Sunteți pe pagina 1din 674

1

DOCUMENTATIE TEHNICA DE PROIECTARE

VOLUMUL ARHITECTURA
CAIET DE SARCINI
3

,,REABILITAREA PATRIMONIULUI
ISTORIC I CULTURAL DIN
MUNICIPIUL SATU MARE TEATRUL DE NORD
str. Horea, nr. 3, mun. Satu Mare, jud. Satu Mare

Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI SATU MARE


Nov. 2010
BORDEROU CAIET SARCINI
A.
GENERALITATI
B.
LUCRARI DE DESFACERI
DESFACEREA ELEMENTELOR DIN BETON
DESFDACEREA ZIDARIILOR DE CARAMI8DA SI A ORNAMENTELOR DE
PIATRA
DESFACERI TENCUIELI INTERIOARE SAU EXTERIOARE
5

C.
D.

DESFACERI PLANSEE LEMN SI ELEMENTE COMPONENTE, INCLUSIV


DUSUMELELE
DESFACERI PARDOSELI DIN CIMENT, PIATRA SAU CARAMIDA
DESFACERI ZIDARIE DE PIATRA SAU CARAMIDA IN VEDEREA
PLOMBARII
DESFACEREA INVELITORILOR DE TIGLA
DESFACERE USI SI FERESTRE DIN LEMN
SAPATURI SI UMPLUTURI
DATE GENERALE
LUCRARI DE SAPATURA SI UMPLUTTRA IN INTERIOR
LUCRARI DE ZIDARIE

E.

REPARATII, PLOMBARI LA ZIDURI SI BOLTI DIN CARAMIDA PLINA


ROSTUIELI LA ZIDARIA DE PIATRA SI CARAMIDA
REPARATII SI TRATAMENTE HIDROFOBE LA ELEMENTELE DIN
CARAMIDA
ROSTUITA
TENCUIELI
TENCUIELI INTERIOARE
TENCUIELI EXTERIOARE
MORTARE PENTRU TENCUIELI
TENCUIELI SPECIALE DE EPOCA
PROFILE SI ORNAMENTE DIN IPSOS

F.

G.

TENCUIELI DE ASANARE
PARDOSELI
PARDOSELI DIN DALE MOZAICATE
PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT
PARDOSELI DIN GRESIE CERAMICA
PARDOSELI DIN PARCHET
PARDOSELI DIN DALE
SAPE PENTRU PARDOSELI
TAMPLARII
TAMPLARII DIN LEMN INTERIOARE SI EXTERIOARE
TAMPLARII METALICE EXTERIOARE

GEAMURI
FERONERIE SI ACCESORII
LUCRARI DE RESTAURAE PENTRU TAMPLARIA DIN LEMN, LAMBRIUR
H.
FINISAJE
PLACAJE CU FAIANTA
VOPSITORII PE TAMPLARII DE LEMN SI METALICE
ZUGRAVELI EXTERIOARE SUPERLAVABILE SI RESPIRANTE
PLACARI CU PIATRA NATURALA PE SUPRAFETE ORIZONTALE SI
VERTICALE
I.
BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE (SCARI DIN
9
FONTA)

J.
K.

L.
M.
N.

LUCRARI DE RESTAURARE COMPONENTE ARTISTICE


LUCRARI DE PIETRARIE ANCADRAMENTE DIN PIATRA LA USI SI
FERESTRE REMONTATE
INVELITORI TERASA
TINICHIGERIE
INVELITOARE TABLA MULTISTRAT
LUCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE
IGNIFUGAREA ELEMENTELOR DIN LEMN
HIDROIZOLATII
LUCRARI EXTERIOARE
SISTEMATIZARE VERTICALA, SAPATURI IN SPATII DESCHISE

10

AMENAJARE SPATII VERZI


ALEI, PLACAJE DIN PIATRA
RIGOLE DIN PIATRA

11

12

CAIET DE SARCINI
- ARHITECTURA
A

G ENERALITATI:

1.1
si

- Prezentul caiet de sarcini are ca obiect lucrarile de arhitectura privind refunctionalizarea


restaurarea CASTELULUI KAROLYI din municipiul Carei, judetul Satu-Mare si a
CETATII

13

(CASTELULUI) KAROLYI din orasul Ardud, judetul satu-Mare, lucrari precizate prin
proiectul tehnic in conformitate cu functiunile propuse prin tema de proiectare. Functiunea
propusa pentru
Castelul Karolyi din Carei este Centru de promovare a turismului cultural in zona, iar
pentru
cetatea din Ardud se propune amenajarea unui muzeu tematic si a unor activitati culturale
in aer
liber
1.2
- Cladirile sunt monumente de arhitectura si beneficiara proiectului este Primaria
Municipiului
Carei, care a comandat proiectul, in vederea solicitarii unei finantari europene din cadrul 14

1.3
cu

1.4

Proiecte
Operationale Regionale, axa 5.1 Promovarea turismului cultural
- Inainte de inceperea lucrarilor antrepriza (antreprenorul general) va confrunta proiectul
situatia de pe teren, iar in cazul lucrarilor speciale pe care nu le poate executa cu fortele
proprii se va consulta cu subantreprizele specializate atat in privinta conditiilor tehnice de
executie cat si de pret si termen.
- Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie
pentru executarea lucrarilor, in conformitate cu proiectele.
In afara de verificarea terenului, antrepriza este obligata sa verifice planurile,
15
antemasuratorile

1.5

si notele de calcul si daca va gasi erori sau nepotriviri intre diferitele piese, sa le semnaleze
in
scris beneficiarului, pentru a fi corectate din timp de catre proiectant. In caz contrariu,
antrepriza ramine responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile de cost,
precum si nereusita lucrarilor, din cauza nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse in
sarcina ei.
- Antrepriza este obligata a face toate completarile si punerile la punct ale planurilor ce
i-au fost predate la contractare, precum si a intocmi obiectiunile, inclusiv sugestiile ce ar
avea
de facut, pentru eventualele imbunatatiri ale solutiilor din proiect.
Este obligatoriu sa traseze sau sa puncteze o linie de vagriz, dupa executarea desfacerilor 16
si

a decaparilor si sa intretina pe toata durata santierului, pana la excutarea straturilor finite de


vopsitorie la pereti la diferitele nivele, aceasta linie.
1.6
- Proiectantul impreuna cu antreprenorul general, subantreprenorii si beneficiarul vor
intocmi
graficul de esalonare al lucrarilor dupa acceptarea ofertei de catre beneficiar, in functie de
ordinea fireasca a lucrarilor si de capacitatile anuale de finantare.
1.7
- Subantreprenorii vor beneficia de conditiile necesare de lucru in santier, asigurate de
antrepriza generala si se vor supune acelorasi norme si regulamente privind igiena,
protectia
muncii si P.S.I.
1.8
- Antrepriza cat si subantreprizele vor lucra numai cu materiale agrementate pe teritoriul17

tarii
si sunt obligate sa ceara certificate de calitate si garantie furnizorilor de materiale, ce vor fi
puse la dispozitia comisiei de receptie.
1.9
- Lucrarile executate de catre antreprenor sau subantreprenori in ateliere vor fi montate
numai
dupa vizionarea si avizul proiectantului, iar dupa caz executia in serie se va face dupa
avizarea prototipului.
1.10 - Antrepriza va executa lucrarile astfel ca sa se produca cit mai putine inconveniente
stabilimentelor sau serviciilor pe terenul carora se efectueaza lucrarea, luind masuri pentru
a
nu impiedica circulatia si accesul la cladirile invecinate, pentru a feri de distrugere sau de 18

degradare plantatiile, constructiile, instalatiile invecinate.


Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele
santierului in acest scop.
Antrepriza va lua, deasemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale
aduse pentru lucrare, beneficiarul neluindu-si nici o raspundere in privinta acestora.
Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pina la receptia lor provizorie
si
predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari.
In afara de aceasta, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea
incendiilor de pe santierul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele se s-ar aduce, atit
santierului cit si constructiilor invecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa19

acestor masuri.
1.11 - Antrepriza este obligata a lua toate masurile si a realiza toate dispozitivele necesare
astfel
ca lucratorii sai si toti cei care activeaza pe santier, sa fie feriti de accidente. In acest sens
antrepriza va intocmi toate formalitatile cu lucratorii sai privind privind Legea protectiei
muncii
nr. 90/1996 si Regulamentul (MLPAT 9N/15.03.1993) privind protectia si igiena muncii in
constructii.
Pentru orice accident survenit pe santier, in timpul si din cauza naturii lucrarilor, antrepriza
ramine singura responsabila, atit fata de familia accidentatilor, cit si fata de autoritati, fara
20
recurs in contra beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta intotdeauna

autoritatile publice in cercetarile ce le-ar avea pe santier.


Antrepriza va asigura curatenia si ordinea pe santier si va veghea la respectarea conditiilor
elementare de higiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor).
1.12 - La terminarea lucrarilor, antrepriza va astupa gropile ce le-ar fi facut, va inlatura
movilele de
pamint, materialele, molozul, gunoaiele, astfel ca lucrarea sa fie predata complet pusa la
punct, iar terenul sa se prezinte curat. Daca pe teren au existat plantatii care au fost distruse
de antrepriza in timpul executarii lucrarilor, acestea se vor reface de antrepriza pe spezele
proprii.
1.13 - In conformitate cu Legea pentru Apararea Patrimoniului Public pentru toate partile de
21
lucrari

1.14

executate, dirigintele santierului este dator a tine un caiet de atasament numerotat,


snuruit,
sigilat si parafat, in care sa se inscrie natura, dimensiunile si cantitatile lucrarilor
executate, pe
baza de schite si planuri cotate amanuntit care vor fi sau atasate la acest carnet, sau
constituite in dosare speciale de atasament.
Dirigintele santierului va controla si verifica intocmirea masuratorilor, le va semna pentru
exactitate; cele nesemnate de dinsul nu se vor putea lua ca baza la reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de inscrierile facute in
carnetul de atasament si sa le subscrie.
22
- Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier (dispozitii de santier) date de

beneficiar sau de proiectant, prin dirigintele santierului.


Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor, se vor
da
antreprizei de catre diriginte prin carnetul de ordine de santier, care se va pastra in
permanenta la locul lucrarii. Daca pe timpul executiei apar lucrari suplimentare, acestea
vor fi
transmise antreprenorlui prin dispozitii de santier sau prin proiecte suplimentare intocmite
de
proiectant cu acordul beneficiarului, ce vor fi atasate carnetului cu ordinele de santier. In
baza
23
acestor dispozitii si proiecte antrepriza va intocmi devize oferta suplimentare.

Antrepriza este datoare sa subscrie in acest carnet la primirea fiecarui ordin.


- Indata dupa terminarea lucrarilor, in urma sesizarii facute de catre dirigintele lucrarii, pe
baza unei cereri scrise a antreprizei, se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor urmata
apoi de receptia finala si cea definitiva in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea
in
constructii.
1.16
- Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, obiectele sau
materialele de orice fel, pe care le-ar gasi in timpul executarii lucrarilor in sapaturi,
darimari
etc.
1.15

24

LUCRARI DE DESFACERI

B.1.

DESFACERI ELEMENTE DE BETON

PEVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere total a unor
elemente de beton.
Desfacerea betonului se va face pe baza documentaiei avizate.
STANDARDE I NORME

25

NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a construciilor
34/75 60/1975 Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i 39/1977
1233/D/1980 Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977 Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i realizarea
construciilor i instalaiilor
ECHIPAMENT
26

Operaiunea de desfacere a elementelor de beton se execut cu dalti ciocane,ciocan


pneumatic,ranga,lopei.
MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provine molozul ce va fi evacuat.
TRANSPORT
Molozul rezultat va fi transportat cu roaba,containerizat i transportat auto la locul indicat
de Primrie
27

CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de
montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :

Transmisiei vibraiei puternice sau a ocului


Impucrile cu materiale
degajrile puternice de praf.

28

Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.


Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi
instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra
msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile
care se aplic.
Principalele operaiuni la desfacerile de elemente de beton sunt urmtoarele:

desfacerea cu atenie a betonului, operaiune ce se execut cu dalta ciocanul i


29

ciocanul pneumatic.
crearea i curarea locaului
transportul molozului cu roaba,containerizarea lui,evacuarea ctre locul stabilit de
Primrie.
Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune
ca desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat
corespunztor.
In timp de polei, cea, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenial sau

30

ninsoare puternic, indiferent de temperatura aerului, execuia lucrrilor de desfaceri se


va
intrerupe.
CONTROLUL CALITII
Nu se admit zone insuficient curate sau distrugeri ale unor pri valoroase a
monumentului.
RECRPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de beton sunt fcute numai in zonele precis indicate de ctre31

proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.


Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.
B.2.

DESFACERI DE ZIDRIE DE CRMID I ORNAMENTE DE PIATR

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere parial sau total a
unor elemente din construcie aflate in zona turlelor,cu extragerea ornamentelor de piatr
in vederea restaurrii i remontrii.
32

Desfacerile se vor face pe baza documentaiei avizate. In cazul in care situaia din antier
nu corespunde cu cea din proiect putea fi va fi solicitat Proiectantul i impreun cu
Executantul se vor stabili i marca pe faad zonele de desfaceri
Se interzice cu desvarire desfacerea unor elemente fr s existe la baz planele
proiectului aprobat sau dispoziie scris i semnat de ctre Proiectant i Dirigintele de
antier.
STANDARDE I NORME
NP 55-8

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a

33

Construciilor
34/75i 60/1975 Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i 39/1977
1233/D/1980 Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977

Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i realizarea


construciilor i instalaiilor

ECHIPAMENT

34

Operaiunea de desfacere a zidriei de crmid se execut cu dalti


ciocane,ciocan pneumatic,ranga,lopei,tobogane de evacuare.
MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provine molozul dup extragerea in prealabil cu mult grij
a
ornamentelor din piatr ce urmeaz a fi restaurate i remontate
TRANSPORT
35

Ornamentele din piatr valoroase provenite din desfaceri vor fi transportate manual cu
atenie i vor fi depozitate n locuri adpostite
n vederea restaurrii i remontrii lor.
Molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba,containerizat i transportat auto
la
locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE
36
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de

montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :
transmisiei vibraiei puternice sau a ocului
impucrile cu materiale
degajrile puternice de praf.

Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.


Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi

37

instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra


msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile
care se aplic in vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.
Principalele operaiuni la desfacerile de zidrie de crmid sunt urmtoarele:
localizarea i marcarea suprafeei (poriunii) ce urmeaz a fi desfcut
desfacerea cu atenie a ornamentelor de piatr ce urmeaz a fi restaurate i
remontate,
operaiune ce se execut numai cu dalta i ciocanul
desfacerea zidriei propriuzise

38

crearea i curarea locului in vederea rezidirii


ornamentele din piatr valoroase provenite din desfaceri vor fi transportate
manual cu
atenie i vor fi depozitate in locuri adpostite in vederea restaurrii i remontrii
lor.
molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba,containerizat i
transportat
auto la locul indicat de Primrie.
Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune

39

ca desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat


corespunztor i se va evita pe cat posibil executarea operaiunilor cu grad ridicat de
periculozitate.
Desfacerile se vor face de regul, bucat cu bucat , de sus in jos i pe tronsoane.
In timp de polei, cea, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenial sau
ninsoare puternic, indiferent de temperatura aerului, execuia lucrrilor de desfaceri la
faade se va intrerupe.
Pietrele degradate i molozul se vor evacua pe cat posibil in aceeai zi.
CONTROLUL CALITII

40

Nu se admit zone insuficient curate sau distrugeri ale unor pri valoroase a
monumentului.
RECEPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de zidrie sunt fcute numai in zonele precis indicate de ctre
proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.
Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.
B.3.

DESFACERI DE TENCUIELI INTERIOARE SAU EXTERIOARE

41

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere parial sau total
a
unor tencuieli exterioare aflate in zona turlelor,sau a unora interioare de la turnul de
intrare.
Desfacerile se vor face pe baza documentaiei avizate. In cazul in care situaia din antier
nu corespunde cu cea din proiect putea fi va fi solicitat Proiectantul i impreun cu
Executantul se vor stabili i marca pe faad zonele de desfaceri
42
Se interzice cu desvarire desfacerea unor elemente fr s existe la baz planele

proiectului aprobat sau dispoziie scris i semnat de ctre Proiectant i Dirigintele de


antier.
STANDARDE I NORME
NP 55-8
34/75i 60/1975
1233/D/1980

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a


construciilor
Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i
39/1977
Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj

43

290/1977
realizarea

Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i


construciilor i instalaiilor

ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere a tencuielilor se execut cu dli,ciocane,rngi, lopei, tobogan
de evacuare.
MATERIALE
44

Din operaiunea de desfacere provine molozul ce va fi evacuat


TRANSPORT
Molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba,containerizat i transportat auto
la
locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE
45
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de

montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :
transmisiei vibraiei puternice sau a ocului
impucrile cu materiale
degajrile puternice de praf.
Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.
Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi

46

instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra


msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile
care se aplic in vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.
Principalele operaiuni la desfacerile de tencuial sunt urmtoarele:
localizarea i marcarea suprafeei (poriunii) ce urmeaz a fi desfcut
desfacerea tencuielii propriuzise
molozul va fi evacuat prin tobogane transportat cu roaba,containerizat i
transportat
auto la locul indicat de Primrie.

47

Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune


ca desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat
corespunztor i se va evita pe cat posibil executarea operaiunilor cu grad ridicat de
periculozitate.
Desfacerile se vor face de regul, de sus in jos i pe tronsoane.
In timp de polei, cea, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenial sau
ninsoare puternic, indiferent de temperatura aerului, execuia lucrrilor de desfaceri la
faade se va intrerupe.

48

Molozul se vor evacua pe cat posibil in aceeai zi.


CONTROLUL CALITII
Nu se admit zone insuficient curate sau distrugeri ale unor pri valoroase a
monumentului.
RECEPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de tencuieli sunt fcute numai in zonele precis indicate de
ctre proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.

49

Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.


B .4.

DESFACERI PLANEE LEMN I ELEMENTELE COMPONENTE INCLUSIV


DUUMELE

PEVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere parial sau total a
unor elemente de construcie.
Desfacerile se vor face pe baza documentaiei avizate. Se interzice cu desvarire
desfacerea unor elemente fr s existe la baz planele proiectului aprobat sau dispoziie 50

scris i semnat de ctre Proiectant i Dirigintele de antier.


STANDARDE I NORME
NP 55-8
construciilor
34/75i 60/1975

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a

Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul


Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i
39/1977
1233/D/1980
Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977
Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i

51

realizarea
construciilor i instalaiilor
ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere a planeelor de lemn se face cu dli, ciocane, fierstraie, rngi.
MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provin grinzi,podine,moloz,scanduri
TRANSPORT

52

Materialul lemnos i molozul provenind din desfaceri vor fi transportate dup caz cu roaba
sau prin purtare direct, containerizat i transportat auto la locul indicat de Primria Iai
CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de
montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva prbuirii
de la inlime a elementelor de lemn.
53
Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.

Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi


instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra
msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile
care se aplic in vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.
Principalele operaiuni la desfacerile planee de lemn i duumele sunt urmtoarele:

localizarea i marcarea suprafeei (poriunii) ce urmeaz a fi desfcut


desfacerea podinelor sau a duumelii
desfacerea grinzilor

54

transportul cu roaba al materialului rezultat,stivuirea lui,containerizarea i transportul


auto la locul indicat de Primrie.
Desfacerile se vor face de regul, de sus in jos i pe tronsoane.

CONTROLUL CALITII
Nu se admit desfaceri de elemente din lemn in zonele neindicate de proiectant i nici
desfaceri de grinzi cu distrugerea in exces a zidriei de piatr in care sunt incastrate
capetele lor.
55

RECEPIA LUCRRII

B .5.

Se verific dac desfacerile de planee de lemn sunt fcute numai in zonele precis
indicate
de ctre proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.
Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.
DESFACERI PARDOSELI DIN CIMENT, PIATRA SAU CRMID

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere total a unor

56

elemente in construcie.
Desfacerea pietrelor se va face pe baza documentaiei avizate.
STANDARDE I NORME
NP 55-8

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a


construciilor
34/75 60/1975
Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i
39/1977
57
1233/D/1980
Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj

290/1977
realizarea

Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i


construciilor i instalaiilor

ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere a pardoselilor de ciment,bolovani de rau, crmid,se face cu
dli,ciocane,ciocan pneumatic rngi,lopei,roabe.
MATERIALE
58

Din operaiunea de desfacere provin:moloz,bolovani de rau


TRANSPORT
Molozul i pietrele provenite din desfaceri vor fi transportate cu roaba, containerizate i
transportate auto la locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de
59
montaj.

Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :

Impucrilor

cu materiale
degajrile

puternice de praf.

Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.


Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi
instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra
msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile

60

care se aplic in vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.


Principalele operaiuni la desfacerile de pardoseli de ciment, de piatr de rau sau crmid
sunt urmtoarele:

desfacerea pietrelor, operaiune ce se execut numai cu dalta i ciocanul sau ciocanul


pneumatic.
curarea locului
stivuirea pietrelor deteriorate in vederea transportrii lor cu roaba impreun cu molozul
i apoi cu auto pan la locul indicat de Primria Iai.

61

Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune


ca desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat
corespunztor
Desfacerile se vor face de regul, bucat cu bucat, i pe tronsoane.
Pietrele degradate i molozul se vor evacua pe cat posibil in aceeai zi.
CONTROLUL CALITII
Nu se admit desfaceri de piatr cu distrugerea total a lespezilor.

62

RECEPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de piatr sunt fcute numai in zonele degradate precis
indicate
de ctre proiectant i dac zonele au fost complet curate
Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.
B .6. DESFACERI DE ZIDRIE DE CRMID (PIATR) N VEDEREA
PLOMBRII
63

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere parial a unor
elemente din construcie.
Precizm c parte din pietrele desfcute vor fi reutilizate in zidria nou iar parte (cele
degradate) vor fi indeprtate.
Crmizile desfcute nu vor fi refolosite.
Desfacerile pietrelor i crmizilor se vor face pe baza documentaiei avizate. In cazul in64

care situaia din antier nu corespunde cu cea din proiect va fi solicitat Proiectantul
irecuperare de material in vederea refolosirii in zidria nou i care nu.
Se interzice cu desvarire desfacerea unor elemente fr s existe la baz planele
proiectului aprobat sau dispoziie scris i semnat de ctre Proiectant i Dirigintele de
antier.
STANDARDE I NORME
NP 55-8
construciilor

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a


65

34/75 60/1975

Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul


Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i
39/1977
1233/D/1980
Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977
Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i
realizarea
construciilor i instalaiilor
ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere de zidrie de crmid sau piatr se face

66

cu dalt,ciocan,main de gurit.
MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provin piatra brut i bolovani de rau, cele de bun calitate
fiind refolosite la zidria nou, iar cele macerate sau exfoliate va fi indeprtate,ca i
molozul de zidrie de crmid.
TRANSPORT
Pietrele provenite din desfaceri i care vor fi refolosite vor fi depozitate, in vederea

67

currii, splri i rezidirii chiar pe schel i chiar la punctul de lucru la care au fost
desfcute din zidria veche.
Cele de proast calitate, ca i molozul rezultat vor fi transportate cu roaba containerizate
i
transportate auto la locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de
montaj.
68

Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :


Transmisiei vibraiei puternice sau a ocului
Impucrile cu materiale
degajrile puternice de praf.
Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.
Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi
instruit asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra
msurilor specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile69

care se aplic in vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.


Principalele operaiuni la desfacerile de zidrie de crmid, piatr brut i piatr de rau
in vederea plombrii sau placrii sunt urmtoarele:
localizarea i marcarea suprafeei (poriunii) ce urmeaz a fi plombat sau placat
desfacerea cu atenie a crmizilor sau pietrelor deteriorate sau distruse, operaiune ce se
execut numai cu dalta i ciocanul
crearea i curarea locaului pentru plombare

70

alegerea pietrelor de bun calitate in vederea refolosirii lor la zidrie


curarea pietrelor de bun calitate desfcute de moloz, splarea i stivuirea lor in vederea
refolosirii in zidrie
stivuirea crmizilor i pietrelor deteriorate in vederea transportrii lor cu roaba impreun
cu molozul la container.
Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune
71
ca desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat

corespunztor
Desfacerile se vor face de regul, bucat cu bucat , de sus in jos i pe tronsoane.
Pietrele degradate i molozul se vor evacua pe cat posibil in aceeai zi.
CONTROLUL CALITII
Nu se admit desfaceri de crmid sau piatr in zonele in care zidria nu prezint
deteriorri i nu au fost indicate de ctre proiectant.
72

RECEPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de crmid sau piatr sunt fcute numai in zonele degradate
precis indicate de ctre proiectant prin planele proiectului sau dispoziii de antier i dac
pietrele alese pentru refolosire sunt de bun calitate i bine curate.
B .7.

Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.


D ESFACERI NVELITORI DE TIGLA (OLANE)

PREVEDERI GENERALE
73

Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere total a invelitorilor de
olane de la turnul de intrare,zidul de incint i turnurile de col Desfacerile se vor face pe baza
documentaiei avizate. In cazul in care situaia din antier nu corespunde cu cea din proiect putea
fi va fi solicitat Proiectantul i impreun cu Executantul se vor stabili i marca zonele de
desfaceri
Se interzice cu desvarire desfacerea unor elemente fr s existe la baz planele proiectului
aprobat sau dispoziie scris i semnat de ctre Proiectant i Dirigintele de antier.
STANDARDE I NORME
NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a

74

construciilor
34/75i 60/1975 Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i 39/1977
1233/D/1980 Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977 Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i realizarea
construciilor i instalaiilor
ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere invelitorilor de olane se execut cu dli,ciocane,rngi, lopei,tobogan
75
de evacuare.

MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provin olane sparte i molozul ce vor fi evacuate.
TRANSPORT
Olanele i molozul vor fi evacuate prin tobogane transportate cu roaba,containerizate i
transportate auto la locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE

76

Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de


montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva :
impucrile cu materiale
degajrile puternice de praf.
Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.

77

Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi instruit
asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra msurilor
specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile care se aplic in
vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.
Principalele operaiuni la desfacerile de tencuial sunt urmtoarele:
localizarea i marcarea suprafeei (poriunii) ce urmeaz a fi desfcut
desfacerea invelitorii propriuzise
olanele i molozul vor fi evacuate prin tobogane transportate cu roaba,containerizate i

78

transportate auto la locul indicat de Primria Iai


Operaiunile de desfacere se vor executa de regul la lumina zilei. In cazul c se impune ca
desfacerile s fie continuate i pe timpul nopii, se va prevedea un iluminat corespunztor i se va
evita pe cat posibil executarea operaiunilor cu grad ridicat de periculozitate.
Desfacerile se vor face de regul, de sus in jos i pe tronsoane.
In timp de polei, cea, vant cu intensitate mai mare de gradul 6, ploaie torenial sau ninsoare
puternic, indiferent de temperatura aerului, execuia lucrrilor de desfaceri la invelitori se va
intrerupe.

79

Molozul se vor evacua pe cat posibil in aceeai zi.


CONTROLUL CALITII
Nu se admit zone insuficient curate sau distrugeri ale unor pri valoroase a monumentului.
(boli,coronamente)
RECEPIA LUCRRII
Se verific dac desfacerile de invelitori sunt fcute numai in zonele precis indicate de ctre
proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.

80

Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.


B .8. D ESFACERI DE UI I FERESTRE DIN LEMN
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de desfacere total a unor elemente de
construcie.
Desfacerile se vor face pe baza documentaiei avizate. Se interzice cu desvarire desfacerea
unor elemente fr s existe la baz planele proiectului aprobat sau dispoziie scris i semnat
81
de ctre Proiectant i Dirigintele de antier.

STANDARDE I NORME
NP 55-8

Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a


construciilor
34/75i 60/1975
Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul
Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i
39/1977
1233/D/1980
Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
290/1977
Normele generale de protecia contra incendiilor la proiectarea i
realizarea

82

construciilor i instalaiilor
ECHIPAMENT
Operaiunea de desfacere a uilor i ferestrelor de lemn se face cu dli,ciocane,fierstraie,rngi.
MATERIALE
Din operaiunea de desfacere provine tamplrie deteriorat
TRANSPORT

83

Materialul lemnos i molozul provenind din desfaceri vor fi transportate dup caz cu roaba sau
prin purtare direct, containerizat i transportat auto la locul indicat de Primrie.
CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de desfacere a lucrrilor de construcii vor fi in principiu invers operaiunilor de
montaj.
Executantul va lua toate msurile necesare pentru a proteja vecintile impotriva prbuirii de la
84
inlime a elementelor de lemn.

Execuia desfacerilor va fi condus de ctre cadre tehnice cu experien.


Inainte de inceperea desfacerilor intregul personal care ia parte la executarea lor va fi instruit
asupra procesului tehnologic, succesiunea operailor i fazelor de execuie, asupra msurilor
specifice de protecia muncii decurgand din natura acestor operaii i tehnicile care se aplic in
vederea recuperrii corespunztoare a materialelor rezultate.
Principalele operaiuni la desfacerile de tamplrie de lemn sunt urmtoarele:
localizarea i marcarea tamplriei ce urmeaz a fi desfcut
85

desfacerea tamplriei
transportul cu roaba al materialului rezultat,stivuirea lui,containerizarea i transportul
auto la locul indicat de Primrie.

CONTROLUL CALITII
Nu se admit desfaceri de tamplrie din lemn in zonele neindicate de proiectant
RECEPIA LUCRRII
86

Se verific dac desfacerile de tamplrie de lemn sunt fcute numai in zonele indicate de ctre
proiectant i dac nu au fost distruse componente valoroase ale monumentului.(ancadramente)
Verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone.
C.

SPTURI I UMPLUTURI
1. DATE GENERALE

1.1.Limita de aplicabilitate
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de spturi din interiorul structurilor i

87

turnarea umpluturii in jurul elementelor ingropate ale cldirii .


Toate aceste lucrri se vor executa in conformitate cu planele i cu prevederile prezentului
capitol.
Termenul "Nivel finit" se va folosi pentru a defini cota obinut dupa terminarea spturilor sau
umpluturilor.
Termenul "Nivelul excavaiei" se va folosi pentru definirea cotei la care se termin lucrrile de
spturi
i de unde incepe turnarea primului strat de umplutur, egalizare, etc.
Spturile se vor executa foarte ingrijit, sub supraveghere arheologic.
1.2.Standarde i normative de referin
88
- Normativele i standardele care urmeaz, in funcie de destinaia i specificul lor, se vor

respecta la
lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini.
C169-1988 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor
construciilor civile i industriale.
C 29-1985 - Normativ privind imbuntirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee
mecanice.
C168-1980 - Instruciuni tehnice pentru consolidarea pmanturilor sensibile la umezire prin
silicotizare
i electrosilicolizor.
C277-1988 - Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor i geomembranelor la lucrrile de
89
construcii.

C196/1986 - Instruciuni tehnice pentru folosirea pmanturilor stabilizate la lucrrile de fundaii.


C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente.
Instruciuni pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor ascunse la construcii i instalaii
aferente i
modificrile la instruciuni.
STAS-1243/1988 - Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmanturilor.
STAS 1913/14-1974- Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 1913/5-1985 - Determinarea granulozitii.
STAS 1243/1988 - Terenul de fundare. Clasificare.
90

1.3. MATERIALE DE UMPLUTUR N INTERIORUL LIMITELOR CLDIRII


Condiii generale
Materialele nu vor conine in cantiti duntoare moloz, rdcini, iarba, frunze, humus, ap
uzat i
alte materii organice, buci de argil, sulfai sau alte sruri.
Material pentru umplutur
Materialul pentru umplutur va fi cel prevyut in proiect( piartra spart- refuz de ciur)cu
granulatie
optim, cu care scop, in conformitate cu STAS 1913/14-74 i STAS 1913/13-83, i se vor
determina
caracteristicile de compactare;

91

Condiii interne
- grosimea stratului
- utilajul de compactare
- presiunea specific de compactare
- numrul de treceri
- viteza de rulare
Determinri i date
- umiditatea optim de compactare
- granulozitatea (STAS 1913/14-74)
- limita de plasticitate (STAS-1913/4-86)
- porozitatea, densitatea aparent maxim in stare uscat, unghiul de frecare intern, coeziunea, 92

modulul de deformaie edometric,


Contractorul va prezenta inginerului in timp util urmtoarele:
a. rezultatele a cel puin 3 sitri i 3 teste de plasticitate a materialului pe care il propune spre
folosire,
aratand respectarea condiiilor de mai sus;
b. mostre de materiale de mrime suficient pentru ca Inginerul s le poat verifica prin teste de
prob;
1.4.conditii de executie
Indepartarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect.
Contractorul va indeprta de pe suprafaa indicat in plane pardoseala veche,stratul suport al
93
acesteia, compromis i toate celelalte obstacole (noroi, moloz, umpluturi, etc.).

Dac Inginerul nu indic diferit, toate materialele provenite din spturi se vor indeprta de pe
antier
i se vor depozita intr-un loc indicat de Inginer.
2 . L UCRRI DE SPTURI SAU UMPLUTURI IN INTERIORUL CLDIRILOR
2.1.LUCRRI DE SPTURI
2.1.1.Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optim in funcie
de
condiiile prezentei specificaii.
94
Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul inainte de inceperea lucrrilor de

spturi.
Adancimea spturilor se va hotri de catre Inginer (vezi mai jos),in conformitate cu prevederile
proiectului.
Se va asigura supraveghere arheologic a spturilor,cu semnalarea specialistului a oricrui
element
de interes .
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor ( amprente de ziduri, fundatii
anterioare,etc)se vor
aduce la cunotinta Inginerului i se vor trata dup cum se va indica ulterior.
Contractorul va inregistra pe un plan corespunztor care se va depune la Inginer, adancimea la
95
care sa

gsit fiecare element de interes arheologic, va asigura i fixa in poziie scanduri de trasare
vopsite la toate spturile, cota i poziia acestora care se vor putea oricand examina i verifica
de Inginer i
arheolog.
Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea corespunztoare a
lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87 ).
Se va conveni cu Inginerul un program pentru lucrrile de spturi .
2.1.2.Spturi generale n suprafete limitate n cadrul cldirilor
Dup operaiile de demontare a elementelor de pardoseal veche,Contractorul va trece la operaia
de
96
indeprtare a stratului de umplutur veche de pe suprafaa ocupat de cldiri.

Stratul de suprafa se va depozita in incinta antierului pentru a se refolosi ulterior.


Contractorul va indeprta prin spare pmantul necorespunztor pan la atingerea adancimii
prevzute in proiect.
Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita conform indicaiilor Inginerului, in
scopul
refolosirii sale.
Nu se va executa nici o lucrare de construcii, inclusiv umpluturi sub plcile parter, inainte de
aprobarea cotei spate de ctre Inginer.
La nevoie, conform normativului C169/1988, pereii spturilor se vor sprijini folosindu-se
sisteme de
susinere temporare. Sprijinirile se vor proiecta i executa astfel incat s asigure construirea in 97

securitate
i in ritm corespunztor a structurilor permanente, fr a se produce tasri sau deplasri ale
terenului, prevenindu-se stricciuni sau deplasri ale structurilor i utilitilor executate anterior
i care sunt in apropiere.
La nevoie, cand trebuie impiedicat ptrunderea nisipului curgtor, noroiului etc., sau pentru
asigurarea
securitii muncitorilor, malurile spturii vor fi cptuite.
In cazul in care Contractorul sap mult sub nivelul specificat, fie prin trasare incorect, lipsa de
supraveghere a operaiilor sau din alt motiv, va umple partea respectiv pe cheltuiala sa cu
material
98
corespunztor, bine compactat.

Se atrage atenia asupra faptului c spturile executate spre inlesnirea Contractorului (din
motive
tehnologice) nu se fac cu cheltuieli suplimentare pentru investitor.
Partea superioar a spturilor se va ine descoperit cat mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se
vor
spa cand Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea in timp util a lucrrilor
urmtoare.
2.2.LUCRRI DE UMPLUTUR
2.2.1.Date generale
Toate lucrrile de umpluturi se vor executa in straturi de o grosime de max. 20 cm dup

99

compactare,
sau aa cum se precizeaz in proiect, cu respectarea prevederilor STAS 2914/84 i C56/85 anexa
2.3.
Contractorul va face probe de laborator pe materialul folosit la umpluturi (vezi (01) 1230) i va
determina
densitatea maxim uscat i coninutul optim de umiditate. Inainte i dup compactare,
coninutul de umiditate al materialului se va corecta pentru a ajunge la +/- 2 % din coninutul
optim de umiditate. Materialul va fi apoi compactat la 90 % din valoarea densitii maxime
uscate.
Contractorul va efectua pe teren determinarea coninutului de umiditate i al densitii solului in100
situ

folosind metodele prevzute in proiect i va prezenta rezultatele inregistrate ale acestora


Inginerului.
Contractorul va remedia orice strat care nu corespunde prevederilor de execuie inainte de
turnarea
straturilor ulterioare.
2.2.2.Umpluturi generale n limitele cldirilor
Cand este posibil, Contractorul va folosi echipament manual ,cum ar fi compactor cu role netede.
Nu
se vor utiliza mijloace cu vibratii pentru a nu induce ocuri mecanice structurii existente.
Materialul de umplutur din orice strat va fi rezonabil de uniform ca granulaie i imprtiere.
Compactarea se va executa regulat; numrul de treceri minime, lovituri, minute de vibrare etc. 101

necesare
realizrii densitii cerute se vor respecta cu strictee.
2.2.3.TOLERANE
Suprafaa finisat va putea fi +/- 20 mm de la cota indicat.
2.2.4.Evacuarea materialului n exces
Orice material in exces care nu a fost aprobat de Inginer pentru refolosire sau lsat i nefolosit se
va
incrca i transporta in afara antierului la locul indicat de Inginer.
3. MSURARE I DECONTARE
3.1.SPTUR
102
3.1.1.MSURARE

Contractorul va efectua o curire general a suprafeei interioare, care va fi platit la metru


ptrat de
teren curat.
Dupa aceea, contractorul va spa tot stratul de umplutur veche i pmantul nesntos pan la
nivelul
specificat la terenul nivelat (CTN). Aceast operaie se va msura la metru cub.
Sptura sub CTN se va executa numai unde va indica Inginerul.
Se vor stabili cantitile prin multiplicarea suprafeei orizontale cu adancimea efectiv masurat
de la
CTN efectiv.
103
CTN = cota terenului nivelat = cot teren finit

3.1.2.DECONTARE
Preul unitar pentru sptura va cuprinde:
- sptura propriu-zis in limitele construciei existente,conform proiectului.
- sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii;
- sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia altor
operaii;
- meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului.
Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai eficient,
conform
cerinelor Specificaiilor tehnice, normativelor i standardelor Nu se va plti Contractorului
pentru spturile in plus fa de cele indicate in desenele de contract sau comandate in scris de 104

ctre Inginer.
3.2.LUCRRILE DE UMPLUTUR
3.2.1.MSURARE
Nu se va folosi nici un alt material de umplutur decat cel indicat de proiectant i aprobat de
Inginer.
Molozul va fi incrcat i scos din antier dac Inginerul nu ordon altceva.
Contractorul va fi pltit la m3 pentru umplerea pan la nivelul original al gropii precum i pentru
umplutura suplimentar, conform desenelor.
Volumul de umplere i reumplere vor fi msurate in mod similar ca la lucrrile de spturi, dar se
va
105
scade volumul oricrei pri ingropate a cldirii.

3.2.2.DECONTARE
Preul operatiunii va cuprinde procurarea materialului de calitatea i granulaia cerute prin
proiect, manopera de imprtiere , compactare ,nivelare i indeprtare a surplusului de material.
Preul unitar va cuprinde de asemenea efectuarea testelor conform specificaiilor tehnice.
Decontarea lucrrii se va face pe baza facturilor de procurare a materialului si conform situaiilor
de lucrri vizate de Inginer.
D. LUCRARI DE ZIDARIE
D.1.REPARAII, PLOMBRI LA ZIDURI I BOLI DIN CRMID PRESAT
PLIN CU
MORTAR M50Z

106

PREVEDERI GENERALE
In acest capitol se includ specificaiile pentru zidrii din crmid plin pentru plombe i
completri la arce i boli existente i refaceri de arce i boli.
STANDARDE I NORME
STANDARDE

SR EN 197-1/ 2002 - Ciment.Partea 1Compoziie,specificaii i criterii de conformitate


107

ale cimenturilor uzuale


SR EN 459-1/ 2003- Var pentru construcii. Partea 1 Definiii,caracteristici i criterii de
conformitate
SR EN 13139- 2003 Agregate pentru mortare
STAS-5445/1-75 Ipsos pentru construcii.
STAS-790/73 - Ap pentru mortare i betoane.
STAS 457-86- Crmizi ceramice pline

NORMATIVE

108

P2-85 Normativ privind alctuirea i calculul structurilor din zidrie.


C17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i
tencuial.
C126-75 Normativ pentru alctuirea i executarea zidriilor din crmizi i blocuri
ceramice.
C16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor i instalaiilor aferente.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente.
P100-91 Normativ de proiectare antiseismic a construciilor civile, industriale i
agrozootehnice.
C140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat.
109

C19-79 Instruciuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in construcii.


P 118-99 Norme privind protecia contra incendiilor la proiectarea i realizarea
elementelor de construcie

ECHIPAMENT
Mistrie,fir cu plumb,nivel,schel.
MATERIALE
110

In cadrul acestor specificaii sunt luate in considerare materialele i produsele principale la


execuia zidriilor curente.
Materialele i produsele se pot clasifica in funcie de rolul lor astfel:
Materiale de baz crmizi pline de epoc/ crmizi noi dublu presate
Materiale auxiliare - mortare, armturi
Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
a) Materiale principale
Simbol

Tipuri de perei

Materiale

Carecteristici

Norma tehnic

111

Boli semicalot Arc in


plin centru

Crmizi pline, noi sau de


epoc, presate pe cale
umed

240x115x 63 mm
280x140x45 mm

STAS 457/ 1980

CONDIII DE EXECUTIE
Crmizile pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sprturi i alte defecte care ar putea
afecta aspectul i rezistena zidriei- depuneri diverse, pete de uleiuri,etc.
Materialele de zidrie care prezint sprturi, deformri, fisuri sau abateri de la dimensiunile i
toleranele admise, vor fi sortate i respinse cu aprobarea Consultantului.
Contractorul va prezenta Dirigintelui de antier specificaiile productorului i certificatele de 112

calitate pentru toate materialele utilizate la zidrii.


CERTIFICATE:
Contractorul va furniza Dirigintelui de antier :
a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar
b) Buletine de laborator executate de fiecare dat cand este necesar s se schimbe furnizorul unui
material.
c) Certificate de calitate pentru adausuri i materiale folosite (ciment, nisip, armturi, crmizi,
etc.).
113

PANOURI MOSTRA
Inaintea inceperii lucrrii, contractorul va executa un fragment de arc, bolt- mostr, utilizand
materialele, produsele, accesoriile i tehnologia aprobate ,ca prob preliminar de control al
mortarului utilizat.
Panourile de mostr se execut acolo unde se cer de ctre inginer. Dimensiunile panoului vor fi
de cca 75 x 75 cm.
Pe durata execuiei lucrrii, panourile mostr nu se vor distruge sau deteriora.
TRANSPORT
114

Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitile necesare conform
programului de lucru.
Materialele pentru zidrii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul i acelai productor
pentru intreaga cantitate necesar.
Materialele pentru zidrii se vor aproviziona containerizat i se recomand manipularea lor
mecanizat pe tot traseul de transportat pan la punctul de lucru.
Manipulrile se vor face ingrijit, cu atenie, pentru a se evita degradrile (ciobiri, spargeri,
fisurri, etc).
Materialele pentru zidrii se vor depozita ordonat, in stive, grmezi, lzi, containere, in locuri
ferite i protejate.
Se vor acoperi imediat dup livrare la antier astfel ca s se evite expunerea la intemperii i s 115
se

asigure starea adecvat de uscare i temperatur la punerea in oper.


Materialele pentru zidrie se vor pstra in stare uscat, ferite de aciunea ploii, zpezii, soarelui.
CONDIII DE EXECUTIE
Mijloace de control pe timpul execuiei
Zidria de epoc se execut neregulat, la mana liber, cat mai asemntor esturii originare, de
ctre muncitori de inalt calificare.
Trasarea contururilor arcelor i bolilor va fi fcut impreun cu Proiectantul respectanduse strict
urmele rmase in zidria existent.
116
Pentru construirea bolilor se vor executa cofraje-romanate cilindrice, pe extradosul crora se vor

aeza crmizile, in asize.


OPERAIUNI PREGTITOARE
Inspectare:
Se vor inspecta zonele i condiiile in care urmeaz s se execute zidriile.
Nu se vor incepe lucrrile inainte de intrunirea condiiilor satisfctoare.
Pregtire:
Inainte de inceperea execuiei, se vor pregti:
117

degajarea frontului de lucru;

pregtirea zonelor de amplasare a schelelor;


asigurarea cilor de acces pentru materiale i oameni;
asigurarea spaiilor de depozitare in zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie i
a mortarului;
aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive i utilaje necesare;
montarea schelelor, balustradelor de protecie;
punerea in funciune a echipamentelor i a utilajelor de ridicat;
118
verificarea pompei de mortar i probarea ei;

trasarea i verificarea axrii zidriei;


verificarea i indreptarea materialelor verticale i orizontale care leag zidria de
structur;
rectificarea unor neregulariti din structur;
executarea cofrajului-romanat in calot pentru bolta semisferic.
Prescripii de execuie
CONDIII DE PUNERE N LUCRU
crmizile vor fi bine udate inainte de punerea in lucru;

119

se va evita stocarea pe schele a crmizilor i mortarului pentru timp indelungat, spre a evita
uscarea acestora crmizile vor fi udate din nou la punerea in oper, in momentul aplicrii
mortarului
Rosturi de epoc
grosimea rosturilor orizontale este de 20 mm;
grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
umplerea rosturilor se face mai puin cu 1 - 1,5 cm de la faa zidului;
ALTE PRESCRIPII
120

Boli cilindrice
zidria se incepe de la baz
intreruperile se fac la nivelul unei asize complete, fr mortar ;
zidria se va executa cat mai apropiat de cofraj iar mortarul se va aterne cat mai ingrijit pentru a
evita scurgerile i petele.
Curirea i protecia lucrrilor
Lucrrile se vor executa meninand pe cat posibil o stare de curenie corespunztoare, se vor
indeprta resturile de mortar de pe laturi, inainte de a se intri.
Zidria trebuie s rman curat, fr pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
121
Suprafeele de zidrie vor fi protejate pe durata execuiei lucrrilor atunci cand nu se lucreaz la

ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada intreruperii lucrrilor, zidurile expuse se vor proteja
la partea superioar cu folii de polietilen.
CONTROLUL CALITII
La execuia zidriilor se vor respecta urmtoarele abateri maxime admisibile:
La dimensiunile arcelor i bolilor:
limea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
limea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;

122

La dimensiunea rosturilor:
verticale: + 3, - 2 mm;
orizontale: +3, - 2 mm;
La planeitatea suprafeelor:
8 mm la 2,5 m in orice direcie;
La rectiliniaritatea muchiilor:
4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toat lungimea;
La verticalitatea muchiilor i a suprafeelor:
6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
123

Abateri fa de orizontal a asizelor:


3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea zidului.

RECEPIA LUCRRII
Se verific inscrierea in toleranele admise
Se verific modul de realizare a calitii execuiei conform prezentelor specificaii.
Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere parial sau total a lucrrilor, funcie de
cum va decide Consultantul, urmtoarele:
nerespectarea prezentelor specificaii;

124

folosirea materialelor necorespunztoare;


trasare i execuie greit fa de axe;

REGULI I METODE DE VERIFICARE:

se vor respecta planurile i specificaiile lucrrii;

verificrile se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone;


materialele care prezint indoieli privind calitatea i incadrarea in clasele de calitate
prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescripiilor;

125

verificarea planeitii suprafeelor superioare a asizelor se face cu bolobocul i dreptarul


de 2 m lungime;

RECOMANDRI GENERALE
Pe timp clduros zidria proaspt se va proteja cu un sistem de paravane-parasolar, cu umbrire
timp de 5-6 zile.
Este interzis a se executa orice lucrri cu mortar de var pe timp friguros sub +7grd C.
D .2. R OSTUIELI LA ZIDRIE DE PIATR I CRMID
126

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile de rostuieli la zidrie de piatr brut i
bolovani de rau precum i la ziduri, arce i boli din crmid.
Precizm c parte din rostuieli vor fi la zidria veche (existent) acolo unde mortarul s-a macerat
iar parte la placrile i plombrile nou executate precum i la arce i boli din crmid noi
Rostuielile se vor face pe baza documentaiei avizate.
In cazul in care situaia din antier nu corespunde cu cea din proiect, va fi solicitat Proiectantul i
impreun cu Executantul se vor stabili i marca pe faad zonele de placri i plombri.
STANDARDE I NORME

127

STAS 3910/1-76
Var. reguli pentru verificarea calitii
STAS 146-80
Var pentru construcii
STAS 9201-80
Var hidratat in pulbere pentru construcie
STAS 545/1-80
Ipsos pentru construcii
STAS 790 84
Ap pentru betoane i mortare
STAS 1030-85
Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial
STAS 2634-80
Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli.
METODE DE NCERCARE
STAS 1667-76

Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali

128

STAS 5196-77
STAS 7055-87

Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.


Ciment Portland alb; SERV 196-7-1995 Ciment.
Reguli pentru verificarea calitii; SR 388- 1995 Liani hidraulici, ciment Portland
STAS 1500-78
Liani hidraulici. Cimenturi i adaosuri
C 18 83
Normativ pentru executarea tehnologilor umede
C 17 18
Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i
tencuial.
ECHIPAMENT
Mistrie,paclu,malaxor.
129

MATERIALE
cimentul

va fi ciment alb marca M 0 i ciment obinuit in proporie de jumtate jumtate


nisip

aspru i gri de piatr (2 pri gri i o parte nisip) vor fi de carier (zgrunuros) cu
granulozitate 0-3 mm sau 0,7 mm, care trebuie s fie curat, s provin din roci stabile
(nealterabile la aer, ap sau inghe), s conin granule de diferite mrimi, s nu provin din roci
faldspatice sau sistoase.
Var

pentru construcii conf. STAS 146-80 se va folosi sub form de past de var de tip I
Ap

- conform STAS 790- 84 - va fi ap potabil curat, fr coninut de sruri, acizi, grosimi.


Nu se va folosi ap din alte surse (lacuri, rauri, izvoare) fr ca in prealabil s fie supus
130
analizelor.

Antreprenorul va executa in incinta antierului la cererea Consultantului, un panou de perete cu


dimensiunile de cel puin 2m x 2m, finisat cu rostuieli, cu materialele, compoziia, modul de
prelucrare a feei vzute i tehnologia indicat.
Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dup obinerea aprobrii
acestuia va deveni panou mostr, element de comparaie i verificare pentru lucrrile similare
prevzute in intreaga lucrare. Aprobarea mostrelor inseamn aprobarea tuturor materialelor i
tehnologiilor de execuie
folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrrilor prevzute in proiect .
Pe tot timpul execuiei lucrrilor nu se vor folosi decat materialele i tehnologiile aprobate.
TRANSPORT
131
Agregatele vor fi transportate i depozitate in funcie de sursa de provenien i sortul lor.

Agregatele vor fi manipulate astfel incat s se evite separarea lor, pierderea fineii sau
contaminarea cu pmant sau alte materiale strine.
Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin
sit inainte de intrebuinare.
Nu se va folos alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finee deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obine gradaii noi de finee.
Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare din antier
dac gradul de umiditate este astfel incat s poat afecta precizia amestecului de mortar; in acest
caz, agregatele se vor depozita separat pan ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita in silozuri, lzi sau platforme cu suprafee dure, curate. La pregtirea
depozitrii agregatelor se vor lua msuri pentru a prevenii ptrunderea materialelor strine. 132

Agregatele de tipuri i mrimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor
fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etani, purtand eticheta pe care s-au
inscris greutatea, numele productorului, marca i tipul.
Cimentul se va depozita in depozite inchise ferit de umezeal.
In cazul in care consultantul aprob livrarea cimentului in vrac, Antreprenorul va asigura silozuri
pentru depozitarea i protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile i tipurile de ciment
in siloz.
Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelai sort, dar din surse diferite, fr aprobarea
Consultantului.
133
Cimentul nefolosit care s-a intrit sau a fcut priz va fi indeprtat de pe antier.

CONDIII DE EXECUIE
La inceputul execuiei lucrrilor de rostuieli trebuiesc terminate urmtoarele lucrri:
Placrile i plombrile arcele i bolile trebuiesc a fi terminate, cu mortarul bine intrit i uscat
Rosturile cu mortarul macerat din zidria existent s fie adancite i curate de praf, noroi, urme
de mortar, pete.
Dup terminarea lucrrilor mai sus menionate se procedeaz la introducerea noului mortar i la
indesarea cat mai bun a acestuia.
Rostuiala se va executa retras de la faa pietrei, sclivisit i nefuguit.
Dac temperatura scade sub +5C nu se vor mai executa rostuieli.
CONTROLUL CALITII
134
La adancimea rosturilor umplute cu mortar nu se accept abateri mai mari de 3 mm.

RECEPIA LUCRRII
Vor fi clasificate drept lucrri defectuoase, lucrrile care nu respect specificaiile normativelor.
Nu se admit rosturi cu mortar care s depeasc planul suprafeei zidriei de piatr /crmid.
Nu se admit rosturi de mortar care s murdreasc suprafaa zidriei.
D .3.

REPARAII I TRATAMENTE HIDROFOBIZANTE LA ELEMENTE DIN


CRMID APARENT ROSTUIT I PIATR NATURAL

GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini detaliaz prevederile planelor anexate i conine informaii i

135

prescripii complementare legate direct de execuia i verificarea calitii lucrrilor.


MATERIALE FOLOSITE
- dalt, ciocan, paclu
- pistol de sablare
- abraziv pulbere de diverse granulaii
- ap de splat i detergent neionic
- perii moi i aspre
- lac mineral de protecie (lac de piatr) pentru exterior, transparent, antiderapant i antiinghe
pentru piatr natural.
136
- pensule late i inguste

LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE CE TREBUIE RESPECTATE


C56-85
Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii
aferente (BC 12/1986).
Specificaii i mod de execuie conform caiete tehnice ale productorului de lacuri
minerale de protecie pentru piatr natural.
GE 030-97
Ghid privind execuia proteciilor prin hidrofobizare a materialelor de construcii
aparente
Specificaii in execuia lucrrilor

137

SE PRECONIZEAZ URMTOARELE OPERAII:


- Investigarea integritii elementelor din piatr natural, zidrie de crmid aparent.
- Curirea prin sablare a elementelor de piatr natural.
- Frecarea cu perie moale i cu perie aspr a suprafeelor aparente i a rosturilor.
- Curiri i splri cu detergent neionic pentru piatr natural.
- Uscarea natural a suprafeelor din piatr i crmid aparent.
- Tratarea cu lac de protecie mineral (lac de piatr), pentru exterior, transparent, antiderapant (la
pardoseli din piatr) i antiinghe.
- Lucrrile vor fi executate de restaurator specialist.
Lucrrile se msoar la metru ptrat de curire, lcuire, respectiv la litru, soluia de lcuire a 138

pietrei naturale.
NOT
PREZENTUL CAIET DE SARCINI ESTE COMPLETAT CU EXTRASE DIN BULETINUL
CONSTRUCIILOR. PRIVIND NORMATIVUL INDICATIV GE 030-97, PAG. 102115, IN
COPIE XEROX, CE FAC PARTE INTEGRANT DIN PREZENTUL CAIET DE SARCINI.
E. TENCUIELI SI STUCATURI
E .1.

TENCUIELI INTERIOARE
139

E.1.1. GENERALITATI
o Obiectul specificatiei
Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli interioare
Clasificarea tencuielilor
Tencuielile interioare sunt clasificate dupa :
1. natura suprafetei pe care se aplica :
caramida
beton
beton celular autoclavizat
piatra

140

sipci sau trestie


rabit
2. liantul intrebuintat :
care nu rezista la apa si umiditate
rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vazute :
obisnuite : brute, driscuite, driscuite fin, sclivisite, gletuite
speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge
decorative : calcio-vecchio, marmura artificiala
Conceptul de baza

141

Tencuielile se aplica la interior pe suport din zidarie de caramida sau b.c.a. si beton (diafragme,
stalpi,
tavane)
Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei vazute, in acest subcapitol sunt tratate
tencuielile
obisnuite, speciale si decorative.
Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse in
standardele si actele normative enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde :
142
1. STAS 146-80
- Var pentru constructii

2. SR 388-1995
3. STAS 545/1-80
4. STAS 790-84
5. STAS 1030-85
6. STAS 1500-78
7. STAS 1667-76
8. STAS 2073-75
9. STAS 2542-82
10. STAS 2634-80
11. STAS 3910/1-76
12. STAS 4686-71

- Lianti hidraulici. Ciment Portland


- Ipsos pentru constructii
- Apa pentru betoane si mortare
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
- Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
- Clorura de calciu tehnica
- Impletituri din sarma. Plase cu ochiri hexagonale si trapezoidale
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de Incercare
- Var. Reguli pentru verificarea calitatii
- Argila pentru mortare pe baza de ciment argila

143

13. STAS 5296-77


- Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
14. STAS 7055-87
- Ciment Portland alb
15. STAS 7058-91
- Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
16. SR EN 196-7/1995
- Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii
17. STAS 8626-70
- Lignosulfonat de calciu tehnic
18. STAS 8819-88
- Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si mortare
19. STAS 9201-80
- Var hidrant in pulbere, pentru constructie.
Normative :
1. C 18-83
Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
2. C 56-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
144
instalatii,

instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la


acestea.
Mostre si testari
Panou-mostra
1. Antreprenorul va executa in incinta santierului, la cererea Consultantului, un panou de perete
cu
dimensiunile de cel putin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli in toate variantele propuse prin
proiect, cu materialele, compozitiile, modul de prelucrare a fetei vazute, culorile si tehnologia
specificate in proiect.
2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa obtinerea
aprobarii, acesta va deveni panou-mostra, element de comparatie si verificare pentru lucrarile 145

similare prevazute in intreaga lucrare.


3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pana la terminarea intregii lucrari.
4. Aprobarea tencuielilor inseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si tehnologiilor de
executie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrarilor prevazute in proiect.
5. Pe tot timpul executiei lucrarilor nu se vor folosi decat materialele si tehnologiile aprobate.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Cimentul Conform STAS 1500-78 se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca
146

35N/mmp, simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau ciment de
furnal

marca 25 N/mmp simbol F25, conform indicatiilor din proiect.


Cenusa de termocentrala conform STAS 8819-88 se va utiliza ca adaos hidraulic
impreuna
cu cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicatiilor din proiect.
Nisipul conform STAS 1667-76 se va utiliza, conform indicatiilor din proiect, nisipul
natural
de rau (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunturos) cu granulozitate 03 mm sau
07 mm, care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile (nealterabile la aer, apa sau

147

inghet), sa contina granule de diferite marimi, sa nu provina din roci feldspatice sau
sistoase.
Var pentru constructii conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta de var de
tip I cu
randament in pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min 1,6l/kg, conform
indicatiilor din
proiect.
Var hidratat conform STAS 9201-80 se va utiliza sub forma de pasta de var de tip I cu
densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta max.700 g/dmc
conform

148

indicatiilor din proiect.


Ipsosul conform STAS 545/I-80 se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform
indicatiilor
din proiect.
Argila conform STAS 4686-71 se va utiliza sub forma de pasta avand o consistenta de
1315 cm determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15-25%.
Apa conform STAS 790-84 va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi,
grasimi.
Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, rauri, izvoare, etc.) fara ca in prealabil sa fie

149

supusa

analizelor.
Adaosuri pentru reglarea timpului de priza, plastifianti. Se vor utiliza conform aprobarii
Consultantului.
REPLAST intarzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar.
Clorura de calciu accelerator de priza sub forma de solutie cu concentratie 10% pentru
prepararea manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor.
L.S.C. (lignosulfatul de calciu) conform STAS 8626-70 adaos plastifiant.
DISAN conform STAS 8625-90 plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer (utilizarea
se va
150

face conform Normativ C140-86, anexa V.3.1.)


Coloranti si alte adaosuri
Coloranti minerali conform STAS 6632/2/3-91, STAS 6632/4-83; STAS 9537-85;
STAS
2488/86; STAS 2539-79, trebuie sa nu reactioneze chimic cu apa, liantii sau agregatele
din
compozitia mortarului, sa se raspandeasca uniform in masa acestuia, sa nu-si schimbe
culoarea si sa nu se decoloreze sub actiunea razelor solare, sa aiba putere mare de
colorare,
sa nu micsoreze rezistentele mecanice ale mortarului si sa nu fie toxice.
151

Poliacetat de vinil (aracet) conform STAS 7058-91 se vor utiliza sortimentele DP 25


sau DP
50 pentru prepararea mortarelor adezive.
Apastop P adaos impermeabil (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86).
Alte materiale
Plasa sudata galvanizata pentru sustinerea tencuielilor pe rabit: retea din vergele de otelbeton
rotund 610 mm cu ochiuri patrate de 1525 cm.
Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale conform STAS 2542-82 plasa de rabit din
sarma de otel cu diametrul de 0,4 pana la 1,8 mm.
152

Sarma rotunda trefilata din otel conform STAS 889-89-sarma de otel moale neagra sau
zincata de 0,5 pana la 3.00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit sau pentru
prinderea retelei din vergele de otel-beton de elementul de rezistenta.
Sipci de lemn de rasinoase SR 1294-91 cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau 2,8 x 4,8 cm
dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi batute cu interspatii de 24 cm, inclinate la

45
grade pe pereti, iar pe tavan, perpendicular pe directia grinzilor.
Amestecuri
Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T conform (3)2314.
Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T conform (3)2315.

153

Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M25-T conform (3)2316.


Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T conform (3)2317.
Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T conform (3)2318.
Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul (3)2300.
Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru aggregate.
Livrare, depozitare, manipulare
Agregate
1. Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau
contaminarea
cu pamant sau alte materiale straine.

154

2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin
sita
inainte de intrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele
se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier,
daca gradul de umiditate este astfel incat sa poata afecta precizia amestecului de mortar, in acest
caz
155
agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare.

Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor
straine.
Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor
fi
lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand eticheta pe care sau
inscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in depozite
156
inchise,

ferit de umezeala.
2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea
specificata.
3. In cazul in care Consultantul aproba livrarea cimentului in vrac, Antreprenorul va asigura
silozuri
pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de
ciment, in
siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea
Consultantului.
Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte containere 157

adecvate,
aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au inscris numele
producatorului si
sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine
sau
deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate in timp util
pentru a
se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalajele lor originale, astfel incat sa se evite
158
deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite identificarea lor.

Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai inalti cu
aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de timp, cimentul va putea
fi
depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Cimentul nefolosit care s-a intarit sau a facut priza va fi indepartat de pe santier.
E.1.2. EXECUTIA TENCUIELILOR
Operatiuni pregatitoare
La inceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate :
1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente
prefabricate
sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie 159

executate
si reparate.
2. Instalatiile electrice, de apa, de incalzire centrala prevazute sa ramana ingropate sub tencuiala,
vor
fi complet executate si probate.
3. Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect.
4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute.
5. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca.
b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului.
c) Sa fie uscate; mortarul sa fie intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, 160

pentru
ca umiditatea acestora sa nu fie intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate,
pentru
ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor.
d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.
e) Rosturile zidariilor de caramida sau inlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adancime.
f) Sa fie verificate daca se inscriu in abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca
iesiturile
locale mai mari sa fie cioplite, iar intrandurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de
rabit
161
prinsa in cuie in rosturile zidariei.

g) Rosturile zidariei de caramida sau piatra vor fi curatate pe o adincime de 3-5 mm, iar
suprafetele
netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa;
h) Portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi,
etc.)
se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit.
i) Pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la incaperile cu
umiditate
mare (peste 60%), inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil
bariera de vapori, conform prevederilor din proiect.
j) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in 162

cazul
teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare,
scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.
Trasarea suprafetelor
Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se
realiza
suprafete plane, verticale, orizontale, inclinate, muchii, concavitati, etc. cu o grosime cat mai
redusa si
in concordanta cu indicatiile din proiect.
Trasarea peretilor se va face in faza I-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a
163
unor

martori de inventar, in asa fel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; in cazul
suprafetelor din beton martorii de inventar se vor inlocui cu martori din mortar, turtite din mortar,
nivelate, avand grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II-a se va trece la
fixarea
reperelor, operatie care consta in pozarea unor repere metalice de inventar intre martorii plantati
pe
suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.
Trasarea tavanelor se va face folosindu-se martori si fasii de ghidaje din mortar.
Operatiile de punctare si trasare se desfasoara in succesiune incepand cu aplicarea unui mortar
central din mortar in grosime de 1-1,5 cm si continand cu aplicarea altor doi martori la capetele
164
dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a incaperii; repetand

operatiile se
realizeaza fasii de ghidaj pe ambele directii, punand dreptarul pe martori si umpland cu mortar
spatiul
dintre acesta si tavan.
In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea reperelor
metalice speciale, de inventar.
Tipuri de tencuieli interioare
Tencuieli obisnuite brute
Se vor executa simplu, fara o grija deosebita, pentru obtinerea unor suprafete plane, dandu-se
atentie
165
insa acoperirii cu mortar a intregii suprafete de tencuit si grosimii stratului de mortar.

Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suport cu
mijloace mecanice sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicarea
mecanizata
si 9-11 cm pentru aplicarea manuala.
Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4-T (3)2314 in incaperi uscate, iar pentru
incaperi
umede se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T(3) 2315. Inainte de inceperea aplicarii
mortarului, suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu apa.
Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos in sus in strat continuu, nivelandu-se dupa aceea cu
mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a intarit putin, el va fi netezit cu drisca.
166
Tencuieli driscuite

Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de


tencuit
conform (3) 1310. Dupa trasare si executarea fasiilor de ghidaj (stalpisori sau fasii orizontale) se
vor
aplica succesiv stratul de sprit, stratul de grund cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va
driscui.
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarii de caramida.
Operatia de tencuire va incepe dupa trecerea a 2-3 saptamani de la executarea zidariei si dupa
pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit conform (3)1310
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarie din b.c.a.
Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de 167

tencuit .
Colturile rupte, stirbiturile, golurile se umezesc cu apa si se repara cu bucatele de b.c.a. si cu
mortar
de var-ciment si aracet in volume de 1:2:6. Rosturile zidariei se adancesc pe 2-3 cm iar suprafata
de
tencuit se uda cu apa.
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe beton si beton armat
Operatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit. Pe
suprafata pregatita si trasata se va aplica stratul de sprit care se va netezi si apoi stratul de tinci
care la
randul sau va fi aplicat direct peste stratul de sprit si care va fi netezit si finisat. Pentru finisarea168

suprafetelor de beton realizate in cofraje de inventar metlice sau din placaj bachelitizat (tego) se
poate
utiliza tencuiala cu paste sau vopsele speciale (ex.GIPAC).
Tencuieli sclivisite
Intrucat se utilizeaza pentru tencuirea incaperilor cu umiditate foarte mare (peste 60%), se vor
folosi
mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de
ciment,
netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va incepe dupa executarea operatiilor de pregatire
cu
169
aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar de ciment de grund, iar dupa

zvantarea acestuia (fara sa se intareasca complet) se va aplica stratul vizibil din pasta de cimentnisip (dozaj 1:1,
consistenta 11-13 cm).
Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea. Suprafata astfel
obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel, adaugand praf de ciment pana la obtinerea
unei
suprafete netede si lucioase (stratul vizibil).
Pentru suprafetele la care suportul este din zidarie, grundul se va aplica fara sprit.
Pentru suprafetele la care suportul este beton armat (peretii silozurilor), stratul vizibil (0,5 cm
grosime)
170
se va aplica direct pe beton fara sa se mai aplice grundul.

Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vantului si a soarelui si se vor mentine in stare
umeda,
prin stropire cu apa, cel putin 7(sapte) zile.
Tencuieli gletuite
Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.:
vopsitorii cu
vopsea de ulei la pereti si tavane).
Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili in functie de
natura
stratului suport prevazut in proiect, dupa cum urmeaza :
171

glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var in compozitie (nu se aplica direct pe
suprafete de beton)
glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos-var : orice mortar de grund pe baza de ciment var
Stratul de glet se va executa prin intinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de
max.1
m pentru a se putea realiza netezirea inainte de intarirea pastei.
Grosimea stratului de glet de 13 mm se obtine prin dou-trei aplicari si nivelri succcsive. Se va
verifica
172

planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.


Suprafata obtinut trebuie sa fie perfect neted la pipit, eventualele asperitati vor fi curtate si
netezite cu hartie fin sticlat.
Pentru suprafetele de beton rezultate netede dup decofrare, tencuiala gletuita se poate realiza
prin
aplicarea pastei GIPAC.
Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm,
se va
aplica gletul de netezire pe baz de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ;
nisip fin
173
0,2 mm; ap) in volume.

Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, in straturi de 1 mm grosime sau


folosind
aparatul de zugrvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.
Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet).
Tencuieli speciale (cu permeabilitate redus)
Tencuielile cu permeabilitate redus se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita. Mortarul
se va
prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate,
cu
max. 10% parte fin, adaos de var in proportie de 5- 10% din cantitatea de ciment si ap potabil.
174
Suprafata de tencuit trebuie s fie pregtita corespunztor conform (3) 1310.

Aplicarea tencuielii se va face in straturi succesive dup cum urmeaz:


- spritul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1: 1 si consistenta 13-15 cm) nisipul avand
granulozitatea
cuprins intre 0-1 mm.
- grundul, din mortar cu marca indicata in proiect, se va aplica in 3-4 straturi succesive de
grosime 0,50,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate numai dupa ce stratul
anterior s-a
zvantat.
- stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se va aplica numai
175
dup ce

grundul s-a zvantat (a tras); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel.
- scliviseala tencuielii se va face numai dac este indicat in proiect.
Pe timpul intrrii, tencuiala va trebui protejat de actiunea soarelui si a vantului si va fi
mentinut umeda,
cel putin 7 (sapte) zile prin stropire cu ap.
Dac prin proiect se cere ca tencuiala sa aib o permeabilitate cat mai redus, mortarul de ciment
se
va prepara cu adaos de apastop P; rezultatele vor fi bune dac presiunea apei de infiltratie nu
va depsi
2 bar (20 m).
176
Mortarul preparat cu adaos de apastop P va fi pus in opera in interval de 45 minute de la

preparare.
Aplicarea mortarelor cu apastop P se va face manual si numai pe beton care a atins 50% din
marc,
intai pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale.
Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuial, din care straturile 2 si 3 cu adaos de apastop P.
Tencuieli torcretate
Mortarul se prepara mecanizat intr-o instalatie special, iar aplicarea se va face pneumatic.
Mortarele
folosite se prepar din ciment si nisip, dozajele fiind conform celor din Normativul C 130 - 78.
Se va folosi de regula cimentul Portland cu max. 15% adaosuri; pentru medii agresive, calitatea177

cimentului va fi cea indicata in proiect.


Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face incercari prealabile.
Determinarea cantittii de agregate necesar pentru un m3 de mortar se va face in functie de
dozajul
de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca 2100 kg/m3 si a cantitate de apa de
cca
200 litri.
Folosirea de aditivi, acolo unde va fi cazul, va fi indicat prin proiect.
Suprafata de torcretat trebuie sa fie curtat prin sablare, dup care se indeprteaz praful cu jet
de
178
aer, se spal cu ap si din nou se aplic un jet de aer comprimat; dac proiectul prevede,

suprafata
suport se buciardeaz sau se sprituieste.
Operatia de torcretare va incepe numai dup indeprtarea peliculei de apa si zvantarea suprafetei.
Torcretarea se va executa in cel putin dou straturi : primul strat, de amorsaj, va fi constituit din
cimentnisip (dozaj 1:1) cu granulatie de 0-1 mm
Torcretul se va aplica prin miscari circulare si inaintare de jos in sus.
Dac prin proiect se prevede un strat mai gros de 3 cm, mortarul se va aplica in straturi
succesive.
Grosimea prevzut in proiect se va realiza prin folosirea de martori rigizi.
De regul, pentru a nu deranja structura, tencuielile torcretate nu se finiseaza. Dac prin proiect179

se
cere finisarea acestora, se va mai aplica un strat de mortar fin si fluid care dupa cca 30 minute se
va
finisa cu un dreptar metalic.
Aplicarea spritului (strat amorsa)
Mortarul pentru stratul de sprit trebuie s fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie intre 1:1 si
1:3
cm), sa contin nisip in cantitate mica, s fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o
aderent
foarte bun la stratul suport.
180
Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa.

Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi intreaga


suprafata.
Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legtur cu mortarul de grund.
In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare:
- suprafete de beton sau zidrii din piatra : lapte de ciment (ciment-ap-o mica cantitate de nisip)
- zidrii din b.c.a. (blocuri, placi si fasii) : mortar de ciment-var-nisip (in proportie de 1:0,25:3)
- sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)
- zidarie de carmida : nu necesita acoperire cu strat de sprit
- suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritu1 care se aplica se numeste smir si va fi mortar de
tipul
181
var-ipsos sau var-ciment, avand consistenta msurat cu conul etalon de 5-6 cm (mortar vartos),

care
se va aplica manual astfel incat mortarul sa intre bine intre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere
in intregime si s aiba o suprafata cat mai rugoas pentru a asigura grundului a aderent cat mai
bun.
Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, intr-un singur strat si o singura
trecere,
prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos in sus in
randuri orizontale pe intreaga sunrafata de tencuit, intre fasiile de ghidaj (repere) fie manual prin
stropire cu a matur scurt, astfel incat grosimea stratului obtinut sa fie de maximum 3 mm.
Aplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va 182

crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul).


Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redus, respectiv 9-12 cm in cazul aplicarii lor
cu
mijloace mecanizate sau 7-8 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace manuale.
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa intrirea mortarului de sprit, dar nu
inainte de 24 ore de la aplicarea acestuia.
In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si
far
abateri mari de la vertical sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicandu-se stratul
vizibil
183
direct, peste stratul de sprit netezit si intarit.

In cazul zidriilor de carmid (pe care nu se aplica spritul) suprafetele de tencuit se vor stropi cu
apa
(in cazul cand acestea sunt uscate) inainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca zidaria
s nu
absoarb apa necesar intaririi mortarului.
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, intr-un singur strat la
fiecare
trecere, intre fsiile de ghidaj, de jos in sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai
multe
treceni, dupa zvantarea stratului aplicat anterior.
In cazul cand aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos in sus,184

in
una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va intinde intre
fasiile de
ghidare, orizontale sau verticale (stalpisori) intr-un strat cat mai uniform si de grosimea indicata
de
repere.
Indiferent de modul de aplicare, dup ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicat in proiect,
nivelarea
lui se va face manual.
Dac dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adancime de 2-3 mm.
Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrande sau iesinde (usi, 185

ferestre,
nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau
boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale.
Se va acorda a atentie deosebit executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face fie
in
colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat in proiect.
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaz:
- tencuieli driscuite: 2-4 mm
- tencuieli sclivisite : 1-3 mm
186
- tencuieli speciale (impermeabile) : 2-3 mm

- tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm.


Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm si va avea
consistenta
de 12-14 cm.
Tinciul se va aplica numai dup uscarea grundului, incepand cu tavanul si continuandu-se cu
pereti.
Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), inainte de aplicarea
tinciului,
acesta se va stropi cu ap.
Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va intinde imediat cu drisca dreptar in
187
suprafete regulate iar, dupa zvantare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind

cu ap, pana la
obtinenea unei supnafete cat mai netede si uniforme.
Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip
fin de
pina la 1 mm.
- Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale
de
timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.
- Gleturile de ipsos executate pe suprafete cu urmeaza a se vopsi, se va realiza prin acoperirea
tinciului
188
cu un strat subtire de cca. 2 mm de pasta de ipsos.

- Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in
cantitati
strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +50C, se vor
lua
masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros,
indicativ C
16-79.
- Stratul vizibil din glet la interior nu va fi aplicat inainte de tragerea pe loc a profilelor cu
sablonul, de
189
montarea elementelor ornamentale turnate si curatirea celor ramase in situ.

- Chituirea in jurul ornamentelor va fi executata de cel ce le monteaza dupa operatia de montare


si executia stratului vizibil (glet)
- In cazul salii centrale unde se pastreaza tencuiala, profilele si ornamentele in stare buna gletul
va fi
executat dupa ce se va face decaparea de zugraveli si vopsitorii succesive a elementelor pastrate,
care vor fi chituite ulterior.
- Dupa uscarea gletului, a profilelor si ornamentelor din spatiile reprezentative ce urmeaza a fi
vopsite
cu vopsea de ulei, se va aplica un prim strat de protectie din vopsea de ulei culoare alba.
- In spatiile umede (bucatarii, grupuri sanitare) se va aplica o tencuiala subtire tip Kenitex fin cu
rol impermeabil, de culoare alba cu marcarea vizibila a rosturilor paramentului. In aceste spatii190

sau in cele cu
caramida aparenta care vor avea faianta la pereti nu se va aplica strat de grund in spatele faiantei,
ci
numai o tencuire a rosturilor.
- Toate tencuielile vor fi executate dupa ce va fi asigurata invelitoarea constructiei impotriva
infiltratiilor.
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1. Umflturi, ciupituri (impuscaturi de var), crapturi, fisuri maximum una de pana la 3 cm2 la
fiecare
191
mp.

2. Zgrunturi mari (pana la max. 3 mm) basici si zgarieturi adanci formate la driscuire la stratul de
acoperire: maximum 2 la m2.
La tencuieli driscuite:
1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime : maximum 2
neregularitti in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 2 mm.
2. Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toat
inltimea incperii.
3. Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mm de la
o
latur la alta.
192
4. Abateri fat de verticala sau orizontal la intranduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri,

coloane,
braie, cornise, ancadramente, solbancuri - pan la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element.
5. Abateri fat de raz la suprafete curbe: pan la 5 mm.
6. Abateri la muchii: pan la 1 mm/m - o singur abatere.
La tencuieli sclivisite:
1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3
neregularitati
pe m2 in orice directie avand adancimea si inaltimea pan la 2 mm.
2. Abateri de la vertical ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm pe
toata
inltimea incaperii.

193

3. Abateri de la orizontal ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm pe


total.
4. Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singur abatere.
5. Abateri fata de raz la suprafete curbe . pan la 5 mm.
Defecte ce nu se admit
1. Umflaturi, coscoviri, ciupituri (impuscaturi de var), pete, eflorescente, crpturi, fisuri, lipsuri
la
glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare.
2. Zgrunturi mari (pan la max. 3 mm), basici si zgarieturi adanci formate la driscuire, la stratul
de
194
acoperire.

Verificari in vederea receptiei


Vor fi clasificate drept defectuoase, lucrrile care nu respecta prevederile prezentelor specificatii
precum
si cele la care se remarca urrntoarele neregularitati :
1. Nu respecta indicatiile prevzute in proiect privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea,
uniformitatea
(ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de
usi sau ferestre, spaleti.
2. Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea suprafetelor
tencuite
195
si nu respecta abaterile admisibile conform (3) 1380.

3. Nu s-a respectat tehnologia de executie specificata, fapt care a condus la deteriorri ale
lucrarilor.
4. Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect.
5. Lucrrile nu s-au executat in conformitate cu panoul-mostra.
Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce remedieri
trebuie
executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta
complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor.
Prevederea (3) 1392 nu se aplic in cazul in care Beneficiarul este de acord s accepte unele
lucrri
executate necorespunzator specificatiilor, dar nu este afectat aspectul si protectia in timp a

196

constructiei.
Pentru lucrarile ce devin ascunse, se va incheia proces verbal, in care se va specifica care sunt
acestea
si dac s-au executat conform indicatiilor din proiect si din prezentele specificatii.
E.1.3. MASURARE SI DECONTARE
Lucrrile executate se vor msura conform indicatoarelor C si RpC astfel:
Tencuieli la pereti:
1. Tencuielile interioare la pereti, indiferent de modul de prelucrare a fetei vizibile, se msoara
197
desfasurat

la m2 , adugand si suprafetele niselor, glafurilor, spaletilor, etc.


2. Masurarea se execut inaintea aplicarii tencuielii. Pentru determinarea suprafetei tencuite,
inaltimea
peretilor se va socoti ca distanta intre fata brut a planseului (fara pardoseala sau strat de
nivelare)
si fata netencuit a tavanului, iar ca latime, distanta intre fetele netencuite ale peretilor.
3. In zonele care rman netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca inltime distanta intre
tavanul netencuit si linia de terminatie indicat in proiect, plus 5 cm.
4. Din suprafetele calculate se scad toate golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2, dar se
adauga
198
glafurile si spaletii.

5. Golurile cu suprafete mai mici de 0,50 m2 nu se scad din suprafata calculata.


6. Golurile de usi ferestre se msoar pe conturul exterior al tencuielii, iar alte goluri, pe conturul
lor netencuit.
7. Muchiile se masoara la metru liniar, inainte de tencuire.
Tencuieli la tavane
1. La tavane din beton, plas de rabit, trestie si sipci, tencuiala se masoara la m2 de suprafata
masurata inainte de tencuirea ei.
2. La tavanele plane fara grinzi vizibile, suprafata se msoar intre zidurile netencuite ale
incaperii.
3. La tavanele cu grinzi vizibile, la aceasta suprafat se adauga si suprafetele laterale ale
199
grinzilor.

4. Din suprafata astfel stabilit, se scad toate golurile mai mari de 0,50 m2.
Lucrrile se vor deconta conform articolelor din cantitativele de lucrari, functie de
numrul de metri patrati de tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect.
E .2.

TENCUIELI EXTERIOARE

E.2.1. GENERALITATi
Clasificarea tencuielilor
Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa:
1. natura suprafetei pe care se aplic:

200

- caramida
- beton
- beton armat
- beton celular autaclavizat
- piatra
- rabit
2. liantul intrebuintat:
- rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vzute:
- obisnuite: brute, driscuite. stropite;
- speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.;

201

- decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau in bosaje.
Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
cuprinse in standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
Standarde:
1. STAS 146-80- Var pentru constructii
2. SR 388-1995
3. STAS 790-84
4. STAS 1030-85

- Lianti hidraulici. Ciment Portland.


- Apa pentru betoane si mortare
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala

202

5. STAS 1134-71
- Piatr de mazaic
6. STAS 1667-76
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
7. STAS 2542-82
- Impletituri din sarma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale
8. STAS 2634-80
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
9. STAS 39 10/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calittii.
10. STAS 5296-77
- Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului
11. STAS 7055-87
- Ciment Portland alb.
12. SREN 196- 795 - Ciment. Reguli pentru verificarea calittii.
13. STAS 9201-80
- Var hidratat in pulbere, pentru constructie.
Normative:
1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

203

Mostre si testri
Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare (vezi () 1130).
E.2.2. MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinerea
tencuielilor, plase rabit, vezi (3) 1210. III. 4.1.2.1.
Piatra de mozaic, alb, calcaroas, din marmur sau din roc dura cu gnanulatie 0-35,5 mm
(conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71.
Amestecuri

204

Mortar de var-ciment (3) 2316. III.4.1.2.2.


Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine.
Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmur alba (daca nu se
specifica altfel):
Daca nu se specifica altfel se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant.
E.2.3. EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiuni pregatitoare
La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmtoarele lucrari vor fi terminate:
- lucrarile de zidrie (inchideri si cptuseli la diafragmele de beton armat);

205

- montajul instalatiilar electrice si sanitare prevzute sa ramana ingropate sub tencuiala vor fi
complet
executate si probate;
- plasele de rabit vor fi montate in zonele prevzute in proiect;
- montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice inglobate pentru fixarea altor elemente ale
constructiei;
- montajul tamplariei si protejarea ei.
Nu se vor executa tencuieli exterioare inainte de terminarea executrii acoperisului sau
hidroizolatiei la
terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este asigurata.
206
Operatiile ce trebuiesc efectuate inainte de inceperea executiei tencuielilor exterioare.

* Controlul suprafetelor ce urmeaza a fi tencuite.


* Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara cu exec. tencuielilor ar putea
provoca deterioarea acestora.
* Suprafetele ce se tencuiesc sa nu prezinte abateri mari ca cele admise.
* Suprafetele suport sa fie curate
* Rosturile zidariei sa fie curatate pe 3-5 mm, iar suprafetele de beton vor fi aduse in stare
rugoasa.
* Pe suprafetele exterioare ale peretilor, trasarea se va face prin repere de mortar (stilpisori).
* Se vor fixa repere de mortar la toate colturile cladirii, precum si pe suprafetele dintre golurile
ferestrelor si usilor exterioare, reperi ce se vor executa din acelasi mortar ca si grundul.
207
* Inainte de aplicarea spritului vor fi curatate foarte bine suprafetele de tencuit si vor fi acoperite

piesele ornamentale ce raman in parament si piesele noi montate care nu incurca la tragerea
profilelor cu sablonul cu folie de plastic sau hartie de sac caserata usor pe ele. Celelalte piese
ornamentale care vor fi montate dupa tragerea profilelor vor avea suprafata de montare lasata
netencuita in urma unei trasari exacte a pozitiei lor.
Trasarea suprafetelor
In cazul tencuirii unor suprafete verticale de inltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se
poate face
si sub forma de fasii verticale (stalpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fasii de
mortar.
Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor se
208
va face

numai cu aprobarea Consultantului.


La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu aceeasi
compozitie
(acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate).
Conditii climatice si protectia lucrarilor
In timpul verii la executarea lucrrilor de tencuieli exterioare vor fi luate urmtoarele masuri de
protejare:
1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin
evaporare);
2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilen sau cu prelate umezite (protejare fata de actiunea
209
razelor

solare sau a vantului).


Pe timp friguros, cand temperatura scade sub 5C, nu se vor executa tencuieli exterioare decat
cu
luarea unor masuri de protectie corespunztoare.
Tipuri de tencuieli exterioare
Tencuieli obisnuite brute - se vor executa folosind mortar de var - ciment marca M25-T in
grosime medie
de 2 cm.
Tencuieli obisnuite driscuite
Tencuieli obisnuite driscuite pe zidrii din crmida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor
210
executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T in grosime medie de 2,5 cm.

Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor
executa
conform (3) 1335 cu mortar de var-ciment marca M 25-T in grosime medie de 1 cm.
(3) 3345 Tencuieli obisnuite, stropite la pereti din zidrie de caramida, din blocuri mici de beton
sau din
b.c a., se vor executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T in grosime medie de 2,5 cm.
(3) 3346 Tencuieli speciale in similipiatra (piatr artificiala) se vor executa cu grundul din mortar
de ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, in grosime medie de 1,5 cm peste
care se va
aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat cu piatra de mozaic de calcar
211
cu

granulatia indicata in proiect (care va inlocui nisipul).


Supnafata stratului vizibil va putea fi finisat :
- frecat in camp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm.
- buciardat sau pieptanat in camp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm, impartita sau
nu in
asize cu rosturi adancite.
- sprituite in camp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm impartita sau nu in asize cu
rosturi
adancite.
Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata in proiect - se vor executa cu
212
grundul din

mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm, peste care se
va
aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var-ciment marca M 25-T
confectionat
cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o grosime de 1 cm.
Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura, dolomita sau similare
in culorile
si gnanulatia indicate in proiect - se vor executa cu grundul din mortar de varciment marca M 25T in grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil in grosime de 0,8... 1,0 cm finisat
periat sau raschetat.
Tencuieli speciale in calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca 213
M

25-T
in grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil in grosime de 1 cm preparat cu mortar
de var
si adaos de ciment (in dozajul indicat in proiect, de regula 100 kg la m3), nisip si pietris
margaritar
(granulatie 3...5 mm).
Tencuieli speciale in calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M
25-T
in grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil in grosime de 1 cm preparat cu mortar
de var
si adaos de ciment (in dozajul indicat in proiect, de regula 200 kg la m3), piatra de mozaic din 214

calcar sau marmur si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca poroasa (cap de
bil).
Tencuieli speciale in calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M
100-T in
grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil in grosime de 1 cm, din piatra de mozaic
de
marmura cu granulatie indicat in proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si 150 kg ciment
alb la
m3 de mozaic.
Aplicarea grundului
215
Grosimea stratului de grund va fi conform cu tipul de tencuial indicat in proiect.

Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform
indicatiilor
din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care se fixeaz
provizoriu cu cuie.
Baghetele vor constitui repere pentru formarea campurilor pe care se va aplica grundul.
Grundul se driscuieste fin si se aplic in limitele (campurile) formate de baghetele pentru nutuni,
astfel
ca la intreruperea lucrului s fie incheiata lucrarea pe zone cuprinse intre baghete.
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi conform cu tipul de tencuial indicat in proiect.
Inainte de aplicarea tinciului dup ce grundul s-a uscat, se indeparteaza cu grij baghetele din 216

lemn,
astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze.
Tinciul se aplica pe zone restranse, in limitele (campurile) formate de nuturi, astfel ca la
intreruperea
lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet intre nuturi.
Verificari in vederea receptiei
Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile
E.2.4. MASURARE SI DECONTARE
Msurarea lucrarilor se va face dup cum urmeaza:

217

1.Tencuielile se msoar la m2 de suprafat tencuita msurat pe zidria netencuit, adaugand


nisele,
spaletii, etc.
2.Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la terase nu se
masoara.
3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m2.
4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m2 se scad, dar se adaug suprafetele glafurilor si
spaletilor.
5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu ltirma pan la 20
cm nu se
218
masoara separat.

6. Muchiile se masoara la metru liniar, inainte de tencuirea lor.


7. Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform instructiunilor
pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
In timpul executiei se vor verifica respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului si
compozitia
mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive, in grosimea prescrisa.
8. Se vor urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate sau inghetului.
9. Incercarile de control, la care rezultatele sint sub 90% din marca prescrisa, conduc la refacerea
lucrarilor, cazuri ce se inscriu in registrul de procese-verbale.
219
10. Receptia pe faze de lucrari, se face in cazul tencuielilor exterioare prin verificarea:

a - rezistentei mortarului;
b - numar de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la 100 mp;
c - aderenti la suport si intre straturi (sudaj ca la pct. b);
d - planenitatii suporturilor si liniartitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e - dimensiunilor, calitatii si pozitiilor elementelor decorative si anexe (solbancuri, brise, cornise
etc. pe
fatada) bucata cu bucata.
Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli exterioare, functie
de numarul de metri ptrati de tencuieli executati pe baza planurilor, aprobate, din proiect. (3)
3430 Lucrarile
de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numrul de metri liniari executati, conform 220

planurilor,
aprobate, din proiect, decontandu-se in cadrul articolului pentru tencuieli exterioare.
E .3.

MORTARE PENTRU T ENCUIELI

E.3.1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea tencuielilor
interioare.
Standarde si normative de referinta
221
Standarde:

1. STAS 146-80
- Var pentru constructii.
2. SR 388 -1995
- Lianti hidraulici. Ciment Portland.
3. STAS 545/1-80
- Ipsos pentru constructii.
4. STAS 790-84
- Apa pentru betoane si mortare.
5. STAS 1030-85
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.
6. STAS 1667-76
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
7. STAS 2634-80
- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
8. STAS 3910/1-76
- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
9. STAS 5296-77
- Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
10. SREN 196-7:1995
- Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
11. STAS 9201-80
- Var hidratat in pulbere, pentru constructie.

222

Normative:
1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si
tencuial, imbunatatirile si completrile acestora.
Mostre si testri
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip in parte in conformitate cu STAS 2634-80,
prin prelevare de probe si incercri, de catre un laborator specializat pe cheltuiala
Antreprenorului,
dupa cum urmeaza:
- rezistenta la compresiune la 28 zile; cate un test la fiecare 100 m3.
- consistenta si densitatea mortarului proaspt, un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului:

223

- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;


- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;
- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.
Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre aprobare;
Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cate 5 kg din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de analiza al
producatorului
cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia in conformitate cu STAS 388-80 (sau
1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute in proiect).
224
Mostre de culoare pentru mortar : daca in specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti

coloranti in
amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare culoare de mortar, pentru
a fi
aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane
care
este necesar pentru acest scop.
E.3.2. MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
(Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare naturala sau
alb,
225
fara constituenti care sa pateze.

Var hidratat in pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri dee
apa la
25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore inainte de utilizare.
Var pasta obtinut din var hidratat.
Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.
Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizandu-se nisipul natural de rau sau de cariera.
Nisipul de
cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural este de cel putin
50%.
Livrare, depozitare, manipulare
226
Conform celor specificate la capitolul (3) 1240

Amestecuri
1. Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel incat proportiile specificate in amestecul de
mortar
sa poata fi controlate cu multa strictete in timpul desfasurarii lucrarilor.
1. 2. Proportiile se vor stabili dupa volum.
2. In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform
standardelor.
3. E.3.3. PREPARAREA MORTARELOR
4. Se vor pregati numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va
folosi cantitatea
227

5. maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita


suprasaturarea
6. cu apa a amestecului. Mortarul se va pune in opera in interval de 2 ore dup preparare. In
7. acest interval de timp este permis adaugarea de ap la mortar pentru a compensa
cantitatea de ap
8. evaparat, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de
preparare a mortarului.
9. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat.
10. Dac nu se aprob altfel de ctre Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului
se va face in
228

11. malaxoare mecanice cu tambur, in care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si


uniformitate.
12. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3
minute pentru
13. continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va
depsi capacitatea
14. specificat de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet inainte de
adaugarea
15. lotului urmtor. La intreruperea prepararii mortarului pe o durat mai mare de 1/2 ora,
este obligatoriu
229
16. ca tamburul s fie splat cu apa amestecata cu pietris.

17. Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee
mecanice,
18. asigurandu-se dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de
+/- 2% pentru
19. lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea ingrijita a mortarului pan la omogenizarea
complet.
20. Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg,
nisip 03 mm
21. 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
22. Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu : var
230
pasta 335 kg sau

23. var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg si apa
24. 0,210 m3 la m3 de mortar.
25. Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu : var
pasta 267 kg sau
26. var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa 0,235 m3 la
m3 de mortar.
27. Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var
pasta 113 kg sau
28. var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg si apa
29. 0,310 m3 la m3 de mortar.
231

30. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var pasta
60 kg sau var
31. hidratat 28 kg, nisip 0}3 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si ap 0,310 m3 la
m3 de mortar.
32. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente
la umiditate) va
33. fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si apa 0,310 m3 la m3
de mortar.
34. Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30
(saci), nisip 0-3
232

35. mm 1730 kg, apa 0,310 m3 la m3 si adaos de apastop P in proportie de 3% din


greutatea cimentului.
36. Controlul calittii mortarelor
37. Se va face conform STAS 103 0-85 urmrind caracteristicile:
38. 1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniform si nu
contine bulgari
39. sau pasta de var neomogenizata.
40. 2. Consistenta : se va determina - in cm - cu ajutorul conului etalon.
41. 3. Densitatea aparent in stare proaspata.
42. 4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaz a fi transportate cu
233
mijlaace auto

43. sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de tencuiala trebuie
s fie mai mic
44. de 40 cm3.
45. 5. Adeziunea la suport.
46. 6. Capacitatea de retinere a apei.
47. 7. Rezistenta la compresiune.
48. 8. Rezistenta la intindere prin incovoiere.
49. 9. Densitatea aparent pe mortarul intrit (la 28 zile).
50. 10.Rezistenta la inghet-dezghet.
51. Transportul mortarului
234

52. Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie sa fie
etanse, curatate
si spalate la interior si exterior, ori de cate ori se schimba natura materialului transportat si la
fiecare intrerupere a transportului mai mare de dou ore si care sa permita golirea totala si rapida.
Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamant, foi de tabl sau mese improvizate.
Durata de transport si punerea in opera a mortarelor sa se faca:
- in maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara cenusa
de
termocentrala si far intarzietor de priza;
- in maximum 16 ore de la preparare, in cazul mortarelor cu intarzietor de priz.
235

E.3.4. MASURARE SI DECONTARE


Pentru lucrrile din aceasta sectiune nu se vor face decontri separate, ele fiind incluse n
articolele de tencuieli interioare
prevazute n proiect.
E .4. T ENCUIELI SPECIALE DE EPOCA
E.4.1. GENERALITATI
Construciile anterioare sfaritului de veac XIX au fost executate fr izolarea hidrofug a
fundaiei i au funcionat in condiii de perfect salubritate, atata vreme cat finisajele aferente

236

(tencuieli
i zugrveli, pardoseli, pavaje) au permis eliminarea rapid, la nivelul terenului, a umezelii de
ascensiune capilar. La aceast categorie de construcii, introducerea finisajelor impermeabile
(tencuieli cu ciment, zugrveli cu vopsea de ulei sau vinacet, placaje de faian, pardoseli din
ciment,
strat support din ciment la pardoseli, trotuare din asphalt sau din ciment turnat continuu etc.)
provoac
ridicarea in ziduri a umezelii de ascensiune capilar, adic apariia fenomenului de igrasie, cu
toate
efectele nedorite care o insoesc: desprinderea tencuielilor, putrezirea planeelor de lemn i, in
237
final,

descompunerea mortarului din masa de zidrie i a elementelor componente ale zidului.


Combaterea
igrasiei prin izolaii hidrofuge verticale, de orice categorie, nu face decat s accelereze procesul
de
degradare.
Atribuit pe nedrept vechimii zidurilor, igrasia nu poate fi eliminat decat prin restabilirea
echilibrului de respiraie a zidurilor, antrenat de revenirea la sistemele de finisaj originare.
Restabilirea
se face lent, umezeala sczand in medie cu cca 20 cm pe an, dar este complet i definitiv, spre
deosebire de efectele obinute prin tuburi Knappen, electrodrenare .a.
Una dintre cele mai importante msuri de asanare, care constituie in acelasi timp i o operaie 238

de restaurare, este inlturarea tencuielilor cu ciment i revenirea la tencuielile cu mortar de var i


nisip.
In cazul cand tencuirea cu ciment a implicat inlturarea complet a vechilor tencuieli sau
acoperirea
unor suprafete initial netencuite (paramentul interior al pivnielor, soclurile de piatr ale
faadelor),
suprafaa de zidrie se va cura integral, iar rosturile se vor adanci cu scoaba. In cazul cand
tencuielile cu ciment au fost aplicate peste tencuielile vechi, se va inlatura numai stratul
impermeabil,
cercetandu-se apoi starea de conservare a tencuielilor vechi. Tencuielile vechi sntoase vor fi
239
pstrate, inlturandu-se doar poriunile burduite, care vor fi completate pe portiuni, cu tencuieli

din
mortar de var i nisip, executate cu respectarea grosimii, a modului de finisare i a compozitiei
tencuielilor originare. Tencuielile vechi burduite, care pstreaz urme de pictur decorativ sau
decoraie policrom vor fi consolidate prin injectri cu mortar de var.
Obiectul specificaiei
Pentru constructii vechi cu caracteristici constructive speciale-fara hidroizolatii peste fundatii
si cu
zidarii care prezinta fenomenul de umiditate excesiva prin ascensiune capilara sau infiltratii din
teren,
se recomanda utilizarea mortarelor de var-nisip.
240
STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN

-STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli


-STAS 9201-80- Var hidratat pulbere pentru constructii
-STAS 3910/2-76- Var hidratat pulbere pentru constructii
-STAS 146-80- Var pentru constructii
-STAS 1667-76 Agregate naturale grelepentru mortare si betoane usoare
-STAS 790-73 Apa pentru constructii
-STAS 1500-78-Cimenturi fara adaosuri
-STAS 1134-71- Agregate naturale-mozaic de calcar,marmura
MOSTRE I TESTRI
Se vor respecta aceleai condiii ca pentru tencuielile interioare si exterioare obisnuite Pentru
obinerea acestor mortare, se cere o tehnologie care va ine seama de: a. compozitia

241

mortarului; b. materialele componente; c. punerea in lucru in funcie de stratul support i


protejarea
mortarului proaspt in timpul prizei.
E.4.2. Mortare de tencuieli
Pentru obinerea acestor mortare, se cere o tehnologie care va ine seama de: a. compozitia
mortarului; b. materialele componente; c. punerea in lucru in funcie de stratul support i
protejarea
mortarului proaspt in timpul prizei.
Compozitia mortarului pentru tencuieli interioare i exterioare, apllicate pe zidrii de crmid.242

1. Pentru tencuieli exterioare i interioare, se va folosi un dozaj, in volum, de past de var-nisip


care, la aceste tencuieli, poate varia in funcie de starea zidului pe care se aplic i de umiditatea
mediului ambient. In cazul zidurilor neatacate de igrasie, se pornete de la proporia 2/3 (dou
pari var
si trei pari nisip), care se mrete pe msura accenturi igrasiei la 1/2 i chiar 1/2.5, atunci cand
umiditatea stratului support este neobinuit de mare.
2. Consistena mortarului va fi cat mai vartoas, avand grij sa se obin plasticitatea necesar.
Este tiut c mortarul prea moale mrete pericolul de crpare a tencuielilor prin pierderea brusc
a
unei cantitai prea mari din apa de amestecare.
243
Materiale componente

3. Varul se utilizeaz conform STAS 146-61 Var pentru construcii.


Se dozeaz la consistena de past vartoas, adic densitatea aparent corespunztoare
consistenei la conul etalon la cota de 12 cm. Varul trebuie s fie foarte bines tins (minimum 6
luni)
i s nu aib impuritai ca piatr de var nestins, corpuri organice sau vegetale, nisip, praf etc.
4. Nisipul natural de carier sau rau trebuie s corespund condiiilor prevzute in STAS 166770 Agregate naturale pentru mortare i betoane obinuite, cu liani hidraulici.
Se va controla riguros ca nisipul s corespund granulatiei necesare, s fie curat, fr pulbere
fin de argil sau materii organice sau vegetale.
Compoziia granulometric a nisipului:
- Pentru grund se va utilize nisip cu dimensiunea maxim a granulelor de 7mm, cu urmtoarea 244

curb granulometric:
- fraciunea 0 1 mm = 20%
- fraciunea 1 3 mm = 30%
- fraciunea 3 7 mm = 50%
- Pentru tinci se va utilize nisip cu dimensiunea maxim a granulelor de 3 mm i cu urmtoarea
curb granulometric:
- fraciunea 0 1 mm = 40%
- fraciunea 1 3 mm = 60%
NOTA Dimensiunea maxim a granulelor i compoziia granulometric pot fi modificate pentru
tinci, in
245
funcie de aspectul cerut de proiectant (cu suprafaa mai neted sau mai aspr).

5. Apa va corespunde STAS 790-61 Ap pentru mortare i betoane


I. c. 1. Condiii pentru punerea in lucru
6. Inaintea aplicrii grundului, rosturile zidriei vor fi curite cu scoaba, indeprtandu-se
mortarul degradat. Suprafaa de zidrie va fi apoi splat i bine udat, pentru ca suportul s nu
absoarb prea repede apa din mortar, provocand astfel fisuri in tencuial.
7. Suprafaa grundului va fi zgariat cu mistrial, pentru a mri aderena celui de-al doilea strat
de tencuial (tinciul).
8. Ticiul va fi aplicat numai dup ce primul strat (grundul) este zvantat, adic dup minimum 4-5
ore i maximum 24 ore.
9. Grosimea tencuielii variaz in funcie de modelul care trebuie reprodus. Atunci cand
tencuiala trebuie s aib o grosime mai mare de 8 mm, tinciul trebuie executat in mai multe 246

straturi,care s nu depaeasc 3-4 mm grosime fiecare.


10. Dup maximum 24 de ore de la aplicarea ultimului strat de tencuial, urmeaz s se
opereze presarea suprafeei tencuite cu drica sau tvlugul, apsare repetat pan ce suprafaa
incepe s musteasc cu excedentul de ap din stratul inferior. Acest operaie este absolut
necesar
pentru obinerea unor tencuieli rezistente i fr fisuri, din cauza proceselor chimice
caracteristice
varului, i anume:
Pasta de var din mortar (hidroxid de calciu), in contact cu aerul (bioxid de carbon), se intrete
transformandu-se in carbonat de calciu. Initial, aceast reacie se face numai la suprafat, sub
247
form

de crust care impiedica ptrunderea aerului in profunzime i in consecin producerea


procesului de
carbonatare pe intreaga grosime a tencuielii.
Prin apsare, crusta de la suprafa se sparge, permiand aerului s ptrund in profunzime i in
consecin producerea procesului de carbonatare pe intreaga grosime a tencuielii.
Prin respectarea indicaiilor de mai sus, se va oine cu certitudine o tencuial rezistent i cu
suprafa fr fisuri.
I. c. 2. Condiii pentru punerea in lucru a tencuielilor pe zidrie de piatr
Pentru compoziia mortarului i cantitatea materialelor componente, se vor respecta prescripiile
de la capitolul I. a. i b.
248
Punerea in lucru a tencuielilor pe zidria de piatr este diferit de cea a tencuielilor pe crmid,

din cauza diferenei de porozitate i aderen a suportului, aderena tencuielilor de var fiind mai
puternic la zidria de crmid. Din aceast cauz, sunt dou metode care au dat rezultate bune
in aplicarea grundului pe zidria de piatr i anume:
1. prin azvarlirea puternic cu mistria, dup care grundul este lsat s se usuce cateva zile
(maximum 3-4 zile). Obinandu-se astfel o porozitate mrit a primului strat, grundul poate s
absoarb mai bine apa din stratul urmtor, mrindu-i astfel puterea de aderen.
2. Prin stropirea manual cu mtura de nuiele. Acest procedeu este avantajos la zidrii cu
suprafee neregulate, deoarece se evit aplicarea unui strat gros, aa cum s-ar intampla in cazul
aruncrii mortarului cu mistrial; concomitant, grundul rmane uniform subire (3-4 mm)
urmrind cu strictee relieful pereilor, iar adeziunea este foarte bun.
249
Tinciul se aplic conform indicaiilor din capitolul I. c. 1. punctele 8, 9, 10.

E.4.3. TENCUIELI CU MORTAR N TEHNICA DE FRESC


Mortarul de fresc este mortarul de var in care se amestec fire de canep, pentru a mri
rezistena tencuielii i a permite realizarea ei in strat subire.
Denumite astfel din cauza executrii picturilor in fresc pe acest tip de support, mortarele de var
cu adios de cali de canep, paie tocate .a. au cunoscut o larg folosire in ara noastr, pan la
apariia cimentului, atat la cldirile de cult cat i la cele civile, atat la interior cat i la exterior,
fiind generalizate in arhitectura popular, la construciile de lemn tencuite.
Redm procedeul pus la punct de Direcia monumentelor istorice pentru tencuieli interioare i
250
exterioare aplicate pe zidrii medievale.

Cu 3 4 zile inainte de inceperea lucrului, se prepar amestecul de var i cali de canep, dup
cum urmeaz:
Intr-o lad de lemn cu dimensiuni de cca 1.25 x 2.00 x 0.30 m se intinde un strat de past de var,
gros de un lat de palm. Se presar deasupra, acoperindu-se bine intreaga suprafat, calii de
canep care au fost in prealabil impletii intr-o funie i tocai in bucele de cca 5 mm lungime.
Se amestec mai intai prin batere viguroas cu o vergea i apoi prin greblare pe toat suprafata
compoziiei, pe direciile perependiculare pe laturile cutiei, pan se obine o compoziie perfect
omogen.
Se repet aceast operaie de 3 4 ori, se acoper apoi cu o planet de lemn i se las la macerat
timp de 3- 4 zile, dup care amestecul poate fi pus in oper.
251
Compoziia mortarului de tencuial variaz in funcie de stratul din care este alctuit tencuiala.

Pentru grund se recomand un amestec (dozaj in volum) de o parte var-past cu cali la dou
pri nisip cu granule pan la 3 mm.
Pe peretele splat in prealabil din abunden, mortarul astfel prepaprat se va aplica prin aruncare
puternic cu mistrial. Suprafaa tencuit se las rugoas sau se zgarie, pentru a imbunatai
aderena stratului urmtor.
Stratul al doilea tinciul va fi aplicat dup cca 48 ore de la aplicarea grundului. Intervalul de
24 de ore va fi observat pentru aplicarea tinciului in mai multe straturi. Mortarul de tinci va fi
preparat
din var past cu cali i nisip, in proporia 2/3 (dou pari var i trei pari nisip).
Nisipul va fi conform condiiilor prevzute la capitolul I. b., punctual 4, cu granule de maximum
252
1 mm. Dac este cazul, tinciul se aplic in mai multe straturi, pan la obinerea grosimii

necesare, observandu-se intervalul de 24 de ore mai sus amintit.


Nici un strat de tinci nu va depai grosimea de 2 mm.
Aplicarea fiecrui strat va fi insoit de operaia de presare care se va face conform
instruciunilor din capitolul I.-c. 1. punctual 10.
E.4.4. Mortare de zidrie, pentru plombe de zidrie, reparaii de parament, completarea
rostuielilor la zidria aparent
Stabilirea compoziiei
Dozajul se va face in volume, cu raportul var past i nisip de 1/2 pan la 1/3. consistena
mortarului va fi aceeai ca in recomandrile pentru mortare de tencuieli.

253

M ateriale
Pentru var i nisip, se vor respecta indicaiile din capitolul I b, punctele 3,4 i 5. Pentru
compoziia granulometric a nisipului, se vor respecta indicaiile din capitolul I. b, punctual 4
(privitor
la grund).
Condiii de punere in lucru
Crmizile sau pietrele vor fi bine udate inainte de a fi puse in lucru. Se va evita o stocare pe
schel, pentru mult timp, a acestor materiale, pentru ca ele s nu fie deja uscate in momentul
punerii
in oper. Pentru inlturarea acestui impediment, care poate compromite rezistena i adeziunea
mortarului, crmizile i pietrele vor fi din nou udate, chiar in momentul aplicrii mortarului. 254

E.4.5. ADAOSURILE HIDRAULICE


Adaosurile hidraulice sunt substane naturale sau artificiale care, in stare pulverulent, fac priz
i se pot intri numai dac se gsesc in prezena varului proaspt.
Dintre adaosurile hidraulice, cele mai indicate pentru lucrul la construcii medievale sunt:
1. Adaos hidraulic natural trassul. Acesta este un tuf volcanic, livrat in pulbere fin mcinat.
Se folosete ca adios in pasta de var, in procente de 15 40%, mrindu-se cantitatea de adios de
trass, cu cat construcia este mai umed.
Mortarul de var trass este recomandat numai la zidriile in subsoluri umede, sau in fundaii,
255
intr-un sol cu umezeal excesiv.

Prezena trass-ului in mortarele de var utilizate la zidrii in elevaie, expuse la soare, vant sau
climat uscat are un rezultat negative, intrucat slbete rezistena mecanic a mortarului,
fcandu-l
friabil i pulverulent.
2. Adaos hidrauli artificial praful de crmid
Acest adaos a fost mult utilizat in vechime, prezena lui fiind gsit in aproape toate mortarele
vechi.
Praful de crmid se amestec cu pasta de var in procent de 5 15%.
Se poate utilize atat la zidriile in subsoluri, cat i laa cele in elevaie. Deoarece in present nu se
fabric decat var gras de construcie, este de dorit ca adaosul de praf de crmid s fie folosit in
mod current, la toate tencuielile ce urmeaz s fie zugrvite. Im acest fel, prin hidraulicizarea 256

varului se obine o imbuntaire net a caracteristicilor mecanice3 ale mortarului de var nisip.
Pentru prepararea moratarelor cu adaosuri hidraulice in var compoziia va depinde de domeniul
de utilizare, dup cum urmeaz:
1. Pentru tencuieli, conform indicaiilor de la capitolul I, punctele 1, 2, 3, 4 i 5.
2. Pentru moratarele de zidrie, conform indicaiilor de la capitolul III, paragrafele a, b, c.
E.4.6. Recomandri generale
2. Este interzis a se executa orice lucrri cu mortar de var pe timp friguros (temperature minim
+7o C).
257
3. Inainte de inceperea lucrrilor (zidrii sau tencuieli) cu mortar de var, se vor face probe

preliminare de control al mortarului care va fi utilizat. Probele vor consta din:


- Aplicarea mortarului pe o suprafat de zidrie de cca 75 x 75 cm.
- Respectarea indicaiilor cuprinse in STAS 2643 / 70 de incercare a mortarelor in stare
proaspt i intrit.
E .5. P ROFILE SI ORNAMENTE DIN IPSOS SI PRAF DE PIATRA
E.5.1. GENERALITATI
` Lucrarile respective se refera la executia profilelor din ipsos de diferite dimensiuni trase cu
sablonul la pereti si plafoane sau trase la masa si montate la pereti si plafoane, precum si la

258

elementele ornamentale turnate din ipsos sau din praf de piatra (pentru exterior) si montarea lor
la
pereti si plafoane.
E.5.2. MATERIALE PENTRU LUCRARI DE IPSOSARIE
1. Ipsos pentru constructii si pentru modelat tip A - STAS 545/1-80
2. Apa vezi STAS 790/84
3. Var pentru constructii - STAS 146-78.
4. Talc macinat S 11124
5. Pamant pentru modelaj S 2906

259

6. Lemn de foc foioase


7. Tabla neagra 1x1000x2000 OL 34
8. Hartie slefuit
9. Emulsie P.V.C.
10. Suspensie P.V.C.
11. Vopsea de ulei de calitate superioara
12. Aracet DP 50 MICH NI 1345-64
13. Dibutil
14. Serlac natural
15. Motorina aditivata
16. Alcool tehnic de 94 grd. MIA - NI 614-61

260

17. Calti de canepa de la pieptene STAS 1715 - 60


18. Hartie de ambalaj 50gr/mp STAS 260 - 70 in suluri
19. Stearina
20. Srearat de calciu
21. Cuie cu cap conic tip A1 2,5x60 OL 34
22. Sarma moale zincata OL 32 S 889
23. Clei de oase cal. 1 placi, varsat STAS 88-51
24. Diluant
E.5.3. MATERIALE PENTRU ORNAMENTE DIN PRAF DE PIATRA
261

1. Ciment Portland STAS 1500-70; Portland alb STAS 7055-87


2. Ciment colorat
3. Nisip SINDOMONIC
4. Pamant pentru modelaj S 2906
5. Ipsos pentru constructii si pentru modelat tip A - STAS 545/1-80
6. Apa vezi STAS 790/84
7. Plastifiant RESSO
8. Calti de canepa de la pieptene STAS 1715 - 60
9. Otel beton neted OL42
10. Disc abraziv T.R.S. d=230mm
11. Piatra frecat abraziva nr.1

262

12. Electrod sudura OL nealiat S 1125/2 E48T


E.5.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE
Ipsosul si cimentul se livreaza la saci de hartie, cu certificate de calitate, si vor fi depozitate
in magazii astfel incat sa fie ferite de umiditate. Substantele chimice si combustibile se livreaza
in
bidoane si cutii si vor fi depozitate incat sa fie ferite de sursele de incendiu.
Utilizarea materialelor din momentul prepararii lor se va face in limita timpului de priza,
astfel incat sa nu se ajunga la folosirea asa zisului material mort.
E.5.5. EXECUTAREA OPERATIUNILOR PREGATITOARE

263

- Se va extrage cate un tronson de ~30cm din fiecare tip de profil existent care urmeaza a fi
exectat in intregime sau partial atat pentru sala centrala cat si pentru fatade.
- Dupa ce va fi curatata de straturile de zugraveli, bucata de profil va fi taiata cu ferastraul
transversal pentru a putea desena dupa aceasta cat mai exact pe tabla linia profilului. Se va taia
dupa aceea in tabla sablonul profilelor respective atat pentru ipsos, cat si pentru profilele din
tencuiala la exterior.
- Se va verifica calitatea podinei de lucru, in special la lucrarile de profile trase pe loc cu
sablonul, daca este montata la nivelul necesar, daca are front suficient pentru circulatie, fara
obstacole si daca are rezistenta necesara.
264
- Pentru ornamentele din ipsos la interior sau praf de piatra la exterior, dupa ce acestea vor

fi curatate si spalate de zugraveli se va face o inventariere a celor ce raman in montajul actual si


urmeaza a fi chituite in proportie redusa, fata de cele care sunt distruse si urmeaza a fi
demontate.
Dupa inventarierea exacta a numarului de bucati ce urmeaza a fi executate, vor fi demontate cu
grija acele tipuri de ornamente dupa care se vor executa replicile.
- Se va executa o masa de ipsoserie cu blatul de lucru de cca. 1,5x3m din beton sclivisit
foarte bine, cu planeitate perfecta, atat pentru modelaj, confectionare tipare, cat si pentru
executia
profilelor din ipsos trase la masa. ( Profilele ce vor fi trase la masa vor fi doar acelea cu sectiunea
redusa si cele rotunde sau liniare care intra in compozitia ornamentelor decorative.)
- Inainte de tragere sau montaj se va verifica calitatea suportului pe care va fi aplicat profilul 265

sau elementul ornamental, respectiv zidaria de caramida in cazul fatadelor si grundul tencuielii la
interior.
- Se va face trasarea profilelor ce urmeaza a fi trase, si se va monta calea de ghidare si
sprijinire a sablonului (calea de rulare). Suportul din lemn al sablonului va fi executata numai
dupa
montarea caii de rulare din sipca sau scandura dreptar de lemn, avand grija ca talpa sablonului sa
fie suficient de mare pentru a permite o deplasare dreapta a sablonului.
- Pentru tragerea profilelor la arcade se va finisa mai intai spaletele arcadei, ce va fi cale de
rulare pentru talpa sablonului (contrasablon).
E.5.6. EXECUTAREA PROFILELOR TRASE PE LOC LA PERETI SI PLAFOANE

266

Profilele din ipsos trase pe loc cu sablonul la pereti si plafoane, se executa numai dupa ce
a fost umezita bine suprafata pe care acestea urmeaza a fi trase. Se executa mai intai grundul prin
incarcari succesive in limita sectiunii sablonului, apoi stratul finit, plimband tot timpul sabonul in
timp ce se adauga pasta de ipsos.
Se va avea grija sa se prepare material atat cat poate fi pus in lucrare pana in limita
timpului de priza. Lucrarile nu vor fi executate pe timp friguros la o temperatura mai mica de
5grd.
C.
Se prefera a se folosi surse de caldura (aeroterme puternice) pentru a grabi uscarea si deci
267
timpul de executie.

Profilele trase pe loc, liniare sau curbe, vor fi lasate cu capetele libere, urmand a se
executa la masa colturile si montate ulterior in continuarea profilelor gata trase.
Racordul dintre acestea se va executa apoi manual cu pasta de ipsos, chituind si slefuind
in principal rostul dintre elemente.
E.5.7. EXECUTAREA SI MONTAREA PROFILELOR TRASE LA MASA
Profilele trase la masa, liniare sau curbe, se executa ca si cele trase pe loc, folosind sablon cu
dreptar sau cu compas din lemn, prin incarcari succesive cu pasta de ipsos. Dupa perioada de
priza a materialului si deci inainte de uscare se vor scoate de pe masa de lucru profilele si vor fi
268
zgariate incrucisat pe spate, pe toata suprafata de montaj la pereti sau plafoane.

Profilele vor fi trase in tronsoane de lungimi care sa nu permita ruperea lor cat sunt umede si vor
fi
taiate transversal la capete, cu un fierastrau, inainte de scoaterea de pe masa.
Montarea lor nu se va face inainte de uscarea acestora. Pentru montare se foloseste ca liant pasta
de ipsos. Pentru profilele mai mari se pot introduce suplimentar, din loc in loc, sarme de ancorare
care vor avea cate un opritor dintr-un cui legat la capat, ce va fi inglobat in profil. Golul din
profil
rezultat din scobirea pentru introducerea cuiului va fi ulterior chituit.
Se va avea grija ca suprafeta pe care se monteaza profilele sa fie cat mai rugoasa, curata si
umezita inainte de montaj.
269

E.5.8. MODELAREA, EXECUTAREA TIPARELOR, A REPLICILOR


ORNAMENTELOR
DIN IPSOS SAU PRAF DE PIATRA SI MONTAREA LOR
Modelarea ornamentelor se executa cu pamant de modelaj ce va trebui umezit si apoi batut bine
pana isi capata omogenitatea si plasticitatea necesara. Operatiunea de modelare se executa la
masa.
a. Pentru ornamentele existente la care trebuie executate replici, se ia un mulaj dupa un exemplar
demontat. Mulajul se executa ca un tipar din clei de oase sau plastizol, dupa ce elementul
ornamental a fost curatat, chituit si slefuit cu hartie de slefuit fina, curatit cu pensula de praf si
270
tratat

pe suprafata de luare a tiparului cu serlac, stearina si pudra de talc.


b. Pentru ornamentele care exista partial, se va aplica pe o placa din ipsos desenul la scara 1/1 a
intregului ornament, urmand ca dupa fixarea pe pozitie a elementelor existente sa se modeleze
dupa desen cele lipsa, integrandule pe cele existente. Se pot remodela separat elementele lipsa,
turna in sticlu de ipsos si introduce in compozitie cu cele existente, racordandule cu pasta de
ipsos.
c. Pentru elementele ornamentale la care nu se pastreaza nici un model si urmeza a se executa
dupa desen, modelarea se face integral cu pamant de modelaj si se va cere avizul proiectantului
dupa executarea modelului in pamant.
Dupa turnarea in ipsos a primului exemplar, acesta va fi corectat, chituit, slefuit si pregatit pentru
271
a

se excuta dupa el tiparele pentru replicile in ipsos sau in praf de piatra.


Pentru o singura replica se poate folosi un sticlu din ipsos.
Pentru mai multe replici se foloseste clei de oase sau plastizol in functie de numarul de replici.
Plastizolul rezista la mai multe turnari in acelasi tipar.
Executarea tiparului din clei de oase sau plastizol se face in suport din ipsos armat cu calti si
marginit de cadru de lemn daca este cazul, pentru a nu permite deformari a tiparelor elastice,
deformari date de greutatea materialului din care se vor executa replicile.
Pentru ornamentele din praf de piatra, pentru tipare se va folosi numai plastizol.
Inainte de inceperea turnarii replicilor se va confectiona armatura din sarma sau din OB pentru
ornamentele la care aceasta este necesara. La ornamentele din ipsos mai mari se confectioneaza
272
o armatura din sarma galvanizata, lasand din ea mustati de ancorare. La ornamentele din praf de

piatra, mult mai grele, se va executa o armatura din OB, cu cupoane de ancorare din acelasi
material.
Montarea armaturii in tipar se va face dupa turnarea unui strat de mortar de ipsos sau de ciment
cu praf de piatra suficient de gros, urmand a continua imediat turnarea definitiva. Se recomanda
ca
armatura sa fie sustinuta fix la o distanta de min. 1cm de fata tiparului in momentul turnarii.
Pasta de ipsos (mortarul de ipsos) trebuie sa aiba o fluiditate care sa-i permita sa preia intocmai
forma tiparului, dar nici cu prea multa apa care sa creeze bule in material.
Mortarul pentru elementele ornamentale de fatada este un mortar din ciment colorat in functie de
cerinta cu nisip de Sindominic. Se recomanda ca ornamentele din acest material sa fie turnate sub
forma de coaja suficient de groasa pentru a integra armatura si pentru a le conferi rezistenta. 273

Executarea tiparelor si turnarea trebuie facuta in acest caz cu mai multa grija intrucat materialul
mortarul de turnare fiind mult mai greu da impingeri in tiparul elastic si deci pot apare deformari
ale
modelelor.
Montarea ornamentelor din ipsos se face ca in cazul profilelor trase la masa din acelasi material.
Montarea ornamentelor din praf de piatra (mortar de ciment cu nisip de Sindominic) se face
astfel:
- se rostuieste bine paramentul de caramida;
- se executa gauri in parament pentru cupoanele de ancorare ale ornamentelor;
- se introduce mortar de ciment in gauri si se aplica mortarul de montaj atat pe fata zidariei
274
in zona respectiva cat si pe spatele ornamentului dupa ce acestea au fost udate bine;

- se aseaza pe pozitie elementul ornamental, avand grija ca ancorele metalice (cupoanele


din otel profilat) sa intre in gaurile din parament, dupa care se preseaza si se loveste usor
cu un ciocan de cauciuc pana ajunge la pozitia definitiva, urmand a fi ancorat cu scoabe
batute in zidarie pana la intarirea mortarului de montare;
- in cazul consolelor de cornisa acestea vor avea ancore ce vor strapunge cornisa si vor fi
fixate cu placute metalice sudate in capatul ancorelor.
E.5.9 CONDITII DE CALITATE
Profilele si ornamentele din ipsos nu vor avea ciobiri, zgarieturi. Se va verifica liniaritatea
profilelor

275

trase sau montate. Nu sunt admise umflaturi sau altfel de deformatii ce pot apare in special la
racorduri.
Se va verifica prin testari calitatea materialului (sa nu existe material mort pus in lucrare),
precum
si calitatea montajului. Se vor desface toate profilele si ornamentele cu tendinta de desfacere.
Toate profilele si ornamentele cu defectiuni sau defectuos montate vor fi refacute si remontate.
In cazul ornamentelor si profilelor existente care se pastreaza si se repara numai ciobirile si
zgarieturile, se va urmari calitatea chituirilor si a slefuirii acestora.
E.5.10. MASURARI SI DECONTARE
276

Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru liniar de lucrare executata.


Decontarea lucrarilor se va face la metru liniar de lucrare executata conform planurilor din
proiect,
pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.
E .6. T ENCUIELI SPECIALE EXTERIOARE DE ASANARE HIDROFOBIZARE)
RESPIRANTE, LA PEREI EXTERIORI I BOLI
Generaliti
Prezentul caiet de sarcini detaliaz prevederile planelor anexate i conine informaii i
prescripii complementare legate direct de execuia i verificarea calitii lucrrilor informativ,277

funcie de
tipul (produsul) ce va fi selectat de pe piaa materialelor de c-ii sub raport calitate/pre.
Materiale folosite
- mortare preparate pe baz de var-ciment i prafuri de origine mineral cu aciune
hidrofobizant pentru mediu exterior, antiinghe ;
- mortare pentru tencuieli, gata preparate pe baz de var-ciment cu adaosuri
hidrofobizante, pentru alctuiri de tencuieli poroase, pentru mediu exterior, antiinghe
;
- aditivi sintetici i emulsii de legtur, funcie de produsul selectat de pe pia ;
- gletiere ;
- perii de sarm, lavete, perii moi ;

278

- aspirator de praf pe baz de aer comprimat ;


- soluie diluat pentru curirea eventualelor eflorescene respectiv soluii adaptate
tipului specific de sruri minerale evideniate prin analiza de laborator a mostrei de
tencuial;
- instalaie airless pentru suflare i desprfuire .
Lista prescripiilor tehnice ce trebuie respectate
1. C.56-85 Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii
aferente (B.C.1-2/1986)
2. C.19-79 Instruciuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in construcii
3. Ordinul Nr.20-77 IGSIG Instruciuni pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor

279

ascunse la construcii i instalaii .


4. Legea Nr.10/1994 Legea privind calitatea in construcii .
5. C.17 82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de
zidrie i tencuial
6. IM.007-96 Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri de cofraje , schele,
eafodaje
7. C.18- 83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
8. SPECIFICAII I MOD DE EXECUIE CONFORM CAIETE
TEHNICE ALE PRODUCTORULUI DE TENCUIELI DE ASANARE,
SELECTAT PE CRITERIUL RAPORTULUI CALITATE/PRE.
9. NE 001-1996 Normativ pentru executarea tencuielilor umede, groase i subiri

280

Specificaii in execuia lucrrilor


- Se preconizeaz urmtoarele operaii :
Indeprtarea tencuielii existente pe o faie cu h=cca 1,00 la soclu i pe toat inlimea la
pereii bolii i curirea suprafeelor zidriei de buci de moloz sau finisaje exterioare;
desfaceri de placaje etc; curirea i tratarea eflorescenelor, efectuarea analizei de
laborator a compoziiei chimice a srurilor minerale din tencuial, provenit din
ascensiunea capilar a apei, eflorescene i inscrierea datelor de analiz intr-un jurnal de
eviden a acestora;
Se preleveaz mostre de tencuial, in vederea analizei de laborator, incepand de la baza
soclului din 40 in 40cm pe vertical, pan la conturul aparent vizibil cu ochiul al prezenei

281

infiltraiilor de ap pe faad. Poziia exact a sondajelor pentru prelevarea mostrelor de


tencuial necesar analizei de laborator se va face cu consultarea proiectantului;
Se completeaz zidria (pri lips) cu eventuale cantiti de crmid (dac este cazul)
fixate cu mortar de var-ciment M 50Z ;
Se cur zidria i rosturile pe o adancime de cca 2 cm cu peria de sarm i se sufl cu
aer pentru desprfuire .
Se cur cu peria de sarm i apoi se spal cu soluie special de neutralizare sruri,
eflorescene i depuneri vegetale;
Suprafeele verticale se sufl cu aer pentru desprfuire ;
Se las suprafeele verticale pentru uscare conform prescripiilor produsului utilizat; 282

Se prepar pasta primului strat (de legtur) pe baza compoziiei specificate de


productor, amestecand coninutul sacilor (cca 40 kg) cu cca. 7 l ap ;
Se recomand adaosul unei emulsii de legtur in proporie de 1:6 amestecat in
compoziia gata preparat, conform instruciuni productor, pentru o mai bun aderen
la suprafaa suport de zidrie existent, sau alt proporie indicat de productor ;
Pasta primului strat se aplic manual in benzi verticale i orizontale incruciate, ocupand
max.50% din suprafaa zidriei (sistem in plas) .Pasta se va folosi dup preparare
maximum o or ;
Se las o sptman pentru uscare ;
Se aplic al doilea strat de impermeabilizare pe baz de mortare gata preparate .
283

Coninutul sacului de 40 kg se amestec cu cca 7l de ap cel puin 3 minute (fin


omogenizat) ;
Se umplu denivelrile , rosturile, gurile cu aceast past special .Nu se va aplica
niciodat pe intreaga suprafa a zidriei ! Nu se poate folosi pe suprafee ingheate !
Dup aplicare, va fi protejat de intrirea total, iar dup 3-5 zile se aplic ultimul strat ;
Ultimul strat de tencuial fin (vizibil) este alctuit tot pe baz de mortare gata
preparate, rezultate din amestecul compoziiei sacilor de 40 kg cu ap, conform instruciunilor
productorului .Tencuiala se va aplica pe inlimea soclului zidriei, in
grosime de cca. 20 mm, rezultand o tencuial poroas ,impermeabil la ap dar
permeabil la vapori, asigurand deci aerisirea peretelui exterior al cldirii i stoparea

284

eflorescenelor.
Pe inlimea soclului, se va aplica un glet de exterior cu rol de protecie i suport ca ultim
strat al compoziiei multistrat amintite. Toate straturile vor fi aplicate pe timp uscat i cu
temperatura aerului mai mare de 100 C.
Peste glet se va aplica o vopsea de exterior, respirant ca ultim finisaj i protecie soclu;
Se vor respecta reetele i consumurile productorului, astfel (in principiu) :
a) pentru primul strat consumul propus este de cca. 5kg/mp . Livrarea este in saci de
40 kg .Depozitarea 12 luni la loc uscat, maximum. La soclu, consumul este de 10
kg/mp.
b) pentru stratul al doilea, consumul propus cca. 15 kg/mp. Livrarea este in saci de 40

285

kg .Depozitarea 6 luni la loc uscat, maximum.


c) pentru tencuiala fin, poroas (al treilea strat) consumul propus de cca. 20~25
kg/mp. Livrarea este in saci de 40 kg .Depozitarea conform indicaiilor
productorului. Grosimea tencuielilor va fi de 2 cm.
Lucrrile se msoar la metru ptrat de suprafa perete interior, potrivit antemsurtorilor din
documentaia scris .
ATENIE! SE FACE PRECIZAREA C ZUGRVIREA EXTERIOAR LAVABIL A
FAADEI
(INCLUS SOCLU) TREBUIE S FIE COMPATIBIL CU PRODUSUL TENCUIELII DE
ASANARE, PENTRU A NU COMPROMITE ASPECTUL FINIT (VIZIBIL).

286

Verificri in vederea recepiei


Recepia pe faze de lucrri se va face pe baza urmtoarelor verificri:
- rezistena mortarului
- numrul de straturi aplicate i grosimile respective
- aderena la suport i intre straturi
- planeitatea suporturilor i linearitatea muchiilor.
Rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrri ascunse i pe faze de lucrri.
Abaterile admisibile sunt cele date in anexa 4 din normativul C 18 83. Verificarea aspectului
general
287
al tencuielilor.

Suprafeele tencuite trebuie s fie uniforme, s nu aib denivelri, ondulaii, fisuri, impucturi
provocate de granule de var nestins etc.
Muchiile de racordare a pereilor cu colurile, paleii ferestrelor i uilor trebuie s fie drepte,
verticale sau orizontale.
Verificarea planeitii suprafeelor se face cu un dreptar, iar abaterile care pot fi admise sunt
date in anexa 4 din normativul C 18 83.
Msurtoare i decontare
Lucrrile de execuie a tencuielilor exterioare se vor plti la metru ptrat conform listelor de
cantiti din proiect. Pentru profile trase cu ablonul se vor plti la metru.
Mortarele necesare pentru tencuieli exterioare se deconteaz separat fiind calculate la metru cub.
288

F. PARDOSELI
1 . P ARDOSELI SI SAPE PENTRU PARDOSELI
Alcatuirea generala a pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
a). - imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si
actiunilor din exploatare;
b). - stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor de
rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.
Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli

289

- Mai intai vor fi curatate placile slab armate existente de resturile de pardoseli si de resturile de
sapa, iar acolo unde acestea nu exista vor fi turnate dupa ce s-a introdus instalatiile ce trec pe sub
ele
si s-au executat si compactat umpluturile.
- Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli
(canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc.) si efectuarea probelor
prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructiimontaj,
a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
- Atunci cind stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat
este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea lor cu apa de 290

eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si perii.


- Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planseului,
adinciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
- Armaturile sau sirmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau indoite.
- Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instatii sanitare sau de
incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se exclude orice
contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
- Atunci cind este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu ajutorul
unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cind291

se va
aseza peste el imbracamintea pardoselii.
- Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip
de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
F .1. P ARDOSELI DIN PLACI MOZAICATE
1.1 GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din placi mozaicate.
292
Specificatii pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la capitolul sape.

Standarde si normative de referint


Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii prescriptiile din
standardele si
normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde: 1. SR 388:1995 - Ciment Portland
2. STAS 451-86 - Placi si plinte mozaicate
3. STAS 790- 84 - Apa pentru mortare si betoane
4. STAS 1134- 71 - Piatra de mozaic
5. STAS 3415- 84 - Marmura de Ruschita
6. STAS 6817-- 90 - Bazalt de Racos

293

7. STAS 7962- 88 - Bazalt de Magura Sarbi


8.Coloranti minerali pentru betoane si mortare decorative, pe baza de ciment si var conform:
STAS 2539- 79; STAS 4465- 80; STAS 9537- 85; STAS 2488- 86; STAS 6632/3- 91; STAS
6632/391.
Normative
1.C 35-82 Normativ pentru a!catuirea si executarea pardoselilor
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta desene de executie (stereotomie) pentru modularea pardoselilor din
plci
294
mozaicate.

Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
Consultantului
spre aprobare urmatoarele mostre:
1. Placi mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
2. Plinte mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
3. Trepte din beton mozaicat : (acolo unde este cazul) 2 mostre pentru fiecare tip de treapt, cu
finisajul
si culoarea specificate.
Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant, se intelege si aprobarea cimentului si agregatelor.
295
Toate elementele prefabricate de mozaic vor fi confectionate din materialele aprobate.

Material suplimentar
Antreprenorul va pune la dispozitia Beneficiarului, in afara materialului cuprins in cadrul
lucrarii, un surplus
de circa 2% de p!aci din fiecare tip, culoare si dimensiune, utilizate la lucrare.
Livrare, depozitare, manipulare
Se va asigura protectia plcilor mozaicate in mod corespunztor, ferindu-se de contaminarea cu
materiale
care le pot pata la depozitare, cat si la manipulare.
Piatra de mozaic se va transporta in saci de hartie continand 50 kg piatra, greutate neta si se va
depozita
296
in astfel de conditii incat sa nu fie posibila murdarirea ei sau amestecarea cu corpuri

straine (sau cu alte sorturi de mozaic).


In timpul transportului placile mozaicate se vor aseza pe cant, cate 2 fata in fata. Depozitarea
placilor se va face sub soproane sau in magazii, la fel ca la transport (14) 1165. Colorantii se
livreaz in bidoane; manipularea si depozitarea se va face conform cu prescriptiile
producatorului.
I.2. MATERIALE SI PRODUSE
Produse
Placi mozaicate, cu dimensiunile 25x25x2,5 cm, daca nu se specifica altfel, montate peun strat
297
suport.

1.Placile de mozaic vor fi confectionate in fabrici, de calitatea prevazut in proiect, executate


prin presare
mecanica si se vor depozita protejate timp de eel putin 3 luni.
2.Placile de mozaic vor fi fasonate cu muchii drepte, perfect plane, fara defecte care afecteaz
aspectul
sau functionalitatea lor, vor fi cu muchiile rotunjite similar placilor de trepte, acolo unde e
specificat.
Nu se vor monta plci cu stirbituri, fisuri sau alte defecte.
3. Placile de mozaic vor fi polizate si frecate uzinat, cum se specific mai jos.
4. Plintele de mozaic vor fi de culoare potrivita cu placile de pardoseala, turnate. frecate si
298
polizate si la

profilele indicate.
5. Confectionarea placilor de mozaic:
- Plcile prefabricate de mozaic vor fi confectionate cu un strat de baza din beton, o parte ciment
gri
Portland la 3 parti pietris granilia, la circa 2 cm in spatele fetei aparente finisate asa cum se
mentioneaza
mai jos.
- Amestecul pentru stratul aparent va consta din 4 prti ciment alb la 5 parti sprtur de marmura
si o
parte de marmura (la greutate in stare uscata) dupa cum se specifica mai jos. Cantitatea de apa ce
299
urmeaz a fi adugata va fi maximum 20 litri la 45 kg ciment.

- In cimentul pentru stratul aparent se va adauga pigment de culoarea indicata in prolect, daca nu
se
specifica altfel.
-Spartura de marmura va fi dozata dup cum urmeaza:
a)35 la suta spartura de marmura alba cu granulatie 3-5 mm;
b)35 la suta spartura de marmura alba cu granulatie 7-9 mm;
c)15 la suta spartura bazalt negru cu granulatie 3-5 mm;
d)15 la sut sprtura bazalt negru cu granulatie 7-9 mm;
6.Spartura de marmura aparenta pe fata expus a placilor de mozaic va fi intr-o cantitate
suficienta pentru a asigura un agregat aparent egal cu aproximativ 70% din suprafata totala, in
300
proportiile mentionate

mai sus.
Trepte din beton mozaicat cu dimensiunile indicate in proiect, daca nu se specifica altfel.
1.Treptele din mozaic vor fi din culoare potrivit cu placile de pardoseala, turnate, frecate si
polizate, la
profilul indicat si se vor monta pe un strat suport (14) 1321.
Plinte din placi mozaicate, cu diniensiunile maximum 20x2 cm, cu lungime de
50 cm, dac nu se specifica altfel, montate conform (14) 1340.
Plinte din placi mozaicate, cu dimensiunile maximum 15x2 cm, cu lungime de 35 cm daca nu se
specifica
altfel, pentru bordarea scarilor.
Plinta de mozaic va fi La culoare potrivitA cu cea a plcilor de pardoseala, turnate, frecate si 301

polizate
la profllul indicat si se va monta conform (14) 1340.
Materiaie pentru executarea produselor placi, plinte si trepte
Ciment Portland, conform SR 388-1995
Agregat din spartura de marmura alba Ruschita conform STAS 3415-84 sau alta similara, cu
granulatie
fina 3-5 mm.
Agregat din spartura de marmur alba de Ruschita sau alta similara, cu granulatie medie 7-9 mm.
Agregat din sprtura de bazalt negru cu granulatie fina 3-5 mm, conform
STAS 7962-88.
302
Agregat din sprtur de bazalt negru cu granulatie medie 7-9 mm.

Colorant de culoare indicata in proiect, pe baz de oxizi metalici, care va corespunde conditiilor
din
STAS 2539-79; STAS 4465-80; STAS 9537-85; STAS 2488-86;
STAS 6632/3-91; STAS 6632/2-9 1.
Apa conform STAS 790-84
Nisip cu granulatie 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
Stratul suport
Sapa de mortar de ciment, conform (14) 1000.
Pasta pentru umplerea rosturilor: din ciment alb Portland, nisip fin 0-1 mm si ap cu adaos de
colorant,
303
conform indicatiilor din proiect.

I.

3. EXECUTIA PARDOSELILOR

Operatiuni pregatitoare
Lucrri ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
- instalatii electrice, sanitare;
- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii;
- montarea elementelor de pereti desprtitori neportanti;
- rectificarea planseelor prefabricate;
- montarea tocurilor tamplariei;
- executarea tencuielilor umede.

304

Daca este necesar, suprafata planseului se va curata si spla cu apa de eventualele impuritati, praf
sau resturi de tencuial inainte de a se intinde stratul de mortar pentru pozarea placi1or, suprafata
stratului suport va fi udata.
Se traseaza nivelul pardoseli finite si axele.
Pe uscat se vor asterne placile la colturi si apoi la sfoara randurile de reper pe contur.
Stratul suport
Stratul suport va consta dintr-o sapa de mortar executat va avea grosimea de minimum 25 mm.
Suprafata sapei se va aduce la nivelul cerut in proiect prin nivelare cu dreptarul.
Pozarea placilor
Se monteaza la nivel placi de reper la colturile incaperilor. Intre acestea se monteaza pe conturul
305
incaperilor,

la sfoara, randurile de placi de reper.


Randul de contur se va monta la o distant de perete de cel putin 1/2 placa.
Dupa montarea randurilor de reper se monteaz toate celelalte plci.
Placile mozaicate trebuie umezite inainte de montare ca s nu absoarba apa din mortar. Plcile se
vor
monta imediat dupa intinderea stratului de mortar de ciment.
Rosturile dintre placi vor fi de maximum 2 mm. Nu se admite lasarea de goluri intre placi si in
mortarul de sub pardoseal si nici umplerea cu mortar a spatiilor langa pereti si colturi in locul
jumatatilor
sau sferturilor de placi.
306
Plcile se vor aseza cu rosturile in prelungire pe ambele directii sau alternat.

Pe masura asezarii placilor, rosturile se vor umple cu lapte de ciment, cu colorant daca nu se
specifica
altfel, iar excesul se va indeparta inainte de inceputul prizei.
Dupa 4-6 zile de la montarea placilor mozaicate, suprafata imbracamintii se va slefui cu masina
de
frecat mozaic.
In timpul slefuirii suprafata se va uda din abundenta cu ap.
Dupa slefuire se va curata pasta rezultat.
Acolo unde este specificat in planse, in general la cel putin 6 m distanta in ambele directii, sau pe
conturul pardoselii, se vor prevedea rosturi de control.
307
Rosturile de control se pstreaza deschise pana la terminarea intregii pardoseli, pentru ca

pardoseala
sa-si consume deformatiile din contractie prin intrirea mortarului.
Pozarea plintelor
Plintele prefabricate din beton mozaicat se aseaza direct pe perete, prin intermediul unui strat de
mortar de ciment (14) 1321 - dupa executarea pardoselii orizontale.
Operatia de montare a plintelor cuprinde urmatoarele operatii:
1. Trasarea.
2. Stropirea cu ap a suprafetei peretelui.
3. Prepararea spritului de ciment.
4. Stropirea cu sprit de ciment a peretelui.
5. Asternerea unui strat de mortar de ciment pe spatele plintei, asezarea si fixarea prin presare a308

plintei in stratul de poz.


6. Turnarea laptelui de ciment in rosturi.
7. Curatirea excesului de lapte de ciment.
8. Finisarea mecanica a plintelor.
9. Curatirea, spalarea, lustruirea (acolo unde este specificat).
Protejarea lucrrilor.
Protejarea lucrrilor: Toate suprafetele finite vor fi protejate cu hartie impermeabil care s nu
lase
pete, cu imbinri prin suprapunere de cel putin 10 cm; la imbinari se vor aseza dulapi de lemn
sau alte greutti; lucrarile se vor lsa cel putin 72 ore protejate astfel dupa care se permite
309
circulatia.

Antreprenorul poate folosi si alte metode de protejare a lucrrilor, cu aprobarea Consultantului.


Materialele de protectie nu vor pta suprafata pardoselii.
Terminarea lucrarilor
Dup ce toate celelalte lucrari de finisaj sunt incheiate, pardoseala se va spala cu apa cald si
detergenti
neagresivi chimic, se vor indeprta eventualele urme de mortar si se va cerui intreaga
suprafata.
Umplerea rosturilor de control se va face dupa incheierea lucrarilor.
Abateri admisibile
1. Devierea de la cota de referinta specificata in planuri pentru plcile montate: }15 mm.
2. Diferentele de planeitate la pardoseal, masurate sub un dreptar de 3 m lungime: } 3 mm. 310

Verificari in vederea receptiei


Verificarea la receptie a pardoselii se va face prin examinarea suprafetelor, lucrrile trebuind sa
se
incadreze in prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la:
aspectul si starea generala;
elementele geometrice (grosime, planeitate, pante etc.);
fixarea imbracarnintii pe suport;
rosturi;
corespondenta cu proiectul.
311

Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau aspectul
pardoselii nu este corespunzator (placi fisurate, rosturi cu muchii stirbite etc.), Consultantul
poate decide inlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a pardoselii si refacerea in conditiile
prescrise in specificatii.
I.4. MASURARE SI DECONTARE
Pardoselile se vor deconta la metrul patrat de pardoseal, conform planselor din proiect, inclusiv
stratul
suport din mortar de ciment.
Cantitatea de placi pentru plinte se deconteaza separat, unitatea de masura find metrul liniar. 312

Materialele si operatiunile pentru rostuire sunt cuprinse in costul pardoselilor.


Treptele mozaicate, acolo unde e cazul, se vor deconta inclusiv stratul suport conform articolului
din
cantitativul de lucrari.
F .2. P ARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT
2.1.GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de mozaic turnat.
Specificatiile pentru hidroizolatie aplicata pe stratul suport inainte de executarea pardoselii se

313

gasesc
la capitolul hidroizolatii.
Prezentul capitol cuprinde si specificatii pentru executarea plintelor si scafelor din mozaic turnat,
acolo
unde este indicat in proiect.
Se cuprind in acest capitol specificatii pentru executia lucrrilor la praguri din mozaic turnat.
Se cuprind de asemenea specificatii pentru executia treptelor si contratreptelor din mozaic turnat.
Concept de baza
Se vor executa pardoseli din mozaic turnat acolo unde este indicat in proiect inclusiv la praguri
(pentru
314
delimitarea pardoselilor fiecrei camere), si daca se speciflca astfel la scari (trepte si

contratrepte).
Standarde de referinta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile din prezentele specificatii si prescriptiile din
standardele
enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii:
Standarde:
1. STAS 388-80
- Ciment Portland;
2. STAS 790-84
Apa pentru mortare si betoane;
3. STAS 1134-71
- Piatra de mozaic;
4. STAS 3415-84
- Marmur de Ruschita;
5. STAS 68 17-90
- Bazalt de Racos

315

6. STAS 7055-87
7. STAS 7962-88
8. STAS 2539-79

- Cimenturi albe Portland;


- Bazalt de Magura Sirbi;
- Coloranti minerali pentru betoane 4465-80; 9537-85; si mortare
decorative pe baza de 2488-86; 6632-3-91; ciment si var;

Normative
1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Mostre si testni
Prin aprobarea mostrelor de catre Consultant se intelege aprobarea cimentului, agregatelor si a
proportiilor
de amestec a agregatelor.
316
Testarile se vor face conform celor specificate in STAS 2560/3-84.

In principiu, daca nu se cere altfel, dozajele pentru agregatele de piatra natural pentru stratul de
fnisaj aparent von fi similare si se vor potrivi la culoare si textura cu cele ale placilor prefabricate
de mozaic folosite la lucrare.
2.2. MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Ciment Portland, conform STAS 388-80
Agregat din spartura de marmur alba de Ruschita conform STAS 3415-84 sau alta similara., cu
granulatia fin 3-5 mm.
Agregat din spartura de marmura alba de Ruschita sau alta similara, cu granulatie medic 7-9mm.
317
Agregat din spartura de bazalt negru cu granulatie medie de 7-9 mm.

Agregat din spartur de bazalt negru, conform STAS 7962-88, cu granulatie fin 3-5 mm.
Colorant de culoarea indicata in proiect, pe baz de oxizi metalici, care va corespunde
conditiilor STAS 2539-79; STAS 4465-80; STAS 9537-85; STAS 2488-86; STAS 6632/1-71;
STAS
6632/2-91.
Ap, conform STAS 790-84. Nu se va folosi apa de mare.
Nisip cu granulatie 0-1 mm, conform STAS 1667-76
Mortare pentru pardoseli din mozaic
Sapa de egalizare in grosime medie de 40 mm
Mortar cu adaos de sprtura de marmur cu urmatoarea compozitie:
1. mortar de ciment alb - 4 parti; spartura de marmura 5 parti (la greutate in stare uscata) praf318

de
marmura 1 parte;
2. Spartura de marmur va fi dozat dup cum urmeaza:
a) 35 la suta spartura de marmur alba cu granulatie 3-5 mm;
b) 35 la sut spartura de marmura alba cu granulatie 7- 9 mm.;
c) 15 la suta spartura de bazalt negru cu granulatie 3-5 mm;
d) 15 la suta sprtur bazalt negru cu granulatie 7-- 9 mm.
3. In cimentul pentru stratul aparent se va adauga pigment de culoarea indicata in proiect, daca
nu
se specifica altfel.
319
4. Spartura de marmur aparent pe fata expusa a placilor de mozaic va fi intr-o cantitate

suficienta
pentru a asigura un agregat aparent egal cu aproximativ 70 % din suprafata totala, in proportiile
mentionate mai sus.
Executarea amestecului pentru mortarul de mozaic.
1. Mortanul de mozaic se va realiza cu componentele enumerate mai sus (cantitatea de cimentcca
600 kg la 1 m3 de piatra de mozaic) cu adaos.
2. Se amesteca mai intai in stare uscata cimentul, pigmentul colorant si piatra de mozaic, apoi se
adauga apa pana cand se obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.
Livrare, depozitare, manipulare.
Conditiile de livrare, transport si depozitare pentru cimenit si agregate naturale sunt detaliate la320

(14)
1000.
Piatra de mozaic se va transporta in saci de hartie continand 50 kg piatra greutate neta si se va
depozita
in astfel de conditii incat sa nu fie posibil murdarirea ei sau amestecarea cu corpuri
straine (sau cu alte sortuni de mozaic).
Colorantii se livreaza in bidoane sau pungi de polietilena; manipularea si depozitarea se va face
conform cu prescriptiilor producatorului.
. EXECUTIA PARDOSELILOR
Prepararea mortarelor
321
Specificatii privind modul de amestecare a mortarului, transport si punere in opera sunt cuprinse

la
cap. sape.
Operatiuni pregatitoare
Lucrarile ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
- efectuarea probei de inundare a terasei peste stratul de hidroizolatie asa cum se specifica la (14)
1380;
- executarea tencuielilor umede;
- executarea glafurilor pe conturul terasei la parapetul pentru atic;
- izolarea strapungerilor la terasa.
Imediat inainte de aplicarea stratului de baza din mortar de ciment, stratul suport (placa de beton
322
armat)

va fi spalat si toate resturile de materiale vor fi indepartate.


Suprafata betonului va fi curatata.
Idem suprafata hidroizolatiei, acolo unde este cazul.
Faze de executie si control
Se traseaza nivelul pandoselii finite si pantele conform proiectului precum si nivelul pentru
executarea
scafei sau plintei.
Se desface tencuiala pe inaltimea scafei sau plintei.
Se curata si se spala stratul suport si zidaria de sub scafa sau plinta (unde este cazul), adancinduse
323
rosturile zidaniei.

Se uda cu apa si apoi se stropeste suprafata cu lapte de ciment.


Se aplica mortanul, intre sipci reper, cu pompa sau alte mijloace si se niveleaza cu dreptarul.
Stratul suport va consta dintr-o sapa din mortar de ciment (14) 1000 in grosime de cca 40 mm,
care va
avea suprafata rugoasa, pentru o mai buna legatura cu stratul de mozaic.
Peste sapa se toarna mortarul de mozaic in grosime de 10 mm, care se va indesa pana apare la
suprafata laptele de ciment
La intinderea mortarului de mozaic se va urmari distribuirea uniforma, conform specificatiei, a
pietrei
de mozaic ca densitate si marime a agregatelor.
324
Pentru stabilirea culorii si dozajelor (potrivit cu placile de mozaic) se vor face incercari

preliminare si
se va obtine aprobarea Consultantului.
Scafele sau plintele se vor executa din mozaic cu aceeasi compozitie, fara colorant in masa. daca
nu
se specifica altfel.
Finisarea suprafetei se face prim frecare, s1efuire si ceruire si daca este specificat lustruire.
Frecarea
se va face cu masina de frecat, sau manual, cu piatra abraziva, dupa 4- 6 zile de la turnarea
mortarului
de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu se disloca piatra de
325
mozaic.

In timpul frecarii imbracamintea se mentine umeda.


Slefuirea se va face cu piatra abraziva cu granulatie mai fina. Frecarea se va face uniform pe
toata
suprafata,
Dupa slefuire, suprafata se va curata de pasta rezultata si se va spala cu apa, dupa care se va lasa
sa
se usuce, se va cerui daca este specificat astfel si se va lustrui.
Pragurile de mozaic turnat se vor executa cu mortar (14) 2220 asa cum se specifica la
in latimi de 10, 15, 20, 25 respectiv 30 cm, sau dupa caz, asa cum este indicat in proiect.
Placarile scarilor din beton armat cu trepte si contratrepte din mozaic turnat se vor executa cu
326
mortar

cu grosimea de 40 mm la trepte si 20 mm la contratrepte sau asa cum este specificat in planse.


Protejarea lucrarilor
Dupa turnarea stratului de mortar de mozaic si terminarea prizei pentru a se evita fisurarea
datorita actiunii
soarelui si curentilor puternici de aer, suprafata se va acoperi cu folie de polietilena sau rogojini
care se vor mentine pana la frecarea pardoselii.
Materialele de protectie utilizate nu vor pata suprafata pardoselii.
Lucrarile se vor lasa cel putin 72 ore protejate astfel, dupa care se permite circulatia in zona.
Abateri admisibile
1. Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului, cel mult doua unde de maximum
327
2 mm sub dreptarul de 2 m, pus in orice directie.

2. Abaterea fata de pantele prevazute in proiect }2,5 mm la metru, dar numai in portiuni
izolate.
Venificari in vederea receptiei
Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pan la refacerea totala a
pardoselii,
daca se constata urmatoarele defectiuni :
1. Nerespectarea prezentelor specificatii;
2. Nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri, pante, grosimi.
3. Adenenta proasta la stratul suport (daca la ciocanire cu un ciocan sunetul nu este plin).
4. Aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale nu sunt
328
corespunzatoare.

- pardoseala este fisurata;


- lustruirea, frecarea nu sunt uniforme;
- suprafata prezinta ciobituri sau denivelari locale mari.
5. Pardoseala a fost deteriorata din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe parcursul
perioadei
de intarire a mortarului.
2.3. MASURARE SI DECONTARE
2.4.
Lucrarile de la acest capitol se vor deconta la metru patrat de pardoseala conform desenelon din
planse, inclusiv straturile de hidroizolatie si operatiunile de finisare (lustruire) acolo unde se 329

specifica
astfel.
Pragurile din mozaic turnat se deconteaza la metru liniar de lucrare, inclusiv stratul suport,
functie de
latimea pragului conform articolului din cantitativul de lucrari, inclusiv operatiunile de finisane
acolo
unde este specificat astfel.
Treptele si contratreptele din mozaic turnat se deconteaza similar pragurilor din mozaic turnat.
F .3. P ARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
330

3.1. GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrrile de executie a pardoselilor cu placi din gresie
ceramica.
Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la (14) 1000.
Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala din placi de
gresie
ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt cuprinse la capitolul
Concept de baza
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la grupurile sanitare (bai, WC-uri,
331
bucatarii,

holuri, culoare de circulatie, etc.) sau in orice alt spatiu indicat in proiect.
Standande si normative de refeninta
Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si recomandari din
standandele
si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standande:
1. STAS 388- 80
- Ciment Portland
2. SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
3. STAS 1500-78 Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
4. STAS 1667- 76
- Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
5. STAS 5939- 80
- Placi din gresie ceramica.

332

6. STAS 7055- 87
Cimenturi albe Portland
7. STAS 8171-84
Folie de polietilena.
Normative.
1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea in afara conditiilor contractuale, a
unei
cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca dimensuune si culoare.
Mostre si testari
Sc vor pune la dispozitia Consultantului in vedenea aprobarii, mostre, cate 3 placi, din fiecare tip
333
ca

dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare.


Nu se vor emite comenzi pentru livrarile de materiale decat dupa aprobarea mostrelor de catre
Consultant.
Mostrele vor fi insotite de fisele tehnice ale producatorului.
Fisele tehnice vor atesta compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor si vor
certifica respectarea
prezentelor specificatii.
Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele tehnice.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere in opera a placilor, conform
indicatiilor
334
producatorului.

Lucrarile nu se vor incepe pana ce nu se obtine aprobarea Consultantului privind aceasta mctoda.
3.2. MATERIALE SI PRODUSE
Produse
(14) 3211 Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate in
proiect,
conform STAS 5993-89 sau similare.
1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de
Antreprenor.
2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se intelege ceramica vitrifiata

335

(>1180).
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
- coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
- lungimea si latimea nominala a laturii: } 2% maximum din lungimea laturii;
- grosimea nominala a placilor : maximum } 10%;
- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;
- deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.
Mateniale
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.

336

Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.


Apa, conform STAS 790-84.
Livrare, depozitare, manipulare
Placile de gresie ceramica se vor depozita in ambalajele originale ale producatorului, in locuri
ferite
astfel incat sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai atunci cand va
fi
necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
3.3. EXECUTIA PARDOSELILOR

337

Operatiuni pregatitoare
Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se intareasca timp de cel putin doua saptamani.
Sapa se va aplica conform pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la capitolul sape.
Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei in spatiile umede (bai, WC-uri,
bucatarii,
etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica, pentru a nu depsi grosimea
specificata in detalii, realizand totodata pantele cerute si o suprafata perfect nivelata.
Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi uscata.
Imediat inainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.
338
Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate in apa curata timp de 15-30

minute inainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.
Inainte de inceperea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele operatiuni de finisaj:
1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.
2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.
3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor incheia alte lucrari cum sunt:
rectificari

la elementele de beton armat;


rectificari

la zidarii;
montarea

tocurilor tamp!ariei interioare;


montarea

instalatiilor electrice circuitele pentru prize;


montarea

elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.

339

Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar, nivela si
sfoar.
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi cu sfoara a
rosturilor.
Se va urmari din trasaj ca un numar cat mai mic de plci s rezulte taiate.
Generalitati
Nu se vor executa mai multe taieturi decat este necesar. In general nu se vor executa taieturi prin
care
se obtin placi mai mici decat jumatate din dimensiune.
Suprafetele placilor vor fi centrate si echilibrate.
340
Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu muchii crestate

(in
zig-zag) sau exfoliate.
Stratul suport
Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decat o parte ciment Portland la trei parti de
nisip,
dupa volum, si nici mai slab decat o parte ciment Portland la patru parti nisip, dup volum.
Apa va fi introdusa in amestec in cantitate suficienta pentru a se obtine lucrabilitatea necesara
(consistenta
moale, dens), dar in cantitate minima, necesara. Dupa compactare, apa nu va patrunde la
suprafata.. Mortarul va avea consistenta necesara compactrii prin batere, va fi suficient de
341
moale

pentru a primi nervurile placii si suficient de tare pentru a sustine si mentine placa in planul
corespunzator.
Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de 10 mm. Se
va
prepara acea cantitate de mortar necesar numai pentru 2 ore de lucru.
Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.
Pozarea placilor
Placile vor fi asezate uniform.
Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata stratului de
nisip/ciment
342
umed, imediat inainte de asezarea placilor.

Plcile de gresie ceramic vor fi asezate in pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
Rosturi
Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm.
Rosturile vor fi continue in ambele directii si daca nu se cere altfel vor fi in prelungirea rosturilor
de la
placajul de faianta de pe pereti.
Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica in detalii, se va prevedea un rost de
control de 6-9 mm.
Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate in sah, astfel
incat o
343
suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, inainte de umplerea rostului.

Pozitia placilor va fi reglata in termen de 10 minute de la asezarea lor.


Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un trafic usor si
treptat,
iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
Rosturile nu se vor umple pana ce nu s-a facut priza suficienta intre placi si stratul suport si in
nici un
caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a placilor.
Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si mortar de
ciment cu
nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
Rosturile de control vor fi curtate de materialul ramas, murdrie, grasimi etc. si se vor umple 344

dupa
consumarea dilatarilor in pardoseal.
Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un burete, diagonal,
peste
rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucat de panz curata si uscata.
Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea lucrarilor, curate si
perfecte.
Verificari in vederea receptiei
Proba obligatorie la camerele umede avand prevzut sifon de pardoseala va fi inundarea
pardoselii si
345
verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.

Conditii de calitate pentru receptie


Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de } 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
Toate lucrarile defectuos executate vor fi indepartate si inlocuite, asa cum va hotara
Consultantul.
Se vor considera defecte grave urmatoarele:
1. Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
2. Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu cele specificate in
proiect.
3. Nerespectarea prezentelor specificatii.
3.4. MASURARE SI DECONTARE

346

Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m2 de placi indicat in planse.


In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie ceramica,
inclusiv
stratul suport si materialele pentru rosturi.
F .4. P ARDOSELI DE PARCHET
I.1.4.1. GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din parchet din

347

lemn masiv,
cu lamba si uluc, din fag, stejar sau cer.
Specificatii pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la capitolul sape.
Concept de baza
Pardoselile din parchet care vor fi folosite la lucrare vor fi alctuite astfel:
1. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din beton de pardoseala cu fata fin
driscuita,turnat pe pmant natural sau de umplutura, amenajat corespunzator.
2. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din mortar de ciment sau pe suprafata
unei
sape suport GIF din ipsos, pentru pardoseli sau direct pe suprafata planseului de beton armat.
348
3. Parchet montat prin batere in cuie pe un strat suport format din placi din fibrobeton asezate pe

un
strat de nisip uscat.
4. Parchet montat prin lipire cu adeziv pe un strat suport din placi din fibre de lemn moi
(poroase),
bitumate si antiseptizate (tip BA) asezate pe un strat de egalizare din nisip uscat.
Standarde si normative de referinta
Standarde
1. STAS 44-84
- Produse petroliere. White-spirit rafinat.
2. STAS 62-86
- Toluen.
3. STAS 228/1-87
- Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. Conditii tehnice generale de
calitate.

349

4. STAS 545/1-80
5. STAS 790-84
6. STAS 1500-78
7. STAS 1667-76
8. STAS 2111-90
9. STAS 3360-86
10.STAS 7058-91
11.STAS 7848-78
12.STAS8625-90
13.STAS SS8819-88
mortare.

- Ipsos pentru constructii.


- Apa pentru betoane si mortare.
- Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
- Cuie din sarma de otel.
- Smoala de huil.
- Poliacetat de vinil. Dispersii apoase.
- Plci din fibre de lenin. Placi moi tip S, B si BA.
- Aditiv plastifiat mixt pentru betoane.
- Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos in betoane si
350

Normative
1. C 35-82 - Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta detalii de executie pentru asezarea (desenul) lamelelor de parchet si
alcatuirea
structurii straturilor, functie de materialele utilizate si destinatia incperilor.
M ostre si t estari
inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, Antreprenorul va pune la
dispozitie Consultantului
spre aprobare urmatoarele mostre:
351
1. Lamele de parchet, frizuri si pervazuri de dimensiunile, esenta de lemn si calitatea indicate in

proiect.
2. Plci din fibre de lemn tip BA la dimensiunile, si calitatea indicate in proiect.
3. Placi din fibrobeton.
Se va executa un panou-mostra cu dimensiunile de l000x1000 mm pe care se va monta parchetul
conform
cu indicatiile din proiect si se va supune aprobarii Consultantului, panoul- mostra rmanand pe
santier pana la terminarea si receptionarea lucrarilor.
Livrare, depozitare, manipulare
Transportul lamelelor de parchet, a frizurilor de perete si pervazurilor se va face numai cu
mijloace de
352
transport acoperite si curate.

Pachetele cu piese de parchet, frizuri si pervazuri se vor depozita in stive, in incaperi inchise
(pentru a
asigura o temperatura constanta), pardosite cu lemn, ferite de umezeala si de razele soarelui.
Transportul placilor din fibre de lemn moi (poroase) se va face cu mijloace de transport
acoperite, curate
si uscate.
In timpul transportului placile vor fi asezate orizontal, in stive, pe sortimente.
Placile de lemn moi (poroase) se vor depozita in incaperi inchise si uscate asezate in stive,
functie de
grosime, format si calitate; stivuirea se va face in pozitie orizontala pe suprafete plane
(platforme).

353

Depozitarea ambalajelor (butoaie, bidoane metalice) cu toluen sau aracet se va face in magazii
inchise,
aerisite, ferite de actiunea razelor solare, la temperatura de +50C ... +40C.
4.1. MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Placi de fibrobeton.
Aracet D 50, conform STAS 7058-91 sau Crilororn DC 2100 (Rasnov).
Produse
Sapa suport GIF

354

- din mortar din ipsos si nisip sau cenusa de centrale termoelectrice preparata pe baza urmatoarei
retete pentru 1 m3 de mortar, in greutate:
- ipsos de constructii 440 kg
- nisip 0.. .3 mm 880 kg sau
- cenusa de centrale ternioelectrice 500-650 kg
- ciment (Pa 35 , M30 sau F25) 90 kg
- disan (solutie apoasa 20 %) 27 litri
- apa 300 litri
Caracteristicile tehnice ale sapei suport GIF.
- rezistenta mortarului
355
la 14 zile cca. 60 daN/cm2

la 28 zile cca. 80 daN/cm2


- durata de intarire a mortarului - 3.. .4 ore
- rezistenta fata de apa - buna
- imbunatatirea izolarii fonice la zgomot de import - cu cca. 2 dB.
- densitatea specifica - 1760 kg/rn3 (cu nisip 0.. 3 mm)
- 900-1000 kg/m3 (cu cenusa de termocentral)
4.2. EXECUTIA PARDOSELILOR
Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea executiei pardoselilor
1. Tencuielile interioare, inclusiv reparatiile la pereti si tavane, ca si pragurile intre incaperi.

356

2. Zugravelile si vopsitoria.
3. Montarea tamplariei, ferestre (inclusiv geamurile) si tocurile usilor.
4. Instalatiile electrice si de inclzire (inclusiv probele de presiune).
5. Turnarea stratului de beton simplu marca BC 3,5, cu grosimea de 80... 100 mm peste
infrastructura
pardoselii.
6. Turnarea stratului suport din mortar de ciment sau asternerea stratului de egalizare din nisip
uscat
care vor acoperi toate denivelarile planseu1ui si eventualele conducte existente la suprafata
acestuia;
357
suprafetele acestor straturi trebuie sa fie plane.

Stratul suport
Executarea sapei suport GIF din ipsos.
1. Executarea sapei suport GIF din ipsos, acolo unde este indicat prin proiect. Grosimea sapei
suport
GIF va avea o grosime finala de 3 cm.
2. Inainte de executarea sapei suport GIF suprafetele planseelor din beton se vor proteja prin:
- aplicarea, cu pensula, a unui strat de amors de smoal plastifiat cu urmtoarea compozitie in
volume:
20 parti smoal de huila tip B
10 parti ulei de antracen
358
- umiditatea maximum 3%

- starea suprafetei trebuie sa fie plana si orizontala (se admit sageti de maximum 4 mm sub
dreptarul
de 2 m lungime si de maximum 1 mm sub rigla de 0,20 m).
- suprafata va fi rezistenta (la zgarierea cu un cui sa nu ramana urme mai adanci de 1 mm)
- suprafata va fi neteda (fin driscuita) si nu va prezenta defectiuni ca: fisuri, crapaturi, gauri,
umflaturi
Sapa suport GIF va indeplini conditiile :
Abaterile care pot fi admise sunt urmatoarele:
- maximum doua neregularitati ale suprafetei, in orice directie, avand adancimea de maximum
2 mm sub dreptarul de 2 m lungime;
359
- maximum 2 mm/m si maximum 5 mm de la un perete la altul ca abateri de planeitate.

Stratul suport din placi din fibrobeton sau din placi din fibre de lemn moi (poroase) va avea
suprafata
plana (se admit sgeti de maximum 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime).
Placile nu trebuie sa fie denivelate la rosturi; se admit denivelari izolate de maximum 2 mm.
Montarea parchetului
Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire
1. Montarea parchetului se va face prin lipire cu Aracet D50 sau Crilorom DC 2100 pe stratul de
suport.
2. Inainte de montarea parchetului suprafata suportului va fi curatata de praf iar piesele de
parchet se
360
vor sorta dupa fibra si culoare pentru 1-2 randuri complete.

3. Montarea se va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de 10...15 mm de perete si


imbinarea
lor la colturi la 45; frizurile se vor intepeni fata de perete cu pene asezate la cca 0,5 m distanta.
4. Lipirea lamelelor de parchet se va face dupa minim 3 ore de la lipirea frizurilor.
5. Lamelele se vor aplica dupa cca. 10 minute de la intinderea adezivului.
6.Pentru o mai buna ancorare in camp lamelele se vor bate din loc in loc in cuie, in dibluri
montate in
sapa.
7. Asezarea lamelelor se va face conform desenului din proiect.
8. Circulatia peste parchetul lipit este permis dupa 24 ore de la aplicare.
361
Montarea parchetului cu lamba si ubuc prin batere in cuie

1. Se vor fixa in cuie, de-a lungul peretilor, frizunile de perete la o distanta de 10...1 5 mm de
perete.
2. Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete, cu pene asezate la cca 0,5 m distanta.
3. Lamelele se vor bate incepand de la frizul opus usii.
Lamelele vor fi batute strans astfel incat lamba fiecarei piese sa intre strans in ulucul celeilalte.
4. Asezarea pieselor de parchet se va face conform desenului din proiect.
Finisarea parchetului
1. Curtarea parchetului se va face dup terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si
vopsitorii.
2. Curatarea se va face mecanizat cu masina de raschetat sau cu masina de slefuit, aceast
362
operatie

putand incepe numai dupa 4 zile de la montare.


3. Se vor monta pervazurile din lenin masiv pnin batere in cuie sau prin lipine cu Aracet D50 sau
Crilorom DC 2100.
4. Dupa raschetare, parchetul se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white-spirit.
Verificari in vederea receptiei
Pe pancursul executiei lucrarilor se vor verifica:
- respectarea proiectului in ce priveste calitatea materialelor si a desenului (modelului) pentru
rnontarea parchetului;
- calitatea stratului suport care trebuie sa indeplineasca toate conditiile prevazute;
- mentinerea umiditatii nisipului pentru stratul de egalizare sub 3% 70 parti toluen,care reprezinta
363
un

consum de 200 g/mp


- aplicarea, cu pensula, in doua straturi, a unei pelicule de smoal plastifiat cu urmatoarea
compozitie
in volume:
60 parti smoala de hartie tip B
20 parti ulei de antracen
20 parti toluen
care reprezinta un consum de 500 g/m2 (pentru ambele straturi).
3.Pasta fluida pentru sapa suport GTF se va turna mecanizat cu ajutorul pompei, pana la
obtinerea
grosimii de 3 cm, realizandu-se o suprafata perfect plan.

364

4.Pardoselile se vor aplica pe sapa suport GIF dupa cel putin 72 ore de la turnare, cand
umiditatea ei
nu va tnebui sa depaseasca 5 %.
5.Sapa suport GIF va fi bine protejat pana la montarea pardoselii contra excesului de
umiditate, a
uscarii fortate, a inghetului inainte de uscare sau contra loviturilor, vibratiilor, etc.
Executarea stratului suport din placi din fibrobeton
1.Executarea stratului suport se va face prin montarea placilor peste un strat de nisip uscat de cca
20
mm grosime, dup curatarea prealabila a planseului de beton armat sau a stratului de beton de
365
pardoseala turnat pe pamant.

2.Montajul placilor de fibrobeton cu grosimea de 35 mm va incepe cu montarea la colturile


incaperii a
cate unei placi de ghidaj la nivelul necesar fata de linia de vagriz (dac diagonala incperii
depaseste 4 m se vor monta plci intermediare).
3.Montajul continua cu primul rand de la peretele opus usii pnin aliniere la sfoar si nivelare
dupa
placile de ghidaj. Se va continua montajul in randurile urmatoare cu rosturile tesute concomitent
cu intinderea
nisipului.
4.Fiecare placa se va indesa bine in stratul de nisip, lasandu-se rosturi de 5-10 mm intre placi si
366
intre

acestea si pereti, rosturi in care nisipul uscat va fi turnat numai pe o inaltime de 20 mm.
5.Rosturile dintre placi se vor umple cu pasta fluida realizat dintr-un amestec de ipsos - cimentnisip
0.1 mm in proportie de 1:1:2 (in volume) la care se adaug apa astfel incat sa se obtina o
consistenta
fluida si sa se poata folosi in urmtoarele 20 minute.
Executarea stratului suport din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si
anticorozive (tip BA).
1.Montarea placilor cu grosimea de 20 mm se va face pe un strat de egalizane din nisip uscat.
2.Umiditatea relativa a aerului in incaperea unde se monteaza plcile trebuie s fie de maximum
367
65%.

3.Montajul placilor se va face prin simpla asezare pe planseul de beton armat sau pe stratul de
egalizare din nisip uscat si bine batut.
4.Placile se vor aseza cu laturile paralele cu peretii, lasandu-se intre ele rosturi tesute cu ltimea
4...6
mm pentru a permite umflarea pe cele doua directii sub influenta umiditatii. Intre plci si pereti
rosturile
vor fi de 1015 mm latime.
5.Suprafata stratului suport din placi din fibre de lemn tnebuie sa fie plan si orizontala iar placile
trebuie
sa se rezeme cu toata suprafata pe stratul de dedesubt.
6.Lipirea parchetului se va face dup trecerea unui interval de 24 ore de la fixarea definitiv a 368

placilor,
interval in care in incapere nu se va mai executa nici o alta lucrare.
Abateri limita admisibile
Stratul suport din beton de pardoseala, mortar de ciment sau planseul de beton armat pe
care se va lipi parchetul trebuie sa indeplineasca urmtoanele conditii:
Verificarea aspectului general al sapei GIF care nu trebuie sa prezinte: denivelari,
ondulatii, fisuri, crapaturi, asperitati sau zgarieturi care depasesc 3 mm urme de reparatii locale,
portiuni neacoperite cu mortar, pete, etc.
La terminarea executarii sapei suport GIF se vor incheia procese-verbale ca pentru lucrari
ascunse
369
in care sa se mentioneze gradul de calitate si de rezistenta fata de conditiile de exploatare.

Receptia sapelor suport GIF se va face pe baza urmatoarelor verificri:


-rezistenta mortarului din ipsos si nisip sau cenusa de termocentrala, determinata pe cub va fi mai
mare de 75% din marca prescrisa; rezistenta determinat va fi inscrisa in procesul verbal de
lucrari
ascunse care va fi prezentat Consultantului care va hotra definitiv asupra acceptrii ei;
- grosimea indicata in proiect (determinata prin sondaj in punctele indicate de Consultant);
- planeitatea suprafetelor;
-gradul de netezire al suprafetelor.
Calitatea executiei pardoselilor se va constata dupa verificarea urmatoarelor conditii de
calitate pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele imbracamintilor din parchet din lemn
370
masiv, cu

lamba si uluc si.anume:


- aspectiul, starea genenala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale;
- planeitatea si orizontalitatea;
- respectarea pantelor din proiect (daca este cazul);
- montarea la acelasi nivel a pieselor de pachet, alaturate;
- marimea rosturilor
- aderenta la stratul suport
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare in urma verificarilor, Consultantul va dispune
executarea de remedieri locale sau refacerea lucrarilor dup caz.
4.3. MASURARE S1 DECONTARE

371

Pardoselile de parchet se vor deconta la metrul ptrat de pardoseal inclusiv pervazul aferent,
conform
planselor din proiect.
In costul pe metru patrat, corespunzator articolului de pardoseala din cantitativul de lucrri, se
include
si costul pentru executarea suprafetei suport, in alcatuirea indicata in proiect.
F .5. P ARDOSELI CU DALE
5.1. SPECIFICATII GENERALE
Se aplic normativul C 35-82 caietul V si VI normativul C 56-85

372

5.1. DATE GENERALE


Montarea dalelor va incepe cu asezarea de dale reper, avand fata vazuta a nivelul pardoselii
finite, intre
care se vor monta o serie de plci formand randuri reper. Verificarea planeitatii suprafetei
indesanduse atent dalele in mortarul de poza, prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar.
5.2.. ELEMENTE COMPONENTE
Dalele de marmura, bazalt, gresie, granit sau beton, strat de mortar de ciment de 15... 30 mm
grosime,

373

cu dozaj de 400 kg ciment la m3 de nisip.


5.3. CARACTER1STICI
Rosturile din placi vor fi de maximum 2 mm se pot execute si mai mari, functie de proiectant.
Inainte de
a fi asezate in mortar, placile se uda cu apa.
La placile la care se constata denivelari se adauga sau se scoate local din mortarul de poza.
Intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid. Dupa 4-5 zile suprafata pardoselilor se va
freca
usor.
374

5.4 TEHNOLOGIE
Asezarea placilor se face cu sfoara de trasare si se verifica planeitatea cu dreptarul si nivela.
Frecarea
se face cu masina de frecat. Se lustruieste cu acid oxalic si se ceruieste.
5.5. MATERIALE
Se pot utilize urmatoarele materiale:
- bazalt de Racos conform STAS 6817-80:
- granit de Iacob Deal si Fantana lui Manole, conform STAS 6770-80;
- granit de Meri, conform STAS 7499-81:

375

- granit de Serparu-Macin, conform STAS 11493-81;


- gresie de Urvis, conform ST AS 7289-16;
- marmura de Alun conform STAS 6815-78;
- marmura de Caprioara, conform STAS 6566-78;
- marmura de Moneasa, conform STAS 6531-79;
- marmura de Ruschita, conform STAS 3415-78;
- marmura de Varanic-Gura Vaii, conform STAS 8672-77;
- marmura de Vascau. conform STAS 8343-78:
- placi brute si placi finite din roci naturale, conform NTR 9122-80;
- placi semifinite din mamura sau calcar cu contur poligonal neregulat, conform NTR 9617-80:
376
- ciment M30 ciment Pa 35 sau ciment F25, conform STAS 1500-78:

- agregate naturale (nisip. pietris, balast) conform STAS 1667-76


F .6. S APE P ENTRU P ARDOSELI
6.1. GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea sapelor de mortar pentru stratul
suport al pardoselilor.
Acest capitol va completa capitolele cuprinzand specificatii pentru executarea
urmtoarelor tipuri de pardoseli :
- pardoseli din dale mozaicate;

377

- pardoseli din gresie ceramic;


- pardoseli din plci de ciment.
Standarde si normative de referint
Acolo unde exist contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
standardelor si
normativelor enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarii
4. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali

378

5. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de incercare.


Normative
1.C17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala
2.C35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, modificrile si completrile
acestuia.
Mostre si testri
Testarea mortarului se va face prin prelevarea de probe conform prevederilor din STAS 2634-80
si anume:
- rezistenta la compresiune la 28 zile: 1 test la fiecare 40 m3 mortar.
- consistenta si densitatea mortarului proaspat : un test la fiecare schimb.
379
Conditii de acceptare la receptie a mortarului :

- rezistenta la compresiune la 28 zile: 50 kg/cm2;


- consistenta mortar proaspat: 12 cm;
- densitate mortar proaspt: min. 1950 kg/m3
Metoda de testare si rezultatul incercrilor laboratorului se vor supune spre aprobare
Consultantului.
Se vor face testari, de asemenea, pentru cimentul folosit la mortare, pe cate 5 kg din
fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitia Consultantului certificatul producatorului prin care se atesta ca cimentul
livrat la santier este conform cu specificatiile.
6.2. MATERLALE SI PRODUSE

380

Ciment gri Portland, conform STAS 388-80, fara bule de aer, de culoare natural sau alb, far
constituenti
care sa pateze.
Agregate naturale (nisip, 0 - 7 mm) conform STAS 1667-76, avand densitatea in gramada, in
stare afanat
de minimum 1200 kg/m3.
Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%.
Ap conform STAS 790 - 84.
Apa va fi potabil, curat, far urme de grsime sau alte substante care pot pta, nu va contine 381

acizi.
Plastifianti de tip DISAN (produs romanesc) sau alti similari apropiati.
Livrare, depozitare, manipulare
Agregate
1.Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi
manipulate
astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pmant sau alte
materiale
strine.
2.Daca agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin
382
sit

inainte de intrebuintare.
3.Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se
vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4.Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier
dac continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de mortar; in acest
caz
agregatele se vor depozita separat pan ce umiditatea dispare.
5.Agregatele se vor depozita in silozuri, lzi sau platforme cu suprafete dure, curate. La
383
pregtirea depozitrii

agregatelor se vor lua msuri pentru a preveni ptrunderea materialelor strine. Agregatele de
tipuri si mrimi diferite se vor depozita separat.
Inainte de utilizarea agregatelor, acestea vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore.
Cimentul :
1.Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand etichete pe care
s-au inscris greutatea, numele productorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita in cldiri
inchise,
ferit de umezeal.
1. 2.Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fat de greutatea specificata.
3.Dac Consultantul aprob livrarea cimentului in vrac, se vor asigura silozuri pentru depozitarea
384
cimentului

si protejarea lui de umiditate.


Nu se vor amesteca mrcile si tipurile de ciment in siloz.
4.Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea
Consultantului.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale strine,
sau deteriorarea
prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor.
Materialele vor fi livrate in timp util, pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse, pe suporti mai inalti cu
aproximativ
385
30 cm decat elementele din jur.

Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit
cu
prelate impermeabile.
Se va indeparta de pe santier cimetul nefolosit care s-a intrit sau a facut priz.
Amestecuri pentru mortar
Generalitati
1.Se vor masura materialele pe lucrari astfel incat proportiile specificate in amestecul de mortar
s
poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurrii lucrrilor.
2.Dac nu se specifica astfel, proportiile se vor stabili dup volum.
3.In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material fobosit ca ingredient 386

pentru mortar
este considerata astfel:
Material Greutatea pe metru cub
Ciment Portland 1506 kg
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1300 kg
Dozaje, compozitii
1. Mortarul pentru sapele de pardoseli va fi un amestec de ciment cu nisip in proportie de 1:3,5
(circa
405 kg ciment la m3 mortar).
I6.3. EXECUTIE

387

Prepararea mortarului
Mortarul se amestec bine si numai in cantitti ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului
se va
folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va
evita
suprasaturarea cu ap a amestecului. Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dup
preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei in mortar pentru a compensa
cantitatea
de ap evaporat, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de
388
preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indeprtat.

Dac nu se aprob altfel, pentru loturile mici, prepararea se va face in mixere mecanice cu
tambur, in
care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel
putin 5
minute: 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea
amestecului
dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depsi capacitatea specificat de
producatorul
mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adugarea lotului urmtor.
Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati plastice care s permit
389
folosirea lui

la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului:
1. Se face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciat, incat transportul si punerea in opera a
mortarelor s
se faca :
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- in maxim 1 or de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment- var - fara intarzietor de
priza;
- in maximum 2 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priz.
390
Operatiuni pregatitoare

Imediat inainte de turnarea sapei, betonul de rezistenta va fi spalat si toate resturile de materiale
vor fi
indeprtate. Suprafata betonului va fi curtat de praf.
Sapele vor fi turnate intr-o singur operatie si vor fi driscuite; atunci cand sunt partial uscate, vor
fi periate
1. pentru obtinerea unei suprafete striate.
Sapa de mortar de cirment se execut in timp de minimum 24 ore si maximum 24 zile de la
turnarea
planseului de beton simplu sau armat.
Sapa se va executa in spatii in care s-au executat deja urmatoarele operatiuni de finisare:
391
1. pozarea peretilor despartitori;

2. executarea tencuielilor;
3. pozarea tocurilor pentru usi interioare;
4. executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare.
Se verifica ca planseul de beton sa aib abaterile de la planeitate admise maxime astfel:
- planeitate: +/- 4 mm la 2 m;
- denivelri intre 2 elemente prefabricate alaturate (plci): +/- 0,5 mm.
Executarea sapei
Sapele vor avea grosimea indicat in planuri.
Dac nu se specifica altfel sapa va avea grosimea de 22 mm. indiferent de stratul pe care se
aplic
(beton sau hidroizolatie) sau de tipul pardoselii care se aplic ulterior.

392

Se va avea de asemenea o grija deosebit la executarea pantelor conform desenelor, la spatiile


umede
(bi, bucatarii, spalatorii, etc.).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau sarm, de reziduuri, impuritti, praf, moloz, se
rzuie
cu spaclul picaturile de beton sau mortar czute din alte procese tehnologice, se mtura si se
spala cu
jetul de ap, far sa se inunde.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se traseaz nivelul, pornind de la linia de vagris.
393
Mortarul se aplic pe pardoseal cu pompe sau alte mijloace si se niveleaz cu dreptarul, apoi se

driscuieste suprafata.
Sapele vor fi periate pentru a se realiza o suprafata care sa asigure o buna aderenta a stratului
suport al
pardoselii.
Curtare si protectie
Sapele vor fi acoperite pentru a se impiedica uscarea rapid.
Dup executarea sapei, Antreprenorul o va acoperi si proteja cu mijloacele pe care le consider
adecvate.
Defecte admisibile si remedieri
Dup executare, sapa va fi lasata in stare perfecta, conform planurilor. Va fi obtinuta aprobarea
394
Consultantului.

Toate lucrrile defectuoase vor fi inlturate si inlocuite la cererea Consultantului. Volumul


lucrrilor care
urmeaza sa fie inlaturate si metodele de inlturare si inlocuire vor fi cele indicate de Consultant.
Antreprenorul va executa pe propria sa cheltuiala toate lucrrile de inlaturare si inlocuire a
sapelor defectuoase.
Dupa prerea Consultantului, nu sunt admise lucrrile dac:
1.Sapa nu indeplineste conditiile prevazute in specificatii;
2.Suprafata sapei este mult prea deteriorat pentru a putea fi acceptat.
3.Nivelele finite nu sunt conform planurilor din proiect.
4.Datorita incarcarilor premature sapa s-a deformat sau a fost deteriorata.
395

6.4. MASURARE SI DECONTARE


Sapele nu vor fi platite separat.
Sapa se va deconta separat numai in cazul in care, fata de grosimile prevazute in specificatii si
detaliile din planse. Beneficiarul va solicita o grosime mai mare a acesteia.
DUPA ASQUINI
Pardoselii de ciment, mozaic, dale, gresie, asfalt etc., nu se scad goluri mai mici de 0,25 m2.
cand se
face o scaf din acest material se margine de perete, atunci se adaug la suprafa i inlimea
scafei.
Dac preul scafei a fost stabilit la ml ea se msoar, prelungirea real a scafei, pe ml. Locul 396

ocupat in
pardoseal de ini, de traverse, de borduri se vor scdea.
Stratul de beton sau mortar de nivelare, aplicat pe planeul de beton, sub pardoselile de mozaic,
sub
pardoselile de dale, de mozaic sau gresie, etc., dac nu trece de 3 cm grosime intr in preul
pardoselii. Msurtoarea: egal dimensiunea interioarelor dintre pereii netencuii. Intrturi,
eituri, nie,
pilatri, din linia zidriei, dac fiecare din acestea nu trece de 30 cm m2 suprafa, nici nu se
scad, nici
nu se adaug. Cand scafele de mozaic sau scafe din dale sunt convenite pe ml: orice gol intalnit
397
in

cale (in linia scafei) se scade. La mozaicul ce se aplic pe pereii verticali : se scade orice gol.
Pardoseala va fi predat bine frecat i curat prin splare cu ap de sod.
Duumele, parchete, pardoseli oarbe, pe m2.. Nu se scad goluri mai mici de 0,50 m2. Pervazurile
se
cuprind in suprafaa pardoselilor. Se msoar dimensiunile incperilor pan la zidrie; pragul
uilor se
adaug; intrturi, eituri, nie, din linia zidriei dac nu trec de 10 cm2 nici nu se scad, nici nu se
adaug.
n camerele rotunde, ovale, etc. se socotete suprafaa figurii regulate care inscrie forma camerei;
dac ins suprafaa pardoselii trece de 4 m2, se ia suprafaa real.
398
Pachetul cuprinde n pre: aezatul, curitul i ceruitul.

Lustruirea parchetului nu privete pe cel ce monteaz parchetul sau pe constructor; lustruitul este
o
chestiune menager.
G. TAMPLARII GEAMURI FERONERIE.
G .1. T AMPLARIE LEMN INTERIOARA SI EXTERIOARA
G.1.1 TMPLRIE INTERIOAR DIN LEMN
GENERALITI

399

Obiectul specificaiei
Acest subcapitol cuprinde specificaii pentru ui interioare, glasvanduri, ferestre interioare.
Standarde i normative de referin
Standarde :
STAS 7009-79 Constr.civile, industr.i agrozooteh.. Tolerane i asamblri in construcii.
Terminologie.
STAS 9317/2-87 - Tamplrie pentru construcii civile i industriale. Ui din lemn. Metode pentru
verificarea calitii ; STAS 9322-89 - Ui i ferestre. Clasificare i terminologie;
STAS 11440-86 - Elemente din lemn de rinoase pentru ui i ferestre ;
STAS 466-92 - Ui din lemn pentru construcii civile. Seciuni ;
400
STAS 470-80 - Ui de lemn ptr. constr.industr., agrozooteh. tip M. Ui cu fal. Seciuni ;

STAS 799-88 - Ferestre i ui din lemn. Condiii tehnice generale ;


STAS 1122-89 - Furnire estetice din specii indigene ;
STAS 1245-90 - Placaj de fag pentru lucrri de interior;
STAS 1624-92 - Plci celulare din lemn pentru ui interioare ;
STAS 1575-88 Panel ;
STAS 5513-87 - Furnir, placaj, panel. Clasificare i terminologie ;
STAS 1928-90 - Cherestea de stejari. Clase de calitate ;
STAS 1949-86 - Cherestea de rinoase. Clase de calitate ;
STAS 1961-80 - Cherestea de fag. Clase de calitate ;
STAS 6709-86 - Cherestea de arar, carpen, jugastru, mesteacn i salcam. Clase de calitate.
Normative :

401

C 199-79 - Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea in


construcii a
tamplriei din lemn.
Mostre i testri
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cate o mostr pentru fiecare tip de u,
glasvand, fereastr interioar sau oricare element sau familie de tipuri de elemente asemntoare,
cu
toate accesoriile, feroneria, elementele de prindere i fixare, finisaje materiale de etanare, geam,
etc
MATERIALE I PRODUSE
402
Materiale

Se va ine cont de indicaiile din tabloul de tamplrie.


Lemn de esen tare, conform STAS 1928-90,
1. Lemn de esen moale conform STAS 1949-90,
2. Placaj conform STAS 1245-86, Plci celulare din lemn conform STAS 1624-92,
3. Furnire estetice din specii indigene conform in STAS 1122-89.
4. Accesorii, feronerie
5. Accesoriile i feroneria vor fi cele din proiect i vor fi aprobate de ctre Consultant.
6. Materiale de etanare.
7. Etanarea intre toc i zidrie se va face cu mortar de var sau spuma poliuretanica injectata
in goluri,
403
8. finisata si tratata in culoare apropiata de cea a tamplariei.

9.
10. USI LEMN INTERIOARE
11. Generalitati
12. Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare.
13. Tamplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste, manere
(zincate sau
14. nichelate).
15. Standarde de referinta
16. STAS 466-79 - Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni.
404
17. STAS 799-73 - Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate

18. STAS 9322-73 - Tamplarie pentru constructii civile si industriale.


19. STAS 4670-74 - Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de
20. locuit si social-culturale.
21. STAS 1637-73 - Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor,
22. a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
23. Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie.
24. Criterii admisibile privind cerintele de calitate
25. Siguranta utilizatorilor
26. Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta in
exploatare
405

27. prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al
Cerintei de
28. Siguranta in Exploatare (CE 1-95).
29. Sanatatea oamenilor. Protectia mediului
30. Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente
cancerigene,
31. rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau
integritatii
32. mediului inconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda
cerintelor
406
33. impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei Mediului.

34. Siguranta la incendiu


35. Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se incadreze in
clasele de
36. combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de
fiecare tip de
37. material trebuie sa se incadreze in prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu
nr.3384/89.
38. Durabilitatea. Intretinerea
39. Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate in timp. Intretinerea acestora pe
durata
407

40. utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare
vor putea fi
41. curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a
solventilor.
42. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor permite o
apreciere
43. a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.
44. Mostre
45. Constructorul va prezenta spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de usa sau
familie de
408

46. tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale
de
47. etansare, etc.
48. Livrare, transport, depozitatare
49. Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stejar.
50. Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi
51. neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi
sunt
52. echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avand asigurata
53. interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii.
409
54. Tamplaria nefinisata se transporta neambalata.

55. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.


In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul
cu
apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcare se va asigura stabilitatea prin
consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si peretii vehiculelor.
Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si degradari
prin lovire.
Materiale si produse
Lemnul va fi uscat sau chiar uscat la cald , conform necesitilor ; Umiditatea lemnului se va
incadra in
410

prevederile din STAS 799-88, i anume: - pentru ferestrele i uile interioare va fi de 10-12%;
Furnirurile vor fi bine fixate de stratul suport cu un adeziv adecvat, conform STAS 6643-81 i
prin
presare la cald. Nu sunt permise strpungeri. Marginile vor fi in unghi drept i imbinate
corespunztor.
Uile se vor vopsi cu vopsea pe baz de ulei, rini alchidice sau epoxidice, lacuri incolore. Uile
interioare se monteaz pe toc ; tocul se va fixa in cadrul golului, lateral in dibluri din lemn sau
material
plastic, iar in planeele din beton armat, sus i jos, conform soluiei indicat in proiect.
Tipodimensiuni, alctuire
411
Formatele i alctuirile uilor interioare vor fi conforme cu prevederile din Tabloul de tamplrie

se
admite folosirea de tipuri i alctuiri de ui sau ferestre interioare nestandardizate, cu respectarea
indicaiilor din proiect i cu aprobarea Consultantului.
Accesorii
Uile se vor livra cu toate accesoriile: balamale, ilduri, drucre, broate, gata montate fr
rosturi
astfel incat s asigure inchiderea corect, etanarea i manipularea uoar.
Toate accesoriile vor fi finisate corespunztor prin nichelare sau nichelare + almire conform
specificaiilor din proiect. Toate accesoriile de prindere: uruburi mecanice, piulie, aibe,
uruburi
pentru lemn, vor fi zincate sau cadmiate pentru a nu rugini i a nu murdri tamplria din lemn.412

Abateri i defecte admisibile


Uile trebuie s indeplineasc condiiile tehnice prevzute in STAS 799-88 :
a. Abateri de la grosimea specificat in proiect :
pan la 50 mm grosime inclusiv: +/- 0,3 mm.
peste 50 mm grosime : +/- 0,4 mm.
b. Abateri de la lungimea i limea specificate in proiect:
pan la 1500 mm inclusiv: +/- 1,0 mm.
peste 1500 mm : +/- 1,5 mm.
c. Abateri de la planeitate (deviaia unui col fa de planul format de celelalte 3) : 2%.
d. Abateri de la rectangularitate: 1%. .
e. Coninutul de umiditate al produsului finit va fi intre 10% i 12% umiditate relativ.

413

f. Tocul uii : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea pan la 25 mm nu se iau in considerare
(max. cate 3 buci pe metru), crpturi se admit, reparate, numai pe fa spre zidrie,
nestrpunse,
cumulat din lungimea reperului de max. 1/3 iar la capete strpunse, pe o lungime de max. 50
mm,
urme de coaj sau inim se admit numai pe faa spre zidrie.
g. Foaia de u : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea pan la 10 mm nu se iau in
considerare cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de
max. 25 mm, 3 buc/m, crpturi se admit, bine reparate, pe fee i canturi, nestrpunse, cumulat
din
414
lungimea reperului de max. ..

h. Cptueli, pervazuri : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea de max. 10 mm nu se iau in


considerare, cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu mrimea de
max. 20 mm, 2 buc/m pentru o lime a piesei pan la 52 mm i peste, crpturi se admit,
reparate, pe
fee i canturi, nestrpunse, cumulat cu lungimea reperului, de max. 1/5 .
i. Nervuri, prosuri intermediare : noduri sntoase, bine reparate, cu mrimea de max. 10 mm,
nu se
iau in considerare, cu condiia s nu depeasc 30% din limea reperului; se mai admit cu
mrimea
de max. 20 mm, 1 buc/m pentru limea pieselor de peste 52 mm.
415
Defecte care nu se admit :

Urme de coaj sau inim, crpturi, pungi de rin cu limea pan la 5 mm .


Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform
necesitatilor.
Umiditatea lemnului se va incadra la intervalul 12-15% usi.
Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.
Montajul tamplariei
Montarea tocurilor uilor se va executa inainte de turnarea apelor la pardoseli.
Montarea foilor de u se va face numai dup terminarea executrii lucrrilor cu proces
tehnologic
umed Inainte de montare, se recomand ca tamplria s fie chituit, lefuit i s se aplice primul
416
strat de vopsea.

Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic
umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).
Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea
inferioara.
Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni :
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a
tamplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere
existente sau pentru pozitionarea acestora.
- verificarea calitii lucrrilor executate anterior i care pot influena operaiile de montaj a 417

tamplriei,
- se verifica numrul i poziia in care au fost montate ghermelele cu coad,
- se verific cu furtunul de nivel dac canatul uii are cota laturii orizontale inferioare la cea
stabilit in proiect.
Tocul cu feele ce vin in contact cu peretele se imbrac cu faii de carton bitumat sau se
vopsete cu vopsea bituminoas i apoi se introduce in golul respectiv, fixandu-se la poziia
indicat in
proiect prin impnare cu pene din lemn. Poziionarea corect se verific cu bolobocul i cu firul
cu
plumb. Tocul se fixeaz definitiv cu uruburi de lemn in ghermele, dibluri din beton cu rumegu
418
sau

dibluri din polietilen, fixate in guri forate anterior.


Se introduce intre toc i spalei, izolaia i se fixeaz pervazurile.
Etansarea rostului intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica
sau chit siliconic.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea
tocului, se monteaza foile de usa.
Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facandu-se
slefuiri si ajustari de la caz la caz.
Verificarea in vederea receptiei
Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare,
la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului.

419

Usile se inchid si se deschid cu greutate.


Defecte de montaj al feroneriei.
Etansari si chituri neregulate.
Defecte majore se considera urmatoarele :
Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul intre toc si foaia de usa nefiind
conform cu detaliile;
Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau inchide din cauza abaterii tocului de la
verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor.
Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
Intretinerea si protejarea lucrarilor
420

Pana la receptie lucrarilor se va avea grija ca tamplaria sa nu fie deteriorata in cursul


executarii ultimelor operatiuni de finisare.
Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hartie in timpul zugravelilor.
Masuratori si decontari
Tamplaria de lemn se deconteaza in functie de numarul de mp, de usa in conformitate cu articolul
din
deviz. Articolul de deviz cuprinde costul tamplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul,
materialele de etansare si vopsitorie.
Uile simple se msoar o singur dat, la metru ptrat, suprafaa cuprins in conturul exterior al
tocului. In cazul in care partea de sus a uilor este oval, rotund sau are alt form special,
421
msurtoarea se face pe dimensiunile dreptunghiului in care se inscrie tocul.

Cptuelile la ui, mai late de 19 cm, se msoar la metru ptrat de suprafa care depete
suprafaa corespunztoare limii de 19 cm. Cptuelile sub 19 cm lime nu se msoar separat,
fiind
cuprinse in tamplria respectiv. Pervazurile i baghetele din lemn se msoar la metru lungime
pus
in lucrare.
Tamplria de lemn se deconteaz funcie de numrul de metri ptrai de u, glasvand, in
conformitate
cu articolul din cantitativul de lucrri.
Articolul din cantitativ cuprinde costul tamplriei, feroneriei, accesoriile de fixare, materialele de
422
etanare i vopsitorie.

G .1.2. U SI SI FERESTRE DIN LEMN EXTERIOARE


GENERALITTI
Obiectul specificaiei
Acest capitol cuprinde specificaii pentru tamplria exterioar, din lemn, adic ferestre si ui
exterioare
Standarde i normative de referin
Standarde :
STAS 465-91 - Ferestre i ui de balcon, din lemn, pentru construcii; STAS 466-92 - Ui din

423

lemn
pentru construcii civile. Seciuni; STAS 469-79 - Ferestre din lemn pentru cldiri industriale.
Ferestre
simple. Seciuni; STAS 799-88 - Ferestre i ui din lemn. Condiii tehnice generale; STAS 533393Ferestre, ui de balcon, ui interioare i exterioare de lemn pentru construcii. Formate i alctuiri
STAS 9322-89 - Ui i ferestre. Clasificare i terminologie ;
STAS11440-86 - Elemente din lemn de rinoase pentru ui i ferestre.
STAS 1928-90 - Cherestea de stejar. Clase de calitate; STAS 1949-86 - Cherestea de rinoase.
Clase de calitate; STAS 1961-80 - Cherestea de fag. Clase de calitate.
424
Normative :

C 199-79 - Instruciuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul i montarea in


construcii a
tamplriei din lemn.
Mostre i testri
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cate o mostr pentru fiecare tip de
fereastr
sau u sau familie de tipuri de ferestre, respectiv de ui asemntoare, cu toate accesoriile,
feroneria,
elementele de prindere i fixare, finisaje, materiale de etanare, geam, etc.
MATERIALE I PRODUSE
Materiale

425

Lemn de esen tare , Lemn de esen moale, conform specificaiilor de la cap.Tamplrie


interioar.
Accesorii, feronerie
Accesoriile i feroneria vor fi cele din proiect i vor fi aprobate de ctre Consultant in condiiile
indicate
la capitolul Tamplrie interioar.
Materiale de etanare
Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .
Geam, conform prevederilor din proiect i specificaiilor de la cap. Geamuri.
USI EXTERIOARE
426
Tipodimensiuni, alctuire

Formatele i alctuirile ferestrelor simple sau duble i a uilor exterioare vor fi conforme cu
prevederile
din Tabloul de tamplrie.
Se admite folosirea de tipuri i alctuiri de ui exterioare sau ferestre nestandardizate, cu
respectarea
indicaiilor din proiect i cu aprobarea Consultantului.
Accesorii
Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .
Abateri admisibile
Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .
Livrare, depozitare, manipulare

427

Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .


MONTAJUL TAMPLRIEI
Generaliti
Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .
Montarea tocurilor de ferestre i ui se va executa inainte de turnarea apelor la pardoseli ;
inainte de executarea tencuielilor.
Montarea cercevelelor i a foilor de u se va face numai dup terminarea executrii lucrrilor
cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje la perei, pacluirea pereilor ce nu se tencuiesc)
Inainte de montare tamplria trebuie s fie chituit, lefuit i s se aplice primul strat de
vopsea.
428
Operaiuni pregtitoare

Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .


Montajul
Fixarea tocului: tocul, cu feele ce vin in contact cu peretele se imbuc in faii de carton bitumat
sau se vopsesc cu vopsea bituminoas i apoi se introduce in golul respectiv, fixandu-se la poziia
indicat in proiect prin impnare cu pene din lemn. Poziionarea corect se verific cu bolobocul
i firul
cu plumb.
Fixarea definitiv a tocului: tocul se fixeaz definitiv cu uruburi de lemn sau cu cap expandabil,
in ghermele, dibluri din polietilen sau dibluri din beton cu rumegu, fixate in guri forate
anterior.
Se introduc intre paleii golului i tocul ferestrei materialele de izolare, rosturile se mateaz cu429

mortar i se monteaza pervazurile aa cum se indic in detaliile din proiect.


Cercevelele i foile de u se monteaz dup terminarea celorlalte operaiuni de finisaj, mai
puin vopsitoriile.
Inaintea efecturii vopsitoriilor se face o revizuire a tamplriei de lemn, inind seama de faptul
c lemnul "a lucrat" i se fac ajustrile necesare.
Se etaneaz rostul intre toc i perete cu baghete de lemn de esen tare, aa cum se indic
in detaliile din proiect.
Montarea geamurilor i chituirea sau fixarea cu baghete se va face conform specificaiilor din
capitolul Geamuri.
Vopsitoria tamplriei se va face conform specificaiilor din capitolul Vopsitorii.
430
Verificri in vederea recepiei

Conform specificaiilor din cap. Tamplrie interioar.


Defectele minore se vor remedia prin operaiuni de mic amploare, la cererea Consultantului, pe
cheltuiala Antreprenorului:
Se consider defecte majore urmtoarele : Cercevelele ferestrelor i foile de u nu corespund ca
dimensiune cu tocul, golul rmas intre toc i cercevea, respectiv foaia de u nefiind conform cu
detaliile din proiect, Tamplria nu este montat perfect vertical in perete, Tocul nu este fixat ferm
de
elementele de structur, Elemente crpate, rupte, tensionate din contracia lemnului, Elemente
lips,
imbinri ale acestora nerigide sau desfcute, Lipsa elementelor de inchidere, basculare ca i
431
montarea

acestora in poziii care nu corespund cu indicaiile din proiect, Elemente de tamplrie putrezite
sau cu
urme de mucegai, umflate de umezeal sau atacate de alte substane.
In cazurile de mai sus, Consultantul va hotri amploarea remedierilor sau refacerilor i modul
cum vor fi executate.
Intreinerea i protejarea lucrrilor
Conform prevederilor cap. Tamplrie interioar.
Pan la recepia lucrrilor, se vor lua msuri ca tamplria s nu fie deteriorat in cursul
executrii ultimelor operaiuni de finisare.
Este recomandabil ca tamplria s fie protejat cu hartie in timpul executrii lucrrilor de
432
zugrveli i vopsitorii, atat la interior cat i la faad.

MSURARE I DECONTARE
Conform specificaiilor de la capitolul Tamplrie interioar .
G.2. TAMPLARIE METALICA EXTERIOARA
GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pentru tamplria interioar si exterioar alcatuit din
profile metalice (otel) laminate la cald si din profile din tabl indoita la rece.
Standarde si normative de referinta
433
Acolo unde exista contradictii intre recomandrile prezentelor specificatii si cele din standardele

enumerate
mai jos, instructiunile cuprinse in specificatii vor fi prioritare.
Standarde:
1.STAS 334-88- Otel laminat la cald. Otel ptrat.
2.STAS 395-88- Otel laminat la cald. Otel lat.
3.STAS 424-91- otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
4.STAS 425-80- Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
5.STAS 564-86- Otel laminat la cald. Otel U.
6.STAS 566-86- Otel laminat la cald. Otel T cu aripi egale 5i muchii rotunjite.
7.STAS 908-90- Otel laminat la cald. Band.
8.STAS 1946-80 - Otel laminat la cald. Tabla neagra.

434

9.STAS 2028-80 - Otel laminat la cald. Tabla zincat.


10.SR EN 22768-2:1995 si SR EN 22768-1:1995 - Tolerante generale pentru piese prelucrate
prin aschiere.
11.STAS 7941-90 - Tevi ptrate si dreptunghiulare din otel sudate longitudinal.
12.STAS 8282-80 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Ferestre metalice. Conditii
tehnice generale de calitate.
13. STAS 9142-80 - Profile din band de otel formate la rece. Profile pentru tamplrie metalica.
14. STAS 9724-90 - Otel laminat la rece. Table si benzi late din otel. Conditii tehnice de calitate.
Normative:
1. C-139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziv a elementelor de constructii
435
metalice.

Gradul de detaliere a proiectului


Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detalii de executie pentru
elementele de tamplarie metalica dup cum urmeaza:
-noduri de imbinare a profilelor;
-modul de fixare a elementelor de tamp1rie;
-vederi ale fiecrui tip de tamplrie cu cotele de pozitionare a praznurilor de prindere si a
feroneriei;
-detalii de fixare a tocului;
-modul de fixare a geamurilor.
Mostre si testri
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului mostre pentru fiecare tip de

436

tamplarie folosita sub form de usi, ferestre complete sau fragmente, vitrine cuprinzand toate
materialele
folosite (profile metalice, materiale de etansare, praznuri de prindere, feronerie, protectie
anticoroziv,
vopsitorie si geam).
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului cataloagele de produse ale
firmelor producatoare, cu caracteristicile tamplariei si certificate de calitate pentru fiecare lot
livrat prin care s se confirme ca produsele se inscriu in normele specificate.
Mostrele o data aprobate, toate elementele de tamplrie livrate de firma productoare vor
corespunde
tehnic si calitativ acestor mostre.

437

MATERIALE SI PRODUSE
Materiale
Otel T cu aripi egale si muchii rotunjite.
Chit pentru etansare ROMTIX 1200 sau altul similar.
Vopsea alchidica grund seria 5630.
Profile din neopren pentru etansare, garnituri din plastic.
Accesorii:
1.Praznuri pentru fixarea tocului - vor fi din platbanda sau otel rotund moale, protejate prin
grunduire cu
vopsea alchidic grund seria 5630.
2.Feroneria va fi conform capitolului feronerie.

438

Ferestre, usi interioare si exterioare, vitrine


Tipodimensiuni, alctuire.
Conform STAS 4670-85 si 4671-81 sau in conformitate cu prevederile din proiect.
Usi din profile laminate si foi din tabl, intr-un canat sau doua canaturi, pline sau cu geam, cu
sau faar
supralumina.
Usi din profile metalice din tabla indoita la rece, intr-un canat sau dou canaturi, fixe sau cu
geam.
Ferestre din profile laminate, simple sau duble, in unul sau mai multe canaturi, fixe sau cu
ochiuri mobile,
439
cu deschidere interioar, exterioar sau basculant.

Ferestre din profile metalice din tabla indoit la rece, simple sau duble, in unul sau mai multe
canaturi
fixe sau cu ochiuri mobile, cu deschidere interioar, exterioara sau basculant.
Vitrine in diverse dimensiuni si alctuiri, conform proiectului.
Ochiurile de geam pot fi alctuite cu geam tras, de diverse grosimi, clar sau cu model.
Profilele metalice vor fi protejate anticoroziv dup o prealabila curatire a suprafetelor, iar
bavurile rezultate
din sudura vor fi polizate corespunzator.
Accesorii
Numrul si forma accesoriilor metalice vor fi cele fixate prin proiect.
Tamplria se va livra cu setul de feronerie si praznurile pentru prindere gata montate.

440

Accesoriile pentru inchidere, deschidere, fixare si manipulare a foilor de usi si a cercevelelor


mobile vor
trebui sa asigure o deschidere usoar, o inchidere corecta si etansa si o manipulare usoara.
Abateri admisibile
Abaterile limit admisibile ale dimensiunilor liniare si unghiulare totale ale ferestrelor metalice
vor fi conform
SR 22768-1:1995 si SR 22768-2:1995
Abaterile limit a dimensiunilor din sectiunea transversal a profilelor ce intr in componenta
ferestrelor si
care au fost executate la presa de indoit vor fi de +/- 1 mm.
441
Abaterile de la planeitate si rectilinitate vor trebui s depaseasca 2 mm/m.

Jocul in sens longitudinal dintre cercevelele mobile si localul lor va fi cuprins intre
4...6 mm, daca nu se prevede altfel in proiect, iar in sens transversal max. 5 mm.
Livrare, depozitare, manipulare
Tamplaria se va livra insotit de un certificat de calitate cu datele de identificare a
productorului, lotului
de fabricatie, specificarea sortimentelor si a dimensiunilor, data livrarii si stampila controlului de
calitate.
Tamplaria se va transporta cu mijloace auto sau c.f., pachetizat, luandu-se toate masurile de
protejare a
elementelor componente impotriva deteriorrii sau deformrii.
Piesele mici (cercevele, feronerie) se vor transporta si depozita in cutii special confectionate. 442

Atat pentru depozitare cat si la transport se vor folosi capre, tamplria rezemandu-se pe cant pe
latura
cea mai mare.
Manipularea elementelor de tamplarie cu greutatea sub 100 kg se face manual iar cele mai grele
cu dispozitive
speciale.
Ambalajul va fi asigurat de productor si va contine si instructiunile de montaj specifice fiecrui
produs in
parte.
Depozitarea tamplariei se va face in locuri special amenajate, ferite de intemperii, medii corozive
443
sau nocive

si stivuit astfel incat sa se evite deformarea sub actiunea masei proprii. Elementele de tamplrie
vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilen, pan la receptie.
Tamplaria va fi depozitata in rastele cu 10-15 cm, ridicat de la pardoseal (pe traverse de lemn).
MONTAJUL TAMPLARIEI
Operatiuni pregatitoare
Se va face o verificare a calittii lucrrilor executate anterior in legatur direct si care pot
influenta operatiunile
de montaj ale tamplriei si anume:
-dimensiunile golului;
-verticalitatea si orizontalitatea limitelor golului;
444
-pozitionarea ghermelor sau diblurilor;

-ancoraje inglobate in ziduri.


Trasarea si verificarea axelor de montaj, functie de elementele de fixare si in conformitate cu
desenele
de executie.
Realizarea golurilor pentru ghermele sau praznuri.
La inceperea montajului tamplriei se vor fi executat urmtoarele lucrri:
-realizarea structurii de rezistent;
-realizarea peretilor despartitori;
-pregtirea golurilor pentru montarea ghermelelor sau praznurilor.
Montajul
Se vor suda praznurile pe toc, daca tamplaria nu a fost livrat cu ele deja montate pe toc.

445

Se va introduce usa sau fereastra impreun cu cercevelele in golul respectiv.


Se va aseza tamplaria in pozitie orizontal si vertical si se va fixa provizoriu cu pene,
incercandu-se foile de usi sau cercevelele si apoi se va face ancorarea tocurilor in zidrie prin
betonarea ancorelor sau sudarea lor de plcile de ancorare sau prin alte dispozitive prevazute in
proiect.
Fixarea ancorelor in zidarie cu ajutorul ipsosului nu este permisa.
Se corecteaz eventual pozitia tocului si se mateaz rostul cu mortar sau cu materialul de
etansare specificat
in detaliile din proiect.
Dup terminarea peretilor se curta tocul de eventualele urme de mortar si se verific
446
(eventual se repar) star ca grundului anticoroziv.

Se monteaza feroneria (silduri si drucare).


Intretinerea si protejarea lucrarilor
Tamplria astfel executat si montat se va comporta in timp in conditii optime, dac se va
asigura
manevrare si intretinere corecta.
Geamurile se vor curta si spla pentru a nu fi deteriorate, atat geamurile cat si cercevelele.
Elementele metalice se vor pstra in conditii de curatenie permanent prin indeprtarea prafului,
a
apei care stagneaza sau a altor elemente chimice nocive sau corozive.
Verificri in vederea receptiei
447
Se va verifica:

-functionarea cu usurinta a cercevelelor, canatelor si a feroneriei;


-fixarea corect si ferm a tocului in spaleti si executarea corect a etansrii intre toc si spaleti;
-respectarea proiectului;
-respectarea specificatiilor;
-conformitatea cu mostrele aprobate.
Se va controla corecta pozitonare si fixare a lacrimarelor.
Suprafata tamplriei nu va avea zgarieturi, indoituri, rupturi, vopsitoria va fi conform art.
respectiv, iar
geamurile se vor fi montat conform art.
Acolo unde nu se respecta specificatiile si proiectul si unde nu se monteaza tamplria conform
mostrelor aprobate, Consultantul va putea decide efectuarea unor remedieri functie de natura si448

gravitatea
defectiunilor, pana la inlocuirea totala a tamplriei.
MASURARE SI DECONTARE
Lucrrile de tamplrie se vor deconta functie de numrul de metri patrati de tamplrie executati;
suprafata se va calcula prin inmultirea dimensiunilor la exteriorul tocului.
Lucrarile de tamplrie (conform articolului din cantitativul de lucrari) includ vopsitoria,
accesoriile, feroneria,
geamul si materialele de etansare.
G .3. GEAMURI
449

GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii privind modul de folosire si montare a geamurilor pentru
tamplaria din lemn si tamplaria metalica.
Conceptul de baza
In conformitate cu indicatiile din proiect, pentru tamplaria din lemn sau metal se vor folosi
urmatoarele
tipuri si sortimente de geamuri:
geamuri trase
geamuri slefluite, polizate

450

geamuri cristal
geamuri plane securizate
geamuri armate
geamuri ornament
geamuri prelucrate (mate, muslin, givrate)
geamuri termoabsorbante
geamuri termoizolante cu chit
Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele
451
sau

normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
Standarde:
1. SR 3515:1994- Geamuri ornament
2. STAS 5993-89- Sticla si produse din sticl. Terminologia defectelor.
3. STAS 9041-89- Geamuri slefuite si polizate.
4. STAS 11552-89- Geamuri termoabsorbante, trase.
Normative:
1. C47-86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticl
in
constructii.
452
Mostre

Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului 3 mostre cu dimensiunile de


300x300 mm din fiecare tip de geam prevazut in proiect.
Din cele 3 mostre, una va prezenta defectele admisibile conform, SR 3515:1994 si STAS 1155289.
Antreprenorul va prezenta 3 mostre cu lungimea de 300 mm din fiecare material propus pentru
etansare, dupa fixarea geamurilor: chit, garnitura, bagheta, etc., care rman aparente.
Mostrele de geam si material de etansare se vor prezenta pentru aprobare o data cu mostrele de
tamplarie.
Geamul va fi prezentat fixat in cercevea, cu materialul de etansare respectiv.
Antreprenorul va prezenta certificate de respectare a conditiilor privind grosimea si
453
imperfectiunile de

suprafata pentru fiecare tip de geam si material de fixare prevzut in proiect, la fiecare lot de
maximum
300 m2 de tamplarie finita livrata.
Antreprenorul va analiza fiecare bucat de geam, imediat inaintea montarii si nu va folosi bucati
care
prezinta muchii sau fete cu defectiuni vizibile, care nu se incadreaz in limitele acceptate de
prezentele
specificatii.
Testare: Antreprenorul va fi singurul raspunzator de verificarea dimensiunilor de geam, furnizate
pe
454
santier, pentru asigurarea incadrrii in tolerantele admise de prezentele specificatii.

MATERIALE
Caracteristici fizico-mecanice
Geamul pentru ferestre, usi si glasvanduri precum si materialele de fixare a acestuia vor fi de
calitate
corespunzatoare, pentru a se preveni aparitia unor deteriorari dupa montare, in conditii normale
de
folosire, cu conditia ca geamul sa se curete periodic cu ap curata si detergent menajer slab si
folosind
numai carpe moi sau piele de sters si curatat.
Geamurile vor avea caracteristici fizice si chimice in conformitate cu standardele de referinta si
455
nu vor

prezenta incluziuni, stirbituri, colturi lovite, curbura (sageata), ondulatii, zgarieturi, musculite si
basicute,
peste cele admise.
Geamurile vor avea culoarea, tensiunile, factorul de transmisie a luminii in conformitate cu
standardele
de referinta iar stabilitatea chimic fata de ap conform SR 817:1996.
Abateri limita
In tabelul de mai jos se dau abaterile dimensionale admise pentru diferite tipuri de geamuri care
se
fo1osesc in mod curent in constructii, astfel:
456
Geamuri trase, conform SR 853:1994.

Grosimea nominala Grosimea efectiva


2 mm 1,82,2 mm
3 mm 2,83,2 mm
4 mm 3,84,2 mm
5 mm 4,6 5,4 mm
6 mm 5,6 ...6,4 mm
7 mm 6,6... 7,4 mm
8 mm 7,6 ...8.4 mm
Geamuri slefuite, polizate tip B, conform STAS 9041- 89.
Grosimea nominala Grosimea efectiva
5 mm 4,85,1 mm

457

6 mm 5,86,2 mm
8 mm 7,88,2 mm
Geamuri cristal calitatea D, conform N.I. 93.363-84.
Grosimea nominala Grosimea efectiv
3 mm 2,8.3,0 mm
4 mm 3,8.4,0 mm
5 mm 4,8.. .5,0 mm
6 mm 5,7.. .6,0 mm
Geamuri plane securizate conform STAS 1853-89.
Grosimea nominal Grosimea efectiv
4 mm 3,8...4,2 mm

458

5 mm 4,8...5,2 mm
6 mm 5,6...6,4 mm
8 mm 7,6...8,4 mm
Geamuri armate, conform SR 949:1994.
Grosimea nominal Grosimea efectiva
7 mm 6,37,3 mm
Geamuri ornament conform SR 351 5:1994.
Grosimea nominala Grosimea efectiv
3 mm 2,9...3,3 mm
4 mm 3,84,2 mm
5 mm 4,7... 5,3 mm

459

6 mm 5,7... 6,5 mm
Geamuri prelucrate - mate, muslin, givrat conform N.I.T.93558-84.
Grosimea nominal Abateri limit
3,4,5,6 mm +/- 0,3 mm
Geamuri termoabsorbante trase conform STAS 11552-89.
Grosimea nominal Grosimea efectiva
3 mm 2,8...3,2 mm
4 mm 3,8...4,2 mm
5 mm 4,6... 5,4 mm
6 mm 5,6... 6,4 mm
7 mm 6,6... 7,4 mm

460

8 mm 6,6... 7,4 mm
Materiale auxiliare
Materiale pentru etansare
1.Chit de geam, conform NTR 8216-81;
C 351-1, tip I si II din creta cu miniu de plumb sau oxid rosu de fier pentru montarea gemurilor
in cercevele metalice sau din beton armat.
2.Chit Romtix 1200, pentru montarea geamurilor in tamplarie metalic.
3.Chit elastic (Alutchit) conform N.I.I. 7398-78 M.I.Ch. pentru montarea geamurilor in tamplrie
metalica.
Baghete si garnituri pentru montarea geamurilor
461
1.Baghete din lemn sau P.C.V. se realizeaz conform proiectului.

2.Garnituri.
-din cauciuc cu sectiunea profilata in forma de U conform STAS 3230-84 sau confectionate pe
santier din
fasii de cauciuc de cca 1,5 mm grosime.
-din PVC plastifiat stabilizat.
-cordoane de garnitura din banda de cauciuc neopren, cu dimensiuni la comanda.
-din PVC plastifiat sub forma de profil, de 1 ... 1,5 mm grosime, de 7 mm deschidere interioar.
Livrare, depozitare, manipulare
Geamurile se livreaza de ctre producator in functie de dimensiuni, calitate, tip, cantitate, msuri
libere
462
sau msuri fixe.

Loturile vor avea etichete care vor cuprinde numarul comenzii, tipul si cantiatea si avizul
controlului de
calitate.
Livrarea se va face in functie de cantitate in rastele (containere) sau in lzi.
Geamurile taiate la masuri fixe vor fi livrate ambalate in lazi corespunzatoare, iar intre foile de
geam se
vor pune foi de hartie.
Fiecare lad va avea imprimat la loc vizibil denumirea furnizorului, numrul lzii, calitatea si
grosimea
geamului, cantitatea in metri patrati, numrul foilor de geam ambalate si dimensiunile unei foi.
463
Loturile vor fi transportate de la furnizor la santier cu mijloace c.f. sau auto, fixarea rastelelor pe

platformele
de transport facandu-se in pozitie verticala.
In timpul transportului, rastelele vor fi bine ancorate si se vor sprijini pe materiale elastice (benzi
de
cauciuc, fasii de polistiren, deseuri textile, etc.).
In cadrul santierului, la punctul de montare, geamurile vor fi transportate manual numai in
pozitie verticala
si bucata cu bucata.
Depozitarea geamurilor se va face in spatii inchise iar rastelele sau lazile vor fi asezate pe
distantieri
464
din lemn pentru a nu veni in contact cu pardoseala.

Montarea geamurilor in tamplrie


Lucrari pregatitoare:
1. Montarea geamurilor se va realiza dupa executarea lucrrilor de tencuieli, inaintea lucrrilor
de
vopsitorii si pardoseli.
2. Lucrarile pregatitoare in vederea montajului constau in:
curatirea tamplariei metalice cu peria de sarm pentru indepartarea petelor de rugina;
vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului, atat la tamplaria din lemn cat si la cea
metalic;
465

aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga tamplarie metalic si doua straturi de vopsea pe
falturi;
transportarea geamurilor in zona de lucru;
demontarea si depozitarea ochiurilor mobile (cercevelelor) ale tamplariei in zona de
lucru;
pregatirea materialelor auxiliare de montare.
Montarea geamurilor pe tamplarie din lemn cu falt deschis (chit):
1. Se va aplica, un pat de chit pe intreagul contur al falturilor si se va netezi cu spaclul.
2. Geamul taiat la dimensiuni va fi asezat pe patul de chit prin apsare.
3. Se va fixa geamul cu tinte fara cap (4 buc/m) astfel incat sa nu aiba joc.
466

4. Se va intinde chitul cu mana, la 450 fata de planul geamului si se va netezi cu cutitul.


Montarea geamurilor pe tamplarie din lemn cu baghete din lemn in falt inchis.
1. Daca baghetele sunt fixate provizoriu se demonteaz.
2. Idem
3. Idem
4. Baghetele se vor aplica in patul de chit si se vor fixa cu cuie cu cap inecat, astfel incat geamul
sa
nu aiba joc.
5. Se va netezi, se va inlatura sau se va completa linia chitului dintre geam si bagheta.
Montarea geamurilor pe tamplarie metalica.
467
a) cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb:

se va aplica un pat de chit de-a lungul falturilor;


se va aseza geamul apasandu-l cu mana;
se vor indoi agrafele peste geam;
se va intinde un strat de chit de-a lungul intregului contur a! ochiului de geam, astfel incat sa se
acopere bine agrafele, dupa care chitul se va netezi bine cu cutitul.
b) cu baghete metalice cu garnitur de etansare:
se demonteaza baghetele fixate pe tamplarie;
se va aplica garnitura de etansare din cauciuc pe muchia geamului;
se va aseza geamul la locul respectiv si se vor monta baghetele in pozitie definitiv prin
fixarea cu
468

suruburi;
baghetele vor fi stranse astfel ca sa preseze suficient garnitura de etansare pentru ca
geamul sa
nu aiba joc;
baghetele metalice (daca nu sunt din inox sau aluminiu) vor fi vopsite o data cu
tamplria.
Curatarea si protejarea lucrarilor
Suprafata geamului va fi protejata contra pericolului de spargere, imediat dupa montare, prin
fixarea la
cadru a unor baghete incrucisate care nu vin in contact cu geamul.

469

Geamul se va mentine in stare corespunztoare de curatenie in timpul desfasurrii


operatiunilor de constructii pentru a se preveni astfel deteriorarea prima actiunea agentilor
corozivi,
acoperirea cu pete de mortar, uleiuri, vopsea etc. si a se evita deteriorarea materialelor de
prindere a
geamului sau a altor lucrri (prin spalare).
Geamul se va spala cu apa si detergent menajer usor si se va lustrui pe ambele fete, cu cel mult
patru
zile inainte de receptionarea lucrarilor de catre Consultant.
Se vor respecta recomandarile furnizorului de geam, respectiv.
470
Conditii de receptie

Se vor considera defecte, orice necorespondenta cu prezentele specificatii si se vor remedia prin
corectiuni locale sau inlocuirea geamului, dup cum va hotra Consultantul.
Receptia lucrarilor se va face numai dac vor fi indeplinite urmatoarele conditii:
1. Geamul trebuie sa fie dintr-o singur bucata, sa aib grosimea si calitatea prevzut in proiect,
s
nu aiba defecte peste cele prevzute si admise de standarde si normative pentru calitatea si tipul
de
geam respectiv.
2. Chitul trebuie sa fie bine intins, sa nu prezinte crpturi sau sa aib suprafete desprinse de pe
suprafata geamului sau a faltului.
471
3. Linia chitului trebuie sa fie dreapta, paralel cu marginea faltului. Din masa chitului nu trebuie

sa
ias capetele tintelor sau ale agrafelor.
4. Baghetele din lemn sau metal pentru fixare trebuie sa fie bine fixate in falturi cu cuie sau
suruburi.
Capete acestora trebuie sa fie ingropate in bagheta.
5. Etanseitatea geamurilor se va verifica in functie de tipul tamplriei, cu jet de ap sau curent de
aer
marcat (fum). Nu se admite patrunderea apei sau a fumului in cealalta parte.
6. Baghetele de la geamuri de pe tamplaria metalic vor fi fixate cu toate suruburile conform
detaliilor
din proiect. Suruburile vor fi introduse perpendicular pe suprafata de fixare, filetele acestora nu472

trebuie
s prezinte degradari pentru a permite o lesnicioasa schimbare a geamului in caz de spargere.
7. Suprafata geamului trebuie s fie, dupa montaj, curata, fara pete de grasime, murdarie, praf
sau
vopsea.
Se va indeparta si inlocui orice geam spart, ciobit, crapat, zgariat sau care a fost in alt fel
deteriorat in
decursul operatiilor de constructie, fie datorita unor cauze naturale, intamplatoare, accidente sau
acte
de vandalism.
473
MASURARE SI DECONTARE

Geamuri trase simple sau decorative - mate, jivrate muslin, slefuite sau securizate, livrate la
masuri
libere pentru tamplarie metalic se masoar la m2.
Geamuri laminate trase termoabsorbante sau armate livrate la masuri libere, montate pe
tamplarie
metalica se masoara la m2.
Baghetele din lemn se msoar la metru lungime, puse in lucrare.
Geamurile nu se deconteaz separat, geamul fiind cuprins.
G .4. F ERONERIE SI ACCESORII
474

GENERALITATI
Obiectul specificatiei
Acest capitol cuprinde specificatii pemutru feronerie la taamplaria interioara si exterioar a
cladirilor
civile si industriale.
Standarde si normative de referint
Acolo unde exist contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din specificatii vor avea prioritate.
Standarde:
1. STAS 1547-86 Balamale ingropate cu aripi plane.
475
2. STAS 1548-91 Inchiztoare cu bare (cremoane).

3. STAS 1587-88 Balamale semiingropate pentru usi.


4. STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre
5. STAS 1713/1-87 Broaste ingropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.
6. STAS 1713/2-86 Broaste ingropate pentru usi. Dimensiuni.
7.STAS 2419-88 Manere, butoane, silduri si rozete.
8. STAS 2676-87 Zavoare ingropate pentru usi.
9. STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi.
10.STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi.
11.STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, ingropate.
12.STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tamplrie. Clasificare si terminologie.
13.STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.

476

14.STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.


15.STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.
16.STAS 11216-86 Balamale cu aripi indoite, aplicate.
17.STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor.
18.STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorare.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale (in plus fata de (8)1122)
Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate impotriva
coroziunii prin
acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.
Feronerie si accesorii

477

Feroneria si accesoriile vor corespunde specificatiilor


Abateri admisibile
Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase;
conform
SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform
STAS
11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau indoire.
MONTAJUL FERONERIEI S1 ACCESORIILOR
Montajul
Tamplaria se va livra la santier cu feronenia si accesoriile de prindere gata montate.
478
In cazul in care montajul se va executa pe santier, acesta se va face in conformitate cu

instructiunile
producatorului, care trebuie sa insoteasc produsul respectiv.
Elemente de fixare a feroneriei
Feroneria se va fixa pe tamplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap
inecat.
Feronenia se va fixa pe tamplaria metalic din profile laminate sau din profile de tabla de otel
indoite
la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudur (balamale).
Livrare, depozitare, manipulare
Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in cutii bine ambalate, pentru a nu se deteriora.
479
Piesele de feronenie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe

tamplarie.
Tamplaria va fi adusa in santier cu feroneria gata montata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere,
zavoare).
Drucarele si sildunile la usile interioare se vor monta ulterior.
Usile exterioare de intrare se vor monta echipate cu toata feroneria, inclusiv broasca yale.
Feroneria si accesoriile se vor depozita in spatii inchise, ferite de umezeala si agenti corozivi.
Transportul se va face cu mijloace de transport acoperite.
Fiecare lot de livrare trebuie sa fie insotit de documentul de certificare a calittii, intocmit
conform dispozitiilor
legale in vigoare.
480
Protejarea feroneriei

Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli


prin invelirea
lor in panza impermeabila sau folie de polietilen.
Transportul si manipularea elementelor de tamplarie care au feroneria gata montata se va face cu
grija
deosebita pentru ca aceasta sa nu fie deteriorata.
Verificarea in vederea receptiei
Feroneria trebuie sa fie curat, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari.
Elementele de inchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil,
fara
481
greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei.

Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care sa functioneze
perfect.
Balamalele se vor unge cu vaselin pentru a se evita uzura in timp.
Feroneria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie, la cotele prevzute in
proiect.
Feroneria care nu este montata in conformitate cu proiectul se va demonta si remonta in
conditiile
specificate.
MASURATOARE SI DECONTARE
Feroneria nu se deconteaz separat, ci se cuprinde in articolul de tamplrie din cantitativul de
482
lucrari.

G .5 . LUCRRI DE RESTAURARE PENTRU TAMPLARIE LEMN, LAMIBRIURI I


PLAFOANE LEMN
Coninutul capitolului :
~ lucrri de demontri a tamplriei speciale de lemn in vederea restaurrii;
~ lucrri de restaurare a tamplriei speciale de lemn;
~ lucrai de remontri a tamplriei speciale ;
~ montarea feroneriei speciale la ui i ferestre.
Consumul specific de materiale
Normele conin materialele specifice pentru asigurarea restaurrii tamplriei de lemn.
Materialele necesare pentru montaj si pentru restaurare se considera depozitate In apropierea

483

locului
de munca.
Coninutul normelor de munc
~ operaiile propriu zise;
~ manipularea materialelor pe distanta de 10 m;
~ operaiile de finisare si retuare locala;
~ pregtirea, incheierea si deservirea locului de munca;
~ odihna si necesiti fiziologice,
Lucrrile se vor executa cu respectarea tuturor normelor, normativelor, prescripiilor tehnice in
vigoare
484
i cu respectarea normelor de tehnica securitii muncii.

Normele nu conin: montarea, demontarea schelelor sau manevrarea acestora; protecia cu folii
de
polietilena i molton.
Normele de deviz de montare a tamplriei speciale se pot folosi i in cazul tamplriei speciale
nou executate in atelierele specializate i montate in construcii cu caracter de monument de
arhitectur i istoric.
Lucrrile se considera ca se executa la lumina naturala sau artificiala corespunztoare si Ia o
temperatura medie de 15 o C.
Mijloacele de munca sunt manuale, specifice meseriei de tamplar : fierstraie mici sau mari,
rindele duble sau simple, dli diferite, cIeti, urubelnie.
485
Procese tehnologice

Demontarea tamplriei speciale in vederea recondiionrii se va face cu mare atenie pentru a


nu se deteriora i mai mult.
Normele cuprind desfacerea cptuelilor, a tocurilor de sui sau a cercevelelor, transportul,
numerotatul si stivuitul in depozitul antierului luandu-se msuri speciale de protecie. De
asemenea
cuprinde desprinderea geamurilor i curirea chitului.
Aceleai msuri de protecie se vor lua i pentru lambriuri.
Se vor desprinde cu mare atenie de pe perete frizurile, lambriurile propriu-zise, se vor scoate
dispozitivele de fixare.
Montarea tamplriei speciale
a) Ui i ferestre exterioare prinse pe contur in dibluri i ghermele

486

~ se verifica planeitatea i verticalitatea pereilor, dup care se stabilete poziia confeciei de


lemn in
plan vertical conform proiectului;
~ se verifica modul de poziionare al diblurilor i ghermelelor acolo unde sunt plasate, sau se
inseamn poziia normala a lor dac trebuiesc inlocuite;
montajul propriu-zis se face in 3 etape (pentru verificri, ajustri, cherari, modul de inchidere deschidere, retuuri);
dup a treia montare se inseamn poziia feroneriei. Montarea feroneriei se face jos prin
demontarea
i remontarea elementelor mobile;
487
~ finisarea zonelor prelucrate se face prin lefuire cu hartie sticlata, colorare, lustruire.

b) Ui interioare pe cptueli avand pe margini pervazuri


~ se face trasarea pentru fixarea provizorie; Montarea se face pe cptueli fixate pe caroiaj.
Poziia
caroiajului i a cptuelilor se determin printr-o fixare provizorie cand se inseamn poziia
ansamblului in plan vertical, inand seama de limile cptuelilor fa de cele dou fee ale
peretelui
despritor.
~ se demonteaz ansamblul i se prinde caroiajul pe elementele lsate in perete (platbanda
pervazului, ghermele, etc)
~ pe caroiaj se fixeaz tocul cu foaia de ua la poziia stabilita;
~ se monteaz din nou provizoriu cptuelile pentru insemnarea locurilor pentru tiplii si

488

eventualele
revizuiri ale marginilor.
Tiplii se fixeaz spre marginea definitiva a cptuelii.
~ se demonstreaz cptuelile, i se monteaz pe ea tiplii prin gurire si punctare cu aracet se
revizuiesc marginile;
~ se monteaz definitiv cptuelile.
Restaurarea propriu-zisa a tamplriei.
~ degajarea prii de elemente deteriorate sau strivite; psuirea poziiilor in elementul existent;
~ aplicarea prin incleiere la presa a elementului nou;
~ aducerea la planeitate prin randuire si lefuire;
~ asamblarea panoului prin incleiere la presa, prinderea cu cuie wagner, tipluri, uruburi i chit489

pe
spate (in cazul reparaiilor capitale la lambriuri prin: inlocuire de elemente );
~ pmuit, chituit si completri locale cu pan din furnir stejar, ceara de albine, rumegu lemn i
petice
de stejar incleiate, executate .pe suprafee gata curite, la imbinri, fauri sau mici deteriorri de
max 3
cm.p.
Observaii
Toate elementele de lemn care se inlocuiesc in procesul de restaurare sau atunci cand este
necesara confecionarea in intregime a tamplriei (ui, ferestre, Iambriuri), acestea se considera
490
confecionate in ateliere specializate, secii, fabrici (conf. proiectului si detaliilor ) , deci ele intra

in
norme ca produse gata confecionate, cu manopera de confecii inclusa in material, urmand ca
decontarea lor s se fac pe baz de factur.
In norme se prevd numai materialele de montaj, materialele pentru restaurri locale care nu
necesita inlocuirea elementului, sau materialele pentru finisaje.
Normele se refera la lucrri cu caracter de monument istoric i de arhitectur.
In procesul de restaurare pot interveni multiple situaii, normele pot s dea un cadru general,
pentru orice alta situaie ivita se vor face asirrilri pe baza de detalii (consum de material si
manopera).
Dupa ASQUINI
Ui, ferestre, geamlacuri, etc. se msoar pe m2 in suprafaa golului din perete; pervazurile sau491

cptuelile nu se socotesc aparte, lele fac parte integrat din u sau fereastra respectiv. Pragul
de
toc, ce se gsete ingropat in pardoseal, nu se adaug la suprafaa golului de u pentru a fi
pltit
aparte. tamplria de sus oval, rotund, eliptic, triunghiular etc. se consider cu suprafaa pe
dimensiunile maxime ale dreptunghiului ce le cuprinde.
Uile duble, de balcoane, de terase, etc. se socotesc dac convenia nu a stabilit pre aparte.
Pentru aceste ui duble msurandu-se odat i jumtate suprafaa golului din zid.
Uile duble cu deschiderea obinuit sau cele cu deschiderea pe ram: fiecare se socotesc la
categoria respectiv a preului stabilit.
Tocurile de ui i ferestre se fixeaz in zidrie de ctre maistrul zidar (constructor); restul pan492

la perfecta funcionare, de maistrul tamplar. Plata aparte pentru montare, pe bucat de toc de u
aui
de fereastr, nu exist decat in o convenie special a fost dinainte stabilit.
Glafurile de lemn la ferestre se furnizeaz de tamplar, ele sunt cuprinse in preul ferestrei:
montarea glafurilor se face ins de maestrul zidar fr ca acesta s pretind pre aparte pentru
montare, preul acestei montrii este cuprins in articolul lucrrilor de tencuieli. Eventualele
pervazuri ce
necesit in jurul ferestrelor sau uilor pe toc se ineleg cuprinse in preul acelei tamplrii.
Montarea
acestor pervazuri se face de ctre tamplar.
493
Lucarnele pe acoperi sau la mansarde se ineleg complete, pe bucate, in care intr i

cercevelele i buna funcionare a lucarnei (geamurile i vopsitoria la ele depinde de convenie: de


obicei aparte, la articolele respective). Dac tamplria a fost furnizat de proprietar, atunci
montarea
tocurilor se va plti separat antreprizei, fie pe m2 sau pe bucat de toc.
Dimensiunile indicate in planuri sau detalii, la tamplrie, sau la orice lemnrie lucrat
fasonat, privitor la grosimea lemnului, se ineleg: dimensiunile dup ce lemnul a fost prelucrat.
H. FINISAJE
H .1. P LACAJE DE FAIANTA
494

GENERALITATI
Capitolul prezent cuprinde specificatii tehnice privind executia placajelor de faianta executate
pe pereti de zidarie, beton si pereti tip Rigips cu gipscarton pentru spatii umede.
STANDARDE DE REFERINTA
STAS 233-86 - Placi de faianta.
STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare.
STAS 388-80 - Ciment Portland.
STAS 790-80 - Apa.
STAS 146-80 - Var pentru constructii.
STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.

495

STAS 7058-80 - Aracet DP 25.


MOSTRE
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
investitorului spre aprobare mostre pentru:
- placaj de faiante - mostre, cu desenul si culoarea specificate;
- borduri pentru placajul de faiante - mostre, cu desenul si culoara specificate.
MATERIALE SI PRODUSE UTILIZATE
Produse:
- placi de faianta conf. STAS 233-86.

496

Materiale:
- nisip de riu sau de cariera, bine spalat, granitos, conf. STAS 1667-76;
- ciment Portland conform STAS 388-80;
- apa conform STAS 790-80;
- var pasta conform STAS 146-90;
- ciment portland alb STAS 7055-87;
- aracet DP 25, STAS 7058-80.
- liant tip Kleber
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
1 - Transportul si depozitarea faiantei se face ambalata in cutii, in conditiile STAS 9405-80 si

497

STAS 7813-80.
2 - Cutiile se aseaza in mijlocul de transport, in stive si se va impiedica deplasarea stivelor in
timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastierea placilor.
3 - Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de max. 1,5 m inaltime, pe platforme plane
sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate.
4 - Ambalajul nu se va scoate decit la locul de montaj;
5 - Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet;
6 - Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din STAS,
pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora.
Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost
livrate cu certificatul de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective. 498

EXECUTIA LUCRARILOR
Operatiuni pregatitoare
* Inainte de inceperea executarii placajelor de faianta, trebuie sa fie terminate:
- montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau captuselilor la usi (exclusiv pervazurile
care se monteaza dupa executarea placajului);
- tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire inclusiv probele si remedierile
respective;
- executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit;
- montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si incalzire;

499

- executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opusa celei placate;


- executarea pardoselilor din mozaic turnat si a celor din gresie;
- la incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil lucrarile de
hidroizolatie, conform normativului C 112-80.
Pregatirea suprafetei peretilor
* Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, sau beton, se vor pregati
conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii)
* Aplicarea placajului de faianta pe pereti se face pe suprafete uscate, pregatite in prealabil si
care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala si sub 2 mm/m pe orizontala;
neregularitarile locale nu vor depasi 10 mm.
* Daca aceste abateri sint depasite se vor lua masuri de indreptare cu mortar de ciment, acelasi500

folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor. Grosimea mortarului pentru placare sa nu
depaseasca 2 cm.
* Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de grasime.
Rosturile zidariei trebuie curatate pe o adincime de 1 cm. Suprafetele de beton vor fi aduse in
stare rugoasa de maxima aderenta.
Trasarea suprafetelor pentru placare
* Pe orizontala: printr-un dreptar de lemn de 2 m, asezat la nivelul suprafetei finite a pardoselii,
lipit de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea viitoarei plinte (10-12 cm) si va
rezema pe doua repere (ce indica nivelul pardoselii finite) care sa fie in lungul aceluiasi perete;
orizontalitatea dreptarului va fi verificata cu nivela cu bula de aer.
* Verticalitatea suprafetelor se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi de 501

faiante fixate provizoriu cu ipsos pe suprafeta respectiva la 1 m distanta intre ele. Verticala
firului cu plumb trebuie sa corespunda cu fata reperelor si sa reprezinte linia suprafetei
placajului de faianta care se va realiza.
* Racordarea suprafetei de placaj la tencuielile de la partea superioara se determina pe dosul
placilor cu muchia rotunjita care se vor monta ulterior si care trebuie sa corespunda pe verticala
cu fata tencuielii de pe suprafata neplacata.
Aplicarea placilor de faianta
* Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o ora. Inainte
de aplicare se scurg 2-3 minute.
* Montarea placilor se face in rinduri orizontale incepind de la stinga la dreapta si de la plinta
502
sau pardoseala in sus. Montarea va fi fug pe fug cu fugurile de 3mm.

* Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului la capetele acestuia
rezemindu-se pe cant; prima placa se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizorie urmind sa
se monteze definitiv la terminarea fixarii placilor din acelasi rind. Se folosesc distantieri in cruce
din plastic ce sunt livrati la pungi.
* Se va intinde o sfoara la marginea superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal
pentru fixarea placilor intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firul de
plumb.
* Rindul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa cele doua
placi se monteaza pe primul rind de placi deja existente.
* Partea de sus a placajului se va termina cu placi cu o margine rotunjita.
* Suprafetele orizontale (glafuri) se vor executa cu panta de scurgere la interior de cca. 2%. 503

* Rosturile orizontale si verticale (fugurile) ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie
dreapta, cu latime uniforma de 3 mm.
* Dupa efectuarea lucrarilor de pregatirea suprafetelor, se va aplica:
- pe pereti de caramida netencuiti o tencuiala subtire (la fata) driscuita din gros din mortar
de ciment M 50T.
- peretii tencuiti numai cu grund vor fi curatati si tencuiala udata inainte de montare
- pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca pentru
grund (mortar marca M 50 T).
* Montarea se va face cu pasta adeziva speciala (Kleber), preparata cu un mixer electric in
galeata de plastic.
* Montarea placilor se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a pastei 504

indicata mai sus. Pasta se intinde pe dosul placii de faianta uniform in grosime de ~4mm si apoi
se preseaza placa pe perete si se loveste usor dupa ce au fost asezati distantierii de la baza
placii .
* Placile se fixeaza cu strierile de pe dos asezate orizontal (exclusiv cele cu desen).
* Pentru completari la colturile incaperii, slituri, etc., placile de faianta se vor taia la
dimensiunile
necesare, cu taietorul cu diamant sau cu dispozitivul cu role.
* La colturile iesite placile alaturate vor avea marginile originale care vor fi slefuite pe spate la
45, astfel incat sa nu fie vizibile canturile de placi
* Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor, pentru suporti metalici, pentru doze de prize si
intrerupatoare se face cu ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur iar largirea se realizeaza cu 505

un cleste special.
* Dupa fixarea a 3-4 rinduri de placi se verifica planeitatea suprafetei placate cu dreptarul de 2
m, atit in directie orizontala cit si verticala.
* Dupa 5-6 ore de la montare, se curata resturile de mortar cu cirpa.
* La montarea faiantei pe peretii din Rigips se procedeaza la fel folosind aceeasi pasta adeziva
cu un spor de aracet in compozitie.
* Umplerea rosturilor dintre placi se face ulterior dupa intarire cu chit special la culoarea dorita.
Acelasi chit se foloseste si la inchiderea spatiilor dintre elementele de strapungere si placile de
faianta..
* Peretii despartitori care au inaltimea mai mica decat a incaperii respective si sunt placati in
506
intregime pana sus, vor avea capac din placi de faianta la partea superioara.

* In cazul executiei placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara mai mica de


+50C, se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros - indicativ C 16-79.
RECEPTIA LUCRARILOR SI VERIFICAREA CALITATII
* Se va controla aspectul suprafetei placajului; privind aspectul general al placajului se vor
verifica: uniformitatea culorii (si corespondenta cu proiectul), planeitatea, verticalitatea si
orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita a rosturilor, fixarea placilor pe pereti.
Orizontalitatea si verticalitatea se va verifica cu firul cu plumb, nivela cu bule de aer si cu un
dreptar.
* Placajul de faianta trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata; nu se
admit diferente de tonuri intre placi diferite; nu se admit pete de murdarie, locuri vizibile de 507

smalt defect.
* Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,2 m se admite o singura unda cu
o sageata de max. 1 mm.
* Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrinde sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
* Rindurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime
uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in cimpul general al placajului datorita
neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine chituite.
* Placile trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usoara a placii cu un corp
cu suprafata de lovire trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sint bine fixate
508
(suna a gol), se vor scoate si se vor fixa din nou.

* Linia racordarii placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie rectilinie, fara ondulari in plan
vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine atasat cu pasta de ciment.
* La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din grosimea placii,
iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta fara ondulari, in plan vertical sau orizontal. Orice alta
solutie de racordare nu se poate admite si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul
tencuielii.
* In jurul strapungerilor prin suprafata de placaj gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete
metalice; capace intrerupatoare, prize, etc.; gaurile si diblurile aferente suruburilor de fixare a
unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile.
* Placajul de faianta fiind cu caracter de finisaj pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea
509
calitatii, receptia se face cu toata exigenta..

H .2. VOPSITORIE PE TMPLRIE DE LEMN SI METALICA


PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea lucrrilor de vopsitorie la tamplrie de lemn
interioar i exterioar.
Vopsitoriile la tamplria din lemn interioar si exterioara se vor executa cu lacuri incolore
semimate,
aplicate dup tratarea lemnului cu ulei de in sicativat.
STANDARDE I NORME
STAS16 - 80 - Ulei de in sicativat ; STAS18 - 70 - Ulei tehnic de in ; STAS88 - 90 - Clei de
oase ;STAS 2706 - 86 - Cret mcinat ; STAS 6592 - 80 - Chituri pe baz de ulei STAS
510
3097 - 80 - Grunduri pe baz de ulei

STAS 3123 - 85 - Diluani pentru produse pe baz de rini alchidice ; STAS 3124 - 75
Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei ; SR 2993:1993 - Lacuri i vopsele. Reguli pentru
verificarea calitii, ambalare, marcare, depozitare i transport ; STAS 3509 - 83 vopsele pe baz de ulei. Vopsea kaki 1003 ; STAS 3706 - 69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac
incolor 1060 ; STAS 3744 - 69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000 ; STAS 8311 87 - Lacuri i vopsele. Culori i nuane
STAS 8308 - 69 - Rin sintetic. Romalchid R60 ; STAS 8512/1-79 - Rini epoxidice tip
040 i 040T
C 3 76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii cu completrile
ulterioare.
ECHIPAMENT

511

Pistol de vopsit,pensule,paclu,mirghel
MATERIALE
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificaiile productorului pentru
materialele utilizate la vopsitoria tamplriei de lemn, precum i certificatele prin care se va
atesta conformitatea cu condiiile specificate.
Se vor furniza, de ctre productor, instruciunile de manipulare, depozitare i protecie
pentru fiecare material.
Antreprenorul va prezenta odat cu mostrele de tamplrie de lemn i modul de finisare a
acesteia in condiiile specificate in proiect (materiale, culori, tehnologie).
MATERIALE I PRODUSE
Vopsea pe baz de ulei vegetal tip Linoxin conform N.I. 90-61 a M.I.Ch. sau similar,

512

Vopsea email pe baz de rini alchidice (tip Hexol E 105-1; E 405-10) sau similar,
Vopsea email pe baz de derivai celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1; ER)
sau similar, Vopsea email pe baz de rini epoxidice sau similar, Grund de imbibare pe
baz de ulei sau rini alchidice de tipul 1060 conform STAS 3097 - 80 sau altul similar
sau preparat pe antier, Chit pe baz de ulei, de tipul C 101-2 - conform STAS 6592-80
sau altul similar preparat pe antier, Chit pacluit pe baz de ulei cu clei, de tipul cf. STAS
6592 - 80 sau altul similar sau preparat pe antier.
TRANSPORT
Pentru recepia fiecrui lot de materiale livrate, Antreprenorul va verifica certificatul de
calitate al productorului.
Produsele se vor depozita in ambalajele originale, grupate pe categorii, intr-un spaiu

513

acoperit, bine aerisit, ferit de inghe i de variaii de temperatur intre (+70C i +200C), cu
etichete vizibile pentru a nu se confunda coninutul.
Pentru manipulare i transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile i bidoanele de
ambalaje, gleile, i se vor transporta numai cantitile necesare unui schimb de lucru.
CONDIII DE EXECUTIE
OPERAIUNI PREGTITOARE
Lucrri ce trebuie terminate inainte de inceperea executrii vopsitoriei la tamplria de lemn
: Reparaii la tencuieli, Etanarea in jurul tocurilor cu materiale de etanare i cu mortar de
ciment i pozarea (unde este cazul) a baghetelor de etanare, Montajul instalaiilor
electrice i sanitare, Execuia pardoselilor reci , exclusiv lustruirea lor
Tamplria trebuie s fie montat definitiv la inceperea executrii vopsitoriei; accesoriile

514

metalice ale tamplriei trebuie s fie montate corect i buna lor funcionare s fie verificat,
cu excepia drucrelor i ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tamplriei.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie se va face numai dup terminarea complet a
zugrvelilor i inainte de finisarea imbrcminilor la pardoseli (curire, lustruire, ceruire),
luandu-se msuri de protejare contra murdririi acestora.
PREGTIREA STRATULUI SUPORT
Tamplria va fi in prealabil verificat de tamplar in privina bunei execuii i funcionri,
reparandu-se toate defectele constatate. Se vor face remedierile la deteriorrile survenite
in timpul transportului, manipulrii sau montajului. Se vor tia nodurile, pungile de rin
sau cuiele de lemn ; se va adanci cu 2-3 mm prin batere floarea capetelor cuielor de metal;
se vor netezi marginile pieselor de lemn.

515

Umiditatea lemnului tamplriei, inainte de vopsire trebuie s nu depeasc media de 16%


la tocurile tamplriei i media de 14%, la toate celelalte elemente.
Accesoriile metalice ale tamplriei care nu sunt nichelate sau lcuite din fabricaie, vor fi
grunduite cu grund anticoroziv i vopsite.
EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU ULEI
Prelucrarea suprafeelor se va face imediat dup pregtirea lor. Lucrrile de vopsitorie vor
incepe numai la o temperatura a aerului de cel puin +15oC. Acest regim se va menine in
tot timpul execuiei i cel puin inc 15 zile dup executarea lor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depit.
Operaiile de vopsitorie cuprind : Grunduirea i pcluirea, Aplicarea vopselei, chituiri i
lefuiri dup aplicarea fiecrui strat eventual cu excepia ultimului.

516

Cercevelele i foile de ui se vor vopsi in poziie vertical.


EXECUTAREA VOPSITORIILOR CU EMAILURI PE BAZ DE RINI ALCHIDICE
PREGTIREA STRATULUI SUPORT .
Lucrrile de vopsitorie exterioar i interioar se vor executa la o temperatur de minim
+15oC i in condiii de umiditate relativ a aerului de maximum 60 %.
Se interzice utilizarea vopselelor cu termenul de utilizare depit.
Prelucrarea suprafeelor se va face prin aplicarea de compoziii respectand riguros ordinea
urmtoarelor operaiuni: Grunduirea cu grund de imbibare-ulei de in sicativat, Chituirea
local cu chit, lefuirea locurilor chituite, Grunduirea locurilor chituite cu grund pe baz de
ulei, pcluirea general cu chit, lefuirea suprafeei pcluite, pcluirea, strat II,
517
lefuirea suprafeei pcluite, pcluirea strat III (dac este specificat).

Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectandu-se ordinea i felul urmtoarelor


operaii: Grunduirea cu grund de acoperire, lefuirea peliculei grundului de acoperire,
Aplicarea primului strat de email, lefuirea, Aplicarea celui de al doilea strat de email,
lefuirea (dac este specificat), Aplicarea celui de al treilea strat de email (la lucrri de
importan deosebit).
Straturile succesive se vor intinde pe direcii perpendiculare una fa de cealalt, iar ultimul
strat se va intinde in lungul fibrelor de lemn.
Straturile de email se vor lefui cu hartie sau panz de lefuit nr. 40 sau 32, dup care se
indeprteaz praful cu o pensul moale. Ultimul strat nu necesit operaia de finisare.
Timpul necesar unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore. Nu
se va aplica un strat nou inainte de uscarea celui precedent

518

H.3. ZUGRVELI EXTERIOARE SUPERLAVABILE, RESPIRANTE, PENTRU


RENOVRI,
APLICATE PE TENCUIELI PRESATE DE VAR, PE TENCUIELI DE VAR-CIMENT
TRASE I
PE TENCUIELI DE ASANARE
Generaliti
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea zugrvelilor speciale superlavabile de
exterior, respirante, aplicate prin intermediul unui grund de legtur, aplicat pe suportul din
tencuial

519

de var, de varciment i tencuial de asanare (unde poate fi i vopsea de exterior).


Standarde de referin, sisteme pentru restaurri i reparaii
C 3 76 NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRRILOR DE ZUGRVELI I
VOPSITORII (BC. NR. 5/1976; NR. 6/ 1977 ).
Zugrveli i vopsitorii Biblioteca tehnic de construcii, colecia Tehnologia construciilor Ed.
MATRIX ROM / 1999. Autor Dr. ing. Radu Suman.
Materiale i produse in compoziie
silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu sau alt material similar), ingrediente minerale,
pigmeni, stabilizatori, adaosuri, ap, vopsea mineral gata preparat pe baz de silicat de
potasiu rezistent la intemperii i foc.
520
grundul va fi adecvat tipului de tencuial suport i va fi compatibil cu zugrveala (vopseaua)

i tencuiala suport.
Specificaii ale materialelor i in execuia lucrrilor
PREALABIL LUCRRILOR DE ZUGRVEAL DE EXTERIOR, STRATUL SUPORT DE
EXTERIOR ALCTUIT DIN TENCUIALA EXTERIOAR USCAT, NEINGHEAT,
FR PRAF,
NETED, PERMEABIL, CU CAPACITATE PORTANT, SE VA APLICA GRUNDUL ,
CONFORM
INSTRUCIUNILOR DE UTILIZARE A PRODUSULUI, PESTE GRUND APLICANDU-SE
ZUGRVEALA, CONFORM INSTRUCIUNILOR DE UTILIZARE A PRODUSULUI:
A. Grund:
Produs Grund gata preparat pe baz de silicat de potasiu (sticl solubil) sau material similar. 521

Compoziie Silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) sau alt material similar, ingrediente
minerale, pigmeni,
stabilizatori, adaosuri, ap.
Utilizare Se aplic ca strat suport la exterior; peste el se aplic produsele de zugrveli
Date tehnice Coninutul de pri solide: cca. 65 %
Densitate: cca. 1,60 kg/ dm3
Valoare pH: 12
Necesarul de material ( pe suport fin ): cca. 0,3 kg/ m2
Livrare Ambalaj: cutii de 5 kg i 25 kg
Depozitare Garantat 6 luni la loc rcoros i ferit de inghe; a se pstra gleata bine inchis.
Calitate asigurat Verificri permanente in laboratoarele i in institutele autorizate.

522

Categoria conform normelor chimice Acest produs reacioneaz in stare proaspt preparat
alcalic.
Este de evitat:
- contactul indelungat pe piele; in caz de stropire in ochi se indic
- cltirea cu mult ap curat i, la nevoie, consult medical.
- In stare intrit produsul nu este duntor.
Prelucrare
1. Stratul suport:
- Suportul trebuie s fie uscat, neingheat, fr praf, permeabil, neted, cu capacitate portant.
Se aplic pe:
a. tencuieli de var ciment, dricuite, trase cu dreptarul inclusiv pe tencuiala

523

pentru reparaii.
b. tencuieli de var hidraulice presate.
c. straturi ( vechi ) de vopsele i tencuieli minerale sau silicatice cu priz bun.
d. tencuieli de asanare
Se aplic in mod condiionat pe:
- tencuieli de ipsos ( cu strat de prob ).
- lemn, in condiii speciale.
- tencuieli i vopsele de var ( a se avea in vedere carbonatizarea ! ).
Nu se aplic pe:
- rini i materiale sintetice
- straturi de lac respectiv ulei, vopsele cu clei i dispersive.

524

2. Indicaii pentru pregtirea suportului:


- suprafeele de tencuial segregat vor fi indeprtate mecanic sau vor fi fixate cu fixator de
tencuial )
- petele de ulei de cofraj se vor folosi jeturi de abur suprainclzit sau ali ageni de curat din
comer
- straturi de lac respectiv de ulei: degresare, apoi jeturi de abur suprainclzit
- suprafeele murdare sau cu ciuperci se vor indeprta mecanic, vor fi tratate cu abur
suprainclzit
sau cu substane speciale
- straturile de vopsea mineral, fr priz bun datorit vechimii i a precipitaiilor vor fi
indeprtate

525

mecanic
- neplaneitile zidriei vor fi indeprtate mecanic.
A se avea in vedere msurile de reparaii in acest sens.
- Suprafeele deteriorate, respectiv fisurate se vor imbunti cu o mas de paclu.
3. Prelucrarea:
- Suportul trebuie s fie fixat i uscat; apoi se aplic pe toat suprafaa grundul; la aplicarea mai
multor straturi de grund se va pstra un timp de minim 24 de ore intre straturi. Produsul va fi
amestecat lent i uniform cu mixerul. Nu se vor amesteca i alte materiale. Pentru reglarea
consistenei zugrvelii se vor aduga max. 2 l. ap la 25 kg de grund. Grundul poate fi aplicat cu
bidineaua sau cu trafaletul; a se lucra uniform i fr intreruperi.
526
- Structura de straturi:

1 strat grund
2 strat zugrveal de exterior superlavabil (sau vopsea de exterior respirant)
4. Indicaii:
- A nu se aplica in condiii de temperatur sub +50 C, direct sub razele solare, pe timp de ploaie
sau
pe vant puternic. Dac se va lucra in aceste condiii, faada va trebui protejat corespunztor. O
umiditate crescut a aerului i temperaturile mai joase pot prelungi timpul de legare (uscare) i
pot
modifica nuana de culoare. A se cura cu ap uneltele imediat dup folosirea lor.
Msuri de precauie:

527

A se feri de grund ochii i pielea i imprejurimile suprafeei de grunduit, in special sticla,


ceramica, clincherul, piatra natural, lacul i metalul. In caz de necesitate, se va clti imediat
partea
stropit cu mult ap; nu se va atepta uscarea grundului.
B. Zugrveal de exterior superlavabil
Produs Zugrveal mineral gata presat pe baz de silicat de potasiu, sau alt material similar,
rezistent la intemperii i la foc, grad redus de murdrie.
Compoziie Silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) sau alt material similar, ingrediente
minerale, pigmeni, stabilizatori, adaosuri, ap.
Utilizare Zugrveal rezistent la ap i permeabil la vapori de ap pentru toate suporturile
528
minerale in interior i exterior; indicat la protecia monumentelor istorice i pentru

reparaii i restaurri.
Date tehnice Coninut de pri solide: cca. 65 %
Densitate: cca. 1,60 kg/ dm3
Rezisten la difuzia vaporilor de ap ( ): cca. 30
Valoarea pH: 12
Culori:189 nuane conform paletarului de culori din care 48 culori curente
Se prevede culoarea alb la spaiile interioare.
Livrare Ambalaj:cutii de 5 kg i 25 kg
Depozitare Garantat 6 luni la loc rcoros i ferit de inghe; a se pstra gleata bine inchis.
Calitate asigurat Verificri permanente in laboratoarele i in institutele autorizate.
Categoria conform normelor chimice:Acest produs reacioneaz in stare preparat alcalic.

529

Este de evitat contactul


- indelungat pe piele; in caz de stropire in ochi se indic cltirea cu mult ap curat i, la
nevoie, consult medical. In stare intrit produsul nu este duntor.
Prelucrare
Stratul suport:
- Suportul trebuie s fie uscat, neingheat, fr praf, permeabil, neted, cu capacitate portant.
Se aplic pe:
- tencuieli var ciment i de ciment, dricuite
- beton i alte suporturi minerale
- straturi ( vechi ) de vopsele i tencuieli minerale sau silicate cu priz bun
- zidrie din blocuri de gresie calcaroas rezistente la inghe.

530

Se aplic in mod condiionat pe:


- tencuieli de ipsos ( cu strat de prob )
- lemn, cu prelucrri speciale
- O umiditate crescut a aerului i temperaturile mai joase pot prelungi timpul de legare (uscare)
i
pot modifica nuana de culoare.
- A se cura cu ap uneltele imediat dup folosirea lor.
- Aceeai nuan de culoare poate fi garantat doar in cazul unei singure arje de zugrveal.
Nuana de culoare este influenat de calitatea stratului de suport, de temperatura i de umiditatea
aerului.
- Pentru evitarea abaterilor de nuan de culoare ar trebui comandat o dat toat cantitatea de 531

zugrveal pentru toat lucrarea pentru ca toat cantitatea s fie fabricat in acelai timp.
Livrarea
se poate face ins i in etape.
Msuri de precauie:
- A se feri de zugrveal ochii i pielea i imprejurimile suprafeei de vopsit, in special sticla,
ceramica, clincherul, piatra natural, lacul i metalul. In caz de necesitate, se va clti imediat
partea stropit cu mult ap.
Not:
- Pentru faade se vor utiliza, conform planelor de faad urmtoarele culori, crem-bej, pe
baza paletarului ales de proiectant la faa locului.
Verificri in vederea recepiei

532

Se vor face verificri la:


- aspectul i starea general, uniformitatea tonului de culoare.
- elementele geometrice ( grosimi, planeitate, verticalitate, muchii, intersecii de
campuri etc. )
- corespondena cu proiectul de execuie i probele de culoare efectuate in
prealabil.
CONTROLUL IN TIMPUL EXECUIEI SE VA FACE DE CTRE EXECUTANT PRIN
ORGANELE
SALE DE CONTROL TEHNIC DE CALITATE ( RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUIA
ATESTAT ) PRECUM I DE CTRE BENEFICIAR I PROIECTANT.
In cazul c lucrrile de tencuieli nu respect prescripiile sau datele din proiect sau lucrrile nu533

sunt
de calitate se vor da dispoziii de antier pentru remedierea lor.
Msurtoare i decontare
LUCRRILE DE EXECUTARE A ZUGRVELILOR EXTERIOARE SE VOR PLTI LA
METRU
PTRAT I LA KILOGRAM PROCURAREA.
H .4. P LACRI CU PIATR NATURAL DUR (ANDEZIT) LA SUPRAFEE
ORIZONTALE I VERTICALE EXTERIOARE
LA TERASELE DE ACCES SI TERASA ET 1

534

Generaliti
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea placrilor cu plci de andezit la trepte,
contratrepte, podeste, borduri exterioare.
Standardele de referin, sisteme pentru restaurri i reparaii
STAS 2560/ 1 83 Construcii civile, industriale i agrotehnice. Pardoseli din piatr natural
sau artificial. Elemente geometrice.
STAS 5089 71 Produse din piatr natural pentru construcii. Terminologie.
Normativ C35 82 Normativ pentru alctuirea i executarea pardoselilor.
Normativ GP 013 96 Ghid privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii
pardoselilor in Construcii.
Materiale i produse in compoziie

535

- plci din piatr de andezit, fuit pe toate laturile, lefuit antiderapant pe suprafaa de
clcare (la trepte), de 3 cm grosime.
- ciment marca M 30
- ciment alb PA 300
- nisip sort 0 3 mm
- rumegu de lemn
- ap, var, past
- mortar de ciment M100 T.
- crampoane de oel zincat ( la fixarea de suprafeele verticale)
Specificaii ale materialelor i in execuia lucrrilor
Dalele sau plcile din piatr natural, pot avea grosimi de minimum 3 cm, in funcie de

536

duritatea rocii.
Executarea placajului, principii generale:
Principii generale de execuie a stratului de uzur din dale de piatr natural:
- se realizeaz din plci de roci naturale corespunztoare unitii funcionale in care se aplic
pardoseala;
- montarea dalelor se va face prin aezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15 30 mm
grosime, marca M100 T;
- rosturile dintre plci vor fi de 1 5 mm pentru pardoselile executate la interior i de 10 mm
pentru pardoselile executate la exterior. Rosturile se umplu cu mortar de ciment cu praf de
piatr, rini acrilice i colorani;
- in spaii cu suprafee mai mari de 50 m2 se vor prevedea rosturi de dilatare la o suprafa de 3537

4 m2;
- inainte de a fi aezate in mortar, dalele se ud cu ap;
- durata umezirii depinde de capacitatea de absorbie a dalelor;
- feele de contact ale placajului cu mortarul, vor fi prelucrate (buciardate) pentru mrirea
aderenei i evitarea desprinderii placajului
- inainte de aezare, dalele se scot din ap i se las timp de 1 2 minute s se scurg apa de
pe ele, aezandu-se pe cant, in stiv, lang locul de montare;
- montarea dalelor se va incepe cu aezarea de dale reper, la nivelul cotei pardoselii finite, intre
care se vor monta o serie de dale formand randuri reper;
- aezarea dalelor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se mut dup fiecare rand aezat.
Dup executarea a 1 2 randuri de dale se va verifica cu dreptarul i nivela orizontalitatea i 538

planeitatea lor fa de randurile reper;


- se face o verificare a planeitii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonalele suprafeei
executate i ghidat dup nivelul poriunii de pardoseal executat anterior, apsandu-se plcile
in mortarul de poz, prin batere uoar cu ciocanul peste dreptar, astfel incat s se asigure
planeitatea suprafeei;
- operaia se continu in acest mod pe toat suprafaa care se execut intr-o zi de lucru. Apoi
intreaga suprafa se inund cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta s ptrund bine prin
rosturi;
- dup 2 ore de la inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafaa pardoselii se absoarbe
prin aternerea unui strat subire de rumegu de lemn, care se indeprteaz prin mturare
539
dup inc 2 ore;

Dup frecare, eventualele pete care rman pe pardoseal se vor terge cu o soluie de acid
clorhidric diluat (5 %), apoi se va spla cu ap. Dup aceea pardoseala se va lustrui cu acid
oxalic
(sare de mcri) i cerui. Folosirea de ulei in locul ceruirii este interzis deoarece pteaz plcile
sau
dalele.
Verificri in vederea recepiei
Determinarea caracteristicilor lucrrilor executate se va face conform metodelor prescrise in
Ghidul privind proiectarea, execuia i asigurarea calitii pardoselilor in construcii, Indicativ
GP 013
96 i a STAS urilor aferente prescripiilor de calcul i alctuire 3430 81 i 2560/ 1 83. 540

Msurtoare i decontare
Lucrrile de executare a placajelor din piatr natural se vor plti la metru ptrat. Separat se
deconteaz apa suport,
calculat la metru cub conform proiectului.
I. BALUSTRADE, GRILE SI ALTE CONFECTII METALICE SIMILARE
GENERALITATI
In acest capitol sint prezentate conditiile tehnice de executie pentru balustrade si grile de orice
fel si alte confectii metalice similare, realizate pentru buna functionare a cladirii.
STANDARDE DE REFERINTA
541
- STAS 395-88 - Otel laminat - otel lat.

- STAS 424-86 - Otel laminat - otel cornier cu aripi egale


- STAS 425-80 - Otel laminat - otel cornier cu aripi neegale
- STAS 334-88 - Otel laminat - otel patrat
- STAS 333-87 - Otel laminat - otel rotund
- STAS 564-86 - Otel laminat - otel U
- STAS 565-86 - Otel laminat - otel I
- STAS 566-86 - Otel laminat - otel T cu aripi egale si muchii rotunjite
- STAS 1450/1-75 - Suruburi mecanice
- STAS 1125/1-81 - Electrozi sudura
- STAS 1581/2-83 - Hirtie pentru slefuire uscata
- STAS 6592-80 - Chituri pe baza de ulei

542

- STAS grupa L 23 - Vopsele de ulei


- N.I. - Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb.
MATERIALE
- Balustrade metalice din teava de otel conf. N.I. producator.
- Grile metalice din otel laminat conf. N.I. producator.
- Alte confectii metalice conf. N.I. producator.
- Electrozi sudura, conform STAS 1125/1-81.
- Plasa impletita galvanizata conf. N.I. producator.
- Suruburi mecanice, conform STAS 1450/1-74.
- Grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb conf. N.I. producator.
- Vopsele de ulei grupa L 23 STAS - lacuri si vopsele.

543

- Hirtie pentru slefuire mixta, conf. STAS 1581/2-83.


- Chituri pe baza de ulei, conform STAS 6592-80.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT
Confectiile metalice (balustrade, grile etc.) se livreaza de catre producator in ansamble sau
subansamble conform proiectelor, gata grunduite, prevazute, dupa caz cu praznuri de fixare
sau alte piese din otel pentru prindere.
Depozitarea se face in soproane, ferite de murdarire, ruginire sau lovire pe santier.
Transportul se va face cu auto-platforme cu atentie, pentru evitarea deformarilor, lovirii etc.
CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- Principalele conditii tehnice de calitate care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor
544
precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sint cele prevazute in Normativul pentru

verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente, indicativ C 56-75, capitolul


15 punctul 2;
- Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in ateliere se va efectua conform
Normativului pentru verificarea calitatii lucrarilor indicativ C 56-75, capitolul 3;
- Verificarea calitatii lucrarilor de montare:
a) Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare:
* executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
* verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remidieri;
* existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea
montajului, prevazute in desenele tehnice, inclusiv pozitionarea elementelor de legatura,
545
sustinere sau ancorare.

b) Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:


* indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiecte;
* verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe in timpul fazelor de
montaj. Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C56-75 - anexa 15.3
(asimilat) tinindu-se seama de elementele brute sau finite ale constructiei continute in anexa
4.1. la Normativul C56-75.
* receptia partilor ce devin ascunse, se va consemna intr-un proces-verbal si
conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare.
* verificarea sudurilor ce se fac la montare conform indicatiilor la proiect.
c) La terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:
* certificatele de calitate ale confectiilor metalice;

546

* procesele-verbale de lucrari ascunse, buletin de incercari, dispozitii de santier etc.;


* procesele-verbale de receptia lucrarilor;
* piesele scrise si desenate ale proiectului, cu toate modificarile si completarile de pe
parcursul executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si alte
verificari cerute de Normativul C56-75, care se vor consemna in procesele-verbale.
Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sint cele prevazute in Normativul C56-75.
Toate procesele-verbale se incheie intre executant si investitor (dirigintele lucrarii).
547
MONTAJUL CONFECTIILOR METALICE

- Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea executiei


tehnologice, la locul de montaj si de prindere in elementele de constructie.
- Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale confectiilor
metalice, conform proiectului.
- Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri, distante intre
elemente de constructii etc.) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce se impun.
- Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de montaj
in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.
- Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata
concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare, care se va remedia in cazul unor situatii
548
necorespunzatoare fata de proiect.

- Dupa care se trece la montajul definitiv, care se face conform proiectului, cu piese de fixare cu
suruburi, prin sudura etc., montaj ce se face cu atentie pentru obtinerea unor elemente
constitutive ce vor participa la constructia respectiva atit functional cit si estetic.
Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si planeitate cu
tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului.
- Dupa fixarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice cind acestea nu au
tratamente speciale pe suprafata lor (nivelari, cromari etc.) se vor poliza si slefui sudurile cu
ajutorul flexului, se va trece la curatirea ruginei cu panza sau hartie pentru slefuit si se va aplica
grundul anticoroziv.
Pentru aceasta se verifica starea grundului anticoroziv si care se reface atunci cind acesta nu
549
prezinta un grad satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari etc.)

- Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul Zugraveli-Vopsitorii.


J. LUCRARI DE COMPONENTE ARTISTICE
J.1. LUCRRI DE PIETRRIE
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrrile ce se vor desfura la faadele
bisericii:desprfuire,biocidare,indeprtarea vruielilor, indeprtarea interveniilor cu mortar
de ciment, indeprtarea petelor de ciment puternic aderente, indeprtarea i/sau
stabilizarea srurilor, indeprtarea chituirilor i plombrilor necorespunztoare,curarea

550

suprafeelor de piatr,rostuirea spaiilor dintre modulele de piatr,chituiri i plombri cu


mortar de restaurare,fixarea/replantarea desprinderilor,intregirea volumetric a
pieselor,tratarea fisurilor,preconsolidarea suprafeelor de piatr friabil,consolidarea
suprafeelor de piatr friabil,tratament de hidrofugare.
Lucrrile de pietrrie se vor face pe baza documentaiei avizate. In cazul in care situaie
din antier nu corespunde cu cea din proiect va fi solicitat Proiectantul i impreun cu
Executantul se vor stabili i marca pe faad zonele de placri i plombri.
STANDARDE I NORME
STAS 790-73 Ap pentru mortare i betoane
NP 55-8 Normativ cadru provizoriu privind demolarea parial sau total a
construciilor

551

34/75 60/1975 Normele republicane de protecia muncii, aprobate de Ministerul


Muncii i Ministerul Sntii i completate cu ordinul 110/1977 i 39/1977
1233/D/1980 Normele de protecia muncii in activitatea de construcii montaj
STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitii ; STAS 146-80 - Var pentru
construcii ; STAS 9201-80 - Var hidratat in pulbere, pentru construcie ; STAS 545/1-80 Ipsos pentru construcii
ECHIPAMENT.
Echipamentul pentru lucrrile de pietrrie const in:perii de diferite
tipuri,aspiratoare,compresor aer 230V,pensule,pompe de man,instrumentar de uz
dentar,echipament cu ultrasunete,dli i ciocane de diferite dimensiuni,dispozitiv de

552

curare aer/ap,microsablator,pacluri,lamele,spatule
MATERIALE
Biocid omologat,ap distilat,demineralizat,rini schimbtoare de cationi,pudr
celulozic,apa potabil,carbonat de amoniu,pulberi abrazive,foi japonez,mortare de
restaurare,buci de piatr prelucrate i finisate rini epoxidice,tije de fibr de sticl,etil
silicat,emulsii acrilice,silicat coloidal,material hidrofug,
TRANSPORT
Transportul materialelor,echipamentului cat i al molozului(in cantitate foarte mic)rezultat

553

din lucrrile de pietrrie la faade nu pun probleme deosebite.


CONDIII DE EXECUIE
DESPRFUIRE SUPRAFEE
Aceasta operaiune este necesara pentru indeprtarea prafului depus pe suprafaa pietrei
si in alveolele naturale, acolo unde acestea exista. In acelai timp, se urmrete
indeprtarea resturilor slab aderente de biospecii moarte in urma tratamentului de
biocidare.
Se executa manual de personal calificat in lucrri de conservare restaurare, folosindu-se
aspirator, compresor i perii cu parul moale/mediu.
Operaia de desprfuire se face prin aspirare suflare aspirare, funcie de gradul de

554

rugozitate a pietrei i de starea de degradare a zonelor pe care se intervine.


Se va proceda mai intai la aspirarea generala a suprafeelor, apoi, dac este cazul, la
suflarea cu presiune a aerului.
Acolo unde trebuiesc indeprtate biospeciile moarte (slab aderente) in urma biocidarii, se
vor folosi pensule cu parul moale sau cel mult mediu, care sa nu agreseze roca. Dup
efectuarea operaiilor de suflare pensulare se va executa o aspirare generala.
Vor fi folosite ustensile de forme si cu orificii diferite, adaptabile la suprafee plane, curbe si
alveolare.
BIOCIDAREA SUPRAFEELOR
Aceasta operaie urmrete stoparea activitii biologice a biospeciilor care determina,

555

direct sau indirect, degradarea pietrei; din punct de vedere al staionrii lor, biospeciile sunt
fie saxicole (fixate pe piatra), fie tericole (fixate pe solul format in alveole din depunerile de
praf si din particulele rezultate din eventuala eroziune a rocii). Tratamentul poate fi aplicat
funcie de situaie, atat in scop curativ cat i preventiv.
Substana biocida se aplic cu ajutorul pensulelor cu parul moale sau mediu, atat pe
suprafaa pietrei cat i n alveolele naturale ale acesteia. In cazul unor zone cu alveole
adanci, parul pensulelor va trebui s fie suficient de lung, pentru a ptrunde in toate
punctele alveolei. Dac zonele afectate de atacul biologic se concretizeaz pe zone
extinse, operaiunea de aplicare a biocidului se poate efectua prin pulverizarea atent a
soluiei pe zonele respective.
Dup aplicarea substanei biocide, se ateapt timpul de reacie prescris in fisa tehnica a

556

materialului, dup care se poate indeprteaz flora devitalizat (slab aderenta), cu ajutorul
unor perii moi sau cel mult medii, iar daca este cazul se poate folosi si aspirarea.
NDEPRTAREA VRUIELILOR
Aceasta operaiune urmrete eliminarea straturilor suprapuse de var aplicate pe suprafaa
pietrei, in zonele in care aceste vruieli inc persist cu diferite grade de adeziune;
In principiu se indeprteaz toate poriunile in care vruielile sunt deja exfoliate, slab
aderente sau au un caracter profund inestetic.
In funcie de gradul de adeziune i de zonele pe care sunt amplasate se poate lua decizia
pstrrii unor asemenea vruieli.
Operaiunea de eliminare a straturilor de vruial se execut manual, cu bisturiul sau

557

instrumente de uz dentar. In situaii mai delicate (vruiala pe zone sensibile) se poate folosi
tehnologia pe baza de ultrasunete.
Avand in vedere ca este posibil s nu poat fi eliminata complet vreuna dintre cruste numai
prin mijloace mecanice manuale, acolo unde va fi cazul, se pot inmuia in prealabil cu apa
sau rini schimbtoare de cationi (cu ajutorul compreselor).
NDEPRTAREA INTERVENIILOR CU MORTAR DE CIMENT
Zonele cu astfel de intervenii sunt poziionate indeosebi in partea inferioar a soclului dar
pot fi depistate pe intreaga suprafa. Reprezint o agresare fizic i estetic a
monumentului, drept care operaia prevzut urmrete eliminarea acestora. Astfel de
intervenii s-au efectuat cu mortare in coninutul crora s-a adugat, pe lang var, i o
cantitate de ciment Portland. Gradul de adeziune cat i cel de coeziune al acestor mortare

558

difer de la zona la zona ceea ce implica abordarea lucrrilor de indeprtare a acestora


funcie de aceste criterii.
Zonele cu astfel de intervenii sunt poziionate indeosebi in partea inferioar a soclului dar
pot fi depistate pe intreaga suprafa. Reprezint o agresare fizic i estetic a
monumentului, drept care operaia prevzut urmrete eliminarea acestora. Astfel de
intervenii s-au efectuat cu mortare in coninutul crora s-a adugat, pe lang var, i o
cantitate de ciment Portland. Gradul de adeziune cat i cel de coeziune al acestor mortare
difer de la zona la zona ceea ce implica abordarea lucrrilor de indeprtare a acestora
funcie de aceste criterii.
Indeprtarea petelor de ciment se face manual cu uneltele mai sus amintite. Indeprtarea
se face cu blandee, evitandu-se total afectarea suprafeei pietrei.

559

Este foarte important de urmrit ca, prin operaia aceasta, s fie eliminat aspectul inestetic,
fr a se insista la curarea porilor.
Operaia se execut uscat, dar dac probele la inmuierea cu apa a acestor mortare dau
satisfacie, se poate folosi splarea local cu ap i perii cu prul scurt si moale.
NDEPRTAREA/STABILIZAREA SRURILOR
Apariia voalurilor saline este preponderenta in zonele cu infiltraii masive, in special acolo
unde defectele invelitorii au favorizat acest lucru.
Indeprtarea srurilor solubile din zonele cu eflorescente saline vizibile pe suprafaa se
realizeaz prin periere uscata, intr-o prim faz, dup care se aplica serii de comprese
succesive cu pasta de hartie si apa demineralizata

560

Dac voalurile persist se va trata zona afectat cu ajutorul rinilor schimbtoare de


anioni sau cationi, funcie de tipul de sare existent; (este necesara identificarea srurilor
prin analize preliminare)
CURAREA SUPRAFEELOR
Intervenia cu cel mai mare impact vizual asupra unui monument istoric, curarea, dei
motivat aparent numai de considerente estetice trebuie se rspund unor principii
tiinifice de conservare i protejarea operei de arta respective.
Fiind o intervenie tehnic complex, delicat i ireversibila ea poate avea i rezultate
negative in situaia in care nu se iau in calcul toate caracteristicile suprafeelor ce trebuiesc
curate i nu se alege tehnica i substanele cele mai potrivite situaiei date.

561

Curarea trebuie s rspund urmtoarelor criterii:


nu trebuie sa provoace degradri directe sau indirecte faadei sau mediului
inconjurtor,
trebuie s permit pe cat posibil conservarea patinei considerat ca strat protector al
pietrei;
nu trebuie sa genereze sau sa accelereze procese de degradare;
trebuie sa poat fi controlat, dozat sau oprit in orice moment.
Se urmrete indeprtarea depunerilor aderente pe suprafaa pietrei (resturi de atac
biologic, pete diverse, etc) precum si crustele negre formate datorita polurii atmosferice.
Se executa de ctre Restaurator cu ajutorul personalului calificat in lucrri de conservare

562

restaurare.
Se ia in consideraie starea de deteriorare/conservare a suprafeelor precum i faptul c
operaiunea de curare se poate intercala (in cadrul aceleiai zone) cu alte operaiuni. In
anumite situaii curarea nu poate fi fcut decat dup operaiunea de preconsolidare /
consolidare; de asemenea poate exista o intercalare cu operaiunea de indeprtare a
vruielilor.
Tehnologia este o combinaie de metode i tehnologii de natura fizico chimice care sa
asigure efectul scontat si care sa tina cont de specificaiile generale de la acest capitol.
PRECONSOLIDAREA SUPRAFEELOR DE PIATR FRIABIL
Din analiza suprafeelor a rezultat ca paramentul Bisericii Golia este constituit atat din roci

563

silicatice (sand stones) cat i din roci de natura carbonatic (lime stones). Un tratament de
consolidare adecvat se poate face numai dup apariia studiului petrografic ce urmeaz a fi
executat ca o prioritate in cadrul interveniei.
Avand in vedere c Soluiile pe baza de Silicati de Etil (OH) au dat rezultate satisfctoare
in timp atat pe rocile silicatice cat i pe cele carbonatice, se propune acest tip de tratament.
Acesta operaiune are ca scop o consolidare provizorie in zonele sensibile ce necesita o
intervenie de natur mecanic inaintea consolidrii finale a suprafeei respective.
Aplicarea consolidanilor se poate face prin injectare sau picurare in cazul zonelor de
dimensiuni mici sau prin pulverizare in cazul zonelor mai extinse. Produii folosii trebuie s
fie compatibili i s intruneasc toate caracteristicile necesare scopului in care sunt folosii.
564

CONSOLIDAREA SUPRAFEELOR DE PIATR FRIABIL


Se executa de ctre Restaurator, in baza rezultatelor analizrii petrografice si a stabilirii
metodelor individualizate de aplicare funcie de natura pietrelor si gradul de absorbie al
suprafeelor.
Se va proceda, mai intai, la urmtoarele operaiuni preliminare:
identificarea

exacta prin releveul petrografic a suprafeelor ce necesita acest tratament


i marcarea lor pe releveul interveniei intocmit de Executant
efectuarea

de probe, in condiii diferite de umiditate i temperatura,


Aplicarea substanei consolidante prin pulverizare se va face cu pulverizator de man,
foarte fin, in mod repetat, in etape, cu multa atenie, pentru a se evita formarea iroirilor.
Suprafeele supuse tratamentului, fie prin pulverizare fin, fie prin aplicare de comprese, vor

565

fi protejate fa de razele solare, prin intermediul unor paravane de umbrire.


Aplicarea consolidantului se repet pe toata perioada destinata operaiunii, pan la
obinerea rezultatului scontat, confirmat de specialistul petrograf.
TRATAMENT DE HIDROFUGARE
Aceasta operaie trebuie sa confer suprafeelor de piatra o rezidenta sporita la contactul
cu apa. Tratamentul urmrete aplicarea unui produs ce nu inchide porii suprafeelor dar
care are proprietatea de respingere electrostatica a moleculelor polare de apa. Se vor
efectua teste de laborator atat cu produi pe baza de Silicati de Etil (H), cat i produi pe
baza de Emulsii Acrilice. In funcie de rezultatele obinute in urma testelor cat si in urma
consultrii specialitilor petrografi se va decide natura produsului folosit.

566

Se executa manual de personal calificat in lucrri de conservare restaurare,


respectandu-se normele specifice de protecia muncii privind aplicarea soluiilor chimice
toxice.
Operaiunea necesita marcarea lucrrilor pe releveul interveniei de conservare
restaurare , ce cade in sarcina Restauratorului.
Substana folosita la hidrofugare se aplica pe intreaga suprafaa prin pulverizare uniforma,
evitandu-se iroirile. Pulverizarea se incepe cu zonele superioare i continua gradual spre
soclul monumentului.
NDEPRTAREA PETELOR DE CIMENT PUTERNIC ADERENTE
Spre deosebire de petele cu mortar de ciment de marca inferioara, petele cu lapte de

567

ciment sau petele datorate unor mortare de marca superioara, prezint o aderen
puternic la piatr.
Eliminarea acestor pete, puternic aderente, este necesar datorit aspectului lor inestetic,
ins operaia in sine prezint, in acelai timp, un grad de periculozitate ridicat, existand
riscul ruperii materialului suport.
Indeprtarea petelor de ciment se face manual, cu atenie, evitandu-se total afectarea
suprafeei pietrei.
Este foarte important de urmrit ca prin operaia aceasta s fie eliminat aspectul inestetic,
fr a se insista la curarea porilor.
Inainte de inceperea operaiunii propriu-zise se vor executa cateva sondaje in vederea
determinrii consistentei, grosimii materialului i gradului de aderenta.

568

Dac dup curare zona mai pstreaz un aspect de voal gri albstrui, se va decide de
ctre reprezentanii Avizatorului, Proiectant i Restaurator, pentru fiecare situaie in parte,
metoda adecvat ce va urma s fie aplicat. In cazul apariiei in spatele petelor a unor
alveole naturale ale pietrei, se va proceda in acelai fel.
In zonele de contact dintre pata de ciment si piatra suport se vor face probe de inmuiere
a mortarului de ciment cu apa potabila, in vederea eliminrii mai lesnicioase a acestuia si
pentru evitarea agresrii pietrei.
NDEPRTAREA CHITURILOR I PLOMBRILOR NECORESPUNZTOARE
Operaiunea se aplic asupra acelor chituiri i plombri ce au fost executate cu ocazia
interveniilor anterioare i care au un aspect total inestetic, fiind executate grosolan,

569

neprofesionist, cu mortare incompatibile cu structura pietrei.


Restauratorul va intocmi releveul amnunit al acestora i va executa mici sondaje pentru
fiecare in parte. Sondajele urmresc sa constate daca plombarea sau chituirea a fost
fcut intr-o alveola sau o depresiune naturala a pietrei.
Funcie de situaia constatat, se va proceda fie la o curare cat mai bun in cazul unor
alveole naturale pentru ca aceste alveole, fiind naturale, s fie lsate ca atare, fie dup
desfacere se va proceda la replombarea sau rechituirea zonei.
Chituirile i plombrile necorespunztoare se desfac in fragmente mici i foarte mici, pana
la zona de contact cu piatra suport, cu ajutorului instrumentarului de uz dentar i a frezei
dentare, dup caz. La zona de contact nu se va insista prea mult daca exista riscul
distrugerii crustei de autoprotecie sau a pietrei insi.

570

Se vor face probe de umezire a mortarului de chituire sau de plombare. Daca mortarul este
sensibil la umezire, se poate continua indeprtarea acestuia, incercandu-se indeprtarea
totala prin folosirea unor unelte confecionate din lemn de esen foarte tare.
Daca aderenta la interfaa cu piatra este deosebita, se oprete operaia de curare la
acest nivel.
Pentru pregtirea operaiunii de plombare, se curata reziduurile cu minuiozitate prin
aspirare si prin periere cu perii (pensule) cu parul scurt, moale/ mediu.
CHITURI I PLOMBRI CU MORTARE SPECIALE
Operaiunea de plombare cu mortar de restaurare, se refera la acele zone unde s-a
procedat la eliminarea plombrilor anterioare inestetice sau in zonele extrem de degradate

571

In funcie de zona in care se aplica plombarea, se va proceda la variaia granulometriei


agregatelor i a colorantului, inandu-se seama de caracteristicile zonei invecinate
plombrii. Integrarea coloristic i de textura vor rspunde acelorai deziderate, astfel incat
intervenia s fie cat mai puin vizibila
Executarea plombrii cu mortar se executa dup o prealabila curare atent a zonei
lacunare, urmata de umezirea acesteia cu pulverizatorul de mana.
Plombarea se executa in straturi succesive de mortare, a cror granulaie va fi diferita,
descrescand dinspre interior spre exterior. Stratul de mortar vizibil va fi pigmentat in
intreaga sa mas, la culoarea pietrei din zona respectiva. Cand mortarul de suprafaa
ajunge la plasticitatea optima, se va proceda la texturarea acestuia in acord cu textura
pietrei din zona alturat.

572

In situaia unor plombri mai consistente din punct de vedere al adancimii acestora,
plombarea se poate face cu tasele din piatra, recoltate din piatra similara. Acestea vor fi
alese, prelucrate i finisate astfel incat s fie aproape identice cu zona invecinat i vor fi
fixate in plomba prin intermediul mortarului de restaurare cu granulaie fin i plasticitate
mare.
ROSTUIREA SPAIILOR DINTRE MODULELE DE PIATR
De-a lungul timpului, o parte din rosturi au fost reumplute cu mortare, in marea lor
majoritate necorespunztoare.
Operaiunea de rostuire a spatiilor dintre moloanele de piatra este o operaie dintre cele
mai importante, trebuind sa asigure o ameliorare a aspectului estetic actual, sa asigure o

573

cat mai buna etanare a rosturilor pe o perioada lunga de timp si sa contribuie la


imbuntirea strii structurale.
Se va proceda, mai intai, la indeprtarea selectiv a mortarelor de imbinare degradate sau
necorespunztoare, cu ajutorul uneltelor de mana de tipul paclului fin si al lamelelor din
oel lungi i flexibile; mortarele noi, necorespunztoare, preparate cu ciment portland, vor fi
indeprtate cu bisturiul fin i instrumente de uz dentar, astfel incat s nu fie afectat in vreun
fel piatra sau crusta de autoprotecie.
Dup curare, se va proceda la aspirarea suflarea aspirarea particulelor de agregat
ramase intre rosturi, iar apoi se vor umezi rosturile cu pulverizatorul de mana. Dup
aceasta pregtire prealabila a rosturilor, se va proceda la introducerea noului mortar i la
indesarea cat mai bun a acestuia, asigurandu-se indeprtarea excesului ce poate aprea

574

la faa pietrei.
Atunci cand mortarul de restaurare introdus va cpta o plasticitate avansata, se va
proceda la realizarea texturrii acestuia, cat mai apropiat de zonele vecine.
In situaia in care se constat ca mortarul de adancime este intr-o stare corespunztoare i
nu cedeaz uor la curire, se va proceda la injectarea rostului cu mortar de restaurare
fluid, asigurandu-se, mai intai, rostuirea la fa, inainte de injectarea de profunzime;
injectarea se face prin intermediul tuurilor fine, de jos in sus.
TRATAREA FISURILOR/CRPTURILOR
Operaiunea se refera la consolidarea zonelor in care apar fisuri in piatr.
Tratarea fisurilor urmrete aplicarea unui material consolidant la interfaa celor doua

575

suprafee de material desprite prin fisurare.


In situaia existenei unor fisuri puternice, avand caracterul unor crpturi, tratarea acestora
se va face prin injectare cu mortar de restaurare de granulaie fina si fluiditate
corespunztoare.
Dup efectuarea desprfuirii zonei fisurate (conform Caietului de sarcini ce se refera la
operaia respectiva), se spal cu minuiozitate fisura prin injectare manuala de ap distilat.
Dup evaporarea apei, se introduce in fisura un amestec de mortar realizat prin amestecul
unei pulberi foarte fine din acelai tip de piatra ca obiectul tratat cu un consolidant pe baza
de Etil Silicat (OH). Soluia de Etil Silicat poate fi adugat i ulterior prin picurarea
ulterioara cu ajutorul unei seringi de-a lungul fisurii.
In situaia fisurilor cu caracteristicile unor crpturi, se va proceda la injectarea sau

576

indesarea minuioas in fisura foarte bine curat i splat in prealabil, a unui mortar de
restaurare de granulaie fin, preparat in amestec cu pulbere de aragonit, la un grad de
fluiditate corespunztor fiecrei situai in parte. Se va acorda o atenie sporit atat
indeprtrii excesului de material, cat i integrrii cromatice i de textur in zona
invecinat.
NTREGIREA VOLUMETRIC A PIESELOR
Aceasta operaiune are scopul de a completa zonele lipsa din materialul lapidar atat din
motive de ordin estetic cat i din raiuni de ordin funcional. Tratamentul urmrete s
redea elementelor de piatr, pe cat posibil, caracteristicile estetice, fizice i mecanice
iniiale.

577

Funcie de tipul, mrimea i poziionarea zonelor lacunare se pot delimita doua aspecte
metodologice ale interveniei:
Reintregirea volumetrica a zonelor lacunare cu ajutorul mortarelor de restaurare
compatibile pentru situaia particular a zonei tratate;
Reintregire volumetrica prin taselare.
In cazul folosirii mortarelor se vor efectua ranforsri cu tije de fibra de sticla fixate in piatra
cu rin epoxidic iar aplicarea mortarelor se va face in straturi succesive. Mortarele
folosite la aceasta operaiune vor conine i o cantitate de emulsie acrilic (reeta se va
stabili numai dup analiza propunerilor in laboratoare specializate)
In cazul alegerii soluiei prin taselare, aplicarea rinii de imbinare se va face astfel incat
s fie mai retrasa cu circa 3 mm fa de marginile ce formeaz conturul fracturii pentru ca,

578

dup realizarea imbinrii prin lipire, s se poat efectua restaurarea rostului de imbinare cu
mortar de restaurare de granulaie foarte fin.
Se va asigura integrarea cromatica si de textura in zona de imbinare.
Timpul de intrire al adezivului folosit va respecta fisa tehnic a materialului, timp in care
piesele ce fac obiectul imbinrii prin lipire, vor fi ferite de orice atingere.
Soluia se va determina numai dup efectuarea testelor i probelor necesare in urma
analizrii acestora de ctre Restaurator, Proiectant i Dirigintele de antier.
CONTROLUL CALITII
Nu se admit abateri la lucrrile de pietrrie
579

RECEPIA LUCRRII
Se verific modul de realizare a calitii execuiei conform prezentelor specificaii,de ctre
specialiti atestai
Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere parial sau total a lucrrilor,
funcie de cum va decide Consultantul, urmtoarele:
nerespectarea

prezentelor specificaii;
folosirea

materialelor necorespunztoare;
REGULI I METODE DE VERIFICARE:
se
vor respecta planurile i specificaiile lucrrii;

580

verificrile

se fac in timpul i dup terminarea lucrrilor, pe sectoare i zone;


materialele

care prezint indoieli privind calitatea i incadrarea in clasele de calitate


prescrise se vor supune verificrilor de laborator conform prescripiilor
J .2. A NCADRAMENTE DIN PIATR LA UI I FERESTRE REMONTATE
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru ancadramentele din piatr la goluri exterioare (ui
i ferestre),ce se remonteaz dup ce in prealabil au fost restaurate
STANDARDE I NORME

581

STAS 667/90 Condiii tehnice de calitate pentru piatr


STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 1030-85 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli
ECHIPAMENT
Mistrie,fir cu plumb,nivel,schel.
MATERIALE
materiale de baz ancadramentele din piatr la goluri exterioare (ui i ferestre),ce se

582

remonteaz dup ce in prealabil au fost restaurate


materiale secundare mortare mortar M 100Z
ancore metalice i dornuri
TRANSPORT
Se va asigura protecia ancadramentelor de piatr, ferindu-se de contaminarea cu
materiale ce le pot pta la depozitare cat i la manipulare.
In timpul transportului ancadramentele de piatr vor fi aezate pe cant. Depozitarea lor se
va face sub oproane sau in magazii.
Pentru mortare sunt valabile specificaiile de la capitolul Mortare pentru zidrie de piatr.
583

CONDIII DE EXECUIE
Ordinea de lucru a montrii ancadramentelor din piatr este urmtoarea:
se cur i se pregtete locul de montare
se intinde mortarul i se aeaz solbancul, se verific orizontalitatea, dac corespunde
panta
se finiseaz rosturile verticale intre solbanc i zid
se umplu rosturile cu mortar, se cur i se finiseaz
se execut in zid guri pentru fixarea elementelor verticale i boiandrug
piesele verticale se prind de zid cu dornuri i ancore metalice iar boiandrugul cu ancore
metalice
584

se umple cu mortar rosturile i apoi se cur i se finiseaz

CONTROLUL CALITII
Abateri admisibile
Diferenele de planeitate +/- 1mm.
Rectiliniaritatea muchilor 3 mm la 2m.
Verticalitatea muchiilor i suprafeelor 5 mm la metru.
RECEPIA LUCRRII
Verificarea se va face prin examinarea suprafeelor, a muchiilor, a strii generale a pietrei

585

(s nu fie pete, fisuri, tirbituri).


Verificarea verticalitii suprafeelor i muchiilor se face cu firul de plumb, bolobocul i
dreptarul de 2m.
Verificarea dimensiunilor golurilor se face prin msurare direct cu ruleta.
J. NVELITOARE DIN IGL SOLZI, AEZAT SIMPLU, INCLUSIV
STREAINA AFERENT
1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
2. Prevederile prezentului caiet se refer la alctuirea i executarea invelitorilor din igl
solzi sau

586

3. cu jgheab (trase sau presate) i olane, la construcii.


4. Aceste invelitori se pot aplica la construcii civile i agrozootehnice, cu sau fr pod,
inandu-se
5. seama de specificul cldirii i de condiiile locale.
6. Folosirea de igle i olane este contraindicat la invelitorile circulabile i ale construciilor
la
7. care se cer condiii termice specifice.
8. 2. MATERIALE
9. Materialele de baz igle, olane, coama trebuie s corespund condiiilor tehnice
prevzute
587
10. in standardele respective, indicate in urmtorul tabel :

11. FORM I MATERIAL


12. STAS
13. de baz
14. (forme i
15. dimensiuni)
16. STAS
17. Auxiliar (cond.
18. generale,
19. verificri, etc)
20. Dimensiuni
21. mm

588

22. igl solzi din argil ars 515-71 514-70 350x170


23. igl solzi din sticl 2863/2-76 2863/1-76 350x170
24. igl cu jgheab tras din argil ars 515-71 514-70 390x220
25. igl cu jgheab tras din mortar de ciment - - 380x230
26. igl cu jgheab presat din argil ars 515-71 514-70 405x230
27. igl cu jgheab presat din sticl 2863/2-76 2863/1-76 390x220
28. Olane presate acoperi din argil arse 513-74 - 450x180
29. Coame presate din argil ars-mari 515-71 514-70 380x250
30. Coame presate din argil ars-mici 515-71 514-71 320x250
31. Coame presate din mortar de ciment 5547-64 - 420x220
32. Materialele auxiliare ipci, mortar de ciment var, cuie, sarm zincat, tabl zincat, 589

33. materiale mrunte de lipit, carton bitumat sau impaslitur din fibre de sticl bitumat,
trebuie s
34. corespund standardelor indicate in tabelul urmtor:
35. FORM I MATERIAL STAS
36. ipci din lemn de brad cu seciunea de 24x38mm i 24x48mm STAS 942-78 i 1949-74
37. Mortar de ciment var marca 25 STAS 1030-70
38. Colorant minium de plumb sau de fier STAS 429-67
39. Cuie cu cap plat tip B pentru tabl i carton STAS 2111-71
40. Cuie cap conic, tip A pentru construcii STAS 2111-71
41. Sarm moale zincat de 1..2mm STAS 889-76
590
42. Tabl zincat de 0,40x750x1500mm STAS 2028-71

43. Materiale de lipit STAS 96-73


44. Aliaj Lp 30 45. Clorur de amoniu (ipirig) STAS 448-67
46. Amoniac tehnic tip 20 sau 25 STAS 447-74
47. Acid azotic tehnic
48. Carton bitumat sau impaslitur din fibre de sticl bitumat
49. tip I A
50. STAS 138-76
51. STAS 7916-75
52. 3. PRESCRIPII DE PROIECTARE
591

53. Invelitorile din igle sau olane vor fi cu forme cat mai simple, cu versani plani cu
intersecii (dolii i
54. coame) cat mai puine, cu scurgeri libere la streain sau cu jgheaburi exterioare,
evitandu-se
55. construciile cu atic. Olanele se preteaz i la acoperiuri conice.
56. Modul de aezare a iglelor solzi poate fi:
57. pe un singur rand de ipci, btute pe cpriori, fr astereal, soluie care nu se recomand
in
58. regiunile expuse la viscole i ploi cu vanturi puternice;
59. pe dou randuri de ipci i astereal, ipcile din al doilea rand fiind aezate in lungul 592

60. cpriorilor pe un strat de carton bitumat sau impaslitur bitumat, cu petreceri de 10cm
61. fixat cu cuie pentru tabl, de astereal
62. aezate simplu
63. aezate dublu
64. iglele cu jgheab se pot monta:
65. a. pe un singur rand de ipci, fr astereal.
66. b. Pe dou randuri de ipci i astereal.
67. Pentru invelitorile fr astereal se va prevedea numai pe limea streainei o faie de
68. astereal pe care se va monta pazia de tabl.
69. Distana intre ipcile orizontale pe care se fixeaz iglele variaz funcie de tipul iglei
593
70. (produsului, i este specificat in cartea tehnic a produsului).

71. Pantele admise pentru acoperiurile invelitorilor din igl i olane vor fi conform STAS
72. 3303/0-77.
73. Pentru iluminarea natural a podurilor se vor prevedea igle de sticl pe poriuni precis
74. delimitate de proiectant.
75. PRESCRIPII DE EXECUIE
76. Lucrrile de tinichigerie, strpungeri pentru ventilaii, carlige pentru jgheaburi, tabacher
etc, vor
77. precede montarea invelitorii propriuzise.
78. Montarea iglelor sau olanelor se va incepe de la poal ctre coam.
79. La invelitorile din igl solzi aezate simple, primul rand de la poal i ultimul de la
594
coam vor fi

80. duble.
81. iglele solzi aezate simplu vor fi astfel suprapuse incat in dreptul unei ipci s rezulte 3
igle, iar
82. intre ipci 2 igle.
83. Randurile de igle de orice tip se vor decala unul fa de cellalt cu o jumtate de igl.
84. La invelitorile din igle aezate dublu toate randurile vor fi duble, iar iglele suprapuse de
pe
85. acelai rand vor avea rosturile decalate cu jumtate din limea iglelor.
86. In campul invelitorii iglele solzi i iglele cu jgheab se vor lega de ipci cu sarm zincat
la
595
87. fiecare al patrulea rand.

88. La streain i la margini, precum i in campul acoperiurilor a cror pant depesc pe


cele
89. uzuale, sau in zone seismice de gradul 7-9 (STAS 3684-71) se vor lega toate iglele.
90. Streainile cu jgheab pentru invelitorile din igl vor avea carlige pentru susinerea
jgheaburilor
91. ancorate la fiecare cprior.
92. Coamele invelitorilor din igl solzi se vor executa cu coame mici (STAS 515-71) .
93. Coamele vor fi petrecute pe 8cm. Fixarea lor se va face cu mortar de var ciment.
94. Pentru coamele inclinate montarea coamelor se face dup ce in lungul pantei de coam se
vor
596
95. bate dou ipci separate prin fururi la maximum 1m distan.

96. Doliile la invelitorile din igle vor fi din tabl galvanizat de 0,5mm i de minimum 40cm
lime,
97. prinse de astereal prin copci de tabl. Falurile doliilor din tabl vor fi duble i cositorite.
98. Racordurile invelitorilor din igl solzi, la calcane, timpane, lucarne tencuite, couri se va
face cu
99. mortar de var-ciment, in sistem tradiional.
100.
iglele ce se monteaz la dolii, timpane, couri, etc se vor seciona la faa locului
dup necesiti.
101.
Executarea lucrrilor pe timp friguros
102.
Invelitorile de igl i olane se pot executa in orice anotimp, cu precizarea c
597
lucrrile de rostuire

103.

cu mortar de var-ciment s fie amanate pentru a fi executate pe timp clduros.

104.
Executarea de reparaii la nvelitorile din igl solzi aezate simplu
105.
La executarea lucrrilor de reparaii la invelitorile existente din igl solzi, aezate
simplu pe ipci
106.
din lemn de rinoase reparaii executate cu materialul existent refolosit i cu
completri de material
107.
similar, sunt necesare urmtoarele operaii:
108.
- demontarea jgheaburilor existente i a paziei de streain
109.
- demontarea cu grij a iglei i aducerea la sol pentru verificare mecano-fizic i
tratare
598

110.
- desfacerea i dezafectarea laurilor (ipcilor) suport din lemn de rinoase
111.
- verificarea strii mecanice a iglei prin observare cu ochiul liber i ciocnire cu
ciocanul de
112.
cauciuc
113.
- verificarea integritii iglei prin observare vizual
114.
- iglele care nu prezint fisuri i tirbituri se refolosesc dar se spal cu ap i
detergent
115.
biodegradabil, in prealabil fiind frecate i curate cu paclul i perii de sarm, pe
toate
116.
feele inclusiv pe canturi
599

117.
- se trateaz prin biocidare impotriva agenilor heterotrofi i autotrofi (bacterii,
mucegaiuri,
118.
muchi i licheni) toate iglele care sunt perfecte din punct de vedere mecanic i al
119.
integritii fizice.
120.
- dup tratare, iglele refolosite se remonteaz la poziie pe noile lauri (ipci), dar
numai dup
121.
verificarea in prealabil a arpantei
122.
- montarea i fixarea iglei se va face conform Normativului NP 069-2002, dar
numai dup
123.
repararea lucarnelor, retencuirea i rezugrvirea courilor i timpanelor (aticelor)
600
de zidrie

124.
- se fixeaz i monteaz noua pazie de streain (inlocuit) ce se impregneaz cu
ulei de in
125.
fiert i se vopsete
126.
- se efectueaz racordurile invelitorii cu suprafeele verticale, cu ap de mortar
de varciment
127.
aditivat antiinghe
128.
- se remonteaz streainile existente din tabl zincat, conform normativului cu
specificarea
129.
c la fiecare cprior se va prevedea prindere cu carlige duble(pentru sporirea
rezistenelor
601
130.
la incovoiere din acumulrilor de zpad)

131.
- refacerea streaini infundate se va face pentru fiecare tip in parte; in prealabil
identificanduse
132.
la faa locului tipul respectiv
CORNIE DE STREAIN CE AVANSEAZ DIN PLANUL ZIDRIEI, PRIN
RETRAGERI
SUCCESIVE DE ASIZE
Desfacerea tencuielii degradate, cu efectuarea in prealabil de tipare, mulaje sau relevee a
modenaturii de tencuial i stucatur existent.
Desfacerea (demontarea) elementelor de zidrie instabile, degradate, sau care amenin s
se
602
desprind.

Completarea asizelor de zidrie cu buci noi (plombri) fixate cu mortar de ciment M


50Z i
plase STM, ancore metalice, dac e cazul.
Verificarea cu atenie a asizelor de zidrie pentru identificarea de eventuale fisuri i
consolidarea structurii de zidrie dac este cazul.
Curirea tencuielii existente degradate i curirea rosturilor de zidrie pe o adancime de
2,5cm.
Executarea/ repararea tencuielilor profilate cu mortar de var ciment marca M 50T cu
mortar M
30, trase cu ablonul, complex profilate sau simplu profilate conform planelor desenate,
603
cu

respectarea obligatorie a desenului profilaturii iniiale.


Restaurarea i /sau reconstituirea elementelor decorative de stucatur de la baza corniei,
executate in poziie pe schel sau, prin tehnica mulajelor i tiparelor, urmate de
remontarea in poziie,
- de ctre restaurator.
NOT
Tot materialul lemnos pus in oper (inclusiv cel curat i reparat) va fi tratat cu soluie de
ignifugare.
Pe durata desfacerii invelitorii existente i a montrii iglelor se vor proteja suprafeele
aferente podului, cu folii de protecie impermeabile, pentru a nu afecta suprafaa de

604

clcare a
podului cu umezeal din precipitaii.
Resturile i deeurile rezultate din desfacerile invelitorii, decaprile de tencuial de la
timpane, couri, atice, lucarne - vor fi evacuate de pe suprafaa podului.
K. INVELITORI TERASE
K .1. T INICHIGERIE
GENERALITATI
Obiectul specificatiei
605

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrrile de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri,
sorturi,
vanzare, parafrunzare, etc.).
Sunt cuprinse, de asemenea, specificatii pentru montajul elementelor de tinichigerie utilizate la
lucrarile
de etansare a rosturilor verticale si orizontale.
K . 2. I NVELITOARE TABLA MULTISTRAT
Concept de baz
Toate elementele de tinichigerie se vor executa din tabl multistrat (490 g/m2).
Standarde si normative de referint

606

Acolo unde exist contradictii intre prezentele specificatii si prescriptiile cuprinse in standardele
enumerate
mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
1. STAS 429-85 - Chit de miniu de plumb.
2. STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii, rezistente la coroziune atmosferica
mrci
3. STAS 889-89 - Sarm moale zincata.
4. STAS 908-90 - Otel laminat la cald. Band.
5. STAS 2028-80 - Tabl zincat.
607
6. STAS 2111-90 - Cuie cu cap plat, conic si cu cioc.

7. STAS 2274-88 - Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare.


8. STAS 2389-92 - Jgheaburi si burlane. Prescriptii de proiectare si alctuire.
9. STAS 3097-80 - Grund anticoroziv - miniu de plumb.
10. STAS 8285-88 - Impletituri de sarma. Testuri de sarm de uz general.
11. SREN 10143:1994 - Tabla din otel zincat continuu la cald.
Normative
1. C 3 7-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la Constructii - Caietul I.
Prescriptii generale.
Desene de executie
Antreprenorul va prezenta desene de executie pentru elementele de tinichigerie cuprinzand:
- detalii de croire si fasonare a tablei;

608

- detalii de montaj a elementelor.


Aprobarea detaliilor de arhitectur (detalii teras, strpungeri, scurgeri) insemna aprobarea si a
elementelor
de tinichigerie care nu se vor supune separat aprobrii Consultantului.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale (in plus fat de ()1132).
Accesorii : suruburi, piulite, saibe cadmiate.
Carton bitumat CA400, conform SR 138-94.
Bitum tip H80/90 conform STAS 7064-78.
Lista confectiilor de tinichigerie

609

Burlane si coturi de scurgere ale burlanelor, cu sectiune circular sau dreptunghiulara, din tabla
zincat de 0,5 mm grosime, conform STAS 2274-88.
Jgheaburi de scurgere cu sectiune semicirculara sau dreptunghiulara, din tabl zincat de 0,5 mm
grosime, conform STAS 2274-88.
Carlige si brtri pentru montarea jgheaburilor si burlanelor, conform STAS 2274-88.
Glafuri de protectie la ferestre, din tabl zincat de 0,5 mm grosime, avand ltimea conform cu
detaliile
din proiect.
Garguie (guri de scurgere) din tabl zincat de 0,5 mm grosime, de form circulara sau
dreptunghiular
610
cu sectiunea conforma cu detaliile din proiect.

Caciuli de protectie, deflectoare la terase, tuburi de aerisire din tabla zincata de 0,5 mm grosime,
conform
detaliilor din proiect.
Livrare, manipulare, depozitare
Foile de tabl zincat se livreaz in legaturi, impreun cu certificatele de calitate emise de
productor.
Transportul legaturilor se va face cu mijloace auto, asezate in stive pe platforma acestora, nefiind
admis
ramanerea in consol a legaturilor cu foi de tabla.
Pe santier legaturile cu foi de tabla se vor depozita in stive asezate pe platforme, in spatii inchise,
611
uscate,

ferite de intemperii si de degradari mecanice (lovire, zgariere, deformare).


Manipularea se va face in conditii de protejare a materialului astfel ca sa nu se deterioreze stratul
protector
anticoroziv.
Nu se vor desface ambalajele decat la atelierul de confectii si tinichigerie.
Manipularea elementelor de tinichigerie, gata confectionate, se va face cu grija pentru a nu
provoca
deformri ale acestora inainte de a fi puse in opera.
Depozitarea jgheaburilor burlanelor, carligelor si brtrilor se va face pe platforme, asiguranduse protectia
612
impotriva loviturilor si deteriorarii lor.

MONTAJUL
Lucrri ce trebuie executate inainte de montarea tinichigeriei
1. Executarea tencuielilor si rectificrilor.
2. Amplasarea pieselor de fixare (agrafe, bratari si fixarea lor cu cuie sau bolturi impuscate).
3. Etansarea rosturilor verticale si orizontale.
4. Pozarea elementelor de instalatii sanitare la terase.
Montajul
Se va face in conformitate cu planurile si detaliile de arhitectura ale proiectului, aprobate de
Consultant
si cu prescriptiile din STAS 2389-92.

613

In cazul folosirii pentru imbracamintea invelitoarei a tablei zincata trebuie luata in consideratie
vopsirea
acesteia dupa 3 ani de oxidare a zincului, pentru a preveni aparitia ruginei pe material.
Se va folosi tabla de zinc de 0,4-0,5 mm adusa din import cu agrement si certificat de calitate.
- Portiunea de falt pe sipca va fi de la racordul cu sort de taba la jgheab pana la 30cm inainte de
racordul la zona mai inalta a acoperisului, cea cu jaluzele din tabla.
- Falturile vor fi verticale la 50-60cm distanta in functie de cele existente ale invelitoarei ce se
pastreaza, se vor executa clasic, duble fara a mai fi pe sipca.
- Invelitoarea foisoarelor va fi pe fetele importante asa cum exista si astazi din solzi de tabla
executati
cu matrita dupa modelul actual. Solzii se vor monta dupa modelul actual de jos in sus. Restul 614

invelitoarei se va executa din tabla plana cu falturi mici indoite si prin cositorire in zonele
profilate.
- Elementele ornamentale si profilele acoperitoare care nu se pot recupera si repara, se vor
executa
din nou prin batere pe matrita executata dupa modelele pastrate. Toate aceste ornamente se
recomanda a se executa din tabla de zinc. Montarea lor se va face cu falturi si prin cositorire
dupa caz.
- Nu se va executa invelitoarea in camp pana nu sunt executate ornamentele din zonele
respective.
Glafurile de protectie care se vor monta la ferestre vor fi pozate pe suportul din beton sau mortar
615
prin

intermediul unui strat separator din carton bitumat lipit cu mastic de bitum si vor fi prevzute la
partea
inferioar cu lacrimar care va depasi fata zidariei cu minimum 2 cm.
Verificri in vederea receptiei
Lucrarile de dulgherie se vor verifica daca sunt realizate conform proiectului, pastrand cotele
indicate,
daca sunt realizate cu elemente dintr-o bucata (nu cu inadiri). Se va urmari realizarea nodurilor si
imbinarilor dintre diversele elemente, astfel incat sa corespunda din punct de vedere a rezistentei
acestora. Astereala suport a invelitoarei trebuie sa fie plana fara sa prezinte cocoase sau dolii
improvizate.
616
Invelitoarea din tabla trebuie sa fie fara valuri provocate de tensiuni venite din realizarea

defectoasa a
falturilor , cu falturile drepte, fara fisurari. Invelitoarea nu va avea intepaturi sau fisuri.
Agrafele si bratarile de fixare trebuie sa fie corect prinse in stratul suport.
Elementele de tinichigerie trebuie s nu prezinte deformri mecanice de suprafata, cu stratul de
zinc
deteriorat sau lips.
Acoperirea rosturilor orizontale si verticale trebuie s fie in concondanta perfecta cu cerintele si
detaliile
din proiect provenite din dilatatie.
Elementele de acoperire la rosturi vor trebui sa permit variatiile de dimensiuni, din dilatatie, ale
617
rostului.

Cositorirea trebuie s fie fara intreruperi pentru a nu permite desprinderea elementelor si


infiltrarea
apei.
Lucrrile de tinichigerie, desi nu prezint important mare din punct de vedere al costului sunt
foarte
importante in asigurarea unei bune comportri in exploatare a lucrrilor de constructii (in special
izolatii),
de aceea se va verifica foarte atent modul de realizare a etansrilor la strapungerile la terase sau
acoperisuri si la racordul invelitorii la jgheaburile si burlanele de scurgere a apelor pluviale.
Consultantul va putea solicita inlocuirea unor elemente de tinichigerie daca nu sunt respectate:
618
- prezentele specificatii;

- prevederile proiectului aprobat si dispozitiile de santier;


- detaliile de executie din proiectul aprobat.
MASURATOARE SI DECONTARE
Msurarea lucrarilor se face conform articolului din cantitativul de lucrari, functie de numarul de
bucati
sau metri liniari de lucrare.
Lucrarile de tinichigenie se platesc fie separat, fie in cadrul unor lucrri mai complexe
(invelitoare).
K .3 L UCRARI DE CONSTRUCTII LA TERASE

619

(Beton de panta; BCA termoizolant; sape de mortar, dale de beton)


Generalitati
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind realizarea lucrarilor de constructii
aferente
terasei cladirii.
Standarde de referinta
STAS 2742-80 Receptoare pentru colectarea apelor
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare
STAS 491-70 Benzi de plumb 1, 2, 3 mm grosime
STAS 2028-80 Tabla zincata
N.I. producator Dale de beton 25x25 cm sau 30x30 cm de 4 cm gros.

620

STAS 1030-85 Mortare obisnuite de ciment


STAS 457-80 Caramizi presate pline
Normativ C112-86 Proiectarea si executarea hidroizolatiilor cu materiale bituminoase la
constructii
STAS 1500-78 Ciment Pa 35
STAS 7055-87 Ciment Portland alb
STAS L 17 grupa Oxizi, pigmenti, paminturi colorate
STAS 601/1-84 Corpuri abrazive
K.2.3. Materiale si produse
- Dale de beton B 300 25x25 cm sau 30x30 cm si 4 cm gros. N.I. producator de prefabricate.

621

- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali STAS 1667-67.
- Ciment Pa 35 conform STAS 1500-76.
- Ciment alb conform STAS 7055-87.
- Caramizi presate pline conform STAS 457-80.
- Tabla zincata de 0,5 mm conform STAS 2028-80.
- Coloranti conform STAS - grupa L 17.
- Piatra de frecat conform STAS 601/1-84
- Tabla de plumb 1-3 mm grosime conform STAS 491-70
- Caramizi pline presate conform STAS 457-80.
Livrare, depozitare, manipulare si transport
- Materialele de livrare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si deci sa corespunda

622

conditiilor prevazute in acestea, standardelor si normelor in vigoare.


- Manipularea si transportul materialelor ambalate precum si placii de beton se va face cu
atentie, pentru a se evita deterioarea lor. Depozitarea cimentului se va face pe sorturi.
- Materialele sensibile la umezire s inghet se vor depozita in soproane sau magazii, ferite de
intemperii.
- Betonul si mortarul preparat in statiile centralizate cele mai apropiate, se vor transporta cu
autoagitatoare.
Conditii de executie
- Betonul de panta de marca B 75 se va executa incepind de la parapet spre gurile de scurgere,
cu grosimea, pantele (%) si doliile prevazute in proiect.
- Betonul se va ridica mecanizat pe terasa si se va turna imediat, astfel incit impreuna cu durata623

transportului, timpul cumulat sa se inscrie in durata prevazuta in normativul C 140-86.


- Suprafata betonului de panta se va driscui in panta pina la 30-40 cm de gura de scurgere, in
jurul acestea realizindu-se din mortar de ciment M 100, o pilnie care sa permita racordarea
straturilor
de hidroizolatie si gulerului de plumb in vederea montarii receptoarelor gurilor de scurgere
conform
STAS 2742-80.
- Gulerul de plimb (include. stratul suplimentar din pinza) va fi prevazut cu un stut ce se
introduce in mufa conductei de scurgere. Gurile de scurgere vor avea parafrunzar realizat din
plasa de
sirma galvanizata.

624

- Izolatia termica se va realiza din placi de b.c.a. pentru termoizolatie (GBN35), iar montarea
acestora se va face conform normativ C 112-80 art. 3.18.1.
Placile termoizolatoare se aseaza alaturat, cu rosturi cit mai strinse. In cazul unor defectiuni ale
placilor
datorita carora ramin intre ele unele rosturi mai mari de 5 mm, acestea se vor umple obligatoriu
cu
bucati (nisip) de b.c.a.
Decalarea pe verticala intre placi de b.c.a. se realizeaza o sapa de nivelare de 20-30 mm grosime
din
mortar de ciment M 100T, avind fata vazuta bine driscuita, plana.
- Protectia hidroizolatiei elementelor verticale se va realiza cu mortar de ciment M 100T, de 625

cca. 30 mm grosime, armat cu rabit montat pe o retea de otel-beton 6 mm la 25 cm. La terase


circulabile protectia hidroizolatiei va avea cca. 50 cm inaltime.
Izolatia hidrofuga si masurile de protectie aplicate la strapungeri (tevi, ventilatii, deflectoare), se
vor
executa conf. prevederilor normativului C 112-86 art. 3.23.-3.23.3.
La rosturile de dilatatie se va umple bucla de pinza cu vata minerala pe minim 20 cm adincime
iar
rostul astfel alcatuit se va proteja cu o fisie de tabla cu bucla deasupra rostului compensator si
prinsa
bine in cuie de dibluri, peste care se monteaza o copertina de tabla zincata de 0,5 mm grosime cu
626
o

bucla de dilatatie montata in sus.


Copertina va avea in ambele parti intoarceri dublate de tabla pentru scurgerea apelor meteorice
iar
prinderea se face cu 2 platbande metalice cu sectiunea de 30x2 mm prinse la capete in
intoarcerile
copertinei, iar celelalte capete prinse in diblurile de lemn.
- La terase necirculabile (peste camere motoare lift) protectia grea se va realiza din pietris de
granulatie 7-15 mm, executat in grosime uniforma de 40 mm.
- Protectia grea la terasele circulabile, se va executa din dale de beton B 300 de 25x25 cm sau
30x30 cm si 4 cm grosime, asezate pe un strat de nisip de cca. 2 cm. Aceasta protectie va avea
627
rosturi

de 2 cm, la 20-30 cm de atice si la 4-6 m in cimp, care se vor umple cu nisip.


Toate elementele de constructii de pe terase: parapeti, guri de ventilatie, conducte de aerisire,
cosuri,
cornise, briuri, vor fi prevazute cu elemente de protectie din tabla zincata de 0,5 mm (copertine,
glafuri,
pazii) atit pentru protejarea si racordarea lor la terasa cit si pentru evitarea patrunderii apelor in
peretii
in peretii si in spatiile cladirii.
Montajul acestora se va face in aceleasi conditii ca si copertina de tabla de la rosturi.
- Elementele vetilate vor avea dispuse pe verticala gratare de protectie din cornier 30x30x3 m
628
si plasa de sirma galvanizata 2 mm cu ochiuri de 5 mm.

- Dimensiunile si modul de dispunere a tuturor elementelor de protectie se vor realiza pe baza


proiectelor tehnice.
- Protectia hidroizolatiilor subterane (la peretii subsolului) se va realiza din zidarie de caramida
plina presata de 12,5 mm grosime, iar la cca. 5 m se vor executa rosturi verticale. In cazul
inaltimilor
mai mari de 3,00 se vor prevede nervuri de beton armat, ale caror detalii de executie (marca de
beton,
sectiuni, dispunere, armaturi etc.) vor fi prevazute in piesele desenate.
Verificarea calitatii lucrarilor
Pentru lucrarile de constructii ale teraselor (beton de panta, b.c.a., sape de protectie) care sint
lucrari ascunse, calitatea lor cit si a celor vizibile se vor verifica de catre investor, pe masura 629

executiei
lor, incheindu-se procese verbale din care sa rezulte:
- calitatea marcilor de betoane si mortare utilizate;
- pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere si armarea protectiei
izolatiei verticale, stringerea flanselor si plantbandelor aferente strapungerilor;
- se vor verifica copertinele, rosturile, paziile din tabla zincata sa fie bine ancorate si lipite sau
falturi corect executate care sa asigure etansarea si protectia hidroizolatiei;
- gurile de scurgere daca au gratare montate si functioneaza normal la turnarea apei in
punctele cele mai inalte ale cladirii.
Masurarea si decontarea lucrarilor
630
- Betonul de panta se masoara si se deconteaza la mc.

- Sapele de egalizare se masoara si se deconteaza la m.


- Protectia izolatiei verticale se masoara si se deconteaza la m.
- Protectia terasei cu dale si cea cu pietris se masoara si se deconteaza la mp.
- Elementele de tabla de protectie la strapungeri (gurile de scurgere) se masoara si se
deconteaza la bucata.
- ELEMENTELE DE TABLA: GLAFURI, COPERTINE, PAZII, BUCLE ETC. SE MASOARA
SI
SE DECONTEAZA LA M.D
DUPA ASQUINI
Construcia acoperiului. Suprafaa invelitoarei se msoar in proiecie orizontal la pictur a
prilor acoperite. Curile de lumin ce nu trec de 4 m2 nu se scad. Uneori se socotesc fermele,631

panele
i cpriorii pe m3; in acest caz lemnria este calculat pe lungimi de metri intregi sau la jumti
de
metru. Socotind lemnria la m3 i dac antrepriza va furniza i monta lemnrie cu dimensiuni
mai mari
decat cele prescrise, plusul de colaj nu i se va plti; dac dimensiunile sunt mai mici i
administraia
socotete c prin acestea nu este compromis soliditatea lucrrii, se va plti costul cubajului real
pus
in oper. Lucarnele, tabatierele, se socotesc aparte i pe bucat. Cand de suprapun 2 acoperiuri
632
acea suprafa de acoperi ce se suprapune se socotete calculat de 2 ori.

In preul lemnriei se cuprind in general: buloanele, cuiele, scoabele, zbanurile i toat fierria
necesar.
Astereala invelitorii pe m2. goluri mai mici de 1,00 m2nu se scad.
Streainile pe m2 sau pe ml. In cazul din urm se ia lungimea la marginea exterioar. Cand este
pe m2
ciubucul corniei la : msurtoarea orizontal pan la pazie i grosimea paziei de pe cpriori,
drept
lrgime, cu lungimea msurat la marginea exterioar. Pazia nu se socotete separat.
nvelitoare de carton, tabl, igl, etc. Se msoar pe suprafa real, msurat inclinat.
Suprafeele de acoperiuri rotunde (laterale, etc.) egal odat i jumtate suprafaa real a acelei
invelitori. Nu se scad goluri mai mici de 1 m2; in schimb, in invelitorile de tabl nu se adaug 633

surplus
pentru imbrcarea vertical, pentru inlrile pe laturi ale courilor, a lucarnei sau a luminatorului
care
au suprafaa de gol mai mic de 1 m2. golurile ce trec de 1 mp suprafa se scad, dar se socotesc
toate prile laterale inlate sau acoperite, gulere, pazii, scafe, etc.
La invelitori de igl sau oale, coamele sunt cuprinse in preul invelitoarei, dac un articol
special nu precizeaz altfel la invelitorile de zinc ipcile sunt cuprinse in pre.
Jgheaburi, burlane, enouri, inclusiv aezarea, pe lungimea lor maxim. Capetele la burlanele
de
aerisire se socotesc aparte pe bucat. Dimensiunea burlanului, sau a jgheabului este cea a
diametrului su interior. Coturi fasonate la burlane, pe bucat, aparte. Vazoanele, de la partea 634

superioar a
burlanelor, pe bucat, aparte.
Tabachere, lucarne, pe bucat. In preul tabatcherei se cuprind i geamurile riglate.
Glafuri de tabl, se msoar pe ml, dup dimensiunea cea mai lung; dac se msoar pe m2 se
vor
msura desfurat.
Coronamentele i ornamentele de tabl sau zinc, se pltesc pe ml sau pe bucat dup
convenie.
L. IGNIFUGAREA ELEMENTELOR DIN LEMN
635

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru lucrrile de ignifugare a elementelor din
Lemn
STANDARDE I NORME
Agrement tehnic 002 03 / 306-2002
soluie ignifug pentru termo protecia lemnului de stejar- Silcmplex 1
ECHIPAMENT
Aparate pentru pulverizare,pensule,paclu,mirghel,perii de sarm.
636

MATERIALE
Soluii de ignifugare omologate.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, specificaiile productorului pentru
materialele utilizate la vopsitoria tamplriei de lemn, precum i certificatele prin care se va
atesta conformitatea cu condiiile specificate.
Se vor furniza, de ctre productor, instruciunile de manipulare, depozitare i protecie
pentru fiecare material.
TRANSPORT
Pentru recepia fiecrui lot de materiale livrate, Antreprenorul va verifica certificatul de
calitate al productorului.

637

Produsele se vor depozita in ambalajele originale, grupate pe categorii, intr-un spaiu


acoperit, bine aerisit, ferit de inghe i de variaii de temperatur intre (+70C i +200C), cu
etichete vizibile pentru a nu se confunda coninutul.
Pentru manipulare i transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile i bidoanele de
ambalaje, gleile, i se vor transporta numai cantitile necesare unui schimb de lucru.
CONDIII DE EXECUIE
Pentru asigurarea unei aderene cat mai bune este necesar ca suprafaa materialului de
ignifugat s fie in prealabil curat de praf sau noroi, precum i de produse ale unor lucrri
de ignifugare anterioar.
Aceste operaiuni se fac cu perii de sarm sau alte materiale.

638

Se urmrete lemnul s nu aib umiditate mai mare de 13%.


Locurile de imbinare, crpturile i alte goluri se vor astupa cu chit ignifug (produs de
ignifug cu cret). Chituirea se face inaintea aplicrii straturilor de produse ignifuge.
Produsul de ignifugare nu se poate aplica pe suprafee pe care a fost aplicat un strat de
var, vopsea, ulei sau alt tip de lac.
Produsul de termoprotecie este livrat de ctre productor la o vascozitate corespunztoare
pentru a putea fi aplicat fr alte intervenii (diluare, etc.)
Aplicarea se face prin pensulare sau pulverizare.
Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Velmorel Colimax sau instalaii mobile
de tipul compresoarelor cu furtun i oluze.
Produsul se poate aplica i pe timp de iarn in incperi inchise in care se poate asigura

639

temperatura de uscare.
CONTROLUL CALITII
Condiii de admisibilitate
Suprafeele ignifugate vor trebui s se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted i care
s acopere perfect straturile inferioare.
RECEPIA LUCRRII
Poriuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri, discontinuiti ale peliculei,
aglomerri de pigmeni, neregulariti datorate unor chituiri sau lefuiri necorespunztoare,
urme de fire de pr din pensul, nu vor fi admise. Poriunile remediate vor avea aceeai

640

nuan cu restul suprafeei.


M. LUCRARI EXTERIOARE
M .1. S ISTEMATIZARE VERTICAL, SPTURI DEGAJRI, SPTURI N SPAII
DESCHISE
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea degajrii terenului de resturi
vegetale i alte obiecte parazitare din incint, spturi pentru ndeprtarea stratului
vegetal i

641

aducerea terenului la cota din proiect.


STANDARDE I NORME
STAS 790-84 - Apa pentru mortare i betoane
G20-STAS 1233343/ 88 - Terenuri de fundare, clasificarea i identificarea pmanturilor.
G 23-STAS 1913/83 - Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
G 23-STAS 1913/14-74 - Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea prin rulare in laborator.
G23-STAS 1913/15-75 - Terenuri de fundare. Determinarea greutii volumetrice pe teren.
-G 23-STAS 1913/3-76 - Terenuri de fundare. Determinarea duritii pmanturilor.
- G 23-STAS 1913/4-86 - Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

642

G 23-STAS 1913/1-82 - Terenuri de fundare. Determinarea umiditii.


ECHIPAMENT
Se vor utiliza mijloace manuale pentru spturi, amenajri spaii verzi tarncoape, lopei,
harlee, etc.
Pentru amenajri exterioare (nivelare, semnare gazon, plantaii, etc) se utilizeaz unelte
specifice grdinriei - greble, lopei, .a.m.d.
MATERIALE
-pmant natural bine compactat
-Argil bine compactata-strat hidrofug

643

-Pietris cu granulaie 7-12 cm pentru strat drenant


-Nisip cu granulaie 0-7 mm conform STAS 1667-76,
TRANSPORT
Pentru agregate sunt valabile specificaiile de la cap.Tencuieli i Mortare pentru tencuieli.
Pentru indeprtarea pmantului dislocat se vor utiliza roabe pe pneuri, trgi ,etc.
CONDIII DE EXECUIE
DEGAJAREA-CURAREA TERENULUI
Lucrrile prevzute sunt de pregtire a terenului (amprizei) pentru terasamente-amenajri
exterioare in zon deluroas cu pant lin-cca 5%.

644

Se va degaja terenul de crengi, frunze, reziduuri vegetale de orice natur; se vor strange in
grmezi i se vor arde sub supraveghere.
Se va cura manual terenul de buruieni, cioate, tufiuri mici, etc
SPTURI IN SPAII DESCHISE
Spturile in spaii deschise se execut manual, foarte ingrijit i sub supraveghere
arheologic; orice element de construcie sau urm de construcie va fi semnalat, notificat
i inventariat; se va respecta panta general a terenului, in vederea realizrii nivelului finit
prevzut in proiect.

645

Se indeprteaz stratul vegetal, apoi pmantul natural niveleaz i se pntuieste pe


direcia natural SE-NV cca 5 %.
CONTROLUL CALITII
Abateri limit admisibile
La realizarea nivelului pntuit la cota brut : Denivelarea admis +/- 1cm
RECEPIA LUCRRII
Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea lor privind incadrarea in
prevederile acestor specificaii. Se vor face verificri la: aspectul i starea general,
elementele geometrice .

646

Acolo unde prescripiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul
lucrrilor nu este corespunztor (denivelri gropi mai mari de 1 cm, zone de teren
nedegajate de vegetaie, etc), Consultantul poate decide refacerea in condiiile prescrise in
specificaii.
M .2. A MENAJRI SPAII VERZI
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea lucrrilor de amenajare terenmobilizarea
manual a suprafeelor n teren mijlociu, nsmnarea gazonului, etc

647

STANDARDE I NORME
G20-STAS 1233343/ 88 - Terenuri de fundare, clasificarea i identificarea pmanturilor.
G 23-STAS 1913/83 - Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare
G 23-STAS 1913/14-74 - Terenuri de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea prin rulare in laborator.
G 23-STAS 1913/15-75- Terenuri de fundare. Determinarea greutii volumetrice pe
teren.
-G 23-STAS 1913/3-76 - Terenuri de fundare. Determinarea duritii pmanturilor.
- G 23-STAS 1913/4-86 - Terenuri de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.

648

G 23-STAS 1913/1-82 - Terenuri de fundare. Determinarea umiditii.


G 20-STAS 2914-84 - Lucrri de drumuri i terasamente .Condiii tehnice de calitate
G 55 STAS 9850- 89- Lucrri de imbuntiri funciare. Verificarea comportrii
terasamentelor. Prescripii generale
- TS- 2-1993 Norme orientative de consumuri de resurse, pe articole de deviz, pentru
lucrri de terasamente
ECHIPAMENT
Se vor utiliza mijloace manuale pentru amenajri spaii verzi lopei, harlee, greble, etc.
MATERIALE

649

- pmant natural bine compactat


- semine de gazon (ierburi perene) cal. I
TRANSPORT
Seminele de gazon i a ierburilor perene se livreaz in saci ce se vor depozita, pan la
utilizarea materialului semincer, in spaii ferite de aciunea ploii, bine ventilate i umbrite.
Transportul pe antier se face manual, cu atenie pentru a nu rupe ambalajul i a nu
imprtia necontrolat o cantitate mare de material .
CONDIII DE EXECUIE
MOBILIZAREA SUPRAFEELOR
Lucrrile prevzute sunt de pregtire a terenului (amprizei) pentru terasamente-amenajri

650

exterioare in zon deluroas cu pant lin-cca 6 %.


Lucrrile se vor executa dup ce se va degaja terenul de crengi, frunze, reziduuri vegetale
de orice natur ,dup nivelarea la cota brut a terenului, prin spturi in spaii deschise i
dup aternerea pmantului vegetal.
SEMNAREA I PLANTAREA VEGETAIEI
Dup dozarea i uniformizarea componentelor din seminele de plantare (graminee)i
transportul in zona de lucru, se execut semnarea prin imprtiere cu mana, cat mai
uniform, pe toat suprafaa prevzut.
Se grebleaz suprafaa pentru ingroparea seminelor.
Se taseaz solul semnat cu tvlugul de man .

651

CONTROLUL CALITII
Abateri limit admisibile:
La realizarea nivelului pntuit la cota brut : Denivelarea admis +/- 1cm
La densitatea de semnare : +/- 0,054 kg / mp
RECEPIA LUCRRII
Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea lor privind incadrarea in
prevederile acestor specificaii. Se vor face verificri la : aspectul i starea general,
elementele geometrice (cote de teren).
Acolo unde prescripiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul

652

lucrrilor nu este corespunztor (denivelri gropi mai mari de 1 cm, zone de teren
semnate vizibil neuniform, etc), Consultantul poate decide refacerea in condiiile prescrise
in specificaii.
M .3. A LEI, RIGOLE, PAVAJE ALEI DIN PIATR
PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea alei din plci (dale) de piatr sau
bolovani de ru, borduri din piatr, rigole.
STANDARDE I NORME

653

STAS 790-84 - Apa pentru mortare i betoane


STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare
STAS 7064-78-Bitumuri pentru materiale i lucrri de hidroizolaii in construcii
- STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolaii in construcii
STAS 388-80 - Ciment Portland ;
STAS 1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli
ECHIPAMENT
Ciocane din lemn i malaxor mortar, tarncoape, lopei, harlee, etc.
MATERIALE
lespezi de piatr
654

lespezi de piatr cu elemente medii de 25 x 30 cm (i unele de 35-40cm) cu grosime de


cca.10 cm.
piatra brut tip mare cca 20x20x5 cm
piatr brut tip mic-bolovani de rau -12-16 cm.
argil bine compactata-strat hidrofug
Pietri cu granulaie 7-12 cm pentru strat drenant
Nisip cu granulaie 0-7 mm conform STAS 1667-76,
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor.
TRANSPORT
Pentru lespezile de piatr sunt valabile specificaiile de la cap.Pardoseli din dale piatr.655

Pentru agregate i mortare sunt valabile specificaiile de la cap. Tencuieli i Mortare pentru
tencuieli.
CONDIII DE EXECUIE
STRATUL SUPORT AL TROTUARULUI DE GARD
Se indeprteaz stratul vegetal, apoi pmantul natural va fi bine btut. stratul de argila 1215 cm gros. de umplutur va fi btut in straturi succesive si se pntuieste spre exterior cca.
3-5% . Se aterne stratul de balast mrunt amestecat cu argil btut, gros. medie de 10
cm, cu panta spre exterior de cca 3%, peste care se aterne si se compacteaz prin batere
stratul de nisip 5-7 cm gros.
656

STRATUL DE UZUR
Piatra naturala (bolovani de rau)se pozeaz dup detaliile din proiect pe stratul suport din
nisip, cu asigurarea unui rost la soclu de max.10 cm. i de 1-1,2 cm. intre elemente.
Se umplu rosturile de dilatare cu nisip si lapte de ciment, iar rostul dintre trotuar i soclu cu
nisip- pietri pentru asigurarea ventilrii zidriei i fundaiei.
CONTROLUL CALITII
Abateri limit admisibile
La aezarea elementelor de alei i rigolelor: Planeitate: +/- 4 mm sub dreptarul de 2 m
lungime, Denivelarea admis intre 2 elemente alturate este de 1 mm.
La turnarea betonului: Grosime:10 % pentru fiecare strat in parte,
Panta profilului transv.: +/- 5 mm/m.

657

RECEPIA LUCRRII
Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea lor privind incadrarea in
prevederile acestor specificaii. Se vor face verificri la : aspectul i starea general,
elementele geometrice (grosime, planeitate), fixarea imbrcminii pe suport; rosturi;
corespondene cu proiectul.
Dac aspectul lucrrilor nu este corespunztor (plci fisurate, rosturi cu muchii tirbite,
etc.), Consultantul poate decide inlocuirea local sau pe suprafee mai mari a lucrrilor i
refacerea in condiiile prescrise in specificaii.
M .4. R IGOLE DIN PIATRA
658

PREVEDERI GENERALE
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea rigolelor din beton la trotuare de
protecie,
alei i platforme cu pavaj din piatr.
STANDARDE I NORME
STAS 790-84 - Apa pentru mortare i betoane
STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare
STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale i lucrri de hidroizolaii in construcii-STAS
9199-73- Masticuri bitumioase pentru izolaii in construcii
STAS 388-80 - Ciment Portland ; STAS 1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i

659

tencuieli
ECHIPAMENT
Ciocane din lemn i malaxor mortar, tarncoape, lopei, harlee, etc.
MATERIALE
Rigole

din piatra cioplita


Argila

bine compactata-strat hidrofug


Nisip

cu granulaie 0-7 mm conform STAS 1667-76,


Lapte

de ciment pentru umplerea rosturilor


TRANSPORT
Pentru rigole sunt valabile specificaiile de la cap.Pardoseli din dale piatr.
Pentru agregate i mortare sunt valabile specificaiile de la cap.Tencuieli i Mortare pentru

660

tencuieli.
CONDIII DE EXECUIE
STRATUL SUPORT AL RIGOLELOR
Se indeprteaz stratul vegetal, apoi se va executa anul dimensionat conform proiectului,
h max. = 50 cm;
Pmantul natural de taluz va fi bine btut, panta spre interior fiind de cca 45 gard.
Se aterne stratul de argila 15-20 cm gros. de umplutur i se va compacta prin batere in
straturi succesive pan va avea cca 12-15 cm grosime finit, cu respectarea pantelor
laterale i firului de curgere pantuit spre puul absorbant exterior cca. 3-5% .
Se aterne i se compacteaz prin batere stratul de nisip 5-7 cm gros.
STRATUL DE UZUR

661

Rigola se pozeaz pe stratul suport din nisip, cu rosturi neordonate de max.0,5-1,0 cm.
intre elemente i se fixeaz prin batere cu ciocanul de lemn.
Se umplu rosturile de dilatare cu nisip si lapte de ciment.
CONTROLUL CALITII
Abateri limit admisibile
La aezarea elementelor din beton pentru rigole : Planeitate : +/- 4 mm sub dreptarul de 2
m lungime, Denivelarea admis intre 2 elemente alturate este de 1 mm.
La panta profilului transv.: +/- 5 mm/m.
RECEPIA LUCRRII
Verificarea la recepie a lucrrilor se va face prin examinarea lor privind incadrarea in
prevederile acestor specificaii. Se vor face verificri la : aspectul i starea general,

662

elementele geometrice (pante, planeitate), fixarea imbrcminii pe suport; rosturi;


corespondene cu proiectul.
Acolo unde prescripiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul
lucrrilor nu este corespunztor (elemente fisurate sau tirbite, rosturi neuniforme, etc.),
Consultantul poate decide inlocuirea local sau pe suprafee mai mari a lucrrilor i
refacerea in condiiile prescrise in specificaii.
N. PRECIZRI GENERALE AFERENTE CAIETELOR DE SARCINI
CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE I RESPONSABILITI
Toate materialele utilizate la execuia lucrrilor conform caietelor de sarcini anexate la prezenta
documentaie tehnic precum i cele prescrise de caietele de sarcini ale produsului, trebuie in 663

mod
obligatoriu s dispun de AGREMENT TEHNIC emis de organismele abilitate pe linie de
calitate in
construcii i s fie OMOLOGATE.
Lucrrile vor fi executate de echipe calificate, eful punctului de lucru va fi responsabilul cu
execuia iar antreprenorul va dispune de un responsabil tehnic cu execuia lucrrilor, atestat
MLPTL i
MCC.
Lucrrile de asanare, restaurare, finisaje speciale la faade se vor realiza i sub asistena
tehnic oferit de distribuitorul produsului de asanare restaurare.
Proiectantul va oferi in mod direct la orice solicitare din partea executantului de lucrare,

664

asisten tehnic conform legislaiei in vigoare.


Materialele de construcii puse in oper nu vor fi poluante din punct de vedere al afectrii
mediului inconjurtor i nu vor afecta sntatea personalului de execuie pe antier i sntatea
populaiei.
MSURI DE PROTECIA MUNCII
La elaborarea prezentei documentaii tehnice s-au avut in vedere prevederile LEGII NR.
90/1996 privind protecia muncii, republicat in MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI,
partea I nr.47
din20.01.2001, cu modificrile ulterioare, precum i:
- Norme generale de protecie a muncii

665

- Norme specifice de securitate a muncii pentru activitile de construcii montaj i instalaii


- Standardele de securitate pentru activitile de construcii-montaj i instalaii
- Norme specifice de protecie a muncii pentru lucrri de cofraje, schele, cintre i eafodaje la
construcii IM.007-1996
In capitolul 3 Cldiri i alte construcii din Normele Generale de Protecia Muncii, sunt
stabilite
obligaiile generale ale proiectantului, executantului i beneficiarului, in procesul de realizare a
construciilor, obligaii pe care cei trei factori trebuie s i le insueasc in totalitate.
Pe tot parcursul execuiei lucrrilor se vor respecta cu strictee toate normele i normativele in
vigoare privind protecia muncii, inclusiv msurile stabilite de tehnologia de lucru, manipularea
666
materialului de construcii i punerea acestuia in oper pe antier.

MSURI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR


La proiectare s-au respectat urmtoarele norme i normative in vigoare privind prevenirea i
stingerea incendiilor:
- Legea 212/1997 privind aprarea impotriva incendiilor
- Ordinul MI 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare i autorizare
privind prevenirea i stingerea incendiilor
- Ordinul MI nr.775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a
incendiilor
- Norme de prevenire i stingerea incendiilor specifice activitilor din domeniul lucrrilor
publice, transportului i locuinei. Prevederi generale, Indicativ NP- 073-02

667

- Normativul de siguran la foc a construciilor, Indicativ P118-99


- C58 Normativ privind ignifugarea materialelor combustibile
- I7 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice pan la 1000V
Pe toat durata execuiei lucrrilor se va respecta Normativul C300/1994, ediia 1996, de
prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
acestora, in special prevederi privind :
- depozitarea materialelor de construcii
- schele, eafodaje, cofraje, invelitori
Se va respecta posibilitatea accesului in antier i la imobilele ce se reabiliteaz, a
668
aotospecialei, alimentarea cu ap in caz de incendiu i protejarea locurilor periculoase cu panouri

de
avertizare i ingrdirea lor. Se interzice blocarea accesului autospecialei i a formaiei de
pompieri la
hidranii stradali existeni.
STANDARDE I NORMATIVE DE REFERIN PRIVIND EXECUIA LUCRRILOR
- C56-1995 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii
aferente
- C167-77 Norme privind cuprinsul i modul de intocmire, completare i pstrare a crii tehnice
a
669
construciilor

- HGR 261/1994 Regulament privind conducerea i asigurarea calitii in construcii


- HGR 273/1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente
- P130-88 Norme metodologice privind urmrirea comportrii in timp, inclusiv supravegherea
curent
a strii tehnice a acesteia
- MP 031-03 Metodologia privind programul de urmrire in timp a comportrii construciilor din
punct
de vedere al cerinelor funcionale, pe criteriul duratei i pe criteriul performanelor elementelor
materiale
- MP 007-1999 Metodologie de investigare a zidriilor vechi
670
- C17-1982 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i

tencuial
- C193-1997 Instruciuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatr brut
- NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede, groase i subiri
- C3-1976 Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii
- GE 030-1997 Ghid privind execuia proteciilor prin hidrofobizare a materialelor de construcii
aparente
- NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea invelitorilor, acoperiurilor
in
pant la cldiri
- MP 029-2003 Metodologie privind executarea hidroizolaiei cu materiale compozite la zidrii
671
de

piatr cu emplecton, pentru cldiri de patrimoniu


- STAS 456-73 Crmizi de construcie din argil ars. Reguli i metode pentru verificarea
calitii
- STAS 6203-75 Incercri de aderen a mortarelor
- STAS 2634-80 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli. Metode de incercare
- STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani minerali. Metode de
incercare
- Normativ P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie
- Normativ P100-94 Normativ privind proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social
culturale, agrotehnice i industriale
672
- Procedur minimal de investigare a mortarelor

RECEPIA LUCRRILOR
Condiiile de recepie a lucrrilor executate, pe activiti vor fi conform cu HGR 273/14.06.1994,
potrivit Graficului general de ealonare a execuiei investiiei pe lunile calendaristice stabilite i
potrivit
Programului de control al calitii lucrrilor proiectate i in curs de execuie, anexate la prezenta
documentaie tehnic.
URMRIREA LUCRRILOR
Lucrrile ce urmeaz a fi executate vor fi urmrite pe faze de lucrri de ctre proiectant i
673
beneficiar, asigurandu-se prin aceasta respectarea condiiilor din proiect i atingerea parametrilor

calitii cerute de standardele i normele in vigoare.

674