Curs 11 Teoria Arhitecturii Ta02

COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
notiunile de proportie si scara, aflate intr-o stransa legatura. In timp ce scara se refera la dimensiunile unui obiect fata de un standard de referinta sau la dimensiunile un UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT Aceasta relatie poate fi nu numai numai de marime ci si de cantitate sau nivel. Daca in mod obisnuit avem de ales intre cateva alternative cand determinam proportiile u
CURS 11
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
PROPORTIE SI SCARA Notiunile de proportie si scara sunt intr-o stransa legatura. Scara se refera la dimensiunile unui obiect fata de un standard de referinta sau la dimensiunile unui altui obiect. Proportia se refera la relatiile armonioase intre partile unui obiect, sau intre o parte si intreg. Relatiile pot fi nu numai numai de marime ci si de cantitate sau nivel. In mod obisnuit, cand determinam proportiile unor obiecte, avem de ales intre cateva alternative: o parte dintre acestea ne sunt date de natura materialelor, altele rezulta din modul in care elementele cladirii raspund fortelor sau modul in care sunt realizate.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
PROPORTII MATERIALE Toate materialele in arhitectura au proprietati distincte de elasticitate, duritate si durabilitate. Deasemenea exista o limita de rezistenta la solicitati a fiecarui material dincolo de care se produce ruperea, spargerea sau distrugerea. Solicitarile in materiale rezultat al fortelor de gravitatie cresc odata cu dimensiunile. Drept rezultat exista o limita pana la care aceste dimensiuni pot creste. Orice material are proportii rationale proprii care deriva din modul in care poate face fata solicitarilor. Caramizile, de exemplu, rezista la compresiune aceasta rezistenta fiind proportionala cu densitatea. Astfel de materiale au nevoie de volum pentru a rezista solicitarilor. Un material cum este otelul este rezistent si la compresiune si la intindere, putand fi conformat si ca elemente liniare (grinzi, stalpi) dar si planare.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
PROPORTII STRUCTURALE
In arhitectura, elementele structurale sunt destinate sa deschida spatiile si sa transmita incarcarile prin elementele verticale catre fundatiile cladirii. Marimea si proportiile acestor elemente sunt legate direct de sarcinile structurale la care trebuie sa faca fata si pot astfel sa devina indicatori vizuali ai marimii si scarii spatiilor pe care le inchid.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
Grinzile transmit incarcarile pe orizontala deasupra spoatiului pana la elementele verticale. Daca deschiderea sau incarcarea sporesc, proportional sporesc si dimensiunile grinzilor. Altfel deformarea grinzilor poate depasi limita de rezistenta a materialului si grinzile se pot rupe. Rezistenta sporeste proportional cu dimensiunile. Latimea grinzii este un element critic si raportul intre latimea grinzii si deschidere poate fi un indicator privind rolul structural al grinzii.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
In mod similar, stalpii devin mai grosi pe masura ce solicitarile la care sunt supusi sunt mai mari. Impreuna stalpii si grinzile formeaza scheletul cladirii definind modulii spatiilor. Prin marimea si proportiile lor, stalpii si grinzile articuleaza spatiul si dau scara si sens ierarhic structurii. Se poate vedea asta in modul cum panele sprijina pe grinzile secundare si acestea la randul lor pe grinzile principale. Dimensiunile sporesc pe masura ce elementul structural suporta o incarcare mai mare si pe masura ce creste deschiderea intre reazeme.
2
TA02
PROPORTII SI SCARA
PROPORTII STRUCTURALE Proportiile altor elemente structurale pereti portanti, plansee, arcade, cupole ne pot oferi deasemenea indicatii pricitoare la rolul structural al acestora in sistemul intregii cladiri precum si natura materialului din care sunt realizate. Un perete din zidarie va fi mai gros decat unul din beton materialul fiind mai putin rezistent. Un stalp din otel va fi ai subtire decat unul din lemn, din aceleasi motive. O grinda din beton avand aceleasi dimesiuni cu una din lemn va putea acoperi o deschidere mai mare.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
In momentul in care un element structural depinde mai mult de geometria sa decat de rezistenta materialului din care este alcatuit cum este cazulpanzelor subtiri aceastea isi pierd intr-o oarecare masura vocatia exprimarii scarii si dimensiunilor in raport cu spatiul pe care-l acopera.
SEMESTRUL
2
TA02
PROPORTII SI SCARA
MODULARE DE FABRICATIE Multe dintre elementele arhitecturale sunt dimensionate si proportionate nu numai pe baza proprietatilor structurale si functionale, ci si ca urmare a modului in care au fost realizate. Elementele realizate uzinat in serie, au dimensiuni standardizate, impuse de producator si stasuri.
| 2009-2010 |
TA02
Blochetii din beton sau caramida, de exemplu, sunt produsi modulat, fiind stabilite reguli de modulare a constructiilor in baza acestor moduli. Produsele rezultate din industria lemnului placaje, panouri, stratificate sunt deasemenea realizate dupa standarde unitare. Elementele metalice produse de industrie, componente ale elementelor structurale metalice sunt deasemenea standardizate. Proportiile ferestrelor si usilor sunt unificate pe industrie.
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
MODULARE DE FABRICATIE Aceasta modulare este impusa de necesitatea ca in santier diferitele materiale si produse rezultate din diverse surse industriale sa se potriveasca. A rezultat in consecinta o modulare standardizata pe ramura de constructii. Modulul de baza a fost pana de curand imus de untatea de baza a zidariei caramida 25cm. In ultimii ani s-a imus modulul cu mai larga aplicablitate 30cm.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SISTEME MODULARE In ciuda acestor multiple ratiuni de standardizare, impuse formei de natura materialului, functia structurala sau modul de producere industrializat, arhitectul isi pastreaza u rad de libertate foarte mare in ceea ce priveste conformarea formala si spatiala a cladirilor. Decizia de a face o camera patrata sau oblica in plan, avand un caracter mai intim sau dimpotriva in ceea ce priveste scara spatiului, conceperea unei fatade impunatoare sau nu, etc. ramane la indemana arhitectului. Probelam este: in baza caror reguli va lua decizia arhitectul ? Daca prin tema se cere pentru un spatiu o suprafata de 400mp care va fi proportia intre peretii ce delimiteaza spatiul respectiv ? Desigur functiunea si natura activitatilor ce urmeaza a se desfasura in acel spatiu vor influenta inmare masura decizia arhitectului. O camera patrata cu cei patru pereti egali are o natura statica. Daca se extinde pe o directie, camera devine mai dinamica. Un spatiu rectangular defineste un loc pentru o activitate, in timp ce un spatiu linear stimuleaza miscarea si se preteaza la a fi subimpartit.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SISTEME PROPORTIONALE
Un element tehnic, cum ar fi structura, poate sa limiteze una sau mai multe dimensiuni ale spatiului. Contextul exterior su interior (spatii adiacente) poate deasemenea sa exercite anumite presiuni asupra formei. Uneori pentru a obtine un anume efect spatial, pentru a obtine anumite proportii, se poate apela la tipologii spatiale apartinand unei alte epoci. Decizia privind conformarea poate pana la urma sa fie luata in baza unor argumete strict estetice, tinand de vizual in eclusivitate.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SISTEME PROPORTIONALE Perceptia noastra asupra dimensiunilor fizice ale arhitecturii, proportiilor si scarii, este in fapt un fenomen imprecis. Intervin distorsionari din cauza perspectivei, unghiului de vedere, distantei dar si rapelurilor culturale. Este prin urmare dificil de controlat si prevazut efectul obtinut printr-o anumita tratare formala de o maniera obiectiva si precisa. Sunt greu de sesizat mai ales micile diferente formale. In timp ce un patrat, prin definitie, are patru laturi egale si patru unghiuri drepte, un dreptunghi poate sa ne para a fi patrat, sau cvasi-patrat sau dipotriva foarte departe de patrat. In functie de punctul si unghiul de vedere el poate parea lung, scurt, inalt sau aplatizat. Folosim acest tip de termeni pentru a califica un spatiu, dimensiunile si proportiile sale, dar aprecierea este rezultatul percepttiei care este de multe ori departe de a fi o stiinta exacta.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
Intrebare: daca dimensiunile si proportiile prevazute intr-un proiect sunt stabilite printr-un sistem de reguli de proportionare nu pot fi percepute in acelasi fel de toata umea, de ce mai sunt utile sistemele de proportionare si de ce ar avea acestea o importanta atat de mare in arhitectura ? Raspuns: Intentia tuturor teoriilor proportiilor este de a crea un sens al ordinii si armoniei ntre elementele compunerii vizuale.
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
Dupa Euclid, un raport se refera la comparatia cantitativa intre doua lucruri similare, in timp ce proportia se refera la comparatia intre doua raporturi. Adoptarea unui sistem proportional inseamna, prin urmare, un raport caracteristic, adica proportia inseamna preluarea unui acelasi raport. Deci un sistem proportional stabileste un set de relatii vizuale intre partile unei cladiri ca si intre parti si intreg. Desi aceste relatii nu pot fi sesizate imediat si nici macar recunoscute ca urmare a unor experiente vizuale repetate. Dupa o perioada de timp am putea insa sa simtim intregul in parte si invers.
PROPORTII SI SCARA
SISTEME PROPORTIONALE Sistemele proportinale merg dincolo de functiune si determinantele tehnice ale formei si spatiului arhitectural, pentru a furniza ratiuni estetice pentru dimensiunile acestora. Ele pot unifica vizual multiplicitatea elementelor intr-un proiect de arhitectura prin aducerea tuturor partilor componente intr-o aceeasi familie de proportii. Ele pot furniza un sens de ordine intr-o secventa spatiala si sa sporeasca continuitatea secventei respective. In decursul istoriei au fost dezvoltate o serie de teorii referitoare la proportiile necesare pentru o buna arhitectura. Notiune comuna tuturor sistemelor, de-a lungul timpului a fost crearea unui sistem de impartire a intregului si maniera de a comunica regulile acestuia. Desi sistemele varaza de la o perioada la alta, principiile raman aceleasi. Teorii ale proportiei Sectiunea de aur Ordinele clasice Teoriile renasterii Modulorul (Le Corbusier) Ken Antropometria Scara
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR Sistemele matematice de proportionare au originea in conceptul lui Pitagora totul este numar si in credinta ca structura armonica a universului are la baza anumite relatii numerice. Una dintre aceste relatii, valabila inca din antichitate este Sectiunea de Aur. Grecii au observat rolul dominant pe care-l are Sectiunea de Aur in proportiile corpului omenesc. Arhitectii Renasterii au explorat si ei valentele Sectiunii de Aur in lurarile lor. Le Corbusier si-a bazat Modulorul, valabil si astazi, pe acelasi numar de aur. Sectiunea de aur este definita de raportul intre doua segmente ale unei drepte, sau de doua dimensiuni ale unei figuri plane, in care cea mai mica este in raport cu cea mai mare, egal cu raportul dintre cea mai mare si suma lor. a / b = b / (a+b)
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Sectiunea de aur are unele proprietati algebrice si geometrice remarcabile care au facut sa constituie un determinant atat in arhitectura cat si in structura multor organisme vii. Orice progresie care se bazeaza pe Sectiunea de Aur este in acelasi timp aditionala si geometrica. O alta progresie care aproximeaza Sectiunea de Aur este Sirul lui Fibonacci 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13 Fiecare termen al sirului este suma precedentilor doi termeni, raportul intre doi termei consecutivi fiind aproximativ egal cu Sectiunea de Aur, pe masura ce sirul tinde spre infinit.
2
TA02
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR Un dreptunghi ale carui laturi se afla intr-un raport conform Sectiunii de Aur este cunoscut sub numele de Dreptunghiul de Aur. Daca un patrat este construit pe latura mica a acestui dreptunghi, partea ramasa din dreptunghi va fi mai mica dar va fi tot un dreptunghi de aur. Aceasta operatiune oate fi repetata pentru a crea o gradare a patratelor dupa Sectiunea de Aur. Prin aceasta transformare fiecare parte ramane similara tuturor celorlalte parti dar si intregului.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
| 2009-2010 |
TA02
Desenele din aceasta plansa ilustreaza schema de crestere prin aditionare si geometrica a progresiilor bazate pe Sectiunea de Aur.
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
Cele doua analize grafice ilustreaza utilizarea Sectiunii de Aur in proportionarea fatadei la Parthenon. Este interesant de observat ca desi ambele analize pornesc de la incadrarea fatadei intr-un dreptunghi de Aur, fiecare variaza prin abordarea prin care se probeaza utilizarea Sectiunii de Aur si efectul acesteia asupra dimensiunilor si distribuirii elemetelor in cadrul fatadei
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SECTIUNEA DE AUR
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
LINII REGULATOARE
| 2009-2010 |
Daca diagonalele a doua dreptunghiuri sunt perpendiculare intre ele, acest fapt este un indiciu ca cele doua dreptunghiuri au proportii similare. Diagonalele ca si liiile care indica aliniamentul comun al unor elemente se numes lni regulatoare. Le-am vazut in cazul Sectiunii de Aur dar ele pot fi utilizate deasemenea pentru a controla proportiile si plasarea elementelor si in alte sisteme proportionale.
SEMESTRUL
2
TA02
PROPORTII SI SCARA
LINII REGULATOARE In Vers une Architecture Corbu spunea urmatoarele: O linie regulatoare este o asigurare impotriva capriciului; este un mijloc de verificare ce poate ratifica orice lucrare creata cu fervoare Ea confera unei lucrari calitatea de ritm. Linia regulatoare aduce intr-o forma tangibila matematica, dand astfel o masura a ordinii perceptiei. Alegerea unei ini regulatoare fixeaza geometria fundamentala a unei lucrari Ea devine un mijloc de a ajunge la un final; nu este un scop in sine.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
LINII REGULATOARE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
LINII REGULATOARE Colin Rowe, in cartea sa celebra The Mathematics of the Ideal Villa Accentua similitudinea intre subdivizarea spatiala a unei vile paladiene si trama structurala a unei vile a lui Le Corbusier. Daca ambele vile au acelasi sistem de proportii si sunt bazate pe o ordine matematica inalta, vila lui Palladio consta din spatii cu forme bine definite aflate in relatii armonice in timp ce vila lui Le Corbusier a fost compusa din layere orizontale de spatii libere definite de placile pardoselilor si acoperisului. Camerele sunt variate ca dimensiune si dispuse asimetric la diferite niveluri.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE Pentru Greci si Romani, ordinele clasice au reprezentat prin proportionarea elementelor perfecta expresie a frumusetii si armoniei. Unitatea de baza pentru dimensionare a fost diametrul coloanei. De la acest modul au derivat toate celelalte dimensiuni ale bazei, capitelului, frizei si celorlalte elemente, pana la cel mai mic detaliu. Sistemul de espasare a coloanelor a fost deasemenea bazat pe modulul diametrului coloanei.
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ORDINELE CLASICE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
TEORIILE RENASCENTISTE
| 2009-2010 |
TA02
Pitagora a descoperit faptul ca anume consonante din sistemul muzical grecesc antic putea fi exprimat prin progresia numerica 1, 2, 3, 4 si raporturile acestora 1:2, 1:3, 2:3, 3:4. Aceasta relatie i-a facut pe greci sa considere ca au gasit cheia armoniei misterioase ce sta la baza universului. Crezul lui Pitagora era ca: Totul este aranjat conform unor numere. Platon a dezvoltat estetica numerelor a lui Pitagora intr-o estetica a proportiilor. El a transformat sirul de numere intr-un sir de patrate si cburi ale acestora pentru a crea alte progresii: 1, 2, 4, 9 si 1, 3, 9, 27. Pentru Platon aceste numere si raporturile lor contin nu numai consonantele muzicii grecesti ci exprima totodata structura armoica a universului.
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
MODULORMODULOR -UL LUI LE CORBUSIER
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
KEN - TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
KEN - TRAMA MODULAREA JAPONEZA TRADITIONALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ANTROPOMETRIE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ANTROPOMETRIE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ANTROPOMETRIE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
ANTROPOMETRIE
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA VIZUALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA VIZUALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA VIZUALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA VIZUALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA VIZUALA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA UMANA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA UMANA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA UMANA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA UMANA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
SCARA UMANA
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SI SCARA
CURS 12
| 2009-2010 |
TA02
SEMESTRUL
PROPORTII SIDE PRINCIPIILE SCARA COMPOZITIE

Curs 11 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 11 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH