Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSTRUCTIEI
APRIL 9, 2014 DE_MIHAI 2 COMMENTS
Introducere
Constructiile civile sunt rezultatul razboiului purtat intre pretul constructiei si calitatea
acesteia. Campul de batalie principal al acestui razboi este piata libera. Este intuitiv
unanim acceptat ca o constructie de calitate are un pret mai mare decat o constructie
mai slaba calitativ, dar cel putin nouazeci si cinci la suta dintre oameni nu stiu sa
defineasca un concept atat de important precum calitatea constructiei. Pentru ca nu imi
propun sa abordez aici marile lucrari de constructii, cum ar fi podurile, autostrazile,
porturile si aeroporturile, tot continutul prezentului document, pentru a fi inteles in spiritul
in care a fost scris, ar trebui privit in contextul cladirilor de locuit, industriale sau
agricole, constructii care sunt cele mai sensibile la variatii de calitate din cauza unor
factori obiectivi cum ar fi calitatea proiectelor, a tehnologiilor si a materialelor folosite,
sau subiectivi cum ar fi calitatea echipelor de constructii, a managementului sau
cooperarea cu organele locale si centrale, etc. Deci ce este calitatea constructiei? Greu
de spus, mai ales ca avem o lege privind calitatea n construcii, legea nr. 10 din 18
ianuarie 1995, lege care nu prea ne lamureste si din care citez: Calitatea construciilor
este rezultanta totalitii performanelor de comportare a acestora n exploatare, n
scopul satisfacerii, pe ntreaga durat de existen, a exigenelor utilizatorilor i
colectivitilor. Deci este rezultanta totalitatii performantelor, asa cum zice legea, cu
alte cuvinte performante ridicate in exploatare inseamna calitate ridicata. Foarte
ambiguu, deoarece prin conceptie cladiri diferite au nevoie de performante diferite,
performante care de cele mai multe ori nu pot fi comparate, deoarece se refera la
functionalitati,
conceptii
si
aparente
diferite.
Parerea mea este ca o constructie poate fi numita de calitate daca in mod cumulativ
indeplineste
urmatoarele
conditii:
isi pastreaza pe toata durata de viata proprietatile de rezistenta si stabilitate, asa cum
au fost definite in momentul construirii, avand la baza normele tehnice in vigoare la data
executarii proiectului; acesta cerinta este fundamentala si, desi in esenta nu este
afectata de modificarea normelor de proiectare, poate aparea in practica necesitatea
aducerii cerintelor de rezistenta si stabilitate la nivelul evolutiei standardelor, aceasta
evolutie neafectand calitatea constructiei in sine, asa cum a fost definita la inceputul
vietii sale in orice moment constructia trebuie sa indeplineasca toate necesitatile
privind siguranta in exploatare, deoarece necesitatile de exploatare a unei constructii
pot varia pe durata de viata a acesteia care se poate intinde pe durata de viata a mai
multor generatii; calitatea construtiei este afectata de modificarea in timp a necesitatilor
privind
siguranta
in
exploatare
siguranta cladirii la incendiu este unul din criteriile importante pe care orice constructie
trebuie sa le indeplineasca si pe care trebuie sa le pastreze pe toata durata de
exploatare; necesitatile de protectie de obicei nu variaza pe durata de viata a cladirii
in orice moment al vietii sale cladirea trebuie sa indeplineasca aceleasi performante in
conditiile initiale privind izolatia termica, hidrofuga si eventual un nivel al economiei de
energie
cladirea trebuie sa asigure un nivel corespunzator de filtrare a zgomotului ambiental si
de activitate; aceasta conditie este din ce in ce mai mult trecuta cu vederea in ziua de
azi
cladirea trebuie sa poata indeplini un set de conditii minime privind igiena, sanatatea
locatarilor si trebuie sa exercite un impact minim asupra mediului
Bineinteles, exista multe alte criterii dar in linii mari cam despre asta este vorba cand ne
gandim la calitatea constructiilor, fara a tine seama de alti factori prevazuti de lege
precum urmarirea comportarii in timp sau intretinerea periodica a lucrarilor de
constructii. In Romania, Legea privind calitatea in constructii a fortat implementarea
unui sistem de management al calitatii in constructii, sistem care abiliteaza structuri
pentru managementul si controlul calitatii, care impune regului si proceduri, care impune
cerinte
si
instituie
sanctiuni.
In continuare sa vedem in ce masura calitatea materialelor inglobate in constructie
afecteaza calitatea acesteia.
Despre calitatea materialelor de constructie
Calitatea materialelor de constructii este una dintre prevederile sistemului de asigurarea
a calitatii in constructii, care impune certificarea calitatii de catre producator si
agrementarea tehnica a noilor materiale introduse pe piata. In mare, aceste prevederi ar
trebui sa asigure faptul ca pe santier ajung numai materiale cu caracteristici
corespunzatoare celor prevazute in documentatia tehnica a constructiei. De asemenea,
exista o procedura care trebuie respectata si de constructor privind testarea calitatii
produselor primite de catre laboratoare autorizate cu scopul asigurarii certitudinii punerii
in opera numai a materialelor ce corespund cerintelor de calitate. Toate documentele ce
insotesc materialele in procesul de constructie se pastreaza pe toata durata de viata a
constructiei prin grija proprietarului si a investitorului. Deci legea asigura faptul ca
materiale de calitate slaba nu pot ajunge inglobate intr-o constructie moderna. Da,
sigur!
Solul. Unul dintre materialele adesea trecute cu vederea in practica, mai ales pentru
cladirile mici, locuintele individuale sau colective de mici dimensiuni si a ansamblurilor
de locuinte este solul. Bineinteles, solul nu este un material de constructie in sensul
clasic, dar este baza pe care se cladeste viitoarea constructie si caracteristicile sale
sunt unul dintre principalii parametri de intrare in procesul de proiectare a investitiei. In
Romania exista obligativitatea intocmirii documentatiilor geotehnice in procesul de
proiectare si a verificarii acestora la fata locului, in procesul de construire, obligativitati
prevazute prin lege si prin acte normative (Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de constructii si Normativul NP 074/2007 privind intocmirea
documentatiilor geotehnice precum si prin alte acte). Din nefericire, modul specific de
actiune al constructorilor din Romania a dus la popularizarea credintei populare conform
careia actiunile constructiei asupra solului sunt minore cantitativ si limitate calitativ si ca
urmare intocmirea unui studiu de sol este o masura de mica importanta, o masura mai
mult administrativa, un act care trebuie sa existe la depunerea dosarului pentru
autorizarea lucrarilor de constructii deoarece oricum constructorul, prin reprezentantul
sau pe santier, de cele mai multe ori un maistru, va inspecta calitatea solului. Am fost
uimit sa gasesc aceasta situatie pe foarte multe dintre santierele din jurul Bucurestiului,
acolo unde abundenta lucrarilor de constructii din categoria celor descrise mai sus,
coroborata cu instabilitatea financiara a investitorilor, a dus la scaderea calitatii
companiilor ce activeaza pe aceasta piata. Importanta studiului geotehnic este suficient
de mare pentru viitoarea constructie incat sa justifice intocmirea unui studiu inaintea
achizitiei terenului, cu aceasta ocazie influentand si decizia tipului de constructie si a
anumitor caracteristici ale acestora. Informatiile obtinute prin realizarea unui studiu
geotehnic sunt in principal identificarea nivelului apei subterane si a caracteristicilor
solului, caracteristici ce vor determina tipul si dimensiunile fundatiei pe baza solicitarilor
generate de cladire. In orice caz, studiul geotehnic trebuie executat cat mai devreme
dupa ce decizia de executie a unei constructii a fost luata deoarece se va evita in acest
fel adoptarea ulterioara, in procesul de construire, a unor solutii costisitoare de fundare
si astfel se economisesc bani. In realitate se intalnesc urmatoarele tipuri de vicii in
intocmirea
studiului
geotehnic:
studiul geotehnic este intocmit din birou, fara deplasare la amplasament, pe baza
presupusei similaritati a amplasamentului cu un amplasament pe care s-a lucrat in
trecut,
pentru
care
exista
date
competitivitate pe piata in fata statiilor concurente, care sunt multe iar cel putin o parte
dintre acestea apartin de grupuri mari, cu traditie, care nu isi pot permite abateri de la
calitate deoarece acestea le pot aduce alterari ale imaginii grupului. Producatorul insa
nu poate aduce modificari calitatii betonului fara complicitatea constructorului si fara
complicitatea laboratorului de analize autorizat, laborator care de multe ori apartine tot
de statia de betoane si care intra in joc prin solidaritate sau pe baza de reciprocitate.
Constructorul de obicei se intelege din momentul comenzii cu statia de betoane asupra
calitatii alterate a betonului si de obicei profitul rezultat se imparte frateste. Nu este
vorba de un profit foarte insemnat, dar la cateva sute de metri cubi de beton probabil ca
se strange suficient astfel incat sa apara tentatia fraudei. Proprietarul nu va sti
niciodata, deoarece toate facturile sunt in regula si banii livrati, ISC-ul nu va sti
niciodata, deoarece toate hartiile ce insotesc produsul sunt intocmite si indosariate, dar
impactul asupra vietii constructiei este covarsitor, si chiar daca efectul inconstientei
unora nu se va traduce prin modificari catastrofice ale starii constructiei, ci se va limita
pe toata durata de viata a acesteia la fisuri si umezeala, tot vor fi afectati mai multi
parametri ai calitatii constructiei, precum siguranta in exploatare, rezistenta la foc si
caracteristicile de filtrare a zgomotului. Pe langa factorii care tin de calitatea betonului
livrat, exista anumite probleme legate si de punerea in opera a betonului pe santier,
probleme ce se refera de regula la: segregarea betonului pe durata transportului,
contaminarea betonului sau mortarului cu resturi ale altor materiale transportate
anterior, depozitarea inadecvata la santier (de multe ori direct pe pamant),
necompactarea (nevibrarea) corespunzatoare a betonului, vibrarea exagerata a
betonului (ceea ce conduce la segregare), compactarea betonului dupa pierderea
lucrabilitatii, protectia defectuoasa a betonului dupa turnare, pierderea prea rapida sau
prea lenta a umiditatii dupa turnare, betonarea la temperaturi prea ridicate sau prea
scazute si multe altele.
Armatura. Otelul ar trebui sa fie cel mai greu de falsificat dintre toate materialele ce
intra in compozitia unei cladiri, deoarece nu se poate manufactura pe santier si nici
macar in fabrici relativ mari. Calitatea armaturii brute are doua componente majore,
calitatea materiei prime (otelul folosit) si calitatea executiei, intelegand aici
corespondenta caracteristicilor fizice ale produsului finit cu standardul de produs.
Calitatea materiei prime este dincolo de discutie, producatorii de oteluri nu falsifica si nu
gresesc sarjele deoarece nu au niciun avantaj, costa tot atat sa produci un otel
corespunzator standardului cat costa sa produci un otel de calitate mai slaba. In
principiu, oricum , toate procelese sunt automatizate si interventia omului este minima,
nici macar acum o suta de ani interventia omului nu era semnificativa in procesul de
contra, din ce in ce mai ieftine. Ar trebui sa fie clar faptul ca un material de calitate vine
cu un cost corespunzator, dar in conditiile particulare ale pietii din Romania, fara o mare
experienta in utilizarea materialelor de izolatie performante si dominata de
superficialitate in tratarea informatiilor ce vin din industria publicitara de profil, au reusit
sa patrunda tot felul de materiale, pentru toate buzunarele, care afiseaza in mod
surprinzator aproximativ aceleasi proprietati caracteristice. Bineinteles ca nu pot avea
aceleasi caracteristici sorturi din acelasi material care costa de la simplu la dublu, dar
caracteristicile materialului sunt impuse prin norme si agremente tehnice, care in afara
de hartiile ce insotesc produsul pe piata, nu au nimic in comun cu proprietatile efective
ale materialului. Ca urmare, constructorul are asupra umerilor povara alegerii unor
materiale de calitate cu care trebuie sa se incadreze in buget si sa realizeze si profit. In
nouazeci la suta din cazuri, constructorul va alege materialul cel mai ieftin si nu ii va
pasa de calitatea lucrarii executate. De ce? Pentru ca in general calitatea lucrarilor de
izolatii nu poate fi determinata pe moment, pentru ca nu este controlabila fata de factorii
ce ii pot fi opozabili si pentru ca nu il intereseaza comportarea in timp a constructiei. Ca
proprietar, la momentul constructiei, suntem sub o mare presiune financiara, astfel ca
de obicei proprietarii accepta utilizarea unor materiale de izolatie de provenienta si
certificare indoielnica, deoarece in niciun moment proprietarul constructiei nu se
gandeste la ceea ce se va intampla dupa terminarea santierului si eventual la douazeci
de ani dupa aceea. Din nefericire, aceasta neglijenta la momentul construirii afecteaza
serios ulterior viata in interiorul imobilului si chiar durata de viata a imobilului.
Materialele de finisare. Finisajele sunt subiectul preferat al posesorilor de locuinte
deoarece sunt exact ceea ce se vede din exterior, sunt exact ceea ce omul atinge si
simte cand interactioneaza cu o cladire. Este adevarat ca impactul materialelor de
finisare asupra calitatii constructiei este limitat din punctul de vedere al criteriilor de
definire a calitatii constructiilor, dar din punct de vedere al impactului vizual, al vietii in
interiorul imobilului si al pretului de vanzare a acestuia ele sunt foarte importante, iar
pentru anumite categorii de oameni cele mai importante. De asemenea, nu poate fi
numita o cladire de calitate, o cladire care arata saracacios finisata sau semifinisata, dar
aceasta situatie va tine la distanta clientii care nu se pricep la constructii, care nu dispun
de lichiditati pentru a o finisa asa cum doresc, va tine la distanta rechinii imobiliari si
eventual si hotii. Din nefericire, oricine poate crede ca se pricepe la finisaje si aceasta
face subiectul finisajelor un subiect foarte greu de abordat. Preferintele oamenilor sunt
greu de inteles, mai ales ca in ultima vreme, oamenii sunt influentati de anumite curente
care sunt in opozitie directa cu scoala romaneasca de arhitectura si constructii (stiluri
naturale, futuristice, feng shui, ecologiste si altele).
Materialele folosite la instalatii. Instalatiile sunt componente ale constructiei care fac
cladirea locuibila si care asigura proprietarului un mediu de viata conform proiectului
sau necesitatilor. Intr-un mod paradoxal, in domeniul instalatiilor, materialele de calitate
inferioara vor fi mai scumpe pe termen lung, din cauza cheltuielilor sporite in intretinere
si reparatii. Si trebuie tinut seama de faptul ca in domeniul instalatiilor, raportul dintre
calitatea materialelor si pretul lor nu este cel normal, adica un material mai scump nu
inseamna intotdeauna un material de calitate, ci, in multe cazuri, numai un material la
moda sau un material pentru fraierii cu bani. Trebuie avut in vedere aspectul interesant
al impactului major al instalatiilor asupra vietii in imobil in cazul defectiunilor sau
catastrofelor, cand impactul poate fi de la disconfort (de exemplu, la deteriorarea unei
conducte de apa, apa patrunde in locuinta, iar reparatiile implica distrugerea finisajelor
si intreruperea folosirii utilitatilor) si pana la punerea in pericol a vietii umane (de
exemplu, in cazul scurgerilor de gaze sau in cazul unei defectiuni a instalatiilor electrice
soldate cu incendiu). In cazul proiectarii si executarii instalatiilor, siguranta in exploatare
trebuie sa fie factorul cel mai important, economii la materiale putand duce la pierderea
de vieti sau la distrugerea totala a imobilului. Ca urmare, impactul calitatii instalatiilor
asupra calitatii constructiei se face simtit pe multiple planuri, fiind unul dintre cele mai
importante subiecte ce tin de exploatarea constructiei.
Concluzii
Impactul calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei este complex si
nu este usor de apreciat cantitativ pe baza unor criterii simple, deoarece implica, pe
langa factorii obiectivi, investigabili stiintific, si factori subiectivi, care tin de satisfactia
clientului, a proprietarului constructiei. In orice caz, este usor demonstrabil ca materiale
de calitate superioara determina o calitate mai buna a constructiei, a cladirii. Din
nefericire, nu exista o cultura a calitatii in constructii si, desi legea impune un sistem de
asigurare a calitatii, daca beneficiarul lucrarilor nu este constient de importanta anumitor
decizii si actiuni pe care trebuie sa le ia pe durata lucrarilor de constructii, se poate trezi
la sfarsitul lucrarilor cu un rezultat de slaba calitate. Nu numai factori care tin de
imoralitate si neglijenta duc la alegerea unor materiale slabe calitativ in cadrul
procesului de construire, dar uneori decizia de folosire a unor materiale slabe calitativ
este generata de presiunea pietii, de promovarea fortata a anumitor solutii si de
incapacitatea factorilor implicati de a intelege consecintele pe termen lung a deciziilor
luate. In acest sens trebuie intreprinse actiuni de crestere a cunoasterii stiintifice a
publicului astfel incat sa poata fi capabil sa cunoasca si sa aprecieze caracteristicile
materialelor prezentate, sa poata sustine un proces de decizie informat pe baza unor
criterii de decizie judicios alese si sa inteleaga si sa respecte rolul investitorului in