Poluarea Apelor Norme, Legi, Convenții Naționale Și Internaționale.

Norme, legi, conven[ii na[ionale i interna[ionale de prevenire a polurii apelor
1
CUPRINS
Introducere .................................................................................................................................. 3
Capitolul 1 .................................................................................................................................. 5
PROTECTIA CALITTII APELOR ........................................................................................... 5
1.1 Componentele sIerei protectiei calittii apelor .................................................................... 5
1.2. Supravegherea (monitoringul) dinamicii calitatii apelor .................................................... 6
1.3. PlaniIicarea msurilor de protectie a calittii ................................................................. 6
resurselor de apa la nivelul bazinelor hidrograIice (gospodrirea calittii apelor) ..................... 6
1.4. Msuri ajuttoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
ncrcrilor .............................................................................................................................. 8
1.5. Epurarea apelor uzate ........................................................................................................ 9
1.6. Interventii pe cursurile de ap, receptoare ale apelor uzate ............................................. 10
1.7. Protectia calittii apelor (PCA) ca Iactor de baz al protectiei mediului nconjurtor ....... 11
1.7.1. Poluarea apelor interioare si eIectele acesteia. ........................................................... 12
1.8. Factorii care inIluenteaz autoepurarea ........................................................................... 15
1.9. Gospodrirea calittii apelor interioare ale trii ............................................................... 17
1.9.1. Msuri contra polurii apelor aplicate direct n receptori. .......................................... 17
1.9.2. Prioritti n domeniul gospodririi calittii apelor ..................................................... 18
1.9.3. Cunoasterea calittii apelor de supraIat. .................................................................. 18
1.10. Solutii pentru mrirea disponibilului de ap dulce ......................................................... 19
CAPITOLUL 2 ......................................................................................................................... 22
LUPTA CONTRA POLURII APELOR .................................................................................. 22
2.1. Limitarea evacurilor de poluanti n emisar ..................................................................... 22
2.2. Organizarea protectlei calittii apelor pe plan national .................................................... 24
2.3. Lupta contra polurii apelor pe plan international ............................................................ 28
2.4. Activitatea organizatiilor internationale ........................................................................... 29
2
CAPITOLUL 3 ......................................................................................................................... 31
REGLEMENTRI N DOMENIU PROTECTIEI APELOR ..................................................... 31
3.1. Reglementri cu caracter intern ....................................................................................... 32
3.2. Reglementri cu caracter international............................................................................ 34
3.2.1. Conventii cu vocatie mondial ................................................................................. 34
3.2.2. Conventii cu vocatie regional ................................................................................. 37
3.3. Modul de aderare al Romaniei la Conventiile si Organizatiile Internationale ................... 38
3.4. Aderarea Romniei la Conventii si Protocoale Internationale n vederea integrrii n
Uniunea European ................................................................................................................ 41
3.5. Conventia MARPOL 73/78 ............................................................................................. 44
3.5.1. Obiectivele conventiei MARPOL 73/78.................................................................... 45
3.5.2. Modalitati de rezolvare a obiectivelor ....................................................................... 45
3.5.3. Componenta conventiei MARPOL 73/78 .................................................................. 46
3.5.4. Anexele conventiei MARPOL 73/78 ........................................................................ 46
ANEXA .................................................................................................................................... 62
DIRECTIVE, CONVENTII SI ACORDURI DE MEDIU ........................................................ 62
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................... 66

3
Introducere

Apa ca element din ce n ce mai implicat n viata economic si social nu mai este
considerat de mult ca resurs natural inepuizabil. Continua dezvoltare a industriei, a
energeticii si transporturilor , utilizarea apei n natur la parametrii de consum Ioarte nalti si
toate celelalte nevoi ale omenirii de ridicare general a nivelului de viat, n conditiile uriasului
salt demograIic ale ultimelor decenii ale secolului nostru, au Icut ca cerintele de ap ale omenirii
s creasc necontenit. Apa, sub diversele ei Iorme, alcatuieste unul dintre cele mai importante
nvelisuri ale planetei noastre att prin rspndirea majoritar, ct si prin rolul ei n natur si n
viata omului. n preocuprile gsirii a noi surse de hran pentru atenuarea situatiei actuale, dar
mai ales pentru necesitatile sporului de populatie asteptat n urmtorii ani avnd n vedere
limitele extinderii terenurilor Iertile respectiv a cresterii productiei alimentare speciIice, o atentie
particular este acordat posibilittilor pe care le oIer Iauna si Ilora mrilor si oceanelor.
'Omul va mnca din mare reprezint ideea-sperant a rezolvrii problemelor hranei
viitorului.
Apele reprezint Ir ndoial un element de baz al mediului nconjurtor. Pentru acest
motiv, protectia calittii apelor capt n prezent dimensiuni majore aceasta Iiind pe primul plan
n problema aprrii mediului nconjurtor de poluare .
Prin protectia calittii apelor ntelegem domeniul de activitate care se ocup de toate
problemele care privesc calitatea cursurilor de ap, apele stttoare, apele maritime si apele
subterane, aceste probleme reIerinduse att la Ienomenele care se petrec n ape ca urmare a
tulburrii echilibrului natural al calittii datorate omului, ct si la procesele si activittiile de
gospodrire judicioas si protectiei a calittii resurselor de ap.
De activittile de protectie si gospodrire a calittii apelor trebuie s se ocupe, n mod
direct organele de gospodrire a apelor, n timp ce de problemele epurrii apelor uzate, probleme
intime legate de procese tehnologice speciIice, trebuie s se ocupe, n mod direct cei ce produc
aceste ape, Iiind absolut indispensabil ca acestea s caracterizeze calitatea apelor uzate produse,
s cerceteze n strns legtur, cu procesele tehnologice, modul cel mai eIicient de curtre a
acestor ape uzate, s proecteze si s construiasc statiile de epurare, s descarce n recuperatori
apele uzate n conIormitate cu contitiile stabilite de gospodarii calittii apelor.
4
Asigurarea necesarului de ap se nscrie n rndul problemelor majore, acute si diIicil de
rezolvat ale civilizatiei contemporane. Amenintarea epuizrii iminente a resurselor pare
incredibil cu toate c este aIirmat de autoritti cu prestigiu. ntre comentariile alarmante care
apar tot mai Irecvent n sistemul inIormatiilor de mas si concluzilile pesimiste ale unor
specialisti se poate presupune c exist anumite legturi dar pentru a demonstra generalitatea
crizei este necesar o veriIicare sistematic. Trebuie explicat n primul rnd diIicultatea
paradoxal de a asigura apa pe o planet care, din rezeva proprie, sar putea inunda complet cu un
strat de aproape 3 km grosime. Recapitularea acestor date Iundamentale urmreste s sublinieze
ideea c Iiecare locuitor al pmntului trebuie s devin un militant constient n lupta npotriva
polurii.
Calitatea apei este actualmente principala sa dimensiune ce va accentua din ce n ce mai
mult, o dat cu dezvoltarea n ritmuri accelerate a societtii care genereaz reziduuri n cantitti
mare si cu nocivitate ridicat, reintegrate n mediul nconjurtor prin intermediul apelor.

5
Capitolul 1
PROTECTIA CALITTII APELOR
1.1 Componentele sIerei protectiei calittii apelor

n conceptia modern, prin protectia calittii apelor se ntelege domeniul de activitate care
se ocupa cu problemele ce privesc calitatea cursurilor de ap, a apelor sttatoare, maritime si
subterane. Aceste probleme se reIer att la Ienomenele care se petrec n ape ca urmare a
tulburrii echilibrului natural al calittii, datorit interventiei omului, ct si la msurile si
activittile de gospodarire judicioas, restabilire si protectie a calittii resurselor de ap
mentionate mai nainte.
n sensul absolut al notiunii ar trebui ca prin conceptul de calitate a apei care trebuie
protejat s se nteleag calitatea apei nealterat de nici un Iel de inIluente din aIar, n spet
calitatea natural a apei, care conIer acesteia posibilitati de utilizare pentru orice Iel de
necesitti. Aceasta ar nsemna, de Iapt, dezvoltarea societtii n conditiile unor tehnologii
industriale aduse la perIectiune, total nepoluante, ca de Iapt ntreaga activitate uman, apele Iiind
destinate s reprezinte, n principal, elementul natural necesar destinderii si agrementului
populatiei. Se poate aprecia c acest stadiu este cel ctre care trebuie s se tind pentru viitor n
activitatea de protectie a calittii apelor.
De Iapt, actualmente, apele ca si ntreg mediul nconjurtor sunt supuse unui impact
agresiv general de dezvoltare a societtii pe baza unor tehnologii din ce n ce mai poluante, ca de
altIel ntreaga activitate uman. Acesta este deci cadrul n care actioneaz protectia calittii
apelor n prezent si probabil mult vreme de aici nainte si la care se vor Iace reIeriri pentru
explicitarea conceptului de protectie a calittii apelor.
Componentele principale ale activittii de protectie a calittii apelor, n aceste conditii
sunt urmatoarele:
supravegherea (monitoringul) dinamicii calittii resurselor de ap;
planificarea msurilor de protec(ie a calit(ii resurselor de ap, la nivelul
bazinelor sau sub-bazinelor hidrograIice, respectiv gospodrirea calittii resurselor
de ap ;
msuri ajuttoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
ncrcrilor, respectiv adoptarea de tehnologii Iie neconsumatoare, Iie mici
6
consumatoare de ap, tehnologii nepoluante, sau mai putin poluante, recircularea
apelor uzate etc.;
msuri ajuttoare epurrii apelor uzate, respectiv utilizarea la irigatii a apelor
uzate, injectarea n straturile subterane etc.;
epurarea apelor uzate;
interven(ii pe cursurile de ap, receptoare ale apelor uzate, pentru mbunttirea
dilutiei si a gradului de amestec, respectiv sporirea debitelor de dilutie prin
acumulri sau derivatii, reaerarea artiIicial, dirijarea Ienomenelor de autoepurare
etc.;
perfec(ionarea legisla(iei n domeniul protec(iei calit(ii apelor.

1.2. Supravegherea (monitoringul) dinamicii calitatii apelor

Activitatea de supraveghere (monitoring) a calittii apelor prezint o deosebit
important pentru ca aceast activitate pune n evident permanent stadiul calittii resurselor de
apa, pe baza datelor privind acest stadiu, prelucrate corespunztor, putndu-se adopta strategia
de protectie eIicient a calittii acestor resurse.
n Romnia, ca si n multe tri avansate n acest domeniu, exist creat pentru acest scop
Sistemul national de supraveghere a calitatii apelor SNSCA, din cadrul Consiliului National
al Apelor, care include n principalele bazine hidrograIice un numar de circa 270 sectiuni de
urmrire a dinamicii calittii apelor, pentru indicatorii de calitate Iizico-chimici si partial
hidrobiologici.

1.3. PlaniIicarea msurilor de protectie a calittii resurselor de apa la nivelul
bazinelor hidrograIice (gospodrirea calittii apelor)

PlaniIicarea judicioas a msurilor de protectie a calittii apelor apare astzi de o
covrsitoare important pentru succesul ideii de protectie eIicient a apelor. Aceast planiIicare
are ca domeniu de aplicare bazinul hidrograIic.
7
Pn nu demult n gospodrirea apelor erau predominante preocuprile pentru o
distributie rational a resurselor cantitative ntre diverse categorii de Iolosinte, al doilea aspect,
al gospodririi calitative a acestor resurse Iiind n mare parte neglijat.
In lucrarea sa ,,Engieneering Management oI Water Quality", publicat n anul 1968,
Me. Gauhey arat c ideea conIorm creia calitatea apei devine o dimensiime a apei, n aceeasi
msur ca si cantitatea, este de dat recent. Acest lucru se poate explica ntr-o oarecare
msur si prin diIicultatea de ordin psihologic de a se accepta c n aIara gospodririi unor
elemente concrete, cantittile de ap, se poate Iace acelasi lucru si cu un element considerat
relativ abstract, calitatea apei.
Aceast barier psihologic a Iost nIrnt doar n ultima perioada cnd au nceput din ce
n ce mai hotrt s-si Iac loc n literatura de specialitate articole si lucrri care trateaz
probleme ale gospodririi calittii apelor.
n sensul actual, gospodrirea calittii apelor, ca de altIel si cea a resurselor cantitative,
are ca arie de actiune ansamblul unui bazin sau subbazin hidrograIic, nemaiputndu-se concepe
rezolvri locale, particulare, care nu se justiIic nici tehnic si nici economic.
Considerarea calittii apei ca un element ce se poate distribui rational tuturor Iolosintelor
din cadrul unui bazin hidrograIic, cu pstrarea de rezerve pentru Iolosintele de perspective, a pus
pentru prima oar problema unor documentatii complexe, a unor planuri elaborate pe bazine
hidrograIice, n care s Iie tratate aspectele multiple ale gospodririi calitatii apei.
Avndu-se la dispozitie un bun Iond de date privind calitatea apelor, obtinut prin sisteme
perIectionate de cunoastere, apare ca indispensabil pentru buna gospodarire a calittii apelor
elaborarea unor documentatii la nivelul bazinelor hidrograIice, denumite planuri de gospodarire a
calittii apelor, care plecnd de la situatia existent si cea prevzut n viitorul apropiat, 25 ani,
a surselor de poluare si Iolosintelor de apa, stabilesc pentru Iiecare surs de poluare n parte,
conditiile optimizate de evacuare a apelor uzate n receptori, astIel ca s se asigure pe ansamblul
bazinului hidrograIic conditiile de calitate necesare satisIacerii n conditii optime a Iolosintelor.
AstIel de planuri de gospodrirea calittii apelor concepute ca structur n tara noastra
nc din anul 1964, n cadrul 38titutului de cercetari 8i proiectare pe3tru go8podarirea apelor
(Iost ISCH), sunt n prezent utilizate ntr-o serie de tri dezvoltate n domeniul gospodririi
calittii apelor, n mod special n SUA. Lucrarea ,,Handbook oI Water Quality Management
Planning" aprut n 1973 demonstreaz cu pregnant aceasta.
8
Nu este lipsit de interes s citm, pentru o si mai bun acreditare a acestei idei, opiniile
reputatului specialist n problemele calittii apelor proI. Wer3er Stu3im, directorul Institutului
Federal pentru amenajarea si protectia apelor EAWAG, de pe lng Scoala Politehnica din
Zurich, aprute n Buletinul nr.12 din august 1981 al Institutului respectiv: ,,Pentru a se ajunge la
obiectivele Iixate de ctre protectia apelor, n special n cadrul apelor puternic poluate, vor trebui
adoptate msuri suplimentare, Iat numai de construirea de instalatii de epurare, singura msura
care se avea n vedere pn n prezent. Pentru aceasta va trebui s se conceap salubrizarea apelor
n cadrul rezolvrilor regionale, incluzndu-se toate sursele de poluare din bazinul hidrograIic.
Vor trebui create pentru a se realiza aceasta sarcina, msurile necesare de planiIicare."

1.4. Msuri ajuttoare la nivelul surselor de poluare pentru diminuarea debitelor si
ncrcrilor

Un aport considerabil pentru mentinerea unei calitti corespunztoare a apelor l au
msurile care trebuie aplicate la sursele de poluare, pentru diminuarea debitelor si ncrcrilor
apelor uzate, nainte de epurarea acestora si evacuarea n receptori.
n sensul acesta un rol important l au tehnologiile mici consumatoare de ap, sau total
neconsumatoare, putin poluante, sau total nepoluante.
Recircularea apelor uzate apare de asemenea ca un procedeu ce va putea degreva, prin
reducerea debitelor evacuate, receptorii apelor uzate si implicit va putea asigura pstrarea unei
calitti mai bune a apelor de supraIat.
Folosirea la irigatii a unor categorii de ape uzate, dupa un tratament adecvat, apare de
asemenea ca o metod care aplicat judicios poate oIeri un dublu avantaj, respectiv acela al
reducerii cantittilor de ape uzate evacuate n receptori, pe de o parte, iar pe de alta parte al
asigurrii umidittii si partial a unor substante Iertilizante, solului irigat.
Apare util, n sensul celor de mai nainte, s se citeze opiniile unui cunoscut specialist n
domeniu, proI. H. Ambhl, seI de sectie la Institutul Iederal pentru amenajarea si protectia apelor
EAWAG, de pe lng Scoala Politehnica din Zrich, aprute n Buletinul nr. 12 din august
1981 al Institutului respectiv: ,,Se spune adesea c protectia calittii apelor nu trebuie s nceap
cu epurarea apelor uzate. Pentru mentinerea n totalitate a gradului de curatenie al apelor va
trebui sa se gaseasca o nou strategie, n care epurarea apelor uzate va avea si aceasta locul sau.
9
Va trebui sa avem grije ca tehnologiile integrate, respectiv tehnologiile unice, pentru realizarea
unui produs Iara a impune, ca urmare, o alt tehnologie, uneori extrem de complex, pentru
epurarea apelor uzate produse si deci pentru restabilirea situatiei initiale, s mearg mn n mn
cu noile descoperiri si dezvoltri ale societtii, pentru a se evita crearea de noi surse de poluare a
apelor" .

1.5. Epurarea apelor uzate

Dup cum arat proI. W. Stiimt3, deja citat, n Buletinul Institutului Iederal pentru
amenajarea si protectia apelor din Zurich, nr. 12 din august 1981, epurarea si protectia calittii
apelor sunt utilizate, ca termeni, mpreun. Se pun adesea pe acelasi plan aceste doua concepte
protectia apelor epurarea apelor u:ate, simpliIicare care se justiIic doar n prima Iaz a
activittii de protectie a apelor.
De aceea, n prima etap a protectiei calittii apelor se depuneau, n principal, eIorturi
pentru racordarea n cel mai scurt timp a productorilor de ape uzate la statiile de epurare.
S-a recunoscut ns, destul de devreme, c o strategic care s se ocupe n primul rnd de
evacuari nu va putea conduce la o stare ecologic satisIctoare a apelor. Astzi se admite c nu
exist premise absolut sigure conIorm crora se va putea, n timp, ajunge la o stare satisIctoare
a calittii apelor numai cu ajutorul epurrii mecano-biologice si chimice.
Totusi trebuie recunoscut c actualmente un Iactor determinant pentru calitatea apelor l
constituie procedeele de epurare a apelor uzate, despre care s-a amintit ca Iiind n prezent, n mod
practic, singurul mijloc de combatere a poluarii apelor. n marea majoritate a cazurilor aceste
procedee de epurare sunt ns tributare unei anumite limitri, cu toate c eIorturile pentru
perIectionarea lor si aparitia unor metode de mare eIicient au nsemnat un reviriment necesar n
actualele conditii de rapida crestere a gradului de poluare a apelor. Aceste procedee de epurare
conjugate cu msuri de sporire a debitelor prin lucrri de amenajare a apelor se consider c ar
putea acoperi 7080 din sIera protectiei calittii apelor ntr-un sistem optimizat. Pentru restul
de 2030 ar putea concura n mod eIectiv o serie de alti Iactori din cei deja mentionati.

10
1.6. Interventii pe cursurile de ap, receptoare ale apelor uzate

n procesul de protectie eIicient a calittii apelor se nscriu si msurile sau interventiile
direct pe cursurile de apa, receptoare ale apelor uzate, care judicios aplicate pot contribui ntr-o
msur nsemnat la asigurarea calittii apelor.
0 prim posibilitate ar Ii introducerea hotrt a unor procedee de mbunttire artiIicial
a calittii apelor de supraIat ca spre exemplu aerarea intens a rurilor sau lacurilor poluate,
Iolosind cu precdere agregatele construite n acest scop aeratoare speciale.
Acest procedeu asigur o oxigenare suplimentar a apei, cu posibilitti de dirijare spre
valorile impuse de gradul de poluare cu substante organice ce trebuie oxidate, rezultatele, n
special n cazul apelor de supraIat impuriIicate cu substante organice, putnd Ii spectaculoase.
Un alt procedeu din aceeasi gam ar putea Ii cel care tinde s asigure, spre exemplu,
destratiIicarea termica a apelor stttoare, n spet crearea posibilittii de nlocuire cu apa bun,
de la supraIat, a apei de la adncime care, prin stagnare, isi nrutteste uneori considerabil
calitatea.
Aceste procedee, mpreun cu altele de acelasi gen, ar actiona deci direct asupra apelor
de supraIat, receptorii apelor uzate, ponderea lor n Iunctie de eIicacitatea metodei si de
extinderea aplicrii sale putnd deveni la un moment dat determinant n actiunea de protectie a
calittii apelor.
Un alt Iactor, natural de aceasta data, care contribuie n bun msur la mbunttirea
calittii apelor de supraIat, este Ienomenul de autoepurare, Ioarte mult timp neglijat, care
poate, dirijat corespunztor, interveni n situatia n care se creeaz un minim de conditii, la
mbunttirea natural a calittii apelor de supraIat.
Trebuie artat de asemenea c un alt Iactor component al sIerei protectiei calittii
apelor, cu pondere deosebit, se reIer la posibilittile de sporire a debitelor minime din
cursurile de ap, receptorii apelor uzate, cu ajutorul lucrrilor de amenajare, n spet acumulri
sau derivatii, stiut Iiind c gradul n care apele uzate se dilueaz cu apele receptorului are o
pondere deosebit n stabilirea calittii amestecului. n acest sens trebuie accentuat asupra
necesittii, c avantajele care decurg pentru protectia calittii apelor din lucrrile de amenajare
s nu constituie numai o consecinta ntmpltoare.

11
1.7. Protectia calittii apelor (PCA) ca Iactor de baz al protectiei mediului
nconjurtor

Materialele sau energia introdus n mediul ambiant sunt numite poluan(i
1
, atunci cnd
depsesc anumite concentratii (limite). n aceste cazuri ele produc urmatoarele efccte:
;tamtoare snttii oamenilor: eIecte acute si pe termen lung;
di8co31ort asupra vzului, auzului, mirosului;
produc de:echilibre ecologice,
Efectele polurii apei nu sunt nici ele putine si neglijabile:
turbiditate excesiv:
modiIicarea gustului, mirosului;
eIecte asupra snttii.
Mediul are o mare capacitate de a asimila poluantii, datorit dilurii acestora, dar si
interactiunii chimice si biologice cu poluanti. Dar capacittile de asimilare a materialelor
trebuie protejate limitat.
Apele de suprafa( ca yi aerul au capacitalea de a atenua eIectele poluantilor, prin
diluare, prin precipitate, absortie, neutralizare, oxidare sau reducere.
Ex.: Il. Dunarea care are Q~2000 m
3
/s, introduce aproximativ 1700t sruri minerale/zi ce
conduce la o crestere a mineralizrii apei cu 1 mg/1.
Aceast problema este pe prim plan n problematica aprrii mediului nconjurtor de
poluare. PCA este domeniul de activitate care se ocup cu toate problemele care privesc calitatea
cursurilor de ap, a lacurilor, apelor maritime si a apelor subterane.
PCA priveste att Ienomenele care se petrec n ap, ct si msurile si activittile de
gospodrire si protectie a resurselor.
De aceea P.C.A. impune s analizm trei probleme importante:
1. Fenomenele care se produc n apele de suprafa( yi subterane ca urmare a polurii
lor.

1
Mazilu Mirela Elena, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI NCONJURTOR, Editura Mirton, Timisoara,
2003, p.275.

12
2. Problemele principale ale gospodririi calit(ii apelor interioare.
3. Probleme specifice legate de poluarea apelor maritime, dinamica polurii si
autoepurarea lor, norme de calitatea apelor.

.7.. Poluarea apelor i3terioare i e1ectele ace8teia.

a) Tipuri de poluare
Prin poluare-impuriIicare, murdrirea unei resurse de ap se ntelege degradarea
calittilor 1i:ice, chimice 8au biologice ale ace8teia, produs de activitate uman sau de
procese naturale. Acestea Iac ca apa s devin improprie utilizrii.
Poluarea poate Ii:
3atural (datorit surselor de poluare natural);
arti1icial (datorit surselor de apa uzate, apelor meteorice, nmolurilor,
reziduurilor, etc.);
controlat (organizat);
necontrolat (neorganizat);
normal (provenite din surse de poluare cunoscute, colectate si transportate
prin actiunea de canalizare la statiile de epurare sau direct de receptor);
accidental (imprevizibil);
poluare primar (depunerea suspensiilor din apele uzate pe patul
emisarului);
poluare secundar (gaze din Iermentatie si produsele Iermentrii ulterioare);

b) Materii principale poluante si eIectele accstora
materii organice n suspensii sau dizolvate, sunt Ioarte periculoase. nocive
n ape uzate industriale (metale grele: P, Cu, Zn, Cr), cloruri, SO
4
, Mg, Fe;
materii anorganice n suspensii sau dizolvate, sunt mai putin poluante n
apele uzate industrial (metale grele, cloruri, etc.);
materii n suspensie, organice sau anorganice care se depun pe patul
emisarului si mpiedic navigatia:
consumul de oxigen;
13
materii toxice, organice sau anorganice care pot distruge Iauna si Ilora din
receptori (met. grele, substante IitoIarmaceutice, substante aromatice);
materii radioactive: din industria extractiv, din laboratoare, din industria
instalatiilor de Ioraj, etc;
acizi si alcali evacuati n apele uzate distrug Iauna si Ilora; ataca CH,
instalatiile de irigatii, alimentrile cu ap;
colorantii (de la Iabricile de textile, hrtie, tbcrii);
energia caloric: ape calde de la GET cu carbune sau substante radioactive;
microorganisme, bacterii patogene aerobe si anaerobe, de la tbcrii,
abatoare, industria metalurgic.

Surse principale de poluare.
Sursele principale de poluare a receptorilor sunt Iie ape uzate de diIerite tipuri, Iie
deseuri, materii prime:
ape uzate orsenesti;
ape uzate industriale;
ape uzate de la cresctoriile de animale si psri;
ape uzate de la campinguri, locuri de agrement. teren de sport;
ape uzate meteorice;
ape uzate radioactive;
ape uzate calde;
deseuri de materii prime, produse industriale;
deseuri de la rampele de gunoi, cimitire umane si de animale, vidanjere;
ngrsminte minerale, pesticide.

Dinamica polurii yi autoepurrii apelor de suprafata.
Dinamica polurii si autoepurrii apelor de supraIat este Iacilitat de o serie de Ienomene:
diIuzia, dispersia, dilutia.
i1u:ia realizeaz egalizarea si uniIormizarea concentratiei substantelor din ap.
i8per8ia longitudinal n cursurile de ap sau amestecul longitudinal produs de variatia
vitezei n sectiunile transversale ale albiei.
14
ilutia reprezint raportul dintre debitul receptorului (Q) si debitul apelor uzate (q), dup
completa amestecare a acestora:
dQ/q*i

Autoepurarea apelor din suprafa(
Apele uzate epurate sau neepurate dupa evacuarea lor n receptori sunt supuse n
continuare unor procese de transIormare de natur Iizic, chimic si biologic, asemanatoare
celor care au loc n statiile de epurare.
Toate aceste procese conduc n Iinal la autoepurarea apei din receptor, Ienomen prin care se
ntelege: a38amblul de proce8e auto3ome, de 3atur 1i:ic, chimic i biologic, care au drept
consecint redarea apei poluate cu materii minerale organice, n suspensie sau solutie,
radioactive, etc., puritatea initial. Cazuri:
O se poate vorbi de autoepurare 1i:ico-chimic, n cadrul creia actioneaz
neutralizarea, sedimentarea, absorbtia, Ilocularea etc. si
O autoepurare biologic, realizat prin Ienomenul de oxidare biochimic a
materiilor organice.
Tinnd cont de materiile poluante care ptrund n emisari prin apele uzate, autoepurarea
poate Ii:
O organic;
O anorganic;
O radioactiv;
O microbian;
O tehnic (disiparea cldurii).

15
1.8. Factorii care inIluenteaz autoepurarea

Factori climatici:
- precipitatiile;
- temperatura apei si aerului, Iactori determinanti n procesul de
autoepurare;
- viteza vntului;
- tensiunea vaporilor atmosIerici;
- radiatia solar (energia solar) Iactorul cel mai important.
Temperaturile mai ridicate dezvolt bacteriile care produc autoepurarea.
Factori hidrologici:
- Debitul receptor cu ct e mai mare, cu att autoepurarea se Iace mai
rapid. Q trebuie s Iie mai mare sau egal dect Q 95 pentru a se Iace
autoepurarea.
- Caracteristicile albiei.
- Caracteristicile scurgerii (viteze, panta, etc.).
Factori biologici :
- bacteriile aerobe;
- bacteriile anaerobe.
Propriettile Iizico-chimice ale apei:
- Temperatura apei;
- Luminozitatea apei;
- pH-ul apei.
- prezenta oxigenului n ap (consumul sau cererea de oxigen, adic
consumul biochimic de oxigen CNO).
Caracteristicile hidraulice ale albiei:
- adncimea apei;
- viteza apei.
Reoxigenarea receptorului prin:
- reaerarea prin atmosIer;
- Iotosinteza n ap;
16
- existenta vegetatiei si Iaunei acvatice.

Calitatea apei receptorului n aval de sec(iunea de evacuare a apelor uzate
Calitatea apei receptorului ntr-o sectiune aval mai deprtat, unde intervine si
autoepurarea, este caracterizat prin CBO5 si O2; n ceea ce priveste materiile n suspensie, pH,
materiile toxice, etc., concentratiile acestora, dupa ce a intervenit dilutia initial, poate Ii
schimbat numai prin interventia unor aIluenti sau noi deversri de ape uzate.

Aspecte specifice ale dinamicii polurii apelor subterane yi protec(iei calit(ii
acestora.
Substantele care polueaz apele subterane precum si eIectele acestora, sunt n general
similare celor care polueaz apele de supraIat.
Deosebirea este n eIectele ndelungate pe care poluantii le au asupra apelor subterane.
n consecint, poluarea apei subterane este mult mai periculoas, cci autoepurarea se
Iace mult mai greu.
a) Sursele de poluare yi efectele sunt n general aceleasi de la apele de supraIat.
Singura surs de poluare care nu poate aIecta apele subterane este poluarea termic (cu
ape calde).
Lipsa de oxigen aproape total n apele subterane este suplinit de proprietatea de a Iiltra
si de a realiza autoepurarea.
Dar aceast proprietate a stratului acviIer nu are eIect n cazul poluantilor anorganici,
toxici si radioactivi care nu pot Ii retinuti de stratul acviIer acestia Iiind actionati de alte legi de
degradare.

b) Msuri de prevenire a polurii apelor subterane.
mbinarea conductelor de transport s Iie perIect etans. Sudurile la intersectia cilor de
transport, s Iie veriIicate prin examen radiologic.
Viciile de Iabricare ale tevilor s Iie controlate de ctre Iabricant.
S Iie extrem de exigent controlate rezervoarele de ap de supraIat sau subterane. Contra
eroziunii externe se aplica un strat de mastic bituminous sau pulverizarea de material plastic,
ranIorsat cu lama de stic n grosime de 2mm.
17
Cele mai utilizate materiale de protectie sunt: cauciucul, bitumul, polimerii.

c) Msuri de combatere a poluarii apelor subterane.
Msuri curente:
- observatii asupra pierderilor de ap din conducte;
- constatarea unor poluanti n Iorajele de observatii;
- ocazionale: echipe de interventie rapid si remediere.
Se ntocmesc "planuri de interventie petru combaterea polurii apelor subterane",
asigurate de mijloace tehnice corespunzatoare.

1.9. Gospodrirea calittii apelor interioare ale trii

Presupune mai nti rezolvarea a doua probleme:
Cunoasterea evolutiei regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane.
Asigurarea controlului continuu, intens si obiectiv, privind conditiile de evacuare a
apelor
uzate de la sursele de poluare de la toate ramurile economiei nationale.

.9.. M8uri co3tra polurii apelor aplicate direct i3 receptori.

IntensiIicarea reaerrii, prin:
- CH speciale pentru scurgerea turbulent;
- reaerarea la stavilele barajelor, la cderea apei;
- aeratoare mecanice cu motor sau cu perii;
- insuIlare de aer comprimat;
- mprstierea unui debit de apa, prin pompare pe supraIata rului.
Actiunea biologic de autoepurare, prin amenajarea pe rul respectiv de iazuri succesive;
curtirea periodic a nmolului organic depus aval de evacuarea apei uzate; combaterea
dezvoltrii excesive a algelor.
Procedee chimice sau complexe:
18
- Iolosirea temporar de azotati introdusi n masa de apa sub Iorma de
granule, praI, solutie, care sunt Iolositi de bacteriile aerobe ca surs de
oxigen, oprind Iormarea de SH
2
;
- regimul de exploatare al lacurilor de acumulare s respecte debitele, pentru
o dilutie corespunztoare

.9.2. Prioritti i3 dome3iul go8podririi calittii apelor

Sistemul de cunoastere si supraveghere a calittii apelor.
Controlul automat al calittii apelor.
Planurile de gospodrirea calittii apelor.
Taxe pentru evacuarea apelor uzate n receptori.
Cunoasterea amenajrilor cursului de apa asupra calittii apelor.
Alte elemente prioritare;

.9.3. Cu3oaterea calittii apelor de 8upra1at.

Apa prezint o dubla important:
ca Iactor al mediului nconjurtor, ca generatoare de sisteme ecologice.
ca "materie prim" pentru anumite Iolosinte:
- ca ap potabil;
- ca ap industrial;
- n piscicultur;
- agrement;
- pentru producerea de energie, etc.
n ambele ipostaze apa trebuie s ndeplineasc anumite co3ditii de calitate.
Pentru aceasta, Iazele de desIsurare a activittii de cunoastere a calittii apelor sunt
urmatoarele:
4 prelevarea probelor de apa din puncte (sect.) reprezentative;
4 determinarea prin analiz a indicatorilor de calitate;
4 prelucrarea datelor obtinute si ntocmirea unei sinteze;
19
4 nregistrarea si stocarea datelor;
4 valoriIicarea datelor.

Cu ct volumul de date stocat este mai bogat, cu att nivelul de interpretare va Ii mai bun.
Activitatea de cunoastere a calittilor apelor trebuie sa aiba la baza urmatoarele idei de
principiu:
Realizarea unei "Scheme cadru teritoriale", prin crearea unui "Sistem national
pentru supravegherea calittii apei".
Asigurarea unui mod judicios de urmrire n timp a calittii apelor (prin
campanii periodice).
Corelarea determinarilor calitative cu debitele de ap pentru momentul
prelevrii.

1.10. Solutii pentru mrirea disponibilului de ap dulce

Totalul apei pe glob este de circa 1,46 mld/km
3
, din care 97 se aIla n oceane si mri,
circa 2 n calote glaciare si numai sub 1 n ruri, lacuri, pnze subterane si atmosIer.
De Iapt, omul si viata pe continente se Iolosesc tocmai de acel sub 1, care este, n
general, apa dulce.
Oare acest procent poate satisIace mereu crescndele cerinte de ap?
Cine sunt marii consumatori?
Cresterea demograIic, concentrrile urbane, ridicarea nivelului de trai, progresul
igienei mresc continuu consumurile casnice de apa (ex.: asezrile omenesti si mai ales
orasele solicit pentru Iiecare locuitor ntre 40-400 1/zi - un oras ca New-York (27
mil./locuitori) consum zilnic aproape 5 mil./m
3
/ap).
Modernizarea agriculturii si extinderea supraIejelor irigate cer cantitti importante de
ap (ex.: pentru irigarea unui hectar se consum circa 10.000 m
3
/an).
Pentru industrie, pentru anumite procese de productie, apa poate Ii socotit chiar
materie prima (de ex.: industria Irancez (in 2000) solicita 2/3 din consumul total de ap, iar
n Germania, n acelasi an consumul a Iost de 4 ori mai mare decat al populatiei (12 mld../m
3
,
Iata de 3 mld/m
3
).
20
n general, datorit circulatiei sale, volumul de ap dulce, ar Ii suIicient omenirii (cu
exceptia zonelor aride), cu conditia s Iie gospodari rational si eIicient acest volum, ceea ce
nu se ntmpl n prezent.
Dintre solutiile privind marirea acestui disponibil (volum) de ap dulce amintim:
1. planiIicarea apelor disponibile;
2. reciclarea apei n procesele tehnologice;
3. dezvoltarea bazinelor de retentie (lacuri);
4. mrirea zonelor cu pdure;
5. utilizarea apelor subterane;
6. desalinizarea apei de mare;
7. utilizarea apei ghetarilor
2

Desalinizarea apei de mare ar Ii o solutie hotrtoare n acoperirea cerintei crescnde de
ap, mai ales n zonele aride si semiaride (desi pretul procedeelor tehnice pentru o desalinizare
este Ioarte scump). n Kuweit Iunctioneaz astIel de uzine care produc peste 500.000 m
3
/apa
desalinizat/zi.
Similare acestora sunt n Israel, Venezuela, Iran dar si n unele insule care sunt obligate s
plteasc un pret scump pentru aducerea apei dulci (ex.: Bahamas, Cuba sau n Malta). Acolo
unde cererea se situeaz deja la limita resurselor disponibile, sunt necesare reglementri pentru
asezarea utilizarii apei pe o baz viabil.
Exist cel putin un exemplu vrednic de imitatie: adoptarea n statul Arizona din S.U.A., n
1980, a unei legi privind gospodarirea apelor subterane. Fiind pus n Iata unei reduceri rapide a
resurselor de apa, statul oblig beneIiciarii s realizeze pn n anii 2025, un ,,nivel viabil de
utilizare".
AstIel, nu se preleveaz mai multa ap din subteran decat se completeaz prin ncrcri,
sursa mentinndu-se astIel n echilibru. Toti beneIiciarii sunt obligati s adopte msuri de
conservare, iar prelevrile de ap subteran vor Ii taxate.
Desi Iolosite pe scara larg, pnzele subterane, pun probleme diIicile, ducnd Iie la
epuizarea acestor pnze subterane, trecndu-se ulterior la realimentri artiIiciale (ex.: Franta,

2
Mlrela Mazlllu Lcologla ;l proLec(la medlulul incon[urLor pg 246
21
Suedia) alteori reducerea nivelului apelor dulci din pnzele situate pe litoral determin inIiltrri
de ap srat, cum s-au produs n Olanda, Israel sau CaliIornia.
ntr-o perioada n care creste concurenta pentru obtinerea accesului la resursele limitate de
ap, se impune o responsabilitate ecologic major.
Poluarea crescnd ridic acut problema asigurrii cantitative a necesarului de ap si
problema protejrii calittii acesteia.
Considernd gospodrirea apei ca o parte integrant a economiei nationale, protectia apelor
se bucur de legiIerri corespunztoare n tara noastr: Legea privind gospodrirea apelor nr.
5/1972, Legea apelor nr. 8/1974, Legea pentru protectia mediului nconjurtor (nr 9/1973) s.a.
Dar, pe lang aspectele juridice, premisele unei Iolosiri multilaterale, integrate si
nepoluante tin de constiint civic.
Criza de ap nu este nc iminent. Msurile de conservare si o mai bun gospodrire pot
elibera mari volume de ap si de capital pentru alte utilizri.
Romnia dispune de resurse srace de ap, de 1700 t/locuitor, n comparatie cu media n
Europa, de 4000-5000 t/locuitor. Apa potabil (cu mici exceptii) este ns de buna calitate.
Calitatea apelor este stabilit prin standarde, datorit importantei pe care o prezint pentru
siguranta vietii si pentru desIsurarea activittilor economice.
Aceasta se exprim prin indicatori stabiliti si calculati n urma unor analize eIectuate att la
apele de supraIat, ct si la cele subterane.
Probele de ap trebuie corect recoltate, conservate, iar analizele eIectuate dup metode
standardizate.
Aceste probe pun n evident att poluantii, ct si sursele posibile de poluare.
Poluarea apelor reprezint alterarea calittilor Iizice, chimice si biologice ale apelor,
produs direct sau indirect, n mod natural sau antropic.
Apa poluat devine improprie utilizrii normale. Poluarea poate avea loc:
- continu, cum est cazul canalizrii dintr-un oras sau reziduurile provenite
din industrie si deversate n ape;
- discontinu;
- temporar;
- accidental, n cazuri de avarie.

22
CAPITOLUL 2
LUPTA CONTRA POLURII APELOR

Asa cum exist o politic economic sau sanitar exist si o politic a protectiei calittii
apelor pe care conducerea de stat o exercit prin organe de directivare si control, incluznd n
atributiile lor: orientarea pregtirii cadrelor specializate, planiIicarea cercetarii stiintiIice si a
cheltuielilor pentru lucrri de interes general si penalizarea abaterilor de la legislatia speciIic.
Cheia de bolt a luptei contra polurii apelor este legislatia adecvat, bazat pe criteii
stiintiIice pornind de la principiul general c 1iecare 8tat trebuie 8 aplice riguro8 toate m8urile
care 8e impu3 la 3i;elul cu3otintelor contemporane n domeniul protectiei calitttii apelor.
Situatia actual ngrijortoare pe plan mondial constituie o dovad evident c protectia
calittii apelor nu se poate realiza spontan. Recuperarea rmnerilor n urm, repararea
prejudiciilor, asigurarea epurrii corespunztoare a aIluentilor nou apruti solicit sume uriase.
De exemplu, necesarul de Ionduri pentru epurarea apelor uzate n S.U.A. n perioada 19701975
este de 38.000.000 dolari. n Germania valoarea lucrrilor necesare n perioada 19701980 se
evalueaz la 10.000.000.000 marci (4.000.000.000 pentru industrii si 6.000.000.000 pentru
orase). n Romnia investitiile pentru epurarea apelor din perioada 19611971 depsesc
2.000.000.000 lei. n aceast perioad s-au construit peste 1.000 de instalatii de epurare.
Aplicarea eIicient a mijloacelor tehnice existente impune organizare administrativ,
resurse economice, un suport legislativ eIicient si o sustinut activitate de educatie cetteneasc.
Prezenta tot mai pregnant a problemei n constiinta public este dovedit de maniIestatiile
de mas contra polurii care au loc tot mai Irecvent n unele tri puternic aIectate ca: S.U.A.,
Anglia, Japonia, Suedia s.a.

2.1. Limitarea evacurilor de poluanti n emisar

EIicienta absolut a instalatiei de epurare nu este un element concludent n ceea ce priveste
asigurarea protectiei calittii apelor. AstIel reduccrea cu 90 a CBO
5
pentru un aIluent cu o
ncrcare de 300 mg/l mai las o poluare remanent de 30 mg/l. Dac debitul emisarului este
apropiat de cel al apelor uzate, amestecul va avea 1520 mg/l CBO
5
, nivel nesatisIcator pentru
23
utilizarea apei n scopuri potabile, industriale si chiar pentru piscicultur. Desigur trebuie s se
tin seama si de capacitatea de autoepurare a emisarului. Pentru o ncrcare de 3000 mg/l, la
debite egale ale emisarului si eIluentului eIicienlta de 90 este total nesatisIcatoare. n acest caz
ar Ii necesar o eIicient de peste 99 care nu se poate realiza nici prin epurarea biologic
artiIicial.
n practic se ntlnesc dou tipuri de norme de calitate:
- norme pentru emisar;
- norme pentru eIluent (apele uzate n punctul de evacuare).
Aplicarea normelor din prima categorie presupune o prelucrare a datelor din care s rezulte
n Iinal tot conditiile impuse apelor uzate, adic gradul de epurare necesar. Calculul include
multipli Iactori naturali diIicil de precizat. Care este debitul de dilutie just? n ce punct se
realizeaz amestecul complet ape uzateemisar? n ce punct din aval trebuie s Iie ndeplinite
conditiile de calitate impuse de norme? Care este eIectul poluantilor evacuati, cumulat cu
ncrcarea existent n emisar? lata cteva ntrebari la care evacuatorii de ape uzate nu pot
rspunde, Iiindc datele privind emisarul se bazeaz pe observatii de durat, pentru care trebuie
s existe o retea de posturi organizat pe ntreg bazinul hidrograIic.
n tara noastr se aplic actualmente o metodologie de sintez care are avantajul de a
permite maximum de discernmnt n stabilirea msurilor de epurare pentru Iiecare surs de
poluare n Iunctie de emisarul n care se evacueaz apele uzate. n acest scop conditiile de eva-
cuare sunt precizate prin autorizatiile emise de organele de gospodrire a apelor. Tot organele de
gospodarire a apelor avizeaz si proiectele de evacuri noi, indicnd limitele admi8ibile ale
polua3tilor i3 e1lue3t. Pentru stabilirea acestor limite, pe lng datele hidrologice privind
emisarul, se porneste si de la categoriile si conditiile tehnice de calitate ale apei de supraIat
stabilite prin standardul de stat 470674 n care sunt sistematizate co3ce3tratiile admi8ibile de
polua3ti i3 emi8ar n Iunctie de utilizrile pentru care trebuie s Iie apte apele acestuia. Trecerea
de la conditiile emisarului la cele impuse aIluentului este deci o actiune de politic a calittii ape-
lor, hotrt de ntreg complexul de Iactori care deIinesc situatia concret luat n considerare.
AstIel dac pe un curs de apa n care se evacueaz eIluenti partial epurati se solicit la un
moment dat nIiintarea unei captri de ap potabil, evacuatorii din amonte vor Ii determinati s
completeze instalatiile de epurare pn la gradul care s asigure, tinnd seama si de Ienomenul de
autoepurare, calitatea corespunztoare a apei emisarului n punctul de alimentare.
24
Decizia care se cere este de mare rspundere, ntruct n Iinal, problema cea mai delicat si
n continu evolutie este ncadrarea utilizrilor n categorii care s corespund calittii reale a
surselor de ap existente. Aceasta este una dintre atributiile majore ale organului de gospodrire a
apelor, care reIlect politica judicioas a statului nostru n domeniul protectiei calittii apelor.
Trasarea unor directive de ameliorare a calittii apelor oblig evacuatorii s ia msuri progresive
de epurare si stvileste aparitia altor surse de poluare.

2.2. Organizarea protectlei calittii apelor pe plan national

Protectia calittii apelor n-a constituit totdeauna o problem de stat. Mai nti au aprut
sporadic prevederi oIiciale de interzicere a polurii (Franta, 1829, Anglia, 1876) n cadrul unor
legislatii de protectie a Iondului piscicol, n codul rural si n codul silvic. Apoi au urmat
reglementri pe linia igienei publice. n perioada interbelic un rol important 1-au detinut
asociatiile de beneIiciari, interesati n protectia apelor. Pescarii proIesionisti si amatori, vntorii
si naturalistii au contribuit la Iormarea unor curente de opinie care s atrag atentia asupra
pericolelor polurii, Ir s se obtin ns rezultate concludente. AstIel poluarea a continuat s se
agraveze.
Lupta propriuzis contra polurii apelor se poate considera nceput abia n perioada de
redresare economic de dup 1950, cnd gospodrirea rational a apelor a devenit o cerint
imperioas. Preocuprile disperate nu mai erau suIiciente pentru a stvili poluarea n crestere.
care periclita sursele existente si punea piedici n dezvoltarea alimentrilor cu ap.
Coordonarea gospodririi apelor a devenit treptat o necesitate social, nct statele cele mai
dezvoltate economic au trecut la actiuni organizatorice si msuri juridico-administrative, avnd
un suport tehnic si stiintiIic adecvat. n ultimul deceniu, lupta contra polurii apelor s-a extins,
cci necesitatea gospodririi rationale a apelor a devenit stringent si pentru trile n curs de
dezvoltare.
Formele de organizare a actiunii de protectie a calittii apelor variaz de la o tar la alta n
Iunctie de conditiile locale geograIice, hidrologice, de sistemul politic, de stadiul dezvoltrii
economice etc. De aici decurg diIicultti si controverse.
25
Elemente generale, unanim acceptate, de care s se tin seama n organizarea protectiei
calitttii apelor pe plan de stat nu au Iost nc stabilite, prerile Iiind mprtite. Pentru ediIicare,
ns, vom da o variant posibil de sistematizare (tabelul 1).
Structura organismelor de protectia calittii apelor este supus unor Irecvente modiIicri.
De aceea, exempliIicarile care urmeaz au un caracter general orientativ pentru un moment dat,
ilustrnd multiplele Iorme organizatorice n acest domeniu.
n trile ex Sovietice, activitatea de protectie a calittii apelor este coordonat de Ministerul
pentru ameliorarea si gospodrirea apelor. n Iiecare Stat exist comitete pentru Iolosirea si
protectia surselor de ap care dispun de inspectii pe bazine hidrograIice, dotate cu laboratoare de
hidrochimie. Lucrrile necesare pentru protectia calittii apelor sunt nominalizate n planul de
stat, iar studiile si cercetrile pentru epurarea apelor se eIectueaz n Institutul central de
cercetari pentru ape orsenesti si n institute departamentale pentru apele uzate industriale.

Tabelul 2.
Elemente generale de organizare a protec(iei calit(ii apelor pe plan de stat
(sistematizare posibil)
Principii de baz

Msuri de organizare
administrativ
Msuri juridice yi
financiare
1.Normarea calittii eIlu-
entilor (sau limitarea mo-
diIicrii calittii surselor
de ap)
2. Respectarea principiului
unittii bazinului
hidrograIic.
3. Reducerea polurilor la
surs.
Constituirea organului coordonator al
actiunii de protectie a calittii apelor
n cadrul sistemului de gospodrire
complex a apelor, avnd ca sarcini
principale:
-ndrumarea tehnic a rezolvrii
protectiei calittii apelor;
-autorizarea evacurilor de ape uzate
n emisari;
-controlul evacurilor pentru
depistarea eventualelor nclcri ale
legislatiei;
-planiIicarea msurilor si mijloacelor
Elaborarea legisla-tiei
generale privind protectia
calittii apelor.
Constituirea sistemului
Iinanciar si contraventional
(amenzi, sanctiuni,
sanctiuni penale,
despgubiri) pentru
delictul de poluare,
conIorm principiului
general al responsabilittii
civile si penale
Acordarea de credite si
26
Principii de baz

Msuri de organizare
administrativ
Msuri juridice yi
financiare
necesare pentru realizarea protectiei
calittii apelor;
-organizarea nvtmntului si
cercetrii stiintiIice privind protectia
calittii apelor;
-coordonarea actiunilor comune ale
statului si beneIiciarilor.
subventii pentru rezolvarea
protectiei calittii apelor

Pe3tru S.U.A., anul 1970 a nsemnat 'anul luptei contra polurii, ntruct atunci, la
legislatia complex privind protectia calittii apelor s-a adugat legea (aprobat n unanimitate de
camera reprezentantilor la 28 martie 1970) care obliga companiile de transport maritim s
suporte costul polurii apelor marilor si oceanelor si totodat interzice evacurile de ape
radioactive de la uzinele nucleare electrice stabilind amenzi pentru contravenienti. n iulie 1970 a
luat Iiint Agenda pentru protectia mediului (Environmental Protection Agency) care are 5650
salariat si 1,4 miliarde dolari buget anual. Administratia national a oceanului si atmosIerei,
constituit n aceeasi perioad, are douasprezece mii de salariati si un buget de 270 milioane
dolari. Aceste mari Ioruri coordoneaz activittile de protectie a apelor la nivelul actual al
dezvoltrii S.U.A. Dintre organizatiile puternice de beneIiciari care dispun de vaste mijloace de
control (aeronautic, naval si electronic) mai important si binecunoscut este ORSANCO (Ohio
River Valley Watter Sanitation Comision).
Standardele de calitate a apelor stabilesc clase de calitate ale surselor, corespunztoare
Iolosintelor. Capacitatea de autoepurare este luat n considerare astIel c msurile de epurare s
Iie ct mai economice. Normativele dau aspectului bacteriologic aceeasi atentie ca si celui
chimic. DezinIectia apelor este obligatorie.
I3 Germa3ia a intrat n vigoare n 1962 legea cadru de gospodarire a apelor
(Wasserhaushaltsgesetz) si tot n aceast perioad au Iost promulgate 11 legi n statele Iederale.
n Germania a aprut, pentru prima oara n lume, o lege care interzice utilizarea detergentlor
biodegradabili mai putin de 80. Responsabilitatea protectiei calittii apelor este mprtit ntre
guvernul Iederal si landuri. Structura geograIic impune ca problemele s Iie rezolvate prin
27
cooperarea mai multor landuri. Federatia emite legi cadru care sunt apoi detaliate si concretizate
pe plan local. Tinnd seama de poluarea intens a majorittii apelor din tar, se preconizeaz
epurarea biologic total a eIluentilor, Ir a mai lua n considerare autoepurarea. Pentru
constructia statiilor de epurare s-a elaborat un plan de perspectiv (1965-1980) n care sunt
prevzute lucrri n valoare de 10.000.000 marci.
Pentru rezolvarea problemelor de cercetare exist mai multe institute care se ocup cu
rezolvarea protectiei calittii apelor. nvtmntul de specialitate este dezvoltat. Exist scoli si
institute cu proIil adecvat.
n Germania, asociatiile de beneIiciari pe bazine hidrograIice sunt de veche traditie.
EmschergenossenschaIt (1904), Ruhrverband (1913), Niersverband (1926), Lippeverband
(1926), Wupperverband (1926) au realizat importante lucrri de epurare prin participare
proportional a membrilor, n interesul comun al tuturor Iactorilor interesati.
I3 Roma3ia cercetri privind poluarea apelor au Iost eIectuate nc de acum 20 de ani de
ctre institutele de igien.
ncepnd din anul 1960 s-au organizat primele servicii de protectia calittii apelor n cadrul
organelor de gospodarire a apelor existente atunci. Au Iost emise unele reglementri privind
epurarea apelor uzate n etapa 1964-1970 (HCM 311/1963) ns prima lege de gospodrire a
apelor cu prevederi Iundamentale de protectie a apelor apare n 1972; ca urmare a unor
completri si mbunttiri, ea este nlocuit de legea 3r. 8/974 - Legea apelor - actualme3te i3
;igoare.
n vederea protectiei apelor, ,,ca Iactor natural al mediului nconjurtor si ca element de
baz pentru viat si activitti social-economice", legea porneste de la principiul Iundamental c
,,poluarea n orice mod a apelor este interzis si sanctionat" (Legea8/974, cap.,art.-7).
Limitarea prin lege a concentratilor admisibile a principalelor categorii de substante
poluante este o prim prevedere, dup care se stabilesc obligatii pentru evacuatorii de ape uzate
n vederea realizrii tuturor msurilor pentru protectia apelor si epurarea apelor uzate atunci cnd
este necesar.
Deosebit de semniIicativ ca orientare pozitiv este integrarea procesului epurrii apelor
uzate n procesul de productie, astIel ct i3dicii de calitate a apelor epurate 8u3t i3clui ca
i3dicatori de pla3.
28
De asemenea trebuie mentionat Iaptul c ,,n caz de poluare a apelor care amenint
sntatea populatiei ori produce pagube economiei nationale, Consiliul National al Apelor poate
dispune oprirea Iunctionrii unittii sau instalatiei care provoac poluarea apei, pn la
nlturarea cauzelor, cu ncunostiintarea prealabil a Iorurilor tutelare". Totodat se stabilesc si
sanctiuni pentru nclcarea dispozitiilor care in cazul inIractiunii de poluare se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend de la 3.000 la 10.000 lei (Legea 8/974, cap.J
art.56-62).
Organul central de gospodrirea apelor este Consiliul National al Apelor care are n
subordine unittile de gospodrire a apelor pe bazine hidrograIice si unittile judetene de
gospodrire a apelor, organe locale de specialitate ale administratiei de stat care sunt subordonate
si comitetelor executive ale Consiliilor populare judetene .
Cercetarea proceselor de epurare a apelor uzate si proiectarea instalatiilor corespunzatoare
sunt organizate n mod unitar de Ministerul Industriei Chimice.
Spatiul limitat al lucrrii nu permite prezentarea tuturor dispozitiilor privind protectia
calittii apelor, pe care legea le cuprinde, ns chiar cele cteva mentiuni de mai sus sunt
suIiciente pentru a evidentia conceptia naintat si orientarea multilateral care o caracterizeaz,
constituind o adevrat ,,cheie de bolt" n lupta contra polurii.

2.3. Lupta contra polurii apelor pe plan international

Protectia calittii apelor pe plan international include o vast si multilateral activitate de
cooperare si colaborare pentru rezolvarea problemelor privind apele aIlate pe teritoriile mai
multor state. Relatiile nu se limiteaza numai la rezolvarea utilizrii unor cursuri de ap de interes
local, ci exist si preocupri cu caracter general: uniIicarea criteriilor de masurare a poluarii,
schimbul de experient n domeniul organizrii protectiei calittii apelor pe plan national,
ajutorul tehnic reciproc etc. Se poate aIirma c anumite actiuni Internationale au depsit n
eIicient pe cele nationalc si au stimulat progresul acestora.
Legi8latia. nc din 1911 Institutul de Drept International a dat o rezolutie care precizeaz
ca ,,orice alterare a apei i e;acuare i3 ape a 8ub8ta3telor du3atoare e8te i3ter:i8". Totusi nu
se poate aIirma c exista reguli concrete si precise n dreptul international cu privire la poluarea
apelor. Sunt ns unanim acceptate cteva principii generale: principiul indivizibilittii bazinului
29
hidrograIic de care trebuie legat neaparat principiul bunei vecintti. Orice stat trebuie s
Ioloseasc apele Internationale care curg pe teritoriul sau astIel nct s nu lezeze interesele
legitime ale celorlalte state riverane. ConIerinta din 1958 a Asociatiei de drept international a
emis recomandri care prevd c toti coriveranii trebuie s ia msuri imediate pentru a mpiedica
orice nou poluare si pentru a realiza toate lucrrile necesare de reducere la minimum a
nocivittii surselor actuale de poluare .
Co3;e3tii, 3ter3atio3ale. ncepnd din a doua jumtate a secolului al XlX-lea s-au ncheiat
acorduri cu privire la protectia Iondului piscicol, pentru navigatie si pentru combaterea
inundatiilor. Dupa 1945 au devenit numeroase conventiile bi- si multilaterale privind protectia
calittii apelor. Sunt de mentionat:
O conventia pentru protectia Rinului contra polurii;
O conventia pentru protectia apelor lacului Constanta contra polurii;
O conventia pentru epurarea apelor din valea Iluviului Ohio.
Conventia de la Londra (1962) contra polurii apelor maritime cu hidrocarburi (produse
petroliere) prezint o important deosebit. Marile prejudicii pe care le produce descrcarea n
mare a apelor de lest si splare de la tancurile petroliere a impus de la nceput o participare
international pentru cutarea solutiilor. Neaderarea unor state la aceasta conventie mentine
totusi pericolul aparitiei situatiilor grave, iar agravarea polurii oceanelor, constatat de aviatori
si navigatori, relev insuIicienta msurilor luate pna n prezent. Ca urmare a recomandrii
conIerintei Natiunilor Unite asupra mediului nconjurtor de la Stockholm, n noiembrie 1972 s-a
convocat la Londra o conIerint international n vederea elaborrii unei noi conventii de
protectie a mrilor.

2.4. Activitatea organizatiilor internationale

De prim important prin cuprindere si amploare sunt actiunile sub egida ONU, dintre care
trebuie mentionat ca moment crucial ,,Prima conIerint a ONU cu privire la mediul
nconjurtor" care a avut loc la Stockholm n iunie 1972. Dintre organizatiile
interguvernamentale, UNESCO a lansat, ncepnd din 1965, un program intitulat dece3iul
hidrologic i3ter3atio3al, cu scopul de a stimula studierea surselor de ap si regimul lor de debite
n vederea exploatrii rationale n Iolosul ntregii omeniri. Contributia lucrrilor din cadrul
30
deceniului hidrologic international const n elucidarea unor mecanisme insuIicient cunoscute
din ciclul natural al apei . Dupa ncheierea deceniului, lucrarile continu sub titlul ,,programul
hidrologic international".
CEE (Comisia Economic pentru Europa, a ONU) a organizat la Geneva n 1961 o ampl
conIerint privind poluarea apelor n Europa, conIerint care a marcat un moment ce poate Ii
considerat decisiv pentru cooperarea international n acest domeniu.
31
CAPITOLUL 3
REGLEMENTRI N DOMENIU PROTECTIEI APELOR

Apa este un element esential care asigur existenta si mentinerea vietii, precum si
desIsurarea activittilor economice si sociale. Presiunea exercitat asupra apelor este resimtit
att prin epuizarea lor cantitativ, ct si prin eIectele generate de poluare asupra calittii lor. n
general, apele au multiple Iolosinte.
Comunitatea international a maniIestat si maniIest preocupri importante pentru
resursele marine si costiere, legate de problemele de poluare a bazei de resurse, de hrana
asigurat de mri, de dezvoltarea sectorului energiei si al prospectrii resurselor minerale, de
transportul pe mare si de aplicatiile militare. Totodat, ntelegerea proceselor care se petrec la
nivelul mrilor si oceanelor si la interIata acestora cu aerul atmosIeric este esential pentru
estimarea stiintiIic a probabilittii de producere, a momentului si magnitudinii nclzirii globale.
Preocuprile majore privesc posibilul impact generat asupra oceanelor, a mrilor si a mediului
costier, de cresterea demograIic si de activittile de dezvoltare si necesit msuri practice, pentru
mai buna ntelegere, evaluare si mpiedicare a unei degradri inacceptabile.
Trebuie recunoscut natura multisectorial a dezvoltrii resurselor de ap n
contextul dezvoltrii economico-sociale, precum si multiplele folosin(e ale apei n scopuri de
alimentare cu ap yi salubritate, agricole, industriale, pentru dezvoltarea urban, generarea
de energie hidroelectric, piscicultur, transport, recreere, managementul terenurilor aflate
la mic altitudine si alte activitti. Schemele de utilizare rational a apelor realizate prin
dezvoltarea surselor de supraIat si subterane de alimentare cu ap trebuie s Iie simultan
sus(inute prin msuri de conservare a apei yi de diminuare a rispei de ap.
Totusi, cnd este necesar, prioritatea trebuie acordat msurilor de prevenire yi control
al inunda(iilor si msurilor de control al aluviunilor.

32
3.1. Reglementri cu caracter intern

n Romnia, Legea protectiei mediului speciIic obiectivele nationale urmrite prin
protectia apelor de supraIat si subterane, Ir a delimita aceste resurse de componenta lor
biotic.
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sectiunea 1, Protectia apelor si a
ecosistemelor acvatice Art. 36: Protectia apelor de supraIat si subterane si a ecosistemelor
acvatice are ca obiect mentinerea si ameliorarea calittii si productivittii naturale ale acestora, n
scopul evitrii unor eIecte negative asupra mediului, snttii umane si a bunurilor materiale.
De asemenea, Legea protectiei mediului, creaz cadrul necesar pentru elaborarea
reglementrilor speciIice pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice.
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sectiunea 1, Protectia apelor si a
ecosistemelor acvatice Art. 37 - activittile de gestionare si protectie a resurselor de ap si a
ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei legi, precum si legislatiei speciIice n
vigoare.
Actualul regim de gospodrire si protec(ie a resurselor de ap este stabilit prin Legea
Apelor 107/1996 (M.O. nr. 244/8.10.96), care stabileste urmtoarele:
Dispozi(ii generale, Art. 1
(2) Apele Iac parte integrant din patrimoniul public. Protectia, punerea n valoare si
dezvoltarea durabil a resurselor de ap sunt actiuni de interes general. Notiunea de patrimoniu
public semniIic un regim de protectie si dezvoltare a resurselor de ap indiIerent de natura
dreptului de proprietate.
Dreptul de proprietate asupra apelor este stabilit prin aceeasi lege:
Dispozi(ii generale, Art. 3
(1) Apartin domeniului public apele de supraIat cu albiile lor minore cu lungimi mai
mari de 5 km si cu bazine hidrograIice ce depsesc supraIata de 10 km
2
, malurile si cuvetele
lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, Ialeza si plaja mrii, cu bogtiile
lor naturale si potentialul energetic valoriIicabil, marea teritorial si Iundul apelor maritime.
Legea protectiei mediului prevede obligatii explicite ale persoanelor Iizice si juridice
pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:
33
LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sec(iunea 1, Protec(ia apelor yi a
ecosistemelor acvatice Art. 40
Persoanele Iizice si juridice au urmtoarele obligatii:
a) s execute toate lucrrile de reIacere a resurselor naturale, de asigurare a migrrii Iaunei
acvatice si de ameliorare a calittii apei, prevzute cu termen n acordul, respectiv n
autorizatia de mediu, si s monitorizeze zona de impact;
b) s se doteze, n cazul detinerii de nave, platIorme plutitoare sau de Ioraje marine, cu
instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si
racorduri de descrcare a acestora n instalatii de mal sau plutitoare;
c) s amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a
deseurilor petroliere, menajere sau de alt natur, stocate pe navele Iluviale si maritime, si
s constituie echipe de interventie n caz de poluare accidental a apelor si a zonelor de
coast;
d) s nu evacueze ape uzate de pe nave sau platIorme plutitoare direct n apele naturale si s
nu arunce de pe acestea nici un Iel de deseuri.
Controlul msurilor legale prevzute pentru protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se
Iace cu respectarea prevederilor internationale la care Romnia este parte:

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Cap. III Sec(iunea 1, Protec(ia apelor yi a
ecosistemelor acvatice Art. 39 - autorittile pentru protectia mediului, mpreun cu autorittile
navigatiei supravegheaz si controleaz respectarea prevederilor si aplic msurile legale privind
protectia apelor, respectnd conven(iile interna(ionale n domeniu, la care Romnia este parte.
n legtur cu protectia mediului marin, Legea nr.17 din 7 august 1990, privind regimul
juridic al apelor maritime internationale al mrii teritoriale si al zonei contigue ale Romniei,
mputerniceste organele romne competente s stabileasc reguli privind prevenirea, reducerea si
mentinerea sub control a polurii mediului marin si s asigure totodat, respectarea acestora n
porturi, n apele maritime interioare si n marea teritorial a Romniei.
Legea interzice poluarea apelor maritime interioare si a mrii teritoriale, prin deversarea,
aruncarea, scuIundarea sau degajarea de pe nave sau alte instalatii plutitoare sau Iixe, a unor
substante sau reziduuri de substante toxice, radioactive, hidrocarburi, precum si a altor substante
34
dunatoare sau periculoase pentru Ilora si Iauna mrii, sau alte reziduuri ori materiale care pot s
produc pagube trmului romnesc ori s creeze obstacole n calea utilizrii legitime a mrii.
O important prevedere a acestei legi este si cea potrivit creia, n marea teritorial, n
apele maritime interioare si n porturile Romniei este interzis accesul oricrei nave care are la
bord arme nucleare, chimice sau alte arme de distrugere n mas sau care transport asemenea
arme sau munitie pentru acestea, precum si orice alte mrIuri sau produse interzise n Romnia.

3.2. Reglementri cu caracter international

3.2.. Co3;e3tii cu ;ocatie mo3dial

Agenda 21 dedic dou capitole planurilor de actiune globale destinate protectiei apelor.
Capitolul 17 al Agendei 21 este dedicat mediului marin si a celui costier, precum si
resurselor vii ale acestora.
AGENDA 21 Cap. 17 Protec(ia oceanelor, a tuturor tipurilor de mri, cuprinznd
mrile nchise yi seminchise yi a zonelor costiere yi protec(ia, utilizarea ra(ional yi punerea
n valoare a resurselor lor biologice
Mediul marin - cuprinznd oceanele, toate mrile si zonele costiere adiacente - constituie
un tot unitar, care reprezint o component esential a vietii pe glob - sistem suport al vietii si un
capital valoros care creaz premizele pentru dezvoltarea durabil.
Dreptul international, stabileste drepturi si obligatii ale Statelor si creaz baza
international pentru urmrirea protectiei si dezvoltrii durabile a mediului marin, a celui costier
si a resurselor sale. n acest sens, se solicit adoptarea unor noi abordri a managementului si
dezvoltrii mediului marin si a celui costier, la nivel national, subregional, regional si global,
abordri care s Iie integrate prin continut, precaute si anticipative prin sIera de cuprindere, asa
cum se reIlect n urmtoarele domenii de programe:
a) Managementul integrat si dezvoltarea durabil a zonelor costiere, inclusiv a zonelor
supuse restrictiilor economice;
b) Protectia mediului marin;
c) Utilizarea durabil si conservarea resurselor marine vii n zonele libere ale mrilor;
35
d) Utilizarea durabil si conservarea resurselor marine vii ale mrilor aIlate sub
jurisdictia national;
e) Abordarea incertitudinilor critice pentru managementul mediului marin si al
schimbrilor climatice;
I) ntrirea cooperrii si coordonrii internationale si regionale;
g) Dezvoltarea durabil a micilor insule.
Capitolul 18 al Agendei 21 este n integralitate destinat resurselor de ap dulce ale
planetei. Obiectivul general al planului de actiune n domeniul apelor dulci este cel de a asigura
mentinerea unei alimentri adecvate cu ap de bun calitate pentru ntreaga populatie a planetei,
simultan cu conservarea Iunctiilor hidrologice, biologice si chimice ale ecosistemelor, prin
adaptarea activittilor umane la capacittile limitate ale naturii si prin combaterea vectorilor
purttori de boli, transmisibile pe calea apelor.

AGENDA 21 Cap. 18 Protec(ia calit(ii yi a cantit(ii resurselor de ap dulce:
aplicarea unei abordri integrate a dezvoltrii, managementului yi utilizrii resurselor de
ap.
Resursele de ap dulce constituie un element esential al hidrosIerei planetei si al tuturor
ecosistemelor terestre. PlaniIicarea si gospodrirea integrat a resurselor de ap dulce este impus
de conditiile de raritate extins a resurselor de ap, de distrugerea gradual si de accentuarea
polurii acestora, precum si de sporirea numrului de activitti utilizatoare de ap incompatibile.
Integrarea trebuie s acopere toate tipurile de corpuri de ap dulce interrelationate, incluznd att
apele de supraIat ct si subterane, cu considerarea corespunztoare a aspectelor cantitative si
calitative.
Conventia international pentru prevenirea poluarii apelor mrii prin hidrocarburi,
(Londra 1954), are ca scop, adoptarea de msuri pentru prevenirea polurii mrii cu petrol
deversat de la nave. Conventia prevede crearea de zone unde s Iie interzis evacuarea de
hidrocarburi sau amestecarea lor cu apa de mare n rezervoare; rspunderea revine statului de
pavilion, celelalte state putnd atrage doar atentia acestuia.
Prima ConIerinta postbelic a dreptului mrii a Iost convocat la Geneva n anul 1958 care s-a
ncheiat cu adoptarea la 19 aprilie 1958 a patru conventii, deosebit de importante, privind :
O marea teritorial si contigu
36
O marea liber
O platoul continental
O pescuitul si conservarea resuselor biologice n largul mrii.
Conventia asupra mrii teritoriale si zonei contigue, Geneva 1958, deIineste notiunea de
zon contigu n care d drept statului riveran de a aplica msurile de protectie si securitate, n
conIormitate cu normele dreptului international.
Conventia asupra Marii Libere, Geneva 1958, reglementeaz printre altele, obligatia
statelor de a emite reguli cu privire la: evitarea murdririi mrilor prin hidrocarburi rspndite de
nav sau conducte petroliere sau rezultnd din exploatarea si explorarea solului si subsolului
marin si de a lua msuri pentru evitarea murdririi prin aruncare n ap a deseurilor radioactive.
Conventia international asupra interventiei n marea liber n caz de accidente ce
antreneaz sau pot antrena o poluare cu hidrocarburii, Bruxelles, 29 noiembrie 1969, potrivit
acestei conventii, statele pot lua msuri n caz de accidente care antreneaz pericolul unei poluri
a mrii teritoriale si a trmului cu hidrocarburi, cu conditia s nu aduc atingere principiilor care
guverneaz regimul juridic al mrii libere.
La 2 noiembrie 1973 s-a incheiat la Londra un Protocol asupra interventiei n mare liber
n caz de poluare a mediului marin prin alte substante dect hidrocarburi, ce cuprinde prevederi
similare cu diIerent, n privinta substantelor poluante.
Conventie asupra rspunderii civile pentru prejudiciile datorate polurii cu
hidrocarburi, Bruxelles 29 noiembrie 1969, are ca obiect garantarea unei indemniza(ii
echitabile persoanelor ce au suferit prejudicii n acest mod, tinde s adopte reguli de
procedur uniform pe plan interna(ional.
Conventia aspra crerii unui Iond international de indemnizare pentru pagubele produse
prin poluare cu hidrocarburi, 18 decembrie 1971. Conventia vizeaz si atenuarea rspunderii
proprietarului navei, pornindu-se de la ideea c responsabilitatea trebuie mprtit ntre cei
interesati de transportul hidrocarburilor.
Conventia reIeritoare la prevenirea polurii marine cauzate de operatiunile de imersare
eIectuate de ctre nave si aeronave, Oslo 1972, este prima conventie care are n vedere nu numai
hidrocarburile, ci si toate substantele nocive luate n considerare dupa gravitatea pericolului pe
care acesta l reprezint.
37
Conventia international pentru prevenirea polurii de catre nave, Londra 1973, are ca
obiectiv, conservarea mediului marin prin obtinerea completei eliminrii a polurii internationale
cu petrol si alte substante daunatoare si s minimalizeze accidentele de deversre a acestor
substante. Conventia are doua protocoale privind rapoartele asupra incidentelor implicnd
substantele duntoare si altbitrajul. Protocolul de la Londra 1978 a modiIicat Conventia din
1973, mai ales n legatur cu punerea n aplicare a anexei nr 2 la Conventie.
Tot n domeniul protectiei mrilor si oceanelor este util s mentionm, Ir a intra n
analiza lor urmtoarele documente: Conventia asupra prevenirii polurii marine rezultate din
imersiunea, de deseuri din 29 decembrie 1972; Conventia asupra prevenirii polurii marine de
origine teluric din 4 iunie 1974.
n anul 1982 la 10 decembrie a Iost ncheiat la Montego Bay, Conventia Natiunilor Unite
asupra Dreptului Mrii, document ce consacr un ntreg capitol protectiei si conservrii mediului
marin. Se adopt reguli si obligatii precum: obligatia statelor de a conserva si proteja mediul
marin; ndatorirea de a nu transIera pagubele dintr-o regiune n alta sau transIorma un tip de
poluare n altul.
Conventia prevede msuri de prevenire, reducere si control al polurii; regulile internationale si
legislatia national care s previn, s reduc sau s controleze poluarea.
Tratatul privind interzicerea instalrii unor arme nucleare si a altor arme de distrugere n
mas pe Iundul mrilor si oceanelor si n subsolul lor, incheiat la 16 Iebruarie 1971, se nscrie n
aria actelor internationale care se reIer la msurile colaterale de reducere a cursei narmrilor, a
dezarmrilor si n consecint, a diminurii gravului pericol de contaminare radioactiv.

3.2.2. Co3;e3tii cu ;ocatie regio3al

Conven(ia privind prevenirea polurii mediului marin n zona Mrii Baltice,
Helsinki 1974, aceasta este primul instrument juridic care cuprinde cele mai complete
reglementri n domeniul protectiei mediului marin.
Conven(ia privind prevenirea polurii marine de origine teluric, Paris 4 iunie 1974,
Iace parte dintr-un ansamblu de msuri progresive si coerente pentru protejarea mediului marin
mpotriva poluarii.
38
Conven(ia privind prevenirea polurii Mrii Mediterane, Barcelona 16 Iebruarie
1976, prevede obligatia statelor de a coopera, prin intermediul Centrului regional pentru
combaterea polurii prin hidrocarburi, stabilit la Malta, cu institutiile stiintiIice din regiunea
mediteran.
Conven(ia privind protec(ia mediului marin yi a zonelor de coast ale Pacificului de
Sud - Est, Lima 12 noiembrie 1981. Aceasta prevede c prtile se oblig s ia toate msurile
necesare pentru a preveni, reduce si controla poluarea n zona Conventiei.
Acord cu privire la cooperarea regional n lupta mpotriva polurii prin
hidrocarburi yi alte substan(e duntoare n caz de situa(ie critic n Pacificul de Sud-Est,
Lima, 12 noiembrie 1981, documentul urmreste s asigure protectia statelor costiere si a
ecosistemului marin, al PaciIicului de Sud Est mpotriva polurii cu hidrocarburi si alte
substante duntoare n caz de situatie critic.
Conven(ia privind protejarea Mrii Nordului mpotriva polurii prin hidrocarburi,
(Bonn 13 septembrie 1983).
Conven(ia cu privire la protec(ia Mrii Negre mpotriva polurii, Bucuresti 21 aprilie
1992, aceasta se reIer la prevenirea polurii mediului marin al Mrii Negre din orice surs cu
substante si materiale periculoase prevazute n anex, precum si la prevenirea, reducerea si
controlul polurii acestui mediu din surse de pe uscat, de pe nave, prin descrcare sau cu petrol
sau alte substante nocive.

3.3. Modul de aderare al Romaniei la Conventiile si Organizatiile Internationale

Organizatia Maritim International (IMO), cu sediul la Londra, activeaz ca agentie
specializat a Organizatiei Natiunilor Unite si se ocup cu elaborarea cadrului juridic, tehnic si
organizatoric privind navigatia maritim n apele internationale. Prin reglementrile adoptate,
OMI stabileste cerintele minime care se impun navelor comerciale care eIectueaz voiaje
internationale, privind siguranta navigatiei, securitatea navelor si a porturilor si protectia
mediului.
Romnia a devenit membr a acestei organizatii prin Decretul nr.114/1965 cu privire la
aderarea Republicii Populare Romne la Conventia privind crearea Organizatiei Maritime
Consultative Interguvernamentale ncheiat la Geneva, la 6 martie 1948 si n aceast calitate este
39
parte la toate conventiile internationale majore privind sigurant navigatiei si prevenirea polurii
de catre navele maritime.
n contextul preocuprilor OMI privind elaborarea unui standard international de
sigurant pentru navele cu destinatie special, nou construite, a crui aplicare va usura
exploatarea acestor nave si va avea ca rezultat un nivel de sigurant pentru nave si personalul lor
echivalent cu cel cerut de Conventia international din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe
mare (Conventia SOLAS 74), Adunarea OMI a adoptat prin rezolutia A.534 (13) din anul 1983,
Codul de sigurant pentru nave cu destinatie special (Codul SPS), invitnd statele membre s
pun n aplicare prevederile acestuia. Acest cod a Iost amendat de OMI n 1996, tinnd cont de
evolutiile ulterioare pe plan tehnic.
Romnia a aderat la Conventia SOLAS 74 prin Decret nr. 80/1979 pentru aderarea
Republicii Socialiste Romnia la Conventia international din 1974 pentru ocrotirea vietii
omenesti pe mare, ncheiat la Londra la 1 noiembrie 1974 si a acceptat amendamentele la
respectiv conventie, mentionate n Codul SPS, prin Ordonanta de Guvern nr.127/2000 pentru
acceptarea unor amendamente la Conventia international din 1974 pentru ocrotirea vietii
omenesti pe mare, ncheiat la Londra la 1 noiembrie 1974, aprobat de Legea nr.18/2001 privind
aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 127/2000.
Capitolul IX al Conventiei SOLAS, l reprezinta Codul Interna(ional de Management
Pentru Exploatarea n Siguran( a Navelor yi pentru Prevenirea Polurii Codul ISM.
Acest cod a Iost acceptat de Romnia prin Legea nr.85/28 mai 1997. n urma aderrii Romniei
la Codul ISM, n 30 ianuarie 2000 a Iost emis Ordonan(a nr. 38, privind implementarea
standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea polurii si asigurarea conditiilor
de munca si viata la bordul navelor maritime care utilizeaz porturile romnesti sau care
navigheaz n apele nationale, n scopul reducerii cazurilor de operare n porturile si apele
nationale ale Romniei a navelor maritime substandard. Scopul adoptrii acestui cod este de a
prevedea o norm international de management pentru exploatarea n sigurant a navelor si
pentru prevenirea polurii.
Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea polurii de catre nave, modiIicat
prin Protocolul din 1978 reIeritor la aceasta (MARPOL 73/78), este cea mai important
conventie privind prevenirea polurii mediului marin de ctre nave. Aceasta a Iost adoptat la 2
noiembrie 1973 si se reIer la poluarea cu hidrocarburi, substante lichide nocive, substante
40
duntoare ambalate n pachete, ape uzate si gunoaie. Initial, MARPOL 73/78 a inclus 5 anexe,
dintre care numai Anexa I si Anexa II sunt obligatorii pentru statele prti. Aplicarea celorlalte
anexe se Iace n urma unor acceptri explicite din partea statelor.
Aceste anexe sunt:
Anexa I Reguli pentru prevenirea polurii cu hidrocarburi;
Anexa II Reguli pentru controlul polurii cu substante lichide nocive n vrac;
Anexa III Reguli pentru prevenirea polurii cu substante dauntoare transportate
pe mare sub Iorm ambalat
Anexa IV Reguli pentru prevenirea polurii cu ape uzate de la nave
Anexa V Reguli pentru prevenirea polurii cu gunoi de la nave
Anexa I a intrat n vigoare pe plan international la 2 octombrie 1983, Anexa II la 6 aprilie
1987, Anexa III la 1 iulie 1992, Anexa IV la 27 septembrie 2003, Anexa V la 31 decembrie 1988.
Romnia a aderat la MARPOL 73/74 -Anexele I si II si a acceptat Anexa V prin Legea
nr. 6/1993, pentru aderarea Romniei la Conventia international din 1973 pentru prevenirea
polurii de ctre nave, modiIicat prin Protocolul ncheiat la Londra, iar Anexa III a Iost
acceptat prin Ordonanta Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea anexei nr.3, amendat, si a
unor amendamente la Conventia international din 1973 pentru prevenirea polurii de catre nave,
modiIicat pin Protocolul ncheiat la Londra 17 Iebruarie 1978 (MARPOL 73/78), aceasta Iiind
aprobat prin Legea nr. 750/2001.
Anexa IV la MARPOL 73/78, revizuit, a Iost acceptata prin Legea nr. 305/2005, anexa
Iiind modiIicat prin Protocolul ncheiat la Londra la 17 Iebruarie 1978, adoptat de Organizatia
Maritim International prin Rezolutia MEPC.115 a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin
la Londra la 1 aprilie 2004.
Anexa VI Reguli pentru prevenirea polurii atmosferei de catre nave a Iost adoptata
prin Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea
polurii de catre nave, asa cum a Iost modiIicat prin Protocolul din 1978 reIeritor la aceasta.
Protocolul ce a Iost adoptat prin Actul Iinal al onferinjei prjilor la onvenjia internajional
din 1973 pentru prevenirea polurii de catre nave, aya cum a fost modificat prin Protocolul
din 1978 referitor la aceasta, ncheiat la Londra la 26 septembrie 1997. Romnia a participat la
aceasta conIerint international si a semnat Actul Iinal al acesteia.
41
Conventia reIeritoare la Regulamentul International din 1972 pentru Prevenirea
Abordajelor pe Mare (COLREG), ncheiat la Londra la 20 octombrie 1972, la care Romnia a
aderat prin Decretul nr. 239/23 decembrie 1974.
Conventia international asupra msurrii tonajului navelor, ncheiat la Londra la 23
iunie 1969 (TONNAGE 69), la care Romnia a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr.
23/1976.
Conventia international din 1966 asupra liniilor de ncrcare, ncheiat la Londra la 5
aprilie 1966 (LL 66), la care Romnia a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971.
Conventia International privind Standardele de Pregatire a Navigatorilor, brevete/atestare
si eIectuare a serviciului de cart, adoptata la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 78), la care Romnia
a aderat prin Legea nr. 107/1992.

3.4. Aderarea Romniei la Conventii si Protocoale Internationale n vederea
integrrii n Uniunea European

Strategia institutiilor europene n ceea ce priveste problema mediului n cadrul lrgirii U.E
pentru trile din Europa Central si de Est pare a Ii urmat acelasi drum sinuos ca si relatiile
Uniunii Europene cu aceste tri.
AstIel, dup o Iaz intial de ezitri cu privire la Iorma viitoare a relatiilor cu aceste tri,
Comunittile si-au asumat Ioarte repede partea lor de responsabilitate n cresterea economic a
acestor tri. Semnarea acordurilor europene si mai ales concluziile Consiliului european de la
Copenhaga marcheaz un salt calitativ n relatiile cu trile din Europa Central si de Est,
admitndu-se n Iinal c obiectivul ultim al cooperrii instituite dup cderea zidului Berlinului
este aderarea.
Strategia general de preaderare a trilor central si est europene la Uniunea European
a Iost stabilit prin ,,Cartea Alb privind pregtirea trilor asociate din Europa central si de est
pentru integrarea n piata intern a Uniuni Europene, care indentiIic partea acquis-ului
comunitar considerat deosebit de important n vederea aderrii. n vederea sprijinirii si
pregtirii statelor asociate, documentul a stabilit dou grupe de msuri: prima, care trebuie
adoptat pn n anul 1997, iar a doua, pn n anul 2000. Asa cum se subliniaz n chiar textul
su, Cartea Alb urmreste drept obiectiv prioritar apropierea legislatiei, msurile instituite n
42
acest sens Iiind structurate n 23 de capitole, printre care se numar si cel consacrat problemelor
mediului.
Ca regul de principiu, Iiecare tar asociat si va deIini propriile priorittii si va redacta
propriul su calendar, n Iunctie de situatia sa economic, social si politic si n raport cu
progresele deja realizate.
Textul propriuzis al Cartei Albe a integrrii este nsotit de voluminoase anexe care
detaliaz strategia general n Iiecare sector al activitatii comunitare. Aproximarea (armonizrea)
legislatiei nationale privind protectia mediului cu reglementrile juridice comunitare n materie
reprezint o operatie (obligatorie) indispensabil pentru accederea oricrui stat asociat la Uniunea
European. Acesta exprim cerinta alinierii dreptului intern, a practicilor si procedurilor
administrative la exigentele dreptului comunitar al mediului, n sensul asimilrii acestora n litera
si spiritul lor. Legislatia de mediu a Uniunii Europene, dezvoltat n ultimii 30 de ani, cuprinde
aproximativ 300 de acte normative regulamente, directive, decizii, recomandri.
n litera si spiritul ,,Agendei 2000`` si a intelegerilor stabilite n cadrul negocierilor
bilaterale, Iiecare stat care aspir la integrare va trebui ca la momentul accederi n Uniunea
Europeana s Ii asimilat ntregul cquis omunitar n cadrul ordinii juridice nationale si s-si Ii
adaptat n mod corespunztor sistemul administrativ; de asemenea, se pot stabili termene limit
de realizare a anumitor elemente concrete, precum: pregtirea planurilor de combatere a polurii,
desemnarea zonelor protejate sau a zonelor sensibile, conIormarea cu limitele de emisii sau
standardele de calitate a mediului etc.
Comisia subliniaz, n mod surprinztor, c transpunerea acquis-ului nu este o Iinalitate
n sine, ci trebuie s si rspund necesittilor trilor candidate. Comisia mai precizeaz c Iaptul
de a indentiIica anumite domenii ca Iiind prioritare, nu nseamn c aceste elemente ale acqui8-
ului sunt intrisec mai importante dect altele, ci tine cont de problemele considerabile pe care
toate trile candidate le ntlnesc eIectiv n aceste domenii esentiale.
Exist deci o abordare global a problemelor mediului din partea Comisiei, dar este
completat de priorittile mediului indentiIicate de tarile candidate n programele nationale de
adoptare a acqui8-ului.
Sectorul protectiei si conservrii resurselor de ap este unul dintre cele mai bine
reprezentate din punct de vedere al atentiei acordate de programele actiune si de reglementrile
comunitare.
43
Principiul de precautie a devenit o reIerint inevitabil n domeniul dreptului international
si al mediului. Aprut n dreptul mediului prin conceptul mai larg de Vorsorgeprinzip, principiul
de precautie a Iost obiectul unei ,,aIirmatii meteoritice`` de la introducerea sa n dreptul
international al mediului n anii `80. AstIel a Iost sustinut ideea c, de vreme ce principiul de
precutie este unul dintre principiile esentiale al politicilor comunitare n materie de mediu, ar
trebui s Iie integrat n celelalte politici ale Comunitatii, dac acest lucru se va adeveri necesar.
Aceste directive cuprind o list detaliat a substantelor considerate periculoase si a
valorilor concentratiilor permise pentru deversare n ap a acestor substante. Unele dintre acestea
sunt incluse ntr-o list special, iar altele sunt prevazute doar la nivelul categoriei chimice careia
i apartin.
Modul de abordare a acestei probleme n legislatia romneasc este diIerit de cel
promovat n dreptul comunitar. Legea nr.107/1996 prevede controlul deversrilor n apa, iar
Normativul NTPA 001 stabileste limitele de ncarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate n
resursele de ap.
n vederea aproximrii, se consider c legislatia national trebuie revizuit n mod
substantial. Este nevoie, mai nti, de asimilarea cerintelor tuturor subdirectivelor la nivelul
reglementrilor interne. Acest Iapt va conduce la sporirea exigentelor privind pretratarea apelor
uzate rezultate din anumite industrii poluante, precum si la cerinta modernizrii uzinelor de
tratare a acestora. Totodat, modiIicri semniIicative va cunoaste si sistemul general de control al
polurii.
Din punctul de vedere al unui studiu asupra europenizrii, un punct Ioarte inportant const
n Iaptul ca adoptarea acquis-ului devine treptat prioritate esential a politicii romnesti n
materie de mediu, care nu se concepe dect prin raport la aceast prioritate, n detrimentul
initiativelor nationale. AstIel, unica intiativ n materie de mediu nregistrat n acesti ultimi ani
este programul de actiune ,,Romnia curat``. Desi prezentat ca o initiativ strict national acest
program prezint, de Iapt, o sistematizare a eIorturilor nationale n vederea aderrii si a
ameliorrii instrumentelor de protectie a mediului pe care le presupune.
Trebuie subliniat Iaptul c majoritatea actiunilor n materie de mediu privesc transpunerea
legislatiei comunitare, locul lsat initiativelor strict nationale Iiind destul de mic.
44
La Conventia International din 1973, modiIicat ulterior prin protocolul din 1978 pentru
prevenirea polurii de ctre nave (MARPOL 73/78), Romnia a aderat prin Legea nr. 6 din 8
martie 1993 (cu exceptia anexelor III si IV ).
Anexa VI Reguli pentru prevenirea polurii atmosIerei de ctre nave a Iost adoptat prin
Protocolul din 1997 privind amendarea Conventiei internationale din 1973 pentru prevenirea
polurii de ctre nave, asa cum a Iost modiIicat prin Protocolul din 1978 reIritor la aceasta.
Protocol ce a Iost adoptat prin Actul Iinal al ConIerintei prtilor la Conventia international din
1978 reIeritor la aceasta, ncheiat la Londra la 26 septembrie 1997. Romnia a participat la
aceast conIerint international si a semnat Actul Iinal al acesteia. Si n alte anexe ale MARPOL
73/78, si n Anexa VI exist prevederea potrivit careia statele parte la aceast conventie trebuie s
asigure n porturile si terminalele lor instalatii corespunztoare pentru a prelua anumite categorii
de deseuri, respectiv substantele care epuizeaz stratul de ozon si echipamentul care contine
astIel de substante, dezaIectat de pe nave, precum si reziduurile de la epurarea gazelor arse ce
provin dintr-o instalatie de epurare a gazelor arse de la bordul navelor, astIel nct s nu produc
ntrzieri n programul acestora.
n legislatia intern nu se regsesc acte normative cu putere de lege care s cuprind
dispozitii exprese similare sau contrare celor cuprinse n Anexa VI la MARPOL 73/78 si, prin
urmare, acceptarea de ctre Romnia a acesteia va conduce la completarea legislatiei n privinta
protectiei atmosIerei.
De altIel, prin Comunicarea Comisiei Europene ctre Consiliul si Parlamentul European
COM (2005) din 21 septembrie 2005, care contine strategia privind poluarea atmosIerei, se
prevede, n sectiunea reIeritoare la transportul maritim, c ,,toate Statele Membre care nu au
ratiIicat nc Anexa VI ar trebui s o Iac n cel mai scurt timp.

3.5. Conventia MARPOL 73/78

Conventia international din 1973 pentru prevenirea polurii de ctre nave a Iost adoptat
de ConIerinta International privind poluarea marin convocat de Organizatia Maritim
International (I.M.O.) n perioada 8 octombrie 2 noiembrie 1973. Aceast conventie a Iost
ulterior modiIicat prin protocolul din 1978 reIeritor la aceasta, care a Iost adoptat de ConIerinta
45
international privind securitatea petrolierelor si prevenirea polurii, convocat de I.M.O. n
perioada 6 - 17 Iebruarie 1978. Conventia din 1973 modiIicat prin protocolul din 1978 este
denumit Marpol 73/78. Regulile care trateaz diIeritele surse de poluare cauzat de catre nave
sunt continute n cele cinci anexe ale conventiei.
Marpol 73/78 a intrat n vigoare pe plan international la 2 octombrie 1983.
Romnia a aderat la Marpol 73/78 (cu exceptia anexelor III si IV ) prin legea nr.6 din 8
martie 1993.
Comitetul pentru protectia mediului marin (M.E.P.C) de la nIiintarea sa n 1974, a
reexaminat diIerite prevederi ale Marpol 73/78 si, n anumite cazuri, a recunoscut necesitatea de a
amenda regulile existente sau de a introduce noi reguli n scopul reducerii n continuare a polurii
accidentale sau a celei rezultate din operarea navelor. Aceste activitati ale M.E.P.C. s-au
concretizat ntr-un numar de amendamente la Conventia Marpol 73/78. Amendamentele adoptate
pn n 1997, inclusiv au intrat n vigoare la 1 Iebruarie 1999.

3.5.. Obiecti;ele co3;e3tiei MARPOL 73/78

1. Eliminarea deIinitiv a poluarii deliberate sau din neglijent.
2. Reducerea la minimum a polurii accidentale

3.5.2. Modalitati de re:ol;are a obiecti;elor

Pentru obiectivul nr.1 se vor prevedea amenzi ct mai mari care s descurajeze pe cei care
svrsesc astIel de poluri.
Pentru obiectivul nr.2 se va avea n vedere: cresterea sigurantei navei, cresterea sigurantei
navigatiei, prevederea de echipament de navigatie si comunicatii, cresterea manevrabilittii
navelor mari, pregtirea echipajelor, utilizarea unor metode corecte de manipulare a
hidrocarburilor si a celorlalti agenti poluanti.
Realizarea obiectivului nr.1 este Ioarte important. Acest lucru este posibil dac
semnatarii conventiei Marpol 73/78 si realizeaz integral obligatiile pe care si le asum prin
semnarea conventiei:
Supravegherea continu a mediului
46
Descoperirea tuturor polurilor (contraventii)
Intreprinderea imediat de cercetri
Schimbarea de inIormatii cu celelalte prti la conventie n vederea gsirii si
sanctionrii Iptasilor.

3.5.3. Compo3e3ta co3;e3tiei MARPOL 73/78

1. Conventia din 1973 cu cele doua protocoale:
Protocolul nr. 1 Prevederi privind rapoartele asupra incidentelor implicnd substante
duntoare .
Protocolul nr. 2 Arbitrajul
2. Protocolul din 1978 reIeritor la Conventia International din 1973 pentru prevenirea
polurii de catre nave cu prevederi n special pentru tancuri petroliere.
3. Amendamente

3.5.4. A3exele co3;e3tiei MARPOL 73/78

ANEXA I Reguli pentru prevenirea polurii cu hidrocarburi
ANEXA II Reguli pentru controlul polurii cu substante lichide nocive n vrac
ANEXA III Reguli pentru prevenirea polurii cu substante duntoare transportate pe mare sub
Iorm ambalat
ANEXA IV Reguli pentru prevenirea polurii cu ape uzate de la nave
ANEXA V Reguli pentru prevenirea polurii cu gunoi de la nave
ANEXA VI Reguli pentru prevenirea polurii atmosIerei de ctre nave

ANEXA I - REZUMAT

REGULI PENTRU PREVENIREA POLURII CU HIDROCARBURI
Anexa I a intrat n vigoare la 2 octombrie 1983 si este o anex obligatorie

47
REGULA 1 : DEFINITII

HIDROCARBUR - nseamn petrol sub orice Iorm incluznd titeiul, combustibilul
lichid, sedimente de petrol, reziduurile continnd hidrocarburi si produse raIinate.
DESCRCAREA Atunci cnd se reIer la substante dauntoare sau la aIluenti
continnd astIel de substante, nseamn orice deversare, provenind de la o nav, oricare ar Ii
cauza si curpinde orice scpare, evacuare, revrsare, scurgere, pompare, emanare sau golire.
NAV NOU nseamn o nav:
al crui contract de constructie a Iost ncheiat dup 31.12.1975 sau
n lipsa unui contract de constructie, a carui chil a Iost pus sau care se gseste ntr-
un stadiu de constructie echivalent dup 30.06.1976 sau
a crei livrare are loc dup 1979.
NAV EXISTENT nseamn o nav care nu este o nav nou
USCATUL CEL MAI APROPIAT Termenul de la uscatul cel mai apropiat nseamn de
la linia de baza care serveste la determinarea mrii teritoriale.
ZON SPECIAL nseamn o zon a mrii n care pentru motive tehnice recunoscute
privind situatia sa oceanograIic si ecologic si caracterul deosebit al traIicului sau este necesar
adoptarea de metode obligatorii speciale pentru prevenirea polurii cu hidrocarburi.
COTA INSTANTANEE DE DESCRCARE CU HIDROCARBURI nseamn debitul
de hidrocarburi descrcate, n litri pe or, n orice moment mprtit la viteza navei, n noduri, din
acelasi moment.
TANC DE REZIDUURI nseamn un tanc destinat n mod special colectrii
reziduurilor din tancuri, a apei de splare a tancurilor si altor amestecuri de hidrocarburi.
BALAST CURAT nseamn balastul dintr-un tanc care de la ultimul transport de
hidrocarburi, a Iost curtat astIel nct eIluentul din acest tanc dac ar Ii descrcat de o nava
stationnd n ape curate si calme, pe vreme Irumoas, nu ar lasa urme vizibile de hidrocarburi pe
supraIata apei sau a litoralului adiacent si nu ar conduce la Iormarea de precipitate sau emulsii pe
supraIata apei. Dac balastul este deversat printr-o instalatie de supraveghere si control al
descrcrilor de hidrocarburi aprobat de Administratie, iar indicatiile date de aceast instalatie
arat c continulul de hidrocarburi al eIluentului nu depseste 15 p.p.m. constituie dovad ca
balastul este curat, indiIerent de prezenta unor urme vizibile.
48
BALAST SEPARAT nseamn apa de ballast introdus ntr-un tanc complet separate de
instalatia de ncrcare a hidrocarburilor si de instalatia de combustibil lichid si rezervat n mod
permanent transportului de ballast.
TONAJ DEADWEIGHT nseamn diIerenta n tone metrice ntre deplasamentul unei
nave n ap cu greutatea speciIic de 1,025 la linia de ncrcare corespunztoare bordului liber de
var atribuit si deplasamentul navei goale.
DEPLASAMENTUL NAVEI GOALE nseamn deplasamentul unei nave n tone
metrice Iar marI, combustibil, ulei lubriIiant, ap de balast, ap dulce si ap de alimentare din
tancuri, materiale consumabile, pasageri, echipaj si bagajele lor.

REGULA 2 - APLICARE

n aIar de cazul cnd se prevede altIel n mod expres, prevederile prezentei anexe se
aplic tuturor navelor.
REGULA 3 - ECHIVALENTE

Adminstratia poate permite montarea la bordul unei nave a oricarei instalatii, o oricrui
material, dispozitiv sau aparat n locul celor prescrise de prezenta anex dac acea instalatie, acel
material, dispozitiv sau aparat este cel putin tot asa de eIicace ca acelea prevazute n prezenta
anex.

REGULA 4 - VIZITE $I INSPECTII

Orice petrolier cu tonajul brut mai mare de 150 tone precum si orice alt nav dect
petrolier mai mare de 400 tone vor Ii supuse vizitelor speciIicate mai jos:
- vizita initial nainte ca nava s Iie pus n serviciu sau nainte de a i se elibera un
certiIicat I.O.P.P. care va include o vizit complet a structurii echipamentelor, instalatiilor,
armturilor, amenajrilor si materialelor sau n msura n care nava Iace obiectul prevederilor
prezentei anexe. Aceast vizit trebuie s permit a se asigura c structura, echipamentele,
instalatiile, armturile, amenajrile si materialul corespund ntru totul cerintelor din aceast
anex.
49
- vizite periodice la intervale prevazute de Administratie dar nedepsind 5 ani care vor Ii
astIel eIectuate nct s se asigure c structur, echipamentele, instalatiile, armturile, amenajrile
si materialul corespund ntru totul cerintelor din aceast anex.
- cel putin o vizit intermediar n timpul perioadei de valabilitate a certiIicatului care va
Ii astIel eIectuat nct s asigure c echipamentul corespunde ntru totul cerintelor din prezenta
anex si sunt n bun stare de Iunctionare. n cazurile n care se eIectueaz doar o singur vizit
intermediar n orice perioad de valabilitate a unui certiIicat ea se va Iace cu cel mult sase luni
nainte sau cel mult sase luni dup data de la jumtatea perioadei de valabilitate a certiIicatului.
Aceste vizite intermediare vor Ii mentionate n certiIicatul I.O.P.P.
Administratia va stabili dispozitivii pentru inspectiile neprogramate. Aceste inspectii trebuie s
oIere siguranta c nava si echipamentele ei rmn n toate privintele satisIctoare pentru
activitatea creia i este destinat nava. Dac Administratia stabileste vizite anuale obligatorii
inspectiile neprogramate de mai sus nu vor Ii obligatorii.
O administratie care numeste inspectori sau recunoaste organizatii pentru a eIectua
inspectiile si vizitele prezentate va mputernici pe orice inspector numit sau organizatie
recunoscut pentru ca cel putin:
s solicite reparatii la o nav
s eIectueze inspectii si vizite dac sunt cerute de autorittile statului portuar.

REGULA 5 - ELIBERAREA CERTIFICATULUI

CertiIicatul I.O.P.P. se elibereaz oricarui petrolier mai mare de 150 tone si oricarei alte
nave dect petrolier mai mare de 400 tone care eIectueaz voiaje ctre porturi sau terminale aIlate
sub jurisdictia altor prti la conventie.

REGULA 6 - ELIBERAREA UNUI CERTIFICAT DE CTRE ALT GUVERN

Guvernul unei prti la conventie poate dispune la cererea Administratiei s se inspecteze o
nav, si dac apreciaz c prevederile acestei anexe sunt respectate el va elibera navei un
certiIicat I.O.P.P.
50
Nu se va elibera un certiIicat I.O.P.P. unei nave sub pavilionul unui stat care nu este parte
la conventie.

REGULA 7 - FORMA CERTIFICATULUI

CertiIicatul I.O.P.P. se va redacta ntr-o limb oIicial a trii care l elibereaz. Dac
limba Iolosit nu este nici Irancez nici englez se va Iace o traducere ntr-una din aceste limbi.

REGULA 8 - DURATA CERTIFICATULUI

Un certiIicat I.O.P.P va Ii eliberat pe o perioad speciIicat de Administratie care ns nu
va depsi 5 ani de la data eliberrii cu conditia ca n cazul unui petrolier care are tancuri destinate
balastului curat pentru o perioada limitat speciIicat, perioada de valabilitate s nu edpseasc
data de expirare a acestei perioade speciIicate.
Un certiIicat I.O.P.P si va inceta valabilitatea dac:
Au avut loc modiIicari importante ale constructiei echipamentului instalatiilor,
Iar aprobarea Administratiei cu exceptia simplei nlocuiri ale acestor echipamente.
Dac nu se eIectueaza vizite intermediare speciIicate de Administratie.
La transIerul navei sub pavilionul altui stat.

REGULA 8 A - CONTROLUL NORMELOR DE EXPLOATARE DE CTRE STATUL
PORTUAR

O nav care se gseste ntr-un port al unei alte prti este supus unei inspectii eIectuate de
catre Iunctionarii autorizati corespunztor de ctre acea parte n scopul veriIicrii, aplicrii
normelor de exploatare prevzut de aceast anex, atunci cnd exist motive evidente de a
considera c echipajul nu este Iamiliarizat cu metode esentiale de aplicat la bord privind
prevenirea polurii cu hidrocarburi.
n conditiile enumerate mai sus partea va lua msurile necesare pentru a mpiedica
plecarea navei pn cnd nu s-a remediat situatia.

51
REGULA 9 - CONTROLUL DESCRCRILOR DE HIDROCARBURI N AFARA
ZONELOR SPECIALE

1. Petroliere
nav n mars
distanta mai mare de 50 mile marine Iata de cel mai apropiat tarm
cota instantanee de descrcare de hidrocarburi nu depaseste 30 de litri pe mil marin.
Cantitatea total de hidrocarburi descrcate n mare nu depaseste pentru petroliere
existente 1/15000 din cantitatea total din ncrctura respectiv din care provin
reziduurile, si pentru petroliere noi 1/30000 din cantitatea total din ncarcatura respectiv
din care provin reziduurile.
Petrolierul are n Iunctiune o instalatie de supraveghere si control al descrcrii de
hidrocarburi si dispunerea tancului de reziduuri.
2. Nave cu un tonaj brut egal cu sau mai mare de 400 tone alta dect un petrolier si de la
un petrolier din santinele C.M.
nav n mars
continutul de hidrocarburi al eIluentului Ir diluare nu depaseste 15 p.p.m.
navele cu un tonaj cuprins ntre 400 si 10000 tone trebuie s aib un echipament de
Iiltrare astIel nct s se asigure c orice amestec de hidrocarburi descrcat n mare are un
continut de hidrocarburi ce nu depseste 15 p.p.m
3. Navele cu tonaj mai mare de 10000 de tone trebuie s Iie dotate cu un echipament de
Iiltrare si cu un dispozitiv de alarm si un dispozitiv de oprire automat a oricarei deversri de
amestec de hidrocarburi atunci cnd continutul de hidrocarburi al eIluentului depseste 15ppm.

REGULA 10 - CONTROLUL DESCRCRILOR DE HIDROCARBURI N ZONELE
SPECIALE

1. Petroliere
Balast separat si balast curat
2. Nave cu un tonaj brut egal cu sau mai mare de 400 tone alta dect un petrolier si de la
un petrolier din santinele C.M. exclusive santinele din compartimentele pompelor de marI
52
nava se aIl n mars
continutul de hidrocarburi al eIluentului Iar diluare nu depseste 15 ppm
nava are n Iunctiune un echipament de Iiltrare a hidrocarburilor de un tip aprobat de
Administratie si s Iie astIel nct s asigure c orice amestec de hidrocarburi descrcat n
mare dup trecerea prin instalatie are un continut de hidrocarburi ce nu depseste 15 ppm.
instalatia de Iiltrare este dotat cu un dispozitiv de alarmare si de oprire automat a
deversrii cnd continutul de hidrocarburi al eIluentului depseste 15 ppm.
ota: nici o descrcare n mare nu va contine produse chimice sau alte substante n cantitti sau
concentratii periculoase pentru mediul uman.

REGULA 11 - EXCEPTII

Regulile 9 si 10 din aceast anex nu se aplic la:
descrcarea n mare a hidrocarburilor sau amestecurilor de hidrocarburi necesar n scopul
asigurrii securitatii navei sau a salvrii vietii umane pe mare sau
scurgerea n mare de hidrocarburi sau a amestecurilor de hidrocarburi ca urmare a
avarierii navei sau echipamentului acesteia:
cu conditia ca dup ivirea avariei s se ia toate msurile pentru a mpiedica si
reduce scurgerea;
cu exceptia cazului cnd armatorul sau comandantul au actionat Iie n mod
intentionat pentru a provoca pagub, Iie din neglijent.
descarcarea n mare de substante continnd hidrocarburi, aprobat de Administratie, cnd
aceasta are ca scop combaterea de incidente speciIice de poluare pentru a reduce pagubele
din cauza acestei poluari. Orice descrcare de acest Iel trebuie s Iie aprobat de guvernul
sub a carui jurisdictie se prevede c va avea loc descrcarea.

REGULA 12 - INSTALATII DE COLECTARE

Guvernul Iiecrei prti se angajeaz s asigure prevederea la terminale pentru ncrcarea
de hidrocarburi n porturile de reparatii si n alte porturi n care navele au descrcat reziduuri de
53
hidrocarburi, a instalatiilor de colectare pentru astIel de reziduuri, corespunztoare pentru a
satisIace nevoile navelor care le Iolosesc Ir a provoca ntrzieri excesive navelor.
Instalatiile de colectare trebuie s Iie prevzute n:
Toate porturile si terminalele n care se ncarc titei n petroliere dac aceste petroliere au
eIectuat chiar naintea sosirii un voiaj n balast de cel mult 72 ore sau cel mult 1200 mile
marine.
Toate porturile sau terminalele n care se ncarc n vrac hidrocarburile altele dect titiul
n cantitate medie de peste 1000 tone metrice pe zi.
Toate porturile care au santiere de reparatii sau instalatii de curtire a tancurilor.
Toate porturile si terminalele care primesc nave prevzute cu tancuri de reziduuri.
Toate porturile pentru ncrcarea mrIurilor n vrac pentru reziduurile de hidrocarburi ale
navelor de transport combinat care nu pot Ii descrcate n conIormitate cu normele
admise.
Toate instalatiile prevzute n conIormitate cu aceast regul n porturi sau terminale vor
Ii suIiciente pentru a primi apa de santin cu hidrocarburi si alte reziduuri care nu pot Ii
descrcate n conIormitate cu normele admise.

REGULA 13 - TANCURI DE BALAST SEPARAT, TANCURI DE BALAST CURAT $I
SPLAREA CU TITEI

Orice petrolier nou destinat a transporta titei mai mare de 20 000 tone d.w. si orice
petrolier nou destinat a transporta produse petroliere mai mare de 30 000 tone d.w. trebuie
prevzute cu tancuri de balast separate. Capacitatea tancurilor de balast separate va Ii astIel
determinat nct nava s poat Ii exploatat n sigurant n voiajele n balast Iar a recurge la
Iolosirea tancurilor de marI pentru apa de balast.

54
REGULA 13 A - CERINTE PENTRU PETROLIERE CU TANCURI DESTINATE
BALASTRULUI CURAT

Un petrolier care opereaz cu tancuri destinate balastului curat, va avea o capacitate
adecvat, destinat numai transportului de balast curat care s asigure navei un pescaj minim de
sigurant.

REGULA 13 B - CERINTE PENTRU SPLAREA CU TITEI

Instalatiile de splare cu titei, echipamente si amenajrile aIerente vor corespunde
cerintelor stabilite de Administratie.
O instalatie de gaz inert va Ii prevzut n Iiecare tanc de marI.

REGULA 13 C - PETROLIERE EXISTENTE ANGA1ATE N VOIA1E SPECIFICE

Voiajele speciIice sunt voiajele executate ntre:
Porturi sau terminale din interiorul statului parte la prezenta conventie;
Porturi sau terminale ale statelor prti la prezenta conventie, cnd:
Viajul are loc n ntregime n cadrul unei zone special deIinite.
voiajul are loc n ntregime n cadrul altor limite desemnate de Organizatie.
Porturile sau terminalele unde se ncarc hidrocarburi pentru aceste voiaje sunt prevazute
cu instalatii de colectare adecvate pentru prelucrarea si tratarea ntregii cantitti de balast si de
splare a tancurilor de la petroliere care le Iolosesc.

REGULA 13 D - PETROLIERE EXISTENTE CARE AU AMENA1ARI SPECIALE DE
BALAST

Dac un petrolier existent este construit astIel sau Iunctioneaz n asemenea mod nct
oricnd corespunde cerintelor de pescaj minim si asiet Iar a recurge la Iolosirea apei de balast
se va considera c satisIace cerintele pentru tancurile de balast separate procedeele de operare si
dispunere a balastului sunt aprobate de Administratie.
55
REGULA 13 E - AMPLASAREA PROTECTIV A SPATIILOR DE BALAST SEPARAT

La Iiecare petrolier nou destinat a transporta titei mai mare de 30 000 t.d.w. si pentru
Iiecare petrolier nou destinat a transporta produse petroliere mai mare de 30000 d.t.w., tancurile
de balast separate necesare pentru realizarea unui pescaj minim de sigurant care sunt amplasate
pe lungimea tancurilor de marI, vor avea o supraIat corespunztoare pentru a oIeri o msur de
protectie mpotriva scurgerii hidrocarburilor n caz de coliziune sau esuare.
Latimea minim a Iiecarui tanc lateral de balast separate nu va Ii mai mic de 2m.
nltimea vertical minim a Iiecarui tanc din dublu Iund va Ii de 2 m.

REGULA 13 F - PREVENIREA POLURII CU HIDROCARBURI N CAZ DE
COLIZIUNE SAU E$UARE

Prezenta regul se aplic:
Petrolierelor de 600 t.d.w. si mai mult a cror livrare se Iace dup 6 iulie 1996
Orice petrolier de 500 t.d.w. si mai mult
Tancurile de marI trebuie protejate pe toat lungimea lor, pe toat nltimea bordajului si
pe toat supraIata dublului Iund de tancuri de balast separate cu o latime de 2 metri, valoarea
minima acceptat Iiind de 1 metru. Capacitatea total a tancurilor de balast separate trebuie s
satisIac cerintele de pescaj minim de sigurant.

REGULA 13 G - PREVENIREA POLUARII CU HIDROCARBURI N CAZ DE
COLIZIUNE SAU E$UARE

Prezenta regul se aplic petrolierelor mai mari de 20000 t.d.w. care transport titei si
petrolierelor mai mari de 30000 t.d.w. care transport produse petroliere si care au Iost livrate
nainte de 6.07.1996.
Nu se va aplica petrolierelor care satisIac regula 13 F si care au Iost livrate nainte de
6.07.1996.
Cerintele prezentei reguli se va aplica ncepnd cu 6.07.1995.
56
Un petrolier la care se aplic prezenta regul trebuie supus unui program intensiIicat de
inspectii n timpul vizitelor periodice, intermediare si anuale.
Un petrolier mai vechi de 5 ani la care se aplic prezenta regul trebuie s aib la bord
pentru a pune la dispozitia autorittii competente a oricrui guvern al unui stat parte la conventie
un dosar complet cu rapoartele vizitelor, nclusiv rezultatele tuturor msurtorilor de esantionaj
cerute precum si lista lucrrilor eIectuate la structur. Acest dosar trebuie nsotit de un raport de
apreciere a conditiei navei continnd concluzii privind conditia structurii navei si rezerva de
rezistent si vizat pentru a indica c a Iost acceptat de ctre sau n numele Administratiei de
pavilion. Acest dosar si raportul de apreciere a conditiei navei vor Ii prezentate conIorm
modelului standard din directivele elaborate de Organizatie.
Un petrolier care nu ndeplineste cerintele aplicabile unui petrolier nou trebuie s
indeplineasc cerintele regulii 13 F nu mai tarziu de 25 de ani de la data livrrii sale.
Un petrolier care ndeplineste cerintele aplicabile unui petrolier nou trebuie s satisIac
cerintele regulii 13 F nu mai tarziu de 30 ani dup data livrrii sale.

REGULA 14 - SEPARAREA HIDROCARBURILOR $I A APEI DE BALAST $I
TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR N TANCURILE DIN PICUL PROVA

Navele noi mai mari de 400 t.d.w. si petrolierele mai mari de 150 t.d.w. nu trebuie s
transporte ap de balast n nici un tanc de combustibil lichid.
Nav mai mare de 400 t.d.w. pentru care contractul de constructie este ncheiat dupa
1.01.1982, sau a carei chil se aIla ntr-un stadiu similar de constructie dup 1.07.1982, nu va
transporta hidrocarburi ntr-un tanc situat n prova peretelui de coliziune.

REGULA 15 - PSTRAREA HIDROCARBURILOR LA BORD

Petrolierele mai mari de 150 t.d.w. vor respecta urmatoarele cerinte:
O se vor prevedea mijloace corespunztoare pentru curtirea tancurilor de marI, si transIerarea
apei de splare si a reziduurilor ntr-un tanc de reziduuri aprobat de Administratie
O orice eIluent descrcat n mare trebuie s satisIac prevederile regulii 9.
57
O Capacitatea total a tancului de reziduuri nu trebuie s Iie mai mic de 3 din capacitatea de
transport de hidrocarburi a navei.
O Petrolierele noi mai mari de 70 000 t.d.w. trebuie s Iie prevzute cu cel putin dou tancuri de
reziduuri.
O Se va prevedea o instalatie de supraveghere si control a deversrii de hidrocarburi aprobat de
Administratie. Instalatia va Ii prevazut cu un dispozitiv de nregistrare continu a deversrii
n litri/mil marin si a cantittii totale de hidrocarburi sau a continutului de hidrocarburi.
nregistrarea trebuie datat (ziua si ora) si trebuie pastrat cel putin 3 ani.
O Se vor prevedea detectoare eIiciente de supraIat de separatie hidrocarburi / ap aprobate de
Administratie n tancurile de reziduuri si n alte tancuri n care se eIectueaz separarea
hidrocarburilor de apa si din care se intentioneaz a se deversa eIluentul direct n mare.
O Administratia poate renunta la cerintele de mai sus pentru orice petrolier care eIectueaz
numai voiaje de 72 de ore sau mai putin, si la o distanta de maximum 50 de mile marine Iat
de trmul cel mai apropiat, cu conditia ca petrolierul s Iie angajat exclusiv n voiaje ntre
porturi aIlate ntr-un stat parte la conventie.

REGULA 16 - INSTALATIA DE SUPRAVEGHERE $I CONTROL AL DESCRCRII
DE HIDROCARBURI $I ECHIPAMENTUL DE FILTRARE HIDROCARBURI

Orice nav cu un tonaj cuprins ntre 400 si 10000 T.R.B. trebuie s aib un echipament de
Iiltrare aprobat de administratie, care s asigure c orice amestec de hidrocarburi descrcat n
mare dup trecerea prin instalatie are un continut de hidrocarburi mai mic de 15 ppm. Orice nav
mai mare de 10 000 T.R.B. trebuie s Iie dotat cu echipament de Iiltrare hidrocarburi si cu un
dispozitiv de alarm de oprire automat a deversrii cnd continutul de hidrocarburi al eIluentului
este mai mare de 15 ppm.
Administratia poate scuti de aplicarea acestei cerinte orice nav angajat exclusiv n
voiaje n zone speciale cu conditia ndeplinirii tuturor cerintelor de mai jos:
O nava este prevazut cu un tanc avnd un volum suIicient pentru a retine la bord ntreaga
cantitate de apa de santina cu hidrocarburi.
O Administratia s-a asigurat ca exist instalatie de colectare adecvat pentru a primi apa de
santina ntr-un numr suIicient de porturi sau terminale unde nava Iace escale.
58
O certiIicatul I.O.P.P. va avea mentionat Iaptul c nava este angajat exclusiv n voiaje n zone
speciale.
O cantitatea, dat si portul de descrcare sunt nscrise n O.R.B.
O Administratia trebuie s se asigure c navele cu un tonaj brut mai mic de 400 sunt echipate n
masura n care este posibil pentru a retine la bord amestecurile de hidrocarburi pentru a le
descrca n conIormitate cu regula 9.

REGULA 17 - TANCURI PENTRU REZIDUURI DE HIDROCARBURI

Orice nav cu un tonaj brut de 400 tone si mai mult va Ii dotat cu un tanc sau tancuri de
reziduuri de capacitate corespunztoare, tinnd seama de tipul masinii si lungimea voiajului
pentru a putea prelua reziduurile de hidrocarburi care nu pot Ii eliminate n alt port n
conIormitate cu cerintele anexei.
Tubulaturile de intrare si evacuare care deservesc tancurile de reziduuri nu trebuie s aib
legatura direct peste bord alta dect legatura cu racordurile standard.

REGULA 18 - INSTALATII DE POMPARE, DE TUBULATURI $I DE DESCRCARE
LA PETROLIERE

Pe orice petrolier se va amplasa pe puntea deschis n ambele borduri ale navei un
colector de descrcare pentru racordarea la instalatiile de colectare.
La orice petrolier tubulaturile pentru descrcarea n mare a apei de balast sau a apei
contaminate cu hidrocarburi din zona tancurilor de marI care poate Ii permis conIorm regulii 9
si 10 din aceast anex, trebuie s ajung la puntea deschis sau n bordul navei deasupra liniei de
plutire n conditii de balast la pescaj maxim.
La petrolierele noi se vor prevedea mijloace pentru oprirea descrcrii n mare a apei de
balast sau a apei contaminate cu hidrocarburi din zonele tancurilor de marI, dintr-un loc de pe
puntea superioar sau deasupra acesteia amplasat astIel nct s poat Ii observat vizual
colectorul utilizat. Mijloacele pentru oprirea descrcrii nu trebuie prevazute la postul de
observare dac ntre acest post si postul de control al descrcrii exist un sistem sigur de
comunicatie teleIonic sau radio.
59
REGULA 19 - RACORD STANDARD DE DESCRCARE

Diametrul exterior 215 mm
Diametrul interior corespunztor diametrului exterior al tubulaturii
Diametrul cercului baloanelor 183 mm
Fante n Ilans 6 gauri echidistante cu diametrul 22 mm amplasate pe cercul
buloanelor cu diametrul de mai sus; Iante la periIeria Ilansei. Latimea crestturii 22
mm
Grosimea Ilansei 20 mm
Buloane si piulite 6, Iiecare avnd diametrul 20 mm si lungime corespunztoare
Flansa este proiectat pentru tevi pn la maximum 125 mm diametrul interior si va Ii din
otel sau alt material echivalent avnd supraIata plan. Aceast Ilans, mpreun cu o garnitur din
material rezistent la hidrocarburi, va corespunde unei presiuni de lucru de 6 kgI/cm ptrti.

REGULA 20 - 1URNALUL DE NREGISTRARE A HIDROCARBURILOR

Fiecare petrolier cu un tonaj brut de 150 tone si mai mult si Iiecare nav cu un tonaj brut
de 400 tone si mai mult, alta dect un petrolier, trebuie s Iie prevzute cu un jurnal de
inregistrare a hidrocarburilor, partea I (operatiuni n compartimentele masini). Fiecare petrolier
cu un tonaj brut de 150 de tone si mai mult va Ii de asemenea prevzut cu un jurnal de
nregistrare a hidrocarburilor partea II (operatiuni ncrcare/balastare)
Jurnalul de nregistrare a hidrocarburilor trebuie s Iie completat de Iiecare dat pe
principiul tanc cu tanc dac este cazul, ori de cte ori are loc oricare din urmatoarele operatiuni la
nav:
1. Pentru operatiuni n compartimentele masini (toate navele)
Balastarea sau curtirea tancurilor de combustil lichid
Descrcarea balastului murdar sau a apei de splare din tancurile de combustibil
splate
Evacuarea reziduurilor de hidrocarburi
Descrcarea peste bord sau evacuarea n alt Iel a apei de santin care s-a acumulat
n compartimentele masini
60
2. Pentru operatiuni ale mrIii/balastului (petroliere)
ncrcarea hidrocarburilor marI
TransIerul intern al hidrocarburilor marI n timpul voiajului
Descrcarea hidrocarburilor marI
Balastarea tancurilor de marI si a tancurilor destinate balastului curat
Curtirea tancurilor de marI, inclusiv splarea cu titei
Descrcarea balastului cu exceptia balastului din tancurile de balast separate
Descrcarea apei din tancurile de reziduuri
nchiderea tuturor valvulelor adecvate sau a dispozitivelor similare dup
operatiunile de descrcare a tancurilor de reziduuri
nchiderea valvulelor necesare pentru izolarea tancurilor destinate balastului curat
de tubulaturile de marI si de goliere dup operatiunile de descrcare a tancurilor de
reziduuri
Evacuarea reziduurilor
n eventualitatea unor descrcri de hidrocarburi accidentale se vor mentiona n O.R.B. si
motivul descrcrii.
Fiecare operatiune terminat trebuie semnat de catre oIiterul care are n sarcin aceast
operatie, iar Iiecare pagin trebuie semnat de comandantul navei.
nregistrarile n O.R.B. se vor Iace n limba oIicial a statului al crui pavilion nava este
autorizat al arbora, iar pentru navele care posed un certiIicat I.O.P.P n limba englez sau
Irancez. n caz de divergent sau diIerend, nregistrrile n limba national oIicial a statului al
carui pavilion nava este autorizat a-l arbora va avea prioritate.
O.R.B. va Ii pstrat ntr-un astIel de loc nct s Iie la dispozitie imediat pentru inspectie
n orice moment. O.R.B. va Ii pstrat timp de 3 ani de la data ultimei nregistrri.
Autoritatea competent a guvernului unei prti la conventie poate inspect O.R.B. n timp
ce nava se aIla ntr-unul din porturile sale si poate Iace copie dup O.R.B.

61
REGULA 21 - CERINTE SPECIALE PENTRU PLATFORME DE FORA1 $I ALTE
PLATFORME

PlatIormele de Ioraj Iixe si plutitoare se vor conIorma cerintelor acestei anexe aplicabile
navelor mai mari de 400 T.R.B. altele dect petrolierele cu deosebirea c:
Ele vor Ii prevzute pe ct posibil cu instalatiile cerute de regulile 16 si 17 din aceast anex;
Ele vor tine o evident a tuturor operatiunilor care implic descrcri de hidrocarburi sau de
amestecuri de hidrocarburi sub o Iorm aprobat de Administratie.
Sub rezerva prevederilor regulii 11 din aceast anex descrcarea n mare a hidrocarburilor
sau amestecului de hidrocarburi va Ii interzis cu exceptia cazului cnd continutul de
hidrocarburi al deversrii nediluate nu depaseste 15 ppm.

62
ANEXA
DIRECTIVE, CONVENTII SI ACORDURI DE MEDIU

Directive
DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1975 privind cerintele de calitate pentru apa de
supraIat destinat preparrii apei potabile n statele membre (75/440/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 8 decembrie 1976 privind calitatea apei de mbiere
(76/160/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 4 mai 1976 privind poluarea cauzat de anumite
substante periculoase evacuate n mediul acvatic al Comunittii (76/464/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care trebuie
protejate sau mbunttite, n vederea ntretinerii vietii piscicole (78/659/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 30 octombrie 1979 privind cerintele de calitate pentru
apele conchilicole (79/923/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 17 decembrie 1979 privind protectia apelor subterane
mpotriva polurii cauzate de anumite substante periculoase (80/68/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 22 martie 1982 privind valorile limit si obiectivele de
calitate pentru evacurile de mercur din sectorul electrolizei cloralcanilor (82/176/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 26 septembrie 1983 privind valorile limit si
obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu (83/513/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 8 martie 1984 privind valorile limit si obiectivele de
calitate pentru evacurile de mercur din alte sectoare dect cel al electrolizei cloralcanilor
(84/156/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 9 octombrie 1984 privind valorile limit si obiectivele
de calitate pentru evacurile de hexaclorciclohexan (84/491/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1986 privind valorile limit si obiectivele de
calitate pentru evacurile anumitor substante periculoase incluse n lista I din anexa la
Directiva 76/464/CEE (86/280/CEE)
63
DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modiIicare a anexei II la Directiva
86/280/CEE privind valorile limit si obiectivele de calitate pentru evacurile anumitor
substante periculoase incluse n lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (88/347/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iulie 1990 de modiIicare a anexei II la Directiva
86/280/CEE privind valorile limit si obiectivele de calitate pentru evacurile anumitor
substante periculoase incluse n lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (90/415/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale
(91/271/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor mpotriva
polurii cu nitrati proveniti din surse agricole (91/676/CEE)
DECIZIA COMISIEI din 28 iulie 1993 privind modelele de prezentare a programelor
nationale prevzute n art. 17 din Directiva Consiliului 91/271/CEE (93/481/CEE)
DIRECTIVA CONSILIULUI 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei
destinate consumului uman
DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI 2000/60/CE din
23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic comunitar n domeniul apei.

Conven(ii yi acorduri multilaterale de mediu referitoare la poluan(ii chimici
ratificate de Romnia
Conventia privind rspunderea civil pentru prejudicii nucleare (RatiIicat prin Legea nr.
106/1992.)
Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului n context transIrontier
(RatiIicat prin Legea nr. 22/2001)
Conventia privind protectia Mrii Negre mpotriva polurii (RatiIicat prin Legea nr.
98/1992.)
Conventia Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbrile Climatice (RatiIicat prin Legea
nr. 24/1994.)
Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de ap transIrontiere si a lacurilor
internationale (RatiIicat prin Legea nr. 30/1995.)
Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabil a Iluviului Dunrea
(RatiIicat prin Legea nr. 14/1995.)
64
Protocolul de la Kyoto al Conventiei Cadru a Natiunilor Unite privind Schimbrile
Climatice (RatiIicat prin Legea nr. 3/2001.)

Conven(ii, acorduri yi declara(ii aflate n curs de semnare, adoptare sau
ratificare.
Conventia privind responsabilitatea civil pentru prejudiciile aduse mediului prin
activitti periculoase (n curs de analiz, n vederea semnrii si ratiIicrii.)
Conventia de la Rotterdam cu privire la aplicarea procedurii Acordului Prealabil
Consimtit (PIC) n comertul international cu unele substante chimice si pesticide
periculoase (n procedura de ratiIicare).
Conventia privind Poluantii Organici Persistenti (POPs) (Locul si data adoptrii:
Stockholm, 23.05.2001. n prezent nu sunt demarate actiunile de ratiIicare a acestei
Conventii.)
Memorandumul de ntelegere ntre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Programul
Natiunilor Unite pentru Dezvoltare. (Locul si data semnrii: Bucuresti, 25 octombrie
2002).

Declara(ii
Declaratia Ministrilor Mediului din Romnia, Slovacia si Ucraina privind cooperarea n
domeniul protectiei mediului (Locul si data adoptrii: Budapesta, 3.04.2000).
Declaratia de la Malmo (Locul si data adoptrii: Malmo, 31.05.2000)
Declaratia semnat sub auspiciile Consultrilor Ministeriale privind politicile de mediu n
Europa Central si de Est (Locul si data adoptrii: Szentendre, 19.06.2000).
Declaratia privind nIiintarea Coridorului Verde pe Dunrea InIerioar, semnat ntre
Ministerul Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului din Romnia, Ministerul Mediului si
Apelor din Republica Bulgaria, Ministerul Mediului si Amenajrii Teritoriului din
Republica Moldov si Ministerul Protectiei Mediului si Sigurantei Nucleare din Ucraina
(Locul si data adoptrii: Bucuresti, 05.06.2000).
65
Declaratia ministerial adoptat n cadrul Reuniunii Ministeriale organizat sub egida
Proiectului Regional de Evaluare a Mediului din zona Mrii Negre (Locul si data
adoptrii: Monaco, 1998).
Declaratia pentru mediu si dezvoltare durabil n regiunea carpatic si bazinul Iluviului
Dunrea (Locul si data adoptrii: Bucuresti, 30.04.2001).
Declaratia privind apa si legtura dintre ap si ecosisteme n Regiunea Extins a Mrii
Negre (Locul si data adoptrii: Bruxelles, 26.11.2001).
Initiativa de la Budapesta privind ntrirea cooperrii Internationale pentru managementul
durabil al inundatiilor (Locul si data adoptrii: Budapesta, 1 decembrie 2002).

66
BIBLIOGRAFIE

1. Ciupitu Eugen, Apostol SteIan Prevenirea si combaterea poluarii apelor, Dunrii si
cursurilor interioare navigabile, Curs ReprograIic, Centrul de PerIctionare a
Personalului din Navigatia Fluvial. Galati, Editia 01/01/01.2000
2. Mircea Dutu, Dreptul International si Comunitar al Mediului, Editura Economic,
Bucuresti 1995
3. Mircea Dutu, Dreptul Mediului Tratat Volumul I si II, Editura Economic, Bucuresti
1998
4. Mirela Mazilu, Ecologie si Protectia Mediului nconjurator, Editura Mirton,
Timisoara, 2005
5. Mazilu Mirela Elena, ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI NCONJURTOR,
Editura Mirton, Timisoara, 2003, 335 p., reIerent stiintiIic ProI. univ. dr. Vasile S.
Cucu, ISBN 973-661-165-5, cod CNCSIS 185
6. Mazilu Mirela Elena, Mitroi Sabina, Micsoniu Valentina, The Re-shaping oI the
environemnt under the sign oI the ecologic Policies,articol publicat n ConIerence
Proceedings oI the 9-th International Multidisciplinary ScientiIic Geo-ConIerences,
SGEM ,vol.II,2009,ISBN:95491616, pag.645-653, IDS NUMBER BOB04,ISI
http://www.sgem.org/
7. Mariana Ciobanu, Mirela Mazilu, Sabina Mitroi, Marius V. Ciobanu, The
E3;iro3me3t Ma3ageme3t Jer8u8 The Quality Ma3ageme3t, publicat n NAUN-
International Journal oI Energy and Environment, Issue 1, volume 3, 2009, ISSN
1109-9577, pag. 9-18,cotat ISI. http://www.naun.org/journals/energy/environment
8. Mirela Mazilu, Mariana Ciobanu, i3omial 38eparable E3;iro3me3tal Eco3omic8,
publicat n NAUN- International Journal oI Energy and Environment, Issue 1, volume
3, 2009, ISSN 1109-9577, pag. 19-28,cotat ISI,
http://www.naun.org/journals/energyenvironment/2009.htm,
http://www.naun.org/journals/energyenvironment/ee-65.pdI
9. Mazilu Mirela Elena, Mariana Ciobanu, A New Challe3ge i3 the Curre3t Eco3omic
Stabili:atio3, , publicat n ISI ScientiIic Proceedings oI the 10 th WSEAS
67
International ConIerence oI Recent Advances in Mathematics and Computers i
Business and EconomicsMCBE09, Published by WSEAS Press.www.wseas.org,
ISBN:978-960-474-063-5,ISSN:1790-5109, Prague, Czech Republic, 23-25 Mars,
2009, pg.286-292 si sunt indexate:
http://www.wseas.us/e-library/conIerences/2009/prague/MCBE/MCBE00.pdI
10.Mirela Mazilu, Protectia Mediului nconjurator, Editura Universitaria, Craiova, 2002
11.Vladimir Rojanschi, Dr. Florina Bran, Gheorghita Diaconu, Politici si Strategii de
Mediu, Editura Economica, Bucuresti, 2002
12.Marpol 73/78, Anexele: I, II, III, IV, V, Suport de curs, Constanta 2001
13.***WWW.mt.ro/transparent/MARPOL
14.***WWW.mt.ro/transparent/anexe
15.***WWW.rmri.ro/RMR/EU
16.***WWW.mareaneagr.ngo.ro/legislatie
17.***WWW.pronatura.ro/legis
18.***WWW.CDP.ro/pls/legis
19.***WWW.mmediu.ro/integrare/cooperare international
20.***WWW.mmediu.ro/ape/zonecostiere
21.***WWW.recromnia.ro/programe
22.***WWW.ghid mediu.Ngo.ro
23.***WWW.cetmar.org/./mareasnegrascatastroIes htm
24.***WWW.rna,ro/Site/organigram/SECRETARIAT
25.***WWW.rna.ro/Site/organigram/Criteriile Minime
26.***WWW.e-reIerate.ro/reIerate/Poluare
27.***WWW.mapam.ro.pages/UE/cap.22-mediu.pdI
28.***WWW.hydrop.pub.ro
29.***WWW.mie.ro/negocierii/Romnia/Iisecapitole

Poluarea Apelor Norme, Legi, Convenții Naționale Și Internaționale.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poluarea Apelor Norme, Legi, Convenții Naționale Și Internaționale.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Norme, legi, conven[ii na[ionale i interna[ionale de prevenire a polurii apelor

S-ar putea să vă placă și