Sunteți pe pagina 1din 10

1

OBIECTUL ŞI METODA EXPERTIZEI MERCEOLOGICE

1.1 Noţiunea de expertiză merceologică

În sens general, noţiunea de expertiză desemnează un mijloc probator de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-un domeniu anumit de cunoaştere, în scopul elucidării unor probleme controversate sau litigioase în faţa unor organe judiciare sau a partenerilor unui contract economic. Caracterul complex şi special al unor probleme pe care organele judiciare le au de soluţionat obligă la consultarea în măsură tot mai mare a opiniei specialiştilor în diverse domenii şi explică însemnătatea deosebită atribuită mijloacelor de probă în stabilirea realităţii faptelor. În ansamblul acestora, expertiza reprezintă acel mijloc de probă prin care, în baza unei cercetări metodice folosind procedee ştiinţifice, expertul aduce la cunoştinţa organului care l-a împuternicit concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţe specializate.' 1 Progresul rapid al ştiinţei şi tehnicii, înregistrat mai ales în ultimele decenii, a asigurat o expansiune fără precedent a expertizei, întâlnită în prezent în aproape toate domeniile activităţii omeneşti. Necesitatea sa este impusă de dezideratul prezentării unor probe concludente în faţa organelor judiciare, a organismelor arbitrajului comercial internaţional sau operatorilor economici, care să asigure adoptarea de către aceştia a unor hotărâri juste.

1 E. Mihuleac, Expertiza judiciară, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971

Expertiza calit ăţ ii m ă rfurilor Expertiza este considerat ă ca fiind necesar ă

Expertiza calităţii mărfurilor

Expertiza este considerată ca fiind necesară numai în acele cazuri în care se pot da interpretări diferite unor probleme pentru a căror soluţionare sunt necesare cunoştinţe de o deosebită competenţă tehnică, economică, medicală etc. Ea constituie un mijloc de probă prin care, în baza unei activităţi de cercetare desfăşurată prin folosirea unor metode ştiinţifice, expertul aduce la cunoştinţa organului interesat concluzii motivate ştiinţific cu privire la faptele pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Importanţa ce se acordă în prezent expertizei poate fi evidenţiată, printre altele, de faptul că legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize în anumite situaţii, prin înfiinţarea unor instituţii statale cu atribuţii în acest domeniu, precum şi de selecţionarea experţilor dintre specialiştii cu cea mai înaltă calificare. Cu toată importanţa atribuită în prezent expertizei, trebuie totuşi menţionat că opinia expertului nu are o forţă probantă absolută, fiind supusă liberei aprecieri a organului judiciar, pe care îl ajută să-şi formeze o opinie proprie. Prin urmare, expertiza nu este hotărâtoare în rezolvarea unei cauze, organul judiciar nefiind obligat să formuleze o decizie fundamentată numai pe opinia expertului. Noţiunea de „expertiză", care derivă de la cuvântul latinesc „experior" (a încerca, a proba) şi „expertus", având semnificaţia activităţii de cercetare a unei probleme de către un specialist, este întâlnită, în general, în limba multor popoare sub aceeaşi denumire (în limba franceză - expertise, rusă - ekspertiza etc). Uneori, ea poate fi însă desemnată prin mai mulţi termeni, precum proba prin rapoarte de experţi, proba prin experţi sau rapoarte de experţi. Întrucât prin efectuarea unei expertize pot fi aflate şi alte date decât cele existente în dosarul cauzei, se poate considera că aceasta poate îndeplini o funcţiune dublă:

descoperirea şi punerea în evidenţă a unor date şi fapte importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativă sau cantitativă a unor probe 2 ;

2 A. Beziris, M. Teodor şi G. Rican, Teoria şi tehnica transportului maritim, partea a II-a, Bucureşti, E.D.P., 1979

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

Obiectul ş i metoda expertizei merceologice expunerea unor concluzii ş tiin ţ ific argumentate privind spe

expunerea unor concluzii ştiinţific argumentate privind speţa din care derivă obiectivele expertizei. Această dublă funcţie a expertizei permite să se precizeze şi caracteristicile sale de bază, dintre care două merită a fi reţinute:

expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentată ştiinţific şi uneori pentru a executa o operaţie materială pe care instanţa nu o poate efectua; nu se poate dispune o expertiză căreia să i se transfere sarcina de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul având doar sarcina de a da un simplu aviz asupra faptelor care îi sunt prezentate sau pe care trebuie să le constate.

1.2 Clasificarea expertizelor

Marea varietate a domeniilor activităţii umane, în care se întâlnesc expertize, a generat existenţa unui număr mare de categorii de expertize. Pentru acest motiv şi încercările de clasificare a diverselor tipuri de expertiză sunt relativ numeroase. Astfel, în funcţie de conţinut, expertizele pot fi împărţite în următoarele categorii:

expertize care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate, fără a conţine elemente juridice; într-o asemenea expertiză, specialistul efectuează constatări pur tehnice, pe a căror bază răspunde la întrebările adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei) expertize la care constatările de ordin tehnic, în mod obligatoriu, presupun luarea în consideraţie a unor reglementări sau normative speciale (exemplu: expertizele tehnice şi contabile). După E. Mihuleac, 3 în activitatea organelor judecătoreşti, se întâlnesc expertize cu caracter comercial, merceologic, industrial şi economico- financiar, referitoare la proprietăţile produselor, starea şi calitatea acestora, natura şi calitatea ambalajelor. El remarcă însă că, dintre acestea, expertiza

3 E. Mihuleac, op. cit., p. 76

Expertiza calit ăţ ii m ă rfurilor merceologic ă se apropie mult de expertiza tehnic

Expertiza calităţii mărfurilor

merceologică se apropie mult de expertiza tehnică, fără însă a face apel totdeauna la analizele de laborator, cu excepţia cauzelor în care se pune problema stabilirii calităţii şi sortimentului diferitelor produse de consum. E. Mihuleac include însă în cadrul „expertizei economice" şi unele domenii specifice expertizei merceologice, ca de exemplu: determinarea gradului de corespondenţă dintre calitatea reală şi cea prescrisă, cauzele modificărilor calitative ale produselor ca şi problema perisabilităţii, adică probleme care exced domeniul strict al ştiinţei economice şi se înscriu în domeniul merceologic. În practică, expertiza merceologică reprezintă activitatea de cercetare, evaluare şi apreciere fundamentată multilateral de către unul sau mai mulţi experţi, a unor probleme controversate privind calitatea loturilor de produse, structura sortimentală sau starea lor cantitativă. Prin urmare, specificul domeniului de activitate în care este localizată încadrează expertiza merceologică în categoria expertizelor care conţin în mod obligatoriu şi elemente juridice. Ea este asimilată expertizei tehnice, fără a se confunda însă cu aceasta şi presupune, pe lângă formularea unor răspunsuri la întrebările puse, luarea unei poziţii faţă de înscrierea lor în prevederile unor norme tehnice cu caracter de reglementare sau legislativ. Sub aspectul organului care dispune efectuarea, expertiza merceologică este întâlnită în două variante principale: judiciară şi extrajudiciară. Expertiza merceologică judiciară este efectuată de experţi judiciari din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale. Ea are drept scop soluţionarea unor probleme tehnice, mai mult sau mai puţin complexe, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul să cunoască sfera competenţei încredinţate şi instrumentele procedurale, astfel încât să poată prezenta în mod veridic faptele constatate sau reconstituite. Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace de probă. Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice, ci a unor situaţii, activităţi sau operaţii a căror investigare

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

Obiectul ş i metoda expertizei merceologice ş i interpretare se fac prin studierea de c ă

şi interpretare se fac prin studierea de către experţi a informaţiilor şi constatărilor de specialitate într-un anumit domeniu. Expertiza merceologică extrajudiciară se efectuează la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situaţii care nu au legătură nemijlocită cu activitatea judiciară. Potrivit legislaţiei în vigoare (Ordonanţa nr. 2/2000 a Guvernului României privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară) aprobată pentru Legea nr. 156/2002, expertizele extrajudiciare pot fi efectuate atât de către experţi judiciari, cât şi de către experţi extrajudiciari (care sunt atestaţi de către ministere sau alte instituţii centrale, potrivit domeniului lor de activitate). Expertiza merceologică extrajudiciară are un câmp mai larg de investigaţii, putând aborda cele mai diverse laturi ale activităţii economice (inclusiv privind practica încheierii şi derulării contractelor economice, eficienţa tehnico-economică a depozitării mărfurilor, transportului etc.). Astfel, în practică, în numeroase situaţii se efectuează expertize merceologice care nu au legătură cu un proces sau litigiu, precum expertiza tehnică preliminară fabricării unor instalaţii sau unor noi tipuri de maşini şi utilaje, expertiza pietrelor preţioase, expertize particulare pentru cunoaşterea activităţii economice, solicitate de către conducătorii societăţilor comerciale etc. Expertiza extrajudiciară efectuată în domeniul economic, care se bazează pe documente originale puse la dispoziţia expertului, se apropie de cea judiciară, expertul putând îndeplini uneori chiar funcţia de arbitru, dacă părţile cad de acord să se supună concluziilor acestuia (expertize contractuale sau amiabile). În funcţie de scopul urmărit prin efectuarea expertizelor, acestea se împart în următoarele categorii:

* expertize pentru adunarea şi evaluarea probelor (medico- legale, tehnică, contabilă etc);

* expertize pentru stabilirea stării infractorilor şi pentru identificarea acestora (investigaţii anatomobiologice şi psihiatrice).

Expertiza calit ăţ ii m ă rfurilor Dup ă modul de prezentare a raportului de

Expertiza calităţii mărfurilor

După modul de prezentare a raportului de expertiză se deosebesc expertize orale (foarte rare şi numai dacă efectuarea expertizelor nu presupune investigaţii în teren) şi scrise. În funcţie de numărul specialiştilor desemnaţi pentru efectuarea expertizelor, acestea pot fi singulare (efectuate de un singur expert), colegiale (care se efectuează de un număr mai mare de specialişti, având aceiaşi specialitate) şi mixte (la care participă un număr mai mare de experţi specializaţi în domenii ştiinţifice diferite - asemenea expertize se mai numesc şi complexe). În funcţie de modul de desemnare a experţilor, expertizele pot fi simple (se efectuează sub administrarea organului care a dispus expertiza), supravegheate (pe lângă experţii desemnaţi oficial există şi experţi desemnaţi de părţi care nu participă la lucrări, dar care supraveghează lucrările, făcând observaţii) şi contradictorii (la care conlucrează un număr egal de experţi desemnaţi de organul interesat în efectuarea expertizei şi de către părţi, toţi experţii având aceleaşi drepturi şi îndatoriri).

1.3 Obiectul expertizei merceologice

Expertiza merceologică este utilizată pentru cercetarea şi clarificarea unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridică practica comerţului cu mărfuri alimentare sau nealimentare. Ea are ca obiect stabilirea exactă a calităţii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau dinamic, în relaţie cu condiţiile, cauzele, locul şi împrejurările care au generat abateri de la calitatea prescrisă şi de la calitatea contractată, în timpul fabricării sau circulaţiei lor tehnice. Expertiza mercelogică poate fi efectuată pentru stabilirea identităţii stării şi calităţii produselor la livrare, în timpul transportului, al depozitării sau introducerii în consum, precum şi pentru elucidarea unor aspecte privind natura şi calitatea ambalajului, cantitatea produselor sau structura lor sortimentală. 4

4 M.O. Fedorenko, Tovarovedceskie expertizî, Moscova, I.M.O, 1968

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

Obiectul ş i metoda expertizei merceologice Dup ă cum se constat ă , în practica economic

După cum se constată, în practica economică, expertiza merceologică este necesară în toate cazurile în care se pot da interpretări diferite unor probleme de cea mai mare importanţă pentru comercializarea unui produs. În activitatea practică, expertul merceolog se ocupă de unul sau mai multe aspecte ale calităţii, în conformitate cu sarcina încredinţată. În acest sens, el poate fi solicitat pentru lămurirea următoarelor

aspecte:

identificarea unui produs sau a unui lot de produse;

stabilirea calităţii unui produs şi a concordanţei acesteia cu normele tehnice;

aprecierea măsurii în care calitatea produsului a suferit modificări în raport cu starea iniţială;

reconstituirea calităţii iniţiale a produsului;

stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativă a unui produs. În ceea ce priveşte sortimentul produselor, expertiza merceologică se dispune în vederea elucidării următoarelor:

stabilirea concordanţei sau neconcordanţei dintre sortimentul livrat de furnizor şi cel contractat;

aprecierea corespondenţei dintre structura sortimentală şi cerinţele consumatorilor la un moment dat. Unele aspecte privitoare la ambalarea şi ambalajele produselor pot constitui, de asemenea, obiectul unor activităţi de expertiză merceologică. Asemenea aspecte se referă la cazurile în care ambalajele nu-şi pot îndeplini una din funcţiile de bază, datorită naturii materialului din care sunt confecţionate, tehnologiei de confecţionare, dimensiunilor sau altor factori. Indiferent de obiectivele urmărite, expertiza merceologică nu trebuie să fie o înregistrare mecanică de fapte, ci trebuie să contribuie activ, eficient, în direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii mărfurilor, trebuie să ajute la înlăturarea cauzelor care provoacă degradările şi avarierea mărfurilor în timpul transportului şi depozitării. în aceasta constă de fapt caracterul activ al experţilor merceologi, care, în activitatea lor practică, întâlnesc nemijlocit aspecte negative ale circuitului tehnic al mărfurilor pe

Expertiza calit ăţ ii m ă rfurilor care nu numai c ă le sesizeaz ă

Expertiza calităţii mărfurilor

care nu numai că le sesizează, dar au şi competenţa de a sugera soluţii tehnice apte de a fi recomandate oficial de organele în drept.

1.4 Metoda expertizei merceologice

După cum rezultă din obiectul său, expertiza merceologică presupune o verificare retroactivă a proprietăţilor mărfurilor, a calităţii acestora. În acest scop, este necesară o reconstituire a faptelor pe cale inductivă şi deductivă, atât în etapa fabricării, cât şi în cea a circulaţiei tehnice a mărfurilor. Realizarea acestui deziderat impune utilizarea unei metodologii specifice de investigaţie, formată din metoda istorică, metoda observaţiei şi experimentului şi metoda statistică.

Metoda istorică. Marfa, atât ca obiect apărut după trecerea prin diferite grade de transformare tehnologică, cât şi ca obiect care, după obţinere, parcurge un spaţiu într-un anumit interval de timp, într-o anumită interacţiune cu mediul înconjurător, suferă transformări a căror direcţie şi intensitate trebuie cunoscute. Această cunoaştere este realizată de expertiza merceologică. Metoda istorică este folosită pentru reconstituirea pe cale deductivă a principalelor fapte intervenite în diferite momente ale evoluţiei în timp şi spaţiu a unui produs, fapte care au generat unele modificări calitative negative. Metoda observaţiei şi experimentului. Observaţia şi experimentul constituie aproape în exclusivitate „treapta senzorială a cunoaşterii", formând baza şi izvorul cunoaşterii ştiinţifice în general şi, în cazul expertizelor, a cunoaşterii calităţii mărfurilor. Observaţia este ştiinţifică dacă se poate repeta în condiţii naturale şi poate fi reconstituită pe cale teoretică, deductivă. Experimentul ştiinţific se deosebeşte de observaţie, în esenţă, prin aceea că, faptul, fenomenul, procesul studiat este provocat, în condiţii date, permiţând astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implică şi alte forme ale cunoaşterii teoretice cum sunt: abstracţia, analiza, analogia, sinteza şi raţionamentul.

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

Obiectul ş i metoda expertizei merceologice Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat, cât

Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat, cât şi ca obiect, entitate sau lot aflat în raporturi determinate cu mediul ambiant, în timp şi spaţiu, îşi dezvăluie proprietăţile prin utilizarea metodei observaţiei şi experimentului. Ca atare, metodele de examinare organoleptică (de analiză senzorială), metodele de analiză fizică, chimică (inclusiv metodele instrumentale), metodele de analiză microbiologică etc., sunt utilizate direct sau indirect de către expert, atunci când produsul litigios este pus la dispoziţia acestuia.

Metoda statisticii este utilizată în expertiză în scopul prelucrării atât a mulţimilor de date obţinute prin observaţie şi experiment, cât şi a datelor obţinute în diferite etape ale investigaţiilor. Ea permite expertului să identifice şi să elimine erorile de măsurare a unor caracteristici de calitate, să evalueze calitatea loturilor de produse plecând de la rezultatele obţinute pe eşantioane, diminuând în acelaşi timp subiectivismul inerent în aplicarea unor metode organoleptice de analiză.

1.5 Expertizele mixte cu participarea expertizei merceologice

În literatura juridică există diferite modalităţi de clasificare a expertizelor, bazate de regulă, pe principalele domenii ştiinţifice care au corespondent curent în viaţa economico-socială: tehnic, medical, medico-legal, criminalistic, sanitar-alimentar, veterinar, contabil, agricol, comercial, merceologic, industrial, economico-financiar etc. Atât în speţele judiciare, cât şi în cele extrajudiciare, apar uneori obiective care exced domenii ştiinţifice intrinsece şi, prin urmare, necesită o abordare mulţi sau interdisciplinară. în acest sens, uneori sunt administrate expertize cu participarea a doi sau mai mulţi experţi din domenii ştiinţifice diferite, inclusiv din domeniul ştiinţei mărfurilor. Odată stabilite obiectivele unei expertize se analizează natura problematicii acestora şi, în cazul când se constată o anumită multi sau interdisciplinaritate a acestor obiective, se procedează la determinarea

Expertiza calit ăţ ii m ă rfurilor sediului obiectivelor pe domenii ş tiin ţ ifice.

Expertiza calităţii mărfurilor

sediului obiectivelor pe domenii ştiinţifice. Cum în foarte puţine cazuri pot fi găsiţi experţi cu o largă competenţă ştiinţifică, se procedează la desemnarea de experţi pentru fiecare domeniu. În asemenea situaţie, condiţia de bază pentru realizarea unei expertize reuşite este colaborarea strânsă a experţilor în toate etapele activităţii de expertizare şi prezentarea de concluzii comune. Este posibil, ca între experţi - în anumite cazuri - să apară diferenţe de opinii, mai ales în partea concluzivă a raportului de expertiză. Această situaţie este depăşită prin semnalarea şi subscrierea opiniilor separate în cadrul raportului de expertiză, lăsând la latitudinea instanţei aprecierea validării raportului ca atare, ordonarea unui supliment de expertiză sau chiar a unei noi expertize.