INFLUENTA CALITATII MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE ASUPRA CALITATII

CONSTRUCTIEI
APRIL 9, 2014 DE_MIHAI 2 COMMENTS
Introducere
Constructiile civile sunt rezultatul razboiului purtat intre pretul constructiei si calitatea
acesteia. Campul de batalie principal al acestui razboi este piata libera. Este intuitiv
unanim acceptat ca o constructie de calitate are un pret mai mare decat o constructie
mai slaba calitativ, dar cel putin nouazeci si cinci la suta dintre oameni nu stiu sa
defineasca un concept atat de important precum calitatea constructiei. Pentru ca nu imi
propun sa abordez aici marile lucrari de constructii, cum ar fi podurile, autostrazile,
porturile si aeroporturile, tot continutul prezentului document, pentru a fi inteles in spiritul
in care a fost scris, ar trebui privit in contextul cladirilor de locuit, industriale sau
agricole, constructii care sunt cele mai sensibile la variatii de calitate din cauza unor
factori obiectivi cum ar fi calitatea proiectelor, a tehnologiilor si a materialelor folosite,
sau subiectivi cum ar fi calitatea echipelor de constructii, a managementului sau
cooperarea cu organele locale si centrale, etc. Deci ce este calitatea constructiei? Greu
de spus, mai ales ca avem o lege privind calitatea n construcii, legea nr. 10 din 18
ianuarie 1995, lege care nu prea ne lamureste si din care citez: Calitatea construciilor
este rezultanta totalitii performanelor de comportare a acestora n exploatare, n
scopul satisfacerii, pe ntreaga durat de existen, a exigenelor utilizatorilor i
colectivitilor. Deci este rezultanta totalitatii performantelor, asa cum zice legea, cu
alte cuvinte performante ridicate in exploatare inseamna calitate ridicata. Foarte
ambiguu, deoarece prin conceptie cladiri diferite au nevoie de performante diferite,
performante care de cele mai multe ori nu pot fi comparate, deoarece se refera la
functionalitati,
conceptii
si
aparente
diferite.
Parerea mea este ca o constructie poate fi numita de calitate daca in mod cumulativ
indeplineste
urmatoarele
conditii:
isi pastreaza pe toata durata de viata proprietatile de rezistenta si stabilitate, asa cum
au fost definite in momentul construirii, avand la baza normele tehnice in vigoare la data
executarii proiectului; acesta cerinta este fundamentala si, desi in esenta nu este
afectata de modificarea normelor de proiectare, poate aparea in practica necesitatea
aducerii cerintelor de rezistenta si stabilitate la nivelul evolutiei standardelor, aceasta
evolutie neafectand calitatea constructiei in sine, asa cum a fost definita la inceputul
vietii sale in orice moment constructia trebuie sa indeplineasca toate necesitatile
privind siguranta in exploatare, deoarece necesitatile de exploatare a unei constructii

pot varia pe durata de viata a acesteia care se poate intinde pe durata de viata a mai
multor generatii; calitatea construtiei este afectata de modificarea in timp a necesitatilor
privind
siguranta
in
exploatare
siguranta cladirii la incendiu este unul din criteriile importante pe care orice constructie
trebuie sa le indeplineasca si pe care trebuie sa le pastreze pe toata durata de
exploatare; necesitatile de protectie de obicei nu variaza pe durata de viata a cladirii
in orice moment al vietii sale cladirea trebuie sa indeplineasca aceleasi performante in
conditiile initiale privind izolatia termica, hidrofuga si eventual un nivel al economiei de
energie
cladirea trebuie sa asigure un nivel corespunzator de filtrare a zgomotului ambiental si
de activitate; aceasta conditie este din ce in ce mai mult trecuta cu vederea in ziua de
azi
cladirea trebuie sa poata indeplini un set de conditii minime privind igiena, sanatatea
locatarilor si trebuie sa exercite un impact minim asupra mediului
Bineinteles, exista multe alte criterii dar in linii mari cam despre asta este vorba cand ne
gandim la calitatea constructiilor, fara a tine seama de alti factori prevazuti de lege
precum urmarirea comportarii in timp sau intretinerea periodica a lucrarilor de
constructii. In Romania, Legea privind calitatea in constructii a fortat implementarea
unui sistem de management al calitatii in constructii, sistem care abiliteaza structuri
pentru managementul si controlul calitatii, care impune regului si proceduri, care impune
cerinte
si
instituie
sanctiuni.
In continuare sa vedem in ce masura calitatea materialelor inglobate in constructie
afecteaza calitatea acesteia.
Despre calitatea materialelor de constructie
Calitatea materialelor de constructii este una dintre prevederile sistemului de asigurarea
a calitatii in constructii, care impune certificarea calitatii de catre producator si
agrementarea tehnica a noilor materiale introduse pe piata. In mare, aceste prevederi ar
trebui sa asigure faptul ca pe santier ajung numai materiale cu caracteristici
corespunzatoare celor prevazute in documentatia tehnica a constructiei. De asemenea,
exista o procedura care trebuie respectata si de constructor privind testarea calitatii
produselor primite de catre laboratoare autorizate cu scopul asigurarii certitudinii punerii
in opera numai a materialelor ce corespund cerintelor de calitate. Toate documentele ce
insotesc materialele in procesul de constructie se pastreaza pe toata durata de viata a
constructiei prin grija proprietarului si a investitorului. Deci legea asigura faptul ca

materiale de calitate slaba nu pot ajunge inglobate intr-o constructie moderna. Da,
sigur!
Solul. Unul dintre materialele adesea trecute cu vederea in practica, mai ales pentru
cladirile mici, locuintele individuale sau colective de mici dimensiuni si a ansamblurilor
de locuinte este solul. Bineinteles, solul nu este un material de constructie in sensul
clasic, dar este baza pe care se cladeste viitoarea constructie si caracteristicile sale
sunt unul dintre principalii parametri de intrare in procesul de proiectare a investitiei. In
Romania exista obligativitatea intocmirii documentatiilor geotehnice in procesul de
proiectare si a verificarii acestora la fata locului, in procesul de construire, obligativitati
prevazute prin lege si prin acte normative (Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de constructii si Normativul NP 074/2007 privind intocmirea
documentatiilor geotehnice precum si prin alte acte). Din nefericire, modul specific de
actiune al constructorilor din Romania a dus la popularizarea credintei populare conform
careia actiunile constructiei asupra solului sunt minore cantitativ si limitate calitativ si ca
urmare intocmirea unui studiu de sol este o masura de mica importanta, o masura mai
mult administrativa, un act care trebuie sa existe la depunerea dosarului pentru
autorizarea lucrarilor de constructii deoarece oricum constructorul, prin reprezentantul
sau pe santier, de cele mai multe ori un maistru, va inspecta calitatea solului. Am fost
uimit sa gasesc aceasta situatie pe foarte multe dintre santierele din jurul Bucurestiului,
acolo unde abundenta lucrarilor de constructii din categoria celor descrise mai sus,
coroborata cu instabilitatea financiara a investitorilor, a dus la scaderea calitatii
companiilor ce activeaza pe aceasta piata. Importanta studiului geotehnic este suficient
de mare pentru viitoarea constructie incat sa justifice intocmirea unui studiu inaintea
achizitiei terenului, cu aceasta ocazie influentand si decizia tipului de constructie si a
anumitor caracteristici ale acestora. Informatiile obtinute prin realizarea unui studiu
geotehnic sunt in principal identificarea nivelului apei subterane si a caracteristicilor
solului, caracteristici ce vor determina tipul si dimensiunile fundatiei pe baza solicitarilor
generate de cladire. In orice caz, studiul geotehnic trebuie executat cat mai devreme
dupa ce decizia de executie a unei constructii a fost luata deoarece se va evita in acest
fel adoptarea ulterioara, in procesul de construire, a unor solutii costisitoare de fundare
si astfel se economisesc bani. In realitate se intalnesc urmatoarele tipuri de vicii in
intocmirea
studiului
geotehnic:
studiul geotehnic este intocmit din birou, fara deplasare la amplasament, pe baza
presupusei similaritati a amplasamentului cu un amplasament pe care s-a lucrat in
trecut,
pentru
care
exista
date

 se executa deplasarea la amplasament, dar nu sunt intocmite foraje, practic intregul

studiu geotehnic fiind intocmit pe baza informatiilor vizuale obtinute si pe baza flerului
inginerului
geotehnist
se intocmesc primele etape normale ale studiului geotehnic, dar nu se executa
incercarile de laborator, documentatia studiului geotehnic fiind intocmita pe baza
studierii vizuale a probelor de sol obtinute; aceasta este situatia cea mai intalnita
studiul geotehnic este intocmit corect, inclusiv laborator si verificari, dar concluziile
sale nu sunt acceptate de beneficiar si documentatia privind solul nu este luata in calcul
in
cadrul
proiectului
Toate situatiile de mai sus viciaza calitatea datelor de proiectare si determina
incertitudinea corectitudinii solutiei tehnice favorizate de inginerul proiectant. Aceste
erori se propaga in toate etapele de realizare a constructiei si vor urmari constructia pe
toata durata sa de existenta.
Betonul si mortarul. Calitatea betoanelor si mortarelor este un subiect de vesnica
discutie ce priveste constructorul, producatorul, transportatorul, organele de control,
furnizorii de materii prime si proprietarii constructiilor. Desi un material de constructie
foarte raspandit si cu traditie indelungata in domeniul constructiilor, betonul este departe
de a putea fi considerat un material de constructie fara probleme de calitate. Eliminam
aici toate problemele ce pot aparea de la punerea in opera defectuoasa a betonului
primit de la statia de betoane autorizata cat si problemele legate de fabricarea betonului
pe santier, in lipsa personalului calificat, acestea fiind situatii ce nu trebuie sa apara in
practica curenta, fiind reglementate de normative si legi. Totusi, existenta documentatiei
complete a betonului livrat, incluzand existenta documentatiei probelor de laborator nu
certifica faptul ca betonul pus in opera pe santier a fost de calitatea ceruta de
documentatia tehnica a constructiei. Betonul este un material sensibil la diversi factori ai
tehnologiei de productie care influenteaza principalele caracteristici ale betonului pus in
opera: rezistenta si impermeabilitate. Aceeasi situatie se gaseste si in cazul mortarelor;
in general producatorii care livreaza betoane slabe calitativ vor livra si mortare slabe
calitativ. Desi bine reglementata de normativele tehnice in vigoare, compozitia si
tehnologia producerii betonului nefiind subiect de discutie, totusi numarul mare de
parametri care trebuie respectati cumulativ face ca pretul de vanzare al betonului pe
piata libera sa fie un factor restrictiv in procesul de productie, comercializare si
transport. Parametrii la care ma refer sunt calitatea apei, calitatea cimentului, raportul
apa-ciment, calitatea si distributia dimensiunilor agregatelor, lucrabilitatea si
tasabilitatea produsului finit, aditivii specifici tipului de beton comandat. Alterarea
oricaruia dintre acesti parametri la nivelul producatorului betonului aduce avantaje de

competitivitate pe piata in fata statiilor concurente, care sunt multe iar cel putin o parte
dintre acestea apartin de grupuri mari, cu traditie, care nu isi pot permite abateri de la
calitate deoarece acestea le pot aduce alterari ale imaginii grupului. Producatorul insa
nu poate aduce modificari calitatii betonului fara complicitatea constructorului si fara
complicitatea laboratorului de analize autorizat, laborator care de multe ori apartine tot
de statia de betoane si care intra in joc prin solidaritate sau pe baza de reciprocitate.
Constructorul de obicei se intelege din momentul comenzii cu statia de betoane asupra
calitatii alterate a betonului si de obicei profitul rezultat se imparte frateste. Nu este
vorba de un profit foarte insemnat, dar la cateva sute de metri cubi de beton probabil ca
se strange suficient astfel incat sa apara tentatia fraudei. Proprietarul nu va sti
niciodata, deoarece toate facturile sunt in regula si banii livrati, ISC-ul nu va sti
niciodata, deoarece toate hartiile ce insotesc produsul sunt intocmite si indosariate, dar
impactul asupra vietii constructiei este covarsitor, si chiar daca efectul inconstientei
unora nu se va traduce prin modificari catastrofice ale starii constructiei, ci se va limita
pe toata durata de viata a acesteia la fisuri si umezeala, tot vor fi afectati mai multi
parametri ai calitatii constructiei, precum siguranta in exploatare, rezistenta la foc si
caracteristicile de filtrare a zgomotului. Pe langa factorii care tin de calitatea betonului
livrat, exista anumite probleme legate si de punerea in opera a betonului pe santier,
probleme ce se refera de regula la: segregarea betonului pe durata transportului,
contaminarea betonului sau mortarului cu resturi ale altor materiale transportate
anterior, depozitarea inadecvata la santier (de multe ori direct pe pamant),
necompactarea (nevibrarea) corespunzatoare a betonului, vibrarea exagerata a
betonului (ceea ce conduce la segregare), compactarea betonului dupa pierderea
lucrabilitatii, protectia defectuoasa a betonului dupa turnare, pierderea prea rapida sau
prea lenta a umiditatii dupa turnare, betonarea la temperaturi prea ridicate sau prea
scazute si multe altele.
Armatura. Otelul ar trebui sa fie cel mai greu de falsificat dintre toate materialele ce
intra in compozitia unei cladiri, deoarece nu se poate manufactura pe santier si nici
macar in fabrici relativ mari. Calitatea armaturii brute are doua componente majore,
calitatea materiei prime (otelul folosit) si calitatea executiei, intelegand aici
corespondenta caracteristicilor fizice ale produsului finit cu standardul de produs.
Calitatea materiei prime este dincolo de discutie, producatorii de oteluri nu falsifica si nu
gresesc sarjele deoarece nu au niciun avantaj, costa tot atat sa produci un otel
corespunzator standardului cat costa sa produci un otel de calitate mai slaba. In
principiu, oricum , toate procelese sunt automatizate si interventia omului este minima,
nici macar acum o suta de ani interventia omului nu era semnificativa in procesul de

productie, cu conditia respectarii procedurilor in vigoare la data respectiva. La iesirea

din procesul de productie fiecare sarja obtinuta trece printr-un proces complex de
testare si certificare a calitatii produsului, proces care la producatorii moderni este
automatizat si care ca rezultat produce niste documente care vor insoti materialul,
materia prima a urmatoarelor procese, pana la destinatia finala. Deci producatorul
otelului nu pote influenta semnificativ calitatea armaturii pusa in opera in cadrul
procesului de construire. Pentru a ajunge bara materia prima, otelul, va trece printr-un
proces de laminare, va intra intr-un laminor. Si aici este foarte putin probabil ca
materialul folosit pentru confectionarea barelor sa fie de slaba calitate, deoarece in
anumite limite pretul de achizitie a otelului este acelasi indiferent de tipul de otel folosit.
Este adevarat ca laminoarele lucreaza cu zeci de mii de tone de otel pentru fiecare
modul de productie, dar tomai din acest motiv nu isi pot permite abateri procedurale,
deoarece orice control dupa iesirea produsului pe poarta fabricii duce la compromiterea
intregului lot, ceea ce inseamna pierderi semnificative pentru societatea comerciala.
Atunci de unde apare calitatea slaba a armaturii pe santier? Ei bine, conteaza mult locul
unde este produsa bara ce va fi fasonata. In Uniunea Europeana toti producatorii sunt
obligati sa foloseasca aceleasi standarde si aceleasi proceduri, astfel incat un material
este identic, indiferent de producator, locul unde este produs (tara) si momentul
producerii. Dar producatorii din afara Uniunii Europene nu au interdictie la vanzare pe
piata libera din interiorul Uniunii Europene. Oricum, o piata controlata este mai mult
dispusa si vulnerabila la produse contrafacute, acesta fiind fenomen larg raspandit in
Uniunea Europeana in acest moment. Ca urmare fier importat din Ucraina, Rusia,
India si China, la calitatea, caracteristicile si proprietatile specifice pietii locale din acea
parte a lumii este adaptat pietii locale din Romania (componenta a pietii din Uniunea
Europeana) prin fabricarea unor certificate de calitate la nivel de comerciant si punerea
la vanzare fara a fi conform cu cerintele normelor romanesti. Caracteristic acestor
produse este imposibilitatea trasarii circuitului materialului inapoi la producator. Ca sa
fie mai clar, desi bara cumparata corespunde perfect cerintelor din alte tari, nu
corespunde cerintelor pietii noastre deoarece dispune de alte caracteristici fizicochimice decat cele luate in considerare prin proiectul constructiei. Aceasta alterare a
proprietatilor materialului se traduce direct in alterarea calitatii armaturii si ca rezultat in
alterarea calitatii constructiei, in special a cerintelor referitoare la mentinerea
caracteristicilor de rezistenta si stabilitate pe toata durata de existenta a acesteia. In
afara de posibilitatea provenientei indoielnice a materialului din care este confectionata
armatura, mai exista si alte considerente care determina calitatea slaba a actului de
constructie, considerente care se refera la activitatea pe santier. Principalele vicii ce se

intalnesc in raport cu alcatuirea si exploatarea armaturii sunt: executarea armaturii la

temperaturi prea scazute (temperatura barei pe care se executa fasonarea), indoirea
barei de dimensiuni mari fara tratament termic, pozitionarea defectuoasa in cofraj,
utilizarea de materiale cu caracteristici fizico-chimice si dimensionale modificate din
cauza transportului, depozitarii si manipularii defectuoase pe santier, utilizarea armaturii
murdare sau cu suprafata acoperita cu diversi poluanti.
Caramida. Fiind un material larg raspandit in constructiile curente din ziua de azi din
Romania, de asemenea reprezentand un procent de aproximativ cincisprezece la suta
din pretul unei constructii obisnuite, si fiind in esenta un material ieftin, confectionat
dintr-o materie prima ieftina, la indemana, si fara o tehnologie complicata, caramida
este un produs destul de frecvent falsificat (alterat) in piata curenta. Desi exista norme
tehnice care trebuie respectate, exista standarde de produs si exista norme interne de
producator, caramida este unul dintre putinele produse a carui calitate variaza de la lot
la lot chiar in cadrul aceluiasi producator. Calitatea caramizii se refera in primul rand la
calitatea materialului folosit, la tratamentul folosit in timpul procesului de productie si la
stabilitatea dimensionala a produsului. La unele dintre produsele existente pe piata se
intalneste de asemenea variatia de greutate a produselor din cadrul aceluiasi lot, variatii
de culoare, variatii de umiditate si de compartimentare interioara. Fiind un material de
constructie care nu are rol structural (nu mai are in conditiile de constructie din Romania
contemporana), caramida este tratata ca un material auxiliar, ca o cheltuiala
suplimentara, ca un material de compartimentare. Insa rolul primar al caramizii in cadrul
constructiei este izolatia termica si fonica, doua conditii importante ce determina
calitatea de ansamblu a cladirii. O caramida de calitate slaba va afecta ambele conditii
si, in anumite circumstante, poate determina si umiditate nedorita la nivelul peretelui,
aparitia fisurilor pe perete sau aparitia crapaturilor in cazul seismelor si un
comportament defectuos in caz de incendiu. Punerea in opera este de asemenea
deficitara de multe ori, considerand aici urmatoarele aspecte: depozitarea defectuoasa
direct pe pamant sau in locuri cu umezeala, umplerea golurilor interioare cu mortar,
dispunerea deficitara a caramizii in raport cu constructia, utilizarea de sparturi sau
franturi de caramida si multe altele.
Lemnul. Nefiind un material foarte popular in ziua de azi datorita provenientei sale si a
contoverselor sociale si ecologice, lemnul este folosit in constructii pe baza de extreme,
fie aproape deloc, fie aproape in totalitate. In cazul in care lemnul este folosit pentru
alcatuirea structurii de rezistenta a cladirii, o calitate slaba a materialului determina
direct o calitate slaba a cladirii prin afectarea cerintelor ce se refera la rezistenta si
stabilitate. Calitatea lemnului variaza atat datorita materiei prime din care a provenit

(specia de copac care a fost introdusa in procesul de fabricatie), prin varierea

caracteristicilor fizico-chimice si mecanice ale matrialului de constructie, cat si datorita
proceselor de productie si de exploatare in sine. In procesul de productie, conditiile de
exploatare eficienta a materiei prime conduc la folosirea deficitara a tiparelor de taiere si
la utilizarea chiar si a materiei prime ce nu corespunde dimensional, ca varsta sau ca
nivel al defectelor. La vanzare, datorita paletizarii, apar de multe ori produse ce sunt
incomplete dimensional, prezinta crapaturi, goluri sau insertii. In procesul de construire,
datorita costurilor, apare folosirea unor produse ce sunt afectate de daunatori sau
mucegaiuri, prezinta abateri de forma, abateri de la starea de uscare, care prezinta
exagerat de multe noduri sau prezinta caracteristici mecanice slabe. Desi utilizarea
produselor pe baza de lemn care implica procesari insemnate (lemnul stratificat,
panourile de lemn) mai reduce din problemele asociate lemnului enumerate mai sus,
totusi calitatea constructiei ce utilizeaza produse pe baza de lemn este puternic afectata
de calitatea produsului folosit dar si de calitatea muncii prestate, de calificarea si
constiinta lucratorilor, de calitatea materialolor folosite pentru tratament si altele.
Elementele de asamblare demontabile. Nu exista imbinari demontabile fara elemente
de asamblare. Calitatea imbinarii depinde in special de tipul elementelor de asamblare
alese, de cuplul de material stabilit intre materialul de baza si elementele de asamblare
si de parametrii folositi la realizarea imbinarii. Realizarea de imbinari defectuoase
determina direct o calitate slaba a constructiei prin afectarea directa a cerintei privind
rezistenta si stabilitatea pe toata durata de existenta a constructiei. Pentru alegerea
tipului de asamblare dorit, proiectantul trebuie sa aleaga dintr-o varietate de zeci de mii
de repere, clasificate in sute de solutii constructive oferite de o mare varietate de
producatori, importatori si comercianti. Ca urmare, calitatea imbinarii va varia atat in
functie de solutia impusa de proiectant, cat si datorita abilitatii constructorului de a se
conforma prescriptiilor tehnice impuse de producatorul solutiei. Orice abatere de la
tehnologia necesara va conduce la o calitate slaba a imbinarii cu consecintele
enumerate asupra calitatii constructiei.
Materialele de izolatie. Materialele de izolatie au rolul de a separa mediul constructiei
de influentele mediului exterior ce constau in diferente de temperatura, umiditate si
zgomot. Fie ca scopul izolatiei este conservarea energiei, fie ca este protectia impotriva
apei sau limitarea zgomotului ambiental, o izolatie de calitate ridicata va influenta in
bine calitatea vietii in interiorul cladirii, va prelungi durata de viata a cladirii si va
contribui semnificativ la pastrarea valorii cladirii de-a lungul timpului. Materialele de
izolatie sunt foarte variate ca tip, chiar daca au in esenta acelasi scop, iar diversi
producatori au reusit sa aduca pe piata materiale din ce in ce mai performante sau din

contra, din ce in ce mai ieftine. Ar trebui sa fie clar faptul ca un material de calitate vine
cu un cost corespunzator, dar in conditiile particulare ale pietii din Romania, fara o mare
experienta in utilizarea materialelor de izolatie performante si dominata de
superficialitate in tratarea informatiilor ce vin din industria publicitara de profil, au reusit
sa patrunda tot felul de materiale, pentru toate buzunarele, care afiseaza in mod
surprinzator aproximativ aceleasi proprietati caracteristice. Bineinteles ca nu pot avea
aceleasi caracteristici sorturi din acelasi material care costa de la simplu la dublu, dar
caracteristicile materialului sunt impuse prin norme si agremente tehnice, care in afara
de hartiile ce insotesc produsul pe piata, nu au nimic in comun cu proprietatile efective
ale materialului. Ca urmare, constructorul are asupra umerilor povara alegerii unor
materiale de calitate cu care trebuie sa se incadreze in buget si sa realizeze si profit. In
nouazeci la suta din cazuri, constructorul va alege materialul cel mai ieftin si nu ii va
pasa de calitatea lucrarii executate. De ce? Pentru ca in general calitatea lucrarilor de
izolatii nu poate fi determinata pe moment, pentru ca nu este controlabila fata de factorii
ce ii pot fi opozabili si pentru ca nu il intereseaza comportarea in timp a constructiei. Ca
proprietar, la momentul constructiei, suntem sub o mare presiune financiara, astfel ca
de obicei proprietarii accepta utilizarea unor materiale de izolatie de provenienta si
certificare indoielnica, deoarece in niciun moment proprietarul constructiei nu se
gandeste la ceea ce se va intampla dupa terminarea santierului si eventual la douazeci
de ani dupa aceea. Din nefericire, aceasta neglijenta la momentul construirii afecteaza
serios ulterior viata in interiorul imobilului si chiar durata de viata a imobilului.
Materialele de finisare. Finisajele sunt subiectul preferat al posesorilor de locuinte
deoarece sunt exact ceea ce se vede din exterior, sunt exact ceea ce omul atinge si
simte cand interactioneaza cu o cladire. Este adevarat ca impactul materialelor de
finisare asupra calitatii constructiei este limitat din punctul de vedere al criteriilor de
definire a calitatii constructiilor, dar din punct de vedere al impactului vizual, al vietii in
interiorul imobilului si al pretului de vanzare a acestuia ele sunt foarte importante, iar
pentru anumite categorii de oameni cele mai importante. De asemenea, nu poate fi
numita o cladire de calitate, o cladire care arata saracacios finisata sau semifinisata, dar
aceasta situatie va tine la distanta clientii care nu se pricep la constructii, care nu dispun
de lichiditati pentru a o finisa asa cum doresc, va tine la distanta rechinii imobiliari si
eventual si hotii. Din nefericire, oricine poate crede ca se pricepe la finisaje si aceasta
face subiectul finisajelor un subiect foarte greu de abordat. Preferintele oamenilor sunt
greu de inteles, mai ales ca in ultima vreme, oamenii sunt influentati de anumite curente
care sunt in opozitie directa cu scoala romaneasca de arhitectura si constructii (stiluri
naturale, futuristice, feng shui, ecologiste si altele).

Materialele folosite la instalatii. Instalatiile sunt componente ale constructiei care fac
cladirea locuibila si care asigura proprietarului un mediu de viata conform proiectului
sau necesitatilor. Intr-un mod paradoxal, in domeniul instalatiilor, materialele de calitate
inferioara vor fi mai scumpe pe termen lung, din cauza cheltuielilor sporite in intretinere
si reparatii. Si trebuie tinut seama de faptul ca in domeniul instalatiilor, raportul dintre
calitatea materialelor si pretul lor nu este cel normal, adica un material mai scump nu
inseamna intotdeauna un material de calitate, ci, in multe cazuri, numai un material la
moda sau un material pentru fraierii cu bani. Trebuie avut in vedere aspectul interesant
al impactului major al instalatiilor asupra vietii in imobil in cazul defectiunilor sau
catastrofelor, cand impactul poate fi de la disconfort (de exemplu, la deteriorarea unei
conducte de apa, apa patrunde in locuinta, iar reparatiile implica distrugerea finisajelor
si intreruperea folosirii utilitatilor) si pana la punerea in pericol a vietii umane (de
exemplu, in cazul scurgerilor de gaze sau in cazul unei defectiuni a instalatiilor electrice
soldate cu incendiu). In cazul proiectarii si executarii instalatiilor, siguranta in exploatare
trebuie sa fie factorul cel mai important, economii la materiale putand duce la pierderea
de vieti sau la distrugerea totala a imobilului. Ca urmare, impactul calitatii instalatiilor
asupra calitatii constructiei se face simtit pe multiple planuri, fiind unul dintre cele mai
importante subiecte ce tin de exploatarea constructiei.
Concluzii
Impactul calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei este complex si
nu este usor de apreciat cantitativ pe baza unor criterii simple, deoarece implica, pe
langa factorii obiectivi, investigabili stiintific, si factori subiectivi, care tin de satisfactia
clientului, a proprietarului constructiei. In orice caz, este usor demonstrabil ca materiale
de calitate superioara determina o calitate mai buna a constructiei, a cladirii. Din
nefericire, nu exista o cultura a calitatii in constructii si, desi legea impune un sistem de
asigurare a calitatii, daca beneficiarul lucrarilor nu este constient de importanta anumitor
decizii si actiuni pe care trebuie sa le ia pe durata lucrarilor de constructii, se poate trezi
la sfarsitul lucrarilor cu un rezultat de slaba calitate. Nu numai factori care tin de
imoralitate si neglijenta duc la alegerea unor materiale slabe calitativ in cadrul
procesului de construire, dar uneori decizia de folosire a unor materiale slabe calitativ
este generata de presiunea pietii, de promovarea fortata a anumitor solutii si de
incapacitatea factorilor implicati de a intelege consecintele pe termen lung a deciziilor
luate. In acest sens trebuie intreprinse actiuni de crestere a cunoasterii stiintifice a
publicului astfel incat sa poata fi capabil sa cunoasca si sa aprecieze caracteristicile
materialelor prezentate, sa poata sustine un proces de decizie informat pe baza unor
criterii de decizie judicios alese si sa inteleaga si sa respecte rolul investitorului in

procesul de construire. Tot in acest context trebuie imbunatatita deontologia

profesionala a dirigintilor de santiere, a responsabilor tehnici cu executia, a sefilor de
santier si a constructorilor, astfel incat sa se conformeze exigentelor sistemului de
management al calitatii in constructii si sa se disocieze de componenta de piata a
industriei constructiilor.