Nuvela este o specie a genului epic n proza, cu un singur fir narativ, urmarind u n conflict unic, concentrat.

Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, n functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile ntr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accen tul fiind pus mai mult pe definirea personajului dect pe actiune. Nuvelele pot fi clasificate, dupa modalitatea de realizare a subi ectului, n: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filosofice sau anecdotice, iar n functie de curentele literare n care se nscriu ca formula compozitionala: r enascentiste, romantice, realiste sau naturaliste. O nuvela este si Moara cu noroc a lui Ioan Slavici, publicata n 1881 n volumul Novele din popor , alaturi de Padureanca si Budulea Taichii, Tema prezinta consecintele nefaste ale setei de navutire , n societ atea ardeleneasca a secolului al XIX-lea. Titlul ales este mai degraba ironic, mutarea la Moara cu noroc adu ce destramarea familiei lui Ghita, fiind mai degraba Moara cu ghinion. Constructia subiectului, pe coordonate spatio-temporale bine precizate (actiu nea are loc la hanul Moara cu noroc aflata ntr-o zona a Ardealului, n valea dintr e dealuri, la o rascruce, iar timpul este si el bine precizat, actiunea fiind d elimitata de doua repere temporale, cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pn a la Pasti) creeaza impresia de veridicitate. Conflictul nuvelei este unul complex, de natura sociala (prezinta confruntarea dintre doua lumi, dintre doua mentalitati diferite: Ghita, care, n ncercarea de a-si depasi statutul social se confrunta cu Lica Samadaul, person ajul antagonist, ceea ce creeaza conflictul exterior), dar si de natura psiholo gica si morala (conflictul interior trait de Ghita care este pus sa aleaga ntre dorinta sa de navutire, si linistea familiei sale). Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omn iscient, cu o perspectiva narativa obiectiva, data de impersonalitatea naratoru lui, naratiunea la persoana a III-a si atitudinea detasata n descrierea actiunii . De asemenea, mai apare tehnica narativa a punctului de vedere, co ncretizata prin interventiile batrnei de la nceputul si din finalul nuvelei. n incipitul nuvelei, n prolog, batrna rosteste o replics ce anticipea zs oarecum actiunea nuvelei, si destramarea familiei lui Ghita: omul sa fie mul tumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale t e face fericit . Acelasi personaj rosteste si cuvintele de ncheiere din finalul nuve lei, o concluzie moralizatoare, ce vine ca o confirmare a temerilor exprimate n incipit: se vede ca au lasat ferestrele deschise (...) simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat . Nuvela capata astfel o constructie circulara, simetrica, se porneste de la o idee, de la o temere , si n final se revine la ac easta, dupa ce a fost confirmata. Personajele ce iau parte la actiune sunt, asemeni oricarei nuvele, nu foarte numeroase, dar bine individualizate. Astfel, accentul nu cade pe act ul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Slavici se dovedeste astfel, u n bun observator al caracterelor umane si al vietii rurale. Ghita se impune att prin complexitate, ct si prin putere de individu alizare. El ilustreaza consecintele negative pe care le are asupra omului dorin ta de navutire. Este unul dintre personajele nuvelei care evolueaza odata cu ac tiunea, el transformndu-se din tipul crciumarului dornic de navutire, n individul a flat sub determinare psihologica si morala. Ghita sufera un proces de dezumanizare, ezitarea lui n fata alegeri i dintre valorile simbolizate de Ana (familie, iubire, linistea caminului) si c ele simbolizate de Lica (bogatie, navutire, atractia malefica a banilor) si sla biciunea lui n fata tentatiilor l conduc catre un sfrsit tragic. Lica ramne constant de-a lungul ntregii nuvele, sfrsitul sau brutal fiind n concordanta cu temperamentul si comportamentul sau. Ana sufera si ea transformari interioare, datorate n special schim barii lui Ghita si ndepartarii acestuia de ea. Initial, desi Ghita era un simplu cizmar, cei doi aveau un camin l

inistit si o familie fericita. Dupa luarea Morii cu noroc n arenda, odata cu statu tul lor social se schimba si atitudinea lui Ghita fata de Ana. Ghita ncepe sa se fereasca de sotia sa , devine violent si mohort, se poarta brutal cu cei mici. Cei doi se nstraineaza ntr-att, nct Ghita ajunge sa o mpinga pe Ana n atele lui Lica, iar aceasta sa i se ofere lui Lica deoarece acesta e om , pe cnd Ghi ta e doar muiere mbracata n haine barbatesti . Sfrsitul celor doi este unul tragic. Realiznd ca a fost nselat, Ghita o ucide pe Ana, iar el, la rndul sau, este omort de Raut, din ordinul lui Lica. Batrna si copiii supravietuiesc incendiului, pentru ca sunt singu rele fiinte inocente si morale. Aceste trasaturi reies att din descrierile pe care naratorul obiec tiv le face personajelor prin portrete sugestive (caracterizare directa), ct si din gesturile, limbajul si relatiile pe care acestea le dezvolta ntre ele (carac terizare indirecta). Apar, de asemenea, mijloace de investigatie psihologica, precum scenele de dialog, monologul, monologul interior, notatia gesturilor si a mimic ii, care fac din Moara cu noroc o nuvela psihologica . n concluzie, prin conflict, faptele verosimile si personajele prezen tate, precum si prin accentuarea complexitatii acestora , cu prezentarea acelui amestec de bine si rau ce se afla la oamenii adevarati , Moara cu noroc devine o v eritabila nuvela realista, una din capodoperele lui Ioan Slavici