PROF. UNrV.

DR NICOLAE DOBRT$AN

;--l
Esl
LIMBAARABA
rul
}lra
I coNTEMPoRAxA
I

I
Vol. I
EDITIA A II-A

I
 CUPRINS
X X

g
-) g g g INTRODUCERE .........)

I. FONETICA $I FO){OLOGIA..........
Io iJ u FONETICA SI FONOLOGIA. NOTIUNI GENERALE..................................1 1
u FONETICA $I FONOLOGIA. NOTII-rNI GENERALE....................--.,-....'.'..12
1 ,1 5 FONETICA $I FONOLOGIA. NOTII-INI GENERALE..................................13
1
CARACTERIZAREA SUNETELOR............ ...-.-.'.-...'.14

!j DESCRIEREA CONSOANELOR LIMBII ARABE.... ..................15

j'tr
:"5.)
/J DESCRIEREA VOCALE,LOR LIMBII ARABE .........23
r1 a'naeA
:1 TIpuRILE DE sILABE DIN LIMBA ...........26
I
I
DIFTONGIL............. .................33
:1 PAUZA (WA?F)
:1
.! xt i{ ACCENTUL ............... --'.'....-.-.--44
"! r-BcArunl (wASL) ................s0
_t scHttVtgARILE FONETICE ......................55
*j 4 coNSoAN A HAMzu ...............65
5 3 1
5
I

/5
r-) 'u
rJ
g
'1
g
d r(L
i4_ 'u
:(L

){
th ;1

t
:1
\ J?
,1

i{ k
X X

309
 2.7.FormaYII d;:J.......,... ..............15-
2.8. Forma VIII lF!1........... ..............158
2.9. Forma IX i.!.sl ........161
2.10. Forma X il;iLJ.. .......16:
3. Verbul cvadriconsonantic ..................169
4. Conjugarea verbului .........17j
4.1. PersoanS., numdr, gen........... .................. .......I7:
4.2. Timpul qi modul.. ......17j
4.3. Diateza ............... .......20r
4.4. Conjugarea verbului cvadriconsonantic.. ......21(:t
5. Verbele neregulate ...........211
5.1. Verbele cu hamza ......211
5.2. Verbele dublate .........222
5.3. Verbele cu R1 hamza qi dublate......:............................... ..................226
5.4. Verbele,,slabe"
5.5. Verbele ,,asimi1ate".............. ..,....227
5.6. Verbele cu Rl w qi dublate............... ............232
5.7. Verbele concave.. ......232
5.8. Verbele defective ......243
5.9. Verbele cu doud consoane slabe......... ..........265
5.10. Verbele cu doud consoane slabe gi o consoand. ham2a...................26g
6. Verbele cu conjugare incomp1et4............... ..........27A
6.1. Verbul de negafie ......270
6.2. Verbele de laudd qi blam...... .......271
6.3. Verbele de exclama!ie............ .....27I

310
 ..-.,-.,ffIfte"..

FONETICA $I FONOLOGIA. NOTIUNI GENERALE

Fonetica este ramura lingvisticii care studiaz5. latura materrald" a elementelor

limbii. Materialul sonor al oricirei limbi poate fi studiat din punct de vedere
fiziologic, gi in acest caz avem de-a face cu fonetica articulatorie sau fiziologia
vorbirii, sau din punct de vedere acustic, qi in acest caz avem de.a face cu
fonetica acusticl.
Fiziologia gi acustica vorbirii sunt subordonate studiului funclional al
unit[1ilor fonetice, studiu care poartd numele de fonetici functionali sau

fonologie
Dintr-un alt punct de vedere, se deosebesc fonetica generali, care studiazd
materialul fonetic al limbii in general, qi fonetica speciali, care studiazS
materialul sonor al unei anumite limbi.
Producerea sunetelor vorbirii este rezultatul participdrii, intr-un fel sau altul,
amai multor organe care, in cadrul organismului uman, au gi alte funcfii: pldmAnii
cu bronhiile, traheea, laringele, cavitatea bucald gi fosele nazale. Aceste organe
sunt dirijate de sistemul nervos central.

Producerea sunetelor poartd in foneticd numele de articulafie. Aparatul

articulator propriu-zis este alcdtuit din: laringe, faringe, cavitatea bucald gi fosele
nazale. in interiorul laringelui se afld coardele vocale care, fiind elastice, se pot
apropia qi indepdrta, inchizAnd sau deschizdnd orificiul dintre ele, numit glotd. La
capdtul din afarS al cavit5lii bucale se afld buzele, iar in cavitatea bucald propriu-
zis5. se afl6 dinfii qi limba, organe care au un rol important in articulalia unor
sunete. in zona palatului se distinge o parte anterioard numitd palatul tare qi o

parte posterioard numitd palaful moale sau vdlul palatului, zone in care are loc
arti cularea altor sunete.

I
13
 CARACTERIZAREA SUNE TELOR

La clasificarea sunetelor unei limbi se fine seama de urmdtoarele criterii:

a) natura fizicd sau calitatea acustici a sunetelor produse,

b) gradul de deschidere sau inchidere al organelor articulatorii sau gradul de

apertur6,

c) participarea coardelor vocale,

d) regiunea de articulare sau organele articulatorii participante la emiterea

sunetelor.

in raport de natura lor frzicd, sunetele limbii se impart in: vocale, sonante,
consoane sonore gi consoane surde.

Vocalele sunt sunetele rezultate numai din vibraliile coardelor vocale. Ele au
caracter periodic, deci sunt sunete muzicale.

Consoanele sunt fie zgomote produse in cavitdlile supraglotale, deci sunete

neperiodice (consoanele surde), fie categorii intermediare, in care vibrafiile
periodice se imbin[ cu zgomotele (consoanele sonore). Tot o imbinare de vibratii
periodice qi zgomote sunt gi sonantele.
Dacd in cazul vocalelor curentul de aer nu intAlnegte in cursul emisiei sale
nici un obstacol gi trece nestingherit prin cavitdlile faringala gi bucal6, in cazil
consoanelor el trebuie s5 impingd cu for,td un obstacol intAlnit sau sE strdbati un
canal ingust. ln cazul sonantelor, combinalie de vocale gi consoane, curentul de
aer evitd obstacolul din calea sa gi-qi continud drumul fie prin fosele nazale,fie pe

laturile limbii, .

Din punct de vedere fiziologic vocalele se numesc, din aceastd cauzd, sunete
deschise. Spre deosebire de ele, consoanele sunt sunete inchise.

t4
TELOR
Je urmdtoarele critenr : f. in cazul consoanelo4 dacd aerul emis din pldmAni intAlneqte o inchidere
roduse,
r articulatorii sau gradul de
rii participante la emiterea
imFart in: vocale, sonante,
ile coardelor vocale. Ele au
le supraglotale, deci sunete
nediare, in care vibrafiile
). Tot o imbinare de vibratii
regte tn cursul emisiei sale
aringald gi bucal6, in
I intdlnit sau sd strdbatd un
le gi consoane, curentul
Ee prin fosele nazale, fie pe
c, din aceasti cauzd,, sunete
,inchise.
DESCRIEREA CONSOANELOR LIMBII ARABE
complet[ sau o ocluzie, ca rezl/ttat al presiunii sale organele articulatorii se
deschid brusc, producAnd o explozie. Consoanele produse astfel se numesc
oclusive sau explozive: (6, t, d, k, !, Q).Dacd. insi curentul de aer trece printr-un
canal ingust, rezultat din apropierea (constricfia) mai micd sau mai mare a
organelor articulatorii, el stribate acest canal frecAndu-se de perefii lui.
Consoanele produse in acest mod se numesc constrictiv e (L h, iL l, g, f, f . Pentru
un num6r de consoane dintre acestea este mai potrivit termenul de fricative,
zgomotul produs de constricfie frind rezultatul frecdrii de perefii aparatului
fonator. in cazul altora, frecarea produce un quierat qi de aceea ele se numesc
siflante (s, s., e). Aceastd trdsdturd este deosebit de pregnar$d.la consoana ^f, care
din acest motiv se qi numeqte quieritoa.e. ltt cazul sunetelor h qi f se folosegte
termenul de spirante, termen care redd scurgerea suflului de aer gi care este mai
potrivit dec6t aspirate, intrucdt este vorba de expirarea curentului de aer. Rularea
lui r este redatd prin termenul vibranti. Acegti termeni sunt mai sugestivi,
amintind de sunetul specific acestor consoane gi incluz6nd in acelagi timp qi ideea
cazul de constricfie. Ar rdmdne in felul acesta sub denumirea de simple constrictive doar
consoanele slabe u qiy.
de Se distinge o categorie de consoane la care momentul inilial- o ocluziune -
continud qi se incheie cu o constricfie. Consoanele produse in acest mod se
numesc africate sau semioclusive; f, in pronunlia acfiiald. acceptatl ca literard gi i
intdlnit in unele dialecte. Dentalele g, !, d gi interdentala 7 adaugi la articulafia
principald o notd emfatic[, reztltatd dintr-o constriclie la nivelul vdlului palatal.
Din aceastd cauzdele se numesc velarizate sau emfatice.
15
 ocluziunea sau constricfia se pot produce, practic, tn orice punct de-a lungul
canalului articulator, adicd de la buze gi pAnd la coardele vocale, situate in laringe.
Diferitele limbi utiliz eazd. ins6 in mod diferit aceste posibilitdfi.
Dupd durata emisiei aerului, explosivele pot fi numite instantanee, iar
constrictivele pot fi numite continui. I

La articularea consoanelor n, m, vdlul palatului coboara in jos, ldsand

curenful de aer s[ se scurgd prin cavitatea nazald,. De aceea ele se numesc
consoane nazale. SflArqiful articulaliei lor este marcat printr-o explozie in zona
dinlilor (z) sau abuzelor (m).
2.Laatticularea unei consoane, coardele vocale se indepdrteazd,,ldsdnd aerul
sd treacd liber, sau se apropie gi vibreazd la trecerea curentului de aer. in primul

caz avem de-a face cu consoane surde sau afone, iar in al doilea .u, urr.* d"-u.l
face cu consoane sonore sau fonice. De obicei pentru un punct de articulare exist6
o pereche alcStuitd dintr-o surdi qi o sonord, ex.:

t-d,s-2,!-d..
De remarcat cd sonorele nu sunt zgomote pure, intrucdt lor li se adaug6
sunetul armonic al vibrafiilor laringale.
3. La emiterea sunetelor iau parte mai multe organe, a$a cum am remarcat
mai sus, dar articularea lor se produce intr-o anumiti regiune, situatd de-a lungul
aparatului fonator, care se intinde de la buze, in partea anterioarb, pAnd la laringe,
in partea posterioard. in raport de regiunea de articulare, consoanele se impart in:
o labiale sau bilabiale,raacdror articurare participd,buzere: b, w, m
. labio-dentale, la emiterea clrora particip6 buzele gi din!ii:/
o dentale, la emiterea cdrora particrpa dintu $ limba: d, t, 4,l, n, z, s, g
o interdentale, care s'nt rostite cu vdrfirl limbii intre dinli: L d,
r
o palatale, a c6ror articulare are loc inzonapalatului tare:
1. prepalatale: .f, i dialectal, E, l, r, i dialectal
2. mediopalatale: y

t6
 -.-.*-

L fo orice punct de-a lungul 3. postpalatale: k

:le vocale, situate in laringe. o velare, a cdror articulare se face in zona palatului moale sau a vdlului
sibilitsf. palatal: E, h, q

E numite instantanee, iar . laringale , a cdror articulare se produce in laringe:

1. faring ale: '('ayn), lp

hi ooboar6 in jos, ldsdnd 2. glotale: h,' (hamza).

, De aceea ele se numesc

fi printr-o explozie in zona 4. In raport cu criteriile enumerate mai sus, consoanele arabe, grupate in
I
ordine alfabetic[, au urm[toarele caracteri stici :

c hdeperteazd, lSsdnd aerul * (hamza) '- oclusivd, glotald, surdd

curemilui de aer. in primul -
ti (ba') b oclusiv[, bilabialE, sonord
'in al doilea caz avem de-a
t:l (ta,) t - oclusivd, dentali, surdd
mpmct de articulare existd
& (!a') ! fricativd, interdentald, surdd2

e (eim) e - africatd, prepalatald, sonor[3

i fufincit lor li se adaugd c (ha') h - spirantd, faringald, surdd

e (ha') h - fricativd, postvelar[, surdd

gane, aga cum am remarcat I (dal) d - oclusivd, dentald, sonord
regiune, situati de-a lungul
r mterioarS" pdn6 la laringe,
r(dal )d fricativd, interdental5, sonord

I (rd') r - vibrattd,apical-alveolard,sonord
E oonsoanele se impart in:
ticbd buzele: b, vt, tn
j @a') z siflantd, dentald, sonord

rvr;le+ dintii:"f
t Ahturi de semnul grafic arab am inregistoat intre paranteze, numele arab al consoanei
i limba: d, t, 4, !, n, z, sit,E qi

iitue d:mi[:Ld,Z fanscrierea, uti I izdnd sistemul internalional de ffanscriere.

2
O linioard orizontald sub literd noteazdrostirea interdentald a sunetului notat prin litera
rlmiluitarc:
respectiv6.

' ln unele idiomuri contemporane, consoana notat?i prin litera g este pronunlati i (o
quierdtoare prepalatald, sonorfl,,echivalentd
(' cuj din limba rom6nd), iar in altele este pronun{atg.

l7
 cr (srn) s siflant5, dental6, surdd
I zw-
(-Fr (smjr s quierdtoare, prepalatalS, surdd

cr (qad) q siflantd, dental[, surd[, velaizathr

cF (dad)d oclusivS, latero-interdentald, sonord, vel

! (te') t oclusivS, dental6, surdd, v elarizatd.
ta
Qa') 4 fricativd, interdental5, sonord, velarizatd,

t ('ayn) ' fricativd, faringald., sonorl

t (euytr) e fricativ5, postvelard, sonord

.i (fe') f fricativd, labio-dentald, surdd

ci (qaD q oclusivd, uvulo-velard, surdd2

dr (kaO k oclusiv5, postpalatalS, surdd3

cJ (lam) I fricativd, later ald,,sonord

p (m-rm) m oclusiv6, bilabialS, sonor6, nazald,

O (nun) n oclusiv[, dental6, sonorS, nazaIl

o (ha') h spirantd, glotald, surd6

l (waw) w constrictivd, bilabio-velard, sonord

e (ya') y constrictivd, mediopalatald, sonord

I un punct dedesubtul
literei noteazd caracterul velarizat (emfatic) al notat prin
Iitera respectivd
2
inlocuit in idiomurile de tip beduin prin sonorag.

' fr $i g, acesta din urm6 realizat numai in dialecte, sunt consoanele al c[ror loc de articulare

depinde cel mai mult de vocala cu care vin in contact: cu o vocalS palatald acesta se deplaseaz6
spre regiunea mediopalatald, cu o vocald velar5. se trage inapoi spre regiunea velard.

indicd pozilia medie, rcalizatd,in contact cu vocala a.

{bstpalatald

18
 -fitL

O clasificare a celor 28 de consoane ale limbii arabe din punctul de vedere al

autorilor arabi este prezentathde W. Wright gi H. Fleishr.
surd6
Tabelul din pagina urmdtoare grupeazd, consoanele limbii arabe cu trds6turile
velattzat|l
lor principale.
italE" sonor d,, v elarizatil
in acest tabel nu a fost notatl caracteristica orcl6 a marii majoritdli a
velaizatil consoanelor. Este de la sine inleles cd, except6nd cele doui nazale (m Si n), toate
)oor4 velafizatd, celelalte consoane sunt orale.

)rA Nu am notat, de asemenea, caracterul velarizat al consoanelor $, d, !, 7. in

K)ra
cazul altor consoane nu am notat unele trdsdturi particulare: caracterul bilabialo-
velar al luiw, caracterul siflant allui z, s, .E, caracterul apical-alveolar al lui r etc.
srdl
lrrdt'
mde3

il

r5snazaliL

'\razall

m5, sonori

alE" sonord

t(emfmic) al sunetului notat prin

deal ciror loc de articulare

rfiFlslii ac€sta se deplaseaz[
p rviln velard. Caracteristica t W.Wright, A Grammqr of the Arabic Language, vol. I-[, ed. III, Beirut 1974, p.5; H.
L Fleish, Traitd de philologie arabe,vol.I, Beirut, 1961,p.201-230.

L9
 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSOANELOR
LIMBII
ARABE
DupI regiunea de articulare

Fricative
(Constrictive)

In sistemul consonantic arab a1r.age atenfla dezvoltarea relativ

laryd, aarticulafii
velare gi laringale, in comparafie cu arte limbi. La aceste ,, ,,
consoane @, E, q,b, h
foebuie addugatn gi consoanele velarizate, de asemenea
specifice limbii arabe pri
aceasti toasatura afiiculatorie (dentalele
Q, !, prepalatalele E, 7). prezew[a
consoane conferd limbii arabe, in ansamblq o
,,coloraturff, sau o sonoritate apartel.

1
Vincent Monteil, L'Arabe moderne,paris, 1960, p.54

20
)}ISOANELOR LIMBII Se observd ci din inventarul fonetic al limbii arabe lipsesc consoanele p, v.
Ele apar in cuvinte imprumutate, existAnd gi o reglementare a reddrii lor in
ca de articulare scrierea arabd prin semnele -l gi jl.
in anumite regiuni, emfaticele I gi g se reduc la un singur sunet: fie g (Irak gi
zona Golfului), fie d (Nordul Africii, cu excepfia Tunisiei). S-a remarcat faptul cd
arabii clasici se mdndreau cu o articulare speciald a sunetului notat prin semnul
ch, care pare a echivala cu un Tlateralizat Aceast5 rostire foarte specificd a stat la
baza denumirii limbii arabe prin expresia lu$at aQ-{ad,,limba lui (at'. Aceastd
rostire a dispirut, fonemul respectiv devenind, in general, fie oclusiva {, fte
tnterdentala 7.

in dialectele egiptean gi siro-libanez gi intr-o serie de graiuri din Maroc, 4 se

reduce la o oclusivd glotal6, confunddndu-se cu hamza.

Acolo unde in limba literard apare f, in dialectele siro-libanez gi nord-

africane (cu excepfia Algeriei) apare un i guierdtor, echivalent aproximativ cu j

din limba romAnd, iar in Egipt un g dw.

Se remarcd, de asemenea, rostirea particulard a lui ft in dialectul irakian gi

intr-o serie de idiomuri din Peninsula Arabd unde devine i perechea surdd a

africatei f. Fenomenul este cunoscut sub numele de kaikaia.

5. Toate consoanele arabe, inclusiv w, y, qi hamza, pot sd apar1. geminate.
rea relativ larg6. a articulaliilor
Consoanele geminate sunt marcate grafic prin semnul i, numit iadda sau taidttd,
e consoane (L, g, e, h,', ', h)
a specifice limbii arabe prin plasat deasupra literei. in scrierea obignuitd el nu este insd notat. Trebuie subliniat

alele E, g). Wezenla acestor faptul c6, opozi[ia dintre consoana dublatb gi consoana simpld are valoare
i" sau o sonoritate apartel. fonologicd in limba anbd. Geminarea este gi unul din mijloacele prin care se
lamdl inseamnS,,frumuse!e", dar cuvdntul
rcalizeazd flexiunea internS. Cuvdntul

fiammd| in care consoana a doua (R2) apare geminatS, inseamnd ,,cel care
1
Vezi R.A.L.A.C.,4,1937,p.18-22 gi Mustafb aS-Sinati, Kitabqt al-'q'lam al-'a'fiomiyya,in
R.A.L.A.D., 39, 1964, p.3 57 -3 59.

2L
mAn5./conduce c5milele" (nume de meseriag); cuvAntul lpamdm
,,porumbei" (nume colectiv), dar cuvantul lpammdm inseamnd,,baie,,.
Geminarea nu echivaleazl cu o consoand dubl6, ci constd in
consoanei respective. in transcriere qi mai ales la despdrtirea in silabe a cuvdntul
care conline o consoani geminati acest lucru este evident. Consoana geminat6
desparte trecAnd la silabe diferite:
fiam-mdt, lpam-mdm.
tn alte cazuri,la aceeagi rdddcin|. altemeazdforme cu consoana geminati
forme in care aceasta apare despd{itd in dou6 consoane simple: pl
adjectivului {abbar ,,uriaq" este {abdbira, singul arul
ftablb ,drag, iubit,,
pluralul 'afuibbd'etc.

22