Schema de princiu a unei instalatii frigorifice

Procesele termodinamice care compun ciclul de

funcţionare sunt:
1-2-comprimare teoretic adiabată (compresor);
2-3-condensarea izobară a vaporilor în condensator
(efect util in procesele de incalzire, uscare, etc);
3-4-destinderea izentalpa (h=ct) din ventilul de
laminare;
4-1-vaporizare izobară din vaporizator (efect util in
procesele de racire)
Arderea combustibililor din motoarele cu ardere
interna
Elementele chimice care intra in compozitia unui
combustibil solid sau lichid sunt:
carbon(c) hidrogen(h) sulf(s) azot(n) oxigen(o)
umiditate(w) balast(a)
Combustibilii gazosi reprezinta un amestec de gaze
care contin:
hidrogen(h2) oxid de carbon(co) metan(ch4)
hidrocarburi de tipul(cmhn) oxigen(o2) dioxid de
carbon(co2) azot(n2)
Gazele de ardere, obținute in urma arderii, contin in
principal
Dioxid de carbon(co2) azot(n2) apa(h2o) oxid de
carbon(co) dioxid de sulf(s02)(in cazul utilizarii
combustibililor solizi)
Conductia termica - este procesul de transfer al
caldurii dintr-o regiune cu temperatura mai ridicata,
catre o regiune cu temperatura mai scazuta, in
interiorul unui mediu stationar (solid sau fluid), datorita
interactiunii dintre particule.
legea lui Fourier
Conform acestei legi, fluxul termic este proportional cu
gradientul de temperatura, suprafata de schimb de
caldura si este un parametru de transport, cunoscut
sub denumirea de conductivitate termica, λ , se
determina experimental si indica capacitatea
materialului de a transmite caldura, [W/m.K].
Convectia termica este procesul fundamental de
transfer de caldura care are loc intre un perete si un
fluid aflat in miscare relativa fata de acesta, sub
actiunea unei diferente de temperatura intre perete si
fluid. Convectia presupune actiunea combinata a
conductiei termice in stratul limita de fluid de langa
perete, a acumularii de energie interna si a miscarii de
amestec a particulelor de fluid.
Legea lui Newton

- α reprezinta coeficientul de convectie, [W/m2.K],

- S este aria suprafetei de schimb de caldura, [m2
- tp si tf sunt temperaturile peretelui respectiv fluidului.
Exemple.
Aparate de aer conditionat de tip split, chiller
Patinoare artificiale Radiatia termica reprezinta energia emisa de materie,
Racire baterii electrice aflata la o temperatura mai mare de 0K. Acest mod de
Racire componente electronica transmitere a caldurii este asociat cu variatia
configuratiei electronilor din atomii care compun
Pompre de caldura tip sol-apa materia. Radiaţia este un fenomen de transport al
-instalatia de captare a caldurii din sol energiei, care are drept suport undele
-instalatia frigorifica propriu-zisa electromagnetice.
-instalatia de distributie a caldurii Ecuatia Stefan-Boltzmann

Ecuatia diferentiala a conductei

a- difuzitatea termica
qv- fluxul termic produs de catre izvoarele de caldura
∇2 t-laplacianul temperaturii
λ- conductivitatea termica
∂t/∂τ- variatia de temperatura a elementului
Conductie prin pereti plani
Se considera un perete plan, alcatuit dintr-un material
omogen, de grosime δ, conductivitate termica
constanta, λ, si marginit de temperaturile t1 si t2
Expresia fluxului termic unitar pentru pereti plani
neomogeni este
Factori care influenteaza transferul de caldura prin
convectie termica
1.Natura miscarii
-diferenta de densitate a fluidului, cauzata de diferenta
de temperatura intre diverse puncte ale acestuia; in
acest caz miscarea fluidului este denumita miscare
libera, iar transferul de caldura intre un perete si un
fluid avand acest tip de miscare, convectie libera
(naturala).
-efortul unei actiuni exterioare (pompa, ventilator,
compresor), care produce deplasarea fluidului; in acest
caz vom avea convectie fortata.
2.Regimul de curgere – este caracterizat prin criteriul
Reynolds
In functie de valoarea acestuia se deosebesc
urmatoarele regimuri de curgere:
-laminar, daca valoarea criteriului Reynolds este in
domeniul: Re [0÷2320];
-tranzitoriu, daca valoarea criteriului Reynolds este in
domeniul: Re [2320÷10000];
-turbulent, daca valoarea criteriului Reynolds este: Re
>10000.
3.Proprietatile fizice ale fluidului
Transferul de caldura prin convectie este afectat de:
- conductivitatea termica: λ [W/m.K];
- caldura specifica c [J/kg.K]
- densitate ρ [kg/m3 ];
- difuzivitate termica a [m2/s];
- viscozitate cinematica ν [m2/s].
4.Forma si dimens. suprafetei de schimb de caldura
- geometria suprafetei de schimb de caldura (plana,
circulara, singulara, in fascicul);
- orientarea suprafetei de schimb de caldura fata de
directia de curgere.
Legea lui Newton
Calculul fluxului termic transmis prin convectie se face
cu ajutorul legii lui Newton
Criterii de similitudine
In procesele de schimb de caldura anumite grupuri
adimensionale, reprezentative prin aspectele
fenomenelor pe care le considera au devenit criterii:
Criteriul Reynolds (Re) – caracterizeaza regimul de
curgere al fluidului si reprezinta raportul dintre fortele
de inertie si fortele de viscozitate.
w - viteza de curgere a fluidului [m/s] ;
l = dh – lungime caracteristica sau diametru hidraulic
A - aria sectiunii de curgere;
P - perimetru udat,
ν – viscozitatea cinematica a fluidului, m2/s.
Criteriul Prandtl (Pr)- caracterizeaza proprietatile
fizice ale fluidului si reprezinta raportul dintre distributia
vitezei si cea a temperaturii.
a- difuzitatea termica (cu relatia)
Criteriul Grasshoff (Gr)
intervine in procesele de convectie libera si
caracterizeaza actiunea reciproca a fortelor
ascensionale si a fortelor de viscozitate a fluidului.
Spectrul electromagnetic cuprinde: razele gama,
raze x, domeniul ultraviolet, vizibil , infrarosu, radiatia
termica, microunde, unde ratio si tv, dupa cum se
observa in fig. 1. Din punct de vedere al efectelor
termice prezinta interes radiatiile din spectrul vizibil ,
infrarosu, si o portiune din domeniul ultraviolet cu
lungimi de unda intre 0.1 si 100 m.
Radiatia termica include intreg domeniul vizibil si
infrarosu, precum si o portiune din domeniul ultraviolet:
-spectrul vizibil include domeniul de lungimi de unda
0.46 si 0.76 μm.
-Radiatia solara include domeniul de lungimi de unda
0.3-3 μm. Aproape jumatate din radiatia solara este in
domeniul vizibil, restul cuprinde domeniul infrarosu si
ultraviolet (12%)
-Radiatia ultravioleta include domeniul de unda intre
0.01-04 μm.
Notiuni de baza
Clasificarea corpurilor in raport cu o radiatie
incidenta
: A - coeficient de absorbtie; R - coeficient de reflexie ;
D - coeficient de difuzie.
Acesti coeficienti pot lua valori intre 0 si 1 in functie de
natura corpului, starea suprafetei lungimea de unda si
temperatura.
In functie de capacitatea lor de absorbtie, reflexie si
difuzie corpurile se clasifica in:
- Corpuri negre: absorb in intregime fluxul radiant: A =
1; R = D = 0;
- Corpuri albe: reflecta in intregime fluxul radiant: R =
1; A = D = 0;
- Corpuri diaterme: prin care fluxul radiant incident este
transmis in intregime: D=1; A=R=0
- Corpuri cenusii: partial reflecta, partial absorb dar
prin care nu se transmite fluxul radiant incident: A + R
= 1; D = 0.
Legea lui Stefan-Boltzman
Corpul negru absolut: la orice temperatura, nici un alt
corp nu poate emite mai multa energie decat corpul
negru. Corpul negru absoarbe toate radiatiile incidente
si emite energie uniform, in toate directiile.
Puterea de emisie a corpului negru absolut a fost
determinata experimental de Joseph Stefan (1879) si
are forma:
unde : C0 – reprezinta coeficientul de radiatie al
corpului negru absolut, [W/m^2. K^4 ]; C^0= 5.67 .
10^-8 [W/m^2. K^4 ].
Desi initial legea lui Stefan Boltzmann a fost stabilita
pentru corpul negru absolut, cercetarile ulterioare au
dovedit aplicabilitatea acesteia si in cazul corpurilor
cenusii, sub forma:D
Transferul de caldura prin radiatie
Este un fenomen complex de absorbtii repetate si
refelexii, care se rezolva de la caz la caz prin aplicarea
ecuatiilor de bilant energetic si a legilor radiatiei.
1) Intre doua placi plane paralele infinite
Se considera doua suprafete plane paralele de
temperaturi diferite (T1>T2) si coeficienti de emisie
diferiti (ε1, ε2). Se defineste luminozitatea ca fiind
energia totala radiata de o suprafata indiferent ca
provine din emisia proprie sau de la o energie
reflectata.
Luminozitatea suprafetei 1 este data de puterea
emisiva proprie plus fractiunea reflectata din
luminozitatea suprafetei corpului 2
2)Intre doua placi plane paralele infinite intre care se
intercaleaza un ecran
Ecran, paravan – reprezinta o suprafata foarte subtire,
buna conducatoare care are rolul de a reduce fluxul
termic transmis prin radiatie intre doua suprafete.
Obs. Fluxul termic unitar transmis prin radiatie in cazul
existentei ecranului, se conserva
Scimb global de caldure prin pereti plani
Se considera un perete plan, scaldat pe cele doua fete
de doua fluide cu temperaturi diferite. Fluxul termic
schimbat intre cele doua fluide se transmite prin :
- convectie + radiatie intre fluidul 1 si perete (α1);
- conductie prin perete (λ);
- convectie + radiatie între fluidul 2 si perete (α1).
Schimbatoare de caldura
Clasificarea schimbatoarelor de caldura
a. Dupa forma constructiva :
- tubulare: de tip teava in teava si fascicul de tevi in
manta
-cu suprafete extinse (nervuri)
b. Dupa principiul de functionare
-Recuperatoare- in schimbatoarele de caldura
recuperatoare agentii termici circula simultan iar
transferul de caldura se realizeaza prin peretele care
separa cele doua fluide (radiatoare, vaporizatoare,
condensatoare).
-Regeneratoare – agentii termici circula alternativ si
periodic, caldura cedata de agentul primar este
acumulata intr-un material inert si preluata apoi de
agentul secundar (ex. Schimbatoarele de caldura cu
umplutura ceramica si metalica)
-De amestec – transferul de caldura se realizeaza prin
contact direct si prin amestecul celor doi agenti termici.
(ex. Turnuri de racire).
c. Dupa modul in care cei doi agenti strabat
schimbatorul de caldura :
-echicurent (in acelasi sens);
-contracurent (sensuri contrare)
- curent incrucisat .
Ecuatia de bilant termic
Ecuatia de bilant termic pentru un schimbator de
caldura este de forma:
unde ma . 2 . 1 . Q1 ,Q2 ,Qma sunt fluxurile termice:
cedat de agentul primar, primit de agentul secundar
respectiv pierdut in mediul ambiant [kW].
Ecuatia de transfer termic
ΔTmed este diferenta medie logaritmica de
temperatura in lungul suprafetei de schimb de caldura;
k reprezinta coeficientul global de transfer termic
[W/m2.K];
kl coeficientul global liniar de transfer de cald [W/m. K].
In cazul suprafetelor plane coeficientul global de
transfer termic se determina cu relatia:
Domenii de utilizare a instalațiilor de turbine cu
gaze
Instalațiile cu turbina cu gaze (ITG) sunt utilizate în
diverse domenii:
- industria aeronautică,
- tractiune navala,
- industria energetica,
- transportul gazelor naturale,
- industria autovehiculelor.
- Instalatii nucleare.
Solutia constructiva de realizare depinde de domeniul
de utilizare, insa se constata ca instalatiile se compun
din aceleasi echipamente si au acelasi principiu de
functionare. Dupa ciclul de functionare, instalatiile de
turbine cu gaze pot functiona in circuit deschis sau
inchis.
Instalatii cu turbina cu gaze cu circuit deschis
O instalatie de turbina cu gaze cu circuit deschis se
compune din urmatoarele agregate de baza:
compresor, camera de ardere, turbina cu gaze,
generator electric ( daca scopul instalatiei este
producerea de energie electrica) si un motor de
pornire (MP)
Compresorul aspira aerul din atmosfera si il comprima
in mai multe trepte pana la presiunea de lucru din
camera de ardere. Se defineste raportul de
comprimare, ϵ, care reprezinta raportul dintre
presiunea obtinuta la finalul comprimarii si cea la
aspiratie. 𝜀 = p2/p1
Evacuarea agentului termic din instalatie se inlocuiesc
prin racirea izobara (4-1), la o presiune egala cu
presiunea atmosferica;
Puterea necesara comprimarii
Caldura si fluxul termic absorbit
Puterea turbina
Instalatii cu turbina cu gaze cu circuit inchis
In acest tip de instalatii, mediul de lucru (heliu, aer,
CO2 supercritic) se destinde si se comprima succesiv,
fara a parasi instalatia. Elementele componente ale
unei instalatii de turbina cu gaze cu circuit inchis se pot
observa in figura 8. Aceste cicluri se intalnesc de
obicei in centrale nucleare.
Fluidul de lucru este incalzit intr-un schimbator de
caldura inainte sa intre in turbina cu gaze.
Dupa destinderea in turbina fluidul de lucru trece
printr-un schimbator de caldura, unde cedeaza o
anumita cantitate de caldura unui agent de racire.
Fluidul de lucru racit reintra inapoi in compresor unde
se realizeaza comprimarea pana la presiunea de lucru
iar apoi ciclul se reia.
Sursa de caldura (sursa calda) poate fi reprezentata
de arderea combustibililor sau poate proveni din
recuperarea caldurii din procese industriale.
Acest tip de instalatii au randamente mai ridicate fata
de instalatiile de turbine cu gaze cu circuit deschis.
Instalatii de turbine cu gaze cu recuperarea
caldurii
Cresterea randamentului instalatiilor cu turbina cu
gaze se poate realiza prin preincalzirea aerului care
intra in camera de ardere folosind caldura continuta in
gazele de ardere evacuate din turbina; aceasta
valorificare a potentialului termic are loc prin
intermediul unui recuperator de caldura.
Utilizarea acestui potential termic conduce la o
reducere a consumului de combustibil din camera de
ardere si implicit la cresterea randamentului.
Aerul care iese din compresor (starea 2) intra in
recuperatorul de caldura unde se incalzeste pana la
starea 2’ folosind caldura Q45 cedata de gazele de
ardere evacuate din turbina(Fig.9). In recuperatorul de
caldura (fig.10) gazele de ardere se racesc pana la
temperatura T5, temperatura la care sunt evacuate in
mediul ambiant. Fluxul de caldura cedat in mediul
ambiant este Q15. Aerul preincalzit este introdus apoi
in camera de ardere. Fluxul de caldura primit in
camera de ardere este Q2’3.
 Ciclul termoidnamic al motoarelor cu aprindere
In instalatiile de turbine cu gaze se utilizeaza Ciclul teoretic al motoarelor cu aprindere prin prin comprimare
compresoare axiale (pentru unitati de putere medie si scanteie (MAS-OTTO)
mare) si centrifugale (pentru puteri mici).
Camerele de ardere din instalatiile de turbine cu gaze
sunt destinate arderii complete a combustibilului, in
amestec cu aerul comprimat. Aproximativ 15-20% din
aerulul refulat de compresor (numit aer primar) intra in
tubul de foc al camerei de ardere, unde datorita unei
puternice turbionari asigura arderea rapida a
combustibilului injectat; stabilizatorul de flacara are
rolul de a frana curentul de aer care vine de la
compresor pana la o viteza egala cu viteza de
propagare a frontului de flacara. In acest mod, in prima
zona a tubului se obtin temperaturi de pana la
2000-2300K.
Restul de aer, numi aer secundar intra in spatiul dintre
tubul de foc si carcasa camerei de ardere, racind tubul
si apoi patrunde prin orificiile prevazute in acest scop 1-2 comprimare adiabata pana la temperatura de
in camera de ardere unde contribuie la continuarea autoaprindere a motorinei.
arderii si la scaderea temperaturii gazelor de ardere pe izobara 2-3 are loc aportul de caldura Q23,
pana la valoarea admisa in turbina (depinde de echivalenta caldurii produse prin ardere. Pentru a
calitatea materialului din care sunt confectionate defini conditiile de schimb de energie dintre sistem si
paletele). mediul exterior se introduce raportul de crestere a
volumului la incalzirea izobara, , numit si grad de
injecie:
Generalități. Criterii de clasificare a motoarelor cu prin destinderea adiabata 3-4 se produce lucru
ardere internă Motoarele cu ardere internă sunt mașini mecanic;
termice motoare care produc lucru mecanic utilizând iar ciclul se inchide prin racirea izocora 4-1.
1-2 comprimarea adiabata a agentului de lucru, de la
căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. Ciclul
volumul maxim Vmax =V1, delimitat de piston aflat in
motor are loc într-un cilindru prevăzut cu un piston
p.m.i., pana la volumul minim Vmin=V2, corespunzator
legat de arborele motor (cotit). Pistonul execută o
volumului camerei de ardere al ciclul real. Acest
mișcare alternantă între două poziții extreme, numite
proces este caracterizat prin raportul de comprimare .
punct mort superior (p.m.s.) și punct mort inferior
2-3 ardere izocora are loc aportul de caldura Q23,
(p.m.i).
proces echivalent producerii caldurii prin ardere. Prin
Clasificare dupa numarul de timpi.
definitie raportul de crestere a presiunii la incalzirea
In patru timpi
izocora, , este:
-timpul 1 admisia
-timpul 2 comprimarea
3-4 destinderea adiabata este procesul in care are loc
-timpul 3 arderea si detenta
transformarea caldurii in lucru mecanic, reprezinta
-timpul 4 evacuarea
portiunea utila din ciclu.
In doi timpi
Ciclul se inchide prin racirea izocora 4-1, similara cu
-timpul 1 comprimarea
evacuarea gazelor de ardere.
-timpul 2 arderea