Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Care sunt principalele cai fizice prin care corpul uman schimba caldura cu mediul
inconjurator? Comentarii !
Corpul uman schimba caldura cu mediul inconjurator prin Convectie, Radiatie si
Evaporareatranspiratiei. Schimbul de caldura prin convectie este legat in principal de
temperatura aerului din incapere, iar cel prin radiatie este legat de temperatura suprafetelor ce
delimiteaza (inchid) incaperea. Evaporarea transpiratiei presupune eliminarea caldurii excesive
corpului uman sub forma de vapori la nivelul pielii.
2. Un subiect uman se gaseste intr-un mediu confortabil d.p.d.v. termic atunci cand ........
El nu isi poate da seama daca prefera in spatiul in care se gaseste o temperatura mai
ridicata sau mai scazuta.
Atunci cand organismului uman trebuie sa I se asigure conditiile de a realiza in
permanenta un echilibru intre cantitatea de caldura produsa intern si cea schimbata prin diverse
mecanisme, cu mediul pe care-l inconjoara.
4. Care este legatura dintre semnul si valoarea reziduului termic ΔQ , caracteristicile mediului
inconjurator si disconfortul obiectiv produs?
Reziduul termic ΔQ = ΔQintern + ΔQrimit – ΔQcedat poate avea un semn sau altul. Daca
valoarea sa absoluta depaseste o anumita limita, organismul uman incepe sa simta o stare de
disconfort termic si apar 2 situatii:
Mediul inconjurator este “prea cald” (zilele de vara) si cantitatea de caldura pe care
organismul o poate evacua in exterior este insuficienta ΔQ > 0.
Mediul inconjurator este “prea rece” (zilele de iarna) si cantitatea de caldura pe care
organismul o cedeazamediului este prea mare ΔQ < 0.
5. Care sunt parametrii de care depinde starea termica a unui subiect uman aflat intr-un spatiu
inchis.
temperatura medie a aerului interior -> tai
temperatura medie a suprafetelor care delimiteaza volumul incaperii ->θsm
viteza medie de circulatie a aerului interior -> vi
umiditatea relativa a aerului interior ->φi
Metabolismul energetic mediu -> M.
rezistenta termica medie a imbracamintii -> Ri
6. Ce este temperatura operativa a unei incaperi si ce valoare este recomandata pe timp de iarna
in incaperile de locuit?
Temparatura operativa to a unei incaperi reprezinta inlocuirea cuplului de temperaturi
format de tai si θsm si are formula:
to = (tai + θsm) / 2
Valorea indicata pentru to recomandata pe timp de iarna in incaperile de locuit este to ≈
20 °C.
1.
7. Care sunt valorile recomandate pentru iarna ale caracteristicilor higrotermice ale unei incaperi
de locuit?
2. Elemente generale privind confortul termic pe care cladirile civile trebuie sa-l asigure
utilizatorilor lor.
O cladire bine proiectata constructiv si arhitectural, poate realiza chiar in absenta
functionarii instalatiei de incalzire, o ambianta termica acceptabila, deci poate juca un rol activ,
alaturi de instalatia de incalzire in satisfacerea exigentelor de confort higrotermic ale
utilizatorilor ei.
4. Valori orientative „de confort” pentru principalii parametrii termo-fizici ai calitatii termice a
spatiilor inchise ale cladirilor de locuit (parametrii de confort termic interior: ti, te, θmed, PMV,
PPD).
Unde avem
PPD =
Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta intr-un m3 de aer
umed; u.m. este g/m3<ν>si = g/m3
Fluxul termicφ – cantitatea de caldura schimbata intr-o ora; u. m. este Wattul
<φ>si = W.
Densitatea fluxului termic q – fluxul termic asociat unei suprafete de 1m² , ale
carei puncte au toate aceeasi temperatura; u. m. este W/ m² <q>si = W/ m²
.
Conductivitatea termica – aptitudinea acestuia de a propaga caldura in masa sa de
la un punct la altul, din aproape in aproape. Se cuantifica cu ajutorul unei marimi
“coeficient de conductivitate termica” notata cu λ. Coeficientul λ este o
constanta de material, determinata experimental cu semnificatia “densit. fluxului
termic ce traverseaza un element plan cu grosimea de 1m, cand intre fele sale ∃ o
diferenta de temp. de 1K”; u. m. este w/mK. <λ>si = W/mK.
Coeficientul de radiatie termica C– aptitudinea suprafetei unui material de a
absorbi si a emita caldura prin radiatie; u.m. este W/ m² K4
Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta
intr-un m3 de aer umed; u.m. este g/m3 <ν>si = g/m3
Umiditatea de saturatie a aerului νs – umiditatea efectiva a aerului nu poate depasi
o valoare limita, νs este functie crescatoare de temperatura, cresterea nefiind
liniara; are aceeasi u. m. ca ν.
Umiditatea relativa a aerului φ – raportul dintre umiditatea absoluta a aerului la un
moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la
momentul considerat; are formula: φ = ν / ν s • 100 [%] si nu are u. m.
Presiunea partiala a vaporilor de apa – Presiune a vaporilor de apa p: presiunea
partiala a vaporilor de apa dintr-un volum de aer – Presiune de saturatie ps: in
conditiile aerului saturat cu vapori de apa; are formula asemanatoare cu φ: φ = p /
ps• 100 [%] si u.m este Pa <p,ps> si = Pa
Temperatura de roua a aerului θr - temperatura la care trebuie racit volumul
respectiv de aer pentru a se atinge nivelul de saturatie; nu are u.m.
Factorul rezistent la vapori µ - de cate ori acest material este mai putin permeabil
la vapori decat aerul; nu are u.m.
2. Care sunt principalele caracteristici ale aerului umed (enumerare, denumiri, semniflcatii fizice,
unitati de masura, relatii reciproce, etc).
1. Umiditatea absoluta a aerului ν – cantitatea de apa sub forma de vapori, continuta
intr-un m3 de aer umed; <ν> si = g/m3
2. Umiditatea de saturatie a aerului νs – umiditatea efectiva a aerului nu poate
depasi o valoare limita, νs este functie crescatoare de temperatura, cresterea
nefiind liniara; are aceeasi u. m. ca ν.
3. Umiditatea relativa a aerului φ – raportul dintre umiditatea absoluta a aerului la
un moment dat si umiditatea de saturatie corespunzatoare temperaturii acestuia la
momentul considerat; are formula: φ = ν / νs • 100 [%] si nu are u. m.
4. Care sunt valorile practice de determinare a valorilor caracteristicilor qiC+R , qK, qeC+R ?
6. Cum intervine proprietatea de conservare, in regim termic stationar, a densitatii de flux termic
unidirectional θsi, θse si θx.
θsi = tai – RSI / R T (tai – tae)
θse = t ai – (RSI + R) / RT (t ai – tae)
θ(x) = θ x = tai – (RSI–(x / λ) / RT) (t ai - tae)
Relatia de mai sus permite identificarea temperaturii oricarui punct din structura unui
element de tip placa plana monostrat, mai precis a temperaturii specifice fiecarui strat
infinitezimal din grosimea unui astfel de element. Dupa niste transformari elementare, relatia
devine:
θ(x) = ( - ( ( tai - tae ) / Rt ) * ( 1/ λ ) )x + ( tai – ( ( tai - tae ) RT ) RSI )
Aceasta forma a functiei θ(x) arata ca:
• este vorba de o functie liniara cu coeficient unghiular negativ, a carei alura
grafica arata ca in figura de mai jos
8. lndicati calitativ alura curbelor izoterme si a liniilor de flux termic prin zona unei intersecti de
tip colt a doi pereti exteriori identici ca alcatuire. Comentarii.
Cel mai simplu şi mai cunoscut exemplu de “corectare” a unei punti termice il reprezinta
acela al peretilor exteriori nestructurali realizati din zidarie de b.c.a.
Rezolvarea constructiva care constain amplasarea zidariei de b.c.a. intre stâlpii de beton
armat ai sistemului structural şi implicit intre grinzile de fatada ale acestora (fig. 4.16) conduce
in mod evident la existenta unor zone total neizolate termic. Traseele liniilor de flux termic au in
vecinatatea acestor zone, alura din figura, şi vizualizeaza clar o concentrare adica, o intensificare
a pierderilor de caldura.
Valorile temperaturilor θ siin zona puntii termice şi in zonele de imediata influenta
termica a acesteia, sunt foarte mici, chiar inacceptabil de mici, ceea ce indica faptul ca o
asemenea rezolvare constructiva este o eroare tehnica.
O solutie acceptabila sub aspect termoenergetic este cea prezentatain fig. de mai jos
Ea constain amplasarea zidariei de b.c.a. partial in fata elementelor structurale de beton
armat (stâlpi, bulbi, grinzi de fatada) pe care in acest mod le imbraca şi le protejeaza termic.
In rezolvarea avutain vedere in fig. 4.17 zidaria de b.c.a. are 40 cm grosime şi este
amplasata astfel incât imbraca bulbul diafragmei cu o grosime de 25 cm. Rezultatele sunt, in
mod vizibil, mult superioare celor anterioare, cea mai scazuta valoare a lui θsi fiind acum de
+14,77 °C (fata de +7,52°C).
9. Care este expresia practica actuala a caracteristicii Rv a unui element de constructie? lndicati
semnificatia fiecarui factor din aceasta expresie.
p(x) = p i – (Rvx / R v)(pi - pe)<Pa>. unde Rv este rezistenta la vapori de apa a
elementului
Rv = 50 • 10 8 ∑ djµj <m2sPa/Kg>
- djµj se noteaza “sj” si se numeste grosimea stratului de aer ehivalent stratului j
al elementului
- pipresiunea partiala din interior
- pe presiunea partiala din exterior
10. Care este condltia de neaparitie a condensului pe suprafata interioara a unui element de
constructie ?
Pentru a se evita (sau limita), pe timp de iarna, aparitia fenomenului de condens pe
suprafata zonele reci ale elementelor de anvelopa este necesar ca temperatura minima (in conditii
climatice conventionale) a suprafetei interioare a acestor suprafete sa fie mai mare decât
temperatura de roua a aerului interior, adica
θsi,min> θr
11. Cum este denumita caracteristica R’T , cui este ea asociata, care este semnificatia ei fizica si
care este relatia sa cu RT,camp
Experienta şi calculele au aratat ca, datorita puntilor termice, performantele globale de
izolare termica a elementelor opace de anvelopapot sa scada chiar şi cu 40-50% fata de situatia
ideala a inexistentei lor. Ca urmare, in cazul unui element de anvelopa real, cu diferite zone de
tip” punte termica” rezistenta termica a zonei de câmp trebuie corectata cu efectul nefavorabil al
acestora. Aceasta caracteristica temica “de element" este denumita “rezistenta termica corectata”
şi este notata R’T.
R’T = rR Tcamp cu r < 1
In cazul elementelor de anvelopa de conceptie traditionala, la care RTcamp este foarte
mic, coeficientul de reducere r are valori de cca 0,8—0,9, ceea ce indica pentru ansmblul
puntilor termice, un efect relativ mic.
In cazul elementelor de anvelopa de conceptie moderna, la care RTcamp are valori mult
superioare celor traditionale (de cca. 3-7 ori mai mari) efectul puntilor termice este mare,
valoarea coeficientului de reducere r fiind de 0.4-0,7.
Aceasta arata ca problema puntilor termice ale elementelor de anvelopa este mult
mai preocupantain prezent decât in trecut şi ca urmare este obligatoriu ca prin proiectare
acestea sa nu sa ramâna „necorectate”.
in care :
R rezistenta termica totala, unidirectionala, “de câmp curent” aferenta ariei A;
k este transmitanta termica liniara a puntii termice liniare k, in [W/(mK)];
lk este lungimea pe care se aplicak, in [m];
Xj este transmitanta termica punctuala a puntii termice punctuale j, in [W/K]
Modelarea in calcul a puntilor termice, pentru un ochi de fatada
Lungimi de calcul
1. Care este expresia practica a lui Rv? Indicati semnificatia şi unitatea de masura a fiecarui
factor ce intervine in aceasta expresie.
Rv = 50 • 108 ∑ djµj <m2sPa/Kg>unde Rv este - rezistenta la vapori de apa a elementului
- pipresiunea partiala din interior<pi>si = Pa
- pe presiunea partiala din exterior<pe>si = Pa
- µjfactorul de rezistenta la vapori <µj>si = adimensional
- djgrosimea stratului materialului <dj>si = m