Sunteți pe pagina 1din 18

Raspunsuri Subiectie Examen Higrotermica

1. Care sunt principalele cai fizice prin care corpul uman schimba caldura cu mediul
inconjurator? Comentarii !
Corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator prin Convectie, Radiatie si
Evaporareatranspiratiei. Schimbul de caldura prin convectie este legat in principal de
temperatura aerului din incapere, iar cel prin radiatie este legat de temperatura suprafetelor ce
delimiteaza (inchid) incaperea. Evaporarea transpiratiei presupune eliminarea caldurii excesive
corpului uman sub forma de vapori la nivelul pielii.

2. Un subiect uman se gaseste intr-un mediu confortabil d.p.d.v. termic atunci cand ........
El nu isi poate da seama daca prefera in spatiul in care se gaseste o temperatura mai
ridicata sau mai scazuta.
Atunci cand organismului uman trebuie sa I se asigure conditiile de a realiza in
permanenta un echilibru intre cantitatea de caldura produsa intern si cea schimbata prin diverse
mecanisme, cu mediul pe care-l inconjoara.

3. Care este exprimarea formala a conditiei obiective de confort termic?


ΔQintern + ΔQrimit – ΔQcedat = 0.
El nu isi poate da seama daca prefera in spatiul in care se gaseste o temperatura mai
ridicata sau mai scazuta.

4. Care este legatura dintre semnul si valoarea reziduului termic ΔQ , caracteristicile mediului
inconjurator si disconfortul obiectiv produs?
Reziduul termic ΔQ = ΔQintern + ΔQrimit – ΔQcedat poate avea un semn sau altul. Daca
valoarea sa absoluta depaseste o anumita limita, organismul uman incepe sa simta o stare de
disconfort termic si apar 2 situatii:
 Mediul inconjurator este “prea cald” (zilele de vara) si cantitatea de caldura pe care
organismul o poate evacua in exterior este insuficienta ΔQ > 0.
 Mediul inconjurator este “prea rece” (zilele de iarna) si cantitatea de caldura pe care
organismul o cedeazamediului este prea mare ΔQ < 0.

5. Care sunt parametrii de care depinde starea termica a unui subiect uman aflat intr-un spatiu
inchis.
 temperatura medie a aerului interior -> tai
 temperatura medie a suprafetelor care delimiteaza volumul incaperii ->θsm
 viteza medie de circulatie a aerului interior -> vi
 umiditatea relativa a aerului interior ->φi
 Metabolismul energetic mediu -> M.
 rezistenta termica medie a imbracamintii -> Ri

6. Ce este temperatura operativa a unei incaperi si ce valoare este recomandata pe timp de iarna
in incaperile de locuit?
Temparatura operativa to a unei incaperi reprezinta inlocuirea cuplului de temperaturi
format de tai si θsm si are formula:
to = (tai + θsm) / 2
Valorea indicata pentru to recomandata pe timp de iarna in incaperile de locuit este to ≈
20 °C.

1.

7. Care sunt valorile recomandate pentru iarna ale caracteristicilor higrotermice ale unei incaperi
de locuit?

 temperatura operativa to trebuie sa fie in medie 20 °C pentru majoritatea


incaperilor de locuit
 viteza relativa medie a aerului interior vi nu trebuie sa depaseasca 0,15 m/s
 umiditatea relativa a aerului φi nu trebuie sa depaseasca 70%, adesea φi trebuie sa
fie 50% - 60%.
 dif. de temperatura pe verticala de la nivelul gleznelor la nivelul capului nu
trebuie sa depaseasca 3 °C
 temperatura suprafetei pardoselii nu trebuie sa fie mai mica de 18 °C
 dif. dintre temperatura tai a aerului interior si valoarea medie in suprafata a
temperaturii θsi trebuie sa fie maxim 4 °C pentru peretii exteriori opaci si maxim
3 °C pentru planseele de acoperis.
1. Necesitatea moderarii consumurilor energetice in exploatarea cladirilor.
Necesitatea moderarii consumurilor energetice in exploatarea cladirilor consta in faptul
ca desi cheltuielile si consumurile in faza de proiectare si executie a celuiasi obiectiv sunt mai
crescute; acestea se amortizeaza relativ rapid prin economiile anuale pe care le produc in sfera
consumului de energie ''scumpa'' in vederea functionarii instalatiei de incalzire.

2. Elemente generale privind confortul termic pe care cladirile civile trebuie sa-l asigure
utilizatorilor lor.
O cladire bine proiectata constructiv si arhitectural, poate realiza chiar in absenta
functionarii instalatiei de incalzire, o ambianta termica acceptabila, deci poate juca un rol activ,
alaturi de instalatia de incalzire in satisfacerea exigentelor de confort higrotermic ale
utilizatorilor ei.

3. Schimburile de calduraintre om şi mediul interior al cladirilor.

Convectie, Radiatie, polologhie privind aceste doua metode de transfer termic.

4. Valori orientative „de confort” pentru principalii parametrii termo-fizici ai calitatii termice a
spatiilor inchise ale cladirilor de locuit (parametrii de confort termic interior: ti, te, θmed, PMV,
PPD).

Unde avem
PPD =

 Trebuie doar inteleasa.

5. Marimi şi caracteristici fundamentale in transferul termic al cladirilor.


Unitatea de masura este W/ m² K4

Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta intr-un m3 de aer
umed; u.m. este g/m3<ν>si = g/m3
 Fluxul termicφ – cantitatea de caldura schimbata intr-o ora; u. m. este Wattul
<φ>si = W.
 Densitatea fluxului termic q – fluxul termic asociat unei suprafete de 1m² , ale
carei puncte au toate aceeasi temperatura; u. m. este W/ m² <q>si = W/ m²
.
 Conductivitatea termica – aptitudinea acestuia de a propaga caldura in masa sa de
la un punct la altul, din aproape in aproape. Se cuantifica cu ajutorul unei marimi
“coeficient de conductivitate termica” notata cu λ. Coeficientul λ este o
constanta de material, determinata experimental cu semnificatia “densit. fluxului
termic ce traverseaza un element plan cu grosimea de 1m, cand intre fele sale ∃ o
diferenta de temp. de 1K”; u. m. este w/mK. <λ>si = W/mK.
 Coeficientul de radiatie termica C– aptitudinea suprafetei unui material de a
absorbi si a emita caldura prin radiatie; u.m. este W/ m² K4
 Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta
intr-un m3 de aer umed; u.m. este g/m3 <ν>si = g/m3
 Umiditatea de saturatie a aerului νs – umiditatea efectiva a aerului nu poate depasi
o valoare limita, νs este functie crescatoare de temperatura, cresterea nefiind
liniara; are aceeasi u. m. ca ν.
 Umiditatea relativa a aerului φ – raportul dintre umiditatea absoluta a aerului la un
moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la
momentul considerat; are formula: φ = ν / ν s • 100 [%] si nu are u. m.
 Presiunea partiala a vaporilor de apa – Presiune a vaporilor de apa p: presiunea
partiala a vaporilor de apa dintr-un volum de aer – Presiune de saturatie ps: in
conditiile aerului saturat cu vapori de apa; are formula asemanatoare cu φ: φ = p /
ps• 100 [%] si u.m este Pa <p,ps> si = Pa
 Temperatura de roua a aerului θr - temperatura la care trebuie racit volumul
respectiv de aer pentru a se atinge nivelul de saturatie; nu are u.m.
 Factorul rezistent la vapori µ - de cate ori acest material este mai putin permeabil
la vapori decat aerul; nu are u.m.

6. Fenomenele schimbului termic prin elemente solide.


Fenomenele schimbului termic prin elemente solide sunt: conductia, convectia si radiatia.
 Convectia: fenomenul de schimb termic intre suprafata unui solid si un fluid cu care
acesta este in contact direct.
 Radiatia: fenomenul de schimb termic intre suprafetele a doua corpuri aflate la distanta,
dar care se “se vad”, intre ele fiind cuplate termic prin intermediul aerului.
 Conductia: fenomenul de transmitere a caldurii, in interiorul unui corp solid sau intre
doua corpuri solide aflate in contact direct.

7. Calculul transferului termic unidirectional, in RTS, prin elemente uni şi multistrat.


Elemente unistrat:
1.Rezistenta la transfer termic / Rezistenta termic:
RT = RSI + R + RSE

2. θ si = tai – R SI / RT (tai – tae)


θ se = tai – (RSI + R) / R T (tai – tae)

8. Calculul schimburilor termice prin elemente de constructie şi trasarea diagramelor de


temperatura.

Reprezentare schematica a schimburilor termice elementare, ce au loc prin elementele de


anvelopa ale cladirilor
 pe timpul sezonului cald
Q(Ce + Re) = Q(A) + Q(Ci + Ri)
 inceperea/inceterea sezonului rece
Q(A) = Q(Ce + Re) + Q(Ci + Ri)

 pe timpul sezonului RECE


Q(Ce + Re) + Q(A) = Q(Ci + Ri)

1. Care sunt denumirile, sermnificatiile fizice si unitatile de masura ale caracteristicilor Q, Φ, q,


H, c, λ, μ, s, Co, C?(nu am gasit H, c, s, Co)
 Cantitatea de caldura Q: exprimarea schimburilor termice ce se realizeaza intre
corpuri; <Q> si = Wh.
 Fluxul termic φ – cantitatea de caldura schimbata intr-o ora; <φ>si = W.
 Densitatea fluxului termic q: fluxul termic asociat unei suprafete de 1m² , ale
carei puncte au toate aceeasi temperatura; <q>si = W/ m².
 Coeficient de conductivitate termica λ: constanta de material - densit. fluxului
termic ce traverseaza un element plan cu grosimea de 1m, cand intre fele sale ∃ o
diferenta de temp. de 1K;<λ>si=W/mK
 Factorul rezistent la vapori µ : de cate ori acest material este mai putin permeabil
la vapori decat aerul; nu are u.m.
 Coeficientul de radiatie termica C: aptitudinea suprafetei unui material de a
absorbi si a emita caldura prin radiatie;<C>si = W/ m² K4
 H este entalpia , se masoara in [J/kg]Entalpia este o funcție de stare a unui sistem
termodinamic. ( Luat de la Bianca )


 Pentru s :


2. Care sunt principalele caracteristici ale aerului umed (enumerare, denumiri, semniflcatii fizice,
unitati de masura, relatii reciproce, etc).
1. Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta
intr-un m3 de aer umed; <ν> si = g/m3
2. Umiditatea de saturatie a aerului νs – umiditatea efectiva a aerului nu poate
depasi o valoare limita, νs este functie crescatoare de temperatura, cresterea
nefiind liniara; are aceeasi u. m. ca ν.
3. Umiditatea relativa a aerului φ – raportul dintre umiditatea absoluta a aerului la
un moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la
momentul considerat; are formula: φ = ν / νs • 100 [%] si nu are u. m.

3. Care sunt fenomenele de schimb termic ce intervin in Higrotermica Cladirilor? (enumerare,


definire, figuri schematice, comentarii).
1. Convectia: fenomenul de schimb termic intre suprafata unui solid si un fluid cu
care acesta este in contact direct.
In cazul elementelor de anvelopa ale cladirilor, schimbul termic convectiv are loc la
nivelul celor doua suprafate ale acestora, fluidul fiind aerul interior, respectiv aerul exterior.

2. Radiatia: fenomenul de schimb termic intre suprafetele a doua corpuri aflate la


distanta, dar care se “se vad”, intre ele fiind cuplate termic prin intermediul
aerului.
Este un fenomen de transport energetic ce are drept suport material unde
electromagnetice cu diferite caracteristici.
Deoarece schimbul termic prin convectie şi cel prin radiatie intereseazasimultan o
suprafata a elementului de anvelopa - cea interioara aflatain contact direct cu mediul interior şi
cea exterioara aflatain contact cu mediul exterior - in practica se are in vedere un schimb
termiccomplex, convectiv - radiant. Pentru simplificare, acest schimb termic complex de tip
este modelat printr-un schimb termic convectiv, echivalent valoric.

3. Conductia: fenomenul de transmitere a caldurii, in interiorul unui corp solid sau


intre doua corpuri solide aflate in contact direct.
Transferul termic conductiv are loc din aproape in aproape, de la molecula la molecula.
El apare ori de câte ori anumite puncte ale unui corp (de regula solid) ajung sa aiba, din diverse
motive, temperaturi diferite fata de celelalte puncte ale acestuia.
In cazul elementelor de anvelopa ale cladirilor, elemente mare parte au o geometrie de tip
placa plana cu grosime constanta, transferul termic conductiv se realizeaza datorita faptului ca
punctele suprafetei lor interioare au practic intotdeauna o alta temperatura decât cele ale
suprafetei lor exterioare.

4. Care sunt valorile practice de determinare a valorilor caracteristicilor qiC+R , qK, qeC+R ?

5. Cum se defineste regimul termic stationar? Dar regimul termic nestationar?


In regim termic stationar fluxul termic conductiv se conserva la trecerea prin element.
Inseamna ca fluxul termic intrat prin una din suprafetele elementului, il traverseaza fara
modificari si il paraseste integral prin cealalta suprafata.
Daca cel putin una din temperaturile ti şi te variaza semnificativ in timp, fluxul termic
conductiv dintre doua puncte oarecare, variaza valoric in timp; conductia termica are un caracter
“nestationar”.

6. Cum intervine proprietatea de conservare, in regim termic stationar, a densitatii de flux termic
unidirectional θsi, θse si θx.
θsi = tai – RSI / R T (tai – tae)
θse = t ai – (RSI + R) / RT (t ai – tae)
θ(x) = θ x = tai – (RSI–(x / λ) / RT) (t ai - tae)

Relatia de mai sus permite identificarea temperaturii oricarui punct din structura unui
element de tip placa plana monostrat, mai precis a temperaturii specifice fiecarui strat
infinitezimal din grosimea unui astfel de element. Dupa niste transformari elementare, relatia
devine:
θ(x) = ( - ( ( tai - tae ) / Rt ) * ( 1/ λ ) )x + ( tai – ( ( tai - tae ) RT ) RSI )
Aceasta forma a functiei θ(x) arata ca:
• este vorba de o functie liniara cu coeficient unghiular negativ, a carei alura
grafica arata ca in figura de mai jos

• marimea pantei dreptei θ(x)(adica ( ( tai - t ae ) / Rt ) * ( 1/ λ )) este invers proportionala cu


valoarea lui A, ceea ce revine la afirmatia cain grosimea unui element realizat dintr-un material
slab izolant termic caderea de temperatura |θsi- θse| este relativ mica, iar in grosimea unui element
realizat dintr-un material bun izolant termic caderea de temperatura este mare.

8. lndicati calitativ alura curbelor izoterme si a liniilor de flux termic prin zona unei intersecti de
tip colt a doi pereti exteriori identici ca alcatuire. Comentarii.
Cel mai simplu şi mai cunoscut exemplu de “corectare” a unei punti termice il reprezinta
acela al peretilor exteriori nestructurali realizati din zidarie de b.c.a.
Rezolvarea constructiva care constain amplasarea zidariei de b.c.a. intre stâlpii de beton
armat ai sistemului structural şi implicit intre grinzile de fatada ale acestora (fig. 4.16) conduce
in mod evident la existenta unor zone total neizolate termic. Traseele liniilor de flux termic au in
vecinatatea acestor zone, alura din figura, şi vizualizeaza clar o concentrare adica, o intensificare
a pierderilor de caldura.
Valorile temperaturilor θ siin zona puntii termice şi in zonele de imediata influenta
termica a acesteia, sunt foarte mici, chiar inacceptabil de mici, ceea ce indica faptul ca o
asemenea rezolvare constructiva este o eroare tehnica.
O solutie acceptabila sub aspect termoenergetic este cea prezentatain fig. de mai jos
Ea constain amplasarea zidariei de b.c.a. partial in fata elementelor structurale de beton
armat (stâlpi, bulbi, grinzi de fatada) pe care in acest mod le imbraca şi le protejeaza termic.

In rezolvarea avutain vedere in fig. 4.17 zidaria de b.c.a. are 40 cm grosime şi este
amplasata astfel incât imbraca bulbul diafragmei cu o grosime de 25 cm. Rezultatele sunt, in
mod vizibil, mult superioare celor anterioare, cea mai scazuta valoare a lui θsi fiind acum de
+14,77 °C (fata de +7,52°C).

9. Care este expresia practica actuala a caracteristicii Rv a unui element de constructie? lndicati
semnificatia fiecarui factor din aceasta expresie.
p(x) = p i – (Rvx / R v)(pi - pe)<Pa>. unde Rv este rezistenta la vapori de apa a
elementului
Rv = 50 • 10 8 ∑ djµj <m2sPa/Kg>
- djµj se noteaza “sj” si se numeste grosimea stratului de aer ehivalent stratului j
al elementului
- pipresiunea partiala din interior
- pe presiunea partiala din exterior

10. Care este condltia de neaparitie a condensului pe suprafata interioara a unui element de
constructie ?
Pentru a se evita (sau limita), pe timp de iarna, aparitia fenomenului de condens pe
suprafata zonele reci ale elementelor de anvelopa este necesar ca temperatura minima (in conditii
climatice conventionale) a suprafetei interioare a acestor suprafete sa fie mai mare decât
temperatura de roua a aerului interior, adica
θsi,min> θr

11. Cum este denumita caracteristica R’T , cui este ea asociata, care este semnificatia ei fizica si
care este relatia sa cu RT,camp
Experienta şi calculele au aratat ca, datorita puntilor termice, performantele globale de
izolare termica a elementelor opace de anvelopapot sa scada chiar şi cu 40-50% fata de situatia
ideala a inexistentei lor. Ca urmare, in cazul unui element de anvelopa real, cu diferite zone de
tip” punte termica” rezistenta termica a zonei de câmp trebuie corectata cu efectul nefavorabil al
acestora. Aceasta caracteristica temica “de element" este denumita “rezistenta termica corectata”
şi este notata R’T.
R’T = rR Tcamp cu r < 1
In cazul elementelor de anvelopa de conceptie traditionala, la care RTcamp este foarte
mic, coeficientul de reducere r are valori de cca 0,8—0,9, ceea ce indica pentru ansmblul
puntilor termice, un efect relativ mic.
In cazul elementelor de anvelopa de conceptie moderna, la care RTcamp are valori mult
superioare celor traditionale (de cca. 3-7 ori mai mari) efectul puntilor termice este mare,
valoarea coeficientului de reducere r fiind de 0.4-0,7.
Aceasta arata ca problema puntilor termice ale elementelor de anvelopa este mult
mai preocupantain prezent decât in trecut şi ca urmare este obligatoriu ca prin proiectare
acestea sa nu sa ramâna „necorectate”.

1. Notiunea de punte termica.


Puntea termica este acea suprafata, unde intra in contact doua materiale ale caror
capacitati de retinere a caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura.

2. Analize cantitative ale unor detalii de tip punti termice defavorabile.


Intersecţie colţ “ieşind” pereţi omogeni 25 cm
c.p.p.

Nervură panou prefabricat de faţadă

3. Modelarea matematica a unui ochi de anvelopa.


Schimburile termice print-un ochi de fatada sunt

Calculul REZISTENTELOR TERMICE CORECTATE (cu efectul puntilor termice)

in care :
 R rezistenta termica totala, unidirectionala, “de câmp curent” aferenta ariei A;
 k este transmitanta termica liniara a puntii termice liniare k, in [W/(mK)];
 lk este lungimea pe care se aplicak, in [m];
 Xj este transmitanta termica punctuala a puntii termice punctuale j, in [W/K]
Modelarea in calcul a puntilor termice, pentru un ochi de fatada

4. Evaluare lungimi, arii ale zonelor de tip punte termica.


Sectiune verticala locuinta unifamiliala
Arii schimburi termice

Lungimi de calcul pe orizontala – colt ieşind


Lungimi de calcul pe orizontala – elemente
intermediare

Lungimi de calcul pe orizontala – colt intrând

Lungimi de calcul

Lungimi de calcul pe verticala – “primul”


planşeu

Lungimi de calcul pe verticala – planşeu


intermediar

Lungimi de calcul pe verticala – ultimul


planşeu
Lungimi de calcul

5. Evaluarea volumului incalzit.

1. Cum se defineste regimul termic nestationar?


Regimul termic nestationar este acel regim in care cel putin una din temperaturile ti si te
variaza semnificativ in timp, fluxul termic conductiv dintre doua puncte oarecare variind valoric
in timp.

1. Care este expresia practica a lui Rv? Indicati semnificatia şi unitatea de masura a fiecarui
factor ce intervine in aceasta expresie.
Rv = 50 • 108 ∑ djµj <m2sPa/Kg>unde Rv este - rezistenta la vapori de apa a elementului
- pipresiunea partiala din interior<pi>si = Pa
- pe presiunea partiala din exterior<pe>si = Pa
- µjfactorul de rezistenta la vapori <µj>si = adimensional
- djgrosimea stratului materialului <dj>si = m

2. Precizati expresia de calculul a marimii px pentru o rezolvare de tip multistrat, in RHS.


px = pi - sx/s (pi - pe) <Pa> unde:
o pi– presiunea partiale din interior
o pe– presiunea partiala din exterior
o sx – grosimea stratului de aer echivalent stratului xal elementului

3. Prezentati posibilitatea aparitiei fenomenului de condens interstitial, utilizând metoda grafo-


analitica.

S-ar putea să vă placă și