Sunteți pe pagina 1din 398

2

1. Cititorule !

Mărturisesc că AutoCAD-ul nu m-a preocupat niciodată deoarece trebuie să ai licenţă pentru el şi să foloseşti sistemul de operare Windows. Bani de licenţă nu am şi Windows nu mai folosesc de foarte mulţi ani. De curând, un patron, m-a întrebat dacă nu ştiu să lucrez cu acest program pentru că are un post liber. Am recunoscut că nu, dar AutoCAD-ul a devenit din acel moment o obsesie. Am luat cu asalt netul şi am început să caut echivalente AUTOCAD care să ruleze pe Ubuntu şi, surpriză, există !

Reţinând observaţia de pe site-ul: http://agoracad.blogspot.ro/2009/07/autocad-ul-si-profesia.html , că, citez:

Autocad-ul de bază se poate învăţa în câteva luni şi după încă 1-2 ani de lucru

pe proiecte

, m-am

apucat de studiu şi am elaborat, pentru mine, prezentul manual care se adaugă celorlalte manuale „Abecedar Ubuntu – culegere de tutoriale”, „Abecedar Scribus”, „Abecedar Inkscape” şi “Abecedar Gimp”.

Dacă nu aveţi altă soluţie, folosiţi-l şi voi. „Abecedarul” poate fi copiat, distribuit, transmis şi adaptat . Poate fi descărcat, ca şi celelalte „abecedare”, de pe site-urile:

http://hobbyurimici.yolasite.com/ şi, mai complicat (în sensul că trebuie să vă faceţi un cont şi să încărcaţi la schimb un alt document), de pe http://www.scribd.com/. Principalele surse folosite le prezint mai jos, cu mulţumirile, admiraţia si recunoştinţa mea pentru munca depusă de autorii lor şi fără de care aceste minunate programe „open source” ar fi rămas o enigmă pentru mine, sau nu le-aş fi exploatat niciodată posibilităţile.

DESEN TEHNIC ŞI INFOGRAFICĂ - Curs şi aplicaţii pentru Învăţământ la Distanţă.pdf de Conf. Dr. Ing. RODICA PĂUNESCU

concrete, înveţi mai mult decât suficient ca să-ţi duci la bun sfârşit desenele de zi cu zi

DESEN TEHNIC Noţiuni de bază .pdf de Ing. Virgil ILIUŢĂ

GRAFICǍ ASISTATǍ DE CALCULATOR.pdf de MANUELA NECHITA

GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR.pdf de Ionel Crinel Raveica

GRAFICĂ INGINEREASCĂ cu AutoCAD.pdf de L. SEGA

Getting-Started-Guide.pdf

DraftSight for AEC.pdf

DraftSight Master Series Volume 1

DraftSight Master Series Volume 2

LABORATOR AUTOCAD.pdf

PROIECTAREA MECANICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR CU SOLIDWORKS.pdf de Andrei KIRÁLY

BRICSCAD FOR AUTOCAD USERS.pdf

BLENDER 2.6.pdf

Dacă prin această carte necomercială, din dorinţa de a ajuta pe alţii, am lezat pe cineva preluînd unele idei din lucrările lor, îi rog să mă contacteze la adresa ghe.ioan@gmail.com şi, pe cale amiabilă, să rezolvăm neplăcuta problemă.

Studiu plăcut !

3

2. CUPRINS

1 Nota autorului

2 Cuprins

3 Ce este CAD-ul

4 Noţiuni generale de desen tehnic

4.1 Scop

4.2 Standarde

4.3 Proiecţii

4.4 Etape principale de întocmire a unui desen

4.5 Norme şi reguli de cotare

4.6 Scara

5 Programe CAD rulate de mine în Ubuntu

6 Prezentarea generală a interfeţei

6.1 Interfaţa

6.2 Taste funcţionale

6.3 Alte bare flotante

6.3.1 Bara instrumentelor de cotare

6.3.2 Bara instrumentelor de alipire

6.3.3 Bara instrumentelor de modificare a straturilor

6.3.4 Bara instrumentelor de panoramare

6.4 Comenzi

7 Viewporturi

7.1 Spaţiul de modelare

7.2 Spaţiul hârtiei

7.3 Controlul vizibilităţii straturilor în fereastra de vizualizare

7.4 Modificarea formei ferestrei de vizualizare

7.5 Trecerea din spaţiul hârtiei în spaţiul model şi invers

8 Operaţii cu fişiere

8.1 Deschiderea unui fişier

8.2 Salvarea unui fişier

8.3 Tipărirea

9 Comenzile Rebuild

10 Corectarea erorilor

10.1 undo

10.2 redo

10.3 delete (erase)

10.4 oops

10.5 clean

11 Instrumente de desenare

11.1 line

11.2 infiniteline

11.3 poligon

11.4 dreptunghi

11.5 polilinii

11.6 arc

11.7 circle

11.8 elipse

11.9 arc de elipsa

11.10 puncte

11.11 spline

11.12 donut

11.13 haşuri

11.14 make block

11.15 regiuni

11.16 note

4

11.17

simple note

11.18

cloud

11.19

richline

11.20

ray

11.21 sketch

11.22 3D polyline

11.23 mask

11.24 mesh

12 Selectarea entităţilor

13 Crearea şi utilizarea blocurilor

14 Crearea regiunilor

15 Instrumente de modificare

15.1

delete

15.2

copy

15.3

mirror

15.4

move

15.5

offset

15.6

pattern

15.7

rotate

15.8

scale

15.9

stretch

15.10

chamfer

15.11

fillet

15.12

split at point

15.13

split

15.14

weld

15.15

extend

15.16

trim

15.17

edit hatch

15.18

display order

15.19

edit polyline

15.20

explode

15.21

divide

15.22

measure (marcare)

15.23

lenghten (alungire)

15.24

change (modificare)

16 Tabele

17 Filtre geometrice

18 Comenzi de interogare

19 Scripturi

19.1 rularea unui fişier script

19.2 prezentări de slide-uri

20 Proiecţia izometrică

21 Setarea programului

22 Sfaturi

23 Exemple

24 Listă comenzi

5

3. CE ESTE CAD-ul *

CAD-ul este un produs software de proiectare şi desenare asistate de calculator al cărui acronim provine de la expresia englezească COMPUTER AIDED DRAWING (Desenarea asistată de calculator), dar şi de la expresia COMPUTER AIDED DESIGN (Proiectarea asistată de calculator). Multe tratate întitulate “proiectare asistată de calculator”, de fapt rămân la faza de desenare , neatingând deloc partea de proiectare. Deşi modelarea geometrică face parte din procesul de proiectare, el nu se rezumă doar la asta, constituind doar punctul de pornire. Proiectarea înseamnă punerea, cu ajutorul minţii omeneşti şi a calculatorului, a modelului geometric la lucru în condiţii cât mai apropiate de realitate, cu reveniri repetate pentru ajustări geometrice şi de material impuse de posibilităţile tehnologice de realizare şi asigurarea unei funcţionării optime. În prezent CAD-ul (proiectarea şi desenarea) a fost integrat cu CAE (Computed Aided Engineering = inginerie asistata de calculator = utilizarea tehnologiei informaţiei pentru sprijinirea inginerilor în realizarea analizelor, simulărilor, proiectării, producţiei, planificării, diagnozei şi remedierilor necesare desfăşurării activităţilor acestora) şi cu CAM (Computer Aided Manufacturing = proces de producţie asistat de calculator = utilizarea calculatoarelor în scopul organizării, administrării şi supravegherii proceselor de producţie din zona industrială). Utilizând o aplicaţie CAD modernă, putem modela obiecte din lumea reala (3D) şi realiza desene tehnice şi reprezentari grafice (2D). Este un instrument de lucru profesional şi înlocuieşte complet utilizarea instrumentelor de desen tradiţionale (creionul, rigla, radiera, compasul, echerul etc.) ale proiectantului. Facilităţile oferite de un astfel de program sunt:

modelarea şi vizualizarea spaţială a obiectelor într-un spaţiu virtual

crearea de “obiecte” 2D (bidimensionale) şi 3D (tridimensionale)

animarea desenelor create prin utilizarea unor programe conexe

calcularea volumului brut de material necesar pentru obţinerea unui produs real

crearea, prin programul Lisp asociat, a unor macrocomenzi În comparaţie cu desenele tehnice executate manual apar urmatoarele avantaje:

desenul poate fi scalat fără a se pierde din calitate

proiectele pot fi realizate la scară naturală (scara 1:1)

precizia de execuţie a desenelor este foarte mare (16 zecimale după virgulă)

timpul de execuţie este redus deoarece există biblioteci cu obiecte standardizate care pot fi înserate în desen

calitatea desenului este foarte bună

costurile de execuţie sunt reduse

desenele pot fi exportate în alte aplicaţii şi apoi prelucrate

transferul şi prelucrarea fişierelor la distanţă se poate face prin utilizarea internetului.

Pentru realizarea unor desene de calitate este nevoie de cunoaşterea regulilor de bază ale desenului tehnic din domeniulul ales (mecanică, construcţii, instalaţii etc.).

*

Surse:

este-autocad-ul; BAZELE PROIECTĂRII MECANICE ASISTATE DE CALCULATOR CU SOLIDWORKS .pdf de Andrei KIRÁLY ;

http://www.lmn.pub.ro/~daniel/research/cad.htm;

6

4. NOŢIUNI DE DESEN TEHNIC *

4.1. Scop

Scopul desenului tehnic este acela de a reprezenta obiecte din spaţiul tridimensional pe foaia de hârtie, astfel încât reprezentarea obţinută să descrie complet, ca formă şi dimensiuni, obiectul însuşi. Limbajul tehnic unitar al reprezentărilor îl ajută atât pe proiectant cât şi pe executant la materializarea ideilor tehnice.

4.2. Standarde

Proiectarea şi executarea în condiţii tehnice identice a unor piese de utilizare generală a impus adoptarea unor norme, prescripţii şi reguli asigurate prin standarde de stat, convenţii, norme interne (NI) şi internaţionale (ISO), norme europene (EN). Standardele româneşti au indicativul SR, iar cele identice cu normele ISO, au indicativul “SR-ISO”. Standardele mai vechi, nerevizuite după 1989, sunt caracterizate prin indicativul “STAS”. Standardele utilizate la întocmirea desenelor tehnice se referă la: formatele desenelor tehnice (SR ISO 5457: 1994); indicatorul şi tabelul de componenţă (SR ISO 7200-1994); linii (STAS 103-84); scrierea standardizată (STAS ISO 3098); scările numerice utilizate în desenul tehnic (STAS 2-82); plierea (SR 74-1994).

4.2.1. Formatele desenelor tehnice

Formatele desenelor tehnice reprezintă spaţiul delimitat pe coala de desen prin conturul dreptunghiular având dimensiunile aXb . Standardul admite utilizarea formatelor suplimentare obţinute prin multiplicarea de câteva ori a laturilor scurte „a” ale formatelor de bază.

ori a laturilor scurte „a” ale formatelor de bază. Formatul are următoarele elemente grafice: * Surse:

Formatul are următoarele elemente grafice:

* Surse: DESEN TEHNIC ŞI INFOGRAFICĂ .pdf de Conf. Dr. Ing. RODICA PĂUNESCU , Desen tehnic în construcţii de conf. Ing. V. Ionescu şi şef lucrări V. Bărbat 1970; http://www.lectiionline.home.ro/indicatorul.htm# ;

7

7 Format A4 Format A3 1. conturul formatului (coala de hârtie); 2. chenarul , trasat cu
7 Format A4 Format A3 1. conturul formatului (coala de hârtie); 2. chenarul , trasat cu

Format A4

7 Format A4 Format A3 1. conturul formatului (coala de hârtie); 2. chenarul , trasat cu

Format A3

1. conturul formatului (coala de hârtie);

2. chenarul, trasat cu linie continuă groasă, la 20 mm de marginea din stânga a conturului şi la 10

mm faţă de celelalte margini;

3. zona neutră este zona cuprinsă între chenar şi contur;

8

4. reţeaua de coordonate care permite o localizare mai uşoară pe desen a detaliilor, notaţiilor,

reviziilor, etc. Aceasta se obţine prin împărţirea unei fâşii de 5 mm din zona neutră adiacentă chenarului în câmpuri cu lungimea de 50 mm începând de la axele de simetrie ale formatului (reperele de centrare). Delimitarea acestor câmpuri se face cu linie a cărei grosime este de 0,35

mm, iar numărul acestora pentru fiecare latură a formatului este standardizat. Numerotarea spaţiilor rezultate pentru formatele A0÷A3 se va face pe toate laturile formatului începând din colţul din stânga-sus: pe orizontală cu cifre arabe, iar pe verticală cu majuscule (cu excepţia literelor I şi O). Pentru formatul A4 notarea câmpurilor se va face numai pe latura de sus şi din dreapta. Mărimea literelor şi cifrelor este de 3,5 mm.

5. reperele de centrare sunt segmente cu lungimea de 10 mm şi grosimea de max. 0,5 mm trasate pe

mijlocul fiecărei laturi a formatului şi depăşesc chenarul cu 5 mm spre interior; sunt necesare pentru poziţionarea desenului la microfilmare sau multiplicare;

6. indicatorul conţine date referitoare la identificarea desenului şi este amplasat în colţul din

dreapta-jos al chenarului; se trasează cu aceeaşi linie cu care se trasează şi chenarul;

7. marcajele pentru decupare sunt necesare la tăierea manuală sau automată a formatului. Sunt

alcătuite din câte două dreptunghiuri înnegrite cu dimensiunile de 10 mm x 5 mm suprapuse parţial.

8. câmpul desenului este spaţiul din interiorul chenarului în care se execută desenul.

4.2.2. Indicatorul şi tabelul de componenţă

- Indicatorul, cu dimensiunile de 170 mm x 40 mm şi trasat cu acelaşi tip de linie ca şi chenarul, conţine informaţii despre desen, este obligatoriu şi se amplasează în partea dreapta-jos, lipit de chenar. Este alcătuit din 3 dreptunghiuri, ce constituie zona de identificare, alipite în una din variantele prezentate mai jos.

, alipite în una din variantele prezentate mai jos. În aceste dreptunghiuri se înscriu: a) numărul

În aceste dreptunghiuri se înscriu:

a) numărul de înregistrare sau de identificare al desenului;

b) denumirea desenului;

c) numele proprietarului legal al desenului.

Cele 3 dreptunghiuri pot fi divizate în rubrici ca în exemplul de mai jos:

c) numele proprietarului legal al desenului. Cele 3 dreptunghiuri pot fi divizate în rubrici ca în

9

Indicatorul poate să aibă şi o zonă de informaţii suplimentare, amplasată deasupra sau în stânga indicatorului, în care se înscriu:

informaţii indicative (simbolul metodei de proiectare, scara principală a desenului, unitatea de măsură pentru dimensiuni liniare dacă este alta decât milimetrul);

informaţii tehnice (metoda de indicare a stării suprafeţelor, metoda de indicare a toleranţelor geometrice, valorile toleranţelor geometrice ce se aplică dimensiunilor netolerate individual, ş. a.);

informaţii administrative (formatul planşei de desen, data primei ediţii a desenului, indicele atribuit ultimei revizuiri, data, numele şi semnătura persoanelor care au executat, verificat sau revizuit desenul, precum şi alte date).

Standardul permite agenţilor economici să-şi întocmească propriul indicator, pe baza principiilor generale convenite internaţional, aşa că veţi întâlni şi alte dimensiuni şi configurări. Dacă un desen se execută pe mai multe formate, toate cu acelaşi număr de înregistrare, atunci formatele se vor numerota cu o fracţie de forma n/p, unde n este numărul de ordine al formatului respectiv, iar p reprezintă numărul total de formate.

b c a Denumirea firmei
b
c
a
Denumirea firmei

- Tabelul de componenţă este o listă completă a elementelor care constituie obiectul desenat. Legătura dintre elementele care figurează în tabelul de componenţă şi reprezentarea lor pe desenul respectiv sau pe alte desene se asigură prin numere de poziţie. Tabelul de componenţă se amplasează deasupra indicatorului, lipit de acesta, şi se poate continua cu amplasarea lui în partea dreaptă-sus, situaţie în care nu se mai desenează capul de tabel. Continuarea tabelului de componenţă se poate face şi în partea stângă a indicatorului, la o distanţă de 10 mm de acesta, situaţie în care trebuie redesenat capul de tabel . Marginile tabelului de componenţă se execută cu linii continue groase. Formatele tabelelor de componenţă care se execută separat de desen sunt standardizate. Se recomandă ca tabelul de componenţă să fie alcătuit din coloane, reprezentate prin linii continue groase sau subţiri, în scopul de a înscrie informaţii în următoarele rubrici (ordinea acestora este facultativă): poziţie; denumire; cantitate; referinţă; material. Dacă este necesar, pot fi adăugate alte coloane pentru a putea face referire şi la alte condiţii specifice.

10

Indicaţiile înscrise în coloanele prevăzute trebuie să fie dispuse în rânduri orizontale pentru fiecare element. Pentru mai multă claritate se recomandă ca indicaţiile referitoare la diferite elemente să fie separate cu ajutorul liniilor continue groase sau subţiri. Ordinea indicaţiilor este cea a poziţiilor elementelor pe desen. Tabelul de componenţă aplicat pe desen se completează de jos în sus, titlurile coloanelor fiind situate în partea de jos a tabelului. Tabelul de componenţă executat separat de desen se completează de sus în jos, titlurile coloanelor fiind situate în partea de sus a tabelului. Este indicat să se acrie cu litere majuscule.

a tabelului. Este indicat să se acrie cu litere majuscule. 4.2.3. Linii În desenul tehnic se
a tabelului. Este indicat să se acrie cu litere majuscule. 4.2.3. Linii În desenul tehnic se

4.2.3. Linii

În desenul tehnic se utilizează diferite tipuri de linii ce se deosebesc după aspect şi grosime. Grosimea „b” a liniei continuă groasă de bază se ia în dependenţă de mărimea şi complexitatea reprezentării şi de formatul desenului, fiind constantă pentru toate reprezentările aceluiaşi desen, executate la aceeaşi scară. Fiecare linie, de un anumit tip şi de o anumită clasă de grosime sau o combinaţie a celor două clase, se simbolizează printr-o literă.

Grosimea liniilor se alege din următorul şir de valori (în milimetri):

11

11 - Grosimea de bază, b , a liniilor folosite în desen este cea a liniei

- Grosimea de bază, b, a liniilor folosite în desen este cea a liniei continue groase (A), care se alege în funcţie de mărimea, complexitatea şi natura desenului. - Raportul dintre grosimea de bază, b şi grosimea liniei subţiri, b1, trebuie să fie de minimum 2. - Grosimea de bază şi grosimea liniei subţiri trebuie să fie aceleaşi pentru toate reprezentările aceleiaşi piese, desenate la aceeaşi scară, pe aceeaşi planşă.

piese, desenate la aceeaşi scară, pe aceeaşi planşă. NOTĂ 1) Pe acelaşi desen se foloseşte acelaşi

NOTĂ

1)

Pe acelaşi desen se foloseşte acelaşi tip de linie

2)

Se utilizează pentru desenele făcute pe calculator

3)

Punctul poate fi înlocuit de o linioară scurtă

12

Reguli de execuţie a liniilor:

În cazul unei linii întrerupte, a liniei-punct şi a liniei-două puncte, lungimea segmentelor şi intervalele dintre acestea trebuie să fie uniforme de-a lungul aceleiaşi linii. Schimbarea direcţiei unor astfel de linii se face pe segmente.

direcţiei unor astfel de linii se face pe segmente. Liniile-punct şi liniile-două puncte încep şi se

Liniile-punct şi liniile-două puncte încep şi se termină cu segmente. Intersecţiile unor astfel de linii se fac pe segmente. Dacă pe o reprezentare, două sau mai multe linii de tipuri şi clase de grosime diferite coincid, ordinea de prioritate, este următoarea:

contururi şi muchii reale vizibile (linie continuă, tip A);

contururi şi muchii reale acoperite (linie întreruptă, tip E sau tip F);

traseele planelor de secţionare (linie-punct mixtă, groasă la extremităţi şi la schimbarea direcţiei planului de secţionare, tip H);

linii de axă şi traseele planului de simetrie (linie-punct subţire, tip G);

liniile centrelor de greutate (linie-două puncte subţire, tip K);

linii ajutătoare (linie continuă subţire, tip B).

Distanţa dintre două linii paralele nu trebuie să fie mai mică decât dublul grosimii liniei cele mai groase. Se recomandă ca această distanţă să fie de minimum 0,7mm.

4.2.4. Scrierea

Forma, dimensiunea şi dispunerea caracterelor folosite în scrierea tehnică sunt standardizate. Scopul urmărit este acela de a asigura lizibilitatea, omogenitatea şi reproductibilitatea caracterelor. Parametrii definitorii ai scrierii sunt grosimea d a liniei folosite şi înălţimea h a caracterelor. Majusculele I şi J nu au punct deasupra; Dacă nu există riscul neînţelegerii majusculele pot fi scrise fără diacritice;

I şi J nu au punct deasupra; Dacă nu există riscul neînţelegerii majusculele pot fi scrise

13

NOTĂ

Pentru a asigura lizibilitatea la microcopiere se recomandă folosirea următoarelor mărimi de caractere:

- Formate A4, A3, A2, h = 2,5 (minimum)

- Formate A1 şi A0, h = 3,5 (minimum)

În cazul scrierii cu h = 2,5 nu se recomandă folosirea literelor minuscule.

Pentru o lectură uşoară şi un aspect plăcut se recomandă păstrarea unei distanţe constante şi proporţionale între litere având grijă la distanţarea grupurilor de litere VA, LV, TA, WA etc.

Distanţa recomandată între cuvinte este de minimum h.

Scrierea fracţiilor se poate face în două moduri: cu linia de fracţie la mijlocul semnului „=” sau folosind bara înclinată „/”.

4.3. Proiecţii

Proiecţia este un procedeu de obţinere a unei imagini cu ajutorul razelor de observaţie sau de privire, trimise după o anumită direcţie, de la obiectul de proiectat, la un plan de proiecţie. Există trei plane principale pe care un obiect poate fi proiectat: planul orizontal, planul de profil, şi planul frontal .

planul orizontal, planul de profil, şi planul frontal . În metoda europeană (E) (denumită şi metoda
planul orizontal, planul de profil, şi planul frontal . În metoda europeană (E) (denumită şi metoda

În metoda europeană (E) (denumită şi metoda primului diedru), obiectul este plasat în primul cuadrant. Dacă unghiul dintre razele proiectante şi planul de proiecţie este de 90 0 , proiecţia se numeşte ortogonală. Proiecţiile, conform acestei metode, se dispun după cum urmează:

vederea de sus(B), se amplasează jos;

vederea de jos (E), se amplasează sus;

vedere din stânga(C), se amplasează la dreapta;

vedere din dreapta(D), se amplasează la stânga;

vedere din spate (F) se amplasează la dreapta vederii din stânga sau la stânga vederii din dreapta, indiferent.

E D A C F B
E
D
A
C
F
B

14

După poziţia planului în care se află obiectul de proiectat, există:

reprezentări izometrice (la care coeficientul de deformare este acelaşi pentru cele trei axe);

reprezentări dimetrice (la care coeficientul de deformare este acelaşi pentru două din cele trei axe);

reprezentări trimetrice (la care coeficientul de deformare este diferit pentru cele trei axe).

NOTĂ:

Secţiunile se haşurează cu linii paralele cu una din diagonalele feţei – paralele cu planul de secţionare – a unui cub având muchiile paralele cu axele axonometrice, după cum este exemplificat în figura de mai jos:

după cum este exemplificat în figura de mai jos: 4.4. Cotarea desenelor tehnice Cotarea trebuie să

4.4. Cotarea desenelor tehnice

Cotarea trebuie să determine cu precizie valorile dimensiunilor reale ale pieselor sau ansamblelor. Cotele se înscriu pe desen în două moduri ca dimensiuni:

- nominale, rezultate din calcul şi stabilite conform unor criterii funcţionale sau constructiv tehnologice a pieselor, se înscriu pe desenele de proiect sau de documentaţie tehnică;

- efective, rezultate din măsurarea directă a pieselor se înscriu pe desenele de releveu. Aceste dimensiuni se înscriu pe desene cu abateri, impuse de condiţiile de execuţie şi de funcţionare

a pieselor. Cotele se înscriu pe desene cu cifre arabe şi cu dimensiunea nominală prevăzută în standard, exprimate în milimetrii.

Elementele grafice ale cotării -linii de cotă sunt trasate cu linie continuă subţire paralel cu liniile de contur ale piesei, la distanţă de minim 7mm, delimitate de săgeţi plasate la una sau ambele extremităţi; -linii ajutătoare de cotă se trasează cu linie continuă subţire indică suprafeţele între care se înscriu cotele, sunt în general perpendiculare pe liniile de cotă şi le depăşesc cu 2-3 mm; se pot trasa înclinat la 60 o faţă de linia de contur (fig. 3.2); -linii de indicaţie se trasează cu linie continuă subţire se sprijină pe o suprafaţă printr-un punct îngroşat, pe o linie de contur printr-o săgeată sau pe o linie de cotă şi servesc înscrierii unor prescripţii, notaţii convenţionale sau cote.

15

15 - cotele reprezintă valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate exprimate în milimetrii, se înscriu

- cotele reprezintă valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate exprimate în milimetrii,

se înscriu deasupra liniilor de cotă la 1-2 mm de acestea de preferinţă spre mijlocul lor având dimensiunea nominală de minim 3,5 mm;

- săgeţile se sprijină pe liniile ajutătoare de cotă, pe liniile de contur sau pe liniile de axă. Cotele înscrise în desen sunt adesea însoţite de simboluri grafice pentru sugerarea formei geometrice şi a profilului elementelor reprezentate, grupate în simboluri obligatorii şi simboluri facultative.

grupate în simboluri obligatorii şi simboluri facultative. Principii şi metode de cotare Înainte de a începe

Principii şi metode de cotare Înainte de a începe cotarea unui desen trebuie să se stabilească linii de referinţă, numite baze de cotare la care se raportează cotele. Ca baze de cotare se pot alege: suprafeţe prelucrate, plane, perpendiculare pe planul de proiecţie, accesibile pentru măsurare; suprafeţele care limitează piesa; planele de simetrie ale piesei, reprezentate în desen prin linii de axe; bazele tehnologice ale pieselor prelucrate (suprafeţe de prindere, de aşezare etc.). Cotele înscrise pe desenele de execuţie ale pieselor se clasifică în: cote funcţionale, importante pentru funcţionarea pieselor; cote nefuncţionale, neesenţiale pentru funcţionarea piesei, dar cu rol în determinarea formei geometrice şi constructive a piesei; cote auxiliare, cu rol informativ pentru determinarea dimensiunilor maxime ale piesei, înscrise între paranteze. Cotele se înscriu pe desene într-o anumită ordine ţinând cont de analiza formei piesei: cote funcţionale, apoi cote nefuncţionale şi auxiliare; pe un desen o cotă se înscrie o singură dată; cotele referitoare la acelaşi element se înscriu pe proiecţia unde elementul apare complet determinat; pe desene se înscriu numai cotele care se pot măsura cu instrumente şi dispozitive corespunzătoare; cotele funcţionale şi de poziţie se înscriu direct pe desen; nu se recomandă înscrierea pe desene a mai multor cote decât sunt necesare execuţiei corecte a piesei.

16

4.5. Scara

Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniară a unui element măsurat pe desen şi dimensiunea reală a elementului reprezentat. 1 : 100 | 1 : 50 | 20 : 1 Scara 1 : 100 înseamnă că 1 lungime de 1mm pe hartie va fi egală cu 100 de mm în realitate. Scara 20 : 1 înseamnă că 20 mm pe hartie vor fi egale cu 1 mm în realitate. În proiectarea asistată de calculator, desenatorul îşi alege ce unitate de masură va folosi şi de aici va rezulta şi scara pe care va fi nevoit să o folosească la tipărire. Dacă desenez în milimetri şi:

Vreau să printez la scara:

Trebuie sa aleg scara:

1:1

1:1

1:20

1:20

1:50

1:50

1:100

1:100

1:200

1:200

1:500

1:500

1:1000

1:1000

1:10000

1:10000

Dacă desenez în centimetri şi:

Vreau să printez la scara:

Trebuie să aleg scara:

1:1

10:1

1:20

1:2

1:50

1:5

1:100

1:10

1:200

1:20

1:500

1:50

1:1000

1:100

1:10000

1:1000

Alegerea scării desenului se face în funcţie de mărimea şi complexitatea piesei, astfel încât reprezentarea să fie cât mai clară. Determinarea mărimii formatului se face în funcţie de scara de reprezentare aleasă, de numărul de proiecţii în care se reprezintă piesa şi de spaţiul necesar cotării, de spaţiul liber dintre proiecţii. Reprezentarea şi cotarea piesei necesită parcurgerea următoarelor etape: dispunerea pe format a dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecţiilor, trasarea axelor de simetrie, trasarea contururilor exterioare şi interioare cu linie subţire, înscrierea cotelor şi a toleranţelor, haşurarea secţiunilor, îngroşarea muchiilor vizibile, notarea rugozităţii suprafeţelor, a abaterilor de formă şi poziţie, notarea traseelor de secţionare. Înscrierea pe desen a notelor, observaţiilor, completarea indicatorului etc. Verificarea desenului prin compararea cu schiţa, verificarea respectării normelor de reprezentare, cotare şi notare din desen.

4.6. Plierea desenelor

Plierea (împăturirea) desenelor executate pe formate standardizate, în vederea îndosarierii sau păstrării în mape sau plicuri, se realizează prin reducere la formatul A4. Desenele se împăturesc astfel încât zona de identificare a desenului şi fâşia de îndosariere să fie complet vizibile.

17

17

18

5. PROGRAME CAD, RULATE DE MINE ÎN UBUNTU 12.04 *

În Ubuntu 12.04 am instalat următoarele programe CAD: Ares Comander Edition for Linux, avoCADo, Archimedes Cad, Bricscad, Brl Cad, Cycas, DraftSight, Electric, FreeCad, LibreCad, LinuxCad, PyCAD, Qcad şi VariCad (Medusa 4 rulează în Ubuntu 12.04 cu modificarea de la descrierea din finalul prezentării de programe CAD).

5.1. Ares Comander Edition for Linux

de programe CAD ). 5.1. Ares Comander Edition for Linux Ares este un produs CAD comercial,

Ares este un produs CAD comercial, realizat de firma Gräbert. Este pe deplin compatibil cu Autocad. Utilizează fişiere DWT, DWG (până la Autocad 2010) şi DXF. Are două versiuni, una pentru desen 2D şi 3D şi una pentru modelare 3D ACIS. La prima lansare, o fereastră vă oferă două opţiuni: una de activare a software-ului, pentru a înregistra o versiune completă sau de încercare gratuită de 30 de zile fără restricţii şi o opţiune de rulare a aplicaţiei în modul demo pentru o utilizare limitată, adică tipărirea şi salvarea dezactivate.

limitată, adică tipărirea şi salvarea dezactivate. În mod implicit, ARES începe cu pictograme mari pe bara

În mod implicit, ARES începe cu pictograme mari pe bara de instrumente. Pentru a reduce dimensiunea icoanelor deschideţi meniul Tools → Options; în fereastra Options, faceţi click stânga pe "System Options";

* Surse: http://wiki.ubuntuusers.de/CAD; http://ubuntumanual.org/posts/491/the-most-popular-cad-software-for- ubuntu-linux; http://www.tech-edv.co.at/05_LUnIx/80_CAD~2f3d/10_CAD~20Links/index.php; http://en.wikipedia.org/wiki/Comparison_of_CAD_software.

19

19 apoi click pe "Display" pentru a lărgi fereastra şi debifaţi "Use large icons". Este concurentul

apoi click pe "Display" pentru a lărgi fereastra şi debifaţi "Use large icons". Este concurentul direct al Bricscad şi are versiunea gratuită de linux Draftsight. Se poate descărca de pe site-ul http://www.graebert.com/en/cad/ares/99 .

are versiunea gratuită de linux Draftsight. Se poate descărca de pe site-ul http://www.graebert.com/en/cad/ares/99 .

20

5.2. AvoCADo

20 5.2. AvoCADo AvoCADo este un program CAD 3D, cu sursă deschisă, destinat inginerilor şi artiştilor.

AvoCADo este un program CAD 3D, cu sursă deschisă, destinat inginerilor şi artiştilor. Desenarea este simplă şi intuitivă. Are o funcţionalitate avansată prin intermediul „toolbox”. Bazat pe Java pentru portabilitate şi robusteţe, este conceput pentru a rula pe Linux, Linux64, Windows şi Mac. Poate fi descărcat de pe site-ul http://sourceforge.net/projects/avocado-cad/files/latest/download . Se dezarhivează şi se face executabil fişierul „avoCado” (Click dreapta şi apoi Click pe „Proprietăţi > Permissions”, unde se bifează opţiunea „Allow executing file as program”).

apoi Click pe „Proprietăţi > Permissions”, unde se bifează opţiunea „Allow executing file as program”).
apoi Click pe „Proprietăţi > Permissions”, unde se bifează opţiunea „Allow executing file as program”).

21

Apoi dublu Click pe acest fişier şi se alege opţiunea „Run in Terminal”.

21 Apoi dublu Click pe acest fişier şi se alege opţiunea „Run in Terminal”.
21 Apoi dublu Click pe acest fişier şi se alege opţiunea „Run in Terminal”.

22

5.3. Archimedes Cad

22 5.3. Archimedes Cad Archimedes poate fi descărcat de pe site-ul http://sourceforge.net/projects/arquimedes/ . Este

Archimedes poate fi descărcat de pe site-ul http://sourceforge.net/projects/arquimedes/ . Este un program cu sursă deschisă, pentru arhitectură, construit pe Eclipse's Rich Client Platform. Rulează pe Linux, Windows şi Mac, dacă au Java instalat.

arhitectură, construit pe Eclipse's Rich Client Platform. Rulează pe Linux, Windows şi Mac, dacă au Java

23

5.4. Bricscad

23 5.4. Bricscad Bricscad , realizat de firma Bricsys (Germania), este stabil în domeniul 2D şi

Bricscad, realizat de firma Bricsys (Germania), este stabil în domeniul 2D şi beta în domeniul 3D AEC 1 , permite BIM 2 , importă fişiere DWG de la Autocad 2.5 la 2011, DXF, BMP, JPEG, PCX, PNG, GIF, TGA, TIF, JP2, J2K, ECW, SID şi exportă fişiere DWG recunoscute de Autocad 2.5 la 2011, DXF, DWF, PDF, BMP, WMF, EMF. Bricscad integrează uneltele de colaborare online pentru schimburi şi sincronizarea fişierelor cu colegii şi înregistrarea tuturor versiunilor desenelor. Peste 160 de aplicaţii rulează sub Bricscad. Utilizatorii ce deţin personalizări sau add-onuri personale, dezvoltate via API-urile AutoCAD®, continuă să le ruleze sub Bricscad fără modificări. Preţul pleacă de la 395 $ şi are variantă free pentru 30 de zile. Poate fi descărcat de pe site-ul

http://www.bricsys.com/en_INTL/ . (poza nu este originală pentru că mi-a expirat licenţa)

( poza nu este originală pentru că mi-a expirat licenţa ) 1 AEC = architecture, engineering,

1 AEC = architecture, engineering, construction > arhitectură, inginerie, construcţii

2 BIM = building information modeling > modelare informaţională a unei construcţii (desemnează geometria unei construcţii, relaţiile spaţiale, informaţiile geografice, dimensiunile şi proprietăţile unei construcţii)

24

5.5. BRL-Cad

24 5.5. BRL-Cad BRL-CAD , realizat de United States Army Research Laboratory (USA), poate fi descărcat

BRL-CAD, realizat de United States Army Research Laboratory (USA), poate fi descărcat de pe site-ul http://sourceforge.net/projects/brlcad/files/BRL-CAD%20for%20Linux/7.22.0/. Lucrează în domeniul 3D şi al conceperii vehiculelor militare. Exportă fişiere DXF, EUCLID, IGES, Jack, STL, TANKILL, VRML, OBJ, X3D[11] şi importă fişiere DXF, Elysium Neutral Facetted, EUCLID, FASTGEN, IGES, Jack, NASTRAN, Pro/E,[10] STL, TANKILL, Unigraphics, Viewpoint Datalabs Format[11]. Pentru lansare, cautati programul Archer.

NASTRAN, Pro/E,[10] STL, TANKILL, Unigraphics, Viewpoint Datalabs Format[11]. Pentru lansare, cautati programul Archer.

25

5.6. Cycas

25 5.6. Cycas Cycas este un produs CAD pentru proiectarea de desene 2D şi 3D cu

Cycas este un produs CAD pentru proiectarea de desene 2D şi 3D cu caracteristici speciale pentru arhitectură, unde manipularea elementelor specifice este intuitivă şi simplă. Este livrat sub trei variante: profesional, basic şi public. În varianta profesională programul permite: ascunderea liniilor, importarea fişierelor DXF multi strat şi 3DS, exportarea fişierelor în format DXF, POV (POV-Ray), EPS-Postscript, SVG, PDF, LWO (Lightwave), 3DS. Nu are importanţă dimensiunea de imprimare. În varianta „public” (gratuită) se poate exporta doar POV (POV-Ray), EPS- Postscript, SVG, PDF. Descărcarea se face de pe site-ul http://www.cycas.de/down.php? s=en&sys=lin#top după înregistrare.

SVG, PDF. Descărcarea se face de pe site-ul http://www.cycas.de/down.php? s=en&sys=lin#top după înregistrare.

26

5.7. DraftSight

26 5.7. DraftSight DraftSight este un software CAD 2D gratuit, publicat de Dassault Systemes (editorul CATIA

DraftSight este un software CAD 2D gratuit, publicat de Dassault Systemes (editorul CATIA si SolidWorks). Este rezultatul unui acord cu compania Gräbert: DraftSight este o versiune mai uşoară a ARES, cu unele elemente 3D). Acesta este pe deplin compatibil cu AutoCAD, utilizând formatele de fişiere DWG (pana la AutoCAD 2010) şi DXF, plus interfaţa (linia de comandă) şi cele mai multe funcţionalităţi. Importă fişiere DWG, DXF, BMP, JPEG, PNG, GIF, TIF/TIFF şi exportă fişiere DWG, DXF, JPEG, PNG, TIF/TIFF, PDF, WMF, SVG, STL, SLD. Se poate descărca de pe site-ul http://www.3ds.com/products/draftsight/download-draftsight/ , iar activarea se face prin introducerea unei adrese de e-mail validă.

, iar activarea se face prin introducerea unei adrese de e-mail validă.

27

5.8. ELECTRIC

27 5.8. ELECTRIC Electric este scris în limbajul de programare Java. Electric necesită OpenJDK, Apache Harmony,

Electric este scris în limbajul de programare Java. Electric necesită OpenJDK, Apache Harmony, sau Java Oracle versiunea 1.6. Acesta este dezvoltat cu Oracle Java, deci, dacă ave ți o problemă cu alte versiuni, încerca ți să instala ț i Java 1.6 sau o versiune ulterioară de la Oracle. Memoria maximă la sistemele Linux pe 32-biţi trebuie să fie mai mare de 3600 (3.6 gigabytes). Spa țiul permanent trebuie să aibă o valoare de 200 sau mai mult pentru a îmbunătă ți performan ța. Există următoarele plugin-uri care îmbunătăţesc performanţa:

Static Free Software extras (IRSIM, Animation)

Bean Shell

Jython

3D

Animation

Fiind sub licenţă, acestea trebuiesc descărcate separat şi instalate. Are manual online pe site-ul http://www.staticfreesoft.com/jmanual/index.html .

descărcate separat şi instalate. Are manual online pe site-ul http://www.staticfreesoft.com/jmanual/index.html .

28

5.9. FreeCAD

28 5.9. FreeCAD FreeCAD este un produs CAD sub licenţă GPL si LGPL pentru modelarea pieselor

FreeCAD este un produs CAD sub licenţă GPL si LGPL pentru modelarea pieselor 3D. Acesta este orientat spre inginerie mecanică şi design industrial, dar poate fi, de asemenea, utilizat în arhitectură. Are o arhitectură modulară care permite adăugarea cu uşurinţă a noi funcţii. Realizatorii îşi propun să ofere funcţionalităţi similare cu software-ul proprietar CATIA, SolidWorks, Pro | Edge Engineer, Autodesk Inventor sau Solid. Se bazează pe geometria OpenCascade, care permite operaţii complexe pe diferite tipuri de forme. Are o consolă în Python pentru utilizarea de macrocomenzi sau scripturi. Permite importul / exportul de formate standard de STEP, IGES, OBJ, DXF şi SVG. Programul este încă în dezvoltare şi nu este o soluţie pentru utilizare profesională ci doar pentru uz personal. Poate fi descărcat de pe site-ul: http://sourceforge.net/apps/mediawiki/free-cad/index.php? title=Download .

personal. Poate fi descărcat de pe site-ul: http://sourceforge.net/apps/mediawiki/free-cad/index.php? title=Download .

29

5.10. LibreCAD

29 5.10. LibreCAD LibreCAD (fost CADuntu) este un software pentru proiectarea şi desenarea asistată de calculator

LibreCAD (fost CADuntu) este un software pentru proiectarea şi desenarea asistată de calculator în două dimensiuni (2D). El se bazează pe QCad, dar foloseste cele mai moderne biblioteci Qt41) şi, prin urmare, se potriveşte mai bine vizual în Ubuntu. Acest software permite modelarea de desene de inginerie în domeniul mecanicii, arhitecturii, etc. Permite utilizarea de straturi şi grupuri de elemente diferite, crearea de forme complexe. Formatul său nativ este DXF (R14/2000), inventat de către Autodesk (AutoCAD editor) 2). Se poate descărca de pe http://librecad.org/cms/home.html .

inventat de către Autodesk (AutoCAD editor) 2). Se poate descărca de pe http://librecad.org/cms/home.html .

30

5.10. Linux Cad

30 5.10. Linux Cad LinuxCAD, realizat în 1998 este un program complet de proiectare asistată de

LinuxCAD, realizat în 1998 este un program complet de proiectare asistată de calculator, având toate caracteristicile majore ale AutoCAD-ului, în aşa fel încât utilizatorii experimentati AutoCAD nu au nevoie de pregătire suplimentară pentru a începe să lucreze cu LinuxCAD. Cu uşurinţă remarcabilă se pot crea diagrame, schiţe şi desene industriale de calitate. O variantă demo poate fi descărcată de pe http://www.linuxcad.com/index.html

ţ e şi desene industriale de calitate. O variantă demo poate fi descărcată de pe http://www.linuxcad.com/index.html

31

5.11. PYCAD

31 5.11. PYCAD PythonCAD este un pachet CAD scris în Python folosind interfa ț a PyQt.

PythonCAD este un pachet CAD scris în Python folosind interfa ța PyQt. Este prezentat pe site-ul http://pythoncad.sourceforge.net/dokuwiki/doku.php Importă şi exportă fişiere dxf.

Este prezentat pe site-ul http://pythoncad.sourceforge.net/dokuwiki/doku.php Importă şi exportă fişiere dxf .

32

5.12. QCad

32 5.12. QCad QCad este un software asistat de calculator pentru elaborarea de desene 2D. Acest

QCad este un software asistat de calculator pentru elaborarea de desene 2D. Acest software permite crearea desenelor în domeniul mecanicii, arhitecturii, etc. Permite, printre altele, utilizarea de straturi şi grupuri de elemente diferite, crearea de forme complexe şi chamfers şi are un sistem complet de ataşamente. Are un set de biblioteci de piese pretrasate. Formatul său nativ este DXF (R14/2000), inventat de către Autodesk (AutoCAD editor) 1). Acesta este un software cross- platform, dezvoltat în C + + si Qt biblioteci GUI utilizând licenţe GPL. QCad este distribuit în două versiuni / licenţe diferite:

QCad Professional este un program comercial, având cea mai recentă versiune a software- ului. Acesta este disponibil în varianta demo (software-ul pleacă după 10 de minute de utilizare, pentru un total de 100 de ore de functionare).

QCad Community Edition este gratuit, sursele sale şi binare sunt disponibile în arhivele Ubuntu. Ea nu include nici un script sau polilinii de sprijin de module. Se poate descărca de pe site-ul http://www.qcad.org/en/qcad-downloads-trial .

sau polilinii de sprijin de module. Se poate descărca de pe site-ul http://www.qcad.org/en/qcad-downloads-trial .

33

5.13. Varicad

33 5.13. Varicad Proiectat pentru utilizare în inginerie mecanică, VariCAD con ț ine următoarele module: desen

Proiectat pentru utilizare în inginerie mecanică, VariCAD con ține următoarele module: desen 2D, modelare solide 3D, biblioteci de piese mecanice, bibliotecile de simboluri 2D, completarea automată a blocurilor, parametri 3D, constrângeri geometrice, calcule mecanice pentru piese, ţevi, importul ș i exportul de fişiere de la alte sisteme CAD, suport pentru obiecte 3D

VariCAD acceptă următoarele formate:

* STP -. 3D PAS, de import sau de export.

* STL -. Litografice 3D stereo (rapid prototyping), export.

* DWG - AutoCAD 2D, de import sau de export. Acceptă fi șiere DWG de la AutoCAD 9 şi

AutoCAD 12.

* DXF - La fel ca DWG. Formatul DXF ar trebui să fie utilizat pentru toate celelalte sisteme decât AutoCAD.

* IGS -. IGES 3D, de export.

celelalte sisteme decât AutoCAD. * IGS -. IGES 3D, de export. Are manual on-line şi licenţă

Are manual on-line şi licenţă gratuită pentru 30 zile.

34

5.14. MEDUSA 4 NOTĂ Pentru ca programul să ruleze în UBUNTU 12.04 trebuie ca, după instalare, să daţi următoarea comandă în terminal:

sudo ln -s /usr/lib/i386-linux-gnu/libtiff.so.4 /usr/lib/libtiff.so.3

Medusa este un program CAD ce efectuează o gamă largă de func ții pentru proiectare asistată de calculator, incluzând un sistem puternic de redactare, creare și manipulare a tuturor tipurilor de desene. Aceste desene pot fi u șor interpretate de către alte programe care rulează în cadrul MEDUSA. Domeniile de aplicare pentru MEDUSA sunt, printre altele, ingineria mecanică și inginerie electrică în format 2D/3D . Unele dintre principalele caracteristici care disting MEDUSA din alte sisteme CAD 2D sunt:

• blockuri permanente de elemente

• Interfaț a grafică cu utilizatorul este concepută pentru a:

• Consolida fluxul de lucru al utilizatorului (de exemplu: un meniu pop-up pentru instrumentele active) • Cre ște productivitatea utilizatorului prin organizarea ecranului pe baza frecven ței de utilizare a instrumentelor

• posibilitatea de a specifica tipul și aspectul foii de tipărire.

baza frecven ț ei de utilizare a instrumentelor • posibilitatea de a specifica tipul ș i

35

Programul Medusa 4 Personal conţine un modul gratuit 3D ce permite crearea rapidă de modele 3D pe baza desenelor 2D. Medusa 4 este un program comercial conceput pentru Windows şi Linux. Poate fi utilizat pentru uz personal cu licenţă ce se reînoieşte la fiecare 12 luni. Se poate descărca de pe site-ul:

http://www.cad-schroer.com/Software/MEDUSA4/CADFreeware/ . Desenele create cu programul free pot fi folosite în scop comercial prin convertirea lor în schimbul unei taxe. De pe acelaşi site se poate descărca şi manualul.

36

6. PREZENTAREA GENERALĂ A INTERFEŢEI *

Am prezentat 13 programe CAD pe care le-am instalat pe calculatorul personal având ca SO Ubuntu. Mai există şi alte programe precum Heekscad, Opencascade, Sagcad, etc. Dintre toate programele prezentate, consider că cele mai performante pentru UBUNTU sunt: Bricscad, AresComander, DraftSight, BlenderCad şi QCad. Deoarece la primele două avem acces doar pentru 30 de zile, iar pentru Blender şi QCad ar trebui un manual separat, m-am hotărât să folosesc pentru antrenament programul DraftSight.

6.1. INTERFAŢA

1 2 3 4 5 8 7 11 13 12 14 9 6 10
1
2
3
4
5
8
7
11
13
12
14
9
6
10

Interfaţa DraftSight conţine:

6.1.1. BARA DE TITLU (TITLE BAR)

DraftSight conţine: 6.1.1. BARA DE TITLU (TITLE BAR) Afişează numele programului, urmat de numele fişierului

Afişează numele programului, urmat de numele fişierului deschis. Dacă nu se deschide un fişier anume, pe bară apare <NONAME_0.dwg> În stânga acestei bare se află butoanele de minimizare / maximizare a programului.

se află butoanele de minimizare / maximizare a programului. 6.1.2. BARA DE MENIURI (MENU BAR) Permite

6.1.2. BARA DE MENIURI (MENU BAR)

maximizare a programului. 6.1.2. BARA DE MENIURI (MENU BAR) Permite accesul la meniurile derulante. Cu click

Permite accesul la meniurile derulante. Cu click pe un meniu se deschide o fereastră derulantă cu opţiuni CAD.

* Surse: Getting-Started-Guide.pdf

37

37

38

38 6.1.3. BARA CU INSTRUMENTE STANDARD (TOOLBAR) a b c d e f g h i

6.1.3. BARA CU INSTRUMENTE STANDARD (TOOLBAR)

a b c d e f g h i j k l m n o
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o

Conţine comenzile folosite în mod uzual:

39

a) New – deschide un fişier nou; b) Open - deschide un fişier creat anterior; c) Save - Salvează

fişierul activ; d) Print – Tipăreşte; e) Print prewiev - Arată cum va arăta desenul atunci când acesta este imprimat sau plotat; f) Cut - copie entită țile selectate în Clipboard și le elimină din desen; g) Copy - copie în Clipboard entită țile selectate; h) Paste - Lipeşte în desen entităţile copiate în

Clipboard; i) Property painter – Aplică proprietăţile unei entităţi selectate altor entităţi; j) Undo - Anulează; k) Redo - Reface; l) Dynamic Pan - Mută zona de vizualizare; m) Dynamic Zoom - Măreşte dinamic zona de vizualizare; n) Zoom previous – revine la coeficientul de mărire anterior;

o) Properties – afişează şi controlează proprietă țile entită ții selectate.

NOTĂ

- Bara cu instrumente standard poate fi poziţionată pe ecran şi în altă locaţie, trăgând

cu mouse-ul de mânerul simbolizat cu trei linioare orizontale

mouse-ul de mânerul simbolizat cu trei linioare orizontale . - Sunt afişate informaţii (sub cursor sau

.

- Sunt afişate informaţii (sub cursor sau pe bara de stare) dacă deplasa ți cursorul mouse-ului peste o pictogramă.

dacă deplasa ț i cursorul mouse-ului peste o pictogramă. 6.1.4. BARA DE CONTROL A STRATURILOR Dacă
dacă deplasa ț i cursorul mouse-ului peste o pictogramă. 6.1.4. BARA DE CONTROL A STRATURILOR Dacă

6.1.4. BARA DE CONTROL A STRATURILOR Dacă se analizează desenul de execuţie, din punct de vedere al informaţiilor conţinute, distingem cel puţin patru tipuri de informaţii: informaţii geometrice (de ex. conturul exterior şi interior), informaţii dimensionale (de ex. lungimi, diametre), informaţii tehnologice (de ex. rugozitatea) şi alte informaţii (de ex. indicaţii de execuţie). În multe cazuri, este util ca diferitele tipuri de informaţii să poată fi vizualizate independent (de ex. după terminarea desenului, să putem „ascunde” cotele pentru a-l include într-un desen de ansamblu). CAD-ul vine în întâmpinarea acestor necesităţi, prin introducerea conceptului de layer (strat de desenare). Este ca şi cum, s-ar realiza un desen pe mai multe coli transparente, fiecare coală conţinând un tip de informaţie a desenului astfel încât, desenul final să se compună prin suprapunerea acestor coli. În programele CAD pot fi folosite oricâte layere dorim. Ele sunt separat identificabile, pot fi şterse şi redate separat pe ecran sau pe plotter. De obicei, se situează pe un strat de desenare, entităţi grafice care definesc un aspect particular al desenului. Pentru toate entităţile aparţinând unui anumit strat, pot fi controlate global vizibilitatea, culoarea şi tipul de linie. În orice moment putem „muta” (cu comanda CHPROP şi

opţiunea ”Layer”) orice entitate selectată dintr-un layer în altul. În acest fel, entităţile selectate îşi vor modifica atributele, de mai sus, conform layer-ului destinaţie. Alte avantaje ale utilizării layer- elor, sunt:

– elementele irelevante pot fi retrase din zona vizibilă;

– variante ale desenului pot fi păstrate în layere diferite;

– timpul de regenerare poate fi redus prin „îngheţarea” unor layere la care nu se lucrează;

– desenul este mai clar prin folosirea layer-elor caracterizate prin culori şi tipuri de linie.

40

40 Bara de control a straturilor cuprinde următoarele iconuri: a) Layer manager : cu click pe

Bara de control a straturilor cuprinde următoarele iconuri:

Bara de control a straturilor cuprinde următoarele iconuri: a) Layer manager : cu click pe acest

a)

de control a straturilor cuprinde următoarele iconuri: a) Layer manager : cu click pe acest icon

Layer manager: cu click pe acest icon se deschide o fereastră în care putem adăuga noi straturi şi stabili proprietăţile.

manager : cu click pe acest icon se deschide o fereastră în care putem adăuga noi

41

b) săgeţi de gestionare a stratului cu care lucrăm la un moment dat.

b) săgeţi de gestionare a stratului cu care lucrăm la un moment dat.

de gestionare a stratului cu care lucrăm la un moment dat. c) Show/Hide : arată sau
c) Show/Hide : arată sau ascunde stratul pe care se desenează. Când stratul este activat,

c) Show/Hide: arată sau ascunde stratul pe care se desenează. Când stratul este activat, el este vizibil. Straturile ascunse sunt invizibile. Nu se pot selecta entităţile de pe straturile

ascunse. Iconul verde indică strat activ şi vizibil / icon gri indică strat inactiv.

d)

selecta sau modifica entităţile de pe acel strat. Nu se poate suprima prin îngheţare un strat activ. Icon albastru indică strat dezgheţat (Thaw) / icon gri indică strat îngheţat (Freeze) în toate viewport-urile

Freeze-Thaw: Elimină, sau nu, un strat al desenului. Când se îngheaţă un strat, nu se poate

al desenului. Când se îngheaţă un strat, nu se poate e) nu se poate modifica stratul.

e)

nu se poate modifica stratul. Se pot edita doar straturi neprotejate. Lacăt deschis indică strat deblocat / lacăt încuiat indică strat blocat. Dacă trecem cursorul mouse-ului peste o entitate desenată pe un strat încuiat apare imediat un icon cu un lacăt închis, atrăgându-ne atenţia asupra stării stratului.

Lock / Unlock: Protejează, sau nu, un strat selectat de pe desen. Când un strat este protejat, : Protejează, sau nu, un strat selectat de pe desen. Când un strat este protejat,

un strat selectat de pe desen. Când un strat este protejat, f) desenului vor avea culoarea
un strat selectat de pe desen. Când un strat este protejat, f) desenului vor avea culoarea

f)

desenului vor avea culoarea stratului, dacă în fereastra de control a culorii liniilor scrie „by layer”.

LineColor: Afişează culoarea liniei de desenare alocată unui strat. Ca urmare, liniile

liniei de desenare alocată unui strat. Ca urmare, liniile e) numele stratului, creat automat la deschiderea

e)

numele stratului, creat automat la deschiderea programului, este 0. Putem crea şi alte straturi,

Layer name: afişează numele stratului pe care se desenează în acel moment. Implicit,

0. Putem crea şi alte straturi, Layer name : afişează numele stratului pe care se desenează

42

numerotând în continuare sau putem atribui un nume semnificativ pentru o mai bună gestionare a acestora.

6.1.5. BARA DE PROPRIETĂŢI

bună gestionare a acestora. 6.1.5. BARA DE PROPRIETĂŢI c a b Bara de proprietă ț i
bună gestionare a acestora. 6.1.5. BARA DE PROPRIETĂŢI c a b Bara de proprietă ț i
c
c
a
a

b Bara de proprietă ți oferă următoarele op țiuni:

a. Culoarea liniei (LineColor). Permite atribuirea unei culori liniilor entită ților din desen direct sau prin intermediul straturilor, făcând click pe săgeata de la capătul casetei.

făcând click pe săgeata de la capătul casetei. Şi comanda LineColor, dată în fereastra comenzilor, vă

Şi comanda LineColor, dată în fereastra comenzilor, vă permite să stabiliţi culoarea liniei de desenare a noilor entităţi. În fereastra Line Color, deschisă de această comandă, puteţi atribui culoarea stratului (Match to Layer), sau a blocului (Match to Block), segmentului selectat.

comandă, puteţi atribui culoarea stratului (Match to Layer), sau a blocului (Match to Block), segmentului selectat.

43

b. Stilul liniei (LineStyle).

Permite încărcarea şi stabilirea stilurilor de linii. Alegeţi un stil de linie şi acesta va fi aplicat segmentului de linie selectat al desenului.

va fi aplicat segmentului de linie selectat al desenului. Şi comanda LineStyle, dată în fereastra comenzilor,

Şi comanda LineStyle, dată în fereastra comenzilor, vă permite să stabiliţi stilul liniei de desenare a noilor entităţi. În fereastra LineStyle deschisă de această comandă puteţi încărca şi alte stiluri aflate în baza de date a programului.

şi alte stiluri aflate în baza de date a programului. c. Grosimea liniei (LineWeight) . Putem

c. Grosimea liniei (LineWeight).

Putem alege, din fereastra cu opţiuni, orice grosime disponibilă de linie, pentru a o folosi în desen. Opţiunea ByLayer stabileşte că entitatea moşteneşte grosimea liniei asociate cu stratul. Lineweight defineşte cât de gros sau subţire apare linia cu care s-a trasat o entitate. Grosimea liniei entităţilor nu

44

se schimbă atunci când folosim funcţia Zoom.

44 se schimbă atunci când folosim funcţia Zoom. Şi comanda Lineweight, dată în fereastra comenzilor, vă
44 se schimbă atunci când folosim funcţia Zoom. Şi comanda Lineweight, dată în fereastra comenzilor, vă

Şi comanda Lineweight, dată în fereastra comenzilor, vă permite să stabiliţi grosimea liniei de desenare a noilor entităţi. În fereastra Options – Drafting Styles, deschisă de această comandă, puteţi alege una din grosimile de linie disponibile în baza de date a programului, iar prin bifarea opţiunii: Display weight in graphics area grosimile de linie folosite vor fi afişate pe monitor.

6.1.6. BARA MOBILĂ CU INSTRUMENTE DE DESENARE

a b c d e f g h i j k l m n o
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p

a) Line – trasează linii finite, b) Infinite line – trasează linii infinite, c) Polygon – trasează poligoane, d) Rectangle – trasează dreptunghiuri, e) PolyLine – trasează polilinii, f) Arc – trasează arce, g) Circle – trasează cercuri, h) Ellipse – trasează elipse, i) Ellipse arc – trasează arce eliptice, j) Point – trasează puncte, k) Spline - trasează o curbă quadratică sau o curbă cubică splină, l) Hatch-Fill – trasează haşuri sau colorează regiuni, m) Make block - crează blocuri, n) Region – converteşte în regiune un contur închis, o) Note – introduce text, p) Simple note – introduce note simple.

45

6.1.7. PALETA DE PROPRIETĂŢI A ENTITĂŢILOR SELECTATE

Cuprinde trei secţiuni:

A ENTITĂŢILOR SELECTATE Cuprinde trei secţiuni: Entitatea selectată Proprietăţile generale Caracteristici
A ENTITĂŢILOR SELECTATE Cuprinde trei secţiuni: Entitatea selectată Proprietăţile generale Caracteristici

Entitatea selectată

Proprietăţile generale

Caracteristici geometrice

Proprietăţile generale Caracteristici geometrice Dacă nu este selectată nici o entitate, fereastra de

Dacă nu este selectată nici o entitate, fereastra de proprietăţi are, în loc de caracteristici geometrice, secţiunea Print Style, View şi Misc.

6.1.8. BARA INSTRUMENTELOR DE MODIFICARE A OBIECTELOR DESENATE

a b c d e f g h i j k l m n o
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p
r
s
t
u

a) Delete = Elimină entităţi din desen, b) Copy = salvează în Clipboard un duplicat al unei entităţi selectate şi plasarea acesteia la o pozi ție specificată. Entită țile duplicate sunt copii exacte ale entităților selectate, incluzand toate proprietăţile entită ții, cum ar fi Layer, LineStyle, LineColor și Lineweight, precum şi conturul entităţilor. Bazat pe un set de selecţii pute ți crea mai multe copii, c) Mirror = Face o copie a unei entităţi selectate şi o plaseaza în oglindă faţă de o linie specificată. Pentru a defini axa de oglindire se specifică două puncte. d) Move = repozi ționează, prin tragere, entități, fără a schimba orientarea şi mărimea lor, e) Offset = crează o copie decalată la o anumită distanţă faţă de obiectul original (nu întotdeauna obiectul copiat cu comanda Offset reproduce exact originalul), f) Pattern = Creează copii multiple ale unor entităţi selectate şi le plasează într-o matrice dreptunghiulară, circulară sau polară. Entită țile create moştenesc toate proprietăţile entităţilor originale, cum ar fi Layer, LineStyle, LineColor și LineWeights, g) Rotate = Roteşte entităţi la un unghi faţă de un punct de rotaţie. Punctul de rotaţie faţă de care se produce, este de

46

obicei un colţ sau centrul unei entităţi. În cazul în care punctul de rotaţie este un colţ al entităţii selectate, entitatea se roteşte în jurul acelui colţ. În cazul în care punctul rotaţie este centrul entităţii selectate, aceasta rămâne în aceeaşi poziţie relativă, dar se învârte în jurul punctului de rotaţie, h) Scale = Măreşte sau reduce entităţi, păstrând în acelaşi timp proporţiile, i) Stretch = Modifică poziț ia nodurilor unei entită ți, păstrând în acela și timp relaţia lor cu alte noduri din entitate. Măreşte sau reduce entităţi într-o singură direcţie, spre deosebire de scalare. Utilizaţi Stretch, pentru a muta entităţi unice în interiorul unui contur, j) Chamfer = conectează două linii printr-un colţ teşit. Entităţile selectate nu trebuie să se intersecteze, dar acestea se pot suprapune. În cazul în care entităţile se suprapun, acestea vor fi tăiate pentru a crea colţul teşit, k) Fillet = racordează două linii, arce, cercuri, arce eliptice sau segmente de polilinii, curbe spline, semidrepte ajutătoare, printr-un arc de rază dată. Vă permite să creaţi colţuri rotunjite prin adăugarea unui arc ce uneşte două linii. Entităţile selectate nu trebuie să se intersecteze, dar acestea se pot suprapune. În cazul în care entităţile se suprapun, ele sunt bordurate pentru a crea colţul rotunjit şi liniile care urmează să fie racordate sunt conectate la arcul de racordare, l) Split at point = Rupe o entitate într-un anumit punct, m) Split = Şterge o parte a unei entităţi între două puncte pe care le selectaţi. Utilizaţi Split, ca un instrument de desen pentru a crea un gol între două porţiuni ale unei entităţi pentru a plasa text sau un simbol. Utilizaţi comanda cu Line, Circle, Arc, Polylines, Elipse, Spline, InfiniteLines şi Ray (raze), dar nu cu RichLines, n) Weld = fuzionează două entităţi într-o singură entitate. Aveţi posibilitatea să îmbinaţi linii, polilinii deschise, arce, arce eliptice sau spline deschise. Pute ți, de asemenea, transforma arce în cercuri şi arce eliptice în elipse, o) Extend = vă permite să editaţi entităţi care au margini de frontieră comune. Extinde părţi ale entităţilor la marginea graniţei de destinaţie, permiţându-vă să apropiaţi precis poligoane. Când o entitate desenată se extinde, ele nu- şi schimbă direcţia. O linie rămâne o linie, un arc ramane un arc, p) Trim = Taie entităţile de desen exact la marginile definite de una sau mai multe entităţi. Se utilizează cu comenzile Line, InfiniteLines, Ray (raze), polilinii, cercuri, arce, elipse, pentru tăierea marginilor entităţii selectate. Blocurile de text nu pot fi tăiate sau folosite ca muchii de taiere. Foile de desen (sheet) si ferestrele de desenare (viewtiles) pot fi folosite ca margini de tăiere, r) Edit hatch = Modifică modelele de haşurare, culorile solide de umplere sau culoarea gradientului. Puteţi adăuga apoi entităţi suplimentare la un set de entităţi care urmează să fie haşurate sau umplute, s) Display order = schimbă ordinea de desenare şi tipărire a oricarei entităţi aflate în baza de date a fişierului. Pute ți muta entităţile "în faţă (front)" ori „înapoi (Back)" funcţie de ordinea de sortare. Puteţi schimba ordinea unor entităţi în raport cu alte entităţi aflate mai sus sau mai jos faţă de entitatea selectată., t) Edit PolyLine = Editează polilinii sau vârfuri de polilinii prin deschiderea unei polilinii inchise sau închiderea unei polilinii deschise. Puteţi uni o polilinie cu alte entită ți desenate, cum ar fi: linii, arce sau polilinii. Puteţi modifica, de asemenea, lă țimea unei polilinii întregi şi, de asemenea, să editaţi nodurile segmentelor individuale ale poliliniei, u) Explode = rupe o entitate complexă în entităţile care o compun. Puteţi exploda Blocuri şi alte entităţi complexe, cum ar fi polilinii, haşuri şi cote.

6.1.9. FEREASTRA DE COMANDĂ (ZONA DE DIALOG) Comenzile sunt cuvinte-cheie care pot fi introduse fie de la tastatură (prin intermediul zonei de dialog), fie din una din zonele de menu . O comandă necesită o serie de subcomenzi cum ar fi selecţia de entităţi şi o serie de opţiuni. Zona de dialog se află în partea de jos a ecranului şi cuprinde două părţi: în partea de jos se introduce comanda de la tastatură şi în partea de sus sunt afişate comentariile programului (comanda dată sau mesaje de eroare).

47

47 Cele două puncte (:), numite prompter , reprezintă invitaţia pe care o face programul pentru

Cele două puncte (:), numite prompter, reprezintă invitaţia pe care o face programul pentru a comunica cu utilizatorul.

După introducerea unei comenzi, aceasta va fi afişată în partea de sus, iar jos vor apărea opţiunile posibile şi ce comandă adiţională aşteaptă calculatorul.

şi ce comandă adiţională aşteaptă calculatorul. Notă: – Fereastra de comandă trebuie privită
Notă: – Fereastra de comandă trebuie privită întotdeauna cu atenţie, deoarece programul o foloseşte pentru
Notă:
Fereastra de comandă trebuie privită întotdeauna cu atenţie, deoarece programul o
foloseşte pentru comunicare.
Trebuie să apăsa ți tasta Enter după tastarea unei comenzi sau a unei opţiuni. Fereastra de
comandă continuă să vă informeze despre tipul de răspunsuri pe care le aşteaptă, până
când comanda este finalizată.
Prompterul apare în fereastra de comandă când este cerută o comandă suplimentară sau
când o anumită comandă utilizată a fost terminată. Se poate folosi şi tasta Esc, care va
anula acţiunea pe care nu aţi finalizat-o.
Pentru a afişa istoricul comenzilor într-o fereastră separată, apăsa ți tasta <F2>. Când
fereastra de comandă este afisată, puteţi parcurge cu bara de scroll istoricul comenzilor.
Apăsa ți din nou <F2> pentru a închide fereastra de dialog.
Aveţi posibilitatea să mutaţi fereastră de comandă plutitoare oriunde pe ecran şi
redimensiona lăţimea şi înălţimea prin glisarea din partea de jos, sau colţul ferestrei.

6.1.10. BARA DE STARE (STATUS BAR) Afişează informaţii, starea diferitelor moduri operaţionale CAD (Ortho, Snap etc.) şi coordonatele

48

cursorului la click. Modurile operaţionale CAD pot fi activate / dezactivate (ON/OF) cu click executat pe ele, permiţând controlarea eficientă a mişcării cursorului şi obţinerea unei mari precizii la introducerea datelor.

a b c d e f g h
a
b
c
d
e
f
g
h

a) Acest câmp de informaţii prezintă indicaţii suplimentare atunci când cursorul mouse-ului se află

deasupra unui icon.

b) SNAP – dacă funcţia este activată cursorul este atras de nodurile unui grid invizibil,

c) GRID - Comanda Grid este utilizată pentru a afi șa un model de puncte vizibile. Cu Click pe

butonul Grid, o grilă de puncte este afi șata în zona grafică pentru a ajuta la stabilirea distan țelor,

unghiurilor ș i a rela țiilor dintre entită ți. Grid este un instrument de desen şi nu face parte din desen. Acesta nu va fi imprimat. Spa țierea grilei poate sau nu poate fi egală cu distan ța Snap,

d) ORTHO - Comanda Ortho limitează mişcarea cursorului, astfel că acesta se mişcă paralel cu

axele sistemului de coordonate curent. Cu Click pe butonul Ortho, aveţi posibilitatea să introduceţi numai puncte situate paralel cu aceste axe. Comanda Ortho face mai uşoară trasarea de linii paralele sau de entităţi colineare,

e) POLAR – Comanda Polar atrage cursorul la unghiuri exacte şi intervale fixe, începand de la ora

03 (sau est), precum şi la creşteri suplimentare de unghi. Cu Click pe butonul Polar, direcţia unghiulară şi distanţa de la ultimul punct selectat vor fi urmărite şi afişate în funcţie de setări,

f) ESNAP – Comanda eSnap oferă capacitatea de a detecta şi fixa cursorul pe Puncte importante ale

entităților de desen, de exemplu, punctele de capăt, intersecţii şi puncte de centru. ESnap asigură o poziţie exactă în desen. Comanda eSnap deschide fereastra de dialog Drafting Options, astfel încât

să puteţi seta EntitySnap,

g) ETRACK - Comanda Etrack vă ajută să atrageţi entităţi la anumite unghiuri sau în raporturi

specifice cu alte entităţi. Cu Click pe butonul Etrack, apar ghiduri temporare de aliniere care vă ajută să crea ț i entităţi în poziţii şi unghiuri precise lucrând cu Etrack, eSnap şi Polar. Trebuie să setaţi o EntitySnap înainte de a putea folosi Etrack, h). Acest câmp de informa ț ii prezintă coordonatele X, Y și Z ale cursorului.

6.1.11. ZONA GRAFICĂ Zona grafică este parte a desktopului în care entităţile de desen sunt create şi modificate. Dimensiunile zonei grafice pot avea orice valori, fiind practic infinite.

de desen sunt create şi modificate. Dimensiunile zonei grafice pot avea orice valori, fiind practic infinite.

49

Culoarea implicită a zonei grafice este neagră. Ea poate fi modificată de la Tools>Options>System Options>Display>Element Colors>Model Background de pe bara de meniuri.

Colors>Model Background de pe bara de meniuri. În secţiunea color alegem culoarea White şi facem click

În secţiunea color alegem culoarea White şi facem click pe OK.

color alegem culoarea White şi facem click pe OK. Zona grafică poate fi împărţită în mai

Zona grafică poate fi împărţită în mai multe zone de vizualizare. Face ți clic pe View>View Tiles din meniul principal pentru a vizualiza op ț iunile. Alegeţi View Tiles Manager şi apoi click pe New.

Tiles din meniul principal pentru a vizualiza op ț iunile. Alegeţi View Tiles Manager şi apoi

50

50 Putem stabili câte ferestre să fie afişate odată şi cum. Şi comanda View Tiles ,

Putem stabili câte ferestre să fie afişate odată şi cum.

stabili câte ferestre să fie afişate odată şi cum. Şi comanda View Tiles , prin deschiderea

Şi comanda View Tiles, prin deschiderea ferestrei Views, vă permite să împărţiţi zona grafică în mai multe ferestre, folosind butonul New şi să-i stabiliţi poziţia şi dimensiunile cu butonul Edit ce vă dă

51

acces la prompter.

51 acces la prompter. Fiecare piesă desenată poate fi conţinută într-o fereastră. Acest lucru vă permite

Fiecare piesă desenată poate fi conţinută într-o fereastră. Acest lucru vă permite să vizualizaţi diferite zone ale desenului, indiferent dacă acestea sunt vederi în plan sau vederi izometrice. Aveţi posibilitatea să lucraţi într-o singură fereastră la un moment dat, aceasta devenind fereastra curentă.

Nota:

Pot fi adăugate bare de defilare la marginile din dreapta şi de jos ale zonei grafice pentru a panorama vizualizarea desenului, cu click pe Tools>Options>System Options>Display>Screen options>, bifând căsuţa Show scroll bars.

6.1.12. SISTEMUL DE COORDONATE

Programele CAD folosesc un sistem de coordonate WCS (World Coordinate System) bazat pe coordonatele carteziene x,y,z cu originea sistemului în punctul 0,0,0 (x=0, y=0, z=0). Se poate modifica sistemul de coordonate faţă de WCS definind CCS-ul (Cartesian Coordinate System) sau UCS-ul (User Coordinate System), marcat, în desenul bidimensional, printr-o pictogramă (icon) ce indică direcţiile curente ale axelor x şi y. Valorile pozitive ale lui X se măsoară la dreapta, iar ale lui Y deasupra originii.

X se măsoară la dreapta, iar ale lui Y deasupra originii. Pentru a controla afişarea pictogramei

Pentru a controla afişarea pictogramei sistemului de coordonate face ți click pe View>Display>CCS de pe bara de meniuri.

52

52 Pentru opţiuni suplimentare daţi comanda csicon în fereastra de comandă: ■ All : În mod

Pentru opţiuni suplimentare daţi comanda csicon în fereastra de comandă:

daţi comanda csicon în fereastra de comandă: ■ All : În mod implicit, comanda CSicon afectează

All: În mod implicit, comanda CSicon afectează numai vizualizarea curentă. Opţiunea ALL

aplică schimbarea sistemului de coordonate în toate vizualizările. Puteţi alege urmatoarele variante:

No origin, Off, On sau Origin.

No origin: Afişează pictograma sistemul de coordonate de la colţul din stânga jos independent de originea sistemului de coordonate curent.

Off: Ascunde pictograma sistemului de coordonate.

On: Afişează pictograma sistemului de coordonate.

Origin: Afişează pictograma sistemul de coordonate la originea (0.0) a sistemului de coordonate

curent. În cazul în care originea este în afara ecranului, icoana este poziţionat în colţul din stânga jos.

CCS (Cartesian Coordinate System) = UCS (User Coordinate System) – Comanda este folosită pentru a defini sau modifica sistemul de coordonate curent. Iniţial, acest sistem este suprapus peste WCS (World Coordinate System). Acest sistem de coordonate reprezintă un sistem de referinţă staţionar în cadrul căruia pot fi definite şi denumite alte sisteme de coordonate CCS . Aceste sisteme de coordonate adiţionale sunt utilizate pentru a crea construcţii plane în care obiectele pot fi poziţionate oriunde în spaţiul bi- sau tridimensional. Originea CCS-urilor poate fi plasată oriunde în interiorul WCS, axele acestora putând fi rotite sau înclinate. Programul oferă diverse posibilităţi pentru a defini un CCS. Se pot defini CCS-uri prin următoarele căi:

53

• prin specificarea unei noi origini, un nou plan XY sau axa Z

• prin copierea orientării faţă de un obiect existent

• prin alinierea CCS-ului cu direcţia curentă de vedere

• prin rotirea CCS-ului curent în jurul uneia din axele sale.

Command: ccs sau ucs

în jurul uneia din axele sale. Command: ccs sau ucs unde: E – aliniază sistemul de

unde:

E – aliniază sistemul de coordonate la o entitate. Acesta va fi amplasat în colţul în care facem click.

Acesta va fi amplasat în colţul în care facem click. NA – oferă 3 opţiuni: –

NA – oferă 3 opţiuni:

în colţul în care facem click. NA – oferă 3 opţiuni: – ? to list: listează
în colţul în care facem click. NA – oferă 3 opţiuni: – ? to list: listează

? to list: listează numele CCS-urilor salvate

click. NA – oferă 3 opţiuni: – ? to list: listează numele CCS-urilor salvate – Delete:

Delete: şterge un CCS existent

click. NA – oferă 3 opţiuni: – ? to list: listează numele CCS-urilor salvate – Delete:

54

Restore: restaurează un CCS salvat

Save: salvează sub un nume CCS-ul curent

P

– restaurează CCS-ul anterior

V

W – suprapune CCS-ul curent peste WCS

X – permite rotirea CCS-ului în jurul axei X

peste WCS X – permite rotirea CCS-ului în jurul axei X Y – permite rotirea CCS-ului

Y – permite rotirea CCS-ului în jurul axei Y

jurul axei X Y – permite rotirea CCS-ului în jurul axei Y Z – permite rotirea

Z – permite rotirea CCS-ului în jurul axei Z

jurul axei Y Z – permite rotirea CCS-ului în jurul axei Z ZA – permite mutarea

ZA – permite mutarea CCS-ului într-o nouă origine şi precizarea poziţiei axei Z.

55

55 Specify origin – permite introducerea coordonatelor noii origini sau stabilirea originii cu click în zona

Specify origin – permite introducerea coordonatelor noii origini sau stabilirea originii cu click în zona grafică. Programul solicită apoi stabilirea poziţiei axei X şi a planului XY prin acest punct.

poziţiei axei X şi a planului XY prin acest punct. UCSICON – Comanda este folosită pentru

UCSICON – Comanda este folosită pentru a indica poziţia originii şi orientarea CCS-ului curent. Command: ucsicon ON/OFF/All/Noorigin/ORigin/<Stare curentă ON/OFF>:

unde:

ON – afişează icon-ul OFF – nu afişează icon-ul OR – afişează icon-ul centrat în originea UCS-ului curent

INTRODUCEREA COORDONATELOR Pentru introducerea unei coordonate este necesară scrierea în fereastra de comandă a ambelor valori ale lui X şi Y separate prin virgulă. Există:

Coordonate absolute (fig. a)ce specifică poziţia unui punct faţă de originea (0,0,0) şi vor fi de forma: x,y

Coordonate relative (fig. b) ce specifică poziţia faţă de ultimul punct introdus şi vor de forma: @x,y

Coordonate polare (fig. c) ce specifică poziţia faţă de ultimul punct introdus şi vor fi de forma: @d<u, (unde d=distanţa faţă de ultimul punct introdus, u=unghiul faţă de acest punct, măsurat în sensul stabilit la setarea modului de desenare)

punct introdus, u=unghiul faţă de acest punct, măsurat în sensul stabilit la setarea modului de desenare

Fig. a

56

56 Fig. b Fig. c 6.1.13. CURSORUL În funcţie de acţiunile în curs, indicatorul poziţiei mouse-ului

Fig. b

56 Fig. b Fig. c 6.1.13. CURSORUL În funcţie de acţiunile în curs, indicatorul poziţiei mouse-ului

Fig. c

6.1.13. CURSORUL

În funcţie de acţiunile în curs, indicatorul poziţiei mouse-ului poate avea diverse forme:

colimator (cross-hair), reprezentând cele 2 axe de coordonate; selector (pick-box) reprezentând un pătrat utilizat pentru selectarea obiectelor; cursor, reprezentând o săgeată folosită pentru accesarea meniurilor şi a barelor cu instrumente.

pentru accesarea meniurilor şi a barelor cu instrumente. 6.1.14. TABUL MODEL ŞI TABURILE SHEET În mod

6.1.14. TABUL MODEL ŞI TABURILE SHEET

În mod implicit, zona grafică con ține trei tab-uri pe partea de jos-stânga a zonei grafice, etichetate:

■ Model

■ Sheet1

■ Sheet2

a zonei grafice, etichetate: ■ Model ■ Sheet1 ■ Sheet2 Selectaţi pagina dorită făcând click pe

Selectaţi pagina dorită făcând click pe tabul corespunzătr. Model este mediul de desenare iar Sheet- urile sunt medii de tipărire sau plotare. Creaţi desenul în fila model (pe mai multe straturi) şi creaţi

57

apoi macheta pentru imprimare pe o foaie (Sheet).

Notă:

Când lucraţi cu mai multe foi (machete) folositi comanda Sheet pentru a avea opţiuni suplimentare.

comanda Sheet pentru a avea opţiuni suplimentare. 6.2. TASTE FUNCŢIONALE Programul Draft Shift are definite

6.2. TASTE FUNCŢIONALE

Programul Draft Shift are definite implicit câteva taste funcţionale:

ESC : întrerupe forţat o comandă.

Insert: Ins - deplasează cursorul în zona meniului.

Shift + <tasta>: Se scriu caracterele din partea superioară a tastei.

F1: afişează manualul de utilizare.

F2: Afişează istoricul comenzilor.

F5: Activează pe rând un plan izometric.

F7: Apelează afişarea grilei (reţelei de puncte).

F8: Apelează modul Ortho.

F9. Apelează modul Snap.

F10: Apelează modul Polar.

F11: Activează modul eTrack.

Home: Revenirea cursorului în zona de desenare.

Backspace: Ştergerea caracterelor din linia de comandă, de la dreapta spre stânga.

Enter: Încheie orice răspuns dat de utilizator în fereastra de comandă. Apare prompterul.

6.3. ALTE BARE FLOTANTE

Pentru a afişa alte bare flotante, faceţi click dreapta pe o altă bară flotantă afişată şi apoi click pe

Toolbars

În fereastra Specify Toolbars, care se deschide, bifaţi barele ce doriţi a fi afişate.

şi apoi click pe Toolbars În fereastra Specify Toolbars, care se deschide, bifaţi barele ce doriţi

58

6.3.1. BARA INSTRUMENTELOR DE COTARE (DIMENSION)

Programele CAD oferă o întreagă gamă de instrumente de cotare, care pot fi folosite pentru a cota rapid orice desen fără a fi nevoie de măsurare. Cotarea este automată, asigurându-se liniile, săgeţile şi textul. Cotele sunt blocuri speciale, care pot fi uşor de editat sau şters după cum este necesar. Se împart în patru categorii principale: cote lineare, cote aliniate, cote radiale şi cote unghiulare. Când se trasează cote, programul crează automat un strat nou, denumit "Defpoints". Acesta este un strat special care nu poate fi şters sau redenumit. Acest strat este folosit pentru a stoca informa ții despre cote. Cu toate acestea, este indicat să creaţi un strat, denumit „cote” pe care să trasaţi numai aceste entităţi.

„cote” pe care să trasaţi numai aceste entităţi. Un alt lucru foarte important este să se

Un alt lucru foarte important este să se folosescă o origine ESNAP de rulare pentru trasarea cotelor, astfel încât acestea să afişeze valori exacte. Pentru modificarea aspectului cotelor intraţi în meniul derulant FORMAT>Dimension

care vă permite accesul la fereastra Options - Drafting Styles sau în meniul derulant

Style

Tools>Options>Drafting Styles>Dimension. Putem seta următorii parametri: angular dimension, arrows, dual dimension, fit, linear dimension, line, radial/diameter dimension, text, tolerance.

angular dimension, arrows, dual dimension, fit, linear dimension, line, radial/diameter dimension, text, tolerance.

59

59 Indicatoarele de cotă (săgeţile) disponibile sunt: REGULI DE COTARE – Toate informaţiile dimensionale necesare

Indicatoarele de cotă (săgeţile) disponibile sunt:

59 Indicatoarele de cotă (săgeţile) disponibile sunt: REGULI DE COTARE – Toate informaţiile dimensionale necesare

REGULI DE COTARE

Toate informaţiile dimensionale necesare pentru definirea clară şi completă a unei piese trebuie înscrise direct pe desen.

Fiecare element se cotează o singură dată pe desen;

Cotele se înscriu pe vederile sau secţiunile care reprezintă cel mai clar elementul respectiv;

Toate cotele unui desen se exprimă în aceeaşi unitate de măsură, fără ca simbolul unităţii să fie indicat pe desen.

Pentru a defini o piesă sau un produs finit, trebuie înscrise numai cotele necesare;

Cotele funcţionale trebuie înscrise, atunci când este posibil, direct pe desen;

Cotele nefuncţionale trebuie înscrise în modul cel mai convenabil pentru execuţie sau verificare;

Prioritatea de înscriere a cotelor pe un desen este: cote de gabarit, cote funcţionale, cote de prelucrare şi alte cote necesare definirii formei geometrice a piesei.

Bara de instrumente afişată arată astfel:

a piesei. Bara de instrumente afişată arată astfel: j Pe bara instrumentelor de cotare avem acces

j Pe bara instrumentelor de cotare avem acces rapid la următoarele instrumente:

a
a
b
b
c
c
d
d
e
e
f
f
g
g
h
h
i
i
acces rapid la următoarele instrumente: a b c d e f g h i k l
k
k
l
l
m
m
n
n
o p q r
o
p
q
r

a. Smart: crează o cotă în acord cu entitatea selectată (specifică cercului, specifică liniei etc.). Poate

60

fi lansată şi cu comanda SMARTDIMENSION.

60 fi lansată şi cu comanda SMARTDIMENSION. b. Aligned : crează cote liniare aliniate cu entitatea

b. Aligned: crează cote liniare aliniate cu entitatea măsurată. Pot fi trasate şi cu comanda

DIMALIGNED.

măsurată. Pot fi trasate şi cu comanda DIMALIGNED. c. Linear : crează cote liniare orizontale sau

c. Linear: crează cote liniare orizontale sau verticale. Pot fi trasate şi cu comanda DIMLINEAR.

sau verticale. Pot fi trasate şi cu comanda DIMLINEAR. Dacă textul nu încape între liniile de

Dacă textul nu încape între liniile de delimitare, el este plasat automat alături.

liniile de delimitare, el este plasat automat alături. d. Baseline : crează cote măsurate de la

d. Baseline: crează cote măsurate de la o linie de bază. Trebuie să fi trasată deja prima cotă. Pot fi

trasate şi cu comanda DIMBASELINE, urmând a fi alese punctele care să se coteze.

61

P 1 P 2
P 1
P 2

e. Continue: trasează cote măsurate de la ultima cotă trasată. Deci, trebuie să fie creată deja prima cotă. Pot fi create şi cu comanda DIMCONTINUE.

deja prima cotă. Pot fi create şi cu comanda DIMCONTINUE. f. Ordinate : trasează cota x

f.

Ordinate:

trasează

cota

x

sau

y

a

unui

punct.

Se

poate

folosi

şi

comanda

ORDINATEDIMENSION.

 
 
     
     
 
     
 

g.

CenterMark:

marchează

centrul

unui

cerc

sau

arc.

Pot

fi

marcate

şi

cu

comanda

CENTERMARK.

 
 
   
 

h.

Diameter:

cotează

diametrul

unui

cerc

sau

arc.

Poate

fi

lansată

şi

cu

comanda

62

DIAMETERDIMENSION.

62 DIAMETERDIMENSION. i. Radius : cotează raza unui cerc sau arc. Poate fi lansată şi cu
62 DIAMETERDIMENSION. i. Radius : cotează raza unui cerc sau arc. Poate fi lansată şi cu

i. Radius: cotează raza unui cerc sau arc. Poate fi lansată şi cu comanda RADIUSDIMENSION.

sau arc. Poate fi lansată şi cu comanda RADIUSDIMENSION. j. Angular : cotează unghiuri. Poate fi

j. Angular: cotează unghiuri. Poate fi lansată şi cu comanda ANGLEDIMENSION

: cotează unghiuri. Poate fi lansată şi cu comanda ANGLEDIMENSION k. Arc Lenght : crează cote

k. Arc Lenght: crează cote sub formă de arc

: cotează unghiuri. Poate fi lansată şi cu comanda ANGLEDIMENSION k. Arc Lenght : crează cote

63

63 l. Jogged : crează cote pentru arce al căror centru nu poate fi afişat pe
63 l. Jogged : crează cote pentru arce al căror centru nu poate fi afişat pe

l. Jogged: crează cote pentru arce al căror centru nu poate fi afişat pe desen. Punctul de origine al cotei poate fi specificat într-o loca ție mai convenabilă numită loca ție de suprareglare a centrului. Se pot trasa şi cu comanda JOGGEDDIMENSION.

a centrului. Se pot trasa şi cu comanda JOGGEDDIMENSION. Unghiul dintre liniile frânte ale cotei poate

Unghiul dintre liniile frânte ale cotei poate fi modificat din fereastra Options>Drafting Styles>Radial/Diameter Dimension>Radius dimension jog.

Dimension>Radius dimension jog. m. Leader : este un element de cotă folosit pentru a

m. Leader: este un element de cotă folosit pentru a indica suplimentar ceva. Se compune dintr-o

64

săgeată, o linie orizontală şi text. Este bine ca vârful săgeţii să fie asociat unui punct de SNAP al entităţii astfel încât la mutarea acesteia să se mute şi săgeata. Se poate lansa şi cu comanda LEADER.

se mute şi săgeata. Se poate lansa şi cu comanda LEADER. n. Tolerance profil, orientare, localizare,

n. Tolerance

profil, orientare, localizare, precum şi abaterea radială a unei caracteristici. Toleranț ele geometrice

pot fi înscrise în rame de control caracteristice. Aceste cadre con țin toate informa țiile de toleran ță pentru o singură dimensiune. Toleran țele geometrice pot fi create cu sau fără linii de lider. Cu click

pe iconul de toleranţă se deschide o fereastră în care se introduc datele necesare. Pot fi înscrise două

valori de toleranţă. După închiderea ferestrei cu click pe OK putem amplasa rama de control

oriunde pe desen.

Un cadru de control constă din şapte componente.

Prima componentă con ține un simbol care reprezintă caracteristica geometrică la care o toleran ță se aplică, de exemplu: loca ție, profil, formă, orientare etc şi care se alege din fereastra derulantă de pe coloana Symbol.

Permite adăugarea de toleran țe geometrice care indică abateri acceptabile de formă,

:

e geometrice care indică abateri acceptabile de formă, : A doua geometrică poate devia de la

A doua

geometrică poate devia de la o formă perfectă.

componentă

conţine

valoarea

toleranţei

admise,

adică

suma

cu

care

caracteristica

poate devia de la o formă perfectă. componentă conţine valoarea toleranţei admise, adică suma cu care

65

A treia componentă conţine un simbol ce reprezintă condiţiile materiale de execuţie.

un simbol ce reprezintă condiţiile materiale de execuţie. – Simbolul M (cunoscut sub numele de MMC)

Simbolul M (cunoscut sub numele de MMC) ne indică faptul că toleranţa se referă la dimensiunea maximă admisă în execuţie pentru o piesă. Astfel o gaură va avea un diametru minim admis, iar un arbore va avea un diametru maxim.

Simbolul L (cunoscut sub numele de LMC) ne indică faptul că toleranţa se referă la dimensiunea minimă admisă în execuţie pentru o piesă. Astfel o gaură va avea un diametru maxim admis, iar un arbore va avea un diametru minim.

Simbolul S (cunoscut sub numele de RMC) ne indică faptul că toleranţa se referă la faptul că dimensiunea poate fi admisă în execuţie pentru o piesă, în limita declarată.

A patra componentă (first datum) indică care este primul punct de referinţă al toleranţei.

care este primul punct de referinţă al toleranţei. A cincea componentă (Datum Identifier) crează un simbol

A cincea componentă (Datum Identifier) crează un simbol de notare a zonei la care se referă toleranţa.

A şasea componentă (Height) controlează variaţia în înălţime a toleranţei şi se înscrie sub primele

patru componente.

A şaptea componentă (Projected Tolerance Zone) stabileşte zona proiectată de toleranţă.

o. Dimension Edit: permite modificarea cotelor. Opţiunile posibile apar în fereastra comenzilor.

de toleranţă. o. Dimension Edit : permite modificarea cotelor. Opţiunile posibile apar în fereastra comenzilor.
de toleranţă. o. Dimension Edit : permite modificarea cotelor. Opţiunile posibile apar în fereastra comenzilor.

66

p. Dimension Text Edit: permite modificarea poziţiei textului cotelor. Opţiunile posibile apar în fereastra de comandă.

cotelor. Opţiunile posibile apar în fereastra de comandă. q. Dimension Rebuild : actualizează automat stilul

q. Dimension Rebuild: actualizează automat stilul schimbat al cotării.

r. Dimension Style: deschide fereastra Drafting Styles>Dimension

Style : deschide fereastra Drafting Styles>Dimension 6.3.2. BARA INSTRUMENTELOR DE ALIPIRE (ESNAP) a b c d

6.3.2. BARA INSTRUMENTELOR DE ALIPIRE (ESNAP)

a b c d e f g h i j k l m n o
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p
q

ESNAP (EntitySNAP) – Sistemul CAD dispune de un mecanism extrem de util şi eficient pentru alipirea unor entităţi în puncte aflate în condiţii particulare pe una din ele. Practic, este vorba de a prestabili una sau mai multe preferinţe pentru alegerea unui punct, legat de una sau mai multe entităţi ce vor fi selectate cu ocazia alegerii punctului. CAD asociază acestor preferinţe nişte moduri „esnap”. Instrumentele disponibile implicite de pe bara de instrumente EntitySnap sunt:

a. Snap from: desenează o entitate pornind de la un punct al altei entităţi.

b. Inference point: indică puncte posibile de alipire.

c. Snap to Visual Intersection: alege punctul de intersecţie virtual a două sau mai multe entităţi

d. Snap to Intersection: alege punctul de intersecţie a două sau mai multe entităţi

e. Snap to Endpoint: alege cel mai apropiat punct de sfârşit al entităţii

f. Snap to Extension: alege extinderea fantomă unui arc sau linie.

g. Snap to Midpoint: alege mijlocul unei entităţi de tip linie sau arc

h. Snap to Center: alege centrul cercului sau a arcului de cerc selectat

67

i. Snap to Quadrant: alege punctul aflat pe cerc într-una din poziţiile 0, 90, 180, 270

j. Snap to Tangent: alege cel mai apropiat punct de tangenţă pe un cerc sau arc

k. Snap to Insert: alege punctul de inserţie al unei entităţi de tip BLOCK

l. Snap to Node: alege un nod (o entitate de tip punct)

m. Snap to Parallel: este folosit pentru a desena o linie paralelă la orice altă linie din desen.

n. Snap to Perpendicular: alege punctul de pe o linie, arc sau cerc selectat, care formează perpendiculara de la acel obiect la ultimul punct

o. Snap to Nearest: alege cel mai apropiat punct aflat pe entitatea selectată

p. Snap to None: anulează temporar modurile ESNAP active

q. ESnap settings

:

deschide fereastra EntitySnaps.

– q. ESnap settings : deschide fereastra EntitySnaps. Atunci când deplasa ț i cursorul suficient de

Atunci când deplasa ț i cursorul suficient de aproape de o loca ție ESNAP, acesta este eviden țiat cu un marcator de ESNAP şi cursorul sare automat la acest punct ca şi cum ar fi atras de un magnet. Fiecare ESNAP are un marker diferit.

6.3.3. BARA INSTRUMENTELOR DE MODIFICARE A STRATURILOR

6.3.3. BARA INSTRUMENTELOR DE MODIFICARE A STRATURILOR f Instrumentele implicite disponibile pe Layers Toolbar

f Instrumentele implicite disponibile pe Layers Toolbar sunt:

a
a
b
b
c
c
d
d
e
e
implicite disponibile pe Layers Toolbar sunt: a b c d e g h i j k
g
g
h
h
i j k l m
i
j
k
l
m

a. Hide Layer: Entită țile de pe straturile ascunse sunt invizibile. Nu pute ți selecta entită țile de pe straturile ascunse.

b. Show All Layers: Toate straturile din desen vor deveni vizibile, cu excep ția celor care sunt îngheţate.

c. Freeze Layer: Când un strat este blocat, este protejat şi invizibil.

d. Thaw All Layers: dezgheaţă toate straturile din desen, ceea ce le face din nou vizibile.

e. Lock Layer: Când blocați un strat, nu pute ți selecta sau modifica entităţile de pe strat.

f. Unlock Layer: Când deblocaţi un strat, puteţi edita entităţile de pe strat.

g. Isolate Layer: Utilizaţi comanda de izolare a straturilor pentru a izola stratul prin

68

ascunderea acestuia. Nu se pot edita entităţi pe aceste straturi.

h. Unisolate Layer: Se activează stratul care au fost închis cu comanda IsolateLayer ultima dată.

i. Activate Layer: Puteţi activa un strat prin specificarea unei entităţi de pe acel strat.

j. Entity to Activate Layer: Aceasta va schimba stratul, pe care se află entitatea selectată, în strat activ.

k. Change Entity's Layer: Acest strat va schimba stratul entităţilor selectate cu cel al unei alte entităţi selectate.

l. Layer Delete: şterge stratul entităţii selectate.

m. Restore Layer State: Aceasta va anula modificările anterioare aduse setărilor stratului.

6.3.4.

BARA INSTRUMENTELOR DE APROPIERE

Instrumentele la care aveţi acces sunt:

a b c d e f g h i j
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j

a. Zoom Center: afişează o porţiune a desenului definită printr-un punct central şi un factor de

scală. Introducerea unei valori mai mici decât valoarea curentă are ca efect mărirea detaliilor, în

timp ce alegerea unei valori mai mari determină micşorarea lor.

b. Zoom dynamic: Vă permite să apropiaţi (zoom in) şi depărtaţi (zoom out) fereastra de desen în

timp real.

c. Zoom Previous: Vă permite să anulaţi ultima utilizare a zoom-ului. Puteţi restaura până la zece ecrane anterioare.

d. Zoom Window: solicită introducerea a două puncte care vor fi interpretate ca şi colţurile opuse

ale unui dreptunghi. Spaţiul astfel definit va fi afişat pe ecran. e. Zoom Selected: Calculează limita zonei care conţine entităţile specificate şi măreşte sau

micşorează, astfel încât entităţile devin vizibile pe ecran.

f. Zoom Factor: vă permite să apropiaţi afişarea cu un factor de scară. Acest lucru este util atunci când se lucrează cu foi de hartie (sheet) sau când se imprimă un desen.

g. Zoom In: apropie desenul.

h. Zoom Out: depărtează desenul.

i. Zoom Bounds: Afişează întregul desen, sau numai porţiunea de desen care are entităţi. Efectul

Zoom Bounds la limitele desenului nu se extinde dincolo de aceste limite chiar dacă există entităţi.

În cazul în care entităţile se extind dincolo de limitele definite, ele sunt incluse în calculul limitelor în care aplicăm funcţia zoom.

j. Zoom Fit: Afişează desenul cu toate elementele sale cât mai mare posibil. Spre deosebire de

Bounds Zoom, Fit Zoom ignoră limitele de desen. Fit Zoom include entităţi pe straturi, care sunt închise, dar nu includ pe cele de pe straturile îngheţate.

6.4. COMENZI

6.4.1. INTRODUCEREA COMENZILOR

Comunicarea cu calculatorul se face cu ajutorul comenzilor. Acestea pot fi introduse astfel:

selectarea comenzii dintr-un meniu

69

click-stânga pe o pictogramă

tastarea numelui unei comenzi în linia de comandă a ferestrei pentru comenzi

folosirea unui script pentru executarea automată a unui şir de comenzi.

6.4.2.

FOLOSIREA COMENZILOR TRANSPARENTE

Comenzile transparente sunt acele comenzi şi funcţii ce pot fi folosite atunci când o altă comandă este executată. Situaţiile când pot fi folosite sunt:

modificarea panoramării zonei grafice (comenzile PAN şi ZOOM)

controlul preciziei de desenare (GRID, SNAP, ORTHO)

apelarea funcţiei de interogare

închiderea sau deschiderea unor bare cu instrumente

deschiderea manualului.

EntitySnap şi opţiunea de selectare a entităţilor sunt implicit transparente. Invocarea unei comenzi transparente se comunică calculatorului prin folosirea caracterului apostrof

înaintea numelui comenzii. De exemplu: „'ortho”.

NOTĂ:

După executarea comenzii transparente, comanda iniţială continuă.

6.4.3. REPETAREA UNEI COMENZI

Ultima comandă executată poate fi repetată prin două metode:

apăsarea tastei ENTER

click-dreapta în zona grafică şi alegerea opţiunii „Repeat apare.

în zona grafică şi alegerea opţiunii „ Repeat apare. ” din fereastra de dialog care Se

” din fereastra de dialog care

Se repetă doar comanda standard, fără eventualele opţiuni folosite.

6.4.4. ANULAREA UNEI COMENZI

O comandă poate fi întreruptă înainte de a se termina folosind tasta „ESC” sau cu click-dreapta în zona grafică şi alegerea opţiunii CANCEL.

70

70

71

7. VIEWPORTURI

Programele CAD asigură mai multe căi pentru afişarea vederilor desenului. Puteţi: mări sau panorama pentru repoziţionarea porţiunii vizibile din zona grafică; salva o vedere şi apoi restaura vederea la imprimare; afişa mai multe vederi în acelaşi timp împărţind ecranul în mai multe ferestre “viewports” atât în spaţiul model (SM) cât şi în spaţiul hârtiei (SH). CAD furnizează un ansamblu de comenzi care permit vizualizarea unor detalii precum şi translaţii pe ecran.

Programul CAD lucrează cu două tipuri de spaţii:

1. Spaţiul de modelare (este un spaţiu tridimensional în care se desenează);

2. Spaţiul hârtiei (este un mediu opţional în două dimensiuni, foarte potrivit pentru plotarea vederilor 2D şi 3D.)

Notă:

Viewport-ul activ este cel în care apare colimatorul curent. În celelalte ferestre acesta este înlocuit de o săgeată. Activarea altei ferestre se face cu dublu-click al mouse-ului, în interiorul acesteia. Natura ferestrelor în cele două spaţii variază sub diferite aspecte. Când se lucrează în Spaţiul Model, ferestrele sunt dispuse ca nişte „dale” aşezate una lângă alta, astfel încât să umple ecranul. Ferestrele care există în Spaţiul Hârtiei pot fi aranjate pe ecran, suprapuse sau distanţate, ele fiind tratate ca orice altă entitate a programului, putând fi mutate, copiate, şterse etc. Variabila de sistem tilemode controlează aceste două moduri. Când este setată pe 0, spaţiul model şi spaţiul hârtiei pot coexista împreună în editorul de desenare. Limitele pentru Spaţiul Hârtiei sunt determinate de formatul hârtiei pe care se doreşte a fi tipărit desenul final.

7.1. Spaţiul de modelare (model space )

1. Spaţiului de modelare i se poate asocia una sau mai multe ferestre de vizualizare. Ferestrele pot fi

dispuse în mozaic (Tiled). Deşi pot fi afişate mai multe ferestre de vizualizare în mozaic, nu se poate plota decât o singură fereastră. Se pot configura ferestrele multiple de vizualizare din meniul derulant View, cu opţiunea Tiled Viewports sau tastând „vports” sau „vtiles” în linia de comandă şi apasând tasta ENTER.

opţiunea Tiled Viewports sau tastând „ vports ” sau „ vtiles ” în linia de comandă
opţiunea Tiled Viewports sau tastând „ vports ” sau „ vtiles ” în linia de comandă

72

Se pot genera peste 40 de ferestre în mozaic, în funcţie de performanţele calculatorului. Deşi pot fi create mai multe ferestre de vizualizare, numai o singură fereastră poate fi activată la un moment dat. Ea este indicată de un chenar îngroşat şi este acea fereastră în care se află cursorul în cruce. În această fereastră se pot genera, edita, modifica obiectele.

fereastră se pot genera, edita, modifica obiectele. A. LUCRUL CU VIEWPORT-URILE ÎN MODUL GRAFIC Pute ț

A. LUCRUL CU VIEWPORT-URILE ÎN MODUL GRAFIC

Pute ți împăr ți zona de desenare în mai multe ferestre de lucru. Fiecare fereastră poate con ține o vedere unică a unei entităţi. Acest lucru vă permite să vizualiza ți diferite zone din desen, indiferent dacă acestea sunt vederi in plan, izometrice, sau care detaliază entitatea din punctele de vedere ale spa țiului 3D. Ferestrele de vizualizare au aspect de „gresie” şi nu se pot suprapune nici măcar parţial. Este la fel ca ș i în cazul în care a ți împăr țit zona de desenare în două, trei, sau patru zone dreptunghiulare. Pute ți aranja aceste domenii în mai multe combina ții. Un grup de astfel de dreptunghiuri este numit configura ție „ViewTile”. Pute ți defini, salva, și restabili configura ții ViewTile folosind caseta de dialog View Tiles.

Procedură pentru a defini o configura ție ViewTile:

- Faceți click pe View> View Tiles>View Tiles Manager, sau tastaţi în linia de comandă „viewtiles” şi apăsaţi tasta ENTER. Se deschide o fereastră de dialog.

73

73 – Sub „ Type ”, selecta ț i New . – Sub „ Default configurations

Sub „Type”, selectaț i New.

Sub „Default configurations”, selecta ț i o configura ție ViewTile pe care dori ți să o utiliza ți şi să o salvaţi sub un nume. Opţiunea *Active Model Display* vă permite să utiliza ți configuraț ia utilizată până în momentul deschiderii casetei de dialog.

Sub „Orientation”, selectaț i:

2D: Iniţiază toate configuraţiile ViewTiles definite în vizualizarea curentă.

3D: Vă permite să defini ți unghiuri de vedere ortografice sau izometrice 3D, în vederea folosirii opţiunii „Replace view with”.

Sub „Apply to”, selecta ți:

Active View Tile: Aplică configura ția ViewTile la vizualizarea curentă. Pute ți împăr ți în continuare configurații standard în noi configuraţii ViewTile.

74

74 – Display : Aplică configura ț ia ViewTile întregii zone de desenare. Procedură pentru a
74 – Display : Aplică configura ț ia ViewTile întregii zone de desenare. Procedură pentru a

Display: Aplică configurația ViewTile întregii zone de desenare.

Procedură pentru a salva o configura ție ViewTile sub un nume:

- Faceți click pe View> View Tiles>View Tiles Manager, sau tastaţi în linia de comandă „viewtiles” şi apăsaţi tasta ENTER. Se deschide o fereastră de dialog.

Sub „Type”, selectaț i New.

Sub „Name”, tasta ți numele de configurare ViewTile pentru a o salva.

Sub „Default configurations”, selectaț i o configura ție ViewTile pe care dori ți să o utiliza ți.

Dacă doriț i puncte de vedere diferite ale reprezentării în 3D:

Sub „Orientation”, selectaț i 3D.

Sub „Replace view with”, selecta ț i o vedere izometrică sau ortografică pentru a o afi șa în vizualizarea specificată.

Faceți click pe Save.

Procedură pentru a restaura o configura ție ViewTile:

Faceți click pe View> View Tiles>View Tiles Manager, sau tastaţi în linia de comandă „viewtiles” şi apăsaţi tasta ENTER. Se deschide o fereastră de dialog.

Sub „Type”, selectaț i Named.

Sub „Named configurations”, selectaț i un nume.

Faceți clic pe OK.

75

Procedură pentru a șterge o configura ție ViewTile:

- Faceți click pe submeniul View> View Tiles>View Tiles Manager, sau tastaţi în linia de comandă „viewtiles” şi apăsaţi tasta ENTER. Se deschide o fereastră de dialog.

- Sub „Type”, selectaț i Named.

- Sub „Named configurations”, face ți click dreapta pe un nume și click pe Ștergere.

- Faceți click pe OK.

Procedură pentru a combina două configura ții ViewTile alăturate pe toată lungimea unei laturi:

- Faceți click pe submeniul View> View Tiles>Join

Face ț i click pe submeniul View> View Tiles>Join – Faceţi click pe fereastra care să

Faceţi click pe fereastra care să fie dominantă

Faceţi click pe fereastra cu care să se combine şi apăsaţi tasta ENTER

Cele două ferestre adiacente vor fi combinte într-o singură fereastră. Fereastra rezultată mo ștene ște scopul ferestrei dominante.

adiacente vor fi combinte într-o singură fereastră. Fereastra rezultată mo ș tene ș te scopul ferestrei
adiacente vor fi combinte într-o singură fereastră. Fereastra rezultată mo ș tene ș te scopul ferestrei

76

B. LUCRUL CU VIEWPORT-URILE DIN LINIA DE COMANDĂ

Comanda „-vports” sau „viewport”, permite împărţirea spaţiului model de pe ecran în mai multe vederi diferite folosind linia de comandă.

în mai multe vederi diferite folosind linia de comandă. OPŢIUNI : – ? to list :

OPŢIUNI:

? to list: activează o fereastră „viewport” dintr-o listă de viewporturi salvate.

2: împarte fereastra curentă în două ferestre de vizualizare; utilizatorul este invitat să precizeze dacă cele două ferestre vor avea margine orizontală sau verticală comună;

vor avea margine orizontală sau verticală comună; – 3 : împarte fereastra curentă în trei ferestre

3: împarte fereastra curentă în trei ferestre de vizualizare, cu următoarele opţiuni: Horizontal / Vertical / Above / Below / Left / Right. Se poate activa caseta de dialog „View Tiles” şi astfel se pot alege dintre mai multe configuraţii de vederi adiacente.

4: împarte fereastra curentă în trei ferestre de vizualizare.

Delete (tastaţi „d”): elimină din listă o configuraţie salvată;

Join (tastaţi „j”): realizează unirea a două ferestre care au o margine comună şi fereastra rezultată moşteneşte proprietăţile ferestrei dominante;

Restore (tastaţi „r”): restaurează o configuraţie salvată;

Save (tastaţi „s”): salvează configuraţia curentă a viewport-urilor cu un nume dat, pentru o restaurare ulterioară

Single (tastaţi „si”): readuce afişajul la o singură fereastră;

7.2. Spaţiul hârtiei (Paper space)

În acest spaţiu desenele pot apărea ca imagini în 3D, dar nu pot fi manipulate ca atare. Ele sunt afişate în vederea pregătirii pentru imprimare sau plotare. Plotarea din spaţiul hârtiei presupune următoarea procedură:

1. După ce obiectele au fost desenate în spaţiul de modelare, se afişează spaţiul hârtiei, care la

început arată ca o foaie albă. Dacă există deja un Viewport, ştergeţi-l.

2. Dacă este cazul, se inserează un bloc de titlu la scara 1:1.

3. Deasupra titlurilor se creează ferestrele de vizualizare (Click pe submeniul View>View Tiles>Single Tile. Desenaţi dreptunghiuri ce vor reprezenta limitele ferestrelor de vizualizare).

4. Creaţi un strat nou numit „viewporturi”, cu click pe submeniul Format>Layer.

5. Mutaţi chenarele viewport-urilor pe acest strat, folosind paleta Properties

77

77 6. Aranjaţi, cu comanda PAN, entităţile care să fie vizibile în fiecare Viewport, iar din

6. Aranjaţi, cu comanda PAN, entităţile care să fie vizibile în fiecare Viewport, iar din paleta Properties fixaţi scara la care să fie afişate entităţile (dublu-click pe un Viewport şi în paletă, din lista derulantă xN, alegeţi o scară).

în paletă, din lista derulantă xN, alegeţi o scară). 7. Chenarele ferestrelor „viewporturi”. de vizualizare

7.

Chenarele

ferestrelor

„viewporturi”.

de

vizualizare

pot

fi

făcute

ferestrelor „viewporturi”. de vizualizare pot fi făcute invizibile prin îngheţarea stratului Diferenţa

invizibile

prin

îngheţarea

stratului

Diferenţa esenţială între o fereastră în Spaţiul hârtiei şi o fereastră în Spaţiul de modelare este aceea că fereastra de vizualizare din Spaţiul hârtiei este un obiect ca oricare alt obiect CAD, putând fi mărită sau deplasată. Activarea unui Viewport se face cu dublu-click în interiorul lui. Dezactivarea se face cu dublu-click în zona din afara hârtiei (zona gri).

Comanda „viewport” sau „-viewport” creează și controlează mai multe vizualizări în Spaţiul hârtiei, numite ferestre de vizualizare. Viewport-urile din Spaţiul Hârtiei sunt diferite de ViewTiles din Spa țiul de modelare care sunt create folosind comanda ViewTiles. Pute ți crea, șterge, muta, copia, scala, modifica ferestrele din cadrul spaţiului hârtiei.

NOTĂ:

Nu puteț i utiliza comanda „Viewport” în tabul Model.

pute ț i utiliza comanda „Viewport” în tabul Model. Procedură : 1. Activaţi spaţiul hârtiei, facând

Procedură:

1. Activaţi spaţiul hârtiei, facând click pe tabul „Sheet1” şi ştergeţi Viewportul existent.

78

2. Tastaţi comanda „viewport” sau „mview” în linia de comandă şi apăsaţi tasta ENTER.

3. Alegeţi una din opţiunile posibile:

tasta ENTER. 3. Alegeţi una din opţiunile posibile: – Pentru a crea o singură fereastră, precizaţi

Pentru a crea o singură fereastră, precizaţi coordonatele colţului de pornire sau faceţi click în locul dorit pe spaţiul hârtiei. În acelaşi mod, precizaţi şi poziţia colţului opus. Opţiunea „Fit” crează o fereastră cât dimensiunile zonei printabile a hârtiei.

NOTĂ:

Atunci când zona imprimabilă este blocată, fereastra de vizualizare va fi cât toată suprafaţa hârtiei.

Opţiunea 2, 3 sau 4 stabileşte numărul ferestrelor de vizualizare, comanda solicitând şi precizare modului de aliniere a acestor ferestre:

şi precizare modului de aliniere a acestor ferestre: – Align : permite alinierea entităţilor vizibile în
şi precizare modului de aliniere a acestor ferestre: – Align : permite alinierea entităţilor vizibile în

Align: permite alinierea entităţilor vizibile în ferestrele de vizualizare create.

Entity: transformă o polilinie închisă, cerc, elipsă, splină închisă sau regiune într-un Viewport. Dimensiunile entităţii nu mai pot fi modificate din Spaţiul Hârtiei.

Fit: crează o fereastră de vizualizare, de dimensiunea spaţiului de lucru;

Lock: împiedică modificarea accidentală a afişării în fereastra de vizualizare, când în spaţiul model se modifică scara de panoramare.

Off: dezactivează o fereastră de vizualizare şi nici o entitate nu mai este afişată;

On: activează o fereastră de vizualizare;

Polygonal: permite crearea unei forme neregulate şi transformarea acesteia în Viewport. Se face click în zona grafică şi apoi se defineşte restul formei prin:

clickuri în zona grafică

alegerea opţiunii „arc” şi trasare similară cu trasarea poliliniei.

Alegerea opţiunii „Length” pentru a trasa un segment de lungime definită şi tangent la un arc

alegerea opţiunii „Close” pentru a închide forma

alegerea opţiunii „Undo” pentru a anula ultimul segment trasat.

Restore: permite refacerea unei configuraţii de ferestre de vizualizare creată cu comanda VPORTS şi salvată sub un nume.

Shaded view: permite setarea opţiunilor de imprimare a ferestrelor de vizualizare. a. Tastați comanda „viewport” în fereastra de comandă şi apoi opţiunea „sh”:

79

79 b. Alegeţi una din opţiunile: – Current display : imprimă Viewportul a ș a cum

b. Alegeţi una din opţiunile:

Current display: imprimă Viewportul a șa cum este afi șat pe ecran.

Hidden: imprimă Fereastra de vizualizare cu liniile ascunse eliminate.

Rendered: imprimă Viewportul selectat.

Wireframe: imprimă Viewportul ca wireframe (contur).

c. În zona grafică, selecta ți Ferestra de vizualizare căreia să i se aplice setările stabilite.

de vizualizare căreia să i se aplice setările stabilite. Din momentul creării configuraţiei de ferestre dorite,

Din momentul creării configuraţiei de ferestre dorite, există două spaţii de lucru: Spaţiul de modelare şi Spaţiul hârtiei. Acum se poate lucra în SM, desenând obiectul, după care, trecând în Spaţiul Hârtiei se pot aranja ferestre de vizualizare, realiza desene în jurul lor (dar şi peste ele). Comutarea între cele două spaţii de lucru se face cu click pe unul din taburile „Model” sau

Sheet1”.

NOTĂ:

Controlul vizibilităţii contururilor viewport-urilor se poate face prin crearea acestora într-un layer destinat numai acestor contururi, denumit, de exemplu, VIEWPORTS. Prin îngheţarea acestui strat, contururile dispar.

7.3. CONTROLUL VIZIBILITĂŢII STRATURILOR ÎN FERESTRELE DE VIZUALIZARE

– Comanda „viewportlayer” permite controlul vizibilităţii straturilor în fiecare fereastră de vizualizare creată cu MVIEW. Comanda este utilă, în special, la plasarea cotelor în cazul cotării modelelor 3D.

80

80 Comanda se comportă ca şi comanda „ layer ”, cu excep ț ia faptului că

Comanda se comportă ca şi comanda „layer”, cu excep ția faptului că aceasta afectează numai Ferestre de vizualizare specificate în Spaţiul hârtiei. Comanda „viewportlayer” este acceptată numai în Spaţiul hârtiei și afectează doar desenele efectuate în acest spaţiu. Pentru a activa un viewport în Spaţiul Hârtiei:

1. Faceţi click pe un tab Sheet.

2. Faceți dublu-click în interiorul viewportului unde dori ți să suprimaţi straturi.

Opţiuni:

? – listează layer-ele ascunse în viewport-ul curent; FROZEN -Pentru a suprima Straturi în Spaţiul hârtiei:

Pute ți suprima unul sau mai multe straturi într-unul sau mai multe ferestre de vizualizare din Spaţiul hârtiei. Pute ț i face un strat invizibil pe ecran într-un