Alina Pamfil

Limba li literatura romani

tn lcoala primari
Persp ectiu e comp lementar€

- editia a II-a -

AEDITIJRA
ART
 CUPRINS

PARTEA INTAT
- CADRE GENERALE

$I LrrEuruRrr nouANr
;;;-- " -' :Tj ::1
trilX'H;,";r",*T:ff:MrII *: iu crasun IRTMARE
?'*"
l.
::::.i:':!:4"::i;;
I'h !:q statutul didacticii fi.rsii ii"r",*l,'..,";;;
,ri
::* 1
:
2.
2. Soecific,,l
Speciff cul didacticii r:*L:,
AiA.-,;-:t limbii ,r.i.r.ul".ar. .'ll'i
?'lf)^*^-::)". 9i f
2. I. Domenii dereferinli a,".-rr. ll. : .'::.^:.
.

......
2,2, Invitar" enoli.:^: ^: ^:----. .....,,..' 14
2'3. Etape de qcolariraie diferir". ',' ' '
:rite: speciffcitigi gilinii
"^".tc-,*.,'^,',,,,, decoerenEl.
jubdomeniile,isrinli..; ........ ..,.,..16

PRoGMME $coLARE pRorECrE

ff#:::#::_*y,_ $r DrDACrrcE
l. Repere.u.ri.ut"o-.
r. \cpcrecurfrculare.
... .. _ .......2r
2.Nivelurilepf""in.nrii .

......23
3.Proiectareal."El.l.-.-. ......27
3.r.Tipologia".r,"iiUilla,ar;;.......... ......30
..... 30
n, !.2.YariantedestructurareaacEiunilordidactice .........34
1..:,.,.r:.:r.recgiilor;iasecvengelordidactice...., .........40
1.] y.q.lrl,,invisiriidirectesau.rpfi.i,.;....
1.?.Y'lr!"l,,Stiu_Dorescrtqttu_'a_in"l;,;; ..........4r
4.3. Modelul,,Evocare._Realir*."ic...,i,.;;:.*;il,-R.fil.;..............
4.4.ctasa: unspatriu"ldt,r;hi;t;;;;#;.: . ....?^
........46
CAPITOLUL AI III-LEA - COMPETENTA
Un model deformdre "r vr ! ur uvlvlU'l\luARE
DE COMUNICARE
.. ... .. . . ''r

1.1.Parametrii.o-u.i.l.rioirl;,;";:'i:lll:l* ..............
r 2. competen#:-;Jl,:::ff:H:T,,:r:j:e .
1.3. Componentele competenlei
50
. 51
de *-uri.rr.. .'. . . . . 55
^ ComPonenta verbali a competengei
2' . . . . 56
de comunicare
2.1. Dimensiunealingvisticl...."....
.:.:^.'.... ....57
2.1.1. Dezvoltareai,ocabularulrt.
...... .... . .... 57
2.l.l.l.Abordareaexpliciti"uo."Uutr.jui_ .....57

".,,i1;';'#L:t*;1;*i;;*..,':y-:'.:":X'jill:J'i
Dimensiun."t."tu"li....:.:..-..::......
2.2.
2.3'Dimensiuneadiscur'"
.....
1:
69

p.in.roi;r;;,d;;.#ilkt,. ....75
3.
.......... . ... ...... 82
3.1. Coerengademersului didactic.............. .......... 83
3.2'Transparenlademersuluididactic
........... .......84
3'2.1.$s6vsngsjustificative ......84
3.2.2.Agendedeschise. ........ ......... g4
..........85
 86
3.3. Accesibilitatea demersului didactic
89
3.4. Orgmizatea unor secvente de lnviEare complete

PARIEAADOUA-
9l
FORMAREA COMPETENTEI DE COMI.INICARE iN CI'{SELE PRIMARE.

CAPITOLUL I - COMUNICAREA ORALA

93
O abordare didacticd a reyelelor conce?taale.
94
l. Finalit{ile didacticii oralului.
96
2. L-ecttu:- programelor
96
2.1. Receptarea mesajului oral . . .
98
2.2,Prodrcerea mesajului oral . . .
99
2.3. Standardele de performangi. . . . .
99
2.4. Confnuturile programelor . . .. .
100
3. Principii didactice 9i contururi conceptuale.
3.1. Principiididactice ...."' 100
103
103
3.2.1. Componentele discursului oral '
104
3.2.2. Ascritarea activi
106
4. Forme de discurs gi trasee de lnviEare
109
5. Receptarea gi producerea de discurs oral ' ' '
r09
5.1.-R.ceptaria discursului oral: jocuri qi tehnici didactice'
oral. . . . r14
5.2. Producerea de discurs
115
5.2.1. Discursul monologic
r23
5.2.2. Discursul dialogic
128
6. Tipuri de activitigi.
de cunogtinge qi de strategii '
128
6.i. Activitigile de structurare
128
5.2. ActivitiEile de comunicare globali '

CAPITOLULAL II-LEA- CITITUL $I SCRISUL

cuainte monosihbice ' 135
,O" in imagini Si texte, ,,o" tn etrun?ffi, ,,oa in cuuinte Si grupui d'e
140
1. Lectura programelor
t42
2. Principii didactice gi activitili ilustrative, ' '.' ' '-'
142
2.1. ioerenla dernersului didactic 9i abecedarul creat de elevi ' ' '
144
2.2. Transparenta demersului didactic 9i metaforele- alfabetului
albumului ' r46
2.3. Acceibilitatea demersului didactic qi formele de prezenEi ale
de lnvigare complete 149
2.4. Organizarea unor secvenle
r50
2,5. Criareaunui mediu adecvat invigirii citit-scrisului: sens si diversitate.
151
3. invilarea cititului gi scrisului: corelagii si etape
r52
153
l. 1. Evaluarea iniliali
3.
r55
3.1.2. Scenarii didactice.
r63
3.2. Peioada abecedari
lnviEirii citit-scrisului 164
3.2. 1. Scenarii didactice focalizate asupra
r64
3.2.1.1. Litere 9i texte . . .
3.2.l.2.lnvigarea citit-scrisului in varianti integrati'' :''-'''' ..'''''
169

3.2.2.Lecliidespre.ortul cititului gi scrisului gi despre dificultatea lor .

.. . 173
in II-a' 175
3.3. Perioada postabecedari gi receptarea texului literar clasa a
179
3.3.1. Criterii de seleqie a textelor
r87
3.3.2. inlelegerea gi interpretarea textelor literare.
 CAPITOLUL AL III-LEA _ SCRIEREA
ScricridzErcsc,riere ........,lg3
l.Direcgiiledidacticiiredactirii ...... lg5
l.l.Liniidecontinuitate ....,...,196
l.Z.Linii deseparare ....:.. .,.. 197
1.3. Forme de corelagie.
. . . 199
2.Lecatreprogramelor ......201
3. Principii didactice. ....... 204
3.1. Diversiffcareacontextelorderedacaregiatipurilordetext. .......
205
3'2. centrarea acriviti.Iii de scriere asupra substanlei qi coerengei mesajului . . . . . . 210
. 3.3. Evaluare gi reflecgie . . . Zll
4. Orientirimetodice dominanre .....214
4.l.Abordareametodici. .........215
4.1.1. (Re)povestirea unui terrt literar. . . . . 215
4.l.2. rdei principale gi secundare, planul de idei simpru gi planul dezvoltat . . . 221
. 4.1.3. Compunereadupiplandeidei.:...... ...225
4.2. Abordareaexpresivi: compunerealiberigi scrierearefler<ivi. .......227
4.2.1. Compunerealiberi ......229
4.2.2.Scriereareflexivi ,...... ........239
- 4.3.lthordarca,,socializatoare"siscriereafuncAionali.,....,,.242

C.{PITOLUL AL IV-LEA _ LECTUM

Ritualizarea intllnirii cu literatura: pincipii didactice
249
1. Ci4ile primelor virste si rostul lecturii lor . . . . . . . 252
1.1. Trei ffnalitigi.,.ngi"l. ale lecturii
252
t.2.Arialiteraturiipentrucopii ...:...:.:::..:::.:...::.....::. 253
2. Actul lecturii: relagia cititor - texr context
- 256
2.1. Contextul lecturii: coordonate 9i activitiEi didactice
258
2.1.1. Coordonarele contextului . . . . .
259
2.1.2, Activitityi de stimulare a lecturii,
260
2.2. Textul: ipostaze gi acrivitigi didactice .
262
2.2.1. Ipostazrle didactice ale textului
263
2.2.2. Ceroi qi atelierul de lecturi.
267
2.3. cititorul si procesele ingelegerii, analizei gi interpretirii textului literar
-
3.Comprehensiunea,analizasiinterpretareatextuluiliterar..
273
'r'7'7
3. 1. Activitigi preliminare: prelectura .
277
3. 1. l. SecvenEele didactice consacrate vocabularului )'t7
3.1.2.Conturareaorizonuluideagteptare. ....... 278
3-2. AcdviriEile de receptare: prima lecturi gi relectura/relecturile texnrlui
280
3.2.2. Pima, relecturi gi comprehensiunea rextului
286
3.2.3. Urmilaarele relecturi, analiza 9i interpretarea textului
289
3.2.3.1. Abordarea textului prin cimpuri lexicale .
290
3.2.3.2. Anelba si interpretarea textului epic
292
3.2.3.3. Antlizt gi interpretarea textului liric.
301

ANEXE
309
BIBLIOGMFIE.
371
INDEX DE METODE, STMTEGII
_
$ITEHNICI
DE PREDARE IMTATENT _ EVALUARE . . . .
375
 CAPITOLUL I

DTDACTTCA LrMBil $r LTTERATURil ROMANE

iN cmselE PRTMARE

,,intr'unul din judicioasele sale articole politice, M. Eminescu ziceh, vorbind despre
cirgile de cetire, ci ele nar trebui si ffe un obiect de ingrijire nagionali ca si textul Bibliei,.
in adevir, in timpurile moderne, cartea de cetire pentru gcoala primari are, dintr'un
anumit punct de vedere, aceea; importanli pe care o avel in gcoalele trecute Biblia. Odi-
nioari, intreaga culturi se reduceh la ceea ce se cuprindei in aceasti mare ;i divini Carte
a Cirgilor, - astlzi, pentru majoritatea omenirii, cartea de cetire este adevirata temelie a
intregii culturi generale.
Iati de ce Eminescu avea in adevir dreptate, cAnd affrma ci aceasti carte trebue si ffe
pcntru un popor cel mai indt obiect de lngrijire nalionali, intrucit ea conEine siminla
tururor acelor roade pe cari acesta, respectiv omenirea intreagi vrea si le culeagi pe urma
;coalei, ca a institugiei culturale celei mai tipice gi mai generale. Daci aceasti. carte va
cuprinde in sine cele mai bune, cele mai alese si cele mai tnalte invillturi pe cari le oferi
experienEa de atAtea ori milenari a omenirii, agi cum ele s'au cristalizat in vieaga specifici
a singuraticelor popoare cari o alcituiesc;i pentru cari se alcituiegte o asdel de carte, ea
va produce frri lndoeali roade mai bune decAt oricare alti carte din lume."
(Onisifor Ghibu, ,,Introducere" la Cdryilr dr cetire din Tiaruiluania, cu ibstrayiuni in textt)

Cdrlile de citire $ citireafinvilarea lor

Degi formulate acum aproape un secol, conside- ,.e&t.*;*,

..b r.rat&ta re. ia[.[
raEiile lui Onisifor Ghibu pot fi integrate in zona *c,e$:ea""
CIBIIS.
de reflecEie a didacticii actuale si, mai mult, o pot .lo Lq
hrorFo, si

redimensiona. Ele aduc in prim-plan o conceptie

coerente asupra ,,cl4ii de citire" sau a ,,legendariu-
lui" (cum mai era ea numiti) ;i subliniazi respon-
sabilitatea pe care au avut-o si o au, in continuare,
autorul de carte gcolare, institugia care o acrediteazi Ab ecedar ul lui Closius, coperta
gi invigitorul care o ,,pre-di.". Sibiu, 1851

1
Volumul III al lucririi semnate de Onisifor Ghibu Din istoria literaturii didactice romhne;ti,
extras din Analele Academiei Romlne, seria 2, tom 38, m.3, Academia Romini, Bucuregti, 19i6,
pp.233-234.

7
 LrMBA gr LrrEMruRA RoMANA iN gcoar-a, rRIMARA

E drept ci. viziunea asupra ,,cirgii de citire", prezentati aici ca motto, are intr-o
oarecare mS.suri o dimensiune vetusti: ea apargine unui dmp in care legendariul
urma abecedarului2 9i insuma toate cunogtingele a ciror asimilare era considerati.
necesari la finele invigl.mintului obligatoriu; cunogtinle structurate, in zilele
noastre in discipline distincte, desftgurate pe durata unei gcoli generale de zecq
ani; cunogtinle prezente gi deci accesibile, in zilele noastre, pe multiple alte cii
in afari de cartea gcolari.
Dar, dincolo de aceasti inerenti limitare, judeclEile lui Onisifor Ghibu depi-
gesc cadrele epocii prin modul in care accentueazi finalitigile cirEilor pentru
primare 9i deci ale cititului/inviEatului lor. E vorba de miza lor esengiali, 9i anu-
me aceea de a constitui ,,adevirata temelie a culturii generale": o temelie ce
trebuie gAnditi in funcEie de tradigia noastri culturali, de imperativele epocii
gi de principii pedagogice valide. Iati, in studiului la care
acest sens, concluziile
am fbcut referire: ,,CiutAnd si pistreze legitura str6.nsl cu tot ceea ce e bun in
tradigia culturali a neamului, gi avlnd inaintea ochilor atAt structura sufleteasci.
a copiilor in deosebitele lor vArste, cAt gi scopul naEional gi uman in vederea
ciruia trebuiesc crescufi, - aceste cirEi vor trebui sI imbrigigeze din comoara de
gindire gi de simEire a neamului gi a omenirii tot ceea ce e bun si inait 9i ceea ce
cadreazd.cu principiile pe care gtiinEa pedagogiei le-a dovedit mai potrivite pentru
timpurile de acum."
Fi.ri indoiali, viziunea asupra ,,temeliei culturii generale" s-a schimbat con-
tinuu, in funcEie de specificul epocilor, tot ata cum s-au schimbat conEinuturile
abecedarelor gi ale cirgilor de citire (vezi Anexa nr. 1) sa:u strategiile de abordare
didactici. Existi insi gi un nucleu stabil, ce vizeazl formarea capacitigilor de
comunicare orali gi scrisi, precum si dezvoltarea cognitivi gi afectivi a elevilor.

2
La lncepumrile gcolii romAne;ti, invilarea cititului a avut ca suport ,,bucoavna", carte ginditi
deopotrivi drept carte de citire (in sensul de abecedar); aceasta era, in esengi, o carte de ,,invilituri
cre;tineasci" ;i, adeseori, carte de rugiciuni.
 Penrne iNrAr. Cadre generale

,,De nici o carte scolastica ,,1. a ajutori pre qcolaru- ,,Textul de fali reprezinti
nu se simte la noi asta{i mai lu la ca;tigarea desteritarii curriculumul disciplinei Lim-
mare trebuintia, ci de o car- seu indemnirei a celei'a in ba ;i literatura romind pentru
te buna de lectura roman6sca cun6scerea si respicarea litere- clasa a III-a, urmS.rind forma-
pentru sc6lele n6stre primirie loru prin carea elu limb'a cea rea qi dezvoltarea progresivi la
sdu populare. scrisa sa o p6ta transpune cu elevi a competengelor esenEide
Cu cugetu, d'a implini securitate, chiaritate si gustu ale comunicirii orale gi scrise,
asta mare lacuna in ramu{u in limb'a cea vorbiti.; precum gi familiarizarea aces-
literaturei n6stre pedagogice, 2. a i dd ajutoriu, ca sa tora cu texte literare gi nonlite-
am intocmitu si datu la lumi- p6ta cun6sce, inavuti si corege rare, semnificative din punctul
na legendariulu de facia. limb'a sea; de vedere al vArstei cuprinse
...scopu e: d'a duce pe 3.aidlocasiuneamedi- intre 8 ;i 9 ani. Se urmireste,
scolaru la usioretatea ln vor- ta asupr'a lucruriloru dimpre- totodati, structurarea la elevi
bire gi scriere, d'a lu deprinde giurulu seu, sl prin acdst'a a a unui ansamblu de atitudini
la legile cugetirii, d'a'i inavuti amplific{ si chiarific{ poterea ;i de motivagii care vor incu-
mlntea sI noDrllta lnlm a sl lui de a cuget6; raja gi sprijini ulterior studiul
J', prrrr. o basa solida si sigu- 4. a desceptd si cultivi limbii gi al literaturii romAne.
ra pentru cele ce sunt de lipsi fantesi'a lui si a o umple" cu De altfel, scopul studierii
a sci si a cun6sce astadi totu imagini curate si demne; disciplinei Limba ;i literatura
cetatianulu si tieranulu, da 5. a'mmulti cunoscientele rorn,Lnd in perioada ;colariti-
este se i-mirga bine, intielegu lui despre tier'a sea si alte tieri gii obligatorii este acela de a
realiile (geografi'a, istori'a, sci- si pop6re, de acum st din tre- forma progresiv un tinir cu
inti'a de omu, istori'a naturda cutu, despre corpurile mai de o culturi comunicagionali
si fisic'a). Asiadara adeveratulu frunte ale lumei, insuflegite sl ;i literari debazl, capabil si
scopu alu unei carti de lectu- ne'nsuflettte, despre poterile ingeleagi lumea din jurul siu,
ra nu este numai faceritatea mai insemnate ale naturei; si comunice gi si interacgione-
in citirea mecanica, cum mai 5. a cultivri si nobild inim a ze cu semenii, exprimtndu-gi
credu inca multi din barbati lui prin espunerea referintiei ginduri, stiri, sentimente,
sc6lei n6stre, ci acel'a e de a lui fatia cu Domne{ieu si cu opinii etc., si fie sensibil la
nainta desvoltarea scolarului omenirea, si prin acdst'a a face frumosul din naturi gi la cel
in privintia estetica, religi6sa, lnlm a lul Pilmiltore de tot ce creat de om, si-gi utilizeze in
gramaticala, stilistica si reala." este bunu, si neprimiit6re de mod effcient si creativ capaci-
(,,Prefacia" la Carte de lec- ce este reu." tigile proprii pentru rezolvarea
tura romanisca pentru scdlele (,,Non multa, sed mul- unor probleme concrete in
primarie, intocmita de Visari- tum", prefagi la Carte de cl zi, si poati con-
viaga de zi
on Romanu, Sibiiu, 1852) cetire pentru scoabb poporale tinua in oice fazi a existengei
romnne de Zaharia Boirt, sale procesul de tnvi;are."
Sibiu,1865) (Programa pentnt chsa
a III-a, Limba;i literatura
rom,ini, Bucuresti, 2004)

9
 LrMBA $r LTTERATURA RoMANA iN Scoam pruuaRA

Lectura contrastivi. a finalitlgilor primelor cirEi romAnesti aplrute in Tlansil-

vania (7862; 1865) gi a scopului precizatde programele actuale pune in evidengi
atit genul proxim, cAt si diferenpele specifice. La acest al doilea nivel, deosebirile
vizeazd. nu numai statutul proiectelor educative
- intreprindere individuali zs.
programi naEionali -, ci gi, din prcate, anvergura lui asimilarea unor valori ce
-
,,imbogi.gesc" cugetul si ,,innobileazi" inima us. formareaunor capacitiqi si com-
portamente ce asiguri o buni asezare si ,,funcEionare" in lumea contemporani..
Definirea si alegerea modalitigilor de a realiza finalitigile invigirii au fosr,
de la inceput, atit sarcina autorilor de metodici3 gi a dascililor care au pregitit/
pregitesc invrEitorii, cit invigitorilor ingigi. Din acesr pund de vedere,
si sarcina
consideraEiile lui Visarion Roman din prefaga cirEii sale de citire sunt semnifica-
tive: ,,[...] aterna numai de la desteritatea
invetiatoriului d'a sci intregi, largi si edi-
fici,, d'a sci imbric6 prin cuventulu celu
viu scheletulu in carne, cd scopulu se fia
ajunsu siguru. A dd aici unu indreptariu
de folosinti, nu este la loculu seu; acel'a
trebue si luaibi totu invetiatorulu din anii
sei de preparare si de pracsa"4. Aga cum
se poate ugor observa, fragmentul citat ay'qrt.ft1u o br deaa,xc7e.to
I 'r*A,ofion*'
prezinti o corect5" distributrie a rolurilor
gi subliniazd. zona de libertate gi de res- llustratie de pe versoul Abecedarului
Iui G. Pletoianu
ponsabilitate in care se plaseazL actiyirarea
inviErtorului: o activitate informati plural de ,,scopul" invrEirii, de cunogtinEele
gi de capacitrgile sale de ordin metodic, dar si de conginuturile pe care urmeazr
si.le transmiti; o activitate dificili prin care ,,inrregeste, lirgegte si edifici" toate
datele cu care porneste la drum.
conrurati, la inceput, ca un domeniu autonom gi compact, metodica prima-
relor s-a dezvoltat in doui direcEii distincte. E vorba, pe dr o parte, de un proces
de circumscriere, de aprofundare si nuangare a domeniului: un proces generat de
conturarea si, apoi, de reconturarea unor discipline gcolare distincte, ce au pretins,

3 in tansilvania, .prima metodici romineascl oficiali" consacrati primarelor a fost o traducere

dingermanitipiritilaViena,inlTTO,cudtlul: Delip*dcdrticeapcntrainuiydtoii4ttcanililorrumd-
neyilor mai mici ;coak in impnni- / Giiqtilc {ari, apud onts;forGhibu, op- cit , p.236.
a
,,Prefacia" la carte dc barra lorn4nctcd pcntru salcb pnnoit, inwniu i vir*;o, Romanr,
Sibiiu, 1862, apud Onisifor Ghibu, ap. cit., p. 37 1269.

10
 Penrne ivrilt. Cadre generale

prin conginuturile lor particulare, $eareade metode;i de tehnici specifice (limba

romi"nl, matematica, istoria, geografia, dar 9i gtiingele sau educagia plasticl). Pe
de alti parte, e vorba de extinderea ariei de reflecgie gi de investigagie dincolo de
aspectele referitoare la metodele de predare, invigare gi evaluare; un proces generat,
aga cum dinamica disciplinelor de referinEi gi de modificirile de
se va vedea, de
viziune asupra invigimintului obligatoriu, transformare exprimatl la suprafagi
prin inlocuirea termenului ,,metodici" cu termenul ,,didactici".
in felul acesta, vechea ,,carte de citire" ;i ,,metodica" predirii ei au fost inlocuite
cu o multitudine de cirgi gcolare gi de ,,didactici". in acelagi timp insi, substanga
primelor cirgi gcolare (in sensul obiectivelor si conginuturilor esenflale) s-a crista-
lizat in interiorul unei singure discipline: limba gi literatura romini. O disciplini
unde ,,cartea de citire" existl gi acum, in varianta ei moderni, desigur, gi care
are, cum e de altfel gi firesc, propria didactici - domeniu consacrat primarelor,
dar inscris, alituri de capitolele consacrate gimnaziului 9i liceului, ln aria largi
a didacticii limbii gi literaturii romAne ca limbi materni. Coexistente, cele trei
mari capitole ale didacticii maternei se cer scrise in termeni de continuitate; gi
asta datoriti. unui imperativ formativ major, referitor la necesitatea de a construi
coerenr in interiorul fieclrei discipline gcolare. Imperativul este vizibil, de altfel,
in arhitectura programelor actuale, unde obiectivele-cadru prezente in clasa I
sunt men[inute pini in clasa a XII-a; mi refer aici la dezvoltarea capaciti;ilor de
a produce 9i de a recepta mesaje scrise gi mesaje orale in situagii de comunicare
diverse.

t. Aria $ statutul didocticii limbii si literaturii romdne

lga cum este ea literaturii romAne

configurati la ora actuali, didactica limbii 9i
ca limbi marerni5 aparc ca o disciplini inscrisi in sfera didacticilor specifice -
domenii dinamice, orientate deopotrivi teoretic si practic.

5
pe care o propun, distincgia intre metodici;i didactici este distincgia dintre o abor-
in viziunea
dare ce vizeazi, prioritar metodele, ,,ciile" de predare-lnvigare (gr. methodos - ,,urmare a unei cii",
realizare a unui drum pentru a atinge un scop), gi o perspectivi mai larga; aceasta abordeazi, alituri de
metodologia transmiterii gi asimillrii de cunogtinge, si problematica finalitigilor studiului discipiinei,
modalitegile de selectare, srrucrurare gi evaluare a conginuturilor, precum gi raportul dintre profesor gi
elevi in cadrul procesului de predare-invigare (gr. didaskein -,,a inviga").

1l