Note Curs 01-Merged

INTRODUCERE
FIZICA CONSTRUCTIILOR
Fizica construcțiilor
clădire mediu
- energie termică
(ocupanți) - umiditate
- energie / radiație
luminoasă
- sunet / energie acustică
1
Fizica construcțiilor
1. HIGROTERMICA
2. INSORIRE, PROTECTIE SOLARA
3. ACUSTICA IN CONSTRUCTII
4. ILUMINT NATURAL
PERCEPȚIE SENZORIALĂ
Legea Weber-Fechner
4
2
PERCEPȚIE SENZORIALĂ
Legea Weber-Fechner
Senzația subiectivă a creșterii percepției

este proporțională
• cu logaritmul creșterii stimulului
(sunet, lumină)
• cu exponențiala creșterii stimulului
(căldură, electricitate)
5
HIGROTERMICA
1. FENOMENE FIZICE
2. TERMOFIZIOLOGIE; CONFORT TERMIC
3. REGIM HIGROTERMIC STAŢIONAR
4. PUNŢI TERMICE
5. COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
3
HIGROTERMICA
6. REGIM TERMIC NESTAŢIONAR

7. VERIFICAREA UNEI CONSTRUCTII D.P.D.V.
HIGROTERMIC
8. ELEMENTE DE PROIECTARE, DETALII
CĂLDURA
Căldura
formă de
energie
4
CĂLDURA
Căldura – formă de energie,

manifestată ca:
• vibrație a moleculelor unei substanțe
• radiație electromagnetică
Unități de măsură:
Energie: Putere:
Joule (J), KWh Watt (W) 1W=1J/s, 1Wh=3600J
TEMPERATURA
Temperatura – măsură a cantității de căldură

acumulate de un material
Unitate de măsură: Kelvin (K), Celsius (°C)

- grad Celsius °C=1K, 0°C=273,16K
- grad Fahrenheit °F = °C1.8 + 32
10
10
5
RADIAȚIE TERMALĂ
Radiație termală – radiație electromagnetică emisă de

orice corp cu temperatură mai mare de 0 absolut
11
11
SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.
12
12
6
TRANSFERUL CĂLDURII
• conducție Conducția
• convecție Reprezintă transferul termic în masa unui solid
sau între două corpuri solide aflate în contact
• radiație
Convecția
Reprezintă transferul termic dintre un solid şi
un fluid (lichid sau gaz) în mișcare sau între
două fluide în mișcare
Radiația
Reprezintă transferul termic efectuat între
două corpuri care nu sunt în contact, prin
radiație electromagnetică
13
13
CONDUCȚIA
Transferul termic în Coeficient de conductivitate

masa unui solid sau
între două corpuri termică - l
solide aflate în
contact
densitatea fluxului termic ce străbate, perpendicular pe suprafețe,
un element cu fete plan paralele cu grosimea de 1m când
diferența temperaturilor celor două suprafețe ale sale este de un
grad
l [W/mK]
14
14
7
CONDUCȚIA
Transferul termic în
masa unui solid sau
Rezistența termică - R
între două corpuri raportul între grosimea elementului și
solide aflate în coeficientul de conductivitate termică al
contact
acestuia
[m2K / W]
15
15
CONDUCȚIA
Transferul termic în Permeabilitatea termică - U

masa unui solid sau
între două corpuri (transmitanță termică)
solide aflate în inversul rezistenței termice
contact
raportul între coeficientul de conductivitate

termică și grosimea elementului respectiv
[W/m2K]
16
16
8
CONVECȚIA
Transferul termic Coeficientul de schimb

dintre un solid și un
fluid sau între două superficial de căldură (ac , acv)
fluide în mișcare
cantitatea de căldură ce se schimbă între aer și un
element de construcție, pe o suprafață de contact de
1m2, la o diferență de temperatură de 1 °C
ac , acv [W/m2K]
17
17
CONVECȚIA
Transferul termic
dintre un solid și un
Rezistența la schimb superficial
fluid sau între două de căldură (Rc)
fluide în mișcare
inversul valorii coeficientului de schimb
superficial de căldură ac
Rc = 1 / ac [m2K /W]
18
18
9
RADIAȚIA
Transferul termic Fluxul termic radiant – Fr

între două corpuri
care nu sunt în cantitatea de căldură pe care o
contact primește suprafața corpului mai rece
de la suprafața corpului mai cald,
diferența de temperatură fiind T
F r = A  ar    T [W]
ar – coef. de schimb de căldură prin radiație
 – factor de formă (valori între 0 şi 1)
19
19
UMIDITATE
Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă aflată la un moment dat în aer
- umiditate de saturație
- umiditate absolută
- umiditate relativă
Presiunea parțială a vaporilor – pv

presiunea pe care o exercită vaporii de apă existenți
într-un amestec de gaz (aer), atunci când ocupă
singuri, la aceeaşi temperatură, întreg volumul
amestecului
pv [Pa], [mmHg]
20
20
10
UMIDITATE
Presiunea de saturație – ps
presiunea vaporilor în condiții de saturație
ps [Pa], [mmHg]
Umiditate relativă – 
Punct de rouă – r
temperatura pentru care valoarea presiunii parțiale a
vaporilor dintr-un volum oarecare de aer este egală cu
presiunea de saturație
21
21
UMIDITATE
Temperatura presiunea de saturație

T [ºC] ps [Pa]
30 4244
20 2340
10 1228
0 611
-10 260
-20 103
22
22
11
UMIDITATE
17,269∙𝑇
610,5 × 𝑒 237,3+𝑇 ; 𝑇 ≥ 0
𝑝𝑠 =
21,875∙𝑇
610,5 × 𝑒 265,5+𝑇 ; 𝑇 < 0
23
23
UMIDITATE
Presiunea de
saturație [Pa] ps(T)
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
0,0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
-20
-18
-16
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
Temperatura [°C]
24
24
12
DIFUZIA VAPORILOR
Difuzia vaporilor
Deplasarea vaporilor de apă din zonele cu presiune parțială mai
mare spre zone cu presiune parțială mai mică
Factorul permeabilităţii la vapori – m D

factor care indică de câte ori un material de construcție este mai
puțin permeabil la vapori decât aerul
Coeficientul de permeabilitate la vapori – m
25
25
DIFUZIA VAPORILOR
Difuzia vaporilor Rezistența la permeabilitate la

Deplasarea
vaporilor de apă
vapori - Rv
din zonele cu produsul între grosimea elementului și
presiune parțială factorul permeabilității la vapori al
mai mare spre acestuia
zone cu
presiune parțială
mai mică
[m/s]
26
26
13
CONFORT TERMIC – definiții
Termofiziologie: studiul perceperii fenomenelor termice
de către om
Temperatura omului: media ponderată a temperaturii

pielii descoperite și a temperaturii îmbrăcăminții
Tom = 24 °C (la 18-19 °C), 28 °C (la 24 °C)
Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

fără suprasolicitări fiziologice
27
27
CONFORT TERMIC – definiții

Schimburi de căldură om-mediu:
căldură uscată căldură umedă (evaporare)

- conducție - transpirație la nivelul pielii
- convecție - vaporii din respirație
- radiație
Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

fără suprasolicitări fiziologice
28
28
14
CONDIȚII DE CONFORT TERMIC
Temperatura aerului din încăperi
Umiditatea aerului
Viteza de deplasare a aerului
Temperatura medie radiantă

(temperatura suprafețelor interioare ale elementelor de
închidere)
29
29
CONDIȚII DE CONFORT TERMIC
Ti max
Grupa Destinația clădirii i
pereți tavane pardoseli
clădiri de locuit, spitale,
I 60 4,0 3,0 2,0
școli, licee, creşe
alte clădiri social-
II 50 4,5 3,5 2,5
culturale
30
30
15
ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC
PMV – Vot mediu previzibil SR ISO 7730-97
Indice care reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane

privind senzația termică, pe o scară a senzații lor termice cu 7 niveluri:
+3 foarte cald
- activitatea metabolică
+2 cald
- îmbrăcămintea
+1 călduț
- temperatura aerului
0 neutru
- temperatura medie de radiație
-1 răcoros
- viteza relativă a aerului
-2 rece
- presiunea parțială a vaporilor de apă
-3 foarte rece
31
31
PMV – Vot mediu previzibil
Nivel de performanță necesar:

–0,5  PMV  +0,5
SR ISO 7730-97
32
32
16
ACTIVITATEA METABOLICA
Met 1 met = 58 W/m2
Energie metabolică
Activitate
W/m2 met
Repaus, culcat 46 0,8
Repaus, aşezat 58 1,0
Activitate ușoară, așezat (birou, școală) 70 1,2
Activitate ușoară, în picioare (cumpărături, laborator) 93 1,6
Activitate medie, în picioare (vânzător, activ. menajeră) 116 2,0
Mers pe teren plat, 2 km/h 110 1,9
Mers pe teren plat, 5 km/h 200 3,4
33
33
ÎMBRĂCĂMINTE
Clo 1 clo = 0,155 m2K/W
Izolație termică
Îmbrăcăminte curentă
clo m2K/W
Slip, tricou, șosete subțiri, sandale 0,3 0,050
Cămașă m.scurte, pantalon ușor, șosete, încălțăminte 0,5 0,070
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, șosete, încălțăminte 0,7 0,105
Slip, cămașă, pantalon, vestă, șosete, încălțăminte 1,0 0,155
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, vestă, jachetă,
palton, șosete, încălțăminte 1,5 0,230
34
34
17
PPD – Procent previzibil de nemulțumiți
Indice care reprezintă procentul de persoane nemulțumite dintr-un grup
important de persoane expuse la aceeași ambianță.
Restul grupului percepe ambianța ca neutră (0), călduță (+1) sau
răcoroasă (-1)
PMV PPD SR ISO 7730-97

+2 75
+1 25
0 5
-1 25
-2 75
35
35
PPD – Procent previzibil de nemulțumiți
Nivel de performanță necesar:

PPD  10%
SR ISO 7730-97
36
36
18
REGIM TERMIC STAȚIONAR
Regim termic staționar
Se numește regim termic staționar ipoteza convențională de calcul
termotehnic în cadrul căreia se consideră că temperaturile nu variază
în timp
Temperaturile considerate în calcule sunt temperaturi convenționale,

normate, determinate astfel:
• la interior: temperaturi medii de confort, în funcție de destinația
încăperii, nivelul de umiditate, anotimp etc.
• la exterior: temperaturi medii pentru lunile de iarnă și de vară, în
funcție de poziția geografică; România a fost împărțită în 5 zone
climatice pentru perioada de iarnă și 3 zone climatice pentru
perioada de vară
37
37
ZONE CLIMATICE – IARNA
38
38
19
ZONE CLIMATICE – VARA
39
39
TEMPERATURI DE CALCUL
Temperaturi exterioare Temperaturi interioare
iarna vara iarna vara

zona I – 12 °C 22 °C 20 °C 25 °C
zona II – 15 °C 25 °C
zona III – 18 °C 28 °C
zona IV – 21 °C -
zona V – 25 °C -
40
40
20
TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE
Rezistența termică specifică a unui strat omogen al unui element

de construcție
[m2K /W]
Rezistența termică a unui element de construcție alcătuit din mai

multe straturi omogene
[m2K /W]
Rsi, Rse rezistențe la schimb superficial de căldură [m2 K /W]

dj grosimea stratului j [m]
lj coeficient de conductivitate termică al stratului j [W/mK]
41
41
TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE
Temperatura pe suprafața interioară a unui element de construcție
fără punți termice
Temperatura în planul j al unui element de construcție alcătuit din

mai multe straturi omogene
Rsi rezistența la schimb superficial de căldură [m2 K / W]

R rezistența termică a întregului element de construcție [m2 K / W]
Rsj rezistența termică a straturilor cuprinse între interior/exterior și
planul j [W/mK]
42
42
21
TRANSFER TERMIC
REZISTENȚE TERMICE MINIME DIN CONSIDERENTE DE

CONFORT
Zona Ti Ti max Rnec

climatică /
[°C] [°C] [m2K/W]
Te [°C]
I / -12 20 4 1,00
II / -15 20 4 1,09
III / -18 20 4 1,19
IV / -21 20 4 1,28
V / -25 20 4 1,41
43
43
TRANSFER TERMIC
REZISTENȚE TERMICE MINIME NORMATE
Nr. Element de construcție R’min [m2K/W]

1 Pereți exteriori 1,8
2 Tâmplărie exterioară 0,77
3 Planșee terasă sau sub pod 5,0
4 Planșee peste subsoluri neîncălzite 2,9
5 Plăci pe sol 4,5
Planșee care delimitează clădirea la partea
6 4,5
inferioară (ganguri, bowindouri etc.)
Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau
7 4,8
subsolurilor încălzite
Pereți exteriori, sub cota terenului, la demisoluri
8 2,9
și subsoluri încălzite
44
44
22
EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE
d l R Tsi
zidărie 25 0,8 0,520 11,6
cărămizi 37,5 0,8 0,677 13,5
45 0,8 0,770 14,3
zidărie 30 0,35 1,077 15,9
din blocuri 35 0,35 1,220 16,4
b.c.a. 45 0,35 1,506 17,1
beton 20cm 35 2,06 / 0,759 13,2
+ b.c.a. 45 0,35 1,053 15,1
cărămizi 24 40 0,8 / 1,364 16,8
+polistiren 42,5 0,05 1,864 17,6
+cărămizi 115 45 2,364 18,1
45
45
EXEMPLE
d l R Tsi
Zidărie cărămizi „eficiente” 30 0,6 0,668 13,5
Zidărie blocuri ceramice
- Porotherm 38 STh 38 0,140 2,880 18,5
- Porotherm 30 Robust 30 0,207 1,617 17,3
- Porotherm 30 Light 30 0,257 1,335 16,7
Zidărie cărămidă plină + 25+5 0,8 / 1,617 17,3
polistiren expandat 25+10 0,044 2,753 18,4
46
46
23
EXEMPLE
l d [cm]
aluminiu 220 36000
oţel 58 9473
beton armat 1,74 284
zidărie piatră naturală 1,06 173
zidărie cărămizi pline 0,8 130
zidărie cărămizi cu g.v. 0,64 105
zidărie din blocuri b.c.a. 0,30 49
lemn rășinoase 0,17 28
vată minerală 0,048 8
polistiren expandat 0,044 7,2
47
47
TRANSFER TERMIC PRIN ELEM. DE

CONSTRUCTIE VITRATE
48
48
24
Ug Rg
EXEMPLE geam simplu 4mm 5,85 0,17
geam dublu 4-6-4, aer 3,30 0,30

COEFICIENȚI DE
geam dublu 4-6-4, argon 3,00 0,33
TRANSFER
TERMIC geam dublu 4-6-4, aer, low-e 2,70 0,37
geam dublu 4-6-4, argon, low-e 2,30 0,43

Geamuri
geam dublu 4-16-4, aer, low-e 1,30 0,77
geam dublu 4-16-4, argon, low-e 1,10 0,91
geam triplu 4-12-4-12-6, argon low-e 0,90 1,11
49
geam triplu 4-16-4-16-6, argon 2 x low-e 0,70 1,43
49
EXEMPLE
Uf Rf
COEFICIENȚI DE lemn brad 70mm 1,8 0,55
TRANSFER lemn stejar 70mm 2,2 0,45

PVC 2 camere 2,2 0,45
TERMIC
1,8- 0,50-
PVC 3 camere
2,0 0,56
Tâmplărie PVC 5 camere 1,3 0,77
aluminiu fără rupere punte
5,9 0,17
termică
aluminiu cu rupere de punte 2,1- 0,37-
termică 2,7 0,47
50
50
25
COEFICIENȚI DE TRANSFER TERMIC - FERESTRE
Tâmplărie uzuală UF RF
tâmplărie lemn simplă, geam simplu 5,26 0,19
tâmplărie lemn cuplată, 2 geamuri simple 2,56 0,39
tâmplărie lemn dublă, 2 geamuri simple 2,33 0,43
tâmplărie lemn simplă, geam dublu (aer, low-e) 2,04 0,49
tâmplărie lemn simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,85 0,54
tâmplărie lemn cuplată, geam simplu + g. dublu 1,6 0,63
tâmplărie lemn dublă, geam simplu + g. dublu 1,5 0,68
tâmplărie PVC simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,13…1,85 0,54…0,88
tâmplărie PVC simplă, g. triplu (argon, low-e) 0,7…1,5 0,67…1,40
51
51
COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR
Rezistența la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al

unui element de construcție
[m/s] M = 54x108
Rezistența la permeabilitate la vapori a unui element de

construcție alcătuit din mai multe straturi omogene
[m/s]
52
52
26
Presiunea parțială a vaporilor în planul j al unui element de

construcție alcătuit din mai multe straturi omogene
[Pa]
53
53

Ideal, fără condens în toată grosimea alcătuirii
elementului de construcție
Obligatoriu, fără condens superficial (pe suprafața interioară

a elementelor de închidere)
Condiții tehnice și niveluri de performanță

ale alcătuirilor elementelor de închidere:
• Limitarea creșterii umidității masice a materialelor componente

W < Wadm
• Evitarea acumulării progresive de apă în interiorul elementelor

de închidere, de la un an la altul, datorită fenomenului de condens
mw < mv
54
54
27
EXEMPLU
Alcătuire:
• beton armat
15 cm
•zidărie b.c.a.
25 cm
R = 1,043 m2k/W
Tsi = 15,8 °C
55
55
EXEMPLU
Alcătuire: 1. beton armat 15 cm + zidărie b.c.a. 25 cm R = 1,043 m2k/W
2. zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm Tsi = 15,8 °C
ps, pv ps, pv
[Pa] [Pa]
2340 2340
TENCUIALA INT.
TENCUIALA INT.
TENCUIALA EXT.
TENCUIALA EXT.
BETON ARMAT ZIDARIE BCA ZIDARIE BCA BETON ARMAT
1795 1795
1706 1706
1599
1508
1404 1413 1404
1237
1016
878
716
621
489
412
321
267
206 165 165
165 165
140 140
9.18 57.51 57.51 57.51 11.88 11.88 11.88 9.18 11.88 11.88 57.51 57.51 57.51 11.5
11.88 11.88 11.5 Rv 10
8
11.88 11.88 11.88 Rv 108
56
56
28
EXEMPLU
Alcătuire: zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm
+bariera de vapori pe fața caldă a zidăriei bca
ps, pv
[Pa]
2340
TENCUIALA EXT.
TENCUIALA INT.
ZIDARIE BCA BETON ARMAT
1795
1706
1404
1237
878
621
412
267
165
165
140
11.88 11.88 11.88 57.51 57.51 57.51 11.5 Rv 108

9.18 270 11.88 11.88
57
57
EXEMPLU
Alcătuire: zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm
+bariera de vapori pe fața caldă a zidăriei bca
ps, pv
[Pa]
2340
TENCUIALA INT.
TENCUIALA EXT.
ZIDARIE BCA BETON ARMAT
1795
1706
1404
1237
878
621
412
267
165
165
140
2 5 5 5 5 5 5 5 5 5 d [cm]
0,1
58
58
29
CONCLUZII
1. Transferul termic
- strict din punct de vedere termic, poziția stratului
termoizolator în alcătuirea elementului de construcție nu
este importantă
- pentru un transfer corect de vapori, termoizolația trebuie
să fie plasată la exterior
2. Transferul de vapori
- se recomandă o permeabilitate la vapori a straturilor
componente ale elementului de construcție din ce în ce mai
mare de la interior spre exterior
- dacă termoizolația se amplasează la interior, este necesară o
analiză atentă și poate fi necesară o barieră de vapori
- bariera de vapori, dacă este necesară, se amplasează
obligatoriu pe fața interioară (caldă) a stratului termoizolant
59
59
CONTINUITATEA PROTECȚIEI
TERMICE A ANVELOPEI
ANVELOPA CONSTRUCŢIEI
Totalitatea elementelor de construcție care separă
spațiul încălzit al unei clădiri de exterior sau alte
spatii neîncălzite direct sau indirect
• Pereți plini
• Vitraje (ferestre, uși, pereți de sticlă)
• Planșee terasă / acoperiș / planșee sub pod
• Plăci pe sol / planșee pe subsol
• Planșee care separă construcția la partea inferioară, de
exterior (ganguri, bowindouri, console etc.)
60
60
30
PUNȚI TERMICE
PUNTEA TERMICĂ
zonă a anvelopei unei clădiri în care fluxul termic
este modificat semnificativ prin:
• penetrarea parțială sau totală a elementelor de
construcție perimetrale cu materiale având o
conductivitate termică mai mare
• micșorarea grosimii elementului de construcție
• o diferență între ariile suprafețelor interioare și cele
exterioare (așa cum se întâmplă la colțuri între pereți
sau la colțuri pereți / planșee)
61
61
CLASIFICARE
Clasificarea punților termice
1. După lungime
- Punți termice liniare
- Punți termice punctuale
2. După alcătuire
- Punți termice constructive
- Punți termice geometrice
- Punți termice mixte
62
62
31
CLASIFICARE DUPĂ LUNGIME
zidărie cărămidă
zidărie cărămidă
punte termică
punctuală
agrafe
metalice
termoizolaţie
punte termică
punctuală
punte termică zidărie cărămidă
liniară
beton armat
63
63
CLASIFICARE
Punțile termice punctuale pot fi independente (agrafe

sau ploturi de legătură) sau pot proveni din intersecția
a două punți termice liniare.
În general, efectul punților termice punctuale rezultate

din intersecția punților liniare se neglijează în calcule.
64
64
32
PUNȚI TERMICE CONSTRUCTIVE
zidărie/beton
armat
beton armat /
termoizolație
65
65
PUNȚI TERMICE GEOMETRICE
Zona de colț
(aria de transfer
termic exterioară
mai mare decât
aria interioară)
66
66
33
PUNȚI TERMICE MIXTE
Zona de colț
zidărie + beton
Tâmplărie
zidărie
67
67
EFECTE
- se schimbă cuantumul fluxului termic

- se modifică alura izotermelor și a
liniilor de flux termic
- se modifică temperaturile superficiale
interioare
68
68
34
EFECTE
69
69
EFECTE
temperaturi, flux termic
70
70
35
EFECTE
71
71
EFECTE
flux termic
72
72
36
EFECTE
73
73
EFECTE
flux termic
74
74
37
EFECTE
modificare izoterme și temperaturi interioare
75
75
EFECTE
vectori de flux de căldură
76
76
38
EFECTE
vectori de flux de căldură
77
77
PUNȚI TERMICE
Tsi = 17,6C
Tsi = 17,6C
Tsi = 12,5C
Tsi = 14,0C
Punte termică la tâmplărie (mixtă)
zidãrie beton armat

Tsi = 17,6C Tsi = 9,6C
Punte termică de colț
Punte termică constructivă

78
78
39
MOD DE CALCUL
(exact)
Rezistența termică corectată – R’
Coeficientul de transfer termic corectat – U’
R rezistența termică în câmp curent (specifică unidirecțională)

 coeficient specific liniar de transfer termic
l lungimea punții termice liniare
 coeficient specific punctual de transfer termic
A aria elementului
79
79
MOD DE CALCUL
(estimativ)
Rezistența termică corectată

R’ = cr · R
cr coeficient global de reducere:
pereți exteriori 55%...80%
terase, planșee sub poduri 75%...85%
planșee peste subsoluri 65%...75%
rosturi 80%...90%
80
80
40
RISC DE CONDENS
zidărie
Tsi = 17,6C
beton armat
Tsi = 9,6C
Ti = 20 °C
psi= 2340 Pa
i = 60%
pvi = 1404 Pa
r = 12,0 °C
i, condens = 51%
81
81
CORECTAREA EFECTELOR
Eliminarea punților termice – doar rareori o

opțiune
Recomandabil - alegerea unei soluții de închidere
care să îmbrace complet elementele structurale
Cel puțin - stratul termoizolant al fațadei, plasat
spre exterior, să fie continuu.
82
82
41
83
83
Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 13,9°C
84
84
42

85
85

86
86
43
Tsi = 14,5°C Tsi = 12,5°C Tsi = 9,5°C
87
87
PERETE EXTERIOR
88
88
44
REGLEMENTĂRI
Coeficientul global de izolare termică
- introdus în 1997
- limite privind pierderile totale de energie
- obligatoriu la autorizarea construcțiilor
Certificatul de performanță energetică

- introdus în 2005
- impus din 2013
- obligatoriu la recepție sau la vânzarea construcțiilor
8
9
89
COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ
Exprimă pierderile totale de căldură

ale unei clădiri
Reprezintă energia termică pierdută de fiecare

metru cub încălzit al construcției la o diferență
de 1 K (1°C) între temperatura din interior și
cea exterioară
90
90
45
COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ
Exprimă pierderile totale de căldură

ale unei clădiri
Ia în calcul în mod diferit 2 categorii de clădiri:
- clădiri de locuit (locuinţe individuale și colective,
hoteluri, moteluri, cămine, internate)
- alte clădiri: • categoria 1 (cu ocupare continuă)
• categoria 2 (cu ocupare discontinuă)
91
91
COEFICIENTUL GLOBAL G
Pentru clădiri de locuit:
Coeficientul global G are în vedere:

- pierderile de căldură prin transfer termic pe
întreaga suprafață a anvelopei construcției
- pierderile de căldură aferente unor condiții
normale de reîmprospătare a aerului interior
- pierderile suplimentare datorate neetanșeităților
tâmplăriei
92
92
46
COEFICIENTUL GLOBAL G
A aria elementului de închidere [m2]

R’m rezistența termică medie corectată [m2K/W]
t factor de corecție a temperaturii exterioare
V volumul anvelopantei [m3]
n numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]
93
93
Factorul de corecție t
Nr. Element de închidere adiacent Factor de

corecţie
1 Spaţii exterioare 1,0
2 Rosturi deschise, poduri 0,9
Tâmplărie prevăzută cu obloane la faţa
3 0,9
exterioară
Verande, balcoane, loggii închise cu
4 0,8
tâmplărie exterioară
Rosturi închise, subsoluri şi alte spaţii
5 0,5
interioare neîncălzite
94
94
47
Numărul schimburilor de aer
Clasa de Permeabilitate
Categoria clădirii
adăpostire ridicată medie scăzută
neadăpostite 1,5 0,8 0,5
Clădiri individuale
moderat ad. 1,1 0,6 0,5
(unifamiliale)
adăpostite 0,7 0,5 0,5
dublă neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu
mai multe expu- moderat ad. 0,9 0,6 0,5
apartamen- nere adăpostite 0,6 0,5 0,5
te, cămine, simplă neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate expu- moderat ad. 0,7 0,5 0,5
etc. nere adăpostite 0,5 0,5 0,5
95
95
COEFICIENT GLOBAL NORMAT GN

Număr de A/V GN
niveluri m2/m3 W/m3K
0,80 0,70
0,85 0,73
0,90 0,77
1 0,95 0,79
1,00 0,82
1,05 0,84
 1,10 0,86
Condiția: G < GN
96
96
48
COEFICIENTUL GLOBAL G1
Pentru clădiri cu altă destinație:
Coeficientul global G1 reprezintă:

pierderile orare de căldură prin transfer termic
prin elementele de închidere ale clădirii, pentru o
diferență de temperatură de un grad între interior
și exterior, raportate la volumul încălzit al clădirii
97
97
COEFICIENTUL GLOBAL G1
1 𝐴𝑗 ∙ 𝜃𝑗
𝐺1 = ∙෍
𝑉 𝑅𝑚𝑗
V volumul încălzit al clădirii [m3]
Aj aria elementului de închidere j [m2]
j factor de corecție a diferenței de temperatură
a mediilor separate de elementul j
Rmj rezistența termică specifică medie corectată a
elementului j [m2K/W]
98
98
49
COEFICIENTUL GLOBAL G1ref
Condiția:
G1  G1ref
99
99
NECESAR ANUAL DE CĂLDURĂ
Pentru clădiri de locuit
[kWh/(m3.an)]
C coeficient de corecție C = 0,93

Ni12 numărul anual de grade-zile de calcul Ni12 = 3170
G coeficientul global de pierderi de căldură
Qi aportul de căldură intern Qi =7
Qs aportul de căldură solară
100
100
50
NUMĂRUL ANUAL DE GRADE-ZILE
Nr. Localitatea N2012
1 București 3170
2 Constanța 2840
3 Brașov 4030
4 Predeal 5090
5 Suceava 4080
6 Cluj 3730
7 Timișoara 3180
101
101
APORT SOLAR
[kWh/(m3.an)]
V volumul încălzit al construcției

IG radiația solară corespunzătoare orientării cardinale
gi gradul de penetrare a energiei prin geamul “i”
AFi aria ferestrei cu geamul “i”
102
102
51
APORT SOLAR
IG
orientare tip geam gi
[kwh/m2.an]
Sud 420 geam dublu 0,75
SE, SV 340 geam dublu, tratat low-e 0,50
Est, Vest 210 geam triplu 0,65
NE, NV 120 geam triplu, tratat low-e
0,45
(o suprafață)
Nord 100
geam triplu, tratat low-e
0,40
supr. orizontală 318 (2 suprafețe)
103
103
NECESARUL DE CĂLDURĂ NORMAT QN
A/V QN A/V QN
 0,2 15,0 0,7 27,5
0,3 17,5 0,8 30,0
0,4 20,0 0,9 32,5
0,5 22,5 1,0 35,0
0,6 25,0 1,1 37,5
Condiția impusă de normativele în vigoare: Q  QN
104
104
52
Sisteme evaluare clădiri sustenabile
• BREEAM – UK, Europa

• LEED – USA, Canada
• Green Star – Australia, NZ, SA
• CASBEE – Japonia
• China 3 Star – China
• HK BEAM – Hong Kong
105
105
BREEAM
Building Research Establishment's Environmental

Assessment Method
Sistem de certificare a calităților sustenabile ale clădirilor

– privind proiectarea, construcția și operarea în acord cu
cele mai bune practici
106
106
53
BREEAM
Inițiat în 1990, peste 250.000 clădiri certificate, în 50 de

țări
Scheme de certificare pentru UK și International, plus

adaptări naționale particulare (NL, ES, NOR, DE)
107
107
BREEAM
BREEAM Europe Commercial 2009
BREEAM International New Construction 2013
BREEAM International New Construction 2016
BREEAM In-Use International 2015
Aplicabil în afara UK
Valabil de la data înregistrării în sistem, până la obținerea certificării
108
108
54
BREEAM
Certificare:
- la faza de proiectare (provizorie)
- după execuție (definitivă)
Sistem de credite negociabile pentru majoritatea criteriilor
Câteva criterii obligatorii, în rest există libertatea alegerii
domeniilor în care se punctează
109
109
BREEAM
Total maxim posibil de 158 credite; punctajul se bazează pe

procentajul obținut la fiecare criteriu, la care se aplică
ponderi distincte
Datorită ponderării, unele credite au valoare mai mare
(variație între 0,35% și 0,85% / credit pentru punctajul total)
110
110
55
BREEAM
Certificare
-pass (≥ 30%) top 75% clădiri
-good (≥ 45%) top 50% clădiri
-very good (≥ 55%) top 25% clădiri
-excellent (≥ 70%) top 10% clădiri
-outstanding (≥ 85%) top 1% clădiri
111
111
DOMENII DE EVALUARE
[Man]Management 21 cr. [Mat] Materiale 12 cr.
[Hea]Sănătate 25 cr. [Wst] Deșeuri (reziduuri) 9 cr.
[Ene] Energie 35 cr. [LE] Utilizarea terenului
[Tra] Transport 13 cr. și ecologie 10 cr.
[Wat] Apă 10 cr. [Pol] Poluare 13 cr.
Inovare 10 cr.
112
112
56
CASA PASIVĂ
PassivHaus Institut – Darmstadt,

Germania
- 1990
- cca 25.000 clădiri certificate
- nu doar rezidențiale
113
113
CASA PASIVĂ
Confort termic deosebit, cu consum redus de
energie
Condiții
- necesar de încălzire ≤ 15 kWh/m2.an
- necesar de răcire ≤ 15 kWh/m2.an
- consum total de energie ≤ 60 kWh/m2.an
- etanșeitate a anvelopei ≤ 0,6 vol./h
114
114
57
CASA PASIVĂ
Condiții
- rezistențe termice f. ridicate ale elementelor anvelopei
(R = 7,5-10 m2K/W)
- eliminare punți termice ( ≤ 0,010 W/mK)
- ventilare cu recuperare de căldură
115
115
58
INTRODUCERE
ACUSTICA
IN
ARHITECTURA
1
ACUSTICA
IN
ARHITECTURA
1. ACUSTICA FIZICA
2. ACUSTICA FIZIOLOGICA
3. ACUSTICA SPATIALA
4. IZOLARE ACUSTICA
5. PROTECTIE ACUSTICA
ACUSTICA FIZICA
UNDELE ACUSTICE – mișcări oscilatorii
ale unor medii elastice, datorate unor
forțe exterioare
Medii elastice:
- gazoase (ex. aer)
- lichide (ex. apă)
- solide
2
ACUSTICA FIZICA
În medii gazoase și lichide:

– unde succesive de comprimare și
dilatare
În medii solide:
– unde succesive de comprimare și dilatare
– unde de răsucire, încovoiere etc.
UNDA SIMPLA
OSCILOGRAMA
(reprezentare sinusoidală)
- Perioadă
- Frecvență
- Amplitudine
3
UNDA SIMPLA
VITEZA (funcție de densitatea,
elasticitatea, temperatura mediului)
material viteza material viteza (m/s)

(m/s)
oțel 6100 beton 3231
aluminiu 4877 apă 1433
cărămidă 4176 plumb 1158
lemn 4000 plută 366
sticlă 3962 aer 343
cupru 3901 cauciuc 150
UNDA SIMPLA
v=f· v = 331,5 + 0,6 · T
v = viteza sunetului [m/s] v = viteza sunetului în aer [m/s]
f = frecvenţa [Hz] T = temperatura [°C]
 = lungimea de undă [m]
Sunet 16 Hz = 20 m
160 Hz = 2m
16000 Hz = 0,02 m (2 cm)
4
SUNETE COMPLEXE
Reprezintă însumarea unui număr mai mic sau
mai mare de unde sonore simple
Spectru sonor – reprezentarea pe orizontală a

frecvențelor sonore și pe verticală a intensităților
corespunzătoare
Tipuri curente de sunete complexe:
• sunete muzicale
• zgomote
• pocnete
9
Spectru sonor
1
0
10
5
Spectru sonor
1
1
11
Nivel echivalent
Leq
1
2
12
6
MARIMI MASURABILE
• Putere [W]
• Presiune [Pa]
• Intensitate [W/m2]
13
13
ACUSTICA FIZIOLOGICA
Perceperea sunetului – subiectivă
Caracteristici obiective care

influențează percepția subiectivă:
- durata
- frecvența
- intensitatea
14
14
7
DURATA
Durata minimă: 1/100 sec.
Senzația sonoră subiectivă persistă un

timp și după întreruperea sunetului
15
15
FRECVENTA
• INFRASUNETE – 1...16 Hz
• SUNETE AUDIBILE – 16...20000 Hz
• ULTRASUNETE – peste 20000 Hz
16
16
8
PRESIUNE, INTENSITATE
Nivel minim de percepție
Interval de percepție:
• Presiune: 20 mPa ... 200 Pa
• Intensitate:1.10-12 ... 10 W/m2
Relația senzație sonoră (subiectivă) –
intensitate a sunetului (obiectivă) este o
relație logaritmică: este necesară o
creștere de 10 ori a intensității pentru a
obține o senzație de dublare a sunetului
17
17
LOGARITMI
Logaritmul unui număr:
puterea la care trebuie ridicată
baza pentru a obține numărul
lg 1 = 0, 100 = 1
lg 10 = 1, 101 = 10
lg 100 = lg 102 = 2 102 = 100
lg 1000 = lg 103 = 3 103 = 1000
18
18
9
LOGARITMI
lg 1 = 0 lg 2 = 0,30
lg 10 = 1 lg 3 = 0,48
lg 4 = 0,60
lg 5 = 0,70
19
19
LOGARITMI
lg 10 = 1 lg 20 = 1,30
lg 100 = 2 lg 30 = 1,48
lg 40 = 1,60
lg 50 = 1,70
20
20
10
LOGARITMI
Reguli de calcul:
1. Logaritmul produsului / raportului

lg (a × b) = lg a + lg b
lg (a / b) = lg a – lg b
21
21
LOGARITMI
Reguli de calcul:
1. Logaritmul produsului / raportului

lg (a × b) = lg a + lg b
lg (a / b) = lg a – lg b
22
22
11
LOGARITMI
Reguli de calcul:
2. Logaritmul puterii
lg a2 = 2 × lg a
1
lg 𝑎 = × lg 𝑎
2
23
23
NIVEL SONOR
Nivelul sonor se raportează
întotdeauna la o intensitate sonoră de
referință: I0=1.10-12 W/m2
Unitate de măsură: Bel (B), decibel (dB)

1 B = 10 dB
24
24
12
NIVEL SONOR
0,000000000001 1.10-12 0
0,00000000001 1.10-11 10
0,0000000001 1.10-10 20
0,000000001 1.10-9 30
0,00000001 1.10-8 40
0,0000001 1.10-7 50
0,000001 1.10-6 60
0,00001 1.10-5 70
0,0001 1.10-4 80
0,001 1.10-3 90
0,01 1.10-2 100
0,1 1.10-1 110
1 1.100 120
10 1.101 130
25
25
Niveluri sonore
sursa nivel sonor (dB)
motor cu reacţie 130
motoare, maşini 100-110
orchestră mare 90
difuzor tare 80
stradă circulată 75
convorbire normală 70
maşina de scris 60
zgomot obişnuit în birouri 50
locuinţă liniştită 30
şoaptă la 1,5 m 15
26
26
13
TARIE
Reprezintă nivelul subiectiv al intensităţii

sonore.
Se raportează atît la intensitatea sunetului
cât și la frecvența sa, prin comparație cu
frecvența de 1000 Hz
Unitate de măsură: fon
27
27
RELATIA
FRECVENTA-INTENSITATE-AUZ
28
28
14
Decibeli ponderați - dB(A)
Reprezintă ponderarea pe frecvențe a
sunetului, corespunzător unor curbe
standardizate de tip A, B sau C
dB
0.0
-10.0
-20.0 db(A)
dB(C)
-30.0
-40.0
-50.0
-60.0
16
20
25
31.5
40
50
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
4000
5000
6300
8000
10000
12500
16000
20000
Hz
29
29
INSUMAREA SUNETELOR
• I x 2 = L + 3 dB lg 2 = 0,3
L = 10 lg I/I0 lg 3 = 0,5
lg 4 = 0,6
L = 10 lg 2xI/I0 =
= 10 lg I/I0 + 10 lg 2 =
=L+3
• I x 3 = L + 5 dB
• I x 4 = L + 6 dB
30
30
15
EFECT DE MASCARE
L1= 80 dB; L2= 60 dB

L 1 + L2 = ?
I1= 108; I2=106 [W/m2]
I1 + I2 = 108 + 106 =
= 101.000.000 = 1,01 x 108
L1+L2 = 10·log(1,01x108) = 80,04 dB
31
31
EFECT DE MASCARE
L1= 50 dB; L2= 30 dB

L 1 + L2 = ?
I1= 105; I2=103 [W/m2]
I1 + I2 = 105 + 103 =
= 101.000 = 1,01 x 105
L1+L2 = 10·log(1,01x105) = 50,04 dB
32
32
16
EFECT DE MASCARE
L+(L-20)
10L/10 + 10(L-20)/10=10L/10 + 10L/10 ·10-2 =

=10L/10 + 0,01 ·10L/10 = 1,01 ·10L/10
10 lg (1,01 ·10L/10) =
= 10 lg 1,01 + 10 lg (10L/10) =
= 10 · 0,004 + 10 · L/10 = 0,04 + L
33
33
EFECT DE MASCARE
N+N → N + 3 dB
N + (N-3) → N + 1,8 dB
N + (N-5) → N + 1,2 dB
N + (N-10) → N + 0,4 dB
N + (N-15) → N + 0,13 dB
N + (N-20) → N + 0,04 dB
34
34
17
Propagarea sunetului
Surse punctuale:
reducere 6 dB la fiecare dublare a distanței
d=1m … L=80 dB
d=2m … L=74 dB
d=4m … L=68 dB
35
35
Propagarea sunetului
Surse liniare:
reducere 3 dB la fiecare dublare a distanței
d=10m … L=80 dB
d=20m ... L=77 dB
d=40m … L=74 dB
36
36
18
REFLEXIE
- reflexie similară razelor luminoase

- lungimi de undă de ordinul cm și m
- la trecerea dintr-un mediu în altul o parte a
razelor se reflectă, o altă parte se refractă
- pentru ca reflexia să nu fie alterată:
asperități < 1/10  (20-25 cm)
37
37
ABSORBTIA SUNETULUI
Ei = Er + Ea
Coeficient de reflexie: Er / Ei
Coeficient de absorbție: a = Ea / Ei
38
38
19
Protecţie acustică
IZOLARE ACUSTICA - ZGOMOT AERIAN -

Estimarea izolării acustice
Diferența de nivel (brută)
D = L 1 – L2
Diferența de nivel standardizată
DnT = L1 – L2 + 10lgT/T0
L1, L2 Niveluri de zgomot

T Durata de reverberație
T0 Durata de reverberație de referință
(T0=0,5 sec.)
39
39

Diferența de nivel normalizată

Dn = L1 – L2 – 10lgA/A0

A Aria de absorbție echivalentă
A0 Aria de absorbție echiv. de referință
(A0=10 m2)
40
40
20

Indice de atenuare (acustică)

R = L1 – L2 + 10 lg S/A

S Aria elementului care realizează izolarea
A Aria de absorbție echivalentă
41
41
Interval de 6 octave în constructii

Octava
1000
2000
4000
125
250
500
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800
1000
1250
1600
2000
2500
3150
4000
5000
Treime
de octava
Interval pentru studii în treime de octava
42
42
21
Grafic al valorilor R
(măsurate)
în funcție de frecvență
43
43
6 indici de atenuare R
(16 indici de atenuare în benzi de
treime de octavă)
Indice de izolare Rw
44
44
22
Rw = 52 dB
Grafic al valorilor R
în funcție de frecvență
+ curba valorilor de
referință 45
45
46
46
23
Indice de izolare Rw
(în laborator)
Indice de izolare aparent R’w
(in situ)
Intotdeauna R’w < Rw
Datorită transmisiei sunetului pe căi

colaterale
47
47
CAI COLATERALE DE TRANSMISIE A

ZGOMOTULUI
- datorate transmisiei vibrațiilor către și dinspre

pereții și planșeele alăturate
- micșorează izolarea efectivă în medie cu 3-5 dB
față de determinările făcute în laborator.
- posibil, dar dificil, de redus cu ajutorul unor
rezemări sau separări prin intermediul unor straturi
elastice
48
48
24
F f
Ff Df
Fd
Dd
E S
D d
49
49
Pereți simpli, planșee

(elemente masive)
• etanșeitate
• legea masei
50
50
25
Pereți simpli, planșee (elemente masive)
51
51

Pereți simpli, planșee (elemente masive)
52
52
26
IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN
1. PERETI OMOGENI 1. PERETI OMOGENI
1 1.1. Beton armat netencuit 4 1.1. Beton armat grosime 11
2.1. grosime 10 cm
Beton armat
49 2.1. cm, tencuit pe ambele feţe Tencuiala
6.1. 6.1. cu un strat de tencuială de
1 cm, grosime totală 13 cm 51
Beton armat
10cm 1cm 11cm 1cm
2 1.1. Beton armat netencuit 5 1.1. Beton armat grosime 14,5

2.1. grosime 12,5 cm
Beton armat
1 cm, grosime totală 16,5 53
Beton armat
cm
125cm 1cm 145cm 1cm
3 1.1. Beton armat netencuit 6 1.1. Beton armat grosime 19

2.1. grosime 14 cm
Beton armat
1 cm, grosime totală 21 cm Beton 55
armat
14cm 1cm 19cm 1cm
53
53

1. PERETI OMOGENI 1. PERETI OMOGENI
7 2.1. Perete ½ cărămidă plină 18 2.1. Perete din fâşii B.C.A.,
5
(12 ) tencuit pe ambele feţe Tencuiala grosime 7,5 cm 32
cu un strat de tencuială de
2 cm, grosime totală 15,5 Caramida plina
49
cm Fâsii B.C.A.
2cm 115cm 2cm 75cm
8 2.1. Perete 1 cărămidă plină 19 2.1. Perete din fâşii B.C.A.,

(25) tencuit pe ambele feţe Tencuiala grosime 10 cm 34
2 cm, grosime totală 28 cm 54
Caramida
plina Fâsii B.C.A.
2cm 24cm 2cm 10cm
9 1.1. Perete 1½ cărămidă plină 20 2.1. Perete din fâşii B.C.A.,

5
2.1. (37 ) tencuit pe ambele feţe Tenc. grosime 12,5 cm 35
2 cm, grosime totală 39,5 57
Caramida
cm plina Fâsii B.C.A.
2cm 355cm 2cm 125cm
54
54
27
1. PERETI OMOGENI
21 2.1. Perete din blocuri B.C.A.,
grosime 20 cm tencuit pe Tencuiala
ambele feţe cu un strat de
tencuială de 2 cm, grosime
totală 24 cm B.C.A. 46
2cm 20cm 2cm
22 1.1. Perete din blocuri B.C.A.,

2.1. grosime 24 cm tencuit pe Tencuiala
ambele feţe cu un strat de
tencuială de 2 cm, grosime
totală 28 cm B.C.A. 47
2cm 24cm 2cm
23 1.1. Perete din blocuri de beton

cu 2 goluri, grosime 39 cm 44
Blocuri
beton
cu goluri
29cm
55
55

2. PERETI MULTISTRAT, GREI 2. PERETI MULTISTRAT, GREI
30 1.2. Perete multistrat: fâşii Fasii 33 1.2. Perete multistrat: fâşii Fasii
5
2.2. B.C.A. 7 cm, plăci poroase B.C.A. 2.2.
5
B.C.A. 12 cm, plăci poroase B.C.A.
vată min. 7cm, strat de aer Vata vată min. 4cm, strat de aer Vata
5
6 cm, fâşii B.C.A. 7 cm, min.
5
6cm, fâşii B.C.A. 7 cm, min.
aer
grosime totală 28 cm 51 grosime totală 30 cm aer 53
Fasii
Fasii
B.C.A.
B.C.A.
75 7 6 75cm 125 4 6 75cm

28cm 30cm
31 1.2. Perete multistrat: fâşii Fasii 34 1.2. Perete multistrat: beton Beton
2.2. B.C.A. 10cm, plăci poroase B.C.A. 2.2. armat 14cm, strat de aer armat
vată min. 4cm, strat de aer Vata 6cm, zidărie ¼ cărămidă aer
3
1cm, fâşii B.C.A. 10cm, min. 6 cm, tencuită pe o faţă
3
grosime totală 25 cm aer 52 (2cm), grosime totală 28 cm Caramida 55
Fasii
B.C.A. Tencuiala
10 4 1 10cm 14cm 6 63 2cm

25cm 28,3cm
32 1.2. Perete multistrat: fâşii Fasii 35 1.2. Perete multistrat: beton Beton
5
2.2. B.C.A. 12 cm, plăci poroase B.C.A. 2.2. armat 14cm, strat de aer armat
vată min. 4cm, strat de aer Vata 6cm, plăci poroase vată Vata min.
5
1cm, fâşii B.C.A. 7 cm, min. min. 4cm, zidărie ¼
3
grosime totală 25 cm aer 52 cărămidă 6 cm, tencuită pe Caramida
Fasii o faţă (2cm), grosime totală 57
B.C.A. 3 Tencuiala
32 cm
125 4 1 75cm 14cm 6 4 63 2cm
25cm 32,3cm
56
56
28
2. PERETI MULTISTRAT, GREI
37 1.2. Perete multistrat: zidărie 1
2.2. cărămidă 24cm, strat de aer Caramida
5cm, zidărie ½ cărămidă aer
5
11 cm, grosime totală
5
40 cm Caram.
61
24cm 5 115cm
405cm

2.2. cărămidă 24cm tencuită pe Caramida
o faţă (2cm), strat de aer aer
5cm, zidărie ½ cărămidă
5
11 cm, tencuită pe o faţă Caram.
5
(2cm), grosime totală 44 cm 64
Tenc.
2 24cm 5 115cm 2cm

445cm

2.2. cărămidă 24cm, strat de aer Caramida
11cm, zidărie 1 cărămidă aer
24cm, grosime totală 59 cm 62
Caramida
24cm 5 24cm
53cm
57
57

ALCĂTUIRI UȘOARE
Nu mai funcționează direct principiul general al
legii masei (decât în mică măsură)
Izolarea (atenuarea transmiterii zgomotului) se

realizează conform principiului
“masă – resort – masă”
58
58
29
ALCĂTUIRI UȘOARE
• ETANȘAREA
• MASA
• MULTIPLICAREA
numărului de straturi (dublare, triplare)
• ALTERNARE
(plăci grele (etanșe) – straturi de aer –
materiale poroase)
• SEPARARE, DESOLIDARIZARE
59
59

Pereți ușori gipscarton
– structura din lemn
Rw= 38-46 dB
Rw= 60-65 dB
60
60
30
Pereți ușori gipscarton – structura din metal
Rw= 45 dB
Rw= 47 dB
Rw= 47-52 dB
61
61

Rw= 51 dB
Rw= 53 dB
Rw= 55-59 dB
62
62
31
Rw= 55-60 dB
Rw= 63-65 dB
Rw= 62-69 dB
63
63

Dublaje gipscarton
Rw= max. 7 dB
Rw= max. 15 dB
Rw= max. 15 dB
64
64
32
UȘI ȘI FERESTRE
• UȘI
- etanșare (garnituri de etanșare,
multiplicare praguri)
- greutate (foi de ușă masive)
- dublare, sasuri tampon
65
65

4. USI
1 3 Uşă din lemn plină, etanşă,
gros. 40mm 27
2 3 Uşă din lemn, vitrată, geam
simplu 5mm 17
3 3 Uşă din metal, plină,
etanşă, rezistentă la foc,
grosime 48mm 34
4 3 Uşă din metal, vitrată,
etanşă, rezistentă la foc,
grosime 48mm, geam 31,5
termorezistent 6-22-6 mm
5 3 Uşă vitrată, profile Al cu
rupere de punte termică,
geam termoizolant 4-14-4 30
mm
6 3 Uşă Jansen – Janisol,
profile oţel cu rupere de
punte termică, geam dublu
termoizolant 43
7 3 Uşă Forster Therm Tür,
termoizolant 43
66
66
33
UȘI ȘI FERESTRE
• FERESTRE
- etanșare (preferabile ferestrele fixe)
- dublare, triplare
- îngroșare sticlă (grosimi diferite)
- sticlă specială fonoizolatoare
67
67

USI SI FERESTRE
68
68
34
FERESTRE
- geam simplu 4 mm Rw = 30 dB
- geam simplu 6 mm Rw = 32 dB
- geam dublu 4/16/4 mm Rw = 31 dB
- geam triplu 4/14/4/14/4 mm Rw = 32 dB
69
69

FERESTRE
• STICLĂ
- geam laminat 44.2 mm Rw = 37 dB
- geam dublu 44.2/16/6 mm Rw = 42 dB
- geam dublu 66.2/16/10 mm Rw = 44 dB
- geam dublu 44.2/16/66.2 mm Rw = 48 dB
70
70
35
5. FERESTRE
1 4 Fereastră Kömmerling,
profile PVC, geam dublu
termoizolant 34
2 4 Fereastră Jansen – Janisol,

termoizolant 10-16-5 mm 38
3 4 Fereastră Jansen – Janisol,

termoizolant 9-20-9 mm 43
4 4 Fereastră Forster Therm

Clima, profile oţel cu rupere
de punte termică, geam
dublu termoizolant 46
71
71

Perete cu gol (ușă sau fereastră)
S1 + S2
Rw = 10 lg Rw 1 Rw 2
− −
S1  10 10
+ S2  10 10
S1, S2 suprafața peretelui plin, respectiv

a golului
Rw1, Rw2 Indicii de izolare corespunzători
72
72
36
Exemplu 1:
-Perete cărămidă 37,5 cm R1=57 dB
-Fereastră geam termoizolant R2=34 dB
Dimensiuni:
perete 4,2m x 2,7m (11,34 m2) S1= 9,54m2
fereastră 1,5m x 1,2m S2 = 1,80m2
R rezultant: 41,88 dB
73
73

Exemplu 2:
-Fereastră geam cuplat R2=28 dB
Dimensiuni:
perete 4,2m x 2,7m (11,34 m2) S1= 9,54m2
74
74
37
Exemplu 3:
-Fereastră geam termoizolant R2=34 dB
Dimensiuni:
perete 4,2m x 2,7m (11,34 m2) S1= 8,19m2
75
75

Exemplu 4:
-Perete cărămidă 25 cm R1=54 dB
-Ușă plină lemn 4 cm R2=27 dB
Dimensiuni:
perete 4,2m x 2,7m (11,34 m2) S1= 9,45m2
ușă 0,9m x 2,1m S2 =1,89m2
76
76
38
PROTECTIE ACUSTICA
STRATEGIE
1. PUNEREA PROBLEMEI
- Precizarea nivelului și caracteristicilor

sursei de zgomot
- Precizarea zgomotului tolerabil
77
77
PROTECTIE ACUSTICA
STRATEGIE
Precizarea sursei de zgomot
- măsurări obiective (dB) sau subiective (foni)
Precizarea zgomotului tolerabil
- curbe de zgomot CZ
- nivele sonore medii (dB)
78
78
39
PROTECTIE ACUSTICA
Nivel sonor admis / produs dB(A)
spaţiu nivel sonor nivel sonor

admis produs
camere de locuit 35 75-85
birouri 45-55 80-85
sală de lectură 30 30
săli de curs 35-40 80-90
cinematografe 40 95
saloane bolnavi, spitale 30-35 70-85
circulaţii comune - 85-90
79
79
PROTECTIE ACUSTICA
Nivel sonor admisibil
- nivel de zgomot maxim admisibil

stabilit prin reglementări
- nivel de zgomot maxim recomandat,
din considerente de confort
80
80
40
PROTECTIE ACUSTICA
STRATEGIE
2. MĂSURI GENERALE
- de obicei nu necesită investiții

suplimentare
- amplasament, partiu, măsuri
administrative
81
81
PROTECTIE ACUSTICA
STRATEGIE
3. MĂSURI PARTICULARE
(reprezintă investiții suplimentare)
- reducerea zgomotului la sursă

- ecranare, carcasare
- insonorizare locală sau generală
- izolare
82
82
41
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTE INTERIOARE
PUNEREA PROBLEMEI:
- NIVEL ZGOMOT - aerian
- de impact
- NIVEL TOLERABIL
ACTIUNI:
- la sursă
- între sursă și spațiul protejat
- în spațiul protejat
83
83
Funcțiuni (spații) protejate Funcțiuni (spații) zgomotoase

Nivel protejat Nivel zgomot
Lp R’w minim Lz
-laboratoare de audiologie, cercetări acustice
-amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
teatru, concert, spectacole nivel de zgomot > 85 dB(A)
-saloane, rezerve cu 1-2 paturi 30 spații 90 -săli de sport
-cabinete individuale de studiu în biblioteci -depozite, ateliere
inter-
media-
-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
cămine etc. re nivel de zgomot max. 85 dB(A)
-birouri cu concentrare mare a atenţiei -centrale şi puncte termice, staţii de hidrofor,
-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în situate sub apartamente
biblioteci 35 61 85 -garaje
-cabinete medicale şi de consultaţii -săli de cinematograf, teatru şi similare
-saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane de -săli de festivităţi, muzică, gimnastică
terapie intensivă
-săli de operaţie şi anexe ale acestora
56
-spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
nivel de zgomot max. 80 dB(A)
-birouri cu activitate normală, administraţie, -cabinete medicale de stomatologie
laboratoare, calculatoare 40 51 80 -săli de clasă, săli de conferinţe
-birouri de lucru cu publicul, birouri de
dactilografiere, centrale telefonice
46 -încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri,
cămine etc.
-birouri de lucru cu publicul
-coridoare, holuri comune, casa scării, uscătorii,
-încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
spaţii depozitare în locuinţe, hoteluri etc.
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci 41
-săli de gimnastică (dans), discoteci
45 75 -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
-anexe sociale, vestiare, toalete
-saloane de bolnavi, cabinete de consultaţie,
36 cabinete medicale
-birouri de administraţie
-săli de restaurant şi alte unităţi de alimentaţie
publică, săli de mese
-săli de jocuri -dormitoare în grădiniţe, creşe
-unităţi de prestări servicii, spaţii de lucru cu
50 35 70
publicul (curăţătorie, poştă, croitorii, cizmării, (reco-
reparaţii etc.) man-
dat)
-foyere, holuri
-centrale telefonice, birouri de dactilografiere
-foyere, holuri
-birouri tehnice, dispecerat în interiorul sau
imediata apropiere a halelor de producţie
55 65 -încăperi pentru eliberarea cărţilor, sala
cataloagelor, expoziţii – în biblioteci
84
84
42
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTE AERIENE
Alegerea corectă a elementului de construcţie
care să asigure izolarea acustică suficientă
- R’w minim necesar

- Normat / reglementat (obligatoriu)
- Recomandat – nivel de confort dorit
- Transmisii colaterale
- Alcătuire masivă sau ușoară
- Dimensiuni, caracteristici adaptate spațiului
85
85
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTE AERIENE - EXEMPLU
spațiu protejat: cameră de hotel

spațiu zgomotos: cameră de hotel
- R’w minim necesar
(normat)
86
86
43
Funcţiuni (spaţii) Funcţiuni (spaţii) zgomotoase
protejate Nivel protejat Nivel zgomot
Lp R’w minim Lz
-amfiteatre, săli de conferinţe, săli de audiţii, -spaţii comerciale situate sub apartamente cu
-saloane, rezerve cu 1-2 paturi 30 spaţii 90 -săli de sport
inter-
media-
-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri, -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
cămine etc. re nivel de zgomot max. 85 dB(A)
-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în situate sub apartamente
biblioteci 35 61 85 -garaje
-cabinete medicale şi de consultaţii -săli de cinematograf, teatru şi similare
terapie intensivă
56
cămine etc.
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci 41
45 75 -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
-anexe sociale, vestiare, toalete
50 35 70
dat)
-foyere, holuri
-foyere, holuri
87
87

Lp R’w minim Lz
inter-
media-
încăperi de
căminelocuit,
etc. camere în
-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri,
re
hoteluri, moteluri, cămine
-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în
61
situate sub apartamente
etc.
biblioteci
-cabinete medicale şi de consultaţii
35
35 85 -garaje
-săli de cinematograf, teatru şi similare
terapie intensivă
56
încăperi de locuit, camere în
cămine etc.
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci 41 hoteluri, moteluri, cămine
45 75
75 -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
-anexe sociale, vestiare, toalete etc.
50 35 70
dat)
-foyere, holuri
-foyere, holuri
88
88
44
Lp R’w minim Lz
inter-
media-
încăperi de
căminelocuit,
etc. camere în
-încăperi de locuit, camere în hoteluri, moteluri,
re
hoteluri, moteluri, cămine
-săli de clasă, săli de studii, săli de lectură în
61
situate sub apartamente
etc.
biblioteci
-cabinete medicale şi de consultaţii
35
35 85 -garaje
-săli de cinematograf, teatru şi similare
terapie intensivă
56
laboratoare, calculatoare 40 51
51 80 -săli de clasă, săli de conferinţe
încăperi de locuit, camere în
cămine etc.
cataloagelor, expoziţii - în biblioteci 41 hoteluri, moteluri, cămine
45 75
75 -spaţii comerciale situate sub aparta-mente cu
-anexe sociale, vestiare, toalete etc.
50 35 70
dat)
-foyere, holuri
-foyere, holuri
89
89
PROTECTIE ACUSTICA

- R’w minim necesar (normat)
- Lp= 35 dB →R’w = 51dB
- Lz= 75 dB
Opțiuni:
-alcătuire masivă
-alcătuire ușoară
90
90
45
PROTECTIE ACUSTICA
Fâşii bca 7,5 cm 32 Perete b.a. 11cm tenc. 1+1cm 51
Fâşii bca 10 cm 34 Perete b.a. 145cm tenc. 1+1cm 53
Fâşii bca 12,5 cm 35 Perete b.a. 19cm tenc. 1+1cm 55
Blocuri bca 20cm, Cărămidă plină 11,5cm
tencuit 2+2cm 46 tenc. 2+2cm 49
Blocuri bca 24cm, Cărămidă plină 24cm
tencuit 2+2cm 47 tenc. 2+2cm 54
Placă (perete) b.a. 11 cm 50 Cărămidă plină 35,5cm tenc.
Placă (perete) b.a. 12,5 cm 51 2+2cm 57
Placă (perete) b.a. 14 cm 52 Cărămidă eficientă 29cm
Placă (perete) b.a. 16 cm 53 tenc. 2+2cm 54
Placă (perete) b.a. 18 cm 54 Blocuri ceramice goluri 29cm
Placă (perete) b.a. 20,5 cm 55 tenc. 2+2cm 52
Placă (perete) b.a. 23 cm 56
91
91
PROTECTIE ACUSTICA
gk 125cm, profil 5cm, v.min. 5 cm, gk 125cm – total 7,5cm 44
gk 125cm, profil 75cm, v.min. 5 cm, gk 125cm – total 10cm 48
gk 2125cm, profil 5cm, v.min. 5 cm, gk 2x125cm – total 10cm 50
gk 2125cm, profil 75cm, v.min. 5 cm, gk 2x125cm – total 12,5cm 53
gk 2125cm, profil 2x5cm, v.min. 4 cm, gk 2x125cm – total 15,5cm 63
gk 2125cm, profil 2x5cm, v.min. 2x4cm, gk 2x125cm – total 15,5cm 65
gk 2125cm, profil 2x75 (10)cm, v.min. 2x4 cm, gipscarton 2x125cm
– total 20,5cm 65
gk 2125cm, profil 10cm, v.min. 4 cm, gk 125cm, profil 10cm,
v.min. 4cm, gipscarton 2x125cm – total 20,5cm 66
92
92
46
PROTECTIE ACUSTICA

R’w minim necesar (normat): 51dB
Alcătuire masivă:
perete zidărie cărămidă 24cm, tencuit →Rw=54dB
rezervă Rw-R’w = 3dB
93
93
PROTECTIE ACUSTICA

R’w minim necesar (normat): 51dB
Alcătuire ușoară:
gk 2125cm, profil 2x75 (10)cm,
v.min. 2x4 cm, gipscarton 2x125cm
– total 20,5cm →Rw=65dB
rezervă Rw-R’w = 14dB
94
94
47
IZOLARE ACUSTICA - ZGOMOT DE IMPACT-
Planșee
Nivel de zgomot de impact
Ln [dB(A)]
Nivelul sonor măsurat în camera situată sub

cea în care este produs zgomotul
Ln,w L’n,w
95
95
IZOLARE ACUSTICA - ZGOMOT DE IMPACT-
Ciocan de zgomot de
impact
(Tapping machine)
96
96
48
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT
Posibilități de acțiune:
- acțiune la sursă (pardoseală)
- interpunere (dală flotantă)
- desolidarizare (tavan suspendat)
- combinații
97
97
PROTECTIE ACUSTICA - ZGOMOT DE IMPACT-
Necesar izolare (nivel de zgomot de impact)

• apartament – apartament:
Ln,w maxim= 62 dB
• salon bolnavi (spital) – salon bolnavi
Ln,w maxim= 65 dB
• biblioteci (școli) – săli de clasă
Ln,w maxim= 58 dB
98
98
49
Recomandări izolare
(nivel de zgomot de impact)
• apartament – apartament:
• salon bolnavi (spital) – salon bolnavi
• biblioteci (școli) – săli de clasă
Ln,w maxim= 40 dB
99
99

Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
maxime
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii ale
crt. Unitatea funcţională
funcţionale indicelui
L’n - dB
1 Clădiri de locuit
– orice încăpere încăperi din apartamente adiacente 62
dintr-un apartament coridoare, holuri comune, casa scării şi alte
spaţii similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii depozitare 62
săli de cinematograf, teatru şi altele similare nu se
admit
2 Hoteluri, cămine, case de oaspeţi
– camere de locuit încăperi similare 62
coridoare, holuri, casa scării şi spaţii
similare 58
uscătorii, spălătorii, spaţii de depozitare, nu se
centrale de instalaţii admit
săli de întruniri, conferinţe, cinematografe nu se
admit
100
100
50
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
maxime
Nr. crt. Spaţiile alăturate aşezate deasupra ale
Unitatea funcţională indicelui
unităţii funcţionale
L’n - dB
3 Spitale, policlinici, dispensare
– saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65
coridoare, birouri de administraţie 58
alte spaţii nu se
admit
– saloane cu peste 3 paturi saloane adiacente 65
şi saloane de terapie cabinete de consultaţii 62
intensivă cabinete de stomatologie 62
săli de operaţie şi anexe ale acestora 62
coridoare, birouri de administraţie 58
amfiteatre, săli de conferinţe 58
alte spaţii nu se
admit
101
101
Planșee
• beton armat 10cm – Ln,w= 77 dB
• beton armat 12,5cm – Ln,w= 75 dB
102
102
51
Pardoseli
Îmbunătățirea nivelului de zgomot de impact
Ln [dB(A)]
Reducerea nivelului de zgomot de impact

măsurat în spațiul protejat (dedesubt),
datorată existenței pardoselii
103
103
Pardoseli
- fără efect asupra zgomotului de impact Ln = 0
- straturi elastice, efect mediu
(acțiune la sursă)
Ln = 7-15 dB
- dale flotante (interpunere)
Ln > 20 dB
104
104
52
Pardoseli elastice
• Covoare PVC 1,5-2mm Ln,w= 7dB
• Covoare PVC cu suport
textil țesut 2-2,5mm Ln,w= 9 dB
• Mochetă fibre poliamidice Ln,w=18 dB
• Mochetă nețesută Ln,w=20 dB
105
105
Pardoseli elastice
• Parchet l.u. 22mm lipit pe
PFL poros 16mm Ln,w=10dB
• Parchet l.u. 22mm pe dușumea
oarbă, grinzișoare lemn Ln,w=16dB
106
106
53
(interpunere)
Pardoseli pe dală flotantă
• Parchet sau covor PVC lipit pe
dală flotantă beton 3,5cm pe strat
elastic v.min. rigidă 10mm Ln,w=23dB
• Parchet sau covor PVC lipit pe
dală flotantă beton 3,5cm pe strat
elastic v.min. rigidă 20mm Ln,w=28dB
107
107

(interpunere)
Pardoseli pe dală flotantă

• Pardoseală pe dală flotantă beton 5cm
pe strat elastic v.min. rigidă 30mm
(doc. ISOVER) Ln,w=30dB
108
108
54
(desolidarizare)
Tavane suspendate elastic, etanșe

• Placă b.a. 14cm + tavan elastic gipscarton
placat (gr. totală 4cm) Ln,w=71dB
• Placă b.a. 14cm + tavan elastic gipscarton
cu schelet elastic suspendat
(dist.min. 20cm) Ln,w=64 dB
1
0
9
109
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTE DE IMPACT
Alegerea corectă a alcătuirii care să asigure

izolarea suficientă la zgomot de impact.
- L’w maxim necesar pentru planșeu

− Lw suplimentar pentru pardoseală
- Normat / reglementat (obligatoriu)
- Recomandat – nivel de confort dorit
- Dimensiuni, caracteristici adaptate spațiului
110
110
55
PROTECTIE ACUSTICA
FATA DE ZGOMOTUL REVERBERAT EXCESIV
Reverberația unui spațiu generează

creșterea nivelului sonor
111
111
REVERBERATIA
Fenomen caracteristic spațiilor închise,

cu dublu efect:
• întărire a sunetului ca urmare a reflexiilor
succesive pe suprafețele ce delimitează incinta
• prelungire a sunetului în spațiul de emisie
după oprirea sursei sonore
112
112
56
REVERBERATIA
113
113
REVERBERATIA
114
114
57
REVERBERATIA
115
115
PROTECTIE / REVERBERATIE
T=0,16V/A
V= volumul spațiului
A=aria de absorbție echivalentă
116
116
58
Normativ (C125-1/2013)
Incinte industriale
Săli de mese, cantine Săli de clasă, birouri
Notă
Durata de reverberație în spațiile de audiție se limitează suplimentar prin norme specifice. 117
117
Variația nivelului sonor în încăpere

L = 10lga1/a0
a1=absorbția medie a încăperii după

intervenție
a0=absorbția medie inițială a încăperii
118
118
59
Absorbția medie a încăperii

amediu = SA/SS
A =suprafața echivalentă de absorbție

S =aria suprafeței corespunzătoare
119
119
120
120
60
121
121
ABSORBTIA SUNETULUI
Ei = Er + Ea
Coeficient de reflexie: Er/Ei
Coeficient de absorbție: a = Ea/Ei
122
122
61
MATERIALE SI STRUCTURI
FONOABSORBANTE
• Materiale poroase
• Membrane vibrante
• Rezonatori
• Structuri absorbante complexe
123
123
MATERIALE POROASE
Pori deschiși, comunicanți

- materiale textile
- tencuieli poroase
- plăci din materiale poroase
124
124
62
MATERIALE POROASE
1 – absorbția variază cu logaritmul grosimii

2 – absorbția scade cu scăderea frecvenței
3 – aplicarea depărtată de suprafața rigidă duce la o creștere a
absorbției la frecvențe joase
125
125
TEXTILE
Trevira CS
126
126
63
MATERIALE TEXTILE + BURETE
VIBRASTO [FR]
127
127
MATERIALE TEXTILE + BURETE
VIBRASTO [FR]
lipit pe beton lipit pe gipscarton

128
128
64
PLACI POROASE
ECOPHON 129
129
PLACI POROASE
ECOPHON 130
130
65
TENCUIELI POROASE/FONOABSORBANTE
BASWA [CH]
BASWAphon Fine
131
131
BASWA [CH]
BASWAphon Fine
132
132
66
BASWA [CH]
BASWAphon Fine
aplicat pe suport
distanțat 20 cm
133
133
MEMBRANE VIBRANTE
Membrane elastice (placaj, carton, materiale

plastice) prinse solidar pe un schelet
Absorbţia este maximă la o anumită frecvenţă (din

gama 80-250 Hz), apoi scade puternic
Eficacitate sporită dacă spaţiul de aer este umplut

cu material poros
134
134
67
MEMBRANE VIBRANTE
Absorbţia este maximă la o anumită frecvenţă (din

gama 80-250 Hz), apoi scade puternic
Eficacitate sporită dacă spaţiul de aer este umplut
cu material poros
135
135
REZONATORI
Cavități cu un volum dat, care comunică cu

exteriorul printr-un “gât” de dimensiuni mici
Absorbție foarte selectivă, în jurul frecvenței de
rezonanță
Pot fi și rezonatori cuplați, obținuți prin

plasarea unor plăci rigide perforate (sau cu
fante) în fața unui perete rigid
136
136
68
REZONATORI
137
137
REZONATORI CUPLATI (PLACI PERFORATE)
GUSTAFS [SE]
138
138
69
GUSTAFS [SE]
139
139
PH8
PH10
140
140
70
Siniat
141
141
71
INTRODUCERE
INSORIRE
PROTECȚIE SOLARĂ
ILUMINAT NATURAL
1
SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.
SPECTRUL LUMINOS
2
SPECTRUL VIZIBIL
RADIAȚIA SOLARĂ
3
STICLA
Comportare în raport cu radiația electromagnetică
STICLA
Coeficient
transmisie
luminoasă
τ
[0…100%]
4
STICLA
Factor
solar
g
[0...1]
SOARELE
Soarele – stea de mărime mijlocie

• rază = 695.000 km
• volum = 1,42 x 1018 km3
• distanța = 149.450.000 km = 1UA
Distanța maximă față de Pământ – Afeliu / 4 iulie

- 1,52 x 108 km
Distanța minimă față de Pământ – Periheliu / 2 ianuarie
- 1,47 x 108 km
10
10
5
STRUCTURA SOARELUI
• Miez – 0,23 R, 8-40 mil. K,

100g/cm3
• Zona radiativă – 0,7 R,
130 mii K, 0,07 g/cm3
• Zona convectivă – cca 5000 K, 10-8
g/cm3
• Fotosfera – sute de km, 6000 K
• Cromosfera – 10.000 km,
7000 K, 10-12 g/cm3
• Coroana solară
11
11
COMPOZIȚIA SOARELUI
• Hidrogen 70%
• Heliu 28%
• Carbon 0,5%
• Azot 0,5%
• Oxigen 0,5%
• Alte elemente 0,5%
12
12
6
RADIAȚIA SOLARĂ
• UV < 0,35 mm 8-9%

bronzarea pielii
• Vizibil 0,35-0,78 mm 46-47%

lumina vizibilă
• Infraroșu 0,78-5 mm 45%

încălzire/arsuri
13
13
RADIAȚIA SOLARĂ
Nivelul radiației la exteriorul atmosferei: 1350 W/m2
Variație: +/- 2% nivel de emisie al Soarelui
+/- 3,5% distanță, unghi Pământ
Repartizarea radiației solare 14
14
7
ELEMENTE DE ASTRONOMIE
Mișcarea Pământului în jurul Soarelui

15
15
Înclinarea axei Pământului 16
16
8
66
.5
Planul orbitei
°
(ecliptica)
Înclinarea axei Pământului

17
17
DIRECȚIA PĂMÂNT-SOARE
N
N  = 90°+ 23,5°  = 90°
11
3.5
90
°
.0
°
Direcţia Direcţia
Pământ-Soare Pământ-Soare
S
S
21 Decembrie 21 Martie
Solstiţiul de iarnă Echinocţiul de primăvară
Unghiul dintre axa polilor și direcția Pământ-Soare

18
18
9
DIRECȚIA PĂMÂNT-SOARE
N
N  = 90°- 23,5°  = 90°
90
66
.0
.5°
°
Direcţia Direcţia
Pământ-Soare Pământ-Soare
S
S
21 Iunie 21 Septembrie
Solstiţiul de vară Echinocţiul de toamnă
Unghiul dintre axa polilor și direcția Pământ-Soare

19
19
ROTAȚIA APARENTĂ A SOARELUI

Simplificări:
• Orbita – cerc
• Mișcarea de revoluție – rotație uniformă
• Razele Soarelui – paralele între ele și cu direcția Pământ-Soare
N
Definiții: Z N'
• Bolta cerească L

Soare
• Planul orizontului L
• Zenit
Soare
• Nadir
• Nord ceresc
• Mișcarea aparentă a Soarelui
S
20
20
10
21
21
Conuri descrise de Soare

22
22
11
Poziții ale Soarelui la latitudini semnificative

23
23
COORDONATE SOLARE
Azimut: unghiul în plan orizontal făcut de raza de

soare cu direcția sud (corespunzătoare orei 12)
Înălțime: unghiul în plan vertical făcut de raza

de soare cu planul orizontului
24
24
12
DIAGRAMA SOLARĂ
Diagrama traseului Soarelui (diagrama solară):

Proiecția pe planul orizontului a poziției aparente a
Soarelui pe bolta cerească
Diagrama solară:
• Ortogonală
• Echidistantă
• Centrală
25
25
z
Construcţia diagramei 1
'
n
V
S N
E
1. Secțiune verticală prin boltă, prin planul nord-sud 26
26
13
z
he
'
n
V
S N
E
2. Inălțimea Soarelui la echinocții, he = 90°- L° 27
27
z
hsv
hsi
'
n
V
S N
E
3. Inălțimea Soarelui la solstiții, hs = he ± 23,5° 28
28
14
z
iu
ni
se
e
pt
.-m
ar
de
tie
'
c.
n
V
S N
E
4. Traseele aparente ale Soarelui – cercuri pe boltă 29
29
z
iu
ni
se
e
pt
.-m
ar
de
tie
'
c.
n
V
S N
E
5. Traseele aparente pentru celelalte luni 30
30
15
10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17
6/18
5/19
iu
ni
se
e
4/20
pt
.-m
ar
de
tie
'
c.
n
V
S N
E
6. Determinarea poziției orelor 31
31
10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17
Construcţia diagramei 7 6/18

5/19
iu
ni
se
4/20
pt
.-m
ar
de
tie
'
c.
n
V
S N
E
7. Proiecție centrală punct cu punct 32
32
16
10/14 9/15
11/13 8/16
12 z 7/17
Construcţia diagramei 8 6/18

5/19
iu
ni
se
e
4/20
pt
.-m
ar
de
tie
'
c.
n
V
S N
E
8. Trasarea curbelor lunare ale Soarelui 33
33
DIAGRAMA SOLARĂ
34
34
17
35
35
36
36
18
MASCA DE UMBRĂ
Masca de umbră este reprezentarea plană a zonelor
bolții cerești care nu sunt vizibile dintr-un punct din
spațiu.
Reprezentarea măștii de umbră se obține printr-o
dublă proiecție a obiectelor din spațiu:
• o proiecție centrală pe boltă, prin punctul considerat
• o proiecție pe planul orizontului a proiecțiilor de pe
boltă, printr-una din metodele folosite și la diagrama
solară (ortogonală, centrală - prin nadir -,
echidistantă)
37
37
38
38
19
39
39
40
40
20
MASCA DE UMBRĂ
41
41
MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de umbră

– procedeu simplificat –
Premise:
– corpurile sunt compuse din fete (suprafețe)
plane
– suprafețele sunt delimitate de drepte
– o dreaptă orizontală are ca reprezentare o
curbă în funcție de unghiul sub care este
văzută
42
42
21
MASCA DE UMBRĂ

– procedeu simplificat –
– o dreaptă verticală are ca reprezentare o
dreaptă ce trece prin centrul măștii de umbră
– dreptele sunt limitate de intersecțiile cu alte
drepte
43
43
MASCA DE UMBRĂ
Dreapta orizontală
– o dreaptă orizontală are 57°
ca reprezentare o curbă, h
trasată în funcție de
unghiul h sub care este
văzută dreapta in plan
vertical
44
44
22
MASCA DE UMBRĂ
Dreapta verticală
– o dreaptă verticală are ca
reprezentare o rază
(dreaptă care trece prin
centrul măștii de umbră),
trasată prin punctul în
care verticala înțeapă
planul orizontal
45
45
MASCA DE UMBRĂ
Intersecția
– dreptele nu sunt infinite,
ele se intersectează
unele cu altele
46
46
23
MASCA DE UMBRĂ
Intersecția
– dreptele nu sunt infinite,
ele se intersectează
unele cu altele
47
47
MASCA DE UMBRĂ
Construcția măștii de
umbră
Sablon pt.
masca de
umbra
48
48
24
MASCA DE UMBRĂ
Olgyay & Olgyay – Solar control & shading devices

Princeton University Press, 1957
49
49
ILUMINAREA BOLȚII
50
50
25
STUDII INSORIRE
Scop:
1. determinarea însoririi minime

(în sezonul rece)
2. determinarea necesarului de protecție solară

(în sezonul cald)
51
51
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
Reglementări:
1. normative
2. Ordinul Ministrului Sănătății
Bunul simț?
52
52
26
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
a. Normativ privind proiectarea clădirilor de

locuințe – NP 057-02
b. Normativ privind cerințele de calitate pentru
unități funcționale de cazare (camere, garsoniere
și apartamente) din clădiri hoteliere – NP 079-02
... (școli, grădinițe, licee)
53
53
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
NP 057-02, NP 079-02
- durata de însorire pentru cel puțin una din încăperile de locuit /
fiecare unitate de cazare, într-o zi de referință (21 februarie, sau
21 octombrie) trebuie să fie de cel puțin 2 ore
- unghiul de incidență în plan vertical al razelor solare directe, în
ziua de referință (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fie:
min. 6°
- unghiul de incidență în plan orizontal al razelor solare directe, în
ziua de referință (21 februarie sau 21 octombrie), trebuie să fie:
min. 20°
54
54
27
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 119/2014

pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate
publică privind mediul de viață al populației
55
55
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
OMS 119/2014
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să
asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore
la solstițiul de iarnă, a încăperilor de locuit din clădire și din
locuințele învecinate
(2) În cazul în care proiectul de amplasare a clădirilor
evidențiază că distanta dintre clădirile învecinate este mai
mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte,
se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea
prevederii de la alin. (1).
56
56
28
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
OMS 119/2014
57
57
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
OMS 119/2014
58
58
29
STUDII INSORIRE
1. Insorire minimă
OMS 119/2014
59
59
STUDII INSORIRE
2. Protecție solară
Reglementări:
1. normative ~
Bunul simț?
60
60
30
STUDII INSORIRE
2. Protecție solară
Normativ NP 079-02
In vederea evitării creșterii temperaturii Ti, pe timp

de vară, se recomandă ca toate elementele vitrate
exterioare din camerele de hotel, indiferent de
clasa hotelului, să fie proiectate astfel încât să se
asigure posibilitatea introducerii de dispozitive
reglabile de protecție parasolară
61
61
PROTECȚIE SOLARĂ
Protecția solară presupune stabilirea următorilor

parametri:
• Confortul termic – însorire selectivă
• Controlul luminii – evitarea însoririi directe, dar
asigurarea unui iluminat natural corespunzător
• Elemente de plastică arhitecturală, realizare
constructivă, tehnologie etc.
62
62
31
PROTECȚIE SOLARĂ
Criterii pentru alegerea elementelor parasolare:

• eficiență maximă a protecției solare în perioada
caldă
• permiterea însoririi în anotimpul rece
• obtruziune vizuală minimă
• reducere minimă a luminii naturale
63
63
PROTECȚIE SOLARĂ
Orientare SUD:
Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime relativ
mari (45-68° în România)
• elementele orizontale au eficiență maximă
• detașare de fațadă (ventilație)
• fără obturarea unghiurilor peste 68°
• reducere minimă a luminii sosite din partea
superioară a bolții
64
64
32
PROTECȚIE SOLARĂ
Orientare EST, VEST:

Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime mici
• elementele orizontale nu sunt eficiente: obturează
prea mult și nu limitează însorirea
• se vor utiliza elemente verticale, perpendiculare
sau oblice pe fațadă
• de asemenea detașare de fațadă (pt. ventilație)
65
65
PROTECȚIE SOLARĂ
Orientare EST, VEST:

Soarele este văzut sub unghiuri de înălțime mici
• elementele orizontale nu sunt eficiente: obturează
prea mult și nu limitează însorirea
• se vor utiliza elemente verticale, perpendiculare
sau oblice pe fațadă
• de asemenea detașare de fațadă (pt. ventilație)
66
66
33
LUMINA NATURALA
67
Mansarda UAUIM, București
68
34
British Museum, Londra
69
Sagrada Familia, Barcelona
70
35
Casa Mila, Barcelona
71
Vila La Roche, Paris Panteon, Roma
72
36
Stație de metrou, Paris
73
Louvre, Paris
74
37
Iluminatul natural
• funcționarea clădirilor
• sănătatea utilizatorilor
• definirea caracterului
spațiilor
• referință în redarea
culorilor
• economie de energie
Gara SBB, Basel
75
LUMINA: CARACTER DUAL
⚫ UNDĂ – radiație electromagnetică
⚫ PARTICULĂ – flux de fotoni
76
76
38
LUMINA: undă
c=n·l
c = viteza luminii [m/s]

n = frecvența [Hz]
l = lungimea de undă [m]
c = 299.792.458 m/s în vid

= 299.724.000 m/s în aer
77
77
LUMINA: particulă
E=h·n
E = energia fotonului
h = constanta lui Plank
n = frecvența
h = 6.6256 ·10-27 Erg/s
78
78
39
SPECTRUL LUMINOS
79
79
ULTRAVIOLETE
80
80
40
SPECTRUL VIZIBIL
81
81
Lungimi de undă
Culoare Lungime de undă (nm)
Roșu 760-630
Orange 630-590
Galben 590-560
Verde 560-490
Albastru 490-440
Indigo 440-420
Violet 420-380
82
82
41
INFRAROȘII
83
83
MARIMI FOTOMETRICE
care caracterizează
sursele de lumină
• FLUX LUMINOS
• ILUMINARE
• INTENSITATE LUMINOASĂ
• LUMINANȚĂ (STRĂLUCIRE)
84
84
42
FLUX LUMINOS (F )
Reprezintă cantitatea de lumină emisă de o sursă
Simbol: F
Unitate de măsură:
lumen (lm)
85
85
ILUMINARE (E)
Reprezintă fluxul luminos distribuit pe o suprafață

E=F/A
lux (lx)
1lx = 1lm / m2
Luxul = fluxul luminos de 1 lumen distribuit pe o suprafață de 1m2
86
86
43
ILUMINARE (E)
87
87
ILUMINARE (E)
exemple
E [lx]
Soare 100.000
Cer acoperit 10.000
Iluminat punctual lucru 1.000
Iluminat zonă circulaţie 100
Iluminat stradal 10
Lumina lunii 1
88
88
44
INTENSITATEA LUMINOASĂ (I)
Reprezintă cantitatea de lumină emisă de o sursă

luminoasă într-un unghi solid
candela (cd) – unitate fundamentală SI
89
89
90
90
45
UNGHI SOLID ()
Reprezintă raportul între aria pe care

unghiul o taie pe suprafața unei sfere
și pătratul razei sferei
= A /r2
steradian (sr)
Steradianul (sr) – unghiul solid care, de la

centrul unei sfere, taie pe suprafața sferei o
porțiune de arie egală cu pătratul razei
91
91
92
92
46
LUMINANȚĂ (B)
Reprezintă strălucirea unei suprafețe, dependentă

de iluminarea suprafeței și de fluxul luminos radiat
de suprafață spre privitor
B = I / (A·cos)
Unități de măsură:
cd / m2 (nit) ,
apostilb (asb) – 1 cd/m2 = 3,14 asb
 = unghiul format de direcția fluxului luminos incident cu direcția

de privire
93
93
LUMINANȚĂ (B)
94
94
47
MĂRIMI FOTOMETRICE
care caracterizează corpurile
• FACTOR DE REFLEXIE
• FACTOR DE ABSORBTIE
• FACTOR DE TRANSMISIE
95
95
MĂRIMI FOTOMETRICE
r++t=1
Fr + Fa + Ft = F
96
96
48
MĂRIMI FOTOMETRICE
Exemple factori de reflexie (reflectanță)

tavan pereţi pardoseli
var, ipsos 0,8 alb, culori pastel 0,7 culori deschise 0,3
alb, culori pastel 0,7 beton 0,5 culori vii 0,2
lemn natur 0,5 culori tari 0,3 culori închise 0,1
lemn culori închise 0,3 culori închise 0,1
97
97
Mărimi fotometrice
RELAȚIA FOTOMETRICĂ DE BAZĂ
98
98
49
ILUMINARE NATURALĂ
Distincție necesară
Radiație solară ↔ iluminare
Radiația solară directă NU se ia în

calcul la determinarea iluminării
naturale
99
99
ILUMINARE NATURALĂ
• Cer acoperit
100
50
ILUMINARE NATURALĂ
• Cer senin
101
ILUMINARE NATURALĂ
• Cer parțial
acoperit
102
51
CER ACOPERIT
CIE Overcast
Distribuție
neuniformă a sky
luminanței
bolții
1 + 2 sin
L = LZ
3
103
CER ACOPERIT
CIE Overcast sky

Consecințe:
• zenitul este punctul cel mai luminos
• luminanța bolții scade la orizont la 1/3 din cea de la
zenit
• luminanța nu depinde de poziția soarelui și deci
orientarea ferestrei nu are niciun efect asupra iluminării
încăperii
104
52
ILUMINARE NATURALĂ
2 modalități de abordare cantitativă
1. mărimi fizice (flux luminos, iluminare), în

condiții exterioare bine precizate
2. valori relative, care corelează nivelul de
iluminare interioară cu cea exterioară
105
ILUMINARE NATURALĂ
Factorul de lumină de zi
(daylight factor)
Raportul, exprimat procentual, între

nivelul de iluminare într-un punct
interior și nivelul de iluminare
simultan în exterior sub cer acoperit
neobturat
106
53
ILUMINARE NATURALĂ
Factorul de lumină de zi
(daylight factor)
Avantaje:
- valoare constantă care nu depinde de condițiile concrete
de mediu
- pot fi făcute determinări la faza de proiectare
- nivelul de iluminare interioară se poate calcula ulterior
prin operații aritmetice simple pentru orice condiții
107
Factor de lumină de zi
Componente
1. lumina directă
de la boltă
componenta de cer /
sky component
108
54
Componente
1. lumina directă
de la boltă
componenta de cer /
sky component
109
Componente
2. lumina reflectată
de suprafețe
exterioare încăperii
componenta
reflectată exterioară/
External Reflected
Component
110
55
Componente
de suprafețe
exterioare încăperii
componenta
reflectată exterioară/
External Reflected
Component
111
Componente
de suprafețe
interioare
componenta
reflectată interioară/
Internal Reflected
Component
112
56
Componente
de suprafețe
interioare
componenta
reflectată interioară/
Internal Reflected
Component
113
Recomandări de proiectare
NP 057/2002
Normativ privind proiectarea clădirilor de locuințe

Iluminare minimă:
- încăperi de locuit 30 lx (ez 0,75%)
- bucătării 60 lx (ez 1,5%)
114
114
57
- ferestre cu înălțime mai mare = iluminare mai

bună (partea superioară mai eficientă)
- protecție solară
- finisaje cu factor de reflexie mare, culori
deschise
- dublă orientare
- adâncimea încăperilor (recomandat <6m)
115
115
Ferestre
- H fereastră = min. ½ x adâncimea încăperii

- Raport A vitrat / A încăpere
- încăperi de locuit 1/6 ... 1/8
- săli de clasă 1/3 ... 1/4
- băi, bucătării 1/8 ... 1/10
116
116
58
BREEAM
Hea 1 - Daylighting
• 1 Credit (1,07%)
• 1 Credit suplimentar – inovare
Condiții: (clădiri de birouri)
Peste 80% din suprafața închiriabilă netă de
birouri este iluminată corespunzător, astfel:
117
117
BREEAM
1 Credit (1,07%)
Condiții: a + [b sau (c+d)]
a. 1. Nivel mediu de iluminare Eav > 200 lx pentru

2650 h/an
sau
2. Factor de lumină de zi mediu Dav > 1,8%
118
118
59
BREEAM
1 Credit (1,07%)
b. 1. Factor de uniformitate min. 0,4

sau
2. Factor de lumină de zi minim Dmin > 0,68%
119
119
BREEAM
1 Credit (1,07%)
c. Vedere spre cer de la nivelul biroului (0,7m)

și
d. Criteriul adâncimii încăperii
d/w + d/HW < 2/(1-RB)
120
120
60
DETERMINAREA ILUMINĂRII NATURALE
INTERIOARE
Eint = ez · Eext /
100
ez = factor de lumină de zi
Eext = 4000 lx
121
121
FACTORUL DE LUMINĂ DE ZI
ez = ed + eri + ercl + ertr
ed = componenta de cer
eri = componenta reflectată internă
(de la tavan, pereţi, pardoseală)
ercl = componenta reflectată externă,
de la clădirile învecinate
ertr = componenta reflectată externă,
de la terenul înconjurător 122
122
61
COMPONENTA DE CER
ed = ec · q · t
ec = factorul de cer
s = suprafaţa proiecţiei pe planul

orizontal a proiecţiei golului pe boltă
123
123
COMPONENTA DE CER
ed = ec · q · t
q= coeficient de neuniformitate a
luminozităţii bolţii cereşti
Q = unghiul dintre planul orizontal şi

dreapta ce trece prin punctul
considerat şi mijlocul golului de
lumină 124
124
62
COMPONENTA DE CER
ed = ec · q · t
t= coeficient de reducere a luminii

datorată obturării golului
T = t1 · t2 · t3 · t4
t1 factor de transmisie prin t3 factor de reducere a
elementul vitrat curat luminii datorită murdăririi
t2 factor de reducere a t4 factor de reducere a
luminii de către luminii zenitale datorită
cercevele elementelor de
contrucţie 125
125
COMPONENTA DE CER
ed = ec · q · t
t= coeficient de reducere a luminii

T = t1 · t2 · t3 · t4
t1 0,85 ... 0,75 sticlă t3 0,70...0,80 zonă urbană
0,50 cărămizi de sticlă 0,65...0,74 zonă
t2 0,80 cercevele metalice industrială
0,70 cercevele din lemn t4 0,90 ferme metalice
cuplate 0,80 grinzi pline
126
126
63
COMPONENTA REFLECTATĂ INTERNĂ
(iluminat lateral)
eri = ec min · R1 · t
ec min =factorul de cer minim

R1 = coeficient de creştere a iluminării de
la suprafeţele interioare
t = coeficient de reducere a luminii

127
127
COMPONENTA REFLECTATĂ INTERNĂ

(iluminat lateral)
eri = ec min · R1 · t
ec min =factorul de cer minim

R1 = 3 (factor mediu de reflexie 0,5)
= 1 (factor mediu de reflexie 0,3)
128
128
64
ILUMINAREA BOLȚII
Nomograma de iluminare (1000 puncte)
129
129
VALORI NORMATE MINIME ALE ILUMINĂRII

NATURALE INTERIOARE
Valoarea iluminării naturale

Categoria interioare
lucrării ilum. lateral ilum. zenital
vizuale
lx ez % lx ez %
I 140 3,5 400 10
II 80 2,0 7
III 60 1,5 5
IV 40 1,0 3
V 30 0,5 2
VI 10 0,25 1
VI … XI 4 0,10 0,75
13
0
130
65
FACTORI DE UNIFORMITATE
iluminat
Tipul încăperilor sau spațiilor lateral zenital
Emin/Emax Emin/Emax
Incăperi din clădiri civile (birouri,

laboratoare, săli de clasă etc.) 0,20 0,50
Incăperi din clădiri industriale categoria I

... V 0,10 0,65
Incăperi din clădiri industriale categoria

VI ... VIII 0,10 0,40
Alte categorii industriale, spaţii de

circulaţie (scări, coridoare) - 0,25
13
1
131
RAPORT SUPRAFAȚĂ GOL / SUPRAFAȚĂ

PARDOSEALĂ
Nr Destinaţie Raport
1 Încăperi în locuinţe
- de locuit 1/6 ... 1/8
- băi, bucătării, spălătorii 1/8 ... 1/10
2 Încăperi de lucru
- ateliere 1/5 ... 1/7
- laboratoare de cercetări şi control 1/3 ... 1/4
3 Încăperi de învăţământ
- săli de clasă, cabinete 1/3 ... 1/4
- ateliere, cancelarii, secretariat 1/6 ... 1/8
- coridoare 1/8 ... 1/10
13
2
132
66

Note Curs 01-Merged

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note Curs 01-Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Senzația subiectivă a creșterii percepției

6. REGIM TERMIC NESTAŢIONAR

Căldura – formă de energie,

Temperatura – măsură a cantității de căldură

Unitate de măsură: Kelvin (K), Celsius (°C)

Radiație termală – radiație electromagnetică emisă de

SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.

Transferul termic în Coeficient de conductivitate

Transferul termic în Permeabilitatea termică - U

raportul între coeficientul de conductivitate

Transferul termic Coeficientul de schimb

Transferul termic Fluxul termic radiant – Fr

Presiunea parțială a vaporilor – pv

Temperatura presiunea de saturație

Factorul permeabilităţii la vapori – m D

Coeficientul de permeabilitate la vapori – m

Difuzia vaporilor Rezistența la permeabilitate la

Temperatura omului: media ponderată a temperaturii

Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

CONFORT TERMIC – definiții

căldură uscată căldură umedă (evaporare)

Confort termic: realizarea inconștientă a termoreglării,

Viteza de deplasare a aerului

Temperatura medie radiantă

CONDIȚII DE CONFORT TERMIC

Indice care reprezintă opinia medie a unui grup important de persoane

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PMV – Vot mediu previzibil

Nivel de performanță necesar:

PMV PPD SR ISO 7730-97

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PPD – Procent previzibil de nemulțumiți

Nivel de performanță necesar:

Temperaturile considerate în calcule sunt temperaturi convenționale,

ZONE CLIMATICE – IARNA

Temperaturi exterioare Temperaturi interioare

iarna vara iarna vara

Rezistența termică specifică a unui strat omogen al unui element

Rezistența termică a unui element de construcție alcătuit din mai

Rsi, Rse rezistențe la schimb superficial de căldură [m2 K /W]

Temperatura în planul j al unui element de construcție alcătuit din

Rsi rezistența la schimb superficial de căldură [m2 K / W]

REZISTENȚE TERMICE MINIME DIN CONSIDERENTE DE

Zona Ti Ti max Rnec

Nr. Element de construcție R’min [m2K/W]

TRANSFER TERMIC PRIN ELEM. DE

geam dublu 4-6-4, aer 3,30 0,30

geam dublu 4-6-4, argon, low-e 2,30 0,43

geam dublu 4-16-4, argon, low-e 1,10 0,91

geam triplu 4-12-4-12-6, argon low-e 0,90 1,11

COEFICIENȚI DE lemn brad 70mm 1,8 0,55

TRANSFER lemn stejar 70mm 2,2 0,45

COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui element de

Presiunea parțială a vaporilor în planul j al unui element de

COMPORTAREA LA DIFUZIA VAPORILOR

Obligatoriu, fără condens superficial (pe suprafața interioară

Condiții tehnice și niveluri de performanță

• Limitarea creșterii umidității masice a materialelor componente

• Evitarea acumulării progresive de apă în interiorul elementelor

BETON ARMAT ZIDARIE BCA ZIDARIE BCA BETON ARMAT

ZIDARIE BCA BETON ARMAT