CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 1

1. Descrierea fenomenului fizic al încălzirii Ohmice rezistive prin conducţie directă

1.1 Noţiuni introductive privind principiul încălzirii ohmice directe
Încălzirea lichidelor, care pot fi foarte vâscoase, simple sau cu impurităţi, de tipp alimentar sau
industrial, se poate realiza prin mai multe tehnici (prin rezistori, inducţie, infraroşu, microunede şi cel mai
frecvent prin tub cu trecere directă de curent). Trecerea curentului electric direct prin lichidul de încălzit,
dacă acesta este suficient de bun conductor de electricitate, poartă denumirea de încălzire ohmică, caz în
care rezistenţa sistemului este chiar rezistenţa produsului, nemafiind necesar un intermediar. Aplicaţiile
încălzirii ohmice pentru încălzirea directă a diverselor fluide din toate domeniile de acativitate, prezintă
numeroase avantaje specifice, precum disiparea volumică a căldurii şi absenţa pereţilor calzi.
Principiul constă în amplasarea produsului de încălzit între doi electrozi alimentaţi de la o sursă de
tensiune alternativă, (U). Curentul electric care se stabileşte în circuit este funcţie de conductivitatea electrică
a fluidului  (inversa rezistivităţii electrice ) şi de factorul geometric al electrozilor (K). Puterea electrică
implicată (P) reprezintă puterea termică disipată prin efect Joule.
P  U 2 K

Aşa cum se vede, nu există nici o legătură a puterii disipate cu temperatura pereţilor şi nici cu
regimul de curgere a fluidului, ci numai de conductivitatea termică a produslui,...

Încălzirea ohmică reprezintă o încălzire volumică, ceea ce constituie fără dubii unul dintre
atuurile principale, deoarece întreaga masă a produsului de tratat se încălzeşte simultan şi uniform oricare ar
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 2
fi dimensiunea volumului şi grosimea produsului. Deci în interiorul incintei nu există un gradient termic, fapt
care generează multiple consecinţe :
-pot fi încălzite prduse cu proprietăţi de conductivitate scăzute (l),
-produsele cu grosimi mari nu mai constituie un obstacol, deoarece puterea volumică ridicată şi cu o
geometrie adaptată, pot fi diminuate pierderile de sarcină,
-este uşor de realizat încălziri pentru produse eterogene.
Pe de altă parte, electrozii servesc doar tranzitării curentului prin soluţie şi nu au rolul pereţilor calzi,
stabilizându-se la o temperatură cel mult egală cu a produsului de tratat (facilitând, astfel tratarea fluidelor
termosensibile, fără riscul supraîncălzirii produselor în zona de contact cu electrozii şi reducerea gabaritelor
instalaţiei).
Operaţii tehnologice validate :
a) pentru încălzirea în regim discontinuu, sau în cuvă, respectiv prin aducerea produsului plasat static
în cuvă, de la temperatura iniţială la o temperatură finală impusă şi eventual menţinerea un timp a
produsului la această temperatură.
b) Pentru tratamentul lichidelor în circulaţie printr-o celulă, repectiv fluidul pătrunde în aparatul echipat
cu electrozi, printr-o parte izolată şi ies în mod continuu după ce a fost supus creşterii la temperatura
dorită.
c) pentru operaţii unitare de concentrare (orientate spre fluide dificil de tratat, prin caracterul lor de
îmbâcsire şi vâscozităţii lor ridicate, sau chiar agresive chimic), pe durată cărora nivelul fluidului
scade în timp, se impune un flux continuu la alimentare cu fluid şi o agitare permanebtă, fiind similar
funcţionării unui evaporator.

1.2 Algoritm de dimensionare şi alegere a materialelor rezistive

La baza dimensionării unui rezistor stă lagea lui Ohm:
 CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 3

La baza încălzirii rezistive stă legea lui Joule care se enunţă astfel:
Atunci când un curent electric, de intensitate I parcurge un material sau substanţă conductoare,
în acesta are loc o conversie a energiei electrice absorbite în energie calorică, aşa încât:
U2
W  RI 2 t  t J
R
unde: R – rezistenţa electrică a materialului conductor ;
I – Intensitatea curentului electric A;
U – diferenţa de potenţial electric între bornele de conectare a conductorului V;
t – timpul în care curentul parcurge conductorul s.
Efectul Joule reprezintă un fenomen general al cărui consecinţe sunt de multe ori nedorite, deoarece
reprezintă pierderi de energie care limitează randamentele (linii electrice de transport , motoare şi
transformatori electrici ş.a.).
În cazul aplicaţiilor electrotermice şi electrotehnologice acest efect cu generare de căldură reprezintă
un efect util şi care se impune optimizat.
Încălzirea prin rezistori electrici se poate valorifica în două moduri:
Prin încălzire directă Prin încălzire indirectă
Caz în care corpul de încălzit constituie şi rezistorul Caz în care puterea termică produsă în rezistor este
electric conductor, respectiv puterea termică este transferată indirect corpurilor de încălzit prin radiaţie
generată în corpul de încălzit. şi convecţie termică.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 4
Principial, încălzirea directă prin rezistori, constă în a supune produsul de încălzit la o diferenţă de
potenţial, fie prin conectare directă prin intermediul bornelor de racordare, fie indirect prin intermediul unor
electrozi.
Conectare direct prin borne Conectare indirectă prin electrozi

Produs de încălzit
Electrozi
Transformator

Produs de
adaptor de

încălzit
tensiune

Borne de
racord
Calculul parametrilor instalaţiei de încălzire utilizează legea lui Ohm, respectiv:
Cuvă
I

R
Principalele relaţii de calcul U
Legea lui Ohm Rezistenţă şi rezistivitate Conductanţă şi conductivitate
electrică electrică
U  RI V  L 1
R   el   G S
U S R
I   A
R  el   o 1     m 1 S 
 
U  el  m 
R  
I
1.3 Încălzirea Ohmică prin conducţie a fluidelor conductive
Încălzirea unui fluid prin conducţie electrică directă constă în trecerea unui curent electric
prin mediul fluidului cu caracteristici de conductivitate electrică. Pentru aceasta, fluidul se
amlplasează între doi electrozi care sunt supuşi unei diferenţe de potenţial, electrozi adaptaţi
rezistenţei electrice a mediului. Acest procedeu de încălzire poate fi materializat prin două
proceduri, reprezentate mai jos:
Încălzirea unui fluid aflat în circulaţie Încălzirea unui fluid staţionar în cuvă

Pereţii sunt parţial sau total metalici ce conţin
electrozii de secţiune S[m2], supuşi unei
diferenţe de potenţial U, care generează
circulaţia unui curent I în fluidul caracterizat
prin conductivitatea electrică σ(S/m), (inversul
rezistivităţii). Energia termică este disipată prin
efect Joule.
Puterea este dată de relaţia :
Principiul fundamental este acelaşi ca şi în cazul
încălzirii unui fluid în circulaţie.În acest caz masa
fluidului M trebuie adusă de la o temperatură Tf la o
temperatura Tc într-un timp t, care constituie de cele
mai multe ori parametru impus de utilizator.
Puterea medie rezultată în acest caz este :
 Electric
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 5

P
U2
, undeR 
d 
Mc p Tc  T f 
P
R S t
d – distanţa dintre electrozi unde :
Procesul de încălzire se realizează volumic, iar Cp - căldura masică a fluidului J/kg∙K.
energia electrică este transformată direct (T)în Se observă că conductivitatea electrică a fluidului
energie termică Hidro-
fără intermedieri. Nu există creşte cu temperatura.La aceiaşi tensiune de
dinamicconvective aşa cum se alimentare putereaTermic
schimburi termice absorbită nu va fi constantă pe
întâmplă în cele mai multe proceseDisipare
clasice. vâscoasă
durata încălzirii, fap de care va trebui să se ţină cont
la dimensionare. În cele mai multe cazuri se impune
de a se utiliza o putere constantă sau modulată,
respectiv de a utiliza o tensiune variabilă.
Încălzirea Ohmică reprezintă un mod de tratament termic care prezintă următoarele avantaje
specifice :
 absenţa pereţilor încălziţi, respectiv tratarea fluidului fără posibilităţi de degradare;
 încălzirea ohmică asigură o uniformitate bună a temperaturii, oricare ar fi natura fluidului, fără a fi
necesară o agitare forţată a fluidului tratat;
 absenţa schimbului convectiv permite tratarea fluidelor cu vâscozitate ridicată, respectiv cele cu
o comportare reologică specifică (nenewtoniene), respectiv cu conductivitate termică redusă.
Faţă de sistemele clasice care realizează încălzirea prin vapori, încălzirea Ohmică nu generează
poluări şi diluţii în fluidele tratate. Avantaje certe se pot obţine doar pentru aplicatoarele care nu
prezintă nici o imperfecţiune geometrică (respectiv prin care se asigură repartiţia uniformă şi
simetrică a liniilor de curent), precum şi prin calcule de dimensionare corespunzătoare din punct de
vedere electric, termic şi hidraulic.
Fenomene Fenomene termice Fenomene electrice
hidrodinamice si fenomene electrochimice
Se refera la forţele Se refera în primul rând Se refera la disiparea volumică a energiei electrice în
aplicate volumului, la fenomenul de conducţie a căldură (efect Joule) si la cu electrozii. Totuşi, ţinând
presiunea şi mai ales căldurii, legat de existenţa unui cont de caracterul alternativ al câmpului electric
frecările interne; gradient de temperatură şi de considerat şi de alegerea unei valori reduse a densităţii
transportul acestei călduri de curent pe care o impunem, aceast fenomen poate fi
(fenomenul de convecţie); neglijat.
În cazul practic al încălzirii Ohmice prin conductia electrică, toate aceste fenomene sunt însă
interdependente. Astfel, în cazul încălzirii Ohmice a unui fluid în circulaţie sunt prezente cele trei fenomene
fizice principale (hidrodinamic, termic şi electric), cuplate mutual. Se impune o înţelegere corectă a acestor
cuplaje, în special în cazul proiectării unor prototipuri, activitate care implică analize numer ice pentru
modelarea întregului sistem.

Cuplaj electric –termic Cuplaj hidrodinamic-termic Cuplaj electric–hidrodinamic

-În sensul electric-termic, -În sensul hidrodinamic-termic, - În sensul hidrodinamic-electric
energia electrică disipată din cauza efectelor vâscozităţii, se poate neglijează acest cuplaj
volumic prin efect Joule particulele fluidului sunt ce prezintă o influenţă mai
acţionează direct asupra încetinite în vecinătatea redusă decât celelalte. În acest
câmpului termic şi constituie pereţilor, acolo unde caz apare o forţă electrică
unul dintre cuplajele esenţiale.O staţionează mai mult timp într- datorită existenţei gradientului de
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 6

discontinuitate sau o un loc şi se încălzesc mai mult. temperatură care modifică

concentrare a liniilor de curent Pe de altă parte pentru fluide curgerea;
accentuează fenomenul local; foarte vâscoase trebuie ţinut -În sens invers electric-
-Invers în sensul termic-electric cont de energia disipată prin hidrodinamic,datorită sarcinilor
există un gradient de frecări interne; libere în mişcare se modifică
temperatură care modifică -În sens termic- hidrodinamic, densitatea de curent.
conductivitatea electrică şi încălzirea influenţează vâscozi- Cuplajul electric –hidrodinamic
permitivitatea, fapt care tatea şi deci regimul de curgere. se poate neglija în cele mai multe
influenţează câmpul electric; Cuplajul hidrauluic-termic cazuri.
În afara unor cazuri particulare, influenţează puternic calitatea
cuplajul electric-termic poate fi încălzirii şi poate fi analizat în
modelat utilizând legea lui Joule mod corect doar prin tehnici
cu condiţia de a controla variaţia numerice
conductivităţii fluidului cu
temperatura.
Un exemplu de aplicare a acestui procedeu constă în realizarea unei curgeri forţate între doi
electrozi cărora li se aplică o diferenţă de potenţial U0. Sub acţiunea câmpului electric creat astfel E, se
stabileşte un curent de conducţie electrică (conducţie Ohmică) şi care are ca efect generarea surselor
volumice de căldură (efect Joule).
Încălzirea Ohmică se aplică lichidelor care conţin ioni liberi, respectiv lichidelor cu caracteristici
conductive electric. Sarcinile ionice conţinute în fluid sunt antrenate în mişcare sub acţiunea unui câmp
electric. Direcţia şi viteza de deplasare a acestora depinde de sensul câmpului electric şi de polaritatea sa
(anioni sau cationi). Deplasarea ionilor este însoţită de o degajare de căldură în însăşi miezul lichidului, care
poate fi explicată prin legea lui Joule.
Un exemplu de realizare experimentală este prezentat în figura de mai jos:
Acest încălzitor se compune dintr-un tronson
tubular de secţiune dreptunghiulară prin care
trece soluţia de încălzit. Cei doi electrozi
legaţi la o sursă de energie electrică
constituie cei doi pereţi ai acestui tub.

Produsul de încălzit intră pe partea inferioară a aparatului şi iese prin partea superioară, fiind
antrenat printr-o pompă hidraulică. Diferenţa de potenţial aplicată între electrozi, de către generatorul
electric, generează o deplasare a ionilor şi un schimb de electroni între electrod şi produs, deplasare ce
poate produce o electroliză, respectiv o descompunere chimică a fluidului şi generarea unor elemente
dizolvate în acest mediu. Electroliza este însoţită de modificarea proprietăţilor de depunere sau a degajărilor
gazoase (O2, H2, etc.) pe durata degajării căldurii în miezul electrolitic, produsă de deplasarea ionilor
(curentul electric).
În cazul unei electrolize această degajare de căldură este o pierdere. În cazul încălzirii ionice, a cărui
scop este creşterea temperaturii fluidului, acest fenomen constituie un avantaj.
Prin aplicarea unui curent alternativ între electrozi, caz în care electrozii legaţi la reţea îşi schimbă
polaritatea de 100 de ori pe secundă, în vecinătatea fiecărui electrod, se produc atomi prin neutralizarea
ionilor cu o anumită polaritate, atomi ce pot reacţiona între ei imediat pentru a reconstitui ionii primitivi,
fenomen care anulează toate efectele chimice ale operaţiei.
Conform cineticii şi reversibilităţii acestor reacţii ele pot cauza coroziuni ale electrozilor sau depuneri
pe aceştia, depuneri ce depind de compoziţia chimică a produsului de încălzit, a materialului electrozilor şi al
frecvenţei tensiunii electrice utilizate. Aceste probleme se impun tratate atunci când există o discontinuitate a
câmpului electric şi o densitate mare de curent, respectiv în vecinătatea pereţilor şi în colţuri, cazuri şi
porţiuni în care pot apărea supraîncălziri locale legate de încălzirea produsului şi de creşterea densităţii de
curent. Alegerea formei şi a suprafeţei electrodului este deci esenţială pentru o bună funcţionare a
încălzitorului.
Prin urmare, lichidele industriale tratate au uneori comportări termoreologice particulare (lichidele
nenewtoniene, etc.), iar caracteristicile lor fizice depind în acelşi timp de câmpul hidrodinamic şi termic. Deci
este necesar de a efectua un studiu termohidraulic pentru a rezolva aceste probleme şi a realiza încălzitoare
fiabile. Înteresul actual pentru această tehnică de încălzire a fluidelor se manifestă în special în domeniul
agroalimentar, în procedee de sterilizare, încălzire sau decongelare. Există interes de aplicare şi în chimie,
industria farmaceutică şi cosmetică, precum şi la fabricarea hârtiei.
1.4 Consideraţii practice asupra parametrilor ce definesc încălzirea directă a fluidelor
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 7
Sunt de evidenţiat mai mulţi parametrii aferenţi diferitelor tipuri de cuplaje, care intervin în mod direct
la dimensionarea unei celule de încălzire Ohmică, şi care se pot clasifica în patru categorii după cum
urmează :
Caracteristici Simbol Parametru Unitate
referitoare la:
 Conductivitate electrică S/m
Fluid  Masa volumică Kg/m3
Cp Căldura masică J/Kg∙K
 Vâscozitate dinamică Pa∙s
L Lăţimea electrozilor m
Geometric H Înălţimea electrozilor m
Die Distanţa între electrozi m
V Volumul interior al celulei sau al cuvei m3
Dm Debitul masic al fluidui Kg/s
v Viteza fluidului m/s
Termohidraulic
ts Timpul de staţionare s
(în circulaţie)
P Căderea admisibilă de presiune pe sarcină bar
Tf Temperatura de intrare (fluid rece) ˚C
ΔT Creşterea în temperatură ˚C
M Masa fluidului de încălzit Kg
Termohidraulic T Timp de încălzire s
(în cuvă)
Tf Temperatura iniţială (fluid rece) ˚C
Tc Temperatura finală (fluid cald) ˚C
P Putere disipată W
U Tensiune de alimentare V
Electrici
I Intensitatea curentului electric A
J Densitate de curent A/m2
Conductivitaetea electrică σ reprezintă capacitatea de trecere a curentului printr-un material. Pentru
materialele solide, această conductivitate este explicată prin prezenţa electronilor liberi şi prin posibilitatea
acestora de a se deplasa. În cazul lichidelor, transportul sarcinilor este asigurat de către ioni.
Conductivitatea lichidelor este, deci explicată prin natura şi prin concentraţia în ioni pe care-i conţione
lichidul. Conductivitatea, fiind inversul rezistivităţii e(Ω∙m), se exprimă în S/m (Siemens/metru sau mai
frecvent prin μ∙S/cm (1μS/cm = 10-4S/m).
Gama conductivităţilor aferente produselelor naturale sau prelucrate este foarte mare. Ea acoperă
produse de la izolatori semiperfecţi (cum este apa demineralizată, 10 -4 S/m) până la lichide foarte bune
conducătoare de electricitate, precum soluţiile acide sau bazice (câteva zeci de S/m). Conductivitatea
electrică a lichidelor creşte cu temperatura (invers faţă de cea a materialelor solide). Această variaţie este
aproape lineară şi se poate exprima cu o buna aproximaţie prin relaţia:
σ= σ20 +α ( -20)
unde : α – coeficientul de temperatură [S/m∙˚C]
 – temperatura de calcul[˚C]
σ20 – conductivitatea la 20˚C
Pentru apă din reţeaua de alimentare cu caracteristici termofizice standard, la =20˚C, σ = 0,055
S/m şi α = 0,00165 S/m∙˚C, la =90˚C se obţine o conductivitate σ 90 = 0,171 S/m, respectiv cu o creştere
de trei ori.
Consideram de exemplu cazul unei cuve cu încălzire staţionară, echipată cu electrozi de secţiune
0,1 0,1 m şi distanţaţi la 0,1 m. Tensiunea aplicată pentru o putere de 10 kW(la 20˚C şi la 100˚C), în cazul
câtorva produse cunoscute, sunt date în tabelul de mai jos:
Produse  la 20˚C Tensiunea aplicată la Tensiunea aplicată la
[S/m] 20˚C [V] 100˚C [V]
Lapte 0,452 470 275
Concentrat de tomate 2,03 220 130
Muştar 5,05 140 85
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 8
Conductivitatea electrică este un parametru esenţial al încălzirii prin conducţie directă deoarece
reprezintă rezistenţa electrică a sistemului. Aşa cum am văzut aceşti parametrii prezintă variaţii importante
care trebuiesc bine cunoscute şi luate în considerare în mod corect atunci când efectuăm calcule de
dimensionare în proiectare.
1.5 Criterii specifice de dimensionare
Celulă cu circulaţia fluidului Cuvă cu fluid staţionar
Calculul unui aparat de Calcului unui aparat în regim discontinuu utilizează aceleaşi ecuaţii, având
incălzire Ohmică cu circulaţie ca date iniţiale următoarele elemente:
se banzează pe următoarele -caracteristicile fluidului;
date iniţial: - masa produsului M;
-caracteristicele fluidelor : ρ, Cp, -temperaturile iniţială şi finală, Tf şi Tc;
η, σ ; -timpul dorit pentru încălzire.
-debitul masic Dm ,sau plaja de Se evidenţiază două diferenţe în mersul de calcul:
debite; -nu se efectuează calculul pierderilor de sarcină;
-temperatura de intrare Tf şi -se pot impune două moduri de funcţiona
cea de ieşire Tc. -se alege tensiunea U şi se determină I=P/U;
Deci, există mai multe -se alege densitatea de curent J şi o înălţime H, rezultând L=I/J∙H
necunoscute decât numărul de -se determină rezistenţa R=U/I;
ecuaţii, fapt pentru care este -se poate calcula deci Dei=R∙σ∙L∙H.
necesară precizarea anumitor Totuşi, dimensionarea nu este terminată deoarece conductivitatea variază
necunoscute (în acest caz 3), funcţie de temperatură.În prima aproximare se consideră o conductivitate
functie de anumite criterii medie între intrare şi ieşirea din aparat. Un calcul riguros impune o
complementare. modulare a celulei în sensul curgerii, aplicând un calcul iterativ, reglând
Calculul porneşte de la relaţia: tensiunea pentru obţinerea puterii dorite.
P=Dm∙Cp∙(Tc-Tf)  aplicarea unei tensiuni constante care va asigura variaţia puterii în
funcţie de variaţia conductivităţii, cu riscul depăşirii temperaturii finale;
reglarea tensiunii pentru a menţine o putere fixă chiar în condiţiile variaţiei
rezistenţei sistemului, sistem avantajos unei conduceri programate.
În aceste două cazuri energia totală disipată va fi aceiaşi.
2. Componenţa unui echipament de încălzire Ohmică
2.1 Concepţia unui aparat
Concepţia aparatelor impune precauţii particulare, neexistând apareate cu funcţionalitate universală.
Caracteristicile fizice ale produselor au o mare influenţă asupra concepţiei unui aparat, în principal
conductivitatea electrică. Principalele aspecte care trebuiesc analizate sunt:
-incinta de lucru: geometria acestuia determină puterea necesară unui produs dat, forma şi
dimensiunile electrozilor, materialele.
-electrozii : compatibile cu fluidul de tratat (în special în cazul produselor alimentare).
-alimentarea electrică: datorită complexităţii se va deterina în funcţie de precizie şi de tipul de
tratament impus, putând fi implicate autotransformatori sau convertizori statici.
Conductivitatea electrică reprezintă aptitudinea fluidelor de a conduce curentul electric şi se exprimă
în Siemens pe metru ( S/m), fiind inversa rezistivităţii. Ea depinde de mai mulţi factori :
-natura fluidelor : care impune şi o alegere corespunzătoare a geometriei.
-temperatura: cu creşterea în temperatură conductivitatea creşte, aproximativ după o lege lineară,
putând fi de 3-10 ori mai mare la o creştere de 100 0C.
-concentrarea ingredientelor în soluţie: dacă nivelul de materie uscată dintr-o soluţie creşte,
conductivitatea electrică globală creşte, cel puţin pentru început, observându-se un palier sau un vârf, după
care scade spre zero, ceea ce corespunde stării solide.

2.2 Tipuri de aplicatoare

Geometriile aparatelor cu încălzire Ohmică ce pot fi întâlnite în instalaţiile industriale sunt cert foarte
divesificate. Ele ţin cont de fenomenele implicate, termice, hidrodinamice, electrice, iar configuraţiile şi
amenajările vor fi determinate în funcţie de anumiţi parametrii, precum:
 timpul de staţionare a fluidului;
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 9
 repartiţia liniilor de curent;
 prezenţa sau nu a particulelor solide;
 conduitivitatea în afara normei pentru anumite lichide;
 sectorul de aplicare.
Prezentăm ca exemplu câteva celule tip de tratament şi modul lor de conectare electrică:
De tip monofazat
Celule cu electrozi plani dreptunghiulari Celula cu electruzi cilindrici.

De tip trifazat
Celule cu electrozi plani dreptunghiulari Celula cu electruzi cilindrici.

2.3 Factorii care influenţează concepţia alimentării electrice

Aceştia sunt grupaţi pe categorii, după cum urmează de utilizare a sistemului de încălzire Ohmică:
a) Încălzirea se produce direct în miezul materialului (fluidului)
Energia termică disipată în fluid se obţine din conversia energiei electrice prin efect Joule. Puterea
utilă este de forma :
P  U 2 K
unde : d –distanţa între electrozi [m];
s –secţiunea [m2];
σ –conductivitatea fluidului [s/m].
b)Condutivitatea fluidelor care variază puternic cu:
Natura fluidului Cu nivelul de temperatură
Conductivitetea fluidului de încălzit variază Conuctivitatea electrică a fluidului de încălzit
putrnic cu natura fluidului. Gama conductivităţii se variază cu temperatura. Această variaţie este
întinde de la fluidele izolante cvasiperfecte (apa cvasiliniară în sectorul agroalimentar.
demineralizată, σ=10-4 s/m). Este imposibil de a Se obţine o relţie de tipul : σ(100˚C)=(34)σ(20˚C).
defini un încălzitor universal. Alimentările Alimentările trebuie să fie variabile într-o plajă
trebuiesc în măsura posibilului să fie adaptate la mare de puteri sau tensiuni.
încălzirea unui număr mare de fluide.
c) Reacţiile electrochimice care au loc în vecinătatea electrozilor.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 10
Densitaţile mari de curenţi la extremităţile electrozilor produc reacţii electrochimice care pot genera
poluarea fluidului de tratat, precum şi degradarea materialului conţinut. În analiza soluţiei de proiectare este
necesar a se respecta intercondiţionarea “fluid-densitate de curent-materialul electrodului” pentru a minimiza
efectele fenomenele electrochimice şi fără a influenţa asupra calităţii produsului finit. În funcţie de
alimentarea electrică pot interveni doi factori ce pot influenţa aceste fenomene :
Forma undei de tensiune Frecvenţei undei de tensiune
Pentru a evita orice posibilitate de electroliză, Relaţia între densitatea de curent transmisă
semnalul nu trebuie să conţină componente fluidului şi degradarea electrozilor este în studiu.
continue. Totuşi se poate considera din punct de vedere
propriu alimentăriielectrice, funcţionarea la
frecvenţe mai ridicate pentru minimalizarea
eventualelor deteriorîri ale electrozilor şi de a
asigura un câştig la cost şi gabaritul.
d) Modul de procesare termică a fluidului.
Fluid staţionar în cuvă Fluid cu circulaţie continuă prin cuvă
Se aplică o diferenţă de potenţial lichidului rece situat Lichidul traversează celula şi se încălzeşte pe
în cuvă. Atunci când fluidul se încălzeşte în cuvă măsură ce rezistivitatea variază de-a lungul
rezistenţa va scade. aparatului.
 Dacă se lucrează la tensiune constantă În această configuraţie, fără a impune
Curentul absorbit creşte pe durata încălzirii ca precauţii speciale, curentul nu se
şi puterea furnizată. Acest lucru are două repartizează omogen pe electrozi, existând
inconveniente: tendinţa de a trece pe unde rezistenţa este
- alimentarea cu un simplu transormator impune mai mică, respectiv prin partea caldă a
dimensionarea astfel ca să se asigure rezistenţa la fluidului.
puterea absorbită la sfârşitul procesului Deci încălzirea este mai puternică la capătul
- încălzirea fiind mai intensă la începutul decât la celulei decât la început. În unele aplicaţii
sfârşitul ciclului, dinamica încălzirii este de necontrolat. aceasta poate constitui o constrângere.
 Dacă se lucrează la putere constantă Reţinem că în toate cazurile, densitatea de
Complexitatea şi costul lucrării creşte dar curent la ieşirea din celulă trebuie
există două avantaje: considerată la dimansionare.
- se absoarbe o putere medie, mai mică decât Se indică utilizarea de electrozi cilindrici
puterea absorbită la ciclului pentru o încălzire perpendiculari pe direcţia curgerii şi lungi,
echivalentă celei la tensiune deci cu rezistenţe diferite.
- se obţine posibilitatea încălzirii după program a Comanda alimentării trebuie să permită, în
temperaturii mod obligatoriu, variaţia puterii cedată
Reglarea constă în a măsura temperatura T a fluidului fluidului. Un simplu transformator nu mai este
şi de a o compara cu o temperatură de consemn. suficient.
Când : T<Tconst -se reduce temperatura la electrozi, iar Reglarea procesului constă în a măsura
când temperatura fluidului T la ieşirea din aparat şi
T>Tconst -se opreşte alimentarea. de a o compara cu temperatura de consemn
Alimentarea procesului de încălzire în cuvă necesită Tconst.
deci o variaţie importantă a tensiunii la funcţionarea  Când T < Tconst, atunci fluidul nefiind
normală deoarece ciclul de încălzire impune un salt de destul de cald necesită un plus de putere.
la Tf la Tc, deci la o puterea egală, de la U max la Umin în  Când T > Tconst. trebuie redusă puterea, în
mod continuu. Din contră, inerţia datorată masei jurul unui punct de funcţionare definit prin
debitul şi temperatura de intrare a fluidului.
de lichid crează o rapiditate mai mare a variaţiilor. Dacă se doreşte tratarea unui fluid cu
Parametru Putere Tensiune caracteristici diferite, în aceleşi aparat, sau
constantă constantă acelaşi fluid dar cu o temperatură sau debit
Început Final Început Final foarte diferite, trebuiesc considerate mai
Temperatură 20 100 20 100 multe puncte de control corespunzătoare
˚C temperaturii şi debitul fluidului. Deci este
Conductivitate 0,055 0,187 0,055 0,187 normală utilizarea unui dispozitiv de variaţie a
S/m tensiunii care va funcţiona doar când celula
Tensiune U 577 302 401 401 va fi oprită pentru schimbarea produsului sau
Intensitate I 76,6 141,3 55,1 187,2 a condiţiilor de încărcare.
Putere kW 42,7 42,7 22,06 75
Densitate 15,3 28,3 11,0 37,4
de curent
A/cm2
2.4 Structuri ale instalaţiilor electrice de alimentare
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 11
 Adaptarea puterii prin transformator cu mai multe prize
Din motive de protecţie, toate tipurile de alimentările, prezentate în cele ce urmează, vor conţine o
izolare galvanică între reţeaua de alimentare şi proces, asigurată printr-un transformator.
Când se doreşte realizarea unui aparat cu grad ridicat de flexibilitate, respectiv capabil de a încălzi
mai multe tipuri de fluide, se impune introducerea unui dispozitiv de variaţie a puterii, cu funcţionare sub
sarcină, respectiv un dispozitiv de variaţie a tensiunii.
Cel mai simplu mod de a asigura un astfel de dispozitiv cel al utilizării unui transformator echipat cu
mai multe înfăşurări secundare. Aceste înfăşurări pot fi cuplate în diferite moduri în funcţie de caracterisicile
fluidului.
De exemplu, un încălzitor trebuie să furnizeze o putere de 15 kW (presupunând cosφ sarcină =1 ),
sub o tensiune variabilă de la 125 la 1000V, fapt ce necesită un transformator montat în amonte care să
furnizeze o tensiune de maxim 1000V şi un curent de maxim 15000/125 = 120 A, deci cu o putere de 120
kVA. Utilizând un transformator cu 4 înfăşurări secundare, care poate suporta 30 A la 250 V, este suficientă
conectarea cele patru înfăşurări în următorul mod:
Înfăşurări în serie Înfăşurări în serie – paralel Înfăşurări în paralel
pentru tensiuni de funcţionare pentru tensiuni între 250500 V pentru tensiuni între 125250 V
între 5001000 V
Puterea aparentă a transformatorului va fi deci doar 30 kVA.

Schimbarea conexiunilor între înfăşurările secundare trebuie executată cu sarcina deconectată.

Aceasta se va face manual, pe durata opririi încălzitorului.
Pentru încălzitoarele cu constantă termică compatibilă cu restricţie de timp, se impune un sistem de
automatizere al acestei comutaţii, respectiv printr-un sistem de deconectare a alimentării şarjei într-un timp
foarte scurt, corespunzător duratei de acţionare a contactoarelor şi restabilirea rapidă a alimentării pe noua
priză.
Alimentările destinate unei utilizări multiple, pentru mai multe tipuri de fluide, vor trebui să utilizeze
un asemenea tip de transformator. Toate structurile recomandă utilizarea unui transformator. Acesta va
putea fi sau nu cu mai multe înfăşurări secundare.
 Adaptarea puterii prin autotransformator + transformator variabil sub sarcină
Principiul de funcţionare al autotransformatorului variabil sub sarcină constă în deplasarea unui
contact mobil în lungul înfăşurării unui autotransformator, având ca rezultat variaţia continuă a raportului de
transformare. Acest tip de alimentare prezintă avantajul generării curenţilor privaţi de armonici. El se execută
în variantă monofazată sau trifazată.
Singura restricţie importantă în utilizare o constituie tipul de reglare care trebuie să fie compatibilă cu
constanta termică de timp a încălzitorului. Ordinul de mărime a timpului de trecere de la tensiunea minimă la
tensiunea maximă este în mod obişnuit de aproximativ 20 secunde.
În timp ce această soluţie se adaptează corepsunzător sistemului cuvă cu fluid staţionar, ea nu se
reomandă pentru încălzirea continuă. Curbele de temperatură, obţinute la ieşirea din celulă, fiind
dependente de debitul fluidului, viteza de variaţie a tensiunii de alimentare este foarte redusă.
Soluţia de alimentare prin autotransformator + transformator este mai aplicabilă sistemului cuvă. Ea
este utilizată la încălzirii continui doar în cazurile în care se impune o precizie redusă. Această soluţie
prezintă avantajul de a nu perturba reţeaua (prin flicker, armonici, putere ractivă), dar este relativ scumpă şi
agabaritică.
 Adaptarea puterii prin transformator variabil în sarcină
Principiul de funcţionare a transformatorului variabil în sarcină constă în deplasarea unui contact
mobil în lungul înfăşurării sale secundare, ceea ce are ca rezultat o variaţie continuă a raportului de
transformare. În acest caz este nevoie de aproximativ 60 secunde pentru a acoperi plaja de reglare a puterii.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 12
De exemplu pentru o variaţie egală cu 380 V, viteza de reglare este de ordinul a 6,3 V/s. Precizia de
reglare este de ordinul al 5-lea pentru o viteză de reglare obişnuită. Această precie poate fi crescută până la
aproximativ 1 zecime de V, însă în detrimentul vitezei de reglare
Această soluţie se adoptă numai puterilor mari şi la inerţii termice mari. Soluţia este foarte scumpă
dar prezintă avantajul de a nu perturba reţeaua.
 Adaptarea puterii prin variator static de putere +transformator
Variatorul static de putere este un convertizor alternativ – alternativ, care permite variaţia curentului
şi a tensiunii aplicate unui receptor. Aceste echipamente electronice de putere servesc reglării valorii efective
a tensiunii aplicate la bornele sarcinii sau valoarea efectivă a curentului absorbit de sarcină.
Un astfel de echipament este constituit din grupe de tiristoare sau diode montate antiparalel care
funcţionează în regim de comutaţie static naturală. După modul de reglare se disting utilizări de variatoare cu
comanda puterii prin tren de undă şi prin tăiere de undă.
Variatoare cu tren de undă variabil Variatoare cu tăiere de undă în unghi de fază
Tiristoarele sunt amorsate la trecerea prin zero a Reglajul este obţinut în acest caz făcând să
tensiunii şi se comportă ca simple intrerupătoare. varieze momentul iniţial al duratei de conducţie în
Gradatorul cu tren de unde este în mai bine raport cu perioada reţelei, ceea ce permite
adaptabil alimentării încălzitoarelor la care reglarea tensiuniiîn mod propriuzis de la 0 la 100
constanta de timp termică este relativ mare ( de %.
ordinul minutelor). Avantajul principal al acestei Această comandă prin unghi de fază permite o
comenzi prin tren de unde este acela că reglare foarte fină şi foarte rapidă. Ea este deci
,,fundamentala“ curentului este în fază cu adaptabilă în special încălzitoarelor cu constantă
tensiunea de alimentare. În consecinţă puterea de timp termică redusă sau care necesită o foarte
reactivă a acestui tip de variator este nulă. mare precizie de reglare.
Această comandă prezintă unele inconveniente. Acest tip de variator nu produce fluctuaţii asupra
Prin solicitările lui succesive la putere, produce reţelei dar consumă energie reactivă, iar prin
variaţii de tensiune asupra reţelei de alimentare. curenţi armonici de rang impar, nemultiplu de 3
Acesta este fenomenul de Flicker ce se consumă putere deformantă. Perturbaţiile
caracterizează prin pâlpâiri ale luminii lămpilor cu armonice pot fi importante în funcţie de tipul de
incandescenţă. În plus curenţii armonici produşi variator şi constituie inconvenientul principal al
de acest gradator sunt de rang <1 şi în montajului.
consecinţă acest gradator consumă o putere Recomandări
deformantă importantă. Comanda în unghi de fază , în funcţie de fluidul
Recomandări tratat, se va monta în amonte sau în aval un
Variatoarele monofazate sau trifazate comandate transformator.Acest sistem de dozare a puterii
prin tren de unde, montate în amontele unui prezintă inconvenientul că conduce la un factor de
transformator cu mai multe prize secundare sunt putere mediocru şi la efecte de poluare armonică
soluţiile cele mai adecvate încălzirii sistemelor de şi generare de perturbaţii flicker.
tip cuvă.
Încălzirea Ohmică reprezintă un mod de tratament termic care prezintă următoarele avantaje
specifice :
-absenţa pereţilor încălziţi, respectiv tratarea fluidului fără posibilităţi de degradare;
-încălzirea Ohmică asigură o uniformitate bună a temperaturii, oricare ar fi natura fluidului;
-absenţa schimbului convectiv permite tratarea fluidelor cu vâscozitate ridicată,
( nenewtoniene), respectiv cu conductivitate termică redusă.
Faţă de sistemele clasice care realizează încălzirea prin vapori, încălzirea Ohmică nu generează
poluări şi diluţii în fluidele tratate. Avantaje certe se obţin doar pentru aplicatoare care nu prezintă nici o
imperfecţiune geometrică (respectiv se asigură repartiţia uniformă şi simetrică a liniilor de curent), precum şi
prin calcule de dimensionare corespunzătoare din punct de vedere electric, termic şi hidraulic.
În ultimi ani sunt cercetate soluţii de alimentare având la bază electronica de putere, numite şi cu
prelevare sinusoidală, care au aceleaşi caracteristici principale ca şi variatorul însă fără a genera perturbaţii
electromagnetice.
Aceste soluţii vor cunoaşte o dezvoltare importantă în anii imediat următori din cauza acţiunii
numeroaselor organisme de standardizare şi normalizare internaţionale şi naţionale, care impun limitarea
nivelului de poluare cu armonici a reţelelor electrice de alimentare.
Structurile de alimentare cu prelevare sinusoidală se compun în general dintr-un etaj redresor
(redresor dodecafazat, punte cu diode, modulator ,,boost’’, punte cu IGBT comandate în MLI, etc.) şi dintr-un
etaj ondulator.
Transformatorul complementar se amplasează în amontele sau în avalul şarjei după tipul de
structură şi de comandă electronică de putere.
În cele ce urmează vom prezenta câteva structuri de alimentare mai reprezentative în utilizările
industriale:
a) Structuri cu alimentare la 50Hz
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 13

Structura cu trei etaje de conversie

Etajul de intrare Etaj intermediar de curent Etajul de ieşire
impus
Constituit dintr-un convertizor Etajul intermediar este un Procedeul de încălzire impune
alternativ /continuu cu prelevare modulator clasic care trebuie să două alimentări în curent
de curent sinusoidal (PFC- furnizeze curentul impus de alternativ de frecvenţă cuprinsă
Power Factor Convertor). El regulatorul de putere al între 50100 Hz funcţie de
este realizat dintr-un convertizor stabilizatorului, necesat caracteristicile sarcinii.
trifazat ridicător (boost traversării punţii de ieşire, Pentru a evita fenomenele
convertor). independent de rezistenţa sa. electrochimice este imperios
Această structură este preferată El determină puterea de necesară suprimarea
din motive economice şi prin încălzire şi utilizează un singur componentei continue în unda
simplitatea soluţiei, în raport cu comutator cu un tranzistor IGBT. de ieşire a tensiunii.
altele. În prezent sunt Acest tip de montaj prezintă Schema etajului de ieşire este
disponibile pe piaţă, pentru următoarele avantaje : prezentată mai jos. Ea este
anumite puteri de comandă, - pierderi reduse utilizănd o constituită dintr-un modulator
modulele care integrează toate schemă simplă de comutaţie cu coborâtor şi dintr-o punte în H.
elementele unui convertizor recuperare (numită Snubber ); Acesta este constituit dintr-un
trifazat cu IGBT. - o funcţionare a punţii de ondulator monofazat care
ieşire cu pierderi foarte reduse debitează pe transformator
la comutaţie şi cu fiabilitate tensiune în formă sinusoidală.
foarte mare.
Circuitul de reglare şi comandă
Aceasta asigură:
- comanda conversiei continuu / continuu efectuată de modulator;
- reglajul conversiei continuu / alternativ realizat de ondulator (care prezintă
caracteristici complementare ).
Ea permite pe de o parte reglarea curenţilor mici de la ieşire şi pe de altă parte anularea componentele
continue de pe ieşire, datorate nesimetriei celor două diagonale ale punţii de ieşire.
Prezenţa unui transformator cu patru înfăşurări secundare asigură estomparea propagării oricărei
componente continui peste unda tensiunii de ieşire şi care este aplicată fluidului.
Modulatorul permite reglarea amplitudinii curentului, în timp ce puntea în H decupează acest curent
în unde dreptunghiulare alternative cu frecvenţa comandată.
În ewgimul normal de funcţionare modulatorul reglează amplitudinea curentului de ieşire la valori
reduse ale curentului de ieşire ( mai mici ca ondulaţiile curentului modulat etalon) în aşa fel încât să se
menţină funcţionarea liniară cu conducţie continuă.
Valoarea curentului de ieşire este reglat prin suprimarea conducţiei diagonalelor punţii în H.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 14

Structură cu transformator pe intrare

Ea este de preferat, utilizării la încălzirea fluidelor staţionare în cuvă, deoarece:
-pe de o parte realizează funcţia de variaţie a frecvenţei, iar pe de altă parte
-evită oprirea încălzirii necesară pe durata modificări conexiunilor în secundar. Transformatorul
amplasat la intrare este un transformator standard trifazat la 50Hz. Ondulatorul de la ieşire este
dimensionat pentru o putere specificată iar comanda sa trebuie să asigure absenţa componentei
continuie în unda de tensiune aplicată electrozilor.Redresorul de la intrare conţine o punte completă cu
6 IGBT, respectiv o soluţie mai economică pentru această gamă de putere în raport cu puntea cu
diode (modulator-boost).Acest prototip a fost testat şi s-a confirmat buna funcţionare a alimentării
bineînţeles pe o cuvă cu mai multe tipuri de fluide, respectiv pentru domenii extinse de variaţie a
conductivităţii.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 15

b)Structuri de alimentare la medie frecvenţă

Schema de principiu este următoarea
-Circuitul L,C- paralel de tip oscilant, reprezentat simplificat, este alimentat la frecvenţa de rezonanţă
printr-un întrerupător de ÎF (frecvenţa de funcţionare a ansamblului este cuprinsă între 1020kHz).
-L1 şi L2 sunt două bobine, cuplate magnetic, care asigură atât izolarea galvanică cât şi înăbuşirea
componentei continui.
-L este o inductanţă de legătură ;
-C furnizează vârfurile de curent de înaltă frecvenţă.
Generatorul se comportă ca o sarcină rezistivă de valoare redusă. Tensiunea de la ieşirea punţii
redresoare este de tip dublu alternanţă de 100Hz.
Această structură nu este capabilă de a răspunde unor sarcini polivalente. Raportul de variaţie
dinamică a rezistenţei în sarcină este de ordinul 3. Asta permite utilizarea generatorului pentru încălzirea
fluidului în circulaţie continuă, respectiv cu conductivitate cu variaţie în raportul 3. Această plajă de variaţie
poate fi extinsă printr-un sistem care să permită modificarea valorii capacităţii amplsate în paralel cu
primarul transformatorului, în funcţie de putere şi de sarcină.
Frecvenţa de funcţionare a generatorului variază în acest caz puternic în funcţie de rezistenţa
sarcinii, respectiv scade pentru rezistenţe foarte reduse la 10kHz (spectrul frecvenţelor audio).
Pe de altă parte, pentru a efectua comutaţiile necesare, generatorul trebuie să întrerupă în mod
automat alimentarea pe durata câtorva ms (20 50ms).
3. Încălzirea Ohmică prin conducţie a fluidelor tehnologice
Deşi acuzate sub aspect energetic, cuptoarele cu baie de sare sunt extrem de eficiente sub aspect
tehnologic. Avantajul acestui procedeu constă în asigurarea unui mediu de tratament termic foarte uniform în
temperatura pe care o transferă piesei şi în rapiditatea procesului, dar şi donservarea suprafeţei piesei de
tratat.
În acest tip de utilaje tehnologice, încălzirea pieselor se obţine prin imersarea lor într-o baie
constituită dintr-un amestec de săruri aflate şi menţinite în stare lichidă prin efect Joule.
Se impune alegerea sării în funcţie de tratament care urmează a fi efectuat şi în concordanţă cu
restricţiile de ordin ecologic.
Se impun următoarele cerinţe:
 temperatura minimă de utilizare trebuie controlată şi asigurată pentru a nu permite băii să îngheţe la
contactul cu şarja rece;
 temperatura maximă a băii trebuie controlată pentru a nu permite descompunerea sărurilor şi generarea
de emisii de noxe prin vapori de sare;
 evitarea exploziilor ce pot apărea ca urmare a alegerii unui amestec inadecvat de săruri, cum ar fi sare
reducătoare cu sare oxidantă;
 protecţie împotriva pătrunderii apei în baia de sare lichidă, care poate provoca explozii de sare cu
consecinţe asupra integrităţii personalului de deservire;
Există mai multe tipuri de băi de sare, care vor fi prezentate mai jos:
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 16

Baie de sare cu încălzire indirectă

Baia de sare lichidă este cazată într-un creuzet metalic care trebuie să reziste acţiunii corozive a sării.
Transferul de căldură se realizează indirect, fapt pentru care această soluţie nu este reţinută în prezent
decât pentru tratamente la temperaturi reduse, respectiv pentru tratamente termice de revenire până la
650 0C
Baie de sare cu electrozi imersaţi Baie de sare cu electrozi sumersaţi

Această tehnică este utilizată la cuptoare cu Acest tip de utilaj nu diferă princopial de
capacităţi ridicate. varianta cu electrozi imersaţi. Avantajul acestor
Electrozii care sunt imersaţi în baie, care dispuşi electrozi este că nu reduce din spaţiul util al
judicios pot evita trecerea curentului electric prin băii.
piese şi asigură o uniformitate fosarte bună a băii
lichide.
Acest tip de utilaje necesită transformatori pe partea
de alimentare electrică pentru a adapta tensiunea în
funcţie de rezistivitatea băii care se modifică pe
timpul încălzirii.
4. Principalele aplicaţii industriale ale încălzirii Ohmice directe
4.1 Prezentarea sintetică a principalelor aplicaţii inustriale
Aplicaţiile sunt multiple şi de mare varietate şi privesc atât materiale solide metalice sau nemetalice,
cît şi de curând fluidele cu proprietăţi conductive.
Se poate prezenta sintetic următoarele domenii de aplicabilitate:
Domenii clasice Domenii recente în fază de cercetare - dezvoltare
Electrometalurgie şi electrochimie Industria uşoară
- fabricarea electrozilor din grafit, carbura - topirea sticlei şi al emailului;
de siliciu, fosfor şi diverse feroaliaje; Industria constructoare de maşini
- rafinarea prin electroliză a aluminiului; - încălzirea băilor de galvanizare;
- concentrarea acizilor - încălzirea produselor înaintea deformării plastice
Industria constructoare de maşini la cald:
- în tratamente termice în băi de sare Construcţii montaj
topită, a pieselor feroase sau neferoase; - acclerarea procesului de formare a prizei la
- sudura în puncte sau prin presare. betoane;
- încălzirea şi menţimerea la temperatură a
tubulaturii de transport fluide;
- producerea apei calde şi a vaporilor:
Industria alimentară
- pentru decongelere, pasteurizare şi sterilizare;
Ecologie
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 17

- separarea şi concentrarea acizilor din rezidurile

fluidice industriale
4.2 Exemple de aplicaţii industriale ale încălzirii Ohmice
 Instalaţie de încălzire Ohmică a băilor de zincare
■ Descrierea instalaţiei

Instalaţia este echipată cu un recipient din carbură de siliciu, sub forma unui creuzet umplut cu zinc
topit şi imersat în baia de zincare. Curentul este amorsat de doi electrozi din grafit, unul amplasat în baia de
zincare iar al doilea în fundul băii. Instalaţia este destinată operaţiei de galvanizare a pieselor din oţel, dar
poate fi utilizată şi pentru topirea şi menţinerea la temperatură a aluminilui topit.
■ Caracteristicile instalaţiei
- Capacitatea băii………………………..1000l
- Puterea instalată………………………..175kW
- Tensiunea de alimentare………………..12V
- Temperatura de lucru………………… 600ºC
- Randamentul global…………………….85%
 Uscarea pastei alimentare
Pasta produsului este extrudată în straturi subţiri de cel mult 2mm grosime şi plasate pe un conveior
constituit din role din titan, puse sub tensiune pe durata rotirii şi înfăşurate cu o bandă din bumbac
umidificată pentru amorsarea conducţiei electrice.

Puterea instalată este de 70 kW, iar tensiunea aplicată rolelor din titan de până 500V. Frecvenţa de
ieşire generată de un convertizor echipat cu IGBT, este de 5 kHz. Sunt controlaţi permanent ventualii curenţi
de fugă.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 18
 Concentrarea fluidelor
Leşiile negre ce provin din ciclul de fabricaţie al pastei de hârtie sunt concentrate în prezent până la
65-68% în linii de evaporare cu multiple efecte clasice şi apoi incinerate în instalaţii speciale. Atingerea unui
nivel de uscare de până la 80%, conferă avantaje directe şi indirecte :
-creşterea capacităţii de recuperare, îmbunătăţirea globală a funcţionării ( gradul de reducere),
-îmbunătăţirea randamentului termic la incinerare,
-reducerea emanaţiilor de SO2 şi de CO pentru un nivel stabil de NOx, reducerea noxelor olfactive.
Prin creşterea puternică a vâscozităţii fluidului şi reducerea implicită a conductivităţii termice, fac ca
utilizarea schimbătoarelor clasice să fie restricţionată, inconvenient ce poate fi depăşit prin încălzirea
ohmică. În schema de mai jos este reprezentată linia tehnologică de concentrare dintr-o fabrică de hârtie, cu
o putere de 30 kW, constituită dintr-o cuvă cilindrică de 0.35 m 3, cu mai multe corpuri de încălzit şi cu un
separator de vapori. Cei trei electrozi de fază sunt conectaţi în triunghi prin intermediul unui
autotransformator variabil motorizat conectat la reţeaua de alimentare trifazată de 400V şi cu prize în
secundar de 100V şi 200V, special adaptate geometriei şi tipului de produs. Cele mai importante
echipamente auxiliare sunt : pompele, cuva de stocare, răcitorul.

Concetrarea de 80% s-a atins cu o putere de 27 kW, în regim continuu cu produsul iniţial la intrare cu o
concentrare de 65%. Temperatura de funcţionare a fost în jur de 145°C, iar presiunea din instalaţie
menţinută la 1 bar. În aceste condiţii tensiunea aplicată la electrozi a fost de 50V.
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă 19
 Schimbător - recuperator
peratură a produsului (care nu poate depăşii 140°C), respectiv 50V la 50Hz. Tratamentul termic de
sterilizare se efectuează la 140°C, fără pereţi calzi care prezintă conservarea lichidelor termosensibile. Un
schimbător de capacitate 250l/h este unul de tip în plăci cu trei etaje :
· Unul de recuperare a căldurii între produsul care intră şi cel care iese şi care urmează a fi răcit
· unul de încălzire ohmică, constituit din plăci din material adecvat confecţionării electrozilor, printre care
circulă produsul de încălzit (materialul electroizolant sigură intervalul dintre plăci pentru izolare electrică).
Tensiunea de alimentare este adaptată nivelului de tem
· Unul de răcire finală a produsului (aproximativ 4°C)
Acest echipament oferă următoarele avantaje:
· Posibilitatea de a atinge temperaturi de 150°C fără pereţi calzi
· Corespunzătoare produselor termosensibile
· Reducerea gradului de îmbâcsire
· Funcţionare automată descentralizată
· Putere instalată limitată (randament bun prin recuperare)
· Atingerea unor capacităţi de producţie ridicate ( m3/h)

 Tratament de imunizare bacteorologică

Pentru distrugerea bacteriilor rezistente la temperatură, se impune creşterea temperaturii cu condiţia
de a conserva calităţile organoleptice ale produselor tratate. Încălzirea ohmică poate satisface aceste
deziderate, deoarece :
· Produsul atinge temperatura de tratament fără supraîncălzire, neavând contact cu pereţi calzi
· Puterea volumică injectată poate fi foarte mare (în acest caz 500MW/m 3), ceea ce necesită un tratament
rapid (<< 1s).

Încălzirea are loc în tubul central acolo unde lichidul staţionează un timp foarte scurt (0,1s). pentru
încălzirea ohmică sunt necesare tensiuni ridicate, reglaj rapid şi stăpânirea regimului hydraulic din interiorul
incintei de încălzire.
5. Viabilitatea încălzirii Ohmice directe. Aspecte energetice şi ecologice
Aspecte cu carater general
Avantaje principale Limitări esenţiale
● randamentul de conversie al energiei electrice în ● contactul dintre calea de curent şi materialul de
energie termică este foarte ridicat: încălzit (borne sau electrozi) impun limitări ale
=7590% puterii admise;
● densităţile de putere transferate materialuli de ● frecvenţa curentului şi dimensiunile aplicatorului
încălzit sunt importante; influenţează randamentul global al instalaţiei.
● inerţia termică destul de redusă.
Aspecte cu carater particular pentru încălzirea fluidelor
CURS 3 – Tehnici, echipamente, instalaţii şi aplicaţii pentru încălzirea Ohmică directă
Avantaje principale
● lipsa pereţilor calzi, respectiv a suprafeţelor
calde de contact pentru schimbul termic:
● permite tratamentul termic al fluidelor
termosensibile sau a fluidelor în amestec cu
impurităţi solide;
● permite tratamentul termic al produselor
eterogene;
● reduce riscul îmbâcsirii şi/sau al gratinării;
● utilizând exclusiv transferul termic prin
convecţie, permite tratarea termică a fluidelor
vâscoase, nenwtoniene, cu conductivitate termică
redusă şi cu ingrediente;
● încălzirea fiind volumică distribuţia uniformă a
temperaturii în masa fluidului;
● elimină orice risc de poluare sau de diluţie a
fluidelor tratate;
● consumul specific de energie este foarte redus,
inerţia termică este practic nulă şi puterile
instalate sunt mici;
20
Limitări esenţiale
● posibilele reacţii chimice ce se pot genera pe
suprafaţa de interfaţă a electrozilor cu mediul
electrolitic şi care impun soluţii de neutralizare;
● în cazul încălzirii fluidelor în circulaţie este dificil
optimizarea unei încălziri uniforme în masa unui
fluid eterogen.
● dimensionarea unei instalaţii prezintă un grad
ridicat de dificultate prin impunerea unei tratări
simultane a ansamblului de fenomene fizice
implicate şi intercondiţionate, termice –
hidrodinamice – electrice, ceea ce impune testări
experimentale pe prototipuri şi implicarea
tehnicilor de modelare şi simulare numerică.