 capacitatea de recul (revenire) a unui material

la forma initiala dupa ce a fost indoit, intons

(deformat) sau comprimat

 termen utilizat apoi in ecologie

 capacitatea ecosistemului de a tolera
tulburarile interne fara a trece intr-o alta stare
diferita calitativ, care ar fi controlata de alt set
de procese

 ecosistemul rezilient suporta socurile si se

autoregenereaza cand este necesar
 trebuie sa adauge capacitatea suplimentara a
oamenilor de anticipare si planificare
 legatura sistemelor sociale si a celor ecologice
(omul este parte a naturii si este dependent de
aceasta) este vazuta ca integrare, rezultand faptul
ca Rezilienta are urmatoarele caracteristici:
 marimea schimbarii pe care un sistem le poate suporta
pastrandu-si in acelasi timp controlul asupra functiilor si
structurilor sale
 gradul pana la care un sistem este capabil de
autoorganizare
 abilitatea de a se dezvolta si de a creste capacitatea de
invatare si adaptare
 abilitatea unui sistem social sau ecologic de a
absorbi presiunile exogene care produc
tulburari endogene pastrandu-si aceeasi
structura de baza si modalitati de functionare,
capacitatea de autoorganizare si capacitatea
de adaptare la presiune si echilibrare
 capacitatea indivizilor, comunitatilor, institutiilor,
afacerilor si a sistemelor din interiorul orasului
care permit supravietuirea, adaptarea si
cresterea acestuia indiferent de presiunile
cronice si socurile acute la care este supus

 concecinta necesara este supravietuirea si

prosperitatea cetatenilor orasului indiferent de
conditiile amintite
 Capacitatea orasului si a comunitatii de a trata
socurile si presiunile la care sunt supuse

 Aspecte esentiale ale rezilientei urbane:

 Sanatatea si bunastarea
 Economia si societatea
 Conducerea si strategia
 Sub-sistemele orasului si serviciile
 capacitate adaptativa la schimbari (climtice si
nu numai) este totalitatea capabilitatilor,
resurselor si institutiilor unei regiuni (tari)
pentru implementarea efectiva a masurilor de
adaptare

 conduce la reducerea vulnerabilitatii sistemelor

umane si naturale fata de efectele schimbarilor
nedorite
 Tipuri de adaptari:

 anticipative
 reactive
 private
 publice
 autonome
 planificate
 acela dezvoltat capacitatea de absorbtie a
socurilor si presiunilor viitoare asupra
sistemelor si infrastructurilor sale sociale,
economice si tehnice astfel incat sa fie capabil
sa mentina esentialele sale functiuni, structuri,
sisteme si identitatea, raspunzand unui grad
inalt de incertitudine
 Reprezinta politici privind dezvoltarea durabila a orasului

1. Promovarea inovatiilor sustenabile

2. Mentinerea diversitatii
3. Concentrarea pe modularizare (relativa independenta a
subsistemelor)
4. Restaurarea functiunilor ecologice (acestea pot asigura un grad de
rezilienta sistemului urban)
5. Reducerea ciclului deciziilor
6. Construirea capitalului social (prin actiunea comunitatilor privind
cresterea capacitatii de a imbunatati gestiunea resurselor
complexe ale Capitalului Natural)
7. Conectarea proceselor de guvernanta urbana (prin crearea
sinergiilor intre diferitele domenii ale politicii urbane)
8. Conectarea scarilor locale si a celor globale (cooperare pentru
actiuni sustenabile la nivelele: international, national, subnational
si local)
 diferite in functie de disciplina si context

 Rezilienta evolutiva (sistemele isi schimba

permanent starea de echilibru – adaptarea
continua este necesara in conditiile schimbarii
conditiilor externe si interne)
 Orasele in expansiune sau contractie sunt in mod
relevant supuse presiunii adaptarii

 Diferenta fata de managementul deterministic

al riscului
 rezilienta este diferita de abordarea “predictie si
prevenire, caracteristica reducerii riscului si abordeaza
toate domeniile pentru cestiunea incertitudinii, intr-un mod
integrat)
 Abordarea bazata pe performanta

 abordarea are la baza sistemul, care integreaza

rezilienta sub-sistemelor individuale ale orasului

 conceptul de baza se refera la abilitatea oraşului de

a indeplini si sustine functiunile sale de baza

 aceasta implica sisteme, actori care functioneaza

simultan, generand probleme de interdependenta si
dinamica a puterii
 Reducerea cererii generale/totale de energie a
orasului

 Cresterea capacitatii infrastructurii orasului

 Relocalizarea functiunilor cheie in oras