MAPA 4

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI BUCUREsTI

TITLUL I PRESCRIPII GENERALE.

1. DOMENIU DE APLICARE. 1.1. Prezentul regulament se aplica pe teritoriul cuprins n limitele intravilanului actual al Municipiului Bucuresti, precum si n extinderile acestuia, propuse conform Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti a fi efectuate pna anul 2025, n interiorul teritoriului administrativ al municipiului Bucuresti. Regulamentul contine totodata, n capitolul EX, recomandari privind vocatia unor trenuri limitrofe teritoriului administrativ al Municipiului Bucuresti, importante pentru existenta actuala si pentru dezvoltarea corelata a Capitalei cu comunele nconjuratoare. Este necesar ca aceste recomandari sa fie luate n considerare si confirmate prin Planurile de Amenajare Teritoriala ale Aglomeratiei Urbane si Zonei Metropolitane si prin Planurile Urbanistice Generale reactualizate ale respectivelor comune. 1.2. Pentru terenul situat ntre actualul intravilan si intravilanul propus, orice lucrari sunt conditionate de elaborarea si aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice Zonale. Acestea vor tine seama de prevederile prezentului regulament prin care se asigura atingerea obiectivelor strategice si urbanistice ale dezvoltarii de ansamblu ale Municipiului Bucuresti, n conformitate cu Planul Urbanistic General. Stabilirea ordinii elaborarii PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului, pe baza carora se efectueaza includerea n intravilan si schimbarea sistemului de impozitare a terenurilor, va decurge din necesitatile de etapa ale politicilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind dezvoltarea Capitalei. 1.3. Pentru arealul definit prin H.G. 129/1998 ca fiind Zona de interes national BUCUREsTI 2000, prezentul regulament are un caracter orientativ, autorizatiile de construire urmnd a fi eliberate n baza unui plan urbanistic special elaborat. Acest areal este delimitat astfel: la nord Splaiul Independentei de la intersectia cu Str. Uranus si pna la intersectia cu B-dul Corneliu Coposu; Calea Calarasilor pna la intersectia cu Str. Orzari; Str. Orzari si Str. Episcop Damaschin; la est - sos. Mihai Bravu de la intersectia cu Str. Episcop Damaschin si pna la intersectia cu Calea Dudesti; la sud - Calea Dudesti de la intersectia cu sos. Mihai Bravu si pna la Str. Brailita; Str. Zizin; Str. Foisorului de la intersectia cu Str. Zizin pna la intersectia cu Calea Vitan; Calea Vitan de la intersectia cu Str. Foisorului pna la intersectia cu Bdul Octavian Goga; B-dul Octavian Goga; B-dul Marasesti; Str. Mitropolit Nifon; B-dul George Cosbuc pna la intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu; la vest B-dul Tudor Vladimirescu; Str. Izvor; Str. B. P. Hasdeu.

2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII.

2.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 50/1991 anterior intrarii sale n valabilitate si care nu au fost abrogate prin Hotarri ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti. 2.2. Totodata, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale caror efecte sunt imprimate n configuratia cadrului construit actual al Capitalei si care si pastreaza si n prezent valabilitatea prin comparatie cu regulamentele actuale din diferite alte mari orase europene.

3. CONDIII DE APLICARE.
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism si le detaliaza. 3.2. Prezentul regulament este un regulament cadru avnd un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directa cu exceptia derogarilor si situatiilor speciale n care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate n continuare la punctul 4, precum si n continutul regulamentului. 3.3. n cazul operatiunilor urbanistice importante ca arie, volum de constructii si complexitate a lucrarilor de infrastructura tehnica, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate si aprobate conform legii. n aceasta situatie se nscriu si localizarile n care sunt admise accente nalte peste 45 m. 3.4. Pentru toate zonele de extindere situate ntre intravilanul existent (1998) si intravilanul propus (2025) este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii., conditie a includerii acestora n intravilan si a schimbarii ncadrarii modului de impozitare a terenurilor. 4. DEROGRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI.

4.1. Prin derogare se ntelege modificarea conditiilor de construire: functiuni admise, regim de construire, naltime maxima admisa, distante minime fata de limitele parcelei, POT, CUT. 4.2. Derogari de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai n urmatoarele situatii: conditii dificile de fundare; dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se nscriu n prevederile regulamentului;

obiective cu destinatii semnificative pentru Capitala sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative n configuratia urbana locala sau generala a Municipiului.

4.3. Modalitatile de autorizare n cazul derogarilor sunt urmatoarele: modificarea POT, a distantelor fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu PUD, nsotite de ilustrare de arhitectura, cu avizul CTUDGUAT si CULPAT precum si, n cazul zonelor protejate, al Ministerului Culturii; modificarea uneia dintre conditiile stipulate n PUG privind functiunile admise, regimul de construire, naltimea maxima admisa, CUT si retragerea cladirilor fata de aliniament este posibila pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale PUZ, elaborate si aprobate de CGMB conform legii.

4.4. Prin prezentul regulament se stabileste ca Planurile Urbanistice de Detaliu care se refera la terenuri amplasate n cadrul unor parcelari existente situate n zonele de locuinte L1 / L2 locuinte individuale cu maxim P+2 niveluri -, sau cele care se refera la o singura parcela / incinta situata n zona A zona de activitati productive si prin care se precizeaza numai edificabilul (retragerile fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei), fara a depasi celelalte prevederi ale Regulamentului PUG, nu vor fi supuse aprobarii CGMB, autorizatia de construire fiind emisa pe baza avizului CTU-DGUAT si a avizului CULPAT care vor face mentiunea respectiva. 4.5. n toate celelalte cazuri documentatiile de urbanism se vor supune aprobarii conform legislatiei n vigoare. 5. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR 5.1. Parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta urmatoarele conditii:

CONDIII MINIME DE CONSTRUIBILITATE PARCELRI NOI P P+2 NIVELURI - CONFORM REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM front minim suprafata minima raport ntre latimea si adncimea parcelei INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI CONFORM P.U.G. front minim suprafata minima

REGIM DE CONSTRUIRE nsiruit cuplat, izolat nsiruit cuplat, izolat cel putin egal

U/M

OBSERVAII

8 metri POT maxim n zone 12 metri exclusiv rezidentiale 150 mp. cu 200 mp. P - P+2 niveluri = 35%

nsiruit cuplat, izolat nsiruit

8 metri POT maxim n zone 10 metri rezidentiale din 150 mp. afara zonei

raport ntre latimea si adncimea parcelei

cuplat,izolat maxim 1/3

200 mp. protejate = 45%

8,0 m. 18,75 m.

PARCELRI NOI P-P+2, N CONFORMITATE CU R.G.U.

parcele minime si construibilul

12,00 m. 12,00 m. 16,67 m.

S=150 mp. S=200 mp. S=200 mp. 16,67 m.

INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2, CONFORM P.U.G. ( n afara zonei protejate)

parcele minime si construibilul

8.0 m. 10,0 m. 12,0 m. 18,75 m. 20,0 m. 16,67 m. S=150 mp. S=200 mp. S=200 mp.
Exceptional din cauza ariei construite reduse.

5.2. Parcelele cu suprafata sub 150 mp. pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele nvecinate. 5.3. Parcelele cu suprafata sub 150 mp. situate n zona centrala protejata CP sau n cadrul unor parcelari protejate, specificate n lista aprobata de Directia Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii, pot fi mentinute cu conditia ca modul de construire sa fie precizat printr-o documentatie PUD cu avizul DMI.

5.4. Pentru parcelele cu o suprafata ntre 1500 mp. si 3000 mp., cele cu front la strada peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor ntre 1/3 si 1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice de Detaliu. 5.5. Pentru parcelele cu suprafata peste 3000 mp. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora si aproba documentatii P.U.Z. 6. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE sI UNITI TERITORIALE DE REFERIN.

6.1. Definirea unei anumite unitati teritoriale de referinta este determinata de trei parametri: (1) (2) (3) (1) functiunile dominante admise cu sau fara conditionari; (2) regimul de construire (continuu, discontinuu); (3) naltimea maxima admisa.

Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului si deci, este necesara ncadrarea terenului n alta categorie de UTR. 6.2. Pentru toate unitatile teritoriale de referinta se mai adauga doua criterii de diferentiere a prevederilor regulamentului: (1) (2) (1) situarea n interiorul sau n exteriorul zonei protejate din considerente istorice si arhitectural - urbanistice; (2) situarea ntr-o conditie particulara de cadru natural (n imediata apropiere a lacurilor sau n interiorul unor mari culoare de vegetatie care asigura ameliorarea climatului Capitalei).

6.3. Regulamentul este alcatuit pentru urmatoarele zone, subzone si unitati teritoriale de referinta: C. ZONA CENTRAL

CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE sI ARHITECTURAL URBANISTICE CP1 - subzona centrala n care se mentine configuratia tesutului urban traditional: CP1a - subzona centrala suprapusa peste nucleul istoric;

CP2 - subzona Dealului Patriarhiei si a Dealului Manastirii Radu Voda; CP3 - subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate n ultimele decenii n interiorul zonei protejate (Ansamblul Salii Palatului); CP4 - subzona nucleului central comercial si de afaceri.

CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE CA1 - subzona centrala cu functiunea de centru de afaceri cu cladiri de naltime medie, nalta si cu accente peste 45 metri n regim de construire continuu si discontinuu; CA2 - subzona centrala cu functiuni complexe, cu cladiri de naltime medie, nalta si cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu.

CB - ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL sI MUNICIPAL . CB1 - subzona serviciilor publice dispersate n afara zonelor protejate; CB2 - subzona serviciilor publice dispersate n zone protejate; CB3 subzona polilor urbani principali; CB4 - subzona campusurilor universitare, unitatilor de cercetare, parcurilor stiintifice; CB5 centru de conferinte si expozitii internationale /parc expozitional/ CB 6 -centrul international de studii ecumenice Vacaresti.

M - ZONA MIXT - CONINND INSTITUII, SERVICII sI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE sI PERSONALE, COMER, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE), ACTIVITI PRODUCTIVE MICI NEPOLUANTE sI LOCUINE. M1 - subzona mixta situata n zona protejata;

M2 - subzona mixta cu cladiri avnd regim de construire continuu sau discontinuu si naltimi maxime de P+14 niveluri cu accente nalte; M3 - subzona mixta cu cladiri avnd regim de construire continuu sau discontinuu si naltimi maxime de P+4 niveluri.

L - ZONA DE LOCUIT

L1 - subzona locuintelor individuale si colective mici cu P - P+2 niveluri; L1a - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n afara perimetrelor de protectie; L1b - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n interiorul perimetrelor de protectie; L1c - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n noile extinderi sau n enclave neconstruite; L1d - locuinte individuale mici cu parcele cu POT<20% situate n zona culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea climatului Capitalei; L1e - locuinte individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fara retele edilitare. L2 - subzona locuintelor individuale si colective mici cu P - P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare: L2a - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari anterioare cu P - P+2 niveluri situate n afara zonei protejate; L2b - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari anterioare cu P- P+2 niveluri situate n zone protejate; L3 - subzona locuintelor colective medii (P + 3-4 niveluri) situate n ansambluri preponderent rezidentiale: L3a - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+4 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n afara zonei protejate; L3b - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+4 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n zona protejata.

L4 - subzona locuintelor colective nalte (P + 5-10 niveluri), situate n ansambluri preponderent rezidentiale: L4a - subzona locuintelor colective nalte cu P+5-10 niveluri, formnd ansambluri preponderent rezidentiale, situate n afara zonei protejate;

A - ZONA DE ACTIVITI PRODUCTIVE A1 - parcuri de activitati; A2 - zona activitatilor productive si de servicii: A2a - subzona unitatilor predominant industriale; A2b - subzona unitatilor industriale si de servicii; A3 - subzona unitatilor mici si mijlocii productive si de servicii; A4 - sere.

V - ZONA SPAIILOR VERZI. V1 - spatii verzi publice cu acces nelimitat : V1a - parcuri, gradini si scuaruri publice orasenesti si fsii plantate publice; V1b - amenajari sportive publice; V1c - spatii plantate protejate; V2 - spatii verzi publice cu acces limitat de folosinta specializata: V2a - gradini botanice si zoologice; V2b - Muzeul Satului; V3 - spatii verzi pentru agrement: V3a - baze de agrement, parcuri de distractii, poli de agrement; V3b - complexe si baze sportive;

V4 - spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa; V5 - culoare de protectie fata de infrastructura tehnica; V6 - paduri de agrement; V7 - paduri si plantatii forestiere; V8 - paduri si fsii plantate de protectie sanitara.

T - ZONA TRANSPORTURILOR. T1 - subzona transporturilor rutiere: T1a - unitati de transporturi izolate; T1b - unitati de transfer; T2 - subzona transporturilor feroviare; T3 - subzona transporturilor aeriene.

G - ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL. G1 - subzona constructiilor si amenajarilor izolate pentru gospodarie comunala; G2 - subzona cimitirelor: G2a - subzona cimitirelor; G2b - subzona cimitirelor protejate.

S - ZONA CU DESTINAIE SPECIAL. S1 subzona cu destinatie speciala S2 subzona cu destinatie speciala cu POT<20%

R - ZONA ECHIPAMENTELOR TEHNICE MAJORE.

EX - ZONE SITUATE N AFARA TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL MUNICIPIULUI BUCUREsTI. EX1 - zone rezervate pentru traseul autostrazilor si al noilor accese feroviare; EX2 - zone rezervate pentru unitati de transfer si pentru extinderea unor functiuni de productie, de distributie si comerciale; EX3 - zone rezervate pentru extinderea unor institutii si servicii publice; EX4 - zone rezervate pentru functiuni mixte; EX5 - zone rezervate pentru extinderea locuintelor; EX6 - zone rezervate pentru parcuri de activitati; EX7 - zone rezervate pentru extinderea unor spatii plantate cu rol de ameliorare a climatului urban si de protectie; EX8 - alte zone de protectie ecologica, arheologica, peisagistica, sanitara etc.; EX9 - zone rezervate pentru activitati agricole; EX10 - zone care necesita refacerea peisajului degradat; EX11 - zone aferente lucrarilor de infrastructura tehnica majora. 7. OBSERVAII 7.1. Prevederile regulamentului au fost adaptate situatiei de tranzitie n care au aparut doar sporadic sau nca ntrzie sa si faca simtita prezenta noi tipuri de grupari de functiuni, motiv pentru care exista un grad ridicat de flexibilitate pentru a permite dezvoltarea acestora. 7.2. Totodata regulamentul tine seama de viitoarele conditionari pe care este probabil sa le impuna completarea legislatiei n domeniu - Legea Urbanismului, Legea Protectiei Ansamblurilor, Monumentelor si Siturilor Istorice, Legea privind depasirea CUT (prin care sa se precizeze: (1) cazurile n care acest lucru este posibil, (2) modul de stabilire a taxei de supradensitate si (3) restrictiile n modul n care administratiile locale stabilesc arealele n care se poate depasi CUT), Legea privind locuintele insalubre etc.

7.3. Planul de reglementari cu indicarea unitatilor teritoriale de referinta este prezentat la scara 1/20 000 si este transpus detaliat la scara 1/5000 n albumul anexat. 7.4. Prezentul Regulament Local de Urbanism este nsotit de un Ghid de aplicare . C. ZONA CENTRAL.

CP - SUBZONA CENTRAL SITUAT N LIMITELE ZONEI DE PROTECIE A VALORILOR ISTORICE sI ARHITECTURAL URBANISTICE.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI

Partea din zona centrala care este situata n interiorul limitelor de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice pastreaza fragmentar tesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee si profile si de reconstructie spontana sau bazata pe regulamente urbanistice ori proiecte. Aceasta zona contine marea majoritate a monumentelor de arhitectura din Bucuresti, nscrise n lista monumentelor sau propuse a fi nscrise conform studiului de fundamentare, ntre care se gasesc cele mai importante si mai reprezentative cladiri destinate functiunilor publice, biserici sau foste cladiri rezidentiale de mare valoare istorica, arhitecturala si memoriala, adapostind acum diferite alte functiuni, precum si cladiri de locuit.

Valoarea deosebita a zonei consta n existenta ntr-un perimetru usor de parcurs pietonal a unor areale apartinnd diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a conferi imagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistica si de rezonanta la principalele curente ale arhitecturii europene. n acelasi timp, alaturarea si articularea acestor areale confera o remarcabila diversitate, accentuata de mentinerea punctuala a unor importante monumente medievale. Regulamentul urmareste pastrarea caracterului si particularitatilor fiecaruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, n scopul mentinerii diversitatii si accentuarii prestigiului cultural al zonei centrale.

CP - subzona centrala situata n limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice se compune din: CP1 - subzona centrala n care se mentine configuratia tesutului urban traditional continn 11311y245l d o parte din zona protejata, restul fiind inclus n zonele CP2, CP3, CP4, M si L. Zona protejata, n ansamblul

perimetrului care include aceste subzone, este alcatuita din doua tipuri morfologice dominante n care se nscriu volumele singulare ale unor cladiri publice si de cult: cladiri medii si nalte (P+6 niveluri si peste), dispuse pe aliniament si alcatuind fronturi relativ continue la strada (de exemplu - Bulevardele Magheru, Balcescu, I. C. Bratianu, Elisabeta, Kogalniceanu, Ferdinand, Hristo Botev, C. A. Rosetti - Maria Rosetti si strazile Vasile Lascar, Batistei, Brezoianu ); cladiri cu putine niveluri (dominant P+1 - P+3 niveluri si unele insertii mai nalte), alcatuind fronturi continue sau discontinue dispuse pe aliniament sau retrase de la aliniament (de exemplu vadurile comerciale traditionale Calea Mosilor, Calea Grivitei si Calea Calarasilor sau Calea Dorobanti, B-dul. Regina Maria, B-dul. 11 Iunie, B-dul. Lascar Catargiu, B-dul. Dacia, B-dul. Marasesti, Strazile Traian, Mntuleasa, Nicolae Iorga, Th. Masaryk, Bibicescu, Polona, Caimatei, Jean Louis Calderon, stirbei Voda, Mihai Eminescu, Vasile Conta, Pitar Mos, Caderea Bastiliei, zona Bucur, Zona Antim, alte strazi cu caracter n general rezidential).

? Regulamentul favorizeaza ridicarea prestigiului si atractivitatii acestei zone, prin mentinerea caracteristicilor si cresterea coerentei cadrului construit si prin diversificarea selectiva a functiunilor. n interiorul acestei zone, datorita unor particularitati bine conturate, a fost pusa n evidenta urmatoarea unitate teritoriala de referinta: CP1a - subzona centrala suprapusa peste nucleul istoric (segmentul Lipscani delimitat de str. Doamnei, B-dul. I. C. Bratianu, Splaiul Independentei si Calea Victoriei si segmentul Sf. Gheorghe delimitat de strazile: Coltei, G-ral I. Florescu, Radu Calomfirescu, Hristo Botev, Calea Calarasilor, Baratiei, B-dul I. C. Bratianu, Jacques Elias). Aceste segmente, separate de B-dul. I. C. Bratianu deschis n sec. XX, pastreaza, alaturi de vestigii si monumente medievale, o mare parte a centrului comercial datnd din sec. XIX, format din cladiri alcatuind fronturi continue dispuse pe aliniament cu parter comercial si unul sau mai multe niveluri. Zona beneficiaza de un statut maxim de protectie - se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice, istorice si de mediu natural n ansamblul lor, trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica; sunt permise interventii care conserva si potenteaza valorile existente. ? Prin prevederile regulamentului se urmareste revitalizarea acestei zone cu ntarirea caracterului specific de polarizare comerciala si atractivitate pietonala, ntr-un cadru arhitecturalurbanistic traditional protejat si ale carui caracteristici de ansamblu si de detaliu se mentin si se pun n valoare.

CP2 - subzona Dealului Patriarhiei si a Dealului Radu Voda - constituie ansambluri protejate cu un caracter aparte si o localizare particulara n peisaj. ? Regulamentul favorizeaza mentinerea particularitatilor arhitecturale, urbanistice si peisagistice ale celor doua areale protejate. CP3 - subzona centrala formata din insertii de cladiri realizate n ultimele decenii n

interiorul zonei protejate - ansamblul Salii Palatului. ? Prevederile regulamentului mentin nealterat caracterul unitar, reprezentativ pentru o anumita etapa a arhitecturii romnesti postbelice. CP4 - subzona nucleului central comercial si de afaceri pusa n evidenta datorita importantei traditionale si potentiale pentru functiuni de prim rang, reprezentative pentru Capitala. ? Prin regulament se accentueaza caracterul nucleului traditional comercial si de afaceri, precum si reprezentativitatea contemporana prin respectarea reperelor de continuitate si de diversitate a culturii urbane anterioare, denotata de cadrul construit existent. ntreaga zona centrala protejata face parte din P.U.Z. - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE al carui regulament detaliaza prevederile Regulamentului Local de Urbanism. Orice interventie n zona protejata necesita avizul Ministerului Culturii. n vederea autorizarii cladirilor noi cu functiuni care se ncadreaza n specificul zonei, este necesara elaborarea si aprobarea unor documentatii de urbanism PUD / P.U.Z. cu ilustrarea modului de insertie volumetrica n cadrul arhitectural urbanistic existent. Pentru interventii n spatiul public (mobilier urban, pavimente, vegetatie, etc.), neincluse n acest regulament, se vor ntocmi proiecte pe ansamblul subzonei centrale suprapusa peste nucleul istoric (subzona Lipscani si subzona Sf. Gheorghe) ce vor fi avizate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si de Ministerul Culturii.

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE CP1 + CP1a - se mentin neschimbate acele utilizari initiale ale cladirilor care corespund cerintelor actuale sau se admite revenirea la acestea (Bursa de Valori). Se admit conversii ale functiunilor n conditiile n care orice schimbare de destinatie a cladirilor monument de arhitectura si din centrul istoric se avizeaza conform legii; - - se admit conversii functionale compatibile cu caracterul zonei si cu statutul de protectie al cladirilor pentru: functiuni publice de interes supramunicipal si municipal, administrative, culturale, de nvatamnt, functiuni tertiare superioare, media, edituri, agentii, comert, servicii profesionale si personale, recreere si turism, locuinte;

- se admite extinderea vadurilor comerciale pe toate strazile din cadrul Centrului Vechi (CP1a) si utilizarea pentru functiuni atractive pentru turism a curtilor cladirilor, a subsolurilor si a mansardelor; - - se recomanda n u.t.r. CP1a o nota de specializare a strazilor, mai ales pietonale, prin predominanta fie a unui comert de obiecte de arta, bijutierii si consignatii, fie a unor cafenele, ceainarii, mici restaurante specializate, distractii, mici hoteluri, pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociatii etc.; - se admite acoperirea cu sticla a curtilor nchise sau n forma de U, n vederea transformarii lor n spatii functionale interioare; - se vor mentine activitatile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate si atractive pentru turismul cultural; activitatile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau relocare; n cazul conversiei si extinderii functiunilor din cladirile actuale, ca si n cazul introducerii unor noi functiuni si al reconstructiei unor cladiri fara valoare, vor fi dispuse la parterul cladirilor si, eventual, n curti, acele functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turistilor. CP2 se mentin functiunile actuale.

CP3 se admit conversii ale locuintelor n alte functiuni si se admit completari cu functiuni complementare n subteran (comert, serviciu, recreere, parcaje) CP4 constituind o zona principala de polarizare a comertului si serviciilor, n cazul conversiei functiunilor din cladirile actuale si n cazul reconstructiei unor cladiri fara valoare, se vor dispune functiuni comerciale si servicii de prima categorie, compatibile cu prestigiul Capitalei birouri, hoteluri, servicii publice si de interes general; - la parter spre strada, cu exceptia spatiilor de acces la nivelurile superioare si a pasajelor spre curtea interioara, se vor dispune functiuni care permit accesul liber al locuitorilor si turistilor, avnd preponderent caracter de comert si servicii de standard ridicat: magazine de lux, magazine specializate, restaurante, cofetarii, cafenele, baruri, agentii, banci si oficii bancare, anticariate, consignatii, galerii de arta, reprezentante comerciale, birouri diverse, servicii colective si personale, distractii, servicii pentru recreere etc.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI CP1 - se admite conversia locuintelor n alte functiuni numai n cazul mentinerii unei ponderi a acestora de minim 30% din aria construita desfasurata, att pe ansamblul subzonei, ct si pe fiecare operatiune urbanistica - de exemplu, de reabilitare a unei insule;

se admit restaurante de orice tip care comercializeaza pentru consum bauturi alcoolice numai la o distanta de minim 100 metri de institutiile publice supramunicipale si municipale si de lacasurile de cult; se admit fronturi n care la parter publicul sa nu aiba acces cu conditia ca lungimea unor astfel de segmente sa nu depaseasca 40 metri si sa grupeze cel mult doua constructii adiacente; se admit extinderi sau reconstructii ale cladirilor existente lipsite de valoare cu

urmatoarele doua conditii: contrar, si o mai buna integrare n zona protejata. (1) - functiunea propusa sa nu stnjeneasca vecinatatile sau, n caz proiectul sa demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare; (2) - proiectul sa asigure ameliorarea aspectului constructiei si amenajarilor

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE CP1 - se interzic urmatoarele utilizari: activitati care pot provoca degradarea cladirilor protejate sau sunt incompatibile cu

statutul de zona protejata; activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; constructii provizorii de orice natura;

dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru telefonie mobila; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor daca acestea nu au caracter tehnic; dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurnd arhitectura cladirilor si deteriornd finisajul acestora; depozitare en-gros; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;

activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME,

DIMENSIUNI)

CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - se mentine parcelarul existent cu urmatoarele conditii: n cazul cladirilor cu naltimi sub P+4 niveluri se considera construibile parcelele avnd minim 150 mp si un front la strada de minim 8,0 m pentru constructiile nscrise ntre doua calcane laterale si de minim 10,0 metri n cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; n cazul cladirilor cu noi cu naltimi peste P+4 niveluri se considera construibile parcelele avnd minim 400 mp. si un front la strada de minim 12,0 m pentru constructiile nscrise ntre doua calcane laterale si de minim 15,0 metri n cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; n cazul comasarii parcelelor din zona protejata se vor mentine amprentele vechii lotizari prin tratarea arhitecturala si prin amenajarile din curti - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantatii etc.; n cazuri speciale, n zone cu parcelari protejate, n vederea mentinerii caracterului specific al parcelarii pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentatii de urbanism PUD nsotite de ilustrare de tema si desfasurari stradale.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

CP1 + CP4 - constructiile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului strazii cu urmatoarele conditii: n cazul n care pe parcelele nvecinate constructiile sunt retrase de la aliniament se va respecta retragerea existenta; daca retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominanta pe strada, instituita prin regulamentele anterioare, evidentiata prin cladiri mai noi si n stare buna; n cazul n care parcela se nvecineaza pe o latura cu o constructie dispusa pe aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie n stare buna sau cu o cladire monument de arhitectura retrasa de la aliniament, noua cladire va fi dispusa pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retrasa, pentru a nu evidentia un calcan ; n cazul n care parcela se nvecineaza pe o latura cu o constructie retrasa de la aliniament, iar pe cealalta latura cu o constructie neviabila iar caracterul strazii indica tendinta cladirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regula cu 4.0 metri, noua cladire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente; la intersectiile dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avnd o lungime de minim 12,0 metri pe strazile de categoria I si a II-a si de 6,0 metri pe strazile de categoria a III-a; n cazul unei parcele de colt situata ntr-o intersectie constituita pe celelalte colturi cu 1 3 cladiri avnd colturile tesite conform regulamentelor anterioare, aliniamentul va prelua dimensiunea existenta a tesiturii.

CP1a cladirile vor fi amplasate pe aliniament cu unele exceptii prevazute n P.U.Z. Zone Construite Protejate (Str. Ion Ghica, Str. Blanari - unele cladiri n redane, retrase de la aliniament). CP2 - se mentine situatia existenta cu luarea n considerare a posibilitatii completarii laturii sudice a Palatului Patriarhal si punerea n valoare a curtii de onoare din partea de est; asezarea cladirilor se va face pe aliniament n zona dintre Aleea Dealul Mitropoliei si Strada Ienachita Vacarescu; n restul zonei se vor admite retrageri conform P.U.Z. Zone Construite Protejate. CP3 - se mentine neschimbata situatia existenta de raportare la aliniament.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

CP1 + CP4 - se va mentine situatia actuala dominanta a regimului de construire, continuu sau discontinuu; banda de construibilitate fata de alinierea cladirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul cladirilor cu naltimi de pna la P+4 niveluri si de maxim 20.0 metri n cazul cladirilor cu naltimi de peste P+4 niveluri, cu conditia respectarii distantei de 5 metri fata de limita posterioara; n cazul fronturilor continue, cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor nvecinate dispuse pe ambele limite laterale ale parcelelor pna la o distanta maxim 15,0 metri daca cladirile au pna la P+4 niveluri si de maxim 20,0 metri daca cladirile au peste P+4 niveluri si se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se nvecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avnd pe fatada laterala ferestre ale unor ncaperi principale, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage la o distanta egala cu minim 1/3 din naltime, dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit retrageri de minim 3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avnd pe fatada laterala ferestre de la ncaperi principale precum si la constructiile cu P+3,4 niveluri avnd pe fatada laterala ferestre de la ncaperi n care nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita lumina naturala; pentru cladirile mai nalte de P+4 niveluri retragerea minima va fi de 4,0 metri; - n cazul n care cladirea se nvecineaza pe ambele laturi cu cladiri existente retrase fata de limitele parcelelor, se va dispune izolat si se va retrage fata de ambele limite laterale ale parcelei la o distanta egala cu minim 1/3 din naltime dar nu mai putin de 3,0 metri; se admit distante de minim 3,0 metri la constructiile cu P+2 niveluri avnd pe fatada laterala ferestre de la ncaperi principale si la constructiile cu P+3,4 niveluri avnd pe fatada laterala ferestre de la ncaperi n care nu au loc activitati permanente si deci care nu necesita deci lumina naturala; pentru cladiri mai nalte retragerea minima va fi de 4,0 metri; se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica retrasa de la limita laterala a parcelei sau fata de o biserica ortodoxa; n aceste cazuri retragerea minima va fi de 4,0 metri; cladirile care alcatuiesc fronturi discontinue se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri. CP1a cladirile pot fi amplasate pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor, fiind acceptate depasiri ale bandei de construibilitate conform P.U.Z. - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL

CP1 - se mentine neschimbata situatia existenta; daca din necesitati functionale sunt necesare unele completari, extinderi sau demolari ale cladirilor situate n planul secundar, acestea se vor efectua pe baza studiilor de impact n zona protejata, avizate conform legii. cladirile vor respecta ntre ele distante egale cu jumatate din naltimea la cornise a celei mai nalte dintre ele; distanta se poate reduce la 1/4 din naltime numai n cazul n care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor ncaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala; curtile nchise vor avea o suprafata de minim 30,0 mp. cu conditia ca cel putin una din dimensiunile n plan ale curtii sa fie de minim 1/2 H.

CP1 + CP1a + CP3 + CP4 - se admite acoperirea curtilor nchise sau n forma de U la cladirile cu functiuni de birouri, hoteluri, comert, recreere care pot deveni astfel spatii functionale de tip galerii, hall-uri, zone de receptie, sali de expozitie, etc.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulatie publica n mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile nvecinate; n cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil n curtea posterioara printr-un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

CP1 + CP1a + CP4 se recomanda amplificarea circulatiei pietonale prin crearea pasajelor si deschiderea curtilor cu functiuni atractive pentru pietoni.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - stationarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice; n cazul n care nu exista spatiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau n cooperare ori concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanta de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR CP1 + CP4 - naltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; n cazul n care ntr-o intersectie exista deja o marcare pe colt a pozitiei favorizate a cladirilor printr-un plus de naltime, se admite pentru o noua cladire de colt depasirea n planul fatadei a naltimii maxime admisibile cu unul sau doua niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la intersectie, peste care pot urma alte doua niveluri retrase n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade dupa cum urmeaza: Numar niveluri suplimentare admise *): Latimea strazii ntre aliniamente(metri) / profile standard actuale naltimea maxima admisa (metri) (A) retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si tangenta la 45 o la acesta (B) n planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

Numar niveluri conventionale (3.0 metri)

Sub 9 metri 9,01 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11,01 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III) 13,01 16,00 16,01 19,00 19,01 22,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II) 22,01 25,00 25,01 27,00

7 - 10 12

P+1+M, P+2 P+2 +M

13

P+3

(A) (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel (A) (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel (A) (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

16 19 22

P+4 P+5 P+6

25 27

P+7 P+8

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

Carosabil 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II) 27,01 30,0 30,1 33,00 Carosabil 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I) 33,01 36,00 36,01 39,00 39,01 42,00 42,01- 45,00 si peste Carosabil 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.

30 33

P+9 P+10

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

36 39 42 45

P+11 P+12 P+13 P+14

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

CP1+ CP4 n cazul fronturilor continue, atunci cnd noua constructie depaseste ca naltime o constructie alaturata viabila, este obligatoriu ca volumul care se nalta peste calcanul existent sa fie retras de la limita de proprietate cu minim 3,0 metri n cazul cladirilor pna la P+4 niveluri si cu 4,0 n cel al cladirilor peste P+4 niveluri, pentru a fi tratat ca fatada laterala; pentru constructiile cuplate la calcanul unei cladiri existente viabile este obligatorie preluarea conturului calcanului acesteia n zona vizibila din domeniul public; se interzice autorizarea cladirilor care aduc noi calcane n imaginea zonei centrale;

n cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; n cazul n care diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.

CP1a - se pastreaza naltimile existente, prelundu-se cotele cladirilor nvecinate . n punctele recomandabile (intersectii, planuri de nchidere a unor perspective locale) se pot propune naltimi mai mari cu un nivel, n planul fatadei sau retras, justificate prin studii de volumetrie. CP2 + CP3 - se va mentine configuratia existenta; ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - orice interventie asupra monumentelor de arhitectura declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai n conditiile legii;

orice interventie asupra fatadelor existente, ca si modul de realizare al unor noi constructii, completari sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclama, necesita studii de specialitate, avizate conform legii; arhitectura noilor cladiri se va subordona cerintelor de coerenta a secventelor particulare de tesut urban si va participa la punerea n valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturala contemporana; aceasta va tine seama de caracterul zonei si de caracteristicile cladirilor nvecinate n ceea ce priveste: -volumetria simplitatea volumelor, adecvarea scarii, controlul imaginii din toate directiile din care volumul este perceput n relatie cu cadrul construit n care se insereaza, armonizarea modului de acoperire, evitarea evidentierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor lucrari tehnice, etc.; arhitectura fatadelor armonizarea cu scara strazii ca ritm al liniilor de forta verticale si orizontale si ca frecventa a elementeloraccent, armonizarea cu vecinatatile imediate ca proportii ale elementelor arhitecturale, ca relief al fatadei, ca transparenta a balustradelor balcoanelor si logiilor, etc.; materiale de constructie - armonizarea texturii finisajelor cu cea a cladirilor nvecinate, evitarea materialelor care pot compromite integrarea n caracterul zonei, respectarea materialelor constructiei initiale n caz de refacere si extindere; culoare armonizarea culorii cu arhitectura cladirii, respectarea ambiantei cromatice a strazii, sublinierea eventuala a ritmului fatadelor etc.;

--

n vederea autorizarii se vor prezenta studii suplimentare de insertie pentru noile cladiri sau pentru interventii asupra cladirilor existente ( ilustrari grafice, fotomontaje, machete); se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, realizarea unor false mansarde, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare; se interzice desfigurarea arhitecturii fatadelor si deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor si a registrului parterului sau prin instalarea firmelor si a panourilor de afisaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ; elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate si arhitectura cladirilor. mentine

CP1a - n cazul utilizarii functionale a mai multor parcele pentru o noua constructie, se va exprimarea n plan si n arhitectura fatadelor a amprentelor parcelarului initial. CP3 se va mentine unitatea originala a fronturilor Pietei Salii Palatului.

CP4 - noile interventii vor urmari cresterea gradului de coerenta, vor respecta caracterul arhitecturii nucleului central din perioada interbelica si vor accentua prin arhitectura noilor cladiri, prin

amenajarile exterioare si prin elementele de mobilier urban, firme, reclame, iluminat nocturn, vegetatie, importanta si atractivitatea zonei traditionale de maxima polaritate comerciala si de afaceri a Capitalei.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR CP1 + CP1a + + CP2 + CP3 + CP4 - toate constructiile noi sau reabilitate vor fi racordate la retelele edilitare publice de apa, canalizare; n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; se va asigura evacuarea rapida a apelor meteorice din spatiile accesibile publicului la reteaua de canalizare; noile cladiri vor fi echipate fie cu o antena colectiva si o retea de videocomunicatii conform reglementarilor tehnice n vigoare, fie cu un bransament la reteaua cablata; toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate ngropat;

se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila. cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; curtile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban, plantatii decorative, inclusiv pe fatade; spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate si plantate cu un arbore la fiecare 40 mp.;

se recomanda ca pentru mbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese; elementele fixe de mobilier urban din spatiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei, necesitnd aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI CP1+ CP2 + CP4 - se va mentine caracterul existent al mprejmuirilor astfel: n cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre strada vor avea, conform regulamentelor anterioare, naltimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioara fiind transparenta realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizata o naltime diferita n cazul reconstructiei sau restaurarii unei mprejmuiri existente sau pentru a permite racordarea la o mprejmuire existenta; stlpii de sustinere n cazul n care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul cladirii principale si al gardurilor alaturate; portile se vor armoniza cu mprejmuirea;

pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace si vor avea naltimea maxima de 2.50 metri; aceasta naltime permite mascarea fata de vecinatati a garajelor, serelor etc.; constructiile publice vor putea face exceptie ca dimensiuni si calitate a decoratiei gardurilor si portilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura cladirii.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %) CP1 + CP1a + CP2 + CP3 + CP4 - POT maxim = 70%; n cazul unor extinderi sau noi insertii se admite acoperirea restului curtii n proportie de 80% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (H = 8 metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc.; n mod exceptional, n cazul constructiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public, al celor care sunt nconjurate pe trei laturi de calcane ale unor constructii

existente valoroase sau al celor care refac o constructie valoroasa disparuta, POT poate ajunge pna la 100%; POT 100% poate fi admis si n cazul acoperirii integrale cu luminator a curtilor nchise sau n forma de U; pentru functiunile publice se vor respecta normele n vigoare sau tema specifica.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CP1a - CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren. CP1 + CP2 + CP3 + CP4 - n cazul unor extinderi sau noi insertii se admite CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren pentru parcelele cu suprafata mai mica de 350 mp. sau cu raport ntre laturi mai mare de 1/5, CUT maxim 1,9 mp. ADC / mp. teren. pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului; n cazul mansardelor, aria suplimentara conventionala = maxim 0,6 x arie nivel curent.

CA - ZONA CENTRAL SITUAT N AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI. Zona situata n afara zonei protejate se compune din urmatoarele subzone: CA1 - Subzona centrala cu functiunea de centru de afaceri cu cladiri de naltime medie, mare si cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu si discontinuu; CA2 - Subzona centrala cu functiuni complexe, cu cladiri de naltime medie, mare si cu accente peste 45 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu; Pentru teritoriul definit prin H.G. 129/1998 ca Zona de interes national BUCUREsTI 2000 prezentul regulament are un caracter orientativ, autorizatiile de construire urmnd a fi eliberate n baza unui plan urbanistic special elaborat pentru acest teritoriu delimitat dupa cum urmeaza: la nord - Splaiul Independentei de la intersectia cu Str. Uranus si pna la intersectia cu B-dul Corneliu Coposu; Calea Calarasilor pna la intersectia cu Str. Orzari; Str. Orzari si Str. Episcop Damaschin; la est - sos. Mihai Bravu de la intersectia cu Str. Episcop Damaschin si pna la intersectia cu Calea Dudesti; la sud - Calea Dudesti de la intersectia cu sos. Mihai Bravu si pna la Str. Brailita; Str. Zizin; Str. Foisorului de la intersectia cu Str. Zizin pna la intersectia cu Calea Vitan; Calea Vitan de la intersectia cu Str. Foisorului pna la intersectia cu B-dul Octavian Goga; B-dul Octavian Goga; B-dul Marasesti; Str. Mitropolit Nifon; Bdul George Cosbuc pna la intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu; la vest - B-dul. Tudor Vladimirescu; Str. Izvor; Str. B. P. Hasdeu. ? Prevederile regulamentului, asigura o mare diversitate a ofertei pentru noi investitii, urmaresc extinderea zonei centrale traditionale n concordanta cu cerintele functionale si arhitectural urbanistice actuale si permit aplicarea concluziilor concursului international Bucuresti 2000. Totodata, provoaca punerea n valoare ntr-o configuratie - replica actuala a axului interbelic B-dul. Magheru Balcescu - a unui nou ax major nord sud ntre Piata Victoriei si Palatul Parlamentului, cu prelungire spre cartierele sudice ale Capitalei (avnd pe parcurs un nod major cu un deosebit potential reprezentativ la intersectia axului Academiei Militare cu un dublu ax catre Gara de Nord).

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL.

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE.

CA1 + CA2 - se admit functiuni de interes general specifice unui centru de afaceri: sedii de companii si firme n cladiri specializate pentru birouri; servicii financiar-bancare si de asigurari; servicii autonome avansate (manageriale, tehnice si profesionale); servicii pentru cercetare-dezvoltare; servicii de formare - informare; biblioteci, mediateci; posta si telecomunicatii (releu infostructura); edituri, centre media; activitati asociative diverse; hoteluri pentru turismul de afaceri si alte spatii de receptie; expozitii, centre si galerii de arta; servicii profesionale, colective si personale, servicii specializate pentru comert si

pentru functionarea zonei centrale, servicii pentru transporturi; agentii diverse (imobiliare, de turism etc.) restaurante, cofetarii, cafenele, baruri, terase; centre comerciale, magazine cu plaza interioara, galerii comerciale, comert cu obiecte

de arta etc.; cazino, dancing, cinema; centre de recreere si sport n spatii acoperite;

mici unitati productive manufacturiere si de depozitare mic-gros legate de functionarea zonei centrale; locuinte cu partiu special avnd incluse spatii pentru profesiuni liberale; parcaje multietajate de descongestionare a circulatiei n zona centrala protejata.

CA1 + CA2 - se admit functiuni publice reprezentative de importanta supramunicipala si sedii ale unor organisme internationale si zonal europene, si amenajari publice (strazi si piatete pietonale, scuaruri, plantatii decorative, reclame, mobilier urban si elemente de arta decorativa).

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. CA1 + CA2 - se admit cladiri cu functiuni care nu permit accesul liber al publicului, cu conditia ca, la nivelul parterului si mezaninului, frontul spre strada sa fie destinat unor spatii accesibile locuitorilor si turistilor comert, expozitii, restaurante, recreere, servicii personale si colective etc.; se admit la parterul cladirilor functiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu conditia ca acestea sa nu reprezinte mai mult de 30% din frontul strazilor si sa nu se grupeze mai mult de doua astfel de cladiri (cca. 40.0 metri desfasurare de front); se admit locuinte la nivelurile superioare ale cladirilor avnd alte functiuni, de preferinta un partiu special de adaptat zonei centrale de afaceri; se admite conversia n alte functiuni a locuintelor situate n cladiri existente cu conditia mentinerii a unei ponderi a locuintelor de minim 30 % din totalul ariei construite desfasurate; se admit restaurante de orice tip cu conditia ca unitatile care comercializeaza pentru consum bauturi alcoolice sa fie situate la o distanta de minim 100 metri de institutiile publice reprezentative si de lacasele de cult; se mentin unitatile productive actuale cu conditia asigurarii compatibilitatii ca functionare si aspect cu zona centrala.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE CA1+ CA2 - se interzice epuizarea rezervei de teren liber pentru centrul de afaceri prin admiterea neselectiva a unor functiuni inferioare statutului acestei zone.

CA 1+ CA 2 - sunt interzise urmatoarele tipuri de activitati si de lucrari: activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; constructii provizorii de orice natura;

dispunerea pe fatade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile si a antenelor pentru telefonie mobila;

dispunerea de piloneti zabreliti pe terase, cu exceptia cladirilor tehnice si industriale;

dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurnd arhitectura cladirilor si deteriornd finisajul acestora; depozitare en-gros; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile

publice sau din institutiile publice; depozitari de materiale refolosibile; statii de ntretinere auto cu capacitatea peste 5 masini; spalatorii chimice; platforme de precolectare a deseurilor urbane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

SECIUNEA II: CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFIGURARE A CLDIRILOR.

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI). CA1 + CA2 n zonele cu parcelar constituit se va mentine conditia generala de construibilitate a parcelelor, si anume: n cazul cladirilor cu naltimi sub P+4 niveluri se considera construibile parcelele avnd minim 150 mp si un front la strada de minim 8,0 m pentru cladirile alcatuind fronturi continue si de minim 10,0 metri n cazul celor cuplate si izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente;

n cazul cladirilor cu naltimi peste P+4 niveluri se considera construibile parcelele avnd minim 400 mp. si un front la strada de minim 12,0 m pentru constructiile nscrise ntre doua calcane laterale si de minim 15,0 metri n cazul constructiilor cuplate si izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar sa se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; n interiorul Zonei de interes national BUCUREsTI 2000, delimitata conform H.G. 129/1998 si pentru care a fost instituita Agentia Nationala Bucuresti 2000 prin H.C.G.M.B. nr. 109/1999, autorizarea constructiilor se poate realiza numai dupa aprobarea unei documentatii P.U.Z. pentru zone distincte, delimitate pe baza unei teme de proiect de catre DGUAT. Sunt necesare operatiuni funciare de regrupare a parcelelor prin cumparare cu exercitarea dreptului de preemtiune, prin schimb sau prin expropriere pentru cauza de utilitate publica pentru lucrari de infrastructura si pentru institutii si servicii publice de interes national, regional si local.

CA1 + CA2 pe terenurile ramase libere n urma operatiunilor nefinalizate se considera construibile parcelele avnd minim 800 mp si un front la strada de minim 15,00 metri, n cazul constructiilor alcatuind fronturi continue si de minim 20,00 metri n cazul constructiilor cuplate la un calcan lateral sau izolate; n cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp cu un front la strada de minim 30.00 metri.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT. Racordarea aliniamentelor la intersectiile strazilor se va face printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, avnd lungimea de 12,0 metri pe strazile de categoria Ia si a II-a si de 5,0 metri pe cele de categoria a III-a. CA1 + CA2 n zonele constituite dispunerea cladirilor fata de aliniament va respecta caracterul strazii existente, cu urmatoarele conditii: cladirile care adapostesc functiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanta de minim 6.00 metri, cu conditia sa nu lase vizibile calcane ale cladirilor situate pe limitele laterale ale parcelelor; n raport cu caracterul strazilor existente cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu conditia sa nu lase aparente calcane ale cladirilor nvecinate; n cazul n care parcela se nvecineaza pe o latura cu o constructie dispusa pe aliniament iar pe cealalta latura cu o constructie n stare buna sau cu o cladire monument de arhitectura retrasa de la aliniament, noua cladire va fi dispusa pe aliniament dar se va racorda la alinierea retrasa, pentru a nu evidentia un calcan ; n cazul n care parcela se nvecineaza pe o latura cu o constructie retrasa de la aliniament iar pe cealalta latura cu o constructie neviabila, iar caracterul strazii indica tendinta cladirilor mai

noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regula cu 4.0 metri, noua cladire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente; CA1 + CA2 pe terenurile libere care vor face obiectul P.U.Z. se recomanda dispunerea cladirilor cu regim de construire continuu pe aliniament, att spre strada ct si spre spatiile exclusiv pietonale stabilite prin planul urbanistic.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR. CA1 + CA2 - conform P.U.Z, cu urmatoarele recomandari : cladirile care adapostesc functiuni publice reprezentative se pot amplasa izolat sau n regim continuu; cladirile care adapostesc functiuni de interes general si locuinte vor alcatui fronturi continue prin alipire de calcanele cladirilor nvecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pna la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament; n cazul n care parcela se nvecineaza cu o cladire care prezinta calcan pe una dintre limitele laterale ale parcelei, iar pe cealalta latura se nvecineaza cu o cladire retrasa de limita laterala a parcelei si avnd pe fatada laterala ferestre ale unor ncaperi care necesita lumina naturala, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din naltime, dar nu mai putin de 4.00 metri; se interzice construirea pe limita laterala a parcelei daca aceasta este si linia de separatie fata de o cladire publica dispusa izolat sau fata de o biserica ortodoxa ; n acest caz se admite o retragere fata de limitele parcelei egala cu jumatate din naltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,00 metri; cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri; se interzice construirea pe limita posterioara a parcelei, cu exceptia cazului n care exista un calcan al unei cladiri principale, iar noua constructie se limiteaza la acoperirea acestuia.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL. CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu urmatoarele conditionari : cladirile vor respecta ntre ele distante egale cu jumatate din naltimea la cornise a celei mai nalte dintre ele;

distanta se poate reduce la 1/4 din naltime, dar nu mai putin de 6.00 metri numai n cazul n care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor ncaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati ce necesita lumina naturala; curtile pot fi construite n proportie de 75 % compact ntre aliniamentul posterior situat la 20,00 metri de cel principal si limitele parcelei, cu conditia sa nu se depaseasca naltimea de 2 niveluri (maxim 8 metri).

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE. CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu urmatoarele recomandari: parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri dintr-o circulatie publica n mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile nvecinate; n cazul fronturilor continue la strada se va asigura la fiecare 30,00 metri de front cte un acces carosabil n curtea posterioara printr-un pasaj care sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR. CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu urmatoarele recomandari : stationarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice; n cazul n care nu exista spatiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau n cooperare ori concesionarea locurilor necesare ntr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanta de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR. CA1 + CA2 - naltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuratiei de ansamblu tinnduse seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulatie, de pe Splaiuri si de pe cornisele Dmbovitei si Colentinei. Numar niveluri suplimentare admise *): Latimea strazii ntre aliniamente(metri) / profile standard actuale naltimea maxima admisa (metri) Numar niveluri conventionale (3.0 metri) (A) retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si tangenta la 45 o la acesta (B) n planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

Sub 9 metri 9,01 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11,01 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III) 13,01 16,00 16,01 19,00 19,01 22,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II) 22,01 25,00 25,01 27,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II) 27,01 30,0 30,1 33,00 Carosabil 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I) 33,01 36,00 36,01 39,00 39,01 42,00 42,01- 45,00 si peste Carosabil 28 m. + trotuare 2x8

7 - 10 11

P+1+M, P+2 P+2 +M

13

P+3

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16 19 22

P+4 P+5 P+6

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

25 27

P+7 P+8

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

30 33

P+9 P+10

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

36 39 42 45

P+11 P+12 P+13 P+14

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

metri = 44 m. *) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

n cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR CA1 - aspectul cladirilor, reclamelor si elementelor de mobilier urban va fi subordonat cerintelor specifice unui zone centrale de afaceri; CA1 + CA2 - conform P.U.Z, cu urmatoarele conditionari: aspectul cladirilor va tine seama de caracterul specific al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla n relatii de co-vizibilitate; se va asigura o tratare similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri avnd n vedere perceperea acestora din cladirile nalte; se va acorda atentie modului de tratare a acoperisurilor sau teraselor perceptibile ntr-o perspectiva descendenta din cladirile nalte; se interzice afectarea aspectului arhitectural al cladirilor prin dispunerea neadecvata a reclamelor pe plinurile fatadelor, parapete, balcoane etc.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu urmatoarele conditionari: toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;

n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;

se va asigura n mod special captarea si evacuarea rapida apelor meteorice n reteaua de canalizare; se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor CATV; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE. CA1 + CA2 - conform P.U.Z cu urmatoarele conditionari: spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate si plantate cu un arbore la fiecare 40 mp; se recomanda ca, pentru mbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei, sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase; se recomanda nverzirea teraselor necirculabile ale cladirilor n proportie de 70 %..

parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi nconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri naltime.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI. CA1 + CA2 + CA3 - conform P.U.Z cu urmatoarele conditionari: gardurile spre strada ale cladirilor retrase de la aliniament vor fi transparente, vor avea naltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.60 metri si vor putea fi dublate de gard viu; gardurile dintre proprietati vor fi opace si vor avea naltimea de 2,50 metri; marcarea limitei proprietatii n cazul parterelor cu functiuni accesibile publicului retrase de la aliniament se poate face prin pavaje decorative, parapete, jardiniere, etc.;

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). CA1 - 75 %; CA2 - pentru cladiri cu 6 niveluri si peste - P.O.T. maxim = 70% , cu posibilitatea acoperirii restului curtii n proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri 8 (metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc.; pentru cladirile sub 6 niveluri P.O.T. maxim = 60%, cu posibilitatea acoperirii restului curtii n proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole etc.; pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). CA1 nu se limiteaza, recomandabil sa nu se depaseasca 4,5 mp. ADC / mp. teren; n cazul accentelor peste 45,0 metri, CUT se va justifica prin P.U.Z.

CA2 - pentru cladiri cu 6 niveluri si peste CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren pentru cladirile sub 6 niveluri CUT maxim = 2,5 mp. ADC / mp. teren; n cazul accentelor peste 45,0 metri, CUT se va justifica prin P.U.Z. pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

CB -

ZONE SITUATE N AFARA PERIMETRULUI CENTRAL CARE GRUPEAZ FUNCIUNI COMPLEXE DE IMPORTAN SUPRAMUNICIPAL sI MUNICIPAL .

Zona contine unele dintre cele mai importante nuclee strategice de dezvoltare a Municipiului situate n afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare functionala si noi calitati estetic-configurative, n conditiile unei oferte diversificate si partial imediat accesibile investitorilor. Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta: CB1 subzona serviciilor publice dispersate n afara zonelor protejate; CB2 subzona serviciilor publice dispersate n zone protejate; CB3 subzona polilor urbani principali: - Barbu Vacarescu, Berceni, BIG Berceni, Colentina, Crngasi, Drumul Taberei, Filaret, Fundeni, Gara Basarab, Giurgiului, Lacul Morii vest, Obor, Orhideelor, Panduri, Pantelimon, Pipera, P-ta Presei Libere - Poligrafiei, Salaj, Titan, Vacaresti. CB4 - subzona campusurilor universitare, unitatilor de cercetare, parcurilor stiintifice; CB4a parcul stiintific (soft) Vacaresti; CB4b campusuri universitare; CB4c unitati de cercetare. CB5 centru de conferinte si expozitii internationale /parc expozitional /. CB6 centrul international de studii ecumenice Vacaresti. Pentru orice noi interventii vor fi necesare n subzonele: CB1 + CB2 Planuri Urbanistice de Detaliu sau Zonale CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - Planuri Urbanistice Zonale

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1. UTILIZRI ADMISE

CB1 + CB2 - institutii si servicii publice supramunicipale si municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale. CB3 - institutii si servicii publice supramunicipale si municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale; servicii financiar-bancare si de asigurari, posta si telecomunicatii (releu infostructura), servicii avansate manageriale, tehnice si profesionale (sedii de companii si firme n cladiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare, biblioteca / mediateca; activitati asociative diverse; servicii profesionale, colective si personale, hoteluri pentru turismul de afaceri si alte spatii de receptie, restaurante cofetarii, cafenele, baruri, comert, expozitii, recreere (cazino, dancing, cinema, centre de recreere, sport n spatii acoperite), sali de conferinte, spectacole si cinema de diferite capacitati cu serviciile anexe, locuinte cu partiu special pentru profesiuni liberale, nvatamnt superior si de formare continua; unitati mici si mijlocii specializate n activitati de productie abstracta si concreta n domenii de vrf; activitati manufacturiere si depozitare mic-gros legate de functionarea polului tertiar, parcaje multietajate;

CB4a - n parcul stiintific Vacaresti sunt admise numai activitati de soft ( productie, cercetare - dezvoltare, nvatamnt superior de profil); CB4b - spatii pentru nvatamnt superior, auditoriu academic, servicii universitare, biblioteca / mediateca, camine, restaurante, birouri si ateliere de ntretinere, spatii sociale si medicale pentru studenti, spatii acoperite si descoperite pentru sport si recreere, locuinte pentru profesori si profesorivizitatori, club profesori, comert, servicii personale, parcaje; CB4c - spatii pentru cercetare, independente sau grupate cu nvatamntul superior; CB5 - sali de conferinte de diferite capacitati cu serviciile anexe, birouri proprii serviciilor legate de functionarea centrului, servicii necesare conferintelor, sali de expozitie, biblioteca / mediateca, centru de presa, posta si telecomunicatii (nod de infostructura), birouri diverse, centru de formare-informare cuprinznd o grupare de sali de seminarii si conferinte, hoteluri pentru turismul de afaceri, restaurante, comert, recreere, parcaje multietajate; pavilioane de expozitie, platforme de expunere, birouri, ateliere, restaurante, recreere n spatii acoperite si n spatii libere, alte servicii, parcaje;

CB6 - centru de studii si cercetari, biblioteca / mediateca, sali de conferinte si expozitii, arhiva, centru de conservare si restaurare de carte veche, spatii pentru traduceri, editare de facsimile si de noi publicatii, ateliere de reproducere pe diferiti suporti a materialelor destinate schimburilor internationale, centru de perfectionare, librarie, gradina, parcaje si - n cadrul Manastirii reconstituite Vacaresti muzeu si cazare pentru personalul permanent (n sistem monahal si / sau laic si pentru invitati si cursanti);

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI CB1 - extinderile si schimbarile de profil se admit cu conditia sa nu incomodeze prin poluare si trafic functiunile nvecinate; CB2 extinderile si schimbarile de profil trebuie sa fie compatibile cu statutul zonei protejate; CB3 + CB4 + CB6 - ntruct realizarea acestor obiective se va derula n timp, se recomanda ca prin P.U.Z. terenul ramas neafectat n prima etapa si pastrat n rezerva sa fie amenajat sumar ca un spatiu plantat accesibil locuitorilor, vegetatia importanta urmnd sa faca parte din amenajarea definitiva a zonei. CB 5 - se admite comert cu vnzarea cu amanuntul numai pentru marfurile prezentate n scop promotional n perioada expozitiilor. CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 se va asigura n toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor. CB3 se vor asigura circulatii si piatete pietonale, precum si scuaruri atractive pentru recreere n cadru urban, n pondere de minim 10% din suprafata de teren. CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 n proximitatea aeroporturilor se va respecta avizul autoritatii aeronautice privind conditiile impuse de culoarului de zbor.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - se interzic: orice alte activitati care nu corespund caracterului zonei si prin aceasta prezinta riscul ndepartarii investitorilor interesati; activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul constructii provizorii de orice natura; depozitare en-gros; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane; lucrari de terasament de natura sa afecteze utilizarea terenurilor nvecinate; generat;

orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele sau care mpiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

vecine

CB 2 - se interzic functiunile incompatibile cu statutul de zona protejata;

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) CB1 - se vor rezerva terenuri pentru institutii si servicii publice parcelate n module avnd minima de 1000 mp. si un front la strada de minim 30.0 metri; suprafata

CB 2 - se recomanda mentinerea parcelarii caracteristice zonei protejate, avnd suprafata minima de 400 mp. si un front la strada de minim 15 metri; cei interesati au posibilitatea sa concesioneze sau sa cumpere una sau mai multe parcele adiacente, cu conditia sa se mentina amprenta parcelarului traditional; CB3 + CB4 + CB5 + CB6 n zonele constituite, parcelele sunt considerate construibile direct daca respecta urmatoarele conditii: cladiri sub P+4 niveluri pentru functiunea de birouri pna la P+4 niveluri = 200 metri; front minim la strada = 8,0 metri; raportul ntre laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;

cladiri peste P+4 niveluri pentru functiunea de birouri suprafata minima = 350 metri; front minim la strada = 12,0 metri; raportul ntre laturile parcelei nu depaseste raportul 1/3;

pentru reconstruirea zonelor destructurate, pentru terenuri libere sau cu statut juridic mixt se vor ntocmi documentatii P.U.Z., cu recomandarea unei lotizari cu parcele de minim 800 mp. si un front la strada de minim 18.0 metri n cazul fronturilor continue si de minim 24.0 metri n cazul fronturilor discontinue.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT CB1 - serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10,0 metri sau vor fi dispuse pe aliniament n functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente; cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adncime fata de aliniament care nu va depasi 20,0 metri; banda de construibilitate a cladirilor retrase fata de aliniament este de 20,0 metri de la alinierea cladirilor; serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament n cazul n care naltimea maxima la cornise nu depaseste distanta dintre aliniamente ; daca naltimea cladirii n planul aliniamentului depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de naltime al cladirii fata de distanta dintre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 4.0 metri, cu conditia sa nu fie lasate vizibile calcane de pe parcelele alaturate; fac exceptie de la aceasta regula numai situatiile de marcare prin plus de naltime a intersectiilor si racordarile de naltime a cladirilor ntre strazi cu latimi diferite.

CB 2 - pe strazile din zonele protejate se va mentine situatia existenta de configurare a fronturilor stradale ca retragere minima sau dispunere fata de aliniament. CB3 + CB4 + CB5 + CB6 conform P.U.Z., cu urmatoarele conditii: n zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri de la aliniament; pentru zonele destructurate n reconstructie, pentru operatiuni pe terenuri libere sau cu statut juridic mixt, retragerea cladirilor publice va fi de 10.0 metri. cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adncime maxima fata de aliniament care nu va depasi 20.0 metri.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR CB 1 + CB 2 - cladirile publice se vor amplasa de regula n regim izolat;

cladirile care vor alcatui fronturi continue se vor alipi de calcanele cladirilor nvecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pna la o distanta de maxim 20.0 la aliniament; n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se nvecineaza cu o cladire retrasa de la limita laterala a parcelei si avnd pe fatada laterala ferestre ale unor ncaperi principale, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu 1/3 din naltime, dar nu mai putin de 5,0 metri; cladirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.0 metri distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si cea posterioara ale parcelei este de minim 10.0 metri;

CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari; cladirile se vor retrage de la limitele laterale la o distanta egala cu 1/3 din naltime, dar nu cu mai putin de 5,0 metri; cladirile se vor retrage fata de limita posterioara a parcelei la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5,0 metri; distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si cea posterioara ale parcelei este de minim 10.0 metri;

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL. CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - cladirile vor respecta ntre ele distante egale cu naltimea la cornisa a celei mai nalte dintre ele; distanta se poate reduce la jumatate din naltime, dar nu mai putin de 6,0 metri numai n cazul n care fatadele prezinta ferestre care nu asigura luminarea unor ncaperi pentru alte activitati permanente ce necesita lumina naturala;

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB 5 + CB6 conform P.U.Z. cu urmatoarele conditii: parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulatie publica;

n cazul fronturilor continue la strada se va asigura un acces carosabil n curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel nct sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje, masurata pe aliniament, nu va depasi 30.0 metri. n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

CB 5 - circulatiile carosabile din campusuri si subzonele de cercetare vor fi prevazute cu denivelari transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR CB 1 + CB 2 + CB 3 + CB 4 + CB 5 + CB 6 - stationarea autovehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice; locurile de parcare se dimensioneaza conform normelor specifice si se dispun n constructii supra / subterane sau n parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi nconjurate cu gard viu de 1,20 m. naltime; n cazul n care nu se pot asigura n limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau n cooperare, ori concesionarea locurilor necesare ntr-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanta de maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR CB 1 + CB 2 - naltimea maxima admisibila n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

Latimea strazii ntre aliniamente(metri) / profile standard actuale

Numar niveluri suplimentare admise *): naltimea maxima admisa (metri) (B) n planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 Numar niveluri conventionale (3.0 metri) (A) retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si tangenta la 45 o la acesta

Sub 9 metri 9,01 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11,01 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III) 13,01 16,00 16,01 19,00 19,01 22,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II) 22,01 25,00 25,01 27,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II) 27,01 30,0 30,1 33,00 Carosabil 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I) 33,01 36,00 36,01 39,00 39,01 42,00 42,01- 45,00 si peste Carosabil 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.

7 - 10 11

P+1+M, P+2 P+2 +M

metri, apoi retrase (A) (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13

P+3

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16 19 22

P+4 P+5 P+6

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

25 27

P+7 P+8

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

30 33

P+9 P+10

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

36 39 42 45

P+11 P+12 P+13 P+14

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta justificarea configuratiei de ansamblu tinnduse seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulatie, de pe splaiuri si de pe cornisele Dmbovitei si Colentinei. n cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6

sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte. CB 3 - nu se limiteaza naltimea cladirilor. CB 4 + CB 5 - conform P.U.Z. . CB 6 - naltimea cladirilor va fi stabilita printr-un P.U.Z. nsotit de un studiu de volumetrie privind modul n care se percepe silueta volumelor reconstituite ale Manastirii Vacaresti

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - conform P.U.Z cu urmatoarele recomandari : CB1 - aspectul exterior al cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va tine seama de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla n relatii de covizibilitate. CB2 - aspectul exterior al cladirilor va tine seama de caracterul general al zonei protejate, de arhitectura cladirilor din vecinatate si a monumentelor de arhitectura cu care se afla n relatii de co-vizibilitate. n vederea autorizarii vor fi cerute studii suplimentare de insertie si interventie asupra cladirilor din zona protejata (justificari grafice, fotomontaj, macheta) ; se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, imitatii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau stralucitoare;

CB 3 - aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor (similar unui centru de afaceri), cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla n relatii de co-vizibilitate; CB4 + CB5 + CB6 - aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de coerenta si eleganta;

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice si la sistemele moderne de telecomunicatii bazate pe cabluri din fire optice;

n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor TV; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale; data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii;

ARTICOLUL 13 SPAII PLANTATE CB1 + CB2 + CB3 + CB4 + CB5 + CB6 - spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp. se vor identifica, pastra si proteja n timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avnd peste 4.0 metri naltime si diametrul tulpinii peste 15.0 cm.; n cazul taierii unui arbore se vor planta n schimb alti 10 arbori n perimetrul propriu sau n spatiile plantate publice din proximitate; pentru mbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulatii pietonale, terase; parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 masini si vor fi nconjurate cu un gard viu de minim 1.20 metri naltime; n zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar n zonele de versanti ale corniselor Colentinei si Dmbovitei se recomanda speciile care prin tipul de radacini contribuie la stabilizarea pantelor.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI

CB1 + CB2 + CB + CB4 + CB5 + CB6 - gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea naltimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60 m., partea superioara fiind realizata din fier forjat sau plasa metalica si vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale si posterioare gardurile vor fi opace cu naltimi de maxim 2,50 metri. CB 3 spre trotuare si circulatii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea apartenentei spatiului prin diferente de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) CB1 + CB2 - pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50% CB3 POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului n proportie de 80 % cu cladiri cu maxim 2 niveluri (H. maxim = 8 metri) pentru diferite utilizari; CB4 + CB5 + CB6 - POT maxim = 50%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) CB1 + CB4 + CB5 + CB6 - pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fara a se depasi CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp.teren pentru cladiri cu 6 si mai multe niveluri si CUT maxim 2,2 pentru cladiri cu 3-4 niveluri. CB 2 - pentru functiunile publice din zona protejata, normele specifice sau tema beneficiarului se vor adapta la caracteristicile acesteia; CB 3 - CUT maxim = 4,5 mp.ADC/mp.teren pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

M ZONA MIXT.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI.

Zona mixta se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate n acceptarea diferitelor functiuni de interes general si public, formnd n mod continuu linearitati comerciale si de servicii de-a lungul arterelor principale din aria cuprinsa n inelul principal de circulatie si segmente de linearitati formate din diverse categorii de activitati comerciale, servicii si de productie concreta si abstracta, n lungul principalelor artere de penetratie n oras si al inelelor exterioare de circulatie. Totodata, zona mixta prelungeste zona centrala si principalii poli urbani, contureaza mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gari, autogari, zone de activitati etc.) si completeaza functiunea centrelor de cartier. Formata, ca fond construit, n mare parte din cladiri colective de locuit medii si nalte, cu sau fara parter comercial, zona mixta permite conversia locuintelor n alte functiuni, n contrast cu zona de locuit (L), n care acest lucru este limitat. Conversia locuintelor n alte functiuni este conditionata de mentinerea ponderii acestora de cel putin 30% din ADC. De asemenea, se permite completarea fronturilor existente cu spatii comerciale si servicii, cu conditia elaborarii unor Planuri Urbanistice Zonale care sa precizeze, n lungul anumitor artere constituite pe masura ce apare un interes n acest sens -: (a) localizarea si gabaritul noilor insertii, (b) modul de asigurare a coerentei si calitatii imaginii urbane, (c) conditiile de asigurare a cerintelor functionale, a celor de mentinere a vegetatiei existente, a acceselor carosabile si pietonale catre interiorul zonei, precum si (d) modul de asigurare a intimitatii locuintelor din proximitate. Zona este constituita din institutii, servicii si echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comert, hoteluri, restaurante, recreere), mici activitati productive manufacturiere si locuinte. Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati teritoriale de referinta: M1 - subzona mixta situata n zona protejata; M2 - subzona mixta cu cladiri avnd regim de construire continuu sau discontinuu si naltimi maxime de P+14 niveluri cu accente nalte; M3 - subzona mixta cu cladiri avnd regim de construire continuu sau discontinuu si naltimi maxime de P+4 niveluri.

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL.

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE. M1 + M2 + M3 - sunt admise urmatoarele utilizari: institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector si de cartier; sedii ale unor companii si firme, servicii pentru ntreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanta n diferite domenii si alte servicii profesionale; servicii sociale, colective si personale; sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.; lacasuri de cult; comert cu amanuntul; activitati manufacturiere; depozitare mic-gros; hoteluri, pensiuni, agentii de turism; restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.; sport si recreere n spatii acoperite; parcaje la sol si multietajate; spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; spatii plantate - scuaruri; locuinte cu partiu obisnuit; locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. M1 + M2 + M3 - cladirile vor avea la parterul orientat spre strada si spre traseele pietonale : functiuni care admit accesul publicului n mod permanent sau conform unui

program de functionare specific si vor fi prevazute cu vitrine luminate noaptea; se recomanda ca activitatile n care accesul publicului nu este liber sa nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea strazii incluse n zona mixta si sa nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri; se interzice localizarea restaurantelor care comercializeaza bauturi alcoolice la o distanta mai mica de 100 metri de servicii si echipamente publice si de biserici; pentru orice utilizari se va tine seama de conditiile geotehnice si de zonare seismica;

n zonele existente se admite conversia locuintelor n alte functiuni, cu conditia mentinerii ponderii locuintelor n proportie de minim 30 % din ADC; se admite completarea cu cladiri comerciale n interspatiile dintre blocuri cu conditia sa se mentina accesele carosabile si trecerile pietonale necesare, vegetatia existenta, si sa se respecte cerintele de protectie a cladirilor de locuit din imediata vecinatate.

M1 - orice interventie n zonele protejate va respecta prevederile legii.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE. M1 + M2 + M3 - se interzic urmatoarele utilizari: activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; constructii provizorii de orice natura; dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurnd arhitectura si

deteriornd finisajul acestora; depozitare en-gros; statii de ntretinere auto cu capacitate de peste 5 masini; curatatorii chimice; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane;

depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;

activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) M1 - se vor mentine caracteristicile parcelarului din zona protejata M2 + M3 - cu urmatoarele conditionari pentru subzona mixta din lungul principalelor artere de circulatie si pentru zona de extindere: n cazul constructiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la strada de minim 30.00 metri; pentru celelalte categorii de functiuni, se recomanda lotizarea terenului n parcele avnd minim 500 mp si un front la strada de minim 12.00 metri, n cazul constructiilor nsiruite dintre doua calcane laterale si de minim 18.00 metri n cazul constructiilor cuplate la un calcan lateral sau independente; n functie de necesitati vor putea fi concesionate sau cumparate una sau mai multe parcele adiacente; n cazul parcelarului existent suprafata minima a parcelei construibile este de 300 mp.

M2 + M3 - terenul liber dintre constructiile existente pe care se poate realiza insertia unor cladiri comerciale se va delimita printr-un P.U.Z. elaborat pentru tot tronsonul strazii pentru constructii amplasate pe arterele majore sau PUD pentru cele amplasate pe strazi secundare, prin care se va asigura coerenta cadrului construit, respectarea distantelor minime fata de cladirile existente, evitarea blocarii acceselor carosabile si pietonale existente, conservarea arborilor existenti.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT M1 - se va respecta caracterul zonei protejate prin mentinerea tipului traditional de raportare la aliniament; M2 + M3 - echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10 metri sau vor fi dispuse pe aliniament n functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente; - la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avnd o lungime de minim 12.00 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 6.00 metri pe strazi de categoria a III-a. M2 + M3 - n cazul strazilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile cladiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplaseaza pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai cu conditia ca cladirile adiacente sa fie retrase fata de limitele laterale ale parcelelor si sa prezinte fatade laterale; n cazul n care cladirile de pe parcelele adiacente prezinta calcane este obligatorie alipirea la acestea; cladirile care alcatuiesc fronturi continue vor avea o adncime fata de aliniament care nu va depasi 20 metri (aliniament posterior).

M2 + M3 - n cazul strazilor cu fronturi continue sau discontinue retrase fata de aliniament se

va respecta o retragere de minim 5.00 metri.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR M1 - se va respecta caracterul zonei protejate prin mentinerea retragerilor curente fata de limitele parcelelor. M2 + M3 - cladirile publice se vor amplasa n regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi de minim jumatate din naltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri, retragerea fata de limitele posterioare va fi de minim jumatate din naltimea la cornise, dar nu mai putin de 6.00 metri; M2 + M3 - cladirile se vor alipi de calcanele cladirilor nvecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor pna la o distanta de maxim 20.00 metri de la aliniament; n cazul n care parcela se nvecineaza numai pe una dintre limitele laterale cu o cladire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalta latura se nvecineaza cu o cladire retrasa

de la limita laterala a parcelei si avnd pe fatada laterala ferestre, noua cladire se va alipi de calcanul existent, iar fata de limita opusa se va retrage obligatoriu la o distanta egala cu jumatate din naltime, dar nu mai putin de 3.00 metri; n cazul n care aceasta limita separa zona rezidentiala, de o functiune publica sau de o biserica, distanta se majoreaza la 5.00 metri; se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre zona mixta si zona rezidentiala, o functiune publica sau o biserica, cazuri n care se admite realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din naltimea la cornise, dar nu mai putin de 5.00 metri; distanta dintre cladirea unei biserici ortodoxe si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de minim 10.00 metri; cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din naltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5.00 metri; se recomanda ca, pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni dect locuinte care sunt orientate spre locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10.00 metri, sa aiba parapetul ferestrelor la minim 1.90 metri de la pardoseala ncaperilor; n cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL. M1 - se va respecta caracterul zonei protejate prin mentinerea distantelor caracteristice; M2 + M3 - cladirile vor respecta ntre ele distante egale cu jumatate din naltimea celei mai nalte; distanta se poate reduce la jumatate din naltime, dar nu mai putin de 6.00 metri, numai n cazul n care fatadele prezinta calcane sau ferestre care nu asigura luminarea unor ncaperi fie de locuit, fie pentru alte activitati permanente care necesita lumina naturala.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE. M1 - se va mentine modul de acces pe parcela caracteristic zonei protejate;

M2 + M3 - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri latime dintr-o circulatie publica n mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile nvecinate; n cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil n curtea posterioara printr-un pasaj dimensionat astfel nct sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanta dintre aceste pasaje masurata pe aliniament nu va depasi 30.00 metri; se pot realiza pasaje si curti comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai n timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu; n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spatiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR. M1 + M2 + M3 - stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice; n cazul n care nu se pot asigura n limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj n cooperare ori concesionarea locurilor necesare ntr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate n cadrul centrului de cartier sau n zona adiacenta la o distanta de maxim 250 metri; se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca n suprafete dimensionate si dispuse astfel nct sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR. M1 - n zona protejata se va respecta alinierea corniselor existente; n cazul unor volume care depasesc naltimea vecinatatilor imediate pentru acordarea autorizatiei se vor prezenta justificari suplimentare privind nscrierea n zona protejata si relatiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate) care sunt situate n limita de 100 metri, precum si privind impactul noii volumetrii asupra siluetei interioare si generale a Bucurestilor; M1+ M2 + M3 - naltimea maxima admisibila n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente; pot fi adaugate suplimentar unul sau doua niveluri n functie de volumetria caracteristica strazii, cu conditia retragerii acestora n limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

Numar niveluri suplimentare admise *): Latimea strazii ntre aliniamente(metri) / profile standard actuale naltimea maxima admisa (metri) Numar niveluri conventionale (3.0 metri) (A) retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si tangenta la 45 o la acesta (B) n planul fatadei la cladirile de colt pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

Sub 9 metri 9,01 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11,01 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3m =13 metri (categoria III) 13,01 16,00 16,01 19,00 19,01 22,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x4m = 22 m .(categoria II) 22,01 25,00 25,01 27,00 Carosabil 14 m. + trotuare 2x6m = 26 m. (categoria II) 27,01 30,0 30,1 33,00 Carosabil 21 m. + trotuare 2x6m = 33 m. (categoria I) 33,01 36,00 36,01 39,00 39,01 42,00 42,01- 45,00 si peste Carosabil 28 m. + trotuare 2x8m = 44 m.

7 - 10 11

P+1+M, P+2 P+2 +M

13

P+3

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16 19 22

P+4 P+5 P+6

(A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

25 27

P+7 P+8

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

30 33

P+9 P+10

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

36 39 42 45

P+11 P+12 P+13 P+14

(A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

*) n toate cazurile n care constructiile au acoperis cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.

pentru cladirile foarte nalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuratiei de ansamblu tinnduse seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulatie, de pe splaiuri si de pe cornisele Dmbovitei si Colentinei; n intersectii se admit unul sau doua niveluri suplimentare n planul fatadelor pe o lungime de 15 metri de la intersectia aliniamentelor, dupa care pot urma nca alte doua niveluri retrase n interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri si a tangentei la acesta la 45 grade (conform tabelului anterior); n cazul racordarii ntre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avnd regim diferit de naltime, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe o lungime de 50,0 metri daca strada are 6 sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.

M2 + M3 - daca naltimea cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se poate retrage de la aliniament cu o distanta minima egala cu plusul de naltime al cladirii fata de distanta ntre aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 5,0 metri si cu conditia sa nu ramna vizibile calcanele cladirilor nvecinate; fac exceptie de la aceasta regula numai ntoarcerile si racordarile de naltime ale cladirilor pe strazile laterale conform aliniatului anterior; M2 - se admit accente nalte peste 45 metri n localizarile precizate pe planul de reglementari.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR M1 - orice interventii vor necesita studii de insertie avizate conform legii; se interzice modificarea aspectului cladirilor existente prin tratarea diferita a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel;

M2 + M3 - aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care sa tina seama de rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla n relatii de co-vizibilitate; aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de coerenta si eleganta; pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele principale pe baza unor studii si avize suplimentare.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. M1 + M2 + M3 - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii

competente care administreaza resursele de apa; se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii;

data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; se va asigura n mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice din spatiile rezervate pietonilor, din spatiile mineralizate si din spatiile plantate cu gazon; se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor pentru telefonia mobila si dispunerea vizibila a cablurilor TV; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE M1 + M2 + M3 - se vor identifica, proteja si pastra n timpul executarii constructiilor arborii importanti existenti avnd peste 4.00 metri naltime si diametrul tulpinii peste 15.00 cm; n cazul taierii unui arbore se vor planta n schimb alti 10 arbori n perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere; n gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40% din suprafata va fi prevazuta cu plantatii nalte; terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile nvecinate; parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi nconjurate cu un gard viu de 1,20 metri naltime;

n zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI. M1 - se va respecta tipul existent de mprejmuiri cu conditia ca acestea sa fie transparente si sa aiba un soclu opac de maxim 0,60 metri catre strada; n cazul unificarii functiunilor interioare a mai multor cladiri se va mentine prin tratarea terenului amprenta parcelarului traditional. M1 + M2 + M3 - se recomanda separarea spre strada a terenurilor echipamentelor publice si bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri naltime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu. Gardurile de pe limitele laterale si posterioare vor fi opace si vor avea naltimea de minim 2,20 metri; spatiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) M1 - conform caracterului zonei protejate; M2 - P.O.T. maxim 70%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului n proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri); pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

M3 - P.O.T. maxim 60%, cu posibilitatea acoperirii restului terenului n proportie de 75% cu cladiri cu maxim 2 niveluri (8 metri) pentru activitati comerciale, sali de spectacole, garaje, etc. pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) M1 - conform caracterului zonei protejate; M2 - CUT maxim = 3,0 mp. ADC / mp. teren

n cazul accentelor peste 45 - 50 m. CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.; pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

M3 - CUT maxim = 2.5 mp. ADC / mp. teren n cazul existentei accentelor peste 50 m CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.; pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

L - ZONA DE LOCUIT.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI Zona de locuit se compune din diferite tipuri de tesut urban (subzone), diferentiate din urmatoarele puncte de vedere:

(a) (a) functional caracterul locuintelor: individuale, colective mici, medii sau mari, locuinte hibride de tip vagon (care sunt de fapt locuinte colective pe orizontala); caracterul tesutului urban : omogen rezidential cu echipamente publice aferente,

mixat n proportii si modalitati diferite cu alte functiuni - comerciale, servicii, mica productie manufacturiera, mica productie agricola de subzistenta; (b) (b) morfologic: tipul parcelarului: rezultat din evolutia localitatii n timp,

creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitatii pe terenuri agricole (prin operatiuni simple de topometrie sau prin operatiuni urbanistice); configuratia n raport cu spatiul stradal: spontan ordonata n raport cu traseul liber (rezultat din evolutia n timp) al strazilor, datorita efectului diferitelor reglementari urbanistice anterioare;

geometric ordonata n raport cu trasee prestabilite fie de tip strapungeri (noi bulevarde si piete ale tramei majore sau strazi / fundaturi care valorifica pentru constructii miezul unor insule), fie de tipul celor din noile lotizari sau din noile mari ansambluri; diferentiata sau nu n raport cu distanta fata de strada a cladirilor de pe o parcela (constructii principale constructii secundare anexe) atitudine de tip urban sau cu reminiscente rurale (parcele nguste si foarte adnci rezultate din diviziunea unor proprietati agricole, permitnd numai constructia locuintelor tip vagon, dispuse, nu prin cuplare, ci prin retragere pe aceeasi limita de nord a fiecarei parcele si oferind astfel n imaginea strazii serii de calcane) ;

volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), naltime mica (P - P+2 niveluri), medie (P+3,4 niveluri), mare (peste P+4 niveluri), mod de terminare al volumelor (terasa, acoperis) spatiul liber : continuu (vizibil din circulatiile publice nota caracteristica pentru marea majoritate a cartierelor rezidentiale cu locuinte individuale sau colective mici ale Bucurestilor, n care gradinile de fatada vizibile prin gardurile transparente confera Capitalei atributul de oras gradina), discontinuu (vizibil accidental n cazul fronturilor continue), abuziv discontinuu si marcnd o evidenta scadere a nivelului civilizatiei anumitor locuitori (prin nlocuirea n ultimii ani a unora dintre mprejmuirile transparente catre strada cu ziduri opace, contrar regulamentelor urbanistice anterioare);

(c) (c) vechime: exprimnd att capacitatea locuintelor de a satisface necesitatile actuale de locuire, ct si starea de viabilitate (uzura fizica a cladirilor de peste 60 ani constituind, conform standardelor U.E., un prag n probabilitatea necesitatii reabilitarii sau reconstructiei acesteia); (d) (d) calitatea constructiei: definita prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistenta, nivelul de izolare termica, nivelul de dotare tehnico - edilitara a cladirilor, zonele de locuit pot fi incluse n zona protejata datorita valorii arhitectural urbanistice, pot fi viabile n raport cu cerintele actuale ale locuitorilor, pot fi reabilitate pentru a satisface aceste cerinte sau pot fi insalubre.

Pentru zonele predominant rezidentiale prezentul regulament are n vedere, pe de o parte, necesitatile functionale si spatial configurative majore ale Capitalei, iar pe de alta parte, asigurarea calitatii locuirii la standarde similare cu alte capitale europene, valorificarea terenului urban, a fondului construit viabil si a zonelor protejate, mentinerea valorii proprietatilor, asigurarea fara discriminare a dreptului fiecarui locuitor la nsorire, luminare naturala, intimitate, spatiu plantat, acces la echipamente publice sociale si tehnicoedilitare, securitate personala, protectie fata de poluare si riscuri tehnologice.

Evolutia anticipata si sustinuta prin prevederile regulamentului este urmatoarea:

tranzitia catre un alt tip de zona functionala (zona centrala, zona mixta) prin conversie sau prin reconstructie conform zonelor C si M, tranzitia catre un alt tip de locuire, regim de construire si volumetrie; mentinerea zonelor bine constituie cu cresterea coerentei n cazul interventiilor punctuale; reabilitarea marilor ansambluri de locuinte colective; mentinerea lotizarilor proiectate cu constructii standard aflate n zone protejate; reconstructia zonelor insalubre prin operatiuni de comasare si relotizare;

extinderea pe terenuri neconstruite, intra si extravilane, a noi cartiere de locuinte individuale si colective mici pe baza unor operatiuni funciare de comasare si relotizare, n cadrul unui parteneriat ntre sectorul public si sectorul privat.

Zona de locuit este alcatuita din urmatoarele subzone si unitati de referinta: L1 - subzona locuintelor individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri: L1a - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n afara perimetrelor de protectie; L1b - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n interiorul perimetrelor de protectie; L1c - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n noile extinderi sau enclave neconstruite; L1d - locuinte individuale mici cu parcele cu POT < 20% situate n zona culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea climatului Capitalei; L1e - locuinte individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fara retele edilitare. L2 - subzona locuintelor individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizari anterioare: L2a - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P P+2 niveluri situate n afara zonei protejate: L2b - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P P+2 niveluri situate n zone protejate;

L3 - subzona locuintelor colective medii (P+3-4 niveluri) situate n ansambluri preponderent rezidentiale: L3a - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+4 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n afara zonei protejate; L3b - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+4 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n zona protejata. L4 - subzona locuintelor colective nalte cu P+5 - P+10 niveluri, situate n ansambluri preponderent rezidentiale: L4a - subzona locuintelor colective nalte cu P+5 - P+10 niveluri, formnd ansambluri preponderent rezidentiale, situate n afara zonei protejate;

L1 - SUBZONA LOCUINELOR INDIVIDUALE sI COLECTIVE MICI P+1, P+2

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI Subzona locuintelor individuale si colective mici se compune din urmatoarele unitati de referinta: L1a - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n afara perimetrelor de protectie, cu regim de construire continuu (nsiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); dezvoltate n timp prin refaceri succesive, acestea prezinta o diversitate de situatii din punctul de vedere al calitatii si viabilitatii; L1b - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n interiorul perimetrelor de protectie, cu regim de construire continuu (nsiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); acest tip de locuinte constituie o ilustrare a evolutiei localitatii si a rezonantei la fenomenele arhitecturii europene din secolele XIX si XX; L1c - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri situate n noile extinderi sau n enclavele neconstruite, prevazute a fi realizate prin viitoare operatiuni urbanistice, n regim de construire continuu (nsiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); L1d - locuinte individuale mici cu parcele cu POT<20% situate n zona culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea climatului Capitalei; L1e - locuinte individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fara retele edilitare;

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE L1 - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri n regim de construire continuu (nsiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat): echipamente publice specifice zonei rezidentiale; scuaruri publice.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI L1a + L1b + L1c + L1d - se admite mansardarea cladirilor existente cu conditia ca aceasta sa nu fie o falsa mansardare ci sa se nscrie n volumul unui acoperis cu panta de 45 grade; suprafata nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent; se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC, sa nu genereze transporturi grele, sa nu atraga mai mult de 5 autoturisme, sa nu fie poluante, sa nu aiba program prelungit peste orele 22,00 si sa nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare si productie; functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD; n zonele de lotizari constituite ce cuprind parcele care n majoritatea lor ndeplinesc conditiile de construibilitate si sunt dotate cu retele edilitare, autorizarea constructiilor se poate face direct sau n baza unor documentatii PUD (dupa caz).

L1b - orice interventii n zona protejata se vor aviza n conditiile legii. L1c - realizarea locuintelor este conditionata de existenta unui P.U.Z. aprobat conform legii. L1e orice lucrari de extindere la cladirile de locuit de pe loturi sub 150 mp., fara racordare la retele publice de apa si canalizare si fara ncaperi sanitare n cladire, se pot admite numai pe baza unui act notarial prin care, n caz de expropriere pentru cauza de utilitate publica, proprietarul accepta sa fie despagubit numai pentru valoarea cladirii dinainte de extindere, stabilita prin expertiza tehnica.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE L1 - se interzic urmatoarele utilizari: functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC, genereaza un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa orele 22.00, produc poluare; activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare si productie, prin deseurile produse ori prin programul de activitate prelungit dupa orele 22.00; realizarea unor false mansarde; anexe pentru cresterea animalelor pentru productie si subzistenta; constructii provizorii; instalarea n curti a panourilor pentru reclame;

dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurnd arhitectura si deteriornd finisajul acestora; depozitare en-gros; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;

activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice; statii de betoane; autobaze; statii de ntretinere auto cu capacitatea peste 3 masini; spalatorii chimice;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente;

orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.

SECIUNEA II: CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFIGURARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME,

DIMENSIUNI)

L1a + L1b + L1c - se considera construibile parcelele care ndeplinesc urmatoarele conditii cumulate: (1) - dimensiuni minime: Regimul de construire Dimensiune minima n cazul concesionarii terenului* Suprafata Front mp. 150 200 200 m. 8 12 12 Dimensiune minima n zone protejate Suprafata mp. 250 350 350 Reducere cu 50 mp. Front m. 10 12 14 Reducere front cu 25% pentru fiecare fatada * ) - conform Regulamentului General de Urbanism **) - pentru L 1d suprafata minima = 500 mp. ***) - pentru L1d front minim = 14 m (2) - adncimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia. ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT Dimensiune minima n alte zone constituite Suprafata Front mp. 150 250 350 ** Reducere cu 50 mp. m. 8 10 14 *** Reducere front cu 25% pentru fiecare fatada

nsiruit Cuplat Izolat Parcela de colt

- la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi avnd o lungime de minim 12,0 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 5,0 metri pe strazi de categoria a III-a.

L1a + L1b - cladirile se dispun n functie de caracterul strazii; n cazul regimului de construire continuu (nsiruit) cladirile se dispun fata de aliniament: pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective, cu conditia sa nu se lase calcane vizibile; retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri n cazul lotizarilor existente cu parcele care ndeplinesc n majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; distantele se pot majora n cazul protejarii unor arbori sau n cazul alipirii la o cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe strazi de categoria II si I; banda de construibilitate a cladirilor cu regim de construire continuu nu va depasi adncimea de 15.0 metri de la alinierea cladirilor. n fsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie cu exceptia mprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri naltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament.

n cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) cladirile se dispun fata de aliniament: pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice strazii respective;

retras fata de aliniament cu minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5.0 metri pe strazi de categoria II si I; retras fata de aliniament cu minim 3,0 metri n cazul lotizarilor existente cu parcele care ndeplinesc n majoritate conditiile de construibilitate si echipare edilitare, iar strazile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; distantele se pot majora n cazul protejarii unor arbori sau n cazul alipirii la o cladire existenta situata mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; se recomanda retrageri fata de aliniament de minim 4,0 metri pe strazi de categoria III si 5,0 metri pe strazi de categoria II si I; n fsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie cu exceptia mprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri naltime fata de cota terenului anterioara lucrarilor de terasament.

L1c retragerile fata de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu urmatoarele conditionari: cladirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage fata de aliniament la o distanta de minim 5.0 metri pentru a permite n viitor parcarea celei de a doua masini n fata garajului si pentru a se permite plantarea corecta a unor arbori n gradina de fatada fara riscul deteriorarii gardurilor si a trotuarelor de protectie ale cladirilor; n cazul cladirilor nsiruite, nu se admit pe parcelele de colt dect cladiri cu fatade pe ambele strazi (semi-cuplate sau izolate); n fsia non aedificandi dintre aliniament si linia de retragere a alinierii cladirilor nu se permite nici o constructie, cu exceptia mprejmuirilor, aleilor de acces si platformelor de maxim 0,40 metri naltime fata de cota terenului anterior lucrarilor de terasament.

L1d cladirile se vor dispune numai n regim de construire izolat, retrase fata de aliniament la o distanta de minim 4,0 metri. L1e cladirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristica strazii respective;

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L1a + L1c + L1d + L1e - cladirile construite n regim nsiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele nvecinate pe o adncime de maxim 15.0 metri, cu exceptia celor de colt care vor ntoarce fatade spre ambele strazi; 1. n cazul segmentarii nsiruirii, spre interspatiu se vor ntoarce fatade care vor fi retrase de la limita proprietatii la o distanta de cel putin jumatate din naltimea la cornisa n punctul cel mai nalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; se va respecta aceeasi prevedere si n cazul n care nsiruirea este nvecinata cu o functiune publica sau cu o unitate de referinta, avnd regim de construire discontinuu; 2. cladirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul cladirii de pe parcela alaturata si se vor retrage fata de cealalta limita la o distanta de cel putin jumatate din naltimea la cornisa n punctul cel mai nalt fata de teren, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; n cazul n care parcela se nvecineaza pe ambele limite laterale cu cladiri retrase fata de limita proprietatii avnd fatade cu ferestre, cladirea se va realiza n regim izolat; 3. cladirile izolate se vor retrage fata de limitele laterale ale parcelei cu cel putin jumatate din naltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 3.0 metri; 4. L1a + L1c + L1d + L1e - retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi egala cu 5. jumatate din naltimea la cornisa, masurata n punctul cel mai nalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.

6. n cazul loturilor putin adnci se accepta construirea cladirilor pe latura posterioara a parcelei numai n cazul n care pe aceasta limita exista deja calcanul unei cladiri principale de locuit, iar adosarea respecta naltimea si latimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabila n cazul unor anexe si garaje; L1b - se va respecta caracterul tesutului urban existent, conform P.U.Z. - Zone construite protejate ;

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - distanta minima dintre cladirile de pe aceeasi parcela va fi egala cu naltimea la cornisa a cladirii celei mai nalte pentru fatadele cu camere locuibile; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu la mai putin de 4.0 metri, daca fronturile opuse nu au camere locuibile;

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri latime dintr-o circulatie publica n mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile nvecinate; locuintele nsiruite vor avea asigurat un acces n partea posterioara a parcelei de minim 2,5 metri.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - stationarea autovehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR L1a + L1c + L1d+ L1e - naltimea maxima a cladirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat nscris n volumul acoperisului, n suprafata de maxim 60% din aria construita; L1a + L1c + L1d se admite un nivel suplimentar la constructiile de colt n cazul intersectiilor n care cel putin una dintre strazi este de categoria a II-a (14 metri)

L1a + L1b - se admit depasiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornisa cladirilor n cazul regimului de construire nsiruit sau cuplat. L1e - naltimea maxima a cladirilor va fi P+1 (7 metri)

nvecinate

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - cladirile noi sau modificarile / reconstructiile de cladiri existente se vor integra n caracterul general al zonei si se vor armoniza cu cladirile nvecinate ca arhitectura si finisaje; se interzice realizarea unor mansarde false;

garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala; se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor;

L1b - orice interventii n zona protejata se vor aviza n conditiile legii.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR L1a + L1b + L1c + L1d - toate cladirile noi vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; la cladirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluviala va fi facuta pe sub trotuare pentru a se evita producerea ghetii; se va asigura n mod special evacuarea rapida si captarea apelor meteorice n reteaua de canalizare; toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ngropat; publice si

se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulatiile se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;

L1e se admit n mod provizoriu solutii locale, cu asigurarea posibilitatii de racordare la viitoarele retele de apa si canalizare si cu conditia respectarii normelor de protectie sanitara.

ARTICOLUL 13 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE L1a + L1b + L1c + L1d + L1e- spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi plantate cu gazon si cu un arbore la fiecare 100 mp; se recomanda ca pentru mbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - mprejmuirile spre strada vor avea naltimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 si o parte transparenta dublata cu gard viu; gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu naltimi de maxim metri. 2.50

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L1a + L1b + L1c - POT maxim = 45% L1d - POT maxim = 20% L1e - POT maxim = 60%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L1a + L1b+ L1c - CUT maxim pentru naltimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren

- CUT maxim pentru naltimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. teren

L1d L1e

- CUT maxim pentru naltimi P+1 = 0,4 mp. ADC/mp. teren CUT maxim pentru naltimi P+2 = 0,7 mp. ADC/mp. teren

- CUT maxim pentru naltimi P = 0,6 mp. ADC/mp. teren CUT maxim pentru naltimi P+1 = 1,2 mp. ADC/mp. teren

L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - n cazul mansardelor, se admite o depasire a CUT proportional cu suplimentarea ADC cu maxim 0.6 din AC.

L2 - SUBZONA LOCUINELOR INDIVIDUALE sI COLECTIVE MICI CU P-P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZRI ANTERIOARE.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI Subzona se compune din urmatoarele tipuri de lotizari anterioare, reglementate sau proiectate cu locuinte individuale si colective mici realizate independent sau prin operatiuni urbanistice cu locuinte standard: L2a - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P - P+2 niveluri situate n afara zonei protejate; L2b - locuinte individuale si colective mici realizate pe baza unor lotizari urbane anterioare cu P - P+2 niveluri situate n zone protejate; PARCELRI PROTEJATE CONFORM P.U.Z. ZONE CONSTRUITE PROTEJATE SUPRAFAA PARCELEI, REGIM DE CONSTRUIRE se mentin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor / se mentine H. MINIM / MAXIM POT MAXIM % 65 40

Cu locuinte independente
Cotroceni, Blanc Dorobanti I, Maior Coravu, Baicului, Inter (Filaret), Mamulari, serban Voda, nvoirii, Tacu, Intrarea Viilor, Otelul Rosu, Cositelor, Averescu, Domenii Parcul Ioanid 7/10 7/10

60

Filipescu, Bonaparte - Mora, esatoria Mecanica, Edilitatea, Societatea Generala Pentru Locuinte Ieftine, (53Mornand), Uruguay Dorobanti II, Monnet, Clucerului, Jianu Docentilor Cu locuinte standard Vatra Luminoasa UCB

neschimbat regimul de construire

10/13 (14)

40

10/13 10/13 10/13

40 izolat 50 cuplat 40 25

7/10 10

65 25

Problemele ridicate de aceasta subzona sunt variate, unele lotizari constituind reper pentru nivelul de locuire al clasei favorizate sau medii, motiv pentru care sunt protejate, altele, mai modeste, fiind viabile sau aflndu-se ntr-un stadiu avansat de uzura. Toate dimensiunile loturilor precum si regulile dupa care au fost realizate initial, ramn si astazi valabile. n timp, n unele cazuri, au aparut modificari, adaugiri si insertii de alte cladiri, genernd situatii necorespunzatoare pentru vecinatati. Procesul de reconstructie si modernizare a locuintelor de pe aceste lotizari este normal si inevitabil, dar tranzitia la case mult mai mari si cu un numar mai ridicat de niveluri este considerata ca fiind o potentiala cauza de deteriorare a calitatii locuirii si de nemultumiri ale locuitorilor din cauza reducerii nsoririi, iluminarii naturale, intimitatii locuintelor si aparitiei disonantelor ntr-o zona coerenta, toate acestea avnd efecte negative asupra valorii proprietatii si indirect asupra veniturilor la bugetul local. Cea mai dificila problema este ridicata de lotizarile cu case standard cuplate n care refacerea unei unitati de locuire semi-cuplata impune lucrari similare pentru unitatea cu care se cupleaza, mai ales daca ntre cele doua constructii exista numai un zid comun. Din aceste motive, pentru eliberarea autorizatiei de construire, se impune prezentarea unui plan de situatie cu ntreaga lotizare care sa ilustreze respectarea regulilor proprii lotizarii respective.

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE L2a + L2b - locuinte individuale si colective mici cu maxim P+2 niveluri ;

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI L2a + L2b - se admit functiuni comerciale, servicii profesionale si mici activitati manufacturiere, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 250 mp ADC si sa nu afecteze linistea, securitatea si salubritatea zonei; functiunile comerciale, serviciile complementare locuirii si activitatile manufacturiere cu suprafata desfasurata peste 250 mp. se pot admite cu conditia elaborarii si aprobarii unor documentatii PUD;

L2a + L2b - se admite pentru modernizarea dotarii locuintelor cu bai si grupuri sanitare, extinderea cladirii n partea posterioara cu o suprafata construita la sol de maxim 12.0 mp. se admite mansardarea n interiorul volumului acoperisului si suplimentarea pentru aceasta a ariei desfasurate cu maxim 60% din aria construita la sol, fiind interzise falsele mansardari;

L2b - orice modificare a volumetriei si arhitecturii fatadelor va necesita justificari suplimentare pentru integrarea n caracterul zonei si va avea avize de specialitate conform legii.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE L2a + L2b - se interzic urmatoarele utilizari: functiuni comerciale si servicii profesionale care depasesc suprafata de 250 mp ADC, genereaza un trafic important de persoane si marfuri, au program prelungit dupa ora 22.00, produc poluare; activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; constructii provizorii de orice natura; depozitare en-gros; statii de ntretinere auto cu capacitate de peste 3 masini; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane; cresterea animalelor pentru subzistenta; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;

activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice sau din institutiile publice; statii de betoane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile de pe parcelele adiacente; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care mpiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.

L2b - se interzic orice interventii de natura sa contravina statutului de zona protejata si caracterului general al lotizarii.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) L2a + L2b - se mentin dimensiunile si forma parcelarului initial care variaza ntre 300 si 500 mp. daca o parcela neconstruita dintr-o lotizare are o suprafata si un front de dimensiuni mai mici dect celelalte parcele (de exemplu parcelele de colt), aceasta se poate considera construibila numai daca terenul nu provine din submpartirea anterioara a unei parcele de dimensiuni normale pentru lotizarea respectiva, are o suprafata mai mica cu cel mult 50.0 mp si un front la strada (sau ambele fronturi n situatia de parcele de colt) mai redus cu cel mult 25%; L2b - se interzice comasarea parcelelor pentru evitarea schimbarii caracterului zonei protejate.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT L2a + L2b - se mentin retragerile din planurile initiale de lotizare care variaza de la lotizare la lotizare ntre dispunerea cladirilor pe aliniament si retrageri de circa 3,0 4,0 metri; se mentine limita pna la care se considera n planurile initiale parcela construibila (aliniament posterior).

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L2a + L2b - cladirile vor respecta regimul de construire propriu lotizarii; retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi determinata de aliniamentul posterior al lotizarii care va putea fi depasit numai pentru extinderi n suprafata de maxim 12.0 mp. construiti la sol (pentru mbunatatirea dotarii cu ncaperi sanitare) si numai n cazul n care distanta fata de limita posterioara va ramne egala cu jumatate din naltime, dar nu mai putin de 5.0 metri; cladirile se vor cupla respectnd sistemul existent pe o adncime care nu va depasi 15 metri de la aliniament, cu o retragere fata de limita laterala opusa a parcelei egala cu jumatate din naltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3.0 metri; se interzice dispunerea cladirilor semi-cuplate cu calcanul vizibil din circulatia publica cu exceptia cazului n care una dintre cladirile existente pe loturile nvecinate ncalca regula de cuplare, iar noua cladire respecta regula valabila pentru ntreaga lotizare; n cazul unui lot remanent impar, n care cladirile de pe ambele parcele laterale sunt cuplate si sunt retrase de la limita parcelei prezentnd fatade cu ferestre ale unor ncaperi locuibile, cladirea se va realiza izolat si se va retrage de la limitele laterale ale parcelei la o distanta egala cu jumatate din naltimea la cornisa, dar nu cu mai putin de 3.0 metri, daca frontul parcelei este de minim 12.0 m.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL. L2a + L2b - nu este cazul; garajele si alte anexe se pot amplasa pe limita laterala sau posterioara de proprietate cu conditia sa fie retrase de la aliniament cu distanta obligatorie pentru cladirea de locuit si sa nu depaseasca naltimea gardului catre parcelele nvecinate ( 2,50 m.).

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE L2a + L2b - parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3,0 metri latime dintr-o circulatie publica n mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din proprietatile nvecinate.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

L2a + L2b - stationarea autovehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara circulatiilor publice.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR L2a + L2b - naltimea maxima a cladirii masurata de la nivelul terenului la cornisa va respecta naltimea maxima prevazuta prin proiectul initial al lotizarii; se admite mansardarea cladirilor existente avnd cu sarpanta cu panta de 45 grade, cu o suprafata de maxim 60% din aria construita la sol a cladirii;

L2a2 + L2b2 - se interzice supraetajarea cladirilor standardizate cuplate, daca nu se respecta Articolul 6 si daca nu se realizeaza simultan supraetajarea ambelor cladiri cuplate.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR L2a + L2b - cladirile noi sau modificarile ori reconstructiile de cladiri existente se vor integra n caracterul general al zonei si se vor armoniza cu cladirile nvecinate ca arhitectura si finisaje; cladirile vor fi prevazute sau nu cu acoperis, functie de caracterul initial al lotizarii;

garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala; se interzice folosirea azbocimentului si tablei stralucitoare de aluminiu pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor;

L2b - orice interventie n zonele protejate se va aviza conform legii.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR L2a + L2b - toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice; se va asigura evacuarea rapida si captarea apelor meteorice n reteaua de canalizare; toate noile bransamente pentru electricitate si telefonie vor fi realizate ngropat;

se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulatiile publice si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE L2a + L2b - spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada; spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100 mp;

- se recomanda ca, pentru mbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei, sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI L2a + L2b - se va mentine caracterul existent al mprejmuirilor astfel: gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea maxim 2,00 m naltime din care un soclu opac de 0,60 m. si vor fi dublate de gard viu; gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu naltimi de maxim 2,50 metri pentru a masca spre vecini garaje, sere, anexe.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L2a - POT maxim = 45%. L2b - n cazul unor parcelari protejate se va respecta POT initial al lotizarii, fara a se lua n calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotarii cu ncaperi sanitare.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L2a - CUT maxim pentru naltimi P+1 = 0,9 mp. ADC / mp. teren;

CUT maxim pentru naltimi P+2 = 1,3 mp. ADC / mp. teren; L2b - n cazul unor parcelari protejate se va respecta CUT initial al lotizarii, fara a se lua n calcul extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotarii cu ncaperi sanitare.

L 3 - SUBZONA LOCUINELOR COLECTIVE MEDII (P + 3-4) SITUATE IN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENIALE.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta: L3a - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+5 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n afara zonei protejate; L3b - subzona locuintelor colective medii cu P+3 P+5 niveluri formnd ansambluri preponderent rezidentiale situate n zona protejata. Pentru ansamblurile existente, noile cerinte ale locuitorilor si disfunctionalitatile cauzate de nerespectarea proiectelor initiale sau de unele modificari arbitrare ale cadrului construit si amenajat vor impune interventii corective pentru care va fi necesar sa se elaboreze P.U.Z.-uri partiale avnd urmatoarele obiective: (1) clarificarea diferentierii apartenentei terenurilor publice (circulatii publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fsii de teren aferent retelelor edilitare publice etc.) de cele care vor reveni n indiviziune proprietarilor (persoane fizice sau juridice), urmnd a fi gestionate de catre asociatiile de locatari, sau diverse societati economice mixte; (2) eliminarea cauzelor disfunctionalitatilor si poluarilor care nemultumesc locuitorii; (3) refacerea amenajarilor exterioare si n special a spatiilor plantate, a locurilor de joaca pentru copii si a parcajelor; (4) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare; (5) ameliorarea aspectului cladirilor si amenajarilor; (6) diminuarea insecuritatii si infractionalitatii prin delimitarea si marcarea / ngradirea spatiilor aferente locuintelor colective pe grupari de blocuri; (7) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la prolifererea abuziva a garajelor individuale; (8) adecvarea la situatia de localizare n zona de protectie a monumentelor de arhitectura. Pentru noile ansambluri rezidentiale situate n extinderea intravilanului se vor realiza operatiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale cu urmatoarele recomandari:

(1) operatiunile sa se realizeze n parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilitati privind operatiunile funciare prealabile, lucrarile principale de infrastructura, echipamentele publice, locuintele sociale si amenajarile plantate publice precum si garantarea calitatii generale a operatiunii n care intra bani publici; (2) marimea unei operatiuni sa nu depaseasca un numar de maxim 1000 locuinte; (3) locuintele sociale sa fie integrate ntr-o pondere de maxim 20% n orice operatiune de construire a locuintelor.

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE L3a + L3b - sunt admise urmatoarele utilizari: locuinte n proprietate privata; constructii aferente echiparii tehnico-edilitare;

amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale private, parcaje, garaje, spatii plantate, locuri de joaca pentru copii, amenajari de sport pentru tineret, mprejmuiri.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI L3a - locuintele din cladiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat; locuintele sociale nu vor depasi 20%-30% din numarul total al locuintelor dintr-o operatiune urbanistica si nu vor distona n nici o privinta n raport cu locuintele n proprietate privata; n cazul existentei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomanda: dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel al locatarilor;

cresele si gradinitele sa aiba un acces separat de cel al locatarilor si sa dispuna n utilizare exclusiva de o suprafata minima de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor; L3a - conform DPG nr. 1431 / 2000:

se permite schimbarea destinatiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de functiuni cuprinznd activitati pentru servicii specializate si practica profesionala private cu grad redus de perturbare a locuirii si program de activitate de 12 ore pe zi (ntre 8 si 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatura, notariale, consultanta, asigurari, proiectare, reprezentante, agentii imobiliare etc.; se permite schimbarea destinatiei apartamentelor de la parterul locuintelor pentru categoriile descrise mai sus, precum si pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comert cu produse alimentare si nealimentare, farmacii, librarii, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc.; lucrari ample de remodelare a fatadelor, acceselor sau spatiilor publice pot fi aprobate numai n conditiile promovarii unor proiecte viznd transformarea functionala a parterului unui ntreg tronson de cladire, respectiv apartamentele deservite de cel putin o scara comuna; L3a - n cazul unor enclave de lotizari existente n ansamblurile de locuinte colective, acestea vor fi considerate functional si urbanistic similar zonei L2 si se vor supune reglementarilor de construire pentru aceasta subzona; se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privata, eventual cu locuinta administratorului / portarului angajat permanent: L3a - n cazul existentei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomanda: dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel al locatarilor;

cresele si gradinitele sa aiba un acces separat de cel al locatarilor si sa dispuna n utilizare exclusiva de o suprafata minima de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor; L3b - cladirile medii de locuinte din zonele protejate se vor nscrie n exigentele acesteia si vor fi aprobate conform legii pe baza avizelor de specialitate.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE L3a - n conformitate cu DPG nr. 1431 / 2000: se interzice schimbarea destinatiei apartamentelor pentru activitati generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi functiuni de productie, alimentatie publica, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfa, ateliere de reparatii etc.; se interzice schimbarea destinatiei spatiilor comune ale imobilelor avnd functiunea de circulatie, holuri, accese, culoare, ganguri, curti interioare, casele scarilor etc.;

L3a - se interzic la nivelul ansamblului urmatoarele activitati si lucrari:

curatatorii chimice; constructii provizorii de orice natura; depozitare en-gros sau mic-gros; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor urbane; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; autobaze; statii de ntretinere auto peste 5 masini; statii de betoane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile nvecinate; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea necontrolata a apelor meteorice sau care mpiedica evacuarea si colectarea acestora.

L3b - realizarea cladirilor de locuinte colective medii n zona protejata va face obiectul unor studii speciale si vor fi aprobate conform legii.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) L3a - conform P.U.Z.; cladirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu avnd acces direct dintr-o circulatie publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat n comun cu accesele asigurate din circulatia publica prin intermediul unor circulatii private. se pot mentine n cadrul ansamblurilor de locuinte colective enclavele de lotizari existente care vor fi considerate similar cu subzonele L2;

n cazul unor repuneri n posesie, posibilitatea construirii pe astfel de parcele poate fi precizata numai n urma elaborarii si aprobarii unei documentatii PUD. Documentatiile vor fi supuse avizarii numai n cazul n care suprafata parcelelor rezultate este de peste 300 mp., nu afecteaza retelele, circulatiile, parcajele si localizarile prevazute n planul ansamblului pentru echipamente publice si pentru spatii plantate publice.

L3b - se interzice introducerea n lotizarile anterioare protejate a locuintelor colective medii prin unificarea parcelelor si ridicarea nivelului de naltime; n zona protejata locuintele colective medii vor mentine caracteristicile parcelarului existent sau amprentele acestuia n cazul unificarii mai multor parcele si l vor exprima volumetric prin segmentarea fatadelor.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT L3a - conform P.U.Z., cu urmatoarele recomandari privind zonele de extindere: cladirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe strazi de categoria III si 6.0 metri pe strazi de categoria II si I, dar nu cu mai putin dect diferenta dintre naltimea constructiilor si distanta dintre aliniamente; n cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, retragerile de la aliniament vor respecta caracterul initial al acestora (minim 3,0 metri sau minim 4.0 metri, conform regulamentului n vigoare la data parcelarii).

L3b - n cazul existentei retragerilor de la aliniament, se va respecta situatia din zona protejata; n cazul n care n zona protejata cladirile sunt dispuse pe aliniament n front continuu, noile cladiri se vor dispune de asemenea pe aliniament; n cazul situarii la intersectia unor strazi avnd situari diferite ale cladirilor fata de aliniament, noile cladiri vor asigura racordarea prin ntoarcerea retragerii de la aliniament si pe strada avnd cladirile dispuse pe aliniament pe o distanta egala cu cea dintre aliniamentele fronturilor opuse, cu conditia sa nu ramna calcane vizibile.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L3a - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari pentru zonele de extindere:

cladirile izolate vor avea fatade laterale si se vor retrage de la limitele parcelei la o distanta cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren; cladirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adncime de maxim 15.0 metri de la aliniament, fiind retrase fata de cealalta limita laterala cu o distanta cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren; cladirile care se nscriu n regim de construire continuu se alipesc pe o adncime de maxim 15.0 metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor, cu exceptia parcelelor de colt unde se va ntoarce fatada n conditiile de aliniere ale strazii laterale; retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu naltimea cladirii;

L3b - n functie de regimul de construire, cladirea se alipeste pe o adncime de maxim 15.00 metri fie de doua calcane de pe limitele parcelei, fie, daca exista pe o limita un calcan, iar fata de cealalta limita cladirea nvecinata este retrasa, noua cladire se alipeste de calcanul existent si se retrage fata de cealalta limita la o distanta cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii. n cazul cladirilor izolate, retragerea fata de limitele laterale ale parcelei, va fi la o distanta cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren daca pe fatadele cladirilor nvecinate sunt ferestre ale unor ncaperi de locuit; distanta se poate reduce la jumatate, dar nu mai putin de 3.0 metri n cazul n care pe fatadele laterale ale cladirilor nvecinate sunt numai ferestre ale dependintelor si casei scarii. L3a + L3b - retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL. L3a + L3b - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: ntre fatadele nspre care sunt orientate camere de locuit distanta va fi egala cu naltimea cladirii celei mai nalte; distanta se poate reduce la jumatate n cazul n care pe fatadele opuse sunt numai ferestre ale dependintelor si ale casei scarii.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE L3a + L3b - cladirile vor avea asigurat n mod obligatoriu accesul dintr-o circulatie publica fie direct, fie, n cazul utilizarii terenului n comun de catre mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR L3a + L3b - conform P.U.Z. si normelor n vigoare; stationarea autovehiculelor va fi asigurata n afara spatiilor publice.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR L3a - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari: naltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre aliniamente; n cazul n care naltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4.00 metri; se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade. n cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H = 10 m.)

L3b - n toate cazurile, justificarea naltimii cladirilor, se va face n raport cu monumentele situate n limita distantei de 100 metri ; n cazul volumelor situate pe colt, la racordarea ntre strazi avnd regim diferit de naltime, daca diferenta este de un singur nivel, se va prelungi regimul cel mai nalt spre strada secundara pe ntreaga parcela; daca regimul difera cu doua sau mai multe niveluri se va realiza o descrestere n trepte, primul tronson prelungind naltimea cladirii de pe strada principala pe o lungime minima egala cu distanta dintre aliniamente; se admite depasirea cu maxim doua niveluri numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR L3a - conform P.U.Z., cu conditia integrarii n particularitatile zonei si armonizarii cu vecinatatile imediate; L3b - volumetria noilor cladiri ca si modul de realizare a fatadelor necesita un studiu de specialitate, avizat conform legii.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR L3a + L3b - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice;

se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locurile vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor CATV.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE L3a + L3b - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari: terenul liber ramas n afara circulatiilor, parcajelor si trotuarelor, va fi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada decorative va reprezenta cel putin 50% din suprafata totala a terenului liber; n orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosintei n comun.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI L3a + L3b - n cazul cladirilor izolate sau cuplate retrase de la strada, gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea naltimea de maxim 2,20m si minim 1.50m, din care soclu opac de 0.40m, partea superioara fiind realizata din fier sau plasa metalica si dublate de un gard viu; mprejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor fi opace din zidarie sau lemn, vor avea naltimea de 2.20m, iar panta de scurgere va fi orientata spre parcela proprietarului mprejmuirii.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

L3a + L3b -

POT maxim P+3-4 = 30% POT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 45%

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L3a + L3b CUT maxim P+3-4 = 1,0 CUT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 1,3

L4 - SUBZONA LOCUINELOR COLECTIVE NALTE CU P+5 - P+10 NIVELURI, SITUATE N ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENIALE.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI Zona se compune din urmatoarele subzone si unitati de referinta: L4a - subzona locuintelor colective nalte cu P+5 P+10 niveluri, formnd ansambluri preponderent rezidentiale, situate n afara zonei protejate; L4b - subzona locuintelor colective nalte cu P+5 P+10 niveluri, formnd ansambluri preponderent rezidentiale, situate n zona protejata. Noile cerinte ale locuitorilor, disfunctionalitatile existente si costurile mai ridicate de ntretinere a acestor locuinte vor impune interventii corective pentru care va fi necesar sa se elaboreze P.U.Z.-uri partiale avnd urmatoarele obiective: (1) ridicarea acestei categorii de locuinte la un standard ridicat sau chiar de lux; (2) clarificarea diferentierii apartenentei terenurilor publice (circulatii publice, echipamente publice, spatii plantate publice, fsii de teren aferent retelelor edilitare publice, etc.) de cele care vor reveni n indiviziune proprietarilor (persoane fizice sau juridice), urmnd a fi gestionate de catre asociatiile de locatari sau diverse societati economice mixte; (3) eliminarea cauzelor disfunctionalitatilor si poluarilor care nemultumesc locuitorii; (4) refacerea amenajarilor exterioare si n special a spatiilor plantate si de joaca pentru copii;

(5) extinderea si completarea echipamentelor publice deficitare; (6) ameliorarea aspectului cladirilor si amenajarilor; (7) diminuarea insecuritatii prin delimitarea si marcarea / ngradirea spatiilor aferente locuintelor colective pe grupari de blocuri sau blocuri izolate; (8) introducerea unor rezolvari alternative civilizate la proliferarea abuziva a garajelor individuale; (9) adecvarea la situatia de localizare n zona de protectie a monumentelor de arhitectura. Cladirile nalte situate n zonele de protectie se mentin n situatia actuala. Se considera inoportun ca n viitor sa se mai dispuna blocuri nalte de locuit n zonele protejate.

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL ADMIS

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE L4a - sunt admise urmatoarele utilizari: locuinte n proprietate de standard ridicat;

amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale private, parcaje, garaje semi-ngropate si subterane, spatii plantate, locuri de joaca pentru copii, spatii pentru sport si recreere (eventual piscina descoperita), constructii pentru echiparea tehnica, mprejmuiri;

L4b - numai pe baza unui P.U.Z. aprobat conform legii.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI L4a - se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privata, eventual cu locuinta administratorului / portarului angajat permanent. conform DPG nr. 1431 / 2000: se permite schimbarea destinatiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de functiuni cuprinznd activitati pentru servicii specializate si practica profesionala privata cu grad redus de perturbare a locuirii si program de activitate de 12 ore

pe zi (ntre 8 si 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatura, notariale, consultanta, asigurari, proiectare, reprezentante, agentii imobiliare etc.; se permite schimbarea destinatiei apartamentelor de la parterul locuintelor pentru categoriile descrise mai sus, precum si pentru cele cu caracter comercial cum ar fi comert cu produse alimentare si nealimentare, farmacii, librarii, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc. cu conditia asigurarii unui acces din windvang sau holul comun; lucrari ample de remodelare a fatadelor, acceselor sau a spatiilor publice pot fi aprobate numai n conditiile promovarii unor proiecte viznd transformarea functionala a parterului unui ntreg tronson de cladire, respectiv apartamentele deservite de cel putin o scara comuna;

L4a - n cazul existentei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomanda: dispensarele de la parterul blocurilor sa aiba un acces separat de cel al locatarilor;

cresele si gradinitele sa aiba un acces separat de cel al locatarilor si sa dispuna n utilizare exclusiva de o suprafata minima de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;

L4a - n cazul unor enclave de lotizari existente n ansamblurile de locuinte colective, acestea vor fi considerate functional si urbanistic similar zonei L2 si se vor supune reglementarilor de construire pentru aceasta subzona.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE L4a - se interzice dispunerea locuintelor sociale n cladiri nalte; n conformitate cu DPG nr. 1431 / 2000: se interzice schimbarea destinatiei apartamentelor pentru activitati generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi functiuni de productie, alimentatie publica, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfa, ateliere de reparatii; se interzice schimbarea destinatiei spatiilor comune ale imobilelor avnd functiunea de circulatie (holuri, accese, culoare, ganguri, curti interioare, casele scarilor, etc.);

L4a la nivel de ansamblu, se interzic urmatoarele lucrari: constructii provizorii de orice natura; depozitare en-gros sau mic-gros; depozitari de materiale refolosibile;

platforme de precolectare a deseurilor urbane; depozitarea pentru vnzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice; autobaze; statii de ntretinere auto cu capacitate peste 3 masini; statii de betoane;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile nvecinate; orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea necontrolata a apelor meteorice sau care mpiedica evacuarea si colectarea acestora.

L4b - n general se interzice realizarea cladirilor colective nalte de locuinte n zona protejata. Pentru situatii speciale, se va realiza P.U.Z. cu obtinerea tuturor avizelor prevazute de lege.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) L4a - conform P.U.Z.; cladirile de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu avnd acces direct dintr-o circulatie publica sau pot fi grupate pe un teren utilizat n comun cu accesele asigurate din circulatia publica prin intermediul unor circulatii private; se pot mentine n cadrul ansamblurilor de locuinte colective enclavele de lotizari existente care vor fi considerate similar cu subzonele L2; n cazul unor repuneri n posesie, posibilitatea construirii pe astfel de parcele poate fi precizata numai n urma elaborarii si aprobarii unei documentatii PUD. Documentatiile vor fi supuse avizarii numai n cazul n care suprafata parcelelor rezultate este de peste 300 mp., nu afecteaza retelele, circulatiile, parcajele si localizarile prevazute n planul ansamblului pentru echipamente publice si pentru spatii plantate publice.

L4b - nu este cazul dect urmare a unui P.U.Z. aprobat.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT L4 a - conform P.U.Z., cu urmatoarele recomandari privind zonele de extindere: cladirile se vor dispune izolat si se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe strazile de categoria III si 6.0 metri pe cele de categoria II sau I, dar nu cu mai putin dect diferenta dintre naltimea constructiilor si distanta dintre aliniamente; n cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, retragerile de la aliniament vor respecta caracterul initial al acestora (minim 3,0 metri sau minim 4.0 metri, conform regulamentului anterior n vigoare la data parcelarii).

L4 b - nu este cazul dect ca urmare a unui P.U.Z. aprobat conform legii.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR L4a - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari pentru zonele de extindere: cladirile izolate vor avea fatade laterale si se vor retrage de la limitele parcelei la o distanta cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren; aceasta distanta se poate reduce la jumatate daca segmentele de fatada care se opun nu au ferestre ale camerelor de locuit. retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi cel putin egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii masurata n punctul cel mai nalt fata de teren, dar nu mai putin de 5.0 metri.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL L4a - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: ntre fatadele spre care sunt orientate camere de locuit distanta va fi egala cu naltimea cladirii celei mai nalte; distanta se poate reduce la jumatate n cazul n care pe fatadele opuse sunt numai ferestre ale dependintelor si ale casei scarii;

L4 b - conform P.U.Z. aprobat conform legii.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE

L4a + L4b - cladirile vor avea asigurat n mod obligatoriu accesul dintr-o circulatie publica fie direct, fie, n cazul utilizarii terenului n comun de catre mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR L4a + L4b - conform P.U.Z. si normelor n vigoare; stationarea autovehiculelor va fi asigurata n afara spatiilor publice.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR L4a - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: naltimea maxima admisibila este P + 10 niveluri; n cazul n care naltimea depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se va retrage de la aliniament la o distanta egala cu diferenta dintre acestea, dar nu mai putin de 4.00 metri; se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade; n cazul enclavelor de lotizari existente mentinute, naltimea cladirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H = 10 m.);

L4b - conform unui P.U.Z. aprobat conform legii; se admite depasirea cu maxim doua niveluri, numai cu conditia ca acestea sa fie retrase n interiorul unui arc de cerc si a tangentei la acesta, la 45 grade.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR L4a - conform P.U.Z., cu conditia integrarii n particularitatile zonei si armonizarii cu vecinatatile imediate; terasele vizibile de pe naltimile nconjuratoare vor fi nverzite pe minim 70% din suprafata;

L4b - conform unui P.U.Z. aprobat conform legii.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

L4a + L4b - conform P.U.Z. cu urmatoarele conditionari: toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice;

se interzice dispunerea antenelor TV-satelit n locuri vizibile din circulatiile publice si dispunerea vizibila a cablurilor CATV; cu exceptia telecomunicatiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneti zabreliti (tripozi uniti cu grinzi cu zabrele) pe terasele cladirilor care nu sunt tehnice sau industriale.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE L4a - conform P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: terenul liber ramas n afara circulatiilor, parcajelor si trotuarelor va fi plantat cu un arbore la fiecare 100 mp; terenul amenajat ca spatii de joc, de odihna si gradini de fatada, decorative, va reprezenta cel putin 50% din suprafata totala a terenului; n orice operatiune efectuata pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste spatii minim 10% sa fie destinate folosintei n comun.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI L4a - n cazul cladirilor izolate sau cuplate retrase de la strada, gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea naltimea de maxim 2.0 m. si minim 1.80 m, din care soclu opac de 0,60 m., fiind dublate de un gard viu; mprejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor avea maxim 2,50 metri si vor fi opace sau transparente, n functie de preferintele de intimitate fata de vecinatati. se admite ca n noile grupari de cladiri realizate n condominiu, gardurile sa cuprinda ntreaga grupare sau sa fie nlocuite cu un parapet de maxim 0.6 metri, dublat de gard viu.

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) L4a + L4b - POT maxim = 20%

POT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 45%;

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) L4a + L4b - CUT maxim = 1,4 CUT maxim pentru enclave de lotizari existente mentinute = 1,3 A - ZONA DE ACTIVITI PRODUCTIVE.

Zona se compune din terenurile ocupate de activitati productive de bunuri (productie concreta incluznd toate categoriile de activitati industriale conform CAEN) si servicii (productie abstracta cuprinznd activitati manageriale, comerciale si tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distributie, expunere si comercializare, la care se adauga diverse alte servicii pentru salariati si clienti, etc.). Din aceasta zona fac parte att unitatile existente care se mentin, se afla n proces de restructurare presupunnd conversie n profile industriale diferite sau n profile de servicii pentru industrie, distributie si comercializare, ct si terenurile rezervate pentru viitoare activitati productive si servicii. n cadrul acestei zone se afla obiective protejate apartinnd patrimoniului construit (Faur Uzinele Malaxa, Filaret, Depou Grivita, ntreprinderea Bere Grivita, ntreprinderea de igarete, ntreprinderea de Panificatie 23 August, Antrepozitele si Vama Romtrans etc.). Pentru orice interventii n aceste zone protejate este necesara elaborarea unui P.U.Z., avizat de Ministerul Culturii.

Zona se compune din urmatoarele subzone / unitati teritoriale de referinta: A1 - parcuri de activitati reprezentnd o categorie noua de zona productiva caracterizata printr-un profil combinat de activitati productive legate n general de tehnologii avansate, servicii specializate pentru productie, distributie si comercializare la care se adauga diferite servicii pentru personal si clienti. Toate acestea sunt asigurate cu spatii de parcare, amenajari peisagistice, mobilier urban care confera un aspect atractiv si reprezentativ din punct de vedere al prestigiului activitatilor. Parcurile de activitati se disting printr-o anumita specializare functionala: parcuri tehnologice, parcuri de soft, parcuri de cercetare si nvatamnt superior. Platforma IFA - Magurele se nscrie n aceasta ultima categorie. A2 - subzona activitatilor productive si de servicii: A2a - subzona unitatilor predominant industriale; A2b - subzona unitatilor industriale si de servicii; A3 - subzona unitatilor mici si mijlocii productive si de servicii.

A4 - sere.

Pentru toate platformele industriale va fi necesara elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale, necesare pentru identificarea infrastructurii tehnice, stabilirea circulatiilor publice rutiere si feroviare (linii de garaj) si pentru relotizarea terenului. Pentru toate UTR sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare pentru diferitele tipuri de unitati; n cazul n care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei, se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare).

Pentru orice interventii n zonele industriale protejate este necesara elaborarea unui P.U.Z., avizat de Ministerul Culturii. Pentru toate zonele de tip A situate pe terenuri libere sau n extinderile intravilanului sunt necesare documentatii P.U.Z. avizate conform legii.

SECIUNEA I: UTILIZAREA FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE Pentru toate platformele industriale va fi necesara elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale. Pentru toate UTR sunt admise utilizari compatibile cu caracteristicile de functionare pentru diferitele tipuri de unitati; n cazul n care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activitatilor si / sau este necesara schimbarea destinatiei se cere P.U.Z. (reparcelare / reconfigurare). A1 sunt admise activitati productive din domenii de vrf, servicii conexe, cercetare dezvoltare, formare profesionala, transporturi, depozitare, expozitii, facilitati pentru angajati si clienti. A2 activitati productive nepoluante desfasurate n constructii agro-industriale mari, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor, cercetarea agro-industriala care necesita suprafete mari de teren. Cuprind suprafete de parcare pentru angajati, accese auto sigure si suficient spatiu pentru camioane ncarcat / descarcat si manevre. n mod obisnuit sunt permise activitatile care necesita spatii mari n jurul cladirilor si care nu genereaza emisii poluante. A2a - Activitati industriale productive de diferite profile (agro-industriale, industriale) avnd n general marimi mari si mijlocii.

A2b - se admit activitati industriale productive si de servicii, IMM desfasurate n constructii industriale mari si mijlocii, distributia si depozitarea bunurilor si materialelor produse, cercetarea industriala care necesita suprafete mari de teren. servicii pentru zona industriala, transporturi, depozitare comerciala, servicii comerciale legate de transporturi si depozitare - n suprafata maxima de 3000 mp ADC (1500 mp S vnzare).

A3 se admit activitati productive desfasurate n constructii industriale mici si mijlocii, destinate productiei, distributiei si depozitarii bunurilor si materialelor, cercetarii industriale si anumitor activitati comerciale care nu necesita suprafete mari de teren. A4 se admit sere pentru cercetare sau pentru productie, cu serviciile specifice aferente. A1 +A2 + A3 + A4 se admit: parcaje la sol si multietajate; statii de ntretinere si reparatii auto; statii de benzina; comert, alimentatie publica si servicii personale; locuinte de serviciu pentru personalul care asigura permanenta sau securitatea unitatilor.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI A1 - se admit numai activitati care se situeaza n zona tehnologiilor de vrf. A2 n zonele industriale protejate (Faur - Uzinele Malaxa, Filaret, Depou Grivita, ntreprinderea Bere Grivita, ntreprinderea de igarete, ntreprinderea de Panificatie 23 August, Antrepozitele si Vama Romtrans etc.) orice interventii vor respecta prevederile legale si vor obtine avizul Ministerului Culturii. A2 terenurile accesibile pe cale ferata industriala vor fi rezervate activitatilor productive si de depozitare care utilizeaza acest mod de transport pentru materia prima si produse. A2 + A3 + A4 - activitatile actuale vor fi permise n continuare cu conditia diminuarii cu cel putin 50% a poluarii actuale n termen de 5 ani;

extinderea sau conversia activitatilor actuale va fi permisa cu conditia sa nu agraveze situatia poluarii; 1. 1. a) b) c) d) 2. 2. a) b) c) d) e) se pot localiza cu aceleasi conditii de diminuare a poluarii urmatoarele functiuni: birouri incluznd oricare din urmatoarele utilizari: a) b) c) d) birouri profesionale sau de afaceri; servicii pentru afaceri; institutii financiare sau bancare; posta si telecomunicatii

activitati productive si servicii incluznd oricare din urmatoarele utilizari: a) productie manufacturiera;

b) birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principala, fie ca utilizare secundara; c) activitati de cercetare - dezvoltare cu exceptia celor care utilizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; d) depozite si complexe vnzari en-gros cu exceptia celor care utilizeaza substante explozive sau toxice conform prevederilor legale; e) depozite si complexe vnzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi.

A2 - se admite depozitare comerciala si comert n suprafata maxima de 3000 mp ADC (1500 mp. suprafata de vnzare) per unitate si/sau amplasament; n cazul abandonarii sau conversiei partiale a profilului actual pot fi realizate, n loc, garaje si parcaje publice supraetajate.

A2 + A3 + A4 n cazul conversiei functionale se recomanda reabilitarea si adaptarea cladirilor industriale abandonate; n cazul conversiei functionale se recomanda identificarea si eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE

A1 se interzice localizarea unitatilor care nu se nscriu n profilul zonei sau pot incomoda functionarea acesteia. A2 + A3 + A4 se interzice localizarea activitatilor poluante si care prezinta risc tehnologic. se interzice amplasarea unitatilor de nvatamnt prescolar, scolar si gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general si a spatiilor pentru sport n interiorul limitelor n care poluarea depaseste CMA.

A1 + A2 + A3 + A4 - se interzice amplasarea locuintelor, cu exceptia locuintelor de serviciu.

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI) A1 + A2 + A3 - pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafata minima de 3000 mp. si un front minim la strada de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni si suprafete mai mici dect cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activitati productive. Dimensiunile se pastreaza si n cazul parcelelor noi aparute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, nstrainare, etc.). n cazul n care n momentul aprobarii prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici dect cele specificate anterior, este necesara relocarea unitatilor productive respective n termen de 5 ani de la data aprobarii prezentului regulament. A4 se mentine situatia existenta.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT A1 + A2 + A3 + A4 - Prin P.U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre strazile perimetrale si interioare, ele vor fi nsa obligatoriu mai mari de : 10,00 metri pe strazile de categoria I-a si a II-a; 6,00 metri pe strazile de categoria a III-a.

la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi, avnd o lungime de minim 12.0 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 6.0 metri pe strazi de categoria a III-a.

A2 + A3 + A4 - n cazul unor interventii n cadrul incintelor industriale care si pastreaza functiunea dominanta existenta, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentatii PUD cu avizul CTU DGUAT si avizul CULPAT.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR A1 + A2 + A3 + A4 - conform prevederilor viitorului P.U.Z., cu urmatoarele conditionari: cladirile pot fi alipite de constructiile de pe parcelele alaturate cu functiuni similare, situate pe limita de proprietate, n cazul n care acestea nu prezinta incompatibilitati (trepidatii, risc tehnologic); n toate celelalte cazuri, cladirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanta egala cu jumatate din naltime, dar nu mai putin de 6.00 metri; n toate cazurile retragerea fata de limita posterioara a parcelei va fi de minim 6.00 metri;

n cazul cladirilor amplasate pe parcele situate catre alte unitati teritoriale de referinta dect A, se interzice amplasarea cladirilor pe limita parcelei catre aceste alte zone; se vor respecta distantele minime egale cu jumatate din naltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.00 metri fata de limitele laterale si posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea, pe fatadele laterale orientate spre alte unitati teritoriale de referinta (n special servicii publice si locuinte) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.

A1 + A2 + A3 + A4 - n cazul unor interventii n cadrul incintelor industriale care si pastreaza functiunea dominanta existenta, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin documentatii PUD cu avizul CTU DGUAT si avizul CULPAT.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL

A1 + A2 + A3 + A4 - distanta ntre cladiri va fi egala cu jumatate din naltimea cladirii celei mai nalte, dar nu mai putin de 6,00 metri;
distanta de mai sus se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese n cladire si/sau daca nu sunt ferestre care sa lumineze ncaperi n care se desfasoara activitati permanente;

n toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendii si de alte norme tehnice specifice.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE A1 + A2 + A3 + A4 n conformitate cu viitorul P.U.Z. , cu urmatoarele conditionari: pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie sa aiba acces dintr-o cale publica sau privata de circulatie sau sa beneficieze de servitute de trecere, legal instituita, printr-o proprietate adiacenta avnd o latime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor si a mijloacelor de transport grele; accesele n parcele, din strazile de categoria I si II se vor asigura dintr-o dublura a cailor principale de circulatie; se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice si grele.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR A1 + A2 + A3 + A4 - n conformitate cu viitorul P.U.Z. , cu urmatoarele conditionari: stationarea vehiculelor att n timpul lucrarilor de constructii-reparatii, ct si n timpul functionarii cladirilor se va face n afara drumurilor publice, fiecare unitate avnd prevazute n interiorul parcelei spatii de circulatie, ncarcare si ntoarcere; n spatiul de retragere fata de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu conditia nconjurarii acestora cu un gard viu avnd naltimea de minimum 1,20 m.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMIS A CLDIRILOR A1 + A2 + A3 + A4 - n conformitate cu viitorul P.U.Z. , cu urmatoarele conditionari: A1 - naltimea cladirilor nu va depasi naltimea de 12,0 metri ; A2 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 20,0 metri; A3 + A4 - se vor respecta naltimi maxime ale cladirilor de 9,0 metri; A1 + A2 + A3 + A4 - naltimea pe strazile interioare ale zonei industriale nu va depasi distanta ntre aliniamente;

A1 + A2 + A3 + A4 - n culoarele rezervate liniilor electrice naltimea se subordoneaza normelor specifice.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR A1 + A2 + A3 + A4 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala;

tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile mai nalte nconjuratoare, n special din cele cu functiuni publice;

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR A1 + A2 + A3 + A4 - toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din ntretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare; n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE A1 + A2 + A3 + A4 - orice parte a terenului incintei vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi astfel amenajata nct sa nu altereze aspectul general al localitatii. suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori n proportie de minim 40% formnd de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp; se vor prevedea plantatii nalte n lungul limitelor incintelor care reprezinta totodata linii de separatie fata de alte subzone si unitati teritoriale de referinta.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI

A1 + A2 + A3 + A4 - mprejmuirile spre strada vor fi transparente, cu naltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu un gard viu. n cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50 metri distanta, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m naltime, ntre cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti; portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehiculelor tehnice nainte de admiterea lor n incinta, pentru a nu incomoda circulatia pe drumurile publice;

SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) POT maxim (%):

Zona /unitatea de referinta A1 parcuri de activitati A2a - subzona unitatilor predominant industriale

H maxim (metri) 12,0 20,0 20,0

POT maxim % 40 80 80

A2b - subzona unitatilor industriale si de servicii; A3 - subzona unitatilor mici si mijlocii productive si de servicii A4 - sere 9,0 9,0 60 80

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren)

Zona /unitatea de referinta

H maxim (metri)

CUT volumetric maxim %

A1 - parcuri de activitati A2a - subzona unitatilor predominant industriale

12,0 20,0 20,0

4,5 15 15

A2b - subzona unitatilor industriale si de servicii; A3 - subzona unitatilor mici si mijlocii productive si de servicii A4 - sere 9,0 9,0 9 9

V - ZONA SPAIILOR VERZI.

GENERALITI : CARACTERUL ZONEI Zona cuprinde spatii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal si municipal, spatii pentru sport si agrement cu acces limitat de apartenenta la cluburi sau contra cost, spatii plantate de protectie si paduri de diferite tipuri. V1 Spatii verzi publice cu acces nelimitat : V1a - Parcuri, gradini, scuaruri si fsii plantate publice; V1b-Amenajari sportive publice (Stadionul National, Palatul Sportului si Culturii, Stadionul Tineretului, Stadionul Parcul Copilului, Baza sportiva Floreasca) V1c-Spatii plantate protejate. (Parcul Carol, Parcul Kisseleff est si vest, Parcul Herastrau, Parcul Floreasca, Parcul Circului, Gradina Cismigiu, Gradina Botanica, Scuarul Cotroceni, Stadionul Tineretului si Baza Sportiva Grivita). V2 Spatii verzi publice de folosinta specializata: V2a - Gradini Botanice si Zoologice; V2b - Muzeul Satului.

V3 - Spatii verzi pentru agrement: V3a - Baze de agrement, parcuri de distractii, poli de agrement (la lacurile Grivita, Floreasca, Dobroiesti, Pantelimon, Tei., Morii, Vacaresti V3b - Complexe si baze sportive (Stadionul Giulesti, Parcul Sportiv Dinamo, Complex Sportiv Steaua, Stadionul Progresul, Arenele B.N.R., Baza Sportiva Pescarusul (Bucurestii Noi), Baza Sportiva C.C.C.F. ( Bucurestii Noi - Straulesti), Baza Sportiva Politehnica, Baza Sportiva Granitul, Baza sportiva Grivita, Clubul Sportiv Metalul, alte baze si cluburi sportive) V4 Spatii verzi pentru protectia cursurilor de apa ( Lacurile Colentinei, Lacul Morii etc.).

V5 - Culoare de protectie fata de infrastructura tehnica. V6 V7 Paduri de agrement. Paduri si plantatii forestiere (destinate cu prioritate ameliorarii climatului Capitalei, acestea se compun din inelul verde de 400 metri latime, concentric cu linia de centura n exteriorul sau interiorul acesteia si din masive plantate situate pe directia vnturilor dinspre nord-est si sud-vest).

V8 - Paduri si fsii plantate de protectie sanitara ( n jurul gropii de gunoi Glina). Pentru noua Gradina Zoologica, noile parcuri, baze de agrement, parcuri de distractii si pentru noile complexe si baze sportive sunt necesare Planuri Urbanistice Zonale.

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL.

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE. V1a sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constnd n : spatii plantate; circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru ntretinerea spatiilor plantate si accesul la activitatile permise; drumuri de halaj din care se asigura - prin dimensionare corespunzatoare - accesul direct din drumuri publice la lac pentru aprovizionarea cu apa a masinilor de pompieri de tonaj ridicat mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna;

constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci n aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert; adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si ntretinere; parcaje.

V1b - sunt admise amenajari pentru practicarea sportului n spatii descoperite si acoperite, anexele necesare si alte activitati legate direct de activitatea sportiva. V1c - se mentin functiunile specifice n zonele verzi protejate; - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza calitatea peisagistica spatiului plantat protejat sau modifica proiectul initial. V2a + V2b - sunt admise numai constructiile legate de programul specific functiunii specializate. V3a + V3b - sunt admise constructiile si instalatiile specifice conform proiectelor legal avizate. V4 - pe fsia de protectie de 50,0 metri (30,0 metri n unele P.U.Z.-uri aprobate anterior) din lungul oglinzilor de apa ale lacurilor, cu functiune publica, ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, amenajari de mici dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentatie publica specifice programului de parc. V5 - conform legilor si normelor n vigoare. V6 + V7 + V8 conform normelor specifice n vigoare.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. V1 a + V1 c se admit constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci n aer liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive, alimentatie publica si comert, limitate la arealele deja existente conform proiectului initial si care functioneaza n acest scop; se admit noi cladiri pentru cultura, sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata acestora nsumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor de toate categoriile si a platformelor mineralizate, sa nu depaseasca 15% din suprafata totala a parcului. cladirile si amenajarile pentru diferite activitati din parcurile si gradinile publice se admit cu conditia de a nu avea separari fizice care sa impuna interdictia liberei circulatii.

V1c - orice interventie necesita documentatii specifice aprobate de organele competente n conformitate cu prevederile Legii nr. 137/1995 si cu normele de protectie stabilite pe plan local. V6 se admite utilizarea pentru agrement cu conditia ca prin dimensionarea si configurarea spatiilor libere fara vegetatie nalta sa nu fie diminuat efectul de ameliorare a climatului local.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE. V1 - V8 V1 + V2 se interzic orice interventii care contravin legilor si normelor n vigoare. se interzic orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si specializate;

- - se interzice conversia grupurilor sanitare n spatii comerciale; - - se interzice ocuparea malurilor ntre drumul de halaj si oglinda de apa ca si pozitionarea pe platforme flotante sau pe piloti n interiorul oglinzii de apa a unor functiuni n absenta unui P.U.Z. de ansamblu al amenajarii peisagistice a malurilor; - - se interzic orice improvizatii ale colectarii apelor uzate ale constructiilor lacustre; - - se interzice localizarea tonetelor si tarabelor prin decuparea abuziva a spatiilor plantate adiacente trotuarelor, att n interior, ct si pe conturul exterior al spatiilor verzi. V1c - nu se admit nici un fel de interventii care depreciaza caracterul zonei protejate; - - este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea de activitati cu efecte daunatoare asupra vegetatiei si amenajarilor n perimetrul de protectie. V5 - se interzic orice amenajari care sa atraga locuitorii n spatiile de protectie fata de infrastructura tehnica reprezentata de circulatii majore si de retele de transport a energiei electrice, petrolului si gazelor. V6 - se interzice diminuarea suprafetelor mpadurite, realizarea caselor de vacanta, a locuintelor permanente sau a oricaror constructii care nu servesc functiunii de padure de agrement. V1 - V8 - se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.

SECIUNEA II :

CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFIGURARE A CLDIRILOR.

ARTICOLUL 4 -

CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI).

V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii. V5 latimea zonei verzi de protectie fata de infrastructura de circulatii si retele tehnice majore va respecta normele n vigoare.

ARTICOLUL 5 -

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT.

V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ARTICOLUL 6 -

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ARTICOLUL 7 -

AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE PARCEL.

ACEEAsI

V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE. V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se va asigura accesul din circulatiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru ntretinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al masinilor de pompieri.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR. V1 - V8 - parcajele se vor dimensiona si dispune n afara circulatiilor publice conform normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR. V1 - V8 - cu exceptia instalatiilor, naltimea maxima a cladirilor nu va depasi P + 2 niveluri.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR. V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; se recomanda adecvarea arhitecturii cladirilor la caracterul diferitelor categorii de spatii plantate.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apa, colectarea apelor uzate, telefonie fixa si iluminat public conform cerintelor functionale ale fiecarei categorii de spatiu plantat n care este admis accesul publicului. V1 + V2 + V3 - se recomanda extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative pentru a fi utilizate pentru ntretinerea spatiilor plantate. V1 + V2 + V3 - n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE. V1 V8 plantatiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spatii plantate; toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel putin un arbore la patru locuri de parcare si vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri naltime. se recomanda, din considerente ecologice si de economisire a cheltuielilor de ntretinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice si favorabile faunei antropofile specifice, cu exceptia segmentelor decorative cu caracter special din zonele V1 si V2. MPREJMUIRI.

ARTICOLUL 14 -

V1 - V8 - conform normelor specifice existente; se recomanda n intravilan mprejmuiri transparente de 2,00 metri naltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu. V1a - spre deosebire de parcuri si gradini, scuarurile si fsiile plantate nu vor fi ngradite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm. naltime, fie prin borduri n lungul carora, pe o distanta de minim 0,5 metri terenul va fi cobort cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru a mpiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea pamntului pe trotuare.

SECIUNEA III:

POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 -

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

V1 + V2 + V4 POT cu constructii, platforme, circulatii carosabile si pietonale = maxim 15 % cu exceptia spatiilor plantate protejate (V1c) care se mentin conform proiectului initial; V3 - POT cu constructii, circulatii, platforme = maxim 30% . V5 + V8 - fara obiect. V6 + V7 - conform normelor specifice n vigoare si P.U.Z. avizat conform legii.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). V1 + V2 + V4 - CUT maxim 0,2 mp. ADC/ mp. teren, cu exceptia spatiilor plantate protejate (V1c) care se mentin conform proiectului initial. V3 - CUT maxim 0.35 mp. ADC/ mp. teren sau conform normelor specifice n vigoare si P.U.Z. avizat conform legii. V5 - V8 - conform normelor specifice n vigoare si P.U.Z. avizat conform legii.

T - ZONA TRANSPORTURILOR.
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI. ntruct aspectul general al municipiului este puternic influentat de imaginile oferite catre principalele cai de acces rutier si feroviar, ca si de legatura dintre aeroport si centrul localitatii, se va acorda o atentie sporita considerentelor estetice n acordarea autorizatiilor de construire pentru subzonele de transporturi. Aspectul oferit de spatiul aferent caii ferate, constituind o carte de vizita pentru Municipiu, va fi necesar sa faca obiectul unui studiu de ansamblu si a unor programe de ameliorare, n conditiile prezentului regulament, pentru ntreg traseul cailor de acces n oras, cuprins ntre gari si linia de centura, precum si pe tot traseul acesteia. Totodata, avnd n vedere poluarea fonica a locuintelor, cauzata de distanta redusa a acestora fata de linia ferata, va fi necesar ca, n sectoarele n care aceasta distanta este sub 15 metri, sa fie realizate ziduri antifonice sau constructii cu acelasi rol, pe baza unor studii de specialitate. Zona transporturilor se compune din urmatoarele subzone: T1 Subzona transporturilor rutiere: T1a - unitati de transporturi izolate; T1b - unitati de transfer. T2 Subzona transporturilor feroviare.

T3 - Subzona transporturilor aeriene.

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL.

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE. T1 - activitati legate de transporturi la distanta pe cai rutiere pentru calatori si marfuri: T1a - autogari si alte constructii si amenajari pentru gararea si ntretinerea mijloacelor de transport rutiere cu tonaj si gabarit admis pe strazile din Municipiu, pentru transportul de calatori si marfuri, precum si serviciile anexe aferente;

T1b - constructii si amenajari pentru gararea si ntretinerea mijloacelor de transport greu rutier si pentru transferul marfurilor transportate n mijloace de transport cu tonaj si gabarit care nu sunt admise n localitate, instalatii tehnice de transfer, precum si serviciile anexe aferente, parcaje, garaje; constructii si amenajari pentru depozitarea, reambalarea si expedierea produselor transportate, spatii si constructii de expunere si comercializare a produselor pentru comertul engros si pentru comertul en-detail numai cu marfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal (elemente de constructie si finisaj, mobilier, ambarcatiuni si diverse alte produse pentru ntretinerea gradinilor, camping etc.) servicii pentru transportatorii n tranzit: birouri, telecomunicatii, moteluri, destindere; vama; unitati de productie si asamblare. restaurante,

T2 statii de calatori, de marfuri si de triaj cu instalatii, constructii, depozite si amenajari necesare functionarii serviciilor feroviare; servicii publice si de interes general compatibile cu functionarea serviciilor feroviare;

amenajari, lucrari de terasamente si infrastructura, spatii necesare functional si pentru asigurarea securitatii transportului feroviar; lucrari de protectie mpotriva poluarii (ziduri antifonice etc.).

T3 aeroporturi, instalatii, constructii, depozite si amenajari necesare functionarii serviciilor de transporturi aeriene pentru bunuri si persoane; instalatii specifice de dirijare si protectie;

servicii publice si de interes general compatibile cu functionarea serviciilor de transporturi aeriene; lucrari de terasamente si infrastructura necesare functional.

T1 + T2 + T3 - Spatii verzi amenajate pe suprafetele libere rezultate din modul de organizare a incintelor, necesare mbunatatirii calitatii mediului si aspectului peisagistic; parcaje pentru salariati si pentru calatori.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI.

T1 + T2 + T3 pentru toate constructiile, instalatiile si amenajarile aferente se vor obtine avizele / acordurile de protectie specificate prin R.G.U. si legislatia n vigoare. spatiile de parcare se vor dimensiona si amplasa conform prevederilor din: R.G.U. - art. 33 si Anexa Nr. 5:

normativul pentru proiectarea parcajelor de autoturisme n localitati urbane Indicativ P 132-93; normativul pentru proiectarea, executia, exploatarea si postutilizarea parcajelor etajate pentru autoturisme indicativ NP 24 1997;

parcajele publice vor fi plantate si nconjurate de gard viu de minim 1,20 m naltime.

T1 - lucrarile, constructiile, amenajarile amplasate n zonele de protectie ale drumurilor publice trebuie: sa nu prezinte riscuri n realizare sau exploatare si surse de poluare (sisteme de transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica si alte lucrari de acelasi gen); sa nu afecteze desfasurarea optima a circulatiei (capacitate, fluenta, siguranta);

sa respecte n extravilan urmatoarele distante minime de protectie de la axul drumului pna la marginea exterioara a zonei drumului, functie de categoria acestuia: autostrazi - 50 m.; drumuri nationale - 22 m.; drumuri judetene - 20 m.; drumuri comunale - 18 m.;

elementele cailor de comunicatie n zona obiectivelor speciale sa respecte legislatia n vigoare (Ordin MLPAT, MApN, MI si SRI din 1995).

T2 - constructiile si amenajarile amplasate n zona de protectie a infrastructurii feroviare se vor autoriza numai cu avizul R.A. SNCFR si a Ministerului Transporturilor conform art. 20 din R.G.U. modificat; zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale CFR, situata de o parte si de alta a caii ferate, precum si terenurile destinate sau care servesc sub orice forma functionarii acesteia;

depozitele si anexele C.F. vor respecta masurile si normele admisibile de poluare si de asigurare mpotriva riscurilor de incendiu si explozie;

T3 - constructiile si instalatiile destinate activitatilor aeronautice vor respecta normele tehnice stabilite de autoritatile centrale specializate; constructii si amenajari cu alte destinatii dect cele aeronautice, cu conditia de a nu

introduce factori suplimentari de poluare n zona si cu respectarea limitarilor de naltime si a retragerilor fata de diversele componente ale zonelor de siguranta ale terenurilor de aeronautica, nscrise n avizul emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romna; constructiile admise vor fi balizate n sisteme de zi si de noapte;

n jurul aeroporturilor se impun conditii de degajare a obstacolelor; principalele dimensiuni ale zonelor n care se limiteaza naltimea admisa pentru obstacole de orice fel, sunt: 30 km de-a lungul culoarului aferent pistei de decolare / aterizare; suprafata unui cerc cu raza de 6000 m din centrul pistei.

ARTICOLUL 3 UTILIZRI INTERZISE. T1 + T2 + T3 se interzic orice utilizari care afecteaza buna functionare si diminueaza posibilitatile ulterioare de modernizare sau extindere; se interzic orice constructii sau amenajari pe terenurile rezervate pentru: largirea unor strazi sau realizarea strazilor propuse, largirea arterei de centura si completarea traseului acesteia, realizarea sistemului de autostrazi (de centura si penetratiile n municipiu); modernizarea intersectiilor; realizarea pasajelor supra si subterane; realizarea spatiilor de parcare; modernizarea / realizarea traseelor de cale ferata si a statiilor C.F. aferente; modernizarea /realizarea podurilor aferente caii ferate;

modernizarea /extinderea aeroporturilor existente;

se interzic pe terenurile vizibile din circulatiile publice rutiere, feroviare si aeriene (inclusiv n aria vizibila la aterizare si decolare): depozitari de materiale, piese sau utilaje degradate, amenajari de santier abandonate, platforme cu suprafete deteriorate, constructii degradate, terenuri lipsite de vegetatie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deseuri etc.;

T1 - n zona de siguranta si protectie aferenta drumurilor si autostrazilor este interzisa autorizarea urmatoarelor lucrari: constructii, instalatii, plantatii sau amenajari care prin amplasare, configuratie sau exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari si dirijari a traficului sau prezinta riscuri de accidente; panouri independente de reclama publicitara.

T1b -

se interzice comercializarea en-detail a produselor care pot fi transportate la domiciliu cu automobilul propriu sau cu taxi.

T2 - n zonele de siguranta si protectie aferente infrastructurii feroviare publice este interzisa (conform OUG nr. 12/1998) autorizarea urmatoarelor lucrari: constructii, fie si cu caracter temporar;

depozitarea de materiale sau nfiintarea de plantatii care mpiedica vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare; orice lucrari care, prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren, surpari sau afectarea stabilitatii solului (inclusiv prin taierea copacilor sau arbustilor ori extragerea de materiale de constructii) sau modificarea echilibrului freatic; depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.

T1 + T2 - se interzice: cuplarea cladirilor de locuit cu constructii aferente circulatiei rutiere sau feroviare;

amplasarea n incinta unitatilor de transporturi si a garajelor publice a unor constructii care prin natura activitatilor desfasurate pot produce poluare peste normele admisibile si / sau prezinta risc de incendiu / explozie.

T3 n vecinatatea terenurilor aferente aeroporturilor si a zonelor de siguranta ale terenurilor de aeronautica, stabilite conform legii, este interzisa:

amplasarea de lucrari, constructii sau instalatii care prin natura lor sau datorita procesului de functionare pot periclita siguranta zborurilor (obiective care produc fum sau ceata artificiala, substante nocive, radioactive sau rau mirositoare, unitati de morarit, silozuri, depozite, magazii, decantoare etc.); instalarea de sisteme de iluminat care sa perturbe identificarea sistemelor de balizare a zonei; instalarea unor surse de energie electrica sau unde radio producatoare de perturbatii n instalatiile de protectie a navigatiei aeriene; amplasarea de constructii a caror destinatie este incompatibila cu vecinatatea aeroporturilor, conform prevederilor Anexei Nr. 1 a Regulamentului General de Urbanism.

SECIUNEA II:

CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFORMARE A CLDIRILOR.

ARTICOLUL 4 -

CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI).

T1 + T2 + T3 - pentru constructiile de birouri, parcela minima construibila este de 400 mp, cu un front la strada de minim 15 metri; pentru noi incinte si pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu conform normelor specifice.

T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT. T1 + T2 + T3 - cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament n cazul n care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla n aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 6,0 metri n cazul n care fronturile dominante noi sunt retrase de la strada. T1 + T2 + T3 - n cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de minim 10.0 metri pe strazile de categoria I si II si de minim 8.0 metri pe strazile de categoria III. T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 6 -

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR.

T1 + T2 + T3 - distanta fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din naltimea cladirii, dar nu mai putin de 6,0 metri. T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 7 -

AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE PARCEL.

ACEEAsI

T1 + T2 +T3 - n toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice. T1+ T2 +T3 - pentru cladiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanta minima dintre cladiri va fi egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii celei mai nalte, dar nu mai putin de 6.0 metri; distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese n cladire si nu sunt ferestre care lumineaza ncaperi n care se desfasoara activitati permanente. T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE.

1 + T2 + T3 - se va asigura accesul n incinte numai direct dintr-o circulatie publica.

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR. T1 + T2 + T3 - stationarea autovehiculelor se va asigura n afara circulatiilor publice; n cazul strazilor cu transport n comun si a arterelor de penetrare n Municipiu, stationarea autovehiculelor pentru admiterea n incinta se va asigura n afara spatiului circulatiei publice; n spatiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariatilor si clientilor.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR.

T1 + T2 + T3 - naltimea cladirilor n planul fatadei nu va depasi distanta dintre aliniamente si nici naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor tehnice. T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR. T1 + T2 + T3 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea pot fi percepute din cladirile nconjuratoare mai nalte;

T1 n cazul autogarilor noi din proximitatea locuintelor, zonelor comerciale si a polilor urbani, se recomanda solutionari care sa permita acoperirea si nchiderea spatiilor de parcare si mbarcare n autobuze pentru reducerea disconfortului utilizatorilor cladirilor nvecinate; T3 tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep la aterizarea si decolarea aeronavelor.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR T1 + T2 + T3 - toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulatii si platforme exterioare; n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE T1 + T2 + T3 n limitele standardelor tehnice de siguranta a circulatiei, utilizarea spatiilor libere si amenajarea peisagistica a plantatiilor din aceste subzone, att n intravilan ct si n extravilan (pna la linia de centura), se subordoneaza exigentelor de calitate a imaginii Capitalei, fiind portile reprezentative de intrare.

T1 + T2 + T3 - orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulatiile publice, inclusiv de pe calea ferata si din aeronave la decolare si aterizare, vor fi astfel amenajate nct sa nu altereze aspectul general al localitatii; suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori proportie de minim 40% formnd de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; n

suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp. si tratate peisagistic.

T2 + T3 - conform studiilor de specialitate.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI T1 + T2 + T3 - mprejmuirile spre strada vor fi transparente cu naltimi de maxim 2,00 metri, din care un soclu opac de 0.60 m. si vor fi dublate cu gard viu; n cazul necesitatii unei protectii suplimentare, se recomanda dublarea spre interior, la 2,50 m distanta, cu un al doilea gard transparent, sau de opacitatea necesara, de 2,20 m naltime, ntre cele doua garduri fiind plantati dens arbori si arbusti; portile de intrare n incinte vor fi tratate simplu, similar cu mprejmuirea.

T2 - terenul aferent cailor ferate va fi ngradit pe ambele laturi ale culoarelor n limitele intravilanului pe baza unor modele standard; oriunde distanta dintre calea ferata si locuinte este mai mica de 15 metri se vor realiza n loc de garduri, ziduri de protectie antifonica de minim 4.0 metri naltime.

SECIUNEA III:

POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT). T1 + T2 + T3 - POT maxim - %

Zona construibila

Nr. niveluri

POT maxim %

T2, T3 - Incinte principale ale transporturilor aeriene si pe cale ferata (aeroporturi, gari) T1 + T2 + T3 - Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri T1 + T2 + T3 - Incinte tehnice n zone industriale T1 + T2 + T3 - Birouri T1 + T2 + T3 - Birouri - cu conditia sa nu se depaseasca o adncime de 20 metri fata de aliniament iar din restul curtii sa poata fi construita o pondere de 75% cu cladiri avnd maxim 2 niveluri (8 metri).

conform studiilor de specialitate 1, 2 si 3 4 si 5 6 si peste 1, 2 si 3 4 si 5 6 si peste 70 50 50 80 70 70 70

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). T1 + T2 + T3 - C.U.T. maxim - mp.ADC / mp. teren sau C.U.T. volumetric - mc. / mp. teren.

CUT Zona construibila nr. niveluri CUT - volumetric -

T2, T3 - Incinte principale ale transporturilor aeriene si pe cale ferata (aeroporturi, gari) T1 + T2 + T3 - Incinte tehnice dispersate, cu sau fara cladiri de birouri

conform studiilor de specialitate 1 2 3 4 si 5 6 si peste 1,0 1,6 2,0 2,4 2,4 -

12

T 1 + T2 + T3 - Incinte tehnice n zone industriale 1 2 3 4 si 5 6 si peste 1,0 1,6 2,0 2,2 2,4

T 1 + T2 + T3 - Birouri

G - ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL.

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI. Zona G reuneste toate functiunile care apartin gospodariei comunale si asigura servirea populatiei cu transport n comun, piete comerciale, echipare edilitara, cimitire si salubritate. Aflata n prezent n restructurare, aceasta zona va fi si n continuare compusa din incinte specifice (G), dar va dispune si de diferite sedii / birouri si spatii functionale, inserate n interiorul altor zone (C, M, A), respectnd regulamentul acestora. Zona este alcatuita din urmatoarele subzone: G1 subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie comunala;

G2 - subzona cimitirelor: G2a - subzona cimitirelor; G2b - subzona cimitirelor protejate.

SECIUNEA I : UTILIZARE FUNCIONAL.

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE. G1 constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala: birouri autonome;

incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica si termica, transportul public urban, piete comerciale, salubritate, ntretinerea spatiilor plantate ( tratate n R.L.U. la capitolul V Spatii verzi);

G2 - cimitire si cladiri anexa: cimitire; capela mortuara; mausoleu - osuar; circulatii carosabile; parcaje; circulatii pietonale; plantatii; pavilion pentru administratie, depozitare si anexe sanitare.

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI. G1 G2 se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme; se va asigura, conform normelor, o zona de protectie de 50.0 metri; se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusa a locurilor de veci (ntre 7.5 si 10,0 mp.teren brut pentru un loc de veci), circulatii carosabile si pietonale civilizate si o pondere mai ridicata a vegetatiei potrivit rolului de reculegere si respectului cuvenit.

G2b - n cimitirele care sunt incluse n categoria zonelor protejate sunt interzise orice lucrari care afecteaza traseele amenajarii initiale, constructiile funerare monumente de arhitectura si arta, precum si plantatiile perimetrale si interioare.

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE. G1 - pentru incintele situate n zone rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le genereaza;

G2 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor si distrugerea vegetatiei din lungul acestora sau a celei perimetrale.

SECIUNEA II:

CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE sI CONFIGURARE A CLDIRILOR.

ARTICOLUL 4 DIMENSIUNI).

CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME,

G1 - pentru diferite servicii si birouri suprafata minima a parcelei este de 400 mp. si un front la strada de minim 15 metri. pentru incintele tehnice, n functie de complexitatea impactului functiunii n teritoriul nconjurator, se va elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu si un studiu de impact asupra mediului; legii. pentru pietele comerciale se vor elabora documentatii de urbanism P.U.Z. avizate conform

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT. G1 - la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe bisectoarea unghiului dintre strazi, avnd o lungime de minim 12.0 metri pe strazi de categoria I, a II-a si de 6.0 metri pe strazi de categoria a III-a. G1 cladirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament n cazul n care pe strada respectiva majoritatea cladirilor mai noi se afla n aceasta situatie, sau se vor retrage la o distanta de minim 6.0 metri n cazul n care majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la strada; n cazul incintelor tehnice situate n zone de activitati industriale, de servicii si depozitare, se impun retrageri ale cladirilor de la aliniament la o distanta de minim 10.0 metri pe strazile de categoria I-a si a II-a si de minim 8.0 metri pe strazile de categoria a III-a.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE sI POSTERIOARE ALE PARCELELOR G1 distanta cladirilor fata de limitele parcelei va fi de minim jumatate din naltimea cladirii, dar nu mai putin de 6.0 metri;

- se interzice alipirea cladirilor cu functiuni tehnice de calcanele cladirilor cu functiuni publice si de locuit; n cazul n care activitatile constituie o sursa de zgomote si vibratii, n cazul n care au loc procese de productie non-stop (3 schimburi) sau n caz de risc tehnologic se vor respecta normele specifice n vigoare.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAsI PARCEL G1 - distanta minima ntre cladiri va fi egala cu jumatate din naltimea la cornisa a cladirii celei mai nalte, dar nu mai putin de 6.0 metri; - - distanta de mai sus dintre cladiri se poate reduce la jumatate daca pe fatadele opuse nu sunt accese n cladirile respective si nu sunt ferestre care lumineaza ncaperi n care se desfasoara activitati permanente; - n toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII sI ACCESE. G1 G2 se va asigura accesul n incinte numai direct dintr-o circulatie publica; se vor asigura circulatiile carosabile si pietonale n pondere de circa 15 % din suprafata totala a cimitirului;

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR. G1 stationarea autovehiculelor pentru admiterea n incinta se va asigura n afara spatiului circulatiei publice; locurile de parcare vor fi asigurate n afara circulatiilor publice;

n spatiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariatilor si vizitatorilor. G2 - parcajele se vor asigura n afara circulatiei publice si vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare.

ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR. G1 naltimea cladirilor nu va depasi naltimea maxima admisa n unitatile de referinta adiacente, cu exceptia instalatiilor si a cosurilor; pentru cladirile de tip hala se recomanda o naltime maxima de 12.0 metri. G2 - nu este cazul.

ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR G1 - volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu caracterul zonei si cu vecinatatile imediate; fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala; tratarea acoperirii cladirilor va tine seama de faptul ca acestea se percep din cladirile nconjuratoare mai nalte.

G2 - se va tine seama de caracterul sobru al functiunii.

ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR. G1 toate cladirile vor fi racordate la retelele publice de apa si canalizare si se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din ntretinerea si functionarea instalatiilor, din parcaje, circulatii si platforme exterioare; n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; pietele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor.

G2 se vor asigura puncte de apa din retea publica sau n cazul alimentarii cu apa n sistem propriu se va obtine avizul autoritatii competente care administreaza resursele de apa; se va asigura un punct sanitar; se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri;

se va asigura colectarea si evacuarea rapida la reteaua publica de canalizare a apelor meteorice.

ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE sI SPAII PLANTATE G1 - orice parte a terenului incintei, vizibila dintr-o circulatie publica, inclusiv de pe calea ferata, va fi amenajata astfel nct sa nu altereze aspectul general al localitatii; G2 suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu arbori n proportie de minim 40% formnd de preferinta o perdea vegetala pe tot frontul incintei; parcajele din dreptul fatadei vor fi nconjurate de un gard viu de 1.20 metri si vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje si platforme functionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp.; se vor asigura plantatii nalte pe aleile principale si la limita exterioara a incintei n proportie de minim 5 % din suprafata totala a cimitirului.

ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI. G1 mprejmuirile spre strada vor fi transparente cu naltimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., si vor fi dublate cu gard viu; n cazul necesitatii unei protectii suplimentare se recomanda dublarea spre interior la 2.50 metri distanta cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri naltime, ntre cele doua garduri fiind plantati arbori si arbusti; n scopul de a nu incomoda circulatia pe drumurile publice cu trafic intens si cu transport n comun, portile de intrare vor fi retrase fata de aliniament pentru a permite stationarea vehiculelor tehnice nainte de admiterea lor n incinta. G2 mprejmuirile spre strada vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural n mod discret, potrivit functiunii, avnd naltimi de maxim 2,00 metri; se va acorda atentie modului de tratare arhitecturala a accesului.

SECIUNEA III:

POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE sI UTILIZARE A TERENULUI.

ARTICOLUL 15 -

PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

G1 -

POT maxim = 50%

G2 - suprafata totala pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp., din care 15 % circulatii carosabile si pietonale, 5 % plantatii si 1 % constructii.

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT). G1 G2 CUT maxim = 1,8 mp ADC / mp.teren CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren