PROF. UN[V. DR.

NTCOLAE DOBRr$AN

LIMBA ARABA CONTEMPORANA

VOLUMUL II
EDITIA A'II-A
 CTIPRINSUL

III.MORFOLOGIANOMINAL;, ....................5

A. PROBLEME GENERALE .................. .........7

1. GENUL GRAIUA-TICAL .........7

1.1. Numele de genul feminin.... .................8

1.2. Numele de gen fluctuant

masculin...
1.3. Numele de genul ..............19

2. FORMAREA FEMININULUI............. ......................20

3. NUMARUL............... .............23

3.1. Singularu1........... ..............23

3.2. Dua1u1.............:.... .............23

3.3. Pluralul ................

3.3.1. Pluralul extern....... ................ .....30

3.3.1.1. Pluralul masculin extern

3.3.1.2.Pluralul feminin extem....... .....................34

3 .3 .2. Pluralul intern sau neregulat ..............

...........
3.3.2.1.Pluralul de numdr mic ...................42

3.3.2.2. Pluralul de numdr mare.......... ..................46

3.3.2.3. Plwalele cvadrisilabice............. ...............57

3 .3 .2.4.Plura1ul de plural
3.3.2.5. Plwalul numelor biconsonantice.............. .................66

-a(0--........
3.3.3. Pluralul cu sufixul ......67

4. NEDETERMINAREA $I DETERMINAREA ..........67

5. CAZURILE $I DECLINAREA ...............74

5.1. DeclinareanumelorcutreiAes*nente ean:u.le ......75

5.2.Declinareanumelorcrrdm[desinenfeca2uale...... ................79

5.3. Declinarea numelor ryu1nmrildecinilor cu R3consoani slabd ...........82

377
 86 F. NUMERALUL........"... ............235

87 1. NUMERALUL CARDINAL .................235

88 1.1. Prima zjece.........- ............235

90 1.2. Numeralele de la 11 la 19.............. ...244

90 1.3. Zecile. ...........246

9t 1.4. Numeralele compuse de la2l la 99 ............. ......247

1.5. Sutele. ...........248

101 1.6. Miile .............250

.101 1.7. Numeralele mai mari de 100 compuse.............. ...................251

.t25 2. NUMERALUL ORDINAL............ ........253

.r34 2.1. Prima zece.......... .....,...'..253

.t42 2.2. A doua zece '..'........'...'...255

.r47 2.3. Numeralele de la 20 in sus............ ...256

.150 3 . DEZY OLTARI MORFOLOGICE PE BAZA NUMERALULUI ............... 25 8

.155 IV. PARTICULELE ....................263

.160 1, PARTICULELE CU VALOARE ADVERBIALA ...................,266

.160 2. PARTICULELE CARE APAR tN SECVENTE NOMINALE......... ..........27r

.160 2.1. Particulele cazuluigenitiv ..'........'....271

.161 2.1.1. Prepozifiile .........'.....271

.162 2.1.2. Particula +l rubba ...325

.170 2.L3. Particulele cu formi verbald ..'...326

.185 2.1.4. Particulele de exprimare ajurEmAntului.............. ..'.'.'...326

.t97 2.2.Pa*iculele care regizeazi subiectul in cazul ac'szativ.'.. ....'.328
.201 2.2.1. Particula ...................328

201 2.2.2. Particula'ui 'rtttr" .....329

213 2.2.3. Particula,.r$ l;kinna ...................332

221 2.2.4. Particula &l la'all;a.- ...................333

ZJJ 2.2.5. Particula

-l larta...- ...................333

379
 2. PARTTCULELE CARE APAR ix spcvExTE VERBALE............. .........334
3.1. Particulele moduluiconjunctiv .........334
3.1.1. Din prima serie fac parte:........ ...335
3.1.2. Particula U lan .........336
3.3. Particulele timpului viitor..... ............339
3.4. Particula ri........... ...........340
4. PARTICULELE DE EXCEPTARE....... ..................340
5. PARTICULELE INTEROGATIVE..... ....................343
5. . Exista doud particule interogative ..... .....
1 ............343
6. PARTTCULELE NEGATTET $r rNTERDrCTiEr...... ......."........34s

6.1. Din prima categorie fac parte: ..........345

6.2.Din cea de-a doua categorie fac parte particulele: ...............349
7. PARTICULELE RASPMTSULUI AFIRMATIV ............. ........350
8. PARTICULE CU VALOARE EXCLAMATIVA .....................351
8.1. Particulele de adresare (de vocativ) ....... . ..... .....................351
8.2. Particulele mirS.rii ...........353
8.3. Particulele avertiz5rii............. ...........354
9. CONJUNCTrrLE..... .............3s4
9.1. Conjuncliile coordon5rii........ ...........354
9.1.1. Conjuncliile copulative............... .................355
9.1.2. Conjuncliile disjunctive............... ................357
9.1.3. Conjuncliile adversative.............. .................359
9.2. Conjuncliile subordondrii .................360
BIBLIOGRAFIE........... .........,.....367

380
 A. PROBLEME GENERALE

1. GENUL GRAMATICAL

tn hmba arubd. se deosebesc doud genuri gramaticale: masculin (-SiX

muSakkar) qi feminin (d-? mu'annat). Trebuie remarcat de la inceput cd intre

genul gramatical gi genul natwal nu existd o corespondenld obligatorie. Astfel,

existi cuvinte care exprimd stiri specific feminine qi care nu au o marcd a genului
feminin, ex.:
tbE naml,,gravidd", *)U pliq,,divorfatS",jG' oqir,,steril6", *|r
murdi( ,,carc al6pteazt'. Existd gi situalia inversd- nume care desemneaz[

exclusiv bdrba.ti gi care apar cu marca femininului 'a(t), ex.' a'lJ:i' fuaEfa(t)

,.inlocuitor , calif',\jj rdwiya(t) ,,povestitor, rapso d-,L\; 'allama(t) ,,inv6fat

mare, savant". Araba ulilizeazF., aqadar, genul in calitate de categorie gramaticald,

fbrd ca intre el qi sexul natural s5 fie in mod obligatoriu o corespondenld.
De regul[, genul numelui se recunoaqte in arabd dupd prezenla sau absenla

unei mdrci. Doar genul feminin este marcat cu sufixe, iar absenla acestora denoti,
in general, apartenenla cuvdntului la genul masculin. Un numdr relativ mic de
cuvinte sunt de genul feminin fErd sd aib[ una din mdrcile acestuia. ln multe
cazulri, chiar qi cuvinteie care dupi sens aparlin sexului feminin au primit marca
1
morfologici a femininului.

1
Autorii arabi au deosebit femininul gi masculinul natwal, pentru care au folosit termenir sl-
mu'anna! al-haqlqiyJ) ,,femininul adevdraV natural" Si al-rut/akkar al'fuaqtqiyy ,,rnasculinul
adevdrat/ natural" de femininul gi masculinul g'amatical, pentru care au utilizat termenii c/-
mu'annn!magdziyyan,,femininul in mod metaforic" { al-mtQakkar ma{dziyyan ,gnasculinul in

mod metaforic" sau mulakkar layr $aqlqiyy,;nasculinul neadevlraV nenatural".

 Prin separarea cuvintelor de genul feminin qi a unui numd.r mic de cuvinte
de genul comun se distinge qi lexicul de genul masculin.

1.1. Numele de genul feminin

Dupd formd, apa4in genului feminin numere cu urmdtoarele sufixe:

1.1-1. Sufixul 'a(t) 1!, marca cea mai frecvent[ a femininului in limba
arabd., se intalnegte in aproape toate limbile semito-hamitice lucru care
demonstreazd vechimea sa foarte mare. in alte limbi semitice existd rur sufix -1,

care se regdseqte qi in limba arab1 sub forma -td' maftiitpa doar in cdteva cuvinte:

,rfu15::, 1",'ll ,,sord',, ;15i1 ,,dou6,,, Lli ,,cea cu,,, EIS ,,ambele,,, tii ,,lua*
f',r,:

m5.runt". chiar gi in aceste cazuri, el apare uneori dublat de sufixul -a61:4! ,,fiicd',,
c.ltjrlJ ,,dou6,,, Aia ,,lucru mArunt,,.
Sufixul 'a(t) aparc atdtlanume concrete de sex feminin cdt gi la alte nume

concrete sau abstracte, ex.: Ail ,,fiicd", 4":'j ,,so!ie,,, !15i ,,fatt,, 4t
,,orag", l-:il- ,,pagint', {llijl! ,,demisie,,, LA,,guv€rrr,,, {S! ,,fiorre,,, 4it!j

,,culture", L[J",,politicd", fli=,,via!E,,.

Observafii:
a) in cdteva canxi sufixul -a(t) devine marc6 nominali:
-prin ad6ugarea sufixul:ui -a(t) la anumite adjective se oblin nume abstracte, ex.:

tG-t ,,insolent" ) t\!J ,,insolenfa"; L:6,,rdu" (adj.) > fi!,,rdu,,(subst.)

- in limba modemd, numeroase nume abstracte au rezultat din addugarea
sufixului 'a(t) la forma masculinS. a adjectivului de relalie sau chiar direct la un alt
cuvAnt, ex.: l9-l; ,,personal" > qj::.3 ,personalitate,,;
tdfr,,realist,,
> {StJ
,,realism", i,Strft ,,socialisf't i]$f-,j]i,!,,socialism,,, i-,1:f ,,majoritar,,> tr-Lg.l

,,majoritate".

8
;:nui numar mic de cuvinte - de la uneie nume colectir-e. prin adaugarea sufixubt -a(t) se obline
numele de unitate, ex.: iLll,,mere"(col.) t t6j ,,un mdr"; [Ji ,,4]fine" I {!l

..o albind" etc.

in cazul numelor de materiale gi substanle, derivatul cu sufixul -a(t)

urmi.toarele sufixe: desemneazd o bucatd sau o pies[ din materialul sau substanla respectivS, .*., \;=
nti' a femininului in limba ) !4> hotdo,,o bucati de fier"; l6'j
ftadrd,,fier" zu{A{,,sticid, geam"
mito-hamitice lucru care
t l'ilij zuia{a ,,o sticld"; |-rU'-t ragiiE ,,plumb" > i'2G'S ra;iipa,,plumb,
;emitice existS. un sufix -1,
elon!".
ifia doar in cdteva cuvinte:
- De la forma de infinitiv Ul! se obline prin adiugarea sufixului -a(t)
'. 5$ ..a66e1e", L',i ,,lucru
numele de o data, ex.: }'jb Qaraba > A|'ja furba(t) ,,o loviturd"' LJi {alasa
sufxul -a61:4\,,fricd",
> a+Ji {alsa(t),,o gedin!6".

Iar de la formele derivate se obline numele de o dati prin addugarea

feminin cAt qi la alte nume
'r4\ ;61sssnts ,,a zdmbi" t ibtisam
sufixului -a(t) la maEdar-ul obignuit:
.sofle". !E! ,,fatd", 4+t iL,111i

i3;"i ,,916n4,,, Lilfi .,zdmbet" > Lt,j:l ibtasama(t) ,,un zAmbet"; Ld"31! intafa(a ,,a se ridica, a se
iem".
revolta" > L:u$t intiJE(,,ri dicare" > i;611! intifi (a@,,revolt5; intifadu" .

in numele de acliune ai unor verbe care aparlin unor rdddcini cu consoane

slabe sufixul -a(t) apare pentru a compensa absenla celei de-a treia radicale in

forma respectivd sau numai faptul cd ea e o consoand slabd, G-l wa'ada ,,a
'minald.: "*.'
oblin nume abstracte, ex.: promite" > !r9 'ida@,,ptomisiune"; ?81 'aqama ,,a ridica, a construi" > Ll-ll
>+..rdu"(subst.) 'iqama(t),,ridicare"; i': rabba ,,a educa" , +'-f tarbiya(t),,educare; educalie".

: au rezultat din addugarea b) Autorii arabi au grupat toate numele cu sufix,ll -a(t), adicd at6,t pe cele

de sau chiar direct la un alt de genul feminin cAt qi pe cele de genul masculin prin expresia (H'Lil d'Al ot-
!
-..
:": -4{j.realist" > "A:rifJ mu' annut lffiiyy an),,femininul ca pronunfie".
'"'t
.-€' ..maJonlar"
"t{irlLi
. c) La pa',,tzd sufixul -a(t) se pronunli -a(ah). ln dialecte acest sufix s-a

redus in general la -a.

9
 f .i.2. sufixd, -a'(u), cunoscut in terminologia arabd sub numele de *Jl
irJ3L 'alif mamduda se lntdlnegte la un numdr restrdns de nume, ex.: ix;l,
huyala'(u) ,,arogantd", ;l ;2 Eaftrd,(u) ,,degert, pustiu,,, 'ol+ layda'(u)
,,degert, pustiu", ;qJS kibriyd'(u) ,,mfindrie, arogantd,,, Ltrtt ,a/ra,(u)

,,fecioar5".
sufixul -a'(u) este marca formei feminine a adjectivelor de tipul
UJI'sJ's4y1care desemneazE culori gi defecte frzice,"*.. L++l ,abya{(u),,db,, )
;l;, bay(a'(u) ,,albd", L';t 'a,ra{(u) ,,pchiop,,

,,qchioapd".
De asemenea, acest sufix se mai intAlnegte qi la alte adjective, in afara
categoriei menfionate, ex.: ;Etl ftasnd'(u),,frumoasi.,,, ;Li,L! falgia(u) ,,carc
inspird repulsie".

1.1.3. Sufixul -a,notat prin ij,:-3;41 'afif maqsfira, se intdlnegte la un

numdr limitat de nume abstracte qi infinitive, nume concrete gi adjective, ex.:

6|;1 bdr|,,veste imbucurdtoare", u;J-r$ fawla,,anarhie", cajS,.l' iakw7

,,pl6ngere", LrJSi /ikra,,amintire", ;+= 71s61e,,gravidd"(adj.).

Acest sufix se intAlneqte, de asemenea,la forma de feminin a elatilului
i]oSl' s7 s1 1u1 cu valoare de superlativ relativ :

'$\l ol-'okbar(u),,cel mai mare" > dJi<ll al-kubra,,cea mai mare,,

C-ll aL'a'gam(u),,cel mai mire!" > ,r*UiJt al:ufma,,cea mai mlreald,,

in cazul riddcinilor cu R3 consoani slabd, in forma de feminin a elativului

aceasta reapare. DacI aceastl consoani slabd este y, atunci -d lung se noteazd pe

'alif madda in loc de 'alif mnqgura.Ex.:

e\l 'adnA,,mai apropiat" >V Arotya,,cea mai apropiatd;aceastd lume

(in opozilie cu,,lumea de apoi")"

10
l trah sub numele de *Jl ;L\ 's'1e,,mai inalt" t []i 'ulyd,,ceamai inaltS, suprem6"
sins de nume, ex.: iX;L ,; il 'aq4a,,mai indepdrtat'> ,5'Li qu{w|,,cea mai indepdrtati"
- pusriu", Ll+ buyda'(u)
Obsevafie:
garrlr. ;l;n'ayra'(u)
Se observd cd 'alif mnqgfrra, ca gi 'alif madda, nu este marcd a

femininului atunci cAnd ea rentlti. din R3 a r5dicinii de la care provine cuvAntul

a adjectivelor de tipul
'-+il respectiv: ,r:3ll ,,6614fir1", lilill,,parfumul", Jt!t L+b;ll,,consiliul suprem".
*-r 'abya((u),,alb" >
t,- 5. Femininul lfi se intrebuinleazd frecvent cu valoare substantivald,
,iop-
insemndnd,,aceastd via[dl lume", ex. :

i la alte adjective, in afxa

ce-FlS3 ,r" l-: : [$,t," Ln.+
,,Bunicul ei este dintr-o lume, iar noi suntem dintr-o alti lume" (N.M.,
s-, ;Lr,= falpin(u) ,,care
'Awlad,497)
rrq;tua, se tntAlneqte la un
prin analogie, numeralul ordinal Uil ,,prim" qi pronumele nehotdrdt ]Al

concrete gi adjective, ex.: ,,alf' au forma femininului derivati dupd aceeaqi schem[: J3l ,,prim5" 5i .rJ:l
I .,anathie", c{:# iakwd ,,a1t6".

Sufixul se regSseqte gi in forma de feminin a numeralului lil ,,unu",

id5"(adj.).

na de feminin a elativului devenitd prin disimitare c.s.r!! ,,una".

Adjectivele de tipul i);3 fta'tan(u), |afi tanwtn, au la forma feminind

'*uhra o,cea mai mare" sufixul -a (forma (5Jli1, ex.:

mireatS" bx,s kastan(u),,1eneg" >'.5lls kasla,,leneg5"

"qrn,-c€amai
ma de feminin a elativului Lt
lxl--, alidn(u),,insetat,, > slL;, ati d,,insetatt,

mnci -fr hmg se noteazd pe Observafie:

Trebuie fbcuti deosebire intre sufixele propriu-zise'a'(u) qi -a, care nu au

mai ryryiata aceast5 lume tanwtn, pe de o parte, qi intre terminaliile 'a'(an) Si 'an (determinat -a), pe de
altA parte, renitate din modificirile antenate de existenla unei consoane slabe in

11
 .:rffa-
-

calitate de R3 in rdddcinile de la care provin cuvintele respective. De la rdd6cina

'!y, de exemplu, numele de acfiune al formei IV este ;,lJot!,,acgiunea de a da',, iar

participiul pasiv este ,$(determinat,rExlt; ,dat,.cuvintele de tipul acestora

din urmd sunt de genul masculin.
O serie de cuvinte imprumutate in perioada moderna din limbile egropene
primesc la sfArqit 'alif madda ca marc6 a femininului: l'1;l 'u6;rU ,,oper6,,
|i:"5'1sl'vv11sg17a,,orchestrd", Lil-, slnima,,cinema,,, l3i.:i iamban1d
,,gampanie".

1.1.4. Sufrxul -i s-a conservat in limba arab1 doar in forma )haya,al(i),

iar in limba arabd. contemporand s-au p[strat doar cdteva cuvinte cu acest sufix.

Infinitivul )vi 1a'ali are mai degrabd valoarea unui imperativ decAt
valoare nominald; ex.:

-tllo hadari,,feregte-te!"
El se regisegte insi dublat de un alt sufix al femininului in forma {J1;,
ex.: bl-6 karahiya(t) ,,dezgust, urd,,, bliJ rafilhiya(t),,belqug,
prosperitate".

De asemenea, acest sufix se mai intdlnegte in cdteva nume proprii de femei

qi animale (-rtrl ftafldri, V]f'A qa.tdmi, +l^L:i, bataJi) qi in toponime (;til 4ffiri,
CX- patafii ,,unul din numle oraqului Makka").

1.1 .5. Sunt feminine dupd sens sau dup6 intrebuinfare, fbrd a avea o marcd
speciali, urm[toarele categorii de nume:

1.1.5.1. Numele proprii de femei arabe sau imprumutate, ex.: 3b nna61

(Hind), 3GJ^sy's71r1(Su'ad), ',iL'Jzaynab(u) (Zainab),maryam(a) (Mariam).
I'I.5.2. Numele comune care desemneazd, frinte umane sau neumane de
sex feminin, ex.:
oel'o**,,mamd"
b5l 'ono,,mdg5rifd"
t2
 J.
: rcsp€ctive. De la rdd6cina ,t:*'arfis ,,mireasd" E Ugr ;apa'
itt ..u"6*t"a de ada", iar Observafie: Numele incluse la ultimele doud paragrafe au fost numite de
Curintele de tipul acestora autori prin expresia V;;,^ 6'$ 4u'annat-mn'nawiyyan,,feminin dupd sens".
1.1.5.3. Numeie de !dri, ora$e, triburi, arabe qi nearabe, prin analogie cu
demE din limbile europene numele comune isz';1\ 'svQ,,pimAnt", 'a'33 6vq'a(t) ,,tinut", 4* matrtna(t)
Iui: l';yl'u6;ru,,opera",
,,orag", i t\ t at d a (t),,localitate",'4' j q ariy a (t),,sat".
t
lema", $i:.i iambantit ex.'j'-+ misr1tr1,,Egipt"
t'.1'
Sl-:-r - - .
rumdniyd,,RomAnia"

iy!^t Timsi q (u),,D arnasc" ..-,-.rL=-i bilh fr.r is t,,Bucureqti"

loar in forma )Li 1a,al(i), t'zo

talsI turkiyd ,,Turcia"
'a cuvinte cu acest sufix.
Ulj qurayi,,Qurayq"(trib)

Observafie: Fac exceplie c6teva denumiri vechi de !6ri care sunt de genul
area unui imperativ dec6t
masculin, ex.:

i:4 un n an (u),,Libarf ', iirlt aL' ur dunn(u),,lordania", bl :*ll al-' irdq (u)

,,Irak"
iemininului in forma trljbi, manifesti o tendin![ de a trata qi alte nume de
in limba contemporani se

+GJ rafahiya(t),,belgug,
16ri arabe (care nu au marcd de feminin) ca masculine: L$I ol-yoman(u)
,,Yemen", j-"+ m;s77t4,,Egipt" $i ]t! qa!ar(u),,Qatar".
iteva nume proprii de femei
Numele de lari care sunt simlite ca fiind la origine nume comune sau care
;i in toponime (;13L 4afari,
conJin in alcdtuirea lor un nume comun de genul masculin sunt tratate ca

masculine: i+Jtl al-ma{rib(u),,Maghreb; Maroc".

ninpre, fard. a avea o marc[ I.1,.5.4.Nume1e pXrliior qi organelor perechi ale corpului omenesc, ex.:

b3l 'odrn,,ureche"
i(
1t .?
: ,,palma mdinii" (+i
,{
)rumutate, ex.: 4 hind(u) masculin)
h). moryam(u) (Mariarr). 7l j /ird,,,bra!" &'oyr,,ochi"
rle rurume sau neumane de
lJ>t riflt,,picior" 4 katy,,umdr"

ls zind,,antebra!" \ ynd,,mAn6"
rfue-

13
 AL saq,,pulpd" b4 yamtn,,mAna dreaptd"

iti qadam,,laba piciorului"(qi masculin) l17t!' 5 ;2x61,,mdna stdng[,,

Existd insl qi exceplii, in sensul cd unele din aceste nume sunt de genul
masculin, ex.:
l:,=- L: hfuEib,,spr6.nceand,,
Zv gudg,,tamplA"
o*
yada ,,obraz,, U"-r mirfaq ,,cot"
1.1.5.5. Numele de v6nturi, prin analogie cu 6.,r frh,,vent,, care este de
genul feminin. Ex.:

l+y+ {aniib,,vAnt de sud" Ul4 Simat,,vAnt de nord,'

\-it aonar,,v6nt de apus" V Eab(an) ,,vAnt ugor de

est"

i fi t or6rm,,v 6nt fierbinte" U* qabut,,vdnt de est"

)J; Qarilr,,vdnt fierbinte de noapte"

1.1.5.6. Numele focului gi, prin analogie, ale infernului, dar gi ale paradisului,

ex.:

t t.
Ju nQ.f ,,Ioc" 4"r karn ,,rdzboi"
ff {ahannam,,infem" 9 siqr,,focul infemului"

li'-,. sa'Tr ,,focul infernului" & la4@n),,fldcdri, iad"

cr:rJ Jirdaws,,paradis"(gi masculin)

r.r.5.7. Numele colective g.:t oU iibh at-{dm. desemnand animale, de
la care nu se deriv6 nume de unitate, ex.:

,\! 'tnn,,c5.mile" r-ri /awd ,,grup mic de

cdmile"

& 7ror, ,,"^,' ft ganam,,oi"

t4
 -..rCr-

I trtft -m,Ana dreapti" 1.1.6. Sunt de genul feminin un numEr de nume care nu au nici una din

iAa-nana stAngS" mlrcile femininului qi nu fac parte din caregoriile menlionate. Cele mai uzuale
dintre acestea sunt:
rtEsE nrrme sunt de genul
t .'* v
L-.,! ;s1 ,,posterior" LP SAWS,,Soafe'-

f.o;ndgt,,tiimplA" '5rAt 'af(an) ,,qarPe" 7!'z dabu',,hiend"

tl
A bi'r,.fdntdnd, pu1" 'C* dit' ,,coastd"
f1*frtfoq -cot'
?*1{-vfut", care este de it4'3 p,bAn,,qarpe,, U'$ mrs,,burtd"
\lt aar,,cas[" l3i,ss 7sn1,,bd1, baston"

f-1ri51;4,,vdnt de nord" ?,s rrh*,,uter" i,G ya,s,Jopor,,

'- yb(an) ,Jant uqor de 6's rah(an) ,,piatrd.de moard" btS /to" ,,cupd"

U sinn,,dinte" ijo: ns'1,,sanda"

l#qshill,,vdnt de esf' Se disting in acest grup de nume feminine prin uz cAteva nume de

rroapte" u^stensile:
. t ,a t l.z , .
fiilui, dar qi ale paradisului, l@t ,ul3r,uiS(:_FJ.

Numele de instrumenie sunt, de altfel, cu precSdere, de genul feminin.

2'J1A
Acest lucru este demonstrat qi de numele de instrument cu schema fta"Al1a) ,
tb 'r.5zbrrli"
care s-a denoltatin perioada modernd.
-focul infernului"
Alte cAteva ngme desemneazd animale mici, de temut sau demne de
ry@t),,fldcdri, iad"
dispre!:

bW. gt1..
frn' desemnAnd animale- de
'siil,

1.2. Numele de gen fluctuant

tJ" EE td ,,gfrp mic de Existd o categorie restrAnsd de nume (substantive gi adjective) al cdror gen
nu este precizat. Ele se acordS atAt cu masclinul cit qi cu femininul. in cadrul

l3*W-of' acestei categorii a numelor de gen fluctuant se disting:

15
 1.2.1, Numele colective-nume de animale, insecte, plante gi
fructe-
care se derivi nume de unitate (LAl1 eV-,\ 'ssrna' al-pns), ex.:

\ tog ,;a!e" il'"= h sa6rt,,porumbei,,

V to*r,,curmale" il. namt,,furnici"
iS nafu1,,albine,, U1; nsLl,,palmieri,,
1.2.2. Numele literelor alfabetului, care, de obicei, apar acordate
femininul, ex.:
iJJ.-iJl ,-il)tl 'alif maqEfrra
613r" Jl 4\t ,orn *amduda

cJ.e-*ll oll.Jl 6' marb6g

1.2.3. Numele colective care denumesc grupuri de fiinfe rafionale,

nu le corespundd un nume de unitate

1C"Jf A,"*l rssad, al-iam), ex.:

fi tugr,,negustori"
ij qor*,Bopor,lume"
l\17stfi,,c51drefi" i-ylt rat,,lume, oameni"
-ua 1 rah!,,grup de oameni" f nafar,,gilp de oameni"
r.2.4. o serie de mrme care, prin uz, se acordd atdt cu masculinul cdt gi cu
femininul:
Li) 'W,,subsuoard')
& g"th,pace"
iV)' n n a*,,degetul mare,, t); pataft,,bine,'

Lri_,11'u"oub,,iepure,, ,;L fuft@n),,dimineagd"

\li),,'irar' E F (arb ,,mierc albd"

i-i^) 'tgta. ,,deget', LV fin a',,calitate inndscut6',

ir,liJ furlab,;vulpe"
A-h gnq,,drum"
\L 'ag7,,posterior" 76 Eanal2,,aripd"
UI= hnl,,stare,, ie|h 'ort,,nunt5"
t6