Utilitas

Vitruviu este primul teoretician de arhitectura.El scrie cele 10 tratate de

arhitectura.Expresia arhitecturala este o sinteza a expresiei celor trei atribute
fundamentale ale operei de arhitectura (firmitas, utilitas, venustas) identificate
de Vitruviu in De arhitectura libri decem primul si singurul tratat de arhitectura
care ne-a parvenit din arhitectura clasica (cca 25 i.Hr).
Utilitas(functionalitate) se refera la folosinta cladirii si garantia unei bune
functionari.Se defineste ca fiind capacitatea unei cladiri de a se adecva in mod
optim la o anumita functiune sau destinatie. Este continutul propriu-zis al
arhitecturii, echivalentul anecdoticului din artele plastic, literature sau muzica
programatica.
Expresia functionala se refera la transmiterea , in primul rand , a
semnificatiilor legate , explicit sau implicit, de functiunea propriu zisa
(semnificatii functionale) , dar si a unor semnificatii cu character mai larg
(sociale, culturale, ideologice, simbolice) , legate de un anumit context
Exista momente in istoria arhitecturii in care utilitas prevaleaza fata de
celelalte atribute constituind o sursa importanta a innoirii limbajului
architectural , iar expresia functionala devine esentiala pentru expresia
arhitecturala generala.
Putem lua in considerare pentru compariatie Antichitatea Romana si
Modernismul mai ales in viziunea lui Le Corbusier.
Putem vorbi aici in ambele cazuri despre o inclinatie vizibila spre utilitas ,dar
doua viziuni total diferite ba chiar opuse s-ar putea spune.
In cazul arhitecturii moderne, planul traditional rigid, in care incaperile sunt
riguros definite prin inchidere , face loc continuitatii si fluiditatii spatiale atat
pe acelasi nivel cat si intre niveluri si , nu in ultimul rand intre interior si
exterior.
Tratand prin comparatie viziunea lui Vitruviu in cazul arhitecturii si
urbanismului, putem observa ca roma antica se baza pe un urbanism si o
arhitectura simetrica si riguros tratata. Orasul roman este organizat dupa reguli
constante pe intreg teritoriul . Diviziunea geometrica a teritoriului roman este
denumita centnturatio si consta in trasarea In teren in mod riguros a unei
grille de cardines si decumani care imparteau terenul in centuriae.In centru la
intersectia axelor se amplaseaza forum-ul , spatiul central al orasului care
detine si functia de reprezentare a puterii Romei in fiecare din orasele ei
fiice.
Facand o paralela , orasul radios al lui Le Corbusier este un adevarat paradis:
soare, aer liber si curat, vegetatie.Drumul masinii e complet independent de
drumul omului .Prin aceasta lucrare Le Corbusier pleda nici mai mult , nici mai
putin pentru o noua constiinta a locuirii.Apare ideea de unitate de vecinatate ;
acesta este numarul care justifica stiintific prezenta echipamentelor collective:
cresa , gradinita, magazine, etc.
Locuinta la romani este rodul unei gandiri teoretice si ea se opune astfel
arhitecturii de tip vernacular.Ea tine cont de conditii particulare :sociale ,
estetice, individuale fara sa iasa insa din cadrul unui program architectural
gandit theoretic.Apar aici principia generale pentru organizarea si orientarea
cladirii , o tipologie a diverselor incaperi si principia estetice care calauzesc atat
proportiile generale cat si organizarea amanuntelor decoratiei.Locuinta se
numeste domus si are o organizare riguroasa in functie de diferitele spatii ale
locuintei: atrium curte centrala in jurul careia sa dezvolta spatiul , tablium
plasat in axul atriumului este camera de lucru a stapanului casei in care poate
primi si prieteni pentru a discuta afaceri, alae, Sali de receptive , triclinum
este echivalentul bucatariei si este unul dintre cele mai importante spatii ale
locuintei , cubicula-dormitorul , cucina(bucataria), oecus, toate arata o
organizare spatiala stabila si riguroasa a unei locuinte gandite sa functioneze
intr-un anume fel.
Facand o comparative, Obiectul architectural in perioada moderna e gandit
pentru a fi parcurs, inconjurat si perceput din diverse puncte interioare si
exterioare. Compozitia clasica, bazata pe axialitate si simetrie m e inlocuita de
o compozitie libera fara puncte de privire privilegiate, fara accentuarea unor
frontalitati.Materialele traditionale , naturale, avand o expresie concreta si
palpabila cedeaza treptat locul betonului armat care permite realizarea de
elemente constructive relative subtiri si cu o expresie arhitecturala abstracta.
Frank Loyd Wright introduce in organizarea interioara a locuintelor conceptual
de utility core(nucleu utilitar).Acesta este un element compact oin jurul
caruia se dezvolta mai apoi celelalte spatii.El este alcatuit initial din semineu si
bucatarie puse spate in spate, deci punctul de foc.
Curentul functionalis propriu-zis se dezvolta mai ales incepand din anii 20,
fundamentat de Le Corbusier si reprezentantii Scolii Bauhaus.Acestia
promoveaza adecvarea formei la functiune , in forme simple , geometrice,
austere( lipsite de ornament), posibil de realizat cu mijloace industriale.
Principiile functionaliste se extend si la scara orasului (urbanismul
functionalist) : Zonificarea functionala(zoning) dupa principalele functiuni ale
orasului .Ideile urbanismului functionalist sunt meritorii pentru incercarea de a
solution criza urbana a secolului XX , dar aplicarea lor mecanica a condus la un
adevarat esec uman .
In comparatie cu locuinta romei antice , Le Corbusier are o viziune diferita
asupra locuintei si se bazeaza pe 5 principii definite de el :DOM-INO (Domus-
Inovation). Cele 5 principii sunt:
Stalpii au doar rol structural nu si de compartimentare
Acoperisul terasa natura este eliminate prin construire
Planul liber (se poate recompune)
Fatada este libera (este doar o coaja si nu are rol structural
Fereastra banda creeaza perspective
Le Corbusier este cel care a inventat pentru locuinta moderna metafora masinii
. Aceasta presupune, in viziunea lui a gasi functiunea tip, emotia-tip, mai mult
decat atat trebuie creeata starea de spirit a seriei.Prin echivalarea casei cu o
masina de locuit el dorea sa dea raspunsul la o problema bine pusa si anume
rezolvarea unei locuinte care sa ofere maximum de calitate a vietii intr-un
minim de spatiu .
In concluzie cele doua perioade prezinta doua rationamente diferite dar
ambele bazate pe un interes fata de functionalitate.