Curs 10 PDF

| LECT.DR.
DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 10
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
CIRCULATIA: MISCAREA PRIN SPATIU
Traseul miscarii noastre prin spatiu

poate fi conceput ca firul perceptual
care leaga impreuna spatiile unei cladiri,
sau orice serie de spatii interioare sau
exterioare.
Deoarece ne miscam in TIMP
printr-o SECVENTA
de SPATII,
intram in contact cu un spatiu care in
fiece moment se afla in relatie cu locul
unde am fost si cel in care urmeaza sa
ajungem.
A vorbi despre miscarea in spatiu
inseamna sa analizam principalele
componente ale sistemului de circulatie
dintr-o cladire ca pe niste elemente
pozitive care influenteaza perceptia
noastra asupra formelor si spatiilor
cladirii.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ELEMENTE DE CIRCULATIE
Apropiere
Vederea de la distanta
Intrarea
Dinspre afara inspre inauntru
Configuratia traseului
Secventa spatiilor
Relatiile intre spatiile traseului

Laturi Noduri Capete ale traseului
Forma spatiului circulatiei

Coridoare,holuri,galerii,scari,camere

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ACCESUL
Inainte de intrarea propriu-zisa in
interiorul unei cladiri ne apropiem de
intrare de-a lungul unui traseu.
Aceasta este prima faza a sistemului
de circulatie cand suntem pregatiti sa
vedem, sa traim si sa utilizam spatiile
din interiorul cladirii.
Accesul catre o cladire si intrarea in
cladire pot varia ca amploare de la
cativa pasi, cand vorbim de un spatiu
comprimat, pana la adevarate circuite
de lungime mai mare.
Acest traseu poate fi perpendicular
pe suprafata cladirii sau oblic fata de
aceasta. Natura traseului accesului
poate contrasta cu elementul care
incheie acest traseu, sau poate
continua in interiorul cladirii printr-o
secventa de spatii, desfintand
distinctia dintre interior si exterior.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ACCESUL
Acces frontal
Un acces frontal conduce direct catre intrarea in cladire de-a
lungul unui traseu drept ,axial. Elementul vizual care termina
accesul este clar; el poate fi constituit din intregul front al
fatadei cladirii sau dintr-o intrare elaborata in cadrul planului
fatadei.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ACCESUL
Acces oblic
Un acces oblic beneficiaza de efectul de perspectiva asupra
frontului fatadei si formei cladirii. Traseul poate fi redirectionat
o data sau de mai multe ori pentru a amana si a prelungi secventa
accesului. Daca o cladire este accesata intr-un unghi foarte
ascutit, intrarea poate fi proiectata in spatele fatadei pentru a fi
mai clar vizibila.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ACCESUL
Accesul in spirala
Un acces in spirala prelungeste secventa accesului si accentueaza
tridimensionalitatea formei cladirii pe masura ce ne miscam in
jurul acesteia. Intrarea cladirii poate fi zarita intermittent in
timpul accesului pentru a a face clara pozitia sa, sau din contra
poate fi ascunsa pana in ultimul moment .

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
ACCESUL
Portile si portalurile au constituit dintotdeuna, in mod traditional,

un semnal de orientare al accesului catre un dincolo fiind totodata
elementul de primire, intampinare, dar si obstacolul in calea intrarii.

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

ACCESUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Desenele lui Camillo Sitte infatisand spatii urbane dominate de biserici

ilustreaza accesul asimetric, pitoresc. Numai fragmente ale bisericilor
pot fi vazute din diversele puncte ale pietelor pe care le determina.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
Intrarea intr-o cladire, o camera sau un

camp definit al spatiului exterior,
presupune actul de penetrare a planului
vertical care distinge un spatiu de altul
si separa aici de acolo.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
Actul de intrare poate fi semnificat in maniere

mai subtile decat practicarea unui gol intr-un
perete.
Intrarea poate fi un pasaj printr-un plan stabilit
de doua coloane sau un portal.
In situatiile in care este de dorit o continuitate
vizuala si spatiala mai mare intre doua spatii,
chiar si o simpla schimbare de nivel poate
determina un prag si marca astfel trecerea de la
un loc la altul.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
In situatia normala, cand un perete e utilizat

pentru a define si a inchide un spatiu sau o
serie de spatii, o intrare este creata printr-o
deschidere in planul peretelui.
Forma acestei deschideri totusi poate capata
diverse forme, de la un simplu gol in perete
pana la un portal foarte elaborat si nuantat.

INTRAREA
Indiferent de forma spatiului in care se intra sau

de forma inchiderii acestuia, intrarea in spatiu
este cel mai bine semnificata prin stabilirea unui
plan real sau implicit perpendicular pe traseul
accesului.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
Intrarile pot fi grupate din punct de vedere formal in mai

multe categorii: coplanare, avansate si retrase.
O intrare coplanara mentine continuitatea suprafetei
peretelui si poate fi, la nevoie, ascunsa in mod deliberat.
O intrare avansata creeaza un spatiu de tranzitie, isi
anunta functia catre acces si asigura protejarea accesului.
O intrare retrasa asigura de asemenea adapostirea
accesului si capteaza o portiune din spatiul exterior catre
interiorul cladirii.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
In fiecare dintre categoriile mentionate , forma

intrarii poate fi similara servind drept anunt al
acestuia. In acelasi timp oricare din aceste
categorii poate fi in contrast cu forma spatiului in
care se intra pentru a ii intari limitele si a ii
accentua caracterul.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
In ceea ce priveste amplasarea, o intrare poate fi

centrata in cadrul planului frontal al fatadei
cladirii sau alaturi de axul central al fatadei pentru
a crea o situatie de simetrie locala.
Amplasarea intrarii fata de forma spatiului in care
se intra va determina configuratia traseului si
paternal activitatii din interiorul spatiului.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
INTRAREA
Definirea unei intrari poate fi intarita vizual prin:

- Micsorarea, marirea sau ingustarea dimensiunilor
fata de cele anticipate
- Adancirea intrarii
- Articularea golului cu elemente de ornamentatie
sau de decoratie

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

INTRAREA
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
CONFIGURATIA TRASEULUI
Toate traseele miscarii, fie ca este vorba de pietoni, vehicule, bunuri sau
servicii sunt de natura lineara. Toate traseele au un punct de pornire, incepe o
secventa de spatii pana la destinatie. Conturul unui traseu depinde de tipul de
transport. Daca noi ca pietoni putem sa ne intoarcem, sa zabovim, sa ne oprim
sis a ne odihnim oricand dorim. O bicicleta are mai putine grade de libertate
iar un vehicul cu atat mai putine, in ceea ce priveste modificarea vitezei si
directiei. Cu toate acestea este interesant de observant ca in timp ce un
vehicul cu roti poate avea nevoie de un traseu cu contururi dulci care reflecta
raza de curbura, latimea traseului poate fi croita strict conform dimensiunilor
sale. Pe de alta parte pietonii , desi capabili sa accepte modificari bruste de
directie au nevoie de un volum de spatii mai mare decat dimensiunile corpului
lor si o mai mare libertate de a alege de-a lungul traseului.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Intersectiile sau incrucisarile traseelor sunt intodeauna puncte de decizie

pentru persoanele care se apropie de ele. Continuitatea si scara fiecarui
traseu ne pot ajuta sa distingem intre caile importante ce conduc catre spatii
majore sau caile ce conduc catre spatii mai putin importante.
Cand traseele ce debuseaza intr-o intersectie sunt echivalente intre ele,
trebuie prevazut suficient spatiu pentru a permite oprirea si orientarea.
Forma si scara intrarilor si traseelor ar trebui sa poate comunica simbolic
diferenta dintre o promenade publica, un hol sau niste coridoare de serviciu.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Natura configuratiei unui traseu influenteaza si in acelasi timp este

influentata de tipul de organizare al spatiilor pe care le pune in legatura.
Configuratia unui traseu poate intari un tip de organizare spatiala prin
calchierea paternului sau.
Configuratia unui traseu poate insa sa fie in contrast cu forma organizarii
spatiale si sa serveasca de contrapunct vizual al acesteia.
Daca suntem capabili sa ne figuram in minte configuratia globala a traseelor
intr-o cladire, orientarea noastra in cladire si intelegerea dispunerii spatiale in
cadrul cladirii va fi mult mai clara.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Configuratie lineara
Toate traseele sunt lineare. Un traseu
drept, totusi, poate constitui elementul
de organizare primara pentru o serie de
spatii. In plus poate fi de forma
segmentata, sa intersecteze alta trasee,
sa aiba aripi sau sa formeze un inel .
Configuratie radiala
O configuratie radiala are un traseu
linear pornind de la sau terminandu-se la
un punct comun central.
Configuratie in spirala
O configuratie in spirala este un traseu
singular, continuu, avand originea intr-un
punct central, dezvoltandu-se in jurul
acestuia, departandu-se de acesta pe
masura ce creste. feluri:

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Configuratie in grila
O configuratie in retea consta din doua
seturi de trasee paralele care se
intersecteaza la interval regulate si
creeaza campuri spatiale, patrate sau
rectangulare.
Configuratia in retea
O configuratie in retea consta din trasee
care se interconecteaza stabilind puncte
in spatiu.

Configuratii compuse
In realitate, intr-o cladire avem de-aface
cu combinatii din configuratiile de mai
sus. Punctele importante in orice tip de
configuratie sunt centrele de activitate,
intrarile in camera si holuri, si locurile
pentru circulatiile verticale scari, rampe
si lifturi. Aceste noduri puncteaza
traseele de miscare in cladire si creeaza
oportunitati pentru oprire, odihna si
reorientare. Pentru a evita creearea unor
situatii de dezorientare , trebuie
stabilita o ordine ierahica intre traseele
si nodurile unei cladiri prin diferentieri
de scara, forma, lungime si amplasare.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
RELATIA TRASEU - SPATIU
Traseele se pot afla in relatie cu

spatiile pe care le leaga in mai multe
feluri:
Traseu adiacent spatiilor
Integritatea fiecarui spatiu este
mentinuta
Configuratia traseului este flexibila
Spatii intermediare pot fi utilizate
pentru a lega traseul de spatii
Traseul strabate spatiile
Traseul poate strabate spatiile axial
oblic sau de-a lungul unei laturi
Taind spatiile, traseul creeaza
portiuni de odihna si miscare in cadrul
acestuia
Traseul incheie spatiul
Amplasarea spatiului determina
traseul
Relatia traseu-spatiu este utilizata
pentru acces si intrare in cazul
spatiilor importante din punct de
vedere functional sau simbolic.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORMA SPATIULUI DE CIRCULATIE
Spatiile pentru circulatie sunt

parte integranta din organizarea
unei cladiri si ocupa o parte
importanta din volumul cladirii.
Daca le consideram ca simple
elemente functionale de
legatura, riscam sa avem in final
niste trasee fara sfarsit ca
niste spatii tip coridor.
Forma si scara spatiilor de
circulatie ar trebuie sa fie
adaptate modului in care sunt
parcurse in miscare plimbare,
repaus, odihna si elementelor
ce se ofera ochiului in cursul
acestei parcurgeri.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forma unui spatiu de circulatie

variaza in functie de :
- Modul cum sunt definite
contururile
- Modul in care forma este
legata de forma spatiilor
- Modul in care sunt articulate
calitatile lor din punct de
vedere al scarii, proportiei,
luminii si perspectivei.
- Modul in care este amplasata
intrarea
- Relatia cu circulatile verticale

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Un spatiu de circulatie poate fi:

Spatiu inchis
Formand o galerie publica sau un coridor privat in legatura cu spatiile pe care
le leaga, prin intrari amplasate in pereti plani.
Spatiu deschis pe o latura
Formand un balcon sau o galerie care asigura continuitate vizuala si spatiala cu
spatiul de care este legat.
Spatiu deschis pe ambele parti
Formand un pasaj care devine o extensie fizica a spatiului prin care trece.

Latimea si inaltimea spatiului de circulatie trebuie sa fie

proportionat cu tipul si amploarea miscarii pe care
trebuie sa o adaposteasca.
O distinctie de scara trebuie sa fie stabilita intre o
promendata publica, un hol cu character mai intim sau un
coridor de serviciu.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Un traseu inchis si ingust stimuleaza in mod natural miscarea.

Pentru a adaposti un traffic mai mare dar si pentru a creea
spatii pentru repaus , odihna, belvedere , anumite parti ale
traseului pot fi largite.
Traseul poate de asemenea sa fie largit si prin suprapunerea cu
spatiile pe care le traverseaza.

In cadul unui spatiu mai larg, un traseu poate fi neutru, fara o

definire formala, aparte, fiind determinat numai prin activitatile si
modul de aranjare al mobilierului in cadul spatiului respectiv.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL


Treptele si scarile asigura miscarea
verticala intre nivelele unei cladiri sau
diverse spatii exterioare.
Panta unei scari, determinate de
dimensiunile treptelor si contratreptelor
trebuie sa fie proportionate si potrivite
caracteristicilor corpului omenesc.
Daca este prea abrupta, o scara poate fi
obositoare si poate crea psihologic
senzatia de inaccesibil si poate face in
acelasi timp coborarea periculoasa.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
O casa a scarii trebuie sa fie suficient

de larga pentru a permite o trecere
confortabila atat pentru om cat si
pentru eventualul mobilier sau
echipament care poate fi deplasat pe
aceasta cale.
Largimea unei scari poate sugera de
asemenea natura publica sau privata a
scarii respective.
O scara larga, comoda, poate constitui o
invitatie, in timp ce o scara ingusta,
abrupt poate duce catre spatii cu
character mai privat.


Podestele intermediare intrerup traseul unei scari sj permit schimbarea
directiei. Acestea creeaza de asemenea oportunitati pentru odihna si
accesul la perspective catre exterior sau spatiile adiacente scarii.
Impreuna cu rampa scarii, podestele determina ritmul si coregrafia miscarii
noastre fie ca urcam sau coboram treptele.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Scarile, prin asigurarea accesului la un alt nivel, pot intari

traseul miscarii , il pot intrerupe, sau il pot adapta unei
modificari de parcurs sau il pot incheia o data cu intrarea
intr-un spatiu major.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Configuratia unei scari determina directia

pasilor nostri, fie ca urcam sau coboram
treptele. Exista cateva moduri de baza de
configurare a formei unei scari:
- scara
- scara
- scara
- scara
- scara
intr-o rampa
in forma de L
in forma de U - in doua rampe
circular
in spirala


Spatiul pe care scara il ocupa poate fi
mare, dar forma sa se poate potrivi intr-un
interior in mai multe feluri.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Poate fi tratata ca o forma aditionala sau

ca un element plin din care a fost extrasa o
portiune de spatiu pentru a asigura
miscarea dar si odihna.

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
O scara poate fi amplasata de-a lungul

peretilor unei camere, poate fi agatata in jurul
spatiului sau poate umple volumul spatiului.

Scarile sunt forme spatiale tridimensionale si simplul fapt al parcurgerii unei scari in sus sau in jos
este o experienta tridimensionala.
Aceasta calitate tridimensionala
poate fi exploatata cand tratam
scara ca pe un element sculptural
amplasata izolat intr-un spatiu sau
atasata la un perete plan.
Deasemenea un spatiu poate
deveni el insusi o casa a scarii
amplificata si elaborata.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL

CURS 11
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
PROPORTII
SCARA SECVENTIALE
CIRCULATIASI
SPATII

Curs 10 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 10 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

| LECT.DR.

DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA: MISCAREA PRIN SPATIU

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Traseul miscarii noastre prin spatiu

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Relatiile intre spatiile traseului

Forma spatiului circulatiei

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Portile si portalurile au constituit dintotdeuna, in mod traditional,

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

CIRCULATIA SPATII SECVENTIALE

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII