Ghid Elvetia Nou PDF

Elvetia - ghid de arhitectura contemporana
excursia de studii anul II - III - 2014

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU
DEPARTAMENTUL BAZELE PROIECTARII DE ARHITECTURA
zonele vizitate
SCHEMA CIRCUIT
COORDONATORI:
lect. dr. arh. Emil Ivanescu
Autocarul 1: drd. arh. Anca-Maria Pasarin
drd. arh. Liviu Iancu
Autocarul 2: prof. dr. Cristina Olga Gociman
lect. dr. arh. Cristina Serban
S
C
H
E
M
A

C
I
R
C
U
I
T
| P I
Carlo Baumschlager, Dietmar Eberle
Rezidenta Eichgut
Cladires este situata in centrul orasului Win-
terthur (suburbie a orasului Zurich), langa
statia principala de tren.
Dubla fatada asigura privatete si protejeaza
apartamentele de zgomote si emisii. O
piele externa este formata din panouri de
sticla translucida ce protejaza de soare si
stralucire. In fata ferestrelor se gasesc logii
ce pot sa fie ajustate manual astfel incat
aspectul fatadei este intr-o continua schim-
bare. Invelisul de sticla cu pozitii variabile
inconjoara adevaratuol perete exterior, beton
armat cu tamplarie cu foi de sticla triple ce
ofera o protectie la supra-incalzire peste
medie.
Cladirea atrage atentia datorita calitatii inalte,
mai ales cand vine vorba de standardele
energetice. Toate unitatile sunt Minergie.
an 2002 - 2005
Eichgut-Konradstrasse, CH - 8400, Winterthur
Z
U
R
I
C
H
| P I
Theo Holz
Rezidenta Eichrain
Proiectul este rezultatul unui concurs
castigat in 1995.
In loc sa inchida situl cu o cladire monovo-
lum spre autostrada, arhitectul a propus trei
cladiri de cinci etaje, a caror configuratie
creaza o secventa de spatii publice si mai
intime.
an 2000 - 2003
Glattalstrasse, 102, CH - 8052, Zurich-Seebach
Z
U
R
I
C
H
| P I
EM2N
Housing Cooperative
Proietul este modelat pornind de la cateva
cuvinte cheie care incearca sa insumeze
principalele scopuri pe care ar vrea sa le at-
inga: cooperativa de locuire, sustenabilitate,
comunitate, adaptabilitate.
Cooperativa de locuire: proiectul are ca
beneficiar o o asociatie sociala cooperativa
ce incearca sa integreze multiple realitati
sociale si nevoi divergente.
Sustenabilitate: In timp ce ideea de oras
gradina este pe cale de disparitie, conotatiile
sale sociale si de responsabilitate spatiala
supravietuiesc in termeni de sustenabilitate.
Comunitate: se refera la o perceptie de co-
munitate mai mult ca o posibilitate decat ca
o limitare. In termeni de design al spatiului,
aceasta implica un proiect cu secvente de
spatii publice si private conectate.
Adaptabilitate: intr-un moment in care
stilurile de viata accelereaza si se diversi-
fica, adaptabilitatea nu mai este un lux, ci
o cerinta indispensabila. Este nevoie de o
arhitectura care sa fie deschisa la apropiere
individuala si la schimbari de program.
an 2002 - 2003
Hegianwandweg, CH - 8045, Zurich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Stefan Camenzind
Seewurfel
Proiectul se bazeaza pe un concept de piete
ce au fost create prin pozitionarea celor opt
cladiri. Aceste piete tratate in mod individual
ofera o varietate de ambiente exterioare,
utilizate de locuitorii caselor si de vecinii lor.
Varietatea a fost obtinuta prin proiectarea
de cladiricu dimensiuni si forme diferite dar
asupra carora se aplica aceleasi principii ale
detaliilor: ferestre, finisaje, intrari si scari.
an 2003 - 2005
Seewurfel-Seefeldstrasse, 277, CH - 8008, Zurich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Anette Gigon, Mike Guyer
Apartamente pe Susenbergstrasse
In contrast cu casele solitare si cu vilele din
Zurich, volumele constructiilor reactioneaza
unul la celalt prin proportiile si deschiderile
lor. Divizarea in trei cladiri permite aparta-
mentelor sa fie orientate pe toate cele patru
directii si ofera ventilatie si lumina naturala
bailor si bucatariilor. Aceasta orientare a
apartamentelor este accentuata diferit
depinzand de pozitionarea logiilor inguste
proiectate cu rolul de camere in aer liber.
Cladirile sunt realizate din beton aparent,
turnat in opera.
an 1999 - 2000
Susenbergstrasse, CH - 8044, Zurich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Theo Hotz
Rezidenta Kappeli
Proiectul isi propune sa redefineasca lo-
cuirea la marginea orasului. Conceptul sau
nu are nimic in comun cu tranzitia lenta de
la rezidentialul suburban deoarece prezinta
o generare de un loc distinct increzatoare in
sine. Interiorul capata caracterul unui parc, o
oaza pasnica ferita de traficul auto.
Complexul cu caracter tipic urbam prin den-
sitate si caracter, include 205 apartamente
ce variaza in functie de expunere, lumina, si
pozitionarea pe sit.
an 1998 - 2000
Flurstrasse, 30, CH - 8048, Zurich-Altstetten
Z
U
R
I
C
H
| P I
Anette Gigon, Mike Guyer
Rezidenta Pflegiareal
Cladirile exstitente pe sit, apartinand unui
vechi spital au favorizat o dispunere clara
a unitatilor noi, rezidentiale si de birouri.
Apartamentele nou construite au un plan
generos, acoperind un etaj intreg. In plus,
noua ateliere au fost construite la nivelul
curtii sau al strazii. Unele apartamente au
terase exterioare ample. Ferestre ample
permit intrarea luminii si o buna ventilare a
spatiului. Se intalnesc camere flexibile ca
utilizare vara-iarna. Acestea sunt incalzite pe
timp de iarna iar cand temperaturile permit
se deschid pentru a forma spatii acoperite,
exterioare, adevarate camere exterioare.
an 1998 - 2002
Carmenstrasse, CH - 8032, Zurich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Theo Holtz
Rezidenta Regina Kagi-Hof
Liniile-ghid date de amplasare urbanistica
au propus doua volume inguste si inalte.
Arhitectul totusi si-a propus sa nu respecte
ortogonalitatea si paralelismul volumelor pe
teren.
Accesul in apartamente se face direct din
parcul dintre ele si nu exista nivele subterane.
Apartamentele sunt bazate pe tipologia
venetiana, insemnand ca zona de zi centrala
se desfacoara pe toata adancimea cladirii,
mentinand o orientare est-vest. Un balcon
ingust se afla pe fatada cu stradasi unul mai
amplu spre parc.
an 1999 - 2001
Regina Hagi-Hof, 1-12, CH - 8050, Zurich-Oerlikon
Z
U
R
I
C
H
| P I
Le Corbusier
Pavilionul Heidi Weber maison de lhome
In 1961 Le Corbusier propune primul proiect
al unei cladiri din beton, in aprilie 1962 insa,
la sugestiile clientei sale Heidi Weber care s-a
implicat in mod direct in acest proiect, acesta
propune o noua versiune de cladire din otel
si sticla. Intoarcerea la acest sistem construc-
tiv ii ofera lui Le Corbusier oportunitatea de
a pune in practica inserarea modulului sau
de 2.26m pe fiecare parte, intreaga cladire
fiind creata in cocncordanta cu dimensiunile
Modulor-ului.
Muzeul Heidi Weber este singurul care este
dedicate exclusive lui Le Corbusier, cladirea
in sine si exponatele sintetizand geniul arhi-
tectural si artistic al acestuia. Muzeul ofera
posibilitatea de a urmari intreaga ide artistic
a acestuia in timp si spatiu, Le Corbusier
crezand ca totul este present in toate, de
la cele mai variate valori pe care le respecta,
pana la cele mai revolutionare idei.
an 1965
Hschgasse, 8, CH-8008, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Tilla Theus & Partners
Birouri FIFA
Cladirea, construita in mijlocul unei oaze de
vegetatie peste care pare ca pluteste, de-
tine o fatada ale carei panouri, in functie de
unghiul de privire, reflecta mai mult sau mai
putin imaginea din jur, lasand impresia unei
fatade uneori opaca, alteori transparenta.
Aceasta reuneste functiuni complexe,legate
de evenimentele sportive, de la Sali de
training, conferinte, auditorium, media,
pana la cafenea, lounge, birouri si altele.
an: 2006
FIFA-Strasse, 20, CH-8044, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Santiago Calatrava
Statia de tren Stadelhofen
Sensul intregului proiect consta in conti-
nuitatea conexiunilor pietonale si vizuale ale
orasului, prin ascunderea functiunilor sub
multitudinea de alei si pasarele ce realizeaza
legaturi libere si reconstruie topografia terenu-
lui cu o noua expresie estetica
Proiectul are 4 mari registre: galeriile subter-
ane, peroanele de acces la tren, pasarelele
pietonale si galeria cu pergola metalica, gra-
dina superioara. Spatiile subterane reprezinta
organele interne ale proiectului devenind
importante prin structura impresionanta si
modul in care patrunde lumina zenitala.
Zona peroanelor reprezinta circulatia fluida
in interiorul proiectului. Necesitatea realizarii
unei linii suplimentare de tren este rezolvata
prin excavarea in deal pentru functiune si
reconstituirea cailor pietonale ce pastreaza
conexinuile orasului, deasupra. Pasarelele
asigura fluiditatea circulatiei atat in relatia
cu orasul cat si in interiorul proiectului. Gra-
dina superioara se continua prin vegetatie in
proiect, iar dinamica structurii sustine conec-
tivitatea vizuala dintre gradina si orasul de
peste calea ferata.
an: 1990
Stadelhoferstrasse, 6A, CH-8001, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Spillmann Echsle Architekten
FREITAG Flagship Store
Compania Freitag realizeaza din 1993 genti
din prelate reciclate. In 2006 au decis sa
vanda aceste genti intr-un magazin construit
din materiale reciclate. Cladirea este un sem-
nal, cu trimitere mai ales la situatia actuala a
ecologiei si reciclarii. Caracterul de semnal
este realizat fizic sub forma unui turn, cel mai
evident model de semnal urban.
Turnul respecta regulamentele de inaltime ale
orasului dar este un semnal puternic atat fizic
cat si simbolic.
an: 2006
Geroldstrasse ,17, CH-8005, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Meili & Peter Architects
Park Hyatt Hotel
Vazut din exterior constructia apare ca
un mare paralelipiped suspendat in timp
ce primele doua nivele se retrag lent.
Fara concesii pentru exces sau pentru
garantia vizibilitatii in peisajul urban sub
forma unui icon: totusi el devine vizibil
prin simplitatea linei, prin liniile clare si a
materiarelor transparente.
an: 2004
Beethoven-Strasse, 21, CH-8002, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Andreas Fuhriman, Gabrielle Hachle
Restaurant KIOSK
Pavilionul face parte dintr-o serie de obiecte
rasfirate in parc. S-a cautat de la inceput re-
alizarea unui obiect sculptural, care sa poata
fi perceput armonios din toate directiile, dar
in acelasi timp sa para o interventie discreta
in peisaj. Astfel rezulta un volum de inaltime
mica, desfasurat pe orizontala, multifatetat
pentru a fi perceput din toate directiile, fara
ierarhia fatadelor. Volumul se orienteaza in
mod diferentiat spre elementele prezente in
parc, realizand o concavitate cu orientare
dezirabila, spre lac.
Proiectul nu este un exercitiu formal, ci o
incercare de spatializare, de negociere intre
mediu natural si construit, intre program si
context.
an: 2004
Portul Riesbach, Seefeldquai, 51, CH-8008, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Burkhalter Sumi Architekten
Complex residential Witikon
Un ansamblu de vile urbane cu o tipologie
de inalta calitate arhitecturala, inspirata
din casele lui Alfred Roth si Marcel Breuer
in Doldertal (1936) sau cele dezvoltate la
Roma de catre Adalberto Livera si Luigi
Moretti (mijlocul anilor 1930).
Compozitiile volumetrice simple, cu
unghiuri drepte, terase si fatade cu fere-
stre mari sau cu grilaje din lemn vopsite
rosu, fabricate industrial, orienteaza spatiile
interioare catre peisaj (lac), profitandu-se
intotdeauna de panta terenului si gradinile
specifice locului.
an: 2002
Wehrenbachhalde 6, 8 und 10, 8053 Zrich-Witikon
Z
U
R
I
C
H
| P I
Andreas Fuhriman, Gabrielle Hachle
Imobil apartamente
Sarcina acestui proiect a fost realizarea cat
mai optima a spatiilor si a comfortului.S-a
incercat o utilizare cat mai intensa a terenului,
obtinandu-se o forma si o organizare interna
neconventionala, s-au obtinut 4 apartamente
care sunt accesibile printr-un atriu inalt cat
doua nivele. Constructia contine un mix de
mai multe materiale: beton, lemn, metal gal-
vanizat. Fundatia, scara si peretii despartitori
dintr apartamente sunt realizate din beton tur-
nat in situ. Miezul de beton constituie schelet-
ul structurii din lemn. Plafoanele si peretii sunt
realizati din panouri de lemnprefabricate, iar
fatadele sunt placate cu metal galvanizat.
an: 2003
Hardturmstrasse, 66, CH-8005, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
EM2N Architekten
Teatru 11
In timpul proiectarii conversiei teatrului 11,
arhitectii elvetieni au constatat ca o conver-
sie blanda nu ar fi fost avantajoasa. Noua
strategie de proiectare face ca interventia
sa fie radical, atat la nivel structural, cat si
volumetric. Noua structura, cu fatada din otel
perforat si foi de aluminiu ce o acopera in to-
talitate, impreuna cu volumul dinamic conferit
de coltul elansat peste intersectia strazilor
Thurgauer si Wallisellen, ce devine vizibil de
peste tot, largind spatial interior alocat salii,
fac din noua cladire o conversie cu atitudine,
in strans dialog urban cu restul cladirilor din
vecinatate (Hallenstadion).
an: 2005 (competitie locul 1)
Thurgauerstrasse, 7, CH-8050, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
AGPS Architecture
Complex locuinte
Implantate in zone exclusiviste cu terenuri
mici, caracteristice, volumele simple sunt
proiectate cu un mare grad de lux si cochet.
Performanta o da insasi fatada multistrat, cu
panouri de protective solara, in analogie cu
o mantie sau straie de sarbatoare cu reflexe
argintii, care protejeaza dar si reprezinta in
acelasi timp. Interioarele luxoase ofera spatii
de relaxare, intrevazute prin partiala trans-
parenta colorata sau stralucitoare a fatadei.
Aspectul este inspirat dintr-un citat al lui Andy
Wahol the place to think silver.
an: 2004
Hohenbhlstrasse, 2, CH-8032, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
M.E. Haefeli, M.Moser, Werner, Gustav Amman
renovare: Ueli Zbinden & Kienast Vogt
Bad Allenmoos
Bad Allenmoos a fost construit in 1939 de
arhitectii M. E. Haefeli si Werner M. Moser
impreuna cu arhitectul peisagist Gustav
Amman.
Au construit una dintre operele lor cele mai
frumoase, o combinatie de parc si piscina:
un parc public - strand. Arhitectura svelta,
combinata cu ochiurile de apa din apropiere
creeaza o imagine fara precedent.
an: 1939 (renovare 1990)
Ringstrasse, 79, CH-8057, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
E2A Eckert Eckert Architekten
Broelberg complex de locuinte
Situl neobisnuit al acestui complex de
locuinte este una dintre ultimele zone de parc
neatins de interventii din Zurich.
Cladirile sunt asezate pe o baza scufundata
ce contine infrastructura necesara pentru
structuri si are o arie de 7500 m2.
Proiectul ce pune accent pe betonul turnat
in situ pigmentat include 15 apartamente cu
deschideri orientate democratic astfel incat
fiecare apartament poate sa se bucure de
vederea ampla spre parc.
an: 2002-2003
Broelberg Park - Im Broelberg, Kilchberg, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
EM2N Architekten
Pavilion - Community Centre Aussersihl
Dupa competitia castigata anterior, bugetul
de constructie a fost diminuat, provocarea
arhitectilor devenind minimalism strategic.
Chiar daca este un centru comunitar, cladirea
se dezvolta pe vertical mai degraba decat
orizontal, aceasta facand aluzie la copacii si
natura schimbatoare, de-a lungul anotimpuri-
lor, din jur. Astfel, coaja exterioara cu perforatii
are o culoare inchisa, ca a trunchiurilor de
copac, in timp ce interioarele, suprapuse, uti-
lizeaza culori aprinse si luminoase, in tandem
cu frunzisul peisajelor ce pot fi private prin
suprafetele vitrate. La parter, iarba verde de
afara patrunde la interior (unde se foloseste
tot verde), in contrast cu orange-ul scarilor si
galbenul sau rosul etajelor ce se integreaza
mai usor in peisajele de toamna.
an: 2003-2004 ;competitie locul 1 (1999)
Hohlstrasse, 67, CH-8004, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Hauenstein La Roche Schedler hls Architekten
Locuinta Individuala
An: 2003
Hadlaubsteig, Oberstrass, CH-8006, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Graber Pulver Architekten
Imobil apartamente - Rondo
Blocul are 22 de apartamente cu camera in-
chise si spatii de zi libere, deschise catre ex-
terior cu logii curbate si fatade translucide din
tesatura moale de otel inoxidabil. Apartamen-
tele sunt dispuse diagonal, in jurul unei scari
interioare extrem de atractiva, ce da identitate
spatiala puternica in centrul volumetriei cu
geometrie neregulata, ce urmareste forma
parcelei, utilizand la maxim spatial disponibil.
an: 2005-2007
Kirchenackerweg, Oerlikon, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
A&E Roth, Marcel Breuer, Carl Hubacher
Complex Doldertal
La comanda istoricului si secretarului CIAM
Sigfried Giedion (1888-1968), casa multifa-
miliala a fost construita in Doldertal in acelasi
an cu expozitia din 1936, aparand dispute
intre arhitecti cand Marcel Breuer a fost omis
din lista arhitectilor carora li s-a atribuit acest
proiect la Trienala de la Milano si intr-un arti-
col Das Werk.
Constructia pe piloni de metal, cu placi de
beton armat, zidarie de caramida tencuita,
avand si niste penthouse-uri la nivelurile
superioare inchise cu lemn si acoperite cu
placaj si panouri de azbociment, are apar-
tamentele cu dimensiuni diferite asa incat
fiecare sa aibe acces direct catre o terasa ex-
terioara. Parterul are un hol de distributie vitrat
si contine spatiile comune pentru spalatorie,
uscatorie, depozitari. Se pot observa zonele
de living cu ferestre largi, orientate catre sud,
in timp ce camerele dormitoarelor sunt ferite
de zona strazii.
an: 1935-36
Doldertal, 17-19, CH-8032, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P I
Santiago Calatrava
Biblioteca RWI
Proiectul este in primul rand un exemplu de
interventie sensibila dar puternica asupra
unor cladiri cu valoare istorica. Exista o para-
doxala dualitate a interventiei intre integrarea
sensibila in context si contrastul puternic.
Interventia ocupa vechea curte interioara a
universitatii, pastrand intacte fatadele ex-
istente, dar adaugand un plus de spatiali-
tate. Luminatorul este piesa generatoare de
spatialitate, care ofera si controlul solar prin
panouri mobile. Intregul atrium se supune
luminatorului, deschizandu-se dintr-o mis-
care clara si ampla catre lumina. Structura
suplimentara necesara sustinerii etajelor este
aproape invizibila, folosindu-se de structura
fatadelor vechi si adaugand doar 8 coloane
discrete. Astfel etajele dau senzatia de plutire
si pun in valoare vechile fatade, eliberandu-le.
Materialul de finisaj, lemnul, imblanzeste si
inmoaie formele curate dar taiate cu precizie.
Astfel intreaga structura pluteste catre lumina
ce umple spatiul fara bariere de umbrire. Util-
iazatorii se bucura astfel de lumina buna pen-
tru studiu, reducand in acelasi timp nevoia de
iluminare artificiala..
an: 1989-2004
Rmistrasse, 76, CH-8001, Zrich
Z
U
R
I
C
H
| P II
Vitra Campus
an 1981 - 2013
Charles Eames Str. 2, D-79576 , Weil am Rhein
B
A
S
E
L
In 1981 s-a cristalizat ideea realizarii unui
parc de arhitectura contemporana, dupa ce
un incendiu a distrus vechiul ansamblu de
fabrici Vitra, construite in anii 50. Unii dintre
cei mai consacrati arhitecti din lume au fost
invitati sa proiecteze cladiri in acest
ansamblu, urmarind un principiu nobil
comun, integrarea cat mai armonioasa in
tesutul urban invecinat si in cadrul natural
incarcat cu importanta situarii la granita celor
trei tari: Elvetia, Germania si Franta.
Rue de la Chapelle 13, F-70250, Ronchamp
| P II
Le Corbusier
Capela Notre Dame du Haut
an 1950 - 1955
B
A
S
E
L
Conceptia generala, desi nu tocmai aliniata
principiilor curente ale lui Le Corbusier,
inglobeaza cateva elemente de modernitate
esentiale: prezenta puternica, contrastanta
ce domina peisajul, deschiderea catre
comunitate, austeritatea. Intreagul volum
este determinat de relatia cu terenul si de
conexiunile vizuale si culturale pe care
acesta le are cu mediul inconjurator si
indepartat. Astfel, fatadele raspund prin
diferite atitudini, accentuand dinamica
perceptiei: primire calda, sarbatoarea,
austeritatea si simbolismul. Acoperisul este
elementul dramatic al ansamblului, tensionat
de dualitatea apasare - elevare. Odata
patruns in interior, omul este coplesit de
expresivitatea structurii si elementelor
componente. Perceput ca un intreg, in care
toate elementele proiectului participa viu la
definirea spatialitatii, dezvaluind intelesurile,
pana acum abstracte, ale operei.
| P II
Vitra Museum
an 1989
B
A
S
E
L
Frank O. Gehry
Usor recognoscibila, arhitectura
deconstructivista a lui Frank Gehry se naste
din desfasurarea interioara a proiectului si
este expresia complexei istorii a obiectelor
de design Vitra. Interiorul este compus dintr-
o diversitate de spatii, fiecare cu specificul
sau transpus in forma si in modul de
iluminare, interconectate prin pasaje si
pasarele, complexitate ce se expune in
volumul general al cladirii.
| P II
Herzog & de Meuron
Vitra Haus
an 2006 - 2009
B
A
S
E
L
Tema de proiectare, expozitie pentru colectia
Vitra Home, este prima sursa de inspiratie a
proiectului, materializata prin trimiterea
directa la forma arhetipala a locuintei
traditionale. Astfel obiectul propus este un
ansamblu de case suprapuse, ce
alcatuiesc un mic orasel pe verticala,
obtinand astfel o spatialitate spectaculoasa.
Referinta la traditie asigura integrarea in
contextul cultural, fiind sustinuta si de o
relatie puternica dintre interior si mediul
inconjurator, prin intermediul vitrajelor mari
de capat. Cladirea negociaza dialogul dintre
calmul domestic si spatiul de expunere
| P II
Factory Building
an 2012
B
A
S
E
L
Sanaa
Tema initiala presupunea patru corpuri de
cladire pentru rezolvarea problemelor de
logistica. Sanaa au propus o singura cladire,
mult mai mare, care sa cuprinda toate cele 4
functiuni dar sa le puna intr-o relatie mult mai
libera si mai flexibila. Forma circulara permite
un trafic facil in interiorul cladirii, legand usor
diviziunile de logistica. Structura perimetrala
este independenta, o structura rigida cu
pereti dubli de beton, interiorul cladirii fiind
rezolvat in sistem ortogonal, cu stalpi si
grinzi. Invelisul exterior da senzatia de
imaterialitate, de diafan, dizolvand gabaritul
mare al cladirii.
| P II
Alvaro Siza
Factory Building
an 1994
B
A
S
E
L
Alvaro Siza lucreaza cu memoria locului,
realizand o cladire simpla cu trimitere la
fabricile de secol 19, invelisul de caramida
facand referinta la vechea fabrica Vitra care
a ars in incendiul din 1981. Rafinamentul cu
care se aseaza in context se regaseste si in
modul de rezolvare a podului ce leaga cele
doua fabrici, acesta arcuindu-se pentru a
lasa libera vederea catre cladirea Fire
House.
| P II
Conference Pavilion
an 1993
B
A
S
E
L
Tadao Ando
Proiectul mizeaza pe o interventie cat mai
discreta in peisaj, astfel, necesitatile
functionale ale programului sunt grupate intr-
un volum sapat in teren, lasand doar o mica
parte la suprafata. Acesta discretie merge
pana la senzatia de catifea pe care o da
betonul, preparat dupa o reteta specifica
arhitectului. Peretii puternici de beton cauta
sa defineasca mereu spatii senine, care sa ii
imblanzeasca. Anumite spatii interioare
comunica liber cu exteriorul, altele se ascund
in spatele zidurilor.
| P II
Zaha Hadid
Vitra Fire House
an 1993
B
A
S
E
L
Acesta este primul proiect realizat al
arhitectei. Tema principala a proiectului este
continuitatea, fluiditatea spatiului, intre
mediul natural si cel artificial, in cadrul
ansamblului sau intre exterior si interiorul
cladirii. Astfel, cladirea este alcatuita doar
din plane diferite care se suprapun, succed,
interpun, fara alte bariere cum ar fi tocuri de
usi, compartimentari interioare, corpuri de
iluminat, finisaje de pardoseala. Forma este
purificata, prin eforturi mari de rezolvare a
detaliilor, de orice impuritati pentru ca ea
insasi sa produca emotie si spatialitate.
| P II
Central Signal Box
an 1994 - 1999
Munchensteinerstrasse, CH-4053, Basel
B
A
S
E
L
Herzog & de Meuron
Volumul este tensionat atat ca geometrie cat
si ca vibratia fatadei, simbol al vitezei
circulatiei pe caile ferate, dar si a tensiunii
electrice, turnul fiind punct de control cu
echipamente electronice. Evazarea
volumului la partea superioara mareste in
acelasi timp suprafata utila, puternic limitata
de situl dintre sine. Invelisul actioneaza astfel
ca o Cutie Faraday, care preia orice
eventuala tensiune electrica agresiva din
exterior, pastrand interiorul intact. Senzatia
detasarii acestui invelis fata de continutul pe
care il protejeaza si a capacitatii sale de a
prelua agresiunile exterioare este sugerata
prin deformarea locala a lamelelor, noaptea
fiind si mai evidenta distantarea dintre coaja
si volumul interior.
Mattrain 1, D-79576 , Weil am Rhein
| P II
Zaha Hadid
Landscape Formation One
an 1996 - 1999
B
A
S
E
L
-Construit pentru un festival al gradinilor,
proiectul respinge ideea de obiect izolat,
cautandu-si generatoarele in reteaua
organica de rute pietonale existente pe sit.
Astfel sunt preluate trei dintre aceste directii,
care se inmanuncheaza si se tes pentru a da
nastere spatiilor interioare si exterioare
necesare pentru program: sala de expozitii,
cafenea, centru de mediu.
Schutzenmattstrasse 11, Basel
| P II
Herzog & de Meuron
Schutzenmattstrasse
an 1984 - 1993
B
A
S
E
L
Desi are de rezolvat o parcela dificila din
tesutul medieval al orasului, cu dimensiunile
6.30x25m, proiectul utilizeaza la maximum
terenul, obtinand si o curte de lumina pe
toata inaltimea cladirii, deschisa spre curtea
vecina. Prin aceasta curte si prin gruparea
functiunilor in centrul planului, toate spatiile
interioare importante reusesc sa se deschida
catre lumina. Proiectul se raporteaza sensibil
la context, prin fatada ce preia o materialitate
si textura specifica zonei si prin deschiderea
parterului pentru public.
Ruchfeldstrasse 19, CH-4142 , Basel
| P II
Herzog & de Meuron
Schaulager
an 2003
B
A
S
E
L
Proiectul este un depozit, afectat insa de
natura obiectelor depozitate si de o relatie
speciala cu spatiul public, izvorata din
acesta natura nobila, arta. Astfel, scopul
cladirii este de a oferi un spatiu de
depozitare cat mai potrivit si cat mai usor
accesibil pentru public. Exteriorul este
riguros si cu planuri ample, o extrudare a
planimetriei interioare a depozitului, fiind insa
amprentat cu straturile succesive de sol pe
care le-a dizlocat prin sapatura necesara
implantarii. Alterarea volumului sobru pune
zona de acces intr-o permanenta dualitate,
pe de o parte vorbind unei lumi exterioare
indepartate, evoluate, catre care se apropie
prin semnalizarea puternica si in acelasi timp
asezand omul ce s-a apropiat, la scara
domestica a locului.
| P II
Schwarzpark Appartments
an 2001 - 2004
Gellertstrasse 135, CH-9500, Basel Hebelstrasse 11, Basel
B
A
S
E
L
| P II
Herzog & de Meuron Miller & Maranta
Hebelstrasse Building
an 1984 - 1988
B
A
S
E
L
Asezarea intr-un parc important al orasului a
oferit prilejul realizarii unei cladiri nobile, cu o
prezenta inspirata din clasicele villa,
locuinte nobile unifamiliale amplasate in
peisaje naturale idilice. Volumul masiv, cu o
structura riguroasa, expresiva, este modelat
pentru a capata zveltete. Aceasta senzatie
este necesara pentru ca interventia in cadrul
natural sa para cat mai usoara si este
dublata de ingustarea fundatiei ce lasa
cladirea sa pluteasca peste peisaj. Interiorul
se deschide total catre exterior prin vitrajele
pe intreaga inaltime a etajelor, in care se
reflecta vegetatia inalta a parcului.
Proiectul porneste de la un complex studiu al
amplasamentului, respectiv o curte interioara
cu fronturi si corpuri de cladiri la strada bine
definite, ce fac parte din tesutul traditional.
Studiul merge pana la preluarea modelului
clasic de incinta cu portic, ce ofera
posibilitatea utilizarii unor elemente de
arhitectura de sine statatoare si expresive -
coloanele si o relatie mediata si domestica
dintre interior si exterior. Astfel planul rezolva
circulatia la calcan si grupeaza functiunile
economic, intreaga fatada ramanand libera
pentru ca relatia interior-exterior sa vietuiasca
autonom. Materialitatea provine tot din
studiul incintelor caselor traditionale,
realizate predominant din lemn.
| P II
St. Jakob Stadium
an 1996 - 2002
St. Jakobs Strasse 395, CH-4052, Basel Grenzacherstrasse 210, CH-4002, Basel
B
A
S
E
L
| P II
Mario Botta Herzog & de Meuron
Museum Jean Tinguely
an 1993 - 1996
B
A
S
E
L
Proiectul general era deja realizat sub forma
unui parc de divertisment complex. Arhitectii
au incercat sa redea complexitatea interioara
prin imaginea exterioara, realizand o fatada
pseudo-digitala, care reactioneaza la modul
in care este utilizata cladirea. Lumina
colorata exprima intensitatile si activitatile din
interior, rosu pentru pulsatia activitatilor
diverselor functiuni, verde pentru gazonul
stadionului. Pe timpul zilei, aceasta
intensitate interioara este sugerata de
panourile mobile, ce dau vibratie fatadei si
sunt expresia tensiunilor interioare.
Proiectul construit pe un teren liber isi asuma
rolul de mediator intre oras si autostrada.
Mario Botta opereaza cu forme geometrice
primare, astfel ca intreaga cladire este un
dreptunghi, afectat insa diferit in functie de
orientare. Pe o parte formeaza un zid opac,
tampon fata de turbulenta autostrazii, pe alta
parte imbratiseaza parcul prin navele ample
care se deschid catre spatiul verde, iar spre
rau se produce o arcuire a spatiului interior
catre apa. Accesul principal asigura o relatie
libera dintre exterior si interiorul ce urmeaza
a se desvalui in etape. Desi aparent masiv la
exterior, interiorul ofera o flexibilitate mare
prin pereti mobili, intregul interior intrand
astfel in relatie cu mediul exterior. Este
esentiala in acest proiect relatia dintre
structura ca rezolvare a functiunii si
expresivitatea sa in raport cu dezideratele
arhitectului.
| P II
Novartis Campus
an 2001 - 2030
Basel Fabrikstrasse 3, CH-4002, Basel
B
A
S
E
L
|P II
Diener & Diener
Forum 3
an 2001 - 2003
B
A
S
E
L
O fosta platforma de productie chimica,
Novartis Campus, sediul companiei de
cercetare in chimie, este transformata intr-un
complex de cercetare la cel mai inalt nivel.
Planul urbanistic a fost creat de urbanistul
Vittorio Magnago Lampugnani, iar pentru
diferitele cladiri necesare au fost invitati cei
mai renumiti arhitecti din lume.
Principiul fundamental al dezvoltarii
campusului este acela de a crea un mediu
de lucru modern axat pe comunicare intre
oameni.
Motto-ul proiectul este flexibilitate, diversitate
spatiala si varietatea perceptiei, aceste
obiective fiind urmarite in dezvoltatea
intregului concept. Fiind prima cladire din
noua etapa de dezvoltare, aceasta
functioneaza ca poarta a campusului, astfel
fatada are un invelis jucaus, care ofera
multiple posibilitati de perceptie, cu trimitere
la creativitatea artistica. Acest invelis trece
prin filtrul creativitatii relatia exterior-interior,
cladirea fiind altfel vitrata in totalitate. Planul
continua libertatea fatadei, oferind si
posibilitatea formarii unor locuri cu grade
variabile de intimitate, iar majoritatea
echipamentelor sunt incorporate in mobilier.
| P II
Fabrikstrasse 6, CH-4002, Basel
B
A
S
E
L
| P II
Peter Markli
Visitor Center
an 2002 - 2006
B
A
S
E
L
Conceput ca un palat al cercetari, proiectul
are o rigoare clasica tradata insa prin
elemente subtile. Rigoarea structurii este
contrabalansata de libertatea planurilor si de
vibratia coloanelor in fatada, ca expresie a
activitatii interioare. Structura este exprimata
sincer la exterior, nu doar din motive
declarativ-estetice, dar mai ales pentru a
elibera planul de orice alta structura, inclusiv
de prezenta grinzilor prin utilizarea dalei
groase de b.a. Spatiul curge astfel in tot
interiorul cladirii si inspre exterior, prin
vitrajele pe toata inaltimea etajului. Porticul
este un element important, cu trimitere clara
la arhitectura clasica, ce pune in evidenta
elementele structurale si mediaza intre
interior si exterior.
Cladirea pare la prima perceptie un ceas
elvetian, cu executie si finisaj auriu de mare
rafinament, specific traditiei manufacturiere
elvetiene. Ritumul structurii este exprimat la
exterior, dar dublat si de nervurile vitrajului,
pentru mai mult rafinament al fatadei.
Interiorul se structureaza in jurul unui atrium,
prin care se dezvaluie intreaga spatialitate a
cladirii. Materialele utilizate sunt nobile,
marmura, furniruri fine, montanti elaborati
pentru balustrada, totul in numele
rafinamentului si ca expresie a diferitelor
functiuni in relatie cu materiale sugestive.
Laboratory Building
an 2005 - 2007
David Chipperfield
| P II
B
A
S
E
L
| P II
Sanaa
Office Bulding
an 2002 - 2005
B
A
S
E
L
Proiectul raspunde riguros si discret
programului specific de arhitectura,
principala functiune fiind laboratoarele.
Singura zona exceptionala este cea de la
strada principala, inchiderea parterului
retragandu-se pentru a oferi un largo strazii,
ferm definit si protejat de structura fermei
metalice. Acest largo necesita o alta
rezolvare a structurii la nivelul parterului,
astfel ca intreaga structura a fatadei
superioare este preluata de grinda cu
zabrele si transmisa doar prin doua coloane
izolate, eliberand astfel spatiul public.
Fatada este vitrata pentru a lumina
circulatiile perimetrale, laboratoarele fiind
izolate de lumina naturala nepotrivita
specificului cercetarii. Astfel spatiul unificator
al intregii cladiri nu mai este un atrium, ca in
alte situatii si aceste circulatii ce
imbratiseaza functiunea principala.
Proiectul izvoraste din relatia libera interior -
exterior. Amplasamentul beneficiaza de
vecinatatea unui spatiu verde amplu, pe care
il preia si il lasa sa patrunda in intreaga
cladire, trecand si mai departe spre contextul
construit. In sensul acestei permeabilitati
vizuale, cladirea este filiforma, desfasurata
pe un perimetru extrem de ingust, ce lasa o
curte interioara ampla, ca replica a parcului
invecinat, astfel incat profunzimea
construitului sa afecteze cat mai putin
spatiul verde exterior.
Laboratory Building
an 2005 - 2006
Rafael Moneo
| P II
B
A
S
E
L
| P II
Alvaro Siza
Laboratory Bulding
an 2002 - 2005
B
A
S
E
L
Proiectul este o exceptie in tesutul ortogonal
alcatuit de cladirile de vis-a-vis, profitand din
plin de amplasamentul amplu, autonom.
Libertatea amplasamentului este si trasatura
principala a intregii cladiri, interiorul
favorizand curgerea libera a spatiului in
intreaga cladire si catre exterior. Parterul se
deschide catre spatiul public, spatiul interior
curge dealungul structurii anvelopantei
impresionante, dar si in miezul structurii-
suport din beton, prin atriumul central spre
care se deschid toate etajele si care
patrunde pana in subsol.
Invelisul exterior este de aceasta data inchis
cu sticla, programul necesitand o iluminare
naturala cat mai bogata si in spiritul
sustenabilitatii.
Proiectul opereaza cu dualitatea dintre
nobletea materialelor si complexitatea
tehnologica din spatele unei cladiri de
cercetare. Astfel Siza propune o fatada
riguroasa, finisata rafinat cu marmura, cu
trimitere la arhitectura modernista elvetiana,
dar un interior care desi este spatiu liber, isi
lasa la vedere toate organele interne,
instalatii si dotari tehnice, prin vitrajele de
mari dimensiuni. Astfel este necesara o
adoua piele a fatadei, care sa aduca un plus
de rafinament peste expozitia de organe
interne, sugerat si de delicatetea structurii
metalice care o sustine.
Office Building
an 2003 - 2006
Frank O. Gehry
| P II
Burgfelderhof 40, CH-4056, Basel
B
A
S
E
L
| P II
Herzog & de Meuron
Rehab
an 1998 - 2002
B
A
S
E
L
Constructia casei artistilor a inceput in
1869 impreuna cu alte doua cladiri
asemenatoare, Teatrul Municipal si Cazinoul,
cu rolul de a oferi identitate urbana. Inca de
la inaugurarea cladirii s-a stabilit viziunea
institutiei: Trebuie sa ofere un loc pentru
artele frumoase, cu rolul de a stimula,
promova si raspandi interesul pentru arta in
comunitatea orasului, dar si pentru a favoriza
relatii de prietenie intre artisti si iubitori de
arta.
Printre cei multi alti artisti care au expus in
casa artelor este si Dan Perjovschi, cu
expozitia I am not exotic - I am exhausted
in perioada 2007-2008.
Cerinta de baza a fost ca noul centru de
reabilitare sa nu arate, dupa modelele
exsitente, ca un spital, cu coridoare lungi
presarate cu usi de saloane si lifturi in
capete, model repetat pe toate etajele. Era
necesar ca acest centru sa fie domestic, sa
ofere o atmosfera serena si incurajatoare,
intr-o relatie cat mai deschisa cu natura si cu
posibilitati de mobilitate si activitati cat mai
diverse interior.
Arhitectii au creat o cladire multifunctionala,
un organism viu, asemeni unui orasel, care
sa contina toate spatiile necesare atat
recuperarii fizice cat si mentale, sa ofere
complexitate functionala si diversitate
spatiala, posibilitati de comunicare libera in
interiorul cladirii precum si o buna relatie cu
mediul natural.
Kunsthalle Basel
an 1869 - 1872
Steinenberg 7, CH-4051, Basel
Johann Jacob Stehlin
| P II
B
A
S
E
L
Cladirea de apartamente este inteleasca ca
o structura ''tree-like'' in parc, printre arborii
batrani ce confera o impresie de stabilitate.
Aceasta perceptie este intarita de culoarea
maron ce se intalneste pe fatada, parter si
casa scarii. Partea exterioara a cladirii este
compusa atat si elemente prefabricate cat si
din parti turnate in opera ce formeaza o
fatada autoportanta. Datorita ventilatiei
controlate, a panourilor solare folosite pentru
obtinerea apei calde si a fatadei compacte,
cladirea este construita conform cu
standardele Minergie.
Rezidenta Schwarzpark
an 2001 - 2004
Gellerstrasse, 135-137, CH - 4052, Basel
Quintus Miller, Paola Maranta
|P III
Franz Feg
Pius Church
Exteriorul acestei cladiri cubice din Meggen
nu dezvaluie nimic despre continut. Turnul
clopotnitei si o mica cruce pe acoperisndau
un indiciu despre functiunea ei sacra.
Fatada, cu aparenta unei cladiri cu structura
metalica, este in realitate constituita din
felii foarte subtiri de marmura Penthelian
Dionysos, translucide, cu o grosime de
28 mm. La fel de translucida ca vitraliile din
alte biserici, marmura permite luminii sa
patrunda in tonuri calde de maron si galben,
pentru a creea o ambianta unica in biserica.
an 1964 - 1966
Schlsslistrasse 2, CH 6045, Meggen
L
U
C
E
R
N
A
|P III
Livio Vacchini
Piazza del Sole
Piazza del Sole, acoperis al unei parcari
subterane, are forma unui patrat cu latura
de 60 m cu laturile definite de varii elemente:
rampa de acces al vehiculelor in parcare,
cele patru blocuri ce contin iesirile, diferenta
de nivel fata de asfaltul aflat in exteriorul sau.
Pavajul e un desen de placi de granit de
dimensiunea 43 x 43 cm, dispuse in mod
aparent aleatoriu si care impreuna formeaz
un pavaj fara imbinari.
Pe cele patru laturi ale pietei se intalnesc
cele patru volume de ciment cu p forma
aparte, ascutita, ce semnaleaza prezenta
parcarii. Sunt patru piramide rasucite si sec-
tionate ce intra cu varful in sol.
In timpul noptii, Piazza del Sole e iluminata
cu o lumina foarte puternica, albastra ce se
distinge de lumina galbena ce ilumineaza
cele trei castele din Bellinzona.
Suprafata interventiei 3 481 m.
an 1996 - 1999
Piazza del Sole, CH-6500, Bellinzona
B
E
L
L
I
N
Z
O
N
A
|P III
A. Galfetti, T. Bolliger, R. Lauppi, J. Ormazabal, V. Mazza
Extensie Castelgrande
B
E
L
L
I
N
Z
O
N
A
an 1981 - 1991
Monte San Michele, CH-6500, Bellinzona
Castelgrande reprezinta o opera
complexa de reconstructie al peisajului ora-
sului Bellinzona. Castelul a fost locul unde
istoria orasului s-a stratificat din neolitic pana
in secolul al XIX lea. Castelgrande impreuna
cu castelul Montebellon si cu cel din Sasso
Corbaro reprezentau zidul de cetate ce
purta pana in Ticino.
Galfetti sustine ca trnsformarea e o trecere
necesara si indispensabila de-a lungul
vietii operei de arhitectura, in cadrul careia
restaurarea nu e o banala reconstructie a
trecutului ci o actualizare si o proiectare in
viitor. Scrie: Singura restaurare conservativa
posibila e aceea ce permite cladirii sa moara
in pace... Pentru mine, restaurarea inseamna
conservare si actualizare. Prin actualizare
eu inteleg in primul rand descoperirea si
sublinierea factorilor particulari de expresivi-
tate a unei cladiri... In acest mod, a restaura
inseamna stabilire conexiuni, construire
legaturi intre o forma existenta si istoria sa
de o parte si continutul necesar in ziua se
azi, in legatura cu noul uz, de alta parte.
Noul semnificat impus de proiect castelului
este acela de o mare structura de spatii
publice, un parc urban in centrul orasului.
|P III
Mario Botta, C. Herras, T. Bamberg
Imobil multi-functional
B
E
L
L
I
N
Z
O
N
A
an 1988 - 1991
via Nizzola, 1, CH-6500, Bellinzona
Interprearea regulamentului de urbanism
a dus la orientarea si organizarea cladirii
in lungul strazii Nizzola, in sectorul vestic
al lotului, prin aceasta distantandu-se de
dezordinea urbana aflata de-a lungul strazii
Cantonale.
Diferentierea functionala in birouri si locuinte
este realizata prin prezenta unei articulatii a
volumelor.
Totusi cladirea are o structura compacta,
devenind de fapt ca o poarta pentru oras.
|P III
Aurelio Galfetti, Flora Ruchat, Ivo Trumpi
Strand si terenuri de tenis
Facilitatile de recreere sunt situate intr-o
zona intre rau si oras. Aceasta pozitionare
realizeaza din complex un landmark urban
echilibrat care aduce vizitatorul in contact
vizual cu natura. Un viaduct aflat intr oras
si rau devine un pod pedestru. El asigura
accesul la strand. Tot el reprezinta si axa prin
care noile facilitati sportive sunt asezate in sit
si organizate.
Garderobele, cabinele si serviciile se afla la
un nivel intermadiar in timp ce bazinul este
experimentat prin diferita rampe si scari in
lungul itinerariului.
Langa tot acest comple, terenurile de tenis
publice realizate la inceputul anilor 80 duc
mai departe principiile de baza realizate prin
designul strandului.
an 1967 - 1970 (strand), 1983-1986(terenuri tenis)
Via Mirasole, CH-6500, Bellinzona
B
E
L
L
I
N
Z
O
N
A
|P III
Mario Botta
Capela Santa Maria degli Angeli
Cladirea creeaza impresia ca se detaseaza
din munte pentru a forma un nou orizont,
punctul de plecare al unui viaduct ideal.
Pasarela incepe la intersectia cu panta natu-
rala a muntelui, si ofera doua cai de acces:
una in aer liber ce conduce spre o belvedere
ce priveste peste vale si a doua conducand
in interiorul zidurilor spre intrarea in biserica.
Acoperisul capelei este format din trepte de
tip amfiteatru, intoarse spre munte, in acest
mod negand ideea unui acoperis si trans-
formand gestul arhitectural intr-o pasarela
continua ce ofere noi puncte de unde poti sa
privesti muntele.
In interior, spatiul circular al bisericii are trei
nave; cea centrala este diferentiata la intrare
de doua coloane masive si se ingusteaza in
profunzime.
an 1990 - 1997
Monte Tamaro, CH-6802, Rivera
R
I
V
E
R
A
|P III
Carola Barchi, Ludovica Molo, Jachen Konz
Casa dellAccademia
In campusul din Mendrisio, la doar zece
minute de facultate se gaseste complexul
de locuinte pentru studenti ce poate ospita
pana la 72 de persoane.
Structura este compusa din doua cladiri
rectangulare de beton armat dispuse pa-
ralel cu o gradina intre ele. Alcatuite din trei
etaje fiecare se compun din 18 apartamente
de circa 90 m, impartite la interior in patru
dormitoare, zona de zi si bucatarie.
La etajul inferior se gasesc spalatoria, de-
pozitarile si parcarea de biciclete.
an 1998 - 2006
via Augostino Maspoli, CH-6850, Mendrisio
M
E
N
D
R
I
S
I
O
|P III
Amr Soliman, Patrik Zurkirchen
Accademia de Arhitectura
an 1996 (inaugurare facultate)
Largo Bernasconi, 2, CH-6850, Mendrisio
M
E
N
D
R
I
S
I
O
|P III
Peter Zumthor
Termele din Vals
Munte, piatra, apa - construind in piatra,
construind cu piatra, in munte, construind in
afara muntelui, a te afla in munte - cum pot
sa fie interpretate intr-un mod arhitectural
implicatiile si senzualitatea acestor cuvinte
? Intregul concept a fost realizat urmarind
aceste intrebari; prin urmare totul a prins
forma pas cu pas. (Peter Zumthor)
Ideile noastre constructive pentru baile ter-
male includeau blocuri de piatra gigantice,
golite pe interior (...). Oricum, cele mai mari
blocuri de piatra de vals, transportate si mai
ales asezare unul peste altul folosind munca
fizica erau destul de mici in comparatie
cu ideea ce necesita blocuri de intaltimea
unei camere din care vroiam sa ne definim
cladirea. Deci am decis sa ajungem la
efectul dorit de aparenta monolitica folosind
o textila de piatra si pentru aceasta am
creat un pattern de imbinari ce ne-a permis
sa alaturam pietrele pentru a avea un petrete
cu aspect omogen. Modalitatea de imbin-
are a fost intr-un final gasita dupa multi pasi
ai lucrului nostru si se bazeaza pe straturi
de elemente subtiri de piatra cu trei inaltimi
diferite (...). Aceste trei straturi se intalnesc in
toata cladirea de sus in jos. Layer pe layer.
Fara exceptie. (Peter Zumthor)
an 1993 - 1996
CH-7132, Vals
V
A
L
S
|P III
Valerio Olgiati
Atelier Bardill
an: 2007
Sumvitg strasse, CH - 7412, Scharans
F
L
I
M
S

-

S
C
H
A
R
A
N
S
Casa-atelier inlocuieste un vechi hambar din
centrul orasului. Permisul de construire a
fost acordat cu conditia ca noua cladire sa
aiba un volum identic cu cea demolata. Cli-
entul avea nevoie doar de un singur spatiu,
o camera in care sa lucreze. Acest spatiu
nu ocupa nici macar o treime din volumul
dedicat cladirii. Restul este o gradina cu o
deschidere mare, rotunda spre cer. In acest
loc casa exprima curatenie volumetrica si
maretie in contrast cu geometria arbitrara a
fatadelor sale si cu scara redusa a satului.
|P III
Baumschlager Eberle
Port Office Rohner
Un accent de beton neterminat. Lumina,
aer, apa, vant si vreme. Si malul lacului:
aceasta este marginea unei zone protejate
natural; aici se gaseste un vechi port ce este
mai mult folosit ca port privat acum.(...)
O pasare care sta pe picioare subtiri in timp
ce cauta prada, evitand sa se ude. Aceasta
impresie a constituit pornirea procesului de
proiectare. (...)
Este un lucru de fier-beton, cu o aparenta
neterminata ce il face eficient din punct de
vedere al costului. Dar este un organism ca
o creatura vie: o cutie de lemn (se afla la in-
terior) ce respira si ofera un comfort aproape
rezidential
(idei extrase din prezentarea biroului de
arhitectura)
It is a ferroconcrete thing, with an un-
finished quality of sorts, which therefore
makes it cost-efficient. But it has an inner
organism akin to that of a living creature: an
ensconced wooden box that breathes and
offers almost residential living comfort.
an 2000
Fussach, Austria
F
U
S
S
A
C
H
|P III
Peter Zumthor
Muzeu de arta
Ales in urma unei competitii de arhitectura la
sfarsitul anilor 80, proiectul a evoluat, de la
un simplu muzeu provincial catre o cladire
supraetajata dotata cu toate facilitatile unui
muzeu contemporan.
Principiul specific acestui muzeu este modul
in care spatiile de expunere sunt luminate
zenital. Desi spatiile de expunere sunt
inchise, panourile de sticla mata introduc
lumina si, printr-un sistem de geamuri mate
orizontale, o aduc inauntru iluminand spatiile
de expunere. Astfel, se obtin conditii ideale:
lumina zenitala si spatiu inchis, maleabil si
controlabil.
an 1994 - 1997
Karl-Tizian-Platz, 65, 6900, Bregenz, Austria
B
R
E
G
E
N
Z

Ghid Elvetia Nou PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Elvetia Nou PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elvetia - ghid de arhitectura contemporana

excursia de studii anul II - III - 2014

S-ar putea să vă placă și