INTRODUCERE

FIZICA CONSTRUCTIILOR
1

I. HIGROTERMICA
2

1
 HIGROTERMICA

1. FENOMENE FIZICE
2. TERMOFIZIOLOGIE; CONFORT TERMIC
3. REGIM HIGROTERMIC STAȚIONAR
4. PUNȚI TERMICE
5. COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICA
6. VERIFICAREA UNEI CONSTRUCTII D.P.D.V.
HIGROTERMIC
7. ELEMENTE DE PROIECTARE, DETALII

CĂLDURA
Căldura – formă de energie,
manifestată ca:
• vibrație a moleculelor unei substanțe
• radiație electromagnetică

Unități de măsură:
Energie: Putere:
Joule (J), KWh Watt (W)

1W=1J/s, 1Wh=3600J
4

2
 CĂLDURA
Alte forme de energie:
• energie mecanică (LM = F·l)
• energie electrică (W = P·t)
• energie chimică (1l echiv. petrol = 10 kWh)
• energie nucleară

TEMPERATURA

Temperatura – măsură a cantității de căldură

acumulate de un material

Unitate de măsură: Kelvin (K), Celsius (°C)

- grad Celsius °C=1K, 0°C=273,16K
- grad Fahrenheit °F = °C1.8 + 32

3
 RADIAȚIE TERMALĂ

Radiație termală – radiație electromagnetică

emisă de orice corp cu temperatură mai mare de
0 absolut

SPECTRUL RADIAȚIEI E.M.

4
 TRANSFERUL CĂLDURII
• conducție
• convecție
• radiație
Conducția
Reprezintă transferul termic în masa unui
solid sau între două corpuri solide aflate în
contact
9

TRANSFERUL CĂLDURII
Convecția
Reprezintă transferul termic dintre un solid
și un fluid (lichid sau gaz) în mișcare sau
între două fluide în mișcare
Radiația
Reprezintă transferul termic efectuat între
două corpuri care nu sunt în contact, prin
radiație electromagnetică
10

10

5
 CONDUCȚIA

Transferul termic în Coeficient de conductivitate

masa unui solid sau
între două corpuri termică - l
solide aflate în
contact
densitatea fluxului termic ce străbate, perpendicular pe suprafețe,
un element cu fețe plan paralele cu grosimea de 1m când
diferența temperaturilor celor două suprafețe ale sale este de un
grad

l [W/mK]

11

11

CONDUCȚIA

Transferul termic în Coeficient de conductivitate

masa unui solid sau
între două corpuri termică - l
solide aflate în
contact

Zidărie cărămidă plină: l = 0.800 W/mK

Polistiren expandat: l = 0.044 W/mK

12

12

6
 CONDUCȚIA

Transferul termic în
masa unui solid sau
Rezistența termică - R
între două corpuri capacitatea elementului de construcție de
solide aflate în a se opune transferului de căldură
contact
raportul între grosimea elementului și coeficientul de
conductivitate termică al acestuia

[m2K / W]

13

13

CONDUCȚIA

Transferul termic în Permeabilitatea termică - U

masa unui solid sau
între două corpuri (transmitanță termică)
solide aflate în inversul rezistenței termice (capacitatea
contact
elementului de a permite transferul de
căldură)
raportul între coeficientul de conductivitate termică și
grosimea elementului respectiv

[W/m2K]

14

14

7
 CONDUCȚIA

Q ?

Material, grosime
Arie
Temperatură
15

15

CONDUCȚIA

Q = U · A · DT
U = transmitanța termică U = 1/R = l/d [W/m2K]
A = aria [m2]
DT = diferența de temperatură [K]

16

16

8
 CONVECȚIA

Transferul termic
dintre un solid și un
fluid sau între două
fluide în mișcare

17

17

CONVECȚIA

Transferul termic Coeficientul de schimb

dintre un solid și un
fluid sau între două superficial de căldură (ac , acv)
fluide în mișcare
cantitatea de căldură ce se schimbă între aer și un
element de construcție, pe o suprafață de contact de
1m2, la o diferență de temperatură de 1 °C

ac , acv [W/m2K]

18

18

9
 CONVECȚIA

Transferul termic
dintre un solid și un
Rezistența la schimb superficial
fluid sau între două de căldură (Rc)
fluide în mișcare
inversul valorii coeficientului de schimb
superficial de căldură ac

Rc = 1 / ac [m2K /W]

19

19

RADIAȚIA

Transferul termic Fluxul termic radiant – Fr

între două corpuri
care nu sunt în cantitatea de căldură pe care o
contact primește suprafața corpului mai rece
de la suprafața corpului mai cald,
diferența de temperatură fiind DT

F r = A  ar    DT [W]
ar – coef. de schimb de căldură prin radiație
 – factor de formă (valori între 0 şi 1)

20

20

10
 UMIDITATE

Umiditatea aerului
Cantitatea de vapori de apă aflată la un
moment dat în aer

- umiditate de saturație
- umiditate absolută
- umiditate relativă

21

21

UMIDITATE

Presiunea parțială a vaporilor – pv

presiunea pe care o exercită vaporii de apă
existenți într-un amestec de gaz (aer), atunci
când ocupă singuri, la aceeași temperatură,
întreg volumul amestecului

pv [Pa], [mmHg]

22

22

11
 UMIDITATE

Masa vaporilor de apă – x

masa vaporilor de apă existenți într-un
amestec de gaz (aer), raportată la masa (kg)
sau volumul (m3) amestecului

x [g/kg], [g/m3]

23

23

UMIDITATE

Densitatea aerului
raer 1,2929 kg/m3
Densitatea vaporilor de apă
rvapori apă 0,7562 kg/m3

24

24

12
 UMIDITATE

Presiunea de saturație – ps
presiunea vaporilor în condiții de saturație

ps [Pa], [mmHg]

25

25

UMIDITATE

Temperatura presiunea de saturație masa vapori

T [ºC] ps [Pa] [g/m3]
30 4244 21,0
20 2340 11.4
10 1228 5.9
0 611 2.9
-10 260 1.2
-20 103 0.5

26

26

13
 UMIDITATE

Umiditate relativă – 

27

27

UMIDITATE

Punct de rouă – r
temperatura pentru care valoarea presiunii
parțiale a vaporilor dintr-un volum oarecare de
aer este egală cu presiunea de saturație

28

28

14
 UMIDITATE
Punct de rouă – r
temperatura pentru care valoarea presiunii
parțiale a vaporilor dintr-un volum oarecare
de aer este egală cu presiunea de saturație

Exemplu
încăperea în care ne aflăm:
- temperatura 20°C ps = 2340 Pa
- umiditate relativă 50% pv = 1170 Pa

xs = 11.4 g/m3
r = 9.3 °C x = 5.6 g/m3
29

29

UMIDITATE

17,269∙𝑇
610,5 × 𝑒 237,3+𝑇 ; 𝑇 ≥ 0
𝑝𝑠 =
21,875∙𝑇
610,5 × 𝑒 265,5+𝑇 ; 𝑇 < 0

30

30

15
 UMIDITATE
Presiunea de saturație ps(T)
[Pa]
4500

4000

3500

3000

2500

2000

1500

1000

500

0
0,0
2
4
6
8
-8
-6
-4
-2

10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
-20
-18
-16
-14
-12
-10

Temperatura [°C]

31

31

UMIDITATE
Presiunea de saturație ps(T)
[Pa]

100 000
90 000
80 000
70 000
60 000
50 000
40 000
30 000
20 000
10 000
0
0
5
-5

10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
65
70
75
80
85
90
95
100
-20
-15
-10

Temperatura [°C]

32

32

16
 DIFUZIA VAPORILOR

Difuzia vaporilor
Deplasarea vaporilor de apă din zonele cu presiune parțială mai
mare spre zone cu presiune parțială mai mică

Factorul permeabilității la vapori – m D

factor care indică de câte ori un material de construcție este mai
puțin permeabil la vapori decât aerul

Coeficientul de permeabilitate la vapori – m

33

33

DIFUZIA VAPORILOR

Difuzia vaporilor Rezistența la permeabilitate la

Deplasarea vaporilor
de apă din zonele cu vapori - Rv
presiune parțială mai
mare spre zone cu
capacitatea elementului de construcție
presiune parțială mai de a se opune transferului de umiditate
mică

produsul între grosimea elementului și factorul

permeabilității la vapori al acestuia

[m/s]

34

34

17
 PERCEPȚIE SENZORIALĂ

Legea Weber-Fechner

Senzația subiectivă a creșterii percepției

este proporțională cu logaritmul creșterii
stimulului

35

35

CONFORT TERMIC – definiții

Termofiziologie:
studiul perceperii fenomenelor termice de către om

Temperatura omului:
media ponderată a temperaturii pielii descoperite
și a temperaturii îmbrăcămintei
Tom = 24 °C (la 18-19 °C), 28 °C (la 24 °C)
36

36

18
 CONFORT TERMIC – definiții

Schimburi de căldură om-mediu:

căldură uscată căldură umedă (evaporare)

- conducție - transpirație la nivelul pielii
- convecție - vaporii din respirație
- radiație

37

37

CONFORT TERMIC – definiții

Confort termic: realizarea inconștientă

a termoreglării, fără suprasolicitări
fiziologice

38

38

19
 CONDIȚII DE CONFORT TERMIC

Temperatura aerului din încăperi

Umiditatea aerului

Viteza de deplasare a aerului

Temperatura medie radiantă

(temperatura suprafețelor interioare ale
elementelor de închidere)

39

39

CONDIȚII DE CONFORT TERMIC

DTi max
Grupa Destinația clădirii i
pereți tavane pardoseli
clădiri de locuit, spitale,
I 60 4,0 3,0 2,0
școli, licee, creşe
alte clădiri social-
II 50 4,5 3,5 2,5
culturale

40

40

20
 ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC
PMV – Vot mediu previzibil SR ISO 7730-97

Indice care reprezintă opinia medie a unui grup important de

persoane privind senzația termică, pe o scară a senzații lor
termice cu 7 niveluri:
+3 foarte cald
- activitatea metabolică
+2 cald
- îmbrăcămintea
+1 călduț
- temperatura aerului
0 neutru
- temperatura medie de radiație
-1 răcoros
- viteza relativă a aerului
-2 rece
- presiunea parțială a vaporilor de apă
-3 foarte rece
41

41

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PMV – Vot mediu previzibil

Nivel de performanță necesar:

–0,5  PMV  +0,5

SR ISO 7730-97

42

42

21
 ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PMV – Vot mediu previzibil

SR ISO 7730-97

43

43

ACTIVITATEA METABOLICĂ

Met 1 met = 58 W/m2

Energie metabolică
Activitate
W/m2 met
Repaus, culcat 46 0,8
Repaus, așezat 58 1,0
Activitate ușoară, așezat (birou, școală) 70 1,2
Activitate ușoară, în picioare (cumpărături, laborator) 93 1,6
Activitate medie, în picioare (vânzător, activ. menajeră) 116 2,0
Mers pe teren plat, 2 km/h 110 1,9
Mers pe teren plat, 5 km/h 200 3,4

44

44

22
 ÎMBRĂCĂMINTE

Clo 1 clo = 0,155 m2K/W

Izolație termică
Îmbrăcăminte curentă
clo m2K/W
Slip, tricou, șosete subțiri, sandale 0,3 0,050
Cămașă m.scurte, pantalon ușor, șosete, încălțăminte 0,5 0,070
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, șosete, încălțăminte 0,7 0,105
Slip, cămașă, pantalon, vestă, șosete, încălțăminte 1,0 0,155
Lenjerie de corp, cămașă, pantalon, vestă, jachetă,
palton, șosete, încălțăminte 1,5 0,230

45

45

ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PPD – Procent previzibil de nemulțumiți
Indice care reprezintă procentul de persoane nemulțumite
dintr-un grup important de persoane expuse la aceeași
ambianță.
Restul grupului percepe ambianța ca neutră (0), călduță (+1)
sau răcoroasă (-1)

PMV PPD SR ISO 7730-97

+2 75
+1 25
0 5
-1 25
-2 75

46

46

23
 ESTIMAREA CONFORTULUI TERMIC

PPD – Procent previzibil de nemulțumiți

Nivel de performanță necesar:

PPD  10%

SR ISO 7730-97

47

47

REGIM TERMIC STAȚIONAR

Regim termic staționar

Se numește regim termic staționar
ipoteza convențională de calcul
termotehnic în cadrul căreia se consideră
că temperaturile nu variază în timp

48

48

24
 REGIM TERMIC STAȚIONAR

Temperaturile considerate în calcule sunt temperaturi

convenționale, normate, determinate astfel:
• la interior: temperaturi medii de confort, în funcție de
destinația încăperii, nivelul de umiditate, anotimp etc.
• la exterior: temperaturi medii pentru lunile de iarnă și de
vară, în funcție de poziția geografică.
România a fost împărțită în 5 zone climatice pentru
perioada de iarnă și 3 zone climatice pentru perioada de
vară
49

49

ZONE CLIMATICE – IARNA

50

50

25
 ZONE CLIMATICE – VARA

51

51

TEMPERATURI DE CALCUL

Temperaturi exterioare Temperaturi interioare

iarna vara iarna vara

zona I – 12 °C 22 °C 20 °C 25 °C
zona II – 15 °C 25 °C
zona III – 18 °C 28 °C
zona IV – 21 °C -
zona V – 24 °C -

52

52

26
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Rezistența termică specifică a unui strat omogen al

unui element de construcție

[m2K /W]

53

53

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Rezistența termică a unui element de construcție alcătuit

din mai multe straturi omogene
𝑛
𝑑𝑗
𝑅 = 𝑅𝑠𝑖 + ෍ + 𝑅𝑠𝑒 [m2K /W]
𝜆𝑗
𝑗=1
𝑑1 𝑑2 𝑑𝑛
𝑅 = 𝑅𝑠𝑖 + + + ⋯ [m+
2K𝑅
/W]
𝑠𝑒
𝜆1 𝜆2 𝜆𝑛

Rsi, Rse rezistențe la schimb superficial de căldură [m2 K /W]

dj grosimea stratului j [m]
lj coeficient de conductivitate termică al stratului j [W/mK]

54

54

27
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Convecție
Conducție
(interior)
Rezistența termică a unui element de construcție alcătuit
din mai multe straturi omogene
𝑛
𝑑𝑗
𝑅 = 𝑅𝑠𝑖 + ෍[m2K+/W]
𝑅𝑠𝑒
𝜆𝑗
𝑗=1
Rsi, Rse rezistențe la schimb superficial de căldură [m2 K /W]
dj grosimea stratului j [m] Convecție
(exterior)
lj coeficient de conductivitate termică al stratului j [W/mK]

55

55

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Rezistențe termice la schimb superficial de căldură

Direcție orizontal vertical – de vertical – de sus

jos în sus în jos
Ri 0,125 (1/8) 0,125 (1/8) 0,167 (1/6)

Re 0,042 (1/24) 0,042 (1/24) 0,042 (1/24)

56

56

28
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură (energia termică) transferată

printr-un element de construcție
1
𝑄 = A ∙ ∙ Δ𝑇 = A ∙ 𝑈 ∙ Δ𝑇 [W]
𝑅

A aria elementului [m2]

R rezistența termică [m2K/W]
U transmitanța termică [W/m2K]
DT diferența de temperatură [K]
57

57

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior

- 56 cm zidărie cărămidă plină (tencuit la interior 2 cm

mortar de var
- 6 cm mortar ciment
- 10 cm piatră naturală

58

58

29
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior

59

59

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior

- 56 cm zidărie cărămidă plină (tencuit la

interior 2 cm mortar de var
- 6 cm mortar ciment
- 10 cm piatră naturală

60

60

30
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior 16.40 x 4.30 m

- mortar var, l = 0.70 W/mK, d = 0.02 m

- zidărie cărămidă plină, l = 0.60 W/mK, d = 0.56 m
- mortar var-ciment, l = 0.93 W/mK, d = 0.06 m
- piatră naturală, l = 1.70 W/mK, d = 0.10 m

61

61

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior 16.40 x 4.30 m

R = 0.125 + 0.02/0.7 + 0.56/0.60 + 0.06/0.93 +

+ 0.10/1.70 + 0.042

R = 1.252 m2K/W
U = 0.799 W/m2K

62

62

31
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Cantitatea de căldură

Perete exterior 16.40 x 4.30 m

DT = Ti - Te
A = 70.52 m2
Q = A · U · DT
R = 1.252 m2K/W
U = 0.799 W/m2K

63

63

TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Temperatura pe suprafața interioară a unui element de

construcție fără punți termice

Δ𝑇
𝑇𝑠𝑖 = 𝑇𝑖 − ∙ 𝑅𝑠𝑖
𝑅

64

64

32
 TRANSFER TERMIC
PRIN ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

Temperatura în planul j al unui element de construcție

alcătuit din mai multe straturi omogene
𝑅𝑠𝑖 + ∑𝑅𝑗
𝑇𝑗 = 𝑇𝑖 − Δ𝑇 ∙
𝑅

Rsi rezistența la schimb superficial de căldură [m2 K / W]

R rezistența termică a întregului element de construcție [m2 K / W]
Rsj rezistența termică a straturilor cuprinse între interior/exterior și planul
j [W/mK]

65

65

TRANSFER TERMIC

REZISTENȚE TERMICE MINIME DIN

CONSIDERENTE DE CONFORT

Zona Ti DTi max Rnec

climatică /
[°C] [°C] [m2K/W]
Te [°C]
I / -12 20 4 1,00
II / -15 20 4 1,09
III / -18 20 4 1,19
IV / -21 20 4 1,28
V / -24 20 4 1,41

66

66

33
 TRANSFER TERMIC
REZISTENȚE TERMICE MINIME NORMATE

Nr. Element de construcție R’min [m2K/W]

1 Pereți exteriori 1,8

2 Tâmplărie exterioară 0,77
3 Planșee terasă sau sub pod 5,0
4 Planșee peste subsoluri neîncălzite 2,9
5 Plăci pe sol 4,5

(din 2011)

67

67

TRANSFER TERMIC
REZISTENȚE TERMICE MINIME NORMATE

Nr. Element de construcție R’min [m2K/W]

1 Pereți exteriori 4,0

2 Tâmplărie exterioară 1,11
3 Planșee terasă sau sub pod 6,67
4 Planșee peste subsoluri neîncălzite 3,4
5 Plăci pe sol 5,0

(nZEB - clădiri noi, rezidențiale)

68

68

34
 EXEMPLE

ELEMENTE DE d l R Tsi
CONSTRUCȚIE zidărie 25 0,8 0,520 11,6
OPACE cărămizi 37,5 0,8 0,677 13,5
45 0,8 0,770 14,3
zidărie 30 0,35 1,077 15,9
din blocuri 35 0,35 1,220 16,4
b.c.a. 45 0,35 1,506 17,1
beton 20cm 35 2,06 / 0,759 13,2
+ b.c.a. 45 0,35 1,053 15,1
cărămizi 24 40 0,8 / 1,364 16,8
+polistiren 42,5 0,05 1,864 17,6
+cărămizi 115 45 2,364 18,1
69

69

EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

d l R Tsi
Zidărie cărămizi „eficiente” 30 0,6 0,668 13,5
Zidărie blocuri ceramice
- Porotherm 38 STh 38 0,140 2,880 18,5
- Porotherm 30 Robust 30 0,207 1,617 17,3
- Porotherm 30 Light 30 0,257 1,335 16,7
Zidărie cărămidă plină + 25+5 0,8 / 1,617 17,3
polistiren expandat 25+10 0,044 2,753 18,4

70

70

35
 EXEMPLE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE OPACE

d l R Tsi
Zidărie cărămizi „eficiente” 30 0,6 0,668 13,5
Zidărie blocuri ceramice
- Porotherm 38 STh 38 0,140 2,880 18,5
- Porotherm 36.5 ThermoPlus 36.5 0,080 4,730 19,1
Zidărie cărămidă plină + 25+16 0,8 / 4,116 18,9
polistiren expandat 25+20 0,044 5,025 19,1

71

71

EXEMPLE

ELEMENTE DE l d [cm]
CONSTRUCȚIE aluminiu 220 36000
OPACE oțel 58 9473
beton armat 1,74 284
zidărie piatră naturală 1,06 173
zidărie cărămizi pline 0,8 130
zidărie cărămizi cu g.v. 0,64 105
zidărie din blocuri b.c.a. 0,30 49
lemn rășinoase 0,17 28
vată minerală 0,048 8
polistiren expandat 0,044 7,2
72

72

36
 TRANSFER TERMIC PRIN ELEM. DE
CONSTRUCȚIE VITRATE

73

73

Ug Rg
EXEMPLE geam simplu 4mm 5,85 0,17

COEFICIENȚI geam dublu 4-6-4, aer 3,30 0,30

DE geam dublu 4-6-4, argon 3,00 0,33

TRANSFER
TERMIC
geam dublu 4-6-4, aer, low-e 2,70 0,37

geam dublu 4-6-4, argon, low-e 2,30 0,43

Geamuri
geam dublu 4-16-4, aer, low-e 1,30 0,77

geam dublu 4-16-4, argon, low-e 1,10 0,91

geam triplu 4-12-4-12-6, arg low-e 0,90 1,11

g. triplu 4-16-4-16-6, argon 2 x low-e 0,70 1,43

74

74

37
 EXEMPLE
COEFICIENȚI
Uf Rf
lemn brad 70mm 1,8 0,55
DE lemn stejar 70mm 2,2 0,45
TRANSFER PVC 2 camere 2,2 0,45
TERMIC PVC 3 camere
1,8- 0,50-
2,0 0,56

Tâmplărie PVC 5 camere 1,3 0,77

aluminiu fără rupere punte
5,9 0,17
termică
aluminiu cu rupere de punte 2,1- 0,37-
termică 2,7 0,47

75

75

COEFICIENȚI DE TRANSFER TERMIC - FERESTRE

Tâmplărie uzuală UF RF
tâmplărie lemn simplă, geam simplu 5,26 0,19
tâmplărie lemn cuplată, 2 geamuri simple 2,56 0,39
tâmplărie lemn dublă, 2 geamuri simple 2,33 0,43
tâmplărie lemn simplă, geam dublu (aer, low-e) 2,04 0,49
tâmplărie lemn simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,85 0,54
tâmplărie lemn cuplată, geam simplu + g. dublu 1,6 0,63
tâmplărie lemn dublă, geam simplu + g. dublu 1,5 0,68
tâmplărie PVC simplă, g. dublu (argon, low-e) 1,13…1,85 0,54…0,88
tâmplărie PVC simplă, g. triplu (argon, low-e) 0,7…1,5 0,67…1,40

76

76

38
 COMPORTAREA LA DIFUZIA
VAPORILOR

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui strat omogen al

unui element de construcție

[m/s] M = 54x108

Rezistența la permeabilitate la vapori a unui element de

construcție alcătuit din mai multe straturi omogene

[m/s]

77

77

COMPORTAREA LA DIFUZIA
VAPORILOR

Presiunea parțială a vaporilor în planul j al unui

element de construcție alcătuit din mai multe straturi
omogene

Σ𝑅𝑣𝑗
𝑝𝑣𝑗 = 𝑝𝑖 − (𝑝𝑖 − 𝑝𝑒 ) ∙ [Pa]
𝑅𝑣

78

78

39
 COMPORTAREA LA DIFUZIA
VAPORILOR

Ideal, fără condens în toată grosimea

alcătuirii elementului de construcție

Obligatoriu, fără condens superficial

(pe suprafața interioară a elementelor de
închidere)

79

79

COMPORTAREA LA DIFUZIA
VAPORILOR

Condiții tehnice și niveluri de performanță

ale alcătuirilor elementelor de închidere:

• Limitarea creșterii umidității masice a materialelor componente

DW < DWadm

• Evitarea acumulării progresive de apă în interiorul elementelor

de închidere, de la un an la altul, datorită fenomenului de
condens
mw < mv
80

80

40
 EXEMPLU

Alcătuire:
• beton armat
15 cm
• zidărie b.c.a.
25 cm

R = 1,043 m2k/W
Tsi = 15,8 °C

81

81

EXEMPLU

Alcătuire:
• zidărie b.c.a.
25 cm
• beton armat
15 cm

R = 1,043 m2k/W
Tsi = 15,8 °C

82

82

41
 EXEMPLU
Alcătuire: 1. beton armat 15 cm + zidărie b.c.a. 25 cm R = 1,043 m2k/W
2. zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm Tsi = 15,8 °C

83

83

EXEMPLU
Alcătuire: zidărie b.c.a. 25 cm + beton armat 15 cm
+bariera de vapori pe fața caldă a zidăriei bca

84

84

42
 CONCLUZII

1.Transferul termic
- strict din punct de vedere termic,
poziția stratului termoizolator în
alcătuirea elementului de construcție
nu este importantă
- pentru un transfer corect de vapori,
termoizolația trebuie să fie plasată la
exterior
85

85

CONCLUZII

2. Transferul de vapori
- se recomandă o permeabilitate la vapori a
straturilor componente ale elementului de
construcție din ce în ce mai mare de la
interior spre exterior
- dacă termoizolația se amplasează la
interior, este necesară o analiză atentă și
poate fi necesară o barieră de vapori
- bariera de vapori, dacă este necesară, se
amplasează obligatoriu pe fața interioară
(caldă) a stratului termoizolant 86

86

43
 CONTINUITATEA PROTECTIEI
TERMICE A ANVELOPEI
ANVELOPA CONSTRUCȚIEI
Totalitatea elementelor de construcție care separă
spațiul încălzit al unei clădiri de exterior sau alte
spații neîncălzite direct sau indirect
• Pereți plini
• Vitraje (ferestre, uși, pereți de sticlă)
• Planșee terasă / acoperiș / planșee sub pod
• Plăci pe sol / planșee pe subsol
• Planșee care separă construcția la partea inferioară, de
exterior (ganguri, bowindouri, console etc.)

87

87

PUNȚI TERMICE
PUNTEA TERMICĂ
zonă a anvelopei unei clădiri în care fluxul termic
este modificat semnificativ prin:
• penetrarea parțială sau totală a elementelor de
construcție perimetrale cu materiale având o
conductivitate termică mai mare
• micșorarea grosimii elementului de construcție
• o diferență între ariile suprafețelor interioare și cele
exterioare (așa cum se întâmplă la colțuri între pereți
sau la colțuri pereți / planșee)
88

88

44
 CLASIFICARE

Clasificarea punților termice

1. După lungime
- Punți termice liniare
- Punți termice punctuale

89

89

CLASIFICARE DUPĂ LUNGIME

zidărie cărămidă

zidărie cărămidă
punte termică
punctuală

agrafe
metalice

termoizolaţie

punte termică
punctuală
punte termică zidărie cărămidă
liniară
beton armat

90

90

45
 CLASIFICARE

Punțile termice punctuale pot fi independente (agrafe

sau ploturi de legătură) sau pot proveni din intersecția
a două punți termice liniare.

În general, efectul punților termice punctuale rezultate

din intersecția punților liniare se neglijează în calcule.

91

91

PUNȚI TERMICE

Clasificarea punților termice

2. După alcătuire
- Punți termice constructive
- Punți termice geometrice
- Punți termice mixte

92

92

46
 PUNȚI TERMICE CONSTRUCTIVE

zidărie/beton
armat

beton armat /
termoizolație

93

93

PUNȚI TERMICE GEOMETRICE

Zona de colț
(aria de transfer
termic exterioară
mai mare decât
aria interioară)

94

94

47
 PUNȚI TERMICE MIXTE

Zona de colț
zidărie + beton

Tâmplărie
zidărie

95

95

EFECTE

- se schimbă cuantumul fluxului termic

- se modifică alura izotermelor și a
liniilor de flux termic
- se modifică temperaturile superficiale
interioare

96

96

48
 EFECTE

97

97

EFECTE
temperaturi, flux termic

98

98

49
 EFECTE
temperaturi, flux termic

99

99

EFECTE
flux termic

10
0

100

50
 EFECTE
temperaturi, flux termic

10
1

101

EFECTE
flux termic

10
2

102

51
 EFECTE
modificare izoterme și temperaturi interioare

10
3

103

EFECTE
vectori de flux de căldură

10
4

104

52
 EFECTE
vectori de flux de căldură

10
5

105

PUNȚI TERMICE
Tsi = 17,6C

Tsi = 17,6C
Tsi = 12,5C

Tsi = 14,0C

Punte termică la tâmplărie (mixtă)

zidãrie beton armat

Tsi = 17,6C Tsi = 9,6C

Punte termică de colț

Punte termică constructivă

106

106

53
 MOD DE CALCUL
(exact)
Rezistența termică corectată – R’
Coeficientul de transfer termic corectat – U’

R rezistența termică în câmp curent (specifică unidirecțională)

 coeficient specific liniar de transfer termic
l lungimea punții termice liniare
 coeficient specific punctual de transfer termic
A aria elementului
107

107

MOD DE CALCUL
(estimativ)

Rezistența termică corectată

R’ = cr · R
cr coeficient global de reducere:
pereți exteriori 55%...80%
terase, planșee sub poduri 75%...85%
planșee peste subsoluri 65%...75%
rosturi 80%...90%
108

108

54
 RISC DE CONDENS

zidărie
Tsi = 17,6C
beton armat
Tsi = 9,6C
Ti = 20 °C
psi= 2340 Pa
i = 60%
pvi = 1404 Pa
r = 12,0 °C

i, condens = 51%

109

109

CORECTAREA EFECTELOR

Eliminarea punților termice – doar rareori o

opțiune
Recomandabil - alegerea unei soluții de închidere
care să îmbrace complet elementele structurale
Cel puțin - stratul termoizolant al fațadei, plasat
spre exterior, să fie continuu.

11
0

110

55
 CORECTAREA EFECTELOR

11
1

111

CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 13,9°C

11
2

112

56
 CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 15,5°C

11
3

113

CORECTAREA EFECTELOR

Tsi, zidărie = 17,6°C

Tsi, beton = 16,8°C

11
4

114

57
 CORECTAREA EFECTELOR

Tsi = 14,5°C Tsi = 12,5°C Tsi = 9,5°C

11
5

115

PERETE EXTERIOR

11
6

116

58
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

Perete zidărie cărămidă plină 375 l = 0,80 W/mK

Sâmburi şi centură beton armat l = 1,74 W/mK
Tencuială exterioară mortar ciment l = 0,93 W/mK
Tencuială interioară mortar ciment-var l = 0,87 W/mK
Tâmplarie dublă de lemn

11
7

117

Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

R (în câmp curent)

R = 1/8 + 0,02/0,87 + 0,365/0,8 + 0,03/0,93 + 1/24
R = 0,678 m2K/W
A (aria de calcul a elementului)
A = 4,20 x 2,85 – 1,50 x 1,50 = 9,72 m2

11
8

118

59
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

Punți termice / coeficienți liniari de transfer 

1 – (intersecție pereți - tabel 1) = 0,03 W/m2 K
2 – (tâmplărie dublă - tabel 51) = 0,09 W/m2 K
3 – (centură în ziduri – 1 tabel 21) = 0,04 W/m2 K
4 – (buiandrug tâmpl. dublă - 2 tab. 55) = 0,39 W/m2 K
5 – (centură în ziduri – 2 tabel 21) = 0,14 W/m2 K

11
9

119

PERETE EXTERIOR

12
0

120

60
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

Determinăm S(.l)
1 = 0,03 W/m2 K, l1= 2 x 2,85 m = 5,70 m
2 = 0,09 W/m2 K, l2= 1,5+1,5+1,5 m = 4,50 m
3 = 0,04 W/m2 K, l3= 4,20 m
4 = 0,39 W/m2 K, l4= 1,50 m
5 = 0,14 W/m2 K, l5 = 4,20 – 1,50 = 2,70 m

12
1

121

Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

Determinăm S(.l)
1. 0,03 x 5,70 = 0,171
2. 0,09 x 4,50 = 0,405
3. 0,04 x 4,20 = 0,168
4. 0,39 x 1,50 = 0,585
5. 0,14 x 2,70 = 0,378
S(.l) = 1,707
12
2

122

61
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL

U’ = 1/0,678 + 1,707/9,72 = 1,6505 W/m2K

R’ = 1/1,6505 = 0,605 m2K/W
r = R’/R = 0,892 (89,2%)

12
3

123

Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL 2

Perete zidărie cărămidă plină 25 l = 0,80 W/mK

Termoizolație 10 cm l = 0,04 W/mK
Sâmburi și centură beton armat l = 1,74 W/mK
Tencuială exterioară mortar ciment l = 0,93 W/mK
Tencuială interioară mortar ciment-var l = 0,87 W/mK
Tâmplarie dublă de lemn
12
4

124

62
 PERETE EXTERIOR

12
5

125

Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL 2

R (în câmp curent)

R = 1/8+0,02/0,87+0,24/0,8+0,10/0,04+0,01/0,93+1/24
R = 3,013 m2K/W (R1 = 0,678 m2K/W)
A (aria de calcul a elementului)
A = 4,20 x 2,85 – 1,50 x 1,50 = 9,72 m2

12
6

126

63
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL 2

Punți termice / coeficienți liniari de transfer 

1 – (intersecție pereți) = 0,001 W/m2 K
2 – (tâmplărie PVC) = 0,161 W/m2 K
3 – (centură în ziduri) = 0,012 W/m2 K
4 – (buiandrug tâmpl. PVC) = 0,215 W/m2 K
5 – (centură în ziduri) = 0,07 W/m2 K

12
7

127

Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL 2

Determinăm S(.l)
1. 0,001 x 5,70 = 0,0057 0,171
2. 0,161 x 4,50 = 0,7245 0,405
3. 0,012 x 4,20 = 0,0504 0,168
4. 0,215 x 1,50 = 0,3225 0,585
5. 0,007 x 2,70 = 0,0189 0,378
S(.l) = 1,122 1,707
12
8

128

64
 Punţi termice

EXEMPLU DE CALCUL 2

U’ = 1/3,013 + 1,112/9,72 = 0,447 W/m2K

R = 3,013 m2K/W 0,678 m2K/W
R’ = 1/0,447 = 2,236 m2K/W 0,606 m2K/W
r = R’/R = 0,742 (74,2%) 89,4%

12
9

129

CONSUM DE ENERGIE

In Uniunea Europeană

Clădirile sunt responsabile pentru

• 40% din consumul total de energie
• 36% din totalul emisiilor de bioxid de carbon

130

130

65
 CONSUM DE ENERGIE

- construire
- utilizare
- renovare
- demolare

131

131

Consum de
energie

clădiri
(utilizare): 26.1%

132

132

66
 Consum de
energie
încălzire: 63.6%
apă caldă: 14.8%
iluminat, electro-
casnice: 14.1%
gătit: 6.1%

133

133

REGLEMENTĂRI
Directiva Europeană pentru Performanța Energetică a
Clădirilor – 2002/91/EC
(EPBD, Energy Performance of Buildings Directive)
Directiva Europeană pentru Performanța Energetică a
Clădirilor – 2010/31/EU
(EPBD recast)
Directiva Europeană pentru Performanța Energetică a
Clădirilor – 2010/31/EU
(EPBD, Energy Performance of Buildings Directive)
Directiva Europeană pentru Eficiența Energetică –
2012/27/EU
(Energy Efficiency Directive) 134

134

67
 REGLEMENTĂRI
Toate clădirile nou construite în UE după 2020
trebuie să fie clădiri cu consum de energie
aproape 0 – nZEB
(Nearly Zero Energy Building)

Consumul de energie trebuie asigurat preponderent

din surse regenerabile.

135

135

REGLEMENTĂRI
LEGEA 372/2005
privind performanța energetică a clădirilor
republicată 2013

LEGEA 121/2014
privind eficiența energetică

NORMATIV C107-2010
8 părți
C107/0 Normativ pentru proiectarea și execuția 1
3
lucrărilor de izolații termice la clădiri 6

136

68
 REGLEMENTĂRI

Coeficientul global de izolare termică

- introdus în 1997
- limite privind pierderile totale de energie
- obligatoriu la autorizarea construcțiilor

1
3
7

137

REGLEMENTĂRI

Certificatul de performanță energetică

- introdus în 2005
- impus din 2013
- obligatoriu la recepție sau la vânzarea construcțiilor

1
3
8

138

69
 COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ

Exprimă pierderile totale de căldură

ale unei clădiri
Reprezintă energia termică pierdută de fiecare
metru cub încălzit al construcției la o diferență
de 1 K (1°C) între temperatura din interior și
cea exterioară

139

139

COEFICIENTUL GLOBAL
DE IZOLARE TERMICĂ

Exprimă pierderile totale de căldură ale unei clădiri

Ia în calcul în mod diferit 2 categorii de clădiri:

- clădiri de locuit (locuinţe individuale și colective,
hoteluri, moteluri, cămine, internate)
- alte clădiri: • categoria 1 (cu ocupare continuă)
• categoria 2 (cu ocupare discontinuă)

140

140

70
 COEFICIENTUL GLOBAL G
Pentru clădiri de locuit
Coeficientul global G are în vedere:
- pierderile de căldură prin transfer termic pe întreaga
suprafață a anvelopei construcției
- pierderile de căldură aferente unor condiții normale de
reîmprospătare a aerului interior
- pierderile suplimentare datorate neetanșeităților
tâmplăriei
141

141

COEFICIENTUL GLOBAL G
Pentru clădiri de locuit

142

142

71
 COEFICIENTUL GLOBAL G
Pentru clădiri de
locuit

A aria elementului de închidere [m2]

R’m rezistența termică medie corectată [m2K/W]
t factor de corecție a temperaturii exterioare
V volumul anvelopantei [m3]
n numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]
143

143

Aria elementului de închidere

Rezistența termică corectată

Se calculează distinct
• pe fiecare tip de element de închidere
(pereți, vitraje, acoperiș, placa pe sol etc.)
• pe fiecare alcătuire diferită a unui tip de element
(perete de beton, perete de zidărie etc.)
Aria se calculează la fața interioară a elementului de
construcție de închidere, fără a ține cont de elementele
interioare de compartimentare
144

144

72
 determinarea
ariilor
- plan

145

145

determinarea
ariilor
- secțiune

146

146

73
 Volumul

Volumul încălzit al construcției

Se calculează la fața interioară a elementelor
de închidere și include:
- volumul (de aer) al spațiilor interioare
- volumul elementelor de compartimentare
interioară

147

147

Factorul de corecție t

Nr. Element de închidere adiacent Factor de

corecție
1 Spaţii exterioare 1,0
2 Rosturi deschise, poduri 0,9
Tâmplărie prevăzută cu obloane la faţa
3 0,9
exterioară
Verande, balcoane, loggii închise cu
4 0,8
tâmplărie exterioară
Rosturi închise, subsoluri şi alte spaţii
5 0,5
interioare neîncălzite

148

74
 Numărul schimburilor de aer
Clasa de Permeabilitate
Categoria clădirii
adăpostire ridicată medie scăzută
neadăpostite 1,5 0,8 0,5
Clădiri individuale
moderat ad. 1,1 0,6 0,5
(unifamiliale)
adăpostite 0,7 0,5 0,5
dublă neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Clădiri cu expu- moderat ad. 0,9 0,6 0,5
mai multe nere adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente
cămine, simplă neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate etc. expu- moderat ad. 0,7 0,5 0,5
nere adăpostite 0,5 0,5 0,5
149

149

COEFICIENT GLOBAL NORMAT GN

Pentru clădiri de locuit:

Număr de A/V GN
niveluri m2/m3 W/m3K
0,80 0,70
0,85 0,73
0,90 0,77
1 0,95 0,79
1,00 0,82
1,05 0,84
 1,10 0,86 Condiția: G < GN
150

150

75
 COEFICIENTUL GLOBAL G1
Pentru clădiri cu altă destinație

Coeficientul global G1 reprezintă:

pierderile orare de căldură prin transfer termic
prin elementele de închidere ale clădirii, pentru o
diferență de temperatură de un grad între interior
și exterior, raportate la volumul încălzit al clădirii
151

151

COEFICIENTUL GLOBAL G1
Pentru clădiri cu altă destinație
1 𝐴𝑗 ∙ 𝜃𝑗
𝐺1 = ∙෍
𝑉 𝑅𝑚𝑗

V volumul încălzit al clădirii [m3]

Aj aria elementului de închidere j [m2]
j factor de corecție a diferenței de temperatură a mediilor
separate de elementul j
Rmj rezistența termică specifică medie corectată a
elementului j [m2K/W] 152

152

76
 COEFICIENTUL GLOBAL G1ref

Pentru clădiri cu altă destinație

A1 – aria elementelor verticale opace

A2 – aria planșeelor terasă
A3 – aria planșeelor la partea inferioară
P – perimetrul plăcii pe sol
A4 – aria elementelor vitrate 153

153

COEFICIENTUL GLOBAL G1ref

Pentru clădiri cu altă destinație

Condiția:
G1  G1ref
154

154

77
 NECESAR ANUAL DE CĂLDURĂ
Pentru clădiri de locuit

[kWh/(m3.an)]

C coeficient de corecție C = 0,93

Ni12 numărul anual de grade-zile de calcul Ni12 = 3170
G coeficientul global de pierderi de căldură
Qi aportul de căldură intern Qi =7
Qs aportul de căldură solară
155

155

NUMARUL ANUAL DE GRADE-ZILE

Nr. Localitatea N2012

1 București 3170

2 Constanța 2840

3 Brașov 4030

4 Predeal 5090

5 Suceava 4080

6 Cluj 3730

7 Timișoara 3180
156

156

78
 APORT SOLAR

[kWh/(m3.an)]

V volumul încălzit al construcției

IG radiația solară corespunzătoare orientării cardinale
gi gradul de penetrare a energiei prin geamul “i”
AFi aria ferestrei cu geamul “i”

157

157

APORT SOLAR
IG
orientare tip geam gi
[kwh/m2.an]
Sud 420 geam dublu 0,75
SE, SV 340 geam dublu, tratat low-e 0,50
Est, Vest 210 geam triplu 0,65
NE, NV 120 geam triplu, tratat low-e
0,45
(o suprafață)
Nord 100
geam triplu, tratat low-e
0,40
supr. orizontală 318 (2 suprafețe)
158

158

79
 NECESARUL DE CĂLDURĂ NORMAT QN
A/V QN A/V QN

 0,2 15,0 0,7 27,5

0,3 17,5 0,8 30,0

0,4 20,0 0,9 32,5

0,5 22,5 1,0 35,0

0,6 25,0 1,1 37,5

159

159

SISTEME EVALUARE CLĂDIRI SUSTENABILE

• BREEAM – UK, Europa

• LEED – USA, Canada
• Green Star – Australia, NZ, SA
• CASBEE – Japonia
• China 3 Star – China
• HK BEAM – Hong Kong

160

160

80
 BREEAM

Building Research Establishment's Environmental

Assessment Method

Sistem de certificare a calităților sustenabile ale

clădirilor – privind proiectarea, construcția și
operarea în acord cu cele mai bune practici

161

161

BREEAM

Inițiat în 1990, peste 250.000 clădiri certificate, în

50 de țări
Scheme de certificare pentru UK și International,
plus adaptări naționale particulare (AT, DE, ES, NL,
NOR, SE)

162

162

81
 BREEAM
BREEAM Europe Commercial 2009
BREEAM International New Construction 2013
BREEAM International New Construction 2016
BREEAM International New Construction v. 6.0 (2021)

BREEAM In-Use International v. 6 (2020)

Valabil de la data înregistrării în sistem, până la obținerea certificării

163

163

BREEAM
Certificare la faza de proiectare (provizorie) și după
execuție (definitivă)
Sistem de credite negociabile pentru majoritatea
criteriilor
Câteva criterii obligatorii, în rest există libertatea
alegerii domeniilor în care se punctează

164

164

82
 BREEAM
Total maxim posibil de 159 credite; punctajul se
bazează pe procentajul obținut la fiecare criteriu, la
care se aplică ponderi distincte
Datorită ponderării, unele credite au valoare mai
mare (variație între 0,35% și 0,85% / credit pentru
punctajul total)

165

165

BREEAM
Certificare
-pass (≥ 30%) top 75% clădiri
-good (≥ 45%) top 50% clădiri
-very good (≥ 55%) top 25% clădiri
-excellent (≥ 70%) top 10% clădiri
-outstanding (≥ 85%) top 1% clădiri

166

166

83
 DOMENII DE EVALUARE

[Man] Management 21 cr.

[Hea] Sănătate 25 cr.
[Ene] Energie 35 cr.
[Tra] Transport 13 cr.
[Wat] Apă 10 cr.

167

167

DOMENII DE EVALUARE

[Mat] Materiale 12 cr.

[Wst] Deșeuri (reziduuri) 9 cr.
[LE] Utilizarea terenului
și ecologie 10 cr.
[Pol] Poluare 13 cr.
Inovare 10 cr.

168

168

84
 CASA PASIVĂ

PassivHaus Institut – Darmstadt,

Germania
- 1990
- cca 25.000 clădiri certificate
- nu doar rezidențiale

169

169

CASA PASIVĂ
Confort termic deosebit, cu consum redus de energie

Condiții
- necesar de încălzire ≤ 15 kWh/m2.an
- necesar de răcire ≤ 15 kWh/m2.an
(sau sarcina termică încălzire/răcire ≤ 10 W/m2)

170

170

85
 CASA PASIVĂ
Confort termic deosebit, cu consum redus de energie

Condiții
- consum total de energie primară ≤ 120 kWh/m2.an
(include aparatura din clădire)
- etanșeitate a anvelopei ≤ 0,6 vol./h
- frecvența perioadei de supraîncălzire vara ≤ 10%

171

171

CASA PASIVĂ

Necesar
- rezistențe termice f. ridicate ale elementelor
anvelopei:
- opac U ≤ 0,15 W/m2K, R ≥ 6,67 m2K/W
- vitrat Uw ≤ 0,8 W/m2K, R ≥ 1,25 m2K/W

172

172

86
 CASA PASIVĂ

Necesar
- „eliminare” punți termice ( ≤ 0,010 W/mK)
- ventilare cu recuperare de căldură
 ≥ 75%
max. 0,45 Wh/m3 consum electric

173

173

CASA PASIVĂ

Necesar
- aparatură electrică eficientă energetic
- zonele vitrate orientate sud, est, vest necesită
protecție solară

174

174

87
 CLADIRI nZEB

Legea 372/2005 privind performanța

energetică a clădirilor (republicată 2016)

Directiva 2018/844/UE
Directiva 2012/27/UE
Directiva 2010/31/UE

175

175

CLADIRI nZEB

Legea 372/2005

- clădirile noi, pentru care recepția la terminarea

lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie
2020, vor fi clădiri nZEB
- clădirile noi din proprietatea/administrarea
autorităților administrației publice care urmează să fie
recepționate după 31 decembrie 2018 vor fi clădiri
nZEB

176

176

88
 CLADIRI nZEB

Definiție

Clădirea cu consum de energie aproape egal cu

zero este clădirea cu o performanță energetică
foarte ridicată, la care necesarul de energie din
surse convenționale este aproape egal cu zero
sau este foarte scăzut și este acoperit, în
proporție de minim 30%, cu energie din surse
regenerabile

177

177

CLADIRI nZEB

Energie

Energie finală
energia consumată efectiv în clădire
Energie primară
energia care nu a fost supusă nici unui proces
de conversie sau de transformare

178

89
 CLADIRI nZEB
Coeficienți de conversie
energie finală → energie primară
Combustibil Coeficient conversie
Gaz natural 1,17
Peleți 1,08
Lemne de foc 1,20
Termoficare 0,92
Energie electrică (SEN) 2,50
En. electrică (produs PV) 1,00
En. termică panouri solare 1,00

179

CLADIRI nZEB
Cerințe minime
1. Anvelopa clădirii
Rezistența termică corectată minimă R’min
[m2K/W]
- clădiri rezidențiale / nerezidențiale
- clădiri noi / clădiri existente

180

180

90
 CLADIRI nZEB
Cerințe minime – R’min [m2K/W]
Clădiri rezidențiale
Element anvelopă existente ante
noi
renovare nZEB
Pereți exteriori
4,00 3,00 1,80
(zona opacă)
Tâmplărie exterioară 1,11 0,90 0,77
Planșee terasă / sub pod 6,67 5,00 5,00
Planșee peste subsol 3,40 2,50 2,40
Plăci pe sol 5,00 4,50 4,50

181

CLADIRI nZEB
Cerințe minime – R’min [m2K/W]
Clădiri nerezidențiale
Element anvelopă existente ante
noi
renovare nZEB
Pereți exteriori (z.opacă) 3,00 3,00
Tâmplărie exterioară 0,90 0,90
Fațade cortină 0,77 0,77
Planșee terasă / sub pod 6,00 5,00
Planșee peste subsol 3,40 2,50
Plăci pe sol 5,00 4,50

182

91
 CLADIRI nZEB
Cerințe minime
2. Ansamblul clădirii
- Energie primară – max. ... kWh/m2/an
- Emisii CO2 – max. ... kg/m2/an
- Contribuție surse regenerabile – min. 30%

➢ în funcție de destinația clădirii

➢ în funcție de zona climatică

183

CLADIRI nZEB

Energie primară

Valori limită
- funcțiunea clădirii (locuințe individuale /
colective, birouri, învățământ, sanitare)
- zona climatică (I....V)

184

92
 CLADIRI nZEB

Energie primară – kWh/m2.an (clădiri noi)

Zona Locuințe Locuințe
Birouri Turism
climatică individuale colective
I 110 89 83 82
II 119 93 86 86
III 125 95 86 89
IV 134 98 87 91.9
V 141.2 101.2 88.6 95.7

185

CLADIRI nZEB

Emisii CO2 – kg/m2.an (clădiri noi)

Zona Locuințe Locuințe
Birouri Turism
climatică individuale colective
I 17.0 13.9 13.8 12.7
II 18.3 14.4 14.1 13.2
III 18.9 14.5 13.8 13.6
IV 20.0 14.7 13.7 13.9
V 20.9 15.0 13.7 14.3

186

93
 CLADIRI nZEB

Energie finală / primară

- încălzire
- apă caldă menajeră
- ventilare
- răcire
- iluminat

187

CLADIRI nZEB

Aporturi de
Energie încălzire căldură

24 i
Q= C  N12  G − (Q i + Q s ) [kWh/(m3.an)
1000 ]

Pierderi de
Condiții de mediu
căldură

188

188

94
 CLADIRI nZEB

Energie încălzire

[kWh/(m3.an)
]

Reducere Creștere
Pierderi de Aporturi de
căldură căldură

189

CLADIRI nZEB

Energie încălzire
𝐴
∑ ⋅𝜏
𝑅′𝑚
𝐺= + 0,34 ⋅ 𝑛 [kWh/(m3.an)]
𝑉

pierderi prin
pierderi prin
ventilație
anvelopă

190

95
 CLADIRI nZEB

Concluzie

- control geometrie, anvelopă

- creștere izolare termică
- ventilație cu recuperare de căldură
- instalații eficiente
- iluminat economic (natural + electric)

191

96