Denumirea Programului:

SISTEME BIOTEHNICE INTELIGENTE PENTRU

AGRICULTURA DURABILĂ – SMART-BIOTEH

Denumirea obiectivului: O2 Tehnologii şi echipamente pentru valorificarea resurselor

regenerabile și utilizarea acestora în condiții de eficienţă, protecţia vieţii, sănătăţii şi a mediului, PN
19 10 02 02.

Denumire proiect: Cercetări privind realizarea unei tehnologii de producere a biohumusului

(vermicompost)
Contract Nr. 5N/07.02.2019
Perioada de derulare: 2019-2022

Obiectivul proiectului
Obiectivul principal al proiectului este realizarea unor cercetări în scopul dezvoltării unor
tehnologii inovative în cadrul fermelor agricole în vederea producerii biohumusului (vermicompost),
prin valorificarea resursele regenerabile în condiții de eficienţă, grija față de mediu și de sănătatea
populației.
Propunerea de proiect se adresează domeniului BIOECONOMIE ca prim domeniu de
specializare pentru programarea strategică 2014-2030, mai exact în tehnologii adresate valorificării
resurselor regenerabile și susținerii bioeconomiei circulare.
Proiectul se încadrează în Obiectivul O2. Tehnologii şi echipamente pentru valorificarea
resurselor regenerabile și utilizarea acestora în condiții de eficienţă, protecţia vieţii, sănătăţii şi a
mediului stabilit în propunerea de program NUCLEU ” Cercetări privind realizarea unei tehnologii de
producere a biohumusului (vermicompost)”, ca o oportunitate de a face față unor provocări cum ar fi
securitatea alimentară, deficitul de resurse naturale, dependența de resurse fosile și schimbările
climatice, cu accent pe utilizarea durabilă a resurselor naturale regenerabile.

Etapele de derulare ale proiectului

Pentru atingerea obiectivului proiectului se preconizează obţinerea următoarelor rezultate:
 Studii prospective privind tehnologiile inovative de producere a biohumusului existente pe plan
mondial;
 Studiu prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului (vermicompostului) ;
 Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost);
 Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de afânare biohumus (vermicompost);
 Realizare model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost). Asistență
tehnică la realizarea ME;
 Realizare model experimental (ME) instalație de afânare biohumus. Asistență tehnică la realizarea
ME;
 Experimentări amestec (rețetă) vermicompost;
 Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere biohumus (vermicompost);
 Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus;
 Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost);
 Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de afânare biohumus;
 Diseminarea şi publicarea rezultatelor pe scară largă.

Rezumatul proiectului
Prin derularea proiectului de față se dorește elaborarea unei tehnologii pentru producerea și
obținerea compostului mai repede cu câteva luni, compost care intră ca materie primă pentru
producerea biohumusului, care influențează productivitatea chiar și atunci când condițiile climatice nu
sunt total favorabile. Pentru aceasta se va utiliza o metodă privind managementul producerii
compostului în care se va acționa asupra conținutului și calității amestecului vegetal astfel ca
fermentația să se producă în cel mai scurt timp posibil (umiditatea, temperatura, nivelul pH-ului) prin
intermediul unei instalații, iar fermierii vor putea utiliza un îngrășământ natural de calitate superioară,
permițându-le acestora să se aprovizioneze cu cantități mai mari în aceeași perioadă de timp,
economisindu-se timp și forță de muncă pentru transportarea și administrarea acestor îngrășăminte
organice naturale în fermă.

Rezultate estimate
Rezultatele estimate ca urmare a finalizării temei şi care se vor putea valorifica ulterior de către
beneficiari sunt: tehnologia şi documentaţia de execuţie a unei instalaţii de producere a biohumusului
(vermicompostului), documentaţia de execuţie a unei instalaţii de afânare a biohumusului
(vermicompost), realizarea modelului experimental al instalaţiei de producere a biohumusului,
realizarea modelului experimental al instalaţiei de afânare a biohumusului, raport de încercări a
modelelor experimentale (în condiții de laborator şi de exploatare), rapoarte de demonstrare, articole
științifice, comunicări, etc.

Rezultate obținute în faza I

Studii prospective privind tehnologiile inovative de producere a biohumusului existente pe
plan mondial, prima fază a proiectului, constă în elaborarea a două studii prospective Studiu
prospectiv privind tehnologia creşterii râmelor (vermicultura) şi Studiu prospectiv asupra tehnologiei
de producere a vermicompostului (biohumus), în care se detaliază procesele de vermicultură şi
vermicompostare: Vermicultura este cultura râmelor. Scopul este continua creștere a numărului
râmelor în scopul de a obține o recoltă sustenabilă. Râmele sunt folosite fie pentru a extinde o
operaţiune de vermicompostare, fie sunt vândute clienților care le folosesc pentru acelaşi lucru sau
pentru alte scopuri. Vermicompostarea este procesul în care râmele sunt folosite pentru a converti
materialele organice (de obicei deșeuri) în material de tip humus – material cunoscut ca
vermicompost. Aceste două procese sunt similare, dar diferite. Pentru producerea vermicompostului
este nevoie de o densitate maximă a populației râmelor.
Studiu prospectiv privind tehnologia creşterii râmelor (vermicultura)
În capitolul Dinamica evoluţiei creşterii râmelor s-au făcut cercetări teoretice cu privire la
dinamica evoluţiei creşterii râmelor, unde s-a descris anatomia râmelor, sistemul nervos (format din
trei sisteme: unul central, unul periferic și unul simpatic), s-a abordat subiectul locomoției și a
fotosensibilității râmelor, s-a făcut o scurtă descriere a sistemului respirator, reproducător, digestiv și
excretor al acestora.
În capitolul Generalități privind tehnologia creșterii râmelor (Vermicultura) s-a discutat despre
generalități, condițiile de mediu în care trăiesc râmele. S-au abordat subiecte legate de temperatură,
umiditate, aciditate și a cantității de azot amoniacal. S-a discutat despre plasarea în substrat a râmelor
și transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei în sectoare noi, despre colectarea
biohumusului și pregătirea lui pentru utilizare sau păstrare, s-a facut o scurtă descriere a bolilor și
dăunătorilor poluaților de râme:
- Cârtițele. Râmele sunt hrana naturală a cârtițelor, așa că, dacă o cârtiță are acces la patul de
râme, se poate pierde rapid o mulțime de râme.
- Păsările. De obicei nu sunt o problemă majoră, dar în cazul în care descoperă paturile ele vor
veni în mod regulat în jur și se vor servi cu o parte din „materialul de lucru”
- Miriapozi. Aceste insecte mănâncă râmele de compost și coconii lor.
- Acarienii. Există diferite tipuri de acarieni care apar în operațiile de vermicultură și
vermicompostare, dar numai un singur tip este o problemă serioasă: acarianul roșu.
Cultură acră sau otrăvire proteică. Această "boală" este de fapt rezultatul cantității prea mari de
proteine în pat. Asta se întâmplă atunci când râmele sunt hrănite excesiv.
În capitolul Recoltarea râmelor s-a discutat despre metodele de recoltare a râmelor. Acest lucru se
poate face prin trei metode și anume:
Recoltatul manual implică sortarea manuală, sau culesul râmelor cu mâna direct din compost.
Acest proces poate fi facilitat de faptul că râmele evită lumina.
Metoda de autorecoltare (migrarea) Această metodă se bazează pe tendinţa râmelor de a migra
spre noi regiuni, fie pentru a găsi hrană nouă, fie pentru a evita condiţii nedorite, cum ar fi uscăciunea
sau lumina. Spre deosebire de metodele manuale descrise mai sus, acestea utilizează de multe ori
mecanisme simple, cum ar fi site sau saci.
Recoltarea mecanică este metoda cea mai simplă şi mai rapidă pentru separarea râmelor de
vermicompost.
În capitolul Beneficii ale creşterii râmelor s-au enumerat beneficiile majore ale activității
râmelor asupra fertilității solului pentru agricultură.
- Beneficii Biologice: în multe soluri, râmele joacă un rol major în transformarea unor bucăți mari de
materie organică în humus bogat, îmbunătățind astfel fertilitatea solului.
- Beneficii Chimice: în afară de materia organică moartă, râmele pot înghiți orice alte particule de sol
care sunt suficient de mici - inclusiv granule de nisip de până la 1,25 mm și transforma totul într-o
pastă fină care este apoi digerată în intestin.
- Beneficii Fizice: Faptul ca râma creează o multitudine de canale prin sol, are o mare valoare în
menținerea structurii solului, permițând realizarea proceselor de aerare și drenaj.
Studiul prospectiv asupra tehnologiei de producere a viermicompostului (biohumus) este de
asemenea structurat pe capitole. În capitolul Formarea și alcătuirea părţii organice a solului s-a
discutat despre Rolul organismelor în formarea solului unde s-au enumerat principalele grupe de
microorganisme care activează în procesul de sintetizare şi descompunere a materiei organice:
bacteriile, ciupercile şi actinomicetele. Bacteriile, reprezintă cea mai răspândită grupă de
microorganisme, variind de la câteva sute de mii până la miliarde în fiecare cm3 de sol. Bacteriile
heterotrofe, sunt cele mai răspândite în sol, contribuind la descompunerea tuturor substanţelor
organice moarte, de unde îşi procură atât dioxidul de carbon cât şi energia necesară. Bacteriile
autotrofe, folosesc pentru nutriţie carbonul din dioxidul de carbon, iar energia necesară asimilării
carbonului o primesc din oxidarea unor minerale. Ciupercile, trăiesc în sol alături de bacterii şi au o
importanţă foarte mare în procesul de humificare şi de amonificare. Actinomicetele, sunt
microorganismele heterotrofe aerobe, care reprezintă forma de trecere de la bacterii la ciuperci. S-a
discutat despre Provenienţa materiei organice din sol, aceasta este în cea mai mare parte de natură
vegetală, este formată mai ales din resturi ale platelor superioare cum ar fi: rădăcini, rămurele, frunze,
fragmente de tulpini, fructe, seminţe etc. Tot în acest capitol s-a punctat şi Transformarea,
descompunerea resturilor organice şi formarea humusului unde s-a vorbit despre felul în care are loc
transformarea materiei organice (hidroliza, reacţiile de oxido-reducere şi mineralizarea totală.)
În capitolul Consideraţii privind sistemelele de vermicompost s-au punctat probleme legate
de mediu, probleme de calitate a apei, factori ai schimbărilor climatice, biodiversitatea solului. În
capitolul Aspecte generale privind proprietățile și compoziția biohumusului s-a discutat despre
componentele biohumusului şi despre producţia de vermicompost. De asemenea s-a discutat despre
condiţiile de mediu ale producerii vermicompostului:
- Un mediu de viață ospitalier, numit de obicei "patul";
- O sursă de hrană;
- Umiditate adecvată (conținut de apă mai mare de 50% în greutate);
- Aerare adecvată;
- Protecție la temperaturi extreme.
S-a făcut o descriere tabelară a materialelor uzuale folosite pentru crearea patului de râme, s-a
abordat subiectul hrănirii râmelor unde de asemenea s-a făcut o descriere tabelară a tipurilor de hrană
pentru aceste viețuitoare prezentând avantajele și dezavantajele acestor tipuri de hrană. S-a discutat
despre umiditatea în patul râmelor, despre aerare și despre afânarea vermicompostului.
S-a abordat subiectul controlului temperaturii, conținutului de sare, conținutului de urină și a
altor componente toxice precum medicamentele de deparazitare din gunoiul de grajd, detergenții de
curățare, produse chimice industriale sau pesticide ce pot fi găsite în hrana râmelor cum ar fi nămolul
de canalizare sau de fose septice și taninul care apare la unii copaci cum ar fi cedrul sau bradul. Tot în
acest capitol s-a discutat si despre rata de reproducere a râmelor.
În capitolul Tipuri de bază ale sistemelor de vermicompostare s-a discutat despre cele trei
tipuri de sisteme de vermicompostare de interes pentru fermieri: șire, paturi sau containere și
reactoare cu flux continuu.
În capitolul Stadiul actual al dezvoltării producției de vermicompost s-a tratat subiectul
dezvoltării sistemelor de vermicompostare în țară și în străinătate.
În țara noastră datorită costurilor reduse și scăderii nevoii de alte inputuri, produsele si
tehnologiile bazate pe mecanisme biologice (cum sunt compostul sau extrasele din compost) sunt
folosite de către un număr din ce în ce mai mare de fermieri. Au fost enumerate trei ferme
producătoare de biohumus de la noi din țară.
Stadiul dezvoltării producției de vermicompost pe plan mondial este o descriere a cercetărilor
legate de vermicompostare în lume.
În capitolul Valoarea vermicompostului s-a discutat despre vermicompost. Ca și compostul
convenţional, acesta oferă multe beneficii solului agricol, inclusiv creșterea capacității de a reține
umezeala, îmbunătățirea retenţiei nutrienţilor, a structurii solului şi activitate microbiană mai intensă.
Aici s-a inclus Nivelul disponibil de nutrienți pentru plante, Nivelul de microorganisme benefice,
Capacitatea de a stimula creşterea plantelor, Abilitatea de a suprima boli și Abilitatea de a respinge
dăunătorii.
Tot în acest capitol s-a abordat și problema ambalării vermicompostului.
În capitolul Concluzii se face o descriere a beneficiilor din punct de vedere ecologic a
vermicompostării dintre care amintim:
 Managementul deșeurilor organice,
 Producția de vermicomposting și/sau râme pentru a fi utilizate la fermă,
 Producția de vermicompost scopuri comerciale,
 Producția de vermicompost pentru a produce ceai de compost, fie pentru utilizare la fermă, fie
în scopuri comerciale.
 Specialiștii în agricultură, susțin că humusul de râmă este unul dintre cei mai buni fertilizatori
deoarece conține concentrații de bacterii benefice și alte microorganism, stimulenți biologici activi
pentru plante.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru

continuarea proiectului
Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în
propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/7.02.2019, comandă lucrare nr. 771 astfel
încât realizarea fazei nr. 1 nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt aceleași cu cele
planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 1. este de 100 % deoarece țintele planificate ale
fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea fazei nr.1 “Studii prospective privind
tehnologiile inovative de producere a biohumusului existente pe plan mondial”.
La elaborarea studiului tehnologic s-a urmărit respectarea cerinței standardului SR EN ISO
9001/2008 „Sistemul de management al calității” privind analiza, evaluarea de date și informații
pentru obținerea unor rezultate eficiente. Pentru elaborarea studiului tehnologic s-a folosit ca metodă
de cercetare, analiza critică a cunoașterii - fișe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate
(consultarea bazelor de date științifice internaționale Thomson ISI, ScienceDirect, SpringerLink,
ULRICHS, CABI, Platforma Editorială Română SCIPIO, ELSEVIER/SciVerse SCOPUS, lucrări de
specialitate din domeniul abordat, precum: cărți de specialitate, reviste tehnice, studii de fundamentare
tehnico-științifică, referate de experimentări, pagini web ale firmelor producătoare de echipamente
tehnice din domeniu, etc., atât din țară cât și din străinătate, inclusiv lucrări elaborate de colectivul de
specialiști al INMA București).
Având în vedere cele prezentate, INMA București PROPUNE trecerea la următoarele faze de
execuţie din propunerea de proiect şi schema de realizare a proiectului, respectiv: faza nr.2 „Studiu
prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului (vermicompostului)”; faza nr.3
„Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost)”;
faza nr.4 „Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de afânare biohumus
(vermicompost)”; faza nr. 5 „Realizare model experimental (ME) instalație de producere biohumus
(vermicompost), asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr. 6 „Realizare model experimental (ME)
instalație de afânare biohumus, asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr. 7 „Experimentări
amestec (rețetă) vermicompost”, faza nr.8 „Experimentare ME instalație de afânare biohumus
(vermicompost)”, faza nr.9 „Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere
biohumus (vermicompost). Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus”,
faza nr.10 „Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost).
Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de afânare biohumus”, faza nr.11, „Diseminarea şi
publicarea rezultatelor pe scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în acest scop.

Rezultate obținute în faza a II-a Studiu prospectiv privind instalațiile de

afânare a biohumusului (vermicompostului)
Obiectivul fazei a doua a proiectului, constă în studiul prospectiv privind instalațiile de afânare
a biohumusului (vermicompostului).
Pentru aceasta, lucrarea prezintă o serie de considerații cu privire la elaborarea unei tehnologii
și a unor echipamente tehnice specifice, care duc la:
- producerea mai rapidă și de bună calitate a biohumusului care va permite operare în condiții
de temperatură și umiditate variabile, atât pe timp de vară cât și de iarnă;
 - dezvoltarea unui sistem de afânare a masei biohumusului (vermicompostului); Prin
accelerarea procesului de producere a biohumusului pentru fertilizare ecologică a solului se poate
obține o recoltă cantitativ mai mare pe parcursul anului conducând astfel, la creşterea nivelului de
asigurare a consumului alimentar al populaţiei din producţia internă și reducerea poluării mediului
prin eliminarea parțială a utilizării îngrășămintelor chimice;
- dezvoltarea unui sistem nou de umidificare prin valorificarea umidității din aer, cu ajutorul
unei instalații de răcire evaporativă a aerului în perioadele caniculare sau o instalație de încălzire și
umidificare a aerului în perioada rece, o rețea de conducte subterane pentru distribuția a aerului răcit
sau încălzit și un sistem de control al parametrilor procesului de fermentare/putrezire.
Rezumatul fazei: Studiu prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului
(vermicompostului), a doua fază a proiectului, a fost întocmită pe baza comenzii interne nr.
00771/2019. Faza 2 constă într-un studiu prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului
(vermicompostului) în care se descriu detaliat tehnologia de afânare a biohumusului precum și tipurile
de utilajele necesare acestui proces tehnologic.

Studiu prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului

(vermicompostului)
În capitolul Oportunitatea și necesitatea compostării s-a făcut o descriere a necesității utilizării
ferilizatorilor bio și s-a arătat utilitatea lor în creșterea și dezvoltarea plantelor.
În capitolul Materiale și condiții necesare realizări compostului, s-au prezentat condițiile și
materialele necesare realizării compostului.
S-a făcut o scurtă descriere a condițiilor producerii compostului și anume: mediu de viață
ospitalier, sursă de hrană, umiditate adecvată (conținut de apă mai mare de 50% în greutate), aerare
corespunzătoare, protecție la temperaturi extreme.
S-a descris în mod tabelar gradul de absorbție, potențialul de absorbție și raporturile carbon-
azot a fiecărui material utilizat în compostare.

Materiale utilizate în compostare

Raport
Nr. Potențial de carbon/
Materiale utilizate Absorbție
crt. afânare azot

1. Bălegar provenit de la animale medie-bună bună 22-56

2. Deșeu casnic bună medie 58

3. Porumb tocat medie-bună medie 38-43

4. Fân scăzută medie 15-32

5. Paie scăzută medie-bună 48-150

6. Deșeu de hârtie din gunoiul selectat medie-bună medie-bună 127-178

7. Scoarță copac esență tare scăzută bună 116-436

8. Scoarță copac esență moale scăzută bună 131-1280

9. Carton ondulat bună medie 563

10. Deșeu din fabricarea hârtiei medie-bună medium 45 -250

12. Rumeguș scăzută-medie scăzută-medie 142-750

13. Așchii de lemn esență tare scăzută scăzută 451-819

14. Așchii de lemn esență moale scăzută scăzută 212-1313

15. Frunziș (uscată) scăzută-medie scăzută-medie 40-80

16. Coceni de porumb scăzută bună 60-123

Tot în acest capitol s-a discutat despre problema Umidității, Aerării compostului, Afânării
compostului și a Temperaturii.
Umiditatea compostului este un factor foarte important, compostul trebuie să fie capabil să
rețină suficientă umezeală ca microorganismele și bacteriile să aibă un mediu propice în care să poată
trăi și înmulții (aproximativ 50 %).
Aerarea compostului este pasivă sau forțată și are multe funcţii diferite în timpul procesului de
obţinere a compostului, cum ar fi furnizarea de oxigen pentru a menţine microorganismele vii,
îndepărtarea dioxidului de carbon, reducerea apei pentru a permite uscarea materialului și controlarea
temperaturii pentru a preveni valori mai mari de 70°C – 80°C.
Afânarea optimă pentru activitatea de compostare corespunzătoare este reprezentată de gradul
de porozitate totală de 48-60%, din care porozitate capilară de 30-36% şi cea necapilară (de aeraţie)
de 18-24%. La acest nivel, compostul conţine 1/3 aer şi 2/3 apă. Densitatea aparentă a compostului în
aceste condiţii este cuprinsă între 1,0 şi 1,4 g/cm3.
Temperatura compostului. Temperatura mediului extern influenţează procesul de
descompunere. Viteza de descompunere este determinată și de raportul între carbon și azot.
Activitatea microorganismelor creşte odată cu creşterea temperaturii, activitatea microorganismelor
devine intensă la temperaturi situate între 35 – 45 0C, dar se reduce drastic dacă trece peste aceste
valori 70 – 80 °C .
În capitolul Faze obligatorii pentru realizarea composturilor s-a făcut o descriere a etapelor
necesare producerii compostului:
- sortarea materialelor;
- fragmentarea şi mărunţirea deşeurilor vegetale, lemnoase;
- amestecarea şi pregătirea în vederea omogenizării materialului;
- aerarea și depozitarea materialului pentru compostare;
- fermentarea;
- maturarea;
- cernerea;
- stocarea compostului.
În capitolul Echipamente conexe care contribuie la realizarea mai rapida a compostului, s-a
discutat despre echipamentele folosite la grăbirea și realizarea mai rapidă a procesului de compostare.
Dintre acestea amintim:
 Acoperirea șirei compostului cu o prelată care poate menține temperatura pe timp de iarnă
sau poate să evite arșița verii.
 Încălzirea/răcirea șirei, după caz și necesitate, prin suflarea aerului cald sau rece, prin
tubulatură perforată introdusă sub șira compostului.
 Menținerea umidității la minim 50% a compostului. Aceasta este o provocare permanentă,
scăderea umidității în exces duce la scăderea în intensitate a activității microbiologice din compost,
până la oprirea totală a procesului.
În capitolul Utilaje și instalații folosite la afânarea compostului s-a discutat despre tipurile de
utilaje și instalații utilizate pe plan internațional pentru realizarea compostului. S-a făcut o descriere a
caracteristicilor tehnice ale diferitelor tipuri de utilaje.
În capitolul Componenţa şi funcţiunile echipamentului tractat, s-a făcut o prezentare a
Echipamentului de mixare - aerare compost.
Acesta este un utilaj mobil, care rulează pe trei roţi cu pneuri, dispuse pe axe diferite, diagonal
opuse, de o parte şi de alta a axei șasiului. Echipamentul se compune, în principal, dintr-un șasiu
realizat în construcţie metalică din table şi profile laminate, pe care se montează mecanismele de lucru
acţionate, în totalitate, hidraulic, având un sistem rabatabil de tractare, cu poziţii diferite în timpul
lucrului şi al transportului, iar în partea din spate este montat un rezervor de capacitate mare pentru
alimentare cu apă a instalației de stropire-umectare compost.
 Principalele componente ale echipamentului de mixare - aerare compost, sunt următoarele:
- mecanismul de mixare - mărunțire compost, alcătuit dintr-o tobă rotitoare și paleți sau după
caz cuțite de mixare – tocare, care la turația de lucru realizează aerarea masei compostului;
- mecanismul de rulare împreună cu sistemul de ajustare a distanței tobei de mixare – tocare,
care asigură prin ridicare sau apropierii tobei de sol;
- mecanismul de tractare (proțap);
- instalaţia hidraulică de acţionare;
- instalaţia de stropire-umectare compost.
 Echipamentul tractat de preparare, mixare și tocare compost realizează următoarele funcţiuni:
- deplasarea, prin tractarea de către un tractor, în lungul șirei de compost, prin încadrarea
acesteia sub braţul tobei;
- rotirea hidraulică sau mecanică a tobei de mixare – mărunțire, dotată cu cuţite sau paleți de
mixare;
- ajustarea poziției tobei față de sol, adică ridicarea şi coborârea hidraulică sau mecanică a tobei
în timpul lucrului, asigurând o cursă limitată de acționare;
- stropirea cu apă în timpul mixarii – tocării a materialului compostului şi inocularea de
substanţe microbiale dacă este cazul.
În capitolul Componenţa şi funcţionarea echipamentelor autopropulsate s-a făcut o descriere a
acestor tipuri de echipamente.
Principalele elemente componente ale echipamentelor autopropulsate:
- mecanismul de mixare – aerare /mărunțire compost;
- mecanismul de rulare;
- sistemul de ajustare a distanței tobei de mixare – aerare/tocare;
- motorul termic de acționare;
- instalaţia hidraulică de acţionare, a mecanismului de rotire a tobei și a transmisiei împreună cu
mecanismul de direcție;
- instalaţia de stropire-umectare compost;
- cabina de conducere, acționare a comenzilor și dirijarea echipamentului.
Echipamentul autopropulsat de preparare, mixare - aerare și tocare compost realizează
următoarele funcţiuni:
- deplasarea, în lungul șirei de compost, prin încadrarea acesteia sub braţul tobei;
 - rotirea hidraulică sau mecanică a tobei de mixare – aerare/mărunțire, dotată cu cuţite sau
paleți de mixare;
- ajustarea poziției tobei față de sol, adică ridicarea şi coborârea hidraulică sau mecanică a tobei
în timpul lucrului, asigurând o cursă limitată de acționare;
- stropirea cu apă în timpul mixarii – aerării/tocării a materialului compostului şi inocularea de
substanţe microbiale dacă este cazul.
În capitolul Concluzii s-a facut o enumerație a beneficilor utilizării compostului în agricultură:
- sunt utilizate majoritatea deșeurilor și resturilor vegetale și dejecțiile animaliere existente într-
o ferma agricolă, fără investiții costisitoare în materiile prime;
- se obțin sporuri de producție semnificative deoarece plantele asimilează cu ușurință
substanțele nutritive;
- crește retenția apei în sol (scade cantitatea de apă necesară pentru irigații cu 30%);
- compostul obținut poate fi utilizat direct în cadrul fermei prin distribuirea sa pe suprafața
destinată producției de plante, reducând achiziționarea de îngrășăminte tradiționale;
- reface solurile afectate de folosirea îndelungată a substanțelor chimice;
- aplicarea compostului îmbunătățește structura solului, aerisește solul și îl face ușor de
prelucrat, ceea ce duce la scăderea costurilor cu asigurarea combustibilului;
- nu este toxic, nu arde plantele, nu are restricții de folosire, se poate folosi în orice cultură;
- administrarea compostului nu necesită investiții în utilaje noi, se pot utiliza cele existente.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru

continuarea proiectului
Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în
propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/07.02.2019, comandă lucrare nr. 771/2019
astfel încât realizarea fazei nr. 2 nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt aceleași cu cele
planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 2. este de 100 % deoarece:
- Țintele planificate ale fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea fazei nr.2
“Studiu prospectiv privind instalațiile de afânare a biohumusului (vermicompostului)”
La elaborarea studiului tehnologic s-a urmărit respectarea cerinței standardului SR EN ISO
9001/2008 „Sistemul de management al calității” privind analiza, evaluarea de date și informații
pentru obținerea unor rezultate eficiente. Pentru elaborarea studiului tehnologic s-a folosit ca metodă
de cercetare, analiza critică a cunoașterii - fișe de lectură ale articolelor din literatura de specialitate
(consultarea bazelor de date științifice internaționale Thomson ISI, ScienceDirect, SpringerLink,
ULRICHS, CABI, Platforma Editorială Română SCIPIO, ELSEVIER/SciVerse SCOPUS, lucrări de
specialitate din domeniul abordat, precum: cărți de specialitate, reviste tehnice, studii de fundamentare
tehnico-științifică, referate de experimentări, pagini web ale firmelor producătoare de echipamente
tehnice din domeniu, etc., atât din țară cât și din străinătate, inclusiv lucrări elaborate de colectivul de
specialiști al INMA București).
***
Având în vedere cele prezentate, INMA București PROPUNE trecerea la următoarele faze de
execuţie din propunerea de proiect şi schema de realizare a proiectului, respectiv: faza nr.3
„Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost)”;
faza nr.4 „Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de afânare biohumus
(vermicompost)”; faza nr. 5 „Realizare model experimental (ME) instalație de producere biohumus
(vermicompost), asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr. 6 „Realizare model experimental (ME)
instalație de afânare biohumus, asistență tehnică la realizarea ME”,faza nr. 7 „Experimentări
amestec (rețetă) vermicompost”, faza nr.8 „Experimentare ME instalație de afânare biohumus
(vermicompost)”, faza nr.9 „Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere
biohumus (vermicompos). Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus”,
faza nr.10 „Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost).
Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de afânare biohumus”, faza nr.11, „Diseminarea şi
publicarea rezultatelor pe scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în acest scop.

Rezultate obținute în faza a III-a Documentație tehnică model

experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost)
Obiectivul fazei a III-a constă în întocmirea documentaţiei de execuţie model experimental –
Instalație de producere biohumus (vermicompost).
Pentru atingerea obiectivului acestei faze s-au desfășurat următoarele activități:
- stabilirea componenței, fundamentarea soluțiilor tehnice și identificarea principalelor
materiale;
- reprezentarea grafică 3D şi 2D a ansamblului general, subansamblurilor și reperelor
componente;
- pregătirea documenţiei în vederea multiplicării pe suport hârtie pentru lansarea în execuție și
arhivă.
Rezumatul fazei: Modelul experimental Instalație de producere biohumus (vermicompost)
IPB, este destinată producereii mai rapide și de bună calitate a biohumusului. Instalaţia va permite
operarea în condiții de temperatură și umiditate variabile, atât pe timp de vară cât și de iarnă.
Producerea şi folosirea biohumusului se adresează celor cu ferme zootehnice, dar şi celor care au
ferme vegetale legumicole, pomicole, sere, vitivinicole etc. şi au acces la dejecțiile animaliere din alte
ferme zootehnice.
Instalația de producere biohumus (vermicompost sau pământul de râme), prezentată în figura 1
este alcătuită din următoarele componente:
1. Sită cilindrică SC-0;
2. Transportor înclinat cu bandă TIB-0;
3. Transportor cu bandă TB-0;
4. Sistem vermicompost SV-0;
5. Sistem de umectare SU-0;
6. Tablou electric TE-0.

Fig. 1 Instalație de producere biohumus (vermicompost) IPB

 1. Sită cilindrică SC-0, prezentată în figura 2, este parte componentă a Instalației de producere
biohumus (vermicompost) IPB şi este utilizată la sortarea compostului rezultat în procesul de
descompunere a unor materii organice provenite din diverse surse - dejecții animale, resturi de culturi
vegetale, reziduuri de la industria cărnii și de la industria de vinificație, deșeuri.
Sită cilindrică SC se compune din următoarele subansambluri principale: Cadru SC - 1.0; Sită
circulară SC - 2.0; Pâlnie alimentare SC -3.0; Pâlnie de evacuare SC- 4.0; Pâlnia de evacuare refuzuri
SC- 5.0; Perete despărţitor SC - 6.0; Sistem de curăţat SC - 7.0; Placa suport SC - 8.0; Întinzător SC
- 9.0; Roată I SC - 10; Roată II SC - 11.
Caracteristicile tehnico-funcționale ale sitei rotative:
- Diametrul sitei rotative………………………630 mm
- Lungimea activă a sitei rotative…………..…2000 mm
- Capacitatea de lucru ………………….…….1200 kg/h
- Turația sitei……………………….....…………20 rot/min

Fig. 2 Sită cilindrică SC-0

Cadrul este o construcţie metalică sudată din profile cornier pe care sunt montate componentele
utilajului.
Sita circulară, este realizată dintr-o bucată şi este montată pe un tambur fiind realizată din
tablă perforată cu orificii rotunde dispuse în zig-zag. Utilajul este prevăzut cu mai multe site de
schimb cu diametrele orificiilor diferite în funcţie de granulaţia materialelor procesate.
Pâlnia alimentare este o construcţie metalică realizată din două părţi asamblate prin şuruburi.
S-a adoptat această variantă constructivă deoarece pâlnia este traversată de arborele de antrenare al
sitei, ce este prevăzută cu o flanşă de fixare. Aceasta este montată pe cadrul sitei cu şuruburi.
Pâlnia de evacuare refuzuri este o construcţie metalică sudată, din tablă, fixată de cadrul sitei
prin şuruburi. Această pâlnie este utilizată la evacuarea refuzului de pe sita circulară, refuz care
necesită o nouă mărunţire înainte de fi reintrodus în sită.
Sistemul de curăţat este utilizat la curăţirea sitei rotative. Subansamblul se fixează pe cadrul
sitei fiind articulat şi dând astfel posibilitatea de a fi ridicat sau coborât. De asemenea subansamblul
este prevăzut cu două arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune montate lateral pe cadrul sitei, arcuri
care menţin periile în contact permanent cu suprafaţa exterioară a sitei cilindrice.
Sită cilindrică poate funcționa şi independent de Instalația de producere biohumus
(vermicompost) IPB.
2. Transportorul înclinat cu bandă TIB-0, prezentat în figura 3 este parte componentă a
instalației şi realizează alimentarea cu compost a sitei cilindrice, se compune din următoarele
subansambluri principale: Banda transportoare TIB-1.0; Cadru TIB -2.0; Pâlnie de alimentare TIB -
3.0.

Fig. 3 Transportorul înclinat cu bandă TIB-0

Subansamblul banda transportoare se compune din următoarele componente principale:

Cadru TIB -1.1.0; Rola antrenare TIB -1.2.0; Rola întindere TIB -1.3.0; Lagăr 1 -TIB 1.4.0;
Lagăr 2 --TIB -1.5.0; Bandă TIB -1.6.0; Susținător bandă TIB -1.7.0
Banda transportoare este acționată cu un motoreductor electric tip VF 49 P. Acest utilaj poate
funcţiona şi independent de Instalația de producere biohumus (vermicompost) IPB.
3.Transportorul cu bandă TB-0
Transportorul cu bandă TB-0 este asemănător cu TIB cu deosebirea că este mai înalt decât
acesta.
4.Sistemul vermicompost SV-0, prezentat în figura 4, este o construcţie din lemn prevăzută la
partea inferioară cu un grătar şi sistem de răzuire vermicompost (compost supus acțiunii râmelor).

Fig.4 Sistem vermicompost

 Fig.5 Sistem vermicompost SV-0

1-Suport
2-Motoreductor melcat 3 Kw
3-Transmisie reductor
4-Transmisie cu lanț Gall
5-Carcasă
6-Cuțit răzuire
7- Plasă sudată 100X100 mm diam. 12mm
8-Tablou electric.
Sistemul are în componenţă următoarele subansambluri principale: Suport SV-1.0, Transmisie
motoreductor SV-2.0, Carcasă, SV-4.0, Cuţit răzuire SV-5.0. Pe acest sistem este amplasat şi
sistemul de umectare care asigură umiditatea (70% umiditate) compostului în care se deplasează
râmele de jos în sus.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru

continuarea proiectului:
Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în
propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/07.02.2019, comandă lucrare nr.
00771/1/2019 astfel încât realizarea fazei nr. 3 nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt
aceleași cu cele planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 3 este de 100 % deoarece:
- Țintele planificate ale fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea fazei nr.3
“Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost)”,
- Indicatorul asociat pentru monitorizare și evaluare realizat este același cu cel planificat (plan
tehnic model experimental).
La elaborarea documentației de execuție a modelului experimental s-a ținut cont de prevederile
standardului SR EN ISO 12100-2011 „Securitatea mașinilor. Principii generale de proiectare.
Aprecierea riscului și reducerea riscului” și a altor standarde specifice domeniului proiectului.
Infrastructura utilizată
Pentru activitatea de elaborarea documentației de execuție s-au utilizat echipamentele de
cercetare care se regăsesc pe link-ul: http://erris.gov.ro/6SYSTEM-OF-DESIGNING-EXECUTI.

***
Având în vedere cele prezentate, INMA Bucureşti propune trecerea la următoarele faze de
realizare prevăzute în propunerea de proiect şi a schemei de realizare, respectiv: faza nr.4
„Documentație tehnică model experimental (ME) instalație de afânare biohumus (vermicompost)”;
faza nr. 5 „Realizare model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost),
asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr. 6 „Realizare model experimental (ME) instalație de
afânare biohumus, asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr.7 „Experimentări amestec (rețetă)
vermicompost”, faza nr.8 „Experimentare ME instalație de afânare biohumus (vermicompost)”, faza
nr.9 „Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere biohumus (vermicompost).
Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus”, faza nr.10 „Definitivare
proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost). Definitivare proiect tehnic
de execuție instalație de afânare biohumus”, faza nr.11, „Diseminarea şi publicarea rezultatelor pe
scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în acest scop.

Rezultate obținute în faza a IV-a Documentație tehnică model experimental

(ME) instalație de afânare biohumus (vermicompost)
Obiectivul fazei a IV-a al proiectului îl constituie elaborarea documentaţiei de execuţie al
modelului experimental al instalației de afânare biohumus (vermicompost).
Rezumatul fazei: Modelul experimental, Instalație de afânare biohumus (vermicompost)
IAB, este destinată producerii mai rapide și de bună calitate a biohumusului. Instalaţia va permite
operarea în condiții de temperatură și umiditate variabile, atât pe timp de vară cât și de iarnă pentru
afânarea-producerea vermicompostului. Instalația de afânare biohumus (vermicompost) IAB, figura 1
se compune din următoarele părţi principale:
1. Tambur IAB-1.0;
2. Cadru suport IAB-2.0;
3. Lagăr IAB -3.0;
4. Şenilă 1 IAB -4.0;
5. Şenilă 2 IAB -5.0;
6. Sistem protecţie IAB -6.0;
7. Conductă cu duze pulverizare IAB -7.0;
8. Paletă 1 dirijare IAB -8.0;
9. Paletă 2 dirijare IAB -9.0;
10. Apărătoare 1 IAB -10.0;
11. Apărătoare 2 IAB -11.0;
12. Modul dirijare spate IAB -12.0;
13. Transmisie 1 IAB-13.0;
14. Transmisie 2 IAB-14.0;
15. Ax reductor 1 IAB-15.0;
16. Ax reductor 2 IAB-16.0;
17. Întinzător IAB-17.0;
18. Tablou electric IAB-18.0
Fig. 6 Instalație de afânare biohumus (vermicompost) IAB
 1. Tambur IAB-1.0, figura 7 este organul activ al instalației de afânare biohumus. Este o
construcţie metalică formată din componentele: 1.Fus asamblat stânga IAB-1.1.0; 2.Fus asamblat
dreapta IAB-1.2.0; 3.Suport cuţit I IAB-1.3.0; 5.Ţeavă IAB-1.5; 6.Suport cuţit II IAB-1.6; 7.Disc
IAB -1.7; 8.Cuţit 1 IAB-1.8; 9.Cuţit 2 IAB-1.9; 10.Cuţit 3 IAB-1.10.
Suporţii de cuţit I şi II sunt elemente de prindere pentru cuțitele aflate pe tambur, cuţite care în
procesul de lucru realizează afânarea şi mărunţirea resturilor vegetale și animale, amestecate cu unele
substanțe minerale, aflate pe platforma de obţinere a biohumusului.

Fig. 7 Tambur IAB -1.0

Aceşti suporţi sunt sudaţi după o elice stânga-dreapta pe ţeva poziţia 5. Montajul cuţitelor pe
tambur este realizat jumătate sens stânga, jumătate sens dreapta pentru a asigura în timpul funcţionării
pe lângă afânarea componentelor şi deplasarea lor către centru instalaţiei.
Soluţia tehnică pentru montajul cuţitelor asigură interschimbabilitatea acestora în situaţiile de
uzură, de rupere etc. Acţionarea tamburului este realizată cu ajutorul unui motoreductor conico-
cilindric care asigură tamburului cu cuţite o turaţie de 180 rot/min.
2. Cadru suport IAB-2.0, figura 3 este o construcţie metalică realizată din diverse profile
asamblate prin sudură, pe care se montează componentele instalaţiei. Pe lângă reperele componente
cadrul suport este format şi din următoarele subansambluri:
1. Cadru IAB-2.1.0;
2. Suport 1 motoreductor IAB-2.2.0;
3. Suport 2 motoreductor IAB-2.3.0;
4. Suport 3 motoreductor IAB-2.4.0;
5. Suport 1 şenilă IAB-2.5.0;
6. Suport 2 şenilă IAB-2.6.0.
 Fig.8 Cadru suport IAB-2.0

3. Lagăr IAB -3.0 , figura 9, sunt în număr de 2 (două) bucăţi pe instalaţie şi sunt utilizate la
fixarea tamburului pe cadrul instalaţiei de afânare biohumus.
 Fig.9 Lagăr IAB-3.0
Lagărul este prevăzut cu un rulment radial oscilant cu role butoi pe două rânduri, bucşă de
strângere rulmenţi, şaibă de blocare piuliţă cu caneluri şi manşete de etanşare pentru arbori.
4. Şenilă 1 IAB -4.0, figura 10 şi Şenilă 2 IAB -5.0; reprezintă componentele instalaţiei care
asigură deplasarea în procesul de lucru. Acţionarea celor două şenile se face cu ajutorul a două
motoreductoare dublu-melcate. Pentru reglarea vitezei tehnologice a şenilelor instalaţia este prevăzută
şi cu convertizor de frecvenţă.
Fig.10 Şenilă 1 IAB -4.0
5. Şenilă 1 IAB -4.0 este formată din următoarele subansambluri: Element 1 IAB-4.1.0; Element 2
IAB-4.2.0; Suport 1 IAB-4.3.0; Suport 2 IAB-4.4.0.

Fig.11 Conducta cu duze pulverizare IAB-7.0

6. Conducta cu duze pulverizare IAB-7.0, figura 11 reprezintă componenta instalaţiei care

realizează operaţia de umectare a compostului în timpul afânării. Această conductă este poziţionată pe
instalaţie la intrarea materialului (compostului) în zona de acţionare (amestec-afânare) a tamburului
cu cuţite.
Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri
pentru continuarea proiectului:
Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în
propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/07.02.2019, comandă lucrare nr. 0771/2/2020
astfel încât realizarea fazei nr. 4 nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt aceleași cu cele
planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 4 este de 100 % deoarece țintele planificate ale
fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea fazei nr.4 “Documentație tehnică model
experimental (ME) instalație de afânare biohumus (vermicompost)” iar indicatorul asociat pentru
monitorizare și evaluare realizat este aceleași cu cel planificat (plan tehnic model experimental). La
elaborarea documentației de execuție a modelului experimental s-a ținut cont de prevederile
standardului SR EN ISO 12100-2011 „Securitatea mașinilor. Principii generale de proiectare.
Aprecierea riscului și reducerea riscului” și a altor standarde specifice domeniului proiectului.
Infrastructura utilizată - Pentru activitatea de elaborarea documentației de execuție s-au utilizat
echipamentele de cercetare care se regăsesc pe link-ul: http://erris.gov.ro/6SYSTEM-OF-
DESIGNING-EXECUTI.
 ***
Având în vedere cele prezentate, INMA București propune trecerea la următoarele faze de
realizare prevăzute în propunerea de proiect şi a schemei de realizare, respectiv: faza nr. 5
„Realizare model experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost), asistență
tehnică la realizarea ME”, faza nr. 6 „Realizare model experimental (ME) instalație de afânare
biohumus, asistență tehnică la realizarea ME”, faza nr.7 „Experimentări amestec (rețetă)
vermicompost”, faza nr.8 „Experimentare ME instalație de afânare biohumus (vermicompost)”, faza
nr.9 „Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere biohumus (vermicompost).
Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus”, faza nr.10 „Definitivare
proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost). Definitivare proiect tehnic
de execuție instalație de afânare biohumus”, faza nr.11, „Diseminarea şi publicarea rezultatelor pe
scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în acest scop.

Rezultate obținute în faza a V-a Realizare model experimental (ME)

instalație de producere biohumus (vermicompost), asistență tehnică la
realizarea ME
Obiectivul fazei a V-a al proiectului îl constituie realizarea modelului experimental al
Instalației de producere biohumus (vermicompost) IPB.
Rezumatul fazei: Modelul experimental, Instalație de producere biohumus (vermicompost)
IPB, este destinat producerii mai rapide și de bună calitate a biohumusului. Instalaţia va permite
operare în condiții de temperatură și umiditate variabile, atât pe timp de vară cât și de iarnă. Producerea
şi folosirea biohumusului se adresează celor cu ferme zootehnice, dar şi celor care au ferme vegetale
legumicole, pomicole, sere, viticole etc. şi au acces la dejecţiile animaliere din alte ferme zootehnice.
Instalația de producere biohumus (vermicompost sau pământul de râme), figura 12 se compune
din următoarele părţi principale:
1. Sită cilindrică SC-0;
2. Transportor înclinat cu bandă TIB-0;
3. Transportor cu bandă TB-0;
4. Sistem vermicompost SV-0;
5. Sistem de umectare SU-0
6. Tablou electric TE-0

Fig.12 Instalație de producere biohumus (vermicompost) IPB

 1. Sită cilindrică SC-0, figura 13, este parte componentă a Instalației de producere
biohumus (vermicompost) IPB şi este utilizată la sortarea compostului rezultat în procesul de
descompunere a unor materii organice provenite din diverse surse - dejectii animale, resturi de culturi
vegetale, reziduuri de la industria cărnii și de la industria de vinificație, deșeuri.
Cadru, figura 13 - poziţia 1, este o construcţie metalică sudată din profile cornier pe care sunt
montate componentele utilajului: tamburul sită, pâlniile de evacuare, lagărele etc.
Sita circulară, figura 13 - poziţia 2 este realizată din două site (fiecare sită este realizată din 2
bucăți care se închide prin balamale, figura 14 şi fixată demontabil pe discurile suport de pe tamburul
sită) din tablă perforată cu orificii rotunde dispuse în zig-zag, şi montată pe un tambur. Utilajul este
prevăzut cu mai multe site de schimb cu diametrele orificiilor diferite în funcţie de granulaţia
materialelor procesate.

5 4 2 7 3
1

Fig. 13 Sită cilindrică SC-0

Sită cilindrică SC, figura 13, se compune din următoarele subansambluri principale: Cadru SC-
1.0 – poziţia 1; Sită circulară SC-2.0 – poziţia 2; Pâlnie alimentare SC-3.0 – poziţia 3; Pâlnie de
evacuare SC-4.0 – poziţia 4; Pâlnia de evacuare refuzuri SC-5.0 – poziţia 5; Perete despărţitor SC-
6.0; Sistem de curăţat SC-7.0 – poziţia 7; Placa suport SC-8.0; Întinzător SC- 9.0; Roată I SC-10;
Roată II SC-11;

Fig. 14 Sită
 Sita este formată dintr-un arbore şi patru discuri tambur (doi laterali şi doi centrali), fixate pe
arbore prin pană şi şurub de blocare. Sita circulară a fost realizata din două site în ideea de a putea
lucra echipată cu ochiuri ale sitei diferite ca diametre.
Pâlnia de alimentare, figura 13 - poziţia 3 este o construcţie metalică realizată din două părţi
asamblate prin şuruburi. S-a adoptat această variantă constructivă deoarece pâlnia este traversată de
arborele de antrenare al sitei, ce este prevăzută cu o flanşă de fixare. Aceasta este montată pe cadrul
sitei cu şuruburi.
Pâlnia de evacuare refuzuri, figura 13 - poziţia 5 este o construcţie metalică sudată, din tablă,
fixată de cadrul sitei prin şuruburi. Această pâlnie este utilizată la evacuarea refuzului de pe sita
circulară, refuz care este reintrodus în ciclul de descompunere.
Sistemul de curăţat, figura 13 - poziţia 7 (fără perie) este utilizat la curăţirea sitei circulare.
Subansamblul se fixează pe cadrul sitei în exterior, fiind articulat cu posibilitatea de a fi ridicat sau
coborât. De asemenea subansamblul este prevăzut cu două arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune
montate lateral pe cadrul sitei, arcuri care menţin periile din relon în contact permanent cu suprafața
exterioară a sitei circulare. Sistemul este prevăzut cu perie din relon, figura 15.
Sita cilindrică poate funcţiona şi independent de Instalația de producere biohumus
(vermicompost) IPB.

Fig. 15 Sistem de curăţat cu perie asamblată

2. Transportoare cu bandă TBI-0, TB-0. Transportul interfazic al instalației este realizat cu ajutorul
transportoarelor cu bandă. Transportorul înclinat cu bandă TIB-0 figura 16a este utilizat la încărcarea
cu compostul rezultat în procesul de sitare în sistemul vermicompost. Transportorul cu bandă TB-0,
figura 16b este mobil, cu posibilitatea de modificare a înălţimii în plan vertical fiind utilizat la
preluarea compostului rezultat ca cernut din sita cilindrică, în vederea alimentării sistemului
vermicompost.
 a b

Fig.16 Transportoare cu bandă

a-Transportor înclinat cu bandă TIB; b-Transportor cu bandă TB-0

3. Sistemul vermicompost SV-0, figura 17, este o construcţie din lemn prevăzută la partea
inferioară cu un grătar şi sistem de răzuire vermicompost (compost supus acţiunii râmelor).

Fig.17 Sistem vermicompost SV-0

Sistemul are în componenţă următoarele subansambluri principale: Suport SV-1.0, Transmisie

motoreductor SV-2.0, Carcasă, SV-4.0, Cuţit răzuire SV-5.0. Pe acest sistem este amplasat şi sistemul
de umectare care asigură umiditatea (70% umiditate) compostului în care se deplasează râmele de jos
în sus.
Caracteristici tehnice generale
Sita cilindrică:
- Capacitatea de lucru, kg/h 1500
- Putere instalată, kW 1,5
- Frecvenţa de rotaţie motor electric, rot/min 1000
- Frecvenţa de rotaţie a sitei, rot/min 35
- Lungime activă sitei, mm 2000
Sistem vermicompost SV-0:
-Volum, m3 ~3
- Putere instalată, kW 1,1
 În etapa de planificare a calităţii produsului (PQP) se definesc într-o formă aproape finală toate
trăsăturile şi caracteristicile proiectului. Paşii parcurşi în cadrul acestei activităţi includ realizarea
modelelor experimentale cu scopul de a verifica dacă produsele asigură parametrii tehnico-ştiinţifici
planificaţi în faza de execuţie documentaţie tehnică.
Datele de intrare ale acestei etape sunt datele de ieşire ale etapei precedente şi anume:
- Ţintele proiectării;
- Ţintele de fiabilitate şi calitate;
- Antecalculaţie pentru materiale;
- Listarea preliminară a caracteristicilor speciale ale produsului şi procesului;
- Planul de asigurare a produsului;
- Sprijinul managementului.
Datele de ieşire ale etapei sunt:
- Analiza modurilor de defectare şi a efectelor defectărilor datorate erorilor sau omisiunilor
proiectului;
- Proiectarea prelucrabilităţii şi montabilităţii;
- Verificarea proiectării;
- Analizele proiectării;
- Construirea modelelor experimentale – plan de control.
Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru
continuarea proiectului:
Stadiul de implementare al proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut
în propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/07.02.2019, comandă lucrare nr.
771/1/2020 astfel încât realizarea fazei nr. 5/2020 nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt
aceleași cu cele planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.
Gradul de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 5 este de 100 % deoarece țintele planificate ale
fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea fazei nr.5/2020 “Realizare model
experimental (ME) instalație de producere biohumus (vermicompost). Asistență tehnică la realizarea
ME” iar indicatorul asociat pentru monitorizare și evaluare realizat este același cu cel planificat
(model experimental al instalației).
Infrastructura utilizată la realizarea fazei numărul V
1. Sisteme de proiectare, execuţie şi optimizare a echipamentelor tehnice şi tehnologice
(https://www.erris.gov.ro/6SYSTEM-OF-DESIGNING-EXECUTI);
2. Infrastructura de cercetare a sistemelor tehnice din agricultură, silvicultură și industria
alimentară (https://www.erris.gov.ro/RESEARCH-INFRASTRUCTURE-FOR-).
***
Având în vedere cele prezentate, INMA Bucureşti propune trecerea la următoarele faze de
realizare prevăzute în propunerea de proiect şi a schemei de realizare, respectiv: faza nr. 6
„Realizare model experimental (ME) instalație de afânare biohumus, asistență tehnică la realizarea
ME”, faza nr. 7 „Experimentări amestec (rețetă) vermicompost”, faza nr.8 „Experimentare ME
instalație de afânare biohumus (vermicompost)”, faza nr.9 „Demonstrarea funcționalității și utilității
instalației de producere biohumus (vermicompos). Demonstrarea funcționalității și utilității instalației
de afânare biohumus”, faza nr.10 „Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de producere
biohumus (vermicompost). Definitivare proiect tehnic de execuție instalație de afânare biohumus”, faza
nr.11, „Diseminarea şi publicarea rezultatelor pe scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în
acest scop.
Rezultate obținute în faza a VII-a Experimentări amestec (rețetă)
vermicompost
Obiectivul fazei a VII-a al proiectului îl constituie realizarea de experimentări
amestec (rețetă) vermicompost.

Rezumatul fazei: Instalația de producere biohumus (vermicompost) IPB, figura 1,

este destinat producereii mai rapide și de bună calitate a biohumusului. Instalaţia va permite
operare în condiții de temperatură și umiditate variabile, atât pe timp de vară cât și de iarnă.
Instalația de producere biohumus (vermicompost sau pământul de râme), figura 17 se
compune din următoarele părţi principale:

1. Sită cilindrică SC-0;

2. Transportor înclinat cu bandă TIB-0;

3. Transportor cu bandă TB-0;

4. Sistem vermicompost SV-0;

Fig.17 Instalația de producere biohumus (vermicompost) IPB

Tablou electric TE-0

Sită cilindrică SC-0, figura 17, poziţia 1, este parte componentă a Instalației de
producere biohumus (vermicompost) IPB şi este utilizată la sortarea compostului rezultat în
procesul de descompunere a unor materii organice provenite din diverse surse - dejectii
animale, resturi de culturi vegetale, reziduuri de la industria cărnii și de la industria de
vinificație, deșeuri.

Transportul interfazic al instalaţiei este realizat cu ajutorul transportoarelor cu

bandă.Transportorul înclinat cu bandă TIB-0 figura 17, poziţia 2 este utilizat la încărcarea cu
compostul rezultat în procesul de sitare în sistemul vermicompost.

Transportorul cu bandă TB-0, figura 17 poziţia 3, este mobil, cu posibilitatea de

modificare a înălţimii în plan vertical fiind utilizat la preluarea compostului rezultat ca cernut
din sita cilindrică, în vederea alimentării sistemului vermicompost.

Sistemul vermicompost SV-0, figura 17, poziţia 4, este o construcţie metalică

prevăzută la partea inferioară cu un grătar şi sistem de răzuire vermicompost ( compost
supus acţiunii râmelor).

Funcţionarea utilajului

Materialele granuloase (compost) sunt introduse în pâlnia de alimentare a sitei

cilindrice prin intermediul transportorului înclinat cu bandă TIB. Sita cilindrică este
prevăzută cu un sistem de curăţat cu perii care se află în mişcare de rotaţie. Materialul cernut
trece printr-o sita circulară si apoi în pâlnia de evacuare iar refuzul este eliminat prin pâlnia
de evacuare refuzuri. Cernutul este preluat la ieşirea din pâlnia de evacuare a sitei de un
transportor cu bandă TB şi introdus în sistemul vermicompost.

Sub acţiunea râmelor aflate la partea inferioară a sistemului vermicompost ( prin

deplasarea lor de jos în sus) compostul va fi transformat în biohumus.

Pe măsură ce râmele se deplasează la partea superioară cuţitul de răzuire ( acţionat

electric) aflat în componenţa sistemului vermicompost, realizează evacuarea ( prin răzuirea
sitei) a biohumusului. În sistemul de vermicompost se va completa în permanenţă cu compost
rezultat de la trecerea prin sita cilindrică.

Sita cilindrică:
- Capacitatea de lucru, kg/h 1500
- Putere instalată, kW 1,5
- Frecvenţa de rotaţie motor electric, rot/min 1000
- Frecvenţa de rotaţie a sitei, rot/ min 35
- Lungime activă sitei, mm 2000
Transportor înclinat cu bandă TIB-0:
-Capacitatea de lucru, kg/h 1500
- Putere instalată, kW 1,5
Transportor cu bandă TB-0
Capacitatea de lucru, kg/h 1500
- Putere instalată, kW 1,5
Sistem vermicompost SV-0:
-Volum, m3 ~3
- Acţionare cuţit răuitor, motoreductor melcat
1, 5 kW, n=1000 rot/min
turaţie ieşire 11 rot/min
- Viteza de deplasare cuţit răzuitor,m/s 2,28
 ÎNCERCĂRI ÎN CONDIŢII DE EXPLOATARE

Condiţii şi acţiuni prealabile

Pentru realizarea reţetelor de compost s-au utilizat ca locaţii o platformă (Sistem ecologic
de gestionare a deşeurilor vegetale şi animale – SEG) şi cutii în cadrul institutului. În aceste
locaţii s-au depozitat materiile organice pentru ca acestea sa se poată tranforma în compost.
Procesul de descompunere a deşeurilor solide biodegradabile depinde de activitatea
microorganismelor. Microorganismele degradează materialul introdus în grămezi şi produşii
de descompunere ai populaţiei anterioare servesc de substrat în faza următoare a procesului
de descompunere. Acest proces depinde de diverşi factori. Aceşti factori şi relaţiile dintre ei,
influenţează viteza procesului de descompunere. Aceşti factori care influenţează procesul
sunt utili în monitorizarea şi controlul procesului de producere a compostului.
Aşa cum precizează definiţia „producerii compostului“, substratul trebuie să fie
biodegradabil. Prin utilizarea unui anumit material sau a unui amestec de diferite materiale de
intrare, pot fi influenţate multe proprietăţi ale procesului, precum: volumul interstiţiilor,
umiditatea, sau mărimea particulelor din materialul introdus în grămadă, dar şi calitatea
compostului. De aceea, amestecul de materiale introduse (substratul folosit) este cel mai
important pas în producerea unui compost de calitate.

Temperatura

Temperatura este o valoare adecvată pentru stabilirea fazei de degradare şi a

gradului de descompunere (putrefacţie).

Umiditatea

Microorganismele au nevoie de apă pentru a supravieţui. Furnizarea de apă este

necesară pentru a asigura continuarea procesului de descompunere.

Problema este relaţia foarte strânsă dintre apă şi aerare. Ambele au nevoie de
interstiţii între particule şi interstiţiile pot fi umplute cu apă sau aer “liber(ă)”. Cantitatea,
mărimea şi distribuţia interstiţiilor depinde de materialul introdus folosit.

Aerarea

Aerarea (pasivă sau forţată) are multe funcţii diferite în timpul procesului de
obţinere a compostului:

Furnizarea de oxigen pentru a menţine microorganismele vii;

Îndepărtarea dioxidului de carbon;

Reducerea apei pentru a permite uscarea materialului;

Controlarea temperaturii pentru a preveni valori mai mari de 70°C. Necesarul de

oxigen depinde de activitatea microorganismelor. Foarte important pentru furnizarea de
oxigen este amestecul de materiale introduse în grămadă, în special cantitatea, dar şi mărimea
şi distribuţia interstiţiilor.

Nivelul pH – ului

Activitatea microorganismelor este strâns legată de nivelul pH – ului din substratul

introdus. Bune pentru activitatea biologică sunt valori ale pH – ului cuprinse între 7 şi 11.

Valoalorile sub 7 duc la o reducere a vitezei în primele faze ale procesului. Dacă
nivelul pH – ului este sub 5 poate observa o puternică inhibare în faza iniţială (până la
creşterea rapidă a temperaturii). De aceea, rioada dintre colectare, stocare şi începerea tratării
la staţie trebuie să fie scurtă. Lipsa de oxigen în timpul intervalului corespnzător colectării şi
stocării determină o digestia anaerobă naturală, necontrolată ce duce la valori scăzute ale pH
– ului.

Proporţia C/N

Proporţia dintre carbon şi atomii de azot în materialul introdus în grămadă se află

într-o foarte strânsă relaţie cu viteza procesului de descompunere. a de descompunere şi
activitatea microorganismelor.

Pentru determinarea celei mai eficiente rețete de copost s-au testat 6 tipuri de
amestecuri dupa cum urmează:

1. Rețeta Nr. 1

- Tulpini de Sorg zaharat, mărunțite

- Mere tocate

- Legume tocate (deșeuri de roșii și ardei din seră)

- Deșeuri provenite de la o fermă de păsări

- Strat de frunze de ceapă și frunze de foioase care limitează deshidratarea

 Fig.18 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 1

2. Rețeta Nr. 2

- Resturi vegetale verzi (plante eliminate din culturile de legume)

- Mere tocate

- Legume tocate (deșeuri de roșii și ardei)

- Deșeuri provenite de la o fermă de păsări

- Frunze de foioase si resturi vegetale de la recoltarea culturii de ceapă care limitează

deshidratarea

Fig.19 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 2

3. Rețeta 3

- Tulpini de Sorg zaharat, mărunțite

- Mere tocate

- Deșeuri provenite de la o fermă de păsări

- Material lemnos tocat, provenit de la toaletarea pomilor fructiferi/copacilor

Fig. 20 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 3

4. Rețeta 4 (Fără deseuri de la ferma de păsări)

- Tulpini de Sorg zaharat, tocate

- Resturi vegetale eliminate din culturile de legume

- Material lemnos tocat, provenit de la toaletarea pomilor fructiferi/copacilor

Fig.21 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 4

 5. Rețeta 5

- Deșeuri vegetale rezultate din îngrijirea serelor

- Deșeuri vegetale rezultate în urma toaletării gardului viu

- Deșeuri rezultate în urma unor procese de distilare a biomasei în vederea obținerii

de bioetanol (compus din mere tocate si sorg care au trecut prin procesele de fermentare
aeroba si distilare)

- Cenuşa rezultată în urma încinerarii materiei vegetale lemnoase

Fig.22 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 5

6. Rețeta 6

- Tulpini de Sorg zaharat întregi (acestea nu au fost maruntite dupa extragerea

sucului, deci sunt doar zdrobite prin presare)

- Material lemnos tocat, provenit de la toaletarea pomilor fructiferi/copacilor

- Material vegetal provenit din desteleniri, tunderea gazonului, resturi de tulpini

rezultate in urma desfiintarii culturilor de legume, etc.
 Fig.23 Materiale utilizate la prepararea rețetei Nr. 6

Ca şi etape operaţionale principale în experimentarea rețetelor enumerăm:

- Reglarea umidității in perioade călduroase de doua ori pe săptămâna

- Aerarea cel puțin o dată pe saptămână - Compostul a trecut prin faza termofilă
fiind acoperit cu folie. Prismele se vor acoperi din nou cand vor fi temperaturi mai scăzute să
se păstreze mai bine temperatura peste noapte (inerție termică mai mare)

- Monitorizarea parametriilor o data la 2 săptamani (intern) si analize externalizate

generale 1 data pe luna

- Monitorizare activitate bacterii/fungi/insecte prezente in compost.

Înainte de a se stoca pe platorma SEG, materialele componente care formeză reţetele

vor fi supuse tocării, măcinării şi omogenizării.
 Determinări privind caracteristicile produselor obţinute

Valorile de monitorizare în timpul procesului de descompunere pe platforma SEG

Parametru Obṭinerea compostului/Caracteristici
Mediu Aerob (cu aer)
Frecvenṭa de întoarcere a grămezii 1. metoda temperaturii;
grămezile s-au întors dacă temperatura a scăzut
la valori între 40⁰ ṣi 30⁰ grade
Temperatură 46⁰ grade
Umiditatea Optimă conform analizelor pe baza testului pumnului
Gradul de putrezire Gradul de putrezire III: (Tmax = 40 – 50°C)
Conṭinutul de apă 48 % WS
Valoare pH – ului 9 (uṣor alacalină)
Volumul materialului fără aer 43 % (volumul interstiṭiilor din grămadă depinde de
compoziṭia materialului introdus)
Proporṭia C : N 31

Determinarea caracteristicilor compostului la trecerea prin Instalaţia IPB

Înainte de a fi utilizat la obţinerea vermicompostului prin introducerea în Sistemul
vermicompost compostul obţinut pe platforama SEG este supus operaţiei se cernere cu
ajutorul Sitei cilindrice, rezultând două fracţii.

În tabelul de mai jos sunt prezentate caracteristicile compostului obţinut în urma

sitării cu sita SC care a fost echipată astfel: sita I cu ochiurile de ø10 mm şi sita II ø13 mm
(sita este prevăzută cu două site).
 Determinarea calităţii produsului prelucrat

Valoarea
Nr. parametrului Obs.
Nr.
Caracteristica U/M
crt probei Intrare produs Ieşire produs

în utilaj din utilaj

0 1 2 3 4 5 6

1 Umiditatea % PI 43 42

P II 44,2 42,3

P III 43,5 41,6

Media 43,5 41,9

2 Impurităţi

PI 0,72 0,19

P II 0,68 0,20
Sticlă, plastic, % P III 0,65 0,17

Media 0,68 0,19

Resturi vegetale (mai PI 0,22

0,62
mari de 2 mm)

P II 0,65 0,25
Resturi
P III 0,63 0,23
vegetale >2
Media 0,63 0,23 mm

Pietre PI 0,7 0,2

P II 0,60 0,28

P III 0,65 0,3

Pietre
Media 0,65 0,26 ≤10mm

Metal PI 0,32 0.2

P II 0,35 0.25

% P III 0,41 0.21

Media 0,36 0.22

 Granulaţia compost PI 15,5 9,2

Sită I ø10 mm P II 14,3 9,6

P III 13,9 9,4

mm Media 14,6 9,4

4 Granulaţia compost PI 15,5 12,3

Sită II ø13 mm P II 14,3 11,5

P III 13,9 12,4

mm Media 14,6 12,1

Concluzii: Temperatura este cea mai importantă valoare care trebuie monitorizată
în timpul procesului de transformare în compost, deoaerce poate fi foarte uşor măsurată şi
arată progresul procesului.

Descompunerea substanţelor organice, ca urmare a activităţii microorganismelor

datorită capacităţii lor de autoîncălzire este motivul diferenţelor de temperatură în centrul
grămezii şi temperatura înconjurătoare. Curba de temperatură merge, de asemenea, mână în
mână cu procesele de mineralizare şi putrezire.

Degradarea componentelor dificil de distrus are loc în timpul fazei de transformare.

Durata acesteia depinde de condiţiile de mediu. De aceea, nu se poate indica un interval
temporal specific pentru această fază.

În timpul fazei de maturare, activitatea bacteriilor încetineşte. În această perioadă,

organismele din sol şi viermii populează materialul şi amestecă elementele minerale cu cele
organice. Se formează complexe argilo-humice care cresc conţinutul de nutrienţi din compost
(în special nutrienţi disponibili pentru plante). La finele acestei perioade (temperatura finală
nu creşte mai mult de 40°C), materialul este gata. În timpul procesului de obţinere a
compostului, volumul total şi masa totală ale grămezii scad. Datorită abraziunii exercitate de
alte materiale şi a macerării, mărimea particulelor scade. De aceea, volumul total devine mai
mic iar densitatea grămezii creşte.Vermicompostarea este mai sensibilă decât alte metode de
compostare și poate induce următoarele probleme:

• Condiții meteorologice extreme: Vermicompostul este susceptibil la condiții

meteorologice extreme, cum ar fi înghețul, precipitațiile abundente, seceta și supraîncălzirea.

• Putrefacția: Condițiile anaerobe (datorită compactării și lipsei de oxigen) pot duce

rapid la putrezire.

• Prădători: furnicile, păsările, șopârlele pot perturba activitatea viermilor.

 • Deșeurile colectate trebuie prelucrate pentru mărunțirea, separarea mecanică a
metalului, sticlei și ceramicii și trebuie depozitate într-un loc adecvat.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru

continuarea proiectului:
Stadiul de implementare al proiectului este în conformitate cu calendarul activităților
prevăzut în propunerea de proiect anexa nr. I/3 la contractul nr. 5N/07.02.2019, comandă lucrare nr.
771/1/2020 astfel încât realizarea fazei nr. 7/2020 nu a necesitat modificări, activitățile realizate
sunt aceleași cu cele planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse. Gradul de îndeplinire
al obiectivului fazei nr. 7 este de 100 % .

Infrastructura utilizată

Pentru desfăşurarea activităţilor din cadrul etapei 7 a fost utilizată Infrastructura în ERRIS:
https://erris.gov.ro/RESEARCH-INFRASTRUCTURE-FOR-.
Având în vedere cele prezentate, INMA Bucureşti propune trecerea la următoarele faze
de realizare prevăzute în propunerea de proiect şi a schemei de realizare, respectiv: faza nr. 6
„Realizare model experimental (ME) instalație de afânare biohumus, asistență tehnică la realizarea
ME”, faza nr.8 „Experimentare ME instalație de afânare biohumus (vermicompost)”, faza nr.9
„Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de producere biohumus (vermicompos).
Demonstrarea funcționalității și utilității instalației de afânare biohumus”, faza nr.10 „Definitivare
proiect tehnic de execuție instalație de producere biohumus (vermicompost). Definitivare proiect tehnic
de execuție instalație de afânare biohumus”, faza nr.11, „Diseminarea şi publicarea rezultatelor pe
scară largă”, cu respectarea cerinţelor elaborate în acest scop.