Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DICTIOR*ROLSTATISTIC
V AL
R O M Â N IE I .ugafl Ib ££ .hA
kp; a l..
•»b cui >:.• oz.r
EDIȚIE OFICIALA
V O LU M U L
5&w BUCUREȘTI
IN S T IT U T U L DE ARTE G R A F IC E C. S F E T E A
62-64, CflLER MOȘILOR. 62-64
C Î9 fa
E X T R A S
* DIN
I J U M U J .
IT£35W LJa
A 3T 3H 2 .J H Q lH A H O 3 T H A 3 0 J U T IJ T IT 2 H
M « .80 ngOM fV3Jfl2 Sd **
Met
Statistica, fie ca știință, fie ca metodă, trebue tului populațiunii din 1912, am alcătuit Dicțio
pusă In prima linie în serviciul Statului. Menirea narul statistic al României. Această operă, care
ci principală a fost, încă dela obârșie, ca să cer se face pentru întâia oară în țară, cuprinde, in
ceteze și să exprime prin vocea cifrelor toate fap tabele, rânduite in formă lexicografică, dalele
tele care interesează viața fizică și economică, mai însemnate și cele mai recente ce posedăm în
precum și dezvoltarea Statului. Acele status re- privința distribuirii populațiunii și a organizării
rum notitiae, care în evul mediu formau ocupa- administrative a României.
țiunea specială a „statistilof" (stalista), nu aveau La acestea am crezul de cuviință să adăugăm,
alt scop decât să oglindească starea națiunii, pentru întregirea operei, câteva însemnări geogra
descriind î/i limita puterilor lor de cercetare, de fice asupra topografiei, orografieiși hirogdrafiei lo
atunci, populațiunea, mijloacele de producțiune calităților; câteva însemnări economice, semna
și averea locuitorilor. lând prezența instituțiunilor mai însemnate de
In decursul timpului progresul științelor so ordine comercială, industrială și agricolă; câteva
ciale a făcut ca metoda statistică să pătrundă și noțiuni administrative, precizând existența in fie
în alte domenii, decât cele ce ii erau atribuite care localitate a organelor principale ale Statului,
la începui. Ea îmbrățișează astăzi toate ramurile precum primării, școli, biserici, judecătorii, etc.;
de activitate ale omului, considerat fie ca unitate și în fine alte diferite însemnări cari interesează
a Statului, fie ca membru al societății. Cu toate rostul treburilor publice ca și viața de toate zi
acestea, Statistica și-a păstrat și trebue să-și păs lele a locuitorilor.
treze rolul ei mai însemnat, de a fi in mâna Gu Cu acest cuprins, Dicționarul Statistic al R o
vernului un instrument util pentru cârmuirea mâniei, întocmit sub egida administrațiunii pu
Stalului. Statul modern, cu numeroasele atri- blice și cu un control pe cât se poale de riguros al
buțiuni de ordine politică, administrativă și so datelor ce le conține, constitue o operă folositoare
cială, are adâncă necesitate de a cunoaște puterile pentru omul de Stat, pentru funcționarul public
țării, numărul și starea locuitorilor. Cine mai și in genere pentru orice persoană, care vrea să
bine decât Statistica, cu metoda sa riguroasă și cunoască țara mai in amănunte și cu mai mare
cu caracterul său obiectiv, poale să dirigă cerce garanție de exactitate.
tările și să lumineze „ce este", pentru ca apoi să
se știe „cum trebue să fie" 2
Când s'a întreprins recensământul general al
populațiunii României din 1912, in expunerea Câteva cuvinte despre tehnica întrebuințată in
de motive ce a justificat această operațiune, s'a alcătuirea Dicționarului sunt trebuitoare, pentru
arătat cât de. mare eră nevoia unei numărători a lămuri caracterul acestei lucrări și a o întări cu
exacte a locuitorilor, în interesul administra- acea garanție de exactitate, ce caută să însușească
țiunii publice. Sunt înlr'adevâr o mulțime de o lucrare de felul acesteia.
legi, a căror aplicare se întemeiază pe cifra lo In privința izvoarelor de informațiuni, ele au
cuitorilor din comune-, așă de ex. legea recrutării fost diferite după obiectul la care se raportau. Dic
tinerilor pentru armată, legea de organizare a co ționarul Statistic, precum s'a putut vedeâ mai
munelor urbane și rurale, legea patentelor, legea sus, cuprinde trei părți mai importante :
învățământului public, ele. In genere toate or 1. Partea populaționistieâ. Cifrele privitoare la
ganele Stalului au nevoie neapărată să cunoască clădirile locuite și nelocuite, la menage și la lo
efectivul populațiunii din fiecare localitate. Fără cuitorii stabili din fiecare localitate, publicate în
o cunoaștere exactă a cifrei locuitorilor, admini- acest Dicționar, exprimă rezultatele definitive ale
slrațiunea publică întâmpină neajunsuri multe recensământului populațiunii din 19 Decembre
in executarea legilor și regulamentelor. 1912.
Lucrând in această direcțiune și profilând de Numărul locuitorilor stabili reprezintă popu
publicarea rezultatelor definitive ale recensămân lațiunea de drept sau reședințe, aceea, care po-
IV
trivil ari. 42 din regulamentul legii recensămân credem că ar trebui stabilită regula, ca modifi
tului, trebue luată de bază in aplicarea tuturor carea organizării comunale să se facă cu mult
legilor și regulamentelor, cari au in vedere cifra discernământ și în lot cazul o lege care schimbă
locuitorilor. Ca atare, cifrele locuitorilor din a- rânduiala comunelor să nu se pună în aplicare,
ceastă publicațiune sunt considerate ca oficiale decât la începutul anului.
și valabile pună la un alt recensământ general. Dicționarul statistic conține, in ceeace pri
Prin clădire s'a înțeles orice proprietate zi vește nomenclatura comunelor și subdiviziunile lor,
dită și in genere orice construcțiune, care poate starea de fapt, întemeiată pe lege. A m prevăzut
servi ca adăpost omenesc. loule unitățile administrative cu numele lor ade
Menajul sau casa a cuprins totalitatea persoa vărate, așă cum sunt trecute in textele of iei (de.
nelor care formează o căsnicie sau gospodărie. corectate și complectate unde a fosl nevoia, după
In acest sens, deși menajul nu este sinonim cu indicațiunile primite dela autorități, în urma cer
familia, totuș numărul menajelor corespunde cu cetărilor făcute la fața locului. Localitățile cari
numărul capilor de familie. nu figurează in această nomenclatură sunt des
2. Partea administrativă. Unitatea administra ființate. de fa p t; modificările, făcute prin legi,
tivă, dela care am pornit in alcătuirea Dicțio au fost observate până la ziua publicării Dic
narului Statistic, este comuna, cu subdiviziunile ționarului.
sale in sate și cătune. Comunele din fiecare județ, Pentru județele Constanța și Tulcea, s'au pre
sunt rânduite, pe plăși, in ordine alfabetică; văzut două nomenclaturi, întru cât cea nouă din
in capul județului s'au trecut comunele urbane, Iunie 1914 a modificat radical rânduirea co
începând cu orașul de reședință. Satele sunt așe munelor din aceste districte și în consecință a
zate înaintea cătunelor și de ubiceiu se începe cu transformat și efectivul populațiunii din fiecare
satul de reședință, care este marcat cu o asteriscă. localitate.
Nomenclatura și clasificarea unităților admi L a clasificarea subdiviziunilor comunale în
nistrative sunt bazate pe legea de organizare a sate și cătune nu s'a ținut seamă de nomencla
comunelor. Legea organică in această privință tura oficială, fiindcă ea nu mai corespundcă
este aceea a decedatului ministru Vusile Lascăr. legii, ci s'a aplicat, pe baza rezultatelor recensă
promulgată în anul 1904, împreună cu tabelele mântului populațiunii, dispozițiunea cuprinsă in
care cuprindeau diviziunea administrativă a țării. ari. 2 din legea pentru organizarea comunelor
Din nefericire tabelele au fost deseori modificate rurale (1 M a iu 1904), care z ic e :
in decursul celor din urmă iu uni și aceste modi „Comuna rurală nu poate aveâ mai puțin de
ficări au îngreuiat mult opera recensământului, zoo contribuabili.
ca și lucrarea de față. „S a lu l nu poale aveâ mai puțin de 100 locuituri.
Pentru a se cunoaște și stabili împărțirea ac „Cătunele suni centrele de populațiune cari
tuală administrativă, în lipsă de un indicator au mai puțin de 100 locuitori".
oficial complect și exact al comunelor, s’ au făcut In urmarea acestui principiu, toate localită
cercetări numeroase prin Prefecturile județelor. țile cari s'au găsit că au dela zoo locuitori in sus
Aceste cercetări au dovedit că in multe părți au fost clasate cu sale, iar acelea care aveau mai
starea de fapt nu corespundea cu indicațiunile. puțin de 100 locuitori, s'au înscris in rândul
oficiale, nici cu textul legii. In numeroase co cătunelor.
mune s'au găsit existând sale sau cătune, cari nu Satele de reședință au fost indicate după no
figurau în tabelele anexate la lege; în idlele, sa menclatura of icială; in foarte puține locuri s'au
tele sau cătunele, cari erau trecute in acele tabele, făcut schimbări, aratându-se adevărata reședință,
nu mai erau în ființă. Așa de ex. in Prahova după informațiunite precise luate dela comune.
câteva localități fuseseră desființate din cauza re Câteodată Primăria nu este așezată in satul de
vărsării apelor și cu toate acestea ele figurau încă reședință, fiind provizoriu instalată într'o altă
în nomenclatura oficială-, in alte județe, sale sau localitate.
cătune, înființate cu ocaziunea întemeierei vre Rânduirea comunelor pe plăși este făcută
unei fabrici sau exploalațiuni forestiere, fuseseră după cele din urmă labele, verificate la M inisterul
abandonate; deși la recensământ s'a dovedit că de Interne.
nu mai locuește nimeni in acea localitate, totuș In ceeace privește celelalte însemnări ale așe
ea continuă să fie numărată între subdiviziunile zămintelor administrative, ele au fosl culese din
comunelor. In fine, în alte părți, sate și cătune izvoare oficiale, făcându-se cercetări la autori
fuseseră contopite între ele, însă administrați unea tățile competinte sau consullându-se publicațiu-
județeană nu luase măsuri ca să se consacre prin nile cele mai recente, cari conțineau informațiu-
lege, aceste schimbări. nite trebuitoare. In genere, însemnările se rapor
Asemenea schimbări în organizarea comunelor, tează la începutul anului 1913, data când s'au
chiar când sunt făcute prin lege, aduc mari per- făcut cercetările menționate; pe ici, pe colo, unde
turbațiuni în executarea legilor și regulamentelor. a fosl cu putință, s'a redat starea de fapt in mo
Perturbațiunile. sunt și mai grave, când schim mentul tipăririi acestui Dicționar.
bările se fac la mijlocul anului; atunci intervin 3. Partea economică. Ca să întregim descrierea
greutăți în rânduirea registrelor de stare civilă ; stării populațiunii și a avuției țării, erâ de tre
în așezarea bazelor de impunere și perceperea buință să figurăm in această operă și așezăminlele
impozitelor și veniturilor comunale; in aplicarea economice mai însemnate, care există în fiece
procedurilor judecătorești, ele. localitate. Activitatea economică insă, și mani
Relevăm aici aceste neajunsuri, de care ne-am festările ei. sunt mult mai complexe, mai va
izbit adeseaori la întocmirea statisticilor, de oarece riate și mai schimbăcioase decât organele admi-
V
riistrativc. Din nefericire izvoarele de care nc-am efectivul animalelor domestice din fiecare locali
pulul folosi in această privință au fost mai re tate; din nefericire asemenea dale ne lipsesc,
duse și mai nesigure. Ancheta industrială. în căci statistica dela igoo nu mai corespunde rea
făptuită acum io ani. nu mai puică servi, fiindcă lității de azi.
nu mai corespunde actualei stări de lucruri; iar Ca izvoare pentru însemnările economice s’ au
celelalte cercetări făcute în direcțiunea aceasta sunt folosit în prima linie inforinațiunile Notarilor
risipite ș i incohcrente. Din această cauză trebue din comunele rurale, date pentru complectarea
să recunoaștem că această parte a Dicționarului unor ceslionare amănunțite, ce s'au alcătuit la
nu este așa de complectă, cum am fi dorit să fie. pregătirea operațiunilor recensământului. Ase
pentru a redă in întregime manifestările vieții menea ceslionare au fost complectate și de
noastre economice. Primăriile orașelor. In privința băncilor popu
Însemnările cari figurează în această parte lare și în genere asupra mișcării cooperative să
a Dicționarului privesc: la orașe, principalele tești s'au consultat Anuarul Casei centrale, pre
instiluliuni industriale și comerciale, precum : cum și registrele ce ne-au fost puse la dispozi-
fabricile și atelierele mari, gările, porturile, băn țiune de Direcțiunea acelei Case.
cile, târgurile și bâlciurile, etc. L a sate s'a dat Pentru indicarea fabricilor și atelierelor mari
o deosebită atențiune băncilor populare, obștiilor nc-am servil de datele Ministerului de Industrie,
de arendare și altor asemenea cooperative sătești, cu privire la întreprinderile încurajate, precum
a căror răspândire și mișcare sunt caracteristice și de publicațiunile din urmă ale Asociatiunii
pentru desvoltarea economică a populațiunii noa patronale, lucrate de Casa Meseriilor.
stre rurale. S'au mai notat și așezămintele in Dicționarul Statistic mai conține și alte dife
dustriale de căpetenie, ca mori, ateliere, fabrici, rite indicațiuni, din cari unele de ordine geografică,
precum și gospodăriile agricole mari cari întru altele privitoare la edilitate, inslituțiuni sanitare,
pează partea mai însemnată a muncii pămân mijloace de comunicațiune, cârciumi, ele. Aceste
tului. A r fi trebuit adăugată, pentru compac informațiuni au fost luate parte din răspunsurile
tarea descrierii economice a comunelor rurale o primite dela autoritățile administrative, pe lângă
repartizare a culturilor principale din fiecare lo cari s'au făcut numeroase cercetări, parte din
calitate; cum insă nu posedăm un cadastru, nici publicațiuni oficiale sau alte documente de în
nu cunoaștem suprafața teritorială a comunelor, credere.
n'am fi putut da cifre precise, mai ales că cul La descrierea orașelor și mai ales la redactarea
turile variază mult dela un an la altul. In tot notițelor istorice ne-am folosit de remarcabila
cazul, acest adaos ar f i lărgit mult cadrul lucrării operă : „Marele Dicționar Geografic al României” ,
noastre și ar fi întârziat aparițiunca ci. De ase publicată acum câțiva ani de Societatea Geografică
menea ar fi fost de mult interes să notăm și Română.
P O P U L A Ț IU N E A R O M Â N IE I
R ezultatele generale ale recensământului popu cele mai puține în județul Covurlui (39). Co
lațiunii din 19 Decemvrie 1912 sunt cuprinse munele rurale sunt formate din 8636 sate si
în tabelele I — HI dela pag. V I I — X . 735 cătune adică în total 9371 subdiviziuni ale
Tabela I conține cifrele privitoare la popu- comunelor rurale. Aceste subdiviziuni nu de
lațiunea comunelor urbane și rurale, întrunite pind de numărul comunelor, ci mai m ult de
la un ioc. Județele sunt așezate în ordine alfa topografia districtelor; de obiceiu în județele
betică, pe diviziunile istorice ale țării.. Tabela (lela munte populațiunea este mai resfirată și
II este privitoare la populațiunea din comunele deci satele și cătunele mai numeroase. Argeșul
urbane. Orașele sunt rânduite pe județe. în or (5024-55) și B uzăul (380-I-72) au cele mai multe
dine alfabetică și pe diviziuni istorice ; cel dintâi sate și cătune, Covurluiul (964-9) cele mai
oraș din fiecare județ este capitala județului. puține.
Tabela III cuprinde cifrele privitoare la popu In privința orașelor, respândirea lor în județe
lațiunea rurală, pc județe și diviziuni istorice. a depins nu atât de formațiunea centrelor de
populațiune aglomerată, cât de voința legiui
Organizarea administrativă a României, în torului. Printre județele cu cele mai multe
limitele sale teritoriale dela finele anului 1912, orașe se numără : Prahova. Tulcea și Constanța.
împarte țara în 32 județe, cu 72 comune ur Sunt localități, in alte districte, cu populațiune
bane și 2620 comune rurale. Cele mai multe co mai numeroasă decât actualele orășele și care
mune rurale sunt în județul Mehedinți (168); sunt totuși considerate ca comune rurale.
VI
Populațiunea de drept sau reședințe a Ro că sporul populațiunii, dobândit pe acesta calc,
mâniei la 19 Decemvrie 1912 se compunea din ar fi fost mai însemnat — și deci populațiunea
7.234.919 locuitori stabili, din cari 3.655.573 României la 1912 mai mare dacă nu izbucniâ
bărbați și 3.579.346 femei1). Prin locuitori sta războiul balcanic din toam na acelui an, care a
bili s’au înțeles aceia cari își au domiciliul 0- provocat emigrarea din țară a unui număr im
bicinuit în comuna unde au fost recensiați, portant de Bulgari, Sârbi, Albanezi, Turci și
indiferent de faptul, dacă în ziua numărătoarei alte naționalități străine, dintre cari mulți se
erau de față sau lipsiau pentru scurtă vreme din așezaseră de vreme îndelungată în România.
localitate. Creșterea populațiunii, după cum se vede din
Grupată pe diviziuni istorice, populațiunea cifrele de mai sus, a fost mai mare în comunele
României se prezintă astfel: rurale, unde procentul atinge 22.3 , pe când la
orașe este numai 18,,%. In afară de centrele
Moldova.2.139.154 locuitori sau 29,5%. mari și cu o activitate economică mai bine des-
Muntenia-Mare .3.302.430 ,. „ 45,6%. voltată, cum se arată în București. Galați,
O ltenia.................1.412.905 „ „ 19,6%,. Brăila, Ploești. Craiova, nu se vede că ar există
Dobrogea........... 380.430 „ „ 5,3%. la noi acel curent de atracțiune a locuitorilor
dela țară spre orașe, acel exodiu rural care s’a
După sex împărțirea proporțională a locuito manifestat în mai toate țările apusene. Dim
rilor României este : 50,5% bărbați, față de potrivă. rezultatele obținute până acum ne do
49,5 % femei. Superioritatea numerică a băr vedesc că populațiunea satelor noastre s’a des-
baților este un fenomen care se observă de mai voltat cu multă vigoare.
mult timp la noi; el provine pe de o parte din Populațiunea urbană a crescut cu o intensi
faptul că se nasc mai mul ți băieți decât fete tate mai pronunțată : în București, care numără
(106 băieți la io o fete), pe de alta din cauza acum peste 341.000 locuitori stabili; în cele 2
imigrațiunilor, care aduc în țară mai mulți porturi mari dela Dunăre : Galați și B răila;
bărbați. în Ploești. centrul cel mai însem nat al indu
Comparațiunca rezultatelor obținute la re striei petrolului și în Constanța, portul nostru
censămintele din 1899 și 1912 se înfățișează în dela Marea-Neagră, care a luat în ultimul timp
cifrele următoare : o desvoltare considerabilă. Dimpotrivă în lași,
Tara lotreagi Corouneia rarslc Oralele ca și în cele mai multe orașe din Moldova, popu
Populațiunea de lațiunea a rămas staționară, din cauza unor anu
drept, numă- mite împrejurări și în deosebi din cauza curen
ratăîn 1912 ..7.234.919 5.9O4./87 1.330.132 tului de emigrare a locuitorilor evrei din nordul
Idem în 1899 ..5.956.690 4-83J.4I8 1.125.272 și centrul Moldovei, cari au plecat fie afară
Creșterea popu din țară, fie în alte centre ale țării mai prospere
lațiunii în ci și deci mai atrăgătoare. Dai- cestiunea migra-
fre absolute .1.278.229 1.073.369 204.860 țiunilor comportă un studiu mai amănunțit,
Creșterea popu care iese din cadrul acestei publicațiuni.
lațiunii % .. 2i, 5 18, Luând de bază cifra locuitorilor stabili, ur
>3
bani și rurali, se pot clasă printre județele cele
înmulțirea populațiunii dela un recensământ mai populate : Ilfovul, Doljul, Prahova ; popu
la altul reprezintă în cifre absolute 1.278.229 lațiunea este mai mică în județele Fălciu. Roman,
suflete; în proporție însemnează că în 13 ani Vaslui. Tutova, Muscel. Dacă considerăm numai
locuitorii României au sporit cu 2i,5 %, ceeace locuitorii rurali, județele cele mai populate se
echivalează cu o creștere mijlocie de i,e e % gradează astfel : Dolj, Ilfov, Prahova, câteși-
pe an. trele cu peste 300.000 locuitori; iar printre cele
Această creștere este datorită în cea mai mare mai puțin populate se numără Fălciu, Covurlui,
parte excedentului de născuți asupra moliilor, Tutova, unde cifra locuitorilor este mai mică de
care, a înmulțit regulat, în fiece an. populațiunea 110.000.
țării și cu osebire populațiunea satelor. La această După București, care numără 341,321 lo
creștere naturală trebue să adăogăm și exce cuitori, orașele cele mai populate sun t: lași
dentul ce au lăsat imigrațiunile în acei 13 ani (75.229), Galați (71.641), Brăila (65.052). Ploești
ce separă un recensământ de altul. Este cert (56.460), Craiova (51.404), Botoșani (32.574),
Buzău (28.807), Constanța (27.201). Bârlad
(25.288), Focșani (25.066), Turnu - Severin
1) Este bine înțeles că în aceste cifre nu s'a cuprins po (23.643), Tulcea (21.727). Giurgiu (20.629). Avem
pulațiunea teritoriului anexat prin pacea dela București deci un singur oraș cu peste 100.000 locuitori
din 1913. In acest teritoriu se va face un recensământ
deosebit al locuitorilor. Utilizând datele statisticei bulgă și 14 orașe cu mai mult de 20.000.
rești din 1910. populațiunea Dobrogei-Noi se poate evaiuâ Sunt de asemenea comune rurale mari. în
astfel: județul Caiiacra 143.355 locuitori; județul Durostor care populațiunea trece peste S.000 locuitori.
129.735 locuitori; în total 273.090 locuitori, pe o suprafață Le cităm : Militari din județul Ilfov, Lespezile
de 772.585 ha.
Populațiunea României, mărită cu aceea a teritoriului și Pașcani din județul Suceava. Islazu din
anexat și cu sporul natura) al anului 1913, se evaluiazâ, județul Brăila, Poiana-Mare și Băilești din ju
la începutul anului 1914, la 7.626.000. dețul Dolj și Dăbuleni din județul Romanați.
VII
R E Z U L T A T E L E D E F IN IT IV E ALE R E C E N S Ă M Â N T U L U I G E N E R A L AL P O P U L A Ț IU N II
D IN 19 D E C E M B R E 1912
l i l
D^PARTEMENTS K Og' ■as Nombre
2 9 des
E £ Ș •s 2 ?
£ 2 3
8 1 1 <£ L ocuite
1 1 TOTAL TnAnftgeȘ B ă rb a ți Fem ei
TOTAL
Za o fBj g gB
ă l Ot Ilabitâs nommo’ Femmes
1 s. > ’J K z 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
M O L D O V A
X B a c ă u ................. 2I 7^ 380I 73 453 5°-54 7 5*9* 55-839 56.456 118.214 I 14.740 232.954
2 B otoșani .......... 4*| 2 2oj «7 237 39.067 2-339 41.406 45-24° 98.335 99.069 197.404
3 C o v u r lu i............ I 39 96 9 105 29.3*9 1-3091 30.638 39.893 88.2681 83.531 171.799
4 D o ro h o i............... 43 206 14 220 37-490 2.091 39.58i 41.678 91.671 92.711 184382
F â l c i u ................. iu 4 TI 31 168 24.1721 3-3271 27.499 26.991 53-894 54-502 108.396
5 137
6 Iași .................... 2 47 2 47 23 270 37-496; 2.259 39-755 50.145 106.464 106.205 212 669
7 N e a m țu ............... 2 49 245 «31 268 36.855 2-994 39.849 41.802 84-332 85-5'7 169.849
8 P u t n a ................. 3 79 209 II 220 37-483 3-5°7 40.990 43-735 92.781 88.601 181.382
9 R o m a n ............... I 4» 195 28 223 27.728 2.094 29.822 30.583 65 432 62.733 128.165
IO Suceava .......... X 49 193 9 202 3*-547 2.018 34-565 35-539 75.584 75-563 151.147
II T ecuci ............... X 47 221 26 247 30.560. 1.738 32.298 33-9O3 72.412 69.972 142.381
12 T u t o v a ............... X 631 201 33 234 *8.485! 1-963! 30.448 31.820 66.108 63.711 129.819
u V a s l u i ................. x| 531 222 Ssj 250 29.096I 1.964) 31.060 31.628 64.896 63.908 128.804
T o ta l. __ 673I *-77*| 440.855 3»-^95j
3*4 3.096 473-75° 5 °9 -313 1.078.391 1.060.763 2.139.154
1
M U N T E N I A - NI A R E
14 A rgeș ................. 2 126 502 55 557 50.089 1 4.978 55067 54-013 121.238 121.679 242.917
15 B r ă i l a ................. I 52 115 *3 128 28.423 | I.I601 29.583 41-872 92.417 89.116 181.533
16 B u z ă u ................. 2 97 490* 79 569 54.920 3-956 58.876 6.3-574 140.036 137-941 277.977
>7 D â m b o v ița . . . 2 109 352 18 370 54.105 1 3.402 57.507 58.606 129-384 128.994 258.378
18 Ilfov ................. 2 468 3,268 06.716 155.026 345.334 116.425 681.759
19 I a l o m i ț a ............ 3 90 188 3 191 44.482 1.720 46.202 53-130 123.849 118.999 242 818
20 M uscel .............. I 61 201 II 212 28.715 3.486 32.20X 31 028 66.641 68-575 135.216
21 O lt ..................... T 83 290 9 299 35.113! 2.765 37.878 37.178 85.922 85.164 171.086
22 P ra h o v a . . . . . . 7 *34 391 16 407 77.694! 6.135 83.829 89.714 196.806 193.1081 389.914
23 R â m n ic u -S â ra t X 73 2191 12 231 33-193) 2.087 35-280 37-582 82.082 81.855 163.937
24 T eleo rm a n . . . 4 122 201 3 204 53.2 76 2-490 55.766 60.676 150.280 147.190 297.470
25 V lașca .............. I XO7 247) 6| 253 45-885 2-053 47.938 55-79* 132.008 127.387 259.395
T o ta l. . . . *7 " 6< 3.622 267 3.889 599-343 37-500 636.843 738.192 1.665.997 2-636.433 3 3 0 2 430
0 L T E N 1 A
26 D o l j i u ................. 2 141 400 *3 423 82.488 4.609 87.097 92.533 221.872 214-5771 436.449
-7 G orjiu ............... X 120 398 *4 422 45.0081 5.707 50.715 46.535 98.875 io t.4 9 6 200.371
28 M ehedinți . . . . 2 168 444 27 47» 60.773 6.760 67.533 65-574 148.338 147-136 295.474
29 R o m a n a ți . . . . 2 1x5 2461 9 255 46.035 2.005 48.040 50.830 125.151 123-449 248.600
3° V âlcea ............... 3 105 414 «9 443 50.513 5.186 55699 53-803 115.972 116.039 232.011
T o ta l. . . . 649 1.902 112 2.014 284.817 24.267 309.084 3O9-275 710.208 702.697 1.412.905
D O B R O Q E A
3i C o n stan ța . . . . 7+ 1 212 I I9 1 231 34-8341 2-3551 37.189 42.883 113.213 96.358' 209.571
32 T ulcca .............. 60 IZ8 13 141 30.646I 2-723i 33.369 36.141 87.764 83.095. 170.859
POPULAȚIUNEA DE DREPT
j u d e ț e l o r ______ 1
NUMĂRUL CLĂDIRILOR
POPULATION DB DR01T
o r a ș e lo r _____
N u m ă ru l
N o. c u re n t al
N o . c u r e n t ui
JUDEȚELE COMUNELE URBANE m c n u g c lo r L O C U IT O R I S T A B IL I •
OfPARTEMENTS V IL L E S Nornbre
Locuite N e ln c u itc des B ă rb a ți Fem ei
TOTAL TOTAL
Habltfes Inhfibltte m6naires Hommes Femmes
1 2 3 4 o a 7 8 1) IO 1!
M O L D O V A
M U N T E N IA -M A R E
NUMĂRUL CLĂDIRILOR N u m ă ru l
POPULAȚIUNEA DE DREPT
X NOMBRE DES BATIMBNTS POPULATION DE DR01T
JUDEȚELE COMUNELE URBANE menagc-lor L O C U IT O R I S T A B IL I
Df-PARTEMENTS V IL L E S Nombre
L ocu ite N elocuite des B ă r b a ți F em ei
TOTAL TOTAL
c Hablt^s Inhabites mfinoges Honunes Femmes
Z
2 3 5 6 7 8 9 to li
O L T E N 1 A
16 D oi jiu 49 C ralova .... 6.466 23® 6.702 11.223 28.7961 22.608 51.484
50 C a la fat ____ 1.107 6(> 1-173 1.465 4.278I 3-3301 7.608
Total 7-573 302 7-875 12.688 33-074 25.938 59.012
27 G o rjiu . . T ărg u -.Iiu . .. 1-303 87 1.390 1.916 6.201 3.562 9.763
M ehed inți 52 T u rn u -S e v erin 2.89^ «45 3.042 5-217 13-156 10.487 23.643
53 B a ia-de-A ram â 332 59 391 360 765 725 1.490
Total . 3.229 204I 3.433 5-577 13.921 I I . 212 25.133
>9 R o m a n a ți 54 C a r a c a l .......... 2.592 157 2.749 3-179 8-’ 73 6.875 15.048
55 C orabia . . . . 1-374 143 1.517 1.814 4-989 4-135 9.124
Total 3.966 300 4.266 4.093 13-162 II.OIO 25.172
3° Vâlcea 59 R âm n icu -V âlcea 1-357 X16. r-473 2.071 5-575 4-°53 9.628
57 D ră g ășan i ......... t ’ 35 109 1-244 1.412 3-759 2-951 6.710
5» O cnele-M ari . . . - 1-094 147 1.241 1.170 2-7 s 3 2-337 5.120
Total . . . 3.586 372 3 958 4-653 12.117 9-34» 21.458
T o talul O l t t n i e i . . 19-657 1.265 20.922 29.5'27 78-475 61.063 139.538
D O B R O G E A
lllilȚ IIE l A D M IN IS T R A T IV Ă
POPULAȚIUNE.A DE DREPT
DIVISIONS ADMINISTBATIVES NUMĂRUL CLĂDIRILOR N u m ăru l POPULATION DE DR01T
NOMBRB DES BÂTIMENTS
JUDEȚELE Jfg
hi Corn, rurale suni formate din:
tu umnins rurales nmpreoneit:
m e n a g e lo r
L O C U IT O R I S T A B IL I
>sl
-1 N o . c u r e n t
OfîPARTEMENTS • 3 .8 z Nombre
= i i
= E»
B H”
=3 0
if i3i6 S a te
VIUa&es
C ă tu n e
Hameaux
L o c u ite
Habltte c £
0 a
TOTAL
des
mSnages B ă rb a ți
Hommes
Fem ei
Femmes
TOTAL
z ii Z ~
«o 11
M O L D O V A
M U N T E N IA -M A R E
T o tu l . . . . si 1 .1 6 ^
3 .6 2 2 267 5 2 3 .0 /7
3 2 .5 6 ^
545 5^3 5 7 6 .9 7 8 1 .3 0 0 .1 8 8 1 .3 0 0 .1 5 8 2 600.346
26 O o l j i u ................. 13I 14' 4oot ’3 74-9'5] 4-30711 79.222 79-845 1 8 8 .7 9 8 1S 8.639 377.4:
27 G o rjiu ............... 8 £20 398 24 4 3 -/0 5 5 .6 2 0 49.325 4 4 .6 1 9 9 2 -6 7 4 97 -9 34 | IMI.M
28 M e h e d in ți __ _ 91 168 444 27 57-544 6-556|l 6 4 .1 0 0 59-997 134-4'71 '3 5 -9 2 4 270.341
29 R o m a n a ți . . . . 51 1 '5 246 9 42.069I I-7O5 43-774 4 5 - 8 37 i i i .9 8 9 112.439
224.428
V â lc e a . . . . . . 8| 46.92 7I 4-8'-t!| 4 9 -'5 O 210.553
30 1051 414 29 5 * -7 4 l 'O 3 -8 5 5 106.69S
T o ta l . . . .
4 r.ș o - ’l
112
265.260^
2 8 8 .162 2 7 9 .4 4 8 6 3 1 .7 3 3 6 4 1 .6 3 4 1.273.:
In România clasarea comunelor în urbane și adică într’o proporție mai intensivă decât a
rurale este lăsată la voia legiuitorului. Distinc- crescut populațiunea României.
țiunea aceasta însă are o deosebită însemnătate, In acelaș interval de timp populațiunea Ga
pentrucă organizarea administrativă diferă mult laților a crescut dela 62.545 la 71.641, adică cu
între orașe și sate. 9096 locuitori sau 14%; la Brăila sporul este
Am văzut că la epoca recensământului existau dela 56.330 la 65.052, adică cu 8722 locui
72 comune urbane și 2620 comune rurale. Din tori sau 15%; la Ploești. dela 45.107 s’a ridicai
cele 72 orașe.32 erau capitale de județ și 40 comune la 56.460, adică cu u.533 sau 25%; la Craiova
nereședinte. In cifre absolute populațiunea ur sporul a fost mai slab : dela 45.579 la 51.404,
bană cuprinde 1.330.132 locuitori stabili, din adică cu 12%.
cari 1.116.322 în capitalele dc județ și 213.810 Ceeace s'a petrecut însă la lași și Fălticeni,
în celelalte orașe. Populațiunea rurală se compune nu s’a întâlnit în nici o altă capitală de ju d e ț:
din 5.904.787 locuitori stabili, după cum se vede la Iași populațiunea, în loc să crească, a scăzut
în tabela IV dela pag. X II, dela 77-759 la 75.229, adică cu 2.530 locuitori
In acelaș tablou am calculat pentru fiecare sau 3% ; la Fălticeni scăderea a fost dela 9.685
județ și diviziune în parte, ce proporții repre la 8.637, adică cu 10.048 locuitori, sau 10%.
zintă populațiunea urbană și rurală, deosebind’o Scăderea populațiunii din aceste două centre,
pe cea dintâi în populațiune reședințe și ne ca din mai toate orașele Moldovei, trebuie pusă
reședinte de județ. în legătură, cum am spus și mai sus, cu emigra
rea Evreilor din anul 1900 și următorii.
Pentru țara întreagă populațiunea urbană Din fericire acest fenomen a fost redus numai
reprezintă 18,4% din total; cea rurală 81,6%. la partea de sus a Moldovei, pe când în restul
Aceste procente nu diferă mult de acelea con țârei populațiunea orășenească a sporit, grație
statate la numărătoarea din 1899; atunci ora a tât excedentului de născuți, cât și excedentului
șele înseninau i8.8și satele 81,2 la suta de locui de imigrațiuni, fie din afară, fie dela sate spre
tori. Deosebirea mică dela un recensământ la orașe.
altul confirmă observațiunea noastră de mai Pentru a ne da mai bine seamă de modul cum
sus, că, deși deobicei imigrațiunile împrospă se clasifică orașele României din punctul de ve
tează și înmulțesc locuitorii din orașe, totuș, la dere al populației, prezentăm gruparea urmă
noi. sporul natural al populațiunii rurale a fost toare, după situațiunea din 1912, în compara-
mai puternic decât contingentul adus de mi- țiune cu cea din 1899 :
grațiuni și de excedentul născuților asupra mar
ților din comunele urbane. im 18 W
P O P U L A Ț IU N E A URBA.VĂ ȘI R U R A L Ă , P E J U D E Ț E
T a b e la ’ r v . Population urbaine et rurale, par departements
GEN
T o ta l In 4 aâ 2» ® = I
C apitale de ru ra le
JUDEȚELE
h HJ
C elelalte GE.XEHAL
orașe i 1
TOTAL
ju d e ț orașe Habdtants dana i ?
N o. c u re n t
’
lPr oporț-ia Ia 100 lo c u ito
a
Cifre abso Iute — Chif tre s a b s o lu s
p roportlons par 100 babttanU
1 2 3 4 3 6 7 8 9 10 II 12
M O L D O V A
T o ta l . . . . 349-301
40.96c) 3 9 0 .2 6 1 \1 .7 4 S .8 9 3 2.139.154
1 "l & r, â|
IOO,„
M U N T E N IA -M A RE
€
O L T E N 1 A
D O B R O Q E A
c o m u n e lo r
OgPARTEMENTS
500 999 | 1 .9 99 2 .9 9 9 3 .9 9 9 1.999 j 7.999 10.0 0 0 io.
ooo
Nombre des corn- 1
munea
L o c u ito r i — H a b i t a n l s
M O L D O V A
1 B acău . . .
B o to ș a n i
3 C o v u rlu i
4 D o ro h o i.
«i F rtlc iu . .
n Ia și . . . .
N e a m țu ..
8 P u tn a . . .
q Rom nn . .
IO S u c e a v a
I) T e c u c i . .
Tî T u to v a . .
13 V a s lu i . .
T o ta l
M U N T E N IA -M A R E
O L T E N IA
26 M e h e d in ți 18 118 26 4! 1 — 168
D o lj iu . . .. 46 21 I U I
3 52 7
G o rjiu . . II 87 21 I 120
— 60 12 2 I 1 115
29 R o m a n a ți ’4 2.5
105
30 V â lc e a . . 5 5° R s 1
T o t a l ............... 5i 3 61 165 4*5
11 6 59
D O B R O G E A
31 C o n s ta n ța .............
32 T u le e a .......................
—J
T o ta l...............—J
1
2
34||
«711
5^
a dl -II
-1!
d l
-1
—
— 135
75
60
D E N SIT A T E A P O P U L A Ț iU N II, PE JU D E Ț E
T abela VI Densitfc d? la population, par departements
N u m ă ru l locui L o cu ito ri pc 1 k m . 2
to r ilo r sta b ili Habltants par ] km.’
S u p ra fa ța teri N u m ă ru l locui-
N o. c u ren t
JU D E Ț E L E to rială
u rb a n i și r u to rilo r ru ra li P o p u la ția u r
ra li b a n ă și ru - P o p u la ția
D â p a rte m e n ts Population de» eoni- ru ra lă
Superflcl» Populatton'des rom- ra lă
mane» rurale»
km.1 manea nrbMuea Population ur- Population
et rurale» baine et rurale rural»
ensemblc
2 3 4 « 6 7
M O L D O V A
M U N T E N I A -M A R E
O L T E N I A
D O B R O G E A
Clădiri, menage ți raportul lor lu populațiune. persoane la o clădire locuită, sau mai exact
52 locuitori la 10 clădiri. Variațiunile dela un
Recensământul general din 1912 a fost în județ la altul sau dela o diviziune istorică la
soțit. de o statistică amănunțită a tuturor clă alta nu sunt prea m ari; în Moldova și Oltenia
dirilor și locuințelor din țară. Această statistică, raportul acesta se apropie de media ță rii; în
care s a făcut pentru întâia dată la noi, a avut Muntenia-Mare se ridică la 5,8 și în Dobrogea
de scop de a preciza numărul clădirilor, adică la 5,8 . In jud. Ilfov raportul dintre clădiri și
al tuturor proprietăților și in genere a construc- populație se ridică la 7,3 din cauza prezenței
țiunilor care servesc de adăpost omenesc, și de Bucureștilor, unde bineînțeles locuitorii sunt mai
a arăta în ce condițiuni trăiește poporul ro grămădiți în case, cum de obicei se petrece
mânesc sub raportul locuinței. Interesul acestei lucrul în toate orașele mari.
statistici nu scapă nimănui și studiile demo Această aglomerare a populațiunii face ca
grafice și sanitare, ce se vor face pe baza da raportul dintre clădiri și locuitori să se ridice
telor obținute la recensământ, vor fi de mare în în orașe la 7,s ; în București avem 10,5 locuitori
semnătate. la o clădire, în Iași 9,3. în Brăila 8,8, în Galați
Jn Dicționarul statistic se cuprind numai re 8(1 . La sate dimpotrivă, raportul scade Ia 4.9,
zultatele generale: se arată numărul clădi mai mic în Moldova și Oltenia, mai mare în
rilor locuite și nelocuite din fiecare localitate, Dobrogea ; însă nicăiri acest raport nu este sub
precum și numărul menagelor. Datele amănun 4, nici mai mare de 6 locuitori la o clădire.
țite asupra situațiunii clădirilor, asupra locuin Compunerea menajelor după numărul per
țelor și asupra menagelor vor face obiectul unor soanelor trebue studiată mai în amănunțimi
studii speciale, ce se vor publica odată cu re și în prima linie trebuesc deosebite menajele
zultatele statistice ale recensământului popu de persoane singuratice de adevăratele menaje
lațiunii. familiare. Deocamdată constatăm că în mediu
Numărul clădirilor numărate în 1912 se ri un menaj la noi se compune din 4,4 persoane,
dică la 1.490.235, din cari 1.303.828 în comunele sau mai exact vorbind, avem 44 persoane la
rurale și 186.407 în orașe. Clădiri locuite avem 10 menaje. Acest raport este constant atât în
1.390.495 și anume 1.216.411 în comunele ru populațiunea urbană, cât și în cea rurală.
rale și 174.084 în orașe. Numărul clădirilor Cu toate că sunt mici oscilațiuni dela un județ
nelocuite se urcă la 99.740, din cari 87.417 în la altul, remarcăm totuș că nicăiri raportul din
comunele rurale și 12.323 în orașe. Prezența tre menaje și locuitori nu ajunge la 5, nici nu
unui număr așa de mare de clădiri goale, mai e inferior cifrei 4. In Moldova avem proporția
ales la sate, este caracteristică. Aproape nu de 4,2 , mai mică decât în restul ță rii; în Dobrogea
este sat, care să nu aibă case părăsite, și cu avem proporția cea mai m a re : 4,8.
deosebire faptul acesta se întâlnește mai des Cât privește orașele, se observă că în centrele
în comunele dela munte. mari de populațiune, raportul dintre menaje
In cele 1.390.495 clădiri locuite se adăpostiau și locuitori este mai mic și aceasta se explică
la data recensământului 1.635.803 menage, adică prin faptul că în orașele mari sunt numeroase
gospodării sau case. Am arătat, mai sus că me menajele de câte o singură persoană. La sate
najul este diferit de familie, cu care nu trebue raportul este mai puțin variabil : nicăiri nu
confundat. Menajul cuprinde toate ființele, care, trece peste 5, nici nu se scoboară sub 4 persoane
unite sau nu prin legături de familie, locuiesc la un menaj.
sub acelaș acoperământ și duc viața în comun ;
în menaj intra deci atât membrii familiei cât
și alte persoane, străine de familie, dar legate Acestea sunt notițele generale ce am crezut
prin interese, prin serviciu, etc., cum de ex. necesare să le dăm în privința populațiunii
servitori, ucenici, chiriași și alții. Menajul nu României, cu ocaziunca publicării Dicționarului
cuprinde mai niciodată pe toți membrii aceleiaș statistic. După cum am precizat la început,
familii, cari de obiceiu sunt risipiți în mai multe această lucrare este mai m ult de natură admi
menaje sau formează mai multe căsnicii. Un nistrativă, decât de natură demografică. Așâ
menaj poate fi constituit și dintr'o singură fiind, nu vom găsi înlr’însa amănunte nici asu
persoană, care trăiește separat; asemenearcazuri pra structurai populațiunii, după vârstă, stare
sunt dese mai cu scamă în orașe. civilă, religiune, naționalitate, etc., nici asupra
Compunerea menajelor și raportul dintre lo grupării locuitorilor din punctul de vedere al
cuitori și clădiri se cuprind în mod sumar în ocupațiunii sau profesiunii lor. Toate aceste
tabela VII, (pag. XVII) în care, pe baza cifrelor chestiuni însemnate vor face obiectul publica-
absolute din tabelele I —III, am calculat: 1) țiunilor pe care Direcțiunea Statisticei generale
câți locuitori revin în mijlociu la o clădire lo le va scoate în curând, pe temeiul marei opere
cuită, și 2) din câți locuitori se compune în a recensământului ce s’a înfăptuit în anul 1912.
mijlociu un menaj. D ire cto ru l S tatisticei Generale
Raportul dintre populațiune și clădirile lo
cuite este exprimat, pentru țara întreagă, prin Dr . l . c o l e s c u .
cifra 5,„ ceeace însemnează că avem câte 5
XVII
r a po r t u l I n t r e po pu l a ț ii \ e , c l ă d ir i ș i me n a g e
T a b e la vu. Rapport eiitre pupulatiou, bâtunents et menage
NU M Ă R UL L O C U I T O R I L O It
JUDEȚELE NOM BRE DES H A B IT A N T S
D^PARTEMENTS La o La 0 La o
La La La
c lă d ir e c lă d ir e c lă d ire
u un m enaj u n m enaj u n m enaj
lo c u ită lo c u ită lo c u ită
Par Par Par
o PsrbStlment in£nage Par b&Utnent m&aage Par tdtlment mânase
z habiti habltd hablte
1 2 3 4 5 6 7 8
M O L D O V A
M U N T E N IA -M A RE
O L T E N IA
D O B R O Q E A
A) O R A Ș E L E
• 1. P I T E Ș T I (Capitala județului)
Edilitate : Suprafața orașului: 519 ha. 5950 m. p. din care: 438 ha. 3450 m. p.
orașul propriu zis: 45 ha. parcul Trivale; 10 ha. cat. Papuceșli,
26 ha. 2500 m. p. cât. Turcești.
Căi de comunicație: 73 (54 străzi. 13 șosele. 4 bulevarde, 2 pasagii)
în lungime de 35 km. 230.
Orașul este iluminat eu electricitate aproape în întregime.
Alimentarea cu apă se face printr'o rețea de tuburi de ca. 35 km. din-
tr’un strat aquifer cuprins între văile râurilor Doamnei și Argeșului,
în salul Mărăcineni (Muscel).
Canale pentru scurgerea apelor în lungime de 13 km. 660.
CLĂ D IR I L O C U IT O R I S T A B IL I Populație
I. însemnări privitoare» la 1 MenBge
Locuite | Xeloc. Bărbați Femei Total flotantă
populațiiine :
1.188 105 | I.Ș8Ș 3-353 2 .9 2 6 6 .2 7 9 I 22
2. însemnări geografice : Reg. deluroasă. I). : Greci, Costești, Stropșii. Orașul este străb ătu t de
R. Argeș. AU. 484 in.
3. Edilitate : Suprafața orașului 36 ha (*?). -
Căi de comunicație : 43 străzi și șosele în lung, de 35 km. 700 (?).
Iluminat cu 200 lămpi de petrol și 8 lămpi sistem Washington.
Alimentarea cu apă din Argeș și din fântâni, fără tuburi.
Nu este canalizat.
4. însemnări administrative : Episcopia de Argeș. Reședința Administrației plășii Argeș. O - i4!
•șg. O Catedrală ortodoxă cu 2 O filiale. 2 O. 1 Școală inferioara
de meserii. 2. Q. t.
® 3 t. 1 corn. 1 autorizată. 1 Farmacie.
2. însemnări economice : 1 Obște de arendare, jgri. Tg. anual la 15 August și 26 Oetomvie.
Fabrici și ateliere mari : 1 tipografic, 3 A cu motor.
9. Diverse : 21 debite de băuturi spirtoase. 1 Cinematograf.
14. JUDEȚUL IAȘI
A) O R A ȘEL E
2. TÂRGUL-FRUMOS
D. K. (Iași) 45-
A. 1. nu se cunoaște. A fost capitala județului Cârligătura pflnâ Ia Regulamentul Organic, când județul a fost
desființat.
NB. Cifrele cu punct, puse înaintea așezămintelor, indică salul sau cătunul, unde suni situate așczatntnlele.
Cifrele fără punct arata numărul așezămintelor.
Așezămintele fără cifre sunt unice.
Comunele precedate de astcriscă (*) sunt reședințe de plăși.
Satele precedate de aslertscă (*/ sunt reședin/e de comune.
470
PLASA BAHLUIU
i|
Doinești R eg . d e lu ro a să . *1. 1lu m e ș ti (s) 17; 7 i8 ț 37<5i 417
A. I. : 1864 1). : M a rc . 2. C ă c ă rc z e m (s) 11 1 96
Imp. act.: 1908 4-î1 4Î
la z u rile : D u m e șli, 3. H o ise ști (s) 154 32 ’ 3 ,6
D . K . ;• 19 km . P ă u ș e ș ti, C h ilișo a ia . 4. P ă u ș e ș ti (s) 17! 3813
• 7 197 407
P â r a e l e : B a h lu iu , 5. C h ilișo a ia (c) 2C> 25 4 47
O sin za n a .
P . : D e a lu l-M a re . T o ta lu l co m u n ei 55L 22 613 J.241 1 l-283\
• «B
680!
E rb ic e n i R e g . d e șes. *1. E rb ic e n i (s) 3o t IC 328 692
A. I.: 1820 P â r â u l : B a h lu iu . 2. B â rle ș tii-R o m â n i s 6c 5 162
Imp. act.: 1875 64 >31
3. R â rle ș tii- U n g u r i( s 3S 2 41 I4C 95,
D. K . : 29 k m . 4. S p in o a sa (s) 192
7$ 5 92 177
5. f o to e ș ti (s) 225 5 233 453 467
T o ta lu l co m u n e i 70$ 27 758 1.61c x .jS z '
*
JUDEȚUL IAȘI
Ț1UNE
ÎN S E M N Ă R I
STABILI INSEMNĂRI ECONOMICE ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
793 1. ® ; O bște de a re n d a re ; 1. O 0 fi fi 1. ?
207 Conac de moșie. 3- 0 fi <g>
641 3. Conac de moșie. 4. * a 4- ?
795 4. A a b u r ; G rădină d “ Cucuteni (5 km.)
88 za rz a v at. Podu-lloaii (6 km.)
F a b ric ă de ap a gazoasă.
2-5?4
1-374 1. ® ; A benzină ; 1- O 0 fi 6 M- Mi 1. ?
293 G ospodărie agricolă m are. 2- 0 „ 4- v
235 H a lta „ E rb ic e n i” . 3. catolica 5- ?
369 4 șs&S „S p in o asa ” ; A. ben 4. « fi 3 r
920 zină. 5- ❖ fi
G ospodărie agricolă mare.
3-I9I
371 1. ®. I. O 0 fi w 1. ?
189 2. A abur. 2- fi 2. ?
165 4- '?
165 j Podu-lloaii (20 km.)
194
! £
1.122
1. A a b u r; G rădină de zar 1. O * fi 1. T
355 2. 7
545 z a v a t; Aăl „M ovileni” ; 2. O fi fi S C ’M;
6o( 2. ® ; Obște de arendare ; 3- O fi 3. ?
A a b u r ; ț-Grădină de zar- 4. fi 4- 7
90:
85i z a v a t; S 4 ..L arga” .
, 3- A benzină.
2.50,!’ 3 Gospodării agricole m ari..
472
PLASA BAHLUIU
JUDEȚUL IAȘI
Ț1UNE
IN S E M N Ă R 1
STABILI în s e m n ă r i e c o n o m ic e ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
466 1. E „ B u n a S p e ra n ța "’, I- O 0= fi fi 0 ® 1. 7
470 O bște de arendare ;'A ben- 2- fi 2. ?
166 zină ; Carieră de p i a t r ă ; 4- « fi 4- 7 .
1.113 G rădină de z a rz a v a t; 2 6 - O fi 6. 7
142 izvoare cu apă m inerală 7- O j Tg.-Frum os (11 km.)
577 (sulf, potasă, fer).
196 4. A b en zin ă; G rădină de
z a r z a v a t; Conac de moșie.
3-130 6. A a b u r; Carieră de pia
tră ; Conac de moșie.
PLASA CÂKUGATLî KA
Coarnele-Caprii Reg. deluroasă. * i . C o arn ele-C ap rii (s) 459 14 4S7 1.030 993j
A. 1. : 1908 D .: Coarnele-Caprii, Poi/la. 2. A ra m a (s) 72 2 81 157 «58|
Imp. act.: 1911 P . : Coarnele-Caprii.
P ârău l: Arama. 5J21 16 568 1.187 1.15?
D. K . : 48 km. T o ta lu l co m unei
Iazuri: Coarnele-Caprii,
Păiș, Arama, Mălai, lazu- *' \
Nou.
JUDEȚUL IAȘI
Ț1U N E
ÎN S E M N Ă R I
T ABILI ÎNSEM NĂRI ECONOMICE ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
2.023 1. A benzină. 1. 2 ?
3 1? 2- ❖ 2. ?
S i Belcești (12 km.)
2-33^ H ârlău (18 km.)
PLASA CARLIGATUKA
PLASA COD11U
ȚIUNE
în s e m n ă r i
STABILI ÎNSEMNĂRI e c o n o m ic e ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
—
947 1. ®. O * fi Pc. fi W ® L V
970 2. G ospodărie agricolă mare. 2- O fi 4. <?
553 5. A benzină. 4- « fi j H ârlau (4 km.)
669 5- O fi
419 ♦
96
3*54
1
1.241 1. ® ; A a b u r; G rădină 1. O O fi fi ® 1. 3 ?
761 do zarzavat. 2- O fi 2. ?
1.032 2. A abur. 3- O fi 3- 2 ?
3. ® : A abur. Cristești (20 km.)
3-<>34 :*£• Iași (30 km.)
•
PLASA CODRU
ÎN S E M N Ă R I P R IV IT O A R E L A P O P U L A
în s e m n ă r i
COMUNA CLĂ D IR I LO C U ITO R I
G E O G R A F IC E S A T E (s)
MENAO! J ----------
C Ă T U N E (c) Ne
Locuite B arba ț.i Femei
locuite
M ogoșești Rog. deluroasă. * i . M o g o șești (s) 352 6' 4Oț 834 849
A. I.: 1863 D . : P iscu-lui-Toader, Pic-,
2. B u d e ști (s) 49 5 55 lO ț 97,
Imp. a c t . : 1908 trăria, M ihoiul. Barata,
iJeleni. F undătura. Sub- 3- M â n je ști (s) i4 r 147 31c 346
I). K. : 18 km. toacă. 4- I la d â m b u (s) 92 10 98 198 221
Pâraele : Pietrosu, P ittro - 5. S c h ifu -lla d u m b u tc >4 2 16 31 28
șica, H um ăriu.M are, Be-
reunea, Stuntjtea. T o ta lu l com unei 648 96 7<5 1.482 7-5^2
P . ; Holariu, Grefa, Valca-
Caritlui, Valea- A lu n u lu i,
M iinjeșll, Cruceriu, H a-
dânibu-Căpotejti. *
1
Poeni R e g . d e lu ro a să . * i. P o e n i (s) 209 13 243 467 445'
A. I . : 1871 P . : R egala, B u c iu m i. 2. C o m a rn a (s) 429 27 483 987 983
Im p. a c t . : 1909 R . : J ijiiu . 3. C u ra g ă u (s) 38 S. 68|
3 43
1). K. : 18 km .
T o ta lu l c o m u n e i 676 43 769 ^■535 1.496'
»«■
*
r
Prisâcanii-M oreni R e g . d e șes. * 1. P risăcanii-M oreni(s) 494 3’ 548 1.201 1.162
A. I . : 1864 R . : P r u t, J i j i a .
im p. a c t . ; - 1908 P . : P risă c a n i-M o rc n i T o ta lu l co m unei 494 3? .54$ 1.201 1.162
D . K. ; 30 km .
k
36 J
V oinești R e g . d e lu ro a să . j. V o in eșii (s) 325 «9 737 7O«
A. I . : 1852 (?) P . : Tie.reasca, 2. L u n g a n i (s) 95 14 914 2O9| 184
1). K . : io km . V o in e șii, L u n g a n i. 3. S c h itu -S ta v n ic (s) 42 3 44 981 9i
4. S lobozia (s) 1 /5 5 •8 â 368 321
5. V o e o te ști (s) 48 3 5°| «15 104
74.1. I.4 0 J
T o ta lu l com unei 1-5^7
•171)
JUDEȚUL IAȘI
Ț IU N E
ÎN S E M N Ă R I a l t e în s e m n ă r i
STABILI î n s e m n ă r i e c o n o m ic e
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
1. ® 3 ?
1.438 i. E ; O bște de a re n d a re ; 2. ?
393 A abur. ® ®
189 G ospodărie agricolă marc. 2. £ 4. ?
3. catolică & iâf* Cuculeni (18 km.)
689
5- O lași (19 km.)
219
4X0
PLASA C.OPOU
JUDEȚUL IAȘI
Ț IU N E
ÎN S E M N Ă R I
STABILI ÎNSEMNĂRI e c o n o m ic e ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
585 >• O O â ** 2. 2 ?
428 2- & 4- 7
2jO
314
4- *
Si ia ?' ( 6 km -)
186
1-743
143
306
2/4
37
3-4#3
655 I. ®. i. O «S> fi fi * * ® I. 2 7
344 2. A benzină, Grădină de 2- fi 4. 7
306 zarzav at. 3- O 5. 7
441 3. A ab ur. SU C ristești (8 Iun.)
120 6. G rădină de zarzavat. « Iași (15 km.)
231 7. G rădini de zarzavat.
286
91
2-474
621 1. ® . 1. O Q, fi * * <8 1. 7
215 2. SS4 „C ristești” ; U zină e- 2. o s r 2. 7
299 lectrică. 5. & 5. 7
178 3. F abrică de cărăm idă. 6. O
169 2 Gospodării agricole m ari.
156
306
*•944
31
482
PLASA COPOL
JUDEȚUL IAȘI
ȚIU NE
în s e m n ă r i
STABILI LNSEMNĂRI ECONOMICE ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
1
TOTAL
*•757
430 1. ® ’• «v» 6 1. 7
222 G rădini de zarzavat. 4- O <T> W- fi 6. 7
266 4}’ fi 8. ?
132 7- “u3 fi Orfelinat de fete 5 ? [ iași (9 km.)
331
405
172
59
2.01J
484
PLASA TUR1A
JUDEȚUL IAȘI
ȚIUNE
în s e m n ă r i
STABILI î n s e m n ă r i e c o n o m ic e ALTE ÎNSEMNĂRI
a d m in is t r a t iv e
TOTAL
PLASA TURIA
JUDEȚUL IAȘI
Ț IU N E
ÎN S E M N Ă R I
STABILI ÎNSEM N ĂRI ECONOMICE ALTE ÎNSEMNĂRI
A D M IN IS T R A T IV E
TOTAL
•e e
-
COM UNA © =
0
*s
TOTAL
B irb a ți
L o c u ite
□
a ig f
â
Z
1 0£
s
11 5S
— —
z — z
I
$ X
2 z
z z
z z —
z
X —
z
—
6
S
*■ “—
— X —
5
6
1
1
'
2
4 — — —
4
2
— —
—
3
3
—
z
z
x
1
Z
z
z
z
X
X
z
X —
- —
—
2 —
j z
—
— 7
8
9
_ - 10
I 2 1 z 5
— — z z z z z a ■ 11
4 4
I X — 3 — 12
i
3 1 z 8 Z3
z 3 — 3 _ 1 z z — — ■— 6 — — — — 14
z 6 — I 3 — —> J X •/ Z5
z 5 — — J — — z z z —- X — — 6 — '— — :6
3 3 3
I — — z J — 3 îs
4 3 TQ
i z — 2 — z — z J z z 20
2 — z z — — — 4 — X — 21
22
5 _•_ - 1z — — — z — — ' 6 33
i 3 2 z z _ — — — — 3 — -— — 34
4 z z X — 4 35
4
T — — — — z I — — — — 26
3
I 6 — — 2 — — z z X — 4 — — 37
28
I 5 4 - X J 4 39
I z 2 z 1 1 30
1 5 r z I z 2 X X 2 z z z 11 31
2 2 — z 1 5 33
/ 5 2 z z 2 I X 3 — 33
r 2 x z — X — — — 5 _ _ — 34
E 35
z 4 — 4 1 5
2 2 I 3 36
4 __ 4 z Z 2 37
— Z — — z z 3 T-*! X 3S
7
I
3
I
z
— 4
2
— z z
z —
z
— —
X X
— 5
7
39
40
3
I 3 3 z X X z 7 — 4‘
1 43
T I z z 2 z 9
4 43
I —( — — — — — — — I z z z z X z — z — — 4 z z 44
45
I 5 — — —
- —
— — z I X z — — — — — — — — 4
-1
q — — 46
x| 31 r • 1— 3. — z z z z| — z X — z x| — —1 — — 5 — __1 — — 47
47 150 7
J ■
128 lj 3 —3 17 4 57 47 15 41 « ■ 23
■1
15 Jl 1 210 4 3 —
490
R E C A P IT U L A Ț I UNEA J U D E Ț U L U I IA Ș I
5 Plăși
2 Comune urbane
47 „ rurale
247 Sate
23 C ătune
b) Populațiunea
C L Ă D I R I LOCUITORI STABILI
FELUL COMUNELOR MENAGE 1 ■'
Locuite Nelocuite Total Bărbați Femei Total
J
—1------------
Comune urbane . 8.631 8.951 18.347 39.417 40.798 80.215
Comune rurale . . 28.865 1.939 30.804 31-798 67.047 65.<P7 132.454
Total . . . 37.496 2.259 39.755 50.145 106.464 106.205 212.669
T A B L A D E M A T E R II
Pagina
Ft-gua»
t a b l o u l r e RECAPITULA-'
B) COMUNELE c a pit u l a t iv
• A) ORAȘELE AL ȚIUNEA
RURALE COMUNELOR
No. curent
JU D E Ț U L RURALE JUDEȚULUI
•
P A G I N A
i
1 A r f i e s ............................................ 1 —2 3 -5 1 5 2 —55 56
2 B a c ă u ............................................ 57 - 5 8 59 - 9 3 9 4 -9 7 98
3 B o t o ș a n i ..................................... 9 9 -1 0 0 1 0 1 -1 2 5 1 2 6 -1 2 7 128
4 B r ă i l a ............................................ 129 1 3 0 -1 4 5 1 4 6 -1 4 7 148
5 B u z ă u .................................. • . . . 1 4 9 -1 5 0 1 5 1 -1 9 1 1 9 2 -1 9 5 196
6 C o n s ta n ța ..................................... 1 9 7 -2 0 0 201 - 2 2 5 226— 229 241
C o n sta n ța (după noua impăr
țire administrativă). — 2 3 0 -2 4 0 — __
Pag. 5. La eoni, Brădctul, in rubrica înseninări economice, Pag. 240. De Hairanchioi, mai aparține satul Armutlia, cu
tn loc de Cooprativă să se citească Cooperativă. cifrele privitoare la populațiune dela pag. 224,
26. La corn, Răscăeți, In loc de satul Răcâeți, sa se idem.
citească Răscăefi. „ 241. La Recapitulați» județului Constanța, In loc
32. Corn. Pleșoiu (Argeș) se numește Stoiceni dela 211 sate, să se citească 212.
1 April 1913. ., 298. La com. Mârcești. în loc de 697 femei, să se
52. La corn. Gliganu, tn loc de 341 menagc. să se citească 757.
citească 431. .. 298. La com. Mărcejti, totalul locuitorilor în loc de
74. La com. Buhociu, tn rubrica alte Înseninări, să 1415. să se citească 1475.
se citească și 5 dintre cari 4 ^ tn satul Buhociu .. 300. Totalul femeilor din comunele rurale din jud.
șl 1 tn satul Bejghiru. Dâmbovița. In loc de 121.712, să se citească 121.712.
95. La com. Slănic să se citească și 1 ®. .. 302. Numărul locuitorilor stabili din comunele rurale
98. Totalul clădirilor comunelor rurale din jud. Bacău, din jud. Dâmbovița, tn loc de 119.575 bărbați.
în loc de 51.784, să se citească 31.786. 121.712 femei și 241.287 in total, *ă se citească :
98. Totalul clădirilor comunelor urbane și rurale din I19.57G bărbați, 121.772 femei și 241.347 In
jud. Bacău, în loc de 55.837, să se citească 35.839. total.
99. La orașul Botoșani, în loc de 4867 clădiri locuite, ,. 302. Totalul locuitorilor stabili din comunele rurale și
să se citească 4467. urbane din jud. Dâmbovița, in loc de 129.384
117. La com. Slobozia-Secătura, tn rubrica însemnări bărbafi, 128.934 femei jf 258.318 lotul general. să
economice, tn loc de cariere de piatră la satul 2., se citească : 129.381 bărbați, 128.994 femei Și
să se citească 2 cariere de piatră la satu Slobozia- 258.378 total genera).
Secătura. .. 306. La comuna Balota, în loc de Guia-de-sus (s), să
119. In loc de udețul Botoșani, să se citească Județul. se citească Gaia-de-sus (c).
147. La orașul Buzău, în loc de 121 clădiri nelocuite, . 350. La Hccapltulația Județului Doljiu, in Ioc de 401
să se citească 128. Sate și 21 Cătune, să se citească 4oo sate și 23 cătune.
200. La orașul Medjidla, la așezăminte economice, să ., 355. La eoni. Manoleasa, in rubrica însemnări econo
se citească și 1 școală elementară de meserii. mice, la satu Boldu, în loc de benznă să se
236. De com. Snrlghlol (Constanța), mai aparțin și citească ,f\. benzină.
cătunele: Bașpunar, Papucci și Caceamac. Cifrele
,. 366. La corn. Rădăuți, in rubrica însemnări economice,
privitoare Ia populațiune sunt acelea dela pag. 212.
la satu Rădăuți, în loc de grădină de zazavut, să
Aceste cătune au fost omise din tabloul cu noua
se citească zarzavat.
împărțire administrativă a județului, publicat In
., 387. La corn. Rădueăneni, tn rubrica însemnări econo
Monitorul Oficial No. 47 din 1914.
mice, la satu Râducăncni-Targ, să se citească
Pag. 240. De com. Chioseler, mal aparține satul Baș- Punar, cu
cifrele privitoare la populațiune, dela pag.222. idem. ben.ină.
NB. C ititorii sunt rugafi să introducă in text, la paginile arătate, îndreptările de mai sus.
ACEST VOLUM I
AL
- ------------14 O C T O M B R E 1914
IN T I P O G R A F I A C. S F E T E A
DIN BUCUREȘTI