logia, tol(isitoare din punel de.,(JedcrCllman poale. (i:, i. de .tapi.

irebuie sa mearga l11[n(1 In mEllu cu [rumuseieo: Bido:jwia unei por(i din mediu/,tncon.iurCitor 1H1, (~slc iflc(Cfllad.ezuollruii culturii noasire, iehnise".' " ' ' ':., <:', , Penli'll"iI: IncliCia, .nc socotimdulo(,i. ru. [meie fJl'eei:dlri.,fn priuillja tradueerii ~lIlor, teJ'{/lCHi:,lr!. c(Jnformitatc {;U ,rcglllilc or(o.[fraficc ,if', nigocu:e; jJe],l,im numele proprii alllJolosii terrnino.l{lgia reco,mundatil. 1rt' ce .prinesie unii lermeni, am ad(lugai Illi, [!umiir de, note de subsol (pnxizalc;pri1l' n.ir.] peniru a jine,seama de , caracte,nil de largli. aecesibiliiate al, ciirlii: ,Tjllitatile de m(!sura anglosa~one,au, fast tran,sfonnale, en ,tolunjirile, de ',rigoare, ,in HlIiUiji, de ml1suri1 'ale S.l. " ' " Stnl eOllUim;,ca pllQiiClLl.diJl tara 1wf(slrauCl apreciu ClCCa:iWcn/'t~ c.1'c~p1ioflaUi care inlrodl~(;.,~ Iirica tn consiruct,ii, care tlll,b,iTla CUll</lin tele cusimpliioiea ,cxpwlerii, care ne IHuri.'tii ca 0 str\lE~uT.ii transmits ,UIl mesa}, o carte C(lrc tl'ebllia scrisii.i ," ,.prof. .dr.. doc: inn, ,l\1ircea V.',;Soare

, I
'.
,

I." !

, ~ h!: -,~ . ~:::;

'.-: h. ;

)l'~~i.
'\;

:1'
,'j

Cuprins
l""
,~

I,,'

1
~ ~
" ':

rl;-,',StrnctUl'i1c . _ . ,', " '--'-:'lnceputurile 'nrhltecturtl Functle ~i, structura Ar hi tectt ~i ingineri Structura ~i profnnul 2: ,PlramidcJe _ _ . ,-"Ce stnt eIe? , , . , . -Construcna piramldelor . , . .Scopul social al pinlmide/ui' Moar tea ptrnrntdelm- . 6.)jneiirc~ri .. '. . . _
-: 111cci.rdiri pcrmaucntn lnciircar i utile _ .. ,

15
.';J . __

lfi

lG
20 21
.' . '1 . ~ ,

I
m

Ii
j
i I ~ ~ ~ ~

23 23 25
3'2

33
"1.

.:;,'

"

.Inc,lrcfuoi" dinamlcc .
" Actluncn Actiunea
Efurturi - ::lnti":Hlcl'c

....
.t .

,'r,',

',:\

vtntulul . . clltl'Clllllrclor , , . . din tcmpeJ:nttll':i ~i din , . . .

~i ton~1)l'c!{itl1.1C

....

.,; , . 35 35 3.6

tus:1I'i
. ';,' '.-', ,'r

37 40 43 44 '18
'48

4..~~\[atel'inl~.
,'".
',\)

,ElasticitMc ~i plustlcltntc CoefiCicn\:i de sigllmn!" '"

;,1"

- ,. '. ..

..:

~ ..

49

"."

",

arrnat '., lI!nsele pla stice

'-o-~clul, ::'Betolllli

. . . , , .

., .. ' .....

51
52

~4
57

,"

"

~, .
.',

(5:) ,Grinzi
",'

....'

."

iI

,"

.. '. ..-: 'I;.' .", \'

~i sltl[li . . . "'~ 'Legile lui Newton " . , ;Echilibrlli Ia translatie , Echllthrnl In rotatlc , "'Compol'tarea de gl'indii . 'Lunecarea '{Jarnhajul 6. Loeulnpe ....
I I

"

' 59 , 59 GO 01 03

08
70 74 74 77 79 83 88 88
8D

'\!
\.:
'. \ 1 ~

"

'.'

Luculnte preistorJcc ~i lstortce LOCIDJltn amertcana """" , . . Cliidiri de Iocutt ell schelet din Ireton armat Cliidiri din heton prefahl'icat . . . . . .

...., ...
.:

7. Z,girle-nori

:.

~
\

. . . _ . CHidiriIe ina.lte . , . . Nasterea unul zgtrle-nm-] 'Sh'uctUL'!l unul zgtrle-uor:

95 103 103 105

-,\ "

S. Turnul EI1feI _ . . . SimboluI . Constructorul Turnului

\'

"1

13

"",_,"",-~,,,,,,,,,,,,,,,",,,,,

./

-.-~-"

Constructia Turnului . JI1acaraIe si ascensoare Viaia Turnului . Turuurfle rnai Inalte 9. Podurl .... Arce .... Podur i de eale ferata Podur i de beton Cndre spattnle . . 10. Podul Brooklyn . Creatorul podulut Constructtn podulni Podurjle suspendate

118 118 123 129 131 135. 135

138

I.. Structurtle
-:

i l,

. . . moderne

.,

144 146 146 152 153

155

11. Strnetuvlnutopoeiante

. . . Retcle de grinzi 9i placi plane Rezisten~a prtn formli ... Suprafr.~e curbe . . . . . . Acoperlsurf cllindrice 1 plari eutate . Acoper lsur! In sa .. . Acoperi.]lU"i complexe Baraje arcurte . ... . . Ortgrnea catedralelor gotice Spntli ~i structuri gotice . Sflntul Petru din Beauvais.

INCEPUTIJRILE

ARHrTECTURII

159 161 163 168 168 170 177 184 184 185 188 190 197 201 201 ,204 205 209 212 212 219 0 .
~ 1.

12. CatedralanetermlDatii

13, Cnpole .... , , , . , , , , Cele mat mari acopertsur i din lume Cupola eu structurii . Panteonul . .. . . . . Santa. Marin del Fiore Cupole moderne .. 14. Hagla So:!la. . '. . Constructta bisericii Interrorul biserieii . Structura bisericii . Soarta Hagiel Sofia

15. Cortllri ~ibaloilne . Corturi . Structur i pneumatice .

10. Cerul suspendat . .

Cupole ~i Iarfurll Farfurla suspendatri

227 227
229
..

vt.

Mesal u1 strueturtl . . Mesaje semiotice. . : Mesnjul semiotic ~j scara Mesainl semiotic care val'iazl1

235 235
241

.. 244

' ...~<

,J

...

~ I
~ 1

. Tneomp:natie' ell . ~.et~laltp nctivit1iti' mnane.il.-rhitectlll'!l .este . 0 ai-tit t1nui'1i" rare i~i are lnceputui'iteduar 'acu'~l clrcalO'OOO de 'uni qlnd barbritH ~i Iemeile, descoperind agric.ul.tura1ji cresterea vitelor, au Jost In masma. g[l renlintc In rlitiieirea pe supratata pilrilintlllui" in .cautllI"ea. hranei.. PjnU..atunci f'nsesc,rli e)'lni~i Intemperiilor. protejati in mod preen!' de corturi idin plei de anirnalec.Vesnic in rniscnre, ei j~i:preg1itenu mincarea la Iocuri ln a er libel' si traiau Jn .tribur! mici. . . . . .. . Toate acestea s-an s'chimbnt chid oamenu au' devenit sedentari. Corturile au fost Inlocnite de locuinte mn i trainice i 0 vatr5 permanenta a devenit centrul cnsei. Numeroase coljhe s-au Inf'iripat in zone fertile; Jegaturile intre Iamilii au devenit maiIrecvent e $i mai apropiate' ;' s-au nascut satele. A luat nastere 0 retea de elirari de la sat la sat. Uneori eararile trebuiau sa traverseze r iuri si v iloele.: necesitrnd construirea unor pasarele facute .din :t.rul1chiuri de copaci sau susperidate de cahluri din fibrevegetale. . . Aglomer(irea de colihe a creat nevoia construirii unor coJibe'mai marf unde s5. I)Onta fi discutate problemele satnlni"; Aceste structuri mar mari serveau atft ca prlmarii, ctt ~i en Iacasuri de cult, deoarece nevoile spirrtualc au mers totdeaunamtnatn mlna en cele materiaJe. Intr-adevar rnonumentele mai marr ale. arhitecturf arheologice au fost adesea motivate de nevoile spirituale... .: . Ultimii zece miide anis-au desfasuratpe parcnrsul a peste 300 de generatii, dar noi a . care am fast martorir schirnbarilor incredihile aduse culturilor noastre decatre revolutia industriala, putem sa simfim ~5. arhitectura nu s-a schimhat mult, eel putin in ultimii 6 000 de ani". Aeeastli constnntfi in mcdiul mconjurator construit nu trebuie sa ne surprinda dadi ne dam searna eli arhitectura satisface nevoi fiziologice de liaza, care l1U .s-au sclrimbat de ctnd homo sapiens a ap arutacum circa 3 milioanede ani. Mincam acelasi fel de alimente ca ~i stramosii nostri preistorici ~i pregfitirn mrncarea in mare masura asa cum 0 Ucea\i siei, Dormim pesupratete orizontale (desi ell siguranta mai moi in zilele noastre .dectr atuncijvne prot.ejam de intemperii l?; procream in.singurul fel in care putem, Arhitectura este cea mai conservatoare dintre artele ~i stlintele umane deoarece .satistace aceste 'nevoi ale omuluLChiar nevoile noastre spirituale, care. poate eas-auschimbat lntructtva 1)i poate ea au dat nastere la diferite obiceiurivstnt totatrt de fundamentale cum erau in pfeistorie: ..... ..

1.5

d<lhimbltl'ile in arhitectura, mai degrabacantitative dectt calitative, au 10M!.iuotlvatc de aglomerarile de oameni, Orasul mare este un prieten al IIl'hlt,(\OI ~n'ii~,f,i,e".c.~,p.e-D.m adunat Int!i in sate ~i apoi in orasele ~i<!ra,~e, IE:ari lI'IIII,'1t 1\ lie' ~plffa'inui hine de dusarnni, fie eli schimhul de marhiii'$i mesteIII{UI'I n riecesi{rit vecinatatea citorva sute ~i eventual milioane de oameni, 1I"II~111mare este aeela care ne-a f1h:i.lt sa inlilpi~, cliidiri din ce in ce mai 1111111:11 Qi tnchidem spatii dince in ce mai mari, In anul 2000 Le.n. cetlifile 111\'1010(\ din Creta aveau case ell. patru etaje", iar locuintele din cartierele 111\11\ HUI! p opulare ale Romei se tnaltau pina la zece etaje, , Noi slntem mostenttorrl acestor construetori. Gindim despre noi ea sintem IJI'~I\le cele' mai individualiste din istorie si totusi ne adunam In, sali marl PtllltJ'l\ a viziona aceleasi spectacole ~i traim in stupi ccntintnd sute de aparIlllllontc identice. Peate ca sintern nostalgici dupa viata simpla din padure, 1n~ll~1 cci mai multi dintre noi gasim caBe orasului mai pctrivite si mai efici(1IiLO. In Statele Unite :3:113 Americil. peste saptezeci ~i cinci Ia suta din pcpulatie tl'r,i~~te In erase cu mai mult de.100 000 locuitori ; in prezent exist a in lurne ('/(Hlnzeci tie erase avlnd peste 7 milioane de locuitori, diutre care trei (New YOJ'l\, Chicagns! Los Angeles) sint in Statele Unite. Am deven't membrii IIMr culturi de grup. Izolarea relativaa uuui tinntnu rnai corespunde modului Ilo&tni de viata.' ':,,' " " ' $tiin1:a si 'tehnologia 611 ce au -ele rnai hun sint motivate pentru a' satisfll(l('l a devaratele necesitati urnane. Daca arhitectura nn s-aschimbat niciodata umlt In ce priveste aspectele ei Iunctionale, ea it suferit 0 revolutie tehnica rnxltnstic1i. Nevoile orasului VOl' fj'satisflicute, 'iar tehnologia, impulsionata cll:l descoperirile si inventiilc revolutiilor industriale ~J ~t.ii:ntifice a venit l~ ajutor.

1
1 ~

sn

I I I
\

'FUNC',J.'IE$1 STRUCTURA
Scopul unei -cHidiri este de' a indeplini 0 Iunctiune. Functiunea celor mai 111111te cladiri este de a proteja p e-oameni de intemperii, creind spatii Inchise (Ill!', legate intre ele. .Aceste spatti pot fi mnlte ,l1i .m ici, asa cum este cazul apartamentelor de locuit sau putine, poatechiar un singur spatiu, caIn cazul lacasurilor de cult. sau teatrelor. ,Functiun.ea cladlril estejndeplinita de conR~r~lcpa supraletelor, cum sint peretii l?i acoperisurile care separa exteriorul de, interior. Dul' peretii trebuie sa fie gaurili de u~i pentru ,;;t :permite intrarea ~i iel'irea oamenilor $i de ferestre pentru a permite luminii ~i aerului I'a ,patl'l!ndiL AGoperi;nrl'ile. trebuie sli impiedicC;!, ploaia ~i zrlpada ,sa patrundii in r,Wdiri. Priri qCllalogie cu corpul umall, inveli~ul funcjional a] unei cHidiri este denuinit invelitoare. In interiorlll,acestui inveli~ separatia spatiilor interioare impune coristructia de plan~ee ~i ,pereti despiirtitorl, in tiinp ce circulatia intre ethje necesita seari :;;i ascensoare. ,.' " " '" , C,qmponerltele structurale ale unei cladiriasigura cf). elementele necesare pentru .ea iceasta sa-~i indeplinerisdi furieti\lnea VOl' sb. in picioare. StUpii, , grinzile ~i pla~eele ...,. struc:t,llra' - facposibilli functiuneaarhitectonica. Chia'r ~i fuD.ctionaHi ~i structu~ . in corturil~ stramo~iIor no~tri, ,componentele .
",
'.'

clar, Pieile de auimale creau spatiul interior si protejau pe locatari ; ele constituiau invelisul sau componenta tuncttonala Prajina centrala si funiile care-o Iixau asigurau di pieile VOl' sta la locul lor ; ele constit.uiau componentele structurale. Iarll.~i, prin analogie . cu corpul omenesc, aceste comp onente.structurale slut denumite sclieleiul cladirii. Arhitectura a fost revolutionatji prin dezvoltarea structurii Cllidirile inalte ale noastre atingfnd acum inaltimi de aproap e 460 de metri ;;i stadioanele noastre acoperite avlnd deschideri de 215 metrinecesita structuri incomparahil mai complexe ~i mai puternice declt acelea din trecut. Dezvoltarea lor a cerut atlt cunostinte teoretice noi pentru proiectare, cit si materials not r~entl'u constructie. " In trecut structurile erau inaljate prin metoda consacrata de timp a lncerciu-ilor. Fiecare constructor era tentatsa Incerce ceva mai mult decit prcccdesorul sau p!na ce, confruntat cu accidentul, stia eli limitele sistemului sill! structural Iusesera depasite, Indrazneata cupola de caramida Hagia Sofia din Constantinop ol, construita in, anul 537 e.n, ~i una-dlntre cupolele cele mai marl ale antichitatii, a cjizut de dona ori ptna sa r~mina, in final, in picioare. Ea se inal,ta ,~i in zilele noastre, Bolta exceptional de inaltii a catedralei gotice din Beauvais s-a prabusit de doua ori p lna ce mesterii zidari din secolele paisprezeee '~i saisprezece au inteles capacitatea real a ~i limitele acestui tip de constructie. Des! Leonardo cia Vinci. la sfirsitul secolului al cincisprezecilea, 5tia exact cum ltlcl'c[lldl 0 grinda, marele Iizician Galilei numit adesea' p arintele Iizici i iuoderne, avea 0 lntelegere gre~it.a a comportarii grinzilor. EI glndea, de exemplu, ca 0 gl'indl1,fr.z consolii (cum sirrt cele care suporta halcoanele), sub nctiunea incarcarilor a-pli'cate pe ea, arefendinta sa se rotcasca In jurul marginii Ietei inl'erioare (A iJ'ifigura: 1.1). Leonardo da Vinci stia ell 150 de ani inaintca lui ca, din contra, onsemenea grinda tinde sri se roteasca In oj urul unci axe situate la jumatatea -distantei dintre Iete!e interioara slsupertoarti -. , ,"

ram erau separate

" lUi
b::\Sf.", _.'''"''' --"-

adiipost, de inVazUle':matolicnilor: In Elada eont~nent'aHl..In' ,Cretn, 's-a de~olta t civiliza~ie' prospera denllll1itd minoied (dup/i nnmele unuia <!ineel treijndeciUox'l dill Infern, din rnltblogia greacii). AceasU civilizati~ se Intlnde In perioac)a 2700"C"'1200 l.e.n. ~i. este'ilustratil prill palatele minoiee in a~ezarilc de In Cnossos, F:tiS\:n~l Malia, In emtea Aventura grcacli" de Picr~c Leveque (Ed'.,M;erldlane, )3u~ure~ti, 19B?) ,gasim mcntiunea "La Faistos, slipilturile cfcctuute de italieni'a'u tiegajat un palat cliidit pe 0 aeropol1i eu patru nive!uri,' care au perrnls minunate efecte de perspectivli pest~ liveziJe de mil.sllni ale Mesarci" (n,tr.).

*, La

h' zilele noastre teoria maternatica ,1 i;t;'Uctill'i1or constituie 0 parte esell'j'.iala a mecnn icii ~i a Iacut posihiHi hat.erea recordurilor Ia structurile din ep oca ncastra. Aceste triumfuri 1)1 proiectarea construcriilor au fost rcalizate prin Iclnsirea-calculatoarelor, mlnuni ale electronicii av.lnd .capacitatea de a ef'ectua milioane de operatii pe secunda. lu ind toto data simultan dccizii logice?". Proieetarile care au devenit astfel p osibile erau de neobpinut chiar acum 20 de ani, nu diu lipsa dc cunostintc teoretice, ci fiindca ar fi nccesitat ani sail chinr secole de r.aJcllle manuale. Totll~i caJc.ulatol'll1 "infailibil" estc Inls III funepune de fiint.e omene~ti. failibile ~i nll ne putem ,IDcre4e tot timplll c1\ cIa r5spllTIsnri corecle. Nic.i lill inginer stl'tlcturist'ni.i 'va accepta' rezll!talele 1'u11\1'iillnui calculator pina ce uu concorda (mai mu1t sau mai putin) c'il ceea ce experinla Ii spiLDe ca 'estc raspunsul corect. , Dczvoltarca materialclor de constructie ';au a 'fost 1n concordanta 'cii n,e\loile de' refllir.are a \l'nol' concepte teo1"etke avansate, eu exceptia '])etonului ,al:mat .~i jJl'cconlprimat ~i 01elurilol" de inalta rezistenta, materialele lle care Je folosl1\l astazi 'Shl't foart.e aseman1\toare cu acelea folosit.e de s'trii.~ illo~jj no~tri. LelillluJ, piatra, zidaria ~i caramiziledomina constructiileiDca ~i trebllie sa fie folositclJl conC'ordaIl'p, eu proprieta'ple lor', care a ti di.mas

-,-..~'""-"",' -,,-"'' ,
,.

" Acest l'czultut' a lost reclcscopcl'll 'Ill inec,putul Sec~]ulul al 19:]cn de cat.re nzlcian111 matematician 'Navler. " , ~. CalculatOI'Il] clecLTollicpO~l'te,de cxemp!u, 51i,compare rezultatul unul calcul eu un 1IIini:lI'(]nt ~i. dllpa cum rcznltat111 cstc mai mic, cgal s~u mai marc deCit un ntimilr dat sa continue, calcuJul, sa se, opteascl\ sau 5i'! l'cpete calcullll Incorpol'lnd in'el'~! rezultatul oh~inut
.' :.~

.. , .. '

17

"Err

e -

L,

Acoperi~ul

s~ilii de expoziti!

a C.N.LT.-uiui*

din Paris,

cupola

duhla

din

beton 9i de cinci ori mai mare dectt cupola Sf. Petru cintareste numai 2**.. .440 kgf/m S-arputea presupune atunci ca .forma' ~i marimca cHiclirilor ar fi determinate esential dematerialele de construcpic disponibile. De~i aceasta este. perfect adevarat in timpurile moder~e,' este' fasci;na}lt sa ne.dam seama di. doctrinele religioase ;;i spirituale au avut 0 influepta enorma asupra construet.ii1or traditionale. Deexemplu, indienii din Patagonia, care ti:liiau la extremitatea Americii de Sud in 11n111 din cele mai aspre climate din lume,expusa unui vint permanent si infernal sufltnd dinspre Polul Sud au ,fost capabili 55. constrniasca cupcle mari de piarrii pentfll Ui.ca;;urile lor de cult. A construi o el1poJrl mare din hlocuri de piatrrl grele faraajutorul'utilajelor nu este 0 rcalizare structuraUi obi!?nnitli 1)i ne-arn putea glndi ca patagonezii si-ar fi putut Iolosi cuno~tintelc pentru a se prot.ejn de medial inconjurator ostil. Dar respect.ul lor era ailt de mare pentru zei inclt nici nu se gindea sa-~i co;nstrl1iasc:l'locuinlele in forma laca~urilor lor de cult. In timp ce zeii lor se odihneau in tihna in h1c,u;mrilelor cu cupole de piatra, patagonezii traiau in aer ~iher ~i dormeau in spat ele unor paravinturi formate din nlocuri de piatra
"

1658).

practic neschirnhate, de secole. Astfel, in timp ce aspiratia ornenirii de a atinge ccrul, "complexul Turnului Babel", nc face sa ridicarn cl5.diri tot mai tnalte, era mai inalt1i (blocul turn Sears din Chicago) este doar de trei ori ma iTnaltii dec it piramida lui Cheeps care are 0 vechime de 5000 de ani. Sala noastrfi cea mai mare (superdomul Louisiana) are a deschidere de 207 metri care este dear de patru ori ~i [umatate mai mare dedi deschiderea de "15 m a cup olei Pantecnului construit la Boma acum 1 800 de ani. Superioritatea materialelor moderne cste insa izbitoare, din punct de vedere economic daca DU dimensional. Marile noastre cladiri slut extrem de usoare si slnt rnai ief'tine de construit decit cele di~ trecut. Cupola Sf. Petru, cea mni mare biserica a crestiniitatii , are un dia metru de 42 m, consta nu din una singnra ci din doua cupole dezidarie ~i cintareste circa 2200 kgf/m2.

(,

verticale. La Iel, in tarik arabe multe case traditionale care arf'i trebuit sa fie amplasate conform expune.rii ]0. snare, erau 'orientate adesea pentru respectarea legilor religiouse cum ar Ii cele stabilind ca nisa de rugaciune sau mihra bu I dintr-o moschee trebllic sa fie cu fala la Mecca. Deoarece la cele mai multe cladiri scopurile functionale ~icele structurale. sint realiz~te prin diferite parti componente, aceste compopente sint f5cu:teohi~nuit din materiale diferite. Asa nurnrti] peT~ii. co.rfJnit!li ~ol!-strucp.ilor noastre inalte C.o:ilstau din bare metalice subtiri. verticale sau ~prDS1..lricare '$nglobeaz 'marile parioudyi1rate care constituie ceo. mai mare parte . supraIei peretelui. Peretele cortina, construit in scopul asigurari! iluminarii 1)i'eonciitionarii temperaturii, nu are rezistenta necesara in sine si, de aceea, este tezemat pe uncadtu de ote! sau beto;n, C.are .constituie strnetl,ra de!.~:zi~tentaa ('Hid~rii. 'pede alta parte, attt in arhitectura traditionaHi, c1t si in . proiectelemoderne, .in ;~pecial tn. cele referitoare Ia sali exceptional de mari, strnctura poate deveni .atit de importanta ineit preia efectiv cerinte.le Iunctionale, Acesta este cazul spaliilor marl acoperite cu cup ole din beton. La constructiile tradi-p.onale de zidarie, peretii au goluri de Ierestre ~i us! ~i se comporta atit ca component!?; struct.urale, cit si functionale. Un exemplu tipic de integrare a structurii ~i fUDctiei il constit.uie Iocuintele traditionale. din anumite erase din Sudul Italiei, unde trulli sint. rotunde, in forma de cupola ~j reprezinta constructii din piatra care nu au componeute fl1nctionale separate (fig. 1.2\. " C(;mstfucliile mode~ne au obtinut cele mai mari succese acolo n nde preIuarea incarcarilor nu este stingherita de cerintele functionaJe. Podurile de exemplu, au singurul scop de a lega dona puncte. altfel separate, pentru a permite circulat.ia intre ele. In trmpul imperiului roman toate drumurile duceau la Itoma deoarece romanii legau provi;nciile cele. mai indepartate decapitala p'rln 50 000 de mile (aproximativ 80 000 de kilometri) de drumuri. Calatoria de.Ia Londl'a sau Bagdad Ia eetat.ea Etel'l1a se facea trave.rsi.l1d rmri nenumarate peste un tip 'de pod pe care romanii l-au fae.ut foarte.

ei

a'

*. **
(~tr.).

salii C.N.l.T.

Centrul Nn:~ional al Industriilol' ~i Tehnicii. . Fot'ma' cupolci bazlltcli Sf. Petru din ROllla estc cireulara in plan, in timp cc forma estc triunghiulnru eebi1Rtern.J>I, ell latura de 214 metri (vezi ~i fjgurn 13.12)
.

If)

18

distributia spatiilor, in tehuicile de constructie, in sisteme electrice ~i meca,uice, dar ~i ell cunostinte econornice, ale situatiei ccnjuncturale, ale compcrtarn umane ~i soclale. In.. p Ius, el este un artist, indreptatit sa-si cxprnne principiile estctice, Trehuie sa aiba cunostinte in atttea specialitati inclt se spune despre el cii stie nimic despre totul. Iuginerul, pe de alta parte, este prin pregatire ~i gindire UD pragmatic. EI este un expert in anumltc aspecte specifice de inginerie si numai in aceste aspecte. Sint astazi nu numai ingineri structuristi,: daringineri structuristi care se sp eciallzeaza doar in proiectarea betonului sau numai in proiectarea cup olelor sau chiar in proiectarea cup olelor de beton de 0 anumitaIorma. Nu-i de mirarecii se spune despre .inginer ca este un om care stie totul despre nimic.Personalitatile acestora doisint destinate sa 51." ciccneasca. Fericit este clieritul a I c5r~d arhitect intelege structura ~i al carui inginer structurist apreciaza estetica ~i arhitectura. In ultima instanta, arhitect.ul este conducatorul echipei de constructie si lui tirevin responsabilitatea.si laurii proiectulni. . Inginerii slnt slujitorii sai. Unul din principalele motive pentru folosirea lor este ca, .a:;;a cum se, zice, un iuginer este nn nebun care pnate face pentru un tap ceea .ce oricare art nebun. poate Iace.pentru. doi, ,
'Fig:

1.2.~l'uili din sudul ltaliei.

,~~RUCT~A~I
r1isp!nclit (desi nu I-au inventat ei) - podul in arc din );idarie sau piatra, ajuneihd p inaIa circa 30 demettides~hidere.Prcducel:l'a cahlurilor rlin otel C.II ce le mai ridicate rezistente atinse 'vreodata' deun material de 'const.ructii, a permis lnginerului modern sii proiee teze potluri susp endate cu' deschideri de 1800 de metri. Proiectarn poduride 60 de ori mai'biJ1C' dectttromanii; in timp ce s intern limitati 'la imblUli'rtaliri dimensionale relativ rniiiore Ia a.lte tipuri de :constructii. ,'. .'. .' .. ' , '. . . ::'.Exista sp erante sli depasim 'cu mult acestc realizjiri recente ? Daca lnlim ill corisiderare fa ctorh econornici 'si 'nel imitam la otel, singura calc 'de a trece ciincolodelimiteie prezente este 'aceea de almhun1itlitii 'l'tiij~teri.fa atehllui; Ac.easta -este realizabil insa- numai in limite le atractielrnoleculm-e a 'olelultli; In ccnstructli, ca ~i in viapa, striidulntele urnnno sint' l.lJgr5dit('cle leg'ile nnturii ..
": "." . " ... ,r

PR,OFAN'UL

.. '.1

,ARHI'l'EC'fI ~I INGlNERI
De~i cornp orierrtele functionala ~,i structurala alenrhit('ctti~ii sint eel Iliai' adesea distincte, structura a avllt tot deuna () infh,enta de cisrvf asup'ra arhltectnrii. 111primul r'ind, structura este inevitabilii. Yn.aldoilea jincl,'?tructtml trcbuiesaascurtede legile naturii si nu poate totc1eallllHsii.si:ttisfaca dorintele urhitectului, In a Itrcilea rind, structura; cltesteea dcriccesara.ieste adese'n ascunsa ~i nupare sa otere arhitecturii suportulel :en este pentru nrhitecturfi ceea ce esteomul Iegii pentru acuzat, un .diu' necesar. Insm~it, structuraeste costisitoare, Nu ell a devarat, cornparativ ciicostul restului clfidirii, dar 'tohl~i costisitoare. La cele 'mai mnlte 'cladir i.. cnstu l structurit reprezintjiuplitrime 1llna la 0 cincime din costul t.otal, dar uneori, en la un pod sau 1a 0 sala foarte mare, reprezinHi compOl\cnta principn!a a costnllli. ,.Strllcturaeste deseori o callza de fricpul.J.e In J'ela~ii1e dintl'c arJli-tect\ii il1[Jincr. Un bun nrhitect trcbuie s~ fie flstazi un nl111tilatel'al, bine vcrsat in

,,:,Ce pozipie ocupa profanul-in mijlocul acestei controverse profesionale.? Eleste omul pentru care se construiestecljidirea sau unul dinmiile de-oarneni care VOl' folosi cladiren .. Elar trehui .sa .fie eel-mal important, chiar daca este un .membru-rareori ascultat al cchipei. Dill. Iericire 'interesul-uamenilor in prlvintaarhitecturii a.'sporit dramatic .in ultirnele decenii. Am tnvatat de la psihologi cli mediul tccoujurhtor influenteaza .tn mare masura lucrul ~i place- . rile, vieti! noastre: ,Sociologul ne-a inya"tat Cft proiectarea cladirilor noastre fayorizeaza, sauprevine cr~m,'.l.Specialistul.Tn studiul.jnediuluifnconjurator a::,doyy~lit; .ca . .0. construcjiecreazj, p oluare. Economistul a scos iu-evidenta modul in care energia, necesarji realizarii unei cladiri depinde substantial de pl,'o~ectarea ei. .Istoricul.de arhitectura ne-a vorbitdespre faptul ca imaginea orasului )lQstru 'I!~~~'imaginea culturii rioastre. Omul de ri,J;ld nu este numai constient de infii;p~are -. a. exterioara ~i~e impactul estetic al cladirilor.. dar :-realize.aza ~i diferentn ,d.il}tre 'un apartarnent proiectat cum trchuie siamul proiectat-necorcspunzjitor, Pe el. il intereseazii sa reducala minimum p oluarea si economiseasca ,~nergit{, In: zilele noastre, tcate, aspectele esentiale ,ale arhitccturii implica ernul de rind, iar acesta .participa cu -un interes mereu cresctnd ,la dezvoltarea oraselor, c.la,dirilqr,parcurilor si monumentelor noastrs. '. ..,. '.' .. .... .' .

sa.

. . Pe.de, p.arte, ceiruai multi.oamen! de dud se uita, arareori la structura arhitecturala sau pun intrebarea simpla. "Gum. stau cladirile In picioare.?" Aceasta aparenta Iipaa de interes pentru structuri este datorata .unei, neintelegeri : aceea ca intelegerea unei structuri necesrta un. spirit stiintific ~i ca dobrndirea de cunostinte .+ehnice' exclude de obicei sfera cetatenilor .obisIhvtL' Acea'st~ teamK estenejli~t.ifieata. Structuriie, chiar~icele-maiindrazl-lEite a'u fosf'coristruite intrecut (leme~ted care riu aveau':iiiCiun fel cle'cU::iJ.o~tinteteoretice!ji care 51.' baiau'pe b'intuire pur fi'zidi a: pI'incipiilor structurale: totii posedam'aceste' iiItnitii prill expel'ien-ta. i:ip:~strizilnica. lutelegem de ce stnpii de labazlil'llDei claciii"i'trebtiie sa fie lIia~p~t~rllicidecit cei de la

aha.

Cu

20
. 21
I

.1
1~'4T\ .--

.....

- -.-. _. __ .

,
"

/.:::

'z0

' ~~") a ~:J~ ~~'"

ln~~nrr=C
, Fig. 1.3. ConsoleooDformate cored ~i grellit. partea superioas'a', deoarece ei trebuie sa suportc gI'('.ut.atile cumulate ale tuturor planseelor cladirii. lTI'j:elegem CUD1,lucrcaza un arc dupa descrierea lui Leonardo da Vinci: "un arc consta din dcua piese slahe care, rezemlndu-se una pe cealalta, for;meaza opiesa rezistenta". Fara niei 0 euno~ti:uta teoretica sintem gata sa spunern di 0 consola, cum ar fi una care suporta un baleen, este "conformata corect" daca inaltimea' ei descre~te spre capat ~i "conformata gresit" daca inaltimea pe reazem este mai mica dectt la v irf (fig. 1.3). 'Putem avea chiar 'sentiments estetice in privinta asta ;;i spune Cll.grinda este "draguta" in primul C3.Z si "urita" in al doilea. Mai rnult, :;;tim ca legile Iizice reieritoare la structuri nu s-au sohimbat In decursul see,olelor ;;i ca podul' suspendat Akashi-Kaikyo, construit In .Iaponia ~i av ind 0 lungime de 1 780 de rnetri , lncreazs exact ca pasarelele din fibre vegetaic cOllst.ruite ill: America Centrala acum 1 000 de ani. ' , Un alt motiv suhtil ne atrage spre Iumea strncturilor.' a struct.m:a este un ,produs artificia1.exprimind unul dintre multiplele aspecte ale creativitatii umane, dar este un produs artificial care nu poate fi creeat f5.d un protund ' respect fat'1i de Iegile naturii, a structura frurnnasa este 0 reyelat-ie 'conc.ieta a legilor naturii. Clud renumitul ingiuer italian Pier Luigi Nervi, 111ml dintre pionierii betonului modern ~i nltimul dintre marii 'maestri cOllstructori, a vazut podul George Washington de la New York, primele sale c,uvhlte au fost: "Gillde~ti ea iuainte ca el sa fi fost construit nu s-au mai vazut linii atlf: de frumoase". Aceasta. desigur. 1lU pi:esuJlune-- cll 0' structura' corecta este in mod necesar Irumoasa, ci di Irurnusetea 'strueturaUi'ini poate exists fara 0 corectitudine strueturala.' ' ' Arhitcctura, pe lillg~ indepiinirea unei fllllc1.iuni, 'tra)Jsmite. un .mesaj spectatorului prin Iorrnele sale variate si semnificative. Nici un trecatQr nu eontunda 0 hiserica cu 0 inchisoare. 'Nn este poateatlt de evident' ca -si structura are un mesa] propriu : poate fi 'un mesa] de masivitat.e u de c.l~gal)1-a, de risipti sau 'de econornie, de urttenie gall de frumusele. Dar iiira asta, arhttectura IlU poate exista. ' " " ' , Astfe}, pe ]jnga faptul cii ne yorbe.~te despre utilitat:e:, ~e.ollciil1ie, e)lergi~. ea ~i, sigurallta, structura ne'cere sa apreeiem ereativttatea ~i fruil1Uset . Nll este de mirare ca u)lele din cele mai mari Dlinti din trecut s-au daruit studiului ~i creatiei strlleturilor ~i ea toti di~tre noi, ~ai mult saumai pu1:in cOD~tiln7 eio~i, sintem interesati sa deseoperilll misterele legilor sale. '

2~ Piramidele

~t<:./AO'

/,",

~ ,?:;;~

--~

----

e-: -":;:-:'C:::E:rJ-"~I~-:::"'Cf'-'

,CE

StNT ELE?

sa

Par sa fi fost din totdeuna acolo, pe malul vestic al Nilului, acesti munti facuti de mina omului. Dar ce sirrt ele? Morminte, cu sigurantll..Poate ~i cenotafuri, adica monumente ale Iaraouilor. care se presupune cll. nu contineau ~i cprpurile Ior.. Sau instrumellte astronautice stahilind adevaratul Nord. Sau lucrari puhlice uriase destinate sa dea de Iueru sutelor de mii detaT;lni, to timpul revarsarii de toamna a Nilului, cind U;lia de pfim int care se irrtinde peo Jungime de mii de kilometri a cursului este ferti1izata, dar nu poate ~i cultivata. San temple ale zeului Scare, adoratde elita influerrta a preotirni din Heliopolis, care invinsese preotimea din Memfis ~i conducea tara din umbra faraonului. Cel mai probabi, piramidele erau sau au devenit toate acestea si mai mult, intrucit fusesera construite in rastimpul unei perioade de 2 500 de ani, dar in principal in numai 500 de ani, in timpul regatului vechi intre anii 2 686 si 2181 i.e.n. '" , Trei piramide detin suprematia intre cele optzeci a carer existents este cunoscuta astazt : piramida lui Cheops, astfel denumit de Herodot, sau Khufu;' ca sa-I numim cu nurnele sau egiptean, piramida lui Cheiren (Khafre) cu numai sapte metri mai pllt.in iualta decit aceea a lui Cheops, dar cu 15 % mai redusa ca velum ~i aceea a Iui Mikermos (Mencaure) avind ca marime abia a zecea parte din celelalte dona. Aceste structuri .imense constituie eel mai mate grup de m cnu mente construit de. am si eel mai celebru din intreaga ist.orie. MOIlumcut"e religioase venerate de egipteni, ele se inalta mute in tacerea (re~crtuliJi african _ aproape douasprezece milioane de tone de blocuri -de calcar, misterul misterelor, transmitind peste secole- un mesaj mereu altul.: cele -mai vechi mcnumente din lumesi, in acela~itimp, cele maimari. Fortarete .de necucerit la: atacurile Illusulmanilor in cantarea comorilor legendare.. Inspiratcarelc gloriei pentru t.rupele lui Napoleon,' care ~i-a Imbarhatat sol,.., datii spunludll-le : "Din virful lOTprivesc spre voi trei mii de alii de istorie" Tinta'rlv'riita de aventurieri si de arheologi in cautarea intrarii care duce Ia camerele regale. Cavouri pline de bogatii de jaf incredibil pentru hotii incununati -de succes ai regatului de mijloc, care Intre anii 2 133 si 1786 i.e.n. au plittullS tn camerele bine. ascunse ~i an furat mil. ~i mE de obiecte de aur, obligind pe preotii din Heliopolis astupe iara~i i iara~j" intral'ile contra acestor cautatorineinfrlcati sarcrilegi de bunuri lume~ti. Izvor de informatie magica pelltru "zilele noastre~i povestiii funebre referitoal'e la oricine indrazne~te sa invac1ezeregatul lor, misterios. ' '

*i

sa

23

?? '

Culturile sint imortalizate prin monuments care exprima concep tille lor despre lume, de viata ;;i de mcartc. Nu este nici 0 exagerare dacii spuncm 11egiptenii erau ohsedati de moarte. Teologia lor se ocupa Cll sute de zei, 'fiecare ocup iudu-se la r indul J'Ui cu 0 activitatc sau alta diu "iat-a,. ell un 'fenomen sau altul- diu natura, dar nici unul nu avea sup,reuw pa p~care 0 avea zeu!carJi;:giiYefna lumen de apoi. Ac~~t, .Z,CU.llU ram'i,ue merell.4CeJn~i, deoarece iri1Pb~tartt:i lui depindea de soarta pol(tlcaa elitei c,arc dirij4 rsgatul, Timp de see-ole el fast reprezentat de benben, urrobieot de piatrii conics, ~i denumit Re. Dar sub denumirea de Horus, soimul, si de Hepri, scarab eul, cl ducea soarele.de-a curmezisul cerului, Horns zbm-iud cu aripile sale imense iar Hepri imp ing tnd soarele cu picicarele sale din raPi, in limp ce Insusi Re naviga pc eel' intr-o harca. Pop orul ~i preotii din Egipt nu ga.seau nici 0 contradictie in aceasta tripla ccnceptie a aceluiasi zeu. Ceea ce intercsa era faptul ca Iaraonul, care unea intr-un singur regat NiluJ superior ~i eel inferior, 11moartea lui era ident.ificat cu zeul-soaresi, pentru ;1. trili fericit pe lumen cealalta, trebuia sa fie Inzestrat regeste ell toate accesorii!e vietii ziluice. Aceasta prerogativa, limitata 11lnceput 11rege, a fost extima iucetul cu tncetul Ia rudele apropiate, ap oi l~ ministrri ~i preotii sai ~i~in sltrsit, la toata populatia. Astfel, preocuparea pentru 0 supravietuire Iericitaa devenitpreocllpa'i'ea 'democrafica aTiecarni egiptean. . I.:' Corpul regelui eta mumificat. Organele sale internevcu excep tia Illimiii erauTnchisevln vas~. separate, adesea depozitate Intr-o iucapere separata, iarpielea si oasele sale erau tin ute tirnp Indelimgat Intr-o sohrtie de bicaruonat de scdiu. Infa~mrate completi;n bandajede pinza rmpregnnte eu rrl~Lna sau guma,' rama~itele sale' erau hagate intr-un cosciug av ind forma corpului uman~ia~~zat.apoi' Intr-unsarcofag de' piatra. JI.'Iunila,lmpretina ell 'obtectele.de llZ zi1ni~ ~i cu mumiile de animalev trebuie sa fie protcjata de interven-, tiile din afara. La origine, sarcotagul era depus intr-o Illcapere .Inchisa, aco-. perit cu .o movila; de pamlnt, numita mastaba.Dar, in decursul secolelor.: mastahaua a devenit 0 movila mare dreptunghiulara avind deasupra movile' rh~i -miei, pina ce mormintnf a capaiiat infrtti!larea unci piramide in trepte, asemanatcare ziguratelcr dinBabilon ~iAsir;.a:. Pe masura cene apropiem de dinastia a patra, piraruida in .trepte dispare ~i locul ei este luat de piramida PUl-'geornetrica, 'ell. baza iJatratii ~i patru fete laterale .triunghiularc. Se spune ea Iaasfintit, razelc soardui de dcasupril Nilul~li stdlpung' adesca Ii.orii unui cer 'greu' ~iproiecteaza pc ctmpie b piramicia de lLlIll.inii.Piraniida,. clupa una diu interpretari, cste perpetuaI',ea In piatr1i a aC,estei forme lU!Uillonse ;;i'simboli;;:eaza asp irati a 'omului de a sc indreptH spre, zeul Soare .. , Dac~corpul bille COllSeryat al regelui traia Cll adc,'nrat dupa l110a:rte sa,u dacak~-lllltii (uri cuvint a carui semnifica:tie maiap'ropiata cste"suflet"') r~t~cea iDlu~~a.d~ apoi~i avea ,nevoie de eonservarea ~oTpullli pentru e:;'18tenta. sa, uu s-a,staliilit. :bar oricarear fi motiyele teologiee sau c.osmogo;nice pentruinniormintarea complicat5. a. :tegelui 10r, ramine fapt.ul.ca eele mai masive monumente pe care Ie-a cunoscut vreodata "lumea 'au fast l11altateck o civil~zati.e careiit;' a cuu;oscnt lin metal mai puternic' decit ararna, f~I'~ r6~i s,1u\lnelte, pheltuiD'~l,opart~ cOllslcierabiJa din econornia ~i energia in aceasta activitate. Lli,slJldde~o partemisterul eomportarii nmane,nu putemsa .n~fim obsedati de 0 intrebare mai simpUi : "Cum a:u Hicut-o ?"

CON~'l'H

U L:l'l1-l:,<J:"l~.H,lVllUJ.JLV n.

I'

Cu marime de constructie nici 0 jiiramida 1Hl este mai uluitoare decit marea plramidji de la Ghize, ridicata de ~i p entru CheOlJS,ceamai marc, piramida dintre toate (fig. 2.1). Clteva date VOl' l~ll1uri aceasta. Marea piramida a fost coustruita in jurul unei movile centrale din piatra Iocala ~i consta dintr-un miez de blocuri Iocale cioplite si dintr-o fata exterioara din calcar de Tura, eupriuzind un numar de hlocun estimat la 2 300 000, cu greutate medie de dona tone ~i [umatate fiecare, tn total 6;5 ,milioane de tone de piatra. Unele dintre aceste blocuri cintaresc 15 pilla la 20 de tone. Volumul Sall ar putea cnprinde usorcatedrala din Milano, hiserica Santa Maria del Fiore diu Florenta ~i Sf. Petru din Roma (cea mai mare hrserica a cr:e~tillitatij) ~i in plus, Westminster Abbey ~i catedrala Sf. Paul din Loudra, Napoleon tnsusi insufletit de parerea marelui ruatematician Monge, a calculat ca cele trei plramide la 11Ghize aveau piatra sulicienta pentru a construi .un zid inalt de trei metri si Jat de 0,30 m in jurul Intregului hotar al Frantei. l\Iarea piramida are oIiaza patrata cu laturile de 230 de metrisi acopera peste 13 acri (2,66 hectare). inaJtimea .ei 'initialii a fost de 147,c1e metri. DeCi are .0 inaitirne cit doua treimi din primul zgirte-nbri' americnn (cladirea Woolworth din New York), dar ar ocupa 0 suprafata citzece hlocuri din New. York, 11U cit unul singur. ' . '. .' ,', ."" ..' -::. <~. '. :'P6at~ mai. tLiulitqrClec'it ~l~rrie)isl'ilDiie'saiee:s'fe' ex~ctitatea'eu care a'fost co'nstrtiH:a.' piramida. 'Lungimilecelcr' iiatl'u' latul'(aie'b~zei difera cu maximum' 20 de .c~ntimeti:i sau;: pentili 'a' prezehb,'ii'J.t'Iei,i:i{t:ili'imilelor auo de Oa :n34.'Aceste)ati.lli, sin(.o~ielltatein.~e~e j1it~~n)~Jict~ ~.al;dinAi~'~ul'o, eroare lI~a~jml\ .de.cinci ~ilJ.tite 9~hllilatatedinti-~m gra d. ~riti'ch~ripi'ox1mftth; 1 la ~,Ob'd.'Cele.patl:u~1I1gh.j\ll;i,ci.l~~Pt~ a'le b.a~ei',a't',de~'ieri;~~lrnai.mari.de. t~~i minute' ~i jumatate .dintr-un 'grad;'cll -d eroare .mai.mica deI '1.111 500. ;:1 , Fetelemaf-iipirnmldeslrrt Inclinatecuun:unghide 52f~ta'c1e dl'izontala llnihi care este inti!iili ~na ~6at~~ 'eel~iaH.ep'ii'ariiiUd,'riiaii)~rtiD. 'Cloi.!'a,'la',cai+ ..__ Jetele ,a~\oJ.I1.~li~~~:e. 4~J3,5~r.; S-~:; di~cjtt.~t ~ult despre .. d0tl.D.. iiHg4.i~~~ deoarecese pare.ca ele iimplWLfapt.ul.e1'l, pentru .masurarea lorattt, de .exacta, egtptcni! tr ebuiausafi .cunoscut valoarea- l'ali dl'tului tlintl'elUJigimea ci1'6liili~ rcrilltei cel'eului ~i aceca a cliamctrului., faimosnl Illlmar g-rcc.Ese:r. (pl), clVb exactit<1tedel la'r'DOO '(~e~t'i'~ dl; ;IIH(I~1tel\Ce'ast[l, 'ei'ircojjsidel.'aii-~g~ll ell

I.),

..

:eroare

ac~ste

..

;. ;-

... ' ,. I ,.' ~. .;~;

':

..

',,:

',,"

i.

d!A,'
.'

:><:;~~,,/"!.,,
".:'

II;"

...

..

.:';

'. .'/'.!.

:; '

~!

....,!

!:-;: .

/ ,,';" ,

'."
,

.'/!."
j(
,."
,,"

,; .."

,'I;,

/.,

/;'.-

'--~ ~'-;'

,j/",.

"'."

..
\

ii'i)~'" '.

,_ .. _._._" ~_.--f""-~ ...-",,-"1' . .,. ' , l]J[ii~ &i

,..\:

/"

!;';)..,

.....
F,ig.

:.:.:/!..=.........,',
,-'-. -

'. ~, ... ,

:~."',\."

,--

,,'

.."
~~ J :
i

"

..-:::--::; .. ~~

..'

'\
"

'

sa

"j

2.1. PiracrItiJdele'de ~a

.ii{2:~::' 25

24

.~~r.;",::~)

'K;~'~'~17"=:.~~~.t'm9."*"iI'",,,;siitf?Uf~~IJ.I!\\ik:::::;:;:;:Z:4A4qp=

:b
C

h 'edfe,-tae'

,.
~".,.,

'''rd'
\
"

<,

<,

\~;i:;;.~~~~'~'~;~~~~~l' -s, \ I \
"~ "

!:

t,,
r
I

~~ ..

~-.
.

\, -,

-, -,

~1)1<-'

,.'{.

!...irJ,. I

',\'

\1/'

;'

I [Ii

!lill') I/i('

I,'l!/ I,

-, " ....

\ ;\(;\\,
<.

',1

./

-=-~:~.~:::~,
7'"
."
. I

I I

\Ii
'

(i,
\~\

j
I

",,\,,-,
.'

.. __ .

._

:'

,.

. \..," ,~'~ \ '.I j ""\

\ -, . 1.;:

.
", .

_. .

..._ _\ .
.

,c:

_l '\

52'/"

.~t\.\~\I;,)\';~',lljII\t,JI\~~ \'(d'Ui(U('I" %;, : ~ \~~~jl ,,'~~~'tl \(\ -\\' . :;;~::~-:-:-'=-~~":ll:!(((II ~

~~'>7,~~

( 11m 7-.f" /p ~:~\\'Ir'ilill ~~I 1"'\' ~;\j..to .. ;@ \ '''Ii'llt'' fl~1 'f.-LO;"'f?: 'f \ ...j~'. ~~ ~ '\.', ,~\ g 1',\/1 ~ ,7\ 1'1 \ ' -e" \
1\( \\

.'

11
I

'

c,I

J;' IN1\>t' I.,.,~'

11,"

1(,

n,

'~.~

~~:I2'ce
~6'-"",'

<c

III - ~~,

~-S'"

/- ~f.1

\il'

.)'11

1\,

''.

F1ig. 2.3. Pil'amidele,

,

\'

<'~r~) ;:9- ~~;~\l\ ~I\i I:~: .,-, ~~';~ '\':"\~ ~11 I II\H~ \ I \II "'1' II 'II ~t,'lji~ cari'eJre d~. pia.tra . '. \
\11

-.,

~
. ..
," i, "
:

",.,

~i!g, .2:.2 .. Pb.'anliiidcle ~i 7t.,

de aproximativ 5%")." electronist T. E .. Collins care a observat ca q~.ca, egi.pt.eJliiil.l',~i rnasurat laturile hazeipirami.deicu un cilindru care ~.erostogolca, .latura piramidet ar fi. .rczultat inmultind llumilru,l. deci,rcllmferinle alcillndrului cunurnarulde rctaj.ii. Inclinarea de 52 a Ietelor lateralear rezulta atunciconsidertnd ca lJlliltimea piramidei rezultfi inmultiud de 40ri diarnetrul eilindrului cu numarul de rctati i (fig. 2.2). Astfel laturapiramidei arIi in mod necesar egaIa-r:ll de To ori in1iltimea ~i hnpartita la 4 f5.ranici 0 nevoie de a cunoaste vnloarea exacts a lui 'r.. Aceasta ar putea aparea ca. o..sirnpla coinciden!a dad nu am constata eli. cealalta iuclinare dc i3,5 rezulta dintr-o inliJtjme eg~l5.cu de 3 ori numarul de rotati i inmultit, cu .diametrul cilindrului ~ica.d latura rezultii ega~a cu Inaltimelllnmult.it5. diu' holt' cu 'r. pe 4'**:' Egiptezrii nu erau rnaternaticieui Ioarte sofisticap 'siestc greu "de presupus caau putut concepe vreodata 'numarul 'r.,Explicatia lui Collinspoate distruge IDca. unul din nenumaratele mituri egiptene, dar este Ioarte corrvingiitoare. , Blocurile piramidei erau de .trei. feluri : blocurile irrterioare vdin calcar local. .puttnd fi rccunoscute prin culoarea lor rosiatica ; blocurile folosite la suprafat5, t.aiatc cu mare exactita te din acceasi rocli ~i blocurilc de fatada din calcar alh de Tura extrase dill susul Nilului ~i transpcrtate in imediata vecinatate a locului cu harca. Aceste ultimo blocuri erau netczite lntr-un finisaj fin de echipe de zidari calificati care si-au lasat numele pe hlocuri : "echipa piramidei in trepte", "eellipa barcii", "ech.ipa put.ernica", "eehipa durabiHi". Suprafetele lor a~'e~lU 0 planeitate aUt de perfec,ta incit 0 cart.e p09tala uu ]loate fi introdusa ill rostllrilc dintre ele, n.ir.rea pietrelor In cariere se f5.cea fie ell unelte de arama (care putea fi fliculli lllai dura prinlr-un procedeu nccunOscul.) sau, mai probab.il, prill. spargcre eu 0 mi,nge ele 'diorit

q. de

3:"a~~ea~i

valoare

Iijud

d~t.~ de bihlie,

cuo'

ercare

TllPt nu era :j:,~aa fost sugerat,Q..e ingincrul

. ",-ul grctilor uvea 0 eroare sub 1 la 10 000 ODD, Fle 11 numarul de rotatli al eililldrului ~i d diaJlletru) sau., Atunei, trigonometric, 111 priUJul cuz, tg G( = 4ndl.wd = 4/ , din care rezullii (f. = 51,85', lJI al doilea eaz, t.1l (f. = = 3 ndl-;;;nd = 3/1<, din care rez.u1tA G( =t3,1}8. . .

(0 roca vulcanica Ioarte dura) pe dllcarul mai moale si'prin ihfrodllcerea unur pene de lemn in crapat.urile pro duse in acest fel. Lemnul, udat ~i umflat , producea fism'area oalcarutui dupa, plane vcrt.icale \Ii orizontale. 'a~a cum ~(\ vede in vechile cariere:car'e mai existalnca (fig':2,3). Granitul era prea d11J' ca sa fie taiat llrin unul din aceste mijloace. El era lncalzit in tungulunor linii drepte cu focuri '~i.apoi raci-t hni.sccuapa astfe~ Incit sa ''se produca Iisuri plane prillcontrac-~ie terniiea; Placi din:' gran it aVlnd dimellsitinile do .10;4 X 5,2 metri fast folosite. in' camera 'regala din':piramida.ilu-i. Cheeps, . care'atecheiaboltii tot din blocur:i de<gra'Djt,' " ,f, "," i"';" 'Nu au fost folosite TOti penttutransporlulblocurilor ~a '~alltier:;' blecuril arau asezate pesanii ~i impi:rise de narnen! peste Cillip. Nu :i>xht.a{j 'valoar medier in timp ce un bloc medii! ci].1t.area 2;'5 tOile','pHlci:le de granit (li~i call1ie\'n regelui din pil'amida Iui Cheops cintal:esc' 50 detone ~i unele din" hlocurilo templului funerar .al \11i MikeriJlos d'il'labaza rampei'conduciild 'clelaNil'la piramida cint1iresc '200 de'tone. 'Navigatia .pe '\:le'la''Asm1n-era'p'el:iculoasrt datorita cataractelor Ni1uhli', '<1a1', c1i.llitofialunga: peapa 'nccesita un 'elol'L redus IJi eomparatie crt deplasare'ascurta'lJe u scat , :' c" ' :.",: ,., -.'. . [ntirnp 'ce materiale1e-e1'all extrase din :cariera ~iaduse1a '~ntier, terenul era llivelatcu un grad depi.;ecizie"neobi~Ii.uit: G~aiDai :min-ediiererita'deniveJ nitre cele pat.ru' colturi \(( ]l~za'marii>pii'ani.ide'este demims.i::13 m:m,adicii.;'O eroare de, 1 la 18 000, Aceastii.ptecitie 'mirac'uldn'saa Iost 'obtin'ut'aTiifell)1'cl' aproximativ t.erenul la Ull uivel. mai.cohortt dec it suprafata 'lllconjuratoarc, 5apind .in .el.o -rei.ea de canale ~i l1lnpllnd fun d'atill e ell apa. l\Ilisurind adlncimca fata -de nivelulorizolltal IT1apei' ~i sa'pl'lld toate canalele la aceea$i.a.d~ncim(\ a fo.st.stabilit uu nivel.de fU)ld exact pentru c.allale, de.la care a 'putut fi'nivelat restul. supraI-etei funda~iei.- .' . : '. .: .1ntimp .ceproiectulU)i.oradintte.piramide.Jc t.impuri i-a fast modifit.at in. timpul cOllstructici $i UllCle dintre ele au.fost Hirgite 511 etapc succesiyc1 cele .mai 'mari au fost canstl'uite prmtr-:llll procedeu ..eu totul llDifOFlD,atl"(buit dupa l\!genda lui Iml1otep,. ,marcle. ingi.neral piramidclpri .p.IciiruiJ1UJl1~\ afost imorLalizat. 'In hieroglifelcde Jle multi.percli. depiatrli (Imhotep a fo~L fizician, ffiatema:tidan, inginer ~iiilVell-tatol;ulcoiishuctlei in ]Jiatra.' El n' deVe)lit in celc <l.in ll1'111azeu ;;i a fost ve,nerat timp de peste 3 000 de ani in istoria epigteana), Miezttl' int,criot a:~ piramidei {fig;! 2;4) era:' inconjurat cl~ per'et cOlltl'aforti de zidarie; llii;~in~ti.,5p~e'j)lt~ril)t:cllUnl)llg11ide 75~ S)l i illalt descresciilde' spre exterio,r.ul. lliraniidei.' .hJ5.lj.imile ucscrescluc\e .,,}o imi

au

vas

27 2p

".':i"

"",:

',:','p

,,:,;.

-1;,1',

tl:"

~:.

......
;'1'

,.' ,

;,"

';.'

"

,>"
"

')("".,
"", , I r

!, .

, CONi'/2AF0I2T1
i :

',:".;{/:", 'I " ';~L~LL,.-J'; }',,;,";.d.to! JJ!t+, Jt,',r,v

I,

. ': """1'

'/';

"

.,'

;;:',,'

'} 'v,
:,;;,:
',.t.:

"",

C",

':r
(,

r: rr

"r,
,'

I
1"

Lr
r :_ .".

"';.;"""'\'\ \"\';\'\' ",\,"

i ., ,'.;!
..,'..

F'ig<2,5, 'S'oijrg:ere'a ~re'utii1;ii

',.Of

.: ~;
., . I ~

. .

'Pl"OPrii
.::

~ri [osul pi~.arriide,L '" '

"t ' .:

>.!,

Fi~~ ,Q,4, ,Sectitm~trll!llSVeI"SlaliipTin.tr-o

. ....'.

pi!raml<la.'

",

i'

,
!

"

~ j

,I.

peretilor, contrafnrti confereau p iramidei .o Iorma.Jn trepte, ,cnre este .tctcdata 10rllla:fiilaUi la unarlintre, cele.tmai.vechi piramide, piramida :in trepte a lui Zoser.: Blocunile ,(Je.piatra exterioare enau-asezate. in .straturi ,nu perfect orizontale, ci usor Inclinatc spre . interior, ,pentru ,3: sp ori ; stabilitatea acestui s'trat "exterior. in ,sflr~it"blo,cQrile de piatna . constituind .Iatada, cu rata lor exterionra <'taiata lao ,111clinare de :52 ,'(saude:Ll;:l;5), erau asezate deasemenea cu-e .inehuareuscaraspre. interiorsi, In, cazul olunrii, pil'al1').ide~,1n asize curhate user. ,in jos.: adica mai j oase"lacentntlJeteiciec1t.Ia ll1ai:gini.j,<1r.a~i pentru a reduce pericolulIunecam acestorJrloouri. Nu: se,~,tiei daca a;:f.0st, construita o rampa "de accespentru blocuni, peutru fiecare :rata: .sau. daca, pe- masura lllaitarii, pirarnidei.i.a fost construita. Q: si;ngul'5, rampa dealimentarc In jUl1.I1 piramidei avind forma unei.elicepatrate. .Nu.exista nici <ilndoialli ca hlocurile erau .trase!n Shs:pc rampe cuIorta.umana, asa 'C1;11"(Ireiese ,din basorelielur+le de pc .peretii .temp lelouJnvec-nat.e. .Blocur-le de fat,ada -erau.pozate.incep lnd cu 'blOC-IIIde granit de la 'vjr.f:,~; eohortnd.pe.fetelepiramidei., in tilllp.;cc.cnnl demolutc rarnpcle cl(!'''pamlnt,,:;;i cle!~adimizi" ; "",' ''',', ,i ' "Sillglinrlcibicdiv"oficial ~1I p iramidei era nccla de ~l' I;:rswnde' -carnerele regelui. Acest.ca 'ci':tu, si\.llat.e"[lll' in ruca de' sub piramrdji, Iie: 'Ill' corpul-piramidei 111sa~i~i,seajill1gelaeleprill coridoare inguste :s'a~ate:dlipa ccnstruirea piraniirlei. Uncle dintre aceste coridoare 5i'ntindiniite:In jos pentrua-ajunge Ia ca mcr ele din corpul ei. La marea p iramida , coridot'U'I"c.ojlduCiud'la'cam:era regaUl devinenrarea: galerie, ':lunga; de 46; (3illletri' '~i:[!lalta'de '8',5, llaetri,: acoperitacu III!' :;;ir de placr Inconscta, Iiecare depastud spre interior placa' de rledesubt ell cir'ca '7!,(h)cntjmetri*. Camera .regalaeste acoperita hdritregime en da:Ic.degraniql IllaSO<1t'a 10,11 X'Q;211{efri~E~teinalt:a ide 5',8 mefri. Tavdriul . :: ., '. '~r '. ~ . ; -:" . .' '. . , . ; . :. . . . . , .. ' .' ". \ . ,': . '. . .' . ei COllst~ diu 11,0Ua .dal,eciilt1iriild400,deJone, llest,e care slut ,<;,i:msti:uite'cinci
C
I .

.J

camere tmaiimicl.' 'tiltin1A' dintre ele avhi.Ci"llll' dfn dale' Inclinate. Nc . inlte'li\ 1ntt'cba \JllaSe'1l1eliea'a:ecipel;i~4epiatl'u p'oute suportagreutnte a l22"hlelTii1e. pintl'fl'il~dea'~tlpl'a,cla'r'ftebuje sane (Ui:zn's'eitma:':c1ienbl'i~a gi'elitate',de' deasupra ~u.se ,se'uj'ge \'erticD.r~atic,btrihjj\ralilidci. ':lntclcluHi cum -;inti"~'un' r iu, CllrentlOcle1apii este!dei.iiat de pilele 'unui p<id,ca\'it~tjle tll1'lllcfelol'dili corpuljiiraruidel dc\~iaia: 'sc'iirgei,e.rl' 'eforturilor .(~ecoini)l'eslime clntorltii grcltt'atii' blocnrilor depintl'q" produc'ind uuefectde b'brtacare reduce iJ;ldircarea cc trebilicsrl' He "Sti1101't'atrl<:le tavanrir',c;amel'e.i (fig. Z.5Y:'Este iitc~ndeyal'l1t: di pl'eshme[rr;eblocllrilepii'amicl~i bre~Pd "Ctllri1i)tiniea ei": ';Qlllrt1til~1 cledg'!'elitatea hlocurilor c:re~tecli cubul 11laltil'ilii,' in tiiil})' ce ar'd suprafeteI pecm'e serlescarca creste 'doar' cll')1'a,trcitl1'linlilpmii. Astfelpresiun.ealiehlocui;ile 'cl~'HI b.aiam~1;iiiiihlIl1id(este'I'nain:t1rit '\le~!t dublul presiunii In.' haza jiiramitlei'Tui Mikerinos. . ... ., ,""" ..,' ~", Pe llng5.' ca),\~era regula, opirnmidli ay~a unnumiir de incap eri li{ai'))li~,r; ,-' unele :clespnate'Srtcon tiJ~ti ',,[ls'ele; cl,cal'rib~strup elitJ;ii'vi~cet'cles'a h~.;aIta poslbil -.:..: ' p entru lll~dp!)reafegiIiei: sale ~~' altel~'p'eilt:'rH depozitareaJmnuri'}oi' saleIuniesfi,' inclusiv 'afimentc: ~i In:ihl'iiC:rllItj'nte.'b''telea coniplic'ittil de culoare iine$te aceste camere, Iri tiij11)CC nlte. culoare .erau 'SalJ'af.epentJ"u a~igllrir'tea\-ent.ihlliej,'Se p'ri.re c1i ehili pl'ey1ii'trfe'illtc'ctliciiq'e;1,n[i1nilate p'ehti-n in~~la: 'pejefuitoi'i"chiril' dl'lc'n~i T~tl~isfjritsa . rldicesau' sa cli'stnlga' greii portiCilli,. hloc,~I~i;l(! ~~eJliab'a '~lilPec1~cl. i~i. iac~~u1'i f{)l~si'\,~.pelrtl!ll'h bloca .t~~ecerea. ,princip~Irt' sprc.taml';ra,rega:!~,.,dvpa .ce Iusese: c1ellus.,~C01:nHI fnracnului. ,UnmliTi al' de .trei .p orf.iculi , unul.In spatele ..celuilalt, :era u. .Iolosit! pentrua 011ri -pe ttlhari: eel mai adesca ' in zadar: Oteg~f clll {tratil cii ult.imi! muncitori, a,;h1cl cl;'~i]'i:'sal;Cina' sa'la'se 1i .ios;D(n'tict\iii;ei9{dnchi~rirr ]iii'n~

d;l;i

tav'ari

:Yprt~h~t~:

p;\i(\~.~isacl:i!if'~ti

,.

'~.'

....

'.

:.

'. :

'

'.

"';

:",

':.' ~,Un,aC9pcl'i~ .il.ll consola cste -uu-arc ohtlnut prin scoatcreaIn- ccnsola .a blocurilor .din fiecare as[zii, sprc Interlor ul cortdorulul, fala, de blocurjledln asiza inferioacii. A.sii:~le In capsola Stilt iillutc'in dClimbl'l1. de. fwclltaten' iisizeioi-' de :s:Ieasuprp. Al'cC si cupole de plittr,ii ii, cOllsol~ itpal' "iJi Uliele'diiitre cclc 'maCveclifln<iitunl'cllte ci>rlsti'ili'le cliinil de:ah(i;c.J1~" '

ff\;:aollul;;l:, da.l~ ~~r~,ctttx{ie' 11~oclei'~~ 'a:~,stab:ijit. ~a,~i:a~ prevazutet.otrleauna.guni deevacuareai qa pr.eotii 'lnsan;iJ;l,liI,tict~ aceasta, ultima operatic ;nn',~nurea~{ln,till1pu,liei"", .. ,,\" ,', i"'; ",'i ,.': .In1ilJ;areH .unei: ma.ri. piramide c.on~titll,ia 0, J'(!ulizarejnginereasca .superba, proiectata .dinainte In, toatedetaliile. -Sarcofagul de greJ,lit,clin camera regala aruarii piramide, de exemplu, este atit de rnare Incit li~ar fi putut treceprin

28

29

,=~:.,,,,.r.'."
c?ridoa~ele l:lgl.lste c~mducind la lOCI!], sa:! ~inul. Sarcolagul era asezat in interiorul piramldei In tirnpul construcpei Cl ~l, de Iapt, pil'amida era construita in jurul lui. Ce fcl de efort urnan a fost necesar pentru construirea unor asemenea l ucrarl colosale ? Datoram cercetarilor doctorului Kurt Mendelssohn un Iizician germflll si plramidolog pasinnat, evaluarile muneii depusa la ridicarea principalelor piramide construit e timp de 100 de ani In Meidum, Dasur si Ghize. Printre ele, acestetrci pirainide au necesitat 25 de milioane tone de material, cuprinz inrl calcar, mortar ~i caramizi. Mendelssohn impart.e muncitorii in doua gnlpe. Prima consta din zidari necalificati care extrageau piatra Iocala, construiau ra mpele !ji ridicau hlocurile ~i dill muncitori auxiliari care ungeau saniile cu ;apa, alirnentau echipele ~i reparau liniile de transport. Celiilalt grup consta din zidari calificati, f'olositi In carierele de la Tura .5i pe santiercle piramidelor pentru a taia, a pre-para ~i a poza invelisul ~i blocurile Iinisatc .. Primul grup putea sa aihfi un efectiv de 70 000 muncitori ~i era folosit sezonicrTn 'tilUl1l11 revarsarilor Nilului ; al doilea numara posihil 10 000 de (11U ncit.ori Iolosit! permanent. Au Iost descoperite rnijloace de cazarc pentru ,1000 dintre e,i,jillga, ,pi~a;nida .lui C;hefren.Deoarece Mendelssohn a rnai dernonstrat convingator ca multe dintre piramide au fost construit.e simultan, numil1'lIHotal 11,1 oamenilor ar II putut sfl se ridice ,Ia 150000,l1U numiir extraordina r de \'f)ullRitor:i'en' sri .Iie llJ',rtnip~i inlrctinnli de stat in cornpnratia ell pojyillajia Egip tului de acum 5000 dca'ni. Singura informatic istorica de care disp'~n~rilh': ac,e?,st,!i}irlv'iJij'aprovine de In Herodot, Vorbind ell preoW din Heliopolis In a nu] :400 l.e.n. el rap orteazti eO.100000 de oameni lncrfnd jn sohirnhuri de .!!it:e,trCiluTii.au .muncit douazeci de anipentru a construi rnarcn piraiuidiLDcoarece, contrar parerii vechilor cercetatori, s-a ariitat eii'IJc\odot. aIost Ioarte corect 1)) explicatia saprivind metodele de constructie folosit,e:de :com;t}:ll~Lorij plramidelor, stntem lnclinati sa ncceptlimzmmerele Iui, M~;n,deissollll :cafiind corecte., eel jmtil1. ea ordin de marime. Consecintele ac'~stor, fstimari, '1111preun5 ~li.acelea ale unci descoperiri fundamentale a lui Meridejssohn, stnt' d~.,bazapent,;u stahilireuunui scop social Iascinant in const{'liire.a piramirlelor, . C:1re.nu IusesL' lnat considerate antci'ioCde'-:catre arheologi. ,', " . ,.i.:.. . . .... '. Piramidade la Meiduni a ridicat totdenua un numar de tntrehari fara r~spl\~s,iz,~orl~4' din ,foi'i:nancturiJa'~i din uncle difcrente esentinle Jn constplepl\ ~a sitn ~.oidpar~:)n z'ilele.noastrepjramidaeste o ruina, tnconjurata de, 200 000. de tone de calcar cazutc rlin ea pe .toate cele .patru .laturi., S~a glncht ante,dol" ,ea, )ntrllclt' piramidele fusesera folosite. timp de secoledrept eal~iei'e, aceste straturl sup erioa re ide ,piramidei de la, .Meidum Iusesera furate pentru a construi palate ~i, porluri la Cairo ~I in alte oraseman diu Egipt., Necazulaceastii explicajie estecfi nu exista erase mari in vecinatatea ~Ieidllll1ti.hii; In afara: de,'aceasta, 'cele-rnai :multe blocurl "furate" c intliresc doua tOli1e~i sin't-rne.a, acolo, Ceca .cerrtll11ne din piramida este 0 structura 1)1. trei trepte inal11lndll-se dintr-omare de nisip si de. hlocuri. 0 examinare ate,uta.a acestui structuri evidentiazh trei particnlaritafi caracteristice ale .pira~nidef9iig'inale.Stl;atp.l exterior de la ba,za lllca intact, (lrata cll In executie ri fostfolostti.lJl unghtde 52. Fundatla' de sub blocurile exterioare reazerna pe blocur! maride '[iiatra, dar esteasezata direct pe nisilZulde~ertului. Blocu~ rile tnvelisului exterior stnt asezate in straturi ,orizontale ~i un, in strnturJ incli)lftte spre interior'(fig.' 2.B):- Nu este greu' sa bli1l111m din aceste tteiparticularit1iti ca 'stta'tul'exterior .al piramidci 'de 'la Meidnn 'l)U a fast desfacut de tilharij 'ci s'-apr~bu'$it clatoriUt defectelor structltraJe ~i zaee,' in prezent, la
:

__

'I"'

~.
"

.,'

. :' Nis/p

",

:i.

\",

..,:, ....
:.
'"

..

".
~I '

Mi[)UM Fi.g:

S.TP.A

STANDAI2l)

; :~ .; I \ I'

2,6.

Pi;rilln1kia 'de
,it

Ii!!

'l\~ei.dU:m:

in

.!

j..

".

picioarele st ructurii existente. Dad(' se accept~ flceast1\' ipot~7.5.:de\,jne" nsor de .lnteles de ce piraruidn care urrna !in fie ridicat.a.dUp:i ;prabu~iren,pil;amidei de III Meidum, plrnrnida rcmhnldalfi de la Dasnr (fig: 2.7).,' a fast inceputi:1 ell 0 panta. de 52, iar de In aproximat.iv jumatatc 11' fosteolltinurjta ]:1'.1111 ung hi de 43.5". Acest unic exemplu de schimhare a inelillirrii, atribuit In primul rind grnhei (',\I. care 'trebuia t.erminata piramida, .cste mai biJle .Intrlrs e~;' () lecpc de nrhitecl.ura l)1valnt.{t cum trebuie; eonstructorii piramidei vrcmhoidale prevenitl de prahnsireu de In MeichIJll"ntlo JlOtarH sa contlnuie.constructia. ...., __<'.11. 0 pa)1t.5 maimicli ,-ll1ni sif,urli. -Odovana' ~onti'arilll eestei' ipotezeog5sirll lnunghtul de,lllclin:lre 1n piramida urmlitoare, piraj'hidilro!jie de:' in' Dasur, singura piramida ('xi'stent~ const~'\1it,u In lutregfme InJ.Ilrlin,nreqmai sjgnr~ de 43,5. ,:.. Inginerii tuturor piramidelor .ultcrionre au Inteles cauzaprabusirii de, la Meidum si, rernediind def ieientele structurale 0 dlUZ[!Sel'a,atlrelllot, construcfin In Inc.linareac.lasir:5. de 52~.

care

en

!! .

-~

- -~.

--=-

=-~~~;lfi:'-~ -=_("",fi~
-.~
""

.'''~'
,.~

. 'r,

.
'~.

.... \

-,

.,

.1

30

----.. ~-=-~.,

~.~~'_~:-::.t

'<. \
,52~:)-\

-,-b_

Fig. 2.7.. Pinlmida

romboidalA

de la D~ur.

3:1

SCOPUL SOCIAL ALPIRAMIDELOR

Cum a presupirs Mendelssohn, trebuie ca au fost coustituite concomitent mai mult deo singur1i piramida In timpul domniei aceluiasi faraonr De fapt, . unul din ei,' Seiieferu; a avut cu 0 siguranta doua ~i Ioarte probahil trei piramide construite in numele sau, Putem trage dear coricluzia ca, deoarece chtar nn taraon putea sa aihii un singur corp, unele dintre. ph-amide erau cenotafe ~i 111] morminte. De ce a ajuns.preotimea care conducea .Egiptul de mii de ani la asernea extravagante extreme pentru a onora pe Iaraoni ? De ce 0 asemenea povara de.irnpoztte ~i recrutare de, munca saJie' irnpusa poporului din Egipt? De ce acesternase de muncrtori, sclavi sub lriciul stap lnilor bmtali, acceptau acestc cortditi] lntl'-un timpctnd nu era disponibile pentru clasa conducatoare mijloncele fizice d'e' represiune totala ? RUSp'ullsurile date de Mendelssohn acestorJotrebarl atnt atlt semniticntive din puuct -de verlere istoric, cit ~i Iascinant e din punct de vedere tehnic.. . Cin Menes, regele sudului Egiptului Superior.: a cucerlt nordul Egiptului Inferior, el a luat nn mele de rege nl Egiptului Superior ~i Inferior. iar ndministrutla nomelor esn provinciilor noului regat unit.a .clevenit centralizatji. Darcloal' dupa stabilirea noii eap.itale"Mer(lfi~, ~i acapararea puterii de catre preotirne la Helicpolis s-a putut dezvolta 0 religie de stat. Nu se putea gasi 0 cale rna i bjl1la de a unifica 110plll~rtiile celor doua regate separate, dupa inde'lungatu1c;Oliflic't dirih6 ele;"de61t z"eHic(lrea '~egelui. Aceastas-a lIlthl1plat. l'a'incellutu:l\;ului pirainidelol< Si' calemai hunadeaasignra ~ga1itatca . ecoriomica i)C~lt1'll(tal'an'il' (lln celtlpltthtzeti $i' dOU,.R de j,otiiC.", Iiecare' en chiceTniile~i zei'i ei<Iifei'iVdeCit 'de 'it stabifi 'recrutarein serviciul regelui-zeu ? Sup orterii 're~rll tadi , ctin' zilele:' ncastre '.'s\lb'li:iiiaia,avanfaj eleecpnoulice; culturale si politice ale "uJ1ei asenieneaJnstitutli ;;i'~ai"k1l1ii egipteni poate di erau-gatarpoate chiar .nerhdatbri sli:'li.lcIcze' lrrp erioa'da+revarsjiri i flnviului preschimbindanuncn. lorp e mijloacele. 'de .subzjstentaxlsn .hamharele regelui. In Jelul aces.ta, q armatii ..deJ50QOO. de, oarneni tineri devenea disponibila pentru In~l~are,a, piraJi~ide\Ol:., E~ J:lu,plJteatiJit~i,in!~i)lca~ii'pur ;;i,slmplu cine] . era gat a,0 ph'amid~ fara"a, strica echllihrul' econo!nlldi de .Jillinca' alregatului. Se st ie cauniifarnoni'au domuit.ctteva decenii, in filnp 'ce alPi austat petron doar c1pva ani. A devenit atunci imperativ ell nu numai sa se inceapa con:" structia ..uneipiramide noi t!J1f1inte'de -rnoartea It'n'lli .rege,' ,dar: 1;'1 sase-termine J1irah1ida .ince,put1i" de un, r,eg.e ~lececlat'llrelnatur; '.tn, ,timp; ;ce,se, !llQepea mor~ mlntlll pentl'Ll non I rege, ln orice caz 'h~erul l~, p~l1ami\l,e '~',d~yeJlit un ..I~rocc,s continuu, care a swIat nomele Intr-un stat modern. Toate earactel'istici1e unci administl'atii centl'alizate, puternice ,5i alJile s-:tu dezvoltat in :lcea perioadll ~i au ramas modele ale statulni'ili'niilll zilele lloastre, Dacu este valabil1i nceastu explicatie, eonstl'llc~ia' iliramiclelor,a devellit uua din cele mai impoI'tante actlvitati ~i jnstiIidtri ale statull1i. S~ar pJ:l'l:ea' merge aUt ele dcparte lllc'lt sa spUllem c?i piranjidele au f:1i.Clltpefaraol1i, mai clegraba clee1t fal'aonii all Hieut piramidele,' Ippteza: fui Mendelssohn (la, de asemenea, a explicatie nq:ionala cOllstl'U.irii 'cone'omitente a 'Piramidelor ~i faptului ell un singnt' rege ]lutea avea una,' dona sa.'it chiar frei ph'amide ale sale. clintl'e care claar una pntea fi mormintul sau efectiv. Trebuie'subliniat ea tara Egiptlliu i ascunde inea 0 cantitate CnOl'ma de inrOl'matiide~pre istoria S~ ~i Crt,egiptologii ahia au 111eeput S(I cleseurc.e sec-

venta complexa de evenimente p e a durata de 0 UUU ue am. JJlll PUllC1; ut: vedere practic toate afirmatiile asupra Egiptului antic stnt hazate pe interpretiiri ~i ipoteze care rareori pot Ii verificate cu 0 certitudine absoluta. in timp ce stu diile lui :Mendelssohn par sa fie eomplet corespunzatoare in ce priveste prahusirea piramldei de la Meidum ~i ad optarea t ernporara a pantei de 43,50 presupunerile sale sociale sint mai putin sigure, desi ele se pot referi din plin la conceptla noastra moderns despre stat.

MOARTEA PIRAMIDELOR
. Constructin plramidelor a durat circa 2500 de ani, incepind cu mastabalele at.ingirid apogeulfn timpul dinastiei a patra (acum 4 600 de ani) l?i d egenertnd incet In ridicarea unor monumente din ce in ce mai mici ~i de ,lalla calltate. Blocuri de piatra, mai pupin grele ~i asamhlate la inUmplare au drvcnit regula si, in final, au fost substituite cu caramizi arse la scare. An disparut brcslele de zidari calificati ~i carierele de lit Tura au fost ahandonate, Faraonul care i-a urrnat lui Chefren, '!?epseskaf a avut mastabaua Faraun construita drept mormint ruai degraba decit 0 piramida. Aceasta denota 0 tranzltie lentrl la noi tipuri de ateliers, necesitlnd 0 participare mai midi a populatiei In. llctiviUltea precedent1i de haza, cu caracter ritual. Oheliscul mo nolit a devenit in timp simholul regelui-soare Be, desi primele, oheliscuri Iusescra construite din hlocuri de piatra suprapuse ~i aveau 0 structnra aplatisatji amintind de pirn mide. Dacii dhncnsiuulle nnui obelisc f:'giptean par meschine in cornparatie cu marea pirruni dfi, sa. amintim dilicultatile ingineresti ale transportului unui chelisc din spatele pina In fala catedralei Sf. Petru din Roma. Acest proces a fost descris Ioarte detnliat de Domenico Fontana in 1590. Oheliscul, taiat din granitul Egiptului Superior in secolul al X-lea i.e.n., cintarea 361 de tone. Transportul ~i ridicarea lui an uecesitat un set complex de palane l?i folosirea a 140 de cai ~i 007 oa rueni (fig. 2,8). Oamenilor, Ii s-a dat cumineca..._ I - -'._- .-.- tura ~i alLfost.-impusc regu1i_ de It;LClnst.ricte. sub psdeapsa cn moartea in I timpu 1 op eratiei. Cohortrea obeliscului a luaC'o z.i, "dar transportul lui pe o distanta de '24'1 metri a unci cui pregat.ite special a luat sase luni. Ridicarea in noul amplasament a fast incheiata lntr-o zi, Ingincrii sofisticati ai Renasterii ttaliene au ,avut '0 sarcina grea ocup indu-se cu monumentele meschine ale dccadentei Egiiltlllui I Fascip,atia piramidelol' este clatorata aUt mistel'ului lor, c1t ~i dimensiunilar lor. Cum aprecia creatorul Turnului Eirfel, care a fast timp de treizeci de ani cel mai inalt turn din lume : "Exista 0 atracpe i tin fal'mec inereIite co1osalului care nn se snpUlle teoriilor de arta obi~)lt1ite. Pretincle cilleva ca piramidele au prins cn forta imaginatia oamenilor prill valoarea artisticrl '? Ce slnt eledecit ni~te coline artificiale ?9i totl1~i' ce vizitator poate sta in fata lor fara sa se emotioneze? Tn trecutul Inc1epartat, teama religioasa ~i cultu] soa.relui dominau sentjmentele spectatorului. Iel'i adi:niram piramidele ca ni~te realizliri inginere~ti remareabile. IVI!ille vom putea fi ll1i~eati Indi o data de realizari sociale cum a1' fi constructia eontemporana a barajelor enorme de catre masele chiner-e. AStflZi sensibilizati de'valorile estetice inerel'rte formelor geometrice elementare de catre 0 in.tl'caga ~coala de scnlpto1'i minill1ali~tj. putem privi marile piramirle ca cele lli:a:i mari rlintre sculpturile ..minimaliste. Mesajul se scllimbfl cn evolutia cultllrn<;ri':'!loastre, dar fascinatia mistel'ioasa a piramidelol' l'aml)le. ''-:":,:::-:;;S"
.3 - Mesajul stJ:uctllrllor - cd. 211

ce~

Nomu=

cuv'jnt

dc ol'iginc gJ.'cacii dcscinnind

.-, ,,-

nimi circ11111scj'iptii administrnti\'e.

,,' ,"

ale

tcritOl'illlui

cgiptc:ll1

(Jl.tr:~; .,'

';',,<,:'

32

33

I'~'

.-.,

\
~. ;'; .
i't

.
i .'

",'

;;"

a, 'incarcari'
i:,. '" ,', t ,',.~ I'"

-Pi:abu$irea piramidei He la "Meldum'demonstrehza c\ipiObteIDairicarc5.~ rilar ,3.' distribllt greuta:t-il. hiat lasti'uetl1ti cu geometfie' apaient orL'siniPla. iei a este -0'- pi'eoe'uparc' COlnplexli;'mereu' prezentli: pen~ru eonstruct -pacii pari"ltntlilnu aratrage;' vtnhll :UU ar sunn, Sllprafata terenuhii nu s,arscutm: sau rasa ~i temperatura acrum! D11 s-ar modifiea, incarearile nu ar exista, 'iar' a stl'Uctura,Dll at mat,H';llcce5arILAeeasta at Ii, de'sigllr;o lu);nea ':irhiteeturii ar Alieei-in Tara 'Minunilol'ln care atentia 'ar putea--fico;ncentratado asilpr ' definirii ~i' 1nchiderii gpa~iilor interioare. Dar in' hlmea ate reaHi,constnietorultrebuie sase p.reocllpe.de strllctllfa ; structt1rri'supai-tato I.nca-rcarilecare actioneaza inevita'Bil .asupra constl:llctiilor.- Pri.ina ti:eablia inginerulu{ este sa determinece incarcihivor aclionaasupra> unei structuri ~i crt demari ar v " [i ". '''''''' """""' , est.e,dO" o "","" ,imv" so ut deCi-o'_pdvirelrilnmea inca-rcarilor. . . ,.. ...

A,,,,t.

.,on,,"

\
.

'tNc;ARCARI PER.MAN.ENTE \
'. ,~ctura ~.1e"ar.cel~
_-:-:~' 0', ,.,.~'_"

1 __

~,,~~t

~...J3e. t?~te; sa~ w2~1j:,e:. ~~,re"d' vn.do~n' tarii structurale. ,pe-:ntrua, deterrn:ma grentatea uueistrtlcturi, u1am 0 "data stabi-" 1itedimensl-:unHe Il ales-matcrialul. nu ilYcmdeclt su,<::.alc vohlrotil,eleple;tl~: . i te10tlji s5.~linm t cu greutatea -unui 'valum, de iliaterial egal ell i unitatea, ' ul im asa mnuita greutate specifici\*. Au fast intoemitetabele de' greutat specifice a Ia dispozit~a,~nginet'ulllipe}ltru a-i lI11uraacel!-stasarcina de baza, dar plictiru sitoa.r . p'arte~ ,co p1icataeste, ca. de exemphl, pent a siguri ea grind m 1*i;Va pr.op-.;ie(lji alte incarcari pe.ea),treb\lie sa-i-l}tim, e suport . greutate~ a di""",iunM,d" .""",.Ja 'Indu'lor, d'nind .de ""uto'" .,i",ii.,.P"i~" r uh'ea de rezistent5., deteTInin~-reaformei :lji dimensiunilo el~~ej:rtelor de re- ' zistent .. .. . '.'.; ," ., ,~": ' poate' fi i;nvatata doar din expeTien-~a. In a canstruite-.dinzidll:l'ie sau beton' ea: este aliesea cea ' rnai 'grea incarcarecare:"

es~tuita .. sa

._':;

.,._:.

'~r:~. ~',.':
r: __ . ~ .. '- ..

din el~uie
.0 ~

",--. ","

gye),,'

Cllm'

bit. st)1~US:

p,""'"

-n

uno"'"",,,url

,
Fig. 2.8. Iniil~aT,ea ()beliS-Cului .

:,. De '~xri~lplU,-0 gl;lndil.~ln-j;~t:~l~ nrn~t

90 centimctri

'2 ,':,~';li ,,='0"''''''' " .,0 },gln.>', "'."'.,

inal~une are un volum de 9 X 0,30 X 0,90

de

9 mC~rl lu'~gi;rie-,

= 2,43

metrt

ime l(lt ~\ cubl. Deoarece' un--nl'et'i'\\-

3() centimetri
"".",

ea,"' ".

,,' nzi! ""

Sf.

"'" " 35'

pet;ru('dUpii"pooton.a). .' .",',

\
34

trehuie sa fie suportata de structura, Tot astrel, mice alta tncarcare permanenta este inclusa in greutatea moarta - de c~lIJlu..-.g:rtm1.~j;.ile-pardo;-. sS'Jilor, 1ili:.anel()r~i ..materlaleler+ieelatoare. ful51Og, greutatea zi(/J,u:i-Wr-fI.f:-8;;; f24:(FF(if:e,care ~e:Pllra a camera de alta si care ]1ot li inlncuite sau !D.lltat~ la rearanj area pl~plil.~l, uuui apartamcnt, dar care YOI' ramjne totd~u.ilaAcblo, trebuie s~fie':de:a,.semenea incluse ingreutatea moarta.

gren dectt unul din Alabama. Spa tiile puhlice dintr-o cladire, coridoarele si holurile, care citcodata pot Ii intesate de lume. trebuie sa fie proiectate pentru o tncarcarc lltilii rnai mare decit 0 camera de locuit. Evaluarile incarcari lor utile slnt laborioase ~i importante, desi nu solicita imaginatia ~i lnteligenta inginerului. Din fericire,programeJe de calculator Iac acum cea mai marc parte n evaludrilor, econnmisind timpul inginerului ~i marine! attt viteza de calcul, c1t ~i corectitndinea rezultatelor. Cornput erul dud estc folosit cum trebuie, este un instrument minunat.
'"

INCARCARI UTILE
Pe linga greutatca moarta, 0 structura trobuie si1 suporte 0 diversitate de alte greutatt - oameni,) mo~get,=u,ill,a.j.e.,.--P.tOdllSe depozigtte. Aceste tnctu-cari nepermanents sa u tfi2Jjj.c.ciJ:f:.1=ud-iliJi pot fi dep lasate ~i pot varia ca intensitate. P21i,fi sing.urJntrdLc.amer.a...l!.S1,lIzi !Ii s5 Jl1-,z.ec~_vizitatori mli ne. .j\.ce:,tia se...J?.9t adlllla inb"=lln col.t-sa.U--IW.l..stL:t.mj:)'I'1i-7Ha'!'-i-l'n--toatii~a,Il'l-I!-J'fl:,_. Loca tarul urml\tor poate avea 0 moliila masiva ~i s-o arnp lasezc .dlierlt .. Este evident di. nu putem sti niclodata exact ce Incfircare IItmi este, .~i cum urrneaza sa fie distribuita. . '. . . . .. Preocuparea de siguranta s{lgereaza ea in~ar~arile utile trebuie 'sa fie stahilite pe haza celor mai deiauorabile con d it.ii de incarcare.Ia care ne put-en) astepta pe durata lntregii vieti a structuri i. Acesten slnt deterrninate :de ingineri cu experienta si raspundere si slnt continute in coduri peniru construciii . care slnt publieate de, erase, districte ~i state*. In S. U.A. clteva coduri au capatat a acceptare generalf ~i cele mal multo cod uri locale s int .hazats pe prevederile lor. De. exernplu, asa riurnitul Cod de construetii llnificateste o carte de capat1i pentru ingineri si nici un proiectarrt nu va ignora inciircarile utile prescrise in el. . . Valorile tncarcarllor din cod stnt conventionale, Ele presupun c;a eel mai.Jk~a v orah i~~LsLin.car.(;arilOL.lltile ..Y.ilr.l~i l:l.llc-ca.in:l.en.sllili.e..~Lc.a..Jl.QZine I1Qf),.te.,ij~en~!..p.!i!J11:",a..!ffc'i(-'CafC1i1frrciiiirfe. adica (I incarcare distribuita uniform pe suprafata p lanseelor, De exeruplu, Codul orasului New York sugereaza ca Incarcarea utilfi ce trebuie s(l.jie luat.a Sn-.considerare pentrll'O CaIneI'D.. de locuit trehuie $a fie de patruzeci de livre pe Iiecare piciorpdtrat ' de' p lanseu .(adicu 191. rla N /m2, N.tr;). Aceasta cstecea ..mal acopeiitoare consi- : derare a lncarcarfi, dar inginerii trebuie sa lucrez e acoperitor cind slnt conIruntati nesiguranpale incarearilor utile. Este prel'erabil Iim prevlizatOl'i' declt safirn raspunzatorids 0 prabusire care poale. produce pagube materlale sau chiar pierderi de. vieti omene~ti..

INCARCARI DINAMICE .
Greutatea moart1i es-te pennanenta $.i.Jll:s.c-h-~mha-ta, iar, in ce priveste $ca,pemle-u.tUe s-a presupus tacit ea ele v.u:i~a..kui, .daca cumva variaza . h.ceste lncarcari invariabile sau variind lent stnt nmnite de ingineri~ ~iJiiJ{adica tncarcar! care stau). Dar a lte tncarcar! i~i schimha inteusitatea rapid sau chiar hrusc, cum este cazul J?resillJlii-n.u-e.iJ.:lli!le-de..lr.1.n;t satl~iunea ~e.G;b.~e-p1lr-'ir~~. Asemenea lncarcari stnt dellllmiteL-cTtmtffi!&1; ~i potJi ~eosebit d.Lp..IDiell\.Qa~~ deoarece ele au arlesea un efect mult mai putcrnic decit daca aceleasi tncarcari ar fi aplicate lent; De exemplu, un ciocan asezat lent,. usor pe capul unui cui nu va produce. nici un impact. Dar loviud cu acelasi ciocan brusc cuiul,' acestava, 'intrajn 'lemn; Se poate arata ell astfel de iD.carcari aplicate hrusc numite de fapt inciirciiri de impact, stnt eehivalente cu de. mai multe ori. greutatile lor aplicate static. .Poate ca n-am masurat niciodata presiunea .dlnamica a unei palrne, in comparatie cu presiunea statica a unei mingaieri, dar cu siguranta am simtit-o. Efectele variabile .ale unei jnca~dlri dinamice deplndde"cit de repede variaza inciircarea. Aceasta ridica 0 tntrebare ; de exemplu, presiunea pe I) cladire datcrita unei raf'a le de v Int, lnt ii cresctnd, apoi descrescind, trebuie .3a fie considerata 0 incarcare statics sau dinamica ? Raspunsul este c5. nici 0 _' inciircare, , '. unueste staticasan dinamica. 'n siTu.. Asa cum se va 'vedea~ - ..-~[ecte1eei pot fi statice sau dinamice 11; !luetic de structura asiipra ciireia.este aplit:ai1. Pentru a dovedi aceasta sa consider am 0 cladire inalta asupra careia actioneaza 0 rafalli de vtnt, Sub actiunea presiunii vintului cladirea se Incovoaie usor si virful eise lu:j~eli (fig: R.1); Miscarea lui poate sa fie destul de mica, astfel lnclt sa nuIie ya7.uta en nc.. hiul llhcr, sau chin simtita.dar deoarece materialele de constructie nu stnt niciodata perfect riaide, toate claciirile sufera deplasari dat.orita vintului. Daca am putea impinge vlrlul unei cladiri, saspunem. cu un metru la dreaptasi apoi J-am lasa liber, cladirea ar lncepe sa oscileze, inapoi ;;i inainte, Vlrh11 ar treccIl.1ai tntti pi;iIi j)ozitia sa initiala verticala, apoi soar mica eU un metru la,stinga ~i ar continua sa se.legene inapoi .5i inainte pina ce, eventuaL se v~ ~pri,.,Sillt u~or de ~"izualizataceste oscilatii considerlnd Cliidirea. carin pendul rastumat, care de asemenea sc' mi~ca inapoi;;i lnainte cind este deplasat din 'p'ozitia' sa cea 'mal de jos. Timpul neeesar ulluTpeu'd'ui::6'i1 sii, efectueze 0 dcplasare l<iteraliicnmpleta din pozitia ceamai la A~~~pt'!l,pina la 'cea mai la sttnga' ~i inapiJi este dellumit' peJ:ioada . penduill)tl()#.'.:'mod asemanatar, timpul necesar ilUei cladiri pentnla erectuao oS'tilatie:c'ompleta (fig. 3:2) este llumita pel"ioada ei. De e:xemplu, perioada oscifatii16r tl~rllurilor de otel
J

en

sa

Pe de altji parte, probahilitatea ca Iiecare metru pilh'at din fiecarc camera; In fiecarenivel at unei cladir! safie in carcat. In acelasi limp ell lricarcarca tot alii prevazuta de norme este absolut minimii. iar c1[ldirile proiectate In. aecasta. '. ipoteza -absurda ardeveni nejustificat de sCllmpe. De aceea, norm~lejei'mit o i-edllcere a lricarcarii zztilp, care poate aj unge la GO 0/; 1a cladiriie inalte. " . . N at
11 ra

I,

v-a.lQUJ.;~._!!1<e..1ll:.cli rii ,.JL~Ue

~!.~~.e~~l:"....1j~M.i ri i,

p oz itia ...:51
0 ~_

jr,gR?I.:t.~1.1j:a ~L'~ de a~tRLciL.rr~a;1$eel:..!lJ.l)li.Qf:n9..zj.L~~:2.~r~e

eare u.tilLro.lllLITh~Iinai-e cte.ciL;Jpelea"are- unei cJli.d.i.!:i-dc-I-OClLi:!:. Acoperi~ul iiilef~H\diri in Col~~hebuie sii.--;'-;;Porte-'(j-i;~iirc:J.r,e Cll zapa(Hl m\tlt rnai

* In 1:'1I'anoastr:i, aceste ('ur"ctl,r republican (n.lf.). 3i

prcScrip~ii slnt reprezentate

de

stlindarde ~i !aorrnaiive cu'

37

I..........
~ ti\!ii!lin-

l--------------------.------.-=-.~~-.
b"h'Mi'iiiijiiifj'*df

~.
"

~.
"

'~flg~jb~~i~frNTU~~> _--.;'1\ .' .

ViNT
I I

'~II , , ~I
1
I'

I,

;., .......,.

':
:":.; ",
..i

,.11\11

~'.
wei .

" :FlIg, , 3..1 -. 'Deplas~.

. vWn.tuJ;ui I,!!
0

Jat.er<a1a dator.irta, ciadd!re i;na~'\;,a:

F~.

3,7,
'

P~l~~Darl.s, ~]a~Dr . o'l~cJ.W:'i. ;,'

ale cHidirii World 'Trade Center* din:NewYork:crty, avind oiila:l~inie de.411,5 metri' es'tede zece . s~cunde,,in>tiirip' ce perloa'da:'unei 'cUidiri de. caramicUi cu zece etaje'p'oatefi'doar deojumatate de'secunda:'" . ",'", putem: acum 's1\. tasplmdem intrebarii asupra 'efectillui'presiunii vintului asupra uriei cladiri:' Ac~iu:riea rafa'lei depindenu numai de cR ii trel)'liie ca sa atinga valoareamaxima 9ia)1'oisa descreascadin nou, cide perio'o,daC'liidirii asupr~ careia acp:oneaza.Daca actiuneav'i):itului creste la valoarea maxima ljii dispare tlltr-un'timp muli: n1ai scurf declt perioada cladirii; eIectele sale stnt dinamice. EJe' sintstatice dac1i ac.tiuneil cre*te' 91 di~pare 'intr~un 'tinip mhlt mai lutu; dec.it'perioada c1adii:ii.Deexemplu,o'rafaJa de "int atingtud intensitatea maxima Iji apoi descrescind in doua saounde' cOrlstituie 0. ineareare dinarnica pentru turnurile lui World Trade Center, cu ,0.perioada' de zece secunde, -rlar aceeasi I'afala de doua secunde este 0 incareare stat-idl.pentru cladirea decaramida cu zece etaje 'care are o.perioadli. de.numai .o,.illmatate de secunda. Dintr-lln anumit punct de vedere: 0 for~a'lje care dadirea: o poate prelua lent este'statiea ; unanea~teptata estedinamit.li. Gr.eutatea zap.ezii si a. narneriilor este totdeauna 0 incarcaTe statiea deoarece' iapezii' ii. trebuie ore .. cR sa se acumuleze,,iar pamenii intra inc1adiri.s~ng.1Fi sau in ~rup,uri mid ..Pe dealta.parte, explozia uneibombe atOlJlic.e.i~i '?-ti;ng.e, efect.l,l1 max,i,m idescl'e~te atit de repede (in mai put.iil'de'omiimc ~lesec.i:lnd~) ineit este 0 'incarc~re dinamica Iieutru toate structurile' ~i'are deCte Ingl:cizifor<lC' distruc'tive>' . '. . '.... ., ''''.' . ,.' .' . ,,', ., Este destul de .interesant de sel'nnalat di' siut ~ncaF.caricare, de~inu . cresc..rapid. 'ca intensitate, an ,..eet-e dinamieecresc!!:9, .1ltL iJ;l5tanta,n~u;. dll,r .p:r:ogresiy in timp.Aeestfenomen, nUIP.it-j1zonantif.!. est.e un.ul,dintre cel!!m~i u pe,rieuloa.se carnia Ii poate fi supusa, 0 structura .. Pentru a intele~e rezonallt ,
: '.' ~. " . .' " . I' ,

* Centi-Ul
~R

sa consideram cum unclopot greu de biserica, crcpct care oscHeaza ca un pendul, este facut sa sune de smuciturile relativ mid ale, unui singur om pe fringhia sa. Daea elopotul cintareste ctteva tone - ceea ce este adesea ;situatia -':.. c1op<itarul ar [ncerca .in zadar sa~1miste en 0 singura smuciturb. Dal;'daeacIcipotatul:jjicepe sa traga de fringhie cu 0 mica'sTIlucitura de, st\ ziCe1l1~ eiteva kilbgl'aJlle ~i inairrte sa traga din non, asteapta ca clopotul s ti:eadi'prinprimu 'leganare fbarte midi; atunci rtine 'tragerea clopotull1i In ritmcu .oscilatiile' c.lopottiHii,'eventua:i clopotul oscileaza' mai puternic ~i suna. '1\ici secretulconsHiintrageI'e:ide frilighie la iilceputul fiedirei 1101 .oscilatii, adiCli , Ia 'intervale de trmp egal~ cu perioada clopotuhii, astf el inc1t impulsnrile se vor aduna. ..1 ". . .. , Cind :0 forW esteaplieata unei srructnri titmic cu aceea~i perioacla ca aceea it -structurii, 'se spunc ca fo:rta este In rezonanti1 cu aceasta. Fortele ',!:ezoi:tillite nu produc efecte mari 'imediat, ca Iortele de impact, darefeeteJ . lor 'crese 'in mud controuu in -timp si pot deveni c'atastrofale daca dureazf destul de multo Daea 0 serie mare-de rafale c1evii1t,crescind~i desctescrnu caiIiteDsitat~,cu 0 perioad5. relativ' tenta de zece secunde; ar fi sa izbeascll ti.u'riurildui World Trade Center; oscilatiiIe turriuti10r ar creste incetpina ce 'structuraClKdfrii s~ar deplasa lateral attt de mult iu:cit s-ar distruge- Se aminteste adeseapo,vestel;t unei companii de mfanterie a armatei germane treclnd 'in' pas'de gisca pe un micpod de Iemn in ritmcuperioada oscilatiilor vert.icale ale';podulnL Compania asfir~it in' ducind po'dul s-a rupt sub incarcarcn l'ezonanta'a pasului 'de giscli. . .,'. . , -.,. . , SUit, iIi sfh-;;it, ctteva forte perfect stap:onare careprodue efecte dina mice la unele tipuri de structurL Ele' provin din .. interactinJieadintre viol. ~i struc1;ura ~i sint denumite ,aerodinamice. 1n 1940 podul Tacoma Narrows, din Washington,' un p<idsllspendat deosebit de higust !,iide Ilexibil, CU 0 lungiilie de 853,5'metri, s-a pr1i.hu!,iit sub actiunea unui v int sta1ionarsufl1nd . ell 0 Viteia de 68 kilometri pe ora timp de aproximativ~aptezeci de minute. . Oscilatii verticaleale podului, propagindu-se ca 0 undaln lungul sau, fuseserli observate inca de la constructia lui, Desigur, podul fusese poreclit "Gerti care galopeaza". Aceste oscialtii erau provocate. de niste viuturi sufltnd pel' . peildicular pe podulcare. intimp ce calea flexibila semi;;ca in sus ~i in [os, izbeau podulalterllativ de [os ~i de sus, natural in rezonanta, en perioadn osci1ati'llor poQului. Efectul lor, desi asemanator aceluia al unei lncarcari rezonante, nu Iusese niciodata.snficient de puternic pentru a accidenta pcdul. Prabu~irea.~-a produsatunciCind oscilatii 'asemaDatoare, dar de torsiuno. an fost adfnigate caii' d'e-vintul suflind nn orizontal, ci cu 0 u~oara inclinarll in jos. Presiuueavintului In jos a irnpins mai intli user marginea bi1tuta d urnt a 'diE, tDrsio:b.ind-o;~apoi.structura, reactionind, a .rotit Inapoi calen, permit/nd astfel.vintu1ui sa inipinga marginea expusa vtntului de [os in S119 , Acest ciclu s-a repetat iara~i !,ii iara!,ii.marind treptat osei1atiile de torsiun ale caii pina;'cevintul a distrus podul. Din ferieire nu au fost victime omenesll deoarece auioritati1e evacuasera pocinI. Caile tutnror podurilor suspendatt1 a IDoderne sint aCllm rigidizate impotriva torsiunii pentru a impiedic acos't, fenomen periculos. ' Este interesa:ut de observat ca, de~iliteratura tehnica l1U luase in conslderare niciodatli efec.tele aeroc1inamjceale vintului asupra podurilor suspen date, ziarele englez~ti de la inceplltulseeolului al nouasprezecelea cDntine011 deserieri despre prabu1?ireauno:rpoduri suspendate produse de acelai fenomclI ae.rodinamic care a distrus ~i Dodul Tacoma Narrows. In istoria ~tjintei l}\ 1\ tehnicii, au fostl1itate fapte ~i legi care, daca ne-am fi amintit de ele, a1' rI <,eeonomisittimp,,energie ~i"posibil, ,arfi salvatviet,i ,omene~ti. 30

Dlondiai al com~tulci

(n.tr.). .'

.i

ACTIUNEA. VINT~UI
Fortele exercitate rle 'vlnt asupra c.lii dirilnr au -crescut in importanta dramatic odatllcu marirea inaitimii .cladirilor. Eiect cle statice ' alcviutului cresc eu patratul iil11:JJitnii constructiei ~i cladirile Inalte construite i1jriiili,-lfJ70, care au U'n~,Oi'rO:'JjU\ltiIllc de aproape 160 metri, trebuie sa fie de,t,i'nciieci de ori mai rezisteirte la v lnt declt cladirile obisnuite de GO de metri-Inaltlme diu anii Hi4b:1I1ai mult, viteza vintului creste cu infrltimea ~i presiunea ~'illtului creste cu patratul vitezei vtntului.vAstfel, efectele vintului asupra uuei cladiri se insumeaza pe masurti ('.C Inflltime.a acesteia cl'e~te., " Presiunile vintului actioneazji orizontnl ~i, la , cladirile iualte, necesita o structura separata si diferita de aceeacare preia incarcarile verticale gravitationale - greutatile. La cladirile foarte inalte pina ]a zece la suta . din. greutatea structurii 1;>\ deci din costul structurii, intra in aceste coniroutntuiri Pe de. alta parte, la 0 cladire ell douazeci sau treizeci de etajc, structura de rezistenta conceputa peutru tncarcarile gravitationale este adesea .suficienta pentru a prelua v intul, Este 0 probabilitate redusa ca eel mai puternic vtnt posibil sa se produca atunci dud structura este de asem eni. Incfircata cu. cele mai mari incarcari gravitationale. Astfel, prescriptiile permit ca. materialele ee alcatuiesc structura sa fie solicitate ell trelzecl si trei la suta mai mult dectt atunci cind tncarcarile gravitationale i eele 'din vint' stnt luate .In considerare concornitent. Aceasta prevedere judicioasa, hazata. pe probabilitati, permite realizarea UnOI' eeonomii de material considerabile, nil'a' rnicsorarea sigurantei structurale. . . '. '. . :,' Una din problemele de baza care trebuie sa.fie lamurita inainte de proiectarea unei cladiri este adesea urmatcarea : "care este 'vintul cel nnai puternic la care ne putem astepta in locul respectiv ? .Pentru it raspuride la aceasta, se tac zilnic masuratori in toate partile lumii si slut intocmite harti, cum este aceea din figura 3.3, caredau, .dintr-o privire.witezele devlnt maxima

~'~

-.
\~

-lacare-neputem :\l)tepta;,UHl'.oare'.t1rC,)jl11e.sa proiectam HlVI11tUl cei mal p ut.ernic .care. se pouter produce vreod'ltfriu amplasamentul . unei 'cHl.diri,? Dacfi acest v'int maxim ar. 'Ii 'Juat tn-eonsiderare totdeauna, costul structurii rezisterrte Iavint ar dcveni nejustilicatde mare: Este mai intelept sa proicctam cladirile astfel incit sa-nu fie avariate. de.unvirrt.cu 0' prohabilitate de producere cdata la, spunem '50 de 'ani, dar sa-adinitern: .avarii iliinorc sub actiunea .unui. vint .cu a, ptobabilitatc; de Pl.'oducl1l'c ./(l;1 00 de ,ani. Costul repnratiilor avariilor mincre ya fi eusigUl:~ntii ,ma,i:I;llic decitcostul pc termen Indepartat .necesar .pentru a garanta integritatea .totalaIavtntu; maiputernic.. : Ramill~ astte! .1\1:' Iatitudinea, -inginerulu! .sa aleaga piniuZ de proieciare si.unvtnt.de 30,S-au de, 5Q.de.~lli este ccnsiderat adeseaca acceptabil, afara doardaca tai:ia unui vint de 190 deani.este.asttelInctt p ericlita. intreaga cladire, ,precup1 si vietile ocupantilor ei. I" ' , In afm"a de dependenta.de viteza vintului lji de inaltimea cladirii, f ortele cxercitate de v\nt mai. variaza si eu Iorrna ..cladirii. Vlntulexercita opresiune pe rata dinspre :,;ii.l:i a unei cladiri .dreptunghiulnre deoarece miscarea particulelor cleaer este .oprita .de aceasta fata. Particulele de. <tel', frill.a~.e din directia :101' initiala, occlesc cliidirea- .pentru a-si continua scurgerea si se impreuna din nou inspatele cladirii, asa cum. se.a.rata In figura3.4. In" acest fel, particulele de aer .sug iaJa din spate-a cUidil'ii siasupra.ei.se exercita 0 presiune negatiya ... sau OSllc/i_un,c. Fort,a tot~Hi,a vintului este .suma dintre prcsillllea 'din fata sisuctiuneadin spate.idarfiecare dinaceste doua.Iorje !\,i areefectele locale, pl'oprii.-in ti~llpu,~ uraganuluiDonna dill. NewYork III anul.1960, ocupantii cladirtlor inalte s-au inspaimintat pe huna dreptate clnd panouri mari vitrateale peretil91', ,corti;na au fq?tsuflat~ f~1 'pirouri, de p resiunea "intului., Ei au fest probahil 'f:lii~r mai 'ji:tsp~iniiri.faF ~i lli111i!i dncfilcj:iunca \rin'~jllui din spate 'a supt' 'panomi1e.'de in'a(al'a bil'Ourilol'., Aceste panourr ,~U,~azilt iii, strada,' crelnd iin.lj~,ricol sUplinl.ellt~ii)entJ'u trecatnri. . proiectarea.p entru actiunc~':vintuiuj, '6.'cl~dlre D~po:lt:e fi 'c.ol1sidcl.ata independent.de mediulInconjurator. hl~l,l~ent.a\,~Hld,i:dlor invecinate siconfi, guratia terenului pot fi insemnate. Cladirile .din, [urulunel su\i noi In M.Lt. * din Cambridge, Massachusetts au prcdus 0 crestere atit .de rnare : a. vitezei " ,VJ1Jtuh~!.!~_,l!i,y'e!ntte~~e.l11t ~!li~, _i!l:~ I!! uneori, ..era inlposibil s'il se deschida usile deintrare. Initial ccle doud structuri '.c.nrhilfe--in plaiinlesiili] de :ldillilil'iclin--" Oi21;>U 1Toronto aveau' doar ,tiij'mic spatiu 'desepartitie' irrtre <lie; Acest: ..tleWeu"

sa

a,

fl}restre

." .'La"

.'

;,.:.

~!,

" .:

..

. :::'.

,.'

"

: ~.

~t

.'

":.

'::,

'.

: .

.::

"',:.'

;'

-.90

~,~~~~~~r)r[~-;-,::~S,,-~:~;-~:-,:-:~,-~L~Y-:~~ l~f~i~~::::::;:'~
-:-;-1': :-:-~~.

-~~~.>>-

:_,_,_.~iJ-' <-----:--P--,'

:~ ..__ ,_.j:~~

-:.~;;.r-~

T~ .~~

~.

__ "_~

._~

.~

..........

--""-?>-

;>..

---~
--"".Ilr...,

\
~-_

--'>~

--;--~
~.~

::::M/..... /' ~
.~ ~-~~,~

111/

__ ,... _.. ,... - -

-~.

-,-

_7-

~-.:-

.I{lo~-j, '(fO'

'> \~ \\]'
pe' 01'11).

.~ =:;
",

,~>l, \~-';~.~
..
,

~.~--

~.--+-- .....!.....-~~ ,r, ;~ __~.

:f1jjg; 3A:-'Scurgll'E.'a
.
,.'

"

v'i.n'tululin 'jU7l'Ul,unei cl~j,ri. ',.:; '.', ... ,.: .

"' "

.
'.'

"""

FdIg, '3.3, Hal'ba virezeloc 40 (

vintJUlui im S.UA.

(a:nmBe

. Prescwtarc l'e;;~'~ Ma~~ach~;;ci~l:' -{:IS'Ututc o(

TccJi;';!!l:~gy'+n.l~;): . : ..
" "";.'

41

'.'_

..-.

. _..

-~r-'~'"-'" .,

1L22.,
"."!-~~;:

- -

, faC.Ba saeteasdl: vit eza v intului pentruca 'sa' poata treceprin el (aeruleste UI1;Ihiids i i.5i.marestc viteza cind este sili! sa treacaprintr-un spatiu inglJ'sl, ''3$:.1 .cum hpa- i~i 'IiJ5re~t.e vitcza ciud este ohlig'ata sa treaca print.r-un dcfileu ;r~.J. rLI11ni).:AccasHi. marirc'a vitez ei a creeat presiarri atlt de mnrl asuprn eel or d0'ua dl1,dii'i Tueit aIosbncccsar en sa:fie.' redimcnsionatc contra clntuir-ile lor, 'pe -haza datelor obtinute 'din incercari III tunel aerodinamic; . :: Dcplasarca iitterala . a virfuliri unc: 'cUl.diti dat6~'ata'ViJ1tl!IlIj poute tift nu 'fie observata {ktrec'a:to'ri,:dar: poatc sa para considerabilacelor care ocupa etaj ele superioare ale unei cladiri Inalte. La unvtnt puternic virfur-ileCerrtrului mondtal al comertului se deplase3'7.a'lri' stinga '~j la dreapta rata: de poz itia 'lot vetticalacucircatre! picicare (';; O,Uinetri), jilT un nragan poatc produce balari'sari 'rie"1,8 hi 2,rnlctri deflecarepartc a verticalei.' Acestebalansuri orizontale nu sint periculoase din punctde vedere structural, '(Jar: 'pot fj neplacnte pentru cei' cnreIucreaztila asemerrea iJil'i]timi~ad : ocupanpiicapatii llIl~'oh'rau de avioii.Cereetari, rccente intrept-inse de in:giJleri :;oide dcctorurata 'cu raul de ,a,ij:01i produs de "miscarea v intului 10. cladi ri 111:.l1te este un Ienomen 'de rezonanta/El seproduce Chid perioada proprie 'a cla'dirii coincide mar mult saumaiputin perioada oscilatiilorvert.icale aleprcpriului nostru c01]). Astfel se explica de ee urrii, dar nu toti ocup anj.ii unei cllidiri pot.simti 'greturLPei1trila~e evita sage-j;i' diuvtrit excesiv, cladirile ar trebui -f'ie suficient de rigide; astfel Inclt.cap eteld lor superioare sa 'riusulere dCl)la,~T!.ri Iaterale mnimaridec it 11500dinillaltimealor. Astf'el o deplasarc (kO,90 uietrt 'prcdusa ele vlut este aceptabila la o tl1idireav!ridhi1iItimea . dea}'lroxima1:iv "450' de Jri'etrL' " ' , :" . '; '." , ., '.. . .

':"" "',",' "'.';~'.;~'s~,,~:;~~riZ~~'~;i -".':: j,

,":

.. :r:

'I;

,',.

",!'

:!,.'

'I"~ ;::

I:

'j;';",

'II:. ,",
.'1.

r ; :

'! . : I

;'; Ii: ': ..'

.t :

:: ! . ..

1 ~

"

It",

I! \.; " : ..

t!.

'".;

r .

:.',;'
" .,

:":,'"-::,,

,,~',::",:.':':,',;:,,:.::i ": '1"t~' .: "I' I : ," ' ... ' ;'."

d. ,1 ' "

"

".;"

.,'

.. ,.
,I.'

~=j;-' "'j:",:".,::ii,:"i,,',
.

: .,,,.

; C'.

'.:l ".:'" ",,", ,,'

'"

I"

~ig,:3;5: ~:oi:~~o+::~;~!~~~~d+~,~~it:t~:Vi?~".,:":'.", ,', ",:,

en

sa

. Mi)}~areal~ter'al~ datril'it'a':"'illt~hii poate fi chiar 1ll!l'idr:i:lilatic5.1il podu:rile )nisllcndatelungi .~i fiex,i~ile. Dupji p r5.bn~irea IJndului de In: Tacoma 'Narl'Q'vs, Jii.l Iost nJ~~urate deplas,arij~ .latera lerealeale' .tuturor pcdurilor suspendate mari 'din Statele Unite, S-u stabilit, de exemplu, ca. p odul Golden '.Gate'''' din San' Fi-anciscosedeplaseaza Iateraleu aproximativ patru metri la ','intUfj puternice. Uneori 1:)odi..1Jtfchi.l~e safi6inehis pcntru trafic,deoarece nu ~xistasiglirabta in "ccnducerea uueimasini rapidc pe ci .cale care sem:i~di --'s'ub' ea,ladr:e~pt!l-'$i~~st!riga*,*_';' ,,' '.',":~:'" ',:'-,":,,~;';:'d'_': __'_ - ..-. . . Clln~'pot fiImpiedicate oscilatirle rezp)1ante la' 0, ,eladire ? l\:li,!to4,a r1ebll,za :c::orista.ia. !l7i schiraba., perioada. 'p~opric .d~, vibt:atie inta,rind structura asH"el In cit sa devinii mai rigida, Cu clt este mai rigida structura, ch atita este mai scurta perioada. Acesta este un remediu costisitor, dar recent a fost adaptat un dispozit.iv mecanie fo]o:;it' de ani de 7.i1c la ma~illi ~i 1a a\'ioane, penl:ru .redllt\crea oscilat-iilur ,;intujlli. El estr. deilUmit tlnlorlizor dil1limic acnrdaf ~i const-a <lilltr-omasa grea de beton jegata de "Hul cladirii eu ajutorul unol' arcuri late-rale (fig, 3.5), Aeeasta :masa 'Cll arcuri put.ernice are ac.('.ea~i perioada ']Jro]lfie ea ~i eHi.direa, Ciud cliidirea oscileaza cu perioada sa proprie, amortizorn1 aeordat t.inde de asemenel), dupa UJ~tilllP sc.urt sii.05cileze cu aceea~i
Poarta de aUT (/Ur,), . . . Go~uri1e.de fUn! ~i lurmlrile de tcleviziulJe lnalte care au atms Iniiltimi de peste 600 de met!'i ~f sint printre cele.mai Inalte. structliri constructive YTeodatil.5111.tsupuse UJlui f"nomen de l'czona]]~ii periculos, III care ele oscilcaza perpendicular l'e directi", yintului. Glnd viutul iwC.5te acestc structw'i cxtrcm de zvelte, el tiude sfl. Ie ocolcascil ~i crceazii vlrtejuri care se scparii de J!l.~llDi1e str.ueturii, .pr,odueind. un vid alternatiY, lutii pe 0 partc, apoi pe ccalall~ parle, GlMI virtejuriJc de aer so separa'1ntr-u.n ritm, rare coincide eu pe.ri6ada proprie a co~ului sau a tl1rllului, struelma Incepr, sa oscileze lateral eu balansuri cresclndc, care 0 pot '. ava:ria sau, eventual; cli~truge.. : ' '." .;:'

'\li'eriO,;ida;;c.la~ ,in ':di~~'ctie, ,0 P'HS('l,',S~~J~:p'u'te~~p.rik~:;~~,; ~~l~r't.i~~}:pj: :~~,'mj~(\n III , a,ntire:z;oDant1i: cu. elMjrea -. ,Cin{] ,se ,hltlpw l~;'a(:~~$.~~, :.,osc,il<l~iJh~,c'Ia~iri I, MIll, ~.llt~rtiz.a~;e :co!uple,t,P,dp. .'a~li1),nt;:).:,cp\1tra~~ a .. ,nmo~t,iZ9n}~UV: ()fcilf1j:,ii,\(' lit J,qzOD:a:nt!\, ale. am,OJ:tl7.ornlm i,W crese A~qareFe" ~le .sint con:t~'ola~e .de, 11 h~111 hitori de ~o,c care h opres~ ~1J~carca. O,:filnsa, de hetQtl ~e.4.09::tl~J9,llE\.J(I-III' cu resortun, din v lrIul cladirii Citicorp din orasu] New York reduce OhC\ll1 tiile de Ia vlrf f5.l'3. 0 crestere suhstnntiala a costlllui eontravinturilor ~I\I Amortizo,m:e 'dinam:ipe similare, iGO!'lSJ~iIld; ,q.ill'-inele ::lllet(t~iee,.gl;el~ ',legn t,. cI virful cosurilor de fum prin arcuri rad'iale,'siilt t010s1te'pe'nhu'a' se e\'ita tlrplll sarile laterale ale aeestor structuri lnalte.lil virtejuri de acr. . ,::\!,.;, ~:.'".'" .,".:', '., .... ):: .. ~, !:r:~\il ( :., iA,m, dqbipd}t ~"c;ant~~~~~ .n~ar~ (~,e c~nQ~i..n.j:e,:, de~pr~:)'1P.t ,XJt, "~ \t,II,lIl1 ; douazeci sau treizeci de .al1l~l ~st,ejU!;bUC::;~l,~at.o.f ,~a ,!)tnll; ~n ~oar~e,w\Wl.e ,51.,1,11\ turi moderns pro iectate corecf sufera astazi avarii dat.orHt~,xl?tl\h)i", ",' "
':",'::'.'.;: i .. ~.::~,: 1"

".'

"

:"

.,;,j.,i.';'j'.,.

j'

-",'

L ~.

",1

"l
) .. :: 1.

:'r<
-r . \.,"
: ',;

.. ! '. ;;: ;
.' ,' ,.

I'

ACT.JUNEA CUTREMURELOR"';":,'
"'I :'., ;:" ~ I'~..
;. ;. ".'

: :

r,
.

.::
.;... ,I

>:' i..
.

"~
I

~ (..

,;

.: '

" !;

"

.":

,t

'

, .,Gutremurele.<\u produsvdistrugeri ~in,.~ele!Ip.ai,h;ldep',~I;ta~e"tim,p)l~'1 ,.1 doarin .ulti~iitrejzeci sau patruzeci, de .;:t.n~,enllQ~ti:nJel~..no.as\rcpr~vin.~~ i;lI'l) .murele, ~i impactul 101' .asupra clfidirilcr au, .dus, .la PTojt]ctaJ.'ea -, ;m:~i~,~j,<;II,1 \to ... a,~trllctnrilor,. Ac,cs:tcasjnt COllstnlite ,ell 'Gqnt.Iia~;lJ;ltui,1;ideo,sr.hit.,d~:T;e~i;s:tel1ll'l p.e :eUl'eiD(:;ercal'ile 9i' C<;Llcul<;le.anl.opJ,atizaJe ,1e ,c~q:v,ede~G.,eajJahile,lja,n~v.ltlll la,zguduiturile u)lui c.utremun, Chiar,15i :a?a,.,n.l.),Jn~lrul,vjdjlJlelor,cJin, ql~tr~t1\1111 este inc1i i'idieat, in .. toaMi. llimea. '"CilHL uliJ pj'~rit ,27 ..000 dc. f)3,Jl1t1Jli. ell' qf,\11,11I , eutreinur)lliuj. diD,:1 96'i,;dinGuatemu1a, ;l.l,l, CreZ'1!lt"cll.5e. bi.tjll1plas,c,~o\.; ,ell 1,1' putea,mai .r5.u,!da:f.lll..l'muritz,c12 000 ,qe. oa,menl,,in :cu,tremurul wre 5;"/\ ):1):01111 mai tirziu, ill ar.ela!7i an, ill regiunea de laNord de Beijing, 'i' ': ";"" .; Sc.oarta tere~b-a plut~te pc Ullmiez rle roea topita, iai' unele dill i)iir~11i .. sale,au te)1diu~a .rle a "e. dep.lasl~ .ull,a,)ll l"lJ'port:. cq ,ce[,11alt Aeea:;~a:ll1i~(;1\11' , produce 'tellsiuni, i.ll seuar-t,5" care ,poatc;ceda in .]ullgul ,uno]' cr5p,aturi, llUJ11 HI' . falii> Rupel'ea . se pl'oduc'e'priDtr-u'mi~caTe'Cle aohlllecate: 'hrusdi..:' 'In dire,\:I\1I 'fii1iei ~i :tglldiiie Cla'dii;ile din zdrili, Deoal'eee forWe. dinamicc'.".'dri: ill1i~I\I'1 dato.rite\leeste~ mil;ipal;~ ,de zgu,dujrp~int Gel~,111ai :!ll,llJfe'io~'~zqllti\le;:Cle',pot. J preluate prin acela~i f'el de Iegatur'~, cu~i ,ee]e.'folosite pel'ltTlljli'Bluarea, vJII tuluj, ..' ... ;!:\; .1';;;' ! .': .,.~ ..: "; i.. ,"

a.

I',

"

.t'!.'l

I'.:

.1',

i'

'

'42

,1:1

Intensitati le seisniicc stnt evaluate. prin scad de tipuri sdiril Richter, care Inasoar1t mugnitudlnca energid scismului. Do cxernplu Ull cutrcmur de inl.cnsitutca 4 sau 5 pe scara Richter produce paguhc mici In cladir: hine consl ruitc, in limp ce unul masurind 8'sau ma imult distrugc cla diri ~i p oute ducc In I11ltltc'pierderi de vie]i nmenesti. Nu t.oate regiuuilc t ercstrc sint supuse cutrelllltrefoi',c(Iar exista dona regiuni intinse de p e sliprafafq iFlln.intulul Uildcsci'pl'Othrc':cCie mai puternice cutrcmure. Una nrrncnza 0 linic prii; Mediterana, Asia Midi, Himalaia, Indiile de Est, cealalta urmarestc coastele vestice: nordice $iestice ale Pacificului.' Este imbuclir1itorsa stim ca stntem in pragul prcvederfiexactefieutremurelor ~i ca llU,eleciitremure au.si fost prezisc destul de bine inStatele Unite ~i in alte tari. (In aceasta privinta Ill! situam in 111'ma cailor ~i vacilor care dau semne de teama evidente la apropierea HIlUi cutremur). Noile noastre posibilitat! se datoresc faptului 'ca atunci c ind este detonata 0 exp lozie intr-un punct al scoartei terestre, se -propaga unde concentrice prin aceasta, la fel cum se tnttmp la atunci cind aruncam' 0 piatra in' apele linistite ale unui Iae,S-a dovedit c1i viteza de propagare a nndelor prin scoartscreste .cind cresc tensiunile din ea. Astfelvclnd un geolog.observa e5. viteza undelor produse de 0 .mica exploziecreste, el stie ria: tensiunile din scoarta cresc ,~i, conchide ca poate 'fi iruineut un cutrernur. Prima previziurie ' incununata de succes din StateleUnite a fost facuta de till 'student de la Universitaten Columbia tn Adirondacks abia ileum cttiva ani". '
"

I'
~

2 0C

90 I1l;T.Q/

,
.;..1

~i

.
9011T.Qi + j Cl;NT;MTI2;

1< jrC

~j
.~
,

" L_\.

J2C
~
).

.st7I-ITI<;

., '
1 '

-,

-----''',

EFOR T ,DE COMP~S/UNE,

_'

r"---

, f. .".,
"

..'

'

Fig: 3,6,

-ollai!mea

din temperntu.riia'pod-U1Ui.

EFORTURI , ..... DIN TEMPERATURA

",

~I DIN TASARI"

Ultimacategorle dei~carciiri de 'care trebuie sa se preocupe inginerul slut acelea produse de variatia cle temperatura ,zilnica' sau sezoniera a aerului sau de -tasarlleInegale ale 'terenului 'de sub cladire. 'Ele sintuumite uneori lnciircfiri 'ascuuse.: ,," '" " Sa presupunem ca un pod metalic de 90 de metri lungime a "fast construit iarna In 0 temperatura de 2C, Intr-o zi de vara, clnd"'temperatura aerului atinge 32C, podu1se lUI1ge~te,.,deoarece tQal,e corpurllese dilata ctnd sint incalzite. Vadatia tn Iungtme a podului calculata este de numai 3 centimetri ,(fig, 3,6), Desigur ca este mica, dear a trei mia parte din lungimea podului, : dar ~lac5. po dul estea ncorat in culee care nu permit aceasta dilataret ermicji, 'culeele vor exercita Imp ingeri asupra podului pentru a-i reduce lungimea-cu ' 3centimeti'i, Din pacate, otelul este atft.dc rigid lnc it Iortarle ccmpresiune ,'cxe:tcitat5.'r!ccllleccoii.slIlll5. lilil5.""lfl ju mat.at.c din capncitutca de r'ei.i5Hm~:5 U o\:elului,'Exista (l siJlgudi calc de 'a cvitaaceastiisup rusolicitare periculousa: unul din' capatc!c pudului trebuie ~rl ;]iba posibilitntea ,dc' a sc deplasa astrel tnc'it ~ii perfliilii producerca dil:\ta,rii tcrruicc. JII Limp cc pcutru Incarcarilt:: gravitationale Lrcbuicsa llC prcocuparn :sa~i)Ql'il-jl l'e<:i~tent,a iii' rigiditarea unei structuri, Cfortiiri[e din +emperaturatreliuiesti fie evitate Iacind structura mai pu]in rigida,' "
'. Prevcdcrea cutremurilor va fi 'cu sigiJrantil Ull mare avanta] pentru omeuire i eu toate accsteu ria ';;1 r ldica problcmesociale Ionrte complexc, Ceva "face "IJl'ill1aJ'1I1 ora~ll:llli 'Los 'Angeles duea OOlmellii',dc ~tiilltil. 11 val' amll1 fa cil. Ull e.utrc-Illur pulemic \"a zgmiui ,()ra~ul pc~te, citeva ziJe. sau chin!' citc,".! ore? Este ppsibil ~ii cvacuezi In, ordine, 1a unalJunt ~cur.t, Ull or~ ,eu? milioane dc, locuitori ? ',',' , " ' . , '. Ce s-al' lntimpla' dueli gc(l!agii UII all dl'eptate ~i anull~a prodl1ecr"ea unui cutrcUlur, cal'e '1111 at'c' loc"/ 'Ii VOl' crede oalUenii dacii striga ,111pul" p,'en des 1'ProgresuI" ~tiillpfie paate fi' 0 lJitlccllvinlul'c Ilclltl'll olncnil'e dadi Inviifam sa-i falosirn I'CZllltntc.Je ell illtelllpciullC,

Eforturi 'din 'temperatll~~similai'e apar 'ia'baza, cupolelor .marj, 'care tind sa se dilate chid crest e temperatura aerului tnccnjurator. Da'tot-itii dil,a-' tarii tcrrnice, marginaa inferioarii .a unei-cupole mari tinde SrlSe deplascze ln afarfis], deoarece' este :nepractic sa permit.em acestei murgini sa se dephl-, seze : sph~ int.ei'i!lrsau spre exterior,' In functie de variajia telilperat:uJ'li', trehuie sa 'i:'oilstl'llim ill jurul ci uninel puternic.pentru a impiediea,aceast~ deplasare. Cole inaimnltedintrc cupolele rnari construiteIntreeut all' denotat tendintn de a Iisura la Aiin;ginea rezernatli (datoritji at-It actiunii t,~nipel'a:t.lirii eit ~'i'Incal'dll'ilol' gravitaticnale) ~ide atuncl auIcst cercuite' curneledeotel, .: Catedralele' Sftnta Sofia, diJi.Ci:msta'iltinOpo.l~i 'Sf1ntui Petru din Rorna 'au fast consolidatefn 'Ielul acesta dupa ce au: apai'u(fisui:Hamarginile lor. ' , '

de

La multe cladiri Inalte modcrne cadrul de rezistenta este situ at In afarn peretilor cord'Il1i; mai degl'abli decit .asc.\ln~ In 'intel'iq~)lIi 101'., Oaccentuare. a' hn]JO'rtall'!:eistrncl,m'ii' '$illll sentiment pentru valoarea sa estctica sta In ' haza acestei inovntii arhitectonice. Exerupla reusite sint cla direa din otcl en 100 de etaje a Companiei de asigurart John Hancock din Chidtg:q (vezi Iigura 7,9) ,5icladirea din beton nrrnat a Soc ietatti de Radiodifuziune Columbia din New York (vezi figura 7.12), Fara a negavaloarea estetica a unora dintre acestestructuri prezentate, -trehuie sa observam ca : ele creeaza problema inginerului. interiorul acestnr cladir! este aer conditionat meritinut Ja 0 temperatura constanta de lSoC la 22C, pe cind structura expusa este .supusa variatiei de temperatura a aerului, Varn, sttlpii exteriori pot atinge 0 temperatura de .pinn la 49G ~i devin cu cinei Ijina 1:17,6 ce:nti:metrl mai lungi decit ~Wpii diu interior, in timp ceial'lla pot deveni mai,S~ll'i~'j, cind temperatura 'lor coboara la -7C. Aceste variatii in lungime n1.1 av~riaza stilpii, dar a~a cum ~c arata tn figura3,7, ei supun la ineovoiere grinzile ce 1eaga stilpii exteriori de cei interiori, in :specialla plan~eele superioare, Aeestea ar fi ava-

in

.44

45

e "
~q

~ . . ~~~l!
", ~---

. ~~. t df:"~'
:... . _....

.1

. ,,,,..

'n\~/{""" -'

(}

I,

----1.

1 . ,
1

~I~

II
.

.~~ '---A.{'
',i

'-........,....-, '.~-

tasar! neuniforme au produs lnclinarea Turnului din Pisa, care a inceput inca decind turnul era in constructie. Cei din Pisa au gindit ca au intarit turnulconstruind, in continuare, partea superioara a' turnului verticala, dnr lnclinarea turnului inalt de 58,2 metricontinu3. inca intr-un ritm de circa 2,5 centimetri in opt ani, iar vtrful lui este in afara .verticalei Cll aproape cinci metri, Sint studiate difcrite masuri pentru a opri aceasta inclinare periculoasa, dar cei din Pisa slnt hotarit} s;i.stabiliie'ze turnul tntr-o pozitie inclinata, deoarece nici un turist nu ar mai veni de departe ca sa priveasca un turn redresat.; . . Trebuie subliniat ell cele mai multe degradari ale. constructiilor sint datorite problemelor de fundatii. Mecanica pamlnturilor, studiul comportarii pamtntului, s-u. transformat din .arta in ~tiin1:a doar in ultimii cincizeci de ani. Insula Manhatt.:meste hinecuv intata printr-un t.eren stincos, care n perrnis ridicarea In 1913 a prime! cladiri inaltc (cladirea Woolworth). Mexico City, pc de alta parte, este construit pe -qn amestec de Ilisip i 3})5.. Asemenea
terennrise taseaz1i' c ind sine in1i.ltnte cHidiri grele';' elihiinind apa din nisip.

49,C

"20C ..

49C

'----"

.-'-. -

Fig.

3:7, lncovoierea Win tBmiPere~ .'. 'F1ig. 3.B~'Rotirile am temperaibm'a a ,grj~2;:o/ ,dndaGtralte. . I,. . 11)ir1! lSIl.e: fil'.inlzfl.?' aJt'tioull.aitle.

r~~~e,sel:irs, daca ;n.,n j~rfil?TOi~~t1te in,,~J..~~~ci~ntr~ .fie intl\rin~l:l-l~, rfi~ permi-

11Tld

nI ..': :E~j.e; :l;>()r. de. C9l)-yepl1t,, Ul~. pr~~e,de\~ 1;ne,canl~4e,a, eVlt:ll'\ce~te tynslll , hi:gri.i;lzi:!'ll pre~~q~i:n.;s.~sj:E:ni.e de.,all~cal}l~ ~iapa:re~e ... care sa circule .tn i~~er}bI:nlsp.\pi]qr. ,~~:t~riori.<1:i.diN~ii~i, S,a~eg!.an'l~h;cttlatia, ~p~i ,~s1Jel i~cit telllJierf!tm:a,st.~lpIlO1: exteriori sa.,he mereu .mai, mult sau mal putlllega.1a ,OU, at:eea"' .stili)lldr~in'tei'iori. Acest sis'te~l,:'nl Josta.p.lkutlnca .din: cauza ",COS~i tui'l~j,s.~h /i,di,~~t:\iai-:.U.l~i.t6.~,:St,~ tes'Ste,~r.B,ilil~lip~ dili' p itt.~pui:ghareunsis- . tet~c}~;fiIcl~~~W~ '~e;~p~);e~~ ~il,s~i1n!ii~xteriori.,ScRPul ;l~~i .~ste de ~ ;impiedie~ , O~~l.~.~! ,1l:C~},7:~r:~ c.rre'.:FI ..'?~~tflr,e )I?-IJ;-jl~"m'Nt ,.nLs~l:nctllJI.1 .e~te~l~.ar~ -:-::sa, zlceiil dJnWc~~~l!l.-;-:-At:\lWf'r.C<l:l1n~\ ~e!l111,e:rat\1~JP~nc~11oas,e ,~lP osibila toprre.n ,

cape,t~!,or, 1()r.~~; ~~ .r?~ea,Sh\?,,,dlF,a.lwtz'Wll1l[l,ll-le,

d~' &Ulpl. (fIg.,

.~.8):.

Teatrul National din cerrtrul lui Mexico City, construit initial CUUll placa] wen de piatra, s-a tasat. In dtiva ~!li en circa trei rnetri .. A trebuit 55 fie const,rui:te.sc,ari de coborit .In jntrare .. Oamenii au fostuimi\:i cJ.nd, mai tjrziu, tcatrul a IDC.Cpllt,sa se r-idice -.din nou, necosit ind .constnuirea unci sctiri.In sns.: Acest fe1nomcn straniu pilAt e fj cxphcat prin numarul, .mare de. cladiri .inall 1 care ~11 .:~ost ip5~tat~ <Ir.jUJ'lmp!ejur, Apa eliminat a de sub .aceastea. dntori,l;1\ grcntat.u lor."ll unpIns ,te.:rLrnl,m Sits ...... ,.." '.,'.' .,': .... , . Incarcarlle pot sa fie nn rn u necesar nt it pentru arhitect, cit .~j,.pe~lt.)'ll ingiller, :darimporj;sI;lla lor fundamentala 1:\11 .poate Ii. ,miljima li7.ap. Int~le..rI e~teiJlgiJll'i:ql care \tidllatentie tnainte de a. tncepe ,proiect:l;rea ~p}eic.lf\djri.
:1 ,!
'j
:'I";i:' ii"

_..

II

"',
.

:!.

~
\

I
;,'

..
'ji
:; I."

"

.," !.

;\1.

. .

~
,
,.,;...
:~';'

acestor ~tllpL .. . .' .". . ... ,' ..';"., ... ,... . ..;; l'i:tcov[jiel;~ngriilzlloi:'c~l .. sllJpi iexter~ori '~el' interior] sepoate pi'i)dlice ~i'(lnHl tel'en\l1'i:lii's\\)Y cllhlire se -tase!iza Iie~lJiiforni(fig. 3,9). Asernenea .

eleaga!
:' .i;.

~\e
,','

; .,:

"
,';, ".':, i

11",,( \1

;;. i:;'
' .. ;t~

':.:.,".,,:

.~: ....,:':>.

. '. 'f f in'

:'.

.' l

'

.~.:' ~ . ..... :.' ':

~ !.

, .,": "
'~~I'

:..

.' .~.:' . . ':,,'-'.1

".... , .i
it. :',.
;.1

..

".:"

..... "~-~.'-'

",~ :~!_C~~"C-"--~:',ji:.:
j . '

-:

"l:"

=':~~;:'-;~~ ....
.,',

.,

"1.

.,'
.:!

;J:,";;1

t ':',,;
,,.:., .
I

i;

. .,' ,. ~ :: I ,

',;f:

',.';;..

-:. '; .: ' : : ' .~ . ,'.

,i

.'"

::'1,1'
! ,.

,;'1

,","
.; "

.;

.'
'j'l

.'

'j'.;,

ri!5': ,',:,
,~:.'';'. .. t: '. t: '.' " !., : .,: . F\ig, .3.9;'ra68TIiI3 ll'e1l'nlforma
,

~;,

! ,i ~ :.

!.;, ,
;

,.

,':'

.,

'.

, .

.~ p.
,~ r ,~ ,

!"

'. " ;".-", ,i' ;"

'a' :foUnQia~ti1?r cllJ. d'iriJ:.

46~

------~------------------.......
~ :;..:
:!,"

"I

l'

~
I;: ,;.
: . ~ ( 1.1 ",'

','4. "Mafei'.iale,
::: "

'

';:.

i Ii
Ii
j'

Ii
\:
J:

.....
'
-'II '.:,1

1,':

.....

/,.",'

"

..

. INTINQE~E:',~i COMP:RESIlmE_':

;!;

Ji

ii I:

In .'teren.

, Scopul structnrii este' neola chi"aasigura scurgerea iric5.rcarildr r.l5'dirii' Aeeo.stli ac(:iilpC est? ~~eUl~na.t~)atc'uccl~ia.n aJi:i,~lirfrlnd In jos prlntr-orctca ell' condude; 'st-Iipn. grinxil, ca blurile; arceie ~I alte elemente strnct.ul'ale~c,ri(jllea'7.a ~,n !;Oi eondtir,l::lt\ penLru'scu'rgererc 'lnearcal:Um:.E.\'id.c.r:f, aceasta devl,ne a functiune eoml~lexa cind structuraeste mare, iar mcurc,anle numercase. ' " ,,', "'" ' . " ", " '.' ,',' ~elilar~ahila.;.iii~re~ta

. ..

. .~~

:\',

"

"

r~l
Ij
(, ;~;
I,

r ;i
I,

1.

~i:npliCitate,a.;nahl'r!i S~in~tI;iri' o'n~1111ea ~1eg~~t5~, sarcmn prill numn i dona' acj iurn elementare : de a t.nlge ~i de a impinge. Oriclt de multe ~i de variate pot Ii lncal'crlriJe si oriclt de comJllic~t~, geo~l1('trie poate fi struet~lra, elemen!ele ?i componente llU pot dezvolta melOdataneun alt Iel de acj.iune. Ele smt he trase de lllearcrlri si atunct ele slut Intinse, fie slut impinse ~i atunci ele Sf.' scurteaza. In Iirnbajnl de constructii , se spune di. incarcarile soliciUi. st.ructura. -care se defol'lneaza datorita,tensiuniJ9~: care se produc .!n3ll.._Transp1!.l!~.r.~a i11_ imagini a acestci terminologii este profund umana, Clnd 0 structura este "supl'asoli~it~ta:' ea "sc distruge" 9i uneori "f1ambeaza" (dup a cum se va ~redca mal tlrZIl~, aceasta se .spune des]Jl'e, elementele zvel,te SllPllse unor torte de COlllll1'eSllme prea man pentru capaurtatea lor de rezistenta), altji lege de huza a naturil guverneaza raspunsul structurii" la Incarcar]. Cu un sens judicios al eeonorniei, sail en 0 lene int.eligenta, 0 structura va alege t.otdeuna pentru scurgerea lncarcarilor la teren eel mai user traseu dintre numeroasele trasee posibi1e. Acesta este traseul necesitlnd minimul lucrului meca nic dill pat-tea materialelor de constructii ~i este 0 consecinta a aceea ee se numeste In mecanica "legea lucrului mccanic minim". Structura se eom-

perrnite structuru

sa-s: re,:lllzezc aceasta

~" ,
!

__

-~i:
i

:1

r11

Icarte elastice, cum ar fi 0 banda de cauciuc. Traget! de 0 banda de cauciue ~i ea I~i va duhla eu u~urinp, lungimea initiala. -Clnd se apasa lntr-un material se. spune ell. el este comprimat. Compresiunea, tntr-un anumit sens, este opusul intinderii, deoarece ea scurteaza materialul. Daca apasam 'un burete dreptunghiular, buretele devine mai scurt, Materialele de constructii sint mult mai rigide decit benzile de cauciuc sau huretele. Alungirea datorlta Intinderii sau scurtarea datorita compresiunii ,p'ot sa nu fie cbservate cu ochiulliber, dar se produe totdeauna, deoarece nu exista materia Ie de constructii perfect rigide. Cind se coristruieste 0 cladire inaltji, sttlpii de \a parrea inferioara sint cornprimati tot mai mult de greutatea numarului cresetnd de plansee, dar nu putem vedea scurtarea sti1pilor, frteuti din ojel sau din beton ; aceasta reducere in inalpime se poate ridica la putin mai mult de doi eentimetri la.o cladire inalta de 300 demetri. Cablurile unui pod suspendat sint puse sub tensiune de greutatea caii ;;i a vehiculelor circulind pe ea. Alungirea lor este 1/300 din.Jungimea lor, dar eahlurile stnt preintinse (adiciiIntinse inainte de .a fi incarcate) pentru <I 0 reduce. .Micile variatii .de lurigime datorite tntlnderit saucnmpresiunii, ctnd stntImpartite la lungimea ini~ia]a a elementului, sint numite alun qiri specifice Ctnd un.cablu de ascensor avind lungimea initiaJa de 90 de metri se alungeste culO centimetri sub sarcina, alurigirea .specificii este de 10/9000 adica 1/900. .Forta-de.apasare sau de. tragere de un element, impattita la aria .suprafetei pe care-seteaplicata se numeste tensil1ne. Dacaun sttlp de sectiune patrata cu latura de 25 centimetri suporta 0 Iorta de 53 ODD decanewtoni, tensiunea III stflp este 53 00.0./(25 X 25) = 5300.0/625 = 84,4 decanewtoni pe centimetru , patrat (prescurtat 84,8 ,daN/(',m2)., . Deoarece toare solieitarile in structuri constau din Intindere ~i/sau cornpresiune, tnate materinlele de construcpii trebuie sa fie rezistente la una din ele Sall la arntndoua. Rezisietuatite valori Ioarte diferite la lemn, beton armat-si otel, dar toate trei materialele au capacitatea de a rezista Ia lntindere ;;i la eompresiune .adica sa fie apasate sau trase eu forte mai mari sau mai mici tnainte sa se rupa sub, sarcina. '

ELASTICIT,ATE~I PLASTICITATE
Rezistenta 'nu este singura proprietate ceruta ituturor materialelor de constructii, "Clnd Incarcarile actioneaza asupra unci structuri permanent, intermitent sau dear cu a durata scurta, alungirea sau scurtarea elementelor sale .nu trebuie sa creasca nedcfinii :;;itrebuie si1 disparii clnd se incheie actiunea indlrearilor. Prima eonditie garanteaza ca. materialul nu se va intinde sau scurta attt de mult incit sa 'se rupa eventual sub actiunea Incarcarilor de exploatare. A .doua asigura ea materialul, ~i deci structura, i~i va relua forma initialii cind este descarcat, Cind ne plimb1lm pe 0 pasarela de lemn, observlim ca dulapiise mi~cli in jos. r.hiar daea intr-o masura foarte redusa, sub actiunea greutli~ii noastre. Dad\. aceasta deplasare in jos nn ar disparea cin:~ piiriisim podul, data urmatoare clud ne-am pJimba pe pod s-arQadauga , primei <> a, dona deplasare 9i calea s-a1' lnclina din ce in ce mai niult pina ce ar deveni inutilizabila. Daell deplasarea laterala a virfuilli unei eUl.diri Inalte, produsa.de vint,llu ar dispiirea cindrafaleleineeteaza sa 0 mai apese, fiecaTe rafaHinoua' ar devia turnnl din ce ili ee maLmnlt pin a ce eladirea ar arata ea un gigantic Turn inclinat din Pis{: :,:::,:.:~' ,
4 - Mesaj uI structurilor - cd. 211

portrl si in aeeasta privinta ca un om. Clnd sc trage de material, se s]Juue crl e1 cste iniins. illtinderea cste u~or de reeunoscut deoareee ea produce 0 lung-ire a materialului, Cablurile unui aseeusor slnt trase de greutatea cabinei ~i a pasagerilor; cablnrile sint mai lungi clud ridica sau eoboara eabina deelt atuei 'elnd au fost instalate la Inceput. Putem deteeta 11,501' intiuclerea la elementele faeute din materiale

* Prin r1ispuns se in~clegc unsamblul de mtll'irni mecanicc ~i geometricc cc caracterizeaz[l o stare de solicitare (tensiUlli, eforturl, de'formapi, ellergia de deformatie, etc.) (n.lf.).
48

49

'11":"

T'''''FT","""

II
I
I' I

I'

,!

, Despre un .material a carui variatie de Iorma-dispare rapid cind slnt indepartate mcarcari'le se spune ca se comporta clastic. 0 handa de cauciuc este denumitli corect elastica, deoarece revine la forma sa initiala ctnd incetam sa 0 intindem. Teate materialele de constructii trebuie sa 'fie elastice. Intr-o anurnita masura, desi nieiunulvnu este perfect elastic. sub. tncarcan rnari. " Cele mai multemateriale de constructii nu numai ca se comporta,elastic, dar intre anumite limite, au deformatii care cresc proportional cu incarcfu:ile. .Sa SpUD em ca daca UD om sta pe capatul unei tl'ambuline elastice, capatul cohoara cu doi centimetri ~i ca. daca un al doileaom avtnd aceeasi ~relltate stli tot acolo, sageata capatului trambulinei devine de 4 centimetri. In acest caz, trarnbulina nu este numai elastica, deoarece s1igeatl. ei dispare cind greutntea plonjprrlcr dispare, cieste liniar elastica (aceasta terminologic deriva din Iaptul ca daca reprezentam graficsagetile tramhulinei ca functie de incarcari, graficul pe care n obtinem este 0 linie dreapta). ' Descoperirea comportarll liniar elasticeia materialelor, ,denumiUl" pe scurt elasticitate, a fost facuta catre sfirsitul secolului al saptesprezecelen de UJI englez, Robert Hooke, care era Iizician, geometru 9i arhitect. E1' ~i~apuhlicat descoperirea sub forma unei anagrame atormularii legii sale, in Iirnha latina: CBIlINOSSSTUU, pe care, mai tlrziu, a ordonat-o pentru va fi citita: "Ut tensio sic vis" (;,dupa cum este alungirea, asa este ~i Iorta")";: Pastrarea secretului era motivata de teama di altcineva pntea sa-~i patenteze descoperirea in legatura cu arcurile de ceasornice care au, desigur, 0 comportarevtipic elastica * *.' ' Toate materialele deeonstruetii se oomporta elastic datil in cllfcarile, ramtn lntre anumite valori lirnita date. Cind incarciirile cresc peste aceste valori, materialele caplita deforma tii rnai muri, care nu rnai sint proportionale cu lncarcarile. Aceste deformatii care nu dispar lit descarcare, stnt numit.e deformatii permanente sau rcziduale. Cind se in.timpHi aceasta, se 'spune ca mnterralul se comporta plastic***. Daca incarcarile continua sa crease-a dupa produccrea comportarii. plastice, materialele se distrug curind. , S-a suhliniat ca trebuie 'sa fie evitata comportarea plastica, si deci detor-: matiile permanents, pentru a nu atecta functionare unei structuri. Dar nu trebuie sa ne gin.dim ea plasticitatea este in intregime in detrimentul materialelor de constructii. Din contra, poate sa fie foarte Iolositcare. De exernplu, daca tncarcam progresiv '0 structura 9i ii masuram defol'mntiile crescinde, slntem avertizati castructura este in pericol de cedare imediat ce ohservarn ea aceste deforrnatii cresc mai repede declt iDcarcariJe; eu ,alte c~lVin,te, materialele care se'comporta elastic sub incard'tri relativ mici~i,pjasticsup lncarcari mai ridicate Jiu ating punctele de rupere deodata. Odata ce :iDeeteazli sa se camporEe:elastiC, ele ramln supuse laalllngire (sau 11. 'sc~rtare). sub in-carr.ari cresdnd~ pina ee,continua sa se deformez~ chia~ tara ocre~tere D.li!carcari1or; Doar at1~llcieedeaza. Dad'! 0 strma de oteleste i;o.carcata desttll de pnterpic, . '. _." . ..' .
lntr-o formulare mai explicita, legea lui Hooke ,e""prlm'i\..'c~deformatii1e slnt proportionale eu fortele" (n.tr,). ' . :' ," ' , .' Aselllenea temeri au fost ~j. s1nt obi~nujte. C1ndmatematicianq in secolul al ~ai.prezecelea TI/.l'taglia a 'descoperit formula pentru'rezolvarea ecpai-iei de gl'adul al treUea, el a pll.sc trat seeretul pIna ce unul dintre discipo!ii sai I-a trAdat: ~i "dat formula lui Cardan, e,\ruia li este atr,ibuitll p1n!l in zilele noastre. . ' . . " Cllvl!ltul plastic, are doull sensuri cliferite Inconstr)Jcpi ~i 1n cbimlc. In constructii Ie denota cornportarea neelastica descrisii anterior; 1n chimie el define~te 0 mare vf!l"ietate de Illl\tcriole organice ul'tificiale cum slnt celuloidul sau bachelita, dintre care unele, conttill' denumirilor, se comporta elastic.

ea'va mcepe' sa se intinda sau sa cUTgli sub incarcare constantli. Astfel ea -avertizeaia asupra ruperiiei irninente. Mat~rialele care nu curg sint ' numite fragile ~i nu pot fi Ioloaite in cO)lstructii,deoareceele au 0' comportare elastica pina la punetul de rupere ~i cedeaza brusc fara avertizare. Aceasta este unul din motivele pentru care sticla nu poate fi utilizata ca material de cO)lStruetie desi are 0 rezistenl~ .Ia tntidere ~i la compresiune superioara celei u olelului. Astfel, rezistenta, tu ~lasticitatea$i plasticitatea stnt neeesare toatepentru 0 comportatestrue raUibuna.. Valoarea incarcarilor la care 0 structura va incepe sa se comporte plastic depindc de un numiir de eonditii. dintre care toarte importanta este temperatura. Ote1ul,eel mai rezistent material de constructii de care dispune ornul, iile devine plastic la temperaturi lnalte ~i1;;i pierde rezistenjs 11. 650C.Construct din otel trebuie sa fie rezisente la foe pentru a ii:Jtirzia incalzirea stllpilor *i grinzilor in timpul ineendiului. Betonul este, din contra, un'material izolater deosebit de bun ~i impiedica 0 huna bueata de timp inealzirea !?i curgeree armaturilor de otel, Cladirile din beton arrna.t nu trebuie sa fie protejate contra foeului. De alta 'parte, la 0 temperat1lfu de, minus 35C, numitji temperaturlJ de tranzitie, otelul devine fragU 1]ise rupe hrusc, In special la soc sau la 0 marire hrusca a indircarilor. 'La un pod metalic de caleferata din Nordul Cariadei s-au rupt grinzile, ca ~i cum ar Ii fast de stieHl.,la trecerea unui tren traetatde 0 locomotiva ell ahuri intr-o noapte deosebit de friguroasii. Un pod de neton JlU s-ar fi eomportat in aceln;;i Iel..

COEFlcmN'p

DE SIGURANl'A

.'" -, .

Capacitatende rezistenta a unui material de eonstruelii se masoar!\. prin nl1marll1 de kilograme forta pe centimetru patl'at* pe care materialu] .._ i1511portapremergator ruperii. Aeest numar, asemanator acelora care masoara tensiunile este numit rezisienla de ru pere ~i difera ele Ia' materialla material ;;i chiar la aeela~i material in funci-ie' de modnl cumeste solicitat. ' Ot , alumiJiiul ;;1: alte materiale au aceeasi rezistenta la intindere lji elu1 In compresiune. Un sttlp de-otel coi:nprimat sau 0 sirma de otel supusa la intindere poatesuport.a intre 2 500 ,*i 4200 decanewtoni pe centimetrll plitrat inainte de rupere. Stilpii. de aluminiu ~isirmele se comporta identic, a dar se def(lrmeaza de trei ori mai mult decit cele din otel. Deformabilitate ridicata a aluminiu]ui impreuna eu costnl sau ridieat per kilogram '..:..este )leeesar un consuIn mare de energie electriea pentru produeerea lui - face ea aliajele de aluminiu 'pentru constructiisa fie mai putin populare decit Olelul, eu to ate ea minereul (ballxita) are 0 larga l'aspindire. Olelul are proprietatea remarcabila ea trece de la comportarea elastica la ceaplastiea la 0 iile valoare bine definita.a tensiunii, numita limita decurgere. Deoareee deformat plastice remanentetrebuie s5. fie evitate, putem'iDcarca otelul numai plnil la 0 fraetiline diD limita de curgere, obi~nuit 60% din ea. Aeeast.a renllcere confera siguranta ;;ifolJele, a~a cum am vazut, sint evaluate pe baza recOmaD-darilor acoperitoare din prescriptii1e relative la !ncardiri. ,Datorita t-rituror
!n'sistemullriterna~ionlll de unltiiti, unilatilede for~a se exprima In Newtoni sau dcca,. e newtoni ;, corespunzator, tCIl!iiuni1estnt exprimate obi~nuit In Newtoni pe !Ililimetru patr L (N/mm2) sau in decanewtorii pc centimetrul pab'at (daN/cm2) (n.lr,). .

51

EO

peste user, dar fragil,care p oate fi turnat in forme complicate: Fanta' a fost prcdusa in China inca din anul 600 l.e.n. "; . 1I1inereul de Iier, care se gase!?te practic peste tot pe supraiata pamlntului este topit la temperaturi inalte, hi Iurnale ~i apoi este aliat cu car~on p entru a rezulta otel. Otelul modern de constructii este produs cu doua felun 'de Un sttlpde .h:Wrmora, beton sau calcar ar putea avea 0 Ina,lJ:iIllccle circa rezistente : 'ojclu[ de. consirzccf.ie obi~ml~[, care. incepe sa. curg.li Ia .0 te~siune 3 600. de .(ll.etti5,:i~ainte sacedeze la compresiune subgreutatea:'prbl)ii~.Rol::i de 2.500 decanewtoni pe centimetru patrat ~l otelul de In.alia resisieniii .ca=~ mai rezistente,: .ei.lm . este.gra uitul, ar putea. atingef 400 demetfi, Dar .cele cU~C1e la circa 3 500 decanewtoni pe ceutimctr~ pjitrat. Pn.m~l est.e. foloSl~ m mai .1nalte):.onstructii (lip. piatra constrllite vreo data, piramideleidirijiiat ra maforitatea coustructiilor din otel, dar al doilea a devenit III ultirnul timp de calcar din Egipt, au 0 inliltime mai mica de 150 de metri ~i deci, au un coeliaproape tot attt de ieftill ca ~i primul si il inlocuieste, in particul~rla eOllst:ue~ cient de sigurantade eel putin 24. Egiptenii erau foarte pruderrtivDin pacate, tiile lnalte. Este de a!}tept.at ca VOl' fi produse in v:i.itoru~ ~~r?'plat <:te1url de piatra si betonul rezista prost Ia tntindere, Elepot fi f olosite dear Ia elernent e tnalta rezistent5. care vor rezolva problema crestern fragilltatll odata cu cres- . ~ care nn slnt supuse niciodata la mtindere, .cum .sint sttlpii ~i arcele, dar terea rezistentei. De 'exemplu, 0 marca sp eciala de otel eu continut ridicat Ill! slut convenahile p entmgnnzr in carev.asa cu:in vom vedeavse dezvolta decarbon, obtinuta prin tragerea ctelului prin filiere III sirme tot maisubtiri, at lt Irrtinderi, .clt ~j compresiuni. . '. .', .. . est.e Iolosit.a la constructia cahlurilor ~i a atins rezistente de rupere de21 000 de.., . Rezistentalemnului nu numai ea ciifera la intinclere ~i la~Gmpresiune, canewtcni pe centirnetru patrat. Peate fi Iolosit latensiuni pina 1a'10 500de~ dar clepinde dac.a tlsolicitamfn .lungul fihrelor.sau normal p.e ele, Pentru-u L canewtoni pe centimetru pat.rat. Aceasta inseamna caam putea sllspenda; depas! aceasta particularitate, .Ici elf" lemn avind fibrele orientate In directii deplina siguranta Turnulinclinat din Pisa de un cabh~ cu di~l:neti-ill de dif'erite sint asamblate cu ciei~rLde plastic - .rezult.ind placajul 9i prcdusele i numai 28 de milinietri .diametru I Au mai Iost pro duse prese "mici de otel, lemnoase laminate .. 'Ele vau aproximativ aceleasi proprietati . de rezistcntji numite anlene, . cu a rezistenta de 70 000 decanewtoni pe centimetru patrat, In toate directiile. Lemnul este unul din putinele mat.eriale naturale cu 0 .rezisPutemspera sa' depas im cu mult aceste rezistenteJoarte ridicate ? Numai t:enta la irrtindere ridicata 9i a fost utilizat 1n decmsul istoriei In grillzi9i in deocamdata. Fortele de atractie lntre cristalele de otel au a valoare de 280 000 (LIte elernente in care se dezvolta .intin4eri. Din p acate el arde.Ia temperaturi decariewtoni pe centimetru patrat, Natura pune a limita rezistentei otel~lui . j case ~i trehuie sa fie ignifugat, chiaridaca ignifugarea ii micsoreaza rezisdesi chirnisti i ~i Iizicienii au in Iata lor Inca un drum lung de parcurs mainte . !enta. 'de a-i epuiza capaoitatlle, Pe de alta parte, metalurgistii au' dat recent ojelului noi proprietati de mare valoare practica, Desi otelul inoxidabil nu rugineste, producerea lui este prea. costisitoare pentru ~ permite Iolosirea .lui in marile cantitati OTELUL ccrute inconstructii, Toate ctelurile pentru constructii trebuiau de aceea sa' . . . . . . . . .' . fie vopsite la intei"vale de timp regulate (de citiva ani) pentru a impi.edica Materialele artificiale au. permis realizarea structurilor carerlepasesc ruainirea. Dear In ult.imii zece ani un. nou tip de oiel deqradabil sub actiunea toate recor durile, din timpuril~. mo~erne. Cea rnai In:a~tii. cUiel~re. di? h~Ul: ag~ntilor atrnosferici, purt.ind denurniri . cornerciale ca COR-TEN de catre ir: prezell~ (blocul ~urn Sears din Chicago) ~st..e re~_~nlata p.~:_st!1P! $l_._g}~~_~_. .:': ... __ ... U .Sc.Steel Company sau Mayari R de catre Bethlehem Steel Company, a red suspendattpodul din otel, .12r eel mal lu~g HU.IilJ:ier din Mare~ Britanie) zolvat aceasta problema", Asemenea oteluri prez inta un proces de corcdare e~te su~tmut de cabl~n d~n ctel. ..Otelul este n:atenal~1 cu cea mar mare recare pjitrunde pe citeva zecimi de milimetru de 1&suprafata si apoi. se ol~re~t.e, zistenja .care poate fi chtinut la pretul cel mar C,ObQflt. dinel otelului Ull colorit castaniu placut. Economllle ce se reahzeaza pnn 0te1lll este un a1iaj de fier ~i de cilrbon, cu cantitati foarte. mici din alte ' eliminarea vopsitului continuu a Hicut foarte popular acest 0te11Jentru strucmetale care-i. dau proprietati1e sale particulare. De e.xemplu,. se adauga ni.turilc cxpusc. ~i pentru sculpturile de proportii mari denumite scrzlpillrii. fn chel pentru a face otel inoxidabil, care nu .rugine9te. Conti;nutul de carbo;n medilll ambiant. . In ofelva;iaza ~e I~ 0,1 % la ce~ mult 1, 7 %.Fi~r.ul eu ca:-bon Dl~i putin se;Unele proprietati ale olelului ridica piedici la folosirea lui In constructiL n~lm~"te f1e!.torjat I este lucrab.llia :emp~ratun Joase. Pnmul o~lect lucrat PllllCtul de topire ~le 650C ~i temperatura de tra;nzitie de minus 35C.la:car~ cimfler forpteste un pumnal facut III EgJpt pe la 1350 .l.e.n. Flerul eu un. devine fragil au fost mentionate deja. Alta apare c.lnd otelul de groslml mal continnt ridicat de carbon se ;nume;;te fonW ~i .este un material care se toImlri de.cit cinCi smi~apte'centimetri c.ste f910sit la grinzi de poduri de deschi~ dere foarte mare 5:1U la stl1pii cl5.dirilor foarte [nalte. Daca nusint tratate 1n lara noastrii. este ap1icata 'meloda stili-Uor limita pentru proiectarea CODstrrlCliilor ; tcrmic cu grija~, aceste elementc groase tind sa lllliece in fi~ii subtiri,ea .~. In aceastii metoda cpeficicntul de sigLUantii nu' mai este unie, el intervcn.ind prlntr ..un coe"licierit piesa de. panificatie, datorita tensillnilor interne. ,Numai acum citiva anI ul incilrcilrii, un coeficient 0.1materialului ~i. un cocficient 0.1conditiilor de lucru(n.tr.J. acest fenomen .periculos, clenumit exfQli~re, a fost. c;auza ru,pe:rii pOdllllli West *" Ori de cite ori uu material axe 0 tensiune biue de1initii la care Incepe eurgerea, coeficicntnl de sigruantii.cste stabilit astiel !nc!t rezistenta admisibilii Sa fie a fractiunedin limit:.. Gate. dill Australia ;;i aaltara In alte parliale lumii: Dinrericire cauzeklui de curgere. De.exernplu, am viizut di la"otel aeeasta fracliune este de 60/100. ~adar; coeficientul sintintclcse in preze.nt ~i pericole.le e.vitate. Tendinta d~a merge 'inainte cu de sjguran~ii este de numai 100/60 ~ 1,6, Clnd nn'material, cum este betonul curge.In ten ..

acestcr cauze, coeticienii

de sigllran!(i., care ar trebut sa fie. ccnsiderati drept niste "factod de .ignoranta", de ordinulf sint folositi Iaproiectarea structurilor", Aceasta lnseamna ca. astfelzle structuri ar putea fi supratncarcate de 5 ori tnamte sa cedeze**... '. .. . .

.,

in

.pe

siuni mici, clar nn 5C rupe curlnd dupa "ceea, rezlsteuta admisibilii este stabilitii ca 0 frncliune din rezistenta de rllpere. De exernplu, lJctolllll CU 0 rezlstentii de r1)pere 'In 'compresiuile de 300 claN/em" poate o.veaorezlstenlii adniisibiH! de llmnai 120 dnt:</cm', adicll'un coeflcient' de siguranta de 2,5. ..... .

"

.,

.,'

'

.....

In ~ara Doastrii asemenea o~eluri au fost aSill1ilat~'suh

(n.ir,). .

del1urnirca de RO};lCOR

52

53

~.

1 :

I' I

realizari mai mari a confruntat deseori tehnologia cu pericole nehiinuite ~i au . motivat cercetari minutioase ale materialelor i a ccmportarii constructiilor. Ruperile podurilor West Gate lli Tacoma Narrows au reprezentat un- rau care pina Ia urma s-a dovedit a fi 0 bineeuvintare pentru dezvoltarea podurilor nieta1ice. . . Tensiunile de laminare nu Slut datorate unor incarcari evidente. Tensiuni inijiale asemanatcare .potsli np:wu In structuri datorita imhiniirilor sudate intre clemente. In procesul de sudare, ojelul celor doua elemente care urrneaza sa fie imbinate este topit la 0 temperatura ridicata, iar un metal de aport este depozitat in irnhinare. Cinel 0 imhinarc executatti corect , se raceste, imhinarea devine tot atit de tare ca ~i oj elul din piesele imj)inu{c. Temperaturile ridicate Iolosite la sudura, daea slnt atinse sau cobortte prea repede i sint concentrate pe ZOlJe prea recluse In jnrul imbiniu-ii, pot produce tensiuni interne termice, pe care o+elu! nu poate sa le preia. Ele slut asernanatoare cu acelea dintr-un inel de otel rezult.at prin in doiren unei henzi drepte dupa un cere :;;i sud indu-i cele dona capete, Odata sudat inelul, el pare netncarcat, dar daca n taiem cuo pereche de foarfeee el se indreapta, denotind ell: a trebuit sa fie fortat ca sa capete 0 forma curba si, deci, a fost tensionat, Pentru a evita tensinnile reziduale datorite unei sudari necorespunzatoare sudorii -stnt pregatrtl eu griFl si certilicati, ca si doctorii. Mai mult, sudurile siutadesea controlate cuajutorul razelor X i ell alte tehnici cornplexe pentrn detectarea greselilor de executie. . In sfirslt, trebuie sa amintim ca otelul "ohose!ite" prin inversarea tensiunilor de la:-intindere lacompresiune ~i viceversa, cind ciclul est e repetat de un nurnar mare de ori. Folosim noi insine acest fen omen pentru a rupe 0 sirni.a Indoind-o lnapoi ~i lnainte deun numar de' ori. .. Astfel proiectarea otelului-implica mai mult decit Incarcari ~i rezistente, Inginerul prevazatnr trebuie sa fie atent la 0 multime de primejdii. 1n 'acest sens Thomas Alva Edison ii spunea unuitjnarp ecare trehuia sa-I scoata din laborator : "Nu-iv-orba de Iaptul ca nu cunost.i multo Necazul este ca nici macar nu banuieti". Un bun inginer ar trebui, de sigur, sa stierdar ar trebui totodata sa fie banurtor in mod inteligent. .... .... ...

1'1
1

I
I

'.BETONUL ARMAT
'Se prea poate ca cel mai interesant material de constructii artificial sa fie betonul armat{ Combinind rezistenta la compresiullc a betolluhli.c:u rezistenta la intindere a otelului, el poate fi turnat 'in forme 1}ii se poate. d? orice forma capabiHi sa asigure seli.rgerea incardirilor. EI poate fi model at dupa dorinta arhitectului, mai de graba de<.;it sa fie asamblat in forme preferabricate. EI est-e economic, disponibUaproapeorimide, rezi~teut la 'foc ~i j')oate fi projectat sa fie'un heton. u;;or pentru areduee greutatea proprie sau sa aiM '0 intrea.ga ga.roll. de rezistente pentr'u satisfacerea nevoilor structurale. Betoi:mI este un arnestet de ciment, nhip, piatra sparta sau pl'undi~ I,'>i apa. Apa 9'i: pasta de cinlcnt um.pIu gol\irile' clintre graimlele de nisip,. iar 'aeesteauI11plu golurile dfntre pietre. Dupa citeva zi1e pasta de ci~ent incepe sa se .!nt1ireasca ~i la capiitul a patru 'saptamilli Ii da betoJ1ulm rezistenta de rupere nominala, care este la fel de buna caaeeea a unora dintre .rocile / . ':c~* mai rezistente. Doza.jele de b-eton sint "stabilite" de laboratoare specializate !}i amestecate in cantitati controlate strict in fabrici de betoane, de unde
.

",

sint duse Ia santier in cupele rotative ale autocamioanelor de. capacitat mare care asjgura amestecul III timpul transportului, Probe de beton sul forma de cilindri sau de cuburi sint prelevate la fie care transport lli sint. Incercate Ia comprcsiune dupa sapte :;;i douazeci ~i opt de zile. Rezistentu hct onului depindc de Iactorul apa/eiment 1ji de cimentjnisip ~i piatra. Cn ctt stnt mai fine ~i mai tari agregniele (nisip ~i piatra), ell at ita este mai rezistent hetonul. Cu cit este mai .mare carrtitatea de apa, ell at.it este rnai slab hetonul. Urmatoarea int implare ilustreaza . in terrneni f oarte omenesti importantn mentinerii unei valori recluse a factorului apa/cimcllt. In timpul con:;tnlcticl unui .terminal la aeroportul J. F. Kennedy din Ne.w York, inginerul supervizor . n observat en toate hetoanele ajungind la sarrtier inairrte de amiaza prezentau ~0' huna rezrstenta Ia sap te xile, dar c.a unele din loturile de bet.on sosind putin dup a vamiaza 'lm atingeau aceleasi rezisterite. Intrigat de acest Ienomen, el a cercetattoate cauzele celcrnai plauzihile p ina ce a hotarit, in disperar de cauza, riu numai sa fie In Ialrrica in t.imp ul arnestecai-iiv dar sa ~i urmareasc autocamioanele in drumul-Ior de la fabrics la santier. Procedtnd In Ielul acesta necbservat, a reusit surprinda un conducator. auto care OPTUIl 'Cll -regularitate pentru a consuma bere 1ji un saridvis la amiaza':;;i care, inainte de a intra ill restautant, stropea suplimentar cu apa betoniera rotattva: pentru ca betonul sa nu inceapa sa se. intareasca inainte de a ajung Ia santier. Inginerul prevazator trebuie 11U numai sa fie grijuliu -cu proprietatil materialului, dar, inainte de toate, sa cunoasca comportarea umana, -. Cimenlul portland, cum este numit cimentul modern, este un amestee de calcar :;;i de argila, , ars tntr-un cuptor si apoi macinat fin. Impermeabll la apa, el devine de Iapt unai tate daca este cufundat in apa dupa ,intarirc. Probe' de betonIuate treizeci de ani dupa ce un vas de beton s-a scufundat in t.impul primului razhoi mODdial au aratat ca hetonul l~i dublase rezistentn In compresiune. Romanii Icloseau un ciinent flient dear din var nestins pentru a face un beton cu agregate' diu cliramida ~i piatra sparta. Acest ciment s dizolva incet In apa; dar devine aproape tot atit de rezistent ca ~i hetcnul .~-.- ...'lIlo!ler~cind este amestecat cu puzzulana, un tuf vulcanic gasit la POZZll0li linga NeapoJe.Romanii nu au inventat betonul, dar cccmbinatie de beton puzzolanic ~i suprafetele exterioare din piatra rezistenta san caramidli d . calitate din argiHi arsa, Ie-a permis sa inalte structurile maiesyuoase ~i masiv care supravietuiesc p ina astiizi. Din nefcridI'e, 'chiar cel mai buriIJeton are 0 re:tistenta la intindere 'abin o zecime din rezisteDJ:a lui Ia compresiune, proprietate comuna la. tonte pictrele:' Inventarea be'tonului armat a reniediat aceasta deficient~ ~i a 'pro due un material de constructii care este eel mai eeonomic. Labetonul armat, barele de otel sint inglohate in beton in acele parti ale sectiunilor in care s - dezvoltii intinderi, sub efectul incarcarilor, astfel incit ojelul preia il1tinderea, iar .betonul compresiunea. De exemplu, partea i;nferioara a unei gl'inzi simpIll r~,zemata Ia :capete este totdeuua intinsa, in timp ce partea superioara esto comprimatli (vezi capitbluI7). Barele de otel a~ezate Hnga' partea inferioar a g~il,lZil ilnpiedicabetonul sa fisureze ci.atorita intinderii(fig. 4. D ~ifa:ce en g,inda' 'sa se comporte ea ~i cum ar fi fiicnta dintr-un material, ca ote1u1 sllU lerimul, c.apabil sa preia. amhele feinri de tens'iuni. Betonul armata fost inventat la inceput in Franta, clitre mijlocul secolului al H)-lea ~i folosirea III

$a

..

54

55

~.:.f

.~<.'.\_,
",:

~
~.

JO

.'

'i~R5A . '; ... (' CABLU DEiNTINDRE.

BETON'
iNTliR/T:r-;

. TU80

..
";

,,,,-~,,,

AIl1'14TURA'
'.Fig, 4,1. Grindii din beton annat,

I,
!

,.

'~

.. ~

FiIg,

~q; Gl~indii din

beton rpost<J?ll1lPr;mart,

s-a raspinditfoarte repcde In tcatfi lum ea. Astaz! estc eel mai Iolosit material de constructii". A~a cum este ideal pentru construc.tii, betonul arc de ascmenea uncle proprietat! nefericite. Daca nu este umezit cO}lvenabi1,. sau tratat, .ln timp ce se tntareste, el sufera -contractii si Iisnreaza, perrnittnd ullliditatii"sa~eoro-. deze armaturile. Afara de acesta, el continua sa se : alungeasca sau. sa se contracte, sufera 0 curger.e Lentil, sub ef ortur'i de tntindere sau de-cornprc-, siune constante, ptna la trei sau maimulti ani dup a Illtarirc. . .'Preterisio~area este procedeul imaginat celmai recent pentru illlb'unat~tir'ea performantelor betonului annat. Betouul de la part.ca mferioara a unei grinz! de betonarmattinde sa dezvnlte fisuri de intindere mici (capitare) datorifa tntinderii sub tncarcarea din armaturilepe care lc luglobeaza. Daca acest beton ar fi comprimat inainte'ca grinda sa fie' tncarcata, lntinderea ce ar rezulta prin incarcare ar fi. anulata de' aceasta compresiune initiala ~i in grinda nu s-ar 'dezvolta fisuri capilare, Ctud Intindereacc se 'produce In beton dat.orita incarcarilor este mai mica decit compresiunea din pretensionarea initiala, het onul din grinda intreaga este totdeuna cornprimat si, ea si cum ar fi diuopel sau lemn, este capabil ~a pre-in ambelet.ip uri de tensiuni produse de incar:dlri. C= se obtilleprecomprimarea bet onului ? La preintindere, arrnaturile sint tntocultepriu cabluri de oiel facute din s irm e coarda de pian extraordinar de rezistente i s'int puse sub tensiune cu ajutorul unor placi de otella capete (fig. 4.2). Odata betonul intarlt, cahlurile sint debloeate .din placi ~i betonul devine comprimat de intinderea din cablurile de otel, .1ntinderea din cahluri .. din beton se echilibreaz a reciproc 9i compresiunea 9i sint tensiuni interne, invizibile pentru un observatordin exterior""':"" .. -,c..<

In cazul posttutinderii &abfurile;iiJ.ttrectite.'pfin tuburi de plastic tnglobate ln beton, astiel Ineltbetonul uu Ie ponte lmbraea. Dupa ce betonuls-a
intliril:,cabluril~ sint intinseIa capcte-si Iorja.de jntindere din ele comprima betonu! (fig. 4.3).Openiti<i de posttcnsiouare poate .fi efectuata hi sunticr dllpacegrinda.R .Iost l'~dicata,attTnci .cind iueal-carea rnoarta actioneaza dej a asupra grinzii l}i ponte fi ahlst'?-t~ clnd illC.arCarije grinzii cresc; Principiul precomprimarii este at.it de' simplu lncit. cititornl se'poate mira de cc nu a Iost-uplicat in practicii curtnd 'dupii ihventarea hetonului. .' '. Inginerii bct()~i.'5tifl'a'ncezi clill'~~colul 'al j gcle~ s-au gindit;' desigur, la precornprimarea.betonulni, dar au descoperit, spredisperarea lor, emu cutqer ea lcnlaa:)etonlilui comprlmat, impreuna eu clii'gerea otelului supus hi intindere, produceau pierderea icelei 'mai mari par~i .a actinniiprecomprimarii' putin dupa ce grinzile erau precomprimate. Deoarece betonul comprimat se deforma scurttndu-se, cablurile se slaheau r;;iar fi trebuit fie puse sub tensiune dill nou pentru a-si regasi Iorta de' intindere. Aceasta era imposihil odata ce structura era construita. Betonul prccomprimat a devenit utilizabil numai dupa ce otelul de inalta rezistenta a devenit disponibil la costuri reduse. Accst otel poate fi Intins la tensiuni attt de ridicate tuctt chiar daca se pierdc o parte din tensiune ca urrnare a scurtarii hetonului, el poate inca sa comprime suficient betonul. Odata mai mult, progresul s-a datorat lrubuufitjit irii proprietatilor materialelor, decit luveutivitatii inginerului. Iu prez ent, heton ul precomprimat este utilizat pe scara lal'ga in toata lumea, deoarece este mai economic de Cit varul. sau, hetonul armat. Din pacate, pretul ridicat al miinii de.ducru i.specializate necesara laprecomprimarc ..a. Imp iedicatc.lntrucltva. ... rasp lndirea lui in Statele Unite.

sa

.,,,

CABLUl<i D ;NTiNDR

BETON

MASELE PLASTICE
v!. ... ':
'!'

.. !v:...o,!~<1:.~;

/J.

....

~.

.: Fig. 4,2, Grim:Ui din beton pretensiona.t.

Descoperirea, la inceputul secolului al douazecilea, a metodelor chimice de polimerizare, adica a pr oducerii compusilor cu lanturi lungi de ruoleculea deschis 0 cutie a Pandorei" pentru noi materiale. Sub num cle de mase plastiee au fost fabricate 0 mare varietate de matcriale organice, ohtinut e printr-o comhinatie de temperatura ~i de presiune, cu 0 varietate inf'inita
In mltologla greaca, Pandora este numele prlmcl rcmet, modelata de zeul Hefalstos .dill argilil, din ordinul Iui Zeus; i-a dat apol acestci stat*:ygq~l.J'?-.tt~ vltalii, figul'a zettclor neruuritoare ~i gratta unei Jccloare. Giititii de zclte, Pandora cste triinisa In dar lul Epimet.cu fratele Iui Promctcu. Dupii Hesiod, prima femeic cste darul fatal facut oamcnllor pentru a-i pedepsl pentru fnrtul Ioculul de catr c Pr ornetcu. Aparitia pe' pill1lint cstc semnalul tuturor reldor. Inaintca ei, rasa uDlallil triiia filril n cuneafitc bollle si dUl'erile; elnd Pandora a ridicat capacnl eutiei fatale, au seilpat toate relelc pcutru ~ sc rdspilidi priutrc ll1uritori : dear spcl'an~a a rilmas captiva, (lI,ir.).

* Faptul cil adaugarca unui material care rezistii binela intindcre imbunatat,e~tc perrormantcle unui material care l'czistil binela cornpresiunc era Iilnc cunoscuta indienllor .amertcaul precum ~i babll onleullor ~1cgiptenllor Inatntea lor. Adobe est.e-0 pasta .de argiJ ii umedil amestecata eu pale ~i uscata Ia scare, Arglla uscata arc a rezistenj;a In compreslune conslderablla, i este tmpletita eu paiul rezistcntIa Iuttnderc, Unele cctiltl herberc din Maroc stut'llleonjurate eu zidlll'i de apilrare diu adobe; ele au fost eenstruitede mai lI1ulte seeole-i dureaza.p!l1il In ziua de azi. .. . , Grinzile de beton jiretcnsional ~i stilllii siut cOllfcCfiotlup obi~uurt 'i1I fabric] speciale, 56

cl

57

.. ". ... .

-:".

~.

I.,

de proprietati. Masele pla stice pot. fi Iacute tot atit de. rezistente ca l5i otelul, RUt la intiudere, clt ~i la compresiune, li se poate asigura 0 comportarc elastica sau plustir.1i 15i strit practic indcstructibile .. Printre cele mai utilizute mase plastice shrt cele armate ell fibre de sticla, cum slnt poliesterii armati en fibre de sticlfi, care slnt incasabili deoareee sticJa, ext-rem derez.istanta la inti ndere, I~i arc Iragilrtafea redusa de matrita de plastic In care este inglobata. Peate parea curios ca masele plastice nu si-au gasit inca aplica tii importunic in constructii. Aceasta are dous cauze. In prirnul rind, aproapc toate masele plastice srut mai deformabile declt actualele. materia le de constructii si deci, nupot fi Iolosite la realizarea IJllorele.mente de constructii unari. In al doilea rind 'ele sint scumpe. Economicitatea maselor plastice reprezinta o problema de tipul gil.ina ~i.oul: pe. de 0 parte de si"nt scumpe dcoarece slut .Iolosit.e i produse in cantitatirelativ~ici(nusuficient de mari pentrunecesitatile constructiilor). Pede alta, eleslnt prcduse In cantitatirnici deoarece slnt scumpe. Un asemenea .cere vlcios.va fi rup tsi este de prevazut ca. rolul maselor plastice in ccnstructii va creste inimportantac.indmasele.plastice mai bine adaptate pentru a fi utilizate 'iIi constructii vor deveni maio ief'tinc. Deocam.data, cea mai impresionanta aplicatie in. :constructii a maselor . plasticeeste 'aceea a tesaturilor de inalta rezistent.a Ia a:c,epeii~urile goDllate mari, tratate in detalin in capitolul 15. Dar va mai trebui sa treacaani Inaiute ca niasele plastice sa poata inlocui 'materialele ahundente, ieftfnes] potrivite actiunilor din constructii cum sint betonul armat,~WLiI, zidaria si lemnul.

S.Grinzi

~i sttlpt

LEGILE LVI NEWTON

,i

,;.'

In timpul anilor academici 1665 ~i 1666, Isaac Newton, pe atunci in dce niul al treilea devirsta, a fost Impiedicatsa .intre la Universitatea din Calli .bridge din cauza raspindirii ciumei in Auglia. Aceasta a fost 0 fericire COI' la inceput parea 0 nenorocire pentru el ~i un ci$tig pentru omenire . .1%01111 in locuinta mamci luila Woolsthorpe, Newton a avut posibilitatea sa rerler teze asupra problemelor profunde de fizica. pe care i~i pusese in cap s1\ I~ rezolve si sa dezvolte. ideile t.eoriei sale asupra gravitatiei. Aceste idei em II atit de indraznete pentru acel t.imp ineit pareau nhsurrle. EI a postulat.: cl!' exemplu, ca corpurile pot exercita forte Ia distanta far a un contact mat.eriu! contrar oricarei evidente fizice. Intocmai, legea sa asupragravltatiei preve dea exact ca luna se rotea in jurul parn irrtului pe 0 traiectorie eliptica 111 aproximativ 27 si 1/3 zile, iar pamintul in jurul soareluipe 0 alta traiectoru eliptica ill 365 de zile, 5 ore, 48 minute si 46 secuude. El "explica" deasemcu .. de ce marul]egeiidar 1i cadea in cap. Atrebuit sa sescurga 250 de ani pentru ca Einstein, ungeniu de tali a lui Newton, sa vina cu 0 alta ipotezji mai indrilzneata "i ahstractii, negind existenta unei "aetiuni la distanta" ~iimbllniitl\ tind exactitatea rezultatelor lui Newton. . . Newton, cu modestia geniijor mari, nu a: pretins niciodata ca a explicnt; de ce eorpurile se atrag intre ele. El a stabilrt.pur ~i simplu caeorpurile, comports c si CUIll ar fi atrase unul spre celalal't cu 0 forta guvernata de legClIl gravitatiei. Dar, deoarece presupusese eel putin caexistii 0 cauz a .a miscaril, el apornit sa descrie cum.ialla:;;tere miscarea. Celetre.i legi ale miscarii permit determinarea vitezei cu care se llli~ca toate corpurile, de la mar la pla neteln soarelui. Prima ~i cea de-a treia lege a sa, cind li se a dauga aceca a elustic.itatii, sint suficiente pentru a rez olva aproape toate problemele struc.tlltilor. Slntczn 1ui ram ine poate cea mai mare din istoria st.iintei. .,; Prin lege a mi~carii, atunci cind esteaplicata structurllor, exprima ca. un , ( corp in repaus D.U se misca at ita vreme uit 0 noua fortaneechilibrati'l nu est k' aplicata asupra lui. A treia lege exprimii ca, atuncicind un corp este in repaus i fiecarei torte care ii este aplicat a ii corespuncle o reactiune egala ~i de sens

\. contrar, de asemeni nplicatfi lui pentru echilibru .. Dsoarece ,110i dorim ca structurile noastre sa nu se miste, cu 'except,i,l micil or deplasari datorite comportarii lor clast.ice, le gile Ini Newton alerepaui

---

.59 ,I

I~

sului slut legile Iundameutale exprimtnd regula ca trebuie sa snbziste cchilihrul tntre toate rortele aplicate unei structuri. 1n fizica, despre un corp in repaus, se spune ca este in echili bra, dupa cuvtntul latin identic care inseamnfi "greutati egale" sau cchilibru. a intelegcre a ilmtll"aspeetE~.A,e.osebit'de simple ale. legilor echilibrului estc escutial pentru a puta:a~innca oprhrii:e 'asupnl .modului cum, lLlcreai'ii stl~lwturik,
. ,:.. ,:'\::-" ~r:.;::~~ . .

I I
Jl

".SIEcHiiIBRUL LA

<

',-'

0"1./;',

.of

TRANSLA~rIE

.),'/'-'1..\,--

Sa consideram un ascensor at irnind de cubluri Ia uu anumit etaj, Elcctul gravitatiei asupra cahinei si ocupantilor ei, adica grcut atea t.otala a lor, actioueaza in j os. Deoarece ascensorul nu este In miscare (estc III echilibru static) trebuie sa fie exercitatli asupra lui 0 forpi dirij ata in sus ~i cgalii ca marime cu greutatea tot.ala. Aceasta fort1ipoatc sa fit' excrcitata doar de , cabluri: Ccnchidem ca ascensorul este tras in sus cu o asemenea Iar~5.. Ascensorul este actionat, in felul acesta, ,ge dona Ior+e verticale egale ~i opuse si " este in echilibru in directieC!u!.,.tii;aUI~ Conform Iegii a treia a lui Newton, daca numim actlune for'tn:' datorita 'grelitatii, impingcrea cablurilor constitute reactiunea egaUi si de sens contrar. In mod asemanator, da ca stain pe planseu, atra ctia gravitatiei exercita 0 fort1i care tinde sa traga ill j os corpul nostru ~i, deoarece noi nu ne deplasiim in ios, asupra lui trcbuie sa se exercite 0 forlii. ega.la :;;ide sens contrar. Aceasta poate sa provina dear de la 'lmpingerea in sus pe care ,0 exercita planseul asupra picioarclor noastre ; se exerclt.a in ,felLil acesta 0 reaetiune (in sus)egala ~i de senscontrar cu greutatea (in j os): a corpului nostril. Corpul nostru este iil{ecnili brti uerticiil. . Sa con~ideramacum doua grupe decoplFfi5.glnd.' de cele doua capete ale unei funii. Daca niciuna din grupe n-o dovedeste pe cealalta, Icrtacu care trage un grup treb uie sa fie egala cu cealalta, iar Iunia, suh actiunea acestor ,:doua forte. .egale ~i de semi contrar, este in echilibru in directie~Qfi:Zon!ala.: . Daca un grup este mai puternic, Iorta exercit\ltll."de acestaieste 'maI'-inare 'dectt aceea a' celuilalt grup :;;i echilihrul este rupt : Iunia se misca;: nu mai este echilibru, In primul caz, poate fi greu sa hotarim care din cele dciua forte egale ~i opuse este actiuuea ~i care estereact iuneavEste 0 problema de sernantic,a, in fapt, ~i poate ca baiatul sau 'fata cuiva apartine Uliui gl'UP, bazali pe motive pur psihologice, ani putea fi inclinati sa cOli.sideram forta acestui grup actiime ~i a ce1uilalt reactinne., ' ' Consideratii identice' guverneaza ,ethilihi,(tl' strllctlirilor.Demiiece gl'eutat,eatotaHi a unuia din ttirnlll.;ile Centrului monclial de com'ert este de aprciximativ ,140 000 tone ~iactioneaza in jos, ~tim<;a ,li()lultrybuie sa exe!'cite aSlii:n'a fllndatleiturnulliio forta dirijata in sus de 140000 tone. Sohil de sub tiirn tre.buie sa fiefQarte tare pentru a' dezvolta 0 ascmenea reactiune. Aceitsta este situatia in Man))attan .. )nsula Cal'!) consta ill cea mai mare 'parte din roel! foarte dura, La fel data Ullvint exercita' 0 'presiune orizontali\, s3."'spunem ,'de 150 claN 1m2 pe'llIla din fetele turnului, care masoara circa'1G250 metri patrati, forta totala a vlntului pe 0 fata este egaU\.cu produsul 150 X 16 250 ~ =,2437500 ,daN sau apl'oximativ 2 500,tone fort,a, iar terenul de sub,~iidire trebllie sa reactioneze ~i ori:zoplal, in c1il'ecJia opus1iaceIeia a ,vintului, cn 0 forta de 2500 tone forta. Da~~ -tel'enul nu ar putea sa rea,ctione.zeastfel turnul ar aluueca in: dil'cclia vintului, 60

I
I
!

I
!
i
\ .

I
~ ~

Cele doud actiuni de haza, anum e irrtinderea !Ii .compresiunea se dezvolta de obicei in elementele structurale in echilibru prin forte egale ~i opuse actio- , Uillel in lungul liniei centrelor sectiunilor numita i axa elementului, uR~p_ de otel av ind greutatea proprie neglijahila de ohicei ill ccmparatie cu indi.rcarea pe care 0 are de suportat estesupus In compresiune dat orita greutatii incarcarilor acti oulnd in j os ~i de reactiunea fuudapiei sale dirij ata in sus, Se poate spuue ca greutatea se scurge spre partea inferioara a st llpului pilla ce este oprita de tundatie. Asernanator, greutatea ascensorului trage de cablurile sale ~i putem vizualiza aceasta tragere de-alungul cablurilor p ina.ce este oIwita la partea superioara de catre seripeji, Se poate "simti" lntinderea sau compresiunea .axiala trag-Illd sau impingind minerul unei usi. Tragerea sau ' impiugerea exercitatji de corpul nostru si 'echilibraUi de reactiunea m inerului usii este resimtrta de muschii bratului nostru in luugul carora sescurge tra'gerea sau hnpingerea. .Din cuv intul lat.in translare, rare inseamna a misca in a ceeasi direct ie, echilihrul intr-.o dirertie datu est.e numit ccliilibru La translaiie. Pentru ea \111 corp sa fie III repa us ('I nil trebuie ~i.i se mist.e nici pe.verticala, nicipc Ori7.011lalU.Dr exernplu, 0 cludirc va fi 'in repa us, In echilibru de translatie t ot.al daCrl nu sc nli;;;ea n ici pl' vert icalfi, nici In cele d ouji dil'(',etii puralelc (,1I Iata delc sale. Echilihrul de translatie este astfel satislficut piin trei couditii de echilibru la translatie si anume vel~liCnl, paralel ell 0 fatud~ si paralcl ell cealalth tatada ".

ECHILIBRUL -...

LA ROTATIE

...

i !

,Dadi. o cul ie goaHi de fulgi este pusa in rata unui ventilator electric, ea 5C varniscn suh a cjiuneu eurentuluide aer. Daca este asezatripe una din Ietele iugust e lungi, en se va misca probabil oriz ontal, dar daca este asezatn pe una din Ietel e lugustc scnrle (Iata inlerioara), fara indoiala crt ea se v a r[lsturna'lliaintc 55. se mixte 'orizontal.Clltia de fulgi este cxemplui sugestiv al unei cladlri iualt c care nu este ancorata hiue in teren si care este actionata de Ull vint puternic. Desi ln cazul a1 doilea entia era in echilihru p,e v~rticala ~i pc oriz ontala, decarece nu luueca sau 11U se misca in .sus sau in j os,. ea nu era In echilibru deoarece se rasturua. Aceasta mi~cai'e se prodllc,e dnd cutia se l'ote~te !n.i urnl marginiiinferioare ele pe fata opusa vintului sau,- cum spunem in mecanica,se roie,~(e in jurul acestei margilli. Pentru a mentine cutia In repa us, llli~carea de rotatie trebtiie sa fie de asemeni impiedicata, , PentnL a lntelege cerinJelc,ecl!i,liPJ:gl.ui la rota(ie sa consideram b scindura de clat huta ClLdoi cqpii de grentati identice ~ezlnd la capetele opuse (fig'., 5 ,1, 'iI), Sc!ndura mi se mi~ca 'pe verticalrt.deoarece reactiunea dirij ata ill SllS a pivo-, tului ec,hilibreaza g-rel1tatiJe (acJionind in j os) ale celat' doi copii (ea este egaHi ell dnb1ul 'greut1itii unui copil). Scinchira nid nu se rote~te, at ita timp elt niciunul dintte copEnn se l1li~'cainspre pivot, in care caz scindnl'a incepe sa se roteasca- in j os In partea celuilalt copil; nu mai subzista echilibrul Ia l'otatie. Evident ca echilibrul la rotlltie necesita Ull numai ca, gre~!.tlU:l!~.,~elol'_n cloicopiisafie egaIe, dar ~i ca ~stant~lfl de l~~ Ia pivot safie!fgale. Sa pre- ' supunem aCllm c.a nntata cintarind de dO!l(( ol'i cit copilul sau- se a~eaz1i. pe sc1nclur1i., $i, inccardi s-o' echllibreze (fig. 5.1, b). EI reu~e9te cIacu se a~eaz[l
Se va lntelcge"cil ortogonale (n,lr.), cstc vorba de 0 fa~adil acliac.entil ~stiel 'i;l~tt cele l:rei direc~il
' , ,;-'," ,"

slnt'

:.

61
g

~I

I,
I

25 KILOGI<AH{;

25 XrLOGR.4M{;

sr/LP/ SUPUS/ ~/N1INa-~~ ,

aLAe

, 2MTRI
2t1TRI

a.
IViNTUL~.

'-T':::;
'.~

,~

jVINTULl
.
"

'<;t :;;:,~ }:Ij ...~ ..

21'1Tl2i BRATUL ie pji~'Gllj AL . Gf.?UMrjj cLADjf.?li -~,r Fli<g-: 5.1. Ecm1ibrul la rataiie~l scl!ndJur.ii.

~ ~2:
,~:::;:

:<J'::' ::s :>,;5 tj.~ I.;:: c::(i,J

,~Q;) "S>< "1: <>:.

I1Al!Gi!VA ViNTULfj/ !J~CT(UNIL

', '. b ..
la j umat.at.ea distantei de la eopil la pivot. Cele doufi grellt3ti situate de-o parte ~i alta ale pivotului nu trebuie sa fie egale pentru asigllrarea echilibrului la rotatie. Ceea ce trebuie ~Ue_egal este produsnl'dintre .grelltate si distanta Ia pivot. Aeeiista nu este altceva decit bineeunoscuta<l~!L::l: pirghiei careexprima ca echilibrul1a rotatie necesita cgalitatea proiluselor forjeloJ' prin bl:0!Clc de pir qhie (cum sint numrte dist.arrtel e de la pivot). care tind sa faca . corpul sa se roteasca in sensuri diferite.. . Daca acum se umple cutia cu fulgi a~ezata in picicare cu nisip sau pie,'_'" tl'i~ suficierrt ~i se indreapta spre ea eurentul ventilatorului,cutia nu se va. ... mai rast urna ; ea va fi In eehilibru la rot.atie. Aceasta se intimplli ori de cite 01'i fOl'ta vtutului inmulpita en hratul de pirghie vertical de Ia marginea batutl\ de vint este mai mica sau eel mult egala cu greutatea eladirii inmultitii. br4uI de pirghie orizontal de Ia aceeasi margine (fig. 5.2)*. Se vede astfel u ca Eendinta unei for~e de a produce .rotatie poate fi echilibrata. de 0 alta

O~usA . STlI,.PlLOI2

n 1,}..[l.{f'IYi"'r' v L
U

MAr< -GiN[1l I;<-OMS, , V1Nfth

'Fig. ; 5:2. EClill~br:Ul La !'ota1ie alun~ dl!d,llr;i j'!railte~u~ !ll{j:innii v1111t1ll:ui.

Flg. 5.. 3. ReactiUruie st5.1\pilorano~\1

'1;ar~ aci.iuaili ~tului_

.' :t,

. COMPORTAREA
. ..

DE. GRIND A

",'

Ii

._'-'

l" '

r:,..c

forta

aetiouind intr-o directie diferita. 'Oricit de simplu ar parent rolul lwei structuri este de a asigura echilibrul. la tr auslaj ie ~i la rotatie al cladirii sub actiunea oric1i~ei sau a tutnror Iortelor ~i reactiunilor aplicate ei, inc1uzind. desigur, greutatea proprie. Rolul mgiuerului estede a couforl\la~i de a dimensiona materialele de constructf adoptate astfel inctt structura sa poata Ii 'in echilibrn raTa sa se distruga si: cu .deplasllri elastice acceptabil' de mici.
De exemplu In tur nul Centrullli de corner]. mondial, forta orlzontalfi a vlntului de' 2500 tone fortil are un )Jrat de pll'ghie 'vertical de 213 metri (jumritate din Ini'ipmen turnllltli' ~i un produs egal eu 2 500x213 = ,532500 tonc'fol'lii rnetr l sau 0,5325. nnnoaue tone fortil metri. Greutatea turnlllui de aproxtmattv 70 000 tone fOl'~a arc un brat de p lr-ghle or lzontnl egal cu 18,3 rnetrl (jumlltnte din l1i~imeaturnllluj) ~i un prortus egul cu 70 DOOX 18,3 = 1281 000 tone fortil metrl sau 1,281 milioane tone fortii metr i. Greutaten prec10mina~i tur nul nu se rasstoa.rnil.. .

Eehilihru] asigura stab ilitatea cHidirii intregi si, desigur, a Iiecareia elllI part,ill' e i componcnte. ell prilejul cut.re:lluruilli din \,:alii'orJ)in din al1\11 1\17\ cladirea u nui mie spital 's-a rastlirnat'n'll-lf'ii.-s'ilIed avarii serioase. Rezisttlllill ei era snnr.iei1t~; nusi capaCitatea el" de 'echilib1'U.'Pentni.~ preveni r~.~I.1I1 narea-unei c.ladiri. Joart.e ..,1nalte, clnd .greutatea cladirii nu este.: sulicleu] n pentru a contrabalansa vintul, stilP.ii..!O!.!!Il_t ancora] i intr-o Iundatie, atlhu in t.eren. in acest caz cladirea se incovnaieusor snbactiunea presiunii vlntulul, dar ra:ulne in echiJibi-u la rotat ie, in parte datorita cOlltrabalansarii greul.nlll ei, dar si dnturita torjelor exereitate de stllpii ancorati. Stllp ii dinspre pilI'! Ill! bututa de v iut stilt supus i la intindere 9i cei din partea opusa la compreshuu (fig. 5.3). producilld astfel 0 t.endinta de rotire a cladirii insens contl'lIl vintului.: Deplasarea din v irrt sau depJasarea laterala a vintului cladirii (\~\ dat orata aproape in Intreguuc alungirii stl\piJor intin~i din partea blIlu\1\ de vint. ~i scurt1l.'rii sWpilor cOlnprimati din' partea opusavinti.llui. Deal'll'tll'I' plauseele slut legate rigid cu stilpii.ele se incl ina U~Ol' s i ramin perpen diculnt pe acestia. Toateaceste deformatii slut atit. de mid inc1telenu pot fi observn \ en oehiul libel'. insa dau cHidirii 0 Ionni\. Incovoiata user curbata. Scnrtareauuul stilp sub actiunea unei forte axiale de eornpresiune 0<1nil silrile sau ahmgirea unui cablu sub act.iunea unci forte de int'in<lere admisthll este extrem de micrl. La 0 clhdire SllPlISa act,junii laterals a vlntului. gh\lll t.otusi ea s[lgetile Iaterole pot fi considerabileStUpii unui zgirie~noride 300 II mctri se scurtcaxa sub aetillnea inc3.n;arilor'Vcrticale cu numai 2.5 mitimc! ii, dar virfulcludiril poatda,'~a odeplasare 'late];~Uide 'citiva metri subacthlllllil

u:t

62

\ <.

V;NT

""'VITIA

...
"":-

.,

r
fli con: '

Fi'~, 5,4, Oladire'supi.1Si1 D.a inc,civoiere Ida't;o~"t1ia:ctiuniivln:tului soH! 1ncov:oiati1rde !fulCi1'!lCIjire,

1nCttrc[lriI01'Iaternle. S~g~t'ilc .dntornte lllt'!hcadIOl; perpendiculare pe structura slntvmult rna i mad dectt 'acelea-datoritc tncarcarllor axlale.. Iongitudinale. Ele slnt nu.mite sagefi din IricAoiel:e~i slnt carabteristtce elementelor de tonstructii de baz-a, -iiliroHe.::::.ui'i.~l1i;~ care still tncarcate ohisnuit perpendicular

,I

I ,(

pc axa lor Iongitudinala. Un zgiric;cIl;orisup us acj.iunii vintului se, comporta en 0 gdnda verticala,gig'untieii., infipta In' p'~mlnt, in. ;Dulrerilasuta cu:inj::tcJi~ ! neaz a 0 trambultna suporttnd greutatea unui pl onjor (fig. 5.'1), srI consideram mal in detaliu delormat.ia acestor qrinzi in consolii. Sli constderam 0 grln(la infipta ~nV~l,nperete st. aviud aplicata 0 fortS. la capiitul ei , de exemplu ,0 s'CLn'dura' lemu incarcatsi.Iu capiit ell un om. i Sub greutatea omuluivguinda se incovoaie ,~i capiitul ei se deplaseaZrl in jos, . Grinda se l~cU\'oale<deoarec~ IibreledeIapartea supcrjoarase ahmgesc, iar cele dela partea infertoarli Sf scurteaza. Daca se deseneaza Iitiii verticale pe 0 ff faFt lat~l'alrl ,a grin7:ii acestearallitn~drepte}i,pe:r.pell_dicll!aJ:~ ,peJelele,~uPtC~~ __ : _I tioarfi ~i inferioarii ale gl'inzii (fig. :5.5). .Alungirea ~iscl1rtarea fibrelor de i lcmn super ioare ~i inferioare slnt ari'ltat.eprin ,~propierea' liniilor verticale

I
,
i

de

.~:::~~:~~:;' >:'~rf~:'" ,-. - .', .

;

,~

~ ~

~
~i ,!

"

"'~;:-'

"

..

>::
'

,4 ::,

_ " 4: : ",

..... ~ ,
;-,

~ ~ ~ ~ ,I ~ ~ jl\,
~!

~i indepartarea Iiniilor la partea: supertoara.Cea i:rrairemii'r~ cahila particularitate a acesteidetormatiieste ~a Ii:brele mediane intre.'fat~ superioara ~i cea inferioara i~i mentin lungiiuea init iala. Ele nu slut deci nici lntinse, nici scurtate. Deci .ele nu sint supuse niciIa iutindere, nici la compresiune ;' ele slnt -nesolicitate. Maimult, putem ohserva de asemeni ca -Jungirea ~i scurtarea Iibrelor din.jurnatapile superioara sl.interioara ale grinz ii cresc de lazero la ffbra-medieIongitudinala, pIlla la valorrle cele mai mari lapartea superioara, respectrv lapartea in~~rioara a grmzti. Deoarece .comportarea scindurii este liniar elastica, intinderea ~i compresiunea hi fibrele grinzii cresc Iiniar de la zero la valorile maxime in Iibrele de la Iata supediiara' ~i inferioara. Aceasta explica de ce linii1e laterale scurte ramtn,d~~pte,a~a . cum stiau Leonardo 9i .apci N.avier (vezt capitolul 1)" ,_ , ' _, ,,:"'. :In ~azi.ll unui sttlp cornprimat sau al-utiui cah~~' i~tjn~~,~fQ~t,ihle4'wJ~~ se distribuie uniform intre taate fihrele acest.or eleme!lte'-_iIntJ:-:"Jit:gIii'nd~l' diu' contra, fibrele superioare ~i inferioare extreme sint solicitate eel mai mult,: \: tn timp ce .toate celelalte fibre sinl:.solicitate din'<;.~J:f!.!!q[lop,~'piltj;I).,:-,p~)ni\s.ura,. ce neapropiem de Iibrele medii Iongitudinale . .A:cel't~'ft)J.Fe -!lle:.d#~u:e.f!,ctll,Qf\;~,~j nici unIucru mecanic, Int imp ce celelalte, ef~c~ll-elil;la uA)1JjJrCU.-.m.ec1I:nk .. dim: ce in ce mai mare, cu c1t~slnt mai. aproape de tata .supe,~~qa(a, ~J..,i.nH:t~oara al,e griiiz.ii. A~tfel: eea~a..i mare par,Fe:a: m. ~~eri~ltiliij' griu~j~ }1~~fS.~I::\W~~l\t., la' capacitatea ,iUI maxima. 0 gnnda, oricare ,ar~imatenaIl\l-d:ln::?~~1! ~llt:f!;: facnta,' nu este un element de constructfefoarte Mici~nt,deoare'ce-, lJl, nj.~die" fibrele ei Iucreaza lajumatatedin.capacitateaIor 3:~,lli.isiJJI.1~:' ", ':':,:,:,:~:~'. . . La 0 grinda rezemata la capete pestnpi,apr,Qpi~r:e,~ ..UrilHpr.., v,er;\(ical!l: de pe Iata laterala spre partea, superioara ~i:d!'partar:.ea;.\Qrsp-rec:part:ea'j.uf,e:-:; rioara.(fig. 5.6) indica, iarasi, !,lit fihrele infer ioare stnt supuse 1a intindere-, ~i cele .superioare la compresiune. Aceasta ,e,xpli-cii de 'ce~p!ll'jisu);ila.~parte~', inferioara a grinz ilor flicute din materiale avlnd tezisten~ada.:tntiri:der~ redusa, cumsint piatra ~i betonulvsi de cesintintroduse armaturi"de otel Ia partea inferioara a grinztlordebeton simplu 'tei'elii;i.te:la' capete.: '-- ,:':": <~7 ._ La: asigurarea scurgeri! ihca:rcar'ilor .la',tetlin, .;",rgili:ri:cia;,f((ceh intportanta -!ii mai difici la" est'e' sa fix1im- distaflfele' orizontale 'astfel.'iIiCit: incarcitrile s&poata fi transpcrtate de-a:lungu11cil:Str1i~tU:ritSinii(p'oa'nu.-afe~ alt scop. In mod. asem&nator:,,'plah~eele'unei' daqir( p~'r1P.#'oanieniro,f~.'"s~; clrcule deasupracapetelor oamenilor depe pIii.n$ed~inferii:la.re., Este. de*W1" de 'u90rsa preiei 0 lncarcarecil ajutorul i.lnuUtUp'pla:sa~ ,.chia't s)lp~a;, e~te,.mult .maidificil sa transmitl incarcarea ~lntIi,caIiii6n Ia: ''re~z:el;llere~po4ul~r asttel incit, rtul sa poata curge 'farapiedici p~ sub et'1.n caz_tJ crrtdinlcir~ais:-:,; tantsle (de pina la30 demetri) sint acoperlte de Iitirilel'oase'gri!lZi-oriionta:le'. Este 0 situatie nefericita ca grinzfle lucreaza mai degrabfi neetlcient.

la partea inferioara

>:~;,

0'

'~if

&.

.
,v
, ','.

'::',,"'.

11.

FiBRil I1DI LONGiTUDiNALA'

Ftg.: 5.5. Secwmi

"

~i, tibra ,IP-cd'iIe -lciIlg]~di'llaJ.i1a.UIl1ed COI)5ol-e ,BU":!l,USe l'a moovceere.:

!j
I~

~
Fig. :~K\SeCtiuni !Ii ,fi;bra'medie: iOThg-itudirr~l~:1a:,~:;griiiIt:Ui siroPl'll reze:tpJalt1i iJ,a',oajpcie.. .
5 Mesajul

"$

6~

l~

I
i

~ ~

structurllor -

cd, 211

ij5::

f
I

-f

Se poate lace ceva pentru a Imbunatati eficiel}tagrinzilor? Observind ca tot materialul dinvecinatatea fibrei medii Iongitudinale este putin solicitat, ne vine gtndu] sa Indepartarn acest material de fibramedie spre Ietele superioara ~i inferioara ale grinzii. Daca se procedeaza asa cum se aratli III figura5.7, forma sectiunii grinz.il, nurnita seciiune transoersalii, clev.ine asernanat oare ..eu a literei majuscule 1. -Desigur ell. nil . poate 'fi deplasat tot materialul din veci-: . . _'. nat'~tea fibrei medii spre partea superioara ~i;~ F~I< .. 5.7. Grindli I avmd ace:a~l .inferioaraa .f1rinzij, Ceva material trebuie " ~~l~ne trBIIISVer.sal '00 lil 0 . ' . "'. .' '/I'IiInd4dreptunghiUlara. totdeauna sa lege lirple superjoara .,i inle-: .' rioara ale grinz ii- 1,-nnmite(,(ciipl~ altfel ele ar .deveni doua grinzi...~eparate, subt iri ~i flexibile. Aceast5. 'ii~ie vert.icala ingustli este numita initna grtnzli ~i este caracter-isbica pentru grinzile de otel ut llizats la eonstructia cladirflor inalte din otel; Grinzfle de otel inIorma de leu tlilpi late, numite seciiuni Cil ti'iljJ(,lale,' se' obtin ruHnd'piese de otel lnciUzitc9i ajunse instate maleabilatntre HHrile unor preseputernice ~i au talpilem'\llt mailate decltsegmenteladeIa 'p art ea . superioara+s] inferioara a unei m~juscule 1. Aceasta ieste Iorrria cea . mar eficienta care poate fi data unei grii).zi pentru a 'putea preluafncarcar] verti. ca,liq.ia letransporta orizontal de Ia un punct la altul. Ne putem imagina 0 griO:drl ca un element de -constructie care transfera incarcari le vert.icale, In reazemele de capat InIungul fibrel~rsalelon:gitudinale, casicumgrinda 'ar devia Iluxulvertieal al inC:lrear'ilor eu nouaz eci degrade pentru a Ie dev iit: din .nou jn directie verticala -Ia. reazernele ei (fig. 5.8). G~imj]e slnt alcatu ite dinotel, alurniniu, heton arrnat s i Iernn.: Deplasa-. rile In jos din incovoiere sub incarcliri, mai mari declt celeale stilpilor, trehuie sa fie limitate fiindc1i altfel se inclina ma i mult decit este admisib il sau tCI\cuiala' Incepe sa se desprinda de tavan. Normativele Iimiteaza sageata din Incovoiere a unei grinzi la eel mult a 360-aparte din lungimea ei. Rigiditat ea forrItei unei grinzi este Inarita daea deplasiim 0 parte a materiahiJui dinspr fibre!e medii ale ei:~i se masoara printr-ci m~rime numita momentul de inertie aLs~ctiunii transversale a grinzii, dat.in toate ma~ualele care trateazli de~pre grinzi. ~stfel, gdnzile inalte sint. mai rigide decit.grinzile scunde., Fe de .alta p'atte;' rlgiditatea grinzii scade dra;p.atic Cll' cre~tere.a lungin1ii; dublarea lungimii grijJzio face de ~a'i~p;ezece m~T{leXibilli: .-...

-~~

I!
I
I, l
.!

I
l
1
I

.~,-~J

!
1

. Daca tntiuderca este caracterizatll. prin .. alungire ~i compresiunea prin scurt.are, comporiarea gl'inzii .sau 'fncovoier:ea'este caracterizata prin curharea grinzii. Ori de citeori un elementdrept se.curheaza sub lnell.rcare, se dezvolta actiunea de grillda ~i eu eit se curbeaza mai mult,. cu atita siut'mai'mari, tensiunil'e din incovoiere. Cind eapetele uuei. grinz i se curbeaza In. sus, cum estec.azul unei grinz i rezemate Ia cape~e,Jibrele. inferioare ale eisint supuse la ihtindere I;'icele superioare la eompresiune. Ori de cite ori 0 grinda se curheaza . in j os, de exemplugrinda suporttud un halcon, Iibrele superioare sint.supuse Ia irrtindere s i c.ele, inferionre la cOlllpresiune~. (De aceea. la 0 .grinda de baleen, din bet.on armat, .. armiitllrile trebuie sa fie dispuse in .partea superio.at:1't, irrtinsfi a grinzii). Atunci, in general. intinderea apare de partea opusa 'curbur i] - (vezi fignrile 5.5~i,5:6), . .' " , ." S~a admis tacit .di 0 grindll. rezel"().~t.1iIn. capete pe douaZ;idur.i sau pe doi : stllpi nueste- legatf.l rig-ielell', reazerne astfel incit capetele suiera rotiri da~ori~~ sageti1Ol:,~in In<;ovoierd\czifigur1l5.o). In cele mai multe cazuri Insa grinda . este fixalli in z iduri le de l'eiemare sau Iegata rigid. deeapatul supertoral stilpilor. La 0 grinda din beton nrrnat .mrnar ea stmul tana a .hetonului face o legaturu monollta a stilpilor eu grmsile, in timpce intr-o construcj.ie met,a-lidl grlllzile sint legate rigid C.1lsttlpii. La astfel de grinzi eapetele nu se pot' roti (sau sufera (100:1' rotiri usoare).' Ele sint numite grinzi Incas/rale. . Grinzile lnc.astratesint deoasebit de rigide !,'i de rezistente. Ele suports o incarcare. odatji s i j,um5:tate ctt aceea a unci grinz! siniplu rez emat.e avlnd aceea$i, :Qesc)J.i9.CI'e-i?ic~lpaUisageti de. cinci orimai mici. Grinzile Inca$trat se def,Di:illt;il.z5.sub incarc1i;ri, asa cum .se arat~ ill figura 5. 9. Desenularatii 'ell.. legatura r'igidacle pe reai'cllie face ca grinda sa aibil. curbura tn.] os Ia ..ca.pete;' in \imJ'l ce mijlocul ei are eurhurain 'sus. Acesta estemotivul p'enfru. <::ar.e,,\~ vecinli.tatca l'eaiemr.lor unei grinzicle heton incastrate armatura este pus!t' la. I!?rtea superioar1i; iar lamijlocul et lapartea infer ioara- Exista doua punete, iil'1hilg'ul gririzii in care c.ui'Jmra se schimbade j os in sus. Pe '0 lungime t:edusll in vcdnatatea acestor puncte grinda nu are 'ci.irbtira~i, Meaceea, nu 'se dezvoltll. tensiuni de .tneovotere- Asemenea punde. se numesc .. pllncte de iii:flexlil!i"e. Asttel fon:n.a grinzii ineoyoiate.permite sa avem 0 imagine clara. a. distributiei tensiunilor de lncovoiere din gri.ndl\... .' . . ., .Pentrn .canu eumva ~~ sededudl.clin ace~s1;~ seurtadiscu~ie ~suprll' incQyoiirii crl.annuturile In~r-o grincla,4e peton trebuie Sa aparafie 1~ p:artefl. sup~rioara, fie la .'cea imerioara, .sa bDserva.m ell. lt~' stilp vertica'l~ fiX-at.
:,' I

I.
!
II

,)!.

l i
I

~.
I
I

'0:.

i~:

\;uei

ori

.'.11

6(5

-<!-

a -.~,..

I
~

:~f.

CtJRBUR,t/IN
'-'~--I~

SUS
n"'"
j

--Q

I. !

)
'-';0-

Ib~~ "'---PUNCTf. .t

II I,

R;PI2

I
~;

C' INFLXiuNb ~ DC

>
G7

i,
n
~',

CU!?BUPAiN }OS

. .

Fi;g;,;5,S;; Traseul;

Be 'sC'J..!i-,gere :.aInclreaz,i!i:13 orezema;IA. La: capete .

grinda-: &implu

..,; ... ;",.F~g. Jl, .Sageti1e: :un~i.,grin~h~casj;,rC(te.

~
~;

~ r

~;~~., '~.'t:.i" ..

Iundatia.sa se comportli ca 0 consola verticala la actiunea IortelorIaterale si poate fi batut de vlnt din orice parte. Ctnd vtntul bate de la dreapta, fibrele sale intinse .S'(11t .fn partea dreapta, iar .Iibrele comprimate in stinga, dar ctnd vtntul bate de la stlnga, rolul fibrelor intinse;;i comprimateeste inversat. La asemen~a~t~lpi, arrnatura din otel trehuiesa fie pusa dellmhe~e part.i ale st1lp~H4J, -.pe-:Ungli aceasta, armaturile servesc ea sa "coasl!"hetoritil ~i s'a-l -. . hi. a~6st scop, la cele mai multe gr inai, armaturrle de la.partea superioara ~iiIlferioara slnt legate prin bare.verticale de otel, numite"iiiri~ constrtuiud 0 carcasa de oteh continlnd hetonul (vez i Iigura 5.12). Ia rindul lui; acopera harele de opel, imp iedictrrd astfel corcdarea lor. Se stie cll 0 acoperire insuficienta cu beton a barelor, care permite apei sa patrunda in grinda ~i sa 'rugiueasc1l arrnatura, Iaceca armatura sli se fil.rlmiteze lnauntrul bet onului, p'inll ce structure se distruge. Acesta este un Ienomsnpericulos deoareee coroclareaarmaturi lor nu p oate fi ohservata din. exteriorul structurii pentru a ne ~vertlza .asupra stari i ei.

~ ~

;~

incor,ii#ez,e...

...

Betoniil,

I Iir
i'
~ I ~ .~

iNTiNDERE
F~g. 5.11. Ech'ivaJe<n'ta

'.

diintre 1ttD:e=e i?i iti.ilil~l.'derea ~i oompresrunea doua dire~iIi ~oaa.-e.

d'Qpii

,.

LUNECAREA.
t:

"

. ..' ." '. ~ . -.:. ~ . Cindo consolaeste lncarcata la partea superlOara, ea ~mde s~ s~ rotease~, ~aI' eC.hilihru: ei la r.?tape este a.sigurat de acti~mea e~ort~nlo1' ~e lll~mdere din fibrele sup er ioare ~l de efortunle de compresiune din fibrele .lllfen0!lre, ea:e tlndsa faca grinda sa se roteasca insens opus (fig. 5.10). EVIdent ca trebuie s! fie'satisfiieut:;;i echilihrul la translatre. Aceasta inseamna ca deoareceincar. c~rea ?e SUI1actioneaza in j ?S, 0 forta egala;;i opusa.: sau reactiune, ~rebuie sa actioneze asupra consolei tn sus, Aceasta se poate tnttmpla doar acolo unde grind.a este rezemata. Asadar reazemul trebuie sa exereite 0 reactiune iu sus, egala.cu incarcarea (fig. 5.l0); eaeste nurnita forta tliietoare deoal:ecc, . impreuuacu Incarcarea d~. sus,_ e:"{erci~a_asup_ra g~!?zii .~_s~~a~~f~L~e :,l.ctlllne._ .. pe care oexercrta foarfeca asupra unei foi de tabla cind 0 taiem, Intinderea tinde sli separe partieulele din material i compresiunea tinde sli Ie strfnga.; forfeearea le face sli alunece una in raport eualta. S-ar putea g.~?di_.p_~ bunLdJ:ep.ta.te-cii-actiun~_~j_e __ ~~~~S::E.e.,~~te untipnou_;>! ~iferit d: actiune structurala Iii ea stnt trei actiuni structurale elementare, mar degraba decit doua, asa cum s-a aratat in capitolul 3. Nu este asa, Aceasta actiun~ de ferfecare este 0 comhinat ie de intinde~e ~i de compresiune $i este aratata

infigura 5.11 a, b, c. lnfigum 5.11, est~ indicatun cub mi~e~tras dintr-o consola ~i avind aplicate dona forte egale ~l de sens eon~rar ~etl0111nd I:~ fetele din stinga ~i din dreapta, forta apllcata dirij.ata~ in] os, iar ,fort-a taleto~re in sus i asigurind Impreuna echillbrulpeverticala al CU,!JUlUl.~ar sensurile lor opuse impreuna cu di?tanta.din!re. ele tind ~a roteasc~ cub~l I~ sens oral', R la fel cum am trage cu rmna dreapta ~l am Impinge ~u mina ~t!nga p~ntru .a ij tncerca sa invlrtim roata masinii noastre. Pentru a asigura echilibrul de rotatie al cubuIui,irebllie sa apara pe Ietele orlz'ontale, fo1'teegale ~i opuse, sau f~rte ~ de forfecare, ee tind sa roteasca cubul in sens antiorar, a~a cum se arata .in f'o ra 5.11 b. Aeeasta denota ca ori de cite ori tensiuni de lune.care tind .~ f~~~ sa lun~ee in sensvertical particulele unei grinz i unele in rap art cu celelalte ~ C' did' a Ie faea sa luneee li in sens orizontal. Echivalenta ! e e tm n mo ~eeesar s. . .. . .. ~ . ~ ffi .dintre lunecare ~l 0 cornhinatie de Intindere ~l de com~r~smne poa~e ~l va~uta acum in Iigura 5,11, c. Aceasta fig~ra arat~ cum lu.n~.ca:ll: de SUS.;;l din s~mga ~ se comhina pentru a deveni 0 forta de intmde1'e dm]uta in sus ;;1 spre .strnga, ~ pe cind lunecartle 'de jos si din dreapta se comhina pentru a deveni 0 forta . ~ de tntindere acpiontnd in jos ;;i spre dreapta. Dar lunecarile superioara .~i ~- --.--.din-dl'eapta-secornbina deasemeni -pentru-a- deveni 0 fortli-deeompresiune--\1 . actionind in jos ~i spre stlnga, in 't.imp ee Iunecarile de j os 9i din stinga se ~ comhina pentru a. deveni ccompresiune egala dirijata in sus ~i spre' dreapta. .~ Se v~de astfel cli hinecarea este echivalenta cu lntindere ~i cornpresiune ~pel'pendieul~r~ intre ele ;;i 'la patruzcci ~i cinci de grade rata deIunecari. ~ dovada fidea a acestei echivalente este data de a grinda de beton arm at insuficient armatli la lunecare. Apar fisuri diagonale la patruzeci si cinci de ~ grade linga reasem, denotind. ca resistenta Ia intindere a betonului a :fost

l
I

sa

!i
j

~ i'NcARCAR

~ ;

I
!

depait~ de componenta de mtindere a Iunecarii. Aceste fisuri sint eVltB:te . :1ndoind";barelede la partea inferioara agrinziila ununghi de patruzeci i astfel Inctt sa absoar~a. [ntinderea din.Iu~ecare eu etrieri pentru a-tmpiedica lunecarea lor reciproca (fig .. 5.12). Aproape nici una din problemele ridicate de grinzfle de heton nu exista la grinzile metalicev.deoarece otelul are 0 rezistenta huna atit la intin.dere, cit ~i la eom:presiune. Totu;;i v~lD.ar1ita in paragraful ~l'~tor ea putem avea .. .. .,.. .., .. . flecazuri ~i lagrinzile metalice. .;;".,
A

cinci d~ grade

iinga~eaze~e

sau ."

cosind" straturile

orizontale de beton

RAC,TI'uNE COt1PRsiUN
I

F1i'g. 5.10) -lDchillbrul

vertiCld I?i de

I['()bati~

ai. OOiliSo'lei.

68 ':i"

,f~

~ .~ .~ ~ ~

'

.69

" .\.

.i.~

I ki

:rm

I,
Flsu;;ti iNCLiNA TE

ARt1Aru.QI ARHArURA' e/o/co

. 1

I'r,

Fig. !;i.12. Fisuli

din

efortueile

!1X"ilioeipale de ]ntindere

pe reaza"

mele grinztl.

..

'

FLAMBAJUL
: ,:.. "Poateparea ciudat ell.lit a cladire mcderua din otel stilpii trebuiesa aiha .aeeea$iformacu talp iIate ca si grinzile; cind s-aaratat ca forma I este ideala 'pentru incovoiere, pe dud stilp ii nu sint supusi la tncovoiere, ci sint compn'mati: 'Dar aceasta alegere elimina unul dintre cele mai periculoase Ieuomene din structuri, denumit flambaj :' incovcierea unei bare drepte supusa lacom:presiune.: ' .. ., Daca se apasa in j os, eu 0 forta crescinda, 0 rigJ5. verticala subtire din o.tel rezemata pe- 0 masa (fig. 5.13), rigla rarnine la. inceput dreapta, dar exista un moment ctnd, brusc, rigla se iucovoaie. Se pcate arata ca 0 rigla perfect dreapta actionata de 0 forta de compresiune centrata perfect pe axa ei se va incovoia brusc clnd Iorja atinge 0 anumita valoare numita ualoare criticii (rigla reala nu se incovoaie'brusc 'deoarece nu este lliciodata perfect'" dreapta). in morneutul in care rigla se incovoaie, Iorta de eompresiune eapata un brat de pirghie in raport cu axa sa (fig. 5.13) '~i se Incovoale din ce in ce .mai multo Aeeasta este 0 relatie in Ian], cind, ell clt se lncoYoaie mai mult rigia eu at it se mareste ~i hratul de pirghie. Aceasta mareste efeetul de ineovoiere dat orita fortei, care creste bratul de pirghie ~i asa ma i departs. Foarte 'curind rig1a se rupe priti iIicovoiere. Se spune di. stilpul devine instab'il cind Jorta atinge valoarea sa critica. . . Aceasta comp ortare este caracteristica nu numai pentru sttlpii zvelpi, "i9~pentru orice element de grqj;ime. redusa, oompi-imat; .ea a.,capatat. 0 .mare.Insemnatate .datonita sectiunilor C11 pereti subtiri perrnise de materialcle ~oderllli," ,a~l,ud: P. rezist~nta ridtcat-a. Coloanele {ini:ii templu ,gi'ec n-ar Ii putut sa flaiabezjr niciodeta tntructt ell' eraumasivesi' scurte, Strlpii zvelti \iJiei constructii nicderue stnt mult maiprobahil supusi .Ilarubajului. DeoareceIlambajul este 1lll Ienornen impliclnd' tnccvoiere, devine.clar de' cestilpii modcrni din otcl au forma unor grinzi ell talpi l.ah. Rez istenta. lor Ia [Iamhaj .este .m.arit~. prin aceasta forma f1irli .osporlre de. material eostisitnare .. ..... Fortaoapal)il.a. de flamhajji unui stUi!;';orl{]. sa criticii depinde .. de zveltete,de materialsi de felul cum este rez emat sttlpul. Deoarece s-a" stabilit ca' mo"fuEintul de Inertie este 0 . h1al~illl'C caraeteriz lnd cantitatea de material deplirtat de axa :heutra a griuzi! -5i masurind, 111 'consecinta, rigidi-

r!

l"
llig!e sU'btiri SlliP~'[)a

Fig.5.,i3 .. F!lainbajoul =ed

~~e

aXillSIla..

tatea sa la incoyoiel'e,. un' este snrprinzator ea forta de flamhaj crCII! proportional en momentul de inerjie .al stilpilor cu talpi.IatecCu tit este 'nlA lung un stflp, cu attta devine mai zvelt, iar Iorta. de flambaj se reduce prn portional eu patratul lungimii sale. Un stilp avind lungimea duhla fatli d aceea a altuia are 0 fortii crttica de patru ori zp,aimicii. Un stilp Incastrat In fundatia sa si libel' sa se miste la capatul superior (un stilp in consoli) are a forta de flambaj aproxiruativ de opt ori mai micli, decit acelaai stilI' Incastrat in fundatie ~ilegat rigid de un planseuIa capatul sau supor lo (fig. 5.14). In sfir~it, cu ~it materialul ;~,ste mai rigid, cu atita este mai pu
.--',\

'pi

J",4~}
2L

2L

at

F.ig. 5.14. Fortele de lflatIIl!haJjarr~1\lIQ0r' sill(pi': .a) $i b)' 111 oonsola ; 0) in<:iaIs'Iir3.t;i.

':70

71

./

ternic ;tilpul*, Un stllp de otel fixat ill planseu la capatul san superior este de trei ori mai rezistent tnce privcste Ilamhajul decit uu stilp de aluminiu identic, . Este interesant de observat ca flambaj ul eskJ!.c-o.ns.c.cin.tul-".l.cg.LLd.c baz5. a Iucrului min,fl}(;,~iI).uatui'1\' Dacii a forta de intensitatc crcsclnda cste aplicata la cap~t~tl~sti;p,~tior alunui stilp, Iorta se scurge spre baia .tnai liltiiprlil compresiun~~is'ciirtarea stilpului. Deoarece Iortele tind totdeuna sa aju'iiga in pozitia deecJ:i:illbru ceo. mai de jos, acest mod de cohorlre a Iortei arcontinua.' indefinit daca nlI ar exista faptul ca, la 0 anumita valoare a Iortei, stilpul p oate cob or! -mai departe ill doua moduri: fie continul.nd .s.a se scurteze din compresiune.ifie prininco-yoiere,:. tndata ce lucrul mecanic necesar pentru continua cobortre a Iortei este mai .mic in cazul tneovoleri! decit in cazul compresiunii," stllpulurmeaza calea cea mal u~oaTa'~i se tnoovoaie. Stilpul flamheaza, , .. Forma data ~i$tnpilor moderni dlniotel poate evita flambajul stllpului in an~iD.bI:u,.-la:r::~poatet.9tu~i sa permita-Hambajul unora din elementele sale comp onente, cin:d acestea sint subpiri. Inimile subj iri sint cele mai sensibile la flamb~jl}-})?<,:a:l~~ . ~.i, uneori, este necesar caele sa fie rigiclizate pentru a lrnpiedica producereaIui. Voalarea inimii grinzilordin otel se poate produce linga reaieme 'cl'a:toftta:"compO'nentei de conipresiune iu'llecarii: Talpa iniericara a unei grinzi in consota ell talpi late, fiind suhfire s i comprimata din i'I:f<iovoiere'. datorita ;'incarcaril"or :vertiCale, poate de asemeni sa flambeze. AC'e'st fhu11bajse 'produce in' directie laterala asa cum searata in figura 5.15 !?"l'torsi6heaza gti.nda;pe linga' Incovoierea .ei***. .. ., . :'':., Pietderea'stahi:litrttti formei este una din cauzel e principale ale .distrugerii'~~ructurale; Acoperi~ul'patinoarului artificial de la Centrul Civic Hartford era o-sfrucfufifspa!iti.lif (descrisa 'in 'cap itolul 10), alcatuita din bare de otel. :81 '~c~per'ea o'sllprafatil 'de' 10 X 91,50 metri si era ~eiel11at pe patru st1.lpi masi"i .de beton refr-a~i w'U metri in, interior fat~ de colturi. Barele de la fata superioara erau eompr imate datorita greutatiiproprii enorme de 635. tone

.~ I
I .

, . r

1,

.,

I
f

it
I

forta ~i de greutatea zapezll, gl1l:'-l'll ~l ".l!'" ",-,Uu<U'''L'' 1''' "U. ~ ~.I;'~ "" ~"U" timp de patru ani, acoperisul a cedat brusc la patru diminca]a, dupa 0 puternidi. furtuna dc zapada, in 1978. Sase sute treizeci si cinci de tone de otel s-au prahusit, cu uruit peste planseul ;;i trihunele patinoarului, unde numai cu cinci ore mai devreme 5 000 de spe~tatori priv eau un j oc. Acoperisul s-a prabusit in mai putin de zece secunde, ..A.:f;~sj:a. ,ce.. dare.istructurala a fost atribuita, de catre ingiuerii insarcinii-~{' cu' investigarea-'acestui accident, flambajul, la inceput a numai cttorva bare comprimate, care au transmis . harelor lnvecinate eforturile pe care se presupunea c1i le suporta . Barele invecinate supralncarcat.e au flambat la rlndu1101' ~i propagarea progresiva a flambajului latot mai multe bare a dus la prabusirea intregului acoperis. Aceasta lnthnplare dramatics arata ca una dintre caractristicile celc mai periculoase ale prabusirii datorate flambajului este caracterul hrusc, tara nici 0 avertizare. Ori de cite oriostructur:i sub sarcina alege calea mai usoara a Incovoier ii .lJl.ai.,degraha .declt. c,<\teJ,l .llr,~xazllt~.a eompresiunii, structura poate ceda- 0 judecata i:nginereasca; ~~natoasa;: -elemente- ri'orect conformate s i rez ernate, materiale rezistente 9i a urmarire atenta in timpul constructiei slut necesare pentru a evita aceasta comportare structurala deosebit de amagitoare ~i~~"sensibmi , . ':', ~.'T" .'.'." ...... " ~.":;
Q

'.:.

"[.,,
-':~~
",,:i .~.?.' ~: ~.

:-:::i; ....
'I:~ . ' ,:~ '.i I:~:r

rr
:',

~ .

1.

. ...

: ."..

"., +'

......
.... i-

::'.
~i .;,

r ,', :.

',]"1. ':.

'I

~;~

. ",:' :~ ': .
":.+

:':'j. /,

:",

'j,

.'
.I:

.,',

',/'

,1.:';

"!;'

. - .-- ----

-.- -_. -. T
~

I
I
',;'

.:"
I"

-- ..-

~---,

..

_--

,,':. ......

,';

'r
,-;.-.-. -r-r-i-r-r-rr-r r-:

:;'

"::,'" .

------..---'~IL!-- ---". ~~'~..

7A4n:

I
1

"I:."1~\
.:'1-;-"
"

-;'
" .:. ':'~' !:

~ ~ :",,'
-,

I
I

",:
:

>-'(
.

.
r ,
.

'~

:,',

~ ..
~.:::.

. 't.

v-

::., ~'~ ': ,.:.:

:. ~ i..:

F.iJg. 5:15:; F-lamba,jul

!IJa,tem[ 'Ill mei grinai

ou t1Upi lallie.
\'(~I'" I

~ -.'.
.'i ""f;,'
;,= , :: 1":;~ " . = -~.

Rigiditatea rnaterlalului, in sensul exprimat de autor, se masoal'a prin valoar ea modulului sau de elasticitate (n.tr,). . ** F1ambajul: IDcilVestentIlDit'uoolar ttn.tr.) ... ":. '. . *** Acest tip de plerderea 'stabi1itittii. 'formei este numit-{lambaj lateral (n.tr.),

!~

"'.,"

". ~. ')

: -. "

:.

:.,-,

,'

..... ,

"' 'I~' ;:. .. :..

r:
"I

.> .

72