Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne A-C

ASOCIAŢIA
SIDONIA TEODORESCU RALUCA NICULAE

ANDREI BÎRSAN VASILE ŢELEA
D IC Ţ IO N A R
AL
A R H IT E C T U R II R O M Â N E Ş TI M O DER NE
(s e c . X IX , X X , X X I)
(lite re le A-C)
UNIUNEA Proiect beneficiar al unei finanţări din partea BUCUREŞTI, 2012

ARH ITECŢILO R DIN Uniunii Arhitecţilor din România
ROMÂNIA din Fondul Timbrul Arhitecţilor ISBN: 978-973-0-18270-5
ASOCIAŢIA BUCUREŞTIUL MEU DRAG
DICŢIONAR
AL
ARHITECŢILOR ROMÂNI
(sec. XIX, XX, XXI)
literele A - C
2012
ECHIPA PROIECT
Coordonator:
ing. Andrei Bîrsan
Cercetători:
arh. Sidonia Teodorescu (S.T.)
arh. Raluca Livia Niculae (R.N.)
arh. Vasile Ţelea (V.Ţ.)
Colaboratori:
ist. artă Oana Marinache (O.M.)
arh. Mariana Croitorii (M.C.)
arh. Gabriela Petrescu (G.P.)
Florin Leonte (tehnoredactare)
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor

din România din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2012
Conţinutul acestui m aterial nu rep rezin tă în mod obligatoriu p oziţia oficială a Uniunii A rhitecţilor din Rom ânia Pag.2
D ic ţio n a r a l a r h ite c tu r ii ro m â n e ş ti m o d e rn e (s e c . XIX, XX, X X I} lit e r e le A-C
Proiect ben eficiar al m iei finanţări din p artea Uniunii A rhitecţilor din Rom ânia
din Fondul Tim brul A rhitecturii în anul 2 0 1 2
Prefaţă
Străbatem uneori galeriile muzeului în căutarea unui Botticelli sau a unui

Bruegel, vedem un eleşteu cu nuferi sau o catedrală gotică în lumina purpurie a
asfinţitului şi zicem - uite, Monet...
Ascultăm Mozart, Brahms sau Ravel. In mentalul colectiv al omului cultural,
opera de artă e legată de autor, de creatorul ei. Chiar şi în arta populară, vernaculară şi
anonimă prin definiţie, identificăm m eşteri olari sau, cel puţin, stiluri regionale sau
locale. Dai' când hoinărim pe străzile şi prin pieţele urbei natale sau ale unui oraş
turistic, admirăm vreo casă mai veche, un palat, o biserică sau o catedrală, în cel mai bun
caz mai deosebim un gotic de un baroc, dar nu ne atinge nici m ăcar adierea unei
întrebări asupra arhitectului. Cine a făcut Domul de la Milano? Dar Palatul Dogilor? La
Paris găsim Opera „Garnier", dar nu prea ştim dacă Gam ier a fost un mare tenor sau
compozitor; la Sf. Petru parcă umbra lui Michelangelo e prea puternică (deşi în afară de
cupolă - ceea ce se vede în exterior nu e M ichelangelo...).
Mult mai rău stăm cu Bucureştiul şi oraşele patriei, prin care ne plimbăm amicii
vizitatori de prin străinătăţi - Ateneul, Cercul Militar, CEC-ul, Muzeul de Istorie (fosta
Poştă Centrală), Muzeul Ţăranului Român, Opera, Primăria din Craiova sau cea
bucureşteană din Banu Manta, Catedrala din Timişoara, ansamblul Băncii Naţionale sunt
la fel de orfane de părinţii lor spirituali. îi invităm la o masă cu meniu specific la
pitorescul restaurant „Doina" (cine mai ştie de „Bufetul de la Şosea"!?) sau într-o
impunătoare reşedinţă în stil ne o românesc despre care aflăm (eventual) că a fost a unui
Oprea Soare, dar despre Mincu sau Petre Antonescu nimeni - în afară de (unii) arhitecţi
sau istorici - n-a auzit...
Mergem prin galeriile Creţulescu la Librăria Humanitas, dar habar n-avem că
suntem în preajma spiritului lui G. M. Cantacuzino. Ne place să arătăm secession-ul din
Timişoara, Oradea sau Târgu Mureş dar despre arhitecţii - uneori celebri şi la Viena -
nici vorbă.
înaintea ultimului război mondial se obişnuia ca pe case să se pună plăcuţe de
marmură cu numele arhitectului (şi al constructorului, uneori). Anonimatul social al
„colectivelor de proiectare” a desfiinţat personalităţile - iar mentalitatea aceasta (ca şi
multe altele) s-a păstrat. în ultimul timp pe unele edificii au apărut timide inscripţii cu
sigla patrimoniului pe care stă scris aproape ilizibil, numele arhitectului. Vorba lui
Caţavencu: „Dar e puţin, foarte puţin”...
Această lacună nedreaptă în cultură şi în atitudinea generală faţă de arhitectură

şi arhitecţi îşi propun să o remedieze autorii prezentei lucrări, sub impulsul şi
Conţinutul acestui m ateria] nu rep rezintă în mod obligatoriu p oziţia oficială a Uniunii A rhitecţilor din Rom ânia Pag. 3
D ic ţio n a r a l a r h ite c tu r ii ro m â n e ş ti m o d e rn e (s e c . XIX, XX, X X I} lit e r e le A-C
Proiect ben eficiar al m iei finanţări din p artea Uniunii A rhitecţilor din Rom ânia
din Fondul Tim brul A rhitecturii în anul 2 0 1 2
îndrumarea inginerului Nicolae Şt. Noica, un pasionat cercetător al edificării în România

modernă. Proiectul e cu siguranţă ambiţios, mai ales prin atenţia sa către o quasi-
exhaustivitate şi, de aceea, perfectibil în etapele sale următoare. Pentru moment putem
numai să aducem elogii acestui demers generos şi uriaşei nimici de informare depusă de
membrii echipei de autori. Remarcabilă este ideea de a prezenta, alături de lista
arhitecţilor români şi a operelor acestora, o listă a principalelor edificii de referinţă ale
arhitecturii moderne româneşti, ceea ce constituie un cert elem ent de noutate şi de
interes pentru public. Proiectul e de lungă respiraţie şi cu siguranţă pe parcursul
împlinirii sale vor apărea necesarele corecţii şi ajustări, atât în structura generală, cât şi
în com pletarea şi selecţionarea informaţiei.
Ceea ce este însă sigur şi m erită să fie aplaudat fără rezerve este faptul că ni se
oferă aici una din cele mai importante contribuţii la cunoaşterea arhitecturii moderne
româneşti.
Mihail CafFe
Profesor arhitect
Conţinutul acestui in ate ii al nu rep rezin tă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii A rhitecţilor din Rom ânia Pag. 4
D icţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia
chil Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2012
Cuvânt - înainte
Contextul general al lucrărilor

în ultimii ani au fost realizate şi publicate câteva cercetări monografice reprezentând
aspecte din viaţa şi activitatea profesională a unor mari arhitecţi români. Pe de altă
parte, diverse alte lucrări au înfăţişat unele dintre cele mai reprezentative construcţii de
pe teritoriul României. Pe fondul cercetărilor recente şi al unui interes crescut asupra
arhitecţilor şi asupra celor mai reprezentative realizări din arhitectura românească, s-a
conturat nevoia centralizării informaţiilor din diferite surse bibliografice, în vederea
realizării unei baze de date. Prin întocmirea acesteia, în scopul catalogării arhitecţilor şi
a lucrărilor acestora am dorit să oferim o perspectivă centralizatoare, un punct de
plecare pentru cercetări ulterioare.
Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unei baze de date cuprinzând

arhitecţii români (literele A-C] şi lucrările lor reprezentative pentru arhitectura din
România, ce constituie primul volum din cercetarea structurată în 5 volume: Dicţionar
al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI).
Această bază de date reprezintă iui proiect cultural, deschis oricăror completări
viitoare, nu unul editorial; se doreşte a fi un volum de lucru deschis cercetătorilor.
Prezenta cercetare va aduce laolaltă, pentru prima dată, informaţii din lucrări publicate,
fişe UAR, publicaţii de epocă, reviste de specialitate, arhive, fonduri aflate în muzee şi
biblioteci, colecţii particulare.
Grupul ţintă este alcătuit din punct de vedere ştiinţific din: cercetătorii preocupaţi
îndeosebi de istoria arhitecturii, construcţiilor, urbanismului etc., iar din punct de vedere
educaţional: instituţii de învăţământ, studenţi în domeniul arhitecturii sau domenii
conexe. Nu în ultimul rând, un astfel de proiect se adresează publicului larg interesat de
istoria arhitecturii, administraţiilor locale, ministerelor de resort, agenţilor economici
interesaţi de stabilirea contactelor profesionale.
Activităţile şi metodologia proiectului

Una dintre activităţile principale ale proiectului a constat în colectarea datelor
referitoare la arhitecţii români şi la clădirile reprezentative pentru creaţia
acestora şi arhitectura românească, pentru care s-a avut în vedere, ca punct de
plecare, întocmirea unui document centralizator (tabel) în care arhitecţii au fost listaţi
alfabeticp recizân d data naşterii/decesului, locul naşterii, promoţia, principalele lucrări,
sursele bibliografice referitoare la viaţa arhitectului şi la activitatea sa profesională.
Criteriile de selecţie, în ceea ce priveşte includerea arhitecţilor în prezentul volum, au

fost reprezentate în principal, numărul de premii obţinute la nivel naţional şi/sau
internaţional, numărul de menţionări ale respectivului arhitect şi ale lucrărilor sale în
publicaţii de specialitate: lucrări de istorie a arhitecturii, artei şi construcţiilor,
dicţionare de arhitecţi şi clădiri, premii, distincţii, recunoaşteri ale activităţii de
proiectare, activităţii didactice, de cercetare şi publicistică în domeniul arhitecturii şi
domenii conexe. în funcţie de criteriile de clasificare şi de materialul avut la dispoziţie în
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. S
D icţionar al arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2012
acest moment, fiecărui arhitect i s-a acordat un anumit spaţiu de expunere în cadrul
volumului tipărit. Informaţiile cuprinse în articolul referitor la activitatea arhitectului
reflectă performanţele acestuia, cu rezerva că, exceptând fişele primite direct de la
arhitecţi, datele culese nu pot reprezenta cu exhaustivitate activitatea arhitectului, ci
oglindesc conţinutul materialului documentar disponibil. Datorită acestui fapt,
amploarea articolelor referitoare la activitatea arhitecţilor variază, structura rămânând
însă aceeaşi.
Echipa proiectului s-a confruntat cu diferite situaţii în raport cu expunerea activităţii
aiiiitecţilor în viaţă, mai mare sau mai mică, astfel, unii îşi publicaseră deja datele din
Curriculimi Vitae pe internet, iar echipa a încercat să le introducă în structura
dicţionarului; alţii au oferit fişe special întocmite pentru acest dicţionar, iar alţii au
refuzat să fie incluşi în el. Vom păstra anonimatul arhitecţilor care nu au dorit să fie
incluşi în prezentul proiect cultural, respectând dorinţa acestora de a nu fi menţionaţi.
Nu putem să nu remarcăm faptul că un număr foparte mic de arhitecţi au răspuns
apelului repetat trimis de Ordinul Arhitecţilor din România prin email întregii baze de
date. Apelul a putut fi citit şi în Observatorul Urban al Uniunii Arhitecţilor, fiind postat şi
pe pagina principală a website-ului Uniunii Arhitecţilor din România..
Dicţionarul ar fi fost mult mai lesne întocmit numai cu date despre arhitecţii care nu mai
simt în viaţă, însă provocarea echipei proiectului a constat tocmai în realizarea unei
radiografii evolutive a arhitecturii româneşti modeme iar, în acest scenariu, creaţia
contemporană de arhitectură nu putea lipsi. Prin publicarea volumelor în mediul online,
dorim ca demersul nostru să fie făcut public, ca acest dicţionar să poată fi accesibil
arhitecţilor şi cercetătorilor din domenii conexe arhitecturii, oferind posibilitatea
acestora de a contacta echipa proiectului şi de a contribui la întocmirea unei baze de
date a arhitecţilor şi arhitecturii din România (prin completarea, întregirea şi
îmbunătăţirea materialului existent]. Cu toţii avem colegi arhitecţi a căror operă merită
să fie cunoscută şi promovată iar prin intermediul mediului online interactiv, proiectul
poate fi continuu îmbunătăţit.
Criteriile de selecţie a construcţiilor incluse în dicţionar au fost: autenticitate,
concept, valori culturale - de identitate culturală (vechime, tradiţie, continuitate, stil,
valoare simbolică, valoare memorială, valori naţionale etc.], valori economice,
educaţionale - turism cultural, sociale - coeziune socială activităţi sociale tradiţionale,
politice - evenimente istorice, precum şi data realizării lor.
Colectarea informaţiilor s-a desfăşurat prin studiul arhivistic, documentarea în cadrul

bibliotecilor şi muzeelor, vizite documentare pe teren, culegerea de informaţii
imagistice din documentaţie şi in situ. Au fost cercetate fişele arhitecţilor (A-C), membri
ai Uniunii Arhitecţilor din România (de la înfiinţare până în prezent], surse bibliografice
tipărite sau online, aferente fiecărui arhitect şi fiecărei construcţii reprezentative.
Datorită constrângerilor temporale, respectiv datorită faptului că durata alocată
prezentului proiect a fost martie- noiembrie 2012. Echipa proiectului nu a primit
răspuns din partea tuturor arhitecţilor contactaţi cu solicitarea de a participa cu
informaţii biografice la conţinutul volumului. Cu toate că intenţia echipei a fost de a
contacta personal cât mai mulţi colegi arhitecţi, acest scop nu a fost în totalitate atins
(fie din cauza absenţei datelor de contact, fie din motive ce ţin de durata strictă de
desfăşurare a proiectului etc.] în aceste cazuri echipa recurgând la culegerea
informaţiilor existente în documentaţiile accesibile. De asemeni, apelul făcut la diverse
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Aiiiitecţilor din Romania Pag. 6
chil Fondul Timbrul Arhitecturii mânui 2012
institute de proiectări, pentru a ne pune Ia dispoziţie date despre arhitecţii care au

lucrat în cadrul colectivelor de proiectare, s-a soldat cu eşec, fie datorită desfiinţării/
privatizării multor institute fie arhivei inaccesibile.
întocmirea fişelor de personalităţi şi lucrări - acţiune de sintetizare a informaţiilor

obţinute în urma cercetării documentare - a fost înlesnită de distribuirea, cu ajutorul
Uniunii Arhitecţilor din România şi a Ordinului Arhitecţilor din România, a fişelor cadru
structurate pe informaţii biografice şi date despre clădiri reprezentative. Aceste fişe,
completate de către arhitect, alături de informaţii bibliografice (în cazul în care nu s-au
putut obţine date direct de la arhitect) au fost folosite la întocmirea volumului
reprezentând obiectivul final al proiectului cultural.
Informaţiile obţinute în urma interviurilor desfăşurate, a centralizării fişelor completate
de arhitecţi, a cercetării documentaţiei bibliografice, arhivistice sau online, au fost
sistematizate şi au luat forma finală a articolelor incluse în volumul: D icţionar a l
arhitectu rii rom ân eşti m od ern e (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C.
Volumul de faţă reprezintă forma de concretizare a rezultatelor cercetării documentare

şi a fost pus la dispoziţia UAR pentru diseminarea informaţiei în cerc restrâns. Fişele
completate de arhitecţi şi prelucrate apoi de către echipa proiectului, sau întocmite
direct de către cercetători (în cazul în care nu a fost posibilă contactarea directă a
arhitectului), au fost structurate într-im volum ce conţine o listare alfabetică a datelor
biografice şi profesionale ale celor mai reprezentativi arhitecţi români din secolele XIX-
XXI. Articolul despre un anume arhitect, care a completat fişa sa proprie, este tributar
informaţiilor date de arhitect despre activitatea sa profesională.
Câteva fişe au avut drept bază (date existente în arhivă) fişele UAR despre acei arhitecţi.
Structura fişelor şi informaţiile despre arhitecţii respectivi sunt rezultatul sintetizării
datelor bibliografice existente şi a fişelor UAR.
Rezultatele proiectului şi follow-up

In urma finalizării proiectului cultural, preconizăm - ca rezultate aşteptate - un interes
crescut cu privire la descoperirea profilurilor arhitecţilor, a căror creaţie a rămas
necercetată sau incomplet analizată Furnizarea datelor cu privire la activitatea unor
arhitecţi, la programe arhitecturale sau stiluri adoptate de fiecare arhitect în parte ar
putea servi la realizarea de parteneriate importante în context naţional sau
internaţional. Utilitatea creării unei baze de date rezidă în completarea şi actualizarea
documentaţiei actuale destructurate şi incomplete, care poate trece cu vederea nume
importante în arhitectura românească
In următoarea etapă, echipa proiectului intenţionează să aplice aceeaşi metodologie
pentru cercetarea datelor documentare aferente arhitecţilor şi clădirilor reprezentative
cu literele D-H.
Adresăm pe această cale mulţumirile noastre atât d-lui ing. Nicolae Şt. Noica pentru
iniţiativa acestui proiect complex, demers dezvoltat m cadrul proiectului cultural al
Asociaţiei "Bucureştiul meu drag" cât şi tuturor colaboratorilor noştri şi arhitecţilor care
ne-au furnizat informaţii pentru acest dicţionar (arhitecţii Mihail Caffe, Mircea Bivolaru,
Doru Boilă, Dan Bolomey, Cristina şi Aurel Botez, Mircea Dan Boengiu, Tiberiu Boitan,
Maria Boştenaru Dan, Liviu Brătuleanu, Ruxandra Cruţescu, Dorin Boilă, Dana Chirvai,
Doina Ciocănea, luliana Ciotoiu, Sorin Doru Ciomărtan, Mihai Coşurbă, Tudor Cotiţosu,
Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 7
Florentina Craja, Doina Crainic, Adrian Cristescu, Camelia Cristian, Mihaela Criticos,
Cerasella Crăciun, Mariana Croitoru).
Echipa proiectului cultural
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 8
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
Proiect beneficiar al iutei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2 012
ARHITECŢI creşe, dispensare, spitale, Şcoala medie

j
din Buhuşi, Centrul universitar din
Bucureşti, Institutul de Cultură Fizică şi
A Sport din Bucureşti.
[*](O.M.)
ABRAHAM, Victor
(n. 1 9 2 9 -m .l9 8 0 ) ABRUDEANU, Emilia
Studii: IAIM, dipl. (n. 30.06.1936, Iaşi - m. 1987)
1954. Studii: IAIM, dipl. 1960. Născută la Iaşi,
Lucrări: s-a afirmat în se stabileşte la Oradea.
amenajări interioare şi Lucrări: locuinţe în cartierul Splaiul
mobilier, lucrând la: Crişanei şi pe malul drept al Grisului
Casa de Cultură din Repede (Oradea, 1969); Pavilioanele
Târgovişte (1975); Hotel Intercon Apollo I şi II (Băile Felix, 1970-1973);
tinental (şef proiect arh. Dinu Hariton, piscina acoperită Apollo (Băile Felix,
1968); ansamblul hotelier Amfiteatru 1972); decoraţia interioară pentru
Olimp (1971-1972), Hotel Sarmis, Deva Hotelul „Belvedere" (Băile Felix, 1974-
(1973); Casa Scriitorilor din Neptun; 1978), lucrări cu certe valenţe de
hoteluri, restaurante şi vile speciale din modernitate.
Neptun; hotel Forum, Costineşti; Premii: Premiu UAR în 1972 pentru
hotelurile din staţiunea Aurora (Cristal, piscina Apollo de la Băile Felix şi blocul
Topaz, 1972-1973); Centrul de formare de locuinţe „C" Criş, Oradea; menţiune
şi perfecţionare a cadrelor din industria UAR în 1979 pentru decoraţia interioară
hotelieră (1974) - Hotel Parc. pentru Hotelul „Belvedere” (Băile Felix,
[*](O.M., S.T.) 1978).
(V.Ţ., S.T.)
E
ABRAMOVICI, Sava
(n. 1892 - ?) ACATRfNEl, Ştefan
( îl 1928)
Studii: IAIM, dipl.
1955. S-a specializat în
construcţii industriale.
A fost colaborator
extern pe lângă
Institutul de Proiectări
l! Studii: Şcoala
Carbonifere din Valea
Superioară de
Jiului.
Arhitectură, dipl.
Lucrări: locuinţe muncitoreşti în centre
|| 1922. A lucrat la
miniere din Valea Jiului, Vulcan-Lupeni;
■ I.P.C.A; între 1922-
20 locuinţe individuale proiectate în
1927 şi 1945-1947 a
1955 (executate între 1956-1957)
fost liber profesionist
realizând blocuri de locuinţe cu şi Iară pentru Trustul 7 Construcţii Petroşani;
cămin cu 100 de paturi pentru Rafinaria
magazine, garaje, 3 fabrici textile, 9
4 Câmpina; pavilion-staţie de gaze
fabrici de tacâmuri, 16 locuinţe
lichefiate (1956-1957); cantină de 200
individuale etc.
de locuri (1956); staţie de cracare
Funcţii: şef de şantier pentru Societatea
catalitică pentru Rafinăria 10 Oneşti
de Locuinţe Eftine (1948); şef de
(1956-1957); supraetajări 7
proiectare la întreprinderea 11
Construcţii
Conţinutul (1950-1951);
acestui material nu reprezintă proiectant
în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 9
principal la I.P.B. (1951); referent tehnic,
specialist II la Ministerul Construcţiilor
(1952).
Lucrări: pentru Casa Muncii C.F.R.:
locuinţe muncitoreşti, cămine, şcoli,
Proiect beneficiar al unei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Ar Iii lecturii în anul 2 0 1 2
apartamente (Institutul Endocrinologie colaborare cu cu arh. Sandu Alexandru şi

dr. Parhon); imobile pe str. Qucerului nr. arh. Doina Cristea, 1980); uscător solar
17, 21 A, B şi C, str. Porumbarii nr. 47; experimental (în colaborare cu arh.
reparaţii capitale la 15 imobile pe str. Smighelschi şi arh. Sandu Miclescu,
Gen. Florescu nr. 11 , str. Sf. Ioan Nou nr. 1980). Studii: studii de raţionalizare a
38, Sf. Vineri nr. 12 (1956-1957); consumului de energie solară pentru
proiecte pentru particulari (parter - etaj) locuinţe şi studii de utilizare a
pe str. V. Alecsandri nr. 39C, str. Av. Şt. materialelor sintetice în captarea
Fuică nr. 71, str. Cloşca nr. 19, str. T. energiei solare. In 1981 a realizat studii
Vladimirescu nr. 65. (1958). pentru iui teatru şi un cinematograf la
[*](O.M.) Focşani.
Publicaţii: a colaborat cu arh. Peter
ADAM, Dorin Ştefan Derer pentru lucrarea Capitalele
(n. 1977) Scandinaviei, 1979.
Studii: IAIM, dipl. [*] (O.M.)
2002 .
Lucrări: casă la Alba ADAM, Toma
Iul ia (2008); casa Lungu (2009); casă în (n. 1922 -m .l9 9 8 )
str. Chefaluiui, Bucureşti (2009); casa Lucrări: în colaborare cu arh. C.
Tudor în str. Timişului, Bucureşti (2009); Lăzărescu: colonie de copii la Eforie
casa Moga, Cernica (2010); bloc de Nord (1957); complex de case de odihnă
locuinţe în str. Dâmbului nr. 96, la Mamaia (1958); ansamblu hotelier de
Bucureşti (2010); locuinţă în aleea Codrii 10.000 de paturi, la Mamaia (1960)
Neamţului nr. 5-7, Bucureşti (2010); pentru care colectivul a primit Premiul
locuinţă în str. Marginei nr. 8, Bucureşti de Stat.
(2010) , bloc de locuinţe în str. Vasile Alte lucrări: sala mică de festivităţi din
Lascăr, Bucureşti (2011); casa Talea, Palatul Regal (1962); staţiunea turistică
Breaza (2011); hotel Diesel, Floreasca, „Saturn” (1972); zona rezidenţială de
Bucureşti (2011); locuinţă în Afumaţi serviciu a Centrului Naţional de Fizică
(2011) ; biserica ortodoxă Alcalâ de Atomică de la Măgurele (1974); hotel cu
Henares, Madrid (2011). 200 locuri la Băile Felix (1981); locuinţe
(V.Ţ.) la Scornic eşti-Olt (1982); faţade Casa
Poporului, Bucureşti.
ADAM (RIZEA), Tania [*] (O.M.)
(n. 1953, Oradea)
Studii: IAIM, dipl. ADAMESCU, Florin
1981. S-a născut în (n. 1962)
Oradea. Studii: colegiul C Negruzzi, Iaşi (1980);
Lucrări: Facultatea de IAIM, dipl. 1988. A activat până în anul
Biologie din Alger (în 1996 Ia Botoşani, după care s-a stabilit în
colaborare cu ing. Radu Bucureşti.
Petro viei, 1977); Lucrări: bloc cu apartamente, în str.
reconsiderarea urbană a oraşului Satu Primăverii, Botoşani; sediu CEC,
Mare (în colaborare cu arh. Peter Derer, Botoşani; sediul Inspectoratului de
1977); a avut un contract de colaborare Protecţia Muncii, Botoşani; extindere şi
pentru design cu arh. Anton Dîmboianu amenajare sediu ,Ilenei”, Botoşani; casa
şi arh. Bogdan Gheorghiu (1978); schiţă în str. Dragoş Vodă, Botoşani (1995-
pentru sistematizarea oraşului Bacău (în 1996); sediul Banc post, Botoşani (1996-
ConţinutuL acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 10
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SC C . XIX, XX, XXI) literele A~C
din Fondul Timbrul Arhitecturii în anul 2 0 1 2
2000]; sediul Allianz-Ţiriac, Bucureşti Horia Creangă şi Richard Bordenache.

[1999-2000]; imobile de locuinţe în Funcţii: vicepreşedintele C.S.A.C./
Bucureşti: str. E. Porumbarii 78, str. C.S.C.A.S. din anul 1953; şef serviciu
Soldat Buciumat (1997), str. Uruguay investiţii industriale de stat la I.P.R.I.L/
(1998), str. Gârlei 132 (1999-2000), str. I.P.R.O.M.E.T.
L. Galvani 75, str. Popa Nan 51 (2002), Lucrări: creşă- grădiniţă la Uzinele
str. Pictor G. D. Mirea 9A (2003-2005); Malaxa/ 23 August - Republica (în
imobil locuinţe, Calea Codrului 20A, colaborare cu arh. R. Bordenache, 1947-
Sinaia (2001); grup 3 locuinţe 1948); decoraţiuni interioare la Hotel
individuale în Pipera - jud. Ilfov (2008); ARO, Braşov; Palat cultural în Cernăuţi;
ansamblu locuinţe „Izvorul Dorului”, Gara centrală, Florenţa, faza II.
Sinaia (2006-2008); ansamblu locuinţe Activitate didactică: profesor de
“Colina Marei”, Sinaia (2007-2009); arhitectură industrială, şet de catedră în
design interior: Club no. 1, Fălticeni cadrul IAIM (1949-1964).
(1996-1997); centrul de sănătate „Bia Publicaţii: A colaborat cu revista
Sun Studio”, Ploieşti (2011). Arhitectura, Buletinul M.I.M.I.C;
Premii: menţiune la Concursul pentru Proiectarea clădirilor şi ansamblurilor
Catedrala greco-catolică din Cluj (1992). industriale, în colaborare cu arh. Z.
(V.Ţ., R.N.) Solomon, C. Enache, 1956; Arhitectura
industrială în RPR. 20 de ani de realizări
ADELSTEIN în domeniul construcţiilor industriale, în
MENDELSOHN, Edith colaborare cu arh Z. Solomon, ing. M.
( il 1911, Cernăuţi - ?) Popovici, 1964; Amplasarea şi
Studii: Şcoala proiectarea industriilor în colaborare cu
Politehnică din Viena arh. T. Chirculescu, Z. Solomon, C.
(dipl. inginer- arhitect, Spiride, Ed. Tehnică, 1962; Arhitectura
1935). în România, industriei contemporane - problem e
diploma i-a fost economice în colaborare cu arh. M.
recunoscută în anul 1960. Enescu, ing. E. Baiculescu, 1972;
Lucrări: centrale hidroenergetice Bacău Culoarea în arhitectură în colaborare cu
(I, II), Roznov, Buhuşi, Bistriţa, Piatra arh. Z. Solomon, C. Enache, 1960; Studii
Neamţ; Centrale pe Argeş-aval, Albeşti; asupra proiectării staţiunilor de maşini şi
laborator materiale de construcţii ISPH; tractoare-, Studiul în concepţia
hidrocentrala Câmpeni; hotel şi spital investiţiilor industriale, în colaborare cu
Voineasa arh. M. Ionescu, 1975.
[*](O.M.) Premii: UAR, 1972 - lucrarea
Arhitectura industriei contemporane -
ADLER, Ladislau problem e economice (publicaţie), autori
(n. 10.10.1913, Arad - Ladislau Adler, Mircea Enescu, Emilian
m. 1989) Baiculescu. [*] (O.M., V.Ţ, S.T.)
Studii: Politehnica din
Brno şi Şcoala
Superioară de
Arhitectură din
Florenţa, dipl. 1935,
doctor în Bucureşti, 1971 (arhitectură
industrială). Revenit în România din anul
1935, lucrează până în anul 1948 cu
D icţionar al arh itecţilo r rom âni f s C C . XIX, XX, XXI) literele A~C
Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
AGENT, Dan Nicolae AGENT, Victor

(n. 1951, Bucureşti) (n. 1922, Brăila)
Studii: IAIM, dipl. Studii: FA, dipl. 1947.
1976., doctorat în Lucrări: imobil de
2007 (domeniul: Noi locuit în str. 30
tehnologii în Decembrie, Bucureşti
arhitectura faţadelor, (1945-1946); şcoală
Universitatea medie tehnică (1951-1952); complex
Richmond, USA). cinematografic Buftea (1951); siloz
Lucrări: întocmirea detaliului de Costeşti (1952-1953); teatrul în aer liber
sistematizare a Platformei ÎNCERC de 2000 persoane Griviţa Roşie,
Bucureşti, realizarea unuia dintre Bucureşti (1953); teatrul de vară din Bd.
laboratoarele de pe platformă; detaliu de Bucureştii Noi, Bucureşti (1953); blocuri
sistematizare- platforma Institutului de turn P + ll în cartierul Floreasca,
Construcţii; elaborarea unor proiecte- Bucureşti (1962); blocuri de locuinţe în
ofertă de locuinţe pentru Siria, Algeria şi bd Lacul Tei, Bucureşti (1962);
Libia (1982); amenajare Piaţa centrală ansamblul de locuinţe „Pajura",
din Bârlad; Facultatea de Utilaj pentru Bucureşti (1965); ansamblul de locuinţe
Construcţii, bd. Lacul Tei, Bucureşti în şos. Ştefan cel Mare, Bucureşti (1961);
(1986); ansamblu de locuinţe din str. ansamblul de locuinţe în aleea Circului,
Ştirbei Vodă (1989); renovare Aula Bucureşti (1961); bloc locuinţe în Calea
mare- Spitalul clinic Fundeni, Bucureşti; Griviţei nr. 152, Bucureşti (1958). A
modernizare şi refuncţionalizare Cinema realizat mobilier pentru C.C.P.M.R.
Alutus, Slatina (2010); amenajare (1947), pentru C.S.P. (1948), Academia
interioară Centrul cultural Eugen R.P.R. (1948), S.T.A.S. (1949-1950),
Ionescu, Slatina (2010). Institutul de Metalurgie şi mecanică
Publicaţii: Schiţă pentru o teorie (1952).
gestaitistă a arhitecturii, coautor, Expoziţii: a participat la expoziţia
coordonator arh. Ana Maria Dabija, tehnică R.P.R. (1950); „20 de ani de la
martie 2012; Analiză Compoziţională apariţia Scânteii" (1952); expoziţia de
Diagramatică, 2010. arhitectură de la Moscova (1952).
Cercetare ştiinţifică; creator al Concursuri: a participat la concursul de
sistemului de clasificare ARHICLASS urbanizare a oraşelor Tanger (1948) şi
pentru domeniul construcţiilor; Stokholm (1949).
ARHISPEC - sistem de baze de date Premii: UAR, 1962 - blocuri turn P + ll,
pentru întocmirea specificaţiilor tehnice Floreasca, Bucureşti.
pentru lucrări de Arhitectură - demo, pus [*] (O.M., V.T.)
în circulaţie sub formă de CD (2000).
Premii: Premiul Special al Juriului în AJTONY, Laszlo
cadrul Concursului Internaţional (n. 1943, Târgu
"Confruntări Varşoviene '86"; premii şi Mureş)
menţiuni în cadrul mior concursuri Studii: IAIM, dipl.
organizate de Uniunea Arhitecţilor din 1968.
Romania în perioada 1985-1986; Lucrări: a colaborat
premiul I la secţiunea Arhitectură de la proiectele U. M. G.
Interior în cadrul Anualei OAR Bucureşti Bucureşti: hală
(2007). (V.T, R.N.) turbo agregate, hală mecano- sudură,
hală pereţi membrană, hala mecanic şef;
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 12
centrală electro-dinamică de la Otopeni; Pavilionul de Hidroenergetică şi

atelier reparaţii utilaj silvic la Târgu-Jiu; Energetică Nucleară de la Institutul
studiu tehnico-economic pentru sediul Politehnic Bucureşti; centrală
I.P.R.O.GH.l.M. termoelectrică în Anatolia-Turcia
[*](O.M) (1985); centrala nuclearo-electrică de la
Cernavodă- pavilionul de coordonare;
ALĂMARIN, Monica centre de dirijare a zborurilor la Arad,
(n. 1941, Piatra Constanţa, Bucureşti; centrul
Neamţ) cinematografic „Castel Film”- Snagov;
Studii: IAIM, dipl. vile la Snagov, Pipera, Corbeanca.
1963. Expoziţii: pasionat de grafică (acuarelă
Lucrări: a colaborat la şi desene în tuş) a participat la expoziţii
proiectele I.P.C.M.C.: organizate de U.A.R.
Ce ntrul Ş col ar T ârgu [*] (O.M., V.Ţ.)
Jiu (1964-1965);
dezvoltare balastiere Draga (1964- ALDAN, Louis
1965); sistematizarea carierei Ovidiu (n. 1904, Bucureşti- ?)
(1965); dezvoltarea balastierei Goleşti Studii: Şcoala
(1964); dezvoltarea balastierei Pufeşti- Politehnică din
Pădureni (1969); studiul pentru fabrica Milano, dipl. 1928,
de var Codlea-Braşov; amenajare şi specialitateaarhi-
sistematizare Fabrica de ciment tectură industrială şi
Comarnic. locuinţe.
[*](O.M) Lucrări: cca 30 imobile de locuit şi vile, 2
construcţii industriale (1930-1940);
ALBOI- ŞANDRU, proiecte de spitale şi dispensare (1940-
Vasile 1944, în calitate de proiectant al
(n. 1935, Ministerului Sănătăţii); sistematizarea
Câmpulung oraşului Brad (1948-1949). [*](O.M)
Moldovenesc)
Studii: IAIM, dipl. ALEXANDRESCU, Bogdan
1959. Lucrează (n. 1955, Bucureşti)
până în anul 1962 la Studii: IAIM, dipl. 1984. A lucrat la
D.S.P.A.C. Suceava Institutul de Arte Plastice "Nicolae
Lucrări: sistematizare de detaliu centru Grigorescu”. A deţinut atestat de regizor
oraş şi proiect de locuinţe la Botoşani; şi operator de film (obţinut de la Şcoala
sistematizare, blocuri de locuinţe cu Populară de Arte, 1982) şi a realizat
magazine şi cinematograf la Dorohoi; filme de scurt metraj de 20 minute
ansamblul de locuinţe de 306 pentru cine-clubul facultăţii.
apartamente „Mihai Viteazu Vest" din Lucrări: expoziţie de stofe pentru
Suceava. Intre anii 1962-1998 şi-a Fabrica Dorobanţul, Ploieşti; Curtea
desfăşurat activitatea la I.S.P.E. Sticlarilor (membru în colectiv);
Bucureşti, unde a participat la realizarea interioare la Casa Poporului; club la
unor importante obiective energetice Centrala Industriei Laptelui - Bucureşti;
precum: centrala electrică de termoficare cluburi la fabricile de produse lactate-
(CET)-Midia-Năvodari; centrala Călăraşi şi Slobozia; pavilionul
electrică- Laborator, din Ansamblul administrativ al Centralei Industriei
Institutului Politehnic Bucureşti; Sticlei.
Concursuri: A participat la concursurile ALEX1EVICI, Ovidiu Dorin

pentru muzee din Belgia (1983) şi Anglia (n.1932)
(1985). La concursul din 1985 de la Studii: IAIM, dipl. 1956.
Shinkenchiku a prezentat "Atrium" şi Lucrări: imobilul „Casa Cărţii” din Iaşi
"Bastionul rezistenţei". (1976); ansamblul de locuinţe şi dotări
[*](O.M)(V.Ţ.) „Centru Vaslui” (1975); blocul de
locuinţe „Carmen” din Iaşi(1978); staţia
ALEXANDRESCU, Florin de călători CFR, Iaşi Nord (1980);
(n. 1961) locuinţe în Piaţa Gării Centrale, Iaşi
Studii: IAIM, dipl. 1986. Până în anul (1981); ansamblul noului Centru Civic
1990 a profesat la Centrul de Proiectare din Satu Mare (1986, în colectivul lui N.
Olt - Slatina, după care a devenit asociat Porumbescu).
cu Marius Turcu la firma „Avangarda”, în (V.Ţ.)
cadrul căreia a participat la realizarea
unor lucrări în Bucureşti. ALEXIU, Victor
Lucrări în Bucureşti: bloc de locuinţe şi (n. 16.06.1918,
birouri, str. Vasile Conta (1992); imobil Bucureşti - ?)
birouri, str. Dr. Felix (2000); imobil de Studii: Şcoala de
birouri, str. N. Filipescu (2001); Arhitectură, dipl. 1948,
showroom auto .Ford", str. Parcului nr. specializarea
35 (2006); locuinţă individuală, str. arhitectură indu
Sebastian (2004); imobil de birouri strială.
Romtelecom „Grivco” (2004); Centru Lucrări: studii de
Informatic BRD - şos. Berceni nr. 108 sistematizare pentru oraşul Hunedoara
(2008); vila „Cora”- Otopeni (1999); şi pentru regiunea Dobrogea (1949-
clădiri de birouri în Complexul Logistic 1951); fabrică de mobilă,
Mogoşoaia (2010); imobil de birouri, bd. Brăila (1951-1953); bloc de locuinţe,
Unirii 74; imobil de locuinţe, str. Litovoi, Pădurea Neagră (1953); hale tip (1953);
12 (2009). magazii tip D.G.D. (1953);
(V.Ţ.) „Electroizolantul” (1953); magazii
cereale (1953, proiect tip); centrală
ALEXANDRU, Rodica beton (1953, proiect tip); lucrări de
Ileana tipizare pentru tipografierea proiectelor
(n. 1918, Bacău - ?) tip în cadrul IPCT (1953-1958); lucrări în
Studii: FA, dipl. 1944. A cadrul atelierelor de machete I.P.
activat în cadrul Bucureşti (1959-1975); lucrări pentru
Institutului de metrou (1975-1980).
Construcţii şi Planificare Din anul 1951 a lucrat în cadrul I.P.GT.,
Urbanistică (I.S.P.R.O.R.). Institutul Proiect Bucureşti şi Metroul
Lucrări: Şcoala elementară din Şantău Bucureşti, până în anul 1980.
(1949); Şcoala medie de instalaţii din [*](O.Ml V.Ţ.)
Dude şti (1950, în colaborare); cantină Z.
M2 (1950); Casă de odihnă la Lacul Roşu ALGI VAN-SAANEN, Edmond
(1951, în colaborare); Casă de odihnă la (n. 1882, Bucureşti - m. 1938)
Olăneşti (1952-1953, în colaborare). Studii: Politehnica din Munchen (din
[*](O.M.) 1901), Ecole Naţionale des Beaux Arts
din Paris. Edmond Franţois Louis van-
Saanen şi-a adăugat cognomenul Algi în
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SGC. XIX, XX, XXI) literele A~C
Proiect beneficiar al miei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
anul 1907, după al doilea soţ al mamei Golescu (1961, în colaborare cu arh. S.
sale - Algia Arhitect, pictor şi grafician Julman, M. Crăifaleanu ş.a.); Policlinica
român de origine olandeză, tatăl său a Vitan din Cal. Dudeşti (1963, în
venit în România pentru a lucra la colaborare cu arii R. Stamatin);
dezvoltarea reţelei feroviare în anii ansamblu de locuinţe - Şoseaua
1870. A profesat în România după Primul Giurgiului (1962-1963, în colaborare cu
Război Mondial. arh. C. Gherghiceanu, S. Bercovici ş.a.);
Lucrări: Palatul Telefoanelor, Calea detaliu de sistematizare zona Berceni
Victoriei, Bucureşti (1931-1933, în Sud (1965, în colaborare cu arh. R.
colaborare cu arh. american Louis Weeks Vlahuţă, El. Potemschi, C. Popescu);
şi ing. Walter Froy (SUA), cea mai înaltă Institutul de Studii şi Cercetări Agricole
construcţie din Bucureşti în epocă, având (1966); extindere - corp nou la Academia
53 m; Conacul de la Miceşti (1928); de Ştiinţe Economice, bd. Dacia (1967-
Academia de Studii Economice, corpul 1970, autoare, în colaborare cu arh. P.
din Piaţa Romană, Bucureşti (în Cumpănaşu, R. Panaitescu).
colaborare cu arh. Grigore Cerkez şi arh. Premii: UAR, 1962 - Blocurile Tuni pe
Arghir Culma, 1916-1925); locuinţe bd Dinicu Golescu; 1966 (menţiune)-
individuale, Ghidigeni, jud. Galaţi. Institutul de Studii şi Cercetări Agricole,
Expoziţii: S-a afirmat şi ca pictor, Bucureşti; 1966 (menţiune)- Policlinica
participând la mai multe expoziţii Vitan, Bucureşti; 1970 - extindere - corp
apreciate în epocă, printre care nou la Academia de Ştiinţe Economice.
"Expoziţia Tinerimii Artistice" din 1915, Premiul CSCAS: 1965 - Detaliu de
de la Bucureşti. sistematizare zona Berceni Sud.
Premii: lucrând în cadrul Ministerului [*] (O.M., V.Ţ, S.T.)
de Război (Marele Cartier General,
direcţia Serviciului Construcţiilor ALIFANTI, Mircea
Sanitare) a fost decorat cu „Steaua (n. 4.10.1914,
României" "pentru destoinicia cu care a Călimăneşti - m. 1999)
dirijat lucrările sanitare" Arhitect român de
(V.Ţ., R.N.) orientare funcţio-
nalistă, profesor,
ALIFANTI, Cleopatra cercetător, artist
(n. 1 9 1 6 -m. 2000?) plastic, fotograf.
Studii: FA, dipl. 1945. A Studii: FA, dipl. 1939. A început să
lucrat Ia Radiodifuziune profeseze în atelierul arh. Duiliu Marcu.
până în 1949, la I.P.C. Cadru didactic IAIM din 1965.
din 1949 până în 1963, Lucrări: fostul Minister al Apărării
apoi la Ministerul Naţionale, str. Brezoianu (1944);
Artelor al RPR. Aerogara Băneasa (1945-1948, în
Lucrări în Bucureşti: Aerogara Băneasa colaborare cu arh. A. Damian, N. Bădescu,
(1945-1948, în colaborate cu arh. C. Alifanti, P. Macovei ş.a.) (v.0
Ascanio Damian, N. Bădescu, M. Alifanti Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu
ş.a.) (v. > Aeroportul Internaţional Aurel Bucureşti, Băneasa); Fabrica de Confecţii,
Vlaicu Bucureşti, Băneasa); ansamblul de fostă APACA, Bucureşti (1947-1948, în
locuinţe - Calea Griviţei (între bd. Podul colaborare cu arh. I. Ghika-Budeşti, H.
Basarab şi str. Caraiman) (1958-1965); Stern ş.a); Casa Scânteii (azi Casa
ansamblul de blocuri din Piaţa Gării de Presei)(1950-1955, în colaborare cu arh.
Nord (1961); blocurile tuni pe bd. Dinicu H. Maieu, N. Bădescu, Marcel Locar, L.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în m od obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 15
Staadecker); Primăria din Baia Mare ALMALECH, Angelo

(1969, autor, în colaborare cu arh. (n. 1905, Bucureşti -
Adrian Panaitescu, A. Florian ş.a); m. 1977)
Primăria şi hotelul Corona din Bistriţa Studii: FA, dipl. 1931.
(1970-1974, în colaborare cu arh Adrian A început să profeseze
Panaitescu ş.a). Despre realizarea ca desenator (1925-
Sediului politico-administrativ din Baia 1931) , apoi arhitect
Mare, Mircea Alifanti preciza: „Am proiectat (1931-
încercat să solicit funcţionalul şi 1932) în biroul de
constructivul să-mi ofere premizele miei arh. M. Maller din Bucureşti. Intre 1932-
certe expresivităţi, să-mi dezvăluie 1942 a fost arhitect proiectant pentru
dispoziţii şi asocieri variate, interesante, comunitatea israelită de rit spaniol din
neaşteptate chiar, pe care să le ordonez, Bucureşti. între 1942 şi 1944 a fost
apoi să le simplific, să le fac mai profesor de urbanism şi edilitate la
puternice prin procedee de compoziţie Universitatea „Inginer Bercovici" din str.
cunoscute. Dintre acestea, am încercat să Palade. In 1942 a devenit arhitect
folosesc ca scheme de lucru numai pe proiectant principal şi şef de birou la
acele care închideau în ele contrastul, Ministerul Căilor Ferate.
conflictul, viaţa, considerând ca acestea Lucrări: cca. 30 de imobile de locuinţe;
vor transmite şi construcţiei - odată Pavilion administrativ în Pipera, jud.
terminată - o închegare mai adecvată, Ilfov (1938); Grădiniţă de copii, str.
mai îndrăzneaţă." Apreciind vechea Negru Vodă, Bucureşti (1946-1947);
arhitectură populară din Maramureş ca Centru şcolar de meserii şi şcoală de 30
deosebit de expresivă, Mircea Alifanti de clase (Păltiniş Ciuc, jud. Harghita,
afirma că: „Această arhitectură nu este 1941-1952), şcoală pentru 2500 elevi
numai frumoasă, adecvată funcţiei şi (1948); locuinţe de serviciu (34
peisajului; ea este în acelaşi timp apartamente), Petroşani (1951);
viguroasă şi îndrăzneaţă. Ea respectă şi Cazarmă şi cantoane cu locuinţe,
peisajul dar în mod conştient, variat şi Cernavodă; Clădiri pentru călători la
inteligent, când suprapunându-i-se când Turda, Aurel Vlaicu, Sebeş; Complex
folosindu-1 ca element component, când feroviar Cernavodă port.
înfruntându-1." Concursuri: A participat la concursul de
Activitate ştiinţifică: Relevee realizare a unei sinagogi în Cluj (1947).
referitoare la arhitectura de lemn din [*] (O.M.)
Transilvania, Maramureş, Crişana şi
Banat (1954-1962); Modularea şi AMITROAIE, Mircea
dimensionarea elementelor pentru (n. 1934)
locuinţe (1978, în colaborare cu arh. M. Studii: IAIM, dipl. 1958.
Caffe, A Florian, D. Hardt ş.a). Lucrări în Cluj-Napoca: blocuri, str.
Premii: UAR, 1970- Primăria din Baia Moţilor nr.3 (1963), str. Dragalina nr.73
Mare; 1978- Modularea şi dimensionarea (1964), Piaţa Păcii (1960); Casa
elementelor pentru locuinţe (studiu). Agronomului, str. Fagului 1 (1972);
(V.Ţ., R.N.) Complexul Comercial „Mercur”, str.
Unirii (1968); Complexul Comercial
„Studio”, str. Donaţii 106 (1963);
Policlinica CFR, str. Calvin 3 (1971);
Catedrala greco-catolică Sf. Iosif, P-ţa T.
Cipariu (1996); Biserica ortodoxă
"Sfinţii împăraţi Constantin şi Mama Sa, ANANIA, Mihai

Elena", Calea Moşilor 25 (1998). Mircea
(V.Ţ.) (n. 1931, Cluj - m.
2009)
ANANIA (FILIP), Studii: IAIM, dipl.
Lidia 1956. între 1956 şi
(n. 1931 - m. 1996) 1958 a fost inspector
Studii: IAIM, dipl. al monumentelor
1956. istorice în cadrul
Lucrări: In cadrul Ministerului Culturii. Tot în 1958 a fost
Ministerului Culturii: şef spaţii verzi în raionul 23 August. între
refacerea cinemato 1959 şi 1961 a fost arhitect al Sfatului
grafului Cultural, Populai' al Capitalei, secţiunea
Bucureşti; refacerea Sistematizări. După 1962 a lucrat la
cinematografului Volga, Bucureşti; D.S.A.P.C. Constanţa. în 1990 lucra la
Grădina cinematografului din Râmnicu Institutul de Proiectări Carpaţi.
Sărat; bloc pe bd. gen. Mărăşescu nr. 39 Lucrări: Monumentul Eroilor C.F.R. din
(1957, în cadrul întreprinderii Drumuri Oradea (1959); sistematizare peninsulă
şi Poduri); blocuri de locuinţe, bd. Ilie Constanţa (1962); amenajare bar-club
Pintilie (actual Iancu de Hunedoara), Salvamar din Mamaia (1962); ateliere de
Bucureşti (1962, şef proiect arh Dinu creaţie pentru artiştii plastici, Constanţa
Hariton); blocuri D10, D II din blvd. (1963); barul de noapte „Vraja Mării" din
Mihai Bravu, Bucureşti; hala Eforie Nord (1964); restaurantul
întreprinderii Fructexport (şef de „Gambrinus”, Staţiunea Turistică Venus
proiect); sistematizare cartier Balta (1970, în colaborare cu arh. Ş.
Albă, Bucureşti; barul de noapte „Vraja Manolescu, K. Ghengiomer ş.a.);
Mării" din Eforie Nord (1964); ansamblu staţiunea Turistică „Saturn” (1970-1971,
de locuinţe - zona centrală Tulcea în colectivul arh. C. Rulea); ansamblul
(1964); laborator pentru încercări de hotelier „Amfiteatru” din staţiunea Olimp
Materiale, Cluj (1968); restaurant (1970-1971, autor arh. Ş. Manolescu);
„Razelm” în staţiunea Venus (1970); bazarul din Neptun (1973, în colaborare
ansamblul Turistic „Olimp 1” (împreună cu arh. C. Rulea, Ioanovici); cantină la
cu arh. Şerban Manolescu - şef lucrări şi Academia de Ştiinţe Politice, Leu, Militari
cu arh. Ştefan Lungii)/ Hoteluri Arad, (1975, în colaborare cu arh. C. Rulea);
Craiova (1971); creşă şi grădiniţă în Academia de Ştiinţe Politice, „Leu”,
ansamblul Berce ni Sud, Bucureşti Militari (1975, autor: arh. C. Rulea); sală
(1972). de cinematograf în Libia (1980); hotel cu
Publicaţii: După anul 1990 a iniţiat şi bază de tratament la Moneasa, Arad
editat cartea Bisericile osândite de (1984, în colaborare cu arh. R. Florea);
Ceauşescu. restaurare şi reamenajare hoteluri
[*](O.M., V.Ţ..S.T.) „Palace” şi „Caraiman” din Sinaia (în
colaborare cu arh. C. Rulea); Monument
1907 din Botoşani; pavilion
administrativ Kayseri - Turcia (1985);
complex turistic Baia de Aramă (1986). A
lucrat şi la amenajările interioare ale
unor spaţii reprezentative din Casa
Poporului (azi, Palatul Parlamentului)
[1987-1994], Bistriceanu (1999); Ionescu (2000);

Premii: Premiul I şi III, pentru lucrarea Popa (2001); Dudaş (2001); J umane a
„Clădiri administrative pentru (2002); sediul firmei Trident; hotel
înteprinderi industriale" [1965); Premiul Reghina Blue (2005); imobilul Galeria I
III pentru „Sistematizare centru social Metaltim (2006, în colaborare cu arh.
cultural de cartier" - Lunca-Bârzavei Dan Munteanu); ansamblul de birouri
Reşiţa [1979); Menţiunea concurs „City Business Center", în Piaţa 700
monument "Griviţa 1933" din faţa (2007, în colaborare cu arh. Vlad
Palatului C.F.R. Premii UAR, 1967- Gaivoronschi şi Dan Munteanu); sediul
detaliu de sistematizare pentru staţiunea CFR-Marfă (2008, în colaborare cu arh.
turistică Mangalia; premiu UAR 1973 - Dan Munteanu); locuinţă în zona Calea
bazarul din Neptun [împreună cu Martirilor (2009). Din crezul său
Constantin Rulea, Dan Ioanovici); 1974 - profesional desprindem: „Căutările
Cantina Complexului universitar Leul, pentru o nouă arhitectură nu sunt doar
Bucureşti; 1985 [menţiune) - Hotel cu un mod de-a adapta arta clădirii la
bază de tratament la Moneasa, Arad. cererile unei noi societăţi şi economii, ele
[*] [O.M., V.Ţ.) sunt o tentativă de a readuce realitatea
şi ordinea valorilor spirituale în lumea
ANDREESCU, loan forţelor stihiice ale lumii în schimbare
[n. 1957, Timişoara) accelerată".
Studii: Universitatea Publicaţii: Origini Spirituale în
„Politehnică" din Arhitectura Modernă (2000); Discursurile
Timişoara, Facultatea (post)moderne ale arhitecturii (2008,
de Construcţii, Secţia împreună cu arh. Vlad Gaivoronschi);
Arhitectură, titlul Identitate şi alteritate în spaţiul urban
obţinut: conductor (2009, împreună cu arh. V.
arhitect, specializarea: arhitectură Gaivoronschi). în anul 2008 a apărut
[1979); IAIM, dipl. 1982, titlul obţinut: monografia loan Andreescu, Vlad
arhitect, specializarea: arhitectură şi Gaivoronschi, editată de Arliitext.
sistematizare; doctor în 1999, Premii: Premiul II la concursul „Central
specializarea: arhitectură, titlul tezei: Glass International Design”, Tokyo
Origini spirituale în arhitectura modernă, (1981, alături de arh. Vlad Gaivoronschi,
conducător doctorat prof. dr. arh arh. Florin Colpacci, arh. Adrian Ionaşiu,
Aurelian Trişcu. între anii 1983-1990 a arh. Claudiu Panaitescu); Premiul II la
activat în cadrul Institutul de Proiectare Concursul "O casă poetică"- Bucureşti
IPROTIM Timişoara în calitate de (1987); Premiul I la concursul local
arhitect, şef de proiect. Din 1990 pentru Catedrala Ortodoxă din cartierul
profesează în cadrul Universităţii Fabric, Timişoara (1990, împreună cu
Politehnice Timişoara, Facultatea de arh. Gaivoronschi); Premiul Bienalei
Arhitectură [conferenţiar) şi în cadrul Internaţionale de Arhitectură de la
Sc. Andreescu & Gaivoronschii srl Bucureşti- Arhitectura de interior:
[partener asociat). „Amenajarea Camerei de Comerţ",
Lucrări In Timişoara: bloc de locuinţe, Timişoara (1996, împreună cu arh.
Calea Buziaş [1986); bloc de locuinţe la Adrian Ionaşiu); Premiul Bienalei
Sânnicolau Mare (1989); hotel Perla, Internaţionale de Arhitectură, Bucureşti -
etapa I (1993); etapa II - (1995); etapa III „Piaţa Badea Cârţan", Timişoara (1996,
- (1998); etapa IV - (1999); Piaţa Badea împreună cu arh. Vlad Gaivoronschi şi
Cârţan (1996); casele: Cioc (1997); Adrian Ionaşiu); Premiul European
pentru cea mai bună construcţie metalică Funcţii: A lucrat pentru Comisia
(ECCS) - pentru „Membrană tensionată Monumentelor Istorice între 1918-1921,
hibridă pentru o piaţă în Timişoara" apoi pentru Ministeml învăţământului
(1997, împreună cu : Vlad Gaivoronschi, Public între 1921 şi 1947. Cel mai înalt
A. Ionaşiu, prof. ing. V. Gioncu, ing. V. grad atins în minister a fost cel de
Văcaru, dipl. ing. H. Diirr şi dipl. ing. R. inspector general în arhitectură. După
Essrich); Premiul special „Helios” al 1947 până în 1951 a avut o colaborare
„Bienalei de arhitectură” Bucureşti cu A.G.I.R., iar între 1951 şi 1953 a lucrat
pentru .Amenajare Agenţie comercială şi ca arhitect pentru P.S.R. S.A.R. a trimis-o
de relaţie cu publicul Romtelecom" la congrese internaţionale la Bruxelles,
Timişoara (2000, împreună cu V. Roma, Paris, Moscova şi Berlin.
Gaivoronschi); Premiul filialei OAR Lucrări: imobil pentru societatea
Timişoara pentru design interior- „Construcţia Modernă” din str.
magazin Star Telefonica, Timişoara Frumoasă, nr. 50-56, colţ cu Calea
(2006, împreună cu arh. Marius Harţa şi Victoriei, Bucureşti, şi care cuprinde şi o
arh. Claudiu Toma). 2007- Nominalizate sală de spectacole cu 1200 de locuri
în cadrul Festivalului jntre/întru (1922, în colaborare cu arh. J.
culturi” organizat de revista Arhitect Pompilian); imobil în aleea Spătarului,
Design la Sibiu pentru hotel „Regliina”; Bucureşti (1926); imobil în str. Petru
2007-Nominalizare în cadrul Anualei de Rareş 17-21, Bucureşti (1926); imobil în
Arhitectură timişorene pentru proiect str. Lascăr Catargiu 14, Bucureşti
„Victoria” Sibiu (împreună cu arh. Dan (1930); imobil în str. Popa Savu 76,
Munteanu) şi pentru proiectul „Club Bucureşti (1935); imobil în str. Bitoliei 1,
nautic şi Birouri” Timişoara; 2010 - Final Bucureşti (1936); imobil în str. Madrid
Selection W.A.F. (World Architecture 5B, Bucureşti; blocul „Tinerimea
Festival) Barcelona cu lucrarea „Sediul Română” din bd. Schitu Măgureanu cu o
C.F.R. Marfă Timişoara”, susţinere şi sală de spectacol de 1200 locuri,
prezentare 03-05 noiembrie 2010. Bucureşti (1925, în colaborare cu J.
(V.Ţ., R.N.) Pompilian); vilă pe str. Paris 43,
Bucureşti (1923); aripa dinspre Şerban
ANDREESCU Vodă a Liceului "Gheorghe Şincai”,
HARET, Virginia Bucureşti (1924); Şcoala Primară din
(n. 21.06.1894, Socola, Iaşi (1925); Liceul Dimitrie
Bucureşti - m. Cânte mir, str. Viitorului 60/bd. Dacia,
6.05.1962, Bucureşti) Bucureşti (1926); blocul Societăţii
Studii: liceul "Mihai Locuinţelor Eftine din Piaţa Rosetti colţ
Viteazul”, Bucureşti; cu Hristo Botev, Bucureşti (1926);
Şcoala Superioară de Teatrul-Cinema-Cazino din Govora
Arhitectură, dipl. (1928); imobil bd Dacia 41, Bucureşti
1919 (fiind prima (1926-1929); imobil personal pe bd.
femeie- arhitect din România) şi, Lascăr Catargiu nr. 14, Bucureşti; Şcoala
concomitent, Şcoala de arte frumoase din normală de fete din Bârlad cu internat şi
Bucureşti. Specializare la Roma, unde ia sală de gimnastică şi anexe (1931); vilă
parte la cercetări arheologice. Nepoată pe bd. Castanilor din Târgovişte (1932);
de frate a pictorului Ion Andree seu, vilă pe bd. Eroilor, 18, Bucureşti (1932);
căsătorită, din 1928, cu un nepot de soră Şcoala comercială din str. Traian,
al Iui Spini G Haret. Au avut un fiu, pe Bucureşti, suprapunere 2 etaje şi
ing. Radu Haret. amenajare interioară, sală de festivităţi
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sC C . XIX, XX, XXI) literele A_C
(1933); Liceul de Fete din Focşani Gheorghe Radu şi arh. Chiţulescu Traian
(1933); Casa Lucia şi dr. G. Mândrescu în 1954) şi Arta.
din str. Republicii 28 fostă Lahovari din Concursuri: o aripă nouă la Ministerul
Giurgiu (1934); Liceul de fete "Domniţa Domeniilor din Bucureşti - locul II; Băi
Rucsandra” din Botoşani, adăugiri şi Făgăraş - locul I; internat pentru Şcoala
amenajări diverse; biserica Ghencea, de Meserii din satul Năsăud - locul II;
Calea 13 Septembrie, Bucureşti (1927- concurs de timbre pentru direcţia unei
1934); vilă pe str. Furnica, 71 din Sinaia fabrici.
(1937); Şcoala de meserii din Ploieşti, [*](O.M., V.T.)
adăugiri şi amenajări; Facultatea de
Medicină din Bucureşti- uzina de forţă, ANDREŞOIU, Bruno
foişor de apă, muzeul de anatomie/ (n. 1972)
Centrul de Cercetări Antropologice; alte Studii: IAIM, dipl.
edificii şcolare în Piteşti, Tecuci, Cluj- 1996. A înfiinţat în
Napoca, Făgăraş, Ploieşti; proiecte tip de anul 1999 propriul
Şcoală Primară cu 2, 3, 4 şi 7 clase, în birou de arhitectură
diferite variante, cu şi fără sală de „IGLOO Design”,
gimnastică şi locuinţă pentru Director, avându-I ca asociat pe
care s-au executat pe tot cuprinsul ţării; arh. Adrian Ciocăzanu
Staţia Meteorologică şi Pavilion birouri la Lucrări: Complex de 5 vile pe şos.
Băneasa. O componentă esenţială a Nordului, Bucureşti (2004); locuinţe
carierei sale a fost formarea tinerelor unifamiliale la Sinaia, Săcele, Braşov; vila
arhitecte în instituţii de învăţământ şi Piuaru , Constanţa; vila Popovici, Pipera,
realizarea de proiecte şcolare tip 2 clase, jud. Ilfov; vila Coman, Otopeni; vila
3 clase, şcoli şi locuinţe. A făcut parte din Sabău, şos. Nordului 96, Bucureşti
comisiile permanente ale învăţământului (2010); imobil de locuinţe, şos. Nordului,
tehnic, a lucrat la Casa Şcoalelor şi ca Bucureşti; casa „Gherbea”, şos. Iancu
profesor în şcolile tehnice ale Nicolae, Pipera, jud Ilfov (2006); casa
Ministerului de Construcţii. A realizat „Chindea" în ansamblul „Paradisul
numeroase lucrări de artă grafică, Verde" din Corbeanca, jud. Ilfov (2008);
existând şi astăzi desene, acuarele, imobil HQ, str. Gr. Alexandrescu,
tablouri create de ea. Bucureşti (2010).
Publicaţii: Lucrările ei publicistice Publicaţii: Din anul 2001 a înfiinţat
prezintă o prioritate feminină, începând revista lunară de arhitectură Habitat,
cu deceniul al treilea al secolului al XX- devenită din anul 2003- igloo. Foarte
lea colaborând cu reviste de specialitate. activ în domeniul editorial a coordonat
A colaborat cu arh. Nicolae Gliika- publicarea mai multor studii: Cu/e-Case
Budeşti la ampla lucrare Evoluţia boiereşti fortificate (2006); Kombinat-
arhitecturii in Muntenia şi Oltenia (1930) ruine industriale ale epocii de aur (2007);
şi a publicat articole în revista Haţeg - ţara bisericilor de piatră (2007);
Arhitectura (n r.l2/1938, pp.5-12), Artele Kastello- palate ale rromilor din România
Frumoase. în ultimii ani ai vieţii a (2008); Stuf- case tradiţionale din Delta
elaborat monografia: Istoricul clădirii Dunării (2008); Stuf - Tradiţional
Teatrului Naţional din Bucureşti (1959). înseamnă modern; Bucureştiul ascuns
De-a lungul timpului a mai colaborat cu (2010); Liviu Ciulei. Cu gânduri şi
editurile Tehnică (documentarea pentru imagini; Dorin Ştefan. Carte de bucate de
cele trei volume ale Manualului arhitectură; Radu Teacă. Proiecte 1990-
arhitectului proiectant publicat de arh. 2010; Case din România (3
volume] (2007); Hoteluri din România-, ANDRONIC, Mariana

Birouri din România (2008); 13 birouri de (ii.1959-m .2011)
arhitectură (2008); Hoteluri din Studii: IAIM dipl.
România; Locuinţe colective (2 volume); 1985
Igloos Bucharest- Selected Places (2007). Activitate: arhitect la
Totodată a editat cataloagele Anualelor Urban Proiect,
de Arhitectură din Bucureşti din anii colaborator Sc
2003-2011. Pentadesign srl
Premii: Premiul secţiunii Publicaţii în
cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti: Lucrări: majoritatea lucrărilor la care a
Revista Igloo- Habitat şi Arhitectură fost autor au fost de urbanism: PUG.
(2003); Premiul secţiunii Amenajări Corn. Moara Vlăsiei, PUG. Corn Schela Jud.
interioare în cadrul Anualei de Galaţi, PUG. Scânteieşti, PUG. Ciorogârla,
Arhitectură Bucureşti: Amenajare PUG. corn Stăneşti, jud. Giurgiu, PUG.
mansardă (2003); Premiul secţiunii Chitila, PUZ-uri corn Hurezi şi Biertan,
Amenajări interioare în cadrul Anualei A realizat PUD pt. locuinţă P+l, Str.
de Arhitectură Bucureşti: Amenajare şi Lipova, Bucureşti.
design interior mansardă (2004); In cadrul Sc Pentadesign SRL a fost
Premiul secţiunii Publicaţii în cadrul coordonatorul PUG-urilor: în judeţul
Anualei de Arhitectură Bucureşti: Arad, Comuna Bârsa şi Comuna Cărând,
Revista Igloo- Habitat şi Arhitectură în judeţul Sibiu, Comuna Gura Râului,
(2005) ; Premiul secţiunii Arhitectură în Comuna Păuca, Comuna Porumbacu,
cadrul Anualei de Arhitectură Bucureşti: Comuna Loamneş, Comuna Apold,
Casa Gherbea, locuinţă unifamilială Comuna Merghindeal, Comuna Ludoş,
(2006) . Comuna Racovită, Comuna Hoghilag.
(V.Ţ.) (G-P.)
ANDRIU, Ion ANGHEL,

(n. 1949, Ploieşti) Emil - Dănuţ
Studii: IAIM, dipl. 1974. (n. 23.01.1953, Arad)
Lucrări: bloc de locuinţe „Tosca" din Studii: IAIM, dipl.
Suceava (1980); Hotel pentru tineret, la 1980.
Câmpulung Moldovenesc (1982); Muzeul Specialist restaurare
Bucovinei din Suceava (1988); imobil de arhitectură, atestat
locuinţe „Casa Cărţii", Fălticeni (1981); MCC; expert în urbanism, parcuri şi
Hala Agroalimentară din Botoşani grădini, atestat MCC; urbanist cu drept
(1983); Complex de Sănătate la de semnătură, atestat RUR.
Gălăneşti; Motelul „Lucina”, Câmpulung Este membru UAR; membru fondator
Moldovenesc. OAR; me mbru RUR; me mbru CIOR.
(V.Ţ.) Funcţii: membru, reprezentant jud. Arad
în: Comisia Zonală a Monumentelor,
Ansamblurilor şi Siturilor Istorice pentru
Banat - Crişana din 1991 pană în 1994;
Comisia Naţională a Monumentelor
Istorice, Secţiunea 4, din 2000 pană în 08.
2002 şi Comisia Regională a
Monumentelor Istorice nr. 5 din 07. 2005
pană în 06. 2006.
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SC C . XIX, XX, XXI) literele A_C
Lucrări: Resturarea şi modernizarea Gheorghiu şi c. arh. I.Nistor.

cinematografului "Arta" [aparţine (prin amabilitatea d-lui arh. Emil - Dănuţ
,Ansamblului Urban Arad" protejat, al Angliei)
monumentelor, 1987-1989); Restaurarea (R.N)
liceului "Moise Nicoară" [1991); Sediu
"Enel" Arad (1992); Extindere Finanţe ANGHELESCU BENEDEK, Bogdan
Arad (construcţia extinsă este clasată pe (n. 1975)
lista monumentelor, 1994-1997); sediul Lucrări: imobil de birouri, bd. Dacia,
Gărzii Financiare Arad (1994); "Casa Bucureşti (1995-2007, co-autori arh.
luminii”Arad (1997); Tipografia Iuliana Anghelescu Benedek, arh. Corina
„Trinom”Arad (1997); Bisericile ortodoxe Ungureanu); imobil birouri Avivim-
din Arad: Porumbarului (1998), Faleză Gonen, Bucureşti (2003); imobil birouri,
Sud (1999); PAT Şiria (1999); PUG-uri str. Michelet 18, Bucureşti (2002); imobil
comune: Şiria (2000), Ghioroc (2001), birouri, Poşta Română, bd. Dacia/ str. M.
Păuliş (2001); Hală JPago" Arad (2001); Eminescu, Bucureşti (2008); imobil de
SPF-urile sediilor IPM şi SGA Arad (2002); locuinţe, şos. Nordului 96, Bucureşti
Reconversii: "M&F"expo, birouri Santana (2007); imobil locuinţe, str. Postăvarului
(2002); cabinetele Diagnostic SRL Arad 3, Bucureşti (2007); imobil de locuinţe,
(2005); Showroom "Casera Vestplast" str. Eremia Grigorescu, Bucureşti; imobil
Arad (2007-2012); Casa "Dr. Cazma"\ birouri, str. Armând Călinescu 26 (2009-
Arad (2008-2010); PUZ şi PUD-uri în 2013, co-autor: arh. Iuliana Anghelescu
Arad şi judeţ, numeroase locuinţe Benedek, în colaborare cu arh. A. M.
unifamiliale; ş. a Labo, arh. A. Muşetoiu, arh. A. Ciupercă);
Publicaţii: Spiritul locului, în imobil birouri, str. învingătorilor 24,
“Arhitectura" nr. 5-6/1991, p. 45-47; Die Bucureşti (2010, în colaborare cu arh.
Anordung der Markplâtze von Arad, în Iuliana Anghelescu Benedek, arh. A. M.
"Historia Urbana" nr.1/1993, p. 51-64; Manda); ansamblu rezidenţial ,JMy
Interferenţe morfologice urbane în Dream”, şos. Pipera-Tunari (2009).
cartierul Aradul Nou, în “Historia Urbana", Concursuri: Muzeul de istorie al
nr.2/1994, p. 131-140; Evoluţia reţelei Poloniei- concurs internaţional 2009 (în
stradale a oraşului Arad în raport cu colaborare); The Spine Tower- concurs
reţeaua de comunicaţii pe apă şi pe uscat, internaţional 2009; Sistematizare
în'Historia Urbana”, nr. 1-2/1995, p. 155- arhitecturală zona Casei de cultură
162; Influenţa căilor ferate asupra Lugoj- concurs câştigat (co-autor arh.
dezvoltării urbanistice a oraşului Arad, în Alina Muşetoiu).
"Studii şi comunicări Museum Arad", III, Premii: „Sediul Uniunii Arhitecţilor"
1996, p. 257-271; Distrugeri şi recostrucţii (1992, premiul I, în colectivul arh. Viorel
la Arad, în "Historia Urbana", nr.l- Hurduc); amenajare Kilometrul Zero,
2/1996, p.171-190; Strategii în domeniul Piaţa Sf. Gheorghe din Bucureşti (1992,
protejării patrimoniului, cu referire la premiul I).
monumente şi situri necunoscute, în (V.Ţ., R.N.)
"Historia Urbana”, nr. 1-2/2001, p. 127-
144; Urbanism şi arhitectură în Aradul
interbelic, "Vasile Goldiş", University
Press, Arad, 2004, p. 212-216.
Premii: menţiune la concursul naţional
"Catedrală Ortodoxă Romană Arad - Piaţa
Podgoria" (05. 1992) alături de arh. T. O.
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) literele A_C
ANTONESCU, schimb, din anul 1967 am inceput sa

Alexandru Ioan public diverse articole şi studii privind
(n. 1956, Bucureşti) Columna Traiană şi ahitectura dacilor.
Studii: IAIM, dipl. Acestea aveau ca scop să lege studiile
1982. A lucrat pentru [inele] de la Şcoala Română din Roma cu
Institutul de Cercetări noile cercetări arheologice, începute
şi Proiectări Industria după 1950 pe întreg teritoriul ţării şi în
Celulozei şi Hârtiei special în Transilvania, în Munţii
Brăila- filiala Orăştiei." (V.Ţ., R.N.)
Bucureşti.
Lucrări: Zona centrală Ozun, jud. ANTONESCU, Ioan
Covasna; design zonă suburbană C.F.R.; (n. 1 9 2 4 -m .l9 8 7 )
fabrica de celuloză sulfit din lemn de Lucrări: ansamblul de
foioase la CC.H. Dej; plan general Maşina locuinţe, bd.
de deshidratare C.C.H. Brăila; linia de Basarabia, Bucureşti
fabricare a cartonului din Fabrica de (1957); Institutul de
hârtie Reconstrucţia din Piatra Neamţ. Biologie şi Patologie
Publicaţii: A fost membru în echipa Celulară, str. B.P.
revistei Arhitectura. Haşdeu, Bucureşti (1979); restaurarea
(V.Ţ.) Facultăţii de Medicină din Bucureşti
(1979) f
ANTONESCU, Dinu Premii: Premiul II pentru „Cantină de
(n. 1909 - m. 1998) 600 locuri" (1955).
Studii: Academia de Arhitectură, dipl. (V.Ţ.)
1935; stagiu de pregătire de doi ani la
prestigioasa .Academia di Romania" din ANTONESCU, Petre
Roma [1937-1939). După război se (n. 29.06.1873,
încadrează în învăţământul universitar RâmnicuSărat - m.
de arhitectură, de unde este exclus după 22.04.1965,
numai 3 ani, fiind obligat să activeze Buc ureş ti)
exclusiv în proiectare. Studii: A părăsit
Lucrări: locuinţe- zona centrală Călăraşi studiile juridice în
(1962) ; locuinţe- zona centrală Giurgiu anul 1893
(1963) ; lucrări de restaurare în zona (Bucureşti) pentru a studia arta de a
Curtea Veche şi Hanul cu Tei (1967- construi la Şcoala de Arte Frumoase din
1972, în colaborare cu arh. Constantin Paris, dipl. 1899.
Joja şi arh. Nicolae Prime u). Funcţii: în 1912 şi între anii 1919 şi
Publicaţii: Pasiunea pentru istorie a 1921 a fost preşedintele Societăţii
generat studii aprofundate din care au Arhitecţilor Români. în domeniul
rezultat şi următoarele lucrări publicate: valorificării patrimoniului artistic, alături
Introducere în arhitectura Dacilor de ing. Gheorghe Balş şi de arh. Nicolae
(1984); Columna Lui Traian- arhitectura Ghika-Budeşti, Petre Antonescu, ca
de pe friza sculptată (2009); articole în membru al Comisiei Monumentelor
revista Arhitectura (1967-1983). Istorice, a sprijinit arhitecţii, care având
Cuvintele arhitectului: „Paralel cu sarcina de a proteja monumentele
activitatea de arhitect in diverse institute istorice, au pus bazele unei sănătoase
de proiectare, pentru că şi pe acestea, din tradiţii ştiinţifice de restaurare.
aceleaşi motive, am fost obligat să le Recunoaşterea contribuţiei sale la
Conţinutul acestui iuaterial nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 23
Proiect beneficiar al iutei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor din România
mişcarea artistică din prima jumătate a Construcţii, restructurat după

secolului 20, i-a adus numirea ca degradările suferite în timpul celui de al
membru al Academiei Române în anul Doilea Război Mondial; Banca
1945, iar din anul 1927, devenise Marmorosch-Blank [azi BRD) de pe
membru corespondent al Secţiei de strada Doamnei [1923) [v > Banca
Arhitectură al Academiei San Luca din Marmorosch-Blank); imobil cu
Roma. Petre Antonescu s-a distins alături apartamente în Şoseaua Kiseleff, 12 [azi
de înaintaşul săli Ion Mincu, în afirmarea hotel) [1936); locuinţe individuale în
existenţei unei arhitecturi româneşti, Bucureşti: casele [aşezămintele]
activând pe trei planuri conjugate: în Brătianu, str. Biserica Amzei nr. 1-5
învăţământ, în domeniul conservării şi (1908)[v> Casele Brătianu); casa Oprea
restaurării monumentelor istorice şi ca Soare, din str. Apolodor nr. 1 (1914) (v. >
practician în arhitectură. Faţă de Casa Oprea Soare); vila din str. Orlando
preocupările prezente încă din ultimii nr. 8 (1904); casa din str. Aurel Vlaicu nr.
ani ai secolului 19, pentru crearea unei 10; casa din str. Polonă nr. 8; casa din str.
arte cu specific naţional, Petre Antonescu Cobălcescu nr. 1; casa din str. Schitu
n-a putut rămâne indiferent. Căutător şi Măgureanu nr. 11; Palatul Facultăţii de
descoperitor de valoroase monumente Drept, pe bd. M. Kogălniceanu nr. 24
de arhitectură veche românească, pe (1935); Casa de Cultură a Studenţilor din
care le-a evocat în culegeri de desene, Calea Plevnei nr. 61; Palatul Creţulescu
acuarele şi studii istorice, Petre (Kretzulescu)(azi sediul UNESCO), str.
Antonescu a crezut şi el ca şi înaintaşul Ştirbei Vodă 39, Bucureşti
său, Ion Mincu, în inepuizabilul izvor de (1903)(v>Casa Kretzulescu). Imobilul
inspiraţie pe care îl cuprinde arta creată Societăţii Politehnica, C. Victoriei 118
în trecut de poporul român. Această (1925); Muzeul Arhivelor Statului
orientare a constituit principala sa (192 5) (v> Arhivele Statului); imobile de
preocupare profesională. Realizările sale birouri şi locuinţe în Piaţa Naţiunile
au volume echilibrate, structuri logice, Unite (1927); casa Lipatti, bd. Lascăr
linii armonioase, o plastică de detaliu Catargiu nr. 12 (1902); vila Malaxa, aleea
atent studiată şi de bun gust Alexandru 38 (1907) (v> Casa Malaxa 1);
Numeroasele sale lucrări sunt o dovadă a Institutul de Istorie N. Iorga, Bd.
talentului, a vastei sale experienţe şi pun Aviatorilor 1 (1939), imobilul cu Teatrul
în evidenţă ştiinţa sa în proporţionarea de Comedie din str. Poştei nr. 2.
volumelor şi arta cu care a ştiut să Tot lui P. Antonescu i se datorează
sublinieze, cu detalii adecvate, părţile din realizarea Arcului de Triumf (v> Arcul de
clădire care se cereau puse în valoare. Triumf), de la Şosea, construit provizoriu
Format în atelierul profesorilor Julien din lemn şi stucatură, în anul 1922, şi
Gaudet şi Edmond Paulin, la vestita ridicat în forma de azi, pe o structură de
Şcoală de Arte Frumoase din Paris, beton armat, în anul 1936.
orientată în acea vreme către un Alte lucrări în ţară şi străinătate:
academism de factură clasică, Petre Palatul Administrativ din Craiova (1912-
Antonescu şi-a început cariera de 1913); Gara Fluvială Galaţi; Birourile
arhitect sub semnul acestui curent, în magaziilor de cereale Constanţa, 1907;
spiritul şi formele căruia a conceput şi Palate de Justiţie în Botoşani şi Buzău;
realizat multe dintre lucrările sale cele Catedrala din Galaţi (1911) (v.>Catedrala
mai importante. din Galaţi) unde colaborează cu Ştefan
Lucrări în Bucureşti: Palatul Primăriei Burcuş; Conacul de la Ştefăneşti; Conacul
Capitalei [1911], pentru Ministerul de de la Păuşeşti-Vâlcea; Institutul
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sec. XIX, XX, XXI) literei© A~C
Academic Român din Tirana-Albania; ANTONIANU, Ştefan

clădirea .Academia di Romania", (n. 1933, Bucureşti)
construită între anii 1930-1931, la Roma, Studii: IAIM, dipl. 1959.
în stilul arhitecturii clasice; Cazinoul şi A activat în cadrul
„Hotel Palace” din Sinaia (1913) (v> Institutului de Proiectare
Cazinouri/ Cazinoul din Sinaia); Hotel al Cooperaţiei
Postăvarii din Sinaia. Meşteşugăreşti din
Activitate didactică: Cariera didactică a Bucureşti şi a coordonat realizarea, în
început-o în anul 1900, la Şcoala de ţară, a unui număr mare de dotări şi
Arhitectură din Bucureşti, unde timp de prestări servicii ale cooperaţiei.
38 de ani a predat cursul de Istoria Lucrări: Gara Nouă din Braşov (1962, în
Arhitecturii. „Cu ajutorul schiţelor colaborare); sediu birouri UCECOM,
desenate pe tablă cu o rapiditate Calea Plevnei, Bucureşti (1970); bloc
uimitoare completa descrierea oricărui locuinţe UCECOM, str. Maria Rosetti,
monument despre care vorbea, Bucureşti (1973); Casa de Modă din Sibiu
analizându-i cu deosebire structura şi (1980, în colaborare cu arh. Vasile
subliniind importanţa acesteia în Telea).
determinarea formelor spaţiale”, (V.Ţ.)
mărturisea Grigore Ionescu, care l-a avut
profesor. Intre anii 1931-1938 a fost ANTONIU, Ştefan
rectorul Şcolii de Arhitectură. (n. 1920 - m. 1981)
Publicaţii: Renaşterea Arhitecturii Studii: FA, dipl. 1945.
Româneşti (1939); Biserici nouă - — r Lucrări: S-a implicat
proiecte şi schiţe (1942). în anul 1903, în în realizarea, după
revista Literatură şi artă română, nr. VII, război, a primelor
P. Antonescu scria: „Există o artă dotări sanitare, dintre
românească, şi nu vorbesc de arta care relevantă este Policlinica din Baia
românească modernă care-şi are Mare (1953); Fabrica de Anvelope
talentele sale, şi încă mari de tot, ci de „Danubiana” din Bucureşti; Combinatul
arta noastră veche, de marile ei tradiţii, Chimic de la Işalniţa-Craiova.
care s-au pierdut din ziua în care Din anul 1954, timp de 25 de ani s-a
renegând şi surghiunind tot ce era specializat în construcţii industriale, în
propriu sufletului lor. Românii, orbiţi de calitate de arhitect la Institutul de
lumea occidentală şi într-un nobil avânt Proiectare pentru Industria Chimică.
de deşteptare, au avut naivitatea acelora Cercetare ştiinţifică: în anul 1966 a
care cedează cu bucurie aurul blond şi participat la Seminarul Internaţional de
greu din tara lor, în schimbul sticlăriilor Arhitectură Industrială, de la Vevey -
fragile şi orbitoare ce le aduc solii Montreux în Elveţia.
civilizaţiei”. în anul 1963 a apărut
lucrarea Petre Antonescu-clădiri,
construcţii, proiecte şi studii, care face o APOSTOL, Eugen
amplă prezentare a arhitecturii realizată (n. 1939- m. 2012)
de Petre Antonescu. Studii: IAIM, dipl.
Premii: A obţinut Premiul de Stat în 1962.
1952 pentru refacerea şi supraetajarea Lucrări: Sediul
Palatului fost al Ministerului Lucrărilor Politico -Administrativ,
Publice. (V.Ţ., S.T.) Târgu Jiu (1972);
Teatrul Naţional,
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sec. XIX, XX, XXI) literele A~C
Bucureşti [1972] - împreună cu Horia Complex Comercial în Zalău; Bis.

Maieu, Romeo Belea, Nicolae Cucii Adormirea Maicii Domnului, str.
(autori), Anton Teodorov, Ruxandra Giordano Bruno 45, Cluj (1995).
Fotino, Richard Bordenache ş.a.; Hotel Activitate didactică: S-a implicat în
„Mila 14,5” (autori: Mircea Ochinciuc, activitatea didactică, la Liceul de
Mircea Lupu; colaboratori: Alexandru Construcţii şi Ia Institutul Politehnic din
Sandii, Eugen Apostol), Delta Dunării Cluj, din anul 1971.
(1974); Palatul Sporturilor şi Culturii (V-T-)
(6000-8000 de locuri) (în colectiv, autori
principali: Cezar Lăzărescu şi Gabriel ARDAN, Ion N.
Cristea), Bucureşti (1974); Ambasada (n. 1925, Ploieşti)
României la Beijing (1977) (în colectiv, Studii: IAIM, dipl. 1961.
autori principali: Cezar Lăzărescu şi Lucrări: proiect sistematizare cvartal,
Gabriel Cristea). Republicii, Ploieşti (coautor); execuţie
Activitate didactică: S-a dedicat cvartal locuinţe, Fieni, jud. Prahova;
îndeosebi activităţii didactice în cadrul Sediul administrativ Poşta din Ploieşti;
IAIM, unde a rămas asistent după fabrica de mobilă din CIL, Focşani;
absolvire, devenind apoi profesor doctor fabrica de confecţii, Focşani; locuinţe în
arhitect, conducător de doctorate, jud. Buzău; construcţii socio-culturale,
membru în comitete ştiinţifice. industriale şi agro-zootehnice în judeţul
Publicaţii: Intr-un studiu dedicat Buzău; construcţii industriale pentru
arhitecturii româneşti dintre anii 1947- Fabrica de beciul Fieni; construcţii
1987, publicat în Rev. Arhitectura nr. industriale hidrotehnice la hidrocentrala
6/1987, E. Apostol remarca: „Fără a fi Moroeni, jud. Prahova.
arhitecţi, străbunii noştri, ridicându-şi Activitate didactică: A ocupat funcţia de
casa, au făcut arhitectură. Şi încă una de lector la Şcoala profesională de
calitate, osebită între alte plăsmuiri din Construcţii din Ploieşti, a fost lector la
lumea largă. O arhitectură a dreptei Şcolile de calificare construcţii şi
măsuri care nu a cunoscut corupţia instalaţii din Ploieşti şi Buzău.
dimensională, ci a rezultat dintr-o Cercetare ştiinţifică: Inovaţii şi
armonie a mărimilor între ele şi din raţionalizări în proiectare şi execuţie
armonia lor întreagă faţă de om, pe care (cca. 25 brevete).
l-a învăluit într-o blândă supunere a [*] (R-N.)
comensurabilităţii proprie sieşi.”
-Numeroase articole în revista ARION, Vasile S.
„Arhitectura” (n. 1902-H1.1977)
Concursuri: „Locuinţe săteşti - zona Anul absolvirii: 1929
Transilvania” (1969, menţiune) Lucrări: bloc de locuinţe, Piaţa
(V.Ţ., S.T.) Amzei/str. Mendeleev, Bucureşti (1935,
în colaborare cu G.M. Cantacuzino);
ARBOREANU, Ioan blocul de locuinţe Carlton, bd. N.
(n. 1936) Bălcescu, Bucureşti (1936, în colaborare
Studii: IAIM, dipl. 1967. cu G.M. Cantacuzino); hotel Rex, Mamaia
Lucrări: Laboratoare la Institutul de (1936-1940, în colaborare cu G.M.
Izotopi Stabili, din Cluj; Hala Comercială Cantacuzino).
din Bistriţa; blocuri de locuinţă, în Micro (V.Ţ.)
III Gheorgheni, din Cluj; cantină la
Complexul Studenţesc II din Cluj;
Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Unhmii Arhitecţilor din România Pag. 26
ARSENE, Vladimir (2009); imobil de birouri UTI, str. Vasile

(n. 1951) Lascăr (2009); imobil locuinţe, str.
Studii: IAIM, dipl. Rahmaninov (2010); turnurile de birouri
1976. „City Gate", Piaţa Presei (2010);
Funcţii: In anul ansamblul de locuinţe „Rose Garden”,
1978 a plecat la New sos. Colentina (2010); imobil birouri
York, unde a „Cathedral Piaza”, str. Gen. Berthelot
devenit, din anul (2011); sediul Unicredit Tiriac Bank; alte
1993 membru al lucrări în ţară: modernizare şi extindere
Institutului American al Arhitecţilor, magazin „TOMIS" din Constanţa (2004);
între anii 1980-1984 a lucrat pentru în stadiu de proiect: Ana Tower, bd.
biroul de arhitectură Harrison & Poligrafiei, Bucureşti; Craiova Tower,
Abramovitz din New York, iar după Craiova; Filan Apartment Tower, bd.
aceea a ales să se mute la New Jersey la Vergului, Bucureşti; Poligrafiei
firma Grad Associates. Din anul 1991 şi- Apartment Tower, bd. Poligrafiei,
a deschis la New York propria firmă de Bucureşti; Şerban Vodă Business Tower,
arhitectură, după 1993, când şi-a bd Şerban Vodă, Bucureşti.
înfiinţat şi în Bucureşti propriul birou de Activitate didactică: profesor adjunct Ia
arhitectură cu un colectiv avându-i ca New Jersey Institute of Technology şi la
principali colaboratori pe arh. Călin School of Architecture Newark, New
Negoiescuşi arh. Cristiana Ştefan. Jersey (1988-1995), profesor la Pratt
Lucrări: Şcoala de Afaceri la Institute, School of Architecture (1994-
Universitatea Seton Hali din New Jersey, 1995), visiting-professor la Int'l
SUA (1994); Kozlowsky Hali din New Architecture Summer Program, Pratt
Jersey, SUA (1996); un turn de 25 etaje Institute, School of Architecture (1990-
care avea la parter o şcoală de avocatură 1992), visiting-professor la Universitatea
(în cadrul firmei Grad Associates); un de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
ansamblu imobiliar în Manhattan, New- (2004-2005).
York; în Bucureşti: sediul MINDBANK, Premii: International Competition Santa
Calea Griviţei (1996); imobil birouri Barbara, California, premiu (1983);
CONNEX , str. Avrig (2002); imobil Roger Williams School of Architecture
birouri ORANGE, Bd. Lascăr Catargiu International Competition, premiu
(2003); imobil birouri Mecano-Export, (1985); High-rise Apartments
Bd. Dacia (2009); sediul firmei LAFARGE Competition, Frankfurt, Germania,
(2005) ; Centru de afaceri în Piaţa Charles premiul I (1990); Industrialexport
de Gaulle (2005); Centru de afaceri Business Center Competition, Bucureşti,
„America House” Bd. N. Titulescu România (1992); Mindbank
(2006) ; Ambasada Canadei, str. Headquarters Competition, Bucureşti,
Tuberozelor 1-3/ şoseaua Kiseleff România (1994); Bienala de Arhitectură,
(2006); imobil birouri TOPLINE, bd. Bucureşti, România, premiul I (1996);
Regina Maria (2007); imobil locuinţe, medalia de bronz pentru Excelenţă în
Aleea Alexandru 32 (2008); bloc de Arhitectură, American Institute of
locuinţe, str. Virgiliu (2008); tumul de Architects, pentru Kozlowsky Hali, South
birouri „Premium Piaza" str. Dr. Felix Orange, New Jersey (1997); medalia de
(2008); imobil birouri, str. Dimitrie onoare pentru arhitectură de interior,
Pompei (2008); bloc dr locuinţe, str. G. American Institute of Architects, New
Căline seu (2009); complexul de birouri York (1998); premiile Bienalei de
„Seina Park", Splaiul Independenţei Arhitectură de la Bucureşti, în anii 1996,
2009; premii la Anualele de Arhitectură

din Bucureşti în anii 2003, 2005, 2009; ASLAN, Victor
premiul l la Concursul pentru Teodor
Apartamente de Lux, Frankfurt 1990. (n. 19.10.1919,
In anul 2007, Fundaţia Arhitext a editat o Bucureşti - m.
monografie despre VladimirArsene. 1.04.1982, Bucureşti)
(V.Ţ.) Studii: FA, dipl. 1951.
Lucrări: Teatnd de
ASACHI, Gheorghe Vară „N. Bălcescu”,
(n. 1788, Herţa, Ucraina - m. 1869) Bucureşti (1953, autor arh. P.E.
Studii: Lemberg/Lvov/Lwow, azi Lviv, Mic lese u, în colaborare cu arh. D.V.
Ucraina (1796-1804); Viena (1805-1807, Marinescu ş.a.); Teatnd Masca din bd.
studiază astronomia, matematicile Bucureştii Noi (1953, autori arh. D.
superioare şi pictura) şi Roma (1808- Bacalu, N. Pommbescu, T. Stănescu ş.a.);
1807, studiază arta, arhitectura şi Stadionul Progresul (1953); ansamblu
arheologia). Obţine un doctorat în rezidenţial în cartierul Giiviţa, Bucureşti
filozofie, diplome de arhitect şi inginer. A (1954); cvartal de blocuri, Bucureşti Noi
fost un îndrumător şi animator al vieţii (1954-1958, în colaborare cu arh. A.
artistice şi culturale, unul din pionierii Iotzu ş.a.); Casa Radiodifuziunii, str. g-ral
picturii româneşti, iniţiatorul Berthelot (autor arh. T. Ricci, M. Ricci, J.
învăţământului artistic în şcolile Beral ş.a.); sediu politico-administrativ,
moldoveneşti. Alexandria; ansamblul de blocuri din
Lucrări în Iaşi: casa Sturdza- centrul oraşului Suceava (1960, în
Păstrăvanu; vile în cartierul Copou; colaborare cu arh. Alexandru Iotzu, N.
Obeliscul leilor sau Monumentul Scully); complex de odihnă, Eforie Sud
Regulamentului Organic în Grădina (1960); locuinţe, magazine şi hotel
Publică din Iaşi (1934). „Ceahlăul” în zona centrală din Piatra
Activitate didactică: A predat desenul şi Neamţ (1966, în colaborare cu arii A.
istoria artei începând din 1913. A Iotzu, G. Rudich); rectoratul din
înfiinţat o clasă de pictură şi una de campusul universitar Politehnica (1968-
arhitectură la Academia Mihaileană (v.@ 1970, autor arh. O. Doicescu); Institutul
Academia Mihaileană-Iaşi), a introdus în Politehnic Bucureşti (1970, şef de proiect
ţară litografia etc. Din 1814 a introdus la Octavian Doicescu); hotel JParc” din
Academia Domnească din Iaşi un curs de Turnu Severin (1969, în colaborare cu
inginerie şi hotărnicie şi un curs de arh. A. Iotzu); reconstrucţia teatrelor din
matematică teoretică şi aplicaţie practică Reşiţa şi Drobeta Turnu Severin.
de geodezie şi arhitectură, cu predare în Activitate didactică: cadru didactic
limba română. A înfinţat în anul 1841 apreciat al IAIM (peste 20 de ani).
Şcoala de arte şi meserii din Iaşi. Premii: Premiul I: Sistematizarea pieţei
Activitate ştiinţifică: Tot Gh. Asachi este Nicolae Bălcescu (azi Piaţa Teatrului
primul arhitect român care iniţiază Naţional din Bucureşti) (1956); Premiul
cercetări asupra monumentelor istorice III: Sistematizarea Centrului Social-
din ţară. Cultural Lunca Bârzavei, Reşiţa (1979);
Publicaţii: editor gazeta politico-literară UAR, 1960- Ansamblul central de blocuri
Albina româneasca (din 1850, Gazeta de din Suceava; UAR, 1965, menţiune-
Moldavia). hotelul Ceahlăul din Piatra Neamţ; UAR,
(V.Ţ., R.N.) 1965, menţiune- ansamblul central din
Piatra Neamţ.
Conţinutul acestui iuaterial nu reprezintă in niod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 28
A alternat în tinereţe activitatea Ordinului Arhitecţilor.

profesională cu viaţa sportivă, practicând Lucrări: In cadrul Institutului de
rugby-ul. A fost selecţionat în lotul proiectare al Ministerului Comerţului a
naţional. participat la realizarea unor dotări
(V.Ţ.) specifice ca: hotel „Semenic” din
staţiunea Semenic (1976); Complex
ASQUINI, Victor Comercial la Vulcan (1987); alte lucrări:
(n. 1892 - ra. 1969) hala de Turboagregate de la IMGB,
Arhitect de origine Bucureşti (1969, în colaborare cu arh. Al.
friulană, stabilit în Farcaşiu); Pavilionul de Cercetare la
România IMGB, Bucureşti (1973); complex de
Studii: Arhitect alimentaţie publică la Vulcan (1978);
recunoscut fără magazin universal la Sighişoara (1985-
diplomă. 1991); realizări recente: vilă la Snagov
Lucrări în Bucureşti: casa Rossi (1932- ( 2010 ).
1933, demolată); casa Tabacu (1932- Concursuri: în anul 2000 a obţinut o
1933); casa Apo stole seu, str. Mătăsari36 menţiune la concursul pentru „Catedrala
(1938); casele Pr. Stănciulescu şi Dr. Patriarhală” din Bucureşti pe
Enculescu, în Parcul Domenii (1939- amplasamentul din Piaţa Unirii
1940); casa Pomojescu (1942); bloc de (împreună cu arii Petre Ciută).
locuinţe, str. Ghenadie Petrescu 118 Premii: UAR, 1969: hala pentru
(1933) ; vilă, str. Ghenadie Petrescu 207 torboagregate de la IMGB. (V.Ţ., R.N.)
(1934) .
Publicaţii: Manualul Arhitectului (1940); ATANASESCU, Iancu
Indicator Tehnic în Construcţii. Date (n. 26.01.1894, Călăraşi - m. 9.02.1980,
Tehnice, Organizarea lucrărilor, metode Craiova)
de lucru, Analize de preţuri (1938), Studii: A absolvit Liceul "Miliai Viteazul"
reeditat de mai multe ori şi premiat de şi Institutul Electrotehnic din Bucureşti
către Societatea Arhitecţilor Români; (1921). A terminat Şcoala de Operatori
Dosar-Deviz de construcţii; Directive în Topometri din cadrul Ministerului
Construcţii. în anul 1928 a făcut parte din Domeniilor şi Şcoala Superioară de
redacţia revistei Căminul, revistă care a Arhitectură, dipl. 1926. Se afirmă în
apărut timp de doi ani. Intre anii 1934- domeniul restaurărilor de monumente
1944 a fost prezent cu articole privind istorice.
materiale, mijloace şi tehnici de realizare Funcţii:în perioada 1927-1944 a condus
a construcţiilor, în revista Arhitectura, Serviciul Tehnic din Comisia
dând dovada unor valoroase aptitudini Monumentelor Istorice a Regionalei
tehnice. Oltenia, apoi Serviciul Tehnic al
(V.T., R.N.) Mitropoliei Olteniei (1948-1957). A fost
arhitect proiectant la Institutul de
ATANASIU, Crişan Proiectare Regională Craiova (1957-
Viorel 1968) şi restaurator al monumentelor
(n. 1942, Bucureşti) istorice şi de artă din ţinuturile Olteniei.
Studii: 1AIM, dipl. Lucrări: proiecte de restaurare a mior
1966. mănăstiri: Cozia, Cornet, Govora, Dintr-
Funcţii: A făcut parte un Lemn, Polovragi, Crasna, Mamul,
din Comitetul de Iezer, Brâncoveni, Gura Motrului,
conducere al Topolniţa, Hurezi, Amota, Bistriţa,
din Fondul Timbrul Ar Iii lecturii în anul 2012
Bucovăţ, Jitianu, Sadova ş.a.; restaurarea colaborare cu arh. Henrieta Delavrancea-

a numeroase monumente istorice de Gibory); Şcoala Profesională Hunedoara.
arhitectură civilă craiovene: Casa [*] (O.M.)
Glogoveanu [extindere), Casa Băniei,
extinderea Palatului de Justiţie [azi AUNER, Niels Karl
Universitatea din Craiova), Policlinica Studii: IAIM, dipl. 1970. Membru al
"Dr. Nicodim" şi alte aproximativ 60 de UNRMI-uniunea naţională a
proiecte de biserici noi şi peste 200 de restauratorilor de monumente istorice;
locuinţe particulare; locuinţe în Craiova, AEERPA- asociaţia europeană a
T ârgu Jiu şi Turnu Severin. antreprizelor de restaurare a
Activitate ştiinţifică: studiu despre monumentelor istorice.
Biserica „Sfântul Dumitru" din Craiova Funcţii: Expert în domeniul restaurării
(1931, revista Ion Maiorescu); monumentelor istorice.
Mănăstirea Bucovăţ (1932, revista Ion Lucrări: lucrări de sistematizare urbană
Maiorescu); Mănăstirea Polovragi (1932, şi rurală; lucrări de locuinţe şi social
revista Ion Maiorescu); Mănăstirea culturale în ţară; şcoli; centre comerciale
Brâncoveni (1954, în revista Mitropolia în străinătate (Libia); lucrări de
Olteniei). arhitectură industrială şi lucrări de
Publicaţii: Culele din Oltenia (1974, în îndrumare tehnologică cu specific
colaborare cu Valeriu Grama); Lista industrial; lucrări pentru lăcaşe de cult,
monumentelor istorice din Craiova peste 20 biserici noi din lemn în diverse
(aproximativ 130, în anul 1931). A zone ale ţării; lucrări de restaurare a
publicat mai multe articole şi studii de unor monumente istorice: ansamblul
specialitate în revistele vremii: Mănăstirii Văcăreşti Bucureşti, biserica
Mitropolia Olteniei (1954,1957), Ramuri palatului Mogoşoaia, biserica Mănăstirii
(1937,1938,1939), Ion Maiorescu (1931, Snagov, biserica Doamnei din Bucureşti;
1932). lucrări de sistematizare şi strămutare de
(V.Ţ., R.N.) monumente în ansambluri etnografice în
aer liber: muzeele în aer liber din Sighetu
AUDISIO, Gheorghe Marmaţiei, Oaş, Vâlcea, Bucureşti;
A. restaurarea a peste 80 de biserici de
(n. 1894, Bucureşti-?) lemn în majoritatea zonelor etnografice,
Studii: Ecole respectiv în judeţele Sălaj, Maramureş,
Naţionale Superieure Bistriţa-Năsăud, Cluj, Suceava,
des Beaux-Arts din Dâmboviţa, Vrancea, Hunedoara, Alba,
Paris, dipl. 1927. Intre Harghita, Mureş.
1928-1929 a lucrat la Publicaţii: lucrări de sinteză în
Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, apoi domeniul restaurării monumentelor:
la I.P.C. până în 1952. Manual privind tehnologia restaurării
Din 1953 a lucrat la I.S.P.R.O.R. ca monumentelor din lemn; Ghid privind
arhitect proiectant principal. costurile şi consumurile de resurse în
Lucrări: policlinici şi administraţii de activitatea de restaurare a monumentelor
asigurare sociale (1930-1949); imobil cu din lemn.
mai multe apartamente în str. Grigore Premii: Ordinul Meritului Cultural în
Alexandrescu nr. 3, Bucureşti (1930); grad de ofiţer.
cămin de copii C.S.P., blvd. M. [**](R.N.)
Kogălniceanu, Bucureşti (1950); Palatul
administrativ din Oraviţa (1932, în
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SO C. XIX, XX, XXI) litGl'elc A~C
B BÂBOLNAY, Jozsef
(n. 1886, Dej - m. 1983)
BABICI, Bogdan Studii: studiază la Bucureşti în atelierul
Studii: IAIM, dipl. 1999; maşter 2002. A lui O. Lechner, arhitect de orientare
beneficiat de o specializare la biroul de secesionistă.
arhitectură Cesar Pelli & Asoc. din New Lucrări: Banca de Comerţ din Timişoara
York (2000-2001). (1913).
Lucrări: Locuinţă în Samurcaşi, Buftea In anul 1924, emigrează în Statele Unite,
(2001, în colaborare cu arh. Radu Teacă); construind la New York primul teatru
Pavilion expo auto, Găneasa (2001); transformabil în cinematograf (1931).
Motel la Km. 36, Autostrada Bucureşti- (V.Ţ).
Piteşti (2003); amenajare sediu Den
Braven (în colaborare cu arii Eliodor BACALU, Dan
Streza, arh. Roxana Nistor); amenajare (n. 1920)
Ministerul Tineretului şi Sportului (în Studii: Facultatea de
colaborare cu arh. Eliodor Streza, arh. Arte Frumoase din
Roxana Nistor); locuinţă individuală, str. Bucureşti (1945-1947),
C. Porumbescu, Voluntari, jud. Ilfov Academia de Arte
(2005) ; Minihotel pe Valea Râşnoavei Plastice Repin,
(2006) ; locuinţă individuală în Pipera, Leningrad (1948-1952,
jud. Ilfov (2006); locuinţă individuală, dipl. 1952), Facultatea de Arhitectură
str. Radului, Bucureşti (2006); imobil (1946-1948).
birouri, str. M. Eminescu 238, Bucureşti Lucrări: cinematograful înfrăţirea între
(2007) ; ansamblu rezidenţial, Comuna popoare, ulterior Teatrul Masca (bd.
Pantelimon, jud. Ilfov (2007); locuinţă de Bucureştii Noi) (1953-1954, în
vacanţă la Găneasa, jud. Ilfov (2009); colaborare cu arh. N. Porumbescu, arh. T.
locuinţă individuală, str. Vultureni 43, Stănescu ş.a); sistematizarea Pieţei Sala
Bucureşti (2010); imobil locuinţă, Palatului (1958-1960, în colaborare cu
Intrarea Tipografilor 6, Bucureşti arh. H. Maieu, N. Bădescu, D. Marcu, D.
(2010); bazin didactic localitatea Stănescu); ansamblu de locuinţe, bd.
Câmpina (în colaborare cu arh. Anca Ferdinand I (Gara de Est) (1962, în
Păune seu, co-autor arii. Lucia colaborare cu arh. G. Cristea, Gh.
Simion)(2001); pensiunea turistică Nădrag); cămine studenţeşti (1965, în
„Atra" din Valea Doftanei, Jud. Prahova colaborare cu arh. C. Lazăr); licee şi şcoli
(2011, în colaborare cu arh. George generale (1967, în colaborare cu arh. A.
Maftei, coautor arii Bogdan Brandiburg); Costin, A. Ivăneş ş.a.).
clădire de birouri S+D+P+11E, str. C.F. Premii: UAR, 1964: Elemente spaţiale
Robescu, Bucureşti (2012, în colaborare mari prefabricate şi prefinisate pentru
cu arh. Eliodor Streza). clădiri (menţiune); UAR, 1967: licee şi
Premii: A fost premiat la Anualele de şcoli generale tip. Premiul CSCAS, 1965:
Arhitectură, Bucureşti 2003 (premiul II cămine studenţeşti (proiecte tip).
la secţiunea Amenajări interioare), 2007, (V.Ţ., R.N.)
2010, 2011.
(V.T., R.N.) BACIU (ROŞCA) Pompilica
(n. 1933, Buzău)
Studii: IAIM, dipl. 1959. Timp de 13 ani,
până în anul 1972, a lucrat la Oradea, în
proiectare şi la Primărie.
Activitate didactică: profesor la Şcoala Calea Turzii (1976); Policlinica

Postliceală de Arhitectură din Oradea Universitară, str. Moţilor (1971); Grupul
(până în anul 1972); profesor la Şcoala Social Studenţesc ,Aurel Vlaicu” (1978).
Postliceală de Arhitectură din Bucureşti, (V.Ţ.)
unde a predat „urbanism” (1973-2000).
Publicaţii: A făcut parte din colectivele BALLU, Albert
care au elaborat manualele şcolare de (n. 1.06.1849, Paris - m. 1930)
specialitate şi anume: Sistematizare Arhitect francez, activ şi în România, fiu
(1979) ; Arhitectură şi sistematizare al arhitectului francez Theodore Ballu
(1980) . (1817-1885).
(V.Ţ.) Studii: învaţă mai întâi cu tatăl său, apoi
la Şcoala de Arte Frumoase din Paris,
BALAMACE, Tiberiu dipl. 1872.
(n. 1938, Silistra) Lucrări: Restaurează numeroase
Studii: IAIM, dipl. 1961. monumente în Franţa şi în străinătate şi
Lucrări: punct comercial Dacia, construieşte Palatul Charleroi din Belgia
Hunedoara (şef proiect); Micro III (1875-1879).
Hunedoara, complex comercial (membru Lucrări in Bucureşti: Albert Ballu a fost
în colectiv de elaborare); complex chemat să proiecteze Palatul de Justiţie,
comercial Corvinul, Hunedoara (şef unde arh. Ion Milieu a fost însărcinat cu
proiect); complex comercial centru, urmărirea lucrărilor de execuţie şi
Hunedoara (membru în colectiv); efectuarea decoraţiilor interioare
Ambasada RSR la Ankara (membru în (plafoane, lambriuri, mobilier pentru
colectiv); EREN (membru în colectiv); sălile de şedinţe) perfect armonizate cu
Complex comercial Micro 16 A Galaţi (şef celelalte spaţii de factură clasică.
proiect); casa de cultură Galaţi (şef Lucrările au fost terminate în anul 1895.
proiect); Casa de cultură Galaţi; bloc G Concursuri: Premiul I pentru Palatul de
Micro 16 - 16A, Galaţi (coautor). Justiţie din Charleroi, Franţa; Premiul II
[*](O.M.) pentru Palatul Senatului din Bucureşti.
Premii: Grand prix la Expoziţia
BALAZS, Zoltan Universală din 1889, pentru Pavilionul
(n. 1932) Agriculturii.
Lucrări în Cluj: blocuri locuinţe în: str. (V.Ţ., S.T.)
Caragiale 5 (1966), Piaţa Mihai Viteazul
9 (1959), str. Dubălani 36 (1963), str. BALOŞIN, State
Dragalina (1964), str. Horea 94 (1959); (n. 1892 - ?)
laboratoarele Facultăţii de Chimie, str. A. Studii: FA, dipl. 1915.
Ianoş 11 (1963); cămin studenţesc, str. Lucrări: casa Grigore Junian, cartierul
Haşdeu (1976); Centru Teritorial de Dorobanţi, Bucureşti (1924); casa
Calcul, str. Republicii 104 (1971); Ştefănescu, Dorobanţi, Bucureşti (1924);
Facultatea de Medicină Veterinară, str. Banca Populară ,Înfrăţirea” din
Mănăştur (1967); Dispensarul din Domneşti, Muscel (1924); casa Filliti,
complexul Studenţesc, str. Parcul Inginerilor CFR, Bucureşti (1925);
Obs erva torului (1972); Cantina vila Angelescu, Predeal (1925);
Studenţească, str. Observatorului restaurantul „Monte Carlo” în Cişmigiu,
(1972); Cămine Studenţeşti, str. Bucureşti (azi demolat); vila Radoslav,
Observatorului (1972) şi str. Haşdeu Bucureşti (1932); locuinţă individuală,
(1964 şi 1977); Liceul de Informatică, str. Popa Tatu, Bucureşti (1924); bloc de
locuinţe „Creditul Rural", bd. IC. moldoveneşti din veacul al XVI-Iea

Brătianu (1932); imobilul „Cişmigiu (1928); Biserica din Lujen (1930);
Palace" Grădina Cişmigiu /str. Marcovici, Influences armeniennes et georgiennes
Bucureşti (1933); Monument- Criptă al sur l'arhitecture roumaine (1931);
Eroilor din 1916-1918, Drobeta Turnu Despre biserica Prislopului (1932); Les
Severin (1933, sculptori: T. Burca, C. monuments byzantins de Roumanie
Umberto); bloc de locuinţe „Creditul (1932); Bisericile şi mănăstirile din
Minier", bd. Bălcescu, Bucureşti (1934); veacurile XVII si XVIII (1933);
bloc de locuinţe „Wilson", bd. Bălcescu, Contributions ă la question des eglises
Bucureşti (1934); bloc de locuinţe str. superieures superposees dans les domaine
Brezoianu 29, Bucureşti (1935); casa byzantin (1934).
Bilciurescu, str. B. Şt. Delavrancea, (V.T., R.N.)
Bucureşti (1935).
Premii: Premiul III la concursul pentru BALŞ, Ştefan Lupu
„Primăria Municipiului Bucu- M.
resti"(1926). (n. 27.10.1902,
(V.Ţ.) Bucureşti - m. 1994)
Arhitect, istoric de
BALŞ, Gheorghe arhitectură şi
(n. 24.04.1868, Adj ud - m. 22.09.1934, important restaurator
Bucureşti) de monumente
Studii: Inginer şi istoric de artă, membru român.
titular al Academiei Române. Se distinge Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură,
atât în domeniul restaurării dipl. 1927; bursier la Şcoala Română din
monumentelor istorice, cât şi ca Roma (1928- 1929). Şi-a dedicat
cercetător al vechii arhitecturi, putând fi activitatea domeniului restaurării
considerat printre fondatorii istoriei monumentelor istorice.
arhitecturii româneşti. Lucrări de restaurare: bisericile: Sf.
Funcţii: A tăcut parte din comisia Elefterie Vechi (1930), Creţulescu (1932-
monumentelor istorice (din 1923). La 4 1939), Scaune (1934-1947), Sf. Spiridon
iunie 1923 a fost ales membru titular al Vechi (1937), Antim (1946), Snagov
Academiei Române, între mai 1928 şi (1947), Patriarhiei (1962), Radu Vodă
mai 1931 fiind vicepreşedinte al (1962), Sf. Gheorghe Nou (1974, 1987),
înaltului for. La 9 iunie 1925 a ţinut toate din Bucureşti; bisericile Golia
discursul de recepţie, vorbind despre (1944), Cetăţuia (1943), Sf. Sava (1939),
începuturile arhitecturii româneşti din Bârnova (1937), în Iaşi; mănăstirile
Moldova. Neamţ (1930, 1960), Căldăruşani (1947,
Lucrări: A colaborat şi la câteva lucrări 1965)" Cernica (1960), Brebu (1963),
edificate în epocă: Podul de la Cernavodă Hurez (1961-1975), Moldoviţa (1966-
(cu A. Saligny); Construcţii în Portul 1970), Raşca (1968-1975), Hodoş-
Constanţa; Institutul de seruri şi Bodrog, din jud. Arad (1979); Catedrala
vaccinuri „Louis Pasteur” Bucureşti. Romano-Catolică (1967-1975); Catedrala
Publicaţii: Biserica din Filipeştii de Ortodoxă (1967-1971); Cazarma Babilon
Pădure (1908); O vizită la câteva biserici şi Sala Unirii (1968), toate din Alba lulia;
din Serbia (1911); Histoire de Part bisericile din Borzeşti (1934, 1943),
roumain ancien (Paris, 1922, în Precista din Bacău (1936), Dobrovăţ
colaborare); Bisericile lui Ştefan cel Mare (1938), Sf. Ioan din Piatra Neamţ (1937),
(1926); Bisericile şi mănăstirile Sf. Dumitru din Suceava (1943); Biserici
din Burdujeni Suceava (1944), Sf. Premii: UAR, 1975: ansamblul de blocuri
Gheorghe din Piteşti (1968), Brădet din Cal. Dorobanţilor.
(1966), Războieni-Neamţ (1975); Cutremurul din anul 1977 a curmat o
Cetatea Neamţ (1963-1970); Cula Duca carieră promiţătoare.
din Măldărăşti (1965); Cetatea Câlnic (V.Ţ.)
(1962); Episcopia Romanului (1938);
Palatul Episcopal din Huşi (1936); BARONCEA, Ion Justin
Mausoleul de la Buftea (1938); vile la (n. 1974, Bucureşti)
Balcic: Pherekyde (1937), Studii: IAIM, dipl. 1998; maşter în
Constantinescu (1938); Biserica din urbanism (1998- 1999); doctorand al
Balcic (1938). UPC Barcelona (2000-2004, bursier
Publicaţii: monografii despre: AEQ).
Mănăstirea Neamţ (1958), Mănăstirea Activitate didactică: asistent al catedrei
Moldoviţa (1958), Mănăstirea Humor de urbanism a UAUIM (1999-2000).
(1965), Mănăstirea Secu (1966), Participă la numeroase congrese,
Mănăstirea Potlogi (1968). A colaborat seminarii, conferinţe.
intens prezentând studii în Buletinul Concursuri: 2003- Menţiune Habitatge
Monumentelor Istorice, privind Jove, Llum Verd Barcelona; 2003-
problematica restaurării. Premiul I Hotel Paseig de Grada,
(V.Ţ.) Barcelona (în colaborare cu arh. Juan
Trias de Bes şi Carlos Ferrater); 2004-
BANCIU, Gabriel Proiect nominalizat Habitatge Jove,
Lucrări: ansamblu Hotelier „Orfeu", Heigh Park Barcelona
„Amiral" şi „Comandor" din Mamaia Premii: Premiul special UIA Berlin
(1979); Casa de Cultură, bd. pentru The Core Berlin (2002); Premiul I
Lăpuşneanau, Constanţa (1981); pentru sediul Coca Cola Barcelona (2002,
ansamblu Hotelier „Lido", „Savoy" şi în colaborare cu arh. Juan Trias de Bes şi
„Ambasador"Mamaia (1984). Carlos Ferrater).
(V.Ţ.) [**] (R.N.)
BARNA, Gloria BARTHON, Ştefan

(n. 28.11.1934, (n. 1936, Bucureşti)
Constanţa - m. Studii: IAIM, dipl.
4.03.1977, Bucureşti) 1961; doctor în 1987.
Studii: IAIM, dipl. A activat în special în
1958. domeniul arhitecturii
Lucrări In Bucureşti industriale şi a
(în colectiv): proiectării tipizate a
ansamblul de locuinţe din Drumul subansamblelor
Taberei (1961); ansamblul de locuinţe de arhitectură, în
din şos. Pantelimon (1976); ansamblul definitivarea unor norme, standarde şi
de locuinţe din şos. Iancului (1978); normative naţionale de specialitate
ansamblul de locuinţe din Calea (1973-1990). A fost unul dintre cei mai
Dorobanţilor (1975); bloc de locuinţe apreciaţi verificatori de arhitectură. A
pentru Corpul Diplomatic, str. M. făcut parte din colectivul de elaborare de
Eminescu (1975); Club sindical în normative în construcţii în cadrul I.P.C.T.
cartierul Militari; Policlinică în Drumul Lucrări: ansamblu de blocuri în Ploieşti
T aberei. (1962-1963): fabrică de prefabricate în
Ploieşti (1963); Fabrica de sticlărie, Simof (1936); Tribunal în vechiul judeţ

Militari, Bucureşti (1966-1970. în Ismail (1942); vila col. Veleanu (Balcic);
colaborare cu arh. Ghe. Petrescu şi C. Clubul Comercianţilor (Ismail); proiecte
Bălan); Fabrică de porţelan de menaj din de re sta mare pentru numeroase biserici
Curtea de Argeş (1972); Fabrica de în jud. Cetatea Albă şi Ismail; Sfaturi
sticlărie menaj din Turda (1973), Târgu Populare, cămine culturale şi şcoli cu
Jiu, Timişoara (1972); concepţii şi soluţii 2,3,4 şi 5 clase în jud. Argeş (1945-1953).
industrializate pentru realizarea [*](R.N.)
pereţilor exteriori la construcţii
industriale (1973, în colaborare cu arh. BAŞCA, Radu
V. Jipa, 1. Oprişescu); Abator şi Fabrică de (n. 1936)
produse din carne de la Căzăneşti, Studii: IAIM, dipl. 1959.
Ialomiţa (1976). Lucrări: Specializat în dotări pentru
Cercetare ştiinţifică: Deţine 6 invenţii comerţ, a realizat: magazin BIG, Berceni,
brevetate între anii 1972 -1986. Bucureşti (1975); magazin general
Premii: UAR, 1970: Fabrica de articole „Orion", Piatra Neamţ (1975); magazin
din sticlă, Bucureşti; UAR, 1973: universal „Dumbrava”, Sibiu (1978);
Concepţii şi soluţii industrilizate pentru magazin universal „Unirea”, Alba Iulia
realizarea pereţilor exteriori la (1985); magazinul Tineretului, Bd. Unirii,
construcţii industriale; UAR, 1973 Bucureşti, transformat în anul 2002 în
(menţiune): Fabrica de articole din sticlă, Tribunal (1989).
Turda. Iubitor de muzică, a urmat timp (V.Ţ.)
de doi ani cursurile de la Conservatorul
din Bucureşti, însă a renunţat în favoarea BAUCHER, Alexandru
arhitecturii. (n. 16.09.1877, Nisa, Franţa - m.
(V.Ţ., R.N., S.T.) 1.09.1935)
Studii: Arhitect recunoscut fără diplomă
BASMAGEAN, Magardici Lucrări: Lucrează în Bucureşti ca
(n. 1880, Adrianopol, Turcia - m. 1972) arhitect, colaborând la începutul carierei
Studii: Politehnica din Padova, Italia, cu arh. Ion D. Berindey. Intre anii 1928-
dipl. 1901, echivalarea studiilor din 1930, colaborează cu Nicolae Ghika-
partea Academiei de Arhitectură din Budeşti la extinderea Universităţii din
Bucureşti în 1934. Bucureşti. Alte lucrări: imobil pentru
Funcţii: a activat în Ministerul Lucrărilor locuinţe, str. General E. Broşteanu,
Publice, Direcţia Generală a Refacerii Bucureşti (1934); conacul din Segarcea
(1941-1944); Şef al Serviciului Urbanism (jud Dolj).
al jud. Argeş (1948-1949); a lucrat în (V.Ţ., S.T.)
cadrul Sfatului popular Raionul Piteşti,
sector Gospodării locale şi comunale BAUCHER, loan
(1951-1953). (n 15.05.1913,
Lucrări: A proiectat numeroase lucrări Bucureşti - m. 1999)
în oraşul Bazargic, capitala vechiului Studii: FA, dipl. 1944.
judeţ Caliacra: moscheea Haci Osman a Fiul arh. Alexandru
cărei cupolă din beton măsura diametrul Bancher.
de lOm (1929), casa dr. Salby (1930), Lucrări: imobilul
şcoala de copii (1930), Fabrica de Pâine situat în str. Justiţiei,
Dumitre seu (1932), casa de raport Marco nr. 11, Bucureşti (1947); restaurarea
(1934); alte lucrări: casa si clinica dr. Şcolii N. Iorga din Vălenii de Munte
(1948); Schiţa de sistematizare a 1978, în Los Angeles, SUA.

Municipiului Arad (1949-1951); Lucrări: Dacă până în anul 1986 a lucrat
Institutul de Cercetări Agricole din la diverse firme pentru proiecte de
Fundulea Călăraşi (1959), Fabrica de birouri, hoteluri, bănci, locuinţe şi zone
furaje concentrate IAS Dragalina (1961), comerciale, din anul 1986 şi-a deschis
Studiu de sistematizare regională a jud. propria firmă de proiectare, în cadrul
T eleonnan (1974). căreia a realizat îndeosebi locuinţe
Cercetare ştiinţifică: studii şi individuale sau colective în diferite
sistematizări de arhitectură agricolă; cartiere din Los Angeles. A proiectat şi
lucrări teoretice în acest domeniu: două biserici ortodoxe pentru
Sistematizarea satelor (1962, coautor); comunităţile româneşti din Shadow Hills
Sistematizarea localităţilor rurale (1978, şi Palm Springs, California; în România:
coautor). blocuri în cartierul Militari: blocul de
(V.Ţ., S.T.) locuinţe P+17, Piaţa Lujerului Bucureşti
(1977); Blocul fost Casata, bd. Magheru
BAUMGARTEN, Sândor (1977-1978); restaurări imobile pe str.
(n. 1864, Dunafoldvâr, Ungaria - m. 1928, Covaci/Curtea Veche; complex comercial
Budapesta). în zona Piteşti Nord (1971); sediul
Studii: Universitatea Tehnică din sindicatelor din Râmnicu Vâlcea (1972).
Budapesta, dipl. 1888. A colaborat cu (V.Ţ., R.N.)
arh. Odon Lechner, arhitect secesionist.
Lucrări: S-a afirmat în domeniul BĂDESCU, Nicolae
construcţiilor şcolare, realizând peste (n. 1912, Bucureşti - m. 1991)
300 de şcoli în Austro-Ungaria; alte Studii: FA, dipl. 1939. Şi-a început
lucrări: colegiul naţional Silvania, Zalău activitatea de proiectare în atelierele arh.
(1902-1903); Liceul „Bolyai Farkas” din Horia Creangă, Henrietta Delavrancea-
Tg. Mureş (1908-1909). Gibory şi Octav Doicescu.
(V.Ţ.) Funcţii: rector al IAIM (1952-1953);
preşedinte CSAC. Arh. Eugenia Greceanu
BĂBAN, Alexandru relatează că: „în 1957, ca preşedinte al
Funcţii: vicepreşedintele Filialei N-V a CSAS a fost criticat şi sancţionat pentru
OAR. angajarea în CSAS a unor reprezentanţi
Lucrări: sediul băncii Dacia Felix, Baia ai marilor familii boiereşti, dintre care
Mare (1995); sediul Trezoreriei din Baia unii făcuseră şi încliisoare politică. Spre
Mare (1996); lăcaş de cult pentru cinstea lui, Bădescu a susţinut că
„Martorii lui Iehova”, Baia Mare (1996); protecţia monumentelor istorice trebuie
sediul BCR. Baia Mare (1996); şi poate fi asigurată numai de cei cu
Judecătoria din Târgul Lăpuş (1997). experienţă dovedită în domeniu, dar a
Peste 500 de proiecte în cadrul firmei trebuit să renunţe la unul din cei doi
Architel, în colaborare cu arh. Petre „puşcăriaşi", respectiv la G.M.
Roşea ş.a. Cantacuzino, pentru care a găsit un
(V.Ţ.) serviciu la Mitropolia Moldovei”. A fost
cooptat în diverse organisme de avizare
BĂDESCU, Dumitru Aurel şi control în domeniul construcţiilor.
(n. 1941, Râmnicu Vâlcea.) Lucrări: vila Cancicov din Balcic, biserica
Studii: IA1M, dipl. 1968. După o din Vultureşti, Drăghiceni, Palatul
activitate de 10 ani în cadrul Institutului Principelui Nicolae de la Snagov (1934-
Proiect Bucureşti se stabileşte, în anul 1939, în colaborare cu arh. H.
Delavrancea ); Aerogara Băneasa (1945- Comunal şi Şcoala Primară din Denens

1948, în colaborare cu arh. A. Damian, M. (1998-2001). în demersul pentru
Alifanti, C. Alifanti, ş.a.) (v.> Aeroportul afirmarea adevărului istoric despre
Internaţional Aurel Vlaicu Bucureşti, regalitate, a fost un permanent
Băneasa); Expoziţie Agricolă Bucureşti colaborator al fostei Majestăţi Regale,
(1951-1952); clădire de locuit, planuri cu Regele Mihai I.
2 apartamente (1948); Aerogara (V.Ţ.)
Băneasa-Bucureşti (1949); Casa Scânteii,
Bucureşti (1950-1955, în colaborare cu BĂICOIANU, Constantin Alexandru
arh. H. Maieu, M. Locar, M. Alifanti ş.a); (n. 1859, Bucureşti - m. 1929)
sistematizarea Pieţei Sălii Palatului Studii: Şcoala de Arte Frumoase din
(1958-1960, în colaborare cu arh. H. Paris, dipl. 1886.
Maieu, D. Marcu, T. Stănescu). Lucrări: supravegherea lucrărilor de
Activitate didactică: FA/IAIM din 1946. execuţie ale Palatului Băncii Naţionale,
Activitate ştiinţifică: In anul 1949, a str. Lipscani (din 1884) şi ale Ateneului
participat, împreună cu Gustav Guşti la Român (1886-1888, autor arh. Albert
Primul Congres al Uniunii Internaţionale Galeron); Arhivele Statului, din jurul
a Arhitecţilor de la Lausanne- Elveţia. Bisericii Mihai Vodă (aripa din dreapta
Concursuri: 5 concursuri publice între vechiului turn clopotniţă de pe latura est
anii 1936-1947, concurs internaţional şi aripile dinspre nord şi vest, celelalte
Sofia, concurs Opera de Stat RPR, construcţii ale incintei fiind proiectate de
premiul I, plan sistematizare Galaţi - arh. Nicolae Gabrielescu, Cristofi Cerchez
schiţe între aniil947-1948. şi Petre Antonescu, construcţii demolate
Premii: UAR, 1960: Sistematizarea Pieţii în anul 1986); fosta Curte de Conturi, Cal.
Sălii Palatului, Bucureşti. Victoriei colţ cu str. N. Iorga; Colegiul
[*](R.N.,V.Ţ.) Naţional Roman-Vodă, str. M. Eminescu
din Roman (1898); Colegiul I. C.
BĂDIC, Dan Brătianu, str. Armând Călinescu, nr. 14,
(n. 1932, Iaşi) din Piteşti (1899) şi Colegiul din Focşani;
Studii: IA1M, dipl. 1959. A fost constrâns modificări la Palatul Grădişteanu din
ca victimă a persecuţiilor politice, la o Calea Victoriei, Bucureşti (1897);
întrerupere a studiului pe timp de trei restaurări biserici: Sf. Nicolae din
ani. Dorohoi; Popăuţii din Botoşani; Sf.
Funcţii: directorul Institutului de Gheorghe din Hârlău; Cetăţuia din Iaşi. A
Proiectare pentru Comerţ, Ministerul protestat contra restaurărilor făcute de
Comerţului Exterior (1964-1969). A Andre Lecomte du Nouy la Biserica Sf.
plecat din anul 1969, mai întâi în Belgia, Dumitru din Craiova şi Mitropolia din
s-a stabilit după doi ani în Elveţia. Târgovişte, unde vechile locaşuri au fost
Lucrări: Centrul de Calcul şi rase din temelii, ridicându-se alte biserici
Departamentul de Matematică al noi.
Politehnicii (1977, Lausanne). Din anul Premii: Premiul III la concursul pentru
1980 şi-a deschis propriul Birou de Palatul Camerei Deputaţilor din Dealul
Arhitectură la Lausanne, în cadrul căruia Patriarhiei (1890, în colaborare cu arh. I.
a realizat: vile în Echichens, Nyon, Vaud, Mincu).
Geneva; Centru Comercial „Tuimel (V.Ţ.)
Shopping", Lausanne (1987); dom
expoziţional la Şcoala Politehnică din
Lausanne (1991); sediul Consiliului
BĂLĂCEANU, Constantin Alexandru până în 1981 a lucrat la Târgovişte atât

(n. 11.04.1933, Râmnicu Vâlcea) în proiectare cât şi în administraţia
Studii: IAIM, dipl. 1958. Activează la locala. A activat în cadrul ROMPROIECT
Timişoara. din Bucureşti (1982 -1991) iar din 1992
Lucrări: ansamblul rezidenţial Moroasa, şi-a deschis propriul birou de proiectare.
Reşiţa [1959-1962]; ansamblul Lucrări: amenajarea parcului Chindia,
rezidenţial, oraşul Moldova Nouă, Caraş- Târgovişte; ansamblu locuinţe, Aleea
Severin [1960-1972]; ansamblurile Trandafirilor,Târgovişte; ansamblu de
rezidenţiale Ne goi, Giroc, Dâmboviţa - locuinţe pentru Krivoirog (URSS);
Moldova Nouă [detalii de sistematizare); ansamblu de locuinţe la Tripoli (Libia);
sală de sport şi spectacole, la Reşiţa PUZ-uri, PUD-uri şi proiecte de execuţie
[1974-1979]. pentru locuinţe individuale.
[V.Ţ.] (V.Ţ.)
BĂLĂŞOIU, Adrian BĂNIŞOR, Elena

[n. 1966) (n. 1934, Bucureşti)
Studii: IAIM, dipl. 1991; maşter în Studii: IAIM, dipl. 1955.
Luminotehnică 2002 [UTCB); curs Funcţii: Intre anii 1950-1951 a ocupat
postuniversitar UAR: management si funcţia de proiectant în cadrul
marketing in arhitectura. Sovromconstruct 3 Sinaia
Funcţii: Director Divizia 2s, Lumină şi între anii 1951-1953 a fost arhitect
Arhitectură - Comitetul Naţional Român proiectant I ISPE, în 1954 a fost numită
de Iluminat [2003). Practică arhitectura şef serviciu devize în cadrul Trustului
în Hanovra-Germania [1992 -1994). Regional de Construcţii Sociale
Lucrări: Din 1994, are propriul birou de Bucureşti.
proiectare în cadrul căruia a realizat: Lucrări: decoraţie Saloanele de recepţie
Sediu BRD, Bucureşti [1998); ale BRPR (1948); decoraţie, amenajări
remodelare vilă, str. Dumbrava Roşie, Hotel cota 1400 Sinaia (1950);
Bucureşti [2000); locuinţă de vacanţă la complexul teniiocentralei Sângiorgiu de
Snagov [2002); sală de sport şi piscină la Pădure (1951); termocentrala Comăneşti
o locuinţă din Snagov [2003); clubul de (1952) ; proiect atelier construcţii
noapte „Fluture" Constanţa [2003). metalice Progresul (1953); atelierele,
Premii: 2009 - Premiul pentru proiect garaj depozit întreprindere chimico-
luminotehnic exterior: integrarea farmaceutice 9, Bucureşti (1953); 3
iluminatului în conceptul de arhitectură proiecte fabrici de pâine, Baia Mare
/spaţiu comercial FUTURE; 2003- (1953) ; sistematizarea coloniei Stejarul
Premiul sponsori Anuala de Arhitectură Bicaz (1953); studii complex
Bucureşti-OAR; 2000- Premiul de tennocentrală, anexă, uzină, ateliere,
inovaţie 3D - Kent Awards [BAT] cu garaje, casa transbordorilor, casa
lucrarea „Natura-T ehnologie-Locuire"; transformatori, bloc de locuit, grup social
premiul I acordat de UAR - pentru cea (1954-1955); casa de odihnă TRCLB
mai buna lucrare de diplomă [licenţă): pentru 80 de persoane, Predeal (1954-
Muzeu al ştiinţelor şi tehnicii (1991). 59).
(V.Ţ., R.N.) [*] (O.M.)
BĂLOIU, Victor
(n. 1935)
Studii: IAIM, dipl. 1966. După absolvire,
BĂRBULESCU, Politehnică Timişoara, maşter (2003-

Andreea 2004); UNESCO şi Facultatea de
(n. 1967) Construcţii şi Arhitectură, Universitatea
Studii: IAIM, dipl. 1991. Politehnică Timişoara, cursuri şcoală de
Şi-a înfiinţat propriul vară, coord. Marius Miclăuş, Ileana
birou de arhitectură în Zbirnea (sept. 2004); Universitatea
anul 1992. Politehnică din Milano - workshop
Lucrări: imobil de Metropolis, coord. Massimo Tadi (Italia),
birouri "Nordcity Tower”, şos. Pipera- Marcel Bajard (AREP - Franţa), Craig
Tunari nr. 1-Vlll, jud. Ilfov; hotel str. G. Hartman (Skidmore, Owings & Merrill -
Cleme nceau 11, Bucureşti; club SUA) (sept. 2005).
"American Village”, şos. Pipera-Tunari, In 2003 fondează împreună cu Attila
jud. Ilfov; de birouri şi apartamente de Wenczel şi Claudiu Toma biroul Părăsite
lux Bd. Dacia nr. 153-155, Bucureşti; Studio, în cadrul căruia desfăşoară o
ansamblu de imobile de birouri, Str. activitate diversă şi dinamică care
Nicolae Iorga nr. 13, Bucureşti; "Jolie include proiecte de urbanism, reabilitare,
Viile Mal!', şos. Iancu Nicolae 103, arhitectură de interior şi participă la
Băneasa; imobil de birouri "Edilconst”, numeroase concursuri.
Câmpina, judeţul Prahova; imobil pentru Lucrări: GTZ - Proiect cooperare
birouri şi apartamente, str. Puţul lui româno-german, Reabilitarea Prudentă
Zamfir nr. 7, Bucureşti; imobil de birouri şi Revitalizarea Economică a Cartierelor
"Asirom", Str. Verii 1-3, Bucureşti; imobil Istorice din Timişoara (2006-2009);
de birouri Str. Franzelari nr. 2, Bucureşti; Land use plan Timişoara (în colectiv);
clădiri industriale; clădiri de City Bussiness centre Timişoara (coord.
apartamente: "Lar”, Aleea Arh. Vlad Gaivoronschi); casa black on
Privighetorilor, Bucureşti, "Green white (2008-2012, Timişoara- Părăsite
Dream", bd. Poligrafiei nr. 3A, Bucureşti, Studio); black box (2010, Timişoara,
str. Ghiozdanului 22, Bucureşti, str. Părăsite Studio); bastionul Theresia,
Sevastopol 17, Bucureşti, "B28", str. Timişoara (2008).
Matei Basarab, Băneasa, şos. Nordului (R.N.)
94-96A, Bucureşti, şos. Nordului 94-96 Z,
Bucureşti, str. V. Madgearu 26A, BÂRLĂDEANU, Ion
Bucureşti, str. N. Gafencu, Bucureşti, cal. (n. 1935, corn. C.A. Rosetti, jud. Tulcea)
Floreasca 188, Bucureşti, str. Av. Studii: IAIM, dipl. 1959. A lucrat până în
Protopopescu, Bucureşti; numeroase anul 1997 la Institutul de Proiectări
parcuri rezidenţiale. Construcţii si Urbanism din Constanţa.
[**] (R.N.) Funcţii: Director Adjunct la „S.C. Pro-
Urba SRL” din Constanţa (1997-2003).
BÂLDEA, Maja Lucrări: schiţe de sistematizare pentru
(n. 06.04.1979, Constanţa şi Tulcea (1959-1967); studiu
Timişoara) de amplasare pentru Centrala Nuclearo-
Studii: Liceul Teoretic Electrică de la Cernavodă şi Hârşova
nr. 1, Reşiţa (1993- (1975); studiu de sistematizare
1997); Facultatea de teritorială a reţelei de localităţi urbane
Construcţii şi Arhi din Dobrogea (1967); planuri urbanistice
tectură, Universitatea Politehnică generale şi regulamente de urbanism
Timişoara (1997-2003); Facultatea de pentru Sulina, Babadag, I sac cea,
Construcţii şi Arhitectură, Universitatea Bas arabi, Medgidia, Cernavodă, Valu lui
Traian, Castelu, Peştera, Mircea Vodă, (în colectiv); fabrica Metalurgică

Ostrov, Adamclisi, Oltina, şi altele; detalii Tehnometal, Bucureşti (1947); proiecte
de sistematizare pentru: zona centrală industriale şi administrative pentru
Tulcea, ansamblu de locuinţe pentru industria metalurgică (în cadrul
cartierul Soveja-Constanţa, zona Institutului de Proiectări IPROMET şi al
industrială Medgidia Nord; Detaliu de IPIA).
sistematizare centru civic Albeşti [1959, [*] (O.M.)
autor); schiţă de sistematizare Sulina
[1959, coautor); centrul civic al oraşului BECU, Sterie
Negru Vodă [1959 coautor); (n. 1883, com. Perivole, Macedonia - m.
sistematizarea zonei industriale de vest 1970)
şi gara Tulcea [1960, autor); ansamblul Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură
de locuinţe gara Constanta [1960, Bucureşti, dipl. 1915.
coautor); centrul civic al comunei Istria, Funcţii: arhitect în cadrul Primăriei
detaliu sistematizare [1960 autor); oraşului Bucureşti (1915); arhitect şefia
schiţa satului colectivist Cobadin [autor); Primăria oraşului Brăila (1918); arhitect
schiţa satului Jurilovca [coautor); centrul inspector la Ministerul Domeniilor şi
civic al comunei Topraisar [coautor); 2 Agriculturii (1923); arhitect la Ministerul
machete ale centrului oraşului Constanţa Cultelor şi Artelor (1925-1943); arhitect
[în colectiv); perimetrul oraşului în cadrul Serviciului de Proiectare al
Babadag [autor); perimetrul oraşului Sfatului Popular Regional Arad.
Medgidia, [coautor); perimetrul oraşului Lucrări: biserica Madona Dudu din
Hîrşova [1960, coautor); Liceul Sanitar Craiova (v> Biserica Madona Dudu);
din Constanţa; Dispensar Stomatologic în biserica ortodoxă pentru românii din
Tulcea; Benzinării la: Cabodin, Tropaisar, Gheorgheni (1929, la recomandarea lui
Negru Vodă, Medgidia; locuinţe Nicolae Iorga); restaurarea bisericii
individuale la: Valul lui Traian, Basarabi, Sfântul Gheorghe-Vechi din Ploieşti ce
Constanţa; fântână decorativă la datează din prima jumătate a sec. XVIII
Hârşova. (1939-1942).
Premii: Premiul III la concursul pentru Concursuri: Premiul II la concursul
„Sistematizarea unei localităţi rurale” Primăriei Bucureşti; Premiul I la
[1970). concursul pentru o catedrală la Satu
[V.Ţ., R.N.) Mare; Premiul I ex aequo pentru
proiectul Prefecturii din Satu Mare;
BECIU, Gheorghe Premiul unic pentru sistematizarea fostei
(n. 1909, Bucureşti - ?) Pieţe I. C. Brătianu din Bucureşti;
Studii:FA, dipl.1939. recompensă la concursul pentru un
Lucrări: 14 imobile de Muzeu Greco- Roman în Alexandria,
locuit în Bucureşti şi Egipt; recompensă la concursul pentru
provincie (1937- Teatrul Naţional Bucureşti; recompensă
1947); locuinţe la concursul pentru Opera din Belgrad;
muncitoreşti şi cămin participare la concursul pentru Opera
de ucenici în cadrul ansamblului Uzinele din Bucureşti; recompensă la concursul
Laromet (1941); clădire birouri şi grup pentru Mausoleul Eroilor Bucureşti.
social (1944); sală de spectacole, H (R-N-)
proiectări Uzina de Aluminiu, Laromet
(1940); fabrică de armături, Laromet,
(1940); sistematizarea oraşului Tecuci
BEDEUS von 1999, este preşedintele Fundaţiei pentru

SCHARBERG, Josef Arhitectură şi Urbanism Simetria
(11.I888-?) Lucrări: extinderea Institutului de
Studii: Şcoala de Arhitectură Ion MIncu, str. Academiei
arhitectură Berlin, 18-20, Bucureşti (1970, autori arh. Elena
dipl. 1912 (arhitect Voinescu, G. Filipeanu); hotel Dorobanţi
urbanist), diplomă din Bucureşti, cu o capacitate de 530 de
recunosută în locuri (1974, autor arh. V. Niţulescu);
România, în anul bloc de locuinţe din bd. Ion Mihalache,
1933. Şi-a desfăşurat Bucureşti (1981, în colaborare cu arh. M.
activitatea profesională în Sibiu în cadrul Neagu, V. Irimescu); ansamblu de blocuri
ISPROR. între anii 1912-1950 a activat din bd. I. Mihalache, Bucureşti (în
drept arhitect liber profesionist. Funcţii: colaborare cu arh. E. Voinescu, V.
Intre anii 1950 şi 1952 a fost consultant Niţulescu); blocuri pentru locuinţe, Bd.
tehnic în cadrul Sfatului Popular Sibiu Unirii-latura nord, Bucureşti (1985-
Lucrări: orfelinatul evanghelic Sibiu 1988); în cadrul firmei proprii de
(1912-1913); arhiva săsească (1913- arhitectură (BBM Grup, asociat cu arh.
1915); cartier de locuinţe muncitoreşti Doina Butică şi arh. Moise Mathe):
Petrila, Petroşani (1922); cartier locuinţe ansamblul de locuinţe ,JLa Mesteceni" din
muncitoreşti, Mediaş (1923-1924); str. Grigore Gafencu (1998-2001);
fabrica Vitrometan (1923-1924); şcoală extindere hotel „Maj estic", Calea Victoriei
evanghelică, Constanţa (1936-1937); (1998-2002, în colaborare cu arh. Doina
biserică evanghelică, Ploieşti (1938- Butică şi arh. Moise Mathe); ansamblu
1940); Palatul Telefoanelor din Sibiu birouri „S-Park", şos. Bucureşti-Ploieşti
(1947-1948); cartier de locuinţe lângă Casa Presei (2007); ansamblu
muncitoreşti, Sibiu (1951); planuri de rezidenţial în Năvodari-Mamaia Nord
sistematizare pentru oraşele: Sibiu (2009) ; imobil de birouri „Nitesco" ,str.
(1926-1929); Câmpina (1931); Balcic Ştirbei Vodă 104, Bucureşti (2001-
(1935 în colaborare cu arh. D. Marcu); 2004); ansamblu de locuinţe, str. Ovidiu;
Constanţa (1939-1943, în colaborare cu restaurare Casa Pe traseu, Piaţa Romană,
arh. T. Rădulescu); Focşani (1940-1941, Bucureşti; ansamblu de locuinţe „City
în colaborare cu arh. T. Rădulescu); Iaşi Center" Bucureşti (2008); ansamblul de
(1948-1950, în colaborare cu arh. T. locuinţe din str. Episcop Chesarie; PUZ
Rădulescu). Cal. Victoriei (2005-2007); ansamblul
[*](O.M.) Europa Group Towers din Splaiul
Independenţei (2006-2008); hotel
BELDIMAN, Savoglia str. Mana Rosetti, Bucureşti
Alexandru (2010) ; crama Avincis de laDrăgăşani şi
(n. 1943) restaurarea conacului Dobmşa,
Studii: IAIM, dipl. Drăgăşani (2007-2011).
1967. Şi-a desfăşurat Activitate didactică: IAIM: 1972-1978,
o parte din activitate 1999-2005; UNArte (din 1994, curs de:
la Institutul Proiect Istoria Arhitecturii Moderne).
Bucureşti. Publicaţii: A coordonat apariţia în anul
Funcţii: între 1990-1999 a fost 1996 a lucrării Bucureşti, anii 1920-1940,
Preşedintele UAR, membru în consiliul între avangardă şi modernism.
UIA (1993-1999), iar între anii 1999- Concursuri: Concursul Internaţional
2002 a fost vicepreşedintele UIA. Din pentru „Sistematizarea Cartierului
Halelor din Paris” (1980). BELEA (RUŢĂ),

Premii: menţiune la concursul pentru Liliana
„Complex de ateliere de creaţie pentru (n. 15.10.1935,
artişti plastici” (1972); UAR, 1974: Bucureşti)
hotelul fost Dorobanţi; UAR, 1985: Studii: IAIM, dipl.
ansamblul de blocuri din bd. Ion 1960.
Mihalache, Bucureşti; premiul Bienalei Lucrări: spital Oneşti
de Arhitectură-Bucureşti (2002). Intr-un (1963); cinematograf
interviu realizat de arh. Franţoise Pamfil, în aer liber în cadrul parcului
în anul 2002, Alexandru Beldiman expoziţional Romexpo, fostEREN (1964),
preciza: ,Existenţa unui client, cu Bucureşti; pavilioane în cadrul Expoziţiei
dorinţele lui, cu teribila lui lipsă de Realizărilor Economiei Naţionale (1965);
cultură în domeniul arhitecturii, Casa de Cultură din Ploieşti (1969-1971,
urbanismului şi în general al artelor în colaborare cu arh. D. Gheorghe şi arh.
vizuale, trebuie luată în calcul. Este M. Mayer); teatru in aer liber în staţiunea
necesar ca arhitectul să fie şi pedagog şi Neptun (1967); sanatoriu la Căciulata
aceasta nu este la îndemâna tuturor. (1969-1972, in colaborare cu arh. V.
Cred că este nevoie să fie învăţate lucruri Lupu); ansamblu hotelier Neptim II
noi la facultăţile de arhitectură nu în (1970-1972, în colaborare cu arh. A.
ultimul rând deontologia profesională.” Grimberg Solari, S. Bercovici ş.a.); hotelul
CV-T-) Sanatoriului de Geriatrie-Otopeni (1977-
1978, în colaborare cu arh. Ş. Manolescu,
BELDIMAN, Matei C. Comşa, Şt. Lungu); complex şcolar
Studii: IAIM, dipl. 1968. Frate cu agro-industrial şi spaţii de cazare la
Alexandru Beldiman, s-a stabilit din Scorniceşti, Olt; mărirea capacităţii Sălii
deceniul 8 al sec. 20 în Franţa. înfiinţează Palatului (1985, în colaborare cu arh. R.
în 1980, la Paris, din iniţiativa arh. Matei Belea, M. Smighelschi ş.a).
Beldiman şi a istoricilor Matei Cazacu, Publicaţii: Articol Influenţa parametrilor
Paul Stalil ş.a., Comitetul pentru apărarea geometrici şi spaţiali ai construcţiilor
monumentelor istorice din România. asupra costului zonei de locuit, în
Lucrări: cămin pentru handicapaţi la Arhitectura RPR, 2/1952.
Flers în Normandia-Franţa (1984); casa Premii: UAR, 1964 (menţiune):
Loison din Saint Rigomer des Bois, Ansamblul expoziţional Romexpo EREN;
Normandia (1987); casa Leonce din UAR, 1970- Ansamblul de odihnă Neptun
Argentan, Normandia (1985); casa Saint 11 (pentru industrializare); UAR, 1972-
Rigomer des Bois, Normandia (1986); Complexul sanatorial din Căciulata; UAR,
apartamente pentru persoane în vârstă 1977- Hotel pentru Sanatoriul de
la Lisieux, Normandia (1988); hipodrom geriatrie Otopeni.
la Argentan, Normandia (1987). [*] (O.M., S.T., V.Ţ.)
(V.Ţ.)
BELEA, Romeo Ştefan
(n. 28.07.1932,
Tulcea)
Studii: IAIM, dipl.
1958; doctor în
arhitectură cu teza
„Spaţiul teatrului de
dramă contemporan'
(1973); bursa FORD pentru specializare (1964-1973, în colectivul condus de arh.

în urbanism la Bruxelles (1976). A Horia Maieu); Ministerul Industriei
parcurs stagii de pregătire documentară Chimice şi Institutul de Cercetări pentru
pentru: teatre şi săli de spectacole (în Chimia Organică, Bucureşti (1967-1969,
Statele Unite, Germania şi Austria); în colaborare cu arh. H. Maieu, R. Verona
pentru hoteluri (în Statele Unite, Fotino, I. Nămescu); sistematizarea Pieţei
Germania şi Egipt); pentru sistematizări N. Bălcescu (1967-1970); mărirea
(în Belgia, la Ford); pentru probleme capacităţii Sălii Palatului (1985, în
profesionale (în Olanda, Danemarca, colaborare cu arh. L. Belea, M.
Grecia, Italia, Iugoslavia, Libia, Liban, Smighelschi ş.a); hotel Continental,
Franţa, Austria, Spania, Elveţia şi Egipt). Constanţa (1992); renovarea Palatului
Funcţii: Arhitect la Direcţia de Studii şi Ghica din Căciulaţi (1993); reamenajarea
Proiectări din Constanţa (1957-1958), şi extinderea hotelului Capşa (1996);
arhitect şef de proiect la Institutul de hotel Hollyday Inn, Aeroportul Otopeni
proiectări „Proiect" din Bucureşti (1958- (1996); hotel „Novotel”, Calea Victoriei,
1973), Şef de atelier, asistent, şef de Bucureşti (2002 în colaborare);
lucrări, conferenţiar la IAIM (1963- extinderea Bibliotecii Academiei, bd.
1973), profesor universitar, conducător Dacia, Calea Victoriei (1992-2005);
de diplome, coordonator teze de imobil birouri „Alpha Bank", cal.
doctorat (1973-prezent) la IAIM; Dorobanţilor (1999); Cantină- restaurant
prorector şi profesor al Universităţii la Electroaparataj, Bucureşti (1972);
„Spiru Haret" din Bucureşti (1997-2001, refuncţionalizare Teatru Naţional (2008-
2009), asociat al Biroului de Arhitectură 2011); teatre şi săli de spectacole în
„Bel Studio" SRL (1994-2002), membru S.U.A., Austria, Germania şi Siria; hoteluri
al Consiliului de Administraţie al Biroului în S.U.A., Germania, Austria; invitat
de arhitectură Roinvest SA, membru al pentru dezbaterea diverselor probleme
Comitetului de conducere (1965-1989) profesionale în Olanda, Danemarca,
şi preşedinte al Fondului de Arhitectură Belgia, Grecia, Italia, Iugoslavia, Liban,
(1980-1989) din Uniunea Arhitecţilor Libia, şi ca expert în domeniul sălilor de
din România (din 1997). Membrei spectacol pentru construcţia Teatrului
corespondent al Academiei Române din Naţional din Damasc precum şi pentru
2010 . alte construcţii (hoteluri, şcoli, aerogări)
Lucrări: Sala Sporturilor din Constanţa în Franţa, Austria, Spania, Elveţia, Egipt
(1958, în colaborare cu arh. Gh. (Hotelul Sharoun el Sheik); imobil cu
Dumitraşcu, I. Grigorescu); Sala apartamente de lux şi spaţii comerciale
Palatului, Bucureşti (1958-1960, autor adiacente şi parcaje subterane Beirut,
arh. Horia Maieu, în colaborare cu arh. T. Liban (autor Avânt-Pro ject); hotelul
Ricci, I. Şerban ş.a.); complexul căminelor „Ouzoud Waterfall" Maroc (autor Avant-
studenţeşti (în colaborare cu arh. I. Project); Arenă Multifuncţională 6000
Şerban, N. Opreanu) şi cantina din locuri Tripoli, Libia (autor Avant-
Grozăveşti, Bucureşti (1963, şef de Project); Piscină Olimpică 2000 locuri
proiect arh. H. Maieu, în colaborare cu Tripoli, Libia (autor Avant-Project); Sala
arh. H. Novac); detaliu de sistematizare Sporturilor 2000 locuri Tripoli, Libia
şi blocuri în piaţa Gării de Est, Bucureşti (autor Avant-Project); Şcoli Tripoli,
(1962-1964); hotel Intercontinental (autor Avant-Project); Hotel cu Sală de
Bucureşti (1968-1970, autor arh. D. Congrese şi Conferinţe Damasc, Siria
Hariton, în colaborare cu arh. Gh. Nădrag, (autor Avant-Project).
I. Moscu ş.a.); Teatrul Naţional Bucureşti
Activitate didactică: Devenit, după profesional al arhitectului Belea putem

absolvire, asistent al profesorului arh. cita: „Sunt adeptul sculpturalităţii în
Horia Maieu, a desfăşurat o îndelungată arhitectură, al formelor care captează
şi deosebit de apreciată activitate diferit lumini şi umbre şi care pun
didactică în cadrul Institutului de probleme privitorului, obligându-1 să
Arhitectură din Bucureşti, iar din anul gândească, să reinterpreteze imaginea
1983 devine profesor de atelier, arhitecturală pe care o vede. Arhitectura
beneficiind de bogata sa experienţă prin natura destinaţiei, fiind foarte
generaţii de arhitecţi care ulterior s-au longevivă, trebuie să intre cât mai firesc
afirmat ca buni profesionişti. Prorector şi şi mai natural în viaţa comunităţii”.
profesor al Universităţii „Spiru Haret” Jr .N„ V.Ţ., S.T.)
din Bucureşti [1997-2001, 2009).
Publicaţii: A elaborat lucrarea: Desenul BELL, Ştefan
în arhitectură, construcţii şi urbanism, (n. 1905, localitatea
Bucureşti, 1962. Numeroase articole Apşa de Mijloc, în
publicate în reviste de arhitectură Ucraina de astăzi, fostă
româneşti şi străine şi dive re e conferinţe localitate a
de specialitate. Concursuri: Premiul I şi Maramureşului istoric
II pentru Sistematizarea Pieţii Unirii din -?)
Iaşi [1959); Premiul III şi Menţiune Studii; Şcoala de
pentru Sistematizarea Pieţii Unirii din arhitectură din Roma, dipl. 1933.
Focşani [1967); Proiect reţinut pentru Funcţii: A fost membru în comisia
„Complex turistic pentru tineret” planurilor de sistematizare de pe lângă
Costineşti [1975); Premiul II pentru Ţinutul Timiş (1938-1939), şef birou
„Centru Civic Ploieşti” [1959); Premiul III tehnic de sistematizare al comisiei
pentru Sistematizarea Pieţii Unirii din planurilor de sistematizare a Ţinutului
Bucureşti [1959); Premiul I pentru Someş (mai 1939-nov. 1940). A activat în
Sistematizarea unui cartier de locuinţe Comitetul de Stat pentru Arhitectură şi C
din Ploieşti [1967); Menţiune pentru onstrucţii (ian. 1953 - sept. 1956). Din
Sistematizarea Pieţii Tineretului din Iaşi; anul 1958 a activat în cadrul Ministerul
Menţiune pentru Sistematizarea Pieţii Sănătăţii şi Prevenţiei Sociale, Direcţia
Palatului Culturii din Iaşi [1965); Construcţii.
Premiul I pentru Sistematizarea intrării Lucrări: aerogara Arad (1936);
în Piteşti [1965). Participări la supraedificare spital de copii din Arad
concursuri internaţionale: sediul ONU (193 7); pavilion sugari pentru spitalul de
din Viena [1969); sistematizarea zonei copii din Arad; proiecte tip pentru şcoli
centrale din oraşul Karlsruhe [1970). primare; 11 imobile de locuit executate
Premii: în anul 1960 obţine premiul între (1936-1939); clădiri de locuit în
UAR pentru Sala Palatului- Bucureşti iar Arad; proiecte de sistematizare în Braşov
în 1962 pentru Ansamblul de cantine şi şi Arad.
cămine studenţeşti Grozăveşti, Bucureşti. Concursuri: A participat la concursul
A fost decorat cu Medaliile Muncii clasele pentru sistematizarea Pieţii Victoriei din
II şi III (1960 şi, respectiv, 1970) şi Bucureşti (menţiune obţinută în 1943),
distins în anul 2002 cu Ordinul la concursul pentru Ateneul popular
Serviciului Credincios în grad de Cavaler. Braşov (menţiune obţinută în 1948).
A primit Meritul Academic al Academiei [*](O.M.)
Române (2005) şi Distincţia Culturală a
Academiei Române (2001). Din crezul
BELLU, Constantin V. „Ana Ipătescu II" (1981, Râmnicu

(n. 1942, Constanţa) Vâlcea); alte lucrări: hotel CASCOM la
Studii: IAIM, dipl. 1966. A profesat în Olăneşti şi la Govora; bloc locuinţe în
cadrul DSAPC Constanţa. Drăgăşani; locuinţe, zona centrală
Funcţii: Din 1991 a îndeplinit diferite Călimăneşti; imobil birouri „Union"
funcţii de conducere la S.C. Proiect- Râmnicu Vâlcea; imobil birouri „Rigaco”;
Constanţaşi CNE- Prod, Cernavodă. imobil birouri .Argentina".
Lucrări: hotel cil bază de tratament la Publicaţii: articole şi studii în presa
Terchirghiol (1972, în colaborare); sediu locală şi Buletinul S.A.V.; „Tradiţie şi
politico-administrativ din Constanţa (în contemporaneitate”; „Miracolul
colaborare); bază de tratament la Eforie Râmnicului"; „Specificul arhitectural
Nord (1973, în colaborare); bază de local”; „Arhitectul-cetăţean"; „Evoluţie şi
tratament balnear la Mangalia (1975, integrare".
autor); grup şcolar de chimie la Năvodari Premii: UAR, 1983: Ansamblul Mihai
(1976, autor); ans. preuzinal al Bravu, Vâlcea; UAR, 1987: Ansamblul
Combinatului Petrochimic Midia (1977, Ştirbei Vodă, Vâlcea; premiul I - concurs
autor); ans. de locuinţe şi dotări pentru sit comercial central, Râmnicu Vâlcea
specialiştii de la Centrala Nucleară din (1993).
Cernavodă (1980 si 1982, autor); bloc de H (R N .)
locuinţe cu spaţii comerciale la parter pe
Şos. Mangaliei din Constanţa (1981, BENEDEK, Tiberiu E.
autor); proiecte de urbanism în calitate (n. 1922, Oradea - )
de şef de atelier de sistematizare la IPJ Studii: Liceul
Constanţa (1983-1990). "Kecskemeti” din
(V.Ţ.) Oradea; IAIM, dipl.
1951; doctoratul la Institutul de
BENEA, Liviu loan Arhitectura din Moscova.
(n. 17.04.1952, Tg. Ocna) Funcţii: şeful Departamentului de
Studii: IAIM, dipl. 1977. îşi desfăşoară Bunuri Imobiliare al Federaţiei
activitatea la Râmnicu Vâlcea. Comunităţilor Evreieşti din România.
Lucrări: planuri urbanistice Municipiul Lucrări: Sediu politico-administrativ
Râmnicu Vâlcea şi alte oraşe din judeţul Baia Mare (1970, şef de proiect arh.
Vâlcea, inclusiv zonele lor centrale; Mircea Alifanti, în colaborare cu arh.
blocuri de locuinţe în zonele centrale din Adrian Panaitescu, Alexandra Florian);
Râmnicu Vâlcea, Călimăneşti, Drăgăşani; sediul Primăriei şi Prefecturii din Bistriţa
vile în diverse localităţi din ţară şi în Năsăud.
Bucureşti; biserici în Titeşti, Perişani, Activitate didactică: A fost în deceniile
Iezer, Vlahiţa; case de oaspeţi la 7 şi 8 ale secolului 20, decan al
mănăstiri: Horezu, Dintr-un Lemn, Iezer, Institutului de Arhitectură Ion Milieu din
Ţigăneşti; magazine şi spaţii comerciale Bucureşti. A parcurs, prin concurs, toate
în Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti; clădiri de gradele de învăţământ: asistent, şef de
birouri totalizând peste 15000 mp în lucrări, conferenţiar, profesor; profesor
Bucureşti; amenajări interioare la la Facultatea de Arhitectură a
majoritatea obiectivelor proiectate; ans. Universităţii "SpiruHaret”.
de locuinţe şi dotări „Mihai Bravu” Activitate ştiinţifică: Arhitectura
(1981-1982, Râmnicu Vâlcea); ans. de cluburilor muncitoreşti în RPR, disertaţie
locuinţe şi dotări „Ştirbei Vodă" (1984- la Moscova febr. 1956; autorul
1985, Râmnicu Vâlcea); ans. de locuinţe Manualului Arhitectului şi a numeroase
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4-5
studii teoretice, didactice si pedagogice colaborare cu J.Schlatter; reconstrucţia

cu privire la arhitectura clădirilor Mănăstirii Bistriţa, jud. Vâlcea (1855) în
publice. colaborare cu J. Schlatter şi E.Fark;
(RN.) reconstrucţia Mănăstirii Amota, jud.
Vâlcea (în colaborare cu arh. Johann
BENIŞ (BENESCH, BENEŞ), Carol (Karl, Schlatter). S-a ocupat de canalizarea
Scarlat) Dâmboviţei, în calitate de arhitect şef al
(n. 1822, Irap. Austriac, Kmov, azi în oraşului Bucureşti.
Cehia - m. 1896, Bucureşti) Activitate didactică: profesor Ia prima
In 1875 devine cetăţean român. Şcoală de Arhitectură înfiinţată şi
Studii: studii de arhitectură la Viena. A condusă de Alexandru Orăscu.
fost adus în România în anul 1847, de Premii: Este decorat de Papă cu Ordinul
Principele Nicolae Bibescu Brâncoveanu. Sf. Grigorie pentru Catedrala Sf. Iosif.
Funcţii: membru fondator şi primul (V.Ţ., S.T.)
vicepreşedinte al Societăţii Arhitecţilor
din România (1891-1892); arhitect şef al BENIŞ, Oscar
oraşului Bucureşti în 1865. A fost (n. 186 6 -m. 1925)
membru în diferite comisiuni după 1848, Fiul arhitectului Carol Beniş.
alături de arh. Gaetano Burelly şi Studii: studii de arhitectură la Viena.
Dumitru Berindey. Lucrări: A activat în România realizând
Lucrări: Biserica Domniţa Bălaşa, proiecte pentru case particulare în
Bucureşti (1895, în colaborare cu arh. Bucureşti (vila Patzelt, Intrarea G-ral
Alexandru Hristea Orăscu, Hartman); a Chistian Teii 16) şi Bârlad, fiind multă
condus lucrările de execuţie a Catedralei vreme arhitectul şef al oraşului Bârlad.
Catolice Sf. Iosif din Bucureşti (1873- (V.T.)
1884, după proiectul arhitectului
austriac Friedrich Schmidt); BERCOVICI, Mircea
Universitatea din Bucureşti (1869, în (n. 1923)
colaborare cu arh. Alexandru Orăscu); Studii: IAIM, dipl.
Castelul Pe leş din Sinaia (în colaborare 1951.
cu arh. Johannes Schultz, Karel Liman); Lucrări: ansamblu de
proiectul unui chioşc pentru sfinţirea locuinţe, Calea Griviţei
apei de Bobotează; planul unui ansamblu (între Gara de Nord şi
de clădiri tip locuit; dotări pentru Podul Bas arab,
administraţia de moşii; magazii şi Bucureşti (1959, în
grajduri; Casele Marghiloman, str. colaborare cu arh. P.
Biserica Amzei 13-15 (1873, extinse în Focşa, M. Cepleanu, M. Vass ş.a.); bloc
anul 1889, azi Sediul Ambasadei Franţei) plombă în str. Ion Câmpineanu (1959);
(v>Ambasada Franţei); reparaţii la ansamblul de locuinţe, Piaţa Gării de
Mănăstirea Mihai Vodă (1864-1865, în Nord, Bucureşti (1960, în colaborare cu
colaborate cu arh Gaetano Burelly); arh. C. Gherghiceanu); ansamblul de
Catedrala ortodoxă Sfinţii Apostoli Petru locuinţe, lângă Mănăstirea Sf. Gheorghe,
şi Pavel din Constanţa (1883-1885) Suceava (1960, în colaborare cu arh. A.
(împreună cu Alexandru Orăscu; Iotzu şi N. Scully); ansamblul de locuinţe,
mobilierul catedralei este proiectat de Calea Griviţei (între str. Caraiman şi
arh. Ion Mincu); Azilul Elena Doamna, Piaţa Chibrit) Bucureşti (1962, în
Bucureşti (1862-1870); reconstrucţia colaborate cu arh R. Cărăuşii, C.
Mănăstirii Tismana, jud Gorj (1855) în Teodore seu ş.a.); ansamblul de locuinţe
Conţinutul acestui material nu reprezintă in îuod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 46
în Şos. Giurgiului (1963, în colaborare cu 1965 - Sistematizarea ansamblului bd. I.

arh. C. Gherghiceanu ş.a.). Şulea; UAR, 1970 - Ansamblul de odilmă
Premii: UAR, 1960: blocuri în Piaţa Gării Neptun 11 (pentru industrializare).
de Nord; UAR, 1962: ansamblul de (S.T., V.T.)
blocuri în Calea Griviţei, Bucureşti.
(S.T., V.T.) BERINDEY
(BERINDEI), Dumitru
BERCOVICI, Sully (n. 1832, Roşiori de
(n. 1924) Vede - m. 1884,
Din 1974 s-a stabilit în străinătate. Bucureşti)
Lucrări în Bucureşti: ansamblu de Studii: primul român
locuinţe P+l din cartierul Căţelu (1954, (din punct de vedere al
autor arh. Tiberiu Niga, în colaborare cu originii etnice) care a
arh. I. Antonescu, A. Dâmboianu); studiat la Şcoala de
ansamblul de locuinţe, bd. Basarabia, Arte Frumoase din Paris (1853-1859), ca
Bucureşti (1959 şi 1962, în colaborare cu elev al arhitectului Henri Labrouste, dipl.
arhitecţii T. Niga, I. Moscu, M. 1859.
Bărbulescu, M. Dâmboianu ş.a.); bloc Funcţii: Ministru al Lucrărilor Publice
plombă P+7 în str. I. Câmpineanu, (1957, (1970-1971); membru al Parlamentului.
în colaborare cu arh. I. Moscu ş.a.); sală A fost un om cu o bogată cultură, ce s-a
de sport la Uzinele Republica (1956, în implicat în organizarea învăţământului
colaborare cu arh. I. Moscu, H. artistic în ţară.
Stoic eseu); schiţa de sistematizare a Lucrări: A proiectat Conacul lui Ion
cartierului Balta Albă (1961-1962, în Ghica din Ghergani - Dâmboviţa (1870),
colaborare cu arh. N. Kepeş, N. situat într-un parc, unde a realizat şi o
Porumbescu ş.a.); ansamblu de locuinţe, capelă.
bd. Nicolae Grigorescu, Balta Albă, Cercetare ştiinţifică, publicaţii: Studii
Bucureşti (1961); ansamblu de locuinţe, artistice asupra Romei antice (1861);
şos. Giurgiului, Bucureşti (1962, în Repede ochire asupra artei bizantine
colaborare cu arh. C. Gherghiceanu, C. (1862); Artele şi cultura lor în Ţara
Alifanti ş.a); spital la Uzinele Republica Românească (1862).
(1957, în colaborare cu arh. I. Moscu); Aşa cum arată istoricul Dan Berindei,
Circul de Stat (1960-1961, în colaborare Dumitru Berindei «activează în cercul
cu arh. N. Porumbescu, N. Pruncu, C. tinerilor studenţi români apropiaţi de
Rulea); sistematizarea ansamblului din exilaţii paşoptişti, fiind unul din
bd. I. Şulea (1965, în colaborare cu arh. redactorii „Junimei Române”, unde a
N. Kepeş, M. Bărbulescu ş.a.). publicat articolul Trecutul şi prezentul,
Lucrări în ţară: arhitectura podului de atribuit multă vreme lui N. Bălcescu. [...]
la Giurgiu (1954, în colaborare cu arh. N. Reîntors în ţară s-a manifestat ca om de
Nedelescu); ansamblu turistic Neptun, cultură, scriind, între altele, în „Revista
etapa II (zona Hotelului Caraiman - Română" (Studii artistice asupra Romei
Doina) (1970, în colaborare cu arh. A. antice, Bucureşti, studiu istoric, Despre
Solari-Grimberg, L. Belea ş.a.); ansamblu arte şi despre cultura lor în ţara
hoteluri înalte (P+14) în staţiunea Olimp Românească, Repede ochire asupra
(1971, în colaborare cu arh. C. Rulea, D. arhitecturii bizantine etc.)». A fondat,
Ioanovici). împreună cu Alexandru Odobescu şi
Premii: UAR,1963 (menţiune) şi 1965 - Fălcoianu Revista Română, în care la
Ansambluri de blocuri Balta Albă; UAR, 1861 a publicat articolul Bucureşti -
studiu istoric, însoţit de schiţa planului Catargiu 15, astăzi, sediul Agenţiei
oraşului după F. I. Sulzer. In revista Naţionale de Integritate (1898) (v> Casa
Analele Arhitecturii, Berindey a publicat General Eraclie Arion); casa Grigore
numeroase studii despre starea Ollănescu, bd. Lascăr Catargiu 51 -
arhitecturii în ţară şi despre problema demolată în 1989 (1900); Palatul
restaurării monumentelor istorice. Intr- Gheorghe Grigore Cantacuzino, Calea
un studiu publicat în Revista Română, D. Victoriei 141, inaugurat în 1906 cu mare
Berindey scria: „Viitorul artistic al ţării fast, astăzi, Muzeul Naţional „George
va fi asigurat când pictorii, sculptorii şi Enescu" şi sediul Uniunii Compozitorilor
arhitecţii îşi vor da mâna pe tărâmul din România (1902, arhitectul Ion D.
artelor şi vor lucra împreună pentru Berindey a realizat această reşedinţă
cultura şi răspândirea lor". In arhitectura somptuoasă, în stil academist de factură
Bucureştilor acelor vremuri Berindey Beaux-Arts, îmbinând elemente de
remarcă: „Caracterul de fortăreţe păstrat neobaroc, neorococo, neoclasic francez şi
în mai toate edificiile şi stilul bizantin Art Nouveau); vila Vasile Gănescu, Şos.
adoptat în arhitectura civilă ca şi în cea Kiseleff 9 (1902); casa Alexandru G.
religioasă, dar modificat după gustul Florescu, str. Henri Coandă 22 (1903) (v>
epocii şi obiceele societăţii". Casa Alexandru G. Florescu); casa
(S.T., V/T.) industriaşului George Assan, piaţa
Lahovaty 9 (1904, azi, Casa Oamenilor
BERINDEY, Ion D. de Ştiinţă)(v> Casa George G. Assan);
(n. 1871 - m. 1928) casa George Solacolu, str. Visarion 8 (colţ
Fiul arhitectului cu bd. Lascăr Catargiu), clădire eclectică,
Dumitrei Berindey. astăzi demolată (1905); Muzeul şi casa
Studii: Şcoala de Arte Kalinderu, str. Dr. Vasile Sion 2 - 4
Frumoase din Paris, (1906-1908, păstrat parţial); casa amiral
dipl. decembrie 1897. Vasile Urseanu (astăzi, Observatorul
In acelaşi an, se Astronomic şi Muzeul Ştiinţelor
întorcea în ţară. Experimentale), Bd Lascăr Catargiu 21,
Funcţii: între anii 1899-1901, a fost destinat de la început a servi drept
arhitect-şef al Serviciului Tehnic al locuinţă soţilor Urseanu şi ca observator
Ministerului de Interne. A fost un astronomic (1908)(v> Casa Amiral Vasile
apreciat arhitect şi urbanist, ale cărui Urseanu); casa doctorului Ioan E.
lucrări - majoritatea eclectice, unele în Costinescu, str. Thomas Massarik 31
stil naţional (neoromânesc), neogotic, cu (1909, una dintre primele încercări de
influenţe Art Nouveau impresionează stil neoromânesc)(v> Casa dr. Ioan E.
prin armonie şi eleganţă. Costinescu); casa Eliza Zănescu, str. Emil
In 1905, este numit inspector general al Balaban 6 (1909); vila Ion Procopiu, str.
expoziţiei naţionale jubiliare din Parcul Dumbrava Roşie 5 (1911); casa general
Carol, inaugurate în 1906, pentru care a C. A. Tănăsescu, str. Dumbrava Roşie 11
proiectat Pavilionul Comisiunii Europene (1911); casa Leopold Gsur (azi, casa
a Dunării şi Pavilionul Casei Staadecker. Nicolae Titulescu), Şos. Kiseleff 47
Lucrări: In activitatea de arhitect, un loc (1911)(v> Casa Nicolae Titulescu); vila
important îl ocupă realizarea de locuinţe Maria Ioanid(i), bd. Dacia 79 (1911);
individuale, construite pentru burghezia casa Grigore Filipescu, str. N. Filipescu
din acea epocă, dintre care cele mai 40 (1911-1915) (v> Casa Grigore N.
cunoscute simt, în Bucureşti: casa Filipescu); vila Nicolae Iatan-Poenaru,
generalului Eraclie Arion, bd. Lascăr str. Polonă 2 (1912); casa Alexandru
Zamfirescu, str. Ion Slătineanu 22 construcţiei palatului este inspirată de

(1912); casa Ana Berindey, str. Maria către cele două palate Trianon de la
Rosetti 26 (1912); casa Emil Costinescu, Versailles); conacul Paul Grecianu
str. Polonă, 4 (1913)(v> Ambasada (1906) din Cioceni, jud. Prahova şi
Japoniei); casa avocatului Toma Stelian, conacul N.N. Popp (1907, astăzi
Şos. KiselefF 10 (1912) (v> Casa Toma pensiune), din Padea, jud. Dolj; biserica
Stelian); vila Hugo Staadecker, str. comunală din Comuna Miroşi şi
Dumbrava Roşie 4 (1913); casa Ion mobilierul ei, judeţul Argeş; lucrări de
Cămărăşescu, Bd. Lascăr Catargiu 39, colţ utilitate publică bucureştene: Leagănul
cu str. Gina Patriciii (1913) (v> Casa Sf. Ecaterina (1900, operă de tendinţă
Cămărăşescu); casa actriţei Marioara neoromânească), şi capela acestuia
Voiculescu, str. Spiru Haret 14 (1914); (1901), Azilul de Infirmi Regina Elisabeta
casa Emanuel şi Catherina Kretzulescu, (1902-1915), Palatul Sindicatului
bd. Dacia 15, colţ cu str. Henri Coandă Ziariştilor (1915, astăzi, Teatrul Foarte
(1914)(v> Casa Emanuel şi Caterina Mic); Palatul Administrativ din Iaşi
Kretzulescu); casa Alexandru Tărtăşescu, (astăzi, Palatul Culturii), în stil neogotic
str. Dumbrava Roşie 9 (1915); casa Ion (între 1906-1925, pe temeliile fostei
D. Berindey, str. Paris 7; casele cuplate Curţi Domneşti). Activitatea sa în
Săbăreanu-Leonida, Bd. Dacia 81 (1922); domeniul urbanismului include proiectul
casa Ana Berindey, str. Roma 14 (1923); neconcretizat pentru Planul General al
casa actriţei Maria Filotti, str. Vasile oraşului Bucureşti (1904-1906) şi planul
Pârvan 12, proiectată în colaborare cu de aliniere şi sistematizare a Craiovei
fiul său, arhitectul Ion I. Berindey (1927). (1914), realizat împreună cu inginerul M.
A proiectat imobilele de raport Ion ColeaniL Din arhitectura funerară
Sterian (1914, Piaţa Pache Protopopescu proiectată de I.D. Berindey, menţionăm:
9) şi Margot Orăscu (1915, str. Franceză Cavoul colonelului P. Macca, la
19-21); hipodromul de la Băneasa, Mănăstirea Pasărea (1906), Capela
demolat în 1956 (1905, proiectat pentru familiei Toma Stelian, în cimitirul Bellu
a adăposti 5000 de spectatori. Copertina (1907) , Cavoul familiei Poroineanu, în
era susţinută de ferme metalice care cimitirul Bellu (1908) şi Mausoleul Toma
ieşeau 10 m. în consolă, soluţie Stelian (1923-1924), în cimitirul Bellu
constructivă îndrăzneaţă pentru acea Activitate didactică: în anul 1900, a fost
vreme). Hipodromul a reprezentat un loc însărcinat de C.C. Arion, ministrul
de mare atractivitate pentru bucureşteni, educaţiei şi al artelor frumoase, să fie
pavilionul tribunelor fiind edificiul cel profesor la Secţia de Arhitectură a Şcolii
mai spectaculos al acestuia. In ţară, de Belle-Arte din Bucureşti. în anul 1906,
proiectează: casa Manissalian, în în revista Arhitectura nr. 1, Berindey
Constanţa (1905, bombardată pe scria: „Dacă muzica este arhitectura
3.08.1941 şi demolată); extinderea, sufletelor, arhitectura este muzica
decorarea şi restaurarea casei Nicolae P. sufletului? Deci cum sunetul dezacordat
Romanescu (Calea Unirii 57, Craiova) izbeşte auzul nostru producând o
devenită Casa Universitarilor (1903- impresie neplăcută sufletului nostru, nu
1907) şi vila Alexandru Poe naru, Craiova mai puţin ar trebui să fim surprinşi de
(1908), str. Eugeniu Carada, 10; Palatul liniile nearmonioase ale unei clădiri”. Ion
de la Fio re şti, la comanda lui Gheorghe D. Berindey rămâne unul dintre cei mai
Grigore Cantacuzino (început în 1911, prolifici şi apreciaţi arhitecţi români din
acesta nu a apucat să fie mobilat şi locuit primele trei decenii ale secolului al XX-
şi este astăzi, în ruină. Decoraţia lea. (S.T.)
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 4-9
BERINDEY, Ion I. Enescu 7/ intrarea Biserica Albă (1937);

(n. 1899 - m. 1981) bloc de locuinţe, str. Xenopol 3 (1937);
Provine dintr-o imobil bancar, str. Batistei 25 (1939), azi
familie de arhitecţi, sediul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
atât tatăl (Ion D. începând din anul 1935, timp de aproape
Berindey), cât şi 30 de ani, a lucrat în cadrul Institutului
bunicul său, Dimitrie „Proiect Bucureşti” în colectivul de
Berindey, fiind elaborare şi actualizare succesivă a
arhitecţi. Planului de Sistematizare al Oraşului
Studii: Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. A fost membru in comitet pt.
Paris, dipl. 1924. planul sistematizare Bucureşti 6 ani,
Funcţii: O perioadă a fost Arhitect Şef al director tehnic al Eforiei Spitalelor Civile
Eforiei Spitalelor Civile, realizând 1940-1947, proiectant la IPCU, Palatul
amenajări la spitalele: Colentina, MGCL, Combinat Narujea, locuinţa Bicaz,
Filantropia, Colţea şi Grigore garaje troleibuze Hunedoara.
Alexandrescu. A ocupat funcţia de Concursuri: In anul 1936 a obţinut
arhitect-urbanist, inginer la PMB din Premiul I la concursul pentru „Biserica
1936; a fost director tehnic Soc. Locuinţe din Parcul Domenii”.
Comunale 1947-1949; şef serviciu [*] (O.M., V.Ţ.)
planului MAI dep. gospodării comunale
1949-1950; consilier tehnic Ministerul BERINDEI, Ion
Gosp. Comunale 1950-1951. A fost (n. 1947, Bucureşti - m. 2009)
arhitect proiectant şef la IPCE între anii Studii: a început să studieze arhitectura
1951-1953. în anul 1964 la Institutul de Arhitectură
Lucrări: Palat Administrativ din Iaşi (în din Bucureşti, întrerupând studiile în
colaborare cu arh. Ion D. Berindey) şi la anul 5, când a hotărât să emigreze, mai
casa Maria Filotti din Bucureşti (în întâi în Suedia şi apoi în SUA. Aici şi-a
colaborare cu arh Ion D. Berindey); continuat studiile obţinând diploma de
dintre cele 75 de case particulare arhitect a Universităţii din Minnesota, în
construite se pot remarca cele din anul 1973. După anul 1990 şi-a terminat
Bucureşti: bd. Dacia 25A şi 31-33; str. M. studiile şi la Bucureşti, susţinând
Eminescu 7; str. Batistei 28; str. Paul proiectul de diplomă în anul 1992. A
Greceanu 39. Tot în Bucureşti a realizat lucrat ca arhitect Ia Boston şi
în deceniul 4 al sec. 20, numeroase Mineappolis, apoi la Roma, Canton şi
lucrări reprezentative ca: Banca Taiwan.
Ardeleană, str. I. Ghica, 5 (v> Banca Lucrări: în Puerto-Rico a realizat
Ardeleană); Camera de Muncă, str. lucrarea sa preferată „Conservatorul
Calomfirescu; Hotel Turnu Serverin; Naţional de Muzică”, unde a îmbinat
Garaj Dorobanţi; Palat Sovrom Asigurare, pasiunea pentru arhitectură cu cea
str. Doamnei; bloc de locuinţe, bd. Dacia pentru muzica de jazz. Timp de 6 ani, din
38 (1934); bloc de locuinţe, bd. L. anul 1978 a lucrat la firma de arhitectură
Catargiu 15A (1940); imobilul modernist condusă de Hugh Stubbins din Boston,
pentru Dinu Bratianu S+P+3 bd. L. unde a fost implicat în proiecte mari ca:
Catargiu 43; bloc de locuinţe, bd. Hotelul Mariott din Copley Square-
Magheni 30; imobilul Crucii Roşii, str. Boston şi Banca Naţională din Kuweit.
Biserica Amzei 29; imobilul „Societatea (V.Ţ.)
Naţională" ş i,Asigurarea Română", str. I.
Ghica nr. 5 şi 7; bloc locuinţe, str. G.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. S0
BERINDEl, Marius (1885-1886), azi Institutul Politehnic

(n. 1950, Câmpia Bucureşti; modificări interioare la
T urzii, jud. Cluj Teatrul Naţional din Bucureşti (1897) şi
Napoca) completarea acestuia cu anexe pe str.
Studii: IAIM, dipl. Câmpineanu (1898). Despre Palatul
1975. Băncii Naţionale din Bucureşti, arh. Ion
Lucrări: staţie de Mincu spunea: „este o lucrare
transport interurban desăvârşită, faţada principală fiind chiar
şi semnale de intrare superioară interioarelor prin
în oraşele din jud Caras Severin; Casa admirabilele ei proporţii, prin caracterul
Tehnicii în Tg. Jiu; mobilier urban; staţii de bancă ce i-a imprimat, prin studiul
transport în comun. A colaborat la impecabil al elementelor care o compun,
realizarea studiului de restaurare a variate şi totuşi dând o perfectă unitate
cetăţii Slinmic, jud. Sibiu. ansamblului, ca şi prin fineţea şi
Activitate didactică: A activat drept rafinamentul de studiu excepţional al
colaborator al catedrei de mobilier şi detaliilor”.
ambient din Institutul de Arhitectură şi Lucrări în Franţa: Banca Franco-
urbanism "Ion Mincu” Elveţiană din Paris (1885); Opera din
[*][O.M.) Montpellier (1888); Podul Alexandru al
III-lea din Paris (1900); Accese la staţiile
BERINDEl, Radu de metrou din Paris (1904).
(n. 24.06.1915, Bucureşti-m. 20.05.1975) Premii: A fost decorat în anul 1891 cu
Studii: FA, dipl. 1940. Ordinul Coroanei Regale din România.
Lucrări: Fabrica de ghete ,Tarata" (V.Ţ.)
Bucureşti (1943); Centrale telefonice la:
Bacău, Rm. Sărat şi Sibiu (1943-1947); BERTHET, Jules
fabrica de crem ghete „Bata” din (n. 1848, Elveţia - m. 1899)
Bucureşti, 1946-1947; Grupul Şcolar Studii: Şcoala de Arte Frumoase din
pentru Construcţii, şos. Mihai Bravu, Paris, dipl. 1873.
Bucureşti (1950); Şcoala Profesională de Funcţii: In anul 1886 a fost numit
Construcţii Galaţi (1950); ansambluri arhitect în cadrul Serviciului Tehnic al
rezidenţiale în Petroşani (1953-1956). In Primăriei Oraşului Bucureşti.
anul 1948 participă la întocmirea Schiţei Lucrări în Bucureşti: casa Dr. Nicolau,
de Sistematizare a oraşului Turnu str. Boteanu, lângă Biserica Boteanu;
Severin. casa Oteteleşanu, str. Biserica Amzei 23,
(V.Ţ.) stil neogotic (1890); casa din str. General
Angelescu 14, stil eclectic; case pe str.
BERNARD, Cassien Icoanei şi str. N. Filipescu; Casa
(n. 1848, Franţa - m. 1926) Grădişteanu- Ghica, Calea Victoriei/str.
Studii: Şcoala de Arte Frumoase din N. Iorga (1884), modificată în anul 1897
Paris, dipl. 1876. Lucrări în România: de arh. Constantin Băicoianu (a fost
Palatul Băncii Naţionale, str. Lipscani 25 redecorată în interior) (v> Casa
(1884-1888) (v> Banca Naţională a Grădişteanu Ghica); casa Cesianu, str.
României), în stil eclectic, de a cărui C.A. Rosetti 5, stil eclectic (1893); casa
execuţie s-au ocupat arh. Albert Galeron, Butculescu, str. C.A. Rosetti 33, stil
care era stabilit în Bucureşti în acel timp neogotic (1887); refacerea imobilului cu
şi arii Grigore Cerkez; Şcoala Naţională Pasajul Român, Calea Victoriei 53-55
de Poduri şi Şosele, str. Polizu, Bucureşti (1899), imobil distrus în anul 1963 prin
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. S I
construirea blocului cu magazinul anul 2008 cel despre „Experimentul

„Muzica". Căţelu"; Cuvinte de folos pentru cei ce fac
(V.Ţ.) biserici (împreună cu arh. Augustin Ioan,
Alexandro Nancu). în anul 1986,
BERTUME proiectul său „Locuinţă unifamilială din
(CARANDINO), lemn" a fost reţinut la Târgul
Gabriela Internaţional al Lemnului de la
(n. 1924, Bucureşti) Klugenfurt, Austria.
Studii: IAIM, dipl. Concursuri: menţiune la selecţia
1949. naţională pentru „Tsukuba-85";
Lucrări: sistema REVOLVING HOUSE FOR
tizare Braşov (1957); EVERCHANGING LIV1NG (locuinţa
sistematizare Fiii evolutivă), 1985; medalia de argint,
peştii de Pădure (1957); premiul special al oraşului Toulouse la
sistematizare Oţelul Roşu (1952); INTERARCH 85; medalia de bronz la
sistematizare Popeşti proiect (1952); IFYA'85; 3 premii la Bienala de
sistematizare Vulcan (1952); 2 imobile Arhitectură de la Sofia, 1985, cu
de locuit la Cernavodă (1953). proiectul „Studiul pentru oraşul în era
[*](O.M. postindustrială"; IN THE SAME TIME,
THE SAME PLACE (în acelaşi timp, în
BEZNILĂ, acelaşi loc), 1987; premiul al III-lea la
Gheorghe IFYA'87; selecţionat pentru expoziţia
(n. 1932) finală la Concursul Internaţional de
Studii: IAIM, dipl. Design de la Osaka, Japonia cu suita de
1967. afişe „Nefumători-Fumători”, 1989;
Lucrări: staţiile de menţiune la concursul dezbatere
metrou Piaţa Unirii „Gânduri despre Casa Poporului", 1991;
1 şi 2 Bucureşti menţiune la concursul internaţional
(1979, 1985), Nicolae Grigorescu 1 „Bucureşti 2000", 1996; premiul II la
(1981) şi 2; tronsonul Bucureşti Noi- Concursul pentru „Catedrala
Străuleşti (şef de proiect complex). Patriarhală", 2002.
Premii: UAR, 1979: arhitectura staţiilor Premii: Obţine premii din partea
de metrou din cadrul tronsonului 1, revistelor World Architecture şi Building
Magistrala I; Premiul Academiei, în anul Design. Menţiunea Uniunii Arhitecţilor,
1981, pentru arhitectura staţiilor de Menţiunea Uniunii Scriitorilor,
metrou. Menţiunea Uniunii Muzicienilor,
(V.Ţ.) Menţiunea Uniunii Artiştilor Plastici,
Menţiunea MLPAT.
BICIUŞCĂ, Florin [**] (V.Ţ., R.N.)
(n. 1957, Bucureşti)
Studii: IAIM, dipl. BILCIURESCU, Liana
1984. (n. 1937-U 1.1997)
Activitatea didactică: Studii: IAIM, dipl.
cadru didactic IAIM 1959. Şi-a consacrat
din 1990 (din 2002, activitatea în domeniul
confrenţiar). restaurării monu
Cercetare ştiinţifică: In anul 2004 a mentelor istorice
publicat studiul „Uitatul în Cetate", iar în (specializare UNESCO
la Roma). BIVOLARU, Mircea

Lucrări: restaurarea Mănăstirii Traian Muşat, T
Văcăreşti (1973-1977); proiect pentru (n. 26.02.1950)
reconstruirea Mănăstirii Văcăreşti Studii: IAIM., dipl
(1991, în colaborare cu arh. N. Auner); 1968
alte restaurări: biserica reformată din Activitate
Cluj, ansamblu Târguşor, Mănăstirea profesională:
Snagov, Palatul Voievodal Curtea Veche, cercetare-
Palatul de Justiţie din Bucureşti, Castelul proiectare în
Bran, Mănăstirea Comana, biserica Stelea industria lemnului,
din Târgovişte, cetatea Poenari-Argeş, proiectare construcţii, activitate
mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti, didactică universitară.
Vechea Universitate (Palatul Calimachi) Lucrări: Locuinţe individuale: locuinţa
din Iaşi, biserica Stavropoleos din fam. Dan Nicoara - Bucureşti- (1996);
Bucureşti, ansamblul rupestru Basarabi- locuinţa fam. MirceaPopa - Tamasi
Constanţa, casa Hirscher din Braşov (şef Corbeanca (1995); sediu "STIMATIMEX"
pr. arh. E. Greceanu). Tamaşi (1994); locuinţa fam. Viorel
Publicaţii: Criteriile şi parametrii Stoian - Corbeanca- (2000); locuinţa
modernizării fondului vechi construit şi familială FI. Binciu- Otopeni - (2000);
folosirii raţionale a investiţiilor (1981, extensie sediu AXIMEX- Bucureşti- 1998
studiu în colaborare cu arh. M. Miu, A. (neexecutat); restaurare şi modificare
Cara Thasse, I. Cumpănaşu ş.a). apartament T. F. Lucutar- Bucureşti
Premii: UAR, 1972: restaurarea (1996); reconversie şi extindere imobil
ansamblului rupestru Basarabi; UAR, din str. Al.Sihleanu - Bucureşti - (1999);
1982: criteriile şi parametrii locuinţe familiale în Pipera, str. Drumul
modernizării fondului vechi construit şi Potcoavei- (1999); reconversie imobil de
folosirii naţionale a investiţiilor (studiu). locuit în Pipera, str. Drumul Potcoavei-
(V.T., R.N.)" (2010-2013); locuinţa fam. Văduva - corn.
Silişti- (2011); locuinţa fam. Nicolae-
BILEK, Franz Tunari - (2012); locuinţe unifamiliale în
(n. 1876 - m. 1930) corn. Frumuşani- (1998) şi Glina - (2001
Arhitect cu şcoală germană. amenajări, decoraţii şi mobilier nava de
Funcţii: A lucrat mult timp la Craiova, pasageri cu regim de protocol
unde a deţinut funcţia de arliitect şef al "MUREŞUL", (1677-1986); amenajare
oraşului. interioară şi mobilier a zonei de protocol
Lucrări: Teatrul din Caracal (1896- a "navei amiral" MĂRĂŞEŞTI, (1981-
1901). A urmărit lucrările de execuţie la 1983); amenajări interioare şi mobilier la
Banca Comerţului din Craiova proiectată navele de protocol guvernamental
de arh. Ion Mincu. "EGRETA" şi "SNAGOV"-1983; amenajări
(V.Ţ.) interioare nava de pasageri fluvială
"STEAUA DUNĂRII"- (1984); mobilier
sala de şedinţe a Senatului României
(2005); mobilier sala de şedinţe a Curţii
Constituţionale a României (2011):
mobilier şi decoraţii pentru restaurante
din Moscova şi Kiev- (1978-1980);
mobilier hotelier in Poiana Braşov şi
Mamaia-(1976-1982); modele de
mobilier pentru fabricaţie industrială - colaborare cu Paul Lukez architects).

(1958-1990); mobilier unicat privat [* *] (R.N.)
(1992-2014): amenajări de expoziţii
naţionale şi internaţionale (1973-1986). BLANC, Louis Pierre
Lucrări publicate: Articole în revistele (n. 1860, Geneva - m.
Mobila, Foresta, Arhitectura, Normativ de 1903)
dimensiuni mobilier Studii: Şcoala de Arte
Premii: UAR 1981 pentru amenajări Frumoase din Paris,
interioare şi mobilier, distincţie de merit dipl. 1883. A venit în
din partea Comandamentului Marinei România în anul
Militare Române. 1885 şi a activat aici,
Activitate didactica: asistent întreaga sa viaţă, fiind căsătorit cu Irina
universitar la USH, Facultatea de (n. A. Berindey), verişoară a arhitectului
Arhitectură în perioada 2006-2010, Ion D. Berindey, Doamnă de Onoare a
asistent universitar la UAUIM din 2008- Reginei Maria. Lucrările sale de factură
pânăîn prezent. clasică constituie prezenţe remarcabile
(prin bunăvoinţa dl. arh. Mircea ale Bucureştilor de la sfârşitul secolului
Bivolarii) al 19-lea.
(G.P.) Lucrări: Facultatea de Medicină Carol
Davilla, Bucureşti (1895-1902);
BINA, Vlad Ministerul Agriculturii şi domeniilor, bd.
Studii: IAIM, dipl. 1990; Universite de Carol I, Bucureşti (1895); proiect pentru
Rouen, Ecole d'Architecture (Diplome Primăria Oraşului Bucureşti (1895, în
universitaire d'etudes superieures colaborare cu George Sterian şi Giulio
specialises); maşter la Pratt Institute Magni); Institutul de Bacteriologie „V.
(1992-1994). Babeş", Splaiul Independenţei Bucureşti
Funcţii: Din 2001 este director tehnic - (1889); case în Bucureşti: casa Pictor
scenografie digitală la ESC entertainment Mirea, şos. Kiseleff, casa Take Ionescu,
Alame da, CA. str. Take Ionescu 25A (1897); casa
Lucrări: decoruri digitale, design cadraj Nicolae Filipescu, str. Batistei 13 (1888-
camera, design lumini /culoare, animaţie 1890)(v.> Casa Nicolae Filipescu); casa
cameră pentru „Matrix Reloaded” Lahovari, Calea Dorobanţilor 39 (1889);
(Warner Bros. 2003), „Matrix casa Hermann Spayer, str. Batistei 24A
Revolutions" (Warner Bros. 2003), (1900, completată în 1907, după
„Catwoman" (Warner Bros. 2004); moartea arhitectului de arh. Ion D.
designul şi decorurile virtuale pentru Berindey cu grajd, sere etc.)(v> Casa
serialul de televiziune bazat pe „The Hermann Spayer). Este autorul
Book of Pooli"; scenografie (design, Universităţii din laşi.
modelare, lumini / culoare, cadraj); Concursuri: Premiul I la Concursul
2D/3D 16x9 producţie pentru Expo 2000 pentru „Gara Centrală din Bucureşti"
(Hanovra); proiect multimedia bazat pe (1893); Premiul III (împreună cu arh. I.
un film lansat în 1997 (The Crow - City Mincu) la concursul pentru Camera
of angels); modelare 3D, detalii Deputaţilor (1890).
construcţie pentru Proiectul Arterei Distincţii: Louis Pierre Blanc a fost
centrale din Boston, MA (1994-1995, în decorat cu Steaua României şi a fost
colaborare cu Paul Lukez architects); ofiţer al Ordinului „Coroana României".
modelare 3D, design urban-Piaţa (V.Ţ., S.T.)
primăriei din Boston (1994-1995, în
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sec. XIX, XX, XXI) literele A C
BLEBEA, Constantin principal şi internat), decoraţiuni

(n. 1938, Constanţa) interioare în Restaurantul Select din
Studii: IAIM, dipl. 1961. Bacău (1978), decoraţi mii interioare în
Lucrări: între anii 1961-1964 [în cadrul restaurantul Parcul Trandafirilor din
DSAPCU Bacău): magazine generale în Bacău, decoraţiuni interioare bar şi
Tg. Neamţ, sediul trust Foraj Moineşti, restaurant Pasaj în Bacău, amenajare
Prosectura spitalului din Bacău, Primăria interioară birouri Socalp în Bacău,
din Moineşti, blocuri P+10 în Piaţa Gării amenajare interioară birouri Direcţia
din Bacău [coautor), maternitatea din comercială Bacău, motel Buhuşi, locuinţa
Bacău [coautor), complex comercial particulară în Calea Moldovei.
Aviator în Bacău [coautor), detaliu de Premii: UAR, 1964: maternitatea din
sistematizare a cartierului URA din Bacău.
Bacău [şef de proiect); între anii 1964- [*](R.N.)
1968 [în cadrul DSAPC Suceava şi ISPH
Bucureşti): atelier mecanic la BOBOC, Constantin
Hidrocentrala Vidraru, jud
[autor), motel cu restaurant Haţeg, jud.
Hunedoara
sistematizare
[autor),
comuna
proiect
Borşa,
Argeş
de
jud.
$ (n. 1928)
Studii: Facultatea
Arhitectură din Leningrad,
dipl. 1956.
de
Suceava [autor), amenajare complex Lucrări: cămin nefamilişti

UJCM Suceava [autor), locuinţa în Baia de Arieş (1956-1957); şantier
particulară P+l în Bucureşti [autor); Valea Călugărească şi Scăeni (1957-
între anii 1968-1975 (în cadrul IPJ Bacău 1958); fabrica de prefabricate Progresul
şi IPC Bacău): Casa de Cultură Roman, (1958-1960); sistematizare Turnu
magazinul general central în Buhuşi, Măgurele, Titu (1960-1961, pentru
imobil birouri URA în Bacău, hotel Perla D.S.A.P.C. Bucureşti); moara Olteniţa
în Slănic Moldova, sala de atletism în [1961-1963, pentru I.S.P.A). (V.Ţ.)
oraşul Roman, pavilion fizioterapie la
Slănic Moldova, Casa de Modă în Bacău, BOCAN, Dragoş
bloc turn cu 24 de niveluri în Bacău, (n. 1977)
spital cu 650 de paturi în Bacău, complex Studii: Facultatea de Arhitectură din
comercial Orizont în Bacău, complex Timişoara, dipl. 2001.
comercial Cremenea în Bacău, detaliu de Lucrări: Şi-a făcut ucenicia în câteva
sistematizare a zonei de N-V a oraşului birouri de proiectare unde a colaborat la
Bacău, sistematizarea cartierului întocmirea proiectelor: Reconversia
Dămiăneşti din Piatra Neamţ, decoraţii clădirii de birouri CFR Marfa din
interioare în Cofetăria Nufărul din Bacău, Timişoara şi Reconversia imobilului
magazinul general în Cleja, magazinul Euro Shopping Center, Timişoara. Din
general în comuna Schei, jud. Botoşani, anul 2004 şi-a înfiinţat propriul birou de
magazinul general în Poiana Teiului, jud. proiectare, împreună cu soţia sa, arh.
Neamţ, sediu administrativ în Tg. Neamţ, Cătălina Bocan realizând: imobil birouri,
magazinul general în Agnita [jud Sibiu); Calea Aurel Vlaicu din Arad; imobil
între anii 1975-1992 (în cadrul societăţii locuinţe, str. Ghiba Birta din Arad;
Socalp din Bacău şi Direcţiei Comerciale locuinţele: Aron, Stamoran, Miclăuş,
a jud Bacău): decoraţiuni interioare în Amafteesi, Ferenczi, Sulincean, Vârşan,
Restaurantul Bistriţa din Bacău (1969, Betegh; casa Groza din Arad; amenajări
1988), decoraţiuni interioare în interioare de birouri sau magazine în
Restaurantul Decebal din Bacău (salon Arad şi Timişoara. (V.Ţ.)
D icţionar al arh itecţilo r rom âni ( s e C . XIX, XX, XXI) literele A-C
BOCĂNEŢ, Bogdan iar între anii 1971-1973 la Timişoara.

(n. 1952, Bucureşti) Activitate didactică: In anul 1973 a fost
Studii: IAIM, dipl. 1976. Până în anul selecţionat în Programul ONU, pentru
1980, când părăseşte România şi se ţările în curs de dezvoltare fiind până în
stabileşte în Olanda, a lucrat la Institutul anul 1986 angajat cadru didactic la
de Proiectare pentru Industria Uşoară Facultatea de Arhitectură a Universităţii
(1PIU) din Bucureşti. In Olanda lucrează din Constantine (Algeria).
la câteva firme din Amsterdam, ultima Concursuri: Revenit în anul 1986,
colaborare fiind cu arhitectul pentru scurt timp în Romania, după
Veenendaal. câştigarea unui concurs pentru Casă de
Lucrări: Primăria din Amersfoort; Cultură şi Bibliotecă în Alger-Vest,
Complex de birouri şi spaţii părăseşte definitiv România şi se
expoziţionale „Cap Genuni" din Utrecht stabileşte în Canada la Ottawa, reuşind în
(2001); imobilul de birouri Westerstrete anul 1998 să devină membru al
din Utrecht. Institutului de Arhitectură American
Premii: Premiul 11 pentru Pavilion pe (A.I.A.). în anul 1994, la concursul
marginea unui lac, Forbokrommenie organizat de Uniunea Arhitecţilor din
(1987); Premiul II pentru Telematica Ontario (Canada) pentru un Pavilion
2025- o viziune asupra oraşului Temporal’ al Canadei la Bienala de la
Amsterdam (1988); Premiul III pentru Veneţia, a prezentat un proiect în care
Planul director pentru staţia de cale forma construcţiei face trimitere la
ferată districtuală Tilburg-1991, în frunza de arţar, simbolul Canadei.
colaborare cu arhitecţii Alex Colpacci şi (V.Ţ.)
Alexandru Mic lese u
(V.Ţ.) BODNĂRESCU, George
(n. 1921)
BOCEANU, Ion Studii: IAIM, dipl 1954. A lucrat Ia
(n. 1906, Câmpina- m. 1984?) Institutul de Cercetare şi Proiectări
Anul absolvirii: 1933. Electrotehnice.
Lucrări: vile, str. Atena 7 şi 7A (1936) şi Funcţii: In 1951 a fost şef al secţiei
str. Atena 8 (1938), Bucureşti; vilă la tehnice la întreprinderea Locuinţe şi
Brebu (1937); vilă, Aleea Zoe 7A, din Localuri Bucureşti. Din 1952 a fost şef
Bucureşti (1936); bloc de locuinţe, bd. colectiv proiectare D.E.P.E.T. din cadrul
Brătianu, str. Doamnei, Bucureşti (1935); M.E.E. La I.P.C.I. a fost arhitect proiectant.
vila Dr. Philippide din Câmpina (1934); Lucrări: dispensare în Ilfov (1942-
vila, str. Av. Stâlpeanu 13, Bucureşti 1943); bloc de locuinţe pe str. Schitu
(1933); sală cinematograf la Ploieşti; Măgureanu (1947, în colaborare); Parc
bloc de locuinţe, bd. N. Bălcescu 32, de cultură şi odihnă fost I.V. Stalin din
Bucureşti (1937). Din anii 1960, a lucrat Bucureşti (1950, împreună cu arh. Vişan
la Institutul de Proiectare din Ploieşti. şi Orăşanu); 10 hale de fabricaţie, 2
(V.Ţ.) ansambluri industriale (1951-1953).
[*](O.M.)
BODEA, Horea Florin
(n. 1942, Arad) BODNĂRESCU, Ileana
Studii: IAIM, dipl. 1965. (n. 1920 -m. 1987)
Lucrări: hotelul Astoria din Arad (în Lucrări: restaurarea de monumente
colaborare cu arh. Milos Cristea). Intre istorice: Cetatea Rupea, Râşnov, Suceava,
anii 1968-1971 a fost arhitect la Buzău, Putna, Palatul Cuza din Iaşi (Muzeul
Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniimii Arhitecţilor din România Pag. 56
Unirii); şantiere Cozia, Govora; BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS,

amenajări oficii poştale şi centrale Bruxelles din 2007.
telefonice în cadrul I.S.P.C. [Ministerului Lucrări: Sediul firmei BOGDAN & VAN
Poştelor şi Telecomunicaţiilor, 1951- BROECK ARCHITECTS, Quai au Foin 55,
1953). Din 1951 a lucrat la LP.B. Bruxelles, Belgia [2009); Academia de
[*][O.M.) Media şi Design „Mina C. Genk”, Belgia
[2010); ansamblu de vile, str.
BOENGIU, Dan Bererurului din Leuven, Belgia [2010);
Mircea sediul Atelierelor Căilor Ferate din
(n. 1944) Leuven [2010); extinderea şi
Studii: IAIM, dipl. reorganizarea Universităţii Catolice din
1970. S-a specializat Leuven [2007).
în amenajări Activitate didactică: Cadru didactic la
interioare şi mobilier. K.U. Leuven, ASRO [Departmentul de
Lucrări: amenajări Arhitectură şi Urbanism) şi European
interioare pentru: Maşter o f Urbanism.
vile speciale în Neptun şi Olimp, hoteluri Publicaţii: 2002- corespondent
în Predeal, Banca Naţională, Banca eutopean oficial al revistei Arhitectura.
Chrisovelloni, dotare Hotel Mangalia, Premii şi concursuri: 2003 - câştigător
restaurante, cofetării, braserii, vile, case al concursului EUROPAN 7, Pămu,
de vacanţă în zona Saturn, Venus [1969- Estonia.
1971). In anul 2010 a obţinut la Bienala de
[prin amabilitatea d-lui Dan Mircea Arhitectură, locul 1 la secţiunea
Boengiu) Arhitectura>1000 mp şi medalia
[*](O.M.) Preşedintelui UAR, iar în anul 2011 a
făcut parte din Juriul Anualei de
BOGDAN, Oana Arhitectură din Bucureşti.
[n. 9.12.1977, Două proiecte nominalizate la Mies der
Sighişoara) Rohe Award 2011, Premiul Uniunii
Stabilită la Bruxelles. Europene pentru Arhitectură
Studii: UAUIM, dipl. Contemporană
2003, calificativ Două proiecte nominalizate la Benelux
magnacum laudae. Trofee Thermisch Verzinken 2011.
Dipl. în 2001 la K.U. Leuven, ASRO [V.Ţ., S.T.)
[Departmentul de Arhitectură şi
Urbanism). BOGDĂNESCU, Zeno
Dipl. în arhitectură, în 2002 la Henry van [n. 1955)
de Velde Institute of Architecture, Studii: Institutul
Antwerp. Politehnic din
Burse Tempus în 1999 - Fachhochschule Timişoara, Secţia de
Regensburg, Germania şi Erasmus, în Arhitectură dipl.
perioada 1999-2000, la K.U. Leuven, 1981 [IAIM); Institutul de Artă Teatrală
ASRO. şi Cinematografie din Bucureşti [studii
2004-2007 - Director al BLU-net postuniversitare, specialitatea Regie Film
[building landscapes and urbanism de Animaţie), dipl. 1985. Până în anul
fietwork], Barcelona. 1990 a lucrat ca regizor la Studioul
Funcţii: Intre 2001-2007 este Arhitect la Cinematografic „Animafilm” din
VBmarchitects, Leuven. Director la Bucureşti. Din anul 1992 s-a asociat cu
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) literele A~C
arh. Dan Marin în cadrul firmei de BOGOESCU, Bogdan

proiectare „Total Design”. Traian
Lucrări: amenajarea interioară a (n.1945)
Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti Studii: IAIM, dipl.
(1996); Extinderea birourilor Leo 1969.
Burnett, str. Monetăriei Bucureşti Funcţii: şef proiect
(2002) ; reprezentanţa „Dacia”, Calea complex la Institutul
Floreasca, Bucureşti (2002); sediul Proiect Bucureşti
Uniimii Arhitecţilor, str. Dent. Dobrescu, (1969- 1980); şef colectiv arhitectură la
Bucureşti (2004). Institutul Proiect Bucureşti (1980-1986);
Activitate didactică: Din anul 1991 a arhitect şef adjunct al municipiului
devenit asistent în cadrul Institutului de Bucureşti (1990-1991); arhitect şef al
Arhitectură din Bucureşti, ajungând în municipiului Bucureşti (1991-1992); iar
anul 2008, Decan al Facultăţii de din 1992 este administratorul firmei
Arhitectură. Din 2012, este Rector al personale. Este membru în Comisia
UAU1M. Tehnică de Urbanism şi Amenajarea
Publicaţii: Spectacolul Arhitecturii Teritoriului, Primăria Sector 2;
(2003) , în care ar h. Zeno Bogdane seu vicepreşedinte al OAR - Filiala Bucureşti;
este de părere că: J n arhitectură, ide ea membru al Consiliului Naţional al OAR.
desenată este scheletul pe care Lucrări: sistematizare B-dul Decebal,
continuarea proiectării va pune toate str. Dristorului, Th. Speranţia, şos. Mihai
elementele necesare pentru ca obiectul Bravu, Bucureşti; sistematizare centru
rezultat să poată să aibă o existenţă Titan, Bucureşti; P.U.Z.- zona Lacul
autonomă. Faza concepţiei se încheie Dâmboviţa, Bucureşti; P.U.Z.- Calea
atunci când apare, din multitudinea de Victoriei, strada Orlando, Bucureşti;
schiţe posibile, aceea care răspunde cel P.U.Z.- Calea Şerban Vodă, Bucureşti;
mai bine impulsului iniţial. Atunci când P.U.Z.- Sector 6, Bucureşti; P.U.Z. Gara de
se atinge aducerea, pentru prima dată, în Nord, Bucureşti; P.U.G. Bucureşti Etapa l
real a „seminţei" a formei şi formulei ce -Secţiunea Habitat; ansamblul de
conţine în ea întregul viitor obiect de locuinţe-i-magazine bd. Decebal,
arhitectură! Ea presupune găsirea unui Bucureşti; ansamblul de locuinţe +
răspuns simbolic pertinent". magazine şos. Mihai Bravu -Piaţa Muncii,
Concursuri: Premiul III - Amenajarea Bucureşti; ansamblul de locuinţe+
Pieţei Revoluţiei din Bucureşti (1997); magazine şos. Mihai Bravu- Baba Novac,
Premiul I- Sediul Uniunii Arhitecţilor din Bucureşti; ansamblul de locuinţe b-dul
Bucureşti (1992); Premiul I - Imobil de Muncii- b-dul Basarabia, Bucureşti;
birouri, bd. I. Mihalache, Bucureşti blocuri Piaţa Unirii, Bucureşti; sediul
(1998); Premiul II- Amenajare Centru central World Bank, Bucureşti; sediu
Civic Braşov (2005); Premiul I- Biserica central DISTRIGAZ, b-dul Mărăşeşti,
Societăţii „Cristiana” Bucureşti (1992). Bucureşti; Universitatea Hyperion,
(V.Ţ.) Bucureşti; Hotel „Sport", Parcul Naţional,
Bucureşti; amenajare Hotel olimpic,
Bucureşti; ansamblul de locuinţe, bănci,
hotel, birouri Vitali, Bucureşti; sediul
„DANONE ROMANIA”, Bucureşti; vile
strada Săbiuţei, Iancu Nicolae, Pipera
Tunari, Primăverii, Brodina; clădire de
birouri BECTRO, Bucureşti, complex
balnear „Olăneşti"; extindere Spital Clinic neurochirurgie „Prof D. Bagdasar",

de neurochirurgie „Prof. D. Bagdasar", Bucureşti; hotel 4 stele Olăneşti.
Bucureşti; hotel 4 stele Olăneşti. Expoziţii: A participat la târgul
Concursuri: ansamblul de locuinţe şos. internaţional Habitat II, Istanbul, în
Străuleşti; ansamblul de locuinţe aleea cadrul standului naţional românesc.
Privighetorilor, Concursul „Bucureşti [* *](R.N.)
2000"; Concursul Catedralei Patriarhale.
Premii: UAR, 1971: menţiune pentru BOIAN, Horia
sistematizarea staţiunii Sovata; UAR, (n. 1952, Bucureşti)
1987: menţiune pentru Ansamblul de Studii: IAIM, dipl.
blocuri din şos. Mihai Bravii/ Piaţa 1976.
Eudoxiu Hurmuzachi; nominalizare la Lucrări: A luat parte,
Bienala de Arhitectură din 1996 pentru în cadrul Institutului
PUZ Gara de Nord. ,Proiect Bucureşti" la
[**] (R.N.) elaborarea mior
proiecte, printre care: extinderea si
BOGOESCU, Iuliana amenajarea Liceului „l. L. Caragiale",
[n. 1948) Calea Dorobanţilor, Bucureşti; bloc de
Soţia arh. Bogdan locuinţe, în ansamblul „Băneasa",
Bogoescu Bucureşti (1980); studii de proiecte, tip,
Studii: IAIM, dipl. pentru locuinţe cu spaţii pentru comerţ
1973. la parter; complex Hotelier „Lebăda",
Funcţii: şef proiect complex şi şef Pantelimon, Bucureşti (1988). După anul
colectiv arhitectură în cadrul Institutului 1990 s-a stabilit în Germania.
Proiect Bucureşti. (V.Ţ.)
Lucrări: A lucrat alături de soţul ei,
Bogdan Bogoescu, pentru realizări ca: BOILĂ, Dorin
ansamblul de locuinţe, şos. Nordului - (n. 17.09.1954,
Satul Francez, Bucureşti; bloc locuinţe, Sighişoara, Jud. Mureş)
str. Puţul lui Zamfir, Bucureşti; bloc Studii: 1973 - 1976
locuinţe, str. Th. Aman, Bucureşti; bloc Instit. Politehnic Cluj -
locuinţe, str. Alexandru cel Bun, Facultatea de
Bucureşti; bloc locuinţe - str. Turgheniev, Construcţii - Secţia
Bucureşti; sediu central DISTR1GAZ, Arhitectură, diplomă
Bucureşti; clădire- strada Paris, de conductor arhitect;
Bucureşti; hotel „Sport'’ - Ministerul 1976 - 1979, IAIM,
Tineretului şi Sportului, Bucureşti; vila dipl. 1979; 2004-
de lux, B-dul Primăverii 33, Bucureşti; 2007,Facultatea de Arhitectură şi
clădire multifuncţională, Intrarea Ciclop Urbanism Cluj, Curs de studii academice
5, Bucureşti; vilă, str. Borodina 15, postuniversitare în restaurare
Bucureşti; ansamblu, locuinţe, hoteluri, arhitecturală (FESRA).
comerţ şi bănci Vitan, Bucureşti; Clinica Lucrări: proiecte realizate:
franc o-română, str. Sfânta Vineri, -Re structurări-resta urări la Biserica
Bucureşti; extindere Universitate evanghelică din Richiş (com.Biertan);
„Hyperion", Bucureşti; vile sat Pipera, Şura casei parohiale evanghelice Avrig
comuna Voluntari; Miniclub Pipera; Qud Sibiu); Biserica Ortodoxă Mohu (jud.
Complex multifuncţional „CORA” , Sibiu); Mănăstirile ortodoxe Cârţişoara
Bucureşti; extindere Spital Clinic de (Sibiu), Strungari (Alba);
-Renovări -restaurări -restructurări în consultanţă pentru turismul cultural şi

zone istorice - „Centru Sibiu", „Centru agro-turism al fundaţiilor „Casa 35-Ille et
Mediaş", sat Biertan (locuinţe, spaţii Vilaine"(Sibiu - Sibiel) şi INTBAU (fii.
comerciale, centre medicale, centre de zi] română -Mediaş -Sighişoara) - 1996 -
-Bisericile ortodoxe din Ştrand [Sibiu] şi 2012
Râu-Vadului (Lazaret, jud. Sibiu] Publicaţii: STUDII în rev. .Arhitectura
-Ateliere / studii „Satele transilvane" - RSR" -Un model ambiental de locuire a
prin I.N.T.B.A.U. -Prince's Foundation Munţilor Apuseni 1984/ Analiza
-Mini-sat de vacanţă - Răşinari (jud. multicriterială a două centre pt. tineret
Sibiu]. în zone urbane istorice" 1988; STUDIU -
Proiecte de urbanism aplicate: „Identitate culturală în procesul
-P.U.G. oraşe Mediaş, Blaj, Tălmaciu arhitectural” -Congresul Arhit. Mondial-
-P.U.G. comune cu monumente şi Sofia 1985; ESEU-„Despre diversitatea
ansambluri istorice protejate - sate spaţiului eclezial la români" -simpozion
medievale Biertan, Moşna, Târnava. Spaţiul Eclezial-Brăila*90. ARTICOLE -
-P.U.Z. complex pentru seniori „Nou Critica de arhitectură / Locuirea urbană
Săsesc Gardeii" - sat Nou Săsesc (jud. - rev. "Tribuna” Cluj-Napoca 1990-92;
Sibiu] STUDIU - "Proces arhitectural de secol
Concursuri: Premiul II faza naţională 21 în centru medieval transilvănean -
„TSUKUBA" /JAPONIA, 1984; Premiul cazul Sibiu’-Compendiul seminarului
Municipiului PERPIGNAN, Franţa internat. Centre istorice - Alba Iulia
„Universitatea şi oraşul” 1991; 2006 - 1992/ rev. Arhitext Design 2/ 93; ESEU -
Proiect cerc etare/restructurare/lansare "Noul Urbanism - tradiţional" în volum
în circuit turistic ,Ansamblul bisericii simpozion „35 de ani de Învăţămînt
evanghelice fortificate din Axente Sever superior clujean de arhitectură" -Cluj
(jud. Sibiu) - FESRA Facult. Arhit. Cluj-N. 2005; STUDIU -„Urbanismul indecent -
Activitate didactică: 1981-83 profesor contra urbanizării zonelor non-urbane” -
de Arhitectură generală la Clasa de arhit. Simpozion internat QUESTIONS -Cluj
-Liceul de construcţii Alba Iulia; 1990-92 2012; STUDIU -„Proces contemporan de
coautor al programei de învăţămînt regenerare rurală - un model românesc "
(discipline ambientale) ptr. 5 ani studiu - -Simpozion internat QUESTIONS -Cluj
ECOLOGIE -Fac. de ştiinţe, Univ. Sibiu + 2013; ARTICOLE săptămînale -rubrica
programa Colegiu raontanologie Sibiu (3 „Serial pentru minte, inimă şi
ani); 1995-96 asistent invitat - seminar arhitectură” în ziarul Turnul Sfatului din
la cursul ECOLOGIA AŞEZĂRILOR Sibiu ( 2011 - prezent).
UMANE (conf.dr.C. Berindan -Cluj) la (prin amabilitatea d-lui arh. Dorin Boilă)
secţia Ecologie, Fac. de ştiinţe, Univ. (G.P.).
"Lucian Blaga"Sibiu; 1994-99 profesor la
Şcoala postliceală pt. amenajarea BOITAN, Tiberiu
teritoriului -Liceul de constr. şi (n. 1945, Călăraşi)
arhitectură „Carol I" Sibiu - cursuri de Studii: IAIM, clipi. 1969. Activează în
URBANISM Şl AMENAJAREA proiectare la Institutul „Proiect
TERITORIULUI / ESTETICA IN Bucureşti" între anii 1969-1979 şi
URBANISM ŞI ARHITECTURĂ / ISTORIA „Carpaţi Proiect" între anii 1980-1989.
URBANISMULUI ŞI ARHITECTURII; Lucrări înainte de 1990: Muzeul de
prelegeri de Arhitectură specifică zonei Etnografie, Slobozia (1971); blocuri de
rurale şi zonei montane” în cadrul locuinţe în Bucureşti, str. George Enescu
programelor internaţionale de (1979) şi în Calea Dorobanţilor (1976);
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) literele A-C
ansamblul bd N. Titidescu din Bucureşti; exprima simplu şi nobil".

restaurare Cercul Militar, Bucureşti. (prin amabilitatea d-lui arh. Tiberiu
Lucrări după 1990: După anul 1990 şi-a Boitan)
înfiinţat propria firmă de proiectare [**](V.Ţ., R.N.)
(SOMEC) împreună cu arh. Marcel
Borţun şi Mircea Bologan realizând: BOLD, Adrian
extinderea BRD, str. E. Carada, Bucureşti (n. 1958)
(1997, în colaborare cu arh. M. Bortim); Studii: IAIM, dipl. 1983.
biserica Romano-Catolică „Sfânta Cruce", Funcţii: Din anul 1997,
şos. Mihai Bravu, Bucureşti (1998); timp de 12 ani a fost
extindere Casa Vernescu, Bucureşti; vila Arhitect Şef al Capitalei.
str. Octav Cocarescu, Bucureşti; Fabrica Lucrări: imobil de
produse de panificaţie Mc Donald's, locuinţe, str. Docenţilor, Bucureşti
RED.CO Străuleşti. (2004); imobil apartamente, str. Mircea
Lucrări în cadrul firmei Tiberiu Boitan- Eliade, Bucureşti (2006).
arhitecţi asociaţi (asociat cu arh. Ligia Concursuri: Premiul II la concursul
Boitan): consolidare, reabilitare şi internaţional organizat de Fundaţia
extindere Hotel „Europa", Eforie Nord Yoshioka din japonia cu tema „Confortul
(2005, împreună cu arh. Petre Ciută); în metropolă” (1988).
clădire de birouri, sediul finnelor ANA (V.Ţ.)
GROUP, bd. Poligrafiei 1, Bucureşti (în
colaborare cu Petre Ciută); extindere cu BOLOMEY, Dan
sala polivalenta - hotel Crowne Piaza, (n. 1954, Bucureşti)
Bucureşti; vile Băneasa; Vile Zimnicea; Studii: IAIM, dipl.
Vilă Buşteni; clădire de birouri si cramă - 1979.
Centru de vinificaţie, Zimnicea; Hotel Lucrări: în cadrul
Zimnicea - reabilitare clădire existentă; Institutului Proiect
Cabana de vânătoare - Dunăre, Zimnicea; Bucureşti, între 1979 şi 1989, participă
hotel Carmen - Venus - reabilitare şi în calitate de colaborator sau şef de
ridicare grad de confort 4 stele; hotel 5 proiect la elaborarea unor proiecte de
stele, Azuga; extindere cu piscină la locuinţe şi obiective social-culturale
cabana de vânătoare, Dunăre; cabana de pentru capitală: Complex hotelier
vânătoare - Lac Suliaia, Dunăre. «Bucureşti», Calea Victoriei (1982),
Concursuri: Premiu la concursul pentru blocuri de locuinţe Calea 13 Septembrie,
Sediul Politic Administrativ din Satu intersecţia Calea Moşilor - Bd. Carol
Mare (1971); Premiul 1 la concursul (1987), Bd. Unirii (ex. Victoria
pentru „Casa Tineretului” Ploieşti Socialismului), Pţa. Victoriei (în colectiv
(1984); Premiul I la concursul pentru arh. Ruxandra Fotino), sala polivalentă
„Complex Turistic Diham" (1984, în 500 de locuri şi centru de calcul în
colectiv); Premiu la concursul pentru clădirea «Sediu Ministere», Piaţa
„Complex Hotelier Sinaia” (1991); Constituţiei (1988-89).
participare la Concursul Internaţional Concursuri (în colectiv cu arh. Matei
pentru Teatrul Naţional din Tokyo Lykiardopol): Premiul II, Hotel de 100 de
(1987). locuri într-o staţiune montană, Diham,
încă din anul 1972, T. Boitan opinia „Cel 1984; Premiu I, Concurs pentru locuinţa
mai mult mă deranjează arhitectura care colectivă integral prefabricată (împreună
se pretinde de filiaţie tradiţională, care cu arh. Sorin Ştefănescu), 1984; Premiul II
torturează materiale născute a se ex-aequo, «London Docklands
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arliitecţilor din România Pag. S I
Competition», muzeul docurilor, 1986; corp al Bibliotecii Centrale Universitare

Menţiune de onoare şi Premiul Comisiei din Bucureşti a fost construit de
Monumentelor Istorice şi de arhitectură arhitectul Roger Bolomey (1911-1914) şi
din Cracovia, reamenajarea pieţei Wiosny firma Pietro Axerio după planurile
Ludow, a 3-a Bienală de arhitectură arhitectului Paul Gottereau (v>
Cracovia 1989; Proiect selecţionat pentru Biblioteca Centrală Universitară).
expoziţia permanentă de arhitectură «A Lucrări în ţară: vila Lalu şi vila
house inwood», Ljubljana, 1989; Pemiul I, Măcărescu din Piatra Neamţ, oraş în care
arie autorutieră «Rose de la Broye», Bulle, realizează şi Teatrul Naţional (1938); 11
Elveţia, (în colaborare cu Widmer, case pentru funcţionarii Fabricii de Bere
Chiiste, Henzelin). (Azuga); sistematizarea oraşelor Ţiglina,
Activitate didactică: Din 1991, activitate Galaţi (1924) şi Câmpina (1925).
didactică în cadrul Secţiei de arhitectură împreună cu arh. G. M. Cantacuzino, I.
(iniţial De'partement d'architecture) a Davidescu, D. Marcu şi T. Rădulescu
Ecole Polyteclmique federale de contribuie la întocmirea, într-un timp
Lausanne, Elveţia Responsabil pentru record a „Planului Director de
cursul de construcţii şi materiale de Sistematizare al Capitalei”.
construcţie. Concursuri: La concursurile pentru
(prin amabilitatea dl. arh. Dan Bolomey) sistematizarea oraşelor Belgrad şi Split
(V.Ţ. G.P.) este printre laureaţi. Cea mai important
competiţie la care participă, în anul
BOLOMEY, Roger H. 1936, este pentru „Palatul Comunal
(n. 1883, Broşteni, jud. Suceava - m. Bucureşti”, având ca amplasament
1947) platforma actualului Teatru Naţional.
S-a născut într-o familie de obârşie Juriul concursului a fost format din 2
elveţiană. arhitecţi francezi şi 2 arhitecţi români,
Studii: Ecole Speciale d'Architecture, sub preşedinţia Primarului General Al. G.
Paris (1900-1904); Ecole Naţionale Donescu. Concursul s-a desfăşurat în 2
Superieure des Beaux Arts din Paris faze, la prima fază participând 17
(1905-1911). Anul absolvirii: 1911. Din proiecte, inclusive 2 variante hors-
anul 1912 îşi începe activitatea în ţară, concurs, ale arii Petre Antonescu, dintre
atât în Bucureşti cât şi în Moldova, unde care s-au ales 10 proiecte care să se
realizează vile, imobile de locuinţe prezinte şi în cea de a 2-a fază. In luna
colective, şcoli, bănci, o biserică, un martie 1937, se prezintă 7 propuneri din
teatru, o sală de sport, etc. cele 10 admise, lucrările fiind expuse
Funcţii: Director al Serviciului de publicului, în sala de expoziţii din
Arhitectură al Primăriei Capitalei (1923- subsolul Ateneului Român. Roger
1936). Bolomey a prezentat un proiect care
Lucrări în Bucureşti: 1913-1940: vila concentra birourile municipale pe
Brâncoveanu, bd. Aviatorilor/Aleea verticală, într-un turn înalt de 138 m,
Modrogan (1915); vila Lucasievici din care ar fi constituit şi în prezent o
parcelarea Filipescu; Casa Cernescu din performantă demnă de capitala tării.
str. Caragea Vodă; proprietatea A. (V.Ţ.)
Steriadi din str. Sf. Ionică; garajele atelier
„Taxico", pe str. Dr. Ion Cantacuzino BOLTRES, Cristian
(1929); imobilul Pruteanu de pe Bd. Lucrări: reabilitare turn medieval
Ghica; sala de sport a Liceului Spiru Mediaş (1998, în colaborare cu arh.
Haret, pe str. Italiană. Cel de-al doilea Zoltan Bartik); Dental Clinic, Timişoara
(2003, în colaborare cil arh. Octavian BORDENACHE, Marina

Boglut, Mihaela Cozac); Clinică de (n. 1939)
Stomatologie, Bucureşti (2003); casa Studii: IAIM, dipl. 1963. Fiica
Dejan din Timişoara (2004); casa P, arhitectului Richard Bordenache. L-a
Timişoara (2006); casa L, Timişoara avut ca profesor pe arh. Ascanio Damian.
(2007, în colaborare cu arh. Pescarii); Lucrări: staţiunea turistică JMeptun"
hypermarket Real, Craiova (2006, în etapa I (1967, în colectiv); Teatrul
colaborare cil arh. Juja Ciriak, Ovidiu Naţional din Tg. Mureş (1972, în
Cosma); banca San Paolo din Timişoara colectivul arh. C. Săvescu); motelul
(2006, în colaborare cu arh. Attila „Dacia” din Sebeş (1970, în colectivul
Wenczel, Cosma); Infotim training arh. C. Săvescu).
center, Timişoara (2006, în colaborare cu (V.Ţ.)
arh. Attila Wenczel, OvidiuCosma); banca
San Paolo din Baia Mare (2007, în BORDENACHE,
colaborare cu Părăsite Studio); Logistica Richard V.
TNT, Timişoara (2008, în colaborare cu (n. 10.05.1905,
arh. V. Geamănu); hotel Orizont, Predeal Botoşani - m.
(2010, Aibă srl., în colectiv); cramă- 14.04.1982)
restaurant Mioriţa, Orizont, Predeal Studii: Şcoala
(2011, în colaborare cu arh. S. Ciupuliga, Superioară de
O. Cosma); hotel S, Sinaia (2012, în Arhitectură, dipl.
colaborare cu arh. S. Ciupuliga). 1929; bursier al
Concursuri: Science Center, Belgrad statului la Şcoala
(2011, în colaborare cu arh. Th. Murgu, S. Română de la Roma (1930-1933). A
Ciupuliga). călătorit în întreaga Italie şi în sudul
(V.Ţ., R.N.) Franţei, studiind monumente şi situri
arheologice, aprofundând cunoaşterea
BORCOMAN, artei medievale şi renascentiste.
Corneliu Funcţii: referent în Consiliul Tehnic
(n. 1935) Superior şi apoi Director al Direcţiei de
Studii: IAIM, dipl. Urbanism din Ministerul Lucrărilor
1960. Publice. După anul 1949, a lucrat pe rând
Lucrări: întreprinde la Institutul de Proiectări în Construcţii,
re pentru aparataje La Institutul „Proiect - Bucureşti” şi la
de cercetare în Institutul Central de Sistematizare a
campusul universitar Oraşelor şi Regiunilor (ICSOR), în calitate
Politehnica (1978, în colaborare cu de Şef de Proiect sau îndeplinind alte
arh. D. Vârtosu); întreprinderea funcţii de conducere. Din anul 1959 a
Tehnoton Iaşi (1973, în colaborare cu fost conducător de atelier de proiectare
arh. I. Spătaru, M. Gheorghiu, M. şi director al Direcţiei Monumentelor
Lykiardopol, C. Stane iu). Istorice. Se dedică profesiunii,
Premii: UAR, 1974: întreprinderea întemeindu-şi propriul birou de
Tehnoton Iaşi; UAR, 1978: menţiunea proiectare, în cadrul căruia a realizat
UAR pentru întreprinderea pentru proiecte de locuinţe în vile şi blocuri de
aparataje de cercetare în campusul apartamente, imobile administrative,
universitar Politelmica Bucureşti. construcţii industriale şi rurale.
(R.N.) Lucrări: amenajarea interioară şi
terminarea faţadelor Muzeului Ţăranului
Dicţionar al arhitecţilor români (SOC. XIX, XX, XXI) literele A_C
Român, şos. Kiseleff (1934-1936, autor Arhitecturii Vechi, în cadrul Facultăţii de

arh. N. Ghika-Budeşti); şcoală pe str. M. Arhitectură, devenită Institutul de
Ghica (în colaborare cu arh. Clucer); case Arhitectură „Ion Milieu" din Bucureşti
în Bucureşti (1934-1945): casa dr. (1944-1971).
Enescu, str. Viitor; casa Tzigara Publicaţii: Documentar analitic pentru
S amurc aş, str. M. Kogălniceanu; casa ing studiul ordinelor şi elementelor de
Pâslaru, str. Sf. Elefterie; casa Ursescu, arhitectură clasică. Antichitatea greco-
str. Roma; casa Nicolau, str. Dr. Lister; romană şi Renaşterea (1957, în
casa Emandi, str. Clucerului; fabrica de colaborare cu arh. H. Steni); Palladio -
zahăr la Târgu Mureş (1934); imobil cu patru cărţi de arhitectură (traducere,
apartamente str. M. Eminescu, Bucureşti 1957).
(1941); amenajarea Spitalului Panduri Premii: A obţinut Premiul de Stat cls. III
(1947-1948); biserica din comuna Lacu pentru Centrul de Odihnă din Snagov
Turcului, Jud. Prahova; casa de Cultură (1952).
din Ditrău, Harghita (1935); primăria din (V.T., R.N.)
Câmpina (1936); imobilul AGIR, str. M.
Eminescu, Bucureşti (1937); BORDENACHE, Sergiu
sistematizarea ansamblului industrial Alexandru Richard jr.
Reşiţa (1938); restaurare Şcoala Centrală (n. 1 9 3 9 -?)
de Fete (1939, autor arh. Ion Milieu); Fiul arhitectului
extinderea tipografie Unirea, Braşov Richard Bordenache.
(1940); Uzinele IOR Bucureşti (1938- Studii: IAIM. dipl.
1939, extinderi în 1942); cămin de 1961. După 1975 se
ucenici, creşă şi grădiniţă la Uzinele stabileşte în
Malaxa (1947-1948, în colaborare cu arh. străinătate.
L. Adler); transformarea sălii de şedinţe Lucrări: Sala Studio a Teatrului Naţional
şi a corpului central al sediului din Bucureşti (1972, şef de proiect arh.
Academiei Române (1948-1949); H. Maieu); elaborarea mior proiecte din
Institutul de Ştiinţe Economice şi ansamblul studenţesc Regie (1962-1963,
Planificaţie din Iaşi (1949-50); imobilul în colectiv); Pavilion în parcul
cu fântâni de pe latura de sud a Pieţei expoziţional Romexpo, fost EREN (1964,
Revoluţiei (1952); Centrul de odihnă la coordonatori: arh. A. Demian, L.
Snagov (1951-1952); restaurant pe şos. Staadecker ş.a.).
Viilor (1952); Institutul de Mine şi Petrol Premii: UAR, 1964 (menţiune): Pavilion
din Petroşani (1950-1953, în colaborare în parcul expoziţional Romexpo, fost
cu arii. Şt. Cătină şi A. Dâmboianu); EREN (coordonatori: arh. A. Demian, L.
Universitatea Politehnică din Iaşi (1953, Staadecker ş.a.)
în colaborare cu arh St. Cătină). Participă (S.T., V.Ţ.)
la campanii de săpături arheologice în
colectivul prof. E. Condurachi, D. M. BORGOVAN (IONESCU), Anca
Pipidi: săpăturile de la Mangalia, zona de (n. 17.04.1932, Bucureşti)
nord a cetăţii Callatis şi cercetate Studii: IAIM, dipl. 1957; doctor în
necropolei Albeşti (1949-50); dezvelirea arhitectură - teza de doctorat cu titlul
cetăţii Histria (1951-1952), lucrări de „Folosirea timpului liber în mediul
consolidare şi reconstituire a zidurilor de urban” (1972).
vest din Histria (1957-59, în colaborare Lucrări: vile în staţi unea Neptun, etapa I
cu arh. D. Teodorescu). (1967) ; Casa de Cultură din Oneşti
Activitate didactică: Profesor de Istoria (1968) ; restaurante şi magazine în
Proiect beneficiar al iutei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor clin România
staţiunea Olimp (1971); restaurantul Moscova, Praga, Salonic; a realizat

„Flora" din Mamaia (1960); restaurantul scenografia pentru numeroase
„Nunta Zamfirei" din Eforie Nord; spectacole ale teatrelor din Bucureşti şi
ansamblu turistic 10.000 paturi în provincie.
Mamaia (1960, coordonator general - Activitate didactică: Cadru didactic la
arh. Cezar Lăzărescu); restaurante în Institutul de Arte Plastice Nicolae
staţiunea Neptun, etapa a Il-a (1970); Grigorescu (1961-1973). Promotor al
Palatul Parlamentului Khartoum-Sudan înfiinţării învăţământului de design în
(1977); ansamblu de odihnă la Eforie România (din 1969). A fost multă vreme
Sud (1958). în anul 1992 a întocmit un Şeful catedrei de Scenografie şi primul
proiect pentru „Muzeul Naţional al profesor al secţiei de design din cadrul
Ştiinţei şi Tehnicii". universităţii.
Publicaţii: Făcând parte dintre Publicaţii: A publicat Studiu asupra
colaboratorii apropiaţi ai lui Cezar spaţiilor teatrale variabile (1973);
Lăzărescu, a participat la întocmirea Studiul ciclului Urbanism - artă
lucrării Arhitectura românească monumentală - land art (1977).
contemporană (1972). într-o dezbatere [*] (S.T., V.Ţ.)
din revista Arhitectura nr. 2/1974, Anca
Borgovan opina că: „Timpul liber, timpul BORTNOWSCHI, Stan
rămas disponibil după exercitarea (n 20.09.1914, Sinaia -
muncii profesionale este un spaţiu al m. 2009)
dezvoltării iun ane care eliberează Frate cu arh. Paul
personalitatea de automatismul gândi iii Bortnowschi.
şi acţiunii cotidiene, permiţând o Studii: FA, dipl. 1940.
participare socială liberă şi responsabilă Din timpul studenţiei
faţă de cultură, o atitudine creatoare şi (1936-1937), lucrează
inovatoare". (S.T., V.Ţ.) în atelierele arh. Duiliu
Marcu, Henrieta Delavrancea Giboiy.
BORTNOWSCHI, Paul Lucrări (autor sau în colaborare): grup
(n. 17.07.1922, Sinaia industrial, Piteşti (înglobat în
- m. 2007) întreprinderea de Autoturisme); spitalul
Fratele lui Stan de copii „Emilia Irza”, Bucureşti (1949-
Bortnowschi. 1950, autor arh. Grigore Ionescu);
Studii: FA, dipl. 1949. Institutul de Seruri şi Vaccinuri din
Carieră remarcabilă în Giuleşti-Bucureşti (1948); hale
domeniul scenografiei alimentare în Petroşani (1950); Fabrica
de film (din 1951) şi de conserve din Vlădeni, Brăila;
teatru (din 1956), scenografie şi tehnică Studiourile cinematografice Buftea
teatrală, design şi artă monumentală. (1949-1959, în colaborare cu arh.
Lucrări: transformarea sălii „Studio” a Nicolae Cucu, ş.a.); blocuri de locuinţe pe
Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din Magistrala Nord-Sud; Centrul de calcul al
Bucureşti (1966, în colaborare cu Liviu Comitetului de Stat al Planificării,
Ciulei); amenajarea Muzeului Arheologic Bucureşti (1974); Planul de
şi Acvariul din Constanţa (1957, în sistematizate al oraşului Alba Iulia
colaborare cu arh. S. Bortnowski); (1947); Plan de sistematizare parţială,
reşedinţă la Predeal (1968); proiecte Petroşani (1949); Primăria din
pentru pavilioane de expoziţii la Alexandria; amenajarea Muzeului
Bucureşti, Belgrad, Budapesta, Milano, Arheologic şi Acvariul din Constanţa
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială aUniunii Arhitecţilor din România Pag. 65
Dicţionar al arhitecţilor români (SOC. XIX, XX, XXI) literele A~C
(1957, în colaborare cu arh. Paul Karlsruhe, atelier Daniel Libeskind

Bortnowschi). (2000), doctorat în arhitectură UAUIM
Activitate didactică; cadru didactic al ( 2012 ).
FA, (1944-1952). Activitate ştiinţifică: cercetător la
Cercetare ştiinţifică: Curs de artă UAUIM (2007-prezent), expert evaluator
decorativă (1954); Studii pentru pentru Administraţia Fondului Cultural
construcţii de locuinţe fn regiuni seismice National şi pentru Research Executive
(1956); Aspecte actuale fn concepţia Agency, Bruxelles, Belgia (2012), Mărie
ansamblurilor de învăţământ superior; Curie Fellow la ERGOROM 99, Bucureşti
Evoluţia caracterelor mobilei de stil. (2007-2010), şi la Istituto Universitario
[*] CV.Ţ.) di Studi Superiori di Pavia (2005-2007 şi
2002-2003), cercetător la Universităt
BORŢUN, Marcel Karlsruhe (2000-2004, 1996) la Institut
Lucrări: ansamblul de locuinţe, bd. Iuliu fur Technologie und Management im
Maniu, Bucureşti (1975). După anul Baubetrieb, Studienzentrum Multimedia,
1990 s-a asociat cu arh. Tiberiu Boitan, Institut fiir Baugestaltung,
participând la realizări ca: extindere Baukonstruktion und Entwerfen, Institut
Banca Română de Dezvoltare, str. E. fiir Boden - und Felsmechanik, practicant
Carada, Bucureşti (1997); biserica la Kramm et Strigi, Darmstadt, Germania
Romano-Catolică „Sf. Cruce", şos. Mihai (1998-99).
Bravu, Bucureşti (1998); casa Retegan Lucrări: colaborator ca practicant la
din Valea Doftanei, Prahova (2010); casa concursul Hamburger-Hof, Hamburg,
Elisabeta din Ceraşu, Prahova (2004); Germania, lucrare ulterior executată,
casa Barbu din Bucureşti (2004). birou Kramm et Strigi; colaborare la
Premii: Premiu la Bienala de Arhitectură proiect R +V Versicherungen, Wiesbaden
2004 din Bucureşti (Medalia şi TA Hochhaus, Erfurt, ambele
preşedintelui UAR pentru lucrarea Casa Germania, neexecutate; Colaborator în
Elisabeta, Ceraşu, Prahova). perioadă de probă la spitalul REA, Atena,
(V.Ţ.) Grecia, lucrare ulterior executată, birou
Studio T. Proiectarea unei instalaţii de
BOŞTENARU DAN, scenografie "Spaţiul redescoperit",
Maria atelier Daniel Libeskind, expusă în HfG
(n. 15.01.1974, Rundgang, Karlsruhe, Germania şi
Bucureşti) publicată; Două participări cu locuinţe
Studii: Dipl. ing. colective la concursul "Locuinţa
(arhitectură) Universi- sustenabilă" proiecte Bucureşti, Bursa
tăt Karlsruhe, Germa construcţiilor. Colaborare la partea de
nia, 1999; certificat participare publică pentru noua aripă a
multimedia (2000) şi căminului studenţesc HaDiKo, Karlsruhe,
proiect management (2002) Universităt Germania.
Karlsruhe, Germania; studii Publicaţii: carii: Wirtschaftlichkeit und
postuniversitare amenajarea teritoriului Umsetzbarkeit von
(1999-2000) şi inginerie civilă (2000- Gebăudeverstărkungsm aRnahme n zur
2006)Universitatea din Karlsruhe, Erdbebenertuchtigung (2006), Shaker,
Germania şi Istituto Universitario di Aachen; Von den Partizipationsmodellen
Studi Superiori di Pavia, Italia (2002- der 70 er Jahre zu
2003), student oaspete scenografie Kommunikationsmodellen Ende des 20.
Staatliche Hochschule fur Gestaltung Jahrhunderts in Architektur und
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) Uterele A~C
Stădtebau [2007], Cuvillier, Gottingen; lucrări la expoziţii de artă plastică, iar

Spaţiul verde redescoperit/Der din anul 1981 a fost şi membru al Uniunii
wiederentdeckte Griinraum (2010), Artiştilor Plastici.
Cuvillier, Gottingen (recenzie Premii: Pentru activitatea sa artistică a
International Journal o f Biourbanism, primit Premiul pentru pictură al
Urbanismul - Serie Noua, Analele de Salonului de Artă din Reşiţa în anul 1998
geografie) ; Housing in Bucharest, şi Premiul pentru pictură la Bienala
Romania (2010), Cuvillier, Gottingen Artelor „Ion Andreescu" de la Buzău, în
(recenzie International Journal of anul 2002. O parte din lucrările sale se
Biourbanism), Vernacular and modernist găsesc în diverse colecţii particulare din
housing in Bucharest and Romania România, Elveţia, Italia, Germania,
(2010), Cuvillier, Gottingen (prezenţă la Franţa, Anglia, Israel si SUA.
Bienala de la Veneţia 2012), Assessment (V.Ţ.)
o f structural performance o f retrofit
tneasures on characteristic "interwar" BOTESCU, Gheorghe Mihai
structures in Bucharest Romania (2010), Studii: IAIM, dipl. 1969.
Cuvillier, Gottingen (prezenţă la Bienala Lucrări: Spital Clinic cu 720 de paturi,
Naţională de Arhitectură 2012, Timişoara (1974); extinderea Bibliotecii
România), Materials, technologies and Universitare Timişoara (1985);
practice in historic heritage structures restaurantul „Bănăţean" Timişoara
(2009, coordonator cu Richard Prikryl & (1978); Casa Tineretului din Turnu
Âkos Torok), Springer Netherlands Severin (1981); reabilitare şi restaurare
(recenzie în DBZ şi e-conservation); imobil de locuinţe, str. Ştefan cel Mare 2,
Earthquake Hazard Impact and Urban Timişoara (2001).
Planning (coordonator, cu Iuliana Armaş (V.Ţ.)
şi Agostino Goretti), Springer
Netherlands şi o ediţie editată a unui BOTEZ, Aurel loan
poem de început de secol XIX, Cuvillier. Eugen
Peste 170 de articole şi contribuţii cu (n. 23.10.1949,
texte la diferite volume şi enciclopedii, Bucureşti)
(prin amabilitatea d-nei arh. Maria Studii: IAIM., dipl.
Boştenaru Dan) 1973.
(G.P). Membru în asociaţii
profesionale şi
BOTA, Dan Marcel calificări: membru al
(n. 1935, Sălişte, jud. Sibiu) OAR; membru al UAR, Comisia
Studii: IAIM, dipl. 1959. organizatorică; Preşedinte Filiala Sect. 3,
Lucrări: In cadrul colectivului de Bucureşti, al UAR; Preşedinte al Comisiei
arhitectură din IPTANA: aerogara din Naţionale a Monumentelor Istorice;
Târgu Mureş; clădire tehnică de membru al Secţiunii tehnice a C.N.M.I.;
întreţinere aeronave la Aeroportul membru fondator al I.C.O.M.O.S.
Băneasa; gările fluviale de la Orşova şi România; Iniţiator şi fondator al Uniunii
Mahmudia; Autogara Militari; Centrala Naţionale a Restauratorilor de
telefonică din Râmnicu Vâlcea; Monumente Istorice din România;
Policlinica CFR Petroşani. Din anul 1970 membru al Comitetului Director şi al
a lucrat în cadrul IPCT pentru proiecte Comitetului Executiv al UNRMI; membrei
tip de construcţii civile şi industriale. fondator al Asociaţiei "ARS
Expoziţii: Din anul 1971 a participat cu TRANSILVANIAE"; expert şi verificator
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a UniimiiArliitecţilor din România Pag. (57
atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor Villa "Matilda" str. Arţarilor - Bucureşti;

în domeniile restaurare arhitectură şi restaurator al mobilierului ritual Casa de
cercetare monumente istorice; arhitect rugăciune, spitalul Ripiceni, Colentina;
cu drept de semnătură atestat de perioada 1993-1999: execuţie
Registrul Urbaniştilor din România. intervenţie urgentă Imobil str. Bărăţiei
Lucrări: din 1992-prezent activează la nr. 35; Imobil "Voaleta” str. Lipscani
SC ABRAL ART PRODUCT SRL., fiind nr.77 (şef pr. arh. C Carp); Imobil str. Gh.
asociat unic; şef proiect şi/sau Mânu nr.16: (şef pr. arh. A. Drogeanu);
coordonator având ca activitate: Imobil str.Şerban Vodă nr.33 (proiectant
executarea lucrărilor de restaurare (4 MC DESIGN).
lucrări); studii şi investigată; expertize Lucrări de proiectare consultanţă şi
pentru monumente, ansambluri şi situri dirigenţie: Sinagoga Muzeu str.
istorice (67 lucrări); elaborarea Mămulari: restaurare faţade si reparaţii
proiectelor de restaurare, consolidare, capitale, (proiectant, 1986-87);
reabilitare, refunctionalizare (55 Mausoleul Mărăşeşti, Mausoleul Sovejaşi
lucrări); articole şi comunicări în Mausoleul Mărăşti: (proiectant 1996-
domeniul monumentelor istorice (8 97).
lucrări); în perioada 1990-1992, a activat Lucrări de proiectare: colaborator Ia
ca director adj. tehnic în cadrul Direcţiei relevee, detalii măsurători la: Ansamblul
Monumentelor, Ansamblurilor şi Mrea Văcăreşti (1977, şef proiect arh.
Siturilor Istorice; în perioada 1986-1990 Liana Bilciurescu şi arh. N. Auner); şef
a activat ca arhitect proiectant la proiect la: Biserica din Halmagiu - jud.
ICPVILF, Bucureşti; 1983-1986- în cadrul Arad (1977), Hanul de poştă vechi
Şantirului de restaurări mon. Istorice Pâncota - jud. Arad (1977), M-rea Bezdin
ICRAL Vitan; 1982-1983- a activat la - jud. Arad, (1977), biserica din Dezna -
ROMPROIECT, fiind şef de proiect pentru jud. Arad (1977); proiectant la
„Şcoli Libia" şi Institutul de Cultură Fizică restaurare faţade Sinagoga Templul
şi Sport Tripoli; 1975-1978- activitate în Coral, str. Sf. Vineri - Bucureşti (1985-
cadrul Direcţiei Patrimoniului Cultural 86); Sinagoga Muzeu şi Baia Rituală, str.
Naţional. Mămulari Bucureşti (consilier prof. arh.
Lucrări de execuţie: perioada 1975-1976- M. Caffe); şef proiect la: Biblioteca
activitate de execuţie şi colaborare Centrală Universitară, Bucureşti (1985);
proiectare a restaurărilor Bisericii Sf. Casa "prof. Cahane”, str. H. Botev,
Nicolae Nou - Focşani (şef pr. arh. M. Bucureşti; ansamblul M-rii Comana,
Adrian); Biserica Mrii. Mera - Vrancea Giurgiu (1993-1994); Imobil str. Bărăţiei
(sef pr. arh. N. Diaconu); Cetatea Bradu - nr.29 şi nr. 35, Imobil str. Cavafii Vechi
Buzău, (sef pr. arh. C. Modoran); nr.17 (şef proiect arh. Cristina Botez),
ansamblul M-rii Berea - Buzău (şef pr. toate în Bucureşti (1993-1994); Capela
arh. A-M. Orăşanu); Biserica Armenească Kapri, jud.Suceava, (coordonator, 1994-
- Focşani (şef pr. arh. M. Adrian); Casa 1995); Biserica "Sf. împăraţi” (Robescu),
paznicului - Ansamblul Mogoşoaia (şef Focşani (şef proiect 1994-1997);
pr. t. arh. D. Ciocoş); perioada 1983- coordonare consolidare imobile Calea
1988: execuţie restaurare: Imobil Moşilor nr. 21, nr. 36, Str. Şelari nr. 20,
"AIDA", Calea Rahovei 147-152; Imobil Str. CF Robescu nr. 2; şef proiect
str. Mântuleasa nr.10; Imobil str. Stelea consolidare restaurare: Biserica fostului
Spataru nr.10 A; Cinematograf str. schit Bordeşti, jud. Vrancea (1996-1999);
Doamnei; Biblioteca Centrală Mrea Dintr-un Lemn, jud. Vâlcea (1992-
Universitară; Mrea Antim - Bucureşti; 1998); Biserica Sf. Treime, Mrea Coteşti,
judVrancea [1997-1998); Biserica Premii/distincţii: 3 Premii ale Uniunii

armenească Sf. Gheorghe, Focşani, Naţionale a Restauratorilor de
[1997-1998); Ansamblul de arhitectură Monumente istorice din România [1996),
islamică Babadag: moscheea, casa pentru proiectele de restaurare ale
imamului, mormântul sfânt [1997- mănăstirii Mera, capelei Kapri şi bisericii
1998); Biserica Sf. Voievozi, Slăviteşti- fostului schit Bordeşti; Premiul pt.
Sirineasa, jud.Valcea, [1999); Biserica restaurare al revistei "Arhitext Design”
Sfinţii Voievozi, Mierea Ghioroiu, jud. [1999), pentru restaurarea ansamblului
Vâlcea, [1999); Biserica Vioreşti - de monumente islamice din Babadag;
Slătioara, jud Vâlcea [2001); Biserica Premiul "Ştefan Balş” al Min. Culturii şi
Sfinţii împăraţi, Stâlpu, jud. Buzău Cultelor pt. salvarea Bisericii "Bordeşti”;
[2000); Biserica Sfinţii împăraţi, Focşani Diplomă de excelenţă pt. întreaga
[1998); Biserica Sfântul Nicolae, Densuş, activitate în domeniul restaurării şi
[1999-2001); restaurare biserică [2003- conservării monumentelor istorice
2004); Ansamblul sculptural Poarta acordată de UNRMI [2003); Premiul
Sărutului, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, "Gheorghe Vartic” al Min. Culturii şi
Târgu Jiu [2003); Mănăstirea Govora, Cultelor pt. restaurarea Ansamblului
jud Vâlcea, [2003 - 2004); Mănăstirea Poarta Sărutului, Masa Tăcerii şi Aleea
Popăuţi, jud. Botoşani, [2004); Poarta Scaunelor din Târgu Jiu, opera
Castrului Roman, Cetatea Alba Iulia, Jud. sculptorului Constantin Brâncuşi [2003);
Alba [2006); Geamia „Esmahan Sultan” Ordinul Meritul Cultural în gr. de Ofiţer
Mangalia, jud. Constanţa [2006); Turn conferit de Preşedintele României
clopotniţă Mănăstirea Dintr-un lemn, [2004); Diploma de performanţă şi
Jud. Vâlcea; [2006); Muzeul de Artă Str. calitate acordată de UNRMI [2004);
Grigore Antipa nr. 2, Tulcea, Jud. Tulcea; Premiul "Ştefan Balş" al Min. Culturii şi
[2008); Sediul Secretariatului de Stat Cultelor pt. conservarea- restaurarea
pentru Culte, Bucureşti, str. Nicolae Bisericii "Densuş” şi a Turnului
Filipescu nr. 40; [2008); Sinagoga Mare, clopotniţă [2005); Marele premiu al
Iaşi, Jud Iaşi, [2010); Ansamblul Istoric Fundaţiei "Nişte Ţărani” pt. restaurarea
Mogosoaia, Zona Nord, Jud. Ilfov, [2010); Bisericii "Vioreşti”, Slătioara [2006);
Mănăstirea "Radu Vodă”, Bucureşti, Diplomă de excelenţă acordată de
[2010) ; Tribunalul Prahova, Ploieşti Institutul Naţional al Patrimoniului
[coord., 2010; şef proiect arh. Cristina [2010); Act de cinstire acordat de IPS
Botez); Biserica „A.M.D.” a Târgului Gherasim al Râmnicului, pentru
Târgoviste, Jud. Dambovita [2011); restaurarea bisericii si turnului din
restaurare Cercul Militar Constanţa Gruşeţn, corn. Costeşti, Vâlcea [2011);
[ 2011 ) . Premiul Bienalei Naţionale de
Studii, investigaţii, expertize: a realizat Arhitectură 2012 pentru restaurarea,
peste 64 de lucrări de expertizare, conservarea si reabilitarea Casei
relevee, teme de proiectare. Avramide, Tulcea.
Activitate didactică: în domeniul [prin amabilitatea d-lui arh. Aurel Botez)
monumentelor istorice: curs (G.P.)
postuniversitar "Proiectul de reabilitare
arhitecturală- exigentă de conţinut şi
formă” şi "Intervenţiile arhitecturale-
proiectare, execuţie şi exploatare”
predate între anii 1999-2003 la
Universitatea "Babeş-Bolyai”.
Dicţionar al arhitecţilor români (sec. XIX, XX, XXI) literele A~C
BOTEZ (GIURGEA), (prin amabilitatea d-nei arh. Cristina

Cristina Maria Botez)
(n. 09.06.1949, (R.N., G.P.)
Bucureşti)
Studii: IAIM, dipl. BOTNARIU (VLĂDESCU), Rodica
1973. Şcoala de înalte (n. 1959)
studii postuniversitare Studii: IAIM, dipl. 1984.
în „Restaurări de Monumente, Lucrări: A lucrat la I.P.B şi a fost coautor:
Ansambluri şi Situri Istorice”. Specialist DDE Iacul Dâmboviţa; istoricul
CIMEC. A activat în diverse instituţii: sistematizării oraşului Bucureşti; DS
Centrul de proiectare judeţean Buzău, zona de agrement Dumitrana; Tabăra de
Trustul de izolaţii pentru lucrări pionieri Snagov; mobilare urbană -
industriale Bucureşti, ARCOM (Atelierul peisagistică Giurgiu şi Armata Poporului;
de proiectare Tripoli - Libia), SC reactualizarea schiţei de sistematizare
Romproiect. SA (arhitect şef adjunct). Bucureşti; SA unităţi de producţie ale
Lucrări: în colaborare: cartare şi Cooperativei Meşteşugăreşti şi SA pentru
sistematizare Centru oraş Râmnicu zone de agrement.
Sărat; releveu Palat Brâncovenesc şi (V.Ţ.)
biserica „Adormirea Maicii Domnului”
din Râmnicu Sărat; complex poştal BOUAR1U, George
Tripoli - Libia; proiect tip pentru clădiri (n. 1959, Braşov - m. 2009)
de locuit cu P+3,4 şi P+7,8 niveluri; Studii: liceul A. Şaguna, Braşov (1977);
ansamblu de locuinţe cu parcaj subteran; studii de grafică (1975-1978); IAIM, dipl.
complex turistic şi de recreere în Parcul 1984; în 1993 a obţinut în Germania
Herăstrău; studiu de reconstituire a recunoaşterea studiilor: Diplom-
incintei mănăstirii Coraana, jud. Giurgiu; Ingenieur cu specialitatea Arhitectură şi
restaurare biserica Vovidenia, Bârlad; Sistematizare.
restaurare şi consolidare biserica Stâlpu, Funcţii: A lucrat în calitate de arhitect şi
Buzău, biserica Cote şti din Vrane ea; designer, în Bucureşti, între anii 1984-
restaurare şi consolidare Palat Domnesc 1989. A activat drept scenograf Ia
din cadrul mănăstirii „Dintr-un lemn”, Româniafilm (1989-1990). între anii
Vâlcea; proiect de reabilitare mănăstirea 1990-1992, a lucrat drept designer în
Berea, Buzău; intervenţii la biserica Sf. Germania. A activat drept liber
Nicolae, Densuş, biserica Sf. Arhangheli profesionist, arhitect şi designer în Koln,
din Sirineasa, Vâlcea. Leverkusen, Gummersbach 1992-1999.
Lucrări ca ş e f de proiect: Institutul de în 1995 a fost admis în Camera
Cultură Fizică şi Sport, Tripoli, Libia; Arhitecţilor Landului Nordrhein-
Reabilitare restaurant Grota Haiducilor, Westfalen. A activat drept arhitect şi
Băile Herculane; Bloc de locuinţe P+13 în designer pentru firme din Ottawa,
oraşul Astrahan, Rusia, executat; 36 vile Montreal, Leonberg, Stuttgart, Braşov,
unifamiliale s+p+e în Rastopulovka, Bucureşti etc. în anul 2004 a înfiinţat
Rusia, executate; Ansamblu de locuinţe propriul birou de arhitectură în
cu parcaj subteran str Plevnei nr.141, România. A fost Iniţiator şi oordonator al
Bucureşti, executat; „Piaza Ce uter”, programelor germano-române „Neufert-
Fundeni; Cotroceni Park Mall, Bucureşti, RO" şi„detalistica GB”.
executat; reabilitare Vila Florie a, Lucrări: Delphi Automative Center,
Ştefăneşti, Argeş. Wuppertal, Germania, (1999-2001, în
colaborare); Autohaus Ford-Mohac,
Landsberger Tor, Berlin-Marzahn, august din Tulcea (1942).

Germania [2004, în colaborare); Publicaţii: Tulcea, schiţă urbanistică în
Krbshaus Gummersbach, Geraiania, Analele Dobrogei an IX, voi. II; studii
(1999-2001, în colaborare); City referitoare la sistematizarea oraşului
Wohnpark, Gummersbach, Germania, Constanţa (în Analele Dobrogei, 1930).
(1997, în colaborare); Concursuri: A participat între anii 1923-
Kinderherzzentrum Sankt Augustin, 1937 la concursuri pentru monumente
Bonn, Germania (2001, detaliere şi publice şi fântâni decorative.
design); Casa Romana, Braşov, (2004, în [*](R.N.)
colaborare); Senoren Wohnen Boarding
House Hotel, Gummersbach, Geraiania, BRĂTULEANU, Anca
(2001, în colaborare). (n. 30.04.1949)
Expoziţii: A participat la expoziţii Studii: IAIM, dipl.
colective şi personale de design In 1973, doctor în
România şi Geraiania din 1990. arhitectură (1992).
[**] (R.N.) între 1990-2003 a
beneficiat de burse de
BRĂTESCU, Gheorghe cercetare în Ungaria,
(n. 1891, Câşla, jud. Tulcea - m. 1969) Marea Britanie, SUA, (The Getty
Este fiul lui I.C. Brătescu, primul Foundation, Los Angeles,1997), Italia,
învăţător din comuna Mineri, numită Cehia Activitate didactică: profesor de
Câşla până în anul 1968, şi fratele excepţie la Catedra de Teoria şi Istoria
academicianului geograf Constantin Arhitecturii şi îndrumător de doctorate
Brătescu. în cadrul UAUIM.
Studii: Academia de Arhitectură, dipl. Funcţii: Din 2000 este expert atestat în
1922. Se specializează în arhitectura restaurarea monumentelor istorice. Din
agricolă, sistematizare urbană şi locuinţe 2013 este numită vicepreşedinte al
colective. Comisiei Naţionale a Monumentelor
Funcţii: Activează ca arhitect urbanist Istorice. Membru fondator al IPAC
în cadrai Primăriei Tulcea (1942); în (Interaction pour le Patrimoine
Ministerul Agriculturii ocupă postul de Architectural Communautaire - Atena),
arhitect referent (1950); este arhitect membru în comisii şi comitete din ţară şi
şef la Sovrom Constanţa (1951) şi străinătate, este implicată în activitatea
arhitect proiectant la cooperativa 7 diverselor foruri profesionale
noiembrie, Tulcea (1952); şef al internaţionale şi naţionale în domeniul
serviciului tehnic şi de producţie IRC protecţiei monumentelor.
Galaţi (1954). Cercetare ştiinţifică: A întocmit studii
Lucrări; Colegiul Dobrogean Spiru Haret de evaluare a unor momente istorice din
(1925-1927, 1971); gara maritimă din Bucureşti, în vederea restaurării, studii
Constanţa (1931); spitalul polivalent din privind posibilităţile de intervenţie în
Tulcea (1939); biserica Chilia, Tulcea zonele de protecţie a monumentelor,
(1925); restaurarea mănăstirii Comana precum şi sinteze documentare pentru
(1922); sistematizarea satului Zebil studii urbanistice pentru zona centrului
judeţul Tulcea (1937); sistematizarea istoric al Bucureştiului si pentru oraşele
cartierului agricol din oraşul Tulcea Târgovişte şi Tulcea (1994-2007). A
(1938); imobil de locuinţe în Bucureşti elaborat şi studii de istorie arhitecturală,
(1923-1936); vilă la Mamaia (1936); preliminare proiectului de restaurare
sistematizarea parcului şi străzii 23 pentru: Biserica Robescu din Focşani,
Biserica din Slăviteşti-Vâlcea, Biserica Decoraţii: Ordinul Meritul Cultural/

Olari din Curtea de Argeş, Biserica gradul Comandor/ 2004 (semnat de
mănăstirii Coteşti-Vâlcea, Mănăstirea Preşedintele României).
Dintr-un Lemn şi Biserica din Bordeşti- (V.T., G.P., S.T.)
Vrancea.
Prin proiectul moNUmente UITATE, care BRĂTULEANU,
se derulează în cadrul UAIM, încearcă Liviu
scoaterea din uitare şi salvarea de la (n. 1 iulie 1942,
ruină a reşedinţele nobiliare extraurbane Cişmele - jud. Chilia,
din Transilvania, Banat, Crişana şi azi în Ucraina -
Maramureş prin crearea miei arhive. în fostul Bugeac)
2008 a coordonat organizarea expoziţiei Studii: Institutul de
cu acelaşi nume la Cluj Napoca. Arhitectură Jo ii
A iniţiat întocmirea Arhivei "Alexandru Mincu"/1970; Studii
Tzigara-Samurcaş”, cât şi a expoziţiei cu postuniversitare la
acelaşi nume prezentată la ICR Veneţia în IAIM, (specializarea sistematizare)
2010. /1983; Absolvent cu atestare în
A fost organizator şi coordonator al domeniul centralelor nucleare pentru
expoziţiei „Kermel en devenir”, în cadrul proiectare în regim AQ/ Institutul
Bienalei de la Dakar, Senegal. Politehnic Bucureşti /1987; Şcoala de
A fost solicitată să participe şi a înalte Studii - Dep. Restaurarea
participat la jurizarea unor concursuri de monumentelor, ansamblurilor şi situri/or
arhitectură din Coreea de Sud, Italia şi istoricej1992-1994.
România. Din 2000/0048 specialist atestat în
Publicaţii: Portrete domneşti în colecţii restaurarea monumentelor istorice
străine, ICR (2010): L'influence franpaise (restaurare arhitectură, urbanism
sur Tarchitecture de Ia petite bourgeoisie parcuri şi grădini, cercetare).
roumaine, French Cultural Studies, voi Afilieri Ia organizaţii profesionale:
11, Alpha Academic (2000); Curţi UAR (din 1970); OAR (membru fondator
domneşti şi boiereşti în Romănia-sec. 17- al OAR/2001).
18 (1997); traducerea cărţii lui Jean- Funcţii: Comisia Naţională a
Louis Harouel Histoire de V urbanisme Monumentelor Istorice - Subcomisia
(2011); traducerea în lb. franceză a cărţii Evidenţă (2006 - prezent); atribuţii de
Bucureşti, un oraş între Orient şi Occident, secretariat, inspector, şi membru în
autor Dana Harhoiu (1997); articole în comisia zonală Bucureşti DMASI/ 1992-
reviste de specialitate (Arhitectura, 1994.
Revista Monumentelor Istorice) sau în Lucrări: între anii 1970-1990 şi
publicaţii culturale [Dilema veche]. desfăşurat activitatea ca arhitect
Premii/distincţii: 2010, menţiune la proiectant la două prestigioase firme din
trienala UNRMI- Alba Iulia; 2008, România (IPROTIM Timişoara şi ISPE
diplomă de merit al MCC-PC; 2003, Bucureşti), unde a colaborat mai întâi, a
premiul Ştefan Balş, pentru studiul proiectat, apoi a condus colective
istoric o-arhitectural al bisericii pluridisciplinare (parcurgând toate
mănăstirii Bordeşti; nominalizare la etapele de proiectare, de la studii la
Bienala de Arhitectură din 1994 cu teza proiecte de execuţie - arhitectură civilă,
de doctorat Arhitectura curţilor domneşti industrială, urbanism) care au condus
şi boiereşti din Valahia în secolele XVII si totodată la un firesc exerciţiu şi atitudine
XVIII. pragmatică. De la banale locuinţe, la
Conţinutul acestui material nu reprezintă în m od obligatoriu poziţia ofici ală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 72
clădiri cu destinaţii spitaliceşti, hoteliere, de evaluare a unor momente istorice, în

comerciale (1970-1979 la Timişoara, vederea restaurării, studii privind
Reşiţa, Orşova, Jimbolia), de la studii şi posibilităţile de intervenţie în zonele de
proiecte tehnice de specialitate din protecţie a monumentelor, precum şi
industria energetică funcţionând pe baza sinteze documentare pentru studii
combustibililor fosili, la domeniul de urbanistice din fostele principate
strictă specializare în energetica Moldova, Ţara Românească, Transilvania
nucleară conform exigenţelor cerute de şi pentru zona centrului istoric al
respectiva specializare (1979 -1990). Bucureştiului. A elaborat şi studii
Continuând şi în aceeaşi măsură, arhitectural -istorice, preliminare
beneficiind de experienţa la planşetă, la proiectului de restaurare.
care se adaugă specializările Activitate ştiinţifică, publicaţii:
postuniversitare, Liviu Brătuleanu şi-a Preocupat de aspectele teoretice ale
dedicat aproape un deceniu (anterior arhitecturii, a publicat articole şi studii
anului 1990), cunoaşterii monumentelor de teoria şi istoria arhitecturii în
istorice din fostul principat al Ţării publicaţii precum Revista Monumentelor
Româneşti şi a ţărilor central şi sud-est Istorice, Buletinul Monumentelor Istorice,
europene. Această preocupare Monumentul - tradiţie şi viitor.
(neinstituţionalizată) l-a îndreptat spre A participat la manifestări ştiinţifice atât
investigarea unei categorii arhitecturale în ţară: Simpozionul internaţional de la
puţin cunoscută la acea dată: reşedinţele Tuşnad şi respectiv Iaşi şi la alte
nobiliare. Rodul acelei cercetări manifestări ce privesc patrimoniul
fundamentale l-a reprezentat sinteza cultural al României, cât şi în străinătate:
publicată în RMM MIA nr. 2/1989 Ungaria, Eger (1995); FYROM, Skopje
privitor la sistemele de boltire (coautor), (1996); Grecia, Salonic(1997).
precum şi constituirea unei bogate A publicat articole şi ghiduri culturale
arhive proprii. sub egida C E, ICOMOS, UNESCO.
Cooptarea în mai 1990 în nou înfiinţata A participat cu comunicare şi, cu
DMASI (Direcţia monumentelor material scris şi desenat la expoziţie şi în
ansamblurilor şi siturilor istorice) a catalogul expoziţiei dedicată Arhitecturii
reprezentat o recunoaştere, o continuare civile medievale din Balcani, ca parte a
într-un cadru instituţionalizat a manifestărilor organizate la Salonic, oraş
anterioarelor activităţi. care în anul 1997 a fost Capitală
Considerând că restaurarea nu este un Culturală a Europei.
scop în sine, ci un mijloc prin care să fie Premii/ distincţii: Distincţii acordate de
reabilitat şi apoi pus în valoare un Ministerul Culturii: Premiul Ştefan Balş -
monument istoric şi că fundamentarea obiectul Biserica Sf. Nicolae Densuş
cercetării este o condiţie prealabilă şi (2005-2008); Diploma de merit -
obligatorie pentru o abordare ştiinţifică obiectul distincţiei - Lista Monumentelor
şi pragmatică a demersului arhitectului, Istorice (2004).
a elaborat documentaţii constând în (prin amabilitatea d-lui arh. Liviu
expertizarea construcţiei şi elaborarea Brătuleanu)
conceptului de reabilitare până la (ST.)
proiecte propriu-zise (în cadrul C.P.P.C.N.
şi în colaborare cu terţi) - clădiri civile,
clădiri şi ansamluri religioase, spaţii
urbane.
Cercetare ştiinţifică: A întocmit studii
BUBULETE, Doina Urbanproiect Bucureşti; 1997- 01-

[7.10.1952, arhitect urbanist Instit. Naţ. de Cercet.-
Bucureşti) Dezv. pt. Urbanism şi Amenajarea
Studii: IAIM, dipl. Teritoriului Urbanproiect Bucureşti,
1977. 2001-02 - arhitect urbanist, şef secţie
Urbanist cu drepturi urbanism, şef proiect, elaborator lucrări
de semnătură atestate de cercet., proiectare în cadrul
de către Registrul Urbaniştilor din programului AMTRANS 2000 şi
România [categoriile A, B, C, D, E, F6, Programului Internat INTERREG IIC şi
G5,G6), Expert atestat de către Ministerul 111B CADSES, Instit. Naţ. de Cercet.-Dezv.
Culturii şi Cultelor [1, 2, 3, A, D,G), pt. Urbanism şi Amenajarea Teritoriului
membru în Uniunea Arhitecţilor din Urbanproiect Bucureşti; 2008- arhitect
România, Asoc. Profesională a urbanist, Dir. Gen., Şef proiect, coord. pt.:
Urbaniştilor din România; Registrul Secţiuni ale PATN [Zone protejate) -
Urbaniştilor din România [din 2004, studii de fundamentare, metodologii de
membru în Cons. Superior şi în Comisia elaborare a docum. de urbanism pt. zone
de atestare a dreptului de semnătură şi constr. protejate, reglementări, studii,
din 2011, membru supleant în Cons. cercet. privind: planificare teritorială şi
Superior din partea MDRT); Comisia Nat. urbană, planificare strategică regională,
a Monumentelor Istorice - secţiunea perfecţionarea instrumentelor de control
urbanism [2000-11, membru cooptat); ale planificării urbane, manag. instit.,
Comisia Interministerială pentru Zone Instit. Naţ. Cercet. Dezv. pt. Urbanism şi
Const. Protejate [2002-04, membru); Amenajarea Teritoriului Urbanproiect
Comisia Tehnică de Amenajare a Bucureşti; 2008- 10- arhitect urbanist,
Teritoriului şi Urbanism a Primăriei CS III, Dir. Şt. (cu delegare), coord.,
Mim. Bucureşti 2009-12, reprezentant al consultant de spec. în elaborarea docum.
Min. Culturii şi Patrimoniului Nat.; de amenajarea teritoriului şi urbanism
Comisia Nat. de Dezv. Teritorială a (Studii de fundamentare privind
MDRT- din 2010, membru; Comisia de protecţia patrimoniului aferente
atestare în domeniul monumentelor docum.), coord. elaborării strategiei de
istorice MCPN- din 2010, membru cercet., inovare a Urbanproiect şi a
[responsabil cu atestarea în domeniile măsurilor de aplicare (preşed. al Cons.
urbanismului, parcuri şi grădini istorice); şt.), dir. Program de cercet. NUCLEU,
Comisia Naţ. a Monumentelor Istorice Instit. Naţ. de Cercet. Dezv. pt. Constr.,
[din 2012, membru); Comisia Zonală a Urbanism şi Amenajare Teritorială
Monumentelor Dolj, Gorj, Mehedinţi [din Durabilă "URBAN-IN CERC", sucursala
2012, preşed); apartenenţă la alte org.: Urbanproiect Bucureşti; din 2010-
expert în comitetul consultativ ptentru arhitect urbanist, CS III, şef secţie
cooperare transfrontalieră al Consiliului urbanism şi gestiunea localităţilor,
Europei [2004 - 05). coord., consultant de spec. în elaborarea
Funcţii: 1 977- 90- arhitect, şef proiect, docum. de amenajarea teritoriului şi
co-autor studii şi proiecte, Centrul de urbanism (Studii de fundamentare
Proiectări Jud. Brăila - detaşat la Instit. privind protecţia patrimoniului aferente
de Studii şi Proiectări pt. Sistematizare docum.), dir. Program de cercet.
Locuinţe şi Gospodărie Comunală - NUCLEU, Instit. Naţ. de Cercet.-Dezv. pt.
ISLGC Bucureşti; 1990-97- arhitect Constr., Urbanism şi Amenajare
urbanist Instit. de Proiectare pt. Teritorială Durabilă "URBAN-ÎNCERC",
Urbanism şi Amenajarea Teritoriului sucursala Urbanproiect Bucureşti. Alte
act. profesionale: Consultant angajat Turnu Măgurele (2009- 10), membru

prestări servicii al Spec. Consulting SRL echipă elaborare; întocmire Plan
România, Bucureşti pt. elaborarea Urbanistic Gen al Mun. Satu Mare (2008-
realizării docum. tehnico-ec. (faza 12), membru echipă de elaborare, şef
Proiect tehnic, Detalii execuţie, docum. proiect din 2010; Plan Urbanistic Gen. al
atribuire, docum. pt. PAC, caiete de Oraşului Turceni (2010- 12) şef proiect;
sarcini, avize şi acorduri şi celelalte Plan Urbanistic Zonal - Zona Costieră,
servicii conf. Legea 10/1995 pt. sect. sudic - (Capul Midia - Vama Veche),
Obiectivul "Restaurarea şi valorificarea (2010- 12) membru echipă de elaborare;
turistică durabilă a monumentului istoric întocmire PATJ Galaţi - Studiu istoric de
Mănăstirea fortificată Comana şi fundamentare (2010- 11) autor studio;
modernizarea infrastructurii conexe" întocmire PATJ Olt - Studiu istoric de
[Obţinere finanţare nerambursabilă în fundamentare (2010- 11) autor studio;
cadrul POR 2007-2013, Axa prioritară 5 întocmire PUG oraş Dumbrăveni, Jud.
- Dezv. durabilă a turismului regional şi Sibiu - Studiu istoric de fundamentare
local, Domeniul major de intervenţie (evoluţie urbanistică a oraşului, analiza
5.1.- restaurarea şi valorificarea durabilă monumentelor istorice, analize de peisaj
a patrimoniului cultural, crearea şi cultural, parcuri, grădini istorice, spaţii
modernizarea infrastructurilor conexe , publice urbane, propuneri de
2010 ). reglementare, propuneri operaţiuni
Lucrări: Lucrări de proiectare pt. urbane de regenerare) (2010- 11) autor
investiţii: Consolidarea şi refacerea studio; întocmire PUG Mun. Odorheiu
Teatrului Dramatic "Maria Filotti" din Secuiesc, Jud Harghita - Studiu istoric de
Brăila (1977- 84), şef proiect; fundamentare (evoluţie urbanistică a
Consolidarea şi reamenajarea clădirii de oraşului, analiza monumentelor istorice,
la Nr. 1-3, Piaţa Teatrului "Maria Filotti" analize de peisaj cultural, parcuri,
din Brăila (1980-1984), şef proiect; grădini istorice, spaţii publice urbane,
Docum. de Urbanism şi Amenajarea propuneri de reglementare, propuneri
Teritoriului, Plan Urbanistic Zonal pt. operaţiuni urbane de regenerare),
zone constr. protejate cu valoare istorică (2010- 11) autor studiu; întocmire PUG
- centrul istoric al Mun. Sighişoara oraş Ocna Mureş, Jud Alba - Studiu
(1992- 93) şef proiect; Plan Urbanistic istoric de fundamentare (evoluţie
Zonal pt. zona constr. protejată aferentă urbanistică a oraşului, analiza
ansamblului monumental "Calea Eroilor" monumentelor istorice, analize de peisaj
realizat de Constantin Brâncuşi în Mun. cultural, parcuri, grădini istorice, spaţii
Tg. Jiu (1994- 95) şef proiect; Plan publice urbane, propuneri de
Urbanistic Gen. al Mim. Bucureşti, reglementare, propuneri operaţiuni
docum. de spec. (1998- 99), membru urbane de regenerare) (2011) autor
echipă de elaborare; studii de studiu; întocmire PUG oraş Ocna Sibiului,
fundamentare pt. PATN, secţiunea a IlI-a Jud. Sibiu - Studiu istoric de
- Zone protejate (Legea 5/2000) (1998- fundamentare (evoluţie urbanistică a
99), membru echipă de elaborare; Studii oraşului, analiza monumentelor istorice,
de fundamentare pt. PATN - secţiunea a analize de peisaj cultural, parcuri,
Vl-a - Zone cu resurse turistice (2007- grădini istorice, spaţii publice urbane,
08), coord gen., coord. studii de propuneri de reglementare, propuneri
fundamentare în domeniul patrimoniului operaţiuni urbane de regenerare)
constr., urbanism istoric; întocmire Plan (2011- 12) autor studiu; Actualizare
Urbanistic Zonal - zona centrală oraş Plan Urbanistic Gen. Mim. Brăila; Studiu
de fundamentare privind situaţia zonelor Maramureş" (birou: Studio SKBD);

ind. aferente falezei Dunării (2011) autor Bienala de Arhitectură Bucureşti 2010-
studio. premiu la secţiunea Arhitectură de
Publicaţii: A rt de spec. în buletine şi interior, scenografie şi design de obiect:
rev. profesionale (ex. Rev. Arhitectura, "Expoziţie pilot - colecţia armenilor
Rev. Muzeelor şi Monumentelor din transilvăneni" (birou: Studio SKBD,
România, Rev. Arhitext Design, Rev. coautori arh. Attila Kim, Adriana
Urbanismul - (serie nouă), Rev. Diaconu, Elena Stoian, Ruxandra
"Urbanism, Arhitectură, Construcţii" Berinde, Ana Botezatu); Premiul 1
(publ. INCD URBAN-INCERC), part/la acordat de OAR Transilvania, categoria
manif. şt.: part. cu referate şi intervenţii Amenajări interioare, pentru IFB
la seminarii, ateliere, conf. pt. programe Cărtureşti (2009, birou SKBD).
de planificare spaţială din Austria, Publicaţii: Coautor al lucrării Oraşul
Canada, Danemarca, Germania, Franţa, posibil. ln(ter)venţii în spaţiul urban
Italia, Rusia, Slovacia, Slovenia, Polonia, postcomunist (2013, autori arh. Daniela
Suedia, Ungaria, Spania, Belgia. Calciu, Elena Stoian).
Premii: 1985 Premiul anual al Uniunii (R.N., V.Ţ.)
Arhitecţilor din România pt. coord.
proiectului de reabilitare a Teatrului BUCUR, Mariana
Mim. "Maria Filotti" din Brăila; 1991 (n. 22.08.1921, Feteşti
Menţiunea Uniunii Arhitecţilor din -m. 4.03.1977)
România pt. elaborarea studiului de Studii: FA, dipl. 1948.
renovare urbană a Centrului istoric al Lucrări: Şcoală
Mim. Slatina; 2008 Diploma şi Premiul profesională la Sibiu
Registrului Urbaniştilor din România pt. (1954); Spitalul militar
lucrarea "Plan de amenajare a din Iaşi (1000 paturi)
teritoriului nat. - zone cu resurse (1951-1954); club muncitoresc la
turistice". Câmpina (1954); proiecte tip pentru
(R.N.) creşe (1957-1967); proiecte tip pentru
cinematografe de 800, 1000 şi 1200 de
BUCŞA, Tiberiu locuri.
(n. 1978) S-a stins din viaţă, prematur, la
Asociat cu arh. Attila Kim, Ioana Pagu şi cutremurul din anul 1977.
Adriana Diaconii la biroul de arhitectură (R.N.)
SKBD.
Lucrări (în cadrul SKBD): Pensiune BUDACA, Elena
turistică la Sălciua, jud. Alba pe valea (n. 1939)
Arieşului (2008); casa Bern-Neamu, Studii: IAIM, dipl.
Mogoşoaia (2008); interior librărie 1961.
Cărtureşti, Suceava (2008); casa Meda, Lucrări: ansambluri
Feleac, Cluj Napoca (2009); casa Dincă, de blocuri din bd.
Borşa (2010); casa Mociran, Făget Metalurgiei (1974, în
(2010); casa Braicu, Făget (2010); colaborare cu arh. Gh.
amenajare interioară IFB Cărtureşti, Lealiu, G. Hacker, ş.a), str. Doamna
Institutul Francez, Bucureşti. Ghica, între Parcul Tei şi şos. Colentina
Premii: Bienala de Arhitectură Bucureşti (1975-1977).
2010- premiu la secţiunea Arhitectură < Premii: UAR, 1978: ansamblul de blocuri
lOOOmp pentru "Casa Dincă, Borşa, din şos. Colentina- Doamna Ghica
Bucureşti. BUDIŞTEANU,
(R.N.) Alexandru
(n. 1928, jud. Bălţi,
BUDICĂ, Dan Re p. Moldova)
(n. 1942, Craiova- m. 1993} Se stabileşte cu
Studii: IAIM, dipl. 1966. părinţii, începând cu
Lucrări: cantină restaurant, str. M. anul 1944, mai întâi
Viteazu, Craiova (1980); Casa Tineretului la Alba Iulia, iar apoi
din Craiova (1985). la Ploieşti.
Publicaţii: A colaborat la revista Studii: IAIM, dipl. 1955; studii de
Arhitectura cu cronici şi caricaturi, în sistematizarea şi amenajarea teritoriului,
perioada 1970-1991. efectuate la Moscova, dipl. 1960 cu titlul
(V.Ţ.) de „Candidat în Ştiinţe” cu această
specializare; doctor în 1965.
BUDIŞ, Sanda Funcţii: între anii 1960-1967 este
(n. 1926, Constanţa) arhitect în cadrul CDCAS. Intre anii 1967-
Studii: FA, dipl. 1949. 1972 a fost arhitect funcţionar
Face parte din internaţional în Secretariatul ONU de la
colectivul care New York, în cadrul Comitetului pentru
înfiinţeză Institutul de Locuinţe, Construcţii şi Urbanism. Din
Proiectare în Construcţii (I.P.C anul 1977, timp de 6 ani, a fost Arhitect
Bucureşti). Şef al Bucureştilor, iar între anii 1983-
In 1969 - participă la Congresul U.I.F.A. 1990 a activat ca Şef al Centrului
organizat de arhitecta Solange d'Herbez Naţional de Sistematizare, funcţie pe
de la Tour, la Monte Carlo. care a mai deţinut-o si între anii 1973-
Lucrări: In 1954 termina cursurile la 1977. A reprezentat ţara între anii 1990-
Şcoala de pictură bisericească de pe 2000, ca expert al Parlamentului
lângă Patriarhie şi în paralel lucra pe României, la diferite reuniuni
şantierele de pictură bisericească internaţionale, întocmind şi prezentând
In 1972 - se stabileşte în Elveţia unde studii privind situaţia fondului de
lucrează ca desenatoare în diverse locuinţe din România şi propuneri
birouri de arhitectură, unde se ocupă metodologice în formularea miei politici
printre altele de restaurarea a locuinţelor.
monumentelor istorice. Proiectează Lucrări: amenajarea Falezei şi
singură un complex locativ, pe 5200 mp. extinderea complexului balnear din
Publicaţii/media: Fata tatei şi mama Eforie Nord (1955-1956); ansamblu de
fetei: Istoria unei vieţi Intre România şi locuinţe unifamiliale la Caracal; schiţe de
Elveţia. (Bucureşti: ed. Polirom, 2012). sistematizare pentru oraşele: Galaţi,
Arhitectura rn-a salvat şi în timpul Sulina şi Tulcea şi detaliu de
comunismului şi în capitalism, în Elveţia sistematizate pentru centrul din Galaţi
(interviu, emisiune Omul demn, Trinitas (1955-1956); organizarea zonei de cură,
TV, 2013). în România eram un număr, odihnă şi turism din teritoriul
acolo am fo st un nume (interviu, preorăşenesc al oraşului Bucureşti
emisiune Profesioniştii, TVR) (1960); reactualizarea schiţei de
(R.N.) sistematizare a Municipiului Bucureşti
(1983).
Activitate didactică: cadru didactic la
catedra de urbanism a IAIM între anii
1960-1967 şi 1972-1976. BUNU, Adriana

Cercetare ştiinţifică: Profilarea reţelei (n. 1947)
de localităţi din România (1975, studiu); Studii: IAIM, dipl.
Modele matematice şi sistem de 1972.
programe pentru tratarea zonelor de Lucrări în Bucureşti:
locuit în oraşe (1981, studiu în staţiile de metrou
colaborare cu arh. M. Enache, T. Timpuri Noi (1979),
Dinulescuş.a.). Lujerului (1983), Pipera (1987), Piaţa
Publicaţii: Amenajarea teritoriului Romană (1988), Gorjului (1995).
(1966, în colaborare cu Barry Premii: UAR, 1979: arhitectura staţiilor
Cullingworth- în engleză şi franceză); de metrou din cadrul tronsonului I,
Cercetarea ştiinţifică privind form area Magistrala I; Premiul Academiei pentru
cadrelor fn domeniul amenajării în Israel arhitectura staţiilor de metrou (1981).
(1967, în engleză); Căi de ridicare a (R.N.)
eficienţei în construcţia ansamblurilor
urbanistice din ţara noastră (1967); BURCUŞ, Cornelia
Sistemul SIANO de proiectare automată a ( îl 1954)
ansamblurilor de locuinţe şi dotări socio Studii: IAIM, dipl.
culturale (1981). 1979. Este membru
Premii/ distincţii: în anul 2000, i s-a fondator al Uniunii
conferit titlul de Doctor Honoris Causa al Femeilor Arhitect din
Universităţii de Stat din Bălţi, Republica România (1998),
Moldova. I s-a acordat premiul UAR în membru fondator al
anul 1981 (menţiune) pentru Modele Asociaţiei Arhitecţilor de Interior din
matematice şi sistem de programe pentru România (1999), membru fondator al
tratarea zonelor de locuit în oraşe. A fost Ordinului Arhitecţilor din România şi a
distins cu Ordinul Naţional al Serviciului Filialei Bucureşti a OAR (2001).
Credincios al României în grad de Ofiţer. Lucrări: apartamente I.C.V.L., Tulcea
(V.Ţ., R.N.) (1981-1983, şef proiect); grup
gospodăresc la Casa Republicii (1987-
BULGĂREANU, Viorel 1989, şef proiect arhitectură);
(n. 1943, Deva) reconstrucţie şi refimcţionalizare Spital
Studii: IAIM, dipl. 1966. Interdepartamental Bucureşti (1991-
Lucrări: hotel „Parc" din Moneasa 1993, şef proiect); imobil apartamente,
(1972); sala de sport din Arad (1979); str. Sportului, Sinaia (1992, autor);
ansamblul de locuinţe din cartierul locuinţă unifamilială, str. Pictor
„Micălaca", Arad (1982); bazin de înot Iscovescu 21, Bucureşti (1993,
acoperit la Arad (1984); sanatoriu la colaborator); locuinţă unifamilială, satul
Moneasa (1985); motel Nădlac; punct de Coltăţeni, jud Buzău (1993, autor);
frontieră Nădlac; bloc de locuinţe şi imobil str. Şcoala Herăstrău nr. 19 (1994,
magazine la Moneasa; club sindical la colaborator); locuinţă unifamilială, corn.
Arad; ansamblu locuinţe Piaţa Arenei din Puchenii-Mari, Jud. Prahova (1994, şef
Arad. proiect); locuinţă unifamilială, Breaza
(V.Ţ.) (1994, autor); vilă şos. Străuleşti nr. 11A
(1996, colaborator); casă de vacanţă
corn. Cornu, Câmpina (1996, autor);
reamenajare hotel Intercontinental
Bucureşti (1996, coautor cu arh. G.
Proiect beneficiar al unei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor clin România
Tureanu şi arh. Gli. Pătraşcu); reabilitare Hotel Intercontinental Bucureşti, vila

dotări plaja Neptun-Olimp (1996, Străuleşti.
colaborator); vila Belu Eforie Nord [**] (R.N.)
(1997, coautor cu arh. Gh. Pătraşcu);
locuinţă unifamilială corn. Bălileşti, sat BURCUŞ, Jean
Băjeşti (1997, autor); vila Mitulescu (n. 22.10.1896, Paris -
Băneasa (1997, autor decoraţii m. 1987)
interioare); locuinţă S+P+2E, Eforie Nord Arhitect român de
II (1998, coautor cu arh. Gh. Pătraşcu); orientare eclectică,
Universitatea Creştină Dimitrie Cant emir apoi funcţionalistă
(1998, colaborator); modernizare Hotel Studii: Şcoala
Crown Piaza, Holiday Inn Flora, Superioară de
Bucureşti, decoraţii interioare parter Arhitectură din
(1998, în colaborare cu cu arh. G. Bucureşti, dipl. 1924.
Ture anu, arh. Gh. Pătraşcu, arh. D. Lucrări: blocuri de locuinţe (1929-
Demetriu); imobil str. Emanoil 1935): str. Toamnei 8, Calea
Porumbarii nr. 69, Bucureşti (1998, în Dorobanţilor 10, str. Ştirbei Vodă 23, str.
colaborare cu arh. Gh. Pătraşcu); Silvestru, bd. M. Kogălniceanu 3, str.
amenajare vila Rometti, Pipera (1999, în Câmpineanu 54, str. Cazzavilan, str. M.
colaborare cu arh. Gh. Pătraşcu); refacere Eminescu 159; str. Coşbuc 10;
Hotel Intercontinental Bucureşti, întreprinderea Poligrafică „13
modernizare şi consolidare etaj 1 (Sala Decembrie”, str. Gr. Alexandrescu din
Rondă, Sala Intim, holuri, garderobă, Bucureşti; locuinţă unifamilială str.
grupuri sanitare) şi mezanin (1999, Cihoschi 8, Bucureşti.
coautor cu arh. G. Tureanu şi arh. Gh. Concursuri: Premiul I la Concursul
Pătraşcu); vilă str. Andrei Mureşeanu, pentru Primăria Capitalei (1926, în
Eforie Nord (1999, în colaborare cu arh. colaborare cu arh. I. C. Roşu); Premiul I la
Gh. Pătraşcu); Magazin Billa 2, str. Concursul pentru Sediul Asociaţiei
Braşov, Bucureşti (2000, colaborator); Inginerilor de Mine (1926, în
amenajare Romanian- Austrian Casino colaborare); unul din cele 4 proiecte
(2000, colaborator); reamenajare şi reţinute Ia concursul pentru Biserica
consolidare Muzeul Ţăranului Român, Madona Dudu din Craiova.
Bucureşti (2001, în colaborare cu arh. (V.Ţ.)
Gh. Pătraşcu); locuinţă unifamilială str.
Someşul Rece nr. 45A, Bucureşti (2001, BURCUŞ, Ştefan
colaborator); reparaţii şi amenajări (n. 1871 -
imobil str. Republicii nr.36 Eforie Nord m. 21.08.1928,
(2001, şef proiect); locuinţă unifamilială Bucureşti)
com. Cornu str. Florilor, Prahova (2001, Studii: îşi face
autor); locuinţă unifamilială Buftea studiile de
(2003, autor). ✓ arhitectură atât în
Concursuri: Bienala de Arhitectură Bucureşti, cât şi la
1996: Refacere Hotel Intercontinental Şcoala de Arte
Bucureşti; Bienala de Arhitectură 1998: Frumoase din Paris,
Modernizare Hotel Flora Bucureşti; de unde revine în ţară în anul 1900, ca
Bienala de Arhitectură 2000: Imobil de diplomat al Guvernului Francez.
locuit Emanuil Porumbarii nr. 69 Funcţii: Preşedinte al Societăţii
Bucureşti, Reamenajare bai' Intermezzo, Arhitecţilor Români (1922-1924,1928).
Fondator al Societăţii „Construcţia Lamartine, poate chiar în timpul

Modernă" din Bucureşti. revoluţiei de la 1848.” (interviu cu
Lucrări: Planul general al Expoziţiei Alexandrina Caragiale, fiica sa, în
Jubiliare din anul 1906 din Parcul Carol 1, „Universul Literar"din 25 iunie 1938).
Pavilionul Regal şi Palatul Artelor din Lucrări: reparaţii la Mănăstirea Mihai
cadrul Expoziţiei, lucrare efectuată Vodă (1864-1865, în colaborare cu Carol
împreună cu arh. Victor Ştefane seu Beniş); proiect (nerealizat) pentru
(demolată în prezent); Palatul Bursei din amenajarea râului Dâmboviţa (1854);
Bucureşti, str. Doamnei (1911) Pasajul Englez (1856-1862); iar în 1856,
(v>Biblioteca Centrală de Stat). amenajează împreună cu arhitecţii Carol
Construcţia a fost executată ca minare a Beniş şi Johann Schlatter, Sala Obştii
câştigării concursului din anul 1907, Adunări. In aceeaşi perioadă face lucrări
pentru Palatul Bursei; Catedrala de reparaţii la Colegiul Sf. Sava, reparaţii
Ortodoxă din Galaţi (1911, cu arh. Petre şi extindere la Mănăstirea Sărindar,
Antonescu); bloc de locuinţe, str. Teatrul Naţional, Curtea Administrativă,
Cihoschi 8, şi str. M. Eminescu 76, restaurarea bisericii Sf. Atanasie (Bucur)
Bucureşti; casaStamatiade, str. Olteni 46, (1860); trasarea primului bulevard
Bucureşti; locuinţe pentru funcţionari, bucureştean între Uliţa Colţei şi Podul
str. Clucerului, Bucureşti (1924); vilă în Mogoşoaiei (1860-1863, în colaborare cu
str. V. Alecsandri nr. 4, Bucureşti. Alexandro Orăscu, Dumitru Berindey,
Activitate didactică: Intre anii 1900- Kostake Râmniceanu); muzeul din aripa
1928, a fost profesor la Şcoala de vestică a Palatului Academiei
Arhitectură din Bucureşti (Universităţii), dinspre Uliţa Academiei
(V.T., S.T.) (1864); In 1864 se ocupă de amenajarea
Palatului Domnesc de la Cotroceni
BURELLY (BOURELLY), Gaetano pentru domnitorul Al. I. Cuza, alături de
Antonio Petre Tabai şi Carol Beniş. In acelaşi an
(n. 1813, Bucureşti - m. 1896, conacul face o evaluare a stării Mănăstirii Mihai
din Pătârlagele) Vodă, în vederea mutării aici a Arhivelor
Italian de origine, efor şi restaurator de Statului. Aceeaşi evaluare o va face în
monumente istorice. 1866 pentru Mănăstirea Clocociov, aflată
Funcţii: A fost numit arhitecton (arhitect în stare de ruină, iar între 1866-1867
restaurator), funcţie ocupată între anii evaluează pagubele pricinuite de
1853-1858. în 1860 a intrat în funcţiune distrugerea Templului Coral din
„Comisia pentru înfrumuseţarea şi Bucureşti. în 1868 face parte din comisia
însănătoşirea oraşului", în care Burelly de restaurare a Mănăstirii Curtea de
figura alături de Dumitru Berindey, Argeş, fiind arhitect şef la Ministerul
Kostake Râmniceanu, arhitect peisagist. Cultelor şi Instrucţiunii Publice;
A fost membru al „Societăţii de Arhitecţi restaurarea Mănăstirii Floreşti (1879-
şi Ingineri" înfiinţată de arh. Alexandru 1883), casa din str. Pitar Moş (aprox.
Orăscu (din 1878). 1857-1863)(astăzi sediul OAR, casa arh.
Studii: A urmat şcoala de Belle Arte, la Ion Mincu din str. Pictor A. Verona). în
Paris, pe care o absolvă în 1848, cu o perioada 1867-1868, împreună cu V.A.
diplomă clasa a Il-a, inferioară celei de Urechia se ocupă cu proiectarea unor
arhitect, lucru ce nu a contat însă în „Clădiri tip" de şcoli rurale. Textul, însoţit
carieră „A fost adus în ţară de generalul de planuri, a apărut în 1868, sub titlul
Fio re seu şi de principele Bibescu, după „Localuri de şcoli săteşti în Romania".
ce fusese un timp secretarul lui între 1879-1880 este colaborator al arh.
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) lite r e le A_C
Paul Gottereau, la reparaţii ale casei Bacău (1978); hotel „Moldova" din Bacău
Bărcănescu, închiriată de prinţul George (1979); cinematograf cu 650 de locuri în
Bibescu. Bacău (1981); ansamblu de locuinţe
Pentru o scurtă perioadă de timp, „Bacovia II” din Bacău (1985); sală
Gaetano Burelly s-a asociat cu Andreas pentru audiţii muzicale "Ateneu" din
Bielz, punând bazele unui stabiliment Bacău (1983). Printr-o activitate prolifică
intitulat „Litografia Bielz şi Burelli” pe s-a impus ca un arhitect de prestanţă în
„Podul Mogoşoai în Kurtea Teatrului" zona centrală a Moldovei.
Activitate didactică: Printr-un decret (V.Ţ.)
semnat la 20 ianuarie 1865 de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, BUTICĂ, Dan
Gaetano Burelly era numit profesor de (n. 1951, Cărei)
arhitectură la Şcoala de Belle Arte din Studii: IAIM, dipl. 1988.
Bucureşti. Lua fiinţă astfel secţia de Lucrări: In cadrul
arhitectură a acestei şcoli înfiinţate în Institutului Proiect
1864 la Iaşi. Bucureşti a participat ca şef
Expoziţii: A participat la „Expoziţia de proiect la realizarea
artiştilor în viaţă" (1865) cu un proiect unor locuinţe ca: ansamblul de locuinţe
de restaurare a Mănăstirii Curtea de Băneasa;
Argeş, pentru care a primit Menţiunea bloc 4-6 Sahia-Republicii; bloc 115 zona
Onorabilă. Centrului Civic; bloc 102 Izvor Coşbuc
(R.N., S.T., G.P.) Nord; detaliu de sistematizare prelungire
B-dul Dacia între Piaţa Romană şi Calea
BURNEA - GEORGESCU, Rozela Griviţei.
(n. 1937, Ploieşti) [*](ChM.)
Studii: IAIM, dipl. 1960, avându-1 ca
profesor la atelier pe Horia Maieu. BUZULOIU, Aurelian
Lucrări: S-a stabilit la Bacău, unde dintre (n. 1939)
lucrările realizate în cadrul Institutului Studii: IAIM, dipl. 1962. S-a stabilit la
de Proiectare Judeţean se pot menţiona: Cluj.
blocuri de locuinţe în oraşele: Roman, Lucrări: locuinţe în cartierul
Momeşti, Comăneşti (1962-1963); Gheorgheni, micto I, II, Cluj (1966); hotel
sediul Procmaturii Bacău (1963); sediul „Napoca" din Cluj (1970); hotel
Trust-Petrol din Moineşti (1966); hotel „Belvedere” din Cluj (1977);
pe bd. Gării (1967) şi Policlinică, Piatra cinematograful „Mănăştur" din Cluj
Neamţ (1967); magazine universale în (1982); hotel „Victoria" din Cluj (1988);
Roman (1967) şi Moineşti (1968); pavilion de expoziţii, str. A. Vlaicu
complexul comercial „Zemeş” din (1971); complexul Comercial „Pasaj", str.
Moineşti (1968); ansamblu de locuinţe şi Donath 15 (1980) catedrala greco-
magazine în zona centrală din Bicaz catolică Sf. Iosif, piaţa T. Cipariu (1993, în
(1969); hotel cu bază de tratament în colaborare cu arh. Mircea Amitroaie).
Slănic Moldova (1971); blocuri de (V.Ţ.)
locuinţe în Piaţa Unirii din Focşani
(1972); hanul Turistic „Măgura" (1974);
magazin universal „Luceafărul” în zona
centrală Bacău (1975); extindere şi
reamenajare la Teatrul „G, Bacovia" din
Bacău (1979); bloc locuinţe „Select" din
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sec. XIXPXX, XXI) literele A-C
c dimensionarea elementelor pentru

locuinţe (1978, în colaborare cu arh. M.
Alifanti, A. Florian, D. Hardt, C. Niculiu, M.
CAFFE, Albert Cocheci, F. Colpacci, R. Simiraş).
Mihail Publicaţii: numeroase articole, pe tema
(n. 1924) locuinţei, publicate în revista
Studii: IAIM, dipl. Arhitectura; Arhitectul Ion Mincu (1960);
1951, doctor în Arhitectura litoralului (1962);
arhitectură din Arhitectura în România-album (1964);
anul 1963. Pier Luigi Nervi (1975); Ion Mincu
A activat în cadrul (1975); Dicţionar de arhitectură şi
IPCT, realizând construcţii (colaborare pentru termenii
proiecte pentru locuinţe tip P+l, P+4, de arhitectură, 1980-1982); Locuinţa
P+8-10 (circa 20 de serii, 1956-1970) şi contemporană (1987, în colaborare cu
studii privind Orientarea construcţiilor arh. P. Derer, Al. Florian, C. lurov, Gh.
de locuinţe în etapa 1966-1970. Acestea Sebestyen).
s-au concretizat în lucrări precum clădiri Prem ii/ distincţii: Pentru activitatea
de locuit P+9, cu garsoniere (1965- desfăşurată în domeniile proiectării,
proiect tip). publicistic şi didactic, pentru întreaga
Lucrări: Cămin de Bătrâni din str. carieră, a primit două distincţii
Sevastopol, str. jimboliei, Ghica Tei, profesionale şi culturale: Premiul „Opera
Bucureşti (1975-1985, în colaborare cu Omilia" al Anualei de Arhitectură din
arh. D. Hardt); imobil de birouri şi Bucureşti (2000); Ordinul Meritul
locuinţe, str. Vasile Lascăr 42-44 şi str. g- Cultural în grad de Ofiţer (2004).
ral Praporgescu nr. 5, Bucureşti (1996); Menţiune UAR, 1965: Orientarea
monumentul comemorativ al construcţiilor de locuinţe în etapa 1966-
Holocaustului (1986); vilă pe str. 1970 (studiu); UAR, 1978: Modularea şi
Primăverii, Bucureşti (1993); vilă pe str. dimensionarea elementelor pentru
Jean Monet, Bucureşti (1998); vilă pe str. locuinţe (studiu, în colaborare cu arii M.
Verdi nr. 11, Bucureşti (2003); vilă în Alifanti, A Florian, D. Hardt ş.a.);
Predeluţ - Bran (2002); vilă în Braşov Menţiune UAR, 1987: Locuinţa
(2009). coîitemporană (publicaţie); Premiul
Activitate didactică: Din anul 1953, este CSCAS, 1965: Clădiri de locuit P+9, cu
cadru didactic universitar (1AIM), garsoniere (proiecte tip).
profesor de excepţie, îndrumător la (prin amabilitatea d-lui arh. Mihail Caffe)
proiectare, diplome şi doctorate; (V.Ţ., M.C.)
profesor în cadrul Universităţii Spiru
Haret, Facultatea de Arhitectură. CANTACUZINO,
Cercetare ştiinţifică: comportarea în George Matei
exploatare a locuinţelor tip (1959-1970); (n. 1899, Viena - m.
orientarea construcţiilor de locuinţe în 1960)
etapa 1966-1970 (în colaborare cu arh. Studii: Şcoala de Arte
T. Niga, Al. Florian, M. Laurian, W. Juster Frumoase din Paris,
ş.a.); blocuri P+9 cu garsoniere (1965, în atelierul lui arh.
colaborare cu arh. Gh. Negreanu, V. Georges Gromort,
Petrovici ş.a.); dezvoltarea proiectelor dipl. 1929. Stabilit în
tip (1975-1990); modularea şi ţară din anul 1929,
abordează o gamă largă de programe
precum: vile, blocuri de locuinţe, restaurarea Conacului Drugănescu din

hoteluri, bănci, pavilioane de expoziţii, Stoieneşti, Giurgiu (1940); locuinţa
atât în stilul arhitecturii clasice cât mai Arghezi, str. Mărţişor 26, Bucureşti
ales înscrise în tendinţele epocii, către o (1932); casă de odihnă la Olăneşti;
arhitectură modernă. Mausoleul lui O. Goga, Ciucea (1938); vila
Lucrări: imobilul „Creditul Industrial'' Nae Ionescu, bd. Ionlonescude la Brad 4,
din Piaţa Universităţii din Bucureşti Bucureşti (1936); imobil locuinţe pentru
[1934); banca Chrissoveloni, str. funcţionarii Băncii Chrissoveloni din
Lipscani 16, Bucureşti [1923-1928, Calea Floreasca 9, Bucureşti; bisericile
împreună cu A. Schmiedigen), integrată din Băileşti, Dolj, Flămânda şi Teţcani.
armonios într-o zonă valoroasă de între anii 1934-1935, a lucrat la „Planul
arhitectură clasică [v> Banca Director de Sistematizare al Capitalei”,
Chrissoveloni); bloc de locuinţe, str. alături de arh. Roger Bolomey, Ion
Dionisie Lupu 65/ Piaţa Lahovary, Davidescu şi Duiliu Marcu. în anul 1948 a
Bucureşti [1936); bloc de locuinţe, str. fost arestat şi a făcut mulţi ani de
Mendeleev 17/ Piaţa Amzei din detenţie la Aiud şi Piteşti. A pierdut şi
Bucureşti [1935); blocul de locuinţe proprietăţile şi bunurile materiale ale
„Carlton" din Bd. N. Bălcescu, Bucureşti familiei. După eliberarea din detenţie,
[1932), prăbuşit în timpul cutremurului între anii 1953-1956 s-a implicat, cu
din anul 1940; hotel „Bellona” din Eforie pasiune, în cadrul activităţii de
Nord [1933); hotel „Rex” din Mamaia restaurare a monumentelor istorice din
[1939, împreună cu arh. George Arion); Nordul Moldovei, lucrând în cadrul
cazinoul din Mamaia [1935, împreună cu Direcţiei Monumentelor Istorice. în
Victor Ştefănescu); imobil administrativ, ultimii ani ai vieţii s-a retras la Iaşi
bd. Carol I. nr. 29, Bucureşti [1948, azi continuându-şi activitatea de
sediul ISPH, continuat pe str. Vasile restaurator. A realizat în aceşti ultimi
Lascăr 5-7); imobilul „Kretzulescu”, ani, cele două palate siameze: al
Calea Victoriei, Bucureşti [1937-1940, în Bibliotecii „D. Stăniloaie" şi al
colaborare cu arh. D. Marcu, H. Teodoru); „Cancelariei” din ansamblul Mitropoliei
hală industrială la IAR Braşov [1933); din Iaşi. între anii 1941-1943, a fost
vila Prinţesei Elisabeta, Calea Victoriei corespondent şi pictor de război pe
163, Bucureşti (1925, convertit azi în frontul nise sc, până la Stalingrad,
restaurantul „Mărul de Aur')(v>Casa realizând o serie de 50 de picturi, acum
Prinţesei Elisabeta); Pavilionul României în posesia Bibliotecii Naţionale a
la Expoziţia Universală de la New York României.
(1939, împreună cu Octav Doicescu); Activitate didactică: Din larga varietate
hotel „Neptun", bd. Ovidiu, Eforie Nord de activităţi pe care a desfăşurat-o, nu a
(1929); vila „Crinul”, vila „Aviana”, vila lipsit cea de profesor de istorie şi de
Bibescu, vila Ţilea şi Vila Violeta, toate pe teorie a arhitecturii între anii 1942-
str. T. Vladimirescu din Eforie Nonl 1948, în cadrul Facultăţii de Arhitectură
(1930-1933); vila B; vila Egreta şi Vila din Bucureşti. A fost cadm didactic la
Oiţa, toate pe bd Ovidiu din Eforie Nord Facultatea de Arte Frumoase Bucureşti
(1932); vilă pe Calea Floreasca 24 (1930-1943).
(1934), vila Mavrocordat, pe intrarea Publicaţii: Ca publicist, G. M.
Blaj 1 (1933), ambele în Bucureşti; Cantacuzino s-a remarcat încă din anul
restaurarea Palatului Brâncovenesc de la 1926 cu lucrarea Introducere la Studiul
Mogoşoaia (1921-1932, iniţial în Arhitecturii. în anul 1927, a publicat în
colaborare cu arh. D. Rupolo); revista franceză L' arhitecture nr.10,
studiul L' arhitecture Roumaine, primul fără grabă, dar cu aceeaşi sinceritate,
articol publicat în Occident despre întârzierea mea şi acea predilecţie
realizările din ţară între anii 1906-1926, pentru a-mi urma drumul în calitate de
iar în anul 1934, în revista L'arhitecture cavalier seul mi-au dat prilejul să
d'aujoud'hui nr. 5, a publicat o amplă hoinăresc mai mult. Am ajuns prin
prezentare a arhitecturii moderne din deducţie acolo unde dumneata ai ajuns
România, sub titlul Tendaces dans prin pasiune."
L'Architecture Roumaine. Alte lucrări (V.Ţ.)
teoretice: Izvoare şi popasuri [1934);
Despre o estetică a reconstrucţiei [1947); CANTACUZINO,
Arcade, firide şi lespezi [1932); Pătrar de Şerban [Sherban,
veghe [1938); Monografie despre A. Serbau)
Palladio [1928). De asemeni a tradus în [n. 1928, Paris)
limba română tratatul lui Vitruviu Despre Studii: Fiul
arhitectură. Participă între anii 1939- arhitectului G. M.
1947, alături de Octav Doicescu, Paul Cantacuzino, Şerban
Emil Miclescu şi Mathyla Gliika la Cantacuzino, stabilit
editarea revistei Simetria [8 numere). din anul 1939 în
Expoziţii: Pasiunea sa pentru pictură, a Anglia, îşi face studiile la Cambridge, de
fost remarcată printr-o expoziţie cu unde obţine diplomele de Bachelor şi
peste 150 de tablouri, la Pavilionul din Maşter of Arts în anul 1956 şi respectiv
Parcul Herăstrău, în anul 1956. Dintre în anul 1959.
consideraţiile sale asupra arhitecturii Funcţii: Secretar al Royal Fine Arts
cităm: „Pentru un arhitect forma Commission [1979-1994). Este
înseamnă organizarea spaţiului, fondatorul şi preşedintele Fundaţiei Pro
limitarea şi deci precizarea lui, pentru Patrimonio [din 2000), ale cărei
înfăptuirea unei lumi ale cărei armonii să obiective sunt salvarea, conservarea şi
ne fie utile în viaţa noastră materială şi restaurarea moştenirii arhitecturale şi
spirituală" [citat din: Despre o estetică a culturale. Preşedinte emerit al ICOMOS,
reconstrucţiei, 1947). In Simetria nr. UK. După 1990 a fost făcut membru
Vll/1946, G.M. Cantacuzino opina: onorific al UAR şi al Comisiei
„Creaţiile pentru a deveni valori, au Monumentelor Istorice.
nevoie de înţelegerea comunităţii. Există Activitate didactică: A predat Istoria
o armonie între creator şi societatea lui, Arhitecturii şi Design la Şcoala de
care societate este prima capabilă să Arhitectură din Cânterbury.
pună în lumină creaţia. Dacă forţa acestei Publicaţii: între 1973-1979 este
creaţii depăşeşte grupul uman în care s-a redactor executiv la revista The
născut, poate căpăta o valoare Architectural Review. A editat, de-a
universală". Intr-o scrisoare adresată lui lungul anilor, cărţi valoroase, dedicate
Marcel Iancu, publicată în îndeosebi preocupării sale constante
Contemporanul din anul 1931, G. M. pentru remodelarea funcţională a
Cantacuzino remarca: „Fiind un clădirilor vechi şi a conservării
premergător, ai pus în toată activitatea arhitecturii vechi. Dintre acestea se
dumitale un fanatism necesar remarcă: New Uses fo r Old Buildings
avangardelor. N-am făcut parte din [1973); What Makes a Good Building;
această grupare. Acolo unde dumneata şi Architectural Conservation in Europe
prietenii dumitale au ajuns în marş [1975); Re-Architecture, Old Buildings,
forţat, am sosit şi eu mult mai târziu şi New Uses [1989); Architecture in
Dicţionar al arhitecţilor români (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
Continuity (1993), Saving Old Buildings Pucheni Moşneni- jud. Prahova, Movila -
(1998). jud. Satu Mare, Şanţ- jud. Năsăud,
Premii/ distincţii: Rec uno aste rea Rudaria - jud. Caraş Severin, Salişte- jud.
valorii activităţii sale s-a concretizat prin Argeş, Buciumeni- jud Dâmboviţa,
alegerea sa ca membru în diferite foruri Ravile- jud. Bacău, Moşnita- jud. Timiş,
internaţionale de prestigiu în domeniul Draghici Cetăţeni- fostul jud. Muscel,
arhitecturii în anul 1996 primeşte titlul Zavideni- jud Râmnicu Vâlcea, Seboieni-
de doctor onorific Honoris Causa al jud. Argeş, Brăneşti, Câmpofeni - jud.
Universităţii York, iar în anul 1998 pe cel Gorj, Dioşti- fostul jud. Romanaţi - toate
de profesor Honoris Causa al Institutului cu planuri diferite; planuri pt. satul Ghişti
de Arhitectură din Bucureşti. „Trebuie de jud. Romanaţi (interbelic) - partea nouă
la început să ne asigurăm (prin proiect) cu 26 locuinţe de 3 tipuri, căminul
că toate clădirile nou construite, cultural, şcoala, dependinţe. (1938-1939,
restaurate sau reamenajate simt şef proiect); pianină pt. un sat cu 100
consumatoare de energie, dar că locuinţe în Turcia în reg. Erzincan
oamenii, componentele structurale şi încercată de cutremur în 1940; moară
mecanice (utilizate pentru încălzire şi mecanică la Câmpulung Muscel (1946);
răcire) folosesc la maximum lumina bloc P+4 (str. Toamnei nr. 19) şi alte
naturală şi energia solară; trebuie să ne diverse locuinţe particulare; cămin copii
asigurăm deci, că au nevoie să laSnagov, pt. Ministerul Muncii (1949).
funcţioneze artificial numai noaptea, Premii: A câştigat premiul 3 la concursul
când energia soarelui nu este pt. locuinţe muncitoreşti la Casa
disponibilă"- din prelegerea ţinută la Construcţiilor şi a executat 2 blocuri
Bucureşti cu ocazia decernării titlului de muncitoreşti totalizând 96 apartamente
Doctor Honoris Causa al Institutului de în Parcul Vatra Luminoasă, după
Arhitectură (1998). în anul 2008 a primit planurile prezentate la concursul din
Medalie în cadrul Premiilor Uniunii 1946.
Europene pentru Patrimoniu Cultural. PKR-N.)
(V.Ţ., S.T.)
CANTUNIARI, Vasile
CANTEMIR, Florin (n. 1910, Roman, jud. Neamţ - m. 1974)
(n. 1908, Bacău-?) Studii: Academia de Arhitectură din
Studii: FA, dipl. 1936. Bucureşti, dipl. 1937.
Funcţii: între 1936-1937 a ocupat Funcţii: Ocupă funcţia de arhitect
funcţia de arhitect la Ministerul Sănătăţii, proiectant la MAN în 1937, între 1937-
Direcţia Higienei. între 1937-1939 a 1939 activând ca arhitect proiectant la
lucrat drept arhitect la Fundaţia Serviciul Social. între anii 1939-1940
Culturală Regale Mihai, iar între 1940- este arhitect proiectant la Banca de
1947 a fost angajat arhitect la Ministerul Credit Român, între 1949-1950, şef de
Muncii, Casa Construcţiilor. Intre 1947- şantier la ferma de stat Bragadiru.
1951 a lucrat ca arhitect la Serviciul Lucrări: 6 cămine culturale săteşti
Tehnic al Ministerului Muncii iar după (1938-1939); 180 de locuinţe
1951 a fost arhitect al Institutului de individuale în Bucureşti şi provincie
Studii si Proiectări Energetice. (1938-1962); aeroportul din Arad
Lucrări: planuri pentru 41 cămine (1937-1938); 4 sucursale ale Băncii de
culturale (1937-1939, 18 realizate): Credit Român în Timişoara, Brăila,
Grănari, Ticuşul Nou- fostul jud. Târnava Cernăuţi şi Giurgiu (1940-1942); cabana
Mare, Cusui - fostul jud. Durostor, Poiana Secuilor (1945); baza sportivă
Sovrom (1945); amenajare Lacul Tei Filialei OAR Bucureşti Ia Anuala de

Bucureşti (1950); extinderea Arhitectură din anul 2011.
Universităţii Iaşi cu 2 amfiteatre (1951); (V.Ţ., R.N.)
sistematizare 3 aeroporturi militare
(1952); local MAI Reşiţa (1953); CAPUŢINEANU, Mihai
amenajare magazin Filatelia (1959); (n. 1 8 3 4 -m .l9 1 2 )
mobilier pentru unităţile de difuzare a Studii: Şcoala de Arie Frumoase din
presei (1959); fabrica de mobilă Braşov Paris, dipl. 1857. A fost printre cei 24 de
(1956); fabrică de calile teracotă (1964); membri fondatori ai Societăţii
sistematizarea bazei navale Mangalia Arhitecţilor Români din anul 1891.
(prima etapă, 1952-1954); fabrica de Funcţii: între anii 1863-1869 este
montaj avioane URA din Bacău (1952- arhitect al oraşului Bucureşti, iar apoi
1954); sistematizarea şi construcţia a desfăşoară o apreciată activitate în
116 GAS-uri (1953-1955); şcoala Ministerul Lucrărilor Publice, având
militară din Câmpulung Moldovenesc funcţia de Sectretar General. A fost
(1952-1955); şcoala militară navală din director al Şcolii de Poduri şi Şosele în
Mamaia (1952); sistematizare Fabrica de 1877.
ţevi din Roman (1955); bloc 18 bloc A Lucrări: Numele lui este în legătură
(1961) şi magazinul Muzica (1962, Cal. directă cu folosirea betonului armt la
Victoriei, Bucureşti); sistematizarea şi primele lucrări de construcţii din ţara
construcţia satului model Dioşti (1939, noastră între 1887 şi 1888.
coautor); fabrica de geamuri Scăieni Activitate didactică: O perioadă
(1958, coautor); vile P+l pentru îndelungată, între anii 1867-1901, a fost
parcelarea Bordei (1939, autor arh. profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele din
Octav Doicescu); amenajare pavilion Bucureşti, unde a predat cursul de
expoziţional EconNat (1962-1964); Geometrie Descriptivă, de Arhitectură şi
coordonare lucrări de construcţie pentru Construcţii Civile.
blocurile din jurul Pieţii Sălii Palatului (V.T., S.T.)
(1961); proiectul pentru o staţie meteo
montană (1937, proiect neexecutat). CARAMUZI, Gheorghe
(R.N.) (n. 1918, Salonic, Grecia-?)
Studii: dipl. 1944.
CAPTARI, Lilian Petru Lucrări: Până în 1951 a proiectat în
Studii: IAIM, dipl. 2002. colectiv cu arh. Traianescu, arh. Ghercu,
Lucrări: imobil birouri str. C. A. Rosetti arh. Muşatescu construcţii agricole tip
17, Bucureşti (2008); imobil birouri şi Gostat. A proiectat complex-ul Fortalvita
locuinţe, str. Izvor 80, 3S+P+11E, (1953), lucrare executată la GAS Rosetti
Bucureşti (2009, coautori arh. Iana şi Andrăşeşti. Din 1953 lucrează tot la
Captari, Cătălin Goea); imobil birouri şi Gostat la organizarea teritoriului şi ca
locuinţe, 2S+P+M+7E, str. Aurel Vlaicu specialist în sectorul construcţii şi
62-66, Bucureşti (2010, coautori arh. sistematizări.
Daniela Mirza, Iana Captari); imobil Publicaţii: A publicat articole în revista
birouri, str. Batistei 34, Bucureşti (2011, Gostat SMT\ îndrumări tehnice pentru
coautor arh. Iana Captari); imobil de confecţionarea cărămizilor la fa ţa locului
birouri LSG, str. Hagi Ghiţă 89-91, de către constructori şi arderea
Bucureşti (2012, coautor arh. Iana cărămizilor cu mijloace locale; Cum
Captari). asigurăm cazarea animalelor in timpul
Premii: A obţinut Premiul Preşedintelui iernii cu construcţii executate cu mijloace
Conţinutul acestui material nu reprezintă în ni od obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia Pag. 86
locale; îndrumări tehnice pentru România în 1976 şi s-a stabilit la Paris,

sistematizarea gospodăriilor agricole de îşi definitivează studiile în Franţa,
stat. rev. 1/ ianuarie 1952; Indicator obţinând diploma de arhitect în 1981, de
Tehnic şi îndrumări pentru construcţii la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din
agricole. Paris. Este co-fondator al firmei de
[*] CRN.) arhitectură „Delaage Tsaropoulos
Carvunis Cholet Arch” (alături de arh.
CARP, Constanţa Jaques Cholet).
Studii: IAIM, dipl. 1969. Lucrări: reabilitare şi restaurare
Funcţii: Institutul de Proiectare „Washington Piaza" (1988); reabilitarea
Construcţii Maşini, Bucureşti (1969), sediului social al Campaniei Canalului de
Direcţia Monumentelor Istorice (1969- Suez şi extinderea lui; renovarea sediului
1978), Consiliul Popular al Municipiului „Groupama”, Paris (2005); restaurarea
Bucureşti, Direcţia Comercială - atelier sediului ziarului „Le Figaro", Paris;
Proiectare (1978-1990), Direcţia reabilitare sediu social al Poştei, în
Monumentelor, Ansamblurilor şi Montparnasse; imobil multifuncţional
Siturilor Istorice - referent pentru pentru Căile Ferate Franceze.
judeţele Arad, Bihor, Caraş Severin, (V.Ţ.)
Timişoara (1990-1994), consilier gr. II în
cadrul Direcţiei Monumentelor Istorice - CATANĂ, Aurelia Elisabeta
Ministerul Culturii (1994-2000), (n. 1947, Bucureşti)
vicepreşedinte al Uniunii Restauratorilor Studii: IAIM, dipl. 1972.
de Monumente Istorice (din 1997), Lucrări: bloc de locuinţe cu parter
membru în cadrul Secţiunii de comercial zona centru Sf. Gheorghe
Arhitectură şi Inginerie a Comisiei (coautor); bloc locuinţe cu parter
Naţionale a Monumentelor Istorice - comercial zona Tg. Secuiesc (autor); bloc
Ministerul Culturii şi Cultelor (din 2001), 36 apartamente cu parter comercial zona
nominalizată ca membru pentru Gării Tg. Secuiesc (autor); amenajare
Consiliul Europei în "Groupe de magazine săteşti Cernat (autor); proiect
coordonation de Reseau Europeen des tehnic şi de execuţie pentru 380
metiers du patrimoine". apartamente zona centrală întorsura
Lucrări: biserica ortodoxă Mănăstirea, Buzăului (autor); bloc 100 apartamente
Cluj; castel Kornis, tuni poartă, Cluj; zona centrală Covasna (autor); bloc 20
Cetatea Bradu, jud. Buzău; biserica apartamente zona industrială Covasna
Precista, Galaţi; conacul Buzescu, (autor); reactualizare detaliu
Strejeştii de Jos, jud. Olt; biserica sistematizare Centru Tg. Secuiesc
"Adormirea Maicii Domnului", Cicău, jud. (autor); schiţe sistematizare Cernat,
Alba; mănăstirea Mărcuţa, turn Virghis, Vîlcele, Comandau, Biborţeni,
clopotniţă; Vila Minovici, Muzeu de Bretcu, Baraolt, Tg. Secuiesc (autor);
Etnografie, Bucureşti; sediu B.C.R., str. schiţă şi detaliu de sistematizare
Lipscani nr. 18-22, Bucureşti; mănăstirea Bragadiru (autor); detaliu de
Zamca, Suceava; biserica Trei Ierarhi, sistematizare Odorheiu Secuiesc
Colţea. (coautor); detaliu de sistematizare zona
(R.N.) centrală Bistriţa (coautor).
[*](R.N.)
CARVUNIS, George Tudor
(n. 1952, Bucureşti - m. 2008 )
Studii: IAIM între 1971-1976. A părăsit
CĂTINĂ, Ştefan Premii: UAR, 1965: Ansamblul de

(n. 1919) blocuri din Cartierul Balta Albă,
Lucrări: S-a specializat în programe Bucureşti.
pentru învăţământ, realizând importante 1979: Clădiri de locuit tip, din panouri
dotări în acest domeniu, ca: Institutul mari P+8 şi P+4 pentru Bucureşti,
Politehnic din Iaşi (1953, în colaborare integral prefabricate.
cu R. Bordenache); Institutul de Mine din (V.Ţ., R.N.)
Petroşani (1953, în colaborare cu R.
Bordenache); extindere la Academia de CĂCIULĂ (ZAHARIA), Maria
Ştiinte Economice, str. Căderea Bastiliei, (n. 26.02.1925, com. Tărlungeni, jud.
Bucureşti (1955); laborator cramă la Braşov)
Institutul Agronomic din Iaşi (1968); Soţia arh. Aurel Căciulă.
extindere la Institutul de Medicină din Studii: 1AIM, dipl. 1951.
Iaşi (1971); Universitatea din Braşov Funcţii: A ocupat funcţia de arhitect
(1974). proiectant principal la IPC şi IPB. A fost
(V.Ţ.) numită şef de şantier la întreprinderea
de Construcţii nr 1 (1949-1950).
CĂCIULĂ, Aurel Lucrări: Spitalul de Contagioşi din
(n. 7.01.1925, Ţepeş Vodă, jud. Hunedoara (1952, autor); Institutul de
Constanţa) Cercetări Chimice şi mobilier pentru
Studii: dipl. 1951. laboratoarele ICECHIM din Bucureşti
Lucrări: în cadrul IPC: colaborator la (1953, autor); cămin cultural cu 100 de
proiectul de locuinţe muncitoreşti tip locuri - proiect tip (1954, autor); bloc de
(1949); Institutul Siderurgic Hunedoara locuinţe P+5 cu 40 de apartamente pe
(1949, coautor); refacerea acoperişului şi str. Witting 39-40 din Bucureşti (1957,
aripii de est a Ministerului de Construcţii autor); bloc de locuinţe P+3 cu 16
Bucureşti (coautor); Şcoală şi Cămin de apartamente pe str. Dude şti 29-31,
ucenici în oraşul Stalin (Braşov) (1949, Bucureşti (1959, autor); blocuri P+4,
coautor); Casa Scânteii (1950-1953, Academia Militară, Bucureşti (1959, în
autori arh. H. Maieu, N. Bădescu); şcoală colaborare cu arii. C. Neagu); bloc de
cu 24 de clase pe bd. Dacia, Bucureşti locuinţe P+4 cu 100 de apartamente pe
(1960); ansambluri rezidenţiale în bd 1 mai din Bucureşti (1959, autor);
Bucureşti pe bd. Iancu de Hunedoara, Şcoala de Calificare Gura Barza din
Ştefan cel Mare (1961, în colaborare cu localitatea Brad, judeţul Hunedoara
arh. V. Agent) şi Mihai Bravu (1961- (1950, autor); locuinţe în Hunedoara
1966, în colectiv); blocul fost Perla (1951); Centrul de Televiziune din Calea
(1962); ansamblu de blocuri în cartier Dorobanţilor, Bucureşti (1969, autor arh.
Balta Albă (1965, în colaborare cu arh. N. T. Ricci); ansamblul de locuinţe din bd.
Kepeş, N. Porumbescu); grădiniţă, str. Titulescu etapa I, Bucureşti (1974, în
Tomis 47, Bucureşti (1968). colaborare cu arh. M. Slomnescu);
Concursuri: A participat la concursul ansamblul de locuinţe din bd. Iuliu
pentru panoul de onoare al staliniştilor şi Maniu, Bucureşti (1975, colaborare);
fruntaşilor în producţie din Raionul IV ansamblul de locuinţe din bd Păcii-
Lenin Bucureşti, proiect premiat cu Militari (1975, în colaborare cu arh P.
premiul I şi executat în iulie-august Focşa, M. Vass ş.a.); ansamblul de
1952. Tot în anul 1952 a participat la locuinţe din Calea Dorobanţilor,
concursul EPD pentru chioşcuri tip- Bucureşti (1975, în colaborare cu arh. G.
proiect distins cu menţiune. Mularidis, G. Iamandi ş.a.).
Conţinutul acestui material nu reprezintă in mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 88
Premii: UAR, 1969: Centrul televiziunii în realizarea construcţiilor din domeniul

Române; UAR, 1975: ansamblul de transporturilor.
blocuri din Cal. Dorobanţilor, Bucureşti. Lucrări: A făcut parte din colectivul de
(V.Ţ., R.N.) arhitecţi al lui Duiliu Marcu, care au
proiectat Palatul Ministerului
CĂLIN, Marius Transporturilor, din bd. Dini cu Golescu
Asociat cu arh. Roxana Roşea (Zip & Box din Bucureşti, obiectiv la care a fost şi
Studio). conducătorul lucrărilor de execuţie între
Lucrări: ansamblu de locuinţe, aleea anii 1937-1946. Este autorul a
Privighetorilor, Băneasa (2008); Piaţă numeroase dotări feroviare din ţară.
Agroalimentară, str. Traian Popovici 85A, Activitate didactică: Conferenţiar
Bucureşti (2008); renovare şi extindere (1949-1953) la Institutul de
Complex Administrativ, Bucureşti Transporturi Bucureşti.
(2006); imobil birouri, Calea Griviţei (V.Ţ.)
136, Bucureşti (2006); Pavilionul
Vizitatorilor la Hidrocentrala Stejaru, CĂNĂNĂU, Constantin
Bicaz (2010, în colaborare cu arh. (n. 1898 - ? )
Roxana Roşea); Party lab-Constanţa Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură,
(2010, în colaborare cu arh. Roxana dipl. 1919.
Roşea). Lucrări: cinematograful „Marc oni”, Calea
(V.Ţ.) Griviţei, Bucureşti.
Concursuri: Premiul I, pentru „Localul
CĂLINESCU, Grigore Asociaţiei Inginerilor Minieri (1926);
(n. 1859, Craiova - m. 1947) Premiu pentru „Catedrala Madona Dudu”
Studii: Şcoala de Arte Frumoase din din Craiova (1926).
Paris, dipl. 1889. (V.Ţ.)
Funcţii: A activat o lungă perioadă de
timp în cadrul Ministerului de Interne. în CĂRĂUŞU, Renzo
ultima parte a activităţii a funcţionat ca (n. 1934, Constanţa)
arhitect la Comisia Monumentelor Studii: IAIM, dipl. 1957, doctor în 1977;
Istorice, sub şefia lui Nicolae Ghika- Facultatea de Arhitectură din Florenţa,
Budeşti. In anul 1891 a făcut parte dintre dipl. 1983. Din anul 1980 s-a stabilit în
membrii fondatori ai Societăţii Italia, în anul 1983 devenind şi diplomat
Arhitecţilor Români. al Facultăţii de Arhitectură din Florenţa.
Lucrări: spitalele de alienaţi din Berceni, Funcţii: Lucrează în proiectare Ia
Bucureşti şi Socola, Iaşi; sanatoriul de la Institutul Proiect Bucureşti (1957-1963)
Bisericani, Neamţ; Seminarul de la şi la Camera de Comerţ (1963-1966).
Curtea de Argeş; Azilul „Providenţa” de Lucrări în România: bloc de locuinţe în
la Filaret, Bucureşti; tribunalul din Bucureşti, Calea Victoriei 97, (în
Tecuci; penitenciarele din Tulcea, colaborare cu arh. C. Enăchescu);
Craiova şi Ocnele Mari; locuinţă pe str. ansambluri de blocuri în Calea Griviţei
Armasului din Bucureşti. (1958-1962, în colaborare cu arh. M.
(V-T) Bercovici, V. Niţulescu), bd. I. Mihalache
(1958, în colaborate cu arh. C. Neagu),
CĂLUGĂREANU, Ştefan I. str Caraiman - Piaţa Chibrit (1962, în
(n. 10.02.1904, Buftea - m. 3.05.1975) colaborare cu arh. M. Bercovici, C.
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură teodorescu ş.a ), str. Sf. Voievozi nr. 48-
din Bucureşti, dipl. 1929. S-a specializat 50; şcoala de ambliopi din Vatra
Luminoasă (1962, în colaborare cu arh. preşedinte al Societăţii Arhitecţilor

E. Cosmatu) şi depozit alimentar în Români.
Militari pentru Ministerul Comerţului Lucrări: bloc cu 520 de apartamente
Interior (1966). pentru Ministerul Muncii (proiect
Lucrări In Italia: bloc turn în cartierul neexecutat); locuinţele fraţilor Petraşcu
Pieve Modolena-Reggio Emilia (1987); în Piaţa Romană, Bucureşti (v> Casele
locuinţe pe Via Danimarca-Reggio Emilia Petraşcu); casa prof. I. Bogdan; casa dr.
(1987); zonă rezidenţială Arcobaleno din Belciugoşteanu, bd Carol I, Bucureşti;
Rivalta (1987); locuinţe pe Via Barilla- casa dr. Ivoniţescu; Cercul Subofiţerilor;
Montechio Emilia (1990); locuinţe pe Via biserica din Târgu Răcari, jud.
Alegri din Rubiera (1991); locuinţe în Dâmboviţa; clădiri agricole din fosta
oraşul Corregio şi în cartierul Moretti din fermă Cămărăşescu, corn. Dâlga, jud.
Reggio Emilia; casa din Scandiano; Călăraşi; casa Andreşescu; alte clădiri de
restaurări la Castelul din Rossena, Vila raport şi de locuit.
Valisneri din Scandiano. Publicaţii: A publicat numeroase lucrări
Activitate didactică: cadru didactic ştiinţifice în Revista de Istorie şi
IAIM (1966-1980) şi în paralel între anii Arheologie, Literatura şi Arta Română,
1977-1980 a fost cadru didactic şi la Arhitectura, Buletinul Comisiei
Institutul de Arte Plastice. Monumentelor Istorice, Luceafărul,
Concursuri: In anul 1972 a obţinut o Neamul Românesc etc. în anul 1919
menţiune la concursul pentru apare Revista de Arhitectură şi
„Sistematizarea zonei centrale din Construcţie înfiinţată de arhitecţii S.
Zalău”. Cegăneanu şi C. Iotzu. Referindu-se la
Premii: Strălucit desenator, a fost atras problemele arhitecturii de la începutul
de pictură şi grafică obţinând mai multe sec. 20, S. Cegăneanu scria în Luceafărul
premii la expoziţiile anuale ale Uniunii nr. XIV-1919 următoarele: „Viaţa
Arhitecţilor din România, la care a expus orăşenească actuală este o viaţă de luptă
între anii 1958-1980. Şi în Italia a obţinut continuă, de libertate şi de strânsoare
importante premii pentru grafică şi economică. în aceste date omul trebuie
pictură la Expoziţia de Grafică Modenart, totuşi să trăiască comod şi igienic”.
la Bienala Antoniano de la Bologna Semnează traducerea lucrării celebre
(1991), la Expoziţia Internaţională vitruviene: De arhitectura.
Fabriano (1991), la Bienala de la Veneţia Este unul dintre fondatorii criticii de
(1997) , la Bienala dei Dogi din Camogli arhitectură din România.
(1998) . în 1962 obţine premiul UAR Concursuri: Premiul I la concursul
pentru Ansamblul de blocuri din Calea pentru biserici de ţară cu una şi trei
Griviţei, Bucureşti. turle; Premiul II la concursul
(V.Ţ..R.N.) internaţional pentru Primăria din
Săliştea; Premiul III la concursul
CEGĂNEANU, Spiridon internaţional pentru abatorul din Sofia.
(n. 18.10.1880, sat Pârlita, corn. Săruleşti, (V.Ţ.)
jud Călăraşi - m. 1973, Bucureşti)
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură
(1904).
Funcţii: A ocupat timp de trei luni
funcţia de Director General al Serviciului
pentru Refacerea Regiunilor dărâmate
de război. Intre anii 1925 - 1926 a fost
CELAC, Mariana risc evident - acela al unor omisiuni şi

(n. 1936, Chişinău) distrugeri justificate astăzi, dar pe care
Studii: IAIM, dipl. viitorul nu le va putea iertă'. In anul
1966; studii de teoria 1981 a făcut parte din colectivul care a
sistemelor generale întocmit studiul pentru „Zonificarea
aplicate spaţiului Economică Funcţională a Teritoriului
urban la Universitatea Naţional”. Iniţiatoare a grupului de
Bucureşti (1973- arhitectură ecologică Arhiterra (2006, în
1977). colaborare cu arh. Ş. Strudza, R.
Preocupările sale s-au îndreptat Munteanu, critic de artă M. Duculescu).
îndeosebi spre cercetare, în domeniul Publicaţii: Sistemele spaţiului am enajat
teoriei şi istoriei arhitecturii. (1980, coautor); Bucureşti - arhitectură şi
Funcţii: vicepreşedinte al UAR (1990- modernitate - un ghid adnotat
1996); membru supleant în consiliul UIA (Bucureşti, ed. Simetria, 2005, 2007,
[1993-1996). 2008, coautor alături de Octavian
Lucrări (studii): Studii pentru schiţa de Carabela Marius Marcu-Lapadat);
sistematizare a capitalei [1967, membru Locuirea şi sărăcia extremă (2007,
în colectiv); Detaliu de sistematizare a coautor); Teme ale arhitecturii din
zonei industriale UMGB [membru în România m secolul XX (2003).
colectiv); Studiul general: reţea pentru Participantă la disidenţa antitotalitară;
dotarea Bucureştiului cu monumente de după anul 1990, a fost o perioadă
arta plastică [şef de proiect); studiul de redactor şef al revistei Arhitectura fiind
etapizare a locuinţelor şi echipamentelor şi o activă iniţiatoare, şi organizatoare de
socio-culturale în Bucureşti 1971-1975 expoziţii sub egida Uniunii Arhitecţilor. A
[1969, în colaborare cu arh. T. Ricci, T. realizat Cronica plastică la ziarul Scânteia
Stănescu, M. Dima, D. Iancu ş.a); Tineretului (1959-1964).
zonificarea macrofuncţională a Concursuri: A participat la concursul
teritoriului (1981, în colaborare cu arh. pentru construirea unui internat pentru
Ş. Nădejde, I. Budişteanu); analiză studenţii la arhitectură (proiect
multicriterială a teritoriului şi selecţionat printre cele 7 din faza finală
localităţilor (1983, în colaborare cu arh. pe ţară, 1965).
B. Grinberg, M. Miu, I. Budişteanu); Prem ii/ distincţii: Obţine în anul 2000,
studiu pentru amplasarea unui liceu de Ordinul Naţional Steaua României în
arte plastice în Bucureşti (coautor); grad de Cavaler. UAR, 1969: Etapizarea
studiu pentru amenajarea hipodromului. locuinţelor şi dotărilor social-culturale
In ultimii ani dezvoltă studii despre din Bucureşti intre 971-1975 (studiu);
comunităţile excluse şi marginale, UAR, 1981: Zonificarea Economică
participând la experimente în Funcţională a Teritoriului Naţional; UAR,
arhitectura minimalistă. Referindu-se la 1984 (menţiune): Analiza multucriterială
problematica necesităţii arhivării pentru a dezvoltării economico-sociale a
posteritate a proiectelor de arhitectură, teritoriului şi localităţilor. Cadru
M. Celac atenţionează că: „A impune metodologic (studiu).
criterii de valoare inevitabil rezultate din (V.Ţ., R.N.)
prezent, din stadiul teoretic actual, din
considerente derivate de estetica CERCHEZ, Arta (prescurtare de la
dominantă a momentului, dar şi de Artaxerxe)
interacţiuni personale, de vogă poate (n. 1878, Bârlad - m. 1962)
pasageră şi gust administrativ conţine un Studii: Politehnica din Karlsruhe, dipl.
Dicţionar al arhitecţilor români [SOC. XIX, XX, XXI) literele A_C
1904. Echivalarea diplomei de arhitect Arhitectura a următoarelor articole: Din

de către Academia de Arhitectură din aspectele Bucureştilor [1934, p. 21),
Bucureşti are loc în anul 1933. Tot în Istoria Arhitecturii Româneşti [1931-
anul 1933 devine membru al Corpului 1933, p. 9), Din aspectele Bucureştilor
Arhitecţilor din România. [iulie-oct 1937, p.21; iulie-dec. 1940,
Lucrări: fabrica de Tricotaj de la p.15).
Bucureşti [fosta str. Guter, actuala str. Prem ii/ distincţii: Este decorat în anul
Gramont, 1905); spitalul de tuberculoză 1925, cu meritul sanitar clasa I atât
osoasă din str. Trai an, Bucureşti [1907, pentru clădirile proiectate şi executate în
în colaborare cu arh. Grigore Cerkez), localitatea Eforie Sud cât şi pentru
imobilul din str. Antim nr. 36, Bucureşti lucrările de amenajare a parcurilor cu
[1907, în colaborare cu arh Grigore alei, terase, instalaţii de sport, solarii etc.
Cerkez), vila Alexandru llliescu [1908, în A fost iniţiatorul concursului pentru
colaborare cu arh. Grigore Cerkez), vila „Istoria Arhitecturii Româneşti", oferind
doctor Ţăranu, hotelul Balneara remuneraţia pentru Premiul I obţinut de
[ultimele trei la Băile Govora, în Grigore Ionescu în anul 1937.
colaborare cu arh. Grigore Cerkez); bloc [R.N.)
locuinţe, bd. Kogălniceanu 67-71,
Bucureşti [1922); cazinoul din CERCHEZ, Cristofi
Techirghiol [1933); gara din Sinaia şi (n. 5.07.1872, corn.
etajele 1,2,3 la hotelul din Călimăneşti; Băneasa, Herăstrău -
clădirile fostului aerodrom de la Chitila m. 15.01.1955,
[1909-1910, tribune, observator, Bucureşti)
administraţie, bufet, hangare, ateliere Studii: Facultatea de
pentru construcţii şi reparaţii avioane Drumuri şi Poduri Ia
etc.). Aerodromul de la Chitila cu care şi- Politehnica din
a început activitatea firma Cerchez Co Bucureşti; Politehnica din Milano [1895-
[iniţiatorul primei şcoli pentru piloţi 1898). Se afirmă, în ţară, ca discipol al lui
militari a fost avocatul Mihail Cerchez), I. Mincu în căutările pentru realizarea
era cel mai modern aerodrom din sud- unei arhitecturi cu specific naţional. Pe
vestul Europei, conform ziarelor vremii, această linie de preocupări studiază
în anul 1911, ansamblului din str. Guter i arhitectura populară şi vechile
se mai adaugă o clădire proiectată de monumente din Muntenia şi Oltenia,
arh. Arta Cerchez, mi imobil de locuinţe desenând, fotografiind şi publicând
cuprinzând casa doctor Beraru din articole în presa vremii.
oraşul Tg. Ocna, judeţul Bacău şi casa Funcţii: între 1905-1906 [1910?)
Cocias din fostul bulevard 6 Martie, lucrează la Ministerul Justiţiei. Intre
Bucureşti [1912). Realizează mai multe 1916-1921 este şef al serviciului de
proiecte pentru familia boierească arhitectură de la Primăria sectorului I
moldavă a Movileştilor, căsătorit fiind cu Bucureşti.
Felicia Movilă. Ioan Movilă a pus piatra Lucrări: Dintre numeroasele sale lucrări,
de temelie a staţiunii Techirghiol-Movilă realizate îndeosebi în stil „neoromânesc"
[numită ulterior Băile Movilă, Carmen se pot semnala, în Bucureşti,
Sylva şi Vasile Roaită, astăzi Eforie). In următoarele: vila dr. N. Minovici, str. N.
anul 1913 execută proiectul cavoului Minovici [1904-1905) - proiectant şi
familiei Ioan Movilă, în cimitirul Bellu, constructor [v> Casadr. Nicolae Minovici
Bucureşti. [Casa cu Clopoţei); vila Micu Zentler, str.
Publicaţii: publicare în revista Mântuleasa 10 [1910); vila N. Stanovici,
Conţinutul acestui material nu reprezintă ai mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor (fin România Pag. 92
str. Remus 6 [1914); ansamblul Atanasiu 10 (după 1932); vila Căpăţână

Arhivelor Statului [1909, latura de sud şi în Cotroceni - str. Dr. Gh. Marinescu 3;
turnul de intrare de pe latura de miazăzi vila Maria Răducanu str. Emil
cu cele două clădiri adiacente acestuia, ce Porumbarii 5 2/str. dr. I.Cantacuzino -
delimitau incinta Mănăstirii Mihai Vodă, inspirată de casele vechi din Câmpulung
lucrări demolate în anul 1986) (v> Muscel, Târgovişte şi Argeş (1923);
Arhivele Statului); vilele fraţilor Ionescu, repararea şi supraînălţarea imobilului
str. Atena 4-6 (1914) în Parcul Filipescu; Georgescu-Ştefanescu, str. Londra 24/
vila proprie, str. Sf. Ştefan 13A (1927); str. Washington (1945); vila Linde, str.
vila „dublă” Sofia şi Eliza Candiano- Brazilia 24 (1928).
Popescu, str. Rabat 19-21 (1912-1913); Cercetare ştiinţifică: Preocupat de
vila Eufrosina Mătăsaru, str. Emil cercetarea istorică în legătură cu trecutul
Porumbarii 12 (1929-1932); Banca nostru şi cu valenţele arhitecturii vechi
Franco-Română (azi Legaţia Republicii româneşti, a conferenţiat, pe aceste
Cehe), str. Ion Ghica (1926-1927); teme, la Societatea Arhitecţilor Români,
maternitate, str. Polizu (1924-1927); la Casa Şcoalelor, la Palatul Ligii
Casa parohială a Bisericii Mântuleasa Culturale şi la Sala Dalles. Membru
(1928); casa dr. I. Oreviceanu, str. Al. (1921) şi preşedinte al Uniunii „Istoria şi
Donici 28 (1928). După cutremurul din Arta”. în 1936 este colaborator al revistei
anul 1940, C. Cerchez s-a implicat în Arhitectura.
restaurarea Catedralei din Alexandria, Concursuri: în anul 1923 s-a decis
care fusese avariată In acelaşi oraş a construirea la Constanţa a unui imobil
restaurat şi Biserica Sfinţii Apostoli, pentru Camera de Comerţ, Bursă şi
biserică construită de el anterior, intre Ateneu. Proiectul prezentat cu această
1902-1904. In Bucureşti, Biserica Popa ocazie de C. Cerchez (1924) a fost
Nan, distrusă de un incendiu în anul premiat, însă construcţia nu s-a executat.
1910, a fost integral refăcută între anii A participat şi la concursul pentru
1910-1916, după planurile lui C. Palatul Primăriei Capitalei din 1925,
Cerchez. proiectul său fiind premiat împreună cu
Lucrări eclectice: bloc locuinţe (Cristofi altele, în ambele faze ale concursului.
Cerchez), bd Carol I 66 (1915); (O.M., V.Ţ., S.T.)
laboratoarele Institutului Medico-Legal
(1913-1314) demolate în 1985. CERKEZ/CERCHEZ,
A proiectat în stil modernist-cubist, un Grigore P.
imobil propriu de locuinţe în str. V.A. (n. 5.10.1850, Bucureşti
Ureche 23 (1932-1934, demolat în -m. 14.05.1927,
1984). Bucureşti)
Alte lucrări: vila States cu din Frate cu Nicolae Cerkez.
Câmpulung Muscel (1898-1900); casa Studii: Şcoala Centrală
parohială a bisericii Sfinţii Apostoli de Arte şi Manufacturi
(1926); Casa Neagu/Argetoianu, str. din Paris, absolvită în
Henri Coandă 36 (1920-1921); imobil de anul 1873.
locuinţe fraţii Steinhart în str. Olteni 27 Funcţii: Inginer Şef al Primăriei Capitalei
(1922, astăzi demolat); conacul (1874-1879); membru fondator al
Frunzeanu/Iatan-Poenaru din satul „Societăţii de Arhitecţi şi Ingineri” - 1876
Merii Petchi, corn. Nucu-Ilfov (1929); al cărei preşedinte a fost ales Alexandru
casa de servitor pe proprietatea Minovici Orăscu; 1881 - membru al Societăţii
(1931); vila Nicu Cerchez, str. dr. Politehnice; 1886-1888 - membru în
D icţionar al arh itecţilo r rom âni ( s e C . XIX, XX, XXI) lite r e le A_C
Comisia Tehnică Consultativă a o pe cât se poate în forma pe care o

Ateneului; 1891-arhitect al Ministerul avusese la întemeiere, înlăturând toate
Lucrărilor Publice; în anul 1891 părţile aduse fără pricepere".
figurează printre membrii fondatori ai Consolidarea bolţilor şi pereţilor a
Societăţii Arhitecţilor Români, al cărui efectuat-o cu elemente metalice. Tot Gr.
preşedinte a fost între anii 1913-1918; Cerkez a restaurat şi Biserica Sfinţilor
Director General al Poştelor (1905- din Bucureşti. A fost însărcinat să
1908). In 1900 şi între anii 1913-1927 a completeze Palatul Cotroceni cu mai
fost şi membru în Comisia multe corpuri noi, precum şi cu
Monumentelor Istorice. construirea sediului Şcolii de Arhitectură
Lucrări: Intre anii 1890-1915, a de pe str. Biserica Enei din Bucureşti,
construit în Bucureşti câteva locuinţe în lucrare realizată între anii 1912 -1927.
stil neogotic sau eclectic: casa proprie pe Alte lucrări: şcoala „Clemenţa", str. C.A.
Calea Victoiiei/str. Sevastopol [1885, Rosetti, Bucureşti [1877) - prima şcoală
demolată în anul 1985); casa Ilie „mixtă", de băieţi şi fete - în prezent este
Niculescu-Dorobanţu, str. General Mânu grădiniţă; Reşedinţa Regală de pe str.
9 [1911) [v> Casa I. Niculescu Kiseleff 13-15, realizată prin
Dorobanţii); vila lancu/Ioan Cerkez, bd. transformarea şi amplificarea casei Iarca
Lascăr Catargiu 48; Casa Lahovary, str. [1910-1911); Palatul Cantacuzino din
Orlando 10 [1910); vila Herescu, bd. Zamora, Buşteni [1911); Teatrul
Dacia 26; vila Mânu din bd. Aviatorilor Comedia [1911); Teatrul din Turnu
22 [1915). Tot dintre lucrările sale Severin [1919); imobil locuinţe, Calea
trebuie amintite: Casa Dissescu de pe Victoriei 31, Bucureşti [1912). La Teatrul
Calea Victoriei/str. general Mânu la care Comedia de pe Calea Victoriei, prin
a lucrat împreună cu Al. Clavel (v>Casa utilizarea elementelor structurale
Constantin Dissescu); imobilul de pe metalice a realizat tavanul glisant al sălii
Calea Victoriei 31, construcţie între de spectacole. Tot de acest nou material
calcane, cunoscută în perioadă sub de construcţie - metalul - s-a folosit la
numele de „Cafe de la Paix", ambele în Academia Comercială din Piaţa Romană
Bucureşti şi Casa Suţu din Constanţa din Bucureşti, realizată împreună cu arh.
[1889). Tot lui Gr. Cerchez i se atribuie şi Ed. van Saanen Algi [1926). Nmnit
faţadele Muzeului de Istorie Naturală Inginer Şef al Primăriei Capitalei (1874-
„Grigore Antipa" [1906), din Bucureşti, 1879), Gr. Cerkez s-a implicat în
realizat împreună cu ing. M. Rocco, proiectarea şi conducerea lucrării de
precum şi un Conac pentru Niculescu- ample proporţii, a rectificării şi adâncirii
Dorobanţu, la Darvari, în apropiere de cursului Dâmboviţei pe traseul din oraş.
Bucureşti. Intr-o vreme când principiile Se pare că lui Gr. Cerkez i se datorează şi
de restaurare mult contestate ale lui un prim studiu pentru un plan de
Lecomte de Nouy care implicau sistematizare al Capitalei. A înfiinţat un
dărâmare şi rezidire, se experimentau la birou de arhitectură, sub conducerea arh.
Biserica Episcopală din Curtea de Argeş, Al. Clavel, care a avut astfel ocazia să
la Mitropolia din Târgovişte sau la cea construiască mai multe săli de poştă (14)
din Craiova, Gr. Cerkez, afirma, cu privire în ţară, printre care la Sinaia (1909); Rm.
la restaurarea pe care a executat-o la Vâlcea (1910); Târgovişte, Roman,
Biserica Domnească din Curtea de Argeş Craiova şi Bârlad
că: „Principiul care m-a călăuzit a fost să Activitate didactică: Profesor de
conserv clădirea astfel cum am găsit-o, Geodezie, Tehnologie şi Construcţii la
consolidând-o şi să o restaurez aducând- Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti
Conţinutul acestui material nu reprezintă în m od obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din Roin ânia Pag. 94
Dicţionar al arhitecţilor români (SCC. XIX, XX, XXI) literele A~C
(din 1880); cadru didactic la Şcoala de Băi din Călimăneşti; extinderea Palatului
Arhitectură unde a predat Cursul de Ministerului de Finanţe din Calea
Construcţii până în anul (1897-1926). Victoriei 111 (1883) (azi Muzeul
Publicaţii: In anul 1920 a editat un Curs Colecţiilor de Artă); Şcoala Superioară de
de Construcţii. Din crezul artistic al lui Gr. Medicină Veterinară; Şcoala Superioară
Cerkez desprindem ca: „artistului, care de Arte şi Meserii din str. Polizu nr. 11
pe lângă o cultură enciclopedică posedă (1902); Imprimeria Statului (azi Arhivele
şi conceperea celor trei dimensiuni, i se Naţionale); Pavilionul Agriculturii la
poate zice, cu drept cuvânt, arhitect; fără Expoziţia Naţională din anul 1906, din
sentimentul artistic, şi mai ales fără Parcul Carol (împreună cu fratele său,
conceperea celor trei dimensiuni, arh. Gr. Cerkez). Numele inginerului
rămâne un simplu tehnician sau arhitect N. Cerkez va rămâne în istoria
decorator, (din Arhitectura, 1924). construcţiilor şi prin participarea Ia
(V.Ţ., O.M., S.T.) construcţia Palatului Băncii Naţionale
din str. Lipscani 25, lui fiindu-i
CERKEZ/CERCHEZ, încredinţată conducerea şantierului,
Nicolae P. după proiectul întocmit de arhitectul
(n. 2.11.1851, Bucureşti francez Cassien Bernard, edificiu realizat
-m. 1927) între anii 1883 - 1889.
Frate cu Grigore Cerkez. Activitate didactică: în anul 1882 este
Studii: Şcoala Centrală numit profesor la Şcoala Naţională de
de Arte şi Manufacturi, Poduri şi Şosele, unde activează până în
dipl. 1876 1911, predând cursul de Fizică
„Constructor Diplomat" Industriala
al Guvernului Francez, (V.Ţ., O.M., S.T.)
întors în ţară, participă ca membru
fondator al „Societăţii de Arhitecţi şi CHEFNEUX, Eugen
Ingineri"- 1876 al cărei preşedinte a fost (n. 1914, Roman - m.
ales Alexandru Orăscu, precum şi la 1978)
înfiinţarea primei societăţi tehnice din Studii: FA, dipl. 1940. S-a
ţară „Societatea Politehnică" (1881), iar dedicat îndeosebi
în anul 1882 la „Societatea Enciclopedică restaurării monumentelor
Română". între 1883-1889 este arhitect istorice.
şef al Ministerului Agriculturii şi Lucrări: restaurare biserica Precista din
Domeniilor. între 1890-1891 al Galaţi (1953); restaurare Castelul
Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Huniazilor di Hunedoara (1964);
Publice. In anul 1891, la crearea restaurarea Cetăţii din Târgul Mureş
Societăţii Arhitecţilor din România se (1964); restaurarea complexului daco
numără printre fondatori. A făcut parte român de la Sarmisegetusa (1964);
din Societatea Politehnică, din Societatea restaurarea fostului imobil al Direcţiei
Geografică şi din Automobil Clubul Monumentelor Istorice, str. Enăchiţă
Român. Văcărescu 16, din Bucureşti (1966). Alte
Funcţii: deputat în Parlamentul lucrări: imobil locuinţe, str. Baie ului din
României începând din anul 1892, iar din Bucureşti (1943); Teatrul din Galaţi
anul 1911 a fost senator. (1953); Aeroportul din Cluj.
Lucrări: blocul Societăţii petroliere (V.Ţ.)
„Steaua Română" - vizavi de Ministerul
Agriculturii; hotelul şi Stabilimentul de
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 95
CHEPTEA, Gheorghe arhitectură la Munchen.

Studii: IAIM, dipl. 1963. Funcţii: A fost o perioada arhitect al
Lucrări în Iaşi: motel „Bucium” (1965); Primăriei din Ploieşti.
restaurantul „Civic” [1969); Facultatea Lucrări: S-a stabilit la Ploieşti, unde a
de Medicină Veterinară [1972); blocul construit în oraş, într-o arhitectură
„Cina”, str. Ştefan cel Mare [1975); sediul neogotică: casa Pârvulescu, str. Romană;
Institutului de Proiectare [1969); hotel casa Maniacii!, str. M. Kogălniceanu;
„Moldova” [1984). şcoala primară de pe str. Roşiori (1875);
(V.Ţ.) casa Lăzărescu, str. Gh. Lazăr.
(V.Ţ.)
CHERA, Constantin
[n. 1924) CHERNBACH, Mircea
Studii: 1AIM, dipl. 1960. S-a integrat (n. 1900, Bucureşti - ?)
îndeosebi în colectivele care au elaborat Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură,
proiecte pentru construcţii pentru dipl. 1925.
sănătate. Lucrări: hotelul „Cota 1400” din Sinaia
Lucrări: spitalele din Suceava (1962- (1932); vile în Sinaia (1929-1945); vilă la
1965, autor arh. M. Enescu) şi Baia Mare Tuşnad (1948); casă de odihnă la
[1969, în colaborare cu arh. M. Enescu, A. Predeal (1950); 18 imobile cu
Lepădatu ş.a.); Clinica de neurochirurgie apartamente în Bucureşti (1926-1947);
din Berceni, Bucureşti (1970-1975, în vilă în Predeal (1940); vila Popovici în
colaborare cu arh. M. Marcu, M. Enescu Parcul Filipescu (1938).
ş.a.); Spitalul Cardiovascular cu 710 Premii: In anul 1943 a obţinut Menţiune
paturi, Fundeni, Bucureşti (1968-1975, la concursul pentru Facultatea de
în colaborare cu arh. E. Machedon, E. Agronomie din Bucureşti.
Stoenescu ş.a.); Spitalul Clinic cu 1200 de (V.Ţ.)
paturi şi policlinică din Târgu Mureş
(1975, autor arh. E. Machedon); alte CHERPEL (MAKITRA), Blanche
lucrări: vile de faleză la Neptun (1967); (n. 1930, Bucureşti)
Pavilionul de învăţământ general la Studii: IAIM, dipl. 1955.
Institutul Politehnic Bucureşti (1969); Lucrări: studiul preliminar de
reconstrucţia oraşului Zimnicea după sistematizare pentru oraşul Turda (1955,
cutremurul din anul 1977 (1980, coord. în colaborare); studiu similar pentru
arh. C. Lăzărescu). oraşul Oradea (1935, în colaborare);
Concursuri: Premiul II - Clădire de locuit stadionul Hunedoara (1955- 1956,
cu 16-18 niveluri (1965). coautor); Teatrul de stat Arad dat în
Premii: UAR, 1966: spital cu 600 de folosinţă în 1960 (1957-1960,
locuri, Suceava; UAR, 1975: spital de colaborator principal); Teatrul dinTurnu
neurochirurgie din Berceni, Bucureşti; Severin dat în folosinţă în 1960 (1957,
UAR, 1975: Centrul de hematologie şi colaborator); locuinţe în Mangalia (1960,
gastroenterologie, Bucureşti; UAR, 1981: colaborator); cvartal de locuinţe, Parc
schiţă de sistematizare pentru Suceava (1960, colaborator); schiţă de
reconstrucţia oraşului Zimnicea. sistematizare Oradea (1960, colaborator
(V.Ţ., S.T.) * principal); schiţă de sistematizare faza
temă: Făgăraş, Sighişoara, Borsec,
CHERCIU, Christian Tuşnad, Ocna Mureş (1961, şef proiect);
(sec. 19) Casa de Cultură Iaşi (colaborator).
Studii: cursuri de inginerie la Viena şi de Premii: UAR - Teatrul de stat Arad
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (sCC. XIX, XX, XXI) literele A~C
(1957-1960, colaborator principal); Gheorghe; Fântâna Mioriţa; Fântâna

cvartal de locuinţe, Parc Suceava (1960, Cantacuzino din Parcul Carol;
colaborator); schiţă de sistematizare Monumentul Luigi Cazzavillan;
Oradea (1960, colaborator principal). Monumentul Aerului "Mircea Zorile anu”
[*](O.M.) pe str. Paris; Reparaţii imobile cu valoare
arhitecturală sec. XIX. Colaborări:
CHILIMAN JUVARA, Re vitalizare faţade în Centrul Istoric
Alexandra Bucureşti (colaborate cu şef proiect
(n. 1948, Bucureşti) complex arh. Şerban Popescu Criveanu);
Studii: LAIM, dipl. PUZ Calea Victoriei şi PUZ str. Pictor
1971. Verona; coordonare lucrări la Vila
Funcţii: Specialist în Golescu Câmpulung (parc, casa,
domeniul conservării decoraţii interioare).
monumentelor isto Studii istorice: 1990-2006- Mogoşoaia -
rice pentru restaurare arhitectură, Curtea Domnească istoricul ansamblului,
cercetare monumente şi verificare. clădirile componente, grădinile şi zona
A activat în cadrul Institutului de de protecţie; Biserica Sfântul Nicolae
Proiectări Carpaţi. Este membru în Domnesc, Curtea de Argeş; Palatul
Comisia Naţională a Monumentelor Isto Prinţului Ştirbei - Buftea; Imobil secol
rice şi în Comisia Regională a XIX, str. Regală fosta tipografie Goebl;
Monumentelor Istorice 2 - Constanţa. Biserica din Mălăieşti; monumente din
Lucrări: La Institutul de Proiectări Bucureşti etc.
"Carpaţi” în colectivul arhitectului Publicaţii: Articole în: Revista m ateria
Nicolae Vlădescu (şef proiect complex), lelor de construcţii; revista AD Arhitext
în calitate de şef proiect arhitectură: Design; Cataloage expoziţii: Martha şi
Palatul Cotroceni 1. Corpul Central - George Valentin Bibescu
Restaurarea saloanelor proiectate de Concursuri: 1992- Premiul 2 Ia
arhitectul Grigore Cerkez, crama, concumul pentru "Revitalizarea urbană a
saloanele din parter; restaurarea zonei Sf. Gheorghe Nou”;
faţadelor şi foişoarelor; 2. Decorarea mai 1996 - Concursul "Bucureşti 2000”
multor saloane din corpul nou: Salonul participare în colectivul ARUA.
Muşatinilor (deco raţiuni interioare Premii: In 1998 a obţinut Premiul
adaptate mior piese de mobilier Primăriei Municipiului Bucureşti pentru:
autentice sec. XIX), Salonul Basarabilor, Prezenţa excepţională în viaţa culturală a
Salon Maramureşan etc.; Opera Română - oraşului.
reparaţii, completări sala de spectacole şi In 2003 a fost distinsă cu Premiul
foyer, Muzeul National de Artă. In Gheorghe Vartic pe anul 2002 acordat de
calitate de şef proiect complex: Ciute a MCC pentru Restaurarea elementelor din
Domnească de laMogoşoaia; Restaurare, piatră şi amenajările peisagistice de la
refuncţionalizare, decoraţii interioare ansamblul istoric Mogoşoaia. în 2004 a
Vila Elcliingen; Sere Bibescu - Restaurare obţinut Meritul Cultural - ofiţer; în 2005,
grădini istorice; Restaurare elemente de menţiune acordată de MCC pentru
arhitectură din grădinile istorice; restaurarea Monumentului Luigi
Expertize şi studii pentru cuhnie, casa Cazzavillan şi studiul istoric al parcului
administratorului, casa grădinarului, Cazzavillan.
palat; Restaurare şi reconstituire în iutii a [*][**] (R.N.)
cercetării istorice a monumentelor;
Monument Kilometrul O grădina Sfântul
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofiri ală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 97
CHIRILĂ, Elena de arh. D.Y.Davies ltd. England,

Lucrări în Suceava: hotel „Bucovina” colaborator Inst. de Proiectare Carpati,
(1980); bloc locuinţe „Belvedere"(1980); colaborator U.A.P, curs de urbanism la
sediul SIF Moldova (1997); sediul Lic.de Arhitectură şi Şcoala Postliceală.
BancPost (1998); sediul Roratelecom Lucrări: realizate, proiectate, executate:
(1999); sediul Administraţiei Financiare Lucrări de arh. în colectiv Prof.dr. arh.
(1999); cabană de vânătoare în Sadău- Cezar Lăzărescu, Palatul Sporturilor şi
Suceava (1999). Culturii, Ambasada României la Beijing,
(V.Ţ.) Turn de Televiziune, Sala de spectacol
Ambasada Franţei; lucrări în colectiv
CHIRILĂ, Olga prof.dr.arh Romeo Belea, Centru cultural
Lucrări: ansamblu locuinţe, Cuza Vodă, naţional, Re amenajare Sala Palatului, etc;
Suceava; ansamblu locuinţe, Cartier Participare la peste 15 Concursuri de
George Enescu, Suceava (1983); Arh. Nat.şi Internat.: Biblioteca Teheran,
ansamblu locuinţe, Zamca, Suceava; Centru de Conferinţe Damasc, etc.
extindere Hotel Suceava (1972); Realizarea a cca.100 de proiecte de
ansamblu locuinţe. Centru Dorohoi arhitectură locuinţe, birouri, amenajări
(1973); ansamblu locuinţe, zona Centrală interioare în calitate de autor şi de
Fălticeni; restaurantul Brădet din coautor, ex: Loc. colectivă Str.Armindeni
Suceava; magazinul Nada Florilor din Buc., Vile zona Băneasa Buc., Birouri şi
Fălticeni; complex Şcolar Silvic, Depozit Rank Xerox, Vile Costineşti,
Câmpulung Moldovenesc; magazin Poiana Câmpina, Snagov, Loc.Colectivă
general la Vatra Domei. S+P+4E Sect.3 Buc., Amenajare Spital
(V.Ţ.) Clinic Veterinar Buc., Amenajare Clădire
Birouri Ambasada Canadei, Amenajări
CHIRVAI, Dana Ileana ext. H.B.O.,etc.; Participare la peste 25
Graciella lucrări de Cercetare de interes naţional şi
(n. 09.03.1948, internaţional (European Regional
Bucureşti) Science Association -E.R.S.A. 2007 Paris,
Studii: UAUIM dipl. 2008 Liverpool, 2009 Lodsz, Colectiv
1972, studii Grant PNII, etc.)
postuniversitare (1981- Lucrări publicate: „Confort Urban" ed.
1983), doctor în Realitatea 2000 - „Locuinţa Necesitate-
arhitectură (1999). Aspiratie" ed. Yes 2006, - „Noţiunea de
ProfesorUniversitar, Bursier al Locuire de la Locuinţa la Locuire” ed.
Guvernului Francez, participant la U.A.U.I.M. 2006 - „Noţiunea de Locuire de
Programul Aster şi la Forum des anciens la Aspiraţie la Eficienţa" ed U.A.U.I.M.
Boursiers Roumaines (Ambasada 2009 - „Locuirea spre o Arhitectură
Franţei). Durabilă”ed. U.A.U.I.M. 2011 - 2013,
Activităţi profesionale: Cadru didactic - Autor articole apărute în - „Analele
Prof. Univ. U.A.U.I.M. ;Arhitect asociat la Arhitecturii” ed. U.A.U.I.M. (2006, 2007,
firma A.L.D. Construct; participant la 2009, 2010) - Revista Argument nr.6,
work-shopuri de arh. (Confort Urban); nr.7 - „Spaţiu - Arta - Arhitectura” ed.
participant la expuneri şi expoziţii U.A.U.I.M. 2013 - „Repere Urbane -
(domeniul arhitecturii) organizate de Arhitectura - Design" ed. U.A.U.I.M.
U.A.U.I.M. şi O.A.R. Bucureşti; participant 2014; Participări cu lucrări ştiinţifice la
la anuale de arhitectură; participant la simpozioane, sesiuni ştiinţifice,
concursuri în domeniu; asociat la firma conferinţe naţionale şi Internaţionale,
Apariţie în Who is Who. Lucrări: 1957-1974: arhitectă la

Funcţii publice: preşedinte de comisie D.S.A.P.C. Constanţa care ulterior devine
pt. T itluri universitare Institutul de Proiectări Constanţa unde a
Premii: Nominalizări şi premii în colectiv lucrat 31 de proiecte mai importante în
(echipa Cezar Lăzărescu), Concurs colaborare sau ca autor şi şef de proiect:
„Salvaţi Copiii", Concurs Ambasada Sala Sporturilor de pe B-dul Tomis din
României la Berlin, Diploma Bienala de Constanţa; Spital cu 300 paturi la
Arh. „INTERARCH 1985", Sofia, Diploma Medgidia- autor arh. Ion Puşchilă; Spital
Aniversară U.A.U.I.M. Diploma URBAN general cu 900 paturi cuplat cu
INCD ÎNCERC (cercetare), Diploma WHO policlinică pentru 40.000 locuitori, la
is WHO. Constanţa- autor arh. Ion Puşchilă, şef
(prin amabilitatea d.nei arh. Dana proiect la policlinică; Complex sanatoriu
Chirvai) cu 850 paturi, alcătuit din două hoteluri
(G.P.) P+5 şi P+6 etaje, cantină restaurant şi
bază de tratament, în colaborare; Spital
CHIŞ, Eduard Anton 500 paturi la Tulcea şi Hotel 100 paturi
Studii: IAIM, dipl 1990 pentru persoane cu dezabilităţi - ambele
Lucrări: 1977-1996, proiecte neexecutate; retaurant 500
arhitect proiectant in locuri cu autoservire la Mangalia; patru
cadrul S.C. "Proiect. blocuri turn cu P+12 etaje pe B-dul
Bucureşti" S.A.: World Republicii Î11 Constanţa; bloc P+3 vis-a-
Trade Ce uter, Bucureşti vis de Cazinoul din Constanţa, coautor
- colaborator 1991- împreună cu Ion Puşchilă; Complex
1994; Locaş de cult creştin - colaborator sportiv cu bazin de înot acoperit Ia
1991-1992; Sediul RENEL - şef proiect Mamaia; Dispensar TBC în Constanţa;
complex 1994-1996 Poartă decorativă la Institutul de
In perioada 1996-2007: arhitect asociat Cercetări Marine şi Muzeul din Agigea;
la S.C."Pentadesign" srl: mănăstirea Casa de odihnă IOR la Eforie Nord;
Sfânta Familie, str. Jiului 37, Bucureşti; Autogara Constanţa de la Gara Nouă;
sediul ASTRA, str. Dianei 2, Constanţa Centrul de Metrologie, Standardizare şi
(1999); şcoala de lemn pentru copii Verificare a Unităţilor de Măsură;
spitalizaţi Spital Mărie Curie. Complexul Navlomar din Portul
Lucrări în cadrul biroului personal: casa Constanţa - faza STE, proiect nefinalizat
3PE, str. Vlad Ţepeş, Pipera-Ilfov (2008); la fazele PE şi DDE datorită mutării
casa Mi, str. Vitioara 38, Bucureşti arhitectei la Bucu-reşti; 1974-1987:
(2009); casa M2 , str. Iancu Jianu 10B, arhitect la Institutul Proiect Bucureşti,
Otopeni-Ufov (2010); casa M3, str. Oituz unde a realizat proiectele: ansambluri de
6A, Popeşti Leordeni-Ilfov (2010); imobil locuinţe şi spaţii comerciale la parter de
birouri, str. Banu Antonache, Bucureşti blocuri în şos. Ştefan cel Mare;
(2011); imobil de locuinţe P+3, str. coordonare proiect tehnic Ansamblul din
Câmpul cu narcise; casa M4 , Brăneşti- Piaţa Socului cu 12 tronsoane cu P+8-12
Ilfov (2011); restaurant Potcoava, str. 9 etaje.
mai, Bucureşti. In anul 1987 a părăsit România şi s-a
(V.Ţ., G.P) stabilit în S.U.A., Los Angeles.
Alte lucrări: proiecte pentru construcţii
CHITUC DROCAN, Doina Maria de locuinţe şi amenajări interioare,
(n. 11.01.1933, Gilău, Cluj) proiecte de vile şi decoraţiuni interioare,
Studii: IAIM, dipl. 1957. garaje pe mai multe niveluri ca angajată
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arlntecţilor din România Pag. 99
a firmei Richard Schwarz & Associates; Galaţi unde şi-a desfăşurat întreaga
Victoria Valley Community Hospital activitate.
(1990) şi Medical Center din Saint Funcţii: A fost arhitect şef şi director
Bernardino ca angajată a firmei tehnic al fostului DSAPC - Galaţi, ulterior
Architects Hutner & Appel In; proiecte de Institut Judeţean de Proiectare.
clădiri de locuit şi birouri cu 5-6 etaje ca Lucrări: blocuri de locuinţe la Tecuci şi
angajată a firmei Getman, Moses Focşani; stadionul din Galaţi; hotelul
Pendelton Inc; bloc de 20 etaje, cu un „Galaţi" din Galaţi (1965).
program complex pentru Seul, Coreea de (V.Ţ.)'
Sud ca angajată a firmei Kenny Kim.
Concursuri: marele concurs CIOBOTARU, Gheorghe
internaţional pentru The Grand Museum (n. 1939, Constanţa)
of Egypt (2002). Studii: IAIM, dipl. 1966. Profesează în
Premii: premiul UAR pentru policlinică Bucureşti, în domeniul construcţiilor
pentru 40.000 locuitori, Constanta. industriale.
(R.N.) Lucrări: întreprinderea pentru Btilaj
pentru Construcţii, Baia Mare; Hala de
CHIŢULESCU, Traian Mecano-sudură la întreprinderea de
(n. 1920, Bucureşti) Maşini Grele; Baza de aprovizionare a
Studii: FA, dipl. 1943. Ministerului Industriei Construcţiilor de
Lucrări: Lucrează în special în domeniul Maşini; extindere la Institutul de
sistematizării, participând Ia întocmirea Proiectări pentru Construcţii de Maşini-
schiţelor şi detaliilor de sistematizare toate în Bucureşti Şi înainte de anul
pentru oraşele: Oradea, Braşov, Făgăraş, 1990, dar îndeosebi după, s-a implicat şi
Cernavodă, Brad şi Turda. în anul 1955 a afirmat ca designer.
realizat Complexul de odihnă al anii atei (V.Ţ.)
de la Mamaia (transformat în anul 2000
în Iaki Hotel). 1 CIOCĂNEA, Marilena
Publicaţii: Pe plan teoretic, a colaborat Doina
la editarea unor lucrări de referinţă în (n. 1951)
literatura de specialitate, cum sunt: Studii: IAIM, cond.
Lexiconul Tehnic Român; Dicţionarul arh. dipl. 1976, arh.
Enciclopedic Român; Manualul dipl. 1994; maşter
Arhitectului Proiectant (coordonator, urbanism 1995
autori: Ing. Emanoil Anastasie, Arh. Dinu (Forma urbană,
Antone seu, Arh. Mire ea Bercovici, Arh. arhitectura, oraş, teritoriu); Specializare
Gheorghe Bleyer, Arh. Georgeta post universitară Ecotehnie Urbană
Chitulescu); Şapte monumente celebre ale (Bucureşti); Specializare
lumii antice (coautor, în colaborare cu Postuniversitară (Madrid, Spania)
Georgeta Chitulescu); Amplasarea şi Politica ambientala şi ecologie urbana in
proiectarea industriilor (autor Adler Europa- Ecotehnie Urbana Politica
Ladislau, autori alternativi: Chiţulescu T., ambientala europeană, Dezvoltare
Solomon Z.) Durabilă- Universitatea „UNESCO-
(V.Ţ.) COUSTEAU" de Ecologie şi
Managementul Mediului -Şcoala
CHIVU, Octavian Postuniversitară de Ecologie şi
(n. 1930, Brăila - m. 1976) Dezvoltare Durabilă Universitatea-
Studii: IAIM, dipl. 1955. S-a stabilit la Bucuresti şi Univesitatea Complutense
(Madrid Spania, dipl. 1996), SNSPA Elemente de regulament pentru zone

Bucureşti- maşter Spaţiul Public stabile- zone cu condiţii de autorizare
European, maşter în administraţie directă în mun. Bucureşti, Studiul
publică, dipl. 2006; doctor în arhitectură, ecosistemul, zona lac urilor râului
IAIM, dipl. 2013. Colentina, Amenajarea malurilor
Funcţii: 1992-1995: şef proiect SGPreda lacurilor râului Colentina în Municipiul
Srl, SC.Maconz SRL;1995-2000: arhitect Bucureşti, etc.); Cercetare in domeniul
proiectant, şef proiect şef atelier urbanismului in mun. Bucureşti şi zona
urbanism, Centrul de Proiectare Urbană Metropolitană, amenajarea teritoriului,
CGMB- PMBucuresti; 2000-2007: şef circulaţie, mediu, legislaţie (PUD-uri,
secţie urbanism, director adjunct, PUZ-uri, PUG-uri, PATZ, PATJ);
director- Centrul de Planificare Urbana si Planificare urbană şi Metropolitană;
Metropolitana Bucureşti- CGMB- Programe şi proiecte de urbanism cu
PMBucuresti; Urbanism urban şi finanţare externă - Studii de urbanism,
metropolitan / Amenajarea Teritoriului / colaborare, coordonare (Proiectul Sistem
Planificare Urbană / Strategie urbană / de supraveghere şi avertizare privind
Administraţie publică. impactul poluării aerului asupra mediului
Membra diverselor organizaţii interne şi urban - AIR AWARE, componentă a
internaţionale: OAR, UAR, UFAR, UIFA, Programului LIFE III- Mediu, P.U.Z.
RUR, APUR, BPW. reactualizare- Zona Lacului Văcăreşti,
Lucrări: 1976-1986, 1990-1992: PUZ Lac Griviţa, str. Neajlovului, Aleea
Proiectare arhitectură, coordonare, Scroviştea, Aleea Snagov- zona
urmărire şantier- construcţii în domeniul rezidenţiala, PUZ str. Heliade între vii-
industriei alimentare şi agriculturii - lacul Fundeni, sect 2- zona rezidenţială,
abatoare de păsări (abator păsări, Proiect Phare, Revitalizare, reconstrucţie
Babadag, Tulcea, iepuri- abator de iepuri zona Palatului Voievodal Curtea Veche,
Marsa, Avrig), centre de vinificaţie Studiu amplasament Amplasament
(Centru de vinificaţie Corcova, Dealul Catedrala Mântuirii Neamului. Calea 13
Mare, Sahateni, etc), centre social Septembrie-Strada Izvor, Restructurare şi
administrative, centrale termice, revitalizare urbană Ansamblului
frigorifice, staţii de epurare aferente voievodal Curtea Veche, Programul
construcţiilor agro-alimentare, etc.); Cercetare de Excelenţă desfăşurat de
1986-1990: colaborare proiectare Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu
amenajari interioare, urmărire şantier proiectul MODUR, pe tema Promovarea
(Galeriile de onoare, Casa Republicii), mobilităţii urbane durabile în municipiul
IPCarpaţi; 1992-1995: proiectare Bucureşt.i,etc.,y, Participări la comisii de
arhitectură în Bucureşti şi judeţul Ilfov, avizare proiecte urbanism in cadrul
locuinţe individuale (P+2), amenajari PMB; Activităţi Administrative de
interioare (locuinţe, magazine); conducere; Elaborare documente
documentaţii PUD, studii de fezabilitate; administrative: avize de consultanţă
urmărire şantier, construcţii industriale urbanism, amenajarea teritoriului,
(hale, depozite, ateliere de producţie, circulaţie, alte activităţi administrative
etc), Sc Preda srl, Sc. Maconz srl; 1995- de conducere, Centrul de Planificare
2000: proiectare, cercetare în domeniul Urbană şi Metropolitană, Bucureşti,
urbanismului în Bucureşti, Centrul de CGMB-PMB; alte proiecte în colaborare
Proiectare Urbana CGMB- PMBucureşti; (PUZ Şoseaua Chitilei, Nrl7; clădire
manageriat, coordonare, proiectare (Plan multifuncţionă şi birouri, 2S+P+6, Sector
Urbanistic General, mun. Bucureşti, 1, Buc.; PUZ Comuna Mogoşoaia, judeţ
D icţionar al arh itecţilo r rom âni fsC C . XIX, XX, XXI) literele A_C
Proiect beneficiar al unei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor clin România
Ilfov- Zona Rezidenţială mixa, 45 ha.; Bucureşti [1890); Spitalul din comuna
PUZ Comuna Glina, Judeţ Ilfov, 45 ha., Bălăci, Teleorman; Spitalul din comuna
Zona Rezidenţială şi funcţiuni mixte; PUZ Periş, Ilfov [1929); hotelul „Ştefănescu”
Sc Brâu Union- sediu firma şi depozite, din Govora [1935). în anul 1896, cu
str. Osiei, sector 6, Bucureşti; PUZ Oraşul ocazia vizitei Împăratului Franz Josef al
Popeşti-Leordeni, Judeţ Ilfov, Tarlaua 1, Austro-Ungariei, a decorat Gara de Nord.
7ha, Zona Rezidenţială cu clădiri înalte şi între 1887-1897 a luat lucrări în
funcţiuni complementare; PUD Refacerea antrepriză în asociaţie.
şi Extinderea Aşezămintelor Udricani, Publicaţii: Are o susţinută activitate
Sector 3; PUD locuinţă Bulevardul publicistică, aducându-şi contribuţia la
Bucureştii Noi, Nr 239 A, Sector 1, fondarea şi redactarea revistelor Analele
Bucureşti; PUD locuinţă str. Amurgului, de Arhitectură, Arhitectura, Ileana,
Nr 27a, sector 5, Bucureşti; PAC Locuinţa fondator al revistei Şcoala de
S+P+2, str. Amurgului, Nr 29A, sector 5, constructori.
Bucureşti; PAC Hala Depozitare şi Preocupat de soarta şi conservarea
Birouri, Bd. Metalurgiei, nr 99 -99b, clădirilor vechi, a publicat în Analele
sector 4, Bucureşti; PAC locuinţă S+P+l, Arhitecturii un studiu cu titlul Clădirile
str. Subcetate, nr 60A, Sector 1, vechi în care atenţionează asupra
Bucureşti; PAC extindere locuinţă P+l, faptului că: „Intre multele îndatoriri ce ni
str. Moara Roşie, nr 5, sector 4, se impun, nouă românilor, una din cele
Bucureşti; PAC locuinţă P+l, com. de căpetenie, este fără îndoială,
Snagov, Ilfov, etc. conservarea clădirilor vechi, din care
Activitate didactică: 2006-2008: multe se găsesc în strânsă legătură cu
Asistent universitar arhitect, USH, istoria ţării, conservare de care mai
Bucureşti, Facultatea de Arhitectură; întotdeauna ne-am arătat nepăsători, fie
2008-2014: Lector universitar arhitect, din cauza lipsei de mijloace, câte odată,
USH, Bucureşti, Facultatea de fie chiar din rea voinţă, de cele mai multe
Arhitectură ori”.
Publicaţii/ organizări evenimente: (V.T., S.T.)
articole, organizări evenimente de
promovare a proiectelor de dezvoltare CIOGOLEA, Constantin
urbană. [n. 1881, Tg. Ocna, jud. Bacău - m. 1956)
(prin amabilitatea d-nei dr. arh. Doina Studii: Academia de Arhitectură, dipl.
Ciocănea) 1933, specialitatea Construcţii Clădiri.
CRN.) Funcţii: A activat în cadrul C.F.R ca
arhitect proiectant între anii 1906-1920.
CIOCÂRLAN, Ştefan Ulterior, în cadrul Societăţii de
(n. 1856, Bucureşti - m. 1937) construcţii Clădirea Românească a fost
Studii: Şi-a făcut studiile de arhitectură numit arhitect şef până în 1942, iar din
la Paris, [1880-1886), specializându-se 1949, a fost referent tehnic special, apoi
în arta decorativă. Anul absolvirii: 1886. Director general în Direcţia Investiţii a
A participat la constituirea Societăţii Ministerului Industriei Alimentare.
Arhitecţilor Români [26 februarie 1891). Lucrări: Unul din principalele sale
Funcţii: In Primăria Capitalei a activat ca proiecte este Teatrul Municipal Maior
Şef al Serviciului Alinierilor între anii Gheorghe Pastia din Focşani devansând,
1897-1925, cu întrerupere de câţiva ani. prin concurs, alte patru propuneri.
Lucrări: Şcoala Normală, Iaşi [1890); Comisia formată din arh. Ion Mincu,
Şcoala primară „General Adrian”, Constantin Nottara, figură marcantă în
Proiect beneficiar al iutei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor clin România
istoria teatrului românesc şi ing. Gh. CIOMÂRTAN, Sorin Doru

Băicoianu a ales lucrarea arh. Constantin (n. 1956)
Ciogolea a cărei piatră de temelie a fost Studii: 1AIM, dipl. 1981. Repartizat să
pusă la data de 11 septembrie 1909. profeseze la Brăila, unde a terminat
Clădirea în stil Art Nouveau cu elemente stagiatura, a lucrat ulterior la Institutul
ornamentale clasice preluând teme ale Proiect Bucureşti unde şi-a făcut cu
teatrului clasic a fost inaugurată la data adevarat ucenicia şi unde a lucrat alături
de 22 noiembrie 1913. de arhitecţi precum Bogdan Bogoescu,
Monumentul Eroilor de pe muntele Ligia Pop, Nadia Urum, Viorel
Măgura, astăzi Muzeul Măgura, a fost Constantinescu. Alături de arh. Adrian
construit între anii 1925 - 1928 în Cristescu a devenit foarte activ după anul
memoria soldaţilor căzuţi în Primul 1996, când acesta îşi înfiinţează în
Război Mondial. Monumentul, din piatră Bucureşti propria firma de proiectare
cioplită, a fost construit după planurile (West Group Architecture).
arh. Constantin Ciogolea fiind cel mai Lucrări: Club agrement "La Stejarii",
înalt edificiu de acest tip (22 m înălţime). 20.000 m.p. spaţii pentru agrement
Clădirea cuprinde parter şi două nivele (2010-2013, şef de proiect); West Park-
legate printr-o scară interioară circulară Domneşti, spaţii de comerţ în suprafaţă
şi funcţionează în prezent ca muzeu ce de 70.000 m.p. inclusiv arhitectură peisaj
expune fotografii originale din Primul (2007-2008, şef de proiect); Millennium
Război Mondial, armament, muniţie, Business Centre, str. Armând Căline seu,
medalii onorifice din aceeaşi perioadă şi sect. 2, Bucureşti 25.000 m.p. (1999-
uniforme datând din anul 1917. 2006, şef de proiect); Bucharest Business
Alte lucrări: Institutul medico-sanitar Park Leasing-Piaţa Presei Libere, cca
gen. Lahovary; Banca pentru industria 7500 m.p. arhitectură peisaj (2004-
lizarea şi Valorificarea Produselor 2005); Vest Mark Intermed, sect. 6 ,1 5 0 0
Agricole (BINAG) din str. Batiştei; blocul m.p. amenajare birouri pentru clădire
Bratu din str. Griviţa; casa proprie în str. industrială în Bucureşti (2003, designul
Gh. Lazăr nr. 12; casa ing. Budeanu în str. interior); Sediul RENEL (ENEL
Roma; casa ing. Maico ci din bd. Dacia; Muntenia), B-dul 1 Mai, reamenajare
casa ing. I.S. Ghiorghiudin bd. Dacia; casa birouri pentm Sediul Central în
ing. Strătilescu din str. Dorobanţi; casa Bucureşti (1995, în colaborare cu arh
Alexandru Matak din str. B. Catargiu; Viorel Constantinescu). Reuşitele la care
casa ing. V. Cristian din str. Gh. Lazăr; a ajuns îl plasează în rândul arhitecţilor
casa Gogu Alexandru din str. P. Brătianu; contemporani notabili. (prin
casa Isidor Cri stea din str. Mihai Vodă; amabilitatea d-lui arh. Sorin Dom
casa ing. Vlădescu din şos. Kiseleff; casa Ciomârtan)
gen. Butoianu din str. Olari; casa (S-T.)
Constantin Ştefane seu din fostul
bulevard Stalin; casa Alex Derusi din str. CIOROBÂTCĂ, Dragoş
Ghe. Mânu; casa Barhiceanu din bd. (n. 1975)
Schitu Măgureanu; liceul Gheorghe Studii: Universitatea Tehnică din Graz
Lazăr, bd Elisabeta, Bucureşti (Austria); a revenit în România în 2005.
(extinderea în anul 1932 a corpului Lucrări: In cadrul propriului birou de
realizat în anul 1890 de arh. Filip arhitectură deschis în 2006, a realizat:
Mont aure anu- toate în Bucureşti. Imobil cu spaţiu comercial pe str. G.
[*](RN.) Clemenceau din Cluj (2011); Casa Didu,
în cartierul Făget din Cluj (2011). A
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 103
colaborat pentru: Expo „Grazer Messe" Ministerului de Finanţe, unde a lucrat

din Graz [cu Biroul de Arhitectură Rigler timp de 30 de ani.
Riewe din Graz); ansamblul „Piaţa Alba" A fost un important promotor al
- de clădiri publice şi rezidenţiale [cu arh. arhitecturii neoromâneşti.
l. Străjan din Alba Iulia). Lucrări: Printre lucrările reprezentative
(V.Ţ.) ale arhitectului, se numără fosta Vamă a
Poştei, clădire aflată la intersecţia străzii
CIORTAN, lorgu Lipscani nr. 1 cu str. Mihai Vodă nr. 6,
[n. 1890, judeţul Mehedinţi - ni. 1973) Bucureşti. Palatul a fost construit între
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, 1914-1926, găzduind în decursul anilor
dipl. 1916. Ministerul de interne şi actualul sediu al
Funcţii: A fost bibliotecar la Şcoala Inspectoratului General al Poliţiei
Superioară de Arhitectură [1921-1941). Române.
Lucrări: Căminul învăţătorilor mehe- Tipografia „Imprimeriile Statului",
dinţeni [proiect neexecutat); construcţia construită între 1931-1933 pe bd.
Şcolii de Arhitectură [Bucureşti) ca Elisabeta nr. 49, Bucureşti a găzduit
arhitect secund - arhitect diriginte prof. sediul Monitorului Oficial, iar în prezent,
Grigore Cerkez [1921- 1927); cazarma Arhivele Naţionale ale României,
pompierilor militari, Sinaia. între lucrările sale se regăsesc
Concursuri; A participat la concursuri numeroase percepţii sau administraţii
de monumente comemorative asociat cu financiare în Bucureşti şi în provincie:
sculptorul Sp. Georgescu. Administraţia Financiară teritorială
Publicaţii: între anii 1923 şi 1930 s-a Ploieşti, actualul Tribunal al Prahovei şi
ocupat de redactarea şi publicarea Judecătoria Ploieşti (1934-1936).
revistei Construcţiuni Publice şi Construcţia a fost proiectată prin
Particulare. adoptarea unui proiect tip pentru sediile
[*] CRN.) administraţiei financiare şi a
percepţiilor.
CIORTAN, Statie (State) Clădirea Primăriei Municipiului Piteşti a
(n. 1876, corn. Roşiuţa, jud Mehedinţi - fost finalizată în anul 1933 în stil
m . 1940) neoromânesc. Construcţia cu trei
Studii: Se înscrie la Facultatea de Ştiinţe, niveluri, un hol central şi o curte
unde ing. Ermil Pangrati (1864-1931), interioară acoperită, avea iniţial menirea
decanul instituţiei, observând calităţile să adăpostească Administraţia
artistice ale studentului, îl va îndruma Financiară.
spre domeniul arhitecturii. Şcoala de Alte lucrări: fosta casă Gr. Petrescu,
Arhitectură o va absolvi în anul 1904, Bucureşti (str. M. Eminescu colţ cu str.
fiind discipol al arii Ion Mincu Toamnei); fosta farmacie Hotăranu, la
Funcţii: Este numit Preşedinte activ, intersecţia străzilor Maria Rosetti cu
apoi de onoare, al Societăţii Arhitecţilor Vasile Lascăr, Bucureşti; fostul conac
Români [1929-1933) iar în 1932 este Jean Luca Niculescu - Baloteşti, Ilfov;
numit decan al Corpului Arhitecţilor fosta Casă de odihnă a Ministerului
Români (până în 15 noiembrie 1940). Finanţelor, Predeal (cu ajutorul
Fiind profesor al Şcolii Superioare de maistrului constructor Geniale Fabbro,
Arhitectură Bucureşti, în anul 1938 1932), Administraţia Financiară de pe
preia, pentru scurt timp, conducerea str. Popa Tatu (1917); Calea Moşilor
instituţiei. A fost arhitect şef al (1930); Bd. Ferdinand, 89 (1932); Str.
departamentului tehnic din cadrul Bateriilor (1936); str. 13 Septembrie; str.
Proiect beneficiar al miei finanţări clin partea Uniunii Arhitecţilor din România
Barbu Văcărescu (1935); toate în data de 13 septembrie 1913, diploma de

Bucureşti; proiecte tip de administraţii inginer constructor. In anul 1926 obţine
financiare în baza cărora au fost titlul de arhitect, recunoscut de către
executate multe edificii de acest gen în Academia Naţională de Arhitectură din
ţară, una dintre primele fiind la Bucureşti.
Câmpulung Muscel (1917), apoi la Buzău S-a specializat în arhitectură industrială
(1922) ; Imobilul Vămii din Botoşani şi sistematizări ale oraşelor.
(1924) ; Locuinţe: str. V. Alecsandri 18 Funcţii: A ocupat funcţia de Şef al
(1915); vila Danielopolu - str. A. Serviciului Tehnic al oraşului Cluj
Mureşanu, 1 (1930) în stil neoromânesc; Napoca între anii 1919- 1940 urmând că
str. C. A. Rosetti 39 - azi Administraţie între anii 1949-1953 să fie angajat al
Financiară (1919); str. M. Eminescu/ str. IPROMET şi profesor de urbanism şi
Toamnei (1924); Str. A. Vlaicu/ str. Pia proiecte de construcţii în aceeaşi
Brătianu (1925); toate în Bucureşti; Bloc perioadă.
de locuinţe cu farmacie, str. Galaţi 76 In cadrul IPROMET, a fost responsabil de
(1925) şi Bloc locuinţe cu farmacie, Calea controlul lucrărilor proiectate de institut
Călăraşilor (1930); Bloc locuinţe, str. în oraşele Cluj şi Câmpia Turzii.
Câmpineanu, toate în Bucureşti; Casa de Lucrări: Ocupând de la data de 1
odihnă a Ministerului Finanţelor, la decembrie 1918 până la 11 septembrie
Predeal (1932); Vila Mariana din Sinaia 1940, funcţia de arhitect şef al oraşului
(1923) . Cluj a proiectat următoarele clădiri:
In zona Filaret (Bucureşti), pe str. Cuţitul fostul hotel Simplon (Cluj, 1924), vila pe
de Argint, se găseşte un ansamblu închis str. Republicii (Cluj, 1930), clădire
de locuinţe dispuse pavilionar şi industrială cu 2 etaje pentru Fabrica de
destinate la momentul proiectării, func Porţelan (Cluj, 1947), clădire grup social
ţionarilor financiari. Cuprinzând 52 pentru Carbochim Cluj, şcoală cu un etaj
apartamente pentru funcţionarii familişti pentru Episcopia ortodoxă română din
si 38 camere pentru funcţionarii necă Cluj (1938). A colaborat la studiul
sătoriţi, după cum menţionează preliminar pentru întocmirea planului de
arhitectul în articolul Locuinţe pentru sistematizare a oraşului Cluj. A întocmit
funcţionarii Ministerului de Finanţe (din proiectele pentru: clădire industrială cu
voi. Locuinţa în România în Biblioteca trei etaje şi castel de apă pentru Fabrica
Urbanistică no 15-16. Bucureşti: de Porţelan din Turda (1941), clădire
Institutul Urbanistic al României.), industrială cu 2 etaje pentru Fabrica de
complexul de locuinţe este dat în Porţelan din Turda (1946), clădire indus
folosinţă în anul 1929. trială atelier mecanic pentru fabrica de
Publicaţii: In anul 1940 s-a publicat Sticla Turda (1943), clădire grup social
lucrarea Studii şi realizări de arhitectură pentru Fabrica de Sticlă Turda (1943),
românească de Statie Ciortan, clădire industrială depozit materiale
subintitulată Din activitatea unui pentru industria sârmei din Câmpia
profesionist. Turzii (1942).
(R.N., V.T.) A întocmit proiectul pentru refacerea
clădirii Fabricii de Cabluri (4.000 m.p.,
CIORTEA, Virgil Victor 1945), extinderea Fabricii de Port elan
(n. 22 octombrie 1891, Cojocna, judeţul Cluj cu două etaje (1947).
Cluj - ?) (R.N.)
Studii: A absolvit cursurile Universităţii
Politehnice din Budapesta, obţinând la
Conţinutul acestui material nu reprezintă îii mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 105
D icţionar al arh itecţilo r rom âni fsCC. XIX, XX, XXI) literele A~C
CIOTOIU, Iuliana CIULEI, Liviu

(n. 1954, Bucureşti) (n. 1923 -m .2011)
Studii: LAIM, dipl. Studii: A devenit
1987; doctor în arhitect în anul 1949,
arhitectură (2004). dar datorită originii
Membru UAR, sale neproletare a fost
ICOMOS, INTBAU. împiedicat să
Funcţii: între anii 1977-2006, ocupă profeseze, astfel s-a
următoarele funcţii în cadrul Muzeului îndreptat spre teatru având şi avantajul
Naţional al Satului „Dimitrie Guşti" din că făcuse până în anul 1946 şi
Bucureşti: şef de secţie, muzeograf, Conservatorul de Artă Dramatică.
arhitect. Din anul 2012 este Decan al Funcţii: Ocupă funcţia de arhitect pro
Facultăţii de Arhitectură a Universităţii iectant în cadrul Ministerului
„Spiru Haret” învăţământului, între anii 1926 şi 1928,
Activitate didactică: Cadru universitar iar între anii 1928 şi 1948 este numit
al Universităţii „Spiru Haret", Facultatea inspector general de arhitectură la
de Arhitectură, lector universitar (2006), Ministerul Muncii.
conferenţiar universitar (2007), profesor Lucrări: A început ca scenograf, dar se
universitar (2011). afirmă şi ca regizor şi actor.Reuşeşte să
Publicaţii: Monumente of Rural se afirme şi ca arhitect la concursul
Vernacular Architecture in the 21st pentru Teatrul Naţional din Bucureşti în
Century in the Context o f the Venice anul 1961, în colectiv cu Paul
Charter în The Venice Charter Revisited: Bortnowschi.
Modernism, Conservation and Tradition in Forţat de climatul politic din anii 1970,
the 21 st Century, Cambridge Scholars să părăsească ţara, a beneficiat, după
Publishing, 2008; Portalul arhitecturii anul 1980, de recunoaştere
vernaculare, CNRS, Franţa, 2006; internaţională în Europa şi în Statele
Ethnology ondine, new expenence in Unite.
digitized museum docurnentation, în anul 2008, în cadrul colecţiei Igloo a
Conferinţa CIDOC, Gbteborg, Suedia, apărut lucrarea: Liviu Ciulei - cu gânduri
2006; Arhitectura turismului rural, Ed. şi cu imagini.
Universitară „Ion Mincu" Bucureşti, în anul 2004, a întocmit proiectul pentru
2007; Studiu de am enajare etnobotanicâ propria casă la Sinaia, pe un teren cu
a Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie declivitate accentuată.
Guşti", în Ethnos, nr. 6, Bucureşti, 2004; Premii: De numele lui se leagă primele
Valori ale patrimoniului de arhitectură recunoaşteri internaţionale ale
vernaculară din România, în Plural, nr. 4, cinematografiei române, premiile la
Institutul Cultural Român, Bucureşti, Karlovy-Vary - 1960 şi Cannes - 1965,
2004. pentru „Pădurea Spânzuraţilor". Se
(prin amabilitatea d-nei arii Iuliana reîntoarce în România după anul 1989,
Ciotoiu) UNITER-ul conferindu-i premiul pentru
(S T ) întreaga activitate. (V.Ţ.)
CIULLI, Maria T,
(n. 10.04.1900, Ploieşti-?)
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură
din Bucureşti, dipl. 1925. S-a specializat
în arhitectura locuinţelor economice şi
decoraţie interioară. dipl. 1926.

A realizat numeroase proiecte în Lucrări: între anii 1926 şi 1928 a
colaborare cu arhitectul Taş cu Ciulii. colaborat cu arhitectul Paxino la execuţia
Funcţii: arhitect proiectant în cadrul următoarelor proiecte: Liceul de Băieţi
biroului arhitectului Petre Antonescu din Alba Iulia, Liceul de Fete din Buzău,
[1924-1927]; arhitect proiectant în Liceul nr. 7 din Calea Dorobanţilor,
cadrul biroului de arhitectură Constantin Bucureşti.
Mane seu, arhitect proiectant în cadrul între anii 1928 şi 1931 execută proiectul
Societăţii Construcţia Românească; de arhitectură pentru: căminul de
arhitect proiectant în cadrul Ministerului ucenici, şcoala, cantina şi baia
Muncii şi Prevederilor Sociale [1949- muncitorească în Bucureşti, în faţa Gării
1951] şi arhitect proiectant în cadrul de Est.
Ministerului Energiei Electrice [1951- între anii 1931 şi 1932, elaborează
1953]. proiectul Stadionului Muncitoresc din
Lucrări: căminul de ucenici, şcoala, Bucureşti [Câmpul Veseliei) folosind
cantina, sala de festivităţi şi baia pentru prima dată în ţară, tribuna de
muncitorească pentru 400 de interni în beton.
cadrul ansamblului Gării de Est cu o între anii 1932 şi 1934 a realizat
suprafaţă construită de aproximativ proiectul pentru căminul de ucenici,
3500 mp [Bucureşti, 1929-1931); şcoala, cantina şi baia muncitorească
căminul de ucenici, şcoala, baia munci precum şi Casa Asigurărilor Sociale din
torească şi casa de asigurări sociale la Târgu Jiu.
Târgu Jiu pe o suprafaţă de cca 2000 mp între anii 1934 şi 1936 lucrează la
[1932-1934]; căminul de ucenici, şcoala, proiectul de execuţie al căminului de
cantina, baia muncitorească la Timişoara ucenici, şcolii, cantinei şi băii
pentru 400 de interni, ansamblu muncitoreşti din Timişoara [bd. 23
cuprinzând cca 3500 mp [1934-1936]; August).
clubul şi adăpostul muncitorilor din port între anii 1936 şi 1938 execută proiectul
şi baie muncitorească la Brăila [1937); pentru căminul de ucenici, şcoala,
locuinţe economice şi diferite cantina şi baia muncitorească, oficiul de
decoraţiuni interioare în oraşele plasare şi oficiul de orientare
Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Turnu profesională din Arad [bd. Gării),
Severin, Buşteni, Predeal [cca. 30 de între anii 1938 şi 1940 realiza proiectul
imobile, 1930-1940); imobil de raport şi pentru căminul de ucenici, şcoala,
cinematograf pe Cal. Moşilor [1930- cantina şi baia muncitorească din Piteşti;
1940); gospodării agricole la Caracal, club adăpost muncitoresc, birou de
comuna Greci şi comuna Tunari [1930- angajarea muncii şi baie muncitorească
1940); construcţii industriale - staţii de pentru muncitorii din Portul Brăila [str.
transformare [1950-1953). Faţa Portului).
Activitate ştiinţifică: studii asupra Alte proiecte: Teatrul şi Blocul Mioriţa,
locuinţelor economice în oraşele locuinţe în Bucureşti.
Amsterdam, Stuttgart şi Viena [locuinţe Colaborează cu arh. Maria Ciulii
şi centre muncitoreşti). [R.N.] întocmind proiectele a peste 50 de
construcţii pe tot teritoriul ţării.
CIULLI, Taşcu Ion Premii: Obţine premiul I pentru
[n. 15 februarie 1895, Târnova, proiectul Palatului Invalizilor expus la
Macedonia-?) Salonul Oficial din mai 1929.
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură, (R.N.)
CIUPITU, Octavian Viorel CIUREA,

(n. 1942, Bucureşti) Constantin
Studii: IAIM, dipl. 1966 (n 1960)
Lucrări: După 3 ani de stagiatură la Studii: IAIM, dipl.
întreprinderea Decorativă din Bucureşti, 1986. A lucrat în
îşi practică meseria la Deva şi Târgu Jiu timpul studenţiei cu
până în anul 1972. Revine în Bucureşti arii Dinu Patriciu.
unde este angajat până în anul 1977, la Lucrări: Repartizat
un trust de construcţii industriale, iar să profeseze la
apoi la o întreprindere poligrafică. S-a Vaslui, a devenit foarte activ după anul
afirmat astfel în domenii variate, de la 1991, când îşi înfiinţează în Bucureşti
proiectarea de arhitectură, decoraţiuni propriul birou de proiectare în cadrul
interioare şi mobilier, la creaţie grafică, căruia a realizat o gamă variată de
prezentări multimedia şi design de lucrări, la care căutările de expresivitate
modă. Se pot trece în revistă: amenajări au constituit o constantă. Dintre acestea
de muzee de istorie la Cluj, Oradea, Deva se disting: Service auto „Renault",
şi Iaşi, amenajarea Bibliotecii din Galaţi Bucureşti [1994); Sediu birouri
şi a Bibliotecii Universităţii din Iaşi, a „Enteprise Oii", Bucureşti [1993); Imobil
Muzeului Satului de la Curtişoara; birouri „Panasonic", Bucureşti [1992);
Restaurarea Parcului Poporului din Sediul administrativ Condor, Bucureşti
Târgu Jiu, cu ansamblul lui Brâncuşi - [1993); Sediul administrativ
Poarta Sărutului - Aleea Scaunelor - Electromontaj [1994); Magazin ţesături
Masa Tăcerii. La sfârşitul anului 1977 „Picasso" [1997); Imobil birouri
emigrează în Suedia, unde din anul 1979 „Bog'Art", str. Brezoianu [2001);
activează ca arhitect liber profesionist. Reprezentanţa Porsche România,
Dintre lucrările executate în Suedia pot fi Bucureşti [2003); Clădire birouri, str.
reţinute: Locuinţă individuală la Danielopolu 4, [2004); Hotel „Duke", bd.
Ălvăngen [1979); Modernizarea şi Dacia 33, Bucureşti [2002); Sediul BCR,
extinderea şcolii din Goteborg [1980 - Filiala Vaslui [1994); Sediul Direcţiei
1987); Centrul comercial „Galeria Stime" Financiare Vaslui [1996); Centru Olimpic
din Stokholm - participare la proiectarea România, de la Snagov [1997); Hala
de arhitectură şi amenajări interioare Industrială „Plastic-Legno"- Chiajna
[1989). [1998); Şcoala de Fotbal - Craiova; -
Cercetare ştiinţifică: S-a dedicat Showroom şi service Skoda-Braşov
activităţii de cercetare în domeniul (2002); Showroom Audi - Constanţa
istoriei arhitecturii, activând mai întâi la (2001); Sediul firmei Mimo - Sighetul
Universitatea Populară de pe lângă Marmaţiei; Hotel Marmaţia din Sighet;
Universitatea din Stokholm [1991 - Showroom şi seivice „V W" - Iaşi; Centru
1996) şi apoi în cadrul Facultăţii de de cercetare „Kober" - Piatra Neamţ;
Arhitectură a Institutului Politehnic Extindere service „Delcar" - Braşov;
Regal din Stokholm. Sediu administrativ şi hală ,Avon
Expoziţii: Pasionat de desen şi pictură, a Cosmetics”, Bucureşti; Hotel „Ramada” -
expus lucrări, începând din anul 1983 la Sibiu; Hotel „Golden Tulip" - Cluj;
galerii din Goteborg, Paris, S Kogăs, fiind Ansamblu de birouri „Bucharest Nortli
prezent în catalogul bienal al artiştilor Gate”, şoseaua Pipera (2008); Hotel
suedezi. „Millenium"Bucureşti (2002); Ansamblu
[V.Ţ.J rezidenţial în Voluntari (2003).
Premii: Pentru lucrările realizate a pri-
Coiiţinutiil acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 108
mit Premiul Bienalei de Arhitectură din arhitectură la Munchen, dar nu le-a

Bucureşti în anul 2000 şi al Anualei din finalizat prin obţinerea unui titlu.
anul 2004. Funcţii: arhitect şef al Poştei Centrale
Reuşitele la care a ajuns îl plasează în din Bucureşti.
rândul celor mai apreciaţi arliitecţi Lucrări: In Bucureşti: Casa Stoenescu,
contemporani. bd. Lascăr Catargiu/ str. Grigore Alexan-
(V.Ţ.) drescu (1908); CasaSăvescu, str. Eroului;
casa-muzeu Frederic Storck şi Cecilia
CIUTĂ, Petre Cuţescu-Storck, str. V. Alecsandri (1913);
(n. 1939 -rn .2011) Casa dr. Marinescu - în zona Silvestru;
Studii: IAIM, dipl. 1965. vila Matilda, str. Oţetari 2 (1897) la
Lucrări: înainte de a pleca în Germania, decorarea căreia a colaborat şi pictorul
în anul 1985, a participat la realizarea Ştefan Luchian, vărul proprietăresei;
unor dotări dintre care: Casa Tineretului Şcoala românească din comuna Caţa din
din Râmnicu Vâlcea [1980]; Casa Ardeal - (1910); Atelierul gravorului
Tineretului din Galaţi (1984); Complexul Gabriel Popescu din Jud. Dâmboviţa
„Student Parc” - Tei Bucureşti (1980); (v>Casa Gabriel Popescu); Casa Porojan
Staţiunea turistică Saturn (1972). După din Târgovişte; Două cavouri în Cimitirul
anul 1995 revine în România, Bellu (Cazzavillan şi Stolojan - ultimul cu
implicându-se în edificarea unor lucrări sculptură de Paciurea); Crucea de piatră
ca: Hotelul „Ibis” - Calea Griviţei, a lui Mihai Viteazul de la Călugăreni;
Bucureşti (2002) - prin remodelarea mobilierul de la Biserica din Sinaia;
Hotelului „Nord"; Restaurare şi extindere mobilierul Palatului de Justiţie din
Hotel „Europa" din Eforie Nord (2005); Focşani.
Imobil birouri „Ana Holding” - Bucureşti. Ca arhitect şef al Poştei Centrale din
Concursuri: Prin participarea la Bucureşti, numit de Grigore Cerkez, a
concursuri s-a evidenţiat cu: Premiul III executat 12 localuri de poştă în ţară, la
Centru turistic Maliuc (1968); Târgovişte (1915), Curtea de Argeş,
Menţiune - Sistematizarea Centrului Craiova, Roman, ş.a., la care a folosit cu
Municipiului Petroşani (1971); Menţiune iscusinţă în tratarea faţadelor cărămida
- Sistematizare Piaţa Unirii din Focşani aparentă şi ancadramente din piatră
(1967); Premiul II - Amenajarea Pieţei albă.
Revoluţiei din Bucureşti (1997). In anul A reuşit, în scurta-i viaţă, să contribuie cu
1980 a făcut parte din Colectivul lucrări originale la afirmarea
Doicescu- Iotzu, care a participat la caracteristicilor stilului neoromânesc.
concursul pentru „Noul Centru Civic” din Despre cavoul realizat de Clavel în
Bucureşti, iar în anul 2000, a obţinut o Cimitirul Bellu, Ion Milieu a declarat că
menţiune la concursul pentru Catedrala „acest cavou are foarte multe calităţi”.
Patriarhală di Bucureşti - pe Clavel s-a afirmat şi cu desene şi acuarele
amplasamentul din Piaţa Unirii. care ne dezvăluie sensibilitatea sa ca
(V.Ţ) artist plastic.
O reuşită de necontestat ca valoare
CLAVEL, Alexandru artistică, o constituie şi tâmpla Bisericii
(n. 1877, Iaşi - m. 1916, Bucureşti) Sf. Nicolae din Calafat.
Studii: Venind în Bucureşti, îşi face Iscusit desenator, este autorul unei serii
ucenicia ca desenator în atelierul arhitec de mărci poştale jubiliare din anul 1906.
tului Albert Galeron şi apoi în cel al lui (V.Ţ., S.T.)
Giulio Magni. A făcut studii de
CLEJAN, Herman COCHECI Doroteia

(n. 13.07.1886, Bacău - m. 1955, (n.1943)
Bucureşti) Studii: IAIM, dipl.
Studii: studiază arhitectura la 1968.
Politehnica din Miinchen, dipl. 1910. Activitate de
Lucrări: Dintre lucrările proiectate şi proiectare în cadrul
executate în Bucureşti, preponderent Institutului de studii şi
într-o arhitectură modernă, se pot cita: proiectare pentru
fosta legaţie japoneză, Aleea Alexandrii construcţii agricole şi
(1925); magazinul universal „Victoria”, industria alimentară, trustul de
Calea Victoriei (1928); bloc de locuinţe, construcţii şi reparaţii Bucureşti.
str. Mântuleasa/ str. Paleologu (1931); Funcţii: expert gradul I, şef serviciu
imobilul Camerei de Comerţ, bd. N. Reglementări tehnice în construcţii în
Bălcescu (1936); Bloc locuinţe, str. cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi
Negustori, nr. 14 (1937); vila Dr. Amenajării teritoriului (din 1990);
Perlberger din Bacău (1923). verificator autorizat pentru respectarea
(V.Ţ.) cerinţelor esenţiale pentru: siguranţa la
foc, siguranţa în exploatare, sănătate şi
COCIOABĂ, Ştefan protecţia mediului, protecţia la zgomot,
(n. 1934, Hârşova- m. 1985) protecţia termică, hidrofugă şi economia
Studii: IAIM, dipl. 1960. de energie; membru al comisiei CIB W96
Se stabileşte o perioadă de timp la Galaţi. Gestiunea arhitecturii.
Lucrări: Sediu de Partid la Panciu Activitate de cercetare: în cadrul
(1962) ; Cazinoul „Brateş" - Galaţi Institutului de Cercetare, Proiectare,
(1963) ; blocul „Romaniţa” - Galaţi Directivare în Construcţii.
(1964) ; restaurantul „Pescarul” - pe Publicaţii: locuinţa sătească din
faleza Dunării, Galaţi, (1968); bloc în România: Studii de arhitectură
Grădina Publică - Galaţi; ansamblul de tradiţională în vederea conservării şi
locuinţe „Hipodrom", Brăila (1968); valorificării prin tipizare (coautor, 1989)
locuinţe pe Bd. Karl Marx din Focşani (R.N.)
(1965) ; Facultatea de îmbunătăţiri
Funciare, Bucureşti (1974); Sala COCHECI, Mihai Dan
Polivalentă la Institutul Agronomic din (n. 1948)
Bucureşti; grup social la Liceul de Muzică Studii: IAIM, dipl. 1973.
nr. 1 - Bucureşti; grup Şcolar pentru Lucrări: Facultatea de Agronomie şi
copii cu deficienţe - Focşani; Cămin şi Horticultura din Craiova (1983); bloc
Cantină studenţească - Galaţi. locuinţe experimental la Miercurea Ciuc
Majoritatea lucrărilor le-a realizat (1981); pavilion pentru Industria
împreună cu soţia sa, arh Maria farmaceutică, str. Candiano Popescu-
Cocioabă. Bucureşti (2000); ansamblu birouri
A fost un excelent caricaturist şi OMNILOGIC - str. I. Gh. Duca, nr. 36,
grafician, desenele sale au apărut în Otopeni (2008); sediul Federaţiei de
publicaţii prestigioase ca: Flacăra, Baschet, bd. Basarabia, nr. 39, Bucureşti,
România Liberă, Contemporanul, Urzica. (2011); bloc locuinţe, Bd. Aviato-
(V.Ţ.) rilor/Aleea Alexandru 51, Bucureşti
(1997).
Concursuri: în anul 1974, a făcut parte
din colectivul arh. Constantin Săvescu, în
cadrul căruia a luat o menţiune la Israel dintre care amintim: Centre

concursul de sistematizare a zonei comerciale şi rezidenţiale în Ierusalim,
centrale din Râmnicu Vâlcea. Askelon, Kiriat Gat; Locuinţe individuale
CV.TO în Ierusalim, Cesarea, Savyon, Mevas-
seret, Ghivat Zeev, Beit Zait; Şcoli şi
COCIOBA, Ina diferite grădiniţe comandate de
Studii: IAIM, dipl. 2001; Studii Ministerul învăţământului; Case de
postuniversitare, U.A.U.I.M., "Reabilitarea sănătate şi hotel pentru persoane
Clădirilor" (2002). vârstnice, în Ghilo.
Activitate profesională: angajat (V.Ţ.)
"Balint&Co", Budapesta (2000); director
marketing BICAU (2000-2003); arhitect COJOC, Vitalie
şef proiect "The Office Architecture and (n. 1926, Trânca din fostul URSS -m.
Interior SRL" (2003-2004); 1974)
administrator City Project; co-asociat Studii: A obţinut diploma de arhitect în
arh. Irina lonescu (din 2004). anul 1954.
Lucrări: Bucharest Bussiness Center- Lucrări: autor al proiectului pentru
sediul Nokia (concepţie grafică şi clădirea de Călători Racova; remiza de
propunere); sediul IKEA România; sediul locomotive Roznov; pavilion locuinţe
Avon Cosmetics; sediul Praktiker; East staţia Racova; centrala termică Dej triaj;
European Partner; showroom şi birouri, hală arcurărie şi fierărie atelier CFR
BLC - Bucharest Logistic Center; sediul Paşcani; extindere şi modernizare băi de
ING, Piteşti şi Timişoara; 1NG Retail nămol Vasile Roaită; clădire călători
offices, Bucureşti; birouri şi hală staţie Bărcea mică; hală arcurărie atelier
producţie mase plastic; extindere CFR Ilie Pintilie Iaşi; hală depozite şi
locuinţă individuală S+P+l+M, zona regenerare ulei Roznov; atelier tipare
protejată; amenajare restaurant Piteşti. Alte lucrări cu caracter specific
Grandeur (2009); amenajare interioară feroviar: magazii de colectărie, castele de
Mike's Pub. păcură, uscătorii de nisip, casă de pompă.
Premii: Anuala de arhitectură 2005, A fost coautor al lucrărilor: bloc locuinţe
premiul preşedintelui Filialei Bucureşti: muncitoreşti Stalin, clădire călători staţie
amenajare interioară apartament tip Albeşti Sighişoara, clădirea staţiei
duplex (cu arh. Irina lonescu). tehnice Borzeşti, bloc locuinţe
(R.N.) muncitoreşti Constanţa, clădirea haltei
Doiceşti.
COHN, Marian [*](O.M.)
(n. 1942, Bacău)
Studii: IAIM, dipl. 1966. COLEA, Gheorghe C.
Funcţii: A lucrat ca arhitect la ISCAS (n. 1920, Bucureşti)
Bucureşti până în anul 1970, an în care a Studii: Facultatea de Arhitectură din
părăsit Romania şi s-a stabilit în Israel. A Bucureşti, dipl. 1952.
profesat ca arhitect în diferite birouri de Funcţii: A ocupat succesiv funcţiile de:
arhitectură din Ierusalim până în anul arhitect şef al raionului 23 August,
1986, când îşi deschide propriul birou de arhitect proiectant şef al sectorului 2,
arhitectură. Marian Cohn este membru Bucureşti (1962), arhitect şef la IPB
mai multor asociaţii profesionale din (1970).
Israel. Lucrări: Şcoala de cadre UTM Timişul de
Lucrări: Are realizări importante în Jos în colectiv cu arh. Ion I. Onescu şi
Conţinutul acestui material nu reprezintă în m od obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 111
Frantz Ion (1953); Şcoală elementară COMŞA, Doru

(1951) ; proiect pentru un pavilion de (n. 1951, Cluj)
fabrică pentru prepararea vopselii Studii: a absolvit Institutul Federal
(1952) ; proiect pentru transformarea şi Elveţian de Tehnologie din Ztirich şi a
amenajarea muzeului Gh. Tătărescu, str. efectuat studii postuniversitare în
D. Anastasia, în casa pictorului, declarată arhitectură la Zuricli, Helsinki, California
monument istoric (1952); proiect bloc şi Boston.
locuinţe, str. Paris, 51, Bucureşti; proiect In anul 1988 şi-a fondat propriul birou
Facultatea UTM Otopeni şcolarizare şi de arhitectură în Elveţia.
cazare (în colaborare); proiect bloc Lucrări: In anul 2000, a realizat
locuinţe, str. Petre Creţu 7, Bucureşti; Pavilionul României laExpo - Hanovra.
proiect imobil IGL, Cal. Văcăreşti 180, Activitate didactică: Predă ca profesor
Bucureşti; proiect ştrandul Tei (în invitat în universităţi din Elveţia, Finlan
colaborare); proiect pentru diferite da, Japonia
restaurante şi grădini, Bucureşti; proiect Premii: A obţinut premiul Institutului
pentru policlinica Colentina (în Japonez de Arhitectură din Tokyo şi a
colaborare); proiect pentru grupul social fost nominalizat la Concursurile de
cultural pentru muncitorii horticoli din arhitectură europeană Mies van der
raionul 23 August; proiect amenajare Rohe în anii 2001 şi 2003.
baza hipică Procopoaia (în colaborare); (V.Ţ.)
centru pentru distribuirea buteliilor
Aragaz - raionul 23 August; proiect CONSTANTINESCU, Alexandru
pentru centru distribuire petrol în (n. 1892, Horezu Poenari, jud Dolj -
raionul 23 August; ansamblul Drumul 1967)
Taberei, 27.000 apartamente (şef Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură
proiect). din Bucureşti, dipl. 1921.
[*](R.N.) Funcţii: A ocupat funcţia de conductor la
Serviciul Arhitectură la Casa Şcoalelor
COMAN, Petre (1919-1921).
(n. 1924, Fierbinţi, jud. Dâmboviţa. - m. A fost arhitect la Ministerul
1983) învăţământului (1925-1949), la Banca de
Studii: Facultatea de Arhitectură din Credit şi Investiţii (1949-1953), profesor
Bucureşti, dipl. 1950. la Şcoala de Meserii din str. Polizu (1930-
Lucrări: In cadrul IPC din Bucureşti, 1941).
unde a profesat 30 de ani, s-a implicat în S-a specializat în construcţia de şcoli,
special în activitatea de tipizare pentru proiectând peste 100 şcoli primare de
locuinţe, cămine studenţeşti, dispensare, meserii şi secundare în toată ţara
cămine culturale, şcoli şi cinematografe, Lucrări: Şcoala profesională Robescu,
susţinând diversificarea acestora. Bucureşti; Teatrul Colegiului Popular,
A participat şi la realizarea mior Craiova; Şcoala normală de băieţi, Târgu
obiective în diferite amplasări ca: Sală de Jiu; o aripă a Ministerului
întruniri la Hunedoara; Hală învăţământului; atelierele Şcolii de
agroalimentară la Timişoara; Spital cu Meserii, Bucureşti; Liceul de băieţi din
700 de locuri la Hunedoara; Fabrica Caracal; Şcoala normală din Slatina;
Electroceramică din Cluj; Spital cu 1000 faţadele Liceului Mihai Viteazul din
de paturi din Galaţi. (V.Ţ.) Bucureşti; Şcoala normală din Călăraşi;
Liceul de fete, Craiova.
Activitate ştiinţifică: In calitate de
colaborator la revista Şcoalelor de Dispeceratului Hidroenergetic, str.

Meseni a publicat articole cu referire la Culturii 13 (1980).
stilului românesc aplicat mobilierului, Premii: UAR, 1977: Hala agroalimentară
lucrări executate din fier forjat. din Iaşi.
Concursuri: A participat la concursul (V.Ţ., S.T.)
pentru proiectarea Palatului Primăriei
din Craiova şi a obţinut premiul II. CONSTANTINESCU, Firău
Premii: A fost decorat de Ministerul (n. 1890, Galicea Mare, jud Dolj - ?)
învăţământului cu Coroana României Studii: Facultatea de Arhitectură din
pentru construcţii de şcoli. Bucureşti, specialitatea urbanism. Intre
[*] CRN.) anii 1926 şi 1930 şi-a continuat studiile
la Paris.
CONSTANTINESCU, Constantin A. Lucrări: A colaborat cu arhitectul Argliir
(n. 1899, Caracal - ?) Culina (1920-1926, 1930-1934) la
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură proiectele pentru: Hotelul Ambasador,
din Bucureşti, dipl. 1926. Hotelul Union, Hotelul Stănescu, Hotelul
Funcţii: A lucrat în cadrul Ministerului Paris, Ministerul Metalurgiei din Calea
Construcţiilor şi al Industriei Victoriei, Casa Negulescu din Calea
Materialelor de Construcţie. Victoriei 139, 20 imobile mai mici de
Lucrări: Oficiu PTE Piatra Neamţ şi locuit.
Fălticeni (1930-1931); Transformarea, [*] (R-N.)
completarea şi refacerea Palatului Poştei
Centrale din Bucureşti (1938-1939); CORTOBIUS, Carol
Atelierele şi garajele PTE Bucureşti (n. 21 septembrie 1874, comuna Tufeni,
(1941-1942); Oficiile PTE şi staţiile de judeţul Teleorman - 7 ianuarie 1955,
amplificare Mihăileni şi Cotnari (1943- Bucureşti)
1944); Oficiul PTE Giurgiu (1943-1944); Studii: Unul dintre primii funcţionalişti
Oficiul PTE Piteşti (1944-1945); centrala ai arhitecturii româneşti, a urmat studiile
telegrafică şi oficiul de sector 3 Bucureşti în domeniul arhitecturii la Technicum
(1942-1945); postul de recepţie Urziceni Strelitz, din oraşul Neustrelitz, Germania,
(1943-1944); transformări şi refaceri de unde a absolvit în anul 1892.
localuri la oficiile Oraviţa, Braşov, Lucrări: Biserica romano-catolică,
Constanţa, Iaşi, Sighet, Govora, Slatina, Sfântul Anton de Padova a fost construită
Arad, Lugoj, (1927-1947); construcţii în anul 1932 conform proiectului arh.
particulare: imobile de locuit în Cortobius şi cu consilierea preotului
Timiş oara, Craiova (1929), Bacău paroh Gheorghe Aipad Horvath de la
(1946), imobile în Bucureşti (1931- biserica Bărăţiei din Bucureşti. Edificat
1946). pe vechea str. Turtucaia astăzi Magnoliei,
[*] (RN.) lăcaşul de cult în stil Art Deco a fost grav
afectat, conform expertizei tehnice, atât
CONSTANTINESCU, Ioan Cristian de igrasie cât şi de cutremurele din 1940,
(n. 22.07.1940, Piteşti - m. 2009) 1977, 1986, 1990 şi 2004. Drept urmare,
Studii: IAIM, dipl. 1970. la 1 iulie 2010 s-au început lucrările de
Lucrări: Dintre lucrările realizate în Iaşi consolidare şi restaurare a construcţiei.
se pot menţiona: Casa de Cultură (1972); Arhitectul Carol Cortobius participă la
Imobilul „Casa Cărţii", str. Ştefan cel restaurarea Bisericii romano-catolice „Sf.
Mare (1976); Hala agroalimentară, str. Maria" (Bărăţia) şi a turnului Bărăţiei,
Costachi Negri (1976); sediul conferindu-le aspectul de astăzi (v.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SF. Ministerul Cultelor detaşat la construirea

MARI A"-BARAŢI A). atelierului de pictură şi administraţie a
Biserica Sf. Elena din Bucureşti, ridicată Teatrului Naţional. între anii 1896-1898
între anii 1914-1915, construită după este angajat la Casa de Depuneri şi
planurile arh. Cortobius din contribuţia Consemnaţiuni, întreprinderea arhitect
credincioşilor [v. BISERICA SF. ELENA Ion Socolescu, sub direcţia arh. P.
DIN BUCUREŞTI). Gotterean între anii 1899-1901, a lucrat
Construieşte în stil neoromânesc şi în atelierul prof. Otto Wagner la Viena iar
eclectic, încercând soluţii funcţionaliste. între anii 1902-1946 a avut propriul
Printre numeroasele lucrări proiectate se birou de proiectare de arhitectură,
află o serie de case executate în începând cu anul 1952 lucrează drept
Bucureşti: Teatrul de Operetă, str. Splaiul arhitect proiectant la IPCI.
Independenţei, (1929), demolată în anul (R.N., V. Ţ.)
1986, imobilul Zamfirescu din bd.
Elisabeta 36-38 (1909-1911), casa I. COSMA, Radu
Doiciu din str. Franklin (1912), Albert (n. 1923)
Baer din str. Luigi Cazzavillan (1912), Studii: IA1M, dipl. 1952.
ing. C. Saidel din str. Popa Rusu colţ cu Lucrări: A participat, activând în cadrul
str. Italiană (1912), casa ing. Hirsch din secţiei Urbanism a Ministerului
fostul bd. al Neatârnărei (actualul bd. Construcţiilor la anteschiţa regiunilor
Mărăşeşti, 1913), casa E. Behles din str. Hunedoara şi Dobrogea; a participat, în
Artei, colţ cu Rahovei (1914), ing. insp. cadrul IPC, la proiectarea Institutului
gen. Zahariade din şos. Kiseleff 31 bis. Energetic Bucureşti, la proiectul
(1914), casa Eduard Holin str. Lirei nr. 2- Institutului de Finanţe Bucureşti, şi
4 (1915), Albert Farchy str. gen. proiectarea coloniei Uricani pe Valea
Budişteanu (1918), C. Spandodide din Jiului.
bd. Cuza (1921), A Păunescu din str. Alte lucrări: proiectare locuinţe Bârlad,
Independenţei nr. 41 (1924), A cămine şi locuinţe Roman, locuinţe
Dattelbaum str. Popa Tatu nr. 18 (1924), Floreasca, Bucureşti; Cantină în grup
casa Fritzi Rubinstein din str. Berthelot social Roman şi detalii pentru 10
nr. 62 (1926), interiorul casei Heinrich locuinţe Plopeni şi Tohani; proiectul de
Harth din str. Avram Iancu (1926), sistematizare al Institutului Metrologic
reconstrucţie şi amenajare interioară a Bucureşti; proiectul Cetatea Universitară
casei Jacob Haffher din str. Dianei Cotroceni, Bucureşti.
(1924), casa D Artareanu din str. Vasile Alte proiecte: centre administrative
Lascăr nr. 40 în stil neoromânesc (1926). Hunedoara şi Roman, complex 23 August
Propria casă din Sinaia (str. Şoimului, (Pavilion tribuna oficialilor).
1929-30) o construieşte din elemente de P] (R-N.)
lemn prefabricate la Bucureşti şi
montate pe loc. Alte lucrări: seminarul COSMATU, Eugeniu (Eugen)
baptist din str. Berzei nr. 15 (1926), (n. 2 mai 1926-m. 2013)
fostul teatru Regina Maria din Splaiul Studii: Facultatea de Arhitectură, dipl.
Independenţei (1929), ambele în 1952, avându-i ca profesori pe Duiliu
Bucureşti. In anul 1892 a fost numit şef Marcu şi Octav Doicescu.
de lucrări la Palatul de Justiţie din Bucu în anul 3 de facultate a lucrat timp de un
reşti, întreprinderea ing. N. Cuţarida, sub an la arh. Henrieta Delavrancea Gibory.
direcţia arhitectului Ion Mincu. Intre anii Lucrări: A condus colectivele din cadrul
1894-1896, este arhitect conductor la Institutului „Proiect Bucureşti” în cadrul
din Fondul Timbrul Ar Iii tect urii în anul 2 0 1 2
cărora a realizat, în Bucureşti, o serie de „Hotel Internaţional Bucureşti", 1983, în

locuinţe şi dotări ca: bloc locuinţe P+7, colaborare cu arh. A. Teodorov, R.
str. Christian Teii 1-3/ Piaţa Amzei, Vei o na Fotino.
(1959); Complexe Comerciale, bd. C. în anul 2005, a fost inclus în volumul de
Brâncoveanu (1964); str. Niţu Vasile amintiri Arhitecţi sub comunism publicat
(1964); str. Secuilor (1964); ansamblu la editura „Simetria” de Uniunea
de locuinţe, str. Niţu Vasile (1964); bloc Arhitecţilor.
locuinţe şi magazine, Piaţa Amzei (1967) Concursuri: Premiul II - pentru „Sfat
în colaborare cu arh. V. Iorga, Th. popular raional" (1955); Premiul III -
Iacoban; ansamblu de locuinţe şi „Magazin sătesc” (1955).
magazinul „Bucur Obor” (1975); Sala de Premii: Bloc locuinţe „UNIC”, bd.
sport „Giuleşti” (1975); Sala de sport şi Bălcescu 33 (1960, premiul UAR); Schiţă
bazin de înot din complexul „Lia de sistematizare a Bucureştiului (1975-
Manoliu" (fost 23 August), bd. Basarabia pre mini UAR) în colaborare cu arh. M.
(1966-1967). între anii 1971 - 1975 a Dima, T. Stănescu ş.a.; Magazinul
participat, în Germania, la realizarea Universal „Unirea”, autor Gheorghe
ansamblului de tratament şi odihnă din Lealni (1976 - premiul UAR) în
Habischried. Alte lucrări: In perioada colaborare cu arh. N. Uium, H.
1950 - 1953 a lucrat în colectivul lui Constantinescu ş.a.; Ansamblul de
Horia Maieu pentru realizarea Casei locuinţe şi magazine Bucur Obor (1977-
Scânteii (azi, Casa Presei Libere); premiu UAR) în colaborare cu arh. M.
Institutul de Proiectări al Industriei Săndulescu, A. Teodorov ş.a.;
Alimentare, str. Mendeleev (1965); Ansamblul Piaţa Obor (1979- premiul
Şcoala şi Căminul pentru ambliopi din UAR); Complex hotelier „Bucureşti",
str. Vatra Luminoasă (1962, în Calea Victoriei (1982 - menţiune UAR),
colaborare cu arh. Renzo Cărăuşii); remodelat în anul 2008, autor, în
Depozitul de Mobilă din cartierul colaborare cu arh. A. Teodorov, R.
Militari; Blocul de locuinţe Panduri - Verona Fotino ş.a.
Tudor Vladimirescu; a colaborat la (V.Ţ., R.N., S.T.)
proiectarea Institutul Cancerologic din
cadrul Spitalului Filantropia (1949 ); COSTESCU, Emanoil T.
Policlinică în Skoplje-lugoslavia (1963); (n. 1895, Târgu Jiu - m.
ansamblul de odihnă din Habischried - 1971)
Germania 1975. Studii: Şcoala Super
Din anul 1991 şi-a înfiinţat propriul ioară
birou de proiectare, realizând: -Bloc de Arhitectură, dipl.
locuinţe, str. Lânăriei; Blocuri de locuinţe 1923; a fost bursier al
(din cele neterminate în anul 1989) pe Şcolii române de la
bd. Unirii, str. Nerva Traian şi Calea Roma.
Călăraşilor. Funcţii: A lucrat în cadrul Ministerului
A colaborat la proiectarea Casei mamei şi Culturii, Direcţia Artelor Plastice,
a copilului din Crai ova, executată în între anii 1922 şi 1926 a fost arhitect al
1949. societăţii de construcţii „Clădirea
Publicaţii: Experienţa dobândită în românească", între 1927 şi 1928 arhitect
executarea mai multor dotări comerciale laComisia Monumentelor Istorice a
a făcut posibilă publicarea, în anul 1967, Ministerului Cultelor şi Artelor. Intre anii
a lucrării „Magazine", în colaborare cu 1929-1930 a fost bursier la Şcoala de la
arh. M. Enescu. Roma, între 1931 şi 1950, arhitect laCMI
iar între 1950-1953 a activat în cadrul aprinderii lumânărilor Biserica Grădina

comitetului pentru Aşezămintele Icoanei, Bucureşti; Ansamblu trei vile
culturale, Serviciul Monumente istorice. S+P+l str. Gârlei, Bucureşti; Locuinţă
Lucrări: Restaurările de monumente individuală S+P+2 remodelare faţadă,
istorice: Restaurarea bisericii Mihai Vodă extindere, supraetajare şi recompar-
[Arhivele Statului) [1928-1935), timentare - str. Uruguay nr. 13,
Plumbuita [1935), Grădişte Măxineni Bucureşti; Locuinţă cuplată P+l -
[1938), Roata Padina [1932), Colţea Voluntari, Ilfov; Hala service şi extindere
[1951), clopotniţa bisericii Clocociov, Olt cu remodelare faţade imobil birouri
[1941); Restaurarea Mănăstirii Gura sediu WIRTGEN România P+l - str.
Motrului, Craiova [1943), Mănăstirea Zborului, Otopeni, Ilfov.
Govora, Craiova [1945), Clocociov, Olt Principala sa colaboratoare în cadrul
[1944). firmei este arh. Ruxandra Păiş.
[*] [O.M.) Activitate didactică: Desfăşoară, din
anul 1986, activitate didactică în cadrul
COSTESCU, Silvia institutului pe care l-a absolvit, iar din
[n. 1952) anul 1994 are propriul birou de
Studii: IAIM, dipl. 1978 proiectare. In 1992 obţine o bursă Tem-
Funcţii: Până în anul pus - la Şcoala de Arhitectură La Villette
1990. a lucrat în cadrul din Paris şi la Liege, Belgia, în 1999
ISPH pentru proiecte obţine o bursă Erasmus-L'Ecole
specifice d'Architecture de Paris, Val de Mame.
hidrocentralelor. Publicaţii: Preocupată de aspectele
Lucrări: The English Bookshop, str. teoretice ale arhitecturii, a publicat
Vasile Conta, nr. 7-9, sc. D; Reamenajare lucrarea: „Implicare senzorială în per
şi decoraţie interioară [detalii de cepţia obiectului de arhitectură” [2007).
mobilier) restaurant Compexul Cultural Concursuri: In anul 1979, a făcut parte
sportiv Studenţesc Tei - Bucureşti; din colectivul arh. Constantin Dobre care
Restaurare şi decoraţie interioară a câştigat premiul II la concursul pentru
restaurantul "CASA ROMANA” Calea „Sistematizare centru de cartier, Lunca
Victoriei, nr. 1, Bucureşti; Casă de Bârzavei - Reşiţa”.
vacanţă - Breaza, Prahova; Locuinţe Premii: In cadrul Anualei de Arhitectură
duplex cuplate P+l + M - Băneasa; a municipiului Bucureşti [2006) -
Extindere şi re tehnologizare flux nominalizare arhitectură interior - casă
producţie fabrica de confecţii şi ţesături de vacanţă Breaza, Prahova
"EUROFASHION" - Buzău; Imobil birouri [**] [V.T.)
S+P+4 - str. Zborului, nr. 6, Bucureşti;
Sediu CG&GC - remodelare faţadă, COSTIDE, lolanda
extindere şi re compartimentare P+4; (n. 1950, Bucureşti)
Imobil locuinţă P+6 - str. Căderea Studii: A urmat cursurile Institutului de
Bastiliei, sector 1; Sediu GENCO'93 - Arhitectură „Ion Mincu” între 1969-
remodelare faţadă, extindere şi 1972, nefinalizăndu-le, prin plecarea din
supraetajare P+l, Bd. Bucureştii Noi, ţară în Elveţia, unde îşi continuă studiile
sector 1; Locuinţă individuală P+2 - str. de arhitectură la Şcoala Politehnică
Delea Veche, Bucureşti; Locuinţă Federală din Lausanne între 1973- 1974.
individuală S+P+l - Snagov, Ilfov; Din 1974 se stabileşte la Londra, unde în
Locuinţă individuală S+P+l+M - str. 1977 obţine diploma de arhitect.
Virgiliu, Bucureşti; Spaţiu destinat Lucrări: Dintre proiectele pe care le-a
elaborat cu firma ei, „Atelier 16" se pot din Iaşi (1841), lucrare monumentală în
semnala: Amenajarea sediului Fundaţiei stil „Empire" ulterior demolată. A
Raţiu din Regent Street - Londra; Hotel construit un teatru în Copou - Iaşi, din
Ikoyi cu 300 camere [5 stele) în Lagos păcate şi acesta a fost demolat.
(Nigeria); Locuinţe sociale Morland Singura construcţie care se mai
Mews 39/ Gissing Walk 25 - Londra; păstrează este cea a unui spital din
Centru pentru copii „Chung - Dam - oraşul Roman, realizat într-o arhitectură
Dong Kid" 12 la Seul (Coreea de Sud) ce romantică.
cuprinde o grădiniţa, un centru de acti Activitate didactică: Intre anii 1838 -
vităţi pentru copii de la 6-10 ani, în 1845, a fost profesor la Catedra de Arhi
centrul comercial şi spaţii de închiriat. tectură şi Inginerie la Academia
Din 1977 a făcut parte din Asociaţia Mihăileană din Iaşi.
Culturală a Românilor din Anglia (V.Ţ.)
(ACARDA) a cărei preşedintă a fost din
1985 până la desfiinţarea ei în 1996. COSTINESCU, Alexandru
Arhivele acestei asociaţii au fost predate (n. 31 iulie 1922, Iaşi)
în 2009, la Bucureşti, către INMER Studii: Facultatea de Arhitectură din
(Institutul Naţional pentru Memoria Bucureşti, dipl. 1946.
Exilului Românesc). Lucrări: Execută mai multe lucrări,
(R.N.) îndeosebi industriale printre care:
Fabrica de spirt „Fulger"; Cantina fabricii
COSTIN, Alexandru şi căminul Şcolii Profesionale;
Premii: Foarte prezent o perioadă la Amfiteatrul Liceului - Internat „C.
concursurile de arhitectură, a obţinut: Negruzzi", toate în Iaşi; Fabrica de Spirt
Menţiune pentru „Cămin Cultural de 300 din Rădăuţi; Fabrica de Conserve din
locuri” (1960); Menţiune pentru „Cămin Tecuci; reconstrucţia Fabricii de Zahăr
Cultural de 400 locuri” (1960); Premiul din Tg. Mureş.
II şi III pentru „Casă de Cultură de 400 între anii 1942-1944, a fost salariat la
locuri” (1960); antrepriza ing. C. Pedrazolli - a condus
Premiul I pentru „Clădiri de locuit cu 16 lucrările de execuţie ale spitalului Par-
- 18 niveluri” (1965), în cadrul hon şi supraetajarea centralei telefonice
colectivului condus de arh. Mihai Enescu; Iaşi.
Premiul I pentru „Sistematizare centru între 1945 şi 1946, a fost salariat la
cultural-administrativ din Timişoara” antrepriza ing. Secară - conducător
(1962). lucrări refacere liceul internat C.
(V.Ţ.) Negruzzi şi CAM Iaşi.
între 1946 şi 1949, a fost arhitect la
COSTINESCU, Alexandru IGAFP, a condus lucrările de execuţie ale
(n. 1810 -m . 1872) casei de odihnă IGAFP Mangalia, imobil
Studii: Absolvent, în anul 1838, al Şcolii birouri IGAFP Bucureşti, str. Scaune -
Politehnice din Viena. actualmente Ministerul Muncii.
Funcţii: A fost arhitect al Departa Activitate didactică: A desfăşurat şi
mentului Lucrărilor Publice din Moldova activitate didactică la Iaşi.
şi al Departamentului Averilor (V.Ţ., R.N.)
Bisericeşti, precum şi Director al Şcolii
de Alte. COSTINESCU, Gheorghe
Lucrări: Alexandru Costinescu este (n. 1912, Bucureşti)
autorul ,Arc ului Academiei Mihăilene” Studii: Facultatea de Arhitectură,
Dicţionar al arhitecţilor români (SOC. XIX, XX, XXI) literele A_C
Bucureşti, dipl. 1944. Piteşti; 1996-1997, Şef proiect

Funcţii: A ocupat funcţiile de arliitect al specialitate arhitectură la FAIRHURST
Ministerului Finanţelor (1948), arliitect BEDFORD CONSULT Romania S.R.L.
al Ministerului învăţământului Public realizând restaurantele Mc.Donald's din:
(1948-1950), arhitect IPSR (1950). Bucureşti - Romană, Parcul Tineretului -
Lucrări: Refacerea şi decoraţia fostului metrou Grigorescu, Ploieşti Nord (spre
hotel New York, Cluj (1952); 2 hale de Câmpina). A fost responsabil cu
prefabricate beton în Bucureşti şi Roman urmărirea Proiect şi Execuţie restaurare
(1952); Hala prefabricate de beton de faţade şi acoperiş Ia Ambasada Marii
zgură la Reşiţa Britanii la Bucureşti. în 1997 a activat la
Concursuri: CEC (1945), bloc locuinţe “ATELIER 3" S.R.L.- Bucureşti, ca şef
salariaţi în cartierul Ferentari proiect la restaurante Mc.Donald's din:
(menţiune,1945); casa de odihnă IPSR Ploieşti Centrul Civic şi Cluj Centru Civic,
Vasile Roaită (premiul II, 1952). în perioada 1997-1998 a activat la
[*] (RN.) AMERICAN CONSTRUCTION
TECNOLOGIES Bucureşti S.R.L.
COŞURBA, Mihai ocupându-se de verificarea proiectelor
Dan proiectelor şi urmărirea execuţiei a 2
(n. 16.02.1950, hale pe structură metalică zona Centura
Bucureşti) Militari şi urmărirea execuţiei la T.I.B.
Studii: IAIM, dipl. Romexpo a unei case pe structură
conductor arhitect, metalică, reamplasată în Paradisul Verde
1974; IAIM. dipl. din Corbeanca.
arhitect, 1993; 1993- în perioada 1998-2000 a activat la A.P.
1994 cursul de CORPORATE INVESTEMENT Bucureşti
TRAINING MANAGER organizat de U.E. S.R.L. ca verificator şi diriginte al
1996, curs de Management în lucrărilor de hale industriale şi
Arhitectură organizat de UAR. proiectant al standului de prezentare
Activitate şi lucrări: 1974-1977, pentru Auto KIA la Salonul Auto
arhitect la Grupul întreprinderilor de Romaero Baneasa din 1998 şi 1999.
gospodărie comunală Ploieşti, realizând După 2000 a avut funcţia de diriginte de
proiecte de locuinţe în Ploieşti şi Jud. şantier la diverse obiective realizate de
Prahova; 1977-1979, arhitect la l.P. REXCOM INTERNATIONAL S.A.
Ploieşti, fiind şef proiect specialitate Bucureşti. între 2001-2006 a activat ca
Arhitectură pentru lucrări de urbanism arhitect şi diriginte de şantier în cadrul
şi construcţii civile în Ploieşti şi jud. firmei S.C. I.C.M.E.- E.C.A.B. S.A. - CABLEL
Prahova: case de locuit, blocuri de -Bucureşti- proiectare şi urmărire
locuinţe în Ploieşti, cinematograf Ploieşti, reamenajări birouri şi hale. între 2006-
blocuri de locuinţe centru Boldeşti 2007 a proiectat şi urmărit realizarea
Scăieni, sistematizare Centrul Civic minicazinourilor ADMIRAL din
Ploieşti;1979-1996 a activat la centrul de Bucureşti, Timişoara, Târgovişte, etc.
Inginerie Tehnologică Obiective pentru SC INTERTOP. SRL. între 2007-
Nucleare, din Bucureşti fiind şef de 2009 a activat la ALBA Project
proiect complex la: studii amplasament Management proiectând construcţii
centrale nucleare în Moldova şi industriale, clădiri de birouri, (prin
Transilvania; Plan General centrale amabilitatea d-lui arh. Mihai Coşurbă)
nucleare Cernavodă; Plan General - (G.P.)
Institutul de Reactori Nucleari Energetici
COTARU, Bogdan birouri, azi Sediul PMR Ploieşti în

(n. 11.05.1911, colaborare cu arh. Axelrad; Spital CGM
Ploieşti - m. 1968, 1200 paturi, spital 300 paturi în
Bucureşti) colectivul arh. Moşinschi.
Studii: Şcoala Activitate didactică: asistent Facultatea
Superioară de de arhitectură, Catedra de teoria
Arhitectură din arhitecturii, atelier (1944-1949).
Bucureşti, dipl. 1937. Publicaţii: Colaborare articole în
Funcţii: arhitect şef de birou tehnic la redacţia revistei Orientări.
serviciul arhitecturii CFR (1937-1947); (O.M., V.Ţ.)
arhitect şef serviciu CEC (1945-1948);
arhitect proiectant principal la IPC COTESCU, Maria
(1949). (n. 15 noiembrie 1896, Focşani - m.
Lucrări: Gările din Halraeu - jud. Satu 1980)
Mare (1938); Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură
Palatul Administrativ CFR Simeria; din Bucureşti, dipl. 1922, specialitatea
Staţiile Mamaia (1938), Chireana, Gura arhitectură şi urbanism-ruralism.
Ialomiţei, Lunca Dunării (1942-1943); Funcţii: A ocupat funcţia de arhitect
Vila Florica şi Vila Pavel, ambele în Sinaia proiectant şi agent topometru la Direcţia
(1940); Club sportiv pentru CEC Ia Lacul Cadastrului a Ministerului Agriculturii
Tei - Bucureşti (1946). între anii 1921-1922, a fost arhitect
După cel de-al Doilea Război Mondial a proiectant apoi şef al serviciului de
colaborat la următoarele lucrări: - arhitectură la C.F.R. (1924-1944). în anii
Ansamblu de locuinţe pe bcL D. Cantemir, 1940, a făcut parte din redacţia revistei
între bd. Mărăşeşti şi Piaţa Unirii, „Simetria".
Bucureşti (1965); Ansamblu de locuinţe între anii 1944-1947, lucrează în
pe bd. D. Cantemir - între bd. Mărăşeşti Ministerul Lucrărilor Publice.
şi bd. Gh. Şincai (noua magistrală N-S cu La IPC a ocupat funcţia de şef adjunct la
Piaţa Mărăşeşti, Bucureşti - autori: documentare între anii 1949-1953.
Bogdan Cotaru, R. Gălăşeanu, C. Lucrări: Ca arhitect la Direcţia Cadas
Marinescu, S. Miclescu, C. Oancea, R. trului din Ministerul Agriculturii a
Patrulius, M. Pinchis, M. Smighelschi; executat planuri de sistematizare de sate
Sediul politico-administrativ din Ploieşti; şi proiecte tip de clădiri rurale, lucrând Ia
Clădirea MTL Braşov; Clădirea MTL trasarea pe teren a satelor şi la ridicări
Craiova, cazarmele companiilor 8 CF topografice pentru satele Apostolache
Bacău, 2 CF Craiova, cabinele de centra (1922) şi Copăceni (1921).
lizare Campina, Brazi, Valea Largă, Ca arhitect proiectant în cadrul Căilor
locuinţe tip bloc pentru funcţionari şi Ferate Române, a proiectat ansambluri
lucrători, mobilier tip pentru clădirile de cartiere muncitoreşti în Simeria şi
noi, stand CFR la expoziţia din Milano Bucureşti: Steaua şi şos. Viilor,
1940, expoziţia CFR Craiova 1943, întocmeşte proiectul pentru Spitalul
expoziţia CFR în cadrul învăţământului C.F.R. nr. 1 din str. Witting - Bucureşti
profesional (1944); CEC- sucursala (1924-1927), proiectele pentru
Bacău, agenţia Mediaş, agenţia Braşov; ansamblurile de gări la Breaza, Poiana
amenajări şi mobilier pentru birourile Ţapului şi Eforie, proiecte de
centralei şi casei de pensii; 14 case şi vile sistematizare şi dezvoltare pentru
proprietăţi particulare 1935-1943 staţiile de cale ferată Ploieşti, Buzău,
Bucureşti, Sinaia, Predeal; Imobile Constanţa, Miliai Bravu etc. Proiectează
Dicţionar al arhitecţilor români ( s C C . XIX, XX, XXI) literele A~C
aripa Gării de Nord din bd. Dinicu Botoşani; Casa de modă din Gura Humo
Gole seu, întocmeşte proiectul de rului; Complex comercial în Botoşani;
sistematizare a cartierului Gării de Nord Ansamblu de locuinţe „E. Hurmuzache"
şi proiectul Palatului administrativ C.F.R. din Rădăuţi; Amenajare hală agro-
(1930-1943), astăzi Ministerul alimentară şi de peşte, Botoşani; Hotel
Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, în Bucovina 250 locuri, Suceava; centru
colaborare cu arh. Duiliu Marcu, Paul stomatologic, Suceava.
Emil Miclescu, G.M. Cantacuzino, Ştefan Din anul 1974 până în anul 1991, a
Călugăreanu). participat în cadrul „Electrouzinproiect"
Proiectează, în particular, diverse la diverse investiţii industriale la:
locuinţe şi conace în Bucureşti şi Craiova, Târgu Mureş, Tumu Măgurele,
provincie (1923-1943). Zalău, Găieşti, Bistriţa şi Timişoara.
Este coautor la proiectul pentru După anul 1991, a realizat: locuinţe
Institutul de cercetări chimice din Iaşi şi individuale, str. Caraiman 60; str. Gârlei
planul de sistematizate al Municipiului 69; str. Potcoavei 31; str. D. Hârjeu 69,
Bucureşti (1950). toate în Bucureşti; Amenajare şi
A proiectat atelierele şi anexele Griviţa deco raţiuni interioare - Restaurant
din Bucureşti, ansamblu reprezentativ Select - Aleea Alexandru 18 Bucureşti,
arhitecturii interbelice industriale de Bloc de locuinţe S+P+3+M str. Fecioarei
factură modernistă. 1 9 ; Hala de confecţii textile + sediu de
Activitate ştiinţifică: articole de firmă 3000 mp S+P+2 str. Prelungirea
specialitate în revistele tehnice ale C.F.R., Ghencea 89; Bloc de locuinţe D+P+3+M
Ministerului Lucrărilor Publice, AGIR, str. Frumoasă 42 Bucureşti; Consolidare
revista Arhitectură şi Urbanism. Colabo bloc de locuinţe P+3 str. C-tin Coandă 31,
rează la Manualul Arhitectului (după Amenajare şi consolidare clădire de
Neufert). Alcătuieşte studii pentru locuit S+P+l str. Puţul de Piatră 3 ; Bloc
Caietele de Şantier de proiectare a de locuit S+P+3+M str. Transilvaniei 48-
clădirilor şi alcătuieşte studii sociologice 50; Reamenajare şi mansardare clădire
pentru Institutul Social Român. de locuit S+P+l+M str. Caderea Bastiliei
Premii/ distincţii: Câştigă premiul I ex 61; Bloc de locuinţe D+P+4+M str. Stroe
aequo cu proiectul pentru Institutul de Postelnicii 2 Bucureşti; Bloc de locuinţe
Igienă şi Şcoala de fete din Năsăud. A fost D+P+5 str. Matei Basarab 20;
decorată cu Steaua României în gradul Consolidare, mansardare şi reamenajare,
de ofiţer (mai 1947). clădire de locuit D+P+1E+M str. Theodor
(R.N.)' Aman 4; Clădire de locuit P+1E+M, b-dul
Ghica Tei 127A ; Locuinţă D+P+1E+M str.
COTIŢOSU, Petre Pictor C.D. Rosenthal 24 - toate în
(n. 5.08.1944-m . 10.08.2013) Bucureşti; Consolidare si extindere vilă
Studii: IAIM, dipl. 1969. S+P+1E+M str. Şoimului 6 Sinaia; două
Funcţii: Arhitect la I.P.J. Suceava între clădiri de locuit D+P+2E+M str.
1969 - 1974, la Electrouzinproiect Clucerului 48 - 50 Bucureşti; Blocuri de
Bucureşti, între 1974 - 1991 şi la S.C. locuinţe, str. Moceanu 9; str. Slăniceanu
Cotico S.R.L. Bucureşti între 1991 - 2013. 20; str. Vârful cu Dor 9; str. Fecioarei 19,
Lucrări: A activat în localitatea Suceava toate în Bucureşti; Case de vacanţă la
până în anul 1974. A contribuit la Predeal, Snagov, Pro viţa - Câmpina ;
realizarea următoarelor dotări: Hală pentru confecţii (2900 mp) la
Magazinul universal „Bucovina" din Moreni şi în Bucureşti pe Calea Vitan
Suceava; Restaurantul „Mioriţa" din 238; Service auto, str. Moine şti 24,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în m od obligatoriu poziţia ofi ci ala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 120
Bucureşti; Amenajare şi consolidare praf. Petre Antone seu, a fost arhitect al

imobil pentru sediu de firmă, str. Maria Academiei Române, arhitect proiectant
Rosetti35, Bucureşti. MAI din 1948.
(prin amabilitatea d-lui arii Tudor Lucrări: A proiectat şi dirijat realizarea a
Cotiţosu) diferite lucrări publice.
[**] "(R.N., S.T.) [*] (O.M.)
COTIŢOSU, Tudor Mircea COVALSCHI, Maria

(n. 21 iulie 1972, Suceava) (n. 1931, Bucureşti -
Studii: IAIM, dipl. 1997. m. 1980)
Funcţii: Cadru didactic la Facultatea de Studii: IAIM, dipl.
Arhitectură, Universitatea Spiru Haret - 1956.
Bucureşti. Arhitect la S.C. Tuko Design Lucrări: A lucrat ca
S.R.L., S.C. Tuko Proiect S.R.L., S.C. Cotico arhitect, la Institutul
S.R.L., S.C. Arc-Plan S.R.L., Centru de Proiect Bucureşti, în
Cercetare si Proiectare al Fundaţiei colectivul de proiectare al cartierului
România de Mâine. Balta Albă - Titan încă de la
Lucrări: Amenajare studio TV în materializarea primelor construcţii. Alte
construcţie existentă - Bucureşti, lucrări: spitalul Fundeni (şef proiect
Amenajare spaţii de învăţământ - Rm. Henrieta Delavrancea Gibory); spital
Vâlcea; Hală depozitare si birouri Chicco contagioşi (şef proiect Henrieta
- str. Matac Gheorghe, nr. 23-25; Delavrancea Gibory); bloc Brezoianu nr.
Locuinţe individuale D+P+l+M - str. 60 (şef proiect arh. Sburcu); bloc Calea
Gârlei nr. 69; Piaţa agroalimentară Victoriei, nr. 93 (şef proiect arh. Cosma);
Traian şi extindere - Calea Călăraşilor nr. locuinţe Drumul Murgului (şef proiect,
120-122; Bloc de locuinţe D+P+4+M - str. autor); Şcoală Drumul Murgului (şef
Stroe Postelnicii nr. 2 ; Bloc de locuinţe proiect, autor); locuinţe bloc Vatra
S+P+2+M - str. Lopătarilor (Sf. Petru Tei) Luminoasă (şef proiect); proiect
nr. 62; Supraetajare locuinţă - str. Ghica ansamblu Balta Albă est (şef proiect);
Tei nr. 1 0 8 ; Centru de îngrijire persoane bloc D16 Balta Albă est (şef proiect);
vârstnice S+P +2 (proiect) - Şoseaua dispensar dublu bloc D14-U1 Mihai
Chitilei nr. 284-286; ansamblu Bravu (şef proiect, coautor); Centru
rezidenţial cu spaţii comerciale la parter stomatologic; bloc UI, Mihai Bravu
şi mezanin 2S+P+M+15E (proiect) - str. (coautor); bloc D16-17, Mihai Bravu (şef
Ion Agârbiceanu nr. 3-11 - toate în proiectării Keszeg, coautor).
Bucureşti. [*] (O.M.)
Activitate didactică. Asistent
universitar la Facultatea de Arhitectura, CRAINIC, Doina
Universitatea Spiru Haret - Bucureşti, (n. 1952, Peregul
(prin amabilitatea d-lui arh. Tudor Mare, Jud. Arad)
Cotiţosu) Studii: IAIM, dipl.
(S.TO 1977
Lucrări: In perioada
COŢIFIDE, Stavri Gr. 1977-1996 a activat
(n. 1892, Olteniţa - m. 1971) ca arhitect proiectant
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură în cadrul S.C. „Proiect Bucureşti” S.A:
din Bucureşti, dipl. 1921. Hotel Bucureşti, colaborator (1978-
Funcţii: A ocupat funcţia de şef lucrări la 1982); Blocuri de locuinţe, B-dul Unirii,
Calea 13 Septembrie, şef proiect obiect CRAINIC, Virgil Mircea

(1981-1989); World Trade Center, (n. 1940, Sibiu.)
Bucureşti, colaborator (1991-1994). Studii: IAIM, dipl. 1972
în perioada 1996-2007, este arhitect După studii la Facultatea de Filologie din
asociat la S.C.”Pentadesign" srl, unde a Cluj, obţine în anul 1961 diploma de
fost coautor la: Sediul central S.C. profesor de limba engleză, publicând
„ASTRA” -S.A; Sucursala municipiului până în anul 1966 traduceri din
Bucureşti S.C „ASTRA” S.A. str. Ion literatura engleză şi americană.
Slatineanu, Bucureşti; Sucursala Devine student la Institutul de
municipiului Constanţa S.C.,ASTRA” S.A. Arhitectură din Bucureşti în anul 1966,
Str Dianei; Sediul central S.C. CONPET obţinând diploma de arhitect în anul
S.A., Baie oi, Crai ova, Constanţa; Sediu 1972, după care timp de 8 ani profesează
birouri, str, Nicolae Caranfil, Bucureşti; la Institutul de Proiectare al Ministerului
Parc Industrial oraş Jibou; Biserica de Transporturilor.
lemn şi amenajare spaţiu exterior, Lucrări: Dintre proiectele realizate în
Congregaţia Sf. Ioan, str. ing. Pătulea; România amintim: Poştă cu centrală
Reamenajare interioară, exterioară şi telefonică în centru la Buzău; Staţia de
extindere Centru spiritual, turn radio şi televiziune de pe Vârfiil Biharia,
clopotniţă, Congregaţia Sf. Ioan, str. în Munţii Apuseni; Clădiri de poştă şi
Jiului, str. Pătulea, sector 1, Bucureşti; telecomunicaţii pentru Timişoara,
Casele Misionarele Carităţii, şos. Agnita, Borşa, Răşinari şi Pătârlagele.
Fundeni; Casa de oaspeţi -hotel al S.C. în anul 1980 s-a hotărât să părăsească
UZINSIDER S.A. Predeal; Spaţii cazare România şi s-a stabilit în Elveţia. A avut
Universitatea Bucureşti, S+P+15 niveluri, şansa să lucreze, la Lausanne, în cadrul
S+P+9 niveluri, Splaiul Independenţei; unor importante birouri de arhitectură,
Locuinţa D+P+l+M, str.Aviator unde i s-a încredinţat adesea conceptul
Zorileanu; Locuinţa P+l, Voluntari; general. Dintre lucările sale din Elveţia,
Locuinţa P+l, Intrarea Plopeni, menţionăm: Complex turistic la Villars, în
Bucureşti, Sucursale S.C. "ASTRA” S.A. Alpi; Centru sportiv cu terenuri acoperite
birouri, str. Drumul Taberei, Calea şi restaurant la Porrentry - Jura;
Călăraşilor, Bucureşti; Reparaţii capitale Primăria din Romanei sur Lausanne;
şi reconversie funcţională sediul S.C. Complex de apartamente şi birouri la
ROMATSA S.A., str. Ion Ionescu de la Vevey, pe malul lacului Leman; Centru
Brad, sector 1, Bucureşti; Reamenajare şi artizanal cu birouri şi ateliere laYverdon
extindere locuinţă în oraşul Horezu; Ies Bains.
Reamenajare vase de croazieră "Steaua Din anul 1994 s-a hotărât să lucreze pe
Dunării” şi "Steaua Deltei” cont propriu, realizând în special
(2003-2007): PUG: în judeţul Arad, locuinţe individuale şi colective, precum
Comuna Bârsa şi Comuna Cărând, în şi renovări de imobile.
judeţul Sibiu, Comuna Gura Râului, Concursuri: în paralel, a participat la
Comuna Păuca, Comuna Porumbacu, concursuri naţionale de arhitectură,
Comuna Loamneş, Comuna Apold, în anul 1997, a organizat im program de
Comuna Merghindeal, Comuna Ludoş, studiu pentru identificarea de către
Comuna Racoviţă, Comuna Hoghilag. specialişti elveţieni a potenţialului
(prin amabilitatea d-nei arh. Doina turistic al Munţilor Apuseni.
Crainic) CV-TO
(G.P.) '
din Fondul Timbrul Ar hi lecturii în anul 2 0 1 2
CRAJA (STRATILESCU), Florentina zootehnie Turda (colaborare cu arh.

(n. 10 03.1925, Bucureşti) Hempel); Şcoala medie tehnică la Cugir;
Studii: IAIM, dipl. 1948 Complex şcoala profesională Săsar,
Activitate: MFA, Sobrom Construcţii, cămin 300 de elevi; Pavilion locuinţe
IPC, DSA Piteşti, IPB până în 1980. familişti, şos. Giurgiu, Bucureşti; Pavilion
Lucrări: locuinţe: Piteşti (1958); locuinţe celibatari, direcţia generală SRC,
Bucureşti str Căderea Bastiliei (1959), şos. Giurgiu, Bucureşti; Cazărmi în
cartier de locuinţe Steaua, pe b-dul 1 Mai diferite oraşe - pavilion administrativ,
(1960) , blocuri Drumul Taberei, micro 3 săli creşe, dormitoare.
şi 8 (1964) bloc uri str. Jiului (1965), [*] (R-N.)
plombă str. Pitar Moş (1966), blocuri în
Crângaşi (1971). Institute de cercetare: CRĂCIUN, Cerasella
inst. de Meteorologie şos. Olteniţei (n. 30.08.1969,
Bucureşti (1962-65), colaborare Câmpina, jud.
Institutul Politehnic fac. de Chimie Prahova)
Industrială (1963-64). Studii: IAIM, dipl.
Spitale: spital comuna Spine ni, jud Argeş 1995, cu una din
(1958); pavilion la Inst. I.C.Parhon primele diplome
(1961) ; Transformări capitale spitalul de integrate din institut
copii Gr. Alexandrescu (1960); amenajări pe Arhitectură/ Urbanism/ Peisaj -
spital Bucur Giuleşti (1963), spital de Lucrare de Dizertaţie - Arhitectura
stomatologie Plevnei (1976). Simbiotică şi Grădinile Japoneze-, Maşter
Lucrări sociale: Spălătorii tip Nufărul în urbanism, dipl. 2000, UAUIM,
proiect tip în diverse cartiere ale Bucureşti Specializarea Formă Urbană -
Bucureştiului (1975-77), Arhitectură, Oraş, Teritoriu; doctorat în
Microcurăţătorii incluse în complexe urbanism, 2000-2008, UAUIM, cu teza
comerciale 23 August, Giurgiului, Luigi Metabolismul Urban. O abordare
Cazzavilan (1977), consolidări şi neconvenţională a organismului urban.
reorganizarea halelor Obor (1977). Funcţii, titluri: între 1996-1999 a fost
Proiecte de sistematizare: colaborare cadru didactic asociat şi din 1999 până
Zona centrală Piteşti (1958), cartier de în prezent este cadru didactic titular la
locuinţe str Staicovici (1975), det. Şist. UAUIM (titular cursuri si ateliere la toate
Platforma Ziduri-Moşi, Obor (1975). cele trei facultăţi, astăzi conferenţiar
(prin amabilitatea d-nei arh. Florentina doctor arhitect). începând cu anul 2013,
Craja) este Pro decan al Facultăţii de Urbanism,
(G.P.) UAUIM; între 2011-2013 - Director al
Departamentului Proiectare Urbană şi
CRAJA, Vasile Peisagistică; din 2008 este iniţiatoare şi
(n. 1919, Sofia, Bulgaria - 2007, coordonatoare a Programului Masteral
Bucureşti) Peisaj şi Teritoriu; din 2005 este
Studii: IAIM,a obţinut diploma de coordonator al Secţiei Amenajarea şi
arhitect în anul 1947. Planificarea Peisajului din Facultatea de
Activitate: MFA, Sobrom construcţii, Urbanism; a lucrat între 1995-1999 ca
îmbunătăţiri Funciare, DSA Piteşti, arhitect în URBANPROIECT, în paralel ca
Inspectoratul în Construcţii, Bucureşti. scenograf, la Casa de Producţie Media
Lucrări: Şcoala militară la Galaţi; Garaj Vision - PRO TV, precum şi ca Art
remiză maşini la Ploieşti, Bârlad şi Director şi arhitect - şef
Bucureşti; Şcoala medie tehnică de
proiect/coordonator, în cadrul Biroului 2010; Arta în spaţiul peisagistic, element

Graphis Spot. de coeziune al vieţii comunitare. Studiu de
Membră fondatoare a grupului de Caz: Arta Murală şi Tehnica de Artă
transdisciplinaritate CC - Corpus Graffiti/Stencil, Ed. „Ion Mincu”, 2009.
Callosum; membră a UAR (din 1999), Cărţi ca editor coordonator şi Capitole
OAR (din 2001), RUR (din 2006) - în cărţi: Pluri-, Inter- and Tratis-
membră a Comisiei de examinare (din disciplinarity - Research Method in Urban
2006) şi coordonatoare a Subcomisiei de Landscape Metabolism, în Planning and
Formare Profesională, Stagiu şi Cercetare Designing Sustainable and Resilient
(din 2013); membră a Centrului pentru Landscapes, Seria: Springer Geography
Studii Complexe, IFHP - International (şi editor), Ed. Springer, 2014; The
Federation fo r Housing and Planning (din Vulnerability o f Fragile Landscape and
2013), fondată în 1913 de arh. Culpin Complex Hazards. Areas with Potenţial
Ewart sub preşedinţia lui Ebenezer Risks and Specific Types o f Hazards and
Howard, Haga, Olanda; Implexus - Vulnerabilities o f the Natural, Anthropic
Education, Critique & Complexiţy, and Cultural Landscape in Braila County,
membră în Consiliul Director şi Romania, în Earthquake hazard impact
Vicepreşedintă a APUR (aleasă prin votul and urban planning, seria Environmental
membrilor, din 2013); membră în jurii Hazards, Ed. Springer, 2014; Smart
de concursuri, comisii, comitete de Landscapes - Danube River Fluid
organizare de conferinţe şi manifestări Organisation - A Hub fo r Knowledge,
ştiinţifice, jurii de specialitate etc. Culture and Sustainability (coautor) în
Lucrări: peste 150 de proiecte, studii, Development Opportunities fo r areas
cărţi şi articole, cercetări şi documentaţii related to Danube River and Danube
de peisaj (semi-natural, antropic şi Delta, Ed. „Ion Mincu”, Bucureşti, 2012
cultural), urbanism, amenajarea Şa.
teritoriului şi planificare, peisagistică, Publică numeroase articole ca autor şi
arhitectură, studii transdisciplinare coautor în Springer Publishing, JFAE,
geomantice, de geometrie si geografie AGIR, Romanian Astronomic al Journal,
sacră, proiecte de strategie şi graphic Romanian Academic Forum (FAR XXI),
design, design de interior, scenografie şi Urbanism - New Series, Arhitext,
costum, design vestimentar şi design de Argument - Education and Scientific
bijuterie. Research of Architecture and Urbanism,
Publicaţii: Cărţi: Metabolismul urban. O Architecture Amials etc.
abordare Neconvenţională a Proiecte, cercetări şi studii - în
Organismului Urban, Ed. Universitară domeniile amenajare şi restaurare
„Ion Mincu'r, 2008 - carte selecţionată la peisagistică, urbanism, management etc.
Bienala de Arhitectură Bucureşti 2008, (1996-2014): numeroase PUZ-uri, studii
Secţiunea Publicaţii; Metode de abordare şi programe (unele naţionale).
şi cercetare exploratorii m urbanism şi Concursuri: 2014 - Câştigătoare a
peisagistică. Epistemologia şi Premiului Secţiunii Arhitectura Spaţiului
Transdisciplinaritatea - Instrumente de Public şi Urbanismul, Bienala Naţională
cercetare a Peisajului Natural, Antropic şi de Arhitectură cu Proiectul de Amenajare
Cultural, Ed. „Ion Mincu", Bucureşti, Peisagistică - TowerScape-LandScape/
2012; Culegere de documente legislative Grădina Cosmică Arhetipală - Terasa
în domeniul peisajului natural, antropic şi Promenada Mall - proiect nominalizat de
cultural, în am enajarea teritoriului şi în Fundacio Mies van der Rohe Barcelona,
urbanism, Ed. Universitară „Ion Mincu", pentru participare la European Union
Prize for Contemporary Architecture Crăciun)

Award 2015, Barcelona, Spania; 2013 - (S.T.)
Nominalizare pentru Outstanding
educator aw ard - European Councii of CREANGĂ, Horia
Landscape Architecture Schools (ECLAS) (n. 1.08.1892,
de către UAUIM; 2013-Premiul (în Bucureşti - m.
colectiv) în domeniul sustenabilităţii 1.08.1943, Viena)
pentru Iniţiativa Educaţională din A fost primul din cei
domeniul Clădirilor Verzi a Anului, patru copii ai lui
acordat Facultăţii de Urbanism, de Constantin Ion
Romania Green Building Council; 2012 - Creangă, fiul
Premiul (în colectiv) al Ministerului scriitorului Ion Creangă.
Dezvoltării Regionale şi Turismului cu Studii: In anul 1913 intră la Şcoala
Diploma pentru contribuţia la Superioară de Arhitectură din Bucureşti
fundamentarea şi dezvoltarea planificării condusă de profesorul inginer Ermil
strategice urbane şi teritoriale, pentru Pangratti. La intrarea României în război,
Strategia de dezvoltare urbană integrată în anul 1916, H. Creangă pleacă pe front,
a Municipiului Bucureşti şi a teritoriului unde este făcut prizonier. La terminarea
său de susţinere şi influenţă - Conceptul războiului, în anul 1919 începe studiile la
Strategic Bucureşti 2035 - autor al Şcoala de Arte Frumoase din Paris,
Secţiunii: Spaţiul public, calitatea vieţii şcoală de unde obţine diploma de
urbane şi Peisajul ca resursă fragilă - arhitect în anul 1924.
Mezzo-peisajul şi Peisajul Natural, Căsătorit cu Lucia Dumbrăveanu, Horia
Antropic şi Cultural în Municipiul Creangă se întoarce în ţară în anul 1927
Bucureşti; 2010/2011 - Honor o f şi este angajat la Consiliul Tehnic
Understanding Performance and Superior al Ministerului Lucrărilor
Dedication - Best gardens Designer Publice.
Exhibition - 'Le Notre' Jardins a la Lucrări: In anul 1927 obţine prima
francaise, Chateau de la Huardiere, lucrare importantă - vila Dr. Petru Groza
Franţa; 2010 - Câştigătoare a Proiectului din Deva - unde are ocazia să exerseze
Cultural Grădini Pierdute, în urma limbajul arhitecturii moderne. In anul
selecţiei organizate de UAR; 2008- 1929, întocmeşte, împreună cu fratele
Premiul (în colectiv) de Peisagistică al său, Ion, proiectul pentru Teatrul
Registrului Urbaniştilor din România muncitoresc CFR Giuleşti.
pentru Protecţia Parcurilor din Bucureşti In anul 1928 obţine Premiul I la
- Herăstrău; Cişmigiu şi Carol; 2008 - concursul pentru Palatul Culturii din
Selecţionare de un juriu internaţional Constanţa (din 12 echipe participante,
pentru Secţiunea Publicaţii, la Bianuala lucrare nerealizată), iar în anul 1929,
de Arhitectură cu cartea de autor câştigă concursul pentru imobilul ARO
Metabolismul urban. O abordare (sediul societăţii „Asigurarea
Neconvenţională a Organismului Urban; Românească') de pe bd. Magheru.
2000 - Câştigătoare a Concursului Imobilul, o clădire de referinţă în
Amenajare urban-peisagistică şi impunerea arhitecturii moderne la noi, a
arhitecturală - Insulele Roşu - Delta fost realizat între anii 1930 - 1932.
Dunării, organizat de UAUIM; 1995 - In afară de cele 73 de apartamente şi
Concurs Bucureşti Ia Nord de Lacuri, spaţiile comerciale de la parter, clădirea
UAUIM. ARO cuprinde o sală de spectacole
(prin amabilitatea d-nei arh. Cerasella (devenită cinematograf) pentru 2.000 de
locuri, sala fiind finalizată în anul 1934. curţi interioare; Vila Goga, intr.
Sala prezintă câteva elemente spec Armaşului 15 (1937); Ansamblu de
taculoase în alcătuirea structurală, şi locuinţe ieftine, şos. Iancului 52-58, str.
anume o boltă din beton cu deschiderea V. Mânu 4-24 (1937); Imobil de locuinţe
de 32 ni, iar balconul în consolă este în Parcul Inginerilor, str. Petru Poni, 7
susţinut de o combinaţie de grinzi (1933), toate în Bucureşti.
metalice şi beton armat, structura Horia Creangă a abordat şi realizat, în
ansamblului fiind alcătuită şi calculată de acelaşi spirit al arhitecturii modeme şi
ing. Ştefan Mavrodin şi ing. Cristea alte construcţii cu programe variate cum
MateesciL „Imobilul ARO, astăzi Patria - sunt: Stadionul ANEF (Republicii - str.
manifest al arhitecturii moderne Izvor) (1939), demolat în anul 1987;
interbelice - se află astăzi într-o stare Uzinele Malaxa - Fabrica de Ţevi,
avansată de degradare.” (Militza Sion, Pavilion Administrativ, Laborator şi
Crezul simplităţii. Horia Creangă. 1892- clădiri anexe (1928-1940); Palatul
1943, Simetria, 2012). Cultural din Cernăuţi (1939); Halele
Alte lucrări realizate de Horia Creangă în Centrale Obor - Bucureşti (1937-1943) -
afirmarea arhitecturii moderne sunt: alături de arh. Haralamb Georgescu;
Imobil locuinţe, str, Schitu Măgureanu 19 Grup şcolar, str. Maior Coravu -
(1929); Atelierul cu locuinţă al Bucureşti (1937); Hotel ARO - Braşov
sculptorului Cornel Medrea, str. Andrei (1937-1938); Restaurantul Pescăruş -
Mureşeanu 2 (1929); Vila ing. Ion Parcul Herăstrău - Bucureşti (1939),
Miclescu, str. Paris 56 (1930); Vila împreună cu arh. Haralamb Georgescu;
Mareş, intrarea Geneva 6 (1930); Vila Fabrici pentru industrializarea laptelui
Constantinescu, str. Corneliu Botez 3 la: Burdujeni şi Simeria (1942);
(1932) ; Vila Bunescu, Aleea Alexandru Transformarea amfiteatrului Şcolii
12 (1932); Imobil locuinţe Davidoglu, bd. Centrale de Fete, str. Icoanei - Bucureşti
Dacia/ Piaţa Spaniei (1932); Vila Petre (1943) - azi, Sala Toma Caragiu a
Dulfu (1933)- demolată în 1930 pentru Teatrului Bulandra; Vila Marelui Voievod
edificarea Centrului Civic; Imobil Mihai - Eforie (1933); Vila Dr. Victor
locuinţe P+7, Piaţa Lahovary nr. 5A Groza- Tg. Mureş, str. Braţului 5 (1939);
(1933) în care a locuit, aducându-şi în Vila Savu, str. General Mânu - Predeal
apartammentul său de 5 camere întreg (1937); Pavilioanele expoziţiilor „Luna
atelierul; Vila Piporeanu, str. Ştefan Bucureştilor” (1938 şi 1939), Bucureşti -
Furtună 161 (1933); Vila Cantacuzino, Parcul Herăstrău, în colaborare cu M.
aleea Alexandru 15 (1934); Vila din str. Ricci, Şt. S. Niculescu şi ing. V. Radovici,
latropol 15 (1936); -Imobil locuinţe demolată în anul 1953.
Ottulescu, str. Gen. Gh. Mânu 12 (1935- Din crezul profesional al arh. Horia
1936); Imobil Nedioglu, str. Roma 63 Creangă exprimat în Anarhia stilurilor şi
(1936); Vila Mate eseu, str. Teodor Iliescu arta viitorului publicată în broşura Către
6 (1935); Imobil locuinţe Malaxa- o arhitectură a Bucureştilor, extragem
Burileanu, bd. Magheru 38 (1935-1937) următoarele:
- lucrarea care exprimă principalele „în ce constă arhitectura nouă? în primul
trăsături ale stilului Creangă; Vila rând simplitate. Volume proporţionate şi
Dumitrescu, str. Finlanda 9 (1935); tranşante în spaţiu, linii drepte,
Imobil multifuncţional ARO Palace, Calea suprafeţe fără podoabe inutile.
Victoriei 91-93 (1937)-locuinţe de Ferestrele orizontale, în friză - pentru a
serviciu, birouri, spaţii comerciale, se putea înscrie în linia generală
compuse relativ simetric în jurul miei orizontală a străzii - înlocuiesc găinile în
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofiri ală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 126
D icţionar al arh itecţilo r rom âni (SOC. XIX, XX, XXI) literei© A_C
chip de ferestre de până acum „Asigurarea Românească”) de pe bd.

împodobite bătrâneşte cu balcoane. Magheru, în colaborare cu arh. Horia
Această arhitectură permite să se Creangă şi arh. Ion Creangă (1930 -
dezvolte strada şi oraşul în acelaşi cadru 1932); Casa Petru Groza la Deva, în
de simplitate". colaborare cu arh. Horia Creangă (1930);
Prin bogata şi variata sa activitate Casa Eugen Savu la Predeal (1937); Hotel
profesională s-a impus ca unul din Bale ic ONT neexecutat din cauza
pionierii arhitecturii moderne la noi. pierderii Cadrilaterului (1938). A
Publicaţii: In anul 1935 a publicat proiectat case particulare, transformări
împreună cu Marcel lancu şi Octav interioare, blocuri cu apartamente.
Doicescu broşura Către o arhitectură a Concursuri: A participat la Concursul
Bucureştilor Operei Române în colaborare cu arh.
(V.Ţ., S.T.) Duiliu Marcu şi alţii (1947).
[*] (O.M., R.N.)
CREANGĂ, Ion
(n. 1 8 9 8 -m . 1931) CRETZOIU, Constantin B.
Studii: Frate cu Horia Creangă, a absolvit (n. 1879, Tulcea- m. 1984)
Şcoala de Arte Frumoase din Paris în Studii: şi-a făcut studiile de arhitectură
1924. la Bucureşti şi Munchen. Anul absolvirii:
Lucrări: In echipă cu soţii Creangă a 1899.
participat la realizarea imobilelor: Lucrări: Vila Demetrian din Caracal
Teatrul muncitoresc CFR Giuleşti, (1903); Casa Virgil Ione seu, str. Th.
Bucureşti (1929); Bloc locuinţe, str. Masaiyk 32, Bucureşti (1912); Casa
Schitu Măgureanu 19, Bucureşti; Vile pe Boteanu, bd. Independenţei 5 (1916).
Intrarea Geneva si pe Calea Plevnei, Expoziţii: Participă cu acuarele şi
Bucureşti; Blocul ARO (sediul societăţii desene la: Expoziţia Societăţii Tinerimea
„Asigurarea Românească") de pe bd. Artistică în 1915 şi 1941; Expoziţia de la
Magheru. Ateneul Român -1 9 1 6 .
A murit prematur într-un accident de Concursuri/Prem ii: Laureat pentru
circulaţie. (V.Ţ.) Locuinţe ieftine, lansat de Primăria
Bucureşti (1910); Premiul II pentru
CREANGĂ (DUMBRĂVEANU), Lucia Primăria oraşului Bucureşti (1926).
(n. 1895,Bucureşti- m. 1957) (V.Ţ.)
Studii: Verişoara arhitectei Henrieta
Delavrancea Gibory şi soţia arhitectului CREŢOIU, Nicolae A.
Horia Creangă, a obţinut diploma de (n. 26 mai 1905, Bucureşti -?)
arhitect în cadrul Şcolii de Arte Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură,
Frumoase din Paris în anul 1924. în dipl. 1928.
1926, revine la Bucureşti ca să încerce Funcţii: In anul 1945 a devenit arhitect
plasarea ei şi a Iui Horia Creangă (aflat aprobat MCLP specializându-se în
încă la Paris) „pe o decentă orbită construcţii administrativ-bancare. In
profesională”. (Radu Patrulius, Horia cadrul Ministerului Industriei Cărbunelui
Creangă. Omul şi opera, Ed. Tehnică, a ocupat funcţia de arhitect la Direcţia
Bucureşti, 1980, p. 24) Investiţii, coordonator al lucrărilor de
Funcţii: A fost arhitect la direcţia consi proiectare pentru Valea Jiului şi membru
liului tehnic superior din MLP (1926- al consiliului tehnic.
1931). Lucrări: A activat în cadrul Ministerului
Lucrări: Blocul ARO (sediul societăţii Instrucţiunii între anii 1925-1929,
continuând drept colaborator extern al P rem ii: A participat împreună cu arh. I.

aceleiaşi instituţii între anii 1929-1935, Traianescu la concursul pentru Primăria
participând la următoarele proiecte: din Craiova, obţinând premiul II, iar
Liceul internat din Năsăud, Liceul Gh. pentru biserica Madona Dudu ocupând
Bariţiu din Cluj, dezvoltarea Liceului primul loc. în anul 1938, împreună cu
Traian din Turnu Severin şi a localului arh. Radu Dudescu obţine premiul III
Colegiului Sf. Sava din Bucureşti, pentru Pavilionul expozitional din Paris.
în cadrul Băncii Naţionale, unde a activat (R.N.)*[]
între anii 1929-1952, a lucrat în
colaborare cu arh. Radu Dude seu la CREŢOIU, Ştefan
proiectul de execuţie al Mone tăriei (n. 1910, Dărmăneşti,
Naţionale Bucureşti (1935), proiectul jud. Prahova -m. 1977)
casei de Pensii BNR din Calea Victoriei Studii: Facultatea de
din Bucureşti (1938), proiectul noului Arhitectură, Bucureşti,
local BRPR din str. Doamnei, Bucureşti dipl. 1938.
(1940-52). Tot în colaborare cu arh. Lucrări: 1938: 2
Radu Dudescu, realizează blocul de imobile, locuinţe
locuinţe pe bd. Magheru la parterul particulare, Ploieşti;
căruia se găseşte Teatrul Nottara 1939: imobil blocuri de locuinţe,
(constructor ing. Liviu Ciulley). Bucureşti; 1946: imobil bloc apartament
Ca autor, a realizat proiectul Sucursalei Bucureşti - IPC; 1950: imobil bloc cu
BRPR din Iaşi (1946), Sucursala birouri CCFS, Bucureşti;
Miercurea Ciuc (1938), Sucursala Dej 1950: cămin burlaci Reşiţa; 1950: cămin
(1930), Sucursala Ploieşti (1933). b iul aci Florica; 1951: imobil cantină,
Ca arhitect şef al BRPR (1948-1952), Petroşani; 1952: grup social, Teleorman;
Serviciul Arhitectură, a coordonat 1953: imobil locuinţe muncitoreşti şi
proiectarea şi executarea a 150 de prăvălii Tohan.
localuri de sucursale şi agenţii BRPR Concursuri: 1944: concurs public imobil
între anii 1948-1952. între anii 1930 şi bloc birouri CEC, menţiune; Concurs
1939 a întocmit proiectele de execuţie public locuinţe muncitoreşti Ferentari,
pentru 20 de locuinţe. premiul III; 1945: locuinţe funcţionari
Una dintre locuinţe, aflată pe str. BNR, menţiune; 1945: restaurare bloc
Parfumului nr. 33 este clasată drept birouri CAFA Carpatina, premiul I.
monument reprezentativ pentru [*] (O.M.)
patrimoniul cultural local, clădire
realizată în stil neoromânesc, combinând CRINTEA, Armând
ornamente de factură orientală, forma (n. 1 9 3 0 -n i.2 0 0 5 )
ferestrelor şi decoraţia ancadramentelor, Lucrări: A participat la începutul
cu elemente brâncoveneşti, cornişă, carierei la proiectarea unor construcţii
butoni, decoraţii de arce şi elemente de locuinţe, mici spitale şi pavilioane de
preluate din arhitectura tradiţională, expoziţii.
stâlpii de lemn. Principala sa activitate, care l-a consacrat
Activitate ştiinţifică: articol în revista artelor este cea de scenograf, între anii
România literară referitor la monumente 1958 -1 9 7 8 , la Televiziunea Română.
necunoscute din localitatea Petrăcheşti, A proiectat şi editat coperte şi ilustraţii
jud Buzău (1933). în revista Cortinat, face pentru cărţi şi afişe pentru spectacole de
referire la problematica refacerii teatru.
localului Teatrului Naţional bucureştean. Expoziţii: între anii 1963 şi 1978, a
participat la diferite expoziţii de Concursuri/Prem ii: în anul 1995, Ia

scenografie şi grafică organizate de Concursul Internaţional de Sistematizare
Televiziunea Română. „Confruntări Varşoviene", proiectul
Din anul 1978 s-a stabilit în Olanda. colectivului din care a făcut parte a
(V.Ţ.) obţinut Premiul Preşedintelui Uniunii
Arhitecţilor din Varşovia La alte
CRISTEA, Doina concursuri la care a participat a obţinut:
(n. 1938, Brodina, jud. Suceava) Menţiune la Conclusul pentru
Studii: IAIM, dipl. 1961. Sistematizarea Zonei Centrale şi
Lucrări: între anii 1961 şi 1969, a Amenajarea Pieţei M. Eminescu din
activat ca arhitect la Institutul de Botoşani (1971); Premiul I la Concursul
Proiectare din Braşov, unde a participat pentru „Sistematizarea zonei centrale
la întocmirea de planuri de sistematizare din oraşul Zalău” (1972); Proiect reţinut
teritorială, schiţe de sistematizare ale pentru „Complex Turistic pentru Tineret
unor oraşe, detalii de sistematizare Costineşti" (1975).
pentru ansambluri rezidenţiale. între (V.Ţ.)
anii 1990 - 2001, a participat în calitate
de coordonator general la elaborarea CRISTEA, Gabriel
Planului Urbanistic General al Munici (n. 9.11.1931,
piului Bucureşti. Ca membru al Bucureşti - m. 1998)
diferitelor organizaţii profesionale a Studii: IAIM, dipl.
participat cu comunicări la reuniuni pe 1957. Doctor în 1972.
probleme de urbanism, atât în ţară, cât şi Lucrări: Este unul
în străinătate. dintre colaboratorii
Activitate didactică: Din anul 1969 apropiaţi ai lui Cezar
desfăşoară activitate didactică în cadrul Lăzărescu, alături de
Catedrei de Urbanism din Institutul de care are numeroase realizări de
Arhitectură „Ion Mineu" din Bucureşti, prestigiu, precum: Ansamblu hotelier de
unde din anul 1965 devine profesor. 10.000 de paturi din Mamaia (1960);
Activitate ştiinţifică: Cu colectivul Complexul hotelier şi restaurantul
catedrei a participat între anii 1969 - Albatros din Mamaia (1958); Aerogara
1990 la 15 studii de proiecte de Bucureşti Otopeni (1969); Palatul
urbanism, dintre care unele distinse cu Parlamentului din Khartoum - Sudan
premii ale Uniunii Arhitecţilor (cele (1974); Palatul Sporturilor şi Culturii din
pentru oraşele Botoşani, Zalău şi Bucureşti (Sala Polivalentă) (1974);
Bistriţa). Ambasada României din Beijing (1977);
Dintre proiectele realizate după anul Ambasada Chinei la Bucureşti (1978);
1990 sunt de semnalat: „Problematica Complex centru Galaţi; Complex Eforie II;
zonelor montane din Romania"; „Studiu Complex locuinţe cartierul Jiului - IPB;
privind delimitarea zonelor cu valoare Complex locuinţe Circ; Turnul de
istorică şi arhitectural urbanistică"; televiziune Bucureşti (1981, proiect de
Planul urbanistic general al oraşelor: execuţie); Biblioteca Naţională din
Cluj-Napoca, Iaşi, Sebeş, Baia Mare, Alba Bucureşti - concepţia iniţială (începută
lulia; Studiul „Evoluţia procesului de în 1986). Alte lucrări: Blocuri de locuinţe
urbanizare din România în perioada bd Ferdinand I - zona Gării de Est -
1948 - 1 9 8 0 ”. Bucureşti (1961-1962) în colaborare cu
între anii 1980 -1 9 9 8 a susţinut şi editat arh. D. Bacalu, Gh. Nădrag; Noul sediu al
cursul "Elemente de mediu în urbanism”. Facultăţii de Hidrotehnică, bd. Lacul Tei,
Bucureşti (1972); Şcoală cu 24 de săli de CRISTEA, Irina

clasă în Bucureşti (1967); (n. 1966, Bucureşti)
Activitate didactică: A desfăşurat o Studii: IAIM, dipl.
activitate didactică în cadrul Institutului 1990; South Bank
de Arhitectură din Bucureşti, din 1959 University, London
până la stingerea prematură din viaţă. (1993); diplomă
Publicaţii: In anul 1972, a făcut parte ENSA Strasbourg,
din colectivul arh. Cezar Lăzărescu care a Franţa (1995).
elaborat lucrarea Arhitectura In 2001- înfiinţează AZC împreună cu
româneasca contemporană, iar în anul Gregoire Zundel. Este Director de design,
1973, a publicat Arhitectura locuinţei cercetare şi comunicări în cadrul AZC.
contemporane. Lucrări: 1996-2000- colaborări: M.
Concursuri/ Prem ii: Afirmarea Fuksas - Paris, du Besset-Lyon - Paris,
valenţelor profesionale s-a produs şi prin Hsin Yieh Architects - Hong Kong; în
participările la concursuri împreună cu cadrul AZC: Summer Pavilion; Triumph
Dinu Gheorghiu şi Constantin Săvescu, Pavilion London (2013); Fonderie Center
alături de care a obţinut: Premiul I (Mulhouse, 2009); azil de bătrâni
pentru „Sistematizarea Centrului Civic (Riedisheim, Franţa); centru de îngrijire
Hunedoara” (1971); Menţiune pentru mama şi copilul (Brumarh, Franţa,
„Noua staţiune turistică Midia” (1969); 2007); birourile UHA (Mulhouse, 2007);
Premiul III şi Menţiune pentru clădire multifuncţională zona Claude
„Sistematizare Piaţa Unirii din Focşani” Bernard (Paris, 2011); staţie de metrou
(1967); Premiul I pentru „Sistematizarea în Rennes (Franţa); azil de bătrâni
unui cartier de locuit” (1964); Premiul I Monconseil (Tours, Franţa, 2011).
şi Menţiune pentru „Sistematizare centru (R.N.)
cultural administrativ din Timişoara"
(1962); concurs Mamaia decembrie CRISTEA, Miloş
(1957); concursuri sistematizare litoral (n. 2.05.1931, Arad)
Mamaia (1957, menţiune); sistematizare Studii: IAIM, dipl. 1957.
piaţă şi teatru Craiova, (1958, premiul Lucrări: A activat îndeosebi în zona
II); sistematizare Piaţa Unirii, (1958, Timişoara - Arad, unde a realizat printre
premiul I); sistematizare piaţa civică altele: Detaliu de sistematizare pentru
Ploieşti, (1959, premiul II); sistematizare bd Republicii - zona centrală, Arad
Piaţa Unirii (1959, premiul III). (1960); Detalii de sistematizare Piaţa
Obţine premiul UAR pentru: Aerogara Gării - Arad (1968); Pavilionul
Bucureşti- Otopeni (1969), publicaţia Administrativ al Combinatului de Sere
Arhitectura românească contemporană Arad (1966); Atelier Şcoală la Facultatea
(1972), Sala Polivalentă Bucureşti de Mecanică din Timişoara (1972);
(Palatul Sporturilor şi Culturii) (1974), Hotelul „Astoria” din Arad (1970); Blocul
Ambasada României la Beijing şi „Policlinica”, cu spaţii comerciale şi
Ambasada R. P. Chineză din Bucureşti cinema „Dacia” (1980); Studiourile de
(1977), Parlamentul din Khartoum, artă ale Fondului Plastic Arad.
Sudan (1978). A realizat şi o serie de lucrări de artă din
[*] (O.M., V.Ţ., S.T.) care amintim: Monumentul Ostaşilor
Români din Arad (1961); Monumentul
Eroilor de la Păuliş (1974); Monumentul
luptei împotriva inundaţiilor (1970).
Activitate didactică: A fost solicitat să
activeze în învăţământul superior la Bucureşti [2006, în colaborare cu Sorin

Secţia de Arhitectură a Institutului Cioniârtan, Mircea Enescu, Liviu Sârb
Politehnic din Timişoara, unde între anii ş.a.); Amenajări de sedii pentru Piraeus
1971 - 1983, a predat cursul de Bank [2000 - 2004); Fashion House
„Urbanism şi Sistematizare Teritorială”. Bucharest, autostrada Al Bucureşti-
(V.Ţ.) Piteşti [2009); Club agrement “La
Stejarii” - 20.000 m.p. spaţii pentru
CRISTESCU, Adrian agrement [2010-2013 - şef proiect).
(n. 1952, Ploieşti) P rem ii: Obţine menţiunea UAR pentru
Studii: IAIM, dipl. Proiecte tip de clădiri de locuit P+3 din
1977. panouri mari pentru gradul 9 de
Lucrări: A lucrat în seismicitate [1981). Tot menţiune UAR
cadrul IPCT la în anul 1987, pentru studiul Clădiri de
proiecte tip pentru locuinţe cu puţine locuit cu sisteme solare pasive.
niveluri şi a făcut un stagiu de [prin amabilitatea d-lui arh. Adrian
specializare în Italia pe tema „Concepţia Cristescu)
generală şi de detaliu a construcţiilor [S.T., V.Ţ.)
amplasate în zone seismice” [1983-
1984); stagiu de specializare în Italia, cu CRISTESCU, Dan Nicolae
tema "Concepţia generală şi de detaliu a [n. 13.10.1920, Braşov)
construcţiilor amplasate în zone seismice Studii: Facultatea de Arhitectură din
[1983-1984); specializare în SUA în Bucureşti, dipl. 1946
programul "Management and Lucrări: îşi desfăşoară activitatea în
Entrepreneurial Education and Training oraşul natal, unde a realizat, printre
Project" - MEET al Universităţii din altele, lucrări de arhitectură industrială,
Tennessee [1992). precum: Turnătoria Nouă la Uzinele
Intre anii 1993-1995, a lucrat alături de „Steagul Roşu” [1949); Ateliere la
Vladimir Arsene, dar din anul 1996 şi-a Uzinele „Bela Brainer” [1952); Ateliere la
înfiinţat propriul birou de arhitectură întreprinderea nr. 5 [1951); Complexul
Din realizările sale, în calitate de şef de de construcţii de maşini din Tohan
proiect, menţionăm: Complexul [1953) - toate la Braşov. Alte lucrări:
Valeologiei [1990); 4.000 apartamente în Hotelul Clăbucet, Predeal; Centrul
Israel [1991-1992); Industrial Export teritorial de calcul din Braşov [1974);
International Television and Business Complexul sanatorial din Călimăneşti cu
Center - consultanţă de arhitectură hotelurile: „Cozia”, „Căciulata”, „Oltul” şi
[1993); Centrul Naţional şi Internaţional baza de tratament aferentă [1983).
de afaceri şi conferinţe STAR LIDO, [V.Ţ., S.T.)
Bucureşti [1996); Complex Brick
Constanţa [2002); Amenajare restaurant CRISTESCU, Radu
“Asami" [2004); Imobil birouri, str. [n. 1940)
Farului 10, Constanţa [2005); Ansamblul Studii: IAIM, dipl. 1967.
de birouri „Bucharest Business Park” Lucrări: S-a specializat în construcţii
situat pe DN, între Casa Presei şi Vila destinate învăţământului şi a participat
Minovici [2007); Clădire de birouri, str. la proiectarea unor obiective precum:
Buzeşti - Bucureşti [2009); Ansamblu Facultatea de Mecanică şi cea de
clădiri de birouri „Global City” - Pipera - Electrotehnică din cadrul Institutului
Ilfov [2009, arh. coord. Roxana Lyons); Politehnic din Bucureşti [1972); spaţii de
Centru de afaceri „Millenium1' bd. Carol I, învăţământ la Centrul Naţional de Fizică
de la Măgurele (1974); Institutul de D'Arch.Srl.

Agronomie din El Khraoub - Algeria, Lucrări: în IPB: colaborator la Blocul
(1978); Institutul de Arhitectură din Alba, Cal. Victoriei; Bloc Brezoianu 7;
Constantine - Algeria (1978). blocuri în ans. Parcul Tineretului; şef
Concursuri şi prem ii: Premiul I - Sediu proiect la consolidarea şi reamenajarea
politico-administrativ - Satu Mare aripii din str Luterană a Hotelului
(1971); Menţituie - Sistematizare Centru Bucureşti; colaborator la blocuri în b-dul
Civic Hunedoara (1971); Menţiune - Unirii şi Sedii Ministere latura Nord a
Complex de ateliere de creaţie pentru bulevardului Unirii; colaborare
artişti plastici (1972). (V.Ţ.) Amenajare restaurant Cina (1991);
colaborare la amenajarea pavilion acces
CRISTIAN, Aurel la Politehnică; amenajare bibliotecii de
(n. 1921, Bucureşti) cartier; Locuinţe P +4, şef proiect Sediu
Studii: Facultatea de Arhitectură, dipl. BRD, b-dul Unirii; Colaborator la PUZ
1949. Piaţa Victorie, PUZ parcare Universitate,
S-a specializat în construcţii de locuinţe Romană, Piaţa Amzei; coordonator
şi sportive. fonduri PHARE 2000 pentru Reţele
Funcţii: In 1954 a fost numit arhitect şef subterane; studii privind situaţia
în cadrul întreprinderii de Construcţii secţiilor de neonatologie a cinci spitale
MAI. din Transilvania, pentru alocare fonduri
Lucrări: Imobil Campine anu, nr 23, Banca Mondială.
Bucureşti (autor, 1948); Extindere In cadrul Sc Cardinal D'Arch.Srl.: autor la
abator Cluj, extindere abator Ploieşti Biblioteca metropolitană sector 5;
(1949); Transformare şi mărire imobil depozite Mogoşoaia; sediul poliţiei
Singer din bd. Bălcescu, idem vila Bratu, Mogoşoaia.
Predeal (1954); Amenajări şi (prin amabilitatea d-nei arh. Camelia
transformare 24 vile Eforie Sud (1955); Cristian).
Supraetajări str. Episcop Ambrozie nr. 3 (G.P.)
şi în str. episcop Ambrozie nr 5. şi 6
(1957); Imobil Cupolei nr. 7 (1959); CRISTINEL, George
Complex sportiv Dinamo Bucureşti - (n. 27.01.1891, Bucureşti - ?)
palat central, stadion principal, club şi Studii: Şcoala Specială de Arhitectură
stadion ciclişti, restaurant, pavilion de din Paris. Dipl. 1911.
tir, pavilion oficial şi tribună, diverse Lucrări: Şcoala Superioară de Comerţ
amenajări (1950-1953); Sala şedinţe, din Braşov (1913); Banca de Comerţ
hala nouă, fabrica Bela Brainer Bucureşti (1924) şi Banca Crissoveloni (1928),
(1957); Bloc locuinţe credit - Ferentari ambele în Brăila; Banca Albina, str. Edgar
27, imobil LeonidalV (1958). [*] (R.N.) Quinet, Bucureşti (1929) - azi
transformată; Primăria Sectorului 1, str.
CRISTIAN, Camelia Banu Manta, Bucureşti (1933)
(n. 3.08.1951, împreună cu arh. N. Georgescu; Catedrala
Bucureşti-18.12.2014) Ortodoxă din Cluj (1921 - 1934) -
Studii: IAIM. Dipl împreună cu Constantin Pomponiu; Casa
1974-cond. arh; IAIM proprie, str. Haga, 8, Bucureşti; Vile pe:
dipl 1987 dipl. Aleea Pinard, 13 (1933); str. C.
arhitect. Porumbescu, 9 (1934); Str. Argentina, 48
Activitate: 1974 - 2005 Institutul Proiect (1935) - toate în Bucureşti; Imobil
Bucureşti; 200-2010, Sc. Cardinal Administrativ pentru Societatea „Prima
Ardeleană" (1935); Capela şi Biblioteca din str. Izvor, precum şi o serie de

Ortodoxă (1934), ambele în Sibiu; cavouri din Cimitirul Bellu, toate în
Colegiu Universitar, str. E. Martone 1 Bucureşti.
(1935); Şcoala Normală ,A Şaguna" (V.Ţ., S.T.)
(1939); Vila Roşea (1937) - toate în Cluj;
Mausoleul de la Mărăşeşti (1923 - 1939) CRIŞAN (MANON), Rodica
- împreună cu Constantin Pomponiu; (n. 1955)
Ansamblu (administrativ, locuinţe, cămin Studii: IAIM, dipl. 1980.
de ucenici) şi Combinatul Metalurgic A lucrat la IPCT pentru elaborarea de
„Industria Sârmei” din Câmpia Turzii studii şi proiecte în domeniul locuinţelor
(1936 - 1955); Biserica Sf. Nicolae din de masă.
Cluj (1930) împreună cu C. Pomponiu; Activitate didactică: Din anul 1990 s-a
Biserica din Orăştie; Hală alimentară la dedicat activităţii didactice în institutul
Călăraşi (1933). pe care l-a absolvit, în cadrul Catedrei de
Concursuri: In anul 1930, a câştigat con Ştiinţe Tehnice.
cursul pentru Palatul Municipal al Activitate ştiinţifică: A participat şi
Craiovei. susţinut comunicări la întruniri interna
(V.Ţ.) ţionale pe teme specifice preocupărilor
sale, la: Barcelona - 2005; Atena - 2004;
CRISTINEL, Paul Jean Praga - 2002; Copenhaga - 1991.
(n. 19.07.1867, Paris - m. 1954) Publicaţii: Rod al cercetărilor
Studii: îşi face ucenicia de arhitect, între întreprinse, a publicat o serie de căiţi,
anii 1887 - 1894, pe lângă arhitecţii Paul dintre care sunt de semnalat:
Gottereau, Jules Berthet şi Albert Reabilitarea locuirii urbane tradiţionale
Galeron. (2004); Analiza integrativă a valorii cul
Lucrează apoi între anii 1894 - 1901 la turale şi de utilizare a patrimoniului
Societatea Română de Construcţii şi la construit (2004); Construcţii din lemn
Ministerul de Interne, iar după această (2003); Construcţii din oţel (2003);
dată execută lucrări pe cont propriu, Recomandări privind analiza,
colaborând şi cu arhitectul Ion D. conservarea şi restaurarea structurală a
Berindey la diferite lucrări (1908-1912, patrimoniului arhi-tectural (traducere
la Palatul de Justiţie din Iaşi şi Ia Azilul din limba engleză) (2002). Alte studii din
Regina Elisabeta din Bucureşti început în domeniu au fost publicate în periodice
1902). de specialitate cum sunt: Buletinul
Lucrări: în Bucureşti: casele Marinescu, Comisiei Monumentelor Istorice; Arhitext;
din str. Buzeşti (1903), Averescu, din str. Arhitectura şi Buletinul IPCT.
Washington (1904), Zaharia din str. (V.Ţ.)
Eroului (1919); conacul şi crama viei
Râşnovanu şi Babeş din Valea Mieilor - CRITICOS, Mihaela
Prahova (1923); vila Beckman din (n. 1956)
Băneasa (1937) şi vila Alfred Herzog din Studii: IAIM, dipl.
Tuşnad (1940). A mai executat: imobilul 1981, doctor în
Societăţii Reconstrucţia din str. Clopotari arhitectură din anul
- Bucureşti; imobil de locuinţe în str. 2003.
Precupeţii Noi, în Bucureşti. Activitate de p roiectare: A activat în
Tot lui Paul J. Cristinel i se datorează şi cadrul I.P. „Carpaţi" (1983-1994),
Fabrica de Tâmplărie „Petrescu" din str. realizând proiecte de arhitectură şi
Popa Savu, fabrica de Lăcătuşerie „Haug” decoraţie interioară pentru clădiri
Dicţionar al arhitecţilor români [sec. XIX, XX, XXI) literele A~C
administrative, birouri şi hoteluri. Art Deco sau modernismul bine temperat /

Activitate didactică: Din anul 1994 este Art Deco or Well-Tempered Modernism
cadru didactic universitar în cadrul (Bd. Simetria, 2009); numeroase
IAIM/UAUIM, titular de cursuri de teoria contribuţii în volume colective [la
arhitecturii, îndrumător de disertaţii, editurile Simetria, „Ion Mincu", ICR,
diplome şi proiecte de restaurare. Carsa Edizioni / Pescara, EAAE/ Leuven)
Cercetare ştiinţifică: Activitatea de şi articole în reviste de specialitate
cercetare se axează pe problematica [Arh itext Design, Arhitectura, Revista
semnificaţiei arliitecturale, a Monumentelor Istorice] sau în publicaţii
modernităţii în arhitectură şi a culturale [Dilema Veche, SecolulXX).
patrimoniului arhitectural românesc din Prem ii/distincţii: Nominalizare la
sec. X1X-XX - studii de evaluare elaborate Bienala de Arhitectură 2010 pentru
în vederea clasării mior imobile ca volumul Art Deco sau modernismul bine
monumente istorice în cadrul proiectului temperat.
5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural [prin amabilitatea d-nei arh. Mihaela
naţional 1950-1977 al Fundaţiei Critico s)
Culturale Inforom [autor al studiilor şi (S.T.)
dosarelor de clasare pentru Pavilionul
«H» / 2008, Aeroportul Internaţional CRIVĂŢ, ANA MARIA
Bucureşti-Băneasa / 2009, Teatrul de [n. 1954, Bucureşti)
vară «23 August», Bucureşti, { 2011, Studii: IAIM, dipl. 1979.
imobilul din str. Edgar Quinet. nr.6 / Lucrări: Judecătorie cu
2012) şi fişele UIA/DoCoMoMo ale o sală, proiect tip - şef
obiectivelor [2013); studii istorice şi proiect; Club
arhitectural-urbanistice de evaluare sau muncitoresc 400 locuri,
fundamentare PUZ, elaborate în vederea proiect tip - şef proiect;
intervenţiei asupra unor clădiri Studiu clădiri
monumente istorice sau în zone pentru familii comasate în mediul rural -
protejate; studii de cercetare a şef proiect; Studii cămine culturale în
fenomenului arhitectural din epoca mediul rural - şef proiect.
modernă şi contemporană [în particular Concursuri: A participat la Concursul
eclectismul Beaux-Arts, stilul UTC - Casa Tineretului, proiect premiat.
neoromânesc, modernismul interbelic şi [*] (O.M.)
estetica Art Deco); granturi de cercetare
individuale [Getty-NEC / Bucureşti, Open CROCOS, Eugen
Society Foundation /Praga) şi colective [ îl 1919, Chişinău]
[CNCSIS); coordonare a unui program de Studii: IAIM, dipl.
cercetare româno-italian pe teme de 1953.
restaurare [workshopuri anuale şi Funcţii: A ocupat
prelegeri - din 2010); participări la funcţia de proiectant în
conferinţe/se minare naţionale şi cadrul IPC, Trust 1
internaţionale; autor al expoziţiei Micul Construcţii Bucureşti
Paris - arhitectură şi urbanitate [1947-1950);
[Bucureşti, Sala Dalles, 2006 şi In cadrul IPROCH1M [1950 - 1953) a
Luxemburg, Abbaye de Neumunster, ocupat funcţia de arhitect proiectant.
2010). Lucrări: hală industrială [1952); clădiri
Publicaţii: Ornamentul - temă şi şi pavilioane [1952); uzina de sodă nr. 2,
variaţiuni [Ed. Univ. "Ion Mincu", 2005); Ocna Mureş;
Conţinutul acestui material nu reprezintă iu mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 134
Dicţionar al arhitecţilor români (SOC. XIX, XX, XXI) literele A~C
-fabrica de tananţi, jud. Argeş; cariera dintre care menţionăm: locuinţe

Piatra Secuiului; sistematizarea uzinei unifamiliale în Bucureşti: str. Nuvelei
chimice din Ocna Mureş; distileria (2003), intr. Platon (2005), în Popeşti-
Dărmăneşti; proiectare fabrică aluminiu Leordeni (2004); amenajare spaţiu
(1953). comercial Joy Sport Performance, şos.
[*] CO.M.) Ştefan cel Mare, Bucureşti (2005);
mansardări, extinderi şi reamenajări
CROITORU locuinţe în Bucureşti: str. Thoma Io ne seu
(JEBEREAN), nr. 8 (arh. Gheorghe Simotta) (2006), str.
M ariana Theodor Dragu, nr. 47 (2007), str.
(n 1960, Lugoj, jud. Dumbrava Roşie, nr. 26 (2011); Clădire
Timiş) administrativă - Borcea, jud. Călăraşi
Studii: IAIM, dipl. ( 2010 ).
1985; a lucrat în Activitate didactică: Din anul 2006 este
timpul studenţiei cu cadru didactic universitar, având
arhitecţii Victor calitatea de îndrumător de atelier de
Ivaneş şi Mircea Alifanti. proiectare şi diplome.
Este doctor al Universităţii de Activitate ştiinţifică: A participat la
Arhitectură „Ion Mincu" (2013), cu teza contracte de cercetare ca director de
Arhitectura de interior în România în proiect (Biblioteca Naţională - corp A) şi
prima jum ătate a secolului XX a organizat expoziţii de fotografie de
(coordonator ştiinţific prof. dr. arh. Sorin arhitectură.
Vasilescu). (prin amabilitatea d-nei arh. Mariana
Lucrări: După absolvire a fost Croitorii)
repartizată la Buzău, iar din martie 1987 (M.C., S.T.)
a lucrat în cadrul Institutului „Carpaţi
Proiect” unde a participat la elaborarea CRUŢESCU,
unor lucrări complexe în calitate de Ruxandra
colaborator sau şef de proiect: (n. 4 septembrie
Casa Poporului - decoraţii interioare 1961, Bucureşti)
Corpuri A, C ŞI E (1987-1989); Vila Studii: IAIM, dipl.
George Enescu, Curapătu-Sinaia 1 9 89; doctorat în
consolidare, restaurare (1991); arhitectură la UAUIM.
reamenajare Sediul Asiban, str. M.
Eminescu, nr.45, Bucureşti (1994); Activitate didactică: Ruxandra Cruţe seu
Palatul Parlamentului - modernizare este conferenţiar doctor arhitect la
spaţii reprezentative Corp C (1998) şi Facultatea de Arhitectură, Universitatea
modernizare şi completare birouri „Spiru Haret”, din Bucureşti.
„Centrul Regional pentru Combaterea Funcţii: şeful Departamentului de
Infracţiunii Transfrontaliere" (S.E.C.I.) Dezvoltare cercetare-inovare al firmei
(1999); sediul Asiban, bd. Marăşti, nr. 2, Passivhaus, din Bragadiru , al cărei
Bucureşti -amenajare (2003). fondator este. Participantă activ la viaţa
-Biblioteca Naţională, bd. Unirii comunităţii ştiinţifice naţionale şi
reproiectare corpuri A, FI, F2, B (2004 - internaţionale, din 2012, Ruxandra
2006). Cruţescu este membră în Consiliul
Din anul 1997, este asociat al unei firme Congresului Mondial al Energiei
de proiectare, în cadrul căreia a realizat, Regenerabile - WREN (Denver), iar în
în calitate de autor, numeroase proiecte 2013 a devenit, de asemenea, membru în
Dicţionar al arhitecţilor români ( s C C . XIX, XX, XXI) literele A_C
Comitetul Internaţional de Coordonare al din Bucureşti, dipl. 1934; între anii 1935
acesteia. - 1937 este bursier la Şcoala Română din
Lucrări: Activitatea sa profesională este Roma. In timpul studenţiei lucrează în
orientată spre proiectarea şi executarea atelierul arhitectei Hernie ta Delavrancea
clădirilor eficiente energetic, ecologice şi Gibory.
nepoluante, cu respectarea standardelor Funcţii: După bursa de studii in Italia,
clădirilor pasive energetic. încheiată strălucit în 1937 (diploma a
Printre rezultatele activităţii ei, statului italian pentru lucrarea Locuinţe
remarcăm prima casa pasivă română, în medievale la Viterbo), a fost angajat la
2004, la Burluşi (judeţul Argeş), prima CFR, Ministerul Cultelor şi Artelor şi
clădire de birouri pasivă din România Ministerul Informaţiilor. Ocultat după
(2500mp), în 2007, la Bragadiru (judeţul 1948, discreţia l-a făcut să-şi transfere
Ilfov). Toate clădirile proiectate de interesul către profesorat, către
Ruxandra Cruţescu sunt bazate pe activitatea ştiinţifică şi către realizările
conceptele energiei regeneralabile. artistice, activind până în 1968 la
A reabilitat energetic numeroase clădiri Institutul Proiect Bucureşti şi la
(case familiale , grădiniţe, şcoli, primării, Facultatea de Arhitectură.
birouri etc.). Lucrări: A construit câteva imobile în
Principala realizare este de punerea în Bucureşti, printre care: vilele: Stoenescu,
aplicare în România a unui nou sistem de str. Ştirbei Vodă, nr. 85 (1936); Gaef, str.
construcţie pentru clădiri ecologice şi Roma (1940); Prodanaff, Aleea Popovici
pasive, eficiente energetic: SOLMARC - (1940); Vinţii (str. Schitul Darvari), în
soluţii de construcţii rezidenţiale stilul „Carol al Il-lea”; Imobil birouri şi
eficiente energetic utilizând cofraje apartamente - Casa de pensii a artiştilor
temioizolante înglobate din Neopor, care lirici, str. General Berthelot (1937) în
sunt produse la Bragadiru, judeţul Ilfov. colaborare cu arh. I. Davidescu - azi
Ruxandra Cruţescu este organizator al Institutul Italian; Imobil de locuinţe al
Zilelor Energiei în mai multe instituţii şi Casei de Pensii a Casei de
al Conferinţei ECOARCHITECT. Consemnaţiuni, Splaiul Unirii (1939) -
Publicaţii: Contribuţia la activitatea azi IEFS (împreună cu Constantin
ştiinţifică constă în aprox. 80 de articole Gheorghiceanu - lucrare remarcabilă în
publicate în diverse reviste ştiinţifice sau stil Art Dec o clasicizant).
cu ocazia unor conferinţe ştiinţifice „Specificul acestei lucrări constă în liniile
naţionale şi internaţionale şi o serie de de forţă verticale ale coloanelor dorice
cărţi având ca subiect principal solide, înalte cât şase niveluri; ele
arhitectura ecologică , dezvoltarea cuprind, chiar peste capiteluri, metope
durabilă în materie de arhitectură , cu profiluri de zei romani, fiind susţinute,
utilizarea energiilor regenerabile în la bază, de registrul vitrinelor înclinate
clădiri şi arhitectură, în scopul de a ale birourilor de la parter." (Daniela
reduce emisiile de gaze cu efect de seră Tutunea, Nicolae Cucu\, un maestru al
şi de a proteja natura. arhitecturii romaneşti]. Alte lucrări:
(prin amabilitatea d-nei arh. Ruxandra Complexul cinematografic Buftea (1946-
Cruţescu) 1959, în colaborare cu arh. Stan
(S.T.) Bortnowschi).
A mai colaborat şi la Opera Naţională
CUCU, D im itrie Nicolaie (1953) - decoraţia interioară (autor arh.
(n. 9.05.1907, Sinaia - m. 1994) Octav Doicescu); Casa Presei (1955);
Studii: Şcoala Superioară de Arhitectură Mausoleul din Parcul Libertăţii (azi,
Parcul Carol I)(1964, coautor Horia Reamenajare castel Livada (şef proiect);
Maieu); Teatrul Naţional (1972, autor Grafică publicitară şi autor de coperţi la
Horia Maieu) - amenajări interioare - editurile Academiei, Tehnică, Industria
toate în Bucureşti. Uşoară.
In 1943, arhitecţii Nicolae Cucu şi Zoe [*] CRN.)
Ricci au realizat decorurile pentru o
amplă colecţie de artă plastică CUIMDJOGLU, Nicolae
românească, expusă la Kunsthalle din (n. 1 9 3 9 -m . 2002)
Berna, din iniţiativa ministerului Studii: IAIM, dipl. 1964
Propagandei. Lucrări: A profesat la Constanţa, unde
Activitate didactică: între anii 1946 - dintre lucrările executate se pot aminti:
1973, a predat la Institutul de Staţiunea Turistică „Venus" - plan
Arhitectură din Bucureşti cursul de general (1968); Hotelul şi restaurantul
„Mobilier şi artă decorativă". Pe lângă „Ileana”, staţiunea Venus (1969);
arhitectul funcţionalist cu înclinaţii Hotelurile: Sanda; Corina; Rodica -
artistice şi tehnice, s-a manifestat şi ca staţiunea Venus (1969); Hotel „Dana” -
pictor şi ebenist, dar şi ca profesor şi staţiunea Venus (1970).
elaborator de cursuri (materiale de Din anul 1974 s-a stabilit în Grecia, unde
construcţii, desen şi istoria arhitecturii). a realizat imobile de locuinţe şi de
Publicaţii: Din activitatea publicistică birouri, în mai multe amplasamente din
sunt de menţionat: Studiul casei Atena
medievale din regiunea Viterbo (1938- (V.Ţ.)
premiul UAR); Alvar Aalto (1971-
premiul UAR) - în volumul intitulat Mari CULCER, Radu Nicolae
arhitecţi; Evoluţia mobilierului locuinţei (n. 15.11.1884, Târgu Jiu - m. 1958)
(1974 - premiul UAR). Studii: Şcoala Tehnică Superioară din
Prem ii: în 1954 este distins cu Ordinul Munchen, specialitatea Arhitectură. Dipl.
Muncii clasaalll-a. 1908.
(V.Ţ., S.T.) Funcţii: în 1908, a revenit în ţară, unde a
lucrat la Direcţia generală CFR (1908-
CUCU, Romulus 1919) şi din 1919 până în 1943 la
(n. 1940, Reşiţa) Ministerul Lucrărilor Publice şi Comuni
Studii: IAIM, dipl. 1970. caţiilor (pensionat în anul 1943). A
A activat în decursul carierei sale la ocupat funcţia de inspector general clasa
Inspectoratul General de Stat pentru I în corpul tehnic al MLPC.
Construcţii. Lucrări: Una dintre cele mai importante
Funcţii: A ocupat funcţia de inspector cu lucrări ale sale este Palatul Societăţii
calitatea lucrărilor de construcţii funcţionarilor primăriilor din municipiul
(municipiul Bucureşti, jud. Ilfov). Bucureşti (în colaborare cu arh. Ioan
Lucrări: Sistematizare cartiere locuinţe: Roşu).
Satu Mare, Baia Mare, Sighet (coautor); Aflat în str. Batiştei nr. 14, cunoscut după
Sistematizare: Cavnic, Strâmbii Băiuţ, Tg. război ca sediul ARLUS, iar în prezent ca
Lăpuş, Cărei (şef proiect); Blocuri sediul ARCUB, cuprinde o sală de
locuinţe: Satu Mare, Baia Mare, Cavnic, festivităţi de 400 m.p., cea mai mare din
Tg. Lăpuş (şef proiect); Casă oaspeţi Bucureşti la data construcţiei (1932-
Târgu Lăpuş (şef proiect); Cantină cu 1933).
900 locuri la Cavnic (şef proiect); Spital De numele Radu Culcer sunt legate
TBC la Baia Mare (coautor); numeroase construcţii în Bucureşti şi
provincie: cinematograful Fantazio din haz, prezentator, comentator şi interpret

str. Batiştei, garajul Leonida din Piaţa în spectacole sau la radio.
Victoriei, amenajarea interioară a A colaborat la editarea unui curs de
Palatului Poştelor din Cal Victoriei, Geometrie Descriptivă în anul 1963.
casele verişoarelor sale Ana Petrescu şi (V.Ţ.)
Vera Schileru din str. Romei nr. 3 şi 5
(toate în Bucureşti), reconstrucţia CULINA/CULINĂ,
conacului de la Bălceşti (1936), jud. Arghir
Argeş şi multe alte construcţii publice şi (n. 15 iulie 1883,
particulare. Hrupisti Gramos,
Clădirile sale simt spaţioase, interioarele Grecia - m. 1972,
luminoase şi scările confortabile, după Bucureşti)
cum remarca ing. Gabriel Culcer în Studii: Urmează
Monografia fam iliei Culcer. cursurile primare şi
Alte lu crări: spital lângă tunelul Azuga- liceale în Macedonia
Buşteni. grecească, apoi aromânul Arghir Culina
[*] CRN.) se mută cu familia
în Bucureşti, unde studiază Ia Şcoala
CULESCU, Alexandru P. Superioară de Arhitectură, pe care o
(n. 1923, Băileşti-Dolj - m. 1991) absolvă în anul 1909.
Studii: Facultatea de Arhitectură din Funcţii: îşi începe cariera în 1905 ca
Bucureşti, de unde obţine diploma în desenator pentru expoziţia din Dealul
anul 1951. Filaret, apoi ca desenator la diverşi
Lucrări: A colaborat la proiectarea unor arhitecţi, pentru a-şi câştiga existenţa.
obiective social - culturale şi industriale In 1908, a fost angajat desenator la
din Bucureşti şi din ţară. Dintre acestea Societatea Imobiliară, iar din 1909 a
se remarcă: Dotări social culturale la continuat ca arhitect cercetător pentru
Fabrica de Ciment din Turda şi Oţelul planurile hotelului Luvru (astăzi
Roşu; Blocuri de locuinţe pe str. Dionisie Capitol), situat în Calea Victoriei, colţ cu
Lupu şi str. Academiei din Bucureşti; str. Sărindar, planurile pentru Hotelul
Depozitul Bibliotecii Academiei; Victoriei în faţa Palatului Telefoanelor,
Amenajarea Parcului Tonola din cu 300 camere, 300 de băi.
Bucureşti; Casa de Cultură din Militari, Intre anii 1909 - 1917, a fost arhitect
Bucureşti; proiectant la diverşi arhitecţi; între 1917
-Şcoli cu 24 de clase pentru mai multe - 1946 activează ca arhitect în Ministerul
amplasamente în Bucureşti. Economiei Naţionale; între 1920 - 1948
A fost colaborator la proiectul Institutul este arhitect la Societatea de Asigurare
de Cercetări şi încercări Materiale de Dacia România; din 1950, lucrează în
Construcţii, Bucureşti (1950), Academia PPR ca arhitect principal,
colaborator colectiv proiectare Casa exclus, apoi reprimit ca angajat la biroul
Scânteii (iunie 1950-1953). tehnic al Academiei, cu jumătate de
Activitate didactică: Din anul 1959, a normă, ca diriginte de şantier la 5
fost profesor la Şcoala Tehnică de construcţii ale Institutelor Academiei,
Arhitectură din Bucureşti, unde a predat unde a activat până în 1.11.1966.
Geometria Descriptivă, Detalii de A ocupat funcţia de arhitect la Ministerul
Construcţie şi Arhitectură Generală. Economiei Naţionale.
Publicaţii: S-a manifestat, în afara profe Lucrări: După 1919, a proiectat câteva
siei, ca autor de texte în versuri pline de sute de clădiri: locuinţe particulare,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în in od obligatoriu poziţia ofidală a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 138
blocuri, hoteluri, internate, şcoli, garaje, simbolist Kimon Loghi, str. Viişoarei, 8
fabrici industriale, vile în staţiunile (1923); Hotel Paris (azi, Hotel
climaterice, monumente comemorative, Muntenia), str. Academiei, 21 (1927) -
observatoare etc. imobil de tranziţie stilistică de la
Apoi desfăşoară o vastă activitate, neoromânesc la Art Deco.
lucrările sale fiind, la început de Imobile de locuinţe realizate: str. Hristo
orientare eclectică sau neoromânească, Botev, 3 (proiectat pentru sine, arhitectul
dar după anul 1927 se raliază căutărilor fiind şi dezvoltator imobiliar, 1925-
de arhitectură modernă care se impun în 1928); bd. Ferdinand, nr. 5; bd. Elisabeta
epocă, realizând unele din cele mai 24, (1929); bd. Kogălniceanu, 35, (1931);
echilibrate lucrări de factură modernă, str. Cantacuzino, 36, (1931); Calea
cum sunt în Bucureşti: Hotelul „Luvru” Şerban Vodă (1934); Calea Dorobanţilor
[azi Hotel „Capitol'), Calea Victoriei, nr. 43, (1939); Aleea Alexandru, 39B (anii
29, (1911-1912) - remodelare şi 1930), Vila Aurel Mincu din bd. Dacia,
extindere; Hotel JPalace” (azi Hotelul colţ cu str. Aurel Vlaicu (1916-1918)
„Cişmigiu”), bd. Elisabeta, nr. 6, (1912- situată în Parcelarea Ioanid, Casele
13), structura fiind semnată de inginerul Deleanu, Emil Prager, g-ral Burghele,
aromân Nicolae Nacu Pissiota, văr cu Mihail Mihăescu etc.
arhitectul şi proprietar al hotelului; Hotel Alte lucrări: Hotelul Popescu din Craiova
„Union” (azi centru de afaceri), str. Ion (193 5); Casele Grigore Coandă din Piteşti
Câmpineanu, 11 (1932) - una dintre (1928); Garaj auto Mihăescu, str. dr.
principalele imagini Art Deco ale Felix, 36 (anii 1920) - Bucureşti.
Bucureştiului; Vila Emil Prager, str. Paris Prin ampla sa activitate constructivă,
47 (Piaţa Quito) (193 2); Imobil de Arghir Culina a îmbogăţit Bucureştiul cu
locuinţe Asociaţia Dacia România, str. J. repere de arhitectură modernă, de
L. Calderon 36 (1931-1933); calitate.
-Hotel „Liric” (azi, Hotelul „Opera"), str. Premii/ distincţii: In anul 1926 a
Ion Brezoianu 37 (1935); Hotel câştigat Premiul III la concursul pentru
„Ambasador", bd. Magheru (1939), „Localul Asociaţiei Inginerilor din
probabil cea mai cunoscută operă a Industria Minieră”.
arhitectului, construit pe terenul fostului în 1942 arhitectul e numit membru al
Garaj Mihăescu pentru C. Mihăescu şi Ordinului „Steaua României" în grad de
pentru autor însuşi. ofiţer de regele Mihai I.
Alte lucrări de semnalat, mie le de (V.Ţ., R.N., S.T.)
utilitate publică, sunt: Tribunalul din
Piteşti (1927); Şcoală normală şi internat CULURI, Giovani
la Predeal (1936); Palatul Ministerului Studii: Născut în Coifu (Grecia) a făcut
Industriei Construcţiilor de Maşini, Calea studiile de arhitectură la Academia de
Victoriei, 133, Bucureşti (1938), demolat Arhitectură din Veneţia.
în anul 2010; Hotel „Negoiu” (fostul Funcţii: în România a fost arhitect la
Hotel „Stănescu") - supraetajare a unei CFR si la Ministerul de Interne.
construcţii vechi căreia i s-au adăugat 4 Lucrări: banca Prevederea din Tecuci;
etaje, str. Ion Câmpineanu, 13, Bucureşti vila Cincu din Tecuci, castelul
(1928-1929) - azi sediu bancar. Negroponte din Mărăşeşti. (V.Ţ.)
Tot în Bucureşti, în prima perioadă a mai
realizat: Căminul Studenţilor Medicinişti, CURAGEA, Anton
Splaiul Independenţei, 48 (anii 1920); (n. 12.02.1895, comuna Chiselet -?)
Locuinţa şi atelierul pictorului aromân Studii: Şcoala Specială de Arhitectură
din Paris, dipl. 1927; şi-a echivalat Telecomunicaţii din iunie 1960; arhitect
diploma la Şcoala Superioară de şef al oraşului Oneşti în 1964.
Arhitectură din Bucureşti, în anul 1929. In primii ani de activitate ca arhitect, a
Funcţii; arhitect şef de serviciu şi lucrat la Institutul de Proiectări al
proiectant la DSDM Dinanio (1941- Ministerului Transporturilor.
1947]; arhitect proiectant la RATA aut. Din anul 1964 până în anul 1975 a fost
Auto Transport (1948-1950); arhitect arhitect în cadrul Direcţiei Tehnice de
proiectant la MAI (1950-1952); arhitect Investiţii din Primăria Capitalei,
proiectant la MSS) Ministerul Securităţii între anii 1990 şi 1998 a fost arhitect
Statului, 1953). consultant şi membru în Consiliul de
Lucrări: Casa de raport pe str. Matei Administraţie la O.N.G. - „S.O.S.” - Satele
Milo (1922, în biroul arh. Gută copiilor din România, aparţinând de
Davidescu); clădire administrativă şi S.O.S. - Kinderhof Internaţional din
Fabrică de Ţesătorie în Cluj, ca o Austria. Sub egida acestei organizaţii s-
întregire a ansamblului fostului Muzeu au construit două aşezăminte pentru
Arheologic al Ardealului (1923-1924); o copii aflaţi în dificultate, unul în
catedrală pentru sicilienii din Mar del Bucureşti şi altul la Cisnădie.
Plata, în America de Sud (1927, studii, în anul 2012, a devenit Preşedinte al
planuri de execuţie şi detalii); locuinţe Uniunii Arhitecţilor din România.
mici şi mijlocii, vile în staţiuni Lucrări: Odată cu înfiinţarea întreprin
climaterice, crame (1929-1936); proiecte derii Metroul Bucureşti, în anul 1975, s-a
de execuţie şi dirigenţie de şantier implicat în realizarea acestui obiectiv
pentru case de raport, blocuri str. Gogu participând la realizarea, până în anul
Cantacuzino colţ cu Masaryk (Bucureşti, 1989, a staţiilor de pe Magistralele 1 şi 2,
1938-1939); diferite proiecte de blocuri fiind autoarea staţiilor „Izvor" (1979,
neexecutate (Ploieşti, 1939, 1949); etapa iniţială arh. Alin Negoescu) şi „Gara
clădiri administrative şi ateliere, garaje, de Nord” (1987).
hangare de avioane, aerogări (1941- Alte lu crări: Lucrări de reamenajare -
1947); autogaraje RATA în toată ţara imobilele din str. Udricani 27, Bd.
(1948-1950); clădiri administrative MAI Republicii (Carol) 54, str. Paleologu 18-
şi MSS (1950-1953). 20; grădiniţa de copii str. Foişoreanu
Activitate ştiin ţifică: articol despre 113, Siminocului 16 etc.; Lucrări
construcţii de garaje mari şi mici, în proiectate şi executate - staţie de
revista Tehnica m Construcţii, 1951). recepţionare a cărbunelui Schitul Goleşti,
CRN.) anexe CFR staţia Jirovu şi Comanda,
1959; staţii de radio-relee (coautor);
CUREA (IUGA), Oficii PTTR Valea Prahovei 1961: Sinaia,
Viorica Predeal, Buşteni, Breaza, Dârste, Dâmbul
(n. 23 martie 1936, Morii, Timişul de Sus.
corn. Dărâmaţi, jud. Publicaţii: Arhitecţi în timpul dictaturii -
Buzău) Amintiri (coordonator de proiect),
Studii: IAIM, dipl. Bucureşti, 2005.
1959. P rem ii: Pentru lucrările executate la
Funcţii: arhitect obiectivul Metrou (tronsonul I,
proiectant la IAL Magistrala I) a primit Premiul Uniunii
Tudor Vladimirescu din noiembrie 1959; Arhitecţilor în anul 1979 şi Premiul
arhitect proiectant în Institutul De Academiei în anul 1981.
Proiectări Transporturi şi (V.Ţ., R.N., S.T.)
CURINSCHI istorică procesului de elaborare a

VORONA, Gheorghe arhitecturii.
(n. 1922, Vorona, (V.Ţ.)
judeţul Botoşani - m.
1996) CZEKELIUS, Otto
Studii: FA, Bucureşti, (n. 21.08.1895, Sibiu -
dipl. 1951. m. 21.03.1974, Sibiu)
Activitate didactică: In Primul Război
îşi dedică activitatea Mondial a avut gradul
cercetărilor de istorie a arhitecturii de locotenent şi a
universale şi româneşti, fiind cadru luptat în „Compania
didactic, din anul 1958 la Catedra de Sibiu" călătorind în
Istorie a Arhitecturii din Institutul de diverse regiuni ale
Arhitectură din Bucureşti. După Imperiului Austro-Ungar, colecţionând
pensionarea arh. Grigore Ionescu, devine desene.
şeful catedrei, până în 1990, când devine Studii: Urmează cursurile liceale ale
Preşedintele Comisiei Monumentelor Colegiului Brukenthal din Sibiu studiind
Istorice. apoi arhitectura la Politehnica din
Tot aici a predat şi cursul de Restaurare Munchen de unde în 1919 pleacă spre
a Monumentelor, domeniu în care s-a Politehnica din Berlin-Charlottenburg.
preocupat de elaborarea unei teorii ştiin Funcţii: Intre 1967 şi 1972 este numit
ţifice a restaurării patrimoniului ar hitect şef al oraşului Sibiu coordonând
arhitectural şi urbanistic, bucurându-se o campanie de restaurare a faţadelor din
ca specialist, de recunoaştere în ţară şi Piaţa Mică din Sibiu.
străinătate. Lucrări: După încheierea studiilor la
Publicaţii: A publicat lucrări de referinţă Berlin (Charlottenburg), a plecat în 1922
cum simt: la Madrid, câştigând premiul al doilea la
Arhitectură, urbanism, restaurare (1997); concursul de modernizare şi
Centrele Istorice ale Oraşelor (1967); sistematizare. Lucrează cu prof. arh.
Restaurarea monumentelor (1968); Breslauer, atât la Berlin, cât şi în Spania.
Capitolul despre Viollet le Duc din Trăieşte până în 1943 în Spania unde a
volumul Mari arhitecţi (1971); Istoria devenit arliitectul oraşului Madrid între
arhitecturii în România (1981); Istoria 1925-1936. în anul 1929 autorităţile din
universală a arhitecturii - 3 volume Madrid şi Institutul Naţional Geografic
(1977 - 1986); Introducere în arhitectura din Spania [Instituto Geogrăfico
com parată (1991); Roma- cetate eternă Nacional) au întocmit Planul Oraşului
(1971); Veneţia (1972). Madrid la scara 1:2000 («Plano de
P rem ii: Pentru primele volume din Madrid 1:2.000»). Lucrările grafice au
Istoria universală a arhitecturii, autorul a fost executate de Otto Czekelius si
primit, în anul 1982, premiul Academiei Francisco Garcia Mercadal.
Române. Participă la proiecte de sistematizare în
Expunerile sale la cursul de Istorie a oraşe precum Zagreb şi Sevilla A
Arhitecturii Universale, însoţită în anii colaborat şi cu un studio de film
1960 de primele diapozitive color, reali producând printre altele, desene
zate în cadrul unor călătorii de studii în animate.
Grecia, Italia şi Turcia, au avut iui Se înrolează ca voluntar în Războiul Civil
deosebit rol formativ în pregătirea spaniol în cadrul armatei republicane,
viitorilor arhitecţi, oferind o perspectivă
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofici ala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 141
fiind arestat pentru un an, la sfârşitul

războiului pentru convingerile sale
republicane.
în anul 1943, se întoarce la Sibiu unde va
fi angajat drept cercetător la Muzeul
Bruckenthal unde lucrează la mai multe
monografii ale artiştilor germani. Luptă
pentru salvarea clădirilor medievale de
pe latura nordică a Pieţei Mari ce se
doreau a fi demolate de către regimul
comunist pentru a fi înlocuite de blocuri
turn.
A salvat de la demolare şi Sinagoga din
Sibiu construită între anii 1898-1899.
Restaurări şi renovări: palatul
Bruckenthal, Bastionul Haller, Casa
meşteşugarilor şi alte monumente şi
ansambluri arhitecturale din vechiul
centru al Sibiului.
Publicaţii: Publică peste 50 de articole şi
studii despre arhitectura Sibiului,
în 1970 scrie un serial despre istoria
Sibiului în ziarul Neuer Weg. Schriften
aus dem Nachlafi. Zur Baugeschichte von
Hermannstadt, Editura Kriterion,
Bucureşti, 1985; Das alte Hermannstadt -
Veduten und Stadtplane aus vier
Jahrhuîiderten în colaborare cu Hermann
Fabini, Editura Monumenta, Sibiu, 2007;
Antiguas sinagogas de Espana, în:
Arquitectura, XII, Madrid, 1931. Arh.
Hermann Armeniu Fabini relatează
spusele arh. Otto Czekelius cu puţin timp
înainte de a muri: "Ce am reuşit să
împiedic a fost mai important decât ce
am realizat."
în amintirea sa, una din sălile
Universităţii româno- germane din Sibiu
poartă numele de Sala Otto Czekelius.
(R.N.)
din Fondul Timbrul Arhitecturii ni anul 2012
CLĂDIRI profesor arh. Alexandru Costinescu.

De menţionat că primul manual de
ARHITECTURĂ CIVILĂ desen şi arhitectură în limba română a
fost publicat în 1836, de Carol Valstain
sub titlul de „Elemente de Desen şi
ACADEMII
Arhitectură", la Bucureşti.
(V.Ţ.)
ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII
COMERCIALE
ACADEMIA ROMÂNĂ
Pţa. Romană, nr. 6
Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
Monument istoric - cod LMI - B-11-m-A-
19579.
19866.01.
Clădirea a fost proiectată în 1926 de
înfiinţată în 1866, Academia Română s-a
arhitecţii Edniond van-Saanen Algi şi
instalat în 1896 în casa Cesianu, de pe
Grigore Cerkez. Aliniamentul acesteia
Calea Victoriei, pe latura de nord a unui
urmăreşte curbura Pieţei Romane.
parc. în acest parc s-a realizat în 1938,
Faţada principală, într-o arhitectură
sediul Bibliotecii Academiei, după
clasică, are o colonadă dorică pe două
proiectul arh. Duiliu Marcu, după ce în
niveluri. Academia dispune de 3
1928 s-a ridicat primul depozit pentru
amfiteatre şi o aulă mare, decorată cu o
Bibliotecă - arh. Ştefan Balş. Ansamblul a
frescă de Cecilia Cuţescu-Storck. In
fost amplificat în 2001, prin construirea
1969, instituţia de învăţământ a fost
unui nou corp spre bd. Dacia, de către un
extinsă cu un nou corp pe bd. Dacia, şi
colectiv condus de arh. Romeo Belea
ulterior pe Calea Dorobanţilor de un
(V.Ţ.)
colectiv condus de arii Cleopatra
Alifanti.
ACTIVITATE PUBLICISTICĂ-
(V.Ţ.)
ARHITECTURĂ
ACADEMIA DE STUDII POLITICE „LEU" Odată cu apariţia din 1861 a REVISTEI
bd. Iuliu Mamu, nr. 1 ROMÂNE DE ŞTIINŢE, LITERE ŞI ARTE
Construit pentru formarea cadrelor fondată de Alexandru Odobescu şi
partidului comunist, edificiul realizat în arhitectul Dumitru Berindei, au început
1975 de un colectiv condus de arh. să fie dezbătute şi problemele arhi
Constantin Rulea, constituie o tecturii.
îndrăzneaţă tratare a unei instituţii de Din 1877 au apărut cateva numere
învăţământ, într-o arhitectură tranşant dintr-o publicaţie care aprofundează
modernă atât în concepţia spaţială aspectele tehnice legate de construcţiile
interioară, cât şi ca expresivitate din România, şi anume: REVISTA
exterioară. SOCIETĂŢII DE ARHITECŢI ŞI INGINERI
[V.Ţ.) a cărui director a fost arhitectul Mihai
Capuţineanu. Din revistă au apărut doar
ACADEMIA MIHĂILEANĂ - IAŞI 3 numere.
Prima şcoală superioară românească din Prima publicaţie în care s-au dezbătut
Moldova (1835-1847), înfiinţată la Iaşi, sistematic problemele arhitecturii a fost
sub domnia lui Mihail Sturza, prin însă ANALELE ARHITECTURII ŞI ALE
strădania arh. Gheorghe Asachi. ARTELOR CU CARE SE LEAGĂ, apărută
între 1838-1845, la catedra Arhitectură între 1890 şi 1895 sub îngrijirea arhitec
şi Inginerie a Academiei Mihăilene, a fost tului Ion N. Socolescu.
Conţinutul acestui m ateii al nu rep rezultă in mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 143
Mai târziu, în 1906, s-a înfiinţat revista filosoful Mathyla Gliika.

ARHITECTURA de către Societatea O apariţie de scurtă durată a avut din
Arhitecţilor Români, sub conducerea 1919, REVISTA DE ARHITECTURĂ ŞI
arhitectului George Sterian, din care au CONSTRUCŢIE, editată de arhitecţii
apărut cu o periodicitate variabilă 93 de Spiridon Cegăneanu şi Constantin Iotzu.
numere, până în 1944: în 1906-2 în perioada comunistă, revista
numere, în 1916-2 numere, în 1919-un ARHITECTURA, înfiinţată în 1906, a
număr dublu, în anii 1924, 1925, 1926, apărut în 1952 sub egida Uniunii
1930, 1931-1933, 1934- câte un număr, Arhitecţilor cu titlul ARHITECTURA
în anul 1935-4 numere, în 1936 şi 1937- R.P.R., până la nr. 4/1965 când din titlu
câte 3 numere, în 1938-2 numere, în s-a scos specificaţia R.P.R. începând cu
193 9 ,1 9 4 0 ,1 9 4 1 ,1 9 4 2 - câte 4 numere, anul 1959 a apărut cu regularitate de 6
iar pentru 1943-1944 tui singur număr, numere pe an, avându-1 ca redactor şef,
în paginile revistei au fost prezentate până în 1971, pe arh. Marcel Melicson.
realizări ale arhitecţilor, precum şi în anul 1975, revista ARHITECTURA,
dezbateri privind protejarea monu avându-1 ca redactor şef între 1972-
mentelor istorice, dificultăţile 1981, pe arh. Mircea Lupu, a primit
învăţământului de arhitectură, statutul premiul III la Concursul revistelor de
arhitectului în societate, probleme arhitectură de la Madrid,
organizatorice, concursuri de arhitec între 1982-1989, redactor al revistei a
tură şi informaţii tehnice. fost arh. Ştefan Radu Ionescu. După
Mai consecventă în apariţii a fost revista 1990, sub diferite conduceri ale re
„BULETINUL * COMISIUNII dacţiei, revista ARHITECTURA a apărut
MONUMENTELOR ISTORICE”, începând în continuare ajungând cu o numerotare
din 1908 până în 1945. din 1906 la nr. 642 în 12/2012.
în cadrul presei de specialitate în lipsa accesului la reviste străine de
interbelice poate fi inclusă şi prezenţa specialitate, în perioada 1970-1980, au
MONITORULUI UNIUNII ORAŞELOR, apărut, editate de CSCAS. BULETINE DE
care a apărut între 1923 şi 1942, INFORMARE TEHNICĂ (BIT) cu spicuiri
modificându-şi la un moment dat din actualitatea arhitecturală din
numele în URBANISMUL, avându-1 ca străinătate şi din ţară.
animator principal pe arh. Cincinat După 1990, s-a lărgit şi sfera pu
Sfinţesc u. blicaţiilor de arhitectură. Astfel apare cu
Tot în rândul publicaţiilor legate de regularitate din 1992 revista ARHITEXT,
arhitectură poate fi amintit şi CURIERUL redactor şef fiind arh. Arpad Zaclii, iar
LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AL din noiembrie 2001 apare revista
LICITAŢIILOR care a apărut din 1923, IGLOO - Habitat de arhitectură, redactor
avându-i ca directori pe arhitecţii şef arh. Bruno Andreşoiu, cu 10 numere
Constantin Hârjeu şi Iorgu Ciortan. pe an.
Tot în rândul publicaţiilor interbelice La Timişoara apare din 2000, trimestrial
simt de semnalat: revista CĂMINUL, DE ARHITECTURA sub coordonarea arh.
publicaţie trimestrială avându-1 ca Adrian Florin Ionaşiu, iar la Cluj apare,
director pe arh. Fio re a Stane ule seu, care din 2006, revista de cultură urbană
a apărut între 1928 şi 1930, precum şi ORAŞUL, avându-l ca director general pe
SIMETRIA, revistă de artă şi arhitectură, arh. Ionel Vitoc.
editată între 1939 şi 1947 de arh. (V.Ţ.)
George Matei Cantacuzino, arh. Octav
Doicescu, arh. Paul Emil Miclescu şi
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 144
Proi ect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
ADMINISTRAŢII FINANCIARE proiectul tip al lui Ciortan contribuie din

Dintre arhitecţii generaţiei noi care îşi plin la impunerea şi concretizarea
fac apariţia după război în peisajul titulaturii de „stil oficial” a
arhitecturii româneşti face parte şi neo românescului. Din acest motiv,
Statie Ciortan. Acesta s-a remarcat în Ciortan este considerat una dintre cele
special prin proiectarea sediilor mai importante personalităţi ale stilului
administraţiilor financiare din Bucureşti naţional, fiind deseori acuzat că sacrifica
şi din mai multe judeţe ale ţării. Edificiile aspectele funcţionale în favoarea
acestea reprezintă o expresie a esteticii inspirate din vechea arhitectură
proiectelor tip, singurele de acest gen feudală românească. Cu toate acestea
care au fost destinate autorităţilor chiar dacă era preocupat de respectarea
publice în perioada interbelică. proiectului tip care, evident, reprezenta
Raritatea extremă a apariţiilor o rezolvare estetică şi compoziţională
proiectelor tip în arhitectura neo românească, Ciortan nu neglija deloc
românească dintre cele două războaie problemele funcţionale, căutând
mondiale poate fi explicată prin aceea permanent soluţii rezonabile ale
că, la primul congres al arhitecţilor acestora De aceea, arhitectul concepe
români, s-a luat hotărârea de a nu se câteva tipologii, pentru cele aproximativ
utiliza proiectele tip pentru serviciile douăzeci de sedii de organe fiscale
publice. în ciuda acestei decizii, construite. Aceste tipologii se disting
Ministerul Finanţelor Publice a permis şi doar în ceea ce priveşte decoraţia
chiar a încurajat elaborarea de proiecte exterioară, deoarece, din punct de
tip pentru sediile organelor fiscale din vedere al planimetriei şi al volumetrici,
subordinea sa, în întreaga ţară. Aceste simt aproape identice. Astfel, toate
clădiri trebuiau să fie omniprezente pe clădirile construite cu destinaţia de sedii
teritoriul statului român, reprezentau o ale am inistraţiilor financiare sunt
noutate absolută în peisajul programelor simetrice şi prezintă un corp central
de arhitectură, apărând întâia dată după puţin ieşit în relief, din planul faţadei
1918, şi urmau să fie construite după principale.
linele planuri bine definite. Ministerul în funcţie de planul de situaţie, Statie
Finanţelor Publice a recurs la această Ciortan abordează două soluţii distincte:
soluţie datorită a două considerente ori creează un volum compact, cu o
importante. în primul rând, exista faţadă principală compusă din două sau
necesitatea punerii la punct cât mai trei travee, situate de o parte şi de
rapide şi cu fonduri cât mai puţine a cealaltă a corpului central, ori foloseşte
unei reţele de astfel de instituţii, iar planul desfăşurat, cu o faţadă principală
proiectul tip oferea avantajul duratei scurtă şi două aripi laterale.
mai scurte a procesului de construcţie şi, Această implacabilă utilizare a celor
în acelaşi timp, o economie consistentă a două planuri este atât de limitată încât
banilor publici cheltuiţi în acest proces. ajunge să înfăţişeze neoromânescul ca o
In al doilea rând, administraţiile colecţie de ornamente, şi nu un stil
financiare trebuiau să fie uşor de arhitectural de sine stătător. Singura
recunoscut pentru contribuabil, clădire din această categorie de edificii
în calitate de arhitect-şef al Ministerului care nu se supune acestei logici este
Finanţelor Publice, Statie Ciortan sediul administraţiei fiscale din Ploieşti,
răspunde acestor cerinţe, creând care găzduieşte în prezent Tribunalul
proiectul tip al administraţiilor Prahova.
financiare din toată ţara. în acelaşi timp, Modelul comun al sediilor
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 145
din Fondul Timbrul Arhitecturii îtianul 2012
administraţiilor financiare se compune în ciuda acestor elemente ornamentale

din acoperişuri înalte şi goluri eclectice, arhitectul încearcă să propună
ornamentate, la care se adaugă totuşi formule capabile să răspundă
unele variaţii în ceea ce priveşte funcţiunilor edificiilor în cauză. Acesta
decoraţia frizelor. Astfel, uneori este este şi cazul clădirii administraţiei
vorba de o decoraţie vegetală financiare ploieştene, unde holul central
abundentă, cura este cazul edificiilor din poate fi considerat o adevărată reuşită
Piteşti sau Buzău, alteori de benzi în acelaşi timp, asemenea compoziţiei
perpendiculare specifice goticului faţadelor, şi arhitectura de interior a
moldovenesc, ca în cazul unor clădiri imobilului din Ploieşti, prin soluţiile
bucureştene, din bd. Ferdinand sau din funcţionale pe care le propune, oferă
strada Londra, sau de panouri indicii cu privire la tranziţia dintre
decorative care se aseamănă cu cele prima şi cea de-a doua etapă a creaţiei
folosite în vremea lui Matei Basarab. lui Ciortan. Astfel, exemplul cel mai
Acestea din urmă pot fi observate tot în grăitor este sala ghişeelor fiscale. Fonna
Bucureşti şi la cele două imobile de acest circulară a acesteia permite amplasarea
gen din Piteşti. centrală a biroului de informaţii, care
Studiul sediilor administraţiilor are, de asemenea, o formă circulară.
financiare realizate de Ciortan permite (text M.C.)
observarea evoluţiei creaţiei acestuia şi
delimitarea ei în două etape. Prima este AEROPORTURI
marcată de influenţele eclectismului de
tip Beaux-Arts, iar cea de-a doua AEROPORTUL INTERNAŢIONAL AUREL
reprezintă o puternică epurare formală, VLAICU BUCUREŞTI, BĂNEASA
care se bazează pe calitatea volumelor. (1948-1952)
Ca exemple de lucrări proiectate în Clasat monument istoric de categoria A în
prima etapă, pot fi menţionate cele din 2011
Buzău şi Târgovişte, care, de fapt, sunt,
cel mai probabil, chiar primele două
opere ale arhitectului, fiind realizate în
jurul anului 1920. Vocabularul său se
simplifică vizibil începând cu anii 1930.
Fără a se îndepărta decisiv de formele
specifice artei populare, lucrările sale
simt expresia unei viziuni mult mai
eliberate, mai geometriste şi raţionaliste, Primul aeroport internaţional al
unde, pe alocuri, îşi fac apariţia motive României, situat în şos. Bucureşti-Ploieşti
provenite din arta feudală nr. 40-44, a fost proiectat de echipa de
moldovenească şi din Ţara Românească arhitecţi: Cleopatra Alifanti, Mircea
a secolului al XVIl-lea. Aceste schimbări Alifanti, Nicolae Bădescu, Ascanio
de percepţie sunt ilustrate de clădirea Damian, PompiliuMacovei, Al. Şerbescu şi
din strada Londra, din Bucureşti, care T. Iconomu. Aeroportul Băneasa a
degajă o atmosferă chiar modernă funcţionat pentru două decenii ca
Holurile grandioase al acestor singurul aeroport internaţional al
construcţii abundă în decoraţie eclectică României.
Este vorba în primul rând de arcade Amplasat în nordul Bucureştiului, între
sprijinite de coloane abundent decorate, Pădurea Băneasa şi Cartierul Aviaţiei,
de brâuri torsadate şi de frize vegetale. ansamblul constă într-un corp circular
central şi trei aripi dispuse radial ce travertin şi evidenţiat printr-un portic cu

conţin: accesul publicului (la vest), o copertină
accesul spre pistă (la nord-vest) şi accesul Interioarele clasicizante ale spaţiilor
de serviciu (la sud-est). publice prezentau iniţial stâlpi şi pereţi
Ansamblul respectă caracteristicile placaţi cu travertin, parapetele ghişeelor
arhitecturii oficiale din anii 1930-1940 cu îmbrăcate cu marmură, în prezent, toate
accente moderniste: cupola şi turnul de acestea fiind acoperite cu tablă de
control. aluminiu. Pardoseala holului central, cu
Clădirea are o structura pe cadre din un motiv stelat aplicat, este finisată cu
beton armat şi o acoperire în te rasă. mozaic de marmură iar circulaţiile erau
Corpul central se desfăşoară pe subsol, prevăzute iniţial cu xilolit.
parter şi două etaje ce înconjoară prin Spaţiul central este acoperit de cupola
cursive holul central circular de vitrată, decorată cu nervuri din beton,
distribuţie. Cupola corpului central este fiind iniţial prevăzută cu geamuri mate.
perforată la exterior de 12 lunete (text: R.N.; Sursa ilustraţiei:
parabolice iar la interior este formată http://www.docomomo.ro/cladiri_doc_l
dintr-o suprafaţă vitrată susţinută de 36 2_aero portul-aurel-vlaicu-buc uresti-
de arce parabolice din beton armat. baneasa-1948-195 2_pg_0.htm)
Etajele adăpostesc spaţii administrative,
spaţii destinate telecomunicaţiilor, AEROPORTUL INTERNAŢIONAL
serviciilor de trafic şi personalului OTOPENI
navigant. Deasupra corpului principal Şos. Bucureşti-Ploieşti, km. 16
este amplasat un corp transparent, turnul
de control. Subsolul cuprinde spaţii
tehnice, depozite şi vestiare pentru
personalul de deservire.
Cele trei aripi dispuse radial în jurul
corpului central simt compuse la nivel
funcţional din spaţii tehnice şi de serviciu
la subsol, spaţii pentru personal şi
administraţie dar şi spaţii publice şi un
restaurant, un salon oficial şi o sală de
aşteptare şi un hotel cu spaţii de cazare la
Autorii acestui proiect realizat în 1969
etaj.
au fost arhitectul Cezar Lăzărescu, şef de
Proiectul iniţial a fost modificat în
proiect, şi arhitecţii Gabriel Cristea,
decursul timpului în concordanţă cu noile
Ştefan Steblea.
cerinţe. S-au modificat destinaţiile
In timpul celui de-al Doilea Război
anumitor spaţii iar altele au fost compar
Mondial pe actualul teren al
timentate sau închise.
aeroportului a funcţionat o bază militară
Compoziţia faţadelor este simetrică iar
utilizată de avioanele germane. După
din punct de vedere stilistic prezintă ele
război, până în 1965, terenul a fost
mente clasice şi moderniste, prin formele
utilizat de aviaţia militară română
parabolice ale lunetelor cupolei.
Zboruri comerciale se operau numai de
Motivul traforului, prezent la exterior pe
pe Aeroportul Băneasa. Creşterea
panourile din beton aplicate articulaţiilor
traficului aerian a impus realizarea unui
corpului central, se regăseşte şi la
nou aeroport. Astfel, pe locul fostei baze
interior.
Accesul principal este îmbrăcat în
Conţinutul acestui material nu reprezintă în uiod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 147
militare, s-a ridicat actualul aeroport Ţiganco;

internaţional. -Ambasada României la Bonn [R. R
în 1968 are loc un concurs pentru noul Germania) - 1984 - arh. Şerban
Aeroport, câştigat de arhitectul Cezar Manolescu, Florin Sandu, Alexandra
Lăzărescu. în 1969, cu ocazia vizitei Motoc, Gabriel Ghelmegeanu;
preşedintelui Richard Nixon, au fost -Ambasada României din Sofia
inaugurate atât un nou terminal pentru (Bulgaria) - 1990 - arh. Dorin Gheorghe,
pasageri, pentru zboruri interne şi Miliţa Sion, Ştefania Danii an;
externe, cât şi un salon oficial, iar în -Ambasada României din Khartoum
1970 a fost inaugurată aerogara pentru (Sudan) - 1990 - arh. Dorin Gheorghe,
pasageri. Aeroportul Otopeni este un Emil Retegan, Miliţa Sion;
exemplu de funcţionalism caracteristic -Ambasada României din Cairo (Egipt) -
arhitecturii noastre postbelice. 1997 - arh. Vasile Ţelea, Florin Sandu,
După 1990, volumul iniţial a fost Patriciu Cosmatu. Amplasată într-o zonă
încorporat în diverse extinderi şi de elită - insula Zamalek, din capitala
modificări, datorate creşterii traficului şi egipteană, pe un teren proprietate a
a standardelor ridicate pentru un statului român, ambasada grupează,
aeroport internaţional. Din 2004, într-un volum unic, atât funcţiile
aeroportul a primit numele pionierului reprezentative, cât şi locuinţele
aviaţiei româneşti Henri Coandă. personalului ambasadei. Compoziţia
[text: G.P.; Sursa ilustraţiei: carte poştală este axată pe un hol central, de primire,
de epocă) la parter, spre care se deschid saloanele
de tratative şi recepţii. Decoraţia
AMBASADE interioară preia elemente din
-Ambasada României din Varşovia ornamentica specific orientală;
[Polonia) - 1952 - arh. Marcel Loc ar, -Ambasada Canadei din Bucureşti -
Ascanio Damian; 2006 - arh. Vladimir Arsene, Lucia Stoll,
-Ambasada României din Beijing [China) Zzing Lee, Călin Negoescu, Raluca
- 1977 - arh. Cezar Lăzărescu, Gabriel Ionescu.
Gristea, Adrian Panaitescu, Dan CV. Ţ.)
Postelnicii, Eugen Apostol;
-Ambasada României din Brasilia AMBASADE DIN BUCUREŞTI
[Brazilia) - 1978 - arh. Horia Hudiţă; -Ambasada Franţei - str. Bis. Amzei 13-
-Ambasada Chinei din Bucureşti - 1978 15 - monument istoric, cod LMI B-Il-m-
- arh. Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea; B-18149, instalată în fostele Case
-Ambasada României din Atena [Grecia) Marghiloman, construite în 1873 de arh.
- 1979 - arh. Constantin Săvescu, Aurel Carol Beniş, şi extinse în 1889. în 1935,
Sârbu, Vladimir Slavu. Autorii au arh. Henrieta Delavrancea Gibory a
încercat să facă o construcţie care să realizat un corp pentru consulat;
stea bine într-un Ioc încărcat de istorie, -Ambasada S.U.A. - str. Batiştei 13/ str.
ca Atena, şi care să intre în rezonanţă cu T. Arghezi - a funcţionat între anii 1976-
zona de amplasament - un cartier 2011 în casa N. Filipescu, realizată după
rezidenţial. Volumul general, vibrat prin planurile arh. Louis Pierre Blanc, în stil
realizarea unor bovindouri placate cu neoclasic francez. Din bogăţia decorativă
lemn, vine să „încălzească” prezenţa în a interioarelor s-au păstrat plafonul din
zonă a marmurei şi sticlei; lemn de nuc al bibliotecii şi cel din
-Ambasada R.P.D. Coreene din Bucureşti biroul proprietarului, pictat în ulei. în
- 1981 - arh. Andraş Pereş, Radu 2012, S.U.A. şi-au construit un nou sediu
al ambasadei, în zona Pipera; 18001.

-Ambasada Vietnamului - str. C. A. Primul arc de triumf din Capitală, de
Rosetti 35 - funcţionează în fosta casă dimensiuni modeste, a fost construit din
Şomănescu, construită în 1900, după materiale provizorii - lemn şi stucatură, la
proiectul arh. Dimitrie Maimarolu şi
rondul I de la Şosea, pentru a primi
Toma Do breşe u. Construcţia are o
trupele revenite din Războiul de
bogată decoraţie a faţadelor. In interior,
pereţii holului central şi plafonul unui Independenţă în 1878, ulterior fiind
salon au pictură realizată în stil demontat. Următorul arc de triiunf -
Seccesion; proiectat de Petre Antonescu, pe
-Ambasada Ucrainei - Bd. Aviatorilor 24 amplasamentul actual de pe şos. Kiseleff,
- instalată în fosta casă a generalului în 1922 - a marcat efortul militar din
Florescu, proiectată de arh. Dimitrie
Primul Război Mondial, apariţia României
Hârjeu;
-Ambasadă - Calea Dorobanţilor 16 - Mari şi încoronarea regelui Ferdinand I şi
este fosta casă Brătianu, realizată de a reginei Mari a.
Petre Antonescu în 1914, astăzi clădire Aceeaşi formă este reluată în 1936,
privată, retrocedată; folosindu-se o structură de zidărie
-Ambasada Emiratelor Arabe Unite - masivă de piatră, pe un schelet de beton
aleea Modrogan 4 - instalată într-o armat şi placări cu piatră de talie,
locuinţă construită de arh. Gheorghe provenită din cele mai cunoscute cariere
Simotta; ale ţării: Turc oaia, Câmpulung, Başchioi,
-Ambasada Time iei - Calea Dorobanţilor Bani pot oc şi Ruşchiţa. Monumentul a
72 - este fosta casă Carp, realizată în fost conceput, aşa cum afirmă însuşi
1890; Petre Antonescu, „pe vechea temă a
-Ambasada Rep. Moldova - aleea arcului de triumf cu o singură
Alexandru 40 - funcţionează într-o casă deschidere’' şi „închipuit şi realizat într-
din perioada interbelică, proiectată de o arhitectură şi un stil amintind pe
arh. TiberiuNiga. acelea ale vechilor monumente ale ţării."
CV.TO Decorul sculptural se datorează
sculptorilor Ion Jalea, Alexandru
ARHITECTURA VICTORIEI Călinescu, Mac Constantine seu,
Constantin Baraschi, Mihai Onofrei,
ARCUL DE TRIUMF Comei Medrea. Multe dintre aceste
sculpturi, ca şi inscripţiile sugerând
întregirea României şi rolul hotărâtor al
regelui Ferdinand au fost distruse,
îndepărtate sau acoperite, de exemplu,
numele unor localităţi din Basarabia,
între 1948 şi 1949. Arcul de Triumf a
fost curăţat în 1960-1961, restaurat în
iama 1981-1982 şi, după 1989 au fost
restaurate vechile basoreliefuri şi
inscripţii. In anul 2014, Arcul de Triumf
a intrat într-un proces de consolidare şi
reabilitare. Lucrările sunt realizate cu
ajutorul fondurilor obţinute prin
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- Programul Operaţional Regional 2007 -
2013 şi urmează a fi finalizate în martie -Reglementarea concursurilor publice

2015. de arhitectură;
[text: S.T.; foto: M.C.) -Problema sistematizării oraşelor;
-Problema locuinţelor,
ASOCIAŢII PROFESIONALE în 1932, arhitecţii convocaţi în adunare
înfiinţată în 26 februarie 1891, generală au votat constituirea Corpului
SOCIETATEA ARHITECTELOR ROMÂNI, Arhitecţilor liber profesionişti - prin
întrunită în adunare în 4 martie 1891, şi- care titlul, profesia şi activitatea de
a votat statutul şi a ales primul comitet, arhitect erau apărate.
format din Alexandru Orăscu Prin modificarea legii, în 1938, Corpul
preşedinte, Carol Beniş - vicepreşedinte, Arhitecţilor s-a transformat în Colegiul
Ştefan Ciocârlan - secretar, Ion Arhitecţilor.
Socolescu - casier şi AL Săvulescu, De-a lungul existenţei sale, Societatea
George Mandre a, D. Maimarolu ca Arhitecţilor Români i-a avut ca
membri. Una dintre problemele preşedinţi pe:
discutate a fost înfiinţarea unei Şcoli de -Alexandru Orăscu 1891 -1894;
Arhitectură, lucru ce a fost realizat în -AlexandruSăvulescu 1895 -1902;
1892. -Ion Mincu 1 9 0 3 -1 9 1 1 ;
Trebuie menţionat totuşi că în 1864, sub -Petre Antonescu -1912;
domnitorul Alexandru Io an Cuza s-a -IonN. Socolescu 1912 -1913;
întocmit „Regulamentul pentru -Grigore Cerkez 1913 -1918;
organizarea corpului de arhitectură al -Petre Antonescu 1919 - 1921;
bastimentelor civile” prin care se -Ştefan Burcuş 1922 - 1924;
precizau drepturile şi îndatoririle -Spiridon Cegăneanu 1925 - 1926;
arhitecţilor. -Jean Pompilian 1926 -1 9 2 7 ;
Primul Congres General al Arhitecţilor -Ştefan Burcuş -1928;
din România a avut loc în 1916, cu -Statie Ciortan 1929 - 1932;
prilejul împlinirii a 25 de ani de la Ion Mircea Enescu 1933-1941.
înfiinţarea Societăţii Arhitecţilor în 1948 Societatea Arhitecţilor şi
Români. Colegiul Arhitecţilor au fost desfiinţate,
Al II—lea Congres General al Arhitecţilor iar arhitecţii au putut deveni membrii
din România s-a desfăşurat în martie ASIT - Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor
1924 şi a dezbătut: şi Tehnicienilor.
-Legea Corpului Arhitecţilor din în 1952, după întreruperea provocată de
serviciile publice promulgată în 1921; război şi schimbarea regimului politic s-
-Stabilirea dreptului de semnătură; a înfiinţat Uniunea Arhitecţilor, a cărei
-Criza locuinţelor; preşedinte până în 1966 a fost Duiliu
-Sistematizarea, estetica, edilitatea, Marcu. I-au urmat la conducerea Uniunii
salubritatea Capitalei şi Regulamentul Arhitecţilor: Pompiliu Macovei (1966-
de construcţii; 1971), Cezar Lăzărescu (1971-1986),
-Restaurarea monumentelor istorice. Mircea Dima (1986-1989), Alexandru
Al III-lea Congres General al Arhitecţilor Beldiman (1990-1999), Ştefan Lungu
din România s-a desfăşurat în mai 1928 (2004-2006), Peter Derer (2006-2012)
şi a luat în discuţie: şi Viorica Curea din 2012.
-îngrădirea titlului de arhitect; în 1990, Uniunea Arhitecţilor este
-Expertizele; restructurată şi adoptă un nou statut,
-Onorariile arhitecţiilor, în condiţiile liberalizării iniţiativei
-Rolul arhitectului şi antreprenorului; particulare, după 1990, pentru
practicarea profesiei de arhitect în baza -Sanatoriul Bugaz - Cetatea Albă -

Legii 184/2001 s-a constituit „Ordinul Republica Moldova- (1938), arh. Antonio
Arhitecţilor din România" ca organism, Viecelli;
recunoscut de autorităţile statului, să -Sanatoriul din Brad - Hunedoara
gestioneze condiţiile de practică (1940), arh. Andrei Gavrilescu;
profesională în domeniul arhitecturii. -Sanatoriul de noapte din Hunedoara
Primul preşedinte al OAR, din 2001 a (1950), arh. Henrieta Delavrancea
fost ales Şerban Sturdza. Gibory;
In 2002 a-2-a Conferinţă Naţională a -Sanatoriul de noapte, Şos. Ştefan cel
Ordinului a aprobat Regulamentul OAR Mare, Bucureşti (1950), arh. Grigore
şi Codul Deontologic al profesiei. Ionescu, Vlad Iliescu;
Tot în 2002, OAR obţine statutul de -Sanatoriul din Otopeni (1952), arh.
membru al UIA [Uniunea Internaţională Dorian Hardt;
a Arhitecţilor). -Sanatoriul la Olaneşti (1952), arh.
In 2005 - a 3-a Conferinţă Naţională a Gheoghe Pătrascu, Liliana Dine seu;
OAR. -Băi reci de nămol la Eforie Nord (1957),
In 2006 - a 4-a Conferinţă Naţională a arh. Cezar Lăzărescu, Virginia Petre;
OAR - la care Şerban Sturdza a fost -Sanatoriul TBC pentru copii din
reales preşedinte. Mangalia (1959), arh. Cezar Lăzărescu,
In 2010 - a 5-a Conferinţă Naţionala a Virginia Petre;
OAR - noul preşedinte ales este Şerban -Sanatoriu pentru adulţi din Mangalia
Ţigănaş. (1960), arh. C. Lăzăresu, Dinu
CV.Ţ) Gheorghiu, Mina Lauri an;
-Baza de tratament la Băile Felix (1971),
AŞEZĂMINTE BALNEARE arh. Emilia Abrudeanu;
-Pavilion balnear la Govora (1923), arh. -Complex sanatorial- 500 paturi la
Ernest Doneaud; Căciulata- Vâlcea (1971), arh. Horia
-Sanatoriul militar din Techirghiol Hudiţă, Ileana Daia;
(1927), arh. TituEvolceanu; -Complex terapeutic la Băile Felix
-Sanatoriul Dr. Csiki de la Lacul Roşu (1972), arh. Constantina Tripa;
(1932), arh. Karoly Kos; -Hotel cu bază de tratament la
-Sanatoriul "Popper" din Predeal (1934), Techirghiol (1972), arh. Rodica
arh Marcel lancu; Dumitraşcu, Doina Chituc, Sebastian
Sanatoriul "Tonia" din Turia/Torja, Marghidan, Constantin Bellu;
judeţul Covasna (1934), arh. Grigore -Complex sanatorial la Căciulata - Vâlcea
Ionescu; (1972), arh. Virginia Lupu, Liliana Belea;
-Sanatoriul din Baloteşti Ilfov (1934), -Complex sanatorial pentru sindicate la
arh. Jean Monda; Băile Herculane (1973), arh. Horia
-Sanatoriul la Eforie Nord (1936), arh. Hudiţă, Ştefan Datcu, Radu Tănăsoiu,
Nicolae Nenciulescu; Toma Olteanu, Aurel Sârbu, Mircea
- Sanatoriul TBC de la Marila, judeţul Mihai;
Caraş Severin (1936) -Complex sanatorial la Amara (1973),
-Sanatoriul Bârnova - Iaşi (1937), arh. arh. Petre Ionescu, Florin Teodorescu,
Grigore Ionescu; Milada Ionescu, Ilie Spiridon;
-Sanatoriul la Eforie Nord (1938), arh. -Hotel sanatorial la Băile Felix (1974),
Constantin Iotzu, Eugen Botez; arh. Emilian Machedon, Alice Lepădatu,
-Sanatoriul la Moroieni (1938), arh. Ştefania Atanasiu, Julieta Rusiecki;
Antonio Viecelli; -Complex sanatorial pentru Sindicate la
Conţinutul acestui material nu rep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 151
Băile Felix [1976], arh. ArnoldSzabo; Franklin nr. 1 reprezintă materializarea

-Complex saiiatorial - 500 paturi la iniţiativei doctorului Constantin Esarcu
Covasna (1977), arh Virginia Lupu, Mina (1836-1898), istoricului Vasile
Laurian, Florin Sandu; Alexandrescu Urechia (1834- 1901) şi
-Complex saiiatorial la Lacul Sărat agronomului Petre S. Aurelian (1833-
(1977), arh. loan Tripa; 1909). Cei trei au înfiinţat pe 28 ianuarie
-Complex saiiatorial "Cozia, Căciulata, 1865, Societatea culturală „Ateneul
Oltul" din Călimăneşti-Vâlcea(1980), român" cu scopul de a răspândi ştiinţele,
arii Dan Cristescu, Ileana Filipescu; literele şi artele. Iniţial, Societatea şi-a
-Complex sanatorial al cooperaţiei la desfăşurat activitatea în casa lui Costache
Covasna (1985), arh. Paul Chiriacescu, A. Ghica care aparţinea Ministerului
Zakarias şi colectiv; Instrucţiunii Publice (1868- 1891). După
-Pavilion de băi reci la Neptun (1986), moartea contelui Scarlat Rosetti (1872),
arh Şerban Manolescu, Florin Sandu, care lăsa Ateneului un teren pe str.
Patriciu Cosmatu, Ligia Ristea; Rosetti din cartierul Boteanu, două case şi
-Hotel pentru sanatoriul de Geriatrie de o bibliotecă impresionantă ce i-a
la Otopeni (1977), arh. Liliana Belea, aparţinut, s-a pus problema construirii
Şerban Manolescu, Cristina Comşa, unei biblioteci caro să adăpostească cele
Ştefan Lungu, Simona Steblea; 5000 de volume, conform dorinţei
-Hoteluri cu bază de tratament la Sovata proprietarului. Dorinţa lui Constantin
(1977), arh. Alexandru Puşkaş; Esarcu, agent diplomatic şi ministru
-Hotel cu baza de tratament la Moneasa plenipotenţiar la Roma (1873-1876,
(1985), arh. Mircea Anania, Răzvan 1879) şi Atena (1879-1882), a fost însă
Florea, Alexandra Motoc, Gabriel de a ridica un palat al ştiinţelor şi al
Ghelmegeanu; artelor. Palatul Ateneului era mai potrivit
-Hotel "Căprioara" cu baza de tratament a fi construit pe terenul din spatele
la Covasna (1982), arh. Daniel Cincu; Grădinii Episcopiei ce aparţinea Societăţii
-Hotel sanatorial al CASCOM la Covasna după donaţia din partea Primăriei
(1984), arh. Maria Miliat. capitalei. Societatea Ecvestră Română
(V. Ţ) ceda contra cost Societăţii culturale
Ateneul Român fundaţiile manejului şi
ATENEUL ROMÂN materialele de construcţie ce se aflau deja
(1886-1928) pe teren.
Pentru a strânge fondurile necesare
continuării lucrărilor pe teren, Constantin
Esarcu face apel la toate societăţile
profesionale şi de cultură, constituie o
loterie naţională (22 mai 1886) în parcul
Cişmigiu, însemnând populaţia cu celebra
sintagmă: „Daţi un leu pentru Ateneu".
La 24 mai 1886, arhitectul Albert Galeron
a fost contactat şi a acceptat să înceapă
lucrul la proiectul măreţ urmând
sugestiile lui Esarcu: „Acest edificiu este
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- exclusiv destinat Artei şi ştiinţei (scria
18789. Exarhu în Programul pentru clădirea
Edificiul amplasat în Bucureşti pe str. edificiului Ateneului Român). Arhitectura
va trebui să fie în raport cu această
destinaţie. Aspectul va fi monumental, concerte având 600 de fotolii şi 52 de loje

dar simplu, înlăturându-se orice este decorată cu o frescă impresionantă
decoraţiuni inutile sau banale [...] de 3 m lăţime şi 70 m lungime realizată
Clădirea va avea o intrare principală de pietonii Costin Petrescu imortalizând
dând, prinţi-un peristil, acces direct în 25 de episoade ale istoriei României,
sala de conferinţe şi la galeriile de în Grădina Ateneului este amplasată
comunicare cu celelalte părţi ale statuia poetului Mihai Eminescu, opera
edificiului." sculptorului Gheorghe Anghel.
In septembrie 1886, după analiza unei De-a lungul timpului, Ateneul a găzduit
comisii de specialitate din care au făcut diferite manifestări culturale şi politice,
parte arhitecţii Alexandru Orăscu, Ion (text: R.N.; foto: M.C.)
Mincu, Ion Socolescu şi Grigore Cerkez,
proiectul Palatului Ateneului a fost BĂNCI
apro bat.
La data de 26 octombrie 1886 încep BANCA ARDELEANĂ
lucrările de execuţie sub conducerea arh. (actualmente sediul Oficiului de Stat
Albert Galeron, diriginte de şantier fiind pentru Invenţii şi Mărci) - str. Ion Ghica
delegat arhitectul Constantin Băicoianu. nr. 5
Edificiul a fost parţial inaugurat la data de Edificiul proiectat de Ion I. Berindey şi
14 februarie 1888 printr-o conferinţă a amplasat pe Strada Ion Ghica din
lui Alexandru Odobescu. Capitală, a fost ridicat în 1937. Acesta
A doua etapă de construcţie a Ateneului are o compoziţie simetrică, ce degajă
începe în anul 1893, tot sub conducerea monumentalitate, iar faţada principală
lui Albert Galeron, şi durează până în prezintă cinci coloane dorice, angajate
1895, la plecarea acestuia în Franţa. pe patru niveluri. Coloanele dorice sunt
Extinderea edificiului cu cele două aripi bine conturate, fiind o copie fidelă a
din spate unde a fost amenajată celor clasice, iar în privinţa
Pinacoteca Statului a fost dirijată de ornamentelor, trebuie menţionaţi
arhitectul Leonida Negrescu şi s-a parapeţii din fier forjat ai balcoanelor,
finalizat în iulie 1897. pe care sunt modelate motive
Intr-o ultimă etapă a construcţiei, a fost reprezentând acvile, de influenţă Art
modificată aripa dinspre str. Episcopiei şi Deco. La interior, spaţiile sunt
subsolul clădirii, sub conducerea arh. I. compartimentate potrivit destinaţiei
lonescu (1924-1928). bancare a clădirii. Astfel, holul ghişeelor
Exteriorul monumental al clădirii este larg, luminat prin intermediul unor
prezintă în zona intrării un peristil format panouri dreptunghiulare de sticlă
din opt coloane ionice ce susţin un fron Preţiozitatea materialelor este evidentă,
ton triunghiular inscripţionat cu Ateneul cele mai utilizate fiind marmura, piatra
Român. Cupola cu cele douăzeci de (pentru pardoseală) şi fierul forjat
ferestre rotunde are inscripţionate nume (pentru grilaje). De asemenea, se
le unor mari personalităţi ale culturii şi remarcă cele două scări monumentale,
artei universale. dispuse astfel încât să inducă publicului
Holul circular de la parter este marcat de această impresie de simetrie a
douăsprezece coloane dorice decorate în compoziţiei, care însă subzistă doar
stuc roz. Patru scări în spirală conduc din pentru parter şi mezanin, deoarece
acest hol spre sala de concerte şi scara din dreapta urcă doar până la
conferinţe de la etaj având 28,50 m mezanin; în schimb, cea din stângă
diametru şi 16 m înălţime. Sala de ajunge până la al cincilea nivel (ultimul).
Conţinutul acestui m ateii al nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 153
La etaj există o galerie deschisă, album, intitulat Palais de la Banque

acoperită cu un plafon casetat. Banca a Chrissoveloni (ed. Ancienne Maison
fost ridicată în antrepriza inginerului Auguste Vincent). Lucrarea cuprinde,
Corne liu Nicolau. după ciun anunţă coperta sa „un text
CM.C0 [intitulat Introducere şi redactat de G. M.
Cantacuzino] şi 64 de planşe". Albumul a
BANCA CHRISSOVELONI fost prefaţat de profesorul Georges
Gromort, care sesizează plastica
palladiană a clădirii şi căruia arhitectul
coordonator al proiectului, G. M.
Cantacuzino, în Introducerea lucrării, îi
explică: „Ghidaţi prin simpatie spre
anumite epoci, ca şi prin consideraţia de
ordin practic spre altele, ne-am
preocupat a crea im decor când
somptuos, când sobru." Prin aceste
cuvinte, G.M. Cantacuzino surprinde
Monument istoric - cod LMI - B-II-ni-A- perfect caracteristica principală a
19019. Palatului Băncii Chrissoveloni. în acelaşi
Arh. George Matei Cantacuzino, August timp, în primul paragraf al textului,
Schmiedigen, înfiinţată în 1920. acesta emite ideea conform căreia „un
Situată pe strada Lispcani, nr. 16, palat nu este iui program de arhitectură,
clădirea Băncii Chrissoveloni, în prezent ci un grad al perfecţiunii sau al eleganţei
sucursala Bucureşti a Băncii Naţionale a care poate fi atins doar părăsind
României, a fost construită între anii domeniul strict al utilului." Această
1923 şi 1929, după planurile arhitecţilor concepţie reliefează esenţa stilului
George Matei Cantacuzino şi August eclectic şi explică într-un fel coexistenţa
Schmiedigen. Denumită şi Palatul Băncii sa cu modernismul, care începe să se
Chrissoveloni, lucrarea se remarcă prin impună în deceniul al patrulea al
piatra făţuită în care este executată şi secolului trecut, în spaţiul arhitectural
prin elementele de interior din bucureştean.
marmură, care interpretează în mod (text: M.C.; Sursa foto: M.C.]
strălucit forme ale arhitecturii
Renaşterii italiene. Este vorba în special BANCA COMERŢULUI DIN CRAIOVA
de stilul palladian, preferat cam în
întreaga Europă pentru clădirile oficiale
construite la sfârşitul secolului al XlX-lea
şi la începutul secolului al XX-lea, dar
perfect adaptabil funcţiei bancare. In
acelaşi timp, iese în evidenţă conceptul
unitar al clădirii, de la structură la
detaliile de mobilare a interiorului.
str. Alexandru Ioan Cuza. nr. 7
Astfel, holul ghişee lor este conceput ca o
Monument istoric - cod LMI - DJ-ll-m-A-
piaţetă publică închisă, cu arcade şi
07980
coloane, desfăşurat pe două niveluri.
La clădirea Băncii Comerţului din
Frumuseţea clădirii a fost remarcată
Craiova, proiectată de Ion Mincu,
chiar şi la Paris, unde, în 1929, apare un
formele de inspiraţie folclorică simt
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uni mii i Arhitecţilor din România Pag. 154
foarte bine reprezentate. Piesa de consiliu. La aceasta se ajunge printr-un

rezistenţă este holul cu ghişee, unde se mare palier cu funcţie de vestibul, la
remarcă decoraţia pitorească, vitrourile care conduc ascensorul şi scara
în culori roşii, portocalii şi verzi şi principală. Holul mare al ghişeelor se
luminatorul. Proiectul este realizat de înalţă pe două niveluri, iar în jurul
Ion Mincu, cu ajutorul lui Alexandru acestuia se află, de asemenea, birouri.
Clavel, în anul 1907. Din cauza La faţada principală, se observă
problemelor financiare ale băncii, utilizarea materialelor naturale de bună
construcţia va fi finalizată abia în 1916, calitate. Astfel, soclul este îmbrăcat în
după moartea maestrului Mincu [1912), granit cenuşiu închis de Suedia, în timp
sub supravegherea arhitectului ce parterul şi ancadramentele golurilor,
Constantin Iotzu. în prezent, în clădire bandourile orizontale şi cornişa sunt
funcţionează primăria municipiului realizate din piatră de Rusciuc. în
Craiova interior, de-a lungul anilor, au survenit
[text: M.C.; foto: M.C.) numeroase modificări, în special în
perioada regimului totalitar comunist,
BANCA MARMOROSCH-BLANK datorită schimbării destinaţiei din bancă
str. Doamnei, nr. 4-6/ str. E. Carada privată în bancă de stat. Aceste
[1913-1925) transformări au vizat închiderea cu
glasvanduri a holurilor,
recompartimentări funcţionale ale
birourilor de la etaje. în ceea ce priveşte
decoraţia interioară, se păstrează
luminatoarele, scara principală,
finisajele pereţilor - atât cele din piatră,
cât şi cele din lemn, pardoselile de
marmură decorativă şi picturile făcute
de Cecilia Cuţescu-Storck. De altfel,
interiorul a fost restaurat la începutul
deceniului trecut în schimb, mare parte
din mobilier a dispărut, păstrându-se
totuşi câteva piese răzleţe din birourile
de la etajul I.
Petre Antonescu îşi justifică alegerile şi
rezolvările: „In căutarea unei arhitecturi
care să asigure clădirii un caracter
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A-
monumental şi care să se înscrie în
18586
acelaşi timp pe linia tradiţională a artei
Arii Petre Antonescu; cea mai veche
româneşti, autorul a utilizat în mod
bancă românească înfiinţată în 1848.
creator unele elemente bizantine şi
Edificiul proiectat de arh. Petre
gotice, asociate şi prelucrate cu
Antonescu pentru banca Marmorosch-
măiestrie de vechii meşteri români
Blank are subsol, parter şi trei etaje. La
pentru a da un stil local original." Din
parter se află, imediat după intrarea
nefericire, în ciuda valorii incontestabile
principală, un palier care duce spre holul
a lucrării, clădirea este, în prezent,
mare al ghişeelor, spre ascensoare, spre
părăsită.
scara principală şi spre birouri. La etajul
[text: M.C.; foto: M.C.)
I, pe lângă birouri, se găseşte sala de
4 statui, reprezentând: Agricultura,

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI Comerţul, Industria, şi Justiţia realizate
de sculptorii Ion Georgescu şi Ştefan
Ionescu Valbudea.
Axul compoziţional al clădirii este
materializat printr-o succesiune de
spaţii începând cu intrarea principală,
de onoare, şi încheindu-se cu holul
ghişeelor [astăzi denumit „Sala de
marmură"), destinat publicului. De o
parte şi de alta a acestui element
compoziţional major sunt dezvoltate
Palatul vechi - str. Lipscani nr. 25 cele două curţi interioare dispuse
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- simetric, care asigură luminarea tuturor
19023 spaţiilor orientate spre ele. In acelaşi
A fost realizată pe baza proiectului timp, se poate observa, în ansamblu, o
întocmit de arhitecţii francezi Joseph- armonie deosebită a rezolvărilor
Cassien Bernard şi Albert Galeron în arhitecturale, în ciuda faptului că spaţiile
1882 (lucrările de execuţie au fost prezintă particularităţi decorative
finalizate în 1889) înglobând cele mai distincte. Cu toate acestea, se
moderne materiale şi tehnologii ale evidenţiază contrastul între sobrietatea
sfârşitului de secol 19. De conducerea exteriorului şi bogăţia decorativă a
şantierului s-a ocupat inginerul-arhitect interiorului.
Nicolae Cerkez. El a efectuat ultimele Extinsă cu un corp nou între 1939-1942,
retuşuri, devenind ulterior directorul având faţada principală la str. Doamnei,
general al lucrărilor, la care a fost ajutat Banca Naţională a beneficiat doar până
şi de arhitectul Constantin Băicoianu. în 1953 de această construcţie, an din
Valorificând avantajele amplasa care până în 1990 aici a funcţionat
mentului cu faţade la cele 3 străzi Ministerul de Finanţe. Realizat după
adiacente, clădirea băncii, în stil eclectic proiectul arh. Radu Dudescu, acest nou
francez, agreat în epocă, beneficiază de corp a fost realizat într-o arhitectură de
distribuţia judicioasă a funcţiunilor factură clasică, cu o colonadă corintică
[având ca centru compoziţonal Holul pe două niveluri.
Ghişeelor din care accesul la etaj e întregul ansamblu al Băncii Naţionale a
asigurat prin două scări monumentale). fost supus unor atente lucrări de
Dezvoltând spaţiile necesare unei restaurare, consolidare şi reamenajare
optime funcţionalităţi pe patru niveluri între 2006-2012, de un colectiv condus
[subsol, parter, et. 1, et. 2) palatul băncii de arh. Gabriel Ture anu.
are o suprafaţă construită de 3.800 mp Clădirea Băncii Naţionale este, de
şi o suprafaţă desfăşurată de 19.070 mp, departe „cea mai impunătoare clădire a
înglobând două curţi interioare. Faţada unei instituţii din domeniul financiar,
principală, spre str. Lipscani, rezolvată din România sfârşitului secolului al XIX-
simetric cu un corp central şi două lea”, după cum foarte bine remarca prof.
corpuri de colţ, decroşate de planul dr. arh. Nicolae Lascu.
general al faţadei şi tratate cu coloane în [text: M.C.; foto: M.C.)
stil ionic, conferă construcţiei
monumentalitate şi reprezentativitate. ALTE BĂNCI:
In corpurile de colţ sunt înserate, în nişe, -Banca de Scont, str. Lipscani/ str. E.
Carada 1903, arh. Otto Maugsch, neoclasic;

înfiinţată în 1898; - Creditul Funciar Urban str. Doamnei/
-Banca Berkowitz, str. Lipscani/ str. str. Ion Ghica 13 - 1938-1940 - arh.
Smârdan 1880 - azi sucursală BRD; Constantin Pomponiu;
-Banca Franco-Română, str. Ion Ghica 11 - Camera de Comerţ şi Bursa, str.
- 1926-1927, arh. Cristofi Cerchez - azi Doamnei/ str. Ion Ghica - 1911, arh.
secţia consulară a ambasadei Cehiei; Ştefan Burcuş.
Banca de Credit Român, str. CV. TO
Stavropoleos 1913, arh. Otto Maugsch,
Ernest Gotthilf; BIBLIOTECI
- Banca Română de Comerţ şi Industrie,
str. Academiei 6; BIBLIOTECA ACADEMIEI
-Banca Fortuna, str. Stavropoleos/ str. Calea Victoriei, nr. 125
Smârdan;
-Banca Românească, str, Smârdan 5;
-Banca Elveţiano-Română, str. Smârdan
9;
-Banca Comercială Română, fondată în
1907;
-Banca Românească, înfiinţată în 1911;
-Banca Agricolă, înfiinţată în 1894, a
avut sediul în clădirea Soc. de Asigurări
Dacia la intersecţia str. Lipscani/ Calea
Victoriei;
-Banca Generală Română, înfiinţată în
1897, a avut sediul în clădirea Societăţii
de Asigurare Dacia;
-Banca Anglo-Română, str. E. Carada;
-Casa de Economii şi Consemnaţiuni,
Calea Victoriei 1900, arh. Paul
Gottereau, înfiinţată în 1864, a avut Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A-
primul sediu în hanul Şerban Vodă, şi 19866.02.
apoi în diferite imobile din capitală. în perioada 1936-1938 a fost construită
Actualul sediu este realizat într-o clădirea în care se află sălile de lectură şi
arhitectură în stil eclectic, agreat în birourile Academiei Române, pe un
epocă; teren delimitat la est de Calea Victoriei şi
-Societatea financiară a României str. la sud de bd. Dacia, în aceeaşi incintă cu
Doamnei/ str. Academiei 1873, arh. Paul Palatul Academiei.
Gottereau, dezvoltată în 1935 pentru Edificiul se înalţă pe trei niveluri, având,
construirea unui bloc de locuinţe (arh. de asemenea, şi un subsol. Planul clădirii
Hermann Stern); prevede două corpuri alungite,
- Creditul Industrial - Piaţa Universităţii conectate la un al treilea, şi anume
1935, arh. George Matei Cantacuzino, depozitul de cărţi care preexista
construită în stil neoclasic; edificiului proiectat de Duiliu Marcu.
- Casa Rurală, instituţe de credit Calea Plastica faţadelor este simplă, cu linii
Victoriei/ str. Doamnei a funcţionat la drepte, volume rectangulare, dar care
parterul Palatului Nifon, construit în oferă o estetică deosebită, în ciuda
1888 de arh. Paul Gottereau, stil aspectului sobru şi a absenţei
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 1S7
elementelor decorative. Materialele efectuate, a fost alterată volumetria

utilizate sunt dolomitul, pentru faţade, simplă, cu acel decalaj în care se află
cărămida pentru zidurile de mu plutură scara marcată pe verticală prin
şi betonul pentru scheletul construcţiei. încălecarea celor două volume.
La interior, suprafeţele simt tencuite cu Interioarele păstrează însă configuraţia
ipsos. Pentru pardoseala holurilor s-au spaţiului iniţial şi funcţionează la fel de
folosit plăci de mozaic, în restul spaţiilor bine ca la început.
fiind preferat linoleumul. In schimb, (text: M.C.; Suma ilustraţiei: BAR
tâmplăria este executată din lemn de Stampe)
stejar. In ceea ce priveşte repartizarea
spaţiului interior pe încăperi, care BIBLIOTECA CENTRALĂ
rezultă din descrierea arhitectului, UNIVERSITARĂ
aceasta este realizată într-un mod cât se (Palatul Fundaţiei Regale Carol I, azi
poate de simplu, pentru a corespunde în Bilioteca Centrală Universitară - corp
totalitate destinaţiei clădirii. In acest vechi)
sens, la subsolul supraînălţat se află str. Dem. I. Dobrescu 1/ Calea Victoriei,
vestiarele, bufetul şi alte încăperi la care nr. 88 (1891-1926)
au acces doar angajaţii bibliotecii. De Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
asemenea, tot în subsol se află şi spaţiile 18598.
de recepţie a cărţilor. La parter se găsesc
un hol, o sală mare de lectură şi două
mai mici, amenajate pentru studierea
revistelor şi a ziarelor. La etajul I se află
două depozite mari şi unul mai mic, un
birou, o sală de consultaţii şi o expoziţie
de medalii, în timp ce la etajul al II-lea se
găsesc un depozit de stampe, unul de
manuscrise, un birou şi o sală destinată
consultării stampelor. Mobilierul a fost
proiectat de Duiliu Marcu şi executat de
firma Fichet. Cel din zona birourilor Amplasată în Piaţa Palatului din
oficiale, dar şi lambriurile originale, se Bucureşti, vizavi de Palatul Regal,
păstrează şi astăzi. De asemenea, clădirea a fost construită pe locul caselor
mobilierul destinat publicului s-a păstrat lui Grigore Paucescu şi pe terenul
în mare parte şi a fost recondiţionat, cu cumpărat de Ia vornicul Ion Mânu ca
excepţia fişetelor şi a scaunelor, care au sediu al Fundaţiei Universitare Carol l.
fost înlocuite, câteva exemplare dintre Construcţia a fost ridicată între anii 1891-
acestea conseivându-se totuşi în birouri. 1895 după planurile arhitectului francez
In anii 1990-2001, clădirii i s-a adăugat Paul Gottereau, arhitectul Palatului Regal.
mi corp administrativ, paralel cu bd. La data de 14 martie 1895, clădirea este
Dacia şi perpendicular pe clădirea deja inaugurată, însă abia în 1914 a fost
existentă, proiectat de un colectiv finalizată.
condus de arh. Romeo Belea. Cel de-al doilea corp al clădirii (1911-
In plus, s-a modificat accesul în clădire, 1914) a fost construit pe terenul
prin construcţia unui corp „parazit”, o cumpărat tot de la Grigore Paucescu, de
aşa-zisă „carte deschisă”, care schimbă arhitectul Roger Bolomey şi firma Pietro
total proporţia şi imaginea originală. In Axerio, după planurile arhitectului Paul
acelaşi timp, prin transformările Gottereau.
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 158
în anul 1926 s-a executat o ultimă apartamente, situat la stradă şi locuinţa

extindere a edificiului. familiei Brătianu, cu subsol, parter şi
Edificiul este construit în stil neoclasic etaj. Aceasta din urmă constă într-o
francez, faţadele etajelor 1 şi 2 parte de recepţie (hol, salon, birourile
prezentând 12 coloane adosate dintre Elizei Brătianu şi al lui Ionel Brătianu) şi,
care patru susţin antablamentul şi separat, zona dormitoarelor şi a
frontonul clădirii. serviciilor.
Deasupra fiecărei ferestre a primului Construite în stil neoromânesc de arh.
nivel sunt inscripţionate numele unor Petre Antonescu în 1908, casele
personalităţi ale culturii române: Miron Brătianu se compun din mai multe
Costin, Gheorghe Şincai, Grigore corpuri de clădire dispuse într-o incintă.
Alexandrescu, Mihai Eminescu, Titu Constructorul a fost inginerul Hugo
Maiorescu, Vasile Alecsandri etc. Schmiedigen. Locuinţa iniţială a fost
Acoperişul este îmbogăţit cu o cupolă extinsă, cu funcţiuni pentru o fundaţie
amplasată deasupra frontonului susţinut culturală, „Aşezămintele I. C. Brătianu"
de cele patru coloane, iar alte două cupole ce cuprinde, din 1928, o bibliotecă, sală
se regăsesc la dreapta şi la stânga de conferinţe, birouri şi administraţie.
acesteia din mijloc. Faţada posterioară a ansamblului, ce se
Clădirea a suferit deteriorări consistente deschide spre bd. Dacia, beneficiază de
în timpul evenimentelor din 1989, fiind amplasarea în faţa sa a statuii lui I. C.
restaurată în anii 1990-2000 după Brătianu, realizată în 1937, în granit
planurile arhitecţilor Petre Swoboda şi negru, de sculptorul iugoslav Ivan
Aurel Teodorescu. Mestrovici.
[text: R.N.; Sursa ilustraţiei: Accesul în clădire se face printr-un hol
http://calatorii.myfreeforum.ro/tl615- cu scară, din care se intră într-un hol-
cale a-victori ei) salon cu cerdac spre grădină. Biroul şi
biblioteca sunt rezolvate în stil
BIBLIOTECA I.C. BRĂTIANU neoromânesc, fiind acoperite cu o calotă
str. Bis. Amzei, nr. 3-5 sferică, respectiv cu un plafon de patru
bolţi intersectate. Salonul este acoperit
cu bolţi înalte de cărămidă, în formă de
trompe suprapuse până sub calota
sferică, care susţine tamburul turlei.
(V.Ţ., S.T., M.C.) *
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Casa Jonel J. C. Brâtianu. Cabinetul de Stampe

al Academ iei Rom âne
18144.
Casele [aşezămintele Brătianu) simt
compuse din două clădiri distincte: un Biblioteca Naţională a României a fost
imobil de raport care cuprinde trei construită într-un sfert de veac, între
Conţinutul acestui material nu reprezintă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 159
anii 1986 şi 2011. Ea este cel mai mare adăpostesc atât spaţii ale Bibliotecii, cât
centru cultural din România, dar şi cea şi ale Ministerului Culturii.
mai mare investiţie din ultimii ani. Pe parcursul de ml arii lucrărilor, au
Proiectul Bibliotecii Naţionale a fost existat numeroase colaborări cu
elaborat de către un colectiv de arhitecţi subproiectanţi ai institutului Carpaţi-
de la Carpaţi Proiect, condus de prof. dr. Proiect. Astfel, Universitatea de
arii Cezar Lăzărescu, între 1985 şi 1986. Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” a
Au existat numeroase întreruperi în realizat spaţiile destinate Ministerului
execuţia lucrărilor conduse de următorii Culturii: prof. dr. arh. Tomniţa Florescu
trei şefi de proiect: arii Dan Postelnicii, şi reproiectarea faţadelor: prof. dr. arh.
arii Elvira Netculescu şi arii Eliodor Gabriel Costăchescu; Facultatea de
Popa. Arhitectură din cadrul Universităţii
Arhitectul Eliodor Popa a condus „Spiru Haret” s-a ocupat de corpul A, de
colectivul de arhitecţi care a finalizat instalaţiile de construcţii şi de
proiectul: Mariana Croitorii, Daniela instalaţiile de amenajare de la intrare:
Demetriu, Ovidiu Anca, Mioara lect. dr. arh. Mariana Croitorii. Faţă de
Dumitrescu, Preda Florentin, Mihaela proiectul iniţial, s-au modificat
Sandu, Liana Mandalopol. In final, odată următoarele: ridicarea luminatorului,
cu obţinerea fondurilor europene acoperirea ciuţilor cu luminatoare
special direcţionate în vederea pentru continuitatea spaţiului din
terminării construcţiei, în anul 2008, s- parter, realizarea lifturilor panoramice,
au continuat lucrările pe baza unui mărirea suprafeţelor destinate
proiect care a propus un nou concept de publicului: expoziţii, săli de lectură, cât
rezolvare, diferit de programul clasic al şi a celor destinate depozitării căiţilor:
bibliotecilor. In urma modificărilor, arhive, depozite specializate.
Biblioteca Naţională s-a transformat (text: M.C.; foto: M.C.)
într-un „centru cultural de interes
naţional", având o suprafaţă desfăşurată ALTE BIBILIOTECI
de cca. 120000 mp. Biblioteca Centrală Universitară
Marea provocare a proiectului a fost (fundaţia FerdinandI) din Iaşi 1932, arh.
reprezentată de rezolvarea funcţională Constantin Iotzu;
într-o structură existentă de beton - Biblioteca Academiei, filiala Cluj 1971,
armat destul de rigidă. Conform planului arh. Eliza Fierlinger, Radu Spânu;
de situaţie, modificările care au condus - Biblioteca Municipală Piatra Neamţ
la transformarea programului de 1971, arh. TiberiuBjolla;
bibliotecă din proiectul iniţial au vizat - Extindere la Biblioteca Universitară
parterul şi mezaninul, pe direcţiile N-S şi Timişoara 1985, arh Mihai Botescu;
E-V, astfel încât publicul să poată accede - Biblioteca Consiliul Britanic, Calea
în clădire pe toate intrările. Astfel, Dorobanţilor 2007, arh. Teodor Badiu,
înspre nord se află intrarea principală, Ciprian Neacşu;
înspre est şi vest intrările secundare, - Biblioteca "Batthyaneum" Alba-Iulia,
înspre sud există o intrare pentru public, înfinţată în 1792, posedă o bogată
în ciuda faptului că aripa respectivă este colecţie de documente rare, printre care
utilizată, de la etajul I, de Ministerul "Codex aureux" manuscris de la sfârşitul
Culturii. La acelaşi nivel sunt amplasate, secolului VIII şi "Epistolarum heroidum"
pe laturile dinspre N, E şi V, toate ale lui Ovidiu, tipărit la Milano în 1494;
spaţiile destinate Bibliotecii Naţionale, - Biblioteca din Ai ud - posedă un mare
în schimb, parterul şi mezaninul număr de manuscrise, incunabule şi
cărţi rare; comunicarea interiorului cu exteriorul;

- Biblioteca Municipală (iniţial Palat al realizarea structurii de rezistenţă din
Culturii) din Piteşti 1914; cadre de beton armat, lucru care, din
-Biblioteca Municipală Oradea 1915; nou, prezintă avantajul flexibilităţii
- Biblioteca Teleki, str. Palyai din Tg. compartimentării spaţiilor interioare; pe
Mureş 1803, arh. austriac Ernst Koch, cale de consecinţă, împărţirea distinctă,
stil baroc, adăposteşte una din cele mai în funcţie de nivel, a acestora; alegerea
importante colecţii de caiete vechi din potrivită a materialelor de calitate
Transilvania; superioară; atenţia sporită pentru
- Casa Haller din piaţa Bernadi Gyorgy, detaliul de arhitectură şi locul său în
Tg. Mureş, sec. al XlX-lea; întreg; preluarea, de către finisajele
- Palatul Apollo Tg. Mureş construit de interioare, în planul secund al
contele Teleki în 1822, stil baroc, având construcţiei, a ideii generale a
spaţii comerciale şi de locuit. A fost proiectului
extinsă în sec. XX când i s-a modificat şi In ciuda acestor constante,
faţada în manieră eclectică; personalităţile variate ale arhitecţilor şi
- Casa Teleki Damakas din Piaţa Petofi transpunerea acestora în lucrările lor au
Tg. Mureş 1803, stil baroc; determinat forme la fel de diferite. Cu
- Palatul Toldalagi din Tg. Mureş sec. toate acestea, au dominat spaţiul urban
XVIII, stil baroc, arh. francez Jean Louis interbelic. Acestea simt expresia
d'Or. echilibrului care i-a caracterizat pe
CV. Ţ-) arhitecţii modernişti români. De la
aceştia, au lipsit exaltarea specifică
BLOCKHOUSE-URI avangardistului, obstinaţia şi graba
Locuinţele colective, de tip „blockhouse", acestuia din urmă de a nega tot ceea ce a
sunt o noutate absolută în peisajul fost anterior catalogat drept tradiţie. In
arhitectonic al marilor oraşe. Apariţia silim b, coerenţa în compoziţie,
lor este determinată de nevoia de a rafinamentul, precauţia şi dorinţa de
utiliza la maxim spaţiul existent, în continuitate sunt cele care au dominat
condiţiile unor localităţi urbane din ce în creaţiile din arhitectura din perioada
ce mai aglomerate. înălţimile acestor sfârşitului deceniului al treilea şi a celui
clădiri variază între trei niveluri (parter de-al patrulea al secolului trecut. De
şi două etaje) şi 12 niveluri (parter şi 11 aceea, ele conservă elemente de sinteză
etaje). Ponderea lor în totalitatea între noutatea curentului modernist şi
construcţiilor realizate în perioada spiritul cultural autohton.
interbelică în zonele urbane este In acest context, începând cu anii 1930,
semnificativă, motiv pentru care apariţia arhitectura modernistă se răspândeşte
lor va conduce la modificare esteticii pe scară largă în România, fiind
oraşelor. considerată o formă de manifestare a
In acest sens, elementele de rezolvare progresului şi a civilizaţiei secolului XX.
funcţională la acest tip de construcţii De altfel, această nouă orientare începe
constau în: dezvoltarea planului să transforme şi Capitala şi alte mari
apartamentelor în jurul camerei de zi, oraşe ale ţării, cunoscând o perioadă de
conectate la o altă încăpere de locuit, apogeu, în care creativitatea arhitecţilor
lucru care conferă flexibilitate locuinţei; cunoaşte o mare expansiune.
zonarea funcţiunilor de noapte şi de zi; (M.C.)'
participarea logiilor, a balcoanelor şi a
retragerilor de la ultimele niveluri la
Conţinutul acestui material nu reprezintă în uiod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 161
BLOCUL ARO-Patria Verticalitatea accentuată elansează

Monument istoric - cod LMI - B-II-ra-B- faţada de pe strada Jules Michelet, iar
19116. orizontalitatea faţadei orientate spre bd.
Primul edificiu de tip blockhouse este Magheru se înscrie în linia modernistă a
blocul ARO, al cărui model va fi preluat lui Horia Creangă. Colţul volumului din
la multe alte lucrări, în special datorită intersecţie este preluat cu plinuri egale
virtuţilor sale funcţionale. pe ambele faţade, rezolvate în linii
Opera prin care Horia Creangă se afirmă simple şi tencuite cu dolomit în nuanţe
cu tărie în epocă este proiectului de gri cu alb. In schimb, pentru
imobilului ARO din Bucureşti (în prezent îm bracarea pilonilor care separă
clădirea Cinema Patria), selectat ca ferestrele faţadei principale, s-au utilizat
urmare a unui concurs desfăşurat în plăci de gresie negre, cu rosturi vizibile.
1929. Lucrarea este neobişnuită pentru Parterul este ocupat în totalitate de
acea vreme din punctul de vedere al spaţii comerciale, ale căror uşi şi vitrine
concepţiei formelor şi a funcţiunii, dar a simt metalice. Etajele I şi II păstrează
fost ridicată pe o arteră principală a configuraţia iniţială, cu zona de birouri
Capitalei, actualul Bulevard Magheru. şi spaţiul reprezentativ al fostei săli de
Clădirea a fost finalizată în 1931, reuniuni (în prezent biblioteca şi sala de
suferind modificări faţă de proiectul lectură a Asociaţiei Juriştilor). Aceasta se
iniţial. Aceste transformări au vizat remarcă prin finisaje preţioase, cil
simplificarea şi mai profundă a lambriuri intarsiale în esenţe diferite. Ea
limbajului formal. Ea trebuie analizată are un balcon pentru orchestră amplasat
ca un punct de cotitură în evoluţia pe latura scurta
arhitecturii româneşti şi un model (M.C.)
pentru ceilalţi arhitecţi ai mişcării
moderne din ţara noastră. (M.C.) BUFETUL DE LA ŞOSEA
(1889-1892)
BLOCUL CASEI DE CREDIT ŞI DE
ASIGURARE A MAGISTRAŢILOR
Pe Bulevardul Magheru, la nr. 22-24, la
intersecţia marii artere de circulaţie cu
strada Jules Michelet, Duiliu Marcu
proiectează blocul Casei de Credit şi de
Asigurare a Magistraţilor, care se înalţă
pe şapte niveluri, dintre care etajul VI
este retras, în conformitate cu cerinţele
impuse de regulamentele de urbanism
de la momentul elaborării proiectului de
18986.
execuţie. Aceasta este o clădire de mari
La adresa şos. Kiseleff, nr. 4, sector 1,
dimensiuni, cu o suprafaţă construită la
Bucureşti, se găseşte astăzi Restaurantul
sol de 380 mp şi o faţadă înspre
„Casa Doina" fostul Pavilion de expoziţie şi
bulevard care măsoară 33 m lungime.
restaurau t „Bufetul
Pentru scheletul construcţiei s-a folosit
Construcţia, ce urmăreşte conceptul
betonul armat.
arhitectului Ion Mincu, este
La exterior, se remarcă un lucru care, la
reprezentativă pentru stilul
prima vedere, ar distruge unitatea
neoromânesc. Proiectul iniţial a fost
volumetrică. Cele două faţade simt
conceput drept „cârciuma românească”
tratate diferit pe cele două străzi.
din Fondul Timbrul Arhitecturii iii anul 2012
pentru pavilionul românesc din cadrul

expoziţiei internaţionale pariziene din
anul 1889. Restaurantul a fost ridicat însă
în anul 1892 din iniţiativa lui Petre P.
Carp, ministrul lucrărilor publice la acea
vreme. Construcţia a fost extinsă ulterior,
iar din anul 2003 adăposteşte Restau
rantul “Casa Doina”.
In ceea ce priveşte aspectul arhitectural
reprezentativ stilului neoromânesc şi
asemănător cu o altă construcţie realizată
de arhitect, Casa Lahovaiy, clădirea
abundă de elemente ale arhitecturii Urmându-se sfaturile arhitectului
tradiţionale: pridvorul, scara exterioară Alexandru Săvulescu, care pleda pentru
acoperită, foişorul cu arce în acoladă ce organizarea de concursuri
sprijină pe coloane din lemn, streaşină internaţionale în vederea atribuirii
largă, brâie şi butoni smălţuiţi. proiectelor de lucrări publice din
Volumetric, construcţia este alcătuită din Capitală şi nu numai, pentru planurile
două volume diferite, asemenea caselor palatului Bursei s-a organizat, la
din zona de deal a României, primul începutul anului1907, o astfel de
volum fiind format din subsol, parter şi competiţie, la care au participat 14
etaj, iar al doilea fiind ridicat numai pe arhitecţi români, francezi, germani şi
parter. austrieci. Câştigător a fost desemnat
Timpanele arcelor sunt decorate cu arhitectul Ştefan Burcuş. Lucrările au
ornamente din ceramică multicoloră, iar fost demarate în 1907, fiind finalizate în
streaşină largă prezintă o friză cu numele 1908. La parter funcţiona Bursa, la etaj,
podgoriilor româneşti, cornişa fiind Camera de Comerţ, iar etajele
decorată cu arce şi frunze specifice superioare erau închiriate.
arhitecturii brâncoveneşti. Edificiul a fost realizat într-o arhitectură
Materialele de construcţie folosite au fost: eclectică, agreatăîn epocă pentru
cărămidă, tencuieli, decoraţii din lucrările publice.
ceramică smălţuită multicoloră, lemn, Arhitectura de interior denotă profunda
ţiglă smălţuită. S-au folosit planşee din cunoaştere a artei decorărilor interioare.
lemn, şarpante din lemn, zidărie portantă Fosta sală a Bursei, în formă de elipsă,
şi stâlpi din lemn. amplasată la parter, în axul vestibulului,
[text: R.N.; foto: M.C.) fosta sală a şedinţelor camerei, de la al
doilea etaj şi fosta sală de bal cu balcon
BURSA ŞI CAMERA DE COMERŢ pentru orchestră, sunt câteva exemple în
Str. Doamnei/ str. Ion Ghica, nr. 4 acest sens. De asemenea, vestibulul de
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- intrare şi scara de onoare de formă
18811. ortogonală din spaţiul aferent Bursei,
scara cu lift pentru Camera de Comerţ şi
spaţiile de închiriat din etajele
superioare sunt realizate cu multă
măiestrie. Decoraţia pereţilor şi
plafoanelor este realizată în stucatură
policromă şi parţial aurită, iar
pardoselile holurilor şi scările sunt din
marmură cu desene geometrice în două construit-o în anul 1930 şi în care şi-a

sau mai multe culori. petrecut viaţa. Se păstrează aici
Din anul 1948 până la sfârşitul anului manuscrise şi obiecte care au aparţinui
2011, clădirea a fost sediul Bibliotecii lui Tudor Arghezi ca: icoane; fotografii,
Naţionale. In prezent este sediul piese de mobilier ş.a.
Camerei de Comerţ a României. (V.Ţ.)
[text: M.C.; foto: M.C.)
CASA gen. Eraclie ARION
CASE ŞI COMANDITARI
CASA ALGIU - TOMA STELIAN

Calea Victoriei, nr. 120
(azi sediul „Grupului pentru Dialog
Social” şi al revistei „22”)
19865.
Construită la mijlocul sec. al XlX-lea,
proprietarul ei, M. Algiu, apelează la arh.
Paul Gottereau pentru a o decora în
interior. Au rezultat saloane cu plafoane
pictate într-o ambianţă specifică
clasicismului francez.
Ulterior casa a fost cumpărată de Toina
Stelian, om politic şi colecţionar de artă.
[VT ■)
CASA Theodor AMAN 18331.
str. C. A. Rosetti, nr. 8 Construită în anul 1898, după proiectul
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- arh. Ion D. Berindey, în stil eclectic de
9621. influenţă franceză, astăzi clădirea este
Construită în anul în 1869, în stil sediul Agenţiei Naţionale pentru
neoclasic italian, proiectată chiar de Integritate, fiind totodată şi monument
pictorul Th. Aman, casa a fost ridicată de istoric.
antreprenorul Franz Scheller. Abia reîntors în ţară după obţinerea
Theodor Aman a realizat şi o bună parte a diplomei de arhitect în Paris, lui Ion D.
decoraţiei interioare a casei, pictura Berindey i se încredinţează proiectarea
pereţilor având ca tematică motive locuinţei particulare a generalului Eraclie
istorice. Arion. Antreprenorul construcţiei a fost
Conform dorinţei testamentare a Thoma Grant.
pictorului, casa a devenit din anul 1908 Faţada este împărţită în registre
muzeu. orizontale, tratate diferit: cel al soclului
(V.Ţ.) cu bosaje adânci, apoi registrul parterului
şi al etajului, unde suprapunerea golurilor
CASA memorială Tudor ARGHEZI este subliniată de ancadramentul comun
str. Mărţişor, nr. 26 ferestrelor de la parter şi etajul 1 şi
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- registrul mansardei înalte, ornamentate
19174. cu lucarne decorative. Faţada dinspre
Amenajată în casa pe care scriitorul şi-a
bulevard este ritmată de două decroşuri

volumetrice a căror tratare decorativă
este mai bogată, subliniate de înălţarea
acoperişului în dreptul lor, balcoanele
corespunzătoare fiind susţinute de
mascaroane antropomorfe, pe care le
vom regăsi la palatul Cantacuzino, iar
lucarnele le va relua la multe dintre
lucrările sale ulterioare (casa Alexandru
Poenam din Craiova, casele George
Solacolu, Emanuel Kretzulescu, Marioara
Ridicată în anul 1904, după proiectul arh.
Voiculescu, Leonida-Săbăreanu din
Ion D. Berindey, clădirea eclectică, cu
Bucureşti etc.)
accente Art Nouveau este amplasată în
Se remarcă şi cornişa profilată, decorată
mijlocul unei vaste grădini.
cu ove şi denticuli. Arhitectul foloseşte cu
In 1947, urmaşii industriaşului vor vinde
fantezie şi talent fierul forjat pentru
casa unui zarzavagiu îmbogăţit, Păsărilă,
împrejmuirea către stradă şi pentru
care o va pierde la naţionalizare. Din
balcoanele dantelate ale etajului 1. De
1951, adăposteşte Casa Oamenilor de
asemenea, scara principală are o
Ştiinţă.
balustradă din fier forjat şi forme curbe.
Clădirea este aşezată în mijlocul parcelei,
Intrarea se face prin curte şi este
având o retragere faţă de stradă şi „parc”
acoperită de o copertină din metal şi
în spate, este deci tipul de „vilă” izolată,
sticlă. Casa are o a doua intrare, în
iar faţada posterioară a clădirii se
ctreapta celei principale, probabil intrarea
termină cu o terasă amplă, prin care se
de serviciu, acoperită şi ea de o marchiză
pătrunde într-o grădină întinsă. In
din sticlă. Vom regăsi aceste copertine la
desenul faţadei principale, se văd în
multe dintre casele sale, cea mai
perspectivă, amenajarea curţii şi a
spectaculoasă fiind a Palatului
peronului de onoare şi grilajul decorativ
Cantacuzino, în formă de scoică.
către stradă
Decoraţia sufrageriei este realizată în stil
Construcţia este compusă din demisol,
Ludovic XIV, aşa cum a precizat însuşi
parter înalt şi mansardă parţial locuibilă.
arhitectul pe desenele păstrate în arhiva
Ferestrele parterului, înalte, în arc de
Ion D. Berindei de la M.N.A.R.
cerc, au ancadramente rectangulare, cu
(text: S.T.; foto: S.T.)
decoraţii bogate. Intrarea este marcată
printr-un decroş şi printr-o copertină din
CASA George G.ASSAN
sticlă şi metal, în formă de scoică.
Piaţa Lahovaiy, nr. 9
Registrul parterului este despărţit de cel
(azi Casa Oamenilor de Ştiinţă)
al mansardei printr-o cornişă
proeminentă, bogat ornamentată şi un
19009.
atic cu baluştri, iar acoperişul înalt este
decorat de lucarne. Din antreu, se pătrun
de într-un vestibul generos, de formă
ortogonală, acoperit de un luminator, de
unde se face distribuţia către spaţiile
principale de reprezentare ale casei,
saloane, birou, sufragerie; aripa din
stânga este destinată dormitoarelor, unei
Proi ect beneficiar al miei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
băi, scării de serviciu şi unui oficiu cu Venezuela, nr. 10A). Execuţia lucărilor a
raontcharge ce comunica cu cel din fost încredinţată inginerului Emil Prager
subsol, unde se află bucătăria. Opus şi s-a realizat între 1932 şi 1933. De
intrării, casa are o frumoasă seră de sticlă altfel, acesta este unul din primele
cilindrică. Mansarda era parţial locuibilă, imobile moderniste proiectate de Duiliu
iar în subsol, era amenajată o pivniţă Marcu. După cum el însuşi mărturiseşte,
boltită. Glasvanduri ample cu uşi ce glisau în epocă „lucrarea a dat loc la discuţii,
- se păstrează sistemul originar de glisare mai ales din partea arhitecţilor, care
- despart vestibulul de celelalte încăperi, erau preocupaţi încă din acea vreme de
[text: S.T.; foto: S.T.) ideea găsirii unui drum, care să
soluţioneze problema arhitecturii
CASA CESIANU-BOERESCU româneşti moderne şi care socoteau că
Calea Victoriei/ str. C.A. Rosetti nr. 3 această realizare era un bun început."
[azi Restaurantul „Cina") Aspectul exterior al casei este extrem de
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- armonios, reprezentând o sinteză
19620. reuşită de forme elegante. Astfel, „cât
Datând de la sfârşitul sec. 19, când a fost priveşte expresia arhitecturală a
construită pentru Constantin Boerescu, faţadelor, [...] [Duiliu Marcu] a căutat să
casa a aparţinut mai târziu familiei le dea o notă caracteristică acestei
Cesianu. clădiri, neîndepărtându-se de la
CV-TO concepţia de simplitate clasică,
întrebuinţând arcadele în plin cintru şi
CASELE BRĂTIANU dozând cu multă prudenţă decorul
Strada Biserica Amzei, nr. 5-9, Bucureşti plastic redus la ancadramentul tăiat în
v. ^BIBLIOTECA I. C. BRĂTIANU piatră al portalului de la intrare, la
ancadramentele mior ferestre, sau la
CASA ing. Constantin BUŞILĂ friza superioară a clădirii, constituită
Aleea Modrogan, nr. 1, Bucureşti dintr-un joc discret de cărămizi
aparente." Ca materiale utilizate, se
observă paramentul din cărămidă
aparentă, de culoare roşiatică, pentru
faţade, şi piatra de talie de Başchioi
pentru soclul clădirii, ancadramente şi
cornişă. Acestea creează un contrast
cromatic fericit, care subliniază formele
şi volumele construcţiei. Pentru grile şi
pentru balustrada terasei s-a apelat la
fierul forjat.
Conform planurilor prezentate de autor
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- în cele două monografii [1946 şi 1960),
192 27. clădirea se înalţă pe trei niveluri şi
Casa proiectată de Duiliu Marcu este cuprinde un apartament mai mare şi
rezultatul continuării colaborării unul mai mic. Spaţiile sunt
arhitectului cu inginerul Constantin compartimentate astfel: la parter, în
Buşilă. dreapta vestibulului de la intrare, se află
Duiliu Marcu îi proiectează acestuia o un vestiar, din care porneşte o scară
reşedinţă în Bucureşti, pe Aleea către subsol; în faţa vestibulului, se
Modrogan, la nr. 1 [în prezent strada găseşte un hol central, în dreapta căruia
este amplasat un salon din care se CASA ing. BUŞILĂ, SINAIA - CASA CU
accede într-o logie cu două arcade în FARFURII
plin cintru, deschisă spre stradă printr-o
terasă; în stânga holului central se află
un birou, cu pardoseala placată cu
piatră, care comunică prin intermediul
unei scări interioare cu studioul de la
subsol; străbătând holul central, se
ajunge în sufragerie, care beneficiază de
o terasă mare spre curtea interioară; în
dreapta sufrageriei, se află bucătăria şi
anexele sale. La etaj se ajunge pe scara
principală, caro urcă tot din holul central
şi este realizată din lemn de stejar, cu Această casă de vacanţă a fost proiectată
rampe de nuc şi elemente inserate de de Duiliu Marcu pentru inginerul
metal alb. Spaţiile de la acest nivel includ Constantin Buşilă în anul 1930. Aceasta
două dormitoare, cu grupuri sanitaro şi este situată în apropierea mănăstirii din
şifoniere, şi un salon cu o garderobă. oraş. Nu este vorba despre o clădire
Accesul la apartamentul mic de la etajul nouă, ci de o transformare a unei clădiri
I, situat înspre faţada posterioară, se vechi, care devenise mult prea mică
poate face şi printr-o scară exterioară. pentm familia Buşilă. Transformarea
Din holul de la etaj porneşte o scară care include extinderea imobilului,
asigură accesul la etajul al II-lea şi pe recompartimenatearea spaţiilor
terasa construcţiei. interioare deja existente, adăugarea de
Tâmplăria este executată, la interior, din noi dotări ş.a.m.d. Toate acestea au fost
lemn de nuc lustruit. Tot lemnul de nuc, realizate, după cum afirmă autorul
alături de cel de stejar, a fost folosit însuşi, fără a denatura caracterul intim
pentru parchetul din sufragerie, din al edificiului, „care trebuie să
salon şi din hol, dar şi pentru lambriurile deosebească o locuinţă de o clădire
din sufragerie, care acoperă pereţii publică". Caracterul intim este oferit de
acesteia pe o înălţime de 2,30 m. Pentru amplasarea clădirii, dar şi de capacitatea
camera de baie principală s-a folosit acesteia de a se integra armonios
manii ură de Carrara mediului înconjurător, motiv pentru
în prezent, imobilul este sediul care arhitectul a evitat să împrumute
ambasadei statului Qatar. elemente decorative specifice lăcaşelor
[text: M.C.; foto: M.C.) de cult sau de la alte case vechi.
Cu toate acestea, pentru a da un aer
pitoresc vilei, care să-i faciliteze
integrarea în ansamblul clădirilor din jur
şi al cadrului natural, s-au folosit
materiale precum piatra pentru faţade şi
pentru stâlpii gardului, şi lemnul pentru
balcoane, stâlpi, logii şi tâmplărie. De
asemenea, gardul era făcut tot din lemn.
Pentru acoperiş s-a utilizat şindrila, cea
mai potrivită pentru a oferi aerul
pitoresc menţionat. „Sub streaşină de
lemn s-a aşezat o friză de străchini cu
diferite desene, înzidite şi încadrate cu forjat şi geamuri de cristal.

lemn, care dau un caracter pe cât de La faţade, arhitectul foloseşte schema
original, pe atât de decorativ." Peste tot caracteristică stilului său. Cele trei
unde este folosit lemnul, se observă şi faţade au traveea centrală în decroş faţă
anumite elemente specifice artei de linia faţadei, scoasă în evidenţă şi de
populare, cum ar fi cioplituri, crestături balconul etajului. Cele trei ferestre ale
ş.a traveei sunt terminate cu arce în
[text: M.C.; foto: M.C.) acoladă. Decoraţia faţadelor este din
stuc. Arhitectul foloseşte detalii ca funia
CASA (fosta) N. BUTCULESCU - C. în torsadă, ocniţe cu bumbi şi streaşină
ANGELESCU oarbă sprijinită în console.
str. C.A. Rosetti, nr. 13 In prezent casa este inclusă în ansamblul
Hotelului Lido, iar faţada, care se
deschidea către bulevard, este blocată
de clădirea hotelului. Casa a fost
reamenajată, în interior funcţionînd un
restaurant, iar faţadele şi-au pierdut din
pitoresc, datorită culorii albe cu care au
fost vopsite.
(text: G.P.; foto: G.P.)
CASA CANTACUZINO - BĂLĂCEANU

Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- Str. Orlando, nr. 4
19622. Construită de arh. Johannes Schultz, în
Construcţie: 1851, reamenajare arh. Ion anul 1902, pentru Grigore Cantacuzino,
N. Socolescu - 1895, în stil neo- casa a revenit după decesul acestuia, în
române sc. Restaurată în anul 1986 de anul 1903, fiicei sale, Elena, căsătorită cu
arii Şerban Mano lese u Constantin Bălăceanu.
Azi aici funcţionează un restaurant. Azi este locuită de ultimul descendent al
Primul proprietar al casei a fost N. N. acestei familii, prof. dr. Bălăceanu-
Butculescu (1867-1929), care a Sto Iniei.
construit-o în 1851. La începutul (V.Ţ.)
secolului XX, casa a intrat în posesia
familiei doctorului Constantin CASA Ion CĂMĂRĂŞESCU
Angelescu, premier al României pentru o bd. Lascăr Catargiu, nr. 39, colţ cu str.
perioadă foarte scurtă, în preajma anului Gina Patriciii
nou 1934. Casa a fost salvată de la y. ■| ii, i
v LIL i ML
demolare în 1971, devenind monument
istoric.
Este o construcţie parter şi etaj. Accesul
principal se face printr-un hol impozant
unde se află o scară monumentală din
lemn cu balustradă traforată care
comunică cu holul etajului. Holurile
parterului şi al etajului sunt bogat
decorate cu stucaturi şi lambriuri, cu
tâmplăria cu geamuri din cristal. Holul
este acoperit de un luminator din fier
Conţinutul acestui material nu reprezintă m mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 168

18335.
Construită în anul 1913, după proiectul
arh. Ion D. Berindey, casa a fost în
perioada interbelică sediul Fundaţiei
pentru Literatură şi Artă Regele Carol al
II-leaf iar după ultimul război, Editura
pentru Literatură (iniţial ESPLA). Astăzi,
în clădirea monument istoric îşi are
sediul Ambasada Iranului în România.
Locuinţa este gândită ca un volum
compact, cu intrarea dinspre strada Puţul
de Piatră, printr-un corp decroşat cu Construită în 1909 de arh. Ion D.
muchii rotunjite, amplasat în axul de Berindey, este una dintre primele
simetrie al faţadei sudice. încercări ale sale de stil neoromânesc,
Compoziţia decorativă a faţadelor alături de Leagănul Sf. Ecaterina şi de
simetrice respectă regulile Azilul Regina Elisabeta, inspiraţia venind
academismului francez neobaroc, de data aceasta şi dinspre culele
ordonarea golurilor pe verticală, româneşti.
împărţirea în registre orizontale, (text: S.T.; Sursa ilustraţiei: Cornel, Th.,
simetria, ieşirea în rezalit a volumului Figuri contimporane din România.
intrării, acoperişul înalt, mansardat, cu Dicţionar biografic ilustrat, Partea I +
lucarne decorative. Soclul este ritmat de Număr de Crăciun 1911. Ediţia a H-a,
bosaje adânci, care marchează de Socec, Bucureşti, 1909-1911)
asemenea colţurile clădirii. Ferestrele
parterului sunt terminate cu arc de cerc CASA Emil COSTINESCU
şi au parapeţi cu baluştri, iar ale etajului str. Polonă, nr. 4
simt rectangulare, cu balustrade din fier
forjat. Intre etajul 1 şi mansardă,
despărţirea se face printr-o friză, o
cornişă bine evidenţiată, un atic cu
baluştri şi lucarne bogat ornamentate,
(text: S.T.; foto: S.T.)
CASA C. COANDĂ
bd. Lascăr Catargiu, nr. 29
(azi Ambasada Algeriei) Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
Construită după planurile arh. Grigorie 19425.
Marcu, este o casă de mari proporţii, în Realizată în anul 1913, de arii Ion D.
stil eclectic, cu faţade bogat decorate şi Berindey.
acoperiş mansardat. Până de curând, casa a fost sediul
[V-Ţ•) Ambasadei Japoniei, astăzi este sediul
unei grădiniţe particulare. Face parte din
CASA dr. Ioan E. COSTINESCU lotizarea Ioanid, prin al cărei regulament,
str. Thomas Masaryk, nr. 31. municipalitatea recomanda stilul naţio
nal şi amenajarea de grădini. Construită
pe un teren de 2102 mp, cel mai mare din
Proiect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Arhitecturii iii anul 2012
lotizarea Ioanid, reprezentând două loturi arhitecţii Edmond van-Saanen Algy şi

cumulate (parcelele 3 şi 4), vila duce cu Grigore Cerkez), şi sculptorul Frederic
gândul la casa Maria Ioanidi din bd. Dacia, Storck, autor al unor sculpturi expuse în
nr. 79 (parcela 19 a lotizării Ioanid) a spaţii publice de maximă importanţă din
aceluiaşi arhitect, stilul ales fiind cel Capitală (Universitatea, Facultatea de
eclectic cu elemente de factură romantică. Medicină ş.a.). De altfel, în grădina casei,
Dinspre Parcul Ioanid, pare un castel, în care se putea ajunge prin sufragerie şi
datorită turnului impunător P+2, a fleşei prin atelierul lui Storck, se află şi astăzi o
din vârf şi a frizei cu machicouli, amintind serie de sculpturi aparţinând familiei
de castelele medievale. Ceramica acestuia
smălţuită folosită la friză şi la cornişă, Construită în stil englezesc, clădirea are
foişorul din lemn, streaşină lată, capetele vitralii frumoase, iar decoraţia murală a
vizibile ale căpriorilor din lemn sunt fost realizată de Cecilia Cuţescu-Storck.
elemente ale stilului neoromânesc. Vila a Muzeul este dedicat celor 3 sculptori ai
fost ridicată în antrepriza inginerului familiei: Karl Storck (1826 - 1887); Carol
Cesare Fantoli şi a arhitectului L. Hoeflich. Storck (1854 - 1926); şi Frederic Storck
(text: S.T.; foto: S.T.) (1 8 7 2 -1 9 4 2 ).
(text: M.C.; foto: M.C.)
CASA CUŢESCU-STORCK
(Muzeul Frederick şi Cecilia Cuţescu CASA Constantin DISSESCU
Storck) Calea Victoriei, nr. 196
str. Vasile Alecsandri, nr. 16 (azi, sediul Institutului de Istorie a Artei)

Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- 19875.
17947. Construită la sfârşitul sec. al XlX-lea de
Operă de referinţă a arhitectului familia Lahovary, casa a intrat apoi o
Alexandru Clavel, Casa Cuţescu-Storck, vreme în posesia familiei Plagino,
realizată în stilul artei 1900 Modern urmând să fie cumpărată în anul 1910 de
Style în anii 1912-1913, a avut omul politic Constantin Dissescu, care a
privilegiul (sau norocul) să devină încredinţat transformarea radicală a
muzeu, începând cu anul 1951, astfel că acesteia arhitecţilor Grigore Cerkez şi
interiorul a rămas, în totalitate, cel Alexandru Clavel, cărora li se datorează
original. Casa a fost proiectată pentru aspectul actual (1910 - 1912). De fapt,
doi artişti renumiţi din acea perioadă, este vorba despre o regândire, fără
care s-au făcut cunoscuţi prin realizarea modificarea structurii însă, a unei clădiri
unor lucrări importante. Aceştia erau mai vechi, construite în două etape.
pictoriţa Cecilia Cuţescu, autoarea mai Corpul de pe Calea Victoriei a fost ridicat
multor fresce (cea din Sala Tronului din în anul 1860, iar ulterior a fost adăugat şi
Palatul Regal sau cea din aula Academiei corpul de pe Strada Lemnea (actualmente
Comerciale, clădire construită de
Mânu). în urma transformării şi în special interioare, unele suprafeţe din hol au

prin implementarea unor noi elemente fost acoperite cu lambriuri din lemn de
decorative, casa a devenit un imobil nuc sau cu ţesături specifice artei
reprezentativ pentru stilul neoromânesc. populare, iar la plafoane pot fi
Colaboratorul lui Cerkez, arhitectul identificate grinzi de lemn aparente.
Alexandru Clavel, a preluat mare parte Prin contrast, faţada dinspre bulevard
din atribuţiile primului, realizând inclusiv are un parament de cărămidă aparentă
interioarele. şi piatră, cu o gamă bogată de
[text: V.Ţ.; fofto: M.C) ornamente, în spiritul arhitecturii
tradiţionale.
CASA dr. DOBROVICI Astăzi, în clădire funcţionează un
Bd. Lascăr Catargiu, nr. 40 magazin de confecţii de lux, ai cărui
patroni au efectuat modificări cromatice
şi au înlocuit unele finisaje cu finisaje
modeme incompatibile cu estetica
generală a imobilului (spre exemplu,
peste manii ura din vestibul s-a adăugat
o pardoseală metalică). Impresionează
însă holul central cu plafonul în grinzi
aparente de lemn şi ferestrele pe două
niveluri orientate spre curte.
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- CASA Prinţesei ELISABETA

18336. Calea Victoriei, nr. 163
Casa dr. A. Dobrovici este prima (Azi restaurantul „Mărul de Aur")
reşedinţă realizată de Duiliu Marcu în Edificiul construit în anul 1925, a fost
stilul naţional şi prezintă un caracter vândut Familiei Regale în anul 1927 şi
aparte prin raportarea la celelalte transformat de către arh. G.M.
lucrări neoromâneşti ale arhitectului. Cantacuzino.
Construcţia are un parter înalt de 7 m, Aici a locuit timp de 10 ani, până în anul
cu un hol central pe două niveluri, şi un 1937, prinţesa Elisabeta, fiica Regelui
etaj deschis către acesta din urmă. Aici Ferdinand I şi a Reginei Maria
funcţiona cabinetul medicului Dobrovici. (V.Ţ.)
La interior, spaţiile simt dispuse astfel:
la intrare, un vestibul, care se continuă CASA Grigore N. FILIPESCU
puţin spre dreapta, prin holul central, iar str. N. Filipescu, nr. 40.
în stânga şi în dreapta sa se află (azi, Secretariatul de Stat pentru Culte din
sufrageria, respectiv biroul doctorului. Ministerul Culturii şi Cultelor)
In sufragerie se găseşte un cămin, iar în
cabinetul medical o bibliotecă. La parter
se mai află şi bucătăria şi un oficiu.
Etajul este compus dintr-un dormitor
principal, cu baia aferentă, o cameră
secundară de dormit şi o cameră de
lucru pentru medic, în timp ce restul
spaţiului este destinat serviciilor. Din
punctul de vedere al decoraţiei
din Fondul Timbrul Arhitecturii în amil 2012
pictate în ulei.
(V.Ţ.)
CASA FILIPESCU - CESIANU

Calea Victoriei/ str. Sevastopol
19870.
Construită în a doua jumătate a sec. al
XlX-lea, pentru familia Filipescu, casa a
fost transformată radical prin
supraetajare şi mansardare de către
Construită în anii 1911-1915, de arh. Ion următorul proprietar, Constantin
D. Berindey, clădirea, înrudită stilistic cu Cesianu, în anii 1882-1883.
Palatul de la Floreşti, cu casa Procopiu şi (V.Ţ.)
cu casa Titulescu [Gsur), este o variaţie a
prototipului început cu casa Flore seu, CASA Alexandru G. FLORESCU
inspirat de Micul şi Marele Trianon de la str. Henri Coandă, nr. 22
Versailles, la casa Filipescu coloanele
duble fiind angajate. Grilajul din fier forjat
al gardului şi balustradele ferestrelor
franceze impresionează. Soclul este
marcat de bosaje puternice, iar registrul
mansardei cu pante curbe şi cu atic cu
baluştri este despărţit de cel al parterului
înalt, printr-o cornişă proeminentă, bogat
decorată. Intrarea se face din curte,
printr-o marchiză din metal şi sticlă.
Grigore N. Filipescu (1886-1938} a fost
un cunoscut om politic român
conservator, fiu al lui Nicolae Filipescu, Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
director al ziarului „Epoca" (1918-1938), 18441.
preşedinte al Partidului Conservator In 1903, Ion D. Berindey realizează vila
(1931-1938). diplomatului Alexandru G. Florescu,
(text: S.T.; foto: S.T.) numită în epocă „un admirabil Trianon"
pentru asemănarea sa cu Marele şi cu
CASA Nicolae FILIPESCU Micul Trianon. După 1948, casa va
str. Batiştei, nr. 13. adăposti o vreme Institutul de Lingvistică,
(în această clădire, din anul 1976 până în iar din anii 1980 până ac ura câţiva ani,
anul 2011, a funcţionat sediul Ambasadei Institutul Genii an de Cultură Goethe.
SUA) Foarte asemănătoare acesteia simt casele
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- Ion Procopiu (str. Dumbrava Roşie, nr. 5)
18094. şi Nicolae latan-Poenaru (str. Polonă, nr.
Construită în anii 1888-1890, după 2), clădiri aparţinând parcelării Ioanid.
planurile arh. Louis Pierre Blanc, în stil Compusă dintr-un volum monobloc,
neoclasic francez. concepută pe un plan aproape pătrat, cu
Din bogăţia decorativă a interioarelor s- demisol cu adâncime variabilă, parter
au mai păstrat plafonul din lemn de nuc al înalt, etaj şi pod mascat de aticul înalt cu
bibliotecii şi cel din biroul proprietarului,
D icţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne ([sec. XIX, XX, XXI) literele A-C
baluştri, clădirea are intrarea prin curte şi istoric. [G.P.)

prezintă faţade simetrice.
Camerele servitorilor, o bucătărie mare, CASA Vasile GĂNESCU
oficiul, piviniţa de vin şi camera Şos Kiseleff, nr. 9.
caloriferului [centrala) sunt dispuse în [azi funcţionează în această clădire
demisol. Parterul adăposteşte spaţiile de Leagănul de copii Sf. Iosif şi Sf. Gavril)
primire ale casei: antreul, un vestibul,
salonul de dans, spre stradă, biroul aflat
în legătură cu un fumoar şi cu un salon
mai mic decât cel de dans, care comunică
atât cu vestibulul generos, cât şi cu sera
[florărie], în spatele casei simt grupate
cele două scări, cea de reprezentare şi cea
de serviciu, alături de oficiu. La etaj, în
zona de noapte, distribuţia spre camerele
de culcare se face prin intermediul unui
salonaş şi a unei anticamere.
[text: S.T.; Sursa ilustraţiei: Ilustraţia,
anul XIV, sept - dec. 1925, nr. 115-118, p.
199)
CASA avocatului FORTUNESCU

19469.
Locuinţă realizată de arhitectul Ion N.
Socolescu în 1884. Casa este amplasată
strada General David Praporgescu, nr.
24.
Ion Socolescu a conceput într-un stil
academic o casă cu demisol, parter înalt Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
şi etaj, care este amplasată pe mijlocul 18988.
lotului. Accesul se face dinspre incintă Construită în anul 1901, arh. Ion D.
printr-un portic cu patru coloane, care Berindey, monument istoric. între 1918 şi
susţin balconul de la etajul 1. Faţadele 1928, aici a funcţionat restaurantul
simt realizate în stilul neoclasic, Chateaubriand. După 1949, vila a fost
rezolvate în trei registre orizontale. naţionalizată Din lucrarea lui Frederic
Soclul şi colţurile clădirii sunt Dame - „Bucureştiul la 1906" aflăm că
accentuate printr-o profilatură vila a fost construită în antrepriza
puternică din similipiatră. Cornişa este arhitectului Thoma Kanzler. Vila are un
puternic marcată şi decorată cu profiluri aer romantic, subliniat de turnul cu foişor
clasice. din lemn sculptat. Iniţial, corpul din
Holul principal de la parter este bogat stânga [parter) avea altă formă şi era
decorat, deasupra uşilor sunt frontoane completat de o pergolă, pentru a micşora
triunghiulare profilate, iar plafonul este diferenţa de înălţime între acesta şi restul
decorat cu scafe şi profiluri din stuc. clădirii, (text: S.T.; Sursa ilustraţiei:
în prezent, aici funcţionează o instituţie. http://postcardscollection.wordpress.co
Construcţia este păstrată într-o stare m/2011/02/24/bucuresti-
foarte bună şi este clasată monument c hateaubriand-restaiirant/)
Conţinutul acestui material nu rep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uni mii i Arhitecţilor din România Pag. 173
CASA arh. Ion GHIKA-BUDESTI ruse, ulterior găzduind ambasada

X. * Mongoliei. In prezent este în
proprietatea nepotului arhitectului, fiind
retrocedată.
(text: M.C.; foto: M.C.J
CASELE arh. Nicolae GHIKA-BUDEŞTI

Dintre reşedinţele construite de Ghika-
Budeşti, merită remarcate casele proprii,
din Str. Sevastopol, nr. 8 şi 10.
Monumente istorice coduri LMI - B-II-m-
B-19661, respectiv B-II-m-B-19662.
Ion Ghika-Bude şti se remarcă prin Arhitectul construieşte, între 1908 şi
construcţia, în 1936, a casei proprii, în 1911, pentru cei doi fii ai săi, Ion, de
prezent situată în spatele mior blocuri profesie arhitect, şi Ştefan, de profesie
de pe Strada Ştirbei Vodă, pe Strada geolog, câte un imobil. Acestea au
Făgăraş, la nr. 6. La această clădire, elemente comune în tratarea faţadelor,
arhitectul expune o arhitectură inspirată fiind împărţite în trei registre, pe
din casele preeriei proiectate de Frank orizontală, astfel: soclul masiv, puţin în
Lloyd Wright. Prin aceste vile, realizate relief, în care se deschid ferestrele
la începutul secolului XX, marele subsolului; zona parterului şi a etajului I,
maestru american prefigurează cu suprafaţă tencuită, ferestrele fiind
modernismul Europei occidentale, subliniate de ancadramente în cărămidă
deoarece foloseşte formele rectangulare aparentă, care urmăresc forma ferestrei,
şi liniile drepte nu ca pe o expresie a şi zona etajului II, în care se cuprinde şi
schematizării, ci ca pe sursă nemărginită turnuleţul de colţ, numai în cărămidă
de inspiraţie şi originalitate. aparentă. Faţadei cu intrarea principală i
Ca şi tatăl său, arhitectul Nicolae Ghika- se adaugă elemente de lemn sculptat,
Budeşti, Ion Ghika-Budeşti dă dovadă de balcoane cu balustrade, stâlpi decorativi
o acurateţe impresionantă în rezolvarea şi console. La interior, fiecare dintre
cu ajutorul cărămizii aparente a imobile are câte trei apartamente,
faţadelor unei clădiri, de această dată, accesul la cele trei niveluri facându-se pe
moderniste. De asemenea, talentul o scară din lemn de stejar, cu balustradă
arhitectului este evident şi datorită din fier forjat, iar accesul către subsol se
corelaţiei deosebite care există între realizează prin intermediul unei scări
interior şi exterior. Această corelaţie se din piatră sculptată, de Podeni, jud.
realizează prin intermediul teraselor Argeş, care nu se mai găseşte în prezent.
deschise din faţada principală, cât şi prin De asemenea, scara de serviciu este
legăturile acestora cil terasele ce executată din acelaşi tip de piatră. Casa
înconjoară casa la parter şi la primul etaj din Str. Sevastopol, nr. 8, care a
sau cu ajutorul scărilor amplasate în aparţinut lui Ştefan Gliika-Budeşti, a
grădină şi în curte. Aceasta din urmă primit destinaţia de restaurant, fiind
este amenajată cu alei şi cil platforme bine restaurată. De altfel, s-au păstrat
pie tonale, dar şi cu o vegetaţie tâmplăria interioară, plafoanele cu
abundentă, joasă, medie sau înaltă, grinzi de lemn şi scările de piatră şi cea
în timpul ocupaţiei sovietice a României, de lemn, cu balustradele aferente. In
după Al Doilea Război Mondial, imobilul ceea ce priveşte casa de la nr. 10, ce a
a servit drept comandament al armatei aparţinut celuilalt fiu al lui Ghika-
Budeşti, Ion, aceasta este într-un stadiu

avansat de degradare, ne fiind restaurată
în ultimele decenii. Ea şi-a menţinut
funcţiunea iniţială de locuinţă.
[text: M.C.; Sursa ilustraţiei: M.C.)
CASA GRĂDIŞTEANU GHICA

Calea Victoriei/ str. N. Iorga nr. 1
[azi sediul fundaţiei„Ion Ghica')
18962.
Construcţia a început în anul 1884, după
planurile arh. John-Elisee Berthet [de
origine elveţiană, fiind născut la Cologny,
la 31 iulie 1851), pentru fam Grădişteanu.
între anii 1895 - 1897 construcţia a fost
modificată, redecorată şi prevăzută la
interior cu plafoane casetate şi pictate. Este proiectată în stil eclectic, de
Ultimul proprietar al casei, înainte de a fi influenţă romanică, cu detalii
naţionalizată în anul 1948, a fost Şerban neoromâneşti şi cu tendinţă de decoraţie
Ghica. După anul 1990 casa a revenit în în exces. Compoziţia este foarte
proprietatea familiei Ghica şi a fost dinamică. Colonetele din zidărie ale
restaurată între anii 1996 - 1997, foişorului pornesc de pe balustradă şi
redându-i-se aspectul antebelic de către susţin arcade în plin cintru. Air adele şi
arh. Adina Dine seu. zidăria de peste ele, până la cornişă, sunt
[V Ţ ■) placate cu cărămidă aparentă şi
prevăzute cu medalioane ceramice.
CASA 10NESCU D. M. Construcţia este în foarte bună stare,
Construită în Bucureşti, pe şoseaua fără modificări la faţade. în prezent este
Kiseleff, nr. 6, parcela nr. 8 din sediu de firmă.
parcelarea Societăţii Tehnicienilor [text: G.P.; foto: G.P.)
Români [Rondul Francis, str. Gh.
Brătianu nr. 53), în anul 1926 de către CASA Gh. IONESCU-GION
arhitectul Toma T. Socolescu. 1889; str. Logofăt Udrişte nr. 33
Clădirea este clasată monument istoric -
cod LMI - B-II-m-B-2010. Aflată la
intersecţia a două străzi, casa este
rezolvată cu demisol, parter şi etaj. Scara
accede într-un foişor deschis şi acoperit,
aflat peste garajul de la demisol. Din
foişor se coboară la parter, unde se află
un hol - sufragerie, care are legătură cu
podestul scării exterioare, un dormitor,
o baie şi scara de legătură între niveluri.
La etaj se găsesc dormitoare şi grupuri
sanitare. Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
19075.
Conţinutul acestui material nu rep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 17S
Proi ect beneficiar al iniei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
Construcţia a fost realizată în 1889 de bogat decorate. Porticul de acces

arhitectul Ion N. SocolesciL aminteşte de pridvorul casei ţărăneşti,
Comanditarul locuinţei a fost Gheorghe arhitectul folosind, în locul stâlpilor din
Ionescu-Gion, istoric şi publicist celebru. lemn sculptat, coloane de zidărie, cu
Clădirea este amplasată pe limita capiteluri bogat decorate. Faţadele sunt
posterioară a terenului, retrasă de la decorate cu detalii florale, ocniţe, funia
stradă şi se desfăşoară pe demisol, în torsadă. Suprafeţele dintre consolele
parter şi o încăpere la mansar dă. Este o din lemn ale streşinii sunt pictate cu
locuinţă de mici dimensiuni, cu camere motive tradiţionale româneşti şi
la parter dispuse pe o parte şi alta a protejate cu sticlă.
holului. Compoziţia avea un element Pe frontonul bogat decorat, se află un
dominant, turnul scării circulare medalion cu însemnele de cărturar, o
amplasat pe faţada laterală stângă. carte dese Iii să şi o pană, iar vitraliile
Intrarea se face printr-un pridvor, care ferestrelor au medalioane cu portretele
debuşează într-un vestibul amplu, din unor domnitori români.
care se accede, pe latura dreaptă într-un Casa Ionescu-Gion, clasată monument
salon amplu legat de un salonaş către istoric, este în prezent de ne recunoscut,
faţada postrerioară. Pe latura stângă se traveea centrală a faţadei principale este
accede într-un birou cu luminat spre modificată. Turnul scării circulare a fost
stradă şi o încăpere de dimensiuni mai demolat parţial. Casa este învăluită de
mici, luminată pe latura stângă. Din reclame, iar viţa de vie a acoperit-o total
vestibul se ajunge, printr-un coridor, la necontrolat.
scara circulară, amplasată pe faţada [text: G.P.; foto: G.P.)
stângă. La mansardă este o încăpere
amplasată în axul faţadei principale. La CASA KRETZULESCU
demisol se aflau sufrageria, bucătăria, bd. Dacia, nr. 12
două camere şi o pivniţa (azi retrocedată, până de curând a fost
După câţiva ani de meserie, Socolescu îşi sediul Muzeul Literaturii Române)
găseste un stil propriu, numit în epocă Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A-
stilul Socolescu. Arhitectul îşi creează un 18524.
limbaj specific şi un model de lucru Construită în anul 1839, reamenajată în
personal, pe care le va aplica la aproape stil neoclasic după proiectul ing. Rudolf
toate proiectele sale. Artur Borroczyn, casa are la interior pe
Casa Gion este prima lucrare în care pereţii holului 4 panouri pictate de Gh.
concepţia stilistică a arhitectului este Tattarescu.
definitivată. Faţada principală este CV.TO
rezolvată simetric, cu traveea centrală în
decroş faţă de restul faţadei, care CASA Emanuel şi Catherina
cuprinde porticul de acces, alcătuit din KRETZULESCU
coloane duble, prevăzute cu socluri şi bd. Dacia, nr. 15/ str. Henri Coandă.
capiteluri, care susţin un arc trilobat, Clădirea eclectică proiectată de Ion D.
balconul de peste portic, cu acces din Berindey între 1911-1914 este amplasată
mansardă. Rezolvarea traveei centrale, la o intersecţie de străzi şi are colţul
în decroş, va fi schema pe care o va relua rotunjit.
la multe din proiectele sale.
Ferestrele faţadei principale sunt
cuplate câte două, terminate în arce
trilobate şi prinse în ancadramente
din Fondul Timbrul Arhitecturii mânui 2012
Pridvorul rustic este amplasat deasupra

falsei intrări în pivniţa casei.
Elemente decorative recurente în creaţia
arhitectului Ion Mincu sunt: butonii
proeminenţi şi smălţuiţi, friza din
teracotă, streaşină lată şi ridicată.
Materialele de construcţie folosite simt:
cărămidă, tencuială cu mortar de var,
ceramică smălţuită colorată, lemn, tablă.
Ca tehnici de construcţie, s-au folosit:
Cele trei registre ale faţadelor simt: soclul zidăria portantă, planşeele, şarpanta şi
înalt cu bosaje, registrul parterului cu stâlpii din lemn. După cum însuşi artistul
ferestre înalte cu arc în plin cintru şi al caracteriza această operă, ea reprezintă
etajului cu ferestre drepte şi mansarda reînvierea „rădăcinilor sănătoase ale unui
cu lucarne, marcată de o cornişă arbore rupt de furtună". Fără îndoială,
proeminentă. edificarea Casei Lahovaiy a creat vâlvă în
[text: S.T.; Foto: dr. matern. Voicu cadrul artiştilor care se identificau cu
Boşcaiu) acest spirit naţional şi care doreau
afirmarea sa cât mai pregnantă, inclusiv
CASA g-ral LAHOVARY în arhitectură. De altfel, la această primă
Amplasată pe str. Ion Movilă nr. 5, construcţie realizată în stilul
Bucureşti, construcţia arhitectului Ion neoromânesc se pot identifica unele
Milieu este ridicată între 1884 şi 1886. elemente calitative ale arhitecturii
populare, puse în valoare astfel încât
clădirea să „degajeze din ea o atmosferă
românească”, după cum chiar arhitectul
său considera Inovaţia constă în
prelucrarea judicioasă a acestor elemente
şi forme ale arhitecturii populare,
întrucât se poate remarca, la acest
edificiu, „o distribuţie raţională a
încăperilor în legătură cu funcţia lor, [...] o
utilizare judicioasă a unor materiale şi [a
unor] tehnici constructive tradiţionale, şi,
19264. mai ales, printr-o viziune, în ceea ce
Scrierile de specialitate fac referire la priveşte plastica arhitecturală, clară,
casa realizată la cererea generalului Iacob
însoţită de un bun gust în potrivirea
Lahovaiy drept prima construcţie semni proporţiilor, în dozarea decoraţiei şi în
ficativă în stil neoromânesc.
armonizarea culorilor.” încăperea din
Casa a funcţionat drept locuinţă conform
axul central, un hol, interconectează
destinaţiei iniţiale, iar din anul 2003
practic toate celelalte camere, având
aparţine Secţiei de Maternitate a Spita
diverse funcţiuni. Originalitatea şi
lului Cantacuzino.
frumuseţea clădirii rezidă, în principal, în
Arhitectura Casei Lahovaiy îmbină
pridvorul de casă boierească, prin care se
elemente tradiţionale ţărăneşti: ceramică
realizează accesul în holul menţionat,
colorată şi smălţuită, coloane de lemn, (text: M.C.; foto: M.C.)
arce în acoladă frântă, cu cele ale
arhitecturii medievale.
CASA LENŞ-VERNESCU Construită în anul 1862, pentru Cezar

(CASAVERNESCU) Librecht, aghiotant al lui Alexandru Ioan
Calea Victoriei, nr. 133 Cuza, după planurile arh. Luigi Lipizer, în
stil neogotic, agreat în epocă.
Casa a fost cumpărată după anul 1866 de
mareşalul George Filipescu, care a locuit-
o până în anul 1902, anul morţii sale.
Soţia acestuia a lăsat casa prin testament
Academiei Române, iar din anul 1947 a
devenit Casa Universitarilor.
Clădirea dispune de o sală de
cinematograf, o bibliotecă şi un
Monument istoric - cod LM1 - B-II-m-A- restaurant.
19868. Casa se află într-un frumos parc.
Construită în anul 1821 de boierul Filip (V.Ţ.)
Lenş, ca reşedinţă a sa, casa a adăpostit
după decesul său (1858) o cazarmă, iar CASA MALAXA 1
apoi Ministerul de Război până în anul aleea Alexandru, nr. 38/ str. Emiil
1886, când a fost cumpărată de juristul Pangratti (azi este sediul Institutului
Gheorghe Vernescu, om politic liberal. Cultural Român)
Renovată între anii 1887 - 1889 de arh.
Ion Mincu şi având plafoane pictate de
G.D. Mirea, casa a devenit o somptuoasă
locuinţă, care şi-a păstrat în timp
elementele de decoraţiuni interioare
realizate de cei doi mari artişti ai vremii.
Edificiul eclectic, având două niveluri are
centrul ocupat de un hol vast, în formă de
elipsă, cu o scară monumentală.
Profesorul Mihail Caffe, în monografia
Arhitectul Ion Mincu, arată că „arhitectura
interiorului casei Vernescu, în care scara
17971.
ocupă locul principal, i se datoreşte tot lui
Proiectată de arh. Petre Antonescu şi
Mincu. [...] Scara casei Vernescu
executată în anul 1930, vila Malaxa a fost
constituie al doilea exemplu de acest fel
dotată cu toate cuceririle tehnice ale
după scările de la Ateneu, fiind, probabil,
acelui moment: lift interior, instalaţie de
şi cel mai reuşit. Proporţiile relativ
aer condiţionat, salon cu acoperiş glisant,
modeste ale interiorului capătă amploare
sistem de încălzire centrală şi calorifere.
tocmai prin aspectul acestei scări [din
(V.Ţ., foto S.T.)
marmură de Guatemala] şi prin tratarea
bogată a colonadei luminatorului.”
CASA gen. Gheorghe MÂNU
CASA LIBRECHT - FILIPESCU
19873 (Casa Florescu-Manu).
(Casa Universitarilor)
Datând din prima jumătate a sec. al XIX-
str. Dionisie Lupu nr. 46
lea, casa a fost cumpărată în anul 1868 de
generalul Gheorghe Mânu, care o va
19107.
revitaliza cu saloane vaste şi bogat

mobilate, în care soţia sa, Alexandrina
Cantacuzino, a primit protipendada
bucureşteană. In anul 1948, când a fost
naţionalizată, era locuită de Constantin
Gh. Mânu, fiul generalului.
CV.Ţ.)
CASA lacob MELIK

str. Spătarului, nr. 22
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- Construită la sfârşitul sec. al XlX-lea, casa
19723. a fost restructurată şi i s-au refăcut
Construită în anul 1760, a aparţinut la faţadele în stil Art Nouveau, în anul 1908,
începutul sec. al XlX-lea magistratului de arh. N.C. Mihăescu.
armean Kevork Nazaretoglu, care a (text: V.Ţ.; foto: M.C.)
reparat-o şi a modificat-o în anul 1822.
In anul 1857, arh. lacob Melik a restaurat- CASA Ion MINCU
o. Părăsită şi deteriorată grav în timpul Strada Pictor Arthur Verona, nr. 19
primului război mondial, casa a fost
salvată prin restaurarea inteprinsă de
arii Paul Smărăndescuîn anul 1920.
Restaurată din nou în anul 1971, azi casa
adăposteşte Muzeul Theodor Pallady -
care are la bază colecţia familiei Răuţ.
CV.Ţ.)
CASA Istrate MICESCU Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-

str. Ion Zalomit, nr. 12 19835.
[azi Sediul Bibliotecii Naţionale Deşi nu şi-a proiectat casa proprie, Ion
Pedagogice) Mincu şi-a amenajat, începând cu 1890
Construită în anul 1907, în stil şi a extins, în 1900, casa în care a locuit,
neoromânesc, are aspectul unui conac, cu construită de arhitectul italian Antonio
foişor. Casa a fost transformată radical în Gaetano Burelli. Reşedinţa este situată
anii 1928-1929, când în interior au fost pe Strada Pictor Arthur Verona (fosta
amenajate saloane în stil Louis XIV şi stradă Mercur, nr. 19). La interior,
Louis Philippe. intervenţiile au vizat re dec o rare a şi au
CV.Ţ.) fost efectuate cu ajutorul pictorului G. D.
Mire a De asemenea, în urma
CASA Maria MIHĂESCU (MIŢA modificărilor, s-a realizat
BICICLISTA) recompartimentarea interioară.
str. Biserica Amzei/ str. Christian Teii Mobilierul, ca de altfel toate obiectele
Monument istoric - cod LMI - B-II- m-A- decorative, au fost alese de Mincu şi
18146. executate de meşterii de la şcoala de
arte şi meserii înfiinţată de acesta
Astfel, bunul prieten al arhitectului,
Nicolae Petraşcu, explică: J n holul de
lângă intrare, în care-i plăcea lui să stea
din Fondul Timbrul Arhitecturii mânui 2012
mai mult, întâlneai tar amanii şi covoare de culcare, mobilă de nuc cernit, lucrată
orientale, suspendate la ferestre şi pe după desenurile lui, iar paturile ocrotite,
pereţi, cari micşorau lumina ca într-o de cele două laturi la pereţi, printr-o
biserică; la dreapta şi la stânga, mici catifea grea de preţ cu flori de aur,
banchete de lemn sculptat, după coloarea drojdiei de vin, căzând în
desenurile date de el, la Şcoala de Arte falduri regulaţi (sic!) şi susţinută de
şi Meserii, unde era profesor de braţe de bronz, desenate tot de el. Cu un
sculptura lemnului; scaune originale, cuvânt, o simfonie de colori orientale.”
obiecte de artă bisericească. Pe (text: M.C.; foto: M.C.)
caramanii, ici, o stofa grea de fir, dincolo,
alta subţire ca purpura, prinse cu ace CASA ing. Dumitru MINOV1CI
mari colorate; un medalion după Luca str. dr. Minovici, nr. 3
della Robia; sub el, un iatagan vechiu Monument istoric - cod LM1 - B-11-m-A-
damaschinat, într-o teacă de catifea, cu 19207 (Muzeul de Artă Medievală „Ing.
ferecături de argint; o lăută veche de D. Minovici”).
formă curioasă; sus, un policandru antic Construită în anii 1940-1941 de arh. E.
de metal; pe parchetul de jos, mărunt şi Cannella, în stil englezesc, casa are
lucind ca oglinda, covoare persiane. în amenajat şi un parc cu statui. Edificiul
fund şi la dreapta, pe sub o perdea de adăposteşte colecţii valoroase de artă
mărgele colorate, ridicată în brăţări de apuseană: mobilier, vitralii, tapiserii,
curea ghintuită, se străvedea biuroul lui ceramică, gravuri, tablouri şi cărţi rare.
Milieu, asemenea sombru (sic!), cu Casa şi colecţia de artă au fost donate
vitraliuri colorate, cu perdele de un roş Academiei Române, aici funcţionând
palid, cu biblioteca şi masa lucrate la un „Muzeul de Artă Veche Apuseană".
ebenist din Paris, din lemn de nuc, cu (V.Ţ.)
coloane răsucite, lucioase şi moi ca
mătasea. Pe birou, un schelet de om, CASA dr, Nicolae MINOVICI (CASA CU
«rezumatul vieţii». Intr-un colţ, o strană
bisericească, jeţuri, scaune, obiecte
sculptate; un leagăn de copil desenat de
el, în lemn aurit, destinat primului său
copil; plafonul cu grinzi de lemn
aparente, despărţite prin plăci albastre
smălţuite. în salon, un lustru vechiu,
imens, de bronz şi un cămin mare de
marmură, deasupra căruia un medalion
împerechiat (sic!) de marmură cu
inscripţia: «Arhitectul I. Mincu şi soţia sa
Eli za». Pe pereţi, două-trei picturi vechi,
reproduceri, acuarele făcute de dânsul, (Vila Dr. Minovici, azi Muzeul de Artă
câteva picturi moderne. Dincolo de Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici"]
salon, sufrageria, împărţită în două Monument istoric - cod LMI - B-Il-m-A-
printr-o grilă de fler cu uşuliţe 19206.
mişcătoare, cum se văd la altarele de Casa dr. Nicolae Minovici sau „casa cu
biserici; ca friză sus, o ghirlandă de jur clopoţei” a fost construită în 1905-1906
împrejur de medalioane cu figuri şterse după un proiect elaborat în 1904, în stil
şi arhaice, lipite una de alta pe un fond neoromânesc. Arhitectul Cristofi Cerchez
albastru, sub aureole de aur. în camerele era bun prieten cu proprietarul, Nicolae
Minovici.
Imobilul aduce în atmosfera
bucureşteană a începutului de secol XX
motivul culei olteneşti. De asemenea, vila
are numeroase decoraţiimi sculptate în
piatră realizate de Emil Wilhelm von
Becker, ancadramente de uşi şi ferestre şi
o placă la intrare cu mottoul
proprietarului: „Impro bus Labor Omnia
Vincit”. Logia de la etaj are balustrade şi
coloane cu capiteluri în stil brâncovenesc.
între coloanele foişorului erau 40 de Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A-
clopoţei care răsunau la adierea vântului, 19863.
încă din 1916, în vilă funcţionează un Construită în anul 1874, casa a fost
muzeu privat de artă populară, această cumpărată în anul 1883 de Grigore
iniţiativă devansând-o cu mult pe cea Monteom, care a încredinţat arh. Nicolae
publică, de a construi un muzeu de artă Cuţarida renovarea radicală a clădirii în
naţională, şi care a fost adusă Ia stil eclectic francez, cu saloane mari, cu
îndeplinire abia în 1941, după ce lucrările oglinzi, plafoane pictate, cu lambriuri din
au durat aproximativ 30 de ani. De altfel, esenţe rare.
în 1936, vila, împreună cu tot domeniul în anul 1949, când a fost naţionalizată,
aferent şi cu toate colecţiile adăpostite de proprietară era fiica lui Grigore
aceasta, este donată statului. în Monteom, Elena, căsătorită cu Lascăr
consecinţă, în 1937, muzeul trece în Catargiu
administrarea statului, fără să îşi schimbe La decoraţia interioară a participat Ion
destinaţia până în prezent. Mincu Presupusule motive care l-au
Grădina imensă, amenajată în stilul artei determinat pe Mincu să apeleze la
1900, cu diverse elemente decorative formulele deja consacrate ale
sculptate în piatră: scări, împrejmuiri, academismului eclectic manifestat în
balustrade, vase decorative, bănci ş.a., acea perioadă, ar fi că edificiile
este absolut impresionantă. Realizatorul respective aparţineau unora dintre
acestor sculpturi este Emil Wilhelm von arterele principale ale Bucureşti ului.
Becker. Pe lângă aceste elemente, în După cura afirmă profesorul Mihail Caffe
prezent se păstrează şi poarta din lemn în lucrarea sa. Ion Mincu, aceste clădiri
sculptat şi gardul originale, dar de trebuiau să dea anumite „garanţii de
remarcat este şi capela în stil monumentalitate şi opulenţă".
brâncovenesc, construită în bolţi cu „Realizarea interioarelor casei Monteoru
chenare, în care se găseşte o colecţie de deschide un capitol însemnat în opera
icoane vechi, de la începuturile picturii arhitectului, consacrându-1 ca un
româneşti. strălucit arhitect de interior. Decoraţia
[text: M.C., V.T.; foto: M.C.] holului central pe două etaje, precum şi
a scării, tratarea individuală a
CASA MONTEORU plafoanelor fiecărui salon în parte,
Calea Victoriei, nr. 115 desenul uşilor interioare, coloritul
armonios al tapiseriilor şi picturilor,
împerecherea ornamentelor de bronz
ori de fier cu stucul şi cristalul, toate
dovedesc un talent sigur, stăpân pe
mijloacele sale. [...] Mincu a reuşit să Faţada dinspre incintă a corpului

realizeze fastul acestei bogate reşedinţe, principal este rezolvată simetric, bogat
fără ostentaţie şi vulgaritate'" (Mihail decorată, într-un stil eclectic cu
Caffe, Ion Mincu, Ed Minerva, Bucureşti, elemente neoclasice. Ferestrele faţadei
1970). Cromatica este reprezentată de principale sunt cuplate câte două,
culori calde, cu străluciri discrete ale decorate cu coloane duble, angajate, care
stucurilor, ale bronzului, ale susţin un fronton rectangular, profilat.
ornamentelor aurite, ale lambriurilor şi Faţada către stradă preia ferestrele
ale tapiseriilor. duble, pentru a accentua teşitura casei..
Casa Monteoru, deşi nu se încadrează în In prezent aici funcţionează un
concepţia stilistică a lui Mincu, prezintă restaurant şi o sala de teatru, La Scena.
o decoraţie care întruneşte profunda [text G.P.; foto: S.T.)
cunoaştere a detaliului clasic, dar şi a
imaginaţiei, virtuozităţii şi simţului CASA Ilie NICULESCU DOROBANŢU
compoziţional cu care autorul abordează str. general Gh. Mânu, nr. 9
operele sale, prin folosirea originală a (azi sediu de firmă)
cromaticii şi a materialelor celor mai Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A-
diferite. In prezent imobilul este 19131.
retrocedat urmaşii or familiei Monteoru. Construită între anii 1896 şi 1911 de
[text: M.C.; foto: M.C.) arh. Grigore Cerkez, în stil neogotic, cu
faţada în cărămidă aparentă şi anca
CASA N.D. MOROIANU dramente de piatră la ferestre.
1884, Calea Călăraşilor nr. 55 [fost 41), Interiorul, cu saloane vaste, are plafoane
colţ cu strada Mântuleasa; monument în lemn sculptat.
istoric. (V.Ţ.)
CASA fraţilor PETRAŞCU

Piaţa Romană/ str. Căderea Bastiliei
(azi, la Librăria Bastilia)
Clădirea a fost construită între anii 1910
- 1916 după proiectul arh. Spiridon
Cegăneanu, iar decoraţiiuiile interioare
aparţin pictorilor Gheorghe Petraşcu şi
Dimitrie Mihăilescu.
A fost restaurată şi re amenajată în anul
Locuinţa realizată de Ion N. Socolescu 2005 de arh. Alexandru Beldiman.
face parte din Ansamblul de arhitectură (V.Ţ.)
şi urbanism Calea Călăraşilor;
Mântuleasa şi Hala Traian. CASA Nicolae PETRAŞCU
Casa este aşezată perpendicular pe P-ţa Romană, nr. 1
stradă şi este formată din două corpuri
de clădire; unul principal, amplasat către 19577.
stradă, rezolvat pe demisol şi parter şi Arhitectul Ion Mincu a realizat reşedinţa
un corp al dependinţelor. lui Nicolae Petraşcu în Piaţa Romană, nr.
Accesul principal se face printr-un portic
1.
monumental ale cărui coloane susţin o
arcadă. Scara de acces este situată în
axul de simetrie al holului.
frumos înclinat, distanţele dintre ferestre

şi bovindoul delicat, sprijinit pe
contrafortul de desubt, atât de graţios, ca
şi mica colonetă care susţine la spate
marginea calcanului de lângă streaşină,
simt elemente atât de fericite şi atât de
fericit împreunate, că ele fac din casa
aceasta, de o discreţiune mănăstirească, o
perlă arhitectonică a Capitalei.”
[text M.C.; foto: M.C.]
Cea mai avizată opinie asupra lucrării CASA Gabriel POPESCU

este probabil aceea a comanditarului, Vulcana-Pandele, jud. Dâmboviţa
care îşi reaminteşte: „Tot cam pe atunci Aceasta este prima casă realizată de
[1903-1904], pe locul din piaţa Lascăr arhitectul Alexandru Clavel pe cont
Catargiu actuala Piaţă Romană, colţ cu propriu în anul 1905. începând cu anul
strada Bălcescu actuala Mendeleev, loc 1974, în incintă funcţionează Muzeul
neregulat ca formă, Mincu se oferi singur casă-atelier Gabriel Pope seu.
să-mi facă planul şi casa care se vede
astăzi acolo. In ea, piesa de căpetenie
urma să fie un salon, în care să se facă
lecturi literare şi muzică [...] Camerile
erau toate regulate ca unghiuri, holul pe
două planuri, c-o scară între ele, iar
salonul, prin înfăţişarea lui originală, mai
presus de toate aşteptările,
dreptungliiular, c-o afundătură rotundă,
ridicată în estradă, pe o lăture, menită
orhestrei şi tribunei de lectură. Plafonul, Deoarece imobilul se află într-o stare
în groase grinzi aparente de malion, avansată de degradare, muzeul este în
având în mijlocul lui un loc rezervat prezent închis publicului. El a fost
picturii şi unde s-a pus o reproducere proiectat în colaborare cu proprietarul
după Vârful cu dor al lui Mirea, făcută de şi este prima casă cu etaj din localitatea
pictorul Mihăilescu, răspunzând minunat Vulcana-Pandele, jud. Dâmboviţa. Casa
ca subiect, prin nimfele cari sbor în este construită cu pereţi din bârne de
albastrul cerului, la scopul ideal al lemn cioplit, la parter găsindu-se zona
salonului. [...] Când ea fu gata, îmi păru de primire, bucătăria şi scara de acces
atât de frumoasă, încât într-o seară, către etaj, unde se află atelierul
măiturisindu-i, mişcat pro fiind, artistului - cea mai mare încăpere, care
sentimentul meu, Mincu îmi zise: beneficiază de un luminator în acoperiş
«Sinceritate pentru sinceritate: este poate - şi dormitorul acestuia. La parter, se
singura plată care am avut-o în vieaţă». In păstrează chiuveta din bucătărie,
adevăr, pentru cine priveşte bine lucrarea sculptată în piatră, iar la etaj, cele trei
aceasta mică, vede în ea o arhitectură sobe zidite şi văruite. Cea din atelier este
aleasă prin proporţiile şi armonia ei. Uşa proiectată chiar de Gabriel Popescu,
aceea de fier, nu prea mare, pusă în zidul pentru a servi la uscarea gravurilor. De
plin, balconul care o adăposteşte, asemenea, mobilierul din atelier a fost
ferestrele rari şi potrivite, acoperământul realizat de proprietar. In schimb,
mobilierul restului casei a fost opera lui al casei [etajul I) este organizat într-un
Clavel. In mina construcţiei casei, hol central cu două uşi glisante
proprietarul şi arhitectul au rămas buni [funcţionale şi astăzi} în dreapta şi în
prieteni. stânga, care fac legătura către un salon şi
[text M.C.; foto: M.C.J o sufragerie ce se deschide spre terasa
orientată către Pairul Ioanid. în dreapta
CASA Irina şi Ion PROCOPIU se află spaţiile de serviciu şi un
dormitor. în faţă, în axul holului, se
găsesc o scenă şi un vitraliu.
Apartamentul păstrează decoraţia
interioară originală: pardoseli din
mozaic în spaţiile de serviciu, parchet de
stejar în holuri, saloane, dormitoare şi
sufragerie, tâmplărie cu ornamente din
lemn sculptat şi glasvanduri cu cristal
bizotat, lambriuri, cache-radiatoare şi un
şemineu de marmură galbenă de
Carrara bogat sculptat. Mobilierul
existent este de factură neoromânească,
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- fiind specific începutului secolului XX şi,
1865 S. cel mai probabil, executat în perioada
Amplasată pe strada Dumbrava Roşie, interbelică, în anii 1920. în intervalul
nr. 5, casa face parte din lotizarea Ioanid, 1915-1930, se pare că a locuit, în acest
zonă în care arhitectul Ion D. Berindey a apartament, artista Elvira Popescu.
proiectat mai multe reşedinţe. Ion D. [text M.C., S.T.; foto: S.T.)
Berindey concepe în anul 1911, pentru
verişoara sa, Irina Procopiu, doamnă de CASA ing. Elie RADU
onoare a Reginei Mana, o clădire de
factură academică franceză, inspirată de
palatele de la Versailles, Marele şi Micul
Trianon.
Faţada dinspre stradă este simetrică, iar
decoraţia coloanelor în stil rococo
reprezintă o caracteristică a arhitecturii
lui Berindey: ordin colosal cu capiteluri
ionice, mascaroane cu figuri expresive şi Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
cornişă bogat decorată. Faţada din spate 18613.
se deschide către Parcul Ioanid, având o în timpul petrecut în România în calitate
terasă la primul nivel şi un balcon la cel de arhitect şef al Bucureştiului (1894-
de-al doilea. 1904}, Giulio Magni a colaborat cu mai
Iniţial, vila a fost concepută ca o locuinţă mulţi arhitecţi şi ingineri autohtoni, însă
individuală, dar, ulterior, în proiect au cel mai mult cu arhitectul Alexandru
intervenit unele modificări, astfel că Clavel şi cu inginerul Elie Radu, care
astăzi există mai multe apartamente. lucra la Căile Ferate Române, influenţat
Parterul a fost divizat în două fiind în elaborarea lucrărilor din
apartamente, iar celelalte două niveluri România de stilul naţional care începea
beneficiază de câte un apartament. să se afirme în acea perioadă, sub forma
Planul apartamentului de la etajul nobil curentului neoromânesc. Inginerului
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 184
Elie Radu i-a proiectat o reşedinţă, intitulează articolul din revista precizată
realizată în stilul propriu utilizat şi la „O lucrare necunoscută de 1. Mincu".
Şcoala Comunală. Faţadele reiau Ceea ce frapează la acest edificiu relativ
decoraţia specifică realizată în ceramică izolat este capacitatea marelui arhitect
policromă smălţuită. Unul dintre de a obţine o îmbinare armonioasă între
ornamentele faţadei laterale, aflat construcţie şi natura înconjurătoare,
deasupra unei ferestre de la primul etaj, deşi covârşitoarea majoritate a
marchează anul construcţiei imobilului lucrărilor lui Mincu a fost realizată în
(MDCCCXCVIIl - 1898). marile oraşe ale ţării noastre. Acest
Casa beneficiază de trei intrări, mia lucru este remarcat şi de Spiridon
principală, una în care se găseşte scara Cegăneanu: „Omul care ştia să detalieze
ce duce la etaj şi una secundară, care cu atâta talent o lucrare, totuşi nu o
deserveşte anexele. în etaj, se mai făcea decât acolo unde mediul
păstrează şi în prezent sobele, tâmplăria înconjurător nu contribuia cu nimic la
şi câteva piese de mobilier originale. punerea în valoare a lucrării." Despre
Casa este personalizată şi prin geamurile Vila Robescu însă, Cegăneanu afirmă că
sablate cu iniţialele proprietarului (ER) este rezultatul miei „dispoziţii fericite de
şi ale soţiei acestuia (MR) ale uşilor de planuri, care se topeau în mediu,
intrare în salonul de la etajul întâi. formând cu el un tot inseparabil. Nicio
După naţionalizare, clădirea a adăpostit sfidare a naturii, niciun turn care să se
o şcoală de balet, iar după 1990, etajul întreacă cu (sic!) brazii sau cu vârful
acesteia a fost retrocedat proprietarilor munţilor, dând ceva stingher în cadrul
de drept, care l-au transformat în club, naturii. O lucrare liniştită, o lucrare de
parterul rămânând în proprietatea împăcare a omului cu natura la a cărei
primăriei. contemplare cheamă aşa de stăruitor
[text M.C.; foto: M.C.) terasa largă", care reprezintă „o simplă
continuare în plin aer a încăperilor
CASELE ROBESCU interioare, pentru sănătatea corpului şi
mulţumirea ochiului”. De altfel, Mincu a
promovat această concepţie asupra
compunerii cerdacelor pe toată durata
carierei sale, sfătuind arhitecţii să se
inspire, în acest sens, din arta feudală
românească.
Pentru familia lui Constantin Robescu,

Mincu a proiectat trei reşedinţe: una în
Bucureşti, în stil eclectic şi două în stil
neoromânesc, una la Sinaia şi una la
Galaţi. Existenţa Vilei Robescu de la
Sinaia şi apartenenţa acesteia la opera
lui Mincu au fost semnalate de Spiridon
Cegăneanu în nr. 1/1925 al revistei
Arhitectura. Acesta, preluând o
aceasta este un impunător edificiu în stil
fotografie a lui Toma T. Socolescu,
neoromânesc, unde se remarcă
ornamentele ceramice policrome, CASA gen. Radu ROSETTI

arcatnrile lanciolate, frizele cu ocniţe şi str. Mihail Moxa, nr. 3-5.
butonii ceramici. Rezolvarea prin (astăzi, Centrul de Excelenţă în Studiul
utilizarea colonetelor de lemn strunjit, Imaginii, UAUIM)
situate în logi a aflată deasupra intrării, o 1909; arh. Nicolae Ghika-Budeşti;
apropie de arhitectura celor două case constructori: ing. Cesare Fantoli şi arh. F.
de la începutul creaţiei Iui Mincu, Casa Hoeflich.
Lahovaiy şi „Bufetul de la şosea". In
schimb, aceasta este o reşedinţă la care
monumentalitatea nu este agresivă, iar
la interior, spaţiile create sunt
repartizate în jurul unui hol central cu o
scară de lemn, scară care se păstrează şi
în prezent. Ambele reşedinţe Robescu
din provincie au fost construite în 1897,
dar doar cea din Galaţi este declarată
monument de arhitectură şi încă
funcţională, adăpostind în prezent
Palatul copiilor din Galaţi. Celelalte două Casa generalului Radu R. Rosetti, din str.
reşedinţe sunt abandonate şi se găsesc Mihail Moxa nr. 3-5 (fostă Barbu Catargi,
într-o stare deplorabilă. nr. 20) este realizată, între 1909 şi 1911,
[text M.C.; foto: M.C.) din cărămidă aparentă, parterul fiind
marcat cu un soclu înalt de piatră. In
CASA ROMÂNIT interior, organizarea planimetrică se
Calea Victoriei, nr. 111-113/Calea face în jurul holului central rectangular,
Griviţei. acoperit cu un luminator, încăperile
1881-1884, extindere aripi laterale şi somptuoase ale locuinţei fiind
supraetajare. distribuite pe trei niveluri. Atât holul
Monument istoric cod LMI - B-II-m-B- parterului, cât şi galeria de la etajul I,
19862. deschisă către hol, sunt realizate din
Construită la jumătatea sec. al 19-lea, casa lemn de stejar masiv, închis la culoare.
a fost reparată de arh. francez Mic hei La parter, se remarcă şemîneul original
Sanjouand, fiind amplificată în anii 1881- de stejar masiv, sculptat, precum şi
1884, după proiectul arh. Nicolae Cerkez, lambriurile, tâmplăria şi scara. Toate
pentru, dobândind aspectul actual într-o acestea se păstrează în forma originală.
arhitectură clasică, care are spre Calea Pardoselile vestibulului simt realizate
Victoriei o curte de onoare. din mozaic veneţian, în timp ce scara
Aici a funcţionat o perioadă Ministerul de care duce la parter este realizată din
Finanţe-Ministerul Agriculturii şi piatră. Balustrada acesteia este din
Domeniilor, iar după război s-au perindat piatră traforată. în nişele vestibulului se
prin ea o serie de întreprinderi. Din anul găsesc oglinzi care măresc spaţiul, iar la
1978 în această clădire a fost amenajat hochparterul acestuia se află vestiarul
Muzeul Colecţiilor de Artă, care grupează cu mobilier din lemn de stejar şi cu
colecţiile: A. Simu, Dr. Dona, G. Oprescu, G. oglinzi în rame de lemn. De asemenea,
Ava Kian, Slătineanu, Iosif Iser, cu opere tâmplăria este tot din lemn de stejar, cu
de artă universală şi românească. geamuri din cristal bizotatsau pline.
(V.T., O.M.) (text M.C.; foto: M.C.)
CASA Oprea SOARE personalul de serviciu." în prezent, în

1914; str. Poenaru Bordea, nr. 2 clădire funcţionează un restaurant.
(text: M.C.; Suma ilustraţiei: Petre
Antonescu - Clădiri şi Studii, 1913)
CASA arh. Ion N. SOCOLESCU

1898; arhitect IonN. Socolescu
Monument istoric cod LMI - B-II-m-A-

18000.
Opera arhitectului Petre Antonescu este
amplasată pe Strada Poenaru Bordea nr.
2, în plin centru al Bucureştiului
[aproape de Piaţa Naţiunilor Unite).
După cum afirmă autorul însuşi, „pe un
teren de formă aproape pătrată, degajat
spre trei din laturile sale şi aflat în Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
vechiul cartier al Bisericii Sf. Apostoli, 18311.
[...] proprietarul şi arhitectul au dorit să Casa din bd. Carol nr. 28, realizată în
ridice o casă care să amintească cât mai 1896, a fost locuinţa personală a
mult, stilul caselor vechi româneşti. în arhitectului. Terenul, aşa cum rezultă
ceea ce priveşte concepţia arhitectonică, din planul de situaţie anexat proiectului,
[arhitectul] s-a inspirat din ceea ce a cuprindea casele de la numărul 1 4 şi 14
putut considera pe atunci ca valabil bis şi aparţinea arhitectului. Casa a fost
pentru a fi păstrat sau adoptat în tradiţia locuinţa personală a arhitectului, unde
pământeană a acestei arte, care era încă îşi avea şi biroul de proiectare. Aici
puţin cunoscută şi doar sumar studiată, aveau loc întrunirile membrilor
prin cele câteva exemple luate în mod Societăţii Arhitecţilor Români. Faţada
obişnuit drept modele de arhitectură este simetric rezolvată, parterul are
specific românească, precum erau două prăvălii amplasate de o parte şi de
biserica episcopală din Ciute a de Argeş, alta faţă de acces. Deasupra accesului a
Biserica Trei Ierarhi din Iaşi şi Biserica realizat un bovindou, flancat de două
Stravopoleos din Bucureşti. [...] Corpul ferestre marcate de coloane angajate cu
clădirii se compune dintr-un subsol capiteluri compozite.
ridicat, parter şi etaj. [...] La parter se Construcţia este monument istoric.
află grupate în junii unui hol central de (text G.P.; foto: G.P.)
formă ortogonală: vestibulul, biblioteca,
salonul, salonaşul, sala de mâncare cu CASA Hermann SPAYER
oficiul anexă şi camere de culcare pentru str. Batiştei, nr. 24A.
părinţi şi copii, având anexe - încăperile Monument istoric cod LMI - B-II-m-B-
de toaletă. La etaj se găsesc sălile de 18096.
studiu pentm copii, două dormitoare Construită în anul 1900 - arh. Louis
pentm musafiri şi încăperile pentru Pierre Blanc, în stil Renaştere franceză,
prezintă un interior bogat decorat cu arhitectură al acestuia, faţade, detalii din

vitralii, feronerii, tapiserii, sculpturi, exterior şi decoraţii interioare, desenate
şemineuri. în anii 1905-1915.
Plafonul salonului principal a fost pictat Sculptorul ales pentru decorarea
de francezul Marechal Paiis în anul 1902. interiorului fastuoasei reşedinţe a lui
In grădina casei au fost realizate Toma Stelian a fost Wilhelm Dietz.
construcţii anexe (grajduri) de către arh. Casa este înrudită stilistic în special cu
Ion D. Berindey, în anul 1907. De vilele Arion, Grigore Olănescu, clădiri în
asemenea sera şi anumite detalii au fost care arhitectul pune accent pe unul sau
realizate de arh. Ion D. Berindey. două corpuri laterale decroşate faţă de
(V.Ţ., S.T.) restul faţadei şi tratate mai special, prin
ancadramente pe două niveluri,
CASA Toma STELIAN frontoane, pilaştri, lei şi cariatide. Cariati
şos. Kiseleff, nr. 10 dele şi atlanţii ce flancau ferestrele
(azi sediul Partidului Social Democrat) laterale ale etajului 1 au dispărut.
(text S.T.; foto: S.T.)
CASA ŞOMĂNESCU
str. C. A. Rosetti, nr. 35.
(azi sediul Ambasadei Vietnamului)
Construită în anul 1900 după proiectul
arh. Dimitrie Maimarolu şi Toma
Dobrescu, cu o bogată decoraţie a
faţadelor.
în interior, pereţii holului central şi
plafonul unui salon, au pictura realizată
în stil Secession.
Monument istoric cod LMI - B-II-m-A-
(V.Ţ.)
18989.
Proiectată între 1908 şi 1914, de arh. Ion
CASA Olga ŞTEFAN ESCU (BEBE)
D. Berindey, impunătoarea clădire monu
ment istoric se remarcă atât la exterior
cât şi la interior, printr-o bogată decoraţie
eclectică.
Toma Stelian (1860-1925) a fost avocat,
politician român, ministru al justiţiei,
profesor universitar şi un mare colec
ţionar de artă. Casa lui a fost donată de
acesta, statului român, ca muzeu. Din
1931, casa a funcţionat ca muzeu de artă,
nucleul viitorului Muzeu Naţional de Artă
A fost construită în anul 1934 la Sinaia -
al României. între 1950-1977 a fost sediu
Cumpătu, după proiectul arh. Duiliu
al Uniunii Scriitorilor din România. In
Marcu. Este o casă de vacanţă de mici
arhiva Ion D. Berindey a M.N.A.R., se
dimensiuni, cu o suprafaţă clădită de 76
păstrează numeroase planşe de la
mp, dar care, relevă talentul lui Duiliu
proiectarea şi urmărirea în execuţie a
Marcu şi anunţă o posibilă trecere a
Muzeului Toma Stelian, realizate de
arhitectului la proiectarea unor clădiri
arhitectul Ion D. Berindey şi în biroul de
publice moderniste de mai mare
amploare, lucru care urma să se ambasade. După 1990, în baza legilor

întâmple chiar în acelaşi an, cu ocazia reparatorii adoptate de Parlament, ele
realizării proiectului pentru Casa au fost retrocedate urmaşilor foştilor
Autonomă a Monopolurilor de Stat. proprietari. Ele au suferit însă modificări
Duiliu Marcu însuşi remarcă: „această importante, mai ales la interior.
vilă, de dimensiuni modeste, dovedeşte [text M.C.; foto: M.C.)
că un arhitect poate să îşi arate
aptitudinile de proiectant şi în lucrări CASA muzeu Gh. TATTARESCU
mici. Pe de altă parte, se poate spune că str. Domniţa Anastasia, nr. 7
un arhitect, pentru a ajunge să clădească Monument istoric cod LM1 - B-II-m-B-
ministere şi academii, este bine ca mai 18607.
întâi să facă practică cu lucrări mici, pe Construită la începutul sec. al XlX-lea şi
care să le conceapă, să le deseneze şi să transformată radical între anii 1855 şi
le realizeze pe teren, pe răspunderea sa 1858 de pictorul Tattarescu, care a
proprie." redecorat-o şi i-a pictat interioarele.
Pentru ca noua construcţie să se Muzeul reuneşte tablouri, desene,
integreze în cadrul natural înconjurător documente, obiecte şi piese de mobilier
şi să nu contrasteze cu vilele adiacente, care recreează atmosfera în care a trăit şi
s-au folosit integral materiale locale, creat pictorul.
precum piatra de carieră, lemnul de ( V - T 0
brad şi olanele pentru învelitoare. Pe de

altă parte, „cum regulamentul de CASA Nicolae TITULESCU
construcţii al acestei staţiuni climaterice
a impus o retragere de 4 m de la aliniere,
s-a utilizat acest spaţiu pentru a realiza
o terasă cu o vedere frumoasă asupra
Bucegilor.” în ceea ce priveşte
compartimentarea încăperilor, „mica
vilă are la parter un antreu, un hol
servind şi ca sufragerie, un foarte mic
oficiu, bucătărie şi cameră de serviciu,
iar la etaj două camere de dormit,
cameră de baie, toaletă, garderobă,
dulapuri în perete şi o mică terasă”
Şos. Kiseleff, nr. 47; monument istoric cod
Materialele utilizate la interior simt
LMI - B-lI-m-A-18998.
cărămida şi tencuiala de mortar cu var,
în anul 1911, Ion D. Berindey proiectează
pentru ziduri, cărămizile arse roşiatice
locuinţa antreprenorului Leopold Gsur.
pentru pardoseală, plăcile ceramice bej,
între 1912-1937, omul politic Nicolae
cu desene florale în nuanţe de albastru Titulescu [1882-1941] a locuit în această
de Prusia, pentru şemineu, şi plăci de
casă, care astăzi a devenit sediul
piatră cioplită pentru terasa de la parter. Fundaţiei Nicolae Titulescu.
La plafonul holului se întâlnesc grinzi de Clădirea eclectică expune spre şosea, o
lemn aparente. loggie cu colonadă dublă şi un corp
Toate locuinţele individuale construite decroşat cu fronton triunghiular, de influ
de Duiliu Marcu au fost naţionalizate de enţă neoclasică. Această loggie, amintind
regimul comunist, aparţinând, după
de Micul Trianon, înscrie casa Gsur în
1948, aşa-zisei „gospodării de partid”, seria caselor Florescu, Ion Procopiu,
care le-a utilizat ca vile de protocol sau
Filipescu şi a Castelului de la Floreşti, neoclasic, casa are un interior bogat

proiectate de arhitectul Ion D. Berindey. decorat cu pereţi trataţi cu stuco-
Registrul soclului cu bosaje este despărţit marm ură, plafoane de structură aurită,
printr-un brâu de cel al parterului înalt, vitralii şi fresce.
decorat iniţial cu asize în tencuială. (V.Ţ.)
Balustradele sunt din fier forjat. Aticul cu
baluştri urmează cornişei proeminente, CASA amiral Vasile URSEANU
bogat decorată, ce maschează podul cu bd. Lascăr Catargiu, nr. 21
pante line, clădirea având şi o parte (azi, Observatorul Astronomic şi Muzeul
mansardată acoperită de o cupolă. Ştiinţelor Experimentale)
(text S.T.; foto: S.T.) Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B-
18332.
CASA Cleopatra TRUBETZKOI
(azi Centrul de Cercetări Fonetice al
Academiei]
Construită în prima jumătate al sec. Al
XlX-lea, pentru paharnicul Manolache
Faca, casa a fost cumpărată în anul 1840
de prinţesa Trubetzkoi (născută Chica).
Aceasta a redecorat-o pentru a primi în
saloanale ei pe mai marii vremii, poli
ticieni şi artişti (Mihail Kogălniceanu, Ion
Eliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Ion
Gliica).
Timp de două săptămâni aici a locuit şi
concertat compozitorul şi pianistul Franz
Liszt (între 19 decembrie 1846 - până în
primele zile ale anului 1847).
După moartea prinţesei, în anul 1876,
casa a fost cumpărată de un bogat
negustor, Z. Nenciu, care i-a re decorat Construită între anii 1908 - 1909, după
interioarele. proiectul arh. Ion D. Berindey, clădirea
Clădirea e realizată în stil neoclasic impunătoare a fost destinată de la început
francez. In ornamentaţia faţadei se dublei funcţiuni de locuinţă şi observator
distinge frontonul clasic, amplasat astronomic. Forma clădirii imită conturul
deasupra părţii centrale şi ieşit în afara unei nave, iar cupola ei a fost de la
aliniamentului faţadei. început amenajată pentru observaţii
(V.Ţ., S.T.) astronomice.
Construcţia de colţ valorifică acest
CASA TURNESCU amplasament prin volumul rotunjit,
str. Dionisie Lupu, nr. 3 7 supraînălţat, acoperit de o cupolă, volum
(azi sediul Rectoratului Facultăţii de prin care laturile clădirii dinspre străzi se
Medicină) racordează, camerele de pe colţ fiind
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-B- saloane ovale cu balcoane semicirculare.
19106. Pe terasă era prevăzută o pegolă din
Construită în anii 1893-1895, după lemn, care echilibra vohunul, fiind ca o
proiectul arh. Albert Galeron, în stil contrapondere faţă de cupola de pe colţ.
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obli gat oriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 190
Elementele decorative folosite fac aluzie începutului carierei sale, „un moment
la apă şi navigaţie: cele două grupuri important al activităţii sale, deoarece
statuare călare pe câte un peşte gigantic, execuţia unei clădiri cu faţade de piatră
de-a dreapta şi de-a stânga balconului şi cu iui finisaj bogat şi variat în interior,
dinspre bulevard, realizate în piatră şi necesită o deosebită pricepere, multă
semnate de L Klier, în 1909, delfinii ce experienţă şi amănunţite studii de
decorează cornişa, o provă, desenul detaliu.” Prin prisma dimensiunilor sale,
balustradei din fier forjat. Intrarea clădirea este o locuinţă burgheză tipică
principală, acoperită de o copertină din perioadei interbelice.
fier forjat şi sticlă, se face prin curte. Edificiul cuprinde pe două niveluri, un
In 1933, la 7 ani după decesul soţului său, parter înălţat la 1,70 m faţă de trotuar şi
jana [Ioana] Urseanu donează imobilul etaj, având însă şi un subsol şi o
Primăriei Municipiului Bucureşti, care, în mansardă, şi este dispus cu faţada
iulie 1933, deschide aici Pinacoteca laterală din stânga orientată spre Bd.
Municipală. în 1949, aceasta este Lascăr Catargiu. Compoziţia acestui
desfiinţată, cea mai mare parte a imobil este, în mod evident, clasică,
colecţiilor de artă fiind preluate de elementele de această factură care pot fi
Galeria Naţională, viitorul Muzeu de Artă, identificate la exterior fiind
iar în mai 1950, se deschide Muzeul antablamentul faţadelor, cele două
Ştiinţelor Experimentale, în cadrul căreia colonete toscane care susţin logia de pe
funcţionează şi azi Observatorul faţada dinspre bulevard, precum şi
Astronomic. cartuşul situat pe antablamentul
[text S.T.; foto: S.T.] secundar al colonetelor.
La parter, la intrare este un vestibul
CASA ing. Constantin M. VASILESCU destul de larg de formă pătrată, unde se
Bd. Lascăr Catargiu, nr. 54 găsesc treptele de acces. Din vestibul se
ajunge la un hol amplu, dispus
perpendicular pe axul central al clădirii.
In capătul din stânga al acestuia se află
salonul deschis, cu şemineu, care
împreună cu holul constituie un spaţiu
de recepţie, iar în partea dreaptă se
găseşte scara monumentală către etaj.
Tot la parter se mai află un birou [în
stânga intrării], un cabinet [în dreapta
intrării], precum şi o sufragerie, un
oficiu şi o cameră de serviciu. La etaj se
Monument istoric - cod LMI - B-II-m-A- reia acelaşi hol, dar în locul vestibulului
18338. apare o seră boltită. Pe lângă aceste
Clădirea eclectică reprezentativă pentru spaţii, mai sunt două dormitoare şi o
etapa de început a creaţiei lui Duiliu bibliotecă. în mansardă se găsesc
Marcu este casa inginerului Constantin „aceleaşi încăperi ca la etajul I, unele
M. Vasilescu, construită în Bucureşti, pe puţin micşorate din cauza pantei
bd. Lascăr Catargiu, la nr. 54, în două mansardei”, iar la subsol bucătăria şi
perioade distincte: 1915-1916 şi 1920- spaţiile adiacente acesteia, precum şi
1925. camerele personalului de serviciu.
După cum relatează însuşi arhitectul, Din punctul de vedere al materialelor
această lucrare a consîtuit o provocare a folosite, se întâlnesc marmura, pentru
din Fondul Timbrul Arhitecturii irianul 2012
treptele de la intrare, lemnul pentru stuc. Arhitectul foloseşte detalii ca funia

lambriurile care sunt prezente în unele în torsadă, ocniţe cu bumbi şi streaşină
încăperi ale casei, lemnul de stejar oarbă sprijinită în console.
pentru scara principală şi balustradele Compoziţia este formată dintr-un joc de
acesteia şi piatra de talie pentru faţade. volume, de înălţimi diferite. Demisolul
La acestea se adaugă fierul forjat, este înalt, iar ancadramentele ferestrelor
ardezia [pentru învelitoare] şi tabla de parterului sunt bogat decorate.
zinc. Elementul de acces reia una din
Gădirea a fost naţionalizată după 1948, schemele folosite de arhitect în cadrul
iar în prezent este sediul Aeroclubului stilului care l-a consacrat. Plafoanele din
Român. Edificiul a suferit modificări interior sunt pictate. Clădirea este
importante, fiind recompartimentat şi neutilizată şi într-o stare foarte proastă,
căpătând funcţiuni noi specifice. Se mai [text G.P.; foto: G.P.)
păstrează totuşi zona centrală, cu scara
de lemn. In schimb, şemineul a fost CASTELE
dezafectat în urma reorganizărilor
succesive ale spatiilor interioare. CASTELUL CANTACUZINO DIN
[text M.C.; Sursa ilustraţiei: M.C.]
CASA Principesei WORONIECKI

şos. Kiseleff/ str. Ion Mincu, nr. 19
Construită în anul 1940 după proiectul
arh Alexandru Zaharia.
O perioadă a adăpostit colecţia de artă
„Ava Kain”. După anul 2000 a fost
retrocedată.
CV.Ţ.)
CASĂ pe strada Teilor Monument istoric cod PH-II-a-A-16386

A
Grigore Cerkez a construit numeroase
reşedinţe private. Una dintre acestea
este Castelul Cantacuzino, amplasat la
poalele Zamorei, în cartierul din Buşteni
care împrumută numele muntelui.
Castelul este ultima construcţie realizată
de familia Cantacuzinilor.
In 1901 sunt demarate lucrările la
castel, acestea fiind finalizate abia după
10 ani, în 1911, cu doi ani înainte de
str. Slănic nr. 24; monument istoric - decesul lui Gheorghe Grigore
cod LMI B-II-m-B-1970. Cantacuzino. Construcţia este situată pe
Casa este realizată în stilul personal al locul miei foste cabane care avea rolul
lui lonN. Socolescu în 1891, folosind de locuinţă de tranzit, ori de cât ori un
schema caracteristică: traveea centrală membru al familiei Cantacuzino efectua
în decroş. Cele trei ferestre ale traveii o călătorie între Ţara Românească şi
centrale simt terminate cu arce în Transilvania. Unul dintre motivele
acoladă. Decoraţia faţadelor este din
pentru care a fost ales acest loc pentru CASTELELE PELEŞ ŞI PELIŞOR DIN
edificarea castelului îl reprezintă, cel SINAIA
mai probabil, panorama pe care o oferă
asupra oraşului Buşteni şi asupra
munţilor Bucegi.
Construcţia are formă de U, fiind
compusă din trei laturi cu funcţiuni
distincte. In acest sens, latura dinspre
nord era utilizată de personalul
castelului. Acolo se afla şi un pavilion de
servicii. In latura vestică locuiau
membrii familiei Cantacuzino, iar în cea
estică se găseau grajdurile, un pavilion
administrativ şi garajul. Castelul Peleş, monument istoric
La faţadele clădirii, coloanele sunt CodLMI, PH-ll-m-A-16696.01, castelul
realizate asemănător celor de la Palatul Pelişor cod LMI, PH-II-m-A-16696.02.
Brâncovenesc din Mogoşoaia, în stilul Pătrunderea masivă a eclectismului în
specific. arhitectura românească a dus încetul cu
Accesul în interiorul castelului se face încetul la abandonarea stilului re mantie,
printr-un vestibul, în care se află trei în ultimul sfert al veacului al XlX-lea. Cu
jilţuri domneşti, realizate din piatră şi toate acestea, romantismul de şcoală
decorate, fiecare din ele, cu câte o cruce germană a fost utilizat la câteva clădiri
celtică. Este remarcabilă păstrarea izolate: castelele Peleş şi Pelişor din
intactă a unei părţi importante a Sinaia.
interiorului, mai ales la parter, unde Vizita la Sinaia a lui Carol I din august
impresionează atât tavanul casetat cu 1866 va determina dezvoltarea
grinzi ornamentate distinct, în funcţie de ulterioară a localităţii, deoarece, fiind
încăpere, cât şi feroneria, vitraliile sau puternic impresionat de frumuseţea
uşile din lemn masiv. Salonul mare locurilor, viitorul rege va reveni în anii
găzduieşte o importantă colecţie de următori, însoţit de soţia sa Elisabeta de
heraldică. Aceasta cuprinde blazoanele Wied. împreună, cei doi au decis să-şi
tuturor familiilor înrudite cu cea a construiască reşedinţa de vară în
Cantacuzinilor. în aceeaşi încăpere se apropierea mănăstirii, în Poiana
află portretele a 12 membri ai familiei, Peleşului. La cererea domnului,
care au fost realizate la scară naturală, planurile au fost întocmite de Wilhelm
pe piele de Cordoba. La fel, pe vitralii Doderer, Johannes Schultz şi Karel
simt pictate feţe ale Cantacuzinilor, Liman, în stilul neorenaşterii germane.
însoţite, dedesubt, de sintagma „ceea ce Astfel, în august 1875 se pune piatra de
nu răneşte, învaţă”, scrisă în limba temelie a castelului. în timpul Războiului
latină Somptuozitatea salonului este de independenţă, lucrările sunt
completată de unicul candelabru al întrerupte, fiind reluate în 1879. în
clădirii care s-a păstrat până astăzi. aceeaşi perioadă are loc un eveniment
Fotografiile expuse în holul mare, în important, şi anume construirea căii
număr de cinci, oferă o imagine realistă ferate ce lega Ploieştiul de Predeal. De
a felului în care arăta castelul imediat aceea, tot în 1879, primul „tren de
după inaugurare. plăcere”, cum era denumit atunci, îşi
[text M.C.; foto: M.C.J face apariţia la Sinaia, astfel că legătura
cu Bucureştiul, capitala ţării, nu mai
Conţinutul acestui material nu reprezintă m uiod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 193
constituia un impediment. Inaugurarea din lemn de nuc intarsiat, în care sunt

oficială a Castelului Peleş a avut loc în încadrate statuete şi reliefuri din
august 1883. Intre 1893 şi 1914, alabastru, reprezentând scene din
edificiul suferă numeroase modificări, mitologie, biblice şi istorice. Decoraţia
extinzându-se şi căpătând un aspect acestui spaţiu a fost inspirată după
somptuos, sub conducerea arhitectului Camera Fredenhagen a Palatului de
Casei Regale, cehul Karel Zdenko Liman, Comerţ din Liibeck. Finisajele din lemn
în Povestea vieţii mele, Regina Maria a şi mobilierului au fost realizate în
României descrie această reşedinţă: atelierele ebenistului Bemhardt Ludwig
„Castelul Peleş, reşedinţa de vară a din Vie na Sala de arme a edificiului a
Unchiului, era o clădire prea falnică fost amenajată între 1903 şi 1906, în
pentru o locuinţă de vară. Ca şi palatul acelaşi stil al neorenaşterii germane.
din Bucureşti, Castelul Peleş avea ceva Deasupra şemineului se găseşte un
din însuşirile unei cuşti. în dragostea sa basorelief executat de Paul Telge, care
pentru stilul numit Altdeutsch, stil atât prezintă o scenă din bătălia de la
de iubit în ţara lui natală, regele Nicopole, din 1396. Sala maură a
încărcase cu prea multe ornamente imobilului este realizată în stil hispano-
reşedinţa lui regală, pusese peste tot maur, după planurile arhitectului
vitralii în culori întunecate, care te Charles Lecomte du Noiiy. O altă sală
opreau să priveşti natura de afară: reprezentativă este sala florentină,
fiecare colţ era greoi sculptat, greoi executată în stilul Renaşterii italiene. De
drapat, greoi tapetat. Erau unele tablouri asemenea, uşile din bronz sunt realizate
vechi, splendide, însă aşezate în camere de firma Luigi Magni din Roma. Plafonul
şi coridoare atât de întunecoase, încât din lemn de tei este aurit şi decorat cu o
abia se vedeau, iar tot ce era de pictură de Gustav Klimt (copie după
adevărată valoare în mobilier era înecat Giorgio Vasari). Sufrageria, finisată în
în impresia covârşitoare de «prea mult», stilul neorenaşterii germane, este
care aproape te ameţea. înfăţişarea decorată de August Bembe.
întregului interior era bogată, măreaţă şi Numeroasele modificări ale castelului au
impunătoare, dar treptele întunecoase, continuat chiar până în 1914, când
geamurile nestrăvezii, draperiile edificiul a ajuns la forma actuală. în
sumbre, ca şi la Bucureşti, nu acelaşi an, aici a avut loc Consiliul de
răspândeau în jurul lor veselie; nu mă Coroană, în care s-a hotărât
puteam simţi la mine în camere atât de neutralitatea României în Primul Război
încărcate şi, afară de aceasta, toate parcă Mondial. De asemenea, importanţa
fuseseră întocmite anume ca să reşedinţei este sporită datorită faptului
împiedice intrarea cerului şi a soarelui că acesta este locul naşterii viitorului
[„.] Dar cu toată solemnitatea ce o dădea rege Carol al II-lea, în 1893. Astfel, Carol
el traiului nostru, se simţea o al II-lea este primul rege născut în
îmbunătăţire faţă de viaţa de la România şi botezat în religia ortodoxă.
Bucureşti. Dincolo de uşile grele, de Până în 1948, imobilul rămâne reşedinţa
geamurile pictate, de perdelele bogate, de vară a familiei regale, când este
se întindeau pădurea, munţii, pajiştele şi confiscat de regimul comunist. Din 1953,
micile pâraie, ce gâlgâiau râzând.” devine muzeu, deşi el putea fi vizitat
Holul de onoare al Castelului Peleş a fost încă din vremea regelui Carol I.
amenajat în 1911, pe locul unei foste
curţi interioare, după planurile
arhitectului Karel Liman, cu lambriuri
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 194
reprezintă dormitorul de aur. Acesta

este mobilat cu piese realizate, în anul
1909, de meşterii Atelierelor de Arte şi
Meserii de la Sinaia, înfiinţate de regele
Carol I, chiar după planurile principesei
Maria Ineditul acestor piese constă în
prezenţa decoraţiei de inspiraţie celtică
şi a elementului zoomorf bizantin,
interpretat în maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria cuprinde, de
asemenea un mobilier conceput de
In testamentul său, regele Carol I şi-a aceasta şi se remarcă prin coloanele
exprimat dorinţa ca urmaşii săi să nu brâncoveneşti şi căminul specific
locuiască în Castelul Peleş, care trebuia interioarelor româneşti.
folosit doar pentru ceremonii oficiale. De Un alt spaţiu demn de evidenţiat este
aceea, începând cu 1899, se construieşte camera de aur, caracterizată de o
Castelul Pelişor, devenit ulterior decoraţie specială. Pereţii din stuc aurit
reşedinţa de vară a principilor poartă frunze de ciulini. Pentru regina
moştenitori. Inaugurat în 1903, edificiul Maria ciulinii sunt un simbol îndrăgit,
a fost ridicat tot de Karel Liman şi deoarece erau emblema oraşului Nancy,
decorat de acelaşi Bemhardt Ludwig. capitala Art Nouveau-ului. In acelaşi
Construcţia beneficiază de inovaţiile timp, ciulinii amintesc de Scoţia locul
stilului Art Nouve au, caracteristic naşterii reginei. Şi în această încăpere se
sfârşitului secolului al XlX-lea şi regăsesc elemente decorative celtice şi
începutului secolului XX. bizantine, puse în valoare de
Cele 99 de încăperi ale castelului, spre luminatorul de forma unei cinci celtice
deosebire de cele 160 ale Castelului de pe plafon.
Peleş, poartă amprenta personalităţii Abia în 1990, Pelişorul a fost deschis
puternice a Reginei Maria. Astfel, holul pentru vizitare, deşi Peleşul devenise
de onoare, lambrisat cu casetoane din muzeu încă din 1953.
lemn de stejar, se remarcă prin (text M.C.; foto: M.C.]
simplitatea sa rafinată, dar şi prin
luminatorul împodobit cu vitralii, care CAZINOURI
reprezintă o caracteristică a artei anilor
1900. Biroul regelui Ferdinand se CAZINOUL DIN CONSTANŢA
impune prin solemnitatea datorată
mobilierului executat în stilul
neorenaşterii germane. Dintre piesele de
mobilier, cel mai reprezentativ este
biroul din lemn de nuc, placat cu trei
panouri sculptate care înfăţişează
castelele Peleş, Pelişor şi Foişor.
In apartamentul reginei Maria se află o
capelă, placată cu manii ură de Ruşchiţa
Accesul către acest spaţiu se face printr- H r Ili
o arcadă cu coloane, aurită, care poartă o Monument istoric cod LMI 2010: CT-II-
inscripţie emblematică. m-A-02801
O altă piesă de rezistenţă a castelului îl 1910, arhitect şi diriginte de şantier
Daniel Renard. România).

Cazinoul din Constanţa a fost ridicat La exterior, compoziţia specifică Art
între 1907 şi 1910 pe faleza oraşului de Nouveau-ului se exprimă prin „traseul
la malul mării, acesta este „poate cel mai de potcoavă recurbată al marii veriere
caracteristic şi mai însemnat model de centrale" şi prin „plasticitatea
stil Art Nouveau din România”, după sculpturală a formelor - modelate parcă
cum afirma Paul Constantin în lucrarea din masă”. La coloane şi la arce, această
sa, Arta 1900. Sursele de inspiraţie plasticitate este mult mai uşor
pentru acest edificiu au fost numeroase, observabilă, iar legăturile dintre aceste
având în vedere că, la sfârşitul secolului elemente reprezintă motive florale, pe
al XlX-Iea, fuseseră construite sau alocuri naturaliste, caracteristice noului
renovate în noul stil o seamă de stil. Alături de acestea, îşi fac apariţia
cazinouri din Eurepa de vest, precum motive simbolice care reprezintă
cele din Monte Caiio, Cannes, Deauville, animale marine (delfini, scoici),
Ostende ş.a. personaje din mitologia marină sau
Daniel Renard a realizat atât planurile elemente ale mior ambarcaţiuni, precum
de arhitectură, cât şi pe cele privind catarge, prove etc.
decoraţia interioară, fiind ajutat La interior, se găsesc două holuri
începând cu 1909 de arhitectul Grigore principale, câte unul la parter şi Ia etaj,
Călinescu. Antreprenori au fost inginerii legate printr-o scară monumentală
Frangulea, Segal şi Moscovici şi din Peste tot însă sunt identificabile
Constanţa. Mobilierul însă a fost elemente Art Nouveau. Toate acestea
executat în Capitală, de către firma lui „constituie o demonstraţie de
Emil Prager şi a lui D. Biller din virtuozitate Art Nouveau”.
Bucureşti. Pentru recepţia lucrării au Cazinoul a fost transformat în spital în
semnat ing. Elie Radu şi arhitecţii Ion timpul Primului Război Mondial (între
Milieu şi Dimitrie Maimarolu. anii 1916-1918). în ziua de 6 octombrie
Inaugurarea cazinoului s-a făcut în 1910, 1916 a fost bombardat.
de Ziua Marinei [15 august). Cazinoul a fost «probabil prima clădire
Valoarea Cazinoului din Constanţa este construită de o autoritate locală în
incontestabilă, edificiul putând fi România special cu o asemenea
caracterizat drept „o pildă remarcabilă destinaţie (sală de cură cazinou/ casină
de artă 1900”. Este relevantă în acest - balneo-climaterică, în mijlocul mior
sens corelaţia dintre amenajarea parcuri sau grădini, alcătuit din săli de
interioară şi exprimarea de la exterior. bal, conversaţie, lectură, jocuri şi chiar
Aceasta se realizează „atât prin teatru, restaurante şi cafenele, terase cu
elocventa compoziţie a volumelor [...] cât privelişte panoramică).» (Doina
şi prin traforarea faţadelor cu şiruri de Păuleanu, Cazinoul din Constanţa.
arcaturi, cu veriere şi, mai cu seamă, cu Boemă, loisir şi patrimoniu european la
două goluri uriaşe, dominante. Unul Marea Neagră, editura Ex Ponto,
dintre ele, de spirit orizontal, în formă Constanţa, 2011, p. 232).
de potcoavă turtită recurbată, aflat în In perioada comunistă, cazinoul a
centrul faţadei principale dinspre oraş, funcţionat ca sală de spectacole şi
relevă marea sală a cazinoului; iar restaurant. După 1990, a fost
celălalt, vertical, cu arc semicircular, concesionat unui operator în domeniu,
aşezat în axul faţadei laterale, luminează urmând să fie administrat conform
casa monumentalei scări ce duce la sala destinaţiei iniţiale.
de jocuri” (Paul Constantin, Arta 1900 fn Din nefericire, în prezent imobilul se află
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod ob li gat oriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 196
într-o stare jalnică. O parte din vitraliile descrie imobilul, „care cuprindea la
uşilor şi ale ferestrelor sunt sparte, nivelul parterului şi pe o desfăşurare în
picturile sunt scorojite, iar mobilierul a linie dreaptă de 85 m [...] o intrare
dispărut în totalitate. Până acum, toate principală, având drept anexe directe un
iniţiativele de renovare a edificiului s-au vestiar, o garderobă cu toalete, salon
soldat cu eşecuri. etc.” şi „un mare hol central, care dă
[text M.C., S.T.; foto: M.C.) acces, în partea dreaptă, la sala mare; în
partea stângă, la o sală de spectacole
CAZINOUL DIN SINAIA cuprinzând 350 locuri, iar în faţă, la un
Monument istoric codL.M.I. 2010: PH-II- salon. Din sala mare se accede, pe latura
m-A-16655 de nord, la sala mică, iar spre est la bufet
şi spre sud, adică spre grădină, la o sală
de ceai şi cofetărie. Scara din vestibulul
principal, care urcă la lojile sălii de
teatru, se leagă de nivelul etajului, cu o
galerie-balcon larg deschisă. Galeria
priveşte spre sala mare şi spre
vestibulul central, formând în acelaşi
timp trecerea către o sală de
corespondenţă, aflată deasupra intrării
principale, precum şi la terasa
amenajată deasupra spaţiului ocupat la
parter şi în faţada principală, de sala de
ceai şi cofetărie. Declivitatea pronunţată
a terenului a permis amenajarea unui
subsol înalt, cuprinzând, spre parc,
magazine; înspre şoseaua Bucureşti-
Predeal, un mare garaj, iar în rest,
bucătăria şi serviciile restaurantului."
Cazinoul a fost restaurat în anii 2002-
2003, revenind astfel la imaginea
Pe latura de nord-est a Parcului iniţială. In prezent, în clădire se află
„Dimitrie Ghica" din Sinaia este situat Centrul Internaţional de Conferinţe care
edificiul construit după planurile găzduieşte activităţi publice şi private,
arhitectului Petre Antonescu, la [text M.C.; foto: M.C.)
iniţiativa Regelui Carol I. Lucrările au
început în 1912, fiind finalizate un an ALTE CAZINOURI
mai târziu, sub atenta supraveghere a - Cazinoul Minerva din Craiova [1898-
arhitectului proiectant. Ca amănunt 1906) - arh. Toma Dobrescu
interesant, baronul de Marcay a fost -Cazinoul din Slănic Moldova [1895) -
primul acţionar al cazinoului, el fiind arh. George Sterian.
acţionar şi al cazinoului din Monte Carlo, -Hotel - Cazino la Buşteni [1914) - arh.
similar ca arhitectură cu cel din Sinaia. Paul Smărăndescu;
Clădirea este de factură eclectică -Cazinoul din Techirghiol (1933) - arh.
[neoclasică], cu influenţe ale noului stil Arta Cerchez;
de la începutul secolului al XX-lea, Art -Cazinoul din Mamaia [1935) - arh.
Nouveau. In volumul Clădiri, construcţii, Victor Ştefanescu;
proiecte şi studii, Petre Antonescu -Club - Cazino în ansamblul hotelier de
10.000 paturi de la Mamaia [1964) - arh. utilizarea stilului naţional, pentru

Rodica Grozea, Virginia Petrea, Medi clădirile publice sau finanţate din
Meyer, bugetul local. Deşi a respectat cerinţa
-Cazinoul de la Hotel Intercontinental autorităţilor, Duiliu Marcu opinează că
din Bucureşti [1972) - arh. Dinu Hariton, „faţadele pot fi socotite că reprezintă
Gh. Nădrag; pentru arhitectul proiectant momentul
-Cazinoul de la Hotel Sofitel, Bucureşti de tranziţie de la stilul românesc
[1994) - arh. Ruxandra Fotino, Nicolae tradiţional Iacei românesc modern.”
Ţarălungă, Sorin Ştefănescu La compunerea acestora, arhitectul s-a
CVŢ.) inspirat, după cum el însuşi
mărturiseşte, „din bastioanele vechilor
CINEMATOGRAFE fortificaţii, care se mai văd încă în oraş la
castelul Huniazilor şi la rămăşiţele vechii
CINEMATOGRAFUL „CAPITOL”- cetăţi”. De asemenea, „considerându-1 că
face parte din tradiţia oraşului”, Marcu
„a utilizat ca motiv tumul pe plan
circular”, pe care l-a dublat. Astfel, cele
două turnuri reprezintă transpunerea la
exterior a celor două scări principale. La
fel ca la Şcoala Politehnică din oraş,
faţadele simt realizate din cărămidă
aparentă, iar ancadramentele şi soclul
clădirii din similipiatră. Un alt element
specific stilului naţional este
Cinematograful „Capitol” din Timişoara, învelitoarea din solzi de ţiglă, care se
construit în anul 1930 este o clădire de întâlneşte la numeroase edificii din
referinţă a perioadei în care Duiliu Banat.
Marcu a creat în stilul naţional. Este una Astăzi, clădirea găzduieşte sediul
dintre lucrările care fac, într-o anumită Filarmonicii „Banatul”, fiind restaurată
măsură, trecerea către modernism, către şi recompartinientată. Spaţiul interior al
a treia etapă a carierei arhitectului, sălii de spectacole şi cel al foaierului
reprezentând o expresie a păstrează atmosfera creată de Marcu,
neoromânescului epurat, cu pronunţate dar schimbările operate la nivelul
tendinţe moderniste. In acest sens, finisajelor şi al cromaticii au mai alterat
Duiliu Marcu a renunţat la arcele în plin din frumuseţea acestora, afectând
cintru, la arcele eliptice şi la logiile materialele de bună calitate folosite şi
utilizate la clădirile anterioare. De detaliile bine rezolvate iniţial. La
asemenea, interioarele simt profund exterior, faţada principală a fost
moderniste, cu influenţe Art Dec o. Astfel, modificată prin adăugarea unei
arhitectul recunoaşte că, „pe măsura copertine care îi alterează imaginea
execuţiei, [...] a procedat la simplificări iniţială.
atât în faţade, cât mai ales în interioare, [text M.C.; foto: M.C.)
mergând spre o arhitectură românească
modernă.” Pe de altă parte, estetica
exterioară neoromânească a fost
solicitată expres de autorităţile locale,
care erau consecvente încă, mai ales în
Transilvania, în a impune arhitecţilor
CIRCUL DE STAT DIN 72 m, este o pânză subţire formată din

16 unde parabolice, din beton armat în
grosime variabilă de la 12 cm Ia pornire
şi 7 cm la cheie, care sprijină pe 16 stâlpi
masivi din beton armat amplasaţi către
marginea cupolei. Construcţia este
reprezentativă pentru arhitectura
modernă a perioadei postbelice
româneşti.
(text: G.P., Sursa ilustraţiei: carte poştală
de epocă)
Monument istoric cod LMI, B-II-m-A- CONACE

20964. Clădirea Circului de Stat a fost -Conacul Văcărescu-Calimachi din
construită în 1960, fiind dată în folosinţă Măneşti - Prahova (1892), arh Paul
un an mai târziu. Gottereau;
Autorii proiectului sunt: arhitectul -Conacul din Călineşti- Vlaşca (1909),
Nicolae Pommbescu, şeful de proiect şi arh. Paul Smărăndescu;
colectivul de arhitecţi Constantin Rulea, -Conac la Zorleni-Vaslui (1924), arh.
Sanda Bercovici şi Nicolae Pruncu. Din Roger Bolomey;
cadrul colectivului de ingineri care au -Conacul de Ia Miceşti (1928), arh.
proiectat structura au făcut parte: A. Edmond van Saanen Algi;
Progreseanu, I. Dumitrescu, E. Simu şi O. -Conacul de la Ştefane şti-Vâlcea, arh.
Vers eseu. Petre Antone seu;
Clădirea este retrasă faţă de şoseaua -Conacul Armând Călinescu din Ciupa
Ştefan cel Mare, având în faţă o mare Argeş (1932), arh. Florea Stănculescu;
esplanadă cu două alei de acces. Un alt -Conacul Ion C. Păunescu din Turcenii de
acces important este dinspre strada Sus - Gorj (1934), arh. Florea
Barbu Văcărescu. înspre bulevardul Stănculescu - monument istoric cod LMI
Lacul Tei se deschide Parcul Circului, în GJ-II-a-B-21062;
suprafaţă de 26 ha denivelat, creat pe -Conacul de la Păuşeşti-Vâlcea (1930),
locul fostei gropi "Tonolla". arh. Petre Antone seu;
Compoziţia este formată din volumul -Conacul Brătianu de la Florie a - Argeş
circular al sălii de spectacol şi clădirea (1934), arh. Petre Antonescu;
anexelor legată de clădirea centrală -Conacul Miclescu din Călineşti-
printr-o galerie. Corpul central este o Botoşani, restaurat în 2006 - arh. Şerban
construcţie perfect circulară cu Sturdza;
diamentru de 60 m care cuprinde arena, -Conacele Garoflid din Ţinteşti şi Smeeni
cu diametrul interior de 13 m, (1931) , arh. Florea Stănculescu;
amfiteatrul publicului, cu diamentrul de -Conacul Răducanu din Fundulea
45 m şi anexele, formate din acces, (1932) , arh. Florea Stănculescu;
garderobă şi holuri, grupate în jurul -Conacul Niculescu din Baloteşti-Ilfov,
acestui spaţiu. Capacitatea sălii este de arh. Statie Ciortan;
2500 de locuri, iar înălţimea maximă -Conacul Niculescu-Dorobanţu din
este 14 m. Dărvari, în apropiere de Bucureşti, arh.
Construcţia este o realizare inginerească Grigore Cerkez;
de mare prestigiu, unică în ţara noastră -Conacul Bellu din Urlaţi (sf. sec. 19)
la acea vreme. Cupola cu deschidere de restaurat în 2009 de arh. Călin
Hoinărescu (Turnul de intrare şi Casa -Conacul Petrescu din Runcu-Gorj

mică cu destinaţie muzeistică); (1935), arh. Iulius Doppelreiter;
-Conacul Dobruşa din Drăgăşani (1920) -Conacul Rhedey din Dăbâca (sec 19);
- stil neoromânesc, restaurat în 2009 de -Conacul Pataki din Deaj, jud. Mureş
arii Al. Beldiman (şef de proiect (sec. 19), stil neoclasic.
complex al întregii lucrări Avincis - (V.T., L.B.)
proiect distins de Academia Română în
anul 2012 cu Premiul JDuiliu Marcu" CONACUL BRĂTIANU de la Florica -
pentru arhitectură) şi Cristina Argeş
Woinarovschi (restaurator al casei); 1934, arh. Petre Antonescu.
-Conacul Greceanu din Cioceni-Prahova Monument istoric cod LMI: AG-II-a-A-
(1906) , arh. Ion D. Berindey; 13805
-Conacul N.N. Popp din Padea, jud. Dolj
(1907) , arh. Ion D. Berindey;
-Conacul Petre Logadi şi Ecaterina
Caragiale-Logadi din Măgura Odo-
beştilor (1938), arh. Henrieta
Delavrancea Gibory;
-Conacul Ghica din Comăneşti (sec 19),
arh. Albert Galeron;
-Conacul Drugănescu din Stoeneşti -
Giurgiu, refăcut de G. M. Cantacuzino în
1940 - monument istoric cod LMI GR-II-
m-A-15085 .
Descriind conacul, Antonescu îl
-Conacul Mavros din Floreşti-Prahova,
denumeşte „casele mari". Ele, „sub
construit între 1821-1825;
aspectul lor de azi, simt rezultate din
-Conacul Al. Bellu din Tătărăştii de Sus -
restaurarea caselor vechi şi
Teleorman (1885), realizat de
reconstrucţia corpului din faţă al
Alexandru Bellu (fotograf, colecţionar de
acestora [...] O mare verandă închisă
opere de artă şi arhitectură, numismat,
îmbracă faţa etajului. La parter se află
filatelist, arhitect diletant) şi meşterul
intrarea principală, camerele de dormit,
Bezdedeanu în stil tradiţional românesc;
scara spre etaje şi accesul la pivniţă
-Conacul E. Stoenescu din Drăghiceni -
Etajul I conţine camerele de primire
Olt (1934), arh Henrieta Delavrancea
(salon, birou, sufragerie, fumoar, etc.) şi
Giboiy - dispărut cândva după război;
camerele de musafiri. Al doilea etaj are
-Conacul Oteteleşanu din Măgurele-Ilfov;
în faţă o logie deschisă, susţinută de
-Conacul Temesvary din Ozun - Covasna
stâlpi de stejar, corespunzând ca plan
(sfârşitul sec. 19);
formei şi suprafeţei verandei de la etajul
-Conacul Calimachi din Stâne eşti-
inferior. O bibliotecă şi camerele de
Botoşani, cu o capelă din 1837;
locuit cu anexele lor completează
-Conacul Toldalagi de la Corunca-Mureş
compoziţia acestui etaj. Un studio este
(mijlocul sec. 19), stil neoclasic, arh.
amenajat în golul învelitorilor, din
austriac Josef Weixelbraun;
cadrul cărora această piesă se arată în
-Conacul lui Ion Ghica din Ghergani -
faţada principală sub forma unei mari
Dâmboviţa (1870), arh. Dimitrie
lucarne. Corpul anexă din dreapta
Berindei. Situat într-un parc, unde s-a
cuprinde serviciile, care sunt toate
realizat şi o capelă, de către acelaşi
înşiruite de-a lungul unei galerii
arhitect;
deschise, prin care se face legătura cu -Premiul I - Andrei Marcel [Franţa)

corpul «caselor mari»." Ansamblul -Premiul II - Albert Ballu [Franţa)
anexelor gospodăreşti a fost restaurat şi -Premiul III- Ion N. Socolescu.
înălţat cu un etaj parţial. De asemenea, a Potrivit rezultatelor şi celor stipulate de
fost construit un corp de clădire. In comisia parlamentară, proiectul final
urma acestor intervenţii, s-a realizat „o avea să fie întocmit de Ion N. Socolescu
dispoziţie de plan închisă, un fel de
atrium gospodăresc, care aminteşte de 1891 - Concurs pentru Palatul
unele foarte vechi aşezări ţărăneşti din Administrativ din Tulcea.
ţinuturile ardeleneşti, precum şi de
multe alte aşezări anexe din preajma 1893- Concurs Internaţional pentru
curţilor noastre mănăstireşti. Plastica Gara Centrală Bucureşti [s-au despus 38
arhitecturală păstrează înfăţişarea de proiecte):
foarte simplă, caracteristică artei -Premiul I - arh. Louis Blanc, Alexandre
populare din regiune." Marcel [Franţa)
[text M.C.; foto: G.P.) -Premiul II - Laurent Farge [Franţa)
-Premiul III - arh. Giulio Magni [Italia).
CONCURSURI DE ARHITECTURĂ
1879 - Concurs pentru Palatul Camerei 1896- Primul concurs pentru Primăria
Deputaţilor cu participare Capitalei, la care au fost invitaţi să
internaţională: participe 8 arhitecţi, dintre care în final
-Premiul I - nu s-a acordat au depus proiecte doar 3 arhitecţi:
-Premiul II - arh. Alexandru SăvulesciL -Giulio Magni, Louis Blanc, George
Sterian.
1886 - Proiect pentru Muzeul Naţional
din Bucureşti - arh. Heino Schmieden 1900 - Concurs pentru Catedrala
[Germania). Ortodoxă din Sibiu:
-Premiul I - Iosif Kommer, Virgil Nagy.
1890 - Concurs internaţional pentru 1906 - Primul concurs pentru
Palatul Administrativ CFR: sistematizarea Capitalei.
-Premiul III - arh. Filip Xenopol/ premiul
I nu s-a acordat. 1907 - Concurs pentru pavilion balnear
la Slănic-Moldova:
1890 - Concurs pentru Teatrul Naţional -Premiul I - Paul Smărandescu, Ernest
din Iaşi. Do ne aud.
1890 - Concurs pentru Palatul 1907 - Concurs internaţional pentru

Administrativ -Brăila. Palatul Bursei, Bucureşti:
-Premiul I - Ştefan Burcuş.
1890 - Concurs pentru Palatul Camerei
Deputaţilor: 1909 - Concurs pentru Palatul
-Premiul I - Dimitrie Maimarolu Prefecturii, Târgu Mureş:
-Premiul II - Giulio Magni -Premiul I- Marceli Komor, Dezso Jakob
-Premiul III - Ion Mincu şi Constantin -Premiul II - Karoly Kos, Wigand
Băicoiann Thoroczkay.
1890 - Concurs internaţional pentru 1910 - Concurs pentru Palatul Societăţii

Palatul Senatului: de Asigurare Agricola din Calea
Victoriei: internaţională în afara ţării).

-Premiul 1- Paul Smărăndescu.
1922 - Concurs pentru Case Naţionale
1911- Concurs pentru Catedrala din [de cultură):
Galaţi: -Premiul I - Florea Stănculescu.
-Proiecte reţinute: Toma Dobrescu,
Ştefan Burcuş, Petre Antonescu, Scarlat 1924 - Concurs pentru Internat la
Petculescu. Năsăud:
-Premiul I - Nicolae Georgescu, Lucian
1912- Concurs pentru Palatul Senatului: Teodosiu.
-Premiul 1- Ernest Doneaud.
1926 - Concurs pentru Primăria
1913 - Concurs pentru Palatul Creditului Capitalei:
Funciar Rural, bd. I. C. Bratianu: -Premiul I - Jean Burcuş, Ion C. Roşu
-Premiul 1- Paul Smărăndescu. -Premiul II - State Baloşin, Constantin
Cretzoiu
1914- Concurs pentru Casa corpului -Premiul III- Ştefan Becu.
Didactic:
-Premiul l - Constatin Iotzu 1926 - Concurs pt Sediul Asociaţiei
Inginerilor din Mine:
1915 - Concurs pentru Catedrala -Premiul I - Jean Burcuş, Ion Iliescu.
Madona Dudu - Craiova:
-Premiul l - Duiliu Marcu. 1927 - Concurs pentru Primăria din
Brăila:
1920 - Concurs pentru amenajarea -Premiul III - Gheorghe Niţeanu.
Pieţei Romei [Sf. Gheorghe) si Victoriei,
Bucureşti. 1929 - Concurs pentru imobilul
Societăţii „Construcţia Modernă”:
1920 - Concurs pentru Catedrala din -Premiul I - Paul Smărăndescu.
Brăila
1930- Conscurs pentru Institutul de
1920 - Concurs pentru cimitirul Bellu Igienă şi Sănătate Publică:
Nou, Bucureşti. -Premiul I - Alexandru Zamfiropol.
1921 - Concurs pentru Mausoleul de la 1932 - Concurs pentru lucrarea „Istoria

Mărăş eşti: arhitecturii româneşti”:
-Premiul I - Constantin Poniponiu, -Premiul I - arh. Grigore Ionescu [prima
George Cristinel. ediţie-1937).
1921 - Concurs pentru sistematizarea 1934 - Concurs pentru Extinderea

staţiunii Eforie Sud: Palatului de Justiţie:
-Premiul I - Ion Davidescu. -Premiul I - Alexandru Zamfiropol.
1922 - Concurs internaţional pentru 1935 - Concurs pentru Palatul Primăriei

sistematizarea oraşului Belgrad: Capitalei [10 proiecte reţinute).
-Premiul IV - Roger Bolomey, Ion
Davidescu [afirmare a arhitecţilor 1935 - Concurs pentru Palatul
români, într-o confruntare Administraţiei din Târgu Mureş:
-Premiul I - Eugen Grosu Topliţa.

-Premiul II - Arpad Varadi.
1939- Concurs pentru sistematizarea
1935 - Concurs pentru sistematizarea oraşului Cluj.
pieţei 8 Iunie, Bucureşti:
-Premiul 1 - Alexandru Zamfiropol, 1940- Concurs pentru Şcoală Primară
Alexandru Hempel. Tâmova, jud. Caraş.
1935 - Concurs pt Sanatorii TBC la: 1942- Concurs pentru sistematizarea

-Moroeni-Premiul l - Alexandru Pieţei Victoriei, Bucureşti:
Psepelinschi -Premiul II - Nicolae Nedelescu, Leon
-Premiul II - Z. Tăbârcă Garda
-Dobriţa-Gorj-Premiul I - Angelo Viecelli -Premiul III - Alexandrei Zamfirescu
-Premiul II - Eugen Grosu [premiul I nu s-a acordat).
-Reşiţa - Premiul II - Angelo Viecelli.
1942- Concurs pentru Catedrala din
1936 - Concurs pentru Palatul CFR. Odessa:
-Premiul I + II- Ilie Teodorescu,
1936 - Concurs pentru Piaţa Naţiunii: Constantin Joja,
-Premiul; III - Alexandru Zamfiropol - TiberiuNiga
[premiul I nu s-a acordat). -Menţiune- Eugen N. Popescu
-Nicolae Goga, Ion Puşchilă, Ion Ciupală.
1937 - Concurs pentru Biserica
Ortodoxă din Satu Mare. 1943- Concurs pentru sistematizarea
Pieţei Palatului Regal, Bucureşti:
1937 - Concurs pentru Primăria -Premiul I - Alexandru Zamfiropol
Municipiului Bucureşti: -Premiul II - IonTăreiseanu
-Laureat - Petre Antonescu -Premiul III - Duiliu Marcu, Mihai Ricci
-Roger Bolomey a predat un proiect ce -Menţiuni - Nicolae Nedelescu,
reprezintă primul zgârie-nori -Corneliu Rădulescu
bucureştean de 138 m înălţime, pe -Emil Nădejde, Gheorghe Negoescu
actualul amplasament al Teatrului -Tiberiu Niga.
Naţional.
1943 - Concum pentru Grupul
1937 - Concurs pt Sanatoriul Administrativ al Facultăţii UCEA -
Jandarmeriei din Techirghiol: Făgăraş:
-Premiul I - Iulian Pomponiu -Premiul I - Tiberiu Niga
-Premiul II - Constantin Pomponiu -Premiul II - Dan Virgil Mănescu,
-Premiul III - Constantin Moşinschi. Corneliu Vitez
-Premiul III - Henrieta Delavrancea-
1937 - Concurs pentru Cazinoul Gibory
funcţionarilor „Astrei Române din -Menţiune: Eugen N. Popescu
Ploieşti". -Dumitru Vemescu
-Barbu Socolescu.
1938- Concurs pentru Palatul Poştei din
Ploieşti. 1943- Concurs pentru Facultatea de
Agronomie, Bucureşti:
1939- Concurs pentru Primăria oraşului -Premiul I - Alexandru Zamfiropol
-Premiul II - Ion Giurgea

-Menţiune- N. Nedelescu 1955- Concurs pentru Şcoala Medie:
-Mircea Chernbach. -Menţiune - Ruxandra Stamatin-
Ivănescu.
1945 - Concurs pentru Teatrul Naţional
Bucureşti: 1956 - Sistematizarea Pieţei Nicolae
-Premiul I - Alexandru Zamfiropol. Bălcescu [azi Piaţa Teatrului Naţional),
Bucureşti:
1954- Concurs pentru Dispensar Rural: -Premiul I - II - Titu Elian, Constantin
-Premiul I - Teodor Iconomu, Dinu Frumuzache, Aron Solari Grimberg,
Hariton, Ben Octavian. Aurel Teodorescu, Pompiliu Macovei
- Victor Aslan, Carol Hacker, Dan
1954- Concurs pentru Casa de Naşteri: Ioanovici
-Premiul I. Harry Stern, Lucian Popovici, -Premiul III - Pascal Georgescu, Aurel
Heinz Novak Ghinescu, Dan Slavici, Traian Miron
Stănescu
1954 - Concurs pentru locuinţe -Menţiuni - Aurelian Trişcu,
imifamiliale: - Traian Chiţulescu, Gheorghe Mircea
-Premiul I - Radu Patrulius. Enescu,
- Mihai Enescu, Paul Focşa
1954- Concurs pentru Cămin Cultural: -Alexandru Zamfiropol, Ştefan Antoniu
-Premiul I - Stan Bortnovski. - Nicolae Sburcu
- Anton Dâmboianu.
1955 - Concurs pentru sistematizarea
Pieţei Casei Centrale a Armatei: 1956 - Clădiri administrative pentru
-Premiul II - Al. Zamfirescu, Alexandru industrie:
Hempel [premiul I nu s-a acordat). - Premiul I - Ion Găleşeanu, Lidia Anania,
Mircea Anaraia, Rodica Găleşeanu, Cristi-
1955 - Concurs pentru Magazin Sătesc: na Oancea
- Premiul III - Cezar Lăzărescu, Heinz -Premiul II - Horia Hudiţă, Lidia
Novak, Lucian Popovici Ghelman
- Tiberiu Ricci, Dan Slavici, Eugen -Premiul III- Ion Găleşeanu, Cristina
Cosmatu. Oancea, Rodica Găleşeanu, Lidia Anania,
Mircea Anania;
1955- Concurs pentru Baie publică -Menţiune - Willyjuster
-Premiul II - Teodor Iconomu, Ion -Constantin Dobre, Victor Ivaneş, Toma
Nicolau Olteanu
-Ghe orgile Dumitraşcu, Carol Hacker, Th. -Adrian Ionescu, Paul Mihalik, Alexandru
Iacoban. Miuiteanu, Nicolae Thiery
-Virgil Niţulescu, Ioana Mircea Enescu
1955- Concurs pentru cantină de 600
locuri: 1959- Concurs pentru sistematizarea
-Premiul II- Ion Antone seu, Ion Florea Pieţei Unirii, Bucureşti:
-Premiul I - Adrian Ciortan, Mihai
1955- Concurs pentru Sfat Popular Enescu, Mircea Enescu, Alexandru
Raional: Popescu Necşeşti
- Premiul I - Tiberiu Ricci, Dan Slavici, -Premiul III - Constatin Săvescu, Dinu
Eugen Cosmatu. Gheorghiu, Gabriel Cristea, Romeo Belea.
locuri
1960 - Concurs pentru Proiect tip cămin -Premiul II - 111 - Gheorghe Filipeanu,
cultural de 300 locuri: Leon Srulovici
- Premiul I - Horia Hudiţă -Sorin Gavra.
- Spiridon Spirescu, Sebastian Moraru
-Premiul III- Aristide Streja 1966 - Concurs pentru sistematizarea
-Menţiuni: Pieţei Tineretului - Iaşi:
- Radu Tănăsoiu -Premiul I - Gabriela Berthume şi echipa.
- Alexandru Costin
-Ştefan Perianu, Petre Swoboda 1967 - Concurs pentru Piaţa preuzinală
-Miliai Ene seu, Alexandru Popescu la Combinatul Siderurgic din Galaţi:
Necşeşti -Premiul I - Dan Sergiu Hanganu
-Horia Constantinescu; - Ioana Joja, Radu Mănăilă.
Proiect tip cămin cultural de 400 de 1967 - Concurs pentru sistematizarea

locuri: Pieţei Unirii din Focşani:
-Premiul I - Leon Smlovici, Emilia -Premiul I - II - Ludovic Staadecker,
Popescu Horia Hudiţă, Gabriel Rădulescu
-Premiul II - Mihai Enescu, Alexandru -Gheorghe Filipeanu, Dan Slavici;
Popescu Necşeşti -Premiul III - Constantin Săvescu, Dinu
-Premiul III- Horia Hudiţă Gheroghe, Gabi Cristea, Romeo Belea;
-Menţiuni - Alexandru Popescu Necşeşti, -Menţiuni - Gabriel Cristea, Constantin
Mihai Enescu Săvescu, Dinu Gheorghe, Romeo Belea;
-Mariana Bucur - Constantin Rulea, Gheorghe Nădrag,
-Sandu Niculescu, Radu Patrulius, Gabriel Time anu;
Gheorghe Polizu, Adrian Stăncescu - Gustav Guşti, Petre Ciută, Constantin
-Alexandru Costin Dobre, Victor Fulicea;
-Miron Hofmann. - Dan Corneliu, Lucian Vlădescu, Luth
Sefchi.
1960 - Concurs pentru proiect tip pentru
Casă de Cultură de 400 locuri: 1967 - Concurs pentru locuinţe în clădiri
-Premiul I - Leon Srulovici, Emilia cu 2 niveluri:
Popescu -Premiul II - Marcel Laurian, Willy
-Premiul II - III - Alexandru Costin Juster.
-Menţiune - Mariana Bucur
- Emilian Machedon 1967 - Concurs pentru Han Turistic la
- Miron Hofmann. Gura Motrului:
- Premiul I - Georghe Filipeanu, Leon
1964 - Concurs pentru Ansamblul Srulovici, Dan Hanganu.
Urbanistic din Piaţa Podul Roşu- Iaşi:
-Premiul 1 - II - Tiberiu Niga, Ignat 1967- Concurs pentru Creşă cu 80 locuri
Florea, Marcel Laurian, Ada şi grădiniţă cu 200 locuri:
Gheorghievici -Premiul I - Petre Ionescu, Milada
- Gheorghe Filipeanu, Leon Srulovici. Ionescu.
1966 - Concurs pentru Case de Cultură: 1968 - Concurs pentru Centrul

-Premiul II - Nicolae Vlădescu; Cartierului Titan, Bucureşti:
- Concurs pentru Sală de sport de 1000 -Premiul I - Costin Pastia, Ştefan Perianu
Conţinutul acestui material nu reprezintă m mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 20S
-Premiul II - III - Constantin Dobre, -Premiul III - Victor şi Aurelian Ivaneş

Toma Olte anii, Radu Tănăsoiu -Menţiune - Gheorghe Focşăneanu,
- Dan Hanganu, Petre Marinescu, Gheorghe Polizu, Virgil Grigore
Vladimir Slavu, Radu Vincenz. - Mircea Staneuleseu
-Sanda Stănculescu, Gruia Popescu,
1968 - Concurs pentru Centru Turistic Florin Ni cule seu
Delta Dunării: -Eugen Apostol, Adrian Păun, Alexandru
- Premiul I - II - Nicolae Sâmbotin, Ivan Apostol
Stern -Mircea T alaşman.
- Mire ea Ochinciuc, Ştefan Perianu, Radu
Ţiganco 1969- Locuinţe săteşti- zona Oltenia:
-Premiul III - Petre Ciută, Zoltan Takacs -Premiul I - Mircea Stănculescu
-Menţiuni - George Filipeanu, Leon -Premiul II - Ignace Şerban
Srulovici, Dan Slavici -Premiul III - Virgil Grigore, Gheorghe
- Mircea Stancu, Magdalena Rădulescu Polizu, Gheorghe Focşăneanu
- Sebastian Moraru. -Menţiune - Mircea Stănculescu
- Ion Stoiţescu, Maria Pavelescu
1969 - Concurs pentru Staţiunea -Cosma şi Elena Jurov
Turistică Midia: -Gheorghe Polizu, Virgil Grigore,
-Premiul I - II - Dan S. Hanganu, Petre Gheoghe Focşăneanu.
Marinescu, Miliai Plăeşu, Radu Vincenz,
Vladimir Slavu 1969 - Locuinţe Săteşti- zona Bucovina:
- George Filipeanu, Leon Srulovici -Premiul I- Victor si Aurelia Ivaneş
- Premiul III - Gabriel Rădulescu, -Premiul II - Mircea Ochinciuc
Aurelian Capcea -Premiul III - Radu Vincenz
-Menţiune - Angela Pavelescu, Alexandra -Menţiune - Ivan Steni
Sandu, Adrian Păun -Maria Pavelescu, Ion Stoiţescu
- Cezar Lăzărescu, Dinu Gheorghiu, -Rodiea Golescu, Irina Moldovan, Radu
Gabriel Cristea Patrulius
- Radu Mănăilă, Ioana Joja. -Vladimir Slavu, Petre Marinescu
1969 - Concurs pentru Policlinică în 1970 - Sistematizare zona centrală a

mediul urban: staţiunii Sovata:
-Premiul I - II - Alfred Braun, Aurel -Premiul I - II - Constantin Dobre, Victor
Mureşan Ivaneş, Toma Olteanu
- Aurel Mureşan, Alfred Braun - Ludovic Staadecker, Ion Ressu, Heinz
-Premiul III - Marcel Damian Novak, Ion Răducanu.
- Menţiune - Aurel Mureşan, Alfred
Braun 1970- Sistematizare Centrul Civic -
- Aurel Teodorescu, Florin Teodore seu Hunedoara:
- Dinu Antonescu -Premiul I - Gabriel Cristea, Dinu
- Marcela Damian. Gheorghiu, Constantin Săvescu, Gabriel
Tureanu
1969 - Concurs pentru Locuinţe Săteşti - -Premiul II - Paul Stănescu, Şerban
zo na Transilvania: Popescu Criveanu
-Premiul I - IgnaceŞerban -Premiul III - Willy Juster
-Premiul II - Ion Stoiţescu, Maria -Menţiune - Traian Popescu
Pavelescu - Gustav Guşti
-Radu Cristeseu, Nicolae Misescu

-Ana Solomon, Marta Silvan, Milita Sion. 1972 - Complex de ateliere de creaţie
pentru artişti plastici:
1971- Sistematizarea zonei centale - -Premiul I - Constantin Dobre, Victor
Petroşani: Ivaneş, Toma Olteanu, Radu Tănăsoiu.
-Premiul I - Paul Stănescu, Şerban -Premiul II - III - Emil Barbu Popescu
Pope seu Criveanu - Silvia Vraciu, Petre Vraciu, Gheorghe
-Premiul II - Violeta Morariu Verona
-Premiul III - Cosma şi Elena Iurov -Menţiune- Ascanio Damian, Mircea
-Menţiune- Nicolae Ernest, Pompiliu Anghelescu
Soare - Pompiliu Soare, Jaqueline Marinescu,
-Simona Zanciu, Mariana Celac Jean Marinescu
-TraianPopescu - Alexandra Beldianu, Matei Beldianu
-Ve rome a Bej an -Toader Panait, Florin Dobrescu, Matei
-Constantin Dobre, Toma Olteanu, Nedelescu
ZoltanTakacs. - Florin Sandu
1971- Sistematizarea zonei- Văleni-Olt: 1972 - Sistematizarea zonei centrale -

-Premiul I - Mircea Enache, Octavian Zalău:
Bandu -Premiul I - II - Ludwing Staadecker,
- Toma Olteanu, Constantin Dobre, Doina Cristea, Mircea Enache, Graţiela
Victor Ivaneş, Radu Tănăsoiu. Halmagiu
- Ada State
1971 - Sediul Poliţiei - Administrativ - -Toma Olteanu, Constantin Dobre, Victor
Satu Mare: Ivaneş
-Premii - Radu Cristescu, Nicolae -Premiul III - Violeta Morariu, Ion
Moisescu Răducanu
-Nicolae Petrescu, Petre Dragnea -Menţiune- Ştefan Lungu
-Adrian Panaitescu, Ruxandra -Răzvan Fio rea, Doru Dumitrescu
Panaitescu -Petre Marinescu, Vladimir Slavu
-Tiberiu Boitan. -Gheorghe Tănase.
1971- Sistematizarea zonei centrale - 1973 - Sistematizarea ansamblului

Botoşani: Pieţei Gării Centrale- Iaşi:
- Premiul I - George Filipeanu, Angela -Premiul I - Cosma şi Elena Iurov
Pavelescu, Alexandru Sandu -Premiul II - Silviu Vincenz, Mariana
-Mircea Stănculescu Fetti, Ana Vasilache
-Premiul II - Petre Derer, Ion Lucăcel, -Premiul III - Sorin Marinescu
Petre Marinescu -Menţiuni - Nicolae Sâmbotin
-Menţiune- Doina Cristea, Graţiela - Paul Stănescu
Halmagiu, Ada State -Petre Derer
-Adrian Stănescu, Teodor Panait, Tudor -Cosma si Elena Iurov
Dumitraşcu - Radu Tănăsoiu
-TraianPopescu
-Gabriel Rădulescu, Valeria Dănilă, 1973 - Idei pentru locuinţa urbană în
Constantin Popa epocă 1980-1990. Proiecte reţinute:
-Ştefan Lungu, Radu Mănăilă, Andres -Mihai Enescu, Mircea Enescu
Pereş. -Marcel Laurian
-Alin Nego eseu. Elena Iurov; Victor Fulicea, Doina

Cristea, Mircea Enache; George
1973 - Sistematizare Piaţa Mărăşti din Filipeanu, Dan Teodorescu, Radu Stancu;
Cluj: Cornelia Bârsan, Petre Marinescu, Viorel
-Premiul II - Cosma şi Elena Iurov Troaca; Romeo Belea, Toader Panait.
-Premiul III - Emanoil Tudose, Gheorghe
Elkan. 1979 - Sistematizare Centru social-
cultural de cartier Lunca Bârzavei-
1974 - Sistematizarea Centrului nou - Reşiţa:
Bistriţa: -Premiul I - Ştefan Lungu, Viorel Hurduc
-Premiul I - Constantin Dobre, Victor -Premiul II - Constantin Dobre, Victor
Ivaneş, Torna Olteanu Ivaneş, Toma Olteanu
-Radu Stancu, Ion Dan Teodorescu -Constantin Caraene, Nicoleta Tomescu,
-Premiul III - Cosma şi Elena Iurov Gh. Ungureanu
-Menţiune - Viorel şi Georgeta Voia -Proiect III - Victor Aslan, Mircea Anania
-Nicolae Lascu -Petre Vencu
-Traian Pope seu -Ştefan Lungu, Viorel Hurduc.
-Doina Cristea, Alexandru Sandu, Victor
Fulicea 1980 - Sistematizarea zonei centrale din
-Petre Marinescu, Vladimir Slavu. Petroşani:
-Premiul I - II - Constantin Dobre, Victor
1974 - Sistematizarea Zonei centrale- Ivaneş, Toma Olteanu
Râmnicu Valcea: -Constantin Enache, Sorin Sergentu,
-Premiul I - Constantin Dobre, Victor Nicolae Lascu
Ivaneş, Tom Olteanu -Premiul III - Constantin Enache, Sorin
-Premiul II - Gabriel Rădulescu, Bogdan Sergentu
Dădârlat -Menţiune - Traian Popescu
-Menţiune- Silvia Săvescu, Nicolae -Mircea Ochinciuc, Dan Şerban.
Cristian
- Mircea Stănculescu 1981 - Casă de cultură pentru tineret:
-Cosma şi Elena Iurov -Proiecte reţinute: Cosma şi Elena Iurov,
-Petre Vraciu, Gheorghe Verona, Silvia Dinu Patriciu, Dorin Ştefan, Petre Curta,
Vraciu. Virgil Flore a.
1981 - Concurs internaţional „Centrul
1975 - Concursul internaţional al Glass" al revistei Japan Architect cu tema
revistelor de arhitectură - Madrid: „Capelă de meditaţie":
-Premiul III - revista „Arhitectura" -Premiul II - Florin Al. Colpaci, Ioan
[re dactor-şef Mircea Lupu]. Andreescu, Vlad Gaivoronschi, Adrian
Ionaşiu, ClaudiaPanaitescu.
1975 - Concursul internaţional
„Confruntări Varşoviene '75”: 1983 - Concurs internaţional de idei
-Premiu - Doina Cristea, Peter Derer, pentru ” Un teatru pentru primirea
Victor Fulicea, Alexandru Sandu. turneelor” [Suedia):
-Premiul I - Ruxandra Clit, Ştefan
1975 - Concursul pentru Complex Mănciulescu, Rodica Tuncu, Mihai
turistic pentru tineret la Costineşti: Opreanu, Dan Opreanu.
-Proiecte reţinute: Constantin Dobre,
Victor Ivaneş, Toma Olteanu; Cosma şi 1983 - Concurs internaţional pentru „Un
muzeu de arhitectura" (Belgia): -Premiul pentru Casa Tineretului din

-Menţiune - Ruxandra Clit, Ştefan Slatina - Emil Barbu Popescu, Dorin
Mănciulescu, Rodie a Turcu, Miliai Ştefan.
Opreanu
-Premiul III pentru tineri arhitecţi-
1984 - Concurs pentru Casa tineretului - Florin Biciuşcă pentru proiectul „Studiu
Ploieşti: pentru oraşul în era postindustrială”
- Premiul I - Răzvan Florea, Tiberiu
Boitan, Doru Dumitrescu, Radu 1988 - Concurs internaţional de design
Constantine seu. „Shinkenschiku” Japo nia:
-Premiul II - Adrian Bold.
1984 - Concurs pentru „Complex turistic
Diham”: 1990 - Concurs pentru „Centrul Naţional
-Premiul I - Tiberiu Boitan, Radu de Telecomunicaţii" pe amplasamentul
Constantine seu, Doru Dumitrescu, fostului Teatru Naţional - Calea Victoriei,
Răzvan Florea. Bucureşti.
-Premiul I - Constantin Dobre, Victor
1985 - Concurs internaţional al revistei Ivaneş, Toma Olteanu
Japan Architect cu tema „Un Bastion al -Menţiune- George Filipeanu, Leon
duratei": Srulovici
- Menţiune - Marius Marcu Lăpădat, -Gheorghe Goiciu, Victor Strugariu
Horia Gavriş. -Nicu Moldovan, Cristian Iacob
-Florin Medvedovici, Adrian Zerva.
1985 - La Bienala de Arhitectură de la
Sofia, Florin Biciuşca obţine 3 premii cu 1991- Concurs pentru „Complex Sportiv"
poiectul „Locuinţă modulată evolutivă”. - Ion Tiriac, Bucureşti:
-Premiul I - Alexandru Adrieş, Călin
1986 - Concursul internaţional Irimescu, Maria Ioana Mîntulescu
„Confruntări Varşoviene '86": -Premiul II - Ion Lucăcel.
-Premii - Dan Agent, Radu Drăgan,
Cristina Moscu, Olga Naiman. 1991- Concurs pentru Complex hotelier
1986 - Concurs internaţional pentru în Sinaia:
„Opera nouă din Piaţa Bastiliei- Paris". -Premiul I - Miliţa Sion, Mariana Neagu-
-Premiul III - Daniel Munteanu, Miliai Sadoveanu
Munteanu. -Premiul II - Marius Solon, Mihai
Simionescu
1987 - Concurs internaţional pentru -Premiul III - Tiberiu Boitan, Vlad Bană.
„Muzeul Docurilor din Londra”:
-Menţiune - Dan Bolomey, Matei 1992- Concurs pentru Catedrala
Lykiardopol. Ortodoxă de la Suceava:
-Premiul I - Constantin Gorcea, C.
1987- Concurs internaţional pentru Stroescu.
„Cartier de locuinţe laMinsk”:
-Premii - Arpad Zaclii, Radu Drăgan, 1992 - Concurs pentru .Amenajare
Daniela Drăgan. Kilometrul zero - Piaţa Sf. Gheorghe" din
Bucureşti:
1987 - La Bienala de Arhitectură de la -Premiul II - Bogdan Anghelescu
Sofia: Benedek
-Premiul III- Rodica Eftenie, Mihai -Premiul III - Cristina Diaconescu, Sorin
Eftenie Diaconescu.
- Menţiune - Dorin Ştefan
-Andrei Multe seu. 2010 - Concurs pentru Restaurarea si
extinderea Hanului Gabroveni - Bucu
1992 - Concurs pentru Biserica din reşti:
Cimitirul „Eroii Revoluţiei": -Premiul I - Adrina Ioniţă, Flaviu
-Premiul I - Nicolae Diaconu. Bărbăcaru
-Premiul II - Adrian Soare, Eliza Yokina
2002- Concurs pentru „Locuinţe ANL -Premiul III - Kozma Zsolt.
pentru tineret"
-Premiul l - Viorel Hurduc 2010 - Concurs pentru Un Pavilion
-Premiul II - Proiect Bucureşti Temporar în spaţiu public:
-Premiul III - VictorIvaneş. -Premiul I - Oana Simionescu
-Premiul II - Mircea Munteanu, Voicu
2005 - Concurs pentru Complex Bozac
comercial multifuncţional - Oradea. -Ioana Bănescu, Cristina Emită, Bogdan
Brădăţeanu, Adrian Untaru, Andrei
2007 - Concurs pentru Reamenajare Şerbescu
Piaţa Amzei- Bucureşti: -Premiul III - Oana Simionescu.
-Premiul I - Andrei Fenyo
Proiecte reţinute- Michael Buck, Eugen 2011 - Concurs pentru ,Depozite cu
Pănescu acces la raft la Biblioteca Universitară"-
-Anca Păunescu, Bogdan Babici Cluj:
-Adrian Soare, Eliza Yokina -Premiul III - Lucian Pârvulescu
-Mona Sava, Ruxandra Stroe. -Johannes Bertleff
-Premiul 111 - VladSebastian Rusu
2007 - Concurs internaţional pentru -Menţiune - Cristina Constantin, Bogdan
Extinderea Palatului din Piaţa Victoriei, Brădăţeanu.
Sediul Guvernului:
-Premiul I - Branimir Medic, Pero Puljiz 2011 - Concurs pentru „Reabilitarea şi
[Olanda) amenajarea Curţii ]. Honterus"- Braşov:
-Proiecte reţinute: -Premiul I - Johannes Bertleff, Dragoş
-Aymeric Zublena, Călin Manoilescu Oprea.
[Franţa)
-Leon Wohlhage Wemik [Germania) 2011 - Concurs pentru „Amenjarea
-Dan Munteanu, Ştefan Perianu, Mihai spaţiului suprateran de la Universitatea
Munteanu [Franţa) Bucureşti":
-Cristian Tănăsescu [Franţa), Dorin -Premiul I - Ambra Fabi.
Ştefan [V.Ţ.)
-Adrien Fainsilber [Franţa).
CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE
2008 - Concurs pentru Extinderea si
re modelarea funcţionala a Universităţii ARHIVELE STATULUI
Naţionale de Arte - Bucureşti: Ca instituţie, Arhivele Statului din
-Premiul I - Andrei Şerbescu, Adrian Bucureşti au luat fiinţă în 1831, din
Untaru, Bogdan Brădăţeanu 1940 fiind instalate în chiliile Mănăstirii
-Premiul II - Adrian Soare, Eliza Yokina "Antim".
în 1866 arhivele au fost mutate în ASIGURĂRI (SOCIETĂŢI)

complexul Mănăstirii "Mihai Vodă". în Societatea de Asigurare "Dacia", Calea
1894, la iniţiativa Iui B.P. Haşdeu şi a lui Victoriei/ str. Lipscani (1874), arh.
Gr. N. Mânu se prevede o nouă Alexandru Orăscu, stil neoclasic;
construcţie a Palatului Arhivelor Statului înfiinţată în 1871, este cea mai veche
[trei aripi pentru depozite şi birouri], societate de asigurări.
proiectul ales fiind cel semnat de Giulio Societatea de Asigurare Dacia-Română,
Magni. Deşi se semnează contract cu str. Lipscani 14 (1889), stil eclectic, are
acesta în 1896, construcţia unui nou faţada posterioară pe Str. Stavropoleos;
Palat al Arhivelor rămâne nerealizată în clădirea acestei societăţi au funcţionat
din cauza problemelor financiare şi a de-a lungul timpului, mai multe bănci şi
opoziţiei Ministerului Cultelor şi după 1847 a adăpostit spaţii comerciale,
Instrucţiunii Publice. în 1900 se începe în 1983 a fost restaurată de arh.
construcţia Arhivelor Statului, în 1902 şi Constantin Rulea şi Octav Dimitriu
1904 fiind diriginte de şantier arh. pentru Casa de Modă. Azi este sediu al
Constantin Băicoianu şi antreprenor Ion Băncii Comerciale Române, filiala
Nicolau. în 1909, este însărcinat cu Bucureşti.
supervizarea lucrărilor arh. Cristofi Societatea de Asigurări "Generala", p-ţa
Cerchez. Aripa realizată de Cristofi Universităţii (1906), arh. Otto Maugsch.
Cerchez se evidenţia printr-un turn înainte de 1990, aici a funcţionat
masiv. în 1910-1912 arhitect şef din Ministerul Comerţului Exterior, iar după
partea Ministerului este arh. Paul 1990 este sediul central al BCR.
Smărăndescu, iar arhitectul însărcinat Societatea de Asigurare "Naţională", str.
cu elaborarea planurilor este Petro Doamnei/str. Smârdan (1886), arh.
Antonescu. Edificiul mare de pe latura Adolf Hang, stil eclectic.
dinspre miazăzi îi este încredinţat Societatea de Asigurare "Agricola
arhitectului Petre Antonescu. Fonciera" şi Societatea de Asigurare
Din 1925, în cadrul ansamblului Mihai "Adriatica", P-ţa Naţiunile Unite (1930),
Vodă a fost inaugurat Muzeul Arhivelor arh. Petre Antonescu.
Statului, realizat după proiectul arh. (V. Ţ.)
Petre Antonescu, fiind printre primele
clădiri civile realizate în beton armat, CAMERA DEPUTAŢILOR
între 1928-1935 are loc restaurarea Ansamblul Dealul Mitropoliei este clasat
bisericii Mihai Vodă de către arh. monument istoric, cod LM1 B-II-a-A-
Emanoil Costescu Clădirile anexe de la 18571
mănăstirea Mihai Vodă, printre care şi
Muzeul au fost demolate în 1986, doar
Biserica Mihai Vodă fiind mutată în
spatele unor blocuri noi. începând cu
anul 1960, activitatea Arhivelor Statului
s-a desfăşurat şi în fostul sediu al
Monitorului Oficial de pe bd. Elisabeta
[1931; arh. Statie Ciortan) devenit sediu
oficial după demolarea de la Mihai Vodă
din 1986.
[V.Ţ., O.M., S.T.)
Ca o consecinţă firească a legilor de
ridicare a edificiilor publice, adoptate în
Conţinutul acestui material nu rep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 211
Proiect beneficiara] unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România
sesiunea parlamentară a anilor 1881- fiecare ţară a trebuit să aibă campionii

1882 şi datorită faptului că vechea săi, trebuie salutat cu simpatie de
clădire a Camerei Deputaţilor, în care arhitecţii francezi."
fiisese proclamat Regatul României, pe După încheierea concursului însă, din
data de 14 martie 1881, situată tot în motive financiare, demararea lucrărilor
Dealul Mitropoliei, nu mai făcea faţă s-a amânat aproape două decenii, până
necesităţilor deputaţilor, în ianuarie în anul 1906. Realizarea construcţiei
1890, preşedintele Camerei, George este împărţită în trei etape: 1906-1908,
Grigore Cantacuzino propune 1911-1913 şi 1914-1916.
construirea unui palat conceput exclusiv Construcţia din Dealul Mitropoliei a fost
pentru Camera pe care o conducea sediul Camerei Deputaţilor până în
Se impunea ideea organizării unui 1946, când Senatul a fost desfiinţat şi
concurs internaţional pentru proiectul Camera Deputaţilor a devenit Adunarea
clădirii, cu menţiunea că, indiferent de Deputaţilor, care şi-a desfăşurat
naţionalitatea câştigătorului, întocmirea lucrările în aceeaşi clădire. In 1948,
proiectului definitiv şi urmărirea Adunarea Deputaţilor a fost înlocuită de
lucrărilor de execuţie va fi revenit celui Marea Adunare Naţională, care a
mai bine clasat arhitect român din funcţionat în Palat până Ia dizolvarea sa,
concurs. în decembrie 1989. După Revoluţie,
Din cele 37 de proiecte înscrise, locul I a revenindu-se la structura bicamerală a
fost acordat proiectului cu motto-ul Parlamentului, clădirea a găzduit
„România", realizat de arhitectul Camera Deputaţilor.
Dimitrie Maimarolu din Bucureşti. De asemenea, începând cu 1997,
Maimarolu nu a urmărit să facă ceva în clădirea funcţionează ca Palat al
stilul românesc, care pasiona pe mulţi Patriarhiei, după mutarea Camerei
dintre contemporanii săi. El a mers pe Deputaţilor în Palatul Parlamentului, şi
căi bătătorite, alegând arhitectura rămâne un monument arhitectural de
eclectică, mult mai comodă şi aşa cum o referinţă al Capitalei. Importanţa sa a
înţelegea el, arhitectură pe care o determinat începerea, în anul 2000, a
învăţase la Paris şi care se făcea pe lucrărilor de restaurate, terminate în
atunci în mod curent în Franţa. Astfel, 2006.
stilul abordat este neoclasic, de influenţă (text M.C.; Sursa ilustraţiei:
franceză. Intrarea monumentală este www.wikipediaorg)
marcată de un peristil format din şase
coloane ionice. Faţada are 80 m lungime. CASA DE DEPUNERI, CONSEMNAŢIUNI
Intre încăperile clădirii, un loc aparte îl ŞI ECONOMIE
ocupă sala de şedinţe circulară, cu locuri
pentru deputaţi la parter şi tribune
pentru public la etaj. Sala este acoperită
de o cupolă, în vârful căreia tronează un
vultur cu aripile desfăcute. Referindu-se
la acest proiect, profesorul arhitectului
Maimarolu de la Şcoala de Beaux-Arts,
Julien Guadet, remarcă despre acesta din
urmă că „domnul Maimarolu este un
tânăr arhitect român elev al şcolii
Monument istoric cod LMl - B-11-m-A-
noastre. [...] Succesul său, într-un
19845.
important concurs internaţional, unde
D icţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI} literele A-C
Casa de Depuneri, Consemnaţi uni şi ale Casei de Depuneri, Consemnaţi uni şi

Economie (cunoscută ca Palatul CEC) Economie au fost realizate între 1900 şi
este o clădire publică importantă 1913 de Mihail Simonidi şi de Costin
proiectată în 1894 de Paul Gottereau. Pe trese il Plafonul sălii festive este
Licitaţia pentru construcţia clădirii a fost decorat cu o compoziţie numită
câştigată de arhitectul Ion N. Socolescu „Fortuna distribuind bunuri în urma
în anul 1895. Ridicarea edificiului a independenţei". Decoraţia interioară a
durat 4 ani, fiind finalizată în anul 1900. sălii festive (de consiliu) se remarcă prin
Atractivitatea clădirii este dată de pereţii tapetaţi cu mătase, lambrisaţi cu
monumentalitatea sa, de echilibrul panouri de lemn sculptat. Plafonul are
volumelor, de decoraţia judicioasă a câmpuri din lemn aurit cu tapet verde -
faţadelor, de proporţiile şi finisajele de cu iniţialele aurite ale Casei de Depuneri
excepţie. Palatul prezintă o faţadă şi Economii (CDE) şi albina - simbolul
simetrică în mijlocul căreia se distinge hărniciei şi al economiei. Uşa este din
intrarea somptuoasă, încununată cu o lemn masiv, sculptat. Deasupra uşii este
arcadă în plin c intru, susţinută de o montat un ceas, în lambriu de lemn
parte şi de cealaltă de câte două coloane masiv sculptat şi aurit. De asemenea, tot
gemene, în stil compozit. în această sală, se află tablourile
De la intrare, se evidenţiază cupola suveranilor Carol I şi Elisabeta, respectiv
monumentală, din sticlă şi metal, în stil Ferdinand şi Maria.
renascentist, cupolă ce acoperă holul In perioada comunistă, picturile au fost
central al edificiului, în care distruse şi acoperite cu vopsea maro,
funcţionează ghişeele bancare. Cele singura dovadă a existenţei lor fiind
patru volume de colţ, decorate cu câteva fotografii alb-negru. In timpul
frontoane şi steme, sunt, de asemenea, restaurării dn anii 2005-2007, s-au
acoperite de cupole, în acelaşi stil refăcut şi portretele suveranilor,
renascentist. Holul destinat publicului se menţionate mai sus, de către un artist
desfăşoară pe două niveluri, la parter contemporan pasionat de istorie,
erau ghişeele pentru depuneri şi pictorul Valentin Tănase.
restituiri şi scara de acces la etaj, unde, (text M.C.; foto: M.C.)
pe o galerie deschisă simt birourile şi
sălile reprezentative. Stâlpii sunt pe CASA AUTONOMĂ A
înălţimea celor două etaje, iar golurile
dintre ei se închid cu arce în semicerc şi
cu medalioane bogat ornamentate şi cu
chipuri de copii [puttij. Se remarcă
monumentalitatea scării din axul
intrării, care porneşte într-o rampă şi se
ramifică în două rampe. Aceasta este
finisată cu marmură albă şi mozaic,
având balustradă din marmură -
baluştrii şi mâna curentă, şi elemente de
bronz între baluştri. Ferestrele din zona
scării de acces la etaj prezintă vitralii
florale şi geometrice, iar plafonul este Monument istoric, cod LMI B-II-in-A-
decorat cu panouri bordate de stucatură 19871.
aurită. Clădire publică de anvergură a lui Duiliu
Compoziţiile murale din sălile principale Marcu. Planurile originale înfăţişează
din Fondul Timbrul Arhitecturii irianul 2012
repartizarea funcţiunilor şi conexiunile Strada Biserica Amzei se află o terasă

dintre acestea. Edificiul beneficiază de o mare.
expunere deosebită, având o faţadă de Din nefericire, în prezent imobilul se
65 m orientată spre Calea Victoriei, una găseşte într-o stare deplorabilă, fiind
dintre cele mai circulate şi mai frumoase lăsat pentru mult timp în paragină. La
artere centrale din Capitală. Edificiul, momentul întocmirii acestei lucrări,
care în prezent este sediul Ministerului faţada dinspre Calea Victoriei este
Economiei, înconjoară o curte interioară acoperită cu o folie din plastic cu un
pe trei laturi, având formă de U. Clădirea desen care reprezintă chiar respectiva
este înălţată pe şapte niveluri, parterul faţadă, dar restaurată Deocamdată, doar
şi alte şase etaje. De asemenea, s-a latura dinspre sud şi cea dinspre est,
prevăzut un subsol, unde se află arhiva, care alcătuiesc zona de birouri a clădirii,
depozitele şi spaţiile pentru instalaţii. simt consolidate şi reamenajate.
Faţadele imobilului sunt placate cu (text M.C.; foto: M.C.]
travertin, cu excepţia stâlpilor dintre
ferestre şi a miei părţi din faţada CERCUL MILITAR NAŢIONAL
principală, care sunt executate din piatră
de Dobrogea. Scheletul construcţiei este
din beton armat. Marmura de Carrara a
fost utilizată pentru peroanele şi pentru
treptele exterioare.
La interior, materialele utilizate sunt
variate. Astfel, travertinul românesc s-a
folosit pentru pereţii holurilor, ai scării
de onoare şi ai încăperilor principale. De
asemenea, pardoseala coridoarelor a
fost executată din plăci de gresie, iar
tâmplăria din metal.
Monument istoric, cod LMI, B-II-m-A-
In ceea ce priveşte organizarea spaţiilor,
19201.
au fost dispuse două intrări, una pentru
Clădirea este amplasată la intersecţia
public şi una pentru angajaţi. Intrarea
bulevardului regina Elisabeta cu str.
pentru public este amplasată în stânga
Constantin Miile pe locul unde se afla
laturii dinspre Calea Victoriei şi duce
biserica Sărindar demolată în 1907.
către holul gliişeelor, iar în capătul
Beneficiarul lucrării a fost Cercul militar
acestuia din urmă se găseşte un hol de
al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti,
onoare, care face legătura cu celălalt
organizaţie înfiinţată în anul 1876.
corp al clădirii, unde se află intrarea
Fondurile necesare au fost acoperite din
salariaţilor şi vestiarele acestora. La
donaţii, subscripţii şi cotizaţii ale
etajul I sunt birouri, spaţii
ofiţerilor, în proporţie de 80%, precum şi
administrative, săli de consiliu,
din subvenţii ale statului şi împrumuturi
conectate printr-un hol de sosire şi un
rambursabile.
hol de onoare, poziţionat similar celui de
Construită între anii 1912-1923 după
la parter. La etajele II-V se află doar
planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu
birouri şi o sală de consiliu, în timp ce la
în colaborare cu arhitecţii Emest
ultimul etaj, pe latura dinspre Calea
Doneaud şi Victor Ştefânescu, edificiul
Victoriei, a fost amenajat un restaurant
găzduieşte instituţia centrală de cultură a
pentru angajaţi, cu anexele sale şi
Alinatei române.
bucătăria, în timp ce pe latura dinspre
Conţimitid acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 214
Echipa de ingineri care a colaborat la (text: R.N.; Sursa ilustraţiei:

edificarea construcţiei a fost formată din http://www.albimidefamilie.ro/poze/cer
Angliei Saligny, Elie Radu, Paul Saligny şi cul-militar-national-1912-
Mircea Radu. 12 761/detaliu/)
In anul 1912, din cauza solului mlăştinos
şi nisipos în care urma să se edifice ALTE CONSTRUCŢII
construcţia, la recomandarea inginerilor ADMINISTRATIVE
Angliei Saligny şi Elie Radu se adopta 1993-Sediul Administraţiei Financiară la
soluţia miei fundaţii pe piloni de stejar. In Oradea - arh. Horia Sergiu Goga;
anul 1914, construcţia se prezenta -Casa Agriculturii din Nantes (Franţa) -
terminată la roşu. La 12 noiembrie 1916, arh. Constantin Munteanu, ştefan
ca urmare a ocupării Capitalei de către Perianu;
trupele Puterilor Centrale, Cercul Militar 1994 - Primăria din Băile Govora - arh.
este evacuat. în anul 1919, la revenirea Daniela Radu;
armatei în Bucureşti clădirea este găsită -Sediu "Competrol, str. GliTiţeica 121D,
devastată la interior fiind necesară Bucureşti - arh. Georgeta Gabrea;
începerea lucrărilor de reparaţii. -Sediu BRD- Ploieşti - arh. Sever Niţu;
La data de 4 februarie 1923, în prezenţa 1995- Sediu „Bancpost”diii Suceava - arh.
regelui Ferdinand I al României şi a Elena Chirilă;
reginei Maria a României, alături de -Centru de afaceri „Modern", bd. Carol I,
reprezentanţi ai armatei, are loc Bucureşti (prin transformarea Hotelului
inaugurarea Palatului Cercului Militar, „Modern") - arh. Adina Dinescu, Andrei
în perioada comunistă, denumirea clădirii Drogeanu;
a fost cunoscută sub numele de Casa -Imobil birouri si locuinţe, Calea
Centrală a Armatei, iar după 1989 numele Dorobanţilor, Bucureşti - arh Viorel
a fost schimbat în Cercul Militar Naţional. Hurduc, Delialerca;
Palatul Cercului Militar Naţional -Sediul RENEL - Târgovişte - arh. Corina
găzduieşte astăzi şi Biblioteca Militară Ogescu;
Naţională alături de sala de expoziţii de Sediu birouri "Metanef', Calea
artă. Floreasca, Bucureşti - arh. Viorel Hurduc,
Spre Calea Victoriei, edificiul prezintă o Delia Jerca;
monumentală colonadă în stil corintic, iar - Imobil birouri, bd. Iancu de Hunedoara,
în faţa clădirii se afla o terasă largă la care Bucureşti - arh. Ruxandra Fotino;
se accede printr-un număr generos de - Sediul firmei TEC din Săftica - Ilfov -
trepte ce înconjoară o fântână arteziană. arh. Eduard Sagatelian;
Saloanele palatului, decorate luxuriant - Imobil birouri în Atena (Grecia) - arh.
simt denumite precum urmează: Sala de Nicolae Cuimdjoglu, Memos Hristos;
Marmură, amenajată cu motive - Sediul Air Inter din Toulouse (Franţa) -
decorative de inspiraţie antica, Sala arh. Mihai Tupăzan;
Maură cu pereţi îmbrăcaţi în lambriuri 1996- Sediu Banca Comercială Română,
din lemn şi plafonul casetat şi decorat cu sector 1, Calea Victoriei/ Piaţa Victoriei,
motive florale stilizate şi acoperite cu Bucureşti-arh. Constantin Ciurea,
foiţa de aur, Sala Bizantină în stil bizantin Manuela Manuchian;
cu elemente specifice artei tradiţionale - Sediu Banca Columna, bdPrimăverii,
româneşti, Sala Gotică cu arcuri frânte în Bucureşti -arh. Constantin Nicolae, A.
ogive şi candelabre simple, Sala Norve Rădulescu;
giană inspirată din atmosfera specifică - Sediul Direcţiei de Muncă - Târgovişte -
nordului Europei şi Sala Restaurant.
arh. Carmen Comşa; - Imobil birouri, str. Clucerului, Bucureşti

1997- Extindere Banca Română de - arh. Mano Kuibuş [Re-Act Now Studio);
Dezvoltare, str. Eugeniu Carada, - Sediul Camerei de Comerţ şi Industrie,
Bucureşti - arh. Tiberiu Boitan, Marcel Splaiul Unirii. Bucureşti - arh Adrian
Borţun, Mircea Bologan; Spirescu, Iulian Moraru;
- Centru de afaceri, cu sediul Bancorex, - Imobil birouri „Opera Center” I,
Calea Victoriei, Bucureşti - arh. Bucureşti - arh. Dorin Ştefan, Flavia Roşu,
Ruxandra Fotino, Sorin Ştefanescu, Sorin Radu Negulescu, Anda Ştefan;
Gabre a ; - Sediul firmei „Randaldes”din Braşov -
-Centrul bancar, Cluj - arh.Adrian arhNicolae Ţaric, Bogdan Cristescu;
Spirescu, Iulian Moraru, Danllie; - Imobil birouri,str. Dr. Felix, Bucureşti -
- Ambasada României la Cairo [Egipt] - arh Marcus Turcu, Florin Alexandrescu;
arii Vasile Ţelea, Florin Sandu, Patriciu Sediu Atlantic Business Center,
Cosmatu; Bucureşti - arh. Mario Kuibuş [Re-Act
-Sediul Administraţiei Financiare, str. Now Studio)
Anastasie Pann, Iaşi - arh. E. Apreutesei; 2001- Sediul firmei BOG ART, str.
1998- Sediu BCR din Sibiu- arh. Ştefan Brezoianu, Bucureşti - arh Constantin
Pârvu; Ciurea;
-Sediul firmei "ALDOMI" bd. Timişoarei, - Sediul Casei de Asigurări de Sănătate
Bucureşti - arh. Florian Stanciu, Iulia din Râmnicu Vâlcea - arh. Horia Ciuruş;
Stane iu, Radu Ionescu; - Sediu bancar BRD din Sibiu - arh.
-Sucursală bancară BCR, Ghencea, Adrian Spirescu, Iulian Moraru;
Bucureşti - arh. Dorin Ştefan; - Sediu bancar BCR din Braşov - arh.
- Sediu BCR, Găeşti - arh. Corina Ogescu; Nicolae Ţaric, Bogdan Cristescu;
- Sediul firmei "Astra" din Constanţa - - Imobile birouri str. Polonă 65 şi str.
arh Doina Crainic, Ruxandra Parasca, Polonă 56, Bucureşti - arh. Cristina
Gabriela Petrescu, Eduard Chiş; Gociman;
1999- Agenţia Naţională de Drumuri din 2002- Centrul "Connex", str. Avrig,
Sibiu - arh. Ion Ene; Bucureşti - arh. Vladimir Arsene;
-Imobil birouri Rompetrol, Calea - Turnul de birouri BRD, Piaţa Victoriei,
Victoriei, Bucureşti - arh. Georgeta Bucureşti - arh. Julien Galmard [Franţa),
Gabrea, Venera Geta Trişnevschi; Ioan Tripa;
- Primăria oraşului Băile Govora - arh. - Imobil birouri „Orange", bd. Lascăr
Doina Negoiţă, Daniela Radu; Catargiu, Bucureşti - arh. Vladimir
-Sediu BCR, Câmpina - arh. Eduard Arsene, Călin Negoescu;
Sagatelian,Vasile Ţelea; - Sediul administrativ AACR, aeroport
-Sediu BRD din Predeal- arh. Adrian Bane as a, Bucureşti - arh. Petre Vencu;
Spirescu, Mirela Petrescu, Iulian Moraru; - Palatul de Justiţie din Constanţa - arh.
-Sediul Inspectoratului în Construcţii din Alexandru Costandache;
Alba Iulia, arh. Ion Străjan, Felicia - Sediul „Distrigaz", Râşnov - arh Nicolae
Totoian; Ţaric, Bogdan Cristescu;
-Sediu „Bancpost" din Braşov - arh. - Reprezentanţa „Dacia", Calea Floreasca,
Nicolae Ţaric, Bogdan Cristescu; Bucureşti - arh. Zeno Bogdănescu;
2000 - Sediu „Mindbank”, Calea Griviţei/ - Imobil birouri „Tornada", şos. Jiului,
bd. Dacia, Bucureşti - arh. Vladimir Bucureşti - arh. Mario Kuibuş [Re-Act
Arsene; Now Studio);
- Extindere sediu CEC, Constanţa - arh. 2003- Reprezentanţa "Land Rover" pe
Marius Dinu; DN1- Otopeni - arh. Ovidiu Grigorescu,
Adrian lanchiş; -Imobil birouri "Me cano export”, bd.

-Imobil birouri, Calea Floreasca 208, Dacia, Bucureşti - arh. Vladimir Arsene,
Bucureşti - arh. Viorel Hurduc, Delia Mircea Enescu, Cristiana Ştefan, Zzing
Jerca; Lee, Gabriel Bunea;
- Sediu bancar BRD din Cluj - arh. Adrian -Imobil birouri, str. Gr. Alexandrescu 16,
Spirescu, Carmen Papagheorghiu, Iulian Bucureşti - arh. Bogdan si Iuliana
Moraru, Dan Ilie, Oana Constantinescu; Anghelescu, Andrei Fenyo;
- Imobil birouri „Opera Center"- etapa II, -Imobil birouri, str. Danielopolu 4,
Bucureşti - arh. Dorin Ştefan; Bucureşti - arh. Constantin Ciurea,
-Centru comercial „Cora”- şos. Claudia Teodorovici, Daniela Bătrânu;
Pantelimon, Bucureşti-Tehnoproiect; - Imobil birouri str. Zborului 6, Bucureşti
- Imobil birouri - str. Gh. Mânu S, - arh. Silvia Costescu, Ruxandra Păiş;
Bucureşti - arh. Romeo Ionescu, Radu -Imobil birouri, str. Al bac 15, Bucureşti -
Patzelt, Theodor Stancu; arh. Alexandru si Rodica Panaitescu;
- Imobil birouri, str. N. Grigorescu 123, - Primăria nouă a sectorului 2, şos. Mihai
Bucureşti - arh. George Mitrache, Anca Bravu - arh. Luminiţa si Iancu Popescu;
Mitrache, Vali Bondor, LiviuBrad; Imobil birouri, str.Buneşti/
- Sediu birouri si hală de producţie SOFT, str.Sevastopol, Bucureşti - arh. Dorin
str. Fabrica de Glucoză 15A, Bucureşti - Ştefan, Dan Dinoiu, Anda Ştefan, Tibi
arh. Vichi Grigoriu; Bosman, E. Roşea, Alexandru Pop;
- Imobil birouri, str. Matei Basarab 29, - Primăria din Buftea, Ilfov - arh. Bogdan
Bucureşti - arh.Adina Samoil, Mircea T ofan;
Ştefane seu; - Imobil birouri, Calea Şerban Vodă 90,
- Imobilul „River Piaza", Splaiul Unirii 76, Bucureşti - arh. Marius Salon;
Bucureşti (prin remodelarea fostului - Sediu bancar BCR - Mediaş - arh.
bloc „Sporul") - arh Radu Tănăsoiu, Adrian Spirescu, Iulian Moraru, Mirela
Vasile Meiţă, Marius Voica; Pe trese u, Ligia Ristea, Carmen
2004 - Reprezentanţa „Porsche", şos. Papagheorghiu, Cosmin Popa;
Pipera, Bucureşti - Architect Service 2005-Centru de afaceri, Piaţa Charles de
[arh. Constantin Ciurea, Simona Ciurea, Gaulle 15, Bucureşti - Westfourth
Diana Cireaşă, Liviu Laurenţiu Morar); Architecture (arh. Vladimir Arcene, Călin
-Sediu bancar, Piaţa Ovidiu din Negoescu, Raluca Ionescu, Cristiana
Constanţa - arh. Alexandru Bălan; Ştefan);
- Imobil birouri pentru Casa de Pensii, - Imobil birouri sediul "Lafarge",
Vitan, Bucureşti - arh. Ileana si Bogdan Bucureşti - Westfourth Architecture
Bogoescu, Ioana Nicolae; (arh. Vladimir Arsene, Zzing Lee, Ileana
- Centru de afaceri "I. Tiriac”, şos. Dumitriu, Călin Negoescu, Raluca
Nordului, Bucureşti - arh. Mihai Eftenie, Ionescu);
Ioana Bărbănţan, Mihaela - Imobil birouri, str. Farului 10,
Musealinc, Vlad Eftenie; Constanţa - arh. Adrian Cristescu,
- Sediul Uniunii Arhitecţilor, str. Roxana Şchiopii;
Bote anu, Bucureşti - arh Dan Marin, Imobil birouri „Concret Grup",
Zeno Bogdănescu; Bucureşti - arh. Corina Dindăreanu,
- Sediu BRD din Timişoara - arh. Radu Grigoraş Capota;
Radoslav; - Sediu PETROM, Calea Dorobanţilor
-Imobil birouri ROMTELECOM-GRIVCO, 239, Bucureşti - arh. Paul Neutri no Lupu,
Bucureşti - arh. Florin Alexandrescu, Mihai Radu, Oana Avram, Petre German;
Ioana Mărcuşeanu, Florin Neagoe; - Pavilion administrativ si depozit
DESPEC, Bucureşti - arh. Dan Oproiu; Cristiana Ştefan, Ştefan Cătălin, Mihaela
- Centru de conferinţe din Neptun - arh. Vasilescu);
Adrian Spirescu, Ludea Mâţ, Marina - Imobil birouri, str. M. Emilie seu 238,
Raicopol; Bucureşti - arh. Bogdan Babici, Lucian
- Primăria din Remetea, Harghita - arh. Simion;
Mathe Zoltan; - Ansamblul de birouri "Bucharest North
2006- Ambasada Canadei, str. Gate” şos. Pipera, Bucureşti - arh.
Tuberozelor 1-3, Bucureşti - Westfourth Constantin Ciurea, Sorin Diaconescu,
Architecture (arii Vladimir Arsene, Cristina Bârnă, Marius Mancaş, Diana
Lucica Stoll, Zzing Lee, Călin Negoescu, Măinescu, Vlad Moraru;
Ralucalonescu); - Sediul firmei ASESOFT, bd. Dacia/ str.
- Centru de afaceri,America House", bd. M. Eminescu, Bucureşti - arh. Maria şi
N. Titulescu, Bucureşti - Westfourth Constantin Enache;
Architecture [arh. Vladimir Arsene, Călin - Imobil birouri şi locuinţe, str. Gh. Lazăr,
Negoescu, Zzing Lee, Iulian Dumitriu, Bucureşti - arh. Cristina Gociman,
Radu Ursoiu, Cristina Găleată, Gabriel Claudiu Hogea, Iulian Oanţă;
Bunea); - Sediul Direcţiei Silvice din Giurgiu - arh.
- Imobilul „Transform House”, Timişoara Niculae Ionescu, Felicia Popescu;
- arh. Wenczel Atilla; - Primăria din Vălenii de Munte - arh.
- Centru de afaceri „Millenium”, bd. Carol Sever Niţu;
I, Bucureşti - West Group Architecture -Imobil birouri şi hală depozitare
[arh. Adrian Cristescu, Sorin Ciomârtan, ROMTAŞ, Chiajna, Ilfov (lângă Carrefour)
Liviu Sârb, Mire ea Enescu, Corina - arh. Dorin Nicolae, Vasile Ţelea,
Tănăsescu, Eugen Boem, Oana Crişan, Romulus Mano le;
Răzvan Pucliici); -Sediul EXPOCON, Bucureşti - arh.
- Sediul Institutului Naţional pentru Victoria Ochinciuc, Sam Al Kharki;
Fizica Pământului din Măgurele - arh. -Pavilion administrativ
Daniela Demetriu, Maia Somnrer, LABORMEDPHARMA, Drumul Osiei 44-
Ruxandra T eodorescu; 50, Bucureşti - arh. Dan Oproiu,
- Imobil birouri si locuinţe, şos. Pipera- Ruxandra Ungureanu;
Tunari - arh. Cristina Gogiman, Claudiu - Sediul Secţiei 1 de Poliţie, bd. Lascăr
Hogea, Octavia Popeea; Catargiu, Bucureşti - arh. Georgeta
- Sediu de firma, bd. Barbu Văcărescu, Luminiţa Popescu;
Bucureşti - arh. Adrian Spirescu, Marina 2008 - Centru informatic BRD, şos.
Raicopol, Cosmin Popa; Berceni, Bucureşti- arh. Florin
- Sediul companiei EMO din Vaslui - arh. Alexandrescu, Ioana Mărcuşeanu;
Sandu Şti urcă; - Imobil birouri, Poşta Română, bd.
- Complex birouri „Bucharest Business Dacia/str. M. Eminescu - arh. Alexandru
Park”, DN 1, Bucureşti - arh. Chapman Anghelescu Benedek;
Taylor, Radu Petre Năstase, Vlad -Imobil birouri, str. Dimitrie Pompei,
Cavarnali, Marina Pitrescu, West Group Bucureşti - Westfourth Architecture (arh.
Architecture (Adrian Cristescu, Roxana Vladimir Arsene, Cristiana Ştefan, Ralnca
Şchiopii, Sorin Ciomârtan, Răzvan Ştefan, Zzing Lee, Yuan Lin, Mihaela
Lepădatu, Liviu Sârb, Luminiţa Popan, Vasilescu);
Andreea Jianu, Vlad Andree seu); -Turnul de birouri „Premium Piaza”, str.
2007- Imobil birouri TOPLINE, bd. Regina Dr. Felix, Bucureşti (cea mai înaltă
Maria, Bucureşti - Westfourth clădire din România în momentul
Architecture (arh Vladimir Are ene, edificării - 100 m) - Westfourth
Architecture (arh. Vladimir Arse ne, Sau -Cămin de ucenici în Arad (1939), arh.
Nguyen, Zzing Lee, Cristiana Ştefan, A. Taşcu Ciulii;
Craiovan, C. Popescu, M. Vasilescu, K. -Cămin şcolar la Câmpulung
Markos, M. Enescu); Moldovenesc (1949), arh. Violeta Stark;
-Extindere sediu „Porsche", Bucureşti - -Grup social la Institutul Agronomic din
Architect Service (arh. Constantin Ciurea, Bucureşti (1956), arh. Gheorghe Dunii-
arh. Simona Ciurea, Horaţiu Pop, Diana traşcu, Ionuţ Cojocarii;
Mâine seu, Tudor Muscalii); -Complex studenţesc, str. Haşdeu, Cluj
-Imobil birouri şi locuinţe, str. (1962), arh. Cristian Iacob, Zoltan
Cobălcescu/str. Gli Lazăr, Bucureşti - Balasz, Ioana Schipor;
arii Cristina Gociman, Cristian Moscu, -Complex studenţesc - Grozăveşti,
Irina Moscu; Bucureşti (1962);
-Imobil birouri, str. Biharia, Bucureşti - -Cămine - arh. Ignace Şerban, Romeo
arii Gabriel Jelea, Ioana Nicolae, Ramona Belea, Nicolae Opreanu;
Ghe orgile; -Cantină - arh. Horia Maieu, Romeo
-Sediul firmei APOLODOR din Bd. Th. Belea, Heinz Novak;
Pallady, Bucureşti - arh. Florin -Cămin studenţesc, bd. Kogăiniceanu,
Medvedovici; Bucureşti (1964), arh. Paraschiva Iubu;
-Ansamblu birouri „Victoria Park", DN1, -Cantină la Institutul Politehnic din
şos. Bucureşti - Ploieşti - arh. Lucian Braşov (1964), arh. Mihai Rică;
Daniel Pavel, Jan Demyere, Kris Carton; -Cămin şi sală de cursuri la Academia de
-Imobil birouri - bd. Ion Ionescu de la Studii Politice „Leu”, Bucureşti (1964),
Brad, Bucureşti - arh. Silviu Cristian arh. Mira Vass, Elena Voinescu;
Popescu, Anca Luiza Neagu, A. -Cămine studenţeşti, str. T.
Nicolăescu; Vladirairescu, Iaşi (1970), arh. Sofia
-Tribunalul din Vaslui - arh. Sandu Ungureanu;
Ştiurcă, OctavianToma; -Complex studenţesc, str.
-Sediu birouri „ROKURA", Bucureşti - Observatorului, Cluj (1972), arh.
arh. Adrian Zerva, Cristian Iacob, Augustin Presecan, Zoltan Balzs, Ioan
Alexandru Sima; Arboreanu;
-Imobil birouri, str. C. A. Rosetti, -Grup şcolar la Centrul Naţional de
Bucureşti - arh. Lilian Captau şi echipa; Fizică - Măgurele, Bucureşti (1973), arh.
-Turnul de birouri „Nord City", Pipera, Constantin Frumuzache, Nicolae
Bucureşti - arh. Andreea Bărbulescu Vlădescu;
(V Ţ •) -Cantină la Academia de Studii Politice
„Leu", Bucureşti (1974), arii Constantin
COMPLEXE SOCIALE PENTRU Rulea, Mircea Anania;
STUDENŢI -Cămin studenţesc - 1500 locuri, la
-Cămin studenţesc la Institutul de Academia de Ştiinţe Politice „Leu",
Agronomie din Bucureşti (1933), arh. Bucureşti (1974), arh. Aron Solari
Florea Stane ule seu, Radu Udroiu; Grimberg, Joachim de Diego, Răzvan
-Cantină studenţească la Politehnica din Florea;
Timişoara (1922), arh. DuiliuMarcu; -Cămin studenţesc în complexul din str.
-Cămin studenţesc, Splaiul Inde Haşdeu, Cluj (1976), arh. Zoltan Balazs;
pendenţei, Bucureşti (1928), arh. Arghir -Grup social studenţesc „A. Vlaicu” din
Culma; Cluj (1978), arh. Zoltan Balazs;
-Cămin de ucenici în Timişoara (1937), -Grup social studenţesc la Braşov
arh. Taşcu Ciulii; (1980), arh. Silvia Stratu, Cristian
Popescu; Mircea Enescu, Ileana Oprişescu;

-Complex social studenţesc „Regie", -Sală de sport - 2.200 locuri, la Baia
Splaiul Independenţei, Bucureşti (1981) Mare (1974 arh. Octavian Florescu;
arh. Spiridon Spirescu, Tudor -Sală polivalentă, 6.000-8.000 locuri, în
Dumitraşcu, Adrian Berindei. Parcul Tineretului din Bucureşti (1974)
(V. Ţ.) - arh. Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea,
Adrian Panaitescu, Eugen Apostol,
COMPLEXE SPORTIVE Zoltan Takacs, Dan Postelnicii;
-Ştrandul „Kiseleff’- Bucureşti (1929) -Stadionul Municipal din Brăila - 20.000
arii Marcel Iancu; locuitori (1974) - arh. Nicolae Mitroi;
-Stadionul ANEF (Republicii) - Bucureşti -Sală de Sport „Giuleşti", Bucureşti
(1935) - arh. Horia Creangă, Haralamb (1975) - arh. Eugen Cosmatu, Radu
Georgescu - desfiinţat în 1988 pentru Ranetescu;
realizarea unui garaj pentru Casa -Bazin de înot acoperit la Baia Mare
Republicii; (1975) - arh. Aurel Rus
-Complex sportiv „Floreasca-Bucuresti" -Club sportiv cu bazin de înot acoperit la
(1950) - arh. Titu Evolceanu, Willy lacul Floreasca, Bd. Mircea Eliade,
Juster, Sofia Ungureanu; Bucureşti (1976) - arh. Şerban
-Complex sportiv „Dinamo”- Şos. Ştefan Manolescu;
cel Mare, Bucureşti (1950) - arh. Harry -Sală de sport - 2000 loc, la Brăila
Stern, Nicolae Medilanski; (1976) - arh. Nicolae Mitroi, Nicoleta
-Stadionul din Constanţa (1954) - arh. Mitrofam, Nicolae Oprea;
Dan Ivănescu; -Patinoar acoperit la Poiana Braşov
-Stadionul Naţional, bd. Basarabia (1976) - arh. Ion Rădăcină;
(1955) - arh. Willy Juster şi George -Complex sportiv la Arad - Sală Sport
Filipeanu (80.000 locuri); (1977) - arh Viorel Bulgăreanu,
-Sală de Sport din Constanţa (1959) - Elisabeta Popescu, Petre Şerbanu, Mihai
arh. Gheorghe Dumitraşcu, Romeo Belea, Bell, Ioana Darida si Bazinul de înot
Ioana Grigorescu, Şerban Manolescu, Şt. acoperit (1978) - arh. Viorel Bulgăreanu,
R. Ionescu; Marian Dinulescu, Adrian Caina;
-Stadionul din Galaţi (1961) - arh. -Patinoar acoperit la Miercurea Ciuc
Octavian Cliivu, Aurel Paraschiv; (1976) - arh. Ion Rădăcină 3100 locuri;
-Bazin de înot acoperit la Cluj (1967) - -Bazin de înot acoperit la Braşov (1977)
arh Nicolae Litvin, Aurelian Buzuloiu; - arh Claudia Cristea, Dan Lupescu,
-Sală de sport diii Cluj (1966) - 3000 Viorel Simion;
locuri; -Sală de sport - 2.100 locuri-Tg. Mureş
-Sală de sport, „Olimpia" din Timişoara (1977) - arh Andras Szilveszter;
(1968) - arh. Sorin Gavra; -Sală sport - 1.400 locuri - la Medgidia
-Sală de sport din Bacău (1969) - arh. (1978) , la Tulcea (1977) şi la Vaslui
Gheorghe Chira; (1978) - arh. Ion Teodor, Teodor Danciu;
-Sală de sport - 2.000 locuri, la Ploieşti şi -Sală de sport - 2.000 locuri - la Oneşti
Galaţi (1971) - arh. Gheorghe (1978) - arh. Vasile Mitrea;
Dumitraşcu; -Stadionul de la Medgidia - 18000 locuri
-Piscină acoperită „Apollo" la Băile Felix (1974) arh. Alexandru Bălan;
(1972) - arh. Emilia Abrudeanu; -Piscină la Sibiu (1978) - arh Adrian
-Sală de sport - 2.500 locuri, la Iaşi Isacu;
(1972) la Piteşti - 1500 locuri (1972) şi -Sală spoit - 2.000 locuri - la Târgovişte
la Deva - 1400 locuri (1976) - arh. Ion (1979) - arh. Gheorghe Pintea;
-Sală sport - 2.000 locuri - la Oradea A fost primul complex sportiv modern
(1979) - arh. Vladimir Ionescu, Horia din ţară, remarcându-se si prin
Trâmbiţaşu, Adalbert Albu, Mihai copertină din beton armat - o consolă
Sârbesc u; de 14,5 m ce acoperă tribuna principală;
-Piscină acoperită la Piteşti (1980) - arh. -Sală Sport din laşi;
Mihai Nauni Teodorescu; Sala are tribune pe două părţi de egală
-Sală de sport - 2.300 locuri la Rm. valoare, însumând 2.500 locuri.
Vâlcea (1982) - arh. Eduard Hattel; Structura folosită este cu 3 stâlpi
-Stadionul - 1.500 locuri - la Slatina supraînălţaţi din beton armat de care,
(1982) - arh. Călin Popa; prin intermediul unor tiranţi din beton
-Sală de sport la Buhuşi (1985) arh. precomprimat susţin elementele de
Teodor Anghel; planşeu ale acoperişului;
-Sala sporturilor „Lioara", arii Petru -Sală de Sport din Piteşti -2.000 locuri.
Groza (1987) - arh. Sorin Gavra; Specificul proiectului este dat de
-Sală de sport din Sibiu (1997) arh. structura exprimată în exterior de cele 4
Florin Bârlea; cadre de beton armat precomprimat de
-Clubul Sportiv „ProRapid" - Bucureşti care se află suspendat acoperişul;
(2000) - arh. Emil Barbu Popescu, -Sală de sport din Tg. Mureş - 2.100
Florian Stanciu, Iulia Stanciu; locuri.
-Centru Naţional şi Academia de Fotbal Structura constructivă are ca specific
de la Mogoşoaia (2005) - arh. Emil acoperişul tridimensional din ţevi de
Barbu Popescu, Remus Hârşan, Dragoş oţel pe o deschidere de 50 m şi formă în
Perju, Karoly Nemeş; plan octogonală ce conferă sălii o
-Piscină acoperită şi bazin exterior la dinamică exterioară aparte;
Universitatea Politehnică din Timişoara -Sală de sport din Oradea- 2.000 loc mi.
(2008) - arh. Emil Barbu Popescu, Opţiunea de a supraînălţa structura
Remus Hârşan, Dragoş Perju, Karoly tridimensională de acoperire a sălii faţă
Nemeş; de anexe a permis realizarea unei
-Piscină olimpică la Izvoml-Snagov iluminări naturale pe întreg perimetrul
(2009) - arh. Bogdan Tofan; de 45 x 45 ni al sălii, la o cotă foarte
-Bazin didactic de înot la Câmpina ridicată (+9.90 m) faţă de suprafaţa de
(2010) - arh. Anca Păunescu, Bogdan joc;
Babici, Lucian Simion; -Sală de sport din Brăila - 2000 locuri.
-Stadionul "Cluj-Arena" - 30.000 locuri Rezolvată cu tribune pe o singură parte
(2012) - arh. Şerban Ţigănaş; a terenului sistemul constructiv se
-Complexul sportiv din Parcul Naţional, bazează pe stâlpi prefabricaţi din beton
bd. Basarabia, Bucureşti; armat, ce susţin un acoperiş înclinat cu
-Stadionul Naţional (2011) - arh. von structură tridimensională planară de
Gerkan (Germania) arh. Emil Barbu 50 x 50 m, din ţeavă metalică;
Popescu, Karoly Nemeş; -Sală polivalentă din Bucureşti - 6.000
-Sală de sport (1974) - arh. Boris locuri.
Stuparu, LetiţiaMoisescu; Cu rol determinat în definitivarea
-Patinoar acoperit (1959); partiului şi plasticităţii arhitecturale
-Casa Fotbalului (2002) - arh. Emil structura de rezistenţă a sălii cu o
Barbu Popescu, Remus Hârşan, Dragoş deschidere de 70 m este constituită din
Perju, Karoly Nemeş; forme de cabluri suspendate (purtătoare
-Stadionul ANEF (Republicii)- 30.000 şi întinzătoare) ce realizează o dublă
locuri; curbură a acoperişului.
Prezenţa tribunelor de structură din Georgescu (începută în 1937);

beton armat a pennis ancorarea - Pavilion expoziţii în parcul Herăstrău,
cablurilor de structură Bucureşti - arh. Ascanio Damian, Harty
Lucrarea a fost executată într-un timp Steni, Gustav Guşti;
record de 9 luni şi are dispunerea 1960 - Complex comercial la Anina - arh.
tribunelor pe toate cele 4 laturi ale Gheorghe Gârleanu;
suprafeţei de joc. 1961 - Pavilionul central al Expoziţiei
-Stadionul Naţional, bd. Basarabia - Economiei Naţionale (cupola cu
55.000 locuri. diametrul de 93 m), Bucureşti - arh.
Realizat prin demolarea stadionului de Ascanio Damian, Mircea Enescu, Vasile
80.000 locuri, construit în 1955, actuala Ursache, Adrian Stănescu, Sandu Emil
arenă dispune de tribune acoperite Miclescu;
pentru 55.000 spectatori, având - Complex comercial la Oraviţa - arh.
posibilitatea de a acoperi şi terenul de Aurel Presecanu, Veronica Costea, loan
joc. Sovago;
CV. Ţ.) 1963-Complex comercial „Studio", Cluj -
arh. Mircea Amitroaie;
CONSTRUCŢII PENTRU COMERŢ ŞI - Centrul comercial din Oneşti - arh.
SERVICII Nona Florescu, Gheorghe Dorin,
1896- Hala agroalimentară din Caracal; Gheorghe Băleanu, Paris Mănos,
1897- Hala „Traian" Bucureşti - arh. Toma Olteanu, Vladimir Popov, Radu
Giulio Magili; Tănăsoiu
1899 - Bursa de Mărfuri, Vama Filaret. - Centru de cartier - Tiglina I, Galaţi - arh.
Bucureşti - arh. Giulio Magni; Sara Marzovici-Lykiardopol, Constantin
1900 - Pasajul comercial Villacrosse, Săvescu, Mariana Bucur, Alexandra
Calea Victoriei, Bucureşti - arh. Filip Florian, Mariana Stoian;
Xenopol; 1964 - Complex comercial, bd. C.
1909 - Complexul „Vulturul Negru", Brâncoveanu, Bucureşti - arh. Eugen
Oradea - arh. Dezso Jakab, Marcel Komor, Cosmatu, Pascal Georgescu, Paul Focşa;
1928 - Magazinul universal „Victoria", - Complex comercial, str. Niţu Vasile,
Calea Victoriei, Bucureşti - arh. Herman Bucureşti - arh. Eugen Cosmatu, Mihaela
Clejan; Crăifăleanu;
1931 - Magazinul universal „Bucureşti", -Complex comercial, str. Secuilor,
str. Lipscani, Bucureşti - arh. Mircea Bucureşti - arh. Eugen Cosmatu, D.
Maller; Constantinescu;
1932 - Halele centrale din Ploieşti - arh. - Pavilioane noi la ROMEXPO, Bucureşti-
Tonta Socolescu; arh. Ascanio Damian, Victor Sebestyen,
1933 - Hala alimentară din Călăraşi - arh. Ludwig Staadecker, Horia Hudiţă, Lidia
George Cristinel; Ghelman, Egon Wiener, Mihai Enescu,
1936 - Piaţa agroalimentară din Buzău - Liliana Dinescu;
arh. DuiliuMarcu, Nicolae Nedelescu; - Complex comercial, Piaţa Iancului,
1937 - Hala alimentară din Giurgiu - ing. Bucureşti - arh. Miron Hoffman;
Aurel Beleş; 1967 - Magazin Universal la Roman - arh.
- Pavilion expo - arh. N. Nedelescu; Rozela Bumea Georgescu;
1939 - Pavilionul României la Expo New - Pavilion expo la CIL Pipera, Bucureşti -
York - arh. G. M. Cantacuzino; arh. Nicolae Vasilescu;
1950 - Hala agroalimentară „Obor", 1968 - Complex comercial „Mercur", Cluj
Bucureşti - arh. Horia Creangă, Haralamb - arh. Mircea Amitroaie ;
- Magazin general şi complex comercial - Complexe de prestări servicii la Tg. Jiu

„Zemeş", Momeşti - arh. Rozela Burnea si Baia Mare - arh. Vasile Ţelea;
Georgescu; Magazin Universal "Tomis" din
- Complex comercial „Favorit", Drumul Constanţa - arh. Lucia Vlădescu, Lutfi
Taberei, Bucureşti - arh. Gh. Colea, Silvia Şefchi;
Stratu; 1974 - Casa de Modă, Piaţa Huniade,
- Casa de Modă din Cluj- arh. Alexandru Timişoara - arh. Anca Selegean, Ivan
Nemeş; Stern;
1969-Pavilioane noi la ROMEXPO - arh. - Magazin Universal „Parângul" din Tg.
Heinz Novak; Jiu - arh. Mihai Doboş, Lutfi Şefchi;
- Casa de Modă din Ploieşti - arh. Mihail - Magazin Universal „Onmia"din Ploieşti
Rădulescu; - arh. Ilie Grigorescu, Gheorghe Pintea,
- Casa de Modă„Venus", Calea Victoriei - Teodor Costache;
arh Mire ea Dimar, Ruxandra Panaitescu, - Staţie service-auto „Dacia" din Piteşti -
S. Calmanovici; arh Adrian Mahu;
- Complexe comerciale la Blaj si Săcele - - Complex de prestări servicii la Motru -
arh Gheorghe Postelnicii; arh. Vasile Ţelea;
- Complex comercial „Copou", Iaşi - arh. 1975 - Magazin BIG, Berceni, Bucureşti -
Gheorghe Tănase; arh Radu Başca;
1970 - Complex comercial in Timişoara - - Magazin universal „Orion" din Piatra
arh. Nicolae Dancu; Neamţ - arh. Radu Başca, Mihaela
- Casa de Modă din Constanţa - arh. loau Levente Radu;
Puşchilă; - Magazin Universal „Dacia" din Buzău -
1971 - Complex de prestări servicii, arh. Mihai Bucurescu, Şerban Rotaru;
Vaslui - arh. Vasile Caravasile; - Casa de Modă din Satu Mare - arh. Petre
- Complex de prestări servicii, zona Minde, Alexandru Mateescu;
centrală Tg. Neamţ - arh. Vasile Ţelea; - Grup comercial la Buziaş - arh Adelina
- Casa de Modă din Iaşi - arh. Gh. Tănase, Ioj ica, Dan Popa;
Petre Ţipău; - Magazin Universal la Braşov - arh. Ion
1972 - Complex comercial la Neptun - Rădăcină, L. Isa;
arh. Ştefan Lungii, Aurel Teodorescu; - Magazin Universal „Nera" din Reşiţa -
-Magazin Universal "Moldova", Iaşi - arh. arh. Gabriel Rădulescu, Radu Slavu, Lia
Victor Mihailovici; Dima, Bogdan Dădârlaţ;
- Magazin Universal "Bega”, Timişoara - -Magazin Universal „Bucovina" din
arh. Vasile Oprişan; Suceava - arh. Ion Rizea, Petre Cotiţosu,
- Complex comercial lângă Gara din Ştefan Morohoi;
Predeal - arh. Corneliu Popa; - Magazin Universal „Luxor" din Tg.
- Complex de prestări servicii, Huşi - arh. Mureş - arii Constantin Săvescu, Mihaela
Vasile Ţelea; Sava, Aurel Sarbu, Vladimir Slavu;
1973 - Magazin Universal „Cozia", Rm. - Magazin Universal „Oltul" din Slatina -
Vâlcea - arh. Mihai Bucurescu, Şerban arh. Ileana Solon;
Rotam; - Grup gospodăresc al ITHR, Bucureşti -
- Bazarul din staţiunea Neptun - arh. arh. Silvia Ursu Măldărăscu, Ana
Constantin Rulea, Dan Ioanovici, Mircea Vasilache;
Anania; 1976 - Magazin universal „Luceafărul"
- Staţie se mice-auto, şos. Colentina, din Bacău - arh. Rozela Burnea
Bucureşti - arh. Vasile Ţelea, Valentin Georgescu;
Gheorghian; - Magazin universal „Unirea”, Piaţa Unirii,
Bucureşti - arh. Gheorghe Leahu, arh. Mire ea Moldoveanu;

Nadejda Uriun, Eugen Cosmatu; 1984 - Complex comercial .Alpin” din
- Magazin universal „Decebal" din Turnu Buşteni - arii Călin Hoinărescu;
Seve rin - arh. Ileana Solon, Valeriu - Complex comercial BIG , Mănăştur din
Paşcu, Constantin Stanciu; Cluj - arh. Mircea Moldoveanu;
- Casa de Modă din Suceava - arh. - Hală agroalimentară la Cluj - arh.
Armând Constantin; Nicolae Neamţu;
1977 - Hala agroalimentară din Iaşi - 1985-Magazin universal „Unirea”, Alba
arii Cristian Constantinescu, Daniel Iulia - arh. Radu Başca;
Vişan; - Magazin universal ,Ialomiţa” din
- Staţie service-auto la Piteşti - arh. Slobozia - arh. Valeriu Paşcu, Romulus
Eugeniu Darnian; Bărbulescu;
- Centru comercial „Union” din Cluj - arh. - Magazin general şi locuinţe, centru Tg.
Adrian Mihai; Mureş - arh. Alexandru Puşkaş;
1978 - Magazin universal „Dumbrava” 1986 - Magazinul „Galeriile comerciale”
din Sibiu - arh. Radu Başca, Constantin şi locuinţe din Ploieşti - arh. Sever Niţu,
Zaharescu; Constantin Ciobanu, Dumitru Bunescu,
-Magazin universal „Ziridava” din Arad - Rodie a Popescu;
arii Mihai Bucure seu; 1987 - Complex de comerţ şi alimentaţie
- Magazin universal la Brăila - arh. publică la Vulcan - arh. Crişan Atanasiu;
Nicolae Mitroi; - Magazin general la Caransebeş - arh.
- Magazin universal la Bârlad - arii Dinu Valeriu Pascu;
Patriciu; - Complex comercial „Lunca Bârzavei”
- Magazin universal „Muntenia” din din Reşiţa - arh. Valeriu Pascu, R.
Targovişte - arh. Radu Stroe; Bărbulescu;
- Complex de prestări servicii la Turnu - Magazin general, str. Republicii, Rădăuţi
Severin - arh. Vasile Ţelea; - arh. Sorin Pentilescu;
- Casa de Modă din Arad - arh. Vasile 1989 - Magazinul Tineretului, bd. Unirii,
Ţelea, Petre Minda, Memos Hristos ; Bucureşti (nefinalizat şi transformat în
1979 - Magazin universal, str. Gh. Doja Palatul Justiţiei după 1990) - arh. Radu
din Cluj - arh. Ioana Schipor, Mircea Başca, Alina Ionescu, L. Brânzeanu,
Moldoveanu; Constantin Zaharescu, Sorin Trocan;
1980 - Casa de Modă din Gura Humorului 1991 - Complex comercial GLYFADA-
-arh. Petre Cotiţosu; Atena (Grecia) - arii Dinu Gheorghiu;
- Hala agroalimentară din Bacău - arh. 1993 - Centru comercial din Salmiya
Mihai Bucurescu, Alexandru (Kuweit) - arh. Dinu Gheorghiu;
Constantinescu; - Magazin universal „Silvania” din Zalău -
- Casa de Modă din Sibiu - arh. Vasile arh. Valeriu Pascu, Romulus Bărbulescu;
Ţelea, Ştefan Antonianu; 1994 - Magazinul .Pandora” din
1981 - Magazin general comuna Tonnac, Timişoara - arh. Vlad Gaivoronschi;
Timiş - arh. Amur Busuioc; 1996 - Piaţa „Badea Cârţan” Timişoara -
1982 - Casa de Modă din Slatina - arh. arh. Ioan Andree seu, Vlad Gaivoronschi;
Vasile Ţelea; 1998-Magazin „Mobexpert”, şos.
Extinderea magazinului universal Petricani, Bucureşti - arh. Florin
„Mercur” Craiova - arh. Florin Georgi; Medvedovici, Lia Medvedovici,
1983 - Hala agroalimentară din Botoşani Valeriu Ciurescu;
- arh. Ion Andriu; 2000 - Reprezentanţa „Auto Dacia” - arh.
- Magazinul „Someşul”, str. Omega, Cluj - Ioan Tripa;
2002 - Centru comercial „Porto" din - Centru comercial „Băneasa City”, din
Salonic (Grecia) - arh. Dinu Gheorghiu; zona comercială Băneasa, Bucureşti -
200 3-Centru comercial „Careefour- arh. Radu Petre Năstase, Chapman
Orhideea”, Bucureşti - arh. Julien T aylor;
Gal mar d (Franţa), Sorin Ştefanescu; - Showroom „Nissan”: Bucureşti - arh.
2004 - Remodelare şi extindere magazin Dan Corneliu Şerban, Radu Turcanu,
universal „Tomis", Constanţa - arh. Florin Cobuz, Gheorghe Bratu, Vera
Vladimir Arse ne, Mircea Enescu, Zybaczynski, Raluca lonescu;
Cristiana Ştefan; - Complex showroom-uri auto, DN1,
- Imobil birouri „Litesco”, str. Ştirbei Bucureşti, Băneasa - arii Marius Solon;
Vodă 104, Bucureşti - arh. Alexandru Centru comercial şi parcare
Beldiman, Doina Butică, Moise Mathe; supraterană, şos. Olteniţei, Bucureşti -
2005- Piaţa agroalimentară „Trai an”, arh. Corina Elena Zaharia, Dobrin
Bucureşti - arh. Tudor Cotiţosu; Laurenţiu Datcu, Daniela Datcu;
- Centru comercial Julius Mall” din 2009 - Remodelare şi extindere centru
Timişoara - arh. Radu Mihăilescu; comercial „Central”, Bd. Regele
2006- Showroom „Ford” - str. Parcului Ferdinand, Cluj - arh. Adrian Spirescu,
35, Bucureşti; Lucia Mâţ, Marina Raicopol, Cosmin
- Reprezentanţa „BMW”, DN1, Băneasa- Popa, Alexandru Goia;
Bucureşti - arh. Franz Echeriu, Marina - Fashion House Bucharest, autostrada
Echeriu, Andreea Rădulescu, Dumitru Al Bucureşti-Piteşti, West Group
Uzum, Vladimir Nicula; Architecture (arii Adrian Cristescu,
- Spaţii de reprezentare, servicii şi Ruxandra Chiriţă, Sorin Ciomârtan, Vlad
depozitare „S. C. Banat” din comuna Andreescu, Sidonia Teodorescu, Adrian
Ghiroda, Timiş. Franz Echeriu, Marina Ignat, urb. Georgiana Bidu).
Echeriu, Andreea Rădulescu, Dumitru (V.Ţ.)
Uzum;
-Remodelare complex comercial ARHITECTURA RELIGIOASĂ
„Favorit”, Drumul Taberei, Bucureşti -
arii Remus Hârşan, Dragoş Perju, Karoly BISERICI
Nemeş;
- Complex comercial ATRINA, Salonic - BISERICA CUŢITUL DE ARGINT
arh. Dinu Gheorgliiu;
- Reprezentanţa SAAB, Bucureşti - arh.
Marius Petrescu, Diana Cârstea, Gabriel
Cârstea, Simona Şchiopu;
- Showroom JMAX1GEL”, DN1, Otopeni -
arh. Dan Şerban, Gh. Bratu;
2007 - Showroom ,ATAŞ LI GHTING”,
DN1, Otopeni - arh. Radu Teacă, Peter
Marx;
2008-Centru comercial "Unirea” din
Braşov - arh. Mihai Eftenie, Mariana
Eftenie, Miliaela Muscaliuc, Ioana
Bărbânţan, Ion Flondor, Vlad Eftenie;
Magazin „Mobexpert" în zona
Monument istoric cod LMI B-11-m-A-
comercială Băneasa, Bucureşti - arh.
18517. Biserica a fost proiectată de
Florin Medvedovici;
Nicolae Ghika-Budeşti pentru Expoziţia bombardamentelor din Primul Război

Generală din Parcul Carol din anul 1906. Mondial. In altar s-a mai păstrat pictura
Aceasta din urmă a fost considerată originală, restul fiind refăcută. Pe pereţii
„reproducerea credincioasă şi trainică a pronaosului, pictorul Peski i-a pictat pe
unuia din cele mai frumoase Rege şi Regină în mărime naturală.
monumente arhitectonice, Biserica Sf. Clopotul actual a fost realizat de Emil
Nicolae din Iaşi" Wilhelm von Becker, sculptorul casei
(M.C.; Sursa ilustraţiei: Călăuza oficială regale şi a bătut pentru prima dată într-o
şi catalogul expoziţiunii - BAR, stampe.] biserică din Bucureşti, zona Uranus, care
a fost demolată Clopotul a fost singurul
BISERICA DOMNEASCĂ DIN BUŞTENI salvat şi donat de familia sculptorului,
bisericii din Buşteni. Biserica este
clasată monument istoric.
(text G.P.; foto: M.C.]
BISERICA NOUĂ A MĂNĂSTIRII

SINAIA
Biserica construită de Ion N. Socolescu

în 1889, este situată în Buşteni, str.
Libertăţii nr. 2 şi are hramul Naşterea
Monument istoric, cod LMI PH-IV-m-A-
Maicii Domnului. Ctitorii bisericii au fost
16691.06
Regele Carol 1 şi Regina Elisabeta, care
Clădirea a fost construită de George
au participat la slujba de sfinţire din 8
Mandrea şi de Jean Pompilian, între
septembrie. Biserica are plan în cruce,
1900 şi 1903. Mobilierul realizat de
cu două turle, după modelul bolniţei
Alexandru Clavel, comparabil, ca valoare
mănăstirii Cozia. Biserica a fost
artistică, cu cel de la Constanţa, al Iui
executată de o echipă de pietrari italieni
Mincu, sau cu cel de la Mănăstirea Argeş,
conduşi de Pietro Dreossi. Piatra din
al lui Lecomte de Noliy, a reprezentat
care a fost făcută a fost extrasă din
desăvârşirea acestei opere.
munţii Caraiman Mobilierul este
(text M.C.; foto: M.C.]
deosebit şi lucrat In lemn de stejar.
Catapeteasma a fost realizată la Viena,
BISERICA „MADONA DUDU" DIN
iar icoanele au fost pictate de Gheorghe
CRAIOVA
Tattarescu şi ucenicii săi. Pictura
pereţilor a fost făcută de pictorul danez Monument istoric, cod LMI DJ-II-m-A-
21015. Ctitorită de către marele clucer
Aage Exner [1870-1951], cel care a
Constantin Fotescu şi tăbăcarul Hagi Ion
pictat şi Mănăstirea Sinaia.
Gheorghe, în 1758 pe locul unei vechi
Biserica a fost avariată în timpul
biserici de lemn, ce data din 1700,
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2 2 6
din Fondul Timbral Arhitecturii îtianul 2012
biserica are drept hram Adormirea afectat, conform expertizei tehnice, atât
Maicii Domnului si Sfântul Pantelimon. de igrasie cât şi de cutremurele din 1940,
1977, 1986, 1990 şi 2004. Drept urmare,
la 1 iulie 2010 s-au început lucrările de
consolidare şi restaurare a construcţiei.
(V.Ţ.)
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SF.

MARIA" (BĂRĂŢIA)
Biserica face parte din ansamblul Bărăţia
situat pe magistrala nord-sud a capitalei.
Lăcaşul de cult, datând din secolul XVII,
este înscris în Lista Monumentelor
Biserica a trecut printr-o serie de istorice din România 2010 Cod LMI, B-II-
reparaţii şi restaurări în 1842, 1913, m-B-18118. In cursul evenimentelor ce
1942, construcţia actuală fiind realizată au urmat revoluţiei din 1821 este
după planurile arhitecţilor Ion D. puternic avariată iar între anii 1828-1833
Traianescu şi Sterie Becu între 1928- este reconstruită pe acelaşi amplasament,
1942. Aceştia au fost aleşi în urma unui arii Carol Cortobius participă la
al doilea concurs desfăşurat pentru restaurarea bisericii şi turnului
construcţia lăcaşului de cult, în perioada conferindu-le aspectul de astăzi. Din
interbelică, în 1923. [Primul concurs punct de vedere stilistic, biserica de tip
avusese loc în 1913 şi fusese câştigat de bazilică uninavată, alcătuită din nartex,
Duiliu Marcu. Acesta a făcut şi proiectul naos şi Sf. Altar, este de tradiţie romanică
de execuţie.) cu accente de Art Dec o. Nava
Biserica Maicii Domnului, după cum este dreptunghiulară este acoperită de o boltă
cunoscută biserica, este una dintre cele în leagăn, pictată cu o interpretare a
mai mari biserici ortodoxe din Craiova. cerului înstelat.
Clădirea are un volum impunător, iar [R.N.)
intrarea se face printr-un portal
monumental din marmură roşie, copie a BISERICA SF. ELENA DIN BUCUREŞTI
celui de la Biserica Hurezi. [1914-1915)
Biserica a fost pictată de D. Norocea cu Biserica a fost ridicată între anii 1914-
ajutorul a 11 ucenici iar mobilierul şi 1915, construită după planurile arh.
catapeteasma executate din lemn de Cortobius din contribuţia credincioşilor.
stejar’ masiv poartă semnătura lui C-tin In prezent, biserica este un sanctuar
Brâncuşi. marian unde se face pelerinaj în fiecare
[text M.C., V.Ţ.; foto: M.C.) lună în ziua de 13 în amintirea apariţiei
Sfintei Fecioare la Fatima.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ
(V.Ţ)
SFÂNTUL ANTON DE PADOVA
[1932) BISERICA SFÂNTA VINERI, PITEŞTI
A fost construită conform proiectului arh. Monument istoric, cod LMI-AG-H-a-B-
Cortobius şi cu consilierea preotului 13440.
paroh Gheorghe Arpad Horvath de la Biserica Sfânta Vineri din Piteşti a fost
biserica Bărăţiei din Bucureşti. Edificat pe reconstruită între 1904-1908 după
vechea str. Tuitucaia astăzi Magnoliei, planurile arhitectului Ion N. Socolescu,
lăcaşul de cult în stil Art Dec o a fost grav pe locul unei biserici ridicată sub
domnia lui Grigore Vodă în perioada

1817-1827.
Biserica a fost înălţată pe locul altor trei

lăcaşe de cult. Cea mai veche, construită
din lemn, în timpul domnitorului Mihai
Viteazul. Cea de a doua biserică a fost
zidită în anul 1740. In 1831, a fost zidită
Atât mobilierul interior, cât şi gardul din temelie cea de a treia biserică, după
metalic ce înconjoară incinta au fost, de cum arată pisania scrisă cu caractere
asemenea, proiectate de arhitect. chirilice; "Această Sfântă şi
Execuţia a fost realizată de inginerul Dumnezeiască biserică ce se prăznuieşte
Dimitrie Dima. Picturile interioare au cu hramul Sfinţilor împăraţi Constantin
fost realizate de pictorul Dumitru şi Elena, al doilea zidind-o din temelie
Marinescu, fost rector al Academiei de Mitropolit fiind Kir Grigorie, prin
Belle Arte din Bucureşti. Biserica are osârdia şi cheltuiala dumnealor Kir
două turle pe pridvor şi una pe pronaos. Polihronie D. şi Kir Boscul, împreună cu
Pereţii interiori sunt finisaţi prin alţi mahalagii şi pravoslavnici creştini.
alternarea şirurilor de cărămidă cu Leat 1831 august 29."
tencuială. Intrarea se face pe sub un Actuala biserică a fost ridicată din
portic ai cănii stâlpi bogat decoraţi cu necesitatea mior spaţii mai mari,
capiteluri corintice susţin trei arce. datorită creşterii demografice şi a
Profesionalismul arhitectului rezultă şi dezvoltării oraşului. Construcţia a
din durabilitatea constmcţiei, terenul început la 17 mai 1894 şi s-a sfinţit la 10
fiind aluvionar. noiembrie 1902. La această lucrare se
[text G.P.; foto: G.P.) vede dorinţa arhitectului de a recurge la
elemente tradiţionale, folosind la
BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI, pridvor o arcadă triplă în formă de
PLOIEŞTI acoladă susţinută de stâlpi dubli.
Biserica realizată de Toma N. Socolescu Arhitectul foloseşte motivul stâlpilor
în 1894 are hramul Sfinţii împăraţi răsuciţi de la biserica din Curtea de
Constantin şi Elena şi Sfântul Cuvios Argeş, atât la stâlpii care susţin arcul
Stelian. Ea se află pe strada Ion Luca central, cât şi la cei care încadrează
Caragiale nr. 9, la intersecţia cu strada ferestrele faţadei principale. Accesul se
Tache lonescu. face printr-un pachet de trepte
monumentale. Biserica are patru turle,
bine proporţionale, albe, acoperite cu
solzi din tablă de culoare argintie. Nava fost executate după desenele lui Mincu.
centrala are 39 de metri lungime şi o Acestea creează un cadru care pune în
lăţime de 15.30 metri. La interior, opt valoare monumentul.
stâlpi bogat pictaţi, susţin bolţile (text M.C.; foto: M.C.]
pronaosului şi naosului. Biserica este
bogat decorată, atât în interior, cât şi în BISERICA ORTODOXĂ (de protoereie)
exterior. Catapeteasma este din lemn de DIN TÂRGU MUREŞ
stejar sculptat ca o dantelă fină şi în anul 1925, administraţia locală din
împodobită cu 11 icoane mari îmbrăcate Târgu Mureş, subordonată statului
în argint. Pictura în stil bizantin este român, va începe demersurile privitoare
scoasă în evidenţă prin stucaturi aurii. la construirea unui nou lăcaş de cult.
Pictura a fost realizată între 1940-1945
de pictorul Nicolae Pană. Biserica a fost
grav deteriorată în urma cutremurului
din 1940, fiind distruse turla mare,
absidele şi acoperişul. A fost consolidată
pe structură din beton armat după
proiectele arhitecţilor T.T. Socolescu şi
D. Ionescu-Berechet, şi resfinţită în
1945. A mai suferit consolidări şi
reparaţii între anii 1989-1994. în
prezent este în foarte bună stare.
[text G.P.; foto: G.P.)
BISERICA STAVROPOLEOS - CASA Primarul Emil Dandea şi protopopul de

PAROHIALĂ, CLOPOTNIŢA ŞI Mureş Ştefan Rusu au fost
PORTICUL-LAPIDARIUM personalităţile implicate cel mai activ în
demararea acestui proiect. încă din anii
1920-1921, se organizează importante
acţiuni de strângere de fonduri la nivel
naţional.
Condiţiile politice ale momentului
permiteau ridicarea bisericii în centrul
istoric al oraşului. Biserica va purta
hramul ,Înălţarea Domnului”, iar
Ansamblul bisericii Stavropoleos este punerea pietrei de temelie la 10 mai
clasat monument istoric, cod LMI: B-II-a- 1925. Arhitectul care s-a ocupat de
A-19464 realizarea planurilor şi de conducerea
Arhitectul Ion Mincu restaurează lucrărilor este Iosif Victor VI ad care a
Biserica Stavropoleos, începând cu anul proiectat mai multe biserici în Banat şi
1906, până în 1910. Această restaurare Transilvania. Lucrările se vor finaliza în
este o replică la cele efectuate de 1934, tot în acest an va avea loc şi
Lecomte de Noiiy şi reprezintă primul sfinţirea lăcaşului de cult.
model de restaurare modernă, prin care Datorită dimensiunilor sale
s-a urmărit nealterarea originalităţii monumentale şi a suprafeţei foarte mari
monumentului. Porticul-lapidariu, ce de pictură murală interioară, biserica se
înconjoară incinta din partea de sud a numără printre cele mai importante
bisericii, casa parohială şi clopotniţa au edificii ortodoxe de cult din România.
Conţinutul acestui material nu lep rezultă în mod obligatoriu poziţia oficiala a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2 2 9
Din punct de vedere stilistic aparţine [text M.C.; foto: M.C.]

neobizantinului, cu plan în cruce greacă,
o cupolă centrală care acoperă traveea ALTE BISERICI
principală şi patru cupole mai mici - Biserica Domniţa Bălaşa, Bucureşti -
amplasate deasupra turnurilor de pe arh. Alexandru Orăscu şi Carol Beniş,
colţuri. La exterior faţada principală este 1888
dominată de uriaşul fronton - Biserica Armenească, Bucureşti - arh.
semicircular în care ferestrele sunt Dimitrie Maimarolu, 1911-1915
aşezate astfel încât să descrie forma - Biserica Bradu Boteanu, Bucureşti -
crucii. Uşa cu deschidere mare asigură arh. Nicolae Mihăescu
accesul într-o anticameră de unde se - Biserica Sf. Nicolae, Cluj - arh George
pătrunde printr-o uşă normală şi două Cristinel, 1930
uşi rotative în spaţiul propriu-zis al - Biserica română unită, Braşov - arh.
bisericii. Tambururile pe care se sprijină Victor Smighelschi, 1932
cupola centrală şi cele patru cupole ale - Biserica din Sinaia - arh. Paul
turnurilor sunt străbătute de ferestre Smărăndescu [1933-1938]
semicirculare cu arcul susţinut de - Biserica Sf. Elefterie Nou, Bucureşti -
coloane mici şi robuste, având sorgintea Constantin Iotzu, 1935-1940
în stilul brâncovenesc. - Biserica ortodoxă Caş in, Bucureşti -
[text M.C.; foto: M.C.] arh. Dumitru Ionescu-Berechet, 1935-
1938
BISERICA „IZVORUL TĂMĂDUIRII- SF. - Biserica Sf. împăraţi, Constanţa - arh.
GHEORGHE" DIN VALEA Dumitru Ionescu-Berechet, 1939.
CĂLUGĂREASCĂ - Biserica din Calafat - arh. Kafcinski
[tâmpla Alexandru Clavel), 1906-1910
- Biserica ortodoxă din Mediaş - arh.
Grigore Liteanu, 1928
- Biserica ortodoxă din Sighişoara - arh.
Dumitru Petrescu-Gopeş, 1934-1937.
[V.Ţ.]
CATEDRALE
Odată cu alipirea Transilvaniei la ţara
mamă, după aproape un mileniu de
ocupaţie, teritoriul acesteia devine un
teren propice pentru manifestarea
neo românesc ului. Arhitectura religioasă
pare să ocupe prim-planul. Catedralele
ortodoxe, al căror prototip este biserica
bizantină, vor deveni simboluri ale
realizează planurile bisericii din Valea identităţii naţionale a românilor din
Călugărească, o adevărată bijuterie această provincie. Astfel de edificii se
arhitecturală. Aici arhitectul a proiectat construiesc în Cluj, Timişoara, Târgu
şi mobilierul executat din lemn de stejar Mureş, Mediaş, Sighişoara, SatuMare.
şi tâmpla din lemn de tei aurit.
Construcţia bisericii a fost terminată CATEDRALA DIN CONSTANŢA
ulterior de ajutorul său, arhitectul Catedrala din Constanţa a fost construită
Alexandru Zagoritz. de Alexandru Orăscu între 1881 şi 1882,
în stil bizantin.
Arhitectul Ion Milieu proiectează cu

multă sensibilitate mobilierul şi tâmpla
catedralei. La această lucrare, arhitectul
foloseşte pentru prima dată în perioada
modernă stilul crestăturilor populare.
De asemenea, preţiozitatea mobilierului
este dată de faptul că acesta este aurit şi
bătut cu pietre preţioase. In 1881 reluarea lucrărilor a fost
(text M.C.; foto: M.C.) încredinţată arh. Alexandru Orăscu, care
realizează un edificiu neoclasic.
CATEDRALA MITROPOLITANĂ Sf. Interiorul este cu siguranţă o navă, cu
Dumitru, Craiova - arii Lecomte de decoraţie barocă, pictura fiind realizată
de Gli. TattaresciL
Terminată în 1887, Mitropolia ieşeană
este cea mai spaţioasa biserică din ţară.
(text V.Ţ.; foto: M.C.)
CATEDRALA MITROPOLITANĂ DIN

TIMIŞOARA
Este cea mai veche biserică din Craiova,

ridicată în 1889 de arhitectul Lecomte
du Noiiy.
CATEDRALA MITROPOLITANĂ, IAŞI

începută în 1833 după proiectul
arhitectului Freiwald, biserica a fost
ridicată în cea mai mare parte în 1893,
dar dintr-un viciu de execuţie, bolta
principală s-a prăbuşit şi construcţia a
rămas timp de 4 decenii în paragină.
Formula bizantină utilizată la

catedralele construite după Marea Unire,
ignoră filonul moldovenesc al bisericilor
lui Ştefan cel Mare. In aceeaşi perioadă
însă, are loc o revitalizare a acestuia,
deoarece există şi arhitecţi care
realizează, la lăcaşele de cult proiectate,
o sinteză între arhitectura bizantină şi
cea autohtonă.
în acest stil sintetic se înscrie Catedrala
din Timişoara, proiectată de I.D.
Traianescu. Aceasta este o pastişă mai
puţin reuşită la exterior, dar
impresionează foarte mult prin porticul
monumental de acces şi prin spaţiul
interior create de arhitect.
Terenul necesar, situat la încrucişarea
celor mai importante artere ale oraşului
a foste donat de către Primărie iar In aceeaşi perioadă însă, are loc o
proiectul bisericii era încredinţat încă revitalizare a acestuia, deoarece existaşi
din 1934 lui Ion Traianescu. Proiectul arhitecţi care realizează, la lăcaşele de
prevedea un edificu cu o capacitate de cult proiectate, o sinteză între
5.000 de persoane. arhitectura bizantină şi cea autohtonă.
Construcţia propriu-zisă a început pe 16 Primul care a propus această formulă a
martie 1936, iar în 20 decembrie s-a pus fost arhitectul George Mandrea [un
piatra de temelie a viitoarei Catedrale. pionier al stilului neoromânesc), la
Lucrările de construcţie s-au terminat în biserica Mănăstirii Sinaia.
1940. Catedrala a fost inaugurată în anul [text V.Ţ.; foto: M.C.)
1946 în prezenţa Regelui Mi hai şi a
prim-ministrului Petru Groza. CATEDRALA ARHIEPISCOPALĂ DIN
[text V.Ţ.; foto: M C.) GALAŢI
CATEDRALA ORTODOXĂ DIN CLUJ

[1923-1933)
Catedrala din Cluj a fost realizată de
George Cristinel şi Constantin Pomponiu
între anii 1923 şi 1933, arhitecţii optând
pentru Catedrala din Galaţi a lui Petre
Antonescu, drept, sursă primară de
inspiraţie.
Formula bizantină utilizată la
catedralele precizate ignoră filonul
moldovenesc al bisericilor lui Ştefan cel
Mare.
Singura lucrare de arhitectură religioasă
a lui Petre Antonescu realizată efectiv
este Catedrala din Galaţi, ridicată între
1906 şi 1917. Arhitectul a realizat atât
planurile clădirii, cât şi finisajele

interioare ale acesteia. Pentru acest
edificiu s-a organizat, în anul 1904, un
concurs de proiecte, juriul fiind compus
din arhitecţii Grigore Cerkez, George
Sterian, Nicolae Gabrielescu şi Ion
Mincu, în calitate de preşedinte.
Câştigători au fost Petre Antonescu şi
Ştefan B urcuş. Tema concursului
specifica cerinţa de a se construi o
catedrală în stil bizantin, inspirată şi din
vechile lăcaşe de cult. Elementele de artă
veche feudală românească trebuiau să
fie prezente atât la decoraţia interioară
cât şi în rezolvarea planimetrică. Aceste
specificaţii au fost pe deplin respectate. Astfel de edificii se construiesc în Cluj,
In acest sens, Petre Antonescu afirmă: Timişoara, Târgu Mureş, Mediaş,
„Planul Catedralei din Galaţi este Sighişoara, Satu Mare şi, cea mai
conceput pe idee a unei singure cupole importantă dintre acestea, Catedrala
centrale, rezemată pe patru arce, de la Reîntregirii Neamului din Alba-Iulia,
înălţimea cărora, prin tranziţia a patru realizată de Victor Ştefănescu şi inginerii
trompe diagonale, se ridică tamburul Dumitru Marcu şi Aurel Beleş, sub
care suportă calota semisferică, formând antrepriza Tiberiu Eremia S.A. în 1924.
domul. Pronaosul, puţin adânc, dar larg Aici a avut loc încoronarea Regelui
deschis către spaţiul naosului- Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani
pantocrator, este în aşa fel studiat, încât ai României Mari. Clădirea a fost
să asigure o unitate completă a realizată din materiale preţioase. La
volumului boltit central, astfel încât, de interior, marea cupolă este susţinută de
la prima vedere, ochiul să poată patru coloane octogonale din marmură
cuprinde întregul interior al roşie de Moneasa [jud. Arad), aceeaşi
monumentului. [...] In general, dispoziţia marmură utilizată pentru placarea
planului este concepută celei pereţilor naosului. Soclul interior însă
tradiţionale a bisericilor munteneşti, cu este din marmură de Mateiaş. Picturile
o singură cupolă şi fără abside laterale.” simt făcute de Costin Petrescu.
Mobilierul a fost în întregime proiectat Ansamblul catedralei îmbină, într-o
de Antonescu şi executat în lemn de nuc manieră eclectică, elementele tradiţiei
şi de stejar masiv, „având toată decoraţia autohtone, sursa de inspiraţie fiind
sculptată în masa lemnului". ansamblul mănăstiresc Hurezi, elemente
[text M.C.; foto: S.V.) bizantine, precum mozaicurile, şi
elemente ale artei religioase occidentale,
CATEDRALA REÎNTREGIRII (text M.C.; foto: S.T.)
NEAMULUI DIN ALBA IULIA
Catedralele ortodoxe, al căror prototip ALTE CATEDRALE
este biserica bizantină, vor deveni Catedrala episcopală Sf. Arhangheli
simboluri ale identităţii naţionale a Mihail şi Gavril, Satu Mare - arh. Victor
românilor din această provincie. Smighelschi, 1930
(M.C.)
CIMITIRE
CIMITIRUL BELLU ortodox

şos. Olteniţei, nr. 1-5
Amenajat începând din 1852, din
iniţiativa lui C. A. Rosetti. în 1853 s-a
construit o capelă, după planurile arh.
Alexandru Orăscu, fiind înlocuită în
1890 de alta, arhitect fiind Petre Petricu.
Aici au fost înmormântate de-a lungul
timpului personalităţi care au jucat un
rol important în viaţa politică şi artistică Astfel, în 1925, Primăria Bucureştiului îi
a ţării. solicită acestuia să întocmească
Apelând la serviciul unor arhitecţi de planurile pentru viitorul crematoriu
renume, s-au ridicat aici monumente „Cenuşa", situat pe Calea Şerban Vodă, în
funerare, ce alcătuiesc azi un adevărat vecinătatea Parcului Carol I. .Proiectul,
tezaur artistic. deşi studiat foarte amănunţit, nu s-a
Dintre valoroasele monumente funerare realizat. Pe fundaţiile începute de
se disting cele realizate de arhitecţii: proiectantul iniţial şi deci servindu-se în
-Ion Mincu - pentru Gheorghe Grigore bună parte de concepţia lui, un alt
Cantacuzino - Nababul, Eugeniu arhitect a executat clădirea actuală"
Stătescu, fraţii Gheorghieff, Iacob (Duiliu Marcu, Arhitectură 1912-1960)
Lahovaiy, Tache Protopope seu, Spiridon Lucrarea a fost terminată la roşu în anul
Vlasto, Christian Tell; 1928 de arhitectul C. Popescu, în stil
-Alexandru Clavel - pentru Luigi eclectic, cu elemente bizantine.între anii
Cazzavillan; 1931 şi 1934 lucrările sunt conduse de
-Ion D. Berindey - mausoleul Tonta arhitectul Ion D. Traianescu şi finalizate
Stelian, cavoul Poroineanu. la sfârşitul anului 1934. Scara principală
în cimitir este înmormântat şi arhitectul este flancată de statuile Durerea şi
Ion Mincu, sub o troiţă de lemn realizată Nădejdea şi de două basoreliefuri
de arh. State Baloşin. realizate în perioada 1 930-1934 de Ioan
Au mai realizat monumente funerare în Iordănescu. în prezent, edificiul nu este
cimitir arhitecţii: Paul Smărăndescu, N.C. funcţional.
Mihăescu, Gheorghe Simotta, George (text M.C.; foto: M.C.)
Cristinel. Nenumărate statui şi busturi
ale oamenilor politici şi artişti înhumaţi CURENTE ÎN ARHITECTURA
aici sunt opera unor cunoscuţi sculptori
români şi străini.
ROMÂNĂ MODERNĂ
CV.TO ACADEMISM FRANCEZ (ECLECTISM)
Eclectismul, în special în formele sale
CREMATORIUL „CENUŞA" caracteristice academismului de şcoală
Cal. Şerban Vodă franceză (academismul fîeawx-Arts-ist),
Un program abordat pentru prima dată reprezintă o etapă distinctă şi extrem de
în România de arhitectul Duiliu Marcu a importantă în evoluţia arhitecturii
fost cel de crematoriu. româneşti. Academismul de şcoală
franceză a fost cel care a făcut ca
Bucureştiul să fie numit Micul Paris.
Acest curent arhitectural s-a consolidat
ca urmare a capacităţii remarcabile de a care determinau caracterul modern al

valorifica în mod conştient elemente unui edificiu, prezente aproape la nivelul
rezultate din diverse arhitecturi, pe care tuturor culturilor majore europene,
le recompune după principii istorice inclusiv în cea franceză, au fost utilizate
coerente. Ultimii cincisprezece ani ai foarte rar în ţara noastră.
secolului al XlX-lea au însemnat Dintre puţinele clădiri care pot fi
consacrarea definitivă a eclectismului. încadrate în această categorie, a
Spre deosebire de importurile construcţiilor care folosesc tehnici
arliitecturale anterioare, caracterizate modeme, revoluţionare, trebuie
printr-o preluare imprecisă, amintite hala din Piaţa Unirii din
condiţionată de slaba dezvoltare a Bucureşti, realizată între 1865 şi 1870 şi
culturii române şi, implicit, a demolată în anul 1986, şi hotelul Traian
arhitecturii, eclectismul a fost de la din Iaşi, proiectat pe schelet metalic de
început puternic şi matur, deoarece a cunoscutul inginer Gustave Eiffel, în
fost preluat direct de la sursă, cu 1882. Elemente de noutate se pot
profesionalism. Având în vedere că identifica şi la unele podeţe din beton
perioada de apogeu a arhitecturii armat, construite în Parcul Carol din
eclectice s-a identificat cu etapa de vârf a Bucureşti de către inginerul Gogu
construcţiei societăţii româneşti Constantinescu [1981-1967], cu ocazia
moderne, se poate afirma că structura Expoziţiei Generale de la Bucureşti, din
noului stat este, de asemenea, eclectică. 1906. De asemenea, de remarcat este
Bucureştiul se bucură de cele mai opera arhitecţilor Daniel Re nard şi
numeroase şi importante clădiri publice Teophile Bradeau, Athenee Palace, care
eclectice. Acestea se găsesc în zone de reprezintă prima clădire pe schelet
importanţă sporită pentru noua portant din beton armat din ţară,
concepţie urbanistică a oraşului, ridicată în anii 1912-1914.
afirmată cu ocazia amenajării marilor Dar sub sintagma de ARTĂ 1900 sunt
bulevarde E-V şi N-S şi a modernizării incluse nu numai construcţiile
Căii Victoriei. La început, de proiectarea inginereşti amintite ci şi o sumedenie de
acestor imobile s-au ocupat arhitecţi variante stilistice regionale cu o
francezi, ulterior locul lor fiind luat de puternică notă vernacular-naţională. Fie
arhitecţi români care, în mare lor că se numeşte Art Nouveau, Jugendstil,
majoritate, absolviseră Şcoala de Arte Fio reale, Mir Iskusstva, Sezession,
Frumoase din Paris. Acest aspect a Secession, Liberty, Modern Style, arta şi
contribuit din plin la omogenitatea şi la arhitectura 1900 marchează vizibil
continuitatea stilului. Pe de altă parte, ruptura [secesiunea] faţă de ceea ce
eclectismul permite, datorită fusese epatanta arhitectură eclectică şi
flexibilităţii sale, diverse interpretări, istoristă de şcoală academică.
fără ca acest lucru să dăuneze uneori Arta 1900 secesionistă în esenţa ei a
caracterului său unitar. proliferat cu o nemaiîntâlnită vigoare ca
CM.C.] o contrapondere, ca o descătuşare faţă
de academismul istoricist, folosind un
ARTA 1900 nou limbaj de o mare expresivitate
Spre deosebire de academismul istorist acaparând toate domeniile artei -
francez, care şi-a păstrat, după 1900, în arhitectura, pictura, sculptura, artele
ciuda aparentei desuetudini în care decorative. Nu întâmplător primul
căzuse, numere şi adepţi în arhitectura număr al revistei ARHITECTURA este
din România, inovaţiile arhitecturale realizat în spiritual noii orientări
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 23S
culturale (secesiunea şi-a pus amprenta clădirea Sindicatului Ziariştilor, din

asupra creaţiilor unor recunoscuţi Bucureşti).
maeştri de la noi începând cu Ion Mincu, Arta şi arhitectura secesionistă simt
N. Ghika-Budeşti, Ştefan Luchian, mult mai bogat reprezentate în oraşele
Dimitrie Paciurea şi, nu în ultimul rând, din vestul României cu precădere la
Cecilia Cuţescu-Storck). Târgu Mureş, Timişoara, Oradea. Este un
(M.C., L.B.) „stil" eclatant şi transfrontalier care a
proliferat în spaţiul Europei Centrale
ART NOUVEAU antebelice. Din punct de vedere
Arta/arhitectura 1900 în România este arhitectural-artistic, clădirile din vestul
prezentă mai ales în Transilvania, Banat, ţării nu sunt cu nimic mai prejos decât
Crişana. producţii aparţinând aceleiaşi epoci din
Deşi în Vechiul Regat (predominant în Subotica, Szeged, Budapesta, Liov
Ţara Românească), prim-planul (Lwov/Lviv) etc. Datorită legăturilor cu
arhitecturii a fost acaparat de şcoala de Europa Centrală, Transilvania a fost
inspiraţie naţională, al cărei iniţiator a influenţată de Sezession-ul vienez şi de
fost Ion Mincu, alături de aceasta, şi-a cel maghiar sau de Jugendstil-ul german.
făcut loc şi Art Nouveau-ul francez, Nenumărate în Timişoara sunt clădirile
utilizat la construcţiile realizate de datorate arhitecţilor Laszlo Szekely şi
arhitecţi români cu studii în Franţa, cum Martin Gemeinhardt.
este cazul lui Daniel Renard, autorul In Oradea, Jakab Dezso şi Komor Marceli
unora dintre cele mai reprezentative (discipoli ai „stilului Lechner”) au
creaţii ale Art Nouveau-ului din ţara devenit un punct de referinţă prin
noastră, Cazinoul din Constanţa şi Complexul Vulturul Negru (1907-1909).
Hotelul Athenee Palace din Bucureşti. Arhitecţii Jakab Dezso şi Komor Marceli
Alături de lucrările realizate de Daniel la Târgu Mureş, prin fosta Primărie
Renard, în Bucureşti se mai află case (1907-1908) şi Palatul Culturii (1913)
mici de locuit, construite în primul au lăsat (împreună cu cei care au
deceniu al secolului XX, la care simt conlucrat) o capodoperă a artei 1900 în
prezente ornamente specifice Art spaţiul central-european. într-o altă
Nouveau-ului şi ferestre în potcoavă. manieră, arhitectul Kos Kâroly a
Acestea sunt fosta Casă Romulus proiectat în 1911-1912, Muzeul Naţional
Porescu, din Strada Pale ologu, nr. 12, Sec mese din Sfântu Gheorghe - un
proiectată de Dimitrie Maimarolu, în excelent exemplu de arhitectură
1905, casa Măriei Mihăescu, situată pe ve maculară.
Strada Biserica Amzei, la nr. 7, realizată (L.B., M.C.)
de arhitectul Nicolae Mihăescu (aflată
într-o stare avansată de degradare), casa ART DECO
Lipatti, de pe Bulevardul Lascăr Legăturile României cu Franţa, cultivate
Catargiu, opera lui Petre Antonescu, în mod constant încă din secolul al XIX-
casa Cuţescu-Storck str. Vasile lea, nu au dispărut peste noapte în
Alecsandri, nr. 16, casa Ortansa Paciurea perioada interbelică, ci, din contră, s-au
din str. Viitorului nr. 94 (aproape de întărit, chiar dacă în ţară începe să se
intersecţia cu str. M. Eminescu) ş.a. Nici manifeste, mai ales începând cu anii
marii maeştri precum Ion D. Berindey, 1930, un puternic curent filogerman. în
Ion Mincu nu au rămas indiferenţi faţă acest context, stilul Art Deco, provenit
de valoarea plastică a Art Nouveau-ului chiar din Franţa, a pătruns pe filieră
(vezi Palatul Cantacuzino-Nababul sau franceză şi în România, fiind foarte
apreciat în societatea românească. Acest destinaţii turistice, puncte centrale ale

succes este poate cu atât mai comerţului şi noduri majore ale reţelelor
surprinzător, cu cât perioada interbelică de transport terestru. De asemenea,
a reprezentat terenul propice pentru marile oraşe cuprind cartiere
tradiţionalismul ortodox, manifestat în rezidenţiale ample, iar litoralul este
planul arhitecturii, prin curentul locul propice pentru numeroase case de
neoromânesc. vacanţă. încetul cu încetul însă, Art Deco
Din această cauză, la început, Art Deco ia îşi dovedeşte polivalenţa şi se adaptează
forma, în România, a unor imitaţii perfect oricărui program de arhitectură,
artificiale din Occident. Cu timpul însă, contribuind la omogenizarea întregului
în condiţiile unei dezvoltări cadru construit.
spectaculoase a societăţii româneşti, din în concordanţă cu domeniile în care s-a
punct de vedere economic şi cultural, şi, manifestat la debut noul stil, primele
în consecinţă, a unei explozii a clădiri Art Deco simt hoteluri (Lido,
domeniului construcţiilor, care vizează Negoiu, Union, Ambasador) şi
în special Bucureştiul, curentul va cinematografe (Marconi - actualul Dacia
căpăta un punct de sprijin în aceste şi Regal - în prezent Festival; din păcate,
clădiri noi, o bază de la care să se acestea nu mai funcţionează, aflându-se
extindă Art Deco pătrunsese cu un într-o stare avansată de degradare). De
imens succes şi în Statele Unite, unde asemenea, sunt construite baruri, dintre
reprezenta o expresie neîndoielnică a care trebuie enumerate cele realizate de
progresului. De altfel, aceasta începe să arhitectul Jean Monda - Presto, Colos,
devină percepţia generală asupra stilului Automat, precum şi unele localuri de
şi în ţara noastră, unde societatea este în noapte, devenite celebre în epocă:
continuă căutare a unor noi valori care Melody, Atlantic sau Carlton. în
să fundamenteze un nou viitor. continuare, trebuie remarcate ştrandul
Primele lucrări Art Deco din arhitectura Federaţiei Societăţii Sportive Române de
românească apar aproape concomitent pe Şoseaua Kiseleff, realizat de Marcel
cu modernismul internaţionalist, în Iancu în 1929, şi terasa şi bazinul cu
deceniul al treilea al secolului trecut. valuri Lido (Ernest Doneaud). Toate
Deşi tot o expresie a modernităţii, acestea evidenţiază încă o dată
contrară tradiţionalismului, Art Deco pătrunderea Art Deco-ului în arhitectura
este receptat mult mai uşor în sociteatea românească prin intermediul
românească decât stilul internaţional construcţiilor cu destinaţie turistică şi
modernist, chiar dacă, în fapt, curentul de agrement. De altfel, în occident deja
este tot o manifestare a modernismului. exista o asociere între noul curent şi
Asemenea acestuia din urmă, Art Deco aceste domenii.
găseşte cadrul cel mai propice pentru a în ceea ce priveşte domeniul
se manifesta în marile oraşe: Bucureşti, transporturilor, considerat un simbol al
Ploieşti, Constanţa, dar şi în staţiunile progresului, cel mai cunoscut exemplu
aflate pe litoralul Mării Negre. Acest de lucrare cu influenţe Art Deco este
lucru este uşor de explicat prin prisma extinderea şi transformarea Gării de
domeniilor de activitate în care curentul Nord a Capitalei, realizată de arhitectul
îşi lasă la început amprenta: turism, săli Victor Ştefanescu.
de spectacole, agrement, transporturi, în ciuda faptului că fusese desemnat
comerţ, locuinţe (imobile de raport şi „stilul oficial” al României Mari,
vile]. Din acest punct de vedere, marile neoromânescul este treptat abandonat
oraşe şi litoralul sunt importante la construcţia clădirilor publice,
deoarece noul curent răspundea mult de sport, un restaurant, un bar, o sală de

mai bine nevoilor funcţionale ale anilor bowling, toate pentru plăcerea
1930. Acelaşi fenomen este vizibil şi în vizitatorilor.
privinţa clădirilor de birouri. Dintre Cele mai spectaculoase imobile Art Deco
clădirile publice proiectate în stil Art simt însă locuinţele, unde influenţa
Deco pot fi amintite Palatul noului curent este observabilă atât la
Telefoanelor, realizat între 1931 şi 1933 elementele decorative ale interiorului
de arhitecţii americani Louis Week şi cât şi la planimetria construcţiei. De
Walter Froy, alături de arhitectul român altfel, majoritatea clădirilor noi cu
Edmond van-Saanen Algy, Palatul Casei funcţiune de locuinţă ridicate în anii
Centrale a Asigurărilor Sociale din bcL 1930 sunt realizate în stilul Art Deco,
Carol, opera arhitectului Ion Ionescu, chiar dacă sunt imobile cu apartamente,
Tribunalul Ocolului VIII urban [actuala dispuse pe colţurile arterelor
clădire a Judecătoriei Sectorului 6), din bucureştene, sau vile. Există o relativă
strada Ştirbei Vodă, construit de ubicuitate a edificiilor în formă de „U”
arhitecţii Emil Nădejde şi Eugen [aşa-numitul immeuble d cour ouverte), a
Cuşenco, între 1936 şi 1937, şi celor care au curţi interioare şi a celor
Ministerul Economiei din Calea Victoriei care simt amplasate în intrări sau în
nr. 133-136, opera lui Arghir Culma [din fundături. Acestea amintesc de
nefericire, clădirea a fost demolată în tradiţionalele curţi longitudinale sau
2006). reproduc a scuarurile private pariziene.
Curentul Deco este preferat mai ales Animarea şi diversificarea spaţiului
pentru sediile companiilor şi ale urban se realizează în toate cazurile prin
corporaţiilor, în special datorită tranziţia gradată între zona publică şi
rezolvărilor funcţionale pe care le oferă. cea privată.
Influenţele specifice Art Deco-ului simt Cu referire la imobilele cu apartamente,
vizibile şi la Halele Centrale din Ploieşti, acestea preiau compunerea specifică Art
unde Toma T. Socolescu realizează un Deco-ului francez, unde predomină
adevărat simbol al municipalităţii, accente verticale [de câmp sau de colţ)
marcat de turnul-campanil şi cupola a ale faţadelor, dar şi retragerea succesivă
căror monumentalitate este temperată a etajelor superioare, menţinând însă
de de materialele folosite [cărămidă curţile de lumină şi zona de serviciu
aparentă, piatră, metal) la realizarea separată de cea principală şi orientată
detaliilor. spre curte. Modul de dispunere a
Odată cu pătrunderea curentului în ţara apartamentelor reclamă utilizarea
noastră, sunt elaborate programe de holului de distribuţie neluminat. Acesta
arhitectură complexe, care cuprind atât este însă deschis spre sufragerie şi salon
săli de spectacole cât şi spaţii de prin intermediul glasvandurilor, un
agrement. Poate cel mai important element de noutate pentru arhitectura
edificiu al Art Deco-ului românesc este din România
Palatul Societăţii Funcţionarilor Creaţia arhitecţilor este, la majoritatea
Primăriilor Municipiului Bucureşti, vilelor şi a imobilelor de raport de mici
situat în Strada Batiştei, nr. 14, construit dimensiuni realizate în stilul Art Deco,
între 1932 şi 1933. Clădirea este rezultatul unei imaginaţii debordante,
proiectată de arhitecţii Ioan Roşu şi încurajată de noul curent. Acesta
Radu Culcer şi cuprindea cea mai mare permite combinarea inedită a modelelor,
sală de festivităţi din Bucureşti, la data a elementelor şi a formelor, de unde
construirii, de aproximativ 400 mp, săli reies sinteze ludice, atât în ceea ce
priveşte volumetria şi materialele dintre acestea este, desigur, avangarda,

folosite, cât şi compartimentarea care i-a consacrat pe poetul Tristan
spaţiilor interioare şi decoraţiile. Tzara, şi, cel mai important, pe pictorul
Partiurile prezintă ca element Art Deco şi arhitectul Marcel Iancu. Cei doi sunt
specific afinii are a volumului vertical al consideraţi fondatori ai mişcării
casei scării în faţada principală. Cu toate dadaiste.
acestea, treptat, ele capătă accente Cu toate acestea, spre deosebire de
raţionaliste. celelalte arte, în special cele grafice,
Cele mai importante „personalităţi" ale arhitectura românească nu a cunoscut o
curentului Art Deco în România perioadă clar delimitată de avangardă
beneficiază, după cum era de aşteptat, Mai mult decât atât, spre deosebire de
de studii la Şcoala de Arte Frumoase din atitudinea avangardiştilor din vestul
Paris sau la Şcoala Superioară de Europei, care se aflau într-un proces de
Arhitectură din Bucureşti. Printre negare a tuturor valorilor tradiţionale,
acestea se numără Jean Monda, Arghir moderniştii români au văzut în noul
Culina, George Cristinel, Tiberiu Niga ciment un factor de progres, o etapă
sau Alexandru ZamfiropoL Pe lângă normală în evoluţia arhitecturii
aceştia, sunt atraşi de Art Deco şi alţi româneşti. Pe ei nu i-a caracterizat acel
arhitecţi de calibru, care abordează doar spirit de frondă întâlnit la occidentali.
sporadic curentul, cum este cazul lui Din contră, ei afişează o atitudine
Petre Antonescu sau al lui Marcel Iancu. echilibrată, moderată şi pragmatică.
(M.C.) Primele clădiri moderniste apar în 1926,
cu câţiva ani mai târziu decât primele
AVANGARDA lucrări moderniste din alte domenii
Debutul arhitecturii moderniste în artistice, precum pictura sau literatura,
România poate fi plasat undeva la şi sunt opera lui Marcel Iancu. Acesta
mijlocul anilor 1920, într-o perioadă studiază la Ziirich, la E. T. H., iar în 1916
caracterizată printr-o prosperitate se numără, după cum am menţionat,
economică nemaintâlnită pentru ţara printre iniţiatorii mişcării avangardiste
noastră, în care societatea este mult mai DADA. în 1922, Iancu se întoarce la
deschisă spre emancipare şi spre Europa Bucureşti, unde organizează, în acelaşi
cosmopolită. Această din urmă trăsătură an, prima expoziţie de avangardă din
a favorizat infiltrarea curentului ţara noastră. în iunie, apare şi prima
modernist în rândul generaţiei revistă avangardistă din ţara noastră
arhitecţilor tineri. De asemenea, cei care Contimporanul, la care Marcel Iancu este
studiau la Paris, au intrat mai rapid în animator la toate numerele apărute. în
contact cu noua orientare, care, prin ciuda faptului că nu este specializată pe
caracterul său radical, prezenta o domeniul arhitecturii, revista abordează
atracţie din ce în ce mai mare pentru şi acest subiect, prezentând în paginile
arhitecţi şi, pe cale de consecinţă, îşi sale proiecte de arhitectură, analize şi
câştiga din ce în ce mai mulţi adepţi. concluzii pe această temă. Toate par să
De altfel, încă dinainte de 1920, românii sugereze o schimbare majoră de
se afirmaseră în Europa, la Paris, Ziirich atitudine, care va determina, în cele din
sau Berlin, în diverse domenii ale artei, urmă, abandonarea arhitecturii de
ca reprezentanţi ai modernismului. Un inspiraţie tradiţională şi/sau clasică
exemplu în acest sens este Constantin Primele schimbări se observă în ceea ce
Brâncuşi. Modernismul a îmbrăcat mai priveşte amenajarea spaţiilor interioare.
multe forme de manifestare. Prima Acest fapt se datorează şi concepţiei lui
Marcel lancu, pionier în această zonă,

care priveşte arhitectura, pe baza
impulsurilor lansate de arhitecţii
europeni ai Mişcării Moderne, în sensul
modelării spaţiului interior. Această idee
este propagată şi în Contimporanul, care
dedică în întregime interiorului numărul
57-58/1925. Ideile exprimate în paginile
revistei vor fi transpuse în proiectele
realizate de lancu începând cu anul
1926. Acestea sunt primele construcţii
moderniste din România şi sunt locuinţe
cu unu sau două niveluri. Ele reprezintă
inovaţii de ordin compoziţional, fiind
începutul care a dus la apariţia
arhitecturii moderne în România.
CM.C0
NOTĂ
[*]: informaţii din arhiva UAR
[**]: informaţii de pe site-ul OAR
[http://www.oarbucuresti.ro/arhitecti_b
ucuresteni]
AUTORII FOTOGRAFIILOR
M.C. - Mariana Croitorii
S.T. - Sidonia Teodorescu
G.P. - Gabriela Petrescu
S.V. - Sorin Vasilescu
Conţinutul acestui material nu reprezultă ni mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 240
Dicţionar al arhitectu rii rom âneşti m oderne (sec, XIX, XX, XXI) literele A-C
Proiect beneficiar al miei finanţări din partea Uni mi ii Arhitecţilor din România
din Fondul Timbrul Arhitecturii ai anul 2012
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional. Lista Monumentelor istorice din România,

2010
***, Teme ale arhitecturii din România in secolul XX, Editura Institutului Cultural Roman,
2003.
***, Arhitect Statie Ciortan - studii şi realizări fn arhitectura românească, Institutul de arte
grafice Marvan Bucureşti, 1940.
***, Expoziţiunea generală română 1906. Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunei, Socec,
Bucureşti, 1906.
***, Solemnitatea inaugurării localului Societăţii Arhitecţilor Români şi serbarea a 39 de ani
de la înfiinţarea acestei societăţi, Atelierele E. Marvan, Bucureşti, 1930.
***, 1864-2007. De la „Regulamentul" A. I. Cuza/ Kogălniceanu la Ordinul Arhitecţilor din
România, O.A.R., Bucureşti, 2007.
***, Mari arhitecţi, Editura Meridiane, 1971.
***, Album fotografic Craiova, Craiova, Ed. Alma, 2005.
***, Arhitectură bucureşteană secolul 19 şi 20, Bucureşti, Ed. Simetria, 2000.
***, Arhitectură şi proiect naţional. Stilul naţional românesc, Bucureşti, Ed. Noi Media Prinţ,
2010.
***,Art Nouveau în România, 1890-1930 - catalog expoziţie, Sf. Sofia, Istanbul, Turcia, 2005.
***, Bucureşti, anii 1920-1940 între avangardă şi modernism (Bucharest, in the 1920s-1940s:
between Avant-Garde and Modernism], Bucureşti, Ed. Simetria, UAR, 1994.
***, Bucureşti - ghid, Ed. Meridiane, 1962.
***, Bucureşti în imagini, în vretnea lui Carol // Pictures o f Bucharest in the age ofKing Carol
I, voi î-îll, Bucureşti, Ed. Cadnios, 2007.
***, Bucureşti - scurt istoric, Bucureşti, Ed. Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti,
1959.
***, Ce?itenar Marcel lancu [1895-1995], Bucureşti, Ed. Simetria, UAR şi Ed. Meridiane, 1996.
***, Haralamb H. (Bubi) Georgescu: un arhitect român fn S.U.A./A Romanian Architect in the
USA, Bucureşti, Ed. Universitară „Ion Mincu", 2008.
***, The Kretzulescu Palace and its Surroundigs - Yesterday and Today, Bucharest, UNESCO -
CEPES, 2002.
***, Muzeul Naţional Peleş - Sinaia, Bucureşti, Ed. Publirom, 1993.
***, Oraşele României. Sfârşitul secolului XlX-începutul secolului XX, Bucureşti, Ed. Cetatea de
scaun, 2008.
***, Restitutio - Radu Dudescu: viaţa şi opera, Bucureşti, Ed. BNR, nr. 6, 2006.
***, Spaţiul modernităţii româneşti / The space o f Romanian Modernity 1907 - 1947.
Expoziţie2010, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Arhitext Design, 2011.
Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică,

Bucureşti, 1962-1964.
Antonescu, Petre, Clădiri, construcţii, proiecte şi studii, Bucureşti, Editura Tehnică,1963.
Antonescu Petre, Clădiri şi studii. Case, biserici, monumente, palate. încercări de arhitectură
românească şi clasică. Album, voi. I, Bucureşti, Tipografia Guttenberg, 1913.
Al bota, Mihai, Istoria învăţământului tulcean de la începuturi până în anul 2007, Tulcea:
Editura Şcoala XXI. 2008.
Arsene, Vladimir, Provocările modernităţii târzii, [Monografie Vladimir Arsene), Ed.
Fundaţiei Arhitext Design, 2008.
Avanii, George, Sinaia, unique places o f Romania, Sinaia, Ed. Age.
Bădescu, Emanuel, Bucureştii lui Mazar Paşa, ed. Vremea, Bucureşti, 2014.
Beldiman, Ioana, Sculptura franceză în România (1848-1931). Gust artistic, modă, fa p t de
societate, Simetria, Bucureşti, 2012.
Bellu Radu, Monografia ilustrată a Gării Sinaia/ Sinaia Railway Station's Short Illustrated
Monography, Sinaia, Ed. CFR, 2008.
Berindei, Dan, Bonifaciu, Sebastian, Bucureşti. Ghid turistic, Editura Sport-Turim, Bucureşti,
1978.
Bezviconi, Gheorghe, Necropola Capitalei. Dicţionar enciclopedic [ediţia a Il-a, revăzută şi
completată], Editura Museum, Chişinău, 1997.
Bilcea, Valentina şi Bilcea, Angela, Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din
Bucureşti, Ediţia a Il-a revizuită şi actualizată, cuvânt înainte de Theodorescu Răzvan,
Editura Meronia, Bucureşti, 2011.
Brătuleanu, Anca, Curţi Domneşti şi Boiereşti în România, Valahia veacurilor al XVII-lea şi al
XVllI-lea, Ed. Simetria, Bucureşti, 1997.
Brătuleanu, Anca, L'infuence fran ţaise sur Varchitecture de la petite bourgeoisie rounmine,
Frencli Cultural Studies, voi 11, Alpha Academic, Bucureşti, 2000.
Buchman, Eugeniu Arthur, Patru decenii în serviciul Casei Regale a României - memorii
1898-1940, Bucureşti, Ed. Sigma, 2006.
Caffe, Mihai, Ion Mincu, Ed. Minetva, Bucureşti, 1970.
Caloianu, Serbau, Monumente bucureştene, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2009.
Cantacuzino George Matei, Izvoare şi popasuri, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1977.
Cantacuzino George Matei, Palais de la banque de Chrissoveloni, Paris, Ancienne August
Schmiedigen Maison Auguste Vincent, 1929.
Cantacuzino, G.M., Despre o estetică a reconstrucţiei, Paideia, Bucureşti, 2001.
Cândea, Virgil; Zamfirescu, Ion; Moga, Vasile, Ateneul Român - Monografie, Bucureşti, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
Cârstoiu Mărgineanu, Monica, In memoriam Dinu Antonescu. Evocare prezentată la A.R.A. 5 -
aprilie 2004.
Celac, Mariana; Carabela, Octavian; Marcu-Lapadat, Marius, Bucureşti - arhitectură si
modernitate - un ghid adnotat, Bucureşti, Editura Simetria, 2005.
Cios, Irina et al., Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice. A-M, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1995.
Cina Giuseppe Bucureşti, de la sat la metropolă; identitate urbană şi noi tendinţe/ Bucharest,
from village to metropolis; urban identity and new tendencies, Bucureşti, Ed. Capitel, 2010.
Colfescu, Silvia, Bucureşti. Ghid turistic istoric artistic, Editura Vremea, Bucureşti, 2007.
Constantin, Paul, Arta 1900 în România, Editura Meridiane, Bucureşti, 1972.
Constantin, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică si Enciclopedică,
Bucureşti, 1986.
Constantine seu, Dinu-Teodor, Construcţii monumentale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1989.
Cornel, Th., Figuri contimporane din România. Dicţionar biog rafe ilustrat, Partea 1 + Număr
de Crăciun 1911. (Ediţia a Il-a), Socec, Bucureşti, 1909-1911.
din Fondul Timbrul Arhitecturii ai anul 2012
Criticos, Mi ha el a, Art Dec o sau Modernismul bine temperat, Editura Simetria, 2009.
Criticos, Mihaela, 5-5 clădiri pentru patrimoniul cultural naţional 1950-1977, proiect al
Ordinului Arhitecţilor din România, partener Fundaţia Culturală Inforom.
Croitorii, Mariana, Arhitectura de interior m România - o istorie din prima jum ătate a
secolului XX. Studiu de caz: arhitectul Duiliu Marcu, Teză de doctorat, UAUIM, 2012.
Crosnier Leconte, Marie-Laure, L'enseignement de l'architecture en France et Ies eleves
etrangers: le cos roumain, în Revue Roumaine d'histoire de Part, seria Beaux-Arts, Academia
Română, Institutul de istorie a artei „G. Oprescu", volumele XXXVI - XXXVII, Editura
Academiei Române, Bucureşti, 1999-2000.
Crutzescu, Gheorghe, Podul Mogoşoaei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986.
Curinschi, Gheorghe, Monumentele de Arhitectură din Iaşi, Editura Meridiane, Bucureşti,
1967.
Curinschi, Gheorghe, Restaurarea monumentelor, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1968.
Curinschi-Vorona, Gh., Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, 1981.
Curinschi Vorona, Gheorghe, Introducere în arhitectura com parată, Ed. Tehnică, Bucureşti,
1991.
Dame, Frederic, Bucureştiul în 1906, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007.
Deaconu, Luchian, Craiova 1898-1916. Saltul la urbanismul modern. Nicolae E. Roînaîiescu,
Editura Sitech, Craiova, 2001.
Deciu, Andreea, Povestea caselor, Bucureşti, Ed Simetria, UAR, 1999.
Derer, Hanna, Cartea neagră: Distrugerea patrimoniului arhitectural şi urbanistic din
România: Bucureşti, 1990-2009, Editura C. N. I. Coresi, Bucureşti, 2009.
Doicescu, Octav Despre arhitectura - scrieri, cuvântări, Bucureşti, Ed Tehnică, 1983
Dragomir, Silviu N., Un Bucureşti mai puţin cunoscut, Editura Lucman, Bucureşti, 2008.
Dragu Dimitriu, Victoria, Poveştile unui domn din Bucureşti, Editura Vremea, Bucureşti,
2007.
Dragu Dimitriu Victoria Poveşti ale Doamnelor din Bucureşti, Bucureşti, Ed. Vremea,
2004.
Dragu Dimitriu Victoria Poveşti ale Domnilor din Bucureşti, Bucureşti, Ed Vremea, 2004.
Dragu Dimitriu Victoria Alte Poveşti ale Doamnelor şi Domnilor din Bucureşti, Bucureşti,
Ed. Vremea, 2006.
Dragu Dimitriu Victoria Doamne şi Domni la Răspântii Bucureştene, Bucureşti, Ed.
Vremea, 2008.
Dragu Dimitriu Victoria Poveşti cu statui şi fântâni din Bucureşti, Bucureşti, Ed. Vremea,
2010.
Duculescu, Mirela, George Matei Cantacuzino (1899-1960) - Arhitectura ca temă a gândirii/
Architecture as a subjectofthought, Bucureşti, Ed Simetria, 2010.
Duculescu Mirela (editor), Fondul documentar de arhitectură din România, Simetria,
Bucureşti, 2011.
Duş a, Traian, Palatul Culturii din Târgu Mureş, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1970.
Enghel Emanoil, Oradea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1964.
Fecheci, Aurora, Iaşii - arhitectură şi legendă, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003.
Fezi, Bogdan Andrei, Bucureştiul european, Bucureşti, Ed. Ciulea Veche, 2010.
Fezi, Bogdan Andrei, Bucarest et l'influence franpaise entre modele et arche'ţype urbain.
1831-1921, L'Harmattan, Paris, 2005.
Filitti, Georgeta. ,JBucharest archives - Edmond van Saauen" în Biblioteca Bucureştilor.
Asociaţia Abidob şi Biblioteca Metropolitană Bucureşti: 2005, nr. 4/2005 (Anul VIII).
Georgescu, Florian et all., Monumente din Bucureşti.Ghid, Editura Meridiane,

Bucureşti,1966.
Giurescu, Dinu C., Arhitectura Bucureştilor•încotro?, Ed. Vremea, Bucureşti, 2010.
Gheorghiu, Petru, Un specific de locuire bucurestean. Locuinţa modernă de jnică şi medie
înălţime din perioada 1930-1940, Editura UAUIM, Bucureşti, 2003.
Giurescu, C., Constantin, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1966.
Harhoiu, Dana. Bucureşti-un oraş intre Orient si Occident. Editura Simetria, Bucureşti, 1997.
Ioan, Augustin [coord.], Influenţe franceze în arhitectura şi arta din România secolelor XIX şi
XX, Edit. ICR, Bucureşti, 2006.
Ion, Narcis Dorin, Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX), cuvânt
înainte de prof. univ. Dr. Ioan Opriş, Bucureşti, Editura Oscar Prinţ, 2011.
Ion, Narcis Dorin, Reşedinţe şi fam ilii aristocrate din România, Institutul Cultural Român,
Bucureşti, 2007.
Ion, Narcis Dorin, Bucureşti - în căutarea Micului Paris, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.
Ion, Narcis Dorin. Monumente din Bucureşti. Bucureşti: Noi Media Prinţ.
Ion, Narcis Dorin, Castele, palate si conace din Romania, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 2001.
Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura
Academiei, Bucureşti, 1982.
Ionescu, Grigore, Arhitectura rom ânească - Tipologii,creaţii,creatori, Editura Tehnică, 1986.
Ionescu, Grigore, Bucureşti - ghid istoric si artistic, Fundaţia Culturală Carol II, Bucureşti,
1938.
Ionescu, Grigore, Arhitectura în România 1944-1969, Editura Tehnică, 1969.
Ionescu, Nicolae, Bucureştiul de altădată, Editura Alcor, Bucureşti, 2004.
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii româneşti din cele mai vechi timpuri până la 1900,
Bucureşti, Ed. Capitel, 2007.
Iorga, Nicolae, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, Ed. Vremea, 2008.
Ispir, Mihai, Clasicismul în arta românească, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984
Iuga Curea, Viorica (coord.}, Arhitecţi în timpul dictaturii. Amintiri, Uniunea Arhitecţilor din
România, Editura Simetria, 2005.
Lascu, Nicolae, Bulevardele bucureştene până la primul război mondial, Editura Simetria,
Bucureşti, 2011.
Lascu Nicolae; Deac, Alexandrina, Gîndirea estetică în arhitectura românească. A doua
jum ătate a secolului XIX şi prima jum ătate a secolului XX, Edit. Meridiane, Bucureşti, 1993.
Lascu, Nicolae, Legislaţie şi dezvoltare urbană. Bucureşti 1831-1952, Teză de doctorat, IAIM,
Bucureşti, 1997.
Lascu, Nicolae [prefaţă, antologie şi note bio-bibliografice), Funcţiune şi form ă, Edit.
Meridiane, Bucureşti, 1989.
Lascu, Nicolae, Banca Naţională a României, Strada Lipscani nr. 25 - Studiu istoric.
Lascu, Nicolae, Banca Naţională a României şi arhitectura, Bucureşti, Ed Enciclopedică,
2006.
Lăzărescu, Cezar, Arhitectura românească în imagini, Ed. Meridiane, 1972.
Leahu, Gheorghe, Bucureştiul dispărut, Bucureşti, Ed. Arta grafică, 1995.
Leahu, Gheorghe, Bucureşti - Micul Paris/ Bucharest - Le Petit P aris/ Bucharest - The Little
Paris, Bucureşti, Ed. RA Monitorul Oficial, 2003.
Leahu, Gheorghe, O viaţă printre case si culori, Editura Capitel, 2010.
Dicţionar al arhitecturii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI} literele A-C
Lecca, Octav-George, Familiile boiereşti române, Editura Muzeul Literaturii Române,

Bucureşti, 1999.
Lupu, Mircea, Şcoli naţionale în arhitectură, Ed. Tehnică, 1977.
Machedon, Luminiţa, Mişcarea modernista interbelică românească în arhitectura
Bucureştiului (teza de doctorat), UAUIM, Bucureşti, 2001.
Machedon, Luminiţa; Schoffham, Ernie, Romanian Modernism ( The Architecture o f
Bucharest,1920-1940), Cambridge, The MIT Press, 1999.
Macri, Zina; Macri, Ionuţ, Toma T. Socolescu, Arhitect Român. 1883-1960, Caligraf, Bucureşti,
2012 .
Marinache, Oana, Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucureşti, Edit. ACS, Bucureşti,
2012 .
Mahu, Adrian, Arhitecţii şi exilul, Editura Magic Prinţ, 2011.
Maliu, Adrian, Bucureşti 550. Dezvoltarea urbanistică a Bucureştiului, Ed Fundaţiei România
de Mâine, 2009.
Mandache, Diana, Capitole târzii din viaţa mea. Memorii descoperite. Regina Maria a
României, Bucureşti, Ed. Alfa, 2007.
Marcu, Duiliu, Architecture 1930-1940, Bucharest, Imprimerie „Bucovina”, 1946.
Marcu, Duiliu, Arhitectură 1912-1960, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1960.
Marcu-Lapadat, Marius, Feţele ornamentului. Arhitectura bucureşteană în secolul 20,
Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 2003.
Maria, Regina României, Povestea vieţii mele, voi. I-III, Bucureşti, Ed RAO, 2009.
Marincu, Flore ntza Georgetta, Cioburi de istorie... Poiana Mare - Calafat 1832-1878, voi. I-lî,
Craiova, Ed Avrame anca, 1997.
Marincu, Florentza Georgetta, Cioburi de istorie. Poiana Mare - Calafat. 1878-1920, voi. I-III,
Craiova, Ed. Autograf MJM, 2007.
de Marsillac, Ulysse, Bucureştiul în veacul alXIX-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1999.
Melixon, Marcel, Arhitectura modernă, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975.
Margineanu-Cârstoiu, Monica, Romantismul în arhitectură, Editura Meridiane, Bucureşti,
1990.
Mitrache, Georgică, Tradiţie şi modernism în arhitectura românească, Edit. Ion Mincu,
Bucureşti, 2008.
Moiceanu, Marian, Despre un secol de arhitectură modernă românească, Edit. Ion Mincu,
Bucureşti, 2006.
Monda, Jean, Stilul arhitecturii contemporane, Edit. Albatros, Bucureşti, 1986.
Mucenic, Cezara, Străzi, pieţe, case din vechiul Bucureşti, Editura Vremea, Bucureşti, 2004.
Mucenic, Cezara, Bucureşti un veac de arhitectură civilă, secolul al XlX-lea, Silex, Casă de
editură, presaşi impresariat, Bucureşti, 1997.
Mucenic, Cezara, Aportul arhitecţilor români la definirea stilistică a arhitecturii bucureştene
în a doua jum ătate a secolului al XlX-lea, B.M.I.M., Bucureşti, 1999.
Mucenic, Cezara, Ion N. Socolescu. Activitatea de arhitect în Bucureştiul sfârşitului de veac -
1884-1900, voi. XIII, B.M.I.M., Bucureşti, 1999, pp. 226-244.
Narcis, Dorin Ion, Monumente din Bucureşti. Edit. Noi Media Prinţ, Bucureşti, 2011.
Nemţeanu, Ruxandra, Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance,
Bucureşti, 2010.
Noica, Nicolae Şt. (ed), Expoziţia din 1906 (Volumul 3) în Bucureştii în imagini în vremea lui
Carol l, Bucureşti, Cadmos, 2007.
Noica, Nicolae Şt., Emil Prager: un model, Bucureşti, Ed. Vremea, 2010.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriupoziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2 4 5
Noica, Nicolae Şt., Lucrări publice din vremea lui Carol l. Acte de fundare şi medalii
comemorative, Bucureşti, Ed. Cadrnos, 2008.
Noica, Nicolae Şt. , Palatul Patriarhiei. Personalităţi şi semnificaţii din istoria construcţiei
sale, Bucureşti, Ed. Cadmos, 2008.
Noica, Nicolae Şt., Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă al României), Bucureşti, Ed.
Cadmos, 2009.
Noica, Nicolae Şt, Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, Bucureşti, Ed. Vremea, 2010.
Noica, Nicolae Şt, Tradiţii româneşti în construcţiile de lucrări publice, Bucureşti, Ed. AII,
1997.
Ofrim, Alexandru, Străzi vechi din Bucureştiul de azi, Humanitas, Bucureşti, 2011.
Olariu, Constantin, Bucureştiul monden. Radiografia unei prăbuşiri (1940-1970), Editura
Paralela 45, Piteşti, 2006.
Olariu, Elena, L D. Berindei (1871-1928): proiecte de arhitectură; palatele urbatie, editura
Muzeul Naţional de Artă al României, 2012.
Olteanu, Radu, Bucureştii in date, întâmplări şi ilustraţii, Ed. a 2-a, rev. şi ilustrată, Paideia,
Bucureşti, 2010.
Oprea, Petre, Itinerar inedit prin case vechi din Bucureşti, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1986.
Oprea, Petre, Sculpturi decorative pe clădiri bucureştene, Editura Maiko, Bucureşti, 2004.
Oprea, Petre, Arhitectura bucureşteană, sec 19 si 20, Editura Simetria, ARCUB-2000.
Opriş, Ioan. Monumente istorice din Romania (1850-1950), Ed. Vremea, Bucureşti, 2001.
Orăşanu, Ana Maria, Memoria caselor, Locuinţa lui GA. Ionnescu-Gion, Biblioteca
Bucureştilor, an VIII, nr. 6.
Otu, Petre, Cercul Militar Naţional. Istoria unui palat, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2004.
Panaitescu, Alexandru, De la Casa Scânteii la Casa Poporului. Patru decenii de arhitectură în
Bucureşti 1945-1989, Bucureşti, Simetria, 2012.
Păruşi, Gheorghe, Cronologia Bucureştilor (20 septembrie 1459-31 decembrie 1989): zilele,
faptele, oamenii Capitalei de-a lungul a 530 de ani, Editura Compania, Bucureşti, 2007.
Patrulius, Radu, Horia Creangă: Omul şi opera, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1980.
Pavelescu, Ioana. întoarcere în Bucureştiul interbelic, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003.
Pănoiu, Andrei, Evoluţia oraşului Bucureşti, Bucureşti, Ed. Fundaţiei Arhitext Design, 2011.
Păuleanu, Doina, Constanţa: spectacolul modernităţii târzii: (1878-1928), voi. 2, Editura
Arcade, Constanţa, 2006.
Păuleanu, Doina Cazinoul din Constanţa. Boemă, loisir şi patrimoniu european la Marea
Neagră, editura Ex Ponto, Constanţa 2011.
Pippidi, Andrei, Case şi oameni din Bucureşti, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.
Popescu, Carmen, Le sţyle naţional roumain. Construire une Nation â travers l'architecture.
1881-1945, Editura Simetria, Bucureşti, 2004.
Popescu, Carmen (coord.), Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1947, Ed. Arhitext, 2010.
Popescu, Carmen, Dis(continuităţi). Fragmente de modernitate românească în prima
jum ătate a secolului al 20-lea, Bucureşti, Ed. Simetria, 2010.
Popescu Cristian, Bucureşti - arhipelag. Demolările anilor '80: ştergeri, urme, reveniri,
Bucureşti, Ed. Compania, 2007.
Potra, George, Din Bucureştii de ieri, Editura Ştiinţifică si Enciclopedică, Bucureşti, 1990.
Prager, Emil, Betonul armat în România, Ed.Tehnică, Bucureşti 1979.
Rădulescu, Mihai Sorin, Elita liberală românească 1866-1900, Ed. AII, 1998.
Rădulescu, Mihai Sorin, Genealogii, Editura Albatros, Bucureşti, 1999.
Răsuceanu, Andreea, Cele două Mântulese, Bucureşti, Vremea, 2009.

Rosetti, Dim. R., Dicţionarul Contimporanilor, Ed. Lito-Tipografiei «Populară», Bucureşti,
1897.
Rusu, Olga şi Constantin, Vasiliu, Iolanda şi Lucian, Iaşi, oraşul din inimă, Editura Polirom,
Iaşi, 1998.
Sevastos, Mihail, Monografia oraşului Ploieşti, Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1937.
Simionescu, C, Bucureşti, Biserici, mănăstiri, lăcaşuri sfinte, Ed. Intact, Bucureşti, 1955.
Sion, Militza, Horia Creangă. Crezul Simplităţii, Ed. Simetria, Bucureşti, 2012.
Sion, Militza, Henrieta Delavrancea Gibory. Arhitectură 1930-1940, Ed. Simetria, Bucureşti,
2009.
Socolescu, Tonta T., Amintiri, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004.
Socolescu, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, 1800-
1925, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004.
Socolescu, TomaT., Arhitectura în Ploieşti - studiu istoric, Editura Cartea Românească,
1938.
Stoica, Lucia, Enciclopedia lăcaşurilor de cult din Bucureşti (voi I-II), Ed. Unive re alia, 2005.
Stoica, Lucia, Atlas-ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureştifvol I-Ill), ed.
Ergorom, 2000
Sturdza, Mihai Dim. (coordonator şi coautor), Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara
Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, volumul I, Editura Simetria,
2004.
Ştefanuţ, Ada, Arta 1900 în România, Bucureşti, Ed. Noi Media Prinţ, 2008.
Tabacu, Gabriela, Revista Arhitectura: studiu monografic şi indici: (1906-1944), Editura
Humanitas, Bucureşti, 2008.
Teodorescu, Sidonia, Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Edit. Vremea, 2014.
Teodorescu (Gheorghiş), Elena-Sidonia, Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic, Teză
de doctorat, UAUIM, 2013.
Teodorescu Magdaet al., Discursurile (post)moderne ale arhitecturii, Ed. Fundaţiei Arhitext
Design, 2008 (Monografie Ioan Andreescuşi Vlad Gaisvoronschi).
Trestioreanu, Constantin; Marinica, Gheorghe, Bisericile din Ploieşti, Bisericile ortodoxe, Ed.
Milenium, Ploieşti, 2003.
Tutunea, Daniela, Nicolae Cucu, un maestru al arhitecturii româneşti
(http://www.observatorcultural.ro/Nicolae-Cucu-un-maestru-al-arliitecturii-
romanesti*articleID_10 5 ll-articles_details.html)
Ţelea, Vasile, Arhitectura secolului 20, Editura Capitel, 2006.
Ţurlea, Cristina, Banca Naţională a României: cronica restaurării Palatului Vechi/
National Bank o f Romania: chronicle o f The Old Palace restauration, Bucureşti, Ed. Cadmos,
2010 .
Ţurlea, Cristina, Centrul istoric financiar bancar al Bucureştilor, Bucureşti, Ed. Cadmos,
2011.
Vasilescu Sorin Dicţionarul arhitecţilor moderni şi contemporani, Bucureşti, Ed.
Institutului de Arhitectură „Ion Mincu", 1990.
Vlădescu, Niculae; Badea, Petre, Palatul Cotroceni/ Cotroceni Palace, Bucureşti, Ed.
Universalia, 2009.
Waldeck, Roşie G., Athene Palace, Iaşi, Oxford, Portland: The Center for Romanian Studies,
1998.
Woinaroski, Cristina (coordonator), Lotizarea si Parcul îoanid, Editura Simetria, Bucureşti,

2007.
Zahariade, Ana-Maria et al., Teme ale arhitecturii din România în secolul XX, Editura
Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2003.
Zahariade, Ana Maria, Arhitectura în proiectul comunist România 1944-1999, Editura
Simetria, 2011.
Publicaţii:
Revista Analele Architecturei şi a Artelor cu care se leagă, 1890-1893.
Revista Arhitectura (1906-2013)
Revista "Arhitectura"(nr. jubiliar). Semicentenarul Societăţii Arhitecţilor Români. 1891-
1941.
Revista Arhitext (1992-2013)
Revista Igloo (2001-2013)
Almanach du High-Life
Cataloagele Anualelor de Arhitectura din Bucureşti (2003-2011)
Cataloagele Bienalelor de Arhitectura din Bucureşti (1994-2010)
Buletin de informare tehnica (BIT) editat de CSCAS inainte de 1989
Oraşul - revistă de cultură urbană - Cluj (2005-2013)
Gazeta Ciucului, I, nr. 3 din 15 martie 1929 în Lazăr, Costel- Cristian. Românii din Judeţul
Ciuc în perioada
interbelică, Bucureşti: Editura pur şi simplu. 2007
Ilustraţia, anul XIV (sept. - dec. 1925), nr. 115-118
Călăuza oficială şi catalogul expoziţiunii - BAR, stampe
Arhive: UAR, ANR, ANDMB, PMB (după 1913), Biblioteca Academiei Române: Cabinetul de
stampe, manuscrise; fondul Spiru Haret, ing. RaduHaret.
Internet:
http://www.inforom-cultural.ro/5-5/cladire-aeroport-aurel-vlaiciLphp
http://www.apmnir.ro/map.php..
http://www.oar-bucuresti.ro/arliitecti_bucuresteni
http://www.arhiforum.ro/
http://arghirculina.blogspot.r0 /p/traseul.htn1 l
http://www.arvha.org/sitescd/art_nouveau/ROM/BUCAREST/buildings/building_626.ht
m.
http://postcardscollection.wordpress.eom/2011/02/24/bucuresti-chateaiibriand-
restaurant/
http://www.oar-bucuresti.ro/arliitecti_bucuresteni/Alexandra_CHILIMAN_JUVARA.pdf
http://www.ieriff.ro/conferinte/speakeri-014/arh.-oana-bogdan-0308.html
http://edituraistoriaartei.blogspot.ro/2013/08/traseu-urban-arh-ion-n-socolescu.html
http://www.observatorcultural.ro/Nicalae-Cucu-un-maestru-al-arhitecturii-
romanesti*articleID_10 511 -articles_details.html
http://grigorecerkez.blogspot.se/
http://nicolaecerkez.blogspot.se/
Bădescu, Emanuel. Antonio Gaetano Burelli, architect restaurator/ de Emanuel Bădescu.
Sursa: http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/antonio-gaetano-burelli-architect-
restaurator-de-emanuel-badescu-galerie-foto-10880421
Marinache, Oana, Istoria casei Miticu se dezvăluie,
http://adevarul.ro/news/bucuresti/istoriacasei-niincu-dezvaluie-
l_526cc374c7b855fF568516f4/index.htm l
Conţinutul acestui material nu reprezintă nu mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România Pag. 2 4 9
Dicţionar al arh itectu rii rom âneşti m oderne (sec. XIX, XX, XXI) litereleA-C
Proiect benriîciar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia
din Fondul Timbml Arhitecturii în anul 2012
CUPRINS
Prefaţă 3
Cuvânt înainte 5
ARHITECŢI 9
A
ABRAHAM, Victor 9
ABRAMOVICI, Sava 9
ABRUDEANU, Emilia 9
ACATRINEI, Ştefan 9
ADAM, Dorin Ştefan 10
ADAM (RIZEA), Tania 10
ADAM, Toina 10
ADAMESCU, Florin 10
ADELSTE1N MENDELSOHN, Ediţii 11
ADLER, Ladislau 11
AGENT, Dan Nicolae 12
AGENT, Victor 12
AJTONY, Laszlo 12
ALĂMARIN, Monica 13
ALBOI-ŞANDRU, Vasile 13
ALDAN, Louis 13
ALEXANDRESCU, Bogdan 13
ALEXANDRESCU, Florin 14
ALEXANDRU, Rodica Ileana 14
ALEXIEVJCI, Ovidiu Dorin 14
ALEXIU, Victor 14
ALGI VAN - SAANEN, Edmond 14
ALIFANTI. Cleopatra 15
ALIFANTI, Mircea 15
ALMALECH, Angelo 16
AMITROAIE, Mircea 16
ANAN1A, Lidia 17
ANANIA, Miliai Mircea 17
ANDREESCU, Ioan 18
AND RE ESCU, HARET, Virginia 19
AND RE ŞOIU, Bruno 20
AND RUJ, Ion 21
ANDRONIC, Mariana 21
ANGHEL EmilDănuţ 21
ANGHELESCU BENEDEK, Bogdan 22
ANTONESCU, Alexandru Ioan 23
ANTONESCU, Dinu 23
ANTONESCU, Ioan 23
ANTONESCU, Petre 23
ANTONIA NU, Ştefan 25
ANTONIU, Ştefan 25
APOSTOL, Eugen 25
ARBOREANU, Ioan 26
ARDAN, Ion N. 26
ARION, Vasile S. 26
ARSE NE, Vladimir 27
ASACHI, Gheorghe 28
ASLAN, Victor Teodor 28
ASQUINI, Victor 29
ATANASIU, Crişan Viorel 29
ATANASESCU, Iancu 29
AUDISIO, GheorgheA. 30
AUNER, Niels Karl 30
B
BABICI, Bogdan 31
BÂBOLNAY, Jozsef 31
BACALU, Dan 31
BAC IU (ROŞCA) Pompilica 31
BALAMACE, Tiberiu 32
BALAZSy Zoltan 32
BALLU, Albert 32
BALOŞIN, State 32
BALŞ, Gheorglie 33
BALŞ, Ştefan Lupii M. 33
BANCIU, Gabriel 34
BARNA, Gloria 34
BARONCEA, lonjustin 34
BARTHON, Ştefan 34
BASMAGEAN, Magardici 35
BAŞCA, Radu 35
BAUCHER, Alexandru 35
BAUCHER, Ioan 35
BAUMGARTEN, Sândor 36
BABAN, Alexandru 36
BĂDESCU, Dumitru Aurel 36
BĂDESCU, Nicolae 36
BĂD1C, Dan 37
BĂI COIANU, Constantin Alexandru 37
BĂLĂCEANU, Constantin Alexandru 38
BĂLĂŞOIU, Adrian 38
BĂLOIU, Victor 38
BĂNIŞOR, Elena 38
BĂRBULESCU, Andreea 39
BÂLDEA, Maya 39
BÂRLĂDEANU, Ion 39
BECIU, Gheorghe 40
BECU, Sterie 40
BE DEUS von SCHARBERG, Josef 41
BELD1MAN, Alexandru 41
BELD1MAN, Matei 42
BELEA (RUŢĂ),Liliana 42
BELEA, Romeo Ştefan 42
BELL, Ştefan 44
BELLU, Constantin V. 45
BENEA, Liviuloan 45
BE NE DE K, Tiberiu E. 45
BENIŞ (BENESCH), Carol 46
BENIŞ, Oscar 46
BERCOVICI, Mircea 46
BERCOV1CI, Sully 47
BERINDEY (BERINDEI), Dumitru 47
BERINDEY, Ion D. 48
BERINDEY, Ioni. 50
BERINDEI, Ion 50
BERINDEI, Marius 51
BERINDEI, Radu 51
BERNARD, Cassien 51
BERTHET, Jules 51
BE RTUME (CARANDINO), Gabriela 52

BEZNILĂ, Gheorghe 52
BICIUŞCA, Florin 52
BILCIURESCU, Liana 52
BILEK Franz 53
BIVOLARU, Mircea Traian Muşat T. 53
BÎNĂ, Vlad 54
BLANC, Louis Pierre 54
BLEBEA, Constantin 55
BOBOC, Constantin 55
BOCAN, Dragoş 55
BOCĂNEŢ, Bogdan 56
BOCEANU, Ion 56
BODEA, Horea Florin 56
BODNĂRESCU, George 56
BODNĂRESCU, Ileana 56
BOENGIU, Dan Mircea 57
BOGDAN, Oana 57
BOGDANESCU, Zeno 57
BOGOESCU, Bogdan Traian 58
BOGOESCU, Iu liana 59
BOIAN, Horia 59
BOILĂ, Dorin 59
BOITAN, Tiberiu 60
BOLD, Adrian 61
BOLOMEY, Dan 61
BOLOMEY, Roger H. 62
BOLTRES, Cristian 62
BORCOMAN, Corneliu 63
BORDENACHE, Marina 63
BORDENACHE, Richard V. 63
BORDENACHE, Sergiu Alexandru Richard jr. 64
BORGOVAN, Anca 64
BORTNOWSCHI, Paul 65
BORTNOWSCHI, Stan 65
BORŢUN, Marcel 66
BOŞTENARU DAN, Maria 66
BOTA, Dan Marcel 67
BOTESCU, Gheorghe Mihai 67
BOTEZ, Aurel Ioan Eugen 67
BOTEZ (G1URGEA), Cristina Maria 70
BOTNARIU (VLĂDESCU), Rodica 70
BOUARIU, George 70
BRĂTESCU, Gheorghe 71
BRĂTULEANU, Anca 71
BRĂTULEANU, Liviu 72
BUBULETE, Doina 74
BUCŞA, Tiberiu 76
BUCUR, Mariana 76
BUDACĂ, Elena 76
BUDICĂ, Dan 77
BUDIŞ, Sanda 77
BUDIŞTEANU, Alexandru 77
BULGAREANU, Viorel 78
BUNU, Adriana 78
BURCUŞ, Cornelia 78
BURCUŞ, Jean 79
BURCUŞ, Ştefan 79
BURELLY, Gaetano Antonio 80
BURNEA - GEORGESCU, Rozela 81
BUTICĂ, Dan 81
BUZULOIU, Aurelia 81
C
CAFFEALBERT MIHA1L 82
CANTACUZINO, George Matei 82
CANTACUZINO, Şerban 84
CANTEMIR, Florin 85
CANTUNIARI, Vasile 85
CAPTARI, Lilian Petru 86
CAPUTINEANU, Mihai 86
CARAMUZI, Gheorghe 86
CARP, Constanţa 87
CARVUNIS, George Tudor 87
CATANĂ, Aurelia Elisabeta 87
CĂTINĂ, Ştefan 88
CĂCIULĂ, Aurel 88
CĂCIULĂ (ZAHARIA), Maria 88
CĂLIN, Marius 89
CĂLJNESCU, Grigore 89
CĂLUGĂREANU, Ştefan I. 89
CĂNĂNĂU, Constantin 89
CĂRĂUŞU, Renzo 89
CEGĂNEANU, Spiridon 90
CELAC, Mariana 91
CERCHEZ, Arta (Artaxerxe) 91
CERCHEZ, Cristofi 92
CERKEZ/CERCH EZ, Grigore P. 93
CERKEZ/CERCH EZ, Nicolae P. 95
CHEFNEUX, Eugen 95
CHEPTEA, Gheorghe 96
CHERA, Constantin 96
CHERCIU, Cliristian 96
CHERNBACH, Mircea 96
CHERPEL [MAKITRA), Blanche 96
CHILIMAN JUVARA, Alexandra 97
CHIRILĂ, Elena 98
CHIRILĂ, Olga 98
CHIRVAI, Dana Ileana Graciella 98
CHIŞ, Eduard Anton 99
CHITUC DROCAN Doina Maria 99
CHIŢULESCU, Traian 100
CHIVU, Octavian 100
CIOBOTARU, Gheorghe 100
CIOCĂNEA, Doina 100
CIOCÂRLAN, Ştefan 102
CIOGOLEA, Constantin 102
CIOMÂRTAN, Sorin Doru 103
CIOROBÂTCĂ, Dragoş 103
CIORTAN, Iorgu 104
CIORTAN, Statie (State) 104
CIORTEA, Virgil Victor 105
CIOTOIU, Iuliana 106
CIULEI, liviu 106
CIULLI, Maria T. 106
CIULLI, Taşculon 107

CIUPITU, Octavian Viorel 108
CIUREA, Constantin 108
CIUTĂ, Petre 109
CLAVEL, Alexandru 109
CLEJAN, Herman 110
COCIOABĂ, Ştefan 110
COCHECI, Doroteia 110
COCHECI, MihaiDan 110
COCIOBA, Ina 111
COHN, Marian 111
COJOC, Vitalie 111
COLEA, Gheorghe C. 111
COMAN, Petre 112
COMŞA, Doru 112
CONSTANTINESCU, Alexandru 112
CONSTANTINESCU, Constantul A. 113
CONSTANTINESCU, Ioan Cristian 113
CONSTANTINESCU, Firău 113
CORTOBIUS, Carol 113
COSMA, Radu 114
COSMATU, Eugeniii/Eugen 114
COSTESCU, Emanoil T. 115
COSTESCU, Silvia 116
COŞTI DE, Io landa 116
COSTIN, Alexandru 117
COSTINESCU, Alexandru 117
COSTINESCU, Alexandru 117
COSTINESCU, Gheorghe 117
COŞURBĂ, MihaiDan 118
COTARU, Bogdan 119
COTESCU, Maria 119
C0TIŢ0SU, Petre 120
C0TIŢ0SU, Tudor Mircea 121
COŢIFIDE, Stavri Gr. 121
COVALSCHI, Maria 121
CRAINIC, Doina 121
CRAINIC, Virgil Mircea 122
CRAJA (STRATILESCU), Florentina 123
CRAJA, Vasile 123
CRĂCIUN, Cerasella 123
CREANGĂ, Horia 125
CREANGĂ, Ion 127
CREANGĂ (DUMBRĂVEANU), Lucia 127
CRETZOIU, Constantin B. 127
CREŢOIU, Nicolae A. 127
CREŢOIU, Ştefan 128
CRINTEA, Armând 128
CRISTEA, Doina 129
CRISTEA, Ga briei 129
CRISTEA, Irina 130
CRISTEA, Miloş 130
CRISTE SCU, Adrian 131
CRISTESCU, Dan Nicolae 132
CRISTE SCU, Radu 131
CRISTIAN, Aurel 132
CRISTIAN, Camelia 132
Proiect benriiciar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia
CRISTINEL, George 132

CRISTINEL, Paul Jean 133
CRIŞAN (MANON), Rodica 133
CRITICOS, Mihaela 133
CRIVĂŢ, ANA MARIA 134
CROCOS, Eugen 134
CROITORII (JEBEREAN), Mariana 135
CRUŢESCU, Ruxandra 135
CUCU, Dimitrie Nicolaie 136
CUCU, Romulus 137
CUIMDJOGLU, Nicolae 137
CULCER, Radu Nicolae 137
CULESCU, Alexandru P. 138
CULINA /CULINĂ, Arghir 138
CULURL Giovani 139
CURAGEA, Anton 139
CUREA (IUGA), Viorica 140
CURINSCHI - VORONA, Gheorghe 141
CZEKEUUS, Otto 141
CLĂDIRI 143
ARHITECTURA CIVILĂ 143
ACADEMII 143
ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII COMERCIALE 143
ACADE MIA DE STUDII POLITICE JLELT 143
ACADEMIA MIHĂILEANĂ - IAŞI 143
ACADEMIA ROMÂNĂ 143
ACTIVITATE PUBLICISTICĂ - ARHITECTURĂ 143
ADMINISTRAŢII FINANCIARE 145
AEROPORTURI 146
AEROPORTUL INTERNAŢIONAL AUREL VLAICU BUCUREŞTI, BĂNEASA 146
AEROPORTUL INTERNAŢIONAL OTOPENI 147
AMBASADE 148
AMBASADE DIN BUCUREŞTI 148
ARHITECTURA VICTORIEI 149

ARCUL DE TRIUMF 149
ASOCIAŢII PROFESIONALE 150
AŞEZĂMINTE BALNEARE 151
ATENEUL ROMÂN 152
BĂNCI 153
BANCA ARDELEANĂ 153
BANCA CHRISSOVELONI 154
BANCA COMERŢULUI DIN CRAIOVA 154
BANCA MARMOROSCH-BLANK 155
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 156
ALTE BĂNCI 156
BIBLIOTECI 157
BIBLIOTECA ACADEMIEI 157
BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ 158
BIBLIOTECA I. C. BRĂTIANU 159
BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 159
ALTE BIBILIOTECI 160
BLOCKHOUSE-URI 161
BLOCULARO 162
BLOCUL CASEI DE CREDIT ŞI DE ASIGURARE A MAGISTRAŢILOR 162
BUFETUL DE LA ŞOSEA 162
BURSA ŞI CAMERA DE COMERŢ 163
CASE ŞI COMANDITARI 164

CASA ALGIU 164
CASA Theodor AMAN 164
CASA memorială Tudor ARGHEZI 164
CASA gen. EraclieARION 164
CASA George G. ASSAN 165
CASA BOERESCU 166
CASELE BRĂTIANU 166
CASA ing. Constantin BUŞILĂ 166
CASA ing. BUŞILĂ, SINAIA - CASA CU FARFURII 167
CASA (fostă) N. BUTCULESCU-C. ANGELESCU 168
CASA CANTACUZINO - BĂLĂCEANU 168
CASA Ion CĂMĂRĂŞESCU 168
CASA C. COANDĂ 169
CASA dr. Io an E. COSTINESCU 169
CASA Emil COSTINESCU 169
CASA CUŢESCU-STORCK 170
CASA Constantin DISSESCU 170
CASA dr. DOBROVICI 171
CASA Prinţesei ELISABETA 171
CASA Grigore N. FILIPESCU 171
CASA Nicolae FILIPESCU 172
CASA FILIPESCU - CESIANU 172
CASA Alexandru G. FLORESCU 172
CASA avocatului FORTUNESCU 173
CASA VasileGĂNESCU 173
CASA arh. Ion GHIKA-BUDEŞTI 174
CASELE arh. Nicolae GHIKA -BUDEŞTI 174
CASA GRĂDIŞTEANU GHICA 175
CASA D.M. IONESCU 175
CASA Gh.IONESCU-GION 175
CASA KRETZULESCU 176
CASA Emanuel şi Catherina KRETZULESCU 176
CASA LAHOVARY 177
CASA LENŞ-VERNESCU 178
CASA LIBRECHT-FILIPESCU 178
CASA MALAXA 1 178
CASA gen. Gheorghe MÂNU 178
CASA Iacob MELIK 179
CASA IstrateMICESCU 179
CASA Maria MIHĂESCU (MIŢA BICICLISTA) 179
Proiect benriîd ar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia
CASA Ion MINCU 179

CASA ing. Dumitru MIN0V1CI 180
CASA dr. Nicolae MINOVICI (CASA CU CLOPOŢEI] 180
CASA MONTEORU ” 181
CASA N.D. MOROIANU 182
CASA Ilie NICULESCU DOROBANŢU 182
CASA fraţilor PETRAŞCU ' 182
CASA Nicolae PETRAŞCU 182
CASA Gabriel POPESCU 183
CASA Ion PROCOPIU 184
CASA ing. Elie RADU 184
CASELE ROBESCU 185
CASA ROMÂNIT 186
CASA gen. Radu ROSETTI 186
CASA Oprea SOARE 187
CASA arh. Ion N. SOCOLESCU 187
CASA Hermann SPAYE R 187
CASA Toma STELIAN 188
CASA ŞOMĂNESCU 188
CASA Olga ŞTEFĂNESCU (BEBE) 188
CASA muzeu Gheorghe TATTARESCU 189
CASA Nicolae TITULESCU 189
CASA Cleopatra TRUBETZKOI 190
CASA TURNESCU 190
CASA amiral Vasile URSEANU 190
CASA ing. Constantin M. VASILESCU 191
CASA Principesei WORONIECKI 192
CASĂ pe stradaTeilor 192
CASTELE 192
CASTELUL CANTACUZINO DIN BUŞTENI 192
CASTELELE PELEŞŞI PELIŞOR DIN SINAIA 193
CAZINOURI 195
CAZINOUL DIN CONSTANŢA 195
CAZINOUL DIN SINAIA 197
ALTE CAZINOURI 197
CINEMATOGRAFE 198
CINEMATOGRAFUL „CAPITOL" 198
CIRCUL DE STAT DIN BUCUREŞTI 199
CONACE 199
CONACUL BRĂTIANU de la Florica - Argeş 200
CONCURSURI DE ARHITECTURA 201
CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE 210

ARH IVELE STATULUI 210
ASIGURĂRI (SOCIETĂŢI) 211
CAMERA DEPUTAŢILOR 211
CASA DE DEPUNERI, CONSEMNAŢIUNI ŞI ECONOMIE 212
CASA AUTONOMĂ A MONOPOLURILOR DE STAT 213
CERCUL MILITAR NAŢIONAL 214
ALTE CONSTRUCŢII ADMINISTRATIVE 215
Proiect benriiciar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din Rom ânia
COMPLEXE SOCIALE PENTRU STUDENŢI 219
COMPLEXE SPORTIVE 220
CONSTRUCŢII PENTRU COMERŢ ŞI SERVICII 222
ARHITECTURA RELIGIOASĂ 225

BISERICI 225
BISERICA CUŢITUL DE ARGINT 225
BISERICA DOMNEASCĂ DIN BUŞTENI 226
BISERICA NOUĂ A MĂNĂSTIRII SINAIA 226
BISERICA MADONA DUDU DIN CRAIOVA 226
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ SFÂNTUL ANTON DE PADO VA 227
BISERICA ROMANO- CATO LICĂ „SF. MARIA" (BĂRĂŢIA) 227
BISERICA SF. ELENA DIN BUCUREŞTI 227
BISERICA SFÂNTA VINERI, PITEŞTI 227
BISERICA SFINŢII ÎMPĂRAŢI, PLOIEŞTI 228
BISERICA STAVROPOLEOS - CASA PAROHIALĂ, CLOPOTNIŢA ŞI PORTICUULAPIDARIUM 229
BISERICA ORTODOXĂ- TÂRGU MUREŞ 229
BISERICA IZVORUL TĂMĂDUIRII -VALEA CĂLUGĂREASCĂ 230
ALTE BISERICI 230
CATEDRALE 230
CATEDRALA DIN CONSTANŢA 230
CATEDRALA MITROPOLITANĂ SF. DUMITRU - CRAIOVA 231
CATEDRALA MITROPOLITANĂ, IAŞI 231
CATEDRALA MITROPOLITANĂ DIN TIMIŞOARA 231
CATEDRALA ORTODOXĂ DIN CLUJ 232
CATEDRALA ARHIEPISCOPALĂ DIN GALAŢI 232
CATEDRALA REÎNTREGIRII NEAMULUI DIN ALBA IULIA 233
ALTE CATEDRALE 233
CIMITIRE 234
CIMITIRUL BELLU ortodox 234
CREMATORIUL „CENUŞA" 234
CURENTE ÎN ARHITECTURA ROMÂNĂ MODERNĂ 234

ACADEMISM FRANCEZ (ECLECTISM) 234
ARTA 1900 235
ART NOUVEAU 236
ART DECO 236
AVANGARDA 239
NOTĂ 239
AUTORII FOTOGRAFIILOR 239

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 241
CUPRINS 250

Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne A-C

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar Al Arhitecturii Romanesti Moderne A-C

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAŢIA

SIDONIA TEODORESCU RALUCA NICULAE

UNIUNEA Proiect beneficiar al unei finanţări din partea BUCUREŞTI, 2012

Proiect beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor

Străbatem uneori galeriile muzeului în căutarea unui Botticelli sau a unui

Această lacună nedreaptă în cultură şi în atitudinea generală faţă de arhitectură

îndrumarea inginerului Nicolae Şt. Noica, un pasionat cercetător al edificării în România

Contextul general al lucrărilor

Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unei baze de date cuprinzând

Activităţile şi metodologia proiectului

Criteriile de selecţie, în ceea ce priveşte includerea arhitecţilor în prezentul volum, au

Colectarea informaţiilor s-a desfăşurat prin studiul arhivistic, documentarea în cadrul

institute de proiectări, pentru a ne pune Ia dispoziţie date despre arhitecţii care au

întocmirea fişelor de personalităţi şi lucrări - acţiune de sintetizare a informaţiilor

Volumul de faţă reprezintă forma de concretizare a rezultatelor cercetării documentare

Rezultatele proiectului şi follow-up

Echipa proiectului cultural

ARHITECŢI creşe, dispensare, spitale, Şcoala medie

apartamente (Institutul Endocrinologie colaborare cu cu arh. Sandu Alexandru şi

2000]; sediul Allianz-Ţiriac, Bucureşti Horia Creangă şi Richard Bordenache.

AGENT, Dan Nicolae AGENT, Victor

centrală electro-dinamică de la Otopeni; Pavilionul de Hidroenergetică şi

Concursuri: A participat la concursurile ALEX1EVICI, Ovidiu Dorin

Staadecker); Primăria din Baia Mare ALMALECH, Angelo

"Sfinţii împăraţi Constantin şi Mama Sa, ANANIA, Mihai

[1987-1994], Bistriceanu (1999); Ionescu (2000);

volume] (2007); Hoteluri din România-, ANDRONIC, Mariana

ANDRIU, Ion ANGHEL,

Lucrări: Resturarea şi modernizarea Gheorghiu şi c. arh. I.Nistor.

ANTONESCU, schimb, din anul 1967 am inceput sa

mişcarea artistică din prima jumătate a Construcţii, restructurat după

Academic Român din Tirana-Albania; ANTONIANU, Ştefan

Bucureşti [1972] - împreună cu Horia Complex Comercial în Zalău; Bis.

ARSENE, Vladimir (2009); imobil de birouri UTI, str. Vasile

2009; premii la Anualele de Arhitectură

A alternat în tinereţe activitatea Ordinului Arhitecţilor.

Bucovăţ, Jitianu, Sadova ş.a.; restaurarea colaborare cu arh. Henrieta Delavrancea-

Activitate didactică: profesor la Şcoala Calea Turzii (1976); Policlinica

locuinţe „Creditul Rural", bd. IC. moldoveneşti din veacul al XVI-Iea

BARNA, Gloria BARTHON, Ştefan

Ploieşti (1963); Fabrica de sticlărie, Simof (1936); Tribunal în vechiul judeţ

(1948); Schiţa de sistematizare a 1978, în Los Angeles, SUA.

Delavrancea ); Aerogara Băneasa (1945- Comunal şi Şcoala Primară din Denens

BĂLĂCEANU, Constantin Alexandru până în 1981 a lucrat la Târgovişte atât

BĂLĂŞOIU, Adrian BĂNIŞOR, Elena

BĂRBULESCU, Politehnică Timişoara, maşter (2003-

Traian, Castelu, Peştera, Mircea Vodă, (în colectiv); fabrica Metalurgică

BEDEUS von 1999, este preşedintele Fundaţiei pentru

Halelor din Paris” (1980). BELEA (RUŢĂ),

(1973); bursa FORD pentru specializare (1964-1973, în colectivul condus de arh.

Activitate didactică: Devenit, după profesional al arhitectului Belea putem

BELLU, Constantin V. „Ana Ipătescu II" (1981, Râmnicu

studii teoretice, didactice si pedagogice colaborare cu J.Schlatter; reconstrucţia

în Şos. Giurgiului (1963, în colaborare cu 1965 - Sistematizarea ansamblului bd. I.

Zamfirescu, str. Ion Slătineanu 22 construcţiei palatului este inspirată de

BERINDEY, Ion I. Enescu 7/ intrarea Biserica Albă (1937);

BERINDEl, Marius (1885-1886), azi Institutul Politehnic

construirea blocului cu magazinul anul 2008 cel despre „Experimentul

la Roma). BIVOLARU, Mircea

mobilier pentru fabricaţie industrială - colaborare cu Paul Lukez architects).

BLEBEA, Constantin principal şi internat), decoraţiuni

Suceava [autor), amenajare complex Lucrări: cămin nefamilişti

BOCĂNEŢ, Bogdan iar între anii 1971-1973 la Timişoara.

Unirii); şantiere Cozia, Govora; BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS,