Wa0007.

Utilizarea energiei electrice
Clasificarea instalațiilor
electrotermice. Indicatori energetici
Autor:
Dr. ing. Olivian Chiver
4/24/2018 1
Scop
 Avantajele încălzirii electrice;

 Domenii de utilizare a instalațiilor
electrotermice în industrie;
 Tipuri de instalații electrotermice;
 Indicatorii energetici ai proceselor
electrotermice;
 Fenomenele prin care are loc transmiterea
căldurii;
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte şi înţelege care sunt

avantajele instalațiilor electrotermice în raport
cu alte instalații termice;
 Vor cunoaște domeniile industriale care
utilizează instalațiile electrotermice;
 Vor putea clasifica instalațiile electrotermice
pe baza prinipiilor după care se transformă
energia electrică în energie termică;
 Vor cunoaște principalii indicatori energetici și
procesele de transmitere a căldurii.
4/24/2018 3
Instalaţii şi echipamente electrotermice
industriale
Probleme generale
Electrotermia se ocupă cu transformarea energiei electrice în
energie termică, înglobând totalitatea proceselor tehnologice care se
realizează pe baza acestei transformări.
Avantajele încălzirii electrice:
- concentrarea într-un spaţiu restrâns a unei surse termice puternice;
- inexistenţa produselor arderii (se poate ermetiza spaţiul de lucru);
- reglarea uşoară a temperaturii;
- automatizarea simplă şi sigură a proceselor.
Utilizarea instalațiilor electrotermice se face în diverse procese
industriale ca: elaborarea oțelurilor; electroliza Al, Cu, etc.; tratamente
termice și prelucrări la cald; producerea materialelor abrazive; sudarea
materialelor metalice și plastice; topirea și tratamentul termic al sticlei;
uscarea și sterilizarea produselor alimentare (semințe, etc.); vopsirea
suprafețelor, etc.
4/24/2018 4
Clasificarea instalaţiilor electrotermice
După modul de transformare a curentului electric
în căldură, metodele de încălzire le putem
clasifica în:
1. Încălzirea cu rezistoare (la bază este efectul
Joule-Lenz)
a) Directă[2] - rezistorul este materialul ce
urmează a fi încălzit;
b) Indirectă[2] - căldura este transmisă la
materiale prin conducţie, convecţie şi radiaţie.
2. Încălzirea prin inducţie
Bazată pe efectul Joule-Lenze a curenţilor înduşi,
de un câmp magnetic alternativ, în materialul ce
urmează a fi încălzit. Transmiterea căldurii se
face prin conducție. c) cuptor de inducție cu
canal[2]; d) cuptor de inducție cu creuzet[2]; e)
4/24/2018 tratamente termice superficiale[2]. 5
3. Încălzirea dielectrică sau capacitivă, f [2]- se datorează
efectului termic al curenţilor de deplasare ce apar în dielectricul introdus
într-un câmp electric variabil în timp.
4. Încălzirea cu arc electric- căldura este emanată de arcul
electric, transmiterea ei materialului care urmează a fi încălzit se face
prin radiație și conducție. g) încălzire directă, cuptor trifazat; h) încălzire
indirectă, cuptor monofazat; i) încălzire directă, cuptor monofazat sau
de c. c.; j) încălzire indirectă în c. c.
f) g) h) i) j)
4/24/2018
[2] [1] 6
5. Încălzirea cu flux de electroni- se bazează pe
transformarea în căldură a energiei cinetice a electronilor rapizi ce
bombardează suprafaţa materialului de încălzit.
1 – material supus încălzirii; 12 -

electrod de accelerare;
13 - fascicul de electroni; 14 – catod;
15 – focalizator; 16 -încălzirea
catodului
6. Încălzirea cu plasmă – energia arcului electric ionizează

complet un gaz a cărui temperatură ajunge la valori foarte ridicate.
4/24/2018 7
Indicatori energetici ai proceselor
electrotermice
Randamentul unei instalații electrotermice este dat de produsul
randamentelor echipamentelor componente,
𝜂 = 𝜂 𝑡 × 𝜂𝑒 × 𝜂𝑟 × 𝜂𝑔
𝜂𝑡 – este randamentul termic, 𝜂𝑒 – randamentul electric, 𝜂𝑟 –
randamentul rețelei și 𝜂𝑔 – randamentul sursei sau al generatorului.
De regulă, randamentul total al unei instalații electrotermice
este 0,3 ≤ 𝜂 ≤ 0,8.
Randamentul termic este,
𝑄𝑢
𝜂𝑡 =
𝑄𝑢 + 𝑄𝑝
Qu – căldura utilă, Qp – căldura pierdută.
𝑄𝑢 = 𝑚 × 𝑐 × 𝜃𝑓 − 𝜃𝑖 𝐽
c – căldura specifică [J/(kgx0C)], m – masa [kg], 𝜃𝑓,𝑖 – temperatura finală
și inițială [0C].
4/24/2018 8
Indicatori energetici ai proceselor
electrotermice
Căldura utilă poate fi determinată într-un anumit proces și în
funcție de energia specifică a materialului, i [J/kg],
𝑄𝑢 = 𝑚 × 𝑖 𝐽
Randamentul electric reprezintă raportul dintre puterea ce se
transformă în căldură și puterea totală absorbită.
Consumul specific de energie electrică – reprezintă consumul
total de energie într-un anumit proces, raportat la unitatea de măsură a
producției instalației (buc, tone, etc.),
𝑃×𝑡 𝑖
𝑄𝑠 = =
𝑚 𝜂
4/24/2018 9
Transmiterea căldurii
Conducția – reprezintă transmiterea căldurii în interiorul unui corp a
cărui temperatură nu este uniformă, sau între corpuri aflate în contact la
temperaturi diferite.
Cantitatea de căldură, Q care se transmite în timpul t [h], între două fețe
ale unui corp cu secțiunea constantă, A[m2], aflate la o distanță l [m] și
temperaturile 𝜃1 și 𝜃2 , este,
𝜆×𝐴
𝑄= × 𝜃1 − 𝜃2 × 𝑡 𝑊ℎ
𝑙
𝜆 𝑊/(𝑚 𝑔𝑟𝑎𝑑) - reprezintă conductivitatea termică a materialului. Se
notează rezistența termică de conducție cu,
𝑙
𝑅𝑡 = 𝑔𝑟𝑎𝑑/𝑊
𝜆×𝐴
4/24/2018 10
Fluxul termic este,
𝑑𝑄 1
= × Δ𝜃 𝑊
𝑑𝑡 𝑅𝑡
Densitatea fluxului termic,
1 𝑑𝑄
𝑊/𝑚2
𝐴 𝑑𝑡
Convecția – reprezintă transmiterea căldurii între un fluid și un corp
solid pe care îl ”spală”, fluidul fiind în mișcare. Temperatura este până în 700
0C. Fluxul termic transmis prin convecție este,
𝑑𝑄 1
= × Δ𝜃 = 𝛼𝑐 𝜃1 − 𝜃2 𝐴 𝑊
𝑑𝑡 𝑅𝑡
Fluxul termic depinde deci de diferența de temperatură dintre fluid și
solid, suprafața prin care are loc schimbul de căldură, A și coeficientul de
4/24/2018 transmitere a căldurii prin convecție, αc. 11
Rezistența termică este în acest caz,
1
𝑅𝑡 = 𝑔𝑟𝑎𝑑/𝑊
𝛼𝑐 𝐴
Radiația – reprezintă transmiterea căldurii de la corpul cald, de
temperatură T1 [0K], mediului înconjurător aflat la temperatura, T2, prin
intermediul undelor electromagnetice infraroșii. De regulă, în industrie,
vorbim de transmiterea căldurii prin radiație atunci când temperatura
este mai mare de 700 0C. Fluxul termic transmis prin radiație sau
radianța totală a suprafeței A (cursul 5) este,
𝑑𝑄
= 𝜎 𝑇1 4 − 𝑇2 4 𝐴 𝑊
𝑑𝑡
unde așa cum s-a spus și în cursul 5,
σ=5,72*10-8 Wm-2K-4 - este constanta lui Stefan, numită coeficient de
radiație al corpului negru.
4/24/2018 12
Dacă 𝑇1 ≫ 𝑇2 , fluxul termic al corpului negru nu mai depinde decât de
temperatura absolută, T, a acestuia și este,
𝑑𝑄
= 𝜎𝑇 4 𝐴 𝑊
𝑑𝑡
În cazul corpurilor reale (corpul negru este unul ideal), aflate la o
temperatură T1, radianța este mai mică, iar fluxul termic spre mediul
aflat la temperatura T2, este
𝑑𝑄
= 𝜀𝜎 𝑇14 − 𝑇24 𝐴 𝑊
𝑑𝑡
Coeficientul de radiație este subunitar, 𝜀 < 1 . Pentru rezistențele
cuptoarelor se poate considera 0,9.
Câteva aspecte importante trebuie menționate:
- culorile deschise și lucioase se opun transmiterii căldurii;
- pentru a păstra căldura cuptoarele se vopsesc în culori deschise,
lucioase, iar corpurile care trebuie să transmită căldura se vopsesc
în culori închise, mate.
4/24/2018 13
Valori ale coeficientului de radiație[3]
Material Starea Temperatura (0C) Coeficientul de
suprafeței radiație
Aluminiu lustruit 225-575 0,39-0,057
brut 26 0,055
oxidat 200-600 0,11-0,19
Cupru polizat 80-115 0,018-0,023
lustruit 22 0,072
oxidat 200-600 0,57-0,87
Oțel topit 1600-1800 0,28
lustruit 770-1040 0,52-0,56
tablă lustruită 940-1100 0,52-0,61
oxidat 200-600 0,79
tablă oxidată 25 0,82
oxidat rugos 40-370 0,94-0,97
Fontă lustruită 200 0,21
strunjită 830-990 0,6-0,7
Zinc lustruit 220-300 0,045-0,052
mat 55-287 0,2
tablă zincată 28 0,227
Apă - 0 0,966
Cauciuc - 20 0,85-0,92
Cărămizi - 1500 0,39
magnezită
Porțelan - 20 0,92-0,94
Cărămizi - 1100-1230 0,75-0,59
șamotă
Lemn - 130 0,9
4/24/2018 Email - 30 0,86-0,9 14
Transmiterea complexă a căldurii
Transmiterea căldurii se realizează întotdeauna pe baza celor
trei procese care se întâmplă simultan și se influențează reciproc, având
desigur ponderi diferite în funcție de situație.
Referindu-ne la transmiterea căldurii între un fluid la
temperatura, Tf și un solid la temperatura absolută, Ts, procesul de
conducție poate fi neglijat, dar convecția și radiația nu pot fi separate.
Astfel, fluxul termic este suma fluxurilor termice,
𝑑𝑄 𝑑𝑄 𝑑𝑄
= + = 𝛼 𝑇𝑓 − 𝑇𝑠 𝐴 𝑊
𝑑𝑡 𝑑𝑡 𝑐 𝑑𝑡 𝑟
Iar coeficientul de transmitere complexă a căldurii,
4
𝑇𝑓 − 𝑇𝑠 4
𝛼 = 𝛼𝑐 + 𝜎𝜀 𝑊𝑚−2 𝐾 −1
𝑇𝑓 − 𝑇𝑠
4/24/2018 15
Bibliografie
1) S. Sivanagaraju, M. Balasubba Reddy and

D. Srilatha, Generation and utilization of
electrical energy, Pearson, Delhi, India,
2010.
2) Dan Comșa, Utilizări ale energiei electrice,
Ed. D. P., București, 1973;
3) Ungureanu Marilena, ş.a., Utilizări ale
energiei electrice, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 1999;
4) Gosea Ion, Instalaţii şi utilizări ale energiei
electrice, Editura Universităţii din Craiova,
2001.
4/24/2018 16
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii avantajelor

încălzirii electrice
 necesitatea cunoaşterii indicatorilor
energetici ai proceselor electrotermice;
 necesitatea cunoașterii modalităților de
transmitere a căldurii;
4/24/2018 17
Test de autoevaluare
Un avantaj important al utilizării energiei electrice în procesele termice
din industrie este acela că înlesnește automatizarea proceselor
 Corect  Incorect
Producerea energiei termice din energie electrică determină apariția a
numeroase produse secundare în timpul procesului de transformare
Încălzirea prin inducție se bazează în principal pe fenomenul de pierderi
datorită magnetizării în câmp alternativ (pierderi prin histerezis)
Căldura transmisă prin conducție nu depinde de geometria corpului prin
care are loc transferul de căldură
Corect  Incorect
Căldura transmisă prin convecție depinde de temperatura fluidului și a
solidului aflate în contact dar nu depinde de suprafața lor de contact
4/24/2018 18
Utilizarea energiei electrice
Încălzirea cu rezistoare
Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Tipuri de cuptoare cu rezistoare;

 Domenii de utilizare a acestora;
 Tipuri de rezistoare;
 Reglarea puterii cuptoarelor cu rezistoare;
 Reglarea automată a temperaturii;
 Încălzirea directă cu rezistoare;
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte tipurile de cuptoare

electrice cu rezistoare și domeniile de
aplicații ale acestora
 Studenții vor cunoaște tipurile de rezistoare,
temperaturile maxime de funcționare,
avantajele și dezavantajele fiecărui tip
 Studenții vor cunoaște posibilitățile și
mijloacele de reglare a puterii cuptoarelor cu
rezistențe precum și a controlului temperaturii
acestora.
4/24/2018 3
Se utilizează două tipuri de cuptoare:
- cuptoare cu încălzire directă ;
- cuptoare cu încălzire indirectă.
Cuptoare electrice cu încălzire indirectă cu rezistoare
Tipul acesta de cuptoare se găseşte într-o mulţime de variante, în
continuare se vor prezenta variantele de bază.
1) Cuptoare electrice pentru tratamente termice
Tratamentul termic constă în încălzirea pieselor (prefabricatelor)
pînă la o anumită temperatură, menţinerea la această temperatură
(egalizarea) şi, eventual răcirea pâna la temperatura mediului ambiant.
Se caracterizează prin:
- temperatură maximă de lucru;
- regimul de funcţionare;
- atmosfera de lucru.
În funcţie de 0t putem avea:
4/24/2018 4
– cuptoare cu temperatură joasă (600-700 C0), transmiterea
căldurii se face preponderent prin convecție, circulația mediului gazos
fiind naturală sau forțată.
Întrebuințare: tratamente termice (revenirea oțelului carbon,
călirea duraluminiului, etc.), uscarea pieselor, vopselelor, lacurilor de
impregnare, etc.
- cuptoare cu temperatură înaltă (peste600-700 C0), la care
transmiterea căldurii se face mai ales prin radiație.
Utilizare: - tratamente termice ale metalelor (recoacerea, călirea,
revenirea);
- arderea pieselor ceramice;
- preîncălzirea metalelor ce urmează a fi laminate sau forjate.
4/24/2018 5
Din punct de vedere al regimului de
funcționare, cuptoarele pentru
tratamente termice pot fi:
- cuptoare cu funcționare
intermitentă, dintre care amintim
cuptoarele cu cameră, cu
cameră verticală, cu elevator, tip
clopot, cu cărucior, etc.
a) Cuptor electric cu cameră
b) Cu cameră verticală
c) Cu elevator
d) Cuptor tip clopot
1- înveliș termoizolant, 2- material refractar, 3-
rezistoare, 4- vatră, 5- material, 6- ușa cuptorului,
7- mecanism de ridicare(piston), 8- învelișul
exterior, 9- scripete, 10- baza cuptorului.
4/24/2018 6
- cu funcționare continuă, la
care încărcătura se
deplasează continuu sau
periodic pe bandă rulantă (a),
role (d), cu cărucior (e), cu
vatră mobilă (b), cu monorai
(c), etc.
Prin etanșarea
corespunzătoare a
cuptoarelor, încălzire pieselor
poate avea loc și în atmosferă
de protecție (H2+N2) sau vid.
4/24/2018 7
d) e)
Cuptoare electrice cu băi de săruri –
transmiterea căldurii se face de la sarea topită din
creuzetul cuptorului la piesele ce urmeză a fi
tratate termic, prin scufundarea acestora în baia
metalică.
Forţele electrodinamice dintre curenţii
care circulă între electrozi, produc agitaţia intensă
Cuptor trifazat cu băi de săruri[3] a băii de săruri topite, cea ce asigură încălzirea
uniformă a întregului volum al băii. Electrozii sunt
alimentaţi de la un transformator prevăzut cu prize
de reglaj a tensiunii între 8-25V.
Pentru topirea prealabilă a sărurilor se
întroduc în creuzet rezistoare de carbon, care se
scot după topirea sărurilor.
În același fel se poate încălzi și apa
Boiler trifazat pentru încălzire apă[4]
(încălzire directă).
4/24/2018 8
Cuptoare electrice cu creuzet și rezistoare
Se utilizează la topirea metalelor uşor fuzibile: Pb, Zn, Al, Mg, etc.
Materialul se introduce în creuzetul refractar cu rezistență mecanică
mare, iar rezistoarele sunt plasate
Cuptoare electrice de
laborator
Sunt de putere mică şi
capacitate mică, permit
obţinerea unei game
largi de temperatură
Constructiv pot fi: cu
cameră (ca cele
industriale), tubulare,
cu creuzet, etc.
4/24/2018 9
Rezistoare
Materialele pentru rezistoare trebuie să aibă următoarele
proprietăţi:
- rezistivitatea ρ ridicată;
- coeficientul de modificare a rezistenţei cu temperatura (α) să
fie mic, de preferat pozitiv şi aproximativ constant pentru toate
temperaturile de utilizare;
- rezistenţa mecanică a elementului să fie sufficient de ridicată;
elementul să aibă o comportare bună la şocuri și vibrații; materialul
trebuie să fie omogen şi ductil;
- conductivitatea şi capacitatea termică să nu fie prea mare
pentru a evita pierderile de căldură pe la capete;
- coeficientul de dilatare cu temperatura să fie mic;
- rezistenţă la agresiuni chimice;
- durată de viaţă mare, preţ accesibil.
Rezistoarele pot fi clasificate în următoarele trei categorii:
rezistoare metalice; rezistoare cermet; rezistoare nemetalice
4/24/2018 10
Rezistoare
Rezistoare metalice
a.1. - din aliaje FeNiCr sau Ni-Cr, pentru temperaturi de 1000-12000C.
Se utilizează în cuptoare industriale şi conţin 15-70 % Fe. Elementul
protector este stratul de oxid de crom care se formează la suprafaţă şi
impiedică oxidarea ulterioară. Durata de viaţa mai redusă, costul mai redus.
a.2. - din FeCrAl, temperatura maximă 13500C.
20-30% Cr, 2-6%Al restul Fe (+ 1-2% B şi cobalt, care creşte rezistența la
coroziune). Prezintă o protecţie foarte bună împotriva oxidării în atmosferă
oxidantă. In cazul atmosferei ce conţine azot, temperatura maximă admisă este
9500C.
a.3. - rezistoare speciale din Mo, tungsten, tantal, platină, niodium,
FeNiCrAl la temperaturi mai mari de 1200-13000C.
Rezistoarele din FeNiCrAl- 5% Al, 35% Ni,20%Cr şi restul Fe, au temperatura
maximă 13500C. Prezintă o rezistenţă mecanică sporită.
Rezistoarele metalice care rezistă la temperaturi de peste 18000C sunt
cele din molibden(19000C), tantal(22000C) și tungsten(24000C).
4/24/2018 11
Rezistoare
Rezistoare cermet
Materialul lor este format din metale ceramice coapte la
temperatură înaltă. Au 95% bisiliciură de molibden (MoSi2). Rezistivitatea
ridicată de la 35 Ωcm (la rece) ajunge la 350 Ωcm la 15000C, rezultă deci
autoreglarea curentului, dar necesită echipament de demaraj.
Protecţia este asigurată de MoSi2 care se combină cu oxigenul şi
formează un strat de SiO2 la temperatura de peste 9500C. Temperatura
este limitată la 1700-18000C.
Puterea specifică 10-12W/cm2 la 15000C şi 6-10 W/cm2 la 16000C.
Rezistoare nemetalice
c.1. Rezistoare de cărbune (99%)- la cald rezistivitatea variază foarte puţin
cu temperatura. Se oxidează începând cu 5000C în aer. Se folosesc la
cuptoarele de topire cu creuzet, astfel aflându-se într-o permanentă
atmosferă de azot, temperatura de lucru este 29000C. Rezistivitatea lor
este între 800-8000 µΩcm.
c.2. Rezistoare din CSi (carbură de siliciu) 99%Csi - temperatura maximă
4/24/2018 12
este de 1500-16500C, rezistivitatea de 105 µΩcm.
Forme de rezistoare metalice
a. pe suport ceramic; b. tip bandă; c. tub radiant cu bandă; d. tub
radiant; e. rezistor mulat; f. rezistor sub formă de tub.
4/24/2018
Forme de rezistoare metalice [1] 13
Forme de rezistoare nemetalice
Pentru rezistoare nemetalice sau cermet cele mai folosite

forme sunt: U sau W.
Forme de rezistoare nemetalice [1]

Alimentarea cuptoarelor cu rezistoare se face prin
transformatoare sau autotransformatoare mono sau trifazate din
reţele de joasă tensiune (când P<50kW) sau î.t. când P>50kW.
Schema electrică de forţă conţine siguranţe fuzibile pentru
protecţia împotriva scurtcircuitelor şi un contactor pentru conectarea
sau deconectarea cuptorului.
Reglarea temperaturii se face modificând Ualim sau
conexiunea rezistoarelor (deci modificând puterea).
4/24/2018 14
Modificarea puterii
Tensiunea de alimentare poate fi modificată prin:
- schimbarea raportului de transformare al transformatorului cu
ajutorul unui comutator de prize sub sarcină;
- comutarea tensiunii primare a transformatorului din triunghi în
stea;
- utilizarea autotransformatoarelor cu contacte alunecătoare;
- conectarea de reactanţe saturabile în serie cu cuptorul;
- VSTA (variatoare statice de tensiune alternativă).
Modificarea conexiunii primare a transformatorului, D în Y
𝑈𝑓2
Puterea utilă, pe fază, a cuptorului este, 𝑃 = . La comutarea
𝑅
𝑈
din triunghi în stea, tensiunea de fază se modifică, 𝑈𝑓 = 𝑈 → 𝑈𝑓 = ,
3
ceea ce modifică puterea,
𝑃
𝑃→
3
4/24/2018 15
Modificarea puterii
Variator static de tensiune alternativă (V.S.T.A)[1]
Blocul de comandă al tiristoarelor
permite reglajul tensiunilor prin modificarea
unghiului de deschidere al tiristoarelor.
Dezavantajul constă în faptul că
aceste echipamente introduc armonici de
curenți în rețeaua de alimentare.
Modificarea conexiunii rezistoarelor[1]

În figura alăturată putem avea trei
moduri de conectare a rezistoarelor în
cuptorul trifazat. În funcție de modul de
conectare (contactoarele închise) putem
obține trei trepte de putere pentru cuptorul
considerat.
4/24/2018 16
Modificarea puterii
Reglarea automată a temperaturii cuptoarelor
Se poate realiza fie continuu (utilizând regulatoare de tip PI,
PID, fie discontinuu cu regulatoare cu două sau trei poziții. În figura
următoare este prezentat schematic procesul de reglare cu regulator
cu două poziții.
1- termocuplu, 2- termostat,
3- regulator, 4- milivoltmetru,
5- contact comandat de acul
milivoltmetrului, 6- bobina
contactorului, 7 – fuzibile, 8-
rezistoare.
Temperatura cuptorului este
în continuă oscilație în jurul
valorii prescrise, θc. Δθs
reprezintă sensibilitatea
regulatorului, iar variația reală Reglarea automată a temperaturii și variația acesteia în
interiorul cuptorului[1]
4/24/2018 este Δθ. 17
Instalaţii electrotermice cu încălzire
directă
Se utilizează pentru încălzirea pieselor de secţiune mică şi
lungime mare în secţiile de forjare şi laminare ale întreprinderilor. Are
unele avantaje faţă de încălzirea indirectă cum ar fi: timp redus de
încălzire (0,3-3minute), randament ridicat (70-90%), consum specific de
energie redus (250-400 kWh/t). Alimentarea cu energie electrică a
instalaţiei se face din secundarul unui transformator (100...2000kVA) de
la o tensiune de 5...25V; curentul secundar fiind de ordinul miilor sau
zecilor de mii de amperi, înfăşurarea secundară este realizată din ţevi de
cupru racite cu apa.
Proiectarea acestor instalaţii se face pe baza datelor experimentale
asupra vitezelor medii de degajare a căldurii în semifabricate având o
lungime de 0,1m.
De exemplu pentru încălzirea pieselor din oțel cu d=10-60 mm,
până la temperatura de 1100-1200 0C, este necesară o putere medie de
a=17-25 kW, pentru o lungime de 0,1m de semifabricat.
4/24/2018 18
directă
Timpul de încălzire de la θi la θf este,
t
 10 s
m0.1  c  f   i 3
akW 
m0,1- masa a 0,1m de semifabricat - (kg); c- căldura specifică a
materialului J/kg grad.
Puterea activă a transformatorului,
mc f   i  3 a  m
P 10  kW 
 t m0.1
m –masa semifabricatului (kg); η –randamentul mediu al încălzitorului
(70-90%); a – puterea specifică pentru 0,1 m semifabricat (kg).
Puterea aparentă este, S  P
iar cosφ=0,8-0,85. cos
4/24/2018 19
directă
Experimental, puterea transformatorului poate fi aleasă în
funcție de dimensiunile barelor [1].
Instalație de încălzire a barelor de oțel [1]
4/24/2018 20
directă
Schema electrică de alimentare a instalațiilor cu încălzire
directă (monofazate).
R,S,T – rețeaua trifazată; 1 – siguranțe fuzibile; 2 – întreruptor
automat; 3 – instalație de simetrizare (bobină și condensator) a
consumatorului monofazat; 4 – instalație de compensare a factorului
de putere; 5 – transformator cu prize reglabile; 6 – contacte electrice
de alimentare a semifabricatului.
Schema electrică de alimentare a instalațiilor cu încălzire directă

4/24/2018 21
Bibliografie
1) Ungureanu Marilena, ş.a., Utilizări ale energiei

electrice, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 1999;
electrice, Editura Universităţii din Craiova, 2001;
Ed.D.P., București, 1973;
4) S. Sivanagaraju, M. Balasubba Reddy and D.
Srilatha, Generation and utilization of electrical
energy, Pearson, Delhi, India, 2010.
4/24/2018 22
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii tipurilor de

cuptoare cu rezistoare;
 necesitatea cunoaşterii tipurilor de
rezistoare;
 necesitatea cunoașterii posibilităților de
reglaj a puterii cuptoarelor
 necesitatea înțelegerii schemelor de
alimentare și automatizare a acestor
cuptoare.
4/24/2018 23
Cuptoarele de joasă temperatură sunt acelea la care temperatura nu
depășește 300 grade C.
Electrozii cuptoarelor cu băi de săruri sunt alimentați la tensiuni de 230V
sau mai mari.
Modificarea conexiunii de la triunghi la stea a rezistențelor unui cuptor va
duce la modificarea puterii, aceasta fiind doar o treime din cea inițială
Din cauza inerției termice, temperatura în cuptor variază în mod continuu,
amplitudinea acestor variații depășind sensibilitatea regulatorului
Timpul necesar încălzirii pieselor este mai mare la încălzirea directă decât
la cea indirectă
4/24/2018 24
Utilizări ale energiei electrice
Încălzirea prin inducție

Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Principiul încălzirii prin inducție;

 Adâncimea de pătrundere și puterea
disipată la încălzirea prin inducție;
 Randamentul și factorul de putere;
 Surse de alimentare și forme de
inductoare;
 Cuptorul de inducție cu creuzet;
 Cuptorul de inducție cu canal;
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte principul încălzirii prin

inducție;
 Studenții vor cunoaște ce reprezintă adâncimea
de pătrundere, puterea disipată și factorii de
influență;
 Vor cunoaște factorii care influențează
randamentul și factorul de putere;
 Studenții vor cunoaște funcționarea și
construcția cuptorului cu creuzet;
 Vor cunoaște funcționarea cuptorului cu canal.
4/24/2018 3
Prezintă avantajele încălzirii directe prin rezistenţă şi în plus
avantajul că lipsesc contactele electrice pentru transmiterea energiei.
Principiul încălzirii prin inducţie electromagnetică
Într-un corp conductor care se află într-un câmp magnetic variabil
apare o tensiune electromotoare care va da naştere unor curenţi electrici
(turbionari) care circulă prin acesta, provocând încălzirea lui. Câmpul
magnetic variabil se poate obţine cu ajutorul unei bobine parcurse de un
curent alternativ. Principiul încălzirii prin inducție [1]
4/24/2018 4
Vom avea în interiorul piesei un câmp magnetic rezultant cu atât
mai mic cu cât frecvenţa este mai ridicată. In ax, câmpul va avea
valoarea cea mai mică şi va creşte spre exterior.
Bobina constituie circuitul primar sau inductor, iar corpul
conductor circuitul secundar sau indus. d
Tensiunea electrică îndusă are expresia, e
cu valoarea efectivă E. dt
Puterea transformată în căldură în corpul de încălzit are valoarea
E2
P  RI 
2
R
Dacă corpul de încălzit este realizat dintr-un material cu
proprietăţi magnetice (fier, oţel,Ni,Co), atunci se mai adaugă şi efectul
termic al fenomenului de histerezis magnetic. Aportul încălzirii prin
histerezis este cu atât mai mare cu cât suprafaţa ciclului de histerezis
este mai mare.
4/24/2018 5
Raportul dintre puterea dezvoltată prin curenţi induşi turbionari – Pi
– şi cea dezvoltată prin histerezis magnetic – Ph – este [1],
Pi
 a  f  H 0,4
Ph
unde a este o constantă, f – frecvenţa, iar H – valoarea efectivă a
câmpului magnetic în care se află corpul conductor magnetic.
În general Ph<10%Pi, iar în cazuri particulare se ajunge la 25%.
După atingerea punctului Curie, energia datorată histerezisului nu
mai intervine (permeabilitatea magnetică relativă devine egală cu 1).
Dintre caracteristicile încălzirii prin inducţie două sunt foarte
importante pentru aplicaţiile industriale:
- repartiţia curenţilor induşi în piesa de încălzit;
- puterea disipată în piesă.
4/24/2018 6
Adâncimea de pătrundere a curenţilor
Cu cât frecvenţa curenţilor este mai
mare, cu atât curentul are tendinţa să se
concentreze la suprafaţă. Densitatea de curent
J, scade de la exteriorul piesei spre interiorul
acesteia exponenţial, având expresia[1],
x J0
J   

J(x)  J 0e   0.368J 0
unde: e
J(x) – densitatea curentului la distanţa x de
suprafaţă;
J0 – densitatea curentului la suprafaţa piesei
(x=0).;

δ – adâncimea de pătrundere.
I   J x dx  J 0   Curentul total I ce parcurge piesa este
0
numeric egal cu suprafaţa OJ0X (integrala
4/24/2018 7
densităţii de curent).
Curentul indus, cu o repartiţie neuniformă, se înlocuieşte cu un curent
fictiv echivalent, repartizat uniform într-o zonă de grosime δ.
Intensitatea curentului ce parcurge adâncimea de pătrundere,
1
I ( )  J 0  (1  )  0,632I
e
adică 63,20% din curent este repartizat în adâncimea de pătrundere δ.
Concentrarea puterii în adâncimea de pătrundere condiţionează
cea mai mare parte a aplicaţiilor electrotermice industriale ale încălzirii
prin inducţie. 
  503.3 m
f  r
f – frecvenţa, ρ – rezistivitatea, μr – permeabilitatea magnetică relativă a
corpului de încălzit
4/24/2018 8
Variația densității de curent și a puterii disipate prin efect Joule în
funcție de raportul x/δ
Frecvenţele utilizate la încălzirea

prin inducţie se clasifică în:
- frecventă joasă: 𝑓 ≤ 50𝐻𝑧;
- medie frecvenţă:60-10000 Hz
- înaltă frecvenţă:
10000-300000Hz;
- hiperfrecvenţă:
f > 300000𝐻𝑧 𝑓
Variația densității de curent și a puterii în
4/24/2018 funcție de x/δ [1] 9
Puterea disipată în piesă
Calcul simplificat, care se poate aplica atunci când raportul d/δ>10
ne dă un rezultat a cărui eroare nu este mai mare de 10% faţă de calculul
exact care este mult mai complex.
Pesupunem că tot curentui I ocupă doar suprafaţa h  
unde h este înălţimea piesei, iar δ adâncimea de pătrundere. Curenţii induşi
parcurg deci un conductor asimilabil cu o coajă cilindrică. Lungimea
conductorului este egală cu circumferinţa, πd, a unei secţiuni circulare a
acestui cilindru; d – diametrul exterior al piesei. Rezistenţa electrică se poate
scrie ca, d
R
h
P  R  I2
2
Puterea disipată în corpul de încălzit , sau,
unde I2=NI1 d
I1 -curentul în inductor, P NI1 2
N -nr de spire al inductorului. h
4/24/2018 10
Câmpul magnetic în interiorul bobinei este,
NI 1
H0 
rezultă deci,
h
d 2 2 dh 2
P H0  h   H0
h 
sau pe unitatea de lungime a inductorului,

P  dH 02 W / m

Deci mărirea puterii disipate se poate face astfel:
- mărind intensitatea cîmpului magnetic (H0) deci (NI1);
- crescînd frecvenţa (micşorînd deci δ, dar se obțin încălziri doar de suprafață)
Pentru adâncimi de pătrundere mai mari rezultă frecvenţe joase, deci
puteri limitate. Functie de proprietăţile de material (ex: feromagnetice) se poate
să se folosească frecvenţa reţelei sub punctul Curie şi frecvenţe mai mari peste
punctul Curie (astfel se păstrează densitatea de putere constantă).
4/24/2018 11
Creșterea rezistivității cu temperatura este un avantaj pentru
materialele supuse topirii.
Puterea de suprafață transmisă prin inducţie depăşeşte considerabil pe
cea obţinută prin alte procedee clasice (de exemplu 1000 mai mare decât
cea prin radiaţii IR ).
La încălzirea superficială a materialelor feroase, la frecvenţe mai
mari de10000 Hz sunt utilizate frecvent puteri de 2-3 KW/cm2, în timp ce
pentru încălzirea în profunzime puterea este limitată la 100W/cm2.
Puterea transmisă piesei depinde şi de factorul de cuplaj între
inductor şi piesă. Factorul de cuplaj C depinde de dimensiunile geometrice
ale inductorului (D – diametrul interior, h – lungimea) și ale piesei încălzite
(d – diametrul exterior al piesei),
D d 
C  f , 
 h D
4/24/2018 12
Bilanțul puterilor la încălzirea prin
inducție. Randament
1
𝜂𝑚𝑎𝑥 =
1 + 𝜌1 /(𝜌2 𝜇𝑟2 )
Bilanțul puterilor la încălzirea unor piese din oțel la 1200 grade C [1]
La materialele magnetice randamentul poate depăși 90%.
4/24/2018 13
Randamentul la încălzirea prin
inducție
O primă observaţie este că randamentul electric este cu atât
mai bun cu cât pierderile în inductor sunt mai mici. Pentru aceasta
de obicei inductorul este realizat din Cu-electrolitic pur. Alte cerinţe
sunt:
 limitarea temperaturii inductorului prin sisteme de răcire
adecvate;
 asigurarea unui cuplaj C, între inductor şi piesă de valoare
ridicată;
 utilizarea unui inductor cu spire strânse;
 funcţionarea cu raportul d2/δ2>3,5 adică, fmin=ρ2/(μ2d22), deoarece

la frecvențe mai mici randamentul este foarte scăzut. S-a notat cu
d2 – diametrul exterior al piesei de încălzit, δ2 – adâncimea de
pătrundere a curenților în piesă.
4/24/2018 14
Randamentul la încălzirea prin
inducție
Notăm A=p2R2/R1, unde, p, semnifica raportul de
transformare inductor corp de încălzit, R1- rezistența
inductorului, R2- rezistența echivalentă a circuitului curenților
induși; d1 – diametrul interior al inductorului, d2 – diametrul
exterior al piesei de încălzit.
η=f(A) [1]
4/24/2018 15
η= =f(d1/d2, d2/δ2) [1]
Factorul de putere
Q  (4...10 ) Pa Pentru o instalație necompensată,
cos   0,05...0,4
Cosφ=f(d1/d2, d2/δ2) [1]

4/24/2018 16
Echipamente electrice ale instalaţiilor de
încălzire prin inducţie
Caracteristicele sursei
Principalele caracteristici după care se alege sursa sunt:
1.Regimul de utilizare – permament sau intermitent. În regim
intermitent este important a se preciza rata de utilizare şi timpul de lucru
pentru a fi confruntat cu timpul de integrare a componentelor sursei.
2.Puterea de ieşire - reprezintă puterea necesară sarcinii, înclusiv
pierderile termice, Joule în inductor etc.
3.Frecvenţa - este stabilită în funcţie de forma produsului (fibre,
tole, tuburi), natura procesului (topire, recoacere, sudare) şi natura
materialelor. Frecvenţa impune alegerea sursei, în general frecvenţa nu
este critică.
4.Puterea variabilă - este necesară reglajului tehnologic
4/24/2018 17
Caracteristicele sursei
5.Gabaritul – dacă este spaţiu suficient se alege un
echipament monobloc, dacă nu echipamentul este format din mai
multe părţi: inductorul, adaptarea, ondulorul, oscilatorul
6.Dispozitivul de reglaj (regulatoare de tensiune sau
temperatură)
7.Răcirea- în general echipamentele se răcesc cu apă.
8.Mediul ambiant – dacă este prăfos se amplasează în cabine
închise etc.
În general o sursă este compusă dintr-un redresor comandat
plus un invertor cu frecvenţă impusă de procesul tehnologic.
Pentru a avea randamentul mare, trebuie reduse scăpările
magnetice.
4/24/2018 18
Inductorul
- la frecvenţe joase – utilizate la topire (până la 600Hz), se canalizează
cîmpul magnetic folosind tole de transformator cu reluctanţă redusă.
- la medie frecvenţă (f < 10 kHz), se folosesc concentratori de câmp.
Aceştia sunt constituiţi din blocuri de tole magnetice a căror grosime
este cu atît mai mică cu cît frecvenţa este mai mare (20mm la
10kHz).
- la înaltă frecvență – concentratori sunt realizaţi din piese de ferită.
Forme de inductoare
4/24/2018 19
Inductoare [1]
Forme de inductoare
Inductoare [1]
4/24/2018 20
Cuptorul cu creuzet
Este folosit pentru elaborarea oţelului de calitate superioară, a
fontelor, a metalelor neferoase şi a aliajelor acestora. Pot fi de frecvenţă
industrială (50Hz) sau medie frecvenţă (50-10KHz). Iniţial au fost
concepute pentru funcţionare la joasă frecvenţă şi pentru capacităţi mari.
Acum tendinţa este de a utiliza cuptoare de medie frecvenţă avînd puteri
cât mai mari, deci şi un randament mai bun. Nu necesită instalaţii
speciale de pornire.
1 - ccreuzetul refractar, 2 - cilindru de carton (azbest),

4/24/2018 21
3 - metalul topit, 5 – inductorul [1]
Cuptorul cu creuzet
I 22
pe  2
2
2h 2
Presiunea electrodinamică și agitația băii de topitură în cuptorul cu creuzet [1]
I 22 I 22  2 hm
p h  hm  2  2  hm  2 hm*  100  (8  12)%
2h2 2h2  h2
4/24/2018 22
Cuptorul cu creuzet
Probleme – pornirea la rece. Pentru a putea porni trebuie ca
raportul dintre diametrul elementelor componente a şarjei şi adâncimea
de pătrundere - d/δ – să fie mai mare decât 4.
Avantajele cuptorului cu creuzet:
 se ating foarte repede temperaturi ridicate, permiţând topirea
metalelor cu temperatură înaltă de topire cu productivitate ridicată;
 omogenizarea băi de metal topit;
 oxidarea redusă a şarjei datorită absenţei supraîncălzirilor locale;
 se obţin aliaje pure, topirea fiind posibilă în vid sau atmosferă

protectoare;
 posibilitatea unei ajustări fixe a aliajelor;
 posibilitatea automatizări proceselor;
 puteri specifice mari.
4/24/2018 23
Cuptorul cu creuzet
Domenii de utilizare: la început doar pentru topirea fontei,
actual se folosesc și pentru obținerea oțelului și a materialelor
neferoase ca: Al, Cu.
Pentru topirea Al se folosesc instalații de joasă frecvență la
capacitați mari.
Ex1: capacitate de 5t, puterea de 700kW, frecventa 50Hz.
Ex2: capacitatea 0,5t, puterea 350kW, frecventa 1000 Hz
Consumul mediu este cuprins intre 550 – 620 kWh/t
Media frecvență se utilizează în special la topirea Cu și a aliajelor
acestuia.
Limitări ale încălzirii la cuptoarele cu creuzet
- necesitatea limitării agitației băii la valori admisibile; aceasta depinde
de înălțimea meniscului, deci de frecvență;
- limitarea înălțimii maxime a meniscului; depinde de frecventa;
- forțele electrodinamice din baie depind tot de frecvență;
4/24/2018 24
Cuptorul cu creuzet rece
- poluarea armonica;
- posibilitatea apariției supraîncălzirilor în unele componente ale
instalației
- generarea zgomotului.
Pentru a elimina contactul dintre materialul refractar
al creuzetului si baia de metal topit ( din nevoia unor purități
foarte ridicate ca în cazul materialelor utilizate în industria
nucleară, electronică, etc.) se poate utiliza așa numitul
creuzet rece.
Principiul creuzetului rece este următorul: se
interpune între şarja 1 şi înfăşurarea inductorului 2 un
ansamblu de bare longitudinale, dispuse după generatoare,
între care se găseşte izolaţia 5. Aceste bare 3 sunt foarte
puternic răcite cu apă, constituind o colivie rece. În aceste
bare se induc curentii care vor genera pierderi suplimentare
4/24/2018 de 10-30%. 25
Scheme de alimentare a cuptorului
cu creuzet
Frecventa medie, 10kHz, se utilizează în cazul materialelor
conductoare (oțeluri speciale, titan, zirconiu); Exemplu: pentru o
capacitate de 10kg, puterea instalată este 100...200kW, iar consumul
specific 3..4 kWh/kg.
Frecventa înaltă, 3MHz se utilizează pentru oxizii refractari
(magnezie, zirconie, alumina) care în stare rece sunt slabi conductori,
iar în stare topită au σ=10...105S/m și la sticlele speciale. Puterea este
de 100kW, consumul specific 3 kWh/kg.
L2, R2 – reprezintă parametrii
electrici ai cuptorului. L1, C1 sunt
pentru echilibrarea rețelei, iar C2
reprezintă capacitatea pentru
compensarea factorului de putere.
1 1
L1   R2 𝜔𝐿2 =
Scheme de alimentare la 50 Hz [1] C1 𝜔𝐶2
4/24/2018 26
Cuptorul de inducție cu canal
Se utiliza in trecut mai ales la menținerea și supraîncălzirea
metalului topit. Recent (îmbunătățirea izolației termice) se utilizează și la
topirea metalelor neferoase. Avantaje: - buna omogenizare a aliajelor
elaborate; -compoziția metalului poate fi ajustată cu mare precizie;
- investiții moderate, echipament electric simplu, condiții de lucru bune.
Dezavantaje: necesitatea menținerii unei cantități de metal în
canal(15-20%); - timpul de topire relativ lung; - dificultatea utilizării
aceluiași cuptor pentru metale diferite; - materiale refractare de calitate
superioară (temp. în canal cu 150-2000C mai mare decât în cuptor.
Cuptor de inducție cu canal [1]
1 - rezervor de metal lichid, aflat în
legătură cu cele două extremităţi ale
canalului; 2 - material refractar, 3 - canal
umplut cu material lichid, 5 - bobină de
inducție dispusă în jurul 4 - miez de oţel
în tole; 6 – izolația termică. Bobina este
realizată din ţeavă de cupru răcită la
4/24/2018 27
interior cu apă.
Cuptorul de inducție cu canal
Schema electrică de alimentare [1]
1 - întreruptor cu protecție
la suprasarcină; 2 -
autotransformatorul
cuptorului; 3 - contactor cu
relee termice, 4,5-
condensatorul și bobina
pentru echilibrare, 6-
condensatoare de
compensare, 7- cuptorul
4/24/2018 28
Bibliografie
Bucureşti, 1999;
electrice, Editura Universităţii din Craiova,
2001;
energy, Pearson, Delhi, India, 2010;
4) Dan Comșa, Utilizări ale energiei electrice, Ed.
4/24/2018
D. P., București, 1973. 29
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii principiului încălzirii prin

inducție;
 necesitatea cunoaşterii noțiunilor specifice
încălzirii prin inducție;
 necesitatea cunoașterii factorilor care
influențează randamentul și factorul de putere;
 necesitatea cunoașterii funcționării și a
schemelor de alimentare a cuptoarelor de
inducție.
4/24/2018 30
La încălzirea prin inducție câmpul magnetic din interiorul piesei este mult
mai mic decât cel de la exterior.
Adâncimea de pătrundere este direct proporțională cu frecvența sursei de
alimentare
Factorul de cuplaj inductor-piesă este cu atât mai bun cu cât raportul dintre
diametrul interior al inductorului și cel al piesei este mai mare
Cuptoarele de inducție cu creuzet utilizate la topirea metalelor sunt
alimentate la înaltă frecvență
Un avantaj important al cuptorului de inducție cu canal este acela că
timpul de topire este relativ scurt, putându-se topi metale cu
temperatura de topire ridicată
4/24/2018 31
Sudarea și tratarea termică prin

inducție. Încălzirea cu radiații
infraroșii
Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Instalații de sudare prin inducție;

 Tratarea termică prin inducție;
 Încălzirea pieselor subțiri prin inducție;
 Aplicații al încălzirii cu radiații infraroșii;
 Surse de radiații infraroșii;
 Cuptoare pentru încălzirea cu radiații
infraroșii;
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte domeniile de utilizare

a instalațiilor de sudare prin inducție
 Studenții vor cunoaște domeniile de aplicare
și tipurile de tratamente termice prin inducție
 Studenții vor cunoaște aplicațiile și avantajele
încălzirii în infraroșu
 Studenții vor cunoaște tipurile de surse de
radiații în infraroșu și cuptoarele cu astfel de
surse
4/24/2018 3
Sudarea prin inducție
- Sudarea continuă a țevilor (a)[1];
- Sudarea cap la cap a țevilor (b)[1].
a) 1- material tip
bandă,
2- role de presare, 3-
inductor, 4- curenții
induși, 5- ghid de flux.
b) 1- țevile de sudat,
2- inductor, 3-
capetele care se
sudează, 4- curenții
induși, 5- bacuri de
prindere și presare
4/24/2018 4
Tratarea termică
Tratarea termică prin inducție este preferată altor procedee, în
mod special la călirea superficială a pieselor.
Tratarea termică prin inducţie necesită viteze mari de încălzire
care pot ajunge la 1000C/s şi densităţi de putere superficiale ridicate
(10...30 MW/m2).
Tratamentele de suprafață impun localizarea foarte strictă a
energiei, lucru care se poate realiza prin utilizarea unor frecvențe
ridicate. Adâncimea încălzită depinde însă și de durata încălzirii,
respectiv de putere superficială. Adâncimea de pătrundere trebuie să fie
mai mică decât adâncimea de călire. Aceasta din urmă scade cu
frecvența și cu puterea superficială
Adâncimea de călire în funcție de frecvențele standard.
f (kHz) 450 300 25 10 3 1
Adâncimea de 0,5-2 0,75-2,5 1,5-3 2-5 3,5-7 5-9
călire(mm)
4/24/2018 5
Tratarea termică
La aplicațiile din practică cu frecvența în domeniul 300-400kHz,
puterea este între 10-50kW.
La frecvențe mai joase puterile sunt între 40-300kW.
La instalațiile de dimensiuni reduse cu frecvența în domeniul
300-500kHz, puterea este în domeniul 25-50kW.
La instalațiile mai mari, frecvența este 3-25kHz, iar puterea poat depăși
1500kW.
Instalație de călire progresivă [1]
4/24/2018 6
Tratarea firelor metalice
Aceste tratamente sunt foarte variate ca:
- încălzirea înainte de decapare (1500C);
- încălzirea pentru plastifiere (2000C);
- încălzirea înainte de galvanizare (7000C);
- încălzirea înainte de trefilare (9000C);
- supracălirea (15000C).
Frecvența minimă este impusă de diametrul (raza, r) firului de tratat

f min 
r 2
Pentru încălzirea la temperaturi ridicate a firelor
de oțel de peste 2mm se utilizează de obicei
frecvența de 10kHz. În cazul firelor magnetice (de
0,8..3mm) alimentarea se face la înaltă frecvență.
Viteza de tratare, 20...40m/min, consum
aproximativ de 70kWh/t.
Tratarea firelor [1] Randamentul total 0,5...0,65 (mai mic la diametre
4/24/2018 7
mici).
Încălzirea pieselor subțiri
Încălzirea cu: a) flux axial;

b) flux transversal [1]
Concentrarea câmpului
magnetic transversal [1]
4/24/2018 8
Încălzirea cu radiații infraroșii
Radiațiile infraroșii sunt unde electromagnetice emise de
corpurile încălzite cu lungimea de undă   760  110000 nm.
În tehnică se utilizează radiații cu   20000 nm.
Orice corp care primește radiații infraroșii absoarbe o parte din
energia acestora, transformând-o în căldură.
Avantaje:
- timpul de încălzire redus (mai mic ca la încălzirea prin
conducție sau convecție) datorită inerției termice reduse și a vitezei
mari de creștere a temperaturii;
- curățenie și siguranță foarte bune;
- instalațiile de încălzire sunt relative simple și ieftine;
- reglarea temperaturii - foarte simplu și precis;
- încălzirea se produce atât la suprafață cât și în profunzimea
semifabricatului[4](când se utilizează radiații scurte).
4/24/2018 9
Aplicaţii:
Având în vedere că temperatura maximă a corpului încălzit nu
poate depăşi 3000C se utilizează la: uscarea vopselelor, materialelor
textile, izolante, a conductorilor electrici, hârtiei, pieilor, produselor
agricole(uscarea făinii, pastelor), deparazitarea seminţelor.
Posibilitatea încălzirii cu radiații infraroșii a corpurilor depinde
de factorii energetici de absorţie şi reflexie a acestora (α, ρ). Valorile
acestor factori sunt influenţate atât de natura corpurilor cât şi de
lungimea de undă a radiaţiei incidente şi de grosimea stratului de
străbătut.
Surse de radiaţii IR:
- scurte cu   2000 nm.
- medii, 2000    4000nm .
- lungi,   4000 nm
4/24/2018 10
Lampă cu incandescenţă pentru radiaţii IR [4]
1-calota mătuită, 2-strat reflector din Curbele de temperatura, P=250W

aluminiu, 3-filament de wolfram, 4-soclu
Au filamentul din wolfram şi este încălzit la o temperatură cuprinsă
între 2100-25000K, majoritatea energiei radiante se găseşte în domeniul
lungimilor de undă λ=1000 -2000nm, fiind surse de radiații scurte.
4/24/2018 Acestea au puteri relativ mici, 0,35-1 kW. 11
Lampă tubulară din cuarţ [4]
Acestea sunt surse de radiaţii infraroşii medii, dacă filamentul
este din crom-nichel (temperatura de lucru 1300-14000C) sau surse de
radiaţii IR scurte şi medii, dacă filamentul este din wolfram
(1300..25000C). Filamentul este înfăşurat pe o bară de cuarţ şi este
introdus într-un tub protector din sticlă de cuarţ, având un factor de
transmisie în infraroşu mare ptr. lungimi de undă până la 4000 nm. Prin
utilizarea cuarţului opac, tubul protector devine un radiator secundar.
Puterea acestor lămpi variază între 100..7500 W, utilizându-se
de regulă puteri specifice de 13..320W/cm.
De regulă durata de viață este de 5000-7000 ore, dar sunt și
surse cu durata de viață de 2500 ore.
4/24/2018 12
Radiatoarele ceramice [4]
Se compun dintr-un rezistor de încălzire (crom-nichel-kantal)
înglobat într-un înveliș de material ceramic având rolul de radiator
secundar. Puterea este între 150..1000 W, iar puterea specifică 15-40
kW/m2. Acestea sunt surse de radiații medii sau lungi, temperatura de
lucru a filamentului fiind în jurul a 10000 K.
Panourile radiante din sticlă electroconductivă
Încălzirea o realizează un strat metalic depus
pe o parte a unei plăci de sticlă. Temperatura de lucru
este de 250…7000 K, iar puterea specifică de 1..3
W/cm2. Radiațiile au lungimea de undă de 4-5000 nm.
În cazul undelor lungi, aproximativ jumătate de energie
este transmisă prin convecție, dar sursele au puteri
specifice de 2..4 ori mai mari decât sursele
convenționale
4/24/2018 de încălzire prin convecție. 13
Cuptoare pentru încălzirea cu
radiații infraroșii
Reflectoare pentru surse RI
Cuptoare cu RI [4]
Au rolul de a concentra
radiațiile în zone precis
determinate. Reflectoarele
pot fi introduse în radiatoare
interne sau externe.
În primul caz, reflectorul este un strat
metalic (Al, Au) depus pe pereții
emitorului.
Reflectoarele pentru radiatoarele
externe sunt confecționate din Al, a) Cuptor cu 3 panouri radiante
oțel inoxidabil sau material ceramic b) Cuptor cu un singur panou radiant și
pe care se depune un strat de mecanism de rotire a materialului
material bun reflectant (Ni, Fe, Ag, supus încălzirii.
Cu, Au), ρ>60%.
4/24/2018 14
Cuptoare pentru încălzirea cu
radiații infraroșii
Cuptoarele sunt de regulă cu acționare continuă, materialul fiind
transportat pe bandă, role, etc. În unele cazuri banda reprezintă chiar
materialul de încălzit. Fiind de temperatură relativ mică (7000 K),
învelișul cuptorului este realizat la interior din metalul reflectorizant,
urmează un strat izolator termic de 4…5 cm(poate fi chiar aer), iar în
exterior al doilea înveliș metalic.
Soclurile radiatoarelor sunt montate între cei doi pereți metalici,
fiind uneori ventilate. Cuptoarele trebuie ventilate întrucât adeseori se
degajă cantități mare de vapori sau gaze inflamabile. Energia pierdută
prin ventilație este de regulă mai mică decât în cazul altor tipuri de
cuptoare, temperatura fiind mai scăzută. În cuptoarele moderne această
energie se recuperează în schimbătoare de căldură, adesea fiind
utilizată la preîncălzirea materialului ce urmează să fie încălzit în cuptor.
Modificarea puterii se poate face prin modificarea numărului de
radiatoare, sau prin modificarea tensiunii (continuu sau în trepte) pe
radiatoare. De regulă se preferă, modificarea numărului de radiatoare.
4/24/2018 15
Bibliografie
Bucureşti, 1999;
electrice, Editura Universităţii din Craiova, 2001.
Ed.D.P., București, 1973.
4/24/2018 16
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii posibilităților de

aplicare a inducției electromagnetice la
sudarea metalelor;
 necesitatea cunoaşterii posibilităților de
tratare termică prin inducție;
 necesitatea cunoașterii aplicațiilor și
avantajelor încălzirii cu radiații infraroșii;
 necesitatea cunoașterii tipurilor de surse
de radiații și de cuptoare cu astfel de
surse.
4/24/2018 17
Sudarea prin inducție electromagnetică se aplică în mod special ca
procedeu de sudare în puncte.
Tratarea termică prin inducție se aplică cu succes în special la călirea
superficială a pieselor.
Frecvența la care se alimentează o instalație de tratare termică a firelor
este impusă doar de rezistivitatea materialului firului.
În cazul încălzirii cu radiații infraroșii se obține doar o încălzire superficială,
nu în profunzime.
Puterea utilă în cazul încălzirii cu radiații infraroșii depinde de natura
materialului corpului supus încălzirii dar nu depinde de lungimea de
undă a radiaților utilizate.
4/24/2018 18
Cuptoare cu arc electric

Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Aspecte privind arcul electric în c.c. și c.a.

 Cuptoarele cu arc în c.a.;
 Cuptoarele cu arc în c.c;
 Cuptoarele cu arc în c.c. și vid;
 Scheme electrice de alimentare a
cuptoarelor cu arc;
 Automatizarea cuptoarelor cu arc.
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte aspectele privind

amorsarea descărcării în arc și stabilizarea
arcului în c.c. și c.a.;
 Studenții vor cunoaște construcția și
funcționarea cuptorului cu arc în c.a.
funcționarea cuptoarelor cu arc în c.c.
 Studenții vor cunoaște și înțelege schemele de
alimentare a cuptoarelor cu arc;
 Studenții vor înțelege automatizarea
4/24/2018 cuptoarelor cu arc 3
Arcul electric
Arcul electric este manifestarea trecerii curentului electric între
doi electrozi într-un mediu gazos ionizat (aer sau gaz cu vapori
metalici) la presiune atmosferică sau altă presiune, caracterizată printr-o
densitate mare a curentului de descărcare, stabilită pentru valori mici
ale tensiunii pe arc și însoțită de efecte termice și luminoase.
Denumirea de arc electric este acreditată lui Sir Humphrey
Davy (1801), dar la scară mare a fost demonstrat în 1808 (după
realizarea unei pile electrice de putere mare (cu 1000 de plăci).
Totuși, arcul electric continuu a fost obținut pentru prima dată în
1802 de către Vasily Petrov, iar în 1803 a și explicat acest fenomen.
Petrov a realizat o pilă electrică formată din 4200 discuri din Cu și Zn.
Arcul electric permite dezvoltarea unor puteri foarte mari și
obținerea unor temperaturi foarte ridicate (30000C).
Descărcarea sub formă de arc electric este influențată de:
• natura gazului sau vaporilor metalici în care are loc descărcarea;
4/24/2018 4
Arcul electric
• starea mediului de descărcare (presiune, volum, temperatură);
• corpurile în care are loc descărcarea (compoziţie chimică, structură
anatomică, dimensiuni);
• tensiunea de alimentare a descărcării în arc;
• lungimea intervalului între cei doi electrozi.
Toți acești factori influențează atât amorsarea descărcării în arc
cât și menținerea acesteia.
La cuptoarele cu arc , descărcarea în arc este determinată în mod
hotărâtor de emisia termoelectronică a catodului. Densitatea curentului de
emisie termoelectronică este dată de formula lui Richardson:
qU e

J  J0 T 2  e k T ,
unde: J0 este o constantă care depinde de materialul şi natura suprafeţei
catodului [A/m2k2]; T este temperatura suprafeţei catodului [K]; q – sarcina
electrică a electronului [C]; Ue – potenţialul de ieşire a electronilor din electrod
[V]; K – constanta lui Boltzman [J/K].
4/24/2018 5
Arcul în curent continuu
Are forma unui “butoi”, secțiunea lui transversală creste odată
cu creșterea curentului, iar rezistența sa scade. Scăderea rezistenței
este mai accentuată decât creșterea curentului astfel ca pentru o
lungime de arc constantă, căderea de tensiune scade cu creșterea
curentului.
Caracteristica Ua=f(I) [1] este așadar o caracteristică descrescătoare.
Ua – tensiunea pe arc; l1> l2>l3 – lungimile arcului
I- zona arcului liniștit, II- zona arcului
instabil, III- zona arcurilor suflante.
c  dl
Pentru zona I, U a  a  bl 
I
unde Ua este tensiunea la bornele arcului
[V], I – curentul [A], l – lungimea arcului
[mm], a, b, c, d- constante.
Relația este una empirică, mai existând și
4/24/2018
altele. 6
Pentru stabilizarea arcului se inserează o rezistență în serie cu acesta
Ua=Us-RI
La creșterea curentului în arc căderea de
tensiune pe rezistență va crește, efectul
fiind echivalent cu reducerea tensiunii
sursei.
Arcul în curent alternativ
di
Ua=Us-RI Us  L  Ua
dt
4/24/2018 Stabilizarea arcului în c. a. [1] 7
Arcul în curent alternativ
Dacă la t =0, us  U am (tensiune sursei >tensiunea de amorsare
a arcului), atunci arcul se reaprinde instantaneu.
Lipsa pauzelor de curent se explică prin aceea că la trecerea
prin zero a tensiunii us curentul este menținut datorită bobinei L, care
produce o tensiune de autoinducție mai mare ca tensiunea de amorsare.
Pentru L suficient de mare, se poate realiza un defazaj φ suficient de
mare, a. î. la t=0 să avem,
U s max sin   U am
Trecerea continuă a curentului prin arc este posibilă dacă
cosφ<=0,85 sau,
Ua
 0,54
U s max
4/24/2018 8
Cuptoare cu arc electric
În anul 1899 Heroult a instalat primul cuptor cu arc pentru
fabricarea oțelului.
Cuptoarele cu arc:
1. de topire – se folosesc în elaborarea oțelului și a fontei.
Materialul de topit este încărcat în cuptor și topit sub efectul căldurii
transmise de unul sau mai multe arcuri. În funcție de modul de
producere a arcului acestea pot fi:
- cu arc radiant;
- cu arc pe șarjă;
2. de reducere - (cu arc și rezistență). Produsul este introdus în
cuptor continuu sau discontinuu pentru a suferi operația de reducere. Se
mai numesc cuptoare cu arc submers. Se folosesc în două ramuri
principale:
- electrochimia preparării carburii de calciu, fosfor..
- electrometalurgia preparării feroaliajelor (fero-Si, fero-Mg).
4/24/2018 9
Cuptoare cu arc pe șarjă
Pot să fie de curent alternativ sau de curent continuu. Cele de
curent alternativ sunt foarte răspândite în siderurgie. Cuptorul se
compune [4] dintr-o cuvă de otel căptușit cu material refractar 1,
coloana de pivotare 2, transformatorul cuptorului 3, rețeaua scurtă 4,
întreruptorul de sarcină 5, brațul de susținere al electrozilor verticali 6,
dispozitivul de comandă hidraulică a electrozilor 7, capacul cu scheletul
de susținere 8.
4/24/2018 10
4/24/2018 11
Cuva de topire cuprinde: pereții laterali, prevăzuți cu deschideri
de lucru și de curgere, bolta prevăzută cu orificii pentru trecerea
electrozilor, – vatra cu rol esențial în procesul de elaborare a oțelului,
având căptușeală acidă sau bazică, carcasa din tablă de oțel.
Izolația termică a cuptoarelor cu arc este mult mai slabă decât
la cuptoarele cu rezistoare, deoarece temperatura de lucru este
apropiată de temperatura de înmuiere a materialului refractar.
Solicitările mecanice trebuie să fie suportate de straturile refractare
exterioare care trebuie să fie mai reci, motiv pentru care izolația termică
trebuie să fie mai slabă.
Temperatura peretelui exterior atinge valori de până la 400C.
Electrozii cuptorului se confecționează din materiale cu
următoarele proprietăți: – conductivitate electrică mare;
– conductivitate termică redusă;
– temperatură de înmuiere ridicată;
– rezistență față de agenții chimici și în special față de oxigen;
4/24/2018 12
– să fie prelucrabili mecanic și să aibă un preț redus.
Materialele ce îndeplinesc aceste condiţii sunt cărbunele amorf şi
grafitul. Din punct de vedere constructiv, electrozii sunt cilindrici:
- cu diametre între 100-1000 mm, cu lungimea de 1-2 m, prevăzuţi
cu cep şi bucşă pentru prelungire,
- tip Soderberg cu autocoacere, sub formă de ţeavă umplută cu
pastă de cărbune, prelungirea se realizează prin sudare.
Electrozii sunt consumabili, densitatea de curent fiind între 3...50A/mm2,
curentul ajungând până la 10kA.
Portelectrozii au rolul de a susține electrozii şi de a realiza
alimentarea lor cu energie electrică.
Rețeaua scurtă face legătura electrică între portelectrozi şi
transformatorul de alimentare. Constă din cabluri flexibile din cupru de
lungime suficientă pentru a permite deplasarea electrozilor. Cursa
electrozilor depinde de capacitatea cuptorului, putând ajunge la valori de
peste 2 m.
Viteza de deplasare a electrozilor este cuprinsă între 0,4 şi 1,2 m/s.
4/24/2018 13
Schema electrică de alimentare în c.a. a
cuptorului cu arc[1]:
1 - separator;
2, 3 - contactoare;
4 - bobină de reactanţă;
5 - transformatorul de alimentare;
6 - reţeaua scurtă;
7 - cuptorul electric cu arc;
8 - transformatoare de tensiune;
9, 10 - transformatoare de curent.
4/24/2018 14
Cuptoare cu arc de curent continuu
Prezintă următoarele avantaje față de cele de curent alternativ:
exploatare simplă, control mai bun, consum redus al electrozilor, factor
de putere al instalației peste 0,95, variații reduse de tensiune (30-50%).
Sunt prevăzute și instalații de filtrare

a armonicelor de curent de ordinul
5,7,11 și 13 generate de redresor.
Instalația cuptoarelor cu arc de curent
continuu [1]
1 – instalația de redresare, 2- transformatorul
de alimentare și reglare a tensiunii, 3- bobina
de reactanță, 4 – instalația de filtr are
4/24/2018 15
Cuptoare cu arc de c. c. în vid
Electrodul este metalul ce urmează a fi
retopit, purificat sau degazat. Metalul
topit curge sub formă de picături şi se
adună într-un creuzet răcit cu apă
solidificându-se sub forma unui lingou.
Caracteristica de arc este dată de


relaţia, U a     I a
iar puterea în arc de relaţia,
Pa  I a   I a2
OL Ti Mo
α 19 19,68 15,5
β 0,5x10-3 10-3 3,2x10-3
1- electrod consumabil; 2- baia de metal topit; 3-

lingou; 4- creuzet din cupru răcit cu apă; 5-
agitator inductiv; 6- apă de răcire; 7- instalație
de vidare; 8- instalație absorbție gaze; 9- soclul
4/24/2018 creuzetului [1]. 16
Sistem de reglare automată a puterii
– k1 Ua – semnal proporțional cu tensiunea pe arc;
– k2 Ia – semnal proporțional cu curentul prin arc.
Condiţia de funcţionare stabilă se exprimă prin
relaţia:
k1 Ua – k2 Ia – k3 =0
Când această relaţie este satisfăcută electrodul este
stabil. Dacă termenul (k1Ua–k2Ia–k3) este negativ
electrodul se ridică, iar dacă termenul menţionat este
pozitiv electrodul coboară.
Schema de reglare automată a poziţiei electrozilor cu
amplidină [1]:
1 – servomotor de c.c. pentru antrenarea electrozilor;
M - motor de antrenare a amplidinei; 2 - amplidină; 3
- element de măsurare/comparare; 4 – redresorul de
curent; 5 – redresorul de tensiune; 6, 7 - rezistoare; 8
- înfăşurarea de excitaţie a amplidinei.
Alimentarea cuptoarelor cu arc necesită măsuri speciale
4/24/2018 legate de variațiile importante și brutale de putere. 17
Variația tensiunii la cuptoarele cu arc
Modificările neprevăzute ale lungimii arcului, ca urmare a
modificării poziției șarjei și a arcului însuși provoacă variații
permanente ale curentului și a puterii reactive absorbite din
rețea. Aceste fenomene provoacă variații de tensiune în
rețeaua de alimentare. Variațiile sunt mai mult sau mai
puțin importante în funcție de puterea de scurtcircuit a
sistemului de alimentare. Aceste variații ale curenților sau
ale tensiunilor pot fi [1]:
- periodice – care apar uneori, durează între fracțiuni de
secundă și minute și frecvența între 1-15Hz;
- neperiodice – apar permanent și ating valoarea maxim în
exploatare la scurtcircuitul trifazat al electrozilor.
U R1 U2
 IX 1 (sin   cos  ) R1  X 1  X 1  Q  3UI sin 
3 X S sc
U
1
Q U  U  X  X2
2
 IU QU Q
 sin      max  1
U S sc 3 S sc 3S sc  U  max S sc X1
 U   U 
4/24/2018   neperiodice  10%    1% 18
 U  max U
Bibliografie

Bucureşti, 1999;
D. P., București, 1973.
4/24/2018 19
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii aspectelor privind

producerea și menținerea arcului electric în
c.c. și c.a.;
 necesitatea cunoaşterii tipurilor de cuptoare
cu arc electric, construcției și funcționării
acestora;
 necesitatea cunoașterii și înțelegerii
schemelor de alimentare a cuptoarelor cu arc;
 necesitatea cunoașterii automatizării acestora
4/24/2018 20
Descărcarea arcului în c.c. este stabilă fără a necesita elemente de
stabilizare.
Arcul în curent alternativ poate fi fără întrerupere de curent dacă circuitul
este suficient de inductiv.
Izolația termică a cuptoarelor cu arc trebuie să fie mult mai puternică decât
la cuptoarele cu rezistoare.
Cuptoarele cu arc în c.c. nu pun probleme în ceea ce privește calitatea
energiei electrice (nu au efecte asupra rețelei).
Puterea de scurtcircuit a rețelei în punctul de alimentare a unui cuptor cu
arc nu are influență asupra variațiilor de tensiune din rețea provocate
de regimiul de lucru al cuptorului.
4/24/2018 21
Încălzirea cu fascicul de electroni

Încălzirea dielectrică
Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Aspecte privind utilizarea fasciculului de

electroni în electrotermie;
 Cuptoare cu fascicul de electroni;
 Sudarea cu fascicul de electroni;
 Principiul încălzirii dielectrice;
 Puterea volumică la încălzirea dielectrică;
 Ecuația încălzirii dielectrice;
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte aspectele privind

utilizarea fasciculului de electroni în
electrotermie;
funcționarea cuptorului cu fascicul de electroni și
a domeniilor de utilizare.
funcționarea unei instalații de sudare cu fascicul
de electroni și avantajele acestui tip de sudare
 Studenții vor cunoaște principiul încălzirii
4/24/2018
dielectrice și domeniile de utilizare. 3
Utilizarea fasciculului de electroni
Fasciculul de electroni se utilizează în industrie mai ales în
unele domenii ca: topirea, găurirea, sudarea, evaporarea şi rafinarea
metalelor, uscarea vopselelor. Probabil că avantajul de bază al
prelucrării cu fascicul de elctroni este posibilitatea de a suda piese gata
finisate şi de a realiza ansambluri de mare complexitate.
Principiul metodei
Utilizarea fasciculului de electroni are la baza transformarea
energiei cinetice a electronilor accelerați în câmp electric în energie
termică în momentul în care aceştia întâlnesc (se ciocnesc cu) piesa de
prelucrat. Electronii care au obţinut într-un câmp electric foarte intens o
energie de zeci de keV, când întâlnesc piesa îi cedează această
energie, transformând-o în vibraţii termice ale atomilor. Însumarea
acestor energii de vibraţie atomică duce, la scara macroscopică, la o
puternică dezvoltare de căldură. Energia cedată de un electron
accelerat la o diferență de potențial de 1V este de 2,39*10-18 cal.
4/24/2018 4
Cuptoare cu fascicul de electroni
Electronii sunt focalizați pe cale electrostatistică și
electromagnetică, obţinându-se o înaltă concentrație de electroni cu
viteză ridicată, deci, de energie termică. Încălzirea în locul de impact
este deosebit de puternică, datorită concentrației ridicate de energie
termică într-un volum mic.
Cuptoare pentru topire cu fascicul de electroni
Aceste cuptoare permit obținerea metalelor greu fuzibile și
active din punct de vedere chimic.
Din punct de vedere al modului de generare şi focalizare a
fasciculului de electroni, instalațiile pot fi:
- cu catozi inelari;
- cu tunuri electronice.
Tunurile electronice de tip industrial au puteri unitare între 50..250 kW,
emițând un curent de 2..8A la o tensiune de 30…40kV.
4/24/2018 5
Cuptoare cu fascicul de electroni
Electronii emiși de catodul
inelar care înconjoară electrodul
supus topirii sunt focalizați în
două fascicule: unul care topește
electrodul și altul care menține
faza lichidă a lingoului.
În cazul tunului electronic,
focalizarea electronilor este
realizată cu ajutorul unor lentile
magnetice. Pentru ca electronii
fasciculului să nu sufere ciocniri
cu atomii gazului, instalația
a)[2] cu catod inelar; b)[2] cu tun electronic.
1 – sursa de electroni; 2 – electrodu de topit; 3
lucrează în vid(10-3...10-4 torr).
– lingoul de metal; 4 – creuzetul de Cu răcit cu Solidificarea metalului se
apă. obține la contactul cu creuzetul
de Cu răcit cu apă.
4/24/2018 6
Sudarea cu fascicul de electroni
Schema unei instalații de sudare cu fascicul de electroni [1]
Se observă și de această dată

cum fluxul de electroni emis de
filamentul supraîncălzit, alimentat în c.
c., este focalizat în zona de sudare cu
ajutorul lentilelor magnetice Donald E. Powers -
http://www.worldscientific.com/worldscibooks/10.1142/7745
4/24/2018 7
La noi s-a realizat o instalaţie de sudare cu fascicol de electroni
(Institutul de Fizică Atomică), cu următoarele componente principale:
tunul de electroni, grupul de alimentare a tunului, incinta de lucru,
dispozitive mecanice, dispozitivul de vizare, grupul de pompare şi
aparatele electrice şi electronice de comandă şi control [3].
4/24/2018 8
Incinta de sudare, de formă paralelipipedică este realizată din
oţel inoxidabil de 15 (mm). Pentru protecţia biologică împotriva radiaţiilor
X, cele două ferestre de observare au fost prevăzute cu sticlă de plumb
groasă de 35 (mm) care se protejează împotriva vaporilor de metal
printr-un ecran subţire de sticlă.
Deoarece diametrul fascicolului în punctul de lucru este foarte
mic (aproximativ 1 mm), poziţionarea cu precizie a fascicolului prin
ferestre nu se poate face prin vizare directă. S-a adoptat un sistem de
vizare folosind un periscop.
Toate comenzile instalaţiei se execută centralizat de la un panou
fix de comandă şi de la un pupitru mobil.
Sudarea în atmosferă protectoare nu este posibilă, deoarece
ciocnirile electronilor cu moleculele şi atomii gazelor ar produce
scăderea energiei acestora.
4/24/2018 9
a. Sudare cu fascicol de electroni: înălţime/lăţime- 44/1, număr de treceri
- 1, viteza de sudare- 40cm/min
b. Sudare cu argon: viteza de sudare- 1cm/min, număr de treceri- 94.
Raportul volumelor cordoanelor de sudură 1/8.
În sudarea cu fascicol de electroni sub vid înalt se obţin suduri de
o puritate foarte ridicată. Este posibil să se sudeze metale deosebit de
sensibile la oxigen şi alte gaze, ca de exemplu, zirconiul, tantalul, niobiul,
etc.
Procedeul este indicat şi pentru sudarea unor componente
electronice, la care timpul de sudură trebuie să fie foarte scurt pentru a nu
deteriora izolaţia. Se aplică, de asemenea, pentru sudurile în
maşinile electrice cu circuite imprimate, cu flux axial.
a b
4/24/2018 10
Călirea prin fascicol de electroni
Fascicolul de electroni poate fi folosit şi pentru călirea pieselor, mai
ales în zonele puţin accesibile ( greu de călit prin procedee tehnologice
obişnuite). Ea este aplicabilă tuturor oţelurilor având un conţinut de
carbon mai mare de 0,4 %. Adâncimea de călire ajunge până la 1 mm. Se
mai utilizează la sterilizarea semințelor, produselor, etc.
Doparea semiconductoarelor prin fascicol de electroni.
Doparea semiconductorilor poate fi realizată foarte economic şi cu
ajutorul fascicolului de electroni.
În imediata apropiere a cristalului 2, este
presată folia 1; fascicolul de electroni 3 este
focalizat pe folia de dopare, formând prin topire
o plasmă în punctul de impact. Această plasmă
de dopare 4 introduce ionii materialului de
dopare în craterul 5 realizând zone diferite.
4/24/2018 11
Principiul încălzirii dielectrice
Orice material izolant se polarizează sub efectul câmpului electric,
ceea ce înseamnă separarea de sarcini electrice. Dacă acest câmp este
alternativ, sarcina urmărește variațiile câmpului și se orientează la fiecare
modificare a alternanței. Orientarea se face cu pierderi (cu excepția vidului),
pierderi care se transformă în căldură.
Puterea disipată în dielectric
S 1
U  Ed  e  SD  e  Q  C  U C   F /m
d 4  9  10
9
Pentru un dielectric ideal (perfect cu

δ=0), curentul din circuitul exterior este i  dq  C dU
dt dt 
I  CU 2 sin(t  )
2
u  U sint
4/24/2018 12
.
În cazul dielectricilor reali (δ diferit de zero), polarizarea își schimbă
sensul dar cu o întârziere datorată “vâscozității” dielectrice, numită histerezis
electric, prin analogie cu fenomenul magnetic. Astfel permitivitatea poate fi
considerată o mărime complexă, ε=ε’+ε” cu partea reală ε’ și cea
imaginară ε’’. Unghiul de pierderi este,
 ,,
tg  ,

Curentul electric este defazat cu unghiul δ față de
unghiul normal de defazaj π/2. Puterea activă ce se
dezvoltă în condensator este, P  UI sin  (cosφ=sinδ)
Deci curentul efectiv este,
S
I  CU   , 1 tg 2 U
𝑆 2 d
Puterea va fi, 𝑃 = 2𝜋𝑓𝜀0 𝑈 𝜀′𝑡𝑔𝛿
𝑑
𝑃 1 2 ′
iar pe unitatea de volum 𝑃𝑣 = = 2𝜋𝑓𝜀0 2 𝑈 𝜀 𝑡𝑔𝛿 = 2𝜋𝑓𝜀0 𝐸 2 𝜀 ′ 𝑡𝑔𝛿
𝑉 𝑑
4/24/2018 13
Dacă în continuare se ține seama că,    r
,
va rezulta puterea volumică, P  2 fE 2 tg

v 0 r
Dacă factorul de pierderi este mic, încălzirea se face lent și este dificil de
obținut temperatura dorită. Dacă factorul de pierderi este foarte ridicat, ia
naștere un curent de fugă şi utilizarea tensiunilor înalte nu mai este posibilă.
Pentru ca încălzirea dielectrică să fie utilizată cu succes trebuie ca,
0,01   r tg  1.
Parametrii de care depinde cel mai mult factorul de pierderi sunt:
conținutul de apă, frecvența câmpului și temperatura.
Conținutul de apă este foarte important deoarece apa are factorul de
pierderi foarte ridicat (3 la 200C .. 6 la 1000C).
Frecvența – odată cu creșterea acesteia, crește și factorul de pierderi.
Pentru a avea o putere volumică suficient de ridicată trebuie ca f>1MHz.
Temperatura – majoritatea materialelor încălzite au un factor de
4/24/2018
pierderi ce crește odată cu temperatura. 14
Ecuația încălzirii dielectricilor
Energia acumulată este, W=mcΔθ , unde m este masa

dielectricului, c - căldura specifică, iar Δθ variația temperaturii.
Din această relație rezultă puterea volumică,

mc c
Pv  
Vt t
Egalând această relație cu cea precedentă, obținută pentru puterea

volumică, rezultă,
2 0  r tg 2
  fE t
c
care reprezintă ecuația încălzirii dielectricului.

4/24/2018 15
Dielectrici stratificați (înseriați)
În acest caz, circuitul electric este echivalent cu mai multe
condensatoare înseriate (ca în figură), pentru fiecare strat având un
condensator. Puterea totală este suma puterilor de pe fiecare strat.
2 𝑡𝑔𝛿𝑘 𝑈2
𝑃𝑣𝑘 = 2𝜋𝑓𝜀0 𝜀𝑟𝑘 𝑡𝑔𝛿𝑘 𝐸𝑘 = 2𝜋𝑓𝜀0 2
𝜀𝑟𝑘 𝑛 𝑑𝑖
𝑖=1 𝜀
𝑟𝑖
Dielectrici în paralel
În acest caz circuitul este echivalent cu condensatoarele legate
în paralel. Puterea specifică pe stratul k este,
2 𝑈2
𝑃𝑣𝑘 = 2𝜋𝑓𝜀0 𝜀𝑟𝑘 𝑡𝑔𝛿𝑘 𝐸𝑘 = 2𝜋𝑓𝜀0 𝜀𝑟𝑘 𝑡𝑔𝛿𝑘 2
4/24/2018 𝑑 16
Bibliografie
1) S. Sivanagaraju, M. Balasubba Reddy and D. Srilatha,
Generation and utilization of electrical energy,
Pearson, Delhi, India, 2010.
2) Dan Comșa, Utilizări ale energiei electrice, Ed. D. P.,
București, 1973;
3) Felicia Sprânceană Anghel, Dragoș Anghel, Metode și
procedee tehnologice, vol.II, tehnologii moderne, Ed.
Printech, București, 2006;
electrice, E. D. P., Bucureşti, 1999;
5) Gosea Ion, Instalaţii şi utilizări ale energiei electrice,
Editura Universităţii din Craiova, 2001.
4/24/2018 17
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii aspectelor privind

utilizarea fasciculului de electroni în
electrotermie;
 necesitatea cunoaşterii construcției și
funcționării cuptoarelor cu fascicul de
electroni și a avantajelor sudării prin acest
procedeu;
principiului încălzirii dielectrice și a aplicațiilor
4/24/2018 18
Căldura dezvoltată la utilizarea fasciculului de electroni depinde de
intensitatea câmpului electric de accelerare a electronilor
Instalațiile cu fascicul de electroni utilizate în electrotermie lucrează în vid
deoarece ciocnirea electronilor cu partcicule ale unor altor gaze duce la
creșterea temperaturii locale peste limita admisibilă.
Principalul avantaj al sudării cu fascicul de electroni este acela că sudura
este deosebit de fină, iar adâncimea de pătrundere este ridicată.
Încălzirea dielectrică poate fi aplicată cu succes materialelor care au
conductivitatea electrică ridicată.
Puterea volumică la încălzirea dielectrică depinde de umiditatea
materialului dar nu depinde de frecvența câmpului.
4/24/2018 19
Sudarea electrică
Autor:
4/24/2018 1
Scop
 Principiile de bază ale sudării cu arc

electric;
 Procedeele de sudare cu arc electric;
 Caracteristicile surselor de sudare cu arc
electric;
 Reglarea regimului de sudare;
 Surse de sudare în curent alternativ;
 Surse de sudare în curent continuu;
 Sudarea prin presiune.
4/24/2018 2
Obiective
 Studenţii vor cunoaşte principiile de bază ale

sudării cu arc electric;
 Studenții vor cunoaște procedeele de sudare cu
arc electric;
 Studenții vor cunoaște caracteristicile pe care
trebuie să le îndeplinească sursele de sudare cu
arc electric și posibilitățile de reglare a regimului
de sudare;
funcționarea diferitelor surse de sudare cu arc
4/24/2018
electric. 3
Principii de bază.Clasificări
Sudarea metalelor este o metodă de îmbinare nedemontabilă,
caracterizată prin stabilirea, în anumite condiţii de temperatură şi
presiune, a unor forţe de legătură între atomii marginali ai acestora.
Faţă de alte procedee tehnologice (turnare, forjare, nituire) se
caracterizează prin următoarele avantaje:
- economie de material;
- economie de manoperă;
- îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice;
- asigurarea unor construcţii etanşe;
- utilizarea unor utilaje ieftine şi uşor de întreţinut.
Procesul de sudare reprezintă ansamblul fenomenelor prin care se
obţine îmbinarea, iar procedeul de sudare totalitatea operaţiilor
tehnologice folosite la un anumit tip de sudare.
4/24/2018 4
Principii de bază.Clasificări
Pentru orice material se poate ridica dependenţa θc=f(pc) [3],
care asigură realizarea condiţiilor de sudare, unde θc este temperatura
zonei de contact, iar pc presiunea în zona de contact.
Astfel se observă că putem avea următoarele
tipuri de sudare:
1. sudarea prin topire – caracterizată prin θc>=θt ,
caz în care pc=0;
2. sudarea prin presiune – caracterizată prin
θc<θt, pc diferit de zero;
3. sudarea prin deformare plastică –
caracterizată prin θc=θa şi pc>=pa.
θt- temperatura de topire a materialului;
pa- presiunea maxim admisibilă a materialului
4/24/2018 5
Sudarea cu arc electric
În acest caz energia necesară sudării este dezvoltată de către
un arc electric, 3, ce se stabileşte între piesele de îmbinat, 1 şi
electrodul 2. Se asigură astfel topirea locală a acestora, baia metalică 4
fiind formată din materialul pieselor şi al electrodului. Prin solidificarea
băii metalice, se obţine zona de recristalizare comună 5, numită
cusătura metalică [3]. Arcul trebuie să fie cât mai scurt şi cu o lungime
constantă, astfel că pe măsură ce se topeşte
electrodul, el trebuie să fie apropiat de baia
metalică cu viteza ve şi de asemenea să fie
deplasat pe direcţia îmbinării cu viteza vs.
Procedeele de sudare cu arc se clasifică după
următoarele criterii:
După modul de realizare a mişcărilor:
- sudare manuală; - sudare semiautomată
(mişcarea electrodului se realizează mecanic,
4/24/2018
iar cea a arcului manual); - sudarea automată
6
După participarea electrodului la formarea băii metalice:
- cu electrod fuzibil; - cu electrod nefuzibil;
După natura curentului electric:
- sudare în c. a.;
- sudare în c. c. cu polaritate directă (electrodul la minus) sau inversă.
După modul de protecţie a spaţiului de sudare:
- cu arc deschis (neprotejat);
- cu arc acoperit – arcul este izolat de influenţa directă a aerului prin
gazeificarea unor materiale solide - putând avea sudare cu electrozi
înveliţi (sudarea tradițională) şi sudare sub strat de flux, când arcul se
realizează sub un strat de pulbere fină denumită flux;
Sudare sub strat de flux
Sudare în c. c. 1- alimentare cu flux; 2-
sau c. a. cu electrod; 3- arc electric;
electrod 4- flux; 5- cordon de
acoperit [1] sudură
4/24/2018 7
Electrozii înveliți pot fi metalici, când materialul de adaos este
constituit de metalul electrodului, sau din carbon.
- cu arc protejat – se insuflă gaze inerte sau active în jurul arcului şi a
băii metalice.
- Fig. 1 – protecție în atmosferă de hidrogen, Fig. 2 – protecție cu
gaze inerte (heliu sau argon sau combinații ale acestora). Până la
grosimi de 3 mm de regulă nu se folosește material de adaos.
Electrodul de wolfram este nefuzibil.
Fig. 1 Atmosferă de H2 [1] Fig.2 Gaz inert [1], electrod din wolfram(tungsten) (WIG)
4/24/2018 8
Caracteristicile surselor de sudare electrică
Principalele caracteristici ale arcului electric, care trebuie avute
în vedere sunt:
- tensiunea arcului Ua – este tensiunea stabilită între electrod şi piesa
de sudat care întreţine arcul electric; pentru curenţi până la 1000A are
valori de 16..40 V şi depinde de lungimea arcului la;
- tensiunea de aprindere a arcului Uap – este diferenţa de potenţial la
care se amorsează descărcarea în arc şi are valoarea de circa 35V în
c.c., respectiv 60..70V în c.a.;
- curentul de scurtcircuit Isc – curentul în circuitul de sudare la
contactul galvanic între electrod şi piesă;
- curentul de lucru Ia – curentul prin arcul electric stabil la o tensiune de
lucru Ua pentru o anumită lungime a arcului.
4/24/2018 9
Sursele de energie electrică utilizate pentru sudarea cu arc
trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
- tensiunea de mers în gol – să aibă o valoare U0=(1,8..2,5)Ua,
unde limita inferioară este impusă de aprinderea arcului, iar cea
superioară de considerente economice şi de protecţie a muncii;
- curentul de scurtcircuit – Isc=(1,25..2)Ia, pentru valori mici
aprinderea arcului este greoaie, iar la valori mari apare suprasolicitarea
termică a sursei şi împroşcarea metalului topit;
- caracteristica statică (externă) Us=f(Ia) – trebuie să
intersecteze caracteristica arcului într-un punct stabil de funcţionare;
-caracteristica dinamică – reprezintă modul de variaţie a
tensiunii şi curentului la trecerea de la un regim de funcţionare la alt
regim.
4/24/2018 10
Caracteristicile dinamice a surselor de
sudare cu arc electric
Caracteristici pentru surse de alimentare [3].

1- cu inerție electromagnetică mică, 2 – inerție mare. a- scurtcircuit brusc, b-
întrerupere bruscă
4/24/2018 11
Reglarea regimului de lucru
Caracteristicile externe ale surselor de sudare pentru diferite metode
de reglare a curentului de sudare [3] : (a) reglarea tensiunii de mers în
gol; (b) reglarea impedanţei sursei; (c) reglarea combinată.
Reglarea regimului de lucru – reglarea combinată (c), adică atât a tensiunii

de mers în gol (a) cât şi a impedanţei sursei (b) asigură o reglare lentă şi
continuă a regimului de sudare.
4/24/2018 12
.
Surse de sudare în curent alternativ

Transformatorul de sudare cu inductanţă pe miez separat[3]
Schema electrică echivalentă[3]

a)completă; b)simplificată
Dacă se neglijează Ra, caracteristica externă a sursei este,
Us2=(U1’)2-X2I22
La mers in gol La scurtcircuit
N2 I =U ’/X.
4/24/2018
U s0
U 1
2sc 1
13
N1
Transformatorul de sudare cu inductanţă pe miez comun[3]
1 – înfășurare primară; 2 – înf. secundară;
3 – înf. de reacție.
Înfășurarea de reacție poate fi
conectată în același sens cu cea secundară
(caracteristicile externe a) sau în sens
contrar, (caracteristicile externe b).
4/24/2018 14
Transformatorul de sudare cu şunt magnetic reglabil[2]
Transformator de sudare cu
bobine mobile[2] – poate fi cu
deplasare longitudinală (a) sau
axială(b)
4/24/2018 15
Transformatoare multipost[3]
Printre avantajele transformatoarelor multipost avem:
- cheltuieli de investiţie şi exploatare mai reduse (40-50%, respectiv 60-
70%);
- putere instalată mai mică cu 60..70%;
- randament şi coeficient mediu de utilizare mai mare.
T – transformator trifazat;
B – bobină variabilă pentru
reglarea regimului de sudare;
P1... P3 – posturile de sudare
4/24/2018 16
Sudarea în curent continuu
Sursele pentru sudarea în c.c. se împart în două grupe:
Rotative – generatoare de c.c. antrenate de motoare electrice
(convertizoare de sudare) sau termice (agregate de sudare);
Principalele dezavantaje ale generatoarelor de sudare sunt:
- costul ridicat;
- inerţii electromagnetice mari;
- întreţinerea costisitoare.
Ca avantaj principal se aminteşte stabilitatea mărită a arcului electric.
Statice – diferite tipuri de redresoare pentru sudare.
a)Redresor trifazat necomandat cu bobine de reglaj în c.a. [3]

4/24/2018 17
b) Caracteristica externă
Sudarea prin presiune
Sudarea prin presiune cap la cap
Are două variante : a)sudarea în stare solidă şi b)sudarea prin topire
intermitentă. În primul caz tensiunea electrică se aplică după ce suprafeţele
transversale ale pieselor (1,2) sunt în contact sub o presiune destul de
ridicată. Temperatura în zona de contact ajunge la 80..90% din temperatura
de topire. În cel de al doilea caz, tensiunea electrică se aplică înainte ca
piesele să ajungă în contact, temperatura în zona de contact este apropiată
de cea de topire. Prin apropierea celor două piese straturile de metal topit de
pe suprafeţele în contact formează un strat topit comun.Crescând în
continuare presiunea de contact, metalul topit este eliminat, având loc o
deformare plastică a celor două părţi. Se obţin îmbinări cu proprietăţi
îmbunătăţite.
a) b)
4/24/2018 18
Sudarea prin presiune
Sudarea în puncte
Se realizează nişte punţi de legătură între două piese
suprapuse de grosime redusă. După strângerea tablelor, se
conectează transformatorul de alimentare(cazul a), sau se conectează
periodic (cazul b), curentul şi presiunea aplicată modificându-se după
un program care urmăreşte obţinerea parametrilor doriţi. La început
presiunea este mai mică, pentru a se obţine o rezistenţă de contact
mare şi deci o viteză de încălzire mare, după care forţa de apăsare
creşte. 1, 2 – piese de sudat, 3 punct de sudura, 4 – piese de
strângere, 6 - transformator.
a) b)
4/24/2018 19
Bibliografie
D. P., București, 1973;
Bucureşti, 1999;
4/24/2018 20
Concluzii
 necesitatea cunoaşterii principiilor de bază ale

sudării cu arc electric;
 necesitatea cunoașterii procedeelor de
sudare cu arc electric
 necesitatea cunoaşterii caracteristicilor
surselor de sudare cu arc și a posibilităților de
reglare a regimului de sudare;
construcției și funcționării surselor de sudare
cu arc electric.
4/24/2018 21
Creșterea presiunii în zona de contact permite scăderea temperaturii în
zona de contact sub cea de topire a materialelor sudate
Tensiunea arcului reprezintă tensiunea la care se produce amorsarea
descărcării în arc.
Reglarea tensiunii de mers în gol concomitent cu reglarea impedanței
sursei asigură un reglaj fin al regimului de sudare.
Sudarea în curent alternativ asigură o stabilitate sporită a arcului, motiv
pentru care este procedeul cel mai întâlnit.
În cazul sudării în puncte a tablelor se recomandă ca presiunea inițială să
fie mai mică decât cea ulterioară.
4/24/2018 22

Wa0007.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Wa0007.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea energiei electrice

 Avantajele încălzirii electrice;

 Studenţii vor cunoaşte şi înţelege care sunt

1 – material supus încălzirii; 12 -

6. Încălzirea cu plasmă – energia arcului electric ionizează

1) S. Sivanagaraju, M. Balasubba Reddy and

 necesitatea cunoaşterii avantajelor

 Tipuri de cuptoare cu rezistoare;

 Studenţii vor cunoaşte tipurile de cuptoare

Pentru rezistoare nemetalice sau cermet cele mai folosite

Forme de rezistoare nemetalice [1]

Modificarea conexiunii rezistoarelor[1]

Instalație de încălzire a barelor de oțel [1]

Schema electrică de alimentare a instalațiilor cu încălzire directă

1) Ungureanu Marilena, ş.a., Utilizări ale energiei

 necesitatea cunoaşterii tipurilor de

Încălzirea prin inducție

 Principiul încălzirii prin inducție;

 Studenţii vor cunoaşte principul încălzirii prin

Frecvenţele utilizate la încălzirea

La materialele magnetice randamentul poate depăși 90%.

 funcţionarea cu raportul d2/δ2>3,5 adică, fmin=ρ2/(μ2d22), deoarece

Cosφ=f(d1/d2, d2/δ2) [1]

1 - ccreuzetul refractar, 2 - cilindru de carton (azbest),

Presiunea electrodinamică și agitația băii de topitură în cuptorul cu creuzet [1]

 oxidarea redusă a şarjei datorită absenţei supraîncălzirilor locale;

 se obţin aliaje pure, topirea fiind posibilă în vid sau atmosferă

 posibilitatea automatizări proceselor;

 puteri specifice mari.

 necesitatea cunoaşterii principiului încălzirii prin

Sudarea și tratarea termică prin

 Instalații de sudare prin inducție;

 Studenţii vor cunoaşte domeniile de utilizare

Instalație de călire progresivă [1]

Încălzirea cu: a) flux axial;

1-calota mătuită, 2-strat reflector din Curbele de temperatura, P=250W

 necesitatea cunoaşterii posibilităților de

Cuptoare cu arc electric

 Aspecte privind arcul electric în c.c. și c.a.

 Studenţii vor cunoaşte aspectele privind

Sunt prevăzute și instalații de filtrare

1- electrod consumabil; 2- baia de metal topit; 3-

1) Ungureanu Marilena, ş.a., Utilizări ale energiei

 necesitatea cunoaşterii aspectelor privind

Încălzirea cu fascicul de electroni

 Aspecte privind utilizarea fasciculului de

 Studenţii vor cunoaşte aspectele privind

Se observă și de această dată

Pentru un dielectric ideal (perfect cu

va rezulta puterea volumică, P  2 fE 2 tg

Energia acumulată este, W=mcΔθ , unde m este masa

Din această relație rezultă puterea volumică,

Egalând această relație cu cea precedentă, obținută pentru puterea

care reprezintă ecuația încălzirii dielectricului.

 necesitatea cunoaşterii aspectelor privind

 Principiile de bază ale sudării cu arc

 Studenţii vor cunoaşte principiile de bază ale

Caracteristici pentru surse de alimentare [3].

Reglarea regimului de lucru – reglarea combinată (c), adică atât a tensiunii

Surse de sudare în curent alternativ

Schema electrică echivalentă[3]

a)Redresor trifazat necomandat cu bobine de reglaj în c.a. [3]

 necesitatea cunoaşterii principiilor de bază ale