Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti

Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Limbaj Arhitectural 1
AN I / semestrul II 2014-2015

Analiz de obiect arhitectural dup criteriul atributelor vitruviene


Etapa I: dosar cu 3 exemple
Fiecare exemplu va avea o fi care va utiliza modelul de mai jos (Word, caracter de text Arial Narrow 12, format
A4):

NUME STUDENI : Harabagiu Florin


Ionescu Mihail Alexandru
rc Alexandru
GRUP: 13B
A. DATE DE IDENTIFICARE A EXEMPLULUI
Titlu: Vila La Roche
Autor: Le Corbusier si Pierre Jeanneret
Anul construirii: 1923 - 1925
Localizare: Paris
Alte informaii relevante:
Construit ntre 1923 i 1925 de Le Corbusier i Pierre Jeanneret, Villa La Roche reprezint o
mbinare arhitectural de excepie pentru acea perioad. Originalitatea sa const n unificarea a dou
spaii diferite, fiecare servind o funcie diferit: o galerie de art, pe de o parte, i, pe de alt parte,
apartamentele private ale rezidentului i colecionar de art, Raoul La Roche.
Bibliografie:
The Architectural Review
LECORBUSIER 1920-30
Webografie:
www.fondationlecorbusier.fr
www.architectural-review.com

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Argument:
Am ales aceast locuin drept exemplu bazndu-ne pe organizarea spaiala inedit folosit in
realizarea proiectului de catre Le Corbusier, o imbinare special intre locuina cotidian si spatiu
expoziional (galerie de art). Proiectul este realizat in manier tipic corbusian si respect cele cinci
puncte ale arhitecturii moderne, locuina incadrandu-se in tiparul caselor deja realizate de arhitect pan
in anul 1923. In colaborare cu arhitectul Pierre Jeanneret, Le Corbusier propune o partajare a celor
doua funciuni principale in corpuri diferite atat ca form cat si ca iluminare.
Totodat, galeria de art joac un rol la fel de important ca si locuirea. Dei, spre deosebire de
Villa Ozenfant care propune o imbinare a spatiului de lucru (atelierului si expozitiei) cu spatiul de locuit,
aici Le Corbusier delimiteaz radical cele doua fuciuni, cea privat de cea public realizand asfel
intimitatea necesar spaiului de locuit.
Conceptul de "promenad arhitectural" prima dat cristalizat n Villa La Roche, (dei acest
termen nu a fost prezentat pn n 1929, n primul volum al operei complete) atribuie galeriei de art o
nou imagine, una arhitectural si in legatur direct cu principile arhitectului. Le Corbusier descrie
galeria de arta din Villa La Roche astfel : "A doua casa va fi ceva de genul o promenad arhitectural.
Intram: spectacolul arhitectural se prezint singur privitorului; urmm un itinerar, si diverse puncte de
vedere care se desfoar unul dup altul ni se arat, ghidandu-ne in interior; ne vom juca cu ploaia de
lumina pentru a pune in valoare peretii si umbrele. Ferestrele mari vor deschide vederi deosebite spre
exterior, iar noi vom redescoperi ntreaga arhitectur. "
Aadar, proiectul lui LeCorbusier reprezinta un punct important in exprimarea casei unui artist,
punct ce trebuie luat in considerare in realizarea unui proiect asemanator.

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

B. PIESE DESENATE
Planurile tuturor nivelurilor:
Plan Parter

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Plan Etaj 1

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Plan Etaj 2

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Plan de situatie

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Fatada Principala

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Sectiune Fatada Principala

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Axonometrie Explodata

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Sectiuni

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Imagini de Interior (Galerie de Arta)

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Acces Galerie de Arta

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Atrium si Scari Secundare

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Imagini Exterior

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu Bucureti


Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii i Conservarea Patrimoniului

S-ar putea să vă placă și