Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
:NEUFE
NEUFERT
MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE e1·.oe CONSTRUCTIE .
EdUura Ah.stu~
!Vliercursa Ciuc, 2004
Publicat 1n original in limba germana. de Friedr. Vieweg & Sohn Verlagsgesellschaft rnbH, .
D-65189 Wiesbaden, Germania, cw titlul original uErnst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a editie)».
Datele cuprinse Tn aceasta carte nu sint supuse nlcf unei forms de responsabflltate sau de garantie. Tn consecin1!, au-
torn $1 edltura nu 1¢.asuml rlspunderea Ji decl nu T$l asuml Tn nicl un mod responsabilitltlle care derlvl Tn vre1.1n fel
din utlllzarea acestor date sau a unor Plrtl dlri acestea.
Edltll ale acestei lucrM, tlp!rlte sub llcent!, exist! tn llmblle ceha, chineza, croatA, engleza, franceza, greaca, lndonezi--
anl, itallan!, iugoslavi, japonezl, maghlara, poloneza, portughe~~• rusa, sloven!, spaniel~ $1 turc!.
Edltura Alutus multume$te domnului arhitect Geo~ge Bouarlu $i doamnei Julianna Both pentru a fl avut ideea traducerii
prezentel lucrari Tn llmba rpmlnl $1 pentru a fi n:,Ulocit, in discutiile prelimlnare cu Vieweg Verlag, preluarea !lcenteL
1
N·eufert ~:
\'',',
Elemente de :-
. PROIECTARE fi de :- .
. CONSTRUCTIE '
Explicarea simbolurllor •..•....... 1 Grldinl1e · locurl de Joac~ · .
hotelurl pe·ntru tineret . . • . . • • • . . . . 337
Norme de bazA ·..••••.••..••.•••• 2
Bibllotecl · construc111 administrative ·
Bazele dlmensionarll · binci . ~·................· •... ·. . • . . . • . 341
Propor1,I I • • • • • • • • • • • • . • • • ••.• • • • • 28
PasaJe acoperite · tip~logie . . . . . . . . ·373
Proiectarea • . . • . • . . • • • • • . • • . • • • • 45
Magazine · magazine unlversale
Conducerea lucrlrllor de constructle 52
magazine cu autoservlre . . . . . . . . . . 378
Tehnl.cl de depozftare .. ·. . . . . . . . . . . 386
Pir1,lle clldlrll • . .. • .. .. • .. • .. • . • • 65
Atellere · constructll lndustrlale • • • . 390
lncilzlre · ventllare • . • • . • • • . • • • • • • 109
Modlficlrl de functlune •.•.••••.•.• · 413
Flzlca construc11110r · protectia clad. 127
Ferme · cre,terea animalelor • • • . • . • 415
lluminat · stlcll · lumina naturall ·• • • 145
CAI ferate • • • • • • • • • • • • • • • . • • • • • • • 432
Ferestre · u,1 • . • • • • • • • • • • • • • • • • • • 180 Parclrl · garaJe · constructll destinate
parclrllor · benzlnlrll · pomplerl • • • • · 438
Searl · ascensoare • • • • • • • • • • • . • • • 196
Aeroporturi ·••••.••••••••.•••· . • • • 462
Strazi · spa111 de circu1a11e ••••. ·• • • • 21 O
Restaurante • • • • . . • • • . . • • . • • • . . • . 468
Gridlnl · sere • • • • • . • . • • • • • • • • • • • 223
Hotelurl · motelurl ·
tnciperl anexe · lntrarl • • . • • • • • . • • . 242 · clidirl pent~u congrese • • • . • • . • • • . 478
· Asanarea ciadirilor vechi ...' . . . . . . • 309 Protectia la incendiu ....• ....... ~ . • . 616
Masur! · greutati · norme ••..•.. , • • 632
$co~a . C If II ::I S :1 • It a • S • 11' • 0 • II V II O •••• Q • 317
!el'~ n• a•
e;;Ji:o·iaogra,a1e ... , ...· , , ... , , , , •., ..., .
facimaii · iaborato.are ·
cam!~e studer,ile~U . . . . . . . . . • . . • . 3216
PREFETE
Prefa1a la prims edl1ie
inca din tlmpui vletll, autorul - multrespectatul mau tat!, sar sa fie conservata forma genial! a cArtii, dar $1 structu-
Ernst Neufert - m-a preg!tit ca sA prelau spre contlnuare rarea tn sens contemporan a cont! nutulul. ·
mo$tenirea lul literara. De aceea ne-am decls lmedlat sa reprelucram, restruc-
Colaboratorli no$trl au fest Peter Mlttmann $i Peter turam, redesenam complet lucrarea $1 sa o extlndem pen-
Graf, speclalistuf nostru rn carti de constructii ing.-arh. tru a putea cuprinde 7n ea tot ceea ce trebule sa $tie astaz/ ....
Ludwig Neff, pretuat de timpuriu din biroul p!rintesc, lar arhitectul $i inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie
eu am fast pregatit sa incep lucrul la noul Manual al arhi- $tlut, dar fide! dupa Ernst Neufert $i nimic mai mult.
tectului cind, 'in februarie 1986, prin moartea lul Ernst Aceasta lucrare a costat editura :;1i i-a costat pe cei nu-
Neufert, rnsarcinarea a devenit complet valabila. mero$i care au contribuit cu cuno$tinte de speciafitate 4
Lumea contemporana a constructiilor, dezvoltata ani $i jumatate de munca intense.. De aceea, Tncrezatori,
intr-un grad Tnalt, impune creatorilor de constru~ii alte ce- speram cu totii ca lucrarea va constitui un c1$tig pentru cei
rinte tehnice ~i stiintifice decft cele care, acum 55 de ani, care o achizitioneaza, cautind o carte contemporana de
pe timpul in care a aparut prima edi1ie din µanualul arhi• constructii.
tectului, reprezentau ,,masura lucrul'ilor". In consecinta,
pet1tru un i1Aa1wa! alarhitectului ,ealmer,~a ,,nou" era nece- f<o!n, 111 septembrie i991 Peter i\leufert
PREFETE
Prefata edlturll la a 33-a edltle
Acum mai bine de jum!tate de secol, tln!rul arhltect Ernst opera. in special cu ajutorul lui Ludwig Neff care a partlr-'-
Neufert a avut nu doar ldeea, cl $i energla sa dea viata pat in mod determinant inc! din timpul in care traia a
lucrarii Msnuatul e.rhltectulul, care a devenit un sprijln in- torul, a fost poslbll ca o noua prelucrare completa sa 11l;
dlspensabll pentru munca arhltectulul $i a proiectantului. Tnceputa $1 Tnchelata dupa o munca de mai multi ani.
El a mentinut permanent tineretea lucr!rii $1 a adaptat-o Edltla este mtndrl ca Manuatut arhltectului care, 1nt -
mereu la cerlmele vremii. Ultlma prelucrare Important! a tlmp, a fost tradus Tn 13 llmbi, a putut fi cor.,tlnuat Tntr
avut loo in 1979 (edltla a 30-a), Tnainte de moartea lui in noUi! redactare ,1 structura, dar conform' conceptului lui
anul 1988. Ernst Neufert. · · ··
A devenit sarcina tlului sAu, Peter Neufert; $1 a echlpel
sale de prolectare sl prela lucrul contlnuu dedlcat acestel Wiesbaden, septembrle 1991
Dael, timp de. 12 anl de la moartea cunoscutulul autor an! ,1 care a fost dlflcill din toate punctele de veden~
Ernst Neufert, al con$tlentlzat drepturile $i obligatlile de reflcind desenele ,,r textul pentru flecare pagina •
autor mo$tenlte, atuncl se fur1$eaza nevola de ad!ugtnd multe sublecte actuale.
nesatl sf!cut de a-I da socoteala tatalul pentru ceea ce au Actuala edltie, a 35-a, din anul 1998, a fost din nou e~
flout urm~II Ludwig Neff, Peter· Neufert $1 blroul de pro- tlnsA cu capitole lmportante precum Cli.dlrl din lemn, Cl~
iectare S.A. Neufert Mittmann Graf Partner. dlrl cu consum redus de eriergle, Energia solar!, Cor,
Stlmati citltorl, fl~ bunl $1 fl11 martorfi acestel "confeslunl"I stru~I ecologlce, Sere $i Extinderl din· stlcl!. ·
Ctnd a murlt tatAI meu, fn februarte 1986, pe piatl era a
32-a edltle germanA. Nol am refacut lucrarea pentru a
33-a edltie, printr-o prelucrare care a durat mal bine de 4 KOln, lunle 1998 Peter Neufer l
Aceasta ed~le coincide din nou cu un schlmb de gene- arhitectulul. Exlstl poslbllltatea de a contacta redactla f'--
ratll $i confirm! atemporalltatea acestel cAriJ. Dar ca toate de a primi lnforma~I supllmentare pentru sublectele din M,
schimbArlle, $1 aceasta aduce numeroase modlflcarl. (www.neufert.de/bel). ·
Allturl de vechlul colaborator, domnul Ludwig Neff, acum fn aceastl ed~ie au fest din nou prelucrate numeroase_
doamria Corinna Franken face parte din echlpl $1 1mparte capltole, dar au fest adlugate ,1 unele noi: Amenajlri pen
responsabilltA~le acesteia. Prelucrarea a fest complet tru sporturi nautlce/marlne, Sporturi de plaJa; Terenurl df
transpusl 1n slstemul de prelucrare automata a datelor. joc, Amenajarea podurllor, Hotelurl, Evacuarea de,eurllor
Este un sentiment tnalt!tor sA lucrezl la opera bunlculul menajere, Example de prolectare grupurl sanltare, Oetalµ....._
,1 a tatilul ,1 sA Ti vezi pe numero$11 colaboratori, coautorl pentru piscine, Moblller de buc•rle ,1 ·vesela, Peret! cl
$1 desenatorf care f.ac ca aceastl carte:sa fie ceea ce este. rezlstentl la foe, Lucarne, Norma de bazA'pentru allmenta-
A enumera toate numele ar fnsemna sA deplf?esc llmltele rea cu apl, Crame, Fatade·dln lemn, Forme de $arpante,
prefetei. Ca reprezentamf i-a, numl pe Nicole Delmes, Alimentatle public! - fast-food-url, Echlpamente ,1 mobille-
nascut~ Neufert, Julia Ehl ,, echipa biroulul de proiectare pentru grldinA, Normative referltoare la economlsirea en
Neufert S.A. KOln. De data aceasta autorii de speciafitate ergiei - example de calcul, Lifturi, Simulari ale luminii natu-
s1nt, prlntre a~ii, R. Eckstein, A. Weinzierl $i M. Bauer. rale prin mljloace electronlce. Tn plus, numeroase paglnl au~
Multumiri deoseblte trebule adresate ,1 numero$110r citltorl fost actuallzate fl adluglte.
$1 utlllzatori care, prin propunerl, intrebitri fi critlci, au con-
trlbult la tmbunata~rea citrtJl.
A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul Ke)ln, lulle 2002 Cornelius Neuferr-
PROLEGOMENE
Aceasta carte s-a nascut din documentatia cursurilor Formele timpului nostru rezulta din acela$i drum pe ca-
mele de la Facultatea de Constructii de stat din Weimar. re I-au parcurs ~i predecesorii pentru a ajunge la templele,
Documentatia este bazata pe masuratori, experienta $i cu- catedrafele sau palatele splendide pentru care nu au avut
no$tlnte acumulate in practica $i cercetarea legata de om modefe, dar care corespundeau propriilor lor imagini $i
care s1nt necesare 1n proiectarea constructiilor, dar tara a dorinte, propriilor lor idei ~I ldealurl care erau apropiate
pierde din vedere noile posibilita.ti $i cerinte. nostalgillor for. Fie $i numai comanda formulata corespun-
Pentru ca, pe de o parte, stam pe umerli stramo$ilor $1, zator treze$te imagini care, prin posibilitatife tehnice ale
pe de alta parte, totul este curg!tor, sintem copiii tlmpului vremif $i prln condfWle locale, pot cipata forme care se . ·
nostru $i, in plus, adeseori, punctul de vedere al fiecaruia aseamana prea putln cu tot ceea ce ·exist! deja. Aceste
este dlferlt. Motivele rezidi! in diferentele dlntre educatla cl!dirl pot ff mult mai bune din punct de ved.ere tehnic, pot
prega.titoare $1 formarea profesionali; 1n lnfluentele pe ca- avea capacftatl- superloare celor anterioare daca sfnt con-
re le exerclta medlul; in aptltudinl $1 in gradul aferent de forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicli. Dar pot st
autoeducare. se $1 compare din punot de vedere artistic cu edlficiile de
Ramine insa o problema deschis! dacl ,,verdlctul cert" acela$1 fel din trecut.
pe care ii dim azi este corect in mod deflnitiv, cici $1 acest Dael se com para o cf ad ire industrial! contemporanA,
lucru depinde de timp. Conform experlentei, o epoc! ulte- luminoasa, spa~loasa, avTnd dimensiunl potrlvlte $1 o
rioar! judeca 111ai drept decit a noastr~, care incl nu dlspu- structuri zvelt! fi U$Oarl, cu o manufactur! din seoolul al
ne de distanta necesarA unei imagini de ansamblu. De aici 18-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci $1 ce~ mal
rezulta ce rezerve trebule sa T$1 asume o Tnvitltura ca sa obtuz conservator va vedea superlorltatea nollor noastre
nu devlni una falsi. Clci, in ciuda tendlntel spre adevir 1111 constructll. Aceasta 1nseamna cl, de fiecare data. cfnd te-
obieotivltate, tn cluda tuturor eforturilor de a privi critic Idelle mele de prolectare corespund unel neceslta~ reale ·a vre-
preferate $1 de a nu Tndepirta cu U$Urint! Tndoiala, orlce mll noastre, se a,teaptA ca arhitectii pllnl de viatA $1 de-
inva.titura ramine subiectiv! $i dependent! de tlmp $i de schf$1 tlmpulul lor sA aibA reallzlrl care rezistA unel com-
context. Perlcolul unei 7nv!titurl false poate fl evltat daca paratll cu cele mai reu,1te clldlrl ale predecesorllor, sau
Tnvltatura TnsA$1 ne aslguril ca nu este Tncheiati, cl cl slu- care chiar le s1nt superloare acestora.
]e$te $i este supusa vietii, devenirii $1 dezvottarii. De aceea, intr-o facultate vie trebuie oferlte tn primul
Acest Iucru conferil elevulul acea atitudlne splrltuall la rfnd o imagine a tlmpuful $1 o prlvlre spre viitor, iar privlrea
care se referea Nietzsche cind spunea: ,,Nur wer slch spre trecut numai atft cit este lnevitabifa sau de dorit.
wandelt, blsibt mit mir- verwandt." {,,Doar cine se schlmM Acest lucru este recomandat $i de unul dlntre "marll"
ramine Tnrudit cu mine.'? no$trl, Fritz Schumacher, atuncl cind, in studllle sale de-
Esentlalul unei astfel de Tnvltlturi a ve$nlcei devenlrt, spre profesia arhitectulul, avertlzeaza ca, prln pr/vlres
slujftoare a dezvoltirll, reztd! fn faptul ca nu ofer! retete, scrutatoare spre trecut, tfnarul student se plerde pres mult
nu ofera ,,Tntelepclune la conserva• - ,,canned wisdom•, cl fn ratlonamente de !star/a artei $i se lasl. Tndemnat de tit-
numai piesele de constructle, elementele, pietrele unghlu- lul de doctor fnspre ell $tllnflfice secundare, ceea ce se
lare $1, allturi de acestea, metoda-de combinare, de con- Tnttmpla cu preful s.celor forte lndlspensab/le pentru extln-
structie, de compozltie $1 a armontei. derea necesitaf/lor ramlffcate ale creapei.
Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat aceasti in opozltfe, este mal corect sa I se ofere stt.identutul dear
idee 1n cuvlntele: ,,Ii dau elevului meu un coif, pe celelalte elementele, a$a cum se inttmpla. $1 in ,,Manualul arhitectu-
trei trebule s~ le g~seasca slngurl" Un arhitect Tnnlscut lui~ in care m-am stradult si reduc piesele prolect!rll, sa le
sau unul cu dorul de a construi 1n lnlm! 1$i va acoperl ure- sohematlzez, chiar sA le abstrag, pentru 7mpiedlca utlliza-
chile $1 ochii dac! i se va da sol1J11a unel probleme, pentru torul sA lmlte $1 pentru a-I obllga sl confere de la sine forma
ca are atrta imaginatie $1 atTtea ldealurl Tncit Tl trebuie nu- ,1 conflguratle lucrurllor. Dlferltele conflgura~I sfnt oricum
mai elementere pentru a pomi sa. faca din ele un Tntregl aduse la un anumit numitor comun de cursul tlmpulul, la
acest acord spectflc care caracteri.zeaza asplratlif e spre
Cine $i-a ct$tigat o datl increderea Tn sine, cine a pltruns aceea$1 dlrectie a oamenilor unei epoci $1 care capata in sti-
interdependen1ele, cine a inteles jocul fortelor, al materlale- lul vremli o expresie vlzibila $i remanenta. ·
lor, al culorilor, al m!surilor, cine poate sa absoarba reallta-
tea, imaginea clAdlrllor, cine a .studiat $1 cercetat critic efectul
for, cine le-a reconstrult mental, acela se afla pe singurul Ernst Neufert
drum adeva.rat spre cea mai mare bucurle a vie~I, pe care
numai eel ce creeazl muncind o poate simtl. La aducerea lul
pe un asemenea drum trebuie sa contrlbule aceastl vlzlune
de vlata. Ea trebuie sa TI efibereze de toate invl!tlturlle $1, tn
final, chiar de acaasta, ~I trebuie sa ii conduca spre proprla
activitate creatoare; trebuie sa fie un ajutor de inceput; Pa$ii
urmatori - construitul - trebuie sa ii faca fiecare singur.
fNORUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI
Structura car111 - prin organizarea con11nutulul - urmeaza modul dica,iiior pentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru
in care se desti,oara normal procesul de construlre. Tnsa HotelurJ. paginile 478 - 481, sala eventual existenta se doteaza
multe domenil Tnrudlte sTnt grupate laolalt!, daca relalil mal im- cu o seen! conform indicatlilor pentru Te~tre paginiie 490 - 499,
portante nu au determinat separarea for. conform indlca~ilor referitoare la Acustlc:! paglnl/e 138 -140, se
la in considerare integrarea unui proiector de ct.,.matograf con,
S1nt tratate separat toate componentele unel construe~! valablle, form paginilor 500 - 501,
daca nu pentru toate, eel pu~n pentru multe tlpuri de cl!dlrl.
Acest lucru rezult! ei din prescrlP1Jile refer1toare la preparative,1 dlmensiunile sllllor de conferlnte conform indica~ilor referitoare
la proiectare, precum ,1 din celelalte baze ale proiectarll. De ale! la Facultl1f paginlle 326 - 330, ale blbllotecfl conform -
au rezultat 46 de grupe. .. lndicatillor referttoare la Blbllotecl paglnlle 341 - 346, dispune-
Cuprlneul .... , .............. ; ; ................paglna IX rea blrourllor conform paglnilor 347 - 358, a· spatlllor de desen
oferA o subTmp!rflre mal detallata a grupelor mentfonate anterior $1 a laboratoarelor conform paglnllor 321 - 336, reallzarea unui
precum ,1 descrlerea contlnutulul fleclrei paglni. Hlf conform paglnil 371, a garaJelor ,1 parcaJutul conform pagi- -
lndaxut .. .... ·....... , ......... ·..............paglna 652 nilor 446 - 458.
lndlcl, dupA flecare pozftle, paglnfle Tn care srnt cuprinse aspecte Pentru eventualeie Loculnte pentru director, administrator, bucatar
esentiale despre termenui respectlv. ,.a. se cautA la paglnl!e 282 - 308, lar pentru forma. dlmensiunile -
,1
expllcarea preacurtArllor a slmbolurllor ......... paglna 1
Prescurta.rile au fost inevltablle deoarece, prln intermedlul acesto-
$1 amenajarea .diferitelor Tnclperl - la paglnile 242 - 267,
ra, se economlse,te spatlu ~ se simpllflcl lmaginea de ansamblu. pentru clrculaJII $1 imprejmulre la paglnile 211 - 214, pentru
plantarea grldtnll ,1 altele asemenea la paglnile 223 - 238 et, tn
1n m!stira tn care nu au putut· fl utlllzate prescurtarl uzuale, cele
fine, pentru partea de constructll, pentru locul $1 tlpul constn,ictlv·
nou concepute au fost astfel alese, fnc!t un citltor atent sa poatA
al aclrflor, llfturllor la paglnlle 202 - 209. 0imensiunile ,1 modi.it ·
recunoa~e semniflca~a lor ,; f!rl a folosl paglna 1,
de exec~e ale ferestrelor ,1 ale u,nor la paglnlle 187 - 192.
Pentru utlilzator, avantajul de04eblt al acestei lucrlrl constl Tn re- Fund&1llle, lzol9'1lle Tmpotrlva umidl~~I din sol la paglnile 68 - _
zumarea conclsl a cuno$tlntelor fundarnentale de proiectare fi 72, peretll, grosl111lle aceatora la paglnile 73 - 76, despre aco•
constru«f I rntr-o slnguri carte. perlfurl la paglnlle 83 - 91, lfetem de fncarzrre ,1 de ventflare
PlanurJle, sectfunlle, formate ,, tlpurlle sTnt exemple $1 excluslv. la paglnile 109-112, llumtnara ,11nsor1re la paglnile 145-154,
suport pentru clfre. Ele con~n dlmenslunlle-llmlta uzuale care au deapre dlmenslunl ordonatoare ,1 dlmenslunl de normare la
omul drept masura a obleotelor din Jurul s4u. pagfnlle 61 - 62. --
CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA.CARTE? Pe aceete baza variate, prolectantul poate concepe clldlrea
slgur ,, rapid ,1 fn conformltsta cu cerlnfele specfale are co•
LuAm e.xemplu elaborarea unul prefect sau a unui ante-protect menzlt, cu condltlll• dictate de pefiaJ ,1 cu sentlrnentul vletll -
pentru o clldlre admlnletratlvl. din vremea sa ,1 de felul sAu.
Se clte9te eu aten~e formularul de pe paglna 51 ,1 se rlspunde
detallat la toate 7ntreb4r(le rn cauza, precum ,1 la cele care re-
zult! din sltua~I speclale, se deflnesc prtn paglna 362 relatille un-
ef clldlrl administrative, se calculeazl conform DIN 277 volumul.
brut de sp,tlu Tn rrr, se modfflcl, tn raport cu suma destinat! Tn carte stnt marcate cu sAgeata vector ti' desenel~ care s7nt ci.J-
constructtef, dlmenslunlfe spa1fllor, se prolecteazl clldtrea con- prlnse pe CD-ROM-ul - f':leufert, Bauentwurfslehre • Allgemelner _
form proceaulul cit fucru de le paglna 49, se dlmensloneaza, Bauentwurf - ,1 c:are pot fi exportate Tn proqramele CAD existente
conformeazlll $1 moblleazl de exemptu sala de- mese, conform In- pa plat! ,1 pot fl prelucrate In contlnuare.
".•·· ...
• CUPRINS
FacuJtltl , cimlne studen1e,tl · laboratoare Tehnologie de transport $i de depozitare .......... 405
Facult!lti - amflteatre .......................... 326 Hale ....................................... 4'06
lncAperi pentru desen ......................... 331 Cladiri etajate ................................ 407
Cimine studente,ti . ·....•.......•............. 332 Grupuri sanitare .. , .....•....................• 408
Laboratoare ................................. 333 lnstalatii de sp!lat : ........................... 41 o
Dotilri sanitare .... ·........................... 411
Vestlare, dulapuri haine ........................ 412
Grldlnlte · locurl de JoacA · hotelurl pentru tlneret
CAmlne de zl pentru ·copil .............•...••.•. 337 Madlflclrf de fun~tiune
Echipamente ,1 locurl de Joa~ ••..•.....•..•.•.• 338
Hotelurl pentru tlneret .....•••••.....•.•.....•. 339 Modlficilrl de functlune ••.••...•.......• , , •..... 413
..
Bd •l"o P8ldalHll Ml!O Alglllll, fn - • modlf l-lsau h H sau h • lnlltlme sau cota Z ~ (Z) Zeta
Ilk
a,
0
•lie
•Sv
,
Balcan
flfrolr
!neap. IIMlOlf
80
bzw,
OIN
....,,, Algflm.111~
lll(IICtlv
0llullcht lnckllD!t-Nalmm •
Bsau b
Fl
I • ll~m• sau lat de
S • suprafatl
H 11
e e
(e) eta
(th) Tata
h Ort I I (I) Iota
Namlllll lndlllllflll g■rl'lllllt
00 •M Mlll!Uldl SI .... Ellalrfll
TWf 11111/V. . _ , . , . . lnnidltf
Min sau min mlnut sau la ffacare mlnut
Ssau s secundl sau la flecare sec.
K IC
A>.
(k) Kapa
(I) Lambda
OVa •"9 Acaper/fplcrUrl LNA •T"'1
-·
12° toate lndlcatlile Tn grade - M ~I {m) Miu
01
OU
Oz
•Hf
•OU
-ona
Hal
Out
lnc:Ap. dolmnll
....
•• • f,Uffll.
dlda111
• OCINIP, -■-pundlar
"unnl1olNfl
J
ws
In Celsius (K)
energle
cant cAld. • cantltate cAldurl
NV
! ~
Oo
(n) Niu
{X) XI
(o) Omlkron
l!g .p p.,,., 9111, (g■gf., gg/1.) • dlCI-CUllf
N putere n zc (Pl Pl
•Pl Pllfnl( 11A • ICI Dfl!-111111 -(lllllrax) c:lld. lndull. • 2.50
Ill
Pa preeluna P P (r) Ro
ez •Sf SuflaQlnl s. ■ pag. P■gfrll
2•3•4• { 2 grade, 3 minute, I a (s) Sigma
l'I •Ord Caridar SIUd. •IIUd. hldlnt.llUdlnfl 4 sec. dlvlz. Tn 380 de grade T -c (t) Tau
a, ■ Oa Oasps1I USA ■ ICA Clfll. ~-anliru) did.. ■-act, .,.a
o/osau vH proeenta, din sutl, sutlme y l/ {y) lpellon
. an
Ga
Hz
HtG
•SP"
•GI
■ Of
•lcz
Sp1\1Uvt1rd1
a--,
lnctp. damnulul
lndzlrl
UI/V
0
[lJ
•PA
.
.....,.. Ill, II (ll'lvtlml llCiddln1tlar
lmlg. 11', 1
llbllografl
%.
121
OK
FO
la mle, din mla, mllma
dlametru
• • r,uchla suparloara
MSP • muchla sup. a pardoselll
er, i >
X. X
I'!' ,~
a Ill
(f) Fl
(ch) Chi
(ps) Psi
(o) Omega
I(
Kl
••
•PY
Suc&tlrll
Pillnlll
d
9
1111W
l'tffllf
so MSS • muchla sup. a fine!
M scara
Kg •S 8Ublol HGl:hw, • Nini NlvlllP&- I per (de ex. t/m • ton a pa metru)
...
Kl •Oh Dap.hllne lllldtw. ■ NII' IMIIP&l'ICIUI
NW E>N • dlametru nominal
l<a •Clb Dap.clrbunl HHs. ■ NIM Nlvllrplfflllllm
l(r
l(z
•I'd
■ Cop ,
llor1baall rN
IOV
■ PrO
•PAO
PNlucr-.datllot
i'rlflgna lUIOffllll I dllllar
llmbolurl m....Uce
> maf mare decTt
Clfreromane
. I• 1
·-
M •w lnctp. tklnl ~M• .1.m. In~
i mal mare sau egal cu II• 2
·--
Mz •Mz l"cap. muilcll CL alra. aprarfmallv
< mal mlc decrt Ill• 3
N •"'- N(fa dal, mal mlc sau egal cu IV• 4
f
Og •I 1111 •IYII. -.11111
""'· •Cllnl, canlaffn,
! iumlde V •
v,.
5
-~
PC •Pg( Pei;all g■m.
,( unghl 8
Pd Pan:art I.Al;. •fll.Qlfl.lnfl'l'IIII
sinus 7
s _,.,. sin VII•
Schlz
.01p
.om,
CUllp
Oamllor
"'·
l,U, •YJ,
llfdv
-.zlial
cos coslnus
tangent&
VIII•
IX•
a
9
tan
81 •LI l.ocffffrt vgl. •C011'41,carll(WICU
ctg cotangenta x- 10
Ilk •Ser 8ecrtlll(I) vorh, ..... 111111111 In.media sau !n centru xv. 15
Sci ■ f'lu fllu UIW, ■ e,a.m.d. 11 ■-m■1e11p111t
U,U,, irlllfnt,lar di ltllt■l llldl1CI ;""11111
*- agal c. 100
Sp
Spl
•Cm
•CIIY
Clmari
Cl'lfuvlll
VOii
u.U. lflcllc:uul •... lqentlccu
nu agal cu
CL•
cc.
150
200
Sz •CJ Cam,Jaaca IIPfl, •apla, IPlcflla
,-,IUbttlln· .,... • aproape egal cu CCC• 300
Tg ■ Pel ljC, '/IIIU
aproxlmatlv, in Jur de co. 400
To
Tr
Ti
•Fl
■ Tr
■ fc:I
l'Ucl
Tlflll
lnctp.c:all
IIGQ,
Lit.
u.A.
-~- ...... •runlluf
"llmfll,
• congruent
similar (,1 pentru
repetarea cuvfntulul) ccc.
c.
DC•
500
600
700
Vr •Vb VNllbtll w .uv Uimlallta 00 lnflnit occc. BOO
Cimarl H,S.O. Algllm, In-• I" HNII
Vrr ■ Olm
II paralal cu CM• 900
w, •Sill
.we
Splllotf• FIT •p■rllh:. plllldi,,,..,.
• egal ,, paralel qu M • 1000
WC
WI ■ WI
WC
Wlndfang
etc.
IQ.
•lie:
■ IC/11¥,
flq&mlldlplnt
IKlfivlllffl •
X
nu ldantlc cu
ori, Tnmulijt cu
MCMLX • 1980
Sc•ra
FH
GE •.Z, m!nuf. Zona prc,d. man1Jlact.
51 congrue1,t
trfunghi
CAD pe CD-ROM-ul
~Jeufert.
6.
~ Ascan~or Cl • Zen! ind. Zona mdustrtala
'ti 1n ac&lasi sens. paralsl Manua/u/ arhitectului-
'Rt NORD
n in sens contrar. pa:slal proiectul general
I Mlrlmea de bazl Oenumlrea
1 Lungime
2 Masi
unllll!I de blZl
m11rt1
klloqram
Slmbol Oaffnlde
kg
bazatape
lunglmta de undl
1 radlalfli de crlpton
prot0tlp
1nt1madonal
UnltlH SI cuprinse
In defln!Ue
-
-
NORME DE BA~A
q
:I.
(Whl
(W/mK)
cantltatla de Clldurt
conduclfbllltatu tlrmlct (catllaltnlUI dt candllffi!IIII tlrmict)
l.ucrul mecanlo
(Ener;la,
-
Ws,J, secunda Watt• Joule• metrul Newton
10
4.186
Cant. aa clld.) Nm
:I.' (W/mK) conduclfbUltatea llrmlct eohlvaflfltl (ootl, dt aonduatlY. tllffl,) Wh Ori Walt• 3,8 J</f 1,163
A
a ~tn,IK!
~•K
coeflcltntul dt permtabilltlll tanmlcl (vii. dt Plffl!Nb, IWmlcl)
coeftcftntul d1 tranaflr ttrmlo Cvaloa11 de lrlnfflt ttrrnlo) Puttrea
kWh
w
kJlowattul • 10 Wh • 3,6 MJ
Watt
1,163~
736
k CW/m1 1<) cotlk:llntui dt trammllle ttrmlcl (vt1a111& dt lllnlmltlt ttnnlalJ (curtnt Ill,,
1//\ (n,IK/W) valoarta lzoflrll termlce
curtnt clld.) w Watt 1,163 _
• pr,vlzut din 1975
1/a (n,IK/W) rezlallln!I termfcl
~,
1/k (m'K/WJ razlstenla la lrlnlmllla ttnnk:A @ Transformne unltllllor de bazl
0' (,nlK/W•cm) coelldtntul rul119"'81 ltf'mlc1
0 (Wh/kal<} oagac:ffBUla tltmlcl lll8Clffcl
s (Wh/n,IK) coelk:ltntul caoecllllfl dt IIIIIWlazlnn ■ clldurll ·1 m ·Iii• 1 m• 1 m • 1 •"' • 1 m r1 (. ·, m/1)
1 m • 1 , ... 1 m 1◄ 1-1 m/1 1)
I! (1~ catffcfentul dt dllatn Bnllll
a (mK caellolentul dt dlatentare 1 kg• 1 m • 11◄ -1 kgm r'(• 1 kg m/s◄J
p (Pa) 0t111lunea 1 kg • 1 m◄• 1 kg m◄ (• 1 kg/ma)
(Pa) preslunaa (P■itlall} • vaportlor 1 m • 1 m • l r 1 • 1 m1 s"' (• 1 m1/s)
Po
g. (al cantltatn di vapori .@ ex,mple de .unltlJ SI derivate• lntre unttt«I• de bazl
Qk (g) cantltataa de apl condll'llltl
'V ("It} umldltatea rel■tlvi ■ aerulul
(-) catffcftntul dt rtzlsltnll la dlluzl1 (llatol\ll di mill. ii di/wit)
II
wd
/\o
1/Ao
(om)
(;/m'hPa)
Cm1hPa/al
grc1lmea echlvaltntl a stratulUI dt ur Crnltltnia ii dlflw•)
catllcfentul d1 oermeabllate la vaaorl (Vil, de Dtlffl, la vaporlJ
11zl1tenia la dlfun YICIOrllor
Coulomb
Farad
Henry
1C
1F
1H
•
•
•
1 At
1 As/V
1 V1/A
Ohm
F'ucal
Sl11ntn1
1g • 1 V/A
1 Pa • 1 Nim•
1S • 1/Q
J
Hertz 1 Hz • 1 ,_, • (1/1) Tesla' 1T • 1 Wb/ml
~ CW/ml<) lect0tuldestrat
J
Joule 1J • 1 Nm• 1 Ws Vo~ 1 V • 1 W/A
t' fW/mK!
/kWh
factorul strtturilor tie aer
iwtul cildurfl
Lumen
l.ux
1 Im •
1 tx •
1 cdsr
1 lm/m 1
Watt
Wsber
1 W • 1 J/s
1 Wb • 1 Vs
b)~fOnlal Newton 1N • 1 kg m/s 1
:I.
f
(ml
(Hz)
lunglmea dt undl
fr,cv1nta
La lndk:area putarll allClrlce aparenta, Watt-ul poall fl denumlt sl voltampel'8 (VA);
puterH ,1,ctr1c1 reaotlVI VII (Ver), Wltber-ul ltCUndl VOit (Vs). _-
j
lar (Hzl frecvtn!I llmltt
r. (Hz) rrecven11 de rezonant1 @ o,numlril• ,1 llmbolurlle unor un111, SI dtrlvats
E.t,. (Nlcm') modUIUI de elutlcllat, dlnarnlcl
S' (N/orria) rlaldltate dlnamlcl
Fl (dBi valoaraa lzollrll fonlc:e (aunlt ttanamls prln ur} In llborator 1 N x 1 a X 1 m1 • 1 Nsm1 1Ax1s ■ 1As ■ 1C
Rm (dB) vatoarea medle a lzolltll lonlca (aunet tranaml1 prin 111) 1 rad x 1 s 1 • 1 rad s1 (• 1 radls} 1 As/V • 1 C/V • 1 F
Fl' (dB) 118ioarea lzollril fonlce a constructltl (auntt 1rtntm11 p!ln air) A"I Ex1mpl1 de unltl« SI derivate Tntre unltlijl1 de bazA el unlta~le derivate cu
LSM (dB) vatoaraa protacVel Ionic, la sunetul transmls prln aer \!..I denumlri proprll
L. (dB) nlveful normal pantru zgomotul de Impact
VIM (dB} valoarea de lmbunltltfre a su0ortuful de 0lan9au Rezlstenta la permeabUltatea termlc11 II\• 1 m1 h K/kcal • 0,8598 m2 KIW
TSM (dB) valoarea protectlel fonlce lazgomotul de Impact
Coeflclentul de conductivltata termlca. >. • 1 kcallm h K• 1,163 Wlm K
a (-)
.3_ ....... (m~) . -·
mAsura de absarb\le a sunatulul
.-=.:su;ccpr..ca....cfa""'l•c.:e;.:;c_hiv_a_le_nt_A..;.d.;.e.;.ab_s_orb_t_le_a_s_u_ne_tu_lu_l_ _ ___
raza de rev9rberat1e
Valoarea de transmisie termlca
Valoarea de transfer termlc
k • 1 kcal/m 2 h K
■ 1,163 W/m2K
r., • 1 kc:al/m2 h K
• 1,163 Wlm 2 K
1
Densitatea bruta • 1 kg/m 3 ,. 1 kglm3
!c:18) reduce,·ea nlvelulul de zgomot
Greutatea de calcul ■ 1 kp/m 3 • 0,01 kN/m3
'® - - - - - - - - 1
Rezistenta la preslune • 1 kp/cm 2 • a,1 N/mm'
Martmea Sim• UnltataaSI Unltate legall Unllale anterlaara Relatle Prtsc. maL
bal naul
Denumire Sim• o,numlre Sim• Denumfr• Sim• Belon
bal bal bol 85
OJN 1045 (ldflta 7.a:001) 810
UnghlplIn ll.~,T Radiant rad 1 rad• 1 rn/m • 57,296" • 83,662 gon 815 .•
grad centeelmal 9
1• • 1L/90 • 1 pll/380 • n/180 rad
1' • 1"/90
1· ■ 1'/60• 1•131500
1gon ■ 1 q • N100 ■ 1 pla/400 •
BttonUfOr
(vezl ,Norma~vul pentru
845
855
LS 10
LS15
■ rr/200rad beton ~ .i beton armat LS25
mlnut ctnltllmll a 1 c ■ 1o◄ gon UfClr CU IICIIUI~ LS35
IIC, centfflmlll cc 1 CC• ( 10"1) C• 10-1 gon lnchlla') LS45
Lunglme I Mttru m Mlclomltru I'm IOI OnGI) In 1 ln ■ 2!1,4mm (adlUa l!.73) LS55
Mlllmtlr\l
cent1m1tru
mm
cm =or(loot)
(llthom)
ft 1 ft ■ 30,48am
fathom 1fathom• 1,8288m
Baton UfOr OU alcAtuln po•
roaae In vrac pentru pert#
1.82
LSS
DIClmttru dm mffl (mHt) mil 1 mll • 1809,344111 01N 4232 (ldllla 9,87) LBS
l<llomttru km mlll marinl em 1sm ■ 1,8112km
Clmtnl Z2!1
Supraflll,aupra• A,q Metru pltrat ml CtN 1184 peltll 1 Z36
fill HC!, ll'lnsv: (adllla 11,2000) . Z45
s~ Al a 1 a ■ 101 m1
1ha ■ 10'm 1
Z55
terenurllor Htctar ha
Uant cit anhfdrlt ABS
Val\lm V Mttru cub m3 DIN 4208 (ldltla 4.97) AS12
Utru I 11 ■ 1 dm' ■ 1o◄ m1 AS20
Vclumnarmat v~ Mttru cub norm. Nm 1 1 Nm3■ 1 m1 1n llart normatl
Olli-baton 881220/340
Mttrucub cbm cbm ■ 1 m1
DIN 488 partea 1 est 420/l500
Tlmp, lntlrval I Secunda I ftdltta9.84l 8S1500/550
dt~mp,dutltl Mlnutul min 1 mln ■ eoa Prt1011rtlrtle pentru matarilf1l1 dt
Ola
Zlua
h
d
1 h ■ 80mln ■ 3900e
1 d ■ 24h ■ 88400s © construOII• In raport cu dlflnllfa
mllttntll
Frecventa f Hlt!Z Hz
Anul • 11• 8799,8h ■ 31,5j7 • 10'1
1 Hz• 11, II lndlcar,a frIcvtn1tlor In
Prt19. maL
lndlctlt teUllff di mlrlme noul
ptrlotdll,
PUll&lfl fl) Secunda 1/9 m ■ 2x f Clrtmldl Mz2
rtelpl'OCI DIN 108 (ldl#a 8,89) MZ4
Vltlzl Radiant prln rad/a 111 ■ 2xrr DIN105Pl/llll2•1 Mze
~ (1dl~18.89) . ... . J,1z 8
unghlulatl IICIUndl
Mz12
Turalla, n Sacunda 111 1/1 • t/1 • U/1 Mz20
VtttzadI rlClp!OCI Aota1Hpe1 I'll Rota\11 Pl I Ula M:t2S
turatlt Ratatflpemln r/mln Rolalff pa min U/mln
C&tlmldl rtzllllntl Mz39
Vlteza V Matti pa m/1 l<llomllrl km/h 1 rn/1 • 3,8km/h fl cllnchar Mzl52
HCUndl pearl nod· kn 1kn • 11111/h • 1,8!2hm/h DIN 1015 partea a 3-1 Mz88
AccNralfa q Matripa rrlal (ldl\!19.84)
gravfJal)anlfl ucundl Qal Qal 1 QII • 1·cm/11 • 1o◄rn11 1 Clrlmldl di gmlt calcar. KSV8
lap&lrlt DIN 108 (ldl~a 9.SO) KSV12
Mua: m Kilogram kg KSV20
gttUIIIII (Cl Gram g lg ■ 10-3kg KSV28
rezullat II clnti• Tana t 11• 1 MQ • 101 1<; Blocurl pantrU zldlrl1 ,, Rz12
rlrfl) llvrl anglazt pd 1 pd • 0,483!9237 kg clrlmldl pentru Ra 12
llvrl g1rmanl pf 1 pt ■ 0,5kg co,urt n11ncorate Rz20
chlntll ztr 1 ztr ■ !Okg DIN 1078 Ra20
chlntlfdublu dz 1dz• 100kg (ldJtla 4.81) R28
1 N • 1 kglrn/I 1 • 1 We/m • 1 Jim R39
Fort■ F Newton N
fortagmf1a· G dlnl dyn 1 dyn • 1 g cm/a1 • 10"' N Blocurt pine din HSVS
Jonell gram•totll p 1p • 9,80885 · 10"4 N zgurl di tumaf HSV12
kllogram-101)1 kp 1 kp • 9,808815 N DIN 398 (ldlll■ 8,78) HSV20
tonl•fortl Mp 1 Mp ■ i808,8!N HSV28
ldlogram•fortl kg 1 kg ■ 9,80S85 N Blocurl din SCA Q2
tonl.farta t 11 ■ 9808,~N DIN 4185 (tdlfll 11.98) G4
Tenalunea maca• o Newton Nim' N1wtonp1 N/ ae
nlel, rezlstanta pe mJQmetru• mm1 kp/cm 1 1 kp/cm 1 • 0,09150885 N/mm1 SCA GS3,3
metru pltrlt p&trat kplmm 1 kp/mm1 • 9,80885 N/mm• DIN 4223 (ldilla 7.SB) (384,4
Luctul mecanlc, W,E Joule J 1 J ■ 1 Nm ■ 1 Ws ■ 10 1 arg Clrlmldl cu goluri 1.1.84
energi11 l<llowattorl kWh 1 kWh• 3,8 •'10' J • 3,6 MJ dlnbttOnUfOr LLS 6
cal putere-orl FSh 1 PSh • 2,84780 • 10' J LLB12
erg erg 1 erg ■ 10-rJ
Cant. de cAldur1 Q Jaule J calarie cal 1 cal• 4,1889 J • 1,163 · 10-3 Wh cartmldl cu golurl Hbl2
Mam. d, rota,,, M Metrl Newton Nm · kilogram for1l· kpm 1 kp m • 9,80685 J din baton u,or DIN 18151 Hbl4
(edljla 9,87) Hbl 6
Mom. dt lncov. Mb SIU Joule J metrl
Futerea, p Watt w 1 W• 1 J/s • 1 N mis • 1 kg m11r' Blocurl pllne din V2
ffux da energle be ton u'°r DIN 1a152 V4
calputere PS 1 PS ■ 0,73549875 kW (edllla 4.87) VS
V12
Temperatura, T Kelvin K grad Kelvfn 'K 1 'K•1 K
Blocurl cu golurt ~i · l-f04
termodlnamlcA, grad Rankine 'R.'RK 1 'Ra 1/aK
e• T-ToTo ■ 273,15K blocurt cu golurt T din HOS
temp. Celsius,, a Clradul Cefslua 'C baton cu alcatuire !nchisa
lntervalul $I A0 K 'C grad grd .:.e • t. r, filnd valabil: DIN 18153 (edltia 9,89)
dlferenta da sau 1 K • 1 'C • 1 grd
temperaturA, e.T in ecuatil se utilizeazA caramida pentru plan~ee IZWT12
temperatura e, grad F'af1ren11elt 'F' HF= 'l!R;. 32 ■ 9/s T- 458,57 5I /lnlsarea peretilar ZWT18
Fahrenheit, DIN 4159 ! ZWT24 I
temp. Ro,aumur Aa grad R9aumur ,,R 8P. .,,..:1~ H, 1 ,;Fl• 5i:.,C !edilia 10.99) ZWT38 I
Presc 1..1rtariis p13rt~u matarialele de
G) Unit~ti SI si unilAti legale (e:<tras pentru domeniul constructiilory i:ahstruci,, cu modiiicarea definitle,
rezistente1 in ctiviziuni de 5% ·
..
,,.
'
~ rJnrmr. NORME c- El
1h de h,lla DIN 198,471.
Sursa: DIN Deutsches lnstitut fOr Normung e.v: (lnstitutul ... ,
pentru normare) Berlin -
N4
@ Formate lfunglte A4
----210----
® Blbllorall d9 Tndotariert 1-1.II, !JgflnZII Marg. ,up. -1
T
• 1-8
81
c11rilf"'
rfm8a;
I Ll~mll ogllnzll zatulul
Tn Cleere
37 I 38
!n[mrr,J
187 1
!I
i--- !Ima a maglnll 167-
marg. ext: a h1rt. (marg. later.), etalon 27J
marg. sup. a h1rt. (marg. sup.), etalon 20
-
I marg. Inf. a hirt. (marg. inf.), etalon 30 I
Marglne inferloara
,'f-il Psntru oglinda zatului ,;i la\lmile de imagine ale formatului normat A4 e
® Carti brosa-te, taiate l.;,JI valabil~. coniorm DIN 826. normele de mai sus:- @
... •,
■
. NORME DE BAZA
DESENE
rJil=~
eoarei
pe
Normtlt dt d...n U$Ureaza munca arhitectului Tn ceea ce prlve$te
D.IN 824,476
(8\
w Dimensiu ni de pliuri $i
..;:;:_; scheme ds plier--=
0·c9Q
liJ~ W
NORME DE BA7~
PAGINAREA DESENEL<
(cont. DIN e, 15, 16, 36,406, 823,1352 und 1356)
-pag, 11
Vldlr■ Vlder■ di Ill Vldere Vldtrt d1 VIit Pantru lndoaarlere, marglnea din stinga trebule llsata lit. ~
Stc11une duud
de ta.~1,I desene pa o ll1tme de 5 .cm. Zona de text din
tremliataa draaptl <D contlne:
1.lm:llca~I referttoare la tipul de desen (schl!A, ante-prolE'-"1,
prolact ate.)
N
2.lndfca~I rafarltoare la tlpul clldlrll reprazentate sau ref, ..
-~ toara ta plesele deaanate (plan de sltuaije, plan, eec~un,
l"lanul grlc//nll veder1, perspectlvl etc.) '
Zan1d11ext 3,Se&rl'
Seara t:
4. Eventual lndlca111 refarltoare la mase.
@ Olapuner11 adacvall a lndlcajlllar de 1C1tl ln cazul planurllcr de sltua~e. a planurilcr etc., desenul
bula Si\ con~nl $1 lndlcaraa nordulul.
80ARI DI RIPRIZIIN1'ARI (conform OIN 825) - @
In zona dt text, ICIII. prlnc:lpall a d111nulul trebulit lndlcatl cu caracttrt mart, celelelte cu caractent mlcl; acester
urml. 1rebul1 repetltll !n dreptul raprazentlrilor Tn oauzl. Oblecttle lrebule raprezantate la scar&: dlmenelunlla pentr
pir1fl• care nu tint repruentate 11 llcarl trebule subllnlat,. Pe cl1 p01fbll trebule al11e numal urrnltoarele sc:Arl d9..!!·
prezentll'I:
pantrud11111el1clldlrll1:1, 1:2,5, 1:5, 1:10, 1:20, 1:25, 1;50, 1:100, 1:200, 1:250,
p1ntru planurt d111tu1fe 1:800, 1:1000, 1:2000, 1:2500, '1_isooo, 1:10000, 1:2s000.
6250
CZ) Catar9a inallimilor .in sacti•Jn1 .si vederi
® f- 5250
6
■
• Camera de zl Dormltorul NORME DE BAZA
D G)
Masi
BS x8S x 78 • 4 Pers.
130 x80 x 78. e P1rs.
0 @Pat95X195
Nopdart
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTRUC'J'II
.~Cullip/.
□
&1 x 10, e0 x 10 ~ Oulap inferior
0 Masi rotundl
® 090 •6 Per&.
□
@ Oulap suspendat
@ Masa de calcat
0
~□
~ Patdubfu
M11a de altl tonne
@ 70-100
lf::::i/ 95X 195, 100 X 200
@ Aragu electric
CJ) 17'\ Mui 1xten1lbffl
\:?I 120x180
@ Pat matrimonial @) Mqlnl de spllit vase
DO Scaun/Taburet
® !a45xS0 148 X 195
@ Frlglder
IOI @ Fatollu 10 x ee Q Patdtcopll
V:::1170x140-170 @ Ladl frtgoriflel
rn
'e 70 X 105, 7011125
R
27Sx 180
(U)Tt11vlzor
D7 @t=1adlator
\i!fl 80/50-70
Mqlnl d1 cu,ut
©)©) @21avoare
50/90 ~ Lavear dublu
@ MUI de fnta.at 80/90 (g:g) 'li!:::I eox120,eox140 @ !natal. de fnclfz. cu gu
Q Lavoar lncutrat
@ La.di de rule 40/80 C'.J IC 45x30 .
® lnetal. di Tnctlz. cu Uill
.IQ Ctont
@ LadU0/1.00 -1.!0 ~ 38x70
Q Plaoar
@ Gtienil mlci de gunol
@ □ulap 80/1,20· 11:!!136/30
Qarderoba
I I I I I I 011tan11 dlntrt clrllg1
® 1s-2ocm
~Sfcl1u
'-el 38/60
Jil:jRii. .
·,·:·:·:•~:❖···,·,-·:·,·,·t
@ Ghena mare de gunol
m
@Plsoare
@ Garderobl
Bucltlrla
@ Ghenil de ventilade
~
~ Oulap de halne - rule
m
~ Chluvett
\1:!J sox100-1ao 'e 60x100
1§ □□ 1
,,;:;;:;,, Blrou ~ Chluveta dubla
'€;;!/ 70 X 1.30 X 78
80 X 1.50 X 78 '::::11 sox150
t,;:;\ KA • Lift ptr. bolnavl
~ LA • Lift de maria
~
PA • Lift de persoane
@ Chiuvet~ 1n trepte SA • Utt ptr. allmente
@ Jardinier~ HA • Litt hidraulic
1~ Chluveta de
CJ '3
1
del/iarsare
..,
.•
' .':./". ', :· ..
NORME DE BAZA
Ferutn cu raml aarbl SIMBOLURI PENTRU DESENE.DE CONSTUC'J'II DIN 1
Pel'Ntre gllnnte
FnllreCUl'lfflllll Ill ~Ii
---- s--
o-
@ Fereatrl dub!I (OJ, cu '01rcev11 (Z)
@ Ferustrl elmpil dubll (Kl, far■utrl cuplatl (V) F1r111trll almpll (S) @ Fereastrl dubll (SO)
~
@ Foakl batal'!tl @ Fol batanta - ~ cu doul fol
@ Foale plvotanll
3
•
•
.
a) Supra/, de ctlcare}
b) Supra/. plan,ea
c) Suprat: de peratl
111'1 sclde1ea
gclurtlcr
d) Supra/. llbere ferestre
e) Supraf, ll~ere u~
f) Tlpurl d• pardo11II
}
ln mzeu
2 zaclmale
NORME DE
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUC'fll
Strat de etan$are
BAZA
I
g) Tipurf de vcpslto11f sau flnfsaje pentru peretl
h) Tipuri de .vopsltcrll sau finlsajt pentiu pIen,ee ••• ■ • Barter! de vapor!
(D lndlcaUlle referltoare la dlmanslunl el alte fnacrlpijl, dacl sfnt solicitate ••••••• Folle de &eparara/dln material plastic
==
Pllcl de fflamlUrl , .... ,. .. Fbm Parchet de fag .. • .. .. .. .. . Fhbp
Placl da gralle ........ ,. Fbsa Parchet dlltejar ....... ' .. Fhep
@
Pllcl SOlnhof .... " ... " • Fb■o
Pllcl dullolk ........ " . Fb■ h
~
=>- Umldltall care pltrund, .
ro,u Allllrt
-- IIIIUtruplb
.'°"'
Gad. general
Ii:\ Etan.a,,, Jzollt!I DIN 18 1915 lfrnbolurf
\::I pentru etenelrl, apl flrl preslune
--
ro,u 11b ro,u Allurltlllll. gllb Gez urb~ lamp. Strat lzolator tmpotrlva cllduril ,, a z;omotulul
In general
ro1u wttdl ,ofU Allurltltlmil galb venll gllb Gucllai:,I
Vlldt Aplpolldllll Qllb Gu:delOl'ldl ~~~ :::'-f Material de ttan,are din fibre de platrt
- -- -
vetdl 11b verdl Apl aonclMa galb llb . Qllb 1111 Daill
Vlrdl gllb Aallllan& M1t1r1al de nnnre din flbrl de sUcll
Vtrdl Apl OOIICllnt llmdd • Gllbon
Vtral I08U Vll'CII Aplp!lllun, gllb. ntgrU n1gn1
- - -- Material de 111nw1 din fibre de lemn
vtrdt pol1 vetdt Aplllld llbulnl QIIII llbutlll galb
Xx:xxx::x:x r
glib ;alb
vtrdl n111111 vel'CII ftlgN Vll'CII
Apluz,tl
Glib
g1lb Vlrdl
'°"' gllb Vlflll gllb
Material alntetlc sponglos
-
ll■mlll.
Ala!
llblstr
,.., hklraulta
glib mov glib
Amonllo
;alb IVV\N\/\/\ Plutt
llbutr lib albaltr Mrflllb. port Aalll
albllstr ro1u llblltr ,..,.pm poll ro,u !XIII Aolclaona 1l\Ml\Mlffil\/V\/\MMl\lV Plac! talaf ou megneslt
albulr
galb
n,g111 albulr Prafcirb,
9
.....
~ i .-1 ?:?<,;:\,~1.~~Yfi,!·'!:t\::C~·l'.,~.,.~~1~\\}i:r,,;:,:,,.,y',,•t,·=·•½ ~-=~· :;.~ql~:•.1~::1',~~k~~lf..-'.:"1·~:'··~· i,,1~!}~·:""ti.'1\';.l.~;:' ~f:. ·'.i.<:r •_i;~:;-~.•~;-'·~t~1,l'i.t;\f-("'~,~~~ffi~;r;i;~N!'J':•~t:.._t?f4~~.:.,: ., 1~;;,1"•.,' .-~\'• ,1 . -~ ,
ilij
lllli 1· 11
l:l.;r11.zentar,e ,.. ~ Repr1z.. .
11
Presc.- ~ trebula 1dlugatla ,, ,i . . . NORME DE BAZA .
monocotora multicolorl .,, $I la ~ daca este cazul
SIMBOLURl)i?NTRU DESENELE DE CONSTRUCTII_
!,
.,. ',¥.~'.·,',
yurbi Si a11mtnltoare
_,, ... , . · '···•--,.--
·. Olmensiunl Pozltia
DIN 1356- [lJ
Raportat la
~ - - Sien~~~· ..•. Sol .•.
0 Plan,eu Ll\tme x u 1ub OK Muehl& superloar
W Per,11 o peste UK Muchla lnferloari
----------1---+----------:-
. '.' . ' ' •• ' . -'-Alb-negru .., ...,.,..:,)li~•· 'l"'Diil/utura de' p~nt ~- .. ~ .......it.. B Podea ......
~nclme x
DIJt!(ne.. .. ..,.• _,..._~ . F.S _P,IJJ1.l•.l.l)MQfll., ,,
--
;,,,,....., ••• -·· . ' F ·Fundatje
~ ,;·;.•. 'i..... FF8 Pardos. ftntti
Zldtrll di clrlmldl cu
Maro ro,cat
Ral3016 '
IJ,; · mortar d1 \Ill' @ Slmbolurl p1ntru decupa/e 7:
Maroro~t Zldlrll di olltmlda cu o,numire Slmbol Cote
Ral 3016 ZM mortar di clment
-
~
Zldlrll di clrtmldl poroua cu
I
Maro~t $1" 1n plan,eu DS A x e X 0 ,_A-I
Ral 3018 mortar di Cllm1nt (d1uupra) !111111~ ~ ;;
OS s
Maro~at
Ral 3018
Zldlrl1 d1 clrlmldl cu golurl
cu mortar di var-clm1nt I"
dldtsubt
A l( XC
1111111, ~ "
A:i-C
Stripun;,re In podaa · SD A x s
:.....L& Maro l'QfCal KL Zldlrll di clincher ~ (fundelle • FO) tz.li ::::as:r::c
ill
Rlf 3018 cu mortar d1 Cllm1nt I-A-I 1-A-t
!•, I'!,I
Canal de pode■ SK A x S XC 1-1 A
~.:...& Maro~t
Ral 3018 Ka Zldarle din clrlmldl de
g,1111 caJcaroall cu mortar d1 var
$Hide pode■ as
9:Yrs
~..ltZ
. :-~ M1t0 rolfCBt Zldlrfe din tuf WO A X 0
Ral30'1~
SCH cu mortar de VII' ~j,,,·IZlc
-+-----+,~.;,;.;..,-A~
., . -t-A-1 ..
,,.....
M1t0ro~II
Ral3018
Zldlrle din ................. ..
cu mortar ....................... . l $111 In perete (orlzgo_tal)
fundajll • FS - (!)
WS A x B x C "❖'jW'"Wj' :t imzmm
-A-
~ Maro ro,cat Zldlrle di Piatrl naturall ~" In pirate (vertjgpl) ws A l( e XC :❖:•Yt:p•jw: :t B 1111111 ~
cu mortar de clment fund111S • FS - (!)
~-w.
Raf 30111
I
~~
Albutru•vlldt Beton 11t!11t
lfi
;~,,,~:e,•,.,~," >>;
RAL IIOOO
WI fZ] 1./I,, WDI
~~~:~::;~~;:,:,;~~ Offv
RAL 6013
Seton ne1rm1t
ws ~j iws
T [r'.j Negru Metal WB WS WO WS
~ ='====1!
=
Maro
RAL8001
Lamn 1uptlfltt 110t1on1t1
net- tranavel'Hle ,1 lon;ltudlnale
-tAAZF!WJa
urmlnd •• flt fnchlH urmlnd al rlmlnl duchlaa
--
FIAL5008 @ D1cupaj1 lip flit 1trtpung1rl:
@□
weak-end Oellm1taraa':~upral1111or dasUnate constructillor are caror solurl slnt poluale
Am1na/lri proiectatt ~onai.stent.
>
1-1 ~8~S~• ri:;i7 Loc:rde
LbL.J fcl'p~, p1r.
Oolimi1ar111upr1let1lor ale clror soluri slnl p01u1t1 conslstenL
® Simboluri pantru
amenajari de teren
Simboluri amenajare spatu'libere
10
■
• 1 2 3 I 4 5 I e NORME DE BAZA
DIN 1356-1
C:lasa de linii
.. ·•-'!
' .
,· Pentru desenele de constructii,
II Ill" IV"
.' IJniile se utiJizeaza conform -
Oomanlu de utlUzare Asoclsrea cu scars 0- .
C 1: 100 a 1 :50 In cazul desenelor executate Tn
tu$ trebuie respectate grosimile
.. . ,Gl'!)~mea IJnl11I . indicate .
1 2 3 4
Unle conttnul Dallmltarea suprafetalor ■actionate 0,5 0,5 1,0 1,0
Unit.de Olmenstunl pesta
m&surl sub 1 m 1m.
Unle continul Muchll fl contururl vizfbRt 111 0,25 0,35 0,5 0,7 de ex. de. tx.
comp. conatr., deRmlt. 111prat. de 1101, 11 1 m 0,05 0,24 0,88 3,715
comp. conatr. fngu■ t, AU mlcl
'•
._.... ,.,,.
2 cm s 24 88,5 · 376
3 m,cm ! 24 881 3,78
Unle continua Unll de ooia, ajullton ptr. cote, de In• 0,18 0,25 0,35 0,5
dlc:all1,HnR curtntl, deftmitaru raprai. par- 4 mm !O 24 ea• 3780
Vale, 19,:nz1ntlrl llmpllftcalt
Unltatea de m!sura utlllzatl tre-
Un11 Tnltlruptl --- Muchll " contururl ecoperltl 111
componenlllor
0,2!1 0,38 0,5 0,7 bule co11semnatl Tn zcna de
text, Tn relalie cu scara..
Unfe-punot
··-·-·· Marcar9a pozljl1I planurllor di HCliun, 0,!I 0,S 1,0 1,0
@ Unllltl de mburl .
Llnle punctall
..................., Col!1p, Tn 111& resp. Pllt8 planul d1 HOjlun, 0,2!1 0,3~.
.·,.
0,5 0,7
' Clua de UnU i ltlbule U1l1lza1I num1i l!UnCI olncl un dNen a folt 1laborat cu clan de Qnll Iii, a foat micfOrat In raportul 2:1 '1 ,.
ZUltalUI trtbule pratucrat In continuare. n 1c■1t cu, In d-riul llaborlt cu clua de Uni! Ill trebul1 lucrat cu dlm1n1lunea de caract.
,. 5,0 mm. Clua di llnll I nu 1:fiintfla condllffla lmpuH de mlcrollmarl. .
• Clua de llnll IV frabule uttffza la dtltnlle de IXICl/lll cld Hit~lzutl o mlcfOfll'II dt IK, di la ICll'I 1~ la _,. 1:100 f
19zultatul trabule 1l lncl1piln111ol 01rtnte11 lmpu,1 de mlcroftlmare. ltltul mic1J0rlril poall fl p19lucrat cu clua d1 llnll II.
I
~-
Caci d111n111 pentru conatruclil alnt exeoutate de mini MU autDmdzat, In ~ fl ou lnttrum1n11 de d11en nortnall, IIUnol trtbuil . .. Val. colll
Uni& cit cotl
preflfall groalmllt d1 nnH din tabltul (D. lndloalffl1 aoeatula 11 ,.,.,. ta uttllzar11 11lc11nt1 a llhnlcllor de reproducer■ uz~ale.
I I......- Un. ajut. COIi
Umlti. llnltl
~
l u (Z) Oenumlrlft tipurllor dt cote
le
i
.,, c
!~
24 3E
., Ill
.• Cl
---------- ------•--- ---r ¥,--- I
I
., I
I.)
'
I
I ''
I
I
N
I
I 'I
I
I 02
I I
ID '
I I
I
I I
C
'I' I'
I
s
I
I
'I
I I
I I
15 I
I !l: ----- -~ ~ I
I
I
I
I
I
IJ I I I I
,-
8
0208' I I I
I
0,00 Au 01 02 01 2 3 4
.~
Cimp Oc Ob Oa a b C
Ii
~ ~
Ob2 Ob2 b, b,
© Co/area prin coordonate de ax. scara: 1:50 cm, m ® Caroiaj de cimp bazat pe axe
Col1ducte Conducle
NORME DE BAZA
IUblarana ptuvllle
... .. .. DIN 1986,.DRENAFIEA CLADIRILOR f;H A TERENURILOR
j
h
.. ·1-~:~i . . _.
I ·1 ·1- I
--•·i•"'!''.::;~!':"i -1";'.. ,. •
·\• ;,••
~i l i
~uvilla
calltele d,p.d.v.
i d tn lni■rloruk natn In lnllriorul In afltl In ala,.
t I Ji .}1
aup,av. oon11r. clldtrltoi \ clldltltor olldlrilar dldlrflor ctldlrflor
,; .•
.~ .. -1 . 11 plnllll100 1:50 :": ,"',1. 1:100 1:50 1:0N 1:0N
• - • -
,I ,I
• A1ne•
oombultlbll
12!
150
Pllll 200
1:6.B.7
1:sa.1
1:lf
1:100
1:100
1:f
1:86,7 .
1:SS,7
,,, 1:0N'·
1:0N
1:DN
"1:0N·
1:0N
1:0N
y
THvt din GIii DIN 1190•1•2 +
@ Pleil
,.,
~
t:::::I i---. cu ',
ftanel
Tnva ·-
dlnci$11
Aprabarl
• + • • + • + + + ,, ,,, .. ' .. @ cuPleel de bl1urca\le
flan,,
ntOlddlbl t=t8 -<@ '~;~~:~·llanfl•mufl,
- - - - - - ® ,Mijrl
Vy @ Pleal de blfurcatle
T11YIU din DIN V19A4•1•2 + + + 11putlrnlo
PVC ~ y Pied cu mull CIJ
,.._ cu mu11
~ '7' Pied cu mull cu
T1avl U din Zufaqung
- - - - - - -
~ V@Ramlllc•~•
PVC au ♦ + + ,r;;-1..:.J 2,tu!Uri
1xllr. ondufat
,-L @.Pied cu flan.a cu parallll cu mule
T1avl din - - - + - - - + - ~rld1fl1n..
+
•1
PVCprofflltl
,1- ® Plesl cu mufl cu 1-4-1 @ T resp. cruce cu
·,Muri de llanfl
UPVC
cu Int. traL cu
ZIIIUIUllQ - - ~ + + - - - • - ~ /-◄"ii\ Pleal cu mull cu
i fl111411
- • • - ~ @ Cctcu mufl
TtavlflP DIN 19580 • • • • + 11
D=I. ~ @ Pltsl de trecere
mutl..flanJI
Te&YIPP AptQow
• - • - + BZ
'-- @ Cot cu flan,1
lntllltcu
m1111rale
+ + + +
/.ie'\ Ples!S llC]::J .>cl- @ Plesl de curlltare
L• 300-550
Y- \!3/ .(cot etaJa1)
ABS/ASA/
PVC•Rchr
DIN 11581 • • + + - • • - + 82
~ ® ~fi.~:l~;~iurf) === c:0-·-· @oop
ASSIASM'/0 Aprobare
atral 1"1,
Cll
Jntlritcu
. + • + - + + - • 82 i...-1 @ Cot dul:ilu cu flan,a
e:---·
--·· ~--- @capac
mineral• 1-ia\ Cot cu mull 1s•,
\;.:JI 30', 4S'. 60', 70'
Taavl UP-GF DIN 19585•1 - - - + . - - - • - @ Cot cu flan$A-rnuta
----
t···· Ir - - • {8 Flan$irl oarba
SsmnfflcaU• slmbolurllor: + p0at1 ff ul/llzatl., - nu ~buil ullllzatt reep. nu 0011spund1
,-:;:.-, Cot de trecere cu
~muta ~ @ Sitcn· (ptr. mires)
i2
■
• NORME DE BAZA
Slmbol
01ffl.lffllrl Unllalt e,p11ca111 (d11inltl1) DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR $1 A TERENURILOR
Scurg11nl1 Ii, 1/s Capadlllu un11 Instil, di IYIC, In lllualll dt umplall @ Valor! orl1ntatlv1 p,ntru ooeflclentul de scurg1r1
--par\latl pattfall. VU! DIN 10411: 1815•12,
....,.
Plupllatla In ,.. mm Mllurl a ,ugozUltll care la In caJQII IOlllt plerdttltl di llwc
In lnltllafh dt _ . , . , Yul DIN 4044: 1H0-07,
ChhlVlll cfl buol1lrlt pit. d t v - !Ollluvtta. apllator
llmplu ti duDIU) Ind,,,,..,,,. di lflllll VIN plnl la 11
Jaalmurf ltandltd, lilon, II\Qlnl dt tpllll di 11Z Cllnic
0tacilldn
no,nlntll
ON - lndloab" CIII Nit Ullll:11 Cl O~IIIO& I plaNlar Clltt
HpotrlvtKlnltt Ill di P, ttvf, ~ . pleu tumale,
DIICIHdttnnomlnlll lrebult IA 11 . . dt_.,..
plnl It eh; 111ft UICllt t:11 llllan (mlroal prap,tu
Mqlnl ap1111 ptr. m■i mutt di eh;" plnl la 12 kg rult uac
I
1,5'
lOAO
70'
dHcntdllll -■re, VIII 01N 1402, LI mllUtllartlt hldrl•
ulca, dllCllld- noffllnlll poall I llllllllll In laoul calll Mqk,I di aplltl vua lndullrtlll, rloltat' z· 100•
n■a- numai dlei aup,alata In HCIJunt aalculali dlll
clltohlcfna mlninll NII 11111 IIIIOI dlcll - CIICullltl din
Sau,gn di pa,dolllll 0N 50 I 110
Cfllohlcllt11 nomlnalA ou mPlm 9'I,. Flaportat II dlamltrul 0N 70 1,5 70
unalactlunl mullrl aCNI luctuCIOlllpUlldt OU apro,dm. DN 100 2 100
Lt%. Din: DIN4041:18U•12
c:tolll. apnt di ollUI 2,5 100
_.,.
DuchldtrN OS mm Clmentlunll lnttllolll (-IAIW) Ill ttvlOr, pltHIGr
tumlll, capcalor d1 clmlnt tic. cu lballlffe admlH
CIII 111111111 llllbllltt", di IX, Cl lndlcllCN' di praducllt
CUVI di dut, cuvl tpllll plOloltl, ~ 1
1
110
Cadl cur■- dll9Gt 50
fllllll'II raap-. ■uprallltl dt IICllunt n--,..
Din: 4046:1985•12 Cacll CU IICOtd dlr■ct. ltgllll II un raco,d di plnl II 1m
(Unglmt ■i dtapud ptlll pardatl■il, tlGOrd 11 o ~ctl
D1tollldffl1 os. mm Dllohld1rt1 mlnlml ldmld prln nom,IIIV, cart IIZUIII din DN70 1 4D
mlnlml CltGhlCIIIHIIIClllfldlmlnl,allculbllllnmlnlml
ldmitl. 01n: DIN 4041 : 1989• 12
Cldl AU cuvl di du.
cu racotd lndlrlct (lcur;e,■)
IICGtd In apatell IOUrglfll plnA II z m lunglml 1 IO
Dlamllllll Interior d,., mm 0JamtltUl ln1lrlol' II fntlll, di 1V1C. Clll rnultl din Cldl 11U cuVI de d114 cu l'ICOtd Indirect (SOU,..,.)
minim t■Pollillll 11111tr11 d1 5% II 1upl'lllla namlnlll raaotd In lplllll toufglrff paw 2 m lunglmt 1 70
(Clloullll din CM afartnl di)
Alccrd 111111 vanllkll dt IICU!Qlfl II CIZII fl ICUl'IIIIH bill 40
lnundtla - Slltl 1n C111 apa 111111 fVIIU ■pl di plofl IN din lnatll,
di ..... IIU nu pot piWndt In IOIIIII If fil rlmln ,.
DllpozJllv dt acurgm ptn1rU ilbatalOart 1 50
aupraltll Ill pilnlnd In CIAdlrl. Scurgarea unul Clblnll 11D11111010gla
0111: EDIN EN 752•1 :1992·08 cont. DIN 13937 rup. lnllll. dt lflmln. I amllOamulUI O,S' 40'
H Olferen\a de inaltime de la racordul la c conducta venfflata [de cadere llbera, colect. sau
Lunglmila $1 dllarentele de inlltlma maxima admiH penl/U racorduri individuale subterana) plna clapeta de refiners a mirosulul situata cal mai sus
21Numarul de ccturt lnclusiv cctul de evacuare al clapelei de retlnare a mlrosulul L Lunalmea de conductl desi!;urat! plna la clapela de ratlnere a mirosulul
@ Daschldertle nominals ale racordurilor individuate in raport cu crttertile de dispunere .@ Oeschiderile nominals ale racordului de coleclare Tn raport cu crlteriile de dlspunere -
i4
■
• V,
K• O,S 1/s K_■ 0,711s K• 1,0I/s NORME DE BAZA
ON •1 I1s Numar NumAr Numir DIN 1986, DRENAREA CLADIRILOR ~I A TERENURILOR
d1m1n max. !AW, maxim IAW, maxim IAW, maxim
mm admis. de closets de cfosete decfosete lnstalatll de evacuare a apelor uzate
70"1 88,2
100 97,5
1,5
4,0
9
64 13
- 5
33 e
- 2
16 4
- Deschiderea nominall a conductelor de apll. uzatl trebule sl fie min.
ON 70. Conductele de apll. uzatl ventilate se dimensioneazl conform
125 115,0 5,3 112 22 57 14 28 7 - ©. Deschiderilor nominate aferente conductelor de apl uzatil cu-
121,9 8,2 154 31 78 20 38 10 prinse Tn - ©le sTnt asociate_ sumele valorllor de racord pTnl la care
160 146,3 10,1 408 82 208 52 102 25 pot fi solicitate conductele de cidere Tn cauza. ln plus, pentru a evita
•> Vazl expllca~ila.
•• 1 Nu_pot fl racordate mal mult de 4 scurgtrl de bucltirie - pag.13 @la o conductl
problemele In exploatarea conductelor de cildere a fost limitat numarul
da c:actere separata (conduc:ta de bue!ttrle). de closete ce pot fi racordate (obiect de drenat cu un flux partial ridlcat
G) Condueta cu Cldere pentru apl uzatl cu v1nt111re prfnclpall
de materlale solide $1 de apa). De asemeni, a fost lndlcata ~i suma A Ws
- pag. 13 care rezultl din scurgerea apei uzate Vs.
K■ 0,51/a K ■ 0,71/I K• 1,01/1
Conductele de apl uzatl cu ventllare secundarl pot fl solicltate cu o
., v, scurgere de apa uzatl mat mare cu 70% Tn comparaile cu ·eels cu van•
ON I/a Numlrul Numlrul Numlrul
a,..,
max. IAW, maxJm l:AW. maxim ]:AW, maxim
de cloaete
tllare direct!.
mm adml1. dteloHII declolel9 Conductele eubterane $1 colectoare (conducts .de apl uzatl culcate)
70"1 88,2
100 97,5
2,1
5,8
18
125 25
- 9
S4 18
-4
31 8
- trebuie dfmensfonate conform (hld1 • 0,5). Conductele eubterane din
afara cl!dlrlior cu deschlderea nomlnall mal mare de ON 150 pot fl di-
125 115,0 7,4 219 44 112 28 55 14 menslonate conform (hld1 • 0,7).
121,9 8,7 303 81 154 39 78 20
Valorlle scurgeril la umplere partial! la conductele cu pant! mlnlml lmtn
150 148,3 14,1 795 159 40e 102 199 50
(vezl. ,1 DIN 1986·1 :1988·6, tab. 4) sTnt marcate Tn raport cu locuf de
"l Vezl tXfr:!Hle. ·
•-i Nu pot racordate mal mult de 4 1ourg1ri dt buclllrft - pag. 13 @ la o conduct& amplasare !n conducte situate 7n lnierlorul clldlrll respectfv conducte ex•
dt ctdtrt septrall (conducta de buclllrit), terloare. Valorlle amenaJarli Tn trepte pot fl Lrtlllzate la dlmenslonarea
Conducte cu clclere pentru spa uzatt cu ventiare llltrall conductelor numaf 7n cazuri individuate Justlflcate (vezl, DIN 1986·
® dlrectl IIU lndlrectl
1 :1988-06).
K ■ 0,111/1 K•0,71/1 1<•1,01/1 Dlmenalonarea lnstalaJlllor de evacuare a apelcir pluvlale •
'Z Dlmenslonaraa acurgerll apel de ploale • Dlmenslonarea
ON •I Ifs NumllrUI NumllrUI Numlrul lntenaltl1fl de calcul a ploll
d11111• max. l:AW1 maxim IAW, IAW, mutm
msxlm
Scurgerea de pe r suprafata pe care cad prec/pitatlfle trebule calculatl
mm aclmls. dtoloutl decloNII de clotlle
70"1 88,2 2,8 27 - 14 - 7 - Tn baza ecuatlel 1.§> •
II!\ ' ..!I..{&.
100 97,5 6,8 185 37 1M 24 48 12 ~ V,.•,P·A· 10000 inl/s
125 115,0 9,0 324 85 185 41 81 20
121,9 10,5 441 ea 225 58 110 28 ln care: Vr reprez. scurgerea apel de plcaie rn 1/s;
150 1411,3 17,2 1183 237 904 151 298 74 A reprez. suprat. aferent! pe care cad precip. rn m2;
•I Vezl txptl0&1fllt • 'T(n) reprez. lntensltatea de calcul a ploll in 1/(s · ha);
..1Nu pot II raoorclltt mal mult de 4 scurgtrl da buoltlrft - pa;. 13 @ta o conductl 1µ reprez. coeficlentul de scurgere, conform - ®·
d1 cldere np■rati (conducll de bucAllrit),
Conductele de apl pluvlall In i,I din exteriorul clldlrll trebule dlmenslo-
@ ·Conduct, cu cider• pentru apl uzatl cu ventilare secundara nate de regula fn raport cu o lntensltate de calcul a ploll de minim
soo l/(s · ha). In acest sens pot fl utllizate ecuatme (9) sau - (g)
Tlpul de auprafete Coif. de scurgere pag, 16. Tn cazul unor lnstalatil de drenare a acoperl,urllor de dimensl-
I/' uni importante sau sltl.iate rn Interior, tn eompletare la DIN 1986·1:
Supraf•I• lrnpelTTlllllblle de IX, 198B•OS trebule prevlzute scurgeri de urgen1! suflclente. Ca abatere de
- aeopert,url > 3° pantl
- supraf. de beton, r■mpe la aceastt. regulA sTnt valablle urmltoarele:
- supraf. conaoUd. cu ro1turl 111np11
- lmbrlclmlntl lafaltiCI
- PlvaJ OU rotturf umplU1e
- acoperfsurl c3• pentl
} 1,0
0,8
- pentru conductele colectoare ,1 subterane din lnterlorul clldirllor, de
comun acord cu autorltlifle locale, poate fl stablltt!!. o lntensltate de cal-
cul a plol!'mal mfc! dar nu sub .,ploala de 5 minute la 2 anl" 'S(0,5)· Tn
- acoperlfurl cu pl1tr1, 0,5 acest caz, pentru scurgerlle de acoper1$ ma! marl (!ncepTnd cu aprox.
- 1coperi.ur1 plantatelJ 5,000 m2) este necesari reallzarea unul calcul de supraeollcltare pen-
- psntru pf1~ff intenalvt 0,3
- psntru plantatff 1xt1n1lv1 Inc. ou 10 cm gros. 0,3 tru evenimentul hldrologic care trebuie evaluat in forma unel .ploi de 5
- psntru plantatfl extensive sub 10 cm lilfOI. 0,5 minute" care se produce la flecare 20 de anl '5(0 05)· tn mlsura Tn care
Supraf. par,illl permeabll1 ,1 cspaclt. ell ,vac. rtdu■I a,utortti~le locale nu dau indlca~I Tn ceea ce prlveste cantltatea de pre•
- pavaj din pav1le dt beton pe pat da nlllp nu zgurl. clpita~l calculele pot fi bazate pe valorlle - pag. 16 ®, Tn llmltele do•
supra.fat, cu di.II 0,7
- P•vaJ• OU ro1turll1 > 15%, menlulul de suprasollcltare fortele de reactle care apar trebule avute Tn
dux. 10 x10 cm ,1 mal miel o,8 vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1988•08.
- suprafete legate cu apl 0,5 - Conductele de apll pluvlall subterane, situate sub suprafete care nu
- locurf de Joaci ptr. copll par,ial consolldat■ 0,3
- terenurl dt sport cu drenurl trebuie protejate fa~ de inundare pot ti dimensionate in raport cu o in-
- supra!. mat. slntetlc1, gazon 1lntetlc 0,9 tensltate de calcul a ploll mai mlcl, de ex. 200 1/(s · ha), dar nu mal Putin
- supral. Ilse 0,4
-gazon 0,3
de .,ploala de 5 minute la 2 anl" '5(0,5) ,, de comun acord cu autorltltlle
locale. _ ·
Supra!. parmeablle cu capacit. de evac. n111mnf!lcatlvl sau
null de ex. - Dlferentele de intensltate de caJcul a ploii rezultate Tntre ipotezele de di-
- parcl.rl ,1 terenuri plantate mensionare dlferlte pentru drenarea imobilelor respectiv pentru drenarea
- pardosell din pletrl$ sau zgurl, plelrle rotund Incl. cu asazarii trebuia eventual compensate prin retlnerea ape/or pluvfale pe
ccnsolldl.rl partials ca
- eltl cu supraf. legata cu apa sau 0,0 parcela la o ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea
- accese carosab. $1 parcari indlvld. cu dalaj suprefetelor care nu sufera pagube, bazine de retinere s.a.m.d.).
lnlerbat :.. Acoperisurlle speciale, de. ax. acelea proiectate pentru a fi inundabi·
11 Conform dlrectivelor ptr, proiectarea, execu\ia $1 intretinerea plant111illcr de acoperi$ le, trebuie etansate p7na la cota de inundare si trebuie axecutate con•
- directlvele pentru plantatille de acoperis -
form calculelor statice aferente.
@ Cceiicienti de scurcera ,p pentru calcu_lul scurgerii apei de pfoaie V,
15
v, ,. 3001/(s · hal r • 400 I/(s · hal NORME DE BAZA
I/s lb• 1,0 .,. 0,8 II•• 0,5 ,,,_ 1,0 ,,. 0,8 ,11.0,5
DN max A A A A A A
DIN ..19S8, DR_ENAREA CI.ADIRILOR ,, A TEFIENURILOR
·admis. ml mZ ml mZ mZ ml
50 0,7 24 30 48 1B 23 38 lntensltltl ale pioii
so•) 1,2 40 . 49 79 30 37 59 Localltatea '•1<11 I 'e<D.1) I ',10.115)
75 1,8 60 75 120 45 56 90 1/(s·ha)
BO•I 2,6 86 107 171 64 80 129 ..
Aliey " 114 " . 2S4 540
100 4,7 156 195 312 117 146 234
7,3 242 303 182 227 364 Baden•Baden 120 267 569
116"1 465
120.., 7,6 253 ,. 317 507 190, 238 380 Blttertefd'l . 95 212 450
125 8,5 . 263 353 585 212 285 424 Bonn 108 240 512
150 13,8 459 574 918 344 431 889 Braunl1g1 96 214 455
200 29,8 988 1233 1972 740 924 1479 Bremen ... 108 240 512
., Olmanaiunl conf. DIN 18 480: Ptntru conducte pluvl1l1 din tabll valorlla din llbtl Srem1rh1v1n .. ·.'.\;,;
,, 117 280 554
se bu:e■zl pe scurgen Tn lorml de pflnle (fMUr1).
••, Oorespunde ON 125 dupa DIN 19535•1, DIN 19538, DIN V19580 .i DIN V19581 Bremervtlrde 102 227 367
r ◄'\ Suprafete pe care Cid precipitaUH• care pot fl atrtbulta conductelor J:11uvlal1 cu Claburg 132 294 825
\.!.I cldere Uber! ,1 conducteicr pluvlale de racord cu pant, minim, (/.., ■ 1,0 cm/m, Dortmund 120 267 589
hld1•0,7) .
lndlferent de ealculele - <D deschlderlle nominate ale conductelor dlspu• Orud1n'l f02 227 484
se subteran trebuie sA fie minim DN 100. EIHn 98 214 485
Drenarea 1coper1,ur11or cu flux eub prulune Flensburg 100 223 474 ,
Pentru acest sistem slnt necesare arguments hidrologice referltoare la Frankfurt/Main 120 · 287 589
obiectul fn cauzA, Pentru dlmenslonarea instala~el de drenare sub preslu• Garmllch•Parttnklrchen 200 445 948
ne lntensitatea de calcul a ploll trebuie sA fie de minim 300 1/(s • ha). Gelunldrch1n 120 267 589
Tn m!sura in care stabillrea scurgerflor conform DIN 19599 nu este GltS.n 120 267 569
depA$1tA, cumularea din zona scurgerll care este necesarl pentru aceastA G&tllngen . ';.,
98 218 ·> 484
functlune ·nu este conslderata o lnundare a suprafetel de acoperis. -
Grambek/Holst. 117 280 554,
Aooperieurlle specials, de ex. cete cu lnundare prolectatA, trebule etanfate
el dlmenslonate dln punct de vedere static pTnA la cots de lnundare. Hal/10! 84 187 398
La dlmensionarea instala1filor pluviale sub preeiune fnAl~maa de care ae Hamburg 99 220 489
poate dispune este consldera!A ea fllnd maxim distanta dintre scurgerea de Hannover 100 223 474
-
acoperls sl planul de reten~e. La reducerea deschlderllor nomlnale ale con- Hanno11tr•Lang1nhl;an 98 218 484
ductel in sensul de scurgere sfnt admlse abaterlle de la normele din DIN Homburg (Saari.) 131 292 821
1956·1 :1988-06, seCllunea 6.1.2, atft tlmp cTt exlstA arguments hldrologl- ld1t-Obtl'lt1in 125 278 892
oe. La scurgere, adicA la trecerea 7n conducta subteran! sau colectoare lngoletactt 108 234 488
care tunctloneazA prin cAdere l_ibera, tl'fi!bule aelguratA transformarea • -
Jever 74 188 351
energlel clnetlce lmportante prin reducerea vlte:zel de scurgere lac 2,5 m/s. l<llin 97 215 458
lnten■ltatu ,,plollor de I minute" caloulatl conform alet■mulul ba• -.~.
Konetanz 1!0 334 711
zat pe CNflclentul de tlmp
ca example de .plol de S minute• care, la scara regional!, sTnt depAslte Krefeld 112 249 531 -
- Tn sens statistic - o datA la dol ani respectlv o datA la 20 de anl, slnt Lampart111lm (Hmen) 129 287 811
prezentate evaluArile urmAtoare extrase din foile de lucru ATV (Condltll Ungen (Ema) 130 289 618
tehnice de contractare a lucrArilor) A118, tabelul 15. Se atrage atentla Letpzlg., 97 218 480
fn mod deosebit asupra faptului cl Tn prezent aceste valor! $int pre- Loahtlm (Saari.) 139 309 859 -
lucrate tn raport cu valorlle de preclpltatll modlflcate. Tn cazurl Justlflcate LObtck 108 238 1502
in mod special, Tn care conductele de drenare a terenurllor ee dlmen- Mainz 117 260 554
sloneazil. in tunctie de acsste lntensltltl ale ploil trebuie utllizate valorlle M!!nd'lengiadbach 105 234 498
prezentate in ultlma ed~ie a foiior de l.ucru .ATV A118. MOhlhauaan'I 87 194 412
-
lntensitil.~ de ploaie care sint depA$1te anual r,5(1,01 pentru T • 15 minute
conform Flelnhold sl al evaluArllor nol din folle de lucru ATV A118 sl in• Ml.lnchen 135 301 640
tensltAtile de 5 minute rezultate Tn conseclntA prin calc:ulul bazat pe co• Munllar-Lagar 100 223 474
eflclentul de tlmp. Neum0nttar ·111 247 528 -
r, 5111 Ploaie de 15 minute care, statistic vorblnd, eete depA$ftl o datl Oldenburg 108 240 /512
pe an. Constanta de asezare conform foll de lucru ATV A118. OanlbrOck 1!0 334 711
Aceastl intensltate a ploil poate fl utlllzata la dlmensionarea con• Pauau 123 274 583
ductelor de drenare· a terenurllor numal Tn cazurl cu JustlflcArl spe•
clale.
R01ulshatm 130 289 816 -
S11rtand (allgem.J 135 301 640
rs(o,51 Ploale de 5 minute care, statistic vorbind, este dep~IIA o datil. la Saarioula 138 303 S44
2anl.
Sprendllngen 133 296 830
rsco,os1Ploale de 5 minute care, statistic vorblnd, este depil.i,ltil. o data la -
20 de ani. Stuttgart 128 280 596
Dlmenalonar■a conduct■lor d• ape mlxte Torfhaua/Soliing 119 265 564
Scurgerea apei mixte Vm care este determinanta pentru dimenslonarea Trier 131 292 621
conductelor de ape mixt9 se compune din scurgerea de apil. uzatil. V. si TOblngen 200 445 948
scurgerea de ape pluviale V, aferente. Ulm(Oonau) 140 312 683
-
Vm .. V. + V, 1n I/s Wetzlar 122 272 578
WIiheim shaven 85 189 403
Deschlderife nominals pentru toate conductele dispuse subteran trebu· Woifsburg 112 249
ie sa fie de minim ON 100. Deschiderite nominale pentru conducte sub-
531 -
•1Aceste valori au fest extrase direct din Reinhold .,Regenspenden in Deutschland
terane pentru ape mixte in afara cladirilor, racordate la un ca.min cu scur-
(Grundwsrte filr die Entw~sserungstechnik)' - ,lntensitati ale plcii Jn Germania (Valori
gere libera i;;i peste DN 150 pot fi calculate conform (h/d1 • 1, umplere de baza pentru instala~!le de drenare)" GE 1940. ·
completa tara presiune interioara sau exterioara). Cg) lntensltatl ale ploli -
16
■
1 Racord la gaze NORME DE BAZA
• 2 lnstal. prlnclp, de
inchldere gaze DIN 1988, 18012, DAENAREA CLADIAILOR $1 ATERENURILOA
3 Piesi de lzolara
4 Robinet de lnchtdare La loculrJiele unifamillale $i cele pentru doul famllll nu sint necesare spa\li pentru
5 Contorgaa racordul clAdlrii. Spajlile de racordare a clldlrllor trebule prolectate cu acordul fn-
S C0mp1n11t0r potential . treprtnderllor de ellmentare ,1 evacuare. Spa1111• trabule sa fie acceslblle din spa~I
7 Tevi incAtzlre · general accesibile (de·ax. casa sclrii, coridorul pivnitei) sau direct din exterior. Nu
B raavi de canaflzare este admls sl fie utllizate ca spa111 de trecere. Trebule dlspuse pe peretele exteri•
9 Prlzl ta plmlnt de or al clldlrtl prtn care tree conductele de racord .. G) - @ . Peretil trebul_e sa
funda~• ccrespunda clasei de rezistentA la foe de minim F30.
1o Casett de racord ·
electric u,11, trebule al fie de minim 65/195 cm. In cazul In care exist& un racord la ter-
11 Cablu telefon mo!icara uflle trebuie pravazute cu fol de u,1 pllne. Caci axlstl racord de apl sau
12 Paratrttntt la termoflcar, esta na01sarl o acurgere de pardoaeall. Spa~lle de racordare a
13 Pollbfflt. de ventilare clldirlior trebule sl dlspuna de v1ntilar1 dlractl din exterior. Temp,ratura Tnclpe-
14 Flacord d1 apt rll nu trebule al d1plteascl 30°0. Temperatura apel potabile nu trebule sl
-(j) d1p1,aascl 25°0. Tnclperea trebule lerltl de lnghe1, Olmenslunl de Tnclpert: p!nl
la cca 30 unlta1f de locultltermoflcare pentru cca 1Ounftl1f de locult: lltlmea llberl
ar 1,80 m, lunglmea 2,00 m, Ynlltlmea 2,00 m.. G). Pini la oca eo de unitil1f de
locuit/lermoflcare pentru cca 30 unltltl de locult: ll~m• 1,S0 m, lunglme 3,50 m,
lnliala~• de antan, . . Tnll~m• 2,00 m. Nl91 de racord ute preVlzutl pentru locuinje unlfamlllale flrl
lnliallll■ d1 paratrhn■ t
Legare fa plmlnt rasp, eubsol, peretele de racord pentru clldlrt cu pTnl la 4 unltatl de lacult, Tnclperea de
It;. 11 plm. di funda~I record pentru clldlri cu ma! mult de 4 unltA~ de locult - (i) .
lnt111111■ di llltfon
T11vldegu1
1 Cuett
contaar
2
Apl 2 Cuatlda
l'ICOrd
3 GWI
4 ~Uni de
~f:w :~
40 i-+---- 711 --f-f 40 Vedere
(V N1,1 pentru r■cord■rel clldltltor
--
Glmln a ClfflllMIDI, In ffl
pt,, o ldlnclma a clmlMlor dt
Flan de reten le
... ....
• Oilm plnl lac 0,1
....
0,1
-
Gel de curltara
8
c::::,
0,1
-
O,lxO,I
1~
0,8 X 0,8
O,lx 1
1111~111111111 cul!ll1Jlnurc.
Muchle 1upert0arl ■ capeculul de la
cimlnul can■ilzlril publlct
Cond. sub pr•-
Tllpa cond. de racord
-sz
I
Extmplu racard 1rtlculat
•I flNta 2 mllllllfmt di fulllU pale tafpa
olmlnulul, clmlntle pot ft IICIUH la un
dlamelN di 0,8 m.
Tai'; can■llzlril publ.
© Clmln de vlzftare cu
racord artlculat @ Olmensiunl de clmln1 .... @ Racord la canalizarea publlcl
-soo
17
•
Slmbolurl
.
,1 eemne pentru conduct• ,1 oblecte de drenare
DIN 1451, 1 986, 18460, 14462
NORME DE BAZA
DIN 1988 CONDUCTE DE APA $1 DE CANALIZARE
I
a;,..
Conductl plwlall @ lnsta!aff• de ridlcare a feealelor
iI \:/ Conductele aub prellune
ff marchtazl ou OR
I
□
------ l Conductl dUent1lar1, lndlcalff de
© 11n1 ca .. (!} de u. rno,ptnd fl
des,-urfnclu... ucendlnt Ci @ Lavear, Chluvetl de bale
@stdeu
0
t.=:.!I Vu d1 clo11t, dlapua Pl
"8 pardoualA
@) lnchld1rt de conductl
~!
zl
@ cart■
ca .. @,culndl•
prtllunll di
lntrara ,1 dt 1,,111 !n
bar
~ VtnUl de 1cu,;or1,
NORME DE BAZA
ALIMENTAREA CU APA
DIN 1988
■
@ Lt;IIUII dlta,ablll, v1nUI de gcllra
© Ltglturi dlltflbilt
)
in general
T1pul di lt;llllrl poalt n
lndleat llmpllllcat prtn
pratcurtlrf 'v @ latarte da f)lrlta
-{JD-
@i:itt~ .,
ln11111t1• de
-CiEJ- @ dtd1dllrfz■rt, lnstala11t
da11llnlur1
...
® Ltgll\lrlll.a V lql11d !llfilrubail
0 @j) Pompi
@. Ltgllurt prtn !unun
G-RL lt;llurl cu ftlat pa
dreapta•llffnN,•
A ® B&ttrlt lflniCIII
[~@-a-
~ F f■glluri cu anfl
KU c:uplll •
~
0 Aparat 1i,1 plrtl
M ltgllUtl C11 mUII
Kl. lmblnltt prfn prlndtrt
~ @ Amut1cltor 1pr111<1nH
rotatlvt
·---·- .-~
-0 @ Apll'lt cu pl'1I rot111V1
-tt- @ Ltglturl av llanQ
--@] ® MUlnl dt 1p&la1
® Ltgllurl av ,urub, C!}-@Jll-dllpllart
9 .
lndlCIIOr IIU IPlr■I
di !nl'lgllltlrl ¾ @ legltur& ptln
lntUNllll'I
ptnuu afolll
(8 ....,,1n1 da 1pi11t
➔ @ Lt;IIUII av mull @ou, -®
-0- ® .6 YUi
@ CllpoZlflv di mteurll'I,
lnt■Ql'lt 7n ccnducll
TWBO
@
Apt potlblll ract,
d111X,CN80
{} @Cupltj ~ @Oufcufuttun
® tnc~m cu IUIO-
-rn ® Utcllcr di ruf1
TWW90•WO
TWZ40
Apl potablll Glkfl (W),
d. .x,DNSO
n''
DN•O Tlpul di lqltu/1 - · ft
lndlcatlknjllfllcalptfn
. prncurllri
@ SpllllOr lUb prniune Apntplf.
TW15
~ ® Apl rtet, furtlln,
potebllt S flsllutt IIUdlll
L lao, Prtn ti'
cu Cle- § @ mllllr1111 lluxulu~
VOlum,~ptr.
daP,D/ol11
c:lrlUfdl @ Vanlllafl1d1lavl mlau,... ltecltll
Marcartl (IOzlllli ptnlru 0 I( 11G, prtn lilllt9 cu ldlliY
@ Con10rd1Y0111m,
50 , 40 ·
G§} mcdlllcal'ldtdllehldara
nomlnlll,
G
M
p
ltgllurl CU·fUIUb
llgllldcumllll
11;111111 prtn P,11■11
~ V1nllll{le 0111YI cu
ccnduall de ,-,,.,.
~ ccntordl ■pl
m @®
; de ex, dlla DN 9011 DN 40
l><l @AtmllUlldl Contor ptr, canUtalH
~
@l ce- @,
II Cl pllll 01 rtdUGdt
,, 1nohldlre, '" 011111'11
@ Dlapozitlv da Mrfllll
di cltdurl
·ST ;I
cu @ M.-pmltlal pantru
mcdlllclrt de m111rta1, aa l>l<J ® ~ di lnahldtrl 1' dlllYI y Flacatd ptr. apnta
darnlultctl
@ da0tapolillv ® Aparatplr,
p, da 11 Olli II cupru
@ (1111
-ISi- @) ~ di !nallidtll
+
aa 11111119
IIYI, nu. di.--,. E!:I =!,,
a
Cruet d1 COllduclll
@ Vll!III di fnc/lldara, @ DlapoaAlv di IYlcu■l'I @ ma,u,.,.,
legllUrl)
t><3 Y■nltldl-1'1 t I al!Ukl din l■vt
Apnt pit,
P'Nllnll
~· [1]
imillllplrll I VMIIII I
C wnt1 da rtduc\la ~ DiapQ%18v da ,.,._ ~ lnreglell'ltar
@eonduoll
PP
0
lncllolti
I) CII trlClrt Pnn
/SJ
UI' mlf lllb IIIIOUl■II
@vontlldaccl) *
+<I-
clcn I fluXUIUI inv■ rl
@ dlapozlll,ldl
Vd di i-11 cu
1Y9111.NlndlCIUpuld1
aparat prtn prt1CUl'llr1:
v ftux
V YolUm
bl ~ fldllllfU· tmpildlcatl a ftuxulul T temperalur&
cl r!ndu... ucendtnt ~ @v1n111C!'1ra1e11 Ap d~nf& di tantiUIII
xt
lnlftrl
al vttllndda)oa
p d) lnoeplncf fl dllflJu• @
VMIII dt ■cullf■rt cu
dllpozltlv da a■rlalrt '1 --•••••-• @ Conduetld1ghld1rt
,P @
rtndu-11 IIClndlnt
•I Yflllnd auva II ® @ Venal cu patru cil flltdtrurtun
® Propulllt prlfl fluid■
d
--1j1-
lnohainclU-N
*
potan~al, lnclroart cu ;reull1t
legart la ptmlnt cap
n
I(
KL 11111 Sl;ullntl di fiWQlrt I @
'
ft- @ !llpllWIMlunelor
llllilor, algUranlA dt
Propu111t prtn ror,1
~ ■roulul
7.llJlr-@
@ Cot di dllllal'I
Ccmpen111ord111Jng1rne,
ccrnpen■■tar 1t1Yl de
undt
@
@Flablnllcutrtlcll
Flllduclor dt praslune.
cl @ colt,
Venlll da slgurentl d•
lnclrcal prln Iona
unul art
@ Propuiale prln
al■clromagntl
@ Rtzervor, fAra
·
@)
Strapungere da persta
:sau plansau cu Jeava d~
~rotoc!e
(2) vantU da i:irasiune da
trecere -@fr @ lnstsla~e do dozare lEifJ presluna. daschls, cu
praaplin
19
&.
Slmbolurl pentru lnatalatll de gaze NOAME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE lN CONSTRUCTII SUPRATERANE -
Conductl culcatl la vedere (cu TncAlzltor de razervA da apl cu
25
<D lndlcarea deschlderll nomlnala) gaz Aparate Putere
calortca
Volum
de gaze
Conductl culcata acoperltl (cu
@ lndlcarea daschldaril nomlnale) Q lncllzltor de !nclparl cu gaz
kW m3/h
Sohlmbare de s1C11une 1/if!:i/· ptr. racord la perete exterior lncllzltor 8,8-28,1 1,14-3,62
)( @ tran.versall (cu lndlcar11 (cu lndlcaru valorll de racord) de apacu gaz
deaclildarll nominal,) 9,5-28,4 1,23-3,67
Cazan de rncalzlre cu lncllzitor de
lntrarea lmr-o clldlre I unel ;az apl In circuit
© conducte de gaz Rezervor 5,1-13,9 0,70-1,91
Conductl moblll de apl fl1rbint1
@ Pl11l de lzollrt Soblgazt/ 2,8-80,3 0,34-7,79
Culorl pentru conduct, cazen gaze
® Conductt ■-nd1ntl
@ Valeri de raaord lnatalalfl de gaz
(f) Conductl ■-ndentl oont!nuu
@ Conductl c11101nd1ntl
@ L1glturl In eruct l
G) Punct de ramlllcare @)
----iRT ® Pied de curl1fl T
II ® Llgaturl cu ll&nfl
5 5
◄ @ Leglturl ,uc:1111
® Robinet d1 lnchld1re
@) lnchlzltor
@ Vtnlll di Tnohldlrt
Clapozlllv de Tnchlder■ cu
@) dacta"'ar■ t■rrnlcl
@ Flcblnll d■ r:olt
r~·-:,···1t
gaz
!91
[g]CM
~ T■avl de evacu1r1 1 gazulul
'e (cu lndicarea ~ · .
ln811J111 de IVICUar■ I
:~~~
gazelor (cu lndlcaraa dlmens.);
,1 ptr, COfuri de IVICUar■ 150 cm'+2 am' per kW, Clrt ··,.,,,,,,.,,,,_..,....,.,,,,,,:•.•:••·,··•'·::,:•:•:•''' .,,.,:,:,:•,•,•:· '•:•,•,•·<
·dtp"'9tl50kW,
1x1111plu auan es kW:
■
Flltru 50 kW+15 kW
lnctlzltor de incaperl cu
150 cm1 +(1!xa•30) cm•
•180 cm• ·
•.•· •,,., .. k.•:,-.,: .........,,., ......... T•,:..,.-:,:,:.J~.J; __
1111111111111111 gaze
~
lncalzltor de apll curentl. cu ;o ,am 11 lw
gaze -~m..,,;"'""".,,.,.,.,i,,.,,.,;;;;;,.,,.it:i:
Racord de cladlre pentru apa si gaz
@
'
lncalzitor de apa lntr•o casata Jata de 1 m $1 adinca 1ncapera de dispune.re ;;,, 35 l<W
combinata cu gaze de.0,30 m
20
■
Bucltlrle cu feraastra
NORME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE fN CONSTRUCTffLE SUPRATERANE
nn1
Golul de evacuare sub feava de
gaze p91te slguraoia de Rux
DIN 18017 - Ill
lnstalatiile destinate consumulul de gaze pot fl dlspuse In tncaperl m,,mel
daca nu se genereaza perlcole determinate de poiltle, marlme, structura
Golul de venlflare superior spre
lnclper.a adlacentl nu poate fl constructlva 111 tip de exploatare ,1 trebuie sa fie omologate de DVGW
obtul'II (Deutsche Vereinigung des Gas• und Wasserfaches e.V. - Uniunea
La fat ghena de venlllall• din Germana in Domeniile Gaz 111 Apa).
apropltrea pardotalll
.'"""'~1 Distanta dlntra componentele reallzate din matarlale lnflamabile ,1 p!J'\lle ax•
terioare lncllzlte ale unei astfel de lnstala~l sau dlstanta plnl la o eventuaJa
protactle la radlatll trebule st excludl partcolul de lncendll. Olstan~ dlntra
.G) Tnctlzttcr de apl cu gaze ln bale lntlrloarl cu v1nlfl111 tip K~ln aceste componente $1 partlle exterioara Tne!lzlte trebule sa fie ;a, 5 cm •
lnterspa~lle dlntre componentele reallzate din materials lnflamablle $1 com•
Bucltlrfa cu fereutra
ponentele exterioare Tncl.lzlte precum ,1 tntre protectille la radlatfl $1 in•
stalatllle destinate consumului de gaze nu trebule lnchlse aslfel Tneft si ae
m
lncllzltot di 11)1 ln flux contlnuu ln
bucltlrft cu ltrautrl
produci acumulara de cAldurA. Nu trabule obturatl ie,1rea slstemulul de
evacuare a gazalor. ·
La vatrele pe per811 exterior! cu camera de ardere lnchlsl ,1 fn caz.ul unel
lmbrlc!mlmf lnchlse de tip dul~ treb1Jle aslgurati o leglturl ou TncAperea de
Golul dt IYICUIII aprt ghtna de dlspunere prtn goluri de ventllare superioare sl lnferioare de cite a, 600 cn,2
ventUaO• IUb te■va de 1v1cu1r■
..te llguranta de flux a
r,ncllZltorutut sect1una llberl. Golurlle de ventllatle trebule dlspuse conform lndlca~llor ,1 de-
dt ■Pl aenelor elaborate de producitorul aparaturli. Tn report cu clptu,eata vetrel,
fmbrlclmlntea trebule dlstantatt lateral ,1 Tn ft!11 cu a, 1ocm.
I Vetrele, cu e,ccaptla celor dlspuse pa peretl exterior!, trebule dlspuse c1't mat
aproape de coeut de tum •
I
.lncllzftor de apl cu gaze In bale lnterfoarl cu veniflare tip l<llln OatsrmlnantA pentru dlmenslunlle ,1 ventllarea Tnclperli este sollcltarea no-
-----
Bala
Bucltlrl• ou f1r1utrl
IMIMI
minal! la dlferentele de temperaturl resp, suma aollcltlrilor nominate la di·
ferentele de temperatura. •
La spatJlle lnterloare cu ventllare conform OIN 18017 volumul Tnc!tpertl tre-
bule calculat Tn functie de dimensiunll• de constructle. Olmensiunile de
construCII• alnt dlmenslunlle finite ale spa~llor ,1 deschldertlor.
Tncllzltoare de apl. mlcl (pentru flux contlnuu)
Golul de 8VICUIII apre gl,1111, de
ventllafe eub 11tava de evacuare Tn Tnclptrl de p!n!t la 5 m3 volum nu se dlspun Tnollzltoare de apA mid, la
Golul dt ventllare superior nu velum de pests 5 m4 ,1 plnl la 12 m4 gazele emanate de Tncllzltoarele de
ffllnecetar
apa mlcl trebule evacuate prtn lnstalatll de evacuare. Tnclpertle trebule
prevlzute cu slsteme de ventllare, Paste 12 m3-20 m1 trebule ai exlste un
' f~i"I
.:::m
®
u i
Ex1mpl1 pentru llsteme de ardar,,
aduellt di 11r .i IVBCUll'I I
Oeplasarea lntrlril
'::I Tnolptr■a adl■centl gazelor pasta accp1r1,
Supra• Co"1fnul la kW care st
fall 2,5 m Tnllt, lnstal1azl 140W/m 110W/m eow,rr,. 40Wlrrf.
Bm 2 1sma 3,75kW 27W/m1 34W/m2 47W/m1 94Wlm2
8 20 36 45 83 126 Materlale de constr.
5
la dist. de blocurl de
10 26 6,25 45 57 78 156 constr. lnflamablle
14 ss 8,75 63 80 109 218 TRCI+
DIN 18180
16 40 10 71 i1 12! 250
18 45 11,25 80 102 141 282
20 50 12,5 89 114 158 312 Cosur/111 de evacuare a··
22 55 13,75 98 125 172 344 gazelor pot debuta la fiecare
din nivelurile Tn eauil
24 60 15 107 136 188 376
26 85 16,25 116 148 203 406 nso,1oomm
26 75 17,5 125 160 219 438 a.7s11.ao m ~ 11
@ Marimea $i capacitatea aparatelor de lncalzit CZ) Cos de evacuare a gazalor @ Ra~orduri la cosul de
evacuare a gazelor
21
;:
~t
~
·® Plltl elactrlcl_
cu 3 ochiurf
-x 5 x eo
@ Sural de llum. multiplu
cu lndlc, nr. de llmpl $1
puteraa, de ex. 5 llmpl (9 @ Ceasomic secundar
aclUISOW
.-{;JJ
••
® Plitl electrlcl
cu parte de carbune ._,-x @)
@
Sursl dt numlnat
mobll
0 @ Ceasornlc prlmar --@] @01ctafon
..::,( Sursl da lluminat cu
oomutator
1~1 ·
© cuPIHicuptcr
,r,ctrlcl
-zS.
@ Sursl cl■ ITumlnat cu
punte electrlcl ptr.
1ertl de llmpl 0 @ c,uornlc prlmar de
samnallzara
-0 @£) Ap. de !nraglstrare
--Q @ Cuptor --1< @ Sursl c11 numlnat cu
l'lduell•
[G @) conductlll
Ampflflcator, vtrful
-a Q) Grill cu lntraro,11
(;) @ Sursl de Humlnat cu
1upllm1nt de IYlril e
DIN 40 00, p. 10
@ Ap. de oomun. la
mare dist., multlplu --B- @ Cantor
{ID
VU8
@ Apnt dt bucltlrlt
Frlgldtr, l'IIP•
C!:)s @ llmpl
~
i--t
w~,.
SUl'II di Humlnat ptr,
di due, cu
@ lampl fluorttct
@) fnaSandi
Uumln:gir,
general
,
de llum. di IX,
(§
c:(]
@
@
Ap, d1 comun. la
mare dlat., omologat
Dlluzor [jJ
,
(@ ax.
Ceuomlc de contact, de
ptr, modi!. tarlf cursnj__
1l1otrlc
~ Semnal,de
llmperaturl
--B @ conoutar, ptr. nr. de
1111• vtzl
asw corpurl a ofle se w
@TI cb ~ Releu de limp, de ex.
~~== .
01Ne&a0Tllf2 ~ @) 2Sandi di Hum. de ,x. @ RldtOl'IOlptot
~.:.,
ptr. llumtn. cua scirll
SSW corp. a alt, 2x se w
~
@ Congelltor, nr. d1 @ Ralau lntermltant,
ete11v1zl1ua
@] @relavlzor comutator lntenn.
~ @
algUl'lflll ptr, clldlre HU Rtleu ptr, freoventa ·
poartl . aouattoa
@ Aparat di fncllzlt ® IX,
---<IID -OJ @ Samnal, de vtbraJI Ap, tel11, dupltx, d1
;'•,.
apa,tngtnnl
(p1ndul di ~If) ~ ptr, clldlll IIU
poll'tl -§ @ a■,1,,:rr, 1racv1nta
■cuatt _
0+ @ Rezervor de apl
Olldl
+,'-1 @ Samnal. lumlnos,
b1rlerl optlol
[CJ @Clnll'tllde
telecomunlCIIII, In
generil 9 @ Alerml, In general
Cyr @ fnollzltor de ffwc
contlnuu ~ @ Dis:, di dHchld. a
-§] @) SemnaUZltor
ur
u,1 r
@ Samnal. lumlnoa, ~ @ Alerml ou lndlc, dp
curent
Q ® FrltlUII 11cundar buton
ptr, lncendl ® llmpl aemnallz.,
semnal lumln01 q? @Gong
-0 @ G■narator,
lngenal'II
-0
automat
-0 @ Motor, In g1n1rtl p-
ptr. nume
~
-0 @ flpulul
Motor cu lndlcarsa
de p_rotecjle
cont. DIN 40050
..g
®) Semnll. de lncendll
ou dlsp, di rottre
@ Semnal. pt.
-q
~
@ Miororeoaptor
@
electranlc
Olllrlbultor rcrinclpal
-0- @ Alarml de motor
~ @ Uaeltar di mnn1,
-9-- @
lndlcatorul de toplra (teltcomun ca111) Alerml flrl anulare
UIGltor de plr automatl, elarml
condnul
m
-@] @ Semnallz. de @ Clap. dt remlflcare
4 @
~
Alarml cu semnallz. ·
@ M1flnl de spilat tamperaturl automat
G!J sub tanculall opdc
9
-rn
,&
@ U1cltor di nJfl
@ Radiator cu lnfraro,n
-{HJ ~ Semnallz. secundar
ptr, lncendll automat ~ @) p1&1e
m
Clap, de ramlflcare
ttnculall ..
w
@Buzzer
@summer
22
■
. · .curent electric DIN 40 71 o __0.;;;..._
~
~ tuburl
fnstalatle lzolatl In
--0 @ Translator, In general NORME DE BAZA
(D Curent co~ttnuu /,i?\\ lnslalatle li:alatl ptr. INSTALATII ELECTRICE
(I) ':::::P Tncaperl uscate, __f"'9! ~ Ap. de redresare,
/';;\ Curent altemativ, ---'-'"--- de ex. 1Trma tubularl ~ \!.:;JI de ex. racord curent DIN 40717, 40711, 407:10
\:./ in general alternatlv
,,....__, 2 kH: @ Cu lndlcaraa _ ....,...
fJ _ @ IH~k1:r-1eui~~~u~·ax.d _r-71 ~ Ondulator, de ax.
lnstaJat( de lnc1111• uma e ~
frecvental \!..;ii schimbare poll, trans• Q Efactde
,,....__, T '4" Curent 11t1mativ (kl @ Cablu ptr. dlspunert formatar de pulsa~e ~ aproplert1n11,care, In
\:!/ tehnlc ---.....:..:.....- In exterior sau In sol rl, general
Curent contlnuu aau
lnltllatll, Indicative, 4J @ Slgurantl, In general Q Elect de atlngere, Tn
® curent alternativ
(curent electric) ·ecopurl de utlllzare
',ell general
~ Semnallzator de ml,cara
@ Curent mlxt ~ '"~-~ frtlm\~11:::r, , ~ Slgurantl cu fllet ~ pulv cu lnfrar09II
r-ll Curant attarnativ
··-·-·-·· ln,1111fa.~.
~ 11guran11 v,clilj 'cf1 \!..;ii daex.10A ,1 tip 011,
trlpolart
\!.J lrecvan111cu1Ucl t.n\ lnstalltll • Slgurant1 ptr. putera ~ Flelau tamparlzat, da ex.
--·--·-- ~ ~:::~: rh ~ maxlml la llnaluna
~ pt, CUI sclrll
Curent altematfv d1
@ tnaltl V.!J1 Joaaa (NH),
frecv1n11 ·• ... • .... •• l:t::JI t111comunlC111I ~ de IX, so A mlrlmea Q Camutator ,acurl
....... '".. ~ lnftallllit dt 00 ~ IIIClrlCI
Curent lftlmatlV di ~ radladlfuzlune
® frecventl mtXlml
,W ~ lnlltlf1~1 cu
lov!\ Camutatar d1
~ aeparar,a
. 1lgurant1lor, di IX. @cozlgoall
'<:!.!I caracterlltlcl
63A, trtpolar
Elemente de lprlJln pentru ~ flli:,rlZlntart
,3
~ lfmpllftcatl t,;.;\ Comut■tar, @ Flrlzl de cantaot multlpll
lnafalltllle llblre • DIN 40722 \':..ll Tntr1rup1!0r
l ~ lnftlfa~• d1 pratlCIII
--~Clblu, 'GI (Up algurantl fuzft:1111) ~ Camutatar de ,(.j':;\ Prlzl di cantaat cu
~ In general '€;/ protectle la curent 'l.!.Y prat1cU1 alrnpll
r◄:.'\
-------- iJj, eablu lul:itlran
,r ~ lnllll•tl• cu
leJI tmplmlntare gre.it, cvadrtpalar
~ Camutatar dt
. .(.j'lll Ca mil 1us ptr, curent
_..,.__ t,i,l!t, Flunct duplfJln, ! IE.I\ lnlltlfatJe cu
~ conductor neutru 'el-' prat1ctle I puterll, de
\!,!SI trlfaz11
~ atllp, In genlrll , IX, 16 A, tr/polar
@ $In& d1 curent lr◄lll Prlzl cit aantact cu
@ Sttlp ancorat
--.O-+-- cu ao ,. 4 Jin\ Camutator de
~ pratect1e a motarulul, \!,!:jl prataCIII dubll
trlpalar
- - - @ Sttfp de lamn ,mm!SSSSS' @ lnetll1tl1 ltrllnl Flel1u de ~ Flrlzl dt cantaot cu
~ lntr1rupltor
_ _ _ tra\ Sttfp de acape"', l:nt, ++++++ ~ AIII rlJ)IIZlntllf, di IX, t2. 1upruarclnl.
'C tllllfan, fnltll. di 'ei/ de ax. comu1atar
~ 1tTip din taavl, In ;,ner. ~-»-x-x-~ naeptt, lnltal. fumlnl prelere"111I ~ Flrlzl de contact cu
@ lntr,rupltor -d1 av■rle ~ lnoulllolll
---•--- @ Stnp anaarat
____ ~ Stnp CU %11:illfl,
:,<;.::~.:~ lntenn., lnllllf, numtnat
de avsrt,
Q Fleprazantara o~onall
\/.!,/ tn general
t.r.:I\ Stllp de betan srmat, @ lnttafajlt coaxflll Q c,marar, r■zlltlntl ~ Pr1zl di contact ptr.
\/.3' In general ~ di pazl~I, dt IX, CU 5 \!.!!I tran1farm1tar de
Ghld de und1 lrlpll d1 d1mar1111 llpal'll't
@ Stnp ancarat (@ trecvenia
IICtlngUlarptr.
! @ Stnp cu plcfor 0
___/ @ 1n1ta1a~• ucendentl
maxim&
0 @ Camutatar•butan Q
~ general
Ricord elactric, In
8 @st111)du1:1Ju
' @ lnllalatl• dllC:lndlntl
e . l6i=t. Comutatar-1:iutan
~ lfumfnat ~ Rsaard ptr. curant
~ trlfazat
~ Stllp H dfapua 1J'lnlV,
e ✓ £.I\ Camutatar cu lampl
--i"--
SIU stt1p-potlaf
~ lnllalatll ucandlntl ,1 ~ de control rIT1 .Gt. Buton di ventflart
I
.. iii Q Sttfp•partal dln ltllpl cu
~ Zll:irel1
@ Sttfp A dfapus In lung
@ Punct de 1pt1Jln au Urant -r
~ d11c1nd1n1I
@) Legllurl
~ Cazl di ramlflcatll
~ r■preZlntarl decl I
necaar
cf
r!
~
~
Comutator 1/1
(Tntrerupllar,
monopalar)
Q Comutatar 1/2
'ell (Tntrerupltar, bipolar)
l!!.J ·
f[j1
~
~ fnttaia111 de dnfumare
@ S.mnallz. butan
lnstallll• de dtlfumara
@ In conetruCllt
~ 11pUIUI de protlallt
-·---·-
@ lnstalalft mcl:illl
~
~
lnstalatte eubtlranl,
d• IX, di 101
~
de comutataar1
Legare la plmfnt, In
V:.:11 general
i9\I Flacord ptr. !natal. de
X ~
'{!!JI
Comutatar 711
(camutator-cruca,
monopalar)
Q
~
Olsp. de r1mlflcar1 ptr.
antena
deex.dublu
e t,:;,i\
IC
lnstafatl• 1uprat1ranl,
da ex. 111:ierl
\!.:::/ protectle conform
VOE 0100 dt @ Comutetor temporlzat Q Olstrlbultor ptr, antene
--ic:......,_· ~ lnstalatle pe lzolstori de ~ de ex. dublu
..,.. \IQ!/ portelan (lzolatoare-clopot) (Zj) Masa,corp ,1
177177 @ lnstalajle peste tenculaJI
/'Ml Element, acumulator sau
@cimmer
® @ Ampliflcator pl. antene
,W,W @ Jnstalatle tn tencuiala
\!.SI baterle
~ ~ Ccmutatcr cu senzor de
~ apraplere/mi~care ,+,
't'
~ Dcza de antana (dcza
\/!JI de trecere)
23
Semnallzatoare optlce lnatalafll dt· piratrlsnet
.
© G)
. •·
DIN40708
Samnaliz. optics, tn
--- . general
DIN48820
@ Conturul c1adlrllor
---o--- ® ;n"ougtada
Jffl1!!,b ~p ape
~
Semnallz. lumlnos
® intermltent al lndicat de
directle 9-- ~
eton arrnat cu
dere ~~-=dO~l!olm
PIIIIUln&II 12m,
""'"I plfl 1120 rn .
1
IE!I racord
KX
~
@ Semnallz. tumin01 cu
comutator de reduelie I L T @ Constructll d• otel,
-·-·-·-·-·· $Ina metallce
rf\
\'.I'.)
17\ Samnanz. lumlnos cu
'-::J lampl cu lumlnlscantl @ Acoper1ri metallce
t.a-1,.0
...
0 @ Indicator cu rtvenlre @co,d1fum ,~I.I
y autom■tt·
-e- I,;), Stllp de 100p1r1,
~ i:itr, lnstal, e(ectr.
~ @ Indicator lumlnoa cu ,...,
1<;:;57 revanlrt iwtcmatl ~ Vas de pru-plln,
~ rezervor
t=;\ Indicator cu ravenirt
\!.J automata tumll'ioa sau -,-,-,-,- @ Grltar de zlpadl l• 7J
oecllant
0 @ Indicator flrl revenlre t @Antenl
y' automatt
•----• ~
o Conductadln
~ Wl\/l de metal
'"',.
a ® r1v1nlre
ey Indicator lumlnos fill
automatl Co~fflJ,a
Qj} e::.,.
_____ ~ Conducte
.f"'t ~ SemMllz. cu dltp. ~
y ~ umplere ~ IUD!trlllll
-·-·-- @ =,il¥Bb
r"°\ t....\ Semnaflz, OU
~ ~ lnragletrare ,a tn. Bari di rec1P111,
• ,., 'O catarg de 1111gurl
(QJ @contor
1 ~ ~!'!~ell~ la
0- ~ faiv"t'
-~Q ~
Contor cu 11mnlllz. · ::.:;:.:: @ Zani de 11perar1
~ ~ lumlnoua
~ LIQal'I II plmlnt
24
■
NORME DE BAZA
• INSTALATII DE SECUFHZARE - III
~,,;,
tnatalatllle de aemnallzare a
spargerUor J.li @ Semnallz:. optic
~ @ Fleleu de dsclan,are
-,__,
,......, @ E:cluza ~;;:~ersaane
1 (D Contact de lnchldere ~~ @ Fleleu de ac~onare L:il ® Cltp. de c1tplaj digital IJl4- . @) Turnlchat
• @ Contact de •
deschldere
i~
l! !J
t>s
@ Tel1comandi ~
1 ➔1
@ Traneductor digital
analog cu dl■p, de
cuplaJ dlreotle
tr1n1mlsfe
e-...:.. 8 u,1 turnantl
■ @ Contact magnetic ~ Refteotoare d•
alarml
ro-, @ <IOC> @ ,11ctr1ca
u,1. cu dHzlvarTre
+ ® Contact de pendulll'I
[Q @Semnallz.
temperaturl maxlml
----1@
,- ~· Panou de comandl
-'?- ® Oberllh1
+ ,..□,
@ Comutatorfro;· ~ Carcasl
® deS1mn1Uz.
□
tenslunea ruluf dlfertnl•
temperaturl !.!...!..! @ GrllaJ de protectle
.JU1.r" (VF0Q1 @carcasl
1upravegt,1at1
~ @ s,mnalfz. da tum
rv,
L. ..I
~ @ Semnallz. ptr.
~~ @ S1mnallz. nictri cu t;_ J @ Camera de luet ◊ ~ Srouci In cruce
;~
zgomote de Impact vaderl ·
ullravlolete
'Y @ Camara di luat
@ Semnallz. d1 m1,care @ tumant
pulvcul~II
~
@ Semnallz. pr91lun1
(d•olanflr• aprlnkf■r)
&~] vtderl cu opllcl
varlablll i l!lrouol cu zlvor
<~
de luat v1d1rl
@ s,mnallz. de lumlnl
~ @ Releu de d1c1an,1r1 @ Cll'CIII de prote011e t~ ® Clrllg pottlrior
r6,_, ~)
F◄
ou cap de rotlrt
I. @ S1mn1llz. tablourl @ Tablouf.de chel ptr. tnollnare @ Sl;urant1 ptr, rulourl
c(J= @ mlcrounde
s,mnallz. mltcar• cu
Coppler
~i pomplerl
.c::_ }~ @ ffl
cam,rt d• luat
vedlrl Cl/ cap di ~l @ St;uran11 ptr. Jaluzele
roUre lnctlnare
Clntralt/ACCIIOrO
<J-• •I> @ S11ler1 cu mlCl'Dunda @ Camerl d• luat °\f @ !noulere obllgatorle
(§1 .., @) clmp
Semnallz. mocflficare
~ @ Centrallptr.
anu1111TN atacurllcr
c!21J Vlderi cu ■emnallz.
de mlfcare ·
prln doul persoane
@ M1ner d1 fereutrt cu
◄ lnlltl ten11Un1 ,1 apergetflor 11 I
S ► @) ◄
s,mnallz. mcdlflCll'e
clmp )0111 tenllunt
[§M] @) Cenlrlla
a
de
lnCll1dlllor
anuntare
tJ·
L_o• •.J
@Monitor
t}-<
pollb. di lnoul■re
@ !nchlzltaare d1
slgurantl
~ @ c,ntrlla
~= •u:::::i" @) tran1v.,
de control a @ Panou dt comandl Brcucl cu zllvor
@ s,mnellz, modlllcare ICCIHIIIUI
,--:.,,
-::..__i ale;er11 cam.rel de brouct cu
[EQ] @)
r
clmp oapacldv luti Vlderl ·. dublu ZIYor tranav.
Centrllt de
@ Slgurantt ptr. grllejul ·
111---11 @) tenelune
Bllrltrllnaltl
[bQJ @
IUprtVIQhlrt prln
mleYIZlune '(,1 @ Monitor ■emnal video
ptr, tranalarl lmaglnl
TT plvn~•I
•=•
Clntrala de anuntar•
aap=lrllorln L• • '!J
t? @ Srcucl clllndrlcl
IT= @ ultra1unete
SemnallL m\car•
• oppler
IWS I® =:a ma; "'
tellfonlcl
ICCIIUUI
de aupraveghere
··
•
II @ rlSJuran111101r1va
cltfl u,11 In
R--·D @ Sari•rl ultruunete ITQ I@) ~n\tlla deschldere
CS-· @ C■codor l1gltlmatll •·-•-· @_Gan:I
blllfflall
~ ~ Contact banonote
[2] @ Translatar
~- @ 01codor autoncm cu
cod 1upllm1ntar
~~ @ Gard de sirml
ghlmpatl
~ @ Semnallz. apargere
2] @fnata~ede
trans 11,
+++ @. Gard mulv, gril1j
rl, @ Instil. de comandl (9 analog ~- @ Ctcodor On Une
~
Traneductor digital
~ .J el10tro-m1can1e1
® @ Flulour! cu dlspozltiv
,..?, @ lnstal. dt comendl @ Ap. de r1dr11are - ~-
@ Cecodcr lagltlmatll cu de!nculere
L. •.J umana
~ TIIH
cod supllmentar
@ @ Flulourl de 0111
~, @ ~- - @ cod
Cecodor autonom cu
~ @Baterlecu
lnstal. de ccmandl
L .J tempcrlzatl acumulatorl
supllmentar
@ @ Grllaj rulant sau pliant
rxi
L: :.J
@ Ap. de ac:1. a lumlnll autcmat ptr.
Ap.
[J] ® ,iformaraa
anunt
numerelor 07 @·Terminal data cu
I.!.~
~ @self
rd., @ Butonul lnstalatlai de <:. __ y pancu de comanda
L.: :.J
(@ Semnaliz. a.custic ~ inregistr.are m @ Sticla securizata
25
Ghldaf cu degetul mlc DESENUL
Limba proiectantului este desenul
prin care acesta formuleaza univoc
$i lntellgibil international· indlca111ie
sa1e 1n forma unor desene geometrl•
ce obiective imbogatite cu desene
de prezentare.
Dexteritatea 1n desen ii usureaza
munca In ceea ce prive$te formula•
rea a ceea ce !si imagineaza si Tn
ceea ce priveste convingerea co•
mandttarilor.
Desenul de arhitectura este un miJ•
loc $1 nu un seep In sine ca Tn cazul
G) HTrtle ptntru echlll @ Sch~area (carolaj de conatuotll)
® Olvlzarta h!rtlll
pictorllor. Din acest punct de vedere
desenul de execu~e ~, desenul de
prezentare se dlferen11aza unul de
celalalt.
F'entru desenul cu mlna llbera sl la -
scar! slnt potrlvite blocurfle de dssen
(DIN A 4) cu hTrtie caroiatl (dlmenelu•
nea pltratelor 112 cm), pentru schlle
mal exacts se potriVeste h!rtla mlllme-
lrfcl cu dlvfzare mai gr0as! pentru
centlmetrl, mal subllre pentru juma-
tl~le de centimetrl $1 foarte subllre
pentru millmetrl - G)
\ Pen1ru desenul normal ,1 ech~e se
;~~i:.•
,r-, 11/ potrlvesc carolajele de construCIII
(conform normatlvulul de dlmenelona•
@ Pr1lucrare1 marglnllor @ Planfetl @ ,ln11alafle de d11tn' re DIN 4172) - ® Pentru sch~le cu
craloane mol se potriveste htrtla
sub11re, transparent!.
Din sulul de hfrtle se tale formatele
potrlvlte, folle lndlvlduale se rup de pe
$in! - @ sau se tale in lnterlorul -
@acestelL
Desenele executate cu creioane tarl
se elaboreazl pe h!rt!e de desen
complet transparent! sl rezlstentl Tn
formatele DIN - pag. 4, se,.erevld
cu proteClie de muchli - ® si se
plstreaz! in bibllorafturl.
F'entru desenete !n tu, se potriveste
aalcul, pentru picturi .Si desene de re-
prezsntare hTrtla rezistentl la ap!.
(j) TIU sptOlal ® lnllTUmantl di dlnn F'rlnderea follor de desen pe o
planset! slmpll, din lemn de tel sau
plop, perrtru formatele DIN - pag. 4
se face cu ploneze cu acelasl tip de
vlrf ... <S:>. Mal TntTi se pllaz! o margl•
ne 1111 de 2 cm care, ulterior, va fl mar•
gtnea de Tndosarlere - pag. 5, Jar Tn
Umpul desenulul teul trebule rldlcat
pu~n de pe hTrtle astfel Tncft sa fie fm-
pledlcata istergerea desenulul. (de
aceea se deseneazl de sus In Josi)
Prlnderea h1rtiel poate ti f!cuta JI cu
scotch - @ (caz in care suportul
peats fl $1 din material slntetle ,1
Cellon aau materials la fel de netede).
A$a•numltele .lnstala~I de desen•
@ Mijloace 1)11tltcar1 © eablon de curt,1 @ 01prind1~ uUl1
s1nt uzuale Tn domenlul lnglnerfel
- @. In afar! de teurlle almple
,1
exist! unele speclale care permit
construirea dlferitelor unghluri (pro-
cedurl patentatl). Acestea s1nt
prevlzute cu dlvlzlunl in octametri $1
centlmetri - Q)...scararul" in e-
vantai, ,.scararul" para/el pentru ha•
$Uri, divizarea segmentelor - @.
Echere la 45° cu dlviziunl in mili-
metrl $i grade - ® Instruments
pentru curbe - @. Sablcane
pentru curbe _,. IU).
26
■
DESENUL
•
lmaginile de prezentare deslu$~Sc
intenilile proiectantului, convlng
adeseori mal mult decit expllcailile
prln cuvlnte. lmaginea de pre%en•.
tare ar trebui sa fie construlta ast-
fel Tncit ea sl corespundl realitAlli ·
vlltoare. lzometriile pot inlocul o
perspectlva aeriana daca sTnt de-
senate la o scar! c 1:500 - @.
Guml de flers, roatl, $8bloane, @ $abloan1 p1ntru scrts @ Tocurl ranrvor pantru tue Carolajele de perspectlvl care,
cullte de ru etc. construlte cu unghiurlle uzuale,
sTnt potrlvlte·$i pentru imaglnile de
Interior - @. Deprinderi utile de
desen: desenarea rapida ,1
exactl a formelor cu unghiuri
drepte numal cu taut, tara echere
- pag. 28. Determinante pentru
succes sTnt pozi~a corect! a teu-
lui ,1 exerci1Jlle numeroase. Dlvl·
zarea unei llnll anumlte Tn seg-
mente anumlte este facilltatl de
pozl~a corect! a unei rlgle norma-
le - pag. 26. Olferlte mijloace
ajutltoare. Pix pentru mine 2 mm
@ Aaculltori
fZJ toate gradele de duritate de la
@ Mina II men~n• ucutltl prtn rotire
6 a ptn! ta 9 H.
Pentru $t9rgerea tu,ulul guml de
tu$, c~ de ras sau lame de ras,
pentru ~ergerea creionulul ~I a
mlnelor gume care nu Tntlnd. La
elaborarea desenelor cu multe llnil
sTnt recomandate ,abloanele de
filL
ABCL_
$fers :- (D. Componentele scrise
se executl cal mai blne fir! mlJ• ·
loace aJutAtoare; Tn desenele teh•
ABCDlL.-· nice se executl cu $8bloane Tn
, ......... penltl tubulara, pen~e Graphos,
penlte 1%ografe etc. sau cu pensu-
Mqlnl de ICrla pentru 1,cecutar11
(Z) Lltere autocotante ,1 de tn11rlere © Olmenslunllt Qt1r1lor II milloArl
Tn puncte
@ textelor la rotundl - ®· srnt tehnlci bune
pentru eel care nu scriu blne.
Normatlvul intena-tional referltor la
scrls ISO 3098/1 : DIN 6776. Se
utllizsazl ,abloane de scrls curslv
,1 vertical - ®- (ID,
@ lzometrie @ Metoda perspective. @ Aparat pentru perspective Reile @ Carciaj pentru perspective
,_
27
INTRODUCERE
OMUL CA UNIT ATE OE MASURA ~I CA SCOP
28
,-.
. fN'rRODUCERE
MASURA TUTUROR LUCRURIL.OR
■
.. e e
I:
i(
J::
e iz: e
z:
e
e
e z:
z:
z:
e
' _,__ _ _..,..._ _ _ _........._..,_-< e
. :----==•--
. ',,
'\
' \
\
\
\I E
e
29
OMUL
MASA CORPORALA DIMENSIUNI fl NECESARUL DE SPATfU-~
conform dimensiunilor normate $i consumult1i de forte.
• ~--r
~·
1---875---1
® ® @) ® @
l----879---I t--100-1000-:-1
DlmenalunUe pentru /.14' Dlmenllunl pentru scaunut utlllzat t.f?.
Olmenalunl pantru fotcllut cat mal
Olmenalunl pentru fotollul capltonat -
acaunul de lucru \!;:t In 1ocu1n11,1 p,ntru I lua man ~ mlc utlllzat ,.. loouf di CUIUI IIU
mlaUja de IUII cealul
i---110--1
I' II
. I I
l -·-1r ~710~
I
I
·I
I
I
I
!II T
I
I
I
I
® ®
30
OMUL
NECESARUL DE SPATIU lNTRE PERET! DIMENSIUNI $1 NECESARUL DE SPATIU
pentru oameni Tn mi~care la IA~mi .- 1O% adaos conform dimensiunHor nom,ate - ID ,, consumului de to'1• •
f,375-I I- 875 --4 1-- 1009 --1 1-- 1150 ---4 1--- 1700 --1
CD @ @ ®· @
NECESARUL DE SPATIU Pl!NTFlU GRUPURI ______ ...,
l-- 1UO ---4 I - - - 1875 ----I · l--- 2000 --I ~ tlU --I
@ Grup'comp■i:t @ Necenrul normll @ Cor @. La atr,,onlrl m■l lungl
LUNQIMI DE PAS
d- 750 -+- 750 -+- 750 - j I- t75 ~ t75 -I- 175 -:-I . 2000
\!.::II Pu ccnst■nt @ Pu di mare · t.r.i\ Ml1ura mllllml par m1 • a
\,!,;l/ peracane (de 1x, tel1Clblnl)
NECESARUL DE SPATIU PENTRU DIFIRffE POZITD ALE CORPULUI
I ~
0
- ~
.a I -;-
3·1
\'
DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA • 1 :100 OMUL $1 VEHICULELE
• -
so 54 4S 72 ' r- ....
.
~
s .
u~
.Vthlcule vechi ~ nal
•
T ca axamplu pentru
"!' necesarul minim de
... +
·-~ i! '-·
... _,,/ ~
+
+
!;
-1'
.
.$ •·-•-I
I
I
Si!
Pi I
!I
:~..;,•
'.
'i';'.
spaUu pentru
transportul·de
persoana
92
~
...
"'... II
:: lf II
l
I- Z,80
I- 1.s, -1 1- 1.62 ◄
Vagon da parsoan,, plan. 88 locuri de ,,zut, 0,415 m pln1l'U fltcare loc. Lunglmea totall 19,66 m,
<D lungtm11 oomp1rtlmtnt1lor 12,75 m, lunglmta vagonulul de bagajt 12,e2 m, tn11,m11 treptelor 28-30 cm Secjlune tran1ver1alll pentru (D
.. 1.20 -t
T
111!.,""""f-11-,;=:,!LI '
.I. .L
..j;..... 1- 1,97 --1 I- 2,10
Vagon de trtn rapid, plan. 48 facuri de ,azut. Clan 1
lung. totall 20,42 m, vagonuJ di bagajt ~8,38 m. /IQ-----=- Cluaa2-a Sact. longlt. pt. @ 01111 1
l---1300~ ,a
-+-- '"' --+--
Parterul unul vagon ttajat cu patru oiil (100
©. tocurl de ,azut, 18 snponllne)
t--1090-
Etaj
32
. ,., ;,··•::::f ,:.,..:.;.,:f::?~:~.:'..7'.::~~:~t:·~i:.:::::: .. ... fitt1~\J:l:f;,~iJ##i:i~t)~w·,·~·-, OMUL ~I LOCUINTA
:;):J~ ~;~•:~:;~~~•,:~1~; a a■rwi • ~.~/:\::;::,:,, ,,J;::;:: ~;•,:, ~~~=~;: :; ;~·:·: ~~I·:·:::!i~ij\~~~/~~\\\~(.~!!(/i[l!~f~~!;t':i:,~:~'~~~~~~ a ae~I~:: ~,"~:~: !i\fi\f~~~>;,
•
{:::::• . •~•••· 0.02 ,.,,o,a oxlgtn '❖:::;:::•· • ap,ox. 0,015 ~iora oxt;,n •,•,::::;::::•:•~ g/ort aprox. 0,03 m>/ort oldgan • · ::::(
8
IVl~I de ■pa
x==-=:.- I
11oumk:1111111
rulul r■dull
a,:.---_-.-.
• : .:.:_: ,
unalbll mal mull • -·.~
'I'
G) Dormit @ Odlhnl
70 kg
@ Lucru 15 000 mkg randamenl
medlu di IUC/11 Pl orl
la argostat
(D-@ Emiallle de bioxid de carbon ,, vapor! de apl ale omulul (In canformltate cu cercetlrlle lul H. Wolpert) -Ill
Tempe- ~on~max.
Loculntele trebuie sa protejeze omul Tmpotrtva intemperlllor La TncAJzlre trebule avut Tn vedere ea aerul din p!J1lle cele mai ratura deapl In•
Tn tr-un ml
$1 sa ofere un medlu care promoveaza starea contortablll $1 reel ale Tnclperll sa fie lncllzlt cu o c!ldur! blTndl. La tem- '°Celsius de urine
decl, Tn mare masura, randamentul de lucru. Aceasta peraturl de peste 70-80° se produc descompunerl ale clror 50 82,83
49 78,BS
Tnseamn! aer bogat Tn oxlgen, fn mi$Clre u,oarA, flri cu- resturl lrlt! mucoasele, gura ,1 farlngele $1 care genereazA 48 75,22
rent, o temperaturll. $1 o ·umldltate a aerulul plleute, precum senza~a de aer uscat. De aceea sistemele de tncAlzire cu a- 47 71,73
48 ea,3e
$1 lumlnl adecvat!. burl ,1 sobele de fler, caractertzate prln temperaturi superfl- 45 85,14
Pentru acestea sTr,t determlnante pozl~a loculntel Tn pelsaj, clale rldlcate, nu slnt potrlvlte pentru loculnte: 44 82,05
43
,1
precum dlspunerea inclperllor Tn cadrul clldlrll.,I slste-
9/m' - - - - - - - - - - - - - - Umldltatla IPlllllor
42
41
59,09
56,25
53,52
mul de constructle - pag, 281. Un slstem constructlv care 40 50,91
oferl lzolare termlcl, prevlzut cu suflclen~ ferestre marl 25 Aerul din TncAperl cu o 38 46,40
pozI1lonate tn locurlle potrlvlte ale Tnclperllor adecvate ,1 umldltate relatfv! de 50
-60 % este plAcut,I ar
38
37
46,00
43,71
mobilierulul, cu suficientl tnc!lzire ,1 ventilare adecvatl 20 36 . 41,51
trebul s! se sltueze la 35 39,41
(Iara curent) constltule prlma premlzl a unel stlrl de con- 34 37,40
tort de lungl duratl. ;. 40% $1 C 70%. 33 35,48
15 32 33,84
Aerul prea umed favo•
Neceurul de ur 31 31,89
rtzeazl agentfl pato- 30 30,21
O datl cu aerul, omul lnspirll. oxlgen $1 explrl bloxld de car- 29 28,62
genl, cluperclle de mu- 28 27,09
bon $1 vapor! de ap!. Cantltl~le variazl Tn functle de greuta-
cegal, transmiterea frl- 27 215,84
te, allmenta~e. actlvltate ,1 medlu - (j) - ®. Tn medle se 26 24,24
3 gulul, putregllrea ,1 25 22,93
iau In calcul pentru fiecare persoanl cfte 0,020 m /orl blo- 24" 21,88
formarea de condens
xld de carbon sl 40 g/orl vapor! de apl- (j) - ®· 23 20,48
Oe$I continutul de _bloxld de carbon de 1- 3 %. pare sl In•
-©, 22 19,33
21 18,215
cite numal la o resplratle protundl, totufl aerul din locu• ProclucerN vaporllor de apl de c!tre om dlfera Tn functle 20 17,22
111 18,25
Int! ar trebul s! nu contlnl mal mult de 1%•• Aeeasta de• de premlze- Q) -®· Ea constltule un proces de raclre Im- 18 15,31
termini\ • la o schlmbare simpll a aerulul la flecare orll. • portant ,1 cre,te o dat! cu temperatura Tnc!perll, mal ales 17 14,43
16 13,59
un volum de aer de 32 m3 pentru flecare adult ,1 15 m3 daca aceasta depll.$efte 37° (temperatura ccrpulul). 15 12,82
pentru flecare copll. Deoarece Tnsl chlar $1 cu ferestrele 14 12,03
13 11,32
!nchlse schlmbul natural de aer la elldlrlle lzolate este de 12 10,84
11 10,0,
1112- ptnl la de 2 orl mai rldlcat, sfnt suflclentl ca vofum de 10 9,39
aer normal pentru adulfl 1S-24 m3 gn
funcfle de slatemul Suportabll Suportabll
mal multeore V1 •1 ore
Pertculqf.11
lnltantaneu
9
8
8,82
8,28
constructiv), ,1 pentru copli 8-12 m , sau, la o tnlltlme a
spatlllor de locult de 2,5 m ~ ctte 6,4-9,8 m2 pentru fie- Va0011 delod
~
0,0005
~
0,003 "·- 7
8
7,76
7.28
li
8,82
care adult $1 • pentru flecare copll - cTte 3,2-4,8 m2 de su- V•""rt de clor 0,001 0,004 0,05 6,39
prafati loculbll!. ln cazul schlmbulul de aer mai mare v■.....rldebrom 0,001 0,004 0,05 5,9S
5,80
(dormlt cu ferestrele deschlse, schlmb de aer prln canale Acid clorhldrlc 0,01 0,05 1,5 .. 1 5,23
de ventllare), volumul spa~llor din zona de zl aferent Acid 1ulfuric 0,05 -0,5 0 4,S9
fleclrel persoane poate fl redus la 7,5 m3, lar tn cazul · Hldroa,n 1ullur1t 0,2 -0,6 - 1 4,515
4,22
3
dormltoarelor la 1Om pentru flecare pat. Tn cazul Tn care
calltatea aerului scade prln llmpl cu ardere deschlsl,
emanatll rau mlrosltoare Tn spltale sau fabric!, la spaW tn-
Amonlao
Monoxld de carbon
Sulfurl de carbon
Bloxld de carbon 10
0,1
0,2
BO
0,3
0,5
1,15• -
3,5
2,0
10,0·
!i 8
7
3,82
3,84
3,37
3,13
2,90
300
chlse (ca sllile de teatru) - pp. 123-126 lntroducerea 8 2,69
9 2,49
oxlgenulul ,1 ellminarea elementelor nocive trebule Cumularaa dlunltoare a celor mal lmportante gaze de f■bricl 10 2,31
sustlnute prin mijloace artlflclale. -[IJ
© dupl Lehmann
•Mg. In litrl, 1n rest em1 In lltrl
11
12
2,14
1,1;18
Temperatura spailllor 13 1,83
14 1,70
Temperaturlle cele mai placute pentru om srnt de 18-20° la Cllldura (WE/h) SIi dlstrlbula !n 15 1,58
odihna, de 15-1 s• la lucru, in funejle de mt,carl. Omul poa- Sugar
1
cca 15 rd. 1,9"/o pe lucru (mers) 18
17
1,46
1,35
Coi,11 de 2 /1 anf CCI 40 rd. 1,5 % pe !ncilzlres
1e fi comparat cu o soba care se a!lmenteaza cu allmente ,1 Adult ln rei,aus CCI 96 hranef 18 1,25
Adult muncl medle cca 118 rd. 20,7¾ pe evaporarea apel 19 1,15
produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 20 1,05
WE/h. Un adult de 70 kg greutate - CD-@ deci Tn flecare Adult muncA graa oca 140 rd. 1,3 % pa respira~e 21 0,95
Adult in vJratl cca 90 rd. 30,S ¾ pe conductivita1e 22 0,86
ora 105 WE/h, pe zi 2520 WE/h, care ar fi suficientl pentru rd. 43,7% pe lradiera 23 0,76
fierberea a 25 de litri de apa. Producerea de caldura variaza 24 0,71
rd. 75,S % contribuie deci la incalzirea 25 0,64
in report cu conjunctura - G) -(}. Ea creste daca tempe- aerulul din tncapere.
rature Tncaperii scads, asa cum cre$te in cazul activita~i fizice. Continutuf maxim
de apa intr-un ml
Cedarea de caldura de catra om ln WE/h dupa Aubener -llJ
® de aer in g
33
. CLIMA SPATIILOR INTERIOARE
Expllcaflf referltoare la cllma spl1fllor lnterfoare - CO
Ca in cazul cllmei aferenta spa~ului extertor, sa poate vorbi despre cllma spatlllor lnte•
rioare caracterizata prln valor! comensurabile pentru presiunea aerulul, temperatura ae•
•
rulul, vlteza aerulul sl .,lnsorlrea spajlilor lnterloara', temperatura de radlatle. Comblnalfa
optlml a acestor factori determina o cllmA confortabilA a spatiului interior ~i contrlbule la
men\lnerea slnltatli ,1 la cre,terea randamentului.
Conlortul tarmic exist! atuncl clnd econom/a term/el. a organiamulul se aflA 1ntr-o stare
da achlllbru, adlca. atunci clnd se produce cu un efort minim din punclul de vedere al ac•
tlvltll~I de termoraglare pe care o dapune organlsmul. Conlortul este reslm~t ca atare clnd
plerdarea de caldura a corpulul coincide cu plerderea termlca reaia In tavoarea medlulul
tnconjurltor. l"luxul de clldurl se desfl$oara dlnspre suprafata race !nspre cea caldA.
§ lnfluIn1I prim11t ,1 domlnlnll
FICIO~ eullllmenla~
l'aclatl 1taundltl JI pre/lll/Xlfl
Ml1url di tarrnoreglare proprll org1nllmutut
Produc1111 clldurll: lrtgarea ungvfni a p/alll, cre~area vlt1ze/ sengvlne, dl/atan,a va-
(D Con1ortul termlc d1pendent @ P•r•U care cadeazl Clldurl t1lor sangvtne, tremurul mufchllor; rlcorlraa: 18cre~a sudoru.
lchlmllul de olldurl fntre corp .. lllldlu
30 'C 100
Fluxul de clldurl Intern: flux de clldurl dlnspre Interior inspre piale In funClla de frlgaraa
28 I' I , 80 sangvtnl a organlsmulul. Fluxul de clldurl extern: conduClis termlcl prtn plcloara, con-
- --
r,. o, I
ac,l---l--1,',,-i-;==t,.,--1---1----1---,
n vectJe (vit1z1 aerului, aarul din !nclpere fi diftrtnla de temperaturl Tntr1 auprafata aco-
t 24 dupl ~ ' ~
f~ !;,,
I
t 101---1--+-~~~~--+----i perltl de halne ,1 c,a neacoperltA); radlljle (dlterenta dt temperaturl lntte JUpralata cor-
Ro1d11r rinlC • pulul fl aupraft!llt !nccnJurltoare); 1vaporar1, resplra!lt (auprafata corpulul, dlferenta
,g 112 : aol--+--1+--½--+--+'...-fl....+--1
dlntre preslunea vaporllor Tntre plele Ill medlul Tnconjurttor).
Al. j
1 " 20
" I ~t.J '
eot--1--++-i+-+--t-1t-+-'rt---1 CCIIIOlptl l'lflrltolrl la IGlllmbLII di Dlldurl
118 I '\
~ I
• 401---1-+-I-+-~
10t-+--+-Pol--
ConductMtate llrmlcl: tranamlterea clldurll prln contact direct.
Cap1cftat11 de conductlvltate termlcl d!I IX. I cuprulul llltl rldlcatl, CH a urulul 8Stt ,..
l ;: I
,: ~"1;1
'\
·I:~-1-+➔~-~ ~~
dull (mattrlale de ttanfara porcasel): convtelle • a duce cu sine cl!durl. Atrul ,e
lncllzaftl 11 conllctul OU 0bl8011°cald1 (dt IX, radiator), 18 rtdlcl, 11 rtca.i, la COntlctul
112 10
.....
o,1.-.i......_-1.....i.-..l-1.-.1.....1
CU pfanftUI If) coboarl. AeruJ clrcull fll poartl CU lln, praful ,, partioul1l1 plutltoara. Cu cit
a;entul termlc (de ,x. apa din radiator) clrcull mil rapid, cu allt clrculljla 18 dtatlfolli
12 14 18 11 20 22 14 21'0 II 12 mal repede. A1dla1la: auprafet,le 0blact1lor calde emit o rad!1118 care daplnde de tempe-
Tamp, ur. dtll lnclp OL .. rature 1upraft1el0r r11pect!v1. Este proporjlonall cu J)lllllrea a 4•e a tempera.turf! ablolu-
@ Zona de c0n10r1 11 ld!cl, dt tX,, dt 18 ori mai mare dacl vatoarea llmperetuiil Ille dublatl. 0 datl 011
temperatura II modfflcl Ill lunglmea dt undl I rldlatlll, Aceallll Htt cu attt mal acurtl
J cu cit temperature supr■fllel est, mal rldlcatl. tnceplnd cu soo•c clldura divine vtzlblll
I sub forml de lumlnl. Fladla~a sltuata sub llmlta dt vlzlbffltats se nume4t1 lnfraroeJl/ra-
dia~e de clfdura. Ea radlazl In toate dlractllle, strlpunge aerul tar& al n!ncllzeuci, ate
I ablcrbltl (preluatl) di ccrpurlla 1olld1 IIU rafll0tltl. La lblorblfa radlatltl corpur11, SOIi·
t
radii~•>·
.
1
neconfartabll I
I I
I
de (lnolualv organl1mul uman) 18 Tncllzeac (clldurl di
acauta preluara d1 cl!durt 1111 cea ma! pllcutl fl ca,
Din motive flzlologlct
mal alnltoasl pentru om (eobe
I
din Clhle). cnma pflcull: februart11mart1,, 2.000 dt metrt lnll~me, aer llpalt de praf ,1 ua-
J
cat, car albutru Tnchll, 10are lucltor pe 0 auprafall de zlpadl..Temptraturl de l'ldlatle
I/ ridlcatl. Clml nepllcutl: mlez di vll'I (troplce), ctr acoptrlt, temperatura MrulUI di plu1
/ 30°0, 1'111tr0potl pllnl de praf, umldltatl ,1 Zipuflall aocentultl.
Talllpll'■IUl'A ell l'ldlatfe ICi:lutl. lllacom1ndlrUitfarltolr1 la ollmll 8Plllfllor 11111-
=nlarllbl
J
-~ lfaare. Tlmplralura MNlUI t i • ~ fMonjuiltoart.
Vara 11111 pllcUt 11 20-24°0; lama la cca 21•0 (plus/minus 1'C). Temparatura aupra-
12 14 18 11 20 12 U 28 28 ftltlor !nconJurttoare nu ar trlbul 11 dlfare cu mil mult d1 2 - s•c fa.ti de caa a aerulul.
T1mp. 11,. din !,mp. tu In 'C - M0dlf1clrlle de temperatura a eerulul pot fl compensate lntr•o mlaurl aarecara prin mo•
@ Zona de confort .@ Centrul clldurll umane dlflcarea t■mperatµrll aterente auprafelelar lnconJuratoare (temperaturl a aerulul In
30 I0lder1 • cre,terea temperaturll 1upr1fel1l0r lnconjurlt01re). Olagramel 1n cuul dlfe-
40
'I. I aa " renfelor praa marl 7ntr• aoeste temperaturl ,e produce o mr,cara I urulul prea put■ mlcl,
t 38 1'--,..1.ntaanlotllbll Clld Suprafetele crltlce llnt constltulll !n prtmul rind d• lerHtrt. Trtbule 1vlt■tl o conductM-
'"
"' 38 \ aonfol'labfl la llmlll ~ 21 '. I tate ttrmlcl rtdlcatl spre pod11 prtn plolaare. (Tll'IIJ)lrature podel81 ma! mare d117°C),
":, 34
\ ,I 11<1
I
Plcloartl• calda ,au reel reprezlnll HnzaUI alt omulul '1 nu o caracteri111cA a podelel.
,12
I
0 . l '
I
Plciorul delCOJ)erlt almte clldura/rlceala numal prln atratul 1uperl0r fl prln groaime■ ■ce
1: \
con/ort. I: ...... '' stula; plclorul acoperlt prln 1tr1tu! 1uptrior ,, temperature podeiel, Tamp,ritur■ auperfl-
ciali I planfaulul dep/nde de lnilflmea 7nclperll. T,mparaturc re,lmtlta de om razulll
aproxtmlllv din mtdla dlntre temperatura aerulul din lncipere ,1 temperatura auprafetelor
I: "-"·'22 ~
rta•
\
\
I::12
--- lnconjurltoare.
Alrul" m)fcna ...,IUI. M1'Caraa aerulul est, parceputl drept curent de aer. Curentul
generelZI Tn acest cez o rlcorlre locall a arganlsmulul,
Ttmpntura MrUIUI ,, umtclltltll lllatlvl I llll'UIUI, Umldltatea relatlvl de 40-50%
·
Nie confortablll. I.I o umldltate redud (1ub 30%) par!lculele de praf oapltl capacltatea
20
11 14 ·11 18 20 U 24• at U io 12 14 11 11 ao aa 24 arc 21 dtlzbUIL
Temp. Hr. din lnalp. &L In 'C - Temp. atr, din lnclp, &L •
AM prouplt ,, NhlmllUI di ur. Optima este vantilarea controlatl ,1 mal putfn cea
(Z) Zona de confof'I f @ Zona da contort lntlmplltoara ,, continua. Contlnutul de CO2 din 11r trebule lnlocult cu cxlgen. Nu trabu-
Conlfn. de apl Tn aer Adecvara 11r r~splrejle Senzatl• la reaplra~• le de~ un con~nut de CO2 de 0,10 vol.-% de aceea In lnclperlle de locult ,1 dormlt
glkg trebult prevlzute 2·3 echlmbuil de aer/orl. NeceIarul de aer proasplt al unul om este
0 ptnll■ 5
5 p!nlla 8
!cJartebun
bun normal
prouplt "'°'• d1 aprox. 32,0 m3/0rl.
Schlmbul de aer 1n spa~I de locuit: de 0,4-0,8 ori volumul lnclperll pers./orl.
s plnlla 10 muflumltor Incl auportabll
10 p!nl 1120 din ce In ce mil prcst oreu, !nlbu,110, Con~n.apa Umidit. rel. Temperaturi Descrfere
20 plnl la25 deja perlculos umed ,1 flerblnte i:ib•ol11t a l!.Arului
peste 25 neadeovat lnsuportabll
2 g/kg 50% o•c zi de iarna frumoas~
41 Cantin. spa aer destln. resp1ra«e1 37°C (100 %) clima Jnsanat. plam!ni (Davos)
ceste 41 Aoa condenseaz! bule !n cllmlni 5 g/kg 100% 4•c toamna tirzie frumoasa
Conform formula! reeomandate de Comltt lntematlonal des Poids et Mesures pentru 5 g/kg 40% ,a·c cllma Interior foarte buna
densitatea aerului urned rezulta urmatoarea ecuatie p • [3,4853+0,0144()<eo2-0,04)] · 8 g/kg 50% 21 •c climil. Interior buna
10-3 fr
(1-0,378 X8), 10 g/kg
2B g/kg
70%
100%
20°c
30°C
clima interior prea umeda
padure tropicala
Aceasta ecuatie poate ti scrisli $i in forma P=(Ptr+q,A)$1 +0,041 (Xcc,2-0,04ll,
@ Valeri ale umiditatli aerului ptr. aer_ul destinat respiratiei @ Citeva valori pentru umiditatea relativa a aerului ptr. comparatie
34
Nord
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR
... llJ
Ce aprcxlmattv 1o ani In special medici precum dr. Palm, dr. Hartmann ($eful
■
Cerculul de Cercet!ri pentru C:leobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatze·n•
bach), dar ,1 altli depun eforturi pentru cercetarea lnfluentelcr pe care medlul le
I
- 2.50 - exerclt! asupra cmutul • indeosebi In ceea ce pr/veste subsolul, construc\iile,
V151 Est I
I spatille, materialele de construc~e $1 instala~lle.
2.00 lnfluente geoloalae
I Conform ace'storcercet!rl, peste intreg globu! plmlntesc se de~asoaril:1$a nu-
mitul grllaj global - © format din unde statice, general aparent de c!tre soa•
Est re, dar unlformltatea acestora duce cu gTndul • lnclusiv conform .Hartmann" tao
Sud Patul din stlnga II afll In nod, eel radla~• tereatrl care provina din interlorul p!rnlntului Ji este ordonata Tn forma
G) Grllaj global structurat magnetic cu ® din drea,ota 1111 traveraat de zone
de margfne, aparant zonele de mar-
unul grllaj de cltre crtstalele aflate In scoarta terestrl.
nodurl pa1ogene Grilajele slnt orientate magnetic, 1n benzi de cca 20 cm IA~me, de la polul magnetic
glne ll"urate nu au lfecll noclvt
nordlc sprecel sudlc. ln zona Europe/ central• la un interax de c:ca 2,50 m$i trani• .
Nod al grllllJUIUI global
versal la acestea pe dlrectla Est- Vest la un lnterax de cca 2 m :.. ©.
Experilnta a demonatrat c4 aceete benzl slnt noelve din punct de vedere !lilologlc,
tn special nodurlle In cazul unll ,ec:teri lndelungate el repetata (oazul paturllor).
In cazul lnclperllor rectangulare, la acestea se adaugll grtlajele de lnclpare afe•
rente care, aparent, nu exeroltl Influent• patogene - @ .
Nodurlle acestul grllaJ global devln cu adevarat patcgene daol se suprapun cu
dlsfunctfl geologice precum artere de apa, falll eau rupturl geologlce dlntre care
dominant, se dovedesc arterele de apl - @ .
In astfel de.zone sa produce un efect de cumulara. In conseclnta. favorablll este
o zonl sau o suprafatl de 1,80 x 2,30 ni sltuatl lntre benzlle grllajulul global -
@. Conform Hartmann solutla radlcall este mutarea patulul din zona afectat!,
ma! ales din nod - @ . Conform Palm - CD grllajul global existent de cca
E11 2 x 2,50 m constitute o llnle de dtstanll medle. ln 00nsecl"11, grllajul real ar fl
Patut din strnge tste aftctat In med un grllaJ global cu un lnterax de 4-5 m pe diractla Nord • Sud ,1 de 5-6 m pe di•
® cert pentru cl II interstcttui grt-
lljul global CU O arterl de apl, 0181
rectte Est• Veet, rectfllnlu In jurul Plm!ntulul.
ct potent11zl efectele n0<:lve a12S411711~tt~~~~~ Se preeupune cl flecare a 7-a bandl este de 8'• numltul ordln al 2-lea avlnd
a ... -
,. .
....
un efect de c!teva o I mal putemlc; adicll ta dlstan1t de 28 resp. 35 m ,1 de 15
I
.
. . ,. ... . ...
Nord Ell
2
~
. ,
rsap. 42 m - @ . .=ieoare a 7-a bandl dlntre benzlle de ordln al 2•Iea, adlcl fa
distant■ de 7 x 35 resp. 7 x 42, adlcl de cca 250 resp. 300 m are un efeot noelv
2
4 ". ,
,1 mal putemlc ,1 Hte numitl de ordlnul al 3-laa, $i In acest caz nodiJrlla eTnt
I
definite tn cea mal mare masurt.
I
• . . .,._- Conform aoelora,I aursa, In Europe ex/11tl abater! de la regullle men~onate an-
I
I
. ...... ...
terior, abater! de plnl la 15° !n report cu dlrecttlle Nord • Sud ,1 Est • Vest. Se
pare cl aoaste benzl au 1oet·lotograflate de cltre americanl cu !lime extrem de
. ,..-·
10
11
~ aanalblle, din avian, de la o lnll~me de 1000 de metrf. .
•i'<' •
,,
12
.a. "I' .... .,. T .
fn plus 1111 presupu_ne cl el dlagonalele formeua un grllaj proprlu de la Nord-Est
la Sud-Vest.i de la Nord-Vest la Sud-Est-@. atructurat tot In perioade de cfte
14
11 I' I l I \'' I I
l ' fapte ,1 cu un efect care reprezlnta cca 114 din cal al prlmulul grllaj ment10nat.
Pawl din dr•ptt a provocat lfec- Pe de alta parts se aflrml ca locallzarea benzllor globale deplnde de acuratetea
® ~unt; prfn mutare Tn pozijla 1UngA
8-1 prodUI lnsln1t0,Ire1 Tn ICurt
© GrDaj global dupl .Palrrl' la dlsllnlt
decca 4x6 mcu llnllledt dlalantt me- aculul magnetic pentru ca aceata peat■ fl lnfluentat ,1 de cl1re tehnlclle de con-
Ump flrA mtdlcament1 dll punctlll 2x2.!0m dlstantl- © stru01I1 modems ,1 at,aterl'de 1-2° conduc la locallzarl eronate deoarace mar-
glnlle stnt patogene.
Grlnlt ttU t~II ~~ 22; In orlce caz, _ldentlflcarea ll1entl a tuturor rel&1lllor necealta experlenta ,1 !Imp
(cercetare repetall, pentru verlflcare), cllcl zonele noclve se locallzeaza cu ba•
Me1ij~ U 22f
IO
gheta maglcl aau aparaturl radio. Se pare cl determlnantl este oapacltatea de
IO a recunoa,te resp. de a dlferttntfa dlferltele clmpurl aau zona.
"'" + Oar ass cum radlatllle de la granite plmfnt • aer, decf de la suprafata plmfntulul
Mlll!IUrl
t s!nt refraotate la vertloaU!., tot a,a ae produc alte refraClli prln ptan,ee maslve afla-
i
I te ln olldlrl multletajate • dupa cum a demonstrat .Endres• - CD lntr•o machete
- • $ ;ap,.Natd
CanduclDr .. (i), 0 imagine sugestlvll ea TI apal'l!ne aralA aoeste refractll dlntr-un flux de
apl freatlcl - ~ ,1 valorlle nilsurate afe puterll perturbatfflor produse peate o
ttttt' itt
Clrnpul m1gnttlc 111'1mlnlulul
arterl de apa - @; Prlncipalele perturbaijl produse dt aslfel de zone patoge-
ne afnt devltalizaraa, adlol reduoerea vltalltitfl, afecttuni ale lnlmll, rinichllor, ele-
Experiment• ale tut Fl. EndrOs,
aratl cum llnlllt de fortl cuanttcl
car, Unllle de olmp 111 clmpurflor electri• tamulul circulator, ale reepiratlel, stomaculul, ale metabollemulul ,1 plnl la
ce ala unul flux care, tnmlnunchla•
slnt refractats la vertlcall ,1 lltitl d1 tt, generaaza zon1l1 g1opatog1ne afec:tlunl cronlce grive, precum oancerul.
cltre suprafete In cele mat multe cazurl niutarea loculul de dormlt In zone llpslte de perturbatll
19,0
MV ----+----+------------ Tnseamna ameliorlrl raplde - @. Efectul a,a numltelor aparate de ellmlnare a
parturbatlllcr este dlsputat. Unele dlntre acestea se dovedesc a fl ele Tnsele sur-
se de perturba'(II. Se presupune c:I Tncllperile bazate pe sec!iunea de aur nu slnt
alectate de perturbatii: .propo11li: 1nll\ime 3 m, tatlme 4 m, lungime 5 m. S1nt
l!udate clldlrlle clrculare ,1 celi! cu plan hexagonal (fagure).
Flzlclenll curiosc 3 tipurl de materle: a) solidi, b) Uchida fl c) gazoasa. Exemplul
tlplc este apa; sub o• • a • gheaia, normal • b • apA ,1 peste 1oo• • c • vaporl.
Pentru alte materiale s!nt valablle aite temperaturl pentru transformlri. Motlvul
slnt atomli resp. molecuiele ce formeaza mater/a, care nu sint inerte, cl se afll
!ntr-o mlscare permanent!. In metals, de ex., se mi;ica usor in jurul punctulul de
~-:•;:~~~:,t(•;:.,<-.·:::'{:f(.:?,:i".'"·~2-~·-·.::;: echillbru - CD: C!nd sint incalzite, miscarea se accelereazll pinill la lichefierea
metalului - ®· La a incatzire superioara, atomii se desprind un!i de al\ii.
~ 7 ~ e a r 1 j a l apel treaties
Flux de apa lreattct
Diferente de po1enrial electric: masura1e si
® reac:lia baghi!tei pests un flux de apa trear,ca
35
BIOLOGIA CONSTAUCTffLOf
• -Ill
in starea gazoasa.- @.Pede alta. parte, ia zero absolut (°K • -273,15°0) ori-
ce miscare a atomilor sau a moleculelor !nceteaza, ceea ce se lntimpli sl in vie
Bazele Sxemple/e anterioare referitoare la metal nu sint insll. tipice pentru alte mate
rl, Ullnf!llSIOOafll
Proport11 rlale. 1n cazul sticlei, de ex., caldura nu modifici cu nimic poii!ia deja dezordo-
natl a atomllor. Astfel fiecare material posedi propriul lui univers atomic car--
se percepe in mediul lnconjurator mai mult sau mai putJn - ©. Prln urmare
masa moleculelor gazoase depinde ~i ea de clldura $i, 1n conseclnt!, aceste..
dlfuzeaza spre partea mal race (cu presiune mai redusa), in compensa~e, spre
Starn atomlcl metalullil llchld interior migreazi aerul, impiedicat similar de rezlstenta la dlfuzle a elementulL-
(D Starea atomlcl a mataJulul 1011d ® I
constructlv - @.
Experiments dasfl$urate tlmp de anl arata, dupl Schrllder-Speck - (l'.), ca ra•
Moieaut1 di vapori di IPA Moftault di Hr dlatJlle de origlne vegetall absorb sau retract! radlatille de orlglne mlneralll.
0 •0•0•0
oeo•0•
obeo•o
01000•
Straturl lnterloare din asfaft da 1ocm, complet acoperlte ,1 dfspuse pe plante -
masive au refractat r&_!l), fldlrecJlonlt radlatllle care anterior traversau ele
0 00 eoeoeo o 00•0 o mentul constructiv - (§) . Esta 1nea adavlrat cl !nclperea ali!.turatl era afec.
010e0 010000
•0•010 10000• tatl rn conaecfnll de radl~llle refractate fnmllnuncheate ... <i) ,
0 0 0e010 ooeoo0 Un cantra-exi:,erlment cu Jrot de pluta a demonstrat comparatlv etectul de ...-.
0 •01010
010•0
000101
001010
,1 ,1
aorbtfe. Slnt Indicate pllclle de pluta (nu obligatoriu presate atan41ate) ;
1010eo 000101 25-30 mm groslma, !mblnate In falt dublu - @.
0 0 01010 0eoooo Arglla eate coneiderata plmfnt curatJv fi clrlmlda sau flgla din arg/11 arsl la
0 0 101010 001010 cca sso• srnt lludate pentr,u calltatea v111n.
0 0 0•0•0•
eoe010
000100
e00010 Pentru zfdlre se recomandll var gras Iara sulf (var aerlan), obllnut prln sttngere
0 0 varulul de .stuc ars !n groap! unde prln maturll'e devlne var gru, cu except!
lnlltfclrClld pnte txtarlar llllllrlor- zldar!Uor pentru medlu umed, pentru care trebule utfllzat varul de apll resp. hi~
Maltaulllt vai:,orllor da apl ml- draullc. Oupl cum este cunoscut, varul are proprletltl dezlntoxlcante lmportante..1....,
® Staraa atomlel: 'a m1ta1ulul 1111po•
rat ©
4 greazl din lnt1rlorul cald al .un1l
fnclperl, frfnate di pertllll 1xterl•
motJv pentru care este 1olos1t Tn mod uzual ca vlrulall cu lapte de var In grajdur
or, l'ldu1, ln1pr1 urul mil reae din Ghlpeul este apreclat ca ,1 ghtps natural sl cu c1t ~ste maf pu~n ars c 200'
wr!or. In compenAtJ•, mofeaull- conatantl de umldltate excelentA fn ceaa ce prlveste texttlele de orlglne anlmafl
11 di ur mlgrnzl ■pre Interior,
- plele, matase etc.
Grella Tn calltate de gresle calcaroasa naturall este tolerata, dar nu trebule s--.
fle prezenta sub lorma unor par91l Tntragl,
1.emnul, ca luminl ,1 catdurl condensate, este con1lderat materlalul de can•
struclfe eel mai vital. Substan1ete pantru prctectia lemnulul ar trebul ob~nute din
rn11,1 dlstllarea lemnulul -otet de lemn, ulei de famn, gudron de lamn. Lemnr'""
reacjfoneazl puternlc la miroeurl; le plstreazl pe cal• bune ,r1a anlhllaazl p
cale nepflcute, Oe aceea lemnul natural eate recomandat ,1 la flnlsarea Inter!,
l•Cllllan
••Cilek, 11'1, tn caz da nacesltate Tn forms pllcifor prasate cu llantl natural! ca substanjefe
O•011g., mentionate anterior. Tn rut trebule respectste vechHe regufl: copacu trebul"-..
Plan,eele de btton p1rmlt tractrea tll&.11 numai lama, clnd luna descrefte ,1, lnalnte de a fi prelucrat, lamnul trebL
@ nNtlnjenllt a radl&lfllor din JP,i
(rtap.11 refracteul-pag.35 U))
@ Star11 ■tomlcl I calcltulul le ti nut un an tn spa In groapa de arglll (axtrem de costl sltor}.
Pentru mntrlalele de 4ltallfft se recomandl materials naturals ca pfuta fn
forml de ,rot 'de plutl, pllcl de pluta ($1 bltumate), tesllturl din fibre de nucl da._
4 N t ' 0 3111 cocos, toate f!brele vegetale ca iarba de mare etc. $1 argllll expandatl. dfatoml
11 fl • I ., S1nt refuzate materlalele slntetlce, lfna de zgunl, vata mfnerall, vata de atfcfl
I
I J / / / / betonul aponglos, betonul celular, fella de alumlniu pflali!. ate.
/ '• . c-u11111aa-umm
· · Stlol1, Stlcla normala In cafltate de stlcll pantru ferestre sau de crlstal eate con•
1 ,r--;:--:.::.·:::.:-.·- / P"'"" 0: bi~.•rm11 slcleratl la tel de neutrt ca el cea stratllicata. S1nt preferate ceie toplte fn 1001 ~
/ / 1 ,r---;..-:::: / l / / celorcumarglnedfnmetalsauniaterlaleslntettce.Stlclacoloratleetapr!vltac
/ / / / / ,,•- / I I
1 .1 ,' 1 , 1
1 / /I /I / scepticism. Se recomandll stlcll din cuart resp. stlcfll ,.blo• care permlte pltrun-
/ / / / 1 / , / / / / ,' ;' derea lumlnll ultravtofete In proportfa de cca 70-80 %.
/ ' 1 din
Allllalll '°' au / ' / ,' , / , 1 ,1
M8tllul este resplns de .Palm" .. Ill pentru peretJI exterlorl; In general per --
/1 1
/ / / /
1
,/ '
1
/ / /
1
/ / tru auprafate marl, chlar sl pentru Tnvelltorlle de cupru ale loculntelor (dar nu ,
1 ,' / / / , / ao11111ur11 In cuuf blserlcllor). 1n rest, fn general, exist!! atentlon!lri tn ceea prlve11te u1t-
.iJtt1AR"3r'----'-:-.l.-'"'1~,iQjJRRii11Gllt---',.__~~ lizarea intensivl a metalelor. Cel msl mult este tolerat DllprUI, Jllltrul este re-
Covoar111 ufllllct dispute pe plan.,, mufve dlrlc1fon1az1 radlalflle 1olulul orl• aplns (ai:,arent radiatoarele produc perturba1fi pa o razl de 4m). Eete mal dr"
,ntate ,pre IUd tn ••• ft! tncn lnlfl■/ IOfllla plln.tndaau lnmJnunchaatt fn spaUul grabl apreclat cosltorul, ca sl plumbul. lronzul este llludat (i 75% cuiiru
allturat, pa car, nllectau In mod coraspunzttor Alumlnlul este conslderat ca av!nd potential. Azbeatul artrebul utfllzatfn mo..
precaul In cazul vopaltorlllor se recomandll studiul atent al comp0Z111ei sl a
procedeului de productle pentru a se evlta radiatiile nocive.
I
~ ~
I I
~
/ l
11 l l ,, Materlalele .,ntetlce (plastics) nu slnt respinse comp/et. Se apreciaza ca cc
I l· rot d1 pfutl I I l 1O% este material de cultura, deci adecvat vletll si flri efecte noclve.
Betonul, $i mai ales betonul armat, este respins In unanlmitate. Esta to!U$1 ad-
.· ~ / -~---/··.'' / / / / ' I
I
I
I
I
I
I ' PllflflU di
llllon armal mis la fundatii fi In zona subsolulul, Esta adevarat cl dr. Steiner, fondatorul so-.
-~~I I I I / / / I I I
/ clet~ii antroposofice, este considerat ca partizanul constru~llor din lemn, la~
, Ji // // /l /' /I ,,l I
I
I
I
/
I
/
I
legat de primul Goetheanum din Oornach, dar totu$i noul Goetheanum 1
I
') / ,' Aadl11fidln ~I SU,' ,' / I I dr. Steiner este inc/usiv in formi a constructie de beton armat caracterlzatl prin
,/ / / / / ,' /
I
/ I
I ' masivitate. ln acest sens $i cercetarile efectuate de industria betonulul - Ill.
/, / / / ,/ I I
,Srctul de pluta, ca sJ placi/e de pluta imblnate 1n. talt dublu si neetan~ate (inclusiv
® cele bitumate) de 25 - 30 mm grosime absorb radlatiile nocive
36
BIOLQQIA CONSTRUC'fllLQR
. -CD
Ar trebui fAcutl dl!eran\laraa lntre cimentul de zgurl $1 ghlpsul chlmie cu valor! de radlatli
exrram de rldlcate ,1 clmentul natural $i ghipsul natural. este tolerat batonul U$or cu ar•
■
gill axpancfatl ln calltate de adaos.
Toata lnlll18'llll de apA (race sau caldlJ, de canallzara sau de gaze radlazA In medlul
fnconjurltor ,1 influan\eu.l tntr-o mlsurl mal mare sau mal mica organale flln)alor (anl•
male, om), dar $1 plantele. Oe aceea spatllle destinate unel sad1rl rndelungate aoamenl•
!Or ,1 a Bnlf1ial1tlor trebule lndepartate cit mai mult cu puHo\l de lnstall\H. Ce ex. dorini•
.l
~ toarele sau iocurtle de eedere din spa~lle loculblle. De aeeea lnstalalflle trebule concen•
1r11e In lnlma clldirl\, bucltlrta $1 bala urmlnd sa fle pe cit posltlit dispuse adiacent la
:I_ C~_f'UIII ___________ _jI peratele de lnstalatu - pag. 286 @, ·
'Grlljlll ;lobll Acltt lucru este cu ■m mai valabll pentnJ lnstalallll• de eurtnt alttmaliv aflate aub lenei- .
l.0cuJ de dormlt tra deranjl1 de ca• O■blul ■n■t In ap■tele o■puful ...d.e une decl fl ■tuncl clnd nu arnt strlblMe de flux• clcl ,11tuncl slnt g1nerat1 clmpurf eleo-
CD blul dlntre st,olr ff lampl clln Jurul @ p■t I general probftme oa 11 UI; trlc• cu elect palOgen, lar clnd ae produce allmentarea eu cur,nt 1lectrlc stnt ;-rate
capulu! de pit. Prin ICOllll'H Mullrtl In 0111■111 partl I ctmpurf lllotromlgnatla care, ae aflrml, 11nt $1 mil nocive.
f!ICltUIUI tenslunea a foal anulall lnclptril I lntrtrupl parturbaVlla
" llnltatea reflclltl (dupl (dupt Hartmann) Or. Hartmann a tratat lnctantane11 starea ganerall proutl atunct ctnd p1cltntul, tnalnta
Hartmann) de 1 11 duce le culc:afl, I IC:OS ,1,cArul din,,e.rl%il. utlll lnclt Clblul aflat II capuf du al
Nord nu mll flt atrtblll.lt de curemul electric - CJ) • !ntr•un alt cu. problemt de 11n1.tet1 ,1.
~ ... i.' I> I mllara au dlsplrut clnd clblul de sub capul p1tulul m■trtmonl&l Cll/9 flc1a lagltul'I dln-
- ud
tre tnc:llzlrea ellCtllcl at termostat • lost mutat pe un alt perete - (i) .
I I Cablurfle llbera slnt cu eartttudlne d• naturl el TngriJoraze Clef genertUI. un 1lnclr0m de
,r
clmp alternatfv de.50 HL 011 ■paratale 1t1ctrtce pracum aobe, mctlnl da spllat, bol•
- I
I
I
I
I
ltrt, Tn eplCllf cupt01ra cu mlcrounde cu eJQuranta defectl ate. llll1t1 sub nu llngl dor•
mltoart emit di cell mil mutta on radlalfl patogene, prtn p11ret1 .i ~11. utfel tncTt lo·
catarul H aftl lcfenorl Tn zone afectatA d• maf mullt fnflu1n1t -G).
I.& ■ctstll It ldaugl tluxurlll De Vlgalloncllal, prlCUm flllxur!{I l1teral1 prtn con-
·
- I I dUCII deftcte nu lnvtchlte cara H ■curg In 11,11 1111 de crdlnul metr110r ·prin p■re~. pod-
111 .i pian.11 .i care consuml permanent curent el1ctr1c. ln CUii! amenajlrltor nol ra•
- uu/ I,~ dlllflle pot ntvllltl prin lmbrlc:area lzolatoare core1punzltoar1 a conduc!efor.
- t
I
t t t t t t
Apar■te .i mototrt 1lec:trioe III pradua periurba~I In clld!rt, Erect• chlar
t t t
In e■zul I111tafl1Jllor 1,clltlnte, nu aJutl d1clt mutare■ conductelor 18U d■conlclarea ra-
dlclll de 11 cantor. In 10111 scop exlltlCIOIIIUlltolNII lll1am■la penln.i cazurill In care
nu 11t1 neceur curentul el1ctrlc, In 10111 cu. p1ntru llzlle fl1gorfflce, frlglcftre, ·101,e cu
ulel ,tc. care trebult IA tunct1onez1 permanent trebule prevlzull o lnllll■tl• 11par■t1.
@
e niate,de plan'81It maslve. Radlatll de p!nl la 2,9 SU nu generelZI problem,.
nceplnd cu 3 SU t■nclfnll II rlclll, raumatflm, aflC\ll,lnl ale vnlcll urlnart.
caplnd cu e SU problem• folltl grava, cu 1fect1 In raport cu conltltujla.
A
In oontfnuara, perturb1Ull1 care ■ltctelZI zone mtrf provln " d• la 1ta1Hle de tranator-
mare (Schrlldtr•SPIClk • rnaaurat 11 o 11a1I1 de 10-20 000 V ffuxurl prazente plnl 11 o
dllllntl dt 30-50 m 1pr1 Nord fl de 120-150 m spra Sud), de l11r1nurlle 1l1ctrfae, 01•
bfurtte dt lnlltl tlnalune ,1 ■lt1le 111m1n11, affate In ■propleraa loculnt1lo1. RadfaUI P•·
..,.,
Ion•
,.. ,.j\ Media 11'1111111 C011C11ntrl1fel de Joni 10gen1 pot ff generltl ti de lmpimlntlrile mli muftor clldlri TnvlClnalt, ·
'IOCI =~penlNnol•tnzllecu
I 'lnl;lflv 1nfkMnt1 lonllor. Cea 85% din organlamuf uman Hie format dln.oxlg1n. Mtt■bollemul
' \~ ~\
/ \' .© OOllleilulblle In cenll'UI
~IUI Phlladllpllla, In raport cu 1111 1us~nut In principal de cltr1 lonl. In 1p11fuf llber, omul •• 1fll sub o t1n1lune elec-
IGO
/
,'
I I;
~
\ morntnllll zllel (dupl R. Endr01t) trlcl dt cc■ 180 V, dar num&l 1ub lncldenta unul curtnt radue clef nu txllti purtltorl dt
I \
I
d/Cinl. In 1 cm3 de aer pot 1Jdat1 clteva auta pint 11 clteva mR d1 lonl, 01nlltlt11 depln•
zlnd dt zona geograflcl ,1 dt condlflll• locala. Exlatl Joni mlcl, midi , mart. In 11n1 bio-
f .... 1 · , logic 11C110neazl eel mldll .i mlcl. Conform ml1urltorllor amelicane, In m1dlll1 anualt,
V cantttataa de lonf pozHtvl ,1 caa de Joni n1gattvl stnt aproapt ldantlCII In timpul zllel.
300-eoo lanllcm3; In cazul unor preclpltafil com1nsurabflt cantltatu da lonl nagatlvi
cr9'tl cu 10011u mat mull pe cm3- @,
·'.\. lnlf'I IOlul lnclrc&t ds CINI mil multi Orf nlgltlv $1 arul 1nclrcat pozltlv II nlfle un clmp
I lllclrlc J)Ullmlc ce lnlluenteazl In mara mburl orgenete. lnca prtn cercetarlJe Jul
----©------~-+ / // TIOhlahlWlfdj din anff '20 1 rezultat lnfluenta pozltfvl I lol1flor negltM esupra anlmlltlor ,1
',' l.p//
I ,
aaup,ra omulul. TIO/la u - .taorle aohlmbulul de lnclrcare otg■n1o• - arall 1101derea con•
stantl I pollntfelulul lltctrlc ■I organlemulul uman Pl mlSUrl Cl .. lnalntellZI In V!ratl.
Deel, cu ell aerul con~n• mil mu~l aeroionl ne;alM, cu allt omul lmbllrlne,te mli lent.
Oercatlrlle 111ctu111 In ulllmff !iO de ani conflrml efectul favorabll al lonUor n1g1tlvf uu-
pre hlpertan1lunn, 1 111mulul, uupra atetemulul ctrcul■tor, • raumatlarnulul. ln lnclperl•
It lnchlle, In apacllf tn cele pUne de prlf, predomlnl lonu pozftlvl; dlr numlf 0xlg1nul din
ar lnelrclt cu Joni negltlvl aste valoro1 din punct de ved■ra blologlc. Aatfel de 111olonl
(Joni In ur) 11 produc In atmcafere llbert. dtn111&t11 lor vartazl lntre 100-10000
lonl/cm3 de 11r, ln lunct!• d1 zona fl llarta vi-emu. Cln mlaurltol'I m■I nol I mult■t cl
In !nclptrl II dt■llfoarl acaleafl aotlvltltl dt lrnpula 01 Tn exterior - nlcl chill' bltonul
armat nu conetltul1 o pildlcl ptnlru clmpurllt de lo'11 m1gnltlct, Jar 1011tn au fest
ld1ntfflc1tt chill' ,1 Tn Vil montane lnguste.
lllldlllllle de1nll\lma, probabll celt ma\ putemlclt radlt.11I, pltrund chlat ,t cca 300 m tn
sol ,1 pot II ml1urate chlar ,1 11 100 m sub apt. Omul H lfll tn 24 de ore 1ub lncld1nll,
a 100 d• mmoane de aatfel d1 radlat\i, Car tn gentral eat■ valablll urmltoar■a stare de
f1pt: cu cit materlalul de conatructle este mal dens ou atn radla~ll• din c01mo1 arnt redu-
ee. Polarizaraa. adtcl plus la minus, adlcll pre1u1r11 ,1 pred1rt1 aarcin\l • ordtne.
Otpol■rtzaraa, adlct poll de aoeiasl tip (cart aa re■plng). gentrul. d1z0rc:llne,
Cllblurlle lllbleranl, di ;au sl de apl au genera\ clmpurl perturbatoare putarnlca.
Astlel de perturba~l aduse !n cllldlrl au fost ldenijflc■te pa o razl de plnl la 2 m. Oferta de
9-10 ipa1uri mavimonlalt aparate care produc In mod artlflcial necesarut de ionl nega1M tn lnclperllt de lucru, adlcll
11 IPa1uJ bllatulul eel mirt genemzl c!mpul artiflcfal conttnuu ce este de dorlt, esle var!ata. Astfel de clmpurl contl•
· 12 IPa1ul capli\JIUI mlc l\.ocul1111 nue (dmpurl de curent contlnuu) determina orlantarea lonllor dlspu,I na!avoraoll in raport
13 F'alul ccpllulul mlc lnalnta de
Tmbcln&vlre. cu condtlillG oe aer ce slnt de dorlt In !ncApere. Aceste aparate actioneau In forma elec-
16 Axa Nord,Sud prin trozilor de plan$&U, a surselor de lluminat climatizate sau a aparaturll de birou resp. de par•
zonaafectal& o ,0. 20 dosealA. Combinatille de generator ,i. elactrod genereaz! un cimp electric continuu pen-
Schomallc
tru lonizarea negatlvll de pina ta 2000 v $i actioneaza pe o raza de cca 2.., 3 matri.
tg\ Zona de perturbatli a unei statll de transformare cu in!h• 0 "(8 noclve asupra persoa-
\::;.) nelor Tn paturlle aratate de la 9 la 12 (dup~ v.. c. 1.otz II!) (SU • unitate de masura; dupa Heimatort .. Suhr" de Schroder-Speck)
37
•
carcul negru
part de la ~, ••••••
•••••• .
......
••_. ._
OCHIUL
•••
•
••••
•
o dlslan!l I
■■■■■■
oarecart
fflf
cu aprox. Concentratl•vl asupra celor doua puncte
1/3maimlc
decllcel alb • ._.• ■ ■• din ml)loc: care este ma! mare? Cel din
dreapta? 13resl11 Slnt la fel de marl.
.
>;>---'------<(
b
( ➔
B F C
v,rnoa111, care In mod real •• 01(11 ld1ndce, llllfflll'ilela I" b par de lun-
glml dltlritl c:latorfll unor llrltlull neumnl-
dffflfo■rl par■lal In ICHIII .fl·
@)° SplraJI? Figura este compusa din Sa!lmentul de Joa nu Hie mil acurt If', gurl I lul ZOiiner" par - d■torltl ® llclllve; dlfl ldlntfca, Hgmentalt M" F-
cercurt. ® dlcltcet di IUl-doaro lluzlt apUcl. \..!.) na,urfl oblloe - 16 oonva■rgl. 0 par di lllnglmf dllerite dllolftl laplulul cl
elntlncluM In IUPl'lftte cller111.
!ti
ib Cul-■: ti mocltluf
t
i
madllcl(ll1laupeo-
1UI oamenlor, Ntgru
llltl■tlul imprula
d■ zvlll-1, Clcl n•
grul .conlUIIII' luml-
$1 numel datorltl pozlllll ochW o na. AIIUl gentrHZI
con■IIUCllt vlzutl de 1U1 ~ mll lmprwla di .i,lln" - b,
ln11tl d■alt d■cl I ptlvltl d1 Jo■• In Ga• clef llbul clNuuazl
d • luminL Peretl cara, la Partee auperio■rl, 11
zul prlvirll In Jo■, la ■c■llla II ldaugl retrag coraspunzator par vertical!,
1111r1a de nealguranll ct g1nll'lld Oungll■ Ylrtlcaia alungeao- c, c■lt Ori• trlpt1, com1,, ,1 proflf1 curbate In
@ lmprul■ Cl IOIUI 1111 mll lnllll dlclt 1n
c:azul pozltl■I 1lgura CU pr!vllu In IUI,
/.1'7'\
\Cl
zontal■ 111110 - d, carourlle lllkl■ n•IZI
In mod egll lnll~m•• el lltlmta.. ■•
@- coreapunzator par ortzontaJe.
38
OCHIUL
• CA SCARA PENTRU IMAQINEA OBIECTELOFl - CCI
Activltatea ochiulul se diferentlaza tn vaz si observare. vazul ser-
d■ lplrtl
i La aceste sltuatll trebuie avut in vedere cl ochlul este supus lluzl-
llor optlce.
~1
Ochlul evatueaza lltlmlle mai exact dectt evatueaza ad1ncimfle 1,11
Atptt In cuul lurnlnN
IUllcl1na, In CIZ CClftlrll • Tnll~mlle, cele din urma plrTndu-I-se Tntotdeauna mal marl. Astfel, .
dt 11/2plnlladtZo~ • dupA cum este cunoscut, un tum vazut de sus pare ma! inalt decit
11111 fflll'9 - - - __,.......,
atuncl cind este vlzut de Joe -pag.38 @$1@.
Muchllle vertlcale par sa convearga la partea superloara, cele or!•
✓•
zontale par curbate in mijloc- pag. 3S ®,~-pag.38-(D-@.
Ctnd sint luate in considerare aeeste stlrl de fapt nu trebule atinsa
Mlrtmu componentelar conmc- extrema opusa (baroc) 1,11 deci, de ex., nu trebule accentuat efeotul
tlvt Clrt lrtbult II pol.ti fl dllt•
© Dael un taxi trlbuJa al mil ne llzlbll
di la dlltanta dt de IX. 700 m atuncl
ren~at• poate fl ltlbllltl cu Ufl,lrin!I
dupl Ct dlatlnta tn J'lpOrt 0U ochlul
perspectlv prin ferestre $1 coml1,1e dlspuse obllc (catedrala Sffntul
gtOII~ llttrelor d lrlbuft d lie a foet ltlblllll trtgonamttrlc Petru, Roma) sau chlar prfn cornl$e, bo111 1,1.a. plctate in perspectlva.
(conf,1.§; ):. 7000 •0.000291 •
0.204 m, inll"me• normall .h" Nie Determinant! pentru dlmensionare este m!rlmea cTmpulul de ve•
da 5 art c!td ■ 5· 0,204•1,O20m dere -@, eventual a cimpului vlzual -© $1 pentru dlferenilerea
exacta a detallilor este determinant! m!rimea cTmpulul de llzlbillta•
T te- @$1@.
Dlstanta pentru eel din urmll determtna m'lrim~a detaliilor ce_ trebu-
~_.IL-""'-"j,..11.._;:.,~:...---11 le dlferentiate.
Grecil au respectat intocmal aceste principii $i, la flepare templu cu
I- h -I o Tn!fiime diferitll Tn raport cu celelalte, ma.rlmea celei mal mlcl mu-
DltaW
~ 2h ---I lurl rotunds de sub intradosul acoperirii este astfel dimensicnata Tn-
Imagine de anaamblu
3h
...~:'::
, c!t sa fie umplut cimpul de lizibilitate 0°1' (Z) de la distanta de 27°
Imagine de 1ry1amblu cu modlul loccnjurllor •::•,:• C - (Z) a (asa cum a demonstrat Maertens - CD ; Tn acest sens 1;1i
Pentru latimile de str&i care trebu• Componentele ccnstructive aflate desenele -+@-® (elaborate 1n conformitate cu lucrarea sa)..
® le si permitl o imagine de ansam-
blu fl observarea detallllor trebule
® peste console ,1 care trebule sa
peat! fl vAzute trebula dispuse la De aici rezulta si ;a,, distantele cartilor tat~ de cititor (diferite TF1 raport
respectate dlstantele de mal sus ln!ltlmi corespun:z:atoare (a): com- cu dimensiunea cartii), a spectatorilor .fata ae ·actor etc. ·
ponentele lndlvlduale pot oferi ochl·
ului o supralata mal mare si numai
prin deform!rl redus~ (b $1 c).
39
• FIOtu•albastru
OMUL ~I CULOAREA
(violet) -[I}
Culorile sin! fot1e i:are actloneazA asupra omului $1 care gsnereazA starl de blne ,au de
neplacere, actlvltate sau pasMtate. ln lntreprlnderi, birouri sau $COIi compozltfa de p.iloa•
re poata SA mlreascl! sau sl scadl randamentul, In limp ce !n cllnlcl poate st oontrlbU•
11 I& !ndnltoalrea pacian111or. lnffuenta pe care culorile o exarclta asupra cmulUI ae produce
mlJIOCllt prtn efectele flziolagice proprll,'refeiitoare le ll!rgirea aau la 1ngustatea spalfflor el sa
Verde Pulv
manllnll lndlract prln lfeclul g1n1ratd1 spa111, ca senza11e de apbara sau de ellberare- ©
Carcul culorilor naturale (dupl · @ lnfluenla axercltatl de cAtra culorl se produce 111mlJloolt prfn 1011111 de elect Om• -
Goelhe): trlunghl: rotU-alblltru-;al•
ban • culorlle pril'llll'I, din care, te- pul1urfl1) generate de flecare culoare In part, - @ •©· Foria de lmpull cea mal PU•
oretlc, pot fl abllnute 10111 culorfle.
Contra•trlunghl: 'NCle-porlOcallu-vf• temicl este atrlbutul culorll portocaltu; urm1111a galben, rotu, verde ,1 purpurlu. Faria de
.olet ■ culorlfe derfvata di prim rang lmpula caa mal radual 11111 ltrlbutuf culorllor albastru, bleu-vert sl vlolat (culorf reel ~I pa•
G) cari II n1UC din amHIIOUI culottlor ® Culoti lnchlll " dnchlll " tfectul
lor 11upr■ omulul 1lv1).1n 1p■~u, cu\orllt caracterb:ate prin forll da impull ridlcatl slnt adecvata numal SU•
primll'I Ro,u Carmin
prafelelor redu11, In 11mp ce cuforffe cu tori! de lmpuls reduel lfnt adeovatt suprafltefor
marl. Culorllt calde gtnaraul lmpre111 de adlv, lncftl al, 1n fune!le de caz. n1Unl,t11e.
Culorlle red lfnt pulvt, llnlfjltoare uu lnterlorfzante. cu1oa111 verci. retaxuzt clln punct _
de veclere nervoa. ln plus, tftctul general de cltre eulorl deplnde ,1 de lumlnozltate, pre-
Violet cum sl de Jocul In care acUoneaza. Culorlle Cllde .i duclllll dlspuse In partea auper-
loarl lncltl din punct cl• vldere aplrltual; dlspuse latatal lncllzesc, aprople; dllpuse In
f)ll'tel lnfetiOlfl U,Urtazl, lnaltl, Culorlla oafdt fl lliohlll dt,pu11 l1 pll'tea auparfoarl
g1n1reaza lmpresla de lnohldere; par pffnt de demnltalll; dlepuae lateral g1n111az11 ien•
Verde Bleu•vtrt utla de lnconJurare; dl1pu11 In partea lnferfo1rl lnaplrl slgurentl la 1tlng111 ,1 ~Ire. -
Cuforl u,oare ,1 gref1 (aftctv■ declt Culol'llt NOi " dllohi. dlspuat In partea auptrloart generaazl lmpteala de llumln•
!nchlat '1 d111Chllt - (i) , panlN re, ralaxem: cllspuae lateral tndeplrt11zl; dlapuse la pertea lnf1rl01r1 par netede, In• -
Cl, alllull ell graclul di klmlnoztt■•
te, aenza~a de grautate nll dtt1r•
cttl la d1pJ11are. CUlorllt reel" 1'nchlff dlapu11 la panea superloara par amenlnj!to-
mlnatl ,, de c■nlltatll cfe IOfU) @ Cercul culorflor In 12 pl111 1re; dl1pu111 lateral per reci ff trllll; dltpu11 In pe.rtea lnfertoarA tngreuntazll, atrag In
Joa. Albuf nte cufoarea purf!llff ab10fu1e, a curl11nlei ,1 ordlnfl. !n oompo~a cit culoare
a apatlulul, lfbul )oaol rolul de funclal, neceear pentru separaraa altor grupe de _ouloart,
pentru ,,.utrallzare, 1011tcra ,1 die! anlml prin lumlnoz/late '1 1tn1ct11reazl. Ca ff culo•
· are I ordlnfl, llbul este udllzat 11 maraarea auprafejtlor din depozlll fl zone cle dapozt.
tar,, p111tru dung! dlrectoare ,1 mll'CIJe de 01rcu1a11e.
Lumlnozltatiia •upnlfefllor
Valeri Intra albul taoretlc {100%) ~I nagrul absolut (0%)
HTrtle albl ........... .............. .. 84 Turcoaz pur .... ...... ...... .... •..... 15
Alb • var ................................... • 80 Verde • larbl ................. aprox. 20
Galban citron ............................. 70 Verde. tel, pastel.......... aprox. 50
Culorfle !nchlle lngl'IUMIZL Flldei, ........................ aprox. 70 Argintlu .......................... aprox. 35
lnolperlll par mal jOUI dllcl taYI• Perelff poeterlor al f11trlll colorajl Orem .......................... :. aprox. 70 grl - tencuialA de var .......aprox. 42
ts'
\::,/ net, 1lnt acctntulll putamlo prin ® llrgeac spa~ul In part11 auperfoarl
,1 011 lnlerfoarl Aurlu pur .............................. 80 gri - baton uscat ........... aprox. 32
cutoare GaJben pal .....................................60 PlacaJ de lemn ................ aprox. 38
Ooru dsschls .................. aprox. 60 CArAmld4 galbenA......... aprox. 32
Galban crom pu,r .......................... 50 Clrlmidl ro,1e .............. aprox. 1B
Portccalfu pur ...................... 25-30 Clincher .................. ap.rox. 1o
Maro deschla ................... aprox. 25 Placl Solnhof ............ aprox. so
Bej pur ,,........................ aprox. 25 Cul. pietrel media ............. :...... 35
Maro medlu ..................... aprox. 15 As1alt uscat ................ aprox. 20
Somon ........................... aprox. 40 Asfalt ud ....... ............. aprox. 5
Stacojlu ■aturat ......................... 18 SteJar lnchls .................. aprox. 18
Ro,u clnabru ...... :...................... 20 Stejar desc:hfs ............... aprox. 33
-Carmin..................................... 10 Nuc ......................... aprox. 18
Violet !nehl■ ...................... aprox. 5 Lemn molid deschis' ...... aprox. 50
Blau ........................ ......... 40-60 Fone de alumlnlu ......................... 83
Bleu lnchl1 .......................... 30 Tabl~ de fter zlncatA ................ 16
lnciperfle fungi par mal ICUllt dacl Pll'lloleall el tavanul coloratl C1'HIZI
ry't pertlfl transvernll cara le dtRml•
\!.,I Ital ,•• putemlc In evldlntl
@ lmplllla unul 101t1u mil J01 ,1 mal larg
11 a un11 eu1:1raf11i mal mart
tf1'i
\U/
Luminozitatea IU"r■ltlllor
,.
40 ..
CvartU"
. Octavl 112 Ttrtl 4/S PROPORTII
BAZE- Ill
Conventiile dimensionale rn constructii exists. din vechime. lndica~i
concrete esentiale srnt cunoscute din perloada pltagoreicA.
Pitagora a pornft de la ldeea cA proportiile acustice trebule sl fie ar-
monice ,1 din punct de vedere optic. De alci a fost dezvoltat drep-
tunghlul pltagoreic - (D care cuprlnde toate intervalele proportl.o-
nale a'rmonice, dar care exclude cele doua intervals lipsite de. ar•
monle - secunda septlma. ,1
I
Ttr!I mlcl 511 F'rlllll 111 Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimenslunlle spatlllor. Oln
ecuatiile pitagoreice resp. diofantice rezulta grupele de numere @
If' Otaptungh!ul pltagorek: inolud• tea•
\!I te lntervalele de proportll 1m1011lce
® Triunghlul plt■gorek: @©,care trebule utllizate pentru Ia~mea, inllltlmea ti lunglmea
,1 1, IXOIUdl P• c1le Rpalte de ■r spa~ilor. Aceste grupe de numere pot fi calculate cu formula .
monle, 11cunda ,1 1tptlm1 a2 + b2 • cz:
a I b C fl m X y
a2 + b2 • c2
38"8T 3 4 8 83°13' 1 1 2 a• m (yZ-x2) .•
22"52' 5 12 13 87"38' 1 2 3
b •m·2·x·y
15"28' 1 24 21! 73°74' 1 3 4
C • m (y 2 +x 2)
28"01' 8 15 17 e1•e3• 0,5 3 5
12"58' a
40 41 11"32' 1 4 5 fn care: x; y: sTnt to ate numerele 1ntregf
18"92' 12 35 37 '1'1"08' 0,8 5 7 x este ma! mfc decrt y.
43°80' 20 21 29 48"40' 0,8 3 7
m: este factorul de marlre resp. de reducers
31°89' 28 48 83 58°11' 0,8 5 a
De o lmportan~ fundamental! s?nt ti formele geometrics nu mite de
Platen ,1 Vftruvfu: cercul, trlurighlul - @,1 patratul - @, din cai:11.
pot fl construlte pollgoane. Fiecare tnJumltltire genereaz! alte po~
llgoane. Alte pollgoane (de ex. heptagonul - ®, eneagonul - @)
pot fi formate dear aproximativ sau prln suprapunerl. Astfel, de ex ..
un pollgon cu 15 ·Iaturl - @poate ff constrult prln suprapunerea tri•
unghiului echllateral cu pentagonul.
Pentagonul - (i) sau pentagrama (pentagrama magic!) are, ca $1
decagonul derivat, relatll naturale cu sectlunea de aur- pag. 44 (D
-@. Proportllle sale aparte au feet Tnsa rareorl utlllzate Tn trecut.
Pentru proiectarea ,1 execu~a ll$S•numftelor clAdlrl ,,rotunda" sfnt
necesare pollgoanefe, Affarea celor mai lmportante dlmensluni:
raza r, coarda s ,I tnll~mea de trlunghi h sTnt prezentate Tn - .@".'.'
G-pag.43.
S..r•alnj\
2
''
I
S • 2 · r · slna
h• ! ·cotang/!
iI
'
I
I I I
f---M-i----m__,; J---m--,-J
1---M-+-m-1
Calculul dlmensiunilor ln poligon
@ Pentagon $1 sectiunea de aur @ Decagon ~I sectlunea de aur @ -pag. 64 @ -@Formula
41
PROPOR
• '"
'I•
BAZE-
V,
Triunghlul isoscel dreptunghic ell raportul dintre
•
f,!i in!ltime de 1:2 este triunghiul cvadraturii.
Triunghiul isoscel in care baza l;li in!ltimea cores~
laturli unui pi!!.trat a fost utlllzat cu succes de arhi
. . .Knauth le!. stabilirea propof1lilor pentru domL·
Strasbourg. ··
Trh.mghlul 'ltl4-(D de A. v. Drach - CD este cev~
~•It d1zvoltall dln octogon -
... ascutlt decTt eel descris anterior deoarece in!ltim
(D Trlunghlul 7114 dupl A. v. Drach ® w-© este determlnatA de vfrful rotlt al p!tratulul. A $1 fost utillzat cu SL
de inventator la detaiii f,!i aparate. AIAturi de toate aceste figuri, cont,
. cercet!rilor. efectuate de L. R. Spttzenpfell la o serie de cl!dlrl \I.A(
poate fl demonstrata f,!I utlllzarea proportfilor propril octogonulu
baz! serve,te 8.$a•numltul triunghi diagonal. Tnilltimea trlunghlulu .•
alcl dlagonala p!tratulul constrult paste Jumi!!.tatea bazei - © @
Dreptunghlul ob1inut Tn acest fel - @ are raportul dlntre laturi de '!--
ln conseclnt! toate fnjum!t!tirlle i;I dublArile dreptunghiulul mentlr
18.$1 raport tnn latUrl 1: y\ De aceea, acest raport a fest utili2....
catre dr. Porstmann ca bad pentru formatele germane DIN ..,. @-
4. Serllle geometrics cu acest raport ofera scara gradatA din lnte......,
unul octagon-©-©' scara gradat! a radlclnllor 1 - 7 -@.
@ -@ Relatja dlntre r!dAclna pAtrat! a numerelor Tntregl este prezentat! 11
@ -@ <i), Procedura de descompunere a tactorllor face poslbil! utlllze
l
slnt rectangulare. Pomind de la valorlle aproxlmate ale rAdAclnilor I· ·
~ ..... vi• 2,450 te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spa~al Fachwerk • Mc:1
'' 1---==~~ -Iii •
\II• 2,238
2,000
Princlplul este qa-numltul .male"-@@®,
lnexactltl1lle unghlulul drept sTnt compensate prln leglturlle cu 1;1u-,
PltratdUblu rl dlntre bare !;11 nodurl. 0 modalltate de calcul d!ferentlat! f,!i aprox
vi v'!• 1,732
Slxtan
pentru rAdlclnfle pltrate ale numerelor tntregl vn pentru compone
constructive flrl ungh!url drepte ofer! fraC1lile continue (- pag, 46
l
vi• 1,414
i o.oon
1 Plltlt
forma G •
-1 ➔ f:&~·@.
, 1--1 ~
1 I J~1 1
0,58333,,. 12 17 1,41867,,.
42
PROPORTII
APLICATII - [lJ
I
Aplicarea relatillor geometrice $i dimensionale pe baza lndicatiilor
anterloare este descrisa de catre Vitruviu. De ex., conform cer-
cetarilor sale, teatrul roman este construit pe trlunghlul rotlt de pa- I
tru orl -<D $1 teatrul grec pe patratul rotlt de trel ori -@. Din
ambele constructll rezulta un dodecagon. Acest fapt este reco-
gnoscibil la sc!rl. MoesselTncearca sa demonstreze proportil baza-
tEi pe sectiunea de aur -@ de$i acest fapt este improbabil -@.
(D Teatru roman dupa VltnJvlu @ Teatru ;rec dupl vttruvfu Singurul teatru grec al carul plan se bazeaz! pe un pentagon se atla
la Epldaur - ©.
Prlntr-o a,ezare din Antlca Ostia, vechiul port al or8$ulul Roma,
&$ezare dezvellt! de curtnd, a devenit cunoscut princlpiul de pro-
leotare numlt sec~unea sacra. Acest prlnclpiu se bazeaza pe Tn-
jumAtaijrea diagonalei unui pltrat. 0acA sTnt unite puncteie Tn care
arcele de cerc de "ltJse lntersecteazl cu laturile pAtratuiui, se obtlne
, i.-...._-olU 3 4 ·10aYH un caroiaj format din nouA pArtf. Pltratul din mijloc se r,ume,te
noul
2Cavt1 YIChl
pltratul sect1unll sacre. Arcul AB are - cu o abatere de pTnA. la o,a
30rch11tr1 procente • acee~l lungime ca diagonala CO a pltratului de baza Tn-
:-..L....L....1. 4Ctldlr11
pt. lkant JumAtltit. De aceea secttunea sacra reprezlntl o metodl aproxi-
,....,.
se1,cu1,111
8Zk:I di aprljln
matlvl pentru cvadratura cerculul. - @ @ Ci) @ lntregul com-
plex • de la planul de sltua1ie el pTnA la detalii de amenajare • a fost
constrult cu aceste.proportll,
@ Propo!lltl• COI\UIUI de Ironton al unul
ttmplu done bazall pt Hctlun,a
@ Teatrut din Epldaur
tn ale sale 4 c!rtl de arhltectura Palladio oterA o chele geometric!
dt aur. Oupl M011HI - [lJ · ce se bazeaza pe lndicatllle lui Pltagora. El utillzeazA pentru ci!dl•
rue sale acele~I propor1fl spa~ale (cerc, trlunghi, pAtrat etc,) ,1 ar-
monla - @ @.
Formulate in regull extrem de clare, astfel de legit!~ pot fl glsite la
vechile culturl ale Orlentulul -® · Astfel, lndlenll fn .Manasara", chi-
nezli Tn modularea lor dupA.Toukou•, dar mai ales Japonezli prin me-
toda .Klwariho" - SOL, au creat sisteme de construc~e care permit
o dezvoltare de tip traditional i;;I ofer! enorme avantaJe economl_ce.
43
. B
PROPORTII
APLICATII: MODULOR - [!J
I in secolul al 18-lea $i ulterior Jui, a fost preferat nu atlt sistemul di-
•
mensional armonic, cTt unul adltiv. Din acesta s-a dezvoltat $1 siste-
mul octametric ... pp. 60. Abia o data cu lntroducerea sistemului mo-
m dular, rapoartele armonice ~i proportionale au fost din nou accepta•
I te - pag. 41 @ - @. Sistema de coordonate ,1 dlmensiuni de
coordonate - pag. 63-64.
A Arhitectui Le Corbusier a eiaborat un slstem de proportli care se ba•
i---AB,._.___, Major Minor zeaza. pe sectiunea de aur fi pe dlmensluniie corpuiui uman.
T .Sectlunea de aur• a unul segment poate fl stabilita fie geometric fie
prin formula .•sec~unea de aur" 7nseamna ca un segment este ast•
CD Conttructla g10matrlcl a /2°' Aela~II• dlntre pltrat, cerc $1
fel impirtit 7ncit segmentul Tntreg se afla In acela~i raport cu divlziu•
11C11unllde 1ur \!:,/ triunghl
nea mal mare Tn care aceasta se afla tn raport cu cea mica - (D .
1--- m• O,an - i - - - - M • 0 , 1 1 8 ~ Din segmentul de divlzat AB ca vertical! i,I AC • AB / 2 ca baza se
formeaza un triunghl dreptunghic. Pe ipotenuza BC se trece, Tn•
cepind cu punctul C, lungimea llniei de baza AC. Partea ramasa •
1-----'---i:::P""""'----r--:---"""""'1- 2plrlf: mai mare - din ipotenuza. ( BC • AB / 2 ) reprezinta partea majora M
l----'"--"'......- - - ,..... ---.----1· 3plrlf:
a segmentului ce trebuie 1mp4rtitf AB. A trece acest segment M pe
,____,,_....,__,;,o,.....,.-..,__._,_._-,---1_• lplrii;
l'ptrtl:
...,.._______
verticaia AB TnseamnA, deci, a Tmpartl AB Tn partea majora (M) ~i
.....,_.......,..,_,....,_._..,._...,___ _ _ _ _ 21pllll;
_...,...,_..,.._,_• 13plrtJ; oea mlnorl (m) .
- 3'pA111;
'"""'.+,lr~;+,'r-,i,+,l,m'r,'rW,+,+,l,rW,-li:;.;;,,.1,1i+r+,1r,~- 51 plril; Aceasta •inseamnc"·..Major.
I • ~ 1aior
nor
- Hplrlf;
•144plrlf; !'ia. dintre rapoarteie proportionate dintre pitrat, cerc $i trlunghl
F11prullllatll 1111ai Lime cln Nlufllt ,8auardnun;lllhte"
Sectlunea de aur a unui segment poate fl aflata ~i printr-o fra~le
@ Fraclle continua: 1tc11Un11 d1 aur continua:
1
G•1+ - -, cea mal slmpll fractte continua. infinlti - @
a-1 +! G
1 Le Corbusler marcheaz! 3 Intervals ale corpului uman care
G•1+;.; formeazl o serle a sectiunll de aur denumita dupl Fibonacci,
m Piciorul, plexul solar, capul, degetul milnli rldlcate (- ,1 flgura de
m bazi a acestul manual), Pentru inceput, Le Corbusler a pornlt de
m la Tn!ltlmea media cunoscuta a europeanului • 1,75 m -
m pag. 30-31, pe care a TmpArttt-o conform sectlunil de aur Tn
T•. dlmensiunlle 108,2 - 66,8 - 41,45 - 25,4 cm-©,
Deoarece ultima dimenslune corespunde practic exact cu 1Otoli el
gAse$te alcl racordul la tolul englez, lucru care nu se mal 7ntTmplA
la dimensiunlle superioare.
De aceea. Tn 1947 Le' Corbusler porne$te !n sens invers·, de la 6 pl-
@ Flgurl propol'llonall cloare engteze • 1828,8 mm, care reprezint! statura..
F'rin implrtirea conform sectlunli de aur elaboreazA o serie ro,Ie Tn
Valor! 1,cprlmate In alai.mul metric suul in Jos-@. · ..
Baria ro,it: Ao Stria albutrl: Al
. Deoarece treptele acestei serll sTnt prea mari pentru apllcarea prac-
tlcl, el elaboreaza $1 o serle albastrA, pornind de la 2,26 m (vTrful
Centlmetri Metil CtnUmltrf Metrf degetului de la mfna ridicatA), care conduce la valorile duble ale se-
95280,7 952,80 rtel r0$11 -@ ,
58886,7 ess,se 111n3,s 1177,73 Valorlie serillor ro$11 fl albastre sfnt transformate de Le Corbusier 7n
36394,0 383,84 72788,0 727,88 dimensiunl apllcablie Tn practtca-@.
Ki
22492,7 224,92 44985,5 449,815
tffi·!.
13901,3 139,01 27802-' 278,02
8!591,4 85,91 171152,9 171,83
5309,8 53,10 10819,8 108,19
3281,8 32.81 8563,3 65,63
2028,2 20,28 4058,3 40,58 _A .'.'.'.',w,·,•,·,•.'.~!,·::.':.','}:!::J.I
1253,5 12,53 2!09,9 25,07
774,7 7,74 1549,4 15,48 unftatll A• 108
478,B 4,79 1167,8 9,57 ® dublar11 B• 216 CZ) Modular
2115,9 2,96 591,8 5,92 prelunglrea lul A• C• 175
182,9 1,83 365,B 3,66
scurtarea lul e • O• 83
113,0 1,13 228,0 2,26
69,8 0,70 139,7 1,40
43,2 0,43 86,3 0,86
28,7 0,26 53,4 0,53
16,6 0,18 33,0 0,33
10,2 0,10 20,4 0,20
6,B o,oe 7,8 0,08
2,4 0,02 4,8 0.04
1,5 0,01 3,0 0,03
0,9 1,S 0,01
0,6 1.1
.ic etc
@ Raprezentaraa valorllor $i ajocurilor din modular dupa Le Corbusler @ Va_lorlle nume~ice nelimitate
44 '·
• -1.
ELEMENTE OE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRARII MATERIALELOR
La inceputurile culturil umane impletltura $i tes~tura au fest prime-
le forme care au putut lua na$tere prin tehnici ca legarea, innoda-
rea, $nuruirea.
MaLtirziu au urmat constructiile din lemn care au constituit in aproa-
■
pe toate culturile fundamentul formelor arhltecturale, nu Tn ultlmul
rind in cazul templelor greCe$tl -© fi @.· · · ·
Acesta cucerire a cunoa$terii este refativ nou!, dar numarul. mereu
. crescind de example este o dovada a corectltudlnii aflrmatiel.
Uhde a dedicat acestor chestiuni o munca de cercetare remaroa-
bil! - QJ , Tn care demonstreaz! deo_sebit de conving!tor ca orlgi-
Forml d1 platrl " ' cum a !oat ea nea arhltecturli maure, mal ales a Alhambrei din Granada se affl Tn
(D ConatruClie de Jtmn lnltJaJI care a
,tat la bua lorrnelor t1mplulul gr• @ cull!Vatl de gracl ma! dlJllrtl,
case pomlnd de la form■ d• bazl IJ) constru~lle din femn. Modul de tratare a suprafe1elor lnterioare a
cl!dlrilor maure provine ins! din tehniclle de tesut (ca benzfie $1 ~;nuru-
rlle cu perte din edificllle grace~). chlar daca sint realizate cu mulaje
din ghips sau ca ,,azulejos• (benzl din ceramicA glazuratl). Tn unele
Tncaperi din Alcazar in Sevilla se observ! ciar Tn colturlle camerelor
1mblnArile din ghips a peretilor realizate exact ca imbinArlle la col1l,lri
ate covoarelor de perete ale corturiior. fn aceet caz, forma rezultatl dln
tehnica corturiior este transpusa direct in ghips.
Formele rezuftate din material, tehnic! $1 necesltate sint dac! nu
ldentice ml.car asemanatoare, in acelea,1 condltll, Tn toate tlrfle $1
Pt■trt 11ruu epoclle. Aceste tonne .eteme• au fost ldentlflcate prln exempfe con-
11110111t11 vlngatoare de cltre V. Wersln ... III. ln-aceste cazurl obiectele utl•
litare din estul Asiel 41/ Europa, din 3.000 T.Chr $l cele din ziua de
astlzl se asem!nau ll$S cum un ou se aseamln! cu altul.
Materials diferltE', tehnici diferite 41! utllfz!ri dlferite dau nalltere tn
mod necesar unor forme diferlte, chiar dac! eie sTnt temporar exciu-
siv forme omamentale care le acoper! pe cele provenite in condltllle
ColJ$tfuc~• da lamn asemlllltoara conatruclla din platrl brutl nice- date din formele de bazA pentru a le dlslmula, ale tAlnui ochiulul sau
®3 ou IJ), a,a cum 1111 utlZI lolosltl
Incl p11t1 tot
© 1111 ° 111cadrare cu platrt di 1111, a le Tnf!\1$a cape cu totui altceva (baroc). HotArTtor pentru modela-
bfne Jucratl - pag. 48
rea ciAdirllor este deci tn ultlml instant! spirltul epocll.
La-edlficiile vechi continuA sl ne impresioneze tn zlua de azl gene-
za formal artlstlce $1 nu atft ,rezultatul. Fiecare mod de construcfle
1$1 glsei,te la un moment dat forma etemA $1 Tmpilnirea fundamen-
tal!, Jar 7n eontlnuare este· doar eultivat $1 raflnat. AstAzl inc! mal
clutam expresla epocll noastre in baton, otel fl stlcll; pentru fabric!
$1 edlflcll marl exist! deja cteatll no!, conving!toare 1ntrucft nevoia
de suprafete mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de
construc~e - @.
Prezentarea foarte clarl a pl.rtilor componenta ale unei construcfii,
corespunzl.toare cerintelor ior tehnlet,·; di posibilltatea unor nol for-
nie ale detaliilor ,1 ale imaginil de asamblu. tn aceast! prlvlnta, pe
., nol, arhitectll, ne S$teapt! nol provoc!ri.
Esta Tnsa gresit s! se creadA c! epocfl noastre Tl ravine doar sarcl-
na de a executa bine construC1llle pentru ca, pornind de la acestea,
epoclle vlltoare sa cultlve forma pura- ®. Toti arhlteetli au maf de-
Construe~• din schelet de lernn blM @ Conatruc~• din btton 1rrn11, cu
grab! sarcina de a !mplini reprezent!riie lor artistlce folosind in per-
© Tn cult, p1'1011cl, ltltlnl dar llrl o
fnfltl..r• proprlt, ma! blnt ucunsl
■tllpl !n peret1l1 exterior Tn tata
clrora II du/lfolrl parapetul manent& poslbllit!tile tehnlce ale timpulul pentru a reaflza construct/I
sub olptu'8all aau flnlsaJ exterior sustlnut de ptanMUI tn consoll
ce reflect! sentlmentul vletll din epoca lor - pag, 48. Aceasta pre-
supune: a avea tact, a fl st!pln pe cun0$tllnte, a adapta la medlul
Tnconjurator, a realiza o unltate organic! intra c!Adlre, spaVu sl con-
struC1ie, a armoniza structurarea inc!perilor cu tnvellsul exterior f!rA
a lgnora scopurile tehnice, organizatorlce $1 economice.
Chiar si artistii puternici cu un elementar instinct al creatlel, ,,eel care
au ceva de spus• sint subjugatl de asemenea obllgatii si influentati
de ,.spirltul vremii".
·Cu c1t spiritualitatea unui artist sau imaglnea sa despre lume sint
mai clare, cu atit creatia sa este mai matura, mai plina de continut
si mai durabil!, cu atrt ea este, in mod paradoxaf, de o frumusete
atemporaia ca orice arta adevara_ta.
Constructie din baton armat cu st!lpi Plan,ee din betcn armat cu stllpi in
retrasl $1 cu grinzl 1n consolA mal forma de ciuperca, cu stilpl subtlri
adecvate din punct de vedere static si
mai economice, cu benzi de ferestre
® de otel lntre ferestre ln pere\ii
exterlori - pag. 47 ·
45
. Fereaatra din
FORME ARHITECTONICE
ACOPERIRI CURSE
Blocurl d1
gh11tl CA REZULTAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
ztp1dl
I I
-
\' .
·--·-··------•--................
lntrare
Construe!llle din bolovanl 1lrl mortar Platra brulA pralucrata permltaa Zl· La con1tructllla urbane, dorlnta de a
@ permltaau numal soclurl Joue, d1 @ durl mal lnalt1 lar prin loloalre1 ® !ntr-o 1pocl ult1rl01rl daachldtrlle
au lost lnrama11 sl cclturlle zldlte cu
@ avea ferBStre din oe In ce mil marl
aceea primal• CUI di platrl lrlU mortarulul chlar tlmpane de platrl platrl de tall• blne lucratl lar zldurl· a condus la o mcdalltate de construl
alcAtutte aproape numei din acope- cu deachlderl aaoparlte In arc le rtmase lucrate cu zldlrle din pla• stllpll corespunzltoa~slstemulul
ri$ cu o intrarea Joasa trl bruta sl apoi tenculte cu schelet da lemn - @,o
La Tnceput, construc\ia sta intotdeauna la baza conformatlel, mai noa;;te forma de baza din lemri, pina la automobilele de la incepu-
tlrzlu ea devine o forma pura, adesea lipsita de semnifica\li, pe care tul sec. al XX-lea care imitau trasura cu cai {inclusiv suportul pen-
mai 1nt1i se transpun noile materiale de constructie. De la con- tru bici) se gasesc nenumarate example 7n acest sens.
structia din piatra a mormintelor lidiene, 1n care orice profan recu-
46
FORME ARHITECTONICE
• NOi SISTEME CONSTRUCTIVE ~I NOi FORME -+ [JJ
BETONARMAT
fn multe cazuri, leglslatla din constructil cere modalltA~ de construi- de plan,\!eu Tn consol! deasupra grlnzilor inferioare - © sau
re care sl fie ignifuge sau chlar rezistente la lncendfu, astfel 1nc1t pomind de la nucleul tumurilor - @, nucleul caselor-+ (i) sau ca
structurlle din otef cu un Tnvelle de protectle se aseamlnl cu con- plan4ee cu stflpl Tn forml de ciupercl- @.
structlile din baton armat - @, 0 nota tlpicl o confer! suprafe1Sle
PfNZE SUBTIRI
!--21,30-1
® @
Dlstributla uniform! a eforturllor Tn cazul betonulul armat este
@ Arh, 0, Nltmey1r @ Arh,: autoruFTl'
1
PLAFOANE SUSPENDATE
I
1n epoca noastra formele au fnceput din nou sa se dezvolte din sis- proiectare Tn parte. Deosebirea fundameritala rezida aici Tn cauta-
temele constructive nu numai din punct de vedere al material el or ca rea tormei care reiese din construotie in contrast cu epoca wilhel-
rezultat al cun01?tinielor de statica ci mult mai mult modelate prin mina care utiliza formele existents $i le valorifica in orice con-
adincirea spirituala. 1n fiinta lnterioara a noului mod de construqie, structie, fie aa din piatra, lemn sau ghips ca forma in sine, goala,
in cautarea unei exprimM proprii coroborate cu fiecare tema. de lipsita de coniinut. ca .,decoratie",
47
. LOCUINTE ~I FORME
CA EXPRESIE A EPOCII ~I A MODULUI DE VIATA
CURTI EXTERIOARE
> ► >.:a>»-
>> >>>>'1))j»>>>> :>>J
- Pt II 1700 Zldul fl polltl con,u- In IIC. al XIX-lea 0111 TnChlll 111, In sec. al XX'lii ·IIP111c orlce
G) Pe la 1500 cuele SIU Ol'lflll trlU
!mpl'l)mulll CII zklurf di lplrare fl ©
2 tultu num■i o fnch1l1r■ c■rl oftrH
0 prlvlre de an11mblu promf1110■re
® sltUIII dtla llbtrfntr, lngrldlrl joaae © lngrldlrl (In mod apecfaJ tn
Amertcl), CHI 11 1111 fn p■rcur1
lnchln cu por11 grale
marl, fngrljltt In comun, pluatl
dlscr■t lntre copacl
I
.,,::0-daplatrl ----:.
,.,,.,,, ,,.
.,..,.,.,
- . , ,. , II",,
,~---
,,. -- - ;-
,
,,.. ,,.
Pe la 1000, caa ctn blrnt IYIIU
@ ~I )Oue cu (llllgurf tnlltl (fltl fl- @ Pe la 1500 erau porjl f1recat1, cu tr'- Pe la 1700, u,1 cu tlmpllrlt fer•
@ Tn nc. al X)(.111, o alee LIICltl con-
· rt■tre, lumlna Intra ptln tavanu1 de- miner di bltu1 !n ufl, fertllr■ \!.I maclt0ere ,1 ge■murt din sUcll
miner a, 10n1rfe
ct■rl,.cu
dual de la autoturJem la u,a
atlcll r■fl1ct0rlzantl 1rrnet1 care
din
achls Zlbralltt cu gaamurf bombata ·
eete culllatA automat d1 cl1re 00hlul
electronic csra t0todetl anuntt vlzl.
tatorul
LEG.I.TURI iNTRE INC.APERI
Pe la 11500, uol 10111 el grelt, chllU ml\ Pt la 1700 ui,l largl, au doul can■• Pt la 1800 ufl cull■ante pentru Tn 110. al XX•lta 1nclper1 modlflca•
® cu lumlni n1turall lntuflcltntl, po-
deaua din 1cfndu~ 1111 ,1 acurta
@ turf, IUCCIIIUnl de camera, podH
de parohtt
legltur■ fntre lnclperl, podHUI
acoperltl cu lln0leum, ftrtstre cull•
bile,pertll cuDsantl ,1 fereatre gll-
11nt1, din stloll refiecrortzantl flrl
nnte, draperll lfmpllrle vlzlblll, oomandate eleo-
trlc, marchlze rulante ca par11olara
LOCUINTE
Plvnlti P111Nalrbtl
Prldvar
l'att
ltmntl
Sptlltotlt "
1111 WC
Sutregerl•
Cu■ di limn di Pl la 1500 MIi re- Cua cfn plat,t de pt la 1500. cu■ anulul 2000 cu stllpl portan~ 1ub~rl din 0191, lncltpenden~ de ac19t11 perejll
@) zultatul ter■nulul, modulul de con- ® Zldurlle muive pentru prcteC111 Jntarlort ti axt1r1or1 sublltl naportanV care permit prln dlapunereJ 10r cea ma! bun!
•truCII• (cul de blrnt) fl a modulul Tmpotrtv■ ~nllor '1 • fr!gulul prottC!I• la lntemptrll ,1011 mil bunl lzolare fonlcl ,1 termlcl. lntre camera da zl,
de vI■11 (flrl fere■tre) - Qoculn!I n1ce11tau 101101 auprafatl de 111fr■gerlt ,, vudbul nu atnt ufl cl doar o 11par■r1 sp■~all
din regiunea Wal11r) .bazl ca ,, fnclperlle Tns,I1 · Arh.: Mies v. d. Rohe ·
Tntre vremurlle de la 1500, vremurtle in care vrAjltoarele erau arse drul dlscret, frumos $1 llber al vietll $1 al condultei, deschis naturii $i
pe rug, vremurlle superstl~llor, a ferestrelor cu geamurt bombate $1 totu$i foarte bine aparat de vtcisitudinile el.
a caselor cu aspect de fortiflca~e, al clror limbaj este dorlt r;;I ast!zi Fiecare TnsA 1$1 imagineaza prin a,ceasta altceva; ceea ceivede $1 slm•
prln unele Jocuri, fl epoca noastr! se .afia o lmpunAtoare evolutle ta fiecare $1 c1t de capabli este de a exprima vizual acest! traire prin in-
tehnicli $1 economic! $1 o la fel de impunatoare devenire splrltuala. termediul materlalelor tine de puterea creatoare a fiec!ruia - pag. 45.
Dupa felul construc~ei'.$1 pat\lle sale ca r;;I dupe. alte lucrurl r;;i manl• Tn acest sens este hotarttoare alcatuirea temei de proiectare de
festari ale vietii din secolele care au trecut se poate recunoa$te U$0r clitre beneficlar. Unil beneficiarl $i arhitecti s1nt cu g1ndul $1 sim~irea
cTt de liberi si con$tien~ au devenit oamenH, crt de luminoase $1 de inca in sec. al XV-lea, ma/ putinl deja !n sec. al XX-lea. sa se
U$0are au devenit cll!dlrlle. Pentru omul modern casa nu mai este regaseasca Tmpreuna Tn secolul corect este norocul mariajului din•
o fortareata impotriva du$manilor, a hotllor sau a demonilor ci ca- tre beneficiar $i arhitect.
48
. PROIECTUL CLADIRII
PROCESUL DE DESFMURARE A LUCRARILOR
49
. PROIECTUL CLADIRII
LUCRARI PRELIMINARE - COLABORAREA BENEFICl!l,RULUI - CD
...
Munca de proiectare este ades~a zorit!, sl executia este pornita f!ra d. fi fest intocmite documentatii suficiente. Tn aceste tel se explica
de ce desenele sl costurile ,.definitive• apar abla c!nd cladirea este gata.
in aceste caz nu sint de ajutor discursurlle Instructive pentru beneficiar; aici ajut! doar o munca mai sustlnuta si mai rapid! a arhitectului
•
si o pregatire suficienta atrt Tn blro4 c_rt $1 pe santler. · ·
La fiecare clAdire se pun la !nceput cam acelea~I probleme. Chestionarele ~i formularele detaliate, care trebuie sa fie dlsponiblle deja· in
momentul Tn care este formulata comanda, accelereazA procesul. Fireste ca abaterile s1nt necesare dar oserie 1ntreagA de decizii s1nt atit
de generale inert chestionarul poate.fl utll flecArul beneflciar fle si numal ca stimulant. .
Chestlonarul de mai jos constitule doar o parte din formularele gata tip!rite care economisesc munca, sf care, allturi de formularele privi-
toare la costurl etc., ar trebui s! fie completate de orlce birou de arhitectura care lucreaza eflcient.
Cheatlonar pentru raportul lucrlrll 8. Este beneficiarul de acord cu hot!rTrlle noastre cu prlvire la ra-
porturile Jurldlce ale conduc!torulul lucrarllor? ·
Raport al lucr!rii pentru lucrarea nr.: 9. Beneflciarul ne poate puns la dlspozl~e TncAperi pentru blroul de
Beneflclar: arhltecturl? Cu ce dotlrl, telefon, ma1,lnl de serfs?
Comanda:
Raportor: IV. GenerallfAtl
Copie pentru: , . In cazul Tn care nu exist! o Tmprejmulre, trebule comandat un
gard Tn jurul santierulul? Poate fl Tnchiriat pentru reclame? T.re•
/. lnformatll despre bsnsficiar . bule reallzat un panou de 9antler? Ce trebule scris pe acesta?
1. Care este dezvoltarea flrmel? Sltuatla flnanclarA? } Con• 2. Adresa exactl a noll constructll? Numele el Tn vlitor?
Gradul de ocupa1ie? Capltalul total? flden- 3. Adresa glrll de care e deservlt! (cea mai apropiat!)?
De unde sTnt obtlnute lnformatllle? ~all 4. Adresa oflelulul po,taI de care apa~ine (eel mal aproplat)?
2. Cum pare atltudlnea Tn afacerl? 5. Telefon la locul ,antierulul? CTnd ~I unde poate fl foloslt? Tn
3. Cine este pentru nol persoana cea mal Important!? Cine este apropiere?
reprezentantul? Cine este ulttma Instant!? . a. Programul de lucru al lucr!torllor?
4. Ce dorlnte deoseblte are beneflclarul din punct de vedere V. Tema dB prclects.re
artistic? 1. Cine a alc!tult tema de prolectare? Este completl? Trebule
5. Tn ce retatle se afl! beneflclarul cu domenlul artelor vlzuale Tn completatl de nol sau de altclneva? Tr~bule din nou aprobata
general? in partfcular cu modul nostru de lucru? de beneflclar Tnalnte de Tnceperea lucrlrilor 9e prolectare?
a. Ce _caracteristicl personale stnt de observat la beneflclar? 2. Cu ce clldlrl existents sau tn curs de construlre trebule corelat!
7. Cine ne face greutA~? De ce? Ce conseclnte sTnt poslblle? constructla? - VIII, 9. · •. '· ·
a. Are lmportan'I! pentru beneflclar publlcarea ulterloart a olAdlrll? ~- Clror reglement!rl locale sau de stat se supune constructla?
9. Oesenele trebule s! fie )ntellglblle·p,ntru un profan? Planlflcare terltorlall?
1o. Cine a fost Tnalnte consultant pe probleme de arhlteotur!? 4. Ce literatur! de speclalltate ee glse~te despre acest fel de
11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhltectul care a fost anga• clldire? Ce se g!se,te in cole01ia noastrl de extrase?
jat ptnl acum? 5. Unde au fost rezolvate exemplar cerfnte asemlnltcare?
12. Benetlclarul are tn vedere alte .lucrlH •vlltoare? Care? Ort de 6. Prln cine se poate organlza o vlzltl? A fest deja lnltiatll?
marl? CTnd? STnt stablllte deja prolectele pentru acestea? Se
Tntrevede pentru noi poslbllltatea de a prlml aceste lucr!rl? Ce . VI. Baze/e configurlrll
pa~I s-au flcut Tn acest sens? Cu ce rezu~ , . Cum aratl Tmprejurlmlle? Peisajul? Sltua~a copacUor? Cllma?
Orientarea? Olrectfa vfntulul?
II. Convenfis asuprs plltflor 2. Ce forrne au clldlrlle exlstente? Oin ce materials sTnt alc!tulte?
1. Ce Tntelegerl se afll la baza calcululul pll~lor? - Viii, 9.
2. Ce raport aproxlmatlv de flnallzare se la Tn conslderare? 3. Exista fotografll ale Tmprejurlmllor (cu precizarea punctelor din
3. Trebuie evaluate cheltulellle de productle care stau la baza cal- care au fest fAcute)? Au fost comandate?
culului pl!tilor? 4. Ce mal trebule luat in conslderare la conflgurarea clldlrli?
4. Ce cheltulell de productle se lau fn calcul? 5. Cite nivelurl au. ,1 care sTnt Tnll~mlle caselor existents?
S. Trebuie s! prelulm noi din lucr!rlle de execu~e? Allnlamentul str!zflor? Allnlerea caselor? Str!zi ulterioare?
s. Este stabllit contractul sau dovezl scrlse ale Tntelegerllor? Copaci (sol, mlrlme)?
6. Ce alte constructli ult!rloare sint de luat Tn considerare de pe
Ill. Persoane $1 flrme lmpllcste Tn IIJCrSre acum? · ·
1. Cu cine trebule purtate toate dlscutfile prellmlnare? 7. Esta de dorlt un plan general de slstematizare?
2. Cine rlspunde de domenlile specials? 8. Exlsta hota.rTrl locale privind aspectul exterior al noilor construc~i
3. Cine verlfic! calculele? dedicate acestui amplasament?
4. Tn ce mod trebuie formulate. comenzlle $1 Tn ce mod trebule 9. Cine este persoana care examineaza ,1 acordl aprobarea de
efectuate modlficlrlle? . . .• constructie din punct de vedere artistic? Tn ce raport se afll cu
5. Se pot repartiza lucrlrile noastre nemljlocit Tn numele benefici• artele vizuale? Este oportun sl se discute cu el prolectul preli-
arulul? Ptna la ce sumA? Exista o Tmputernicire scrlsa pentru minar?
aceasta? 1o. Care este instanta superloara pentru reclamatii? Care este ca-
6. Pe cine racomanda benaficiarul ca anteprenor? lea oficlala? Durata unel reclamatli? Care este pozitia instamei?
Ocupaiie Adresa Telefon
7. Este necesar un conducator al lucrArilor? Dorit? Mai tfnAr sau
mai 1n v1rstl? CTnd? Pentru un ttmp Tndelungat sau pentru o pe-
rioada? CTt timp?
50
PROIECTUL CLADIRII
CHESTIONAR
VII: Bszele tehnice
1. Ce tel de subsol are zona?
2. Au fest tacute prospectiuni ale solului Tn zona terenulul de co-
structie? Tn ce locuri? Cu ce rezultate? VIII. Documentatis de proiectare
3. crt poate ti considerata presiunea solului? 1. A fost examinata cartea funclara? S-a facut cople? Ce este acolo
■
4. Nivelul pTnzei freatice este normal? Este rldicat?,Jsie maxim? demn de remarcat pentru proiectare?
5. Au mai fost constructii pe acest teren? Ce tel de constructii? Cu 2. Exista un plan al locantatti? A fest comandat? Cu lndicaiii privind
c!te niveluri? en de adTnca era pivnlta? mljloacele de transport?
6. Ce fel de funda~e pare sa fie indlcata? 3. Exist! un plan al amplasamentulul? A fost comandat? este
7. Ce modalit!ti de constructie trebule utllizate? atestat oflcial?
Tn special: 4. Exlsta o ridlcare topo? A fost comandat?
Pocfeaua plvnitei: Ce tel? incarcare? 5. Exist! Tntocmit un plan al retelei de apA?
Prih ce? Finisaje? Vopsitorli protectoare? lzolarea plnzei 6. Exist! Tntocmlt un plan al retelel de canalizare?
treaties? 7. Conectarea la reteaua de gaze este lndlcata tn plan?
Plafonul pivnitei: Ce tel? Tncarcare? Prin ce? Acoperire? 8. Conectarea la reteaua electric! este lndlcatl 7n plan? Este ates-
Plafonul parterului: Material? Tnc!rcare? Prln ce? Acoperlre? tatl oficlal? Cablu sau retea llberA?
Plan$eul acoperi$ului: Ce tel? lnc!rcare? Prln ce? Straturl? 9. Fatadele caselor Tnv~clnate au fost documentate? Oar felul con-
Vopsltorli protectoare? . structiei lor? (plan de slstemat1zare).
Ce tnvelitoare? Jgheaburi? Burlane lnterloare sau exterloare? 1o. Exlsta. flxat un raper pentru planul topo care nu poate fl modlficat?
e. Ce izolatil trebuie prevazute? Fonlce? Orlzontale? Vertlcale? 11. Este necesar un plan al organiz!rii de ~ntier? · ·
Tmpotrlva trepidatiilor71mpotrlva cllduril? Ortzontale? Vertlcale? 12. Unde trebule solicltata autorlza~a de constuctle? ln ctte exem-
9. Cum sA fie construiti stTlpil? Dar zldurlle exterloare? Zldurlle plare? ln ce forma? Oimenslunea hTrtlei? Copll hellograflce?
lnterloare? Albastre? Flo~li? Pe pinzl? In ce culorl trebule sA ee Tntoc-
10 Ce felde scar!? Tncarcarea? meascA planurlle? (reglementarl de desenare a planurllor)
11. Ce tel de ferestre? Otel? Lemn? Materlale sintetlce? Lemn/alu- 13. Care sTnt cerlntele de prezentare ale calculelor statlce? Cine este
mlnlu? Ce tel de sticl!? Cu protectle tonlcl/lmpotrlva soarelul? desemnat ca ,nglner pentru verlflcarea calculelor? Cine este luat
Deschidere spre exterior sau spre Interior? Ferestre slmple, . Tn conslderare? (pe cine desemneazil serviciul constructlllor?)
stratlflcate, cu rame, cu izolare fonlc!?
12. Ce fel de Ul;li? Cu galerle? Cu ramA de otel? Din placaj? Din IX. Documentatla pentru dlstrlbulrea sarcln/lor
otel? Cu gamlturl de cauciuc? lgnifuge sau rezistente la incen- 1. CTt de mare este dlstanta de la ,antler la gara de mArfurl?
dli? Cu dispozitiv pentru Tnchiderea automatl a u,11? 2. Este prevazutl o linle ferata de leglt..111 la locul con$uctlei?
13. Ce tel de Tncalzire? Combustlbil? Ott sl dureze rezerva de com• Ecartament normal, Tngust? Care sfnt poslbllltltlle de descarcare?
bustlbll? lncAlzire cu p·1curi? TncAlzlre eleotrlc!? Flidlc:area zgu- 3. Cum sTnt calla de transpo.rt? Este necesar un sta.vllar sau un
rel? Rezervor pentru cenu~A? drum podlt cu dulapl? .
14. Apa calda? .Ce cantltatl stnt necesare? ln ce momenta? ln c'e lo- 4. Ce locurl de depozitare a materialelor stnt disponlblle? .m2 locu-
curl? Ce compozltfe chimici are apa potabili? Slstem de dedu- rl deschlse? m2 locurl acoperlte? La ce tnll~me fata de con-
rlzare l apei? struc~e? Pot lucra doul antreprlze simultan tara sA apara
15. Ce fel de ventilatie? Schimbul de aer? Tn ce 7ncA.peri? frlqluni? ·
Degazare? Risipirea cetll? . 5, Beneflciaul preia anumlte livrart ~l lucrArf? Care? Curltarea ~an-
16. Ce lnstalatie de rAclre? Ma~lna de gheatt? tlerulul? Paz!? Lucrirl de grldlnlrlt?
17, Ce lnstafatle de apA? IZJ al aduqlunii? 0 al hidrantulul pentru 6. Se pot face pliltl in avans saU/fi cu bani gheata.? Sauce terme-
pompierl? Presiunea apei din tevl? Sint fluctua~I de presiune? ne de platl sau dlstrlbulre a banllor trebule avute in vedere?
CTt de marl? Pretul apei pe m3? Robinets tn aer Uber? 7, Ce materiale de constructle sfnt foiosite Tndeobfte Tn zonl?
Reclpiente pentru colectarea ape! de ploale? Deoseblt de ieftine Tn zona.? Oft de scumpe?
1a. Ce fel de canalizare? Racord la canallzarea o~ulul? Unde? Ce 0
are canalul principal? Adincimea? in ce dlrectie se sc:urge canllza- X. Termens de execufie pentru
rea? STnt posibile infiltrAri? STnt Indicate? STnt tnga.dulte? Rezervor 1. Schlte pentru dlscutiile cu cotaboratorll?
de sedimentare proprlu? Este nec:esara doar filtrarea mecanlc! 2. Sch~e pentru discutlile cu beneflclarul?
sau ~I biologic!? Recipiente pentru colectarea apei de ploale? 3. Anteproiect (la scar!) cu deviz antecalculat?
19. Ce 0 are racordul de gaz? Randament? Pretul pe m3? 4. Proiect (la scarl)?
Reducers Tn cazul consumului mare? Exist4 presorll)1ll deose- 5. Devfz?
bite pentru instalare? Aerisire? 6. flrezentarea planurllor pentru aprobarea de constructle cu cal-
20. Ce lluminat'? Ce fel de curent? Tensiune? Pos!bllltlti de conec- culele statloe $1 alte lndlca~l necesare?
tare? Umltarea consumului? Pretul pe kW pentru luminl? Pretul . 7. Evaluarea duratei de obtinere a aprob!rll de constructie? Cai
pe kW pentru instalatii de putere? Tarlf de noapte, Tntre ce ore? oficlale? Posiblllta~ de accelerare a procesului?
Aeducere 1n cazul consumului mare? Transformator? Statie de 8. Planurl de executie?
Tnalta tensiune? Grup autogen? Diesel, cu aburl, eolian? 9. Debutul licitatiel?
21. Ce fel de telefon? Cu numerotatie? Cabina.7 Linde? 1O. Predarea ofertelor?
22. lnstaiatie de alarm!? Sonora? Lumlnoasi? Cu apel la polltle? 11. Distrlbuire? Planul termenelor de constructle?
23. Ce fel de ascensor? Tncarcare mai mare? Evacuare prin tavan 12. Tnceperea constructiei?
sau lateral!? Vitez!? Motorul sus sau Jos? 13. Receptia constructiei la ro~u?
24. Ce alte instalatil de transport? Dimensluni? Traseu? Putere? 14. Aeceptia constructlei? (gata de utilizare)
Po9ti pneumatica? 15. Lichidare total!
25. Ghene de gunoi sau compactor? Unde? Ma.rime? Pentru ce fel
de gunoaie? Incinerator? Presa de hTrtie?
26. Altele.
51
• EXECUTI"
-w
STRUCTURARE
A Definlrea termenllor glee ~i ecologice ,1 utillz1nd contributia alter specialist! implicati Tn prolect..
1.0 Proiectul , re pinl la objinerea soluliei apta de a fl executata.
2.0 Executia · Reprezentarea obiectului Tn desene cu toate indlcatiile indivlduale necesar
B Actlvtt!ii destinate execu~el executiel, de ex. desene complete de executle, pentru detafil 111 de sister
1.0 Proiectarea destlnata execuiiel constructiv 1:50 p!nl la 1:1, cu explicatille scrlse necesare. ·
1.1 Oefinirea actlvltaiilor/conpnut Tn cazul constructlllor care genereaza spatll: reprezentarea detallata a
1.2 Scopurile/perlcolele prolectlrll destinate executlel
-
spa'tiiior ,1 a succesiuniior de spatii la scara 1:25"pina la 1:1, cu expiicafii~-
1.3 Mijloace/instrumente pentru proiactarea de execU1le scrise necesare; lndicarea.materialelor.
• Desenele de execuiie Preiucrarea bazelor necesare celorla~I speclali,tl implicatl Tn proiectare el lri•
• Desenele pafiiale (detalll, desene lndlviduale) tegrarea contrlbutlllor lorplnl la soiutla apta de a fl executatl.
• Desenele speclale Contlnuarea pianiflclrli de execLJ1ie in rastimpul de executie.
" JurnaJuJ spatllfor Qumalul clldlrll) • Act/vita~ specials:
2.0 Atrlbulrea elaborarea unel descrlerl detaliate a oblectulul ca jurnal al clldlrli sl ca baza
2.1 Oeflnlrea actlvitatllor/con1!nut pentru descrierea sarclnilor lnsolltl de programul de sarclnt·.
2.2 Scopurlle/perlcolele atrfbulrll Verlflcarea planur11or de exe~le prelucrate de catre antrepnza pe baza d,-
2.3 Ml)loace/lnstrumente pentru atrlbulre
• SGS (BQrgerflches Gesetzbuch • Codul civil)
,1
scrierll de sarcini si a programulul de aarclnl !n acord cu prolectarea•.
Eiaborarea machetelor de delalii.
• voe (Vardlngungsordnung fOr Baulaistungen • Verlftcarea sf acceptarea pianuriior elaborate de ter1! nelmpiica-\1 profeslonal
· Reglamentara pentru contrac:tarea lucrlrllor de constructle) Tn prciectare In acord cu· proiectul de· executie (de ex. desene de exscul-
(plr1!1e 'A/B/C, Obsarva1fl prellmlnara) ale unor lntreprlnderl, planurl de dlspunere sf de fundatli elaborate de fun
• Descrlerea sarclnflor (reglstre de sarclnl, . zoril de utllaje), In mlsura In care actlvltltlfe Tn cauz! se referl la amenaj!rl
programs de sarctnl) care nu sfnt cuprinse !n C011Urlle calculal:lfle.
• Caletul de sarcfnl standard •) In descrierea sarclniior Tnsotlta de programul de sarclnl aceast! actlvlta. -
• Modelele pentru LV (Lelstungsverzelchnlss • reglstrul de sarclnl) special! devlne Integral sau partial aotlvttate de bazl. Tn acest caz actlvlt11!
• 00cumanta1la referltoare la producltorl de bazl aferente aceatel faze de actlvltl.11 stnt anulate In mlsura Tn care este
3.0 Supravegherea de ,ant1er apllcatl de,crferea sarclnllor lnsotftl de programul de sarcini.
3.1 Oeflnirea actlvltiiilor/contlnut 1.2 Scopurlla/perlcolele prolectlrll destinate execullal
3,2 Scopurfle/perlcolele supravegherll de santler Planlficare executlel are drept seep o execu~e Upsltl de perturbari SI de eri
3.3 Mljloace/lnstrumente pentru supravegherea de ,antler rl. Premlza o constftule stablllrea completl Si detaliatl a cerlntelor de creatle
• Bazele AVA (Ausachrelbung/Vergabe/Abrechnung • SI tehnice, veriflcarea acestora Tn raport cu aspecteie formate, Jurldlce si ~
Llcltafle/strlbulre/lfchldare), MIPolCtllnstrumente pentru nomlce (baze Jurldlce: regulamentele de constructll din fleoare land, regli
prolectarea de ex101J11t (deaene, documenta1Ja pentru mentlrlle, de ex. referltoare la exscuue, dlrectfvele, de ex: cele referltoara
contracte) spa~fle destinate adunlrllor de oamenl; baze tshnfce: regullie recunoscute
• Tehnlctle pentru planlflcarea dtsflfurlrlVorar prlvlnd tehnlca el arhltectura, de ex. normele OIN, acordarea cu ccntributla
(dlagrama-grlnzl, dlagrama•llnll, dlagrama-retea) specta11¢11or din domenli aparte; baze economlce: lnstrumante perrtru oo -
C Blblfografie pentru executl• - Ill · troiul costurllor, de ex. evafuarea/calcularea ccsturllor de comparat cu 01
A Deflnlrea termenllor 278, Tntre altele acordarea cu contrlbutla speclallstilor din domenli aparte). ·
Ctflnlrea 1ctlvlt11llor pentru 1ctlvltl11l1 de arhltecturl necesare Si pentru Pianlficarea fnsuficientl a executlel Tnseamnl Tntre altele plerderl de mate-
onorartlle aferente rezultl din HOAI (Hcnorarordnung fOr Archltekten und riaie (ellmlnarea defec~unllor, aiterlrl), plerderl din tlmpul de lucru (tlm -
lngenieure. Reglementlrl prlvlnd onorarlllHrhftecfllor $1 lnglnerflor, pe ba:za morjl, muncl dubl!), o dimlnuare a calltlpl care este remanentl (erorl r
§§ 1 +2 din Gesetz zur Regelung von lngenleur• und Archltektenlelstungen planlflcars/erorl de executte).
• Legsa prlvind regfementarsa actlvltltllor aferenta lnglnerflor sl arhlteotllor) 1,3 MIJloace/lnltrumente psntru prolectarsa de exscutle
Dmag.1]: ,1
• Deaenele de execU,le, cu toate lndlcaWe dlmenslunile necesare ex,
1,0 Prolectul cU1fel; de oblcel la scara 1:50 - pag. 56 @.
HOAI, § 15, fazele de actlvltltl (Lelstungaphue • LPH) 1-4: • DeNnele paftl•l• (• detail!, desene fndlvldua/e),
documentarea de bazl (3%), ante-prolectarea (7%), prclectarea (11 %), prc- completeazl desenele de executle pentru anumite portlunl ale cildlrii; ~
lectarea Tn vederea avlzlrll (6%); .actlvltl11 de proi1ct1re• Tn tctal 27% din oblcel lasctrile 1:20/1:10/1:5/1:1 -pag. 56@.
onorarlul total Dmag. 2] • Dennele speclale, ..,. se referi la necealtltlle anumltcr slsteme constru
2.0 Executla tlve (de ex. din beton armat, din otel, din lemn etc.), - reprezintl alte com-
HOAI, §15, Lelstungsphase (LPH) 5-9: ponente/slsteme care nu se referl la slstemele constructive vlzate dear '.in...
prclectarea de executie (25o/o), pregitlrea atrfbulrll (10%), colaborarsa la mlsura Tn care slnt necesare; de oblcel la scara 1:50 Tn funct(e de elstem
atribuire (4%), supravegeherea de santler (31 %), Tndrumare de ,antler sl de• constructlv. Reprezentlriletuturortlpurllor de desene slnt reglementate pr
cumentare (3%); ,.actlvlt111 de executle" Tn total 73% din onorarlul total ... · DIN 1356 111 pot fl elaborate cu CAD (C'omputer Aided Design) 7n cadrui Si•
pag. 58 © Tn mare mlsuri HOAI este acordat fa necesltatlle practlcfl, cesa stemuiul de prelucrare automat! a datelor sl, Intra allele, cu rela~onlrl CJ"--
ce Tnseamna ca activita.111• de bazl confcrrn HOAI corespund activltl~lor ne• AVA - Ausschrelbung/Vergabe/Abrechnung - Llcltatle/atrlbulre/llchidar
cesare !n practlca. (vezi mai jos) daca exist! software corepunz!tor.
B Actlvitatl destinate executlel • Jurnatul 1pa1111or (• Jurnaiul cladirll), - cuprinde sub form! de tabel lndi•
1.0 Prolectaraa destlnatl executtel ca1111e complete despre dimensiuni (de ex. lungime, 1a~me, TnAltlme, s1-'--
1.1 Oeflnlrea actlvltatl!or/contlnutul s!nt rsglementate prln HOAI, § 15, prafatl, volumu/ spatfulul sau al unei p!rtl a acestuia), despre materlaie (c.
faza de activitAii 5 ex. finlsajui peretllor, al pardoselilor etc), despre dotari (de ex. lnstalatii c.;_
• Activita.11 de baza: 1ncalzire, ventilare, sanltara, electrics etc.), - $1 este 1ntre altele baza pentru
prelucrarea rezultatelor objlnute prln fazele de actlvlt!ti 3 ,i 4 (preiucrarea o descriere functionala a sarcinilor (• descrierea sarcinilor lnsotlta de prr--
treptata 1;;i reprezentarea solutlei), luind Tn considerare cerlntele urbanlstice, gramul de sarcini, activitati stabillte prin HOAI §15 faza de actlvit!tl 5, :
de creatie, funcjionale, tehnlce, de flzica cladlrilor, economice, de econorriie opozltle cu descrieraa sarcinilor inso;ita de registrul de sarcini, activltate cJ_
energetics. (de ex. Tn ceea ce prlveste utilizarea rB1ionaia a energiei), biolo- baza HOAI § 15 faza de activitate 6; compara cu VOS/A§ 9.
52
EXECUTIA
. ~CD
53
EXECIJTI...
-m
Tipurile acordurilor suplimentare (,Observatii preliminare"): • Documentatla reterltoare la producfltorl pentru reglstrele de sarclni ote. _
- acordurile suplimentare necesare clariflc! prescrfp~ile VOS de tipul ,poslbil" informatli suplimentare, sprijin! mai degrab! In cazul problemelor de detallu
Tn mod univoc, de ex. S1abilirea procedurfi de receptle etc. declt solution!lrile constructive aparte.
- acordurile suplimentare judlcloase se refer! la prescrf~lile Yn sensul §10.4 Per total domeniul atribuire este adecvat 1n mod Ideal sistemulul de prelucra
VOS/A, de ex. termene de executle etc. automata a datelor (texte, calcule). Aelatlonlrlle dlntre datele de atrlbuire si ptu·
I - acordurile suplimentare poelblle se refer! la prescrlptllle care servesc defl• iectaraa de execujle slnt poslblle prin CAO (Computer Aided Design) ~i software
'
nirii sarcinilor (tara sa afecteze echilibrul VOS), de ex. repoarte zilnlce de exe•
-
AVA (Ausschrelbung/Vergabe/Abrechnung - Ucltatle/atrlbuire/llchldare) cori-;-
cutie, llmbaj etc. - pag. 57 G). punzfltoare, -
• clescrlerea sarcinllor devine - prin deffnirea univocl ,1 exhausttva a lucrAri- 3,0 Supraveaheraa de ,antler (supravegherea execUjleVa cladirli/documentare,
lor - baza viltorulul contract de constructie ... pag. 57 @. Trebuie flcutl dlfe• 3.1 Dtflnlru actlvltltll/con~nutul aint reglemantate prin HOAI, § 15, fazele
rentierea Tntre: de actlvlt!itl 8+9
- descrierea sarclnilor ou registru de sarcrnl (VOS/A§ 9/ 3-9) • Actlvltlt( de baZI:
- descrlerea sarcinilor cu program de sarcini (funktlonale Leiltungs• Supraveghere a execU11el oblactulul In raport cu sutorlzatta de conatructle sau
beschrelbung - deecrlere funClfonall a sarc!rillor: FLP; VOS/A§ 9/10-12). ,1
cu avlzul, cu prolectul de executte cu descrieraa sarclnllor pracum cu re• ,1
Otscrlerfle construc11ei (prezentarea general& a temel) completeazl reglstrele gullle tehnlmll reciJnoscute In general i,I cu prescrlptllle corespunzlltoare. -.
de sarcinl care as'lfel devln descrieri de sarc:lnl. Coordonarea epeclall11tllor lmpllcajl Tn aupravegherea Oblectulul.
Re;letrele de e■rclnl, - llstarea poz~illor lnd'ivlduale (poz~I• • descrierea sar- Supravegherea $1 corectwea la nlval de detallu a prefabrlcatelor.
clnll parttala tn report cu tlpul, calltatea, cantltatea, dlmenalunea, prevlzutl cu Elaborarea ,1 supravegherea unul orar (dlagrama-grfnzl). Elaborarea unui iYr:.
numitr de ordine/de pozltle} - pag. 57 @ pot fl structurate llber (trapte de con• nal al axecU11el. ·
stru01le / Plr11 de constructle / trepte de finlsare} resp. In tltturl (rezumare rapor• Aeleveu comun cu antraprlza Ynslrclnata cu executJa.
tatil la rucrara) ,r pot fl complatate cu ,Obsarvatfl prellmlnare" -pag. 57@. ,1
Receptla lucrilrllor 7mpreunl cu altl speclallfff lmpllcatl rn proleatare supra-
Programele de aarclnl, - descrierl ale condltillor/cerintelor de referlntl (crea• veghere cu ldenllflcarea defectelar.
tlv, functional, tehnlc, economic) aferente Jucrlrfl executate, renuntl la pre• Verlflcarea tacturllor.
zentirf detallate ale sarclnllor parJjale (sltuatte opusl; reglstrul de sarclnl cu Stablllraa costurllor conform DIN 278 sau conform normelor Juridic, aferente Cc.
poz~II lndlvlduale; aim lnal poslbile reglstrele de sarclnl model flrl menttona- leglslatia raferltoare la fondul conatrult.
raa cenlftltllor}. Cerare reterltoara la receptla afactua1l de cltre autorlt!~ ,1 partlclparea !.,,.,
Ca parte a documentatlel de contractare, descrlerea sarclnllor devfne- prfn con• aceasta.
semnarea preturilor (oferta) fl comanda lcrisl (atrtbulrea) - partit component! Predaraa oblectulul lncluslv elaborarea ,1 predarea documentatlei necesare, i:..
a contractului de construcjfl. In cazul unor componente de contract contradlctorll ex. ln11rUoijunlle de foloalre. Protocoalele de verHlcare.
a!nt valabJJe fn aucceslune urmltoarele (comparl cu vgJ. VOS/S § 1.1 ): Ustarea termeneJor de garan~e. ..,_
· de~rl•rea sarclnllor, - condltll contractuih specials, eventualele 'condllll con- Supravegherea procedurllor de •llminara a detactelor conatatate la recept
tractuale suplimentare, eventualele condltll contractuale tahnlce, 00ndl1lll1 con- lucrArflor.
tractuale. tehnlce ganarale pentru executta lucrlrflor de oonetructll (VOB/BJ Controlul coeturtlor.
(decl ceaa ce aste .special" art valabllltate lnalntaa a CHI 01 1111 ,,general") lnapectarea obleotului pantru ldentfflcarea dafecteiar lnalnte de explrarea 1,-
-pag.57@. menelor de preacrlere a cerlntelor de garan1ie referftoare la antreprlza oe a ex,
• calatul de sarclnl ttanclard - Standan:llelatungabuch (StLS) tn construelll cutat lucrlrlle.
epriJnll elaborarea ducrlerllor de sarclnl (rezultl: text, concise, lmpeceblle din Supraveghere.a procadurllor de ellmlriare a defectelor aplrute tnainte de explra-
punct de vedare tshnic, complete) prin faptul cl oferl componantele unul text stan• · rea termenelor de prescrlare a cerlntelor de garantle dar nu mal t!rzlu de 5 a-
dard pentru pozffiile lndlvlduale care s!nt atr1bulte domenlllor de actlvltate corn- de la recepUa lucrflrilor.
punzltoare (domenlll11 de actlvllate aproximativ ca .i 11.icrlrf conform VOB/C). Colaborare la predarea lucrlrllor de slguran11.
Componentele de text standard sTn1 structurate lerarhlc Tn 5 Plrli de text. Colectarea slstematlcl a raprezentitrllor graflce ,1 a rezultatelor proventte din
Ffecare camponantl este numerotatl. Astfel dlterftele texts (ccmpuae vartabll calcult raterftoare la oblect, .; ··,.:
din componentele celor 5 pll'lf de text: text scurtltext lung) pot 11 codlflcate • Actlvltl" apeclale:
(numlrul domenlulul de actlvltata + clfrele plrtllor lndMduaJe de text• numlrul elaborarea, aupravegherea ,, contlnuarea unul plan de pll~.
actlvlt!!U standard)- pag.57 @-@. Elaborarea, supravegherea ,1 contlnuaraa unor planurl dltaremlate de tlmp,
CodlficArfle unitare (standardlzate) permit ra~onallzarea prfn slstemul de pre- costurl ,1 capacltltl. -
lucrare automata a datelor (edltorfl caietelor de sarclnl standard: Gemelnaamar Acllvltate ca ,et de santler responsabll tn mlsura In care aceasta actlvftat
Auaschuss Elektronlk Im Bauweaan - Comlsla Comunl Electronlcl In de!)l$ei,te actlvitatea de bul, fua 8 previzutl de legislatJa land•ulul respectiv.
Oonstructll: GEAS; seep: utlllzarea la scarl fedarall a textelor standard unitare Elaborarea plai:,urflor de lnventar.
pemru dascrlerea sarcinllor In conetruClfl). Elaborarea reglatrelor de dotlrl ,1 de lnventsr.
Alta culegerl de texte de sarclnl standardlzate pentru conatruelli stnt: Elaborarea lndlcaUllor de lntre~nera.
Standardleistungskstalog fOr den StraBen- und BrOckenbau - Catalogul de Observarea oblectulul.
Sarelnl Standard pentru OonstruClfa de Drumuri Ji Podur! (SILK), domenllle de Admli:,lstrarea obiectulul.
actlvltate 100-199; Standardlelstungskatalog !Ur den Waaserbau - Catalogul lnspeetia dupA predare.
de Sarcini Standard pentru Constructli Hidrotshnice (SIU<), domenilla de ac- Supravegherea actlvlt!llior de imretlnere.
tlvltate 200-299; Standardlaistungsbuch der Sundeabahn - Catalogul de Preg!tirea datelor pentru un t1,1er de oblect.
.Sarclnl Standard al CAiier Ferate Federals (StLB-0B), domenille de actlvltate Calculul si stablllraa costurllor Tn raport cu valorl orientatlve.
400-499; Reglonalleistungskataloge - Cataloage de Sarcinl Regionals (RLK) Verlficarea anallzel dedlcatl relatlei dlntre costurlle ~i profltul de executie $i
ale utlllzatorilor indlvlduall, domanllle de aetivltate 800-999. respectiv, de utlllzare.
• Modelele pentru LV - registrele de sarcinl se aseamana cu caietele de sar-
cini (predecesor caietele de sarclni standard StLB). Modelele LV cuprlnd cit
mai multe variante de text posibile (texte produse prin t!ierl) ~I slnt decJ, ca to-
talitate, foarte cuprinz!toare. Ofertant: diferite edlturi - pag. 57 @
54
EXECUTIA
-tlJ
3.2 Scopul/perlcolele supravegherll de $an1ier sumare) momentul de final prescris VZ (n), cele mal t1rzil momenta SZ (cele mai
Supravegherea de sanlier urmare$te doua centre de greutate: lirzii momenta de debut, SAZ/cele mai lirzii momenta de final, SEZ) pentru pro-
- controlul, mlsuratoarea, llchldarea ca ,1 completare a AVA (• Aus• ducerea evenimenteior/procesalor (calcul !napoi), eel mal l!rzlu moment de de•
schreibung, Vergabe, Abrechnung- l.icitatie/atrlbulre/lichidare; compara cu but al prolectului SZ resp. Tntregul Interval tampon GP al evenlmentelor/proce·
paragraful Atribuire) - pag. 58@). selor individuals (GP ■ eel mal tlrziu moment SZ- eel mai t1rzlu moment de de•
- Planlflcarea modulul de deata,urara a execu;tel prin utilizarea metodelor but, moment de final SAZ/SEZ minus eel mai timpurlu moment - eel mai
specifics managementului de prolact (diaponibilit_atea oamenilor, a utllajelor, tlmpuriu moment de debut, de final FAZ/FEZ ... pag. 58 @. . ■·
a materialelor la timpul potrivlt, !n cantitatea potrivltl, la locul potrlvft), Cele Din diferitale orientilrl ale retelel (procese/evenimente) ,; din dlferitele repre•
mai lmportante mijloace ajutltoare: tehnicile de planlficare a desfil$Urlrfl/a zentlrl (s!geti/noduri) rezultl trai tipuri fundamentals de ratele - pag. 58 @. ·
timpulul afarente dlferltelor metode. 1 Slge■ti de procH - matode de plan-retea (Crlttcet- Path• Method, CPM):
O supraveghera proasta, un control dafectuos pot genera eventual o executle atrlbuie proceseior slgejl (muchii). Nodurile reprezintl evenlmantele de de•
nesatisflciltoare, defects (viziblle/ascunaeJ, socoten eronate, costurf suplimen- but/final ale proceselor. La CPM relat(a de ordonare fundamentall (■ Interde-
,1
tare, pericoie pentru oameni (accidents) matertale. Managementul de prolect pendent& dlntre evanlmente ,; process, cuantiflcabill) este succesiunea nor•
nesatisflcAtor, iipaa de coordonare genereazll In mare parte lntlrzieraa exe- mall (rela~• de ordonare de la flnalui predecesorulul la debutul succesorulul;
cu~eVcosturi supiimentare. aveniment final proces A • evenlment debut procas S). Modelui temporal este
3.3 MIJloace/lnatrumente pentru supravegherea de pntler datermlnat (adloil procesulul fl esta atrlbultil o evaluare tempera/I concreta).
• Bault AVA precum ,, mtJloecele/lnatrumentele pentru pienlflcaree exe- Proceaale care sa desfil$oarl In paralel, interdependente, interdependenta pro•
cu,1eI slnt explicate .la 1.3/2.3. Supravegheree de ,antler, milsurAtorlle, eoco- cesalor partlele ca premiazl pentru u~ alt procea aTnt reprezentate prln proce•
tellle se bazeaz! pa prolect (de 1xecuj11, desene partlale, desene apeciale), se aparente (iegiltur/1 null, Oummy, relatfe de ordonare Tn retele de slge~ de
eventual pe Jumalul spatlilor resp. pe documentatia pentru coritractul de procese cu Interval de limp 0) - pag. 59 @- @.
co nstructll. Contlnutul pianurilor-retea cu s!lgetl de procese oglinde,te llstele de procese
• Tehnlctle pentru plenlflcarea delf6'Ul'ir1Uorarulul utlllzeazl dlfer!te mato- (llstarea actlvitl1fior lndlviduaie cu lndlca~II• de !Imp afaranta) - pag. 59 @.
de uzuale: 2 Nod de proces - metode de plan-rete■ (Metra•Potentlal• Method, MPM):
- dlagramele-grlnzl (dupil Gantt, planurlle•grinzl), reprezlntl Tn slstemul de co- atrlbule proceaeior nodurl. Slgetlla reprezintl r■latiil• de ordonare. ·La MPM
ordonate de tJp cruce pe vertlcall (• exa y • ordonata) atepele de lucru/prooe- relatla de ordonare fundamentall (def. vazi au1) eate succaiunea debuturflor
durlle de executle, pe orizontall (• axa x • absdaa) tlmpui de exeOU1fe aferent. (rela~a de ordonare de la debutul predeceeorulul la debutul auccasorului; eve-
Durata de limp (stabillre prln valorl rezuitate din experlentl/calcule) a fiecilrul nimentui de debut el proc11ului A • evanlmantul de debut al procesulul BJ.
proces de executie este determlnat! prln iunglmea grlnzll corespunzatoare Modeiul temporal eete determinat (vezl CPM). Con~nutul planurllor•ratea cu
(orlzontaJI), nodurl de procase oglinde$11 llstela de procese (comparl e1.1 CPM) ... pag. 59
Procese de exacutlt succesiva trebule reprezentate succ11iv. Regiatrele de e@·@.
lucrlrl (• llatele pentru reprez:entarea desf.,.urlril • llatete de caicul) ejutl la 111• 3 Nod de evenlment - metode de plan•rete• (Pro;ramm Evaluation 1nd
borarea planurilor-grlnzi, fac poslbilt oompara1il Tntre ■tadlul lmpua $1 eel real. Flevlew Technique, PERT): atrlbule evenlmantalor nodurl. Slge~Je repreztnta
Aventajele planului-grinzi: imagine de ensembiu, augesHvl, llztbHftate rldlcatl ralatfiie de ordonare. Tn mod normal modelui temporal este etocaetlc (• caioulul
(reprezentarea • propo'1fonalil cu tJmpui). Oezavantajele planului•grinzl: Jmagl• lntervatelor temporale dintre evenimante prln oalcuiul probebllltl~lor). Modefela
ne globeilzat!, nediferentlerea proceselor pat1tale, reprezentare dlflcliil a geometrice pentru PERT + CPM pot conduce la reprezentlrl mixte (procasela
relalionlrllor/lnterdependentelor dlntre procesele de lucru (procese ne•crlll• ca alg~. avenimentele ca noduri).
ce/critlce • modificarea duratei proceeulul coreapunde modlficll'II duratel afe- Teoretlc esta poslbil planul-retea cu slgaata de evenlment dar nu exlstl o me-
rente sumel de procese, nu este llzibll). Oomenii de utlllzara: reprezentarea pro- todl practlcati.
ceseior de executie lipslte de o dirlCII• preclsl a dezvoltlrli, planlfloarea pro- Avantaje/dezavantaJe/domenll de utlflzare ale dlferltilor metoda de planuri-
ceselor de finisare indlvlduale (programe), planlflcarea interver,tlllor (programul retea: reteiele ante-organlzate ou model temporal detarminlst (CPM/MPM) se
personaluiiJVulliajelor). - pag. 58 ®· potrlveac eel mat blna la ghidarea/controlul detaiiet al execujlel (centrul de
- Dlagramele-llnll (dlagrame de vltezil-drum[cantltilli]·tlmp) reprezlntl Tn lie• greutate - Tn procesele Individuate). Retelele orientate spre evenlmente
temul de coordonate de tip cruce pe una din axe (care• In functle de iucrara) (PERT) eervesc mat degrab! planlflclrllor cadru sau de ansamblu (evenlmen-
unltl11 de tlmp (aleee) $1 pe c11laltl dlrectle unitltl de lunglme (mal rar cantltltl tele • puncte de rlferlntl).
de materfaie). Se pot recunol$lt vitua de productle (unghlul rezuitat lntre limp Retaiele cu noduri de prooes (MPM) pot fl construlte/modlficate mal utor (se-
,1 drum), lntervalele de tlmp ,1 ap~u Tntre anumlte procaae. parare consecventil desfil$urare/ptanlflcare orarAJ, raprezintil un num!lr mel
Avantaj: reprezentarea vitezalor ,1 a lnttrvaielor crltice. Dezaventaje: nu oferl mare da condi~I eub forma retelelor de slga~ de precess (CPM; dar; Tn prac-
imaginl de ansamblu In cazul fn care II suprapun proceea de lucru dlferlte (fn tlcll CPM eate mal rAep!ndlt; mai vechl, mat 1voluat, 70-80% din rala~lie de er•
sp11Iu, fn !Imp Tn cazul proceselorflrl o"dlreojle de dezvoltare precld). Domenli donare oe apar In planurlle-retea: succeslunea normall) .
de utlRzare: reprezentarea desf1$urirll proceselor cu o directte de dezvoltare ln general, retelele s!nt foarta detaliate dar pu~n sugestlva (de aceaa: repre-
preoisl (lunglme, !nAltlme; de ex. strlzi, tunele etc., tumuri, COfUri etc.) zsntare supllmentaril a rezultateior ca plan/diagrama•grlnzi, vezl mai sus).
-pag.58@. Sistemul de prelucrare automata a dateior este predastlnat ca sprijin In special
- Dlagremele-retea (pill!'lurile-retea), rezultate ale tehnlclior de planlflcara de pentru retele marl (pentru construlrea reteial practlc dear introducerea dateior
tip rejea (domeniu component al Operation Research) Omag. 22], aarveac la corespunzltcare din l!sta de process). Exlatl software coraspunzltor (predo•
anallza, reprezantarea, planiflcarea, ghideraa S! controlul proc11eior. Lulnd In minant: CPM).
considerare cit mai multe valor! care exercitA influente (limp, costurl, mljloace
de lnterventle etc.) slnt reprezentate lnterdependentele diferitelor procese.
Calculele de tip retea pornesc dlntr-un moment de debut al proiectului VZ (0)
(nod de start, termeni vezi DIN 69 900, fiia 1), calculeaza (calcul lnainte) mo•
mentele eels mai apropiate in limp FZ (eels mai tlmpurii moments de debut,
FAZ/cele mai tlmpurii momente de incheiere, FEZ) pentru interventla tuturor
evenimentelor/proceselor (D,. durata, lntervalul de limp debut/final de proces).
Rezultat .. drumul eel mai lung )n limp (drumul critic)/ momentul de final al pro-
iectului FZ (n). Din intervalele tampon evaluate anterior si introduse rezult! (Tn•
55
I "J;;l';~;ig..,--LPH., Documontaroa dtbazl
.I MN.d--LPH. 2 Ant,.,,,...._,
. I
,---• EXEClJTIA
I
J OOQQlt--LPH l Prallellrla
-CJJ
f!
~',N.'j--~~-~~d~~--
I
IlI
LPH 5 l'tciaclllll di IICICU\11
Abater! ale reglementilrflor VOB/B in report cu reglem. contract munca BGB
Contract de munQI - BGB VOB/B
I
·
I· ;ti!Jt!_darea I
1
I I § 632 Plata
I I _ 1__
---~ ___ J
LPH.6 l'llalllrla llrlbvl!t
§ 15 Lucrlrl plata oraril
j · LPH 7 -.Walallllllulre
§ 633 Oafecte § 4 Execujia (nr.-7) ·
13 Garan la nr. 3, S, 6)
_..,,
QlltltdldpflOUll---fl1~---~
cadlutlnotlf- -➔"""'~--...;
\:.I ldltura Werner, CDIHldorf, 1985, pag. 49
_ _....._ Volumul contractulul el
■nutarea Tnalnte de tetmtl'l
In 11111 di bllan 815
;:P1:•
-~-
: • h ~- •
111...,.
Preluarea perlcol ,, reapons..
garanua
Plata
Llrilff Plftlt
ICIII
---====i;wi;!'"li!"'
l"flal-lfflla1 ----◄r.--+----
@ Condlltl ccntractu1l1 general,
Clal-,.,w t10cm 1, Luorltf tol fl fvndiflf 2, Lucrtrf de OOftltrUofll ,,111 l'OfUM
(F) CIN 18300 Lucrlrl 101 (R) CIN 18330 Lucrlrl zldlrle
@ Cn~n partial (F) CIN 18301 Luc,._,iJoraje (Fl) DIN 18331 Luer, beton ,, betan armat
(Fl) CIN 18302 Luer; ·cof!IVUOIII llnttnl (Fil CIN 18332 ~ucr. ptllrl naturall
1~--1 (Fl) CIN 18303 L.ucr. aptl~nlr1 de malutl
(Fl) DIN 18304 Luor. IXICUl cu aonlla
(F) OIN 18333 L.ucr. blocur1 beton
(Fl) CIN 18334 L.ucr. dulgherte fl In lemn
- I t.-+-~1-Daourn.--lb1llulrl--1 (Fil DIN 18305 Luor., rtlfnerea apel (Fl) CIN 18335 Luer. conn. oter
--,.-"'
011111 /
(F) CIN 18308 Luot:.'milllle drenaf
(R) CIN 18307 L.uor. COndUOII· gaze ,1 apl
(Fl)CIN 18338 Luer. di ltln'8rl
(Fl)OIN 18338 Luer, lnvelltorl ,, ~an,are
© ·Contractul de conatruc!II ~ + f§iin?+- l (Fl CIN 18308 L.ucr. dr1naj1 1copet1,ut1
(R) CIN 183091.ucr. lnjactara (R) CIN 18339 L.ucr. flnlchlgarle
cOidal OCIIMIIII .f1iiaii-;;;;] · (Rl CIN 1831 oLuer, de ulgurare la
IPI, dlgutl fl dlgutl dt mal s. Luorllf de flnlurw
(Fil CIN 18311 Luer. drag■rt (R) OIN 18350 L.ucr. llncuf1ll ,1 ltUcaturt
(R) CIN 18312 L.ucr. con1tr, In subt1ran (Fl) DIN 18352 L.ucr. dale $1 pllcl
(Fil CIN 18313 Luer. perllll mulajl cu (Fl CIN 18353 Luer. ,ape
fluid• d1 apriJln . (RJCIN 18354 Luer. covoare ufaltlce
(R) DIN 18314 L.ucr. beton torcretat (F) DIN 18355 L.ucr. tlmplirle
. (R) CIN 18356 1.ucr. parchtt
® Relajll comandltar/antreprenor ..) ® Cln: voe parlll C
Ptl lndk:IIUYUI 1nape~I 12 lllffllllllUnf B4 Racanjuri p1n1ru 85 Val. com,n.
1
Nr p,avlz. lnclp.
A a 0
2
Fufl4
3
Utllllllor
fdlplrl.)
, 1
Sup,afa1&
rn'
, m
I
(nlJllml , m•
3
VGIUm
1
lno,j.
z~•
a
Vlff•
111111
3
Sen/•
Wt
4
llec(t:
stand, joul
5
El-.
6
T•lffl. .•
1rlntp. •c
1
Tamp.
3 6
Rllld• Lum . Oburvalll
FCH LUX (Adrllt)
w 104 Hoi N 9.12 L 2,47 N 14,87 - - - ·com
$LP IF
-
Cf'IT 20 1 AP • Apllct ~tilt lltt com
APC • Idem cu com
OL· 0111-C&dt
; w 204 Bail/WC N 3,47 L 2,47S N 1,588 IAC VF Cad
Lav
·;t.P
OP . - - 24 7 Ch • Chluvett
Com -:- Comutator
WC CP · CP • Com:111111 pol1ntl1I
OL - 011'11 !tar loculnfl
w 304 Sucalirit N 9,09 L 2,47 N 15,04 IAC VF Ch Com.
OP - - - 20
• OP - Ooza prlzl
Cf'IA - Oozl racord antanQ
" APO .. CFIAp - eoza racord aparate ·
• CFIAp CFiT • Co%& racClld ltlefon
.SLP IF - lnterlon
w
w
4()4
504
Loggia
w-e-s
N
N
1,89
,s.n
L 2,353
L 2.47
N 4,000
N 4U3 ii..c -- -- -Com -ORA -- - -22 1
!AC - fnet1z111 apl calda
Lav - Lavear ·
OP SLF - Sursl luminA plafon
SLP VF - V1nt111ra lonatt
w 804 Vant.+insl. F 0,36 L 2,475 N 0.891 - - - - - - - - we-we
@ Jurnale de spatll (forma concid- exempliticara)
56·
EXECUTIA
• D1sc:rlem slldnllor
- CD
Textlun;
Numlrdt Numlr actlvltate standard Cantftate Unltate PU PT
Rtglllrul dt 1arclnl ordlne (NZ) Cescrierea sarclnll
/ LVZ 3,01 81 013 013 11 11 10 14
baton monollt pentru strat flnlsara
DHClltrH COIIIW~ltl auf'Ort orlzontal
supr. ■uperloarl a baton., orlzontall
din beton ne-armat
ca baton normal DIN 1045
B5
I
- - - - - - - - - - - o o m t n . actlvlt: lucr. baton ti baton ermat
Poz. Cant. Cesetlere Pre\ Frei
unltar total , - . - - - - - - - - s 1 1 0 n monollt strat flnl11re
2.02 105,0 m1 plAcf pardonlll In plVnill din beton compactat s Suport ortzontal
;:.:=-~,~
10, 12 om groa., di executat. Suprat.1111 tr9bule , - - - - - - - - Supralala 1up1rfoar1 a bltonulul, orlzontall
executatt Tn panta spra acurgerl.
pt.1 m1 38,70 3748,50
o,zavant.: a) neceaar mare cit apatlu pentru llxt
b) nu axlstl lndlca1fl penlnl comp, prtturllor unltart
c) prll\lrlle unttare nu llnt lormullll In cuvtnte
III I
l!Dmplul I - Preturlle unltare In text 8101301311 11 10 14
T11 T1, T1, T4, Te
2.02 10!,0 m' pllcf pardoHall Tn plvnlfl din b9ton compaotat S
10, 12 om groa., di IXICU!at. Suprafl\lll trlbule
executate .In panti apre acurgtr1, @ Oompontntt dt tllct lltandard
Rllrlb,: 0M 24,80
Material: CM 11,10
AHele: . CM-,- pt. 1 m1 35,70 3748,80
PU tn val.: 1rlizecfflclncl 701100 Eldru: StLS, LB 013 (Belon+ Stahlbttonarbtltln/Ll.ie11r! din beton ,, beton armat)
57
U c l t a t l a ~ HOAI, § 15, f■zelt de IC1lv. 8 +7 EXECUTIA
• Alribuitea A
-en
Uehldar■a . L HOAI, § 15, faza deactMtate S 493m
@ Supravegherta de ,antler
I . Programul de executle'
-- --- .... -
---
•OIi. .111;.,
IU!!•!.. .!.!:.-
•
.,
•
~;. \.
·- !'.!!!!, __
d1 luctU
,, .
20 •
18
17 •
■
.-- - II
::r •
" I
P4 o,capatt
Prtlu1re
Pll + 19 Pave/ 1I•·
"""Z/ m■rglne
2Zi.
.....- -
Id
1: I
•• Pe uvrare 101,1 punn In opera 1 ZL
,
1 I
• ••
■
-
-
r--
-
-- ij_~
Rott •
4 ,. -
"' -
~-. --
I
-- _,_r- ....
~
3!
EUbtrar. llnlltr
aZl.
SUcctslunaa procaaelor:
amenaj. fl tllberare ,antler
lucrlrl 101 ,1 demotare
IXICU~I proflluk.11 1tradal
tan,1•v• t
lucrArl pavare fl bardurl
Numlrul
ICGUrllor de munca
LuCIII tntr-un lchlmb Luc!u fnlr-1111 lchlmb
.. / 1.UcN In 2 IIChlmbutl \
. 11 ~lu C1t1 mil t1lzll momenta
.... ,
SAZ • ell mil llrzlu moment di dlbut
I f'SEZ • c:tl mil drzlu moment dt ftnal .
Tlmp
""· Mil,
""'· lllf fUrL IUf. Am, '0.•0oc.
sz.Fsz.+-SZ.+- ..................................+-VZ... tLI
Nr. El. Proce& Unltate CantlL Elort :th Ourata Compll'lll• - ~ - ~ +(Tamponl=v~.1
ort. cona Jucru Irle h/F.detlmp Ml!mtmd• Ontmul crftfo Mi'aTPd• 'Mo
(%1, slpt.
lunl) ii W8taf/Hk
t.l!:
1
Celt ma! Umpurll momtntt pro11~lulul
rt FAZ• c,I mil Ump. mom. dt dlbut
FEZ• eel mil timp. mam. dt flnal
. . UIUI
d~
Trebule
Elt11 @ CaJculul re11lel , .,
Trabule
Esta Procas
Trebtlie
Este Ratel Or!entare
Everilment
@ Lista de calcul 3 Orientarea re1elei
58
--------
• --;•,-.-~,
c, o,
Flel•~• ffnll••l•r1
-
Succe1, narmalt
.J... ___ .J....
D1 Di
Succta. norm. cu
~
a.
Pracea ■psrenl
EXECUTIE
-tlJ
(pracH llplflMI) proc11 aparent dti.rmlnal ltmparal
□ I·□)•□
Proces par1Jal
Nr. Scurti Ou•
Moment Dummy
de 111 p. la de la Ip. h
C.m. timp. c.m. tin:.
Oa• Final o,.
Final
t
AV descrier1 rata nr. evenlm. nr. evenim. but but II
103 Excavare P2 2 2 3 1 2 0 2 0 2 0
.Evtnlmenl dtbul II J 1 ~ 102 Excavar1 P1 2 4 5 1 $13 4 2 4 2 4 0
Evenlmtnl llnll II I
J ~----~
~I J
101 excavar, WI 4 6 7 1 SIS 8 4 a· 4 "S 0
104 excavar,W2 5 8 9 1 ,11 8 8 13 13 1S 5
NP Numlr proc:t1 . 203 Fundatie pile~ 17 3 10 2 19 11 28 9
r,
·■
OP Durall proc11
NP. Numlr DIIIWl\11 ao2 Funda\18 P1 4 11 12 5 11 4 8 4 8 0 .•
OT Oel ma! tlmpurtu dlbut
NP,
DP
. FT
OTZ
FTZ
C.I mil tlmpuriu ftnll
Cal mil lfrzlu debut
Cal mil llrzlu ftnal
301 Fundali1W1
304 F1.1nda~1w2
8
10
13
15
14
18
7 fi 12 13 8
9 $114 15 1e
!El
26
8 15
18 28
0
.2
I
Nod .
NP Nvmlr proce1
OP OU1ataproc11
NR Nurnlr pJan•rete•
OT jl'T jorzlm OT c11 maf Umpuriu debut
FT 011 mal tlmpurlu fln.i
NP OTZ OIi mal tlrzlu debut
-
FTZ 011 inal lltzlu flnal
NR I 0" I TT TT 11,np IMIPOn 10111 • Joe l1n1
Dependent!
••••••• Drum Clltlc
M1tod1 di pl■n-rtltl -
slgtlll de pl'0081
l,1elcd1 II ICIII
@ Plan•rtlta (CPM)
@ ·Compararea modurilor de. reprszentare alarente diferitelor tehnici t:19 desfasurare @ ~lsta de procese (MPM) compara cu - @)
59
CONDUCEREA LUCRAFllLOFl DE CONSTFlUCTII ~
DIMENSIUNI DE BAZA
4
Un formular important pentru simpllficarea ~i SI !mbun!t!Urea conducerll de ln final sTnt prevlzute c!teva coloane pentru element, constructive sp~clale.
eantier este acela dedlcat descrlerii spatillor In raport cu lndlcatlvele acestora. Eventual, sub fiecare rubrlca se last o coloana llberl astfel Inert formutarul st
OdatA completate, aceste formulare oferl informa~I clare despre constructle poati Ii completat ww cu cazurlle specials - (j).
!ntr-un mod mult mal detailat ,1 global declt toate descrierile constructlllor, in-
,1
forma~I utlle biroulul de evaluare, eefulul de eantter Tnsu$I blroulul de pro•
iectare pentru utillzare permanenta, lntreblrlle prcblematice urmate de
rAspunsurl eronate slnt astfel practic ellmlnate '1 tlmpul C1$tlgat In acest fel
compenseaza efortul redus ce trebuie depus pentru elaborarea - c singurl
, , • • NIUPDIT •L.ANUNII AG
w-•.a-11-iamu1n
JURNALUL
SPATIILOR
=:1., :s,03 .........
Pqlni l 2 ........... .,
•
..
Fcrmularul prezlnta In capul paglnll ccloanele pentru consemnaraa dlmensl·
l~l!l:I rlTI 717171 ...,_lldMI~
unllor aferente flecArui spatlu, fntr•o forml ce permi1a verlflctrlla ulterlcare.
Paginlle de format OIN A 4 se scr!u slmultan de mal multe ori aitfel Tnclt fie-
,,.
-.. - -- -·-..
... ... !-..
-· •
,___ 1....... 1.... 1........
-...
I,
care loc sl cuprlndl exact acelafl text; paglnlle se actuallzeazl ,1 Tn final slnt
legate.
Oupl Tnchelerea exec~el, prln utlllzarea dlmenslunllor consemnate Tn capul
'
:r. llr
,,. ,~
-
~-
""'
,_
-- --- .
l~~iplll.llllflPII. I~
Iii
,....
.........
......
---
__
paglnilor, Jurnalul spa1fllor devlna baza pentru lucrt.rlle de llchidare. t ..... 1- '-~----·····-·
Mal tTrz!u, pentru speolal!stul care prlve,te atent, Jumalul spatillor raprezlnta ' ra ,.,._.,, •• ...,,,
1-
_.
' 1.11111 11111111
• llcll"""'"'
=- ----
o adevlratl. cronicl. a constructlal. ,_, llllllll 111111 ..
re.
II.
II.
,_
-
,_
r-=--c.
-IV ----
- -----
ceeare pentru obleote. Alcl de ex. ae tree: tnlltlmea soclurllor, tnlijlmea frizel, (D Jurnalut 1pl1)Ucr
ll~mea glafUlul $.a.m.d.
DfMENSIUNI DE BAZA (-- Bauordn.ungslehre) SOL. Neul&rt
Dlmenllunl de 00111truC1II
Spre deosablre de constructla de m8(1Inl, Tn domenlul ccnstructlllor aproape
Pentru dlmenslonarea unltarl a maflnlfcr ,, a utllajelcr tehnlce, la acurt tlmp ca nu exist! necesltatea unai scallrl geometrics - in raport cu cea dominant!,
dupl prlmul rlzbol mondlal, au fest normate (DIN 323). numerele standar• aritmetlci, a acelorql element• constructive ca: blocurl, gr1nzl, clpriorl, fer•
dlzate (NS), care slnt valablle In aceea,1 mlsurl Tn Franta '1 chlarTn America. ,1
me, reazeme, fereatre altele aaemenea. Oimenslunlle uzuale pentru-eon-
Valoarea de la care H pornlt este unltatea de mlsura· continentall conat!• atrucfll trebule dec:J d Tndepllneascl mal !ntfl aceate cerlnte dar, lu!nd !n con•
tutti de metru, Tn America 40 de ton .1,00 m, exact 1,01 B m. · · · slderare ldeea de unltate tehnlcl. trebule s4 coreapundl ,1 cu NS.
Necesltatea tehnlcli de a dlspune de c scalare geometrlcl a anulat dlvlzarn DIN 4172 (Fleglementarea dlmenslonlrll !n constructllle clvlle ,, lndustrlale)
,1
pur zeclmall a metrulul a stabllit structura dubll a NS Tn struoturl de crte stab/left• NS pentru ccnstructll ,1 este normatlvul-maml pentru o aerie de
10, formate din sar!a de !njumltatlre a lul 1.000. soo, 250,125 din aerla,1 ,1
alte normative de constructll precum baza dimenslonlr!I la prolectare ,1
de dublare a Jul 1 • 2; 4; S; 1e; luTnd Tn conalderare valoarea exactA de 31,25 execu~e. ·
,1 numlrul n • 3, 14 resp.~• 3,1B, numarul succealv, ,1 anume 32, a fest
DIN 4172 Mlllordnung Im Hoohbau-Asglementarsa dlmenelonlrll Tn con-
ro1unJlt la 3, 15 resp. 31,5 (pozltla vtrgulel nu lnfluenteazl numlruQ el numlrul
de tnjumltltlre de 125 • 62,5 a fest rotunjlt coraspunzltor la 83.
,1
structllle civlle lndustriale (extrase)
Serla geometrlcl formstldln 10 plrtl a NS eate dect 1; 2; 4; e: 18; 31,S; 63: Obaarva~I prellmlnare
,1
125; 250; 500; 1.000 - @ . (Serla mal mare, din 5 plr!I, Ollie mal fine, din Dezvoltarea din domen.lul constructlllor, Tn special al celor clvlle $1 industrla•
20 ,1 40 de plrtl, se lntercaleazl tn med Judlclos cu valorlle lcr lntermedlare.) le, lmpune c reglemantare a dlmanslonlrll ca bazl pentru dlmenslcnarea
Aceste NS oferl avantaje de calcul multiple. Astfel: 1) produsul ,1 cTturlle din valabilll pentru lntreaga ncrmare din constructtl.
crlc!t de multe NS sTnt tot NS, 2) puterlle tntregfale NS slnt de asemenl NS,
3) dublate sau injumltltitll NS produc tct NS. 1 Tennenl
1.1 Numlr standardlzat pentru construC!fl: numerele standardlzate pentru
constructll alnt numerele pentru dlmensiunlle orlentative tn constructli $1
dlmenelunlle derivate din acestea pentru constructll lndMduale, ,.la ro$U'
,I1In1te.
1.2 Dlmenslune orientativll pentru constructll: dlmensiunlle crlentatlve pen•
tru constructil slnt Tn prlmul rTnd valori teoretlce; :eIe sTnt Tnsl baza pen-
tru dlmenslunlle lndlvlduale, .la r0fu• 111 finite, care apar Tn practlca. Ele
slnt necesare pentru lmbinarea ccnfcrm proiectulul a tuturor ccmponen-
telor constructive.
Exemplu:
0 ., .2 .3 ....
.5 ,6 :, .8 ., ,o
Dimenslunea crlentatlva pentru lungimea caramizll
Dim. orient. pt. grosim. peretllor turnati din be1on
•25cm
• 25 cm.
Cuplare cu slstemul de m4suritorl: 2,5 m • 25 dm • 250 em - 2500 111111
=tloni.l•
T, H. llertln
1941
I Serla de numere standardizate
11. 10 (01N 323)
1.3 Dlmenslune indlvlduala: dimenslunile indivlduale s1nt dimensiunlle (eel
mai ades dimensluni reduse) pentru unitatile constructiel ,.la rO$U" sau la
flnit, de ex. groslmi de rosturi, grosiml de tencuiell, dimensiunl de falturi,
@ Reprezentarea numerelor standardizate (seria de baza 1O) dupa prof. dr. Kienzle dimensiuni ale decro~urilor de zidarie, dimensiuni pentru tolerante.
60
1.4 Dlmenslune .la ro$u": dimenslunile .la ro,u• slnt dimensiuni pentru con-
structille .la ro,u•, de ex. pentru zldlrll (flrl sa Is Tn conslderare groslmlle DIMENSIUNI DE BAZA
• de tenculell), groslmlle pla"'eelor Ja ro,u•, dlmenslunile golurllor de usl $1
de ferestre netenculta. 4.3 La sistemele constructive cu rosturi si care necesiti! prelucrarea
1.5 Dlmensiune linitl: dlmensiunlle finite sinl dimensiunile pentru construcjia peretilor dimenslunile ,.la r0$U" sau dimensiunlle nominale trebuie de-
inchelatl, de •x. dlmenslunlle llbere ale Tnclperllor el golurflor cu supra- . rivate din dlmenslunile orientatlve pentru eonstruc~i prin seAderea
fetela finlsate, dlmanslunile supra1etelor utile, tnlllimlle nlvelurllor. sau adaugarea valoril aferente rosturtlor sau prelucrar\i peretilor.
1.6 Dlmensiune nominalil.: la slateniele conatruclive fi!.ril. rosturl dlmenslunlle no• Exemplu: Dimens. orient. lungime caram. • 25 cm
mlnale corespund cu dlmenslunll.e orlentatlve pentru construelii, La s_lste- Dlmens. nomin. lungime caram. • 25-1 • 24 cm·
mele constructive cu rosturl dlmenslunlle nomlnale rezulta din dlmenslunl• Dim. orient. latime fncap. • 300 cm '
le orlentatlve pentru construelil din care se scad rosturlle. Dim. nomln. la~me !neap. • 300 + 1 • 301 cm ..
Exemplu:: Expllcatll la DIN 4172
■
0imenslurie orlentativl pentru lunglmea cirlmizii • 25 cm ,1
Pentru a aslgura adaptarea celor mai mlci componente constructive
Groslmea rostulul de fmblnare • 1 cm cum ar fl cela ale c!ramlzii cu numerele standardizate pentru constructii,
0lmenslunea nominal! pentn.i lunglmea clrlmlzil ■ 24cm vechlul format ne-metrlc de 25 x 12 cm (cu rosturi 26 x1s cm) a fest adap•
Olm, orient. pt, groslm. per11nor tum~ din beton a25cm tat la dlmensiunea NS de 250 x 125 mm (cu roetur~. De alci rezulta o di·
Olm. nomin. pt. grosim. pare~lor ~mat! din baton ■ 25 cm. mensiune nominala a blocului de 240 x 115 mm.
Lao Tna11Ime potrlvltA cu rost de 62,5 mm (dlmenslune nomlnalA a blocu-
2 Numeral• atanclarclllltl pentrU oonatruotJI lui • 52 mm) rezultl un report al laturllor de 250 x 125 x 62,5 • 4 : 2 : 1,
ceea ca conferl cArlmlzll avantaJe lmportante, a,a cum este expllcat
Strfl In lptclal penl/U s,r1, tn spec. p Strll ln 1p1clal acest lucru pe larg Tn SOL. - CO ,1 (D.
con,truClfe ,le l'Ollu' dlm11111unl p,ntru conatructJJ finite
lnd!Vfdulll Astfel cAramlzlla normate In OIN 105 corespund prln dlmenslunlla lor orl•
I
25
b
u2 2§.
3
C
u4
d
~-, •
, :2.5
·'5 ·'··
I
5
5
a
2x8
h
4x!i
I
!xii
entatlve eerlllor de constructJe ,,la ro,u• a, b, c ,1 d din DIN 4172.
. $1 dlmenslunile tuturor celorlalte componente .la ro,u• ca blocurlle de be•
,1
ton ... pag. 74, ale golurllor de ferestre u,I - pag. 184-190, TnAl1Imlle
de nivelurt etc. se orlenteazl dupl DIN 4, 72, asifel Tnctt valorlle dlmen-
siunllor lor reapar permanent ca un fir ro,u.
61/4 7,5
a1/1 10 10 10 ReterHar la pgf, 1.2" 1,8 DIN 4172
121/r · 12,5,
12 ''• 15 115
16 .,, 17,S
18 1/4 20 20 20 20
22,!i
25 25 25 25 25 215 215
27,5
31 ¼ 30 30 30
. ·_33 "· 32,15
35 35
37111 · 37'11 37,15
411/a 40' .•. 40 40 40
4311/4 4U Dim.orlent:250 x 125 x 62,5 mm
45 45 Dim. nom.:240x115x52 mm
150 150 50 80 so· 1!0 !O 150
(D 0lm1n1lun11 nomlnlll ,1 orltntatlvl la carlmlda DIN
52,5
1!8 '14 es 55
58 '11 87,S
so so 60 so
62 Va 82 'Is , 82,15
es 85
861/a 88 ,,. 87,5
10 70 70
72,5
75 75 75 75 75 711 75
77,5
80 BO 80 so
83 111 61 "· 82,5
a,,,. 871/1
85
87,5
85
91% 80 90 90
S3 l/4 92,15
ll!, 95
. 97,5
100 100 100 100 100 100 100 100 100
3 Dlmanllunl l'lldUN
Dimenslunlle reduse s7nt dimensiunl de 2,5 cm ,1 sub aceastl valoare. Conform
DIN 323, acestea ti:ebule alese din saris S 10 ca urmltoarsie dlmanslunl:
2,5 cm; 2 cm; 1,6 cm; 1,25 cm; 1 cm;
8 mm; 6,3 mm; 5 mm; 3,2 mm;
2,5 mm; 2 mm; 1,6 mm; 1,25 mm: 1 mm.
64
DIMENSIUNILE AXELOR
Cele mai vechi reglementari privlnd dlmenslonarea constructlllor apar1)n
• Japoniei unde, dupa marele incendiu din Tokio din anul 1657, stllul $1 m!rimea Astfel rezultadlmensluni lntermedlare de 1,25; 3,75; 6,25; 6,75 m. Pe clt
cladirilor au fest stabillte prin dimensiuni slstemlce conform metodei poslbil insa trebule evitatl utllizarea acestel jumataV de dimensiune
,Kiwariho". Dimensiunea de ba:zl.eraken-ul • 6 picioare japoneze • 1,818 m. pests valoarea de 10 m.
Distanta dintre axele peretilor se dimenslona In ken-i intregl sau in Jumata~ fn concord anti cu traptizarea gecmetricl peste 10 m se reccmanda:
de ken, ferestrete, u$ile $i dimensiunile covoarelor erau stabillte i~ functie de 12,50 m, 15,00 m, 20,00 m, 25,00 m, 30,00 m, 40,00 m, 50,00 m, S0,00 m
aceasta dlmensiune de baz! ceea ce a slmplfflcat, a ieftinft sau·a accelerat (62,50 m), S0,00 m, 100,00 m.
in mod decisiv constructia de cl!diri din Japonla. Example - BOL. 2,; Pante de acoperl,
ln Germania, inalnte de introducerea metrului, In zonele constru_ctlilor 1n sis-Pantele de accperi$ daplnd de tlpul tnvelltorii $i de eel a constructlei de
tam Fachwerk s-a dezvottat un slstem similar. Determinant era piciorul pru- dedesubt. ln raport cu neceslt!We practice sTnt stablllte urmltoarele pante
-
sac care era eel mai r!Splndlt si care corespundea celul renan-~ celul danez. deacoperls:
Dimensiunea dlntre axele st!lpilor era de cele ma! multe orl de 1 Gefach • 2 . 1 :20 pentru Tnvelltorl din carton 1a· ccnstru01ii de otel $1 betcn armat $1
·co~ • 4 plcloare - (D . Plciorul prusac, renar, danaz, care este Lrtfllzat $1 aooperl$Url din rumbeton, cu exceptla executlllor speciale ca aco•
ast!zi in dcmeniul constructiilcr din Danemarca, se traduce in sistem metric perirtle din p!nze subtlrl ,, acoperi4url cu ,ec:1~url etc.
,1
cu 311/4 cm, cotul cu 62,5 cm Gefach-ul cu 1,25 m. Flrmele private dei con• 1:12,5 pentru Tnvelltori de carton pe constructll de lemn .
struClie preluasera aceea$i dlmenslune de slstem de 1,25 m pentru structu- 1: 4 pentru acopert,url cu clmant onduiat, Tnvelltoare de zinc cu $1pcl,
rile lor, eel mai ades pentru cele din panourl de lemn. acoparl4url cu tablA ondulatl, cu 1igll de ctal zincat pe fillpci sau pin•
ze subtlrl, acoperi.ur1 cu ta~url drepte din tabla zlncatl fmblnatll cu
Olmenslunea de slstem englezl $1 americanl, de asemenl de 4 plcloare
falturl duble ti pentru Tnvelltori de carton la construotlile cu functla de
engleze este, cu cele 4 plcloare engleze • 1,219 m aproape de 1,25 m. De
adlpostlre
aceea, in 1lrlle care au adoptat conven~a dfmenslunilcr m~ce, plloile de
1:2 pentru acopert,url cu tlglA line etc,
constructle executate pe mQlnl amerlcane e1nt late de 1,25 m, de ex. pllclle
,1
din fibre dure etc. oar pllcile de platrt ponce germane pantru acoperl$url Expllcatll
au dimensiunea normatl de 2 x 1,25 • 2,50 m, la fel ,1 pllc:lle de fpaoa. Tn Unlflcarea rttmlcl din domenlul constructlllor lndustrlale ti al celor cu funotlu-
fond 125 este numArul favorlt dlntre NS, Serla de dlmenslunl ce rezultl din nea de adlpostire pome'19 de la tlpuri care au evoluat treptat.
1,25 m a fost normatA ln anul 1942 cu pantele de aooper1, oorespunzltoa- Dlatan1ele dlntre axe prezentate influenteazA ccmponentele constructive ln-
re - @ lntre tlmp au lost executate mil de olldlri tip pe baza icestul slstem dlvlduale: reazeme, pere11, pl1J1$88, grlnzl, pane, clprlorl, Tnvelltorl, terestre,
de dlmensiunl. Tn ccnsecinta, distant& dlntre axale grlnzllor este rn prezent ferestre continue, uel, pcrtl, llnll de macara $1 alte dotart. Stablllrea unei dl-
eel mal ades de 125/2 • 62,5 cm• lunglmea pasulul unul adult - pag. 31. menslunl de bazl anumlte pentru dlvlzarea Tn axe creeazl premlsele pentru
ncrmarea dlmenelonall supraordcnati a elementelor constructive lndlvldua-
Dlnlnte tntre aa unltln penlnl oonetruolll de atellere, lndualrlale ,1 le ,1 pentru capacltatea aoestora de a ff compuse. In. acest seep, dlstantele
ou functlunea de ,dlpNtlre
dlntre axe trebule fnsumate flrl a se lua Tn conslderare dlmenslunlle lnter-
1, Dletaniele dln11'9 • mediare. In cazul blocurllor de eonstruefle, a panourllor de sttoll, a ptacllor de
beton armat etc. trebule luate fn considerare rosturlle.
e) Generelltafl
,1
Cel ma! ades construetlile lnduatrlale cefe cu functlunei de adlpostl• Pe baza dlstantelor dlntre axe normate pot fl unlflcate dlstantele dlntre re~~
re sTnt subJmplr!itS In plan dupl distant• Tntre axe dlspusa rectangular. zemele maoaralelor mobile.
ca llnie dimenslonala a acestor axe eata valablll lntotdeauna axa de sis· Elementele constructive ,1 dotlrlle normate In sensuf capacitltll de a fl com-
tam statlcl a construc11el ln cauzl. Olstantele dlntre axe slnt dlmenaluni puse pot fl sohlmbate lntre ale, pot fl executats pe scarl largA $1 utlllzate In
par1!ale ate planulul,' care determinA reazemele, elementefe portante, scopurl diverse. Prod~ctfa In serle, pcslbllltatea de Tnloculre ,1 depozltarea
mljlocul peretllor etc. La grtnzlle de leglturA Tn cadre a1nt valablle axele genereazl ecc~omll de munoa, de matartale de ccnstructle, de ccsturl $1 de
medlane ale punctelor de sprljln la fundatlJ. Olmenelonarea se rapor- tlmp, Ordlnea .dlstantslor dlntre axe ofera o simpllflcare decsebltl a
,1
tee.zl permanent, chlar la suprafete lncllnate, la planul ortzontal al pla• executlel, Oetalll - BOL.
nulul ,1 la eel vertical al elevatlel.
b) eon.truc,11 lnduatrlale
La construefllle Industrials ca dlmenelune de bazl pentrl.!_dlstantele din•
tre axe este vatabill valoarea de 2,5 m. Multlplll acestela generaazl dis•
tante dlntre axe de 5,0, 7.S ,110,0 m etc. Tn cazurt speclale (clldlrl cu
func;tlunea de ad?costlre sau construc:111 din pllcl) poate fl utllizatl ,1
valoarea de ¥ • 1,25 m sau un multlplu al acesteia. • l.1ZS - (illID
/T Acoplrl1 UOU1J1 p•nw
/ 111\Jmlte zone ,1 Tn
/ I anumltt ICOpUri
/ I 2.500 -!i!!!l
/ I Panli iantru tiglt-aolz fl
/ toate ctltla111 Upuri de llgl1
,/'' de acoperi,
,,
1• ' arclezie sl
CD
1
Casa veche daneza in slstem Fachwerk
cu distan\a dintre axele stilpllor de 1 Gefach
@ Panta acoperl$ulul in treptlzara egara c~respunzatoare tipurilor de 1nvelitori
62
NORMATIVUL MODULAAII
DIN 18000 - .m
Prin DIN 18 000 conventiile internationale privind proiectarea $1 exe-
cutia constructillor precum $1 proiectarea $i executla de componente
constructive $1 semi-prefabricate sfnt integrate in Slstemul de Norma •
German.
Termenul ,,corelare· arata ca normativul referitor la modulare se re-
fer/! la norme dlmensionale $1 la coordonarea spatial/! a elementelor
constructive. De aceea rn normatlv s!nt stabilite aspecte geometrice ;,■
$i dimenslonale. Normativul referltor la modulare contlne indlcatll re-
~
nate diferltelor grupe de elemente constructive (de ex. structura por-
·l+~~H-
tanta, elemente de !nchldere etc.). - @
A rezultat cl elementete lndlvlduale nu trebule sa fie modulate (de ex.
trepte, ferestre, us! etc.) cl numal elementele constructive rezultate
@ Zonl nemcdulatl ... din acestea (rampe de scan, elemente de fatadA sau de compartl-
mentare etc.)-@
@
~1~1'1'1-1-1
--,-a,---
Element■ COl'lltl'UctlVI
Pentru elementele constructive nemodulate care traverseazA pe o dl-
rectle sau alta intreaga clidlre poate fl lntrodusA o 8$a-numita zonA
nemodulatl care separl complet slstemul de coordonate in douA sis•
teme parttale. Premlza este ca dlmenslunea elementulul constructlv
namodulltl, racordate tranavll'lll, din zona nemodulat! sl fie cunoscuta Tn momentul Tn care se elabo-
In pozltle medlani
reazl slstemul de coordonare pentru cl zona nemodulata nu poate fl
@
~l:!1:t~I
Element• constructJv,
nemodulate, rac0rd1t1 transversal,
Tn pozllla merglnall
@ Rtlll!a dlntre raportarea la axi ,1
zona d1 material modulat
dlmenslonata dectt cu o dlmenslune precls!. -©.
late-®-@.
·
Alte poslbilltA~ de lntegrare a elementelor constructive nemodulate
stnt 8$8 numltele poz\111 medlane $1 poz111a marglnala in zone modu- ·
'
-
20'M
T
V
'
Casa Calllnn/ 39M
~hlofc au11irl
... t ,l • Lung. rampa: 16 · 26 = 416 cm
' .... I~ 12 12M s-a ales 420 = 42 M
1 I
Treapta: - b = 1if = 26,2 cm
(rest presupus 1 cm)
@ Ante•proiect bufet pe a1;tostradl @ Seara pretabricata <!in baton armat
63
•
Modul de baza: Llmltare: ·· SISTEM COORDONATE + DIMENSIUNI COORD.
M = 100 mm orizontal: CONFORM DIN 18000
serie "".12M NORMATIV REFERITOR LA MODULAREA IN CONSTRUCT!!
Multimoduf: nellmitate,
mxM ·- ·· ser. 6M $1, 3M : · {Extrate)
m•3, 6, 12 seria mult1p. 20,
3M •300 mm sari~ -1 M Unit!tlle normativului referltor la modulare s1nt modulul de baza
6Ma600 mni mult1plu 30, M. 100 mm $1 multlmodulele 3M= 300 mm, SM• 600 :mm $i
12M• vertical: 12M • 1200 mm. Din acestea se formeaza multipll limitatl ai serlei
1200 mm - serlile 12M $1 de numere predllecte, Din acestea se formeaza cu predllectie d_i•
•
SM mensiunlle de coordonare - dlmensiurii orientative teoretice .
Nr. predliecte: nellmltate, Llmitarea a rezultat din motive funC1fonale, constructive $1 economice.
nxmxM serla3M _ <D
n • 1, 2, 3, .4,:•
5,6, ... m~itlplu ~•
1
Tn conttnuare e.xlsta dimensiunl de completare nemodulate norma-
se i:p~u 30 · te I • 25 mm, 50 mm ti 75 mm pentru de ex: plese de adaptare $1
mu racorduri suprapuse. '""'. @
Slstemul de coordonare la aplfcarea practlcl.
Cu ajutorul regulllor combinatorfi pot fl ordonate Tntr-un slstem de co-
ordonare moduiat $1 efemente constructive de dlmensiuni diferlte.
G) Num,re prec:1111011 -@
Cu ajutorul calcululuf grupelor de numere (de ex. Plta:gora) sau a di-
vtzlrll Tn factor! (de ex. fra<:1ii continue) pot fl ordonate Tntr-un slstem
de coordonare modulat 411 elemente constructive care nu srnt rec-
tangulare. - @ + @
, n, 4 • n•
..,,4,n,m•M .., 4,n•m•M
~ (n, -1:r.i~.w· Cu ajutorul oonstructlel de poligoane (de ex. trlunghl, dreptungh!,
ex,mplu de 1pllcar1, Mllurl In Ylderea complltlrtl P• pentagon ,1 Tnjumata~rlle acestora) pot fl proiectate $1 a,a-numltele
® 1
ecoperlt In pantl ® Vlrdellt constructfl .rctunde•.... (il-@
' Prfn normele referltoare la modulare domenille tehnlce lnterdepen-
dente din punct de vedere geometric $1 dimensional (de ex, con-
. ,
stru~flle, electrotehnlca, transporturUe) pot fl legate Tntre ele. - @
Vezi 1$1 DIN 30798 •
""
.
Misura In vedtre■
©
4 .. com~ttlrll pt
or1zonta1,
Clldlrt
'Mljl. de transport
I Transporturi
Constructla unei margin/ da acoperi~ Exemplu pentru unele legaturl lrifre domeniile tehnice prin
0 curbate din poligoane regulate
(plan de situatle)
@ Traseu poligonal modu\at ® normele re!eritoare la mcdulare
64
S1111raf1ta 10lulul TERENUL DE FUNDATIE
<I
. FUNDATII, GAOPI DE FUNDATIE, fAN'fUAI
I
"
. ri
DIN 1054, 4022, 4030, 4123, 4124, 4125 - Ill
YI
lnvestigare; cercetare, aprecfere
Apreclerife gre$ite ale terenuful de fundatle $1 ale pinz~i de apa frea•
tica, precum $i ale comportamentului fundatiei alese, due de cele mai
multe ori la dauna ireparabila din punct de vedere tehnic $1 economic.
Daunele fundatlei iau na$tere prin dislocarea laterallt a solului prin sar-
clna funda~ei, 8$8 inert corpul funda~ei se scufund41n sol/teren sau
(D Taluiul 51ropll cu berml pt. coleetaraa plrlllor car• alunlCI se deplaseaza lateral. Urmarea este o cedare totals a fundaijei.
Clldlru prevazutl 11 Nlvelul apei freatice: lntroducerea tevilor de sondare Tn foraje ,1 mAsu•
f ==
lr,.,;ac===ltdl....
1Xletenta
rarea regulata (varlatllle nlvelulul),
f
~..
....'II
T ,r1ma,-c1ef
. '
Oescrierea solulul / rocil DIN 4022, claslflcarea pentru lucrarile de te-
rasament DIN 18300, lndlc:11 terenului de funda~e pentru prolectul
executia fundalJel: lmaglnlle straturilor DIN 4023 cu succesiunea mate-
rialulul ,1 a straturllor, starea apei freatfce.
,1
.,... l fJi..
1 ~-
r~. AdTnclmile funda~ei/ de sApare,, masele de slpare•
Formarea el asigurarea marglnilor gropll de funda1Je DIN 4124.
Fir! dovada de calcul a stabilit!~I nu trebuie sl fie depA$1te urmltoa-
l U~ffl■ IIZI
Al
J •
rele unghluri ale taluzulul:
deconalrUClle
"I
..Ill
'
t. '"
• a} la solurl necoezlve sau solurl moi coezlve {J ■ 45°
'VI
Bordura din
lemn 11---,,....,..ii,;;:
::' Suspandare (rac)
@ $am cu marglni taluzate @ $an\ asigurat partial @ $ant cu bordura din lemn ® Constructla vertical! a bordurilor din
lemn
65
GROAPA DE FUNDA'flE
DIN 4124, SPRIJINE,
~NTURI, F~NDATII
I
I Pentru evitarea patrunderli laterale
//
I I a apei ajuta o sprijini-re a malului.
I
I Seton torcretat la taluz -+ G), spri-
. -.. Jinire prin zlbrele umplute cu baton
- ®, perete din palplan~e de otel
·.·..· .'.·,·•:,·. - @, flecare asiguratl prin anco-
1.c::::::::-FF'alpl~e
0\11 rare in plmlnt.
(D Betcnul tcrcretat la taluz ® SprlJlnlrt prin zlbrele umplute :cu-
betcn
@ Peret, din palplan,, de 0111 ln cazul epulsmeritului deschis este
pompatA spa tn mod contlnuu din
adfncfturlle funduluf gropll de fun•
da~e s.au din fant $i drenaje - @.
lri cazul unor cantlt!tl mal mari de
apl pe fundul gropll, ceea ce pune
Tn pericol capacitatea portantl a
terenulul de fundatle, este necesara
o solders a nlvelulul apel freatlce
- ®· Apa freatlcl scade cu o dls•
tantt ds slgurantA de 50 cm sub fun•
dul gropll de funda~e. De asemenea
i,I i,anturfle necesitl o aslgurare, ta•
luzare sau sprlJlnlre - ®· Crept
ad!nclmea uzuala este conslde•
ratl dlstanta Tntre suprafata tere•
nulul 411 marglnea lnferloara a ca•
nalulul sau conductel.
@ Lt11ml llb1r1 mlnlme ptntru ,anturf cu a,:,&11ul de lucru clrculabU OIN 4124
Schela Fir cu
lll'lllui plumb
i,;~;;;paJ
,: scutun- apei freatlce
, dat! ,. ~•.,..~ ...a., . ~_... ··- - - ···· - - -... -
Grcapa de iundatie cu spatiul de
® Situatia apei frealice si mic$orarea nlvelului apei treatice @ Groapa de fundatie cu spatiul de
lucru si taluz
@ lucru si aslgurarea peretalui
66
Cildlru GROAPA DE FUNDATIE
prolectatt
TRASAREA CI.ADIRII
DIN 18196, 18300, 18303
67
LUCRARI DE TERASAMENT $1 FUNDATIE
DIN 1054,1055, 4014 -fll
Cercetarile tehnice de constructli ale terenului trebu.ie sa asigur:
date pentru proiectarea $i executla economic/:!. $1 irepro$abila di1
punct de vedere tehnic a cladirilor. in tunctie de tipul constructiei
terenul trebuie s! fie apreciat ca teren de fundatie (tundatie) sau.
material'. de constructle (terasament). Dupi!. expertlza terenulL
(daca este posibila din punct de vedere al legislatiei edilitare $11
domenh.il constru~iilor) sa vor amplasa cl!dlrlle. (evitarea mla~~
10
tinilor etc.) De asemenea se va stabili tipul cladirll, tlpul fundatieL,.
·. :(D Apreclarsa p,avtnltl din pl'ldfcl @ @ Funda~II• lat, produc t1n1iuni
supllmentare mal marl decl1 tun· funda1ie lzolata - ®• fundat]e continua - @, funda~e-placa - @
conform clrtla pnslunea u exerd• -
ti IUb 45", nu - lxactl. Conform da~II• lngustt la 1Cff8'i pmlu- ln cazurunul strat portant de pamTnt ·aflat abia la o adTnclme mare._
KOgltr•Schlidlng ~ [II da,-Ura- "' pe rundul grcpll.
rn 11nn1or di PfNUIII IQIII (lzoba• fundatie pe plloti .... ®· Distributia presiunli 1n cadrul fundat]ei nu tre-
P,11fllt!
ra), lormtlZl'lproapa un care. buie sa depi!.$eascl la zldi!.rie «·• 45°; la beton • 60°. Funda~ile di-
1.lad1111 zldi!.rie s1nt mal rare din cauza cheltuielllor mai marl. Fundatille din be
ton nearmat s1nt folosite la suprafete mal mlci Ji s1nt funda~i obl$nuit~
pentru constructll supraterane ma! mlci . Funda~ile din baton armat sTnt
foloslte la ieflrl mai marl Tn consoll ,IIa o presiune mai mare asupr
3P' lmnt solului. Pentru preluarea fortelor de Tntindere ele primesc o armlturi!. -
80':Roai @-@. La betonul armat se economlsefte Tn raport cu eel compac--
Pertcolul de 1U111 cu ~ Fund•~• P.e umplu• Funda~• pe ver• tat - la TnAl~mea, greutatea ,1 adTnclmea sapaturllor. Executla fun•
© p,:cducera lllurtlor du• V!,/ !Uri di nlilp di 0,80 @ ■ant. Unlll1 dt dla-
da~ilor la rosturlle de 'dilatare ,1 spre construc:tiile existente sau 1-
Cl la 81JP1'11PU1111'1 IU- p!nl la 1,20 m trfbulla I preslunll•
nfl!llor lnftulnllll di tnlltlme, cant Illa unghlUI dt lnctlnart marginl - @.
lundajlL Important In rnllz1tl fl Hdlmen• II teranulul de tun•
cezul OOl1IIIUCllllor nol tall In lll'IIUrf di 18 dllfe, Sectlunlle pl!cilor tunda~el - ® la o capacitate portanta mica a
dlapuat llngl conatruc- cm. Dlelrlbulll• Ill'• terenulul de fundatle, dacl1 nu este suficienta o funda~e lzolata sau
,1 vechl. . · · · •. clnlfar pe o 1upr11fall
mil mll'I, continua. Fundaifa protejata la Tnghet DIN 1054 > 0,80 m, la cor
struc:111 inglnere,t1 1,0-1,5 mm. ·
JmbunAt111rea capacltAtll portante a terenului de fundatle.
a) procedura de compactare prln vibrare $1 presare cu utllaj de vi:.
brare (vibrator), compactare pe o raza de 2,3·3 m; dlstanta
punctelor de vlbrare circa 1,5 m. Terenul este umplut ulterior.
lmbunatatlrea este dependent! de granula~a ,1 Q$ezarea lnl~all ..
b) Pllo~I de compactare, dopurile sfnt umplute ulterior cu adaosu.:..
. rl d~ dlferlte granula11I 1ara llan~.
c) lntlrlrea fl compactarea pAm1ntulul.
Compactarea cu clment; nu poate fl foloslta la pAmTnturl coezlve $1 ne:·
compatibile cu cimentul. lnjectarea chimlcalelor (solutie de acid slllcle-
cloruri!. de calciu). lntarire imedlati $1 de durat!, poate fl utlllzatl nurru
Fund1~i l:i:ol1t1 pantru clldlrl u,oe• Funda1UII continue alnt loloette cal la un teren cu un .con1fnut de cue.rt (pletri$, nlsip $1 alte pletre aflnate~
re flrl 1ublol ® mald11.
wzz&za~
a. Placl gro1lm1 conatante
Fundaila-placl armatl cu otal de ~o Radler de p!IOII ,1 fllnda~• cu che- l,i,;;\ Execujla fUnda~el la rosturl de ae• @ Sa~unlle pllcllorfunda~el
® construCIII ~ 101ne de adlnclme ~ parare sau dllatare
68
LUCA.ARI DE TERASAMENT ,1 FUNDATIE
DIN 1054, 1 055, 4014 :._. [lJ
De regula pentru constructi! dimensionate pentru presiunea activa
a pam!ntului DIN 1055 - (D pentru !ncarcarea admisa trebuie sa
I) - din palpilllll HU p - b) pnta 111n pal~ HUbllOn C) _ . . din palpllllff uu bllon
It din baton - - · lnculrltl monall ....... In IPl11 monalll ln11gt1l ln Clldltl fie stabllite tipul, compozitia, extlnderea, a$ezarea $1 groslmeastra-
turilor de p!mlnt prin foraje de prospectare $i sondaje, fn masura in
··~I7
di 00fll1MIII bltOnlli ta un p►
CD
11ttclngt01p,1Ptvnaa11f
1) zlcl dt , _ , . Qlid dt ltil"1 au aaotJuna rn ,.,.
tnadlL.
Oonatructll dlmenslonale cle r,gull la o preelune actlVl a p&mintulul (conform CIN
1OSS, partaa a .2•a),
care experientele locale nu sint suflciente (distanta forajelor..; 25
m). tn cazul fundatfilor pe pilotl trebule sa fie calculate adinclmile
forajelor la suprafata vrrtulul pllotului - © Adfnclmile de prospec-
tare dupa procedeul de dimensionare pot Ii reduse cu 1/3 ( adTnof•
me • 1,0 B sau 2 x diametruf pllotufui, dar ;a 6,0 m) Distantefe
plloWor necesari pentru pifatii de foraj - @, pentru pilot! batuti -
© Valorile men~onate nu srnt valabile pentru pere~I din palplan~e
~i eel din pllotl fora~ portan~. Aoe~tla sfnt continul. Adincimea ne- ■
cesara a terenulul portant de fundatle sub pllotii foratl - @, slste-
mul Brechtel de pllo~ foratl din baton comprfmat - ©
~
,1
une transmit sarcfnile asupra terenuluf de fundatle prin preslunea
la vTrf fl frecarea pe manta. Pllotli soliottatl la Tnoovoiere, de exem-
·
•"-~~r •-•1
" . '' ' .- '. : : ·, ·, 1 ·: .. '
I -•
'5'i Adinclm1a ne01aarl a tnnulul portant de conatruell• 1ub pllotll loratJ (conform b!Ml,
plu pllo~ fora~ marl sollcltatl orlzontal.
Fabrlcarea $1 montajul: Pllo~ prefabl'ioa~ stnt livra~ cu o lunglme
part)all prefabrlcata, respectiv in stares flnala la locul de utillzare ,1 stnt
introdu$1 prin mijloace hidraulice, vibrare, presare, fnfuruba~
\.::!,/ DIN 4014, prlma pa11t) sau lntrodu$i In glurile forate pregltlte. Pllo~i monoll11, care sfnt fabrl-
ca1i Tntr-un spatlu gol reallzat in
pamtnt ca pilotf foratf, monoll11
Pllnle pentru lntro- · baMI, de teava presata $1 vlbratl.
ctuoeru betanulul
PII01(i d~ funda~e partial prefabr!-
cati ·$i partial monollt. care sTnt
montatl din piese fabricate la fata
locului ,1 prefabricate.
Pllotli monoll~ au avantajul cl
lungimea for poate fl stabllita
abia 7n timpul constructiei, pe
baza rezultatelor de batere, la
procedeu de foraj prin verifica•
rea straturilor de p~mTnt forate.
69
IZOLAREA CONSTRUCTIILOR
DIN 18195, 4095 - QJ
Tn ziua de astAzi spatiile din subsol sint folosite din ce in.ce ma! pu-
tln ca spatil de depozitare ,1 mai mult ca spatii pentru activitati din
tlmpul liber sau ca spatlu suplimentar de locuit Si de munca. Din
acest motlv se care mal mult confort de locuit ,1 de microclim! la
subsol. Condltia pentru aceasta este izolarea subsolulul 1mpotriva
umidit!tii exterloare. Tn cazul cll!.dlrilor tara subsol trebule sa fie pro-
fzglatla loarte bunl pe partea mun•
G) Subsolul trebule lzolat orlzontal ,1
vertical fall de umldttate■ din sol ® telul la terenurl !ncllnatt, tvacuarea tejati peretli lnterlori $1 exterior! printr-o izolare orlzontala Tmpotriva
-(z)-@
apel muntelul prln drenaJ umldlt~I - @- @. La peretll exterior! o izolare de 30 cm deasu-
-@,@ pra terenului - @- @. La cladirile cu pere~ de subsoldin zidarie
trebule sa fie prevAzute tn peretli exteriorl eel putin doua izolatii ori-
zontale - <i)- @. fn cazul pere~lor interior! se poate renunta la
stratul superior. Pentru lzolatifle orizontale din pereU trebule sa fie
foloslte trsll din bltum pentru acopert,uri, ffsii de izola~e, ftsii de izo-
latle a acopert,ulul, fTl;ill de lzola~e din material plastic. fn functle de
tipul de umplutura din spatele spatlului de lucru ~I de tlpul lzolatiei
trebule sa fie prevAzute pentru suprafetele peretllor straturl de pro-
tectie - @ - ®· Nu trebuie sa fie v!rsate moloz, spilt sau pietrl$
direct la suprafetefe peretflor lzofatf. ·
"3"
~
lzola1ia clldlrflor flrl sublal cu cetln-
te mlnime de utlllzarl I splllllor: 1111- ©
lzolajla clldlrllor flrl ■ublol cu oe-
rllllt minima de utlllzare a spaijllor:
pluturl la nlvelul IZolllltl pllfllelUI, podtlUI la nlvtlul ■uprlft!tl tere-
nulul. AplrfV• .. Sollaltarll lzala~•I Fetui l:zolalfal
apal ca !mpolriva
l:iolatla clldlrllor llrl aublol, po- lzol■Va ctldlrflor llrl aub&ol; po-
@ dHua cu 1p&11u lnterrnedlar de ae- ® dnua lfeZltl mal /01 la nlvalu! ■u•
rlslra la plmlnt praflltl terenulUI !nconjurltor
MSpardo-11
-parter
Strat de protec-
Umplerea lzoltJlt tlt - flbrl ondu- -
gropll dt Saltn de lzolafle (all
fund•ll• Strat de protec• Strat de
II• din zAbrela Placil din Cl•
da platra lnflltrare mant sau
almllar-
lzolatie
Str■t dt
. flltrare
conducta ...-<'ilo:!l.~.:..J Conducts ~~=
Apa asplrat4 de drena/ de dr11naj
prln porl
Strat de protectie din pli!ci de flbro•
@ Orenaj si izolatie @ P_eretele de protectle din zabrijle de
p,atra
/.jJI
\!31
Sattea de tzolatie @ ciment sau material asemanator -
70
IZOLAREA CONSTRUC'fllLOR
DRENAJ PENTRU PROTEC,,A AMENAJARILOR CONSTRUCTIVE
DIN 4095, 1s1ss-m
Drenajul este desecarea pamintului printr-un strat drenant $1 tub de
drenaj, pentru a Tmpiedica formarea apei cu presiune. La aceasta
nu trebuie s! apara lnnamolirea pamTntului (drenaj rezistent la infil•
trare). 0 instalatie de drenaj consta din dispozitivul de•drenare,.de
control $i clltire precum $1 din scurgere. Drenul este no1iunea colec-
tiva pentru tubul de drenaj $i stratul drenant. Dao! un drenaj este
necesar $1 la per.ate depinde de cazul respectfv - © - @ , daca
apare umldltatea pamintulul numal la un pamTnt foarte permeabll -
©, daoa apa poate ti 7nlaturata prlntr-un drenaj ai;;a !nett sa se for-
meze numai apa fAra presiune - @, daca exist! apa sub presiu- ■
ne, de regula sub forma de apa treaticA sau dac/1 nu este poslblll
evacuarea apei prlntr-un drenaj - @.
Amplanretpozft11 M1terl1I de con1tructla aro■lmea fn m
In fata Pffllllor Nlllp cu pletri, granulllta 018, S32 CIN 1045 a,0,150
Strei de flftrare granul1Ua 0/4 ,1 a, 0,10
Strat de lnllltrare granulat11 411 e .. 0,20
Pl1tr1t granulaUa ~ e geotexlll ,1 a, 0,20
Pe tavan Plltrl, granulatta 8116 ,1 geotextll a, 0,15
Sub pardOIHll Strat di flllrart granul•~· 0,4 ,1 llt0,10
Strat de lntlltrar■ granulat11 <111 s a, 0,10
Pl1tr1, granula\il 8116 el gtOtelllli :ao0,15
In Jurul tul:Jurllor de Nillp cu plttr1o granulalia 0/8, S 32 CIN 1 04S a, 0,15
drenaJ Stral de lnllltrare granulltla 411 efl llo0,15
Strat de flltrare granulfl1f1 0/4 a, 0,10
P1etrt, granul11ta 8/16 ,1 gaotextil a, 0,10
rp;:·c·i:i""==m=:cc··-c"=··=··
0N100
==c:z:~r
0N300 lltanUe trlbull 11 fla 1CC11lblll ,1 Tntrailnull. Apa poate ff inffltratA Jntr-un sol cu o abaorl:Ji)e
bunl di apl, de examplu prlntr-un put de lnffffrart - @,
~i!
!
,,!I
3,0
2.0
yI/ // I/' I ',/
J j
ftt7 L;,/ -
,.ti .h ,.s v~ UL
I v~ ~1
, II
I '';' I
1//
i~z:z_:z:. z:::z
__ :z::2_::z:_z:z:
___z:z;_~~- ,,;;t"':zz:___ __:z:z
zz,_zz :rd~Ji
___:zz:
__z:z ___
t
1,0
0,1
·, I
I I
I
I/ ,. ,,I.
I
'
ON~~ • ....; •·-0N1°oo),! .. _.tf.ir.~. ·----..-·•cN~ o,e I/ " 1,· I
~,'
I I i/ Ii I I
0,4 I /. j . I' I I
Ex1mplu pentru pozljionarta 111burtlcir d1 drenaJ, dlspozltlwlul di control ,1 • dls-
pozltlvulul de cura,re, 11 un drenl,I lntlar ~ 0,3
,I
// I I I I
I
I
'r /
J 0.2
~t~~
/ ,,, //
I 'I
I
I I
"'·
~---~ f
I j V I
. I ,I
0,1
--ti v· .,
l ~~
-:,
I
Kt• 2.omm·-
0,05 I .I
·1 2 3 4 5 6 7 S &10 15 20 30 40 50
-·$·- Scurgere Q In lls -
Piou prefabricate -·t¼i·- ondulate netede
71
IZOLAREA CONSTAUC'JllLOfi ·
" DIN 409S,1a 195 -[l) .
··Daca terenul de oonstructie nu preia precipltatlile si nu P .
trarea atft de repede ca pamrntul de umplutura, atunci s ern·ute infll-
8
acumulari de apa, respectiv apa sub presiune $i lzolatia formeaza
Drtn•jul presiunii apei; de aceea drenaj pentru evacuarea apetS!esupusa
ptrata ul
sau izolatla ca la apa sub presiune - @ - @ ... G) - @
Apl su.b preslune
Dael elementele de construi:11e se scufunda in apa tre . •
ie reallzata o bariera rezistenta !~ presiunea ape;, suba;ica, trebu-
G) Ptretll o!idlril pe pellla dlllului' trtbult al flt blne drtnB1) etan$Arl de membrana, pa talphl' peretli taterali, Proia orma une~
etan$Arl tmpotriva apei sub preslune necesita cuno$tinteiarea une1
cu felul terenutui de constructie, nivelul max. at apei n legatura
18,IO con~nutul ei de chimicale. Barlera trebuie sa fie executa~reatlce $1
0100
deasupra nlvetului max. al apei freatice. Pentru etan cu 30 cm
sesc tzotatli multiple stratiflcate din bitum, iz01a111 met!:re 88 toto-
din material plastic. · . oe sau folii
Executle. Dupa cobortrea nlvelulul apei freatice sub niv
subsolulul este executat peretele de protectie pe POde elul podelei
ra $1 tenculala pentru preluarea lzolatlel continue. Apo~ua lnferloa-
Penta•0,5% talpii fi peretilor portantl arma~ al subsolului, care executarea
lzola~a. Aten~e la rotunjlrsa colturllor - @- (z). Etan,irt~omprt~a
sl formeze o cuvl !nchisl sau sa Tnconjure constru~i 8 trebu1e
alnul pompel - plJille. De regula se gas~e pe partea dinspre apa a a pe toate
trol e1 Tub lpte IYanl'ldllr '' .. Schlta de plan - @- Ci). La eta~area tnterioarl, constru~la (Tnven,u~)onstructlel
CrenaJ de euprafatl au conduell de lnflltrare ti drentj lnelar preia preslunea total! a apel - @. trebule sa
© cu put calector artlflcllll
~
·~
r~=;;. une1'1e t
DU plact 11 bail:'
r.r:n00fart
··~
o)~I•.·
~Ce
Aefalt turnat ·
=--o-4
mm
· Te1t rtflatt
THvlCU
::r=
1!1111,IUb
'd~OII
fllnll ~ill0 ~
11n,eu din ton 11'11111
ltrat aupan din IIIIOn Nlalp di ftllrare
@ etan,area paste rasturl de dllatsre In
© Cranaj tubular cu flltru tn treptl
Plmlntul ,
@ plane11le din beton arrnat. lzolarea
termlcl prin 1upr1tum1r1.
®
permelbll
TINII
130
Stral d• etan"re
, Slrlt de proteoP• I
Pereta 1uport .!i~SJ.
I RotunJlre Rotunjlre
72
ZIDARIA
DIN PIETRE NATURALE DIN 1 053
Ziduri!e din piatra naturala sint numite dupa telul prelucrarfl: zldi!rfe din
piatrA bruta, ciclopica, Tn straturl, din piatra de talie $1 mixta. - (i) -
@ Pietrele sedlmentare trebuie sa fie zidlte 1n pozitia in care au fest
gl!.site in carlera - CD@ ©; a$a arata mai frumos $i natural $1 este
mai corset din punct de vedere static, deoarece greuta~le/sarcinlle
apasa de regula vertical pe stratul de baza. Piatra eruptlvl se potri-
ve$te pentru zldl!.ria ciclopica - @. Lunglmile pietrelor nu trebuie sa
fie mai mare decTt de patru sau clnci orl Tn!~imea lor. Dlmensionarea
,__. 1/4 • 1/7 H pietrelor este determinant!. Trebule asigurata o legatura buna Tntre
(D Zldirle uscatl I sectlune ® Zldlrle clcloplci pietre in toate pAr\ile. 1n cazul pletrei naturale, legatura trebuie sa fie
corectl pe Tntreaga sectlune.
Se cere ca
■
a) tn nici un loo c:lin suprafata din fat! $i spate sa nu se Tntflneasc!
mal mult de 3 rosturl,
b) rosturlle sa nu treaca la Tmblnare prln mal mult de 2 straturl,
. c) .pe doua plese Q$ezate Tn lungul zidului sa. fie eel pu~n una trans-
versal! sau s! se altemeze straturlle de plese de-a lungul zldului
cu cele dou! piese dinspre transversal,
d) grosimea (adinclmea) pieselor transversale sA fie circa 1 1/2 or!
Tnlltlmea asizei, dar eel putin 30 cm,
e) grosimea (adincimea) pieselor d~a lungul zidului sl fie
~ aproximatlv egall cu Tnal~mea aslzel,
N1 , ""
"G
1
1
N2 a,
lG
'
Zldlrle mbctt a,
N3 a,
a, 1
a, 1
N4 a,
a, ." •
') In carul "~•Ima ro,turllor > 40 mm trebuie Ii n, ~rat, valorlle d1 btzl a0 cu 20 %.
@ Valor! de bad."• ale tenslunll I11 compreslune admlse pantru zldlrla din pletre na•
1Urale cu mortar normal
lnill, rostJlun l'antarost.
:::, Calltate Clasiflcara de baza gimea pletr11lcr
h/1
de isezare
tan r. ,,
Transmttsre
73
ZIDARIA
DIN PIETRE ARTIFICIALE
DIN 105, 106,398, 1053, 18151-53
Tipul pietrelor:
DIN 1e153 · ■ elem. cu golurl din baton
OIN 105 earl.midi DIN 398 ■ piatri de fumal
Mz ■ clrlmidl plinl .. HSV • blocurt pllna dln platrl
VMz • c.lrlmldll pllnll ptr. de fumal
zldurl de mucare HHbl ■ blocurl cave din § Idem
l<Mz ■ clincher plin HSL ■ cirlmldl de fumal
Hlz ■ olrlmldi cugolurl
cu golurl vertlcele · VHSV ■ Idem pentru zlduri de
VHLz ■ clrlmidl cu golurt vertical■ mucare
ptr. zldurf de mucare CIN4165 • beton celular autoolavlzat
KHLz ■ clincher cu DIN 18149 ■ cirlmldl cu golurl
golurl .vertical• v1rtlcal1 din tiaton ueor
OIN 106 ■ gre■lt Olicarolll DIN 18151 • blocurl CIVI
(D un slngur strat, tencult @ zldlri• aparentl tntr-un elngur strat KS ■ blocurt pllne ,1 compact,e
KSVm ■ clrlmlzl pt. zldllria
din baton u'°r
DIN 18152 ■ elemanta ,1 bfocurl pllne
. ·,... ·.: da mascara din beton ueor
KSVb • clrlmizl
. aparente V • clrlmidl pllna
~·w 240--;
KSL • bl00Uri cu golurt ,1 cav■
KSVmL • Idem zidlrlt de mucare
KSVbi ■ Idem aparenta
VBI
S
• bloc plln
■ ilterl sul)llmtntarl pentru
blocurl pllna au fllturl
lntreaga zldArle se exaeutl cu raspectarea ragUlllor de tmblnare, pe plan oriZon•
111, In pJanul paramentulul .i vartlcal. ln cazul zldlrlel cu doul straturl ... (2) + ®
planoeul nu poate rezema declt pe eel Interior. Straturlle zldlrlel se leaga cu eel
pLJ11n 6 ancoraje din s!rmA cu un dlametru de 3 mmlm'. OiS1an1a ancorajelor pe
plan vertical este de 25 cm, orlzontal de 75 cm.
D1num1r1 Lunglme t.i11m1 lnlllfme
tnom · In cm fn cm
Formattub~re . , .............. OF 24 11,5 6.2
Format normal ............... NF . 24 11,5 7,1
11/1 Format normal ............ 11/aNF 24 11,5 11,3
21/z Format ncnnal .......... , . 21/1NF. 24 17,5 11,3
20-~ ~
;a 17' 100
1i4' Orlflcll " ,11tur1 Vlrtlcalt aclmilt flrl ,xpertlzl la pel'91f di ccnaolldat
~ IIU de rlgldlzart
CZ) In doull straturl, cu un mt di ur @ In doul straturf, fir& strat de aer ]f'.%::i'""'"·"'··!.,·1.·.. .-,. _.,. _._.. .,. _..! t.-,. .-_._._._._.__._._._._._._._., .. S··•·~ I11,s
--- ~ • 11,5~
2a+ 1, 011!!!!!1. min. 1 lml:Mlrtlor •11.S . Dlltln1l min. a orlflolllor
24 ae• ](@i\~k-:•:~•:·:•,:•:,-:,•:-:-:::•.:-:,-~~11.s
' .-, 24-t-i1JS1 . 188 · 1' A
]n0i:;~1::::diVi::b::~:~·-4iZGfilJ ~
·-· r-1» 241-"I 5 1 1 - - - - 199-• 24+ • 38,Si
]:;:j;:r@&Er::::::::::~::::::::!'.:~ !itt:::?N}t::rttll 31 5
74
.,,.......... . :;~ .
\ '•~....
ZIDAFIIE
i I h ...._~•,;-.!-i-·1,.+;~"'-1
DIN PIETRE ARTIFICIALE
l I I I . ' .' '.>'
'-J.-11~~~ DIN 105,106,399, 1053, 4165, 18151, 18152,.181S3
' '···{. ..'.. Zldlria trebuie sa _fie asigurata prin pereti rigidizati $i prin plan1;1ee
-
-..... ., • , , ✓, cu efect de 1;1albf(principiul celulelor spa\iale). Pere\ii de rigidlzare
. :t.;:~1-r::;,_., ._;, sint componente de constructie de tip $alba care asigura rigidizarea
1/, 1/✓}:?C:\:;-:I.'., . --la .flambaj a peretllor.portan~ - pag. 74 - @. Trebuie dimenslo-
~-1/-¼@'0 nati ca pereti portanti, daca trebuie sa suporte mai mult decit greuta-
~if~'lZ tea proprie dlntr-un nivel, Peretii neportanti sint cemponente de con-
,,~~{.,., structle de tip i;laib!, care sTnt solicitatl numal prln greutatea proprle
3 H-11 1 + •+-11-I $1 care nu servesc rigidiz!rli la flambaj. Orificiile ~i $Iifurile trebul& sa
If' Zldlrle In doul atraturi cu 1trat
® lmblnare 111 sccJu fie frezate sau executate prln teserea zld!rlei. Oriflcille orlzontale $1
\.!,./ de ur fl Izola~•
■
Tncllnate deschise Tn condltllle unor sarclni speciale trebule sa fie
realizate la o zveltete ,s; 14 $1 grosime jjl, 24 cm, Tn caz contrar este
necesara dovada de calcul ... pag. 74 - G). Ancoraje inelare la to~
peretli exterior! $1 transversal!, care servesc ca $Sib! vertical! la
preluarea sarclnllor orlzontale. La clldlrlle cu mai mult de 2 nlveluri
complete sau cu o lungime mal mare de 18 m, daca starea terenu•
lul neceslta acest lucru sau la peretl cu multe golurl sau golurl mari.
Mal ales, daca suma 1a11mllor de golurl dep!$ei;lte 60% din lunglmea
pereteful sau la lltlmea ferestrelor care depl$e1;1te mal mult de 2/3
din tnAlt]mea nlvelulul, 40% din lunglmea peretelul.
Nr. Dlm1111, di IMJ111lme" Sita• Oimlna. d1 ln1111ffl• tn mI■ ;,allm11 cirlmlzllor tn mm
CU• 1nm 1111'1
® Tesere la clrlmlzl 1rmat1 din bltOn @ Zldltll armatl butandrug dt u,1 ti rant II ~ ·0 52 71 113 156 175 238
u'°r - Zldlrle tereutrt 1 0,119 0,135 0,1:as 1 o.oeu 0,0838 • 0,125 0,1916 0,1875 0.25
I 0,240 0,290 0,2110 2 0.1110 0,1187 0,210 0,3334 0,3750 O,IIO
3 o.:iee 0,381 0,375 3 0,1171 0,2900 0,37! 0,5000 0.5125 0,79
4 0,480 0,510 0,500 4 0.2500 0,3933 o,saa 0,8888 0,71100 1,lJO
5 0,919 o,saa o,m 5 0,31H 0,41fT 0,82! 0,8394 0,11375 1.25
I 0,740 0,790 0,790 I 0,3790 0,11000 0,750 1,0000 1,1280 1,110
7 O,HS 0,181. o,m 7 0,4875 0,1833 0,875 1,1188 1,3115 1,79
5 0,910 1,010 1,000 a 0,9000 0,119117 1,000 1,3334 1$00 2,00
•
10
11
1,115
1,240
1,3118
1,135
1,1111
1,290
1.aac
1,375
1,3811
10
11
•
0.117!
0,8125
0,1240
0,7500 1,125
0,8333 1,2!0
0,1178 1,375
1,5000
1,1119
1,8334
1,1875
1,8750
2,0829,
2.25
2,50
2,75
11 1,"90 1,800
1.110 12 0,7500 1,0000 1,500 a.aaoo 2,IIIOO a,oo
13 1,115 1.US1.m 13 0,81U 1,0133 1,IU a,1ff8 2,4375 3,2!1
14 ·1.740 1,790
1,750 14 0,171G 1,1ffl 1,750 2.3134 2,8250 3.80
15 1,11s 1,115 1,175 11 O,H711 1,21100 1,871 uooo 2,8125 3,75
11 1,190 2,010 2,000 11 1,0000 1.3333 a.000 2,HSt 1,0000 4,00
17 2,115 2,131 2,1H 17 1,11825 1,4187 2,125 2,833<1 3,11711 4,25
15 1,140 I.HG 2,2110 11 1,1290 1,5000 2,250 3,0000 1,3750 4,50
,a 2.3811 uu l.ili'S 18 1,1175 1,5833 2,375 3,1891 3,5828 4,75
2G 2.410 U10 uoo 20 1.2900 1,Hl7 UCO 3,3$34 3,71500 5,0C
ZldArle din clrlmlzl clfn beton u,or Zlcllrle din blocurl cave I! ■ dlm■na. -ria111: G • clm1na,. golurl: 0 • dlm1111. contole
® (blocurl cave) cu bulandru; armat @ cu bulandrug cu nut ell scurgere
din beton din platra ponce
@ Dlmenalunl de prol1ct1r1 penlnJ zfdlrle
t
l NF 24x11,5x7,l 12
36,5
11,S
198
50
109
28
541
428
300
225
24 99 64 412 265
17' Clrlmlzl din beton CIIUllr autocll• •
\!.I vlzat, rosturl: 1mm
® Clrlmlzl Poroton :zicllll respacttv
legate cu mortar
'
I•
{
20F 24x11,5x11,3 a
38,5
i1,5
24
36,5
148
33
6S
99
101
19
49
80
406
286
27!1
271
276
163
204
220
I
:!
3 OF 24x17,Sx11,3 8 17,5
24
33
45
28
4.2
188
185
160
175
e
ia 40F
SOF
24x24xl1,3
24x24x23,S 4
24
24
33
,e
39
20
137
69
164
99
Blocuri Slocurl 49,5x17,5x23,S 4 17,5 8 16 46 84
com• com• 49,5X,24x23,S 4 24 s 22 33 es
pacte pacte 49,5x30x23,S 4 , ··30 a 26 27 es
$i ,1 37x24x23,8 4 24 12 26 50 110
cave cave 37x30x23,8 4 30 12 32 42 105
24,5X36,5x23,8 4 36.5 16 36 45 100
75
satbl din material ptasdc (nu•
mai la Zldlria cu str11 dt atr) ZIDARIA
~
ptan,aul dlntra
-
6
,-n!Velurl II DIN PIETRE ARTIFICIALE
)C'.: IC )C )(
i-,3/m DIN 105,106, 399, 1053, 18151, 18152 - 3, 4165
• l(l • r,raa■tra •
• •w
llC
llC
K
! • •
•
•-
·
•
•
~ 75 X
•
•
◄
.
~
~ I(
llC ,t ,r X
Zldilrla aparenttl este o zidarie la vedere dintr-un singur strat, care
I
este •executata impreuna cu zida.rla din spate. Flecare strat trebuie
>'
" ~
• sa aibA ;a 2 rinduri de cara.mizi, printre care trece decalat de fa strat
L ro11UI de dtl811re · la strat un rest longitudinal, umplut cu mortar fara golurl, cu o grosi•
mede2cm. ·
Partea aparenta face parte din secth.inea portanta - pag. 74 _
Zldilrla din doua straturl flrl strat de aer. Pentru dovada tensiu•
G) 2Ancoraj din slrml pentru zldlrta~ @ Ancorajul ltratulul exterior nil e hotaritoare numai grosimea stratului Intern, pentru zveltete $i
straturi pt. p,re~I IX!trlorl .. W -pag. 75
AncoraI atn 11rml
distantele de rlgidlzare gros/mea stratului Intern plus Jumatate din
Nr.mln, 0mm groslmea stratulul exterior. ·
1 min., atlt tlmp ell nu 1111· holilft0r rlnclul 2·3 5 ~ Zldlrla din doul straturl cu etan,area de mlez. Stratul de aer
2 Suprtlata peretelul mal lnaltl cu 12 m dtuupra terenului s 4 poate fl umplut 1n totalitate daca pentru materlalul de etan$are
IIU dlltanta din1rl straturllt zldlnel p&III 70 plnl la 120 mm
exist! o aprobare de construcije.
3 Distanta straturllor de zldlrle - • 120 olnl 11150 mm 7 sau 5 4-5
Zldlrla din doul atraturl cu strat de aer. Groslmea minima a stra-
@ Numlrul min. ,1 al ex). ancorajelor de llrml pa 1lecar8 ml aupl'lfata peretelul - © tului Interior - @. Straturlle exter!oare .- 11,5 cm $i stratul de aer
trebuie sa fie de o groslme de 8 cm.
Groslmta p111t11u1 In cm 17,S I 11,s lmblnarea straturllor prln ancoraj - <D - @. Stratul exterior trebu-
1nll1Imea. nlvelulul ln m Iii 3,25
le !i$ezat pe intreaga suprafata $i trebufe sustinut la flecare :ao 12 m.~
Satclne din traflc In kNJml lnel, DL p1111i "'ort de compar11rntntlnl ,c 2,75
Stratul de aer trebule sa fle executat tara Tntrerupere pfnl la aco•
Numlrol nivelurtlor compittt de deuupra 41111 I 211 peris, incepind cu 10 cm peste nivelul de cAfcare.
Admlslbll numal ca 1uport lrrttrmtdlar al pl.,,...lor perman,nte cu dllchldtr•• ilbtll Straturlle exterloare trebuie sa fie prevazute sus 9I Jos cu ortflcil de
"' 4,50 m, la care la planeatlt dtzvoltall pt ctoul axe uta h0tlrll0111 daschk:t1re1 D•
btrl mln.:11. Tntre peretll tranaveraall de rtgldlZll11 Ille admlll numal o elngurl deachlde• aerlslre pe flecare 150 cm 2 ale suprafetel peretelui (lnclusiv golurV
re ou o 11~m, de • 1.25 m. le). Rosturlle verticals de dllatare se afll 1n stratuJ aparent eel pufin
11 lnclu1lv ev1ntualelt nivtlurl cu ptl8tf cu o gl'Ollme de 11,! om.
21 Caci alnt txeoutatt planfe■ conllnut dtzVOltati pt ambtll axt, atunci pot nmajoratt la cotturlle clldiril, orlzontal la prlnderl - @ ,
valorlle pentru dlrectla axel din care releu sarclna mal mlal. cu 2. Zldlrla armatl. Grosimea peretilor ;a, 11,5 cm, categorta de re-
:II Sarclnllt lndlvldualt lntrodull In m~locul fllPl"tll s!nt ldmlee, dllCI .. poate dovedl
tran1mlter1a 11rci11Hor la ptlltf, Actltt lll'clnl liolata INbult II lit la pertJ ou o gro- zlstenta a pletrelor ;;a 12, mortarul Ill. Ro!l'lurlle cu armare ;a,, 2 cm.-
alme de 11,5 om • 30 kN° ,i la o groslmt dt 115,5 cm ,c !50 kN. Ole! 0 .-. 8 mm, tn locurlle de tesere c 5 mm.
© Ptrtlll Interior! portantl groalme < 24 cm; condl~II• d1 foloalrt Tlpurlle, groslmlle peretllor. Grosimea static! necesara pentru
pereti trebuie dovedlt!.
Grosfmea Vaiorlle maxim• admlle alt aupraftllf umpluturll In ml Nu e necesar dacA groslmea.de perete aleasa este suflclenta in-
perttelUI 11 o fn4/flma deasupra 111r111Ulufdt:
tn cm o-sm s-2om 20-1oom mod evident
1•1,0 1J12,0 I a 1,0 r • 2,0 f lll 1,0 I lli2,0 La alegerea grosimllor peretilorirebuie sa fie respectate functllle pe-
11,511 12 8 5 e 8 4 retilor cu priVire la protecija acustica, termlca, Tmpotrlva inc~ndlllor_
17,5 20 14 13 II 9 6 sl umidltAtii. Tn cazul peretllor exterior! din cAramizl nerezistente la
i-24 38 25 23 18 18 12 Tnghet trebuie sa fle prevlzuta o tenculall extemA DIN 18550 sau
o alta protectle tmpotrlva lntemperiilor. PeretJI portantl sfnt comi:,o-
@ Suprataia dt umpluturi ■ peraplor neportanll (num■I mortar Ila 11u Ill) nente de cortstructle de tlp salbA, sollcltate la compresiune pei,tru_
preluarea sarclnllor vertlcale, de exemplu sarclna plan$eelor pre-
Norm■ 01numlre Oenlflatl Pertjll Ptrelll de comp.
DIN brutl txterforl loculnt1lor cum $1 sarclnl orizontale, de ex. sollcltlrl din vTnt.
kg/n,I · DIN 4108 ,111 easel
acirllor Numlrul nlvtlurtlor oompl81t 1dml11 2 ~3
Jncfulfv cu podul arn•najat
181151 Bfoourt oave din btton 1000 300 300
..,, - doui RU trtl Clffllrl 1200 385 240 La plantH Cart Tncaroa numal ptredl 111"8Vlllall lntr•un . 11,611 , 17,5
1400 490 240 start (oonatruell■ de tip 11Cjfonll) ,1 la planfH m■slve cu o
dlatrlb, trans. 1uflci1ntl a aarclnU, dt exemplu cont. DIN 1045
18152 Clrlmizl pnne din belon "'°' 800
1000
240
300
300
300 La tcate celelalts plan,11 24 24
1200 300 240
1400 386 240
.. 1800 490 240 •> aarclna max. de traflc, vertlcall, admlsa lncluslv
adaosul pantru p11tjl ~o~ da aompartlmenlare
p • 2,75 KN/ma
4223 =u celubar
cua urautoclavizal
800 m 312,5
pantru pertll exterlorf
4226 !=Iese de constructla cu format 800 175 312,15 Groalmaa peretelul lnAlllmea Peretele de rigidlzare
P.2 mart, beton 1xpanda1, ,111 1000 200 312,5
expll1dat, platrl pones, lavi 1200 275 250
portant de nlvelului La niv. 1-4 La niv. s $I e Oistanta
spumoad firl nlalpurl cu cua!I 1400 350 rlgldlzat Nlvel complet Nlvel complat
250
de SUS dasus
cm m Groalme In cm Grosime in cm m
4226 Seton ueor cu o compozfl!e 1600 450 250
P.2 poroasa cu adaosurl nepo- 1800 625 250
roase, de exemplu pletrlf 2000 775 250 > 11,5 c17,5 i:4,50
/I> 17,S c24 .;; 3,25 ~6.00
4'226 Idem, dar cu adaosuri 1200 275 250 10t11,5 ~ 17,5
P.2 poroase 1400 325 250 ;,, 24 < 30 ;o3,50 : 8,00
1600 425 250 -., 30 "'5,00
76
PERETII EXTERIOR!
FELUL DE CONSTRUCTIE CU
pluta
ECONOMISIREA ENERGIEI ·
beton
■
clptu.ire ale construCiiei. 1n aceste zone
atertal material pot apare plerderl lmportante de
t.1rmolzol1n1 ttrmolzolant c!ldura. Sec~unile reglementa-
te cu materlalele de construCile
Indicate aratA valorile termice
tavorablle.
Comertul oferl o paietl targl de
materlale de construqtle ca be-
ton, zidlrle, lemn, material izc-
lator, tpsos, plutA, stuf $1 lut. Lu-
tul s-a dovedlt de sute de anl ca
un material de constructle bun.
© Lutul este eel mat rasptndlt $i eel
mal testat material de constructle
din lume. Este un material de
constructie biologic $1 ecologic,
atertal poate fl gAsit astlzl ca produs ft.
1zo1a111 din llrmoi%01ant
celulozl nit pe piatA $1 este adaptat nive-
lulul tehnic actual. - ® - GJ).
clptuetall
0,11-0,19
W/(mt•K)
Perete termoeconomlo
(cul ecologlcl Hackmann)
@ Zldlria cu atrat 1U1panda1 @ ill) de aonatructle cu panourt din lemn
llcl
0,23
W/(m~·K)
"··
11s;o'"'·,
300',,
10""
E!9mente de per9te din lemn
{Lrgnotrsnd) @ - @ Varianta @ Poroton cu doua straturi @ Grinzi cu lamele separate de miez
77
TESERI OE CARAMIZI
•
@
Un Slrl.l cu Ciri!.mlzi QIZIIII In lungul 2 mturl cu carAmlzi a,11zate km• In
G) Legltura pe dcul rlndurl 1mblnar1 lncrucl,atl ® zidulul, 1 strat frontal de clrlmlzl,
a/temltlv cu 1trat frontal de clrlmlzl © gul zldulul, 1 strat frontal de c:ArAmizl,
alternallvcu strat frontal de car&mizl
J I I
'
Lt;ar,a olrlmlzllor In lungul A"I L,oaru clrlmizllor In tungul 1.agarea earamrzllor In lungul
® Leoarea Clrlmlzllcr In h,mgul
zldulul cu decalsj pt mljloc © zlclulul cu dacataj 11, · \!.) zldulul cu d1ealIJ ¼ crHCltor @ zldulul cu decalaj 1 1◄ crescltor rn
stfnga ,1 dreapta
1 clrlmldl frcntall, 1 clrlmldl /.jo' 1 clrlmldl lrontall, 2 Cll'lmlzl 1 olrlmldl frontllA, 1 ctrlmldl In
®9 In lungul zldulul altIrnItlv pt 1trat ~ Tn lungut zldulul altemativ i:,e strat lun;ul zldulul altematlv pe strat cu
un dIot111J crescltor In lllnga al
1 olrlmldl fromall, 1 Clrlmldl In
lungul zidului alternatlv pa atra1 cu
un decataj crescltor de 112
dreai:,ta de ¼
·.
111 111
@
¼ olrlmldl cu parete ;roe 1m11t
cu clmp de e ctrlmlzl @ ca @ cu cfmi:, de 3 clrlmlzl @ ca @ cu clmp de 4 1/a clrlmlzi Ifs' 1F'erete arm11 din cArlmlzf. Gr011m1
~ /aclrlmlda cu c!mp de 4 cartlmlzl
Anooral9'nnl
I
~ Mucar11 paretelul Tn IUI prtn 1-,,i\ Ptrltetl CU Ipatll din 2 X11, atraturf ~ Zld din cArlmlzl cu uplOt oma•
® dt clilmlzl legal prln lll'ltul frontal Pereta cu goluri din 2 x ¼ straturi
\!!./ apalful gol iegatl di paretell \!31 mental cu tp111JI golle dtcalat• din e!r&mlzi legal prln clrlmlzlle
Interior prtn anccraj (■pl~lle 1,par11, orlzontll) " clrl•
rn.lzllt di ancoraJ &fezatl fn IUI de ancorare lf8Zll9 In IUI
tzi' P1rd0111all din cirlmlzi lntr,ol ,; ~ ca ® decllat lntr-un alt tel P1rd0aeall foarte sollcltatl din
~ {poii!6'tntatea de mutt, vartante) clrlmtzl a,ezate pe muchie (1n
',e,:J jumat!~ <•I clincher) spic c!l la parchetJ
78
$EMINEURI
0
$EMINEURI CESCHISE - tlJ
Fiecare foe din 1;1emlneu trebuie sa fie legat de un coe propriu de fum
- <D -©. Sectiunea transversal! 1;1i m!rimea focului de eemineu tre•
buie sa corespund! Tntre ele - ®· $emineul 1;1i coeul de fum trebuie
sa fie construite unul ITng! altul -©-© Tnal~mea eficace a co1;1ului
de la camera de fum pin! la buza coeulul .a 4,5 m. Racorda~ea pie-
sei de legatura la 001;1 45° - ® - @. Admlsia aerului din exterior.
Deschiderlie utile de aer sint po2111onate Tn soclul $&mineului, lateral
sau in tata- 0, - ® - @. Trebuie sl fie foloslt numai lemn pu~n
r!1;1inos 1;11 cu putine Tncrengaturi, de stejar, fag, mesteacan sau de
pomi tructlferi sau gaze conform fi1;1el tehnlce DVGW (Deutsche
daschlt pt o part, Vereinlgung des Gas- und W~serfaches e. V. - Uniunea Germana fn
® Inl;lemlneu
•P~ separa11 domenille Gaz 1;11 Ap!) G 260, $emlneur11e deschise nu pot fl con•
■
strulte in spa~ile cu o suprafata mai mica de 12 m2 . eemineurlle des-
chise trebufe sa fie allmentate cu aer de ardere din afar! prin u1;11le 1;11
terestrele neetan,ate. Mai bune sTnt canals, care aduc aerul de ar-
dere aproape p1na la deschlderea camerei de ardere - (i) De la de-
schiderea camerel de ardere trebuie sA fie respectat! o distanta de
;a 80 cm 1n fa.1!, tn sus $1 lateral, fa~ de plesele $1 materlalele de con-
structfe lnflamablle, precum $1 de mobila inzldita - @- 0. $emi•
neurlle deschlse trebuie sa fie stabile $1 nu trebuie sil fie reallzate din
materials de constructie inflamablie ale clasel A1 DIN 4102 partea 1,
Podeaua, pere~i, camera pentru cenu$1 $1 colectorul de fum trebule
s! fie din c!rlmlzi sau plAcl de $amota, caramlzlle sau blocurlle de
zldArie trebule sa fie potrlvite pentru constructfa eemineurilor. Este fo·
~mlntu d11chl1 pe ambtle pl/11
losft t;1l beton rezlstent la ardere sau fonta cenu$1e DIN 1691.
@ ~mlneu deachll Pl OpartlldoUl
plrll, r" spatll separate © CU %Ont de prot,ctfl Colectorul de fum r;il din tabla de otel, alama de 2 mm.
t-F~
~
1 2 3 4 5 8 7 a 9 10 11
Supl'llttlfl apatU 16- 22- 30- 33- 2S- 3S- 1)981t 36- 4- pe1te
GIITlll'llcr circa Im') mlcl 22 30 35 40 38 45 48 48 55 55
Vofumul
camllllor clroa (ml) mlcl
apatll 40- eo- 90-
80 90 10!
386C 4550 mo
105- 90- 1oe=
120 10& 150 r: 105- 150- pee
180 180 200
@ F0rm1 suprafetelcr de rldlare MltlmtadllClliclllfl ca- 2750
mtrel di lldtfl (om')
7100 500Cl 8900
"°° 7200 11800 13500
I Glllll llf
I e e e 1 7 8,4 u 8,4 S,4 5,4
Gr,11tate /~al 185 80 310 386 470 22! 300 40! 190 255 390
Pro11Cl!a pardoaelllor lnflamabfle In
fata deachldtrU cam,rel de @ Mlsuraree ,1 dlmenslunllt pemru ••mlneurf dH~hlse
ardtflladmlslel de aer
® $emineu deschls pe o parte @ $emineu deschis pe doua parji @ $emineu deschis pe trel pMi @. Set ustensile pentru semineu
(slstem Schiedel)
79
coeuRI DE FUM
. ·.:i··.
. ~===-- @
100
@
8!
©
,,o
DIN 18150,18160 -
Co$Urile de fum ale clldirilor sint pt.Jturi in sau adosate de cladiri; care sint
destinate in mod excfusiv transportului gazelor de ardere de la.locurile de
ardera paste acoperi$, in aer liber. La un cos de fum trebuie sa. fie ra-
[IJ
r,e r1@,,;
Valor! comparative ale gradalor
.·-•<,•.,·•··· . ; · de eflcacltalll 20 kW, .locurile de ardere cu g~e de mal mull de 30 kW. Fiecare loc Tn
care se face foe in cla.dlrl cu maf mult de S nlvelurf complete. Fiecare semi-
neu deschis, foe de fo1l, loc de ardere cu camera deschis!.-de ardere.
Flecare roe in care se face foe cu arutor ,1 suffant!.
La un co,de fum comun pot ff legate Tmpreunl pTna la trei loc:uri 7n care
If' lnllu•~• vtntulul asupra (";:\ Influent& capulul coeutul ,1 a • 9W'unl se face foe cu combustlbll solid sau fichld $1 cu o capacitate termlc! no-
~ c0turll0r de tum \::,I transveraale aeupra func:11° 111r minal! de-. 20 kW sau trel locurl de ardere cu gaze de-. 30 kW. Cosuri-
00n1tructll pe accperi, le de tum trebule sa alb! o sect1une transversal! fiber! rotuhdl'sau drep-
tunghiularl. Sectlunea transversal! ;a, 100 cm2, cea mal mlca..lungime de
1,,00 Jatul11 Ocm. Partea din ca.r!mlzi ill 13,5 cm, lunglme laturii mari nu trebu-
ie sl dep~easca. cu 1,5 or! pe cea a laturll maf scurte. 1naltlmea eficlenta
cea mai mica. a cosului de tum ;a 4 m. Co$i.irile de tum comune ;a 5 m:
Pentru combustibil Tn form! de gaze ;a, 4 m. Cosurlle de fum care se afl§
fn apropierea constructlilor de _pa acoperl$ cu mal putfn de 1,5 - 3 ort
tnMlmea peste acoperl,; trebuie si dep~eascl constructllle _de pa aco-
perI$ cu ;,i 1 m. Gura c:osulul de fum ;a 40 cm deasupra celei mal Tnalt{
muchll la acoperI$Url cu mill mult de 20° - @ la acoperl$url cu mai pu~r
de 20° ;a 1m. Gurlle cosulul de tum pe acoperlsurlle cu un parapet
neTnchis pe toate ?Ar111e trebule sa fie de ;a 1m deasupra parapetuful.
Fieoare ~ de fum trebule d alba o deschidere de curatlre cq o IAtlrm-
de ;a 10 cm ,;Io Tna.ltlme de;;,, 18 cm, care trebule sa. se afle ;ii 20 err
mal jos decTt cea mal Joasa racordare a loculul de ardere. Cosurlle de,
tum, care nu pot fl curat,ite la gura cosulul trebule sl prezlme Tncl o de•
¢ 12/12
IZI 13,5
18 schldere de cur!tlre Tn spatlul podulul sau deasupra acoperlsuful. PentrL-
14'14 ,a cosurtle de fum dlntr-un slngur strat pot fl foloslte drept material de con
11118 20
11/11 22,5 structle: plese prefabricate din beton u'°r DIN 18150, cirArnlzl de zJdAm.
20/20 25
211125 30 DIN 1OS, caramIz1 pllne din grasle calcaroasa. DIN 106, c!r!mizl pllne de
IW,l0 furnal DIN 398. Pentru "°'urlle de fum din trel straturi cu un strat de Jzo--
lare si un strat interior rnobll: pentru stratul Interior - plese prefabricate dlr
(z) eo,urn, ell fum de mcntaj @ =~•-cit lu(i, de montaJ cu beton ufQr-OIN 18147 sau $amotlDIN 18147. Pentrustratul exterlor:ple
jn 10/10
¢14114 se prefabricate din beton user, c!rlmizi de zidlrle, clrlmlzi cu golurl ver-
161111
ticals B DIN 1OS, eArlmlzi din gresie calcaroaslOIN 106, clrlmizi defur-
=
12112 11"11
1"'14
11111 nal DIN 398, cartmlzl din beton celular autoclavlzat DIN 4165. Pentn
18/11
aa/20
251a5 stratul de lzolare, matertale izolante DIN 18147. Suprafetele libere alt
30130
S0/31) ccsurllor de tum dlr)·spa1Iul acoperlsulul pTnA la Tnvelltoare trebule ten-
cuite brut cu o grosime de :;a, S - 1Ocm. Pere~i cosurllor de fum nu tr&.:_
@ cc,urtle de tum de mcntlj ~rile di tum dt mental cu bule sollcita~.
11rl1lre
l 25
I
ardazlt
T l aer
lemn
101rf11t
4x6
8 ',·.· ..:•.
I
i----,._,.__ plaol! de
consola
''. . .-s cos de tum
' Distanta im,e grinzile acopsrisulu.L._
Traceraa prin planseu - @ Olstanta dintre planseu cu grinzi @
@) co, de fum prin sarpan\a de lemn @ planseu din• baton
din lemr, si co~ul de tum si cosul de fum ..
Prat~lll lmpotrive.
radlatlel t rmlce CO$URI DE FUM
DIN 18150, 18160-Ill
1120 a20T
Petoat!J.. 1nvell$urile capetelor CO$ulul de
pA/1118 _
fum din p!Aci de ardezle, $indrile
de ardezie, plAcl din ciment $i fi.
bre, tabla din zinc sau cupru pot
a,40 fi fixate pe CO$ cu ajutoruf dlblu-
ir:; :a5
rilor (nu cu dlbluri de femn) pe
constructla inferioara. Se reco-
·~i Pirate lnflamal:111
~!
I
I
I
I
l"i:'\ Pel'llf Tnveelna~ din ma11rlaJ u.. pUjUlui din pod
© Per.ti Tnveclnatl din material
lnflamabll, respecliv ne!nllamli:III I.::!,/ lnflamabll ® 011chldere de la.ire cu scara
.i grlnda dt Clrcula~e
Uflla di revl.ilt
Elememul
nlvelulul ® Lunglmea ,1 flxarea grlnzflor
detracere
VtntllarU spajlulul C
de lncllzlrt
]I Flacordarea
0 :,: an:ltrt
locUlul dt
Cl c:J :: DIIChlclerllt
.- de curA~r•
t:::::~:::::::::::::::t
~ I
I
~ Seton
...,,...,,=,L Placide
acoperlre ;:: ~ ... Placide Tabll
i acoperire superloart
Arde:z:lelardezie
Plic:lle de artlticlall
uni.are Tabll In la1A
Aarlslrea
! ... Aerlslrea Aerlslre Construcile de
din spate I din spate din spate
tzolatie
1· ... externA
lzolatie lzolajle I
sustlnere
lzolatie termica
externl termica. externa
I
Element de I• '- Element de Element de Element de
captusire I c!lptu~ire cAptueire eaptusire
I .\
@) Capul CO$U1Ui de fum/
finisare cu placi
@ Capul cosulul de tumlpies!I
prefabriceta din beton cu fibre
@) Capul cosulul .de tum/finisare
cu tabla
@ Capul co~ului de !um/cu ardezla
81
SISTEME DE VENTILARl
DIN 18017 pag.1-3
Pentru ventilarea necesara rn spatiile sanitare in domeni1.1I loc1.1inte-
lor $1 alter funCilunl ca $COii, hoteluri., ·resta1.1rante $i asemanatoari
ca ventilator pentr1.1 o camera sa1.1 mai m1.1lte camera pentru ghenele
Indivld1.1ale - CD - @. lnstala~ile de evac1.1are treb1.1le sa fie dimen--
sionate pentru un schimb de aer de eel putln 4 ori pe or! Tn came
rele de aerislt. Drept curent de vol um s7nt suficlenti pentru bal, chla
$i cu WC - 60 m3/h $i pentru WC-1.1ri pentru fiecare WC - 30 m3/h.
Fiecare spati1.1 Interior care treb1.1ie ventilat trebule sa prezlnte o de.,-..
schidere proprie f!r! Tnchiz!tor pentru c1.1rentul ulterior. M!rimei
Ventilare cu ghenl pentru o suprafetei curentulul trebule s! fie 10 cm 2 pe m3 din volumul came
(D singura Tnclpere pentru lnltllllll rei. Neetan$eitatea u~ll poate fl luate 1n consideratie cu 25 cm 2• in
dlapuae sub tenculall
bai nu trebuie sa scad! temperatura prln curentul de aer sub 22° C-
Viteza fluxului este Tn zona de statlonare de > 0,2 mis. Aerul uza
trebule s! fie evacuat tn aer llber, Tn cazul lnstalatlilor cu evacua,.
individuals aerul uzat poate fi evacuat prln spatlil~ acoperi$ului neu-
tlllzate, bine aerlslte. Flecare instalatle lndlviduall de aerlsire trebi:-
le sl prezinte o conducta principal! proprie - @ + @;
lnstalatllle cu ventllare centrallzata au pentru mai multe zone d.,
statlonare o conduct! comuna - © + @,
Funct1a ventllarllor cu ghen! colectoare cu actlonare termlcl deplnde Tr
mod esentlal de suprafata dlsponlblll pentru flecare racord a sectlun
transversale a puttJlui - @. lnstala~ile ghene indlviduale flrl uttlizareei
===~;, :i=c:c:i:m::::z::1; motorului - (i) pentru bli el WC-uri f!rl fereastrl exterloarl pTna la 8
nlveiuri. Pe flecare camera 1S0 cm2• Sectiune transversal! a aerisirii. -
lnstalatle d1 venUlare centrall ou
® ln1talatl• de vanfllere centrall cu
evacu11rea urulul peat, acopert, © a canducta prtnclpall ,1 conductl
st1CU11dar,
SICtkmH
tr111av•rull
Nr• ..imta al l'ICOftllll11or Pflurllor aecunct.,.
la,o lni111ma lotlll, tllattn media
Dlmanalun1■ lntartoart
~\11111\oantrll PIii principai PU\ IIC\lnGlf
plntll 10m 10-1sm CIHII 15m C!II om \
340 5 a 7 2Gx17 9X17
,10() a 7 8 20x20 12X20
900
:140
8
5 •
8
10
7
28x20
20x17
12X20
2xl/f7
1 20X20
l
,10() 5 8 2x12/20
500 8 9 10 2'x20 2x12x20
:140 5 I e 7 2•20117 h11
,10() e 7 a b20/20 12U0
IIOO' 8 8 10 2X25/20 12120,
@ Tabtl de dlm1nslon1r1 pentru putUI de colactare cu ac,0n11re tarmlcA
I
Qm11110 [QQ]zx111/10 j □□□ bx11!110
l□□□□ !4x15110 l □□□□!□!ax1!110 l""'□..,...□"""□""""□
""""j.,..,
□"""g.....,j ex15/'
i j□□□□ l□□□
'
l1x1!(10 l □□□□□□□l &•
151
IIOIIII IUatlll- lcmfl!Udlllll: glGllmol Plf, 1111n1Y, 5 am
lnstal""e de venlHere ctntrall @ lnattla~• de venttlara cantrall cu @ v,nUllrl ou ghenl lndlvldiJlll la groslmea peratalul exterior 2,5 cm _
® ""
ou conducta prtnclpalt nparate
6
·
mal multt canducta prtnclpale llrl
conduct, ucundare
Acop1rlr1 cu ellbe Mtldlng■r lt9irtl urulul Pl dOUI pil11 OPLIM, IUprafala de
,..,,.. UIUIUI prtn l)Ar11 QpUlt. Suprafata dt :t11:11 leelrt lQIII cu 1uma tulllror 11ctfunllor pululul.
18'irl ~ 11-9 plrte IQIII CU IUtnl tuturor
PC!IUnBor putulliL s,ci. 11an1V, PIii
Etup. E1up.-
:~l~:~~.m.m~'L
SeCllunt
_J:. ! . ·;,-.,,Baie/WC
•□ _ii'-"'II
1 1 1 111111 11
1 1
f
1
•.• • r ,
t
1:u_
bu~:m.!!'!IWC
111111111,11t111 ·
.:~~tf~
0 put conform DIN 18017, pag.1 ® Slstem KOln
(aerul uzat"" aerul proaspat)
@ Ventllarea cu put de colectare cu
un put principal Si unul secundar
@ Exemplu de execu~e cu un put
principal $1 doua puturi secundare
Aerisirea tip Hamburg (tip Berlin).
82
· ·.'... C • lunglm1a ctprlorllor la $ARPANTE
' •,• ;" o farpantA cu capnorl
-m
$arpanta cu ca.priori reprezinta la o l!tlme mlcA a clldirll cea
mal economic! solutle.
$arpanta cu grinda de centura sub 45° nu este niciodatl cea
mai ieftinA, dar este potrivita pentru acoperi,uri mari, libere.
$arpantele simplu rezemate sint mereu mal scumpe decit earpan-
tele cu clprlori, de aceea sint potrivite nu.mal 1n cazurf de exce~e.
$arpantele cu doua rTnduri, de popi reprezinta Tn cele mai mul-
te cazurl oea mal economic! constructie.
f;larpantele cu trel rTndurl de popl el cu pane sint foloslte nu-
1 a e 10 11 12 13 14 15 m
mal la clldirf foarte late.
(D urnna de eflcltnll ,conomlcl la fllPll1tl cu clptlatVcu grfndl d• ~ra
■
Acoperleurlle formeazl Ynchlderea de sus a constructlllor, le protejea-
,_..... za Tmpotrlva preclpltatlllor ,1 lnfluentelor atmosferlce (vint, frig, ell·
durl). Ele constau dlntr-o parte portantl el Tnvelltoare.
-
.,.,,> ~ / , I Partlle portante sTnt dependents de material {lemn, otel, baton armat),
... ...I
... de panta acoperfeulul, felul el greutatea Tnvelitorii, sollcitare etc. Pentru
stablllrea sollcltarll trebule luate tn conslderare el normele (greutate
© $arpentl cu pant proprie, sarolnl de clrculatfe, de vfnt el de zapad!).
La slstemele portante ale acoperl$ulul incllnat trebule s! fie facutl o
ib t
15-40 . 10-20
Jif
h•'tE xC
dlferentlere Tntre acoperteul cu pane el acopert,ul cu c!prlorl. Cele
doul tlpurf de structurA pot fl $1 combfnate. Ele se oaracterlzeazA prln
functlunlle dlferite ale pleselor portante. Modul de transmltere a sar-
clnll are de asemenea urmlrl pentru TmpArtlrea lntem! 1n plan.
@ i;iarpanta cu grinda de centura cu amenajarea spatiului podulu.i @ Sarpanta cu grindil de centura si pane
$ARPANTE
- OJ
$arpanta cu pane. C!prioril au rol secundar (sectiunl reduse, poslbil
$1 lemn rotund}. Subgrinzl care cumuleaza sarcinile, transmiterea ~ar-
cinllor Tn axele formelor. $Ir de popi Tn interior. Recomand!rile pentru ·
conformarea planulul - pag. 83 © forma in~lalA a acoperi~ulul: for-
... ma de 1nceput: structura. cu popl de sus~nere .a coamel. Acoperi$ul'ile
rn doul! ape c'-' pane au eel putfn un scaun vertical rn mlJ/ocul acope-
r1$Ulul. La o lunglme a capriorllor -. 4,5 cm la ll~ml mal marl ale clAdi-
rll $1 lunglmea c!prlorllor de ~ 4,5 mexist! dout sau mal multe scau-
ne vertlcale.
$arpanta cu ciprlorl (prlnclplul unui trlunghl nedeformabll) 1n tor-
ma slmpll poate fl folosit la ~Jungime mica a c!prlorllor (pTnl la 4,5 ·
m) altfel trebule prevlzuta. ·o rigldlzare prin grlnzi de centuri - pag.
Pc1rt1l1! 83 @. Slstem regulat, legat strlns, posibll un spa~u Interior filra ·
cla1l1111 popi. Leglturl rezlstente la fntlndere Tntre plclorul caprlorllor $1 grin-
da plan~eu (caracterlstlca exterloarA a ~pantel cu cAprlori: Tmpln-~
gere deasupra pragulul de lemn al grinzilor de plan$eu/frTngerea
acoperl$UIUI) - pag. 83 (i).
ln cazul lucamelor mai marl sTnt excluse 1parpantele cu c!prlori $1 cu grln-
dA de centurl. Dael lunglmea c!prlorllor e mai mare de 4,5 m, atunci ··
se sprijlnl intermedlar prin grlnzi de centurl - pag. 83. $arpanta cu
grtnzl de centurl pentru ll'lfmlle cildlrllor ptni la circa 12 m, lungimea
cAprlorllor p?nl la 8 m, lunglmea grlnzllor de centurl ptnl la 4 m. $ar-
panta cu grlnzl de centuri e un cadru cu trei artlcula1Ji tirant. -
:: . :i,
$arpantll cu clprlorl cu 1le1111nt1 port. Up Fachwtrl< din lemn ou Oaran11• de
@ ttolr1 P• durata vtitlll OU oon11111.. la 45•, ,, 1n ex1011~• ca elem. port. tip
/:l,chwerl<, desch~re• • 25 m.
T tT
I~to!i'o
e
izreo
f-1 1--1
A=
12-14 18
:;'!:::::::::::::::::::::::::::::~. e?:11,,::1:
Sarpantl cu cllprtorl ca grtnzl dublu T cu lnlml andulati, 1t1m. part. din lemn
© llptt, raportul !nlltlm• profll deachld1r11 :1s-1 :20
~.&,.
~~-
~-L.......... --.. -- -----· --- -- --·
- .. -- - - - ... ------ -- -- ---- ..t J
b) dlagonale In cr1,tere cu bars vertlcale c) dlagonale in aeldere si Crt$tere
84
CONSTRUCTII ·
" PORTANTE ALE
ACOPERl$Ull:JI
DETALII
11C11un• c-o
A\ Lucaml de traC11une la earpanll Mar;lnn cAprlorilor· aa~urare
\!..I cu pant ® cu bolturf
'
'
clprior caprior
RA\ Pivot de loriecst .
@ Datallu de ccaml - ~arpanta cu
pane; grind! de directionare pentru @ Cl este de coama
legatura lntre 2 clprlori
@) Foaia simpla
legatura intra 2 capriori \c.Y legatuca intrs 2 capriori
ajustarea coamei
85
0 iNVEl..tTORI
- co
Tnvelitorile din stuf srnt executate pe scinduri cu o lungime de i :2 -
1,4 m la o distant! de 20 - 30 cm, cu vfrfurlle 1n sus ptna fa o gro-
sime de 28 cm, mai bine o groslme ,de 35 - 40 cm. Durabllitatea
este In zonele cu mult scare de 60-70 de ani, in z.onele cu o umi·
dltate maJ mare abla la jum!tate - ©. Acoperi$urlle din $indrilA de
lemn s1nt din lemn de stejar, fag, larlce, Western-Red-Cedar, mai
rar din lemn de molid - @. Durabilitatea sindrllelor deplnde de ca-
litatea sl tmbunatatfrea materfafului, de intensftatea influentelor at-
• • 45•, de regull 50° ~ 15"-90' mosferlce $I de unghiul de 7nclfnare a acoperi$ului. Regula emplrica:
gradul Tncllnatiei • anil durablllta~i.
(D Tnvelttc■re din cu tlndrlle
Acopiliire cu stuf 0,70 KN/m2 @ din lemn 0,25 KN/m1
$indrilele din lemn sTnt potrlvlte pentru acoperirea tuturor formelor
acoper1$urllor, la un unghl de fnclfna~e de 15°- 90° a acoperlsului.
Ardezla este asezata pa un cofraj cu o grosime de .- 24 mm din
sctndurl cu o 1a~me de ;a, 12 cm. FT1;1la de lnvelitoare V 13 acoperita
cu nlsip protejata Tmpotrlva prafulul ,1 vtntuiui. Suprapunerea· .- 8
cm, mal blne 10 cm - @- ®· Cel mai natural pare .,Tnvelitoarea
germana• - @ . Se diferentiazl la acoperlrlle $arpantei $1 perete•
lul Tntre trei grupe: modul de .acoperlre excluslva•, ,.acoperlre ger-
manl veche" $1 ,,acoperlre sllbatlca"• .Acoperlri_le decorative•. De
cele mai multe ori acoperlrea eu ~Joane ca $Sblon cu solzl, unghl
ascutlt, cu solzl de pe$!e, octogoane etc.
Tlpurlle convenabile ale Tnvelitorllor. $abloane dreptunghlulare sl
·Acoperlraa germane vech1, lnv1lltoll'I 1ngl1zl din ■rdtzlt ti
$abfoane de crolall pe coardll. Acoperirlle cu ,abloane stnt potrivi•
Tnlltlltoare din 1rdlzle o.~ - o,so 1.4\ cu pllcl din clment '1 fibre . te pentru ardezla artlflclala. ·
. @. KN/ma-@-@ ,,::V 0,46- 0,50 KN/ml
POR • accpart, !ntr-c alngul'l apl- G • jlgll capltUlul COlffltl ,1 1
ltmfta 1pre tfmp1n lntal'leclttl clprlorllor cu coeml
11gll pt co~ In PWI draaptl 01. • IIGll llmlll spre t1mpan etlnga
T • ~gll di mlflnl TOL • ~gll llmltl IP1'I 11mpan la
p • ~gfl ,:ientrll aooperl, Tntr-c Jghelb atrnga
1ln;url apl FOi. • l1glt\Jrl dt coaml-Umfta apra
w • lfgll di ltglturl CIJ peretelt tlmpan 11;11 cs, cert sling&
TSR • lt;ltUrl lattrall la atreaflnl GR • tfgfl de etp la coaml el de
li;fl di co(j !n cfreapla lnt1rs8Clfa clprlorllor cu coaml
SR • ~;II de le;aturl laterall FOR • fagaturt ~ 0011111-llmlta aprt
fndmpla tlmpan ~gll di colt In drtapta
SL • 11;11 de le;lturl latlrall In tllnga F • 11QII dt Clf) la 001ml
PSL • 11;11 cit ltgltul'I fattrall 11 un OR • ~gla Rmftl sprt !fmpan dreapta
l0Clptrlt Tntr-c llnQUrl apl In TOA • ttgfl cl1 co~ fa atraaefnl ,1
s!!n;a gangul fntltlor, In dreapte
GI. • Jlgla de la capltuf coamel, F • 11gfl proflfatt din clmpul da mlJloe
11111fnga GZ • llgfl din llicfl
l--1,0 m- - I
lncllnllJI llc:OPffl'ulul HI, l'IZI CIICUluf la IP/IClffl
d-b, ruJlurn untl \llllloalt d-c, punct a-c cit 11g11
pnlll au l!tftflne: o-b rnulta rnc11na,, mlnlml.
If' lnvelftoare cu crol■ll pe coardl lncffnatfa mlnfml a ctprlorl/or, @ T!gll modelatl
\!.,/ cu el1m1nte solare ® deexemplul.O'
- . '•
!~~::;: ~~o~!~:J:~~~:~;=:;~:::~~~i,!~~:~~=:::;:: ·■
ton. Greut1,Ie slnt valabile flrl mortar, dar lnclud astereala. La mortar trebula
. ... ··' ' 6,t/41,
adaugat0,1 kN'm2 .
~ . TJgll solzl OIN 458 ,, ~gll aolzl din betcn OIN 111 e
la acop1r1, slmplu lnvellt ou ll;ll, lnclus\V flndrllele • • . . . . • • • • . . . . • • . . • . o,eo
~
s. II acopert, cu ~git IOizl QIZl!e In ,1r dublu IIU Tnv,111. dubll , , ••.•.••• , 0,80
-~-=--1
fso+--ll\lme de utlli.zn 110 - - - - - -
1-dlractJada acaperirl
Tlgll deacopan, prasatl/oanalatl OIN 1117 .. .. .. • .. .. • .. .. .. • .. • .. .. • .
Tl;II cu falt, Jlglll de retormare, 1fgfl platl cu 1•"• tlgll de pante reduee OfN 458 . •
0,80
0,55
~=
PIie! cu !alt cont. OIN 1117 . , ••.•.• , ••.•••.. , • , • , . , , .. , ..•••.•••.• , , • 0,55
l'raftl 130/30 ' TJ;II de M1t1lll1, !lgll cuelltl OIN 468 • .", ................... , .. , ..... , 0,50
I::J I= I:: I::I=~::31A I © TJ;ll CIN 1118 ....................... , ... , ....... , ......... ,, .. ,.. 0,50
TJ;ll cu format mare (plnl la 10 bucJ ml) ........................... ., , o,so
011n, flrl mor11r 0.1 cu • .. .. • • . • .. • . . • . . . . .. . . . .. .. .. • • •.. .. • . . .. . . o,eo
@ PIie! ondulate dfn ftbroc:lment Poalbllltlllll de ftxare lnvelltoare din metal, acoperl, din llumlnlu (llumlnlu groalme 0,7 rnm)
lnclualv cofraj .......... , ...... , .. .. • • .. .. • .. • .. • .. .. .. • .. • .. .. .. • • 0,2S
Jnvelltoart din cupru cu faltultt dubll (tabll de cupru groslme o,s mm) lnckJalv cofraJ • 0,30
Acoparlt l~lt dubl\J v1rllc1I din 1abll lllt,.iltl zlncata (11ro1lm10,63 mm) lnclualv
10 auport din oartcn 11 cofraf .... , , ............... , ....... , ........... , • 0,30
00 lnvelltoara d1n ardezle, ~ german dfn ardlZla pe cofraj. Ind. auport din carton aJ cofraj
,o cu pllcl marl (360 x 280 mm) ......................... , • .. . .. .. • • 0,50
cu pllci mlcl (circa 200 x150 mm) ................... , .. .. .. .. .. • . 0,4S
IO Aooptrif englu din ll'dezle lncluelv flpcl
70 pa ,1pc1 In 1cop1rtre dubll .. , ... , ...... , ...... , ......... , ...... , • 0,45
t 80
so
pt colraJ ,1 carton lnclualv cofrlj .......... , .... , , ............. , .. • 0,55
Acoperf• garman vachl pe cotraj ® slpcl $1 carton .. • .. .. . .. . .. . .. .. .. .. . • 0,50
1coperlr1 dubll ... , ••. , , ••• , .......... , , . • . . . . .. • • • .. .. • • . . .. • o,so
l 1nvell101re din 11;1• dt otel (tabll zlnoatl conform DIN 59231)
pe construe~• din .ipd lncluaJv 9ipcl ......... -. , . .. . .. .. .. . .. • .. .. . o, 15
pe oofrli inciuslv 1uport din carto"'I oolraj ....................... , • 0,30
Fall dublu vertloal lnvellto1t1 llbll onduiatl (tlbll de 01,1 zlncatl conform DIN 59231)
' I
••• ✓ \l peat, 11!" 100 mm flrl fzolltaa auprapu"tril
~ lnvelltoare cu ~gle din otel Elemente mart pentru acop1rfa Form, de nvrare $1 tller11 materia- 'fa' lnvelltoare din tabll ondulatl, Inell•
l..f..) 0,1!KN/ma • ® ,1 perete (Clnalell) ® lulul val\1111 din eupru pentru accpe-
rtraa cu blnzl sl pllcl
l.!!:V nl\le min., auprapunere laterali
Supra/. acoptri• Otmenalunl ~Ndt
S~,IOOPtlf- LltlmNde ,u1u1 cu tveeu- l10lfflllt ale 111e11 pentru
tvaCUIJ'II 1p1I lcoplri■Uiui Dfmln~~
IU I CU IVBCU• normall tllerti:ientru ll'llaptl la bllrlanalor tubllrl din 11.bll
ar1aap1111 jghllbUIUI fgh1aburldln burlanl
VL.J
draptunghlular
11mlrotund
Tllbll din zinc OIN 9721 min, 0,7 mm
Sllport Jgh••b banzl din Olli zlncat . (St2J
(Zn) fghtlburl
nmlrotundt m: mmai
tabll
mm
rotund,~
plnl II 20
mm0
so
mm
187 (12 plr11)
Tlbll din Olal DIN 1541 zlnclll I1 cald p!"l 1125 70 200 peu 20-so so 200 (10 plr\1)
--
~
/:.''L,
. ·
acopllltl cu plumb
Suportul Jghubului: bandl
din 0111 zlnoat
.
(S!2J
(S12) PHI& 25-40
paste 40-eo
PHIi 150-90
PHIi 90-125 150
80
90
125
200 (10 r,lrtl)
250 (8 p6rtlJ
285 (7 plrtl)
333 (8 pl/ti)
p11tt 50-QO 70
pest, 110-100 so
putt to-120 100
p11t1100-,so 125
250 (8 plrtf)
285 (7 p6rll)
333 (8 p6rll)
400 (5 Plrtll
Tabla din oupru semttormata OlN 1787 (CuJ rs
~
paste 125-175 180 400 pArtlJ paste 180-250 150 500 (4 plrtf)
Suportul Jghelbulul: blndl di cupru (Cu) pesre 175-275 200 500 (4 plrtl) Pllll 250-375 175
Tabla din alumlnlu la Jumllalt OIN 1725 (Al) pestt 325-500 200
Jghaaburllt da accperlf din prlnclplu monta•
Suportul Jgheabulut: otel zlnca1 (St2J te lndlnate. Vlteza mti mare de scurgere tm• Prlndere cu brltlrl (protejalt lmpctrlva coro-
pctrtva lnlundArllor, coroztunil, ,1 lnghetlrli, ziunll) at circr diametru interior cortspunde
Oenumlre: Supcr1fl Jgheabului conslau de rsgul& din ben- cu eel al burtanulul. Olstanta minima a burla•
zi de otel zlncat C\J o IIUme de 20 - 50 mm ,1 nului l1UI de perett 20 mm. Oislanta lntre
(Ex.: jgheab semlrotund at1rnal 333 Zn
~loare o groslme de 4-e mm. brilttri2m.
o.7e mm cu 1upol'\il jgheabului 333 Zn)
Dimenstuni normate pentru Jgheaburl Dlmens,un, normate psntru deschi•
@ Forma $1 a~ezarea Jgheabului @ Matarlale @ in raport cu suprafata de evacuare a @ derea burlanelor pentru ape de ploaie
ln rapor1 cu suprafata de evacuare
apei
a apei
87
FORME DE ACOPERI~
Acopert, lntr-o slnguri apA:
eel mai ades suprafata Tnvelitorii
se afla pe partea exp1:1sa lntem-
perlllo,r. forma acoperl,ulul e tn
·· acoparlf In shed-url sau zlmtat acoperie In doul ape dacalate acoperl$ ln ape paralele ·
concordanta cu fuhcttunea. Pe
latura Tnsorita trebule sa exlste
spatlu pentru ferestre mari, lumi-
.. na $1 c!ldura - (V +'(g) : . ..
■
clare; care converg la coama.
Elementul dominant al acestur
tip de acoperl~ este simetria pe
toate p!rtlle - @ .
(V Ac0perl$ cu tlmpan trlNVlrlll @ Acope"' In cruce . ® Acopert, pl('lfflldll
■
acopn tip capt acopart, cupofl
45'
■ gotlo
30'
E 45/85'.
acoperle fn patru ape Tn torma de L. aooperle manaarctat - Jn ape t,,111
A-B-coaml 2·
8 • D• racord la tlmpan
C• D• streaelnA .
A• G• coama Tnclinata
F - G• llnie de fringere
88
LUCARNE $1 FERESTRE
DEMANSAROA
Posibllitltl tormale: intersectarea sau ar-
culrea suprafatel acoperlsulul. -Lucame
cu panta, lucarne tip ochiurl (lucame 't1p
llllac), lucarne tip gura de broasc!, lucar•
ne tip ochl de bou.
tabacherl
Construlte pe acoperi,: lucame aco·peri•
te in doul ape;in patru ape, pano~i-
~ ascut1te, boltlte, de timpan - ®-
Ql). Atunci elnd fersstrJII& ttmpanelor
-© nu slnt suflciente pentru ilu•
mlnat, SI construlesc ferestre de man•
sarda sau lucerne In aeoperfs - @ .
Dlmenslunea, forma si dlspunerea lu•
CD Lucama curb! cu acoperlre pe
1egm1nte
... @ Lucama de eccperle carnelor de acoptrl$ slnt lunctf• de for-
,1
■
ma dlmanslunea accperli,ulul pre-
cum ,1 de nacesarul de lumlnl. 01·
menslunlle ,1numlrul lcr ar trabule
llmltate la un minim mal ales In cazul
acoperlsurllor mlel, pentru i me~n• o
torml olarA a acopert,;ulul. Lucamele
unul acoparlo ■re trebui sa fie de ace-
i■sl tip SI marlme. Forma conturulul,
materlalul al de!allerea detarmlnl Ima•
glnea generall. Lltlmea unii lucame
trebule de ragull sl coraspunda di•
atantel dlntre clprlorl, pentru a evtta
lnlooulrea acestora din urma care este
scumpl. Oe asemenea, lltlmea trebu-
le adaptatl 11.jimli llglelor !nvelltorll, pentru
11mp■ncu a avea l'IC0rdur1 Ciara. Forma " penta
bafcon ~ l u l lucamal depind de materlalul
© Oonltructll pe acoperlf 1nvelltoril. Componenlele constructive
portante ,1 cele care 1ncadreazl fe-
reaatra ar trebul sa tie subtlrl, pantru a
eonlerl un aspect elegant lucamel. Lu•
cama tip llllac asta cea mal veche
torml de daschldere Tn acopert, 91 re-
iultl prfn rldlcarea unel auprafatel II?·
lucarnl-pinlon rupte I ■ccperl9ulul CU c 12° - ~-
Dael nu eate poslblll o lucarnl cu aco•
pertre In pantl · arculta, deoarece ra•
portul Tnlltlme/lltlm• nu poate fl rei-
pectat, de ex. Tn cuul i.mcr tlgle profl•
late ,1 al unor tarestrs de Tnlltlme el
lltlme corespunz!toare, exist! poslblll·
tatea unel lucame ■ccpertte 1n pant!
cu vangurl obllce.
(I)
• • ~
~
lucaml tr1un;hfulart
ma,
@ Lucarne de acoparfo curbe ·@ Lucama panoramic, @
-4·-
. lucarnl acopertta
89
PODURI LOCUIBILE
DIN 4108
Podurile nelocuite ale vechilor gospodarli taranesti serveau drept ham-
bar, pentru p!strarea recoltei (fTn, paie si alte asemenea), aveau stre-
sinile deschise, astfel ca aerul race de la exterior intra in pod, a ci!!.rui
temperatura $Ub acoperls era drept urmare aproape aceeasl cu cea a
aerului de la eicterlor. - <D. Astfel 1;11 zapada ram1nea dispusa constant
pe suprafata acoperl1;1ulul. lnclperile locuite de dedesubt erau tn
schimb protajate de frig de catre materialele depozitate tn hambar,
Daca podurile ar fi tncalzite, tara o termoizola1ie suficienta, zi!!.pada s-ar
topi si s-ar forma taluzuri de gheata .... © Inserarea unul material ter-
moizolant sub tnvefltoarea aerlsitl este un remediu. ln podul aerlsit tre-
buie dispuse pe doul laturl opuse deschideri de min. 2%. din suprafata
de acoperilJ ce trebule aerisita. Pentru a se evacua umezeata, ete co-
respund tn medie unel Tnl~lml a fantei de 2 cm/M ... @- ®·
1--12,0---1
~ Tip de acoperi.: acoplrif
~
~ Alcltulre acoperii,: lzolalla Tntre
~ In doul ape - dlm1nllunl ~ clprtorl. Se observa ■acttunea
tr1n1ver11II d1 Vlntlllre dlntre
@ example de acoperteurt ventilate cu pantl., 10" (schemaflc) ~olzola11• ,1 11,111, tenllonate
1nferloare
~ ~
e( TJ ~
Calcul
-~{lnmfj rt ex,mplu:
11rt11lnl ~ !:~:rate1ti
~ acoperi,ulul
1
90
AMENAJAREA
PODURILOR
8,15 30,75
5,51 27,55 Podul este un nivel care se situeaza
4,75 23,75 complet sau partial In interiorul
3,79 18,95
2,59 12,95 acoperisului unei cladirl: Podul se
0,93 4,65 consldera un niv~I Tntreg numai
atunci cTnd dep!$B$te Tn!ltlmea Ii•
bera necesara de _. 2,3 m pe ;;.
314 din suprafata ea (suprafata nl•
velulul situat dedesubt) · - @ .
1--e--l Pentru exploatarea spa~ului de
I---A----1 sub invelitoare, decisive slnt forma
Si panta aooperlsului -CD. PTn! la
(D Panlt alt accpert,ulul pentru o llllm1 a ca.HI d1 Sm aupralall utill (SU) ® Conform reglementlrllor
pentru construclll 20• respeetiv 25° nu este adeevata
■
amenajarea podulul. De la 35°
poate fl exploatat In bune condl\i1
podul tumlnat prin suprafetele tlm·
panelor sau prln lucame de aco-
perls, Pantele de peste 35° fac ex-
ploatarea mal eflclenta f!rA cre¢e•
rea dlsproporticnata a costurllor $i
favorlzeaz! lnstalarea dlepozltlve•
!or de energle solara in exemplul
- <D sint comparate suprafetele
utile posiblle Tn cazul cllferltelor
HO-, 1-48-1 1--t,25---I pante. P1mtru llumlnare verrtllare ,1
sint neeesare ferestre cu o supra•
@ In bucltlrft © lnball @ lntoaletl fall la rofu de·min. 1110 din su•
prataia podelel camerel de sla1fo-
nare Tndelungata. Suprafata ml•
nlm! a unel ferestre este de 1 m'.
In di~e intr! ferestrele vertlcale
ale constructlllor de acoperfs, fe-
restrele timpanelor ~ tabacherele
- @. Locui$1e ti camerele de
sta~onare Tndelungata din pod tre•
bule sl al.bl dou! accese de eva-
euare lndependente. A doua cale
de evacuare trece de regull prlntr-
. o fereastr! necesara (fereaetrl de
f-40 +-1,00---l f--1,00--I evaC1Jare, dlmenslunl llbere 90 x
1,20 m) - pag. 201.
© ·pat l'lbatabU CV Pat 1upru!aJ1t @ Pentru canapu IIU pat
I
1,80
I
1,80
T 1.so I L~
1.80
f--1,00--I
@ Oulap de pereta @ Outap au rattle @ PatgUaant @ Pat
1,40
/
'<" ,.
('
I-:-:-:: :
-
I I!i:.:-:-:-:-:-:-:-,:-:,-:-:-:-:-:-:•:•:•:•:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:•:-:-:-:-:•:•:•:•:•:-:-:-:-:
f-201--2,20 · 2,30-----1 Ho -,.2s-1--;---"',25---~-,,oo--
@ Colt de sedere @ Masa de m!ncat @ Tabachera
.. 91
Pante ale acoperl,ulul
acoperl$ pavat clrculabil . ·. . . .. . .. . .. . . . .. . . . .. • . .. 2° - 4° de obical 3° - 4'
ACOPERIRI IN TERASA
acopert, din cimant•lemn . . .. • . . .. . .. . . . . . . . . .. . . 2,5' - 4° de obical 3' - 4° DIN 52128-133, 52143, 18338
acoperl$ cartona1, cu .strat pl11tr1, ... , , .•. , . . . . . • • . • . • s• - 30' de oblcel 4' - 10'
acopert, cartonat, dublat ... , .. .. . . .. . . .. . . . . .. . .. • 4" - 50' de obtctl e- -12• Acoperl• rece - pag. 94. Alcatuire cu aerlsire sub inveli$ul exte-
acopert$ zlncat cu fa~url dubla v1rtlcal1 (bandl zinc) . . • • 3° - 90" de oblctl 5' - 30' rior; critic din cauza curentului de aer dac! panta este mai mica de
acopetl$ cartonat, simplu .. ,. ....... ,. .. .. . . . .. . .. . a• - 15° de oblcal 10° - , 2°
acopertt netad din tabll d• otal ..................... 12• -18° da oblcei 15°
10%, din care cauza astazl se realizeaz~ numai cu bariera contra
acop1r1, dfn llgla ftltullt, 4 falturl •........•. , •..•.•• 1s• - 50' de obfcel 22"- 45° vaporilor conform DIN 4108 partea a 3-a.
acoper1$ Jindrlll (prot11Clfi .indrlll 90°) .•.•. : ......... 1B" - 21 ' de obloel 19' - 20• Acoper1, cald Jn forml conventlonalA - © :alcatulre cu barlera
acoperlf llgll fll!Uitl, normal .••.•..... , ..........•..20• - 33° de obi eel 22•
acoperlf dln tablA ondulatl d1 zinc sau otel ........... 18' - 35' de oblcll 25' contra vaporilor; alcatuire de Jos in sus: plan$8U acoperi$ - bariera
l(:OpeM, ondulat din clmeiit - fibre • • • . . . . • . . • . . . . . . • 5° - 90° de oblc1130" contra vaporilor - termolzolatie - hidroizolatle - strat de protectie.
acop■M, ardezle artiflciall ......................... 20' - 90° da oblcel 25' - 45' Acoper1, cald cu ilcltulre lnversA .... pag. 93. Alcat4i_re de jos 1n
. acoperls ardezle. dub/at ......................... , 25' - 90' de ol:>lcel 30" - 150•
acoperl, ardezle, normal ., • , , ...................... 30' - 90' de oblcel 45' sus: plan$eu acoperi$ - hidrolzolatie - termoizolatle cu material ve-
acopert, sticll ....•••••• , .•. ·.................... 30' - 45' de oblclf 33' rificat - strat de protetjle ca incarcare suplimentara.
acopert, ~;IA, dublu .............................. 30" - 80" d1 oblcll 45° Ac:opert, cu etan,are din beton - pag. 93. A!catulre de jos fn sus: ter•
acopert, ~;II solz, tn ,1r dubtu ................... , . 35' - eo• de oblcll 45°
1coper1, olan• ••..• , ............................ 40' - so• de oblcel 45' moizolatie - placa baton ca plan$Su acoperi~ $1 etansare-rlscantl placa
acop1r1, ~gla, stmplu ............................. 45' - so• de oblcel 45• maslvl cu rol structural-trebuie sl fie de dilatatle din cauza mi$Caril pro-
acoperte trestle ,1 pale , .... , ...................... 45• - so• de obicel eo• - 70' duse de clldura; in consecinta, rosturi flotante peste pereti portan~ -
(D Pante ale acoparl$ulul_ ... pag. 87 pag. 93 $1 separare a peretllor intemi de plan$eU CTnainte se lipesc ben-
1)lf1N111JI di tlffltMtalUl'A zl de pollstlren-pe plan$8U). Premisa pentru functlonare: se prevede
Intra Jnlll'lot '1 lllllrlor ci,,oa
1- +w1-,rc -4 pant!• 1,5%, mai bine 3% in structura (altfel se formeaza battoace).
I -y Barlera contra vaporllor pa cft posibil sub form! de Tnvelf$ de
i ]5 0,2 mm cu lnsertie de aluminiu peste strat flotant perlorat din vata
I de sticlA (mal inttl tratare cu solu~e de bltum pentru flxarea prafu-
,: 10 t---+--+.,;,;r,im,1"'+~~--i lul); barlera contra vaporllor este dispusa at!t de Jes inclt sa elimlne
If
5+- _ _ __
condensul - @ , @, dedesubt strat de separare sau strat de ega-
llzare (DIN 18338, 3.10.2).
Termolzolafla trebuie pe o1t posfbil sa fie un material care rezista
la putregal (spume); tabel de dimensluni - @; dlspunere Tn doua
straturi sau cu rosturi flltuite: Ideal falturl lntersectate {paste tot).
-zo •10 :!:O + 10 •20 •30 T1mpe11l111't
lnvelltoarea se dlspune pe strat de egalizare a preslunlf vaporllor
® Olferenja de temperaturl dlntrl UIIII din
p,ndentl de conlfnutul d1 vaporl al 11rulul din
lncl:ifl
1) Atrul umed preolplll ape atuncl afnd II NII rldtl 1Ub purrctul de. rout.
punct\11 alu d1 roul - de-
re- poat1 fl expJl!!latl prln
(carton cu nervurf sau strat termoizolant canelat contra formlrfl bu-
practntajul ,x• al dlfersnttl de llmpttaturl dlntr1 nterior fl exterior IJ}, lelor) tn trei stiaturi prtn tu mare sf rulare din 2 straturi tes!tura Tn grna
2) Ollerenll, de tamperaturl dlntrl Interior '1 uterlor II dlatrlbule straturllor ele• din flbrl de stlcla - Tntre ele un strat de vata de stlcll, sau Tn doua
m1ntelor conatruollvl fl aerulul ooraapunzltor cu contrlbu~a aca■tora la lzola-
rae ttrmtcl, straturf prfn sudare, din 1T$!f grease bltuminoase (gr. ,. .5 mm). Mem-
3) Rimlnil coriltlbutt• p1 Clfl o 1111tr■turtle din lnteriorul barl1rel contra vaporllor branl hidroizolanta admisA, TnsA rfscanta din qauza groslmii mii::i_
la lzolarea termlcl .x .i Y", Jar aub procant\d .:i' rlmlna temperatura lrulffll con-
tra vaporflor plllll punctul de rout- nu poatt oondlnla nlmlo. (este posibll! deteriorarea mecanica) ,; a posibllelor puncte slabe 7n
C1mtr1dalocUII Placlnl aooperfte cus!tura (un al dollea strat ofera siguranta sporltAl):
20"C, 90% umld.r1l1t1YI ur 30"0, 70% umld.reta11va 11r Strat de prdtecfle pe cft posibfl ca strat de pletrls tumat de 5 cm,
Temperatura axteml
(%)
-12
25
i I-1s
23
-18
2t
-,2
15
I -111
14
1-18
13
cu granule de 15-30 mm pe strat dublu de vopsltorie la cald $1 mem•
brana de separare; Tmpledlca formarea de bule, ,ocurfle de tempe-
@ Contrlb~a maxlml ,,;i' la lzowea termlci a untl c:ompanante construcuv, pe care ratura, soficftlrJle mecanice, deteriorarea produsa de radlatllle UV.
o pot avea stratul1te aJtuate la lnllrtorut barierlf contra vaporllor, lnclualv 1tr11ul dt
aer llmltrof, pemru a evlta conden1u1. Sigurantl suplfmentarA se ob~ne prin placi din caucluc fArfmltat sub
Extmph.l: stratul de pletris, rosturi sudate cu banda {1n cazul teraselor utile $i
carntrl de locult 20•1eo% umldltale relatlvl a 11rulul (luat conform OIN 4108) gr!dlnilor de acoperi$ se prevAd din start).
temparaturl ext1ml -15", x • 23% Detalll lmportante
rn""8U beton 20 cm .1//1 • 0,095 m• J</W
str■tul de aerllmltrof Interior 1/a • 0,120 ml K/W Scurgerlle - pag. 93 © - @trebuie intotdeauna termoizolate, cu
straturt pint ta bartera contra vaporllor • 0,21 s m' K/W doul nivele de drenare cu conectare la bariera contra vaporflor ca
0,215% U3%; 100% • 0,94 ml K/W
Pentru o lzol~I• 1xterloarl de~ 0,94- 0,21s 0,72S ,. 3 cm poll1dr1n peat, barlere sifon; acesta este mai apof etan$at de conducta de drenare. O con-
contra vaporflor nu apare cond1na,
a,
ducta de scurgere termolzolata sl care are bar/era contra vaporllor
. plttllf 1P1i11 5 cm 71531111111 dubtu YGPlhotlt II Olld
- pag. 93 ©1mpiedi~ deterlorarl cauzate de condens; panta catre
tedtu/1 fflllt de IIICII; C11t1a11 bllllmflllt II S kg/,n> scurgerl oblfgatorlu ;;. 3%.
'\
n• V-. di llfclt nr,5 la 3k;/trl- un,plulurl bllum
(prln 111/11111 fl l\ll&tt) '
Nu stnt necesare fante de ventfl.are pentru stratul flotant de egaliza•
re a presiunil vaporllor. Rosturile de dllatatie trebuie duse pina la
' · 500 lllfl cfn 11111, canon bllumlnal fa 1,5 k;Jm' bltUm 115/fl
(prln rlblllll) . ' marglnea acoperi$ulul - pag. 93 @-@. LegAtura cu marglnea tre•
buie sa fie mobil!, din profliurl prefabricate din aluminiu sau beiton
.. pag. 93 @- @; piesele de legatura din zinc contravin reglemen-
"'· .._ lltmolZollile 12011;1"" II maJ multi
:'!!'!E,~~ill!l!,~;ill!-- 1,!kQ/dllftvm121H1pllcalpe1WinOOIIIIIIV1POl!lor,
tlrilor tehnice {sfTsle rnvelitoarea) .
Legatura cu peretele ;;. 15 cm deasupra nivelului de scurgere a
1011111 umplUII In bltum dt 3.5 kg/,rl, (prln 1um111 ,1 rul111)
apei, trebuie fixata mecanic, nu dear lipita (reglementare obligato-
!I!~~lMf i~l~='~i~~Ml~i~k\\:::!~:a.~-::~~~~
w ,,..., •..., 1 •~.:.m:, \. pllnnu ruptCthl bllon cit pant•
rie din DIN 1a195);
Tabla zincata cu profil trapezoidal 9u rel de planseu structural poate
sfl$ia Tnvelltoarea ca urmare a vibratiilor; trebuie luate masuri de sporl-
@ Alc!tuirea perteeta a unul acoperl$ cald
re a rigidltaiii (tabla mai groasaJ sau acoperire de 15 mm cu placi U!?0are
din tala$ (prinse mecanic) pentru diminuarea vibra~ilor (strat turnat de
Greutate accperis Razlste"1a termlcl necesara 1/A I
100 kgtm• 0,80 m2 • K/W ! pietri~Jsi prevazuta o 1nvelitoare cu rezistenta maxima la sfi$iere!
50 kg/m2 1,1om2 •K/W Bariera contra vaporilor pe tabla trebuie 1ntotdeauna dispusa pe o
20 kglm2 1,40m2 • K/W I fii;;ie de sudura (din cauza scurgerllor de caldura) !
@ Valeri de izolare 1111 pentru acoperiri cu pantA radusa conform DIN 4108
92
ACOPERIRI iN TERASA.
DETALII ACOPERl~URi CALDE
lzolaUe
-r-=• ,,=
conduct& de 1curger1
conduc1a:~mur
(D Scurgerea apel de pe acoperte, ._@ Sllon dt ttraaa, din p0ll11ter ranfor•+~ @Slfon cu 2 nivelurt cu fl•"'-'
de etansara J..
eel pu~n 2 scurgerl - pami 3 % I" sat cu flllrl de 1dc11,1 termolzola~e I" SI COtP lzolant din aUc:11 spongloall. ~ . @
·. pretabrlc~ ml!i blne: cu doul nl• partll in1er1oarl lneulrlll In V' 4 Cu conducta liolata d1 scurgere
vtlurl - ~ lltton (.Puuvanf') -ra 1:10 • (conductl - .samur")
■
. profll de lnchlder■ MS [a1Umlnl11)
•~~:mr=r1ca,
t1rmolz011~•
hldtoizol■llt
baton
&ldtrl1
Margin, de ttrasl cu rost de t,@ M'argfnt de 111'111 cu roat de
dllatall• acoparlt (bandl Slide)
t, If' lnchldert uounsil. acoperif
I..!.,/ (profllMS) . t,@ · Profll dt marglne beton (111tem Kanis)
dliallllt d1&chls
~ clrculablle
Fiiim■tl Uber
P• plcloru,,
.,,..,.acoperls
ttrmoliolatlt
zkllrl• .:,
dlblu
':¾.Ti
ii
cauciuc spumt i:.
,nur de chit .z 1O
•~
11"'
@ Strat prote~• cu ltrat dUblu
pletrt,; mal bine: umpluturi pletrlt
t, f.@I
~
L10l1uri la perete cu prolll zinc
,1 stlnghle acoperirt
l.eglturl la perate cu nan.A,
cu ancore ,1 slni cu acoabl
La;Aturl la perete cu bandl
dt ttaneara FO (clrculablll)
lurelr•
CU ICU
du 11111
@ Leglturl lnferioare la 111111 cu roat @ Ptntru loculntt flrl prag Lumlnator-cupol cu 1patlu •~ l,s'
Margin, acoperif sail !not liolatl
dadrenare rama u,11 "' 2 cm dtventllare - pag. 1so I" ~ cu p!acl de legaturA
tuport fir conduetor
pt btndl 111,,...-1
peratrla,,11
.,,..,.
blcc btton 15/1518
acoparls
11rmolzolllle humus 30 - 35 cm
1 Strlt pall SIU flllru
din flbrl di lllc!A
P1tvi.,a,;11,1p,rulll.flcomp,u.
JIii coo,'""""" ,o-eoem
'-41PI de protlCli!'
an,are 1c0p1ns
ermolzolalie
eton pantl
)::::~;:;:::::e::?:;~;~:!,::;t ::::1a1a
acopsrls cald acoperls reee
~~ r,;;,;.. Gr!dina ps acoperl$ cald, Jn locul
/.jg\ Rost de _dilatare _cu structura
j}Jll l'I' @, sapei de protectie sa racomanda tp '21' Leg~tura la cosul de fum
" \!.:;I suport s, acoperire placi din cauciuc farimitat It.!/ cu l1nisa1 detasat
93
0
ACOPERIRI fN TERASA
ALTERNATIVE ACOPERl$URI RECI
Pardoslrea, acoperlfurllor In terasll: - pag, 93 @ (montate flotant pe pat
de pietri!il sau pe picloru1;1e. Avantaj: nivelul de scurgere a apei este situat de•
desubt; nu lngheatA putemlc,)
tencul■ta Accpert,-grAdlna cu drenaj al suprafetei cu placl de drenare, strat turnat de
r.rmoliolalit
acoperls betan arglll. expandata rezlstentll la eompreslune sau pietrifli, deasupra lmplslltura
(lmpermeabll)
filtrantA - pag. 93 ®.
Acoperl1;1url paste 1111 de Jnot etc.: tavane suspendate cu ventilare sau
!nollzlre a spatiulul gel. ln loo de tabelul .,. pag. 93 ® ale! se utillzeazl ta•
belul @. De obicei: procentul tuturor straturilor pinl la bariera contra vapor!•
Acopen, din blton lmpermeabll Acoperle In terasl cu mtmbranl
(1eoper1, Woermann) hidnllzolantl lor, lnc!uslv stratul de aer llmltrof, maximum 13,5% din rezlstenta termlct 1/ kl
Pe lemn - @ : solU1fe slmpll, eficlenta .din punct de vedere al costurllor.
S cm pjlllril 15/30 HU
pllclcllllclrcullblle Important: termclzola~a de deasupra barlerel contra vaporllcr este ma! groasl
pt llllJtti
. , . tetmCllzalantl decft la acopert,ul maslv, nu numai din cauza greuta~I scazute a suprafe\el,
!llltud lnc:t\lCIPII) ci $1 deoarece altfel, oontrlbU1fa straturllor pinl la bi!rlera contra vapcrllor (strat
llmltrof de aer + groslme lemn) ar fl prea mare.
Acopert, cu alcltulre tnveret - ® :solu~• neoonventlonall de lungl du-
rat4 (pfnl aoum Tnsl. reallzablll numai cu diverse spume de pollstlren). Tn
unele land-url pletrlsut elngur nu este constderat suflclent ca balast - mat
blne suprafatt pavatl.. AvantaJ: devlne repede lmpermeabfl la ploare, ctuta•
rea defectalor este u90arl, nu eats llmltat ca utillzara.
Termoliola~a este cu 10 pfnl la 20% mal groaal declt la un acoperts oald
normal.
Acopen, In ttrasl Invert t, © Acopert, rece din lemn Ac0perl4 de baton - (D : din cauza .pozltlel graslte" a term0lz0Ia1tel are·
· Ice condensu! 1n unele ccndijll, care lnsl vara sa usuct; lnadecvat pentru
lermolzola~• 1nclparl umede. Alscul constl. Tn dependenl& de grija producitorului in a evi•
11.,,..,. ai:optrlf 3 tllllull Clllon
~- ..
ta flsurlle oauzate de geometrle ,1 In a trata leglturfle ,1 penetrl.rile rn betonl
etratpllll'I.
Acoperlsurl reel - @ - @. Un a00perl11 race complat plat este poslbil"
numal cu barlerl contra vaporllor: rezlsten'9, la dlfuzle pag. 127-130 a s1ra·
tulul Interior ;a, 10 cm, etratul de aer serve.ie doar la egallzarea preslunll va•
aan1r1 porllor, analog cu acopert,ul oald, decarace el Tncepe sll functloneze ca van•
. . . .01'
grlndl tllare !ncepTnd de la 10% pant!. Succeslunea straturflor - (§) $l @. ·
lamllart Important: stratul interior trebuie all fie etan, la aerl Acoperlrea nuturttor ,1 a
Tncltlltl
canelurflor nu eete elanfll
Acopert, cald CU grlnzl lamll111
t,@ Tncltlate; lntrad01 plan...., cu
dulapl rfndelultl
..
Jr
@ Acoperto 11ce cu sll'U0turl grea Termolzolatle - pag. 92
Hldr0izoIa1Ia la fill ca la acoperffurlle calde ... pag. 93
Panta ~ 1,5¾, mai blne 3% pentru scurgerea apei. Slfcanele trebule I%0late
chlar ,1 Tn drept\JI stratulul de aer; a se folosi conducts de patrundere l;a:olate
... @.
E:ste importantl etanseltataa barlerei contra vaportlcr (suprapuneri ,1 lega.
turf la peretl etan,e, In speclal la sl.llle de 1not, s1nt pcslblle strapungerlle ln-
dlspensablle). ln eazul structurllor uscare amplltudlnea temperatur!lor AT·
trebure amelforati prfn straturl suplfmentare grele (Tnmagazlnare a cAldurill).
· ttncullll btlan
Gurl di ventlllre supllmentare pe acope- dedesubtul term0lzohrt1el. ··
rif rtct pentru supralet• 101119 nwl cit AT nefavorablll: preluaraa varla1111or de temperatur! exterlcara aproape
acoJ)lri, sl pentru ventillrta la llgll\lra
cu pj/jl ma! lnaltl alt construc:1111 complet Tnseamnl cllmat de barac!; nu ~e pcate amellcra numal prin ter•
motzolatlel
ln cazui ventllirii arllflelale a spatlllor de sub acoperl$url reel: trebule sA fie
lntotdaauna preslune negatlvl, altfel aerul din lnc!perl eate lmplns spre go•
Sltan dt acoperft rwce In tlrld, rul de sub aoopert,.
izolat fi In dreptul cavltltll
94
PLANTAREA ACOPERl~URILOR
-CD
lstorle
3radini pe acoperis si acoperisuri plantate exlstau inc! cu ,ase se-
cole fnaintea lui Christos la babilonieni. 1,;i Berlin rn jurul anulul 1890,
case taranestl au fost acoperlte cu humus din motive de protectia con-
tra lncendiilor, pe stratul de humus incepind s! crease! plants. Tn se-
colu! XX Le Corbusler a descopertt aproape uitatul acoper!$ pfantat
■
3. Amellorare a aeruluf Tn zone dens populate.
4. Ameliorlri microollmatlce.
5. Ameiloreazl scurgerea apelor ln ora$ $1 balanta apei 7n terltoriu.
a. Avantaje de flz!ca a constru~i!lor
radiatllle UV $1 osollatllle mari de temperatura sfnt evltate
datorltl straturllor protectoare de larba ,1 plmint.
7. Stablflzeazl praful.
a. Element de amenajare / amellorlrl ale calltl~l vietil.
9. Recuperare de suprafete verzi.
~1\\1•~·
1111
buni for:•
martdt
apllrtadcl
OlstribUll'II 1pel din prllCfettatll - 1-1/l\ 0lattlbulrt1 1pal din preclplt1NI -
tfl\1 suprlf1t1 co111olldat, - (1g) •
\!.JI \!51 IUplllt!e neconatrultt
~ .
Y,.~i·:. ':•,::~------
o..:-
1\
lni~. cre~ere > 250 cm p1nl la 250 cm 5-25cm -~6:2ocm 5-20 cm s~10 cm
Ina~. plantare de la 35 cm 19-35 cm 14cm 12cm 12cm 10cm
lncilre. supra1. 3,7 kN/m2 1 ,9-S, 7 kNlm1 1,4kN/mZ L 1.1 kN/m1 1,15 kN/m 2 0,9 kN/ml
rezerva de apA 170 l/m2 B0-170Vm2 eovm1 451/m2 40 l/m2 301/m•
strat veget. prot. sol - cm -cm -cm• 1 cm -cm 1 cm
amestee plm!nt 23 em 7-23 em 5cm 4cm 7cm 4cm
strat drenare 12 cm 12cm 9cm 7cm 5cm 5cm
udare manuala sau manual sau autamat manual sau automat manual manual manual .
automata
96
PLANTAREA ACOPERl$URILOR
" ALCATUIREA ACOPER1$ULUI - CD
DIN 18320, 18915 • 17, 18919
~
•~ndlll)
tmpllllt1Jtl flltrlntl
/~~
vagllajll
~-=~
sol - atrat drlnare -
!!rlttllo,ollcllt~"'/5
-111•nt111~
alcttulre:
planta11
1X11n1ivl
97
Deflnltll: . PLANTAREA ACOPERl$UR.ILOR
1. Prin plantar! extensive ale acoper1$ului se Tnteleg acoperlri de EXTRAS: DIRECTIVE DACHGARTEN VERBAND E.V.
protectie care necesitA Tntretinere, care de ex. Tnloculesc stra• (ASOCIATIA ACOPERl~URILOR - GRADINI) - [IJ'
turile de pietrl$ ob1$nuite. .
2. Nivelul plantat trebule lasat cit mai rriult sa se dezvolte singur, · 4. Protectla radacinllor trebule sa protejeze etan,area acoper1$U·
iar cheltuielile de Tngrljire Tn sensul de Tntretinere trebuie redu• lui pe termen lung.
se la minimum. 5. Straturile de etan$are a acoperi$ului din benzr de polimeri su~
periori trebuie sa prela $1 functlunea de protecfle a radacinifo,
Domenlu de apllcare din motive de fizica a constructlilor. . · . ·.
6. Tn cazul 7n care stratul de etan$are a acoperi$ului este bitumi•
Directlva este valabilA pentru suprafetele cu vegetatle flrl contact . nos, trebuie foloslte straturi de protectia a radaciniior care s7nt-
natural cu pamTntul, Tn special cele de pe acopert,url, garaje subte- compatibile cu bitumu!.
rane, ad!.posturi subterane $,a.m.d. 7. Stratul de protectle a radacinllor trebuie protejat de deteriorari
mecanice printr•o tnvelltoare; se utlllzeaza saltele din fibre re•
Prlnclpll de bazl ale prolectlrll ,, execu'1el constructive zistente la putregal, deoarece acestea pot Tnmag~ina substan--
P.irllie
1. 1n cazul plant!rllor de acoperl$ extensive, zona plantata preia 1e nutritive $i apa suplimentara.
r.l.1u1rn
simultan fun<:1ia de strat de protect)e tn sensul directlvelor prlvJ. a. Stratul de vegeta1ie trebule sa alba o stabilitate structurala rldi•
toare la acoperlfurl Tn terasa. cat!, capacitate de umflare rldica~ $i rezistentl la putregai.
9. Valoarea pH-ului nu trebule sa dep~easca 6.0 7n medful acid-
2. Structura acoperl$Ulul, schema sta1fcA, cerlntele de flzlc! a con- .
structlilor $1 de tehnologie a vegeta~el trebule coroborate cu grlj!. 10. Alc!tulrea etraturilor trebuie sa poatA prelua o cantltate zllnlcr
3. ca 1ncarcare pentru protejarea etan,arll acoperifulul trebule
de preclplta1li de min. 30 I/mp.
luatA greutatea minim! pe suprafatl a straturllor functions.le din 11. Volumul aerulul Tn alcatuirea straturilortrebule sa fie de eel pu~n
20% in stare de saturare. cu ap!. -
tabeful urmAtor din dlrectlva Unlunll Germane a Executan~lor ·
de Tnvelitorl referitoare la acoper1,ur1 tn terasa a Asoclatlei pen•
tru Tnvelirea acoperlipurflor. .Supraf118, plantatl i,I fntre11nerea
4. fnllflmea lnc!rcare Tn Zona 1. Arbuiptil sAlbatlcl ti speclile de gazon uscat, de paji~e de tip ste~
stre,lnli zona de interloarA pa $1 care cresc Tn crevase ar trebui dlspuse In pTlcllrl de plan•
paste sol m marglne kgtm2 kg/m2 te, cu condl1ia ca plantele sl fie autoregenerabiie.
ptnl la a eel pu~n so 40 2. Plantele stnt aduse deja cultivate, 1nsamrntate sau ca vii.stare.
paste a pin! la 20· eel pu~n 130 65 3. Tntre~nerea eel putln un tur pe an, cu controlarea $i eventual cu--
paste 20 eel pu~n 1SO SO rltarea scurgerilor de acoperi$, a f1$iilor de siguranta, a legltu•
5. Executia ,1 greutatea TnclrcArli suprafetei deplnd de Tncarcarea pro- . · riior $1 Tnchideriior acoperi$Uiul.
venlta din vfnt $1 de 7nAJtlmea cfAdlrll fl de suprafata acoperl$uluf. 4· Planteie, de asemenea mu$Chiul $i llchenll, care se stabllesc,
S. ln zonele de margine el de colt a acoperl$Urilor se iau Tn con- nu sTnt considerate ca fllm:t vegetatie strilnl. =--
. siderare inc!rcirl de suctlune mal ridlcate pe o li1Jme (conf. DIN 5. Veget~~a strAinA nedorlta treouie tndeplrtatA. ·
1055, partea a 4-a) b/e;., 1 m c 2 m. a. VegetQ1le strllnl sTnt copacll, Tn special sAlclUe, mestecenil,
plopil, artarll $,a. ·
----b--- I
zana di margin• zona ln11rtoara
7. Trebuie prevAzute tunderea i;I fertilizarea perlodice. · ·
a. Pot avea loc schlmbari ale supraf91e1 plantate ca urmare a in•
zona de margin•
fiuentelor medl~lul •
. : ,. . " '·i
:: z~n• l~'!~oll'I ·
Protectla contra lncendlilor
1. A se tine cont de reglementArlle de protectie contra lncendillor._
- ~ - .11111 di l9J(lnll 2. Cerintele sint 7ndepllnite cTnd Tntreaga alcatuire este greu infla-
,.,. mablll (clasa de materlale de constructii 8 1).
7. a.
9. 1n prlnciplu, plantArlJe de acoperl,uri trebule concepute pentru 0 plantare de scope"' functlonall prezlntl aceastl succeslune
a facllita Tntretlnerea, adlca zonele care neceeltl control peri- de straturl:
odic, precum scurgerf de acoperl$, elemente care penetreazA, Suprafatl plantata extensiv: plante, insamtntare, pres!trare de vlas--
-rosturl de dllatare, leglturi la per&11,.a.m.d. trebule sl fie u,or tare, plante gala cultivate (containers cu plante, saltele, pllcl).
acceslbile. Stratul de vegetatle: confera plantelor stabilltate, retina apa $1 sub•
10. Tn aceste zone, pavarlie de protectle trebuie sl fie reallzate din stantele nutritive $1 face posibil schlmbul de substante $1 de gaze,
materlale anorganloe· de exemplu pletrl$, prund1$ $1 cu o IAtime precum $1 retlnerea apel. Stratul de vegetatle trebule sa oontinl: vo--
mlniml de 50 cm. lum mare de port pentru schimbul de gaze si retlnerea apei. Stratul
11. Zonele stnt legate la scurgerlle de acope~ asemlnAtor cu .albl• de flltrare: Tmpiedlca scurgerea substan1e1or nutritive sl a compo-
lie de r1u, astfel ca pot prelua surplusul de apa din zona plantata. nentelor mlcl din stratul de vegeta~e. precum sl Tnfundarea cu noroL
12. Acoperl$urlle cu suprafete marl trebuie tmpllJi]te tn zone sepa• ··a stratulul de drenare, Tn plus ea asigurA scurgerea dozata a apel.
rate de scurgere a ape/. Stratul de drenare: serve$te la devierea slgurl! a surplusulul de apa
si la ventllarea strat□ lui de vegetatle, precum $i la acumularea $i
Cerlnte, funC11unl, misurl constructive eventual alimentarea cu apa.
1. Etan$area acoper1$ului trebule reallzata conform directlveior re- Protectia rad~cinilor: protejeaza Tnvelitoarea de solicitartie chimice $i
feritoare la acoperl$urile in terasa. mecanlce din partea ra.d!cinilor plantelor, care pot dezvolta o for!!
2. Suprafata plantata nu are vole sa lmpieteze functionarea etan•. puternica de distrugere in cautarea apei $i a substantelor nutritive.
$1rii acoperi$ulul. Structura acoperisului: trebuie s/! aiba. suprafata si legaturi imper--
3. Ar trebul sa fie posiblll1 separarea etan$Arii acoperi;;ului de stra- meabile (DIN 18531, DIN 18195).
tul plantat ulterior, ar trebuie sa fie poslbil controlul etan$eitaiii Formarea condensului (DIN 41 OB) fn structura acoperlsului trebuie
acoper1$ului. lmpiedicata pe termen lung $i eficient.
98
CONSTRUCTII DIN MATERIALE TEXTILE
-llJ
Constructia de corturi $i acoperf$Uri din materlale.textlle evolueaza
Tn continuu. Ele variaza de la corturl $1 acoper1$uri simple la con-
structli complicate din materiale textile de cele mal.dlverse tipurl.
Material: tesatura din fibre chi mice (pollester) ca material portant tex-
til cu strat de PVC rezistent la corozlune, protector, pe ambele fete.
Membranl de mare rezlstentA: tesltura dirrfibra de sticla, placata.
cu PTFE (teflon), impermeabil!, translucida, durata de vlata min. 30
an!. Tesatura PTFE, rezlstenta la radlaW UV, foloslta el la costume-
le pentru cosmonaut!. Calitate rldlcata a luminli. Durata de vlata de
min. 30 ani. .
Alcfltulre speclalA membranatl: tesatura din 1ibra de stlcla, aco-
perita cu strat cu silicon (de ex. Slkabran), impermeabfl!, translu- ■
cld!, durata de viata 20 - 30 anl. • •
Material puternlc transparent: tesatura Tn grill din flbra de stlcla
cu fella ETFE (pollmer fluor) pe ambele tete, lmpermeablla.
Calltl11: stabllltate rldicatA (stabll! la tnc!rc!ri din zilpad! $1 vTnt),
rezistenta la putregai, la materials agreslve din mediul ambient, res-
plnge murd!rla ,1 apa. ·
Greutate: 800 - 1 .200 gtm2;
Opacltate: de la .opac" la 50%; .
Prota<:1la contra·lncendtllor: greu tnflamabll conform DIN 4102;
Durata de vlatfl: 15 - 20 ant; (20 - 30 anl)
Aspect: toate nuantele oblenulte, durabllltate a culorll;
Punere In operl: produsl Tn form! de rulourl. L!tlme 1 - 3.m, de
oblcel 1,5 m. Lungime pTnl la 2.000 m, crolalA conforml cu struc-
tura, Tmblnare (contectle) prin cuslturl, sudura., llplre, confectlonare
comblnata. sau cl•Jme.
- (D Slatem• standard cu extensle:
Uniti~le standard pot fl extlnse Tn toate dlrec~lle practlc la inflnlt. Ele
acopera suprafete de cele mal diverse torme: p!trate, dreptunghi-
ce, trlunghlulare, clrculare, polledrlce.
Utlllzare: pasaje de leglturl, zone de repaus, pavmoane, acoperlrl
de umbrire etc.
- © Hale cu aer portant:
fnvelltoarea este purtata. de aerul U$Or comprlmat. Ventlle de aer Tm-
pledica eilmlnarea putemlca a aerulul portant. Olspozltlvul poate fl
comblnat cu unul de lncllzlre. lzola~e supltmentara prin Tnvelltoa-
rea lnterloarl (saltea cu aer). U~me • 45 m, lungime nellmitata..
Utlllzare: hale de expozlt!I, de depozltare, lndustrlale el de sport,
@ Cupola @ Acoperlrt IIUPl'lftte precum ti acoperlrea de bazlne de Tnot ,1 ,antlers (lama).
- @Structurl tenslonate: ·
Cu ajutorul cablurllor el al stTlpilor membrane este tenslonatl punc-
tual $1 llnlar de-a lungul marglnll. Membran,1e pot avea alcltulre mul-
tistrat pentru o mal bun! termolzolare. Oeschlderl de pTnl la 1oo m.
Utlllzare~ hale de expozi~I, lndustrlale ,1 de sport, zone de adun!rl
$1 de sport, umbrare.
- @-@Hale cu .structurl:
Structurl portante din lemn, otel sau alumlnlu, pests care este
Tntlnsl membrana ca Tnvelltoare de protectle.
Utlllzare: hale de expozltll, de depozitare, de sport sau Industrials.
.. ·.
®
®-®
Constructii temporare cu structuri portante
din lemn, otel sau alumlnlu; deschlderi
de plna la 40 m, prefabricare, montare ra-
pida, costurt scazute de construc1ie.
99
• STRUCTURI PE RETEA DE CABLURI
-CIJ
Structurile pe retea de cabfuri- ofera posibilitatea de acoperire cu
u1;1urlnt!, far! sprljine intermediare, a unor deschideri mari. Pavilio•
nul Germaniei de la expozltla mondlala de la Montreal din 1967 a
fest realizatln acest mod - (i), @, Stadlonul Ollmpic din MQnchen
din 1.972 ...,. @, @, @, @, (i), @ precum $1 hala de patina] din
Parcul Ollmpic din M0nchen - @), ®• @, ®· 0 propunere intere-
sant! este 1;11 proiectul pentru ctubul studentesc al Universlt!tli $1
ecolli Polltehnlce din Dortmund ... @. "
Elementele structurale s1nt de regul! pilonl din otel, retele de cabluri
G) Pavlllonul Germanltl, Montreal ~.J987; arhlttctl: A. Gutbrod, F. Otto
din otei, grlle din otel sau din lemn oi Tnvelltoare din stlcla acrllica
eau folli translucide, ranforsate cu material plastic.
ln marginlle, corni1;1ele struoturllor pe retea de cablurl sTnt lnserate
• cablurf 1n form! de ghlrlanpe, care sint petrecute peste suporturl din
stadlon
01e1 mobile dlspuse adesea oblic, apol ancorate.
-~
hall epcrt
A$a-numitele reazeme fn aer - elements portante care s1nt rnca o
dat! tensionate - Tmpart cablurlle prlnclpale pentru a permite mic-.
fOrarea sectlunll acestora.
["!
.. i:
...
.~ i-
:11
i
...•
qr,. -~ 0•
.!, 'II' ·.,:.
I 0
Tranamlteraa tforturflor de la
@ t.egarea Clblurllor
In 1'111■ ® mlnUnchlurllt dt osblurl la grlnzlle
tran■varaale da la capul unul llllp
0 Punct de artlculare pa cablurlla
de marglnt
0•
•: -----30,20-----,
@ Prol1ctstud1ntnc: S. Caraglannldls, G, 6111
0
5
..............................................•.:
•~ ~ ' )
stc1luna tranav1rsaJI
~
1. lnWAklll•
1111wr1 pctlester IOOperltl cu PVC
2, dllcuri BST 3. stinghlt! 4d cm
4, IJI legltull 5. 1Unghlt: h 8 cm
s. dlltanpor m_attrial ptasUc h ■ 2,5 cm
sectluna longitudinall 7, platbandl 0111300/60xB s. damt prtsluna
s, rtlH caatu~ 11,5 mm tO.1urub
@-@ @ Clema retea cabluri cu alc!tulre @ Clam! cablu margins
acoperf$
100
,,. STRUCTURISUSPENOATE
$1 TENSIONATE-CD
Suspendarea $i tenslonarea structurllor servesc la mi~orarea sec-
~unllor transversale, $1 astfel la punerea Tn practlc! a unor forme
u,oare $1 filigranate. De regul! aceasta nu este posibil decTt cu un
schelet din otel sau din lemn. Cablurile tenslonate sTnt din otel $i pot
fi in mod normal post-tenslonate. Ele pot prelua exclusiv Tntinderi.
■
sare, la fel ca $1 tn eazul structurllor pe retea de cablurl, reazeme Tn
aer, care sTnt supuse flambajulul (compreslunel).
O contribu~e esentlall la arhltectura cu structurt suspendate o au
Norman Foster - <D - @, Richard Rogers - @ - (i), Michael
Hopkins - @· - @ ,1 Ganther Behnlsoh - @.
Clldlrea Renault din Swindon prolectatl de Norman Foster const11
din grlnzl metallce curbate care sTnt sus~nute de stTlpl cavl cu sec-
~une circularl in sfertul superior al timpanulu! - (D - @. P.rolectul
permlte extlnderea supratetel la sol cu cca 87%. Structura suspen-
datl of~rl puncte de teglturl care fac posiblla desf~urarea Jucrl•
V1d1re-ixt1rf0arl cu galeril
rilor flrl 1ntreruperea actlvltl~lor.
Noua fabricl Fleetguard Tn Qulmper, o companle auto din SUA, tre•
~
:' ::,,
bula sl fie adapta11 unor oerir,w functionale varlablle. Pentru
aceasta, Richard Rogers a ales o structurl suspendatl pentru a
.
; ::'I mentlne spa~ul Interior llber - @ - (i),
Acee8'1 ldee de prolectare stl la baza Centrulul de cercetare
Schlumberger din Cambridge, autor Michael Hopkins - @ - @$1
a halel sportive a Jul GOnther Behnisch - @ . ·
Cllcfirf utllltare pentru aeroporturl (propunere pentru Paderborn /
Lippstadt) - © sau sill de concert (propunere pentru zona de ex-
poz11ll din Dortmund) - G]) sTnt posibll de conceput Tn acest mod
constructlv.
Hall epart pt Schllll'lfeld I"
© Detallu slsttm vftrare Pta"ar ®
5 Lorch; arh.: Bltmlleh & Partner,
Stuttgart
-~~ .
f~ifi:~~
/.itl\ Cllalrea de placltl, uroportul ~ Sall di C01101rtl, Z°"I 1xpcz~lllor,
'1_9, Pad~ibom I 1.Jppl1adl: prefect: ~ Oortmund: protect concurs: Port•
Stratm111", Ktau• mann, Echtlrhoffl, Hugo, Panzer
1,1~1~1~~~~[~1~
-- --
--- ---~...........
1=:hn-1111HtH1. ,.,.,-dlHr. r11, • .i11111. ,-,;;;;:,
•••..:.
II U ••
II
II
101
STRUCTURI SPATIALE
Cine! volume platonlce PRINCIPII- Cl]
In mod ipeal, structurile spatiale s1nt alcatulte din triunghi!Jri echila-
tetraedrul • 4-suprafete terale $i/sau trlungh!url dreptunghfce !soscele, a_stfel rncrt sa rezul~
hexaedrul .. 6-suprafete te poliedre regulate. Tn cazul structurilor plane infinite .exista exact
octaedrul • ·8-suprafete trel structurl geometrlce, Trt cazul celor sferice, exact cinci retele de
dodecaedrul • 12-suprafete polledre regulate, care se compun numal dlntr-un singur tip de nod,
lcosaedrul • 20-suprafete bare $1 deci $1 suprafete. ~etelele regulate plane s1nt cele de trlun-
ghiurl, p~trate $1 hexagoane.
- retele sferlce
Din foloslrea celor cinol volume platonlce, formula structurii spatlale
stablle$t& ca stnt cfnetlc stablle numai acele structuri Tn nodurl $1 ba-
(D Volum1l1 pl1tonl01 re ale caror bare formeaz~ un trlunghl lnchls, decl tetraedrele, octa•
Pentru atingerea stabllltltll clneti- edrele $1 lcosaedrele. Hexaedrul are nevoie pentru stabilizare Tnca
ce trebule sl fie Tndepllnltl for- a bare, iar dodecaeclrul de Tnci 24 bare. Daca o retea sferica de tri-
mula ·lul F0ppl pentru structuri unghluri nu este Tnchlsl. peste toata suprafa1a, pollgonul de la bm
spa~ale, numlrul de bare • 3 x trebule ea fie rlgldlzat .Prlntr-o metoda alternativa.
numlrul de nodur1 - a, deoarece
flecare nod trebule sl fie flxat tn Lunglmea barelor corpurllor pentru structurlle spa~ale tormeazl un
spatJul cu 3 dlmensluni de c!tre 3 $Ir geometric cu factorul V,., Pentru constructta unel structuri spatl·
bare. P~ a rlgldiza structura ale regulate este suflclent un nod cu maximum 18 legaturl cu un•
spa~ail este nevole de 1 + 2 + 3 ghlurl de 4p 0 , 60° $190°, L:.a fel ca $1 in cazul structurllor plane, trebu-
bare de flxare, decl 3 x numlrul le s! se piece de la premiss cl barele stnt legate artlculat Tn nodurl.
de nodur1 (1 + 2 + 3) • numlrul de
@ Formula lltrUCIUrl apallill bare,
)( ,. # T. ~ , l'k' ~ ~ x: ,! v
I-•~ ............ ~
V...'51..__SL-\!5/ Jn1 ~ ...i••• ------.
~ -..-.-
-.------.~
- ...., WfflM.W~H·"'
Structurl IPl~all Tn grill; din n,, Structurl apadall In grttl; din l"c\ Struoturl 1pl1lall In grill; din Structurll apajlall In grill; din
® ,1
octudr1 tetraedrl cu tlleturl
r1;ul11111 partn lnfanoarl
\:!,I octaldre ti lltl'lldN cu lnll~mt
comprlmatl .
\:;,/ Jumltl.tl-da octudl'I fl tetraedl'I
paralelt cu laturlll
® Jumltlll de 0ctaedr1 ol 1ttr1edre
ratltl (45')
''
,,,,. ...
" ~r;:. 4 :>( ' ' ,. "7'
•
I¼
~),(::,.)4:'" '.,
> ,I /
IS;[/
., r,r,,
' "· ,,, .I \'-" '·
>·. ,'),
\,r-.;,-; . . . .._, !•~~ :.:'la ... 1/ 7 7
102
Nodul 1tandlld cu 18 tel8 Ptr•
mite unghlurt de l■gllllrt di STRUCTURI SPATIALE
• 45', so• ,1 so• precum ,1 mul•
tlpl al ICHlara. Eldlli numal UTILIZARI ...,. Ill
un nod standard de uh Up, care
.... ,,.
HII prodUI In Hrll,
.. 0 Structura spatiala MERO dezvoltata de Mengerfnghausen consta
· Nodul oblfnutt rn schlmb, lll'O• din nodurl ~i bare - (D - @. Ca prlnclpiu de bazA, trebuie alese ··
dus eel mal trecvent cu 1Ot•
t■, ffl attt■a giuri, cite alnt nodurlle respectiv barele sistemuluf structural care corespund Tncar-
n1C1ur1 p■ntru reaffzarta de 0 0 oarilor ce trebufe preluate. fn oazuf elementefor MERO, legaturlle
atructuri apa1111, In grill repe-
titive, ldentic■. nod-bara nu aqloneaza ca .articulatii ldeale", ci pot transmite,
Ncdurlltt 1pte111t In achlmb H func~e de fortele normals dfn bare, mici momenta de Tncovolere -
prodllc func:tlt dt rnatimn lt-
gAturllOr, 91 di u,,gt,lul dlntrl © - 0. 1ri cazul comblnatlllor spa~ale exlst4. posfbilitatea prolec-
daul glU~ fllttall la alegere. ti!.rll unor structuri cu bare de lunglmea llberl aleasA,a unlti!.tlf grilei
de baza $i cu valorfle v1 respectiv v1 din aceasta lungime, aceste
CD Nodurl Ml!FIO @ Leglturl ba,..nod structurl putrnd fl adaptate deschlderllor dorlte - @, @.
Flexfbilltatea nellmltata este exprfmata prln faptul ca sTnt poslblle ■ ,1
grlle curbate. Clldlrea semfsferlcl oea mal mare din lume este mo-
mentan Globe-Arena din Stockholm - @. Procedeele de montare
sTnt prefabrlcarea llberl, montarea pe sectlunl sau metoda de rfdl-·
care a pllcflor. Ca protectie contra corozlunfl, toate componentele
sTnt zlncate la cald. Ca urmare a nedetermlnlrll statics Tntr-un grad
rldlcat a structurilor spa~ale, oeclarea cttorva bare Tn caz de lncen-
dlu nu duce la colapsul structurll. Pomlnd de la nodurl sterloe cu 18
L, • dlmtnslunu lldall a slillmutul La • dlrnen■Junaa dt producllt a barll poslbllltl~ de legare pentru bare tubulare, dezvoltarea a dus la ova-
Lt • 1tman1lunt1 nomlnlll I barll i.. • Junglmsa netl a lubulul
rietate de sisteme fmbunit4tlte ncdurl-bare, care fac poslbfli optl-
1 proftl circular cu see- 3 bo~ fltetat e IUdurl mlzarea structurll portante ,1 a acoperirli - @ - ®
~un, goaJI Kl-IF' (tub) 4 mufl cu chlle 7 perforatl• ecur;ere apl
2 con 5 plron creltal 8 g111rl lntrodue1re bcq
@ Suport
~·
~------
@ Suport grfndl @ Ltgltura la struc:turl ,1 la acoperl, CZ) Leglturl atruoturale jgheab median
@ Detaliu din sec~unea prin hale ora$ului HIiden; .arh.: Stilzewsld @ Sectiune prin Globe-Arana din
Stockholm, arh.: Berg
'14' Oetallu coamll shad, plan aco,oeri~
'Cl sarele Gruga, EsserT (sistem NK)
103
~TRUOTURI SPATIALE
• UTILIZA.RI - CO
Structura. spati all krupP,:Montal® a fost dezvoltata de .E. Ruter I
Dortmund-HOrde. Barele sfnt Tn$Urubate pe sferele din otel forjat
prln lntermediul unor bolturi cu goiuri cu $a68 muchii. Boltul cu gel
cu $ase muchll e11te condus prin tub cltre capatui barei !iii in$urubat
.. .,1n nod. ln general, toate barele sTnt galvanlzate. Supllmentar poate
fl apllcata o vopsea. La slstemul Krupp-MontaF, $Uruburile pot fl ve-
riflcate flrl demontarea barelor; 7n caz cl este necesar, Tnlocuirea
bareior este posiblll !llrl ca acestea s! fie dtstruse.
@ Slltemul atructural 1p1~1!
Sistemul Krupp-Montaf! este arltat la - (i) - @, detalli - @ - @.
varlanll
u,aarl
@ Flx1111raverae
n_~=r
~@:f. IU I ·
gamltutt pllll
Ii
I
1 etan$are 4 dlsllin11er 8 traversl, 1O plron oprl1or
acoperI$ 5 plssa. esntrala. gr1ndllds , 1 garnttura panl!
2 termolzolatle a flan,a pana lsgAtura 12 tub orlzcntal
3 tabla cutata otel 7 panit 9 inel prlndere 13 tub diagonal
@ Exemplu de torma pcsibi\a de acoperi$ cu datalli de ncduri - @) - @ @ Slstem structura spatiala @ Nod
104
= =nc:=::::in STRUCTURI MULTIETAJATE
-OJ
Realizate in situ sau prefabricate, sub form a de panourl sau cadre.
=== Alegerea materialului functie de tlpul constructiei $i reglune.
Pot fi utile 1n teats domeniile constructiilor civ!le $1 industrials,
numa.rul de niveluri este Umitat de capacltatea portanta. el greutatea
materlalelor de constructie. Construc\la: structura portanta verticala,
care 1nchide spatlile, din materials rezistente sau nu la fntlnderl.
!❖:-:-:-!❖!-:❖;,;.;.:.:-:-!•!❖i!•:•!•!·!❖!•!❖!•!•:•!·!•!•:-:-:.;.;.;.:❖:,;.:.;.:
Este necesara rigidizarea verticala prin legarea pe orizontalA a pe-
retllor transversal! prln lntermedlul plan$eului. Pentru grosimi de pe-
r◄\ Stllpl contlnul, ;rlnztl• Pl corllOlt
\.!.I acopalltt @ Stllpl contlnul, ;rlnzll; ~- ~nsole reti $1 rigidizlri, vezl DIN 1045 / 1053.
Structura de tip schelet nu Tnchide spa\ille, conformarea Tn plan 11-
bera ca $i c:ea a pereWor exterior! (lega~ sau tip cortint). Esta posl-
bll un numar mare de nlveluri, cu posibillt!tl dlferlte de pretabrlc:are.
ConstruC!le schelet beton armat: reallzata monollt $1 prefabrlcata, con-
strucfie c:u schelet .din otel, construcije cu sahelet din alumlnlu $1 lemn.
I
T_ipuri de structuri: schelet cu grinzi principals $i reazeme articulate,
cu cadre transversale, cu cadre longltudlnale, cu cadre longitudina-
le $i transversale.
Sisteme constructive: strlpil $1 grlnzlle principale (cadrele) determlna
structura rn cadre cu nodurl rlglde sau articulate (puncte de leg!tura
a stflpilor cu grinzlle).
Cadre complet rlgldlzate: sttlpl $1 grinzi cu legaturl de colt rlgldlzate,
formlnd cadre de nlvel.
@ Stllpl fntrtruPlf, llltpl lncllvfduall
cu grlnzl @ Stflpl lntreruPII, grtnzf pa console
Cadre articulate dlspuse unele paste altele: stTlpl ~I grlnzl rlgidlze,ti
legate unele de altele $1 dlspu$1 ca $1 cadre rigide unll peste al~l.
Cadre articulate pure: noduri concepute artlculat, legtturf (stTlpl, fer-
me), panourl maslve (peretl, tlmpane, pere~ ai easel scartl). srnt po-
slblle slsteme mlxte. Nodurl rlgide: ln c:azul betonulul armat $i al be~
tonulul monollt s1nt U$Or de realtzat; prefabrlcatele din beton armat
au de cele ma! multe orl nodurl articulate. Au mlez rfgldlzant.
Structur!: tip schelet cu stflpi continui - (D - @ grlnzi pe conso-
le, console acoperfte.
Schelet cu stTipi Tntreruptl - @ - @ StTlpf indlvlduall cu grlnzt (sprl-
jlnite direct pe console sau console acoperlte) - @. TnAl1!mea sttl-
pllor poate fl $1 mai mare de 2 nlvelurf. fmbln!rlle stTlpllor pe vertl-
call pot fi decalate de la etaj la etaj. StTlpl artlcula~ cu mlez rigl-
dlzant.
® Slflpl Tntr11rup1f, ;rfnzl pa conaola
Tn;ro,ata @ Cadre de nlvel In form• d1 H
Constructli pe schelet cu piese de cadru ... @ -·@
Piese ·cadru 1n torml·de H eventual cu grinzl suspendate la mljloc
n=R
n=
(cadru de etaJ artlculat).
Cadre dublu articulate, pe mljloc cu grinzi separate sau legate rigid
de cadre (cadru de etaj artlculat).
Structura cu stTipi tip ciuperca -@ . StTlpi cu placA Tn consol! pe
patru dlrectll (placa este Jegata rigid de stilpl, legare artlculata a
Q)
n=nCadre OU dubll art!culalle ® Elementa port■ntl tn forml cit T
.i deL
pl!cilor pe mljloc),
Structura portantl a planJeelor: preia nemijlocit inclrclrile vertica-
le $I le transmlte orlzontal elementelor portante. OalA groasl din ba-
ton, fir! elemente portante, plan,eu cu cavltate, cu nervurl sau ca-
setat, foarte greu la deschlderl mari, lnstalatllle sTnt trase greu (po-
slbil procedeul Lift-Slap), de eels mai multe or! grill patratl
-@-@ .
d■II gro11I
105
PLAN~EE
F'lanseele !nchid spatlile la partea
superloara, niveJurlle trebuJe sepa•
rate prln plansee pentru a face posi• •
bill exploatarea !or corespunzAtoa•
re. F'lan$eele se claslflc! dupa: ma•
terlalul preponderant de constructJe,
in plansee din piatr! naturala si dirt.
piatra artiliciala, . din baton,. ote(
lemn.$1 baton user.
Din punot de vedere static; plane,:
sollcJtate la incovoiere, curbate soli• ··
citate la compreslune.
Dupa modul de realizare: pe loo, din
elemente prefabricate ccmblnate pe
loc, slsteme prefabricate.
Ad1nclml mlnlme de rezemare:
- a, 7 cm pe zld!rie, B 5, e 10
-~ 5 cm peB 15-B 55, otel
- a, 3 cm pe grlnzl din beton armat
,1 otel, atuncl c!nd devierile laterals
slnt evitate i,i 1 a: 2,50 m
Regula empiric!: 1 / 2 din grosimea
peretelul • reazem planseu.
Pl~eale maslve lmpreuna cu
peretii rlgidlzantl determlnl stabllita•
taa clldlrll. Plani,eele cu grlnzl din
lemn cu lnlma pllnl sau lamelare, tip
construetlv deschls sau lnchls -
Planeeu cu ;rinzf din 11nm ou b1ton @ G)-©.
© sponglol fl lzolltle 1UP1lm1ntatl In
cavlt11l (clldlri vlChQ .
Prfn lnserarea de dale din beton se
ob~ne 0 fonolzoJare rldlcatl - (%).
F'ian,ee din prefabricate cu corpurl
de umplutur! care nu au rol static -
@-@. . .
. :f'lan,ee din otel-baton cu clrlmizl
· cu·golurl (cu rol portant). Arm4tur!
Tn nervurl - (!) . F'lan'9U cucavlfl.1f ·
din betcn pretenslcnat, pTnA la 16 m
deschidere. Ca urniare a pretensio-
narli, tnai11me redusa a constructlei
-@.
30-70
"-
1--. .
~1,20~ ~
2,40~
7-221
..t.'.
@ Planseu monollt @) Planseu grinzi otel cu intercalare ·@ Plan$eU vechi si nou - otel - beton poros
106
PARDOSELI
,.
~L~ Pardosellle determinA 1n mod hotMtor lmpresia generalA a µnei
LJ~,~r 0
1 inc~peri, costurlfe sale de ingrijire determina valoarea de locuire.
··Plicl din platrA natural!: dalele de calcar, ardezie, gresie pot'ti
puse in opera brute sau cu una sau mai multe muchii slefulte -
<D-@. Dale taiate cu fierastraul, piatra de calc (marmura), gresie
_.G) PIAci piatra naturall dlspuse
® Pllci piatra natural! dlspUSI
In aranjament roman 9i toate roclle eruptive pot avea suprafata prelucrat! tn felul dorit.
·. neregulat
Se monteaza pe pat de mortar sau se llpesc de sapa.
Pardosell mozalcate: din pietre multlcolore. Material: sticl!, cera-
l ~l[l lt1ll~mrn1 -
mic! sau platra natural! 7ncastrate Tn mortar de ciment sau liplte -
@-@.
Dale ceramlce pardoaeall: dalele din ceramic!, de podea, de mo-
Mozalc mlrunt hexagoane, 2!/39, zaic, dalele sinterizate sTnt buc!tl de argll! care sint sinterizate in
@ Mozalc marunt In pltrate, 20/20,
33133mm © 50/SOmm
I
procesul de ardere, astfel cl nu re\in apa aproape deioc: ele rezlstl
din acest motiv Ia Tnghet, rezist! partial la acizl, si se uzeaza me•
canic greu, nu rezlsta intotdeauna la ulel - ®- ®.
IM
®
HHW Mozalc pltrate, 50/50, 69/89, @
Mozalc mlrtlnt, modal cu c,rcu~
1nt1raectat1 - plscoturl,
Tipurl de lemn pentru pardoseala din sctnduri: stejar/brad german.
Scindurtle cu Iambi ,1 uluc sint din stejar nordic/brad, sc7ndurl din
pin rosu american, Flltchplne-Saps.
Formate dale: - @ din ceramic!, - @ dale cu rosturi.
75175 mm 35/35, 48/48
M1
1/4 • 1/8 • 1/1 s dlvlzlu"I Ile unul modul
cm1§1l1101'9 I io I10 I10 1'P I,o 11!1515151 ot--+1a_•-12,-1--+-371--+so-•~a•-+n---,1,...11....;100 om
:-:+:· :::,:-: ..,:,.. :)::•:
@ Pllratl C1J lnsertll, model d1oalat
~ Pltratl dlapua1 in llbll di fill
\!51 dubll ·
@ Sllllm modular ceramlol ·· @ Siat■m modular dale cu rosturl
- ~ rn1,1111:1 r ::i1111~ 11
@ Parc:het mozalc
1::111 @ P1rch1t fn spic @
1111
Tn spic, cu friU @ Englez, cu frlzl
1::1;:1:1:,1-.l!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!lliil
·@ Parc:het tip vapor @ Parc:nat tip vapor diagonal · @ Madel scara @ Model lntre\esut
Ii ! i ! i i
•@ Parchet englez
IIIB 1111~ 1111
@ Parchet ~P vapor cu fnza @ Model t!blii @ Model cuburi
107
CU Tnctlzl,. tn pard0IHll, lnllllmt 1lcllllir11 cca 19 cm llrl tnoalm 1n pardo111ll, lnillime llc:tiulrt =a 17 cm
lnctrcare din elrculaW • 2 Kl'llm• Jncatcare din cltcutall) • 2 KN/ml P~RDOSELI
.,
• dllt10mm dall 10 mm
==~:
clmenl 20- S75HS5 1rm11
roll• po1111ilenl 0.2
clm1nl 20•955 armat Pardoseala e componenta constructiv! cea mal soliclta~. Ea trebuie
-=
rollt polltliltnl O,,
s! preia toate incarc!rile din circulatle In lncapere. Alc!tulrea· generala
ru~:: 11,-- 1
lac:akl
VIII rn/n1r1/l 27125
• PUR, 70 mm tollt polelRtnl O.2 a pardoselii se concepe funcpe de protectle necesar! termlcA,.fonic! si
I
runun
tnclJZlrt Ir
I,
•ngttt anllflallll cu bllllm
plactbtlOn
•
[
bandl bltum IIIIMll la calcl
ungore antllioarl cu l:lltum la umidltate, precum si functle de tipul, dispunerea si grosimea fiecarui
placl llllan strat in parte. Atentie la termoizolatie sl la hidroizolatle, precum $1 la dis-
punerea rosturilor de mi,11care. Capacitatea de Tncarcare a $apelor de-
plnd.e de trei parametrl: 1) groslmea; 2) calltatea; 3) capacitatea de Tn-
c!rcare a celorlalte straturi (de ex. termoizolatie). Ase vedea tabelul.
1ncarcarlle de suprafete numite sint valabile la montaree flotanta a
$apel pe strat termolzolant dlnamic, in cazul sapei cu Tnci!.lzfre, grosi-
mile se considera pomind de la MS a conductelor. Uustratiile prezinta
L.oculn!e: alcltuire camera IOCIJlt, example de alcatulrl de pardosell tipizate.
La fel ca 11 G) tnsa flrl tncllztre
G) pentru zona reel (pt plmlnt),
ln&l~m• alcttulre ® Tn pcrdo1tall ~.!'!•• 1,5 kNlm' 2,OkN/ml 3,5 kNlm• 5,0 kNlml 7,SkN.'m• 10,0 kN/ml
Tnllllmt llottu~,
parat,lt e mm
=• 1 Cln:Ullill
cm; IIICIIQarl
A,5
• aKN/ml
din lnl!Umt alcllulre CCL I cm:
Tncltclll din clrculati • zKN/ma
clmenl20 oSmm 55mm ISmrn 75 mm 95111m 115mm
clmtn130 40mm Almm 55mm 85 mm aomm
ol/Mm 20•8"6 arm• 95mm
fOll1 poRtUlenl 0, 1
vata mlntrllt 27/25
Domenll di lnelrcare Pini la 10 kN/m' - ©- @
P830,40 mm Pardoseall cu parqf'!et: din lemn crescut natural DIN 18356 $1 DIN
r
, - - lolleparltfMltllO,I all'II de dlllrzfl I Vlpotflor 2 rrtrn
· r- ro111 PVC o,5 mm 280, sub forma de lamele de parchet, t!qlil, lamele de mozalc din
Ir plaai bttan
clmlnl 20-TSS
apuml pollelfltnl 5 mm parchet, scfndurl de parchet- @- 8).
lolllpoffl(flent0,2
plaallll1c'" Suprafata superioar! a elementelor prefabricate de parchet este din
stejar sau un alt lemn de parchet Tn trei sortimente dlferlte. Tipurl de
.,'.l,',·,.·.
. . . ,' .•,·. ....
,/,',",' ,,•,·,,,•,
. .l ,·/,•.
... lemn pentru pardose!f din scfndurl: stejar / brad german. Scfndurile
·.·.:-:-:-: · ·:-:-:··· -;,·,:.· .. ,;,;,:•···.·:- cu lamba $1 uluc sint din stejar nordlc /brad, sctndurl din pin ro,u
..,.. ...., .,,. /.·,'.. ,.- •...·· ,. .,.. . amerlcan, Pltchplne-Saps.
• • "',·· · , ". • / •• •
1
.... · / · · :.>· . ·. ·. ,·. · PavaJ cu blocurl din lemn: (lemn de fata) pltrat sau rotund, dis-
® LoculnJ• - nlvel lntermedlar, © .lrrcipcri anex• 111ubsol puse pe strat de baton - @- @, DIN 52183, 68702. ·
planeau
tn■ttm, 11c11111re cca ,e om: Jnaltallt Clln
IIJal de dlluz11 I
=.=-:J•
vtpOtlllll':Zrnm
almlnt 20•816
Cltculllll • ll<f'Mml
1
lolit palielllenl 0.2
Styrodur!Omm r=lllrldlllll1ttlllnlltl1Clld
lntlllml alclllllrit CCI 19 om;,~ clln Cllrou-
11111 di dlfUzto 1
vaportlot z mm
clment20-6119
1111 • l<N/,nl
r-
1·
ltra1 de dlllrZIII
Vll)Olllor a mrn
clmtnl40•V40
I
11r■l lclnlv
r pllcl
• 10 KNJml
J
_ Ylponlor 2 mm
1frmorllt40·V2<1E
ll,_...111g111__.eu..,,,
r-plld.bttan
li-fllllllllllnlltcublum.
i I; ;I
j. j I' I
lf-foA1PVC1,2rnm
IOUtpoHaltllnl0,1
,.__ _ _
•-'----llrll rlllmn
lntllfflltdlar
llrlllntlrn11dllr
1aplllotlllll
tarrnolsolallt r..----ltm1Glmlllll pllal
pl'"'91'i1!Qfll . '------p111"Ulatat11
® iElemente
:i• ••i:i•
de parchet prefabrfcat
® Eltmente de p1rchat prlflbrlcat
pe structurt de lemn ®
ltr■I lnletmedllr
llpi din ltmn
-P■Vllt
L..: ::~•::~i•mn
ean:on
ll'ICIIZlra In pl/dos1aa cu ;pa cal~ 1d1zlv sptclll : 1....--mul adazlvt
relit pcu,111,na L..-_ _ ungere 1n1er1oara
~---slral ttrmclzalanl "---HP4 de egaliur, sau n011n1a
Pavaj cu blocurl din lemn RE Pavaj cu blocuri din lemn GE men•
@ Elemente de parchet prefabrlcat
pe incalzire in pardoseall
Elemente de parchet prefabricat
pe pardoseala veohe din lemn @ montate prin presare cu tratare a
suprafetei (locuintl).
@ late prin presare pe baton neted,
&le1uit (linisaj de s~eclalhale)
108
130Wtm2 385m2 2700 2m iNCALZIREA
90W/m2 550m2 3900 m2 DIN 4701, 4 705, 4725, 4755, 4756, 6 608, 4 108, 44576 - [lJ
50Wtm2 1000m2 7000 m2 lnstalatiile de !ncalzire se deosebesc functie de sursa de energle si de ti•
pul suprafetei de Tncalzire. · . · ·
0 100 200 300 400 SOOkW · incilzlrea cu pleura. Astazl cea mai rasp!ndltA forrna de !ncalzira este
50kW 350kW R■ndlment cea cu pacura usoara.
i~~rt
•
Clmtt1d1Jllctl•
.
tarmlc
nominal Avantaje !lll dezavantaje ale tncAlzlrll cu pacurA. Costuri reduse pen-
tru combustibil (cca 1o- 25% di,:i cele pantru gaz). Este independenta
' zlllcu hel
. de reteaua public! de ailmentare. User de regiat. Costurlle de depozi-
tare si ale rezervoarelor sfnt ridlcate. in lmobilele cu chlrie apar pierderl
G) Vetre\e cu un randament ltrmlc de peste 50kW nectllll o c■merl proprlt.
Tn venlturile din chiril din cauz:a spatiulul de depbzltare pentru combu-
stlbll. ln reglunlle unde se apllca masurl de protee11e .a apei sau unde
este perlcol de inundatll, acest tip de Tnc!lzire este admislbil numal cu
respectarea unor raglamentarl strlcte. Combustibilul sa plataste Tn
avans. DAuneaza mult medlulul. .
lncAlzlraa cu gaz. C3azele naturale s1nt folosite din ce In ce mal mult pan-
tru Tnc!lzlre.
,1 cu
Avantaje dezavantaJa ale Tneilzlrll gaz. Nu apar costurl de depo- ■
zitare. Costuri de Tntretinere mi0i. Se plite~e numal dupi ca se consum!.
Se poate apllca Tn regluni uncle ae apllci mburl de protectJe a apelor. Es- ·
Podlllltilf dt
ldmltLII te u110r de reglat, are o eflclen(l anuall rldlcati. Se poate apllca pentru
lfflllul incllz:lrea de loculnte indlviduale respacttv de TncAperl lndlvlduale (cen-
@
ai J7 JJ !llll: 300 cm'
Camera de lnc!lzlre (velum minim 8ml) necee■rl lnceplnd cu un r■ndament
trale termlce cu gaz). Oiunea:a putln medlulul. Este dependent! de re-
teaua de allmantare. Coaturl mal marl ale energlei. Pericol de explozle. fn
cazul Tn care se trace de la lncllzlrea cu plcurt la cea cu gaz este ne-
cesara renovarea co,ulul. .
termlc :. SOkW. Combultlblll 1ollzl. Pentru Tncllzlrea lmobllelor se folosasc mal rar hull!,
lignlt sau lemn. Exceptie stnt centralele termlce colectlve, clcl acest tip de
Tncllz:lre devlne rentabll din punct de vedere economic numal 1nceptnd de
la un anumlt randar 1ant In sua. Oeoarece Tn functte de combustlbll srnt ell-
berate mari cantlt!tl de substafl1e noclve medlulLJi, leglsla11a federal! de
protee\18 a medlului impune impozlte foarta marl in cazul utlliz!rli lor.
AvantaJ• ,1 dezavantaJ• ale tnctlzlrll cu combuatlblll sollzl•. lndepan-
denta fa~ de lmporturile anergetlce. Costurl raduse ale combustlbilllor.
Costuri de oparare rldlcate, Slnt necesare sp~l marl de dspozltare. Em!•
sli rldlc:ste de substante noclve. STnt greu de regtat.
Forme regenerative de energle, Aioi sun1 lnclusa: radla1file solare, ener-
gia eottanA, hldroenergia, blomasa (planteie), de$eurile {blogazul).
Oeoarece costurlle nu sa amortlzem pe parcursul vletJI aoestor lnstalatll,
cereraa esta coraspunzator de mlcl:
Termoflcarea este, contrar formelor prlmare de energle, o form! de ener-
gie indirectl. Energia termlcl este produsa Tn cantrala termlce marl sau Tn
centrale energetlce de cuplare'cildurl.-energla.
~ffil!l[Sf
IJtl IUbaOI GI fl OIII dt tvlCuart
generatl are un pret r1dlcat. De-
pendent! de reteaua de alimanta•
re, tracerea la altA formi de enar•
Camera de Tnc:Alzlra cu 2 ~I (velum minim 22 m") n1C111rl 1nceplnd cu un
® randamtnt termlc .- 350kW. • gle neceslta constructla. unul co,.
Slstem cu doui!l c:onducte cu dlstrl• Slstem cu doua conducte cu distrl• Sistem cu conduct! unica cu ven· . r-i'I Sistem cu doua conducte cu dis•
© bu\ie la partea inlenoara ~; cu ra• ® bu\la la partea suparioarll. si cu ra• ® tile spaciale si distributie orizon- 0 tribu~e oriz:ontall!. (sistem standard
miflcatli vertlcale. · mificatli verticale .. tal:i. _pantru cladlrlle de birourl)
.. i09
iNCALZIREA
-CD
incAlzlrea cu curent e1ecir1c. Cu axcaptia 1ncAlzirii cu acumulator ~ !lfT!p de
noapte, TncAlzirea permanent! a TncAperilor cu curent electric este po'slblia nu~
mai in cazur! specials, din cauza pretulul r!dlcat al curentului electric. lncAlzlrea
electricA este avantajoasa In oazul unor spatii utllizate temperer, ca de ex. ga-
raje, cabine pentru portari, blsericf. Avantaje pril'ldpale: timp scurt de TncAlzire,
functlonare ,curatA, nu necesitA depozit!ri, disponibilltate permanent!, pret
scazut de procurare, ·
l)IU!llnutrl d) monr.t •Jmontat inellzlre cu acumulator de curent electric pe tlmp de noapte. Este
TII ptrett In per1t1 adecvatl pentru !ncalzlrea prfn pardoseall, radlatcarele cu acumulator de
curent sau cazanele electrice. S!nt speculate perloadele de solicltare
G) Olver11 vartanta de montara a convectorllor conform GEA
scazutA a companiilor de allmentars cu energie electrlca. ln cazul 7nclizl-
rli prin pardoseall, ,apa este 7ncllzitA pa tlmpul nop~I si cedeaza aerului
din inclpere clidur! de-a lungul zliel. Tn mod corespunzator, elementele
acumulatoare ale radiatoaralor electrics sau ale cazanelor electrfce se
Tncillzesc Tn parioadele de sollcltara seazuta a companlllor de allmentare
cu energle electric!. Contrar fncAlzlril prln pardosealA, uitlmele doua apa-
rate men~onate sTnt reglablle.
Avantajele lncaizirll cu acumulator cu curent electric. Nu sTnt necesare nlci
camera de fncllzire $1 nici IX>fUI; nu rezultA gaze, nu neceslt_a spatlu sem-
nlflcativ; costuri de Tntretlnere reduse; nu este necesarl depozitarea com- .
n:c:.ialA
" I l l ~ h)=~-- I):= bustlbllulul.
Convectoarela. ln cazul convectoarelor, clldura nu este eilberata prin ira-
cu ei.ll:llun•. UIUlul DU IUClilnw ell DU cilbll lUCliuM uni! blndlela
cln lr,clplre 1,, rec, diere, cf prin transmlsfe direot4 citre moieculele de aer. Din acest motlv, con-
vectoarele pot fl acoperite sau integrate, fir! ca randamentul termic sl alb! .
@ Olver11 vart1nt1 cit mont111 a convlCtcrllor conform GEA
de suferlt, Oezavantaje sfnt miecArlle aeruiui produse $1 sttrnlrea prafului.
lniltfmt Olltantt Ad!n- Supra/alt
Randamentul unul convector deplnde de !nll~mea nleel de deasupra sa. .
h1 lntrl olmaC vop1ltl SSC!iunlle golurilor de admlale $1 de ellminare a aerului trebule dimensiona-
butucf H1 rJ.1im•nt te corespunzltor - (D . Convectoarele sub pardosealA - @ . Acele&$1
!nmm tnmm Tnmm
280 200 250 0,181 condltll ca la convectoarele deasupra pardoseiil. Olspunerea convectoa-
relor sub pardosea/1 deplnde de aportul pe care nare fereastra fa nece-
430 3SO 70
110
180 0,18'
g:~ sarul termic af Tnclperil. Olspunerea - @, este adecvatl unuf aport de •
220 0,251 peste 70%, pentru un aport Tntre 20% $170% este adecvata dlspunerea - .
580 500 70
110
0,12
0,18
@, Jar ptntru un aport sub 20%, dlspunerea - ®· Convectoarele fir!
., .
180 0,2~ ventllare nu slnt adecvate pentru !ncllzlrea la i~mpe.raturl sclzute, deo;i-
220 0,3 rece randamentul ior deplnde de volumul de aer care le traverseaza, ,1
880 500 180 0,30'
deci de d~eren•de temperaturl dintre oorpul d.e lnc!lzit $1 aerui din inci-
980 900 70 0.20'
180 0,# pere. F'e~ cresterea randamentulul pot fl montats pe convectoarele care
220 0,58 au ni,e de mlcl Tnll1lme. deasupra lor (de ex. convectoarele in pardoseall)
Olmenlfunl de conatruc11e de Dlm11111unl di conatructle suflante. Tn zona de locuit este llmitatA montarea de convector! cu suflan-
radlatoare collform DIN 4720 © radlatoll'I conform DIN 4720 te ca urmare a zgomotulul produs - G). Corpurlle de !ncalzit pot fl aco-
perlte In diverse modurf. ScAderea randamentuful este unaorf consldera-
bila. Trebul11_asigurate poslbllitl1i de curatare adecvatA, La cAptu,ellle din
!n11,m1 Ctstanll Adln- SUp/lfatl metal, procentul de clldur! de lradlere este transmls aproape ln totalttate
h1 lntrl olmec vopsltl
butuot·H, aerulul din Tnclpere, pe cTnd clptuseille putJn transmislblle termlc reduc
lnmm 1nmm Tnmm r,:,tr•nt conslderabU transmlterea calduril de iradiere .. pag.111, G). Este repre-
300 200 250 0,18 zentatA miecarea aerulul Tn lnterforul unei Tnca.perl lncllzite. Aerul este
450 3SO 180 0,15' incilzit de qorpul de tncllzire, se ridicl la plafon tangential cu fereastra 111 •
220 0,21
800 500 110 0,14 se rtce,te la contactul cu peretl exteriori, respectlv lnteriori. Aaru/ ricit se
180 0,20'
0,28'
m1,ca paste pardoseall Tnapol catre corpul de Tncllzit. o altl sltua11e se
220
1.000 800 110 0,24 creeazl atuncl cTnd corpul de fnc!lzlt se afla pe un perete care nu are
180 0,341 fereastrA. Aerul se rlcete la fereastra, se m1,ca apol rlclt paste pardo-
220 0,48
seall cttre - pag.111 corpul de fncllzft el se lncAlzeste de-abla aoolo,
Dlmwlunl de con111Uctlt radlatoar,
® dinOlmanlllunl d• oon,truotle radlllon
otel conform DIN 4722 ® din ot1I conform DIN 4722
I! [I! (I]!
mil
35H s2= &Si--t
rrl
II 0,11ont1l b)-O"f'~lal I •I ortzonlll cu I ,,,.
110
INCALZIREA
-CD
0 a treia posibilitate este incalzirea Tn pardoseala in Ice de corp de
incalzlt.1n acest caz are loo oinc!lzire uniform! a aerului din Tncapere.
Apar probleme numai tn caz de suprafete mari de fereastra, care pot
fi rezolvate cu ajutorul unor corpuri de Tnc!lzlt suplimentare, ca de ex.
convectoare in pardoseala.
Oespre problems alerglel la praf in incAperl incAlzlte, PTna acum
masurile impotrlva alergiilor la praf, respectiv la acarieni au ignorat
corpurlle de incalzlre. Corpurlle de 7ncalzit cu actiune pronuntata de
convec~e stTrnesc praful care contine agentl alergeni, acesta ajun-
g7nd mal repede Tn contact cu mucoasele. ln plusrpentru corpurlle
de incalzlt cu lamele de convec~e exist! probleme de cura1are care
---- \
nu pot fi rezolvate. Avantajoase sTnt decl oorpurile care Tndepllnesc
urmatoarele conditil: un procent minim de convec;le $1 poslbflltate
A
/
I ·
l Ill I ,.-
de curatare flrA problems. lndeplinesc aceste condltil pl!clle mo-
nostrat ffi.r! lamele de conveqie 111 radiatoarele din elemente.
Depozltarea plcurel pentru Tncllzlt. Cantitatea de pAcurl pentru
TncAlzlt ar trebul sA fie suflclent! pentru min. 3 lunl ,1 pentru max. un
sezon de Tnc!lzit. 0 estlmare a necesarulul anual ~e oombustlbll se
■
-
acest caz, Tncaperea rezervorulul trebuie sA poatl cuprlnde Tn caz
©
....!.... ,........, - _ __. . .
Tnc1Jzlr1 In plldo11aJI (montara
.
de urgentA toata cantltatea de pacura pentru Yncalzlt: lnstalatille cu
rezervor trebuie sl aibl conducte de allme~re fide aerlsire. Ji, plus
stnt prescrise slgurante contra supra-umplerll ,1, funotie de tlpul de
Tncalzlr~ In pardoseall © uecatt) · depozltare, un dlspozitiv de avertizare Tri caz de scurgerl (de ex. Yn
AlcillllNI p..-dolHII de IUI In Joa: Alclllllt9 ~ - dt IUI In loa: cazul rezervoarelor Tn pAmtnJ).
-Dalt 15mmln -081110 mm Upi111a1 rnachtll
-l'lldtfflOllat:IOmm
-,o11~0.1mm
-l'IIGI lapl UIGIIII 11111111
•l'ollt di polltllltnl 0.2 mm
incllzlrea pe suprateie cuprinde suprafete marl din cele ale TncApe•
-$1P145mm
-s1r11 po,tant ptnl/U oonc111e11 tnal1Jlrt
-Llmtll Qhfdlll din lllumlnlu
-811'81 pcllltlrln au CIMIUII PIIIIN aondUcle
rilor ,1 temperaturl corespunzator scazute.
•Falle PQIINlnl 0.2 mm !ncllllre40mm Tipurl de TncAlzlre pe suprafete: YncAlzire tn pardoseala, TncAlzlre in
-lzol111t PST 33130 -Vall mlnlrd lil/10 GI lmlallt IGUllioa undt
NleCIZIII plan11eu, Tnc!lzire Tn perete.
tncatzlrea tn pardosaall. Tn cazul Tncalz!rti rn pardosealA, caldura
de pe suprafata pardoselil este transmlsA atTt aerulul din TncApere,
ctt ,1 pere~lor sl planseulul. Transmlterea cAlduril cl.tre aer are loc
Ii:\ Tncaizlra In pardoa,aJI ·1moc1u11 pr!n convec~e, adlca prin mlscarea aerulul pe suprafata pardoselll.
\:!.I lncllzlra)
AlcllUlrt pardoMlll di IUI In lo■: Transmlterea cAlduril cAtre per&11 sl plansee are loc Tnsl prln ira-
-l'lnlltj cu llllal porlanl (lnlltklle vlll1lblll)
-FOlle POlltlltn& · diere. Randamentul termic poate fide 70-110 W/m 2 func~e de flnl•
•Modul d1 lncllzlrt cu anl l&alant
saj. Ca finisaj de pardoseal! este adecvat aproape orice material,
ceramlca, lemnul sau materlalele textile, TnsA rezisten1a termlcA nu·
artrebul sl deplseasca 0,15m2 kW.
Flnla■I
0 I I. I'
i
perete
l ~1 5
I i.
I
I
r
Jb iI
J• '$
II
i ..e
1
i! i!
i,. Ji
f
JI
i"' e ~
.i "
,.5 .I J i ,Ii
1 i
,.S
.I
,{
F
® Sunstrip @ Placute dlstrlbuire aer @ Curbels de temparaturi ale incaperii peniru avaluarea termotlziologicA a
sistemului de incil.Jzira
111
0 iNCALZIREA
·;-: ,
.· m
. . .~ . , $apa folosita 1n cazul sistemului de incalzire din pardoseala trebuie sa
corespundA prescriptlllor DIN 18560 resp: lndica~ilor Uniunii Centrals
-CD
-
lzola~e s!nt stabilite cerin1e speciale referitoare la llmitarea transferu-
250mm 1150mm 250 mm 250 mm
lui de caldurA determinat de tnc!lzirea de suprafete, cerinte ce s!nt in-
H H H t-1 dependents de tipul de izola~e ales: .tn cazul tncalziril pe suprafete,
coeflcientul de transfer termic al straturilor alcAtuirii constructive dlntre
suprafata de tnoAlzlre $i aerul exterior, pAmtnt sau p!rti ale cl!dlrii
avTnd o temperaturA lntenia cu mult mai mlct, nu trebuie sa
depl$easc! 0,45 W/m2". Jn DIN 4725 (Tnc!fzire fn pardosealA cu ap!
cald!) eTnt consemnate temperaturlle maxima admlse ale suprafetel
pardoselfl: pentru zona pern:ianent ocupata. temperatura maximA ad·
misA a pardoselil este de 29° C. Temperatura maxima admisa a par-
doselli pentru zona periferlct este de 35° C, zona pertfertca neavTnd
@ GroapA pel'llru lnstallrla rez11Voar11or di plcufl penttu !ncllZlre-ln plm1nt. voie sA fie mal lata de 1m. 1n cazul baller este valabil! o temperatur4
maxim! admis! a pardoselil de 9° C paste temperatura normal! a
TncAperii. fn cazul normal este posibfll Tnctfzirea tn aceste condltll,
deoarece necesarul de caldur! dep~e$te rareori 90 W/m 2• Numai Tn
pu11ne cazur!, ca de ex. unde stnt suprate1e marl de tereastrA sau a-
, .., . . . . . ..,1.,
-cm•·... u . . ..
. .1
-J
-+-.
tuncl clnd 7no4perea are ma/ mult de dou/1 suprafete de contact cu ex-
terlorul, apare un neoesar mai mare de catdurA. ln aoest caz, pe ITngl
Tncalzlrea din pardoseall trE!bule lnstalate alte suprafete statlce de
tncllzlre sau un slstem de TncAlzlre a aerului.
l--1670 mm--!
g,:ri:,,nomlnlla v M111r,,
ICU aceHOIIJ)
l.unglme I AdlncJm1 I nk;
@ BIIJ!I• di 1'1Drvc111 din nallon 1000 (1100) 1100 (1100! 720 . •30-$0kg
.Ballrle de IIZll'VOMI clln nallon
(pollamldl), vldere llterall, © .. C!) (max. 5 rezarvoart) . 1500
2000
(1100) tHC
1150
(1720 720
720
-40-ea ka
-sa-ao .-::
Ofmtnllunl de conellue!le pentru baterll de rezervoare (bater/I da raclplenta) din
® material plastic
·- - -- "UIUII
Junl In mm''"'"lmfl Gr•u1111 In ••
~,v Dlln)ttrU 1,1 1,2
minim :n•rlor I oalo1ALW 1,PM11 A/C e
-
I
i J 1,l'IIN 11,1'-•
~1!3 -- -- --
t
B--
8 1 1000 1510 5
3 1250 17<10 5 3 329
5 111110 29,m s 3 IKl1J 7nn ,m '1Qt\
r 7
...
10
>II
1100
1100
-n I-· 5
5
!
a
I
3
•
3
500
500
"""
lie
fifflll
,.,,n
~=•
130
1250
1••n
,·-
HO
1300
,onn
,.eo
I
L 25 I~a le.ID a
a
3
IJOD
IOO
-
2750 2850
••M
2100
30
"'
,:n ,-
500
111120
1n•m
-m 7
1
·~-·
3
♦
500
~n
N~
•=o
5100 5300
··~ 34""
...n
53!10
-- -
5 1600 2820 5 3 500 700 7411 740
a
7
2000
1600
2220
!740
5
6
-
3
500
500
-
185 930
- 5135
930
10
18
1600
1800
5350
5570
5
5
3
3
500
500
1250
1800
1250
1950 1850 -
- 1250
112
PARCURI DE REZERVOARE - Ill
lncaperile recipiente trebuie sa evite, Tn caz de revarsare a lichidului
depozltat, ca acesta sa debordeze Tn atara Tnca.perfl. Ele trebule sa
poata prelua 1/1 O din volumul tuturor rezervoarelor con\inute $1 eel
pu~n voiumui complet al ceiul mai mare rezervor;
Rezervoareie in inca.per!: Tncaperile recipiente sint necesare Tncepind ·
cu o capacitate de depozltare,de 450 I. Excep~e constltuie rezer-
voarele cu perete dubiu din otel. Ptna la o capacitate de 100.000 l este
1401 necesar un dlspozltiv de semnaiare a scurgerilor sau trebuie reallzate
0
I"° I din material plastic armat cu flbr! de sticla pentru tipuri constructive
'1' Rezervoar, de depozllare a aprobate, sau rezervoare metalioe cu c!ptU$eala interioara din ma-
\!.I plcurel In !nclperl
terial pfastlc ca tip constructlv aprobat.
Jnc!perlle reciplente trebuie executate din mater!ale nelnflamablle, lg-
nifuge, cu o rezlstenta, lmpermeabilltate ,1 stabilitate suflclente, $i nu
trebule s! fle prevazute cu nicl o scurgere. Rezervoarele trebule sA fie
acceslblfe pe eel pu~n doua. laturt $i trebuie dlspuse la o distant! de
min. 40 cm de per~i sau 25 cm Tn rest, min. 10 cm de podea $160 cm
de plafon .... G)
■
Clase de rise: .
A temperatura de aprlndere sub 100° C
AI temperatura de aprindere sub 21°c
A II temperatura de aprindere °-
Tntre 21 55° C
A Ill temperatura de aprlndere 1ntre 55° -100° C
B temperatura de aprlhdere S1Jb 21° la 15° C
solubll Tn api
Rezervoarele Tn aer llber supraterane: TncAperlle reclplente stnt ne-
.cesare 7ncepfnd cu un vofum de 1.000 I, altfel la fel ca Tn cazul rezer-
voarelor rn TncAperl. 1nclperile reclpiente pot fl constltulte din ta-
luzurl. Tn cazul rezervoarelor cu un velum de peste 100 m3, talu-
zurile, peretli sau inclntele clrculare trebule sa fie la o dlstantA de
@ Pare mlc de rezervoare min. 1,5 m, fn cazul rezervoarelor cilindrlce cu un volum de 'pfnA la
2.000 m3, dlstanta la lncintele rectangulare poate fi micforata pfnl
la 1 m. Trebule prevazute dlspozltfve de eflmlnare a apel, care tre•
bule sa poata fl blocate.
Dael apa se poate scurge automat. trebule prevazute separatoare.
lnstala\llle supraterane neceslt! c!l de acces cu protec\le. Olstanta ml•
nlml a rezervoarelor cu .uti ~um. mal mare de 500 m3 fa;A de ve-
cln!tate este de 3 m, cr8$te odatl cu volumul pfnt la 8 m la un velum
de 2.000 m3• Pentru combaterea lncencllllor trebuiEI p!'evazute drumurl
de acces pentru pomplerl ,1 utllaJe - ® -©
Rezervoarele subterane: dlstanta mlnlmA fa1A de llmlte 0,4 m, de ell•
dlrl 1 m. Ancorarea rn pAm1nt .este necesarl pentn., a p!'evenl plutlrea
rezervoarelor goale acolo unde sTnt inunda~I sau ape freatlce. Lea-
tlrlle de deasupra rezervoarelor au min. 0,3 m $1 max. 1 m. Deschide-
rlle de acces au 0 60 cm, deasupra fiecAreia trebuie sa se afle un put
firA scurgere a apef, de eel pu~n 1 m fl~me flberl ,1 cu 0,2 m maf fat
dectt capacul de put. Capacul putulul trebuie sA poata prelua fncArcArl
de pfnA fa 100 kN Tn zonele cu clrcula~e.
Pllnctele de umplere necesitl. aprobare pentru llchldele lnflamablle din
clasele de rise A I, A II sau B. Ele trebule sA fie direct acceslblle ,1 sA
albl proteClle, Suprafaia de podea trebuie sA fie lmpermeabill, din bl•
tum, beton sau pava) cu rosturl etanfe. Scurgerlle trebule sA fie
prevlzute cu separatoare, siguranl9 contra supraumplerii, sTnt neces-
@ Pare mare de rezervcar, are dlspoZitlve de goitre ,1 de curttare pentru rezervoare. .
Sta~lle de allmentare cu combustlbill pentru mijloace de transport
de uscat, maritime $1 aerlene pentru lichide lnflamabile din clasele de
rise A Ill, de ex. pacura $1 combustlbll Diesel nu au vole sa fie depo-
zftate alAturl de cele din clasele de rise A I, A II sau B. _Este valabll ~I
pentru zonele de lucru ale suprafetelor ~I ale separatoarelor - ©
Toate rezervoarele neceslta: ventllaije fi elimlnare a aerului situa-
te lace! pu~n 50 cm deasupra calotel, respectiv deasupra solului; Tn
cazul rezervoarelor subterane, ele due la suprafata, neceslta protec-
~a contra apelor pluviale. STnt necesare dispoz!tfve de marcare a nl- ·
velulul de umplere. Dimenslunlle golurllor de acces trebule si albA
min. 600 mm IA~me libera, tar deschiderile de inspectare vizualA tra-
buie sa aibi min. 120 mm diametru.
STnt necesare paratrAsnete i,i proteelie contra inc~rcarllor electro-
statice. Rezistenta la foe, la coroziune interna sau axtarna, extin-
ctoare de tip corespunzator. Rezervoarele pentru combustibil Diesel
sau pentru piicura cu o capacitate de paste 1.ooo I au dispozitiv de
semnalare a capacitatii-limita $1 siguranta contra supraumplerii.
113
CENTRALE ENERG.ETICE- OJ
•
Centrale cu ardere cu strat fluidlzat
Fune\lunea centralelor energetics este de a produce curent electrlc, vapori
sau apl caldl slgur si in mod. ec'llogic, tn cazul centralelor energetic~ care
fune\loneazl pe bazA de clrbune c-a lmpus Tn anli '80, pe !Inga tehnlcl pre-·
cum arderea de pulberi, arderea ou gratar etc., arderea cu strat fluldizat. Au
fest dezvoltate diferite concepts Si modurl de executie, de la cea statlonara
pinA la cea circulant!. ln contextul unor cerinte cresctnde de protectle a me-
dlulul, tendlntele s1nt 1n dlrectia arderil circulante cu strat fluld!zat Se asteapt!
dezvoltlrl ulterloare in directia arderll ou strat fluidizat presurizat,
-G) reprezlntA schematic componentele princlpale ale instalatlel sf cele ma!
lmportante fluxuri de materil. 0 component! lmportanta este producerea de
vapor!, const!nd din case cazanelor cu mal multe cazane; bunclrele de
cArbune ,1 reclplente msi mlol de depozltare 7n apropierea lnstala~llor anexe,
a flltrelor electrlce, a traseelor de asplrare SI a cosurllor de fum. Un al dollea
complex este producerea energlel electrlce, care con~ne camera turblnelor
cu turbine :,I dlstrlbultoare de abur, lnstala~a de dlstrlbutle cu transformatorl,
distributia curentulul electric, lnstalatll electrotehnlcs, de masurare $1 de con•
trol. Monttorlwea sl controlul tuturor slstemelor au loc dlntr-un punct central
-
de control. Materllle lmportante stnt:
a) fluxurl de intrare precum clrbunele, pleura sau gazul, oxldul de calclu,
nislpul $1 materille condensate
b) fluxurile de ie$1re precum curentul electric, vaporll procesatl, cenusa $1
gazul
c) fluxurl de materil lnteme, precum apa de r!clre
F'rocesarea $1 depozltarea materiilor solids ,1 fluids are loc tn mod cerrtrallzat
7n lnstalatllle anexe; consumatorii indlvlduall din cadrul centralei electrlce s7nt
allmenta11 de alcf.
i
c.nu.. fllll
SchtrnA functfonllA a centrall 1111rgetlcl cu cupfaJ
i - @ reprezlnt! schema functlonali a unei centrals electrlce cu ardere a
'© en1rglt1clldurl + stratulul fluldlzat $1 cuplare energle/cAldurL Se foloseste Tn centratele ener•
i getlce lndustrfale $1 de termotlcare.
CombUstlbllul clrbune este adus cu ajutorul un0r transportoare mecanlce
SZ!£880m I pests cenU$B tnclns! Tn clrcultul de Tntoarcere a cenu,n, ajungind astfel Tn
ca.
lum partaa lnferioarl a fumalulul; fn cazul tlpurilor uscate de cArbune este prefe-
rabllA transportsrea pneumatlcl direct Tn fumal. La temperaturl tntre aoo•c
$1 900"C are loo arderea completl. Aerul de ardere necesar este extras din
cazan sau din aerul curat de afarl prin sueliune, eate lncAlzlt de dlspozltlve
de pretncllzlre a aerulul '1 lntrodus 1n fumal ca aer prlmar printr-un ventll de
ere,tsre a prufunll prin podeaua gurll de vlnt cft 411 introdus lateral ca aer se•
eundar pe mal multe nlvelurt. ln urma arderll sTnt produse gaze de ardere tier•
bl~; cen"'8, exlstentl In tumsJ preia prfn m~a lntensi de turblon o par• ·
te din cildura de ardere, este antrenatl de gazele de ardere sl cedeazl
clldurl suprafetelor de Tncllzlre din fumat ptnl la lntrarea Tn elelon. ln clclon
este seperat! materfa solldl din amestecul gaz de ardere-materle solidi !n
I 21,00 I 45,oo cea ma! mare parts, ·aceaate. ajungTnd din nou Tn fumal prin clrcultul de Tntoar-
@ SIC!f une tranaversall - ®, plan ctntrall 1ntlgltlcl cere a cenui,11 - are foe astfel o reclrculare a materiel s0llde. Gazele de ar-
dere fierbln~ sTnt rlclte pe suprafetele de fncllzlre supllmentarl; coree-
punzltor temperaturll sTnt supraTncAlzltl vaporll de frialtl presiune ,1 de pre-
1111.20 slune medle, sint Tnellzlt& materllle condensate '1 aerul de ardere. Gazele de
ardere stnt curt1ate de praf la cca 140° C !n filtrul electric - altematlv in flltrul
lnatalatJI an,xa
• .. cu plasl - ,1 conduse pr1ntr•un curent de suc:lfune cltre un CO$ de fum lndl•
vldual sau altematlV cltre un ~ de fum cclactor•
F'antru respectarea nlvelului de emlsll de sulf, tn fumal este adus oxid de cal•
clu In cantlt!11 doz.ate; la prfma umplere '1 pentru completarea materlllor soli-
ds recirculate este utlllzat printre altele nlalp.
Vaporil de Tnaltl presiune ob~n~ sfnt redu,1 partial Tntr-0 turbinl de vapor! $1
dupl o supraTncllzlre temporarl trectnd prin stadlul de vapor! de presiune
msdla, la stadlul de vaporl cu o presluna adecvatl procesulul; energla fluxului
este transformati tn energle de oatre turbln!, lar aceasta la r1ndul el este
transformata fn ourent electric de dtre generator. Vaporil de proces stnt fc-
losf11 prlntre altela la obtlnerea ape! Calde pentru termoficare, pentru process
de uscsre '1 rea~I chlmlce; vaporii creeazl clldurl 1n principal prin con-
densare. Condensul este colectat. eventual curltat $1 tndreptat cltre cazan
ca apl de allmentare.
- @ aratl o sectiune transversal!, - @) planul unei centrale energetice
cu dlmenslunlle componentelor lmportante. Oimensiunile s1nt valablle pen-
tru o central/a. energetic! industrlalA media, constind din trei cazane cu o
capacitate de producere a vaporllor de crte 200 t/h, plus o extensie cu un
cazan.
La inserarea de noi instalaiil in centrale energetice deja existente este ne-
cesara predominant o constructie pas cu pas; conceptele noilor constructii
trebuie sa contina ~i posibilitati de extindere, caci acestea asigura o
func\ionare continua a centralelor existents; trebuie rezervate suprafeie
corespunzatoare pentru aceasta.
114
- CENTRALE HIOROELECTRICE
1001'
.. -CD
i,
lnclr-
...,
cara t---,-~,.....,.,....-.:--1
Tipul constructlv, forma $i marimea centralelor hidroelectr!ce sTnt cje-
. P[kW] termlnate de condi,me naturale $i de tlpul, forma carcasei, dlspunerea
50%
axelor el numarul ma$1nllor generatoarelor de curent. Cu en
maeinlle
FlxA
slnt mai mici, cu atit lnfluen\eaza: mai pu~n partea construita..
Raurvt Turblne-Tlouri Domenfi de utllizare
fluctUllltl n
o,_...___......,-=-==-1, Turblnl cu jet liber Tntijlml de eldere (pinl la 1,820 m), debits mlel;
0 (Pelton) mal multe duze ,:,entru debits mal marl
: 1) de asemanta hldrocentral• de aoumulare Turbinl-Francis Tnlltlml de elders medli (Tntre 670 fl SO m)
2) hldrocentrlll cu prealune rldlcati (1lrl acumulare)
oentru debits marl
(D Tra11ul tnclrclrllor re111,1 ~ Upurllt d1 hklrocemrall TurblnA-Kaplan Oebite marl putemle fluctuante fl Tnlltlml de cl!.dere
micl (max. 70 m)
Turbin! cu traversare Pentru randamente de plnl la max. BOO kW pantru
(Oesberger) ,1
Tnll~fmi de cl!.dere debite putemlc fluctuante
Tipul de turbfnl este desemnat flrl clasiflcare dupi numirul de rotatJI.
Pompeii hidrocentratelor cu acumulare, care fnmagazineazl cu curent
■
,1
excedentar energia hldraullcl, srnt pompe centrlfugale corespund
turbfnelor Francis, ,1 pot s! fie Tn mal multe trepte pentru a face fall
unor Tnll1imi mari de allmentare. Turbfnele cu pompe s!nt ma$1nl rever•
sfbile pentru operarea pompelor $i turblnelor.
Caressa: turbinele Francis fl Kapl"'n sfnt allmentate cu .apl Tn general
prlntr-o c:arcas! splralatl, Tn caz de randamente fi Tn!ltlmi de cldere
reduse, ellcea poate fl actlvata de fluxul dlntr-un Jgheab. Tn cazul turbl·
nelor Kaplan de randament redus pfn! la mediu s-a lmpus turblna cu
Hldrocantrall cu bazln di aaumul1111 la Tnllijme fl 'COnduell lungl d1 tub, a clrel elloe similar! celel de vapor este plasat! fntr•un tub. Tn ca-
® allm1ntare cu apl (1ubt1ranl) · zul ti.frblnelor cu jet Uber, careasa este o protectfe contra stroplrfl cu apa
prelucrata. Dlspunarea axelof maelnllor: vertlcaIA, orl:zontal!, fn cazul
turblnelor cu tub obllc! de regula.
_ _=='=_-.......
. ,,)(v7,AVAVAW ----11L 1/j Nurnlrul de ma,1nl: randamentul este dlatribult unor m8.$lnl de m!ri-
me egalA, pentru optiml:zarea numirulul de m8.$inl. Flecare set de ma-
Jlnl aste lnstalat ca un bloc, ale cirui trei dimensiuni deplnd direct de tl-
,1
pul dlametrul ,ncei turblnel Cs),@, (1), (ID. Hot!rttoare pentru costu•
rile de constructle, precum ,1 pentru o functtonare fAr! probleme, este
pozltlonarea coreoti pe Tn!111me a turblnel; aoeasta d!!pinde de tlpuf de
,/ turblnl ,1 de nlvelul deasupra m!rll al loculul de montare. lntreaga cen-
.trail ee compune din blocurlle maJinllor, din blocul de fundare care Tn
,1
plan are aproape aceeael dlmensiune, din tnclperlle anexe, care srnt
grupate Tn Jurul blocurllor mal sus me~onate, cu economle maxima de
,1
constructle de ellmlnare. ·
Plan Metodt conatructlve: m!rfmli!a fl amenajarea Tnclperfl de deasupra
Hldrocantrall OU preliune 1CIZUtl cu turblnl 1n aplrall ou Ill velllcal, mQlnllor urmeazl dou~ tendlnte 7n afarl de oea tip cavern!: hall cu
@ metodl con1truc,ijf ln11t1 · macara cu pod rulant, destlnat! ml,cArll celor mal marl componen1e ale
maelnilor (metodl ccnstructlvA tip clldlre Tnaltl) [Main, Weser], pe de
all! parte metcda constructlvl Tn aer llber, unde cele mal marl ccmpo•
_____._'-.--,_---1/ I
l I nente ale m8'1nllcr sTnt m1,cate de ex. cu ajutorul unel macarale cu por-
tal sltuata Tn aer Uber (sau cu ajutorul unei macarale mobile) prln des-
"""'...,.,
.,my? .............---1'
i . chlzlturl speclale de montare Tn acoper1$UI hldrocentralel sltuat la o
cotl extrem de redusl [Inn, Mosel, SaarJ. Olapunerea joasi a m8'ini-
lor - care apare Tn cazul hldl'tlcentralelor de mare preslune fl cu acu-
Allllllte mulare - tinde s! neceslte metoda constructlel prln acoperlre (ma$inl
• orlzontale} sau tip pLJ1Url (m8'1nl vertlc:ale), ln cazul metodel construc-
tive de tip cavern!, m8,$1nlle turblnelor sTnt plasate Tntr-un apa11u fiber
4 creat prln excavlrl de tip mlnler cu pu\ln beton, Tn rd eTt mal solidi..
T>
Hldrocenlrlll cu turblnl Francia Clldlre oantrol
Hldrocentrall au turblnl cu tub ob-
© Bel ,1 plnten ·
@ ver1lcall. mttodl con■tructlvl In
aerllber
. :Irr··--·····--.,
f ! 4!19,7
., '
Canal prnlun,
I• 030m I
115
• ARHITECTURA SOLARA
-w
fn esenta, consideratiile care I-au tacut pe arhite~I $1 beneflclari sa
.caute surse de energle ialtematlve ·surselor conventlonale ae tip to-
sil au fost de ordin economic. Astazl se adauga cu o pol')dere egala
necesltatea ecologica.
Prlntr-o constructie economicl energetic, necesarul de energle al
unei loculn\e se reduce la 50% din necesarul unel cl!dlri ob1$nuite.
•
peri$Uri. .
,.,
,.~
v,-,..,...
~
_.#---
.4!
.... --~..
li.__D' ~
lrr•4;
;-
:--.
~ r.-...
·--·~
*'•'¾, unul teren se schimbl condijllle de vfnt $1 de temperaturil. Condt,11
mfcroclfmatlce r.elatfv favorablle exist! pe pantele orientate oatre
sud, atuncl cind terenul se afl! in trelmea supertoarl a pantel, Tnsa
nu lfnga creastA. Forma cladlrlf are un rel Important fn constructia
3
·- !>~,.
'.•'r'/
,
'". I!
- '\ '\
"'·,,
'\.
economicl energetic. Anvelopanta clidlrli se afll Tn contact direct
cu medlul extern $I cedeazA imergie valoroasA aeruful din exterior.
...
2
...; / ' ;,
..... Proiectul clldlrll ar trebul sa prevadl o suprafatl minim! a anvelo-
- V
'"""
Rldlallt ;loblll lflcltntl In cl%llt unor Tncllnlrl IIL dlltrill • oolectorllor (valorl mt-
Aulu■lllpl. Oat.
I'.......
NI¥,
.....
Du.
pantel fn raport cu volumul cuprins de constnJ.ctle, F'orma spre care
ar trebul sl se tlndl este cubul sau cazut ·Ideal, semisfera .
Prezum~a teoretlcl este Tnsa valabill numal pentru loculnta unlfa•
mlliall lzolatL .
® dH i:ientru Germania conform dalllor ln111tutulul mttAlorologlc g1rman) Dlmln111rta Humlnltulul
'\. pllli 1n lnllrlol'III AMI
,. .'-7"' lx11111PIU
1: .....
l,o
M.4'1
10,00.=_14,
i.
... ._ *·
',, 10"7' ). ~ ~ i~~fl}:•,*❖=
..,,...,.....,,,_v......
,,.i:::
I• '°" ..... ... --
~
... ...... '.Iii 'I A.· , .
,
.. ,,,,.,4'..,._,,_
~~~::
,F
,~~
•30'
~Ii';;
:;;i,,
~lo' .... ... ~. -
,,_ ..
...... ... . .~. ... ~
:;::
I: ==- ...
. ..........
_...
....... .....
,.Y ..... "" ... ...... "'E
... I' ... ... r""r""
~
~#~~-
~
/~~~ ~--. ,~
ll':l
, - •.., ~ I
I~ i.." I ,, I .
I JJi I I f I J J.J IJ @
. ..1-"'
Oependenla cantltllll de radlllfl In• .·
@ Unghlul de lnclde"1l 13 a razelor soarelul (alll1udln11 aoar■luf pentru
para/el■so• nerd de-1 lungul 11111lui 11 dlf1rit1 ore) Fl-re factor lctlv trebult cercetat
cu at,nif•, p1ntu a reduce pe cit ® Cldentt i,. o 1upr■fat6 da unghlul
de lnctdenll
poslbil mlc:torarea llumlnatulul
,..,.. I ..... -
~r,. 'r-. !I i I I ! : "'lo' ....
r-~1 i I ; .,"'
~
i ;"'J.;,,
I l
I
I ; ~s:... ! ...... 1.... I-'
:
Ii
I
I I
i
1.
I
I i
I
,:...
:
l,o
' *··',¾
'.
I I ~ ....
I I I I I
' '
(J) Ambele efecte au loc slmultan 1n doua dlmenslurii, cea a varla~el unghlului rnaltlmli
si cea a unghiului azimutal
116
Suprafetela pa sud cu o Tncllnare de 55• ARHITECTURA SOLARA
pint la es• tac posiblla utlllzarea la maxi•
mum a energlel aalare pa parlaada lunllar -Ill
raci de larni.
!•!•!❖!•!-:-:.;.:~❖!•!❖!•!•!❖!,!•!•!•!•!·!; • . · . u-11• Organlzaraa rn plan . .. . .. . . .. ,
Suprafetele pa sud cu a tncllnare de so• 1n cazul utilizarii paslve a ensrglei solare, c!ldura este captaf! din
plna la 60" sin! dimpotrlvl mai adeavate uti• radiatia incident! direct! $1 prin inmagazinarea c!ldurii de e~tre
llzlrll energlei solare In anotlmpurtle de tran•
Zill• (1011111 sin! anotimpurlle decl1lv1 anumite componente constructive, ca de ex. pere~. pardosell ..
pentru optlmlzarea caselor 1ol1r1) De aici rezulta organizarea Tn plan logic!. Camerele de. zi $i de
!❖:.;.;.:.:.:.:.:.:.:,:.:.:❖:-.,..;.:...;.:.;.;.• 30-60'
Suprafet1l1 Pl lud CU 0 lnctlnare de o• plnl $edere utllizate permanent trebuie sa fie orientate c!tre sud JI sa
la 30° 1lnt ,upra1911 Uplce de utlllzar, 1101- alb! suprafe1e vitrate marl. Este eflclent sa se prevadl elements
relul de varl (d1 ,x.
pantru colectoar■ plate
constructive vltrate in zona de zl $i de $edere. Pentru aceasta exist! ·
pentru lncllZlrea ape! menajers). Ele slnt
1uprafet1l1 0111 mal adecvatl pam,u COIIC• motive lmportante: ·
l■rfl ridlatlllor dlfuze
1. extlnderea suprate1e1 loeulblle,
<D Utnlzarea 1n1rgi1I 10lar1
functle de lncllnare 2. ci$tig de energie solarl,
3. zonl-tampon termlcl.
1nc!pertle mai putln utlllzate, cu temperaturl mai scazute $i
nelnc•lzlte, cu un necesar mal mic de lumlnA, ar trebul orientate
■
cltre nord. Aceste inc!perl au rolul de tampon Tntre zona caldil a lo-
...........
culn1e1 $1 cllmatul rece exterior.
Utlllzarea energlel solare
In utlllzarea energlel solare se face dlstlnctla Tntre utiltzarea act!vil
$i cea pasivA a energlei solare.
Utllizarea actlva. a energlel solare: Tnseamnil foloslrea anumltor
aparate tehnice de ex. colectoare solare, conducte, recipiente co-
lectoare, pompe de transfer f.a.m.d. pentru transmlterea energiel
Comblnalie Tntre cotectoare cu
® dlferitll lnclln11JI
solare. ·
Acest sistem necesita investftll ~I costurl de fntretlnere enorme.
Aceste costuri trebuie tnsA amortlzate prln economille de energle
reallzate. Pentru categorla loculntelor unifamllfale aceste instala1li
nu s1nt economics.
Utlllzarea paslvil a energiel solare: Tnseamna. Lrtflizarea anum!tor
components constructive pentru fnmagazinarea cAldurfl, de ex.
+•11,,,,,,,, peretl, plan$ee, elemente din stlclA.
. ,,,,,,_ Gradul de eficientl al acestul sistem depi~e .de anumi1f factor!;
\ 1. Condltille de cllmi!.:
'°"' •"'\ I
temperatura medie lunar!, geometrla soarelul respectlv Inci-
dent! radla~flor solare, durata de strlluclre a soarelul, fncldenta
Supraltltle ortzontale fl Cite obll01 In IIChlmb, ftl'lllrele verllcall re-
@ slnt cu totul adlCVlte col1C!lrll ra• ©4 caplHZI In cuuf Tn care carul 1111 radiatJ!lor soiare
dlatllordlfuzt . accperlt l'IUITlll plnl la 50% din ,a. 2. Modul de utilizare a energiei solars:
dllll!III dlfuze utlllzare fndlrect4; utllizare 'direct!
3. Afegerea materlalului de construC1fe:
capacftatea de absorbtJe a supraf&1ef $1 capacltatea de 1nmaga-
zlnare a clldurli a matertalului de constructle ·
~ .w,•.... ., •• n.w.w,
:..· u" -r •❖' ,1,f
1001' .. :: :t rJ'
;,;,,,,.,,,.,w,x.m.w,•,wN, ~ ,· •
.................... . ······--
~
.-:•:❖............,••••,•,'I'll.•
.-ill
Ulfflzlrt lndll'lctl a en1rglll IOlar■
(Z) Plard1rl larmlce 51 dlf~;;,;·d~ j~,;;p■ ratura func~• de altu1r11 construcllel ® Utlllzart dlractA I entr;III IOlart
prin euprll■ti vitrat1 prln lnllrrnedlul unul p,r■te Tromba
~@
•••••••• .. •••••n•••••••••••••o ••••••••
~-
,j,
, ,_
•.
:<:-
~--_
•'•
~::-
Slmllfari Clllndru Plramlclt Cut, lntrao ...
•,•
~:-
:,:-
,.j. ~"
,:;:-
cu 4 unltltl
compact•
' Tn,lrulte 'v~
@\~Stpar■lt Unel• peete
Zi de farn!I. l'ladiatlile solare Incl•
dente inc&l2 esc aerul dintre geam ,1
peretele Tromba. Prln trapele lnte-
rloa,1 $1 superloara descnlse aerul
@
................................
IP;,:
117
·· ARHITECTURA SOLAR.A
-co
.,.,., _... ,
Sert:
pla.nte subtropicale, umiditate
ralatlvl medle a aerulul
40 - 85%, con11nut ridlcat
· de oxlgen, loc:ulblll cca .
300 da zlle pe an
- @
·3 mum po1lbll de IOIAI lama. Umbri-
r11 da cltre clldtrl tnveclnate Nit
dnavamajoul
, • 'N~ ••
©
.. ._ • ~ , ... rtl.'II, ······::1:.•:,•.1
V111 am di umbrot cit tsta nevcle.
Se po1t1 cllmlllzl tn mod prtfe-
rent11l prln pcml tntrunzlll, 11bU'11 110
~
@ Casi 10l1rt urban&, grtdlnl de larnl pa 2 nlv1luri, Arh.; Echlp. de prolecare LOG
~~~
·:,. ~
· . .~·.... · - ,•, I
:.··_'-- ,'" . •,
'
®
~.~~
Poalbllltltl de ldlu;art de campontnte vitru la clidiri exl118nl8
/!;\ Locu1ntl unllamlDall ~ aerl
\!./ Arh. B6la B11]1blk, Alct,wald
@-@ · 5, Oupett 11. Bale
@ Funct1onar11 lncllzlrll hlpocaultl
de perete-tlmpan
II ,·
····•-......_j__..--'' 130"-138°
aparate tehnice, de ex. colec•
toare solare, conducts, reclplen•
te colectoare, pompe de transfer
$,a.m.d. pentru transmlterea e-
nergiei solare. Utillzarea paslva
Raza cit IICllun4 a 101rslul vara a energiel solare: TnseamnA uti•
cuaprlmij lizarea anumltor componente
constructive pentru inmagazina-
rea caldurll, de ex. peretl,
-:z:IS:e•-s3• pfan$ee, elemente din stlcl!:
® Rua de IIC!fu/\t • IOll'llul Jama ® gradul de eficlent! al acestul si-
stem deplnde de anumfti factor!:
1. Condl~lie de cllmA-tempera-
tura media lunar!, geometrla
soarelul respectiv incldenta
radia~llor solare, durata de
l\
str!luc!re a soarelul, energla ·
radlatlllor solare
2. Modul de utlllzare a energiei
solare, utillzare indirect!, utl·
~-
• ~ tranav, tub lncllzlrt
llzare direct!
3. Ategerea materialulul de con•
structle - capacitatea de ab-
sorbtie a suprafetel $i capaclta•
@ Colector cu tuburt cu vld tea de Tnmegazlnare a c!ldurli
T&h-larl standard a materlalulul de constructfe.
~ l:J!lllJ ~ Diverse tehnologii
uunzare tarm1ca 1. CAldura solara: utilizare tar-
•on•-~.._I solare
. . ·• Energia solarl pasivl mica a energiei solare prin in-
; .: :" ==:;> A@)·
c:::=::::C>
termediul colectoarelor. Notiu-
nea de colector este legate
Colectoar1 10lar1 concentrate de acumulare sau captare.
r··--··· (ogllndl parabolica)
Vapo~ cu tamperatur& CA!dura sclara serve~te la
· c::::===C>· ·. · ~ ridicatl pt. ener;I• de
--1-------1i ·.
Alim. apl race I
lncil~re-···:
Ullllzare fotovaltaiel
.a energlei solare
·,
. .
,·· roces I electricttate .
Tncalzirea_ apei.
2. Curent electric solar: fotovol•
; I ~-.
~ _Ce.re taica (FV) este transformarea
~K ~ .. : ===;::;, Elactricltale directa a radiatiilor solare in
curent electric direct cu aju-
@ Dispozitiv solar pentru apa menajera @ Tahnlci solare {reprazentarl schematics) torul celulelor solare.
119
RACIREA fNCAPERILOR
•
DIN4701,4710-[lJ
Cerlntele prlvitoare . la limltarea permeabllitl!.tii termice.rn cazul prl•
mei mont!ri, 1nlocuiri sau renov!ri de components constructive ex-
terioare ale unor cl!diri existents nu trebuie sa dep!r;ieasca valorile
din tabelul - © (coefici.entil maxiini de permeabilitate termlc!).
Trebule respectate grosimile materialelor termolzolante. fn cazul
planseelor situate sub poduri neamenajate sau al planseelor (lnclu-
slv acoperisuri inclinate) situate dedesubtul sau deasupra unor
Tncaperi, si care au contact cu aerul din exterior, renovarea trebuie
sa se faca Tn asa tel, Triclt
a) Tnvelitoarea acoperisului (inclusiv acoperiri in consoll!.) s4 fie inlo-
cult! imediat sub Tnvelltoare, ...
b) placarlle sa fie cu pl!cl sau elements de tip plac!, atuncl c!nd
acestea nu s!nt direct zldite, prlnse cu mortar sau llpite, sau atuncl
cind sTnt fixate cofra)e, sau
c) atuncl c!nd sint montate straturi termolzolante, s!nt valablle ce-
rlnte conform - @ rTndul 3.
•Pllun
lntensIt1i1 ale vfntulul
Hart& lzollnMtcr. Vitez! Tn m/sec.
Cea mil mica medlt Onu este vint 0 7 vTnt lntens 12-14
I dcul zill I llmpa•
1 curent calm i-2 a v7nt furtunos 14-17
. 2 vtnt u~or 2-4 9 furtuni! 17-20
3 vlnt slab 4-6 1ofurtuna putemlca 20-24
,~
4 v!nt moderat 6-8 11 turtun! tip uragan 24-30
5 vint rlcoros 8-10 12 ui'agan peste30
6 vtnt puternlc 10~12
N NE E SE s sv V NV Madie Mtdll
Camere frlgorlflce
flrl cu
L1.1n1 vlntnul vlntnul ln cazul determln!rli necesaruluf de temperatur! redusa pentru raci- ·
lanuarle 3,8 3,8 4,3 4,2 3,9 5,4 S,9 8,3 4,8 4,8 rea inclperilor trebuie sa se tina cont de faptul ca dlferitele bunurl
Ftbruarl• 15,1 4,4 3.8 3,9 4,5 8,4 8,8 6,7 S,2 5,2
Martie 15,S
5,3
4,4 5.0
4,1 4.4
3,5
3,9
3,8
4,2
a.e
6,e
7,0
8,9
7,0
7,7
5,2
5,8
.6.2
5,8
mentinute la recs necesltA temperaturi, grade de umiditate, clrcu-
rer111a
al 4,7 4,4 4,3 3,6 3,5 5,7 e,2 8,3 4,9 4,9 latie a aerului, durati! de rlclre respectiv de congelare foarte preci-
funle 4,9 4,4 3,7 3.2 3,3 4,7 5,5 6,4 4,8 4,8 se - pag. 121 ©..1n con'tlnuare, trebuietinut cont de _caldura spe- ·
lullt 5,3 3,7 3,0 2,9 3,4 5.3 8,3 7,0 e.s 5.3 clflca a bunulul mentlnt.lt la recs, de cllml, de constlttJtia construc-
August 4,S 3,3 .3,4 3,4 3,5
3,1 3,7
u 9,3 7,0 4,4 ' 4.4
tlvl, de situare, de clldura liuminatulul, precum ti de clrculatia tn ·
Septembrla 4,5 3,2 3,0 5,3 5,7 8.4 4,8 4,!i
Octcmbrfe 4,4 3,1 2,8 3,0. 3,1 5,9 7,0 8,4 4,7 4,7 interlorul Tnclperll frlgorlflce. Calcularea necesarulul de tempera-
Nolembrle 4,8 4,0 3,7 4,0 4,0 7,7 8,4 9,1 8,7 8,7
Oecembrle 5,1 4,1 4,0 3.6 4,9 7,1 8,1 8,3 5,9 5,9 tura redusa se face combln!nd:
An 4,9 4,0 3,9 3,6 4,0 8,1 u 6,8 5,2 5,2 1. rtc!rea bunulul mentlnut la recs sau congelat (r!clre la punctul de
(g) Vlteza medle a vlntulul In rn/1; aercport Frankfurt/Main
lnghetare-congelare-supracongelare) (Q • m cp At).
Dae! produsul trebuie congelat solid, la punctul de Tnghet trebu•
~
N NE E SE s SV V NV Madie Medlt le sl i se sustraga ci!ldura necesarl, clldura sa speclflcl fiind -
t flrl cu
a vlntnul vlnt nul apol mal mica. Sustragerea de umldltate este de aprox. 5%.
lanuarle 1,8 2,3 2,1 1,3 2,7 3,5 4,0 u 2,5 2,5 2. r~irea 1;11 uscarea curentulul de aer;
Februarle 2,9 2,8 1,9 1,S 3,1 4,9 4,4 3,S 3,3 a.a 3. efectele de fncalzlre generate de pereti, plan$ee, pardosell;
Martie 3,3 3,1 2,1 1,8 2,B 4,2 ',6 3,4 3,2 3,2
·4, plerderl prin clrcule.tll (deschlderea U$1f), llumlnat (fereastrl),
="·
3,9 3,7 1,9 1,5 3,4 5,1 4,9 4,0 3,9 3,9
3,1 2,5 2,2 1,8 3,0 4,2 4,8 3,3 3,3 3,3 clldura generata. de lnstalatla de iluminat, precum $i de tunc~o-
Junia 3,2 2,8 1,7 1,7 2,3 3,7 4,5 3,8 3,1 3,0
lulle 3,0 2,6 1,7 1,7 2,8 3,8 4,4 3,2 3,2 3,2 narea pompelor sl a ventllatiei;
August 3,0 2,8 2,0 1,8 2,8 ·3,7 4,2 3,8 2,9 2,9 5. condens_area vaporilor de apA din peretl- - pag. 127-132.
S1pt1mbrl1 2,9 2,5 1,8 1,4 3,4 4,1 4,2 3,4 3,1 3,0
Octombrle 2,8 2,3 2,1 1,8 3,0 4,0 ·4,4 3,4 3,0 3,8 Rlclrea clmll
Nolembrle 2,1 1,5 1,3 1,2 3,4 4,6 8,1 3,IS 3,7 3,8 Camea proasp!t t!lat4 este tacit! Tn !nca.perea de preli.olre la 280, 15 K
Otctmbrle 2,6 2,1 1,7 1,2 3,S 5,4 8,1 5,0 4,0 4,0
An 3,1 2,6 1,9 1,6 3,1 4,3 4,7 3,8 3,3 3,2 pTna la 281, 15 K 1;11 la o umidltate relatlvA a aerulul de 85 la 90% Tn s
pTna la 1oore de la 303, 15 la 288, 15 K, apol Tn camera frlgorlflcl la ~
@.) Vlteza medlt a v!ntulul tn rm; Sremtrhaven
275, 15 K pTna la 281,15 K Iii. o umlditate relativl a aerulul de 75%,
ICompon•nte constructive Cotflclenlfl motml C3roalmea nec11ari . timp de 28 pin! la 30 h. Rlcirea sl depozltarea trebule sl se producl
di permeabllltate • ml!. termolzol1nt
termlcl W/(m'K)<I flrl oerlfffcarell separat. Pierderea 1n greutate este de 4-5% In 7 zlle. Astazf se prac-
Paretl extarlorl O,ISO 50mm ticl tot mai mult raclrea rapid! Yn camera frlgorificA. fara camera de -
Ferestra Gearn dublu sau lzolant pr"raclre, unde camea este adusl de la o temperaturA de talere de
Plan$ee situate sub podurl neamenajate fl,45· 80mm 303, 15 K la o temperatura de depozltare de 274, 15 K, la so - 80 re- •
sau p11111,ee (lnct. acaper1,url Tncllnate}
situate dedesubtul sau deasupra unor circul!ri ale aerulul pe era 1;11 Ia o 1Jmiditate relativ! de 90 plna la 95%.
!nclpari care au contact cu aerul din ext. ~ 100
,e I \I'- I
Plan,ee de subsolurl ,1 plansee care au 0,70
contact cu plmlntul, parell fl :n,ee care
au contact cu lnclperl neinc tte
40mm
r-,
I
. .,..
I
d·- --- Tlmp de depozltaie ma•
xlm la temi,sraturl ,1 gra-
" .: 80 de de umldltate dlferlte
2l ~v~:~fi:~' :e se refert la o capacitate da ccnductlvltalt tetmlc& ~-0,04W/lmK). In cazul ma• ~
r-,t;..
,~ I ~~- (0 K • 273,15°C)
tarlalelor termoizolante care trebuie mcntata 11 oonstrucUa sau In cazul ma1erlaltlor de con• i 70 I
©
struc\ie cu all! capacitate de conductivltate tarmlcl, grosimlla termoizoiaUei trebule ajustale
coreapunzltor. Vata minaratl sau spumale plutica trebule conalderate ca avlncl o capacitate
de ccndu.:tfvltate term/cl de 0.04W/(mK). · i 0
4 8
Unllt~dallmp
12 16 20
Z!lt
24
120
Bun ~nut la race Temperatura Clrc. aerulul Umldltate Perfoadl CAMERE FRIGORIFICE
K M.•medle relativl de depoZltara
P. ■ putarnicl a aerulul RACIREA ~I CONGELAREA CARNII- tlJ
1.. intunecat In%
Procesul de congelare modlflcl starea ,, dlstrtbu\le ape! con,1n~te
Fabric! de bere
plvn~I da depoztt. a barli
spatli de deoozlt. hamel
274,15-274,65 M.
273,15-271.15 M.
90
75
-
8 lunl
· de carne, Tnsl compoz~la clrnii nu se modlflca.
Congelarea carnll de vita se face la 261,15 K, a celel de pore la
came 258, 15 K, la oumldltate relatlvl de 90%.
came da vita 272,155-273,65 M. 80-85 15 ZIii
camIdeporc · 271,15-272,15 M. 80-85 15 tlle Durata congel!ril: berbecul, vltelul, porcul lntre e 1?14 zile; sfertul din
came de barbec ,1 vftel 274,15-272,15 M. 80-85 15 zi!e spate al vltei 4 zile, sfertul din fata, al vltei 3 zile.
marunta11 273,15-274,15 M, 75-85 3 zlll
cam• congelatl 258, 15-255, 15 T. 85-90 10 lunl Decongelarea corespunz!toare se face tlmp de 3 pfnl la 5 zlle la
came atumatl, elm•~ 283,15-274,15 M. 75-80 e lunl 278, 15 K-281, 15 K ,1 red! olrnli starea de prospetlme. .
Vlnat ,1 putra Mai nou - Tn principal tn America - are toe procedeut de congetare
vlnat congelat 285,15-283,15 M. 85-80 9 lunl rapidl la temperaturt de 248, 15 - 243, 15 K ti la 120 pTnl la 150 re-
paalra proaspltl 272, 15-273,85 M. B0-85 8 zlle
padre oongllatl 258, 15-2!5,15 M.1. 85-90 4-10lunl clrculArt ale aerutul pe orl.
1nl0!,dtlgrlllml Avantaje: plerdere rec:tusa a greutltll, cre$tere a trlgeztmll, Tnlocui-
Plfll re a procesulul de maturare, plerdere selzut! a sucutut, consistent! ·
/left Tn gheatl
congelat, pe,te gras
273, 15-274, 15
250, 15-246, 15 I.
,.
100
90-115
5-10 ZIii
alunl ,1 rezlsten1A marl dupa decongelare.
conallat, "8'1• slab 253,15 90-95 12 IUnl Durata de depozltare deptnde de temperatura de depozitare, de ex.' ■
paste slrat 271,15 M, 86-85 10 lunl pentru carnea de vita, la o temperatur! de 255, 15 Kdurata de de-
Cul pozttare este de 15 luni, la 261, 15 K, de 4 lun!, la 263, 15 K de 3 lunt.
oul Tn camera 272,85-273,85 P. 75-SSjt a-101unl
lrfgorlflcl n. Peckg. fntr-un volum de depozltare de 1 m3 pot fl depozltate 400 pin! la 500 kg·
Un~ lapte, br!nzl berbec, 350 pTnl la 500 kg pore, 400 pTnl la 500 kg vltl, la o Tn!lttme
unt, depozlt. 11tm1n scurt 272,15-277,15 P. 75-80 plnl la 8 dpt. normal! de stivl de 2,5 m. ·
unt, clepoztt. de dUl'III 283,15-259,15 M.I. 80-88 121unl
bl!nzl, moala 2.75,15-277,15 M. so-es a-e 1un1
deaozlt. brfl)ZI, svalter 274,155-277,18 M. 70 4-12 !Uni Tlpul de carne Tem£eratura Ouratade
Legume . -·· de. epozltare °C depozltare (lunl)
conopldl 272,1S-213, 18 M, 90 4dptamlnJ Came de vita -18 15
---
fuolt,u-tl 278,15-280,15 70-75 e-12 tunl
mazlr■, In platll 273,15 B8-90 1-211pt. -12 .4
cutravtti, dap. la vedar■ 273, 15-277,15 85 1-2dpt. - 9,5 3
8-a 1un1
Cll!Ofl
varzlacrl
spar■nghel
278,15-278,1!1
278,15
273,85-274,18
.--M. 85-80
-
88-90
e-& lunl
4alpllmTnl
Came de pore -18
-10
12
2-4
apanac 272, 15-272,85 - 90 8-1ozu, - 9,5 1
r°'ll,coapt1 273,15-274,1!1 M. 80-90 10-14:dle
csapl 271, 15-270,85 P, 75-80 e-8 lunl Coapse de pore -18 51/2
legume congelat■ 250,15-285,18 - - ll-121Unl -10 4
Fruete Gain! -22 pTn! la 18
1111nu
ffllrl, dupl tip
277,15 -
272,16-278,15 M.
85
90-96
2-4 llpl.
3-10~.
-18 4
·portocai.·· 273,15-275,15 M. 811 1-2111nf -12 · pTnll la 10
banane 284,85 M. 85 3llptlmfnl - 9,5 2
pere 271,15-275,15 M. 90-911 1-B lunl
clpfunl 272,15-274,15 M. 90 2-3 llpt. Curcan -35 peste 12
c1re,1, coaolze 273,15-274,111 M. 90 2-411Pt, . -23 12
p!UM 273,16-278,65 M.
273,15-274,18 M.
BS
86-90
5-Bdpt.
2-81lpt.
-rs 6
a;rlte -12 3
strugurf de vln 272,85-275, 1!I M, 80-85 3-8 lunl
lln1TI 275, 15-278,18 M. eo-ss 1-21unl
IIUCll fl SUC di f/llCII canglllll 250,15-285,18
frucle UICltl 272,15-277,18 -
-
70-75
e-12 tunl
·e-121un1
@ T1mperatura ,1 durata de depozttlrt
Plante fl florl
Allee fl florf de maJ
1randaflrl
florf tllate
268, 15-288, 15 M.
272,15-270,15 -
278,15 M.
80
90
85
--- Rlclrea pe.-1u1
Pei,tll proaspe~ pe gheata, la 272, 15 K ,1 o umidltate relatlv! de 90
ProdUI& din blanl fl llnl pTnl la 100% pot fl tlnutf proaspe~ 7 zlle, Durate mai lungl de depo-
CDCOlfdl'lllmlidtlllllllt, ..... 258,15-253,1! -
produ11 din blanl 275,15-271,15 -
-so -
-- zitare se ob~n prln utlllzarea de gheatt bacterlcld! ·(hlpoclorurl de
produll din llnl 275,15-278,18 - 80 calclu ·sau caporlt). Pentru o dapozltare maf de duratl la 248, 15 -
pltl 274,15-275,1! - 85 - 233, 15 K eventual se glazureaza cu apl dulce pentru a oprl a:erul ~I
a fmpledica uscarea. ·
Pline, fllnl ,1 altai•
pnn,, 111noa11
fllnl
281,15-283,15 -
278,15-277,15' -
-- -
-- Lazlle pentru pe$te au 90 x 50 x 34 ■ circa 150 kg.
produst finite panlficall• 279,15-281,15 -
cloool1tl-d1pozlt
ctrule, Ulcat■
277,15-279,15, -
280,15 - --- -
_, RAclrea untulul
Vlnurf ,1 sucurl Durata 9-e depozltare la 265, 15 K a untului rlclt este de 3 ptnl Ja 4
vln de Rln fl Moaela 2?9,15-284,15 ·-
Yin di Bordeaux el Burgundla 283,15-284,15 - --- -- !uni, la 258, 15- 252, 15 K■ 6 pin! la alunl, la 252, 15 K. La mai pu~n
.--
vfn dO mere, mull de all'UgUrl 273,15-274,15 - ■ 12 luni.
,n■paurf 278,1S - - Umiditatea relatlvl a aerului este de 85 pTna la 90%,
Olv1rsI. Recipientul pe'ntru unt are 600 mm tn!lilme, 0 350 pTna la 450 mm,
-- ---
camera lrlgo. di restaurante 275,15 80-85
greutate 50 pTna la so kg.
vitrine
produss alumate-dapczltare
279,15-281,15
2S3,15-276,15 -
--
(blinurl) Riclrea fructelor ti a legumelor, .
conserv. lnghajati allm. 265, 15-261, 15 - -- --
lnclp, ,xsll de gheatl anlflclall 288,15
plstA da gheat! artJlidall. gheaja 26B,15
-- - --
Important este necesara o preracire lmedlata, deoarece o scMere
a temperaturii la 281, 15 K produce o amTnare a coacerli cu 50%.
camera. priclurl cadavre
cl,ti In bibllotecl
268,15
291, 15-:-297, 15 M.I.
-
. 55-55 - Durata de depozitare: depinde de calitatea aerului (temperatura,
umidltate relativa, mi~care), de tip, de coacere, de constitutia tere-
(D Condl~i prielnica de depozitare pe~tru bunur\ \inute la rece (273 ,15 K • .O_°Cj nului, 1ngra$am1nt, clima, transport, preracire $.a.m.d.
12:
0 CAMERE FRIGORIFICE
-[l]
Raclraa oualor ... . , ..• . . . . ... . . . .. Fabrlclle de bere
Ouale depozitate la race s7nt acele oua care sint depozitate 1n spatlf a Culoarele pentri.i malt:-+8" pin! la+ rn•c. · · ·· ··· ·· ...,._.,
carortemperatura este mentlnuta 1n mod artificial sub +8° C. Ele trebu- Necesar de frig pe ma suprafata 5 .000-6 .300 KJ/zi
ie sa fie Tnsemnate cu .oua depozitate la rece". Atunci cind sTnt scoase Pivnita de fermentare: durata de fermentare Tntre 8 i,i 10 zile la +3,5
din camera frigorifica, ouale trebuie Tncalzite intre-o camera de degivra- pina la +6°C
re cu climatizare, atuncl c1nd temperatura extern! este cu peste 5° Cmai Necesarul de temperatura redusa pe m2 suprafata podea de 4 .200
ridicata dec1t cea din camera frigorlfica, aceasta pentru a preveni con- - 5.000 KJ/zl
densul. Suprafa;ta camerei de degivrare trebuie sa reprezlnte circa 12% Necesarul de temperatura redusa pentru raclrea putinil de fermen-
din cea a camerei frlgoriflce. Ourata de fncllzlre este Tn cazul sferturflor tare este de 500 pins la 630 KJ la 1 hi ingrediente fermentate $1 zl.
·de ladl de circa 1o ore, Tn cazul celor Tntregi ,1 al jumata~lor de ladl de Pivnita de depozitare -1°C pin! la +1,5°C.
18 pTna la 24 de ore. Depozltarea sferturllor de lad! Tn camera de degl- Necesar detemperatura redusa cca 20- 25 W m3, referltor la Yncape-
vrare: circa 5.000 pin! la 6.000 de oua (circa 400 kg brut) pe m2. rea goal! respectlv 2,5 - 3 kcal/h la 1 hi capacitate de depozitare.
l.Azlie pentru 500 de oua au 92 cm lungime, 48 cm 1a~me i,I 18 cm Randamentul de rAcire instalat! este de circa 2, 1 pfnA la 2,3 W hi
TnAltlme; pentru 122 duzlni • 1440 buc!tl 175 x 53 x 25 cm. productie anual!.
Se calculeaz! 1o-13 llzl la 30 de duzinl pe 1 m3 spatiu de camera RAclrea spatlllor 1n general
•
frtgorlflci!; daoarece un ou cfntArei,te 50 - 60 grame, rezulti! 180 - Din motive de rezerve ~l de sigurantA, instalatla de racire are o ca-
220 kg de oul pe m3• Pentru 10.000 de ou! la 2,8 m3 net. 2 mllioa- pacitate mal mare decTt necesarul calculat. Durata de functlonare a
ne de ou! • 15 vagoane. instalatiel de rAcire este considerata a fl de 16 pTna la 20 de ore pe
Pentru export, ouAle trebuie ambalate ln llzi de cite 1.440 buc!li; zl Tn ca.zul camerelor frlgoriflce $i de congelare; 1n cazurl specials,
ouAle ambalate in talai, au o greutate brutA de ~o plna la 105 kg. ln de ex. pentru a se proflta de tarifele la energia electtlca, pot fl mai
cazul ouAlor egiptene 70 - 87 kg, daraua, adloA, greutatea llzll goale scurte. fn cazul cameretor frigor/fice pentru carne, randamentul de
· i,i a talai,ulul este de 16 -18 kg. 1 vagon con~ne 100 1/2 llzl de ex- rlclre nu trebule ales prea ridicat, pentru a se garanta astfel durate
port• 144.000 ouA sau 400 de 11%1 .plerdute• a cfte 360 de bucAtf, de functlonare suflclente i,i aerlsirea necesara a spatlului chlar $1 Tn
Uzlle normale germane pentru 360 de oua au ea cm lungime, 31,6 cazul unul necesar de frig mal redus. · ·
cm II.time ,138, 1 cm Tnlltlme (a,a-numltele llzl plerdute), Ele pot fl Pentru camerele frlgoriflce ale unor companil mlci cu o temperatura
Tmp!rtlte in douA prirrtr-un perete median. lnsel"lll de carton. Uzi din de circa +2°C/+4°0 $i un schlmb de marl! de SO kg/m2 zi, urmltorul
lemn uscat de molld; plnul nu este.adecvat. ln cazul depozitArll a 7 tabel serve$te drept reper pentru calcularea necesarului de frig i,I a
l!zl pe 7nAltime, la 1 m2 revln net 1o- 11.000 ouA. randamentulul necesar al instalatiel de ractre.
Este utllizat aer uscat de 75% Tn cazul ambalajelor care nu permit Suprafata podelel Necesar de frig . Randamentul
intrarea aerulul, in IAzl cubfce a crte 360 de bucati tn efemente de camerei frigorltice m2 KJ/zl lnstala~ei de rAcire
carton. Daca ou!le sint expuse la aer, umlditatea aerulul poate fl de
83 - 85%. Umldltatea aerulul este controlata prin supracongelare
apol tncAlzlre a aerulul 1n canalul de preslune. 5 50.000 870
Pierdere~ de greutate Tn cazul depozlt!rli la race Tn prlmele luni de 10 82.000 1.400,
depozitare este mai pronuntatA dec7t in Junlle urmAtoare. Dupa 7 15 111.300 1.900
lunl este de 3 pTnl la 4,5%. Conservarea ouAlor Tn atmosferl gazoa- 20 138.600 2.400
sa de 88% CO2 ,112% N dupa Lescarde-Everaert. Autoclave um- 25 153.800 2.8.50
plute cu gaz Tn Tnc!perl cu 0"C. Men~ne compozitia natural! a oului. 30 187.000 3.250
Important! este constanta temperaturll i,i umlditiMil. Ozonul este de- Tn niod aproxlmatlv se poate calcula mal departs:
seorl introdus fn camerele frigorlfice pentru oul. caniere frigorifice la clAdlrl multletaJa1e: 5.000-8.400 KJ/zl m2
Necesarul de temperaturA redusl pe tlmpul depozltlrli la 1 m2 su- depozlt cu congelare Tn clAdire doarcu parter: 1.050-1 .700 KJ/zi m3
prafatA este de 3.300 - 5.000 KJ/zJ. Este mal rldlcat pe perloada ctnd Ocupare pe m2 suprafatA, depozitare cu at1mare, dupa scaderea a
sTnt aduse ouale. Durata de depozltare este din aprllle/mal pinl tn oc- cca 15 pini!. la 20% pentru clrcula~I:
tombrle/nolembrfe. berbec 50 - 200 kg (S-6 buc.), pore 250 - 300 kg (3-3 1/2 fntreg,
6-7 jumltlti), vita 350 kg (4-5 sferturl de vitA)
Aiclrea ,1 congelarea vfnatulul ,1 a clrnll de paaire Pe metru de circula~e atimate de i,lnl joasa:
V7natului mare {cerbl, clprioare, porcf mlstr~) trebule sl I se scoatA 5 JumAta~ de pore sau 3 sferturl de vita sau 2 -3 vitel.
m!runtalele inainte de congelare, in cazul vfnatulul mlc (lepurl, fepu•
Distanta Tntre axele tuburllor pentru ,1na Joas!: circa 0,65 m,
rt de casl, plislri) aceasta nu este necesarl. Congelarea are loc Tn
TnAltlmea pTna la axul tubulul e~te de 2,3 pfna la 2,5 m.
cu animalele nejupulte respectlv nejumulite. Se face cu vTnatul
Dlstanta de la tin! la $Ina pentru i,ina Tnalta: 1,20 pTn~ la 1,50 m cu
attrnfnd llber, depozltare ln gr!mezi pe podea CJJ grilaJ. Clrcula,a ae-
trecere Ubera. TnaJ~me rn cazul i,lnel tubulare de 3,3 ptna la 3,5 m
rulul trebuie sa tie lntensa la congelare, slab! la depozltare. La 1 m2
Pentru un metru de clrculatle de $Ina Tnalta cu atfmare: 1 pin! la
suprafatl de podea (3 m7naltime) poate fi depozitat v7nat congelat fn
1 1/2 (2 pTnA la 3 jumlta~) vita functie de dlmensiunl
urmatoarele cantltAti: circa 100 iepurl, sau circa 20 de c!prloare, sau Necesarul aproximatlv de frig 1n cazul rAclrli cArnil:
circa 7 -10 cerbi. Gradul de umidltate la -12° C este de circa 85%,
camere cu rAcire rapid! 21 .000 - 31.500 KJ/m2 zl
PAsl!.rile de casl nu trebuie congelate $i depozltate T_mpreuna cu camerele cu racire ultrarapida ...4,200 KJ/m2 h
vinatul, deoarece ele necesita temperaturl mai scazute datoritA
conflnutului in grasimi ,; sTnt sensiblle la mirosul vfnatulul. RAcirea
DepozltArl pentru came congelatfl
Ocupare pe m3 velum Tnclpere:
p!sl!.rllor se face la 0°C 1;1i la 80 p1nA la 85% r~lat. umiditate relatlvl!.
berbec congelat. •..••.•........ , ... , . , ....•.• 400 - 500 kg
a aerului, atTrnate de suporturi sau fn apa cu gheafA; pentru depo-
zttare la 0° C i,i 85% umidltate relatlvl!. a aerulul, durata de depozi- pore congelat .................... , .......... 350 - 500 kg
tare este de circa 7 zlle. Congelarea se face la circa -30 pTna la vita congelata .........•....•. , •....•. , , ...... 400 - soc kg
-35° C, depozitarea la circa •25° C $i 85 - 90% umldltate relatlvl!. a inaltimea unei stive de depozitare !n mod normal 2,5 m
aerului. Durata de congelare pentru o ga.ina la o Vitez! de circula~e Grasimile devin cu tlmpul rlncede ca urmare a influentei luminii r;;i a
a aerului de 2 pina la 3 mis este de aprox. 4 ore. Supracongelarea oxigenului, ceea ce limiteaza durata de depozitare
in sa.culete vidate din latex are loc conform metodei Cryovac. Puii Camera de saramura: temperatura: +6° pina la a•c
tineri ingheata. complet in 2 pina la 3 ore. necesarul de frig la m2 suprafata este 4.200-5 .000 KJ/zi
Ourata de depozitare la -1 s• C este de circa 8 luni. Pentru a pre- Saramura din reciplentele de saramura atrage umiditatea din aer.
veni rincezirea, carnea de pasa.re este impachatata Tn mod imper- Un vagon. de tren de 150.00 kg sarclna utila de incarcare poate prelua
meabil la vaporii de apa in folie de polietilen. de
170 de jumatati de pore suspendate pe o supratata de podea 21 ;s m2.
Circulatia aerului este produsa de diferente de presiune, respectiv TEHNICI DE VENTILARE A iNCAPERILOR
• disturbarf ale echlllbrului ca urmare a: DIN 1 946 - (l'.J
1. diferentelor de temperatura } .,aerisire naturals." ferestre, ui;;i, pu- Sursa: Zentralverband Sanitar, Heizung, Klima (Uniunea Centrals.
2. vintului natural - ·· ·· turi de aerislre; .aerisire-mecanic!" . - ---- Sanitare, incalzire, Ventilare), Rathausallee 6, St.. Augustin...•..
3. ventilatoarelor disp. de admisie, de eliminare a Directive generale de prolectare pentru lnstala1llle de ventllare
......- - - - - , aerulul ei lnstalatil de climatlzare ,1 cllmatlzare DIN 1946
Umidltatea aerului din 7ncapere: pentru confort, llmita superioara a
umidita.~i din aer este de 11,5 g apa la 1 kg de aer uscat.
A nu se dep~I 65% umlditate relatlv!I Curentul minim de aer exte-
rior de persoanA la m3/h la cinernatografe, sali de festivlta~. sail de
lectura, hale de expozl~i, spatil de desfacere, muzee, hale de sport
este de 20 m3/h. Pentru birourl indlviduale, cantine, sail de eedlnte,
camera de odihn! ei pauza, s!li de audltii, camera de hotel 30'm3/h,
restaurants 40 m3/h, bfrouri de mari dfmensiuni 50 m3/h.
! ~~I
28
toare, dlunltoare, balast.
b) ellmlnarea clldurii perceptlbile din Tnclperl: aer cald ti aer race.
c) elimlnarea c!ldurll latents din tnclperl: curente de entalple ale
aerulul de umldlficare $1 de dezumidlflcare.
., ae
'C - - 1'.
J ~l -- i,--
~..,..,.
~,.,.... ....
., .,,,
-- ~l
29
d) men~nerea presiunil de protectle: men~nerea presfunli in clldlrl .
ca protec~e contra clrcula~el nedorite a aerulul. o1 24 ,.,
Majoritatea cerintelor de la punctul a) sTnt rezolvate de oblcei prln•
fr-o continua inloculre a aerulul (aerislre) ,vsau o tratare adecvatA
.a
I-
j. . ./
./
..,..
--~!
llll
a aerulul (flltrare). Cerintele de la punctele b) ,1 c) sint indeplinlte de 21
regull printr-o tratare termodlnamlcA adecvatA a aerului, fntr-o ,,
mlsurl llmitatl si prin Tnloculrea aerului. Cerintele de la d) se tnde• ao ao 11 22 2ll 24 25 ae 27 28 29 30 'C 32
pllnesc prin curente de mase de aer admlse ,;I eliminate de c!tre di· Oomenlult peraturll confortlbllt
verse ma,ini. ©
a aerulul din lnelpert
Tl111Pllllt#llltuiUII-I.\ -
CUrill -Vlllblll PIIIIN:
0,4 .• .._.,.,.
•;tlddt1allvtlatt 1
.._..,.MIWl•IPIDPltdt
1, Ventllarea naturali t m/1 rn':':".:1:'=
0 ventllare necontrolata o produc mal putln pere~I declt rosturlle fe- - ....... .J •CGJ!duCfl ■ -CU-IUr•
INllllldllfflNIIO
restrelor, ale usilor 1;1i ale cutlllor de obloane, ca urmare a vfntulul.
H". ca urmare a termolzoltrll crescute a clldirilor nu mai este sufl• L..--"
l.,..---" =~::..~ •
---■llln1lllal1\lflull
--•-•-au•
dlllll& dt
123
TEHNICI DE VENTILARE A INCAPERILOR
• DIN 1 946 - llJ
Urm!toarele stadii de tratare 1n cazul instala~ilor de '(~r,,tilare ~i cl!,~ logii de racire DIN 1946, trebule sa utillzeze refrigeranti non-toxici
matizare sint uzuale. .Frigeif 12 sau Frig en 22 (F12; F22)' s.a.m.d. Atunci cTnct:alspozl-
tivul de rAcire este amplasat direct !Tnga centrala de climatlzare,
1. Flltrarea evaporarea direct! a refrigerantului trebuie d se produca in ra-
diatorul dispozitivului de climatizare. incepind din 1995, functio•
Curatarea aerulul de particulele mart de praf (martme a flrelor de 5- 50): narea cu FCKW este interzisAI ·
a) pllci filtru metallce unse cu ulei in rame-filtru de aer sau flltru au- c) in caztil unor instalatii mai marl, r!cirea apei sau apei s~rate are
tomat de clrculare, In special pentru ventflarea spatJllor Industrials. loc 7n circuit Tnchis cu distribu~e cu pornpe. Avantaj: centrals de
Dezavantaj: antrenarea de pulbere de ulel. raclre este Tntr-un loc, unde zgomotul ~i vibratlile nu deranjeaza.
b) straturi uscate de filtrare din fibre textile sau de stlcll Tri cadre de Functionarea foarte sigura. Ast!ZI sunt disponibile sisterne com-
metal, nu pot fl regenerate, fl Tn variant! de flltru cu bandA•rulou pacte .de api race ,1 lnstala1ii complete de r!cire.
cu cur!tare automata.
Cur!tare fin! respectfv separare de funlnglne: Pentru central• de rAclre marl:
c) flltre electrostatlce de aer. Praful este lonlzat fi depozltat pe p/Acl
d) comprlmarea refrigerantului Tntr-uri turbocompresor ermetic (in-
-
metallce Tncarcate negativ. Rezistentl foarle redusa a aerulul.
stala~i complet~ cu ma$inl cu compresor, r!\citor de apa $1 con-
Dezavantaje: camera de ffltrare marl, curltare cu apa calda.
densator), vibra~i scazute, foarte pu~n zgomotoase. ·
d) flltrare fln! prln medlu flltrant dln htrti~ sau fibre de sticll. Avantaj:
e) dlspozitfve de rlclre cu absorbtle cu tandem de substante bromura
realizare leftlna, nu are loc corozlune tn caz de aer agresiv, s1•
de lltlu-ap!. Prln evaporarea apei I se sustrage apei ce trebule raoitl
guranta de functlonare rldicatl. Dezavantaje: rezlstentA a aeru-
caldurA; vaporii de apa s~nt absorbi11 de solu~a de bromura de ·1itlu
lul mal mare decTt la flltrele electrlce, cre,te odatA cu gradul de
~l evaporatl permanent 1n clrcultul continuu, apoi se condenseazl
murdArire, rezult! dlsturbarea economlei de aer.
din nou $1 sTnt llvratl prlmulul proces de vaporlzare. Dlspozltiv foar•
e) spAJarea aerulul tndep!rteazl praful respectiv aerosolli ,1 vapo•
te pUtin zgomoto~. ~ra vlbratli, cu necesar mic de spattu.
rll.aclzl, Tnsl nu ,1 funlnglnea, de aceea a nu ae folosl tn zone Tn
f) rlcire cu jet de vapor!: cu ajutorul Jeturllor de vaporl cu vlteza mare
care TncAlzlrea se face cu pleura. este produsl presiune negativA Tntr-un recipient. Apa de rAclre care
clrcull este pulverlzata $i vaporlzatA filnd slmultan rlc~. Apa race
este dusA tn dlspozltlvele de ractre a aerului ale instalatlei de di•
Clua Gradul mldlu ~ Gradul mecllu de eflcftn11 Em matizare. Aceastl r!clre este apllcatA Tn domeniul industrial •.
dt flltru llplrlrtIr,:;
tlntetlc n %
I contra pra!utul atrnoaltric
. tn%
in cazul tuturor instala~llor mecanlce de racire cildura condensa-
EU1 An,<69 - torulul trebuie elimlnatl. Pentru aceasta exist!: condensatoare
EU2 85CA,,,<80 - rAclte cu apA, dlntre care unele sTnt r!cite cu apa de trntfnl sau apa
EU3 80CA,,,c90 - Clrculabill, sau condensatoare rlclte cu aer. ln cazul conc;i~nsatoa-
EU4 -
90 CA,,,
relor rlclte cu apl, dlspozltlvul-flntTnl necesltA aprobarea Autorltl1il
EU5 - 40CE.,ctl0
apelor. Tn contlnuare trebule s! se cerceteze cu atentle dac! apa de
eue - 80 CE., c BO
ffntinl co"1{ne eventual components agresive, care ar putea d!\una
EU7 - 80CE.,c80
EUS - · 90CE.,c95 condensatoarelor ifistalatlei de rlclre. Eventual pot fl montate con-
. densatoare cu apl de mare (factorul cost). fn cazul apei circulabile ·
EU9'' - sece,,,
11 Flltrel• d1 ■er cu un grad rnadlu d■ tflcl1n1& ridlcat PQt dtJ• coreapunde untl clue este necesari o lnstalatle de re-r!clre (tum de rlclre). ln tumul de
dt 11111'& dt material suspandatcanform DIN 241S9. riclre apa care clrculA este Tmpro$catA prln duze, curge paste stra-
turi de material granutat, este sutlati prln aer (riclre prln evapora•
(D Flltrell di 11r s!nt clulllcale conform DIN 24185 In clUI di flllrt re). Turnurlle de rlclre trebuie amplasate mal departe de cl!dlrl sau
eel mai blne pe acoperl~rl, din cauza zgomotului produs. Aceta,i
lucru este valabil pentru condensatoarele rlcite cu aer...
2. ln~lzJrea aeruluf
a) Tn cazul lnstalatlllor de TncAlzlre cu gravltatle•clrcula~e cu com• 4. Spilare, umezlre, raclre prln tvaporare
bustlbill solizl poslbilitltl de ajustare llmltate . SpAIAtoarele de aer umezesc aerul prea uscat atunci cTnd sTnt se-
b) aparate TncAlzlte electric, cu gaz natural ti p!curl. Pot fl blne tate corset, ele pot de asemenea curlta aerul Tntr-un anumit grad.
reglate. Prin saturare, adici marlrea contlnutulul absolut de apl al aerulul Tn
c) incllzire cu vapor! de preslune scazutA, apA caldl ,1 flerbinte. spAlAtor poate avea loc slmultan .ricirea prin evaporare" (o posibi-
Aeglstru de 1ncllzlre cu tub cu nervuri din otel zincat sau tub de litate ieftlnl de rlclre pentru lnstalaW de cflmatizare lndustriale rn
cupru cu lamele din cupru respectlv alumlnlu. Reglabll bine, zone cu aer sirac tn ap!\),
slmplu, independent de co,url de tum. Jn spllltorul de aer apa este pulverlzatl fin cu ajutorul pompelor ,1
al dutelor de 1mpro$care. Se fabrlcl cu tabla de fier zincatl sau sTnt
3. Riclrea aerulul zldite impermeabll, respectlv betonate. Un rectificator .de aer res-
ln special pentru lndustrie, atuncf cTnd trebule menttnute Tntregul an · pectlv table de rico,are a apei TmpledlcA scurgerea apel Tn .camera
o temperatura ~i o umidltate constants, de asemenea pentru cl!dlri de cllmatizare.
comerclale ~I de blrourl, teatre ,1 cinematografe vara.
a) raclrea aerului cu apl din retea sau de flntTnA, la, o temperaturl Alte instaiatii de umezire:
de 13°C, apa de flntrna trebuie l~atl sA se lnfiltreze inapol pe a) reclpiente de evaporare situate pe un corp de ,ncilzire sau pul-
c1t posibil din cauza mentinerli nlvelulul apel freatlce. R!cirea cu verlzator
apl din retea este interzisA in majoritatea or8$elor, fiind neeco- b) dispozitiv central cu vapori sau recipiente de evaporare. !ncilzite
nomlc! din cauza pretului rldicat al apel. Fintinile necesita aviz al electric. Dezavantaj: calcificarea.
Autoritatii apelor. c) pulverizatoare circulabile (aparate cu aei-osoli) utilizabile numai
b) dispozltive de r!cire cu compresor conform UVV.VBG-20 tehno- pentru mici cantita1i de aer.
124
IEHNICt"DE VENTILARE A fNCAPERILOR
DIN 1946- Ill
5, Ven1ffatoare s. Camere pentru aparate
ventflatoare radials $1 axlale. Gradui de e1icienti al unei ventna1n bune Cerlntele constructive SI de slgurantl tehnlcl VOi 38030Prolectarea·1n-
este tunctie de scopul de utilizare, de 80 - 90%. Am7ndoua variantele stala\iilor de ventilare ,i cllmatizare trebuie luata 7n conslderare Tncl!. Tn
de ventilatoare produc ace18$i zgomot pTna la o preslune de transmisie faza ce precede proiectarea constructiei, cacl ale influent~aza fn mod
de cca 40 mm WS, de aici Tncolo ventilatoarele axlaie slnt mai zgomo- considerabll proiectul constructlv si structural.
toase; utilizate ln special la clldirile industrlale. Pentru izolarea contra Camerele pentru aparate trebule amplasate pe cTt posibll aproape de
vibratilior se utilizeaza fundamente speclale cu elemente fonolzolante. camerele climatizate, daca eint acceptabile din punct'de vedere acus-
tlc; trebule sa fie U$or aoceslblle. Pere~i trebuie s! fie din zld!rle, ten-
. r ... m .. : cultf, pe Interior vopsea lavablla, eel mai bine dale/falanta. .
❖:•:•:•:•:•:•;❖ r11 , 111 11111l:l?:•;•;❖:❖:-;-:-::sss,
..........i ......... ~ ,l ..........i
l,, ,vd•:❖;;•:•;•:•:•:0 w, 1, 1, \ \\SS ~-:❖:•:•:❖;•;•:• Slfoanele de-pardoseall trebuie sa fie Tn toate camerele prev!zute cu
lll \l ✓ fl\ trape contra mirosulul respecttv acoperire etan,a, demontablflt. Tn ca•
(D Grill de admlale aer cu dlrectJc,nare a curentulul de ,er zul centralelor situate deasupra aitor camera trebule sa se prevada par•
doses!! lmpermeabll!. Pe peretll exterior! trebule prevAzutA termolzo-
latie fl barlerA contra vaporilor pentru evitarea daunelor produse de
condena. ln cazul unor cerinte rldlcate Tn ceea ce prlvette lfmltele de
zgomot fi de vlbra~i. se lmpune dlspunerea tip .cas! Tn casi". Tnc!rca-
■
re supllmentarl a plan,eulul datorat! m8$inllor Tn oazul centralelor 750
ptni la 1.500 kg/ma+ greutatea zidurilor camerelor de aer.
Necesarul de 1pa,1u pentru centralele de cllmatlzare depinde foarte
:::::::::::::*: mutt de cerfntele prfvitoare la flltrarea aeruful ,ttonoizolare. Pe suprafe1e
0
Tnguste ,1 fungi, camerele pot fl dlsJ!)use Tnflruft, tn succeslunea oorecta.
Cnchldert de ventllare: a-c:u deechldere automatl; b, c. d, ••ftxt; d • la cam1r1
® fntuNcatt: f•ac:jlonaie manual Lunglme pentru lnstalatll de cllmatlzare simple lndustrlale cos 12 m
pentru lnstala1il de climatlzare de contort cca 1e- 22 m
:~::~:::[j•::.•.•11:t.•1,•.-.·.•:.•.•,;,:·:·;·;·:-;-:,;·;·:t:·:t?;·;❖;❖;❖;; :❖·=·=~
pentru o oentrall de ellminare a aerului cca 4 - 6 m.
Lltlmea .i fnlltfmea (dlmensiunl libere) oentralelor de lnstala111 Indus•
:::::~:~~nnnao
...... u 1f1taU
~-:~•••.❖:•:•:,:•.· ·-~•:~•
' - - - - - - - - ::•,•.:-,..,: ,1
trials de confort:
::::::::i
"... · .. .....
· .·o.?- - - - - ..... grill clrculaafll de ldmlei./ •.:;:_~-:;
;:;:$;:;: "···· lltime x Tn!ltlme
:~?::L.;.;;:;; cu n1,1 aer pt. numln1t ......, .. r:«i~:n:. ::~~I
cu pro- WI.', pTnA la 20 .ooo mS/h randament aer 3,0 m 3,0 m 1
· 20 - 40.000 ri3/h randament aer 4,0 m 3,S m r Central!
@ Grill d1 aelml1!1 fl de t!lmlnare a aerulu!
40 - 70,000 ·n3/h randament aer 4, 75 m 4, o m j .•
6. Fonolzolare
Tn canaiele de ventllare, fonoizola~a Tmpledie! transmlterea zgomotu- Pentru montare fl repara~I este necesar un culoar supllrnentar de 1,5
iul de la central! cltre camerele cllmatlzate. Lunglmea pe dlrectla de - 2 m. ln cazul lnstalatlllor marl, centrala de cllma~re ,1 camera de
circulare a aerulul este de 1,5 - 3 m functie de izolatle. Se fabrlcl sub dlstrlbutt.e a c!ldurfl trebule ea alb! un culoar de deservlre 00mun i,i o
formA de culise din material nelntlamabfl, de ex. pllel din fibre tarl sau . camerl pentru tabloul central.
tabll, cu umpiutura din vatl mlneralL - CO VOi 2081 .Dlmlnuarea
zgomotului la lnstalaillle RTL (TV1) OIN 4109". Atentle la fonolzolare Tn lnstalafllle de cllmatlzare pentru 1nciperl marl de blrourl
constructii multletajate. fncAperlle marl stnt cllmatizate cu ajutorul mal multor lnstala~I. O zo11a
,1
7. Canale gurl de ellmlnare, respectfv admlale a aerulul speclala este cea de la fatadl (instalatll de mare vttezl), zonl sepaiata
Din tabll de fler zincatl, otel lnoxldabfl, pll.cf din fibre lgnlfuge sau ase- la interior, instalatll cu pre~lur1e scAzuta sau cu vltez! mare - @
menea. Sectlunea este eel mai bine pl.trail sau rotunda, dar ,1 rectan-
gular! p1nl la un raport de 1:3 al laturllor. Coturi cu table de dlrecflo•
nare. - DIN 24147, 24151-53, 24163, 24167, 24191. Este necesara
intre~nerea periodlcA. A se ~ne cont de cerintele de protec1le la foe a
instalatiilor de ventilare. ·
Canalele zldlte aau betonate sint Tn cazul unor podele rriarl sau Tn caz
de canals care urea ma/ economics decft tabla. Canale/& zldlte lzoleazl
zgomotul mat blne dectt cele betonate. Tenc:uiall interloarl netedi cu
vopsea lavablll. Canale de admlsle a aarulul. lzola~e cu masi scazuta,
trebule evltatl acumuiarea de clldurl. Secjlunea transversall a cana•
lulul trebule sl fie suficlent de mare pentru a permlte curltarea (murdlrl-
rea deterloreazl condftla aerulul). De aceea canslele de ellmlnare a ae-
rulul din podea trebule prevazute cu dlspozltlVe de scurgere care pot fl
Tn,urubate 7n mod impermeabll, ,1 Tn eanale trebuie prevazute suflclen•
te deechlderi pentru curl1are.
Canalele din clment cu fibre (ftra azbest) sTnt. adecvate pentru aer
umed, flr! contlnut de aclzi, canalele din material plastic srnt adecva-
te. pentru medli agreslve, cu formare de gaze. DIN 4740 grllaje de ad•
misle ~I de ellmlnare a aerului trebule amplasate pe podele neclrcula•
bile (exceptie s7nt clldlrlle industrials ~I camerele de procesare elec-
tronic! a datelor). Gurlle de ellminare a aeruiul sTnt esentlale pentru
distrlbutia aerului Tn fnca.perl, directlonarea curentllor este orlzontall
sau verticalii. Suprafetele perforate pentru admi~ia si eliminarea aeru-
lui nu prezlnt:i problems din punct de vedere tehnic, TnsA trebule s!l fie
user de curatat, ideal din tabll lAcuitl prin ardere. - (D-@
Admisla aeruiul fn birouri se face pe cTt posibil la ferestre (cea mai putemica
incidenta a frigului ,·espectiv a c!idur!Q. Ellminarea aerului se face pe partea
cu holul. Pentru teatre, cinematografe si sali de conferlnte, introducerea ae-
rului se face sub locurile de stat jos. Eiim/narea se face la nivelul platonulul.
Exemplu de alcltuirs a unsi instalatii de climatiiare cu presi une ridicata
Traseele de circula1ie a aerului depind de forma 1ncaperil ~i de utilizarea sa. ©
(sistem LTG). Cladire admlnistratie Oyclmhoft Zement AG.
125
lnsta1a111 de cllmatlzare cu preslune rldlcatll TEHNICI DE VENTILARE A INCAPERILOR
Seqiunile transversale marl ale canalelor Jnstalatlilor de climatizare m
cu presiune scazuta s.Tnt adecvate numai pentru necesaruJ de. aer . ... ...,.
pentru transportarea caldurll iarna, respectiv.transportarea'racorii .•· acoperle sau etaj pentru instalatli Tn mijloc.
. . ·--~··-•·· •. ·~-.. -,-· . .~- .. ViiS.,·· T11Sl'fki""P8'ntri.J "M808SS.rLircJ'e··aerrn"gi~l1SrSL lnst81&~11&·ae C1r-·-·o· dfSPUnere costrsrto·arEf8Ste· ~ea..cu·~i\Jf principaf' penfru ·Ser ti dis-
matizare. cu presiune ridicata necesita circa 1/3 din cantlt!!.tlle nor- tributle orlzontala pe flecare nivel de-a lungul coridoarelor, cu con-
male de aer pentru ventilarea cu aer curat d.\~ exterior, aici trans- ducte ramlficate dlrectionate catre exterior sau imedlat Tn spatele
portarea ca.ldurli, respectlv a frigulul flind efecti.Jata printr-un slstem fatadel deasupra ferestrelor, flecare la nlvelul de dedesubt, trecind
ca
de con.ducte de apa. la fel la inc!!.izirea centr~llt 1· m3 de apa poa- prln golurl operate in plam:;eu deasupra.
te transporta de cca 3.450 orl mal multA c!!.ldij,ra decTt 1 m3 de aer. AdTnclmea max. a biroulul pentru lnstalatii de climatlzare cu preslu-
Sub fiecare fereastrA este un convector de clirriatizare (aparat cu in- ne ridlcatA este de cca 6 m, altfel este necesar un slstem supli·
jectle) cu duze speciale de eliminare a ae~J.ui.' ,1 schimbltor termic, mentar pentru rlcirea aerulul; AdTncimea max. a clldlrli fArhistem
allmentat de cAtre centrall cu aer cllmatizat ,i apl rlcitl aau Tn- interior este de 2 x a • 12 m + coridor. Ellmlnare prin suctiune a ae-
c!lzitl. Aeglare numai la schlmbltorultermic. Cantltatea de aer mai rulul ae face prln peretu-dulapurl de pe coridor, respectiv deasupra
redusl face poslblle centrale mal mlcl, respectlv prepararea fir! pro• corldorului el prln WC-url. lnsti.latlile cu preslune ridlcat! nu recir•
blame a aerulul. Aerul exterior este curl.tat cu preflltru ,i flltre foarte cula aerul; deoarece cantltatea de aer este deja redusa Tn mAsura
fine. Tntreaga c!Adlre este sub o u,oara presiune pozlttvt tapt ce necesara pentru o ventilare flrl probleme. Pentru tunctionare re•
face ca rosturlle neetanfe sA nu producA practlc nlcl un efect. dusa, trebuie redusA Tn central! cantltatea de aer prlmar.
Convectorll de cllmatlzare. Cerlnte generale lnatalatll de ventllare pentru bucltllrll
1. lntensltate a zgomotulul "' 30 pfnA la 33 foni. DIN 4109 Bucatlrllle marl VOi 2052 - de asemenea pag. 475 - 476. lnlltlme
2. flttru de aer pt. curAtarea aerului secundar (aer clrculat DIN 1946). 3 - 5 m. Port1unea superioarl a per91llor ~I plafonul trebuie tenculte
3. schimbltorul termlc trebule sl garanteze ,1 tara slstemul de ven• pores. (tArA vopsea cu ulel). lnloculre a ~antitA1li de aer de cca 15- ~o
tnare o tnc!lzlre total! la temperatura camerel pe orfce vreme. de ori, ~ 98 prevedea preslune nega~ivA; aerul _se depiaseaza din
. • • fncApenle ad1acente, ale clror corpun de Tncalzit trebule dimensio-
4. temperatura apei reel vara nu trebule sA fie ma! mica. de 15 - 16 C, nate corespunzltor mal marl. Cazanul de gltit, cuptorul ,1 frlteuzeie
0
altfel lnstalatla de rlclre este neeconomlc! • 1se formeazA con- .trebule a!Aturate Tntr-un grup, deasupra lor amplasfndu-se o hot! cu
dens pe ferestrele dlspozitlvelor (se murdAresc suprafetele reel). flltru de grAslmi. Canalele trebule curAtate anual, traseul de admlsie
,1
Conductele de aer cu. ~reslune rldlcatA trebule sa ~e pe_ cTt poslbll a aerulul trebule flltrat tncAlzlt lama. Nu exist!!.. dlspozitlv de circula-
rotunde, pentru cond1th de circulars ldeale, fir! v1bratft. Jn cazul re a aerului. Sint necesare fncAlzire locala fl geamurl izolante.
unor dimenslunl Tntre axele ferestrelor de1 ,5 - 2 m, dlspunere cu
conducts verticals de dlstrfbu~e a aerulul, altemarea elementelor f
vertlcale structurale cu conducte de lnstala~I ale re1elel de ventlla- . :::;::=::::::
...I
=
=
=
=
H Ii I I[J
lnatila~• apt rec,
(D ln1111a~~ d_e cllm1tizar1 cu pre1tun1 rtdlcatl (slstem LTG) @ Aegulator, In general [XJ@ Ventll regulator tr1n1mlsl1
(robl.net de strangulare)
O® Vanttlator, condanaator,
In general
Conductl d1 aer.
In general
A
LJ /.;i;\ Olsl)Ozltlv producere
~ v1port apt N@ Armll\lrl de reilnere,
In general
D@ Flltru, In general
/ @
Fonolz0llll1, In g1n1rll
Clapetl, In general
0 @ Cazan1pl C><ll ®
[>(]@
Armltur~ cu lunc!le de
siguranj!
Q@
Armlturl actlonall
manual
W@
In general
~ ~
Separator, In general □ :@ Gurl admlsle aer
Schlmbltor termlc llrl
~ le:J lncruct,are a fluldelor
B@ Aparat cu lnductle,
In general
Cupola de acoperl$
0® Camera de distrfcutie,
in general 6 @ Senzor. loc masuratoare 0 @ PcmpA fluids, In general L:'::'°.1 @ Lumlnator de acoperi$
@ - @) Slmboluri grelice psntru tehnicile de ventilare a incapsrllor DIN 1 946 T 1 C><J @ Armatura, in general. n® Put de ventilare llber
126
PROTEC'flA TERMICA
TERMENI- MECANISME
. Pr0tectla termica serve$!& la: .. . . . . .. . .
- c0nfort: pr0tectfa omulul fata de prea multa sl prea putina caldura
- economlsirea energiei termice ·
- protectla 1mpctrlva degradarilor constructiei, rezultate din dllat!rile termice si,
In primul rind, datorlta. condensului vaporllor de apa. generate de o termoizo-
. latie lnsuficienta sau.pozitjonata greslt.
Stabillrea termenilor conform DIN 4108 [lndicatllle ln paranteze patrate: unltatl
--·-. . . . . llmplra!UrU
-.x,nde11k
Varlatla temperaturll lntr-un
exprlmate in sistemul kcal - kllocalorlc- utilizat anterior),
Cl!ntltatea de energle termlcJ, exprimata Tn Wh t• 1, 16 Kcaij: temper.atura •c:
dlferenta de temperatura K {Kelvln; exprlmata anterior Tn grd); 1, 16 Wh (■ 1 ~cal)
cre$1e temperatura a 1000 g de apa cu 1 K.
G) Prtnciplul trecerll cAlduril
prlntr-un element conatruclfv ® 1lement constructiv monostrat Sohlmbultermlc prln convectie (conductlvltate termic!), conduct(e, radlatle ,1 di·
fuzle a vaporllor; p0ate fi lncetlnlt dar nu poate fl ellmlnat prln termolzolare.
Concluatlvltatee llrmlcl >.. W/mK (kcallmhKJ este o caracteristlc! spectflc! ffll•
T1naul1ia Interior 0,015 : 0,7 • 0,02 terlaluful: cu cit este mal mica valoarea, cu atlt este mai redusl conductlvltatea
P1r11a 0.30 : 0.22 • , .ae termlcl. Valorlle conform DIN 41 OB cuprlnd coeflclen~ de slguranjl pentru apll•
T1ncullli tl!ltrlor 0,02 : 0,87 • 0,02
calla practlc!; valorlle .din m!suritori" nu slnt comparabllel
1//1 1.34 fltZlatenta llnnlcl- la oonductle- 11/\ ln m1 KtN fm2 hK/kcalj es1S martmea
1/r.t, 0,12 specific! stratulul: 11/\ • d/11. (d • grosimea stratului Tn m); se paste caleula mal
0,04
1/t11 slmplu prin rnmuftlrea grosimi! stratulul er (Tn cm) cu factorul D': 1//\• er · D'.
■
1/k 1.58 Coeflclentul de 1z01are termlcA este lmpOrtant pentru respectarea DIN 41 oe, vsrlS1fa
tempera1urfl In elementul constructlv fi problems degradAr!lor dln condens (- Jos).
k•-m- 0,84 AfZlatenta la IChlll'lb allpll'flclal de Cllduri - II conwofle - 1/a eete ooefl•
clentul de izolare termiel al stratulul de aer din proxlml1atea elementelor con•
structlve. Cu cltvlteza aeruluf este mal reduai, cu atft este mal mere 1/a la fa1S
exterioara a elementulul construotlv (1/a.) 0,04 (la straturl exterloare 0,08), 1a1e.
@ Celcularea valorll k pentru element• constructive multlltrat lnterloara a elementulul constructlv (1/a1). ·
Exemplu: perate din e.c.A. 500 kg/rn3 30 cm cu tenculall groua ~ tennlcA globall 1/k Tn mZ K/W [n,2 hK/kcaQ este suma rezlstentelor
unui element constructlv la trecerea elldurli: 1/k • 1ta1 + 1111 + 1/a. (lnversul sau
k-coeffcientur de pe meabllttate termlcA- exprfml Tn W/m2 K [kcaVm2hKJ plerde-'
res de clldura a eJe•, 1entului conatructlv $1 serve~ ca baZa pentru caloule termlce).
~.;;;:
Colllclentul de parmeabllltata tennlcl k Tn W/ml K [kcal/m2hK]
valoare reclprocl arezlstentel termlce globals 1/k este utazl en mal lm?<)rtanta
kzonl clprlorf • 0,45 valoare pentru calculul protectjel termlce; m!rimea acestela este prescrtaa pen•
kclmp clprlorl • 0,85 tru cazurt difertte In DIN 4108 $1 fn ~egulament prfvfnd protectla termlcA".
Aceea,1 m!rime serve!;te constructorulul de lnstalatll termlce ca baz! de calcul.
~•110 A,•70 1 ko, • ,:. 0,45 +-: • 0,95
M!rime derlvata km<F+PJ • coeflclentul medlu de permeabllltate .fereestrA-i-pe-
rete•; calculare din plr!J egale F ,1 valoare k a celor doua componente:
A• IO - . kin(F+P)•(kF·FF+kp) :(FF+Fp)
■ 0,058 + 0,83 ■ 0,88
km • coeflc:lentul medlu de permeabffltate al unel anvetopante, oalculat din plrtl
Calcul11111 cotflaientulul medlu de lzolare ttrmlcl la llement• egale F ,1 valoare k a componentelor anvelopantel: perete (F'), fereastra (F), aco-
© constructive compuH
Exemplu: $arpanta unul pod loculbll peri$ (A), suprafatl la sol (S) i,I suprafa~ de plan,eu expus aerulul (F'A) lutnd Tn
calcul fac:torll minim! la suprafete de acoperlf '1 suprafste la aol
kp • Fp + kF • FF + kpA • FpA + 0,S k,. • F,. + 0,5 ks· Fs
ti
km• F, +FF+ F,A+ FA+ Fs
n-.a clldurll prlntr-un element oonllrUGIIV: o c:antltate de elldura
dep~Qte stratul de aer imerlor proxlm elementulul constructlv, a]unge uttel din
urul Tnclpertl pe fats intertoara a elementulul conatructlv; d~e$1e coeflclen•
tul de lzolare term/ca al elementuluf c:onatructfv, ajunge pe tata exterioar! a ele•
mentulul constructlv; dep~e~e stratul exterior de aer proxlm elementuful con•
structlv el ajunge !n aerul exterior. - (D
Olferema de temperaturl dlntre Interior ,1 exterior se dfstrlbuie Intra toate stratu•
al...!!-.,,~ rlle conform procentajulul cu care acestea contrlbule la rezistenta termlca globs·
la 1/k. - @
lalder'la flllllPlfflUIII
aorupunde 1/k . · exemplul 1: 1/a1+ 1/A+ 1/a,•0,13+0,83+0,04• 1,00
Varlacta temperaturll Cl la @, lnsl 1/c,1.j: 1//\: 1/cte • 13% + 83% +4%
® VarlaUa de t1mp1r1turl !ntr-un ale-
ment constructlv mulllttrat ® cu rapr1z1ntar1 cltforrn&'II a lie·
mentulul conatructlv (la scara coell·
La o dlferentl de temperatura 4-tt • 40 K Tntre Interior fl exterior, revin pentru
clantflorde lzolarettrmlcl), Vari•~• 1/a1 13% • 40 • 5,2 K
temperaturJI 1111 ffnlarl pe fnlr9gul 11/\ 63% • 40 ■ 33,2 K
1lement conatructlv. 1/a, 4%·40• 1,6K
Exemplul 2: Pentru 11/\ egal cu 0,33 raportul ar fi ·
0, 13: 0,33: 0,04 • 26%: 66%: 8%
Stratului interior de aer proxim elementulul de constructie i-ar revenl Tn acest
caz 28 % , 40 • 10.4 K, aceasta !nseamn! ca fata peretelul ar fl cu 10,4 K ma!
rece decit aerul incAperill
Deel cu cit este mal redus c:oeficientul de lzolare termica al elementului con,
structtv; cu at1t este mai redusa temperatura fa fata interioara a elementului con·
; ;~; ~;: structiv ..,. Q) $1 cu at1t mal ueor va aparea acolo umlditate din condens.
k•1,42 k•1,08 k•O,48 k•4,B k•2,6 Deoarece variatia temperaturii depinde de coeficientul de izolare termica al
24 cm clramlcll ae om c6rlmld.l 24 cm ctttmldl atlol6 e mm =lzalantA t/ecarui strat, ea devine o linie dreapta, daca elementul constructiv este repre-
cu galurlvar11oala cw golUII vartloal1 ·::i11.:i.'p'al'i\l.:• 211 mm zentat la scara coeticientului de izolare termica al straturilor sale - @, @; le-
Varlafla temperaturli 7n elemente construct/Ve cu termoizclare dfferlta pentru tem'. gitatile s!nt astfel mai user vizibile,
peratura interioara tl, • 2e• $1 temperatura exterioarA fi, ■ 12'. Tamp•~atura fete, Pe 11nga problema condensului este impManta variatia temperaturii pentru dila-
interioare a peretelui ~., este cu atit mai rldlcata, cu cit izolareo este ma, buna,
tarea termica a elementelor constructive, - pag. 128
i27
• ::il!:J:::1:::::;;:; .- · PAOTECTIA TERMICA
I v■rfall• d• DIFUZIA VAPOJ:IILOR
·140 l---+---1--1----!--;.J
IMnpffllur1___ ,__VaporU, torma gazoasa a apei, se formeaza prin evaporare (la temperiltura de
flerbere) $1 prin vaporlzare (la orice temperaturl}; olldura necesara tricertl tn
• 9' stare gazoasa (cca 700 Wh) este extrasa din medlu. Vaporil de apl din aer nu
l. ~t-:-rt-e.~~LL--lJ
~soh---t"-i--t.ll~--J.
20
slnt vizlblll (,noril de vapori" s!nt micl picaturi de apl ce plutesc !n aer).
Aerul poate contlne dear o anumlta cantltate de vapor!: cu clt aerul este mai
cald, cu atTt poate contine o cantitate mai mare de vapori de ap!. Procentajul
ro ~ din aceasta cantitate maxima exlstenta efectlv Tn aer indlca umldltatea rela•
tlvl • urulul. Daca temperature aerului acade, umidltatea relatlva a aerului
-10 ·o ,o 20 30 40
CNtte, (a Q cantltate constant! de vapor! de apl Tn aer.
T1111pnl\lfll aerulul ('a)
Curb■ con1lnutulul nwt. de vapori Exemplu: contlnut de vapor! de ap4 rn aer: 12,3 mbar
COnlfnutul de v■pori de eplfn aerie de apl coralJ:lunZltor curbel de aer 20°c: 12,3 mbar / 23,4 mbar • 52%
G) divers• umldltitl relativl alt unslul ® pr11lun1 partlall 11r..11111111, oare
dlfuZIUI In· 1l1mentul conetructlv aer 15°C; 12,3 mbar / 17,5 mbar • 72%
lltl datl de vart&111 temperaturll tn aer 1o•c; 12,3 mbar / 12,3 mbar .100%
0 0 0 0 Oi'tii
•••••
•••••
OOOOO0
". 0 0000
';;,000000
....·rrn•n·-:1..
1I,mentul con11ruct1v
• • • • • • '!'i ....::..::
•••••• i!):
o o o o o o ii HHHsH~
:::11111111
1
Dael Tn acest exemplu temperatura aerulul ar sc!dea mai mult, vaporli de ap!
ar condensa rn apt llchldl: astfel apare i,I roua loarte decorativa de pe peta-
lele trandaflrtlor. Din acest motlv punctul de tlmptl'lllurl la care umldltatea
relatlvl aaeruluf atlnge 100 % este numit punct de roul al respectlvulul ames•
• •••••·ni••••••
Dlferenta relaUvl dt prnlune a va- Dlftrenta IDIOIUII de pre■lunl a
tec aer-vaporl de apa.
,1
Preslunea atmosferlc! este de 1 bar sau 1000 mbar (numlt hecto-Pascal);
@ porllor (dlferenta de prellune @ vaporllor (dlltranll, de pr■tlune a la un amestec aer-vaporl de ap!, o parte a acestel presiuni este produs! de
p1rtllll a V81l0rllor) Intra fl\Wle tl1- urulul) fntrt letel• tlementulU! vaporll de apA- preslunea pa~aJA a vaporilor de apl sau, pe scurt, preelunea
m1rrtulul conatructiv construotlv partlall!. a vaporflor. Aceasta valoi,e este folosltl, corespunzator scopuluf, ca
Ternp,•c PJ'IIIIUntl partial~ mlsurt pentru indicarea con1fnutulul de vapor! de ap4 din aer (vez! sus - ta-
• evaporllortn nr bel @), deoarece astfsl aspectele legate de dffuzla vaporllor s1nt mal u-,or de
-10 2!,S Tempera• Umldltllll relllllvl a nrulul reprezentat In mod expreslv (0,6 mbar ::.1 g ap!/kg aer :.). Oiferentsle de pre•
- 5 40,8 turalllCII•
:I: 0 52,3 r!oarl (-C) 50 80 70 slune partlall a vaporllar - @ slnt a11adar doar con~nuturl dlferlte de mole-
:I: 6 88,9 cule de vapor! de apl raportate la o acee111I preslune total! (a aerulul) (caz
+10 125,2 -12 33,5% 25% 17,8% opus: dfferen1a absolutl de preslune tn sensul cazanelor cu aburf - @ de
+ 15 173,9 -15 30,!% 23% 18,2% ex. fn spa1llle ramase goale lntre straturlle lnvelltorllor - pp. 92).
+20 238,1
323,0 -18 28,4% 21% 15,0% $1 preslunl parllale de vapor! dlferlte 1neearcl d se egallzezs prin dffuzle, prln ·
+26
ComrlbUlla max. a atratulul proxlm tranzllarea elementelor constructive 1$1 straturllor acestora. S1raturlle elementelor
@ Prt1lune1 l)ll'~all a vaporllor de
®
....,
apl din ur de aer reepectiv ptnl la llmlta de .va• r,mnrJe la dl/uzJe ,, •d (cm, m); lndlcl "J'OS/mea
construotJve se opun cu rezistem,. ,.......
pori (.X") .. •
&1ratlJlul de aer care ar prezenta o ac~i rezlate"1! la difuzle; se calcufeazl ca
illflrlof ,1
produs Tntrs groa/mea stratulul d coeffclentul de rezlstent! la dlfuzle µ.
La dlfuzle ee produce In lnterlorul elementalor constructive o scldere a presl•
... •,
rrriler uni! partfafs s vaporllor; analog varia~el de temperaturl Tri elementul· con• ..
25 structlv, aceasta se repartlzeazl dlferltelor straturf In functle de contributfa ldr ·
:,:·::·-· ..
ao la rezlstenia globafl la dffuzle a elementelor constructive. Straturlle de aer
proxlme elementelor de construClie pot ff riegHJate, datorltl groslmll for reduse
15.
(la exterior 0,5, la Interior 2 cm).
10 Exemplu: lntertor 20°/50% ::.11,7 mbar axterlor-15°/80% ::01,3 mbar
diferentA 119 :-- 14 • 10,4 mbar
perete 24 cm din , ~ · d 4,5 · 24 • .1 OS cm 94,7% · 105 • 9,B mbar
cArlmldl cu golurl vertlcale
i'rulunu p&rllall a YIPOl'llor de
apl rlmtne sub 0ft mextm poalblll:
tenculal! Interior 1,5 cm; 14 · d 6 · 1,0 • 6 cm 5,3% · 105 • 0,6 mbar
114cm 100,0%
nu epara conctens
Exemple cla cUfulle
Pentru a evlta degradarea constru«Jei, trebule evftat condensul Tn elementul
constructlv. Condensul apare acolo uride oonflnutul afectlv de vapor! de apt
amenlntA sl creascl peste eel poslbll din punctul de vsdere al temperatunt ln
exemplefe (Z) - @ elementul constructlv, fncluslv stra1Urfle de aer proxlme
20
acestula, eete reprezentat la scara lzollrll termlce (comparA pag. 123); llnla
16 curb! reprszlnta graflcul preslunll partJale a vaporflor maxima poalblle -dat de
10 varlatla rectlHnle a temperaturfi. Pentru evltarea degradlrllor s1nt lmportante:
• lzolart tvmlcl IUflolentlt .
5 ln exemplul (i) elementul constructlv monoetrat nu este expus condensulul;
Tn exemplul @ Tnsl apare condens la fa1& lnterloarA a elementulul construc-
Factorul eta sltualf• • rnolfn1111& /.j'ri' Ordlnt grweltl a atraturllor: factorul tlv deoarece oontrlbu~a strat!Jrilor de aer proxlme eate evident prea mare.
® curbei scad■ apr1 txterlor: blnel ~ de altuajlt • tncllna11a curbel cr,,11
apr■ exterior: conden1 la lntarlorul
Contrlbutia stratulul de aer proxlm la rezlstenta la permeabllltate termlc4 1/k
11,mtntulul constructlvl nu trebufe sA dep~eascA o anumlt! valoare X - ®
, Bll'ltltlcare COl"IOtl
lncflnajia curbei de dlfuzie trebule sA lie crt mal mare spre Interior $1 crt mai
mbll mbar mlcl spre exterior - @; Tn caz contrar apare condensul - ®. Aceasta Tn-
as 26
clfna1Ie este indlcatl prln factorul de sftuatle µJ..: la Interior coeflclant de rezts-
20 20 tentl la dltuzle rtdlcat, conductlvltate tarmlcA buni a factor de sftua~e µ)I. rldl•
15 18 cat: la exterior coeflcient de rezlstenta la difuzie mic, conductlvitate termlci
proasta • factor de sltUatie µi. redus.
,o 10
• Bartelt pentru vaporl rn pozltl• oorecta
Dae! la exterior se aff! un strat care funqionew ca bariera pentru vapor! in-
treaga sc!dere de preslune a vaporilor va avea lac acolo; rezultatul: condens
- @; daca se doreste evitarea acestel situatil, trebuie introdusa la Interior o
Bartera de vapoli 11 fa1a rece: con•
dens 1n elementul constructlv
@ Barlera supllmentara cit vapor! pe bariera pentru vapor!, in conditille ln care contribu\ia straturilor de p!na la ba-
fata caldl impiedlcl forrnarea 00n• rlera pentru vapori ra rezistenta globala la permeabilitate termlca 1/k nu trebu-
densulul; x. termoizolatea max .. pe
1a1a interioara a barierei de vapori ie sa depaseasca o anumit! valoare X! _,. ®
128
PROTEcnA TERMICA
,CZ'JtZ?ZJ TIPURI CONSTRUCTIVE
.I ( ( / J:[Z2J: t1nculall
I
+40' 0,f2
+ 20' 1/y■ 1,1 115 por! la interior (- pag. 128): dlflcil de executat pentru elemente con 7
:t,,. structlve verticals, 1n aceste cazurl este de preferat tipul constructlv
-2'1' cu 1nve11$ exterior ventilat printr-un strat de aer (except/a: peret/1 pre-
fabrlca~). EsentJal: contrlbutia termoizolat/ei la rezlstenta la permea-
bllitate termlcl!\, fnclusiv a stratulul de aer proxim straturflor pTnl!\ la ba- ■
riera de vapor!, nu trebuie sa d~pa$easca o anumit! valoare - ·
pag. 128. La constructfi masive, bar!era pentru vapor! poate fl prote-
Jata de degradArl mecanlce printr-un strat de egalizare - pag. 96 ff.
Oeoarece pe fata lnterloara a barierei pentru vapor! nu se formeaza
presiune de vapori de tlpui cazanelor cu aburl, cl doar preslune
partiaJa de vapor! - pag. 128, este fipslta de sens des mentionata
.compensare a preslunil" (caz opus: straturi de egallzare sub inveli-
toarea unei acoperlrl in terasa - pp. 96).
11p COlllll'LICtlv cuflMII" IXtlrlor cu alrat de• V9l1lllat - @
Ventllarea tnlAturA afeetul de barierA pentru vapor! al stra1urllor exterioa-
re relativ impermeabile. PremisA: sec!iunea canalulut de, ventltare trebu-
@ lnv1alfgar11 lcrmlrU apel prfn cond,nt la un acopert, ie s! fie in orice punct S 2 cm: ventllarea functfoneazl prin diferenta de
nivel (cAdere minima de 10% Tntre punctele de aspiratie $1 evacuare).
La o cAdere mica este necesar! introducerea unul strat cu permea-
bllltate redusa la vaporl/a unei barfere pentru vapor! (ordlnea straturl-
lor - tip constructlv cu barierA pentru vapor!) cu rezistenta la dlfuzie
µ- d a Tnve11$ulul Interior S 1Om (la bazine acoperlte S 100 m), cAcl Tn
caz contrar ar exlsta o permeabllitate prea mare a'vaporllor 1111 s-ar for-
ma condens la Tnveli111ul exterior. Stratlflcarea tnven,ului interior se
face ca la tipul constructlv fA~! barler! pentru vapor!. lmte1.-l lnte•
1enculalt
rtor trebuie rnsA s! fie tntotcleauaw lmpermeabll la ..,,
P■rttl mulv cu lnvtllt exttrlor Peret, mutv cu lnvtllf IJCletlor cu
Pufl1I t:wmice sTnt zone Tn elementele construc:tlve cu lzolare termlca
© lmparmeabU la vaporl © strat di atr Ytntllat mal reclus! - fat! de zonele Tnveclnate. in acest fel, contrlbut]a stra-
tulul de aer proxlm la rezlstenta la permeabllltate termtca cre111te, ast·
fel fnctt temperatura superficialA a fetal lnterloare a punt/i termlce sca-
de, tn aceste locurl putTndu-se forma condens (~ pag. 127). Pe de
alta parte, cre$terea cheltuielilor de lncalzlre prin exlstenta purrtJlor
termlce este neglljablli, atfta tlmp c1t puntea termlcA ocupA o su-
pratata redus!: nu este ins! cazul terestrelor cu o slngur! foale de
geam, care trebule considerate ca puntl termlce (- pag. 127 (i)).
Pentru a evlta condensul 1111 urm!rlle sale nepllcute (formarea muce-
gaiului etc.) pe suprafata elementului constructlv, trebuie crescutA
I temperatura fetel interioare a pun~i termice. Aceasta se poate realiza
prin dlmlnUll'N plerderll de ctldurl prin puntea termicl cu ajutorul
unul strat izolantfmpotrlva "frigulul exterior" (cre,terea lzol!rii termice
dimlnueaz! contrlbutia procentual! a stratulul de aer proxlm la rezis-
® Pe fata lnt■rtoarl a collulul 1,,11 If
fcrmeazlroul
LI ool!UI lntrat nu II lormtazl rcul
tenta la permeabllltate termici 1/k).
CrefhtrN aduc1fel de clldurl spre puntea termicl prin mArlrea su-
plllll •~ttrtor din baton prafetei interloare a pun~i term ice, Tnvecinarea puntli termice cu zone
cu conductlvltate termlcA bun!, suflarea cu aer cald. Astfel se reduce
lntr-adevAr rezistenta la transfer termic 1/a1 relativ la puntea termic!
1111 prin aceasta 1111 contributia stratului de aer proxlm la rezistenta la
permeabilltate termicl 1/ k.
lr,tllior © prezint! example tipice. Totu$i i;;i un co~ exterior normal de cl!dlre -
® formeaza o punte termica, deoarece, opus cazulul prezentat anterior
la @, unei suprafete interloare 1ncalzlte reduse TI corespunde o suprafata
lnlttlor
....
• •
La puntf termlce cu suprafatl exte-
peret1 lnt■ rtor cln baton
exterloara mai extinsa care cedeaza caldura; fa care se adauga faptul ca
izolarea datorata stratului de aer proxim este considerabil mai mare fa
colturi decit Tn clmp. ·
rioarA mare se tormeaz! rcua (pler- La punlf termlc1 cu suprafa\l inle• Din aceasta cauza, in cazul peretilor cu protectie termica minima se
® dere mare de c:lldurl pe unltate de
suprafata) · ® rloara mare plerderea de clldura
este ccnsiderabil mai redusl formeaza frecvent condens :;;i mucegai la colturile cladirii. · ·
129
•
-------------------------
0 enumIrs ,1 repre:entare Gros. Fl8Zistsnta la per•
DETALII DE PROTECTIE iERMICA:
PERETELE EXTERIOR
s
mm
:r:vA.,~pune-
. ._
meablfltatt
Tn general: la lzolarea exterioara nu trabule utilizat! tancuiala mlnerali cl pla•
· ·· carea· ventllata - Ci) sau. tencuiala de spaclu (armata cu retea din fl bra de
stlcll), dupl caz cu strat superior de tenoulala minerala.
IUI col
In main•
Puncte crltlce: rostul de dilatare ta racordul cu acoperlrea 1n terasa ..
mtdlt favoraDII pp. 92; nisa.pentru corpurile de Inca/zit ... Ci): termoizolatia este foarte ne-
1. Seton annat - b.a. cnarll pentru a controls costurile de 1ncllzire (parete subtira, temperatura
120 0,20 0,06
mal ridlcata); racordul la ferestre - (i).
140 0.21 0.07, Caz particular spatll umede (d, ex. bazlne de !not ln spatil lnterloare):
sI 160
180
200
0,22
0.23
0,24
0,08
0,09
0,10
izo!are superioara; contrlbu\ia max. Xa straturilor interioare (strat de aer pro-
xlm, straturl pinA la barlera pentru vapori - pag. 127) este mai redusll.
220 0.25 0,11 Oeoarece tencuiala de epaclu ar fi pentru acest caz praa impermeabil!\ lava•
250 0.28 0.12 pori este de preterit o placare cu ventllare asiguratl de un strat de aer -
120 0,18 a,oe Ci) sau tlpul constructlv cu barlerl pentru vapori - G).
140 0,18 0,07
sI 160
180
200
0,20
0,22
0,24
0,08
0,08
0,10
500 500 500 220 0,28 0,11
(825,750) (825,750) (825,750) 0,12
240 0.28
2. Planott din b.a. cu nervurl sau grlnziJaare conform OIN 1048 cu bloourl ceramlce
cu golurt conform OJN 4180
SlOCllrl ceramlce ca elffllenta de cona1ructte ccntorm o.oe
■
115 o, 15
OIN 4180 flrl inlml transvernll (flrl ttnc:ulalll 140 0,1S 0,07 llderlor
188 0,18 0,08
::J □□ □□ □□ □□ □□ □ I
300 300
sI
""" 300 '1M
fanclltlali
Peret, multlttrat cu termolzoialle
Slocurf oeramloe ca elemente de c:0nstruCl{1 conform
OIN 4180 cu lnlml nnaverull (tlrl ttnc:ulall)
190
225
0.24
0,28
0,09
0,10
® amplua!t la lnt,rior © Parete cu bar1erl pentru vapor! am• ·
pl-ta la lnttrlor
240 0,28 0,11
265 0,30 0,12
290 0,32 0,13
-l'--t---1--t----t--'f--8! {
3, P1111$H din b.1. ct. PIN 1045 cu blocuri ceramic, of. 0\N 4188 • lnlerlol'
====!:=!l""tanoulall
0,15 0,08
0,18 0,07 @ Record la feraastrA
0,21 0,08
0,24 0,09
0,27 0,10
0,30 0,11
0,33 0,12
0,38 0,13
115 0,13 o.os
140 o,1e 0,07
165 0,18 0,08 Peret, mul1latrat flrll barlerl pentru
190 O,a2 o.os ® vapor! lzolare nl-4 corp lnclllztre
226 0,25 0,10
240 0,28 0,11
295 0,31 0,12
290 0,34 0,13
=
ltl'IIIDIDllljl•
G) Rezlstal!le la pemeabUltalt termlcl {ootflafent d1 tzol1r1 termlol) 1/11 (m2•k/wJ
431)
REGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERQIEI EnEV 2002 ...... ~1e1.....114 ,---••-Jl
Obiectiv: CIAdlre izolata prolect model BEL, beneflclar Neufert - CD- (3)
Velum 1nc:Alzit Va: 535,86 m3
Aria util& a clldlrlk -~-- . .... ·----...... ........
, .. ....... '' AN • o,s2•va: . .. t71m2 .... ,, ., .... ,, ............. -. ··--··-···-.....--··" ,,.,.,, ..... .•. -
- ..
----··-·- ml
Coeflclent de
• =v .. .,. ,,.......
- - . tannlt1 U Factor de corectare Plerdere de
..........
.... '.1111 , nn ~5 ... , .....
" · · - · · -~-.t ••
• ··• I, .. nM
.....
n !14
n,'7 tM nMn ........
...,
•-----·~ ·--~' n 11n , nn
---·---· '7n< ni:in , nn
7 ~--
,....
..... 11 en nan , nn
• OM
---.
~."', .,,,
....
,... '
.................
I I, •• ----· ---·"·
---~
.... a
"'~n
nan
14n
1M
, nn 4aM ,.,.,
. ,..,.
,
Pl•"•• 11 d1-•
'-··-···"·'·"'·"··
!nvat!IIHII i,u """ ltolat
<&C17A
nM
0.1~
0.19
,.oo
050
~ll.771
0.000
........ ,. ..., .."""
,~
...._.......
• - • • • 1,.lt,,a..A•I ••t.1h,I ,_Aall
..a.. ,..
0 ... ,.,,n
.,.,_.,, .... ,."
1d 7~•
a11 .... .. ... ,
Pllfl1. di allcL din trlnlmlale H,, Suma I A'IJ"F+Hwa Qll '.11• \AIJII,
■
Vollancll•V 1,-,a,11,1 ,, ....,., ...,,. ,.,..,.
11 ~ lnAn·v. ~
,,,
. Ill ■11r "•• ,. ~.n h·• 1o.1o•c1.~,·v• WIK
Pllrd.declfcl. prlnYIIIIIIIN Hv ,,....... ,,.g_oi,., 1 o.so•n ~••v. •AA•• ,.,~
Code. pt. IIClpNf. lllVlloplnlll AN, 0,922 m-1
AcumuNll1 .olldurl ...... Grid ;lcbal di tranlf1r al
.
Elam1nt conatrucflv Supl'lfa1a Fp Fe Fe cr,tlQ 1111c1110
nn.,,.,.,.
tltmlntllor oonetruotlve
I•-•••••- __ _. .....
.....
1ntr;l1I g
'1H
,, ... 0.70 non
""
A'.g•0,9""Fp•F11• Fl".!
,. a,o
4 lffl n 111'1
l'l,■>1 dl!I shll,.l'hllll\ I
n'7n
0.70
i:.,..,,,,t.
non
nM'
1M
1M
F,
....
,___
.._.....____.......,.._,,
n ar1
e11111111111orcanatlVClflveopace l••••M .,_
-~•.t•ol n""
1'1#11'1 1.00
Aoumullrl ell cllclllrl · -
Clplaltalil apeofflol • - -
alllldutllO......."V.
"'- -- ---~----···
I~"_,,.,,,....., """'
.,,
j!IAll-2
1! Wlt/mlK'V.
·--~ ....
a•~nn
...w~
tlfll--·· ........
Nlanar 1111111. IMl"gle Oh•" ·" " , · ll'IG'l'nn
·--.. ,llblolul I a· .... ,1
kWh/•
.,..,,.,,_._
.....,prllnar.~Q·,
c:na'. . . . . . .
, ........ •• '·"'".
... ,u
""' . -~,_. - ari•tn°tii,. 1~ C
"""-•-•·
•-~-1.,.... n"" •"-'• • •" ""'-. ,.• .,;,.,,.11, .• """n"'"",. ...,, 11~ ""
.,,.,.. -a.
PIINllre aplOlflol cle ollclurl Pl'ln 1r1111mllle ta 1. ., . . . . . U ~ aul•• • U'PIA
"., uu-•u
nlvelul 111nrafatal ll'Mlfollantel H',- lol'IMlolkll IH'T ■l'tffll• .n.~ • n 1~ IAN.1 0.'77 W/fT'I.K
NlclHr de lftll'gll tlflal 1,..,..... - '"' 1 owi:i: !111 lln i,wo.,-a.
lllnamte auxll. CUl'lnlll, I ciHE,E 2S0 kWt,/mla
60
11,99
@ Sectiune transversal&
131
FIEGULAMENT DE ECONOMISIRE A ENERGIEI EnEV 2002 DIN 4108, DIN V 4701-10 PROTECTIA TERMICA
• Flegulamentul EnEV 1I lnlaculei,te pa eel anterior - WSVO, Valorll~lmltt! penr-~
Producerea aptl pollblll cald1: ._;pr0teC1la termlcl s1nt1nlsprite se solicit! nol procedee de probare. In consecin' ,1
· nevoia admlslblll de clldurl pentru clldlrl Tncllzlte este redusl cu 25- 30 o/o. I
anmentare ;;;ntraiizita
la.nlvelde c!Adire; tar! circulare;·distribulre Tn lriterlonil Tn- · l!nga lzolare sTnt necesare mlsurl conexe - de exemplu lnstala'tfl terrnlee ccr ,r
ve11$ulul termlc; Tnmagazlnare solar! bivalent!; cazan de J0as1··11niperaturl, tehnicl de recuperare a clldurli. Punctele cele mal lmportante sint:
lnc!lzit cu gaz natural/ motorlna sau electric; amplasare In lnterlorul Tnven,ulul ter-
- Valoarea cu influenta prlncipala asupra necesarulul admislbil de energie e1
mlc (admislbll .doar p!nl la A ■ 500 ml); cu produClla 10I11'.I a ape! potablle calde;
raportul lntre suprafetele exterloare el spa~ul Tnchls deflnlt de ale, a,a-numl
raport AN. · · · ... ,. · ·· · ,,...
·vtn111n:
- Productla de cAldurA este supusl unul nou procedeu de probare, care ia In
flrl lnstalatfe macanlca de ventflara; conslderare consumul de energle pentru produceraa ape! calde. -~
- Noul regulament sollclll pentru prlma data dovedirea lmpermeabilitltli la ae
tnat1ztrei · (conform OIN V 4109•7).
- lnfluenla lnatala~el termlce.
supraf91e de Tncllzlre llbere (de ex. corpurl de Tnoll%ire); arnplaaarea. predoml•
nant Tn zona peretflor extarlorl; robln11I au termoatat cu prlCizle da 2K; produotfe E:volutla hotll'Ttoare a regulamentulul enl:V 1n comparatle cu regulamen:
termlcl 70/66°0; llatem central; dlltrlbUllt ortzontall Tn lntertorul Tnv111,uIuI ter• WSVO rezldl decl !n lntegrar11 tahnlcll de Tncilzira: noul regulament nu Tnloc
mlc; coloan•le de ccnducte ampluate la Interior; pompl reglatl; caan de Joell lefts dear regulamentul de Protlelle termlcl cl ,, pe eel prlvltor la lnatalaVlle ter-
tamperaturl Tncllzlt cu gaz naturaV motorlnl 11u electric; ampluara In lnterlorul mlca. Pa vlltor, valoarea de reglara nu va mat ff derivatl dear din oonsumul de
!nverr,uIuI tarmlc: {admlslbll dear pin& la A • 500 in') ener;ia care aervetta lncllzfrl/ spatf/lor, cl ,1 din oantllataa etactfvl de ener,.....,
prlmarl care lnlrl tn unltatea produoltoare de clldurl ,1 ■pl caldl.
-•,•••- •-•-i-•-•-t••--•+•-•••i
110 I go;• - • -
100 .............. !...............
1
-
- 80 '
JI . !
....... tI ................, ................TI..................................!i................. 7i..............
1! . ---,;.,---o--•------...cr----t-------- ~
I 80 ................ l................ 4...............1.................J................j.................j.........:::t=:~=~. .
cazan-TJ 70/S8' C, ii!. I I I .
corp lncllzlre (cl), .i 70 ............................ f ..............................t...- ........i .............. , .............................
lncllzlre aollltl a apal
pcllblle (ap-10111'), ~ --- --:..-0---,----0-•---t----.i.-.--r--·
. ; so ..............+...............................................................-r................1.........
~ In lnterlorul
partlr lnven.ulul 19rmlo (Ill)
50 t~40~t:=:j~=:r==t:=:j·t:::=:t==::!'
100 200
==~ 300 400 7
@ en,r;1, flnall raportatl 11 1Upr1fafl - en,rgle termlcl q!T,e
IUblOI
130 ....
·
90 -~-- I .......L.._ I
• ·• 1 · I 1
l .
-<>-·---r---r----------
I I ll&A.I [kWh/(n,lil)l · , 100 150 300
120 t .............i..............,, ............,..
.................t··-......................, ................. ·······-•..
3,5 2,5 1,5
I II I
Ii (Z) En1rgf1 I/nail raportatl la 1upl'lfatt - tnerglt auxfflarl qEA,e
J---L- - 1-c
•
f '"
1·~ --pr-4=-f-y=+=:
I
90 ................ ........ ...........- .. J.......... j ....
1,40 ---.----,-----,.---,-----.---.---,---=-
i--
qp [kWh/(m2a)J Ip[·]
f ----- • ..-....._.......-1-.....l......-+-...C.......+---'-"-=-+-_................;.:.:'--
1-·---•=Cr--•_-_
i.:~=~=~~~~=--=~=--. .A14....J;t,1..;;4...J:.1.,&.+~~+-~~-l-~~t-.:.:.;'--i !:E ~-;;:;--;:./:,.-=•·;:.•·:.....w....4-~~-.!.&"'--j.-~4-i...ai;....,___.u.l.i!--!--....::.:..:_
==---""'-1--..........- ..............- ......'-+---'------'.......~~;.;;....
0 Arie utlll lncAlzltA AN, in [m"] @ Arie utlll lncalzita AN, in [m2]
132
~RO'iiECT!A FONUCA
- OJ
-SpeCINI audlllv m1dtu-
Protectla fonicl cuprinde toate masurile care reduc transmisla tonic!!. de la o
Fracventa medle 11Wtcm' sursa de sunet la receptor-1mpledlcare1notala a transmisiel fonice nu este
0
120
-
b
prig Hnz, du"". .1··
"-
.,.,,,
. / 1000
100
posiblla. Protectia fonlc!!. se poate reallza prln absorbtie de sunet, clnd sur•
sa de sunet $1 receptorut se afta In acelai;;i spailu - pag. 136, cind sint in
--- , i.,
110 100 "" 110.. ~ .,... 10
spatll dlferlte, protec\ia fonica se asigura In principal prin lzolare fonlca. .
.,oo
90 -
10 '
10·..
90
c..l'
_/
/ o., La izolare fonicase face deosebirea, in functle de tipul zgomotulul deranjant,
intre lzolare fonica a sunetelor aerlene (daca·sursa de sunet antreneaza mal
I
------
I
-
·1 o.o,
- ---- ....... ' 70~-- 60 -
I:
BO
a. 1 s ~ _./ intil aerul !nconjurator) sl lzolare fonlca a sunetelor structurale (cind sursa
N-. ~~ ....... _ / 0,0011
t., - I de sunet antr.eneaza direct un element constructlv).
I _,_ J
40 l -
~ -...::-...
,.......:::
:1 --
. :,
......
'
I J
/
/
10·•
-
10 .. 10·•
10
0
...... .,, 10·"' se propagl sub form! de oscllatli mecanice $1 unde de preslune senora, care
0
0.0001- I
2G 30 4UD 70 !OD JIG 300 5II0.7C'IO 1GOO 2000 3000 liOOO 7000 lll000Hi
10· 11 produc cresteri sau scaderi foarte slabe, mburablle !n mlcrobar (gb), vlzavl
de preslunea atmosferica (• 1,0333 kg/cm2). (Preslunea oscllanta la vorbi•
rea cu voce rldicata • circa o mlllonlme de atmosfera.}
Ip lnterdependenta Intra putaraa sonorl (Ion/• pmlunea sonorl (!'bl, mlsura lnten• Osclla~lle sonore perceptlblle de nol se etla In intsrvalul de frecvent! de la
\!.I slll~l 10nol'I sau nlvelul zgomotulul (db) , 1n11n1tta111 sonorl (11W/cmll) 20 Hz pin! la 20000 Hz: 1 Hz (Hertz) ■ 1 oscllatletsecunda. Pentru con•
strue!fl este relevant lntervalul Tntre 100 SI 3200 Hz, pentru care urechea
umana este deoseblt de senslbll!. Preslunlle sonore se sltueaza In spectrul
audltlv uman Tntre pragul de audlbllltate ~I pragul senzat)el de durere - G).
o- 10 lne1putul IUdlbllltlll\ Acsst Interval este lmplrtlt In 12 Plrti • 12 Bel (b) (dupa A.G. Bell, In•
20 fosnet usor de lrunze
30 llmlta lnftrioarl e zgomottJor n0rmlll1 fntr-o loculnjl ventatorul telefonulul). Oeoarece 1/10 Bel • 1 dscl-bel ■ 1 decibel • db mal ■
40 zgbmotll medll lntr-0 loculntl: d!ICU~I CU VOCI IClzUtl; ltradl este 1ncl perceput ca dlferen1a de preslune senora de catre urechea umanA ,'.
llnl'11tl In cartler di locult la o frecventl normal! de 1.000 Hz, declbelll sint utlllzatl ca mAsurl tlzlcl ·
50 dlaoUjle 11 nlvel sonor normal: muzlcl de radio 11 nlvel 1onor pentru lntensltatea sunetulul, raportat la unltatea de suprafata- G). Oeebl·
d11 camera In ,pa111 lnchlH eel nlvelul de zgomot este lndlcat 7n dB (A) respectlv paste 60 dB In dB (B),
60 zgomo!UI un1.11 up!rator 1111~1; zgomot 1tradal normal o unltate de masurt care ar corespunde 1ntrucltva fonulul utlllzat anterior.
pe atrlzl comercllll Pentru lndlcarea lzollrll fonlce se utlllzeezl In cazul sunetelor aerlene dlfe.
70 maelnl di lcrll lzolate; IOntrfl telelon la 1 m dlltlnll
80 atradl OU traflc lnt1n1: 11111 dt mqlnl de ICrfl
renta Tntre ntvelurlle de zgomot, adlcl dlferen1a dlntre nlvelul de zgomot
;o 1111 zgomoto11l di flbrlcl · lni11al ol eel dupl Izola.re. (Spre deoseblre de cazul sunetelor structurale, pen-
100 claxon 11 7 m dlatantl: motoclcletl tru care se lndlcl nlvelul maxim de zaomot care poate ramtne dlntr-un su-
100-130 atelier foart• zgomotos (fftrlrle ,.a.m.d.) net normat). lzolarea fonlca se poate ot,tlne prlnclplal prln mas!, decl prln utl·
llzarea de elements constructive grele, groase, la care energla acustlc! se
@ Seara pulerfl 1ono11 consuml mal fntll prln trecerea sunetulul din aer Tn elementul constructlv, apoi
,1
prln antrenarea masel elementulul constructlv pe urma prln revenlrea In
aer. Caci elementul constructlv este antrenat direct (sunete structurale), lzo-
larea fonlcl proprle este mal redusa prln Tna1$1 natura fenomenulul. .
Construc~lle u110are fonolzolante - (il folosesc pentru fonoizolare trecerea
repetatl. aer-element oonstructlv•aer-element constructlv•aer lzolare: o lzo•
Iara superloarl celel preconlzate prln masa elementulul constructiv nu poa•
· 'te ap!rea decTt pentrCJ o valoare superloara a,a-numltel frecverrte de rezo•
nanta, care trebule Tn conseclrrtl sa se sltueze sub nlvelul de 1oo Hz.
Frecventa de rezo~ a unel usl batante este comparabil!, aceasta os•
ciltnd deja la stimuli de lntensltate redusa (frecvent! de rezonantA): reduce-
rea osclla~sl u,11 se poate atlnge u,or, prln frtnare; aocelerarea oscllatfel este
mal dlflcll! ,1 presupune un efort. Spatlul Interior al unul !nveli$ dublu poate
Fleprezent11r1 a undelor lncovole- Perceptle puterll aonore: fl umplut cu material fonoabaorbant pentru a evlta reflectarea multlplA ne-
toar, ale 1mul pertte 11 frecvente Ullehta ptl'CIPI In gtntral un controlatl a sunetulul, Propagarea sunetului Tn aer se face sub torma unel
® normale: per11111 nu osclleazl ce
un lntr,g (-al, cl 111m1nt1l11111
© sunet ca de doul orl mal
clnd lnttnsttatu 10norl a lClltUla
pullmlc
oscilatlf longltudlnale - @tn materlale sollde sub form! de unda Tncovoie•
0scll11Z1 unele 1111 de 11111, (- bl crtfta de zace art toare. Viteza de propagare a osclfatlel longltudlnale este de 340 m/s, la unda
,1
lncovoletoare dlferl Tn tuncile de material, groslmea stratulul trecventa.
Frecventa la care vlteza de propagare pentru o und! Tncovoletoare lntr-un
Hz element constructlv alinge aceea,1 valoare de 340· m/s este freoven11-!I•
~ ~K ~~
11111c. curbap1'9101111
plf" OIN 4109
cc
1000 ' ~
jeo ~
- -~~~h
500
400
-300
rlgld1ub!lrl
,_
~ ·:_x-.... ~~
'"?~ :'Ii..~
~~ 1'1'. '
' i
200
-~~~-J' r-!I\~ ~ 20 .__..,___..._.__...,___,
grc1lmee1,ment
rlgld,;-01 I
o.5 2
"'~ ~ ~/
8 a 10
~~
20
~
30 40 50
.,Coaja' de clpllJ$ire din talas
tencult; placaj U$Or ds construcUe
1,5 cm tenculal:i: , 1,5 cm zldir!rie
din beton cu agrsgate din piatra
100 200 400 800 1600 3200 Hz
133
PROTECTI!' FONICA LA SUNETE AERIENE
constructiv este deosebit de proasta, mai proasta declt ar ti de a~eptat 1n
raport cu greutatea peretelul. Frecventa-limita a elementelor constructive ri•
gide grele se situeaza deasupra lntervalulul de trecvenie relevant, cea a ele•
mentelor subtlrl maleabile sub acest interval; elementele constructive rigide
au trecven1a-limlta 1n cadrul lntervalulul relevant, in conseciot! Qfera o izo-
lare fonlcA redusa - @, · · ·· · · ·· ......... ·· ... .
·Protectl■ fonlcl la sunate urlene
In cazul sunetelor· aeriene unda senora aeriana antreneaza elementul con•
structiv - G); astfel cre,te influenta frecventel-llmita asupra lzol!rll fonlce
... @. Curba prescrtsa prin DIN 4109 lndlca valoarea mlnlml a dlferentel
nivelurllor de zgomot pentru a atlnge o valoare a protectlei fonlce la sunete
aertene VPFSA • ± 0 dB; valorlle prescrlse-. ®• grosimile necesare pen•
tru pere11 -. (i) , .
Mal mull decrt la lzolarea zoomotelor de c!lcare, lnfluetita traseelor secunda·
re deranjeaz! la lzolarea aunetelor aertene. (Din acest motlv, atestatele pen-
G) Transmltarea sunetalor aerllne © Curba prescrlll pentru sunet
aertan ·
tru per81i fonolzolantl trebule elaborate .lu1nd rn conslderare traseele se-
cundare uzuale ln conatructle"). Ca trasee secundare tuncfioneaza 1nvelifurl
extrem de rlglde cu greutate pe unltate de suprafa\l intre 1o fl 160 k91m2;
de aceea peretll despArfltorl de loculntl, cu care intra In contact perpendi•
cular astfel de invellfuri, trebule sa cTntareasca eel pu11n 400 kgtm• (la
contact excluslv cu peretl de peste 250 kgtrn 2 este suflclenta o greutate de
350 kg/m2). ·
Uflle :,I ferestrele lnfluenteaza negatlv Tn mod deoseblt fonolzolarea sune-
telor aeriene, avlnd coeflclenfde lzolare tonic! redusi - @; chlar la un re-
-
port redus al suprafetel golulul valoarea rezultata a izol!rii fonlce ee sltueaza
de cele mal multe ori sub m,dla arltmetlcl a coeflcienWor de l:zolare fonlcl
a peretulul :,I golulul; de aceea Tntotdeauna trebule !mbunatttltA In primul
© Truau sac:undar prln ll1mtnt1
conatructlva almpte, In cazul In
© Transmlslt In dlagonall rind lzolarea tonic! a u:,11 sau ferestrel. Peretl cu fonoizolare insuflclenta pot
fl lmbunAIAll!I prlntr-o clmlfulafl maleeblll - pag. 133 @, per81il dubtl
care per91fl ,1 tevanele r"ptOtlve
au o greutall raportatl la unltlteJ slnt deoseblt de bunl fonolzolantJ dac:I stnt 8'8ZBII pe un material fonolzo-
de 1upratat1 di pnte IIO kg/In" lant user elastic $1 s!nt executa11 dlntr-un material maleabll ._. pag. 133 .@
Grallm11 lllmtntulUI conal/UCIIV sau ,, de.cl s!nt 8'8Zl1I complet Independent pe toata suprafata - flotantl.
tern) fall da 919u11111nponm111 btlon gr■u (2200 kg/ma} · I US j12,5 j j25 lnvellfurlle maleablle slnt relaliv lnsenslblle ta pun11 fonlce mlcl (spre deosebire
unit- di ■up1'11■11
ctrtmldl pllnl', gmllcalcar', (1800kg/,,,a} j 5.25 j1u j j 24 de Tnvellsuri riglde). Pentru peretl dubU fonolzolantl trebule utlllzate mereu tipurl
clrlmldl!nll!lcu;olutllllltlcale'(14001CG/m'l •15.1111 j114 j j24. jsa,s oonstructlve verlflcetel Clrnl$Ulell din tencuiall pe materials lzolsnte de rig/.
dilate normala (de ex. pe pollstfren normal) recluo conslderabll. lzolarea fonlc!l
b11an •r (aoo 1cg1m11 1 us I12,s I Iu pi,i
i~:,,~~~>"nblltfete cllnc:hlr(19001cg/,nl) j!Ji J11,lj !24 Nr. Nr, O■numlre■ 0,"11111111 Manp■retelui Mlllpel'ltllUI
10,3 j 6,lj j j jj1j jjj j1.5 j 2 jlllcll (2100 kg/,nl) all, normatl• brull • 40011g1m• •350kg/ml
vulul. kg/dffl3 4400kg/ml
10,3 j bj I I j ftl II 0141 2 U ■zboalmtnt Jlt'IIII (2000 ~mil . mm kp/ml mm kp/rn"
1pao1(1oookgl,nl111 ju j i ja j-4 jsj jj jj10 j1i jaojijj Zldtri1 din blocuri pnn,, au golurt mlcl nu II golUtl marl: 11naulll pe ■mblll felt au 15 mm
0,3j p.ij j j j j11jjj j1.11j2 j ja j jcomiap1-.11eoo kQlm'l· 1 1,0 355 490 .. .. IIOO 310
z DIN 105 aarllllld• cu goturi, - plll\A 1,2 300 441·•:-· ·;:·%40.: 310
3 1,4 240 405 -- -
--
4 olrlmldl pllnl 1,8 240 485 :
5 cllnet11r pentru conatr. dv, II Ind, 1,11 240 505. -
/
/ B
1 bloc cu goltlri mllri din grwll• CllClt 1,2
-
300
-
440· 240
300 380
390
to I 1,2 300 4411 2<IO 390
9 DIN108 bloc cu golurt mlcl ctn ;re1ie Cllclr, 1,4 240 405 - --
Plntlleubllrl,rtglzl
V 10
l1
01111 t 1,8
1,8
240
240
4'10
440 --- -
--
1,8
/ 12
13
bloc plln din grnl1 Glicllold
2
240
240
415
530 -
V 14
ti
OIN318 bloc din lltlOn CU ZlJUII
bloc prllll din betcn cu z;U/4
,,a
I.D
240
240
485
sos -- -
-
I/
l/ 18 blocurl sldlle cu golurll1 1,0 300 420 - --
---
-
17 cu doul dlapu■IVlrllCII, 1,2 300 480
---
~
II DIN nu umpluta oompllt 1,4 240 410
19 11191 "9i culllllp 1,8 240 440
-- -- --
~
@ lzolarea fonica a usllor $i te'resttelcr conform DIN 41 OS Grosiml minims pentru pereli simpli cu valoaraa protectlei tonics
ne VPFSA ;,, 0 dB
la sunete aerie•
134
PROTECTIA FONICA LA
SUNETE AERIENE $1 STRUCTURALE
t<ttrfcr - CD
Peretl exterior! intre cJidlrt .· . .
Pereifl care sepcl:rl clldiri $1 care prezinta Tnveii$Uri cu grautate sub
350 kg/m2 trebuie izolati printr-un rost continuu·.pe toata adincimea
clldlrii dlmensiunile minime ale acestora sTnt de 150 kg/m 2 (la con-
structli de locuinte cu etaj 200 kg/m 2). Daca rostul porne$te,de la nl-
velul fundatiei, se poate renunta la masuri suplimentare; Tn.,cazul Tn •
care acesta Tncepe dear de la nfvelul solulul, plan$eul de peste sub-
soi trebuie prevazut cu ~ pardoseala flotanta. sau cu un ·strat de
uzura U$Or elastic (ca $i !n cazul plan$eulul Tntre loculiits); Aostul
trebule lntotdeauna umplut cu materlale de umplutura (plactdln ma-
@ terials spongloase etc.), Tn eel mal bun caz cu rosturl decalate;
CD Perete des~ar dublu cu raat
cantlnuu In sectlune
Plan-©
deoarece 7nveli$urlle sTntrlgide, zone de contact orlcft de micl reduo
izolarea fonica! ·' ·
llllavorlbll
'° "'""'compu,1
Tn cazul pereiilor compu$l (fllnd conslderat astfel orlce perete cu su-
!170 prate1e cu izolare tonic! dlferita, de ex. cu U$!) valoarea global! de
izolare 111 se obtlne dupa scaderea reduceril lzolarii R din valoarea
■
~-+--JI
I 40 i--..i-~--!-,!,,--,!
I I i I -1 i ~5
lltCVenl&(rll) ~
1·-
I ~:
•5
10
i
l
I
0 5 10 1!1 20 25 30 3!dS
dltr1"1■ lnlrt va~ dt t=1111 l,•l,•11
Tencufafl treal lnalntea fapel plnl T,noulall dupl pozare■ llptl la @· Oetermlnarea reducertl lzollrll dupl Zaller ... III
@ la muchla IUperlaart • plltlflUIUI @ P•refl oompaclt
brut; prascrla la pertU parael
Mad de calcul:
1. Ccnltat&rea dll•r•n111 tntre valorile da liolare lndlvidu&le
lz • 1, - fa, und• trebul, oon1ld1rat 1, > 11,
2. 0111m1ln1rea raportulul lntr1 1Lipr■t1tel1 d• perejl lzolante.
3, Rtducerea lzollrll Fl rezultl din lntretllerea curbel raportulul dlntra 1upraf&1e cu
perptndlculare dlferen111 Intra valorill de lzol■ra lz,
Protactta la zgomot. de clloare
Plan$eUI este antrenat tn mod direct la oscilare prin zgomot de
c!lcare - @. Curba prescrisl de DIN 4109 - © lndlcl un nlvef
normat de zgomot de c!lcare, deci ceea ce reprez:lnt! maxlmul ac-
ceptabll de auzit Tn spa~ul de dedesubt, Tn cazul Tn care deasupra
lucreaz! un .troplitor" normat. In ace18$1 tlmp ins! - datoritl lnflu-
entel Tmb!trtnlril - valorlle trebuie s4 fie cu 3 dB mal favorablle in
11011111,
momentul Tncheleril execu~el.
pardotelll cu hldrolZO• Forma comuna de prote~e la zgomote de c!lcare este ,apa flotantA:
Pardoseall flatantl din pllcl Clrl•
mice (bll)
@ Alcltulra
latlt pentru bit cu apllfu de di4 strat izolator u,or elastic tara rosturi, acoperlt cu un strat de protec~e,
deasupra o $apa din beton de clment, anhldrlt, asfalt tumat (groslmea
lndicata Tn DIN 4109 fila 3); constituie Tn ace18'i tlmp ,1 protectle fa
sunete aerlene, din aceasta cauzA este admlsA pentru orice tlp de
plan~eu (grupa de plan$ee I $1 If), muchille trebule ~! alb! spa~iu de
tucru, rezolvarea posibfla. fllnd un chit permanent elastic, $i la pardo-
se\i din pUlci ceramlce - (i) , deoarece Tnve11$UI iormat de $~! este
p!J1ln rigid, el este 1n conse-cinta extrem de senslbil la punti .fonice.
Pentru plan$ee Tn cazul carora izolarea la sunete aerlene este.deja su-
ficientA (grupele de plan$ee I $i ll), izolarea la zgomote de catcare poa-
te fi rezofvata $i printr-un strat de calcare U$0r elastic - @; plan$eele
din grupa de plan$ee I pct intra Tn grupa de plan$ee ll prfn adaugarea
unui platen suspendat dintr-un material maleabil - ® . Din coeficien-
tul de imbuna~\ire Ct (dB) relese cu ci't imbunatatei;te o dala 1lotanta
sau un strat de catcare usor elastic izolarea fonlca la zgomotele de
@ Platen suspendat maleabll @ Pasibilitate de lzolare la zgomote de
calcare pentru un plan~eu din lemn calcare.
·135
Alcltulrt:
a PROTECTIA FONICA
• DD baton 25
carton bltumat
12 cm gro1
500 g/m2 Zgomotele din lnstalatll apar ca
placl de plutl 5 cm gros.
DD carton bltumat 500 gtm2
..• beton.B25 .... -··~·······12 cm gros.
• eunet din armlturt; soll4la este oferiti!. de arm!turi cu emisle fonlcA redus! cu
I ·· 1· t-12-+---90-
lnsemn de atestare; armi!.turlle din grupa de atestare ~cu.nlveluJ.de.zgomot.aL
arm!turll c 20 db (A) pot11 montate ,:,e orlce perete, amptasarea armAturllor din
P~;O
DD··.
11 grupa de atestare 11 cu " 30 db (A) es1e permisA dear pe ,:,eretji interior! ai lo•
culn\ei praoum ei pe peraji spre spatil de ins1alatii s1rAine; fmbuni!.t!~rea oricArul
tip de armi!.turi se poate face prlntre allele cu amortlzoare fonice.
I I
oo. zgomot• din conducte apar prin tormarea de 1urbioane Tn conduote:
solutie: utillzarea aroului Tn locul cotului, dimensionare suflclenti!., ele-
I
,---,.....-,1 mente de flxare fonoizolante - (D.
, zgomot• de umplert la impaotul apei pa pereteie cAzil de bale etc.;
solutle: Tnlaturaraa efectulul de cutie de rezonantA pentru oblectele res-
CD Man,on ronolzolat
FundaUe fonolzolall de cazan de
90 cmll!lme pective, amestecarea a,:,el cu aer Tn armAturl; aeezarea cazllor de bale
pe picioare fonoizolante (Tn acest caz ,1 racordul perlmetral trebuie re-
zolvat elastic).
• zgomote de gollre {produse de bolboroslrea apei); solu\le: dlmensiona-
re ,1 aerlslre corectA a conductelor de evacuare.
Nlvelul de zgomot maxim admlslbll generat de instalatllle unel alte loculnte
A
eate de 35 db (A).
Amplasarea componentelor zgomotoase ale slstemelor tehnloe ale cli!.dlrll
(conducta de apA, de evacuare a apelor uzate, de gaz, ghene de gunoi, as-
-
oensoare) nu este permisi!. tn per&1II adlacentl unor spa~! de locult llnl'1fte (ca-
8
mera de zi, dormitor). .
Clzlnul de fncllzlre poate fl fonoizolat prin: amplasarea fonolzolata (soclu
· ~ separat - @, substructurl fonoizolant! pentru oazan), clopot fonoizolant
pentru arz!tor, racord fonolzofant la lntroducerea conductei In co,uf de fum,
racordarea la reteaua de conducte de tnc!fzlre prln intermedlul unor com-
pensator! de cauciuc.
Transmlsia fonlci!. In conduote de ur; este redusA In lnstala111 de ventlla-
re ,1 cllmatlzare prln a,a-numlte amortlzoare telefonice; acestea sTnt for-
Canal datat cu matsrlale lonoabaor· mate din pachete fonoabsorbante, ,:,rlntre care clrculA aerul. Cu cit este mal
@ bante - (amartlZor di aunete telefo- gros un paohet, cu atTt mal Joase sTnt frecventele captate. $1 conductele de
nlc)
ventllare trebule rezemate fonoJzolatl
Abaorb11a fonlcl
Spre deoseblre de lzolarea fonlc4 absorb11a fonlci!. nu reduce de oblcel tre-
cerea sunetulul prlntr-un element constructiv. De asemenea ea nu are nicl
o Influent! asupra aunetului care aJunge direct de 1a· sursa de zgomot la ur•
eohe. ea reduce dear sunetul reflectat.
Deoarece sunetul direct scads odatA cu TndepArtarea de sursa de sunet, tn-
ceptnd de la o anumltl razl .de reverberatie" Tn Jurul sursel sunetul reflec-
tat eate la fel de ,:,uternlc respectlv mal putemic - (i) dec!t eel direct, DacA
reflectarea sunetului este redusl, nivelul sunetului reflectat scade Tn exterlo-
rul razel de r•verberatle valablle p!nA atuncl, raza de reverbera~e Tnsl.$1
creete. In lnterlorul razei de reverbera11e anterloare nu se modlflc! nlmlc,
Capaoitatea de absorbtie fonic4 a unui spajiu este lndicatl in m2 de suprafatA
echivalentl fonoabsorbanti; aceasta sr fi suprafata fcnoabsorbantl Ideal!! care
ar avea o acee8'1 capacitate de fonoabsorb~e 01J spajiul Tneu,1. Pentru un tlm,:,
Flaza de reverberade ,1 capaclt■tH de revertJera11e de 1,S sec. - ideal pentru bazine ,:,rivate Tn spatli fnchise etc. -
@ Prln mlsurl de fonoablol'blf• •
poate reduce nivlllll di zgomot II
@ dt abaorblfe a unul lpatfu suprafata fonoabaorbantl echivalentAA trebuie slfie de 0,1 ma pe m3 de volum
sunetulul refladat; astfll Cl'letl raza v (raza de reverberatle ar fl de dear 1,1 m pentru un spa1fu de 6 x 1Ox 2,5 m),
de reverbera~•• In ICliql lfnJI pentru Jum!tate din timpul de reverbera~e ea ar fl de doul or! mai mare.
IClde n!Yelul di zgomot In lflrl
ruel d1 reverberatle antetlon exemplu bazln Tnot acoperit: 40 m2 a,:,l · 0,05 • 2,00 m2
100 mz peretl ,i pardoseali!. · 0,03• 3,00 m2 -
d8 60 mz plafon acustlc • 0,4 • 24,00 m2 •
A■ *° ·
= 0,2 V; tlmpul de reverberatie este deci 0,"75 sec,
29,00 m2
136
PROTECTIA LA VIBRATII
SUNETE STRUCTUAALE - [lJ
Vibratiile in corpurl solide sint numlte sunete structurale. Acestea
sint generate fie prln sunete aerlene, fie prin antrenare direct!, me-
canic! - (D.
Deoarece fortele alternative mecanice sint de obicel mai puternlce
decit presiunea aiternativa. a aerului, si retransmlsia _perceptlbiia.
esta de obicei mal puternlca. la antrenare direct!. Apar des fe-
. nomene de rezonant!, acestea conducind pentru.intervale inguste
de frecvent! la un nivel. de retransmisle mai ridicat.
■
unl de suprafete.., 250 kg/m 2 - @.
lii ;
1-=-- iii
Chile trebuie asezate pe dale fiotante si fa.ra contact cu peretil.
Zidlrlle supllmentare trebule prev!zute cu rost la peretll
Dotarf de WC suspendate de pereV produc direct antrenl!!.ri fa sune-
te structurafe. Ancorarea rigid! este Tns! lnevltabllA. Eventual se
@ Put de ucen10r separat cu .- 3 cm .@ Capac de PUI pe neopren
.flbi1.mlner111 pot prevedea straturl elastlce .
Conductele de api!. $1 de evacuare a apef uzate trebuie fixate cu mate-
rlale efastice 5i nu trebuie s! prezinte contact direct ou corpul construit.
Ascensoarele trebule construlte cu pt4url separate ... @ 51 rosturi
umplute cu ~ 3 cm fibre mlnerale sau cu capacul putuiul rezemat
pe neopren .... ©.
Pompele $1 utilajele se asazl!!. pe socluri izolate la sunetele structu-
rale ,1 se racordeazi elastic.
Compensatorii sTnt desc!rcati de sarclni de Tntindei'e deoarece pre-
siunea intemA actloneazA 5I Tn lungul axei conductel - @.
PIAclle din pudreti de caucluc sint deoseblt de potrlVtte ca materla-
N le de lzolare pentru soclurt datortta rezistentel lor sporlte la com-
presiune. Pot fl eventual incl.use $1 materiale lzolatoare la zgom9tul
de cAlcare din fibre minerals sau spumi poiistirenioi!.. .
@ A,ezarea U111ajelor pe un 1oclu cu @ Example de elemente 1zo1111 tip arc
Pluta, cauciucul masiv ~.a. sint nepotrlvlte, deoarece aceste mate-
ln11rt11 lilltlcl
riale sint prea rlgide. Cu cTt materlalele de izolare se comprlml ma!
mult la soilcitare, f!r! s! fie suprasollcitate, cu atTt efectul este mal
-10 beneflc.
0
J •o',
Tncarcarea pentru materlala izolante dlspuse Tn suprafete trebuie sa.
I fie de obicei > 0,5 N/mm2• Dael aceasti cerlnti nu este asigurati
sint necesare elemente izolate, dlmensionate Tn functie de greuta-
\
➔-
tea utflajulul.
+30
-
lffllllll.,.
,1 0,3
-....
9~
I '
10 20 eo 10
V2 • 1.41
Efectul de lzolare este 51 Tn acest caz eel mai bun, dac! elemente-
. le stnt soilcitate la maxim, f!rA a fl suprasolicitate. Eiementeie lzo-
late sfntfle din necpren, fie din otel- @.
Arcurfle din otel asigurl cea mai bun/!!. izolare fonicl a sunetelor
lllporldl NOl'llll'IYNtn
structurale datorltA rlgldit!tll lor scazute.
0 Ampl111re1 arcurllor Tn lunClf• d1
centrul de greutate ® EIICIUI ntaz1111,10r llutlce Pentru cazuri speclale se utllizeaza. arcuri pneumatics. Tn cazul ar•
curiior izofate trebuie avuta Tn vedere dlspunerea Tn functie de cen-
trul de greutate, pentru a asigura o incarcare a tuturor elementeior
in egalA masura. - (i).
in cazul antrenArilor periodice, de ex. mase pendulante sau rotati-
" · ve, frecvef11a de antrenare trebuie sa nu corespundi!. frecventei pro-
prll a sistemului flxat elastic.
Prin rezonanta se produc deform!ri marl, ceea ce poate conduce la
dlstrugerea elementelor cu amortlzare redusa - @.
Se obtine un elect de izoiare deoseblt de puternic prln rezemare
dublu elastica - @.
Corelarea nepotrivita, de ex. cu socluri a~ezate pe dale flotante,
@ poate 1nrauta\i situa\ia.
Ventilator rez.emat dublu elastic @Q· Exemplu de element metallc
oscilant pentru plafon
137
• •
- ..~
,rxpunetMla
OdS
5dB
.. ACUSTICA SPATIULUI
DIN 52216 .... Ill
., liil--f-lUl'IIWU!el
~
•
·' .. Proiectarea acustlc-spatial! trebuie sa alba ca efect crearea
'•-ptaG!lld•
· cond~lifor optfme de aud,tle Tn spatU-pentru reprezentatlr orcttorice-
' ~It sau muzlcale.
" Trebuie luate Tn considerare lnfluente diverse, dintre care cele mal
. lmportante s,nt:
T
3SdB - timpul de reverbera~e
..- .
ts ~ ..:::P1r nlnl Cla pfNlunt -
aunetullll clll'lftjanl - reflexiile datorate structurii primare ~i secundare a spaliului.
T -~ 1. Timpul de reverberatie:
(D
----
Mlsurarea lfmpulul di reverberatle
FunCIIUnea spa~ulul
Vorblra: cabarlt
llltru
Tlmpde re•
verb. In IIC,
0,8
1,0
Ourata de tlmp pentru. o scl\dere a nlvelulul de zgomot cu 60 dB
dupa !nl.lturarea sursel de sunet - G). lnterpre{ar.ea se face pen-
tru lntervalul-5 dB p?nA la-35 dB (DIN 52218-Masurarea tim-
pului de reverberatle Tn s!II de audltli). .. · · ·
2. Suprafata de absorbtle: ·
Determina tlmpul de reverberatle .prin cantftatea de material ab-
sorbant, exprimata ca s1:1prafa1l cu absorbtle total! (fereastra
conllrlntl
deschld).
Muzlca: muzlol de 1,0 '" 1,5
camerl A • as · S as = grad de fonoabsorbtle dup! masurarea spatial!
operl 1,3 ... 1,9 • · a reverberatiei
concert 1,7 .. , 2,1 S • suprafall partlall
muztct de orgt 2,5 ... '3,O Timpul de reverberatle se calculeaza din suprafata de absor~le
@ Orlterlul 940Ullil ts' Tntl!vllul tlmpulut de ' Sabine)
t • o, 163 • v (formula lul
\::!.I reverbtrallt optlm
as ·S
83.0 3. ecou~
L,V V ""...... i."" .....
u .... .,., ,. ., .. Dael Tntr-o curbl cu panta uniform! a tlmpulul de reverbera11e -
~~/ Gt .,, L,•, .- G), se pot recunoa$te sublectiv vTrfurl lzolate, acestea stnt denu-
:...".~':.ad ~
,-
. .,.
. -
L., . . mlte ecou- (j).
Pentru crlterlul ecoulul se conslderl valor! diferlte de timp ti in-
. .....,. .... .,,.. ,. .
.,,.-•
,.
.... ~ . , . .
~ . ~
...di,
teneltate pentru vorblre fl muzlcA.
... ..... ,. , ... v v .... ~ Oeoarece spatllle de audl~l muzioale ar trebul sJ prezlnte un tlmp
~ ..,,,. de reverberatle mal lung, ele pot fl prl',(lfe ,Q~·r,egull mal pLJ1ln crf•
,. ,,
,.o
.,,
.....
... V
t..,," •
..,, v V tic din punct de veclere al ecoulul. · · · ·
0,9
0,1
1o'
.. _.,
5 10' 2 3 5 1
2 3 2 3 5 10' 2 3 5 10•
Ctrlnte prlvlnd 1P81llle
1. Tlmp de reverberatle: · ·
© Tol1ranta Umpllor di 11v1rb11'1111 :1: 20%
Yall.lm V
Valoarea optima deplnde de functiune $1 volumul spatiului - @.
10O1r-,-:::t:::::=i=---i:::~ Functlunea Volum Volum Tlmpul de reve·rberatie depinde Tn general de frecventl, fl ind mal
mPlm
"'
aoi---+--1-,-"""l---l----l
rrnr,c1oo In rn3 lung la frecvente Joase $1 mal scurt la cele Tnalte. tn cazul Tn care
f • 500 Hz aproxlm!rlle rezultate prln chestlonare - G)
sp. adunare 3 ... 5 5000
111tru oratorio se pot derlva ca valor! optlme.
ap.mul~ 4 ... 7 8000
vorblr1$m · 2. lntellglbllltatea vorbirli:·
teatrumuzlc:al 5 ... 8 111000 Sarve,te la apreclerea lntellglbllitltll cuvTntulul rostlt- @.
(Oplrl,Opll'III)
1lllmuzlcld1 8 ... 10 10000
Nu este normam., asttel TncTt sunt utlllzatl curent dlverfi termeni -
Clffllrl lnteliglbilltatea frazel, lnteligibllltatea sllabei, apreclerea prin loga-
,an oonCllt p1. 8 .., 1.2 25000 tomi.
muzlcl 11mfonlcl
Pentru masurltorl cu logatoml un rezulta{ ~ 70% este conslderat
20 -40 90 80%100
Iti I 11tn1
k1::,1111111a
.. v,
I ,. bUn8 I
spa~
ora I"
muzlcl di or;I
10 ... 14 30000
ca lntelfglbllltate excelentt a vorblrfl. ·. ·,
Dupl stablllrea intellglbllltltll vorblrli, colective mal marl de audl-
® lnteRglbllHa1ea vorblrll ® Tab1I volume speclflce V • f (Art) torf trebule sa noteze sllabe lzolate flrl sens d.ex. lin, ter (loga-
tomi), metodA la care acuratetea este utlffzati pentru apreciere.
l I
11n,x1, n1favorab111
Metode oblectlve mal nol utlllzeaza semnale de bruiaj modulate
I (metoda RAST!) $1 conduc la rezultate reprQductlblie cu efort red us,
\I: IIV■muai IOOU)
,,I 'I' I 3. lmpresla spatfului:
I I I I
Percepfia reflexiilor receptate din spatiu In funct1e de timp $i di-
f' \Ill
',111 I[' I
I I I 111
II I
I
II I
I 11 I
1
I I 1 <
I
rectle. ·
Pentru muzlcl reflexille difuze s1nt favorablle sonoritltii, Tn timp
1I : I II I I ,
11,
I I : :
I 1111 I I: I I I ce reflexll dlfuze cu Tnttrzleri de ptn! la cca 80 ms (corespunz!tor
I' I 11 I If I I I 1 1
la 27 m diferenta de dlstantl acopetitl) fata de sunetul direct pro-
I ii I I I I I I I : :
I I I II I I I : I I '
moveaza claritatea - @. Vorbirea sol/cltl 1ntrrzteri mat scurte de
17 33 100 200 ms 300 p7nl la 50 ms, pentru a nu reduce inteligibilltatea.
prime renexll, favorabile
(z) Succesiunea re11exillor Tn spatiu
138
ACUSTICA SPATIULUI
- co
................ -~- ·r Reflexiile laterals. imediate s1nt apreciate In cazul.muzicii .Tn mod
eaou di nuturara .
subiectiv mai favor;~bil decit reflexiile din plafon, chiar la timpi de
intirziere foarte mid (asimetrie a perceptiei acustlce), datorit! re-
I cept!rli unor semnale diferlte de catre eels dou/1 urechl ale audi-
I tor1,,1lul. Spatllle !nguste, inalte, cu pereti. structuratl, refle!=tanti gee•
metric ~i plafoane cu reflexle difuz! sint cele mai simple models
spatial-acustice.
■
spatlului nu trebule sl permltl reflexil spre podium, acestea putTnd fi
percepute ca eoou. Suprafetele paralele, nestructurate trebule evl-
tate pentru a Tmpledloa formarea efectului de fluturare prln reflexle
multipfa -o @. Prln pllerea ta unghlurl > 5° poate fl anulat paralells·
® PentN muzlcl plan, pen!N 110rblr■
aplacat In spate
14'
\::l
Fermi de plen mal pu~n f■vorablll
muf $1 pcate fl reallzat! reflexia dltuza.
Plafonul spatlulul serve,te la conducerea sunetului spre spatele
s!lii 111 trebuie configurat 1n consecint! - (j). tn cazul unel configu-
ratil nefavorabile a plafonului apar dlferente marl de intensltate a
sunetului prin concentrarea de sunet.
Spatiile cu peretl divergent! spre zona de spate stnt mal putin fa-
vorabile, deoarece reflexllle laterals devln prea slabe - @. Acest
dezavantaj pcate fl compensat prln suprat91e de reflexle supll-
mentare (.terase vlticole") tn spatlu, de ex. tilarmonlcile din Berlin $i
KOln - (i) sau prln pllerea putemic! a peretllor peritru a aslgura
conducerea sunetului.
·Ai'riplasarea podlumulul: pe cTt poslbil pe latura scurta a spatlulul,
@ Fllarmon)ca din Berlin: dllpun111a Tn treptt a pachllllor da acaune
pentru vorbire sau la spatli mlci (muzlca de camera) este poslbila $1
amplasarea pe pere111 lung! (Arhlva Beethoven - @), spatllle mul-
tlfunctionale cu podiumurl amplasate variabil $1 pardoseala parteru•
lui orlzontal! sint frecvent problematlce pentru muzic!. Podiumurlie
trebule Tnlltate simtltor paste nivelul sAlil, pentru a.sprfjlnl propaga-
rea direct! a sunetulul, in caz contrar, nlvelul ar scldea prea repe•
de Tn raport cu propagarea - @. Din modve optlce $1 acustlce se
prefer! rldlcarea succeslva a rfndurllor de scaune $1 aslgurarea unui
sunet direct constant pentru toate locurlle .. (i). Panta curbel ur-
meazA o splrall logaritmicA.
Structura NCundari
-
I 0
IOl'lolb101'ant-
II ! ~'\ill\\
:•:•:•:•.-.1.......·.•:.·.❖Z•.•:•❖•::•:•:•:•.❖:,:•:•:•.•:;:•.~:•:•:•:•:❖•❖:•;•:•:❖,..•:•:::;:❖:•.-.•:•:•:.•:•:•:•:•.-.•:•:•:-:•:.❖.•,•:•:•:•:•:•:•:•.❖:.-::·,•:::.•:,•:•:•:•:•.•:
139
ACUSTICA SPATIULUI
6
Suprafetele absorbante evita concentrarea sunetelor $1 adapteaz!
timpul de reverberatie la valorife dorite. Alternanta potrivita de su•
prafete reflectante $i absorbante actioneaza· a.supra reflexlelca o
suprafata puternic structurata - @.
Suprafetele curbate pot conduce la crearea unui efect de focar (cu•
pol!). Spatiile semlsferlce sint deosebit de nefavorabile datcrit!
concentrarii tridimenslonale a sunetulul, daca centrul cercului se
afl! la nivelul podiumului - @. Acest deza.vantaj poate fl evitat. O
ccnducere fcarte buna a sunetului poate ti atinsa printr•o configu•
@ Fragm1ntar1it ln-1l1m1nt1 a aupra• ratle potrlvlta a curburll plafonulul - @.
fet1lor di l'lfl1xla n1f1vorabll1
1) Reflexii difuze: suprafetele de la care s-ar putea a$tepta generarea
de ecou trebuie sa reflecte dlfuz, adlc4 sa disperseze sunetul pe
care Tl recepteaza - @. Reflexlile dlfuze conduc prin distrlbutia uni•
torma a sunetulul la formarea unor curbe a timpllor de reverberatle
netede, unlforme. Structurarea prln pliere a suprafetelor neceslta
unghlurl > s•. La tel de efectlve sint modelarl putemice ale supra•
fetelor, parapeti, ni$e $.a.m.d., prln spargerea undelorfonlce sau re-
flexii defazate - @.
-
Caicularea timpulul de reverberatie se face In mod obi$nuit cu for•
mula tul Sabine
t• 0,163 · V
a 5 ·S
@ a) rafllide dlfuzl prln IChlmbart d1
mltlrtal; b) SUprafatl refleatanll
· © Dlfuzf1 p,tn reflexll dtfazatt
Gradul de fonoabsorbtie a unul materfal as se determlna conform
dlfu% DIN 52212 Tn camera de reverbera~e. Valoarea sa se situeazA Tn•
tre o$i > 1. Tlmpul de reverberatf eeste calculat pentru frecventele
f • 125,250, 500, 1.000, 2.000, 4.000 Hz. lndicatllle tlmpilor medli
de reverberatle se referl de oblcel la valoarea de 500 Hz. ln calcul
I
I lntrl cu valorlle lor specifics toate suprafetele indlviduale, persc,a-
nele, scaunele, decoratfa.
Deseorl tfmpul de reverberatle atlns este determinat exclusfv de ab·
sorbtla peraoanelor $1 a scaunelor. P11ntru a face tlmpul de rever-
fllDVlll!I- beratle Independent de ocuparea sllll cu persciane sfnt necesare
@.: Atllorbtla fracventator Jou• prln membrana vlbr■ntt scaune cu ,ezut $1 prospect al spatarufuf cu absorbtJe oft mal mare,
care vor fl acoperlte de persoanele care $Sd. Suprafete supllmen•
tare de absorbtf e pentru frecvente Tnalte sfnt necesare doar cTnd vo-
!:!:
!ill
!~i
!!ii
!
• ~- =.=== lumul specific - pag.138@ este depqit considerabll. Daca volu•
mul spatlulul $1 scaunele sfnt acordate corset, nu este nevole sA se
recurga de ol:iicel decft la corectarea tlmpuluf de reverberatle la
frecvente joase.
!:-: fllDVIIIII - Compensarea Tn vederea obtlneril tlmpulul de reverberatfe dorlt se
@ comport■mantul ruonatottlor la lbeorblf• face prin combinarea de suprafete cu insu$1rl dlferlte. Aoestea sint
definite de structura lor: ·
- membranele vibrants absorb frecvente joase. Dlmenslunlle su•
prafetelor, groslmea $1 umplutura spatfului gol varlaza fn vederea
acordlril fine a slstemulul - @.
- suprafetele cu orlflcli fn fata unor spatfl ·goals absorb de obicel
frecvente medll (rezonator Helmholtz); proportia de orlflcll, volu•
mul ,1 fonolzolarea spatlulul gol determln!l frecventa, amplltudl·
nea $1 forma maxlmulul de absorbtle ... @.
- materialele poroase se utllizeaza la absorbtla frecventelor inalte.
(V Absorbtla materlllelcr pcroaee Groslmea stratulul 1;1I rezistenta la scurgere lnfluenteaza varlatia
spre frecventele Joase - (i) .
140
PROTECTIA LA TRASNET
DIN 48801, 57185
La latitudinea de 50 d_e grade se produc circa 60 de tr!snete si 200
pina la 250 de fulgere.pe ora de furtuna. .
Oamenii aflati ln spa~i llbere pe o raza de 30 km de la locul de trasni-
re (copaci, zidarie s.a.m.d.) sint pusi in pericol prin tenslunea po-
tentiaia la pasire, de aceea picloarele trebuie tinut~ liplte.
Deterlorarlle la constructli se produc prin dezvoltarea de caidura a
tr!snetelor, care inc!lzesc Si evapora la impact contlnutul de apa,
provoc1nd prin suprapreslune dlsloc!rl explozlve ale zidurilor, stilpllor,
@ Acopen, tncllna~, mlcl ccipacilor s.a.m.d., dee! in locurlle unde se acumuleaza umezeal!.
fn prlnciplu, o lnstalatle paratrasnet reprezinta o .cutle a rur Faraday•
cu precizarea ca deschiderea ochiurilor a fost mlrita in urma des-
coperirllor tAcute. Se monteazA suplimentar vlrfuri de captare, pen-
tru a flxa lovltura trlsnetulul.
O lnstala1ie paratrlsnet consta din lnstala~e de captare, conductor!
,1 lnstala1ie de pAm1ntare.
lnstala1f a paratrasnet are rolul de a flxa lovltura prln configura111 de cap-
tare $1 de a aslgura locallzarea cl!dlril Tn lnteriorul unei zone protejate.
ConstruC1iile de pe acoper1,ur1, lucarnele, co,urlle, aertslrlle :trebu- ■·
ie luate in conslderare fn mod deoseblt la lnstalarea paratrasne.telor; ·. ·
Acestea trebule racordate in orlce sltuatle. · · · ·· · ··· ·
lnstalatllle de captare sfnt bare metallce, conductorl de acoperl,, SU•
prafete conductoare de acoperlf, corpurl oonductoare de acoperlt.
Nier un punct al acoperliutul nu trebule sA fie mai departe d,e 15 m
@ Acopert, tn doua ape @ Acopen, In patru ape cu coaml de un dlspozltlv de captare.
ln cazul acoper1$Urllor de pale trebule amplasate benzi metaUce
la 60 cm deasupra coamel pe suporturl din lemn, pentru a se pre-
venr pericolul de 1ncendlu prln efectul de lmproi,care. - @-@
ln cazul tn care curentul din tr!snet este condus prln ·rEizlsten1A
de pAmTntare, se produce o c!dere de tenslune, de ex.: 100.000
Ax S cm • 500.000 V. Acest potemtal Tl poart! Tn mome.ntul lovltu-
rfl de trAsnet- tntreaga lnstalatle paratrasnet i,I toate elementele le-
gate metallc cu aceasta. ·
Muura foarte etectlvA de a lega toate elementele metallce de marl
dlmensiunl ,1 instalatllle la instalatia paratrlsnet se num,'1e cqm-
pensarea potentlalulul. · ·· ·
-
pottntJ dt plmlntare
0 prlzl de plmlnt de ■dlncime --a- Jghllburl fl burlane
Plan el vedere ale unel clAdlrl acoparlte cu paie: conductor de coama pe suportl
® ea
din lemn de cm deasupra coamel: conductor la 40 cm de auprataJa acoperi~ulul; @ Simboluri pentru elemente constructive pentru protectla la tr!snet
conductor colector de pamintare
14 i
DIN 18014 PROTECTIA LA TRASNET
• Pamintarea se face prin platbande, tevi sau placi metalice neizolate,
ai,ezate suficient de adinc Tn pamint pentru a asigura o rezistema res
······•;.•_•_,···• . . ~--,..~•·
··•:,:,
dusa a plmintulul ra propagare ... @- @, Tnaltlmea rezlstentef de
p!mlntare difer! in functle de tlpul solulul ~i de umiditate_ - ®·
lnstala\ia de pamtntare are rolul de a dislpa curentul dln.trasnet ra-
...... ... _ pid i,i uniform 1n pamTnt. Se deosebesc prize de pamiht de adTnci-
.... , .. ,.>' me ~i de suprafata. Prizele de p~m1nt de suprafata se .executa fie
Constru011e cu schelet metallc: Acoperls din tablil ,1 pare~ din
19mn: acoperl,ul trebuft racordat sub forma de circuit fie linlar, De preferinta se ingfobeaza 1n beto-
_G)_
_
scheletul trebule racordat atll la
conductcrll de acoperif cit el la ® fa conductcrul de coaml ff la ·
conductorul spra plmlntare
nul de fundare ... @- @. Materlalul pentru prlza de p!mlnt este fie
conductorll de plmlnt .
platbanda de o\el zincat 30 x 3,5 sau 25 x 4,0 fie otel rotund 0·1 Omm.
Prizele 1n form! de bare stnttevl, bare rotundas.au bare cu profll des-
chis b!tute Tn p!m1nt. Prlzele de plmtnt tip b~ra lntroduse la pests
6 m adlnctme ss numesc prize de plmTnt de adtnclme. Prlzefe de
plmTnt radials s1nt prize din benzi separate care pornesc radial dln-
tr-un punct sau dintr-o prlzl de pamTnt tip band!.
Pentru acoperisurl, peretl s,a.m.d. din aluminiu, zinc sau otel zlncat
- ©-@nu sTnt admisl conductorll din cupru sau din cupru zincat.
STnt adecvatl conductorll din alumlnlu sau otel zincat.
1.,
-
punct dt
-----"1Vl1111Wpt19 Tip de prlzl
l l ~I rezlattnla
ti
9
dtpimlnt lapropaga-
@
pimlnlatt
ca dlapozf.
tip bandi
l, f t ti II reQ
Inca eccnomlc
. .deja neeconomic
@ Acoptrls ei ptl'lte din 1lumlnlu @ Rezltttnta la prapagar■ • prlzelor dt plmlnt tip bandl fl dp jaavl In diverse tlpuri
di plmlnt
i42
ni,1.11thn.•et11r;.-O- ugme"I Np~rar,
IClntli PROTECTIA LA TRlSNET
• 0
\ ~ =:.:\1:'' Tn principiu, obiectele de protejat se inscriu in zone diferite de pro-
I
•
_ _ _ _.__•.--iili•·.:llJ•..iliJ••.;
r1t1& IT (tlhnlCI lnlofflllllll)
""'ll"'il dll\llll'Ulfdna · · · ·
rlttaUI l1hnicl 1"1rgllic:i
t
i
Zona de proteqle CIA:
Zona de protectie a.. se afla Tn exteriorul unei constructfi de protejat.
Tn acest spapu sint posibile loviturile de trasnet, domlna c1,mpul neizo-
I . lat de descarcare electric! din trasnet.
ZOna d e ~ • O,:
Datorlta dispozltivelor-de captare pe complexele constructive de pro-
tejat se formeaza zone Tn care loviturile de trasnet sTnt excluse con-
form clasei de protec~e. Domina cTmpul neizolat de desc!rcare elec-
tric! din trasnet. Astfel de zone din exteriorul com{Jlexului constructlv
sTnt definite ca zona de protectle la trasnet (ZPD Oa.
Zonldeprotectle1:
CIAdirea de protejat Tn sine este definiti ca zona de proteC11e la
trAsnet 1. Limitele spre zona de protectle Ostnt date de regula prin
acoperi$Ul,·peretli exteriorl $1 podeaua subsolulul clldlril de protejat, ■
Tn sltuatla Tn care alcAtulrea (ecranarea elementelor constructive ex-
terioare) trebuie sa satisfacl anun,ite csrtnte.
ooncluctl canallzare
Zona de protec:11• 2 fl pea:
Poate fi utfl sau lndlcat sA se stabileascA Tn intertorul zonei de proteC1le
1 41i alte zone de protectie la trasnet. De exemplu unitatea central! de
(D Prlnclpiuf compenstrll poten~alulul din lrlanet
.calcul ca zonl de proteC1le 2 41i echipamente electronics izolate ca
Ullghl cle pnMIOlfa Cl
11M;...._;...._ _ _....._______.,....._ _...,.._ _..., zon! de protectfe 3.
10
70!-=~~:!---+--+--+---+---I
aof-~~~;;::..~+---t----t-----1----;
101--~~~......~....~-1---+----+----1 011.CllprollO> EllollllJI Aualllral 0elchlclltta Dlllarl191iPlol Unghlcll Valo1ramax.
111111111111 (P] (I] llllftltulul I~ oohlurllot(w) lnlttl OIHldUG• protell!lll•.J 1 cu,.nltJIIJI
40 f---~-::,.,,,~....,,,....p,,,._,-11-----11-----1 ICIII cllnlrtlntl Ill
ac 1-----l-~~➔~-+;=:,,"""'=~;;::::,,"':'!'l'~:---+¥-i
20 1-__.;-+--....;_.__ _~~-+-...;:'-1,1,1-i,..----r
I
II
88%
15"'
20m
aom
5mx Sm ,om
10mx 10 m 15m
-~ Z00kA
1S0kA
,o~---+----+---+----t----"T"----t Ill 110% 45m 15mx15m 20m 100kA
IV 110% aom 20mx20m 25m
O 10 20 :JO 40 IOh(ln) 10
@ Unghiul de protectla In lunC11• de elas■ de protectle el de !ntlllmee deuupra ~ @ Clasa d1 protaC11e 1a trtsnat
nel de protejat .
-i-
0 • dtschldarN achlurllcr
conchJctord
I,,/
barldloapt.,.
v1nt111,.
''
' \
''
''
''
'' armlturi 0111
\,
....
'
priza dt patnlni de lundall• lnstalatla de pAmlnlare
m c0mp1n1ar1 a po11n1lalulul peniru
pro11ctla la 1rAsnaL conductor spre
plmlnta"' p1"tru trll"ll
r,;-i c0mp1naa,. a poitnllalulul
1..!.f slmuna" local. conduc10r spra
plmtn1ar1 penlni 1uprasan:in6
@ Acoperi~uri protejaie prln catarg de captare ® impat1irea unei cladlri in zone de protactla la trasnel
143
."
dupa J. Henjes - Ill ANTENE
Antene/e pentru receptle radio si TV atecteaza imaglnea urbana. Antenele co-
. rriunltare pot fl utile in acest sens. Tn plus, antene toarte apropiate pe un aco-
..... peiis se··i:ieraiiJeazAfreclproc din puricf'i:le"vedere arrandamentulu/: Trebule
. . . . ~•pn.""':!. avuta 1n vedere proiectarea de antene comunltare Inca din faza de constructle
curbw ~ - @cu amplasare de ampllficatoare 1mpotrlva scaderil de tensiune din retea
...-,11 llpdl'ICIIIIII
dltloll . co,, d9 Ull)b(t . . :,:t=~~n
~d•-P-
ltrtCI
5.a.m.d. - @ + @ aceastll. masura avfnd consecinte sl asupra pamtnt!ri-
lor. Fentru racordarea la conducts de apa trebule reallzatll. scurtcfrcuftarea
contoarelor de apa - @ Amplasarea corectl a pamintll.rli lnstalatfei para-
(D Propa;area und1for tfectromagnl!lct corespundt /aglfor op!iclf
trasnet trebule supravegheall pe santier - pag. 142. Nu se amplaseazA an-
tene pa acoperffurl din pale, stuf sau mater/ale de acoperlre ucior combusti-
bllil ln aceste cazurl se prevAd stnpl de antene sau sntene de teresstri.
,;,,,,,
,, ,.. ... Randamentul antenelor eS11t putarnlc lnfluentat de medlul Tnconjurator - G),
chlar sub llnll de Tnalt! tenslune. Pozltlonarea cea mal 'buna a unel antene
este cu vfzlbllltate dlrectl spre emft!tor. Recep~a·buna presupune orfenta-
rea spre am~Atorul proxlm, a,a-numlta polarlzare pe acesta. Undele sourte
nu urmlresc curbura plmintulul, cele cu lungime de unda de ordlnul metrl•
lor o tac partial, o psrte tree In tropollferi fi s7nt reflect.ate, astfel recep~a TV
,1
este poslbfll acolo unda emftltorul nu ajunge. Oferta de forms de antene
este tosrte dlverslficata. Trebule urmate regullle de bl%! - @, Necesarul
-®
de spa.111 respectlv amplaaarea Tn casl a aparatelor supllmentare de plmfn-
tare a lnstala~el psratrll.snat ,ste important! .... @. Copacll Tnaijl, care
depa,esc vtrful sntenel pot deranja pe dlrect!a spre emltA1or, tn special co•
Propagarea undefor radio @ Dt IVltlt norll d1 bru/1) prln
1tlte!ll locaUzlrll pacfi Tntotdeauns verzl. Antenele pentru spectrul UHF amplasate sub Tnve-
lltoare au reoeptle redusa. Plerderea aceasta feta de antenele exterloare
seade Is Jumltata pantru spectrul VHF. Antenele de camera sint c;le c1teva
or! ma! alabe (antene auxlliare). O snteryll. ar trebul sa serveascl pentru re-
ceptarea undelor lungl, medll, scurte 41I ultrascurte pentru mal multe spectre
Lunc,. Momtnl din vlnl
de uncle TV; trebule executate dursbll, putemle protejate Tmpotrtva ruglnei.
llbatl F!entru lnstalare pe stilpl trebule prezentat atestatul static conform voe 0855
L MAIOMPl110
(mJ (kpmJ partea , - ©. De ragul! se consider! lntroducerea stflpulul fn slstemul strue•
4,15 41,4 57,0 tural al acopert,ulul pe o Tnllltlme de fixare de :a. 1 m, la zldlrle de :a,, 0,75 m,
,,o ff,4 113,0
Flxarea de eo,ur1 de fum In uz ~te defavorablll datorlt• perlcolulul de coro-
3,71 13,7 41,4
U 29.4 <ID.I zlune. Pentru acoperl,uri plate, tlxaraa de un perete exterior servefte mal
3,11 28,S 14,8
a,o a1;1· · aa,1 blna seopului. In oazul conectll.rll prln cablu (cabliare de bandl largl) se re•
2,78 18,1 24,9
1,9 11,1 ao,e nun1A la antene. ln Iubsol trebule prevlzu~ pe nngl punctul de transfer (ra•
lu ml~•'/,L
1, max•• m
UI ' 12.1
O I
11,7
13,4
,1
cord Individual) un spa~u pentru ampllffcator cu racord la r&1esua de ener-
gle electric!.
17\ Momentul din vlnt MR II un l!llp
'.:!I dln ltlYl de 50 mm 0
------.... 10
11 cutte veriffclre
Tnnldlre cablu
12 ll'Uff ramlflcalfl
prlneipalt Clblu
COIXlll 75-Q
13 dm1 dlltrlbutll
· pentru ramlflcarn
lrasetlor pnnclpale
' 14prlzaantenl
p1ntru radio. el TV
15 cablu conectare ·
pentru radio scurtclrcuftare a unel
10 1a cablu conlOlare conduct• din material
p1,nt111TV plastic sau a unel
17 plmlntare lntreruperl temporare
i7 Cu1Omm1
13 13
~
~~=--'-'....Jr~1 16
$,MK
UHF
VHF --< u
Schema instalatie de protec~e la trasnet
® Schema instala!ie antena comunitara
© (Siemens)
1nstalatie
paratrasnet
144
ILUMINAT
-QJ
lluminat artificial, DIN 5035
Mlrime a radlaijel flzlce Mlrlme lumlootehlllc! UnJtalll lumlnotehnlca
Linii directoare pentru posturl de lucru .llumlnat artificial" ASR 7/3 1979
'1no~ fl prllCllrtart
lnformatli: Sucursala LITG, SurggrafenstraBe 6, Berlin ·
Flux de radiatl• Flux lumlnos Luman (Im)
· tntensltala de radl•~• ··:1·
"'
·lnten1tt. lumlnoul -1--· · G:andela ... . (cd) .. ,.,._,
ERCO Leuchten GmbH, Casuta po$tali, Lildenscheid
"~Mlrlmllumlnotehnlce ··· ·- - ...
Jntenaltata di ll'lclllrt ltumtnare e Lux (IX) Puterea radla~el aprectatl!. de ochi este definitl ca flux luminos 0. Fluxul lu-
(cd/m2)
minos emis fntr-o directle deflnita $i limltat de un unghi spatial este intensl-
o,nsitate de radlatla Oenalt. lumlnoasa L
tatea luminoasa 1. lntensitatea luminoasi. a unui corp cfe llumlnat conside-
c■nlltate de radla~e CanHtat1 d1 lumlnl Q (lm·h) rata pe toate direc~ile de emlsle lndici dlstril:iutia intensltatli iumlnoase, re-
Jracllere ,·· Expunere H (IX· h) prezentata fn general prln diagrams dlstrlbu~el lntensltatll lumlnoase (DOIL) . •
- pag. 146 @. ODIL descrle radlatla unul corp de ilumlnat ca Tngusta, me-
die sau lata, slmetrlcl sau asimetrlca. Fluxul luminos care cads pe o unlta-
(D Mlrfml ale radlatfel ffzlce ,1 m&rlml lumlnotehnlce te de suprafata este lluminarea E. Valo_rl tlpice:
Radlatle gioball (car senln) max. 100000 Ix .
Radlatle globalll (cer acoperlt) max. 20000 Ix
_ . _ _ l\llnl de curent cu reRICloart X ColP llumlnat. general Vedere optimi 2000 Ix
:=d' =lum1n1t11111,m tuburf X 2 x Cori:, Mum. cu Jndlclrea nr. dt 1ul'lt Minimul la locul de lucru 200 Ix
Slltlm llumln1.t cu corpu~ ""'eo w c:11 Hum. fl a puttrft
lluminat de orlentare 20 Ix
llUmlnat !ntfflll "' Corp lumlnll cu aomutator
Z ColP.!lrl ltuminlt dt ligutlllll cu lluminat ~radal 1oIx
o 0 O O Corp tit.Im. lngropal/lpllcal/ fllnellanare perman■n11/prelungfti llumlnat prin tuna 0,2 Ix
MPl/l(III, rotundlcfflndrlc X dllpozftlv
,e
Corput'.f ltumlnlt ct, llgutanll cu
dt comulll'II dt urg■ntl Oensltatea lumlnoasa L constJtule o masurl!. pentru lumlnozltatea perceputa,
0 Fluter di ptrlll, 1pot
cll1'11C!fonlll rotundlclAndrlc
10,
--...
Far, relttctor
Carp 111.im. p~ aural ffuorts. gen.
Oensltatea lumlnoasa a corpurllor de llumlnat este relatlv mare produce ,1
vezl 1U1 In confta. tip b1ndl CU efectul de orbire. De alci rezultl cerlnta pentru corpurl de llumlnat ecranate
O Corp·num. tngropattapllcatt
luaptndtt, pll1'1Lt
lndlcaria put■rlllurnJnoaee Tn spatll lnterloare. Oensltatea lumlnoasA pentru suprafata spatlulul relese
vul 1111 -cu !ndlcaru nr. di IUrll din ilumlnarea E ,1 gradul de reflexle (L ■ E • pin).
c::=::::::::2 Corp Uum. tngtOplt/apllcltt
1uapend1~ dreptunghlular
~rl~11um.cu
~ Yr:' ;:i,, general
Sursele de llumlnat transform! puter.ea electricl (W) Tn putere lumlnoasA
(Im). O ml!.surl a randamentulul este eflcacltatea lumlnoasA (lm/W),
Slrnboluri general• pentru corpurl @ Slmbolurt pentr\l corpuri de ltumliiat
®
■
de llumlnat rn planurl da arhlllcturl tn Dlanurl de arhlttctul'I conform Sum de llumlnat
DIN40717
Pentru llumlnatul spa~ilor interloare ae utlllzeazA surse de llumlnat cu In•
candascentl ,1 surse de llumlnat cu descArclrl ln gaze - @. lnsuelrl tlpi-
llll'N di lumlnll
-•llulllllllloudlNlnllltll ... ce ale corpurllor de iluminat cu lncandescent1: culoare a tumlnll alb-cald, po-
au illOUdalNnll sibllitate de reg Iara a obturlrll nellmitatl, radars foarte buna a oulorllor,
funct1onare flrl p?lpllre. Oensltate lumlnoasl mare a corpurllor de llumlnat;
astfel efectul lumlnll este brlllant Tndeosebl la surse de llumlnat cu lncan-
., b
descentl!. cu halor,enl; dlmenslunl recluse ale sursel de llumlnat; aeeasta
conduce la forme mlcl de corpurl de llumlnat sl caracterlstlcl foarte bune pen•
tru a ol)tlne fasctcule, Tndeosebl In spoturf. Alte Tnsustrl: eflcacltate lumlno- ·
ul (lm/W) redusi, duratl!. de vlatl!. a sursel de llumlnat tntre 1000 ,1 3000
de ore.
lnsu,1r1 tlploe ale surselor de llumlri.at .cu desclrclrl Tn gaze: Tn prlncipiu
funotlonare cu stablllzator $1, dupl caz, cu starter. Eflcacltate lumlnoaal rt-
dlcata el durata de vla!A relatlv mare lntre 5000 ,115000 de ore. Culoarea
tumlnll tn functle de tlpul sursel de llumlnat alb-cald, alb-neutru, alb-lumlnA
diuml. Redarea culorflor ponderatl ptnA la foarte bunl; poslbllltate de regta-
@ Claalflcarea 1urs1Jor de llumlnat re a obturlrfi flmltatt. Funot1or:,are fAra p?lpllre doar la utlllzarea cu stablliza-
tor electronic (SE).
SUne de Oum. OU lncandNoenfl aura. de Hum. OU hllogenl OU In• 8urN • llumlnat OU dnclrolrt 8urli cit Dumlnat OU matwlal
OlndMoentl fn ,.,. • • 1lllltl p,Nlune fluorNclnt
~ P(W): 50-400 T
0
P(W):60-200 QT ; P(W): 75-250 P(W): 18
~ 6 P (W): 75-250 18
P(W):60-150 oHiQi:Hio P (W): 70- 250
. PAR38 sursl tip reflector
R surs! tip reflector
(QR 122) parabollcl
HIT·OE
sursA de II. cu
vap. met.·halo.
ID P (W): 18
24
A u P(W):25-100
sursA cu nuan1a
8urN
CT
ou halogen • cit voftal mlo
P (W): 7 40
36
u
soft 11 55
P(W):25-100 P (W): 75-400 15
A surd. cu krypton sursl de ii. cu TC-SB 20
~ P(W):20 HIE vap. met.-halo.
C3R•48 sursi tip reflector Starter rncorporat
A
0
iL::i
P(W): 15-60
sursl tip lumtnare
I
QR-CS
Q P(W):20-75
reflect. cu lumina
rece
HST
P(W): 35-100
sursa de ii. cu
vap. met.-halo.
2swr;;-
40W
eow
sw~ Comparatle:
- 7W
-,1w
Economie de
P(W): 35-120
L::i
145
ILUMINAT
•
~
Mljloace de llumlnat
A Corp iluminat tip raster
dre~:ns;
0
~
A
60-300W
sursl de llum. de uz
i;i,neraJ
60-200 W
PAR.A aural tip reflactor para
boUcl
sursi tip reflector
'
Fluter " \ Spot
0
~ Upilght• Oownlight
0
pltrat
~
QT sursA cu hll,::ien cu •,
lncandesc• . 0 0 0 0
75-2SOW
QT•OE sursa cu halog. 01J In•
t::l-&59-CI cand,, dublu 1oclu 0 0
100-soow
QT-1.V sursa cu halogen de
9 vottaj mlc
20-1oow
QR-1.V sursa tip refltctor cu
0 0
Ill
rescent
18-SSW
TC sursi compactt cu
i TC•O
TC•I.
m1t1rl1i fluore1Cent
7-S!W
aural cu vapor! de
0 ;,·· 0 0 0 0 0
~
HME
mtrCUr 0
50-400W
HSE/ aural cu vaporl de
~ HST Sodlu
50-250W
0
~~~-
=-;-~ ;
Oownllghl parabolic~ ~
eooed/klffl
Corp 1uap1nclat
3~•-.·30'
aooc:dlldl!I
_._ I~-~--'°'·
~:: --•w •
Spol par....al C
' 2500 odlklm
~:;::::::;;::~~~~
IUl'II cu dtlClrclri
In gazt
1100 ad/k1m
Fluter da ptrltl
=~~
ti
Oownllght•
tpot dlrtellcnll
30'
2000 cdlk/ 3~
A tJ.
I
t ~ admlsle
Oownllght1v1cu1re
aer
160 m3/h I135dS (A)
200 m3/h ii 40 dB (A)
Oownlighl tvecuare ,1
't aer
,\ 0 160 m1/h la35dB (A)
jt t 3
2~0m /hla40dB(A)
Oownllgnt dec:orativ
deschlderea._asortati
p~alprln:
Corp cu ilumlnat dlrec:t.fndlreot
- insaf'lle metallca
- stlcfl fumurte
- lentil& In trepte ·
-inel acrlllc
=.}I ;
r::t'7l= Oownlight patrat
reflector 300x300 mm
I
146
ILUMINAT
s 3:
llumlna- 3:3
3 3: ;r: 3: re re 3: 3
:;; i
i i w A
~ w Qw re re
lnatt. 1'18
Spatii
- ... ~ I
8 8 gi ~ . -~
w VI
5 6 0~ C~
spatlu noml• ii
VI w VI A
;! Q
~~
A
nalll VI
< <
ii I-
a: C C I- f:2 ! :c: ~~
2 ~ i.!. I:: I:::
:c :i: :c: :c: ~
Garaje parcare. spatll ambalare • • ••
plnll la .
Spatli sacundar, • auxlillrt
200 Lux· Atellere
., .. ... ·- ' C
••••
•
••
, ", •·
Restaurante • • •• •
Foaiere ••• • • • •
Slrouri standard, Slll d1 dlsl, acatll cu ghl,n $l case • ••
Camera de Jtdlntl •• • • •• • • •
Atellare ••
gtnlla I.Jbrlrii •
• •
•• • • ••
pint la
00 Lux Sp1tli de vtnzar•
• •
3m Si:,atii di expozltle • . .••.• • • • • • • •
Muzee, galerll, spalll di fattvitltl ••• •• • •
Holurl d1 lntrare • • • • •• • •
Sir. crelucrare de date, blr. stand. cu ntc11lt de vtzlbilHate mart
•
• • •
Atlllere • •
Spatfl comerctala • ••
ptnll.la $upermagazln1 •
7S0 Lux
Vitrine •• • •• • • • • •
Bucltlrll de hotel • •
■
Podium de concert • • •
Blrourl de11n tehnlc, blrourf comun, dlmenatunl mart • •
Spatll depozJtare · ·· · • •. • • •
Atellere •
ptnlla
Hale lndustrlale
••• •
•..• ••• ••
200 Lux Foalare
Restaurants
.• • . •• • • • ••
Blaerlci •
8111 ccnc1rte. tea!r1 • • •
Atellere • • • •
Hale industrial• • • • •
s111.audlijl, ault, llll lntllnlre • • •• •
plnlll Spallf d1 vlnzare ••• • •
3m
500 Lux
Si:>atll de expozltla, rT1UZN, oaJ•rli tablouri ••••••• • ••
plnl II
5m
Holurl dt lntrare..
Hanurl
••• • • • •• •• • •
SIii de aport, 1111 multlfunc!lonal• ,1 di glmnutlCI • • • • • •
Atllill'II • •• • • •
SIii dt desen • •
Laboratoare •
Ubrlrtl, sill de lectllrt • • •
~lnlla Spl!II de tlCPQZ~lt • • • • ••
50 Lux Hale pantru tlrourl
• •
• .•
SDalll comercfale • •
Su13armagazln1 •
Sucltirll di dlm1n1iunl mart •
Podium de concart • • •••
Hale lndustrlala 11 cit mQfnl, 1pajll panourl de comancll •• ••• •
plnlft Spa~u depozltare cu dtpozJtare Pl vertlcaJI •
.200 Lux Blllrlcl
• • •
SIii concert,, tea!re , • • •
Hale Industrial• • • • ••
Muzee, galerll tablourt • • • •
pest, gtntfa
oo Lux Aeroport, gara ferovtara, zone de clrcul1U1 • • ••• • ••
em Sall f1stlvl • •
Silt de sport el muftlfunC!IOnll• • • • ••
Hale industrlale • • • •
Audltorii, !Ill audi111 • • •
~lnlla
50 Lux Si:iatll de expozllle • • " • e
•
Hale pantru tlrgurl •. • ••
Sucermaoa:.ln• Ill
• " •
A ■ sursa de Hum. de uz general QT-LV ■ sursl cu halo;. de voltaj mic T • sursl cu material fluorescent HME • sursl!. cu vapor! de mercur
PAR • sursa tip rellector parabollca QR-LV • sursa Up reflec. de voltaJ mtc TC • sursa compact! cu material fluor. HSE • sursa cu vaporl de sodlu
R .. sursa tip reflector QR-CB•LV■ sursl tip reflector de voltaj TC·D ■ sursa compacl4 cu material HST • sursa cu vap. de sodlu, tubulara
QT • sursa cu halog. cu incandesc. mlc, lumlnl!. rece fluor., 4 tuburi HIT • sursa cu vapori metal-halogen
QT-OE• sursa cu halog, cu lncandesc. TC-L • sursa compacta cu material HIE • sursa cu vapori metal-halogen,
cu dublu soclu fluor., forma alungtta forma de ellpsa
147
ILUMINAT
• -co
Tlpurl de Uumlnat Tn spatll lnterloare
..~,.,..._.,..,.w~,- ,,..,. .,.i, _ _ ... :. ::1£ "r· llumfnat direct, 1fm1trfc-(j). Preferat pentru ilumlnatui general al spatiilor
./ de lucrt.1, de inttlnlre; de circula\le publicA $1 al zonelor de- clrcula~e. Pentru
a satisface nivelurile de iluminare prescrise este necesara o putere electricA
redus_!. Valeri orientatlve pentru puterea specific/! de alimentare - pag. 151
(j) ·. Unghiul de ecranare al corpului de llumlnat pentru spatli de lucru $1 de
Tnttrriire este de 30°, pentru cazuri cu contort de vi:zibllltate foarte rldicat se
situeaz! la 40° si paste. Pentru un proiect de lluminat trebule pornlt de la un
unghl de emisle intra 70° ei so•. .
DownllghMluttr de perete, corpurl tip raeter-fluttr de perete - <} .
Utllizare In zona peret)lor pentru ilumlnat uniform al peretllor. Sfectul epre
(D llumlnat dlrtct. slmttrlc @ FIIJtllr da perale, llumlnat direct spa1Ju este eel al unul ilumlnat direct.
Fluter de perete pe ,1,,. de curent - (]. lluminat uniform al peretelui cu
contrlbutie la iluminatul spatlului. ln tuncfie de dlstantele alese Tntre corpurl•
le de llumlnat se ating iluminlri de pTnl la 500 Ix. Este poslbllil utillzarea de
surse cu materials fluorescents el eurse cu halogen cu lncandescentA.
Fl.Liter de perete fngrapat fn plafon - G . DatorltA llpsel de contrlbutle la
llumlnatul spa~ului eTnt utlllzablle doar pentru ilumlnatul peretelul. U1lllzare
,1
de surse cu halogen cu lncandescema surse cu materiafe ffuoreseente.
Downllght-epot dlreotlonaf - ~ . Se poate reallza un Uuminat dlferen11at
spatial la o poz1t1onare regulatil a corpurllor pe suprafata plafonulut.
ReNectoruf care concentreaza fasclcule relatlv rnguste poate bafela cu pfna
,1
la 40° peats ft rotlt cu aeci•. Utlllzare de surse cu halogen cu incandes,
centa, lndeosebl de voltaj mlc,
-
llumlnat Indirect - (} . Conceptla lluminatulul este caracterizata de Im•
@ Fluter de ptrtte cu cornpcnenta ,1
presla lumlnoasa a spatlulul, chiar la nlvel de llumlnare scazut, llpsa retie•
1pe«a11 pa elnl Cle curant xiilor cu elect de orblre. Premlsa constil Tn Tnlltlmea sUficlentA a spa~ulul.
Este nacesara corelarea atenta a lfumlnlrll cu arhltectura plafonulul. La lfu.
minatul postulul de lucru trebule urm!rltl llmitarea densltl11I lumlnoase din
corpurt de platon la 400 cd/m 2• Consumul de energie este de ptna fa trel or!
mal mare fatl de llumlnatul direct.
llwnlnat dll'ICll-lndlrect - Q) . ln baza lmpreslel lumlnoase a spa1Julul ,1 a
consumului de energfe pe care Tl reprezfntl (70% direct, 30% Indirect) este
preferat, Tn condl1llle unel inlltlml suficlente a spatfulul (ill 3 m), un llumfnat
dlrect•lndlrect. Utllizare predominanta a suraelor cu materials fluorescente, .
pentru structur! de fuminl fn comblna~e cu surse cu incandescenta.
l'lutar de plafon, de podla - ~ - () . Pentru llumlna1ul pe suprafete
marl de plafon, respectiv podea. Utlllzare de surse cu halogen ou incandes-
cent& sau surse cu materials fluorescents; poslbll fl sursa cu descircAri Tn
gaze de tnaltl presiune. ·
Corp de llwnlnat d e ~ - @ . Utlllzat predominant pentru ilumlnat d&·
@ Spot dlreOl!onal @ llumlnat Indirect coratlv aJ peretelul, de ex. prln flltre de cufoare sl prlsme. lntr-o mlsurl llml-
tata utlllzabll fi pentru llumlna!\JI platonulul sau podelel.
Pluter de perete pe ,1n1 de ourent -0. FArA contrlbu\le la llumlnatul •
spatluluJ, utillzat in mod deosebit in apalll de expozltle $1 muzeu. St pot atln•
ge nlvelurl de llumlnare vertlcall de 50 Ix, 150 Ix i;I 300 Ix ca valor! tlplce oe• •
. n.rte fn spatli de expozftte; dotare preteratl cu surse cu incandescentA i;I sur-
.se cu materlale fluorescents.
Spoturl pe ,1n1 de curent _,, ~. Unghl de emlsle preferat: 10• (.Spot"),
30° (.Flood"), 90• (.Fluter"). Sc:hlmbare a conulul de lumlnl fa spoturl prln _
lentile (ltntlll sculpturl sl lentill Fresnell); schlmbare a spectrulul prtn flltre
de protectle UV ti IR (zont muzeu, expozltfe, vinzare) precum i;l prln flltre _
de culoare. Protec~ la efectul de orbire se reallzeaza prln ras1ere sl clape
de ecranare.
❖:J.'.9.~!❖',!•!❖!,'•!4,•,:❖:•!❖!•',!•!•!❖:•'•!,:❖!❖Y❖••._:N,.:
1
. . ·,:tii!ii[ !!i[!:il::i~~i:::;ir
: :::: :~
:❖
::::;,.L-,___.,_....,,....,...,.....,....,....,.,,.,..,;;
:;:;•:·:❖:•:•:•:•:❖.•:•.•:•.•,•:..❖•❖.-.-;•:•.~:❖•❖.;•:•,·t··•·:·,·:•:•,.:•:•:•;•
® Fluter de podea· @ ;~rp de_perete, llumlnat direct-lndi· @ Fluter de perete pe sin4 de curent @ Spot pe $in! de curent
148
ILUMINAT
-CD
G•a,.~•!r~~-d.~~U.~~~flel ~orpurllor de llumlnat
Dlstantele Tntre corpurlle de iluminat $1 Tntre acestea $1 pereti srnt in
relatie cu Tnaltimea spatlului - <D - @.
Unghlul preferat de lncldenta a lumlnli pe oblecte $1 zona de perete
se sltueaza 1ntre 30° (optlm) $1 40°,... @ - @.
Unghlul de ecranare )a Downllght-url se sltt,,eaza Tntre 30° (lumtna
in fasclcul larg, limltare suflclent! prin ecranare) $150° (lumina in fa-
scicul de adincime, limltare puternici prin ecranare) - ®, pentru
OownHght; dlltan!I f•tl de p1r1t1:
corpuri tip raster fntre 30~ $1 40°. ·
r.i\ Oownllght-lluttr der:_erete; dlstan!I
\2,,,1 fall dt perlte: a• /1 h ® I•''• h
...
20 Ix Neceur p1ntru recunoa"'r•• trlllturflor fate!. Oln ■Cflt moUv,
llumtnar11 orlzon1all de 20 Ix 1111 v110ar11 minima·pentru spatJI
lnttrloare In afar■ zon1lor de lucru
0 0 e
Zonele de lucru par lntunecate la o llumlnare c 200 Ix.
'- '- ~ 200 Ix
T
() -· I
b
-· 2000 Ix
Din ace■t mouv, 200 Ix 1111 valoarea mlnlml.a llumlnlrtl pentru zone de
lucru ccupate permanent
2000 Ix 1111 ·valoaraa parcaputl ca cptlml pentru llumtnaraa zonelor de
b
l 0 l :o lucru
Factorul di 1,!i repr,zlnti dll,;tn1a mlnlml Pl(Ctptlblll. De alcl ,.,...
acara valorllor nominal, ale llumlnlrll En pen1ru IP«lfl lmerloare:
20, 30, 50, 75, 100,150,200,300,500, 750, 1000, 1500, 2000 ,.a.m.d,
■
. ,..:.
'".
llumlnarea Zonl. aC!lvltate
:,;;-ff~❖ pmeputl
20 30 150 Drumurl ,, zone de lucru In aer ffber
150 100 150 Orlentare In spalfl cu sta~Ollll'I de durall acurta
100 150 200 Spall! de lucru utlllzate ooazlonal
200 soo 500 Sarclnl vizualt de dlflcullatt reduli.
\ 300 !00 750 SI/Cini vtzuale de dlllcultate medll
.,
\ \ 500 750 1000 Sarclnl vlzual1 de carlntl rldlclll, de ex. actlvltat■ de blrou
,·~
.. >
30'-0' ~~
750
1000
100 1500 Sarclnl ~liuale de dlflcultate rldlcatl, de ex. montlj fln
1500 2000 Sarclnl viz. de dlflcultatt foane rldlcltl, de ex. earclnl de control
pe■te2000 llumlnat 1upllm1ntar pentru urclril vlzllllt cllllcfl1 '1 ■peclale
I
Trpl, Index R, Zone de aplicati• tlpice
® llumlnat de perete, fluter @) Unghi de ecranare I• 30°/40"/SO•) @ Redare.a culorll de catre corpurlle de lluminat conform DIN 5035
149
IL'l.lMINAT
Caracterlatlcl calltatlve ale llumlnatulul
-m
······o so1u,1e de llumlnat bun! trebuie-sa corespundA cerinlelor functio-
nale si ergonomice lu1nd 7n considerare rentabllltatea. Pe· ling! ace-
ste criterii cantitative de calitate trebuie considerate ipi criterli calita-
tive, Tnalnte de toate cele arhitectonlce.
Crlterll cantltatlve de calltate
Nlvel de llumlnat
Tntre 300 Ix (blrou Individual cu lumtnA dlurna) $i 750 Ix (spatiu de
dimenslunl marl) se sltu.eaza ca valorl medll cerintele pentru zona
de lucru. Nivelurl de iluminat superloare se pot atlnge la un acela$1
(D Olspunere coreota a corpurf!or de llumlnat rell1iv la postul de h.icnJ,
lncldenll lateral& a lumlnll · ilumlnat general printr-un iluminat supllmentar al postufui de lucru.
DlrecJII lumlnll - <D
Lumina cade preferabll lateral pe postul de lucru, premisa pentru
aceasta situatle flind o DOIL Tn forma de artpl - pag. 146 @.
Umltarea etectuJul de orblre - @-@
Llmltarea efectulul de orbire acopera domenille orblrii dlrecte, orbiril-
prin reflexie $1 orblril prln reflexie datortta ogllndlrll Tn monltoare.
Limitarea orbirli directs se realizeaza prin utillzarea de corpuri de f!u-
minat cu unghi de camuflare (unght de ecranare) ;a, 30°.
Limitarea orbirli prin reflexie se reallzeazl prin incident! lateral! la-
postul de lucru Tn legltura cu suprafe19 mltulte ale medlulul Tncon•
-
... Jurator - @ .
Supr1f91ele de lucru, monlla1rll1, tutaturll1, hlrtla tr1bul1 Ill albl 1uprafa1& Llmltarea orblrii prln reflexle datorlta ogllndlril Tn monlt6are se reall--
® mltliltA zeaza prtntr-o pozltlonare adecvatl a monitorului. Corpurlle de llu-
minat care s-ar putea totu,1 reflecta 1n monitor trebule sa prezlnte rn
aceastl zonl densltltl luminoase de " 200 cd/m2 (utlllzarea re-
\/_ flectorllor cu nivel de str!luclre ridlcat).
Dfltrfbut(a den•ltl1ll lumlnoue
L<'400c:d/ml
pentru plafon fl p1r1V Dlstrlbutia armonloasl a densltatll luminoase este rezultatul unei'
acordari atente a tuturor gradelor de reflexle din spatlu
- (i) . Densltatlle lumlnoase la lluminat Indirect nu trebule sa-
depa,eascl 400 cd!rn2.
CUloarta lumlnll fl redll'N lumlnll'- pag. 149 @
Culoarea luminil este determlnata de alegerea sursel de llumlnat.
Se dieting trel grupe: lumina alb-caldl (temperatura culorll sub 3300 -
@ Ontllf tumlnoau pentru lluminat
de llumlnat
orpuri
""txfl trebule 11
a1t1 pot ;enere
prezlnte In zona © Indirect
K), lumina alb-neut,:a (3300 K-5000 K) $i lumlna alb-dlurna (paste
5000 K). Pentru blrouri se aleg de obloel surse de lumin! de culoa-
de lluml/111
crlllol lumJno•
del'llltlll
■e reduee re alb-caldl sau alb•neutrl. F'entru redarea culorii, care depinde de
compoz~ia spectral! a luminlf, ar trebul tins spre niveful 1 (redare ✓
foarte buna a eulorll).
Cllcu,.,_ punotuall a llumlnlrllor - @
llumlnArlle (orizontall Eti ,1 vertical! Ev) produse de corpurl lndfvi--
duale de llumlnat pot fl determinate conform legtl fotometrice a dis-
tantel din lntensltatea lumlnoasl $1 geometrla spatlului (Tnlftimea h,
dlstan'8 d ,1 unghiul de Incident! a).
Gradd1re- Gradc:11 r,.
fl1xl11n% flexle Tn %
Mlllrfall de conltl', • oarpurllor
AlumlnllJ, • pur. max., lucloa 80 pint la 87 Mortar, delCh., tenc. var 40 ptnl la 451
Alumfnfu, efoxat, mat 80 plnl la 85 Mortar, lnchil 1!5 plnl la 25-
Alumlnlu, lustrult es plnl la 75 Platra de gresle 20 plnl la 40
h Alumlnlu, mat 36 plnl la 76 PlacaJ de 1,mn, brut 25 plnl la 40
75 plnlla 85
..................................,............. Ala1111!, lustrultl
Niehel, lustrult
70 plnl la 75
50 ptnl la 60
grl d11chla
grlm■dlu
40 pln!laeo
25 pini la 35 j
Hlrtle, llbl 70 plnl la so grl!nohls 10 pinlla 15
® llumlnlrl punctualt Ogllnda arglnt sub stlcla
Arglnt, lustrutt
so ptna la BB
so plnl la 92
albastru deachls
llbastru Tnchls
40 plna la so ·
H.lplnlla 20
@ e. -~ Mat1rl1l1 de c0natruc11e
Stejar, deschis, lustruit
Stejar, 1nchls, lustruit
25 pin ala 35
10 plna la 15
verda deschls
verde lnchis
galban deschis
mare
45 p!nl la 55
15 pinila 20
so p1na1a 70
20 plnlla30
L
@ E,, ., ~- cos•..
Granil 20 plna la 25 ·ro,u deschis 45 plnlla55
Calcar 35 plna la 55 rosu inchls 15 plna la 20
© Ev• ~-c0•'1so-..) Marmura, lustruita 30 pinil la 70
150
Putersa de alimentare specif. p• W/m2 Factor de corec~a k ILUMINAT
pt 100 Ix la lnal~me de 3 m, suprafatl Tnllt S~af. Grad de reflexle Calcularea llumlnArllor medll - ClJ
de ;a,, 100 m2,1 reflexle de 0,7I0;5/0,2
H A[m~ 070502 050201 000
J>A ~- ._..12W/m2.. ,. ·-•·· ., ...,...., d11chis mediu. lnct,i& ·•
:. Tnpractfoa''se punei'~r problema unei evaluari estimatfiie~a·11u:·
60T~ 4t. 10Wlm' ptnlla 20 0,75 0,65 0.60
min!!.rllor medll (En) pentru o putere de alimentare data a corpurilor
~ME a 5 W/m2
3m
3-Sm
50
:i,100
20
0,90
1,00
0,55
0,SO
0,90
0,45
0,75
0,85
0,40
de iluminat, respectiv o evaluare a puterii de allmerrtare P pentru un
nivel de ilumlnat cerut. En si P pot fl determinate estlmatlv dupa for-
~c .Ji:- 5Wlm 2 50
;a,,1'00
0,75
0,90
0.es
o.so
0,80
0,75
mula - @, Puterea de alfmentare speciflca p• depinde de tipul d_e
~L iit 4Wtm2
5-7m 50 0,55 0,45 0,40
corp de llumlnat utllizat - (D. Aceasta se refera la iluminat direct.
Factorul de corectle k depinde de dlmenslunea spatlulul si de gra-
---;:;e ~ 3Wim ·
2
a100 0,75. 0,65 0.eo
dele de reflexle ale peretilor, plafonului Si pardoselii -·@.
G) P'Puterea de allmentare epeclffcl
pentru UpurJ dlfertte de 1urH @ Tllbll factor cord~ Dae! trebule efectuate calcule pentru spa~! cu tlpurf diferlte de cor-
Ex~: .
puri de .lluminat, se i;:ij!Quleaza individual componentele $1 apoi se
• 0 • Supllfa,a lpactutul A ■ 100 d insumeaza - @. ..;.~·: •· ,
fnllltmN IPlllufu H • 3m
• EB •EB• efD. Qrade ell taflule 0,9/0,2/0, 1 (llhidt madll)
Oatpclllumlnalllp@:
Calculul llumlnatulul cu ajutorul puterll de allmentare se poate apli-
ca ,11a spa-tii de birourl. Un spa~u cu doua travel fi c;u o suprafatA
Io@,© 0
P'. 4 Wtm1 • (111111 aomp. cu mil. lluorHMnt)
o83oeoeo'"" P •l•45Wa.a1W de 24 m2 se doteaza de exemplu cu 4 corpurl de lluminat. La o do-
0 • Oatp de lumlllal llp (I: tare i::u 2 x 38 W (valoare de allmentare lncluslv stabfllzatoare 90
P' • 12 W/~ • (ud cit Ill gennl)
• EB • EB• 83 • P .a•1oaw-aaow W) rezultl conform - @o lluminare de cca 375 Ix.
Colp ell IIUmlllal Up ~: '. in spatli de blrourl se lnstaleaza frecvent in afara corpurllor tip raster
0 • P'. ,0 Wlm'. (IUld cu lll!Ogen cu lnclnclH,)
P .11,aow ■ u0w cu ogllnclA conven~onale ,1 corporl tip raster p!trate cu surse com-
Formull•@ pacte cu material fluorescent - (i) sau structurl de lumlnl - ©
... , ~ .. ~•MU>•0,I
■
Calcul II llumlnlrll pentru un sp■Uu Structurile de lumlni permit comblnarea cu ,1ne de curent pentru utl-
® _Interior l,, ■ 180bt
llzarea de spoturl.
·ill!'··
llumlnatul IX18rlor al clldlrllor
A ■ 14,,..S
k • 0,75 (/dlldl I ~ )
La llumlnatul exterior al c:l!dlrllor fluxul lumlnos el c:orpurilor de llu-
P' ■ aw1m• .. mlnat se calculeazA dupa formula - @. DensltA:(Ue lumlnoase se sl•
P •4•10W ■ 310W tueaza Tntre 3 cd/m2 (oblec:te dlspuse izolatj $1 16 c:d/m2 (oblecte Tn
mediu foarte lumlnos).
.--:
R■ndament llumlnet
Oblect ,,. Platrl di grail, dlech,
Plllrl di gr11l1 fnch.
Clrlmldl dllehltl
0,3-0,4
0,1-0,2
0,3-0,4
11.oom Supral■11 mart 0,4
t)mlcl Cirlmldl lnch\16 0,1-0,2
'-
E3~
Cialantlm.,. 0,3 L.lmnd11chls 0,3-0,5
- l Tumurt 0,2 Gr■nlt 0,1-0,2
Ii
! Xi @ Flux lumlno■ neceur pentrU llumlnat 1xt1rl0r
-
)
T2UIW
.
-•--..r
.
J
'
-·-$-·-·-$
l!OOm
2,SDm j 8.
N
e
....8.
,-
'-
,....
-X
~
TC•L 2><24W
··- 151
• ILUMINA1
alb-cald alb-neutru alb•diurn I
CUlorl lumlnl (PHILJPS) : _;w29,':li1,"827 .927 830 .. 930 :·;' : :··25 .:- 33 . 840 · '· 940 950 865 965 54 ..1
Carne X X
Artlcole teX1ile, marochinlrle >< • >< • >< I
Mobile, covoare X><X>< l
Articole sportive, Juelrll, caoetarle >< ><
Fote, ceasuri, bffuterf! , .... ..,.. - .• X • X • I
Cosmetic!, frlzerle ·'" ,c:: · · • X • X • X .L
Flori • X X ><
Patlserie .>< 7
I-V.;.;.ltrl;.;.;.n.;,;;e;.;.frl;.;iig:.;.o;;.;.rlfl;.;;.ee;;.:.,.;.;;;IAzl;;;;..;.;.frl;a.lao_rtt.;.;.lee;.;;...-t---t----t-i::X:-::::i't---+--t--t---t---t-~~-+--+--+--1--.l
-Brfnzeturl, fructe, legume X
P9$1e .><
I ~M;::&:zlg:..:U:;.:ri ....:::::-1-=-><~~-+--+---l--1
· :;:;lve:.:.:r•::•:::::I•!.:•S::iUDl::::.:.:rmaCl.:::!l!::azl:::.::n•:.,---+--+.::><___;:.,-;;><_.:+><::__.:+_;__-+-~f--+:><::.·
lncluatrle, maftelUIIUfl .
•
Atellere • X I
1-E;;;;l.;;;;ect-r.;;.;ot;;:.eh;;.;.n;;;:le;;;:l:..co;.;;.n;.;.::e1r;;;.':..;d;.;;.e.;.;m;.;;;8'~inl~--+--+--+--+--+--+-•-1--+.:~~~-"'-··:-l---+..;:X:......;+--l--l
;,
Fabrleare textile X .X
Tlpogra11e, lndustrla arallcl • · X X • X
evaluare cu!orf X >< I
Vopsitorll X • >< •
Depozltare, axoedijle • X
Cultlvare J)lante Xl
Prelucrara lamn ><·· ><><
Uzlne metaJurolee, lamlnoa,. • • I
Laborator >< xx I
Evalt1are culorl X X
llrourl If ldmlnflltndfa
Blrouri, corldoare X X I
X ><
Silt audltie, clue, grldlnije >< X I
Blblloteel, slll lecturl >< ><
Flestaurante, hanuri, hotelurl ><>< I
Teatre, slit conoerte, hoteluri ><
Hale de expoz(tll 11I tlrgurl • >< X )
SIii de sport $1 multlfunejlonale >< ><
Galeril, muzee >< X
Cflnlci fl cabinet I
Oiagnozl ,1 tratament • •
Saloane, spatii a~teptare • X • ><
LooUl"1i · r I
Camere de locui1 X X
Bucl!t!rie, baie, hobby, plvnijl! X X ·XX
llumlnat exterior I
Strazi, drumuri, zone pietonale >< X
lluminat indicatoarelpanourl x:
(D Utili:zarea corectl a surselor cu mat fluorescent X • recomandara II • poslbil
152
•
·-·
Locurt de munol In •-111lntllrlOlfe n r
Tipul sp1~ului Interior ·, En/Ix Tlpul zontlor de lucru In aer llber,
r,spectiv al acllvltl~I rrases de clrcuJa~e, z:one de clrculatle
I Ii re En/Ix
Spatll ganerale: Tra•• de clrculltle pe lll'enul
Zone de clrculaJe in sp.' depozft, so · Prelucrare a follor de tabla de lmpr1m. manuall, sortare-hlrtle 750 lntl'lprlnderll, drumurl de lntrep.
. Spa!II de dtpozltara 50 grautate mare 200 Retu9ar1, lltograllere, zetulre ma- Conatructll de paartA 50
Sp. de dep. cu sarclnl de clutare 100 Pretucrare a foliar de tabll de nuall sl mtcanlzatl, aranjar■a Orumurl pietonale · 15
Sp, de dep, cu sarclnt de eltlre 200 greutate mlct 300 zatulul 1000 Orumurl pentru blalclell Emtn • 3
Gangurl In sp. cu dep. vertlcall 20 Procluctit de unelte 1500 Control CUIOll'l 11 lmpr. pollcrcml 1500 Orumurl de tntrep. cu zonl de
Stand dt aervire 200 Monti), brut 200 13ravurl O!el fl cup,u 2000 lnclrcare IIU dllClrclre IIU OU
~ldltle 200 Mcntaj, samlfln 300 elrcula~• tr■neverull fracventt 10
can1tne 200 · Montaj, fln 1500 tnclultrll pllllrlll: ei cu llmltare d1 vltezl c 30 km/h
FOljare 1n matrltl 200 Lucrlrl {tlblelra) Jn butoale 200 Orumurf de lntrep, cu zanl de
Ctlelalte spafll de ~Uzi 100
Sp1111 di glmnaatlcl 300 Turnltcrll, aubeclurf ,,1,m.d. 150 Prelucrar1a pl11lor 300 Tnclrcart SIU deaclrcare IIU cu
100 Puntl-puartle 100 Lucrlrl flllrlt 500 clrcullllt tranaveraall frecventl 20
V11ttara
Preparlrll nl1lpulUI 200 Vopalre plel . 750 ,1 cu Umltarl di Vltezl
Spatll d1 apllat/du,url 100
100 Curltar'I pllff turnate 200 Control de c■lltatl,
Toaftte
Poaturl dt lucru la malllCOr 200 prtttnfl( m1dfl 750 Plrclrl 3
Spatll aanitare . 500
100 Hale de tiJmara 200 Control dt calltalt, Porturl
SpatUm8'inl
,oo Locur1dagoUre 200 prete"111 ridlcatt 1000 Supra!. transbcrdare ,1 depozlt■re
AUmtntare entrgle
500 Fom,are mecanlzatl 200 Control dfl c■lltall, contalnara $l zone dt clrcul1U1 20
Punctpo"1
Fom,are manulll 300 pr■ttn111 fotrll rldlclll 1500 lnclrcare-desclrcara cantalnere 100
Centrall ttllfonlca 300
Con1tc11anlrl mlezurl 300 V1rlfl01ra culo1re 1000 ln118ll!il de chel
Ct/ di olrcUl9'fl fn clidlrl: Constructlt machete 500 Marglnta ohelufuf 5
50 13alvanlzare 300 PtlNlcafl .i Pflluol'lte tnt111: lncarcara bunurl cu bucata 20
Pentrupel'IOIIII Posturi de lucru la vane 200
Vopllre prln pen1ulare 300 lnctrcare bunuri In mul 10
■
Pentru vehlcult 100 FH1turi 300
Sclrl· ,oo Poaturl de central 750
Vop1lr1 300
(matl!fal In vrao, llchldt)
Flampt·dt Tnclrcara 100 Fabrlcm une111, macanlcl ffnl 1000 Zone d1 lucru pe plat!. dt depozlt.
Fll■rt, Ol'Offllrt, teura 500
Flbrlcart e&rcffrll 500 bunurl cu bucsta 20
Cou■r1, lmprtmare pa 1tof1 750
9P1111 ell blrowl '1 tpa11l tip blrou: Vopllltorll 750 bunurl Jn mast 5
Prtluc:rare prcclu11 di ;al■nttrfe 750
Spatll de blrcurl OU pon,rl di luoru Lucrlri po1t•vopalrt '1000
Flnltart 1000
llchld perioulos s
In aprop1tr11 ftra1tralor 300 Taplsara 500 Locurf de ICoatare pentru 30
500 Vtrlflcart prcdu1,'verif. culo■ra 1000
Spatll de blrcurl 500 Montaj final transport di perecane
Repansare 1500
Blrcuri dim, mllf/blrourl grupate: lnaptelie 750 Locurl dt ICOl!lrl pentru 50
reflexie ridloatl 750 lndUllrll dmlntlrl .i di CIOIIIUffll transport mlxt
raflexle medll 1000 Clntralllflolrloe: Poatutl dt Juen., gtntrlil 200 Cocuri 50
lnata1■111 de allmantare 50 Locurl de reparl!fl In part 50 .
OtHn tehnlc 750 100 Am1atecare, ambalare 300
Clldlrt•camerl c■zarlt Platfarmt cla trlnlbardlra, 30
Spa1ll dt dlletJ11l 300 200 Mlotllrll, flptlrll,
Spatlu r1gt1r1 prnlunt loollrldllnalraa
Spllll de pr1mlrt 100 marl 300
HaltmQinl 100 Z-dl IUonl Pl plllfo.rml de
SpafU ptntru rlfl~• cu pubflcul 200 Ttlart fl NlfCllt 300
Spatfl iwdllart 50 «llpaattarl,Cle tllVUlnl
Prtlucrare dlll 500 Prcductlt dt dellclltnt fl
ln1ta111fl comutatoare In clldlrl 100 Bunurt cu bucata 30
~glflll 500
fnsta11111 comutatoare In aar llbtr 20' Bunurtlnmlll 10
lndullrla olllmlal: Control dt prcdu11, decorara,
ln1talalff cu teltcomandl !? Service comutatoare
Lucrlrl de revlllt
300
500 IOrtarl 500 1Mtall1fl di oil--
lnltllatll cu lnterven~I m■nuale Spajll labor■tor, control culoare 1000 Clmpurl de ell,.
ocazlonate 100 ata~I de trial
lndultrla lltotrotlllnlalt
Poaturt de luoru ocupate permanent
In lnataltlll cu flux t1hnotcglc 200
PrcdUCIII cablurl "conductori, Conwf en,,grae" 1n-datall:
Sp11U vtnz1r11 poaturl dt lucru
1 olroul111t publlcl
2 lltl clrculatu
3
5
lucrarl montlj, bobinare cu
Service 300 etrmAgrcul 300 ptmllnlntl 300 Percent OIN 87 525
1.aborato1r1 300 Montaj apar■ta tallfonlce, Poaturl di lucru ,. QUI 1500 locurt de iran1bardat1 30
Compenalrl lnll!lm• 20
Lucrlrl cu san,1/ll vlzuall rldlcatl 500
Verlflcare culorl
1000
~"lnclutlrle
bran••
(tx1mplt din dll1rtte):
Vop. ti, con. clln 0111 prln penaulart 200
..,...
Vladucte
Constructll aupraterane 20
Montajul plfftlor 0110, mal fine,
lndlNtrla llllcfel: a componentttor ellctr0nlce 1500 Pr■ montaj lnatafllll de lncllzlrt ,, Conatr, aubter. el la ntv, terenulul 20
Posturf aau zone di lucru la cuptOll'I, vtntl11ra 200 ConstruCltl din otel, din metal 30
malaxoara, lnetal1111 de mlclnare 200 incluatr11 bllUltrll .i CNIUl1: Llcatu'9rll 300 Ccnstructll di tuntlurl 30
Lam/n■re, pre1art, fom11re, Fibrlcart■ de bljutarll 1000 Attlln 11rvlcl automoblle 300 lnltallltll ohllnlae marl 10
suftltorlt di stlcll 300 Prelucrare pltlrl p!IIIOIN 1500 AteQer tlmpllrle 300 Clntrallellotrlce
$1tlulre, corcdara, luatrulra sUctl, Atelier optlcl '1 ceuomlclrle 1500 AttRtre di repll'llff 500 Zonl de circula\11
formarea lnstrum1ntelor din atlell 1500 AtlDII' raparllll radio-TV 500 1 cantrale tl1ctrlcl tradl1fonale • 10
l'rlklonN llmn: 2 c1ntrale 110motllctrfce 20
Lucrtrl MCOr&fll 500
Aburlre 100
$l1fulra manuall ,1 ;ravurl 750 lntnprlndart prNtlrl lffilcll: lnstala.tll de comandl 20
13altr 200 , Hotalurf '1 reatauranll, rec■J:llle 200
Lucrirl ftn■ 1000 200
Aaambltra Bucltlrlt 500 1!:xplcatll'I d■ II
Ala;are furnlrurl, vop'1ra, Sp■111 de llrvlt mu■ 200 1 llumlnlt de orftnf'11 3
Uzlne metlhlrglcl " lamlnoare, 500
tumlto1'II di gall■rltl marl: Tlmplarle cu tlpare Buflt 300 2 lluminlt eui:,llment■r In 20
lnltll, de prcduejlt ftrl lnllrVlnlfl 50 l.ucru la mQlnl de pre/ucrare 1 S111 eadlnla 300 zona de lucru
lnstal. d1 prcduc~• cu lntarv1n111 100 lemnulul 500 Restaurante cu autoservlre 300
Pollurl de lucru ocupate permanent Tnnobllarea lemnulul 500 300
Spllltorle, spllat ln1tala"1 de IPur■rl
Tn lnstalatll d.• praductle 200 Control d1fecte 750 Cillcare mecanlzatl 300 Orumurl 5
Service 300 P'abrlcart .. prtlUCl'll'I lllrtfl, Cllcare manuala 300 Bazine
Posturl· de control 500 lndUltrlagrafloi: Sortare 300
$1efulre ltmn 200
Control 1000 St■tll camtluatlblll 100
Preluonn metall: Ma,lnl de hlrtle, flbricare
lngrijlrea plrulul 500
Forjerie plese mlcl 200 cartoane 300
CosmeticA 750
Sudura 300 Legitor!e cA,11, lmprlmare tapet 300
LucrAri mecanlzatt brute sl medil 300 Oecupare, aurire, etantare,
Prelucrare m- plaatlce
Lucr4ri mecanlzate fine 500 c;orodare clifl!lt, luaru la 500
Turnare prtn injectare
Posturi de control 750 pletre $1 pla.ei, maslni tlpogra-
500 Suflare mase plastics 300
Laminoare la rece 200 fice. productle matrlle 300
Presare maae plastlce
Tragere slrmll 300
'.1) Tabel al valorilor orientative pentruilumlnarlle nominale pentru zone de lucru
153
• ILUMINAT
TUBURI CU MATERIAL FLUORESCENT PENTRU
'.:/'!• .t~lfNSTALATH DE PUBUCITATE
.,.~,-~,, .... , . ..., .. _ .,-, ....... ., ....,......... , . ., " ·-····· ...... ~ .. -., .... .....
~
Trasare oarecare a llnlel, orlce tip de sens, ornaments sau reprezent!!rl fl.
guratlve. Capacitate de reglare faclla (reglarea se face prin rezistente de
i-b-1-
reg/are sau trans/ormatori de reglare) uzuala 1n cinematogral, teatru, comert,
® publlcftate.
in blrouri sau constructii comerciale se pot introduce plafoana tip raster sub
tuburile de llumlnat cu material fluorescent. Lum1na cade predominant direct
lnjos-(D-@.
Benzlla lumlnoue sl corpurlla da llumlnat tn ofmp alunalt permit un ilu-
mlnat general uniform cu efecte de umbrl temperate, asemlnAtoare celor
provenlte din lumlnA dlllfrti..
SUraele de Dumlnat de mare prulune cu vapor! de marour cu material
fluorescent (H01.) se utJ)izeaza rn afara de llumlnatul fabrlcilor ,, halelor de
uzlne 91 la llumlnatul exterior.
lxtou!IJtlprutw Suru de llumlnat cu lumlnl mlxtA cu material fluorescent (HWL) produce
G) RutlrParalel o luminl asemlnltoare cu cea dlurna cu o redare bunt a culorllor. Sursa se
@ Rut9r peral1l lncllnat utlllzeazl fD.rl stabillzator Tn fasung normal (de ex. tn fasung pentru surse de
@ Ruter diagonal uz general).
© Rater dtagonaf lncllnat MATERIALE DE CONSTRIJCTIE TRANSPARENT!
® @ Afe,zlll& lllratlcr I 10 1/1 d Pentru rezultatul artistic st economic, fa determlnarea mArimil, colorltulul, di•
,1
menslonarea fereatrelor llumfnatul spa1{llor este lmportantl cunoasterea
• + ,+- + , •• transparentel, dlsperslef ,1 riflexlel lumlnl! a materlalelor de constructfe.
Se deosebesc: materllle fo1orefleclante - @ cu retlexle orlentatil, dis•
tt~¼*
@ Tl'lnlp&rlntl orlan• A\ Traneparantl diaper-
tall a. stlclefcr olara \!.,/ 1111 • .Uclalcr-cpa-
cu decalara a rullor
tncllnltt
furl, afabutru
....m.d.
@ Tran1par1njl mbctl 1
llttclalcr om1m1ntal1,
mltue, ltlde-oplfurf
dtlChlH ,.a.m.d,
persatA total sau partl~I fl fflltlrlllt fotatraneparente cu transparen11 orl-
entatl - @, dlspar.satl - Ci) r,I transpareti1• mlxtl - @.
De remarcat: ltlale mate cu mAtuire lnterloart (de preferat ortcum din prlcl•
na murdlrlrll mai reduse) care absorb mal puijnA iuminl decit ceie cu mltul-
re exterfoarl - tabelul @.
Eorantle de matue c:olorata c~lte alb prezlntA la o scidere redusl a
transparentel o absorbtle rnal
mlc! cu aproxlmatlv 20% dec1t cele flrl
clptueeall.
Re- Tl'IM• Ab- ltlclale pentru llumlnet dlurn, care trebula sa modtflce culoarea lumlnli din
Material de ccnatnJOII• Dlsper• Groslrnt ·fl• IOrb• surse electrice pentru ulm•narea excluslv cu iumina solarl, absorb apro-
lie mm ,..
xi• . PlfZ""
,.. u,,.. ximatlv 25%, cele care trabute al ae apropte da lumina zenitatA dispersatl ·
Stlcll clarl flrl 2-4 e-a 90-92 2-4 absorb SO pint la SO%.
Stlcll ornamentall rldud 3,2-5,9 7-24 57-90 3-21 ltlolele da ferN9trl ca stlcll clart permit trecerea fumlnii tn prop01'1ie de
Stlofl clarl, mltultl IJl!lrlcr l'ldlllil 1,75-3,f 7-20 93-87 4-17 SS pfnl la 95%, !n functle de calltate. Conform dr. Kleffner - Ill stk:la de
Stlclil Clari, mltUlt4 lnt1rlor l'ldull 1,75-3,1 a-1e n-ae 3-11 calltate redusl poate absorb! o cantltate atlt de mare de lumlnl, Tndeosebl -
Stlcle-opafurt: C3rupa 1 bunl 1,7-3,8 . 40-98 12-38 20-31
1,7-2,5 43-54
la alcltulrea fn doul uu chlar trel fol, Tnc1t mlrirea necesarl a dlmenslunl·
C3rupa2 bunt 37-51 e-11
Grupa3 bunl 1,4-3,5 86-78 13-36 4-10 lor farestrel nu poata ijne pasul cu tarmolzolaraa superfoarl a ferestref cu
Sllcll opallz. COi.: Grupa 1 bun& 1,9-2,9 31-45 47-86 3-10 geam dublu sau trlplu. ·
. Glr\Jpa 2 bunl 2,a-·3,3 64-87 27-36 a-11 ITICLA, informa111:
St.-opal, color, superflo.: IOfU 2-3 84-89 2-4 29-34 F1achglas AG, Auf der Reihe 2, Getaenklrchen-Rotthauaen
pcrtocalh. 2-3 93-88 e-10 22-31
Vlrdl 2-3 80-88 3-8 30-31 lnterpane, c!suta po$talA 20, LauenlOrcle
Stlcle oplllrie rtdltsl 2.2-2,! 13-28 88•84 2-14 Gerreshelmer Glas AG, Heyestraae 178, DOsseldorf
Pol'\llan bunl 3,0 72-77 2-8 20-21 VEGLA Verelnlgte Glaswerke GmbH, Vlktorlaallea 3-;i, Aachen
Marmurl, luatrulll bunt 7,3-10 30-71 3-s· 24-85 TrasA Tntr-un proces mecanlzat, S11cla plr!111'19 miu,ina de tras Tn stare gata
Marmurl, fmpregnatl bunl 3-5 27-54 12-40 11-48 de utlllzare fir!! a neceslta o prelucrara suplimentarA. Clarl, transparentl,
Alabaltru llunl 11,2-13,4 49-87 17-30 14-21
Cl/ton, lmpregnat llab bunl a; 8 23
incolora, de groslme unlforml, ambela suprafete plane extrem de netede. _
Pargam•nt, nlCOlcrat bunl 48 42 10 Fotopermebilltate 91 pfnl la 93%.
Pergam., Jmpreg. galben des. buni 37 41 22
Pergament, galben tnchl1 bunl 38 14 50 Sortare
Mltas1, albl apr. bunl 28-38 81-71 1 Tip 1: Produs de comert comun de cea ma/ bun!! calltate pentru spa111 __
Mllue, coloratl apr. buni 5-24 13-54 27-80 (loculnte, blrourl) conform DIN 1249
Amerfcil bunl rd.BS rd.28 lf!.4
bU11l 1,1-2,a 32.-39 20-38 26-48
Tip 2: Stlcll de cc,nstru~la pentru fabric!, spatll da depozltare, ferestre
R11cp1I, cclorat
Pollppas, blond bunl 1,2-1,e 46-48 25-33 21-28 de subsolurl'll,\pe podurf.
Cefon, alb (1\lfbure) buna 1,0 55 17 28 Pentru slstame din tci(de sticlA legate se utlflzeazA sticla de aceliu,i tip.
Ctfon, gafben (tulbure) buna 1,0 36 9 55
Celon, albastru (tulbure) buna 1,0 12 4 84 Aplicare: stlcla pentru ferestre, vitrine, usi, peretl daspArtitori, construcJie de
Celon, verde (tulbure) bunt 10 12 4 84 mobilier, stlc1A securizata, geam dublu. Prelucrare: slefuire, corodare, matui•
Stief a ogllndlta s-s s 88 4 re, coacere, aplicare peficule, pictare, !ndoire, curbare. Sticle deosebite pen• _
Stiel! arrnat!! cu s1rma 6-8 9 74 17 tru scopuri specials 1n orice grosime precum sticll acoperitl cu pellcu/a,
Stlcli!.bruta 4-6 s 88 4
Stief! prot9C1f1 sclari (verde) 2.0 s 38 56 sticla pentru pllici uscate (fotografle), sticla auto, sticlli securizata.
154
STICLA
STICL.l IZOLANTA
Sticla izolanta !n mai multe foi este o unitate de geam, realizata:dln
doua sau mai multe foi de stlcla ... (D (stlcla de fereastra, sticl!
oglindita, sticla turnata, sticla plata); despartite de unul sau mai mul-
te spaiil umph.ite cu aer sau cu gaz. Sticla izolanta in mai multe fol
. ofera ln_ functie de exec;:utie o _izolare termlca ~1/sau fonica rid,icata
(de ex. sticla izolanta pentru protectie fonica, stlcla izolanta pentru
protectie la lumlna solara, sticla functionala termica, sticla multlstrat
Sdcll 'tntearall cu
cu straturi interpuse). ln spatiul dintre fol se aflA aer uscat sau un
rnchlaere sOdala cu 3 lol gaz special. Modurile diferite de tnchidere perimetralll !mpart sticla
(D Stlcll lzalantl izolant! ln trei grupe: stlcla izolanta integra1a- G)A, sticlA lzolanta
cu 1nchidere perlmetralA lipita ... CD B, sticla izolanta cu Tnchfdere
perimetralA organics - CD B.
A1r
Interior , Stlcll 1%olantl In mal mull& 1oi val~ek
+21• • SIF din 2 fol stlcll agUndltl OPTIFI.OAT W/m K'
4mm 5mm 8mm &mm 10mm 12mm
L.111m• lncm 141 185 1815 300 300 300
lnlllllm• tn cm 240 300 spo 500 500 500
a Supralatl 1n m2 3,4 3,4 3,8 8,0 10,0 10,0 3,2.
Ext!!:, Exler. Eicttr. Raportul ll!Urllor 1:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10
-10• -10• -10• Gro1lme 101111 In mm 18 18 20 24 28 32
L.ltlme lncm 141 245 280 300 300 300
@
■
RadlaUe caloric! la geam almplu, dublu, trlplu
lnlltlme lncm 240 300 500 500 600 500
10 Supralaj& In m1 3,4 ·8,0 8,0 10,0 10,0 10,0 3,1
·IB BH0r,
Raportul ll!Urilor 1:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10
·f~r
Gro■lme total& In mm 18 20 22 28 30 34
L.IUmt In cm 141 245 280 300 300 300
lnllllm• lncm 240 300 500 900 soo 500
,.._,,- A . A C A 12 Suprafltl lnm1 3,4 8,0 8,0 12,0 12,0 10,0 3,0
1 muchlt lncln. t,aptz pnlelogram pollgon
Raportul laturilar 1:S 1:10 1:10 1:10 1:10 1:10
r~_ ~· ~ I-·lr, @
Alcltulre
Stlcll izolanll In doul fol
--
4
3
..... -:::: - Onclrcarll din vlnt.• 0,75 ..:::::
100
montare
.......... kN/m2 raapectlv 750 p,.) 1
:~ 1 (lricarcare din vTrit • 1,2
'::,..:: -----
...........
'
""' - I
............
r--
1
200
kN/m2 respectlv 1200 p,.)
300
i"'-. 300 2SO
@ Recomandare grosimi sticla la o inaltime de montare de p-Jna la Bm CZ) Flecomandare grosimi sticla la o inaltime de mbntare de pinil la 20 m
155
STICLA IZOLANTA LA LUMINA SOLARA
Auresin (• albastru) 40/26.
Transparenta r~ !n domeniul lungimll de unda a luminii de la 380
pTna la 780 nm (nanometri) raportata la sensibllltatea la luminozita-
n11r.
te a oohiului uman 7n % este tratata Tn DIN 67507.
&mm Reflexia luminli R" spre exterior $i interior in %.
Gu Tranamllit d1 lndioele de redare a ouloril Ra, DIN 6169.
nobU radla1i114% Ra mai mare 90 .. redare foarte bun! a culorii
MIJloo Ra mai mare 80 • redare bun! a culorli
I.IIC8!11--....- :111•~-
1za1a111_-111111:_.::;_ _
Ctd111
Permeabilltatea UV Tuv in domeniul lungimii de unda de la 280 pin!
pc,IIIUIRd
la 380 mm, este tratat! 1n DIN 67507 in % . ·
Stlcll lzolantl!. la luml"a solara Permeabllitatea la energie globala gin domeniul lungimli.de unda
.. (D
. _:· ~.t
Sticll lzolanta la lumlna solar& ® Gold (• auriu) 30/17 de la 320 pin! la 2500 mm este suma format! din permeabilltatea
termlca direct! ~I cedarea secundara de caldura (• radlatle ~I con-
¥ vectie) spre Interior, DIN 67507.
~ i. SI ·i
Ii ji Ir: II ii h
U')
Factorul medlu de permeabilltate b (shading coefficient) VDI 2078.
~
Faotorul b este factorul de permeabilitate mediu la energie solar!
.Iii
11
I·~ raportat la transferul de energie al unel fol simple de 3 mm grosime
de 87%. .
f 1-,.:' cf! rt ~ gTn (%)
Titan Se consider!: b • %
87
86143 66 21 18 17 1,4 43 0,49 f,53 aaoxsoo
Auresln s:
lndicele de selectivltate S • TL/g, 0 valoare rldlcatA a indlcelul
!1&/44 es 15 11 7 1,4 44 o,so 1,SO 240X340 de selectlvltate indica un raport favorabll Tntre transparenfa (TJ $i.
50/32 50 19 16 9 1,5 32 0,37 1,56 240x340
•
49132 49 38 36 10 .1.4 32 0,37 1,53 280X500 permeabilltatea la energle globala (g).
45/39 45 30 17 11 · 1,5 39 0,415 1,Hi 240X340
40126 40 32 22 e 1,3 26 0,30 1,54 240X340 Coeflclentul de permeabllltate termicA k al unel foi de stlcl! lzolanta .
39/28 39 26 11 9 1,4 28 0,32 1,40 240X340 indlcA plerderea de energle prin suprafata foil. Cu cit aceasta valoa-
Gold (• IUriu) re este mai mica., cu atTt se plerde mai putlnl cAldurl. Valoarea k .
40/26 40 25 36 11 1,4 28 0,30 1,54 240X340
30/23 30 18 40 11 1,4 23 0,26 1,30 240X340 pentru geamurl lzolante conven~onale deplnde in principal de
SIiber (· IT'1lntlu spatful dlntre fol (SIF) JI de medfu/ contlnut 7n SIF (aer sau gaz no- ,
50/36 50 40 35 14 1,4 35 0,40 1,43 240x340 bil). La stlcle lzolante la lumlnA solar! se atlnge o Tmbuni!!.tAWe a va-
50/30 50 37 34 18 1.3 30 0,34- 1,87 280x500
49143 49 36 22 14 1,5 43 0,49 1,14 240x340 loril k prln straturi de metale noblle. Valorile k Indicate, DIN 52619,
48/48 48 39 21 1a 1,5 48 0,5! ,,do 240x340
37/32 37 40 14 a 1,5 32 0,37 1,18 240x340 se refera la SIF de 12 mm.
38133 36 46 26 8 1,4 33 0,38 1,08 240x340 La prlvlrea din Interior spre exterior, redarea culorllor nu este dena- •
38122
16122
38
,e 48
28
45
42
s
8
,,2
2.8
22
22'
a.as
0.25
1,84
0,811
240x340
200X340 turata in mod esen-tial, La comparatla dird cu fereastra descliisa
Brom: se poate recuno~te u-,oara nuanf! a ma}orltatll stlclelor care este,
49133 49 18 35 12 1-,4 33 0,38 1,48 240x340 tn tunctle de tip, gri sau umbrla. Aceasta se recunoa,te $i cind se
3&/28 38 26 48 8 1,4 25 0.30 1,38 240X340
Ntuttu prive.ie din exterior printr-o fnchldere de stlcl4 ,.pe colt".
61/39 51 11 30 16 1,e 39 0,45 1,31 240x340 Cllma cromatlci din spatlu este foarte putln lnfluentata negatlv de
51/38 51 16 10 18 1,8 38 0,44 1,34 300x500 sticla Jzolanta la lumina solar!, deoarece oompozltla spectral! a tu." •
Vll'dt
1,4 0,23 1,86 280x!00
mlnli dlume inotdente este modlficata doar lnseslzabll, Aedarea cu-
37/20 37 26 38 3 20
38128 38 34 17 8 1,4 28 0,32 1,38 240x340 loril se expriml prin indloele .R".
C3rl
47/51 47 s 22 27 2,9 81 0,59 0,92 240x340
43/39 43 7 17 1a 1,5 39 0,45 1,09 240X340 snCLA IZOLANTA- ma.A MUL11FUNC"f'IONALA
CUOO I 78 15 15
/D811tru com"•"' ., 98 3,0 72 0,83 1,08
o data cu cerlntele Tnasprlte pen1ru eleme'ntele de fatadl se cer de -
la slstemele de geamurl performante mal bune $l mal complexe:
® Sttcll 1i01an1111 lumlna lollrl
protectie termic.t, proteqle tonic4, protecfle la lumlna solara, pro- ··
tectie a obiectelor $i persoanelor, protectte la lncendlu, estetica -
sncLA IZOLANT.l LA WMIHA SOI.AAA design, protectia medlulul.
Pentru aceste tunctlunl se pune problema unor efecte de proteqie su-
Stlcla lzolanta la lumlna solarl se remarca prlntr-o transparent! rl-
perioars, care nu pot fl produse dear cu sticll izolant! conven~onali.
dicatl $i Tn acela$i tlmp p~ntr-o permeabllltate cit mal redusl posl·
Sttcla lzolantl multifunctlonalll este un element de stlcla lzolanta
bll la energie global!, caracterlsticl generate prln introducerea unui
care Tmblna mai multe asemenea 1unctluni de protectle.
strat extrem de subtlre de metal nobll, amplasat protejat la interiorul
spatiulul dintre fol. Pe ltnga caracterlstlclle de protectle la lumlna so-
Este poslbil, din punct de vedere tehnlo, sa se tndeplineasca aproape
toate aceste oerinte prlntr-o sticla lzolanta multlfunctlonall; cu toate
Iara, sticla izolanta la luminl solara cu valor! k pTnA la 1,2 W/m 2K
aoestea, nu exist! o stlcla multlfunotionala standard .... ©
satisface toate cerintele lmpu8e stlclei cu capacitate termolzolanta
ridlcata, Pe baza spectrulul cuprlnz!tor de nuante i,I tlpuri cromatl·
.. ce neutre se ofera multe variante de design; completate prln plAci
cl'e fatada din una sau doua fol adaptate cromatlc. Stlcla lzolantl la
-;
lumina solar! poate fi comblnata cu sticla izolanta tonic, stlcli!!. se- I 8
:si3
curlzati!. Tntr-o singuri!. foaie, stlcli!. securizata multistrat, 8tlcl! lzo-
lanti!. blindaj, sticli!. izolanta securizata, sticli!!. turnata / sticli! orna-
el!:
·=((J l :~ .l
i1
]
~i
i
I~
'l!"!
:ll
]" I ~
1iii
i
11E
mentala ca toaie exterioara sau lnterioara. Nu este posibila combl- ~I ~
<CtJ h
0. >
'3-
d:: ih
~
£cl iJ
-
ii- /ll e
0.
-
natia cu sticla armata cu sTrma.
Fiecare tip de sticla este caracterizat prin culoare (vedere din exterior),
mm
ESG
mm
26
W/m2K
1,2
%
43
Wim 2K
0,68
dB
36 98 da
-
da da
6/16/4
precum $i de un binom: se lndica !ntTi transparenta $i apoi permea-
bilitatea la energie globala !n procente. Exemplu: © Examplu sticla multifunctiona1a
156
STICLA SECURIZATA MONOSTRAT (SSM)
STICLA
'' Prin ,.SSM" trebuie 1nteles o sticla pretensionata. Pretenslonarea se
realizeaza prin tratare termica. Procesul de productie consta. 7ntr-o
STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR
PERSOANELOR DIN 52290
,1
. 1ncslzire rapida urmata de o racire susijnuta pr)n suflare c.u aer rece.- •·· • •··•·•""' ,, ..... , ........ , ••• , •• , ..••• -·--·•·.,.·····•""' .. .,,,.,. •• ,- ' •• •• - ... , ....i, ...... ~, ...: · .
Spre deosebire de sticla realizata prln flotatle, care 1n cazul spar• Sticla securizata multistrat SSMS este materialul de constructie
gerii formeaza cioburi cu muchii vii, de tip pumnal, la ,.SSM" rezulta transparent adecvat pentru asigurarea protectiei suficiente prin gea-
firlmlturi de sticla mici, de obicei cu muchii boante. Pericolul de muri anti-efractie.
ranire este diminuat substantial. ln plus, ,,SSM" se caracterlzeaza si Posibllitati: SSMS in dcul foi de grosimi diferite cu folie de PVB.
prin alte avaritaje. Aezistenta sporita la Tntindere, incovoiere Si lovi• SSMS Tn trei sau mai multe foi de groslmi dlferlte cu folie PVB stari-
re si stabilitate la schimba.ri de temperatur! ~lferente de tempera- dard sau Tn varianta Tntarit!. ·
tura de 150 K). Domeniu de aplicare: constructia de dotlri sportive, SigurantA suplimentara se ofera Tn combinatle cu bucle de alarm!
pentru slguranta la impactul mingilor. Constructia de scoll $1 sau conductor de alarml in legatura cu sisteme de prevenire.
gradinlte, din motive de siguranta. Constructli de locuit si adminis- Geamuriie antl-efractie se 1mpart conform DIN 52290 fn urmltoa-
trative pentru case de scar!, usi sl slsteme de per~i despl,tltorl. rele grupe. ,
Zone corpurl de Tncalzlre, pentru evltarea spargerii din tenslunl ter- Geamuri inhlbatoare de penetrare - indicative A - B - C. Geamurl
mice. Domeniul fatadelor integral din sticl!- sticle de parapetJ DIN lnhibatoare de explozii - indlcatlv D.
18516 P. 4-, ingradirl: sticla se utlllzeaz! pentru protectla la cldere De regull feta expusa ataculul este orlentata spre exterior. Doar la
ca parapet pentru balcoane Si scarf. O prelucrare ulterloara a .SSM" penltenclare fata expus! ataculul poate fl orientat! spre interior. Nu
nu este posibila. Chiar numai deterlorarea superficial! conduce la este permlsl schlmbarea arbltrarl a dlspuneril constructive, de ex
distrugerea foil de sticlA .•SSM" poate fl combinata rn slsteme con- prin intoarcerea elementelor.- (§)
ventionale de sticla lzolanta. - <D Su- lllport
Dlman1. praf. max.
Clan
di rs• AICIIUlra Groa. Graul. maxim• mu, l11Url Example dt apllcars
Com•
blna•
Groslml stl~ll ln mm zlst. mm lcg/m2 am m2 -
■
Ill cu Sllcll de flata!le SSM .SMS mona1tnl 1,0 21 225x400 9,D 1:10 Locufntl uni• ,1 mulllla•
A1
SSM 11'1D/4 IIG 23,0 32 22S/4DD 8,0 1: I mm,1,tn ..mrt
4 s 6 8 10 4 5 8 a 10 6 a 10 12
4 10Dx 100x 100x 100x 10Dt 100x 100x 100x 100x 100x 10Dx 1001 100x 1DOx manoslrlt 9,S 22 2281400 9,0 1:1D Cltdlrf IHDte
A2
200 20D 200 200 200 20D 200 200 200 200 200 200 20D zao lzalal
.I & 120x 120X 120x 120x 120X 100x 12Dx 12Dx 120x 120x 120x 12Dx 120x 120x
240 300 300 300 300 300 IOO 300 300 soo 300 30D 300 300
A3
1,1/10/411D 24,0 33
manutral 1J,D 23
229/400 8,0
22Bx'80 9.0
1: 8
1:1D
di 11Z p1rllaalar
Call di laaalt DU
I 6 1411 210x Z10X 210x 21Dx 100x 120x 2101 210X 210X 21Dx 21Dx 21Dx 21111
240 300 380 3110 380 380 380 380 380 380 380 380 .380 380
I 8 141x 210x 210x
10/10/4 ISO 24,0 M 228x400 8,0 1: 8 datlrl de VIID8rl
precum ,,
I0111I:r dt YICin!A
210x 21llx 100X 120x 2101 21111 21Gx 3211 21111 Z10X t!OI
! 24D 30D 380 380 380 380 380 380 380 390 380 380 31D 8111
DH4
manoatrat 11,a 24 22WGO 9,D 1:10
" " ' IIUII
VIie, obleala
10 141x 210x 210x 21Dx 2101 100x 12Dx 21Dx 21Dx 210x 3211 21Dx 210x 2101 d1011bll de perlallllta
240 800 HO 380 380 380 380 SH 3110 39D 380 HD 310 380 11/10/4 IIG 25,D 35 22h"811 l,D 1:8
La utlllzll:i In exterior _groslmile de stlcll trebul1 dlm1n1lonata oonlorm lpotezelor da DlmenalunH1 ,1 1upl'll1tele ma,clme Indicate mal 1111 pentru utlllzarea In ll1tem1 de 111011
Tncarctrl dupl OIN 10155. lzolantl st lf)llcll 111 exterloare, 11tna Ump en to111 mal groasa II montsllZI ■pre ext■rt•
or. P■ntru tipurile monoltrlt A, dlmenllunlll maxlmt lndlol poslbllllllfl•ilhnlce de pro-
(D Dlmenslunl maxim• pentru stlcJt lzolantl SSM In cm duCllt ,1, Tn conalCinll, nu 19 apllcl la utlllzlrt 11 exllrlor. ··
@ Geamurl lnhlbatoare de pen11rare
sncLA SECUAIZATA MULTISTRAT(SSMS)
La produetia de .SSMS" douA sau mal multe fol de stlcl! de flotatle
se solldarizeaz! cu una sau mal multe folii elastlce de pollvlnilbutl- GEAMURI INHISATOARE DE PENETRARE
ral. Transparenta obi~nuita a sticlel poate fl u,or redue! in functfe Conform DIN 52290 P. 3 geamurlle lnhlbatoare de penetrare se Tm•
de groslme. SSMS este o stfcll care re1Jne cioburile. ln cazul spar- part fn trel grupe de rezistentl: 81-B3, cu grad de sigurantA cre-
gerli foil, fragmentele ramtn llpite de folie. Folla v1scos-elast!cA in- scAtor - © .·
greuneazA penetrarea, astfel Tncit este m!rtta. slguranta actlvl (anti• Aecunoa,terea UAB pentru geamurile inhibatoare de penetrare
efractie ti antl-penetrare). La spargerea SSMS efectul de Tnchidere este Important! pentru stablllrea pol~elor.
spa~alA este p!strat. Domeniu de aplica~e: zone de intrare in con-
Dlman• Rap. Parlor•
structll comunale, scoli $i gr!dlnlte, partial lmpusl ca obligatlvltate. Ore• alunl Svpr. mu. m1n11 Example de
Cina max, l■lllrt supllm 1pllcart
Pei 11nga aslgurarea antl-efractle, SSMS serve$te lndeosebi la Tn- d1 rs• Alaltulre Gto1. Ullla max.
chlderi de acoperire cu sticl!. Aceasta este neapArat necesar din
motive de slguranta.- @
Zllt. mm kg/mj cm m'
17 40 2Z513DG a,75 1:1D C1EC
-
81
C Mtgazln■
lata ,1 video,
9/10/4 Isa 32 114 2251300 s,a 1: 0 ltrmHII,
11111Tnelldlrl
Com- Droalml de stlall Tn mm oom1ral1l1,
blna• aanlrl d1 calcul
tll cu Stlcll de llotatle SSM BSMS
SSMS manaalrat 21 52 225x30D 8,711 1:10 CZEC 81l1rll, fflllZII,
4 6 & a 10 4 6 e a 10 6 a 10 1Z 82
magt21n1 de ■ntlchlt.
e 141X 225x 225x 225x zsex Clldlrt aamerclele,
.;
I!
I! 240 300 321 321
8 141x 225x 225x 225x
225x 100X 120x 210x
321 2D1l 30D 321
225x 100X 120x 210X
210X 210X
321 321
210x 210X
2Z&x 225X
321 321
2251 225X
225x
321
22&x
321
2Hx 83
9,5/10/411an
m1110~ 28
86
88
225x300 8,0
225x311D 6,78 1:1D
1: 8
lnatllll\11 p1fhlalrlc1
C3EC Mlgnfna ·blJuterll,
ca)aclrll,
- ii 240 300 400 400 400 200 3D0 380 350 380 321 400 40D 400
,g 28/10/5180 43 80 22513110 6,0 1: 6 penllenclirs,
10 141x 225x 225x 225x 225x 10Dx 120x 210,r 210x 210X 225x 225X 22Sx 266x central■ eneraetlce
I
<,iO
240 300 400 400
12 141X 225x 225x 225X
240 300 400 400
4D0 21lll 30D 360
225x 1oox 12ox 210x
400 200 300 360
360 380 321 400 4D0
21ox 210X mx 225X 226x
360 360 321 400 400
.400
255x
400
EC • expulzare cioburl
Dimensiunile maxime ~i suprafetele indicate mal sus pentru utilizaraa ln slsteme de sticl~
La utilizarl in exterior grosimile de sticll trebuie dimensionate conform ipctezelor de izolan1a se apllca la exterioaie, at!ta timp cit foala mai groasa se monteaza spre exterior,
incarcari dupa DIN 1055.
157
• STICLA
STICLA SECURIZATA
STICLA SECURIZATA PENTRU PROTECTIA OBIECTELOR 1;11
Geamuri inhibatoare de. penetratie cu atestat UAB -CD PERSOANELOR DIN 52290 .
Pentru stabllirea politelor pentru obiectele de protejat, Uniunea
Asiguratorilor de Bunuri (UAB) verifica insu$irlle inhibatoare de pe- Geamuri Jnhibatoare de explozii. - ® Clasele de rezistenta DI- 03
netrare ale geamurllor anti-efractie (AE). Produseie atestate sint posed! suplimentar, in tunctie de tip, ~i Jnsu~iri de ~e9uritate Tmpo-
trecute intr-un registru. Diferltele geamuri AE sint imp!rtlte rn olnci triva penetratlei prin aruncare sau spargare, sau pnn 1mpuecare de
clase de rezlsterita: AE 01-02+2·3. prolectile. Clasa de razlstenta la axplozii atrlb~ita unui .anumit tip de
Clasa de rezistent! necesara pentru un anumlt ob.iect deplnde de . geam se aplica doar pantru suprafale de 1 m sau ma1 mlcl.
sltua~e. Stabllirea trebule facuta din tlmp, impreuna cu asl~uratorli.
Olmen• Supra• Rap0rt
Clul lluni fatl maxim Perform.
AlacltUIII Bra• 811• Dlmens, Supr. Raport de l'lzll• Alcltulra Gros. Graut maxim• maxima laMI aupllm.
Clan
di 11•
time Ullltl maxima max. mutm Enmnl•
l1tur1 d11p Ima
<fr) tentl mm kglm' cm m' -
ztll■nll 90 X110 1,0 1:6
manastrat
mm
10
kg/ml cm
23
ml
225x300 1,71 1:10
- 01 monoatrat 11
818/11110 25
24
40 90x 110 1,0 1:6
A3
AE01
10/10/4110 24 34 228/300 8,00 1:.
r.~vir.ir. ,:1JnTn1u• 02 monc1tr1t 17
818/17 lao 31
40
57
90 X 110
90X 110
1,0
1,0
1:6
1:6
s11c1 Ee
mono11111 11 24 22111300 1,75 1:10 llOX 110 1,0 1:e
1 monOltrat 28 96
AE02
11/10/4 Ila 28 88 W/300 8,00 1: • YJ ~o?i:i~.&l"1111att 03
90~ 110 1,0 1:e
S3/C3 EC
818/28110 42 83
AE 1
monaatral 18 39 wxaoo 1,75 1:111 M1gnfn1 lato tvldaa,
l1rmaoll, zone llldlrl
181'10//5 Isa 33 52 22!/300 8,00 1: 8 camtrallll, lllntrl di ·@ Geam Inhibitor de axploz!I •
aaltul
manollrlt 25 51 mxaoo 1,79 1:10 Q■larll, mmt, ffllglllne
AE2
•
ie aaUillltl~lldlrl
25/10/5 Ila 40 G3 mt3DO 8,00 1: I Cllllllrlllll, pllifflCI STICLl FONOIZOLANTA- @-@
monallnll 88 78 2ZIX3GO 8,71 1:10 ~Ill blJutarll, ca~
AE3 cl , !enlllnotara, ·
35/10/5 lao 51 91 2281300 8,00 1: 8 centre ea111r;lllat A) Greutatea foli: cu crt este mai
Alcltulre ulm::r a lollor
mare greutatea foil, cu atTt este
(D Gnmurt lnhlbatoare de penetrall• cu atfftlt LIAS de re.gull mal mare indlcele de
prote~e tonic!; ·
B) Cu ctt este mal elastic! foaia
Interior (de ex. prin lntroducerea de
Geamurl lnhlbatoare de penetratie a proiectflelor se normeaza tn
Exterior ri!.$inl), cu attt este mal mare de
DIN 52290 stlcla blindaj de sfgurantl maxim! la atac asupra
regull indicele de protectle
persoanel sau a vle~I. Stlcla este utlllzatl tn cazurlle extreme Tn care
tonic!.
persoanele se pot afla Tn lmedfata proxlmltate a foil de geam. Exist!
Grosirnea foll interioare ,1 exte-
clnci clase de rezlstenta, de la 01 la cs. Tn plus, ae face dlferema
rloare trebule sa fie dlferlta.....
Tntre sticll cu apargere fir! expulzare de cloburl (FEC) ,1 cu ex-
pulzare de cioburi (EC). - @ @ Cu cTt este mal dlferlt!, cu
@ S~cl I lzol■ntl pentru proleCII• attt este mal mare de regula In•
Deoarece geamurfle lnhlbatoare de penetratle a proiectlielor con- tonlcl
dicele de protectle tonic!.
stau din SSMS alcatult! aslmetrlc, toate tlpurlle beneflclazA implicit
el de o capacitate antl-efractle tmbunAta1lt!. Greuta~ maxima per
unltate de sticll lzolanta 500 kg - la apllca~ monostrat 600 kg.
811'
AIIIIL
llder,
· TIP 11111,.
umpllt
.....
OIIIR
,..
Grat. 111111. V1l,k Trill• ladlat
11111A
1en1r1I
rtdlll
IIIIOJrl
Vil, I Vlillrt LtfflO,
IUllrl
l1nlcl
flw
mu.
111uc1tl1
IU•
pllf,
JIU,
-·
R■p, biding
OHffl•
l111111 lllnt
Clasl
de rezis• Aloltulrt Gros. GIIUIIII
Dlmen•
slunl
m■xtm,
8Uptl•
f811
mu.
Raper!
max.
laturl
llffl
r1112 ti,114 21
111111 r0/111' W/mlll'l'e
u 2.1 12
HmpldH,
-
17
,,,
75
d■mDM,
di
1t1
om
3DO
.
C,G
- -o,ae
1:1
tenta
mon01trat
mm
17
kglm'
37
cm
22! x300
m•
8,75
-1:10 U/14 1/1,1/4 24
40/II 1/1,1/4 21
u
111
u
Z,I
12
11
17
17
71
n
31
40
300
aaa
4.D
4,D
1:1
1:1
a,aa
a,n
01 EC 17/101!5 110 32 54 2251300 8,oo 1: e Q/14 111/211/4 3' II Al 300 c,a. 1:1• 0,71
monoetrat
FEC 19/10/9110
28 ee 225 X300 8,78 1:10
15 1,D 1G
" ea 44 aao c,a 1:1• 0,71
monoltr■t
38
'23
64
52
225/300
225x300
11,00
11,75
1: S 44/U 10/24/,C SB 31 3,D IO
"
1:10
C2 EC 11/10/10 110 31 48 2251300 8,00 1; S @ Stlcll tonolzolan11
mono1tr■t
FEC 28/10111 lso
34 ea 225 X 300 8,75 1:10
v,,••,.
EC
nionoetrat
49
28
93
64
225/300 !5,30
225x300 S,7!5
1: S
1:10
Aldlalrl 1111. Q11ut.
1111r1or
Val,k
u11pJ1I ,..mu- Indict
...,111
Vll,g
~.,.,.
Jtnlll
LIIIII,
IIID,
muabll mu.
av-
pral.
Rap,
mu. Wff~
lllad.
1111111 ollat
03 11/10/19,5110 40 69 2251300. . 8,00 1: S Tip
IIF
1,11,w !!OIi rant! IIIIIN
outa,11 Rw
Umpldll, damou.
m0n01trat 50 122 225/300 4,90 1:10
FEO 34110111 110
mon01trat
55
44
109
104
225/300
225/300
4,50 1: 6 mm mm l<g/ml Wfml!C ~ - ~ di ..1
2DGI
m• - -
5,70 1:10:,; QHl,11 14 1.a D,74
C4 EC 17/10/21 110 48 90 225/300 5,50 1: e'
41/100.
11111 ao AU u 71 17 41
300
1:10
158
Produ1ul din sllcll CUIOIII Gro1lm1 ' Fol l20l1nl1 Rip,
maxim
Dlm ■n•
1Junl STICLA
l1turi m1xlm1
T■ xturt
p1nlru Sistemele de U$i integrale din sticla sint formate din una sau tnai
SIF
... mm Tra11u fltl 12mm multe U$i din sticla; pa,ti laterale_$i supralumin!. Alte varlante: si-
llffl
arc
,
G1rm1n Vtohl 11tblntl1ll 4 :. ~ 1:i 16012.10 steme de U$i gllsante, pllante cu Tnchidere Tn segment de s·au
01rm1n v,cni K- muohla alb, arc semicircular. Se pot livra culorl dlferite $i diverse texturl de stlcl!.
scurtJ nu• 25 cm g1tb1n, bronz. gri 4 :-: ;I( 1:1 110 X210
DCIIJurl di gum b0mb1t g1tblnf1 lib I :.; ,::, 1:1 11Dr210 Se ofera dlmensiuni standard si specials. Dimensiunile U$ilor tre-
Clltnanm, bronz1t lib I .l. X 1:1 1HJ211 buie sa corespunda masurllor pentru rams conform DIN 18111
C/000129 lib 4 ·'• 0
.,
1:1 1HiZ13 ,.Rame metalice pentru usl taltulte din lemn" - @ -- !n cazul' ®·
Dtlll lib ,1 brDII% 4 '< 1:1 111ll 213 distrugeril vlolente, sticla se dezrntegreaza intr-0 retea de rnici par-
Dlhlllt517 llh 4 ~-: :< 1:1 15D X210
tlcule, mal mult sau mai putln legate tntre ete. Grosimea uzual!t este .
Dllllllt cu sltml H7 alb 7 ~: 1:10 110 I 24!
81, llfflllt OU rllll p1rim.11 lib 7 X
"
;,; 1:10 111130II
de 1osau 12 mm, care· corespunde cerlntelor statlce; este poslblla,
necesltatea rigldizartlor.
SI, llfflllll au r1t11 p ■ rlm.•> lib
•
I
>:
~-.
~ 1:10 11Dx24!
Oculn Ill lltml
Dmm1nt din lllffll 117
(Allllllato)
lib
llbtlblllnz 7 0
"
0
1:10
1:10
110IIOD
180l24!
arum. din llrntl u,, 1za 1lb 7 :,: 0 1:10 1101241
Drntmtlll din lltml
Plan 021 + NIOIH 1lb 7 :. >( 1:10 1101241
!dtllt 104, 0 lltl IIU dOUI lib I 4, :< 1:1 110 X210
Flan OSI fflfllll 1tb I A X 1:1 11181210
Tumttl, IIU taUc-Guaanllk aataen, art 11 11b 4 ;,: ,: 1:t 11Dxl10
a1111anllk 1074, 1012, 1ose ,,. I )< :-; 1:1 1Ull10
C1rolH11doul.ftll lib 4 A 1:1 11Gll210
Cllldral lovlturl dt oloOln '
"
llllllftmllll llb 4 )< X 1:1 190 I 210
Cllldlll 102
Cllldlll 1074, 10l2, 1081 ,,.
plblft 4 :,: l< 1:1
1:1
11G x ZIG
111D 1210
l111111111tt1rt di lot lltrftpll■n '
4
"4 )<
0 1:1 110210..
ICqllff Dall lib I 4, :< 1:1 110210
LIii/ii alb 4 II 0 1:1 111D 1210
Ml'II
Mayafflll
llllftlllllni
1111,11111111
•
I
:(
K
0
0
1:1
1:1
1111211
1Hd11
N■tlll Ill 4 II 0 1:1 1ao1210
Nl1pra 11lb■ n bromflllb I 4, 0 1:10 191211
Nlapn mtl-nllld lib I 4 )( 1:10 1HJZ11
Om1111tnl 114 (NaclH) bronz" lib 4 ol )( 1:1 11h210
Omtmant 171 (lllvfl} bra1111l1JII 4 ii. >( 1:1 1llh21D
01'1111111111117 (AUIIIOIG) pllllft, biota ,1 ai. 4 0 0 1:t 119d'11
01111a1111111az. 104, 12D ID 4 X )( 111 - · 11111110
01111111111tS21, 123 llb 4 >( 0 111 11111211
Om1111t111123 plHfl I ,,. :( 1:t 111Dd11
Ol'IIIGltlllBZI
0mm1111111t1, nz, m
lib
Ill
•
4
,c
,=
0
:<
1:1
1:1
11111211
111111211
l'IUo nronz,1 IID I ol 0 ,:1, 1ffd11
1111111 lmlll, IDY, di IIDWI II~ I l( ~ 1:19 1HdDI
811111111111, lav. di OIIIO'ln lib 7 )( 1:10 1IWIII
na,1,an lib I ol
":< 1:1 11Gd11
Tlllffi lnturil nu PHIi TlalUI lxturll DI IRII •Y.
Ulutlln 1D111ld11111 ■O flit tuturall du, 111111111' •O
Trwul llldurll pl lnlltlffll ■4 . ... ·1'111 tu1anll 111111111 o X
11.111111 llfflllt av 1trm1 au ntu p1rlm11n111n 11111111 .1111ri d1.100,,rl, 1111 ra,, mutm 111urf 1 : I . @ lntr-un aanat 1n doul 011111urt
@ Sticl:i oleiuita gradina @ Sisteme de U$i integrale din sticla (supraluminl $1 partl laterale)
159
STICLA
BLOCURI DIN STICLA DIN 4242, 1055, 4102•3, 18175
Blocurlle din stlcll sfnt corpuri din stlolA cave, din douA parti sudata intr~un
proces de presare. !n acest proces, spatiul Interior este 1nchls eta~~.
Ambele fate laterale pot primi de la suprafete netede ,1 transparente p7na
I A • n, · b + n, • a ·1 n, • ·numlr de blocuri (b} ..
,1
la suprafete puternic ornamentate aproape opace. Blocurile din stlcl! se
pot realiza in dlmenslunl variate, f!r! straturl supllmentare; cu straturl su•
j e • A+ 2 • c j na • numlr de rosturf (a)
pllmentare la interior sau exterior sau colorate in masA. Oornenille de uti-
I H•A-+-c+d I C•8,Scm lizare slnt in exterior sl in interior. Ce ex. peretl lumlnotl ~!I de separa1Je a
d•6,5cm
Formut, pentru det,rmlnarea golulul conatructlv minim apatlilor (,J in s!li de glmnastlcl sl sport)., ferestre, benzf lurnlnoase, para-
17"1 Olmanslunl re;lementate pentru
,1
pe~I de baleen pereti de terase. Se pot reallz:a Tnchiderf din sttcll din cla-
~ pere~ din blocurl din ltlcll sele de rezlstentl la foe G 60, respectlv C3 120 ca perete dublu. cu supra-
fete separate maxlme de 3,S m2, pe vertical! sau orlzontall, .la:slegere.
Blocurile din sticlA se utlllz:eaz! pentru elements constructive coiitorm DIN
4242, Ins! nu pot prelua sarclnl statlce din constructla, Caractertstlclle:
lzolare tonlcl ,1 termicl bunl, permeabllltate la lumlnl rldlcatl a bloculul
de stlcll (plnl la 82%), tn funotie de decora~e puttnd fl transparent sau
translucld, cu dlspersle mare de lumlnl ,i cu efacte de orblre reduse, cu
rezlatenta mecanlca sporltl la Impact. lzolare termlcl a unul perete de blo-
curl din sticla: rn mortar de ctment valoarea k • 3,2 W/m2 K, 1n mortar usor
■
2-Aost dllatare, de IX. 1lloaulul din a Dim. nomlnall
bloc ltlcfl 11,6cm 19,0cm" · 2'1-,0cm
spumantdur
3-Gamllurl Ll~m1rostc
p1rmanent eleltlc:A 491,5 cm 200,0 cm 295,0 cm 370,0 cm
9
4-Tenculllt, mortar
S-Glal alumlnlu
a.1.acm
,--
.o~m 135cml'Almln.
.!Ct- Ll~m,roalc
de 1,8cm es,o om 180,0 cm 215,o om
8-Buport profll ·....£.a---~
• ,Oamdlmtnt. l.llfmtn,tlC
rnlllJlcL c• 1,5 cm IIOlllll!all a blooullll d12,3cm 95,0cm 105,0Cllll 136,0cm
dlnfllcll
7-AnllOrl nu diblu
@ Aue min/me la P9fltf din bloc11rf dfn dell
- ~°'
11111 OlmInalunl
mm
Gr1utate
ko
si,u Buctil
cuu,
116x 1115x 80 1,0 94 10 1.000
!4i..-....1---------1 ·;,,,,.,
"160
&ii 220 116 'STICLA
,.
!NP? I J41 K 22/41/B 711 218 117 Stlcla de constructle prcfllata este o sticla turnata, produsa ca prcfil
232·. ·,
ali" · ···· 25A · ,,a • •« . . . . , . , _ . . .... , _ • • "I, • .,,.
1~~'232 I Ieo K 22/6017 U. Aceasta este translucid!, cu ornaments pe fata exterloara a prqfi-
lului (Ornament 504) $1 s.e conformeaza caracterlsticilor de cailfate ..
l~eia I I41 K 25/41/6 711 24.S 117
specifice sticiei turnate.
262 Esta nepretentloasa la 1ntretlnere. Esta potrivlta $1 ca Tnchidere de
319 •I&
l§e.. ill262 I Teo K 25/60/7 stlclA pentru puturi de ascensor ,1 acoperi,url. Jn spatllle Ynchise nu
o'' I se mai produce efectul ..de· orbfre. Tipuri speciale: Profilit•Bronz,.
•_ INe:3 q41 K 32/41/6 ·, 1, 3lZ II 1 Cascade, Topaz, Ametlst. Sticla termoizolantl Reglit $1 stlcla termoi-
I 33~ zolantl cu strat de oxld metalic Profilit .Plus 1, 7" atlng valor! k de 1,8
c,11 486
K 50/416
11,;
I I Tso K 32/60/7
Wtm2K.
333
IL1 Stlcll izoiantl la lumina solar!: Typ R•.,Chihilmbar"~P-,.Antlsol" pro-
INU
I
,es K I
NP/SP• Flegllt
■ Proftllt.
tec;la bunurJlor senslblle Tn speetrul UY devlne posl.bllA prln reflexle,
respectfv a.bsorbtle Tn dotntmlul ultraviolet $1 lnfraro,u. Transmlsla de ·
CD Stlcll conatruCllt prolll1t1-S1C1h.rnl OIN 1249
energle de radla~e $1 efectul de tncllzlre stnt reduse Tn spatlul Tnchls
cu stlcl!. Transparema se p!streaza. in cazul dotarllor sportive pen•
Kllllfn\(pull
r-, I....L.J r-hi tru Tnchlderlle de stlclA sollcltate la Impact se utlllzeaza Tntotdeauna
pnpll' I II m Reglit·SP2 /Proflllt·K22/S0/7 (SlgurantA la lmpactul mlngllor DIN
/lllldlMI ,up, plnl la plnl,. pint,. plnlla plntla plnlJa plnU pllllla pint,.
aal llumlnat Im 20m 100m am 20111 100m am 20m 100m 18 032) f!rl lnsertle de sTrmA. Regllt/Proflllt slnt permlse ca Tnchiderl
,,,, .. -n L' L' L' L' L' L' L' L' L' din stlcll izolante la lncendlu de·ctasa·de protectle la foe G30 DIN
NPI 3,25 2,55 2,20 4,31 3,41 2,85 4,80 UI 3,10 4102. Profllele normals ,1 specials pot fl produse st cu lnsertll longl-
KZl/41/1
NPII 3,011 2,<IO 2,08 4,10 8,25 2.71 4,35 3,41 1.10 tudlnal.e de sTrma.
K25141/8 Olmtnllun1 nomlnlll
NP3 2,71 ua 1,15 3,70 I.Ila l,IO 3,110 a.to 2,18
1(32/4115
NPS. 2,30 1,80 1.15 ,.oa 1,40 1,00 1,25 2.55 1,11
■
KI0/41/1 ~
SPI s,,s 4,0II 3,41 a.a 1,41 •.u 1,00 S,711 4,IO
I< 22/10/7
SP/II 4,85 UI 3.25 I.SI 5,fl 1.90 8.48 4,85
I< 21/I0/7
1(32/1017 4,olO 3.41 1,91 5,15 4,11
"·"°
3,10 1.20 4,10 ",11
lzolart termicl:
un lllnlt
daullltrllUrl
un ltr■t
clout. lltralllrl
trel ltrltUrl
un llrlt
daulstraturl
pint 1189%,
ptnl 1181 %,
p!ntla29c1B
plnl la 41 dB
p!nl 11!5!5clf
k • 5,S W/m ,~,
NPk ■ 2,8W,rrr:.K
H •
c asemAn!toare, cu si fArA
~ prelunglri rectlllnll
r rr rr n F°ll
A • un 1trat. fl■n,a exterior
c an ,,~ ~km i--1--i
s r
80-300 40-150
g
0-100
h
40-190
Oesflf,
12S-501
n m m n .
r•<IO
{i(~l') m D h Ossft,.
n
e•
rd n r-
B • un lll'■t. fl■nfl Interior
i~AI
tw~r-~
I
.,::..L.j
I
1•40
100-340 20-260
s
80-200
g
7-183
0-100
33-200
h
40-140 146-506
Oestae.
112-464
I I
I1so ~340 I20~200 I
O • un strat, flanp alternativ I Oesf~-
: 308-488 :
-
Z SIii de CUii, blrOllrl lnclMdulle llnlftllt, :S0-40d8 (A) <10- SO dB (A)
urmltoarele clase de rezlstentl la f®:. ■patll de luCN dlnlHlc, blbllcll9GI,
G30, G60, G90, G120, G180 ■Ill de aanr.rlnta II praltQad, Olbln11t macs. .
" ... de opata11a, ~ , . -
F30, F60, F90, F120, F1BO 3 llrcurl plft1IU mil mUlhl-•"• 35-tledB(Al 45-55 dB IA)
T30, TSO, TSO, T120, T1BO 4 llnlwl oamu,,a IMII, IIICaUrtnla, rnapzlrla, 40-IIOdB (Al S0-90dB(A)
Clasa de rezlstentl la foe .a• ■olltld•D"'"""
45-Hdl(A) 55•85dB(A).
Aea-numlta ,,sticll a• trebule sa inhlbe extlnderea fllc!rllor sau gazelor ·5 lnalll 111111111, hlla Mrvlae " M!Ylrt P\lbllc
S Cplrt, IUlnt. clnama1aarall Qdl(A) 35dB(A)
provenlte din ardere pe o anumltA durall a lnoendiulul (de ex. <330 • 30 7 !IIUdlou~ de lnrtglltrart lrtl>Ule fflll9Cll1ta carlnlel• !lplclalt
,1
minute). Pentru orlce ,.geam Q• pentru constructla sa de montare trebu• 'I Nlvll paimananl dt lQOlnO! IIU■llnul panll\l cuul ;qomo1alcrdln Ull1ct.,I Illian.
le sl exl~t• actui de permlslune al autorltltllor. -G)
Valor! orlentattv, pentru nlvelul Ionic p■ntru diverse utlllzltt ale 1pa~llor,
Geamurlle G preztntl 3 variants: © Unll dlrtctoare V01•2719
Stlcll armata cu r9'\ea de etrml sudatl Tn puncte, max. ptnl la <360/G9O,
Comblnatli speclaje eosttaltoare de SSM 7n sls1erne de at/cll lzolantl~
Sticll din boroslllcati pretenslor,all ca de ex. Pyran. SIIUltla da zaom01 Dllllnla cit II f1r1utrt 011. dt P'DL Ionic& rt....,,.,,dall
ll1oculllllxll panjruUpt,1rlll de IPIUI lndlcale '
1 2 3 4
ILOCURI DIN 9TICLA CU ARMATURI DIN OTIL- DIN 18171 AUIOIIIIII, dlM, GllcllllUt mtd1a Um 4 3 2 1
IOIII 3 2 1 0
250m 1 0 0 0
lnchlderlie cu stlofi lzolante la foe din blocurl din stloll pot fl zldlte ou sau
AUlollllzl, dllna. ClrcUla1lt rldkil1l . IISm 5 4 3 2
tar.a proffl U ca ,1 toate celelalte zldurl din blocurl din stlcl!; de altfel ,1 toa- 110m 4 3 2 1
te celelalte modalltl~ de racordare slnt ldentlce In prlnclplu. Din cauza di• UOm 2 1 0 0 I
lallrll llnlare putemlce Tn caz de lncendlu fl a pitrunderll gazelor de arde- Drumud ftldarlla Im 3 2 l 0
Hm a 1 0 0
re, peretii din blocurl din stlcll ae pozeazl pe toate laturlle pei1ntre plAcl som 1 0 0 0
din fibre mlnerale (vatl mlneralA), --@ Otumllrilllllndurllar, am 2 1 0 0
Hm 1 0 0 0
.eom 0 I) 0 0
1121 PID 0Mll\tl1 prlnclpala In ZOnt Clftlrllfa floncfc:anllf,'COIT!PaCI s I 4 3
Cini dt rul111111tl
Mlrlm■ t11ctllll111 In m1
BID
I.Im'
8120
2,1 rr}
GIi
1,0ml 4,.C m1 4,4m1
uan, dlnl. CilcllilUI r1dkllli r
l,lm 1,1111 a,111 um Um Fond COM!t- IJ/9/Jal 4 4 3 2
ln1q11111 mu. 1111111111 1 dtnl. alrculltll mldle
LIUm• IIIU, 1l1m1al 1 e,am 1,811 1,am 1.11111 I.Gm IP!'trldlcall
lnlQ, ~•nnrl ptrtpll Um Um 1111 1trl tall
Fonnt di 1n0hld111 111111111 dOutlllltld llllllnt nultllllat'I doulllnllrl
Cluele de prot8Cli11 fonlct recomandate pentnJ cazuri standard de apllcare la
'11rmll blDI din ■Uolt 1IOX1toxl0 11GX11GXID 1Hx11UIG 11GX11hl0 11h11DXII @ :gomot din traflc stradal
~ Clue de pl'011CIII la lncendlu pentru blocurl din ltlcll
1 Comler 0111 50 x 58 mm
3
2
,
35-3idB
30-34dB
240 •240• so - 2dB· SO dB
l
Lunglmt ~ 100 mm, cal pu)ln 4 25-29dB
buc. per c!mp de sllcla 0 "'25 dB
2 Dlblurl " buloano din 0111 lllltate
p1ntru ln0111dlu M , o
3 Ffa10ana1 0111 pantru fixarea Clase de proteotie tonie! conform
@ Detal ii montaj -1nchldere cu stlcla izolant! la loc ptrstillul din blocurl din sijcfa
(sudura1 ® liniilor clirectcare VOi pentru <z) Suprafete din blocurl din stlcla
ferestre
162
Mase plastice
lnformatii: Bau-, Archltekten- u. lng.-lnstitut, (lnstitutul de Constructii
al Arhitectilor ,1 lnginerllor) OsannstraBe 37, Darmstadt
Massie plastlce ca materll prime sub forma de lichid, pulbere, granule se Im•
part in 1. mase duroplastice (lntarlte prln c!ldura); 2. mase termoplastlce (de•
formabile la c!ldura): 3. mase elastomerice (permanent elastice). Prelucrarea
Forme plane lndustrfafl cu adaosurl chimlce, mater/ale de umplutur!, fibre de sticll $1 culorl
produce semitabricate, materials de constructie, piese Finite.
Caracteristlcl deoseblte pentru aplicatii ln construe~!: .
Rezlstenta la apa $1 coroziune, lipsa nevoii de intretinera, gieutate redusa,
varletate de culori, culoare In masa, stabilitate la lumlna, dependenta de produs
sau ca strat de culoare permanent pe alte materials de constructle, $i ca folie
pe otel, contraplacaj - @,.a.m.d., formabllltate $1 deformabllitate larga, u,or
de prelucrat, conductivitate termlca radusa. Forme axlstente - (D - @
Panouri celulare, 16mm, 1200 mm la~me. Lungimi 1,80 m; 2,00 m;2,S m; 3,0 m:
3,30 m; si aupralunglml. ·
Panouri celulare, 40 mm, lunglme pentru Tnchidere transparenta de acoperi9
2,5 m, pantru fnchldere transparenta vertfcalA 3,5 m, transparent - @.
Multltudlnea denumlrllor comerciale deruteaza prolectantul, acesta trebufnd st
se raporteze la denumlrl ,1 abrevierl - lnternatlonale - chlmfce ale masalor
plastlce, ale clror caracterlsticl slnt stablllte deja Tn mai multe rtndurl prln nor-
me, regulamente de verlficare ,, llnll dlrectoare. Cele mai lmportante maae pla-
stlce- pentru constructii sTnt Indicate prln litere: ·
. ABS • acril-butadien-stiren GF-UP • pollester arm. fibre stlc.
CR • . cloropren · IIR • butll-caucluc
eP • rlfinl epoxldlcll MF • melaminformaldehldt
-
EPS • ponstfren expandat PA • pollamidt
GFK • m. p. cu fibre de stlcla PC • pollcarbonat
FIE • pollatllena PS • pollstfren
PIB ■ polilsobutilena PVC hart • clorurl de pollvfnll tare
·@ Element portanl IIP fagure ?MMA • pollmetacrllat PVC welch • cl. de pcllvlnll moale
ou felt dln.mae• plllllcl
(stlcl! acrlllcl!.)
PP • pollprop;:enl UP • rlsin! poffesteric:A
nesaturatA
Maule plastfce prelucrate ca semlfabrlcate, materlale de construCIII ele- ,1
mente finite contln de regull pTnil la 50% materfale de umpluturA, armAturl ,.a.
adaoaurl. Masale plastics aTnt putemlc dependenta de caldurl fn prelucrare ,1
apllca~e.
@ 'Grlnzl cu pllcl din mue plutl01
'101 Eltmante portanta cu pllct din Umltele temperaturllar de utlllzare se aftueazt Tntre 80° 91120°. lncllzlrl de du-
~ rnase plasttce ratl lung! nu H produc fn conatru0111 dec1't rar (excep~I conltltuie lnstalatllle de
apt caldil menaJerA ,1 fncendllle). Comportament 1■ lncendlu: masele plastl-
ce 1lnt, ca materlale de conatruct)e organic,, lnflamablle, 7n unele oazurl atlng
conform DIN 4102 clua B 1 de materials de construct)• (greu lnflamablle); ma,
Jorttatea slnt claaa B 2 de materlale de conatrueli• (normal lnflamabile); unele
Inst eTnt claaa de materfale de constructie B 3 (ueor lnflamablle), Ptescrfp\11
coreispunZltoare apar Tn Regutamentele Landurllor prfvlnd Constructflle fl Tn
Unille dfreotoare pentru utlllzarea materlalelor de constructle ln11amabfle 7n
@ lmbunltlllrt planteu construct)! cMle.
QY Umpluturl 1andWlch
CIHlflcarea produaelor din man plutlca pentru conatructll .
"-
~
'
1. Matarlale de conetruct1a, aemlfabrlcate; 1.1 ?lie! ,1 11,11 de construe\le:
1.2 materiale spongloase rlglde, sTmburl; 1,3 materlale spongioase cu adao• ·
surl minerals (beton u,or); 1.4 folll,rr,11,1 prelate, 1eslturl, tmpiallturl; 1.5 atra-
~
turl de uzurl. pentru pardosell, perclosefl sportive tip I<; 1.a tfmpllrll (fArl geam);
1.7 tevl, furtunurf ,1 accuorll; 1.8 mase de etaneare, adezlvl, llantl pentru mer-
@
tare ,.a.
Struotu rl portantl llnlarl (grltar) Supraf811 (COajlJ 2. l!lamente constructive, apllcatll;' 2.1 perete exterior; 2.2 perete Interior;
2.3 plan,eu; 2.4 acoper1' fl accesorll; 2.5 ferestre, obloane ,1 accesorll; 2.6 usi,
portf ,1 acc:esorll; 2. 7 reaz1me.
3. MIJloact a/utltoare, plNe de mlcl dlmen1lunl ,,a.; 3.1 cofraje al acceso•
ril; 3,2 benzl de etan$8re, benzl ,1 pllol spongloaae mol; 3.3 elemente de !bca-
re; 3.4 armAturl: 3.5 acceaorll ventnare (farl conducte): 3.6 alte plese de mlcl
dlmensiunl.
4, ln1ta1ai1t; 4.1 unl1A~ sanltare; 4.2 oblecte sanitare: 4.3 armaturl st accesorli
@ Cutatl ® Ondu~ @ CuntMJri sanltare; 4.4 lnstall1fl electrtce ,1 accesorfi; 4.5 TncAlzfre.
~ tt'!J! T
12
5, Dotare, decQrare; 5.1 moblll fl acceeorll; 5.2 corpurl de ffumlnat , slsteme
lumlnoase. 6. Apllcatll constructive: 6.1 acoperisurl JI structurJ portante, lu•
®
I
1---40-
Coaja baton Flrma Schott
Jena (1925) 450 kglm2
I
®
•
-··-
/ ~1nv'>
•
Cupofl sandwich HJ,,ovra {1 S70)
33 kglm3 sprijln1 triunghluJar•
(Prof. dr. 0. Jungbluth)
I minatoare; 8,2 construclil pneumatice ,1 cortur!; 6.3 clateme de combustlbll
pentru tncllzlre, recipient!, ellozurl; 6.4 pisclne; 6.5 tumurl, coturi, sclrl; 8.8 ce•
lule spatlale; a. 7 case din mase plastlce,
Esta de preferat ca formele constructive' sl nu utlllzeze structurl portante lini-
are ci suprafete portante (forrne de coJI). Structurlle portante din mase plastlce
6
au avantajul greutatll reduse, Tnclrc:1nd mal putin structurlle lnterioare $l ofera
poslbilltatea prefabriclrll. - @- @ ConstruC1llle portante din mase plastics
T (farl alte materials de constructle) se pot utlllza deocamdata dear pentru pre-
luarea 1ncarcar11 proprli, din zlpada ,1 vlnt, preoum $i pentru 1ncarcar\ utlle re-
cluse (de ex. la tarurl), Urmatoarele mase plastics slnt potrivlte: stlcla. acrilica
{deschldere p1na. Is 1o m), GF-UF' (p1n4 Is 40 m), spuma integra!a. PUR (poli•
r--40m--1 14
Biserlca Sf. Petru Roma uretan), panourl sandwich din miez spongios cu foi de tabll (pin! la 45 m),
@) @ Ha/a pneumatlca Fcrossa
(1585) 2500 kg/m 2 Finlanda ()972) 1,65kg/m2 membrane pneumatice (plnl la 74 m 0) - @- ®·
163
Lunglme de undA Freovenia
LUMINA NATURAi.A
lnmetrt
DIN5034- [lJ
1.0 Cerlnta genarale pen1rU Uumlnatul natural al &pa11Dor lntertoarer
100000 10• ·, 100· ·
...._........ ~-·- - ... ··-- .......;.... ,bllfoan.,_ · ; · ·· .•. 10;'
10000 10• 10 Toate spatiile ocupate de oameni pentru perioade mai lungi trebule
1o' uncle lungi
bllloan• iluminate cu suficienta luminA natural!. De asemenea trebuie asi-
1000 10• · 1 blllon 10' unda madll gurata o legatura vizuala adecvata cu exteriorul. Cerintele cores-:.
punzatoare sTnt stablllte Tn esenta Tn DIN 5 034 ,.Lumina naturala Tr
100 10• 100 10• unde scurta spatii interioare" (p!rtlle 1-5), Tn Liniile:directoare pentriflocuri dt
mlllarda
unde munca §7.1 $i Tn Regulamentele de Constructle ale Landurilor AFG.
10 10 10 10'
mlHarde ultrucurte - Internet [lJ
1 zeclme 10· 1
10·1 10
1 mfffard
100
mQloane
10' televlzlune
101
1
,..i
1.1 Lumlni, lunglnw de undl, cu1ona· 11,mlnll, un• de mllunl:
Lumlna vizibil! tormeaza un segment relatlv Tngust Tn spectrul ra•
dlaVel electromagnetlce - (j), $1 anume de lungime de und! de cca
11utlm1
mlllcane
1011 undt rtdar 380-780 nm. Lumina (naturali ,1 artificlala) reprezlntl1 segmentu-
1 mllrne 1o·' I mlflon de radlatie electromagnetic! dlntre.ultravlolet $I lnfraro$U recepta·
101 ro,u de ochl. Culorlle spectrale con~nute corespund lungimllor de unda;-
1 ZICI• 10·• 100000
10" l'ldlatle astfel, de ex., violet - unde scurte, ro,u - unde lung!. Lumina natu-
mffme
1 sutl~ 10· 1 10000 lnfr~• ral! este perceputa de om ca fllnd alb!. Anallza lunglmilor de und!-
mum, oranJ
10" galbtn este importanta pentru latura de creatle proprle arhitecturll. ·
1 mlllo• 10·• 1000
nlme Unitatea de mlsur! peritru ilumlnare -Tn special la lumlnl1 artlflclall-
101
1 ZIOI• 10·• 100 - este lux-ul (Ix), lumina·natural! 1n sp~li interioare se exprlm! tn %-
mUlonlmt 'vtrdl
10·• 10
101 radl~•
ultra clltl
1.2 lut utranomlca: SOINI•
l!11mrn,ir 1 lutl•
I 11,11111.1 11,tlur,d,1
mlllonlme
10 17 •
Sursele de luminl $1 radia~e care produc lumina natural! nu sTrit
1 10·• 1 constants. Soarele este .sursa prlmarl,d~).Ymln!" pentru lumlna di·
olt1l,t 1 mllilr· albutru
dlmfl urna - Q'.I , Independent de dlversele ·st!rl atmosferice. lncllnatli -
1011 radla!le
1 Zlct- 10· •• 1 zeclme AOntoen
mtllardlme 'violet axei P!mTntului cu 23,5°, rotatia zllnica a Pamtntului Tn jurul axe
1 IUtl• , 0· 11 1 1ut1m1 proprlf $1 revol1J1ia anual! a fl!mTntului Tn jurul Soarelul determlnr
mlllardlm• pentru orlce punct de pe glob o poz~le a soarelui Tn fun~le de ano-
1 bffio-
nlme
1 ZICI•
blAonlme
!0" 11 1 mlfml
10· 11 1 zect•
mUm•
radl•~•
gama
1
I
timpurf i,I momenta ale zilel - ® . Aceasta este caracterlzata prlr -
doua unghiurl:
azlmut a, $1 decllnatie y1 •
1 lutl• 10·" 1 IIUII· Azlmut a11:· proiectfa Tn plan orlzontal a pozltlei soarelui, caraoteri•-
blllonlrne mffffll
zeaza o devlatie orizontal! de 0°, o• .;. Nord, ea• • Est, 1so• • Sud
I 10" 11 1 mlllo-
1 blllar•
dime nlme 270° -Vest - @ vuuta din pozitla prlvltorulul. Decllnatle y1 : pro,.-
. lectle Tn plan vertical a pozl~el Soarelul pesti!fllnia orlzcntulul v!zuta
din pozl~a privitorulul - @. -
1.3 DetermllUll'H_ pozl"8I Soarelul:
SplCll'UI energedc .i l'ldla~•I tltclromagnetlcl ♦ Ill Pentru determlnarea poz~lei soarelul exist! mal multe metode pen;
(1 nancmetru • 1' mlllcnlme de mlllmatru)
tru locul respectlv; de ex.: determlnarea azlmutului $1 decllnatiel. _
21 martll IGnlnOCllu
1111.r fn urma decllnatiei Soarelul pe parcursul anulul - pag. 165 @ re-
zult! patru plrti lmportante ale anulul {anodmpurl) respectlv _
pozlf/I ale Soarelul: la 21 martle $1 23 septembre este echlnoct1u
=~f~-~
(ECN), decllna~e solar! o•.
La 21 decembrie este solstftluf de lama (cea mai scurt! zl), decll•
natie solar!-23,5°, la 21 tunle este sola11tlul de vara (cea mai lunga
zl), declinatie sofarl +23,5°. ·
~♦-::::.
Pozl~lle soarelui rezultl din paralelele geograflce. La 21 martle ~I l~-
23 septembrle la era 12.00 (a5 • 180°} Soarele formeaza pentru orl·
oe paralel! un unghl zenltal de aceeql deschidere. De ex. la 51° la--
titudlne nordlca (Kassel) unghlul zenltal la era 12.00 este de (a,•......
2 Anct1mpurfl1 - alcl In tml1ltra non:llcl 180"} 51 ° - pag, 165 @. Deel! natia soarelul paste orizont este dt
90°-51°. 39°,
se
La 21 lunle Soarele aflA la prTnz la ora 12.00 {eta. 180°} cu 23,5°
mal sus decTt la 21 martie :;ii 23 septembrie, deci 39° + 23,5 • 92,5° -
dimpotriva, la 21 decembrle Soarele se afl! cu 23,5° mai Jos decf1
la echinoctiu, dee! 39°- 23,5° = 15,5°, Aceste variatll sTnt egals
Plffllnt
/
~ SolTI
pentru toate latitudinlle geografice. · ·,, ,.
Asttel se pot determina declinatlile pentru pozitia solara respectM'..-
' pe orice paralelA $i pentru orice anotimp.
s
,so• Orizont
@ Unghi azim~t-«5 © Oecllnajle-y 5
"164
·· echln. Solst. varl echln. Solst. lamA
LUMINA NATURALA
A
20'
_.i. ....... DIN 5034-CIJ
/ "11..
10'
I "\. 2.0 Diagram, ale pozlflel Soarelul: · -· ..... · · ····· .... :.....- .. ,....... ·'··
I/ 1n DIN 5034 sfnt Indicate trei diagrams ale pozitiei solare pentru
o· j '\ Germania nordica, centrala ~i sudicA, de ex. pentru 51° lat N
I (Kassel - (z)). Diagrama arata proiectia in plan a pozitiei Soarelui
·10' "' ' I\. prin azimut $i declinatie la ora locala reala, de ex. pentru _Kassel la
/ "\. 23 septenibrie Soarefe rasare la ora a.co ta·o.1 • 90° (Sst), fa ora
/
I"-.. 12.00 la aceea~i data a1 • 180° (sud) ~I declinatla este de 39°,
Soarele apune Tn aceea~i zl la ora 18.00 la a,. 270°.
~
r---...
""'""
Ian Feb Mar
.. Apr Mal Jun lul Aug Sep Oct Nov Oee Pentru determlnarea traseuluf soarelul, Shell Solar din Hamburg
@ Oecllna~, solarl 6 i:,e i:,ercursul anuluf ... CD
produce pentru orice Joe o dlagrama a pozftiei solare tipllrltl color
.. @ . Dlagr.ama contlne prolectla Tn plan a azimutulul a. $1 decll-
na~a y, Tn fu~ie de mamentul zilei $1 anotimp pentru parafela res-
pectlva cu indicarea meridlanulul de referintl.
Pentru determinarea pozltlei Soarelui stnt trasate pentru orele tntregl
curbe orare cu tralectorll sub forma de bucle, unde culoarea albastru
21, 3. + 23, II, (-) corespunde prlmulul semestru far culoarea verde ( -) celul de-al
doilea. Parcursul sub forma de buclA al eurbelor orare se poate pune
pe seama tormef ellptice a traleetorlel PAmtntulul fl pe- cea a fnclf•
23,5' na~el ecllptleil. lndlea~lle orare se refera flecare la mertdlanul de re-
....._ 82.5' • y1 ferinta temporal! indlcat. adlel pe zona orara a localitaVI respective
1y•' ' ~9.
(de ex. loeaVe Darmstadt).
lntersectlile curbelor calendaristice cu cele orare de aceea$1 culoa-
~21.12. re (•) marcheaza pozJtia Soarelui Tn zlua $1 la ora respectivA. In dfa- ■
grama pofarl pozltia Soarelui poate ti citltA din unghl de dlreotle (azl-
Ecuator mut) $1 declinatle a Soarelui (TnlfVme) - @.
@ Piaralela 51" ,1 decllnalla y1 - Ill 2.1 Prolecita tralectorlel loaNlul:
01.R
--- -'•-- -
zo JOO• Cu prolectll stereograflce poate fl determlnat! traieetorla Soarelui
h
11 ,
L ~
- ,z iu--- --
1.
i--•~
~ ~
n•
'""'- ..... (pentru flecare 21 a lunil, respectlv) pe baza tlparelor .. @Tn functie
de anotlmp $f moment al zilel.
16 - V :,..,c;;
/
lo""-
.
.., .... --· - "'
...
-~lo<.
~
._
- ""
ic::::J.4'or-
~
...
~
JO-
......--
-- ~I',.. I"
--- ---
.... ""
I ......
....
225'
~ ~ ~
Pozltla solarA determinl condltlfle lumlnll naturals Tn funC11e de mo-
-..- - - "
i.., /
,_
'-,. ,_-..- _,. !2:
14
-, "'-- ·- 110'
....
~
P' - mentul zllel $1 anotlmp. Ora locall reall (OLR) reprezlnti lndlcarea
- ----
195'
'"1 -
1Z
• 7
, \ l . .I.. i.-.1.. 1..1. • ..L I '
I
1100
165'
uzuall a momentulul zllel ·(de ex. la dlagrame de pozltle solar!) ia
determlnil.ri ale lumlnfl naturals. Flecare foe este lnscris Tntr-o zonl
10 ' _ii.
---
. -- --
- ·r..r. r/• ll I/
~....- 150' orarl Tn care este valablll o orl unltarA (era zonel). Dael lnte-
-
le -
1'..
:-..-
'- ,...., "-.
.......
/ r-
_;;.,-
....
~ ./
... ,,.
- ns• reseazl lndicarea orei zonel, atuncl OLR trebule transformatl Tn orl
---..c-
-..
,._ _.,c:
~~-
_1r. "'°'-
... -
l>"'I'• a zone!; pentru RFG este vorba despre ora Europe! Centrale (OEC)
• OLR + ecua11a tlmpului + dlferenta orarA, unde trebuie 11nut cont
-- -- --
,
L le"
"'" ~· ~-
....::::::: =-
IL
I_....
la aceste lndicatll orar~ de o eventual! orA de vara (ora Europei
Centrale de varil., OECV • OeC + 1 ora).
Ian Feb Mar Apr Mal Jun Jul Aug !Sep Oct Nov Ole
zu.
/":;\ Azlmut solar ae Ill d1ollna111 y1 s1• (Citrmanla 01ntr11t, Aachen, 1<6ln, t<u11I) In
\!,I lunctle de anotlmp '1 moment al zllal - CO
i65
LUMINA NATURALA
•
-m
3.0 Poztila Soarelul,.umbrlre,.mlJloace aJutAtoare: .
Pentru determlnarea $i verlflcarea Trisoriril, respectlv Timbrli'lt'efec-
tive, at1t la exterior, crt $i la interiorul cladirii, Tn functie de pozltla geo-
grafica, momenta ale zilei $i anotimpuri, date constructive $1 conditii
de mediu exista urmat.oarele rnijloace ajutatoare:
.®
3.2 Muca panoramlcl: .
Pentru Germania de nerd, centralA $1 de sud exlstA tralectoriile Soa-
Mucl panoramlol (curbltl) In pozllle ... to relul Tnreglstrate (DIN A4) in vedere (prtvlnd spre Sud) cu lndlcare
a unghlului azimut ,1 a decllnatie!, momentul zllei ,1 anOtimpul.
I:., /.' ,~.. I • 65' M4$tlle panoramlce copiate pe tom transparente se a,aza ourbat 7n
.,,,~vr ... f" ,IJ'" pozl~e tn functle de locatla vizatA pe dlrectla poslblla de incident! a
lumlnli solare ... @. Prlvlnd prln masca panoramicll se poate astfel
.
,
' ' 6D'
;~1· I. :\ ... I
I .l
~
trasa pe tralectorfa Soare(ui deja coplata orlce afectare a vecln!t!.111,
precum $1 a crmpulul superior, la scara 1:1 ... @. 1n contlnuare se
~
\ I
I
... I
I ~ I
1,
w
1D"
poate consulta la scarl reall fella pentru studlerea umbrirll, Tnsorl-
ril Tn zona fatadelor, respectlv unor fragmente de cl!dlre.
"' u•
r-r, ~
ll!'l..r-1
•.~
.. --
-~
.
It;
I I•
~
4D'
3.3 Ortzontoacop:
-~~
'
. ,
. I
''
'·~
II'
JD'
25'
2D'
Orlzontoscopul este un mljloc ajutator pentru determinarea
condl1!llor reale de tnsortre, respectlv umbrlre pe sit, pe ,1 in cl!dlre.
'I\,. -·- u•,,.
- ..
- 1
!'
Orlzontoscopul consta dfntr-o bofta cereasca transparent!, o bu-
sofi. placi de bazA ,1 folle lnterschlmbablle cu curbe, care pot fl utl-
:L-----~::l
,0, 105' 110'
llzate in functle de lntentle, pentru lumlna, radla~le, clldur! etc •.
Principlul orizontoscopulul este de a construi cond~llla de lumlnl $1
umbra existents, de ex. in spa~u ... @). fntr-un anumlt punct fn
spatlu poate fl recunoscut prin lntermedlul proleeflel deoupajulul te.:
@ Tr1111 poalblle pentru umbre pe lollt ... to restrei decupajtJI real al golului pentru luminl tn aceI8$I tlmp pe boltli
Soltl careaacl h 3 cm ~l pe foala cu curbe amplasat! dedesubt. Astfel este poslbllA deter-
· (tranlpal'lntl) mlnarea atTt a condltlllor de radla~e. cit $i a efectelor lumlnll pentru
or!ce punct din spatlu Tn functle de orientarea clldlrli, pentru orlce
Fol lntarschlmbablla curbt mome!'lt al zilei ,1 anotlmp - ®·
pentrll aoara, cllc!url,
lumlnl, rau ...
3A Slmulare P• machett:
Pentru a putea constata umbrlrea, respectlv fnsorlrea anuall pre•
ctsa Tn $i pe cllldlre, se recomand! testarea unei machete la scara
sub un soare artificial-@ sau pr!n tntermedlul unel slmulArl pe cal-
culator - pp.175.
166
LUMINA NATURALA
-.Ill
•··4,0Daterneteorologlce: ··--··· •· ... •-··~·····.. ·--·····•...•.-· .. -···-··· . .
Razele termice si intensitatea lumlnil naturale pe suprafata pamfn•
tului s!nt definite pe parcursul unui an de latltudine, vreme $i oiver•
sale condi~li atmosferice (senin, acoperit, Tntunecat, pa~iai Tnnorat
etc.)-@. ·
Urmatoarele s1nt important de $tlut despre durata de ilumlnare na-
turala $i de emisie solara tlpice pentru noi {datele se refer! la
Germania -n. tr.]:
..;.
Anul are 8760 de ore. Durata ,,luminii diurne putemice" cuprinde pe
paroursul anului in media cca 4300 de .ore.
-·-·
prafat! iradiata perpendicular. ·
11111111 1111, eoo-100 200-400 50·'50
167
•
175
wt~ 7 20 ,--...,.---,--.,----,---,--r--""T
K/x LUMINA NATURALA
1so-4 1B1---+--+--i 5.0 Lumina naturalA (LN) in spain lnterloare
I cu ilumlnat lateral: - tl'.l
125-; Lumina nafurala 1n spa1ii interioare poate fl apreciata.dupa. urmato~
I
arele criterii de calltate $i masuri:
r 1r
00
E. 75_ E,
I
iluminare ~i luminozitate; reflexie; uniformitate, Dm1nlDmax; redarea
culorli; efect de orbire; linii ale spatiului; umbrire; vedere
5,1 BSD:
:j
Pentru aprecierea luminii naturale 1n spaiil lnterloare se porne$te in-
totdeauna de la iluminarea cerului acoperit (decl radlatie difuza).
L.umlna natural! care cade prin fereastra lateral! tn spatiul interior
este exprlmatl prin factorul de lumina naturall D (Daylight-Factor).
Ian Feb Mar Apr Mal tun lul Aug Sep Oct Nov Dec Acesta reprezint! raportul Tntre ilumlnarea interloara (El) $i ilumina-
@ llumlnare orlzontalll Ea p1ntru ctr accp1r1t.l1 !1• lat_N In funC!I• d1 anotlmpurt .i rea exterioarA concomitenta. (Ee), D • El : Ea x 100%. Lumina natu•
momenta ale zilel - CJ) , e. •lntenlltate or!%. d• radiallt rala tn spatii lnterioare este lndicatA 1ntotdeauna Tn procente. De ex.
iluminare exterioar! 5000 lux, i!uminare interfoara 500 lux, atunci
_K D • 10%. Factorul de lumlnl natural! r!mfne Tntotdeauna constant.
\ llumlnarea lnterioarl se modificA dear 1n raport cu iluminarea exl•
==~!':r--....\ stentl concomitant la exterior. liuminarea exterloara a cerului aco-
perlt varlaz! tn functie de momenta ale zilei $1 anotimpurl: 5000 lux
larna, pinA la 20000 lux vara, - @).
;;;;:+-.. . . --':----.i!~~~~--l"l!'IP-ll'l'ffl'1fflPl'l'l'P.mffl'l'!!II
Factorul de lumfna naturall Tn punctuf (P) se compune din mal multi
factorl determlnan~: 0 • (DC+ DE+ DR) X,: X k1 X ~ X k3 -
-
@.
Ace$tla reprezlnta.:
1. DC • compon. lum. boltli cere$11 • incidenta luminii naturale < a.0
@ Factor! dltermlnll1lf pentru lumlna naturall rn ·IP«lfu Interior, de e,c. In punctul P 2. OE • compon. edlficatului
3. DR • compon. reflexlilor lnterioare
4.,:. gradul transmisiei lumlnoase al geamulul
0% 5. k, • compon. sprosurllor $1 constru~ei ferestrei
6. ke • sprosurile geamului
] ~-
I
-~""I
.
,... __ ,.j..,_,+•-,.•
I
· 0,8! EP
0
.~
.
i
i EP
. . .
7. ks• unghlul de incident! a luminH naturale
8. pozl~a $1 dimensiunea ferestrelor - @).
Planul de referi"1l pentru llumlnarea orizontall a luminil naturale Tn'
spatlf lnterioare este stablllt conform OIN 5034 _. ®·
Acesta are o Tnlltime estlmata. fatl de cota de cllcare de 0,85 m. -
I I Distanta la pere~i de Tnchldere ai spa~ului este de 1 m. Tn acest plan
t/2
se flxeazl punctele numite pentru liumlnare orizontall (EP). Factorli ,
r::::;.. Factor de lumlnl naturall 0% cu a V■r11111 di lumlnl _naturall 0% In de lumlnl natural! corespunzltorl (de determinat) pot ft atuncl re-
\t.11 plan de relerfnll fn •IOl!Unt e plan cu 2 ferestre laterale - llJ prezentatl pe o curbl a factorllor de lumlnl naturalA - @)
•@.Variatla curbei 1n seCllune $1 plan lndlcl llumlnarea or!zontall
pe planul de referlntl (tn punctele corespunzl1oare); Tn acel~I mod -
se stabflesc apol $1 Om1n ti Dmax (unlformitatea). Curba factorllor de
lumlnl naturalil lndlcA decl varlatl.a lumlnli naturale 1n spa~u.
168
,, 6.0 Lumlnl laterall: cerlnte, telurl, deschklerl: LUMINA NATURALA
Cerlnte:
-DIN-5034 -llJ
.. ... _ t.DLM "§7.1- .. · · · -. -- .... Scopurl: -·®-®· .... ..
- Norma europeana pentru posturl de lucru cu monitoare (vezi i,I - fil.ril. etect de orblre, directa sau indirect!
check-list UT Darmstadt) - unib,rire diferentiata
- Aegulamentele de constructie ale AFG - lluminat natural optim, control
in d~talh,1: - vedere 1n orlce anotlmp .•
-Dmln iill 2% - medfu lunilnos echfilbrat pentru zl $i noapte
-U ;a, 1:6 - ilumlnat de completare a fuminli naturals color at ~i asemanator lu-
- MAriml ferestre estimate pentru adfnclmi de spatil cca: minii. naturals, ICLN
c 8 m aproxlmativ 16-20% - reducere a compon. de lumlna artificial!
c 8 - 11 m aproximatlv 25% - suprafete mate, deschlse, pastelate
c 11-14 m aproximatlv 30% . ._
c 14 m aproximatlv 35% din suprafata Tn plan a spa~ului
1 1 ! 1 ! l !· l
oer artlftclal
'. ; -
...
~..:-
control
vtzual
■
hlrtla llbl
Orl1nt111 lertstre:
a) spre aoar1, cer 11nln,
peste tot ace• llumtnare (~"'"""•=1f
-
b) ctr acop■rlt
c) ctr 11nln llrl ,oar, ~~ tirwtri-
::: ~~ :;,
·.{.: ~
.,:!:
_-.................................. u .. •••••• .. •••..••• ..
@ Nlvll lumlnl nalUllll tntr•un apa~u T~ condllfl clf1rlll dt lumlnl - llJ @ Varla111I• clll1ritt all lumlnll natural• pentru pozl1Je vltiablll I flrtltrll
<<M.....................................°F:t
O.!O: 1 C i4nr::: ,a;;; tt:rtt:r:JP:5'm1:af:3
0,75: 1 C
1,0: 1
',\:~ t
. i~~.
•••••:::,•.•:::::,•:,•:.•:,•:,•,•:::.•::,•,•:,•,•:,•:,•::::,','/.',','l,':,•::,•.........._._.,":,':::::::::,•:,".
0
,.,•.•:,•:::::::11,:::.
.",'..............
,:;';h Var1111flt lurnlnU naturall pentru car acoperlt lntr-un apallu ou l'lboldurt variablle
@ Varll!lllt lumlnll natural■ pentru un epllJu cu parapet dt Tnil!lml dlferlte
e -Ill
B C 0
:.·:::::.·:::::.•.•,•:::.-.·.·:::::::.·:.·.·.·:::.'.':::,·::::.·::.·.·,',';.':.',':::.·:.•,•,•:::,
Sectiune transversata prin
Varla~lle tuminll naturale tntr•un spa\lu cu conflgul'l!.tll varlablle de Llgh!Shelf Sltua~I de lumlna naturaIa ~enttu nivel 1-8
~-m
t,;':j\
. t,;;;\
~ A intr-un atrium, fragment - a
atrium nivel 1·8 cu ·
B acoperire din sticla
1.69
• LUMINA NATURALA
7.0 Lumlna naturali tn spatll lnterloare
cu supralumlnl:
7.1 Pr'9mlse: ·,·, .. ,,_, . _
_
B 1i::32:::::::::::::::::::::.:~
1---h---f
~ Spa\lU pltral cu lnllt1me ell
'Cl am .i dHChldtre In accperlre .12-1!m.
4•1h
Acelafl spallu cu o Tnll~me de
Daca trebuie obtlnuta prin fereastra lateral a o aceea~I lluminare pe
planul de referinta (0,85 m paste cota de c!\lcare) precum cea pro-
dusa prln supralumlna, fereastra trebi.Jle sa fie de S,5 ori mai mare
decft deschiderea din acoperire.
Motlva~e: lumina de deasupra este mal putemic!. densitatea lumi-
noasa zenitall este de 3 ori mal mare. decTt la orizont. Deel 100%
din lumlna cereascl cad pe supralumina, rn vreme ce doer 33,3% cad
pe fereastra lateral!. lluminatul unul spatiu .de sus" (incidents lumi-
nli) deplnde de proportiile spatlulul, adicl de lunglme, latime ~;
lnal~me. Efectul de pe$tera care poate apArea trebule evltat - @ .
• ~ • -0..,11)-
i
!
I
I
7.2 Factor! de lumlnl naturall minim neceurl:.
Pentru a aslgura un ilumlnat adecvat trebule avute Tn vedere printre
altele ,1 urmltoarele:
Dm1n/Dmax illr 0,5, Dm1n ;;r 2%, Tn spatli de lucru ;a 4%;
Uniformltate U .- 1 : 2, o suprafa1l de deschldere corespunzatoare
la cca ;a, 16·22% din suprafata spatlulu i ... @ .
"to■
20 - @ cantltatea de lumlna Incident! provenlta dlntr-o fereastra la•
15 0,1 teralA este comparata cu cantltatea de lumlnA incldenta. provenlta
din supralumini la diverse inclina1(i. La o deschidere a$ezat! ori•
0,8
10 zontal cade cea mai mare cantltate de luminl.
0,4 Prin comparaile, llumlnarea maxima pentru tereastra lateral!\ este
5
1 2 ~ 4 fmJ (1' 3D' /JO' w atins! doar in proxlmitatea ferestrei. Jar la o supralumlnA dlspusa _
V vertical se inreglstreazil. cea mal redusa llumlnare pe planul de refe-
var1111n, ei cantltltilt de luminl na- rintA. Existl deol un factor de reductle (ky) pentru cantltatea de lu•
1Urall pr!n aomp111lfe psntru fumln.l
laterall fl 1upl'llumlnl ln fUncllt dt Factor de rlducll• ky In !Unctlt mini lncldentl variabil in functle de deschlderl Tn -acoperl$ lncllnate
~ patru 1ncllnatl1 ~ alt duchldl· de Tncllnalla y I g11mului In
'Ii:!/ A l'ffor de aupralumlnl I acop1r1,url Up sltld - [lJ dlferit. ln - @ 8) sTnt reprezentatl factoril de reduc~e (ky) pentru -
shed-uri la diverse Tncllnatll. - Ill
I I I Radiatla dlfuza. care cade pe supraluminA este afectatA lnsa, fnaln·
:~ _J /ILl~ te de a llvra lumlna natural! in spatiul interior, si de elementele con•
30
25
20
,......... - structJve, respectiv de ad7ncimea de montaj a deschideril. - @ de· -
monstreaza cantltAille diferite de lumina Incident! la propo~ii varla·
15 bile ale putului sub nivelul acoperirii supralumini/. Trebuie evitate
10
5 - conformarl, respectiv adinciml prea 1nalte si masive ale putului. Este
2 3 4 ~I decl recomandabil! o construqie fillgranata, puternic reflectanta. ~
170
a.o Contlguratla deachlderllor de aupralumlnl: - @• @ LUMINA NATURALA
scopurl: - evl.tarea dezvoltMi de caldura -CD
- lumlna naturala stralucltoare
- trecere lina !ntre zi si noapte (ICLN) 8.1 Flarametrl de contlgume a deschl_derllor pentru
- suprafete deschise, de culoarea nlsipulul lumlnl naturall:- @ - @
- evltarea contrastelor 1. proportli bune ale spatlulul 6. protectle varlablla contra
- vedere dlreciionata • fereastra laterala 2. O%mln ;a, 4% !nsoririi si orbirii
3. Dm1n1Dmax ;a, 0,5 7. evltarea orbirii
4. unlformltate: 8. evlt. umbrelor prolectate
U ;a, 1: 2 9. constructle fillgranata
5. deschlderi de supralumina: 10. controlulluminli:
16- 22% din suprafai! Tn plan LN + ICLN
rs s
® 011chldlrl dp shed
171
• LUMINA NATURAl:.A
9.0 Dlrectlonarea - llJ
lumlnll naturale, acopurl:
·· - controMluminii fn-.orice.
anotimp
• evltarea orbirii
• cref?tere randament luminos
• adlnclmi mai marl de spatii
........................... · ... ·· ..................... '
• medlu mai luminos
i----- ao 14,0-----i • reducerea dezv. de caldura
A OlractiOnaraa lumfnll la fatadl cu B OlreC1lonarea luminll la acopan,
1uprat111 rtflectant1 coreepunzttoare pentru llumlnatul 1patlll0r de ex, In • masurl pasive, pentru a
pentru apatll ld!ncl atrlumurl, muz11, dll sport. .. reduce comp. de lum. artific.
@ de
Prlnolpll dlreoflonare a lumlnfl
Culorl dlferlte ·
(l)~ 0
®
( ) larna
~. /
A Ecranara D111l1ra1 lumlnll In IUnOlle de
tE:I\ Prollll ogllncllm: fntre geamuri poz~I• aoarelul vara ,1 lama
\:!JI lzolantt
G) Sllpraf,tl dtlChlH NU
I!:. Cl)
G)Gaam
~Plilmlsllcll
Q)Ogllndtt
cgUndltt @lzalatf•
~ eomi.1 d11Chlll nu ~ Prlaml ,ttcla
ognndHI
(j)@ (D G) @(j)·
I j
I I
I
I
I
I
I
I
0
I I .2!..... <D Stlcll de flotatie
I I
I I Plexiglas ~
I I transparent @ Slstem capllar
I I rn::~--1► (D Stlcll de flatB1le
I I
I I @ Stlc!A tumatl -
/ I -1-ll::$~► ~ SIie/i pro/ila!A/ 1um1na dlsipata
f. .I aoriUcA
I I
(D Sticlll (2) Folle @ Stiel! turnatA/
clara
Oevlerea lumlnll solare directe .i pat1ial:
• ecranare · • Oevierea lumlnli • Devlerea lumlnll
• dlslparea lumlnll Tn funClle de Oeviare atlt pentru luminA dlrecta, • Laser-Cut: decupaje intra geamuri • Transmlsle ridlcata a luminii
11:cl\ cit $1 dlslpatA @ izolante 'BO" •
lnundare luminoasa
® lnterferenta
Elements holograflce opt!~ l:::!2/ Stlcle cu dl"9Clfonsrea lumlnll ',::31 Laser• CUt ~ Termolzotaile translucldi
172
,ao,,,
AEnargle LUMINA NATURALA
/
i
;,
: '-. f
O
• ~ • '
1
Scopurt:
c Clldura • cre~terea transmisiei lumin., ,
, 100 % valoara kw- .
a • • • . kW plardere • cre~terea cT~tlgulul energ., g
sue. turnatl cu 1txtun
amor1e, supratatl Retea, cu tom transparente, ~
t 1ca d · ·
• re ucerea p,erderll term., kw
A) Supra!. stlc. tumatl d1
tran11uc1d1, colorate: • controlul efectului de sera
ax. omamant aau asam.,
6) Profile sUc:I! tumatl ,
t,;:;\ Gnm OU dblpwale I IU•
~ mini!•
@
=::cu
rugoaaa, transparent,
•
lumlnd
dlatorai. • @
ieaaturl,
raGI cu puncti
o.murl cu '6"
lnNl'lfa ~4 etratlflcat
:!'!:'!tat
mak
=
colorate, Inn gumurt, dl1eritl pantru HlectfVI I cu raze laeer
■
Sablll'I traneludde, dffuzle lum., prot. tem'llcl. rldlallll 1101t.rt din 1tTaturl oldzl, coerll'ltl, tlactronlo ,
folffll lurnate 1111..k rtdlcatl 1'911e>de lum...., lumlnl coloraui r9fractlwl'lfl1ld1 moclflcl trana-
Clllnu1 au _....,....._· .·· , ;aza SIF -@ . Tn benzl / Pill apectrall mlala da lumlni
~J,,:;!J,,,.
11.0 Protlc1fe la tfllortre ,,
(l) F'rot. tnaorlrt-exttllor-vara
orblre. Scopurl: .
(2) F'rot. orbfre- Interior
$ Soare dt 11ml In apa1fU • cre~erea cl'1!gulul termlc
@ Vari&~• lumlnll naturllt - cre$ter$a lumlnoz. naturale
• uniformltate ~ 1 : 6 (luminA
(l) Sfloll
lateral!)/ 1 :2 (supralumlnl)
$ Aeft1ctorl ogllndl . (i) SUcll (j) EHO • controlul lumlnll 1n orice
(l) F'rot, lneorlre • In Sud anotlmp
(2) F'rot. orblre •In Nord • ecrenarea soarelul • poslb. rel. vlzual!
-In zona aooptrlfulul de prlnz
$ Ev. pllfon cu cllperllt a lurnlnH • ecranarea IOll'llul • menjlnere lumlnl • reducerea lumlnlf artiflclale
@ Vlri1U1 lumlnU naturala deprlnz dlfUzl tn func11• de • lumlna laterala $1 supralumina
• menllnert 1um1n1 lntlrflren!l ·
llemenlltholo- str!lucitoare
@~aallndl
❖L
,•,•
.::: \
.L
gndlo,opllol (IHO)
:❖
,._,
............................ :,:: Vari :;:_.., ......
...
·.~.· «
:❖
A B ~ f·
Proteo111 fbcl Tnsorlrt ,1 orbire: Ogllnzt pentru diverse Obloane rabatablle
translucld, tip rater 1111 lamele; anot!fflpurt, !lxe, lntre eventual ou deechlderl:
Vagetalle, de ex. foloue; fix; g1murlle lzolante; protectl• obloane cullsantalgllsante;
@
~ Z • !actor proL lneortre apl'OlC. 0,24
\!..!,/ProlaolllnanlltnlOl'ft
~ Z• llctor prot. !n1crtr11prox. 0,8
\!3 ,.,.... . . .
.L ·:::L
_,
Tns0rlre fl 0rblre
'L~,...,
@ flxt:
\
❖"
\ l;. . . \
•,•. .
•,•.
'
.............
•:,
. .
•:•,:,• ::::
❖:
J1 •:•:
:•:•
i, \
.\
\
..:. ,...... :.. ,·.................................. :.... . Mobile, reglablle: Pror. tnsorire fatada Protectle lnsorlre Reglablla pentru ·Console acoperl$,
suprafete dlferite; dubla, elect de serl; mobile; culorl dlfertte, diverse poz11JI ale balccane~.d;
ProteClle Tnsortre $1 orbire; $1 Solalr, vertlcal; independantl de eel mai bins alb: soarslui: culoare-alb: fixe:
~ reflexiaJuminii; vedere ~ z. aprox. 0,6-0,12 /cv.11 vreme;Z ■ 0,7 ro1\ Z•0,3 fci?., Z • 0,2 • 0.4 fcia'I z-ccnsola
~ Geemurl proteejle lnsorire ie; Jeluzale ~ Fatadl dubli VC/ Rutourl ~ Marchlzl cullaantli ~ Bra,conaoli
173
0 Culori dUIII llllltrllll nel/allll PlldoHUdln LUMINA NATURALA
Tip cit 1.umln& lumlnozllalt cn>mllllc ff•• •I "1lcl
muncl nllltlllD, nnchll ..,,. dtlchll) I «nchll 1pr1 dllChill ~nchla ..,,. dnchl1J - tlJ
12.0 llumlnare, grade de reflaxte, redarea culorll
. brull
madlt
··1,:is
2,88
. ' · ra,u ·
galben
· 0,1-0.~ blton apar. 0,25-0.5 -lnchll- ·
0,25•0,el Zldlr11apar mldlu
0,1-0,1!, ·
0,15-0,25 ,1efectul de orblre · "·-··~·--- .... ....
nna Ylfdl 0,15-0,55 cltlm.ra,11 0,15-0,3 dt11Chl1 0,25-0,4
to•~• alballru 0,1-0,3 clrlm. glib 0.3-0,45 Cooperarea acestor caracteristlci ale lumlnii naturale are o influenta
5,00
lfnt maro 0,1--0,4 'aiatoalclr. 0,5-0,5 puternic! asupra luminozit!~! 7n spatiul interior. Pentru 1ndeplinirea
ffnl 10,001 llll(mtdkll 0,7-0,75 ,....,11.1em1 anumitor sarcini vlziJale s1nt necesare anumite ilumlnwi cu lumin!
Ori O.1!-O,1 lnonls 0,1-0,2 natural! in functie de tlpul muncll - @,De aceea trebuie c~ordo•
Oba.: 10"- 1111 prea ridl
Ctl Pt pa,111 IUdlcl, _,,, 0,05-0,1 mlldlu 0,2-0,4 nate gradele de refiexle ale suprafetelorpe inchidere a spatiului in•
sprtNOfdlllntl
dlldlil 0,4-0,5 terlor cu cerimele pentru sarclnlle vizuale de Tndeplinlt. Structurarea
diferit! a luminozlt!tfi Tn spa11u este direct dependent! de gradele
@ llumlnlrl o o/o @ Grad• cit reflaxla (culart material■, netratate) ·- [lJ de reflexle ale suprafetelor $1 de dispunerea dlferitA.a ferestrelor in
fatad!, - @$i comparativ-@. · ,
Uniformltatea (U) llumlnatulul natural Tntr-un spatiu interior ar trebui
s! fie pentru lumln! lateral! U ;a,, Dm1nlDmax 1 : 6 - @, pentru su-
praiuminA U > 1 : 2 - @. Astfel este caracterlzat! Tn prlnciplu va-
rlatfa lumlnii naturals fn spatlul Interior. Unltorm!tatea la supralumln!
este mai rldicatA, deoarece densltatea lumlnoasa zenltall este de 3
orl mal mare dec7t densltatea luminoas! de la orlzont.
•
, - devierea lum!nll cu ecrane
@ - dlspun.erea ferestrelor.
@) Unlformi111tt la lumlna laterall Unilormttat, la supralumlnl
Ecranarea este produsa prfn reflexla direct! i,I indlrecta a supra-
f&1elor $1 prln contraste nefavorablle ale denslt!~i lumlnoase -@,
-@.
MAsurl pentru evltarea orblril sTnt:
- protectie la insorlre - exterior
- protectle la orbire - interior, respectiv exterior, fn leg!tura cu
protectie la Tnsorfre ·
- suprafete mate
- pozlttonarea corect! a llumlnatuiul de completare a lumlnii
naturale.
@) Orblre @ Orblrv redud Umbrlrea este de dorlt ptna la un anumlt nlvel, pentru a putea dlfe•
rentia intr-un spatlu oblectele sau altele slmllare, - @schema.
174
I• LUMINA NATURALA
SIMULARE CU MIJLOACE ELECTRONICE - Ill
-
LuminlllU(IIQw): G::J- CPlakl.l;hl
■
Transparency
l'1rautra de lnlllfatl pentru caracterlatlcill mallrtalulul (Transparency, Shlnln111,
© ,1
Rlfracttva Index, Flaflectanca Slaad Scala)
- Transparency stabtle$te crta lumina traver eaza materlalul.
~
8un ""1 Illy 1...,..~ PIie• I Timi I
..,._,
Li I
Law High
. / clar naolar
11'117111
(Z) Shininess
Mln:fo I
I ,_ I
A..,.,E!aiJI
IH.N1!be »,~>.e/ I . ,
Mu: ;::, ,=aga=::::;I Mu: 71<1 be
@ Refl1ct1nct ,1 Blaed Scale
C1 • ou10are1 pardoe1Nt
Oz • culoarea perattlul
Min: 4 be
- Reflectance $1 Bleed Scale sT_nt Tn tegaturi!. direct! cu gradul de
. saturatie al culorll materlalulul fl determinA energla lumlnoasA re-
Fereastrl de lnterf111 cu ltlllltlca razutlatelor. IIZUltalul Yliol1I de lumlnozilltl 1n lulc flectat! dlfuz de material.
(da ax. 533,631) tntr-un punot oaracar■ ; vllcrl mln., max." mldll p■ntru 111praf1tale Blbliotecile de materlale din Llghtscape recomandl! pentru toate
© al11e (da IX. m1dl1: 350,SSS IUX, mu: 794,995 lux, min: 45.5393 luX)
materlalele (de ex. pentru metal, platr! sau vopsea) caracterlstlcl de
materlale. .Zonele verzl" corespund Tn cazul ac;esta unul spectru
realist pentru materlalele de constructie speclflce, bazat pe carac-
terlstlclle flzlce ale acestora, unde Tn special textura deplnde foarte
mult de tratamentul apllcat (lustrult, perlat etc.) $i de liechlme (oxl-
dare, degradare etc,) - ©. ·
4.lntrcducerea surselor de llumlnat cu date fotometrice (crteva for-
mate de date: CIBSE, IES, LTLI). Astfel rezult! poslbllltatea si-
mul!rll luminli naturale, a llumlnatulul noctum sau sltua~llor mixte.
5.Deflnlrea caracterlstlcllor luminil solare ale locatlei (longltudlne 1;11
latitudlne), stablllrea oral (de ex. CET-Ora Europe! Centrale), datei
fl nivelulul de Tnnorare (senin, acoperlt, p!tura compacta de norl) -
@.
6. Procesul de Radlosity calculeaza dupa metode l;ltlintlfice lnter-
actiunea luminli cu suprafet,1e. Astfel rezulta luminozitatile efeotive
ale orlcarui punct din spatlu - ©.
7, Analiza luminozltatu spatiului in culorl false. in acest fel se poate
545 • 800 IUX veritica dacii sint Tndeplinlte cerintele DIN 5034 - ®·
Anallz! In culorl false a lntregului oblect (,rotirea liber!" permits recunoa~eraa ra• a. Alta posibilita~: modificare rapid! a materialelor si surselor de ilu-
pldl a zonelor de spapu lumlnoase si lntunecoase); analiza in culori false parcurge minat. Rezultatul poate fi vizionat ca fotografie, animaiie sau Tntr-un
(ale! repre:zentate doar :;ilb-negruJ urmatoarale lumlnozitap: scara de la 50 lux (albas-
tru lnchis; negru) prln 300-500 lux ,.-ierde-ga:ben; alb) P.,na la _600 lux (ro~u 1nch1s; browser VR (virtual reality).
® negru), de ex. Universitatea Tehnica Darms:adt, domen,ul Arnitectura
175
►1ti,a1 --·· LUMINA NATURALA
80 • 164 lux albastru 2.0 Slmularea - [IJ
165 • 276 lux verde electronlcl a lumlnll naturale
····-®· m· • 360 lux rc,u pentnnupralumlnl: ·· · ..., · "' ·
Calculul pentru doua situa~I dife•
80 • 149 lux albastru rite de lumina naturala.: fnnorat,
-@ , 50 • 241 lux verde
242 • 310 lux ro,u
respectiv incidenta dlrectl a lumi-
nii solare. Situatia de supra-
lumina cu 1 m
-
2 deschidere fn
." . 0 • 900 lux albastru
173,22 _ /f,1' 801 • 2100 lux Vlrdl plan$8U pentru un spatiu de 5 m
· ~ 2101 • 3000 lux rc,u x 5 m x 5 m cu peretl vopslti gri $i
L-•·· pardosealA din platra. ro$Cata
Cub In 1l!Ua1f1 relJI de lumlnl · Fleprez. fn culorl f1J11 a peretelul 200 • 470 lux 1Jb11tru (monoorom) cu un cub de refe-
© 1prt
(29,04,: ora 10: Frankfurt) prlvlnd @ de at, cite oval. lum. per culoare
perettll de Ill (lux),(mln.: 80 lux ... max.: 36O lux) -@ 471 • 830 lux verd1
831 • 1100 lux l'OfU
rlnt§. fn centrul spatiulul de
1 mx 1 mx 1 m.
130 •. 391 luulbastru
3.0 Slmularea
392 • 739 IUX Vlrdl tltctranlcl a lurnlnll natural•
-
tfn'a
~ 740 • 1000 lux l'Qfu pentru lumlni laterali:
Calculul pentru doua sltuatll dlfe-
1so • 429 lux albutru rite de lumina natural!: 7nnorat
-@ 430 • 761 Jux verd1
762 • 101 olux ro,u
respectfv incidenta direct! a lumi•
nii solare. Sltua~a de lumlnl late•
rala cu ferestre laterale de 5 m2
218,91 560 • 1742 lux alb■stru
-l'lvll 1743•3318Iuxverde pentru un spa~u de 5 m x 5 m x 5
• 'el 3319 • -4500 lux rotu m cu pereti vops~I grl $I pardose-
all din platrA ro$catA (monocrom)
- .f'.·.
570 • 1748 lux albaetru cu un cub de referlnta Tn centrul
Planul lltuaitel relJe de lumlnl cu F11prez; In culorf flJH • planulul. _t,;)\_ 1780 • 332.1 lux v1rd1 spatiulul de 1 m x 1.m x 1 m.
~ Spa1tu·1umlnozltatl
® un r11t1r da lumlnozltata (vllorfle
lndMduale In lux) ~ (min.: BB lwc .. max.: 306 lux)
· · I& 3322 • 4800 lux r°'u
lnl
·.:•i,.;...-r••.
~, • I •,
.. ,,: ·. 1067~·
~-.... :~. . . ' '
·. ~_).f!,12
.,,..... :i . ;·:
. , . ·"'· '~·
.
:-,;
. ·;~:···
r
'
.
'
4311,836
• •
157:,124 ·'•.
,,'1
~~~:....
Cub Tn 1Hu&1l1 ralJI da lumlnl Fll!if. In cu. falN a peretllul de HI. Plan cu altualll mil di lumlnl fl un Fleprez. Tn culorl false a planulul.
f91 (29.04.; ora 10; Frankfurt) privlnd tfn' cite o Yal, lum. per culoare (lux) ~ ruler de lumlnoz. (YIJ01111 Q SPl)lu lumlnozltate
\U/ spre peretell de 111 ~ (min.: 130 IUx - max.: 1,000 lux) ~ indlvldu1l1Tnlux) 'et/ (min.: 190 lux- max.: 1.010 lux)
uml lallrlll
i-387,34
Cub Tn sltua~a real! de lumlnA Flapr. In cut. false a peratelul de est Plan cu sltuatla r11ala de lumlni el Reprez, In culorl false a planului.
t,;.;\ (29.04.; ora 10: Frankfurt) pilvlnd cTte c val. lum. per culoare (lux) ~ un raster de lumlncz. (valorile Spatlu luminczitate
~ spre peretele de est tmin.: 560 lux - max.: 72.000 lux) ~ lndlvlduale in lux) (min.: 570 lux - max.: 60.000 lux)
176
s
G)
© ~
Fer11trele d• aat ,1 vest prlmeec l1
1•, care •• lncllnl odatl cu IChl........
~•••111 de var& ~u~ ......... d1 °11-
■
Shl SV 1E 3 0114; loi-
@
vgoraao,,,.,_
01't 1g ~· '°' •
....... laar~
.@ stcUunept. ©
•
NOtd'
......... ~ .
· ~ din tclndurl ..u parapet da
:tGon 1n acaastA torml pJ!!mls. la
,;, .. , •,
a' ,aze)or de soare ... \!!
~~ite restul (~elor msi dep. - @
Latini. sudlcl, soarele ~I caldur
patrund l~rna adlnc in casa. Va a
@ ~rot. privlre $1 v,nt - ©
soarele •' caldura sint tinute depara
® te de pereli Si ferestre r-
177
LUMINA SOLARA
Determinarea insoririi constructiilor
. ·~o , ... de H.B. Fisher - W. KO rte - Ill
·'.r',,,
~ NV DIN 5034 • 2 - pag. 164- 174
~-,,
. ,, ' 7,5DNnoapt8
Apllca~e
Pe baza procedeului prezentat Tn continuare
poate fi cltita imediat Tnsorirea unei constructii
proiectate, dacl se suprapune planul con•
structiel desenat pe hTrtie transparentl paste
desenul traiectoriei soarelui sau invers, planul
construc~ei fiind a~ezat conform orientllrll car•
dlnale. lndicatille de traiectorle solar! care ur•
meaza se referl la zona de latltudine nordica
V E 51,5° (Dortmund• GOtt!ngen - Halle- Mllitsch).
Pentru cea mai sudlcl zona cu latltudlne nor•
dlc448° (Frelburg I.S. • MOnchen ·Salzburg·.
Viana) la decllnatiile soarelui reprezentate se
adauga 3,5°.
Pentru cea mai nordlcA zona cu latltudlne nor-
dic!. 550 (Flensburg• Bornholm •Konigsberg).
trebule scazute 3,5°. Gradele Indicate Tn eel
de al dollea lnel exterior se refer! la ,,azlmut'',
-
acesta este unghlul, cu care se mAsoara
mI$carea aparen~ Est-Vest a soarelui Tn pro:
iectia el Tn planul orizontal. Orele locale lndl·
cate Tn lnelul exterior se suprapun pe terttoriul
Germaniel cu ora normal! pentru longltudinea
de 15° est (GOrUtz - Stargard • Bornholm •me-·
s ridlanul Orel Europe! Centrale}. Pentru loca•
llt!ti la longltudini estlce fat! de acesta ora lo•
call este cu 4 minute mal devreme decrt era
l'.j'\ Tralectarta Soartlul la IClletl1kd di VIit (aprox. 21 lunlt) normala, pentru fiecare meridian la vest de ·
'-!.J· cei.mal lungl zl a anulul 51,5" lalltudlnt nordlel (Donmund•HallI) 15° • 4 minute mai tfrziu decTt ora normal!.
Pentru Potsd~n, la 13° longitudlne estlcA fata
de Greenwich ora local! este prln urmare cu
S minute fn urma orel normale.
Dul'ltl de tn10rlre
. lnsorirea poslblla este de durata destul de
echivalentA in zlfele de la 21 mal pTn! la
120fenoapte 21 iulle-16 plna la 16 }, ore, 21 noiembrle ptna ·
la 21 ianuarle • S)/4 pin! la 7 ~ ore. in lunile In•
termedlare durata de lnsorlre se modlflca lunar
cu aproape 2 ore. lnsorlrea realA este fat! de .
lndica~lle de mai sus de doar 40 %, Tn urma
Noni formlrll de ceata $1 norl. Randamentul este
foarte diferlt Tn diverse localltl~. Tn Berlin con•
+
tOblervator E
ditiile sint deoseblt de favorabile (Tn fulfe _
· aproape 50%, Stuttgart 35%). lnformatll exac•
te despre acest tapt s1nt oferite de punctele de
observatle na~onale din zona Tn cauza.
8o1N fl cllduri
Caldura natural! Tn aer liber deplnde de
pozltla Soarelul ~I de capacltatea parrirntului
de a ceda cildurl. Astfel curba termlca ur-
meaza curbei Tnsorirli la distantl de aproxl- -
mativ 1 luna, adica cea mai caldA zl nu este 21
lunie, cl se situeaza undeva Tn ultlmele zile ale
Jui lulie, iar ceil mai rece zi nu este 21 decem-
brie, ci se afi! in ultimele zlle ale lui lanuarie.
Sigur ca ~i in acest caz, cond~lile difer! Tn
mod exceptional Tn functie de loc.
178
LUMINA SOLARA
lnaorit de la 3"'-10100
•6 1Aore
@
. . .,..-._..,_
Solatltkll de Yll'I. lmedla1 dupl ora 11 lncepe um•
brlrea laturll de ncrd•tlt, lmedlat dUpl ora 13 ,1 latu•
ra dt aud-tll Hit In umbrl, In vrem, oe celelaltt la•
■
If' Tralaotarll lolullul; ao1a11Uul de larnl (aprox. 21 decembrie), cea mal scurtl zl a
\.!.I anutul, S1 ,5° lltftudlne nordlcl (Dortrnund•HaU1)
\ .,
1
Vldere
·@
lnsorft de fa su_9 •
.i/4 ore
Solltl!lul de larnl. Latura de nerd-est eete Tnscrita
F'entru constatarea lnsorlrll sau umbrlrll !ntr•un anumlt moment al zllel $1 anotlmp (de ex. echi•
n0C11u 11 h) se reprezlntA unghlul azlmut In plan pcrnind din coltu! In cauzli. El deflne$te in plan 0 aproape o oro., latura de sud,est este lmedlat dupa
era 15 In umbra.
Umlta umbrel pa care se marchew decllnajia (raza de lumlnl real!) prtn rabatere. Segmentul x
re2ultat, perpendicular pe umbra In plan, s~ trace In vedere sl, impr~unA cu umbra muchlel su-
perloare a cladirii, indlca limita umbrei pe fatada.
179
LUMINATOAA_
·d
::7.
.c:: -......._ -
·~130
~
J
.. ...
~
..:-.-.-:-.•,••i
r1 .
v ntuator
T CUPO~EDE LUMINA
Pentru llumlnatul, aerisirea ~I ellmlnarea fumului din Tnc!perl, hal
. .. .• ... - ..... ·.. - ... case·de scar! $:a.m.d. sTntdlsponlblle: cupole, eleinenteide lfumini
· ............... casete, trape de ellminare a fumulul $1 jaluzele ca el~mente fixe sau
Cu raml eolldl IIU v1nt1lablll
mobile. Acestea pot fl de asemenea din plexlglas termoreflectal]l__
80 X SO ·,1;20 X.2,"1 1,so x.2,40 5011,00 1,00X 1,00 1.20X 1,50 Prln orier\tarea cupolelor de lumlna catre Nord este evitata lnciden
80 X 80
90 X 90,
1,25 X 2,50
J,50 X 1,50
.1,80 X 2,70
1,80 X 3,00 so,,.eo 1,00 X 1,50 1,20x 2,40 luminll soarelul $1 efectul de orbire - ©. Dimlnuarea straluclr~i es
1,00,e1,ao
,,cox 2,00
1,50 X1,80 2,20112,20 ob~nuta printr-un unghi ascuttt de lncldenta a luminil soarelui ca ur-
·1,,50x2,40 2,50 X 2,50 eox 110 1,00 X2,00 1,!0x 1,50
mare a utflizarii de rame inalte - (l). Cupola de lumina ca deschlde:_
~ig: 1ro 1,80 X 1,80
soxso 1,00 X 2,50 1,SOx 3,00 re de aer:islre trebuie dlspusl contrar direc!lel vTnturilor predomina
C~• roturlde: ID eo, 90, 100, 120. 150,
1 ,220,250 ao x 110 1,00X 3,00 f,80 X 2,70 te, pentru a folosl efectul de suc~une produs de vTnt. Deschideri
pentru captare trebuie sa fie cu 20% mai mica dec1t cea de elimina-
G) Cui:,oll dt lumlnl .,normall" @ _&Cupolld1lumlnl cu ramllnaltl re. Aerlslre meoanlcl cu ventilator montat Tn ramA; debit 150-1.0QQ.
m3th - ® cupola de lurnlnl utllizablll fi pentru accesul pe acoperi
~ Tn cazul lnstalatlllor de ellmlnare a fumulul trebule acordatl aten1
suprafetei aerodlnamlce de ellmlnare. Dispunerea decalat! ciclic a
200-~ A ~ '
>:
.
gurllor de ellmlnare a fumulul la 90° la in conslderare efectele vTntJ.1::..
~----xE:
.mmz_ _ _ ~ lul din toate dlrectllle. Pozl~onare sub vfnt - tn vfnt atuncl cind p
rechlle de guri de ellmlnare se afll pe dlrectia, respectlv contra c
19 ~-B----4 reotlel vTnturilor predominante.
tn cazul caselor de scArl de peste 4 nlveluri Tntregi sTnt necesare dBi:_
A B A B A• B■
Pltrunderae lumlnl 1301UI In pllnffl,I
chideri de ellminare afumulul. Deschlderea lumlnatoarelor varlaza pir
40 eox ea 1,80 1,80 X1,80 la S,50 m, fntr-o executfe speciall 7,50 m ffirl structuri suplimentar
70 &Ox 80 1,70 2,00 x2,00
80 1,00X 1.00 Z.20 2,00 I 2,20 72~ 1,20 X 1,08 12h 1.28 Slstemele de lumlnatoare oferl o llumlnare dlfuzl, flrl strlluoi-
1,00 1,20,n,ao 2,30 2,50xU0 72 ll 2,46 X2,30 1,25x2.50
1.30 1,!0X 1;50 2,40 2,70 X 2,70 7!5x11h78• 150X1S0 re, a fncaperlfor - @. Lumlnatoare tip shed cu strat de tesltu,:!
de flbrl de stlcll garanteazl toate avantajele tehnlco-cllmatit
@ Cui:,oll di lumlnl Iii:, i:,lramldl © Cui:,oll de lumlnl Pl nord ale unei hale in shed-url - @.
Esta poslbill transformarea Tnvelltorilor plate oblfnuite Tn acoper1,
cu shed•url prln montarea de luminatoare -
'5" Sandi de lumlnl, bandl dt lumlnl @ Lumlnator cu l)l'Offl curb contlnuu Lumlnator lntr-o slngurl apl
\::V multlpll
f- ..- - 5 , 0 0 - - -
@ Lumlnator ou aec~une Tricllnatl @ Lumlnator cu 1tc11un1 vtrtfcall G)) Shtd la so•, ahtd obllc @ Shed la 90~. lhtd vertical
@ Luminatbr tip shed din placi de poliestar ran!crsat cu flbra de stlcla @ Module de luminator cu dublu strat
180
,. FERESTRE
Ferestrele sint o necesltate lnevitabila pentru iluminatul natural al
Tnca,oerllor in vederea exploatarii. CorespunzAtor acestul rol, des-
chlderlle pentru ilumlnatul natural au devenlt un element stilistic
esential, 1ncep1nd cu ferestrele romanice 1n arc semicircular $1 ter-
minTnd cu ferestrele.cu ancadrament bogat, dinamic ale barocului.
Tn zona culturall! europeana de la nordul Alpilor ferestrele au puter-
nice caracterlstlci: 1n contrast cu zona cultural Aa Medlteranei, cu o
cnma mal blinda, viata de zl cu zl se desfii$ura aicl preponderant 1n
Suprafltl vttrata • 1120 din IUPralala pardosalll spatii interioare orientate ca.tre soare, deoarece lumlna artificiala
LA~m11 terelll'el: 1/10 (M + N + 0 + P)
era costisitoare $1 0 bun! llumlnare a inclperilor pe timp de intune-
CD Olm1n1lunll1 f1re1trelor
la conttructfll• lnduttrfal1
© Olm1n1funa1 fll'lltrll a, 0,3 A X B rlc era imposiblll! pentru o mare parte a populatlei.
Fiecare zonl de luoru necesita. o fereastra care sa asigure contac-
tul cu exteriorul.
Suprafata transparent! a ferestrel trebule s/i reprezlnte eel putln
1/20 din suprafata pardoselll din Tnca.perea de lucru.
LAtf mea totall a tuturor ferestrelor trebuie sa reprezlnte eel putf n 1/1 o
din ll~mea total! a iuturor per9'ilor • 1/10 (M-+- N + 0 + P) - G).
Tn cazul TncAperflor de lucru ou o lnal~me de pests 3,5 m, suprafata
transparent! a ferestrei trebule sa reprezlnte eel Putin 30% din su-
prafata peretelul exterior: ilt 0.3 Ax B - @.
Pentru Tncaperl cu dlmensluni care corespund celor ale camerel de
zi s!nt valablle urmltoarele: ·
!nAltlme minima a suprafetel vltrate 1,3 m - @:
I ~..1-----4---1---,.:.1.-:--~
n11 un1f ferntnt vtrtlcalt, Inell•
n•lf• so•. pentru aceetfl llumlna•
re a lnclptrff- llpat$tt tnsl prlYt- •
"~"- .
' Flrutrtlt rlmln punctul c:tl mal
trebule sa reprezlnte - mAsu,
rati Yn m2 -14% din suprafata
pardoselll Tnoaperil de locult.
f l-=::9:!:::::!:~;,.l---l--+,-~+-+-1----1----, 11n11bff al ttlfflolzcllrfl. Oln aceat fn oazul unel camere de zl cu
I L..m...iiiiiiiiiiiiii..,-..1--+--:!i~::....;/r:.:_..---h.ir----i
A
mctiv 1111 convenabll II II oblfnl
Uumlnarea lnc:Aptrlf prln f1re1ir. cu
dlmtnalunl cl! mal mlcl, ltlta timp
dimensiunile de 20 m2 x O, 14
• 2,8 m2,
cit clftlgul tllmlc al ICll!OII date- b Dlmensiunlle necesare ale
rat ICll'llul rlmfne ntachlmbat.
1n lfara d1mtn11UnU far1111'81 ,1 a ferestrelor de bucltlrfl
® OlmensJunll, f1ra1tr1l0r la OUlle dt ICICUII lncllnllitl suprafettt 11, un rol Im• c Dlmenslunlle necesare ale
portant fl Joi.cl fl pczllf• c:aeel,
0 call sltuatl lntr-un apa~u de•
ferestrelor tuturor celorlalte
chis YI permit, pentru 1011"1 IU• TncAperl
prafa!I a flr11tntlcr c llumtnar■ d Cu cTt este mal mare unghlul
mil bunl dacl! c 0111 lftuatl In
cintrul craaulul. de incldentl a luminii, cu atTt
Exemplul- (i)- al trebuie sA tie mal marl fe-
A lnclln111a terntrll-lumlnm 40- .restrele. Motlvul: cu cft s1nt sl•
e Cua nu 8Sle 11tua11 Tmr--un apa\lu
d11chfl, lnsl nu 11te putemlc tuate mal aproape casele ve•
umbrltl · cine $i cu cft sint mal Tnalte,
C Sfnt suflclentt flr11tr1 lnsumlnd
10% din aupl'lflta pard011lfl
cu atit este mal mare $1 mai
lnclperll abrupt unghiul de incidenta $i
cu am este mai reduea canti•
tatea de lumlna care pAtrun•
de Tn casa. Cantitatea redusa ·
de luminA poate fi compen-
sata prin ferestre mai mari.
Din acest motiv, reglemen-
tarile olandeze stabilesc di·
mensiunea ferestrei funciie de
@ Olmenslunea ferestrelor · <z) Fereastra de manearda
unghiul de incidenta a luminii.
181
FERESTRE
POZFTIA 1N PLAN
DISPOZITIA DIN 5034
In 1tructur1 matailel
(D In zldlrle de platrl apll'tl ® In zldlrle da cirlmldl @ In alcatulra de tip raehwark © In baton armat
.,.50 T
T
1.00
75
J. .L l
fnelperf orientate cllrt ry'I lnll~me ~rmall a parapatulul @ Slrou
@ Cu orlantirl cltre prtvlil'11 specfalt,
cu litmentt In coneoli
© prlvellfti speclall \.U ~na111mt I bll1Ulul mtHI)
T T T
1.25
1 r I
@ Slrou (reglatraturl) @ Vtatllr @ Lumlnator, de ex. ateller de d111n
® Bueitlrlt
VINTILARB-@-@ fNCALZIRE-®-®
~
~!,JU
..... . ,,
,,"
-::-----•·
Spa~u sufleient pantru draperil tn @ Jaluzale vartlcalt in lamele @) Rulou din material textll sau din
mateMal plastic ® Obion
® eoltul peretelui
182
PROTECTIA PATA DE SOAflE FERESTRE
DIN 18073 - [lJ
·Proteciia contra luminii soarelui
· trebuie s11 ducA la evitarea efec-·
tulul de orbire ~i s! dlmlnueze
iradlerea caldurii. in timp ce la la•
titudini sudlce deschlderi minlme
ale ferestrelor permit s11 pa-
trunda suficiantll luminl Tn interi-
or, Tn tAri situate la latltudini me-
dians sint de dorit deschideri
marl ale ferestrelor, cu incldentll
mare dar dlfuz! aJumlnli - G).
t:j'\ Jaluzale lnterioara, soare!e p&I/Ur\• @ Jlluztll 1xi.ri0ar1 -@ @ Obion
Ferestrele de tip sudlc situate la
I..!/ de lnluntru (nu lltl blnl)
50° latitudine au pe tlmp de var!
protec~e completA contra soa-
relui dac! sfnt situate sub ele•
mente Tn consoll care permit
unghl maxim de 30° - ® - @),
Jaluzele - @ din lamele plate
{lemn, aluminiu, material plastic)
situate la distante ceva mal mlci
decit lltlmea lor (mobile) -@.
Se pot folosl obloane in funcile
de necesltati, parasolare obllce
i;i parasolare · parllal obllce.
Brise-soleil-uri - @) fixe sau
@ care se rotesc Tn jurul axe! Jame- ■
Paruolarel, OPIJIC radla~II• sol•• @ Paruolar pllf\lal obllc -@ P11110lar 0bllc-v1rtlcal -@
© re .i clldura -liot lei. Se recomand! i;i in cazul su•
. prafetelorvltrate Tnalte, respectlv
obllce. catdura care urcA pe
Unghiul 101r1lul a1 "unghlul de umbrlr1 a
p■ntruun peret1 pe sud 1ub 50- l&tltudfne fajada easel trebuie sa poatA fi
nordlcl (Franklurt-SchWtlnfurt) - CZ) - elimlnatA prin fante, iar nu ea fie
®· ' blocatl de protectia contra lumi•
i
nil sciarelul ,isl pltrund! Tn c:asl
21 Junie (sollUlful de var&), la p,fnz a1 •
sr, u. zr: 11 ma1 ,, 311u11e, 11 p,Trtz "' prln ochlurl de geam deschlse.
• so•, u. 40"; 21 mart11 ,, 21 ,epttmbrit Conform Houghton - Ill Jaluze•
(echlnoallllt d■ prtmivvl "de toamnl), lele de lemn permit pAtrunderea
la prfnz • a1 • 40", a• ea-.
a 22o/o din caldura solarl, para-
1n gen1rll, pl'01lclla A• tg unghlul d1 um•
brlrl Cl • rnt1~m11 lel'llltrll H; Ind protlelll solarele 28% Ji obloanele lnte-
minim& A ■ (1g unghlul d1 umbrire. 1.1 ·• rloare 45% (fereastr! neprote-
tnllllml■ f■r■lllrll H) - grollmea zkluluJ D
jatA 60 - 80%).
(Z) ~,un,re aprotactlel Tntr-un llngur @ Prot1Cll1 In mil multi rfndur1 50-100
1--t
Brl11•10l1II,
t.ra\ L1m1le ~ protectla contra
Pozl~• llluz11110r aduce
lumlnl dlfuzl IIU umbrl
@ L.amele In Z ~ d1 protec~e I& lumlnll 101relul
,,,
el a strlluclrll
J~mJ ,.
J ll7,S
.... .ii [;i;:;!ilG'i~i
•:❖M:ii ~•=.-1.;;.,.~....,,1~2-1--,,01•
2,60 3,10
~ ,,;,;, ~ Brlse-solell
~ Element /.fs' Parasolar r.ffi\ Parasolar 'e Element de © Ecran de ~ superior @ Parasolar ajustabil
~ da protec1ie \!..:3/ parjial oblic '0 oblic•vertical protec«e, cu rebord proteclie deta$al orizontal
183
TIPURI DE DESCHIDERE FERESTRE
Canat plvotan1
orlzontal
--..~-t-·~ . ,. . . . ..
Canat b11culant Canal
lataral plvot■nt vertical
Cana! buoulant
Int.nor
(D Canaturl {cltre 1xt1rl0r ,1 Interior) @ Canaturl cu r:,lvot central @ F1r1utrl gll■antl vertical © .F1reutrA gllsantA orlzontal
TIPURI DE CERCEVELE
@ Fareutrl cu C8108V1& Tnlundatl, @ F■rtutrl cu carcevea lnfundatl, 7' Ftreaatrl cu cercevea aparentl,
® . FIIR■trl cu jardlnlerl
bltal.e la ext■rlor bltlit la lnt■rlor \!..I 1111 bltale (BIUm&nfenst■r)
FIR ,
"'!ti!illiii/ ;
I!
.,_ .
•HHHH!
82.9
I,
•a---io - • • ~ - • •••
'
- -.. 1 ...
;i
- ..... .J.
i FIR
.! 9
.-
RR
@ Dimansiuni orientative la ro$U pentru goluri ferastre DIN 18050 @· Tip de cercevaa 3 (Iara bataie)
184
FERESTRE
1t?J
...... : - .. ~.
Tn prolectarea dlmensfunllor ferestrel este hotar!toare calltatea de
locuire ceruta a Tncaperlt:··- ·•·· ······ ·
FERESTRE DE MANSARDA
· ----·-...... --·-"-····
Regtementl!rlle din constru°'II prevad pentru incaperi de locult fe•
restre cu suprafata 1/8 din suprafata par.doselll lncaperll. - ®·
Ferestrele cu suprafata mare confera contort Tncaperilor de locuit.
Pentru Tntlperlle anexe ll~mea ferestrelor se determina funo~e de
distanta dintre caprlorl.
Ferestre cu IA~ml mal marl pentru incaperi de locult se obtin prin
montarea de talpl ~I c!prlorl suplimentarl. Acoperl~ur!le mal abrup-
te neceslt! ferestre mal scunde, iar acoperl,urlle mal plate neceslta
(D Fereastrl plvotantl ® Ferautrl b1101.1l1ntl eau buc:u•
lant-glleantl ferestre maf Tnalte. Ferestrele de mansard.a se pot cupla cu ajutorul
unor cadre Tn Tnvelltoare· - @ $1 pot fl Tn$frtJlte sau dlspuse oasetat
DD
adlacent sau una deasupra celellalte - @- @).
Canat aupllment■r
11:.@ . . r°""-: ....7'"....z::s . . ·n
O ... L_J, .. L__)... ..... !ti
I
/ 1·····~- . :=~... ~......·fg··~··~·~
' , •• \ 1' .. '\. • , ...!.. .
...... ', .... ,, ..... ,.. ......
...
,'
•• • ,
....,
tt
" ,
...
,
,_
. . . . . . . . . . . li
' ,~
I
I
... .. .... ····--····
.. ......... ..
·------
@ Fereastrl 9lls1nt1 1 fert11trl•10C11 © F1reutr1 balculal]!I auperlor cu
canal vertical .. Ila> Ftreastrt li\l..............□ ~ ■
plvo~
Ll.............. ", ,, ................. ......................~.
................ "",. ,,· .,..................... .............................
Fereutrl cu raml din PVC
Ftreutrl
ballCUlanti
Faraaatr& de IVICIINt
·® Dlmtnalunl de fertlt'e
Olmtnslunlltt 54.183 ~03 941103 1741103 ~4/123 1741144 144/123 ~ 141144 1341144
ln1nl
~'j;,"::
Dlmlllllunta
0,21 0,28 0,36 0,44 0,65 0,66 0.93 1,12 1,36
Tnclptril In m1 2 2-3 3-4 4-5 s-1 9 11 131112
@ La atrt■.lnl (z) Cu farautrl 1upllm1rrt1rl vartlcall @ Calculul dlmanalunllor ferattrel fUnClit de supraflta pardo11III
19 19 19 19
~-75'
/.j2' Ferestre !nslruite cu canat @ Adlacente sau una deasupra
® Varlanta de montara, seC11une
vertlcala ® Sectiunea orlzontala l.!.5J suplimentar - @ celeilalte
185
FERESTRE
DIN 68121, 4108
r•::r··
® Ftl'Hltrl
dlnotal
,
~
2 3 4 $ 8 7
0tlCl'llrll g11mulul Vltrar1 11 Fllmtrl fl u,1 vltrat1
I I ·1
U1ILutt gum normal
It,,
WI
(ml, I()
lnclullv raml
k,CINJ)UI d■
mat. l'lffllll Wtm1 .
1l21l22l2.3l3'1
Kl
1 -11m..tu u 52
2 "••-'"•'•"'"''-.A..,_. I■" 11-- ~-• "Q ..... ~-" .....114.1•1
3 Gearn Jzolant > a "'"• la <1 o mm 3.2 28 30 32 34 4041
4 Gearn lzolant ,10-• la <18 mm 3,0 28 29 31 33 3841
5 Gum JzollntcuCIIZ 1111> a-11< • mm 24 22 l'l.5 28 28 34
a Geanlzalantcudl2arl>S-11< 10- u 21 2.3 2:.5 27 33
7 Gumllolantcudl2orl>10...,.11<18mm 21 20 23 24 27 32
t, @ Fereastrl cu profll din otel a Gearn dublu cu dlll. 1ntre fol a.a 2,8 2,7 2,9 3,2 3,741
· · - I'll! ■I .,,,, - -
9 Gearn dubfu ale. cln Clllffl llmplu ,1 2,0 u 2,2 2,4 2,8 S,1
ge■m lzolant (lflllllU
lnletfflldlar Ill Intra
10111 emm) cu dlllanl& Intra 101
fnlrt 20 Ill 100 mm
I
10 Gearn dublu ale. din dDul fol d• geam 1,4 1,5 1,8 1,1 u 2,7
tzclant (apatlu lnt■rm ■cllar a■r tnll'I
10 "15.mm) cu dlatanl■ lntrt fol
tn1l'I 20 al 100 mm
11 l'■rele din blocurf di Idell DIN 4242, 3,5
CIVI la lnttr!Clr DIN 18
Pllln ,, ln cazul ltrntrelor la cert rama reprazlntl mal pu~n de e~ (de ex. vitrine), ooeflclentul
de conduotlbllltm termlct k,. poate fl lnlccult cu coeflclentul de conducllbllltatl termlcl
ky al geamulul. ·
11 Cllllftcarea ramelor de ftr11tr1 In grupelt dt m■ttrlalt 1•3 st face In modul urmltor:
t, @ Fereutrl din material plutlc
Grupe 1: Fereatre ou r■ml din lemn, material plutic (vezl notl) ,1 comblnljll cu lemn
(de ax. ram I din lemn cu !nv,11, din llumlnlu) flrl vrao ldtntlflcare dlstlnctl
11u !n cazul In cart coeflclentul de conducllbllltat• t1rmlol a ramal II do•
vad1$11 In urma 1t11tlrll a fl k,, < 2,0 W/(rr?- • K) .
Observljle: In grupa 1 se claslflcl pr0flluri din material platic dear atuncl
c!nd profllul 1111 In mod ctar din material plastic ,i elementele metallce au
un rol 1xclu1lv decora!lv.
Grupa 2.1: Fer11tre cu reme din profiluri metallct sau din btton termolwlats, atunci
clnd coeflclentul de conductlbllltate termlcl a ramel se dovedatte In urma
atestarll a ti If,. <2,8 W/(m1 • K)
Gruppe 2.2: Ferestre cu ram• din profllurl metaHce sau din baton termolzolate, atunci
clnd ooeficlentul de conductibllltate termlcl a ramei se dovede$te in urma
atestlril a II 3,8 > k, > 2,8 W/(m2 , K)
~Ian
A-I Valorlle de calcul ala coeflclanjlior de conductlbllitate larmica pantru geamuri (kv)
~ @ Fereastra din aluminJu. \!..) sl pentru ferestre 51 us! vitrate, lncluslv rama (/(,)
186
FERESTRE
DIN 4109
f iftt'
Iii Jini 11 I 11 I I
i i
1 -lie.
!
.,, ......
111.-.
--~
11 IIWIJ
prtnolplll
<:15
n- :sa
11- 25
110
>100
31-100
<10
10- 50 I
0
0
JI
Ill
0
I 0
-8
II II
'50
I~
25(30)
llllltlltl a-:sa 90- 200 JI
.......... 11-e
• 10
101•300
Ill
IV 1 51 plnlla58 25(30)
■
111-1911 101 -300 I
............
(2 lllml), H-100 II
-
.,_,. 11-H
• 10
200• 1000 Ill
IV
II 56 plnll160 30(35)
(1-1,
p,t,,aiplle
101 -100
38-100
Ill
1000 - 3000 IV Ill e, plnlla ss 35(40)
-
in-.
Zani •115 V
lndUl111111 IV 66 plnlla70 40(48)
101-:100 IV
--
p,lnapllltou
-.
4plnlla9
01111 de VII. de
fonolzol■re fonolzotw lndlc■tll orl1nt111v, r1f11'1101.r1 la ear1ctertlllcl constructive
lndB ■ I■ fara•t••l"r •I lmatal■ tlllnr M v•"" 1•••
@ Dimensiuni exterloare ale cercevelei ln1undate_pentru· ferestre glisante - ® @ Clasele de fonoizolare a ferestrelor !extras din dire.ctivele VDl_nr.2719)
187
CURATAREA CI.ADIRILOR
TRA 900 + AufzV - Ill
. . . .rI ELEVATOARE DE FATADA !?I ECHIPAMENTE MOBll:.E
Pentru siguranta contra caderii Tn gel pot fl foloslte centui'i de sigu-
i ranta cu cordon opritor, cabluri de siguranta sau aparate 'pentru si-
guranta lucrului la Tn!ltlme. - (i) · ·
·. Elevatoareie de fatada, respectlv echlpamentele moblie sitolosesc
la cur!tarea ferestrelor (astfel fiind poslbila montare~ de geamuri
fixe) $1 a fatadelor - @- ®, precum $I la lucr4rl qe intretlnere sau
de reparatll (nu s1nt necesare schelele). Atuncl ctnd. sT.rit montate Tn
If' eo, dt slgurantA ,1 cordon de ® Sclrl de ligul'llltl care II dtpla-
llazi paralal, pantru 3-4 etaje
timp utll pentru opera11uni de constructls (montare de jaluzele, fe-
I..!./ slgurantt . restre ,.a.m.d.) sTnt deja utillzabile. Ca urmare a unor minore modi-
flclri constructive, elevatoarele de fatadl 1;1i echipamentEiie mobile
pot fl folosite ca echlpament de evacuare Tn caz de· incendlu. STnt
dlsponlblle sclrl mobile fixate pe fine, echlpamente fArl ,ine ou
gondolA, echlpamente pe fine cu gondolA, fixate de planfeul aco-
per1,ulul sau de balustrade, cu macazurl ,1 curbe. ·
Echlpamentul (mobil de fatada) cu scarl suspendatl din metal u,or
- (i) c:onstA Tntr-o scarl suspendatA mobllA Tn fine. LA~mea ,1
. scarn este de 724 sau 840 mm, lunglmea total! max. 25 functle- rn,
de clldlre. Sarclna maxima este de 200 kg (2 oameni ,1 echipa-
mentul). Exist! altematlve precum pasarele - @fl balcoane de
eurltare - (i).
@ Suprafata umbritl ,ete auprafat■
@) Cur11art• f11111rtlor allturatt lpotlllcA • outltlrll
Tlpul olldlrll Fere,tre tJ111tloar1 FtrNtre de manurda
IO
Bltou la fl-re 3 lun1• la flecare 12 lunl
BlrourfpUbb la 2 dptAmfnl 3 lunl
I
Magazine la ext. slptlmfnal 6 lunl
la Int. 11 ·fllCll'e 2 dpL
Magazine (pe 1tr. prfnclpale) 11 m. ■lptlmlnal 3 lunl
la Int. alpttmfnal
Splt11t II fl,ca,1 3 IUIII 8/unl
!;!coll la~r•3-41unl
.. ... '.~ .. 12 lunl
I - H01,1u~ (flrlt clue) la llecare 2 alptlmlnl 3 lunl
Fabric/ (dt preolzle) la flfcarl 4 dpt&mlnl 3 lunf
Fabrlol (grale) la fllc:ara 2 lunl ···&"llll'II··
Cue pardculll'II 11 necare 4 -e dpt.
• Ftraatrtll di II parter lrtbul, curatat• 1'1111 dN.
® F'asarlll de lrrtrttlntre (Z) Interval• ~ Ump ~ntru ourat1r11 lel'fflrtlor
m
e0
~
55
~0
45
l 40
30m 30
. 25 25
20 20
10
188
. - r-1
j ( ~ ~,~:A. }=❖-:•❖=- ❖=: ·
·.··
• r.:J
f:•;·....
~ uel montate graflt :,:i~ Clatanta minlml
[(❖:❖:❖:•:❖:❖:❖:
J
.....::;............ ..
Cu dula~dlspunera avantajouA)
,,.,,.,.,',
J\. . . . .. j
❖~ ~ . ptna1aperete ~ Clantele la 10 cm
dlferentl pa
Tr.ili\ima
. . \
(D
&❖:•:❖:❖:❖:❖:❖:•:❖:
~. ;J1 _,
,.
_ .J~
u,a cu 2 c■naturf cu broucl p1 dreapta
.
- ........
dtacentrat
@ Buculatl pa dr1apta
.;..-· ••
@
~ llnlilcapa
111•
~-- --
'
r-;..., u,a batantl cu un cenat ,, cu 2 ca-
® Cu pivot c1ritral, cu trlClre pe
=4_;-·--:. . .
Canat ltlnga \!.,/ naturl, eventual cu tr1cere pt
drtapta dreapta
■
In lnterlarul unel clldtrt, "''le trebule
=:.. . t················ poz1t10nat1 judldoe, clcl In caz contrar
ele pot lngreuna buna 1xpl0atate a
u,1 glt■antl In fall ptrlttlUI
:re ,................. ~il~l tot mlcfCra 1uprafe111e utile
D
u,1 de accea In loculnil cca 90 cm
u,1 de lntrare In cul pfna la 115 cm
u,1 cu 2 canaturl,
u,I de camerl cca 170 cm
u,1 de lntrara 1n casa 140•
225cm
189
....
10,5 7~0 875 1000 1125 1250 17!0 """0 2500
U$1
• DIN 4172, 18100, 18111
,..... ,.,,.~-, ~· ... i Dimensiunile golurilor de. u~i - © sint dimensiuni orientative cont•.
DIN 4172. Dael Tn· cazurl exceptionale sTnt necesare alte dimensi-
2 3 4 5
uni, atunci acestea trebule sa fle modulate la 125 mm. Tocurlle din
otel pot fi utilizate am pe stinga, crt ~i pe dreapta. - ®).
Desemnarea unul gol de 875 mm l!time ~i 2.000 mm Tnaltlme (Tn di•
mensiuni-etalon): go! perete DIN 18100 - 875 x 2.000.
9 1
!(l
i:.;·
934
514
1147
1972
:1:1
141
591
-9
1.aea
1983
~
I 1000 2000 115 1981. HI 197ll IH 1183
PenllU dlmenllunll1 mlrcafll cu o cllrl In DIN 18 101 ""' dllll milUII · · - )llnllU 10Gllrl fl Joi di
ulll, Numwl 111. .oatcu numarut rlndutUI In lab,1 al DIN 11101. · I 750 2125 735 1110 701 2017 711 2108
7
I
171
1000
2125
2125 ...
8110 2110
2110
04
181
11097
2097
141
HI
2108
2101
G) Goluri In perete OIN 4172 ... (i) @ Fol fl tocurl de Ufl flltuha OIN 18101
Olm1111lune Olm1n1lun1 oun.n11un1 0/mnlun, Olmen1. ext. a
■talon di nomlnall ■ fllttoc llbtrl dt tracll'I foll di u,a
conatructlt golUlul I.Jllmt X lr,1111m1 I toculul (OIN18101)
~IN18~ LIUm• x lntiUmt .,-9 LltlmlxTn111tm1 Llttffll X lnllllmt
tfmlx 11
Dlmanelllnea IIIMrt
• ;olulul
I
oouJIII
Olm1n1, foll de u..
Dlmtn■luneHtllon di
·, I
DlmtnL foll cit u,1
DlmlfflaJUMHlllon cit
1j..toouful
1· Dlm■nl, loll ft •
1Dlm1ntlunt11talon da
iaonltnlellt !aon•truatl• · aon■truo!fl
l'DlmanllunN
llllttt a QIIIUIUI
i·u11mn
lldetl'Rll9llbalt
·,.
i j IDlmanslunea
I..
DJman1lunea
Iconatrucll•
toculul
Olmen,. loll de u,A
Olmenslun81.. t■lon
da 19'\
Dlm1n1. foll di Uft.
Iconatrucil•
01m1nalunea-■t11on da @ 'Olmans.-etefon de
conatrucll•
Iconstrue~•
...
talon de I01mena.-etalon de
construc\le
® 0 u,a cu tee
conUnuu
11 focurl cu profll de coll Toe care imbraca peretele Toe
190
~.•mln.I1,eo U$1
~l
~ ~ m l n •. 1.50
110rmal 2,10 normal 2,40 - Ill
--~-----
2,00
................. ---... '
. · m••· 2,20
--~-----·· 1 ~
u,ne turnante - G) - @
mu. 2,80·
• ......
·srntdfsponlbile ajustablle; acea- · -···
sta Tnsemn7nd ca 7n caz de clr-
culaiie intensa, mai ales vara,
(D U$1 turnantl cu doul canaturi @ Cu trtl canaturi @ Cu patru canalurl
t !\ ·i X7< iii
Tn a9elasl timp.
!
gllunli :
I ~
====!='==normal 2,40 aau grll1f ( normal 2,40 Grupul de canaturi este tras la o
I
: l!IIJI, uo •, mu. 2,10 part_e atunci ctnd se circuit numai
Tntr-o slngura direCile (la Tnchlde-
~ ~ u,a turnantl cu 11s1r1 supllmentara rea magazlnelor). - © - @
@ @ Pachatul de canaturl dat ta o part• · @ di
Cu pa1ru canaturt, pozlll• llrlnal IYICUlrl
u,1
automate, acjlonate de: ra-
dar, pres cu contacte electrice -
© - (i) pardoseal! de contact
pneumatic!. Barlerele de lumln!
unldlrec1fonale sau cu reflexle,
usile glisante automate sfnt adec-
vate pentru montarea pe cAlle de
evacuare in magazine, clAdlri ad·
. mlnistrative, supermagazine, 6
canaturl ,1 pin! la 8 m I41Ime.
Uslle cu perdea de aer - ® se
1nchld seara cu o u,a cullsanta
vertical-@
Tnchlderea tncAperllor poate fl
■
@ u,1 cuU1ant1 vertloal .. @ efectuatl cu usl pliante spre ex-
tremltatl - ® sau cu u,I-armo-
PIICaf
-------11 nlc! ghldate pe mljloc - @
pentru Tnchlderea de goluri mal
largl. Mli,carea de basculare
~ este comblnat! cu ml,carea de
gllsare.
• u,ne-armonic! pot fl dln placaj,
plele artlflclal! sau material textll
-@
u,11, telescoplce au mal mutte
canaturi legate Tntre ele prln re-
bordurl verttcale. Ui,lle telescopi-
@ ce cu aqionare extern! au un sin•
gur strat - @, cele cu actlonare
Intern!, dou! straturl - @
IL
ghldate de SUS - ® fac posl-
t.ra\ Poartl glllarrtl artloulatl OU
@ l.f::J tntoarca11 ta coll bil! partltlonarea spa;lllor largi.
I,
@ Uti telaaccpicl Ufi ttitscoplcl
artlflol■lt
,, . / /lei• 1
,1:' 18-80
" 80
/I..,
-
nlffllo■ul
llfonutul Sea11un1
~
il9,0
/~
@ f'erete-rulou '-....... @ Cortlnll. de partltioCtare conform DIN
10032 T4
U$1 glisante llexibile @ lnstalatlepentruperdeadeaer- ®
191
f'
.......................... :·:·: Pentru garaje ,i alte. asemenea
PORTf
,,l
./ turi, Tnchise ,i partial vltrate, com,-
plet vitrate. Din lemn, materia
plastic, aluminiu, tabla zincata dir:
..................... ,u,, .....
o\el. Dimensiunile maxi me de tre-
cere 4,82 x 1,96 m. MArlmea mas_
·a) Poartl pliant& c) Poarta cullaantl cu
cull■antl contragreutatl ximi a canatului cca 10 m2. Dls-
ponlbile ,i pentru golurl Tn arc,
Actlonare cu motor 91 teleco-
mandi. Poarti pliant! culisanti
verticaf ... ®, poartA sectional! ...-
©, poarti cullsantl vertical tefe..
scopici - @ , poartl rulanti -
@ din aluminlu. Sint dlsponlblle
portf de mari dlmenslunl fntr-un sln.--
gur strat sau Tn .mat multe mtur
pentru clidlrl lndustriale, de trans-
porturl sau atsliere. U.1!mea max.
este de 18 m, lar Tnll~mea max. de..
6 m. Ela sTnt actionablle prln comu
tator cu manetl, barlere de lumlnl,
telecomsnzl cu lnduC1le sau fir! fir
(electrlce sau pneumatics), praguri
de contact. -
U9lle de ciroula1Je carosabll! CL
acllonare rapldi!I., Uflle batante din
PVC - @ Tntr-un slngur strat din
PVC transluold trebule s! fie rezl--
stente la abrazlune ,1 la Impact.
STnt dlsponlblle fi cortlne din 11~11 -
@. Ce asemenea 111 Ufl rezlsten-
te la foe TSO - T90, cu un canat--
sau doui oanaturl - @. Uf! gll-
santil rezlstentl la foe - @.
Partl1Jonlrlle gffsante, cullsante
vertical sau cullsante rezlstente la_
Ai llmaa,0011,00 foe trebule sa functtoneze Indepen-
dent de re1eaua electrtca. Tn caz de.
lncendlu trebule sl se Tnchldl au-
(Z). Poll'II cu cobotlr1 tomat (F,soher-Rlegel) •
~ c{,:,:w:@
.LllJ
f-1.ao-1,40-I
@:•:•:•:•;•).!:_:;... ~
l-1.10-1,to-1
~Am:m
. 1-1 JO -3,eo--l
@ Poarll pllantl - (i
~A-~
~
@
1----uo- o1,ao---l
1---3,00-1,00
l
75 1,75 2,00
75
75
U75
2,00
,,oo 2,125
9
:i l:~s
1,25
1,25
2,00
2,125
, 875
875
- 1,00
10 2,00-
1,875
2,00
1,875
a
1.!0
1,50
1,75
1,75
2,S0
2,00
2,12!1
2,00 .
2,125
2.50
-
1,00 2,00
1,00 2,125
Cu dout canaturl
,.so 2,00
1,1s
2.00
I :::::::m_2 canaturl
_m:::::::
2.25 2,125
@ Uel batant~ din cauciuc @ Cortina din f1$11 @ Uel rezistente la toe T30 - T90 @ Poarta gllsanta rezistenta
la lac T30 - T90
192
SISTEME DE lNCHIDERE
L_PoartA l[
~~~~g
' '
lntrart II ~ jsp1Jatar1el I Gar■J
·- Tnculetorlle cilindrice confera cea mat·mare·sIguranta,··deoarece este ·
aproape imposibil ca ele sa fie desculate cu unelte. Tncuietoarea con•
ceputa de LINUS YALE se deta$eaza net de toate celelalte sisfeme
de Tnchidere.
OIN 1S252
'Chila prlnolpall ;-r■li Cuilpl.lrl pentru ■ctt, ctlult dt bile, culll paftlft, "'' dt lnttme, ut1 cfe Perlclltata
n
u,
IVICll■rl, gllderobl, Tnculatarl di llzl, lnclperl frtgo,lflce, u" de
mablUtr, Ufl au tocutl tubUllrl,
lncutttorl ;llnnt1, catilne di vttU■r
rut■ntt, Ufl di dullpulf, bltaurl,
u
'~hell prlnctpall de· ;rup 1
u Chtll prlnclpell
Cua UQl!torulul, t■blcul ucenaorulut, c■mir■ elldl1c1, "'' d1 ac:ca Ir
g■r■11, p0/lf oulluntt de gl!'ljt, porlf CII zlbr■II, u" de centr■tl ttrrrilcl F0art1
degrup2 u.i de 1ublol, condum de allmentare cu petrol, t■blourl cit cliltr1bU111 periclltate
n
Li
'Chtll de ;rup 1
LI
'C~• de grup 2
Li "=o,Chel•cle
'
Cheledl;rupS
u.i de ■CCII In blrourl, t1rutr■ cit man■ard1, ter1■1r1 bucullt, lltlrll ,1 Extrem.de
Inferior, c■mere cu calcut1to1r1, utl de lntrare, grllaje, u,1 de case, tripe, perlclltate
f1r1111'1 de dlfflflol. 1um1nat0a111, llbtClurt cu comulalCl■re, u" de ■ccea In
;rup4 loculnjl
@)
t'~·
Checklist
'
T
al
a
l
T
~:~~✓~
~ .......<.....,..
@ Slstem de Tnchidere general cu chele prlncipala @ Ciliridr!J: profll, semi, rotund Dlmensiuni In mm
193
SUPl'IVtl gh■r•, SIGURANTA CLADIRILOR ,1 ATERENURILOR
,, d•aonlllot t;;,;,,,,..,_ I
...,,_rn,upn11ra, Supravagharatnoepo~
. Supravoghtra
dtHCID■ra
· Supn'llglllro
lnm,pnoollll
~fl·1.·~=~...,- £:::,n
c..,_,,_. IT))} Iii DIN 57100, 57 800, 57 804 - [D .
Contactd~achldera
···-~ntaot
~ c:,,•-
Dullo cu
ul~.•-0--· .• ~~:-·~•= .
Blrilrl Sc:hlmbltor
I I
Contac!da lncllldlra -+-
Dullt cu
lracvont■ lnalll
· B■rterl lracv.
lnllll Prin tehnologll de siguranta se inteleg m!surile ce trebuie luate Tn
- .. _,.,,. <j•:::: □ □
ICont••t I +--- Allffllt .~-.... 811111'6 .. vederea apararii corpulul, vietii $i bunurilor Tn fata unul pericol in--
tpandulant tiJl'rll - • - -~II lumln- fractional. Tn general, toate componentele unei cl!dirl, chlar $i cele
,1 (IIIPravaghtra "'
di aupn 111■) I I I I din baton $i beton armat, pot fl penetrate. S1nt esen~ale cerintele de
.________, ...=.....
siguranta. Acestea sint stabilite in urma unel analize de siguranta a
1----1>1 O O O O 00 • • 1 - - . . . , i Bliiirinclmpl6~_panlrU punctelor slabe, cu estimarea costurllor $1 beneficiiJor. Polltla cola-·
..---
boreazi $i ofera consultants Tn privinta alegerii echipamentelor de
Allmenlanlcu-lllollle
'=·~·-
EB Allmtntn dll 11
lllll4lrlGIII
CD
[Z)
• ••
=--- mi==:,.
llllpoaltv INlalafltde aupllta !llpldl
~lnohldera aptlltt
siguranta i;;i de supraveghere.
G)
Vtalntl
194
,1
Elemental• constructive ,1
a • • • p-- JW" -!I • I ~ ~
·81
. B
SIGURANTA CLADIRILOR
~ ~
'l,l;
+
A TERENURILOR
DIN 57100, 57 800, 57 804 - tlJ
Simboluri - pag. 25
• • •• •• o"
4. Sistemele electronics de
u,1 v11r11,, u.i 111pe 0 0 0 o" control al accesului sTntdlspozl-
Uel gll11ntt vltr■ta - exttrlor 0 0 o" o" tive care, fn conjunctle cu un
l.umlnatoart
Feraatr, de l1\IIIHldl
0
• • o" •on • 0 fi' element mecanic, permit acce-
sul de ex. Tntr-o clAdlre,
tnc!pere, zonl numal pe baza
unul control de ldentltate .
Ptrt" din blocurl di ltlcll 0
Vltrtnt, vltrajt ffxt de mart
cllmlnllunl
P1rt11 ,1 pianfff gllle
·
••••• 0
0
Aceasta se face dupl verlflca•
· rea electronlca a ldentltttlf per•
soanel, respectlv dupl controlul
P■rtll fl pi.,,..■ llfOare
■
Oblecle lnd1vldu■J1fll - ,_,
:~'jj"
trol de acces cu un dlspozltlv de
Pardouft • lnt■rJOl'II
• .... Tnreglstrare.
Stffurl bllnclatl111
II :ia~':.m.1---.
undl POii■ A111ntl au min■, - Clnd poltt I lltllllt cu mini. llUIIOI dncl aenllllrllt llnt fnltlblltllU atuncl clncl H PIO- TEMEX/DATEX/BTX servesc la
supravegherea de la distant!, la
. ti INllntconld1ilmlltllltimp,lltci■ gNU11111~ '
,a, lne■l\lfunat ■n'lllllljl,tvtlofoutll ... GOIIIIIII- HINOl!laldidllpolllYICltligUNl)&lnclvldulle. mAsurarea, dlrijarea, dlagnostl•
on Oprcc■Cflol'ICOmendallO-tlllmllldlclmpauOIIPMita',
•11 .W... lnclul In cllpalll';UI cit ■up,■v■Glln a lnalpt!II, carea, punerea ln ordlne, inter-
G) Supravegheru de contact .i 1 1upraf11tlor- u1lllz1rea ad■ovatl a 1larm1lor antl-efrac~• pelarea la distant!, controlul de
stare al lnformatlflor, datelor,
Crttlll dt compa,111
p
Kl ~--
.J"',
Al■rmlcu
stlrllor de la un obiect la altul.
6. Siste_me de supraveghere,
de observare, de dlrlJSJ'.e, de
control, de 1nreglstrare a even!•
mentelor, prln lntermedlul unel
camere video el al unui monitor
manual $ifsau automat Tn interi•
orul el Tn exterlorul oblectfvelor,
pe tlmp de zl el de noapte, 365
de zllepe an.
195
SCARI
DIN 180815
-
pentru sc!rl de gr4dlnl etc. se obtln
prln intercalarea podestelor la fie·
care 3 trepte. Pe sc!rlle din teatre
sau Tn aer llber S& pA$8$te mal
2.0 Tncet, ceea ce Tnseamna cl pot fl
mal pLJtln inclinate. Sci.rile per,tru
intra.ri aecundare sau sc!rlie de
evacuare trebule sl faclllteze co•
Rampele ..nate col'ICI una dt11U•
pra celellatte eccnomlenc apatiul ®. Clnd clOrfotll,9' arft1Zfte 1lnt ~ i
pa chclla rampel, u econom111,11
IP111u fl achlmblrl costllltoar■
®
St VO( l1/lta gTrlfolurilt •J ufllt CCI chl- .borTrea rapid!.
9 pang; comblnllia de mal 1ui NII tn
schlmbavantajoa fl nepertculoasa
Searl cu Scalt CU 0 rampl
doul ramp, cu tr■I ram~ ,,
■earl dt clldlrt
,• lnll~m•a lncun■Ve lnc11n1111
1-1 I nlvtlulul r1dusl (bunll radu1a (bunt)
iUS-40cm
Nr. lntlt. Nr, lnllt,
lrtpll trtp11 lflptt lrlple
I b C f g
2250
2!00 14
- 178,5
- 13
15
173,0
168,S
2625 - - 15 17$,0
2750
3000
16
18
171,8
188,9 17
- 178,4
-
In cazul. acltllor 11lcoldal1, t,;:;\ In cuul 1clrllor dr■pt■, ~ Sclri pe care pot clrcula /,i,;\ l.llfme a, penw 3 '14'
@ dlltanta rntre nn1a d1 clrou• ~ 1 dllllnta tntrl llnla de olr· \J!:/ una pe llngl alta doul \!:f3/ p■ l'lo■n, · \!:,'
lnat~mea nlvelulul $1 lncllna~•
sclrll
lat!• ,1 vangul exterior tre- culallt fl bllu■tradl tr■- ptl'IOinl
bull al lie de 35 - 40 cm bul1 II fl• de e cm
Z:e-,---r:ca~n~111111=a~.,~
•.,~;"'"11.,,.,..--,
4kJ/m _,,
ca1uourn ,/
\j
iil: 8clltll
;.,aocrn
In lacUl1119 unllamlll•
,. so cm
ln Clldh1 p1ntl\l laculntt cu
22 =.:::II OU
1otr;l- ■prox,
-----.....;...,<,,j
/
II, In lnt111ctu1 iacUlll!tl, ICltl pint la daul 111fe compl1t1 IGII I
lptl llllnlllldi fl plvn"I I
::,
'•
jl ;.,1,25m/150p1raoan1 .
I
f!IU 1~11'• mnnl cur■ nt, i: In i:ildi,j lnallt, 1n ap11111, Jeoll ,1 J, ln Clldlrl Flnlru '-lnlt cu mil mull
I 14-+---+-'-'-I
:= c---------(l !: taatrt • 1,ao m :, di daul ltll• CCffl?let• '1 IClrt ragll·
manta!■ dt llgilla1la ln c:onstruclli l
H H
Sclrllt treblJII d a/bi mfnl ewtntl ll,ct, La o j\
jJ
•Socm H:i-o---m•_l_m.,.
_ ___,_ _"'U
1111m• 1 Glri1 mal mor■ di 4 m, ttobula tl 8lllala · 10-t----t".........-+---+---
0 mlnl C\ltlinll ln11rmadlarl. ln OIZUI treplllor all• ll Nu 11n1 n1e111r■ , : ,: LIVme dt clrculalll la pasie 150 10 20 30 46
0
coidall mlna curantl 1111 F• partaa 1xttrlc11l. :: dpdY l1111llia11v • d• persoane L.ltimea traplli {c_m)-
@ Ol~ensiunl mlnlme ale sclrllor @ MAsurarea latlmil uttle - pag. 197 @- © @ Cosum energetic la urcat scan, aduiji
196
1 ScAri
90'
75° 2 Searl pentru llll!sol .i pod, care nu due SCARI
la !ncllperl de eedere, precum ,1 ac:lri
care nu slnt neceaare d.p.d.v al ll!Sl!■• DIN 18065
latiel (supfmentare). tabelul - 12) ,
,1 • Scala perceptiei scarilor ~I cailor .
rlndurlla 2, 3 5 .
3 Sc:Ari n1c1nre d.p.d.v. al legllla~el In
construejll, care due lipra !ncllparl de __
1115 J -de acces este larga: de la posf- ·
$edtr1, pentru clldlrl .d1 loculnta c~ nu
H -II bilita1i de modelare a celor mal
i
mal mult de 2 apartamante, tabelul -
(2) , rlndul 1 -
4 Sclri n1c11ar1 d.p.d, v. al leglsla~ei .In
constructli, rn 1111 clldlrl, tabelul -
1f.~:
3 J diverse scari pentru locuin1e,
prna la scari exterloare gene-
~· -• -roase, pe care urcatul $1 co-
(2) , r!ndul 4 · " bor!tul devln mers. Circulatia pe
J sc!ri necesita de regul! rn me-
l die de 7 ori mai multi energie,
7 H • 10 decTt mersul normal 1n plan, in
cazul urcatului sc!rilor, .,efortul
G) lncllnaija pentru rampe, aclrl, llclrl moblia ® ~ • d•
......11du
••••"- so de a urea" este perceput din
Rind Tip di clldlrt -Tip de ,cara LIUm11 lnll~mll Ll~m11 punct de vedere pslholglc ca
udll de ctr. trtptel
clrcuta~• ,ill 111 fiind accsptabil, atuncl cfnd ung-
min. hlul de Tncllnatie al scar11or este
Clldlre de ioculnte
cu mllC, 2 loculnl■ 1 1
Sclrl care dUc 1pre
1nclperl de "d1rw
80 20 """·
23•1
de 30° $1 c1nd rampa este:
2 80 21 211l -----·-
cTnlljlmtactr.
! lt11m11 tr.
17
29
3 50 21 21• Raportul se determlna cu lungi-
1;
mea pasulul unul adult (cca 59 :-
26
. 65 cm), Pentru stabillrea celul
0111 21 ma! tavoraoll raport cu consum
11Include el laouln19Iupllmenta,. cln alld/1 cu nu 11111 mult de doul loculllll minim de energle, se apllca for-
IJ darnu c14cm, illdar nu .. a-, cm ■ lllabltlm. repartulul d1 lnallnallao'I mula:
•l!n caul treplllor 11, clror ""m• 1111 IUb IHI om, trebule Cl IUprlpUl11l'l1 I d Ill CII puUn 2 c + t • 59 - 85 cm.
atrr 119 m,,., Incl! el rezulte o aipra/1111 c i t ~ IOlaJi cit 21 cm /t+t),
II In cmil l!lplllar Ill CifOf llllmt nta sub 24 am trtbule C l ~ 1 II flt Ctl puUn Pentru dlmenslonarea $i mode-
&tit~• mar■ , Inell II l'IZUIIII o auprmatl dt clloere tctlll d1 24 cm (I+ 1), larea sclrilor, pe l!ngi conexiunl-
le de mai sus, de o deosebitA lm-
SClrt penll'U clldlrl
®... .,dlmen11unl llmltl (dlmenllunl finite rn Slare flnl11t1) OIN 18 oes - @- © ©-@
ti · ·• .f:i.·~ ■
,---~ portantA este scopul supraordo-
~
nat, func:t1onal ,i estetic, al sclrll.
Nu dear rezolvarea diferentel de
! iT i i r·· nlvel este lmportantA, cl 1;11 modul
Tncare se fac8' aceasta.
. . . .... .... "·-,.,.. c:.m-.... .... ... ~ ~ 1n cazul scarllor llbere cu clr'cu-
latle maslvA, se prefer! trepte
joase de 18 x 30 cm. ScArlle
I
I
l •• .i
I
I
r·-
L---
l__j ,'
Flg. @- @: 18 conttmi:,te17128, 17,2/28, !nlltlmaa
: nlvllulul 2,75 m; llllmH di ctrou11~1 1,0 m, _
spre blrouri, sau de evacuare,
trebule s! permlta circula~a ra-
Sclrlle flrl odlhnl acoperl In 10111 tormele prlClfc aproape aceeQI IIIPrafall, dlr percursul dt la 11,1r.. de pe ecara In• pldl. Flecare scar! necesarl
@:.. @ terioerl ,1 plolr11 pa 101ra care duce In contlnuare 11111 IUI, poate fl 1011rtat almlltOr prln bll1n11rt11 treptelor - @- trebule sl se afle Tntr-un spa~u
G). Oln ace■t matlv ac11t11 din urml II prefer& la aon1truCjll ou mil mutt, nlvllurt.
al scarllor contlnuu, ale carul po-
---l g
slbilitAti de acces $1 le1;1irl spre
exterior s!nt astfel reallzate,
I :❖•:•::;:;:
.. i•••t+ii+-4--MiiSi;i,M++~---, !nett sa poatA fl folosita fir! pe-
t... ::•:, :;:; ~-- _J ricol $i ca scar! de evacuare.
5,0 rn2 5,4 m' e,4 m• e,zm' um' U.tlmea 1e,1r11 ;a,, decTt IA-tlmea
\
scarf I.
Din fiecare punct al unel
t-- ~:~.~:.{: rnclperl ,1 de fa nlvelul subsolu-
I
I ,. ____ _,II
I lui, casa scarllor, eel pu~n o
I
~ ....
I
: ----
I I
scarl necesara orl o le!illre tre-
buie sa poata fl accesata la o di-
~ Sclrl au odlhnl acoperl suprafafa sclrllor cu 0 rampl + 11uprar111 odlhnel
@- ~ · 1 1upral1ll d1 trlaptl. SOlrtle cu odlhnl tint nlCIIINI penll'U lnlltlml di ~ Searl cu 3 rarnpe; 1tnt 1cump1, ne■• stanta de -. 35 m. Daca sTnt ne-
~ dacvate 1copulUI, consuma spa11u cesare mal multe sclrl, se vor
nlvel a 2, 7S m. Lltlmee odlhnel a ll~mea de cll'cullllt a lClrtl.
dlstrlbul astfel Tnc?t calle de eva-
~r
cuare sa fie cit mai scurte. in
casa scarllor trebuie sl exists
accese spre 1ncaperile de la
subsol, podurile neutlllzate, ate-
llere, magazine, depozite el alte
asemenea, trebuie prevazute
cu U$i cu lnchldere automata,
avlnd rezistenta la foe T30.
197
,ueo SCARI
clubuc
zr·r'l'm
-«· h
,~
Profile de trepte. Pentru a evlta
la contratreptele vertical a, pate-
""· .............. ·.: ··· ... _.,..• · te·urite de la:crema·pentru·pan-"·
G) Proflll de ttepte
mal bine : ~ml~:":s:•2~1:~)~1:i tofi, - (D se prefer! profilele
tr11pt111v11up11pun,.,,a
mm oblice I care in plus m!resc
I I
~
-~ treptei (1) este mai mica de 260
mm, atunci treapta trebuie sa.
i=~- . prezinte o suprapunere ;;;r 30
.~
@ .Prolil'e de mini cur1nt1' Profl11dln limn Prcfll metallc
l
Profll din mase
plutlce
~ .....
Plexlglaa
mm. La fel in cazul sc!rilor fa.ra
contratreapt.a. Omul are nevoie
de eel mai mult spatlu la nlvelul
milnii curente, far la nivelul pl-
ciorului are nevole de mult mal
., •a .... ... ,2 _,e ,..,e p~ln. Acolo, latlmea de circu-
,a~e poate fl mai Tngusta, in fa-
voarea ochiului sci!.rli. Aceasta .
dlspunere decalata a vangulul $1
a mTlnll curente permlte prlnde-
" .
Ill
rea balustradelor de vang ma!
avantajos d.p.d.v. static - mTna .
curent! pentru ochlul sci!.rii de
12 cm, cu m!na curenta depla-
12
... ti ... " . ; • sat! spre interior. - @.
Mini ourenta capff
l'lrl ochlul eclrll Mfnl curentl pentru copil - @
@ Mini curentl fl dttelll vang © Mlnlcurenll (Tnal~me 75 cm). Parapete, loji,
pe odlhna IClrll mansarde, galerll, balcoane, tre-
buie Tmprejmulte (la dlferenta de
TnAl~medepeste 1m, obllgatoriu): .
-- ~--,
·, . la TnA)11me de elders
< 12 m Tn!lt. = 0,90 m
•1·
- /. ~,;1·,~
la TnMime de c!dere
la fn!lijme
> 12 mTnAlt, .1,10 m
de cAdere
....
·1.a···~ i•--.,
·•-,.!
< 12 minAlt.• 1,00m
dl~~llirt
man111141 va fl • 12,
olncl ,.,.,,_ di
cldtl't Ille :. 1.ao
-,~,
·•~./
••!f:;1 pentru locuri de munca $1 dac!
ochlul sclrii are li!.timea ptnl la
20cm.
Searl mobltl 1pr1 pod, cu eoonomll de apa~u. din 1, 2 aau 3 componente - (Z) Sc!rlle de tip mobll au un unghl.
@. Tnlfllml de bllustradl ,1 mini curentl @ Searl In toarfecl; plntru lnll~m•• lnGlperll di la 2,00 la 3.80 m . .
1nwhkfere D11ne1r11
de Tnclinatle de 45- 75°. Dae.a
Pod
~ - ~--:-·:_-:· din motive functlonale se
dore~e o tncllnatle asemanato-
Chllfllllll 1,Hx70 are cu cea a sci!.rllor, de ex.
1,40170
1,40x75 dacl lunglmea de circuiatie
i data este prea scurt! pentru o
scar! normall, se alege o scara
J
. cu trepte decalate, o a,a numit!
scara scurta, lingura sau samba
-@ + @, Numi!.rul de contra-
mollldlllalnal- trepte pentru scara scurt! trebu- ·
pertltrAllflllfll
m1911ntalafaot
le sa. fie cTt mai· mlc poslbll,
Oacl nu 1111 ape~u, atuncf pentru TnAltlmea contratreptel si!. fle
fif\ pod 11t8 1ullcl1ntl o scar1_pllablll . CUle"re
® spre ieru1
loarl di pod ® 1nsa c 20 cm. LAtlmea treptei
\!.I din alumlntu nu lemn .. C!}
•• 11,I 1-70- ; se va mi!.sura (alternant) pe axa
l•••••••••- ••••••••••.•.•.•••••••••~.-.•• Ha-I ci!.lc!turli (a+b) -@ a plciorulul
T T , ••••••• !
T :!:oaJT drept $1 sting.
l ...i, '1':,::cti
82 ,.
1 2 3 4 5 11 7 8 llj0 1 ll 13 1,301 !• Gabaril Seara apre pardo•
J::II
1,58 4
1n!ll1fme lncapere seal! mlrlme (om)
I .............1iio.............. I
220-280 100X60 (70)
~ Searl normal& (ll1ime1 treptel 220-300 120x60 (70)
\!..Y prea mlel) t-aa-, 220-300 130x60 (70+80)
I-as-I 240-300 140xSO (70+80)
bll1n11tl IUI 'A bllann!l I•• \t.o U1imetoc:
nmtJ T
riill!i~i H12
S .. 59; 69; 79 cm
Lungime toe:
L • 120; 130; 140 cm
@) Seara scurt~. llngura sau samba din @ Plan pentru a ~i b ;. 20 cm @ Seara de Interior pe spatl~I eel mai @ Seara pliab,la spre
lemn; cu sectiune prln axul medlu Jngl.ist posibll · pod-@-@
198
SCAAI
RAMPE, SCARI ELICOIDALE
Pietoni $i persoane Sn scaun cu
(otlre; precum $fpersoane cu cia-
rucioare pentru copii artrequi sa
aiba posibilitatea sa ajunga. tara
diflcultate la niveluri superioare.
- ;' 15 (frOJ I Rampa - G) , rampe cu -trepte
- @, rampe cu scari - @ Tn•
s:c:c:,,, "" ""S clinatie - (D. ·
Sec~une
Searl ellcoidall, scarA in splrali
La casele pentru una sau doua
(D Rampl @ Rampl cu tr1pte ® Rampl cu ,earl familli, Tncep7nd cu dlametrul de
cca 21 O cm al golulul; se pot
realiza .scan necesare DIN
18065" prin leglslatla Tn con-
structii (l!timea de circula~e
min. 80 cm), 1ncepTnd cu 0 260
cm pentru alte cl!diri (IA.time de
:z: circula~e min. 1,00 m).
I Sclrlle Tn spiral! avind sub 80
cm lltlme utlla de circulatfe sTnt
Marglnli■ fnlnlall ,i lr■ptel
tangentt fl ooloan■ 11111•
lrlll llrg..11 ll!IIM■ tr■ pt■I j permlse numai in calltate de
.scArl care nu sTnt necesare
d.p.d.v. Juridic", spre subsol, pod,
Tnclperl subordonate. Treptele
@ Searl tllcoidall- tr1pt1 ® · Treote dinfllemn,
artJilci■JI
otel, plattl
natura/1 scarilor in spiral! pot fi din tablA
antlderapantl, grltare, marmurl,
lemn, platrl artlficialA.
Trepte din tab!! acoperlte cu
8aJUlll'ldi
PVC mase piastlce sau mocheta -
■
@- @,
Tlbll din 01■1 Sclri din eiemente prefabricate,
din otel, aluminiu tumat, sau
lemn. Posibllitati de utllizare ca
(Z) Model1re1 treptelor @ Treapll din lemn mulv @ l"VC P• eapl dt clm1nt
scarA de servlclu, scara de eva-
1,575
cuare !iii scarA de nivel - @.
Balustrade din otel, lemn ,fr:ite-
:: xlglas - ®· Sea.rile Tn spiraia
economlsesc spatlu $1 se vor
..::;;;=;;~=::~::ltt: construl stabil, cu o coioanA Tn
~;:
;.:~U--'1,:..:/--tl lungul axei medlane - @- @ .
Se poate renunta la axa medi-
::.....,........... 1--1-~--c,
:: an!, ceea ce conduce la scirl
ellcoldale deschise, cu ochlul de
scar! - ®- @). ·
@ Oeachld1re pltratl In planeeu @ Oeachldere rotundl In plan,,u @ Onchldere pollgonall
1"11_.__,_,. __ •---i,111 _....... ,. ._ . . ---1a..---... .-.a. ~- '"' --- .___ ~.. ··--
AIPM"•"II _ _ _
.., • • ..,_,, ...11
Utllizarw In, r11p.ca 1nca ___ ,__
"aAP ....M,1 ■ "11
---
lnciperl
IUbordonllll
Subaot DOO
· Bar fMli"""' hobbv
Cormhoara saunl
Sazln !not llborator --
Atelfer arldlnl
n.1,r1, d-ztt mlc - @ Sec,fune vertlca/1 scarA ellcoldall
SpalJU-,clal Trai,ap, ltltem mlrlurl
-
-:-
--
~C.OUptlJC 00U!ICjUI
.Spa~J i,t. bfrourl dei,ozlte mari
Cab. mldlcalt m■gulna
Saatll C11nttu looaturJ
Seara dt evacuare
,Searl necesart• In toe. unHamlllall
Sclrl•l2l
~ ~ ~ @~ I; ~ ~ ~ ~ I 8 g
~ s ~
---
(dimenelune nominalA)
Lllime de circulatie
lnmm
.
;:;; ~ ~ ~ (C ID ~ ~&l co
"' ~
;e
~ ~
s
£ ~ "'~
;:;; .1-;
~ ~ a
'"' .~"'_
15
lntre taav2 •oiralei - mlna cur•",.
" ln"'""ind ou 10 om IAlimee treotei
@ ·oatermlnarea dlmenslunil~r minima pentru scari !n spiraJa de toate tlpurlle in functle de utilizare
199
2.00 ...
, _ __.2.,.,00,.__--I 2.00
~r . .
SCARI
";;':~rr,:,;""e'"'~""'~""~"""$"""""s.""'$~ffi.,,. Pe o7t de generoase DIN 18085
par so!rile
;! · ··· · Tn spiral!; pe atTt nu ar trebui-titi-
\l llzate acolo, unde decisiv este
,,11,1&;.-"""-,m:jj orice cm la l!timea treptei. Ase
i compara -© + ®·
l: Sclri in ni$e de 2 x 2 m.
~
In cazu) scarilor cu rampe dlspu-
se perpendicular $1 podest lnter-
ii
90 90
II 1801180! so I I so I medlar, acesta se va executa nu
20
20 Ll!lm•• cllcUllllll in patrat, ci dreptunghiular sau
<D Searl blilnlltl, la1lrnea de clrcul•~· ®
Ullfl 90 crrJ 111111111 trtpttl 28,! cm
Searl dt form/bndl, In aplrilll;.
l&Omea de circulatle utlll so cm/ ® Searl In 1plrall d1 forml pltrltl cotlt. Numal a$a se obtlne un
1111m11 trtplll 24 cm parcurs armonios al balustradei
- @. ln caz oontrar in zona de
frfngere iau na$tere fn!ftiml dife-
I 0120-140 I rlte ale balustrade!. Forme spe-
clale de sc!rl - (i) - @.
Ce la treapta fa treapta, abate-
rea dlmensiunllor reallzate nu
trebuie sa fie mai mare de 5 mm
•
.. - @ . Sc!rfle fn splrafA produc
efectu I eel mat bun, atunoi o1nd
Searl ldtcVttl ca ICCN 11 lnclptri ne-
due spre galerll sau parapete -
locutte, rn locul ,clrllor d• tlpul e11or mo- @ - CW . Constru~ia este pusa.
bllt. Searl penttu prolectaru lntrlrllor Pt tn valosre Tn Tnclperl llbere.
IPl111 foarte mlcl, cu lntoarcerl de 180•
La dlametrul so!ril 7n spiral! mal
Soerl rn lpirall -11purl de odhnl dt Oum •• r11Jfz1ui pod■at1 In forma mare de 190 cm, se permite ca
© Searl economlcl fn aplrall,
cutrtpledacalatl © ditcarl.lat caAcclsul II odlhnl Hie la Ill
,1 illlmll aclrll, eoo- 72°
@ drmngl!lull/'I, Numa! Ull■I 18
ob ne un parcurs armonloa al aceasta s! fie singura scar! de
•
b I legatura din lnterlorul loculntel,
avTnd so om IA~me de clrcula11e
utllA.-@-@.
. Gilani pantru lnatala~I
····::•
(j) Scali cu co/lUrl mucatt ® Searl In lorml di S @ Searl In unghl obJJc @ Sari di ti:,rml octo;onall
~-
inceput de baiuatracll 11 muchla
f,j":;\ Tolerantele pozl1lll0r muchfflor t,r,;\ lnceput de balull1Tl(fl lntrl prim• fl ~ frontall a primal treplll, Salullrada 14' S~ In aeJr.all In consoll
~ I dOUI trlaptl, Accll lateral CO-
\!.}I frontal• ale treptelor ~ pq,e.p.d.v, optic mal J~ deoll!n
mod II acara ' -(lg)
\!.:!:,I - (ljl - QZ)
Gal1rl1
}.•,•❖1•.-J,•,•,•,•,•1,•,\•,•,o,i~o,o,•1,i,,,~N,'I_.,.._.,,, ,•»,•,•,,),o,!❖Y:•.',1•,•:':•
Galerle . Glllerte
200
SCARI DE EVACUARE
C 1,20
Toai. f-lrll• n1oeur1 vor ft d1
min, O,IO x 1.20 (llm ■nl, llblrl\
FtrHt~• Qlltilllll, paalt fl cAI DE SALVARE
~mpltl dtlchlll
1--1 n
-✓ pullnd dl1chl11 c:cmp111 DIN 18799, 24532, 14094
.T. T
~ . Clmens. Ubere
0,90 X1,20 Pozltla pe care se poate pune
scara trebuie astfel situata, inert
C 1,20
Oaclnte• rn caz de pericc;,I, oamenli sa
••t•
I 8,0
necesara a
ICIIIIOIIUVI
poata fi v~uti dinspre supra-
cs,o
!
! Teran i
cs,o
fe~ele clrculablle publlce. Sea-
rile de salvare sint dlspozitlve
de pe o constructie, care in caz
de necesitate pot salva oameni
Farestrt dt man1ardi In ca1J1,
-0-©+@.
G) 011 de 111Yare ® da cale de aalvare Treptele ancorate, numlte ~I
scan, vertlcale, flxe, s7nt neces-
are pentru ascensiunea pe aco-
perl$, CO$Url, silozuri, reclplentl,
rezervoare, m2$lnl, utllaje etc.
La TnAijlmea clAdirll de 5 m sTnt
necesare scar! vertlcale cu rea-
zem pentru spate. Lungimea
unel curse nu trebule s! depa-
$&aScl 10 m. -@-@.
Diametrul CO$Ului de protectie
este ds o,70 m.
Fliqi,. de
ptl'ltl
© Salcon dt evacuart/podtll
de coborfre
Urcare retractablll Ptrechl
3,0- 4,0 3
4,0- 5,0 3
f
■
T 1,10
5,0-
e,0-
6,0
1,0
RS
RS
4
4
T
7,0- 8,0 RS 5
-! a.a- a,o
9,0-10,0
RS
. RS .
' .. 5
e
.,...
1,10
T
1;10···
.....
.....
'•:: : ·:. ,~:· .... ,.
.~: ·: .~ ::. ,,,.
:·.
. ···. ·• c 10,0
C 10,0
• 5,0 c 10,0
pad111td1
l1anlllctdn '
"". •,
T T Tf
f
;,, 2,20 C 3.00
:
'·
.. ',
0,201-+--i 0,70
201
SCARIRULANTE
•
' ..... __________ ·-...........................
,_ •·.• '"~•· .. ' '" . , strapungere plan,eu 6,20
PENTRU CWlftl ADAPO&'TIHD MAGAZINE fl BIROURI
DIN EN 116
SO' Ml p1rdo1,
1,05
I I
.g '.g
MS pardoa. J !
,:a
Buton de oprlre
In caz de partcol
=f:.puna•rae
::f32 . tlf •© .Llllmea sctrll rulante
Sohlrn■
fund1m1nt
t,, (D Searl ~llntl In eeelfunt fongltudln■/1/Schtml plan fundljfl .. Lit trtctel 600 soo 1000
c:■p■oltlla~detrl/llPOlt •-=
~ a!=
~~
~&
A
C
B
'
SOS-620
· 1280
805-820
1480
1005-1020
1170•1220 1320-1420 1570-1820
1680
Q•3100x~xf(pnlh)
~~nr.p91'8,pe,-11Nptf(1;1,6;2/
r.!¼z:!i=..
IIClrllrulanta.
~
~
~
. ' ,•'
t Ii
®
Randament 8000-6000 7000-8000 eooo-10000
dtlrllllp.111 Pf(I, p,r,, pera.
202
CAI RULANTE
L------------ f--Lj EN115
Nlvelll .
Bul■ndnsg
1050
•
1 Nlvel I
1050
~ '1
S1cjlun1
.I.
1..---------.JJ
ae preved1 cu scurgeil pt.
Event. ■pl
----4,00-4,etlSOi-----1
1E~±3-t-
Pl•n runc1■11e
Tip
A
60
eoo 800
80 100
1000
Cale rul■ntl. nOliune lon;itUdlnall '1 planut funda~ll B 1220 1420 1820
C 1300 1500 1700
Capacltatea orarl de transport a clll
rulante se calculeazl cu fonnula
K·l·V·3800 · @ Clm1n1lunl .. ©- ®
Slmplu
Q■
0,25 pers./h
cAI ~ PENTFIU CUDIRI CU MAGAZINI!
In care: I • ll~m• de transport Tn m, SAU IIROURI (IN CONfORMITATE CU DIRICT1WLI
V ■ vlteza de transport In m/s, K • Pl!NTRU scAfU RULANTE .. cAI IIULANTI)
~-- Dublu
factor de lnclrcare. Faotorul de
lnclrcare variazi In functJe de soil•
cltare lntre 0,5 fl 0,9. Valoarea me-
dia este 0,7. Valoarai! de 0,25 la nu-
mltor reprezlntl auprafata de plltlre
Tnclln•~•
d
10•
S X 6,8713 + 16480
11•
Directive Bostrab, EN 115
S X 6,1446 + 14100
12'
S X 4,7048 + 12950
de 0,25 m2/pera. · g 6400 6900 5450
I HII 68713 + 3340 Hx5114S+Sl50 H x 4, 7046 + 2990
■
(!)
.... ,........... Call rulan11 cubandt cu chlngl Iran& Cal, rula,ntl cu
orlzontall cu palate (blndidl~CIUC doUI. berizl
1 persoanl cu clr\lclor pentnJ cum-
® plrtturi de 110 cm ll1lme (SO cm)
Lltlme 1.11111 S
Lltlrnt IXttrloari B
BOO+ 1000
1370 + 1570
750 + 950
1370 + 1570
2 X 800 + 2 X 1000
3700 + 4200
!lcamJ111 Con1true111 pltnl lnclln■lll a 4•
Lunalm11 unll HC!lunl 12-16m -1om
Ol1L lntrt tnciraltorl In conformltata cu carlnt1l1 de 1t1Uot
LUnt:1, t:101lblll adtcvatl L wm-laoo m
Aanclament dt lrlnaport 40m/mln 11 000 1)111.lh
t, .@ Ol,punerea dlllor 11.11ant1 @ 2 perso■ne, II-me 1 m
@ Dfmen,lunl ,1 randamant ptntru cal, rulantl ortzontall .. (l) - @
. L
·•
LI tnollnalfe de 40 .1:zci
CAiie rulante a!nt mljloace de transport pentru tranaportul orizontal sau
u,or Tncllnat al pereoanelor. Avantajul o!llor rulante consta Tn pericol ml-
nor de accldentare la clrculatfa cu cAruofoare pentru copil, scaune cu ro-
tlie pentru bolnavl, cArucloare pentru cumpAr!turl, biciclete ,1 bagaje
marl. Pentru ca lnstalatla sl albl randament de transport optlm, la pro-
t, (v s,o~une cale rulan11 cu bandl de traneport din caucluc Cu bandl din palate lectarea el se va ~ne seama de, t;I se va determlna foarte atent, traflcul
preconlzat. Randamentul de transport deplnde de llijmea llbert; de vl-
-· -fIIIIII ~ ·-
Sandi de transport din caucluc hndl da traneport cln palate
teza de clrculalle ,, de factorul de TncArcare.
Se poat& atlnge un randament de transport de 6000-12000 pers./h. Tncli-
natla maxim! a cAllor rulante este 120 • 21 % . Viteza de transport nor-
mall este ·o,s-o,a mis pe ortzontall, vlteza pentru ell rulante cu Tncll-
t, ® Plan .. (D
natle pTnl tn 40, poate fl mal mare, pTnA la 0,75 mis. CAI rulante de cca
30 m lunglme se consider! scurte. CAI rulante lungl pot fl reallzate cu
lunglme ptnl la 250 m. Pentru a faclllta aocesut ,11e,1rea Tn tlmp, se va
prolecta dup! caz, o succeslune de cAf rulante mal scurte. Avantajul c!il
rulante cu doul benzi consm Tn Tntoarcerea Tn plan orizontal, - ®- ® ,
t, @ Schemi sectlune cale rulanti cu doul cil - @l spre deoseblre de - ~-@.La Tn!Jtlml de constru~e micl, de 180
mm, sTnt potrlvite ,1 pentru lntegrarea Tn clldirl existents.
Valeri pentru cotangenta Tncllnatlel clii rulante
Formula• ctg x B x Tn!ltlmea de transport
203
•
ASCENSOARE
DIN 15306, 15309, EN 81-1+2,
NORMATIV ISO 4190,
.--·•···••· DIRECTIV~ ASCEN.S.. 95tt.6/~.G ·-
La toate eladlrlle, ascensoarele ar
trebul plasate !n princlpiu 1n centrul
tluxului de circula\ie. Se va proiecta
cu atentle dispunerea fa(A de supra-
feleie de clrcu1a11e. Ascensoarele au
doua sisteme dlferite de acfionare:
1. ac11onare cu rotl motoare
(la ascensoare cu cablu) .... G)
2. ascensoare hidraullce-@-@
Ascensorul cu cablu are in caz ideal
Jos lateral 1:1 sistemul de actionare deasupra
Ac11onar1 ucen10r su, 1:1 SUI lateral 1:1
PU1Ulul. Greutatea proprle, flrl
CU cablu, SUI 2:1
fncarcltura, a oabinei asoensorului,
precum el jumlta1e din sarclna utlll
s!nt echillbrate de cltre contragreuta•
te. La aiegerea tlpulul de aC110nare
trabuia clntarite avantajele el deza•
vantajele.
Aotlonarea sue lateral sau jos lateral
ma! are supllmentar role de Tntoaroe-
,1
re oa urmare costuri aupllmentare
In exploatare. Maflna et dirljarea pot
fl plaaate In prtnclpiu Tntr-o camera
C 0 saparatl autllajelor de actlonare, sau
In cuul ucensoarelor farA cameri
de tranamlsle, tn put -@
ln cazul atceneosrelor hldraullce
Alcan,or hklraullc, 1c110- Clrsat. cenlrll, 1tmp- ClrlCI. la11ral, In 1 predominll plstonul de prealune• ..
® nare dlractl. centrall, In 1
naptt 1u, t1l11coptc traaptl
Indirect, lateral, 2:1
®-@. Utllajul rldlcator poate fl pla•
sat direct sau Indirect. Plaaarea ele-
vatorulul direct cu tub de pro1ac1fe
scufundat Tn pardoseali, nu mal este
-
de actualltate, din motive de protectla
apelor. ·ln anumlte s1tua111 este reco•
mandabill utlllzarea unul piston de
tragere .... @ B - O Plstonul de tra•
gere echlllbreazl prln construc~a aa
o parte din greutataa cabinel, la aare
se adaugl o greutstea supllmentarl
- @ 0 lntructt motorul de pompare
functlonaul numal c!nd sarclna aste
B C 0 transportatl In sus, lar la coborlra se
A
deschlde ventllul; nu este necesarll.
Piston di lrlg1f1, Indirect, enargle ,1 consumul scade aproape
Piston de pr11lun",:,,. Ptetcn de tragffl, Platen de tra;1r1,
@
ETT
tR\ laJumltate.
1u1p1ndat 2:1 - w - 1u1p1ndat 1:1 lndlract 2:1 cu greutata 1upllmentara
[]T
'41
B f-80-i
H,10-I
I- Hp 1,60 -i
TT
$~
ii~ ~ 6.
l-90-i
l-1,1o-l
I- lip 1,87 -l
••
Ii~
l-80-I
1-11o-i
l- tip ;,eo
-l
,~
.:i
lL
1-SO-i. f-10-/
1-1,11H H,1o-i
I- lip 1,eo +f- lip 1,eo -I
U[DOiH 1-so.,
1-1,10-,
1-so-i
H,10-l
f- tip 1,80 -ti- tip 1,60 *
1-so-1
1-1,10-,
tip 1.60 -I
14 12 · 12
204
,--C----1
ASCENSOA~E
,:•• ·········· :······ ..... Aacensoare pt. persoane tn clidlrl pt. loculnt• DIN 18306
:E] ..... Circul_atia pe ve_rticala. iq cl!dir.I noi, cu n.,ai multe niveluri, este pre-.
luata cu precadere de ascensoare. La prolectaraa lnstalatlllor pan-
tru ascensoare, arhitectul se va consulta de regulA cu un inginer de
specialitate. Tn cladiri mai marl, cu mai multe nivelurl, este potrivlta.
I
I -100-< 1
I ,-,100-1 I
- I
concentrarea centrala. a ascensoarelor, Tntr-un nod de clrculatie.
Ascensoarele pentru marta vor fi separate vizibil de ceie pentru per-
soane; totodata, la proiectarea lor se va tine seama de faptul ca la
,-- Jp1800 - ~ virf de circulatie ar putea fl lncluse organic in clrculatia persoanelor.
!,:,!,~,,J,,,,:,:,,,:,,~1:~!:l:i:l:~J,:,B,:,:~,~•,:,,r.l,::::,:~,~.,, Pentru ascensoarele pentru persoane Tn clAdirile de loculnie au fest
stabillte urmatoarele capacit!ti portante:
llf G) Plan PIii de clrculatle - @ ® Spa~ul de Qteptere din tata
u01n10rulul 400 kg (ascensor mic) pentru uzul persoanelor SI cu bagaje.
1----Fl-----1
630 kg (ascensor mediu) pentru utillzare cu carucior pentru copli
$1 scaune cu rotlle.
1.000 kg (ascensor mare) lnclusiv pentru transportul tlrgilor,
L1-_~-_-_ slcrielor, mobllel $1 scaunelor cu rotlle
pentru handlcapati. - (i)
Spatllle de a,teptare din fats, accesului la put trebuie astfel reallzate,
tncrt,
- utllizatorli ascensorulul, care lr.rtrl $i ies, sa nu se tmpiedlce unul
pe celAlalt mai mult decTt este inevltabil, chiar dac! au bagaja Tn
mlnl.
- bagajele cele mai marl, care trabuie transportate cu resp. ascen-
sor (de ex. carucloare pentru copil, scaune cu rotlle, tlrgl pentru bol-
navt, sicrle, mobllA) sl poata. fl tnclrcate ,1 desclrcate fa.ra a pune
tn pericol persoane, cladlrea SI ascensorul si f!r! a afecta mal mult
llf @ camera utllajelor de 1C11on111 Camera Ulffljelor de 1C11onar1 -
grup dt ucenaoart decTt lnevltabll cctalalti clrculatie.
Spa~ul de 8'teptare din fats ascensoruiul unic ■
T Adtnclmea utlll minima Tntre pereteie usil putulul 1;11 peretele opus,
T
u]] masurat! Tn dlrecfia adtnclmil cabinei ascensoruiui, trebu!e sa fie
,:
l i
egall cu adTnclmea celel m~i adTncl cablne de ascensor.
[ill- I
Mlpankla. l Adlnclmt mtnlffll ;roepl p mm 1400 1500 h100 1400 1800 1700 11100 1400 11100 1700 11800
.I l I
1.111mt llbtll ud PU1 Ila mm 800
lnlll.llbnueiPllllt mm 2000
81,1pralall minima a ,,,. 8 10 10 12 1, 12 14 15
32D0
2700 2700
3700 3700
3000
3700
2700 2700 3000
t 10
.i•S .
• .....::· ::::·." ..~Ki)
...
I 114CO"O
111tallg
C IJ:1000111
I 11400+tJtomkO
1,0lnl
f,OIWt
t.OM
1,0m'I I inllllmt 1111,ra a cabln11 k mrn
l.l~ml llblrl
ICCtacablnAc, rnm
2200
600
"§: ••···· ·-
1: ,.fli!. ®®,@
I 11UhU1CICIClkf
I 11taa ♦ tilOCOII;
10 Jaaa • 111a Ill
12 111aoo III
13 311000if
1,0""1
1,lffl
1,1JW1
U n"il
Um
I lnll\lme llberl
acots CGlnl r, rnm 2000
O 100 200 300 400 500 600 700 800 Numirul permls de persoana s B 13
Locatarl I■ toate nlvalurllt
ti' (J) Cerln)e /ata de randamentul de transport pentru cladiri de loculnti!. normale (FEM) @ Dimensiuni constructive, dlmensiuni cabina ascensor $i u$a ... G)- @.
205
ASCENSOARE
Ascensoare pt. persoane, preferential pt. blrourl, biincl,
hotelurl etc. ascensoare pt. paturl DIN 15 309
··•··ciadirea·$i destinatfa acesteia determinflipufde· biza'aJ ascensoa~ ·
refer ce trebuie prevAzute. Ele servesc transportului pe. verticala al
persoanelor $i bolnavilor. Ascensoarele slnt instalatli mecanice de
folosinta lndelungata (durata de viata cca 25 - 40 ani). Din acest
motiv trebuie astfel proiectate, incft sa faca fat! $i paste 1Oani ce-
rtmetor crescinde. Modificarea instalatiilor proiectate gre1?it sau cu
prea mare economie este fie scumpa, fie imposibil!. La proiectare
se va verifies exact situatla circulatiei. ln casa sc!rii principal! se
vor forma grupe de ascensoare.
Anallza clrculatiei: forme $i defln~li
Tlmpu/ de rotatie: valoare calcu/ata indlca timpul de care are nevole
ascensorul pentru rotatie pe parcursul tiputul de circulatle speciflcat.
II Vatoare medie de a$teptare este timpul Tntre momentul chem!rll $1
11 al soslril cablnei.
1 l Ill
II
I
C
H200
I --------...i·i
II
Valoare medie A$teptare (s) • timp de rotatie (s)
Nr. de ascensoare/grup
L~.,--- -c:.::r- -·:::
i;;;: ,::Jl] r---,
Aandamentul de transport: randamentul max. de transport realizat
l.
L..: - ___
____ ., In intervalul de 5 minute, (nr. persoane). Se calculeaz! cu formula:
300 (s) x Tnc!rcarea cabinei (pers.)
ARNlll-,.de timp de rotatie (s) x nr. de grupe de asoensoare
IIClloMndfn-"'aont
Camera uUl1Jel0r de actlcn1r1 - Randament de transport procentual:
t,, @ camera utll1Jllor de 1C11on1r1 camunl ptntru gruptdt 1101nao1re
Randament de trans, % • 100 x randament de trans. (pers.)
Nr. de Tnclrcare al cl!dlrli (pars.)
L.&111111-PUI
Minclm11111ntml IM
'""
C
d
liOII
2300 230012800)
~---·
10.a;,1,,u 1,, 12,5 10,... 1l,U 11,I I 2,5 \i'iDiSll,IJ 11,D I K1.0
21100
~
Ad!nalm1 minima 1"40~1500 170«1 uoo 14001 1700 2100 141 11100 1800
[5]1 llflllf/lPIII
lnatllffll mtnlllll
CIIIPll1
i..ann-~pu,
,....,m1uf&JIUI
p
,,o,
3800
,,
•N
4000 eooo 4200
1100
.,.,.,
1200 +100
110U
MOO
-·
•u=
.___.
TNIII ~upr. """·. -191 11 ....
"'""
--
11100 kg 20
. iNfflll
m-■mutul
...,.... """'.
de 11e11onara ,.,,a
...,., ·-
::r·
... ·--··
ffllGIIIIIIIIUluldl1011onnS
,.,.,...," """·di IC!iafllll h
~
......., , ...... , . .ww ......
•! La Clmr1~ al aotnlOI'
_,,.,,..,...,.,_o
I 1- 10DD
·-
: [[Jr
1= 1..w 1,ou
____ ..
lnlJ~ ~ n m 01 _ _, k ~~
-= ~
11uu
i..a111111111utac--
'""""'"'
NUm■r _,,_ 01 p1r1oent
ow
-uu
llW
&OUU
•• 11•1
......u
'"
Allcen101re pentn.t p1r101n1, de pref1rlmt ptnlTU alte clldlrl dec!t cele di locu•
Int, (blrourl, blnel, hctelurl); ascetl(oarg permit acce1ul cu 1caun11 pe ro!fle;
f
•'
® dlmenalunJ e0natruct1v1 In mm .. IJ)- I§.} ·
f
I
lnlJlimu min, • cam1r11
m■c111l■mulul da 1cllonar■ h
Llllme cablnl 11c1naor a
Adlnolmo cal)tna asc,nsor ~
1400
2400
I
2800
1500 I
2700
1800
206
I I ASCENSOARE
.... -t •·-•:---:..
ASCENSOARE PT. BUNUFII DE
·+-~
I
~ • DIMENSIUNI MICI
··- : ~
~
~
....
...... ~.llt
,II
Ascensoare pt bunurt de dlmenslu-
ni mioi: oapacltatea portant! C 300
I I l
•, kg; suprafaja de baza a cabinei as-
IO ■ IU lo ■ lu ! censorulut c 1,0 ni2; pentru bunuri
Ip Ip de dlmensluni mlci, acte, mTncare
etc. Accesul pereoanelor nu este
permls. Structura putulut este de
t, G) Ascensor pt. bunurl de t, @ Cu pasaj t, @ In dlagonlll obicel din profil de otel, a$ezata tn
dlmen1lunl mlcl fir& puaf
groapa pujului sau pe plaD$8U.
I fnchlderea perlmetrala este
din ma-
terial rezistent la foe - G) - @
Calculul randamentulul de traii•
sport pentru ascensoare de
bunuri. -©.
c., Timpul necesar procesulul de tran•
sport se calculeaz! cu formula:
h
-;,;;;;!! Z • 2 V +Ba+ H (t1 + tz) • ... S
2 • factor constant pentru cursa
! ~L~~--- dus-Tntors
h • Tnaltlmea de triansport, v • vl-
. I
I I , I teza de exploatare, Bz .. tlmp de
I I 1 fncarcare - descarcare Tn s, H •
l_ ---l----J numarul oprirllor.
•~ '4' Alcen1or Ptntru bunuri di dlmen1. L @ A1ceneor penll'U bunurl de ._ @ Alclnlor pentru bunurl de dlmen1I•
v \:V mlc:f cu utl gllnntl vertloall la .,. dlmenllunl mlcl cu utl tumantl Is Ill" 8 uni mlcl cu parapet ,1 ufl glluntl t1 • tlmpul pentru accelerarea,
nlvel\11 pardoselll nlvelul pardoseln vertlcall 1ncetlnirea curaei, in s, ·
Cllpunara punclelar cll lnaln:ltl , A=N'1putlj lncllganlll'11n t2 • tlmpul pentru tnchiderea i,I
dlqonali CII p111f deschlderea utllor putulul ascen•
Slrdnl ulJII 0 !klll 100 300 100 sorulul: pentru u,1 cu un canat
■
Vlleu Y(ffl] 0,4! o.s OM tlmpul este dee s; pentru u,1 cu 2
UJinl CIOlna • 1111ml Ufl IC•lu 400 500 1100 700 eoo 100 eoo l500 800 700 800 sao
Adl-Olblnl 10 400 500 100 700 eoo 1000 1000 150D l00 700 10D 1000 canaturl 1os; pentru Ufi vertlcale
ln11t1m1Clblnl ■ ln1111m1Uf1 ha ■ hu l00 1200 1200 . 800 1200 gllsante per,tru ascensoare de
LljJ/111 Ufl pt. tnclr;a,e In dlagonlllt IU
LljJ/111 pul Ip - - - - - - -
710 120 no 1D20 1110 1120
350
aao
450
12D
580
101111
ssa
1120
Sl50
1120 bunuri, oca 3 s.
AdllllllmlllUI IP 510 HO 710 11D 110 1110 1110 11D 710 8IO HO 1180 .
Randamentul la transport F rezulta
lnllllm1 C1P put 1M hCp 1NO 2190 2580 2149 2748
LlliffleUfl_,,.,.aatlonara aoo 1100 100 700 800 100 IOO 1100 900 700 IDD 800 din tlmpul cursel de transport z,
ln11t1m1 utl OIIIIM aollonlrll 100 100
apllclncl urmltoarea formull:
mo 2730 .·
-
Dlltlnfl puncta 1nolrcllrl min, 1,) 1830 2730 11110
. . . . . j-=f-~1
011111111 puncll lnalralrl min. 2.) 700 480 700 60
lnlltlffll parapel min. IOO 1100 l00 IIOO 100
dolr a.vi- OIi 11111 di la■ P Timp pt. oursl transport Tn s
Dlrnenalunl constructlvt 111 UC1n-
ry'I
\t../ acaralor ~ntru bunurf de dlmenslunl r"r----; ~. . 60
• 2 • ... curselfT!ln.
II 0
mic1-w-@
II :,: ; I I Reglementart constructive: Came-
II :[:. -~".;• t I : ra pentru mecanlsmul de aclfonare
.,. I I
trebule sa poat! fl Tnculata, sa fie
~r . II "< : I I
i►..... ~~l.....
·.=· II ❖ .:. II sufident de lumlnoasa i,I astfel dl-
I ~ I
i • -._ II .. I .!II . I II II menslonat!, Tnctt tntr911nerea ease
fac:A fAri perlool de accldentare.
I: II II II Spa1ful din fa1a mecanismului de
t ___.t.:.:i I I
,90,c 180 I
II
I I
I I actlonlire s! albi Tnlltfmea;. 1,8 m.
L_,~ ~---- _.. 1--- J
-------'----
~iiiin'iiiifinll ocln■tt. drl■pla
Ascensoare pentru mfneare Tn in-
stfMll de dnAtate: pLJ1urlle ascen-
1-mqlnll-.ll!ffp1 soarelortrebule sl fie finlsate neted
Alcanaor "■ntru matarlale cu p•--• •.:. @ Alcansor pentru matert111 flrl fl lavabil. ln exterior se pune un
,. --, 111" pulj, Incl. csmer■ mqlnll panou de comandl pentru chema-
re de la ~i trlmltere la orfce sfa1le.
Cap1Dllatl po,llntl kg 930 1oco ,eoo 200C 2900 nga
\llllu di dlaU1a11• -o,40 - o,n
ASCENSOAREPENTRU
Dlm1111iunl Olblnl ""'
mm
-1,00 -
MATERIAL!
le 1100 1300 1500 1500 1100 IOOO Ascensoarele pentru materials
IC" 1570 1870 2470 2870 2870 3070 sint instalatli de transport destina-
tic 2200 2200 2200 2200 2200 2200
Dlmlllliunl u.. mm te sa a) transports bunuri sau b)
lu" 1100 1300 1SOO 1800 1100 2000 .persoane, care sTnt angajate de
hlJ 2200, 2200 2200 2200 2200 2200
Dlm11n1lunl PU! mm eel care exploateaza lnstalatia
Ip
1400
Exectltatea oprlrllor: .
Ascensoarele pt. materials fara
1,0 mis 1300 . ·1300 1900 HICO 1800 1100
IP
1ncetinirea cursei +/· 20 - 40 mm
hep 0,4 fi 0,63 mis 3700 3800 3900 4000 4100 4200
10 mis 3B0D 3900 4200 4200 4400 4400 Ascensoare pentru persoane $i
hangr. 1900 1900 1900 2100 1900 1900 materiale cu fncetinirea cursei +/·
10-30 mm
f<ri'I Olmenslunl conetr.uctlve - ascensoare
~ pentru materlale - cu roti motoare - @ - ® ·~ @ Sectiune transversala - ®- ® Viteza: 0,25:.:0.4 -0,63...:i ,0 mis.
207
2000 ASCENSOARE HIDRAUUCE
......__
Ela raspund cerlntei pentru
-:--L·iJ ~]·7kN
Intl cit au,p. man-:•:
Ill 111. lomJJut :,;
❖ I 'i,. le
i-+-+-......f
'
:•:
❖
:;:
transportul economic de Tncar- ·
caturi grele; la Th!ltimimict:·Are
sens sa fie utllizate la o inaltime
de transport de pina la 12 m.
Camera ma$inii poate fi plasata
I~= I
- - : -...... -- c.~
........ I lu I independent de pozitia putului.
>-- 'P---1 Ascensoare cu piston direct de ·
Ir-Ip-ii
presiune, din programul stan-
t, (D Planul PUIUlul fir @ Planul putulul cu camera mec:anlsmulul de acttonare dardizat, transporta sarcini utile ·
de pTna la 20 t la o in!ltlme de
Q
max. 17 m - <D- @. Ascen-
s.rorn. u111t [kGJ t i soare cu piston indirect de pre• _
1!:~:Z':':it':..w'z.~7.,'".,."'....i.,...al\"'•..•"'"'......."'..'"'•'" 10000 +;,ii,.;j.._J..,......,.l.....,---,--,1--,1---,,---,---,--,--_ _ _..,,r;:""•..,;,:"'•:-:,"':• siune, !n executle standardiza-·
:' • 1000 • 1-1-ilPOm,_•~OOr.;m:;;m.,........,i--+--+~~r--.....1-+--+-illl'M:,:-:: ta, transport! max. 7 t la max.
zi • ~+11uumm •,:-:, 34 m. Viteza de transport a as- ·
8 000 I ,;: : , ;,:-. : :, , , . . . . .
J!
+ ::.,:
1
-
50 ... 100 mm mal mare decrt la
Dlagrama pentru determlnare tn111tme: cap PU1 hop; 1dlnclm1 groapl PU! agp:
© adlnclmt PU1 cmndrlc ape; dlamlll'U pul clllndrfc 0 alte U$1, pentru a permits 40ce-
sul complet plan in cabin4; Se
Sl!Clnallfll
Lllimlll!I Ip •..
.
,
Q.S,QOOlffl
ia•MII
I
I
Q • 10.000""
la+•..,
utlllzeazA U$1 turnante cu doul
canaturl, U$I gllsante articulate,
Adllldmt put IP ::~i~~~-~· actionate manual sau complet
-•-pc.-dl ...... -!Mml• uoo automatlzat, cu deschidere cen-
t, ® S1cttune PUI potllllt
(Slnt lllt catllllll dt
1111 pozllfl
tClialllNI pine 11 mu. a m dllllnll; di- .Adlnciml
.
II.GOO
Z,IM 2,100 trala sau unilateral!.
1111111 mil 111111- 11 Cl/lrt) 1...,_ • uoo 2,700 '
@ Cata llhnlce.. G) .- @
C1pacltllt poltlnll
k 1!00 2000 2500 3200
111111
I I I
,~,
I 1!111
L__,.,
fir @ Rucaac, :1 Olmenslunl ... (i)
C1p■clt111 porlln11
k 1!00 2000 2500 3000
... VIIUAtr1n1port
nVI
:!
i:.,i.......il-.~;:'". . . . . ,.."'c,;,;"'..,"'c,;,;""'
...
::;11::;;::l:;::;;:!;:;;=::=\:l:t-.....,~...
:::
:::
...................... ·•·
~ @ Rucsac 2:1 ~ @ Tandem 2;1
208
A$CENSOARE
ASCENSOARE DIN STICU PENTRU PANORAMA
1-- ,,ec --1
Example de cabins - G) - ® slstem Schindler.
T Capacitate portanta 400-1500 kg 5- 20 persoane.
ln functle de in!ltimea cl!diril sau de a$teptarlle de contort, exista
! dlferite sisteme de actionare $1 vlteze nomlnale.
Vlteze nomlnale $1 slsteme de act1onare: 0,4; 0,63; 1,0 mis • actio-
l nare cu cu rent trifazat; 0,25 - 1,0 m/s - acijonare hidraulic! ..
lnaltimea de transport ,i; 35 m; opriri max. 10
Forme de cabin!: pollgonale, rotunda, semirotunde, Tn forma de U
t,, @ -©-@,
t, (D Forml octogonall di ceblnl Forml hlxa;onall de Clblnl
Este posiblla $1 exeou11a sub forma de grup de ascensoare - ®.
Ascensoarele panorama ofera o calatorie llnl$lt!, lina ,1 f!r! smu-
clturi, Tn reglm Inferior de vitezl.
La ascensoarele panorama, oablnele pun accente optics.
Ca material se u~lizeazl sticll $i otel - $1efuit, lustruit sau pollzat cu
luciu puternlc -, alaml sau bronz.
Asoensorul panorama se buourl de mare popularftate.
Este vorba despre ascensoare exterloare pe fatadele complex mo•
delate ale unor marl centre comerclale, ascensoare de Interior Tn
magazine sau foalerele marilor hotelurl.
Calltorul savureazl prlven,tea de pe scena strazn sau, in centrul
t-- 1,70 --i - 1,70 --1 comerclal, prlven,tea spre etajele de expozltie 411 comerclale.
®.:.(il),
t,, @ Fei;,n:l 11mlr0tundl t,, @ Forml rotundl
=9;:,
1-1,00-1
·-0
t,, @
•❖:·,,i- _ ___,_ ----(,,:•:-:
Clblnl rotundJ
rmL
t,, @ Forml In U
r· 1
.-••••••••_.,••,._.,.,..................,.,1,,,•••••••••••••••••.:.•_.••••.•.-.•I,•,•,•,•,•
: camera
mlflnU :
.: .
r ................
- ~
r-- ... -,
f--- ,--1
p T
l l 8.
i
,---
"--- -· to-
r-
T
!
I
7,...-.-.-.-.-.-,.-.. . . ,. . . . . f'""''"' Stlcll!I
,,L (fl Sectlune tra~ersala ascanscr Secjluna transversala ascensor '10' Ascensor in lnterlorul unet
@ Ascensor panorama - ®
ill" \.!..J hidraulic -Q) cu cablu \;.:;) cladlrl - ®
209
NECESARUL CE SPATIU LA VITEZA CONSTANTA OE 50 km/h STFW
Sursa: Forschungsgasallschatt fOr StraBen- und Verkehrawe.sen
(Socletatea de i:ercetare pentru slstemut de strazl $1 circulatle), KOln .... Ill
® AUTOTURISM/AUTOTURISM
0,f,
0.25
2,110 0,5-2 2,50 0,25
0,211
I o,~
0,IU
uo II
0,U
2.90 0;2f
0,1aa
Of~0,121! UO ,,ze ~i5
0,25 ... Q,129
4171! .. ' · I
1 9,00
I ~,~ I
210
STRAZI
Sursa: Forschungsgasellacnaft fQr StraBen• und Verkehrswasan .
(Socletatsa de cercetare pentru-slstemul de stri!ZI $1 circulallt), KOln - V.. Konrad•
Adenauer•StraBe 13, KOln - tlJ
•• ••-~•• • -,•-••••- . . . ., :,~-- •••• V ,~ ,,_.,.. '
t .,____,_ 6 00
'_ 13, ---t r mit abater! nemotlvate.
Seqlunile transversale pentru str!zi fara poslbilit!il de amenaj!ri
~!f§,~r.~~,;~~!::::::::::::
00
/j lr:!:r:O\J"-
·,.sa2s '111
~azl • sensu-
.s• numArul de benzl pentru ambele sensurl-
· l .../'-7--
Proflltr1MV•11111up1ad4
14 00
'
~
--:-t
-
- .m• o despArtlre constructlvA pe mijloc (band! de mijloc)
pag. 212
/J I t-- a.~~ \
I Ig,;,;,•,•-;,;,;,:,:,:,•❖;•wu.•,•,1 I I
f1 ~ B,75 -.j'-\ 3,75 ~ j
1' -
· . - .s" ff$1e lateral! rlgidlzata
- .r" band! pentru blclcll~tl 7n lnterlorul se011unll
.p" locurl de parcare sau benzi de parcare pe lateralul carosabllu-
lul, domenlul de utlllzare al sectlunllor transversale standard -
-+rt tt
1,!!01,502 , 1, pag. 212
' "
Proflltranave11111dp141128
1 -,jt-- 5,oo ----t
12.00 ~ ~
t-
10,00 =TT
1,00 ---,i,.
~ 9,00
. e,oq
t+=;.;
f-uo -f
7,50
1
J WI f'1J'::'jJ'~1ml'
2.00#
Prolll 1rlnev1111111I dp 12 bll
'U 2,00 1
Protll•Wln1Yel'll81 dp 10 d2
1,!O
Profll tr1n1V.-l Up 9 Ill
1,50 1,00
Profll tranaverul tip 7,1
1,00
I
I
I P B
11
211
Utlllzare Tlpul strlzll STRAZI
Catagorl■ Dansltata de trafic Cazurl apaclale d1 utlllzara sactlune■ Tlpul Vlt1z1 Nodurl Vlteza de bazl 11 prolectara
de atradA (autovehlculelh) tranever■ali clrcul1\l1f admlaa Vp (km/h) . .
tip VM(kmlh)
1 2 3 -· ,r ... ~
....
c 2.400 la V • 90 km/h
c 1.80011 Va 110 km/h
a4ma AUIOVI•
hloul1
- Planurl dlfarftlt 120 100
: ..
, ,
Al
C
C
2.200 II V a 90 km/h
1.80011Va1001<mn,
.Traflc r■du1 dt c1mlo1na
11u condltll raatrlctlve
b4ma Autove•
hlcul,
- Planurl dlftlrtta 120 100
,c :uoo fa V ■ 70 km/h
,c 2.200 la V • 90 km/h
b4me Autove-
hlcult
- Planurt dlf9rlta 100 90
,c 2.300 la V ■ 70 km/h Traflc ledua di aamloane . c4m Autcv1- lli 100(80) (Pl1nur1 dlftrlta) 100 90 (BO)
c 2.100 la V ■ 80 km/h SIU ccndllfl flltl'lotlVe hlouft Aca11,1 plan
C 1,700 la V ■ 70kmlh b21 Aulova- lli 100 A0111,1 plan 100 80 80
A II 1111 1,400 la V • 80 km/h hloult
,c 1.800 la V ■ 80 km/h Traflc rtdua di c■mloane .. b2 Autov1- lli 100 Acel..lpl■n 100 90 so
900 la V ■ SO km/h hloule
" lli 100 Aotl■" plan
,.
1111,TOO la V ■ 80 km/h
900 la V • SO kmlh
Tr■flc lllrfcol > 10
vehlcul•lh
b21 Vthlcult
In general
100 80 80
Alli .
1111,700 II V ■ 80 km/h
900 •• V• 70 km/h
1111.800 la V ■ SO km/h
Tr■tlo agrlcol ,. 20
1utomobNllh
Traflc Intent de camloane
l:121
b2
Vehlcult
In gtllll'II
VehlcUII
lli 100
ll 100
Acal111 plan
Aa111,1 plan
so
80 70
70
C 1.400 II V ■ 40 km/h Traflo lnten1 cle a■rnlo■nt d2 Vlhlcule lli 100 Aoel..1plan eo 70 80
AIV ..
c 1,000 l1 V ■ IO km/h
900 la V • 40 km/h
700 l1 V • 50 km/h
12
In general
Vthfoufe
In genaral
:f 100 Acefl" plan 80 70 SO
,c 1.800
tn condftll ralltrlotlva
cu apaclal al d 4 mpr d4pr
ldam
ldlm
'
ll 50
50 Aa111,1 plan
eo
In condllfl 1Mtrfctfv1
1.700 c2pr Idem Acala,1 plan
•'
,c 50 (60) 50 (40)
C 1,500 Trlffc rtdUI di ceml01111 d2pr Idem 50 Ac11a,1 plan (60) 60 (40)
,c 1.000 Traflc lntena de camloane c2pr Idem :Ii 50 Ac111a,1 plan (60) 50 (40)
212
STRAZI
• 1"
I
IB ...............
,,..., __ , ~-~-~ . ,·•.
-i'j ;F .. . .. . - ·• . .
i fntersectfile cu sens glratorfu - @- @ sTnt rar Tntilnlte in Ge"rmarila; ·
Tn alte IArf (Anglia) sint alese cu precadere $i preferate datorfta perfco-
- CIJ
I 1----·-·-·-·-·
u,rr
0
lulul redus de accidente grave.
t1 l.k--
·,
'
I
I .
.
Clroulatl• ooJac:taare
de zan1 ruld'""lla
flalraull!JI•
(ou sau flrA semnale lumlnoase).
Cuollbllpt.
rlveranl•u
olroulllla ca-
lectalN de ZO.
i·, Jntaneotl1
nlr~I ,normalt (lll'tll
11 j11 MCUndlN)
~;·tra-
@
clroulall■
collo1111ta de
zana rezkltlntllll
I
j
.
!
lnterae_clla In oruce l1 acelql nfvel @ -111,101@ (!) -fafetca@ @ -1ata1ca@
-
lnlffllClanl
llrbllor prtn
Hn1gln1tar
Slradldl '
stradlcle alroul•II•
alrculllf•
ltradldl Strlclt
olrculalfe pt11'1olpell
carosabll
p1ntru
r1v1ranl
@ Jngustarea carcsabilului @ Sens giratoriu .@ Sans glratoMu cu clrcula~• pletonaJa @ lnt■rsec;le decalatl doar pentru
circulatie cu vitez! redu$a
213
Sec~uni transveraale '' Valarf de orolectare STRAZI
(valarlle In parantazl - valari mlnime
In zanele canstrulte deja exlstente) Fl1 s2i
lnllt.
Hk H,. libera
min min min,
-co
JL~-·.
min max Olroula111 pletonale ,1 pentru biclclete
1ml ro/.1 1ml (ml 1ml
CAiie pfetonale trebuie proiectate,variat ei interesant-tlnind cont ,1 de utilizarea..
!or ca spa~! de joacl. Protec:tte la factorli de cfimA prin copaci, arcade, in cazurl
lzolate copertine de protec11e. Trotuar'ele care 1nsotesc strazile-nu mai 1nguste
l:0,75~•o.as" . 6 de 2,00 m (din care 1,50 m ll~me liberl $i 0,50 m distanta de siguranta pinA la
(J; 0.50) 11,50 (12)81 2 ,50 carosabll). 0 IAtlme mal mare este deseori utilA. ln aproplerea $COlilor, centrelor ·
comerciale, amenajllrl de agrement etc. se _tinde spre minimum 3,00 m IAlime
G) Trotuar car, tnsateete strad!- -0-0.
Clile pentru bioicJJ11ti care ?nsotesc s1razile, lfltime mlnlmll de 1, 00 m pentru
o band1,12,00 m pentru doul benzl (minim 1,60 m). AdiUonal 0,75 m bandA
de proteC1ie plnl la carosabll. Benzi comune piet0ni-blolcli,t1 de 2,50 m (min.
2,00 m) pag. - 21 o.
p T/Q T/G P
10 tunallede 2.5% _2,9%~
(2)7) Hpul de 30 10 2, 50 :::!._ 2.5%;
lltrldl ' '--< I F
rr.·10eJ0,ao(o0L j, 1•20'4(.
ElGlw T" FHl I cc if Ap
1±r
I
'-- J
I
y
110,11)1, u,ao LLa0,1st1
3
10 (4 Pl< 250 m): 30
(2)?) (Spec aom)
10 2. 50
®-@
Ap ■ Ape plUViale
P • Pletonl
a • Blclcllftl
A ■ Autovehlcult
PatSv • P8/CIJ'e respectlv
' apa11u Ylrcll
(ill 0.ao1 ~" 111: o,ao1
© Strada dt blelalet,
t,,
1:o,1s•LLU..110,a
(1:0,SO~
8
. B
(12) 11 ll! ,50
@
' I
--,j- e-am
I OIIOHDII
t- 10-11 m -,r-
'
I
~
::
...a•.o-1l! _
10,7511[ ~laro,21" , I)
10,, (4 pl C 250 ffl)I) 30 10 2 ,s 0
(I O,SOJ"'1i.eof (2) (Bpi< 30.m) ®
c1rcu1111e pemru blctctltd -
® lndependentl
!1-
8
(12)11
3, 5 0
2,50)
--===iii~.... ----.;!!-
. 214
.~ .• ,,,,,A,~1··.1'0"-;!1:
•• 9·0;;.L";.r,IR_ --
· ·.;.,.
~~~'·:____ uo
~;:;,::";:!:~::n: :;~~:;r;;f!·;p~i~;;,~~
Bicicleta totoslta Tn pozitle culcat pe spate pina. ta· 2·,35 m· lunglnie, · ·
biciclet!•tandem p1na la 2,60 m. Remorci pentru bicicleta (cu ro\i
45
proprii) aproxlmativ 1,60 m lungime, 1,00 m la.iime. Bicfcfete· spa-
~
1050
. 1i~
gbit, u,or acceslbile ,1 cu vlzlbllltate pentru supraveghere. Locurlle
) . de parcare pAzlte sTnt Juetlflcate la amenaj!rl marl, gart, bazlne 1n
aer Uber fl ~,we comerclale.
■
) ParcArlle pentru biclclete se ob~n ,1 prin transformarea parca.rtlor auto.
~J/'r,agon '-,.~,70
1
1,80-2,00 I 1,80 I 1,90-2,00 I ,X.~ ~s• ~ Loculnl• 1 la 30 m1 aupiaflll loeulblll totall
I 1160 I 1150 I 1,50 I Vlzltatorl In cazul loculn\elor private 1 la 200 m2 suprafatA loculblll totall
Olspunere pe dlagonall pe aca1a,1 Clmlne studen1e.U ¼ 1 PIPII
t"'i"I Olmenalunlle de bad pentru parca•
\V rH In llnle dreaptl © nlvtl Scaall generall
Scalll popularl
0,7 pe elev
0,5 pe elev
Clldlrl cu SIU de curs 0,7pt loc
Blbllot10I 1la<IO m2 91JPrlfat.l ~till fu~nl ptlndp
Cantine stude"11stl 0,3 pe loc
Locurf de munci 0,3 pe loc de munca
Magazine cu marfuri de folollml zllnlcl 1,2511 25 m• suprafajl de vlnzare
Centre comerdal1 1 la 80 ml suprafatA de vlnzare
Strvlcil aollcltate periodic 1 11 35 m2 supratatA de vlnzare
Slrourl da aervlcll, cablnltl rntdlclle 0,2 de cllantl prezenll concomlten!
Locurl de sport, 1111 de sport, plsclne acoperlte 0,5 la un dulap de halne
Am,na)lrl penllu Tnttlnlrl de tmportanta
rwglonall 1 la 20 locurl de vlzltatort
Alta amenljlri ptntn.l lntllnlrl 1 11 7 lacuri de vlzltlleri
A11taurant1 In lnteriorul localltl!Ror 1117 locutl
Teru•berlrfl 1112 locuri
1,90-2,00 1,110 1,90-2,00
I 1,50 I 1,50-1,80, I 1,50 La clldlrilt 01r1 lndepllnac mll mutt, funcin slm~lt•n II Tn1um11Zl locurffe de parcare
1 pen\lU blclcleta 1!ar1nt1 101stora. ·
17' Ol1pun1re lntercalatl pe lnlltlme,
® Olspunlt'I lnttrcalatl pe Tnlf~mi,
pe dlagonall @ Valori orltntatlv• pentru c1pacltat11 locurflor de parcare pentru blclclete
\!.I llnle druptl
I
,~,«,,1.,i.,, 11 . , , r . ~ 1 .
·········"'• .. •··.. ········j··········"•''''''''"''''···.......................
Olmeneluneae~:i.!t~~J, l:~:1
I
-
-+. •1 I•
I
I
I
I
...,-{
=-t 1;@ ::
....
I
1,60 1,60 1,60 1,60 1,60
1,75 3,20 1,75 1-42-,
215
CIRCULATIA BICICLETELOR ·
➔ Ill
Circulatie cu Vitez/! pe un sens - mai mult de 1,40 m ll!time, optim
· t-,60· rrt.· Oep~irea $1 TntTlnlrea cu o biclcleta din sensul opus la vitez!
redus! 1,60- 2,00 m l!time. Se recomanda o ta~me de 2,00-2,50 m
daca circut! $1 bictclete cu remorci.
Dimensiunile de baza pentru spatlile de circulatle destinate blci-
c11$tllor rezulta din tAtimea de baza de o,so m $I tnattlmea total! bi·
:.•·:·:\ :.•1j¥:; :.:{~ :iii;.:.:.:/-ttf·~· .•· . . cicleta cu biclcllst - ® precum si tolerantele neceisare pentru dife-
rtte sltuatli. ·
3,70 Ase evita spa~ul Tngust dintre suporturile de biciclet!. L!timea clr-
© culatlei 1,50 m, preterabll 2,00 m. La fiecare 15 m· o trecere. La su-
G) Suport blcicll11 lnvaclnate Intercalate
porturlle cu suspendare IA~mea ctrcula\iel de _minim 2,50 m. Cu cit
UO este mai lung suportul, cu atit mal lat! clrcuta~a. L!tlmea circulatlei
de 1,50 m pin! la o lunglme de 1om, 1,8 m la o lungime de 15 m _$1
2,20 m lltlme la o lunglme de 25 m. ·
Bike-Safe cu 1 - 3 nlvele, 15 - 42 de blciclete.
Suprafata de bazA 4 x 4 m. Tn!ltimea deasupra solulul 5 m - @.
t
~IZll'I
lll:lerl
Afazal'I dubll
CaroabU
r 0,70 1.00-2.00
Al.. blofclttl
s
.
Alna CM blolclett
Tratllar
l: 1,80
l
"""• 1lgur1n1a, plall1 Clluplll'I blton I0'1I
IIIIUI'- boton, II~ l'flol balan ,,..11
rno1111 Alfllt r.,.u
@ Cu euport pa cadN · @ Caroaabll -Alee blclcletl-Trotuar
2,10
@ Copertlnl de protlel1t - arcuit& (V Copertlnl arcu1t1-1uport dublu ® Copertinl- raml din ·1,vt @ Suport accperlt pentN blciciet,
-----,
'l.lf,,,,j.l,l~0,*0
I l
I
l !
II
I
Concomlttnt 2 Profllmlnlm
Alee d■ blclclttl, profll normal blclcllftl
216
AUTOSTRAZI
Sursa: Rheinisches StraBenbauamt
(Oficlul renan pentru constructia
·- strazilor), Euskirch11n -➔.'. !Il
r,so ·2.!0 0,50 3.7! .. :J.7~ · ·· 3.75 1,0<1 :4;00
37,50
~.oo .. 3.75 3.75
Autostr!zile sTnt str!Zi far~ con-
struClil, pentru circulatia cu vitez!
a autovehiculelor. Cele doua
(D SeC\lune tran1versall tip pentru autottrad~ cu _6 benzl (FIQ 37 ,50) a. 6 mi sensuri slnt separate de. o fi!;!ie
de mljloc. Sensul este format din
doua sau mal multe benzi $1 de
regufa o banda de urgen~ -
(D - ®· Autostrazlle se IEl'aga
Tntre ele prln noduri la nlveluri
r,so, 2.50 ~·S,O 3,75 3,75 0,50
I
,,oo
29,00
0,50 3,75 3,75 0,50 II.SO 1.501 dlferite - cu 3 brate - @-@
respectlv cu 4 brate - ® - @
$1 legaturl specials pen-
@ Seo~une transveraall !Ip pentru 11.1toatradl cu 4 benzi (FIQ 29; FIQ 26) a 4 ms tru lntrarea, respectiv le$irea de
pe autostrada - ® -@.
AutostrAzile stnt spatllle de clr-
cula~e cele mal slgure i;sl cu cea
~ ~
mal mare capacitate de traflc.
I ,. I
La prolectarea $1 construlrea
o,ep s,oo o1so uo , uo o,so 2100 111101 ------ unei nol autostr!zi conslderen-
U,00
tele ecologlee sYnt eele mai lm-
portante.
@ Idem (FIQ 211; FIQ 26) b 4 ms
lndlcatoarele de dlrectfe - @,
cu 1.000 m Tnalrrtea racordurllor
Nodwl de aulHlnlcll (3 brat-) $1 cu 2.000 m fnalntea nodurllor
de autostrada.
Pentru a evlta influenta negativa
a construct1ll0r alAturate (obtura•
rea vizlbilltl~i. dlstragerea aten-
~el) leglultorul a stablflt lnterdlctil
$1 restrlctll de construlre, ■
Restrlcttlle se refer! la construlrea
sau modlficarea substan11all a
amenajartlor cons1rUct1ve exfsten-
te pe o distant! de 40-1.00 m de
la llmlta exterioarA . a pArtJi
@ Trompetl @ Trlunghl @ Blfurc■fll carosabile.
lnterdlctllle se refer! la orloe fel
Nadurl di lllto■tl'ldl (4 .brala)
de constructle TnaltA, pina la 40 m
de la llmita exterioara a plJ111 ca-
rosabile.- @.·
40m
Zontlnllrdlc-:
•-ulre:
I Zona flml!IN
OOftltrlllr■
----------x--------
----------- -------- 7""
I l
I
6,00
(4,75) m
I I I
..-12...
(1,00m)
~
{1,00m)
2i7
Spa\lU di luoru
p1ntru traltu
TRAMVAIE
Llnla di d1m■r METROURI DE SUPRAFATA- (lJ
..11, • YlhloululuJ
Unit do dtm■ r
Bazele juridice : Legea transportului de persoane, BOStrab
..11, p~ a1111ctt · · · Difereiitele de sistem: trarnvalele se deplaseaza la supratata $i iau
11x111umobll1
(lnclu,IY nn11 do parte la circulatia publica (se supun Legii de circulatie pe str!zile pu-
d1mtrelllt a aHar
mlfloaot do tran- Pule SD, minim .. blice), metrourlle de suprafa1A se deplaseaza ca ~i trenurlle de sub-
aporJ Pl f)nl) 2,20 pe118 ptron
urbii (de distan1a mic!) sau pe trasee amenanatoare trenurllor pre-
Dallmllaroa Dlst1n11 plni la
nlfaiorf)ltpl• abltclell llxt cum ~i pe portiuni comune cu str!zile, trasate (infrastructura. special!,
111101 dt alguranll (IOlrl t1C,)
P■ron
legata de strad!); metroul se deplaseazA pe trasee far! intersectii,
MS9 :tO 00
infrastructura independenta nu face parte din circulatla stradal.!t.
Ll:ltlmea de ecartament: ecartament normal 1,435 m $1 ecartament
metric 1 m , l!tlmea spatiului llber • l!~mea vagoanelor + adaosuri
geometrics 7n curbe + adaosurl de !!time la supra7n!ltare $i la
cl!tlnare (min. 2 x 0, 15 m).
Ll11mea vagoanelor: 2,3 pinl la 2,65 m (local $12,20 m rezultat din
condltli locale speclflce, se va evtta la amenajAri nol).
Dlsta!'l1S dlntre axele .inelor. min, :tao, respectiv 2,95 m, optim 3, 1om
pentru a compensa inclinarea vagoanelor Tn curbe cu raz! media.
Dlstanta de la borduri la vagoane: la infrastructura speclall:I 0,5 m,
in cazurl exceptlonale 0,3 m.
Raza: pe c!t poslbil mal mare de 180 m, Tn curbe $1 intoarceri min. 25 m.
Pants logftudlnall: eel mult 25%., in cazuri exceptionale 40%•.
MBS
Pante transversall: max. 1:10, suprain!ltare max. 165 mm la
ecartament normal, 1,20 m la eel metric. Func~e de posibllltlltl Tn
fata unul arc de cerc se dlspune un arc de trecere care trebuie si
@ Olttante minim• In cazul f/nelot speclalt, In lnllrtorul spa~ulul de clroul811e put,lioe se suprapunl cu rampa de Tnlliare (aici Tncllna11a maxim! 1: e V).
Dlmenslunea vehlculelor: lunglml intra 15 40 m, maxim 75 m, ,1
lunglmea peronulul • lungimea trenulul + 5 metrl toleran1A de frfnare.
Tip A o.so 2,11 o,ao ua o,sn 1nlI1lmea maxim! a vagoanelor 3,40 m. lna)tlmea minim! pe sub
Q , II I Q care trace gamltura- sub construe~! 4,20 m, pe strad! 5,00 m.
!!::pi;:=m~}!:}!!!!•!!!;!!!!;____...t:i:,tl~O----'!•,•••••••••!•.•!•:,•.•••••••!•!•,•!•.~•!~•.•,-.,(,!~•.❖!• Staime: taiimea de min. 3,50 m. Pentru statll acoperfte, situate Tntre
T'lp 8 0,50 U5 0,3~0.3 2.84 OJJO cele doul sensuri lltimea mlniml 5,50 m.
[) I I s l~I D Conform Legll transportulul de persoane, tn cazul statiilor-refugiu
ll~mea minima admlsl de 1,50 m trebuie evitata din grij! pentru
cAIAtorl (Tn cazul unor spatli reduse, 2 m la limit! lnterloar!).
Spatlul de slgurant!: 0,85 m l!time_ de la linia de marglne a vagoa-
nelor pe partea cu U$A la vehiculele pe $Ine, care poate ff ~i pe par~
tea carosabil!.
Limit& lnfarlOlrfr I llnl•
Doi ff lllm■nflr1 In
@ LA11mta oblenultl pentru !lint 1pecla1t pe atrbl colectoare ll'l!IUI da clrculajla II
ltrlZllcr au clrcull11•
pwffej
h 5.~mr----,
Tip A
~ Q,r 3.50
r I
2,116 0!30 2,85 I
~...............;...........":.;,;.;.,••❖.•,•,, 10,35
C111tltpln mljJOC '------'-'"""'---
Tip C us.....,r;,;;;....=~
0~,5~0,4~0~,1:.-:= 2,30 2.115 0,01 3,50
f ',j I II I I !'l
10,55
Cu 1tllp ln mtJloc
TipC o,oe 2,ee......;:,;......:=--'_;:.:.-=:..--,
_ __:3~,5~0-..::i.;::-= 2,65 0,05 3,50
OT
;_as:.::.:::. J C
i
. I
12 70
I
II
: ri
·,
... ., ..,. ....
I iiliilliiiiili
,,
Cu stllpl pel""a-ta-,a-1- - - - - - - ' " " ' - ' ' - - - - - - - - - - -
218
SPATII DE CIRCULAtlE
cf. R. Seredszun - H. ZOiiner
34,0Q
■
@ Stradl c111;orla 3, cu.4 btnzl
s.0111111■
f---- 2UO - - - - l
© Stradl catt;orla 3, cu 2 benzl
219
."Q
.
....... I 1...... $PATIi DE CIRCULATIE
l ~J.;ln : . . . . . ..
,',W,',',
c::,
w.a ·. . ..£:
Metrourile de suprafata: cu allmentare ~u· curent de la pa~ea SU·
..,.1:,:•:❖:•:::::........,...,.,••.,...,.,...,.,...,.,.:.,m•.;;;;;m,.,.,.,w.:..:.:..................,....:,.,.,1..f.J..,.,.,....,..., --perioara, optfm cu allmentare lateralA, pe 1nfrastructurl propr1e, s7nt
,.1••11..,.,,,.,.••,.....
G) Matrou de suprafata cu aJlmentare la partea sup9J'!oara • despMtte prin gard metalic sau tufe de strli2ile circulate - © + @.
Metrourile de suprafatA pe vladucte - @ genereaza sub ele in•
tersectii llbere, nu slnt perturbate de semafoare, timpi exact! de cir-
culatle; pi'oduc 7n$A mult zgomot pentru riverani. ; ··
Se prefera cele Tn adTnclturi: mici -@sau mai mari - @ saLJ. sub-
terane - ®
Zgomotul de pe strazi pe teren plat se ecraneaza cu constructii ne-
@·•:,•;:~:;;·;~;:;;•·w.w.•::•:•1...............:•::.w.-.-::.w:.•:::....•,•·w,..w.-..•,w,•..w,•,•··· ::i~~~ed:s;:~T~;~~::t::c~(garaje} - ®, cu plantaVI - ® sau
.........,........•,•:•,❖,•.•······•·-'•······•.-:•:,•.·1:.\•,•::::,•1:.•:,1,•::.·.•::.•.·........fl,,•::,•,•:.•:.•,•········..............................:,:•::.•.•.,•,•1:J,•
Cltdlre lndul1riall
CZ) Pt vfadu¢ la part11 lnltrloarl locuri de parcart @ Stradl pt teren piat
Strldl
Tndebleu
® cu taluzurl plantate
@ fntunel
220
i't li 1~
Complex de mAsurl PON0ERAREA
Efect ·s CIRCULATIEI
dorlt ·E: A - Slstem de traflc
- •·.•·--·· ~,_,...,_ ....., e·iii- -S·~ ~ B - Amenajarea Tn detaliu -CD
. '"" ·~-.!:
,ca
.....
is
a,•-t:!
JS m·s e8
i-- m ~=ai ~=.91 -~ B~
i; l~ ,s.'2 ·;::i
C - Dlrljarea traficului
eeve~ •• efect dorlt
Nr. MAsuri i~ is 11
B·- E.5
:::, Q)
A
1
Strlzi infundate •• 0 0
• I II I
2 Strlzi - bucla • 0
n n
3 Strlzl cu sens unlc
B Altemarea materla-
• 0
I : I
1 lulul pt. carosabil • >--·
2 lngustare de profll • •• • • --rJl//Jr~
__,,m.m_~
~
lulul In flVOll'ta trotuaralor mal late - recfu•
4 Obs1acole
dlnamlce • •• • cerea vlleul plln redUcere1 lll!mU caro1a•
blulul fl pavn Pll1fall- maJ mult ep&1Ju fl
maJ mufti lf;uranll pentru pletonl -
am•nljar• lmbunltl\ltll prln 1tructurarea
[l]f,--P::V- 1pljlulul
Rearanjarea vehi-
5 •• •
■
culelor sta~onate .-----"PIJ: __,/'CP
''
® Amtnajlrta llrlzll...
Propunerea A -CV.
·6 PavaJ • •• •• • •• • •• l!!!I',
=
C Semn
1 ..zonA locultA" •• • •• •• • • II Semne de clrcula~e
325/326 St. VO.
221
SPATII DE CIRCULATIE
• 70dB(A) '-.,.
55 dB(A)
PROTECTIA FONICA 18005
_.,.::'\ ,'
Linii directoare pentru protectla fonica a strazilor
• ' '', ~- •• H'•' ~ 0 .. -.,i ,..., ... •
'~
·@
,2 05 1 ! 10
lna1t1ma 1f1et1v1 d1 1ar1nare hlf (m)
R1duc1rea nivelului aunetulul
Nlvelul planlflcat al zgomotulul pentru
dtterlte tipu~ - zone In dB (A)
. < 8 dB .(A) cu absorbtle inaltA 8 dB (A) < LA a STR. tn DIN 18005 par-
,1
• lmpa~du__
rl
~:{)
........;;m....;...;.....ttm..... ,•..... ,..
..-"'
rt
'11·•································
.. ........ l.' ..,,...#
tea 1 ln Uniile dlrectoare pentru protectia fonicl pe strlzi RLS-81 se
gasesc lndlca~l de calcul data/late. Protect/a tonic! reallzat! prin peretll
de protectie fonld nu depinde de materlalul din care slnt fabricatl, cl pre•
C
C -~-
. . .,e. .vO.❖••
.,,,...--'ICl
./ ' Q
C
ponderent de 1nl~mea pere~lor•
Efectul for canst! 1n formarea unel zone de umbra a zgomotulul mQlnl•
-1s
,','
1•,•:,'.'/11//1'f,'.f.1,•,•••·•••--· I f f t Ill I I I It II tltl II fl• 1 t'Of I
.., •.,,?........ ;s.u••:;.:...i.:• · . lor, dar nu au aceeasi eficlentA 1n comparatJe cu fenomenele optlce. Prln
di:i111truO!U n•flotate • 1unei..
---ao
modlflcarea directiei vlbra~llor, o mlcA parte din acestea pot ajunge In
zona de umbr!. Cu cit este mai 1nalt peretele cu atft este ma! lungA ea-
v•
. . . .,. m.w.L. '. . . ~l.u,u
. . . .'!fi:.:c. :~: . Grtdlnfl cu pet9II
d........,. . ,,:.u...,.,.,.
lea undelor deviate sl deel mal mlcl proportia de vibra~I fn zona de um-
bra. lndustrla oferA un numar mare de elemente prefabricate din beton
Perwte precum ,1 peretl de pro~e01le tonlcA din stlcfl, lemn $1 otel.
@ Mlaurl de lzolare fonlcl a 1trazllcr Fllduc■re nlGHlrt ' 10 19 20 2S 30 35
r---:uo
~50+--2.00
I et:np
Dill1lnll
neceura
75-125 ,a-aao 225-400 379-555 - -
In metrl I Pldur, !0-75 75-100 100-125 125-175 175-225 200-260
ln11t1m1■ zldululiv■luri m 2 3 e e 7
Fllduo1r■1 In dB A 8 10 14 18,5 18,5 20,5 23,5
+
so
~ 1,000-3,000 SlradA principall ln ora, Ji
strada 1n zona lndustr1a1a
101-300
38-100 IV
rv
12 benzil <35 V
,a.ooo-s.ooo Oil d! acoes spr, autostradai 101-300 IV
f2S+--- 1,50 ---+251 1251- 50 -+251 str. crlncicala, autostr. r4-6 banZI) ,0100 V
A\' ·- ' ' ...... ,.. _.. ,.,._.... ,......
® PlramldA de protectle
fonli:A 'v Ferete de protectle tonlca ' @ Evaluarea zgomotuiul .strazll existent ~i preconlzat
(pref;abricate din beton)
222
Stllp GRADINl-lMPREJMUIRI
Legea privind drepturile vecinatatii, obligatia de 7mprejmuire - Ill
ln interiorul unai asezari bazate pa relatii de vecinatate, propriatarul
unel percale construita sau utlllzate in seep economic este obtfgat,
. w·
la carerea proprietarului parcelei inveclnate, sa imprajmuiasca tere-
S11 p dtllmn]j
; , _',!
1,·'
Pap~t!IUtffl
nul pe limita comuna. Daca ambele parcele sint construlte sau uti-
·- . \n lizate in seep economic, atuncl ambii proprietari sTnt obligati sa rea-
~- t
1, d . --.ti lmpragnara~
lizaza imprejmulraa. fmprejmuirea tral:!u1e sa fie una specifica locu-
:.en·
'·• u .... I• . •r•
' ' . lui. De cala mal multe ori sint de dorit lmprejmuiri lnalte de cca 1,20 m
-@ - ®· rmprejmuir_ea trebuie real!zata pa limita propriet!tll.
'
Costurlle amenaj!rli sTnt suportate de ambil proprletarl Tn parti egale, ·
Pl■lrl
Ip Prlndtrll adlJ)llor J)lnlTU ga,durl @ lngropat11 stllpllar Gardul comun: trabuie asezat pe axul median al limitel. Gardul pro-
.\.!I 91pergole prlu: strict la lfmlta proprlatatll.
rn~rn~~nnnn
Dlstanta ptna la llmita de proprietate pentru gardurile vii: paste 2,00
m Tn!ijlme 1,00 m, pin! la 2,00 m Tn!ltlme 0,50 m - ®· La gardu-
nn(\ n•
Apmraa rlglalor tranavartlil pa atllpl
rm rn q:iF m www II
rlle vii trebule masurat pornlnd de la supratata lateralA. La copaci
trebuie mAsurat de la mijlocul trunchiului.
Gardurlle de protec~e Tmpotriva vTnatulul trebuie 1ngropate 10-20 cm,
Tn special Tntre gardurlle vii - ®· Gardurile de lemn, stTlpil, cadrele $1
pallsadele sTnt mal rezistente dacA sint Impregnate !n cazane sub uti-
nnnn
Paalbll ' lizarea preslunll $i a vidulul. Ourata de viat! mal mare de 30 de ani.
Pentru protectla Tmpotrlva vlzlbillti~i se potrlvesc gardurlle din
·f·
~
Pmarabll
fiJ I lamele de lemn - (!)- (i), care pot servl $1 drept protectle fonlca.
Gardul cu ztbrele, numlt $1 gard vtn!toresc, este eel mal TndrAglt tip
@ . !;IIJ)cl pt rl;le 1r1naver111t © Farme lit 01patal0r flpcllor de tmprejmuire de parcele - @.
,vev1111111, dilw
~ ~
,;,.
- r-- ''' ,,,,.
:::' ,;,.
..
...........,.......-.,.........•.·.-.•.·...·.•...·.-.·::.• ,,..............,..............
''
@ aitd cu llllp eupraTnlJllt @ Cu eipcl di tnchld1re aontlnue (Z) Cu l1mel1 ortzontale @ Cu lamele vertiaale din limn
@. Gard v!nltoreac
........................ ...... I
:j111 IF~ =· ............................:.=1
I1 -:T ,TIE,,,... ,.,.,.,., ................:............. I
:IJ,•,•,•11.•........., ••,.........,.-,.v.,•,••••1111,•,••••·•••••••1•·•·•·.-
@ Din dulapl razematl llplti cu eta!
Jl!I.J❖:.,
/,j,;\
~
Gard dt nulela cu tfflpl dectllll
,1r1;11
T t,'.:, <·
'
,..
.
~;..,.~
. ..,
- "."--AO-BO
peatllpl
_-a,oo
--
Sc:lndurt n1flnl11te, blMe 1n cule !;llpcl tnc:avalate pe schalet din tevl
de oteJ _
I ~;f. · l
Plntla2.S~/ll/
r . t )~ Bara pentru gatd
din matarlal ptuttc
••,
•.'
n
eo '•/
11., l,...
,~10 cm Tn ptmlnt 40-50
,,. Gard din s!rml lmpletlta acoperita
c:..::i
f-5-i
~
Seo!lune u
orlzontali vartloalA
/,vl\ cu un S1rat d1 material plastic, la Gard din profile de 01el (zlnc:at la ~ Gard despar(itor din geam orna-
If,\ Gard viu cu gard intermedlar
'el muchla lntarlaarl fie ff asigura o lcY mental armat cu plasa de slrma pe
lc.!,I din slrma TmplatltA · • cald)cu bare din material plastic
dtstanta ma! mica - 1ntre sirml soclu de betcn
ghimpatl - fie lngropat
223
,s 2.00/22 100116
3s ,o
m GRADINI
IMPREJMUIRI
,.,.:~1
···~·~·
'
2 >: 20
' ...... Un proprietar realizeaza de.regula numal.o.latura lunga de gard,dat
fllnd ca. veclnul rldlca. cealaltA latura. lunga.
m
impletlturlle de sTrma. ... G) se pot livra fn multe ma.rim! de ochiuri,
pentru a corespunde necesit!tllor de utillzare. impletiturlle de sir ma·
15 ,._. fmbr!cate Tn material_ plastic, strlplf zlnca~ nu necesita rntretlnere,
3 X 10
Gardul este tenslonat cu ajutorul stTlpllor de lemn, beton $1 otel ...
~+®l ce se ancoreaza rn p!mfnt. Omamentele de s7rmA sau gar-
G) 1mpletlturl din strml, mlrlmea @ GrHaJ cu nodurl ,1 grllaj omamental durlle cu grllaj sfnt sudate pun~ual fi zincate - @-@.
obl,nultt a ochlurllor 4 - 5,5 cm
imprejmu!rea din fler forjat poate sa. fie prelucrata. artistic sau flni-
sata slmplu. Este posiblla aproape orice forma. - @.
Pletrele naturale precum platra brutA tlp .,granlt sau cuart" pot fi puse
Tn opera neprelucrate - (i) sau clopllte de pletrar - @
@
lllllllllllil
GrllaJ ornamental din slrml @ Covar tip grilaj cu bare
Poartl. Gard
mr~ Tf
IUl
ll ...
l
~ rr ~fl Ji
Vaden, I- 4 -I
Alll:Ol'llrt In plmlnt
Oetallu
tn\ Dff1rlte m1tode de tmblnart ,1 pre- l,/'ill\
(V Aurea untl !mpletllurl ~ lucrare • wulul pltrll fl a barelor ey Grlfaj de Iler
I : I 1
~■ 181-~i ...
1 1 V ~ e d e r e( SleotJune :•reFormele uz::::~are
~ pantru blocurile de b1ton
5:+~:-~
~ ,1/1 . )2/B'.·:
' \
i
I: I: 1
'
I: :: I I
\
)
1
I
1
l Vedere Secjiune
Tabelul alaturat lnd!ct dlmensiu-
nea conform normaUvulul pentru
!...,~ 1-t'ifs;i;i~~~~~~~~~~;i;;~
4construe~! clvlle
i 72. Toe:te ~1 lndustrlale
dlstantels lntre DIN
axe ..::; ·· 0 ~
·· " ~·· "'"•·• ..... ··-~Tnt ·un muttlplu de 125 mm la 10 "'="' 117 3s •
i
® Zld!rie stratificata cu straturl de
platra de grosiml dilerile ® Zld din platra bruta ~I din piairl
cioplita · ·
·mm rost •~,1; ;rntsm7!0+-ITl ...1000+112!-+-12!D-l!OD-<
224
GRADINI
PERGOLE, ALEI, SCI.RI, ZIDURI DE SPRIJIN
- pag. 276
,w.,·,,w,ft'"'"'"""("':'·• ,'("·
11
...... ---
. .. .
..
- --
P1ntl
---------
@ Mera conlortlbll - bln1: decurgara @ Prost decurgere convexl a
® Panta trsnsversall ® AIHpep~ll . 12'
~
AIIII earosablll pe
pantl
concavl a llnlel de urcara Unlel de Urc&l9 d1nngacaa1
ti
IINl cle .-,porlNt
l1Nld1logawt
llrllffn
llral di Jl'Mndlt
/.i'.:I\ Ffetrt di grtdfnl din Kai.ruhe Traptt car011bll1 ,1 de 1fp bloc din
'C u1111za11 aa treptl di baton •
@ SClri din pllcl de platrl ,, blocurl
pantru 1uport
~
U
Sclri cv traptt de bltcn ,1 blocurl
pentru euport ,. beton
so
Plmfnt vegltll
zia uscat din zldarle, drenaraa . ~ Zid de sprljin de beton (,1 ca prafa•
@· separata nu este necesara I<:.!) bricate) .:..@.
@ Zid de sprljlnlelemente prefabricate de beton ·
225
GRADINI
T
~ .....
~ . - TERASAMANTE DIN 18916 - ll] .
;~J.v;;};J.,~:'1·/"7,
J-- -4m--l
~ Aslgurarea pAmintului vegetal de pe $antier prin.stratificarl tem-
porare 1n depozite de p!m7nt- (D. Dae! nu este situat 1n umbr!,
G) Oepczlt de plrnlnt vegatal
trebule protejat prin acoperire de o uscare prea puternica ·(pl!ci de
gazon, paie etc.). La o depozltare mai fndelungat! s! se semene
eventual plants pentru 7ngra1;1are vegetala.
Depozltele de pam1nt vegetal trebuie plantate eel putin o dat! pa an
Profl11re1 prln ad!ugare de 0,5 kg de oxld de calciu per m3•
IUpar!IIIU/
La pun~rea 1n opera sint necesare mAsurl de compactare, daca
©. .paStratsuprlfe1•
de acoperfre da plm!nt
u,cr lndlnate
dupa terminarea lucrArllor de terasamente trebuie efectuate lmedlat
constructii tehnlco-grldin!re,ti, amenaj!rl de gazon sau lucrari de
plantare CTn special la amenajlrl de ale! $1 scuarurl).
1. Circulatla cu mijloacele de transport (buldozer pe 1;1enile) produce de
cele mai multe or! o compactare suftclent! la umplutur!le Tn stratur!.
2. Tnnorolerea se efectueaz! numai la materlale bune de umplutura
(nlslp 1;11 pletr1$),
@ Cleionaj mort
Pllal de gazcn fixate cu 11ru.i le o 3. Trebule asigurata va1w1rea pentru compactarea Tn straturl a mase-
Tncllnatit > 1:2
lor de pamrnt coezlv CTnaJ1imea stratulul 30-40 cm). Tn prtnclpiu
operatlunea se efectueaz! din exterior spre interior, adic! dlnspre
versant tnspre mi]locul suprafetel de pozl. ln afara de asta trebu-
le aslguratA v!ltuirea pletri,ului utilizat la colistrulrea aleiior.
4. Esta poslbil! baterea sau consolidarea cu pilot! la toate solurlle
solide.
@ Olelcnaj vlu ® Flxart cu gazon de car,i" 5. Materlalele necoezive trebule vibrate.
La toate lucrArile de compactare trebule luata tn conslderare uti-
ilzareS: ulterioar!. La alel ,1 scuaruri este neoesar! o compactare
pTna la stratul superior, pa cTnd la suprafetele de gazon s7nt necesari
10 cm, la suprafetele cu plante 40 cm plmtnt mal atTnat la suprafata.. ·
Taluzurl, ulgul'llru taluzurllor
Pentru evitarea fenomenelor de erozlune, a surplrllor, a Tmprl$tle-
.r11 p~n yint 1;1.a.m.d. ln prlnclplu, la toate materlalele de umplutura
cele mal stablle taluzurl se ob~n prin turnarea Tn straturl. Profliarea
suportulul - @ Tmpiedlca formarea suprafetelor de alunecare, prln
--.,
•
angrenarea masei af1nate de umpluturA cu suportul. Tn cazul ump-
luturllor mai tnalte, tumarea Tn trepte pe un suport Tncllnat ... @.
t.m A1lgurarea 1uprate111 de taluz prln
oferl asigurare 1mpotriva alunec!rH (IA~mea treptei ;i,. 50 cm). DacA
® ~ schtlet de aprtjlnlre de rnal: 1lst1rn
Weber decl/vltatea treptelor este spre deaf, trebule prev!zute pante long~
tudlnale, pentru ca apa acumulat! sa. se poat! scurge.
l'IIIN dt nllllp
- , ,
Tr11pt6 u plelar, plotor i1 pi■tl'I
aflnat ,1 urned na1Ural .................
allnat ,1 saturllt cu apl
15,S 45
226
GRADINI
CONSOLIDAREA VERSANTILOR - llJ
• A~.11 ~a.. 1~ cazu), li:\~l\!1J1,llo,,:_p_':1.,~.i:D.IS:--·-·--- .
___ ,_,,. C_onsolldarea _s_upr~tete,l esJ~__r:ie.ce_s_ara
·. ·. ··. :·· • .. inclinate. De dorit slnt insa in!ltlmi netede, intinse, rotunjite, ale
...
:, : ·-' ·•:_ ·.• ·•: · carer suprafete sl!. fie plantate cu gazon, arbu$t! sau vegetatle lem-
• • -.'~ • i_ ·.,.:.. noasa.. La amenajM de inlltimi ce sint mai abrupte decit unghiul
·.•,;.,.,.;.Lei~,,;, natural de umplere, trebuie asigurat! consolidarea prin pl!ci de
-----·-l'f.,.. · ·. : ~·- .· gazon, impletltura, pavare sau zid!rie. .
. ,.,.,, pn.,,.,.;,i, 11u Dae! panta este mal mare de 1 :2 gazonul plan trebule prins Tn cuie
11 11
:, "'" d•pllP """ de lemn - pag. 226. Gazon de capat pentru consolidarea Tn!ltimi-
lor abrupte cu pante de 1:1 1/2 pTna la 1:1/2. lmpletfturi pentru con-
Zld de pfacare cu perata pllon•lanta solldarea coastelor abrupte pe care stratul de vegeta~e prinde greu,
Zld de placare pentru povlmlf, din @ sau pertte de pa!pia"4ee (cu sau
CD rocl afTnatl crigle anterioar,
(scheml Badberg 11- Badgasteln)
flrl ancorare) In roca allnatl Se deosebesc Tmpletiturl moarte 1;11 vii. La ultlmele (buta$I de r!chita)
·,. ~Tii,111ffill!lftn........ Vldtfa este necesara. plantarea permanenta ulterioara. cu foiase, de vreme
ce rllchita constltule vegetatla prlmll - pag, 226.
Pentru aslgurarea sectionArilor mari prln 7n!l~mi, cum ar fi la con•
structllle de drumuri sau la parcelele pe versant, sTnt necesare
ma.surl de slgurantA costisltoare -<D-®,
GrAtar de bTme ancorat, de executfi dlferite: de ex. compus din bTrne
a.to••··--
,. orizontale, preancorate ~I stTlpl perpendlculari. CTmpurile interme-
diare trebuie acoperite cu beton torcretat armat. -@.
Zidurile de sprijin acoperite cu vegetatie creeazA spatiu pentru
terenurl ce pot fi utlilzate Tn condliil bune, pentru str!zi $1 drumuri.
Toron Dlferemele de nivel conslderabile pot fi rezolvate -@ + @, in
33-851
Consol!dare primarl a taluzulul tn
functle de sistem $i de pantl ce construlesc zidurl Tnalte cu ancore
Consolldarea pantel Tn rocl afTnate: @ maae at!nate legate prln arglll sau de pAmTnt. -®
@ dacapare 1n trepta duue plnl las '1 . 4 pll'lfa! lntarite, prin grltar de blrn11
susijnara lmedlatl prtn elemente de ancarat
zld ,1 ancar, a!uvlale (auto.tradl)
-
• '-~ 1'. ,' ~ • • : ·:-::
~~
Con10fldareI pantal In rod atrnat,: Zld da auS11nera din grllar spa1I1I Peretll l<ralner tnzldlll 8'alonat Tlpuri de cama,ulre a stlncfl cu zJd
® dacapare In trepte de sus plnl Jos ,,
consolldare lmedlltl prln beton
® ~•rate Kralner) din beton (:11stam
!bensee) ,
0 oferl spa~u suflcient pentru noul
traseu. Peltajul rlmfne ~•rde ® de placare ■au perete zldlt (dupl
modelul IUI L. MOiier 1969)
torcretat cu grltar din Oj9I pentru
constructll sl plroane aluvlala
Tlluzn11Ul'II
(poelbll ln.tallll)
0 lnollnaN COIUlklfflbltt I
IIIIIIUIIII 1rtlflclll (A) 1111 CAderl di ltrllurl PIiia (pt ell Cldlrl de ltl'lturl .
poelbllt numel In cuut unel po11blll 1W 1man1~ 1n INpta) 1brupta I•• 1m1n1f•,.
Tn tr■pt■ IIU ll■nnl)-r:,::.~'tttttt..::
GOIUIOltdlrl d-blla (llol di
a. Zld di blZA) .
,, .
227
3o-so GRADIN.
n--1-_..___ . - m
,-srrma
IT\'ll"tt-~i:+I-IUW.'"'' ....,•• ,..•--... - ..................,...,..,...._.._
,- $1pcl do apalltr
,
f" ,,.,30 cm In ptmlnl
IJ.
70
T
-lflpolde 9111llar ►30+30!
- Slrmldl apaller T
.,. ~
I
I
-
_-- ,_ ....... +51 "',,; T
1 i T j
...5!
!;}
-- ._ 1
51
- +~
- ...5! ~ 51
. ii
i
;1
i I ~ T y
I- 50-1
+
i [
,, ",,,
►-go-+- 1,2 '---l ' I
1- 1,20 --i
']
(1.25) (1.25)
® (z) ®
®
.,
Cordoane vertical• Cordon In forml de U Palmlll tip Verrier (8 ,1 8 ramurl) Palmetl ttp candelabru
Slrmt de 1p1Rar
i•:;,
1
-- .....F
<
'•··· r:
s.a
@ Cordon orlzontal cu daul braj8
• • • • ••• • •• • • • ••• • •
Gra1!1111
± • •
• • • •
L. • •
•
• • •••
t:.. • •
•
~- 0
.•• t;..
•
•• • • •
•••••
••
• ••• ••
l .•.•
lJ ... •• •• @)
Evantal: lasl numal 2 ramurt sa
craasc:A In unghl de 45• de la
plmlnt, dln ale circir ll1tare OII SI @
Spafler: trunchlul central al unui
spaller este tru vertical i,I ramurtle
larm,za evantaluf . la lnctpull.tl laterale sin! dlr!Jata Tn unghl d"~
--
Dhlla"11 eo.,oc1 par 114 ha Dlatanlt C~";'-= 1/4 ha Dltlantt Copacl per 114 hi prtmlverll. spre dr1apta ,1 s!lnga
4114m ,....... ffi'" ,..II
f .. ~ 11l1113111- -
n • Umpl,1
n 1m
• •
Umpt, 2
,- '"',o,.
• ,1
1.111• ,,,. • 111.6.c'"' II
10 .. 20.... tQJC IO•fl)ffl II 21 10>',hlnt Jf 21 37
@ Plantar, In pitrat
@ Plantara In pltrat @ Plantare InJtiltrat cu
cu umpll.iturt Umpluturl bll
~•~"11
2,1111m
1111m
4Jli0nt
• •
Copaclpar1~h■
311~
eti!NO.
,2:bac.
hh~ffl
hlh5m
• • • ••
...
Dlatanll ,Collld
hhUm
..,. __
117
106
112
flll' 114 hi
1111
tc)t
i'Z
•
--· • • • • Slrmllntlnd
Dd v■rgll■ erase
PNII ■Irma lnUnsl,
@ Plantars In r.?1 Plantara Tn drap- tf5' Plantare In draptunghl. lr■bufe tflllle pint Ill-..
dreptunghl \!Y tunghl cu umpluturl ~ QU umpluturl dubll t--11--H--f-l+-l 18 cm patta lfrma c
mal de 1111, lndolto 1
torml de LJ ,1 i.gatt
• • • • • • • • •• •••
•
• • • •
• •
I>~:
Distant!
J ·• 3 lm
Capac! per 114 ha
::121JblJC,
• •
•
Dlstan1A Capac! por 114 ha
Poi. cop ■ c tUmpluturt
.no
Oistantl
J.,t3,,,m
,,~•f.:~! ~!',l.\t~:,. 2 0
1-
Q ~
---4-5-0~--60---~
-~...
Slnpl
J,o-,,0~ Slrmapranfe
/ ,< • 'T~
.L ~-
I
"'
t
.
.,.
@
-, l,S I-
@
"'
CoacAUI
•
@
Agrl$e
@
0
i,1
,...,.a.,.,tm
s 11. a.~ ,5,n
11ebuc,
90buc.
1.s:c~111.1m
2 ,,-.i .. "'
1 vs (am
171
ao
'.MJ
111
ao
""14-'4ffl •a80 ,..
9(1 l!Q
H
,., 1:§) @
lf2'I Pl antare in triunghi /.G\ Plantarg in t~unghl Ao\ Plantare in triunghi cu Oimansiuni pentrn plantar/la MA\ ~grise si coacaze
\!.:,I echilateral I!..!,/ cu umplu1ura i.B umplutura dubl_a zrngrJrei 'e:J ,npatrat 7n lormatie
228
GRADINI
- Ill
... -Nu-trebuie sa corespunda numai calitatea solulu~ t;ii directla cardi- .
nafa la plantele c!t!ratoare -<D, ci trebufe ~nut cont i;li de in!ltimea
de cre$tere. Sint necesare diverse ajutoare de catarat, pentru a aco-
peri pere~f caselor cu vegetatie - @ - @.
La fasole fiecare planta necesita o bara de ca.ta.rare. La doua rinduri
de pl ante este adecvata metoda cortului - <i).
Pentru plantarea rn albii $1 putlne este judicioasa metoda cortulul In-
dian - ©: ajutor de ca.ta.rare pentru mazare: vreascurl uscate, ce
ramfn de la taierea crfngulul - @ plasa de sirma tensionata - ©
(D Plante catlr!toare , Tnll~mlle lor cle cre$8ra sau un gratar dublu din Tmpletltura de s1rma. Gratarul de protec~e din
sTrma Tmpletita. protejeaza semlntele $i plantele de pa.sari - @-®.
Plante c!tlritoare $1 ag!tatoare cu durata de mai multi ani - ®·
Soluri cu durata de un an:
vita de vle clopot lnalt. 4-6 m crei;ltere: rapid! frunzii;l: verde vara
dovleac omamenta!Tna!t• .2- 5 m cre$tere: rapid! 1runzf$: verde vara
hamel japonez TnAlt •. 3-4 m cr~ere: rapid! frunzl,: verde vara
--- zorea lnAft. 3-4 m
mazArfche parfum. fnAlt. 1-2 m
cr~i;ltere: rapid!
crei;ltere: rapfdA
frunzf$: verde vara
frunz1,: verde vara
fasole mare 1nAlt. 2-4 m cre,tere: rapid! frunzl,: verde vara
caf1uni$ fnart. 2-3 m cre,tere: rapid! 1runzl$: verde vara
SlrmA hexagonall Spaller de gard din i,lpd ® Metada cartulul Indian pentru
s-11 planta <z) Metoda cortulul
■
o-•
V1tl sllbatlcl- P. trlCU't!lldata .Vtltchll' pint la 15 m raped• vara 5- 6 varzule 0-'
V1tl albi - anemoni - lamatis monlana pint la am raped•
madlu
X vara
vara
•(+) 5- 6 alba
s- 6!11bastra
OQ
OQ
.. ,
Gllcfni - Wisteria slntnls plnA la 10 m X
V~l albi!. olllsnuitll - Clematts vltalba
Hortensia cltlratoare - Hydranisa petlolaris
plni la 10 m
5p!nlla8m
raped•
medlu
X
(X) Ulil
vara
vara
•- 7- 9 albi
6• 7 albi
OQ
229
~~ GJ
0-() 0
Ws-am ...... -
- - , 8-m
~ ~~ ~
0 0-() 0-()
~ 6-15m ~ 2-7m ~ 2-4m ~ 1am
tl:t\11 I Ef11111
m= m
y y
F101r1: albi Floare: roele
v v
Floare:
,1
albas111 galb1na Floara: dlferltl cul<Jrt
Luna de lnflorira
maronle
LUna de tnflorlre Luna de lnflortra Luna de lnflorfre
4-!! e-7 a-a s-e
© Gllclnl/Wlsterla slnanals @ Caprlfol/Lonlcera caprlfallum Trandaflr ci111'1tor 0 RemflArlsHlochla macrophylla
Q r!j ~ ~~
o-• 0 o-•
~ 7-1:1.m ~ 10-20m
S Ill EElllli
Floare: albi
y p
Floare: alba Flcara: gaJbenA -
Luna de lnflorlre Luna de inflorire Luna de lnflortre Luna de inflorlre
e-1 s-e 7-9 7
Calle cAtlrl.tcara/
® Hortensia cl!irlloare/
Hydrangaa petlolarls
@ ca~unl oAIArltorf @ Troscot/Polygonum.aubertl
Acflnldla chlnensl1
~ Q ~~
O-() 0-Ct
0
· ~ s-1am
~ a-am
Willi
Ill p
}
Floara: portocalle
Floare:dlvera Floara: vsrzu/e
Floare: verzule
Luna de lnflorlre Luna de 1nfforlre
Luna de lnflorlre 6-9 5-6 Luna de !nflorlre
7-8 a-7
@ Trfmbl!i cltlrltcare
/Campsls radlcans
@ Clemllitl/Clematis @ Hamei de larnA/Homulus lupulua @ v~a salbatlct/Parthenocissus spec
'\ \ 11,,,(
-
~a~
" _.... _.....,
Fara umezealA
~111\"
acumula!A
230
1Ptmlnt ( Nord-Sud
(f", ....... - -._ GRADINI
~~,,.,.~\ T
__---.....,j!-~--~..,-.,-"J..=:J
I Furtun f11ncez STRATURI 1NALTE $1 PE MOVILE
Sipllll untl gropl dt cca 25 cm 1dlncim1 Si Limn 40/60
T,!G lltt,nl ' ·· ·· lmportante s1nt construirea co-
Folle
.- -
(:\\ · · ·~-~:j~
recta $1 pozilia dinspre Nord spre
Sud - <D - @. Recoltele timpu-
rii sTnt obtinute Tn straturi Tnalte $i
Un sttal din rallll.lri din grtdlnl ~ crengt de plantate pe movile. Stratul-niovila
2! cm lnllllmt ,1 4G cm lllfmt
este un donator de caldura pro-
nuniat. Esta Tntr-adevar obosltor
la o noua amenajare, dar, 1n
compensa~e, se poate folosi mai
Un 11111 di ;aan·
mu~i ani. Se pot obtine 8$a pro-
lnchlderea 1111 format& dlntr-o Movfll aooperftl cu loffe; lrfgare cu
(D Exaculla unel movlle ® clm1$Ulall da p&mtnt groasl de
CCI 10cm-(D +@
® lurtun de stropft francaz
ductii record $i se pot recolta mai
repede. Tocmai pe straturile Tnal-
te Ji pe movlle s-au dovedit efi-
ciente Tn special culturile mlxte.
Plmln!M!ll'II Rofiile ce erase mal Tnalte vln in
Compoat groaler
l'runze/resturl d1 mijloc. 0 movila are dimensiunile
toamnl aproximative de 1,50 m l!tlme $i
Gean
Ramurf/crengf 4 m lungime. Amenajarea se
executa eel mai bine 7n toamna,
-':I.,,'
deoarece atuncl stau la fndemT-
na majoritatea resturilor de gra-
dina. lrigarea se face cu un fur-
tun de stroplt francez - @ sau
le'\ Stratlnaft, lda~i p1ntru a unlformlza lrlgare la strop. 0 variant! de
\::.I dlterentela de nlvel movilA este stratul inalt, Tn fond
o grAmada de compost turnat
lntr-o coaja de scfndurf - @. in
locul scTndurilor se poate folosl
orlcare alt material care nu pu•
treze$e am de repede, de ex.
lemne rotunda,. lemne cu mu-
chii, impregnate prin presiune
sau peretl de piatr!!.. Plantele
■
profit! de caldura soarelui care
bate pe peretii laterali.
Nu mai este nevoie sa te aplecl
I ·.··.- .• .. ,, ·•,·; ··, la semAnat, plantat sau recoltat,
1,00-1,25 dacA stratul are 60 plnA la 80 cm
Strat lnaft construft la. peretele
@ Strat lnalt - umplut In stratur1 la fel ea ,1 movlla - <D - © sudfo; aooperft cu g1amuri ca o Tna~me - © + @ . Straturile
mlc4 sera
inalte maresc produCiia, daca
stnt umplute cu straturl de mate•
rial organic, c;le la trunchlurile de
copaci, crengi, ramuri tocate,
pina la pAmint fin de compost.
T
so-eo
I
1
® Mlnl•laz In atratul Tnalt din pletre
-
Carlofilimpu~.
Guill
Mlrat
•
t
Slee1a rosle
castrrw,u, mtrar
Rlimid
@) Strat tip crater C 2 m - (j}1 @ Cullura mixta din ;;ase straturi tip crater - @
Legendt ... Ci)
GRADIN,
✓ 1 Loculntt
2 Terasl MODEL!:-
3 Portie
4 CIAdlrsa pompelor .Prolectarea. gradinll trebule sa ·1r
· S · Jnsta/atJa de apA
6 Grajd ceap! lnalntea stabittril definitive'.,.
7 Bazin de apa planuriior de constnJctie, flindca ac-
e Gazon cesul auto, lntrarea prlncipala $1 ce"-
9 Loe pt. 1ngra.amint, secundara, terasele $1 mai ales cot
1101 Zarzavat de larnl de c!lcare a parterulul "I pozi+fa cas1
Zarzavat " •1
12 zmeura mal cu seama slnt strfns legate de
13 Agrl~e ,1 coacaze amenajarea grlldinli. Terasa acope- -
14 Flori rit! este element de legatura lntr-
1s T_ufa omamantale casa $l gr!dtna, ea este legatA pri,
•P1 de,pratdecl1• zldurl uscate, ale! din pfAcl, garduri vi
16 ere,e espa 11er
11 Gard viu IuIi1eurf ~u•copacI'de spa~'iie gr...,,n
_..,, 1.1, ce
1s Foiaase cuprind cl!di~a, o leaga de pelsaj $I
19 Poml frudfferl protejeaza locultorll de vederea dli'-
20 Fructe cu srmburf exterior, zgomot, vi'nt $1 praf.
21 Fructe cu aemlnte Curtlle de gr!dina fungi el Tngust
22 Graap& de acurgere par mal pu\ln strTmte daca s1n~
imp!rtite de-a ourmezl11ul 1n maL
multe zone, ca de ex. locul mal rldi
cat pentru grAtar $1 de eedere. -
@. Zonele de lumlnl si de umbra
trebuie luate In seam! Tn mod deo-
seblt la alegerea vegetS1fel adecva--
te. Tlpice pentru o grAdlnA coboriti
srnt scirlfe, zidurfle. acoperfte d1
vegetatie si 7n mijloc un iaz. - @ .
Astfel se creeaza pe o suprafata
mlcil o grad1na strict geometrlca-
Pere~i lateral! acumuleaza c!lduri
sl ofera o cllma fertta. de vfnt favora
bilil pentru pfantele carora le place
sa fie uscat ii!I Tnsorlt. .-
Clima unel gradlnl tip atrium este c1.
atit mai c!lduroasi cu crt razele
soarelui sint mai blne preluate ~1
retinute de zldi!.rla Tncon/ur!ltoare.
- ® - @ , Zidil.rfa maro dlr~
caramida capteazil ma/ mutta c!l-
dura dec1t pere~I zugr!vl~ Tn alb. F'rlr
Tmprejmulrea cu zldurl vlntul nu este
tasat sa intre sl Tn curtea lnterloara se
acumuleazil aer cald. Favorabll pen--
tru plantele subtropicate.
LagendA -@ - @
1 Loe de $Eldert
2 Albie
3 Loe pentru Ice
4 Bazin de apl/plrlu
5 FlntlnA pe parete
6 Scarlt
7 Banca de platra
8 Cale de beton
9 Cale de granit
10 Beton spAfattciincher
11 Tuff, de cImI,1r
12 Gazon
13 Plante In ghlvsce
14 Bloc eratfc
15 l'lalrff
1a Sfera de cimi,Ir
17 Cultura mlxta
18 Movll6
19 Slfcz d1 compost
20 Zfdurl uscate
r-,
@ Vartanta-® @) Varianta -®
232
GRADINI
MOBILA ~I UNELTE
T lubitorll de gr!ldini se ocup!I de
hobby-ul lor cu o pasiune devotata.
!I
Astfel, au pretentll marl de la el ,1 de
I }
~
Bi
bine in min!, usoare ,; excelen1 echi-
librate in punctul de mlnuire - © fi
cu un tub lung de turnare.
Uneitele de gr!ldln!I - <ID , e prete-
1--60---l 1-30-1 }--60--i 1--60--1 rabll sa fie din otel special. Amena-
Clruclor pt. furtun
f
Roabl Ma,lnl dt !mpra.tiare Mqlnl de tuns larba
JArlle pentru a sta Jes in grldlnl sa
<D Nacesarul d1 spa(fu Tn clsu1a grldlnll - pag. 278
Lope(( pt lamtl ,, grldlnarl Pulv1rlzaor
dovedesc a fl reu~fte, daca. slnt din
lemn si slnt oontopite cu materlala
r:Grlbll di grldlnl din gr!ldin!I -® - @.
Vlnl!or rulani Furci de
V'"
dpatpt.
blrba~
sl lemli
Lop1tl
~ I
Stropitoara 9 I
~Ill.:="""~
..·
··•.,,
Sapl
@ Unslte pentru grldlnl!. © Stropltorl @ Roaba cu roatl de caucluc
Lunglme
1,20 1,25 X 2,25
1,00
80
50
40
I
® Jardlnlere din Iemn, eternil sau
r l--55-I
Umbrell pentru grldlnl @ Gratar
plasflc
1--so--i
233
SERA
Aerisirea serei trebuie astfel
dimensionatA 1nc1t, la aerisirea
deschis!, sa-. se• atlng!.-aproxi-
mativ temperatura din exterior.
Pentru aceasta este necesar ca
cca 20o/;;''din suprafata acoperi-
sului sa:serveasca drept banda
de aeris!re sau drept clape indi-
viduals pentru ventilare. Trebuie
asigurat suficient aer proaspat.
Protectia impotrlva soarelui
poate si1 devlna necesara Tn
cazul in care vegetatia exteri-
oari1 este insuficienta, pentru a
crea o clima suportabila la
14, lncillzlre
radlatiile solars putemice.
15. Masi pentru plante Protectia fata de scare poate fl
1s. Strat de lnmuljire .instalata Tn interior sau in exteri-
17. Lampll pantru cre,tere or. Solu~a economlca este cea
1. Aertalre prin acopert, 18. Ventll•~• fo,ta11
2 Oeachlz&tor de lereastrl ;'.' _:::a. lrlgare la plcAturl 19. Lampl p■ntru eerA cind protectia se afl! in Interior.
automat fArA curent :'. 9. Aparat dutroplt
3, Umbrtre ellterfcarl 20. Regulator de umldltat■ Efectul de protec~e fata de sca-
: • 10. Pompl de apA 21. Mburltor pantru umldttatea
4. Umldlftcator de aar
11. Cablu de lncillzlre prin pcdta re este mai mare in exterior
s. Ventilator · 12. Bazin pentru apa de stroplt
aarulul
daca dlstanta intre proteqle si
6, Fereastrl lateral! de aertalre 22. Regulator pentru temperatura
7. Pllcl di.Ible de nervurata din plexlglaa 13. lzola11e lncAperll suprafata sticlei este suficlent
·dimenslonatA. - CD sf ® -®
G) Serl cu amenajlrl 91 cllmaflzare bazate pe axparlenta practlcl
T T
2,10
't'
2.51
2,87
3,23
t6 1,---9,38--1 Aer
-•.i.-i:!:::~~==
4,42 l---2,7ll------
@ Sera 0 Serl- solar
®
1---13,04 I
Sara cu panta acoperieulul de 23•-27•
2,63
/ 1/. /; -~~~
3,1i
Protectla impotriva soarelul sltuata
® se,a rezemata in 9Xterior, cu aarisire to.ta/a prin @ Ungniul optim de inclinare
aJ suprafe,elor'vitrate
spat~
234
GRADINI
lnv1nsul 1alulul
(lrunze, 1uc al unor plant,) COPACI !;II GARDURI VII -· (lJ
Sll'llputrtzll
(b9dlrll; dU!l9(C(, ... - Fiecare strata! sotulul este cuprlns de vtata. Etajele au proprill lor toca- ·
lnlmale mtd, di IX,
purtcl do dpadl) tari - <!) Radacinile pot patrunde prna Tn straturile cu piatra. Forma de
Str11d1hUmuI
(mtct0organl1m1,
copaci - @. Piramida este forma pomului.de Craciun si este preferata
bactlril azotlce, formei de tip potlr. Crengile laterale sint mentlnute scu·rte Si nu se rup
&1;1,cfupercl)
Apl pluvilil
asa repede sub greutatea fructelor sau a zapezii. Forma copacului de
prln 10111 11raturll1 tlp potlr are centrul deschis. Crengile sint orientate spre exterior, astfel
Stratmlnlf8!
(ract raul, mll'VOI' incit lumlna sa peat! p!trunde in lnteriorul coroanel copacului.
di apl)
Flactmlllll Cea mai buna perioada de plantare pentru pomii fructiferi este
(llfncl rull, cmcutl)
toamna tirziu. 1n zonele cu inghet timpuriu trebuie plantatl in octom-
Ftecare strat de humus este cuprlns de 'lfatl, Etajele au lacatarll lor brie, in regiuni mai blinds in nolembrie. Locul de altolre, care se
poate recunoaste clar ca o umfl!tura la capatul trunchl'ului, trebule
neapa.rat sa. se afle deasupra suprafetei p!mintului ... (i). Pomii
fructiferi trebule plantatl ceva mal sus fats de cum stateau Initial Tn
pepiniere. Stflpul de sustinere trebuie sa. fie la o m!na distant! de
trunchi -(i) si pozltlonat pe partea sudicA a copaculul, pentru a-I
proteja de a~~a soarelui. La plantarea gardurilor vii trebule respec-
tate dlstantele pTna la vecln. La garduri de pina. la 1,2 m Tnal~me
di Criclun ~ NII=
1'1ramlda 1118 fomta de bad. apomulul
penttu
fcm1a di tlp\110111', IOlltlCI ramurtle
lal8'lil llntlnen\lnUtl fcl/lt IICU/11 $1
0,25, p!nl la 2 m tna~lme 0,50 m; paste 2 m tnaltime 0,75 m..... @
-(ti). Dorlnta de ad!post Tn prop~ia gr!dinA, de protectie Tmpotriva
vTntulul, zgomotului, prafului sl privirllor curloase, face gardul vlu
flll ,. rup cNlr qa uear ■ub greutat■a
frudalornuaztp1zll. indispensabil. - @ -G)). Gardurile vii sustin procesul de formare
Se echllibreazl ca nlfte lmaglnl Po11tu1 cu~ dHChta amtn•ta de
~ sau pallr. Flamurtle slnt cr1scute pentru roua, regularlzeaza precipltatiile, cumuleaza c!ldura sl
® oglindlte supra- sl subterane:
coroana copaculul sl rateaua ® In afarl, utfll Incl! luminl II pl!Mdl
In intlrlorul !XJl'0ll1II capaculul. Tmpiedica. impr!stlerea pa.mintului la vint. Vaiurile din garduri vii
ramff\catl a rld&clnli {asa-num\tele .Knlck•uri"} - ®l din zonele de coasts protejeaza de
vlnt pTnA la o distant! de 200 m.
©
Trunchi Tnalt la un copac 1ncl tfnlr.
Trebllie llsate trunchlul sf dcuil sau
trel ramurf - pentl'I.I a objlne forms
dcrltA.
Forme de copacl pentru grldlna
® easel. ® Tllerea unul gard vlu din carpen tn primul, al 3-lea, ,1 al 5-111 an dupl plantara.
In stlnga taletura de v~rA, Tn dreapta tlleturs de iarnl
■
Bina
La plantarea unul conifer, trebule , Tilrusul de reazam este montat obllc @ @ ,Knick' In nordul Germanlei
® desprlns sacul de plnza
lnillimea gardurllor vii
L.ocul de allcl1" tr,buie ,a Plantarea ccrecta Trunehiurtle slnt proleia· Trunchiurlle lnalle sint
se afla deasupra pamintului a unel 1olonse le de scars cu rogcjin~ ;n~rate cu sirm• i~tlns9
1,7\ in"llimi de crastera a gardurilor iii taia!a si lasate sa crease& (plantele cu x supar'.a dee•
(J) Cocaci pentru 9radina \:.JI ssb11 de bins :aieraa) (in par?n,a:a este necesarul de plants in buca\i perm lir.,ar)
235
GR.ADIi\,
IAZUL DE GRADIN!_
lazurile t.rebule sa se lntegreze armoni.os in. gradini. Pozitla corec1
a de
pentru cre$terea plantelor $1 animalelor' ciin $1 ffngfiaz~este a,.,
o 1nsemnatate decisiva. Partea predomlnanta a plantelor.de mla$tina
$1 acvatice necesita multa lumina solars, cca 4- 6 ore pe zi, locur~
le preferate sint tlnga terase $i locuri de $edere de unde lazul peat
fi privlt. Daca plantele, apa $1 nlslpul s1nt prezente in cantltati corec.;-
Dale te, atunci se formeaza dupa s - a saptamini un echlllbru biologic, iar
pentru
alee Folla 5 cm 20cm apa devlne clara. Trebuie sa fie corect raportul dlntre suprafata apf-
nlalp &UbStrlt de plmlnt
2cm $1 cantitatea de apa (cca 400 I per m2 suprafata a apei).
(D laz cu folle amenajat In trepta plelri, lazul gri!.dinll devine patrla insectelor $1 a plantelor. Plantarea iazu-
lui se executa inainte de umplerea cu apa, care va fi introdusa cu
grija. Perloada de plantare este din mal pina in septembrie. Pentr -
a ob~ne o Imagine completa armonioasa, trebuie se.dite individur
plante inalte in grMina acvatica. Plantele cu o insltlme media tre-
buie plantate la o distant! de 30 - 40 cm. Plantele joase trebuiEL
a$ezate Tnsa Tn. zonele de marglne numai rn pilcuri sau Tn grupur
Distanta de la planta la plants este de 20 - 30 cm. Pentru prim.
Zona generatie la plantele subacvatlce sTnt suflclente 5 bucatl pe m2•
!ii' malulul
Plantele se Tnmultesc repede. Plantele din vase pot fl ad use la cota...
Bazin din material prielnica a apelor, prin plasare mai joasa sau mai inalta.
plaatlc armr.t cu flbrl
de stlcfl Planteie pot fl plantate in CO$Uri, vase sau direct in pa.mint specie.I
Zonl au apl mlcl Zeni cu apl ad!ncl Tmprejurimlle iazulul trebuie modela:te. Zonele de mla$tin! $1 de
apa mica - (D- @, precum $1 straturile umede TI completeaza ~
@ Suln prefabrfcat modelat Tn mad eflclent creeaza rapoarte naturale. lazul se dimensloneaza Tn functie dt
dlmensiunea gradinii disponiblle. ldeale sTnt apele de 20-25 m•,
dar chiar $1 3 -5 m2 ofera suficient spatiu de vista pentru multe spe-
cll. Zonele acvatlce generoase, de 5 - 20 cm adincime, $i un lor-
adTnc de minim 60 cm sTnt necesare pentru pilstrarea paste iarnl
$1 supravietulrea insectelor $1 larveior de saiamandra. Zona adinc~
serve$te $1 ca spatiu de refugiu pentru toate anlmalele.
Nlalp ma! mull declt 5 cm poata duce la lazul trebuie Iasat iarna umplut cu apa, pentru a evlta rldicarea --
tasAtl ~ pozllfOnlrt obUce ale bazlnuluf datorata Tnghetarii pamrntului.
Pe$tii, broa$!ele $1 amfibllle ramin in viata paste larna numai atunci
cind sint foiosite unealta de cur!tat gheata sau piatra de revl:trsare.
Bazinele prefabricate ofera co~;urilor pentru plante o zona adinc~-
adecvatil. $1 Tmpiedlca surparea sau alunecarea pamTntulul pietros
Cu plmlnt exc:avat cera utupl $1 a celui vegetal - @ - @.
® Construlraa corecta a unul
laz de grldlnll © bin• golurila
$1pcf de lemn
Mlxturt da frunzlt
cu nlslp, loc de Pletrlf
lemat pentru amflbll Folle
In caz ds lnghet trebule lntrodua Albia p!r!ulul In aectlune
@ un manunchl de pale sau o piatrl
de revarsare
® Punta Tn forma de placl Tn consoll Zona malulul ® transversalA
2:::J 25
., .
~.,a
"'
s
..
~
o,'!ll
"C ·.S •f! 'g 'fl
"-
""'.a" ::!]
u~i "'"'
50
CJ l(U
;;
Q"C
\c 1u
.a
5. =,,,. ",,, '.~~
.!a. .,
!!!I
't:
(fl C:
"
0.
"'
~"
Cl
® Plante ac:vatice
C
C: ,E E ""(fl
236
IAZUL DE lNOT
Poslblfltliile creatoare s1nt multiple, pentru a Tmboga.11 optic gradina prfn ele-
s111<111 p1■n11ze C1111Url dt 011z U1111ct1 mentul biologic care este apa. Oferta este mare, pentru a adecva lazul de
·•·------ ···-~ ·• ·-··-·-·- •. ,. -·•· ··-··-····gr!drn1 plAnult r11 proprnte dorln1e, atrt la dlmensiuni, precum ,r ra form a ,r Gtl-
llzare. Pozlilonarea Ideal! este una de la Est la Vest cu radla~i solare de s -
6 ore pe zi. Cine dore~te sa. utllizeze ~Is! savureze lazul trebule s!·I ampla-
seze ln apropierea terasei de. jlngil. casa. - pag. 238 @. Dfmensfunea fazu-
iul de 60 m2, nu sub 55 m2 suprafa!! a apel $1 contlnut de 35 m3 • Ofmenslunea
ldeafil. a iazului de !not este de 155 m2 suprafa1il. a apel, 40 m2 zona de inot,
I-- so-100 ---f- ;, 200 Nlllp 5 om Dlllf ,a111 Sulll~ll 10 om
90 m2 zonil. de regenerare, 25 m2 zonil. de decantare ..... @ ... @
I-- Zonl ell RUii +- Zont Vlllllodt'" 50'!1
Ac!Tncimi ale apei: zonA de m18$tinil. c 25 cm adincime, zona cu apa mica. 1o
dlo111pr1111111Pt1 - 40 cm, zonl cu apA adTnca. ;;a, 50 cm, zonA de scil.idat ;a,.1,30 cm adlncime.
G) Madalarea maluluf
l'lallarml di l■mn
Lffflll di lltlca di 21.5 mm gra■IIM
IIO'Sllnc:l
1J..,iu1 - I In
funodo di Upu IOlulul
237
IAZUL DE fNOT
lmaginea unui iaz bine proiectat uneete domeniile de viata fara pArti Indi-
f'(alnl a, /zVof viduals v!zfbile. Sint preferate formela putin compacts, organlca, natura-
I1-1
ls. Fiecare planta are propri'ul spatlu vftal, humaf acesta corespunde
conditiilor el de viata. lazul natural este campus din mai multe domenlf de
viata - abia suma din plantele tuturor domeniilor alcatuiesc un paisaj de
iaz variat, natural ei frumos. Oomeniile de viata ale uhei gradlnl se deo-
sabesc mai ales prin umiditataa lor sau prin nivelul apei. - @-®
Cursul pTrl'ulul este o componenta importanta a unui iaz de Tnot. Ar tre-
bui sa fie atrt de Jung pe c1t posibil. 8-10 m srnt ldeali. - (D-@ Pa
era curg pests pietre i;;i cascade cca 15 m3 de apa, imbogAtitil cu oxi-
(D Platra de lzvor :._ @ gen el placut Tncalzita. ·
Dlnumlr11 In lb. ramlnt D1num!r11 ba1anlcl Perlaada d1 Culo ■raaflorll
lnflorlre
Tl'9sHe mlrosltoare Acorv• c,/amu• VJ-VII 11ard1,oalben, maro
Umbaritl Allsma alant11<10-1au11tlc1 VI-VII alb-rozallu
Llnaura-bro■-tel Balde/II■ ranurrculoldea VI-X maro
Rosltaa 8utomus umb,llatu, VI-VIII rot, aJb rosu
Clcrior Carax DSIUdf'l'Vl'aruS VI-VII aalban
Mani de ape galben 13/yc,rla mvlm, v-vu verde
coloralA •Vlrf9gat1•
Flrial di brtdllt HIDDurll VU/OW VII-VIII nu ma• atentla
Maciuca dt btlti Orontl11m ■oualk:um V-VI calbtn aunu
Troacot de 101 Polvaonum ,,.,,,,,,,,,,,m VI-VII roz
larba-ftfucll Pont,darlacardata Vil-VIII albastru
Sroaaca 1011 lncretlll ,..,,,,maamncrfa:,us VI-IX eters
Plciorul COCO$Ulul Ranuncu/Ull ,,,,,.,. VI-IX aalben
SIOtllrlCI S11a1ttar/1 1IIOfttlf0//1 VI-VIII alb-rozallu
Roaozde lat Sci,,,,,. /1cu,/r/1 Vil-VIII maro
Buzducan vertical Soaraanlum ,rectum VII-VIII varde-alb
r..1111 Typ/!11 ■ngu1tlflllla VI-VII nagru-maro
238
. :<' GR.ADINI
SlreasinA
UTILITATEA APEi DE PLOAIE
Recipie11tii de colectare a ape! de
ploale trebuie inclu$i Tn· proiecta-
re. -Decizla referitoare la volum
trebuie luata cu generozitate.
Cantitatea suplimentara Tnse-
amna costuri suplimentare redu-
se. Montarile ulter!oare Tn casii
Recipient da sau gradina sint posibile. Calcu-
ffltrara Canal
iriro1de~na trebule avute merve @ Rez1rv0r de apl dt ploale
larea necesarului pentru rezer-
F1Itru da la rezervoNI de apl de
(D de apa pentru straplt; butal cu apl @ ploale ecologic plnl Ja12.500 I vorul de apa pentru gri!dfni!: per
de plaale loculnta unifamlliala cca s.ooo I.
1 lnstalalf• pentru apa menajerl
Pompi manuall La irigarea gradinii, nec:esarul de
2 lntreNpltor de teavl
3 CondUCtl pantru apa potablla apii se stabile$te dupa suprafa\a
4 Rezarvar
5 Prea-pUn ·gri!dlnii, precipita~ile anuale,
s Burian suprafata acoper!$ulul ~i coefl-
7Canal
cientul de scurgere. La utlllzarea
8 Reclplent,~t,!llt(9:,r····
9 Sffon , , ,.i, ,i... apei menajere trebuie incluse nu-
marul de persoane $1 posturlle de
consum. Consumul mediu de apii
per persoan4 $i zi : 5 ! baut/g~.
10 I spalat, 40 I baie/du~. 10 I
lglena corporal! .. 65 I apA pota-
bilA; 181 spalat rufe, 41 cura\at, 45
© Rezarvor de apl de ploale cu put
drenant ecologic
@ fnstala1ie de calectare a apal de ploale cu recipient de flltrara $1 rezarvor exterior
I we (18 I la conectare econo-
mica), 81 altele .. 751 apa de ploa-
ie (48 I la conectare economica).
lrigarea gri!dinii per metru patrat
~i an 40-60 I apii de ploale.
Exemplu
Praclplla\la anuall aoo mm • aoo l/m2
Acoperle cu doul ape coeflcient de
scurgera f • 0,75
Suprafata natl a acoperlsulul • 120 m2
Randementul ploll • suprafaja nett a
acoperlJulul 120 m2 x precipltajla anuall
800 Vm" x caeffclent de seurgere t • o. 75
Aandementul ploll ■ 72000 I/en ■
Persoane • 4
Consum pa zl • 45 I pa persoanl (WC
cu cfapl econamlcl)
@ lnstalatle pentru apa de ploale Suprafa!a grldlnll • 200 m2
Necesarul da apil de ploale • persoane
4 x consum pe zl 45 I x 366 de zlle +
suprafata grldlnll 200 m2 x consum pe
an !O Vm2
Necaarul de apA de ploele • 75700 I/an
Factorg• (1-[cantlt. aplploale 72000 I:
necesarul de apa de pfoale 75. 700 11) x
100% • 4,9% < 20% • g • 0,05
Necasarul pt. rezervor • rendamentui
ploll 72000 Ix factorg 0,05
Neceurul rezervor ■ 3.600 I
Flecomandare =recipient de coltctare
a apel de ploale cu 4.500 I conflnut utll
Expllca11e
Suprafata netl a acopert,ulul: suprafata
prolectata a acoperl11ulul legatl lajghea-
PttttlVICUltffllblll bul pentru acopen, (corespunde supra-
Rezervor peritru apa de ploale
® lnstala~e de utllizare a apel de
plaaie
@ AUmentarea cu apt potablll ® pentN lrlgarea grldlnllor
fatel easel).
Preclpitatli anuale: camltatea anualA a
precipita«llor (de ex. Renania cca
Cladlrl 740-900 mm, l/m2Jtrebule extrasa din
OltltlbuHor dt CIJmutatOll'tl hwtl caraspunzltoara sau afla11 de la
cu 1tx11ca10r dt umplort VtnUI me;nellc
instltuturile de meteorologle.
Scuraars llbett, dlslanta Coeficfentul de scurgere f: f • o, 75 la
min. ~o mm. 11u de acoperl~url In doua pan1a ~I la !erase
SZ doulori Intra/a - lnttrior
t.o,40-0,60 la tarase cu protactie de pi~
2S Factor g: g • 0,05, daca randamentul
ploii se deosebe$18 cu mai pu\ln de :t
20% de nacesaral de ploaie
g • 0,03, daca randamentul ploil se deo•
sebe~te cu mai mult de ± 20% de
necesarul de ploaie
g • 0,20-0.40 la utilizarea predomi-
lnS1aIa1I1 de crt,tere •
Suprafatil mar, pr!-siuni! nanta la irigarea gradinii $1 oscilaJii mari
da liltraro, ;!act ale cantitatilor de precipita\il sezoniere.
de riaclltire
239
G) Vasdar PISCINE OE GRADIN1
@ WC
@ cu, Amplasament:
- [lJ
_@ 111capere_de_colll/!~• ffzlcl __ Fent de vint - (i), In a13roplerea spafful-
da dorml~ (utilizarea In zllele ·rlcoroase
@ AnUcam11a saunef · vedare din bucatarie (supravegherea c,
plllor) ,1 camera de zl (elect de cullse),
® Sauna
adlca 1n cfmpul vizual. Fara foioase sau
(i) lrwtpere ttbara ~t:
sauna
4 25 tull,url lingl bazin (scuturarea lrunzelo,,.._
@ Bazin pentru spAlat ~oarele I ' I clrculape parlmatraJI pantru lmpiadlcar.
.. Cal ma! mlc bazln de Buln de fnot m1dlu clderflor de 13e larba ,.a.m.d.; eventual s
® Spaflu de •ld•re Iner cu un culoar (2 cu d<lul culon (3-4 se !nalte marglnea bazJnulul (problem~
@) cambuza mltctrl, 111 ·2 pema- ml1c1rt, 214-9 ptr• esteticl).
M/ IO&nl/; c9f m,j m/c
@ Bar bazln p1nlN s&tilurl
MArlme
~ttlmea culoarului de 2,25 m, lunglme
di II blockStall din mieclril cca 1,50 m, pe ltngll aceaeta lur.
capllf bulnulul
<D Olagraml de ccordonare pantru plsclna acoperftl lntr-o loculn!A unlfamlllall.
Spalful de eedete poate ff ca suprafati ,1 l)arte din hala bazinulul ®2 Olmenslunl de bazlne glmea oorpulul: 4 mlsctrl ■ 8 m lunglm~,
adfnclmea apei la lnll«mea bllrblel eelul
mal scund adult, nu a copillorl
Qlterenfa ad!nclme '- adtnclmea apel - -
(.4), condltionata,erln modalltatea de ab
sorbjle - ® - QJ).
Forml:
Pe cit poslbll slmpll din cauza costurllor ,1
a mlfelril apel, dreptunghl, In orlce eaz c---
scarl sau nlsl cu trepte.
Modallltjl dt conatrulre a ti.zfnulul: _
Ce oblcel: bazln cu foll• (loll■ ■ aupralajA
lzolantl) et constructle portantl din
zldlrie - W, baton, ctel (~uprater,w-
aau In groapa In l)lmlnt -@.
Bazlnul din pcllestereste rar produa la fat.
locului, de cele mai mults art prefabricate,
In general nu autoportante: este neees'
umpltraa ullerloarl cu baton u,or - ,
240
LOCUINTE
CU BAZIN DE iNQT TN GAADINA
.. Exemplu ... CD-© locuin\a tn panta cu. bazin de tnot in aer llber--
accesibil din subsol sau pe scara exterloara. ·
Exemplu ... @-@ drum scurtde la sauna~! dormitorpina la bazi-
nul de inot din gradina, situ at la nlvelul. ·,carnerei de zl .
el [:
.,
t,,,(D Subsar- @-@
,,.
"
'
I
r
i
lrn:nJ
f •..•~•-.. u• ...,..,.,,.,. •~.!
t,@ Parter-@-©
Suprafall de
acoplf'ls
1" © Saelfune transversall - G)- @ Arh. P. Neufer! t,@ Seeliune transversall- @-(] Arh. K. Richter
+5,70
tJ'u·,"" f30
-.J~
. ....
·.·
m
.,
-~~~
§~
~
.
+ 7.00
@ Bazin da inor rotund pe coas1~ Arh. Naufert t,,. ® Bazin de inot pozitlonat intre casa ;i garaI Arh. l<appler
24i
VESTIBULURI, WINDFANG-URI, INTRARI
t, @ In legl!url cu scara. cltre plvnltl t, CZ) ln leglturl cu camera de zJ t, @ ln legituri cu Wlndfang-ul t, ® ln ltgAIUrA cu bucltarla, WC-ul, •
scara cltre plvnl!l ,1 un dormltor
CORIDOARE
LAtlmea corldoarelor este Tn func-
tle de am~lasare, dacll sTnt 1n slm-
plu sau dublu tract, dupa pozi\ia
u11ilor - A sau B 111 dupa in-
tensltatea clrculatjel. Se ia Tn cal- -
cul o I!11me llbera utlla (fAra proe-
mlnente) a corfdorulul de 1 m pen-
tru 60 pTna la 70 de persoane (-
teatre, 11coll, scArl etc.). LAtJmile
La corldoarele Tn slmplu tract cu La caridaarele Tn slmplu tract, La carldaarele Tn dublu tract, cu
♦• @) clrcula~e redusl, este auflclentA a ♦• t.fl'
pentru douA parsoane care tree t, ~ clrculatle lntensl, 1,6 m pentru 2 corfdoarelor Tn functie de destl·
11" liltlme ;a o,9 m, oplfm 1 m, dlstan!A II" ~ una pa Rngl alts !Ira a se daranja, \!5" persoane, ;a, 2,0 m pentru 3 natJe - ®-®· fn mAsura posi•
interax pare~ 1,25m 1,30 - 1,40 m lil~mea corldarulul persoane
blllta.~lor toate u11ile Tncaperllor tre-
bule sA se deschida. spre lnterforul -
acestora - pag. 189.
242
INTRARI, GARDEROBE
I ,1 --I
I r
·-J-
lntrarea determina imaginea
clMlrll. Aici vizitatorul T$i for-
meaza prlma lmpresie, aici. totul
I l 1-- 95 ---l f- 38 -f
I- 53 -I l-3O -i
trebuie luat in consideratie, de
la pli!cuta iluminata cu numarul
easel plna la perla de la oglinda.
Pentru furnlzorl, po$ta$ $1 vlzita-
tori trebu.ie prevazut tot ceea ce
este necesar, fara a ie$1 Tn evi-
denta l?i totu$i la Tndemlna..
(D Palton @ Sicou
>
[8E8J i
08
33 l--38--1.
-<
118
;,
......-38_.,._
1,80
I
.-~~
1,15
---r f T ■
28 clrllga +
-~--· '? -
1-- 800 --1 1---1100 ----I .
•033 38clrllge
r
-- --· 911
T
.i --- -- • ····~··,;·r·•-:·:..tt··•s··n:··t···· I as actl!lge
I
1,70
l-95-1 H013 1 -,,,,.rr- I ii ii ii I ii !~
H H
···!t=·· (0 T 0 1s 75
~ .L.l:lA.I: ,:~
I
---H -· ~ 11s 1,80
lll13H ~ ~ J.:a:!s.L
ft!{~ ~ ~
~
AAA
3 c!rllge
1&1!1
AAFIAA
9 c:lrllga
j--- 1,50 + 2,0 --'
······· . ·••·········--·······•:,
. :·
'
~
V .
Garderoba cu o latura. cu suportur, de umerase @ Ps doua laturi. cu suporturi de umsrase
243
Necesarul de spatiu Tn raport cu numarul dlferit de Tncaperi HOLURI
•· @
I" 5
4 m2 de hal, cantrar - @ ,1 - © •· @
flrl clrcula~• Tn cantinuara, totusi 11"
5 ma de hal • 4 Tnclparl marl
6 daul mlcl (bale, vestiar)
,1 7 m2 de hal, dear 5 Tnclperl ,1
daull mlcl (bale, vestlar)
t,, ® 5 m2 de hol • 5 lnclperl sl o bale -
spa~u clar
Cameli
dazl
t, @
ca
1 m2 de hol • 4 Tnciperl, punct •- Q
nodal Intra dormltar, camera II" ~ fn7's1~~~--0rncaperf,
2 •· ifs'
II" ~ Tnzldlte fl paturl
2
2 1112 de hal. 4 tncAperl cu dulapurl •· i:ra\s 3 m de hol • 6 Tnclperl, acce~ la
I" \!,!:I bucatatle, bale, 3 dormltoare si
capillor, bale SI camera de zl camera de zl
244
SPATH DE
DEPOZITA~E
.-.~Patiile de .sub... $arpanti!.,....de_________ ._
;sub scari, ni~ale ~i colturila ofe-
Oulap In colt - (D •. ra foe pentru depozitare, dula-
puri ~I sertare.. .
.
\:; 1..-
Tn cazul $arpantelor, Tn spatele
dulapurilor trebule prevazuti!. o
/1
1,
"' buna izolare termlca.
''"~
@
-
OulaplnWc-@
Oulap pen~ produsa de curlfenle
lnWC-\,g)
Dulapurile trebule sa fie preva-
zute la partea lnferloari!. $i su~
perioari!. cu gi!.uri de aerisire
sau U$i din lamele - @- @,
pentru a face posibili!. aerislrea
continua.
Banca cu ladi!. din hol poate fl un
spatlu de depozltare pentru pro-
duse de curi!.tat pantofi $1 usten-
sile pentru curi!.tenle - (i).
Sub scari este adeseori loc pen-
tru dulapurl cullsante - @ sau
· un colt de lucru. - @. ·
Plan Vadera .; •. ' . ··. ·••;•... •·. \_, ....;"-;.
Spa~ul ramu !Tn;a dulapul de naJne ~dlliatpeiitru.'dul~ul cu': '. ,'· ·•
© Loe pentru ustenslle de curltenle
sub ~arpantl ® prcduse de curltenie · •,
.,,. ,,
■
·. ·:t":.:
Frcntul dulapulul u,or accsslbll,
'iO' Oulapurf pe rctlle pluate sertarele mil lungi decn corpul t...=i\ Pat cullsant pentru acoper1, cu
~ pantll llni
~ sub $11'Pan!A dulapului
~ Spa«u pentru dulapuri sub ;arpanta. /4?-, Spatiu pentru du!apuri sub ~arpanta. @1 P3t rabatabil p~ntru.acoeeri; cu
~ Rame cu u.;i din 1amale \::::'.' Fngct lucarna ~ panta .11ar,~
I f '"30 !
e~ . ..- ;, - pag. 249..
tNCAPERI GOSPODARE,11
u_
-,i • -
---..:,B--
30 ,'JO 1,4 .·····•., \ ] MAtura
." ' [_ · • u •/· La conflgurarea aparatelor de menaj trebule luat Tn considerare ml"-
~ dul de utllizare- confortabll $1 sigur. 0 masa de calcat care se Tntrr ·
· i -- bulnteazA stind Tn picloare are nevola de o alta inaltlme decrt un_
care se folos~e stind Jos - (z) - ®· ldeala este masa de calcat
'-25-i· · ~ '-40._, cu Ynal~me reglabil!, fara trepte ...... @. -
Cllcatul de mtna: fier, mas! si minecar - Q). Suprafata de lucr
(D C3Aleata Mop ® co, daguncl pentru asezarea rufelor 1,20 m lltlme - pag. 247. in zona de lucru
este necesara o ilumlnare buna unlforml. lntensitatea media de llu-
minare .. 350 lux.
l
24CO 1350
-·-·~. ---
4
12
2900
31130
.1580
...
1710
19 4750 2290
1--30--1 20 5870 2770
lncoreot corect
f
1,9
l
2.00 ,
1,5
❖:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:•:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:❖:•:•:,:•:•:•:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:•:❖:❖:-:-: •:•:•:•:❖:❖:•:•:•:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:❖:•:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:❖:•:•:-.
l
-
.42\ SpatfUI nacesar pt. cAloat ~ Masi de cllcat pe perete, plian!l-
(J) Sclndurl de cllcat, mlnecar @ lnstala11a elec:trfct de cllcat '.!.=I In pozl~• ,ezrnd \!_g/ sau lncorporatl 1n dulap
246
Ect,lpamtlltt .i u.um,
lncm
Prelerabll SPAnl DE LUCRU
dollri
h:i
- ..
., ,.,.,_, __
!f ---_Q
I11 ··· I
., i ---
+
Ii
---
Thi
I+ ---
H- -
! &I
I
I
•••. J ••• J
f-80 -+-1,20--l
f---1,80----i
I
I
1-eo+-1,ao-+eo-100-l
i-:-uo-2.10----1
l +
Ii
---
.J..
1-eo~1.ao-+e0-1 co-I
l---2.40-2,80----l
l1l1lll1lllllllll11m!~~l~~
:::::::::::: .....::.:...... : .......
1-eo-+-1.20--1-eo-,oo-l
1---2,40-2,80-----f
lnclpere cu un front de lucru ti, © Tnclpare cu daui fronturf da lucru ti, @ In torma de U In farmld■ L
(In forml de L)
4
3. Mqlnl de spllat
4. Uscltor de ruft 60 eo-1-eo-1-eo-+-eo
5. Fler de ctlcat
8. Slat di luC/\1
7. OU lap suapendat
e 0 -----------~
: :r~::::::.:i'
I iJ.t::::::d :
e. Oulap !nall
(z) Si:,a~u d11 lucru cu dot.II fronturt de lucru @ Spath.I de lucru In fonTtil de U ,
■
Lingl bucltlrlt, cu ICCIS @) /.fr Sucitirie-loc da luat masa-epaUu @ Ungl nlea de lu1t mua
® din vestlbul
Cu ICCH din buclttrle I.WI de lucru
247
iNCAPERI GOSPODARE~TI
r~'1-'
« 1•60
·'--so
- 1.
----~·~~::~rn,. ss.1.10 120,140,240,360 litri - <D-@. . .
Evacuarea resturllor menajere -
•··--------. -Pubelele din tabla...de. o~el.zincata sau polietilena. capacitate 60, 80,
. ., ,.,•..... , .
{D
~--.,, Pubele mar! de gunol cu capacitate 120 i;;i 240 litri conform DIN
O
36
I _.T
1.IJ!?,~-1 . 30740. Transportabile ... @, Recipien~i de. transbordare a gunoiului,
" . I . djn tabli1 de otel sau polietilena, pot avea o capacitate de 1, 1-2,5-4,5
'f ~ c,{. sau 5 m3, cu capac glisant $i scurgere. DIN 30 700. Locul necesar
pentru ai;;ezarea Tn boxe sau Tn nise Tn aer fiber ... @-©,
Evacuarea resturilor menajere: cantitatea de gunoi e in continua
Pubelt mare - recipient
(D Pubela ® de tran1bardar1
crestere. 1n prezent cca 1 kg de gunoi/zi/pers. Locul recipientului
este suprafata de teren sau cladire pa care sint a$ezati recipientii 1n
Jfo]L ) X O O !L ~
•:•:•· ·.;,:, :;.,:~ U : , : : : ..1.
care este colectat gunoiul. Pubelele nu trebuie asezate in sau in _
apropierea spatiilor de locult sau de stat. l.ocul de umplere $i colec-
1- 11 -I ~..j.. li + ~ tare trebuie ales cu atentie si nu mai departe de 15 m de masina de
~.;,.•.f•.
;§§§§;::: j_ 2
/l'•··•·t~3. .
~
·····=.·.····_:::.Tr T
colectare. Noaptea locul trebule llumlnat suflclent- ®-©.
AmenajM de depozftare: 1n cfAdirife cu mai mult de 4 etaje nu se -
mai practica. transportul' cosulul de gunol din locuinta pTna la recipi-
~~- ~ ,+ 1 ~ ' :[ ;-~ Ii! entul de colectare a gunoiului. Pentru clAdlrlle cu paste 5 etaje este .
• ~·•' , - ~ i-- =I: ;3 --; : ..s..LJ. orfcum reglementat ... @- @. SpQ1ifle de colectare a gunoiulul tre-
. ~ • "l..1::===::::!l.+ ,. :.......... · ·· bule sa se afle Tn apropiere.a strazii si pe c1t poslbll la acsea$i cota. -
· I ~~ --41 cu aceasta sf trebuie sa beneficieze de acces din exterior - @.
Nlsa II m1r1,t, 11 fllcare inca.perile de colectare situate la o cota mal joasA decTt cea a
u•« cu 820 mm stra.zil trebuie prevazute cu rampe sau lifturl ce fac legatura cu
Spa~ul necesar pemru COfUI de gunol
@ - pubefl Tncorporatt aceasta - © +®, ·
0 T..,
... e Sectlunea transversalli a ghenel de la 1ncAperea de deversare a gu-
noiului pint la gura de vlzltare de deasupra ultlmului punct de de-
0821 .J.
e versare trebule sa fie constanta si de minim 40 cm latura sau dia-
matrul. La h7rtie ~I material de ambalaj minim 55 cm - <i)-@.
==~
1,0 92'
e €J AmenajMJa de oolectare a gunoiului trebule aerlslte. Se claslflca.1n
amenaja.rl cu aerisire directa. i;i lndirecta - (z) + @. .
·-
lrlcttlcfNl;Jt.24001111
Tipul arnenajltll di IVICUll'I
...,..,.
Ghlnl0cm Olm1n1lune minim& cm
I b a d
•
R"turl m1nlljtr1 nnmllallt1 40+45 25 55 55 2~ as j
Gunol !n HCI 110 I so 30 eo 80 24 130
.!I
Hll1le (tfllUri paptfllteJ 55 30 65 ea 24 110
Atrlllrt
· VtnUlllatul Qhtnll lndlrtcll
Ghtnt 40/40 cm (lllcGldll)
- ~. ll
cuforlolmi.de
Claplfi de 19Vlzfl
lilll!-'-'l""'fll~Aparat dt curttat
© E1aj
-,-
.g
.L
@ F'fan
248
DEBARALE
in afara plvnitei $i a podulul din
casa, trebuie sa existe in cadrul
·--- loculntei $i adebarctde >-1"m 2·cu· .....
o latlme libera de 75 cm. La locu-
lnte mai mari se prolecteaza pe cit
poslbil o debara de 2% din supra-
fata locuintei. Pentru depozltarea.
$1 plstrarea accesorlllor de curl•
tat, uneltelor, detergenVlor, mesei
de c!lcat - pag. 246, mTnecaru-
lul, co$urllor de cump!rlturl $i a
genVlor, valizelor, C0$Ulul de rute, ·
t-' (D Oebara In vesUbutut Interior
Oebaralt In vasflbul ,, In
darmltoala l,i @ Oebarale st dulapurl scarll duble, a decoratlilor pentru
pomul de Cr~clun. U$11e se des•
chld in afara, din cauza llpsei de
spa~u. Trebule preva.zut un fntre·
rupAtor de contact. montat ITnga
u$1., pentru llumlnarea interloar!.
Trebuie avuta. in vedere o buna. ae-
lisire a !nclperll. Se dispun Tn ime-
diata apropiere a bucltArlei, nii;1e
pentru dulapuri Tnzidlte - @ .
~
ciltirie -@ - @ ; ar trebul s! fie
1/n front
IJ
1
I
sa
1
1s
11s
1
0aui lronturt
so 1
I
Jnlonnt de U
150t75
I
1
lnlarmt deL
I
I
racoroasa $1 cu aerlsire, fertta de
patrunderea soarelul. Trebuie pre-
va.zut eventual racordul pentru
congelator $1 pentru frlgiderul de
vinurl.
Optlm rafturile se dispun prna la
tavan. Pentru gospodArll mal marl
slnt recomandate celule reel tip
sistemul cheson - @, ei cu com-
Celule reel -dlmenelunl; partimentul de rtclre separat de
l,i(V Camara-@-® 1upralet1 udt, 1,2s - 3,oe ma eel de congelare.
■
t, ® CAmarl In condnuarea dulapulul 't,,@ Clmarl pe ca~
CAmari In canUnuarea zonel
de luat masa
@ ClmarA cu fant! de lumlnA
~@ Camara spatioasa
Camar:1 ~conomic~
in conti,iuataa c:lzH
tit @ Ca inainte. in ccntinuar~.a ';\/C-uiui ~ @ Camara in iata oucatariei
249
,.
t al i
i-
e j f JNCAPEAI DE PROVIZII
Crama
CD"'
·-·-·--···
f ~ .
1-a-l t--147--I
r l 1- 9 --{
proiecteaza o u11a etansa, cu inculetoare magnetlc;a, din tabla de otel laculta si
cu termolzola~e. fnlltlme x lattme: 2,01 x 0,63 m. Pardoseala poroasa ce res•
plra, de exemplu: din nlslp sau caramtda neglazurata. Pere~I din caramlda asi-
gurt cond~lle naturals de umldltate.
l Ratturl de depozltare din beton din platra ponce, piatra natural! sparta, gresie
calcaroasl sau elements hldrotone - materfale poroase ce resplra. Umldltatea
va fl reglata _!! te~eratura stabill;zatl. In lncapere se dezvoltl un microcllmat
natural. - ®- CD. ·
Plvnita boltlta cu plese ceramlcit prefabricate tn construclflle nol .... @- @ sau
rn gttdinl, acoperit4 cu strat de pAmTnt de O,BO - 1,00m - @- @.
f--97--l
Exampludeda~tara-elementde @ Rafl\lrl ptntru vln: beton
® conslruC!/e - QI dln ,olatrl pones
In flecare plesl de raft c!te 6
&Hele de 1111/u
T
54
.L
f--50---i l-50-I 1--381 --1
I
T1mp1111Uta
>' 1 ma 18 Ctl mil bun vln ro■u,
-
111'-18' cam■rti mil Ills Burgundar
154 sttcfe Vin IQfU
Sun;und■rrctU 1eChiamf, Zln/1nclal
10"-13'. a.lmllbunS!UV1JM◄ 4 COfll dY Bb001·~.
Vin lib def alb, Madllla poll.
1,9 \1!111111 """ 0t11,ni:ii1e,
1,46 ilmp■,alUrl kfHII t2mllu,an,d1
11'-10' S/t,ay 10 ■x9tnpu B11ujglai•
Rad11u
'l(np■nlNd-~ Fino Sherry. vtn 11b ... R••·· vlnurl d• dfltrl.
l . .~~.;......................
. II' In gm, ,..,,,.,,,•. S Llmbruaco .
VlnrpurnatNV 1111111, frfgkflrulul 8 Vlnurl lfbl dUlc:I, vlnurl
,■rnp■n11 1pumoa11 obltnu11e
u~~d~~~~.-- 4
,,,,,:,:,,,::::,,,,,,,q,,,,,~ Q
ln plan
@ _U'1 ~lmatarlci!. @ Temperaturl favorabile pentru
depozltare / /f .
::. 7
·rr
Plvnifa / : ii Aer
\i Lungime
:111---i-,,,,-=--l:i • 25 cm
;, raster
:,:,
.. Aer proaspat
II l
155 H--. ~;~8--H 165
250
lnll'll'I Vesllbul BUCATARII
REGLEMENTARI -
Sc■ rt ■pl'9
·•• plYnlft
··-·-·· .. _, __ _... DIN 18 0.1.1,.18 022,.6890L _______~.
Orientarea bucatariei spre NE sau NV, Tn legatura indirect! cu
Loe d■ Jo■cl Loe de ---Bulot----, I
Grtdln& da gradina de legume $i de zarzavaturi $i cu pivnita. Pe cit posibil, din
1ntr11 copll lu11mu1
L-------J lt;Uffll
bucati!.rie, vedere spre poarta, U$a de intrare, locul de joaca pentru
copii $i terasa. - G).
- ,- Llnl, vlzuala dlftlpl'9 buct1Arl1
Raport interior bun cu vestlbulul, locul de luat masa, spatiile de
- Clld11cc11
lucru.
- - - R•l•~I Intra rncaparl nepunotat, numal penttu cue mal mart
G Fr1cventa de IIIIRzare 1
zonel ... IUOl'U
sau gustarile se afli!. in cadrul acesteia - <i).
La amenajare sfnt de avut Tn vedere: ·
Economlslrea drumurilor, inlesnlrea desfi!.$Urarii fluente a lucrului,
v
~ R t l a \ l a pnnclptll cu
Glltllllta zone
suficlenti!. ltbertate de ml,care, reducerea lucrului in picioare, ~nuti!.
corecta a corpuluf, adaptarea Tnal~mllor de lucru la dimenslunlle
corpulul uman, buna iluminare a loculul de lucru - pag. 244.
s l'rlcvonla drumurllor
dlnlrtlOnt Suprafata minim! pentru ni$a de gi!.tlt 5 - 6 m2, bucatarie a -1 o m2,
bucata.rte cu loc pentru masa $1 gust!rl 12 -14 m2 - ©- ®·
Pentru U$Urarea lucrului Tn buc!tarfe se va Tncerca o dlspunere
func«onala fn cadrul buc4tArlei. Astfel avem de la dreapta la strnga:
suprafatA de depozitare, aragaz, blat de lucru, chiuveta, picurator.
-®-©-
@ Frecventa de utlllzara a zonelcr din bucAtarle Pentru Tntrebulntarea aparatelor $1 a mobile! este neaparat nece-
sara o suprafata de mI$care de 1,20 m intra fronturl. La o adincime
de 60 cm pe ambele par\l, IA~mea buc!tllrlei atlnge 2,40 m - @.
Locul necesar pentru mobfli!. $1 aparate: aragaz, plita 60 cm, chluveta,
doua cuve $i picur!tor (incluslv ma$Ina de spAlat vase) 150 cm, cuptor
60 cm, frlglder 60 cm, congelator 60 cm, dulapul cu alimente 60 cm,
dulapul pentru matura 50 cm, dulapurl inferioare pentru vesel!, apa-
rate micl, accesorli etc. Acoperlre $1 Tn aceI8$i tlmp blat de preparare
$1 depozltare 200 cm, in total 700 cm suprafati!. de depozltare.
Amenajarea corect! are o influenta esen«ala asupra U$urMI muncll.
Exemplele sfnt toate concepute pentru dreptaci. DesfA$urarea lucru-
lui de la dreapta la strnga. Pentru strngaci de la stTnga la dreapta.
I1111
m
■
~ D
~
I
;;;;:;;i
,,..
,,1:
I
,.a1•
I I
r /
-
11
1'
1'I
'"\
' .
l
/ / I I I I \ \
i--- 9 0 - - 1 ~ 60 _____.
Vedere in persR,;ictlva a bucatari~,
® Cea ma/ mica bucat~r;:; cu aerisi- tp '1r Bucatarie tip :::!ula~ (produj
® cu un fr,ct-@
Imagine-@ re interloara · Arli.: Neufert '-!Y Haas und Senn)
25i
BUCATARII
t-S0;-1,10-1,:ZO-t-llO-t
T
TS!-92
85-70
- N,:....i....i.....r.:..:.A i'••••❖••::,•:,•,••:•!•:••••~
li!
NI $_
"'"'
r/
85 ~
I
252
~J:l
···········~(94)
"'-::-.,
B
58
a. 30
40
50
60
.•
·~.
j (:~)
(94)
58
9.40
~
~Ji
BUCATARII
1
avute In vedere: mlrlmea familleV
95 numArul persoanelor din casA, drep-
. (90)
taci sau st!ngacl, dimensiunlle gos-
~
B• BO
(94)
~
(94)
58
t::Ji)
·~
B • 50
60
podlneVbArbatulul; importanta este
!nal~mea dorltl a blatulul de lucru,
ce pcate fl reglata prfn ajustarea
100 soclului. Lucrind In picioare, stind
(D @ ® Oulap de pffna cu fellator universal ®·
-~t~-
Oulapurl lnfarioare 120 Oulap pentru vase cu 1xtensle 10111a drept $i nu aplecat, pag. 252 -
Oulapurile, fronturile de lucru ,i echi-
pamentul trebule dlspuse Tn ordinea
t~17·q dlr~
58 stala~ne $1 racordurlle la gaz, apa $1
J;hluvetilde Ral1ur1 d1 coil Oulap Inferior cu curent. Matertale: lemn, placaj de
plan11tt1 extenslblll lemn, piaca preccmprtmata stratifl·
••• · - cata, material slntetic, metal. Pentru
oale: sl gratare metalice. Dulapurtie
suspendate aau cele lateral& sint
' proplce pentru Tncorporarea frlgide•
Oul""
..,. cu ma:_,..•) Sert~, •••·• re Ior, aragazeIor $I cuptoarelor cu
~58 sl extenelbl!l40-120 L... mlcrcunde, la o tnll~me confortabll!
100-....,... Cu rarturi
~ pentru utlllzare -®- @.
I]u . . .
rotative
© Oulap lnferklr de colt @ Oulap lnfenar de call- ceruaal ®6 Dlfertta tipuri de dulapurl
i-1Li 32
I T irlil~I
33 1
~I,.·-~ ~J33~3
~ II 95
(90)
(94)
•
'l'h'
~J.. ~ ~32
"' 32
~ ~ F....... .,. .. 59.3
II
-32 58 ,19
B• 40 B
so a.40
rirf1rfir ,.,
w.~~
Flafturi mabUe 40-eo ..-.:Jo 32
60 50
60
J 72
32
@
...¥~ ~t ·.. ~'.IL
.................... :,.un.•••·••···••
(Z) Oulap suspandat Oulapurt suspendate de cal!
■
60
,..._eo
.4-80-,,, -'40 ~ ...._60--., ~ N1,11na11a ~r,e
w
tr.:!\ OU!ap pt. mlturl outap universal Nloe 2 ni.a /.UI lnalte
Oulaplnalt
cusertare ~ Oulapuri lnalta @ Oulap pentru obfecta casnlca !near• ~ Pentru obleote casnice lncarporale
porate
--- ---
85
100
bJJ 100 - I I -
.. 1 - ~ .. -.
@ Oulap interior cu un corp @ Oulap inferior cu .2 corpuri @ Dulap suspendal cu un corp @ Dulap ,uspandai cu 2 corpu;i
253
BUCATARh
.ISO -~---1_,o___,
~ ----l
lil
I
i
(D
90X 63X 180
BucatArle - apertament ® Bucltlrla - dulap BucAtArie single © 'Minlbucatarte
Fri idere
Capacffa I (cm) a (cm) !(cm)
50 55 55-60 80-85
75 55 80-85 85
100 55-80 80-65 85
125 55-80 85-70 90-100
150 80-85 65-70 120-130
200 65-75 70-75 130-140
250 70-80 70-75 140-150
.Frigldere incorporate
T(cm)-
Capacllalt
so
75
100
l(cm)
55
55
55
a(cm)
50-55
55-80
60-65
80-85
85-90
90
1
127x 104x68
"·
@
SB'•,...,_,
Aragaz lncorporat @) @ Tocator electric penlru gunol
-i
,..=,,.
""
82 ~
,.,,.
48+80 .........
~
'•,>"
37/34 34/34
1,24
l~8EJl 1l~OEJI
\,\0
4
1,24
254
Taclmurl pentru menlu: supa, came, . Tacfmuri pemru meniu: antreu,
CD desert, baulUrl © paste si carna. desert, vfn spumes.
vin alb sl rC$u
~ Cu!td1ccjll18cm
cu11pt.l1gum119cm
,==i:-
C:::::- Cuti d1 curtll&t 9 cm
U~rldttupA Polonlc
9 c{,.ol0111C ~ ~ngurt pt.
apagn,11
~~
FurcuDtl
< Cudl de curltllt 12 cm c; 1¢ , Ungurt pL IOI · QJ - ·U~rt
9 _,
.c::::::::i- Cu11t di dttollt 27'cm CUii! • - / .Ungurt pl.
Ungurl dt manlu r.i _;r-•
<::::lWCulltpt.flll!Cl15cm
<..:..J- Cudl pt. QIUI 15 cm Fun:ulll&dtmanlu ,;;;;,Unsurt pt.
resturl eV
Ungurt pt. wok
~
C I ..... CUllt pl, came 18 cm CuUI de manlu
<'.'. Culit pt. tune& 20 cm Ungu,ltl de caflla
® dUngura spumA -{al1tl pt. PHIi
••
Furcurqa de came
<::::.} a CUii! pt. ;111120 cm Fu,culltl pt. prljllult C>, -:-: fl lparanghtl
c • . . CIJlltpLpllnaZOcm Ungur& dt laguma/da 11rvlt TII ~i' Llngutttegume ..,,,....a;, ~,:
CJ,-- Sat1r Ungur& pt. cartoft/campol
Tllvartlcll■t eJ _..✓- .r<lf'I.. OIJll1 de bt!nzl.
•
CUlite de buclllrle Taclmuri Usttnllfft de bucltlrle Ustensile apaclafe de bucltlrle
D~
Cu1ra1111 d1 bucltlrla ·
. Ots -ao-2'1-2B-32cm
Capac Up dom
~
Olil Pl, l1gum1
etpac,..,irar,
~~ "'i!i!YI
Clqcid1 c■fu Cini di l■pt1 0~
FonM !nlftatl pt. sulltu
014•27cm
@ Pahare/vln @ Pahare/splrtoase
255
1-ss--1-~+- so-110-1-~+- l!.0-; f-60-+35+-so+ ~ +-eo-+-~-+35! l---SO·-'- 40+35 r-}~-"---- LOCURILE DE LUAT MASA
SO ov 100
DIN 18011
Esta de preferat un Ice de luat masa
rn cadrul bucAtarlef:· Necesltil" supu.
mentar suprafete de depozltare ,1 de
mi$care ... @- @. Locul da gustare
poate consta intr-o masA extenslbllA,_
cu inAltlmea de 70 -75 em - G). In
stfnga $1 dreapta mesel, o suprafata
de mi$Care de 80 cm. OacA exlstA loc,....
Dlstanta mlnlml de la masl prna Trebule prevazutl dlstanta mlnlmA masA adosata unui dulap lndepen•
la perete aste detarmlnatl de
© lntre bufeturi sl mesa, In raport cu @ Pentru sertare $1 uel dent - @. Lipsa spa~ulul solicit!! lo•
modul de servlra spatlul de trecere
loslrea barului, ce neceslta mai putln,
spatlu, tot de 40 cm adTnclme, dar
care, fllnd prevazut cu polite superlo•
ara de 15 cm, ocupa o suprafatA mai
iT mica. Sint necesare taburete specla-
j85190 le sau scaune - @. Locul de servit-
masa necesltA, 1n functie de reafrzare,
mal mull loc si poate Tnlocul sufrage.
l-so+so.1.d rla-(2)-@. -
T T
I ··········: . Confortablll este masa rotunda, dlametru
. D' +
l
I -~
i • I
min. de 0,90, preferabil 1,1o-1,25 m - -
®· Coltarul cu masa ocupa eel ma!
~~= J :,:.:,:.:,:;,:,:,:.:.:,:.:.:,:,:,: 441t54
putln spatiu - @. Dael trebule sA axis•
te un sp!!llu pentn.J ma! mult de 3 perso•
ane, suprafata de ml~e se ll'!.18$te cu
I
. i · □
I ••••••••••!
I
1 i
l
1
N ..
80 cm pentru locut de stat Avantajos -
clnd trebule extlnsl sufrageria -®·
Pentru a sta comod la masA, o per.
© Mad extanslblll, rabalablll ® Blatul de bar soana are nevoie de o suprafatA de
r--1,7--1 301-+sol--1,e--+sol-10, mesa de 60 x 40 em; estfel se obtjne o
distanta suficienti plnl! la vecln -@ $i -
Ice pentru un tacTm complet. fn ml/loeul
.
T □□ mesel trebuie sa exlste o IT$1e llberA de
□-□
..i: T 20 cm pentru castroane, oale ,1 bolurf. -
Corpurile de lluminat de la masA nu tre-
-I
1 f bule sa orbeasca. Spa~lle de luat mesa -
pozltlonate spre Vest, locul de luat micul
dejun spre Est. Acces din bucatlrfe sau
bufet. lndlcat accas la terasA.
IH
0.
I.
1-40-+20+-40--j
Pentru mal mult de 5 persoane tre-
bule sa rlmlnA Joe pemru acceaul la
0 Spajlu redus: meal Tn vagon
restaurant: pu~n mal mult: nlsl ® locunla din spate; economlslnd loc:
maail cu collar
® Masi rotunda, 4 pin• I• epersoane @) Untaclm
- I
Bulat
□
BIB
Jnclpera de luat mua
1---------7,46--------1
□
I
Cal mal mic spa~u de luat masa Spattu de luat masa pentru 12 persoane cu bufet, cea ma! confortablll pozltiona•
® pentru 6 persoane: masl rotunda; @ re a scaunelor, poslbllltltl de extlndere spre lnclperea Tnveclnata, prfn u,1 pRantA @ Cal mai mic spa~u de luat masa
pentru 6 persoane
dulapurl de colt pentru vesall
f---2,0 --I Olmanslunea spa~ulul Mlnimul necesar pt. spatlul pt. locurile
,o H-so-+-ao-1-so-H 10 de luat masa pentru a6+""24pers de luat gustarea sau mesa
La~mea meselor ;,, 55 · c 110 err
:1i iBIBllf
Mese si Utlme Adfndme Supr,
t.......P........J 1
capul mesa! ;,, 10•c20cm
4 persoane
5 persoane
130 - 180 200 2 34 2,6
180 190 180 200 3,24 3,8
.L 0 mesel rolUnde • I.At. loc x Persoane
3,14 6 persoane
7 cersoane
195 - 180 200 3,51 3,9
245 255 180 200 4.41 5,1
de ex. pt. 60 cm l~tlmea unul loc $1
g
8 cersoane 260 - 180 200 4 88 5.2
b1, t1, F1 fara spatiu pt. retragerea scaunului
Hs, 6 persoane • 6~-~ 1,04 m.
b1, t1. F1 cu spatiu pt, retrageraa scaunului
!---1.a ---1
Minim•JI necesar pentru spati•JI de Minimul necasar pentru spatiul de Minimul necesar pentru spat,ul de
@ arnplas"re a locurilor de gusrare si @) arrplasare a lqcurilor de gustare si @) amplasare a locurilor de gustara ,;i Utimile spatiilor si dlmensiuni!e mese--
lor in functie de numarul de perscane
de lusc masa (4 persoane) de iuat masa (8 persoane) de luat masa (4 - 8 persoane)
256
LOCURILE OE LUAT MASA
DIN 18011
E bine ca locul de luat mlcul dejun sl
........ fie orlentat spre se· sf"spa~lte· dr, ruar-··-..·------
masa sl fle orlentate spre Sud sau
Vest ,1 ln lagatura cu terasa - G).
Esta nacesar accesul dinspre buclta•
rle sau bufat. Locurlle llbere (veranda,
terase) slnt pozlVonate In zona Tnsorltl
sl rerltl de vlnt, Tn fata sulragerlel sau
a camerel de zl. Loeurlfe de fuat masa
pot ff axtlnse da slrbltorl prin Ufi largl
sau usi pll ante - @- © Bucltlria de
servlt masa este o cambln&Ve · Intra
Loe de fuat mua lncadrat fntre @ Loeul de luat mua poate fl ext!ns
<D Schema raporturilorlntre spa~f sf
focul de fuat masa
@ bucataria sl camera de zf dupA naeaslllU spre camera de zl
bucltlria de lucru, gustare sau loo da
luat masa In dlfarlte variants ®- ®.
Bucltlrla de Iucru cu Joe de luat masa
Tn func~e de pretentll ar 12 - 14 m2 •
Suprafata pentru locul de masa trebule
calculatl In func~e de mlrlmea gos•
pcdlrlel, dar totui,I pentru 4 persoane
-pag. 2S6.
LegendA - @- 18)
B ■ Glllt/bucitlrle
M ■ Masi
L • Spatlu de lucru
S • Loe de '9dere
T ■ TerasA
Z ■ Camerl de zi
■
Bucltlrle alungftl cu loc de fuat Bueltlrie In llla#e cu ap&1ful de de-
@ Cal mal mlc loc de Juat masa pen-
- - - -, - - -,
@ masa, acces pa terasl; foe de fuat
masa supllmentar
pozllal'II; Ice d1 luat masa lnd■pen• @ Bucltlne eu accas pe terad. tru 8 persoane
dent
.., ___ .J Jf
...
y
257
0ORMITOARE
J. it
t Idreapta patulul dublu a$ezat
central trebuie sa exists o su-
I
necesare lampl pentru cltit -
I .,·~·-·1
)Gltdl!abti @. ln dormitor eel pu~n o oglin-
1 di\ de ini\ltimea corpulul. Optlm
I I
1
este dulapul cu ogllndi\ pe su-
prafata exterloara. a U$ilor.
I I
ti, (Z) Oormltar cu garderobl ti, @ Oormltor cu garderobl ti, @ Dormllor mare cu hol-garderobl
•
Oormitor cu hol ptr. dulapurl, Dormltor cu garderoba
,1 acces la baie
ti,@ Dormltor allturat camerel coplllor Oormltor/du$ibale
adlacent
t, @ Camera cu 2 paMi/copil/musafir ti, @ - (~ tf" @ Camer~ cu 2 paturi t:, @ Care se poata compartimanta- QjJ
258
·-----·- -- ··•··-•-·· ---·- ' ------------------- --··- ------ -----·---·--·---- ---·------ ---·-----·-··
A) A,ternuturl la dlferlte iniltlml DORMITOARE
TIPUFII DE PATURI
a;,
~1
,I/
//
,///
.... ,I/
,.., .._ ""( I
' ) . . 1/
Sofa dt dormlt, pe tlmpul zllel pla• Ca sl 5, cu ladi dadesubt, pentru Sofa cu ladA pentru a,tamuturl In
'"""'....,
® puma II pamele stau rulate In huse
cu fermoar
® plstraraa pe Umpul zllel a lenjerlel
de pat
spatele pemelor de speteazl
tnctln1t1
® Sofa de dormlt cu aaltaa
extanslblli
y
;·~
Pat cu 3 1taje, pantru vagoane de
Pat !nett pe dulep QJ sertare adlncl, Pat Pl dulap d1 halne, dll lnlllUme Pal llp ,,Punm■n• In vagoane sl ru•
® stmuttan
cu o ptacl superloarl extenslblll, tf,1\
0 radus&, p1ntru lnclplrlle cele mal
I.;:!/ ® dormlt, c:abane, camera de copll, @ Iota - prln rabatarea spitarulul sa
capac mlcl, Clblnt de vu, l1lff1r1 etc. nacesanJf de spa~u pt. n,ca11 p-at
0,338 m1 ob11n douA paturl
'r'
~3
Fotollu ■xt1n1lbll (rabltabll),
pantru plstrarea len/erlel de pat,
asta necesar un corp supllmantar
@ Sofa d1 dormlt (rabatablli)
1
,so I
15'
\Bl
Pit Up .,Frankfurt"
(rabatabll lateral)
Ifs' Pat tip .Frankfurt• (rab'18bil pa
\!.SI rna111me), douA paturt sau pat dublu
-
E) Paturl rulante ,1 paturl de perete
93 [~HJ
res " ~ ... r: pt ..::·· •• :.....
2
l
T
95
I
'
!
.
I : l
i:---- 2, 10 --f-1
1-12-ea-
: i; ; 2,00
t
./
'I
;..- 91 2,20
2,00 I ::
'.
I I
'····-··· ·········'
I l
"---so // ..... -..... -..... -· -·' 1
@ ----
Pat rulant pentru 1 sau 2 persoane,
in timpul zilei se depozit.,aza in du•
lap
@) Oulap pentru paturl ruJante-
remarcat uslle ingust.e
@, de @) P3turl rulante, pot stain lala 'Jsilor
da dulap inchise
in cazul patu,·',:r pllante•rotatlve
u:;ile dulapulc: ramin deschise
noapt~a
.. . .. 259
DORMITOARE
o JJ&rsoana sigura pa sine doarme cu placere Tntr-un pat plasat Tn mljlocul camera! - ©, un om cu angoase prefer! patul la perete - (j)
+@ , sau $1 mal blne - @ - @
--, I
j\
Senzatia de lini$te deplnde de: finlsajul pere~lor, forma patulul, orientarea corpulul (pe cTt posibll capul spre nord); pozi«a fatll de lumlna --
(nu ltnga geam) $i fata de U$A (cu vedere la U$A). ln cazul Tn care sint mai multe paturi, este importanta pozl\la lor relativll: _
• dormltul in aceea1;1I camera neicesit! o aranjare at~nta. a paturltor, nu T~ ultlmul rind rt, ceea ce prive$te pozitla capului in cazul
paturilor aproplate - ® + ®· In cazul paturllor matnmonlale, dlferentele s1nt $1 mal·nuantate: --ir=::::;rn:==::;::::==-i-,--- ~
l
- @ @ de un i,at dublu, @ de dcul paturl, unul l!nga call/alt, @ sau de paturl aupripuse,
este o chestiune legata ma! putln de spaiju, ctt de dorintele personale. 1n cazul paturllor separate, pa cTt se poate, sotul $1 so«a nu sTnt culcail
in acee8.$i direc11e, ci in dlrectli opuse ... @) + @. Tn prezent, exista. o tendfnta crescuta. a paturflor separate, in trecut patuf matrimonial era:
Ullimul exemplu in forma de bazilica, cu perdelele trase si cu iluminare din plafon, aparte. Ultimele patru example arata cit de dependen-
te sint modelarea incaperilor $i a mobilierul de spiritul timpu11.,i.
260
2,00 1,25 3,25 DORMITOARE
N1$E DE PAT $1 DULAPURI-PERETE
Slnt de dorit dulapurile Tnzidite pentru locuinte proprletate perso-
nala, far pentru locuinte cu· chirle, dulapuri care pot fl deplasate.
TncAperile mici necesita utllizarea maxim! a spatlului, deci srm de
dorit duiapurlie-perete. Se preteaza ni$ele inchise masiv, cu pardo-
seal! continua, cu pereiji vopsltl sau finisati cu tapet lavabil, u~I gll-
sante care se pot procura integral ca sisteme constructive. Cele mai
Vedera ,, sectturi• n1,1 de p~eu potrivite s7nt dulapurfle-perete intra dormitoare - ©, ® ~I @. La
(D Vedere nl~ de pat 2 nlvelurf - @ ® dulap ta partea supertoari - W dulapurfle dfspuse pe peretele exterior se va ~ne cont de lzolarea
termicA ~i aerisire, pentru a evlta formarea de condens. $i 7n cazul
T incaperilor-dulap este necesara aerisirea - @ .
,.i
•, ...
N1$l dubll.,IQU 1upr. de dapozltars Mutta plese de !mbrlelmfnte scurte, comp1rt1mentar1 dll dulap perfeetl,
©
----
Nf,l de pat format& de dulapurl
® Tnzldlte . pt U$i)- {tJ) bunl utfllzars a 1p1~uluf
60
60 60 1.00 1.so I
I
I
/ 9-10
70
,,
/CGIIUtnl
®
"!
33
---...
~
(J)
uuvap.rtarte
1 30
S5
55·
~
"' 90
55
261
GARDEROBELE
l 2 b!Anurl ~I Jacheta
2 mantourl de vara
$i de ploaie
4costume
Scam~i
5 furourl
6 pljamale $i
cam!$1 de noapte
6 C$f, plapuma
12 perne
6prosoape
de frotlr
@ Sacourl @
l
Panlalonl
5 rochii de ITnl $1 pentru 15 perechi de clorapi 24 prosoape de mlini_
sezonul de tranzitie
5 bluze
4 rochii de searl
4 rochii de vara .
·8 perechi de manu$1 6 prosoape de
aperechl de pantofi
4 p!l!rli
baie
10 bucl~
12 cm Tnlllfme
12 buc, batiste
de daml 11x8x3
... .., .. ~.
~,;
~1",5
l---1,2O-----i
262
BAI
DOTARI - {I]
T
45
l
-1,70--t-30-i
~
, 1-41--1
1j... "-M-1 ; .-33'-;
-Mf}Jl
)ii;c=::,;
1=1
·-:t;:::::::iX .
40......_.
~
I
r
F --J
n
II; ...........,.... 1; 14;······ ........ ..
® Bldeu 0 WC ftxat pe perete cu
ruervor suprapu1
@ WC turcaac (conatr. francazi) ® WC ffxat pe perate ou reiervor
Tncastrat, consum de apl 6 I
~:: ■
@ Flezervor da apl calda sub chluveta @ Boller cu arzltor pentru cos @ Oulap da bale Oulap de medlcamente care se
paate lncula
263
1n~nl
u
•---•••
~
25~2S•1•fp-.
~ ~
1,45 75
•••P•
1.lsTll//..
ti+
. 30
~
90
ti,@
1~35
~
1
"° 0.
r40+-1s-,
~1.1s--l t-@
-Eggl'
_1 ,55
8
!- 15
~
20
~
n1,;,;,i,I
1JJ
t-@
n;,qcm
M!!ilH~
t='~ 2,05
~90~
t,,,@
e:3
H~H n
i-10--+-1s7
t-@)
-~--4
1---A-
tl IT f
_J 1
150-180-
70- BO
100-120
120-150
u
~1,45--l
BxT
7Sx90
80X90
4. Pisoar- <D-©
90 x90
80 • 100
ln prezent uzual ~I Tn locuinte,
7h10
t,,@
35-45
35-45
80-75
100-120
j-80-+-90--j
t-@ l---1,10---I
il
1
75~>·)
15
40
26
r-1,00-+-107
~1.10---I
0
s~;::::-=-·)
TI r[:J
1
Li
15
ao
20
so -t- 75-h-70
0
j
f----1,95
264
:.I I·:
CELULE SANITARE
IB~~R,.:~i
',",':::::::::::: Qo ❖:-: Qo :-:•:•:•::::
PREFABRICATE
6 --·- CJ
..
,. , ·••, ........ ~··· . ~:
lnstalatiile normale pentru 1ncaperl sanitare ·presupun costurl mari
.. $1 consum.mare.de tlmpJntructtexigentele sinUn general acele~i.
Bloc lncastrat :i ): Sloe lncaltrat 11·-·-11 : elementele prefabricate pot constitui o solutie evidenta. 1n special
pentru locuintele 1n$iruite, loculnte multi-familiale, case de vacanta,
~-==1
l□Effl'O· I
:::1 r-:: cl4dirl cu apartamente, hotelurl, precum i;;i pentru reabllitarea cladi-
rllor. Se pot prefabrica blocurl de instalatil - G)- @, peretl de ln-
stalatii, celule intregl, pe Tn!ltimea nlvelulul $1 a Tnc!perli - @-@)
cu instala~i gata montate pr~cum $1 obiecte cu accesoril. Celule
compacte de dlmenslunl micl -@ -@
Bloc deta$at Bloc dat._at
---- :::
...:• .
""' ,. m~
Clmon
I.UMlffllL
lncm
-. Llllmll
mu.
·tj DO f)::
ea ao
~l ua a !::
I! 7! 1! :IS
,□□ao1
75 15 15 11 ao 25
::• Legandi:
::. cc • Conducte de clrcula~e AP • Conducte apl de ploale
CAC • Conduct& api caldl G • Conduct& gaz
CAR ■ Conducts apl race 1T ■ lnctlzlre tur
i, @ Sloe de lnstala\11 exterior Perata di lnstslalll/gh1nl
AU ■ Ccnducte apl uzata lR ■ lncilzlre retur
:i:....i ..........................................
, ' ...
,: r,----'2.'2.0
1
',
;
to1i
1
I ! ::: .
...
,::
: 1,39--I !: 1,45-1 1,53---I
::. ..
...
1,74---1 1,78---1
T
-
I T
r I ~-
I
® Cadl/WC, lavoar @ Celule mid de bale @ Cadl, WC, lavoar @ Cada, lavoar, WC,
mi$inA de spalat
r
1,78---l 1,13--I
1
2,02---I 2.so----l
I
@ Cada, we, 1avoa1· @ Du~ in~••!lat in pardossala @ Calula sanitar~ pentru persoani!
cu handicap
@ Jn hotel nou
265
BAI
., ,. ..1
""
I
Oormllor B . POZITIA 1N LOCUINTA
Daca nu exlsta o Tncapere pentru activitlMi gospodare$tl, trebuie ca
.... "rri baies~e"idstefoc$i regaturl F)entro ma$1na de sp4latrafe;·ma$fna
~ ',1 Oormltor F " de uscat rufe f?I 00$Uf de haine murdare -@ Pentru persoane ti-
nere se prefera dU$Url. Pentru persoane mal in vrrsta se prefera
,
cada pentru picloare, cada pentru pozitia $ezind sau cada de baie.
Acces din dormitor $i prin WC - @ . Cea mai comoda utllizar~ in
imedlata vecin1Uate a dormitoarelor.
0o1ar1 Suprarata naceaara
Latlms In cm Adlnc, lncm
LaVOll'9, chluvste ,, bldeurl
(D Legil.turlle cu bala
1 Lavear llmplu :, so :,55
2 Lavear dublu :,120 ..ss
3 Lavear cu o cuva,
lncastrat > 70 ..ao
4 Lavear cu doul cuva,
lncastrat >140 >60
5 Chluvata pantru mllnl ,. so :,40
6 Bld1u lnatalat pa podea
sau ffxat In perata 40 60
CIZI
7 Cadt de bale >170 >75
e CuvAde du, > 80 ..ao·
wc,1pJ10&r
9 WC de parete sau cu bazln 40 75
o
1 WC flrl bazln (ou bazinul tncorporat In perete) 40 so
11 Plsoar 40 40
Bala lntre dcrmttoara, WC-ul
acceslbll din ccrldcr
t,,@ Sala ca parts a bucltArlel Ma,lnl di tpll11
12 M1$1nA daspllat rule 40-50 60
13 M1$1nl de uscat rufe 80 60
Moblll de bale
14 Oulapurl jeasa, dulapuri lnalta, 1n funejle de
dUlapurl de parete (suspendate) producltat 40
•Jactzlcu b • 90 $175cm
6~1 C7I~ l
I---M2 - - , •-M3-•
~.
MM1
~
M~
M
1200
2100
1350
450
10S0
1900
1200
400
'-MM< MM 875 800
Oin dormltorul plrln~lor acces In
bale $1 WO - u,1 batanta
t,,@ Bala pe corldor Tntre camera de zi
$1 cele 3 dormitoare [&,_ ~
t.M2
- MM1
MM2
750
875
875
600
M1MM1 M 450 400
>M• IMMI MM 875 600
Lfil1. ..mm_ GA I
~M1
M
450
800
450
400
525
400
~iM
i-M3 .....M11
MM 675 800
-
OM • dlmenllunl midi• (IIC0111111dllli), M2 750 700
Cm ■ dmenllunt mllllml: • tn mm M/l 950 900
Bala:
bale comp/eta 140-160 40 15
bale in pozitfe ,ezind 40 40 5
bale de picloara 25 40 5
du$ 40-75 40 6
ingrlJlre corparall:
b~rbierit 1 37 4
-11-.- @ Dormitorul $1 baia ~ol fi separate detJ;i@ Sale ,i du$ accesibile din corldor
I?' " restul camerelor pr1n U$1 batante · @ Consumul de apa calda. tempsratura si durata de iQlosire pentru aca menajera
266
BA1··
POZITIA iN LOCUINTA
DIN 18022
..... ,., ...,,.,.~ ~·. ·-·~.•· ...
·''" -~
..... , .. ...~,-........-.....
,
■
Tn bale $1 WC se mal prevAd urmatoarele: dulapuri pentru prosoape
,Si substante pentru cur!tenie, oglind! ,Si iiuminare, boiler, dulap
pentru medicaments ,SI pansamente (care poate fl Tnculat), corp su-
plimentar de Tncllzire, suport pentru prosop de baie $1 de m11ni,
uscator de prosoape, miners deasupra cazll, suportul de h1rtie lgle-
nicA la indemin!, pahare pentru periu1e de dintf, savoniere, supra-
BucAtArla, bala $1 WC cu pareta eucltlrla, camera de actlvltl~
de lnstala~I com un gospodllafti, bale, WC In interior feta de depozitare.
BL1C~t~rie, baie .;i WC t, @ Baie accesibila -:lln dormitor Bare de dimensiuni marl t,,@ Sais si sauna (leg.l.tura prin dus)
cu o·eretele de instalatii comun
267
E.r
EXEMPLE OE PROIECTAF11::
Exemplele - (D - @ bAI de 1.
······--mensiuni micl, dU$UI· $1· cada
rA$ini sintetlce (poliester) cu tom
corespunzatoare fu n~lilor pe care Ie
!ndeplinesc. Cu la~me ma/ mar-a
umeri $i mai inguste la picioare -
>-- 1,65 --t ,___ 2,tS ---i , - - - 2,50 --------i acest fel ocupa spa~ul minim m
t,, @ t,, @ sar. ln comert se gasesc cazi ,
+~ /fl Example de amenaflrl ca la - G). lctu$1 2, 15 m llijme ca la .. (D, totusl 2,50 m 11111me
colturlle taiate, astfel 1nc7t ramlne
.,. \.!.I pentru b!i micl
-·1.45--1- 1,1 ♦_,. loc pentru deschis U$a - <z:). -._
10
•-90 .......... 79-75-1
8
:r
Cacll!. cu un colt tetlt; necesarll
t,, © Bale micl pa col\
t,@ Cadl haxagonalt ,1 due spatiul existent
60 90
1,45 90/90
IQ il
lil
!
18
ie ie i
i
,.."' I!!
t-® Cadll. $1 dut pa colt t,, ® Bale $1 du$ separat t,, @ Oispunere pe 2 laturf t,, @ OU$ separat
>-90~,10-<
i-80-+-1,2C--t
3,30
t, @ Baie de dimenslunl marl t,, @ Baie fi dus separat t,,@ Bale $1 dus cu spAllltor separat t,,@) Dus ~i bale pe 7 m2
1-90....,__90 -t
1-80-80-<
T
fi1
LI
"',_
..l
8 :.+-;S ..:.--9S ~
268
PISCINE ACOPERITE PRIVATE
0
-m
· De maxima lmportanta: caracter de agrement, spatiu luminos, ferestre
1PIii& pop1c1 1 · · .. orientate spr8' gradlna, atmosfer! de delectarel Bazinele construlte Tn
jFriHt
pivnltA, fAra deschidere, nu vor mai fi utfllzate dupa scurt timp.
Tn mod uzual: apa 26 - 27°C, aerul 30 - 31°; umiditatea relativa a ae-
rulul 60 - 70 %, vlteza maxima a aerulul 0,25 m/sec. Cantitatea de apa
1rnc:11z1re evaporati!l 16 g/m3 pe ora (Tn stare de repaus) pTn! la maxim 204 glm3
'"' pe era (in tlmpul foloslrli). .
IV9"1U•~· Problem a principal! este umlditatea aerului': apa se eva..e_ora din plscina ·
Pompe pinA la atlngerea llmltei de condens vezl pag. - 270 ®- ®· Tn stare
de repaus, deja la vaiorl minima ale evapor!rii are loco stopare a eva-
porarii, datorati!l stratulul .,granltA" de la suprafata piscinei suprasaturat
de vapori; de aceea nu se va indepi!lrta prin .ventilare"; lndepartarea
vaporilor din hala prin ventllatle (condltie indlspensablla, vezl mai Jes)
este costisitoare $1 la valor! de prna la 70% a umlditAlll aeruiui flecare
punte termica genereaza Yn eel ma! scurt timp deterlorart ale con-
structJeil Vezi llteratura de specialitate. - OJ
Forma constructiva cea mai des Tntiinita este pisclna acoperlta de iarna,
lzolata (Km c 0,73), mai rar piscinele nelzolate (eventual demontablle);
segments de acoperi$ mobile sau pArtJ din constructie care se deschid
Bazin 1><lellor temporarTn caz de vrema frumoasa transform§. hala Tntr-o plscinl in aer
Cua
liber (bazin pentru toate anotlmpurile); pot aparea problems din cauza
pun1iior termice.
Clltntl IXllml
Dimenslunea minlm6 a bazlnelor-@- pag. 240 ®-©in incinta (chi•
ar si la cele adosate) sTnt obligatorii WC-ul, dU$Ul, Joe de odihna pentru _,.
2 sezlonguri. Circulalia perimetraia. supraterana - © a cArel IA-time depin-
G) LegAturlle cu plscfna acoparltA ~ de de suprafata pere~lor (Tnlijlmea de stroplre -©. Se prevede neapArat
150~--f---r---+----+- un canal subteran in Jurul bazlnului pentru eventualele cazurl de nee-
tan\lare ale bazinl•,ul si conductelor precum si pentru canaiele de aerisire !
1aa Amplasarea:
a} spre grldinl (plsclna ldeala este cea in aer Uber} cu bazln de tra-
versare b) spre camera plrin~lor (eventual baia parin~lor foloslta ca
dus) sl c) spre camera de zi; Tn Tnclperea tehnlca;. 1Om2 se plaseaza
150, !ncaizirea.
/• •,
• ••
I
I • •
•••
••• Tnciperi anexe: spatiu de sedere, bucata.rie mlcl, bar, masaj, gimnas•
••
I • • •
tic!, complex saun! (sauna, Tnca.perea rece cu apa, spa11u in aer llber,
Paturl 100 200 300 Pltwl 100 aoo 300
loc de odihnl)~ plsclna fierbinte (Hot-Whirl-Pool)-(masaj, 40ac) -
/;;\ Numlrul maxim de vlzltatarl @ PIIICln• In hotelul1 Tn Germania pag. 272 ©-@.
\:,/ ptsefnl concomltent Mlrlmu pl1clnalar arbltrar atabllltA
Dotarea tehntci: slstei:nul de filtrare a apei, dozarea substan!elor de dez-
infectare, rezervor de apa de preaplin (cca 3 m3), substan1a dedurizanta
(la o duritate a ape! mal mare de 7° dH), echipament cu Jet Tmpotriva ciu-
-8. percllor de la plcioare (Tn special Tn cazul in· care in jurul bazlnuiul se pre-
vede mochetA), slsteme de climatizare cu aer proasp!t $1 aer mixt-. pag.
270, cu canafe Tn acoperi~ $1 podea sau lnstala~i simple de aerislre cu
8
I
a
ventilator pentru evacuarea aeruiul (vlteza prea mare a aerulul - perfcol
de TmbolnAvfre); incA!zlre cu radiatoare, convectoare·sau inc!lzlrea ae.ru-
lul, combinata cu slsteme de ventlla~e. de Tncalzire a pardoseill, ca ele-
--
ment de contort supllmentar, Justiflcat doar la o lzolare a pardoselll k > O, 7
I ~ sau la aerul din salA < 29ac. Economie de energle pl'ln folosire/!, pompe-
lor de cAldurl (rentabilitatea !or este in functie de 'prelul curentului electric)
■
375
I I 4,oo I 2,so f ,i/sau schimbltor-recuperator.de cAJdurA (Menerga/Frllhllch) Tn sistemul
de ventila~e, prtn acoperlrea bazlnulul (rulou, c~ucioare de acoperlre -
unal hale de !not lntr•a ur!te, doar la o temperaturA a sAlli < 29°0} sau cresterea temperaturll ae-
@ Dim. ob1,nu1ta. a unel hale de !not ® Ltgltul11t
locufnli unflamillale rului (reglarea temperaturii cu higrostat) Tn pauzele de functlonare.
Economie de pina la 30% din totalul necesar.
269
.. Bordura bazinulul
F'llcl supralafl and-dorapanta
PIS.CINE ACOPERITE PRIVATE
- to
Bazinele, de cele ma/ multe or! din be-
ton . armat, plasate _separat. PJsclnele
construlte pe ziduit de caramida Ufoara
costa cu cca 2500 € mal mult declt cele
care slnt lngropate complet ln pl!mlnt
($i lnstalatiile slnt mai le1tlne), Rostul de
dllatare nu este necesar sub 12 m lun-
gime. Important: ventll de compensare
pentru apa freatica pentru a prevenl
dlstrugerea bazlnului. Suprafata din ca-
ramica, mozalc de stfclll, sau slmpla
1-~ 25➔ WU-Baton vopsltorle (beton etan$ la apAIJ sau po-
Canal de preapfln sfstem llester, lolle de PVC de minim 1,S mm
G) Marglne de bazin, canal de preaplln,
11stem ,.Wiesbaden• ® ,Wl11baden•
@ Aspirator de suprafatA (Skimmer) grosime (lzolare).
Skimmer-@, optim Jgheab- G)-@
+©-@-pag.272(1)+@.
Sifonul de parcloseala, achipamentul de
!not lmpotliva curentulul, reflactoarale
subacvatica trebula incadrata In pralect $i
pusa In operA cu flan91 etan,a. Datorita
circula~ei subterana perimelra/e, baz!ne-
Je din materlale plasHce slnt posJb/le doar
in cazurt Speciale sau In cazul unef struc-
turi specials. Pardcseala de oblcel din
ceramica. platrA naturala (planurt fncllna-
te catre scurgerl I); ca noutate, mocheta
CondtJcll permeablle la api (aconomisesc stratul
lnalatA de protecire fonlca).
Se preveda scurgerea ape! dedesubtul
"4' ,1
stratulul de flnlsaj, precum dotarea
Canal de preaplln cu bordura
\;!,I bazlnulul ti canal de scurgn
@ Canal Rnlandez ® cu spray cu substante lmpotr!va ciu-
percllcr de picioare. Nu sa justlflca
Supralaia de lncilzlrea pardaselll la o temperaturlt a
apA
aerului "' 2o•c $1 o lzolare buna a par-
I C K
A Seton armat DIN 1045
e lmbrlclmlntt c■ramk::l
L C C&pac rlgoll
._. _.. _
~----.,,...,--...,,,
---------
_.,,,_,,.,-- ___
. ,,,,,...,,,,,.,,~.,,,.,,,..~,,,,.,,...,,.,......,.~...,,._
~..,,.~~...,,,~,,,.,,.~-
dosellil Supralata exterloara rezlstenta
la api $J stroplre. Slstem de ventllatle
obllgatoriu - ®- @)
, , . ,,.,, ·" n1 M O Canal Up ,Wlnbadtn"
~
N e Mortar etan,elzant cu rAflnA apoxldlcA ~:~~~~~~~ Bazlnala pantru hotalurt: fn general bazi-
L F Rost etan, elaadc -:1'Ji1~~~ygflU!~_@~T~--y;l"~~~~~-,,, nele de eo m slnt suflclante, excePlfe:
2
-.. kit
104
-
81 31 31
l'ia
28'C M 379 363 30a 247 U7
prlncipa/e: a) reg/ementarea casturllor sl
p 157 14$ 123 81 811
a curAtenlei, daci bazlnul este destlnat
...
_.., ,,,. ,,
pai'tea ,nte, ..art
@
in partn auptrlolrt
.,.... @
Evaporlri speciflce In bazlna acop&•
rite (g/m3h) pentru pauze (P) sl uti-
lizare maxima (Ml cl. Kappler - IIl
primale clteva luni.
l __ -':;:----- m:---J
rr ----~.L. ,.J~--~
Granita de evaporare la pisclne
acoperlte la folosire (linla sup.) ;I
pauza (linia inf.), ex. temparatura
apei ½J: 27 ·:·c. granita de evaporare
Ecr1ipamen1 simplu, fara dirijaraa folosire 36 mbar (~ 30 ''C/84% umi•
dilate.) re., □. pauza 2,9 mbar (/; 30
® P,:,mpa hibrid incalzire-uscare @ ScMma unui echipament ven!ilatla-
asr proaspat
@ ;isru!ui pr~aspat - mai ieftin la
su:T"p~rare sl ·aprovizionare }C/65"/:i 1Jmidltate.)
270
• 1 ~ Plicl de pardoseali Plicl de pardoseali PISCINE ACOPERITE PRIVATE
-""""""-"""""""""'""""'""""'"""""" DETALH- (IJ
11 ,. ::::;::::ii·::ii;;;:;:;·:·:.::::::::::;:::_\.;:
Prin folosirea foliei la Tmbraca-
\f,J -lffiJJ!~~~ . rea bazfnero("se ~evffif-efortur··-- ...
uzual de a reallza structuri infe•
.s
l .Kt,ifafl~iMmtl,I. rioare. Orica forma ~i marime a
bazlnulul poate fi imbracata. La
·•:Peretele bazlnulul ❖ .
constructil noi sau la renovare
-0 -@. Din motive de sigu-
:...................,. .....,.....:. ranta, In zona treptelor, ban-
Foils chetelor el a bazinelor pentru
Racord de marglna / bazin cu folle @ copii se folose$fe fofie cu su-
CD el proffl metallc de legatura
1--.s~
Fella ffxatl pa peratale bazlnulul
prafata In relief, etantata. La
strapungerl se folosesc racor-
duri cu flanee fixe - ® + @.
Se va lua !n calcul · eventual a
formare a condensului (per-
meabflltate moleculara) pe latu-
ra opus! celel in contact cu
apa. Sub lzolatle trebule
prevazute scurgerl secundare
sau goluri de descarcare.
Pentru gofirea bazfnulul se pre-
vede o panta unlforma de 5%,
maxim 10%. Pentru ataearea
Folle sigura a follel lzolatoare se folo-
© Lagltura marglnll cu vlnclu @ Treapta ptr. sta~onare @ TreaptA de scara sesc profile de legatura din
de legituri!. din tabli
tabla
-0-@.
Bazine prefabricate dintr-o sin-
gura bucata (constructie tip
coaji!.) sau bazlne-segment.
Tncorporarea este Tn functie de
particufarita~le locului - @ -
d]). La bazinele--segment
slnt lmpuse module.
--
be-ton/lmbracat In folle
:E:IC:ICCII: Folle
;
.... ,,.o Foils cu proemlnente
-
Folle
Tabli de legl!.tura
--
~
-,-
lmpts/tturl pollester
Arml1urf / lnox
SoluflePVO
Nlturf
--
Sudare
■
Nlslp cuari
Subst. de izolare ·cu silicon
~ Lagiturl parete - podsa
\J::!/ cu mulurl concavi
'@ Lagiturl flan,l fixi @ Flenel fixl!. cu man,on @ legends - (i) • @
27i
PISCINE ACOPERITE PRIVATt::
CupofA acjlonata
l!ldra111Jc
Acces din
plvnlll
Scurgffl
di
pa,dOMall ,
Slstem de mtrare etaslc 011 shimmer ei alimentare IPII canal Bazin subteran de !not
Apa
r-- ~J
Jacuzzi
Terasa
Terua
® Bazin d11 lnat, Jacuzzi ~ sauna @ Bazin de !not cu trepte l'llm.,,,
•
'l --'
Tarasa
-----_- -'cc.-
-----c:- - - - -----.:::::
-~?~-~~-~ - ~- -
l!;l~ lntrare
@ Bazin inot, jacuzzi si sauna @ Sazin rotund. Jacuzzi. s~.ur.3 .si sof.:Jtiu
272
SPALATORII - INSTALATII DE SPALAT
f---1180 --!-330 -f
r -, Automat de laXlr■ - (lJ
I i cu monede
Cantltatea de rufe murdare uscate 1n kg/sllptamina:
Menaj cca 3 kg/persoana {40% se calca prin presare pe calandru de rufe)
·- Hoteluri . cca 20 kg/pat (schimbare zllnica de lenjerte de pat ~i prosoape)
cca 12 -15 kg/pat (schlmbare de 4 or! pe saptAmlnU lenjerlel d& , •· , • .......
pat 111 a prosoapelor)
cca 8 - 10 kg/pat (schimbare de 2 - 3 orl pe saptam!nl a lenjeriei
de pat $1 a prosoape/or)
cca 5 kg/pat (hotel categorla turist)(sahimbare o datl pe saptam1na
a lenjeriel de pat $1 a prosoapelor) --
Valorile de mai sus includ $1 restaurantul.
Pensiuni cca 3 kg/pat
Restaurante cca 1,5 - 3 kg/loc
Ma5lnl automata de spllat,
CD cu centrflugl La hotelurl, penslunl Si restaurants artlcolele calcate prin presare pe calandru
reprezlnta 75% din total.
:aa 20
Azilurt de b!trlnl: camine: cca 3 kg/pat
H--595--H Azilurl de lngrfjlre: cca 8 kg/pat
i--110-410-! lncontlnen~: cca 25 kg/pat
r- , Al.ltomat de taxar■ Carnine de copfl: cca 4 kg/pat, Cre'9: cca 1O- 12 kg/pat
I tcumoMde
lnstltutli de tratament
-·- . I
$i 1ngrIJlre:
lncontlnen1I:
cca 4 kg/pet
cca 25 kg/pat
I La lnstltutl!le de mal sus articolele c:Alcate prin presare p& calandru reprezlnta
-·-·-+ cca 80% din total.
I Spitale, cflnici (pinl la cca 200 de paturl):
Spitale 12 - 15 kg/pat
i Ginecologle sl matemltltl
COnlcl pedlatrlcl
cca 16 kg/pat
cca 18 kg/pat
La spltale artlcolele cllcate prin presare pe calandru reprezlnta cca 70% din total.
Personalul de lngrljlre: cca 3,5 kg/persoana
Capacitatea de • cantltatea de rufe murdare/slptimTna
® M-.lnl 1utomatl de UIC8t spllare necesara zile de spi!.laretsaptlmina x cicfuri de spalare/zi
Example de calcuf•
!O 50
1. Hotel cu SO dr, paturl, grad de ocupare SO% • 48 paturl
l+--108!--H 4 schimburl de lenjerle/s!ptamfnA; schlmbare zilnica
1--1075 ~
a prosoapelor • cca 12 kg/pat
48 de patur1 a cite 12 kg lenjerte • 578 kg pe slptlminl
t91e de masl, artlcole de bucltarle cca 74 kg/slptllmina
_,,. .. capacitate a
de spllare necesara. ~~ ~~ • 18,6 kg/ciclu de spalare
(
'~ ,._. 2. hotel cu 150 de paturi, grad de ocupara 80% • 90 de paturi
schimbare zilnlca lenjerle de pat $1 prosoap& • 20 kg/pat
90 de paturt a clte 20 kg lenjerle • 1.800 kg pe sllptamtna
fete de masa, artlcole de bucatarle 200 kg pe saptamrna
2.000 kg pe saptamrna
capacitalea de spAlare necesart • 2-~~ kg • 57, 1 kg/c:lclu de spalare
7
® M8'1nt automato. de spllat,
cu centrilUQI
@ Vtdtrt laterall ... @
3. azil de bAtrini $i de 1ngrljire: 5D de Joeurl pen!Tu bAtrfnl, 70 locurl
persoane care necesita lngr!pre
70 locurl persoane care necesit! Tngrljire a cite
12 kg rule murdare • 840 kg/saptamtna (perlcol de lnfeqle)
capacitatea de splllare necesara • ::~ .. 33,6 ltg/ clclu de spalare
50 de iocurl pentru batrlni a 3 kg rufe murdare • 1SO kg/ saptamtna
fete de masA, artlcole de bucatarie cca 1oo kg/slptamrna
(fArA perlcol de lnfeCiie) 250 kg/saptam1na
2
capacitatea de spllare necesarl • ;~ ~Q • 8,3 kg/clclu de spllare
4. cl!dlre de locult cu mai multe familii -90 de locatari ■·
cca 3 kg de rule murdare pe persoanll·l;!i pe slpt!mrna
ffaa!-380-l
1 - - - 1380 - - I capacitaiea de • . cantltatea de rule murdare/siptllmtna
CZ) Presl de cllcat (cu calandru .@ Vedtr11 laterall .. (i) splllare necesarl zlle de spilare/slptAm!ni x cicluri de spi!.lare/zi
fterbinte) 90 persoane x 3 kg • 270 kg : (6 zlle x S clclurl de spllare)
• 9,0 kg/clclu de spllare : 5 kg/maelna de spllat • 1,8 mal\lini de spllal
S!nt necesare 1,8 • 2 maeinl de splllat
1--- 2400/24CQ/290 I - - !ffl/1$40/!!40 - 5. clm/ne studente$tl cu 226 unititi locative (UL)/ 1 UL• o persoana
Calculul capacitatil de spAlare:
Pentru menajul unei slngure persoane este necesara minim o umplere a
I I I I I • maeinil de spalat pe saptam1ni1 ·
La ;a, o umpleretsaptam1na x 4 saptamini • 4 spal!rl pe luna pe UL
226 UL x 4 spallri/UL • 904 splll!rl/lun!!.;,, 100%.
.'-----------"'' I';_!_: ._T =e;;;;===I~!:;:,\.,
Din experfertta, lntr-un c!rnin studerttesc gradul de ocupare se poate
considera 60%.
60% din 904 spAIM .. 542 sp!liri pe luna : 30 de zile • 18 spalarl/zi
a L Necesarul de ma$Ini: 1n cazul studen~lor, ca r;;i 1n actlvitatea profesional!
Ul=ll
:•,•:•.'' ,,;,. ' : : / ,
0
= li
.•.•tt.'~•.•:,•.•.•,•,-,•,•l:::.•:,•,•:,•:,'.'/,",.'::,•:::,•.•••••::,••'" t • ········• ................,.... , ..... ..
obi$nuita, exista doar un anumit interval de timp liber. dupa orele de curs.
Acesta poate fi intre orale 16 $I 20 = 4 ore.
Timpul necesar: pentru un ciclu de spalare, precum si pentru umplerea/g_o:
/irea unei masini este necesara cca o ora. 18 spa.larl: 4 ore= 4,5- 5 masIn1
@ Presi!\ de cAlcal !~~ covata) @) Vedere laterala - ® aut,,mate de spaiare. Sint necesare deci 5 masini automate de spa.fat $1
doua ma~ini de uscat rule.
273
SPALATORII
Q) SplllNI '1 cantrllugare
-m
(i) U1c1111
~-· --. :....~·-·----· ..·--Sp!latoriiltrspltalelorcuprinct-cr zona· septlct $1 o- zona aseptic!· cu·
G) Prast Cilcar1 '
accese separate-@-@-@.
© Saslu ln zona septics pardoseala, peretii, precum $1 portiunile exterioare
(i) Albia d1 ruft
ale echipamentelor $i ma$inilor Tncastrate trebuie sa peat! fl cura-
tate cu apa $i produse dezlnfectante.
(i) Masi d1 !nUns
Trecerlle personalulul Tntre zona aseptica $1 cea septic! a spalato•
13' Depozft (i) Pr11I de c&lcara rlei trebuie amenajate ca flltre sanitare in care se efectueza dezin-
I.J.iiiii!;..ail;;;;;;;;;;;;!;.;;;;;;;w;;;;;;:;_... ..__.___ mablll
fectarea mTlnilor ei se afla spatlul pentru echlpamentul de protectie.
G) SpllAtorle mlcl. pentru hotel U$lle flltrului sanitar trebule sa functloneze alternativ astfel incft sa
nu se deschida concomltent U$ile zonal aseptlce $1 septlce -@.
Greutate
@ Spllltorle media
~@
~ Spalare
~
-©
a,-.,111
CD ,,.,.,.
© u-••
(i) Pm■tt
@ Deta,ganp
<D ,_
@ Splllltorfa ou autosarvlra (i) Alllladtrut■
@ M■ll dt lnllnl
Prtllrt
(j) _.,.,.
-,-,a,,,..,.,. ® -dtlnllnt
- (i) Dutnfectart
@ MIi• dt otlclt
-Ill,
, UIClrl
Spiltr~~
Zen• a■eptlca
274
BALCOANE
Valoarea loculntei poate fl ridlcata prln adaugarea de balcoane $1 spa~i libere.
.... 1n acest fel se poate extinde zona de lucru $1 se obtine un loc de joaca pen-
:·:.•.:-:. ·:·::-::!--··-.. tru·coplrTrr aer llber, u,or de supravegheat: -•-------,_.;'-•·-·-·--.. ··
• : ::·· · ;:::: Balcoanele pot II utlllzate pentru relaxare, dormlt, luat masa. Pentru a obtlne
·· · ad1ncimi funcilonale la necesarul de spa~u trebule adaugat eel destlnat jar-
dinlerelor - @+ 0 .
Balcoanele dlspuse 1n colt sint protejate fata de prlvlrea din exterior $1 fata
de vlnt ,1, in comparatle cu celelalte, slnt comode - (D.
De aceea balcoanele uzuale trebuie protejate pe latura expusa la i(ltemperil
-@.
Tn cazul gruplrilor de balcoane (clldirl cu locuinte de·fnchiriat) trebuie avuta
ealcon uzuaJ cu· protactla lmpotrlva
in vedere protectla vlzuala (• protectle fata de vlnt) - @, care se rezolva
(D Salcoane dlspuse In colt © prfvlrtl din 1xtartor
(almultan protec~• latl de vlnt) mal bine prln dlstantare relatlva, de ex. prln spatil de depozltare pentru mo-
billerul de baleen, umbrela de scare ,.a. - @, ®·
Loggia, Justiflcata In zonele sudlce, nu 1$1 ga&e$te locul in condl~lle noastre
cllmatice {ale Germanlel-n. tr.J. Loggia este insorlta numal pentru scurt tlmp
oi ofera spa~llor adlacente suprafete exterloare marl care genereaza sci.de•
rea temperaturll - @ . Salcoanele dlspuse decalat In elevatle pot dlnamlza
fatada, dar creeazl dlffcultltl In aslgurarea protec~el fata de prlvlrea din ex-
terior, tata de intempern $1 scare - @. In schimb, balcoanele dlspuse de-
calat in plan sint excelente din punctul de vedere al lntlmlt!tll ,ii al protectlel
tata de vlnt .. (i).
La prolectare trebule luate !n considerare urmatoarele aspects.
O buna orlentare Tn report cu soarele $1 prlveu,tea. 0 poziUe corecta Tn ra-
port cu loculnta $1 cu cli!dlrea inveclnatl. O relaije spatialA cu spatllle lnte•
Orupar1 de balcoane cu prot1ctle Qrupare de balcoane cu 1p1til
rioare adlacente -camera de zl, eventual incaperi de lucru sau dormitoare.
® lmporrlva prlvlrlJ din extarlor
Corolactle latt de vintl
© lntermadlare pentru depozltaraa
moblfiarulul de balcon Oimenslunl suficient de marl, protecUe fatA de privlrea din exterior, zgomote •
si manifestlrile vre•,1li (vlnt, ploale, insorlre putemlcl).
Materlale adecva\e pentru parapets sfnt stlcla netransparenta, materlaiele
.... :.Qt)'·::
·1:._:.-:··:·· ..... . plastlce, baghetele de lemn pe un suport care, eel mai bins, se realizeaza
··. ,, .... '
din profile sau 1ev1 din otel, usoare, blne ancorate de zldArla. Parapetele din
•' ,:: :. :,·.. ' .
: I •••
:: ' montantl de otel (pa traverse coplli se pot caiara) nu otera protectle fail de
·... . ... vint si fata de privlrea din exterior ti adeseorl sTnt dublate de chirl8$1 cu ma-
. ·.
. .. :...... terlale care nu pot fi controlate •
Curentul apare la spaillle 111;,ere dlntre parapet fl placa de beton - @, mo-
....
.
1iv pentru care este mal blne ca parapetul sa fie coborft Tn f&.1a plAcil sau sa
se utlllzeze un parapet maslv. Acesta trebule sa fle de tna1pme redusa pentru
evltarea caractarului de cadA, trebule prevazut cu teavl de otel continua la
cota reglementara (;;i, 900 mm); eventual epatju pentru Jardlnlere - @. Tn ca-
zul cllldlrllor multletajate trebuie•prevazut sistemul de evacuare a apei dea-
® BaJcon retras (loggia) @ Balcoana decalata
supra Jgheabulul de baleen - @ .
,.
·1lLI~ J~
:J
~ i
....._a75cm
n~ •
] .......
11:1ocm
g
.,_. c 4
Wf,j
c12
H
l
iiii 8QIJ
ii•' I':? /"t..
D~
...
J! ~
~
·"
JJD!1111~1~l- "
■
____s._so___.... ~
1
n-.,.w.w::,:.w:.w
. ,. . . , ,~. . ,,,. . . ,. :;::
r-;., Salcoane decalate prln modlllclrl GJ) @ BaJcon cu spa~u de depozltare
\!..I de dJrecjft fl dlspun1r1 In trepte @ Varlanta de parapets Parapet da bafcon pentru moblllerul de balcon
~ 10 =□ rlcs;J
•,•/,'.',\'/,•,.•,,e,•:,•....••••......,,,•,•,•,•,•,•
·····•:.·l.•.•.•.•.'l, /IC•;•··:·•.','-'•~•-;,;-;
I
I
□0 □ !
~
............................ ,,/"\,..............,;--:,:-::
I
I
I
□ 0:
□ 0:
@ ~ . A • 7.0 m• ':lalcon ptr. 3 -" 4 psrs.
® I'.• 6.J mi balcon ptr. 1 - 2 per;.
@ $ezlong Loe de ~edere. C'J masa \J.::!.J B = 9,0 m2 per. 5 - 6 p9r,. B • 1Q m; ptr. 3 - 4 pers.
275
' ..'!'":..,:.
ORUMURI $1 STRAZI
a b C d e
PavaJe din pavele profllate: pentru strAzl, parcari, pardosell de hale, ,ine,
consolldarl de tAlpl ,1 pante 7n cazul cureurllor de apa. Solicltare prln circu-
la~e rldlcata datorlta efectelor generate de profilarea pavelelor 1;1i suport
corespunzAtor. lnal~mea pavelelor 6, 8 sl 10 cm. Olmensiuni lunglme/lltlme
22,5/11,25; 20/1D: 1011 o; 12/6 etc.
!nt111111•
cm
a
Llllm•
cm
Lunglml
·-
21,5
~~cJ
lnllllni• Li~ml
.., Lunglm1
.,.,,
,c./ In acest fel adaptare la IAtfmlle uzuale ale componentelor din constructla de
a
11,25
11,a!I 22,5 "
H
"'"
e .. 1.W 23 38
drumuri- (i)-@.
Groslmea suportulul (pletrif fin, grosier cu dlmenslunea componentelor O- 35
10 ,us 22,5 39 8 1.W 23 38
mm) ca flltru sau strat portant trebule adaptatA la solicitarea rezultata din clr-
culatle. 7n cazul stratu/ul portant 15 - 25 cm; stratul trebule compactat pinl
@ Pavele profllate (Z) Pavale protuate decorative atinge stablfltatea necesarA. Strat suport de 4 cm nislp sau 2- 8 mm split.
Dupl vibrarea stratului superior, stratul suport se compacteazA cu 3 cm.
Se livreazA pavele pentru curbe - @, pavele poligonaJe de gazon - ® pen- .
~~
tru executfa drumurllor gospodAre1;1tl, a suprafetelor de parcare, a c:Ailor de
acces destinate pompierlfor, a caifor de circulatfe consolidate numai pe
lltfmea roUlor, pentru protectla pantelor fata de erozlune, a caller de acces in
/A . ~ zone lnundablle. Pentru dotarea raplda. cu vegetatle sl pentru o vegetatle sta• ·
!4;21
ea
51;34
l
Bloc 1•~ Net•
mal
¾ 1~
_,
Pana Pn
-a
lnllttme l.l~ml
cm cm
Lunglml
cm
,c✓
<D ® ® @ @ ®
10 33 !U 18
lnt11. 8 I I 8 8 8
10 33 33 12 Ullm ■ 12 12 g I 8111 5113
Lung. !8 12 12 12 12 12
Slocurl pUn1 di ICllelfl dlm1ntlunl BucJml 48 911 92 139 87 9.2
276
Corturl LOCUINTE DE VACANTA
~{~( (
~•-'·•·---···~ ·······,-·· 2119
l'
§70
Rulote Banet dt
Band di T
,lld.,. i
I rMut T d
I ZJua
@ Cu5paturl
1
@
Noaptll
;
Zlua
3,00
Toaltlt
Buottlrie !
I
I
Frlgtdtr
Canap11 di flZUI
■
Cablne pe nave
Pat
l--,Ji:.:2J.:o..::.1El=j ral:lllab/1
Pal
Pat
Oulap
OuGIWC
□us/WC
A
@ Ca.binA cu 2 pgturi jos ,i unul sus.
@ Cabina cu 2 paturi, in lnteriorul
@) Cabin a cu 2 paturi, spre exteriorul Apartamgnt constituit din camera
cu du$1WC navei navei de zi si dormitor
277
T CASE DE VACANTA
I . CASUTE OE GRADINA
2 35
1,_95· · ·, ', · · · · · · : Cel mai blne, casele de vacanti. construite in muntl sint astfel amplasate, ·-
.. ·:·¼·
,_.;,../~ · :.::. ,d--~~~~-~--Tncit,si.-fle.protejats tmp~trlva vlntulul care bate, dinspre_yest~.L~-~.er:i!a!.~ _
. -~: .. ·.· · ,: :_;·. : · : _;·,,:--;,;.. .,.. -~-.':-...- · .. ·.. •spre :Asi.rlt (soarele de du:nineati.), Pentru sporturll~ d~ lama casele trebule
, c::s ::.· ·.,, : :· · ,·:,·::;·::::•:~·: · ·. • proteiate impotrlva vintulu1 care bate dlnspre rasarit s1 sa fie ~rlentate spre
Sud, la tel ca $1 casele de pe malul apei. Pe cit posibil, construc\la trebuie ~
1--2,44 ---i sa fie reallzata din materlale de construc~i tipice pentru locul respectlv, din
materlale organlce (platra naturala, lemn). Din motive de siguranta. dot!rlle
trebuie sa fie legate de casa. Golurile trebule sa poata fl acoperlte cu obloane
care sa ingreuneze efractille. , 3a
·", ,;~::_.
·...
••''., ,_ -
,--:.-,:::~~-
- .,_..... ', :,0
r' _. ·-· _. -------~ . ,
J I
I I
I I
I I
I I
I I
JLoe de '8(1ere /
l cu supr!l-t• 1 Parter
;de10m
1, ____________ --•
:
4,30
t,, '4'I Casi din dulapl cu O terasA t,, @ caaa din dulapl cu pod pentru 10cul de dormlt
l.::J acoperltA
Sect1un1
Arh, lmmlch/Erdenlch
Parterul easel-@) • •. t,,@ Mansardl- @-@ 1,r@ Sec~une - @ t,,@ Vedere ... @
--- - ----- -- -- -- -, I
I
I
I
I
l
•
278
CONSTRUIREA CLADIRILOR OE LEMN
... CIJ
Cal mai vechl mod de a construl case din
lemn constA In folosirea b!melor de lemn
-(i)-G). Modul rn care lemnele lnlijal
,.... __ rotunds sau grinzlle s!nt suprapusa ,1 Tm-
blnate Intra tie prin can tact fortat: Clldliile " • •· ·
cu schtlet de lemn: numlte .i constructli Up
Fachwerk. ofera un numAr mare de varian-
ts de realizare ,1 de posiblllla~ de modela•
re- @ - @. Modul ~ mal rhp!ndlt de
reafizare a clAdlrilor din lemn este consdtuit
din slstemul de realfzare a construe~•! din
cadre de lemn. Sarclnile vertlcale s!nt pre-
luate de nervurllt portents. Este din punct
Slstem de constructfe din lemn @ Pere~ mulvt din lemn de vaders economic eel mal ancient mod
(D Caatdlnblmtdalemn-@-@ ® ,1
rotund din dulapl de raallzare a clldlrllcr dfn lemn. Acea\ 111-
1,m satislace toate ccnditlile ln ceea oe prl-
veete problemele de ftzlca oonstructtllor,
calltatea, aspactela statfce el confortul. O
variant! a slatemulul dt r1all:we a clldfrl•
for din cadre de limn eate ccnstltultA de
slstemul de ccnstruClfe din panourl de
lemn. Clldlrilt slnt reallzat1 prtn uambla•
,,,,.,,,.,
rta de panourl de perete tf de panouri de
Ststemul Tn sectlune
plans1u - @ · . Cea mal lmportantA
maaurA pentru prcttjarea latadelor ccnstA
In lmpiedlcarea pAtrundarlt ape! In lemn. In
cadrul prolectlrll trebule avut grtjl ca lllre•
9lnile acoptrlsutul d ffe suftclant de marl.
Flnlsar1a tMterlcrulul t,1bula astfel rea-
liutl, lnc!t apa d se scurga rapede. In
Grindl secundarA zona In car■ ajung stropll de plcale. ale-
@ Slstemul ln plan - © @ Nod cu lllllpul conUnuu mentele trebule sil poatA fl lnlcculta ~or -
@-@.
~
SlltamuJ In 1eetlun1
~ EtaJul coplanar
G~ndlde
C9fllUtl
~
~
® lmblnare dulghareuct a atructurll
lip Fachwerk
@ EtaJuJ tn c0ns0il - (z)
® l ~i~lil lf
::::::::::: :
···········1·
::::::::::: 1·1·1·11· 11·1·1··:
! ■■--■■- ■■■ I
!!~~~~~~m,·1·11· 1.1.111..11
.,
.....:.··,..,
···········
l ■■ - ■ - ■■■■ J
··-----·--·
ll ■■■■■■■ II
-----------· - -
•••••••••••
. - .'
-··-
.
- - --·
'
I
' I
1
@ @ @ Ned-@ @ Nod
@ Con;t~~tle cu stllpl din dUlapl Slstemul In plan -
.. .__ ....,
■
0 0:
279
CONSTRUIREA ClADIR/LOR OE LEMN
FATADELE - ClJ
DIN 4070 • 4074 ·
22/145
\
150
.L
Folfe / protecile
20/146 !mpotrfva ploil
-
Lambl JI uluc
T
146
280
Umlta tlnlnulul
POZJ'J'IA CLADIRH
I Allnl■,.a
I conatructlllcr
,.
RJr,,...ort1n1a1•
lll•IUd
T•,.••
I-
a•
.
retrag,f" con1tru?ll•I VEST
COJ'fdoara,
dtpozllt
EST
Ttru11p,.1ud
1
I
RJ~-
I
Tnsorlre lntensl I f'ozl!il
f'ozl~f favorablle ale Laturl •P.1111 lavorablfe ale
intvmpllfflor, mufti dlmlneata, lncllzlrt
(D construC1filor pe ■trlzi cu Tnsortre dupl pflcutl vn, rlclre © canstruc«llor
orlentare est-vest amlaza. comblnall maxim& larna. Pt strizl cu
cu lnollzll'I CIIIMI,. pt, ■ctlvltttl orlentare nord•
putemlcl Ii orbfre aocl■lt, oamn pt.
In ~mpul vtrfl; 1111 muzJct, tlmle. IIOhlrf, Donnltorul pll'I, OU ICII• sud. Pertea
Sufrmgtrll, vllall lnlal■allllllt, a1me-
necesarl plantarea blldo■re, came,. d■ Olfflll'III d■ Jatct rt pt, p■r90an1 bolnav1,
de copacl lumlt, blbllollcl, 111 oaplllar, Camerefe blrba~for,
Orlentarea favorabilll a oamertdloupe~,
® dllerltelor lncl.perf
Clffllll pt. /OCUrl o,m.,.,■ dezJ,
llrt,llfl.111
aam1,w pt, mlaUI d1/un
camera de studlu,
bucltlrff locufbflt,
foculnJa conStitultw
-■nclt,la!ill,
grlcllnl dfntr-o lingurl
camltfl
SUD
Latura cea mal valorouA. fnsorlre vertical& vara. la prlnz; lnsorlra lnt1ns1
f'aziiji favorablle ti nefavorablle lama, a!nt necesara marchize f'ozljlt lavorablle pa strl.xl cu
© pe strlzl ei versanijl M11Jntll0r
d• protR1!• contra aoarelul, acope~ul trebule sl aibl atreqlnl
-pag._183 ® orlentare dlferftl
Terenurl favorablle pentru loculnte teranul este la nerd de stradl, atunci constructla ar trebul sa sa afle cit
Terenurlle favorablle pentru construlrea de loculnte se aflA de regula fn mal Tn spate, pentru a putea ff foloslt! gradlna Tnsorft! din fata casei, chiar
vestul 5I Tn sudul o~elor noastre (o~e din Germania· n.trad), deoa• dac!, astfel, accesul devlne costlsltor - G). Astfel de terenurl sTnt potrl•
rece vTntul bate Tn general din dlf'8Clll cuprlnse Tntre sud Si vest, respec• vlte pentru constructll care privfta dlnspre strad! sA a/ere o imagine re-
ttv dlnspre sud-vest, aduce aer proasplt de la tarA 51 Tmplnge fumul sl prazentativlt. ln cazul terenurtlor de pe str-azlle orientate Tri .dlrecila
vaporll or~ului Tnspre nerd si est. Zonele din urma sint Tn conseclnta nerd-sud - @ cu terenurl Tn estul Si Tn vestul strazfi, prfmele au pozJtja
mal pLJ1ln potrlvlte pentru locult, cit pentru amplasarea industrillor. Tn zo• cea mal favorabll!, datortta faptulul cA grAdlnlt $1 camerele de locult se
nele muntoass sau Tn cele din apropierea lacurfior sttuava poate fl exact g!sesc 1n partea dlnspre rts!rft, protejat! de vfnt, sl nu exlsta constructlf
opus!, deoarece versan~i orlenta~ spre sud sau spre rAsArlt din nordul Tn veclnate care sa re~n! soarele de la r!s!rft care cade cu Tnclinatle mica,
5i din vestul unul 0r11s aflat Tntr•o vale sTnt terenurl cAutate pentru con• ca la clldlrile reallzate 1n lungul strazllor ortentate de la est la vest. La
strulrea de case indfvfduale, strazlle cu orlentare nerd-sud, terenurlle cele mai favorabile s1nt Tn partea
dlnspre r!s!rlt - @ sl. @. Pentru ca ln timpul lemll sa se dlspunl de
Terenurl pe versantele munfllor soare!e dlnspre sud cu 1ncllnaVe redusa, cladlrtle trebuie aduse nemli!oclt
Terenurile aflate Tn aval de soselele montane sint deosebit de favorablle. plnA la retragerea constructf ei prevazute pentru nord $1 dotate cu terase
Alcl se poate ajunge cu m~na nemljloclt pTnA ITngA cas!, garajul poate fl de la rtsartt plna la sud. Terenurlle cu orlentarea spre vest trebule afara
alAturf de cas!, apele de pe munte sfnt evacuate de canallzarea stradala. de aceasta sa alb! constructli clt mai fndep!rtate unele de celelalte, pen-
ln partea orlentat! spre vale si sud grAdlna se afll nederanjat! de nimlc, tru a se asl~ra Tnsorlrea favorabila din spre sud sl prlveilstea libera de pe
TnconjuratA de alte gridlnl -©, La casele construlte de partea cealalta teras! - (g), casa puflnd eventual sa ne ampJasata la llmtta posterfoar!
a drumulul llpseste versantul Tnsorlt - potenVal! grtdlnA Tn fa!a easel. Tn - G). Pentru casele de locuit amplasata pe strazl altfei orientate pozl~lle
spatele easel srnt necesare de cele mal multe or! zfdurt de protectle con• favorablle - ®
tra perlcolulul reprezentat de pantele muntflor precum sl santuri betonate
pentru re1f nerea departe de cast a apelor care curg dlnspre munte. Pentru evltarea obstruArll
ar trebui preferate acele terenurl, la care terenurJJe Tnveclnate prezlnta
Terenurl la malul apelor constructli pe partea Tnsor~. deoarece Tn acest caz pozit)a $1 planul ea-
Din cauza lnconvenlentelor produse de tfntart Si de ceata, nu se constru• sel pot ff alese in functle de acest lucru ~I nu este poslbil ca ulterior soa•
le~e 1n lmedlata aproplere a apelor', d mal blne nemijlocit sub drumul rele set fie obstruat de site constructli.
care duce spre lac, grAdlna fllnd Tn fata laculul -©.
Pozlfla in spaflu
Pozltllle fa1A de stradA Toate dormltoarele sl camerele de zi ar trebul pe cit posibil sa fie ori-
La constru~ille reallzate Tn regim deschis {case indlvlduale cu zidurl 11· entate spre partea Tnsorita'., iar spa~ile gospodare$1I spre strada -@.
mitrofe) este 1n general eel mai bine ca terenul sa se afle la sud de stra· Cu anumlta excep!li, toate 1nclperile ar trebui sa fie Tnsorite 7n perioa- ■
dA TntrucTt Tn acest fel toate dependintele se atla In mod obllgatorlu cu dale de utilizare maxima - pag. 178. ln baza tabelelor de Tnsorlre - ,
intrarea Tnspre nerd, Tn spre strada, ~i acestea pot fl supravegheate pag. 178 se poate determina cu precizle ce anume camera sau chiar , ,
-®· Toate camerele de zi $1 de dormit se gAsesc atunci pe partea ce anume loc dlntr-o camera este expus soarelui la o anumlta era si Tntr-
opusa strazii, lini~ita 9i Tnsorlta (est• sud· vest) cu ie11lrea sl privelistea un anumit anotlmp, respectlv cum trebuie ampiasata constructia in ra-
spre gri!.dina -G). De cele mai multe orl terenurlle s7nt Tnguste si port cu punctele cardinaJe sau departata de constructii Tnvecinate, de
ad1nci, cu latura spre strada c1t maJ scurt/1, astfel r.ncit pe ITnga cllldiri copaci etc.
ramine 1n dreapta si 1n stlnga dlstanta ceruta de Autorltatea pentru Trebule tinut seama side directiile principale ale vfnturilor. ln Germania
Supravegherea Realizarii Construc~llor {retragerea constructiei). Daca ce!e mai nefavorabile directii de expunere la vlnt si la intemperii s1nt
1nsa terenul are o I11\ime mai mare, excedentul de pe fata insorita pro· cele cuprinse intre vest si sud-vest; cea mai favorabila amplasare a lo-
tejata impotriva vintului ar trebui sa. fie folosit,,E_rin prevederea in aces! cuintelor este cea cuprinsa intre sud si sud-est. Vinturi reci bat lama din
loc a unor balcoane, !erase $i ferestre mari -W Si @. ln cazul in care directia nerd pini!. la nord-est -@.
281
CONSTRUCTJA DE LOCUINTE
- (!]
Accu
1 ---~~ 1
15
1 LlPm• minim& a lrontulul, m 20 20 15 13 13.S (13,S)' 5,5 5,5 7,5
Suprafall taren mp 440 400 300 290 250 282 150 18S 166
5 • euprafala natl pentru con■tructl• (4-+5} (500) (500) 1375) (325) (338)
(258)
(330) (173)
11 ~~la~~~~--- _.__22_
Abatarl ,,
J_y_
20-25
•I- ~_.1.-3!_
21-38
I- _•1:._ _;_ - 3!_ -
29-40
---ao-ez__,._ __
12/90153
I'
I I
Canaltata bndl 1acu1n11 17 18 24f 2! 2!1 28 42
13 medle UL/hi I I I
• flrl garaj pe t111n
(D F'ruentara g1n1ral& a vlllorllor l'lftrttoare la d1nlltatt1 ~ulnttlor unlfamlllale •• sate ol zone de loculnte conform NVO § 19,20
•·• Dlfer•nta dlrrtr1 teranul net ,1 eel bM pentru loculntl 20 -
Zgomote, murdlrie,
Umbrfre
Medlul
LArglme, lngusllma
•
. •,-.•·
. •.:· Gradlna :;•l.: ••:••, 1:,•: -:-: ... ·:·,•:
loculnlei ' . .' ' ...
'•
0
•'
. ''. ,•
Prlvire · · . ·Forma- · : • · ·. Vecln
Grldlna
Umbrire · terenul.u! · · · Loculntele utlllzabill
. . :· rnvec/nate partial
Gradlna din
fatacasei
·Acces Topografie, vegetalle
282
Utllizarea predominantl Perl0ada predomlnantl CONSTRUC~TIA OE
a lnc!perll de utlllzare; LOCUINTE .... CO
lnsortre dorltA
t=18
---- ----
06 ~ 6:J tJ
w,™m,/4,.a.Cm,.,,w,.,,.Jw..l.,,.,,~='*"'"·
Acopet1, In douil ape Una accentuate In 4ape lntr-o apl In leras/l (T.t)
' .
(!.t.)
@ Teranplat
potrivft
condl~onat
■
N+-·
283
Example de torme tlplce pentru dlferlte reg Iuni CONSTRUCTIA OE LOCUINTE
..... [lJ
G) Loculnfe cuplate
·- s1nt uzuale" frecvent din motive .
constructive folosind tipuri identi-
ce sau dear pu~n diferite de
cladire, de asemenea ~I proiecte
individuale, mai rar prln Tnsuma-
rea unor jumata\i de cladire pro-
iectate individual; srnt reallzate rn
regimurl de constructli deschise,
cu garaje sau locuri de parcare
acoperlte pe terenu I privat (cu re-
spectarea unor distante. fata de
limitele laterale).
@ Loculnfe in lanf
(var. a celor Tn~iruite care nu tin-
de spre suprafete mtnime) s1nt
construite cu precadere Tn baza
unei concep\ii unitare de proiec-
11/2A1A 11/2 A2A
!A2A tare (din motive constructive),
G) L.acuinl• C1Jpiate mai rar prin Tnsumarea unor pro-
iecte individuals (fiind necesara
o armonizare respectlv un acord
d.p.d.v. al modelarii), regimul de
constructle put1nd ff deschis
(max. 50 m) sau inchis, indesi-
rea fiind favorabili! in cazul unei
valori locative ridicate; garajele /
locurile de parcare pe terenul pri-
11/2T 11/2A1A IIT vat sau Tn amenajari colectoare.
@ Loculnte In !ant @ Loculnte cu atrium
sint realizate in calltate de
cladiri indlvlduale (fllnd nece-
sara o armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al model!rii) sau
din motive constructive folosind
tipuri identice sau doar putln di-
ferite de cladire, !n reglmurl de
constructii deschlse, fiind posl-
IA1A IT bila indesirea in cazul unel va-
lor! locative rldicate; garajele I
@ Locutnie cu atrium locurile de parcare pe terenul prl-
,A. vat sau 1n amenajM colectoare.
/ .,,....
(, / >, @ Loculf11e fn~irulte
~~ / reprezinti! un mod comunltar de
I 'l 'l< reallzara a constructiilor prin 1n$I·
----\1'-l' ruirea de tipurl ldentice sau va-
~ -~ I'
,-----,'
\-- ",J
\.- riate armonizat de cl!dlre, in re-
gim Tnchis sau deschis de con-
structii, fiind posibil! indeslrea in
cazul unei vaiori locative rfdicate;
Ill T
eficlentA din punct de vedere
IIA2A IIT IIA2A
(nlvelurf dacalate) economic; garajele / locurlie de
@ Lacutnte !neirul1e parcare pe terenul privat sau in
amenajari colectoare.
/-....,
~'-- .......... ~ ............... @ Loculnte urbane
I.._','):' ... reprezinta un mod comunitar de
. ._ r,"" ~ realizare a constructiilor prin
•
. . . J.. ''i-- ....
/'--,<~J .......... in$iruirea de tipuri identice sau
variate armonizat-de case sau
'>- ~........ .... 7"""=.. .,,- prin in$iruirea de co·nstructii pro-
''{.I
.-, _)
,...._D ','
......... ..._ I
iectate individual, (fiind nece-
.,, ....._y ..) sara o armonizare respectiv un
acord d.p.d.v. al modelarii) in re-
-- .,,, gim inchis de constructii, fiind
111.T __..__.. I A1A 111/2 A1A
Ill A2A
posibila indesirea in cazul unei
B - Loculnta data cu chlrle Legenoa:
A - Locuin1a prlncipala 1; 1 112 numarul nivelurllor valori locative ridicate; garajele /
A2A Acop•ris In 2 ape locurile de parcare pe terenul pri-
A1A Acoperis Jntr-o ap~
vat sau in amenajari colec.toare.
@ Locuinie urbane T Acoperirs in 1erasA
284
•
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
-Ill
Loculn1e cuplate:
····••t,•.····•:,•.···--····.-.-.•1:.·.···
... .,,._,............... ,,, · -Permit o llbertate mare de aJcatuire
.-or
T a planulul $1 poseda suflclenta capa-
citate de adaptare in ceea ce prl-
ve1;1te inscrirea. 0eseorl sint folosite
tipuri de c\adire ldentlce, respectlv
pu~n diferite. Pot ti reallzate de ase-
l---13,00 ---I menea ,1 pe baza de prolecte lnd!vi-
duale, mal rar prin Tnsumarea unor
.',',W.',',',',',',','.',',',',W,•,•
jumAtA~ de case proiectate anume.
Parter Etaj C3araje sau locurlle de parcare sint
Seclfunl
reallzate deseori lateral. Dlmenslunea
minima a terenuiui Individual este de
375m2.-(D
Loculnte rn lant:
Reprezlnta o forma colectlvl de rea-
lizare a constru~llor (var. a celor
inl;liruite, care nu tinde spre suprafete
mlnime), prezenttnd o conceP1fe uni-
Strada tara de planurl ,1 alcatulre arhltectu-
rala. Au o suficienta capacitate de ad-
•
aptare in ceea ce prlve~e .fnsorirea
@
p
Laculnte 1n lent
t Parter EtaJ Sectfunl
Este o forml recomandabill datolit4
faptulul ca tndeslrea este favorablla Tn
cazul unel valor! locative rfdlcate,
pem~ind rezolvarea clrculatfllor pe un
T sp9.1lu restrins $1 eflclent din punct de
❖:•-❖:•
vedere economic. Clmenslunea
minim!\ a terenului individual este de
225m2 -@.
12-18°
•:❖•-··\
Loculn1e cu atrium:
Reprezint! o Tnsumare a formal de
reallzare lndlvfduala sau colectfvi a
constru~llor. Pemite · llbertata Tn
alcltulrea planurllor. Modelarea tre-
~12,50----I l--13,90--I buie sA fie unitarUn ceea ce prive,te
forma acop&ri$ulul, materialele, de-
Parter Etaj sacttunl tallfle $1 culorlle. Este poslbll un grad
mare de fndeslre In cazul unel valori
@ Laculnte cu alrfum locative rldlcate. Dlmenslunea mi-
-
nimA a terenulul Individual este de
270 m2/fiecare ciadlre. Garajele I lo-
curlle de parcare pe terenul prlvat
..............................,.............,. sau Tn amenaJArl colectoare •
..
-@ .
Loculnte tm:ilrulte:
Reprezln!A o tomia unltari de planurl
1;1i de realizare a cladlrllor, capacitate
llmltata de adaptare tn ceea ce prl-
•
Ve$te Tnsorlrea (Planurlle trebule
corelate cu necesftatea unel insorlrl
T
N•·=•·•·••·
l ·· ··1.,.- .. '
. ·. .:•.:: .. ·i'' ! .~:. ·:
Parter Etaj Sec~unl
····•••·•...·.··:.-.•,
favorabile). Tn cazul unei valori loca-
tive rldlcate, loculnta 1n$1rulta repre-
zlnti forma cea mal eflclenti! din
© Locuinte in$inJlte punct de vedere economic pentru o
locuiniA cu atrium.-@.
Loculnte urbane: ■
Acestea reprezinta un mod comuni-
tar de realizare a clAdirilor prin in$i• •· •
ruirea de tipurl de clidire identice
sau variate armonizat. -@.
u,oo Zona do zr
1 1 1u.oo 1 1, 2, 3, 5 ♦ 0 ~en[area
Schita de sistematlzare
[[ill[) Zona de noap1a P" ncipal~
Ill-IV etaje
@ Locurnte urbane
§ ~!ap~ri anex, <J- ~;~;;n!:a
285
I' . . . ••~.••
__________..,,:,.,.,,,_li·~-.:J:;:~;
H
::
_...,.lr.,~~
Sc:arl
ptnltU
chlrf1$
Pod
Ila/ Mansardl/loculntt chlria
Am. H. Leonhardt ,1. E. Schirmer t, ® Loculn!l !n$1rulta cu mansarda lnchlrlata Arh. Kulka
i \
IUbllali..,,.",,.J parter A
i, @ Loculnte rnslrulll • toate lnslalaJRI• lntr-o alngurll ghanA Arh. Disch
t,:r@ Locuin:a dintr-un sir cu scara amplasata transversal i,;i @ Casa dintr-un sir de case cu garai anexat
286
LOCUINTE CUPLATE
•
Locufntl cuplatt cu su!ragerie ,1 terul 1)8 2 laturi t,, 0 Etajul de la - @
,-..-----,
,I ts I
Parter Etaj
L.....ll!llf 1
t, ® Locufntl cuplatl eu nfveluri decalate •-@
II"
Loculnta cupfata
cu lntrarsa In latt
Loculnta cuplata
cu lntrarea latarall
Subsol Parter
. ,:,?•:
Parter
t,, @ Loculntl cuplatl fn !onnl de L cu curie lntertoarl Arh. Fl. Probst f,@ LocuintA cuplatl cu subsol f,@ Parterul
■
t,i@ Etajul de la - G) t,i @ Secliune lransversalil. - (E, - @ !l.rh. Hoyng + Nattels + Sandicrt
287
CLADIRI DE LOCUIT
J LOCUINfE CU ATRIUM
} Curtile interloare creeaza spatii ln
i--aer liber; cant slnt,protejate lmpotrl•,
va unei deran/arf de -catre terti.
Totodatlt pot Hluminate fl planurile
cu profunzlme mare - G) - G)
Realizarea unor curtf cu gradlna asf-
:.~s ,-· I
I
:==:a-
I
I
!
_,
m
C"'11-
<Q
.....
~·"~;.
·.-~~
:·, -·:·=•:. ·.,;._ ... :,i ~
Grldlnt
- .
I .. Po,N
Arh, C. Papendlck
t, (Z) Parter cu curte cu grldlnll t, @ Loculnll cu curte lnteriaarl Tn California Locufntl cu atrium • parter
;,1
• I--~
288
LOCUINTE
Tar111
t,@ Etal Arh. L Naff t,@ EtaJ-@ t,@ Parter Arh. R. Grey
!
r4
!'
................. ,
I
CD
o□
11:C
C.zl
SIii
t,,@ Parter-® - @ t,,@) Ela/ t,,@ Mansard& t,,@ Sactiune Arh, Brcns
-
Clol
Atrium Curte
anlerioara
:-:•:•:•:-:-:-.-:•,•,•.
t;i@ Parw-@-® tp@ Etaj t,.r@ Mansarda t,-i@ Mansarda . Arh. Heckrott
289
LOCUIN'f ...
CU SERE
Serele nu sint pur $i simplu niC-
. --·· anexe.vitrate,.cJJepr,~z.in.ta_t
sistem care trebuie sa tie
stapinlt din pun ct de vedere teh-
nic. Acest lucru este legat ,-
modurlle dlferite de folosire
serelor, de care trebule tlnut
seama la alegerea sistemela
de vltrare, la ventilare $1 umb
re, pentru ca tunctlonarea sa 1
multumitoare. Sera formeaza o
"'(D Parter-@-@ "'® Etaj
I,@ Sectlune - (D-@ Arh,: Hellwig
zontt tampon Tntre cllma ext,;,,.
rloara $i locuinta, Serele acti,
neazil ca ni$te colectoare soL
re. Tn cazul eel mai favorabll
economla de energle pent:-
intreaga locuin\ia poate repr
zenta cca 25%. Un avantai
esentlal al serel consta 7nsA
cre,terea valoril locative. Pent.-
ambianta placutil Tn casa $1 pe1
Pll1tr
tru motive de economie de en-
ergle este recomandabil ca la
trecerea spre sera sa 1:-
t,.,@ S1C11une- ©-®
prevazuta U$i vitrate, pentru c
I,@ Parter-@-© t,,@ Etaj
amele domenii sl poat! fi sepa~
rate din punct de vedere ter-
motehnic. - (j)-@. -
SUallltle L.mul
oam Oormll
Slit
@ Parter @ Eta!
-
'ti,@ .Parter Arh.: GOndcgan
.v;h
(
T1,ss
"1,30
t 0,90
:-.,-•-i~~~±;~•,2;45
290
................... -
I
J -~
'
Parter
.t,, @ Casi cu manaardl t,,@ Eta/ t,,@ Cast c:u mansard& t,,@ EtaJ
!
i
:
I
:
!b.................................. -- . ········
Etaj
,--J'
■
~@ Locuinta Iara bariere Arh. M. + K. Simon5
.. 29i
............ - ...... o,.. ,
i
!
'
Parter
t,@ Arh, Brlxel l,(Z) SIC!lunelongltudlnall- @-@)
t,, G) Locuintl de lorml pltratl
Etaj
7 Camerl ccpll
, 10 8 lnclp. actlv, gospc.-
9 Hobby
10 CAmarl
11 Centrall tarmlcl -
12 Gari)
13 Terasl
14 Taras~oc masl -
15 Atelier
t,,@ Seelfuna
t,,@ Nlvel pa veraant
t,@ Mansardl - (D
1 Hof
2 Camera de zl
3 Bucttlrle/bar mast
4 Camara de zi
5 Bale
S Oormltor
Parter
Elli t,@ Parter
t,@ Lcculml pe varsani - @
1 Garaf
2 Terasl
3 lntrare
4 l.00 luat masa
! Cam.dezl
8 Lucru
7 Sobl din c:ahle
8 Copll
9 Copll
10 Plrln~
11 Bale
!
! r········
I !
. ·······1 I
! I
- _ ., . . -:4-i.
t;i@ Subsol
t,-,@ Parter
7t,,@)
l_ .. _,..,... •--·· . -·-,-•-·..•-
292
LOCUINTE DIN LEMN
CONSTRUCTII ECOLOGICE
Casa construitl din blrne reprezinta
esenta unul mod de a locui natural, fl-
resc, sanatos. Acest mod de con-
structie corespunde necesitA!llor eco-
logies, biologics $1 nu 1n ultlma in-
stanta economics ale multor
beneficiari. Folosirea unor elemente ·
din lemn masiv ales, a unor matertale
lzolatoare naturals cum ar fl bumba-
I I
cul, lina de oaie sau pluta, a unor pro-
L------,--- - .---------• duse naturals ca ~glele cerarnlce
Parter
- - - -I
t,@ Etaf Loculnll Kemi pentru reallzarea 1nvelltorllor, precum
$i a vopselelor pe baza de plante pen-
-------, tru reallzarea vopsflorfilor ~ zugrave-
I lllor due la un standard rtdlcat de call-
I tate. Garajele, locurlle de parcare
-
Serl :, C. zl
293
LOCUINTE
,''
I
I
-t•,l>••
'
'
autn
d1 lnot
t,@ Elaj
Bain dalnol
t,@ Sec;tlune Vedere dln1pre sud ,1 Ho~une prln bazlrlul de Tnot Arh.: F. Neulert _
-,
rJ Hobby
.,-- >
t,1'@ Parter
·~-.. •'
h,1@ Subsol - ® .Arh.: L. ~-Jeff
294
LOCUIN'fE
TN PANTA
a,4!;- •
"~-1-
Nord_ _ _ _.,.
a= □
~\
t,@ Mansardll - @-@ t-'@ Sactlune - @-@
..:,,,,
t..:
l,r CZ) Parter - loculn!I pe versantul nordic - ·@ t-'@ Subs01-(z) Arh.: L Neff
Parter
-
J
t-P® Etaj-@ t,-i @ Pi•mila -• ® Arh.: v. d. Valenty,,
295
LOCUINTE
....
R # A
_____...,: ~L.• .Accea
A -~
1,, (D Subsol - @-@ 1,,@ Subaol- @-@ 1,, (V Sectluna - @-@
Terasl
I
I
'.
\ .....
} Galena ,
J
i ,...•, Salcon
v-,/ ,;;,11
~,
I
,... ,
I
I
Gol !
\
., _________________ jI
Mansard! Arh.LN.rf tJt@ etaJ-@
,. .. -
'
'
!
l.,
' '
i. . . . . . . . . . . ..
Trpun
de locumte
CD
t,1 @) Se,,iune -·@ -!J) Arh. Kaplan si KOnnemun.j _
296
· LOCUINTE
iNPANTA
r ···7
l
i
!
i, J
I
I
I.
I '
I -~'·
t ◄ Nord
.______ JI,.
I .
.•
l
l,i@ Subsol . Secdun,-©-©
■
Nord
297
LOCUINTE
MARI
/
/
!
·~.
298
t,, (D Etajul al doli~a - @ Arh,: Shlgero Nagano
l,@ Parter-@-@ t,,@ Parter- <i)-@ t,,@ Caal partar !n Statele Unite - @
.
t,,@ Etajul lntli - @ t,, 0 Eta! .... @ Arh.: R. Meler
Cua tn Calllornla
Acces
caro1abll
■
f '
: i
GrAdlnl
il!l!!!'!!!!!B"ll...1 i
............................l
:
~ ® Cas~ paMr in statul Victoria din Australia ··-·. Arh.: Silt Modern t,;r@ SJbSOI Ath,: M. Breuer
299
LOCUIN1-
C.zl
'
..:-.:·)
'It u , ; - ~ ~ ~ oo··o
,., ' ,.:G·,
_________.. JT:\.,J
.__Sazlndelnclt .,Ci?' ·. . .' . .'· .....
,.~::\}..· ·..'.}':
~ o' o·a
" ( ~ ( ' , • ,-.•/o~•.... •V-••1
•' '.... ···.• '
'. • <: 'rl:-.•,
·.:·.
r, ~ I
t
\ ...... 0 0
L -·-·-·--·-.'.. .· . .
Tarulvftrltl
Cameraae :it
,~--
......
Go/
tlf@ Se01lune - ©
1 lntrare s Sucltirfe 12 Oormltor 17 Trfbunl/galerfe
2 Grldna plmlnt 9 Clmatl 13 !Spllltor lvt:d 11c:11une) .._
3Coltsclit 1o t;o11 copn 14 Sil• 18 earn. uUllje
4 Curit lumlnl 11 Gwarobl f 5 fnc. latlml 19 Garaf
!WC 16 Slradl 20 cu111 lumlnl
s camera de ii 21 Grldlnl cerulul
7 Serl 22 Stradi 11cund.
23 PUI
'
t,(Z) Parter t,® Etsj
Arh. Otto Steldle + Hans K
t, ©
,.... __ ___
Cad In Japonla
...,./ _,./
Arh.: Atelier ZO
.---
'
- ... ::.:r .. - -
........ --,.
Fund11n
. -'"· .. -:.:.... :
rf1- L
l
.---~-.·
_..
t,i@ Parter tp@ Etaj Arh.: Karge! ~@) Subsor - ® i,-,@ F'arter t,-1@ Etaj
300
CLADIRI DE LOCUINTE CU MULTE NIVELlJ~I
Construelll sfstem bloc - (D
Forma fnchlsa, fn suprafata construita unltar sau prln Tn$ir~rea I'll .
multor cfadlrl lndfvlduale. Este posiblla reaflzarea. unei densltatl rtia. ~1
Spa~lle exterloare sl cele lnterioare sTnt net diferite Tn ceea ca prfv 8 ~;1•
18U~ta_~
2 cam, ·••
3 Sele raz,
4P&rt~C
5 Copfl
@ Ansamblu de toculnt11 la Auga~urg -(l) -0 Arh.: E.C, 1>1Q
liar
~~;
1 Loe tuat ri,
2 Camera zI ~-
3 Oormlt.
4Copil
5 Buc:=n,
6 Bale
3-4 apttJnlv11 Clrc. acop. Corfdor Interior
© Construc\1I In form, marl (Z) Clldlrl cu aceesul la apartamente prlntr-un corldor - (i)- ©
+.. @ Dout apartamente pe nl\1111 cu BCll'II ♦.. @ Daul apattamente pe nlvel cu Ooul ap111tamente pe nlvel, unul cu
If' aflata In Interior Arh.: Diener u. P. II" 6 aacensor 3 camera, unul cu 2 camera ® OouA apartamente pe nlvef au cite
3 camera ·
ti, @ Trai apartamente de nivil Arh.:L Naff t,@ Tral apartamente pe nlvel de ctta 2 camere
•
tc,@ Pat11.1 aoartamente pe nive!, 2 de 2 camere si 2 d~ 4 camere
Patru apartam~n!; •=~ ni··tel Patru apartamente pe nive!
~.rh.: Pgichl Arh.: ['l,?•.:l~rt,:('vlittmann/Gr::if
302
CLADIRI SOCIALE
LOCUINTE DE lNCHIRIAT
CIAdirlle pentru un numlr mare de fa-
milli ar trebul realizate in ceea ce -pr!-
Ve$te alcatulrea planulul, numilrul de
apartamente la ftecare scara $1 la fle-
care nlvel $i modul de clrculatle lnterl-
oarA astfel inert sa permit! a pr!vlre de
ansamblu $1 sa sustln'A comunlcarea:.
Trebuie sa se ~nil seams de nevoile
persoanelor care slnt handlcapate, ale
-
celor vlrstnlce, ale famlllilor monopa•
Oa,mlL rental&, precum $1 de cele ale femellor
Capll $1 eoplilor. La parter lrebuie prevlzute
locuinte Iara bar!ere (OIN 18025).
Trebuie respectate urmltoarele llmite
Loculnjl cu1 camerl @ Loculntl cu 2 camere ® Locul"1ll cu 3 camere superfoare ale suprafetelor locuintelor:
1 persoana:
1 camera, bucAtari&,
dependlnte ~ 35 m2 "' 45 m1
2 camera, bucitlrfe,
dependinte c 60 m2 (65 m2)
3 camere, bucltllrle,
dependinte c 77 m2
4 camera, bucAtArla,
depandlnte c 92 m2
5 camera, bucltar!a,
daper1dln1a c 107 m2
Camera de zl a1e m2 , cu Ice de luat
masa a 20 m2 • Masa $1 somnul nu Ire·
bule sA sa dasfl$oara 1ntr-o acee~I
camerl, Dlmenslunlle loculntelor pot fl
depl$Ite fn cszurl excap~onale cu eel
mull 7 m1, 1nsll aceastll depll$Ire
@ Laculnta cu 4 camere @ Laculnll cu 4 lncAperl lrebule evftatl.
I
®.• Ext1as din ol;i.nul un•Ji ansambl~ de locuinis/lcc,Jinte soclal9
· · Arh.: Meufert!Mittmann/Grai
f1CP
\'.:::)
Extras de plani\ccuinte scciale Arh .. MeuferttMittmannlGiaf
303
n+
E FORME DE REALIZARE A CLADIRILOh
CU MAI MULTE NIVELURI - (l!_
Tlpul de clldlrl cu un slngur apartament pe nlvel - (i) AeaHzarea unul sir
gur apartamant pe nivel nu este eflclenia din punct de vedere eccnomlc. Llmlta.re_
N - _l __ J_ A 1
la 4 nlvelurt Iara ascansor este uzuall. Acest Hp constltule forma de baza a cll!.dl•
rtlor urbane.
I
Tlpul de cUldlrl cu douil apartamanta pe nlvel - @ Acest tip prezlntl calltl-
t-s-10--f -a - i echlllbrate In ceea ca prlveete valoare·a locatlvl ,1 elfclenta economlcl. Slnt pos
bile multiple rezolvlrl de plan, concomltent cu o bunA adaptare la condl~lle de
i~t~]t ..........
4 Dormltor
., S•cll~n• !A
lnsortre. Este de asemenea poslblll prevederea de apartamente cu un acela$i
numlr de camera sau cu un numlr dlferlt de camera. Pini la 4 etaje accesul s-
face pe_ scara, la clAdlrl cu 5 sau mal multe eta/e este necesarl prevederea um
SSale
ascensor. Pentru lnclpertle de locult la o lnll~me de past, 22 m de la nlvelul so-
G) Tlp de cllcllre cu 1 apartament pe nlvlf: lorma de bazl ,clidlrflor de 019.$' lulul trebule respactata prevederlle referftoare la clldlrtle !nalte.
t> Tlpul de clldlrl cu trel apartamente pa nlvel- G) Acest tip prszlntl o imbln.-
r re favorablll a valorfl loca1fve cu aftcfenta economlcl. Esta adacvat pentru rezoi
varaa colturflor. Esta poslblll dlverslftc:araa olertaf de loculnte pa nfvel.
Tlpul de olldlrl cu patru apartamente pe nlvel - G) Cu o alcltulre corespun-
zltoare a solutlel de plan ae o~n• o lmblnare mul\Umltoare Intra valoerea loce-
llvA fl eflclenta economicA. Esta poelblla dlversiflcarea olertef de locuinte pe nfve1
Clldirl tip tum - @ Structurarea pianului deterrnlnl aspectul plastic al cildlri
O llnls de ccntur puternlc artlculat! lntlre1,1te aspectul vertical, lmpresla de clAdlre
supll, TnaltA - @c.
<l l~a1neul
~ orllntaru pnnclplll
<1- o~en1ar, 1ecund1rt
~1
31
2
@
2-apartamente/nfvll
Variant, de plan
3. apartamente/nlvel 4-apartamanta/nlvel
f-12-15-i
@ Tip de cfldlre cu 3 apartamenta pe nlvel
l-12-13 -,
1 Cam. de zl
2 Bucilt.
3 0ormltor
4 Coridor
5 Baie
6 Depozlt.
-®-®
t,;i @ Gladi re de iocuinte inall~ Arh. S. Pogadel
304
. CLADIRI DE LOCUINTE
A f; ;®
~rldorln:;,or i D
Ej3 CU ACCESUL PRINTR-UN CORI DOR
-co
La clAdlrfle cu accesul In apartamente prlntr-un corldor, In locul unul acces
8 central pe fiecare nlvel, este prev~ut accesul printr-un corldor orlzontal la
t.;,:, :J21 : . :::J
~
frecare nivel, gare sint legate !ntre ele printr-unul sau mai multe puncte ver-
Candor exterior ticals nxe, aflate In legatura cu intrarea in clAdire. in cazul In care corldorul de
E acces se gase;te in interiorul clAdirii, acest tip este numlt cfAdlre cu corldor
C
t::: ~:: : : I Interior ... (D .
A. Loculrea la un sigur nivel are la aceasta rezolvare ca rezultat orfentarea
unllaterafa. De aceea se incearca crearea de tlpurl de apartarnente dezvol-
tate pe 2 sau mai multe nlvelurl - @.
(D Slsteme de drcul•~• pe vartlcall
La clldlrlle cu corldor exterior accesuJ orizontaf se gAsefte 1n partea longi-
tudlnali exlerloarl a cladlri - (D.
1~tem--?1-<Gl r'---
- -.........
~- ""'"-'---..J
-, I
B. Corfdorul deschls nu este llpslt de problems in condl~ile de cllma ale
Europei centrale - @ mai ales ca in lungul coridorulul exterior este posl-
bill prevederea doar a unor lnclperl mal pu~n lmportante ... (i). Sltuatla
este mult mal buna atuncl clnd apartamentul este dezvoltal pe doul sau mai
multe nlvelurl ... @-(i) . Loculnte dezvoltate pe un singur nivel -@slnt
rationale lndeosebl In cazul garsonlerelor ,11apartamentelor. La structura-
rea unel locuinte pe mal multe nivelurl dlferlte rela~lle fun~onale pot 11 lua-
te In considerare Tn mod corespunzltor. In cazul In care decalarea pe verti-
call se face doar cu o Jumatate de nlvel, slnt create condltfl favorablle pen-
tru lmblnarea func~unflor ~I pentru separarea pe fnlltlme ... @.
~
Poslblllta~le de varlere se m~esc In mod considerabil atuncl cind locuintele
nu au aceea{II IA~me pe toata clAdirli, cl slnt Tmbinate zlmtat cu locuintele
,1
@ Foslblllflll pantru acces prln corldar
iJJ lnveclnate. Accesul pe vertlcala prela sc4rile, asoensoarele puturile pen-
tru lnstala~I. Exlstl'. ncdurr de crrculatle !nglcbate, anexate ·sl separate de
clldlre. - (i).
Accesele orlzontale este blne sl fie prevlzute la un numlr eft mal redus de
nlveluri, fmbunAt!~ndu-se astfel raportul dlntre volumJ.JI constrult ,1 suprafata
loculblll - @,
Prevederea de access orizontale la flecare al doilea nlvel permits .amplasa-
rea favorablll a unor apartarnente marl la dlferlte nlvelurf comblnata cu eparta-
bune
mente micl la nlvelul de lntrare. Pct fl ct,tinute rezolvarl ia o amplasare al-
temantl a zonslor de 1e,1re. Prlntr-o suprapunere slmetric! a unor loculnte
dazvoltate pe mal multe nlveluri sau prln amplasarea corespunzAtoare a lo-
culntelor tfp Split-Level se poate llmlta numarul acceselororlzontale.
■
4~
W
@
O
Casa .scarii amplasat~ in fata coridorului acoperit. Sucataria prim•<1 5 lumi~~ si. ~
asr prin loggia Arh .. :iertz
(2) Eta; _ @
305
CLADIRI iN TERASE
-m
Amplasamentele pe versan~ loarte Inell•
natl ccnstitule o tentatle pentru reallzarea
de clidlrf In terase. Unghlul de suprapune-
ra (lnAltlmea unui nlvel rapcrtata la ad!ncl•
• - ll~mtl untl llrUI
ha - 1namm11 ochlulul
mea terastl) • lnciinaraa medfe· a versan-
he - TnlllfmH unul nwll llllul ao e• - 40" . Adlnclmea teruei ;a 3,20
hf - lnll~mH jQh11buJul m, orientatA de eels mai mulls ori spre sud,
r - rdlnclmea /gl!eabului ferita de a ff vazuta de parscana strAlne fl
I - adlnclm11 teruel
cu perspactivl Rbel1 -. G) -@ planuri
,, secUunl - @ -® . ln unela ora,e
exista preacrlp!II epeciala pentru aatfal de
sltuaU,. Clldlrlle In !erase ofel1 loculntelor
spatlu Uber pantru odlhnA, lucru $I Ice de
)oacl pentru copll sub cerul llber ca sl In
cazul unal loculnte la parter cu grldlnl.
Plantarea parapetelor mlra,te valoarea
locattvA - G)-@. Avantajala oferite de
Flatragerea p&rliafl fllltagerea Supra/eta fiber■ tarasefe llbere lac ca astfel de clldlrf sl fie
® a spattulul Uber In
corpul cllldlrll
@ In cazul looulntalor
pe doul nlvefuri
© la rcrma de plan
disparate
® Aetragerea terasalor
la con1trucjii In fcrml de L reallzate ,, pa teran plat. lnclperile care
rezultl In acaastl sltuaUe la nlvelele ln-
terloare pot ntolosHe ca lnclperl cu dastl•
na~e mulUpll-@ -@ lnciperlle mari
oterl " el• tentaUa de a se reallza deasu-
pra lor loculnl• fn terase - @. Trebuie
IAcutl o d1011blre Intra fcrmele de rea-
llzara a clldlrllor In terase Jntr-o slngura
parta, rn.1/zarea de terase In urma retra-
gerll unor unltlU locatlve da adlnclme lden-
UcA - ®" dlspunerea unor locutnte ale
cAror acl!nclml sa reduc da la un nlvel la eel
superior ... 1.1))
@ Plan Arh.: Schmid+ Knecht (Z) Seetlune prin - @ Adlnclmea necaaarA a Jgheabulul deplnde
de lnallfmea nlveltJlul sl de adfnclmea tera-
selor In cazul In care SIi doreste sa nu se
p0atl privl pa terua aRatl dadesubt.
Concf~II $I mal lav0rebU1 fn legaturl cu
aceuta ae obOn atuncl clnd terasa este
©
P•!l!.al retruil lrt c:orr:,ut ccnslrlJctlel -
-(.§)
® ·Sectluna prin - @
---......---···......
• ~...::=;,;.;.....;=::;..:;:--i:...J,_·~·..,..,.......-
·-:--.i:';:..:r-· ,....... ·--,:---:1.• ....,
~ l • a........ . . , . ~ - - ·.r.----..--.---1
-~-~·:::;___ ,.=-:_,.,~- - - - -·-· - ,. ' . -
{;2J Elajul ·1 al unei cladiri in tarase pe leran orizontal ~ Sectlune printr•un centru de congrasa - Ill - pag. 485 - 486
-....:..;;/ Arh,; Su,:Jdeoerg
\!..'3) Proiactant E. Gisal
306
M...:;I ADAPOSTURI ANTIAERIENE
[[] 1111~111·11 r -ai
'!
-1-
N+fl,
1n Germania, prevederea de adaposturi antlaeriene nu este obligatorie (spre
deosebire de sltua~a din alte tart, ca de exemplu Elvetla, Suedla). In cazlJI
utilizarii in mal multe scopuri, are precidere folcsirea In seep civil.
Adaposturi pentru lccuinte pentru toate felurlle de cla.dirl de locult, ada.postu-
rlle trebuie sa alba o capacitate de 7 • 50 de persoane (adaposturi private).
f
Al:;I
AdAposturi sint prevazute la cladlri de birouri, $Coli, spitaie, ateliers, cladiri
de loculnte.
l .Adiposturl publlce: dimensiunea medle: 51 • 299 persoane
adaposturl marl: 300 • 3.000 persoane
+
Nfi,
adaposturi marl In metrou ~i garaje subterane: plnA la
4.000 persoane - pag. 3'08 @ .
..,.__,,so---, >---1,90---l "'
Prlcl (3 IU!l'lpllll) Prld dublu (3 IUPl'lpUH) .,! Ad!posturl se prevAd $1 pentru persoanele din mijloacele publice de trans-
port sf pentru eel cu mijloace propril de transport (necesar un aviz termodl·
G) Olmenslunne exterlaare ,1 lacul sc1unet0r .i priclutllar
namic pentru emlsla el evacuaraa clldurli)
AdAposturile pentru protejarea bunurllor culturale se dlferen~azll din punct
de vedere constructlv In cele pentru protectia de baza el cele pentru o pro-
tectle marlta.
a) Protectla de baza: protejarea lmpotrlva dArlmlturilor (sarcini statlce), pro-
tejarea Tmpotrlva lncendlllor, lmpotriva armelor chlmlce (flltre de aer),
!mpotrlva depunerllor radioactive (fall-out), pentru stccarea de lung& du•
rata (depozltarea).
b) Protectla marlta (f&ra cele de la punctul a): prctectle lmpotriva ,ocurllcr
provocate de loviturl aerlene (sarcfnl dlnarnlce), !mpotriva efectelor radic-
1 Saide &CCII +we• 2,30 m2
actlve lnitlale (de scurtl duratll.)
2 tnclperea de ,1d11re • e,o m2 Ad!lposturlle pentru clldlrile da locult ·srnt reprezentate de corpurl de con-
3 ventlla~e • 1,3 m1 struc:tle formfnd un element Tnchls, etan, SI care poate fl Tnculat, cuprinzind
4 Tnclpere flltre • 1,!I m1 spa~I de eedere cu spa~I auxillare, sp9.1iu de filtrare $i o Ie,Ire de urgentl.
Adlpost reallzat Tntr•o clldlre pen- Trebuie prevazute lnstala~i de ventllare, sanitare $i de alimEintare.
@ tru protec~a de bazl a mal pU1fn de ® f
Suprafatl construll! 1O
pel'l0an1 cca 28,3 m
La adAposturl trebule sA se poatA ajunge Tn tlmpul eel mal scurt cu putlnll,
a perso1,11e • 17, 2 m1 Trebule sA cuprlndA razerve pentru 14 zile $1 sa se afle rn lmedlata apropie-
re de icculnfele respective, trebuind sA fie prevAzute cu ell de leglltura dln-
!Su ., tre ioculnte sl lntrirl'e In adApost de c 150 m. AdAposturfle pentru 1 - 7 per•
2 lnclp1rn de federe soane i. 6 m2 sup• afatl $1 -" 14 ,,,a velum. Pentru fiecare loc supllmentar In
3WC uscat ad!post cu .- 25 de locurl, suprafa~a trebule martt! cu 0,50 ma/loo $1 volu-
-====11 <I Aparat de v1ntll11!•
9 Spa~u pentru ffltre
mul cu 1,40 m3/1oc. Trebule prevllzut eel putln un WC uscat pentru c 12 per-
e AccN aslguret contra soane, doul WC-uri uscate pentru mai mult de 25 de locurl.
dlrlmttu~or · ln!lltlmea llberi trebule sa fie ;a, 2,30 m, deasupra a trel loourl de odlhna ln
pozltle culcatA suprapuse 1, 70. m, deasupra a doull astfel de locurl supra-
.puse 2,00 m, deasupra suprafetelor de m~care 1,50 m.
Alcatuirea: planul sl sectlunea la llbera alegere. Tn caz de reallzare In plan
dreptunghiular, si nu se depiteascl raportul de 2:1 dintre laturl. Tn cazul in
care este prevazutl poslbllltatea de fcloslre In alte scopurl pe tlmp de pace,
trebula ~nut saama de acest lucru, de examplu In cazul prevederfl unel foio-
slrl ca spilitorle, locurl de Joacl sau de mesterlre, uscatorie, depozltare a
bicicletelor, cu condltla ca sa fie poslbllA o evacuare rapidl.
Matarlalele de constructle foloslte pentru elementele portante :aa B25 con-
@ Adlp011 reallzat rntr-a clldlr, pentru 50 de persoane • SO m2 form DIN 1045 ·
Stct1un1
ft::;~0iw1u1
@
I
1...-------~
I )!
~ ~::: ;::::::::]::1
Plan
RI le.ire orizontall pentru caz de
\!..I urgenll (exemplu schematic) ®
Seclluns
m
Plan
l19lre vertlcall pantru c:az
de urgenta (examplu schematic)
■
l
ffi
.s
.[
''
I _ _ _ _ _ _ _ .,..J
·_1,..
307
ADAPOSTURI ANTIAERIEN
-m
AdAposturlle marl trebule realfzate ca ni$te corpurl de constructle formlnd -
,1
element inchls, etan$e la gaze putind fl incuiate. Ele lrebuie prey!zute ,
o lntrare cu sas, un spaUu de supraveghere (depozit), un spaUu de fade_
Zonadlcllril
cu o lncapere pentru bolnavl, o suprafata pentru rszerva de apa, un spatlu
pentru ctosete ~I o buc!t!rle pentru caz de necesitate, precum $1 cu 111.:.
stalatlll~ tehnice necesare. Sub adApost trebuie prev!zut un bazln penl
colectarea apelor uzate. Capacltatea adlpostului trebule sl nu fie mai ml
de 300 de persoane, lar la eels etajate sa nu fie mal mare de 3.000 de per•
soane. Nu trebula construlte mal mult de 2 adAposturi mar! nemljloc/t unul'
I.a pesta 5 mvelurl PTni la 5 nlveluri complete
ling!\ cell!\lalt sau deasupra celuilalt. Nu trebule deplfltl!\ capacltatea de t -
tala 5.000 de persoane.
'Locurt In adlpost 51 ... 80 81 ... 149 1!0.. ,180 181 ... 240 241. .. 299 ·
(D Sarclnl statlce de lnlcculra a sarclnllor date da dlrlmlturi
mZ m• ml m• m2
Sarc:fnile dat, de dAr!mlturi: pantru /u11111a tn aonslderara a efectului dllrlmillUrlforcbl.lte
de sus trebuta rotoslll urmltoarefe sarc:fnf stalk:e de Tntoculre 1
P, 15 kN/m • 10 kN/m 2 Sajur1> 51 ... 80 81 ... 149 150... 180 181 ... 240 241 ... 299
2 2 din care
P,. 10kN/m _. •10k~f1Vm
pantru nialp ,1 pleui. Pi,a • 8,7! ~rn- • 4,SO lnflrmerfell 3,8...EI 8... 11 11 ... 13,5 13,5... 18 18... 22,5
pentru arg!fll de cons!stentl mtd!• Fli,a• 9kN/m • 8
Pi,a• 11,25~m2 • 7,liO~m2
SUcltlrie s 5 5
pamru arglfi de c:onal1tentl mlct V1nUtataar1 3,5 7 10.5 14 17,5
pantru toate terenurile Tn apl freaflcA Fli,a. 1! kN/m • 10 kN/m Aezerva de api 1... 1,5 1,5... 2,5 2,5 ...3 3... 4 4... 5
Dapoz!t 10 10 20 20 20
We 3,2 3,2.. ,4,S 4,8 ... 8,4 8,4 .. ,S 8... 8,8
3
[I][I] Groapa apl uzatl
lnc1per11 ffltrelor
Filtre dt praf
0,5
4
0,5
s
o,s
12
0,5
16
0,5
20
(In lune~• de 3 3 3 3 3
conatructl•l
: 5
1...--
Preffllrl de nlalp
(la moloz da 2 m 2...3 3••• s,a 7,5 ... 9 e... 12 12 ... 15
lnll~m•)
Sasurl 1,5 3 3 3 3
l.egendl: 1> Vaiorlle lntarmadlare II lnterpoleazl llnlar; In cazul unel lnllllml llbera
1 SU d1 lmrart • 3,0 m1 • 2,01,s m: a lnciparii
2 Lacutt c11,ezut • 2,19,5 ~1 • 2,01,7 m de sub 2,50 m rezultl aupr■flte minima mal meri
eClmn di ftltrl • 2,03,0 m2
3 Locun ,,. prtolun
® truun numlr
• 2, 13,4 m
Flrezl/lt8l'a achamllllcl: doul acllposturt p1ntru locul"18 ataturata namljlocit pan•
(pentru valor! lntermadlara ale capacltt!il de cuprindere, valorlle din tabel trebule Interpolate respectlv extrapolate)
Sasurl ,1
la taata lntririle le"rll• 1 X 10m2
Spa~i pt, seJur 2.000 m1 4,000 m2 8.000 m2 e.ooom2
lnfirmerle 100 m2 200m1 300 m2 400 m2
Camera pazl (depozltare) 10 m2 + (10 m2) 10 m2 + (20 m2) 1.0 m2 + (30 m2J 10 m 2 + (40 m2)
WC,url 20m1 40 m2 80 m2 80 m2
Sucltaria 10 m2 2 X 10 m2 3 X 10 m2 4 X 10 m2
Camera Inst. de ventilare ,1 de dapoz. a ffltrelor 30 m2 4om2 ao m2 70 m2
Prefiltre pt. nlslp (la dlrlmAtul! de plnl la 2 mJ 37,5 m2 7Sm2 112,Sm1 150 m2
lnstala11e electricil. altarnativl 15 m2 20 m2 20 m2 25 m2
Camera re2ervei de plcurA 7,5 m2 1om2 15m2 20 m2
Aezervor de apa 14 ml 28 ml 42 m 3 56 m3
Groapa colectoare ape uzate 2 m3 2m 3 2mJ 2 m3
(pentru valor! lntermediare ala capacltaW de cuprindere, valorile din tabel trabuie interp,late respectlv extrapolaie)
Q. Spatiul necesar (valori minime) pentru .adaposturi mari sflate in legatura cu parcari subterane
'-:::J si cu cai de transport sublersn
308
ASANAREA CLADIRILOR VECHI
-Ill
- pag. 309-313.
Extrase din .,Cladirile vechi"
Rau 0. $i Braune U., Leinfelden 1985
Vint
Ptolle lncldentl • ,•
Zlpadl ••
Alli pe tatadl " •
Jghaaburi deter. •
Buriar, 91aclli1
Punotcrldc
Plm1nt
A!llduup
Straturi.
Z011l periclltatl - perm1abll1
Flosturl fundaija
•,u•I,
lzolare ortzontall ultartoarl 91 drtn•
® Punete prlncipale de datartorare
prln apl fara presIune
Apl acumulltl. Puncte prtnclpale
de detertorare: apl cu preslune ® are In zona plvnltel
Uscara prln lnJeotle
I• •• I
I • I
,::1
..-\
,::e
..... '
. .
1,JJTIJJJ
' Comportarta de '
-
smngar, a argllal
u,cata sub dldlri
I
Otwj / Anccrar-9
309
ASANAREA CLADIRILOR VECHI
--m
Peret! exterlorl, Faehwerk
Fachwerk-ul originar nu contlnea metal, cuie sau 11uruburi. De re-
gula, fachwerk-ul poate fl reparat fara otel sau tier, ci exclusiv cu ple-
se dln-lemn. -CD Umplutura structurii fachwerk este Tn Germania -
de Nord de regula zidarie aparenta, lar in zonele sudlce argila.. -
@-@
Umplutura din argila ar trebui pa.strata, iar cea deterlorata ar trebu/
reparata.
Avantajele de punere 1n opera, de flzlca. a constructiel 11i biologice
ale argllei nu pot fi obtfnute cu alt material. P7na 1n ziua de azi nu
extsta un material de umplutura cares! poata. fi recomandat ca fiind
ideal sau echivalent cu arglla -@.
~;~~~
\. Stinghll2""28mm minnll Ttd!Utll
Sp■Hu di url1I,. Plld "'°8te cu 11118' 2S mm Pia U40lflcU lal11 20 mm
Ttn110l%11l1~1 '40 mm Pllcl lzalanlll din t1brt Ptact tzcl9ntt din fibre mlnenslo
~
T■nculall di Vil mlnlfllll 2 x ~o mm aomm
E/~/ Vldll Sllr,gl,OZW!mm Placi U'°lfl cu tal19 2.!I mm --. ,
Plll■ntl Pl oupart d1 Pllcl din ghlps-carton SIU Tt■&lurl ("" NII lllltallcl)
'cu dlblUlt IH~1tlj1r,1 plld .._.,.,. cu l■llf ,1 1tr11 T1<1culall din var
rlcllltl din tmlll, lllncUlt
Tl'1CUllll lnllrlOltl
(Vlf)
_\
:
A A
1zii1a~• extertoarl cu material lzo-
Modal de alc!tuire a coljulUI la lent cu capacltatt rldlcatl de dlfuzle
®
Nol/I alcltulre cu ttrmolzo/ere
® Noua alcllulre, fachwerk-ul este --, :j
® traversele fachwerk (10llcltArl de
rnttndere $f comprtmare)
In spatale unel placlrl cu strat de
aerisire
lflclentl; la Interior facnwerk-ul
e1t1 cAplU$lt
aparent la Interior ,1 la exterior ·
-
T1gl1 complata 52 mm
Toncullii cu va,
I Benzi do caucluc celular
A Interior A
d
IALJI
praa pulin bina :.... r1 1s
3i0
ASANAREA CLADIRILOR VECHI
+ Co$ de fum
i Zona acoperI$ului:
Acoperi$urile au ca functiune orlginara protec~a. ele dind un indiciu
-ClJ
·4~~-~l~~
fun~e de structura, cunoasterea lor filnd o condi~e lndispensablla
pentru o asanare fara deterlorAri a acoper!sulul.
.-~4·--,.,~ ::.=-A-,,,_
lncarcarfle preluate de acoperis nu provin numai din greutatea pro-
prie sl din zapad!, ci SI din v1nt, datorita suprafetelor considerabile
expuse. Din acest motlv, pentru stabilitate sTnt de o Important! cru-
ciaJA starea $f exlstenta contravttituirllor -©
~
•·· Y_.,./ /,,
,
:::~I-
~
IL /.
-~~✓::t:~
~ ~- Pardosellle 1n zonele care nu au subsol dedesubt nu necesitA ter-
moizolatie Si bariera contra umezelil -@.tn cazul in care se Tnlo-
1r--1er-- e.oo · - culeste pardoseala complet, se recomanda bariera contra umezelli
c. rr1p11111zama1, r:11 grinzl
cu contrea,, =:;;:
' - -a.oo --1
ij
c. cu dout g,wt
P_ap_d_,_scau_n ~ /\ si termoizolatle -©
~ ~
,-T.ta /-+- ,
~-=-a.
<~~-.... - ~ ___u_ .... ,.
~
~4 --:e
1 .
d, Trfpltntzamal, cu cantrilll" -10.C\2._"' - - ·-·- • - 10.00-,
--=:r--g·--· ·-
✓ ·/····vri~
.. .-· ... _ ... •·"-'·-····- ;:.w::::
LY 4§1.~
;fip-t._ ·
I
Ancarart cu !ranU deteriorall, coaml 111111
. . t:z.oo--·-'
l!IJ
l~'y
•· ScaU/18 •rtzontel• P"'A -12.-· ......
.,.,
, />
..... ---
--
e. OUblu rnamtta. cu llrlnl
~ .// ---.ur ,l.i,. •,, -----
spadu ~IUII -,,."8 · .
C¥~.--~-~;~::~~,~-'~
'.#~ ~.P.-.'\ rn
·--·· - >ti"~
R,pararn ltlpll fn CIZUI •lfPlnlelat C<I fnd1pltlarff ltgitllrlfat duce la
... -14.0Q ., ·•·◄ -14,Q0-·-1
© ctp,1ati prln p,atezo dln mat,rtal plUllc
IIU pilA di llgtturi din ltrnn
© deform111t1 n,panlal 1utJ 10Uun11
Ylntulul
~
dale pa llrt1 ll'ITICI de mortar
hfrlll ultieUI
.. -:t.i!,,--,-•.-00--o,1_:::-___,-::--Ti'
~,_'-r ,..._.. -1<1.00- __,
:-;-::::,;,:,;:::,;,:•:•:•:•i2s1•:•:•:..:::.:::::,;.:,;,:•: :•T;;:T":·;-:";:;:;:::;;:;-1;;:;::;;
- .. - . _... ..
Seejiuna Vedsre
■
I
I
__J J- .. - •.
Sec!iung Vedere
3i 1
sclnduri ln11rale Pl lllngM
ASANAREA CLADIRILOR VECHI
~,:;-:;,
nlsl um lulurt
.. .
::·,:.,f'li
·~;. •·'\/-:
.
,,., ·• Plan$eele:
L grincft sttuc!Url
tencullll
tencwifl
Dimension area grinzllor plan$eelor la cladirile vechi se facea in mod
empiric, de catre dulgher. lncarcarile erau preluate de regula de
(alcl1Ulta aplan11ulut cu pine nol
ln1m11 pt sdnghll) catre grlnzi transversale care erau sprijinite de una sau mal multe
grinzl longltudlnale. Tntr-un manual de constructli de la 1900 se da
un raport intra Tnal~mea $1 la1imea grinzif de 5 : 7, acesta fiind con-
slderat un raper pentru groslmea necesara a grinzU.
ratlll pe Cfamt CU lfC
pl&cl gllipa-carlOn Regula: jumatate din adTnclmea camerel Tn daclmetri 4 inaltimea
CD Amllllorar, Ionic/ii prln ptafon
suspendat ® gr/nzll Tn cm. Din cauza d/mensionArli mentionate; grinzile vechi din
lemn au adeseori o sageata considerablla, care totu~i nu reprezlntA
un perlcol, attta tlmp cTt nu sint depa$1te tensiunlle permise.
Modalita~ d~ asanare - <D - ©. intArlre prlntr-o a· doua grlndi!. de
lemn. Amellorare a dlstrlbu~el Tncarci!.rilor prln inserarea unor grinzi
ulllPMurl de sau 1erme metallce suplimentare - ©.
grinzl plan"u arglll cu pall
·=--r!(•"
(llcltulrt fonolzalall• a pll'dOHIII cu tlP& z1 nG1 Dimlnuarea deschideril sa face prin introducerea unula sau mai mul-
!': tor elements portante orizontale sau a unui pereta portant transversal.
t1t1z11i
flg{ a c11n ramn Modlflcarile constructlve ale structurli presupun relevarea exacta a •
r:l:. tuturor functfunilor de descArcare a sarcinilor ~i de rigldizare. Pentru
plan,IIU v""1I cu g,lml, !Uri di
umpluturl argill cu poll tgtllUrl
a'\ Pardoseal6 noul, mochetl pe
\:IV ghlps-carton + lonolzola11• pllci
aglomerate
~•-
pe Mt<» 1lffllllllll noscuta. sollditatea tuturor nodurilor de leglHurA.
'.·
a asigura o descircare f!!'A probleme a sarcinilortrebule sa fie cu- -
~:=":E~
r-----
r:,ardouall din lclnduli Ptltt boll& p(vnfll
Jll '
,.
.-:·7
;,.·
·?·. -~f
........... .........................,:................
..
MM}!$!
;:·: :· _.
~=-:r!.,
).:::.(. ·::.:•·:,•,•\',;: ,..... ::::!'"'
llallt pjW111l l__ ....................... ., .... ,...,...........
,
® curent
Patru varlante pentru etan,area la
a uellor vechl
,____.,11_ _ _
,,,,
:,
___ plan
II .
- I
@ Daune
·'.•:•:•:•: travers4
r:::::,. ?.~Tpet putreda
produsa
invslisu!ui ,ext9ricr
de @ l~rimar _nou din fgmn _de stejar pe a
r:ama vg.cne de gsam, dtn le~n
.@ Mootarea unei lgrestre prefabricate Q1) V::dere casa sisl31T', Fachweil1.
3i :2
traple uiale
ffi
alrll d• nlv9!arw din mil placara a treplei pentru
plastfc AU almiar mA~raa pasulul ASANAREA CLADIRILOR VECHI
pn,111 muchle (111'1/callbru
echlvalare) -ep
Scari:
Scarile exterioare 1;1i fnterfoare sfnt elements configuratoare esen-
~ale ale cladirllor vechf. ·
ScMle lnterioare exista Tntr-o multitudlne de variants structurale 1;1i
de materials. Cele mai multe sfnt din lemn. Cea mai lmportanta re-
gula Tn cazul repararii este: a se repara doar ceea ca trebuie reparat.
-<D-©
sea.rile exterloare srnt de cele mal mu!te ori din piatra naturafa $1
G) Renovarea trap18lor uzate @ Oubtarea unel sclrl de lemn uzllta servesc la accesul mal sus de nlvelurlle soclulul - @.
Trepteie uzate pot ff 1ntoarse daca sTnt prelucrate corect pe partea
de dedesubt.
TncAperl umede 1;11 bill:
Alcatulrea peretllor 1;11 a pardoselil trebuie prolectatl $1 executata cu
grija. Cei mai temut defect sint scurgerife 'in jurul du1;1urllor i;;I al c~i-
lor - @- ®· De asemenea, barferele contra vaporilor deteriora-
te sau care lipsesc, tn special la peratii extarlori cu termoizolatie la
interior, due la formarea conden~ului Tn structura.
Aceasta este cauza putregafulul $i a aparftiei ciupercllor. Amelio-
rarea condf~llor sanftare este una din cele mai importante mAsuri de
modernizare. Proiectarea soiutJllor Tn plan trebule sa se muleze
indeaproape pe existent $i si! Tl coroboreze pe acesta cu elemen-
@ Modalltl~ da prelung\re a ~•ngu\u!
unelsc:Art © Modalltl~ de prelungira a vangulul
une!sclrl
tele tehnice necesare. - @ - @
=r~-~--" Jtl:clzf~;;;t·~--·.·;,·.
t, @ Variant• In ~ul montlrlf de bl! t, @ EX11ndere cu llllmu unel c:!zl Pr&fabrloatl din material plastt~
F-·-·--._ : /;s::_ __ _
.. ' : · F)C!d11 flltl
I ' ,· ·
· ·.
grfndl
-·--p1an,1u
· -tencuflfl
·'
- - - ~=llntulul a ,.novat
® Trasee de conclucte In spatele unor traverse montate pe tenculall @ Amplasarta oonductel de ape rezldua•
,. IUb noua podll
~~
~ l~=ret•
• IOIIUII plfflllnont 1la1dc1
• dlll por,IOllllll llplll pa
umpluWrtlicllllll
~-
· ••-lllftllA4,5crn traseu lnstalatil in perate dublu
· • taia dullllJ lipftl IIU alcatulre p1ret1 ,1 padH, Fach~IK IBU
■
alllllNC1lf Mali pinl la 5
~
. cm peetl ouprafal■ p ■rdoHIII
,,-au,
313
CONSERVARE ~I ASANARE
Exemple ,1 solufll - CD
Conservarea unei structuri din lemn prln acaperirea ei cu o structura
din otel. ·
Sltua11e, tema
Sala po!ivalenta construita fn 1926 Tn Monster era acoperita cu o
structura metalica care a fast deterlorata fntr-atft in eel de-al doifea
CD r4zbol mondial, incit a fast nevoie sa fie refacuta complet ulterior.
Dupa razbol; oieluf era prea valoros, asttel ca sala a fast acoperita
tlmp de 35 de an/ de o structura din lemn 1n retea, fara stilpi inter-
medlarl, pe 37 m x BO m. Structure era incarcata doar de ea insA$i,
neavind termolzofatle, 7ncarcarf din zapada sau alte incarcarl pre-
cum cele provenlte de fa punti pentru ilumlnat sau aftefe asemenea.
Cerinie soluile
Noua Tnvelltoare trebuia
- sA respects reglementarfle referftoare la termoizolare,
- sa nu permit! trecerea zgomotelor de afara ,1 sa men~na reflec- -
tarea sunetelor din interior la un nivef scazut
I
Noua structurl trebula
- sa poata prelua TncarcArl. suplimentare ale aparatelor sportive,
ale cullselor, ale puniilor pentru lluminat ~.a.,
I - sa fie clrculabili!.,
- sa poata fl amplasata pa vechife fundatu,
- structura tn r~ea trebula conservata,
@ Structura spa~alll/plan aeopen,
4
• - duratele de prolectare ~i de constructle trebulau sa fie cTt mai
~ scurta posibll.
f.70 Solut/e
r-01 0 structur! spatial! din tuburi Tn$urubate !n nodurl a dus Ia mini- -
0.70 mizarea dorltA a greut!~i totale, fi de ea a fost suspendata structu-
ra din lemn existent!, - (j). 22 de ferme 1n aro sfnt legate 1ntre ele
prln dlag_onale $1 acoper! 37,34 m x 80,30 m. - (i) - @
Unuf dfn cele dou! r1'ndurl de reazeme, fnalte de 70 cm, este mobil,
· iar cef!falt este g1ndft ca reazem pivotant. - @. In lnterlorul struc-
turf! spatlafe sfnt dlspuse 1o puntl transversafe. - <D
Macarale de montare mlci au preasamblat ,apte components con- -
structlve de marl dlmensiunl, de pTna la 32 t, care au fost apol puse in
opera Tn 2 1/2 zlle cu ajutorul unel macarale pentru 500 t. - (i) - @
Io.10 Structura este zlncata, tratata cu vopsea PVC-acrilica $1 cu o vop- ~-
sea de prote~ie contra coroziunli $i contra inoendlllor. 1nvelltoarea
cons~ 1n pene, table din otel trapezoidale, bariera contra vaporlior,
® Sletemul staUc nodurl-b.are. AT~I Bcu un !lngur ,1,. Rlndul Oartlculat termoizolatle $1 table din alumlnlu cu faft vertical ca protectie contra
ape! de ploale. - © - @ .
cllllll de lllcn, profll Z , ,
cumuchl1,z1nca1 P!rtlle 1mpffcate: M0nsterlandhalle GmbH, Oficful pentru con-
structll cfvlle ~i industrials Monster, structuri spa~ale MERO $1 nu-
mero,1 lnginerl de specialitate.
........
Si;port d9 70 cm.· 1na!l!t[le. mobil pe A, Ridicar~a unel sectiunl din
® rJ s/r..Jura din~ctfe - ~ ~,, structura spatial.! @ Ac~oerisul existent esie complst conservat
CONSERVARE~IASANARE
Example $1 solufli - QJ
Sltua11e, tema
Pe terenul dens ocupat al unei fntreprinderi de metalurgie ueoara
din MClnster, hala forjelor a trebuit renovata el extinsa. Constructia
veche fusese deja de multe ori modificata ei, odata cu procurarea
unor nol maelni, a fost prevazuta cu diverse structuri ale acope-
rieului - (D - @
Noua hala trebuia
G) Sec~unea transv,rsall v1ch1 ,1 caa naul dllsanatt una pasta c1alaltl - @-@ - sa alba o Tmlltlme llbera conslderabil mai mare,
- sa se situeze pe conturul vechil hale, deoarece nu lntrau Tn dls-
cu~e demol!ri sau constructii noi,
- sa nu Tntrerupa activltatea lndustriala mal mult de 2- 3 saptAm1nl ei
sa reduca pe crt poslbll deranjul produs de lucr!rile de construCife,
- sa alba un aspect lntegrat, ea situTndu-se in lmediata vecinAtate
a cladlrli adminlstra~el, protejata ca monument lstorlc,
- Tn fine, sa permltA extlnderea Tntr-o a doua etapa.
Solufle
~•• ma~ au rtma 11 laGllf lar pt durlta IUctltllorde moclllcn Arhitectll aleg o structura metallc!, ale c!rei avantaje s1nt
@ Sectfun1 langltudlnala - @ - acoperlre tara stilpl lntermedlari - @ - @
- deschidere mare Ja o greutate proprie mica
- prefabrlcare ei montare tn eel mai scurt timp cu echipamente
ueoare, factor decisiv.
Acoperl~ul Tnclinat cu ferme este teeit catre tlmpanele halal, pentru
a se potrivl cu acoperl1$ul teeit al cl!dlril adminlstratlel, pentru a res-
peata TnAltlmlle 1$1 pentru a facilita o ventilare 1$1 aerlsire naturale. Tn
pere~i exterior! se afl! jaluzele de admisie a aerului, gurile de elimina-
re a aerului se gAsesc in coama acoperieulul - (D - @)
Pere~! exterlori constau din elements prefabricate suspendate tip
sandwich din beton, care aslgura fonolzolarea ei robuste\ea cerute
de o forja, ~I care fac poslblla montarea uscata.
Lucrarile de modlficare au fost exact planfficate: dupa montarea
3i5
CONSERVARE~IASANAR
,i
Exemple solufll - (D
Gara centrala din Kc:lln
I. Marea hala a peroanelor: situatie, tema. Tn cazul frumoasel stn.:
turl metalice cu 30 de ferme in arc, cu o vechime de optzeci de anL
trebule eliminate daunele provocate de coroziune $1 cele ramase
dupa razboi, el de asemenea trebule renovate fnvelitoarea cu rr-
multe straturi $1 luminatoarele in banda. Silueta lstorlca trebula
ramina aceeaei, in cluda introducerif de materiafe noi. Luera.rile de
construqle nu trebuiau sa incomodeze prea mult actlvitatea gArii .si.
traflcul ferovlar.... CD-©
Solutia: o schela lnterloara mobila trebuia sa aiba ref de protectle
Protect: Susmann + Haberer lntemperli el de platforma de lucru, in plus sa protejeze zona ga.ri'
contra eventualelor unelte sau buca.\i de constructie care ar fl caw±..
Structura MERO din nodurl $1 bare, constind din 1.400 nodurl
s.ooo bare, era alcatulta di11 5 pa.rt!, care au fast ala.turate creind L
element de 38 m x 56 m. Schela lnterfoara grea de 50 t a fast trap-
tat mutata pe 6 $Ina, fn etape a crte 3 s!pt!minl flecare. Elementr
indivlduale, montate anterior intr-o gar! de mi\\rfuri, au fast adu:
pe vagoane $1 montate conform unul orar la minut sub bolta halt. ..
- @. Cum a fost utillzata noua tehnologle pentru asanare o arata
renovarea contravintuirilor: vechlul slstem lega fiecare 2 ferme -.
arc, creind o unitate rigid!l. Legaturile din tuburl de oie1 ajungei
A
pfna pa peronul pentru bagaje. Noul sistem a legat fiecare 4 ferl1'J ..
A) vachea corn/el . in arc in zona lnferloara, creind cadre rfgide, i,i a ml~orat rosturile de
B) noua com/91, a clrul numar de dllatare - ©- $i detallile de corni$e e.a, deei au un numar redus t"-
Fermele In ara acaperl 62 m @ avut profllurl I fast l'ldua, el la cart s•a
In vedera fn epaclaf acurgerea profiluri, au fest reconstrulte optic aproape identic cu ce/e vechi. -
apelcr meteoric• 11. Hafele peroanelor de pe sud: situaile, tema.
~~=;~:~~::!::;··~~!-.. Dupa incheierea asan!ril halal marl este prevazuta renovarea aco-
111ud l·l 1! ■ :n:1im l,1 U'lllllllil!l ■ l l!l:1111111:I■ l!I I
,. ;: : _:; ..
IIIJi►=::--~---
-i-----~---:f------\
•;1
peri$urllor halelor sud-estlce, care trebuie sa se conformeze un -
cerin1e functionale ca urmare a invecin!lril cu Catedrala $1 cu no
muzeu.-@-@
Solu~e: ca urmare a unel expertize apar trel prolecte de idei, unde
. ·-·. ---- -- -.,---····~-----,_,·-·- ------.-._:-,.,
acoperfrea sectJunil de peron este rezolvata formal in mal multe felu ~
1. O acoperire a peronulul de persoane ca structura prlmara cu
coaja suspendata, curbata in mod varlat -@+0
2. Un sistem portant eflcient spatial, cu grinzl inguste de tip bolt!_
I incrucieata, care acopera toate peroanele de persoane $1 de bagaj,
~~ ~~
......._ ____.u.-_ dl11t1rw_.LL.--..U.--....J..L...--.1.L..dllallt_1 -@ Deoarece acest slstem prezlnta avantaje considerabile, a fo
Contravrntulrlle vechl care ajungeau plnl pe peron. Nolle contrevlntulrl ou ferme
recomandat spre dezvoltare.
© In arc rantoraate In zona lnferioarl
@ Secjlune prtn hala mare cu schela lnterloarl moblll demontabllll (Z) Propunere volumatricl Neufer! Planungs AC
- I
@ P ropu ngre vcrfumetrica Echipa ·Je proiectars West Ktiln-Aachen @ Proiectu! propus ~pr; realizar; al lui Busmann/Haberer cu proi. Polanyi
GridlnltA $CClar4
~COLI
-CIJ
$collle profesionale pentru handicapatl, de obicel cu program complet sfnt
desHnate incurajilrfl spre pregAtlre profeslonala a tlnerlldr cu afsctluni fizice, ~pi•
rttuale $1 pslhice sau a celor perfcfftaU din punct de vedere social.
$colffe profeslonaie, de obicei structurate ps specialftali, sfnt destinate tlnerfior
ce lac o pregi!tire profesionaJa. ·
Spatll
de Joac:A $Colile profeslonale de speclalizare s1nt $COIi facultatlve cu program complet,
,1 Uber, cu o durata minima de 1 an, pentru Unerll ce au absolvit o ,coaiA profesionala
obllgatorie.
Scolile profeslonale superioare permJt aprofundarea cunolltlntelor acumulate Tn
$Coille cu profil rsal sau rn llCQII echivalente, clasele 1•12, pentru pregAtlrea stu·
dluiut ce se desf!l.$oarl in colegll.
$coll profesionale pentru o pregatire de specialitate facultatlva:
$COIi de mai¢ri, ,coli de tehniclenl.
Facult!jl - capitolul Facultiti
Baza eiabor!l.rii prcgramelcr ,colare este constltuit4 de dlrectlvele Tn v!goare !n
flecare land.
Proiectarea trebule sa respecte legl, directive, dlspozltil:
-date structural& reglonale $f comunale din studlui de dezvoltare a land-ului, a
1. SalA de ctasA 13. Echlpament profescrl ori$ului, a !nvlt!mfntului ,.a.
2. Oormltorul .i lncAperea 14. Sall de clad -
de odihnl 15. lntrara putemlc mectlu 1lab - aJte studli comunale, studlu de circulatle, studlul zone! rezlden1!ale $,a.
3. Garderobl 1a. Oanc:elarle - planui de utlllzare a suprafetelor, detalli de slstematizare.
4. WC 17. lnc&pere de recreera - - - - · - ProfMOrl Ampiasament, sltua~e $1 pozftionare, structura terftorfulul $1 zona de lnfluenta
5. lnc:Aperaa cadre/or 18. Administrator Materlafa
dldactic:e
s. Tnclplltl multlfunc~onalA
19. lncAPere de servlclu
20. F'rofftorl-c:lt1f
,1
- inciuderea suprafetelor de sport, a spa~llor verzl a amenajArllor extra $CC-
lare adiacente
7. SafA de seminar · 21 . Olractor acljund
a. Bmln pentru curaurl de inot 22. Secretatfat - acceslbllltate, transportul public de scurtil dlstanta, slstemui autobuzeior $CO•
9. lnstalaije de ffltrare 23. Olractorul tcOIU !are, clrcula~a pletonala, clrcuiatla auto prlvatA.
1o. Oueurl 24. lngiperta cu material
11. Vestfar didactic Condl~lle impuse de teren, functtunl admlse Tn raport cu milrfmea edlficabllului
, 2. Echlpament 25. Ttlecomunlca~I - valor! orlentatlve pentru :;icoala prlmarA $1 iicola speclala 25 m2/elev
G) Schema supraletelor ~I a reJatlllor pentru treapta prlmarl -treapta secundarA I + II 22 rr,2/elev
- ~II profeslonafe, program partial 1om2/elev
Studll generate: - program comp/et 25 m2/elev
lnstltu1ffle de lnvA~int pre,colar sint anexate Jcolllor pentru handicaps~. ,1 Dlstrubu~a spatlllor fl prolectarea se elaboreazl In functfe de numlrul elevilor
slnt aferente grAdlnf1elor sau iicofllor. dlntr-o tresptl 111colari1 sau dlntr-un an ,co1ar $1 Tn lu~e de numarul elevllor din
l;lcollle prlmare slnt frecventate de totl copDI ,1 cuprfnd prfmll 4 (fn Berlin 6) anl clasil, numlrul de serll, tipui de ,ccalil, fom,a ~Iara. cerlntele referltoare la
$COlarl, clasefe 1-4, trespta prtmarA. suprafetele $1 spa~lle specific ,colare.
$coUle pentru handlcapati cu program intreg pentru coplll cu afectlunl flzlce, spl• Exista modeie de distrfb~e a sp&1illor corespun:ziltoare cuprinsa Tn dlrectlvele
,1
rttuale psihlce sau care sint perlcfltatf din punct de vedere social, care nu ,1 aferente. Baza sTnt cerintele referltoare la modul de fun~onare:
-organlzare, fun~onarea pe tlmpul lntregll zlle sau ajum!l.tate·de zi, ctase pen•.
pot urma cu succes o ~oalA normall.
tru studlui de bazl sau clase profeslonale ·
$collie generafe sfnt ,con de contlnuare a studfllor, avTnd 5 (Tn Berlin 3) anl ,co-
- scopuri pedagogic/dldactlce
larl sau treaptA orlentatlva de 2 anl de formil ~lari! Tn Bremen respectlv de 3
- relaVI Tntre Tnc:Aperf, colaborarea dintre cadrele didactlce, oferta de suprafete
anl In Nledersachsen, clasele 5-9, treapta secundarA I. $i conformarea acestora
$COlffe cu profll real s!nt ~II de contlnuare a studlllor, dupA !ncheleraa studlllor - poslbilltatl sp&1iale $1 cerlnte .
prfmare sau a clasei a 6-a din ,coa1a generalil, clasele 5-1 O, treapta secundaril I. - dotarea tehnlcA, llumlnare $1 lumlnare, cllmatlzare-ventllsre-TncAizlre lnstalatli,
Glmnazllle s!nt 41cotl de contlnuare a studlllor, dupA Tnchelerea studlllor prlma• electricitate, radio, TV, telefon, apA, canallzare
re sau a clasel a e-a din i;coala generafA, clasele 5-13, treapta secundaril 1+11. ~II speclale: .
$eollle complete de tip integrat sau cooperatlv cuprfnd dlversele !!purl de ~II Recomandarea comlslei de educ&11e a conslllulul de e ducatte german vi•
In dlferlte alcatulrf organlzatorfce ,1 de co"11nut. zeazl - pe cit poslbll pedagogic $1 terapeuttc - lntegrarea handlcapattlor Tn
~oil de pregltlre profaslonall: ,collle nom,aie, ceea ce TnseamnA ca toate ,come trebule sA fie echlpate pen•
$collie profeslonale au drspt scop aprofundarea cunoftintelor de oultura generall tru a putea fl toloslte de handlcapa~. Trebule respectate bazele fegale ale re-
,1 studnlcr teoretlce de bazl. /w program parlfal " slnt destinate elevllor ou con- glementartlor de constructle referltoare la necesltAttle persoanelor cu hand!•
tract de lnstruire sau un alt tel de comract de muncA pfnl ca Tmpllnesc 18 anl. cap, Tn vlgoare Tn flecare land.
Lccultorl In Trectela ,1 form■II Vlrsta Clua Numlrul Eltvl per Elavl per clul Grupe r.•r
zona de lnfluantl de nvltAmTnt elavllor alevllorper prom~• (exemplu promote
(anij fc:0811 clul minimax/ (19rlfl
valoare orlantallvA)
CCI 2.000-4,000 Educa~e elementara:
grldlnitl
3-5 - 80-120
max.150
30-60 15/25//20 2-4
cca 2.000-10.000 Trearc prlmarl: s-,o 1-4 250-500 30-150 Clasa 1 2-4
$COIi prlmart ' resp. 1-6 max. soo -850 15130//20
5-12 Clasele2-4
18/351/25
ln functle de
Hpul $COiii
ecoall speclall pt.
cca 5% a unel
5-15
max.
Treapta:
pregltltoar1
In funClle
de Upul
8/13//10
ln lune~• de Upul
-
promotll In mllsUra plnil la lnfarloarl!. scolll fcolil plnlla
In care nu pot ft 25 medle 100-500 12/24//18
lntegratl superloarl
In ,coll nonnale profeslonala
cca Treapta secundarl I: 10-16 5-10 1200-1800 150-300 20/35//30 $coala ~eneralA
10 .000 -120 .000 centru SQolar/ resp. 7-10 max. $c. pro real min. 2-3 4-9
,coa!A completa 12-16 2000-2500 Glmn. min, 2-3 4-9
cca Treapta secundara II: 16-19 11-13 2500-4000 mlnlmao-100 Glmnazlu: mlnlm4
60.000-120 .000 treapt~ superloara pTnala 900-1800 13/25//22
completalcolegiu cca 6000 9coli profeslonale: 6-12
elevi la zi sau Teorle:
la fan!. lrecventa 13/30/122
de la loate Atelier: 8/161/14
specia1izarila
@ Valori orientative
317
$coala generala de ex. 2· resp. 3 serii
1o (12) resp. 15 (18) sali . de clasa fiecare 65-70 m2
(al 10-lea an de $COala general!!.)
3 sali de curs flecare 45 m2
~COLl-tlJ.
$tiintele naturii 1 Tncapere pt. biblloteca $COiar! 60-65 m2 resp. 70-75 m'
1 resp. 2 saJi de experiments $i exerciVi fiecare 70-75 m2 1 incapere pt. co-adminlstrarea asigurata de elev! 15..:.20 m'
1 resp. 2 sali de pregatiri, Tn acela$I tlmp 1 incapere pentru festivitati (pentru maxim
jumltate din elev!) 1 m /elev 2
sail de depozitare $1 pt. materlale flecare 40 m2 AdministraUa
i spatiu pentru cercurfle de 1 cancelarie (sala de conferlnte) 80-85 m2
prelucrare foto 20-25 m2 1 Tncapere de lucru a profesorilor (biblioteca 100-105 m•
lncaperi gospodare$ti profesorilor) resp. pot fi cuprlnse 1n aceea$i 1ncapere
1 bucatarie 70-75 m2 1 inclpere pentru dlrectorul $Colli 20-25 m2-
1 sala de curs $1 de mesa 2
30-40 m ·. 1 incapere pentru directorul adjunct 20-25 m•
rncapere pentru provlzii, material $1 1 birou 15-20 m2
ma$ini gospodare$tl 30-40 m2 1 saU1 de primire a pArlnUlor slmultan, fncapere medic 20-25 m2
1 spatiu pentru du$uri $1 vestfar 15-20 m2 1 fncapere a admlnlstratorulul (distribulrea laptelui) 20-25 m2_
Educatle artistica, lucru manual $1 lucrirl textile Sport
1 atelier pentru lucrarl tehnlce Sala de sport pentru flecare 10-15 clase
1 atelier pentru lucrari artlstlce 1 unitate de exerclpi de 15 x 27 m
1 spatiu pentru materiale Teran de sport i~ functie de cerinte
1 spatiu pentru du(luri $1 vestlar Tmpreuna cca 180 m2
1 atelier creatie textile 70-75 m2 · Glmnazlu
2-3 Tncaperi pt. material didactic fiecare 10-15 m2 de ex. 2 serii
1 incapere pentru blblloteca $1 18 12 s~i de clasA 65-70m 2
2 6 sali de ctasa (trap~ superioara) 50m 2
periodicele pentru elevi 60-65 m 2 s!li de ctasA auxillare
2 5 ~ 3 sail de clasA auxlllare 65-70 m2 -
1 Tncapere pentru co-admlnlstrarea: asigurata de elevl 15-20 m 50 m2
1 incapere pentru festfvlffi~ (pentru maxim 1 sala de cfasA cu dlmenslunl
jumatate din elev!) 1 m2/elev foarte marl (geograffe, istorle)
Administratia 1 sala pentru culturA clvica 50m 2 _
1 cancelarie (sala de conferlnta), tn acela$1 timp 60-65 m2 ~tiintele naturli
Tncapere de lucru $1 biblioteca profesorilor resp. 80-85 m2 Fizlca $i biologie
1 Tncapere pentru dlrectorul $COiii 20-25 m2 cite 1 sail de curs 55-60 m2
1 birou 15-20 m2 cite 1 sa!A de depozitare $1 sail pt. materlale 30-35 m2
1 sala de primlre a parintllor simultan lncapere medic 20-25 m2 cite 1 sala de pregatlri 30-35 m2 -
1 Tncapere a administratorulul (distrlbulrea lapteiul) 20-25 m2 cite 1 sala pentru experiments $i exercitil 70-75 m2
Suprafata libera pentru pauze .., 5m 2 pt. flecare eleva $1 elev Chimie
Sport 1 sala de curs $i exercitii 80-85 m2
Sala de sport pt. flecare 10-15 clase 1 sala de pregAtiri 30-35 m2
. 1 unitate de exercl~l de 15 x 27 m 1 sa!A de depozitare $1 sa!A pt. materials 30-35 m2 ~
2 sAli pentru cercurlle
Teran de sport Tn functie de cerinte 11tiintelor naturii fieoare 0-35 m2
$coal! cu profll real de ex. cu 2- resp. 3 serll 1 salA pentru cercurlle de prelucrare foto 20-25 m2
12 resp. 18 silli de clasa trecai-e 65-70 m2 incaperi gospodare$tl
1 sata de clasl de dlm.foarte mari 1 bucAtMe 70-75 m2
(compartimentabila in 2 spa~l) 85m2 1 sala de curs $1 de mese 30-40 m2
2 slll de curs flecare 40 m2 . incaperi pentru provfzil, material $f
$tiintele naturii ma$ini gospodilre$tl 30-40 m2
1 sala pentru experimente $1 exerai~I de tizlca 70-75 m2 1 spa~u pentru dU$url $1 vestiar 15-20 m2 -
1 sala pentru experlmente \Ii exercqli de Educatle artistici!l
1 sata de desen 80-85 m2
chimie !,!i biologle respectlv 70-75 m2
2 2 ateliers pentru lucru· manual 60-65 m2
1 sala pentru experiments ,1 exerciUf de chimle · 70-75m
,1
1 sala pentru experlmente exercltli de biologie 2 2 lncAperl pentru materials
70-75 m . 1 spatiu pentru dU$Url fill vestlar flecare 20-25 m2
20-25 m2 ~
1 sail de pregatiri pt. flzlca $1 chlmle Tn acelai;;I tlmp 1 atelier creatle textile
,1 70-75 m2
sail de depozitare sail pt. materials 30-35 m2 1 sala de muzica 65-70 m2
1 sala de pregatiri pentru fizica 30-35 m 2
1 anexa 15-20 m2
1 safa de pregltfri pentru chlmle 20m 2 Laborator lingvfstfc
1 sala de pregatlri pentru blologle 30-35 m2 1 sail pentru echlpamentul de profil 80-85 m2
1-2 resp. 2 sali pt. cercurlle de 1 incapere pentru aparaturA $1 materials 10-15m2
$tiiniele naturii flecare 30-35 m2 3 1ncaperi pentru materlalele dfdactlce fiecare 15-20 m2
1 sail pentru cercurile de prelucrare foto 20-25 m2 1 incapere pentru blblloteca $COlara 70-75 m2
incaperi gospodlre!,!ti 1 inclpere pentru co-admlnlstrarea asigurata de elevi 15-20 m2 ~
1 bucatarie 70-75 m2 1 Tncapere pentru festlvita~ (pentru maxim
1 sail de curs !,!i de mesa 30-40 m2 jumatate din elevi) 1 m2/elev
Tncaperi pt. provlzli, material !,!I Administratla
ma1;1ini gospodare!,!tl 30-40 m2 1 cancelarie (sala de conferlnte) 80-85 m2 ~
1 spatiu pentru dusuri !ili vestiar 15-20 m2 · 1 Tncapere de lucru a profesorllor (biblioteca 100-105 m2
Educatie artistica, !ucru manual si lucrari textile profesorilor) resp. pot fl cuprinse Tn aceea$i incapere
1 sail de desen (lucrari artistice) 1 Tncapere pentru directorul /ilCOlii 20-25 m2
1 resp. 2 ateliere pt. lucru manual (tehnice) 1 incapere pentru directorul adjunct 20-25 m2
1 birou 15-20 m2
1 resp. 1-2 incaperi pt. materiale 1 sala de primire a parinplor simultan, Tncapere medic 20-25 m2
1 spatiu pentru dusuri !ili vestiar irnpreuna cca 80-220 rn 2 1 incapere a adminlstratoruluf (distribuirea laptelui) 20-25 m2
1 atelier de creatie textile 70-75 m 2
Sport
-
1 sala de muzica 65-70 m2 sala de sport pentru fiecare 10-15 clase
1 anexa (instrumente, note, pupitre) 15-20 m2 1 unitate de exercitii de 15 x 27 m
Laborator lingvistic Teren de sport in tunctie de cerinte
1 sala pt. echipamentul de profil 80-85 m2
·1 Tncapere pt. aparatura $i materiale 10-15 m2
3 lnci3.cE;ri pt. me.teria!e dldactic·e fiecare 10-15 m2
~COLI
~ Amanajlri de WC•urt
/'.i\ pt. cursuri, da ex. pt.
Garderobele s1nt descentralizate, fn afara salilor de clasa, de$i atri-
buita subordonate acestora - pag. 322 @.
-co
\.!.I cca 100 de baleU Grupurile sanitare:
cca 15 m2 NumMJI WC-urllor, pisoarelor $i a lavoarelor necesare, Tn funqie de
numarul total al elevilor, separate pa sexe, corespunz!nd directivelor
aferente - ®· WC-urile trebuie sa fie pe cTt posibil luminate $i ventila-
te natural. E nevoie de accese separate pentru baie~ $i fEite. Example
Amenajlrt de WC•url pentru pau:z■, de ax. pentru diferite amenajari de,.toalete pentru $COii - G) - @. Circulatjile
o, ex. pL cca 1002 lnstalalfl pe o slngurll latura orizontale $i verticals sint de regula $i cai de evacuare fn caz de perl-
© de feta cca 15 m ® pL cca 250 f11t1 cca 40 m1
pL cca 250 bill~ cca 40 m1 col. U.timea llbera a cailor de evacuare este de minim 1,00 m/1 SO de
persoane totu$i minim 2,00 m in zonele de activitate didactic/!. Pentru
mal putfn de 180 de persoane trebuie sa alba o Ia~me de 1,25 m.
Treptela Tn zonS: de predare trebule sa aibll 1,25 m, far alte cai de eva-
cuara 1,00 m. Lungimea maxima admfsibila la cane de evacuare este
de 30 m, cu o schimbare de dlrec~e pTna lajuml!tate. 25 mllnie dreapta,
masurata. de la U$a de Tnchidere a easel scam pina la eel ma! lndepMat
\oc de munca. Capacitatea treptelor fn func<;ie de numMJI celor care le
Tntrebuinteaz~ $i de lncarcarea medie mai radusa $,a. La~mea trep-
telor: 0,80 rrtla 1oo de persoane (minim 1,25 m, dar nu mai late de 2,50
m). Altemativ: O, 1Om la 15 persoana . (Numai etajul superior la 100%:
Restul etajelor se calculeaza cu nu.ma! 50% Tncarcate). Zona de actlvl-
tate didactica generala cuprfnde cfase $i class auxlllara, class cu di-
mensluni foarte mari, sall de curs, sAII pentru limbi stl'Aine $1 cultura ci-
. F't. cca 20 de @ Oe axemplu lnstalatll pe dcul laturl pt, cca 500 de fate cca
55 m1, pt. cca 500 de bile~ cca 40 m1 • vic!, laboratoare lingvistlce, rncaperi pentru materialul didactic, pentru
® profesoar,
cca 10 m2
La grupurt sanllanl ma! mirl tr1bul1 pl'IVuute amenajlrl
descentrallzate
hart! $i alts anexe.
Materlile din zona de actlvltate didactic! general! sint:
llmbi str!ine, cursuri de profit, matamat!ca, re!igie, $fiinte socia!e $i
1:;:r
politlce precum ~1 materll op~onafe $1 cursurl de aprofundare (!n to-
tal cca 50-70% din totalul orelor pe saptamlna).
Suprafetela necesare: sala de clasa pentru cursuri traditlonafe cca
2,00 m2/loc, in cazul diferentierii spatiale flexibile cca 3,00 m2/loc $i
la cursurile in sali marl cca 4,50 m2/loc inclusiv suprafetele anexe
necesare din punct de vedere functional.
Planul TncAperil standard este dreptunghiular pin! la patrat (12 x 20,
Salt normalt de cf1■1, pllralll al 12 x 16, 12 x 12, 12 x 10 m) ceeace Tnseamna ca la o adTncime max.
dreptunghlularl CCI esrir cu
mobllin, cu orlenlltt 1pr1 llblA ti de 7,20 m este inc! posibll! dfspunerea ferestrelor pa o sfngurA la-
mobll■rt llbtrl tura - ®·
Suprafata:
sala de clasa obl$nuita 1,80-2,00 m2/loc de elev
32-40 locurt
sail! de clasA mare cca 3,00-5,00 m2/loc de elev
CZ) lnctperi ,1 zone pentru actMl!tl dldactk:e generate 30-3S locurl
inAltlmaa libera 2,70-3,40 m.
Laboratorul lfngvistic: amplasat in cadrul zonei de de actfvitate d!-
dactfca general! sau direct subordonat acestela, pe cit se poate
aproape de medlateca sau blblfoteca.
Necesar:
Cea 30 locuri de lucru la cca 1.000 de elevi - @ - @).
Dimensiuni:
Dimensiunile laboratoarelor AV $1 Av1 Tn total cca 80 m2, cabin! pen-
tru laborator llngvfst!c cca 1 x 2 m, numarul locurilor de laborator
24-30, ceaa ce Tnseamn! 48-60 m2 inclusiv suprafetele anexe.
Suprafete anexe: studio, Tnc!pere pentru Tnregistr!ri, arhiva pentru
profesori $i fnregistrarile elevllor. Laboratorul llngvistlc poate ff ampla-
sat $i in inima cladirii, putind fi deservtt de lumina artificialli. $i instalatii
de ventilare.
Zena de predare cu cca 1SO de lccurl pentru elev!, avlnd cca 550 m1 sub fcrma a Terman Alcl• Separare Ampla• Ut!II· Allele
® asill ncrmala de clul ,1 Tnctparea cadrtlor dldactfce precum ,1 o sail mare pen• tulrs BIF sara tare
tru cursurt lntardapendenta Unglo Tnllmpul even1ual pL lnstltt.rlflla de
WC-uri Closet nu
pt.class cu and• ctasa orelor TnvAttmlnt prsta)lar 2 WC-url
camera sianticam.
WC•uri grup da Cu acces Mal multe de la ffecara clasa tara WC tre-
pt.cureurt de din culoar clase bule sl sa ajungi!. pa un culoar
closete sau sail! lnttmpul de max. 40 m resp. pe o scara
orelor la un WC pt. cursuri
WC-uri Grup da Cu acces F't clase grup de WC-urt la nlvelul
pt. pauze de din curtea ln nmpul solului ce nu e amplasata rn
closete pt. pauza pauzelor zona lntemi!., acceslbila din
sau holul mare spatlile de pauz~
WC-uri Grup Separare Subordonate ln timpul eventual in legatura cu
pt. pro• de sarbat: zonal profe• pauzelor garderobe!e protesorilor
iesori close1e Fi;m.gi sorllorsau
adminlstratiei
~imbi strains - !at:_crator lin13"-1ist1c @ 1..."3.borator AVi i,s au:t, vorbire, @ A:i'; ~najan de VVC-wn
® Labcrator AV (AV , auz si vorbira, inr::gistrari:1;,
1
~COLI
-CD
~ ~~~~
terloara constanta.. Necesaru! de spatfu depinde de numa.rul elevilor,
Tn general 6-14 elevi per care de lucru, minim 3- 4 m2 per locul de
lucru, tlpurile de laboratoare foto s1nt 1n func~e de domenil !,!1 dlmen-
siuni.
0
- Laborator cu o slngura rncapere 20-30 rn2, ca form! minimal!
cca12 iocurl CCI 95 m' cca 40 m• - 30 loourt aca 1oo m• numai cu ni$A separata de cca 1,50- 2,0 m2 pentru lntroducerea
fifmului.
@ lnclperl "zone pentru lucru manual (tehnfc), menaj, muzfcl sl artl -©-@ - Laborator cu doua Tncaperi 30-40 m2, compusa din Tncapere lu- _
mlnata, filtru de lumin4 $i camera obscura (pentru prelucrarea po-
zltivelor $i negativelor), Tnc!pere pentru introducerea fffmu!ui cca
2 m2•
- Laborator cu trei 1nc/!peri, camera obscura pentru pozltlve versus
7ncapere lumlnata, flltru de lumina, cca 1-2 m2, tar! mobllier, nu-
AteUar-hll'tlt-lUI mai cu 1/!mpl pentru camera obscure.
Inchiderl: draperil, U$i, filtre-labirint, filtre turnante.
cca 25 iocuti 'aea 32 ni' cca 56 m• a:a 25 lacurf
© Zone destinate lucrulul manual (tllhnic)
ArtA
/) Muzlc4
~ 0 0 0 Anexa
0 0 O
0 0 0
0 O 0
o0 0 0
oO O 0
-
,:0 0
oO O
0 0 0 0
320
1 incapere
multifunctional a
$COU
2 Locuri de audl(fe -QJ
3 Birou
4 Catalog central
Biblioteca, mediateca $i amenajarile centrale
5 Zlare ~i revfste
6 Lucru colectlv Terna:
7 Lucru individual
8 Cabine pentru masinile Centru de informare pentru activitatea didactica, continuarea studi-
de sens ilor $i timpul liber.
9 lnformatll, imprumut
1O Sala de curs Utilizatori:
11 Studio audiovizual Elevi, profesod $1 utilizatori extra$colari.
12 Depozit
13 Utllizare uzuala Biblioteca este formata din zonele conventionale pentru elevi si profe-
l.;Sd::'....-:!:L--.::!:d.::.IILL-='--~..u...:..._.1\!d~---l 14 Copiator sori inclusiv 1mprumut, locuri de lectura $i de lucru precum $i inventarul
15 Garderoba, depozi-
corespunzator de carti 9i reviste. Mediateca 1nseamna extensia bi-
(D Exernplu pentru biblloteca'mediateca scolara tarea gerrtllor
bliotecii prin posibilitati de primire $i restitui_re (hardware) pentru radio,
film, televizor, casete 9i banda de magnetofon, adica a:;;a-numitul ma-
terial audio-vizual $i un inventar corespunzator de software.
Valeri orientative pentru necesarul de suprafete:
Pau 9al bibliotecWmediateca 0,35-0,55 m2!elev.
Individual:
Tmprumutul $i r.estituirea cartilor, per lac de !ucru cca 5 m2 inclusiv ;
suprafa\a pentru catalog cca 20-40 m2 •
Consiliere:
Bibliotecarul, pedagogul si tehnicianul mijloacelor de comunicare 1n
masa $.a. pentru fiecare colaborator, cca 10-20 m2• Depozitarea cartilor
8
l'-------'1 compact 1n depozit, pentru fiecare 1000 de volume, TnsemnTnd cca 20
- 30 de volume la metru liniar, cca 4 m2 de rafturi la vedere inc!usiv su-
8 prafetele de mi:;;care, suprafete pentru citit :;;i cataloage pentru fiecare
1.000 de de volume de specialitate respectiv de lexicoane, cca. 20 -
40 m2 zona de lucru 1n general pentru fiecare 1.000 de volume de lexi-
@ Exemplu pentru biblioteca/medlateca scolara coane, cca. 25 rr!. pentru cca 5% din elevi/profesori, totu:;;i minim 30 de
locuri de lucru de c1te 2 m2 cca 60 m2• Per? cca 2,5-3,0 m2 . Sala pen-
tru grupe de lucru de 8-10 persoane cca 20 m2 ...,. CD-®·
Bucataril ~I anexe
Dimensiunile si dof<lrea depind de sistemul de aprovizionare, de dlstri-
buirea alimentelor :;;i de restituirea a veselei pentru tinerii elevi eventual
0D ....
sistemul de distribuire pentru masa 1n comun (portlonata de catre pro-
0D .... • fesori) in caz contrar autoservire (de pe banda, paternoster, tejghea, Ji-
o~o IISI II< nie de cantine, cantina-free-flow, platou rotativ sau similare). Distribuirea
o~o ['"'
o Cl< a 5- 15 m1ncaruri/minut respectiv 250-1.000 porpi/ora 1n raport cu per-
o~o ·g
·=C.
k! !I•
Ii Bl•
sonalul existent. Necesarul de suprafata pentru sistemul de distribuire
o~o ~
\'!<1l "'
'C:
14 aji
cca. 40-60 m2, sala de mese 1n functie de numarul elevilor si a numaru-
lui de schimburi pentru un Ice minim 1,20-1,40 m2 . Suprafetele mai ma-
0 mJ C.
i!!
~
"":," j ritrebuie structurate 1n spatii individuals. Pentru cca 40 de locuri de masa
'"
"' ~ ~ trebuie prevazut un lavoar 1n zona de acces. -@ - ©
!.~ ,j
a. cc ~
@;al~- <l i.
,I
<ll
z
v(se t>
,.:,,
-...
~ 2500 m'
ri
li e.-
'"
Ir - -
,-=,
!
.-.
~cou
--,. QJ
oOoO cQ oO cQ
Material didactic
,o
cOoO oO □ O $coli primare
□ O □ D cO cO □ O Sala de clasli.
oO □ O uC cO □ O Sa.Ii de clasa - pentru fiecare clasa de baza o Tncapere pentru ac-
cQ ,oQ oO □ Q c[J
tivitatea didactica, pe clt pasibil patrata, 1n cazuri excep\ionale drep-
tunghiulara, max. 32 de elevi, minim 65 - 70 m2 (cca 2,00 m2 -
i Garderoba 2,20 m2/elev) pe cit posibil luminata pe doua laturi _,. @ + ® pen-
tru mabilare libera. $i arientata.
Cu/oar
Partea frontala: tabla glisanta. rabatabila ala$ala de perete, suprafata
pentru proiectii, racordul pentru TV, radio, magnetofon $,a. trebuie
Sala de clasa luminata si ventilata pe doua laturi pests garderoba 5i culoar,
amplasate 1n aprapierea tablei respectiv a U$ii, lavoar pentru uz $CO·
CD extinderea culoarulul a cite doua clase, incaperi pentru materlalul didactic
Arh.: Yorke, Rosenberg, Mardall lar. Posibilita.ti de prindere a hartilor pe perete. Posibilitatea acoperirii
ferestrelar. inca.peri pentru grupe ca suprafata de lucru separate pen-
Clasa llbsra tru diferentierea lnterioara, dar 1n prezent numai 1n cazuri spe_ciale.
,:/ ' \ \
spa\iilor multlfunctianale,
® imbinarea salil de clasa cu clasa lib era si incaperee pentru lucru manual,
propunere de rezolvare tip. Arh.: Neutra
cQ oL] cO cQ
/,,~ c[J cQ o[J cQ
u[J ciQ c[Joo Sala de clasa
Y . □Q □IJ □ Q c[J Jo
' "'CJ 0 0°0CC
\a Sala de clas>'l
® Cite doua clase la o casa a scarli, axploatara pa etaje cu iluminare pe doua laturi
Arh.: Schuster
Culoar
CJ
ggg
~S:iHm
® Conformarea planului ln lormil de zim\l de fierastrilu. exlsta perlcolul
deranjulul reclproc / Arh.: Carbonara
==c._7
QC c:IO CO
Im~ g
lra1~'ira1
Sala de clasa
✓
Sala de clasa .- _ " \ ,
·.~
Culoar
Patru class pe ataj cu iluminare pe doua laluri, exlensie laterala pentru cursurl
Sala de clasa luminata suplimentar prin lerestre pozi\ionate in partea superioara,
tara a permi\e vederaa din spate. Extinderea culoarului aferent liecarel class cu gar•
(j) colective? Arh.: Haeleli. Moser. Steiger
deroba ~i spa\iu de depozitare Arh.: Carbonara
Sala de clasa
lnt;are acoognta
.... ·
•I
7
'
J :. _:-·fl____
1. Hof
.,, 2. Sara de crasa
.·:·11
ii
· -
=== J. lncapere curatenle
4.WC
=
..--
I 6 5. Aripa samor de clasa
6. Sala de glmnastica
.] ~
:
=
t:: :
I 7. Sala cu aparate
8. Chicineta
9. Sara
=7 I
10. Scena
11. Teatru in aer llber
12. Lee de fntllnire
/! 13. Sala pt. lucru manual
------~-
® Psrter scoala in Wcr.len Arh .. Burkard, Meyer, Steiger
INCAPERl DE DIMENSIUNI MAR 1
CONSTRUCTIA $COULOF
-; "'J
Birourile de dimensiuni mari, astazi lucru de la sine inteles Tn rr '.
dintre cazuri, incep sa influen\eze si construc\ia de $COii. De acee
exista $i cerin\e asemanatoare Tn legatura cu dimensiunea 1nc/\ne-
rilor, iluminarea, ventilarea, acustica, finisarea pardoselii si at, ?-
nului, mobilierul si culorile.
Avantajul principal - flexibilitate ..... CD + ® -- []. $colarizare,
colectiva (team-teaching) in grupe ,,;; i 00 de elevi. Suprafa1a r'""7-
G) incapere scolara Iara peretl interiori ® Compartimentare cu pereti
de dulapuri mob,ii tru fiecare elev (Iara zona centrala) cca 3,4 m2 - 4 m2·
Trebuie sa fie posibila montarea ulterioara a pere\ilor de comp i
mentare; _.., © multe exemple americane -- [] . Model german "
$COala Tannenberg din Seeheim ..... ®. Apar totusi probleme 12 •1-
stala\iile verticale de scurgere, la ghenele din pere\i $,a.m.d. gE ,
rate de posibilitatea de racordare a pere\ilor de compartimentarE J
noizolaji _,, ©. Trebuie realizate finisari de plan$eu demontabils,
astfel 1nc1t instala\iile dispuse peste acestea sa fie vizibile ....... (['
Grupele mari de 40 - 50 de elevi se 1mpart pe de o parte 1n gr r
mijlocii de 25 - 26 de elevi $i grupe mici de 10 elevi ..... ®.
Caroiajul de proiectare este intotdeauna de 1,20 x 1,20 m; inal\ime2.
libera a spa\iilor este de _3 m. Solu\ii de trecere de la clasele deb· ·a
@ $coala Tannenbergschule din Seeheim la incaperile mari sint oferite de pereti despartitorl mobili ce pI ,·
~,: ~: : .:~/ +
demonta\i _. © . Sint posibile si forme de construc\ie cu alcatuir, _,
nise ..... (D + ® si ® - ®· Example pentru dispunerea locurilor db
proiec\ii -- ® + @).
Pedagogii atrag atentia asupra faptului ca in cazul receptarii cor
ente, omul re\ine mai bine ceea ce a fa.cut el insusi:
despMltor _ _ ] ___ _ i 0% din ceea ce cite$te
20% din ceea ce aude
Cale secun•
dan\ de pro• 30% din ceea ce vede
pagers a
sunetulul 50% din ceea ce aude $i vede
70% din ceea ce zice chiar el
90% din ceea ce a facut chiar el, participind cu capacitatea me
© Racordurlle pardoselll ;i tavanulul
cu pereti despMitorl ® ·plansa
Golurile pentru lnstalatii intra
sl planseul suspendat
rie proprie.
ciasa eras~
" , ~la!i <dm2 II
i;; ;i..
11 .... 7
'
;~s~1 '
~--
E3E~ CJasa
64 m2
l:=ll:'.-1- i
~~~~ruz~ I
ciasa Clas: 1
Clasa
64 m2 B4m.Z S4n-2
I
IoQ [l!I](] i
{}J(c{}J
1-1.so+
I
.. 5
FACULTATl
Amfiteatre
Ill
Gamine S1uden1esti fj:j:j:j,j~~+;,j,j,j,j,j
:.::::::::::::::::::::::::
Ill
C~mine studentesti
Amenajari centrale ln cadrul facultatilor:
parcarL
lnstala)iile tehnice pentru alimentarea centrala:
centrala termica, alimentarea tehnica de baza.
Amenajari pentru cursuri $i cercetari specilice diferitelor domenii,
II II
.
8 . Amenajarea spa\iala de baza pentru toate domeniile:
Amfiteatre pentru cursurile de baza :;;i pentru cele specials, saii de
seminars :ii pentru grupe (partial cu locuri de lucru la PC-uri) pentru
Pa:rcare P:a.rcare aprofundarea materiilor. Biblioteci de specialitate, sali de lucru ale
personalului stiintific, sali de conferinta, sali de examen etc. -0).
Necesarul de spatiu specific domeniilor:
~tiinte soclale: nici o cerinta 1n special.
Specializarl tehnico-artlstice: de ex. arhitectura, arte plastice, mu-
zica etc,, sali de toate felurile pentru desen, ateliere, ateliers de pro-
ductie, pentru repetijii :;,i de depozitare.
Specializari ale stiinteior tehnico-natura!e, de ex. construc\ii, fizica,
constructii de masini, electrotehnica: sali de desen, laboratoare,
../.,),
ateliers, hale si laboratoare industrials.
Exllnderea laculla\ii
Specializari ale $tiintelor naturals r;;i medico-teoretice, de ex. chimie,
G) Schema a amenafartlor din cadrul lacuMtilor
biologie, anatomie, fiziologie, igiena, patologie etc.:
laboratoare cu anexe functianale, ateliere stiintifice, sali pentru
cresterea animalelor si pentru experiente pe animals.
Unia planseuiui
@ Stablllrea prin metode gralice a curbei de vizibilitate pentru auditor ® Sec\lune longitudinala printr-un amffteatru
.!{.!' - -:-. 2 ::
'1' - - - - - -:::----~
;:
Locuri/e studen(ilar
la o □ eratil
FACULTATI
0,90
1-+---------H
11 40 0,90
CO
Amfiteatre ....,
Amfiteatre mai mari pentru prezentari centralizate sfnt plasate de prefe-
"¢' ~ -,-_o rinta 1n cladiri destinate auditoriilor. Amfiteatre mai mici pentru cursuri de
To
I "' specialitate trebuie situate 1n cladirile destinate catedrelor $i seminariilor.
-- I I ~
=
..... i
I
I
=
.=
salii, in cazul amenajarii in gradene, in spatele ultimului rind; la amfitea-
tre mari trebuie dispuse $i accese laierale la a cota medie - @ + ® .
c= I I I I I I = Conferentiarii intra 1n amfiteatru din fata, din sala de pregatire. De acolo
-= I -
=
~,
'"'
I I .= se aduc, pe roti, $i materialele pentru experiments.
:::i I I\ I = Marimi uzuale ale amfiteatrelor: 100, 150,200,300,400,600, 800 de
:::i I I - lacuri. Amfiteatre p1na la 200 de locurl, 1nil.ltimea nivelului de 3,50 m, in-
Iv~ I/
,
I
I
I
I -= tegrate in cladirile destinate catedrelor: peste aceasta capacitate pre-
ferabil in cladire proprie.
• Amfiteatre ale $tiintelor sociale pentru scrieri pe tabla si proiec1ii, cu
'J
I
l____/ I
I
I
lacuri in panta Jina. - pag. 326 G)
• Amfiteatre pentru demonstra1ii ale $tiintelor naturii cu mese pentru
demonstratii, cu locurl in pantil. accentuata. - pag. 326 ®
• Amliteatre pentru demonstra11i medicale ,,teatru de anatornie", cu lo-
G) 200 de locurl, amfiteatru dreptunghiular curi in panta accentuatil.. - pag. 326 ®
,[
~1
1.75 a 3,65 a
1
@ Plan dreptunghlular
5,5 a
® Plan trapezoidal
,-..,
(~, (-i, : . _ ,--,f
'..::..)
FACULTAT!
Amfiteatre __,, [lJ
:~;~ ~~
amaoaaooo
·n·
B:B:B:8'BB,
~ 1.
L ___
(D SecIiune- ®
@ Nlvel curent - ®
1 Amlitsatru
2 Sala de proiectll
3 Garderooa
--~--------- ~--.---~----=.::,.:._J
FACULTATl
OJ
Amfiteatre _,.
Mobilarea amfiteatrului cu unitati combinate din: scaun pliant sau ra-
batabil, spa.tar $i pupitru de scris (cu raft sau cirlig pentru mapa), de
obicei fixate in pod ea _,. G) + ®.
pe suprata(a arizontal~ Oispunere in func(ie de domeniul de specialitate, numarul audito-
es es 95 riului si modul de predare, de la rar (prezentari de diapozitive,
amenajari electroacustice) p1na la des.
(Chirurgie, medicina interns., fizica) r1ndurile de scanune dispuse ln
[f[~:.J
panta, stabilirea curbei de vizibilitate prin metode grafice sau anali-
tico-aritmetrice - © + ®.
Dispunerea locurilor de stat jos
® cu scaune si pupltre pllante
Necesarul de loc pentru fiecare participant depinde de forma scau-
nului, adincimea pupitrului $i de panta pardoselii.
:;..;:..:......:-...... :,:,:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:❖:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•:•
I as 105 Necesarul de Joe pentru fiecare student pentru o a$ezare comoda
Pe trepte de 15 cm este de 70 x 65 cm, normal 60 x 80 ;;;,, 55 x 75 cm. Pentru fiecare
student inclusiv toate suprafetele de circulatie, la amfiteatrele mai
marl $1 pentru dispunerea cea mai densa 0,60 m2 , la amfiteatre mai
mici 1;,i dispunere normals. 0,80-0,95 m2 - pag. 330.
Material
~ foncabsorbant
Sectlune longltudinaJa - ®
.!.
n "''
'N·
e7J!1 --11
i.
•1
~\,
~I~
!; I
.:3:~;;·:~:?7S:0::~'.,.7:~
f--1.20---1 f---1,80 --I
~
Continuarea pag. 329
CJ 0
"'
-'- · Mesele pentru experimente pe cit posibil interschimbabile, unitati
0.10 i 1,9m 1 000 mobile, adecvate lucrului 7n laborator. Este necesar un racord la
'··---··-' Loe de lucru la seminar
mijloacele de comunicare 7n masa.
I[l
o_
000000000 0 glisanta pe verticala, minuita manual sau autornat, glisabila pina
sub suprafa(a de proiectare; sint posibils $i tablele mobile ~ pag.
0
000000 000 0
0 ,-..
0 '- o o oo
329 ®·
00 0 000 000 0
0 Acustica spajiului:
000000000 o oo oo o
A B
Rezultatul vorbirii trebuie sa ajunga 1n mod egal la auditoriu, fara
ecouri ce deranjeaza, Tavanele suspendate folosesc la reflexie ;;i
absorb\ie. Pere\ii din spate trebuie sa fie capitonati cu material fono-
absorbant, iar restul parejilor trebuie sa fie netezi. Puterea de ifumi-
~oOOOOOOOOO C nare in amliteatrele Iara ferestre trebuie sa fie de 600 Lx (DIN 5035).
Spa\ii conexe pentru utilizarea amfiteatrului:
0 0
0 0
o o Fiecarui amfiteatru trebuie sa-i fie atribuita a anexa. Nu are o
0 0 functiune fixa, poate fi folosita ca depozit. Tuturor amfiteatrelor pen-
0
000000000
0
tru experiments trebuie sa Ii se atribuie o suprafata. destul de mare
pentru pregatiri. Trebuie organizate la acela$i nivel $i cu distan1e
C D
scurte pina fa podium. Valorile orlentative pentru dirnensiunile mini-
ms: plan dreptunghiular al amfiteatrului, cca 0,2- 0,25 m2/loc. Plan
G) Sjfile de serninarii, mobilare variabil~
trapezoidal 0, 15 - 0, 18 m2/loc. Pentru disciplinele ;;tiintelor naturii ;,i
preclinice trebuie adaugati 0,2 - 0,3 m2/loc.
D0 20
mJ8I
m' prolesor
i;=J,. •' '"""" '""""
prevazute suprafete pentru depozitare ;ii camera de a;lteptare.
Camera de a;,teptare pentru personalul tehnic pentru 1ntretinerea
dotarilor din amfiteatru, camera de 8$leptare pentru personalul de
Iii serviciu, depozit pentru piesele de schimb, becuri, tuburi de neon,
A C
tabla, haine ;;.a.m.d. Dimensiunea minima per lncapere este de 15
m2 , necesarul suprafejei pentru toate anexele este de 50 - 60 m2.
CJ
0 m' 15 asistent stiintilic
Depozitarea hainelor $i amenajarile pentru toalete: evaluare aproxima-
tiva pentru ambele, insumate ca valoare orientativa o, 15 - o, 16 m2/ioc.
6 r.:,.;;;aaa;;;;;;;;;a;,.;;;;;a&;;;iiiiiii~ 0
Amena1area de baza: a spatiului pentru toate direqiife de specializare.
(g) AmenaJM de baza pentru incaperlle de serviclu
1ncaperile obi;;nuite de curs:
sali de seminarii, mar/mile uzuale: 20, 40, 50, 60 de locuri, mese
duble mobile; la.time 1,20; adincime 0,60, necesarul de lac per stu-
000000
dent 1,90-2,00 m -G).
00 00 00
Dispunere variabila a meselor pentru curs, lucru pe grupe, colocviu,
'g"' 0 0 0 0 00 CArti laboratoare fingvistice, PC (personal computer), laboratoare, sali de
·5
000000
~
1ncaperile de serviciu ale personalului <?llinjific
0 00000
l profesor 20-24 m2 ....... ®A
asistent 15 m2 - ® B
oo oo oo
A • ..,,...,,....,_,....,....,..,.,_...,._ _ _ acMllor
Supralete de dispunere personal auxiliar 20 m2 --® C
@ AmenaJarea locurllor de lectura $i a locurilor de depozitare a cartilor dactilografi 15 m 2 (folosirea dub/a 20 m2) --® D.
biblioteci ale faculta\ii (rafturi la vedere) __,. pag. 341-346
0
~~~~ ~
0 CJ 30 000 - 20 000 de volume in rafturi la vedere
0
0
CJ
I
iO 0 m Suprafata de dispunere a cartilor: -- @
io C:=J
0 w i--1.80-i
corpuri cu 6 - 7 rafturi, 2 m lnaltime (Tnaltlme propice pentru a apucaj.
ro
I CJ ca~: L] 'ii disranta 1ntre corpuri 1.50-1,60 m,
r
,rl
~ i~,I
~
I ~I,
jO 0
0,0 necesarul de suprafata 1,0- 1,2 mz/200 de volume.
I; c:::=i
'.) 111
'
,c;
~
0
!1:
;i I! ii f!I i1/ Loe de lectur.3.
L:Jcurile pentru lectura: - 0
•)
,,:,
i____J
i~ I!! 11!;.li
!ii
'I·
l_ij l.j
di i. La:ime 0,9-1,0 m/adlnc!r..e C,8 rr-1.
5 j 2 S _..,: necesarul de suprafai§. 2.4-2,5 m2 per ice d,s lucru
"1
INCAPERI PENTRU DESEN
>-2.00-2,30--< f---t30-tB5--+--tJ8---{
lncaperi de toate felurile pentru desen.
T
0
"'·
F-- Exista cerinte spatiale diferite pentru disciplinele tehnice, inclusiv
0 0 o•
I [
I: I __ _ arhitectura si academiile de arta (sail de picturii si modelare)
~R. .. , 0 Plan ~ 44 '"" Amenajariie de baza ale locului de lucru pentru desen
Masa de desen pe cit posibil cu dimensiuni destinate pentru DIN AO
I I I - 0,92 x 1,27. Av1nd plan$eta fixa sau mobila - ®, ® - 0).
0 0
.
,...
~I
Dulapul pentru plan$e trebuie sa fie la acelasi nivel cu masa de de-
[~3~~~] sen, pentru depozitarea planurilor intinse, folosit ca suprafata de
:-:-:-:,:-:,:-:-:-:,:-:::,:,:;:,:::::::::::::::::::::::
Masa de Dulap cu Dulap planurl
depozitare - ®.
desen rotile Dulap mobil de birou pentru materialele de desen, eventual cu dis-
G) Locuri de lucru in sala de desen ® Suprafata de lucru pozitive de suspendare a documentelor arhivate-- ® + @ - @ .
Scaun rotativ cu rotile reglabil 1n 1nal\ime.
Plan$eta mobila, ca plan$eta verticala, reglabila pe 1naltime, di-
mensiuni 1,50 x 100 - 114, sau rabatabila, utilizata $i ca plan$eta
orizontalii, dimensiuni 180 x 115 - ® - @,
lluminarea asigurata de lumina zilei sa vina pe cit posibil din strnga
--0.
Lumina artificiala necesara iluminarii 1ncaperii sa fie de 500 Lux, la
locul de deseriat de 1,000 Lux, cu lampa de desen montata sau prin
MArlmi de plansete
liimpi suspenate variabile cu deschidere mare, ce sint atirnate dea-
DIN AO 97 x 127 cm
DIN A1 65 x 90 cm
supra axei longitudinale a mesei.
DIN A2 47 x 63 cm Alte accesorii: suprafata de masii pentru depozitari, dulapuri pentru
lllN A3 37 x 44 cm
planuri destinate depozitarii orizontale sau verticale a planurilor,
M"\ lncidenta lurr.inii la scris din stinga minim DIN AO -- @ - @).
~ spate, la desan din sting a fat~
SAIi de desen
l--t40-220---/ Necesarul de spatiu este de 3,5 - 4,5 m in functie de dimensiunea
meselor de desen _,. CD.
Sil.Ille de desen trebuie sa fie orientate pe c1t posib'il spre Nord, pen-
tru a obtine o lumina naturala uniforma. Fiecare lac de lucru trebu-
ie sa dispuna de dulap cu 1ncuietoare.
Sa.Ii de nuduri, de pictura sau de modelare:
trebuie amplasate pe cit posibil 1n mansards, orientate spre Nord,
suprale\e mari vitrate (113 - ¼ din suprafata pardoselii), eventual
supralumini suplimentare.
:':,:·:,:,:·:·;·:·:,:·:·:·:·:·:·:·:·:·;·:·:·:·:·:·:,:'
Sa.Ii pentru sculptori $1 cerami$ti:
r-57-70+44-, este nevoie de o suprafaja mare pentru amenajarile tehnice cum ar fi
® Plansete mobile: vertlcale- ® @ Sectiune- ® rotile de olar, cuptoarele de ars, precum $i piesele de prelucrat, in plus
1ncaperi pentru depozitare, 1ncapere pentru ghips, incapere umeda etc.
240 240
~--=122=or-c-:wli\ 1220-"""
Masa Masa
depozilare depozltare
:----T----: ;---~T----;
'
'
' ' ''
---
~! 0
§"'
'::l
"' "'
::,
I
Ii
Ii
.... ·.'
!--J'.J---1
--i7------l .~--15,J----
.-..,-..,1
,_; J !
Gallt Culoar
Cu/oar
CAMINE STUDENTE~TI
Pentru camerele din caminele stu-
der.te;;ti exista cerinte ce tin de re-
Camera gulamentul juridic de construcjie.
Ele trebuie sa aiba o suprafa(a de
eel pu\in 8 m2 (15 m2), o la\ime mi-
nima de 2 m $i inal\imea libera de
2,40 m. Pentru camerele din man-
Gatlt sarda este suficienta o 1nal\ime li-
bera de 2,30 m pe minim jumatate
din suprafata camerei. Pentru ilumi-
nare 9i ventilare camerele trebule
CD Camera studen1easca cu doua module spatlaJe @ Doua module spa~ale cu celula. pentru dus
5i nisil pentru gatit sa aiba ferestre. Dirnensiunea fe-
restrelor la fO$U trebuie sa fie de
1/10 (1/8) din suprafata incaperii,
Camera trebuie orientata spre Sud,
Culoar
Sud-Vest sau Sud-Est. Trebuie evi-
tata pozijionarea spre Nord. in fie-
care carnin trebuie prevazute doua
cai de evacuare indepentente una
fa\a de cealalta, Prima cale de eva-
cuare este peste scara necesara
din casa scarli ce strabate toata
c/adirea. A doua cale de evacuare
poate fi un loc accesibil utilajelor de
salvare ale popierilor, 2 incaperi cu
® Daua module spatiale cu celula sanitar.! ~I nlsa de gatlt @ Doua module spa1iale cu celula pentru dus cite a bucatarie ~i du9/WC ofera con-
di1ii avantajoase de locuit -> G),
@ Patru module spajlale cu accas dlnspre pergola cu incapere comuna/bucil.tarie @ Patru module spat/ale cu acces dlnspre pergola cu incapere comuna/bucil.tarie
Corldcr
Buc!itarie
0
Loe de luat masa
0'1]]
□rffll
□~
~ Camera
LABORATOARE
_,. CD
Laboratoarele se diferen\iaza in func\ie de utilizare $i de specialitats.
in func\ie de utilizare; ·
Laboratoarele pentru practica destinate cursurilor cuprind mai mul-
ls locuri de lucru si contin de eels mai multe ori echipamente de
baza- ®·
ldi~=1== ~ m~
Laboratoarele destinate cercetarii sint amenajate de cele mai multe
ori in !ncaperi mai mici, cu echipamente de specialitate si !ncaperi
functionals suplimentare, cum ar fi incaperi pentru cintarit si masu-
...,·i?,;K,,'"\·•·w ..,•,····.. ,·,·, ........................I .:... ... ·e 00 ,,. .. . rat, centrifugi si incaperi ermetice, spa.la.tor, incaperi climatizate side
(D La1imi minims pantru clrculatll la locul de lucru
racire cu temperatura constanta, incaperi foto si camere obscure etc.
-®·
f---3,60-,
incaperea entru scris in lunctie de specialitate:
Laboratoare de chimie si biologie cu mese fixe de laborator. incape-
of
Lab orator Laoorator
ri!e dispun de schimb de aer frecvent, deseo_ri dulapuri suplimenta-
8
..,- 010 0
0
0
0
0
0
,□ □
x
re pentru ventilare (autoclave) - pag. 334 0 pentru lucrul ce pro-
duce multe gaze si mult furn. Autoclavele sint dispuse nu arareori
in incaperi proprii (,,lncaperi de mirosuri neplacute").
Laboratoare pentru fizica in mare parte cu mese mobile de labora-
tBOt- 1,ao -1eo1 tor 5i instalatie electrica diferentiata in ttuburi (canale pentru cablu-
Culoar
ri) in zona peretelui sau suspendate de tavan. Schimb de aer redus
- pag. 334.
lncaperl lunctionale ,i anexe Laboratoare specials pentru cerinte specifice, de ex. laboratoare de
® Laborator de cercetari
izotopi pentru lucrul cu substante radiante in diverse class de sigu-
f-- 3,60 --+801- 1,80 -+801 ranta (A-C DIN .~5425).
I 01010
Laboratoare sterile-© pentru lucrul ce necesita un aer deosebit
de bins filtrat, fara pral, de ex. in domeniul microelectronicii sau pen-
::; 0 0 tru substante deosebit de periculoase, a carer trecere in incaperile
'E:
~ 0 0 0 0 0 0 0 0 invecinate prin circulatia proprie a aerulul 5i filtrare trebuie evitata
.
0
,;
"
"'
:i
0
(microbiologie, tehnica genetica, trepte de siguranta L1 -L4) -©.
~ o o O ! 0 0~ 0
a. 1
';:l 0
.£
24 de locuri de laborator
'Lill
18 Recipient autocalvabll pentru lrr.bracamlntea
8 Hota
9 Autodav~ Gn \aboratot sau ln cladlre)
11 Radiator plat (dlstentA lata de poreta: 7,5 cmJ
de protec11e purtat:i ® Sec\iune, laborator pentru substan\e slntetlce BASF Arh.·. Suter 1.1. Suter
12 Panou de comanda $1 de supraveghera: dlstrf• ·} necesar numal atunci cTnd este- prevazuta data•
butle electrlcA, comutatcr de stlngere in ca.z de
per!col, tabfou de avertizare)
rea spte T-4
J I I ■ la!
13 Indicator al dtferente! dg presiune dlntra in1erlor
$i ex!erior; cu alar'Tl! ao..rslidl
'9" 9 01 0 10
EHsl I FA
0
!~;;
·r:,,~1
l.-J,-!...
. l: :,
-----------·-~,._,- - - - -
LABORATOARE
-QJ
0
8~~!
~B O J
Laboratoare reci pentru lucrul in condi\ii extreme de temperatura.
Laboratoare foto si camere obscure - pag. 333.
Domeniilor mai restr1nse de laborator le apariin si 1ncaperile de
lucru fara instalatii:
birouri de meditaiie, 1ncaperi sociale (incaperi pentru petrecerea tirn-
id 1 ° & ! pului liber) pentru personalul laboratoarelor. Pe linga acestea,
incaperi centrale cum ar fi depozite in general, depozite de chimica-
f--- 3,125 --+- 3,125 -+--- 3,125 -t-- 3,125 --i
le $i distributii cu masuri de protectie speciale, depozite de izotopi cu
recipiente de amortizare etc. O pozitie speciala o detin laboratoarele
Olmensiunile incaperllor se dezvolta pe baza dimensiunilor mesalor {dim~nsiuni-
Q) lor locurilor de lucru). lnstalai!lle 5i dulapurile se afla in peretele culoarulu,. lncape- de animals cu intre\inerea pentru animalele ce sint supuse experi-
rea pentru cintarire 1rebuie sa He separata mentelor, ce sint dotate cu propriul sistem de circulatie a aerului Tn
functie de echipamente $i cerintele caracteristice speciei respective.
Locul de lucru din laborator:
Unitatea de masura determinanta pentru fiecare lac de lucru este
masa de laborator, fixa sau mobila, ale carei dimensiuni, impreuna
□
0
t cu supafeiele auxiliare de lucru side circula\ie, alcatuiesc asa-numi-
ta axa a laboratorului, unitatea spaiiala de baza pag. 333 (j) - @.
Dimensiunea uzuala pentru mesele de laborator normals:
I
J.
120 cm la.time in practica, un multiplu in laboratoarele de cerceta-
re, 80 cm adincime a suprafe\ei de lucru inclusiv tubul de alimenta-
re cu energie .... ® - ®·
7.50 7,50 -
(3.00) 18.00) Mesele de laborator $i autoclavele sint de eels mai multe ori in for-
ma unui sistem tip cheson, laiimea elementelor 120 cm; autoclave
Unitati de laborator cu incaperi pentru masurare 51 pentru cintarire dispuse in par- 120 $i 180 cm- 0
® tea anterioara - Cllnlca Universltara Frankfurt/M. Arh.: Schlempp + Schwethelm
Tubul de alimentare cu energie ca element separat, impreuna cu to-
ate mijloacele de alimentare, mesele de laborator $i dulapurile de
Baleen pt. evacuare birou fiind asezate in fa\a. -- ® - 0.
: .. , : ¥ a £
Culcar Structura portanta pentru mesele de labarator este din \eava de
otel, placa de lucru este din placi ceramics Iara rosturi, rar din placi
de gresie sau faianta, placile din mater/ale sintetice sint rezlstente
la chimicale. Dulapurile de birou sint din lernn sau placi aglomera-
te, acoperite cu un strat dintr-un material plastic. Aducerea in-
stalaiiilor se face din partea superioara, din spa\iul liber existent 1n
tavanul suspendat, sau din partea inferioara, prin plan$eu.
Ventilarea:
lnstalatiile cu presiune joasa si inalta, ultima este recomandabila in
Amenajari pentru laboralor in r,i'\ Dlspunerea ghenelor de instalatii special la instituiiile cu mai multe etaje cu necesar mare de ventila-
@ laboratoare stiinllfice prlncipale
{Fabrica de culorl Bayer AG)
'v vizltablle (BASF) re pentru miqorarea sectiunii transversale a canalelor. Racirea si
umezirea decurg dupa necesitati,
lnstalatiile de ventilare necesita eel mai mult spatiu dintre toate
Tub de alimentare cu energie • masa asezata alaturi cu dulap de birou
instalatiile.
- Toate laboratoarele 1n care se prelucreaza chimic, trebuie ventilate
Cl O □a□ - CJ Cl □□□
artificial.
0 ••
0 0 ~ 0
0
0 0
I I
,
~ 0 0
0
0 ~ O O C
'
I ~-1
~i
,--------,
I
1'JO"oooo:,OC) 0 Q O O O O O -:, 0 0
I
'J '.:: ~C I
I
Ii
I
I I I I I
I I I
I
: : , : J . ~ .. ::,,,•,•,,
.-;-,·_ .. - .. .-.· .. .. · ·,. . ', .... . .. ,·.·, . ..
,,· ,·,
-·
·,·"2(_~•5<0•·~-- ·---i,8:l
1,20 ---i
Jd
LABORATOAAE
'
*g -co
~
a. Dispunerea ghenelor de instalatii, stllpilor $i elementelor verticale
8 de circulatie.
:~
,;
OJ 0
Ghenele de colectare amplasate pe latura frontala a cladirii, iar
L L]
nodul de circulatie in interior. -- CD
Seara
Ghenele de colectare amplasate in exterior, iar nodu/ de circula\ie
in exterior. - ®·
Ghenele de colectare amplasate central, iar nodul de circulatie
drept element de capat -®
lnstalalli Ghene individuale de instalatii nodul de circulajie 1n interior ..... @.
r,
'-- lnstalatll
1n forma. de cruce: ghenele spre exterior, iar nodul de circulatie
CD
Ghene pentru instala~i frontals, nodul
de circulatle tnnd amplasat in interior ® Ghena pentru lnstala~I frontals, nodul
de circula~e fiind amplasat in exterior central- ®. lnstalatiile $i circulatia afl7ndu-se in interior ..... ®
Sistem vertical de alimentare:
Multe dintre cablurile verticale de alimentare amplasate in interior
sau pe fatada, in ghene individua!e conduc elementele direct in la-
boratoare. Aerul proaspat $i eel evacuat condus central spre au-
m:
C
9~?
0
.
toclave, ventilatoare individuale pe acoperi$.
Avantaj:
Maxim de alimentare individuala. Racorduri orizontale scurte la me-
0 0---
- lnstalatli sele de laborator.
,0
lnsta/alli lo Dezavantaj:
0
i, Varietate limitata a planurilor, necesar ridicat de suprafata pe nive-
0 lul util $i tehnic. _,, 0.
Ghane pentru instalatil amplasate Ghene 1nd1v1duale singulars de In-
0 central; nodul de circulatle drept © stalatii; nodul de clrculatie amplasat Sistem orizontal de alimentare:
n
siement de cap~! In interior Conductele principale verticale pentru toate elementele, 1n ghene
colectoare $i de acolo repartizat orizontal pe nivelurile utile cu trans-
c[E
port superior saI, inferior pina la masa de laborator.
Avantaje:
. Necesar redus de conducts $i de suprafata pentru ghenele de in-
'C<Nl
lm .. stalatii, varietate mai mare a planurilor, intretinere mai usoara, agre-
gate de ventilare centralizate, instalari ulterioare mai bune ..... @.
~ - ~ lnst~lalll
Densitajile mai marl ale instalatiilor necesita mai mult spatiu.
Ghenele verticale de calectare sint mai viz/bile, mai usor accesibile
®
LJ S.OM,C
'-- evacuare
lnstalatii amplasats in Interior
cu plate cu nodul de circula\ia ® Ghana pentru lnstalatii amplasata in
exterior; nodul de circulatie nautru
i;;i permit o instalare ulterioara. Conductele sint izolate contra apei
exsudate, caldurii, frigului si undelor - ® - @.
Aet evacuat
... ...
Elements :
Aergo••Pfil, ··I·· .., ,
Puturl singulars pentru lnstalatli de cl:!idlri, racordare directa
orizonlala a meselor de laborator etc. limllarea varletalil ~-~~"-~-"ro======·roll-====-lli-dl=-
.. ~---,_,·
planurilor
•
SE Aarisire secundara
i 0
l l i l TAR Tur apa rece ES Etemante spaciale SA Apa rezlduala sanitara
t 6 ! 6 AAA
I
Aetur apa race
1. TreapIa de presiune
CAP Conducta a apelor de ploaia
II 2. Treapta de presiune -@
(J) Sistsm vertical de alimantare
it: 25
5 90
· 25
---------•··!
-------- ...
1- t - - 2,05--, rn~~oc:i=+--
WC:1-U<O
1,95 - - - - , 1
·a··
,:,..i
1
,·•'; c---------
I . . . __·____·__ ! I i
~"'"'~ ;,l ----------
:1 f::i::::::::
~.
------------
·==~ ·=]
----------1
-
I
'
LABORATOARE
-,, I]
I
Laborator ., Rasterul structurii portante si al celorlalte elemente:
Din cauza variabilita\ii planului, este preferat sistemul Tn cadre din
beton arrnat, din prefabricate sau monolit.
f3,12f3,12j f3,12+3.121
--- - :.-·-
ILJ'H
Plan tip al unui institut multifunclional transtormabil Arh.: W. Haal,e
11
I ~arter ; I : /
' - - - - - - - - ---~ I □-
.!
.J 7:~:1 '?
...::: /;Jj ,,
"Ii ',
C:
GAMINE DE 21 PENTRU COPII
-,. [lJ
1. Terasil Caminele de zi pentru copii sint dotari socio-pedagogice in care sint
2. Salon 45-48 m'
3. Spatiu pt. mic deiun ingriji\i $i educa\i copii de la virsta pre$C0lara pina la 15 ani. in proiecta-
4. Bucataria pt. copli re trebuie luate in considerare necesitatile specifice copiilor. Se clasifica
5. lnlrare
6. Call de joaca 4 m' in func\ie de virsta copiilor in:
2
7. Call de constructil 4 m cresa- pentru copii intre 8 luni $i 3 ani, marimea unei grupe de 6 - 8
8. Colt cu iucarll de plus 4 m'
9. incilpere pl. grupa 18 m' copii; gradinita - pentru copii de la 3 ani pina la virsta $Colara, grupe
10. Spillil:or.'WC de 25 - 30 copii; ca.mine de copii - pentru copii intre 6 $i 15 ani, gru-
pe de 20 - 25 copii. Cind este posibil trebuie ccncepute combina\ii
A intre diferitele grupe de virsta. Amplasarea: in vecinatatea locuin\elor
(D Gradlnita,'model de plan Arh : Franken/Krell si la distanta de trafic. ·
Dimensiunile Tncaperilor, schema spa\iilor, detalii - (j) + ®.
1
·-'~- '"~' " "·"'
m' Crese -pentru fiecare copil cca 2-3 m2 suprafata de podea (sugari, cei
"
Grupa lnlegratlva pl. copiii 1_Salon 47 _5
Grupa cu cu handicap 2. wc1spa1ator 9,8 m' care umbla in patru labe, cei care merg in picioare). Adr\ional zone pen-
virste diferite ri 3. Inc. pt. grupa 20,0 m'
tru masa de infa$at. tarcur! pentru mers in patru labe, dulapuri, rafturi
r-.
7
f7
• •••• · · ,
PI 4
r-,
5
C
\I v
z-,,
1
3 1
1
1 5, Garderoba
?.Camera
cuogllnzl
a. Hol
9. Camera
42,0
6. SpaUu depozltare 3,0 m'
11,0m'
37,0 m'
multifuncilonala 66,0 m;
- ...- .......,,.,=10. WC personal 7,0 m·
m' pentru jucarii, mese pentru copii, scaune pentru copii.
Gradinite - pentru fiecare copil cca 1,5 - 3 m2 suprafata de podea. Tn
ftecare incapere 15 - 30 copii. Adijional supralete pentru dulapuri, raf-
turi pentru jucarii, mese pentru copii, scaune pentru copii, table etc.
Carnine pentru copii - pentru fiecare copil cca 1,5 - 4 m2 suprafata de
podea. ln fiecare incapere aprox. 20 de copii. Aditional supralete pen-
11. Bucatarie 13,0 m'
12. Conducere 10,5 m' tru dulapuri, rafturi pentru jucarii, mese pentru copii, scaune pentru co-
A
;~ ~~~1:11~~:~~Y~l::~ ~: pii, table, posibilitati de depozitare, incapere de lucru cu dulap pentru
A 15. Racorduri materiale pedagogice, ratturi, mese $i scaune de $Coa1a. Camera-ate-
it,,,___V lehn1ce 4,0 m'
lier cu dulapuri pentru unelte $i materiale, bane de !ucru, bane de rin-
\!Ill"" 16. Materlele pt.
cura1enle 2.5 m' deluire etc.
Grupa de La mai mult de doua incaperi pentru grupe este necesara o camera
gradinilil
multifunction ala, pe cit posibil cu legatura vizuala cu incaperile pen-
lntrare tru grupe. lzolare fonica buna pentru a permite copiilor sa se con-
® Gradlnita ,Robin Hood" parter
1) Salon
Arh,: Franken/Krert
4) Camera multilunc.
centreze, de ex. in timpul proceselor educationale (studiul pieselor
de teatru etc.).
2) lncapen pt. grupe 5) Educatoare-selil
3) Terasi! Lao suprafa\a suficienta (min. 60 m2) se pot folosi $i ca sali de gim-
(/) '·-·· -······ --t-
nastica sau ca dormitoare; anexe pentru echipamente.
In zonele de aglomerare urbana tendinta este catre cladiri cu doua
-@ niveluri, cu casa scarilor $i scari de evacuare 7n caz de pericol. Pro-
1. Windlang
2. Zan~ de activ. comune gram prelungit pentru copiii cu un singur parinte sau parinti angajati
,,,,,., 3:' 3. Blrou
4. Camera de dlscutll
(7.30 - 17.00). Amenajari pentru copiii cu handicap, WC-uri $i
' grupuri sanitare accesibile pentru scaune cu rotile $i 1ncaperi pen-
= ·' cu parlntil
5. Camera de lzolare
6. Lenjerle
tru terapie. Minimum 6 locuri de parcare, locuri pentru biciclete $i
pentru carucioare de copii.
7. Garderoba
':•: 8 lncilperl pt. grupe Acces $i locuri de parcare pentru personal $i pentru cei care vin sa
,,-,'I'..., 9. Sala de odlhna ,; de joaca ia copiii; locuri de joaca.
10, Bucataria pt. lapte
~-i;:===;r,,rN' '·-1,... 11, carucioare de copil
t •. 12. Camera de odlhna
13. Medic
111. BucatMe
15. Gradlnar
16. Depozlt
17. Cantrala termica
1a. Zona gaJagioasa
19. Zona de llnis1e
1 20. Camera de joaca
n~-=>--= .. .:..
- -Grupa cu virsta diferite
® Gradinita .. Pusteblume'
Parter, Arh.: Franken/Kreft
® Etaj-@
1.Salon
Valor! orlenta1111e Spall• WC-Uri Plsosre Chiuvete 2. lncaperi pt. grupe
taare 3. Hal de joaca
4. Camera de odihna
Cre,;o I la 10 cool!
s sapt. - 3 arii
Recomandan de fn.!lµml
pina la marginea sup.
1 buc.
45 - 60
. I buc.
01~•
wee 35.
WCP 35/40
1 buc.
-
. .
l b•JC.
SC - 65
5.Camera de int~9at sugar/
6 Sucatarie
7. Personal
8.Conducere
oina la desc . .:i1soaruiui 41J - 9. WC; so~lator
Gr.!dlnl\e la 5 eocll 10. Garderoba
3·6 anr
Recomenc!Arl da inAl\lml
1 buc. 1 buc.
011\e
11 cue. I ,ouc. • 11.Depozit
12. Materiale pt. cur~\enp;-.,
a
pin la marginea :;up. 45 - so• wee 35* - eo -65 I 13. Wir.dfan,; ~ ··--2,/
5140
oind la desc. oi:;aarului I - WCPl •/,o-ssi - f ! . Camera mult1t:.mcticr.a12.i
odihna
I Cam1ns/saml-1ntern:at I I Is 10 coed
Se.ion
Activit8t1 ;col=3.t9
1 buc. I 1 CCC.
Atelier
1 b1J-:.
3S- 40
. 1 C~-:.
,:,J -)5
I
J ,0-,0'
r Cuc:.
.C-.:hiparner::-2
'/IC
. '·
~-/
337
ECHIPAMENTE $1 LOCURI DE JOAC
DIN EN 1176 1 - 7, 1177, DIN 18 034, 7926 - CD
Experien\ele dobindite prin joaca sint fu~damentale pentru dezv
tarea personalita\ii oricarui copil. Adaptarea la mediui Tnconjurai
a copiilor mici se realizeaza in principal rn timpul jocului. Locurile de
joaca trebuie sa fie variabile si transformabile. Trebuie sa core-
G) Tractor @ Casuta
spunda necesitatilor specifice copilariei. 1n timpul jocului co 1
capata deprinderi sociale si invata sa evalueze efectele ac\iuni
lor. Cerintele corespunzatoare unui lac de joaca:
C er la adapost de circulajie, de diferite emanatii, suficient insorit, ai:i1
~~
freatica sa nu fie la mica ad1ncime. Nisip cf. DIN 7926T.1.
1n interiorul cartierelor, locurile de joaca trebuie sa fie puncte
@ Caruta-(I) @ Grup de casu(e orientare, legate de gruparile de locuin\e si de celelalte zone printr-o
retea de circulatii simpla. Nu se amplaseaza la periferle, ci in ver'.
~®·
natatea altar sisteme de legatura.
Valorile orientative pentru proiectarea locurilor de joaca sint det,:
minate de a serie de date: grupa de virsta, suprafaja utila pe locui-
~' tor (m2/locuitor), dimensiunea zonei de joaca, distan\a plna la lor
-------·2.00 inje, alte baze de calcul.
~J-
@ Cal indian Grupa Ma.rime a Distan1a pina la locuin\e
de vlrsta zonei/m 2 in metri in min.
©
~I·
Calu\-balansoar
.....----< ~
@ Leagane
___,-- 4,50
0-6
6-12
12-18
peste 18
0,6
0,5
0,9
1,5
95-190
750-2.400
3.400-6.250
peste 1.500
110- 230
350- 450
700-1.000
sub 1.000
2
5
15
15
~
gropi si alte surse de pericol similare cu un gard de minim 1 m 1naltime (gar-
duri vii dese, garduri si allele asemanatoare).
CD -@ Echipament de joaca Richter,
3.oo-s.aa · ----i @ Echipament de joaca Lappset
@ Mele @) Funicular
rrt1Hf1§
full·
L•gendil:
1. Chio 0c octagonal
~ ~ ~~~~Jo
2. Cetatea Lillput
!: ric"u~f ;::;rr
5. Loe pt. bic1clete
6. Mase pt. ten is de masa
. - '«"72k--1:Z 7. B~ncl cu pergola
'< 2,25 '<-1,2 '
8. Trambullna
(i) Laagan penlru copii micl @ Bara in trepte 9. Cetats cu elemente
mobile
10. lnsula .,Robinson"
11. lzvor
12. Turnlchet
13. Zona pavata
14. Amflteatru
® Groap8. cu ni~ip
(lemn cu p:-of1! patrat) -
......:: :''"':-] :.
HOTELUR! PENTRU TINERET
Zena prima
Locuri de Zona prima Sursa: Asocia\ia germana a hotelurilor pentru tineret - Detmold.
parca;e
Acces
I Se face diferentierea intre hanurile de tineret, amplasate de cele
mai multe ori in mediul rural, destinate copiilor de pin a la i 3 ani, res-
pectiv adolescen\ilor de la 13 la 17 ar.i, adeseori integrate, si hote-
lurile de tineret din mediul urban, cu oferta turistica si culturala
corespunzatoare, situate in centrele istorice sau in zone linistite.
Tendinta, chiar interna1ionala, este catre standardul unui hotel de
3 stele. Marimea 120 - i 60 de paturi.
iJii 1 Camara I Scop: cazare si loc de intilnire pentru simpozioane, cursuri si semi-
narii, educatia tinerilor :;;i a adultilor, loisir, cazare pentru excursii cu
-~-'r'--Fi',O
iB scoala, drumetii - individual sau ale familiilor.
I
~\l\l'illl\1111\\\1\\\\\l\l\l\1\\1
Zonele functlonale
Saloane si camere de zi, o incapere la 20 - 25 de paturi. Mai multe
sali de mese, suprafete de circulatie multifunctlonale, cu colturi indivi-
j Etal prlncl'-p-al--~ duale, cafenea, sala de seminarii, salile de mese putind fi utilizate si
~u111111111111111111111u1111111111m• 111111~ ca spatii pentru desfasurarea evenimentelor; numarul de locuri in
functie de numaruJ de paturi, holul de intrare cu receptia si biroul pen-
I! ~ ·~ ~ I tru administrator. In exterior: loc pentru corturi (cu acces la lncaperile
;I I j l l
§
!
Elaje superloare ~
§
sanitare), sport + joaca, locuri de parcare pentru autobuze + auto-
mobiie, gradina pentru administrator. Zone interioare zgomotoase
izolate Ionic, pentru tenis de masa, spa\ii pentru hobby si ateliere.
'fl ~0'
y.ao de lucru, camere ,Jentru familii cu 4 - 6 paturi, tendinta, fiind de a-I se-
75
para pe copii de parin\i. Fete si baieti separat, de cele mai rnulte ori .din
"'~? capatul coridorului cu mai multe usi despartitoare, cu posibilita1i variate
l_ 40
---. . 40.,.
~00
a
1'
Zona admlnlstratlva asemanatoare hotelurilor de 3 stele, bucatarie
- + cu
~s;t,90
_,r predarea mincarli pe portii sau pentru tntregul grup, carucioare
~r -'-.
0 ~)° pentru servire, Iara tejghea de autoservire. lncaperi administrative si
camera de zi pentru personal.
70
'y '
Zona de loculre permanents cu locuinta pentru administrator, mai
✓
multe dormitoare pentru personal de 12 - 15 m 2 .
® Saltea pentru loc
suplimentar ® Pat de campanle
-~f
?i
"'. r
,k
I
.J~ >-3,30----1,-3,30---i
I~ 1~
r- 4,38----if-- 4, 38 - l f - - 4.38 -
1~
4 ,38---l
l
13 s•
r=:·---- ------- 1--4,74--, ' , - - 4,74-----;
gl ,rg
N
~
!
\1
y
1 ;>,Im,,._="!,;!
I:
I
! t'~;.l,l;~
I I i
---- 1 124----
'-----10.35----
rG'·
·.
.../
~.:i.ri 1:,~,:;r•?t Usf3r
' 13 •J-:.:·_.:rl
239
HOTELUA.! PENTRU TINERET
Exemple
9
'-,- -'=--=--==--=-=-=-=--::-:=-=-=~-=-=--:-:;-;,
· Sala de
mese
6~
. 000
Q
\, 000
II ~
□ ca
~
;:;•+~ ____________' ';
'
17 Conducare
18 Vlzitatorl
19 Bale
20 Dusurl
21 Materials pt. curatenle
22 WC
Arlpa hanului
Cam, de zi Cam. de zi
--:- ,' r.
01:< Broe ds rafturl
eC,J.(' .,...'y - - - - - - - - - - - - _;:-0 BIBLIOTECI
0
~<:. ~.,... ,,,,. r Cu/oar intre rafturl ,,,. ,,,. l
cv',,,...,,, I ,,,. I -- CD
Bibliotecile ~tiinjilice (BS): colectioneaza, cuprind ;;i ofera literatura
dintr-un domeniu bine stabilit, pentru stud:u ;;i cercetare, cu accesul de
obicei neingradit al publicului. Bibliotecile publice (BP): oferta larga de
literatura $1 alte medii de informare, pe cit posibil cu acces direct la raftu-
ri 1ntr-o masura cit mai mare. literatura cu un spectru foarte /arg ce aco-
pera cererea tuturor categoriilor sociale ;;i de virsta. Uneori, in ora$ele mai
mari, o biblioteca poate cumula cele doua funciii de biblioteca $liintifica 5i
- - - - -7"-Rafl
AastarwJ structurJJ de sfmp!u publica. Biblioteci de land (BL): biblioteci supraregionale sau biblioteca
01stan;a lnterax rez!stenta na:(ionala: de ex. colectia productiilor literare regionals sau nationals (cu
exemplars obligatorii); cu acces public. Siblioteci speciale (BSp): biblio-
CD Schita pentru definirea no(iunilor folosile la calculul supraJe\el necesare slocului de
carte - fara reprezentare la scara
teci stiintifice cu colectii de literatura de specialitate $i medii de informare
dintr-un domeniu ingust $i adesea cu acces /imitat.
Sloe de ralturl S,70 x 12,00 (BS) cuprind $i ofera literatura 5i alte medii de informare pentru studiu si
12,00 - - - - - - - ' - ~ cercetare si le pun la dispoziVe 1n salile de lectura (pentru consultare) sau
pentru imprumut; cartile se a/la in depozite (neaccesibile publicului), in zo-
nele cu acces direct la rafturi sau in rafturile din salile de lectura si in
colectiile de manuale special constituite. in afara de carti si periodice, bl-
:..,,
blioteca mai cuprinde aproape toate tipurile de medii audio• video pe care
~
a le ofera spre consu/tare si uti/izare. Numarul de locuri din sala de lectura
j depinde de numarul studentilor corespunzator fiecarei specialitap.
............................................ 8 Orientarea se realizeaza prin impartirea sistematica pe specialita\l a sto-
cului de carte. Olerta de seNicii a biblidtecii cuprinde imprumutul la distanta
(procurarea unui material din alte biblioteci din afara localitaiii) ca si seNi-
ciul de copiere si marire a rnicroformelor (microfiselor si microfilmelor); in
afaril. de acestea posibilitatea cautarii literaturii online sau in bazele de date,
@ Suprafetela pentru ra/turi in depozitele neaccesibile publicului
fnmagazinate pe CO-ROM.
--r-- 6.00 ------t (BS): bibliotecile universitare sint organizate pe un nivel sau pe doua
Culoar
nlveluri: sistemele cu un nivel sint administrate centra! (procesarea
:±
HCUnd11r
Zona Dist. intre
_e_ axe in m cartilor si oferta de servicii) 5i au indeobste un numar redus de domenii
jculcor i Depozit 1,35 de activitate in filialele de biblioteci sau bibliotecile de specialitate.
~ (1,20)
:. 1,44 Sistemele cu doua niveluri cuprind o biblioteca centrala si adesea un
"§ numar mare de biblioteci ale facultatilor, de biblioteci de specialitate si
~ 0
af
Zona cu
acces direct
1,40
1,70 i de biblioteci ale institutefor. Stocul de carte va fi arnplasat pe rafturi ac-
j, lnformaiii 1,60 cesibile direct in sala de lectura, adeseori in depozite accesibile publl-
u $i sala de cului (distanta 1ntre axele rafturilor ca $i in cazul depozitelor neaccesibi-
lectura 2,00 ! le) 5i in depozite neaccesibile publicului; aceste feluri combinate de de-
Culo.nr
pozitare se intilnesc in aproape toate bibliotecile stiiin\ifice. Raportul
~ intre stocul de carte din depozitele neaccesibile si eel destinat salilor de
@ Supralata rafturilor in zona ralturilor cu acces direct - bloc de ralturl 8,70 x 6.00 lectura - pentru consultare, respectiv imprumutului este dat de structu-
ra stocului de carte 5i/sau tipul de organizare respectiv conceptia biblio-
Zona Nr. de vol. I tecii, iar adesea depinde $i de clerta de spatiu a cladirii. I\Jecesarul de
Raster 7,20 m X 7,50 m X 7,80 m X 8.40mx pa raft '
cons!r. i,20 m 7,50 m 7.80 rn 8,40m Depozit 25-30 spatiu pentru suprafe\ele de depozitare a cMilor se stabileste in lunqie
6 X 1.20 8 X 1.25 6 X 1,30 5 X 1,20 Zona cu acces direct 20-25 de forma de organizare, gradul de accesibilitate al utilizatorilor, lelul raf-
n + dist. 5 X 1.44 5 X 1,50 5 X 1.56 5 X 1,40
a;<e in m lnformaill ii sala 20 turilor (fixe sau mobile), delimitarea sistematica a domeniilor si amplas-
4 X 1,80 I 4 X 1,87 4 X 1,95 4 X1.68 de lectura
area conform acestei delimitari, impari;iril d.p.d.v. al formatului ca si de
Exemplu al d1stantelor intre axele rafturilor in Nr. volumalor ce incap pa rasterul de constructie (tabele - DIN - raportul de specialitate 13).
0 cazul celor mai :olcs,te rasters de constructie ®
fiecare raft fn flecare biblioteca exista 3 zone: zona utilitara side lectura, zona de-
pozitelor si zona administrativa. Necesarul de suprafata pentru aceste
Raster de conslructie I zone difera in funciie de felul bibliotecii.
3,60 4,20 4,80 5.40 6,00 6,60 7,20 8,40
Zona utilitara si de lectura: in cazul unor conditii bune de orlentare (si-
Zona cepazitelor (M) ]~ 1,05 1,08 1,10 1,05
Zona cu acces direct (H)G;j M 1,20 1.20 1,20 1,10 1,20 1,20 1,20 1, 12/1,2 stem de ghidare cu inscriptii usor lizlbile a circula\iilor, punctelor functiD·
nale :;;i a rafturilor) zona salii de lectura, cu locuri de citit $i locuri de
Zona cu acces direct (F) G I
I
I 1,40 1,37 11,35 1,33 1,32 1,31 1,40
1,29
lucru, trebuie distribuita pe cit mai putine etaje dar si pentru un trans-
port cit mai U$0r al can;ilor; se va evita dispunerea pe niveluri decalate.
1,44 I. 1,50 1,47 1,44
1,60 I 1,54 1,so I 1.53
~
Accesul pe cit posibil pe scari. Toate spatiile din zonele utilitare si de
1,68 1,65 1,il8 lectura trebuie sa fie accesibile cu lif1ul (pentru transportul cari;ilor si al
Zora salii de lectura I LJ 1,80 1,80 1,71 I 1,ao 1 perscanelor cu handicap). Capacitatea portanta a plan$elor din zona
1 I 1.92 I 12,00 utilitara side lectura;,, 5,0 kN/m 2 .
I
I
12.10 I i 2,07 2.10 Latimea cailor de circula\ie > 1,20 rn, distania libera 1ntre rafturi - intot-
Locuri Ce iucru (2,251 ,2,4012.10 2,40 12.10 12,40 2.20 2.40 2.10 deauna fixe in zona pub!icului - pina la max. 1,30 - 1,40 rn (distanta
Grupa da iucrL: i 3.60 i 4 20 I 4,80 I 3.60 14,00 , 4.40 , 3,E0 I 4,20 constanta in zone. publicului). Zona salii de lectura separa1a de zona de
C) Core~ponden~a i~srere_ior UZ Jale de canstruc~ia pentr-J fcnctiile
1
intrare printr-un filtru de control prevazut cu un sistern de securizare a
\.2; pnnc1pa!e ale b1bl1otec11
cartilor. Pe cit posibil nurr:ai o in:rare $i o iesire. Filtrul de control am-
plasat in med adecvat in apropierea ghiseului pentru fmprumutul
i'-Jr. de ra/tr~r1 suprap1..;se n il o I Lu ind ca cunct de plecars c
I distributie' a formatului de cartilor si a iniarmatiilor centraie.
ZS 3-:J 35
- 65 :,;,, ! '.25 ,:;-r.
I 25 oina la 30 sm-25%
j 30oin81a35c:11-10%,
-+-:: 2J 22 mac•,:\ naine. t·Ja!ete, ·:a7er,e::., loc _'.Jantr~ ciritd o;esei, sp2;iL' ,oent:'..J eJ.·
in cr:i ;,:::z.,Jlt3 ,J s2rc:1,a adm1s:biia
' - - - - - - - - - - - - - - - - - - ne,::ssara ,, r::;:Z:tii. s2.li :le cur3ur: ::i ·:0nferir.\·? (e·-1s~tu2I ;:,cs:::11 c'e utili::3t -?i in afa.r::!
0,3S ,::.s~ J5S I Gs7,S~r,J,;r 1
,,:r~lcr -:~ ,:r:-;r::.11 c :::blict2c:·:), irf·::tG:3\!i r:i:rc,u c,::rt:-3! ,~2 ir"'f,:;1rr:3tiiL c2.-
t:t!s2.g~ ~:_; tj3-2 .31 m1crcfise. tenriin.3!g ,centt:___: acce3,?.r".?a ·:al2ica ~elor on!i-
1
1,30
30
30
25
30
6
6,5
6.5
7
6
360
390
325
420
300
4,33
3.99
4,80
3,70
5,19
230.9
250,6
208,3
270,2
192.6
1/uminarea in zona utilizatOl'ilor: in general cca 250 - 300 Ix, pentru lo-
curile de lectura si de lucru. cataloagele cu fi5e. informa\ii, ghi$eul de
imprumut 500 Ix.
25
QJm.g in zona utilizatorilor: 20' ± 2°c, umiditatea relaiiva a aerului ~50 ±
'C
2
C: 30 6 360 4,50 222,2
5%, improspatarea aerului (fluxul de aer exterior) 20 m3/h pe persoana;
"'
a. 30 6.5
6.5
390
325
4,15
4,98
240,9
200.8 valorile reale se pot situa temporar peste sau sub valorile de mai sus in
1,35 25
30 7 420 3,85 259,7 func1ie de conditiile meteorologice. Se va evita lumina directa a soarelui,
25 6 300 5,40 185.1
radiaJiile ultraviolere si termice fiind distrucrive pentru h1rtie si /egatura
~ 30 6 360 4,85 206,1
cariilor. Este de dorit o limitare a introducerii sistemelor de climatizare,
"'"'"' 30 6,5 390 4.47 223,7
0
1,40 25 6,5 325 5,17 193.4 printre allele datorita consumului mare de energie si implicit a costuri/or
30 7 420 4,16 240,3
'C"'
.(:!, 25 6 300 5,82 171,8
mari de exploatare. in cazul cladirilcr cu adTncime mica este posibila oven-
t; 20 5,5 220 7,63 131,0 tilatie naturala prin deschiderea ferestrelor.
~<n 25 6 300 6,00 166,6
Securitatea in zona utilizatorilor: se vor lua masuri cuprinzatoare de protectie
1,44 25 5,5 275 6,53 153,1 I la incendii conform prevederilor $i ordinelor legale de supraveghere a con-
1l 20 6 240 7,50 133,3 I struc\iilor. Protectia impotriva efracliei prin senzori de miscare si delimita-
i3
"' 20 5,5 220 8.17 122,3 I
lizaton. duoa c~z culcar de acces spre depozitul cu acces direct. bin2.\1e ln~r9 port:uni or'.;::or:ta!e s: 2.scens,::.2.r2 ,71ulti,:elu!2re cu miscare
in bibliota::iis unive,sitar2, capaciiatea locurilor d" lucru ;-;8ntru utiiiZ3ton c:e;nri1~'...1,t!. 5!2t.:?r:1e 2utc,,;12r:: r::... sc1p:2,~·:; c!e r12r1:c:-t rcu t1·as·2u Is. r-
deo1nde de mumarul ce sLudenti ~i .js distnbutia io~ pe grupe de :spes;3.litt:: 2-=~a '.:.t·~~?:'.-~ c,:i:n01r,2.r ,1~.L1•:.?., 31 ::::,;:c~l2· :::L:;ce-;1a.L1z2(,~, rnaj,Jritat•3e. C'J
Lo~uri specia!e de !ucru pemru perscane cu handicap !pencru persoa11e c:·,:.ns::2.n~ l::;ms.nc;a~·:? p;-1n SiS~e;:":1-::' rJ:; ,c,r=11_.::-:JS 3'_,i:::ma:2. a dateir::·.
can.. c,or, oer:tr'.J nevJzitorJ:i -?i 1ccuri f:;i:::-::riJ 2clvi:tW spes,:::J::: (a:-ara:=- ::>:-n~
•,·,J ::::,- 3i fT,;rr3::, -iic;r'Jf 11 :-:·::::· :2:.-_::'-.,la~c3-r?, r<?r1:r.a[,j, u;1(~\ti iJ2 .:.c·-
r
1.00
I.
F,= b · e · (1+ l:!.%.)
100
Formula 1 BiBLIOTECI
MOBiUER
F, -supralata necesara pentru un lac
de lucru deschis Mobilier de sistem pentru ghi$e-
b -l~timea mesei
e -distanta intre axele mess/or care ele de informatii $i de imprumut,
60 stau una dupa alta concepute pentru toate tipurile
N¾ -adaos procentua/ pentru c~ile de de aparate (telefon, calculator,
circulalie inconjuratoare pentru
accesul la locul de lucru Individual terminate, aparate de citit micro-
In conditiile prezentate mai sus spatiu/ ne- fise) ca si pentru canalele de ca-
1,00 cesar pentru un loc de lucru individual va
avea aprox. 2.5 m'.
bluri necesare pentru retele $i te-
Exemplu: lecomunicatii. Oulapuri cu serta-
.L F, • t,00 m · (0,70 + 0,95) · (t+..§Q_) re speciale pentru cataloage cu
F,. 2,48 mt 100
fise, diapozitive, filme, casete
'11 Suprala\a pentru un lac individual f2' Distanta minima intre mesa @ Calculul suprafetei - G) audio $i video, discuri compacte;
I.V delucru- ® \:;J m2 de suprafata utila principala
dulapuri cu spa\ii plane pentru
harJi, planuri si grafica. Rafturi de
Loe pentru consultarea catalogului cu mi- sistem pentru carii, periodice, me-
crofi$8 la o masa de 60/120 cm cu suport
pentru pfa'!cute tip solz de peste {cu maxi- dii; in principal rafturi duble ase-
r mum 1a placuie pliabi!e pe vertical a)
-@A
zate individual, (cu suporturile din
1,50 profile de otel, etajerele din tabla
soi 1
cimea etajerelor • 0,25-0,30 m,
prevazute cu pine la maximum 50 placute
tip solz de pe$te - @ 8 dar $i cu ad1ncimi Speciale de ex.
,- 1 4 locuri pentru citlrea catalogului cu micro- .
pentru atlase si ziare legate in
Ilsa la mess de 75/150 cm pentru 1 (·2) su- volume: etajele sa poata li ase-
I I I port rotativ prev~zut cu maximum 50 (-100) zate la diferite inaltimi eel putin
s 12.~"::_ _____1 i placuje tip so\z de paste (3, 70 m x 3.B0 m) din 15 in 15 mm. Tnaltimea maxi-
"4\ Loe pentru consultarea calalagului 4 locuri pentru consultarea catalo·
-® ma a rafurilor duble individuale
\.:::::,J cu microli,;e - @ ® gului cu mlcro/lije @ Dimensiuni-@-@ sa nu depaseasca de 5 ori adin-
cimea raftului. Capacitatea cor-
pului depinde de numarul de ra/-
~
~ turi; se iau in calcul 25 - 30 volu-
me pe m liniar (- DIN - raportul
de specialitate 13). Distanta libe-
ra intre corpuri in zona depozite-
lor > 0,75 m, iar in zona cu acces
direct al utilizatorilor mai mare.
Rafturile mobile (permlse numai
1n depozilele 1nchise) pot duce la
o crestere a capacitatii de pin.s la
cca 100% daca se porneste de la
un raster de rezistenta adecvat si
o distributie corespunzatoare a
Spa~ul llber minim in zona salil de ® Spatiul liber la transportul cartilor ;i
blocului de corpuri. Este necesa-
0 Locurl de lucru Individuals sistem
Carrels ® lectura - @ 9 intra persoanele asezate si in
picioare-@ ra o capacitate portanta a plan-
seelor ;;;, 12,5 kN/m 2 (costurile
suplimentare fata de cazul obis-
nuit 7,5 kN/m2 slnt mici).
I
I
1,98
r----1,00-
-~ 1.09
0
"'·
~ f
JC
22 5
l
.,,, 11=7~-==~==ii
l
' IJ;:::_ -.=.=...=,.=,. =_=il ..............................
·:.·.·:::.·,·:.·,·.·.·.·.·.•.•,·.·.·:.·:.·,·.·:::::::::.·.·:.·.·.·.-.·.·:.·:. ·:.·.·.·.·:.·.·.·.·.·.·.·.·.·:::.·::.·.·:::.
Du:JI".
•-!@
B Diverse
Zona paritru
manlfesta:ri
~-------------------
~in-,.-g......
Zona
lntr::irn
c-Art--,1
_ bcJie.eti
pt grupe
Lacur! de
lectura:Jlucru
BiBLIOTEC!
Bibliotecile publice (BP) ofera un spectru larg de literatura educa-
tiva $i alte medii de informare, cu acces direct la rafturi. Colectiona-
rea sistematica precum si cuprinderea sistematica a con\inutului din
tiparituri si alte medii este limitata la c1teva BP mai mari. Bibliotecile
Copii
publice nu cuprind colectii de carte stiintifica si nu indeplinesc o fun-
Zom~ de Adul\1 ctie arhivistica ci sint biblioteci cu acces direcet la fondul de carte,
f brows!r,g de obicei fara depozite sau cu depozite de mici dimensiuni: Utiliza-
;;;
:s torii s1nt copii, tinerii si adultii. BP isi orienteaza oferta stocului de
~ Zena de carte $i a serviciilor in func\ie de necesitajile utilizatorilor. Pe ling a
< consuflare
oferta traditionala de carte, bibliotecile publics pun la dispozijie, ca
spatiu de comunicare (,.piata") pentru public, zone pentru ,,brow-
G) Schema lunctionala a unai biblioteci de dlmensluni medil sing", consulta\ii ceta\enesti, informajii, cafenea, locuri pentru auditii
muzicale, zone de sedere si rnanifesta.ri ca si locuri de lucru pentru
grupe si individuale. in plus, pot fi incluse si o biblioteca rnuzicala, o
3000
L, ...... artoteca (imprumuturi de carte .de arta) si/sau o biblioteca mobila
2400 (bibliobuz).
1.-
Fondul de carte (,,medii") poate cuprlnde. pe l1nga. ca.rti si ziare si pe-
1;
,S 1500 / riodice, brm,;uri, jocuri sau medii moderne (CD, video, soft pentru
.~ ,/" calculatoare) ce pot fi 1rnprumutate sau folosite in cadrul bibliotecii.
:i 1200
~ Amenajarea interioara a incaperilor trebuie sa indemne publicul sa
.!! 900 I/V
f zaboveasca prin repartizarea suprafetelor pentru adulji, copii si ti-
~ ,,,,/
600 neri cu activitati specifice, Iara a fi separate ci organizate ca zone
"'
300
_,, _,,.V/ cu legaturi fluente ..... @ Necesarul de suprafata se determina 1n
functie de marimea stocului de carte _,. ® Se va tinde spre 2 uni-
10 20 30 40 50 eo 100
tati media pe locuitor, cu o dimensiuni minims de 300 m2 suprafata
le fiecat11300 mz.,, 10.000 volume utila la 10.000 de unitati media.__,.® Suprafete mari interdepen-
@ Schema: necesarul de supralata a BP in lunctie de stocul de carte dente care sa se apropie ca forma de un patrat si sa poata Ii folosi-
te 1n mod flexibil cu o dezvoltare pe orizontala nu pe verticala (nu-
mar redus de personal), care sa poata Ii extinse $i cu o zona de ac-
ces atragatoare - G) Corpurile din zona pentru adulti cu 5 sau 6
rafturi suprapuse (1naltimea maxima de apucare 1,80 m -- @), 1n
zona pentru copii cu 4 ralturi (1naltimea maxima de apucare -1,20
- @. Un rail poate cuprinde aproape 30 de volume de literatura
de specialitate, 33 de volume de beletristica sau 35 de volume de
m
literatura pentru copii. Spatiul intra doua $iruri de ralturi nu mai lung
·::::;.·:.~.·::::.·.·::.·::.-.·:::,·:.·:.·:::.·:::::::::.·.-.·::,·:::::.·::::::::.·::.':::::.·:.·::::::.·.·::.·.·:.·::,·...·.......·:::,
de 3 m. Rafturile pot fi amplasate si in nise sau boxe. Transportul
[[]-,~-J-,.-ffi-,. -ill+
w w w cartilor cu carucioare pentru carti (L x H x I: 92 x 99 x 50 cm). As-
censor de marfa la intrarea turnizorului de ca,ie iar in bibliotecile
rnari ;;i banda transportoare pentru carti.
incarcarea planseelor la BP: 5,0 kN/m 2, 1n zonele cu acces direct ase-
JntervaJul eel msl 1ngust Cele de cJrcu!sfJe LAftme 001,nuita manatoare depozitelor cu amplasari dense ale ratturilor 7,5 kN/m2, 1n
depozitele cu sistem compact (rafturi mobile) 12,5 kN/m2 respec-
@ Dlstante minims
tiv15,0 kN/m 2 •
Planur!
1 Foafer a Adminfstratla
7 Curte pentru Jectura
Trepte de
~edere
a Pergola cu vegata(ia
9 Be!elrfstfd.
10 Jocurl
C!rjl de ~ul\Jnar
(Suport caruse/)
Zona de
!~ctur~ si cart!
- --"'
lli
1Wi,IJ,I
Depozit
1r-""--l'
,__ 17
ii
,-."7",--------C""
-----~ ~---------
·= ~--f.:5
818UOTECi
Hal da intrare
~L I
11::;
Achizitii
~:n
.!... Loe pt. periodic•
D lnstalalil
'il'fi ~ f,
:
~oo,o,.,
r• ·'·\"",:1->;;=~:r"'>._,_.._ __.__, ~
~
~
. • • i·
a • •
Scar.a de evacuar1:1
017aoooooa
c!_Joo 00 c
83 i;D EB
a Cl E:!:J oo
i Ho! de lntrarq
0 2 S~fa ca1aIoagelar
3 ?srlodlc0
-1. $\linte nalJr1!9
5 Rgfergrri
a St11r1;e soc:a1e1
7 Art~ plas:ic:a 5t ":",UZIC3.
,I
Calitatea
aerului CONSTRUCTII
ADMINISTRATIVE
Tempe- ELEMENTE DE BAZA -> QJ
ratur~
ACTIVITATEA DE BIROU
Modul in care se organizeaza $i se
Acustica Cllma stabileste acUvitatea de birou (structu-
ra biroului, mana~ementul clien(ilor,
tehnologia de birou) influenteaza ne-
lnfiuente cesarul de corespondente spatiale.
de medlu
Observatiile facute pe o perioada mai
lr.:nga de timp au aratat ca tipurile cla-
Psihologla munciir------, ~------1
-~----,
...........
Ps1hologia muncii/
dirilor evolueaza si chiar se schimba.
Pe linga solutiile de pionierat au exis-
Omul ta! intotdeauna si cladiri similare
d.p.d.v. tipologie care, ca suma, au
Biroul dlnamic reflectat in mod reprezentativ fortele
si influentele care, la vremea r!3spec-
tiva, le-au dat na$tere - G). In con-
formarea activitatii de birou, omul ca-
pata un loc din ce in ce mai central -
G). Schimbarea din ce in ce mai in-
semnat1! a activitatii de blrou (prin in-
troducerea tehnologiilor) este insotita
de motivatia performantelor care este
transparenta activitatilor. Proiectantul
are posibilitatea de a influenta toate
domeniile care pn de conformarea
spatiilor $1 locurilor de lucru care,
dupa A.G. Henkel ... G), au o mare
importanta in ceea ce prive$te satis-
factia munc'ii.
Grupe de incaperi - ®
1. Zona birourilor: birouri modulare
Schema plarnflcaril activitatil de _birou. In jumatate~ _su- 1 - 3 pesoane cu locuri de lucru cu
perioara schema cuprinde notluni ce se re_fera la act1~1ta;I locuri pentru persoane in proces de
generale, iar in partea inferioara la act!v,tat, spec,flce tormare - PPF. Birouri de grup pina
CD biraurtlor. Problemele ce apar in partea stInga a scnec:ie,
pot fi rezolvate prln masuri profllactice ,;I pedagaglce ,ar
la 20 de pesoane cu locuri de lucru
cele din partea dreapta 1n mare masura pnn tehnica sl or- pentru PPF. incaperi marl pina la
gan,zare. 200 de persoane pe un nivel. Birouri
combinate cu locuri de lucru indivi-
----
1nca_osri pt. ag/omeraw pl, OJ<Jledil• l!f!ectr.pr. 1var11, na1buca1Me/arhivaJ sanllare sui:ir.pt grafice, laborator fotografic. 4. Punct
sanitare ~ cam.serv11m1,:,r
- s.ala. confer!n!s · aotomera~i
postal, administrarea materialelor (pe
cit posibil invecinate Si amplasate la
Suprafete lunct1onale, suprafata locuriJor Swprafata utua coraspunzatoara ;rupalor de lu• nivelul de baza). 5. Zona de repre-
ds rucru, suprafata de mi:;;care in Jurul_ cru. supralata de dlscullVsupralata excluslva pen-
focur:lor de lucru, 9uprafeta de comunicera tru grupa, suprafata reg!slraturii pan1ru grupe, su- zentare, camera prezidiului cu gar-
intre locurile de rucru. supralata locurlfor ds pra/a(a masinilor de birou pentru grupe, suprafa/a deroba, sali de expozitie, sali de
lucru - registratura, sup<afe!e de repraze11tar9 dg ::!spozltare psnlru grupa, 1erm!na1ele de calcu•
ccrespunzatoare locurtlor de lucru later pentru grupe, auprafetele cu mese da dssen conferinte. earners de discutii. 6.
pentru grupa Servicii sociale: garderobe, buca-
tarii de etaj, WC, camere c:e odihna,
Supra.fate de d!stantare. separare si accas, de Sucralata utill1 supllmentara
dlstanlare Iara de zgomote. supra/al~ de earners pemru pauze, gimnastica,
corespunza.1oaf9 grupelor ds Jucru
dlstantare pentru intimi!ate, suprafa!A generala. de ex. zona de a.r,.eptare, cazinou eventual cu bucatarie. 7.
de dellmltar9, adaos pentru mobilier compact, de ax. zon~ de expunsre. Suprafete de rezerva si pentru ex-
supralala cu 'llljloace de dellmliare. perefi mobill, de 9X, seifuri, i;ihiseele caslerii/or
plan!e, spaUu :0tarior de comun1c.a!le si a.daos tinderi, suprafete pentru pregatire
I r;:entru v1zltatori. cB.i de acces si aux!l!are profesionala cu aparatura de redare
audio-video. 8. Supraiete de parca-
@ Distributia suprala;alor birourilor din punct de veders arganizatoric dup~ Lappat ;e, zona de acces carosabii, de livra-
re. garaj subteran. 9. Suprafete de
circulatie: culoare, extinderea culoa-
relor, scari, ascensoare. acces inte-
Activitatea de bircu
!~~Tn~~~~~~~fernlca a rentabilizElrii
- C'=!ntral/zarea deta-rmlnanta a
rior si exierior. 10. /l.mena1an centra-
ls pentru aproviz1onare, servlciul
econcmiei tei1nic, sta(ia de climatizare, de ven-
- rsgea !ui Parldnsan
I Periorm2,11e Or92nizare Mijlcace de munc:~ Condi\ii de lucru - ..fanamenul" a5a numitei divizluni a [1l2t1e1 de inc2lztre, de energie, si-
munch. dislocar3, descompunern srem de oralucrare autor:1ata a date-
: - St'JC:i - structura : - masini de oirou - 2custica. (r,31ianali:2re}
i- ,1 1orr;r2t1i - pfanuri de , : - mobi!~ dg b1rou -iluminara /or. centn.! de ca!c~I. ce1tr2!a telefo-
; - .-:1ottva;ie or9an1zare : : - :1.cts. ca,.-totsci - dirriat.zarn
-ir,Jrurn3ri de lucru; - t
rie,~. cu:-acenie s: :ntr'3\lil8r~.
: - ccnsurn2bile •:a :□ l·'Jt
-~·r;:::niZ3r~a : a,rau - 3ct';_ mar'= c1raun i'one exogene j P:·•.:;fectarea
llu.<•JIU1 :::e ;1~1'/
=,~~1t0d/r~~i:~ - o,rcL 1nd:·11c::t..;;I I - 3:5p;:_;ct-s social':.' /_arr? de lucru fla.1.i::.1s 1
.:fet;ii2~j -~ s::-,J:::t'Jrii d'2
~i~:~U~i~,'.~,;'f
:__=
j
I =;~i;l);h~};ld!.1~~2!?.
- b1r"]1J c-J i--~;1
'17:..:l'i:s- :J9r3oane
.. - ~71:•:::1-,~c:: 3r'?'.1J!~:
:'.~~;:•1oltarea 5ectoarelar 51 a pieielr::;),
~xtgr,'"!g I
·;:_; 3i ::,'.cdc.t:3.
l- jez:'1-Jl'.:'cr: ,:on11.mctunle
- 3c;i·1it3.n a~ :Jirou directe sa•J ind1r':!r:'.=::I
, s,<;r'"'J ~'J:oriL:itrle d1:; 51;: 1 ·".::": .:";"'. :_::: •••
1-:-' ~ ' •. ~ ·? ,_ -:."~ :);·,-, -:;rj '· ."
Perspective de da?voltarg
Mod!!lcan a, 1::atoric,
CONSTRUCT!l
0 ADMINISTRATIVE
Adrni11lslr.ttla 1/1C!IJ!!!rl'!II relucrarsa datelor
, ra\lonalizarea oli<derilor din acnv. - calculatoare ELEMENTE DE BAZA -, [D
, dli, de tlmP pl flecare dlmre ramurl
• suar1marsa act/vltaUlor .:u Tshnica informa(H::1 - memonl electronic TENDINTE/CRITERI!
callhcara lnlarloar6 - trasmisd prin \ mlcroprocesoarelor
Angaja\i in mtlioane
, 1nte~ratea actlvUMil de_redactiHl!' satelili cre$terea men\ionata a necesarului
51 desfllntarea secre1a11atelor
, potan(lai ln acUvHatea la dlstanta - transmisii prin ,... de supra!ata nu due la o reduce'.e a
Cres:ere Oimin:..rare Comfr1: . fibr~ de s1icl~/ ,
• cres!erea comertutw p1 1n laser \ JSisteme d~ comtJ..
suprafetei b1rourilor intrucit activitati-
ccras:::,ondantd In detrtmen1ui - transmisii
com91"1ulu1 orasen&sc r,1ca\i1 pt. biroun le comune (discu1iile etc.) au lac in
3,5 , asociare inm, comef'l si banca radio/TV , terminals
prln cresterea concurentel • 1ntranst cladirile birourilor. Sint de asemenea
• ::resterea coru:entram
Admln,stralia , :entralrzarea ac1lvlta1Hor raiea Pl.iblica/s rvic1i ingradite posibilitatile de pu:iere in
industriei 3,049 ;;dmmistrat1ve 'oublice
3,0 Aamrrns1ra11e pvbl!c_,: e/cop1a!oJrE.'\ alcufator pentr practica a anumitor activitati.
-1,1% I -1-2¾
, priv1Jtlzarea unor par\\ ale
s~toantlor pentru comun11AJI
, 011rilnuarea dh1pozlt11lor legale
terminale 1elex ,... pre!ucrarea aula
mat~ a ISXIU '
Exis:enta unei poteniiale indepen-
, dlmhiuarea pond1rii dcmanlilor dente fa\a de un anumit lac fix (des-
2,4SS tmansiva de psrsonal (dt e:t.
centralizare) este contrabalansata
serviclul de &Y!dsn1a a populaUel)
2,5 , aa.centrallzare spatial~ sl
Comert+0.8% -1¾- Birouca de alte iorte (concentrarea in zone
apropiare de ce1a1aru
Alta prestarl de servlcil: - masinl de 5Crls
• cre$1Srea ponderli l!rm.-!ar micl - masini de :alcula! centrale, sediul unei reprezentante,
2,0
{Cre!;itarea consultanu\or c-alifica11) - copIatoare arnplasarea in ora$ ca semn al con-
, dezvolli:lrfdife,ne - dictafoane
• ssctorul da consi.rllan\11 1ntar1or tinuitatii, ambientul, activita\ile de lu-
arganiunuo, da mun~
e.a:nc1 t,1 ca.,e de 11conomll) ·
, ln •mtor, rat• de cre,eter! in d_d&te
cru si agrement in acela$i loc) care
1,5 cdata OJ crs-,!eraa cancentr~b lntersectarea domeniilor: tehnica ar putea avea un rol mai important.
Adminlstra\ie 1,304 0%
: !~~':~U:~~1~j~\u~icu~~1cr
9
CD informa\iei, prelucrarea datelor 01birotic~ Traficul datorat calatoriilor de servi-
1,0
~+22.B¾ • b~~~i=n~~upelor de ci!enll
5
ciu poate fi redus cu cca 50% prir.
Aita pres~i , 0 73 8 +1% ~ Wtu~~a _pls(er etr prgs!unaa /nfluen!a tehnologlei lnforma\iei implementarea videocon/erin(elor,
concumn11ah1 ~ efortul concsntrnrll
dese~\ , sc.\dar&a drastic.t :a parsonnlutul ~i a blroticii Modliicarlle locurilor de lucru
0 506 prln rn!lona!IZ.tnl
-3% • p1e!1.H;t.fAtaactea1uturorproce- Dezvoltarea tehnologiei informajiei Efectul ra1ionalizarii generate de
o,s _ ~ I seior
~ 2S,0¾0242 -3% , o,-jentata
descefllfiilllzarea_ pnn unltatr $i a tehnologiei comunicatiilor ,duce tehnologia informatiei $i transforma-
.anc, cltre p1atA
• potential in ~c:llvfta1aa fa dlstanta la modilicarea cond~iilor de lucru la rea cerinielor locurilor de lucru (flu-
Aslgur~ri ,ts¾ dll la domlCHIU
locul de munca din birou, Terminale- xul si modelul de organizare) se ras-
1970 1980 1990 le mutifunctionale inlocuiesc com- fringe asupra modificarii structurii bi-
ponentele individuale pentru prelu- rour:lor, Necesarul de personal
®
w
Dezvoltarea sectorulul de prestan servicii Lccu! ,,.5-trlmt"
Zona de uUlizare sl de de lucru.,.65 crarea datelor, textelor $i imaginilor, scade, grupele de lucru devin tct
1
circulstle cca S m sistemele individuals sint conectate mai mici. Distributia sarcinilor ierarhi-
incapare mica in retea devenind u~istem integral zatti pina acum, cum ar fi director,
TIIlIIII~ I
/ Locul ,.;,r:tlns"
da lucru •.. 10
de comunicare - 1 . Po$ta fede-
rala germana Intro uce reiele uni-
secretara, referent de specialitate
etc. se transforma in constituirea de
80-BS¾in $Ir ""
versale ca ISDN (Integrated Servi- grupe integrate de lucru $i tot in ace-
5115-20% ~~~fb1t 1· ces Digital Network), sau BIGTON
lncapere pt. grupe -------1 (Retea de comunica\ii cu banda lar-
la~i fel, probabil, se modifica si repar-
tizarea suprafetelor.
Cw
75-80¾
t+ lntersectat
illSeparat
ill Alte nivelurt .,. 1O
ga prin fibra de stlcla) respectiv BIG-
FERN (cuplarea re\elelor BIGTON
1ntre ele). Prin dotarea locurilor de
lucru cu monitoare (dupa Gottschalk
O relatie mai sensibila fata de medi-
ul de lucru este strins legata de o
constiinta a valorii predominanta in
societate care se rasfringe in atitudi-
$1 20 -25% 1990 cca 20% - bib!. SAP) $1 deci nea fata de calitatea locului de mun-
terminals de calculator $1 aparatele ca (lumina naturala, relajia cu medi-
Utillzarea zilnica a birourilor: aferenie. necesarul de suprafa1a ul, consumul de energie) Si a activi-
® MMmea spatiilor de lucru aferen1e © supra1ata Tn %
pentru un lac de lucru din cadrul bi- tajii desfasurate (puncte de vedere
Dlstributia persoanelor pe roului cre$tS intii aditiv cu cca 2 - 3 ecologice, consumul de materiale,
110 © Olreclor. Condu~torul
grupe de lucru m2 la cca 15 - 18 m2 , Efectul biroti- salubritatea).
sectorulul principal.
t 00 1este - er trebul sa fiaj
conducatorul sectorului, cii asupra lormatului suprafe\elor ;;i Locul de rnunca este, din perspectiva
90 asistent
a lacului de lucru genereaza criterii utilizatcrului, un lac de rang ridicat al
80 @ Secretarlat de evaluare ca: mai multa pondere interactiunilor sociale care datorita
70 acardata nemijlocit calita\ii locului structurilor de lucru formalizate (prel
© Condudtcrul grupai
de lucru, asigurarea flexibilita\ii tipi- autom. a datelcr, organizarea muncii
60 principals. conduc~torul
grupei, refereni ce firmei, minimizarea costurilor de etc.) devine de o importanja din ce in
50
exploatare, mai multa importanta ce mai mare, Solicitarile fizice si psi-
40
27X
acordata mediului inconjurator al lo- hice ridicate iac sa creasca aten\ia
30 cului de lucru privit din punct de ve- acordata mediului de lucru (spa\iu su-
20 dere ecologic, astfel incit configura- ficient. posibilitatea de a decide am-
10 tiile spatiilor din vechile cladiri de bi- plasarea mobilierului dupa dorinia
muri nu mai corespund. Multe personala, aerisire, iluminare, suii-
1 2
amenajari nu mai corespund regle- cienta protectie impotriva pertur-
rr, I fiecara
Persoane pentru @ mentari!or actuale (1986 cca 70% barilor). 75% din activitateazilnica are
I.V . grupa dupa Henkel - CD). Modernizarea lac in ,,iocul strim! ~ucru si in locui
$1 transformarea (- Sisteme de extins de iucru" - ~ . Relatiile ne-
arnenajare) sint la fel de relevante cesare ce serviciu ca si amenajarile
ca $i rata de crestere in sectorul ter- foiosite in comLtn sint de mare irn-
\iar sau ca noile construcjii rezultate portanta. De aici rezulta nevoia unei
51%1 Ca11dui::er~ dinl.:\structurarile activita\ii de birou ccmbrnatii in u'.1li:area incaperilor
- \.SJ· irdiv,C:ca'e 52'J de grup. lccun de
70% o:sct.i(ii Potentialul raiionalizarii cuprinde, 1n lucr•J ,peisona!e·' scu ,,colect1ve·'
c2.zul activitatilor administrative (de- -0-@
Secrat2nat cozitare, scrtare. copiers, cautare, Pe !lng2. reno 11are2 birourilor existenw
Sa·vici"i a,:i1iz:ticnarea materia/elor) si a ce- le s~ ·:::ntw,e=1za nc1 ccnce011i asupr2
lor 'Je comunir:are (conferin~e, dis- s~~-r11..:: J: aic2,tuit din :r.c8.peri indivi:Ju-
1
Par:ea
rn-1.3r3,bild :·.:t::J, c,:a 25=,,~ din (impul sapta.m!- :;i :J~ ;i-:_::::: c!uc2. 0. C:ott3ch3.l'.,r. _,,
15-2S'.': ,~,21 :le !u,:ru. 11/luncile de rutina: con- -3;:2tu 1 ,;~:...:p~'::: ,_::c:.:c1n:::.: si GE\:'·
inc2pere mic'3
_;!deraTe ca pauz.? de odihn3 acti1,,?., ;J?.I :•Jr-~. ;:;'.Jp,3
r:1
=·
1 perso2-1~ :'.i_' ;_-:,'=~ l"'?Cu:;~ cu CC2. socv~ Acti•,;rt."3.-
[2 ,oe·soane! >32- ug;::ir:d2 ia ,:crr1ic:liu - cu ,:c;-
cisCtJ'." ;1r:
i Amplasarec1 Tl PO LOGIE
lnlluenta 11..incwlor si a_. Miiloace de lucru
prslarat~
CONSTRUCT!!
Tlpuri de spatii ale blrourilor ADMINISTRATIVE
Tabeiul .... CD,
(dupa Gottschalk
ELEMENTE DE BAZA -> QJ
Masini mecanice de - CD) arata clasiiicarea structurilor
scris si de ca!cula1.
tale/on de plan in relatie cu functiile $i biroti- Sisteme
clasar peniru acte
pasta pneumatica ca - factori hotaritori ai concep\iei Organizarea spatiului liniara pe un
clacirilor. tract este neeconomica si poate fi
Tehnicile de lucru sea/la in strinsa folosita numai la incaperi de birou
legatura cu tehnologia de care se ad1nci (lumina naturala ?) -@.
1958 19G1 1963
in eras dispune - ®. Structura de lucru a Organizarea in dublu tract sa int1Ine$-
i~-
crdinii repr9:;:9nta!1ve 1950-1965 La n1argmea orasului
tinilor 50, 60 si 70 este completata te pina in prezent in maioritatea cladi-
de dezvoltarea actual a a tehnologiei rilor administrative cu camere indivi-
Masini electrics de scris. informatiei si a biroticii care insa duale si sali mici de birou pentru care
JI• regi'stratura
prelcr. autom. a daIelor
centra/izat:l
poate avea un efect considerabil
asupra activita\ii de birou si a me- ©.
este posibila iluminarea naturaia -
Organizarea 1n triplu tract esta
proprie tipului de bloc turn cu birouri
G@:81\ diului de lucru (vezi modificarile lo-
curilor de lucru) si care genereaza
in acest fel noi configura\ii cores-
--+@. Sistemele din Statele Unite fara
holuri se infilnesc in centrul ora$elor:
1969 1971 1976 punzatoare ale planurilor. gruparea tuturorincaperilor. cu ilumina-
Oras de birouri
flexibilit.a\li organiza1orlce 1955-1975 la aiarginea orasulul re naturala sau ar'Jficiala, in jurul unui
Dupa tipul de alcatuire a - birouri- mod de circulatie (ascensoara, easels
lor modulars ale anilor 50, - con- scarilor, can ale de ventilatie) sau cu re--
':,"_.,..,-,
~~
orasului. 0 incapere mare de lucru
~k pentru grupe al anilor 70 si 80, se
pare ca in anli 90 se generalizeaza
tipul birourilor combinate, (- (IJ
aflata la interiorul cla.dirii cu tavanul
cu absorbtie fonica., cu ventilatie $i
1978 1 ~
La r.iarginea orasului iluminare $i care este inconjurata la
Fuchs, Gottschalk, Sievarts) - pri-
medlului de lucru dllerentiat 1975- .. rn zone verzi .. exterior de mici incaperi de lucru cu
mele exemple din 1976 in Dane-
iluminare naturala.
marca - cu o noua alcatuire a spa-
G) Structura olanurilor incepind cu 1950 (dupa Gottschalk - I] )
tiului si o combinare a tuturor forme-
Birouri combinate: la jumatatea ani-
lor 70 in Danemarca ca $i sistemul
Epcca Tip Mliloace de lucru Schema lluxulul lor de bazi:\ cu nose, Ite.
din Statele Unite, un plan cu adinci-
Orientarea dupa rJnctele cardinals
mea de 16 - 18 m, organizat ca
oin 1950 incaf,er/ mlcl:
amp asa,:e In .sir,
Ma$ir1i mecan/ce
de scr!s
liniar ,,. este tratata in mod diferit.
spa\iu mare pentru grupe de lucru
s:uprapuse Telelan Dupa Rosenauer, la clMirile birouri- sau ca birouri modulare organizate
•-=t>•"'~
Clasor pt. acte lor din SUA axa principali!I. este orien- in triplu tract-(].
tata E-V in proportie de 90% intrucit Lumina naturala poate fr utllizata in
in retea
incapara mare: Masini electnce lumina soarelui care patrunde ad1nc
din 1965 transparenta.
llexibilltate
de scris
Copiatoare
pre/, autom. a
-r::,,·"'
1-·.:::;;:·-· la rasarit si apus deranjeaza. Partea
sudica luminata de soarele din tfmpul
mare masura pentru earners cu adin-
cimea de pina la cca 7,00 m. Siste-
datelor cenu. •-e-- me!e tehnice noi cu lumina naturala
zilei poate fi usor protejata prin para- (vezi tehnica luminii naturale) cu
lncaperi preL autcm. a datelar secven(lal solare. Dupa Joedicke - (IJ . schimbarea directiei luminii sau cu
de grupe: dascentrallzata =t>,
din 1960 asoclate, Prccesoare de te;ict +==t>~- Axa principala orlentata S-N permi- transmiterea luminii (prisms, reflec-
delimitate Aparate pentru •==t>•- ts patrunderea luminii soarelui in
sortarea datelor toare) permit exploatarea si mai
toate incaperlle. Camerele a/lats la eficienta a luminii naturals.
@ Tipuri de cladiri ,;i structura muncil (dup~ Gottschalk - C!l ) Nord pot fi sustinute doar de ame-
najari fara holuri.
fntr-un studiu de rentabilitata efectu-
at de prof. H. Sommer - bibl. a fast
prazentat un plan de organizare a
spatiului cu 5 alternative pentru a
Mecasarul de suprafalii pentru un lac de lucru obtine afirmatii cuantificabila asupra
~o necesarului de suprafata -- @.
22,4 28,9 26 4
~ 23,1
- Birouri modulare standard, axele
r-::-:-. r--
Olspunere llniara pe un tract, 20 ,' rasterului la 1,25 m, exclusiv inca-
® eflcienta datoritf! adincimii foarte
:a peri pa 3 axe,
mari a incaperilor de birou
10 '=~
8 f ,~ u - Birouri modulare contort, axele
0
-~~
~~
H
>! ii H
H ,=" ii
., a
rasteruiui la 1,50 m, latimi varlabile
ale 1ncaperilor,
- Birouri cu inca.peri mari, adinci-
mea incaperilor 20 - 30 m. suprafa-
ia pin a la 1.000 m2 ,
® r;puri de lncaperi de birouri ~i
necesarul comparativ de suprafata - incaperi pentru grupe de lucru, 15
@ Dispunere ln dublu tract - 20 membri, iocurile de lucru la
max. 7,50 m distania de la fajada.
Birouri combinate, exclusiv incaperi
individuale de cca 1O m2, cu o zona
comuna de 6 - a m acincime.
6
CONSTRUCTL
~ ~
I .. ·I 0
"':::·
.l.
~
ADMINISTRATIVE
ELEMENTE DE BAZA -> CO
I- 25,00 -t- 25,00 -I f- 25 ,00 -+- 50,00 -+- 25 ,00 -I f- 50,00 Tipologie
Cladirile mari de birouri sint con-
CD ® @ structii etajate, cu pereti despar
I- 25,00 titori modificabili care s1nt susti
I· lffl-:1 I
i-- 50,00 -I
==
1-- 25,00
~
+ 50,00
§1
--+-
I ; ;
25,00 -1
nu\i de plan;;ee -- pag. 106. Re
perele fixe ca grupurilor sanitare,
casele scarilor, ascensoarele (
a!tele sint amplasate fie la ;;,, di
~ ~
T \iei -- ® :;,i ® in colturile interioa-
r
I-
6ij
S0,00
~ --, I- 25 ,00 -+-
l:.iiil:iiiil
~ [lliWJIU]]~
8_ Amplasarea simpla, pe mijfoc ,
"'
"' st71pilor de rezisten1a - G) si
®, permite amplasarea culoa-
relor la stinga sau la dreapta 5i
,.... 50,00 -1 f- 100,00 -I
ru!ui de sfilpi conform cu cerin
tele de organizare a spajiului. 0
@) @ @ amplasare in 5iruri duble de
stilpi ingaduie o adincime identi
T
ca a incaperilor birourilor -- ®-
f- 50,00 ® Holurile au in acest fel o ilu-
minare indirecta prin ferestrele
00 plasate la inaltime ;;i U$ile CL
geam ale pere\ilor holurilor. llu
I-- 50,00 minarea directa 9i eficienta a ho-
@ @ lurilor prin lumina venita prin ca
peteie cladirii la constructiile scur-
te _,, @, cu aripi -- @ si @, fr·,
unghi - @, in forma de T__,. @,
in forma de U _,. @, in tronsoane
lungi decalate ...... @ care se ter-
mina 1n forma de cruce cu caja lif-
tului in centru.
CJ
de dotarile tehnice, perturbari optice 5i acustice), a dus de aceea la un com-
portament negativ al angajatilor.
Blrourlle modulars sint foarte adecvate pentru lucrul autonom 5i concen-
. trat, ca incapere pentru o persoana sau pentru mai multe - grupurile cele mici
. care necesita un permanent schlmb de informatii. 1n Germania este forma
de birou cea mai raspindita dupa eel de-al doilea razboi mondial 5i este si
astazi justificata atunci c1nd corespunde cerintelor locurilor de lucru (-
Gruner si Jahr/Steidle, Kissler sau - construcjiile noi de birouri pentru
Bundestag/Schurmann) sau in cladirile turn cu birouri in care structura con-
® © structiva este in asa fel Jncit dornina caracterul puternic standardizat al con-
ditillor legate de spatiu si organizare a muncii.
....... r ...
I ~,..._ ...
/ / 7. . .
I I I '1
.... I
/
I
/ I
/ I
I
'.J I I I
< I I
) ''..J I
I r, I
I I ') I
Birou cu 1nc~pere mare 1n Hamm. Eta) Arh.: autorul / / /
~--.L _ _j _ _ _j
/
Legenda
D lnc8.oen mid
~ )n,:3peri pentru •:;rupe
~ fa,.scer:.scr
0 Sc;w_~ princ;pale.
::::.1"
TIPOLOGll DE BAZA 1970 -> QJ CONSTRUCTli 1-\DMINISTRATIVE
Co nceptia cladirilor II '
Birourile reversibile au reprezentat incercarea de imbunatatire a birourilor
Supr. auxiliar~ cu incaperi mari care in multe privinte nu ofe;eau conditii de lucru
-100-200 m· satisfacatoare (climatizare nediferentiata, lumina naturala, perturbari optice
$i acustice). Pentru crearea posibilitatii de a compartimenta dupa caz spatiul
in bi;ouri modulare ce au randamente superioare in caz•JI activitatilor ce ne-
cesita concentrare, nivelul prestatiei tehnice in ceea ce priveste asigurarea
flexibilitatii a fast imbunatatit.
Pe 11nga nemultumirea utilizatorilor, cresterea ,neficien;ei dabrata pretului
crescut al energiei a contribuit la ridicarea unor semne de intrebare referito-
are la viabilitatea birourilor cu incaperi mari.
Modificarea structurii muncii de catre noite tehnologii (de ex. introducerea
calculatoarelor) a permis organizarea in grupe mici. Primul exemplu - cladi-
A, rea OVA-Mannheim.
Schema lunctlonala incaperlle pentru grupe (sali mici) sint adecvate pentru grupuri mici de
lucru care necesita un permanent schimb de informatii. Cu acestea s-a
@ Birouri cu incapsri pentru grupe OVA, Asigurarl, Mannheim 1977 Arh.: Striffler 1ncercat, prin dimensiunile mediului inconjurator de lucru (max. 7,50 m de la
tereastra), instalarea unor raportun spatiale ce permit o libertate personala
I
a dispuneni (vezi modificarile locurilor de lucru) $i totodata imbunatatirea
spatiului de lucru din incaperile mari considerat nesatisfacator (lumini:\, aer.
Supralata 1:::::,::·i:·;Jsuprafa(a utila I.a . individualitate) in raport cu cre$terea cerin\elor muncii de birou.
la birouri mo- /\ ,roun. c~ rncaperi mari Se poate renunta la o climatizare completa in favoarea unor aripi de aerisi-
\ u - minim
du Iar. _.
a / ,.
\ IZ s maxim re pe fatade Si suprafete de incalzire sustinute de instalatia tehnica de cli-
, ,.,. .... ~,.,.. \ Fin cerc . matizare (tehnica constructiilor). Cerintele referitoare la spatiul birourilor,
,,. maxi modificate de evolutia tehnologiei si a automatizarii, si noile cerinte referito-
p-~~;;-·· --l;□total are la angajati rezultate din acestea impun asanarea cladirilor de birouri exi-
P uula reversibila
Parterui determina
Us maxim - marlmea
stente. De aceeasi importanta este problema ridicata de configuratla in cape•
rilor mari care nu otera condi\ii satisfacatoare in multe privinte (modiflcarlle
n~ locurilor de lucru). Mijloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint trans·
if.m~,~I
1 · Glabsoluta
Urmeaza necesitatea
adaugMi unitatilcr
11 prln contrast 600 < F unitate
< 1.000 m2 ;;I F etaj • maxim
formarea cladirilor, lumina naturala prin curti interioare. posibilitatea de a pri•
vi in ansamblu impal'iirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati
identice in ceea ce priveste lumina. aerul, protectia fonica sau introducerea
unor sisteme de instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile da
1141 Blrou reversibil, optlmizarea SU· tshnica a constructiei cum ar fi instalarea cablurilar, realizarea conexiuni!or
etc. ca si functiile de structurare a spatiutui.
\;.Y prafe\elor utile
Un exemplu de asanare este procedura comisiei de experti pentru schim·
barea structurala a cladirii administrative Bertelsmann VI din GUtersioh pro•
vocat:l. de nemultumirea angajatilor (modificarile locurilar de tucru). incape-
rile mari se deovedesc utile numai la putine forme de arganizare 51 continut
ale muncii in ciuda raspindirii largi a ,.modei utilizarii" lor. iar ideea standar-
dizarii tuturor birourilor nu este la fel de adecvata pentru arics mod de orga-
~izare a activitatii. In cazul cladirli Sertelsmann scapul a fast lmbunata\irea
calitatii locurilor de lucru. pastrarea flexibilit!l1ii pentru noile tahnologii de
bira1ica si moditicarea gruparilor. eficienta suprafetelor de lucru $1 sci:\derea
costurilor de exploatare.
Neile tendinte (principiul birourllor combinate) incearcii sa opuna cerin-
telor specifice ale organizaril birourilor a ccncep(ie corespunzatoare a
spatiului adica a aferta de spatiu care. acolo unde este necesar, sa fie tleJ<i·
bila, sa permita lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac-
tivita\i cars necesita concentrare, care sa conjina amenajari comune ce pot
ti folosite temporar pentru activitaji deosebite si calective si sa fie deosebit
de favorabila activitatilor autonome si de inalta calificare la care locurile de
lucru sa poata Ii modificate in cursul zilei.
w~0~
y~~ a ,r/; \ '~ 0
uo
d'
"7-'.
\....,\'J/; 0
(J JP or( :r;:''
Folosirea 1ncaperilor pentru grupe D
dellmitate partial, incaperile pentru □
reversibile
Zona
sacratariatului
zonal @ :~s,r1~:;st98~7,•
;r HLJnl
1~~/,?,r. ':,2>;~; , , _.>, --1 Canceotla inc~perrlor o'
@ grupa sint legate prin mlcl zone re-
versibile ;i delimrtate parjlal dupa
K y-; ' ;,; , ..ill.'.dlle dupe Gottsr.na11, - rn
necesitati ca suprafete colectlve ~) ,~.)
Sladrrea SMS rv -.,/7 (.-,,
Leganda
,G Dusseldor' 1984
® Arr . Eller. lvla1er
IJ. 0_
l I ',i f.1 L f:~
- :
17 ;; l:;:
I '.
I
~
I : ! '
++r:_:.,'"",!+,-;,,,rc:'rrr:'::rrl"'it~_$},_._'fl"'~}
-aAscensor :1 =r, 1
1i''";:..l
~ Seara princ1oa1a
e inc~ogri aux,!i;Jr'?
7; :I ~I '
1~Y1-,-,
x Serm::2 csr.tru 'J r,:;~:,
-~
1
CJ Sucr2fel.il'? nuc:i::,j•~r
<J P.c:~S:3 !J3r1'8(
-,---.-,.,-,-
CONSTR UCT!I ADMiNISTAATIVE
ELEMENTE DE BAZA ALE TIPOLOGIEI 1980-1990 -> [D
Concep\ia cladirilor ill
Cerintele releritoare la spatiul birourilor, modifitate din evolutia tehnologiei
si a automatizarii. si noile cerinte referitoare la angajati rezultate din acestea
impun asanarea cladirilor de birouri existents. De aceeasi importan\a este
problema ridicata de canfiguratia incaperilar mari care nu afera conditii sa-
tisfacataare in multe privin\e. (.... madificarile locurilor de lucru).
Mijloacele prin care acestea pot fi reorganizate sint transformarea cladirilar,
lumina naturala prin curti interiaare, posibilitatea de a privi 1n ansamblu
impartirea in plan, realizarea de locuri de lucru cu calitati identice 1n ceea ce
priveste lumina, aerul, protectia tonica sau introducerea unar - sisteme de
instalatii pentru birouri care pot prelua mai mult sarcinile de tehnica a con•
struejiei cum ar fi instalarea cablurilor, realizarea conexiunifar, etc. ca $i
Unitate cu birouri combinate, /unc\iile de structurare a spatiului. Un exemplu de asanare este procedura
@ @ Edding AG, Ahrensburg, Arh.:
comisiei de experti pentru schimbarea structurala a cladlrii administrative
Struhk u. P.
Bertelsmann V1 din Gutersloh. - @ - ®
provocata de nemul\umirea an·
gaJatilor (modificarile lacurilor de Iucru). incaperile mari se deovedesc utile
numai la putine farme de organizare $i continut al muncii in ciuda raspindi•
rii largi a ,,modei utilizarii" lor, iar ideea standardizarii tuturar birqurilor nu este
la fel de adecvata pentru orice mod de organizare a activitatii. In cazul cladi•
rii Bertelsmann scopul a fast imbunatatirea calita\ii locurflor de lucru, pastra•
rea flexibi!itatii pentru noile tehnalogii de birotlca si modlficarea grupMlor,
eficienta suprafe\elar de lucru si scaderea casturilor de explaatare. Noile
tend'1nte, cum ar ti principiul birourilor combinate, incearca sa opuna ce-
rintelor specifics ale organizarii birourilar o conceptie corespunzatoare a
spatiului adica o oferta de spatiu care, acolo unde este necesar, sa fie flexi-
bila, sa permita lucrul pe grupe, sa prevada incaperi individuale pentru ac•
tivitati care necesita concentrare, care sa ccintina amenajari comune ce pot
fl folosite temparar pentru activ~ati deosebite $i colective $i sa fie deosebit
.·" ........•·--···. ·----A...------JI.~-· '-·-····'••H••·· '·······'-·-···'·"'
l ' .. de favorabila activltatilor autonome $i de inalta calificare la care locurile de
Administratia centrala a American Can Company, Greenwich, Connecticut, lucru sa poata Ii modificate in cursul zilei.
Arhitei::: Skidmore, Owings & Merrill
1 Ha(
2. incjpsir~e pentru
pauzs
3. 9in:: J
1
4. inc2.o~u3: pamru
dlscu(ii
5. S!udic audio
5. 'J':pc!i'.ar~
7. S1:;tam d9 transport
S. .JMn~ oenrru
c!rmat1zar9
~. !nc:a::i.;r:; m2r3 d9
00rQfd l ~agrroQ
--- 2,50 n
15,00 m2 peste 50 m 2
16,00 m 2 2,75 m
l~I
peste 100 m2
~- ---~' "1 c=J ____ _; 3,00 m
~
!...---.J---..1
' ' peste 250-2.000 m2 3,25 r
lE::i ___ .J
Holuri, toalete. 10 Nefumatori in Dupa cercetari!e americane (Con. Life Ins.) suprafetele de baza inclu-
incap, auxlliare 30 - cazul aerulul
incalzit, temp.
siv suprafetele de utilizare a mijloacelor de lucru auxiliare (suprafata d&
scari so - ext. sub O'C
baza + zona inconjuratoare de 50 cm= suprafata de utilizare a mijloa-
Arhiva, reglstratura 120 250 10-27 lncap, birou!ul celor auxiliare) sint:
Contabili tate, 250 500 20-30 Nefuma.tori angajat la birou 48 sq. ft ( 4,46 m 2J
Steno, inregistrare, 26-34 secretara 72 sq. ft. ( 6, 70 m2:
Pasta, :ucatarie ·1 30-40 Fumatori
Dasen tehnic 600 1.000 34-51 FumEtori sef de sectie 100 sq ft. ( 9,30 m 2J
Lab orator - · 4,000 51-6B Cam. director director 144 sq. ft (13,40 m2)
Tabelul regulamentelorde vent,latle VOi al doilea vicepresedinte 216 sq. ft. (18,54 m 2;
® Tabel cu valorile iluminarii in
cladir,le administrative
@ (Verein Oautscher ingenleure-Uniunea primul vicepre$edinte 324 sq. ft. (27,89 m2)
inginenlor Germani si ASRE ·1
3,60 - 4,20 I-\dincirnea incaperilor depinde de necesarul de spatiu in functie de fe-
lul lor: incapere individuals., incapere cu mai rnulte locuri, incapere
mare, 1ncapere pentru grupe sau sala cu birouri.
/l.dincimea media a 1ncaperii de b1rou 4.50 - 6,00 m. Patrunderea lu·
minii naturale p1na la adincimea locului de lucru de cca 4,50 m (de-
pendenta si de pozitia cladirii cum ar ti pe strada ingusta sau cu impre-
1urimi degajate). Regula de baza: /1, = adincimea la care patrunde iu·
m1na = 1.5 Hb, cota buiandrugului ferestrni (Hb = 3,00 m, .A.= 4,50 m).
Pentru locurile de lucru plasate la ad1ncime mai mare se va folos1 !u-
1n1na 3rtificrala 1n ultima treime din adincimea 1ncaperii.
:~1.,Jpeis de !ucru nu slnt depenoente ds patrunderga lu:-:1inii natLH2!>?
:n:(uCl1 2d':?se,Jri sint n9c2sare lnc2csri cu e.di11c'.r:,i mai mar:.
L3:,1nea ,je circulatie a c~loarelar se ajus,eaza dupa gradul de o_cupa-
~· ::. i,' :-::e;'jri; si G.sc:2s2n.J1 de 3;:ariu pe;711'J 2~ai':Jt2l,2 :le t:-1 ·,:;~. Ir-; •,J0-
~ :;:n-(:•(:3;::-; ,':,..;Jr;;~·_; C).'.?: -
"' ~~?I ir~,-~,_1 1s •:a r:fou2 ~er-;02r =? s2 ooat.3 '.recs: 1Jn3. pe iin~3. 2.!~c:1.
.::.,(:~. 3t~•~ ,1,., I ~,i ;-:.3;~~ i=~·~~ 3.r--~---1 .,~rn?i-:,~J~ .:-::-r'.r'J )::_::~~i!;:•;
1875 1875 1875
I 1875 1875 1875 1875
CONSTRUCTli
60 300 101 5 500 3oo 765 780 , 780 765 0 850 780 650 760 300 650 , 760 650 760 620 1065
' ' 60
I
ADMINISTRATIVE
DIMENSlONAREA -> [D
! H&I 1 ti 1 °■::;t
1 0 0 1
D!STRIBUTIA SPATIULUI
iric~pere cu Gamer~ cu
masin~ de scris 2 birauri
;:r:;~ inca.pere de rucru (cartoteci1)
01stnbu(1a spatiu!ui
a
® .Heme-Base", camer:l. individual a
unui birou combinat
1875 1975 I 1875 1875 I 1875 I 1875 1875 I 1875 I 1875 1 1875 I 1875 1 1875 1 1875 I 1875 11875 1 1875
1 1 1
[JO rn·,:. 81
•:<D ,.,D
., • .· '" d
--
Structurarea spatlulul in cazul lolosirli biroului de scris organlzat
@ Oiferite incaperi de birou in s,stemul cu incapere mare: a) sef. camera mica pentru sedinte sau pentru dlscutii: b) asistent sau Structurarea spatfuluf 1n birouri
sef de sectie; c) secretara. receptlonera: d) referent (psntru relati1 cu P'Jblicul); e) sara de lucru (grupe de lucru}
0 combinate cu camere individuala
plasate pertterlc si suprafetele co-
mune care le apartin
J.6C
5,0:J
CONSTRuc1 ..
ADMINISTRATIVE
DiMENSIONAREA-+ [
0
Suprafete utile
II La baza cercetarii efectuate de
0 E. Kahl_,. QJ a stat principiul b'
I
rou,ilor cu camera individual
lcontabilital'l:,: 0;
,..,,.1
~1="'="'=-====+ dispuse succesiv la fa\ada si v
ii: I !neap.
de lucru
riante .... ®
cu diferite marimi
:i ale lncaperilor dictate de cone:
#=;=:;:;==;=;:=t i 0
derente ierarhice sau utilitare.
<>I
"" ---- ~
OJg Ii----~
--''.;..,: I O , •
Utiliz. Supr. utila a incap. biroului
.,;
,..,
i
- ··-
~i
•J i
I
.,:
r--, un birou pen:ru discutii pentru cca '
persoane cca 18 n
I
t
.... 0 T 0
:gj Partener cu rol de conducere cu un bi-
-"-'-'---;!:'
.l.. .~:jg
-'-o
Aeglstr. scris
I I rou pentru discutii pentru cca 6 per-
~! -j"'
I I soane sau 3 referenti, personal s:;
IJ similar respectiv 2 referenti cu un le
~.I ! ~ ;:;/ 000 suplimentar pentru aparatura de birt
-1
I.,,
lri
I
Reclstratur -
"'--·---·- i~@ $ef
I
I
sau anti camera sefului cu zona de a$•
teptare 24-30 m2
, Registraturt-~.i
I 1o_ I "j-, 0 $ef sau incaperi functionale cu ode
i
I
.Jg 1/ tare foarte ampla cu aparatura
incepind cu 30 m2
lncap. indlv
"'"+' I I
I
tI1
~~~--...I ~
0 r,,\ Posibilitati de ocupare a Tnctiperilc
0
~1@ if~ e!•
I
rnensionare _., pag. 63, care se potriveste necesaru- pentru cladirile de birouri. @- @ pot Ii de aseme- si 2 x 0,80 m la~mea biroului pentru scri
lui celui mai variat de suprafata a cladirilor de birouri. nea completate cu multe exemple de amplasare ju- ~ 3,60). incaperea care cuprinde dou
Oistanta 1ntre pereti astfel rezultata de 2,5; 75; 5,0 m dicioasa a mobilierului. in cazul acestei distante axe cu latimea de 2,30 este prea ingust,"
pentru 1 referent cu locurl pentru vizitato•
etc ...... CD- ®
of era rnulte modurl eficiente de dispu- interax de asemenea se potriveste distanta 1ntre
ri. Locurile de lucru mai largi, prevazute cu
nere a mobilierului, care pot ti inca sporite prln diferite grinzi cu cele din regulile de dimensionare de 625 monitor sau echipari deosebite presupu
vanante 5i care indeplinesc aproape toate condijiile. mm sau 1,25 m, prin faptul ca fiecare a treia grinda o marime a incapelii ce corespunde ur
Oaca este necesar un ritm mai sustinut atunci se ale- coincide cu pozitla stilpului de rezistenta. matoarei dirnensiuni (4,70 m). Suprafat,
utila suplimentara nu poate fi exploatata.
ge varianta IL Daca e cazul o distanta de 2 x 1,25 =
DistanJa dlntre axe 1,30 m
Dimens,uni ale incaperilcrde 3,80 m c,
corespund suor. utile de 18 m2 permit
- mobila suplimentara pentru registra·
rura;-2 locuri de lucru prevazute cu mo-
nitaare, cu o adincime recamandata de
asociatiHe profesionale de 0,90 m; -
masa ce desen respectiv masina de de
senat ,, 1 birou oentru scris; - 1 biroL
pentru scris si o masa pentru dlscu\ii
pentru 4 persoane. Toate celelalte locun
de lucru pe cit poslbil cu a utilizare foar
~s flexibila pentru a nu fi nevoie de re-
aran1araa zidurilar desoartitoare.
]11
!1 I
Q I
,o o
iEf u~.!
v
LE!.t:mea inc2.pern de 4, 10 m permit::
iTodalit8.{i foa.'ie fa·1orabile de mobilar::
;: •J utili;:are a :;1~prafet2i de a mare fie
:tibdir21e. 0 aCificirne a inc8.peni da
...::: l__J r:r.· ri == ~ JJ -F ..:. --1:J ,"";: cu .3Up'.;:i~:a. de 1:3 rn 2 est-2 s.,-
II 11 ,. 1 " 'I
~==='='1,T ----· irc:gr;:·~ ~.i:·:~ t1n-.:J Cit .1u se im;::iun2- c
4,00 -::::1-•:!r'Y';:? --:-1c:.: 1-::::: :,11,1 1Jl:i:::::ari
S, 15 I 5, 15
D::at2i1:3. Iii:_?-:~~
U1st-:1.n1J. ic112-c,"
:er;?s\rc;lcr ; JG
?.r'Es~·?ki ',2'.J
CONSTRUCT!! ADMINISTRATIVE
DfMENSIONAREA
NECESARUL DE SPATIU PT. AMENAJARE
"-.....___ ~
52 ~ '> --·
? :i-4'J
"> :.'!:.,;
G) Scaun obisnuit @ Scaun rotativ @ Scaun rotativ cu rotlle @ Scaun pivotant
-1
"-
75 ,.
@ Pupitru pentru lucrul in plcioare Mase indivlduale 0 Mess individuale cu foe de depozi•
tare a rnaterialelor de scris in spate
@ Mase in form~ de U
"'\
es ';,,
..! I in ciuda introducerii noilor tehnici de birotica, consumul de hirtle - eel mai impor
tant suport de iniormatii - a crescut. Pina in 1980 consumul de hirtie s-a dublat I;
fiecare 4 anl. tvlediile de memorare din tel1nica calculatoarelor pot fi introduse pe
® Suprafat~ culisanta pentru casete @ $ipca de sustlnere pentru mape @ Comparatie a spa\lulul pentru diferite slsteme de depozitare
g
LS. Volum de pinA la 190 bud.ti
t-~~...,....~~
...
0
0
~
0 Suor.mob,lier
supendate pendular
,:;
~
,:;
_______
;2-------~_,
_______
Supr.mobiHer _,
1---1,57-
,,______....."_ T
~
al
g
t~::;:;~~~~~=1ih~ 1
Supr, culoar
0
~ Supr.mobilier "' Supr. culoar
0
Supr. culoar
~- Supr.mob11ler
1--
8 --------, I
"'
C "'·
A
@
Supr. culoar
~
5
@ -d,natrt; sr•,~gdiestproaztu,.traaresau~,npebn,,-@6 Tejgliea cu s,na cu
@ Sectlune - @)
"" - carucioru! cu rotile
bliorafturi pt. aceea,;i can-
titate ,je acte
dsoozitar
I
c'aoczit3re 'Jrizoniala
i
:~:- - 1 JO-., T:mp· d9 mc-::esarsi -
C:JmprJ\l~ "r:rg
i}
..?,.10.
CONSTRUCT!l ADMiNISTRA TIVE
CONSTRUCTIA DIMENSIONAREA - QJ
~ J-r Structura de rezisten\a - influen 1a construc(iei asuora impartirii suprafetelor
birourilor.- G) - ©
!:!='=:I
'1I
~=!=)_ ·wi411g:..
~-
:~ · .. ,
Propuneri de constructie pentru sectiuni transversale
ale cladirilor de birouri in dublu tract cu urmatoarele sarcini admisibile:
obisnuita 5 kN/m 2 , adaos 2 kN/m 2 pentru sapa (8 cm pentru canalele din po-
dea si legaturi la retelele de aprovizionare).
i:i=:,====;- 11 -r - lnaltirnea lib era a incaperilor 2, 75 m conform dispozitiilor VStattvo (Reg!. fo-
curi adunare) (permite amenajari ulterioare cu podea dub/a sau tavan sus-
f
IIJ
t
' I
PlanS9U • vedere de dsdsslllie
!I
iI
pendat). Pentru o activitate ce se desfa~oara preponderent stind pe scaun
este posibila o reducere a inaltimii incaperii cu 25 cm totusi min. 2,50 m
-------l--H
Sectiune transversal~ ~rin plan-1eu inaltime libera. Holurile, grupurile sanilare pot avea inaltimea de 2,30 m (utila
pentru traseele instala\lilor). Dupa Kahl - Ill eficienta unei structuri de rezi-
H
1~1!
Amenajarn pe- sten\a depinde mai pu\in de optimizarea componentelar singulare (de ex. ele•
I11 D=====I rs-!Hor nepo_rtan"'i!
Ii I Amena/area de ax. ca n1$a mentele prefabricate) decit de integrarea !or intr-o construc\ie functionala.
~ i
i I peratllor pentru dutapuri Oiferen\ele dintre sistemul cu grinzi longitudinale $i eel cu grinzi transversale
Amenajare
I -
•0 00 10
:f[
II 11
..:I 1,soll
10
dupa dorinta
5.00
\ ~~:,·;:~::; LI====)~
tare(hol)
Amenajare
-480
l \
50
I Udl
10 S.00
- (D - ©. Libertate de alegere constructiva de ex. pentru un plam;eu din
beton armat cu o deschidere de 6,50 m. Criterii: - costuri aproape identice. -
Greutatea mai mare are o influen\a asupra costurilor pentru distribuirea
incarcarilor si pentru fundatie. -0 grosime mai mare a planseelor are avanta-
CI) Sistem static asimetric cu dcua t';;'\ Slstem static cu mal multe
\S) campartlmente de rezisten1a
jul unei rigidita1i sporite, la solicitari diferite (decupaie, inlocuiri, sarcini slngu-
campartimente de rezistent~
lare, diferite deschideri, diferite moduri de realizare a pardoselilor).
?lanseul se intlnda pa dlrectia transver• Planseul se inlinde pe direcjla longitudi-
sala a cladirii. Grinzile inferioars ps di· nala a cladlrll. Grinzlle Infer oare pe di- Plan~ee cu nervurl. Sint eficiente economic numai pentru deschideri mai
rectia longitudinal~ a cladlrli. Grind a medl· rectia transversala a cladlrli de la stJ\pii ax- mari (greutate proprie mai mica, cheltuieli rnai ridicate cu cofrajele). Strapun-
ana si stilpii pa o parts a zonei holului se- teriori pests srnpii median! la ceilal;, stllpi
parati de peretii holulul. exteriori, gerile prin nervuri nu sint posibile, nu se pot realiza instala\ii din cauza ingus-
- flexibilitate 51 reversibilltate nsllmitate. - nexibilitate sl reversibilltate nelimitate. tlmii. Grinzile inferioare se afla pe acelasi nivel.
- 1argime suftc,enta a holulul pentru treceri - din cauza densitatil mai reduss a
libere intra stilpi $i perete. planseului sTnt necesare masurl supll- Grim:i cu placa (placi dublu Tsau Pi). Sin! foarte adecvate d.p.d.v. static la
fo2rts adecvat, fa!ra tavan suspendat sau mentare de izolare fanica (tavan suspen- descl1ideri mari. lnstalarea paralela cu zona nervurilor, intersectia traseelor
dat. sapa flotanta).
pentru parcari pentru automobile, am_pl~-
- loarte adecvat pentru parc.'lri pentru auto- realizata in zona holurilor. --G)-@. Planul fatadeiorpoate fi in spate, intre
sate deasupra, cu culoarul de circulat1e in
dirsc\ia longituclnalfi a cladirii. mobile. amplasate deasupra, cu culoanul de sau in fata planului constructlei, Maxima varietate prin separarea intre con-
clrculatie in directia long,tudlnala a cladirii. structie si stratul exterior. Amplasarea stilpilor, fa\adei principals sau posteri-
r-2,00 2~0, - 5~0 - "£ f -···--- -t2m --t- oare, in fata sau in spate au influenta astIpra modularil fatadei Si a ordonarii
I
:,·
ii1:
I
~
Planseu meisi ,
fdln baton arm, ig1'
825
1·,kJ1~Pn.16 m 1:..;
1:""'"; """ " -~..,. elementelor (rasterul, linisarea colturllor).
Stllpi plasa\l la interior .... ®
E-H la planseele in consola cu o lungime
adecvata a bratulul de c = 1/SL - 1/3L din distanta intre stilpi. Rigidizare prin
n- - - W
-n + pl~cile peretllar, ramele nivelurilor si prin asocierea cu noduri de circulaile ma-
I!--~~0,-
F,maibine
1
20 , g-20m sive si cu zone invecinate fixate deflnitiv. - C!J
20la M Sol 0
~
s~ip,, \I
QJ) ~- Qt :J..!,[V]jUJ:!. ••
&
I,\
_
11
.J
.; ~I - - ! Execujfa - Peretii masivi de compartimentare pot inlacui st11pii $i grinzlle inferioa-
re, fiind inciu$i din punct de vedere constructiv ca pfaci rlgidizante - G)- @. Nu
~I monol1t)
fdo/~!nct rn,n pl batonul n 1~·~-~- - ij~ g
sint reveresibili, deschiderile trebuie ha1arite dinainte. lntroducerea perejllor
despartitarl U$0ri prezinta nu numai avantaIul mobilita\ii potenVale ci $1 faptul ca per-
P1anseu - sectlune
r~•d~e :•
s1
d~ru~ ~ul~uri~n
Parat,
~11
I
~
~- - -~~ j_
~- • _____
►
mite decizii ulterioare asupra impflriiril
T incaperilor, chiar din timpul constructiei
(construc~a, supor(i - cu placi de ghips-
1!
11 pa~z 1 1.
24 cm de
a I neportantl 1'
i1o!ulu!. Peretefe holulul poa(e avea Si rol de rezl- mitate. - tavan suspendat necesar. -1ntre t- ·-M ..,-rt,...c.-t
'i I . H--l-~+--1_
1i;._.J.. - -~
stent! ca placa rlgidizarita plasata pe diracria lcn-
g1tud!na1a a cfaditti, - pGrati;;!e ztdit al ho!ului M·
modillcabiL l!extbUltate 1JmJ1a1a pe adincimaa
inc~perilor. -grosim'3a ~lan!;ieului min. 20 cm (pra-
nervuri, traseale instaiatillor pe directia
transversala a cladlrii, montajul longitudi·
nal cu strapungeri prin nervuri practlc nu
, aste posibil. - construc~e neeconomica,
grinzi inferioars inalte (chiar si cele de
WM~L I :~ :;4,, ~.
,1'
: ~~-~-
1r-t1t-]l
_.1~;-, •T-~1
-~-~
gul de izolare fonicS.), atunci cind se r1:1nunlh la !a-
otel), volume marl ale clMlril, numai la Rigidizare prln /9',, Rigidizare l I ' . ·1 :1- - t j.. •. ,
·,1anul suspandat sau 1a ~rnpa llotanta. - nu este
acecvaia pentrw constructla unei par-::M daasupra constru11ea superloara fara stllpi de rezls- ® rame, distnbu•
irea actiunii
I..!...) prin placile
peretllor
I I~: :, !~-+~~ -l
- per:nele hoJulul ~a placci rigidizant.a are un pret tenta. Diminuarea la 60 cm a grinzilor ln- C D
vintu\u\ spre
.;ivama.Jos - constructia de111ne ef!cienta pantru
adri.cim1 ma! mari ale cl~dfrii s! dls!an!e mai marl
ferioare, constructie sensibilal. la vibratii cu
valori mari ale incovoierii.
furdatla ® carii
-i posibilitati de distribuira a incar-
planseului pe stflpi si zana nu-
irtr~ stilpi pe dlrec:ia long1tudlnaltl a cJadirli. cleului pentru cladirile in trlplu tract
111
II
! II
~fllM---
'tr=
1 ·11
,I
I'
~--. ----;@-
~ :.-. ~=~:=
G H
r
:I:
r=
JI
ii---
0
.:.r ::-1 ,:,':C: : ..:;·, ,]'.
-:; -:---i,
CONSTRUCTll
ADMINISTRATIVE
3,40 0/MENSIONARE INSTALATH TEHNICE
3,00 iN CLADIRE - QJ
incaperi cC.J climatizare integrala.
Volumul brutal cladirii si costurile tota-
le in cazul unei cladiri climatizate sint
de 1,3 - 1.5 ori mai ridicate fata de ca-
~ul cl;:ldirii neclimat,zate. - [JJ +(D
lnal(lmea nivelului de 3,00/3, 10 m
Cladiri cu un nivel redus de instala\ii.
Fara tavan suspendat. Tevile insta-
laiie1 de incaizire la peretele exterior.
Traseele retelei electrice prin canale ln
glaful ferestrelor sau canals in podsa.
(j) in~l\imi ale nivelului ,n func~e de nivalul instala(iilor Corpurile de iluminat de la tavan ali-
rnentate prin tuburi sau prin supo11ii
pareiilor despMitori, Magistralele de
instalatii in zona holului.
inaltlmea nivelulul de 3,40 m
Cladirii cu cenn\e de instalatii, fara ventila-
re. Sub planseu (h = 22 cm) \evlle de
incalz,re, traseele electrics si de apa.
Magistralele de instalatii in zona holului.
inattimea nivelulul de 3,70 m
Cladiri cu lncaperile birourilor ventilate.
Pentru climatizarea incaperilor de birouri
se recomanda un spatiu pentru instala\ii
de min 50 cm. Traseele longitudlnale de
instala(il :n zana ha/ului.
® Curen;i generati prin c?!dera
de tamperatura 0 Podea dubla cu cablaje inaltlmea nivelului de 4,20 m,
9irouri cu incaperi mari, inaltlmea libera
a incaperilor dupa ASTV (Arbeits-
stablenverordnung - Reglem. ref. la loc.
de munca) de 3,00 m. Datorit~ cana/elor
incrucisate de ventilare o inal~me a ~i-
velului de cca 4,20 m. Toate elemenlele
de construqie care cepind de in.'\lllrne
vor influenta costuri'.e de constructle in
raport cu suprafata uUla a birourilor,
Racire bl1nda - ®- @.
Sistemele de clirnatizare cu patura cu
luburi capilare functioneazil cu apa,
dup~ principiul ,,racirea partllor con-
structive". Aportul de aer este cit rata
minima de improspatare a aerului.
Racires!s1. ,Cllmatizarea bllnda" prin plafoane radi-
pre!ucr
autom. dale ante si inlocuiree Iara turbulente a ae-
Perate despilrtltor cu profil
® lnsrala\ii de climatizare, incalzire,
® ® podeaiperete rului (ventilatie cu izvor), astfel o inun-
racire
-i
925 DM dare cu un flux de aer proaspat la podea
[cu guri la nivelul soclului podelei $1 a
mobilei), prin patura de aer cald la pla•
li ton $i pnn curen(i ~neraji prin cadere
.
Q
..
,:;
i \:, " ,I s = ~
£~ unei cladiri sint costurile energetlce -
i j£
0.
~ ~ ssbM
on r-,
~
= • @-@. Randamentul incalzirii prin
<" radiatia peretelui inclusiv aportul de
Cercetarea asociatiei PKYdln rnso
• ctadiri administrative aer pentru incalzire poate fl suficient
10 1nstltu1ii cheltuiell de exploatarel (un ci$tig de supralata utila prin
lac de munca pa an
10.406 locuri de muncA cheltuieli de e,ploa<. amenajari mai recuse) - @, Cos-
totals: 2.369 OM turile instalatiiior de climatizare prin
® Cheltuieli de axploatare
racirea partilar constructive nu sint maJ
% Val. ridicate decit al celor convenjionale.
me1'e%
@ lns1alatie de climatizare pnn ,acirea partilor constructive Slsternul de l1uminar9 30-50 40 insw;iri lipsa curentilor de aer, liosa
z,~omot1Jiui, raducerea costurilor de in-
Ascensoare ~i instalaOi
de transport 4- a •1estitie si exploarare (spa are la acelasi
lnstalatli cu curantl mlci 0,5-1,0 randament un vo!urn de transport de
lnstalatii de inc~lz,re 9 -1 a 1.000 cri rnai m,c decit aerul, circuit
(cu rscuperarea
caldurii) lnc1is. recuoerare d2 caldurB), reduce-
!nsra!atii Ce racir3 192 ssic;:ur1i\or carlor· de aprovizionaie
lc:u r'?cuoerar~a (2p2 :n ioc de ae~). ~@J1~ea centrale!or
r8.ciri1) 32-53
e:·1s1·get1c2 ?oCeau::3 dubli3 folositcare
\/enWataai-a si pompe 18-35
Qer,:i'U '•/GGt,ia:i2 $i c21ie 1j,s alimemare in
Jn~raJatii sanitare ~-2
lns;aJatil de bu<:::3tar:e
;::az'..,1 .s...::::;1-3f5-i,-s:c,: ud•~ cu mult-s 1n-
: 9lecthce) '.3-ij I 3:2i::1'.:i l'J~c':saru ::sist:•J,'li!or c§.ikii Cc
!nstalJi.i J~ 2soir:1r2 31
I CNacu=::r2.; g"Jnc11_.,fL.i :::r"J'.'C-2.' ,:.:-·,.: ~•:'!I?:;''. ·j9·,::ibii1tat1i l;-1 1:::.-
-
CONSTRUCT!!
4 a ADMINISTRATIVE
,,,,::1 DIMENS!ONAREA
42
Necesarul de spa1iu pt. mobilier
Cerintele legale referitoare la
mobilierul de birou, valabile fara
42
restrictii 1ncep1nd cu 1980, sint
anulate astazi de catre sistemele
~;;;;;;;~;:'::"r-rir::~14 de amenajari pe scara larga ba-
<!!o;;;:~::;F.~;:71 17.~ zate pe birourile simple $i pe cele
organizate. Norma Euro porns$•
28 te de la o Tnaltime a biroului de 72
Birou organlzat cu scaun rotatlv cu
cm datorita folosirii crescinde a
CD Birou cu sertare pentru format stan• @ rotils. Compararea suprafetei cu 21
r
dard conform DIN 4549/1 G). L,a ® economie de spatiu de ;. monitorului cu tastatura.
0,5 m· 55 c; DIN 4549 ,,Mobilierul de birou"
28 se orienteaza dupa ergonomie
J.. $i dupa rezultatele csrcetarilor
antropometrice.
-- I- JJ
Biroul standard 156/78/78 este
.._ ....,_ ,- completat cu biroul 140/70/74
r ' 43 care se abate de la aces! stan-
80 80 ),. dard-® (sistem Velox - [D ).
{5 Cerintele se refera la posibilitatea
J. de reglare pe inaltime a supra-
-l
fetei de lucru (tablia biroului), ab-
•• 60 >- < senta vibrajiilor, suprafete fono-
absorbante, inaljimea corecta
Pupitru inalt pentru format stan- Masa U pentru format standard, lie- Ansamblu de cartotecl pantru dlleri-
® dard, fiecare caseta cuprlnde 1.500
cartels
© care cassta -@ ® te standards ale cartelelor din punct de vedere anatomic a
suportului pentru picioare.
Scaunele cu rotile articulate, se-
zutul si spatarul tapitate ;ii regla-
bile. Se iau in considerare diferi-
te pozrjii pe scaun pentru dez-
voltarea .,mobilierului dinamic".
Multiple combinajii 1ntre biroul cu
i t
◄1
. ,t"
1.0 ◄ masina de scris 5i biroul de scris
pentru realizarea unei unitati ce
Y!a economiseste spatiul pina la un
1 76
J. sistem de amenajare - CD •
in reg istraturl 51 cartoteci cor-
pu ri de dulap fara partile laterale
Tejghea pentru clienli Tejghea individuala, -@. incheierea 5irurilor cu
® A: cu culoare in spate
B: cu birou invsclnat
TeIghea pentnu servlre cu birou in
fata (model suedez) ® posibilitati de degajare paf'iile laterals autonome. Mobi-
lierul de otel are dimensiuni stan-
dardizate asemanatoare __,. DIN
4545 si DIN 4549.
r 42 -+- 62 -1
Tejghele pentru servirea de pe
partea opusa au la o latime de
T 62,5 o 1naltime de cca 90 - (z). la
1,465
32,5 o la.time de 30 = 100 inaltime ca
.L sa nu se poata ajunge in spatele
f biroului. ln spatele tejghelei este
32,5 ,l un culoare pentru servirea clien-
Ja tilor in picioare, 5i .... pag. 372 ®
- ®· Tejghele neintrerupte pe
toata lungimea ® si Cf). Prin fo-
Sertare pentru reglstre cs se pot Coloane de registratura cs sa pot losirea tejghelelor individuals se
® Birou cu calculator cu suport dublu
pentru co,;; (Velox)
@ manta impreuna alatura in rinduri pot rea!iza modificari ale orga-
llizarii dupa dorinta _,, @.
____-,2~
2:10
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE
EXEMPLE
Organizarea 1n plan
Cladirs cu birouri pentru inchiriat cu pini!. la 93% Separarea zonelor birourilcr ,;i de circulatle de zona sa- Slstem tara hol cu punctul Rx lr. exterior. incil.peri
--
Schelet de otsl ca structuril. de rezlstenti!. ri• Cerin 1a: sali de birouri cu cea mai scurta legatura Forma daossbl~ a clMlril de blrouri
cu parter. incaperile ds birou am-
® gida, ,;i de aceea tara peretl ca pli!.ci rlgi-
dizante. Partea de Est ,;, de Vest cu lamele ® spre incaperile cu seiturl rezistents la foe.
Punctul fix amplasat central - o suprafata minima ® plasate la exterior; secretariatul, bi-
blloteca ,;i sala de conlerinte in vs-
vertlcale, iar la Sud parasolare orizontale. de circula 1is. Arh.: H. Kosaka
clnatatea gradlnii.
Arh,: V. Gruen & Ass
Arh.: Ph. Johnson
®
Forma speciala, Rosturile de di!atafie uzuale
4 unitati administra-
tive slnt adapostite dependents de fundatie, mod
in corpurl proprii de de construcjie etc. 0ispunerea la
cladire care, Inda•
pendents unul de intervals de 30 - 60 m. lungime.
altul, pot II extlnse '-""1"1_._.~/+t-------+--1t,~~~~
prin etajare.
Arh.: 0. Apel a) cea mai simpla dispunere la
Seara 1 :1000 construqli de beton armat prin
construirea stilpilor dubli, cu aco-
perire impotriva intemperiilor;
A;h.: A. Jacobsen
,'
3ec;siara ss.:J r~r::~o':•~. r'::1!:r~:1-ui :u un lo-: d-~ !ucru de:;,::~i;; ;:1___.' :ncris ::e :--c,i -: ,::li'"'."12.~
1
_;
r
wesen zustandigen Minister dar Lader der
Bundasrapubtlk Deutdchland (GrupLil de lamn Cladirile de birouri reprezinta primul ti
al mlrJstrilor land-urilor Aepwbflcil Federale
G~rmane pentn.i construc~i. locuin!a si a,!;;SZ~ri) dezvoltat de cladiri inalte. La nivelurile in-
si oe Berlin ,.Argeb3u· sl au lost introdusa in lan- Construc\Ie narmala cu dublu tract, ef1c1enta pnn ra- ferioare de obicei magazine si altelP
durl in domer,1i!e respective. poarte stat,ce favorab,le; dezavanta/: dlstanta inter ax
® b1rou = dlstanta ,nterax constructIe - pag. 359.
Seara 1 .1.250 Arl1 .. P. Beluschi
asemanatoare cu suprafete comercial
neintrerupte Iara curti de lumina. DeE
supra, diferita in dimensiuni si material,
adesea separata o zona de birouri. Ele
mentele pentru circulatie verticala, as
censoare, scari ca si incaperi auxiliare i,
zona centrala sint ventilate si iluminate
exclusiv artificial. Noi posibilitati sint ofe
Construc\le cu simplu tract, eficienta printr-o adinci• rite de cladirile in trepte si turnurile scari
me a incaperilor de 10,0 m, zana centrali!. de circu• Doi plloni la parter permit clrculatle llbera. Planseul
sustinut de 2 grlnzi lnferiaare longitudlnale ies Tn con· lor Si ascensoarelor plasate lateral.
la1ie pa vertlcali!. une.te cele doui!. corpuri de cli!.dire.
Seara 1 : 1.250 ® sola 5,50 m. Seara 1:750
Arh.: A. Jacobsen Constructia. Rezolvarea standard este
Arh.: P.R. Vazquez & R. Mijares
+ii.,40 construc\ia cu schelet de otel sau beto
armat. Cerintele de variabilitate a spajiL·
lui inlatura posibilitatea folosirii construc-
tiei de zidarie. Dimensiunile deschiderii
sint fn funqie de material Si construc\ic
Placa de beton armat 2,5 - 5,5 rr
Planseu cu neNuri 5,0 - 7,5 m, maxim
12,5 m de la o grinda de rezistenii!i prin-
/ cipaJa la alta. Distanta fntre stflpi la beto1
precomprimat de 25,0 m la o 1nal1ime dL
numai 0,75 m.1n fata stilpilor exterior/ re-
trasi perete exterior tip curtain wall , L,
constructia din otel saw cu prefabricat,
~"~~··.·.:
·.[~~~]
i. •••••••••• J
structura de rezisten1a principala si auxiliarL
usureaza montajul si reduc deschiderea.
Multiple combina\ii constructive, schele
' de otel, plansee de beton.
Extras din dispozitille privind clfldlrile
Construcjia de rezistsn\i!. formeazi!. turnurl - rs\ lntre care stau plansee
'4'
\.::!.) pretenslonate cu deschlderea"' 24 m $1 numa~75 m inaI1Ime. @ Sec\iune la © lnalte
Arh.: Pontl-Nervi Cladirile 1nalte sTnt cla.diri cu incaperi
care servesc sederii prelungite a oameni
lor si al caror nivel al podelei ultimului etaj
al unei parti de cladire se afla la mai mult
de 22 m inaltime faja de sol. inaltimec
parapetelor ferestrelor trebuie sa aiba mi•
nimum h = 0,90 m si acestea trebuie sa
fie rezistente la incendiu. Suprafetele
vitrate care nu pot fi curatate din lnterio1
in conditii de securitate trebuie sa poatE
Ii curatate de afara prin instalatii speciale
de catre personal specializat. Cladirile
1nalte trebuie sa fie separate prin pereti
rezistenti la incendii in seqiuni de L"" 30 m.
Din fiecare incapere a fiecarui nivel tre-
buie sa fie accesibile cai de evacuare
spre eel putin doua scari independente
una de cealalta. Una din scari trebuie sii.
fie o scara necesara in sensul prevazut de
Suprafe\ele de circula\ie si in centru zonei de circulatie, da- dispozi\iile de construc\ie, iar cealalta, ln
Aripile cu incaoeri arcuite of era a
® mai ~una iluminare sl ventilatie
Arh.: Scheller
0 incaperile anexe plasate la in-
terior sint iluminate $i ventilate ® torila amplasarli ascensaarelar.
corpul cladlrii este eel mai larg. cazul in care nu este o scara necesara, se
numai artificial Arh .. Hentrich ;;i Petschnigg
Arh.: Rasskarten poate an-,enaJa ca scara de evacuare pen-
tru cladiri inalrn cu pina !a 12 ni11eluri. La fie·
care 2 scari trebuie ca eel putin una sa se
af 1e la un pereie e:,terior si sa aiba la fieca-
' r-s r,ive: •:lte c fer·s=1,str2 exterioara ce poate
I~ 11! I
(;@ deschis8.. L211me2 utii2 3. scar!icr r,ece-
s2 . . s si 2. ;Jai,'s:e:or icr se orien:saz2 dup2.
Ces(~.::.~:3. ,:i.i..::::r:~ ·:'r;_;_:ts. ~:1r '.~9Gui-s sa fie::=
I I I '
'----~------~------~,
'.'JO J ,.
CONSTRUCTII ADMINISTRATIVE EXEMPLE
CLAD IRI fNAL TE -,. OJ
m
C: ;3 Ca normativ pentru construcjia zgirie-norilor din New York, acest oras a
6
-o
gi ,£1
Cl. C
-o
0,
emis in 1982 a noua lege a planificarii cu masuri normative corespunzato-
0"'
-"' 0,
g"6) are. Prin aceasta pot fi controlate densitatea traficului, iluxurile pendula-
C: C: CC
co'"0 re zilnice de 3 rniliaane de aarneni, aspecte urbane cum ar fi mentine-
a, 0
:r: u:r:
reaspa\iului stradal, extinderea suprafetelar cailcr publice si a accesului
la metrou, circulaiia pietonilor, lolasirea lurninii naturals, micraclima. -
Zoning - @,
I
;1 Tehnica de construc~ie a zgirle•norllor
,:;;._
Hotaritoare pentru conformarea cladirilar inalte sint sisternele de con-
0.' ' '
,,_ I I~ L_ '·- structie si elementele de circula\ie pe vertical a, Raportul dintre suprafata
'' I ' utila si costurile de constructie devine din ce in ce mai ineficient cu
i
cresterea inaltimii cladirii. Suprafe\ele construite si cele de circulatie ab-
sorb o mare parte din suprafaja de baza. impartirea cladirilor inalte in
sectiuni cu oferta asa numitelor ,,Sky Lobbies" accesibile cu ascensoare
expres si acolo transfer la ascensoarele locale limiteaza necesarul de
spatiu al casei ascensoarelor si timpii de transport.
Rentabilitatea depinde de ,sway factor", raportul dintre deforrnarea ori-
G) Cele mai inalte cl~dlrl din lume zontalil. maxim admisibila la virful cladirii si inaltimea totala a cladirii
(max. 1:600).
Hotaritor pentru dirnensionare in cazul unei inaltirni rnari a c/Mirii sTnt
·~ :!,I <I ::,
'i;;.ID
B!1!-:- lof'iele orizontale (vlntul) si nu solicitarile verticale. Deformarlie orizonta-
. l~~*
~2
,!!'3
e
,e,c:i
0
J! "
~ le provin in prapor\ie de 90% din deplasarea ramei (,,shear sway") si de
!·~&.t ,.a ,.
~ ::,
" 2'; = ,s
120
~~
8~ H
H .E
cr:
~
0
u H 88e ~ ! ·~i
.!?.
10% din lnclinarea intregii cladiri. Constructiile cu schelet, fara o con-
travintuire deosebita nu mai sint rentabile de la 1O etaje in sus.
Sistemele conventionale cu rarne conduc, Tncepind cu etajul 20, la di-
mensiuni nerentabile. Constructiile din rame de beton armat sint judi-
100 cioase pinil. la 1O etaje fari'l pereti de rigidizare, intre 20 si 30 de etaje cu
peretl de rigidizare, iar pentru mai multe etaje constructii cu tuburi de be-
~
2 3 4 5 6 7 8 g
1 Equitable Building, 120 Broadway, construit inaintea aparitiei primei dica NSI\J la 18. 6 Pentru anumite bulevarde (-Avenues) Plaza a insem-
legi de Zoning din 1916. 2 Legea din 1916 a stabilit o anumita rela\ie nat dlstrugerea strazii. Astfel au fast imaginate caile publice din cadrul
intre la\imea strazii si inal\irnea cladirli. Aceasta a dus la zgirie-norli ti- cladirii. NSN s-a ridicat la 21,6. 7 Cele mai noi legi trateaza din nou pro-
pici in forma ,.tortului miresei". 3 1n 1961 a fast introdus regularnentul blema luminii naturals, fie 1n lungul unei curbs a luminii naturale cu NSN
privind numarui de suprafete ale nivelurilor (NSN), Valoarea sa maxima 15 ... 8 ... fie dupa dimensiunea firmamentului neobstruat (NSN 18) ... 9
era 15, 4 in acelasi timp a fast cerut mai mull spatiu stradaL Rezultatul: ... fie dupa cele mai noi tabele ale luminii naturals (NSN 18). (NSN =
'm
,
turrul din Plaza. Aici: Seagram. 5 Plaza prime$te o bonifica1ie care ri- numarul de suprafe\e ale nivelurilor)
4
'YI',.<</.i 1·
'
'
,,,, I'
1: 1
j,
"
l I~)'
I, ! ;fl
I ! ,, I
<, )·;·~>
1·
. '. I ~
. '-.v .,,-
CONSTRUCT!! ADMINISTRATIVE
- [D
/ Exemple de cladiri inalte
/ === Allied Bank Plaza Houston - CD-@. Prin suprafeiele exterioare
(~. t.~
curbate, solicitarile cauzate de vint au scazut cu 25 %. Prin aceasta s-a
realizat o economie de o\el de 10%. 333 Wacker Drive _, @ .Turn
de birouri cu geometria planului pravenind din farma triunghiulara a
terenului. 101 Park Avenue New York --+ ® Cedarea suprafe1ei
Parter
L5
Nlvel curent
terenului in favoarea unei folosin\e publice, prin aceasta o bonifica\ie
pentru cre$terea NSN. State of Illinois Center _,. (J). Retragerea
fatadei la un arc de cerc furnizeaza un nou spa\iu, rotonda ca un atri-
um inchis.
G) Allied Bank Plaza Houston @ Arh. Skidmore, Owings si Merrili
71 niveluri
.
!~ •:~
-•~-
:!.rE:SJ,
~~1. . ~--
~ / _,,.·
\ /.,.,;'
J
._,, /
• Nivel curent
Parter
© G]) Etajele 2-17. Slrourlle delega\ilor @ Etajele 19-28. S~li de conferin\e
® 333 Wacker Drive Chicago
37 nivelurl
Arh. Kohn Pedersen
Fox Ass. Casa Delegatlilor Bonn 1969 Arh. E. Eiermann cu BSD.
I
/
Nlvel cu rent zona soclulul AdminisUa\la BMW, M0nchen 1972
® 101 Park Avenue New York Nlvel curent zona turnulul @ Arh. Karl Schwanzer, eta) normal Plan cu incaperi de birou individuals
48 nivelurl ® Arh. Ell Attia Ass. cu 1ncaperl mari
~ .. -·---·-"··---·""'·--·.. ·"'-·--····1 ~
____......,__.§ _,,___~_ _.,II
Ii ,
':1l
lil
!: <
/
:i
b;,... --•·· -·----- ---
~ . . ~-
cladirilor mari ii constltuie c!Ml-
I··..............
-
. .. . .. . . . . . . . . .
'.
~---1[µ
·-·•:..,.....
0$
. ... ' ..... ' ...... .
.
rea UN din New York.
- CD A.R.
EXEMPLE -,, QJ
Elemente verticale
..
Punct lix in Siemens-
Hochhaus Sc. 1 :800 -G)
r::i'I .. Bieberhaus" Hamburg @ Bal!inhaus Hamburg
\6/ Arh.: Rambatz & Jolasse Arh.: H. ~I 0. Gerson
Punct fix in
@ ,Columbushaus" Berlin
Arh.: E. Mendelsohn
/:·:· ® Slemenshaus in Essen
Arh.: H. Hertlein
Ba!linhaus -®
\¾> .
-~-?
Punct fix in
I.G. Farbenhaus -®
.,
,.,·
0-
"'
l
Punct fix in clad. ad~.
0 Stummhaus in O0sseldorf
Arh .. pro!. P. Bonatz, Stuttgart Cladirea administrativa a Wernerwerkes Berlin- a \A/errierwerKes -'.§)
® Siemansstadt
Arh.: dr. ing. H. Hertlein
89 ,56
~
~JSil_JLl J= 1- M( 11
' j ,1;n:;
1
0
1
I I I I
I I I
I I
I -I I !
,7 I
,,
I I I
I I
,kn i nL'.u I
"-..r'
I
7£
. /',. / ' , /'- -/.. . . --/...-
~
,- /'·- / ___
'·
6"--
-
,-- /
m ~~r, I-
I II
~ 1 mm 1
f
I - ~ : - ~ •••••• <:,.;:i • • • • • • • • • • • • • • • • • ~-----·~ .
.. ,
:J., ________
Vedera
,
Sec1lune
Ollve~i-llliala germana F'rankfur!/M 1972 Arh.: E. Elermann
I<\ Sec(iune transversala cliidlrea cu birourl, centru de pertactionare, vadere blocul
0 pen1ru vlzitatori al centrului de perfectionare, printra altela secretariala, sali de
curs, centru de calcul, birouri de vinzari, zona de service si in etajul subteran lo-
curi de parcare auto, in blocul adminlstrativ suprafe\e de birou, aprovizionare teh-
nica Si circulatli in nucleu, in<;¾Jerlle arhivelor, servlciul tehnic (rna5ini de racit.
schimbatoare de caldura) - (g)
A= Centru de
perfectlonare
9 • Calenea
C = Administratie
D • Casa de
oaspeti
Sectlune N-S
Sec\iune E·V
@ Etaj, nivelul superior al holului cu casierii
M~
Blrouri maii
, - - - ~(,:j3
~~
·;;;.
.::'.":'/'
CONSTRUCT!!
ADMINISTRATIVE
EXEMPLE --"' Ill
Cladirl lnalte
Turn de birouri ln Frankfurt/M. i 990
0 realizare rezultat:l. dintr-un concurs
al expertilor. Cladirea de birouri tre-
buia amenaiata pentru o utllizare ex-
(D Etajele a, -47 bircuri (nuclsul 231 r:i') @ Vedere de sus a acoperisului terna. Zona parterului, intr·o mare
masura lasata libera si nivelurile
sociului reamintesc de ,,zoning laws"
aplicate la New York. Efectul urban
marcant a fost un criteriu eseniial in
aprscierea lucrarilor din concurs.
51 niveluri, din care 45 ataje cu birouri,
pests 200 m inaltime, suprafata totala
bruta a birourilor 66.081 m'. - G) -
@)
@ Etajele 5-25 blraurl (nucleul 309 rn'l 8) Etajele 26-40 birouri (nucleul 231 m')
Sala casieriilor Cerin\ele constructive ale unei banci s1nt foarte diferite depinzind de felul acesteia: daca este a
banca privata, cu interese preponderent comerciale, o banca mare, casa de economii cu o circu-
PupitrJ de scris
latie intensa a publicului sau o banca pentru ipoteci.
Ghiseu, operat!uni cu
con!ur! in toate cazurile insa se fac tranzac\ii cu sau Iara bani gheata intre client $i banca. Aceste tranzac\ii
trebuie sa decurga repede, in siguran1a $i cit mai simplu posibil. lnstalatiile mecanice de transport
Ghiseul casieriei
$i altele asemanatoare sint necesare ;;i se justifica doar pentru banci importante si foarte extinse.
Traseul cllentului porneste din strada ;;i trece printr-un hol de intrare spre sala casieriilor prevazuta
Trasaul cllentului in bancile mari
germane
cu banci pentru a;;teptare si cu locuri de scris pentru clienti, cu diferite ghi9ee pentru depuneri, plati,
titluri de valoare, case de economii, viramente bancare.
Sala casierlilor
Dallmitare
in spate se a/la rnajoritatea locurilor de lucru pentru opera\iuni ale conturilor ;;i contabilitate pentru
verilicarea si 1nregistrarea cererilor furnizate la ghisee _,, G). Sau, clientul depune la ghiseul pentru
DepartamentuJ
tlt/urilar de valaare operatiuni ale conturilor dovada acoperirii sumei de ridicat $i apoi poate ridica imediat respectiva
Seara catra sail
suma de la ghi$eul casieriei datorita mijloacelor electronice disponibile la ora actuala. Celelalte
1ncaperi bancare pentru clientii bancii cum ar fi biroul directorului, departamentul de credite banca-
Oelim/tare
re, departamentul de revizuire se afla de obicei Tn vecinatatea salii casieriilor cu anticamere spe-
Ant!camera selfuiui
ciale sau la etaj -- @ .
Delimllare
Traseul catre zona mediana a bancii porneste din sala casieriilor $i, treclnd printr-o delimitare, ajun-
Seif
ge la departamentul titlurilor de valoare $i administra\ia tezaL.trului si apoi 1n anticamera seifului, care
se a/la de regula un nivel mai jos, accessibila printr-o U$a cu gratii.
® Trasau/ ca-t:-e selful c!ier.\Hor in acest spa\iu se afla cabinele pentru clienti (o cabina pentru i per-
lncc:1 eri aux1/lars cu caalete si artele ._ lntrare aux/I/an! soana = 1,0 x 1,5 pina la 1,5 x 1,5, pentru 2 persoane = 2,0 x 1,5)
'------'======;=='-='-------' pen1ru angajati
$i intrarea 1n seif. Acesta este divizat 1n compartimente mai mici, de
Contabilltam $1 operatluni cu conturi Conducerea Oeparta• obicei dupa intrare, in seiful bancii ~i seiful clientilor ..... pag. 371 ®
bMcll mentul de
revlzuire
Seiful Ghi,eele casierlilor. titluri de valoare, Deparra-
bancil schlmb, cecurl, vlram9nte Sala de mentul pt. Cladirile rnai mari au pe linga seiful clieniilor un seif special al bancii
sedinte cradite cu accesul numai prin administratia tezaurului ;;i cu o scara sped-
Seiful Sala caslerHlor
,. ala sau cu un lift pentru bani spre sala casieriilor - @.
clientilorr
Hal d• ln!tare in acest cat la niveluri La subsol se afla $i s!nt accesibile printr-o scare. speciala gardero-
dilerita ba, locuri pentru biciclete $i altele asernenea pentru angajati, in-
~I
stalatia de incalzire, carbuni, si instalatiile ascensoarelor, a postei
lntrare pneumatics $i po:;;tei electrice ;;i altele ca ;,i arhiva cu lift pentru acte.
@ Rela\ia intra incaperile unei marl banci
La bancile pentru lpotecl, hotaritoare pentru pianul parterului este
asigurarea desfasurarii fara fricjiuni a operatiunilor ipotecare -.. @
Sala .de a~tepJare Tn mljlocul $i@.
zoner de tranzaclll, la capatul
culoarulul cln m'rjloc,
neaparat pe~tru vlzitatori Strout celul de•al trellee dl1·ector in1re 2 incdperi de conducer13 vi~av! de directorL de
Tranzac\11
propriile inc~perl de discutii ~i de scrJs, lncaperi!e de discurii si de scrls, 1n aprcpierea
2 incaperi pentru
vizavi da ir,caperile de conducere scarilor
!nche1erea afacerl·
!or si 2 pentru scn's
Sacretarletul dlrecllunll
incadreaz! sale de
asteptare s·1 comu· incaperf rezerva
nic~ cu recsptia si
registra.tura
Sirou intra
tranzac,ii, camera
de scrls, ;I
regs1!ratur~
Camera da scrls
Aeceptla :rnga
sala de a~teptare,
vizav, de
ragistratur~
Sala de a~taptare Cl
!ilig2 :ntrare
Garderoba penm;
doam11a si dcmr:f
cw toci!et~ si WC
seoarat2 da
irv:2.~~rnle de
ai3cari prir. hol ::01
s:2r 1
\
Scsrf.t ::,riva,~ r:.:'.J ~ere: C\l~\aC.e \\l"il"Ji OeiJ:Ht3mentu! dobinzi lir11;:,J.
:r:,,:'Jir,(::. ,"'.:ire,-:mru/ui de (a s-caa sedulur sor-2 casi~r:i si contab1litats c:.J 1~s1r~
si~Qs,JI :;:;,2 5al2. r:as1-?r1iiar :;1 sr:c1.r::.1 :J.'.r=-;
5ed
BANC!
SEIFURI
Seiful unei persoane private este un dulap cu pereti metalici-> CD
si @ ascuns in spatele unui covor de perete sau tablou in dormitor,
pentru lucruri de valoare, bijuterii etc. Po ate Ii si zidit 1n sufragerie
pentru tac1murile de argint $i altele.
J. ✓ Dimensiunl exterioare Dimensiuni interlore Straturi
lnserate
.
0
UJ
in•iio,o I 10 I sn I 4n
La1:me I so 50 so
Adircime I 24 38 24
•□
~o
38
50-120
50-60
38
inaltime
50
Latime
50
Adincime
45
inaltime
35
Latime
35
Adincime
33 1
in~! Ima I 17 17 27 27 37- 107 60 50 45 45 35 33
2a; I 37 37 37-<7
1
Latime 37 37
:s Adlnclme I 16 30 16 30 30 80 60 45 65 45 33 2
45 85 45 2
G) + @ Seif zidlt, minim ,;i mare
100 60 33
120 60 45 105 45 33 2
Pentru magazlnEl.._
50 .,.. @ Oulap pentru bani marunti
TT
____
nivelul subsolului cu o coloana la marginea rigolei in care se afla un
......._____
..L al sistem de comunicare cu oglinzi ;ii microfon ;ii un sistem de trans-
0gllnda
T
0
0
oani
~-
Lega:ura I
Accparis cu doua ape
in~iruire asamana.tcare pie(etor
,__I_Stati:=a
Acoperl$ poligonal
Pasaj comercial, D\Jdwe\ler.
Un pasaj nu constltuie neaparat o Rectillniu ;I 1rin1
Arhitect: Gottfried Bllhm, Kain @
® legatura intra doua locuri. El trebu,a
sil se incadreze organic in fluAl!I
pietonal al orasulul. Poate fl: - ~
0-®
0 ~
® -@
J
7
® -®
~
O suma de
forme asemanatoare
sau d~erite Acopenre in zona
median~
@ Posibllitati de acoperire .
Acoperire pe
toata 1a11mea
lt1r
Prismatic
Tt(f =fr=
Pa un nive!
S~ri!ln;id p~ co~~u~iie ·
adiacente
Un pasaj poate complela un spatlu stradal
aflat intra doua cladlrl existents sau nou con-
strulte
-mr~\\
Cupola in forma naalterata
Pe mal multe niveluri
lndepandenia, intra constr~"ctiiie
adlacente
-i~_
~
Mai frecvent este cazul urmator: pasajul
trace prlnt,-un bloc construit existent sau
nou construit
© Amplasarea pasajsior ®
Pe un nivei cu galerle la subsoi
Moduri de etajare. Nivelul principal
de circulatie este de regula la nive-
=tDE Cupola cu iniersectari de corpuri
geomatrice sau adaugari
@ @ -®
'"'=?r=
Pozitia slructuMi portante
~''""'"
N
1R
' ·,
;~I ,nferior
_..J_
I
)I,.__ __
_J~µ= L.....,
Galeria ,3acl<enheirner 1/•/ar.s
Arhitec:i: 3p~'?qJ':'!r. Gmt:H:
@ Moscova, Noul complex comercial GUM. Plan parter. Arh.: Pomeranzsn @ Bruxelles. Galeriile St. Hubert
-@-®+®-®·
•l
375
PASAJE ACOPERITE:.
Exemple -CD
~~,
<.,:--
~~
Par!li:lr
Plan acoperls vitrat al zonei Cantrul comercial " Galerie Kleiner
r;:;-,,
3
Sectiune cupola mic~. Plan si pa~ului si vedere in sacilune
("'.j:j\
~
Wilhelm - Passage din Wiesbaden.
--,. @ -@. Arh.: W. Grossner
@ Markt" din Saarlou~ Plan de
\.:=..J sec;iuna prin pasaJ - G) -(J) - ® _situa!ie- @ - \j§J
I
=n~-~;1.,~
_-1~.H-
--!
--•
:~ ', •[:-" I
~
::::::-J
1o !J_:j
ACOPERiRI CU STICLA, LUMINATOARE
- [lJ
'®·"i'"'~"-~ _:j
structur~ suspendata
rente. Acoperirile transparente ofera nu numai protectie la v1nt f,,i
ID ..
factori de clima, ci reprezinta ;;i · accente 7n peisajul oraf,,elor.
Acoperisurile transparente ridica nivelul de calitate al vietii in erase.
Ele sporesc valoarea timpului liber: mersul la cumparaturi prin zo-
nele pietonale si strazile comerciale protejate de intemperii,
Stilo cu console Structura Rezemat de c!M!re sl Consol a de c1ad1re frecventarea teatrelor in aer liber, a piscinelor de inot, a complexe-
autopcrtanta cu 5111 P
lor sportive, ferite prin luminatoare de influente perturbatoare.
(I) Forme posibile de acoperire @ Acoperiri suspendate
in mod evident se va tine cont de pastrarea eficacitatii actiunilor de
@~$"<)()~~.
cupole transparente din sticla acrilica
semicilindrii transparent! preformati (ambutisaJi) din sticla acrilica
sau policarbonat
suprafete ce se intersecteaza, armate cu fibre sintetice
sticla ignifuga - pag. 162 $i urm.
Semlcillndru Salta in cruce Sarpanta in lntM apa P~ramlda sticla curbata (3-8 mm, raza Tntre 50-230 mm).
douaape ~
r7'\ Forms poslbile de ~
'v acoperire a spa\iului stradal Forma pollgonara Cort
Magazin
Acoperirea pie(e!or
. . · .. ·:·. ·::· .. ·: ... ·;.•,:.
~~~"·"
Acopelire stradala
solldara cu clMlrea
0 -®
I
·@-®
==
Autogara cu cupala vllrata
@
Nlmes/Fran1a. Structura gonflabil.l.
transparant.l. ancorata pe un lnel
sustinut de sr!lpil de otel ai ultimului
nivel al arenei
@ Stuttgart, Riimerschule.
Acoperisul cur\il scolii
0,
'"
I
I
'- J
MAGAZIN_
Magazine cu autoservire/magazine AS. Tn cele mai multe cazuri ma-
gazine alimentare. Personalul are functie de consiliere, asistent
deservire a clientilor. Clien(ii sint servi(i la departamentele de ca
mangerie, mezeluri, fructe si legume. Toate produsele trebuie ex-
puse ambalate si dispuse in tunctie de sortiment. Atentie trebuie
acordata circulatiilor ... @) - @. Els incep linga standul de cosu
respectiv carucioare de cumparaturi, 1;,i se termina la case si la rn,
sele de ambalat. Rafturile de perete nu au inal\ime mai mare decit
cea de apucare _,. CD - ®. Rattu! eel mai de sus se afla la max
..... ;.::"iia"·:i
Raft de perete pentru,
1,80 m, raftul eel mai de jos la 0,30 m deasupra pardoselii - G
Raft de
G) perete pt. fructe, legume si
mMuri neambalate, ® Perete cu coridor pentru reumplere.
Sertarele sin! inlocuite
sticle
cu reumplere
"-~ ~11
t-20
Io, ! ~~ -_) I ., •.~ :
C<_,, C::-
•.~) I!
1 max. I I
T -•:
180 -.) ·.s.):
I I
ca. 11 11 11~ 1:1 II 1:
ao 1! ··- I ,
T
. . . . . . ./~. . . . . . . . . ? ~----~l,i,.
b
~
@ Produse de panitlcatle © Raft pentru produss
f.m\ Clrcu!a(ille trebuie sa cuprlnda $1 colturile. intrarile sin! separate la a ,1 c,
'c.':!J cuplate la b
Lampa :~
D~ l!umi9at
Id, -~ Servire rapida
~,1
I '
' I ,•
•:
-@~~-~~~.
:~
:~
-~
·- ••• - - • ,J ••••• ,_ ••••• · - . • • • • • . •• • • • • • - •••• ,
T ii
~~· ii Coridor de reump!ere
.................................. ....11 , ....................... :.
Raft autoservire Raft autoservire Raft tip cuva cu traseu de reumple- Magazln cu vedere ouna asupra clientilor si control (casa). Clientul nu este
® Raft vini:are cu tavi ® re. Clientul pune produsul pe care
nu I-a ales in tava de rezarve
obligat sa circule ocolit ca la 1Oa
-,-
IJ:l T Cosuri
T
-
- -
---
T 0i
min Teighea prezentare ---
250 produsa ---
ru
bl 'T
I ,,11,
"';:;
T
.,
r-
I Hirtle
Depa·
0
a,
I
1 ',
I 0
"
I 0 t
zltare
Depozltare cosuri
f - - - - - 160-160 - - - - · ~
so ! so 140· I 40 I 120-130 ;l:80 ! 40
Planul unei unitati de casa cu
CZ) Latimea minima a unui magazln;, 4,0, mal bine 5.0 @ Sectlune printr-o unitate mica
de casa
@ dimenslunile minima
250
---=="'"-,;" ======
,J ~
···················::~~F;·;~~;::·;;····
J
. - .,?C)'.~
,--:·,3:----· ~:: -:··· ::::c--: ~ :n J~:J,:~
MAGAZINE
ALIMENT ARE
Magazine de pe$te
Oepozit
L::,..
Schema circulaliilor pentru magazln Tejghea cu suporturi pentru li!.zl ,;i
1((1 •• ,
Hi-,
~01:S'.:-~-1 '!'-._/I ~
0
-=l~il 1·1\1
~i:=);'L
.. .... ' .:.:_::::::::.',.....,-:.....,...:.......,.,..
''
b:aiz.,,~
· - 1.·JO---! L--1,SG--·
~
'.)
t-;) G @ @) C
~o
~1
it~~\
_)
JJ o.,, C 3
IT
.. --'-C
-'-G.
l\)Q
p~
-u,
0)
'1-1•
en·
<O
ID
;l.
..
~]
~ tu
u ,.
!l,~,
~o
Ll C
s.
~ TDD t~~~i'T
:ii 0 3
-.... -g.
<n ~
0~ _,,. ..... om o
"''"\
\
'y
~-
)>
Ul
270-------'
-~
~
E
3
I!
~ Jb
~
\__ '[l ·::::::::.·.-::::::2
0 0
0
-u, 3
@ 8 e C
"'.,.
~lh=UI
;-~-140--l
:J
/:=•Jj/rL~~~
T Ii\ j\ .,:,.
<
@ - "'0
0 ..
l :!!
2
i ......~
=:::::::=/:::=:::::::=::y=s.-.-.-.=·: .......~-.-.-.-=.-.-
..,
~~
·,_ -, n ~
02
~
X' 0
.,. '° ~r 0.
□ "'m
0 a,
~
-; .. 0
lU
fcJ l
3. Q
1l
'O 0
\.lo <D C: ~
~
~
3
,U 2 'O
~
I @ t---------320------; @ >-------220--------j [
@ I. __~ ' \ ,. <n
1
u,
N
\,
'-1
\
L...,
..
~
=>
C:
cr.
U>
--,
1
iii
~l~i~ I~ii~
~J_J
)\!
<v----~// ·-a~•.}\
~ ((J
~~'
~ t \'>
'Q
eel
w
C
00 Mezefuri
/~eo ""'
w
~--·/
Flori
\ ~- l" ~<Ji"\
Uvrare II r
\,/ C Dellcatese 7 .'-....."
.,~
n:
?I gl gl 11
~! 'O
aa.
~I
Pasarl 'O
~ ~ ~mt I i
C:
"'Cl
;. ITT
3 3
.:,,,. -a
m
i
o
m
ii
ca
~
o
g
om
gi
ru
Vinau Birou£;.
Wl.::si= de ::.lat Tejghea
~ · ! !1 a g rort;~"'
1, 1 J-ildoan:: produse calde ii. :;- Prod~e "Col\gelate/
,g ~
' ' ,. , ',. - -g; i [ ~ ~ ~ ptitjilurt ingheJata
l>
i
p
00 ID
Caracteristlcl importante pt. amenajare pina la 399 m2 400 -499 m2 500-599 m2 600- 799 m2 8CO -899 m2 1.000 - 1 .499 m2
1, Necesarul de personal calculat 10,6 12,9 15,3 17,7 22,1 30,2
cu norma intreaga 7-14 10 -16 12-18 16-20 18-25 25-33
2 Raionul de carne proaspi!.ta si mezeluri 22 21 20 19 18 17
a) aport la cifra de vinzllri in% 19-28 20-32 20-28 17-25 16-24 14,5 - 24
b) lung/me tajghea in m 6.50 7,60 8,75 9,08 9,75 11,75
6,0 - 7,0 7,0 -8,2 7,5 - 9,0 1,5-10,5 9,0 -10,5 10,0-13,5
c) camera de pregatlre ln mJ 14 19 24 26 30 36
8-20 13-25 18-30 20-32 23-38 23 -50
d) camera lrlgorlfica tn m' 11 13,5 15 15 22 25
7-15 9 -18 10 -20 10-20 14-30 16 -35
3. Raionul lactate si produse grase 6,75 8,0 8,75 10,25 11,25 15,7
a) dulap frigorHic de perete ln m 6,3 -7,3 6,5 -9,5 7,5-11 9-12 10-13,5 12-18,5
b) camera lrigoriflcii in m2 6,0 7,6 10,0 12,0 13,0 15,0
4,0 -8,0 5,0-10,5 8,0 -12,0 8,0 - 15,5 8,0-18,0 10,0 -20,0
4. Produse congelate (fi!ra inghetata) 5,5 6,1 7,5 8,75 10,1 13,5
a) unitata normaii! in m 5,0-6,0 5,5 - 7,0 6,5-8,5 7,5- 10,0 7,5 - 12,0 12,0-15,0
b) unitate cu latlme suplimentara in m 3,85 4,1 5,5 6,75 7,75 8,75
2,6-4,6 3,0 - 5,0 4,0-7,0 4;0- 7,5 5,5-10,0 6,0 -10,0
c) dulapuri in m 2,4 2.75 3,6 4,4 5,8 6,6
2,3 -2,5 2,3 - 3,2 3,2 -4,0 4,0-4,8 5,0- 6,5 5,5-8,0
d) ca,nara congslare in m' 2,4 3,25 5,0 5,75 8,25 8,5
2,0-2,8 2,0 - 4,5 4,0 -6,0 4,0 - 7,5 6,0-10,5 6,0-11,0
5. Dulap de psrete lructe-legume 6,5 7,5 7,5 8,75 10,0 10,75
(cu 2 poliie) ir m 5.0-8,0 6,5 - 8,5 7,0-8,0 7,0-10,5 8,0 -12,0 9,0 -12.5
6. Numarur caselor 2,5 2,9 3,4 3,9 4,9 6,3
-la iaslre 2-3 2-3 3-4 3-4 4-5 8-7
- in raloans 0,2 0,3 0,4 0,5 1,3 1,3
0-1 0-1 0-1 0-1 1-2 1-2
7. Nr. carucioarelor de cumparaturi necesare 85 105 120 150 180 240
70 -100 85 -130 100-160 100-200 150-220 200 -300
@ Date de proiectare pentru amecajarea de magazine cu autoservire ~I supermarket-uri Nata: Primul rind • valor/ medii
Al doilea rind m domeniul de varia\ie al lactorului reepectiv evaluat
1:~~•- Fl I l I I I I 11
~
Case Oetergenti•curatatori
Conserve Produse cangelate
ingrljlre corp
)_ !:'.JI
I I I i Conserve
i I I I I I !I
Aiimente de baza
I l I
Du!C!url ?raduse de intlr.s pe pl!n2-
MAGAZINE
I 11 I
in cazul constructiei de magazine trebuie respectate reglementari
cuprinzatoare, cele ale land-ului referitoare la constructii, la compa-
nii, la magazine, la protec\ia contra incendiilor, la munca, la uniuni
profesionale, la asigurari s.a.m.d.
Dimensiuni-etalon: inal\imile de incaperi ln spa\iile pentru vinzare $i
1-----1 □.□ 0---1----10.0□,----1 depozite:
"I pfna la 400 m2 suprafata spa(iilor pentru vlnzare = 3,00 m liber
III:Il: peste 400 m2 suprafata spatiilor pentru v1nzare = 3,30 m liber
peste 1.500 m2 suprafata spatiilor pentru vinzare = 3,50 m liber
I I I I I I ! I 11 L8_
g ;:
Traseele ventila\iilor si alte echipamente nu trebuie montate astfel
inc1t sa diminueze 1nal\imile libere prescrise. incaperile cu la(ime de
oi
-1- p1na la 25 m ar trebuie pe cTt posibil acoperite, Iara stllpi interme-
I I I I I I I I 11 ~
oi
diari. Capacitatea portanta a planseelor ar trebui astfel calculata, Tncit
+ sa preia Si incarcari sup/irnentare precum echipamente de iluminat.
~
II ill
oi
-t-
plafoane suspendate, decoratiuni, trasee tehnice, instala\ia de sprink-
lere s.a.m.d. (cca 20 kp/m 2). Capacitatea portanta a planseului inferi-
~
12,00
~1-~1~1~1-1~1~1~1~11 '---~ !& or in spa1iile pentru vinzare $i ln depozit trebuie calculata pentru 750-
1.000 kp/m 2 , iar pentru ram pa la 2000 kp/m 2. Cota de calcare a
1
0
"'· Rafturl Tejghele + " spatiilor pentru v1nzare, a depozitului, a spatiilor pentru llvrari $i a ram-
8
~I : I I I I I : I 11 1,251.2560 t~ pei trebuie sa fie aceeasi. Rampa de intrare a marfurilor trebuie sa fie
la o 1nal(ime de 1, 10 m - 1,20 m deasupra nivelul solului.
N_·~--~~-,--,,......,...--,---,--,---,-_,.-,..-,--:,---..,--,!o/~. Dispunerea rafturilor pentru produse se face conform traseului pro-
I iii I I 1 1 I I I al 1 1 I I t I I 1111 1 I o
pus cllentului astfel incit acesta sa fie condus la toate sortimentele.
G) Dimensiuni tejghele ~I rafturl pentru o tram~ structural~ de 10 x 1Om -CD-@
I. Co{13-\~rl9 deschisa
Ill
◄ lntrar9 2. Fatada vitrat-=1. MAGAZINE
3. Brut~rfe dsschisa
4. Cup!or
ZONELE D!NAINTEA CASE! $1 CENTRE DE PROD USE
5. Oepunere bagaje PROASPETE (PIETE)
6. Zona pars.anal
7. Camara lrigoril!c~
Tip de cumparaturl cu accent pe contactul direct cu clientul, cu consum
1.
' 2. a. Oapozil la fata locului sau pentru luat acasa. Cumparare bazata pe impuls:
g Spalalor
"
. 10. 511oz
11. Cons.um 1n picioare
se adreseaza sirnturilor, expunere sugestiva, stil de viata, calitate a
vietii, facilitati pentru persoanele active profesional si pentru femeile
12. Snacl< bar casnice. Produse preparate, calde sau de 1ncalzit = fast food. Daca
1:3. Part1tionare plla11ta vitrata
3.
♦ o 1.i. Plants sl !lori
1s. Camera Tmpachelare
nu este cu autoservire = free flow. Shop in shop. Diversitate de idei,
.· . D concentratie, firms mai mici, cifre de vinzari ·mari. Amenajarea este
facuta pe lac. S1nt depozitate produse pentru o zi. Livrarea se face
in general dimineata, se vind produse proaspete. Grupuri sanitare
minimale pentru clientii care stau in picioare, $i pe ta~burete. WC
10. colectiv pentru personal.
Gama de produse:
Brutarie -doar vTnzare 40-80 m2 , consum 80-120 m2 . Macelarie,
-doar vTnzare 40-80 m2 , consum 80-120 m2 • Cafenea, cofetarie,
inghetata vinzare 40-80 m2 , consum 1ncepind de la 220 m2 . Vinza-
re pe$te 40-80 m2 , consum 80-120 m2 . Piata de produse proas-
pete cu consum in supermarket ca anexa in zona de dinaintea ca-
selor, incepind cu 600 m2 . .:... G) Fructe de mare, fructe, legume,
flori, bauturi, vin, $ampanie, delicatese, specialitati.
Suplimentar:
Pizza, fripturi, produse vegetariene, berarie etc ..... @
Ill
1. Butoaie llarbara
2. Meara malt
16. Qgpoz!t fled 3. Pe$1e
17. Do?ator bete cu consum 4. Bena/steak
1a. Zona caselor 5. Tejghea produsa
19, Spaclatltatl pasla /alnoasa calde
20. Lolo·tlQArl
. 21. Carner~ lr!gor!flca
22. Oeilcatesa pest•
23. F'rrapa.rare
24. Bar/zona consum
25. Consum in p/cioare
11!1
cca 89 m2
c:ca 50 m2
cca 54 m'
cca 43 m2
cca 43 m2
cca 45 m2
cca 46 m~
cca se m'
cca 42 I'T' 2
cca 20 m2
cca 28 m!
cca 35 m::!
cca 28 rn 2
c:ca 23 rn 2
cca 21 rn 2
:ca 25 m 2
in'.c,a/ ~
,,./"~7Tr:>,,i
,: ~~h,~;
: I
Total c:irr::u12t1i 3i
·I l.1.;..
<: il i'i=:J
~ .. -~·,:___~
t,
~--::-'"":
21 d r0 0
-; .J
MACELARII MAR! CU DEPOZIT
Anima/e!e din abatoare necesita staule moderne, unde sa poata fi
hranite, adapate, si unde sa poata sa se relaxeze, aceasta infiu-
's entind calitatea carnii, precum si anestezierea, uciderea, respectiv
taierea in mod uman a animalelor care intra in procesul de taiere
calme, aceasta asigurind scurgerea totala a singelui si deci o vala-
bilitate mai lunga si un aspect mai bun al carnii.
Abatoarele de ma.rime medie combina taierea individuala cu cea in
regie, ultima fiind predominanta in cazul abatoarelor mari. Este ne-
cesara o separare neta a zonei murdare de cea curata, in special
in ceea ce prive 9te instalatiile sanitare .
.... @ -® . Construita pe o structura in retea cu trama de 15,5 x
15,5 dezvoltata pornind de la configuratia in rafturi a depozitului
central de furaje si cu /uarea 1n considerare a suprafetelor necesare
1.Aampe descarcare 8. Abater sanitar 14. Veterinar ~I depozilare de operare a motostivuitoarelor cu furca - pag. 376. in depozit au
2. Hala piata 9. Dezlnfectie t 5. Maruntaie 22.0epozit frlgortflc
3. Cale ferata 10. Portar 16. Curte 23. Personal loc 5 palete una peste alta. in cele 2 rafturi inferioare se afla pale-
4. Staul 11. Camera scurgera 17. Cemrala termica 24. Sifoz case tele destinate livrarii catre filiale, 1n celelalte 3 marfa de stoc.
5. Fermentarg calda singe 18. Atelier 25. Loculn\a de servio·u
6, Camera saciale $i 12. Haia abater 19. Camera masinilor 26. Rest. gradlna $i celelalte pa_rti de cladire au aceeasi trama, precum macelaria =
pt echipamente 13. tnspectara 20. Camera frigorlfica 27. Zona colectare 2 x 3 cimpuri de trama si administratia, cu posibilitati corespunza-
7. Administratie trichina 21. Spatiu congelare acoperita
toare de extindere pe aceeasi trama.
G) Schema unui abater mare Macelaria primeste carcase de pore si de vita de la abator, le pre-
para ca portii gata de desfa:cere pe piata sau ca mezeluri. La acea-
sta se adauga o camera de congelare pentru carne de pasare im-
portata, 9i o camera frigorifica pentru graslmi pentru unt si mar-
garina.
lnstalatia de ardere a deseurilor poate servi, alaturi de incalzirea cu
motorina, la 1ncalzirea cladirilor si, pe timp de vara, la climatizarea
birourilor si a dispozitivelor frigorifice mici pentru macelarie ..... @
Spatiile pentru abator, procesare si desfacere au o inaltime pre-
scrisa de ;;,, 3 m ..... @ Abatorui pentru an/male mari, prevazut cu
scripete, necesita 1,50 m inaltime in plus. Ferestrele abatorului tre-
buie dispuse la 1naltime, astfel in cit copiii sa nu poata privi inauntru.
Perejii trebuie placati cu dale pina la ;;,, 2 m.
@ Plan da situatie fabrica produse din earns Serlin-Mariendorf Arh.: autorul -===c;,--==s..-.....,-..........,,.......,..._._......,' M
',. I:
!,----.----+----<: □
3,00
'''°
!5.50 --+-- 212,__, r _.1,
15 @ @
@ Sectiune transversala in axul A-@ Sectiune lransversal:1 Tn a:<ul 8 - @
1. Hof intrare
2. Receptie
3. Contabilltata salarli
4. Ascensor deseuri
5. Birou maistru
6. Retururi
7. Buncar deseuri
:t::=:=--<.w 6, Portl cu obloane
~:~-!
9. Expedlere prod use
1a. Zona depozitare
"' 11 . Rafturi depozitare
12. Livrare produse
f.tl::~. ' ±i .L ;_:;,
~~,,7_! -.-----< □ 13. Camera congelare -25'C
14. Camer:i. frlgoriflca
rTF: .±t:""J±-7:::E: EIJ::ED ·: 15 Recipient m~ina de
spalat
Cf"l "/""7"7
1~~ .-·
· c"7"''rp-:i J 1S. Preparare
17. Receptle maria
ILL...___,~"......,...:,
• _.LJ_L_J p i j~ t j - - - · (
18. Expediere
19. Camera frigorific:i
20. Camera atumare
15.5,0 2i. Mezelarie
22, Camera decorgalare
""",;ciiiiiii~;al/1----Hc, 23. Camera frigorifica carne
"" m 2<. Camera frigorifica
gr2.slmi
25. Sar~mura
25. C-1msra trigorihc2.
CENTRE DE CARNE
Gia.dire productie: materia prima sose$te sub forrna de carcase de 1n cladire se afla diferite grupari de spa\ii cu temperaturi diferite. Camera
pore, carcase de vita $i buca\i despicate brute, ambalate. Pe o su- sociale, birouri $i grupuri sanitare la 20 °C, spa~ile de produc\ie 18 cc,
prafata de 4.500 m 2 ..... G) la parter sint produse mezeluri, $Unca $i spatiile climatizate 14-18 cc, spa\iile climatizate rece 10-12 cc, ca-
delicatese. La etaj de afla birouri, laboratoare, cantina, bucataria, merele frigorifice 0- + 8 cc,camerele de congelare-20 cc.
camere de spa.lat $i vestiare ..... ®. Produc\ia zilnica cca 25 t. Cerin\e ridicate de fizica constructiilor pentru structura $i materiale.
-8
[IJTTT1TU I I i i I I WJ [II]
o:urr:w i I i I I I LJ
[TT]ll!!ll!WIU
Came,a lrlgorillca pentru produse ambalata
EBs
Expedlere
00181 Clntar
OTIIlilTIIlIIIJ
CTIITI11111111n
8 -----1
I
§ oc:::ic:.c ,n I
I
D
8
[JO 0
8
ot::::c::::::.x~il..,.. !.,...
. ......1n
..1°
I
I
I
g
::;;·
I,
OD Ambalar98
8 1'
o□c:;1 in :□
oo r::, 8 I
I
C:Jc:::uf !
□□ 8 Mru[l
Ma$ini frigcriiice
.,..._r-_:::
.:..~ r:.,,' ~
DEPOZiTE INALTE
Depozitele inalte modifica tehnicile actuale de depozitare datorita faptului ca
apeleaza de la utilaje de rid/care performante si pina la sisteme de depozi-
tare automate si gestionate cu calculatoare. Multe firme de ascensoare si
CD Platforrna de incarcare DIN 15132 ® Pa/et~ plata DIN 15141
80/120 100/1 20 producatori de stivuitoare cu furca livreaza diferite sisteme, adecvate do-
rintelor $i necesitalilor referitoare la imbunata\irea capacitatii de stocare si
la viteza de circula\ie a marfurilor. Capacitatea de stocare este deterrni-
nata de inaltimea si de densitatea de stivuire.
Mijloacele de transport sint stivuitoarele cu !urea --> @, utilajele de de-
servire a ra~urilor, utilajele de stivuire la raft - @ + @ Si macaralele de
stivuire - @ care adeseori lucreaza in intreg depozitul Iara a fi insotite
sau supravegheate.
@-® Racipienµ pentru stive DIN 15142
Sir simplu
eIE
A
Sir dublu
A.& .41.
Un utilaj de transport
ca utllaj transversal
Tip \ 2 3 4 5
8 15
(daN.l<JJ) 200 15
8
Sare. ut. max. <da NJ 300 200 300 200 500 500 1500 1500 3000
Laumea culoaru!ui 1050- 1400- 1500-
mln.-max. (mm) g50-1200 1400 1250-1800 !800 2000
Vlteza de cfrc:ul.
max.: (mlmin) 80 125 180 180 160
Viteza de rldlcare
max.: lm/mlnJ 12 25 32 40 40
Viteza de stivuire
max.: Im/mini 25 25 32 32 32 32
Marfa Palete
Consignatla
Gestlon. automat.
. . ..
. lllllll
0
. ... ..
•
,.
• • • •
'
I Ill .
UUlal mutare 't G 0, I I • • •
,65
❖:•:•:•:•:•!•:•~-:-:-~.:-:::,:-:,!-~-:-:-: . :. :,:-:-:,:-:,:
2S,O 25,0 ~ - - - - 25,0 - - - - -
25,0
f.,i\ Cu stivultoara de raft sl /tt:\ Cu st,vuitcare de raft Si
@ U1llizarea spa,iului da depozitare
cu stivuitoare cu furca
@ Cu macara de stivuire \!.Y catarg ds glisara ~ lure~ de glisara
--~
~ ':: ,,-~ :l= ,-·..,I::,~ 1,, .:-::,-·~:3. Ir.:-:, >}'J.
'·; ·:: - "
[ Sistema de d9pozitare
TEHNIC! DE OEPOZITARE
i PROIECTARE/LOGlSTICA - OJ
Cepazits 3ta.tice I Depozite- d\namica
-
I I I Proiectarea $i decizia referitoare la un anumit sistem de depozitare
t~r~ scporturi de dep,11 cu suport. de dep. llrara suport. de dep. cu suporturl de dep.
slnt prefa\ate de ra\ionamente logistice releritoare la fluxul de
I I -~
I I "'""~ m1o,,
o~r,,aneni ~~~~~~~ d~~~.rn /
Marla; 1upor1. dll'
dep 11 m1~c~
marturi $1 fluxul de productie. Este necesara legatura dintre par-
tea comerciala $i cea de modelare - proiectare.
Example
•• -
I I I I I Aplicabilitatea diferitelor sisteme de depozitare depinde de urma-
(rl
~-
Oep. bfoc pardos.
I
Deip.
bloc
~
I circul. perim. - organizarea interna a depozitului cu o metoda de lucru ce trebuie
Oep.
~ J s:abilita pe termen lung
~~
siruri
Dep. raft, circul. Oep, tampon Cl
- relatia dintre modul de depozitare $i utilajele de transport.
S!Stem cin:uL Dep. raft. cu
Cop. etc: pardos. b~~.~~lt. inalt circular parcurs !'aft.
Dep. glisa t
I Centraiizata I Descentralizata
f--
t
I
lmobillzare de capital redusa
O mai buna supraveghere a stocului
Ullllzare bun ade suprafete si spatii
Chaltuieli de uansp. mai reduse
Circulatil mal scurte
Adaptare favoraoila a cladlrii
Sistem de consignatle:
Punere la dlspozitle statfca
Mi~care unldlmerisicnala
Sistem de coesignatle:
Punere la dlspoz. dlnamica
Miscare unidlmensionala
Slstem de consignatie:
Punere la dlspoz. dlnamica
Mlscare bidlmenslonal~
r E/orturi de dispozitii mai reduse Acgajare specia/a a dotarilor Extragere manual~
Predare descentraHzata
Extragere manuala
Predare centrallze.ta
E,tragere manuala
Predare descentrailzata
j Utilizare mai eficienta a dotarilor Onorare mai rapida a
r Cheltuieli de personal mal reduse contractului
f-- $anse de automatizare mai rldicate
@ Avantajele depozitarii centrallzate $1 ale depazitarli descentralizate @ Solutii de sistem alternative pentru consignatle
Cepozit bloc Oepozit inalt 0epozlt inalt ratturi 0apozit ralturi parcurs
0 Livrare m.arta
0 Post control $i reamba!ar~
® Stocare
/ © Depozit pigse mid
® Depozit palete
/ ® Extragere din depozit
,-::--,
1
= -----
.:..J Co,;s1,;;,:1;!::
~
lorlalte depozite urmatoarele:
- caile de evacuare in caz de pericai trebuie sa conduca in exterior sau intr-o
m ffi
tfl tE Direc11e de c,rculalle
t
casa a scaril asigurata prin intermediul unor distante de max. 35 m;
- compartimentele definite pentru protecJia la incendiu nu trebuie sa 1
b ~ 500 mm JI bi
I
mai marl de 2.000-3.000 m2;
- trebuie s.;i existe posibilitati de stingers a incendiilor $i, suplimentar, in-
stalatii de evacuare a fumului $i a calduril;
DJ =t=b L l - in cazul depozitelar 1nalte· cu rafturi destinate materialelor combustibi
a 7
Stilp sau elem. inserat Adincime AdTncime trebuie prevazute instalaill de stingers automatizate;
in culoaru! de deserJ/re
principal - construqia trebuie sa aiba o rezistenta la foe suficient de mare
(F30-F90),
0J'\ Oistants intra pereti rahuri si @ Raponul dintre ad1ncimea ,;
inalllmea dulapurilor
\;CV dulapuri carosabile
I La m~tenale
1=======;=I: I -.- I metahce
I-:.:::.-.-.-:::::;-' ~~
W
'
, I
Deschlderea ~ max ~ ;,aa~!~~ sl
I
9
incovciere admlsibll~ maxima. a. plastics
elamentelor portanle
Oz • aarcina etalon
- H • forts or!zonls!a
~z: ~~o~~J
Exemplu 7?7--':.::::::;:;:'.l:}.(__ Dlsp. ad1ncime
a,• 60kg (traversa) ~
H • 3N min, 0,80 m
HZ• min. 50 N Ghidajul impiedlca \
alunecarea la
gltsarea dlagonala ++' Palate
min. 100 mm Grlnda de raH
~-
m
e
a, ~
1;j
a,
~
-=c:: ], i
'6 G/
~
.!!l. ! I
"
.!11
.~
,:,
8
"'~
I ~
0
;!
"'
;:2 al
:s II
"' ~ I
I
I LJ
t......i' '7 i
I I
, I
1
J 1_J1
"
I
-- - '
?r,., · ~ao ?;-'J
I
:::::."t'"-2 i0 !
.
J_
I I 1n I ! ~I I I 'I
S-:::ti~~~ pr'i1ti•L!n co;p-,je raf'.•Jrr
C•~i::ir? rai~~r• it~ int? - ~-<trc.'='"3 ,. ~-
._:,
' ;:;eo-.:: · --.--.!ft J",
1
:,::;,- ,-:J ~~, -.:'? :;.-=;r:1 ~
..:. :.- :~t..:'3 i•1l21~ :· ::· : , :I:, JC,L.' ". :- J:•~' . --;•;r:: ~
TEHNICI DE DEPOZITARE
- QJ
Sisteme de rafturi
Sistemul de depozitare tradi~onal pentru halele industrials este eel
care ~i-a dovedit calita\ile 1;,i anume raftul cu fund nervurat ca raft
care se inilurubeaza sau se fncastreaza cu profile-vinclu cu goluri sau
Elem. garnituri
sistemul de rafturl 1'ncastrate cu rama prefabricata In care se inse-
piese mici reaza funduri din otel (timp de montaj mai scurt). Aceste rafturi se li-
vreaza Tn diferite tipuri de execu\ie cu pere\i din tabla perlorata, tabla
plina sau plasa de sTrma. Sistemele prefabricate reprezinta o solu\ie
judicioasa pina la cca 4,50 m inaltime :;,i sarcini de 250 kg/fund.
G) Sistem cu profile-vinclu si insurubare pentru utillzare Allround Sistem prod. Hofe Pentru sarcini mai mari resp. inal\imi mai mari corpurile de palete
sint mai adecvate. De ramele prefabricate din profile U, in care sTnt
~ 9tan\ate Tn chip de raster decupaje, se aga\a grinzl din profile I cu bri-
' I de sudate. Rigidizarea verticala se face prin benzi diagonals preten-
sion ate din platbanda. S-au impus cimpurile cu distan\a dintre axe
~arcini
pa/eta max. 1 ~ ! o
~ 1 de cca 2,80 m (adecvate pentru trei euro-palete alaturate). La de-
servirea cu stivuitoare se pot atinge Tnal\imi de pTna la 12,00 m. Pot
per. grlnzl ma,. 3270 kg 5l ,
(sarc. unff. dlslnb.) - i fi construite platforme intermediare pentru platforms cu mai multe ni-
arc. crm 5550 k 8
I'" veluri, autoportante, cu capacitate de pTna la 500 kg/m 2•
:.'~~~/~~~~~~~~ ~ : ln calltate de elemente speciale sint disponibile corpurl cu rafturi
aarcinl nala,oraolla l pentru butoale (cca 2.000 kg sarcina etalon), cu rafturl pentru
flecare caz rn parts
tamburi de cabluri (greutatea tamburilor per ax cca 1.000 kg), raf-
···so~ 2ia{········~~~.:...:...:..:...~o .... :: ·: ·:: · : : ~ · · · · turl tip pieptene, ratturl cu baghete, rafturi pentru ro1i, rafturi cu
Clmp de baza Clmp de axtlndare
deschidere mare, rafturl rulante.
@ Sistem rafturi palete pl. euro-palete Sistem prod. H~ndi/Opitz
Legatura orlzontal!
Corp cu ratturl pe ConsolA tubu!ara
ambele laturi Dlsp. suspend. consola tubulara Perate
1111---~-_-_-_-_-_- Corp cu ratturi pa o latura poS1arior
r- Consoli1 cu slgurania
CAptuseala
compartlmenta•
re transversalA
sl perete lstGral
Consola pen~u rund
@ Slstem de raituri cu brats in consola Sistem prod. Hofe © Corp de ratturi cu deschidere mare. Adinciml 600-1.100 mm Sistem prod. Hofe
lnaI. co H Adlnc, rama. b/8 Numarul de buloalt inM. corp/
3000 2006 Adfnc acoo r/s in mm
400 X 900
9 3600/1450
3300 400 X 950
-+~+--
3600
3900
400x 1000
400 X 1050
i" "'"'""i
as II 2200 lf!s ~!§.s
®
1
c~rpl rafturi Kabelmaster
(ptr. tamburi cablurl)
. B. . . . . . . I .
0 Ra1turl ptr. butoaie ptr. depozitare
in exterior
Adinci!"l"i linaltime
I I I 640 760 I 840 940 I 1040 ina/1. fnaJt. lib9r3.
Adi,1c, (mm)~:fi\~,i~an1; J7G
I410 I 510 1 610 no I 810 910 I 1010 Imm\ I (mml
Adirc1r.e utM I 360 I •00 I soo i 600 720 I soo 900 I ,aco 2105 I 1850
I I I I I I 2405 I 2150
I I I I I 2705 I 2c:.so
I
rriercnrtl sl !~lerc,
sottare
I
I
I
~ - - - - Date: Landesgewerbeamt Baden-Wurttemberg (Oficiul regional de
I aj\J!llilfS
industrie u;rnara), Haus der Wirtschatt (Casa Economiei),
j
I
I
m~ille.area groelmll 1.i r1nd1ta
fa!\t.lre.orcfllare
I
I
~i
~- ll.
t .i
a
Willi-8/eichstr. i 9, Stuttgart
~ i
in general, trecerea de la forma de hala dezvoltata pe lungime la dez-
I
I larrdnare-a!unwvn!or
rum(rull'fl I
I
rI - a
g
~
l
voltarea echilibrata in suprafata orizontala _,. @ - G) este mai eco-
nomica. in acest caz terenul este exploatat mai bine, drumurile utilita-
I
I lamlnareaeantvrl!or
!i,cl•J•1HCln\UrllOr I
I ~
-- - re s1nt mai scurte in cazul productiei mixte. Conductele de alimentare
sin! mai scurte. 1/uminarea poate fi $i de sus. Constructiile etajate nu
I marcare 111tler1 I slnt eficiente pentru productie, dar s1nt recomandabile pentru birouri,
- -le__ __;==='--~I
d1p0zllar• Ol~CI anexe, depozite de piese mici, furniruri de valoare. Tipurile construc-
tive predominante: structura in schelet din otel, beton armat $i lemn.
Peretii si acoperi$urile sint din prefabricate de mari dimensiuni cu o
buna termoizolatie $i fonoizolatie. Ferestrele cu geam izolant s1nt Tn
general fixe. Un procent mai mic din suprafata vitrata este constituit
·:::. ·:. '·:, ·:;:, ·.-:.·::: ,' :::. ·:::. ·:::: ::.·:::::. •:; ::::::::. ·::.•:,•::::::•:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-:-. (:: ::. ' ' ; exterior ..... pag. 395.
Sectlune 1 Necesarul de spatiu: in exemplele prezentate, 1n medie 70 - 80 m2
~ 7,0 - - - - 5,0 _.......,_ _ _ _ 14,0 -----<
I : extlndere pe cap de angajat (Iara depozitari deschise).
n □
I
acaper!re
Pentru inlaturarea a,,;chiilor, a rumegusului si piliturii, in aproape toate
1 uscA1orie HD
I cazurile, chiar $1 Tn cele mai mici intreprinderi, este necesar un dispozi-
I
u~ osCHBB tiv aspirator, din motive de reglementari ale muncii si din motive econo-
lemn de foe
... - • - · - · - - -·Ii-
1 O. cama~a ma!;;ln!!or . G mice. Dispunerea masinilor se va face conform succesiunii in productie.
. ' c:::lJ§KF FT Prin lagare oscilante din metal se diminueaza zgomotul putemic.
~
---!---7 U Fluxul de productie in general: in lntreprinderile cu pina la cca 1O
Q~ t:c-:-:'
incAlztre I BL WB 1n eel din urma caz urmatoarele functiuni sint combinate: poarta,
scHK D I we descarcarea $i Tncarcarea, ramp