Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
CURS 05
EDMUND N.BACON:
Forma arhitecturala este punctul de contact intre volum si spatiu . . . Forma arhitecturala, textura, materialele, modularea luminii si a umbrei, culoarea, toate se combina pentru a induce calitate spiritului ce articuleaza spatiul. Calitatea arhitecturii va fi determinata de abilitatea proiectantului de a folosi si relationa aceste elemente, atat la interior cat si in spatiul din jurul cladirii.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
Forma esate un termen care are mai multe intelesuri. FORMA ca aparenta exterioara ce poate fi recunoscuta si care identifica. Un scaun; sau persoana care sta pe scaun. FORMA ca aluzie la o conditie particulara in care ceva se intampla, actioneaza sau se manifesta. Gheata sau aburul ca forme / stari ale apei. DEFINITIE In artele vizuale de cele mai multe ori utilizam termenul de FORMA pentru a denumi structura formala a unei lucrari modul in care
| 2009-2010 |
elementele si partile compozitiei sunt aranjate si coordo-nate pentru a alcatui un tot, pentru a produce o imagine coerenta.
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
Ne vom referi in cadrul cursului la FORMA atat ca structura interna ca si ca definire exterioara. FORMA este principiul care confera unitate intregului. Limba engleza: FORM SHAPE Limba romana: FORMA CONTUR In vreme ce FORMA include de cele mai multe ori un sens al tridimensionalitatii plinului sau volumului, CONTURUL se refera strict la aspecte esential formale ce definesc aparenta configuratia sau dispunerea relative a liniilor si contururilor care delimiteaza o forma sau figura.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI CONTURUL DEFINITIE = Desenul sau suprafata care delimiteaza configuratia unei forme intr-un mod definitoriu. Conturul este atributul principal prin care identificam si categirisim formele.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI
MARIMEA DEFINITIE = Dimensiunile fizice de lungime, latime si adancime ale formei. Cand vorbim de marime diacutam si de PROPORTIE si de SCARA Daca proportiile unei forme sunt date de aceste dimensiuni, scara este determinata de marimea formei relativa la alte forme intrun context anume.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI Culoarea este proprietatea care distinge cel mai bine forma de ceea ce o inconjoara. Culoarea influenteaza greutatea vizuala a unei forme.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
CULOAREA DEFINITIE = Un fenomen de lumina si perceptie vizuala ce poate fi descris in termenii perceptiei drept nuanta, intensitate si tonalitate cromatica.
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI Textura determina gradul in care suprafata unei forme reflecta sau absoarbe lumina.
TA02
FORME PRIMARE
TEXTURA DEFINITIE = Calitatea vizuala si mai ales tactila pe care o capata o suprafata prin marime, contur, aranjament si proportiile partilor componente.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI Formele au deasemenea proprietati ce tin de relatiile intre elemente, care guverneaza schemele de compunere ale elementelor formale. POZITIA DEFINITIE = Amplasarea formei fata de ceea ce o inconjoara sau fata de campul vizual din care face parte.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
ORIENTAREA DEFINITIE = Directia pe care o forma o capata fata de planul de referinta, punctele de vedere, fata de alte forme sau fata de observator.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TA02
FORME PRIMARE
INERTIA VIRTUALA DEFINITIE = Gradul de concentrare si stabilitate al unei forme. INERTIA VIRTUALA a formei depinde de geometria sa dar si de forta gravitatiei, orientarea relativa la planul de referinta si planul de vedere
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI Toate aceste proprietati ale formei sunt in realitate influentate de conditiile in care le privim. * o modificare de perspectiva sau unghi de vdere ofera ochiului nostru contururi sau aspecte diferite ale formei * distanta la care ne aflam determina marimea aparenta a formei * calitatea luminii influenteaza claritatea conturului si structura formei * campul vizual din jurul formei influenteaza abilitatea noastra de a citi sau identifica forma
POZITIA
ORIENTAREA .
INERTIA VIRTUALA
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PROPRIETATILE FORMEI Toate aceste proprietati ale formei sunt in realitate influentate de conditiile in care le privim. o modificare de perspectiva sau unghi de vdere ofera ochiului nostru contururi sau aspecte diferite ale formei distanta la care ne aflam determina marimea aparenta a formei calitatea lumina influenteaza claritatea conturului si structura formei * campul vizual din jurul formei influenteaza abilitatea noastra de a citi sau identifica forma ORIENTAREA .
POZITIA
INERTIA VIRTUALA
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CONTURUL
| 2009-2010 |
Conturul se refera la desenul caracteristic al unei figure plane sau configuratia suprafetei unei forme volumetrice. Conturul este primul element prin care recunoastem, identificam, si categorisim orice figura si forma. Perceptia noastra asupra conturului depinde de gradul contrastului vizual care exista de-a lungul separatiei intre figura si ceea ce o inconjoara sau intre forma si fond.
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CONTURUL
| 2009-2010 |
Modelul miscarii ochiului pentru parcurgerea unei figuri, conform cercetarilor prof.Alfred Yarbus de la Institutul pentru prpblemele de transmitere a informatiilor/Moscova. Dupa Francis Ching
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CONTURUL Villa Stein / Le Corbusier In acest proiect compozitia ilustreaza un joc intre contururile unor volume si contururile unor suprafete. In arhitectura ne preocupa in legatura cu conturul urmatoarele elemente: ~ pardoseala, peretele si planurile tavanului care inchid spatiul. ~ golurile pentru usi si ferestre in cadrul inchiderilor spatiului. ~ silueta si desenul formei cladirii
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CONTURUL Exemplele care urmeaza ilustreaza modul in care conturarea jonctiunii dintre volum si spatiu exprima maniera in care contururile volumului cladirii se desprind de planul de fundal si se deseneaza pe cer.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pavilionul central. Horyu-Ji Temple / Japonia
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CONTURUL
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Moscheea Suleymanyie / Constantinopol
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
FIGURI REGULATE Psihologia Gestalt afirma ca mintea actioneaza asupra campului vizual simplificand pentru a-l intelege. Intr-o compozitie de forme, tindem sa reducem ceea ce se afla in campul nostru vizual la contururile cele mai simple si mai regulate. Cu cat conturul este mai simplu si mai regulat cu atat este mai usor de perceput si inteles.
Din geometrie stim ca cercul si infinita serie de poligoane regulate care sunt inscrise in acesta constituie figurile geometrice regulate. Dintre acestea cele mai importante sunt primele, respectiv cercul, trunghiul si patratul.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
FIGURI REGULATE
CERCUL O curba plana avand toate punctele echidistante fata de un punct exterior curbei.
TRINGHIUL O figura plana avand trei laturi si trei unghiuri.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PATRATUL O figura plana avand patru laturi egale si patru unghiuri drepte.
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CERCUL Cercul este o figura centralizata, introvertita, ceea ce il face sa fie in mod normal stabil, concentrat in sine. Plasand un cerc in centrul unui camp centralitatea sa inerenta se intareste. Asociind cercul unor forme drepte sau unghiulare sau plasand un element de-a lungul circumferintei sale,se poate induce in cerc o aparenta miscare de rotatie.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CERCUL Cercul este o figura centralizata, introvertita, ceea ce il face sa fie in mod normal stabil, concentrat in sine. Plasand un cerc in centrul unui camp centralitatea sa inerenta se intareste.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Planul unui Oras Ideal Sforzinda / Antonio Filarete - 1464
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CERCUL Asociind cercul unor forme drepte sau unghiulare sau plasand un element de-a lungul circumferintei sale,se poate induce in cerc o aparenta miscare de rotatie.
Planul unui tatru roman - Vitruvius
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Epidaur teatrul in aer liber
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TRIUNGHIUL Triunghiul semnifica stabilitate. Cand este asezat pe una dintre laturi, trunghiul este o figura extrem de stabila. Cu toate acestea, cand este rezemat pe unul dintre varfurile sale, trunghiul poate fi intr-o stare precara de echilibru, in balans, sau sa devina instabil si sa tinda sa se rastoarne catre una dintre laturi.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TRIUNGHIUL
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Oscar Niemeyer Muzeul de Arta Moderna / Caracas 1955
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TRIUNGHIUL
Robert Berger House 1951
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
F.L.Wright Vigo Sundt House / Madison, Wisconsin 1942
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TRIUNGHIUL
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Piramida lui Keops, Gizeh
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PATRATUL Patratul reprezinta purul si rationalul. Patratul este o figura bilateral simetrica avand doua axe egale si perpendiculare intre ele. Toate celelalte dreptunghiuri pot fi considerate variante ale patratului deviatii de la norma prin adaugari de inaltime sau latime. Ca si trunghiul, patratul este stabil cand rezema pe una din laturile sale si devine dinamic cand este rezemat pe unul din colturile sale. Cand cele doua diagonale sunt una verticala, respectiv cealalta orizontala, totusi, patratul se Afla intr-o stare de echilibru in balans.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PATRATUL Compozitii rezultand din rotatia si modificarea patratului
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PATRATUL
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis I. Kahn Bathhouse / Jewish Community Center / Trenton, New Jersey 1954-59
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
PATRATUL
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Agora din Efes Turcia
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE In tranzitia de la contururile planurilor la volumele formelor se afla domeniul suprafetelor. In primul rand, suprafetele se refera la orice figura avand numai doua dimensiuni, cum ar fi o suprafata plana. Cu toate acestea, termenul de suprafata se poate poate referi si la multimea de puncte a unei curbe bidimensionale definind limita unui solid tridimensional. Exista o intreaga clasa de astfel de curbe ce pot fi generate si care fac parte din familia geometrica a curbelor si liniilor drepte. Aceasta clasa de suprafete curbe cuprinde urmatoarele: suprafete cilindrice suprafete de translatie suprafete riglate suprafete de rotatie paraboloizi paraboloizi hiperbolici
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE
SUPRAFETE CILINDRICE DEFINITIE = Suprafetele generate de glisarea unei linii drepte de-a lungul unui plan curb sau viceversa. In functie de curba, o suprafata cilindrica poate fi circulara, eliptica sau parabolica. Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata cilindrica poate fi privita mai curand ca o suprafata de translatie sau riglata.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis I. Kahn Kimbell Art Museum
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE
SUPRAFETE DE TRANSLATIE DEFINITIE = Suprafetele de translatie generate de culisarea unui plan curb de-a lungul unei linii drepte sau deasupra unui alt plan curb.
SEMESTRUL
2 | 2009-2010 |
SUPRAFETE RIGLATE DEFINITIE = suprafete riglate sunt generate de miscarea unei linii drepte. Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata riglata este in general mai usor de cofrat si de costruit decat suprafetele de rotatie sau de translatie.
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE
SUPRAFETE DE ROTATIE DEFINITIE = suprafetele de rotatie sunt generate de rotarea unui plan curb fata de o axa.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pantheonul din Mosta - Malta
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE PARABOLOIZI DEFINITIE = paraboloizii sunt suprafete ale caror intersectii de planuri sunt fie parabole si elipse sau parabole si hiperbole. Parabolele sunt planuri curbe generate prin miscarea unui punct care ramane echidistant fata de o linie si un punct fix care nu se afla pe aceasta linie. Hiperbolele sunt planuri curbe formate de intersectia unui con circular drept cu un plan care taie cele doua jumatati ale conului.
| 2009-2010 |
PARABOLOIZI HIPERBOLICI DEFINITIE = paraboloiziI hiperbolici sunt suprafete generate de glisarea unei parabole avand curbura ascendenta de-a lungul unei parabole avand curbura descendenta sau de glisarea unui segment de linie dreapta avanad cele doua capete pe doua linii curbe. Pot fi considerate in acelasi timp suprafete riglate si suprafete de translatie.
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE Suprafetele riglate au o curbura ascendenta pe o directie si o alta descendenta pe o directie perpendiculara. Zonele avand curbura descendenta prezinta un aspect de arc in timp ce zonele avand curbura ascendenta se comporta ca o structura pe cabluri. Daca colturile unei suprafete riglate nu sunt sustinute va fi prezent un efect suplmentar, intreaga suprafata comportandu-se ca o grinda.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE Baza geometrica pentru aceste suprafete curbate poate fi utilizata efectiv in modelarea digitala tot atat de bine ca si in descrierea, fabricarea si asamblarea elementelor si componentelor curbiliniare in arhitectura. Fluiditatea suprafetelor curbe contrasteaza cu natura unghiulara a formelor rectiliniare si sunt potrivite pentru a descrie forma unor structuri cu panze subtiri precum si a unor elemente de inchidere neportante (tavane, invelitori).
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
SUPRAFETE Suprafetele curbate simetrice, cum sunt domurile si boltile au o inerenta stabilitate. Suprafetele curbe asimetrice, pe de alta parte, pot fi mai viguroase si mai expresive ca natura. Contururile lor se schimba dramatic in functie cum sunt vazute din unghiuri diferite.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE Cuburi, conuri, sfere, cilindrii sau piramide, sunt forme primare grozave, pe care lumina le pune in valoare; imaginea acestora este dinstincta si tangibila fara ambiguitate. Pentru aceasta ratiune ele sunt forme frumoase, cele mai minunate forme. [Le Corbusier] Contururile primare pot fi extinse sau rotite pentru a genera forme volumetrice sau volume care sunt distincte, regulate si usor de recunoscut. Cercurile genereaza sfere si cilindrii; triunghiurile genereaza conuri si piramide; patratele genereaza cuburi. In acest context termenul de solid nu se refera la duritatea substantei ci mai curand la corpul sau figura geometrica tridimensionala.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE SFERA Un solid generat de miscarea de revolutie a unui semicerc in jurul diametrului sau, a carui suprafata este constituita din toate punctele echidistante fata de centru. O sfera este o forma centralizata si concentrata in cel mai inalt grad. Ca si cercul din care este generata, este centrata in sine si in mod normal stabila in mediul sau. Poate sugera rotirea intr-o parte, cand este plasata pe un plan inclinat. Din orice punct sfera se vede ca un contur circular.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
2
Atomium Bruxelles C-N Ledoux Maupertius 1775
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE CILINDRUL Solidul generat de miscarea de revolutie a unui dreptunghi in jurul uneia din laturile sale. Cilindrul este centralizat fata de axa care trece prin centrele celor doua fete circulare. De-a lungul acestei axe cilindrul poate fi usor extins. Cilindrul este stabil daca este rezemat pe una din fetele sale circulare; devine instabil in momentul in care axa sa central este inclinata fata de verticala.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Eero Saarinen Capela M.I.T / Cambridge, Massachusetts
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE CONUL Solidul generat de miscarea de revolutie a unui triunghi drept in jurul uneia dintre catetele sale. Ca si cilindrul, conul este o forma extrem de stabila cand reazema pe baza sa circulara si este instabil in momentul in care axa sa verticala este inclinata sau rasturnata. Conul poate de asemenea sa rezeme pe varful sau aflandu-se intr-o stare precara de echilibru.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
EtienneEtienne-Louis Boulee proiect pentru un cenotaf 1754
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE PIRAMIDA Un poliedru avand baza poligonala si fetele tringhiulare intalnindu-se intr-un varf comun. Piramida are proprietati similare celor ale conului. Deoarece toate suprafetele sale sunt plane, totusi, piramida poate rezema de o maniera stabila pe oricare din aceste fete. In timp ce conul este o forma moale, piramida este relativ unghiulara si dura.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
I. M. Pei Extindere Louvre / Paris
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE CUBUL Un solid prismatic delimitat de sase fete patrate egale. Unghiul dintre oricare doua fete adiacente este drept. Din cauza egalitatii dimensiunilor sale cubul este o forma statica, careia ii lipseste aparent orice miscare sau directie. Cubul este o forma stabila cu exceptia situatiilor in care este rezemat pe unul dintre colturi sau pe una dintre muchii. Desi profilul sau unghiular este influentat de punctul din care este privit, cubul ramane o forma recognoscibila in cel mai inalt grad.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Focs House Erlichhausen Architects
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
VOLUME PRIMARE
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Michael Graves Hanselmann House
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
FORME REGULATE SI NEREGULATE DEFINITIE Formele regulate sunt cele ale caror parti sunt legate intre ele de o maniera consistenta si ordonata. Ele sunt in general stabile in natura si simetrice fata de una sau mai multe axe. Sfera, cilindrul, conul, cubul si piramida sunt exemple de forme regulate.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
FORME REGULARE SI NEREGULATE
Formele isi pot pastra regularitatea chiar cand se transforma dimensional sau prin aditionare sau extragere de elemenete. Ca urmare a experientei noastre cu forme similare putem sa ne construim mental un model al intregului originar chiar cand unele parti lipsesc sau au fost adaugate.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
FORME REGULATE SI NEREGULATE
| 2009-2010 |
DEFINITIE Formele neregulate sunt cele ale caror parti difera ca natura si sunt intre ele intr-o relatie lipsita de consistenta. In general, sunt asimetrice si mult mai dinamice decat formele regulate. Ele pot rezulta din forme regulate carora le-au fost extrase elemente neregulate sau din compozitii cu forme neregulate.
SEMESTRUL
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
TA02
FORME PRIMARE
In vreme ce am admis ca prin volum intelegem atat plinul cat si golul tri-dimensional, formele neregulate pot sa fie continute in forme regulate sau forme regulate pot fi continute in forme neregulate.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA
O compozitie regulata alcatuita din forme regulate.
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
F. L. Wright Coonley Playhouse / Riverside, Illinois 1912
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forme regulate in cadrul unei compozitii neregulate.
Moscheea Sultanului Hassan Cairo 1356-63
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
Forme neregulate
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Filarmonica din Berlin Hans Scharoun 1956-63
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Compozitie neregulata cu forme regulate

Vila Imperiala, Katsura - Japonia
TA02
FORME PRIMARE
FORMA
CURS 06
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
TA02
FORME COMPUSE PRIMARE
FORMA

Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 05 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Pavilionul central. Horyu-Ji Temple / Japonia

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Moscheea Suleymanyie / Constantinopol

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

TRINGHIUL O figura plana avand trei laturi si trei unghiuri.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII