Sunteți pe pagina 1din 8

Inaltimea maxim admisa

I cladirilor

(punerea in valoare a reliefulul/peisajului)


Prolejarea elemenlelor de pahimoniu (idofra locului)

- siluela caracleristica

:::ffi:

jt
*

Documenle reglmentare:

inillimea maxim admisi a construc{iilor


.urx Tehili.s proir.Erii u.bane

RGU

Nomele de iglena
Regulamentul de constructii si alin eri al mun cipiului Bucures(i (1S3S)
RLU PUG Bucurest
Exemple siraine PLU Paris, Regulamenlul reg ona de urbanism pentu
Regiunea Bruxelles

Aspete ce conditioneaza inaltimea cladirilor

Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor

Silqoia caracteristica (punerea in valoare a reliefului/peisajului)


- punere in valoare a caEcteristicilor geogE{ice si topogEfice ale
localitatilor

localitatilor:

Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor

Aspecte ce ronditionraza inaltirrlea cladirilor

Silueta caracteristica (punerea in valoare a reliefului/peisajului)


- punere in valoare a caracteristicilor geogEfice si topogmlice ale

particularizare a oraselor de campie, unde relieful nu


contribuie la asigurarea unei siluete diferite => o suita de
elemente mai inalte, ajunge sa defineasca o silueta specifica

pertru grasele de deal si de munte, puncrc in valoare a


reliefului

accentuarea corniselor prin localizarea de elemente mai


inalte; evitarea amplasarii de conslruclii inalle in
zonele de vale -> evitarea unifomizarii/negarii reliefului
daca sunl mai mulle coline, se conslruieste mai inalt pe

culmi
evitarea construirii inalte la periferie
masca reliefuysilueta oEsului existent

pentru a nu

Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor

Silueta caracteristica

Construire mai inalta pe culme si accntuare a cornisei

Asperte ce conditioneaza inaltinrea cladirilor

Aspecte ce conditioileaza inaltimea cladirilor

tr

r Elementecompozitionale
- Aderareala modelul orasului

Plotejarea elementelol dg pairlmoniu

Este de

Delimilarea zonelor conrtruite proteiate unde construirea se

unitar (model eu.opean)-cornisa

uniforma (efect de coe.enta si monumenialitate - ex. Paris,Viena,


Budapesta)
. Ex. Pentru Bucuresti, in perioada interbelica se dorea o cornisa
cuprinsa intre 21-27 de meld

punere in valoare a elementelor de patrimoniu, evitand puneEa lor


in @ncurenla prin noi insertii de cladiri

evitat adaugarea alaturi de o cladire inalta de


patrimoniu, a unei noi eladirl inalte

supune unor conditionarl mai drastice

Pentru monumenie izolate instituirea unor zone de proteclie in


lipsa unor documentratii mai detaliate - ex. raza de 100 de metri
in mediul urban si de 500 de metri in mediul rural - in interiorul
carora se construiest8 doar cu avizul Ministerului Culturii

Asperte re conditioneaza inaltimea cladirilor

Elementecompozltlonale

modelul orasului dinamic

Pentru Bucuresti - studiul de altimBtrie (studiu de tundamentare


PUG Bucurcsti) - @ordonatde profesorul Al. Sandu

.
.

Umareste a@enfuaaea comisei Dambovitei


lntroduce puncte inalie izolate - dominante si repere marcand
capete de peEpectiva, ce induc coerenta
Terenuri cu parcelar genercs ce pemil construirea inalla

D0cumentG reglmentare

Regula stabllirii inaltimii maxime a construcliilor, in raport cu distanta


fata de orice punct al faladei de pe aliniamentul opus (H < D)

Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in

20o2l

{:1)
{x;

necesilaiea respectarii normelor de igiena (insorire, protectia


impotriva zgomotului si noxelor delerminate de circulatie si

transporturi)

norme de securitate si stabilitate a cladirilor.

D0cumente reglementare

Documente regle$entare

{1i

deriva din:

Autorizarea executarii @nstructiilor se face cu respectarea inaltimii


medii a cladirilor invecinate si a caEclerului zonei, fara ca
diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua

Regulamenlul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in


2002,
lnaltimea medie a cladirilor invecinate dintr-o zona = media inaltimilor
la comisa a @nstructiilor existente in vecinatatea ierenului pe care
umeaza a se amplasa. (Ghid ptivind elabo@rea si aprcbarea RLU,
2000, p. 143)

niveluri cladirile imediat invecinate.


ln sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt

ContEdictii:
.
@nslructiialaturate cu diFerenta de inaltime > 4 niveluri

cele amplasaie alalurat, de aceeasi parte a slrazii.


Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constuctiile care au fost
cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobatconform legii.

(RGU, Seclunea 4 - Reguli cu ptivire la foma si dimensiunile terenului si


ale constructiilor)

(P si P+s)
penlru Bucursti, regula se apli6 asffL inaltimea cladirii noi cuprinse inte
lculeaza
medie a inaltimii cladidlor invecinate +
doua cladki exislenle
2 niveluri

Documente reglementare

Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in


2OO2l

Situatii in carc Hmax permis nu poale fi atins (corelare de mai mulli


PaEmetri):

.
,
.
,

proteiarea si punerea in valoare a mediului

naturallconslruil

existent
reguli de compozitie arhitectuEl-urbanistica a zonei
asiguErea functionalitatii constructiilor in con@rdanta cu destinatia
lor (constrangeri de program de arhiiectura)
functionalitalea zonei - impact asupra sislemului de
circulatie/staiionare, asupE capacitatii retelelor tehnico-edilitare
cerinte tehnice de asigurare a securitatii, stabilitatii si siguEntei de
exploatare

Norme de igiena si recomandari privind medlul de viata al


populatiei (Ordinul MS 119/2014)
Norme de igiena referitoare la zonele de locuit:
Art- 3
(l) Amplasarea cladirilor destinate locuinlelor trebuie si asigure Tnsori.ea
acestora pe o duEte de minimum 1 %ore la solstitiul de iarna, a
incaperilor de locuit din cladire si din locuintele invecinaie.
Disianla dintre clidi.i trebuie se fie mai mare sau cel pulin
egali cu inA[imea clAdirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri

reciproc.
(2) ln cazul in care prciectul de amplasare a cladirilor evidentiaza ca
distanta dintre cladirile invecinate este maimica sau @l putin egala
cu inaltimea cladirii celei mai inalte, se va intocmi studiu de insorire,
care sa @nfirme respectarea prevederii de la alin. (1).

Documente reglementare

Norme de igiena si recomandari privlnd mediul de viata al


populatiei (Ordinul MS 119/2014)

Consecinte:

lnkoducerea unor distante minime obligatorii intre cladiri (H<=D)

Condilionarea analtimii, de gabariiul sirazii

Retrageri succesive ale nivelurilor ce depasesc cornisa strazii

Documente reglementare

Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Bucuresti

lnaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dinlre


aliniamente; pot fi adaugate suplimentar '1-2 niveluri (in lunclie de
volumetria caracteristica skazii) cu conditia retragerii acestora in
limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 melri continuat cu tangenta
sa la 45" .

Valabil pentru zona centrala si zona mixla

Documente reglementare

Regulamentul Local de Urbanism afurent PUG Bucuresti

ln irtersectii se admit l-2 niveluri suplimentare in planul fatadelor,


pe o lungime de 15 metri de la iniersectia aliniamentelor, dupa care
pot uma inca alte doua niveluri retrase in interiorul unui arc de cerc
cu Eza de 4,0 metri si a tangentei la acesta la 45o.
(valabil pentru zona cenlrala si zona mixta)

Peniru zonele de locuinle, se admite I nivel suplimentar la


constructiile de coll in cazul inteEectiilor in care cel putin una
dintre strazi este de categoria a ll-a (14 metri).

Documente regletrlentare

Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Bucuresti

ln cazul Ecordarii intre slrazi cu latimi diferite, cu cladiri avand


regim de inaltime diferit, se va prelungi regimul cel mai inalt spre

stEda secundara:

pe o lungime de 50,0 de metri daca stmda are 6 sau 4 fiE;


pe o lungime de 25,0 de metrl da6 slda are 2 fire de circulatie;
in cazul in care diferenh esle mai mare de doua nivelud, Ecodara se
va face in bept6,

Documeilte reglementar

D0cumelrte reglemelrtare

Regulamentul de constructii si alinierl al municipiului Bucuresti('1939)

Regulamentul de conslructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)

Gabariiul se detemina prin sectiuniverti@le perpendiculare pe


toate alinierile prevazute pentru cladiri

Pentru cladiile principale, gabarilul = linie verticala (numita


inaltimea maxima a cladkii), avand baza pe alinierea considerata, cu
o inattime specificata si prelungita in planul sectiunii verticale printrun arc de cerc, inclinata la 45' , lie cu o dreapta inclinata cu 60" sau

Stabilirea inaliimii maxime admise se reaiizeaza prin definirea unui


gabarit in interiorul caruia noua cladire trebuie sa se insereze

Delinestetipurile de niveluri care se iau in considerarc:

catud pline
Caluri retEse
.Defineste modul cum se
- cud stEzilor in panta

cazul

slor

masoaE inaltimea, in sifuatii particulare

30.

cu frcnton

Cazul tnuailor de coll

Cbrmca fpuri de exceptii permise

Documente reglementare

Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)

Delineste

tipurile de niveluri care se iau in considerare:

Parter infundal/subsol locuibil - nivelul avand pardoseala cu


cel mult 1 metru sub nivelul lrotuarului

Caturi pline - niveluri avand pardoseala la minimum 30 cm


deasupra trotuarului

Caturi retrase - cuprinse intre inaltimea maxim admisa si partea


superioara a gabaritului

Documente reglerDentare

Documente reglementare

Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)

Regulamenlul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)


Tipurile de

nivelui care se iau in consideEre:

Delinesle modul cum se masoara inaltimea, in situatii particulare:

cazul strazilor in panta

- pentru cladiri avand lungimea latadei


sub 30 de metri, inaltimea se masoaE la.iumatatea futadei;
pentru cele ce depasesc 30 de metri, se @nsidem inaltimea
conshuciiei pentru fiecare ironson de 30 de metri (masurat la
jumatatea lui);

Documente reglenlentare
Regulamenlul de conslructii si alinieri al municipiului Bucuresti('1939)

Gazul

sirazilor in panla

Documente reglemnlare

Ilocumente reglmentare

Regulamenlul de constructii si alinieri al muniEipiului Bucuresti(i939)

Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(i939)

Caulterenurilordecolt

r*..........--4............-:

Cazul caselorcu fronton - in @lculul inaltimii maxime se ia l/3 din


inaltimea frontonului; pentru frontoane de alta forma decat cea
tiunghiulara, se considera un ifoniron tringhiular de supGfata egala;

1
:

lhl

:1

Documente reglenrentare
Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresli(1939)
Cazulterenurilor de @lt

Documente

reglementare

Regulamonlul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)

cazul leronudlor cu deschidere la doua strazi - atunci cand limila dinlre doua
tronuri este cupdnsa intre 10-17 metri masuEli din colt, construdia mai
inalta va avea spre vecin (pe poniunea ce ex@de inaltimea mai mica) o
fatada relEsa cu cel pulin 2 melrj 9u un ln decoral in dilul fatadei
dinspre stdda.
condilionarea inclusiv a unei inaltimi minime admise - sunl pemi* cladiri
principale mai micidet Hmaxim pemis, fth a cobora cu mai mult d6 un
3 metd sub Hmax.

ehi/cel m!lt

Este pemlsa depasirea H maxim admis (cu avizul Comisiei penku


apljcarea Planului) cu conditia mi6o6rli S construite astfl incal S
desfasurala obtinuta sa nu depaseasca S desfasurata coEspunzaloarea H

Documente reglementare

Documente reglementrre

PLU

PARIS

exemple din

strainatate

Docunlellte regi ementalc

PLU PARIS

Docunlcnte rcglcmcntare

PLU PARIS

`li

"

l ti

l.

Oocul o:lte regienlelllarc

PLU PARIS

immouble vo,sin imptante retra ;a mite sepantlve

tho end,,.