JUDEŢULUI IA ŞI

PK N TRU

Clasa aIi-a primară, -o-rloa-nă, debăeţî, pentru clasa a.IlI-a

; primară, uirToanâ, de fete şi pentru clasa a IIl-a
,v primară, ruira-lsi de băeţî şi de fete.

Institutorii W k M ş i I. Creangă
Aprobată de Onorabilul ..Minister al Instrucţiunei Publice, prin Monitorul Oficial
’ Ko. 102 din 6. (18) Malu 1879.

E D IŢ IE A A IlI-a

m Pi
TH'OlilIAHKA XAŢIOXAI.A, STiiADA V. ALECSAÎtDRI

1884 .
 « u se Im p ro »
m u tă acasă*

JU D E Ţ U L U I TA ŞT

tsa a 11-a primara, ■u.r'b& xa.sl de băeţî, pentru clasa a III-a

primară, i n . x ' b s i n . ă de fete şi pentru clasa a III-a
primară, r v L r & l ă , de băeţî şi de fete.

I n s t i t u t o r i i j U. lleceanu, Gh. Ienăchescu

Aprobată de Onorabilul Minister al Instrucţiune! Publice, prin Monitorul Oficial

IA Ş I.
TIPOGRAFIEA NAŢIONALĂ, STRADA V. ALECSANDRI.

1884.
 Ecsemplarele fă r ă iscjjitfura vre-unuîa dintre noi, s vor
urmări, conform legeî.

î
.V

%\

'' II
I V

II
 H a r te r a Salhana

FRED. PEYTAVIN
a s ş t l i t o g r a f i a ! de
A.ROSCULESCU
Ihi/rutiefx/mJitfJudrhtltii/aşi
/ r o p r r / ’/ f r / f f l / t t j / t / n / f r t 7t* t’
\ 7 i r r / / / / / / / . (x /e n a c /rw c u fi/tb c m p u t

B. i/ico rila
Sf.D em ulru

ludclcn
Podiidepcctlv

S’ fPaiiiclambn
In » oi
3 , Curar

J f Haralambic B avboiu
Sf.Ă[kana^ie^
<JnslitulekVnd^rK
J’ o l t a .
'/ a \ c

»o * I
SedaTecnica Ţratfi t*j

I’pogr.Coth şIfrlf.S
A
aL
vL
ea
•(S lr._ P £ JS -
ScolaA tililc
'« ila ra
B-iosfitil
i n o >i
[f | g o |
m
Jiiwschwa Bis.Danat. S f m cohti
SfD/mitrie
Jiox.notvr/u>

B r tfs

T e a fr u VreiIerarhi
B C ftfolica
B.TaJpal/inv. trC‘r'si
B.Jx>tow
X'onfinulin
F.,,AeuDianaJ
casar i f infSCtt

xllirishgia S/.Andrei j t r oT
B . U p o v in c s c fL

(Fbdtilmm
\F 7 5 T BtictiluJI
Byprirti&'M"'

Btitru*

R Z ttta Crucit'

Wetrt de

<111111111
 1. Aşezarea Oraşului Iaşi. *)
Oraşul Iaşi este aşezat:
I-iu. Pe podişul, pe costa despre apus, pe costa despre meză-
zi şi pe costa despre resărit a Deluluî Copou; între rîul B a-
h lu iu Ia meza-zi şi părîul C âcaina la resărit.
, Pe podişul, pe costa despre apus şi pe costa dosnrp
meza,a a Deluluî Ş o ro g arî; întinzendu-se spre meză-zi pene în
Bahluiu, şi spre apus, pene în Câcaîna.
S o c o k ' ^ t a t S » ? r ? ’* **** Pân6 Pe sub Delurile:
ni® w- r Ş G alata; prelungindu-se o bucată si neste
panul Nicolm a, pe costa despre meză-zi a Deluluî Galata • si
O r S r T a s ? eSf ? ? ° r V ? T mT T ârg u şo ru l-N ico lin a.
şui Iaşi este făcut la loc frumos şi cu priintă aftnfttâW"
s
y e s s ?şi rvn'cIaşii" “-p
k nvezi
ie ae au e
o privire si;W ’S ftrE £
minunată!—
temeetorilor g » 4» S"81"1 * to |

m»lţii°“r iwieKecM f I f T vecinc' se »«* »

« rea « £ ^ * 5 ^ "“ rC,e' c“te SP“"

cile, „ b , , uşa, E ’S f ? ,in .,'!to -

Forma odăeî, dacă este Tiâtra+s « « î H afla m Şcolă.—
un pătrat; dacă este lungăretă o va rinupm e-seinPa l)e tabelă prin
Apoi va desemna ^ p £ l o d ^ w ! T “
soba, er prin drept-unghlurl. ’ ’ u?a’ ^reştile şi

T ă ^ e s f- Va desei?nă ograda şco-

orldrumul din apropiere; însemnând nl is Tf de,semnâ strada
drept-unghhl, er Jocul de unde Tnce^ ,6 8’ W ?c61eî ™ ™
un punct.—Apoi va duce o linie în directipa A °n Strada’ cu
or. stal,; MW „ taB{moind S ţ r S ’S ’S S i ' Ş
 A.
Înfiinţarea şi întemeerea Oraşnlui Iaşi.
Se zice, că Ia şii este un oraş forte vechiu.— Că maî târziu
năvălind b a rb a ri pe aceste locuri, Iaşii, precum şi alte oraşe şi
sate au fost arse şi pustiite.
însă, după ce trecură acele vremi grele, Oraşul Iaşi er a
început a se întemee, făcendu-se casedin-ce-în-ce maî mari şi
maî multe; apoi biserici şi alte zidiri.—însuşi Voevoziî Moldovei
au făcut în Iaşi biserici şi curţi domneşti.
Ştefan-cel-M are, Domnul Moldovei, a zidit în Iaşi o bise­
rică şi o curte domnescă.— Şi din acea vreme, Oraşul Iaşi a în­
ceput a se întemee şi maî mult.
Apoi A lecsan d ru L ăpuşneanu, Domnul Moldovei, a stremutat
scaunul Domniei, de la Suc^va, la Iaşi.— Şi de atunci Iaşii aii
fost capitala Moldovei, adecă: oraşul în care stăteau Domnitorii,
Mitropoliţii şi cele mai înalte dregetorii ale ţăreî.— Şi aii fost
Iaşii 300 de ani capitala Moldovei; pene la Cuza-Vodă.—
Sub A lecsan d ru Io an Cuza-Vodă, s’a unit Moldova cu Mun-
teniea, făcendu-se din aceste doue ţări surori, o singură ţară, nu­
mită mai ânteî „P rin cip atele-U n ite-R o m ân e“, apoî „R om ăniea“.
sericile şi locurile cele mai însemnate de pe lângă acel drum
ori stradă.
Ast-fel, arătând, descriind şi desemnând învăţătorul, împreună
cu şcolarii, unul după altul, drumurile din sat ori stradele din
oraş, cu tote cele aflătore pe lângă ele, se face planul întregu­
lui oraş ori sat, în care se află şcola. După acesta va descrie
şi va orienta pe şcolări asupra celor ce se află afară din sat,
precum: ezurile, părîele, pădurile, delurile şi alte locuri însem­
nate dimprejurul acelui oraş ori sat;A desemnând cele arătate,
prin semnele geografice statornicite. Insă tote să se facă înce­
tul şi pe rend, ca să nîTsFXngreue mintea copiilor cu prea
multe lucruri deodată.—Şi pentrîTo "mai vie întipărire în min­
tea şcolarilor despre cele arătate, este bine a se face maî an­
tei câteva escursiuni prin împrejurimi. > a
Mântuind de arătat cele dimprejurul târgului ori satului
în care se află şcola, învăţătorul va trece mai departe, desem­
nând, orientând şi descriind şcolarilor satele care alcătuesc co­
muna într^gă. După asta, va orienta pe şcolari asupra comune­
lor din apropiere, care alcătuesc plasa, în care se afla şcola.
Apoi va face descrierea comunelor, a plăşilor şi a Judeţului
Iaşi, după cum se arătă în acestă geografie. Şi făcându-se ast­
fel, credem că scopul învăţărei geografiei, în clasa a Il-a pumara-
urbană şi. în clasa a Hl-a primară-rurală este atins.
 Şi atunci remăind Cuza-V odă singur D om nitor peste amendoiiă
principatele, s’a hotărît de cătră Românii M u n ten i şi M oldo­
veni, ea B u cu reştii să fie capitala României.—firă Iaşii aii re-
mas numai capitala judeţului cu asemine numire.

3. Alcătuirea Oraşului Iaşi.

Iaşii se alcătuesc din c e n tru l o raşu lu i, care începe de la
C urtea Domnesc;!, numită astăzi „ P a la tu l A d m in istra tiv ,“ şi
se întinde spre meză-nopte, pe podişul Deluluî Copofl; şi din 15
m ahalale maî de căpitenie, şi anume:
M ahalaua P ă c u ra ri este pe costa despre apus a Deluluî 'Copou.
M ahalaua Calicim ea vine spre meză-zi de la Păcurari; tot
- pe costa despre apus a Deluluî Copoii.
f n . M ahalaua M itropoliei vine spre meză-zi de la Mahalaua
Calicimea; sub costa despre apus a Dăluluî Copou.
M ahalaua T rei-S fetitele vine spre meză-zi de la Mahalaiîa
Mitropoliei; tot sub costa despre apus a Deluluî Copoii.
„ „ M ahalaua L ipovenim ea vine spre meză-zi de la Mahalaua
irel-bletitele; începând din malul drept al Bahluîuluî, şi întin-
zendu-se pâne pe la biserica Ziua-Cruceî, pe Podu-Lung.
M ahalaua P odu-L ung vine spre meză-zi de la Lipovenime;
începend din malul drept al Bahluîuluî şi prelungindu-se pene în
panul Nicolina.
M ahalaua F rum tfsa vine spre meză-zi de la Podu-Lung-
şi se întinde pe Şesul Frumosa, penă pe sub Delul Cetăţuea, Ia
meză-zi, şi spre resănt, pene în Soşătia Socoleî. x
np an 6 k * rum<5sa’ se face ermaroc mare de opt ori \
la « £ , « m L m o Ispas’ la St AP « ~ Petru şi Pavel,
şi la FloHi Simedrifl> la Sf. Teodor, la M eziî-Păresiî/

m6saM? n ît Sn - r ° f ă,;ie a , vine spre r6sărit de la Mahalaua Fru-

Podu-Bidargă?, ^ "re să rit ^ m' Ză' n6pte f
la M a t ^ R : o ? ? ânim ea; DOmn<SsCă vine sPre “ eză-nopte de
11“ tep re ■ * * * * « ■ m

nescăM ueaS î tllr*M vine spre r6sărit de la Ţigănimea-Dom-

1W U î l despre meză-zi a Deluluî Şorogarl
M ah alaâa T ataraşl »i„, spr<! m ■» Ci.rch, •
pe podişul şi costa despre apus a D&ulul Şorogarî, pene în Pă-
rîul Câcaîna.
M ahalaua A rm enim ea-veche vine spre apus de la Tata-
r a ş i; pe costa despre resărit a Deluluî Copou: între Podu-Buc-
şenesculuî la meză-zi, Câcaîna la resărit şi Capu-Zidîuluî, la me-
ză-nopte.
M ah alau a Sf. P an telem o n vine spre meză-nopte de la Ar-
menime ; tot pe costa despre resărit a Deluluî Copoii: între Ca-
pu-Zidîuluî la meză-zi, Câcaîna la resărit, Podu-de-Petră la me­
ză-nopte şi Târgu-Cuculuî, la apus.
M ah alau a M untenim ea-de-jos vine spre meză-nopte de la
Mahalaua Sf. Pantelemon ; tot pe costa despre resărit a Deluluî
Copou: între Podu-de-Petră la meză-zi, Câcaîna la resărit şi
Strada Albineţ, la meză-nopte.
£ ră M ah alau a M untenim ea-de-sus vine spre meză-nopte
de la Mahalaua Muntenimea-de-jos; tot pe costa despre resărit
a Deluluî Copou: între strada Albineţ la meză-zi, Câcaîna şi Po-
du-Albineţ la resărit şi şanţul oraşului, la meză-nopte.

4. Stradele din Iaşi.

In lungişul şi curmezişul Oraşului Iaşi sunt mai multe uliţî
sau strade, care duc din centru, prin mahalale, afară din oraş;
şi de afară, prin mahalale, la centru.
S trad ele din lu n g işu l c e n tru lu i.—In lungişul centrului
Iaşî, pe podişul Deluluî Copoii sunt doue şiruri de strade mai
însemnate : un şir în partea apusană şi altul în partea resăritenă.
— Şirul din partea apusană este alcătuit din următorele strade:
S tra d a Ştefan-cel-M are începe din ograda „P alatu lu i
A d m in istrativ ^ , şi duce spre meză-nopte, pene în respintenî, la
„O telul T ra îa n “.
S tra d a L ăp u şn ean u începe din Strada Ştefan-cel-Mare, din
respintenî de la „Otelul Traîana, şi duce tot spre meză-nopte,
pene în respintenî, la Biserica numită „Sf. Nicolaî-cel-SSraca.
Şi S tra d a Carol, care începe din rSspintenea stradelor, de
la Biserica „Sf. Nicolaî-cel-Seraca, şi duce tot spre meză-ndpte
pene la Bariera-Copou, unde se uneşte cu drumul ce merge spre
meză-nopte, afară din oraş.
— Şirul din partea resăritenă este alcătuit din următorele strade:
S tra d a A lbă începe de la Podu-Bucşenescului; sue în Bel-
 lic, şi duce pe muchea resăritenă a Deluluî Copoii, pene în res-
pintenea uliţilor din Târgu-Cucului.
Şi S trad a S ăreriei, care începe din rSspintenea stradelor
din Târgu-Cuculuî, şi duce tot spre meză-nopte, pe muchea resă­
ritenă a Deluluî Copou, pâne la Bariera S ăreriei, unde se uneşte
cu „Drumul Poştei^, ce merge spre meză-nopte, afară din oraş.
Aprope de Bariera Săreriei, este medeanul numit „Hiristegiea
Săreriei aicî sunt de vînzare: furci de stejar, grinzi, căpriori,^
tavanurî, scânduri, şindilă, leţurî şi alte soiuri de lemnării tre-
buitore pentru clădiri.
Tot în lungişul centrului Iaşi, pe podişul Deluluî Copou,
merg şi următorele doue strade:
S trad a R om ană, care începe de la Medeanul Sf. Spiridon,
şi duce spre meză-nopte, pâne în Hiristegiea Săreriei.
Şi S trada M uzelor, care începe de lângă Biserica Sf.
Spiridon, duce spre resărit-m6ză-nopte, şi dă în Strada Săreriei.

5. Stradele din curmezişul centrului Iaşi.

In curmezişul centrului Iâşî, sunt mai multe şiruri de strade,
şi anume :
Sţrada-de-jos, unită cu S tra d a G hica-V odă, merg de-a
curmeziş, pe muchea despre meză-zi a Deluluî Copou.— Strada-
de-jos începe din ograda „Palatului Administrativ", şi duce spre
răsărit pene dincolo de Biserica Sf. Lazar, în respintenea uliţilor
din Targu-de-Jos. y
S trad a G hica-V odă începe din răspintenea uliţilor din Târ-
gu-de-jos şi duce tot spre răsărit, pintre b is e ric a Barnovschi şi
Ri T r i l G.hlC/ - T 0dTă 5 apo1 trece de' a curmeziş Strada Albă,
şi scoboră la Podu-de-Lemn, de peste Căcaîna.
S tr s r if jf V 1 Sf\ Vineri[ vine puţin maî spre meză-nopte de la
btrada-de-Jos, Ş1 merge tot în curmezişul Deluluî Copoii. Strada
pe lângă Hală P an ? tStrad^ Ştefan' cel-M are; duce spre răsărit,
pe angă Hală, apoî trece de-a curmeziş Strada Cismăriei si de
8 acolo merge tot înainte şi dă în Strada Albă. ’ Ş -
v da ^ Medeanul Sf. Vineri ş’aii luat numire de la Biserica
S ™ T % r ^ - În 18.81’ se aflâ Hală.— a ^
sămnată piaţă
V din iaşi.
Ia şî—La Hală saduc
ija Hala s’ad T ade " vmzare
f ****lucruri
ŞÎ maî tre-
în'
 ^ p e n i l o r , p^cum: carne, pâne, lăptarii, verdeţuri, peşte,
paseri, fan, mangal, lemne şi alte lucruri.
d ă rS rie î6 ^trada Sf* Vinerî Ş* Strada-de-jos, este S trad a Căl-
S tra d a P o d u -v ech iu vine tot în curmezişul Deluluî Co­
poii; maî spre meză-nopte de la Strada Sf. Vinerî.—Strada Po-
du-Vechîu începe tot din Strada Ştefan-cel-Mare, peste drum de
Biserica Trei-Sfetitele, şi duce spre resărit, pene în Târgu-Cu-
culuî.—E r din Târgu-Cuculuî, începe S trad a Cucu, care co­
bora la Podu-de-Petră, de pe Câcaîna. — între Strada Podu-
Vechîu şi Strada Sf. Vineri, este S trad a P o m ir şi S trad a Cism ăriei.
S tra d a P rim ă rie i vine tot în curmezişul Deluluî Copou *
maî spre meză-nopte de la Strada Podu-Vechiu. Strada Primă­
riei începe tot din Strada Ştefan-cel-Mare, maî sus de Mitropolie;
duce spre resărit—meză-nopte, pe lângă Primărie, şi trecend de-a
curmeziş Strada Goliea, sue în Târgu-de-suş.
S tra d a G oliea vine tot cam în curmezişul Deluluî Copoii. Strada
Goliea începe tot din Strada Ştefan-cel-Mare, mai sus de Biserica
numită „Sf. Dimitrie Baloş“^ duce spre resărit-meză-zi, şi trecend
de-a curmeziş Strada'Trimărieî, merge tot înainte pe lângă Bise­
rica Goliea, şi apoî dă în respintenea stradelor din Târgu-Cuculuî.
între Strada Goliea şi Strada Podu-Vechiu, este S trad a D ancu
şi S tra d a A rm ână.
între Strada Dancu şi Strada Armenă, este S trad a Sf. Sava.
S trad a-d e-su s vine tot cam în .curmezişul Deluluî Copoii ;
mai sus de Strada Goliea. Strada-de-sus începe din Strada Lă-
puşneanu; duce spre resărit, pe lângă Biserica Sf. Spiridon, tot
înainte, şi dă în Strada Sărerieî. în Strada-de-sus, aprope de
Biserica Sf. Spiridon, este Medeanul Sf. Spiridon, unde se vinde :
carne, pâne, frujpt alb, ^verdeţuri şi alte lucruri de-ale mâncărei, ca
şi la Hală.
între Strada-de-sus şi Strada Lăpuşneanu, este S trad a R u-
sască. între Strada Goliea şi Strada-de-sus, este S trad a A-
le c sa n d ri şi S tra d a V ovideniea.
Din Strada Alecsandri, trecend de-a curmeziş Strada-de-sus,
dăm în Strada Universităţeî, care duce la Universitate, şi în Strada
Muzelor.—între Strada Romană şi Strada Lăpuşneanu, este S trada
„Sf. N icolaî-cel-s£rac“.
Din Strada Sf. Nicolaî, începe S trad a B utu, care merge în
lungişul centrului Iaşi, şi dă în Strada Romană.—între Strada
 A
Muzelor şi Strada Romană, vine S tra d a B u n a-V estire.— Intre
| Strada Carol şi Strada Romană, vine S tra d a Coroîu.
Strada-4i)-de-Sfinţî vine spre meză-nopte de la Strada
Coroîu, tot între Strada'Carol şi Strada Rom ană.-nŞtrada C anta
vine între Strada Romană şi Strada Sărerieî. Intre Strada-Canta
şi Strada Buna-Vestire, este S tra d a K o g ăln icean u . De la Strada-
40-de-Sfinţî, maî spre meză-nopte, între Strada Carol şi Strada
Romană, este S trad a A sachi.
6. Stradele din mahalale.
Stradele din centrul Oraşului laşî se legă cu stradele din
mahalale, care duc peste bariere, afară din oraş. Cele maî însem­
nate strade ce duc din centru la mahalale, su n t:
S trad a Toma-Cozma începe din Strada Carol şi duce spre
apus la Biserica Toma-Cozma, în Pecurarî.
S trad a P e c u ra rî începe din respintenî, de la Biserica „Sf.
Nicolaî-cel-Seraca şi duce prin Mahalaua Pecurarî, pene la Ba­
riera Pecurarî, unde se uneşte cu drumul ce merge spre apus, a-
fară din oraş.
între Strada Pecurarî şi Strada Carol este S tra d a C arp.
S trad a A rculuî începe din respintenî, de la „Otelul Traîan“.
şi duce spre apus, la Gară.
Intre Strada Lăpuşneanu şi Strada Arculuî, este S tra d a B anu.
S trad a F lorilor începe din Strada Arculuî, şi duce spre a-
pus pe lângă Grădina Fetu, în Pecurarî.
S trad a Seulescu începe tot din respintenî de la Otelul
Traîan; merge spre apus-meză-zi şi apoî coboră în S tra d a Moţoc.
Intre Strada Seulescu şi Strada Arculuî este S tra d a N e g ra ţ,
. unită cu S trada P etru -R a re ş.
S trad a Lozonschi începe din Strada Ştefan-cel-Mare ; merge
spre apus pe lângă Biserica Sf. Gheorghe Lozonschi, şi de acolo
ţ coboră şi dă în S trad a Moţoc.
; S trada Moţoc începe din Strada Arculuî; duce pe devale,
in lungişul Mahalalei Mitropoliei, şi apoî dă în S tra d a Sf.A ndreî .’
I • ^8t^ada Ba8ton încePe din Strada Ştefan-cel-Mare, maî
I jos de Mitropolie; coboră spreapus şi dă în S tra d a Sf. A n-
\ ev!’ A
car,e duce sPre meză-zi, în lungişul Mahalalei Treî-Sfetitele ;
apoi intorce spre resărit, pe lângă Biserica Sf. Andrei, şi dă în
S trada P alatuluî. *
între Strada Baston şi Strada Lozonschi, este S tra d a Mi-
 tro p o lieî, care trece pe lângă Feredeul Turcesc. Din Strada Sf.
^ ? 5 ei; m“ pe s t ra d a Ip sila n t, care duce spre apus, peste Ba-
hiuiu, la Banera Trei-Cahcî, de sub Galata, unde se uneşte cu
drumul ce merge spre apus, afară din oraş.
TI. . “ Strada Ipsilant, lângă P odn-luI-Iancu-B acalu, este
.I lir is tig ie a Veche, unde sunt de vînzare tot soiul de lemneril
trebuitore pentru clădiri, ca şi în Hiristigiea Săreriei.
S tra d a P a la tu lu i începe de lângă Palatul Administrativ •
cobora spre meză-zi şi duce pe lângă Biserica Sf. Constantin penă
peste P odu-R oş, de pe Bahluîu.
S tra d a L ipovenim ea începe de la Podu-Roş, şi duce spre
apus-meză-zi, în Mahalaua Lipovenimea.
S tra d a ^ Socolei începe tot de la Podu-Roş şi duce spre
meză-zi, p£ne la Bariera Socolei, unde se uneşte cu drumul ce
merge spre meză-zi, afară din oraş.
S tra d a P o d u -L u n g începe din Strada Socolei, mai jos de
P odu-R oş, şi duce spre apus-meză-zi pene la Bariera Nicolina,
unde se uneşte cu drumul ce duce în Târguşorul Nicolina.—Din­
colo de Bariera Nicolina, pe dâmbul din stânga, este o cruce mare
de petră.— Sub acesta cruce se află îngropat Căpitanul Ferenţ,
care a venit cu oste nemţască şi ungurescă, să restorne din Dom­
nie pe Mihail Racoviţă-Voevod, Domnul Moldovei. însă oştirea lui
Racoviţă împrăştiind oştea duşmană, şi ucigând pe Căpitanul Ferenţ
Pa îngropat pe acel dâmb. Locul unde este îngropat Căpitanul
Ferenţ, se chiamă „C erd acu -lu î-F eren ţ“ şi pene în ziua de azi.
Din Strada Podu-Lung începe S trad a Iarm arocului, care
duce la ermarocul de la Frumosa.
Din Strada Socolei, începe Soş^ua Ţuţoreî, care duce spre
resărit, la Bariera Ţuţora, şi de acolo, afară din oraş.—
S tra d a Sf. L azar începe dintre Strada-de-jos şi Strada
Ghica-Vodă; coboră spre meză-zi, şi duce la Podu-Roş.
S tra d a F re c a u începe de sub dâmbul de la Biserica Sf.
Lazar, şi duce spre resărit, prin Mahalaua Ţigănimea Domnescă,
la Podu-Bucşenescului.
S tra d a C iurchî începe de la Podu-Bucşenescului, şi duce
prin Mahalaua Ciurchî, unde sunt cele mai multe grădini cu fe­
lurite legume şi verdeţuri, ce se aduc în oraş, de vînzare.
S tra d a M ovilă vine pe muchea despre meză-zi a Deluluî
Şorogari, pintre Mahalaua Ciurchî şi Mahalaua Tataraşi. Strada
Movilă începe de la Podu-Bucşenescului; sue pe lângă Biserica
Sf. Yasile, şi trece pe lângă Biserica Sf. Nicolal din Ciurchî; apoi co­
boră la Bariera Salhanâ, unde se uneşte cu drumul ce duce spre
răsărit, afară din oraş. Lângă strada Movilă, este un loc numit
„M ovila-Cuzăl“ unde se face ermaroc de vite, în tote Joile de
peste an.
S trada T ataraşi vine mai spre meză-nopte de la Strada
Movilă.—Strada Tataraşi începe de la Podu-de-Lemn, de peste
Câcaina; sue la del pe lăngă Biserica Nicoriţa, trece prin
mijlocul Tataraşilor şi apoi coboră tot la Bariera Salhanâ, unde
3e uneşte cu drumul ce merge spre resărit, afară din oraş.
S trad a Misai, S trad a R oşea şi S tra d a E te rn ita te a vin
în partea despre meză-nopte a Stradeî Tataraşi. Strada Misai
începe de la Podu-de-Petră, de peste Câcaîna; sue la del pe
lângă Biserica „Sf. Dimitrie Misai “ şi dă în Strada Roşea. Strada
Roşea începe din Strada Misai, trece pe lângă Biserica Sf. Voevozî-
Roşea, şi dă în Strada Eternitatea. Strada Eternitatea începe
din Strada-Roşca şi duce la Ţ in terim u l E te rn ita te a , unde se în-
gropă morţii creştini.—Ţinterimul Eternitatea este cel maî mare
şi maî frumos ţinterim al Oraşului Iaşi.
S trada M 6ra-de-v£nt începe din Strada Misai, şi duce spre
meză-n6pte la Bariera Mora-de-vent, unde se uneşte cu Drumul
Şorogarilor, ce merge spre meză-nopte, afară din oraş.
Lângă Mora-de-vent este Ţinterimul Spitalului Sf. Spiridon.
S trada A lbineţ începe din Strada Sărerieî, de lăngă Bise­
rica Cur&lari; trece pintre Mahalaua Muntenimea-de-jos şi Mun-
tenimea-de-sas, şi apoî coboră la B arie ra H otinul, unde se une­
şte cu Drumul Hotinului, care merge spre meză-nopte, afară din oraş.
Mai tote stradele din centrul Oraşului Iaşi, sunt pavate cu
asfalt. Stradele din mahalâle sunt petruite; er trotuorele sunt
mai tote cu asfalt.
Barierile sau rohatcele sunt locurile pe unde întrăm şi eşim din
oraş. De jur-împrejurul laşilor, este făcut şanţ, de la o barieră la alta,
ca să nu potă trece nimene pe aiurea: cu carul, cu trăsura ori că­
lare, de cât numai pe bariere, care sunt porţile oraşului.— Din
Oraşul Iaşi putem eşi pe 11 bariere şi anume:
Pe barierile: Copoii, S ărăriea, H otinul şi M 6ra-de-V 6nt,
eşim spre meză-nopte; pe barierile: S alh an â şi Ţ u ţo ra, eşim
spre răsărit; pe barierile: Socola şi N icolina, eşim spre m<§ză-
zi; şi pe barierile: TrcI-CalicI şi P ăcu rari, eşim spre apus.—
Dar cel mal însămnat loc de Intrare şi eşire din Oraşul Iasî
este pe la gară.
 7. Populaţiea şi ocupaţiea locuitorilor din Iaşi.
. în Iaşi sunt vr’o 16 mii de case, în care locuesc vr’o 80 de
mn de omeni: b a rb a ţi, fem ei şi copii la un loc.—
Tuturor acestora li trebue de mâncare, haine, locuinţe şi
alte lucruri, care nu se câştigă şSzeud. De aceea, omenii lucreză
a ce se pricep, câştigă bani, şi cu bani îşi cumpără tot ce li
trebue. Unii omeni fac un fel de lucru, alţii—altul, şi acesta se
chiama o cu p aţiea lor.— Cu ce se ocupă negustorii ?—Dar meşterii?
Cel mal numeroşi locuitori din Iaşi, sunt n eg u sto rii şi m e­
şte rii, can-s aşezaţi mal mult prin centrul oraşului, cu m agazii
d u g h e n e şi\a te lii.—în Magazii se păstreză prisosul mărfurilor-
prm dughene "se vînd m ărfuri; ăr în ateliî lucreză meşterii, cu
calfele şi ucenicii lor.
Tot în centrul Iaşilor mal trăesc mulţi p ro p rie ta ri de case
şi de moşii; doftori, sp iţeri, advocaţi, ju d ecăto ri, bancheri,
m ilita ri, p reo ţi, p ro feso ri şi alţii, Eră ceealaltă parte a locui­
torilor din Iaşi, trăesc prin mahalale, fie-care cu ocupaţiile lor.
In Păcurari trăesc mulţi - droşcari. în Ciurchî şi în Tata-
raşl— mulţi g ră d in a ri şi alţi lucrători de pămerit. în Mahalaua
Frumosa şi Mahalaua Podu-Lung, trăesc mulţi « ărăm id ari şi
m a lia li.—în Ţigănimea Domnescă— mulţi lă u ta ri. Er p e tra rii,
te sla rii, co tiu g arii, n ăsip arii, sacagiii, salahorii, şi alţi m u n ­
c ito ri trăesc prin tote mahalalele.
în Iaşi trăesc mulţi R o m â n i; dar pe lângă Români, mai
trăesc în el şi alte naţii, precum: F ra n ţu ji, Nemţi, Italieni,
Lipoveni, U n g u ri, Leşi, A rm eni, G reci şi E v re i.—Românii,
Grecii,^ Franţujii, Nemţii, Italienii, Ungurii, Leşiî, Armenii şi Li-
poveniî sunt c reştin i şi aii bisericele lor. Er Evreii sunt de
religiea lui Moisi, şi au sinagogile lor.

8. Ocârmuirea şi împărţirea administrativă a

Oraşului Iaşi.
în Iaşi se află un P refect de Poliţie, care este ocârmuito-
rul de căpetenie al oraşului.—Prefectul de Poliţie are sub ascul­
tarea sa cinci Com isari, mai mulţi Sub-Com isari şi E pistaţi,
şi pe S e rje n ţiî-d e -u liţă ; cu ajutorul cărora, privigheză şi ziua
şi noptea prin oraş, în tote părţile, ca să nu se facă necurăţenii
pe strade, sfădăliî între omeni, prădăciunî şi alte neorenduele.—
 Dar pentru a fi oraşul mai bine păzit şiţprivighet, din tote păr-
1 ţile, în acelaşi timp, Iaşii s’au împărţit în cîndî părţi, numite d es­
p ă rţiri :
Despărţirea I-a vine în partea despre apus-meză-nopte a o-
raşului, cuprinzend: Mahalaua Pecurari, Mahalaua Calicimea, Ma­
halaua Mitropoliei, ş’o parte din centru.—Despărţirea I-a se întinde
pene în Strada Carol, Strada Lăpuşneanu, Strada Ştefan-cel-Mare,
Strada Baston şi Podu-Ipsilant, penS la Bariera Trei-Calicî.
Despărţirea a Il-a vine în partea despre apus-meză-zi a ora­
şului, cuprinzend: Mahalaua Treî-Sfetitele, Lipovenimea, Podu-
Lung, Târguşorul Nicolina, Mahalaua Frumosa şi o parte din
centru.—Despărţirea a Il-a începe de pe Podu-Ipsilant, Strada Ba­
ston, Strada Ştefan-cel-Mare, Strada Palatului, Podu-Roş, şi
Strada Socoleî, pene aprope de Târguşorul Treî-Fântenî.
Despărţirea a IlI-a vine în centrul oraşului: începend din
Strada Carol, Strada Lăpuşneanu, Strada Ştefan-cel-Mare, Strada Po-
du-Vechîu şi Strada Gucu, pene la Podu-de-Petră, de pe Câcaîna.
—Tot în despărţirea a IlI-a întră şi mahalalele: Muntenimea-de-
Sus şi Muntenimea-de-Jos, pene în Câcaîna.
Despărţirea a IV-a vine în partea despre meză-zi a oraşului,
cuprinzând o parte din centru şi mahalalele : Sf. Pantelemon, Ar-
menimea-Veche, Ţigănimea Domnescă şi Mahalaua Broscăriea.—
Despărţirea a IV-a începe de la Bariera Ţuţorei şi a Socoleî;
merge pe Strada Socoleî pene la Podu-Roş; apoî pe Strada Pa­
latului, Strada Ştefan-cel-Mare, Strada Podu-Vechîu şi Strada
Cucu, pene la Podu-de-Petră, de pe Câcaîna.
fîră despărţirea a V-a vine peste Câcaîna, în partea r^sări-
tenă a oraşului, cuprinzend Mahalalele: Ciurchî şi Tataraşî.
I în fie-care despărţire a Oraşului Iaşi, este câte-o c o m isie ;
şi la fie-care comisie, este renduit câte-un C om isar, care are
sub ascultare câţî-va Sub-C om isari şi câţî-va E p ista ţî.— Comi-
| saru1’ ajutorul Sub-Comisarilor, al Epistaţilor, al Jandarmilor-
I de-Poliţie şi al Serjenţilor-de-uliţi, îngrijeşte, ziua şi noptea, pen-
. Paza ^ liniştea omenilor din despărţirea s a ; şi în fie-care
dimmeţă, toţî comisarii datî samă Prefectului de Poliţie despre
cele întâmplate în oraş.
Poliţiea oraşului se află m centrul Iaşilor.
9. Comuna şi gospodăriea Oraşului Iaşi.
Oraşul Iaşi este com ună u rb a n ă .—Acestă comună se al-
 catueşte din to ta lita te a fam iliilo r, ce trăesc în Iaşi. Fie-care
locuitor dm Iaşi, plăteşte o d a re băn^seă pentru cele trebuitore
tuturor omemlor din comună; şi din aceşti bani, P rim a ru l cu A in
W rele şi M em b rii C om unali, aleşi de orăşenii Români, îngrijeşte
sa fie a p ă cu îndestulare in oraş; strad e bune, curate şi n S
luminate ; s e rje n ţi de nopte şi de zi, g ră d in i publice, case şi
lem n e de foc pentru şcolele primare, ţinerea în bună starea bi-
sericilo r, a ţm te rim e lo r şi alte lucruri pentru binele com un
sau al tuturor.—Tot dm banii comunei, se plătesc moşele şi dof­
torii de despărţiri, pentru căutarea bolnavilor sgraci.
Primăriea strînge tote dările de pe la bariere şi de pe la
orăşeni —La primărie se ţine socotelă de ceî ce se nasc de ceî
ce au să tragă la sorţi, de ceî ce se cunună şi de ceî ce m or_
La Primărie se cere învoire, când vre cineva să-şi acopere casa
sa facă vr o clădire din nou, vr’un^aplaz sau alt-ceva pe lângă casă
Aşa dar, Primarul cu Ajutorele şi Membrii Comunali din 0-
raşul Iaşi. sunt g o sp o d arii Com uneî Iaşi.
Primăriea de Iaşi, este în centrul oraşului.
Marca comuneî Ieşi este chipul unuî turn şi deasupra lui o
coronă; er sub turn este imaginea a doi delfini, făcuţi faţă-în-
faţă. Turnul însemneză v ech iu l m unicipiu al Iaşilor. Corona
însemneză că Oraşul Iaşi a fost capitala Ţ ereî Moldovei, fir
delfinii însemneză că Domnitorii Moldovei aveau in stăp ân ire şi
o p a rte d in M area-lY^gră.

10. Bisericele din Oraşul Iaşi.

în Iaşi sunt . 52 de biserici o rto d o cse; una catolică, una
lu te ra n ă , una arm â n ă şi una lipovin^scă.
Cele maî însemnate biserici din Iaşi, su n t:
B iserica M itropoliei, zidire măruţă; are patru turnuri, în
care se află cele maî mari clopote din ţa r ă ; şi un ciasornic, ale
cărui bătăi se aud în tot oraşul.—în ograda Mitropoliei se mal
află o biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, care este şi hramul ste-
guluî oştire! din Moldova.
Tot în ograda Mitropoliei este şi palatul, în care locueşte
Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei.
B iserica Sf. JVicolai Dom nesc, făcută de Ştefan-cel-M are
Domnul Moldovei.—Acostă biserică are trei altare, şi a fost mai
 mult de o sută de ani Mitropoliea Moldovei.— Aici se miruiati
I Domnitorii Moldovei, când intrau în Domnie.
B iserica T rel-S fetitele, făcută de Y asile L upu, Domnul
Moldovei. Acestă biserică este zidită totă din petră săpată pe
dinafară, cu felurite isvode forte frumose.— în biserica Trei-Sfe-
titele, se află m dştele Sfintei P a ra sc h e v a , aduse din Constan-
tinopol, tot de Vasile Lupu-Voevod.
B iserica Golia, făcută tot de Y asile Lupu, Domnul Moldo­
vei.—Acestă biserică este încunjurată de jur-împrejur cu zid pu­
ternic de petră, şi la portă are o clopotniţă înaltă, din care se pote
vedă peste tot oraşul.—In ograda Bisericel Golia, este un spital de
alienaţi sau nebuni.—fir la porta bisericel, lângă clopotniţă, este
casa apelor, de unde se împarte apă bună mal pe la tote cişme­
lele din oraş.
B iserica Sf. Spiridon, cu avere forte mare.—în ograda a-
cestei biserici, este cel mai mare spital din ţară, numit „ S p ita lu l
Sf. Spiridon.“ fir la porta acestei biserici este o clopotniţă, în care
se află un ciasornic, ale cărui bătăi se aud în tot oraşul.—
B iserica B arnovschi, făcută de M iron B arnovschi, Domnul
Moldovei.—Peste drum de Biserica Barnovschi, în Beilic, este
m onum entul rădicat în cinstea lui G rigore G hica, Domnul Mol­
dovei, pe care l’au tăet Turcii, la 1777, când nl-au luat Nemţii
Bucovina.—în Iaşi mal sunt şi alte biserici însemnate, precum :
Frum dsa, Sf. Sava, B ărboiul, N icoriţa,—făcută de N icoară.
Ministru lui Barnovschi-Vodă.—B iserica B an u lu i, T alp a la ril
B una-V estire, Sf. H aralam pie, Toma-Cozma, şi altele.

11. Şcolele din laşi.

în Iaşi sunt 10 şc61e p rim a re de băeţi, doue g im n azii si
. ‘ 7 “ gl“ na,ziî î* licett urmeză băeţiî, cari au sfîrşit
bine învăţăturile claselor primare.
i , wAP0Î> doue şcole mai înalte: u n iv e rsita te a şi şcdla n o r-
i? .m aia ’ u“^e ,urmeză tinerii cari aii sfîrşit bine învăţăturile din
i uceu. De la universitate, unii tineri es advocaţi, - dintre cari
îaC-par5e P rocurorii Şi ju d e c ă to rii; alţii sp ite rl şi alţii dof-
£ 1 4 72 S L di” şe61a ”oma14' 86f“ “
au s ă ^ o V r ^ *'m 0 r dC M i,itarI“’ UDde invaîă băeţiî, cari
 , t P° j ~ ° Şc61ă de băeî'> numită « In stitu tu l N orm al Vasile
L u p u , dm care şcolă es în v ă ţă to ri săteşti.
. Z Şi - de nîeşt*şu ^ u r î’ unde se învaţă ‘ciobotăriea, croito-
nea, steclariea şi tmichegiea.
O şcolă tecnică, unde se învaţă: strugăriea de lemn
alama Ş1 de fer ; ferăriea de tot soiul: lăcătuşiea, cărâtâşiea, văr-
a b u rt— SPy ’ precum S1 dregerea şi purtarea maşinelor de
O şcolă de com erţ, unde învaţă băeţii cari vor să fie n
g u s to ri.—
în Iaşî maî sunt 8 şc61e p rim a re de fete.
. ? vf 6Iă. n o rm a lă şi un liceu, unde urmeză fetele care att
sfirşit bme învăţăturile claselor primare.—Din şcola normală es
p ro feso re pentru şcolele primare de fete.
Mai sunt doile şcole de fete, unde se învaţă croitoriea de
ştrae femeeştî, şi carte.
O şcolă numită „C onservator", unde se învaţă muzica v
cală, muzica instrumentală şi alte învăţături.
Şi o şcolă de p ic tu ră , unde se învaţă desemnul de figuri şi
tablouri lucrate în oloîfi.
în tote aceste şcole se învaţă fără plată,
în laşi, maî sunt şi alte şcole de băeţî şi de fete, precum:
In stitu te le -U n ite , In s titu tu l N orm al de Dom nişore şi alte
şcole, unde se învaţă cu plată.

12. Tipografiile, litografiile şi librăriile din Iaşi.

în laşî sunt 6 tipografii, unde se tipăresc gazete şi cărţî.
Doue litografii, unde se fac modele de scris şi hărţi.
Şi mai multe lib ră rii, unde se găsesc de vînzare tote cele
trebuitore pentru şcolă.
Tot pentru folosul şi trebuinţa şcolelor, maî este un cabinet
de isto rie a n a tu ra lă , în Strada-de-Sus; un cabinet de fizică şi
chim ie la Universitate, şi altul la şcola „Fiilor de militari".
La Universitate se maî află şi o bibliotecă mare.

13. Casele cele mai mari din Iaşi, sunt:

P a la tu l A d m in istrativ , zidire cu dotiS renduri, în care se
află opt-zecî şi opt de odăi. Ear în faţa palatului, deasupra, este
 — 17 —
9

aşăzat un ciasornic mare. în ograda Palatului, numită acum

„Pîaţa-Ştefan-cel-Mareu, se află S ta tu a lu i Ş tefan-cel-M are,
D om nul Moldovei.
Casele U niversităţei, cu grădină din dos.
C azarm a cea m are de la Copoii, zidire frumosa, cu cinci
rânduri.
Casele şc61ei m ilitare, în Strada Carol, cu loc mult şi
grădină mare. Şi aici se află aşezat un ciasornic.
G ara d ru m u lu i de fer, zidire mare şi frumosa.
Liceul N aţional, zidire cu doâS rendurî, în Strada Arcului.
„M arele Otel T ra ia n “, cea mai mare şi mai frumosă
zidire din Iaşi, între Strada Lăpuşneanu şi Strada Arcului.
Casele R osnovanului, în Strada Ştefan-cel-Mare, şi alte
case mari şi frumose, care fac podoba Oraşului Iaşi.

14. Spitalele şi institutele din Iaşi, sunt:

S p italu l Sf. Spiridon, în centrul Iaşilor.—Acesta este cel
mai mare şi mai bogat spital din Romăniea.— El se ocârmueşte
de o E pitropie, care asemine ocârmueşte şi privigh£ză-t<5te spi­
talele din Moldova.—S pitalul P aşcanuluî, în Tataraşî.— S p ita ­
lu l M ilitar, în Beilic.—S p italu l E vreesc, tot în Beilic.—I n s ti­
tu tu l de nebuni, în ograda bisericel Golia.— Şi In s titu tu l G ri-
go rian , în Strada Golia, făcut de Grigore Ghica, Domnul Mol­
dovei, pentru creşterea şi îngrijirea copiilor găsiţi.— în Iaşi mai
sunt şi vr o 15 sp iţerii sati farm acii, de unde se cumpără dofto­
rii. - F eredeul^T urcesc, din Strada Mitropoliei, şi alte feredee
de aburi, sunt făcute tot pentru sănătatea omenilor.

15. Grădinile publice şi Teatru] din Iaşi.

la Cono!?Ş! f f PatrU grădiDl Publice Şi un teatru: G răd in a de
Ghica Vodă rtP nl«f VT ea n MihaI'Sturza-Vodă. - G r ă d in a
r* P Banera Copou.—G răd in a P rim ă rie i, în-
a i3UŞn®anu * Strada-de-Sus.— G rădina B arn o v sch i
a S o fto r X 1 r r a ^ . Ghr V om Grădina B r t J r f
culare ’ d* FlonIor’ * alte “ «Ite grădini parti-
 Grădinile fac podoba Oraşului Iaşi; ele ajută mult la cură­
ţirea aerului, şi vara, sunt locuri de petrecere pentru omeni.
firă ca loc de petrecere pentru ernă, este un T eatru, care
se află în Strada Carol

16. Cum se iscă judecăţi între omeni.

Omenii trăind în societate, au mulţime de interese şi legă­
turi între dînşiî: se megieşesc unii cu alţii, se împrumută unii de
la alţii, lucreză unii la alţii, fac negoţ în tovărăşie, şi alte inte­
rese în tr’un cuvînt, omenii au nevoe unii de alţii.— Dar în so­
cietate sunt omeni de totă mâna; şi cinstiţi 'şi necinstiţi:
Omul cinstit nu superă pe megieşi, fuge de sfădălii, se portă
cu dreptate la tovărăşie, îşi plăteşte datoriile cu cinste şi nu
umblă cu înşelăciuni.—£ ră omul necinstit caută sfadă cu megieşii
sau cu alţi omeni; nu vre să plătescă, de unde a împrumutat; la
negoţ, fură pe tovarăşul seu, şi umblă numai cu şmichiril. Şi
din acestă pricină, se întâmplă une-orî judecăţi între omeni.
Omenii cari se judecă, se chiamă îm p ricin aţi. E r acei cari
judecă pricinile omenilor, se chiamă ju d e c ă to ri.—Judecătorii ju­
decă şi fac dreptate împricinatului nevinovat; er pe cel vinovat
SI osindesc, după cum scrie legea.

17. Autorităţile sau puterea judecătorescă

din Iaşi-
în Iaşi sunt trei judecătorii de ocole: ju d e c ăto rie a ocolului l-iii,
pentru despărţirea I-a şi a I l- a ; ju d e c ă to rie a ocolului al H- ea,
pentru despărţirea a IlI-a, şi ju d e c ă to rie a ocolului al I - ea,
pentru despărţirea a IV-a şi a V-a.—Fie-care Judecător de oco ju
decă pricini de avere, şi alte pricini de interes poliţienesc, pri-
vitore la curăţeniea oraşului, şi la siguranţa şi liniştea or şem or.
împricinaţii nemulţemiţî cu hotărîrea Judecătorului de ocol,
cer să fie judecaţi de T rib u n al, o judecătorie mai înaltă.— Jir
împricinaţii nemulţemiţî cu hotărîrea Tribunalului, cer s e ju
decaţî de C u rtea de A pel, o judecătorie şi maî înalt . n un
Iul şi Curtea de Apel din Iaşi, se află în Palatul Administrativ.
Judecătoriile de ocole, Tribunalul şi Curtea de Ape se nu
mese autorităţi judecătoreştî-civile, şi Judecătorii sunt civi .
în Iaşi mal este şi un T rib u n a l M ilitar, care judecă numai
 pe militari, când fac vre o faptă rea.—-Judecătorii acestui Tri­
bunal sunt militari.
în Iaşi maî este un fel de judecătorie, care judecă numai pe
clerul bisericesc, adecă: Preuţî şi Diaconi, când se abat de la datoriile
lor bisericeşti. Acestă judecătorie se numeşte C onsistoriu şi ju­
decătorii sunt Preuţî.—
Consistoriul se află în Curtea Mitropoliei.
18. Despre comune rurale şi despre plăşi.
De la barierile Oraşului Iaşî, înainte, încep drumurile şau
şleahurile, care duc în sate şi alte târguri.—Târgurile mari sunt
comune u r b a n e ; er satele şi târguşorele alcătuesc com une r u ­
rale.—O comună rurală se alcătueşte; sau numai dintr’un tăr-
guşor, cu maî mulţi locuitori; sau dintr’un târguşor şi câteva sate;
sau numai din cateva sate, care se chiama şi cotune.— La vreme
de trebuinţă, sătenii din cotune şi locuitorii Români din orăşele
se adună la primăriea comunei, şi aleg Primar şi câţiva membri
comunali, dintre Romanii fruntaşi din acea comună.
?r!^arul stnnge tote dările de pe la omenii din comună;
şi cu banii adunaţi, îngrijeşte de biserici, de şcole, de drumuri
de poduri şi de alte lucruri trebuitore în consună. *
La primărie se ţine socotelă de cei ce se nasc, de cei ce
trebue să tragă la sorţî, de cei ce se cunună şi de cei ce mor.
La primăriea rurală se fac felurite invoele între omeni, precum:
pentru arat, pentru praşilă, pentru secere şi pentru alte tre b î
Primarul comunei rurale este şi P o liţaîu în comuna sa; căci el
urmăreşte, prinde şi dă în judecată pe făcetorii de rele.
Satul unde se află p rim ăriea, se numeşte re şe d in ţa co­
m unei şi a ju d e c ă to rie i c o m u n a le ; judecătoria comunală se
alcătueşte din Primarul comunei, ca Preşedinte, şi doi juraţi aleşi.
Maî multe comune rurale alcătuesc o p lasă,— Ocărmuitorul
unei plăşi se numeşte S u b -P refect.—Sub-Prefectul face revizii
prin comune, şi privigheză dacă Primarii din plasa încredinţată
Iui, tac şi îngrijesc de cele trebuitore în comune.—
| £lă ^ oinuna unde se află S u b -P refectu ra, se numeşte re şe d in ţa

19. Comunele rurale din Plasa Copou.

Comuna
poli, ce vine ]Ila* marginea
• /-v - ^ ^lm pe Bariera Co-
Oraşului Iaşi, în partea despre meză-
nâpte, şi mergem tot şleahul înainte, ajungem la un sat cu multe
vii, numit P odgoriea-C opoţk—Acest sat, împreună cu T ârg u -
şo ru l-S ăr£ riea, şi cu satele: M untenii, C ârligul, V u ltu rii,
Ş o rogarii, A ron^nu, A ronenii şi RSdiu-A ldei, cu totă întin­
derea de păment pe care se află, alcătuesc comuna rurală, Pod-
goriea-Copoti, cu primăriea la Copou.
Din comuna Podgoriea-Copou, venim în Iaşi pe ori-care
din aceste bariere: Copoii, SărSrie, Hotinul şi Mora-de-Vent.
C om una T eu teştii.—De la Comuna Copou spre apus-meză-
nopte, vin satele: R £ d iu 4 u i-T a ta r, T âtăru şu l, T euteştii, Leţ-
canii-N oi, H o rleştii şi Z ah o rn a.—Aceste sate, cu totă întin­
derea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Teuteştii, cu ,
primăriea la Z a h o rn a .—Aprope de satul Teuteştii, pe un loc
sterp^ numit „ V ăilu ţa“, este o fântână cu apă minerală, sălcie
şi amară, bună pentru curăţenie.
Din Comuna Teuteştii venim în Iaşi, pe Bariera-PScurarî
ori pe Bariera-Copou.
C om una R M iu -M itro p o liei.—De la Comuna Copou, tot f
şleahul înainte spre meză-nopte, vin satele: M oimeştii, Popricanii, j
C6rba, R ediu-M itropoliei, Ţ ipileştii, Isv6rele şi E p u re n ii.— j
Aceste sate, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc |
Comuna Rediu-Mitropoliei, cu primăriea în P opricani. I
Din Comuna Rediu-Mitropoliei, venim în Iaşi, prin Comuna
Copou. ' I
C om una M ovilenii.—De la Comuna Teuteştii spre meză- «
nopte, vin satele: L arga, M ovilenii, P o tân g en ii şi R om âneştii. j
Aceste sate, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc •
Comuna Movilenii, cu primăriea în M ovileni. | 1
Din Comuna Movilenii, venim în laşi prin comunele: Teu- I
teştii şi Copoii. # i
C om una G ro p n iţa.—De la Comuna Movilenii spre meză- 1
nopte, vin satele: M ălăeşti-M iseşti, F oreştii, G ropniţa, B ul- I
b u can ii şi S â n g e r ii.—^Aceste sate, cu totă întinderea de păment pe i
care se află, alcătuesc Comuna Gropniţa, cu primăriea în satul |
G ropniţa. . .
Din Comuna Gropniţa, venim în Iaşi prin comunele: Mov*- .j
leniî, Teuteştii şi Copoii. 1
Comunele: Podgoriea-Copoti, T euteştii, R ădiu-M itropoliei, *
M ovilenii şi G ropniţa, alcătuite din 30 de sate şi Târguşorul Sără-
riea, împreună cu totă întinderea de pământ pe care se află, al-
 cătaesc Plasa Copoii.—Plasa Copoii vine In partea despre meză-
n6pte-apus a Oraşului Iaşi.

20. Populaţiea, felul pământului şi apele din

Plasa CopOu.
j In Plasa Copou sunt peste şese miî de locuitori, statorniciţi
In cele 30 de sate şi Târguşorul-Săreriea.—
In comunele Plaseî-Copou sunt 9 şcole primare de băeţî şi
de fete, şi 21 de biserici.
Plasa Copoii este mal totă delurosă; dar cele mai mari de-
lurl sunt: Delul Copou, Dâlul Cârligu, Delul Aronânu, Delul Şo­
rogaril şi Delul Popricaniî.—Pământul Plasei Copoii este forte
roditor: pe el se face grâti mult şi păpuşoi f6rte frumoşi; dar
sunt si locuri de fenaţe, imaşuri şi stuhării.
In Plasa Copou sunt vii multe numai la Copoii şi la Şoro-
garî. Cea mai mare pădure din Plasa Copoii, este pădurea de la
Cârlig^ alcătuită mal totă din stejari.
Apele curggtore din Plasa Copoii, su n t:
R îul Jîjie a vine în partea despre răsărit-meză-nopte a Pla-
i sel Copou; curge de la meză-nopte spre meză-zi, trecând pe
lângă comunele: Gropniţa şi Movilenil; la Comuna Rediu-Mitro-
polieî, se întorce spre răsărit, făcând mai multe cotituri, şi apoi
j se depărteză de Plasa Copoii.—In Jîjiea sunt peşti, scoice forte
multe şi raci frumoşi.
î P&riul M eletinul vine în partea despre mâză-n<5pte a Plasei
- Copou; întră în acestă plasă din sus de Satul Sângerii, Comuna
| Gropniţa; curge de la apus-meză-n6pto spre res&nt^mâză-zi; şi
J se varsă în Jîjiea, la hotarul dintre Miseştî şi £olâugeai.
P ăriul Jijîo ra vine în partea despre meză-nopte a Plasei
i Copou, curge de la apus-meză-nopte spre resărit-mâză-zi, trecând
prin comunele: Gropniţa şi Movilenil; şi la Satul Epurenii, din
* Comuna Redlu-Mitropolieî, Jîitora se varsă în Jîjiea.
1 _ P&riul Câcaîna vine în partea despre răsărit-meză-zi a
| 1 laseI CopoO. Câcaîna începe din Ezul Cârligului; curge spre
| meză-zi pintre dâlurile: Şorogaril şi Copoii; întră in Oraşul Iaşi,
■ Sfki anera Hotinul, şi la Căsăpiea-cea-mare, se varsă în
Bahlalfl. ^ ___ ^ '

P1« f Cl î?-c. V,ine tot în partea desPre resărit-mâză-zi a

P° Cincul începe din Ezul C iric; curge spre mfeă-zi,
 pintre delurile Şorogariî şi Aronenu, adăugîndu-se cu alte părîe •
I w f p - w - Bariera Salhanâ’ Ciricul se varsă în Bahluitt__ ’
Peste Panul Cmc, este zţdîul 4e jpetţS, în care sunt aşezate 61e
deţ ^ a ; prin aceste ole vine apă: bună în Iaşî, la casa apelor
de- langa Spitalul Paşcanulul; şi de acolo, prin alt zid de peste
Cacaina, apa vine tot pnn ole de spijă, la casa apelor de la Golia.
> n lasa Copou maî sunt şi alte părîuaşg, precum: Zaliorna,
U1 ICUI, Ş. a. 1. v,,
Ezunle din Plasa Copoii, sunt: E zul C ârlig, lângă satul
Cârlig , j E zu l A ro n en u şi Ezul Ciric, între delurile : Şorogariî
şi Aronenu. In Plasa Copou maî sunt şi alte ezurî, precum * la Mă-
ISeştl-Miseţtl, la Movileai, 1, Larg., şi ia alte locuri In e“
mea sunt peşti, raci, scoîce şi lipitori.
Pe lângă unele rîurî, părîe şi ezurî, creşte stuf şi papură
prin care se^ adăpostesc vara multe paseri de apă.—Er pe la e-
zeturî se află câte-o moră, care umblă numai vara, când sunt a-
pele mari. —— - — —....__
De la Ciric şi din delurile Şorogariî şi Aronenu, se scote
lut bun şi năsip pentru tencuelă.
 (/ropnik

loviIcni

HeâmMitropOi

m triiţ
Zaherna

laidcstiL

Cti inci
 21. Comunele rurale din Plasa Turiea.
Comuna C ărnicenii.—Dacă trecem Jîjiea, pe la Comuna
Rediu-Mitropoliei, eşim din Plasa Copou; şi mergend spre meză-
nopte, dăm în Satul C ărnicenii.—Acest sat, împreună i, cu T âr-
g u şo ru l Ţ iganaşii sau C ăm inăreştii şi cu satele: B lân d eştii,
Probota, G u ra-F rasin u lu i, Ş ă tră re n ii şi P erien ii, cu totă
întinderea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Cărni-
ceniî, cu primăriea în Ţ iganaşi.
Din Comuna Cărnicenii, venim în Iaşi prin Plasa Copou.
Comuna H erm eziu.— De la Comuna Cărnicenii spre resă-
rit-meză-nopte, cam pe malul drept al Prutului, vin satele : B ăl-
teniî, V ladom ira, H erm eziu, T rifeştii, Z abolotenii-S turzoaei
cu T ârg u şo ru l D am ache sau G rigorenii, şi Z abolotenii-F otei.
—Aceste sate şi Târguşorul Damache, cu totă întinderea de pă­
ment pe care se află, alcătuesc Comuna Hermeziu, cu primăriea
în satul H erm eziu.
Din Comuna Hermeziu, venim în Iaşi prin Comuna Cărni­
cenii, şi prin Plasa Copou.
Comuna R oşcanii.—De la Comuna Hermeziu spre apus, şi
de la Comuna Cărnicenii spre meză-nopte, vin satele: B orşa,
Redenii, P ăulenii, G ăurenii, R oşcanii şi C ăueştii.—Aceste
sate, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc Co­
muna Roşcanii, cu primăriea în R oşcanî.
Din Comuna Roşcanii, venim în Iaşi prin Comuna Cărnicenii,
şi prin Plasa Copou. v ■
Comuna B ivolarii.—De la Comuna Roşcanii spre resărit,
şi de la Comuna Hermeziu spre meză-nopte, pe malul drept al Pru­
tului, vine satul Soloneţ, T ârg u şo ru l B ivolarii, S atu l B i­
volarii, Cornu-N egru, B urueneştiî, T ab ăra şi B ăd ărăii. A-
ceste sate şi Târguşorul Bivolarii, cu totă întinderea de păment
pe care se află, alcătuesc Comuna Bivolarii, cu primăriea în Târ­
guşorul Bivolari.
Din Comuna Bivolarii, venim în Iaşi prin comunele: Her­
meziu, Cărnicenii, şi prin Plasa Copoii.
Comuna E p u ren iî.—De la Comuna Bivolarii spre apus
vm satele: B roştenii, Albota, E p u ren ii, Schinenii-V echi!
Schineniî-NoK, A ndrieşenii, V iiş6ra, G ă v a n ^ T 'E îă v ă n e ş til!
i x* ,<;ste sate>cu totă întinderea de p3m6nt pe care se află,
alcătuesc Comuna Epureniî, cu primăriea in A ndrieşenî.
 ve“ m în Ia?î Prin comunele: Roş-
canu, Cărmcenu, şi prin Plasa Copou. 9
E m i J > ă r ^ Ce^ î,, Her meZi u’ R °§™nii, B ivolarii şi
^ n T v6 e sate şi târ^«Şorele: Bivolarii, Da-
mache şi Ţiganaşiî, împreună cu totă întinderea de păment pe
care se află alcătuesc P la sa T u rie a .-P la s a Turiea este o £
tindere de păment, mtre Rîul Prut la resărit şi Rîul Jîjiea la a-
P lasd Copoii Vme în Partea d6Spre r&ărit-m&ă-n6pte a
S u b -P re fe c tu ra P lă ş ilo r : Turiea-C opou, este la Bivolari.

22. Populaţiea felul pământului şi apele din

Plasa Turiea.
în Plasa Turiea sunt peste opt miî de locuitori, statorniciţi
in cele 33 de sate, şi în târguşorele: Bivolari, Damache şi Ţiga-
naşi. In comunele Plasei Turiea sunt 13 şcole primare de băeţi şi
*6 m^ej ^ k*seric*> 0 ecspediţie poştală şi un sp ital ru ra l,
în Târguşorul Bivolari.
. Plasa Turiea este maî totă şes ; afară de partea despre meză-
nopte, unde sunt cateva delurî; dintre care, cel maî însemnat
este Delul Turiea, ce se întinde prin mijlocul plasei, de la meză-
nopte, spre meză-zi.—Plasa Turiea portă numele acestuî del.
Pămentul Plaseî Turiea este maî tot fânaţe şi imaşurî; grâe
şi păpuşoe puţine se fa c : din pricină că Je înecă Prutul şi Jîjiea,
grozav; de aceea, în Plasa Turiea nicî nu prea sunt
aşâ multe lanuri de grâe şi de păpuşoe.
Apele curgetore din Plasa Turiea, su n t:
P ru tu l, care este un rîîi mare, vine în partea resăritenă a
Plaseî Turiea. Prutul curge de la meză-nopte spre meză-zi, des-
părţind Plasa Turiea, de Basarabiea.
J îjie a vine în partea apusană a Plaseî Turiea. Jîjiea curge
de la meză-nopte, spre meză-zi; la Comuna Cărniceniî, Jîjiea se
întorce spre răsărit, făcând maî multe cotiturî, şi apoi se depăr-
t£ză de Plasa Turiea.
In Plasa Turiea mal sunt ezurî, bălţi şi căteva părîe micî,
precum : F ra sin u l, Soloneţ, Saha, ş. a. 1.
 \ndiesfiiiL

TBwola
u r tiiu

TDam
HermexiuL

1igautwi
’rCami im iw?.r/£)

Cântice?
PLASSA
T U R 1 IJA
 23. Comunele rurale din Plasa Bahlulu.
Com una Podu-Ilde.—Dacă eşim pe Bariera Pecurarî, ce
vine în partea despre apus a Oraşului Iaşî, şi mergem drumul
înainte spre apus, ajungem la T â rg u ş o ru l Podu-I16e.—Acest tăr-
guşor este singur o comună rurală, cu primăriea în Podu-I16e.—
în Podu-I16e este o spiţerie, o şcolă primară de băeţî şi una
de fete, o staţie poştală rurală, şi o gară a drumuluî de fer.—
în Podu-Iloe este zi de târg în tote Duminicile de peste an, şi
se face negoţ mare de grâne, de brânză şi de lână.
Din Podu-Iloe, venim în Iaşî pe Bariera Pecurarî; dar pu­
tem veni şi cu trenul.
Com una B ârleştiî. — De la Podu-Iloe spre meză-nopte,
vin satele: Totoeştii, B ârleştiî, B ârleştii-U n g u ri, E rb ic e n ii
şi S pin6sa.—Aceste sate, cu totă întinderea de pământ pe care
se află, alcătuesc Comuna Bârleştiî, cu primăriea în E rb ic en i. t
Locuitorii din satele Comuneî Bârleştî au jnulte turme de oî^**** '
Din Comuna Bârleştiî, venim în Iaşî pe la Podu-îloe.
Com una B elceştiî.—De la Comuna Bârleştiî spre apus-
meză-nopte, vin satele: B elceştiî, jF o cu rile^A ram a, C drnele-
Caprei, Polienii, Ulm ii-Vech i şi U în îîF fo i. —Aceste sate, cu
totă întinderea de păment pe ‘c ă n ise află, alcătuesc Comuna Bel­
ceştiî, cu primăriea în B elceşti.
Din Comuna Belceştiî, venim în Iaşî prin Comuna Bârleştiî,
şi Podu-I16e.
Comuna B ăiceniî.—De la Comuna Belceştiî, spre apus, vin
satele : Dădeştil, S ăcăreştiî sau B alasineştii, C ucutenil, B ăi-
cenil, C(ista-3JâguxeI şi C ârj6ea.—Aceste sate, cu t6tă în­
tinderea de pământ pe care se âflS", alcătuesc Comuna Băiceniî,
cu primăriea în Băicenî.—în BăicenI sunt două fântâni şi mai
multe isvore cu apă minerală, de puciosă, bună pentru făcut fe-
redee; mai sunt podgorii şi petrărie.
Din Comuna Băiceniî, putem veni în Iaşi, mai deadreptul
pnn comunele: Belceştiî, Bârleştiî şi Podu-Iloe.
Comuna Cotnari!.—De la Comuna Băiceniî, spre meză-
o X 'i u 8ate!®: ,C otnariî’ H orodiştea, Zlodica, V alea-R a-
Inf i ’ ®reni1’ e H odora şi îosopenil.— Aceste sate,, cu totă
• *p ^ pe *“? se afiă“ alcătuesc Comuna Cotnarii,
viT C otnari.—Iu Comuna Cotnarii sunt f<5rte multe
’ v nCf re es vinaturî multe şi forte bune.—în cuprinsul Co-
Cotnari se află D um brava şi B alta Roşie.
—W jl—W1 iut 1I i 11 inirrr-• C ~'/Mhy

BIBLIOTECA
DOCUMENTARĂ
ORAŞUL PIATRA NEAMŢ
 Din Comuna Cotnariî, venim în laşî, maî deadrentul nrin
comunele: Belceştii, Bârleştiî şi Podu-Iloe.
t Comuna Cepleniţa.—De la Comuna Cotnariî spre meză-
nopte vin sate e : Cepleniţa, JBulialniţa, flWra-PrefectuluI si
n ’ C
n t0ta înf,fi(Krea de pâment pe care se
afla, alcatuesc Comuna Cepleniţa, cu primăriea în C epleniţa
• rl" Comuna Cepleniţa venim în Iaşi, prin comunele • C
nani, Belceştii, Bârleştiî şi Podu-Iloe.
C om una B ăd en iî.—De la Comuna Cepleniţa spre apus-
meza-nopte, vin satele: B ădeniî, Scobinţiî, Stee ăriea Zae»
ea* * * * » . Si T răisten il L S f e - Î S
sate, cu tota întinderea de pământ pe care se află, alcătuesc Co-
rnuna Badenn, cu primăriea în Scobinţi.
Din Comuna Bădeniî, venim în laşî, maî deadreptul, prin co­
munele : Cepleniţa, Cotnariî Belceştii, Berleştii şi Podu-Iloe.
, „ C om una Şipotele. De la Comuna Bădeniî spre resărit-
meză-nopte, vin satele : Fânteiielele, pe m oşiea Cidra Vlă-
d eniî, Iacobenii, T om uleţu, H ăleeniî, Sipotele-de-Jos, Şipo-
t^[.fis.yechî, Şipoţele d e-Ju ş, C liişcărenil-de-Jos, ch işcăren il-
, 3 S.u s! 0 u e ^tiî’ Şoldana şi"D răg ăiieştiL —Aceste sate, cu
totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Şi­
potele, cu primăriea în satul Şipotele-V echi.
Din Comuna Şipotele, venim în laşî maî deadreptul prin
Plasa Copoii. v i
Comunele: Podu-Ilde, B ârleştiî, Belceştii, Bâiceuiî, Cot­
nari!, B ădeniî, Şipotele şi C epleniţa, alcătuite din 49 de sate
şi Tărguşorul Podu-Iloe, împreună cu totă întinderea de pământ
pe care se află, alcătuesc P lasa B ah lu îă.
Plasa Bahluîu vine în partea despre apus-meză-nopte a Pla­
sei Copou.

24. Populaţiea, felul pământului şi apele din

Plasa Bahluiu.
în Plasa Bahluîu sunt peste19 mii de locuitori, statorni­
ciţi în cele 49 de sate şi Podu-Il<5e.—în Comunele Plasei Bahluid
sunt 20 de şcole primare de băeţi şi de fete, şi 34 de biserici.
Plasa Bahluiu este maî totă delurosă; dar celemaî mari
delurî sunt la Cotnari: dintre care, cel mai înalt este Că­
tă lin ă , de pe vârful căruia se pote privi mai peste totă Plasa
{

Sipotcfo

('rpierii

('utilai
ţfoBklceslii

UtKT/nt

Krbice

r L A S.YA
HA f i L t ’H ' I
 thluîu.—Pămentul Plasei Bahluîu este forte roditor de struguri,
ine, grâe, păpuşoe, secară, orz, oves, legume, fenaţe şi imaşurî.
ădari sunt puţine, er petrărie multă.
Apele curgeFore..din Plasa Bahluiu, su n t:
B aliluîul, care trece prin mijlocul Plasei Bahluîu; la Satul
eteştii, Comuna Bădeniî, Bahluîul întră în Plasa Bahluîu, cur-
gend spre resărit-meză-zi; şi de la Podu-Iloe, se depărteză de
Plasa Bahluîu.
Jîj iea, ce vine Ia marginea despre răserit-meză-nopte a Pla­
sei Bahluîu, despărţind Plasa Turiea, de Plasa Bahluîu.— Jîjiea
începe a atinge Plasa Bahluîu din sus de Satul Drăgăneştil; curge
de la meză-nopte, spre meză-zi, şi de la Satul Vlădenil, se de­
părteză de Plasa Bahluîu.
M eletinul, un părîtt, ce vine în partea despre resărit-meză-
nopte a Plasei Bahluîu.— Meletinul întră în Plasa Bahluîii din
sus de Satul Oneştii; curge de la apus-meză-nopte, spre resărit-
meză-zi, trecend prin mijlocul Comuneî Şipotele; şi din jos de
Satul Vlădeniî, ese din Plasa Bahluîu.
Jijî6 ra, un părîtt, ce vine tot în partea despre resărit-meză-
nopte a plasei Bahluîu. Jîjîora curge de la apus-meză-nopte, spre
resărit-meză-zi, trecând pintre comunele: Şipotele şi Bădeniî; şi
din jos de Satul Fântenelele, comuna Belceştii, Jîiî6ra ese din Plasa
Bahluîu. ^ v
H acul, un părîu, ce vine cam în mijlocul Plaseî Bahluîu.
Acest părîu curge de la meză-nopte spre meză-zi, trecend prin
comunele. Bădeniî, Cepleniţa, Cotnariî şi Belceştii; şi apoi se
varsă în Bahluîu, la Satul Spinosa, din Comuna Bârleştiî.
Cârjdea, nn părîu, ce vine în partea despre apus a Plasei
Bahluiu.—Părîul Cârjoea curge de la apus spre resărit, trecând prin
Comuna Băiceniî şi Cotnariî; şi apoi se varsă în Bahluîu, la Sa-
tul Zlodica, din Comuna Cotnariî.
, B uhalnita, un părîtt, ce vine în partea despre apus-meză-
nopte a I laseî Bahluîtt; curge de la apus spre resărit, trecând
prin Comunele: Cepleniţa şi Cotnariî, şi se varsă in Bahluîtt, din
jos de Satul Buhalniţa, Comuna Cepleniţa.
In Plasa Bahluîtt, mal sunt şi alte părîe, băltoge şi ezurl.
 25. Comunele rurale din Plasa Cârligătura.
C om una P ă u şe ştii.—De la Podu-Iloe spre r8sărit-mâză-zi,
vin satele i^ H o lm u , Scobâlţenii, H oisăştii, Chiliş6ea, Pâu-
şeştii, F ru m u şelele-P eu şeştilo r, D um eştii-M ari, D um eştii-
M ici, C ăcărăzenii şi B u ţu lu c.— Aceste sate, cu totă întinderea
de pământ pe care se află, alcătuesc Comuna Păuşeştii, cu pri-
măriea în H oiseşti.
Din Comuna Păuşeştii, venim în Iaşi prin Podu-Iloe.
C om una P o p eştii.—De la Comuna Păuşeştii spre meză-zi,
vin satele: H ărp ăşeştii, D oroşcanii,,O brijeniJ, Popeştii, Ră-
d enii, F ru m u şelele-P o p eştilo r, M ădârjac şi B ojila.—Aceste
sate, cu totă întinderea de pământ pe care se află, alcătuesc Co-
mnna Popeştii, cu primăriea în Popeşti.
Din Comuna Popeştii, venim în Iaşi prin Comuna Păuşeştii
şi Podu-Iloe. i
C om una S in eştii.—De la Comuna Popeştii spre meză-zi,
vin satele : Crucea, S torneştii, Sineştii şi L in g u ra rii sau Mo-
d o ră n ii.—Aceste sate, cu totă întinderea de pământ pe care
se află, alcătusc Comuna Sineştii, cu primăriea în Sineştî.
Din Comuna Sineştii, venim în Iaşi prin comunele: Popeştii,
Păuşeştii şi Podu-Iloe.
C om una S îrca.—De la Podu-Iloe spre apus, vin satele:
C hicerea, Sîrca, M ădârjeştii, Cosiţenii, L unganii şi GoestiL
—Aceste sate, cu totă întinderea de pământ pe care se află, al­
cătuesc Comuna Sîrca, cu primăriea în L ungani.
Din Comuna Sîrca, venim în Iaşi prin Podu-Iloe.
C om una B ră e ştii.—De la Comuna Sîrca spre apus, vin
satele: F ăcu ţii, G ugea, .^Valea-Oilor, P rigoren ii, A lbeştii,
B răeştii, C risteştii şi Budîtr—Aeeste sate, cu totă întinderea
de pământ pe care se află, alcătuesc Comuna Brăeştii, cu pri­
măriea în A lbeşti. ]
Din Comuna Brăeştii, venim în Iaşi prin Comuna Sîrca şi
Podu-Iloe.
C om una B u zn ea.—De la Comuna Brăeştii spre apus, vin
satele: Jo ra , B uznea şi G ăneştii.—Aceste sate, cu t<5tă întin­
derea de pământ pe care se află, alcătuesc Comuna Buznea, cu
primăriea în Satul B uznea.
Din Comuna Buznea, venim în Iaşi prin comunele: Brăeştii,
Sirca şi Podu-I16e. 1
C om una u rb a n ă T ârg u -F ru m o s.—De la Comuna Buznea
 spre apus, vine Târgu-Frumos, în care locuesc peste cinci mii
: (je omeni.—în Târgu-Frumos este o şc61ă primară, de băeţl şi
una de fete; cinci biserici, un spital, o spiţerie, o gară a dru­
mului de fer şi o staţie poştală şi telegrafică.—In Târgu-Frumos
se face qrmaroc mare odată pe an: de „la 8 12 Iulie» Şi
de târg, în tote Joile de peste an.
’ De la Târgu-Frumos, venim în Iaşi prin Comuna Buznea,
Brăeştil, Sîrca şi Podu-Iloe.—Dar putem veni şi cu trenul.
Com una u rb an ă T ârg u -F ru m o s şi comunele rurale : B u z­
nea, B răeştii, Sîrca, Sineştii, P o p eştii şi P ău şeştii, alcătuite
din 39 de sate, şi Târgu-Frumos, împreună cu totă întinderea de
pământ pe care se află, alcătuesc P lasa C â rlig ă tu ra .—Plasa Câr-
ligătura vine în partea despre apus-meză-zi a Plasei Copou, şi
11 în partea despre meză-zi a Plasei Bahluiu.
jj[ Sub-PrefecturaPlăşilor Bahluiti-Cârligătura este în Podu-I16e.

26. Populaţiea, felul pământului şi apele din

Plasa Cârligătura.
în Plasa Cârligătura sunt peste 14 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 39 de sate şi în Târgu-Frumos.—în satele Plasei Cârligă­
tura sunt 12 şcole primare de băeţî şi de fete, şi 26 de biserici.
în Plasa Cârligătura sunt multe delurî; dar cel mai înalt
este D ^lul M are, din Comuna Păuşeştii.—Pămentul Plasei Câr­
ligătura este forte roditor: pe el se fac grâe, păpuşoe şi Jegume
frumose; er mai ales, harbuji mari şi gustoşi.—Păduri încă sunt
multe în Plasa Cârligătura; dar cea mai mare este Pădurea Sineştilor.
Apele curgetore din Plasa Cârligătura, sunCr*~‘w“^ * ^
B ahluîul, care, în curgerea sa, atinge marginea despre re-
I sărit-meză-nopte a Plasei Cârligătura.
B ahlueţul, un părîii, ce vine în partea despre meză-nopte
jj a Plasei Cârligătura; curge de la apus spre resărit, trecend pe
| lângă Târgu-Frumos, şi prin Comunele: Buznea, Brăeştii, Sîrca
¥ şi Păuşeştii; şi la Podu-Iloe, se varsă în Bahluiu.
B' Sîrca, un părîu, ce vine tot în partea despre meză-nopte a
I Plasei Cârligătura.—Părîul Sîrca, curge de la apus-meză-nopte
spre r8sărit-m6ză-zi; trece prin Comunele Buznea, Brăeştii şi
Sîrca; şi apoi, se varsă în Bahlueţ.— Afară de aceste, mai sunt
şi alte părînaşe, precum : Buda, B uznea şi altele.—în Plasa Câr­
ligătura sunt şi multe 6zurî; dar cel mai mare, este £zul de la
P rigorenî.
 27. Comunele rurale din Plasa Stavnic.
C om una M iro slav a.— Dacă eşim pe Bariera TYpT 0 . 1*.-
care vine m partea apusană a Oraşului laş!, şi De suim Ia «ÎS’
ajungem în T â rg n şo ru l G alata Do 1, p i, ! m la del>

A ă rssssst
u im ? n T f m a Comuua S S X a mai
Ş i f “ te bun Sat° U [ n canii, su n tv fl m de se face

Bariera" t S ' t I T - M!r °!lava: venim în ra?r Pe la Galata şi pe

Bariera Trei-Calici; msa, din cotunele Capu-Kădîuluî si Valea-
Lupului, venim mai deadreptul, pe Bariera Pecurarî
• <7 Î UU,la c « « n ten il.—De la Comuna Miroslava spre anus
vin satele: C ucuteniî, B rătu len iî, Leţcaniî-V echi sau Boiro-
Cog^sea-IToăă, Scoposenil, H ăsnăşenii,
Mtă i C1’ ° ^ d au eştli ?* D ârjen iî.—Aceste sate, cu
tota întinderea de pament pe care se află, alcătuesc Comuna Cu-
cutenn, cu primăriea în C ucutenî.
T _p <-'°5luna Cucuteniî este o gară mică a drumului de fer
Iaşi-Jrâşcanî
Din Comuna Cucuteniî, venim în Iaşi prin Comuna Miroslava,
şi pe Bariera Treî-Calicî orî pe Bariera Nicolina— Dar de la
Leţcann-Vechi şi de la Brătuleni, venim mai deadreptul, pe Bariera
recunirî. Din Comuna Cucuteniî, putem veni în Iaşi şi cu trenul.
C om una V oîneştiî.-—De la Comuna Cucuteniî şi Comuna
Miroslava, spre meză-zi, vin satele: L unganii, V oîneştiî, Slo-
b o ziea—V oîneştilor şkgchitul-Stavnic^— Aceste sate, cu totă
întinderea de păment pe c a r e ^ ^ ^ c a t u e s c Comuna Voîneştiî,
cu primăriea în V oîneştî.—în Comuna Voîneştiî sunt forte multe
padurî, şi petră, pe Gârla Stavniculuî.
Din Comuna Voîneştiî venim în Iaşi prin Comuna Miroslava,
pe la Galata, şi pe Bariera Treî-Calicî orî pe Bariera Nicolina.
C om una M ogoşeştii.—De la Comuna Voîneştiî spre re-
sărit-meză-zi, vin satele: M ânjeştiî, Vocoteştii, B udeştiî, Mo­
go şeştii-G alatei sau P e tre ştii şi M ogoşeştii-Frum tfseî.—A-
ceste sate, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcă­
tuesc Comuna Mogoşeştiî, cu primăriea în Mogoşeştî.
C ucum nii
Mirosla

oqojeşfi

ronei

P L A SS A

STA VM (
 Din Comuna Mogoşeştiî, venim în Iaşi prin Comuna Voî-
îieştiî şi Comuna Miroslava.
Com una M ironesa.— De la Comuna Mogoşeştiî spre meză-
eî, vin satele ►Spăi^eJJyb S ch itu -1îadânil)u, H adanibu, M iro­
a s ă şi T ârguşoruT p b a n a .— ^ceste sate, cu totă întinderea
de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Mironesa, cu primă-
îiea în Satul M ironesa.— în Comuna Mîronesa
Din Comuna Mironesa, venim în Îaşî prin Comuna Mogo-
■şeştiî şi pe Bariera Nicolina.
Comunele : M ironesa, M ogoşeştiî, V oîneştiî, C ucu ten ii şi
| M iroslava, alcătuite din 36 de sate, şi Târguşorul Ţibana, îm­
preună cu totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc P la sa
îS tav n ic.—Plasa Stavnic vine în partea despre apus-meză-zi a
Oraşului Iaşi, începend de la Galata înainte.— Plasa Stavnic ş?a
iuat numire de la Părîul Stavnic, care trece prin acestă plasă,
j- Sub-Prefectura Plasei Stavnic este la V oîneştî.— Tot aici
tIeste şi ecspediţiea poştală a acestei plăşî.

! 28 Populaţiea, felul pământului şi apele din

i Plasa Stavnic.
în Plasa Stavnic, se află statorniciţi în cele 36 de sate şi
(Târguşorul Ţibana, peste 9 mii de locuitori.
în satele Plasei Stavnic sunt 10 şcole primare de băeţî şi
Ide fete, şi 26 de biserici.
Plasa Stavnic este maî totă delurosă; dar cele maî mari
jdelurî sunt: D^lul M ironesa, D £lul M ogoşeştiî, D ^lul Mi-
p*oslava şi P e lu l P ra g u rile .—Pămentul plasei Stavnic este forte
Roditor: pe el se îacegrâu mult şi păpuşoe frumose.—Pi aşa Stavnic
jjeste plină de păduri, cu feluriţi copaci, şi locuitorii, au multe prisăci.
li Apele curgetore din Plasa Stavnic, sunt:
B ah lu îul.—Acest rîu vine în partea despre meză-nopte a
;^Plasei Stavnic; curge de la apus spre resărit, trecend prin co-
fmunele Cucuteniî şi Miroslava.
ji Stavnicul, un părîu, ce vine în partea despre meză-zi a
iPlase! Stavnic.—Acest părîu isvoreşte de sub Delul Stavnic ; trece
,prin Comuna Voîneştiî, apoi prin Comuna Mogoşeştiî, şi din jos
m e Comuna Mironesa, ese din Plasa Stavnic.—în Plasa Stavnic maî
^unt şi alte părîiiaşe, precum : Cog^sca, E zereniî, B ârca, U rşiţa,
.B rustureţul, ş. a. 1. Sunt şi multe ezuri; dar cel maî mare ez^este
jicel de la Corneştî, din Comuna Miroslava, şi cel de la Cucutenî.
 29. Comunele rurale din Plasa Codru.
C om una B u ciu m ii.—Dacă eşim pe Bariera Socola, ce
Tine în partea despre meză-zi a Oraşului Iaşi, şi mergem şleahul
tot înainte, ajungem în T â rg u şo ru l J re X -F â n te n î; acest târgu-
şor, împreună cu podgoriile: Socola, Y işan, V lădicenii, Valea-
Cosmde, B ucium ii, P ău n , P etrăriea,jji B ernova, cu totă în­
tinderea de păment pe care se află, aîcătuesc Comuna Buciumii,
cu primăriea în Bucium i.-—în Comuna Buciumii se află Mona­
s tire a Socola cu S em in aru l V e n ia m in ; M onastirea Bernova,
M ile şi v ă ţă riile de la R ăpidea, o fa­
b ric ă de c h ib ritu ri şi o şcoîă de b u tn ă rie .—Din D ^lu-lui-Păun
şi din D ^lul R ăpedea, se scote cea mai bună petră pentru zi-
4lEÎcr"La G u ra Socolei, şi sub D ^lul V lădiceniî'se află multe că-
ră m id ă riî, de unde se aduce cărămidă în Iaşi.—Dar cea mai
bună cărămidă se face pe şesul de la Frumosa, şi la Pecurari.—
Din Comuna Buciumii, venim în Iaşi pe Bariera Socola.
C om una G alata.—Dacă eşim pe Bariera Trei-calici ori pe
Bariera Nicolina, care vin în partea despre apus-meză-zi a Ora­
şului Iaşi, şi ne suim pe Delul Galata, ajungem în T ârguşorul
G a la ta ; acest târguşor, împreună cu sătişorele : Valea-Adâncă,
H o rp azu şi L unca - Ce tă ţu e i, rcu totă întinderea de păment pe
care se află, aîcătuesc Comuna Galata, cu primăriea la Galata.
în Comuna Galata, este M onastirea G alata, zidită de P etru
Şchiopu, Domnul Moldovei. M onastirea Cetăţuea, zidită de
D uca-V odă, şi S ch itu l-H lin cea.—Lângă Monastirea Galata, este
un ospiciu pentru neputincioşii săraci, înfiinţat de Grigore-
G hica, Domnul Moldovei, la 1850.
In Comuna Galata, lângă biserica Sf. Vasile, încă este un
ţinterim, unde se îngropă o parte dintre morţii creştini din Iaşi,
şi cei din comuna Galata.
Din Comuna Galata, putem veni în Iaşi pe Bariera Trei-
Calici ori pe Bariera Nicolina; er de la Cetăţuea, venim în Iaşi
pe Bariera Socola.
C om una C iurea.— De la Comuna Galata spre meză-zi, vin
satele : Lunjca-JBto C iurea, Cercu, ^o d irelu , Picioru-
L u p u lu i, Sloboziea-D obrovăţului, Q urăturile şi Po&na-cu-
C&tate*—Aceste sate, cu totă întinderea de pământ pe care se
află, aîcătuesc Comuna Ciurea, cu primărea în Satul Ciurea.
Din Comuna Ciurea, venim în Iaşi pe sub Delul Cetăţuea,
şi pe Bariera Nicolina.
 C om una P o cn ii.—De la Comuna Buciumiî, tot şleahul în
jos, spre meză-zi, şi de la Comuna Ciurea spre resărit, vine
S atu l P o en iî cu T â rg u şo ru l Poenii, şi satele: C om arna-de-
Sus, C om arna-de-Jos şi C u ra g ă u .—Aceste sate şi Târguşorul
Poenii, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcătuesc
Comuna Poenii, cu primăriea în P o en i.—La Poeni este şi sta­
ţie poştală.
Moşiea Poenii este proprietate a Majestăţei Sale C arol I,
R egele R om âniei.— Pe Moşiea Poeniî este^ pădure forte mare şi ,
bine îngrijită.—în acesta pădure, selbătăciunil(T mi sunt bântuite/ •*
de vânători, ca prin alte locuri ; însă, lupii şi alte animale stri-*7
cătore se ucid. /
Din Comuna Poeniî venim in Iaşi, prin Comuna Buciumiî.
C om una T om eştii.—De la Comuna Buciumiî spre resărit,
vin satele: Tom eştii, G oronii şi O soiu.—Aceste sate, cu totă
întinderea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Tomeştii,
cu primăriea în T om eşti.—în Comuna Tomeştii sunt multe pod­
gorii şi livezi.— La Tomeştî este şi petrărie, de unde se scote
petră pentru zidiri.
Din Comuna Tomeştii venim în Iaşî, pe Bariera Salhanâ orî
pe Bariera Ţuţora.
Comunele: B ucium ii, G alata, C iurea, P oeniî şi Tom eştii,
alcătuite din 26 de sate, şi târguşorele: Treî-Făntâni, Poeniî şi Ga­
lata, împreună cu totă întinderea de pământ pe care se află, alcă­
tuesc P la sa Codru.
S u b -P refectu ra Plasei Codru este lângă Socola, în C om una
B ucium ii.

30. Populaţiea, felul pământului şi apele din f:

Plasa Codru. |§
în Plasa Codru trăesc peste 8 mii de locuitori, statorniciţi în
cele 26 de sate şi târguşorele: Treî-Făntenî, Poeniî şi Galata.—în
satele Plasei Codru, sunt 12 şcole primare de băeţî şi de fete şi
18 biserici.
Pământul Plaseî Codru este mai tot plin de pădurî^odgorn
şi livezi; de aceea, acestei plăşî, i sra dat numire de Plasa Co­
dru.—Plasa Codru este mai totă delurosă; şi cele mai marî
delurî sunt : D £lu-lui-P ăun, D ^lu-R ăpidea, D & u-M urgul
şi D£lu-D6m nei.
 Apele curgCtore din Plasa Codru, sunt:
J îjie a .—Acest rîu vine la marginea răsăritenă a Plasei Co­
dru, curgând spre meză-zi-rSsărit, -pe lîngă Comuna Tomeştiî.
B a h lu lu l.— Acest rîu vine în partea despre meză-nopte a
Plasei Codru: curge de la apus spre resărit, trecând pe lângă
comunele: Buciumiî şi Tomeştiî.
N icolina.—Acest părîti vine în partea despre apus a Plasei
Codru.—Nicolina isvoreşte din pădurea Bernova; curge de la
meză-zi, spre meză-nopte, prin comunele: Ciurea şi Galata; apoi
trece prin partea apusană a oraşului Iaşi, pe la barierile: Nico­
tină şi Trei-Calici; şi, din jos de Ezu-luî-Beldiman, de sub Ga­
lata, se varsă în Bahluîii.—în Plasa Codru, mal sunt şi alte pă-
rîtiaşe, precum: R ăp id ea, V ăm ăş6ea, Com arna, T atarca, ş.a.l.
 ✓

P L A S A
 31. Comunele Rurale din Plasa Braniştea.
Com una H olboca.—Dacă eşim pe Bariera Salhanâ ori pe
Bariera Ţuţora, ce vin în partea resăritenă a Oraşului Iaşî, şi
mergem tot şleahul înainte spre resărit, ajungem la S atu l H ol­
boca.— Acest sat, împreună cu satele: D ancu, R u sen iî, V alea-
S atuluî, V alea-L ungă şi JQdda-StâncejL cu totă întinderea de
păment pe care se află, alcătuesT^Comuna Holboca, cu primăriea
în Holboca.
Din Comuna Holboca, venim în Iaşi pe Bariera Salhanâ orî
pe Bariera Ţuţora.
Com una Ţ u ţo ra.—De la Comuna Holboca spre meză-zi,
mergend pe soşaua petruită, ajungem în S atu l Ţ uţora, ce se află
pe malul drept al Prutului. —Acest sat, împreună cu satele: Cri-
steştiî, C hipereştiî şi O prişeniî, cu totă întinderea de păment pe
care se află, alcătuesc Comuna Ţuţora, cu primăriea în Ţ u ţo ra.
în marginea Satului Cristeştiî, este gara de la CristeştI a
drumului de fer Iaşî-Unghenî.
Din Comuna Ţuţora, venim în Iaşi pe Bariera Ţuţora orî
pe Bariera Salhană.
C om una P risăcan iî.—De la Comuna Ţuţora spre meză-zi,
vin satele : M oreniî şi P risă c a n ii.—Aceste sate, cu totă întin­
derea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Prisăcanii,
cu primăriea în P risăcan î.
Din Comuna Prisăcanii, venim în Iaşi prin Comuna Ţuţora
şi pe la Tomeştî.
C om una C ostuleniî.—De la Comuna Prisăcanii, spre meză-
zi, vin satele: Costuleniî şi M ăcăreştiî.—Aceste sate, cu totă
întinderea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Costu­
leniî, cu primăriea în Costulenî.
Din Comuna Costuleniî, venim în Iaşî maî deadreptul, prin
Plasa Codru: pe la Osoiu, Chipereştî şi Tomeşti.
Com una Bosiea.—De la Comuna Ţuţora spre meză-nopte,
vin satele : M ânzâteştiî, U ngheniî, Bosiea, B ereştii şi M ar-
lioncla.— Aceste sate, cu totă întinderea de păment pe care se
află, alcătuesc Comuna Bosiea, cu primăriea în Satul Bosiea.
La Lnghenî, este gara drumului de fer Iaşi-Ungheni, şi un pod
de fer, peste Prut, pe care trece trenul din Romăniea, în Rusiea.
Doj a ngjL&e trece în Rusiea: sare, herestea, grâu pă­
puşoi, orz, oves, săcară şi altele, fir din Rusiea, se aduc în Ro-
măniea : caî; clopote, frânghii şi odgone, £ue de fer? hâdeţe^ sage,
seceri, ciauneT ole şi s5W ffC îer, pele. ciam. zahaiy ş. a. 1.
Din Comuna Bosiea, venim în Iaşi prin Comuna Holboca,
fir de la Unghenî, putem veni şi cu trenul.
C om una (xolăeştiî.—De la Comuna Bosiea, spre meză-nopte,
vin satele: P o d u -Jîjiei, Grolăeştii, L ăzăreniî sau jC^lighiu,
C liişereii, P e tre ş tiî şi M edelenii.—Aceste sate, cu t6ta întin­
derea de păment pe care se află, alcătuesc Comuna Golăeştiî, cu
primăriea în Grolăeşti.
Din Comuna Golăeştiî, venim în Iaşi prin Comuna Bosiea
şi Comuna Holboca.
C om una S tânca. - De la Comuna Golăeştiî spre meză-nopte,
vin satele : C otu-luî-Ivan, Icuşeniî, L uceniî-Sturz6eî, Lucenii-
B ăcăloeî, S tânca ^ 1 l)ârpitii«feA ceste sate, cu totă întinderea
de păment pe care se ală, alcâtueşc Comuna Stânca, cu primăriea
în C ârpiţi.
De la Stâncă şi de la Cârpiţi, venim în Iaşi mai deadrep­
tul, prin Plasa Copoii.—fir de la Cotu-luî-Ivan, de la Icuşenî şi
d e ?la Lucenî, venim maî deadreptul prin comunele: Golăeştiî,
Bosiea şi Holboca. r w
C om una S culeniî.—De la Comuna Stanca, spre resărit-meză-
nopte, pe malul drept al Prutului, este T ârg u şo ru l Sculeniî.
Târguşorul acesta, împreună cu satele: F răsu len ii, Sorea şi
Ş en d ren iî, cu totă întinderea de păment pe care se află, alcă­
tuesc Comuna Sculeniî, cu primăriea în Sculenî.
Din Comuna SculeniL venim în Iaşi. maî deadreptul, prin
Plasa Copou.
Comunele: H olboca, Ţ uţora, P risacan u , C ostulenu, Bo­
siea, G olăeştiî, S tânca şi Sculeniî, alcătuite dm 34 de sate,
si T â re u so ru l Sculenii, împreună cu totă întinderea de pamen
ne care se află, alcătuesc P la sa -B ra n işte a .-P la sa Braniştea
este o şuşeniţă de pământ, ce se întinde de la meza-nopte spre
m&S-7i“ e lângS M şi Jţjie..T Plaş» BrMişlea
r6sârit6nă a Oraşului Iaşi, incepend de la Plasa Copou ş
Codru, spre resărit.
S u b -P refectu ra plasei Braniştea este la Ţuţora.
 C a rp ii u
Stdncch

Bosied

u p n v s ti

^risâcanim

tulenii
B H IX IS T E A
 32. Populaţia, felul pământului şi apele din
Plasa Braniştea.
în Plasa Braniştea trăesc vr’o 5 mii de locuitori, statorni­
ciţi în cele 34 de sate şi Târguşorul Sculeniî.
în Plasa Braniştea sunt 12 şcole primare de băeţî şi de
fete, şi 24 de biserici
Plasa Braniştea este maî totă şes; afară de partea despre
meză-nopte, unde sunt şi câteva delurî.
în Plasa Braniştea nu se prea samănă multe lanuri de grâe
şi de păpuşoe: pentru că le^jnecă,Prutul, când varsă grozav; de
aceea, şesurile remân maî mult pentru fanaţe, imaşurî şi grădinarii.
Apele curgetore din Plasa Braniştea, su n t:
'P ru tu l. Acest rîu vine la marginea resăritenă a Plasei
Braniştea.—Prutul începe a atinge pămentul Plasei Braniştea, la
Satul Şendreniî, Comuna Sculeniî; curge spre meză-zi, despărţind
Plasa Braniştea, de Basarabiea; şi de la Satul Măcăreştii, Co­
muna Costulenii, Prutul se depărteză de plasa Braniştea.
Jîjie a . Acest rîu întră în Plasa Braniştea, din sus de Satul
Cârpiţiî, Comuna Stânca; curge spre meză-zi, prin comunele: Stânca,
Golăeştiî, Bosiea şi Ţuţora, făcend maî multe cotituri.—La Satul
Chipereştii, Comuna Ţuţora, Jîjiea trece în partea apusană a Pla-
seî Braniştea, curgend spre resărit-meză-zi, pintre Plasa Codru şi
Palsa Braniştea; şi la Scoposeni, din jos de Măcăreştî, Jîjiea se
varsă în Prut.
B a h lu iu l.—Acest rîu începe a atinge o parte despre meză-
zi a Plasei Braniştea, la Satul Holboca; curge de la apus spre
resărit, pintre Plasa Braniştea şi Plasa Codru; şi la Satul Chi-
pereştiî, Comuna Ţuţora, Bahluiul se varsă în Jîjiea.
 33. Alcătuirea, Ocârmuirea şi gospodăriea
unui judeţ.
Câteva plăşî alcătuesc o întindere de păment, numită ju d e ţ.—
Ocârmuitorul unui judeţ se numeşte P refect.—Prefectul, cu aju­
torul Sub-Prefecţilor şi al Primarilor, păzeşte şi privigheză a se
păzi legile, care aperă vteţa, av erea şi on6rea omenilor din
ju d e ţ— Oraşul în care se află P refectu ra, se numeşte cap itala
ju d e ţu lu i.
Un judeţ se megieşeşte cu alte judeţe.—De la un judeţ la
altul, sunt făcute drumuri anume.—Drumurile care duc de la un
judeţ la alt judeţ, se chîamă căi ju d e ţe n e .—Drumurile care duc
de la o comună la alta, se chîamă căi vecinale.—fir drumurile
care duc de la o cotună la alta, se chîamă căi com unale.—Dru­
murile şi podurile comunale şi vecinale sunt făcute cu cheltuela
comunelor.—Jfir pentru facerea şi ţinerea în bună stare a dru­
murilor şi podurilor judeţene, îngrijeşte Consiliul sau Sfatul
Judeţan.
Membrii acestuî consiliu sunt aleşi de Româniî fruntaşî din
judeţ.— Consiliul Judeţan strînge tote veniturile judeţene; şi din
banii adunaţi, face şi ţine în bună stare şcolele rurale, bisericile,
drumurile, podurile şi alte lucrurî trebuitore tuturor omenilor din
judeţ.—Tot din banii judeţului se plătesc doftoriî de plăşî, moşele
de comune şi alte cheltuele.
Căpiteniea Consiliuluî Judeţan este Prefectul judeţului. La
vreme hotărită, Prefectul, împreună cu membriî Consiliuluî Ju­
deţan, se întrunesc la P re fe c tu ra Ju d e ţu lu i şi se sfătuesc pentru
facerea celor trebuitore în judeţ.
Aşa dar, Prefectul şi cu Membrii Consiliuluî Judeţan sunt
gospodarii unui judeţ.

34. Alcătuirea, întinderea, populaţiea, ocupaţiea

locuitorilor, felul pământului şi isvorele de
bogăţie din judeţul Iaşi.
Plăşile: Copoii, T uriea, B ahluîu, C ârlig ătu ra, Stavnic,
C odru şi B ran iştea, alcătuite din 42 de comune rurale şi din
2 comune urbane: Iaşii şi Târgu-Frumos, împreună cu t6tă întin­
derea de pământ pe care se află, alcătuesc Ju d e ţu l Iaşi. Judeţul
Iaşi are o întindere d e 'v r’o 270 de mii de fălci de pământ; dintre
care, vr’o 80 de mii de falei se ară şi se samănă; er pe întinderea
celor 190 de miî de fălci, sunt: tâ rg u ri, sate, p ă d u ri, d & u ri, vii,
livezi, fenaţe, im aşuri, rîu ri, p ărîe, 6zuri, m la ştin i şi lo c u ri
sterpe.
In judeţul laşî, sunt la vr’o 160 de miî de locuitori, statorni­
ciţi în 247 de sate; în O raşul Iaşi, în T â rg u -F ru m o s şi în
târguşorele: Podu-Iloae, B ivolarii, Sculenii, Poenii, S ăreriea,
T reî-F enteni, Ţibana, D am ache, Ţ ig ăn aşii şi G alata.
Dintre toţi locuitorii Judeţului laşî, vr’o 100 de mii trăesc
prin târguri, îndeletnicindu-se cu meşteşuguri, negoţ şi alte ocu­
paţii; er ceîalalţî vr’o 60 de miî trăesc prin sate şi se îndelet­
nicesc cu lucrarea pământului şi cu creşterea vitelor.
în satele şi târguşorele Judeţului laşî sunt vr’o 88 de şc<51e
primare-rurale, de băeţî şi de fete; o şcolă primară-urbană, de
băeţî şi una de fete, în Târgu-Frumos, şi 173 de biserici; a -
fară de şcolele şi bisericile din oraşul Iaşi.
în judeţul Iaşi, se cresc pe an vr’o 1 fi mii oi, vr’o 14
mii de boi şi vaci, vr’o 12 mii de porci, vr’o 7 mă^de^cai, vr’o
3 miî de capre şi vr’o 1000 de bivoli şi bivoliţe. Stupi încăl
sunt; dar nu aşâ de mulţi, ca maî înainte vreme, jfîr gândacii
de mătâsă, cari asemîne erau un isvor de bogăţie, s’au sterpii 1
maî cu totul.
în judeţul Iaşi sunt multe păduri, multe podgorii şi multe
livezi. din nenorocire, pădurile se tae fără cruţayre ^. er pod­
goriile şi livezile se împuţineză.
în judeţul Iaşi se fac grâne şi păpuşde frumose.—Fenaţe
şi imaşuri mai întinse avem în Plasa Turiea, în Plasa Braniştea
şi în Plasa Bahlulfi. ?
Grădinăril, cu tot soiul de legume, încă sunt m ulte; mai cu
samă în Plasa Braniştea, între Jîjiea şi Prut.
Judeţul Iaşi eră mal de mult vestit pentru înmulţirea si
creşterea cailor de soîu bun; de aceea, m arca Judeţului Iaşi este
chipul u n u l cal. 1
Capitala Judeţului Iaşi este O raşul Iaşi, de la care ş’a
" f .n, T ire J^eţiil Prefectura acestui judeţ se află în Pala-
T n h tn ^ T rL ^ l1' T0t în Palatul Administrativ se află
f W r r Generală
* T / p
ueaa Judeţului din
Casienea laşî.Ia?r> Casa Telegrafo-Poştală şi
 35. Judecătoriile de ocole din Judeţul Iaşi.
în Judeţul Iaşi sunt trei judecătorii de ocole şi anume:
1. Ju d e c ă to rie a O colului Stavnic cuprinde plăşile: Stav-
Hic, C odru şi comunele: C ostulenii, P risăcanii, Bosiea, Hol-
boca şi Ţ u ţo ra, din Plasa Braniştea, cu reşedinţa la B ucium i.
2. J u d e c ă to rie a O colului Copou cuprinde plăşile: Co-
poti, T u rie a şi comunele: G olăeştii, Stânca şi Sculenii, din
Plasa B raniştea; precum şi Com una Şipotele, din Plasa Bahluiu,
cu reşedinţa la Ţ igănaşi.
3. Ju d e c ă to rie a O colului B ah lu iu cuprinde plăşile: C âr­
lig ă tu r a şi B ah lu iu , fără Comuna Şipotele. Keşedinţa acestei
judecătorii este la T ârg u -F ru m o s.

36. Orientarea plăşilor, eu privire cătrâ

Plasa Copou.
P la sa Copou.—Acesta Plasă vine în centrul judeţului, cu­
prinzând şi Oraşul Iaşi.—Plasa Copoii se megieşeşte la meză-
nopte cu Plasa Turiea, de care se desparte prin Rîul Jîjiea, şi
c’o parte din Plasa Bahluiu; la apus, se megieşeşte cu Plasa
Bahluiu; la meză-zi, se megieşeşte cu plăşile: Cârligătura, Stav­
nic şi cu Oraşul Ia ş i; er la resărit, se megieşeşte c’o parte din
Plasa Turiea, de care se desparte prin Rîul Jîjiea, şi c’o parte
din Plasa Braniştea.
P la s a T u rie a .—Acesta plasă vine în partea despre meză-
nopte-resărit a Plasei Copoii.—Plasa Turiea se megieşeşte la a-
pus cu Plasa Bahluiu şi cu Plasa Copou, de care se desparte^
prin Rîul Jîjiea; la meză-zi, se megieşeşte cu Plasa Copou, de
care se desparte tot prin Rîul Jîjiea, şi cu o mică parte din
Plasa Braniştea.
P la sa B a h lu iu .—Acestă Plasă vine în partea despre apus-
meză-nopte a Plasei Copou. Plasa Bahluiu se megieşeşte la meză-
zi cu Plasa cârligătura, şi c’o mică parte din Plasa Copou. La
resărit, se megieşeşte cu Plasa Copou şi cu Plasa Turiea, de
care se desparte prin Rîul Jîjiea
P la sa C â rlig ă tu ra .—Acestă Plasă vine în partea despre a-
pus-meză-zi a Plasei Copoii. Plasa Cârligătura se megieşeşte la
meză-ndpte c’o mică parte din Plasa Copoii, şi cu Plasa Bahluiu;
er la resărit, se megieşeşte cu Plasa Stavnic.
 P la sa S tav n ic.—Acestă Plasă vine în partea despre meză-
zi a Plasei Copoii.—Plasa Stavnic se megieşeşte la meză-nopte cu
Plasa Copoii; la apus, se megieşeşte cu Plasa Cârligătura; er la
răsărit, se megieşeşte cu Plasa Codru.
P la sa C odru.—Acestă Plasă vine în partea despre resant-
meză-zi a Plasei Copou. Plasa Codru se megieşeşte la meză-nopte
cu Oraşul Iaşi, şi c’o parte din Plasa Braniştea, de care se des­
parte prin Rîul Bahluiu; la apus, se megieşeşte cu Plasa stav­
nic ; er la resărit, se megieşeşte cu Plasa Braniştea, de care se
desparte prin Rîul Jîjiea.
P lasa B ran iştea.—Acestă Plasă vine în partea resaritena
a Plasei Copou.—Plasa Braniştea se megieşeşte la meză-nopte
cu Plasa T uriea; la apus, cu Plasa Copoii şi cu Plasa Codru, de
care se desparte prin Rîul Jîjiea ; er la meză-zi, cu o mică parte
din Plasa Codru, de care se desparte prin Rîul Bahluiu.

37. Megieşiile Judeţului Iaşi.

Judeţul Iaşi se megieşeşte la meză-nopte cu J u d e ţu l Bo­
to şan i ; la apus, se megieşeşte cu J u d e ţu l Suceva şi c’o parte
din J u d e ţu l R o m a n ; la meză-zi, se megieşeşte c’o parte din
J u d e ţu l Rom an, cu J u d e ţu l V aslu îu şi c’o mică parte din
J u d e ţu l F ă lc iîu ; er la resărit, se hotăreşte cu B asarab iea,
de care se desparte prin Rîul Prut.
Pe liniea Prutului, la B ivolari, la S culenî-U nglieni şi la
Scoposeni, din jos de Măcăreşti, sunt g arn iz^ n e de doro b an ţi,
cu ofiţerii trebuitori, pentru paza hotarului ţerei, despre Rusiea.
Mai înainte de 1812, Judeţul Iaşi se întindea şi peste Prut,~\
în Basarabiea; dar după ce nî-au luat Ruşii Basarabiea, Judeţul J
Iaşi a remas numai pene în Prut.

38. Rîurile din Judeţul Iaşi, sunt:

P ru tu l.—Acesta este un rîu mare, ce vine la marginea re­
săritenă a judeţului Iaşi.—Prutul începe a atinge pămentul Ju ­
deţului Iaşi, la Satul Bădărăii, Comuna Bivolari, din Plasa Tu­
riea; curge spre meză-zi, despărţind Judeţul Iaşi de Basarabiea;
şi de la Satul Măcăreştii, Comuna Costuleniî, din Plasa Braniştea,
Prutul începe a se depărtâ de Judeţul Iaşi, curgend tot spre
meză-zi, pe lângă Judeţul Fălciîu.
 J îjie a .—Acesta este un rîtt mai mic de cât Prutul- si se
afla m partea resăritenă a Judeţului laş!. Jîjiea întră în Judeţul
Iaşi, din sus de Satul Andrieşănii, Comuna Epureniî, din Plasa
T u n ea; curge spre meză-zi, trecând pintre plăşile: Turiea şi Ba-
hlum, şi Turiea şi Copou; prin Plasa Braniştea, şi apoi pintre plă­
şile: Codru şi Braniştea; şi din jos de Măcăreştî, la Satul Sco-
posem, in Judeţul Fălciifi, Jîjiea se varsă în Prut.—Jîjiea, după
ce intră în Judeţul Iaşi, mai primeşte în sine Părîul M eletinul
J ijîo r a şi alte părîe.
B a h lu iu l.—Acesta este un rîfi mai mic de cât Jîjiea- si
trece prin mijlocul Judeţului Iaşi.— Bahluiul întră în judeţul Iaşi
din sus de Satul Feteştii, Comuna Bădeniî, din Plasa Bahluifi:
curge spre meză-zi-rSsărit, trecând prin mijlocul Plasei Bahluifi’
pâne la Podu-Iloe, de unde se întorce cu totul spre resărit, tre­
când prin plăşile: Cârligătura, Stavnic, şi prin Oraşul Iaşi; apoi
pintre plăşile: Braniştea şi Codru; şi la Satul Chipereştiî’ Co­
muna Ţuţora, din Plasa Braniştea, Bahluiul se varsă în Jîjiea.
Bahluiul, după ce întră în Judeţul Iaşi, mai primeşte în sine
şi părîele: B u h a ln iţa , Cârjdea, H ucu, B alilueţu, Nicolma,
R ăp id ea, Câcaina, C iricu şi alte părîe mai mici.

39. Drumurile din Judeţul laşi.

Judeţul Iaşi este pus în legătură, cu judeţele megieşe, prin
aceste drumuri:
1. D ru m u l ju d e ţa n Iaşi-B otoşanî, p rin B ă d ă r ă l—Acest
drum începe din partea despre meză-nopte a Oraşului Iaşi, de
la Bariera Sărerieî; şi duce spre meză-nopte, trecend prin Yalea
Cârligului, prin Popricanî, Cărnicenî, Probota, Băltenî, Trifeştî,
Târguşorul Damache, Soloneţ, Bivolari şi Bădărăî; apoi întră în
Judeţul Botoşani, şi duce la T ârg u şo ru l Ştefăneşti.
2. D ru m u l m icst Iaşî-S cu len i.—Acest drum începe din
Yalea-Cârligului, din drumul judeţan Iaşî-Botoşanî, şi duce spre
resărit-meză-nopte, la T â rg u şo ru l Sculenî.
3. D ru m u l ju d e ţa n Iaşî-B otoşanî, p rin Oneşti. —
Acest drum începe din partea despre meză-nopte a Oraşului Iaşi,
de la Bariera Copou; şi duce spre meză-noptre, trecend prin
satele: Podgoriea-Copoâ, Zahorna, Larga, Mălăeşti-Miseşti, şi
pe lângă Oneşti: apoi întră în Judeţul Botoşani şi duce la Bo­
toşani.
 4 D ru m u l n aţio n al Iaşi-R o m an .—Acest drum începe
din partea apusană a Oraşului Iaşi, de la Bariera Pecurarî^ducQ
spre apus, trecend pe la Leţcaniî-Vechi, Podu-Iloae, Sirca şi Targu-
Frumos; apoi întră în Judeţul Roman, şi duce la R om an.—-Pe
lângă acest drum merge şi liniea telegrafică Iaşi-R o m an ,
5. D ru m u l m icst T â rg u -F ru m o s-H â rlă u .—Acest drum
începe din Târgu-Frumos, şi duce spre meză-nopte, trecend prin
Cotnari, Cepleniţa şi Bădenî; apoi întră în Judeţul Botoşani, şi
duce la H â rlă u .—Pe lângă acest drum merge şi liniea telegra­
fică Iaşi-B otoşani.
6. D ru m u l ju d e ţa n Iaşi-R om an, p rin V o in eşti.—Acest
drum începe din partea apusană a Oraşului Iaşi, de la Bariera
Nicolina şi de la Bariera Trei-Calici, şi duce spre apus-meză-zi,
trecend pe la Galata, pe lângă Miroslava şi prin Voineşti; apoi
merge tot înainte, întră în Judeţul Roman, şi duce la R om an.
7. D rum ul ju d e ţa n Iaşî-V aslu iu , pe la B o rd ea.—Acest
drum începe din partea despre apus-meză-zi a Oraşului Iaşi, de
la Bariera Nicolina, şi duce spre meză-zi, trecend prin Valea-
Adâncă, şi pe lângă Ezereni; apoi, după ce trece prin pădurea
de la Bordea, întră în Judeţul Vasluîîi, şi duce la V aslulii.
8. D rum ul naţional Iaşi-V aslu îu , p rin P o en i.— Acest
drum începe din partea despre meză-zi a Oraşului Iaşi, de la
Bariera Socola; duce spre meză-zi, trecend pe la Socola, Buciumi,
delu-Răpidea şi Poeni; apoi întră în Judeţul Vasluîu, şi duce la
V aslu îu .—Pe lângă acest drum merge şi liniea telegrafică Ia şi-
V asluiu.
9. D rum ul naţional Iaşi-Ţ u ţo ra.—Acest drum începe din
partea rSsăritenă a Oraşului Iaşi, de la Bariera Ţuţora, şi duce
spre resărit până la Ţ uţora.
10. D rum ul J u d e ţa n Iaşi-F ălciîu , p rin C ostu len i.—
Acest drum începe din drumul naţional Iaşi-Ţuţora, de la Chipe-
reşti, şi duce spre meză-zi resărit, trecănd pe la Osoiii şi prin
Costuleni; apoi întră în Judeţul Fălciîu, şi duce la H uşi.
11. D rum ul dig-vecinal al P ru tu lu i.—Acest drum în­
cepe de la Trifeştî, din drumul judeţan Iaşî-Botosani; şi duce în
jos spre meză-zi, pe lângă malul drept al Prutului, trecând pe la
Hermeziu, Vladomira, Şendreni, Sorea, Frăsuleni, Sculenî, Mede­
leni, Golăeştî, Bosiea, Unghenî, Ţuţora, Oprişeni, Morenî, Prisăcani
şi MăcăreştI; apoi întră în Judeţul Fălciîu, şi duce la H u şi.—
Acest drum pune în legătură Judeţul Iaşi, cu judeţele de pe
 lângă malul drept al Prutului; şi este făcut anume, ca să îmDe-
dice vărsăturile Prutului. P
Judeţul Iaşi mai este pus în legătură cu judeţele megieşe
prin calea ferată IaşI-P aşcanî, şi cu Rusiea, prin calea ferată
Iaşi-U n g h en i.
Dacă trecem din Judeţul Iaşi în alt judeţ, găsim şi acolo
sate şi oraşe, Primari în comunele rurale şi urbane, Comisari în
oraşe, Sub-Prefecţi în plăşî, Consiliu Judeţan şi Prefect de judeţ,
Tribunal şi alte autorităţi.—Primarii comunelor urbane, Prefecţii
de Poliţie, Membrii Consiliuluî Judeţan şi Prefecţii de Judeţ
ascultă de M in iştri, cari sunt cei mai înalţi slujbaşi ai ţerei.
Eră mai mare de cât Miniştri, este M ajestatea Sa Carol I,
R eg ele R o m ân iei; care, cu ajutorul M iniştrilor, al D eputa­
ţilo r şi al S en ato rilo r, aleşi de ţară, ocărmueşte R om ăniea
întregă, (iare este alcătuită din 32 de judeţe, cu cele doue de peste
D u n ă rea, din D obrogea.
 iese

^ 11(1,r-^‘
*nnu

ycuk'nii i | ^
Hat n u v^~\fi((ii'l>ilii
tv
SIC-U*HM
E Vi^
\

(lu tiv a t
./■■. V n q h M
'1'n te stiiJ fc s
sfld U w m jf^

ojîies
unui
terni

Miroucas
fâlibaiifls
 Plăşile si comunele cu cotunele din Judeţul
Iaşi, pe scurt.
±. Plasa Copou.
_______ — ------------------ ■■ ----------------- - a . - - 1 1— . ....................

1. Comuna Podgoriea Copou, alcătuită din cotunele : Podgoriea-

Copou, Târguşorul Săreriea, şi satele: Muntenii, Cârligu, Vulturii, Şo-
rogariî, Aronenu, Aroneniî şi Redru-Aldeî, cu Primăriea la Copou.
2 Comuna Teuteştiî, alcătuită din cotunele: Rediu-lui-Tatar, Tă-
tăruşul, Teuteştiî, Leţcaniî-Noî, Horleştiî şi Zahorna, cu primăriea la
Zahorna. _________________ ______ _
3 Comuna Rediu-Mitropoliei, alcătuită din cotunele: Moîmeştii,
Popricanii, Corba, Redîu-Mitropolieî, Ţipileştiî, Isvorele şi Epureniî,
cu primăriea în Popricani.__________ ______________________—
4^ Comuna Movileniî, alcătuită din cotunele: Larga, Movileniî,
Potângeniî şi Romaneştii, cu primăriea în Movilenî._____ _______ ^
5. Comuna Gropniţa, alcătuită din cotunele: Mălăeştî-Miseşti,
Foreştiî, Gropniţa, Bulbucaniî şi Sângerii, cu primăriea în M ălăeştî-
M iseştî.
Aceste 5 comune alcătuesc Plasa-Copou. în Plasa Copou este
un târguşor şi 30 de sate, în care se află peste 6,000 de locuitori;
9 şcole primare de băeţî şi de fete, şi 21 de biserici.

2. Plasa Turiea.
1. Comuna Cărnicenii, alcătuită din cotunele: Cărniceniî, Târ­
guşorul Ţîganaşî sau Căminăreştiî, SatulBlăndeştiî, Probota, Gura-
Frasinuluî, Şătrăreniî şi Perienii, cu primăriea în Ţiganaşî.______
2. Comuna Hermeziu, alcătuită din cotunele: Bălteniî, Vlado-
mira, Hermeziu, Trifeştiî, Zaboloteniî-Sturzoeî, Târguşorul Damache
sau Grigoreniî şi Zaboloteniî-Foteî, cu primăriea în Satul Hermeziu.
3. Comuna Roşcanii, alcătuită din cotunele: Borşa, Redenii,
Păulenii, Găureniî, Roşcanii şi Căueştii, cu primăriea în Roşcanî.
4. Comuna Bivolarii, alcătuită din cotunele: Soloneţ, Târgu­
şorul Bivolarf, Satul Bivolari, Cornu-Negru, Burueneştiî, Tabăra şi Bă-
dărăiî, cu primăriea în Târguşorul B i v o l a r i . _________
5. Comuna Epureniî, alcătuită din cotunele: Broşteniî, Albota,
Epurenii, Schineniî-Yechî, Schineniî-Noî, Andrieşănii, Viişora, Găvaniî
şi Glăvăneştiî, cu primăriea în Andrieşănî7
Aceste 5 comune alcătuesc Plasa Turiea. în Plasa Turiea sunt
33 de sate şi 3 târguşore, în care se află peste 8,000 de locuitori;
13 şcole primare-rurale, de băeţî şi de fete, şi 24 de bisericî.
Plasa Turiea este unită acum, în privinţa administrativă, cu Plasa
Copou, şi portă numele de Plasa Copoii-Turiea, cu Sub-Prefectura
în Târguşorul Bivolari.
 1. Comuna Podu-Iloe. Târguşorul acesta este singur o comună
rurala, cu pnmănea în Podu-Iloe.
t>»2; i®0™una Bârleşti, alcătuită din cotunele : Totoeştiî, Bârlestii,
Barleşta-Ungurî, Erbiceni! şi Spinosa, cu primăriea în Erbiceni.
3. Comuna Belceştii, alcătuită din cotunele: Belceştii, Focurile
Arama, Cornele-Caprei, Polienii, Ulmiî-Vechi şi Ulmii-Noî, cu primă-
nea m Belceştî.
4- Comuna Băicenii, alcătuită din cotunele: Dădeştiî, Săcăreştil
sau Balasineştii, Cucutenil, Băicenii, Costa-Măgureî şi Cârioea cu
primăriea în Băicenî.
5*. Comuna Cotnarii, alcătuită din cotunele: Cotnariî, Horodiştea, I
Zlodica, Yalea-Racului, Sbereniî, Hodora şi Iosopenii, cu primăriea în
Cotnari.
■& Comuna Cepleniţa, alcătuită din cotunele:-Cepleniţa, Buhal-
niţa, Yîrîţiî şi Mora-Prefectului, cu primăriea în Cepleniţa.
7. Comuna Bădenii, alcătuită din cotunele: Bădenil, Scobinţiî,
Steclăriea, Zagaviea, Feteştii, Petroşiţa şi Trăîstenii sau Lupăriea, cu
primăriea în Scobinţi.
8. Comuna Şipotele, alcătuită din cotunele: Fântenelele (pe mo-
şiea Ciora), Ylădenii, Iacobeniî, Tomuleţu, Hălcenii, Şipotele-Yechi,
Şipotele-de-Jos, Şipotsle-de-Sus, Chişcărenii-de-Jos, Chişcăreniî-de-Sus,
Oneştii, Şoldana şi Drăgăneştiî, cu primăriea în Şipotele-Yechi.
Aceste 8 comune alcătuesc Plasa Bahluiu. în Plasa Bahluiu este
un târgoşor şi 49 pe sate, în care se află peste 19,000 de locuitori;
20 de şcole primare-rurale, de băeţî şi de fete, şi 34 de biserici.
_
___
___
_Plasa Oarligatioxa,_
___
___
___
__
Comuna Păuşeştiî, alcătuită din cotunele: Holmu, Scobâlţenii,
Hoisăştii, Chilişoea, Păuşeştiî, Frumuşelele-Păuşeştilor, Dumeştii-Marî,
Dumeştiî-Micî, Câcărăzeniî şi Buţuluc, cu primăriea în Hoisăşti.
2. Comuna Popeştii, alcătuită din cotunele: Hărpăşeştii, Doroş-,
cânii, Obrijeniî, Popeştii, Bedenii, Frumuşelele-Popeştilor, Mădârjac şi
Bojila, cu primăriea în Popeşti._________ ____________________
3. Comuna Sineştii, alcătuită din cotunele: Crucea, Storneştiî,
Sineştiî şi Lingurarii saii Modorăniî, cu primăriea în Sineşti.____
4. Comuna Sirca, alcătuită din cotunele: Chicerea, Sîrca, Mădâr-
jeştii, Cosiţeniî, Lunganii şi Goeştiî, cu primăriea în Lungani.
5. Comuna Brăeştii, alcătuită din cotunele: Făcuţii, Gugea,
Valea-Oilor, Prigoreniî, Albeştiî, Brăeştii, Cristeştii şi Buda, cu pri­
măriea în Albeşti. ________________________
6. Comuna Buznea, alcătuită din cotunele: Jora, Buznea şi Gă-
neştiî, cu primăriea în Satul Buznea.__________ ________ l____
7. Comuna urbană Târgu-Frumos, cu primăriea în Târgu-
Frumos.
Aceste 7 comune alcătuesc Plasa Cârligătura. în Plasa Cârligătura
este un târg şi 39 de sate, în care se află peste 14,000 de locuitori; 12 şcole
primare-rurale, de băeţî şi de fete, o şcolă primară-urbană, dG Ş
una de fete, în Târgu-Frumos, şi 26 de biserici. Plasa Cârligătura este
unită acum, în privinţa administrativă, cu Plasa Bahluiu, şi porta nuJŞele
de Plasa Bahluiu-Cârligătura, cu Sub-Prefectura în P o d u jloe^
 5 - D P la s a , S t a r ^ r i i c -
j| i. Comuna Miroslava, alcătuită din cotunele: Miroslava, Gău-
!| renii, Uricanil, Capu-Redîuluî, Valea-Lupuluî, Balciu, Valea-Ursului,
|j Dancaş, Ezerenil, Ciorbeştiî, Corneştii, Prăselnicii şi Voroveştiî, cu
i primăriea în Balciu.
2. Comuna Cucutenii, alcătuită din cotunele: Cucutenii, Brătu-
I; leniî, Leţcanil-Vechi sati Bogonos, Cogeasca-Veche, Cogeasca-Nouă,
|l Scoposenil, Hăsnăşeniî, Horle ştii-Catolici, Bogdăneştiî şi Dârjeniî, cu
| primăriea în Cucuteni.
II ____________ . _____ ______ __ ——-------------- ■■■—— — ■■■-
f! 3. Comuna Voineştii, alcătuită din cotunele: Lunganii, Voineştii,
Sloboziea-Voîneştilor şi Schitul Stavnic, cu primăriea în Voineşti.
4. Comuna Mogoşeştii, alcătuită din cotunele: Mânjeştii, Vo­
i coteştii, Budeştiî, Mogoşeştiî-Galatel sau Petreştiî şi Mogoşeştiî-Fru-
mosei, cu primârea în Mogoşeşti.
5. Comuna Miron^sa, alcătuită din cotunele: Spărieţiî, Schitu-
Iladâmbu, Hadâmbu, Mironeasa şi Târguşorul Ţibana, cu primăriea
I In Satul Mironesa.
Aceste 5 comune alcătuesc Plasa Stavnic, cu Sub-Prefectura
j; in Voineşti.
în Plasa-Stavnic este un târguşor şi 36 de sate, în care se află peste
9,000 de locuitori; 10 şcole primare-rurale, de băeţi şi de fete, şi
i 26 de biserici.

S. Plasa Codru.
1. Comuna Buciumi!, alcătuită din cotunele: Târguşorul-Treî-
Făntenl şi Podgoriile: Socola, Vişan, Vlădiceniî, Valea-Cosmoei, Bu-
ciumiî, Păun, Petrăriea şi Bârnova, cu primăriea în Buciumi.
2. Comuna Galata, alcătuită din cotunele: Târguşorul Galata, şi
sătişorele: Yalea-Adâncă, Horpazu şi Lunca-Cetăţuei, cu primăriea în
Târguşorul-Galata.
3. Comuna Ciurea, alcătuită din cotunele: Lunca-Bârnoveî, Ciu-
rea, Cercu, Todirelu, Picioru-Lupuluî, Sloboziea-Dobrovăţuluî, Cură-
turile şi Poena-cu-Cetate, cu primăriea în Satul Ciurea.
II --- -- --- - - - , - - .. . _ .-
4. Comuna Poenii, alcătuită din Cotunele: Târguşorul Poenii şi
satele: Poenii, Comama-de-Sus, Comarna-de-Jos şi Curagău, cu pri-
mâriea în Târguşorul P oenii.
5. Comuna Tom eştiî, alcătuită din cotunele: Tomeştiî, Goroniî
şi Osoiu, cu primăriea în T om eştî.
Aceste 5 Comune alcătuesc P lasa Codru, cu Sub-Prefectura în j
Comuna Bucium i, lângă Socola.
In Plasa Codru sunt 3 târguşore şi 26 de sate, în care se află |
peste 8,000 de locuitori; 12 şcole primare-rurale, de băeţi şi de fete, I
si 18 biserici.
 1. Comuna Holboca, alcătuită din cotunele: Holboca, Dancu,
Ruseniî, Valea-Satuluî, Valea-Lungă şi Coda-Stânceî, cu primăriea în
Holboca.
2. Comuna Ţuţora, alcătuită din cotunele: Ţuţora, Cristeştiî,
Chipereştiî şi Oprişenii, cu primăriea în Ţuţora.
3. Camuna Prisăcaniî, alcătuită din cotunele: Moreniî şi Pri-
săcaniî, cu primăriea în Prisăcanî.
4 . Comuna C ostuleniî, alcătuită din cotunele: Costuleniî şi Mă-
căreştiî, cu primăriea în Costulenî.
5. Comuna Bosiea, alcătuită din cotunele: Mânzăteştiî, Ungheniî,
Bosiea, Bereştii şi Marlionda, cu primăriea în Satul Bosiea.
6. Comuna Golăeştiî, alcătuită din cotunele: Podu-Jîjiei, Go­
lăeştiî, Lăzăreniî sau Cilighiu, Chişereii, Petreştiî şi Medelenii, cu j
primăriea în Golăeştî.
7. Comuna Stânca, alcătuită din cotunele: Cotu-luî-Ivan, Icuşeniî,
Luceniî- Sturzoeî, Lucenii-Băcăloeî, Stânca şi Cârpiţiî, cu primăriea în
Cârpiţi.
8. Comuna Sculeniî, alcătuită din cotunele: Târguşorul Sculenî
şi satele: Frăsuleniî, Sorea şi Şăndrenii, cu primăriea în Sculenî.
Aceste 8 comune alcătuesc Plasa Braniştea, cu Sub-Prefectura
la Ţuţora.
în Plasa Braniştea este un târguşor şi 34 de sate, în care se
află peste 5,000 de locuitori; 12 şcole primare-rurale, de băeţî şi de
fete, şi 24 de biserici. ________________________

Aşa dar, Judeţul Iaşi este împărţit în 7 plăşî, cu 4 2

de comune rurale, alcătuite din 2 4 7 de sate şi 10 târ-
guşore; afară de cele 2 comune urbane, Iaşi şi Târgu-
Frumos.
în judeţul şi Oraşul Iaşi sunt la vr’o 1 6 0 de mii de lo­
cuitori ; 8 8 de şcole primare-rurale, în sate şi târguşore,
2 şcole primare-urbane, în Târgu-Frumos şi 173 de bi­
serici ; afară de şcolele şi bisericile din oraşul Iasi.

S F î E ş I T.

*
 130ÎUMUUUUmUUULlLJU ii»iiiiiiiiiiiiiiiii»iiiiiiiii»iiwii[iihi[iTriiiiiiiiii«iii»mii»iiiiiiifin«iniiiiiiîîf^
MJUuuuuuLiuui

Ti. 1MPARŢIREA JUDECATOBEASCA

Ocolul Stavnic cuprinxâid 16 comune cujudecâloiVnta ftuettuni

M u Itoac*
„Copou ... 14 . . - - Hyanaji
Voincşti . Bahluiu . . 14 . - * IFrumos
Buciumi CornuNegrh
tu n en u noi v
Tulora ■flrntjnncŞt l rdkwenu vechi.

tirsus
CJuţfiîrehu dejos 'ipOtde
Zabotatepii IbTcf^*
,W
Î!
T.DAMACM,
\cennf>
lawbcih
Ttmislcnii\
(Lupariăjuvi

Brlrtsrit
r a r m it a d e

Biflbuamfâ
an a
^Coirml iâSas
BuhulniU
utW ectifa\ te&IpnL'A ''SS*>
<y4.XASiv ALJOSCULESCU
u
’ unarâţip.
Plodim Carriţcen iaşii ieeo
\
citim RMtulun
%,L ^ | /otanăQfuL
Vv^lai odislica Frâsulmii
vI| '"
I
Mi
Im
’v
N
''S
Hirent

s ^W ţM m ediii M e lro p w e i .
Harpilti
nouţ Horiesti \Zcihohm
(-o a rb a ®-~—-
Â
uceniiBj \elrhu
Tuseru/
Cuculnii i
mvwiiidn0ştii fete»..
'''Măţjncstiil
.. Ţ J / h furcmiSi
Y^chdrcŢfiţy, bicemi: M&©
llftbtSinrjiii) rmutliusau(.tluflw

^ ‘aedtui Vuitu rii

.fiâde.flii
© $VfdFrahceslii
iăîfr'Bfidăik-Icămpf 1 « a
%/llfî0U!l--4
rm W : %-Tt/ . i? "
liliacIKtMOS
t e fe'S31- m im # j? ivMjr^iii
u
*5
^* vjestu. Mfhiid/cşld
'Letcmiin?f^T^tT\ % v-\%:x
ggr*/ J y
înmiea. 'f&Prrgroimiu
Luu(fdn, Crisleki
^ 'tfa p w B c t/ia lu i jl& sţ x^rtlhut
lic&L 0 ^ !0 lk ^ ii^ ş0
® Vrnneştii îpjcL
-
C
2 ,- I m\^lvnUjni/luWţMM^wL i .-
'^ y v
C Wh.wum | &V<nirii
vrtjeniB^M\II , /<1 •:'WiuseAii ^'Xrnr'y-\ ^j^Mţcpuu
|H n T W ^Gâumiit^ _
y®
i Hitinakqţit,
y / . ? Vw \i
J Hoijftsfii (iitokct
,-'l
i^miluirii m th # 4% ^ s r a>' .^ ţ Op/vifiuri
<j%vv \ \ld d ir ( m r

WneSni -- lkllc(rW>7.IU<i(xJi*\ Opri'Şfant t

| 1^^mciuJiUi
Fhuilumele JbpeMIoJr W0trmiun^t....-^^ V§Ex~viPI • !*/«/•■I
^MtCdăijfU'W «6JK k’ 'riuriii£■ .4r'
W viqum nLg Prisâcanii
(M&rl0v;tiiil) W
Ţ\
*1, 4;
qr&ntfa Sîovozîa ibkfcsffloT
KQdc.stii tulenil
SEMNE GEOiiHAFICJ
JVUrcştiN tf'iciorySLupiilui
lirtfij.wr. r d r itr tc
ţfcs, V
.S at.................... Cârâvddărie \ ’mm'.
Sal nou B ăi
Reşedinţa mmunei Ape minerale Sfuirtelii
jj/a.w D ru m toii ,jyj u r / r / a n ..
■\udfcndnnei fir Ocol ■ vecinul şi com unal
f ij d u r t m. SchitutJflaNawbu
(iarnh.tiaua i va ut/a
Hiurou va mai JUpiUt-dirc
tdtym ftr Bolne
F dbricti
TJTth
tP
XV
jjoşlal. .
Y fitririe m & tsd
(iam adrdefh:
inie teicifra(îctf f*od peste apă
x/ 20 ham Judeţul laşii pc gradul fa "de hn*j(me
si intre 47f i Wy #
iă lai «Ti !■Itfllfl illlilllll^llltllir. f■1■l■l■i■i■i.
\
 ilfc#
■-V*' '4

Rtrtfv ni