UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ
Departamentul Sinteza Proiectarii de Arhitectura

Anul universitar 2017 – 2018

Semestrul 9, An de studiu V
Proiect nr. 2 - SP5 –2 (9 credite – 10 saptamani)
Domeniul de studiu: STRUCTURI ȘI TEHNOLOGII SPECIALE

CLADIRE INALTA DE BIROURI clasa ,,A”

ARGUMENT:
Evoluția științei si a tehnologiei din ultimele două secole a constituit un factor decisiv
în evoluția societății contemporane, producând transformări radicale a modului în care noi
astăzi percepem realitatea. Prezența ubicuă a tehnologiei o întâlnim în toate domeniile de
activitate care implică imaginația și creativitatea omului. Ea a influențat fundamental vechile
domenii și chiar a produs noi domenii de activitate care ne ghidează astăzi existența.
Ca urmare a creșterii densității populației în mediul urban, cu mai bine de un secol în
urmă, au început să se construiască din ce în ce mai multe clădiri înalte. Acestea de cele
mai multe ori au funcțiunea de birouri sau locuințe colective. Această tendință de dezvoltare
pe înălțime a orașelor (în special în centrul marilor metropole) continuă și astăzi iar ca
dovadă stau numeroasele construcții de la începutul acestui mileniu care doboară
sistematic noi recorduri de înălțime.
Turnul se încadrează în categoria de construcții foarte înalte care reclamă abordări și
răspunsuri complexe, atât la problemele menținerii stabilității și funcționalității lui în
exploatare cât și a preocupărilor legate de estetică, de armonie cu spațiul urban existent.
Prin dimensiuni , în plan și pe înălțime, el devine în timp un punct de referință în cadrul
orașului. Acest nou tip de edificiu are implicații tehnice și arhitecturale importante care
presupune folosirea unei structuri de rezistență și a unor instalații speciale, precum și
încadrarea în situl urban prin rezolvarea acceselor auto, pietonale, de asigurare a unui
număr minim de locuri de parcare pentru salariați / vizitatori etc.

DATE GENERALE
Tema de față propune familiarizarea studenților cu enunțarea și rezolvarea acelor
aspecte importante ale conformării unui ,,turn,, de birouri de clasa ,,A,
Turnul, din cauza inaltimii mai mari de 45 m considerată de la trotuar la pardoseala
ultimului nivel, se situeaza conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor P118 în
zona cladirilor <<foarte inalte>>. Aspectele de conformare complexa prezentate aici doresc
sa arate in primul rand modul in care, la astfel de cladiri inalte si foarte inalte, proiectarea de
arhitectura trebuie sa ia in consideratie o serie de aspecte si de probleme cu totul speciale
(uneori total diferite față de rezolvările problemelor intalnite la constructiile obisnuite ).
De asemenea aceasta tema urmareste ca prin realizarea unuil proiect de turn de
birouri sa familiarizeze studentul arhitect cu modul in care demersul arhitectural pentru o
constructie foarte inalta trebuie sa tina seama de o multitudine de rigori impuse de legislația
în vigoare. Studentul arhitect trebuie sa incerce sa negocieze între abilitatea de a respecta
reglementarile urbanistice din zona, integrarea construcției in contextul existent, doleantele
beneficiarului impuse prin contract ( in cazul de fata = tema de proiect ), cerintele de
conformare de ordin structural si de respectarea legislatie in vigoare.

1
 Scopul final este unul simplu. Prin acest proiect se doreste ca studentii sa
dobandeasca acele competente specifice profesiei de arhitect care sa-i faca sa conceapa
intr-o maniera fezabila o constructie inalta sau foarte inalta.

CARACTERISTICILE UNEI CONSTRUCTII INALTE:

Asigurarea prin proiectarea complexa a exigentelor impuse de aceasta clasa este
obligatorie. Caracteristicile speciale ale clasei presupun printre multe altele si un anumit
grad de echipare, un anumit procent de suprafata de birouri in sistem „open space” precum
si realizarea unei inaltimi minime libere de 2,90 in zona de birouri, locuri speciale destinate
fumatului, etc. Ca urmare conformarea cladirii, atat din punct de vedere arhitectural,
structural dar ți al instalatiilor / dotarilor aferente, trebuie sa plece de la aceste considerente.
Din punct de vedere structural in situatia unei cladiri foarte inalte regulile de
conformare antiseismica sau de rezistenta la acţiunea vântului de la cladirile obisnuite nu po
fi extrapolate ți aplicate direct proportional. Ca urmare, proiectarea de rezistenta în cazul
construcțiilor înalte este situată în cu totul in alta zona, total diferita față de proiectare
caselor, sa le numim aici, „obisnuite”. Simpla supradimensionare a geometriei structurii si a
armaturii din otel betonul armat nu pot asigura stabilitatea constructiei.
Conformarea la seism a constructiilor foarte inalte impune un alt concept de aranjare in
plan si in volumetrie a casei, concept care este total diferit de ceea ce se practica la un nivel
normal de inaltime. De cele mai multe ori argumentele de ordin estetic si compozitional nu
au darul de a „inmuia” cat de cat momentele de torsiune si fortele taietoare dezvoltate de un
posibil cutremur in elementele structurale ale cladirii. De multe ori solutiile valabile pentru
astfel de cladiri se caracterizeaza printr-o curatire a planului, fara decrosuri, fara articulatii
de legatura, volume si geometrii simple, cu baza cat mai mare si cu console cat mai mici
etc. Si toate astea sunt impuse de conditiile speciale de rezistenta si de durabilitate
prezente in normativele in vigoare ( exemplu - P100/77-92 si reactualizat in 2006 etc ).
Dificultatea cu care se confruntă un arhitect în această situație consta in promovarea unei
solutii care, in ciuda unor constrangeri obiective impuse de conformarea unei constructii
foarte inalte la seism, sa fie si interesanta din punct de vedere arhitectural,. Acest lucru
presupune ( ca in multe alte ocazii) o abilitate a arhitectilor de a jongla practic printre
impunerile date prin tema de catre beneficiar, printre regulamente urbanistice si contextul
urban specific, printre cerinte de conformare impotriva seismului sau de rezistenta la foc si
multe alte constrangeri. Luarea in considerarea a acestor multiple probleme si gasirea unor
cai de rezolvare acceptabile au fost si vor fi conditii obligatorii in activitatea de proiectare.
Studiul geotehnic este un element important in activitatea de proiectare a
infrastructurii si structurii unei cladiri inalte. De asemenea, in cazul cuplarii la calcanele
existente la limita lotului de teren, este obligatorie realizarea unei expertize tehnice de
specialitate care sa solutioneze favorabil racordarea noii case la aceste calcane. Asigurarea
incintei prin pilotii ( secanti sau tangenti ) poate elimina riscurile sapaturii necesare
construirii subsolurilor si protejeaza construcțiile invecinate.
In ceea ce priveste instalatiile, in conformitate cu standardele unei cladiri de birouri
clasa ,,A” turnul de birouri va fi echipat obligatoriu cu:
- instalatie de curenti tari
- instalatie de voce – date
- instalatie de control acces si supraveghere video
- instalatii sanitare
- instalatii de stingere/detectie a incendiilor
- instalatii de ventilatie si incalzire
In ceea ce priveste conformarea cladirii la rezistenta la foc, aceasta va putea fi
asigurata printr-un scenariu de rezistenta la foc și față de care proiectul de arhitectura
trebuie sa tina seama. Fiind vorba de o cladire foarta inalta, conf. art.1.2.5/P118/1999 prin
solutiile adoptate , conf. art.1.2.6/P118/1999 si tabel 2.1.9. din normative P-118/99, masurile

2
de preintampinare a propagarii incendiilor se determina printr-un scenariul de siguranta la
foc realizat de catre arhitectul proiectant si verificat de un expert atestat PSI.. Aceste masuri
obligatorii vizeaza in principal urmatoarele aspecte:
- asigurarea a doua cai de evacuare distincte ( scari ),
- prevederea de usi antifoc sau rezistente la foc in zonele scarilor, sas-urilor,
- asigurarea a 2 lifturi de interventie,
- separarea demisolului si subsolului de restul casei prin pereti si usi rezistente la foc,
- asigurarea unor distante minime de evacuare pe doua directii diferite si distincte,
- prevederea de instalatii de semnalizare si stingere automata a incendiilor, etc.

PROGRAMUL DE BIROURI – GENERALITATI:

Funcţiunea de birouri este una care a căpătat o mare amploare în societatea
contemporană ți care a devenit o activitate din ce în ce mai necesară dezvoltării economice.
O clădire de birouri presupune, atât rezolvarea unor spaţii pentru sedii de firmă, dar şi
prevederea unor spaţii publice de reprezentare (comerţ, servicii, alimentaţie publică, spaţii
expoziţionale) spatii care se adresează oraşului.
Tipologie de birouri:
Generaţia 1 – adiţionare de celule de-a lungul unei circulaţii simplu/dublu tract, linear
sau inelar, deşi asigură intimitatea şi scara individului, sunt rigide în timp.
Generaţia 2 – biroul hală – peisaj – este foarte flexibil, dar apare disconfortul
utilizatorului.
Generaţia 3 – spaţiu flexibil – susceptibil de a fi divers compartimentat.
Organizarea biroului integrat este dictată de terminalele multimedia iar suprafaţa de
lucru repartizată unei persoane poate creşte de la 2 – 3 m2 până la 15 – 18 m2. Datorită
avansului tehnologic din sfera informaţiei spaţiul de birou clasic suferă modificări
permanente. Era tehnologică reconfigurează locul de muncă – apar spaţii flexibile, se
reduce cu 25% aparatul administrativ de manevrare, copiere, sortare a documentelor; se
reduce cu până 50% numărul întâlnirilor de afaceri, acestea fiind înlocuite de video-
conferinţe.
Noul spaţiu de birou modern trebuie să permită o mare flexibilitate de mobilare şi
compartimentare, o bună ventilaţie şi o bună iluminare naturală, adoptarea surselor de
iluminat artificial cu consum energetic redus, utilizarea unui sistem de AC eficient cu scopul
de a reduce consumul energetic al clădirii.
Birouri pentru managementul de companie:
Spaţiile companiilor sunt spaţii lucrative şi spaţii proprii de servicii şi pot fi organizate
în diverse feluri:
- Birou privat – încăpere închisă cu uşă şi pereţi până în tavan (în general pentru
managerii de contract şi de proiect – 5%).
- Birouri de grup – încăperi închise (spaţii cu posturi fixe, cu partiţionări locale pentru
grupuri de lucru de maxim 20 de persoane – 10%).
- Spaţii specializate – de întâlniri – 5%, secretariat – 5%, managementul documentelor
– 5%.
- Birouri deschise – spaţii de lucru deschise (pentru cca. 200 de posturi de lucru cu
partiţionări locale 70%).
- Spaţii specifice – există, în organizarea companiilor, departamente care au structuri
de spaţii specifice precum: arhivarea documentelor media, foto, dosare, multiplicare şi
editare documente, conducerea cu spaţii de întâlnire şi discuţii, spaţii de conferinţe, expoziţii
– showroom, spaţii sociale, vestiare, toalete, camere de odihnă şi relaxare, bucătărie pe
fiecare nivel, facilităţi sportive, echipamente audio-video, spaţii de parcare, spaţii tehnice.

Acest mod de repartizare a diferitelor spatiilor destinate birourilor ( % ) va fi

respectat si in cladirea proupsa prin acest proiect.

3
 DATE DE TEMA:
Amplasament:
Studiul se va desfasura pe terenul din strada Seban-Voda nr. 206-208, sector 4
Bucuresti. Suprafaţa, vecinătăţile, amplasamentul parcelei trebuie să permită construirea
unui edificiu înalt, reprezentativ, cu funcţiunea principală – birouri.
Suprafata terenului studiat este de 7800 mp.
Gradul de ocupare la sol al parcelei este de maxim 70% din suprafaţa ei.
CUT max. 3,6
Regimul de inaltime 2S+P+3-5E (Hmax.=24m), cu accent de inaltime de 3S+P+20E
(max. 80m).
Pentru amplasament a fost intocmit un PUZ in anul 2012; documentatia se gaseste pe
pagina web a primariei capitalei.
Pentru o clădire înaltă de birouri trebuie acordată o atenţie deosebită integrării
acesteia în structura urbană existentă. De aceea integrarea urbanistica presupune in primul
rand respectarea regulamentului urbanistic in zona ți a urmatorilor indicatori urbanistici:
POT, CUT, H maxim admis, Functiuni premise etc.
Parterul clădirii este destinat publicului şi poate să înglobeze următoarele funcţiuni:
comerţ, spaţii expoziţionale, alimentaţie publică, sucursală bancă, librărie. La nivelul solului
se vor propune piaţete şi/sau spaţii verzi amenajate.
Clădirea trebuie să dispună de accese carosabile şi pietonale la nivelul solului, parcaj
subteran şi de suprafaţa.
Organizarea spatial – functionala ( suprafete orientative )
- Suprafata construita desfasurata = cca. 35 000 m2 construiţi desfăşurat.
- Funcţiunea majoră – birouri – cca. 20 000 m2 construiţi desfăşurat.
- Funcţiuni conexe (holuri principale, săli de conferinţă, spaţii expoziţionale, alimentaţie
publică, comerţ, parcări) – cca. 12 000 m2 construiţi desfăşurat.
- Funcţiuni utilitare (instalaţii, ateliere, depozitare) - cca. 3 000 m2 construiţi
desfăşurat.
Functiuni si spatii:
- Birouri: (cca. 20 000 m2 construţi desfăşurat)
Această suprafaţa este pentru aproximativ 5 000 salariaţi şi se dezvoltă pe mai multe
nivele. Înălţimea turnului de birouri este de max. 80 m inaltime şi poate avea 3S + P + 20E.
Birourile firmelor sunt concepute ca spaţii flexibile, dar în acelaşi timp sunt riguros
modulate pentru o optimă organizare.
O atenţie deosebită va fi acordată elementelor inginereşti şi tehnologice precum:
elemente de structură, instalaţii electrice interior şi exterior, sanitare, termice, ventilaţie şi
climatizare, reţele computere, telecomunicaţii, semnalizare în caz de incendii, noduri de
circulaţie secundare (scări de evacuare) sectoare de incendiu.
Pentru iluminarea adecvată a birourilor trebuie să existe un raport corect între
adâncimea şi înălţimea liberă a spaţiului, a suprafeţelor absorbante şi reflectante de lumină.
Pentru rezolvarea facilităţilor tehnologice (cablaje, ventilaţie, etc.) se pot prevedea pardoseli
flotante şi plafoane suspendate.
Suprafaţa construită pe nivel este de cca. 900 – 1000 m2. Pentru birourile de clasă A
se vor respecta cerinţele minime obligatorii: înălţime minimă a nivelului construit 3,85m, o
suprafaţă a nivelului construit de cca. 1000 m2, pardoseală flotantă de minim 15 cm (dacă
se utilizează sistemul „Hirros flexible space” minim 30 cm) şi o flexibilitate maximă a
compartimentarii.
Pentu zona birourilor se vor proiecta următoarele spaţii:
- La subsoluri (posibil 3 subsoluri) – hol lifturi, casa scărilor (conform Normativ P
118/99), rampe acces carosabil (conform Normativ NP 45/98), locuri parcare – la 60 m 2 utili
de birouri 1 loc de parcare + 20% din numarul acestora; la 20 m2 utili de comerţ 1 loc de
parcare(conform Hotărâre CLMB nr. 66/2006), adăpost protecţie civili (conform legii

4
protecţiei civile, Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie
civilă în cadrul construcţiilor noi / 2001, HGR nr. 560/15.06.2005), rezervor apă incendiu şi
anexe (conform Normativ P 118/99), spaţiu gospodărie apă şi hidrofor, spaţii tehnice (post
transfo, grup electrogen, tablou electric general, centrală termică şi de condiţionare),
cameră sistem securizare + BMS, cameră server, centrală avertizare incendiu, spaţii
depozitare diverse, ateliere de întreținere, etc.
- La parter – acces principal şi acces serviciu, rampe acces persoane cu handicap,
acces separat pentu VIP-uri, zonă de control, zonă de informaţii şi lobby, lifturi şi casa
scărilor, grupuri sanitare pe sexe, sucursală bancară, zone administrative.
- La etaje – hol lifturi, casele scărilor, birouri (individuale sau open spaces), spaţii
depoozitare/arhivare, spaţii copiatoare, zone de recreere, spaţii anexe (grupuri sanitare pe
sexe 2B + 2F pentru fiecare nivel, bucătărie cu oficiu pentru fiecare nivel), circulaţii (minim
două scări de evacuare cu rampe cu o lăţime de 1,3 m cu ieşire la nivelul solului, lifturi – 8
de câte 10 persoane sau 12 de câte 8 persoane). Pentru scări şi lifturi se vor proiecta
tampoane antifum separate. Unul dintre lifturile mari va fi socotit de transport mobilier şi
pentru intervenţie în caz de foc (va fi prevăzut cu uşi antifoc şi grup electrogen propriu). Se
vor proiecta: ghene pentru instalaţii, trasee verticale pentru instalaţii de încălzire şi sanitare,
trasee de ventilaţie şi electrice.
-Spatii conexe (cca. 10 000 m2 construţi desfăşurat):
Pentru funcţiunile conexe se vor proiecta următoarele spaţii:
- Holuri principale (pentru salariaţi şi public) – rezolvă accesul şi distribuţia salariaţilor,
accesul, distribuţia şi orientarea vizitatorilor.
- Zonă de informaţii.
- Pază directă şi monitorizare.
- Zonă de aşteptare.
- Săli de conferinţe:
 1 sală polivalentă de cca. 200 locuri prevăzută cu depozit mobilier şi cabine pentru
traduceri simultane (cca. 500 m2).
 3-5 săli de tratative de cca. 50 locuri
 Zone de foaier cu posibile spaţii de expunere (cca. 500 m 2).
 Grupuri sanitare pe sexe şi garderobă (cca. 100 m 2).
 Spaţii expoziţionale – showroom (cca. 500 m2).
- Alimentaţie publică (cca. 800 m2):
 Autoservire pentru salariaţi (aproximativ 300 persoane) dotată cu o bucătarie
minimală (cca. 700 m2).
 Restaurant pentru public pentru aproximativ 100 persoane (cca 400 m 2) prevăzut cu
acces din exterior, grupuri sanitare şi garderobă.
- Comerţ – magazine destinate publicului şi salariaţilor.
Spatii anexe (cca. 3 000 m2 construţi desfăşurat):
- Centrală/le termică proprie.
- Centrală/le de ventilaţie şi condiţionare.
- Post trafo, grupuri electrogene.
- Gospodărie de apă şi pompe.
- Centrală telefonică.
- Punct PSI şi centrală avertizare la incendiu.
- Adăpost protecţie civilă – 0,5 m2/utilizator (cca. 600 m2).
4.4 Sustenabilitate
Încă din faza incipientă de proiectare, pentru buna funcţionare a clădirii de birouri
este iportant să fie gândite şi integrate principii de bază ale arhitecturii sustenabile pentru a
obţine o clădire cu un consum energetic redus.
Se recomandă:
- Definirea volumetriei clădirii în funcţie de orientarea cardinală şi de vânturile
dominante.

5
 - Folosirea materialelor de construcţie sustenabile, reciclabile, uşor de demontat.
- Alegerea unei structuri eficiente.
- Proiectarea de faţade: ventilate, duble, inteligente care să asigure confortul termic,
etanşeitatea clădirii cu scopul de a diminua transferul de aer dintre interior şi exterior atunci
când acesta nu este dorit.
- Flexibilitate maximă a spaţiului interior.
- Folosirea cu măsură a suprafeţelor vitrate.
- Alegerea unui sistem inteligent de parasolare adaptat orientării cardinale a faţadei.
- Asigurarea unu iluminat natural optim (de cercetat raportul dintre înalţimea şi
adâncimea spaţiului de birouri).
- Asigurarea ventilaţiei naturale.
- Înglobarea pe faţadă şi/sau acoperiş a panourilor fotovoltaice şi solare.
- Alegerea unui sistem de AC eficient.
- Existenţa ventilaţiei încrucişate.
- Incorporarea unui sistem de încalzire geotermală.
- Proiectarea unui sistem de captare şi utilizare a apei de ploaie.
- Integrarea unui sistem de reciclare şi refolosire a apei menajere.
- Adaptarea plastică a noilor instalaţii şi tehnologii în arhitecura clădirii.
- Alegerea surselor de iluminat artificial cu consum redus, folosirea senzorilor de
prezenţă pentru aprinderea acestora.
- Dotarea clădirii cu un sistem inteligent de comandă şi control a: temperaturii,
umidităţii, calităţii aerului interior.
- Proiectarea spaţiilor verzi la nivelul solului, în interiorul şi/sau pe terasele clădirii.
-

CONŢINUTUL MINIM AL PIESELOR PREDATE

Faza I (studiu urbanistic, 3 săptămâni)
1. Încadrare în oraş/sit/ PUG (PUZ) - sc. 1 : 2000
2. Situaţie existentă/analiză - sc. 1 : 1000 – 1 : 500
3. Propunere regulament (PUD) - sc. 1 : 500 – 1 : 200
4. Machetă de studiu (inserţie in sit) - sc. 1 : 500
5. Scheme partiuri (planuri, secţiuni) - sc. 1 : 500
6. Imagini volumetrie (încadrare in sit, Ilustrare tema) – perspective, axonometrii,
7. Predarea pieselor desenate in format electronic (fisiere JPG)

PREDAREA PLANSELOR SE VA FACE INTR-UN DOSAR, FORMAT A3.

Lucrarile vor fi prezentate de echipe alcătuite din 4 studenti.
Sustinerea proiectelor se va face cu imagini pe ecran de la un proiector.
Data de predare: Joi 23 noiembrie 2017, ora 10:00

Faza II (solutie arhitectura, 6 săptămâni)

1. Plansa de prezentare Format A0 sau A1
2. Plan de situaţie sc. 1 : 500
3. Plan subsol sc. 1 : 100 – 1:200
4. Plan parter sc. 1 : 100
5. Plan mezanin sc. 1 : 100
6. Plan etaj curent sc. 1 : 100 – 1:200
7. Plan atic sc. 1 : 100 – 1:200
8. Faţade sc. 1 : 100 – 1:200
9. Secţiune longitudinală sc. 1 : 100 – 1:200
10. Secţiune transversală sc. 1 : 100 – 1:200

6
11. Detaliere tehnică sc. 1 : 5 – 1:20
12. Prezentarea sistemelor / conceptelor sustenabile
integrate în proiect
13. Imagini din interior,
14. Perpective de ansamblu
15. Machetă studiu
16. Predarea pieselor desenate in format electronic
(fisiere JPG)

PREDAREA PLANSELOR SE VA FACE INTR-UN DOSAR, FORMAT A3.

Lucrarile vor fi prezentate de echipe alcătuite din 4 studenti.
Sustinerea proiectelor se va face cu imagini pe ecran de la un proiector.
Data de predare: Joi 18 ianuarie 2018, ora 10:00.

PREDAREA planselor tiparite se va face pe hartie A3, legate in mape.

Lucrarile vor fi individuale.
Scara de redactare a planurilor si a detaliilor este orientativă, funcţie de dimensiunea
obiectului şi solutiei arhitecturale propusa.

PREDAREA ELECTRONICA
Formatul de predare va fi:
Format electronic complet al proiectului pt.sustinere la panou/ proiectii in format .jpg
rezoluție 150 pixeli / inch, corespunzător unei lungimi de A3 la 2500 pixeli
Formatul electronic va fi uploadat la adresa specificata, in folderul grupei, prin crearea
unui subfolder de tipul.... NUME_Prenume student.
Numel fisierelor va fi de tipul: NUME_L1_xx.jpg, unde xx este numarul plansei.
Se vor preda in acelasi folder si caietele de documentare precum si caietele de
evolutie a proiectelor in numerotare succesiva.

CRITERII DE EVALUARE
In judecarea si notarea proiectelor vor fi luate in considerare urmatoarele aspecte:
- Investigaţie sit – analiză urbanistica si arhitecturala;
- Integrarea favorabila a clădirii în contextul existent ( vecinatati, rezolvarea acceselor,
insorire-umbrire, protejarea incintei si a vecinatatilor etc );
- Modul in care a fost rezovat in mod favorabil conformarea cladirii turn la: rezistenta la
seism + rezistenta la actiunea vantului si rezistenta la foc;
- Flexibilitatea spaţiului interior;
- Alegerea unui sistem structural fezabil si eficient;
- Sisteme / concepte sustenabile integrate în proiect;
- Plastica arhitecturală;
- Acurateţea prezentării;
- Respectarea numarului minim de piese predate şi a formatului de predare conform
temei.
-
-
-
- INTOCMIT, Asistenți:
- Sef atelier: Profesor dr. arh. Dana Chirvai
- Prof. dr. arh. Marian Moiceanu Șef lucrări dr. arh. Nicolae Dinu
- Șef lucrări drd. arh. Karoly Nemeș Imre

7
 BIBLIOGRAFIE
Alvarez Garreta, Ariadna Skyscrapers Architects / Ariadna Alvarez Garreta Barcelona : Atrium
Group
Chris van Uffelen Offices [Album] Berlin : Braun

Chris van Uffelen Offices = Buros [Album] Braun

Fabio Fabbrizzi (Edit.) Office Design [Album] teNeues

Katja Werner; Annette Office Solutions 04/05 Birkhauser; Basel;

Tietenberg Boston; Berlin, 2004
Lara Menzel Office: Architecture + Design [Album] Braun, 2009

Manning, Peter Office design: a study of environment University of Liverpool,

1965
Pilar Chueca Office and Corporate Interiors [Album] Carles Broto i Comerma;
Barcelona, 2005
Powell, Robert Rethinking the Skyscraper. The Complete Londra : Thames and
Architecture of Ken Yeang / Robert Powell Hudson,
Rainer Hascher; Simone Office Buildings: A Design Manual Birkhauser; Basel;
Jeska; Birgit Klauck Boston; Berlin, 2002
Steele, James Architecture Today / James Steele Phaidon; London, 1997

Viorica Buica (Coord.) Birouri din Romania 2 = Office buildings in Bucuresti : Igloo Media,
Romania 2 [Album] 2012
Birouri din Romania = Office Buildings in Romania Bucuresti : Igloo Media,
2008
Yeang Ken, Balfour Alan, Bioclimatic Skyscrapers / Ken Yeang; Alan Artemis; London, 1994
Richards Ivor Balfour; Ivor Richards
T. R. Hamzah and Yeang, Ecology of the sky The Images Publishing
Ivor Richards Group