••

..

Arhiereul GRIGORlE LEU BOTO~ANEANU

CONFESIUNI SI SECTE ,
STUDIU ISTORIC-MISIONAR

•
BUCURE~TI TIPOGRAFIA CARTILOR
1929

BISERICE~TI

..

(lJ.

a: (lJr. c9J1iron eristea

Q?rimuf (l>atriarb al 0isericei @omane fi 9nalt {9rtodoxe @.egent lnc(iin modesta de ar(iiptistorie ~izece ani a 95isericii {9rto4 mea lucrare ca omagiu cu ocaeia ftnplinirei
4

f/Jrea !j;ricifu/ui

douazeci

de ani

de conlJucereprimatiaid doxe ~omdlle" ifantii

cu lJorinla fierbinte {i ruga Creator ea

cdtrd. atotpaternicui

c9'nalt QJrea Gfj'in/ia cJ'a siipoatii ./eric;

neamui rom an esc cu rea/itatea devizei~' ,; (9
turmd ofi un pastor);,

clZufarul.

'1I
~

~ r=: v-6v
U'l«.., ~ ~ ~~

...

'r~

AA ~ ,"";

.# /'
t

-~

hJ"

~'J

,1t~

_4AAA4'
,

V£..u4.. ~

k'~()~, ~

~'J-(.

tJ e «

~f.,.L.

A.14. CLd'-4, ...<1.: ~

cu_ ~

~·U
1.NA(.

~~-

a. ~.~ ~c...t.

u= ~ ~~
~'..J~ ~

c..;;_J~'" ""~, ~~'

"" ~~.~~

~.

~!4~~'
~ <j~en-. &u. k/~
C4 ~

~6t'~
~-;""

~-

r«L ~
~~

1A-f~/~ ~
c.cNF'

,;, : ~

=-fuy ~

k.
A-

9€~ ~~

k~~:_

~/UM_..,I~~UL-/

~l~tr-

4?~

~CA-«...L
M cc.a ' ~

~/.~

A-<. ~

to-n 'rL,
I

~/-L< ~
4

~;4~{~

'-l

Zo

~
~~

- cU_

<1C~

u..-..h ,t}~c_,
,---

J~~~1'-L-{'~.
~----.; /0

E~

·/iLY.

PREFf\Tt\,
Traim tntr'o epoat de adrinci frdmdntdri sufletesti. Atatea prefaceri au venit tn uiata omenirei si atdiea dureri all plouat asupra lumei, tncat ne-a surprius nepregtititi $i souditori fata deproblelnele ce se pun astdsi farit amanare pentru deslegare si solutionare.
lliarele tresit
0

rdeboi,

fennentatie economic, dar tnai airs fn domeniul uietei sufletesti.

Suntem

ce a trecut peste capeteie noastre, a infricosetoare si din punctui de uedere

inuadati de problente pe care uiaia de eri si de alaltaeri nu le-a cunoscut si necunoscandu-le nu ne-a pregatit, pentru ca rut le preuedea. Tari intregi fac experienta acestor problema Cll jertfe mari si sguduitoare infrigurdri pentru ziua de maine. De izbauiri Cll belsuguri numai trupesti ;;i pe calea ll11Jllaipolitico-diplo1J'latica nu ponte fi uorbu. Problema l1npdduirei popoarelor si (l nuintuirei neamurilor nu se reeoloa nuntai prin d'iplomatia "Ligei Natiunilor" ell "Pnciul Kellog", despre care se uarbeste atat, nici prin Curtea dela Haga ". oricat s'ar utodifi eli. ATu! 1.Y·u se ponte, pentruai totul atarna de marea HUt/IJ

time legata at sufietul si de ogorul pdrintese, dar mai ales de sfdntul jertfelnic stramosesc.
Aceastd 11tul! i111e duce si greul traiului

111aiales insetata, ea
1

tnt

sZujba frumoasd, simtitd, ecou at conuingerei slufitorilor ei, at hrana pouetei euangelice si pilda uietei de fiecare ai, este adeudrata cale de uuintuire pentru aceastd mare multime. In ruga sftintd, pontenind pe eel odihniti in viola de ueci, cere ertarea pacatelor 101~ ajutor pentru $i
trudele ei.

fn7.. atl'lturi uutntuitoare

pdl1ulnt .tara ale Bisericii

silnic, dar 0 (!(dsiJu de apd, til/Pit sfintele lui striimosesti.

....

VlIl

IX rului, S'(/II -"j,'<lI',<it. Sill/ii!,,,, $./111/'", (1.0'''' ascuttatr de (1IIi, bib!i,.,. ca : "Vedep cum sii. umblati eu

Gre/e/e probleme diu trccutul lIeamU/1I1- nostru plin de eliimlli $1 dureri, nu mai pe accasta mil' (III foss reza/1.:dte_ Romilnull1(iscu( ill legea cresriueasca s'a pldmrldft

via/a lui La sallut Bisericii Ortodoxe, iar tupteie de 'veacuri I-au ate/it. Aceasta« sfanta t(/1'ie stramoseascn, care ne-a dat 1111 irea de astaz i.
N1I se putea coucepe ROJJuil.1 de alta reIigie, confesinne. cretic sail seaar. Z,fflldJliloClrefe versuri:
• Torel, p3ga nl, ca ni, IiU! rea, De-Ii manclI ~ I eamearn ea sa ~IIII rnuru c't~lfn Brancov~an,,1 Consrnnlln!

de

IItte!

ca

_,11111 0

douedire lemeinka

a acestui adecar.

Ce I'llPtl' n'a dll.~ Papalitatea pel1lnt [(J11'Uertircaacestor .. Valahi sdusmarici-? Ce asalturi fu rioase 11 'all PI'Ote.~ton(fi in vcacn! XVII? .. ROi::ldtatlll? • 1111ramas dor ell rana.>« [oart« dureroasa as!({zJ.·,cd lin mic mouar ti/..' Rom(/n.i trallsih'{humi, atrasi atunri de bu,/(lllf/ilc traiutui $1. de jagtidllill/e/e 1I1u:i isao,tvz·ri de asupririle tmgnresti, (lU primit urrirea CII Romer.

am

cific

lllme~fi, mai mult a incurcat rostunt« naurntiui -yOfllI1llesc. 0 dornda este chiar desprl1'Jirl'a [ratilor unitl din

Am putoa ajirmlt

diplomati«,

(71

socatelil" d spe-

Unde mai pmu:m stabirea, - totnla sldbire a pilillrei conducatoare, cu ateismn! ,'<-l lojll, tnasonice din reacut XIX, pl'Ql'omtd tot dl' atractiile diPlamalice ,,,I combinatiile polilice I Btoat! de patdt suflctesc al ROll/ollilor cresti»; ortodoxi a tncepnt s(f fie pttt1'l1:l:IS de rurentcle di.w,z~'allte. Tilda '1.Joct'Oziim- rom/llm/cn?, amCl'rtisald 111 sfin le Iocasuri de mu1t7mlil-c # inchinare, s'a transforma; III
slI/Zetea:;di, sfilbi(;:iullea, periculoasa pentl'lI neanml IUJst-11I dl' n

Tnm",ih'all~a.

preface aceste sfinte 11701lUmclItein fl1cllisari ~·i pitale. Sc s rube legt1tulYI CII cerut prill inrlrinarea de locasuri sfinte. bl schimb Sf tntroneas« ntotputorntdn diplomn/iei omeuesti CII PI/cllison' ~i spitale de uclurui.

'"
11.1 aC('(lsltt sta rr 1/11 glfse~tc furta l'tI.~boill/lli. Zgllcilliri <>·ujlotq;/i, CII o tntoarcsre ta aitea ade7.,'(f-

I'{':istrr( ill Ih/n Imlmill/lli romunist at bol'$e~·islflllllli, dill' 1'(/1'{idi tol 1111 nunas ill ntanm lIIas.~ff a crl'dlllC"/o$ilor lIo,"fri. .IJO$if'lIim( apoi 0 millfillle de ('{("mente strriue, prill nlipil'm prm'inriilor, pericollil rfiMl"irl'i .mjieit',~li III'-It .<111'· prin,; dCM)ricllta/ i uta] alr« ill pt.flll m COl/till a/loa rc. jrl'llrllin sII/Ierimlrr7 d /1/ spr·:cfnl oamrnii polilil-i, I'll .','dlc(f fill' rouceptio ma! mnlt masonirn, NII-# pot ria seama momcntan de prricotn! Il(Itio/l(lI, ({' lie a/'lll'lIi/d prin ala011'1'11 rrl',,'lilli,<lIl1lllli ortmtn» :;i Il11/1drlircu (r('dil/d(/,~i/{/r uosrri. P"II/1'I1 aceasta secletr ilu·ep sa s,' innuitteasca ill primii nni d!' dupI! razboi, dli(/r ell ntrntiunca bim'<Ylitoare (I .IJr'1II'8/crillltd nostm dr Cutte. .1'1'1.'1'1./1 astr'r:i ill clI/>rill:.,·U{ ROImfllid .Itil ri, uiri IIII/i nlllif nici ma! pllfill, d''1"(I/ 18 «cctr ,~i 1IOIIi currntr, ('I' se raspandesc sisteruatic in toate IIII/{Irilld{e (t1rh. Pcriroini are dOlln fet" pen/III lam ,~I IIl'lIlIIlIl uostru 1'II11ll/III'S(. a) Se ataca blond "II/Iflesc 01 crestinisnmln i Jw,~1 I'll ortodox ; sa nJtd'·(!~{1!$i acea IIIII/Iilllf! tarancasca IrKaln d,' ugortll I'III//(illesr ,oi de Sj'}11/111 jrl'{/dlll< crcstincsr, nndcjdca inidrirri $i {I mnllillil'('i rUln,:/r" de nuiine ; b) .Jp/'oape toti ';(!d(1Il1ii (III /l'glitllri internationate !"II dl't1esllplllri periellloGst! p,'nlnf uearunl nostru. .. Pro pag-a tulo .'·"'"/1"11'11II bo /I i ,~,. rectn. ",1 st rei lUI Ii Ill! e f di •m{>ti'i.'l':;" sufictnt neamntn: rouutnes: hI (orlln't" ce /III .~" lit .ale tu! ,;i iff dil'l'rtii nepotririte jirri ,'ii iuteresetor tui. Sec./alll_ii .111'111('1reese dOI/() en! cu an'Iti,~i smp (,fur dcjiflll: J) UII "lIIdl1:idllll/is/11 I'digios, J'.,', 'I agresi», fI'I'mclltlilfil:$()·"t/J','ifl'i • alia rllii .~piritllal<,; 2) 0 1('1.ldilll11 de tuta rhi« /Jlllitia; CII .slIfi surat counmisi mascat sub ((spec/III religio", a! /JIi,~ajl'ii. .rlU((l'lrie dO,l(trUl.lin:1, anarhie poliUcd, iatn cci doifeni/ell/i .dl' til':agrcg{/J'e a ""jll'lullli ranuincsc. ':iu D-I -"kIll/or ,.Cmiuic. ...J.llarllia doglllatiui I ill de stf disll'll{!tf Ris'>l"im ..r/flmin(flltti a Romfiniei; (lI/IIl"llla polilia) tiud« _"~I t/i.,frllgii

pazA IlU ca nil1'te Ileinlele~ti. _ci ca cei infelepti. rAscumpArAnd vremea, caci zllele rele sunt= I Hjeseni I', i.i-Hi) till frlEi! 1)(> 11111111 somuu] re! dl' iuoarte. dill De IIrllll'lrilel'echi/or pc/calc ills(1 /I'(//'JI iosl scutit]. _Jill

01 11I,'(ff(lminfi'

sa

•• 1'1/$11$1

siatul

rtJIIIIIII".

XI

Dm'''~lk "{IIII "n!/IIr1da III dosarrt« o/iri"o/l.','I ill rmlilnll'/I Ill' toate ~Ild.:. Prt'ftimloFii fIIi''''lIti~/i au _li/sl pril1~f JII(,lIIlrf />mtmg(lIIdl1 ctt _ti/mel£' ndusc dill RII:>ia :>()1'i,1i('lI. • ~ 1111 ~till ""{II (111,-,1serla Stndcutitor ill R,Mi,. l' df'Ilil1sm{(i ca f(l1I(lfI'lisfrl. . In'ia"i ('.yperh'/i/rl Iris/rJ (/II fttcn! siror ji nuri (lIedlld Ili ntte {rin'. rof",'::! di/>fOllllllin "j oamonii pt!/ifid /I'UII dill /lid 0 ntcniic accstor c/i,.",!illlli. Si, Domutu: (I' ({II sa lc ilia! iucnra: .,·om/cUi<"-' Deja flllimptlrilt' cnlendarlst« 11 .~iII/cc/mf (I te till de grilldif. Biscrica prill stlljitarii ci. a dill sruuutlu! d.' alonud. p. S. 1'(lI'IO/OIIU'II, Epismpill Rtilllllimilli . \'(I111 Srrrrisr 11 "XPII)' .~iflllllil1 In plrll III Collsislarilt/lli S'upaior /)i.,·('rirrsc dill {921 si " PI'IJPIIS 111/ />fall dl' misiunr. 0 C<J11//lIIiCIII'" (!ftciuk! Sf S/iwd s'n jand III 1926 de ctttrc 1'. S. Cri~~}rh" .h.pfsm{1111 .1mdll/lli .. j(l'a mmunicnre n II/oth'al (//Uli //11 referit! at £1'llli er scrir /rt'l'stl'fl, iu srsillll"fI urnmtoan: a Sf Sinod dill anui 1927. 1·,i:rillrf di problcllla • sectam 11I<1'P" stf dn'il/{/ I'fIIlM pcntrn Hiseric« ,'I tteanut! 110.'11'11, nnt iliaplI! IlII studin nmi tomrinir, in reuist« ojidnlif ..Biscrica 01'/odo.w7 Nomann", Fiiudn-m: rerut de p'('a/im,', l'at« extras # ill {II'O,<II rd CII uuetc m{au,;11 ri ;>i mill pled{i r i. In o{«'lfllil'm accstu! Iralu! 11/'11 {1rn)('upa/ ill prillild rand 1/ fI istori« {{111111ritor at III /1I,.{O/ confcsiountc, 11 1/11(/1/· [arc {(it nia] ("'(I.~,.lJif{)(lI·t' {/ ,'",-Irll>/, ",i "poi 0 flit um! exocta s/rr/isfica. III a trria /la/'lt' 11/ 'mu incerca! .wi "XPIlIl sf rt1lo·(! 11(11'111(' de illMril'l' a Biscriee! naastn: Onodoxe Romr/II( ,oJ ,f" camhatrr« a secidor. Prntrn n·f pull'll ajut« sf tnd runu; nit ilia; real pc Jra/li slujitar! si am/iIIIl'KIUsitori, ni'« III silil .'11 anrsutt $i sit conccutrc: 101 IY! 11 (I/HIl'lIl ill {1l'h'illll1 .~<,ddol' 11/ rleuSf'iJi iurntril« P. S. (;rip;orit' Cosma, E-pi..:;mplll .1 mdulni nri-au sll//if de uililll.:;(i indrunuttoare. ell ar(!t;f II/{Id""t studin 1I1'111l'i1'(fS,' sjnn/ C'<I primllt sClJ/mf

b) Slijlld apo! ({i "Toata Seriptur.a este de Dumnezeu insufIata ~i de folos spte invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre intitleptirea cea spre dreptate" (11 Tiu« XI.16j, II< ['{)111 il/d('ptilll at loaHi sjill1l'11ia ohfi!::atill Ill'1I pll~~(1de Sf Aposta! Pm-cl ell juraman«: "Propovedue~te Cuvantul eu timp ~i fara timp; mustra., cearta, Indeamna eu toata indelunga rAbdare~i eu inva~tura." (fl Tim. 11 -t ). Si HIIII fuo: "SA locurasca bogat lntre noi si intre enoria!pii nostr-i CuvAntul lui Hristos, intra toata intiHepeiunea, inva.tAnd~i intruePtind ell psalmi Ili eu laude !;Ii cu eA.ntAriduhovnicesti- (Cotos. 11[.16/
rA~1.
ZhJ I! Sl, Gri~lCIil~ Taumeuaqul Ii a]

ill /?1II1I(itllll numni SIIIII deal( 17 S("drlll/i. Si Ill'11uTI'CSC O(l'l1sta p,. dour'! rili bine "''fi"ile. a) 0 npl'vpicn: f'i 0 drnp:'Osll' I'M urai tl'melllic(l intrc uo! -"ll/jiMl'ii ,qi /}ropm:'adllitol'ii en mstnuedrre d,' t>iilol'lI[ Ill'(fllllllui ,~iat Biscricei IIOIlS/ re, pcntrur« 1111 nut! undc ;>i (lillri mill Ji iii mill IIII'm 1111111111d.,.IHi1l11li!orlllll( Ilristos, EI HI suliJ"flll Iutr« uoi si lie I'll binecm-anta lncrul uostrn pos/orn! ;;f nnsionar, .llnl. XI :III, 20);

Neeceserte I

'"fKlmbt"if! 1t;f!tA

GRIGORIE

LEU.

Cristea,.

111),,(1'11 Patriarlt,
ill

Iualt Prca ~Jilltia

Sa D, D. Dr. Miron

dipa trccerci aUn) feririrca dam1, .>:t7 tlibl1 1 1.111 l(r1111 irea ~'IIJleklls<"'1 de a i se I't1SPlllldc en 'fi alft! dnttf SJ Gr~!.,Ij/ri<' Tannuttnrgtt], III eiu« all'lIia «(1'(11 1IC~'sl('{/, ell

BISERICA

ORTODOXA

ROMANA

SI

CELELALTE CONFESIUNI

Biserica ortodoxa romana in totdeauna a avut grele lupte religioase. Acestui fapt se datoreste iniiltrarea eredintei creatine ortodoxe atAt de adanc ln sufietul poporului roman. Pare ca. e nascut en ea, eel nu poate trai deca.t numai cu ea ~i nic;i nu concepe 0 altlel de credinta, ~i e firesc lucru ; caci jertfindu-se pentru ea, a patruns-o tn adancurile ei ~i dogmatice ~i canonice, chiar sub forma rudimentara a superstitiilor, f?i s'a identificat cn ea. Insa poporul roman a avut de luptat pe chestie religioasa, nu atftt en neamuri de religinni straine, ce l-au invadat adesea, cum au fost turcii si evreii. N u ! en toate eel istoria ne vorbeste de luptele mari ale voevozilor romani duse lmpotriva turcilor in numele crestinatatii amenintate. Stefan eel Mare este :,;i incoronat de Papa deja Roma, ell titlul de aparator al crestinismului. Deasemenea, 0 epopee nationala ne canta martiriul crestin allui Constantin Brancoveanu - voevodul muntean - care nu-si l~sA Jegea lui erestina ortodoxa, co toate cl- rand pe rand - i se tae copiii tn fata lui ~i la urma ~i el este jupuit de piele. La cuvintele poetice: «Brdncooene Constantine, bater vechi !i domn cresti«, Lasd legea cref/incased it te do' n legea turceascdv ] i se pone raspunsnl ultimelor clipe de viatA cum ...nllagoate f mai eroie si mai martiric: .J 8' ~6Q ... ~~et
#

:69b1A rub 10lin.Bm

"Turct-ptlgdn.i~cdini-lifltl rea de-Ii ,ntinca ii carneo: mea, "Sa !/i/i ,'a murit cUi"n Bnincoveanu Constantin I" Turcii illsa, dupa ce cuprindeau ~:hile crestioe si-si umplean pllogile cu bani i?i mai ales dupa ce erau siguri de stapanire, deveneau aproape inofecsivi pentru biserica crestina a tarii. Ca dovads avem scrisoarea Arhimandritului Isaia dela monasrirea Sf. Pavel dela rnuntele Ares carre Tarui Rusiei, care mijlocea din partea lui Serban Cantacuzin la 13 Sept. 1687 I): • Se roagd loti pravoslavnicii ell, lacrdmi in ock; Ii '''lp/ord de la marele domn. ( Taral) sa nu-i ldsa/i a cdd~a din neuoia Turcilo« in una IJ mai rea $t mat amard, c; st! cduta/i prea milosliv ii sd-i mdnJulfi, cdel papistal" totdeauna au pumuit bi.Jerica pravosJavnied. $; dacd a ocupat armata impdrdteascd ;; venetiand or un oras in ungar;a Ii Morea, und« se a(Id biserui pravoslavniu, all, inceput pe toat« a Ie slli $i intaarce la Unie S41l a le pn/ace in hiuricl catolice, Sub jugul Turalor, (;1, toat« cd (e e greu stl trdiascd, tobqi in C'l'edinld nu Ii se lace nie; a siluire ri prigonire. $1 lucru; ace/a it itil' hi.nt! :;i. Qulontic patrwrkii i.i toti C'l't!ftinii or/orion, cd papislQ~ii all, hotdrtU sd i1!lpat'ld in!rt! If; toate ?>litropo/iile Ii episcopiile cari:l« '001' lua de/a Turd, spre a le [ace catotice Ii a II! itnpune cbiscupii.-lor, pe urmd a izgoni Ii inldmra prl!o{illlea pro'Oos!armiea .• Io aceasta scriscare se vede tearna ce aveau romanii de catolicii papistasi Iii cum ei preterau mai bine 0 stapanire turceasca, decat dependents de vre-un stat crestin catolic. Nu poate Ii yorba insa de 0 desvoltare culturala ~i administrativa a Biserlcii Ortodxe sub stapanirea tUIeeasea, Daca Biserica Ortodoxa a ajuns in starea de a i se nega valoarea, filnd 1na.bu~iU. In desvoltarea ei, a lost numai din cauza puhoiului turcesc, care a oavalit in Asia Micli ~i Peninsula balcanica, unde era centrnl Iii inima Ortodoxismului. Mahomedanismul salbatec ~i barbar a terorizat leaganul crestinismuloi ortodox p~.li in zilele noastre. Totasi lupte specifice religioase noi nu am avut en ei. Dar ce ne-au fllcllt Turcii ? Ne-au sllibit In orga-

c::

...

Ohlbu .C.!oltclsmul unguresc in Trans!lvanla", 1924... pag_ 18. CII.( dllpa 51. Mol", .1510rla 81s. ~ vi'J" (OlIgi""' •• manilar din Arde"l ~i Ungarl.", Vol I, pag. 263.

~1"lJ Dr. -Onlsll"r

Cluj Ro·

niza~ia !iii traiul nostru crestin ortodox cu stllpfmirea.~! obiceiurile lor barb are, teasa lei, lncat romaao-cetclicii ~ mai tli.rziu protestantii ne-au crezut ~ ne cred perduti ca eonlesiune. De aeeia lupta s'a dat lii se da sub toate formele posibile pentru a ne prinde in mrejele lor. Teroarea papistalia ~Anl in secolul al XVII .a ln~ozit pe ar~imandritul Isaia deJa monteJe Atos !II sub influenta mal ales a celor ce se IntAmplau atunci eu crestlnii ortodoxi din UDgaria (In special Rornanii din Ardeal) preiera mai enrind asuprirea mrceasca dedit 0 stapa.nire de stat romano-eatolica. Cat priveste pe evrei, cari s'au lnfiltrat In j:a:rile romlae mult mal tarziu ~i pe nebagate de seams, Did nu s'a eonceput 0 lupta rellgioasa. Numai in vremea noastra s'a nascut lupta nationala, GU substrat moral ~i religios, pentruca invazia evreilor din toate pllqile peste. granitele farii ~i tendintele lor de dizolvare ~i discreditare a tnceput sA ne amenicje series, Cu rornano-catolicii Papii dela Roma ~i rnai Ul,rziu eu protestantii tnsa, Biserica ortcdoxa romana a avut lupte grele pe moarte ~i viafll. ~i nu nurnai d. a avut, dar ~i astaei este amenintata, in organizarea ei canonica dogrnatica ~i misionara, In statul nnifieat al neamului romilnesc, de catre rornano-catollei, prin fiinta bisericii lor tn mijlocul nostril ~imai ales prin marul discordiei aruncat letre noi rornanii cu biserica unita din Ardeal, In special suntem amenintati de catre protestant! sub forma numeroaselor secte eu aceleasi teudinte de dizolvare ~i distmgere atlt bisericeasca, eat ~i nationaili. ' Ca sa ne eonvingem de aceasta, pe Iloga multimea seetelor ce ne-a invadat, sa urmarim dezbaterile ~in. Senatul farii, la noua lege a cultelor, care lege lie IDdlCil. ea Insji~i situatia Bisericii noastre ortodoxe romAne. Ni se arata precis cil. Biserica Ortodoxa Rominil trebce sa. apuce calea hutlir1ta de cultura ~i luptll. rnisionara ~I confesionala. Pentru aceasta trebue sa ne larnurim ca [apt istoric In decursul vremurilor si ca situatie sociala tn vrernea noastril despre: I. Raportul Bisericei Ortodoxe RomAne cu Romano-Catolicii ~i ProtestaDtismul, ~i sectele pre-

glititoare Bogomilismul ~j Husitisrnul; II. Situatia sectelor In cuprinsul Bisericei Ortodoxe Romloe;~i ITL Mijloacele de tntanrea Bisericei noastre ~i de combatere a sectelor .. Felul cum trebue sl se comporte slujitorii Bisericei noastre Ortodoxe Romane pentru redarea valori! reale a confesluaei ortcdoxe.

RAPORTUL

SI INFLUEN'fA
ASUPRA

CATOLICISMULUI, BOGOMILISMULUI, HUSITISMULUI !;il PROTESTANTISMULUI BISERICII ORTODOXE ROMANE.

RAPORTUL

SI INFLUENTA

Catolicismului, Bogomilismului, Husitismului Ii Protestantismului asupra Bisericei Drlodoxe Romine.

CAP.
1.

ROMANO·CATOLlen

~I ROMANII ORTODOC~I

Atotputernicia papala a tratat pe Romani, chiar din primele veacuri ale organizarii lor tn voevodate si apoi In cele dona principate, ea pe niste orientali salbateci, en obiceiuri si naravuri impotriva numelui crestinesc. lata ce scrie Papa Grigorie )X regelui Bela IVai Uogariei: «In episcopia Cumanilor, precum am Inteles, sunt niste oameni ca-i se numesc Vlahi, caret macar ca se socotesc sub nume crestinesc, totusi sunt 0 credinta avand alte obieeiuri ~i naravuri, acele lucruri savarsesc, care se impotrivesc numelui crestinesc ; c~fi nebagand tn seama Biserica Romei, DU del a cinstitul \,ate\e nostru episcopul Cumanilor, care este episcop locului, ci dela alti pseudoepiscopi, cari tin obiceiurile Grecilor, primesc toate tainele biserjce~tij ~i unii din Craimea Ungureasca, asa Uogur"i ca si Teutonii ~i alti Ortodoxi, trecand la dan~ii ~i fAca.ndu-se rnai un popor eu Vlahii aceia, ne b2 gao d seama, toate tainele le primesc 1a olalta, spre grea scandala a Ortodoxilor si DU cu putina scadere a credintei celei cre,tine~ti. Drept aceia, ca nu cumva sa se nasca primejdie sufletelor din osebirea obiceiurilor, vrand saimpedica.m Vlahilor prilejul de a merge la episcopii schisrnatici pentru

taine, episcopului Cumanilor Ii poruncim, prin cartea aeeasta, ca neamului aceluia sa·j dee episcop catolic dopa lege a lor, carele sa-l fie lui ca un vicar ~i dupa asezarea soborului celui general in to ate supus ~i ascultator s I). Numai cAt deschidem Istoria Bisericii Romane :;;i - in primele pagini ne !ili atrag privirea atacurile capitanilor de cruciata ai regilor uoguri In ):arile schismatice si tnvoirea cavalerilor tentoni de a se a~eza in pa.rtile BArsei ~i tn jurul Brasovului, Regii Uaguri au lost cele mai bone instrumente de inchizitie pentru asa numitii romanl schismatici In rnanile Papei dela Roma. A~a, regele Ludovic (1342-1382) a legiuit ca niciun nobil roman sa DU poata poseda proprietate, dad nu se va converti la catolicism. Legiuirea aceasta este intarita si de Sigismond tn 1428, care specifica: • cine se va boteza de on preot schismatic, aceta i~i va perde averea» 2). Sub aceste crude persecutiuni, multi nobili romaoi au trecut Ia catolicism :;;i s'au desoapocalieat devenind unguri ".
a) Catolicismul

in Principate.

In principatele romAne, Roma a trimis rnisionari calugari minoriti ca sli eonverteasca pe Romani la catolicismul roman. In Muntenia, au gAsit ei orgao In doamna CLara, mama lui Vlad, voevodul ~arii, iar tn Moldova au reuslt sa-l fad pe Latc« Voda sa Indine spre catolicism, din motive politice. pentru care Papa Grigorie XI (1372) iI lauda pentru convertirea lui la Biserica eatolica. In Muntenia, gA:sim, pela Inceputul veacului XV, 0 rnisluae catoliea, care petrecea In 0 mil.nlistire din Tll.rgovi~tea, unde era ~j. 0 bisenca stiseasca, ale carei urme se vedeau acolo printre locuintele romanilor pllna pela anul 1761 '). In vremea lui Mircea eel Mare, ni se vorbeste de episcopia latinA a Argesulu! ~i de una la Severin sub stapa.nirea teutona, Gasim apoi episcopia catolicA a Cumanilor la Milcov, episcopia Siretului pentru Moldova de SIlS !ii cea dela Baia. C!l.nd Alexandru eel Bun, tn 1401, a
I) ::;ineal X I p. ~. ellal de ElllseODut Melchlsedec, tn .Paplsmut- p. 5 2) Episcopu) Melchlsedec: .P.pismut-, Buc, l~3,pan. 1. J) Hunlat~y; die Kumannen, p, 12l-124. cuat de Eplscopul Melehlsedec, I). 7. 4) Eplsccpul Mekl1isooec: ,Papismul". I). 6 ~I 10.

organizat Biserica ortodoxa a Moldovei, asezand un Mitropotit la Sucea va ~i doi episcopi: unul 1a Roman ~i a1tu1 la Rlldauti, misionarilor catolioi din Siret - oras aproape de Suceava - le-a venit greu de a mai lucra tn misiunea lor de propaganda. ~i s'au mutat la Bacau, eu un fel de episcopi titntari, pentruca, tn lmprejorimi, era 0 popula~iune catolica mai nurneroasa. Episcopul titular de Bacan locueste la Lemberg, iar vicarul san - inspectorul superior al misionarilor - lecceste tn Ia!?i, care forma 0 parohie cu 6.liala Cotnari. Mai aveau inca opt parohii neInsemnate ~i apoi Husii (lormata din Husitii aluog* din Ungaria !iliTransilvania de regele Matias Corvin I). Mai glisim prelecti ai misiunilor Moldovei (1697-1894) ~i episcopi de Moldova fa.rli scaun. Ace~ti episcopi lara scaun s'au tot motat din loc in loc, urmariud capitalele Principatelor Romll.ne, pflna ce au isbutit sA se a~eze definitiv in Bucuresti ~i Iasi, Asalturi mai hotlirlltoare au dat catolicii asupra Pdn-. cipatelor Romine mai ales dupa Sinodul dela Florenta (1438). La acel sinod de unire, a marturisit credinta catoura ~i un cleric roman Grigorie. Pentru aceasta fo hiretonit aeolo ca Milropolit al Moldovei, ell Indatorirea de a aduce la catolicism Oil numai pe Moldovenii sal, dar :;;i pe Rornanii 'ii Bulgarii ce se aliA in regatu! Ungariei sau la hotarele lui 2). Moldovenii losa nici n'au voit sa auda, 0 cronlca spune clI. trimisii la acel sinod s'au in tors cu ba.rbile tunse, Letini curati ~i in port 3_j. A~a l~j aratA romanii nra fala de constrtlngerile catolicilor, In Montenia, Catoiicii ur<n;:~esc pas CIl pas pe domni, £ormAnd comunit'li~i si zidind biserici In fiecare resedinta. Pela 1600, catolicii aveau in TArgovi~tea doua biserici ale Franclscanllor, carora Ii s'a dat ~i un sat, ~otAnga. Prozelitismul catolic in vremea organizlirii Principatelor Rornane (1400·1500) se face tn Muntenia de Unguri, In Moldova de Poloni. D. N. Iorga spune ca. prozelitismul catolic In Moldova e mult rnai puternic, pentruca Polonia era In Hoare I'i a influell~at mult $i ca parte politica, dar
1) Episcopul M~lchlsedec ep, cll. p. 16. 2) Bogdon: _Vechik ercntce-, p, 144·194. 3) .Annales eclesiaslici" ale lUI Baronlus din 1436.-N. Biserlceascl. Vol. I, ~. 74.

tcraa,

Islori.

10

II

mai ales

Cat

parte religio.as1l.,recurgand
cu simpatii
ell

la toate mijloacele.
isroria ne VOf-

Pe Ilng1l. domnitori

catolice,

beste de rnulte ca:s1l:torii in ten's ate ~i puse ]a cal e.

priccipese

catolice,

to ate

Catolicisrnul da un asalt disperat III. aparitia Pratesraatismului In sec. XVI liIi XVII. Mul~i domoi, din Interes politic, se arata asa de mult prielnici, inca.t fac ~i profesii de credinta 10 sens carolic. Gheorghe Stefan dia Moldova declara ca a recunoscut adevarul dogmei romane, Aventurierul Mihaea, adnd nevoe de sprijin Impl'ulitesc si de a:dApost in pllr~ile apusene, trimise in 1658, toamna, pe un ci!.lugar apusan franciscan - confidentul san - Grigorie din Chiprovaci, pentruca s1l.anne ce venera tie deosebits pastreaza el Scaunului Apostolic din Roma .. Ceva mai mult: f<'i.eu~i pe Mitropolitul Moldovei de atunci Ignatie sa serie fratelui san din Roma cA e ~unih [rnpreuna cu tot clerul san ~i ca doreste ca episcop latin pe Gabriel Tommasi sfatuitornl de toate zilele al dcmnitorului, Grigorie Ghica Voda inca face joram!nt de crediu~<'i. catolicismului In mainile nnnciului Spinola la Viena tn Aprilie 1667, pentrnea nvea mari n1l.dejdi In izM.nda Gerrnamlor contra Turcilor, In a doc a domnle a acestula diu Muntenia, catolicii all lnceput sa-si faca biserlcuta in Bucuresti, Pentru a contrabalansa propaganda calvina, tiparesr; ~i catehisrne eatolice In limba romA.n1l..Astfel,lu 1636, Gheorghe Buitut - ban ale an - traduce catehismnl mare dupa Canisius, iar la 1677 Vito Ptlusio, Vicarul pentru Moldova, alcatueste ~i tipare~te altul ']. In Principate tnsa, succesele catolicismului sunt trecatoare, din cauea puternicelor legatur! de credinta cu ortodoxismul bizantin ~i ell pravoslavnica Rusie, care din ce In ce se apropie de noi, Apar apoi personalitati de sama .•atat In Biserica, ea : Petru Movill'i:, Varlaam, Dosoftei etc., ciit !Ii tatre domnitori,ebiar '~i boeri, ca: Vasile LIlPU, Constacitin Brancoveanu, etc., de cari orice propaganda catolica - acurn sl protestanra - se izbesc ca de niste stanci, Dupa succesul cUnireh a 0 parte din romanii ardeleni, obtinuta prie rnijloacele ce se
CUrlOSC,

cedari, au Jzbutit dupa 1859 si:i-~iinfiltreze unarhiepiscop in Bucuresti, dupa ee-l oeolise zed de ani mai 'nainte, cu ~i Ia:rt scaun, pela Nicopole ~i Cioplea, $i un episcop In Ia~i. Dupa aceasta reusita, tot cu astfel de procedee, au produs In Biserica Ortodoxa II Regatului. Roman eUDOScutele tulburari biserlce,ti In ierarhia superioara:,cAutAr.d s'o compromita, pentruca, pe ruinele ei, sa se poatA innAlta Papalitatea. Din areste cauze, romanii au ajuns sa a j M.. 0 anti pati e ;OJ ~ a de mare coo tra eatoli oism ulu i, 10cit zlcerile: papa, papistas, papismsunt sinonirne cu: dusmania nelmpacata contra nationii si a Bisericii '). lata cum descrie Dimitrie Cantemir aceasta antipatie, pela [nceputul veacnlui al XVUI: • Ni cia religie nu este urAU Moldoveruloreacea papist;ll. Ei sic c1l. toate celelalte religiieretice sontcnnoscnte ~i prea tesee se int1i.lege departarea lor dela Biserica Ortodoxa ; Insa Papistasii ascend chipul lor eel de Iup sub piele de oae, caci ei unecri numesc pe ortodocsl: frati:, ~i uneori ; sehismaricl ~i akefali, pentruca nu cinsteso pe Papa ca pe un cap al Bisericii, iar a!teori ti nurnesc: eretici, ~i pentru aceia prostimea nu poate sa deosebeasca bineie de ri!.u, ca sil se poata p~zi de venlnul Ion a).
b) Catolicisrnul

in Transilvania.

in Princi-

Fata de rornanii ardeleni eatolicismul a ro~t!ili mai aptig. Pe cand din apus puteau ni!.vali mii de Italieni, Nernti, Francesi de diferite ordine rnonahale pentru a int;!iri catolicismul ungnresc, ciluglirilor roo mAni din Principate Ie era ioterzisi!. trecerea Carpatilor. Dupa infr!l.ngerea lui Mihai Viteazuldela Miraslau (I600), Dieta din Letfalan hotart: ~Flindea stricacinnllesl pericolul nostro de acoma venit din eele doua. ~lIri rornane .... nici un popa rornanesc sa. nu poata intra din cele do u4 fi:iri rom :ine. Iar cll.lugjlr ii de to t sa fie proscri ~i din toata ~3ra. De se va II f1a vreunul ea a intrat sau va intra In contra hotira.rii til:rii, pe acela 5<\-1prinda !ili sa-I de spoae 0 ri .~i u odes 3)_
1) Epl&""pul Mele~lsedec. 1<I.m p"a. 19. _ 2) Deserterea Mot<lov.!. p, 2EB: CUo! ~I de ep, M.lc~i~.doc. 3) SM.n !<!.I.~: tstorte Biserldt ~I a vi_ttl ,eHgla"s, a Romanllo, din A,d.ot ~I Unga,ia, Vol. 1. pag. la3: cllat ~I d. U. Ghibu m.C"lollclsmul Ungu,.sc·, p, 17.

pale, catolicii

dau numai lovituri

aseunse .. Cu viclene

pro-

(2
13

Astfel de hotarare, aproape analoaga, s'a dllt pe vremea Regelui Sigismund, care ordona categoric: «sa. se despoae de avere totinobilii ~i cnezil, cari tin pe rnosiile lor preoti ortodoxi, ce due popornl in ratacire» '). In schimb, ordinelor religioase catolice Ii se dan zed de sate romllne~ti, CI) toate proprjeta.~ile lor. Romanli erau dati ~erbi ,c~tolieilor. Astfel Sigismund Batory In 1596 darui Iezwtdor satele romanestl Ampoita Taut Gaida de jos !i. a. 2) , , In dieta del a Csiksomlyo, pnuta tn anul 1726, s'a botarat, ,Ia propunerea episeopulni catolic loan Antalfi, ea c Va1~hjj ;;~ ereticii, cad traesc printre papistasi, sa fie dat?r.l a tinea sarbatorile papistase, sub pedeapsa de 3 florini», Cu forta armata. s'au luat bisericile din Saliste Fa.g!ra'1 s. a. ~i S'lIU dat catolicilor, rar rnonastlrilor rom:!l.~ nesti Ii s'au dat foc l}i an fost daramate, A~a s'a f.:lcut in tara Oltuh» nnde erau 23 de monastiri, Dopa. unire, cand Rornanii ortodocsi d.ma.sesen flld. rnitropoliti !ii episcopi, timp de peste 8 decenii, catolicii s'au opus din toate puterile ea sa nu Ii se dea voe de a .al~ge episeop. Contele Ignate Berhyan, mtr'o comisie tnmJ~a: Irnparatului, stlruia sa nu se dea episcop or todocsilor, pentruca astfel ei sa. fie nevoiti a trece la catoli ci 'J. Prin unirea {acuta, definitiv la 1700 a intrat calul troian in cetatea romanismului. Bllcuria' strainilor a fost ~i este cu ata.t mai mare, cu dlt Vild ell. lupta devine mai Inver~llnat.:l Intre ceJe dod tabere de rornani tmpa.r~iti pe tema conteslonela. .. Ca~olicismul unguresc sau, mai bine zis, ungurii catobCI, c.an au fost 0 teroare penrru neamul romanesc, ~i atu~cl ca ~i acum, ~i.au atins scopul, Noi eram 0 simpla Cm~SI!T~ plebs CI:mtribuens., natiunea erau numai uogorii. • Biserica sfi1nta. erau numai ei, ccatolicii", noi eram «schismatici" li'i eeretici s, care eram pur 'iii simplu tolerati. . PAna la 1848, noi erarn pe parnantunle pe care Ie d~;lDeam, de 1800 ani, acelas simpla «rnisera plebs contnbueos., Valahi schismatici si eretici, eari I!u Iaceam
1) M~I'~. id.m pag. 42. 2) M.t'$. id.m pag. 2633} OnlsHo, Gblbu: .Calollcismul

parte din 0 «natiune» I$i din nicio "religie. eu drepturi, aice Par, dr. Onisifor Ghibu '). Nimeni nu se putea ridica din paturile romaoesd la fune~ii de slat decat daca Imbratisa eatolicismul, rupandu-se astfel din neamul san ~i Imboglitind rll.ndurile ungurilor. Astlel s'a perdue tctreaga nobilime ~i valori ca loan ~i Matiaii Corvin, Acatiu-Barcsay Iii sute de familii nobile, cad suot ~ astazl, ca: Maylath, jcsika, Kendeffy, desf4eute tnsa de nearnul rornanesc din causa catolicisrnului 2). Lupta Bisericii Ortodoxe Romine eu catolicii $i mai ales cu fratii uaiti este cu totul tucordata ~i astazi. Ne-am fi asteptat ca unitatea national a. sli reduca en totul deosebirea ~i tncordarea confesionala, Ei bine, spre durerea noastra, snntem silip s.:l vedem cum vr!\jma.~ia Intre Ira~i de acelas sfulge creste. .. ~i Inca: pe ce chestie ?. .. 10 numele aceluias principiu divin: ~Pace vOlIh 1 Legea cultelor ne-a accentual destul de, puternic aceasta durere pentru noi Romanii, bucurie pentru strainii conlocuitori. Durerea e cu atilt mai mare, ell ca.t fra~ii nostri uniti cu Roma nu se vild e:!i.sunt calul troian introdus de Dnguri In mijlocul rornanlsmului. Nu vad cum Ungurii 10 vremea noastra lIU procedat la Iel ;;i cu sectantii Baptisti, tntroducand acelas cal troian in cetatea rornanismului. Catolicii, sus~iouti de fratii uniti, au pretentii de dominatie ~i favor chiar astizi tn Romania mare. Cine vrea sl!. se convinga de aceasta s.:l cerceteze cap. n din statutul romano-catolic ardelean din lucrarea Pilr. O. Gibu: ~Catolicisrnul 10 Transilvania», unde se arara statele rnajoare de slujbasi ~i canonici ale episcopiilor catolice (40 canonici ordinari ~i 22 onorari) cu pretentia de a fi pillti~i de statui roman . Romaoij au doua. mari ealita.ti: cand sunt mici ~i In suferio~ stiu sa. rabde ; dind sunt mari ~i puternici, generosi paoli la a-si neg1ija ~i chiar sacrifica pe ai 10r ..• 1

unDU'."

in T,ansllvania".

PSQ.

20.

J) CarOllclsmul ungu,esc, pag. 14 ~I 16. 2) O. Ghlbu. ldem pall. 16.

CAP.

II.

BOGOMILII ~I HUSITII

Influenta lor asupra poporului roman.

a) Bogomilii.

Ori ~i ce popar este frama.ota.t de probleme suflete~ti in decursul vremurilor Cn alit rnai mult a lost fnlmAotat poporul roman, peste care au trecut atatea vijelii. Poate nu existli. neam pe pa.mAot, care sa se fi uascut ~i !lli. i crescut Intr'o primejdie $i10tr'0 umilinta mai crestina, f asemanatoare Mantuitorului Hristos, ca neamul rornanesc. Pentru aceasta nu este popor care s1l. fi lost mai frli.mAntat de chestiuni religioase ca poporul roman, Numai religiunea, co forta ei interna rnantuitoare I-a trecut biruitor prin atll.tea primejdii. Aceasta 0 confirm a ~i d. N. Iorga, ctl.ud zice: •Nici un po ,Jor no era mai pregli.tit pentru a primi eresurile deLa apus ~i cele dela rasarit de dt Rcmanii, repezi la !o~:uegere, aplecati spre orice prefacere, pentru multa suferin~li. ce 0 indurau. I). Din apus - In epoca forrnarii lui - i-a venit coosrrangerea eato1ieismului, fa~a. de care a reaction at pentru eli. a eli.utat sli.·1 converteasca cu 10'1a. In traiul lui umilit, fiind tn calea tnturor barbarilor, dinpotriva a fost Infiuentat de eresiile rnistice ale orientului, ~i toemai in acest misticism oriental a gasit puteri de resistenta ~i tmpotriva catollcilor ca.nd acestia dadeau asalturi ca Bli.·1ecaverteasca ...
I) .lslorl~ Iller.lurei romane~ll, Bvcurq!i 1925 Vol, I. pag. 104.

Din Pavllchienh bizantini, care tnte'u.n timp ameniotan ortodoxia, s'au nascut Valdenzii ~i Albingenzii in occidental Europei ~i Bogomolii 10 Orient, din care s'a nascut mai tArzill Duhoborii liii Molocanii ... '). Slavii bulgari ~i rusi, predispusi spre misticism, au cnltivat In special aeeste erezii. RomAnii traind tntre aceste dona popoare cu starea lor neca jita, nu se putea sll rllmana nelnfluentati. Trebue sli specificarn insil, eA romAnii au fost influentati numai In partea inrerna sufieteasca, In raportul intim fata de puterile rnisterioase ce Ie hotara soarta, ftra 5li. conceapa vreodata a-si schimba reUgia ~i a se face eretici, • Cand furta de stat bizantina si mai apoi bulgar!l. 3 constrans pe acestl eretici, unii si-an gash scaparea to ?ra noastra, !ili pAoa. astazi langa Bucuresti, este satul Cioplea cu locnitori de origilla bulgareasca numj~i de Romani .Pavlichieni. care nu sunt decat Bogomilii refugiap din Bulgaria, mai tll.rziu convertlti 13 catolicism de rnisionarii papistasi 2). FArA Indoiala Romanii - ln traiul lor umil ~i asa de expus-au fost influentati, mai ales ca, la~A de constrlingeri!e ~i dispretul catolicilor, acestia intrau In suflere cu dragoste i?iconvingere. , Dualismul bogornil cu principiul binelui, Dumnezeu ~i principiul raului, Diavolul, apoi dusmania Impotriva bogatiei ~i a puterii, cui isvorasc dela diavolul, a influentat asa de mult pe romani, il::cli.t 10tr'0 vrerne unii catolici, - pentru 0 convertire mai sigcra, - dadean pe romAni ca eretici bogomili. Astlel Sssul Reichersdorf de pe vremea lui PetruRares, vlizAlld pe Romani traind 0 via~a rnai mult ascetica, postind ~i condamnand placerile trupesti, afirrna ca •Moldovenii recunosc pe Hristos ~i pe sfin~ii Apostoli si dupa cAte spun ei, au pastrat diu capul locului ~i pa.o1 astasi legea Sf:1otului Pavel cu multa veneratie ~i evlavie ". (Zice astfel peotruca Bogomilii, pe ta.ngll via~a ascetics, postind trel zile pe sl\ptli.man:l: Luni, Miercuri ~i Vineri
I) Episcopul Mdhls~d£c .Lipov.nlsmul, Bucm.~n 1871 pag. 255. 2) Epls<:opuI M.lhil;.d.c cu, en, pao. W. 3) Paplu, Tesaur d. mcnumeme tstonee, Ill, p. 137; Nasdeu. Cuvente, 1I pp. 251·2. N. lorg" op. ell. pag. 104.

16 ~i eondarnnand cu totul placerile trupesti, cinsteau tn special pe Sf. Ap. Pavel, de unde ~i numele lor vechiu de Pavlichieni), Pe Hl.ngll starea neca.jita a poporului roman, lesne primitor de maoglleri cu nadejdi de mantuire, cBogomilii sustineau invll.~a.tllrile lor prin 0 propaganda fanatica ell grainl viu ~i prin 0 bogata literatura de povestiri religicase Iantastice ~i naive, care usor eucereau mintea simpili. a oamenilor din popor. Povestirile acestea religioase numite apoctife (false), s'au pastrat In poporul de jos prin traditiune orala, care treceau dela am la om, dela 0 genera tie la alta, pllo1 In ziua de astaai, scriindu-se abia plio veaeul XV ori XVi-lea. Influenta apocrilelor asupra patorel noastre ta.ra:ne~ti a lost deosebit de mare ~i trainidi, predispunand-o la un fatalism ~i la 0 multirne de superstitinni desarte, calc Ie tntuneca credints adevarata, Apocrifele au avut In trecut, ca ~i asta.zi 0 mare treeere In sanul poporului dela larll, care le ceteste ~i Ie asculta cu mult§. atentie ~i placere, fiindca 1i dau larnuriri Intr'o forma. potrivita cu prieeperea poporului, eel tot::\i care ccpiaza aceste apocrife dupa traditiunea orala rornaneasca din popor, a fost un preot ardelean prin veacul al XV-lea; dupa care au urmat altii, asternAnd pe hllTtie ordinarii. tot rnai des povestirile miraculoase bogcmilice» '). Am dat deosebita atentiune acestei erezii, pentruca ea a sdruncinat Biserica ortodoxa romil.nA, tntr'o masers, - a~ putea spune - tot asa de mare, ca ,i atacurile catolicismului, Ceva mai mult: Catolieismnl, prin presiunea lui politica s'a lacut nesuferit de rornanii ortodoxi ~i n'a lasat nici 0 urma de influenta confesionala. Dirnpotriva, orice progres ~j schimbare In administratia bisericeasca si orice interpretare este primita de popor eu foarte multa grentate, de teama catolicismolui. Exernplul !l avem en tndreptarea calendamlui. Bogomilismul tnsa, DU numai dI.. n'a prodns resentimente, dar s'a lofiltrat asa de adanc in msrea masa a poporului ~i a lasat urme asa de mari, locAt l-a predispus iii inca II predispune sufleteste '<1i astazi la influenta secteI)

II

lor. Putem spune cli bogomilismul, cu apocrifele lui legendsre, pe eM a lost de refractar si ~u~manos catolicismlllll!, pe atilt a preglltit, prin misticlsmul sau, un teren favorabil tutnror celorlalte secte, D. N. Iorga spuee ea. bogomilismul a ajutat 1?i la r~~p~ndirea noii inva.tAtllri husite din veacol XV, caci cdela bogomilismu] strabun la husitisrnul eel n.~o,. nu era .dedl:~ 0 deosebire de dogma, pe care Romanii 0 0 prepnau, fiindca n'aveau de unde sa o tnteleaga '). Aveanlnsa. comun 0 schimbara binefAc>uoare ee-i umpteau de bucurie ; tAlmlicirea cuvlintului lui Dumnezen to lirnba si grainl lor. Dela Bogomili pe IAoga fondul mistic suf\etesc al p?porul~i, avern cele dintlli. ~anuscrise rom{lne~ti cu eopia rea $[ traducerea povestirilor miraculoase care - mai t>irziu tiplirio?u.se a _format, aeea .literatu~A religioasa populara ... Cine n a cetit ~I n a fest influentat in copllarie d~ acele !eg.ende ale Duminicii oumite aeum, Epistotie si Vise! M!lICel Domnului, ~i cine nu vede ~ astazi prio tArguri. ~i piete c~~urile pline cu astfel de brosurele, la care se mar adangli, mmumle, Sf. Sisoe, Vamlle vasQllhullli etc.?

r:

b)

Husi1ii,

Dela Hnsiti, ne vioe cea dintfii !iteraturli. reiigioas;li vrednica de acest nume. . Bogomilii ~i Husitii v.n din doua directii cu substraturi mora!e Intru totul deosebire ... Pentru poporul roman tnsa au ~I ceva com un in scopul lor final: reactinnea inpotriva catolicismului ~i talmacirea cuvantului srant In limba lui sraita. Husitrsmul, venit din Boemia in veacul al XV-lea cuceri 0 mare parte din nordol Ungariei ~i al Ardealului 2): D. N. Iorga spune c:\ Husitii !mpra~tiati de lopta Inver~.unata. ~ lmparatului Sigismund ~i de straduinta C~ciatilor, s au ra.spAnd,t plln~ la Prut ~i ehiar dineolo de aeeasra apa, In Bugeac, unde se pAstrara: pana 10 veacul al XVI lea ...:') Husifii apar sub lonna revolufJooara., se intind repede,
I) N. lo'llu cp, <II. Vol. I P. I~. 2) Slel," MoJe~ 01>. I.'lf. O. 110. 3) N lerg. "Isloria III.ratur<'i roman.,,,"

$[.!an

M.I.~

.ISlor;.

Bls.rleU·

Arad, 1918 VoL I. paD. pag. 106·7.

p.

101. 2

19

18

dar tot repede ~i dispar, preg;Uind tnsa terenul protestanrismului. Cu totul contrar sunt Bogomilii, carl formeaza o evolune rcligioasii tn Peninsula Balcanica de cateva veacurl, Cll urrne mult mai adanci, Husitii atacand prirnatnl papal !ji traditia, cu 0 udi. in contra nobilimei ~i a episcopilor Iacemi de dijmeapoi propoveduind tnvA~Murile lor tn limba vi~ a popoa: relor, c drept ell, pentru moment, au atras ~I pe multi Alexandru eel Bun este banuit de Poloni ca pne un predicator husit sa-l reformeze tara ') Un preot Constantin care se Uicea a f catolic, lucra in Moldova peniru eresie 'La 14382) dupa ce iusese !Ii 0 reseoala tllrlrlneasca In legAtU[a en propaganda husita in pl!.r~ile de apus ale Ardealului (14373). Tliranii romani nu s'au dat sarna ca. _parl!.sesc .d~mul stramosilor. - Ca !ii la~ii de bogomili, rAman indiIerenti pentruca deosebirile de dogma n'avean pret pentru ei - in Ardeal nefilnd cine sll.Ie poarte grija adevaratei eredinte, Pentru Romani, propaganda husita are rodul litera!". Miscarea s'a nascut acolo unde a lost mai putin stingherit.:1. Cartile sfinte nu Iura traduse deei In Ptiocipate, unde era paza bona ~i rnulta Inv~~Atur:1slavona, ei intI'uD. unghiu s~lbarec din Maramures sau din Ardea!. Psaltirea, Biblia, Evangbelia, - dar nu ~i tlileul lor, - Fapt~Je apostolilor, pe ltioga rugllcinnile obisnuite, se tnfa~,~ar'" ~stfel In romaneste pentru tntaia oara tn aeeste vremun departate ')". Aceste trad uceri nriginale dinainte de 1450 In rornaneste, on nl s'an pastrat decat In copii}e lor din veacul urrnator, care circulau dela un loc la altul "). Cum s'a spus rnai 'nainte husitismul a fost ceva revolu\ionar ~i efemer ... In adevar a avut darul de a da nastere celor dintii traduceri ale ~;1r~ilor sfinte in romaneste, punllnd ternelie
romani,

\imbei literate romanesei '), dar traducerea husita a cartilor sfinte rornanesti s'" raspAndit putio. Mj~carea relIigioasA din cafe pornise S'Q potolit lii,s'a stins peste catva timp cu totul .). Dl. N. lorga apropie asa de tare infiuenta acestor dOlla secte asupra poporolui roman - mai ales in formarea literaturei lui, - co toata deosebirea lor funda-mentala de directie ~i principii, - tn d.t crede - ell. acelas cleric maramurasean san ardelean - cunoscator de slavone~te, care a tradus cartile sfinte, a lnzestrat ~i pe ceeitorii din poper cu literatura bogomilica 3). Din Iaptul istoric dovedit, ca Bizantul rrllmA.ntat!;li tndurerat de invazia rnusulmana iiI mai apoi slavismul oriental ne-a Influentat rnistic cu bogomilismul aparct 10 veacul al X-lea si ca Boemia culturala ne-a influentat pentru un moment cu Husitii rationali~ti fugiti de persecutia papala s) se remarca un fapt: $i atunci, ea ~i astii&i, asupra suftetului romaoese se tncruciseaaa misticismul oriental, cu ra~ionalismul occidental. Conducatorii $i pastorii sufletesti au datoria s~ privigheze ca din aceasta oincTuci~are ortodoxismul sa iasa lntarit,

1) N. lorg. op. c,lI. pag. 102 dupl. Lewicki ..Cod~ .• plstclarls saec1JU decim, quinn, tn Manum.nl" Poloni,,' h,stoflca (Cr3covl.). 2) N. lorg a, 51udll ~I decumente, I-II. p. XXXIV c!1~1 ~I 1n ISlorTa U... lurll pogo 1023) N. lorga op. ell, p, 102. 4) N. lorg. op. dt. p. Hl3. 5) Siei. M~le~op. ell. p, Ill.

I) 2) 3) 4) 94 -

$I~(.n M.I'$ op. cit. 113. N. lorga op. Ci I. pag, 11:6. Vezl op. cu. 110. Euseblu Popovic! ..lstorla Biserlceasc! Hl9 ~I~(.n M'le~ op, cU. pag. 106-110.

Bucure~1I 1901 voL n

21

CAP.

]11.

PROTEST ANTISMut ~i Biserica Or t o d o x a Romani

generalii.

a) Caracteristica

Husitii au avut 0 iofluenta trecatoare asupra poperulni roman. Pric introducerea cartllor sfinte ln limba rornsna, i-an preglltit 0 cale de lupta !;li de resistenta fata de urmarile !iii asupririle romano-catolice. Au tnceput ~i Rornanii s;l eapete a tncredere in puterrle lor, vad.nd ell se poate eeti ~i auzi euva.ntul sfllnt ~i ln limba lor. Paralel eu aceasta desvoltare culturala In Ardeal, mergea apoi organizarea politica in Principare, Incepean lOll vada $i catolicii ct Rcrnanii nu sunt nurnai «Misers plebs contribuens s sau eValachi schismatici» ~i eretici, care nu Iaceau parte din 0 .natinoe> ~i din nicio creligie» cu drepturi. Pe Ja.ngA aceasta !nrfiurire, Husitii au preg:l.tit terenul protestantismului, Nascut din reactiunea irnpotriva catolicisrnului abuziv, protestantismul zdruncina Intreaga conceptle crestina a Europei, Dupa ce prinde radacini tn centrul ~i nordul Europei, locepe sll se Intinda l?i tn rasil.rit. Studenti, negustori !?i misionari Ierventi patrund p~nll in Ardeal. Din aceasta propaganda, rezulta ell Sasii se fac luterani, iar UDgurii calvini. Propaganda se tntinde repsde, pentruca Protestantisrnul ataca cu Iurie : a) Asuprirea rornano-catolica cu cercul de fer al disciplinei, dus phil!. la inchisitie, ~i b) oprirea popularisarii cartilor sfinte ~i a traducerii !iii tipa{irii SI. Scrlpruri in alta limba dec!t cea latina. Asupra romanilor ortodcxi, protestantismul a avut

pu~ina iniluenta. A eontinuat ~i desvoltat t~rllurirea husita de a se traduCe tn hmba poporului car~ile sfinte de a se introduce graiu\ rornanesc In slcjbele divine, Slortari s'au fAeut pentru convertirea rornanilor. 10tr'0 vreme, propaganda a fast tot asa de asupritoare ca ~icea catoJiea. Constraogerea protestanta tncepe de Ja anul 1526, ell-nd Dieta Transilvaniei de sine statatoare admite ca religiune oficiala cele trei rarnuri ale protestantismului ~i ~ine p;\n1l. la 1697, ea.nd Ardealul trece sub stap:inirea catohca a Habsburgilor. Sasii luterani s'au convins lesne cli orice stlruin¥a. de a atrage pe Romani le e sadarmca. Pentru aceasta, nu s'au dedat la asupriri, E adevarat eli ei nici no aveau un rol politic, de popor stapinitor In Ardeal, Erau Insa o natiune cu privilegii ~i drepturi egale, din firea lor negustori, carl urrnareau numai ca.~tiguri. Cartile tiparite in romaneste adudlnd ci~tig, s'au oculjft eu ele ca cu un articol de nego~, farll sa se mai ginaeasell Ill. 0 propaganda, Acesta este interesul Sasllor cu tiparirea eartilor rornanesti, at at din veacu! al XVI dt ~i din al XVJll-Jea ~i al XIX I) ..•
b) Asupririle Ungurilor.

,i

Se schirnba situatla cu Uogurii calvini. Acestia erau stApa.oitori politici ai Ardealului. Pe hlngll propaganda convingatoare, au ~i constrans, clod au putot. Au facut $i ceva proseliti printre Romani, loarte putini lnsa ~i fara niciun pericol de tnrnultire ~i Carll nicio pntere de rezistenta. Pentru a atrage, Ungurii au infiintat ~i 0 ierarhie calvinA, punand tn lruntea ei episcopi romani trecuti la calvinism, pe cari li impun prin legi aspre ~i Ii sprijinesc printr'o administratie cu totul asupritoare. Tiparesu apoi ca.r~i bisericesti pentru tntroducerea Calvinismulni iotre Romini, rna! ales nurnese episcopi si superitendenti in lruorea Bisericii romanesti, pentru a tova.~a 0 mai curata doctrina. evanghelica, • tntre acesti rAta.citi>. <La anal 1567 tnUJllim eel dintai episcop cahdo pentru Romani pe Gheorghe de Sangiorz. Dieta ardeleana,

,i

I)

:sr. M.(.~.

Oil. CII. pag. 73-74.

23
22

~inutl!. Is Sibiu In Ncembrie 1566, d~ spnjm noului episcop calvin pentru convertirea Romanilor iobagi ~i betara~te: Eresul (leges ortodoxa) sa. se Iapede mai virto!>. tntre Romani, a carer pastor] orbi fiind, povatueste pe orbi ij:i asa ~i pe sine ~j pe popor due spre peire. Aeelora, carl nu ar vrea sa asculte adevarul, sa pornnceasca principele ca eu episcopul si soperitendentul Gheoghe, sa se dispute din Biblie l$i daca tot nu vor voi sil. rreaca la religiunea cell. adevarata (Ia calvinisrn), unii ca aceia, fie episcopi romanesti, fie preoti sail calugAri sli fie scosi din ~arl!.._ Principele sUpll.nitor al ArdealuJui din acest tirnp - caJvin tetocat - este loan .5igismund. EI sta intru ajutorepiscopului Gheorghe. Asdel, In Octomvrie 1567, ameninta cs, daca nu vor asculta de ~dul lor bisericesc (calvin) .';Ii ou Sf' vor patrunde Romanii de e adevarul evaegheliei», vor fi izgoni~i din tarA COl ~i .papista~ii», in urma hota.rlrii dietei din Turda 1556 '], Pastoria acestui episcop, - care se slojeste in apriga lui propaganda ~i de tipariturile IUl Coresi, scoase cu cheltuiala calvinului Nicolae Torza, - este de sourta durata. In anul 1568 sail inceputul anului 1569 moare 2). Tot sub stapanirea calvina a lui loan Sigismund, este ales de episcop ~i superitendent general al hisericilor romanesti din tara Ardealului .Pavel din 1urdaf. Pare a nu avea 0 resedinta stabila, caci to 1570 11 gasim in satul Lsncram, node capata casa lostului Vladica Sava, pe care in 1574 0 pari\se~te. Adona preotii 101 trei sinoade, indemnil.nd tot mai mult Biseri-a Rcrnaneasca spre calvinismul deplin. Se hotart ca, din liturghie, sa se pastreze numai ce e dupa cuvil.ntl.ll lui Dumnezeu. Rugl!.Ciunile catra "raposa~ii sfinti" sa. desfiintea za. Preotii, care nu vor fi in stare sa lamureasca credinta crestioeasca tnaintea poporului, macae odata pe sApta.mll.na, vor fi tnlaruratl. Poporanii, cari Oil vor veni Ja biserica sa. prlrneasca inva~Atu(a, nu vor avea parte de comunlcatura, in eeasul mortii, Preotii vrednici de chernarea lor dohovniceasca se pot lnsura a dona oara, daca Ie rnoare sotia .. Psalrirea lui Coresi tiparita la Brasov, ajunge 0 pu~
I) SI. Met.~. op. cit P"g. 75. 2) S •. Me.~~. cp, Cit p~g. 16.

b\icalie oficiala a nouei Biserici romanellti, fiecare preot fiind obligat a 0 cumpara '). PropagaJda ungara printre Roman\scade cu moartea lui loan Sigismlllld. Urrnasul sau, Stefan Batoi y, dsdu RomAn:lor din ~inlltul sau un Vladica "cdblgd1"11/.E/ti1llie", care nu mai e calvin. Deosebit prin invatAturli., ~tiinla., purtari cinstite ~i viatl cuvioass, mer-e la Ipec, unde-l sfinti P ... riarhul Macarie, =;;t~lall Batory lace cnnoscut t acestea In 1572 tuturor carmuitorilor din fara sa ~i nu se mal or:upa de "reforma legei Valahilor". ~i pastoria lui Ehimie este de scurta ~Ilrat.a, caci, In locul lui, plecat de bunavoe, cancelaria lui :;;u~tan Batory elibereasa, in Iunie 1574, diploma noului VIl!.dicli, pupa Cristafor, caruia i se spune lamurit ell. va avea in searna lui, pe preotii rama~i In eredinta cea veche romsneasca. Calvinisrnul decade eu totul la finele secolului XVI In ofganiza~ia Bisericii ardelene. Alaturea de un Viadid SpJrldfm, urrnas a1 lui Cristo for spre Moldova, gasim un air Vladiea, eu nume mare de Mltwpolit al Ardealului, Glunadie, in spre Tara Jiomll.neasco:i. M~terul tipowaf Coresi este chernat (I58l) si pus sa. reediteze un Sbornic slavonesc, care ~a combats marea stricaeiune !Ii cadere a sfintelor biserici, pornita de la limbile straine. Penrru a arata ~i mai bine ortodoxia uesll.vlir:;;ita. a pu. blicatiei, se pornenesu Ja sliLr~it cei patru Patriarhi ai Rasaritulm 2). Reactiunea ortodoxa este a~a de put~rnica, Ineat Rornanii nu mai prirneau vechea Evanghelie. Aceasta ril.eu pe judele brasovean Hirschee s~ editeze cu tipograful Coresi un nOll monumeot de limbil rornaneasca, tradus dupa un nou manuscript slaven, cerut special de la Mitropolltul Serafim din Tara RomAneasc::t~. c) Propaganda

rn

Moldova.

Paternica propagandil. protestanta din Ardeal a avut rasunet si in Moldova. Tanarul grec D€5pot, cu stndii de teologie prorestanta La Academia din Rostock, a ajuns, prin
I) N. Icrge, Istorle Bls. R()man~. Vol. J. ""11. 118. 2) N. lorD", np, ca, p.g. 182, Vol. I. din Bla~u ~i Hod()~, .Blbl. Rom.' I pp, 83·5. 3} N. lorg a, op. cit. p.g. 183.

25 impn;jurllnle vremurilor, domn In Moldova. Crezandu-se atotputernic to dusmania sa, tncearca reformarea Bisericii Ortodoxe romanesti. VAza.od los:! ca jocul cu credinta Romanilor este primejdios, se hotart sa relorrneze bisericile carolice, care se aflau la Suceava, Siret, Baia, Hus! etc. iii din satele tinuturilor Roman sl Bacau (1562). 10 acest scop, a adus din Polonia pe episcopal socinian loan Lusinius sau Lesinski, fadndu-I episcop al Sasilor ~i Ungurilor I). .... La Harlau ~i Cotnari, erau rnulte [arnilii de Germani ili Ungl.lri, adcse peutru lucrul viilor dornnesti. EI facu scoala de latineste, ell tcate alfantagiile pentru lnalta Invali'ltuTi'I relorrnata, aducand eruditi filologi .<;;i maternaticiani straini, Apoi I~i riodui curtea dupa norrnele Renasterei, Acest Lusinski se arnesteca in casnlcia Romsnilor, sub cuvant ca opreste despartenlile prea lesnicloase. Insusi Despot l.';iipatea joc de Sfintele taine ~i de icoane, sIAdl.mandu~le :;;iarzo1ndu-Ie, iar la Curte faeea slujbe dupa ritul luteran . Apoi, vizitand bisericile, le despoae de bogAtii, pentru a-si face bani, lntru d.t nu rnai avea Did 0 evlavie §i niei 0 erutare. Totul tnsa a Iost un foe de pae, Bataia lui Dumnezeu 0 'a imarziat fa{a de asa batjocuri Ili nelegiuiri. N'a avut niei terneinicie in propaganda lui ~i nici tirnpul material, diei boerii moldoveni n'au mai putut sulen astfel de nelegmiri, s'au rasculat, I-an rasturnat ~i au InaJ~at domo pe tovarasul lor 9tefan Veda T ornsa. De 0 reformare a Moldovenilor de bastina, nu poate f vorba 2).
d) Propaganda

~.

calvina dln Al'deaJ

in secolul

al XVII.

Propaganda calvina pentru convertirea Rornanilor Ardeleni face ultirnele sfol1a.ri In veacul al XVII-lea. Lepta pentru convertirea confesionala a Roman-lor se da pe moarte $i viatJ!. lotre Catolici ~i protestanti. Ungurii calvini, ajnng~nd sa alba. din nou principi partisani ai rero.rmei, ca Bethlen ~i Rakoczi, Introduce oontrolul sever 1n rerarhia Bisericii Romanesti,
I) Hurmuzakl 11. p. 407. cu at ~i d~ d. N. lorga, '''1. Bis .• V. 2.IIBg, 167. 2) N. lorg., op. cil. pp, 167·9.

Nu mai gAsim episcopi romani trecuti la calvinism. In schimb episcopii rom ani ortcdoxi nu se pot misca de vesnicul control at superitendentilor calvini, Dopa Vhldica Dosoftei, care face concesiuni numai de forma calvimlor, in adancul sufletului tin~nd legea parinti\or sal, este nurnit In scaunul arhieresc din BAIgrad, cu nadejdi mai mari pentru convertire, nobilul roman Gluorglll' de Brad, devenit prin ca.lu_gi!l.rie ltffladie I). G Atat principele Gavril Bethlen, cllt $1 superitendentul calvin Kesen Dajko, care I-a recomandat pe Ghenadie, lac 5torrad man pentru a atrage pe Romani, dar flld rezultat. ~i Mrtropolitul Ghenadie, ca 171 Dcsoftei, lace declaratiunl de forma. calvinilor, farll sa se dea invins. Pentru ca si!l.scape de prea multele insistente, Mitropolitul Ghenadie indeamna pe principele Bethleo s!I. ceara de la patriarhul Grit Lucaris trecerea Rornanilor la calvinism In massa, Principele se adreseaza Patriarhulci, argumentAnd binefaeerile culturei prin trecerea la calvinisrn, tntru cAt preotii ortodoxi nil stiu niei ceti, necum sa. rnai poata ImpruU~i credinciosilor lucrurile cetite. Patriarhul raspunde cu atata dernnitate, tncat i-a tliiat lUI Bethlen orice Indemo de a mai interveni, Ii spune categoric ca ..ar f un pacat din partea noastra, pe care toate chinurile de pe pilimitnt nu I-ar putea sptUa» 2). Fanatismul calvioesc se mareste io vremea princepelui Rak()cl!Y, la curtea camia are cuvant hotarttor episcopul calvin Gde) •. Dupa Ghenl:iie, cu foarte marl greutili~i ~i numai en putemica influenta a Illi Vasile Lt~pu din Moldova, s'a putnt alege Iarest, calugar moldovean crescut la Putna 3). Sfintit arhiereu In Tara Romaneasca, Mitropolitul Teofil se tntoarce la resedinta sa, tnsotit de zece persoane, l'i se opreste 10 1640 la Brasev, I~i viziteazli apoi lnt['eaga eparhie, Nu putea sa fie suferit tnsa. de prineipile ~i superitendentul calvin, can devin netmpacati. Caut:!! sa-l scoata din scaun, inventand pe soeoteala lui pacate ~i gre\leH Inchipnite. Un sinod calvinesc n scoate din scaun, iar
I) SI. M~le~, op. cit. P. 143. 2) SI. Mel('~. op. cll. pag. 145. . 3) $1. M~I.~. op. Cit pag. 152.
\

....
26 27

stapanirea II arunca In temnita, unde stl!. noua luni, b}tut ~i despuiat fund de tot ce avea. Tot ca Vladica We Iorest sunt scosi din scaun, pen. tru pl!.eate iuventate, episcopii Vasile Tarasoota din Muneaci ;;i Sa"lJa Brancooict din Balgrad. Calvinismul brutal ~i intolerant devine atotputernic In vremea slablll~i. mi.tro~olit Smtlon $tefan (t 1656). Primeste toate conditiu nile Impose de calvini: sa. pre dice Cuvantul lui Dumnezeu dupa Biblie ; sa. introduca catehisrnul calviaesc din 1640; on va pune lnchinarea ca.tra. MAntoitorul pe aceiasi treapta cu einstirea euvenita. sfintilor ; crucile ~i alte sernne din biserici vor Ii socotiee numai ca podoabe ; pomenirea rnortilor nu se va face ell sup~r~ti~ii b!be~ti; 10 toate cazurile grele, ea judecati, elisa.torn ill aJte randueh, sa se lntrebe superitendentul cal vin etc. Daea Simion ~telan n'avea nieio legatura eu Tara Rornaneasca, nici ca hirotonie, oid ca parte po\itka,~i poate Ir socotit ca un ierarh calvin, cu Saua Branc()vici se schimba situatia, I se impune si lui supunerea tuturor mllsurilo.r 13 aprecierea superintendentnlui calvin, Apoi, dupa once s~bor romanesc, hotararile vor fl Ill!ati~ate la smodul maghiar calvin, pentru a le revedea ~i a se in. vl!~a lucrurile lege! celei adevarate ~i preceptele bisericii. Mitropolitul Sava tnsa n'a prea voit sa ~tie de acestea, pentr~el! .avea legAturi cu Tara Rornaneasea ; apoi era si eoergte ~l bogat, Cn toata reusita superitendentului Tofoi !ili a pri.llcipelui Ap.afty de a-l depune pi!.oa lii tn temDi~, au man lncurcanrri politice. Urmasul Iosil Buday se sfinteste la Bucuresti, numai dupa ce se face aspre observatii pentru cele savar~ite la Ba.lgrad ~i nnmai ca si'!. nu taman;l acel scaun vaduv lii cre~tinii fArA pastor. Unii pretendenti la scaunul princiar a lui Apaffy, pe la 1681, se tnvoiao tnscrls cu Constantin Brancoveanu, cil dsca eapatl!. puterea, sa dea Inapo! scaunul Vladicesc lui Sa~a lii totodatl!.: sol lase. in \echile drepturi ~j datine Blsenca noastra din Ardeal. 1) Vladicii urmatori, greeu Iosaf, Sav:.a Vest~ameanul !1i Varlaam, de~i irnpusi din Principate - m special de Muntenia, - en Indatorirea de a apara
1) N. lor~a op. ell. pag. 3S9.

ortodoxia, Oil au putut sa. scape de asuprirea superitendentilcr calvini, carl le-au impus conditiuni ca celorlalti Vladici de mai 'aainte. Iosal, nevroind sa. ~tie de acestes, a fost sees. Totu~i inlluenta din ee in ce mai puternica a Munteniei ortodoxe rnicsoreaza entusiasrnul Ungaro-Calvin, Astlel, 0 iDterventie energid! a lost a lua Serban Cantacuzen, in casul vre dnicului mitropolit Sava Brancovici, Asuprire a ungaro·calvina scade pe fiecare zi, pana sjunge sa. fie en totul inilbu;;ita. de staparurea catolica a' o;;tiriloT austriace de sub domnia tmparatului Leopold. Bletii romani orrndoxi ot nu scapa de asupriri, caci cu rnitropolitii urmatori Teofi! ~i Atanilsie, tree prio grozavele fra.rnant:ari ale unirei cu Roma. De acum. sub puterea catolica a lrnparatului Leopold, tneepe lupta pentru unire. Locul superitendentilor calvini Jl iau iesuitii catolici. Cu rnetodele stlute, de asuprin si Ca.ga.duinle, ajung sa laca ruptura in massa Romanilor ortodoxi, cu actul unirei din preajrna seeolului al XVnr-lea. Dupa cum loainte au lost atrasi la protestantisrn In mod cu totul trecstor ~i numai de lorrna - preoti, pro· topopi 5i Vtadici pentru bunuri materiale, tot asa ~i acurn, un Teofil ~i Atanasie au prirnit unirea cu Roma lncanta~i de aceleasi faga.duinte distrugatoare de neam =Ii lege. Am insistat mai muir asupra luptei date de propaganda nnga.,-calvilla, ell. 5;1 se vad a. fasele prin care a trecur si puterea de reactiune a Romanilor ortodoxi. Propaganda parea sa' aiba sorti de izbanda In secolul at XVI.lea, cand era mai mult convingarcare. Ajunsese sa se Iormeze ~i 0 ierarhie romano-calvma. Cand propaganda a trecut la asupririle ccostraogatoare din sec. XVII, n'a mai avut niciun efect, 0 influenta s'ar parea ell. este cu trap dueerile ~i tipariturile In limba romina. In special era menit sa. faell ravagii printre Rornanii ortodoxi catehismul liparit la 1640, inspirat de superitendentul calvin Geley. ln ccle ce urmeaza, ne vom ocupa de lipografii !ji tiparituri, pentruca acestea joaca un rol hotarator In pro-paganda confesionala,

,i

29 car~i: rugl!ci.onile de dirnineata ~i de sesra, ca.ntarite din psalmi ~i Catehisrnul 'J. .. Aceste planuri, se faceau cu mult entusiasrn ~I pentru Iaptul ell. era 0 stransa prietenie politica intre Matei Vod! din Muntenia ~1 Craiul Ardelean. Cum arta tipografid.. era ceva 000, mai ales pentru Muntenia ~i Moldova, se permiteau treceri r;;i cornunicari, pentru asa noutate peste rnuntii dispartitori.
f} Ciril Lucaris -

e) Propaganda literara.

Lupta data cu lurie in cuprinsul Ardealuloi iotre Catolici !fi Protestanti, pentru cucerirea Rornamlor ortodoxi, a avut ca rezultat 0 rnultime de tiparituri in limb a £0maneasca cu rasuaet mare ~i In Princtpate. Principele Gavril Berhlerra cantat traducatori cari sa cunoasca bine ~i lirnba romaneasca, A ajuns sa tradnca toata 51. Scripturs, ins! a muri r tna.nte de a tipari, Rornanul Baoatac din Caransebes, Gluorglu: Buflul, convertit de iesurti $1 trirnis PI' la cotegiul de propagandA dia Roma, traduce in romanesre carehisrnul iesuitului Paul Canisius, care se tipareste la Pressburg III 1636. Pentru convertirea Rornanilor la Calvinism, se Infiinte-azA la Balgrad 0 tipografie speciala, lndernnat de superirendentul Gelty, pnncipele Gb. Rakoczy ajuta tntru totul la Infiintarea acestei tipografii In vrernea Mitropolitului Ghenadie de Brad, care nu inspira tncredere calvinilor. Dopa. ce se riparesc caeeva ear~i bisericesti, apare tn 1640 -- Carl! ~tirea mitropolitolui Ghenadie, care era aproape de sfa[~itul vietei - vestitul (a/chism calotnesc, Sta.panirea il raspandeste ill cercuri mal largi, ca sa se taca cunoscuta legea calvina :,;i sli ca~tige credinciosi noi. Acest catehism este lucrat prin surprindere, In dona. zeci de zile (5.25 Iulie 1640), de catre popa Dobre, cu iagrijirea superitendentului Gelei, co slatol si tndernnatura ~i cu cheltulala domniei lui Ciulai Gheorghi pastorul sufietesc al MAriei sale '). Planurile conduse cu mult tact de Ungarol cahio$tefan Geley, sob ocrotirea principelui stapanitor Gil. Rakoczi, erau mari.i. Sa se tipareasca ca:r~i) ~i apoi cartea, predica ;;i scoala sll. rnantue sufietele arnenintate ale ~aranilor valahi. Preotii erau sa larnureasca pe credinciogl asupra adevarurilor legei In fiecare Mrercori ~i Vlnerl, iar Dominica de doua ori. La Balgrad - ta monastire sau io alt loc potrivit, trebuia sa: se tnfiioleze scosla peqtru Romani, cu doi-trel dascali ~i ca limbi de predare : latlneste-romaneste ~i chiar greceste. La tipar trebuia sa se dea trei

VarIa am - Petru MOllila

de la la,1 (1642).

,i

Sinodul

Fe Ja:nga Catehismul din 1640, tot sub inspiratia acestor rnarete planuri, apare iii renumitul Catehism cu numele patriarhnlui ortcdox Ciril Lucaris, care, dupll. ce Iesese rnazilit de turci, cazuse ucis In 1638. Nu se putea un plan mai diabolic ~i nMejdi mai mari pentru Ungurii Calvini, Daca paoli. acum cartile ell tendio~ calvinesti all putnt trece muntii fara niciun control ~i cercetare, de ad lnainte apar carturari in stare de a respinge atacurile, In deosebi din Chl=v :;;i prin Chiev, apoi prin Iasi, se lntinse scutul de aparare al ortodoxiei Impotriva calvinismolu.i. La Chiev era Arhipastor Petru Movild, fiu de dornn moldovan, iar la Mitropolia Moldovei ajunge luvatatul Varlaam, ierarhii cari au lucrat min~ In mllna pentru oprirea puboiului protestant. Cunostinta era veche, incll din 1621, cand Varlaam, ttimis de Miron Veda, mergea la Petru Mov;ll!. s~-j vesteasca rninunea intamplatA Ja Sucevita, co ingreuerea moastelor Sf. loan dela Suceava, cand Mitropolitul vrea sll. le strarnute de tearna Cazacilor. Varlaarn )~i Iacuse asa nume, indt este ales direct mitropolit, fAra. sli rna; treacl!. pe la Husi, RlIdau~i Iii Roman, cum era obiceiul. La hirotonia lui In 1632, ia cuvantu] tnscsi Meletie Sirigul, eel mai mare filosof ~i teolog al grecilor din acea vreme, cu care Varlaam avea sa conlucre la cornbaterea calvinismului. Tot In cea vreme, ajunge domn in Moldova bogatul,
1) N, 100ga. op. cu. Vol. I, pag. 302.

I) SI. M.'e~. ce. eil. 305.

30
31

ev!aviosul. ~i j.[lfluentu~ PaS;{d LujJu, care reu~e~te so... pue <:~Iar .pat~larhl. Ca prima lovitura data propagandei cal. "rnp~t', zld~Jte. monllmentol de arta religioasa nBiserica Trei Ierarhi ~l aduce cu bani grei rnoastele Cuvioasei Paraschiva, alta lovltura, ce De umple sofle tul de mlindrie romlineasea ~~ cre_~ti~eascll. Mltropolitul Varlaarn merge tn fruntea nner 50111 din partea lui Vasile Lupu In Mumenia unde cunoaste pe mitropolitul T(ofil marele iubitor d~ dIrti rornanest] ,/,i tncepatorul tiparnitei pe pllmiintul tllrii. . Cu aceasta ccazie, Mitropolitul Varlaam face cunor tmtll cu tnvatatul logolllt. Udrilit! Ndsture/, la care gase~te. cat(;hlsmul calvinesc dID 1640, <cu otrava de moarte cresnneascas , cum II numesre el, Flirt! zabav:t, alcatni ~Rllspunsuri scurtev, eaT~ se t{parirA la Iasi (1645). ~n aceste raspunsuri, se apara maslul, nelnsurarea preotilor .dupa rnoartea eelei dint:~1i sotii, cultul icoanelor :;;. a., lovindu- se f<lra crutare In acei calvini cari 10

mu!te pri~inti,

sunt rnai r~i decat

paganii:

Turcii

Istoria se repeta, vrernuriie se aseamanll. Atunci era. furia prorestaotisrnulu], astazi este invazia seetelor c.an pleaca dill acelas izvor. Uode sunt Varlaarnil vrernurilor noastre r Vremuri poate mult mai critice ea cele dela 1460 ~... La catehismut lui Ciril Lucaris, r1ispunde Petru ~rovJla, cu martnrisirea ortodoxa, aprobata de un sinod provincial al Rusilor din 1640. Aceasta marturisire ~ fest apo- prelucrata de tnvatatul Mdelie Sirt'gul ~i de ierarhnl Po'firit' .a~ ~iceei. Pentru recunoasterea generala a ~ " ~T. I mirtUrlstrl ortodoxe, s'a adunat sinodul de la Iit:il II" 1642, en reprezentanti din Intreaga ortodoxie. Voe"o~ul Moldovean Vasile Lupu se Snvredllice~te de rnarea cinste sa ghdniascll In eapitala sa insemnatnl sob or. Alaturea d~ tnvatatul Mltropolit al tllrij sale Varlaam, sunt cea mal puternica stavila a curentului protestant. Orieat s:ar fi discutat lIi combatut confesiunea protest.J.ntA 10 tim pul patriar h 1I1uiIerernia n ~i oricli.t s 'ar :Ii. ~xat ~unetele de marturisire ortodoxa de un Meletie Sirigul ~[ d~ un Porfirie.al Nieeei, eu ambi~;a greceasca de a nu e~l eeva normatrv pentru ortodoxie de la uce1) N. [orgo, 01'.

~i Tata;ii

'J.

nici de abia esiti din barbarie '}. noi Romanii ne putem mllndri ell Marturisirea Ortodoxa a esit lnttii din pana romli.nului Petru Movill!. l(Ii a Iost aprobata de soborul ~inut In lasul lui V.. sile Lupu, Dela acest tnsemnat I'i tnll.1~l!.tof eveniment pentru Biserica $1 neamul nostru, - de 0 influenta protestanta printre Romani niei nu se mai vorbeste, Nu cunoastem daca din Romanii transilvaneni au mai ell-mas vr'unii protestanti 1n decursul veacului al XVrrI·lea ~j al XIX-lea. Proteslantismul oficial stagneaz:t la ceia ee a putut ajunge in secolul al XVII, redus fiind do! puterea de stat a catolicisrnului habsburgic, Apare Insll. sub forma sectelor In a II-a jumatate a seeolului al XIX-lea. Dad, In secolele al XVI-lea ~i al XVII-lea, cea mai puternica infloent:! l1i asuprire protestanta ni-a venit prin Unguri, :;;i a doua infiltrare sectara tn cea mai mare parte tot prin Ungori se lace. Aceasta noua formll. de propag-andll protestanta CI1 multimea strainilor ce 'se infiltreaza sub masca seotelor, fiind un pericol ~i national ~i crestinesc, ne-a motivat sa facem studio! de fata. Pentru trecut, ne putem mandr] cu taria tn crediata a Romanilcr crestinl ortodoxi !}i cu valoarea ierarhilor pas tori de pe vremuri. Propagandacatolica ~i protestanta nu a avut alt rezultat decat Infiltrari straine prinrre Rcmanii Orrodoxi, Sunt foarte rari esceptii de Romani catolici sau protestanti. Romll.nul este nascut ortodox ~i cu totul conservator 10 privinta credintei sale. P&oa la razboi, nici nu se putea vorbi de Roman ~i sectam, Singura secea, en caracter mai muJt national, este lnochentismul basarabean, nascut tot sub influenta misticisrnului slavon. In timpul din urrna, avern iii asa nnrnitul Tudorism, a fostului preot dela biseriea Cuibu-cn- barza din Bucuresti, Teodor Popescu. In partea a dona a luerarii noastre, fie vorn oeupa en seetele ce an invadat neamul ~i Blserica noastra, Ineep:1..nd Co aceste doua amintite mal sus, pentruca au un caracter mai 10cal.

en,

Vol I. P"g. 321 ~i lSI. Ii1tr. rel, pag. 153, I) N. IOI'lJ". Oil. cil. Vol. I, pag. 31;>.

II SECTELE
$1

BISERICA ORTODOXA ROMANA

II

SECTELE ~I BISERICA ORTODOXA RO~IANA

CAP.
I.

...

A..,

BISERICA ORTODOXA ROMANA IN VEACUL XVIII ~I XIX

a) Caracteristica

generalii.

Dupa furia lnversunata a Protestantismului din veac, XVI ~i XVII~ care are ca rezultat reactiunea Catolicismului habsburgic si unirea a 0 mica parte din Romanii ortodocsi cu Roma, urmeaza 0 perioada de liniste aparenta, Zicem «Iiniste aparenta», pentruca istoria nu mai inregistreaz~ lupte religioase, insa Biserica Ortodoxa Romana trece printr'o criza religioasa, poate mai periculoasa decat tntamplarile veacurilor anterioare. In luptele nationale r;;i confesionale din primele veacuri de inchegare ale neamului romanesc, credinta crestina ortodoxa fusese scutul puternic de aparare si intA· rire. Bisericutele modeste din satele razlete 1?i mai ales monastirile presarate prin ascunsisurile muntilor ajunsese cele mai puternice cetati de aparare crestineasca si rornaneasca, Pentru aceasta, pungile bogate ~i mosiile lntinse autnceput sa se verse r;;i sa se daruiasca Bisericii mantuitoare de neam mantuitcare de suflet, in special rnonastirilor. Tat prisosul vietii romanesti era varsat pentru slujirea catra eel Atotputernic, spre pomenire ~i izbavire, Aceasta tnsemnatate ~i tarie crestineasca ~i mai ales

,i

36

37

romAneascA au IAeut pe Ungocii catolioi sA distrugl!, ~ ardll toate monastirile rom;\ne~ti din Transilvania. In. prima jumatate a veacului XVIIl, a lost 0 politlca de stat habsburgica de a distruge aceste euiburi de evlavie IIi mruttuire romaneasca, pentruca numai monastir.ile 111 cell\uglrii lor au m4ntuit ortodoxia din Ardeal in timpul luptelor pentru unire, Cetele de calugari 10 Iruntea sate!orromanesti au luprat pe viata ~i pe moarte Impotriva catolicismului uoguresc, tntorcand pe multi dela unir« la ortodoxie,
b) Intronarea

institutiile creatine din ace Ie localitati, pentruca frau subjugate si asuprite de Musulrnani. Odara CU tntronarea grecilor Ianarioti laeomi de '3.veri, au tnceput a se Introduce :,;i moravurile lor decazute. Evlavla, ce forma flrnl electric de leg:Uurli a rornanului eu Atotputernicia ereatoare In slnjba slantli ~i-l ~nt:!i.rea In necasnrile lui. scadea. ... se suptia pe miisurA ce moravurile fanariote se Intronau ....
c) Atelsmul $1 Indiferentismul

flevolutia

dela 1848. Secularj'zarea

sec. aI XIX-lea. averilor dela 1664.

greeilor fanario1i, scaderea !Ii eonruperea moravurilor.

evlaviei

Adunarea de bogli~ii tmprejurul bisericii ne-aadusIntrona rea greceasca din veae. XVUI. Profitand de suaeranitatea turceasca ~i de influenta lor la Constantinopol, grecii an Ineeput sli invadeze Principatelor Romane, Cei bisericesti sa dadeau ca tn",AtUori In cele religioase, pe baza crestinismnlui primae, cu bogata literaturll patristica ~i deci cu drepturi de a folosi rezultatele credinpei cre~tine ortotloxe d.in Biserica rornana, Vazand ei tot vadul bogo'l.tiei romanesti este todreptat spre biserica, penrru fnsernnatatea ei In viata oeamului, stapanitorii greei politicr sl religiosi au prins nota vremei, Au tnceput sa lofiioteze monastiri, nu nurnai prin munti IIi pllduri, ci ~i prin erase, Capatau monastirile noastre un caracter occidental, dar- ce lolos t Se urmarea numai ~dunarea de bogll.fij ~i seurgerea lor peste granite, nu cultivarea, nu autoritatea morala a monahisrnului :,;i tntrebuintarea averei pentru ajotorul ~i promovarea vietei creatine rornanesti 10 interiorul Principatelor, Dad ne oprim numai asupra orasului la~i, . gasim in secolnl XVIII urmatoarele monastiri: 1) Trei Ierarhl, 2) SI. Sava, 3) Golia, 4) Barboi, 5) Frumoasa, 6) Cetll.plia,. 7) Galata, 8) Barnoschi, farA sA mai enumararn ~i Iondatia SI. Spiridon cu schitul TArata, ell destinatie speciala, Teate acestea au fost tneestrate eu mo~ii intillse. C~nd se umpleau de bogatil, emu. Inchinate Locurilor Stinte: Ierusalimului ~i mai ales Muntelui Atos, pentruca sa fie siguri de venituri, Aveau motivul binecuvantat de a ajutora

In aeeasta stare se ~sea sutletul romanesc iii blserica lui conducatoare la intronaeea ateismului prin revo~o~ia Iranceza dela 1789, va.nt, ee ajnnge ~i in leagtlnul neamului romanesc, prin tineril ee se cultivau In occidental civiliaat, Aeest ti neret roman, erescut In ParisuJ litiin~ei, acum ~i al ateisrnului, in Jupta pentru redes1.eptarea ~i dezrobirea nearnului, au provo cat IIi In ~lirile lor revotujta dela 1848. Venind din apus ~i cu idei preconcepute de lupti!!. impotriva cleriealismului, iar tn ~lirile lor cla.nd Iii de 0 biserica tmbuibata, cu un c1er strain decazut, acest tineret - acum conducator de stat - n'a mai putut fi alaturea ~i n'a mai putut da importanta de veacuri bisericii lor -stramosesti, Vantnl indilerentismolui ~i ateismului, cu lupta 6mpotriva clericalisrnului, bate acum cu putere ~i asupra nearnului rornanesc. Se puue la cale ;;i se face seculazizarea averilor rnonastiresti, ell marea gre~ala de a se contunda biseriea, cetatea rornanismului de altadatl, ell si:dinii ce 0 invadase, cutropitori ~i distruglitori de moravuri. Biserica neamului este sleita de puteri. De atunei ~i plnA to vremea noastra, a Iost :,;i un program politic de a se lasa biserica sarsca ~i pe preo]i igno{"anti. Aceasta pentru tearna unui curent cleri cal. Biserica Ortodoxll. Rornana, slabita in forul ei intern de rnoravurile fanariote intronate in veacul XVIU, aeum en totul redll~ prin sllrlleie ~i ignoran~a, aproape i~i pierde orisice busola de orient are. Traeste numai din seva ce mai poate trage din trecntnl ei glories, salvator pentru neamul romanesc, Ierarhii IIi clericii In genere, In majoritate igno-

38

.-

39

ra~, desconsideratl ~i siirliciti, cad In desnadajdutre, De 0 eultivare ~i educatie religioasa, aproape ell nu rnai poate fi verba. Evl.avia en slujba sfil.ntli. de legUur" cereascii este redusa, ignorata, en tendinta de a fi lnlocuita de tnvatiimAntnl teoretic scolar. 'Pietatea credintei strabane, ea putere a ridieiiril dela cele piima.nte!?ti la cele ceresti, este Inloeui~ eu rationahsmul !jii speculatiunea mintala, Credinta crestina ortodoxs, cu forta ei educativa, se mentine numai prin traditia familiara, ~i prin rarii pioni, preotl sail ealugiiri, ee se mai strecoara iei ~i colo printr'o speciala insllfletire divina,
d}

ProfUul

Romano-Catolicllor.

Apari1ia seC!elor.

De aceasta situatie profita eatolicismul, care, pe nesirntite, ell totul diplomatic, se lntroneaza cu ierarhie bine d.nduitli. in cele doua capitate Ia~i ~i Bucuresti, Dupii aceasta reu~itii, I,i organizeaza acele institute de educatie, eu multe dedesupturi, eare au devenit niste cetati confesionale In Ia~i, Galati, Bucuresti, Craiova, etc. Cele expuse in aeest capitol privesc aproape exclusiv numai biserica din veehiul regat. Celelalte proviuc ii, fund sub st:!lptniri straine, au conditiuni cu totul aparte de desvoltare. In Ardeal, Biseriea fiind scutul specific al RomAnilor In lupta cu celelalte confesiuni lli nearnuri , a luat un caraeter mai mult national. Aproape la fel e sitna~ia ~i tn Bueovina. In Basarabia Insa, biserica romlnli se confundase, In timpul din urrna, cu pravosiavnicia ruseasca. Cu 0 stare sociala, iii mai ales economica, cu totul infioritoa.re, ca ~i biserica din Bucovina, a lost atrasa In mrejele rusesti, Instrainandu-se ierarhia superioara. Desi conditiunile de desvoltare ale diferitelor biserici provineiale sunt ell totul diferite, sectele apar ~i se pIOpagi!: eu aceias putere In toate pi\rtile. Ceva mai mult, desl situatia bisericii din Vechiul Regat e cea mai grea, din cauza rnotivelor aratate, sllm!nra sectara patrunde mult mai greu pe teritoriul ci. Pe dud in Veehiul Regat Diet nu se stia de secte, Basarabla era irrvadata de seetel: mistieismului slavon , Ardealul, ca ~i Bucovina, zgudurt:e de anarhistele secte ale rationalismului protestant. Semanta secrara e aruncara In toate partile de straini, In vechiul regat, massa crestinilor ortodocsl fiind eom-

pleet romltneascA, sa.m!nta strl!.inll n'a prins decat dupa wboi, dnd s'au mai fAcut amestecarea limhilor, dar atnnci eu mare greutate, In celelalte provineii losl!., unde pllmada ortodoxismului nu mai era curat romaneasell., terenu} a fest mai favorabil ~i seetele an prins rl!.dtl.eini adanci , In Basarabia, sectele rnisticisrnului slav on rodean de mult la temelia biserieii oficiale de stat, cu toatll rnaretia !Ii bogApa ei. Putem spune ell anarhia acestor secte a eontribuit la decaderea Rusiei ~i a pregatit teren Ioarte favorabil celorlaltesecte rationaliste ~i mai anarhice din apus, In Ardeal - pe liogA rnozaicul confesional ~i urmele veehilor Husiti - apar sectele cam pe la 1870. Tot In acelas an. un fost preot rornano-catolic vine ~i tine conferlnte pentru atragerea la adventism 10 orasul Pitesti. InBA, pe cand tn Vechiul Regat nici nu se eoneepea ideia de Roman ~i seetant panil. la marele razboi, in Ardeal Uugurii au avut interesul 81 le!Oi propage ~i apoi, eu puterea de stat, sA Ie ~i proteje. Voiau desnationaliaarea romini!or 'ii nu 0 puteau face decst desfacandu-i ~i lipsindu-i de preotii lor conducatori, In Vechiul Regat, cele dteva seminte aruncate prin lucratori straini to Pitesti-Bucuresti-Pioesti lOitn Dobrogea prin eoloni~ti nemti, au vegetat p!l.nli.In vremea razboialui, cand a lneeput sA Ii se pregateasca un teren rnai favorabil. Fiinta neamului nostm a lost pllimllditli. cu ortodoxismul pravoslavnic ~i nu se putea asa U~OI schimba conceptia lui religioasli. Traditiunea crestinismnlui ortodox roman este asa de putemica, Inelt rezistii dona veacuri (Xvm ~i XIX) invaziei grecestl, cu moravurile lor decazute ~i mai ales dntului pustiitor al indiierentlsmului ~i ateismului occidental, ell reprezentanti III tara noastra ca: Nadejde, Conta Iii alp; ... Singura inf!uen~i sectara din vremuri rnult mai vechi, dar numai infillenta ~i nu sectarism eu bisericuta aparte, a fosr a bogomilismului bulgl!.resc. Aceasta secta a lasat orme adanei In crestinismul nostril ortodox roman, pentruca a venit pe calea misticisrnului oriental, CD coaceptli religioase potrivite sufletului nacajit al poporului roman din primele veacuri ale organizlirii lui. Bogomilismul a influentat 1n a~a ma.surii asupra po-

,i

__------------------~--.---------------.~~----~--------~41------~------------l
porului roman, lnc;\t putem spune cll a pregatit - plnll. la un punct - terenul pentru noile secte rationalisticeprotestante. Ca dovada, avem laptul concret, cll reginnile cele mai iavadate de nolle secte sunt: Teleormanul Viasca, Ialornita, Dobrogea, unde elementul bulg;lresc influenta bogomilismului a fost mal puternica,
e)

si Germania, toc~t Ii se t.ntllnecll o~ice sim~. ~lItional. Sunt educa~i spartanic : sA nu dea tnapoi dela mcmn obstacol, ci sll mearga pllnllla rnartiriu In propoveduirea sectelor lor.

~i

fI Impar\lrea

seetelor.

Situalia religloasii dupa razbol. Cauzele ~i inmultirii seetelor.

pafrunderii

In vremea fAzboiului, sguduirile sufletesti fiind prea puternice $:i contactul cu strainii sectari mult mai intim, Rornanii n'au mai putut ramanea neinfluentati. Deslaotulrea patimilor in toata go!iciunea lor, cu desconcentrarea religloasa, plus starea Bisericii inv1l~;!I.toare dupa vAntul indiferentisrnului ~i ateismului ante-belie, au fflcut pe mulli Romani s;l lneeapi:!. a d.tll.cl prin diterite secte, Sunt goluri religioase In sufletele romanesti, de cari strainii sectari au profit at. Furia proselitisrnului sectar de dupll. razboi asupra Rornaniei mari ne aratA insll., ea Interesnl lor nu e numai de natura principiala ~i de ina Ita conceptie religioasa. Nu I Daca vom urrnarl eu atentiune procesul pcopagandei seetare, vom vedea ca alt ioteres mult mai lumesc au 10 vedere acesti fanatici propoveduitori. lata. ce spune P. S. Eplsccp al Aradului Dr. Grigorie Comsa, in discursul rostit In Seoatnl ~arii, to ziua de 21 Martie 1928, la legea cultelor : ..Sectele religioaso - !Ii aceasta este bine sfl se stie - In cele mai multe cazuri numai in aparenta se ocnpa eu religiunea, dar de Capt lucreaza din raspoteri pentru a duce la ruina maretul edificin la construirea Cl!.ruia oeamul nostru a eontribuit cu ochii tnlU~aJ;i spre cer, Decl, nu dorol de 0 viat!! religioasa mai cereasca Ii fri'im:1ntA pe ei. Dimpottiva, Ii doare unitatea religioasa ~i nationalll. a neamului romanesc, ~i tocmai aceasta uuitate a urrnaresc ~i vor s'o distruga •. Greu le-a fost strainilor sectari, pll.na ce au izbutit prin mari jertfe banesti, sa. pregateasca invAt!ltori ~i pro~ pagandi!;lti romani, ~i, din nenorocire, s'au gllsit -?i astfel de Romani, cari pentru argintii lui Iuda, sa-sl vi!lndll interesul llnita.~ii religioase ~j nationalc a neamului lor. Acesti propagandist; snnt asa forma~i in scoalele lor dill Elvetia

Seetele, cari au invadat tara noastra, au doui:!. forme ,i vin din doua directii opuse, 1. Cele mai multe ~i mai Iurioase sunt secrete rationaliste protestante, care ne-au venit din Apus. ElvetiaGermania-Aoglia-America sunt centrale sectare, de unde ne vin ~i propagandisti ~i sumele bogate ~i interventiile diplomatice. 2. Rasaritul slaven - cultivator de misticism anarhie - ne-a trimis din vremuri veehi Iii ne-a influenjat totrucatva cu sectele lui. Acestea s'au tntrodus mai mutt pe cale evolutivll.. Din apus ne-au venit: Baptistii, Adve.oti~tii, Nazarinenii, Studentii de biblie (Mileni!ltii), Stundistii, Secer;\torii, Penticostalistii, Evangheli~tii de ultima oara. .. Seete rnistiee din ril.sllTit sunt: Lipovenii, Duhobortii, Molocanii, Soapetii, Inoehentistii. 9i unele ~i alteLe tind a slabl ~i dezorganiza Biserica noastra ortodoxa roma.nli. Prio aceasta forma. religioasa lnsa - dupll cum s'a spus mai 'nainte - se urrnareste ~i tiinta neamului nostru in unitatea lui sufleteasca, Noi trebue s;l avem privirile lndreptare mai ales asupra sectelor, cari au legU,jri eu str;1in1tatea) de unde vin ~i interventiile ~i sumele bogate pentru sustinerea propagandei proselitare. E drept ea noua lege pentru regimul cultelor, prin articolul IX, opreste primirea unor asa sume fll.r!i stirea statului prin Ministerul Ccltelor. Ne tndoim tnsa ~i de executare ~i de putinta eontrolului. Cine va putea urmarl pe sefii ~i propagandi*tii interna~ionali, care fac controlurilegAturi .jii traesporturi de snme ]

*i

g} Principille fundamentale

ale sectelor.

Sectele reprezinta anumite aspiratiuni religioase deosebite de ale confesiunilcr istorice , Ele cauta sA Iormeze bisericute proprli, cu organiza~iuni speciale, potrivit scopuJui ee-l ermaresc, Secrantii ignoreasa traditiunea bisenccasca, tree peste autorjtatea de secole a Sf. Bisericl

L.

43

ecumenice, pe care 0 sfideaza cu un dispret nebun ~i sunt ImpotIiva tuturor eanoanelor formulate de ea In cele opt veacuri primare, Unele secteau pornit dela simpla sblsma, aitele au Is bazil oarecari ierezii, Religia devine pentru seete un lapt mistic tnafarli de orice autori tate , Pentru sectari, religia este raportul omalui cu Dumnezeu, filri! obliga~iuni morale. In general, secrete, daca nu sunt 0 urmare a veehilor erezii, sunt seminte e~ite din protestantismul Ta~ionalist. Lepadand oriee autoritate traditionala ~i nerecunoscand revelatiunea lncercetarea Sf, Script:uri,au lasat interpretarea dupa bunul plac al fieca ruia , De aid, doetrinele Iantastice la care anajuns unele secte ~i tmpilrprile anarhice prtn interpretarea lndividuala atingand aSUzi numarul de peste 500 (cinci sate). Daca reforrna din sec. XVI a fost indrept':l~ita, pentrucll este 0 protestare contra abuzurilordin Biserica romano catolica, sectele nu au niciun motiv sac ajong::i. la anaraia religioas~ deast~z;i. Ele, prin ideile pe care le propoveduesc, prin practicile lor, devin peri cui oase deopotriva i?i Bisericii ~i statului, Intr'adevar sectele ian pozitie fa~a. de Biserica ecumenica, atacand cuvantul lui Dumneseu - crezul I/<i dogmele ei, Ele Inva~i:l in mod deosebit despre Dumnezeu, despre Biserica, despre Inlaom. Nu recnnoso SI. taine, nu recunosc Sr. Traditiunej tur::i.cultul teoanelor, at sfin~ilor si al relicviilor. ~'au format cultul lor speclfic, ernanclpsndu-se de sub autoritatea Bisericii eeurnenice .. Nu recnnoscalta norma Q rei igiunii decat jnspila~ia personala, Daca sectele sunt mistiee, inspiratia se bazeaza pe lntuitie sao revelatiunea irationala, Daca sunt ratioualiste, inlatnrl misterul -\,i interpreteasa Sf. Seriptura DUIDai dnpa rationalismul personal. Sunt Impctriva ierarhiei, jar unele din ele nn recanosc niei Duminiea. Prin astfel de reacticni se atadi. elernentele de baz!!: ale ortodoxiei ~i prin aceasta sdJpnl puternic al existentel noastre ca nearn. Sectele maeina tenaeitatea de credinta a poporolui nostril ~j deci sdruncina din ternelie existenta noastra de stat. Uaele din ele [upt!!: pe la~a saupe ascuns contra ordinei publice, contra organizatiunei noastre de stat.

F" d contra J'uramAntului ~i contra serv.iciului militar, ele un .. . f·' I suat (adversare) Impotriva ap~dl.m natrona e., . Deci sectele sunt un permo! atAt pentru Blserica, cAt . pentru stat, Intrudt traiu! lor aduce atiagere ordinei ~~blice, bunelor rno~avuri~i Legilor de organizare ~i de sigurantA ale statului, . .... '. . Nu avem un recenssmantexact a1 religiuaei pAn!!:la puoerea In aplicare a iegeicilitelor, de aeeia nici nu se poate vorbi de DUm.aruI exact, ~l se~tan~!Ior. . .' TOtll!?i, dupa cilrele administrative, d. Dr. V,. lspir, profesor de sectologie la. Facul~atea ..de Teol~g,e dm Bucnresd, lace urmatoarea Impa.rtlre: din populatia totala a tarii, care trece de 17 ..000,.000,. ortodocsi sunt 70,5 la suU = 12.000.000;. uniti 7.,7 la suta ~ 1.300.000; rom. catolici 7,3 la suta = ] ,250.000; israiliti 5,,8 la suta -: 900.000; calvini reforrnati 4,1 1a suta = 700.000; luteram evangelici 2,1 la suta = 300.000; onitari 0,4 12 snta = 75.000; musulmani 1,4 la sutil = 250.000; celelalte secte cam tntre 1,2 ~i 3 la siltl = circa 150,.000 '), Fala de mosaicul de conlesiuni~i secte din ~ara noastra, numsrul sectantitor trebue sa ne tngrijasca.in

mod series,

In aceasta parte a studiului nostru ne vom ccupa de fiecare secta, cautand a le fixa~i doctrina ~i numatu! c:\tu~i decilt aproximativ. Sa se ~tie Insa, c1 totul e ascuns ~i cu dedesupturi .. Teate sectele au doni'i doctrine: una anarbica, pe care 0 ~iD asceasa sub jurarniint pentru fiecare adept, Cn aeeia se boteaza $i se ins!ruesc. Afata de" aeeasta au doctrina o1ic.iala, inolensiva, adaptata tuturor Imprejuranlor, pe care 0 publica ~i 0 presinta la Ministe.r,

1) Soclel~ re 1!lIloase din Romania.

Mad

1928, pp, 10·15.

45 eparbia Husilor. Trece sub ocrotirea econornica gaspodMeascil a d-nei Raluca Calimaehi din Stllnc::e~tj, jud.. Boto~ani, pe care 0 cunoscuse In Bucure~t.l. N.umJt~ doamna, educata tn special religios In Angha, fiind ~I bogata, pusese la dispozltie ~?ndurj pentru 0 pro~agandil. protestantl'l, Inca. de pnn ann 1914-1915, ~ncepaqd cu traduceri Iii tiparituri, La Stancesri, do Coruilescu, avAnd totul la dispozifie, traduce Sf. Scnptura se destl.var~~ to propaganda religioasa eu dedesupturi protestante., 1~1 face prozeliti printre tinerii cari urmau scoala mlht_ar~ din Botosani. In special, patrunde ~i atrage pe norrnalistii din colonia dela Bslca, care se si grupeazl'l. tn secta aparte'). Dupa razboi, vine In Bucuresti, intra In intimitat:a preotolui Teodor Popescu, tn starea sntleteasca a csruia giselite teren de lucru ~oarte prielnic pentru. ceiace urmarea. II introduce Io hteratura protestanta, ~I cum preotul avea darnl vorbirii, tl alimenteazlt tntr'o oratorie din ce In ce mai sovaetnica. Preotul, cu starea lui sufleteasca ,i en pregitirea din ce In ce rnai sistematica, devenea mai patetic ~i atragea credinciosi mai mul~i la bis.erlca sa: Odata cu predicile dela biserica, au lnceput ~ cursun biblice de seara In scoala de lilngil. biserica. Predicile rostite 10 biserica, conferintele tinute In ~coaJil io fiecare Marp seara, publicatia «Adeva.rul erestic s ~i alte brosuri ale aces tor douli persoane au inceput din ce In ce sa. arate intell~iuDjle lor ascunse, Numai evaagbelteere crestina ortodcxa no urrnareau ei, Desl, in teorie, sustineau di. sunt pe ternelie ortodoxa, rilnd pe rllnd au Inceput sA suprime rug<'iciunile ~i otpustul co cultul Maic_ii I?omnnlui !1i al sfinntor, ajungilnd la erma sil lepede ;;1 tainele ,i sf. ieoane. Biserica a fost foarte indulgent! CII Iostul preot, care nOa avat cursjul Sil-~i marturiseasca doctrina nici dupa ce a fast caterisit si escomunicat cu sentinta oro 152 din 2 Aprilie 1924. De ierodiaconul D. Comilescu, Sf. Sinod DU s'a ccupat, pentruca el rupsese deja orice legaturli.

:ri

CA P.

n.

SECTA

TEODORI~TILOR

Dupa considera~iunile generale asupi a secte!or, tncepern cu cea mai noua, siDgura nilseutQ pe p;1m~tul ~4rji nnastre, Aceasta secU\ apa rein Bucllre$ti, Intre anii 19191923 Infiinp,t4 de fostul preot ortodox roman Teodor ~o?escu" parch Ja biserica Cuibu cu barza (Sf. ~tefan), ~I ierodiaconut Dnrrutru Coroilescu. .. T:odor Popescu, nbent In judo Prahova, dupa ce !~l. HI licenta in teologie, ajunge parch a1 numitei parohii, prm casatona cu fiica fostului parch, preotul Ionescu, CAt a fast tn sa.nul bisericii ortodoxe - 1912~::'919 _ loeepuse 0 pastorie con~tiiDcioasi'i, pentru care se bucura de so~ietate~ ~i eOI'1IIl~rarea In asociatia cIa ijli eitellte. a fo~~or sai profesori teologi. Dupil razboi, pe langil SllTeSclta.rca n:rvo~sil a vremei, mai rilml!.nl1nd ~i vilduv, trece prm man cnze de sdruncin moral. . To aceste imprejur4ri, leagil strfl.nsol prietenie cu ierodiaconul _Dumitru Cornilescu, cu care pune la cale ~i incepe chiar lucrul non de ~coalil. crestina. rero~laconul Cornileseu - Iiu de Invi!i~!l.tordin jnd. Mehedm~( ~ a urrnat .cursu rile Semioarului Central lili ale Facultll.tll d.e t~o_~ogle din Bueuresti, Preecupandu-I scaparea de pnmeJdule rhboiolui, In vara annlui 1916 se calugare~te ~i lndupleca pe P. S. Nicodim _ atuncl episcop de Husi - sa-l hirotonisiascll diacon. Fire rnistica ijli racuta, dupa ce sjunge la adaposr, nu su. nici in
J

1) In aceaslft loc.lllaf" - pe ma(u(Trolusulul - inl,'un spltal rnltltar, se lorrn.se 0 colonie ce'''''th.asc~ '" vara anulul 1915. cu 400 norm.l!sli 81 Semlnari~lIo care s~ demnbtllzase ~i T1 u .v"au Sludllle termtnare, 5 au flkul Ir.i lunf de cursurl praence $1 s'au rlnur >1XameMle d. diploma. lntre COnduc!larl $1 prol~so'i. a 10SI $1 eel ce Serle .""SI ea,

46

47

cu biserica ~i plecase in strliin:ttate, unde se afill. 'Ii acnm, se zicecAslitorit. Fostul preot Teodor Popescu astazi se ~ Hi In slujba scoalei anglicane din str. Olteni, nnde t~i deslasoara propaganda cu ajutorul conducatorului ~el d-I Adeney. Pentru tinere~ de conlerinte religioase, a obtinut autorizatle speclala deja Ministerul Cnltelor. Dela ccnferinte insa, d. T. Popescu a trecut la practicarea nnui cult special, care consta din rugaciuni, cQntari, strAngeri de bani en cheta. D. General Nicoleanu, prelectul politiei Bucuresti, ducandc-se lntr'o Dumiuiea la acea 'jeoala, unde d. T. Popescu i~i exereita cultul, l-a surprfns cum ataca ierarhia IIi tradi~ia Bisericii noastre ortodoxe '],
') Zlarul ,Unlve,su" dela 6 Marlie 11127. NoJJ. - D·l 1. Aden.y preorut angli~.n din Bucurestl prin scrlsoarea din 21 Seplembrie 1928 "dres.,11 nous, in urrna pubUc!rli acestut studlu tn revlslll ,B'sericli Or!odod Romani· No. 569, cere s! desmlnnrn ar!t!nd, ca: c/r;stu' pr«J1 TI'tXtDT PottSC1l nh' ,s/e 'Jlici lJl:tii ..i, ptt.(!NH ,la fo~.t H;r:iodaliJ. in slll)'l,tJ ~coa~1 (l11K'ittm~ dJ'u Sir. OUt", #I]U ,iii ~/iul d..'nu' g-,t"allVicolwtJu uti 0: losl nid.odala ltl ~14 .,on/yn # niti ml {J (.1U:.l1 d ..rml P9pS.cn a{tltiiJfd pc
j

Doctrina, raspandlrea ljilliteratura lor. De 0 doctrinA speciala nu poate fi verba. Este un amestec de idei protestante. Spun eli. botezul nu iarta pli.catul stramosesc, eli. rugli.ciunile pentru c~i mor~i uU-IIi au nici un ros~. Omul se mAntue!ite daea lese din starea de ptl.cat!iJ captl.tl iertarea nurnai prin credinta, privind spre Iisus eel rastignit pe cruce, Mantuirea are trei fete: 1) pentru trecut, iertarea pacatelor ~i scaparea de oSliudA; 2) pentro prezent, izbhirea de sub puterea paeamluij 3) pentru viitor, izbli.virea de prezenta pacatului, Din toate brosurlle lor reesa, eli. numai stngele Domnului aduce iertarea pacarelor '), MultA vremeau lost In tratative de unire eu Evangheli~tii lui Grigore Constantinescu dela Iasi, Ora~ul unde s'au Iacut tratativele a lost Barladul, unde au aderenti si unii si altii, Tratari au avut ~ ell Inochentistii din Basarabia, Ambii ini~iatori ai sectei, au mai atras pe urmatorii r~ti studenti teologi, dandu-Ie rolul de predicatori In diferitele plir~j: Nestor Dumitrachescu, fost preot in MirceaVoda, judo Dambovita; Alex. Panaitescu, Iost pre at in Clltelu, judo Illov; Gheorghe Comilescu, Iratele ierodiaconului D. ComUescu; V, Tcnoiu ; Emil Constantinescu. In Bucuresti, au ascultarori Iluctuanti atrasi de logica oratoriea a lostului preot Teodor Popescu. Au easA de rugaciune ln str, Carol Davila Dr. 88. Centre mai tnsemnate au in Ca.mpulung-Museel, un de e predicator fostul preot Dnrnitraehescu. Suot atrillii la conferentele lor multi intelectuali din oras ~i satele dimprejurul Campulcognlui, In Irunte cu eAteva invA~atoare. Un alt centro II au In Ploesti. Au casa de rugAeiune in str. Novae Dr. 12, unde predica lo~tii preoti Teodor Popescu ~i Panaitescu ~i unde "in circa 80 adepti, Mai sunt 1a Barlad vreo 78 de aderenti, tn lrunte cu predicatorul Vii silts cu, un fost c!lrAuli In Bucuresti. Pe ItngA Biblia tradusa de D. Cornllescu ~i dona
I) EpiSCOp CirlQo.e Com~a, .Noli" c~JZuza··. Mad 1927, p. [24··127.

Bi!tt:rrclf f)rlod(J~Q. deo{u.t!cl;' apJur /

nUlla

fUI S'12

iJlfdmplal"', (l1) m'Q d~

Adauga Ins!
filCQI Sa pm;

In ocen~ scnsoare: y,Ad&i h.,..." ('S,~ Ui ifl Apn/it 19l4.

ltl d;~i!i4 d·lui
~I'

pr1JIC;PCSlf RllluCQ Calimar:hj $aln

1iODSLyii.

E.l

(J

liuul

0 ad,;nQ'l~

u'£mgfldt·::Q¥t: La tuf~mi1ril~ 10'''('1). Di"

i'J fiUGrt. f)u1I1iu;ed

(J(:(l.$teapa,.Uciparul.

)d m.:# IBr~ lUI 0 ora d~ slIJdilJ biblje. ~i

muJIJ

P.tlr~,1 -

J()i satJa, ,mii d;'n d r i1du 'i~t'&urllt{_I'?,)

de l.H'fJllt5J"ra lll; Hri$lo,-ll~

all fos~

Ifllpliril

de fO/O$

ptflWU

m;.siuflta

lI'OQ.1' ..

I.Ji,

1926
t:I

d-l p(JptSert Q. r;b/imij atf'U1.i,.i~ Crtm uln.1 d~lJ1ltr"l pnHlJl IJjdodalif

.FiU iU 1'<'ljJ... In Oe/o,,,bne 1921 (jtltorir:.tJ/'~ di" partea JJjn;s/~,.rdut d~ Il1lr;r~ de {J lute
adlltriiFil' at< ft>sl
;tf

$J,inm cti $mJ~

,,~iG ce pri"t.4It lolli.,

thtslilW';l.:

rdf6J"mlst. orihm:Jt de Crl1lc. lWl

Miflj,s ..

tIme. in ccmcordlw{iz
d~
CUUll U,~t

cu J,{inisJr-n.,l dAlui Alit P~J'I'

ICgilfU'i

iH..iiduil f

djn nOUliner"" aOlf.Jniriloy. Prlw.irrd (II Miuis/ernlui

l

l)bi«I'JJlJj ain par/til

noli{rttJ~

m 'JII

d-~'li Se¢r~/ar S! Ina'I ponti:

s,~t"tJi de. s·tdt: Iwaslt'it ",

1JQ,".

Crill U a

-# ittdLplin#~

d,t Pope6C11n'f1 ..{lvuJ,

Dupl! ce ne rocomandll ca. I." .C~lato,ia Cr"'jHnu!ui· de I. Bunyan baptls] ~i .BlbUoleca Vr.rnea" ineeput! d. d-l D. Cornll.seu (17) ~I ne arat~ c! Evrell nu ~ol II "Ir"~1 La cresllnlsm din cauz2 02 sIll rea reUglona $1 moralA 1"lre <re,Uni e scazulll. "daugll: .Ttl COHsuin/a, Q&". $i.npa!it. perJlyU orice l1Iif(nra. COFe: U"dt.. in SI1,1 ill
tJ/lJrl'l

d~ BiStt"it:iil

1.0 ;HUI'}'t.'c:"w

roJI~iimlJ

~/;'flt'".

In urrna celor ",Ialale, s'au n'" avul conloCi cu d·l lor, ban 111mocela~ subslral L~on Av. rbu h. (Vezl c.pUo)ul despre

1] putem Inl •• ba din nOU pe d·1 Adeny: a avUI T. Popescu? CAt prlv.,I. d. converttrea Evreimoral ca ~i 10predlcalorul bapfisl din Chl~nl!u .Bapl!I'Il').

48 volume de predici (<lisus va. cheama» ~i • Veniti la Iisuss} de T. Popescu, mai rernarcam urmatoarele serieri: 1) ca.IAtoria crestinslci, 2) 0 minune din vremurile noastre, 3) Calea rnantuirei, 4) Via~a in Hristos, 5) Ce-ar face Iisus, 6) Cruces lui Hristos, 7) Inima omului, 8) Pildele ElIangheliei, 9) Pe nrmele mielului lui Dumnezeu, 10) Planul mantuirii, 11) Taina puterii, 12) Viata predata, 13) Corabia lui Noe, 14) Semnele copiilor lui Dumneeeu, 15) Slobozenia, 16) lertarea. Este apoi Biblioteca Vremii cu numerele: 1) Enigmele Universului, 2) Cartea Cartilor, 3) Suntem nemuritori, 4) Ce e credinta, 5) Cine e~ti? ce vrei '). Mal au vr'o 71 bresurele in cate 16 pagJnI. Toate acestea sunt tiparite tn editura tipografiei • Naticnala» Jean Ioneseu et Compo din Bucuresti, str, Bursei nr. 1Seeta pare a Ii ceva elemer, neavand nirnic originar ~i nici a eonvingere In doctrina sa.

==
• . I

I'

CAP.

lll.

INOCHENTISMUL
a)·lstoria sectei.

Pe I;\ogli. e Teodorisrnul» rationalist protestant din BUCuTe~ti, alta. secta nou a, tot romaneasca, esre lnochentismul din Basarabia, Istoria cu Bogomilii ~i Husitii se repeta . Asupra ortodoxtsmului din tara romaoeasca, se altoie~te misticismul slaven al sectelor din Rusin ~i rationalismu\ protestant 31 sectelor t:in Occident. Inocb entismul este sub directa infiuentA a sectelor mistice din Rusia, tn snecial a Chhsttlor, seeta ce dainueste de pI': la 1720-1 730 si care acurn a g :isit teren Iavorabil in regrmul cornumst bolscvic ~I sc raspaodeste din ce In ce mai mult '). Se naste die fanatisrnul religios al calugarului Inochentie, moldovao din satul Co~Au~i, judo Soroea, pe rnaIIlI Nistrului. Fire eontemplativli ~i mistica, nu-si g1!.se:,;te rostul linistea dedit prin rnonastiri, Ca baii'lt tanar, este primit, pentru prima oara, in monastirea Dohrusa din Basarabla, ell oarecare greutate, avind 0 iofA~i,are suspeers. Dl1pA vreo patru ani de asculta:re ca Irate, gase$te tovara" sli. pleeeln centrul Rusiei, unde sta prin dilerite monastiri din Kiev $i Petrograd. ProbabiJ eli in acest timp sA fi cuuoscut secta Chlistilcr, poate ~i pe altele, si va fi fast infinentat, Dupa catva timp, s'a Inters in Basarabia, la rnonastirea Cht(cani sau Noul-Neamt, unde nu stl!: mult, caci este atras de staretul rnonastirel Balta din Ucraina, Aicpa este diaconit 1\ preotit prin anii 1909-1910 z).

,i

1) Vezl capllolul sp~c,ial .Chl!~1Ii sall Chrl~III •. 2) M. Popovschi, .Mi;;tar.a dela B"lIa". Eplscop Grigori. Com~ Cal!U2~·. p. 108. sau Inochentlsrmn, Chl~inll" 1926, p. 9. 11 Eplscop Dr. Grlgori. Cornsa, 01'1. ell. p. 130.

.Noua 4

50 51

Venlnd lli mU]1:-i l'IIoldoveni in pelerinaj 13 Halta, Inc. chentie s'a inrrodcs in sufietele lor ~i <I. ineeput sa atraga. din ell In ce rna; multi, pentruca Ie slujea moldovene~te cu 0 evla~ie lntru totul eonvingatoare, Pelerinajul }lcldovcnilor basarabeni la on el!lugar ee slnjea moldovene~te, atrage ateu~iune3 arhiepiseopului din Chi~!lall, rasul Iafocat Serafim, care raporteaza.cazul Ia Sinoclu! din Petrognld~i cere ea monahnl Iecehenue sa fie mntat la mOll3stirile Valaam ssu So!ev:il din Marea Albil .. In urrna unei anchete ee-l glise~e evlavios, modest :;;i desinteresat, este mntat la casa episcopal1/. a Podoliel, caci arhiereul din Cam~wi~a II sirnpatiaa. Renumele lui ere:;;te Iii adeptii II cauta in DumAr din ce In ce rnai mare. AII;ea a l11ceput faima lui de om sfant. Multimea pe[erineje!or atrase din nou reclama lui Serafini dela Chi~in;l,u :;;i atune] II fest mutat In rnonastirea chinoviala dela Murom, gubernia O.onetc pe malul lacului Onega. Pelerinii tl Ufrnarel!C ~i pe la Murom, ajul1gand silradti ~i fara ad!l.posturi.lnUl.mp]andu.se scandalun cu tlansportlll, (Statui JUS a fost nevoit sa: forme~e trenuri de pelerini ~i sa-i jIlto[!.e~ In Ba~arabill,) hlOchrntie este dus ~i in~hls 111monastirea Solovat, pe 110 ostrov din Marea Alba, In anul 1913,

,i

In toate aceste lmprejun'l.ri, se istorisesc rninuni, care mal rnult l-au ma.I~<ltpe Ioochentie in fata eredincio~ilor . (Un soldat a loit sa-l impu$t"', dar pusca o'a luat Ioc . altul l-a impuoseu sabia, ~i el s'a legat cu prescura ~i unt de lerna sfant ~i S'iI vindecar ... etc .. . ) Cu ocazia r<"volutiei din 1~ll :7, a fost eliberat. Insatit de ucenicii, ce s'au dus tocmai !leola de 1'!I1llnat, s'a Intors la .RaiuJ pamantului. din Balta, unde rnoare :,;i este IOmo[mll.ntat in ziua de anul DOU 1928 I). In preajma mortii ~pa.rin~elulllh, cum II nurnesc adeptii, s'au nilsClit 0 multirne de h.'geode ... ehiar ell a ~iIDviat.
I) Inoch~"lIe gh~~I~ la Balta IH<muJ pr.garr~ d. ~II mlSli.: ell". "[derat ea Sr~TIt. preonrr Tearlo sie L~"llchl (n~SCUI In r ;91 $1 mort in 1845). Acesta sub Inlluenfa ,......"1"11.1francez~ -lnv~la.e ca s•• prople smr~lullu. mil ~I ;nlricosala judec.la. In 1900. llS.mlnl.le lu; • u 10.. 1d.zgropat. :;>1 iransparralo In mOn""lIl'<'a ee-l purra ""mel •• teoda.ro· din Balla P~I.r;nilorc.r. ven.au la marm3nu,1 luI T.odosle. a !l1copul ,,~ I. ,pl'<'dlce inochcnlie, spunhd ca s~ pr.gal,.sea p. o.m~ni penlr" .~"'4 i:/jjr~r'/jlj,,· I·a Irlml" Tcodosf.

b) Doc t .. ina, Inochentismul nu are 0 doctriD~ sistematica seri0:tlja.. Secta a tnceput cu 0 umbra de na~IOJlalrsm roma.nesc-:luib moldove.ncasea. S'a dezvoltat InsA subcaraet€n~ s li!a.. rnisticismului .. t·ca slavonv Cit. Ccmp ec incu I;'; Inv ~tll.tllra lor \", t . : 10 serie de formule biblice, pe carl I~ intefJJret~az~ dupa capu, I lor Nu au UD principia . de credmta, ..el mal rnult bl.t a. un misticism religios.. Pr'9.poveduiese cl cCice au p ca. 1_ trebue sA rna; ac.!l.tuiasca, ea sa: a15:[ de ce S€ POtal .. , "" Adevarara rilh'lcire este ere In a ~r ea '. u S a • tr . at tn Inocherme: dec] face parte din Sf. Treime .. A. u m lip ., . 'j. arile ~i tetografii In acest sens. Apoi mal e .cre d ~ln. I n tr up.· . Sf-lor A[banghel,i Mlh~il.G<lvril.I.Raf~ll-(hlar ~l a M8.lCel Domnului tn ceilalti frati predicatori, ... , Au Imprumutat apoi dela baptisti ~i ad~eD~~tI ldeia sfar~ituilli lumii cat mai apropiat CIl greazll1ca judeeata, Pentru aceasra, eel tio(;'; sa nil se d.sator~asca, ca.cl ",ata. ~~ala.J. .. i nasterea d_fLc~ii SIl~t..2 'IJ1"1c."t.ln~ tnaintea IUl_ Dumneze-u... V!8J:a lor este 1n511. in cornun ~.l. ~e mlme~~ frati, Pare dcel ca SUDt numai In contra famdle~ c~ COPl~, a robaad In totnl legatura sloboda dintre bilirbatl ~l fernei. de altfellntreaga alcatuire sectara e ceva n~tn~1l1es.Imb~a.. catci rna; rTlu;t cA[u.e:llre~te, pe deoparte aJung_ la ~SC:tlSmul de a-~i mutila trupul, zmulgandu"1l1 IlDg.hlll~ ~I pa~~. Ajung lnii1 prio subteranele lor ~i la cele mal oribile orglJ ..

c) Cultul

~i viata 10 ...

Cultul lor e cu totul anonim. 10 genere respectil.. ~i cultel ortodox, iau parte la slujbeJe divine ~i 1ntff:bulD' ~eazll foarte mnlt pornenele ~i slujbele pentru rnorti .. Au tllS~ ~i aberatil excentrlce, de a'~l sipa subterane, unde t~i fac un fel de capele :;;i alrare. Chiar daca Inochentle va f avut oarecare scrupule in traiul ~i predica lui, adeptii urmssi all aj~ns en totul excentricj; Pe li10ga peaterile subterane deJa. ~~~etea, unde a fest ~i Incchentie - devastate de ?~l~evle( 10 .19~Oavem eazuri noi cu astfel de sal i!.j;luI 1"1. ln~ilh'iton ~1. rna: niaei, se dau, ca preoroci, In numele lui Inochentie, ~l lncep opocatiHe ell gospodarii suspecre, ell .subtc.rllnc, unde a~ea:za altare ~i aduna f~mej, 10 speclill ret tmere. Cultul lor In aceste subter;r.ne eslep promiscuitat._e.

52
53

Astfel este cazul din Com. Piatra judo Orbei. Intr 0 hruba (40 m. ad1l.ncime, - 6 rn, lA~ime ~i 2 rn. Inaltime) .. un oarecare Alexandre Culeac - tip criminal urrnarit de autoritilti, tn drstA. de 25 ani] In cali tate de Arhanghelul Mihail - pe IA-oga alte chllii, avea 0 celula, InchipuiU\ ca altar. Cu el, avea 0 fatA. tAnaril de 16 ani - Elena, zisa fecioara Maria i?i alte fete, tntre 12 ~i 18 ani, plus cateva lemei In va.rstll.. In aceasta hruba, ar fi loat parte to zlua de Pasti vreo 140 de prozeliti, cari au fost impArtai?iti de Arhanghel cu pasca sfin~itlll. Alt caz raporteaza parohul parohiei Coiceai Jud. la~i (de peste Prut din Basarabia) cu nr, 12l din August 1926. Inochentistii din aceea parohie au sapat 0 pe~terlll sub casa unuia din ei, in mare taina, Ziua sspau ~i noaptea scoteau t:Arina ~i 0 tmprastiau, In aceasta, impodebita cu covoare, icoane, candele, sfesnice, lurnanari, cArti etc., !~i Iac slujbele foarte secret. Au 0 anumita parola, Inochentie este Duhul sfliot ~i se rosgll lui ca Is Dumnezeu. Citesc acatiste, ruglleioni invemate, esplica evangheEa, fae sfintirea apei, se jmpart:!.~esc etc. In timpul slojbei, un arhanghel se tntoarce catre norod, dod ell 0 la~a, cAnd cu alta. Prezic un mare razboi, asteapta nerl!.bdltmi «sloboda- (revclutia) ~i sunt dusrnani ai calendaruloi iodreptat. Un caa si rnai nou este publicat tn gazetele din luna Julie 1927 ..(Dirnineatas , 27 Iulie): Un oarecareIon Domirov, originar din capitala republicei Moldovenesti de peste Nistru, dupa ce colinda Basarabis, se stablleste la Todiresti judo B;'i.I~i,fac~ndu-~i gospod<llria afara de sat, IAngli 0 padurice, Sub nurnele de Balinschi, II inceput a predica sfa.r~itul apropiat al a~estei lumi paeatoase ~j a tndernna pe ascultatori Is pocliinla. Pentrn cult, s'a sapat 0 hruba de vreo trei metri pli.trati, lmpodobita eu icoane, In acest ternplu, avea 15 femei prozelire tinere, cari nu aveau binecuvaatarea sa iasa niciodata, Nurnarul adeptilor acestui lnoehentist sunt vreo 50, dintre cari 40 numai femei. Vin pelerini din toate par~ile ... 1 se atribue minuoi ';liunii din ascnltatori ies dela pi In stare de exaltatie rehgioasa, Potrivit credintei inochentiste, adeptli lui Balinschi t~i dispretuesc trupul ~i divlnizeaza pe prooroc, in care s'a incarnat Duhul Sfant.

Aduoarea de ofrande este 0 credinta tos~moat~. II general lnocbentismul este localizat tn Basarabia. Pnn ;edicato~re femei, n~mi~e sllrori~ a !recut ~i Prutul, facAndu.se mid comunitati to FaicIU . (10 Leova s.ll~t 56). Tutova ~i Covurlui, Au ajuns pa.nA ~ In Bucure~,. IOtrAnd In tratative cu fostul preot Teodor Popescu !ill eu D. Cornl1eseu. . . Predica lor la Ineeput fiind in spirit moral cresnn ortodox: de a nu fuma, de a nu tnjura etc., prinde, dar decad !ndatl! ce li Fe totredrese dedesu ptu rile ', NumArul lor ar fi plina la aproape una rme de eredincio~j. Iadreptarea calendarului i-a lB~Adt ~i tmmultit, Greu se poate preciza numarul lor, multi sovaind tntre un cre~tinism ortodox habotoic si inocheotism. 0 parte au format puntea de trecere la alte secte mult mai perieuloase -, Causa ivirii acestei seete este bine preclzatA la un congres preojesc ,iout la Ismail In 1916: cOrdnduiala #xisfentd a blsericii nil paate satisface na~ul'il~ "ele"!ai inalle •. Deasernenea arhiereul res Anastasie zrce: c Vtna Inochenlismulul e in sldbiciunea noast~a; ,,'arn. lost ala £11. lotdeau1lt/. sa tJttJlim aa1n.ea m eieascd a dslorittlar' n1t te do. eam t()1 ce cdulau, de aceea art apueat ~d;-'lfiirand sd primeascd aca/tJ alace n'au rimit tho not •. Aceste adevaruri sfinte, pentru lotreaga problema sectara, sunt cornplectate in 1923 de un pr~topop din arhiepiscopia Chi~inA:ului, care declara categoJ)c: "'.Dtasupra "aas/l'd zhtJard nouri. negl'i. EftI' neeesar so. Ie adam toale -ik/!'(tele noastre, Tecum (umaeu, betta, [aunelelf! ell ara limit en'I'?'sav41'#rea Ire 'IIi",!' or 1'1' i iaQse de. care e Wazd dela not ttt1"ma lui ris/os fI a due sa bell' apd Iburt- I). .. larg se oeupa de Inochentism d. N. PoPOVSChl, profe sor In Cbisinau, tn lucrarea ..Mlfca7·e~ de/a Baltr:.! tiparitil tn Chisinau la 1926, dupl!. care apor face apre~len lnsemnate P. S. Episcop GrigoI"ie Comsa al Aradului In '«Nolla Cdldu:sth, tipQritA Ia Arad ln 1927.

--Pe

1) N. Po~ovschi.

o~. til.. pall. 302.

CAP.

IV

BAPTfSMUL
a) Istoria sectel.

Ne-am oenpat In primul rand de sectele c T eodoristilor ljii Inochenti~tjJor~, peotruca au isvor rom;tnesc. Ir.-taia s'a.na~cut din infiltrar·ea la~ionalismujui protestant, a doua pnn miluenfa misticismului oriental . . Cea. mal Illsemnata, tnsa, cea mai numeroas.A ~i cea mal penculoasa seeta, recUIlOScut;1 ca cult ~i de noua lege a cultelcr este losli. cBaptismuJ.. Secta se lII:ane~te astfel, pentmca s'a Iormat dupa interpretari ~i discu~iuni asupra tainei botezului, jar Cuvllntul botez este dela grecesrul baptizo, ea Insamo1i a culunda, a boteza. N'a treeur una seta de ani dela aparipa protest::mtis_ CII Luther, Calviu ~i ZvingJi, cllnd 1:;;i ea fiinta pe pe I;'~mil.ntu1An&!.!~i, (1606I \li l3aptismul. Odata lepadata tradl~la cu drumul lonnat Iii d'iScipiina de secola, Iasandu-se totul la Hbcrij interpretare a .fiecl1ruia, cu firea omeuE'asca. dOTitoare de a fi sloboda de orice Inc,atuliare morals ~i disciplinara, au Inceput rationalizarile ~i impii.r~irile. ,
mnlul

Discu~iuni asupra s~cta ~o se Jonneaz:1 tismnlul: Aceasta este conducerea

Germanla.'/I

botezuloi iusese Iii mai nainte. 0 decat dupa ap.aripa protestanAnabaptismul, care!lji ea fiin~a in nDClite pe direriti refonnatori fanatici sub preotului Toma Mtinller.
j115:1

f2goni~i de Luther, se Impra~tiara in toate pAr~ile (Germania-Austria_E1vefia)_ Ajunse.rii atotputernici Intc'nn moment ~at In orasul Munster (1533 -1534), unde alungllca peepiscop ~i puse mana pe guvern, la iruntea

era loan Bo ckelson din Leyden,.lln c~o;tor, care se O'clamii..regeat impara~iei celei nOI a JUI D.!lmoezeu (a pr t. ,... Sionului) intrcducand eornunismn ~I po Igamlil.. . Fiind execuean ~i lmprii.~tia~i. nn preot catolie Mcn ..a Sfmcms din Frigia ') Ii reorganiaa intr'o ~ou:i sect~ cu moravuri curate sub nurnele de J"kIeno .. iti, din ca.re s.a mlscut to urm~ si Baptismul, in I!lIrllto?rele jmprfJur~r1. In Anglia ~':1il;unzru:.d calvinisrnul, s:au .Jormat .dona partide religioase- 1) C()njON}dltit, san. bls~.rlca anghcaoa de stat, Iii No.1to Ctm/IJt""'i;(ij sau _Poritami, . c.ace au dat nastere la 0 rnultime de dispute ~I I.upte rehg!oase. . • Pasrorul eoglez Jolm Smit/" puritan lofocar, ~ ill 1606, cu mai mul~i partizan}, in Olanda, fliud IH!1'HClfi. Aicea au fost atr.l~i de menoori~i, care In~a~3\l ell. botez~l ~u se poate siiv§r*i de cat asupra oamerul.or to v~r~U. ~I prin alundare, c9 eresrinul rru tr=bue sa Jure, mel sA fac;! servioial rnilitar, Insusi Jolm Smyth sa boteaza a dona oara cu toti Insotitorii sai, ios1l. nu prln alundare, d p~in turnare. Inters in Aoglia in 1611, puse ~az~le ~oue: . secte baptiste. La tnceput an fast. n!ll. V:i21l*! ~I J,J.ngom~!. C::!:sele de ruga~iuni au fost Inchise ~! pred.,cato.r1l1~r ar~stal". Unul din el, John BUDy~n, a fast pont inchis doisprezece ani, In can: [imp a sen s celebr a carte ~ Cdlii.toria ere,tinul",,'i In are, tradusa ~i in romaneste, Libertatea de cult 0 eapiWI. la &lar~ituJ veacului a! XVIl-Jea sub Cromwell ~i rnai eles deja Wrlhern III de Omnia. De atunci Baptismul se intinde cu repeziciune ~i i!bnte~tc sa atragil. personalitari de seams ca J. Bunyan, Milton, autorul Paradisului pndlll,. poems deasernenea tradnsa~i 10 romanesre. . . La reorg3ni.,area lor a contribuit mult _ Wh~sl~y . ~l predic3tornJ S!>m'g,!()1t, ale carui lucrari au Influentat mult ~i pe preoral Teodor Popescu dela biserica 51.. Stefan ~ Coiba·cll·bard. La un numar de '/2 milion, au 20 seminarf vreo 20 de reviste ~i 2 jurnale s:iptam;1nale. Baptismnj american s'a nascut in ace!3!i' timp, IntemeietoruJ esteenglezul puritan Rog.... IVtlliams, ACl'sta fugl din Anglia in America de Nota In !631, c~ sa scape de pcrse::llIj:lune. Aid 10fiintA cea dlllt:!;1 cornunttate bap-

lor

flJ~t

1) Eu S<'VI Popovi CI, • rs tona Ells", [~easc~·. Su cure liN, 1910 voL. I[ p, 25:2. u

tisU cu doisprezece rnembri, can se botezara unul pe altu1 prin alundare. Au Iost prigoniti p~nlt In 1783 cand se da. lib~te tnturor cultelor, odat;1cu proelama:ea independentii State lor-Unite. De atunei Baptismul s'a rll.spAndit cu iuteala ~i a ajuns s!l. nurnere astazi aproape sase milicane aderenti, In Statele-Unite au Insernnate asezaminte culrurale. Astfel este universitatea din Chicago, lnzestratll. de mihardarul Rockleiler cu vreo treizecl ~i opt rnilioane lei. Afarll. de aceasta, au vreo zece serninarii, peste 150 de ~coli superioare, cu aproape 150 de reviste religioase. Au apoi <Socidatea 1Ilisirmarl/oobaptifli., cu vreo 2500 de misionari, care cheltueste anual peste 5 milioane lei '). . Bap?smul a ajUDS sa. infiuenteze statele l7i pe cale diplomatica, pentruca are personalitati ca Taltsi Wilson, Iosti presedlnti ai Statelor-Unite, Totusi unitatea n'au putut-o pastra din causa lipsei de disciplina trad*onah'i ~i a libertatii In interpretarea a Sf. Scripturi, . _ Dela tnceputul organizarli, ga.sim vr'o sapte subtmplirtin: Vechea ~coah'i a baptistilor ; Baptistii de liberA vointa; B~pti~tii c:lor sase principii; Baptistii de ziua a saptea ; Biserica lUI Dumnezeu; Leglitura crestiaa; Discipolii lui lui Hristos etc. Doetrina deosebitoare a acestor secte are 0 mwpflle de curjozi~~i. Tot din Anglia trece baptisrnul $i In Germania in secolul aI XIX-lea, prin predicatorul Ooken loan Gerhard, care se boteaza de trei ori, Central de propaganda al Bapti~tilor in Europa este orasul Hamburg, unde, dela 1881, au ~i un institut teologic. Aiei a fost botezat ungurul ttlmplar loan Rottmayer, care se dusese la lucru. Acesta ~j en alt adept, un Antonie Novak, eroitor, devin predicatorii Baptismului prlntre Unguri ~i Romani, avind ca centra judetul Bihor, b) Propaganda

baplista la Romiinii A"deleni.

Baptismal este calul troian iutrodus de Unguri Intre Romdni, eel care a Introdus Baptismul intre Romani este in special ungurol Komyai Mihaly. Aeesta Izbuteste sa boteze pe lratii Onut, pe Teo. dor Nugru] $i pe Gheorghe Roman din Talpos, iar la 1890, pe servitorul comunal Clepea din cornuna Curtici.
1) PreOl 1. MIh!lC<!.s:u, r~vl'" .BI&. Ort. Rnm.· p~ lanuarte 1922. II. 261)

Tot unguml Kornyai boteza in 1892 pe predicatorul rom~n Lencuta din Arad, UnglllUl Toth istvan boteza In 1894 pe eel IotAi roman din com una Lunguzau, iar Mayer deja din 1891 avea ueeniei pe rornauii Bonta Petru IIi Gale loan din cam, vanAtori. Doi functionari dela caile terate ungare; Attila Csopjak :;;i Ludovic Bodoki, strabateau Aradul ~, Brhorul 'cu bilete gratuite sa converteasca ~i sa boteze pe romani. In comuna rcmaneasca Chesa din Bihor, Baptismul a lost introdus de cisrnarul ungur Bores, In cornuna Tnlca, ungurul Komyai a convertit In 1892 22 barbnti 8 Iemei, iar din cornuna Gurbediu noua sufiete. In comuna Batar, baptismul a tost tntrodus de Unguri din Salonta ~i de catra MAyer din Budapesta, Din aceste cateva exemple, se vede ca. Ungurii urrnareau saconverteasca tn special pc Romani. Era singura cale de deslla~ionalizare~i slablre, despartind turma de pAstor, adica pe enoriasi de preotii lor. Stiau Uagurii ca . tAria romaoilor este Biserica ortodoxa, care ti tine gdmada cum ~ine closca puii slil sub aripi, tovingand toate ideile schismatice :;;i pligane de atatea veaeuri si rrui de ani'). Cli Baptismul a fast lntrodus printre Romani de Unguri, tnsusi ei au spus-o eu satlstactie Ja congresul bapti~tilor din Snd-Estul Europei, tinut 10 Septembrie 1926 la Budapesta, S'a precizat ca Ungaria este prima tara din aeeasta parte a Europei uade s'a rlispandit baptismal ~i eA prin intermediul ei - ca ~ara libertatii - s'a putut predica baptismul ~i Intre Romani. Cu sprijinul baptistilor unguri dID Ardeal si al .reap!or~, se mentine agita~ia tntemationala impotriva Romil.niei2j. Scopul urmarit prin aceasta propaganda II arata Iamurit fostul deputat ungur Oliver Almay, care a c1ll.dit l7i 0 casli de ruglieillni baptista In com, Cil, :E:I scrie in anul 1913 In ziarul unguresc Andy Koz!ooy: c C/lutllm~a "altona/a rmndnearca ar ;rebui duvoltatd asa, ClJ po/grul r(l7ni1n.sd lie duldgat de suo conduurea Pl'l!oti/or romani. E de mare insdmniitate cd chestin room'ineascd, eel [mtin in parte, foatl! Ii tiezlegata cu ajutoT1ll Baptif1nulu;. Baptismul poate ajtmge la Clutriri de necrezlli in jude/zll ATadului .. LUCI'ul aeesta if consider ca [oart« important,
I) Eplscopul Grlgnrie Com~II, .Bls~rlc", SI&lul ~I Bapllsmul-, re~!1 1921;, 2) 2ilImi .Ul1lwrsul" d.la 21 Ianuarte 1927. Bueu-

51)

deaarece

in

acest

ckifJ f>afJD7tt I

7Dmdn scapd ric

Ilb 111.-

4365 credinciosl,

fluenta preali/Dr fanaiizatori» I). Pe Iil.ng:!. astfel de afirmatillni, mal este faptul ca rninistrul de Colte llIlguI Lukacs Ii rerunoaste ca cult in 1905, desi nu erau decat zece mii. Datorita acestui plan urrnarit co sistem~, Romanii baptisti an ajuns In nurnarul de 30 mii, pe cand Unguril $i cu cei din Ungaria nu sunt decat 15 mii, C;!I Vngurii cultiva Baptismal pentrn scopurile lor iredentiste, se vede ~i din ce sene aiarul «Valversu)' dela 2 IIJartie 1927: .Tn Ocnele Muresului Gud. Alba) Baptism pn aduns rite de cult ln biserica rnaghiarll reformata din Iocali tate. $i ce este mai uimitor, adunarile de propaganda baprista se tin in biserica ~i scoala re foimata in prezenta preotu!ui reformat rnaghiar. In fata acestni caz, care va deschide oehii ruturor asupra tintetor urmarite de propaganda baptists, ce lntre bam: Ce leg,uuIA poate fi Intre cultul reformat ~i cultul baptist h Centrul Baptismului este In eparhiile Aradului $1 a Oradiei Mari, pe unde a ~I patruns prima data. In eparhia Aradului este ce ntrul Baptislflu!ui rornanesc, in frunte eu predicatorul loan Papa, scful Baptistilor din tar.l, ~i Vasile Barbecaru, secre t arul sau, Sent r.llspAndjti in 129 de 10calitati, cu aproxlmariv 7000 de credinciosi (dupa statisrica Ministerului 9354), avand ] 01 propagandist; autcrisati. Pe lang:l batjor orirea clerului, ell. mijloaee de propsganda au lnfiinlat blind escluziv baptiste [Buteni, BODresri, Curtici, Siria, H['.). In Buteni (Arad) au cllirlit cal'a de rug1ic.iuni cu turnuri Si cruel ca sil tnse!e pe ortodoxi. In eparhia Oradiei Mild, este un centro baptist mai mult ungeres", in frunte cu predicatcrul 11llilt Dafabtmtlt. Sunt rasptndi~i in 212 localltati, ell aproximativ 3836 B..p!i~ti Romil.ni ~i tet pe aUl.tea Unguri (dupli statistica Ministerolui, 9753 Romani ~i Ungurt), In eparhia Caransebesului, S'lIU Jntins in 180 de 10cali~ati" cu aproxirnativ 1600- 2000 credincicsi. In eparhia Clujulul, s'au rllspa.Ddittn 183 de Ioealitati, cu aproximativ 970 de ere din-

~) Baptismu.1 in Basarabia.

Bucovina

Iii Vechiul Regat.

In eparhia Sibiullli, sunt aproximativ cio~i (dupa. statistlca Mmisterului, 2170).

I) Eplscopu) Orlyorio Ccrnsa, cp, en, p. 1!l-20.

Dupa Ardea!, Baptisrnul a gasit teren prie!nic in Basarabia, unde au vreo unspreaece comunitati, cu dreptul de a avea registrc de stare civil!!. Ziarul cRomanial, Nona» din Chi~inliu (nr. 25 din 5 Februarie J 927) arata, in articolul de fond, cum Bapti~tii specoleaza chestia tndreptarii calendarului, Se Introduc In familii mai nurneroase, se trnprietenesc si tncep propaganda ru cetiri din Biblie ~i chiar cu concerte de baJalaici, mandoline, chitare etc. Co prilejul acestor concerte, misionarii baptisti vorbese In contra Bisericii oficiale. Atacul cade In sufle tul celor presenti, adorrruti de cantarea sirenelor, ca niste scaatei in paele uscate de ar~ita verei, provoc{jnd 0 gravll. sdruncinare, 0 adevarara revolut'e 10 conlltiin~a religioasa a ortodoxilor prezectl. Aduc cu ei ~i brosuri speciale l?i Noul Testament subliniat tn anurnite locuri, 0 mare atentinne dau sectantii copiilor rninori, in special orlani. atrijgoindu-i prin dilerite damn. Cenrrul de propaganda a! Basarabiei este Chisinaul, en comunitate in lruntea careia este predicatorul Boris BU!iid. Un predicator baptist cu renume este evreul betezat Leon Alierblill. EI a adus Baotismul in Bssarabia In anul 1890. Ca sa. fie la adll.post, s'; h\Cllt cetatean englez ~i are numele de forma predicator pentru evrei. III stirn daca are 20 prozeliti dintre evrei, 1!1 schimb face ravagii printre ortodoxi. Im'all pe Moldoveni s~·~i paraseasea Il'gea ~i sa. treaca la pocaiti, caci ~i el este pocait. Un tovarli~ conational l-a dat pe latli, spun and unui moldovean basarabean: .D-fa crest eli AverbuJI s'a i<isat de legea 1toast1'a e'/Jr~ias,d? 7 are te initli. Mdndncd ii el 0 bumlit de prine ii inca. pane bund, pmlr!l.,d if ,red cd/iva postil» Dupa statistica oficiala, to eparhia Chlsinaulu! ar fi 1211 Baptisti, rc\spA.lldi~iin 43 localitli~i; tn eparhia CetatiiAlbe-Ismail 3913, in 97 parohii j ~i in eparbia HotinuluiB~l~i 3944, In 96 de parohii, Cele mai iavadate judete sunt: HOUQw, CIl 56 de parohii contaminate de 1376 Baptisti barbap, 629 fernei Iii 991 copii; apoi Ismailul, cu 49 parohii contaminate de 1827 baptisti; si Cetatea Alba, cu 48 parchii, contaminate de 1701 13a pti~ti.

61

60

In oordul Basarabiei, Baptistii au atacat satele, adnd in sprijin populapa ruteana. In sud au centre puternice, to orasele Ismail, Boigrad ~j Reni. In .Bucovina, Baptismul s'a introdus dupa 1918, ca ~i til Veehiul Regat. Dupa: statistlca oficiala a eparbiei, ar 6 587 credinciosi, Iusas eomunitatea maghiarll. din Oradia mare se plAnge, Iatr'o revista a lor, de putinul succes din Bucovina, spunand: .Poporul din Bucovina inca: nu cunoaste evangheJia. Lucrarea aceasta revine fratilor din Ro~Il.nia vechev, Ca predicatori au pe loan Andrisan, roman din America, stabilit 10 F rllta:ulri-V echi din J ud. RAdliu~i ~i pe Vasile Chinucean, '

'" '" '"

ractcrisarea Mcutll. de ziarnl .Uoiversul. dela 20 Iapuarie 1927, "Campania de pont'gri're intffna/ionald, dusd sis/mlflltc impotriva Romliniet, crqle in fieeare zi. E 0 soddarizare vdditd a tuturor flrdjma~ilor inlnnl It rxterni, tDri eauid pI! once CDII! sa altmentee« actiunea: de de/di",are. in randul aC'ul.Jr ag~'llli de prouacar«, rare Ii pomtd ;4ianiile jt rllipue calomnii impvtri'lJD statuI'll; rOma1tpand dioeolo de Oceanui Atlantic, est« ,'secla BaPti.sti/or, or-. fJDniza/11! internalio>!.,la €u ramr/icaIii # in tara, noaslrd. • Ca ori It ce "rganizali~ spirituald sectara, odata. ce I'D n<pt Cit tnmdltul unitar a credintei, pnnde legdtura intimd b solidaritate >lljleleascd cu bJoclll1lo{ilmti. 10t ala fI Baptimml, prf1l mgarea orlod" iIsmulu}, a e$it di .. cerad m/I!rese/or camune ,. tau cor ct« fJrdiIJwfii din afard,
d) Organizatia.

III Vechiul Regat, Baptistii an organizatie mai puter-

'" '" '"

mcA In Bucnresti, ell sJabe ramificatu In afarli.. ~eful suprem al tuturor Baptistilor din Romania, en resedinta tn Bucuresti, a fost Constantin Adorian. De cand cu Infiintarea Serninarului baptist ~i veuirea americanilor dr. Everett Gill ~i Dan T. Hurley, pare ca J,i discuta intaetatea cu r. Popa din Arad, unde centrul e mal puternic. De 0 statistica exacta nu poate fi vorba. Nnmarul varia.u. del a an la ~n, dupa aetivitatea propagandi~tilor baptisti sau a preojilor nostri ortodoxi. Arara de aceasta pe cind sectantli cauta sa se laude cu nn nurnar cat mal mare de aderenti, organele noastre oficiale, taeepand dela parohie ~i pdnli la episcopie ~i Mitropolie, cauta Sa rnic~~reze numarul seetantilor, £ind eonsiderat ea 0 rea apreciere pentru lornl respectiv, Dupa statistica ministerului, Baptistii s'ar fi raspandit in 1245 de Iocalitati, cu un numar de 34922. An 868 case de rugaciuni, cu 840 de predicatori. P. S. Episcop Grigorie Cornsa al Aradulni tnsrLin discursul rostit in Senatul ~arii cu ocasia discllfiel la legea Cultelor, spune ca, dupa calendarul baptist din 1926, In Romania sunt 915 predicatori, 18 un numar de baptisti, e~ .~n trece peste 26000. Cat priveste causele raspandirii Baptismului pe tot tntinsul tarii Ro.nanesti, iata ca-

.. * '"

Baptistii sunt organisati to comucitati: Bucuresti, Arad pentru Romani, Oradla-Mare una pentru Romani alta pentru Unguri, Cbisioau, 1'1 frunte sunt predicatorli ajutati de ceilaltt subalterni : batrani, evanghelisn, diaconi, diaeonese. Toate comllnltll.t,le sunt asociate in Uniune cu resedinta in Arad, avAnd ca organ de pub'icitate revista «Farul Mantuirei~, redactat de I. R. Socaciu, roman absolvent al unui seminar baptist din America. Ca organ oficial a1 Uniuuei tineretului baptist din Romania, apare In Bucuresti, dela 1925, ~i revista • Glasul Tineretului Baptist> , care are rubrics specials peotru pnblicarea preunselor persecutit In comumtati, au soctetati ale tineretului, ale ferneilor, ale b~rbat'lor, ale coristilor cu regulamente. Societates tiocretului este condusa de Jean Staneschi, pantofar din Bueeresti: a femeilar, de Estira Sezonov; a barbatilcr de Torna Slav; a coristiior de Vasile Barbeear. In fruotea Uniunei este loan Popa din Arad. Propaganda este sustinutli. de serninarul baptist din Bncuresti, nAscnt to 1922 din scoala biblica dela Arad. OMit tn Str. Berzei 29, ell proprietate a dr. Efle,.~ti Gill, representatul comunitll.tii baptistilor americani, a tnceput sll. [nnctionezeea mang!ere - sub r-ondece-rea rornanulni Const. Adorta« prcdieatorul comunitapi din Bucurestl. In 1925 tnsll., scoala estt' trecuta sub admicistrarea lui: <Foreign Mission Board

62

63

of The Southern Baptist Convention in U. S. A. (Misiu, nea strl11n1i a asociatiei baptiste sub americane}, representaU. prin dlrectorul serninarului Dan Bud!')1 ~i sotia sa tnlocoir In timpul tn urrna. Raspandesc cu malta Indrazneala urrnatoarele scrieri: 1) Calendarul Poporului Crestio. 2) Calatoria Crestinutui, 3) Trebue sli tina crestinii Sabatu!? 4) Com sarbeaza diavolul secerisul j' 5) EnigmeJe Universului. 6) De ce Inta.rzii? 7) A tnviat Iisus? 8) Iadul exista ? 9) Cine esti, ce vrei, de nude ~i Ineotro? 10) Ce este credicta ? 11) Astl'izi sau maine? 12) Origina omului, 13) Sontem ncrnuritori? 14) Baptistii ~I Brblia, 15) Cantarile Sioouloi. 16) Carehisrnul apostolic. Au mal Infiintat biblioteca .C~rmuitofOt., cu urmatoarele brosuri: a) Scoala Duminicala. 0) SCTis este. c) Cum ca~tigam suflsrele pentru Mantuitorul? ')
e) Invatatura

boliea, 0 amintire a eelor iotfl.mpl;.te pe vrernea M;\ntuitoru1ui, • Nu voesc sa audA de milotuire prin biserica ~i de rnijlocirea preotilor Afirma ca. tot crestinul e PIcot prin u~J).umne:zelJ In cornunitate, s~t impilr1i~i dupa obJig.api in; predicatod (pastorii sundeliti, care citesc Sr. Scriptura !?i ~ine predica}, b1ltrani, eVd.ngheli~ti, diaconi, did.cones~. . Dupll ei, sr. S.:ripturli e l!n~ra nor~aU:llLa cred!n.t.'7 Trad,!.E.<!cuJ5fiotelc Siooa~ canoane, sirnbolul credintei, icoane. sfinlli_ n'au nicio Insemna~!e. .. " illlatur:S autoriratea invll\Atoare a B:sencl.. Duhul slant lumine asa pe fiecare credincios ~n in~legerea SI. Scripturi- Once preolcli, fiind cavilntul lui Dumnezeu, rCl1iSte pe am. 1:hemarca la rnanuiire este 0 alegere din veci dupa ei fji pentru viafa viitoare nu admit de cat 0 ~judecata generala. ..' . Inchnl!i In credinta unei apropiate venm a lui Iisus Hnseos. Semoele nmpului vestesc apropiata venire. De aceia fiecare trebuie sa. fie gata a primi pe Iisus Hristos, care va venl pentru mannnrea vcsnica. Voesc comunitate hbera. tn stat liber. Nil 'Ccr Iii nici no a~capta. beneficii ~i pfivilrgii de stat. Ca viata socia!ll repausut duminical e ceva sUint, iar averca nu e un' bun_.pe!s.aoz.L ci socj;M. De aicea dreptul de zeciuiala I'. caCev~b~tor pentru comunitate: Se supun Statutu; unde traesc; se roaga pentru el111 toalta st{!.panire ~i-~j plaiesc Oifiiiiile impuse. .... Bapbsmut nu vrea sa ~tie de t;Xist,<~~a...B.isecieei. 0"6ciale ortodoxe rornane le_gata prin traditia de vcacun de nearnul no;;i-ro. In propaganda 53, cauta sa distruga si sa delaime totul. Urind Biserica dominanta, ce Ie sta In cale, Implicit surpa ~i erg ... isatia de stat, acesta fiind n ultirnul seep al lor. Deci sa luarn aminte «ea sa: Il?nbtdm ca paze, 11U ca nj#~ nein,~lePli, ct ca ui mt~/ePli, resde miQe # sa in{etege'l!l, carl! este '{H,.a D01Jlnului •. (Eleseni c. V. 15-17). .
cumpdrtma nremea, einci site 5'/1.n 'l"fl~~.

baptista_

Dcctrina baptista e 0 religie personala. Dau 0 mare atentie ._pacatului. Neag:!l ori §i ce ca~acit:lte pentru faptele bone la oa eI!i. Or; ce .merit fIL..ma(iturrc. e ehestie de graH~_divina. si hsr ""'dllmnel~e~c. :-'Untuir ca nu vine dccat 'pr,n Iiscs Hristos, .ca sU:H;oml .Mil.ll.\.l.litol. Docrrina . Jor se resuma in 3 punete : 1) Rena~;I"rea puson I:!I, 2) Mflotmrea prin credinta ~i 3) S~ld~r;t:atea religio3sll.. 1Jau 0 'irnportants dcoseblta i enasterei sufleresti. Omul ce SI: £onveJ1e~"pe cu trecutul, Celui cooVCr tit i se da.""j;;; 101 1D mantl.l r.-Resping cultul exterior, care nu jo ..ca niciun r21 pentruea til esn care hot:"ra~ti mantuirea ta. Nu admit harul izbll.vitor al tainelor. j3ot~zul lor are numai un!Q stn1bolic: cora~ire de _P"icate, Iepadarea de vointa proprie, consaerarea Intregei vieti lui Iisus, N!1 admit botezul pruncilor, penrruta IlU-~J pot face Dl~riS![ea de credinta. Co pili morn ueboteza~i sunt mantui~i, cad Iisns a murit peatru toata Iu~ea. Botezul influen~eaza In masura credintei celui ee-l primeste. ~I Sf. Eullanstte e nomai 0 rnanltestare simI) P. S. EDI~coo Griper;!! al Aradulut s's OCUill81 special co proIn blema 5OC1210., al<» a B.pUsmuluJ. Luc,3tile P. S. Sale ne-au S~fVU In alcl!lulrea pr.unlulul studtu,

.sd

nu. lim /d1"~

til,.

.. "' *

65

. Marturisirea d,,: credinti!.a B"pti~ti!oTln cincispresece , articole a lost publieara III Monitorul .Oficial al statului ungar dn 1905. III Toma.ne\:1te a fost tradusa de d. t». N. BrAllzeu$i pubhcata In 1913 in lucrarea sa .Poca;~ii,. Cu lnsarnnate indrepMri ~i restdl.n~lI numai Ja 14 articole a 3.pllrut In editura .Faru! M.1I.ntllirei. la Bucurestl 1927 sub titlul : • Mtir(lITiS'i1l'a lTedinlei baptist, a lTCftinilor bol8;;ap•. 0 redam In tntregime pentru -ca sa i se vada toaee subtj[jtil~ik·.

ART. IlL
Despre

pacat.

ART. 1.
Despre Cuv;illhlJ lui Dumne:a:eu

Noi credem iii marrurisirn ca Dvzeu a creiat pe om dupa al Sau chip ~i asemanarc, pentru a sa prernarire ~ pentru 0 "Ili~tl!. fericita eu Prin ~demellire~ Satanei om III pacatULt, deNenl neascultator IUl D·zeu ~l chu In moartea spirituala ~i corporala. Deaceia toti urmasii lui sunt diu natura incapablti si fara pIa cere pentru orice bun, capabili :;;i disp[J~i laorice rau, tnsa ~iprin vinl). prop de to~i sunt pAcato$i tnaintea lUI Dszcu. 1 ~Toisj I ,~" j II , ; III .: j P,.. 51.; Marc. VII _,; loan VII! H; Rom. V ",'''' ; VI ,j Vill ',7. (res. IT,.. ; Apoc, XX.'

m.

. No! credern ~i rnarturisim ca sfinteie Script uri ale V. 51.N. Testament Bunt tntr'adevzr inspirate de Duhul SI:\nt. Ele Iormsaza In inlregime adevarata revelatiune (descoperire) dumnezeiasca eatr:! nearnul omenesc, 511nt rzverul f~ril gre:;; al cun?!iti~~e~ de D·2eu, precurn ~i singura ordine $1 norma a crediutei ~I a purearci in viata. (In numita brosura citatiile SI'l fac in intregime; noi nurnai le indicam unde suat), I Tess. n "j _ll Tim. IJI .,.,,; II Petru I ,e.,,; Ebr. I,.,; Gal. J "'1>; (II MOISL Xl){ ; II Sam. XXfIl ,; Is. I .: Ier ..I,; Mat.. X, j Luc, X "j Faptele XVII" j Rom .. I "j I Cor. II "j XIV"j Gal. I ,J Ps.
II .",.

ART .. IV.
Despre M'aniuire.

ART. II.
Despre Dumnezeu.

Noi credem ~i rnarturisim ca este un Dezeu, CreateTU:, Sustinatorul ~i Domnitorul tuturor lucrurilor, In Sf. Scriptum. recuaoastern noi pe D-zeu ca Tata, Fio ~i D~hul Srant, in fiinta lor cu desavAr~ire una ~i nedesp.1rtiti. I Moisl I,.,j loan I,.): EI. IV ,j (Ps. 90, ,j 139, ,.,,; Isa, 40,,,; Rom. VI,",.,~; I Tim. I,,;) r Cor. VIII,.,,; (I Tim. II,; Mat. Ifi"."j XXV1U" j loan X, j XlV_.,,; XVI, ...,; I Cor ..XII ... ; II Cor. XIII,,; I loan II OJ); Rom .. IX ,j I loan V ae (Mat. ~ ... ,,; XXVII[". "j loan \',,; VB,,; XX,.; Ebr. I •.,,;) loan ,,; 11Cor. III ,,; Joan XIV "j (Apoc. rv, I Cor. III, .,,; XII ,,; Efes .. IV,).

Noi credern ~i marturisim e<\ O-zeu 8 mantuit pe om de pacat ~i de Ilrm~ril., paciltl1,U' prm lisus Hnsros. Cand timpul s'a lrnplicit, a trimis pe Fml Sau unul ni!tscut in asemanarea carnei paeatoase, lnsa flira de pacat, llsus Hristos 'nd~plini, pnn ascultare d -puna, lege ... dcmneseiasca ~i puse viata sa sacnfici» pentru vmli. EI a fast blestem pentru noi, purtand pll.clltele noastre $i murind In locul uoseru pl.'l crucc. Accasea mantuire depuoa ~i vecmiea prin Fiul lui Dszeu este singura cauz:! a revindecare. noastre, Dupa ce Hristos lndeplini rescumpararea prrn sangete Sau, iDVI!) dintre morti, se a~eazli. deadreapta majestatei III in31time ~i ne trimise Duhul San Sfant, ce ne face a consirnti Ia. binecuvantarile acestei stralucire mantuiri _,j a te primi in credinta, EI mlj!oee~te pentru noi ca Arhieren la Tatal, este 130 noi In toate ztlele pana la sfilr_,itul Iurmi $I in sfar~it ne va tntro Iuce In 1mparatia lui cea vecinica .. Mat. m ,,; V,,; XVI ,,; XX V! , ; XXVII .. j XXVIII ,j Marc. XVI; Luca Xs",{II,,; XXIV loan VJIl." (ID"j X,; Xl",,); XIV j XVlI.,; XV"j-XVI,",,; Faptele II .oj XX." Rom. I,., HI" V ,j vur 3,14;,.;};:, I Cor. XV; 11 Cor. V ,; Gal. III,,; IV-, (Efes.l;; Col. 11 ; Ebr. IV,; 14,15; IX 10" 14.j X .. ; XII,; I Petro I, j H 1 Tim. II ,j III, , II TLm. I,,; T,t. II, ; Isaia 53"
u

67

ART. \I.
Oespre Alegere.

Noi eredem ~i rnartunsirn eli din vecinice a fost libera bunavoire, punerea la cale hotartl.U. -I'i plina de mila lui D-zeu, a mantui pe pacatos: If' a-i r:!.odui la via!:a veciniea 'ii fericita. Totnsi noi vedtQ1 ca Sf. Scnptura arata tot a~1I de botuat raspunderea liecarul om fa~a de D,zeu. Deoarece D-zeu vrea ca tO~1 oamenii sa fie m1l_ntui~ijli sa !
vie la cunostinta deplina a adevarului, porunceste ca toti

oarnenii diu tot locul sa se pocalasca ~i sa. creada 1n Evanghe1ie. . !'Ifat. XX, ; '\.XV ; XI ; .Marc. XVI 1'., j loan III ,,; \11 " .. ; "-VI~21; X\TI: 6, '.11." Faptele Xlll , ; XVTI,,; XVIII,,; Rom. vru.. ,,_,.; LX,-; xi ... ",(VI >."j 1 CQr. I., ; '" ; Efts. I .u r II,..,,; 11 Tess. 11,,; Filip. 1,. 11 Tim. I ,j I Petro I,_,; lsaia 53",; 54",; 55 ...,; Ezech. 33,,,.

x., ;

ART. VI.
Oespre Rena~tere. Noi credern .'jli marturtsim ca omul numai prin Duhul srant ~i prin cuvantul lui D·zeu poate fi trezit din moartea spiriroala pentru a'si recuuoaste pacatul. Indata ce el se eaesre sincer de pacatele sale, recunosd.ndu·~i vina si ca"t:1nd ref'lglu la Hristos, dcbandeste prin credinta In El icrtarea pacarelor ~i tndreptaure !a~a de Dvzeu. Prin aceasta actiune a harului Duhului Slant, omul renaste lnrt'o speranta vic ~i e capabil a trai 0 viata noua, Matei xi ; loan I, j III _<.,j V1", >lj XlV ,j Fapte II,~; IV ; XII; XVI"jXXVI". Rom. Ill". ; VlIT, .,;; ICor. • n,_"";VI,; II Cor. I ,.n VII, ; Gal. LV i VI n; Efes. I"i II ; IV ,.,i V -; Iacob I, ; 1 Petre I ,; Isaia 55",_". ART. Noi credem
In Iisus. Prin

ispitei la pacat, la care ~i credinclosii sunt expusi ; de asemenea a pastra asculeare lUI D-ZCll ~! a-i tnchma t[u·purile ca jertfl1 s!Allta ~i placura. Shntirea tncepe cu renas"terea 5i continua toata: vrata, tlnta ei este deplina preschimbare a credmsiosilor in chrpul lui Hristos. Deosebite mljloace randulte de Durnnezeu pentru tnaintarea in sfintire sunt: f-uvantut lui Durnnezeu (Sf. Scriptural. rog::iciunea ~i tmpartasrrea credinciosilor unii cu altii, Despre lege noi tinern cii este sfilnta, dreapta i!i buna. Ea produce recunostlnta pi%catului, este nn 111vl!.tat or spre Hristos ~i ramane stabila en pretentiunile i!i blestemul ei pentru toti, care sunt afara de Hristos. Credincrosii sunt prin Hnstos mll.ntuiti de blesternul ~i pedepsele legii ~I traesc sub legea lui Hristos. Mat. VII ,.; loan XII ,i Fapte II, i IV. Rom. V"j TI".,.; VI,; VlI,; VIU,~.; XU,; I Cor. I,,; Vr..; IX ".,,; II COL vn,; Gal. III '.. ,,; IV _,; V,,_,.i Efes I.f IY,H . .:_,.; Col. III s-r ; F.lip. Ill 1 Tes, 1\ ,.,; \',,; 1Tes. ill,; Tit. 1/ n.,,; Ebrei XII '. Hi I Tim. ! ",; I Pen: ) ,._,.;. II Po::tr. I'_II; I loan I, i IV" j V,.
J; ll;

ART.

vm

Despre bolez Noi credem !ili rnarturisirn d comunitatea este datoare sa Indeplineasca botezul oranduit de Domnul Hristos pa.nli. La venlrea lui 1?i anume la toti acei cari marturisesc credinta in EI. Botezul se lndeplineste printr'o singura afundare II credinciosulni in apa 10 numele TatAlui, al Frului ~i al Duhului Slant. Numai astfel se tndeplmeste porunca Dornnului ~i botezul i~i pastreaza: lnsernnatatea lui adand ~i original:'. Dupa instruirile Domnului Iisus !?i ale ucenicilor sai, botezati pot fi numai acei, care mai intlli prin Evanghelia !iii darul lui Dumnezen au devenit credinciosi lui Hristos. In botez, deelara credinciosul, ell depune sperarita sa numai pe moartea ~i Invierea Domnului Iisus Hrrstos,

vn.

Despre Sfintlre.
~i martnrisim ca. renascutii sunt sfmfi~i necontenlta illflueotli. a spiritnlui lui Hristos, in el, sunt tn stare a se opune cu succes

care locueste

mintuitoru! s;l,n, eiii crede In EI, ea in acela, care II mantuc de blesremul~i rasplara pilcatului: cill. se predA CIl trup ~i soflet lui Hristos, lilt pentru a triiii CI(!Hristcs o viata I)oua, pe omnl eel vechiu il da rnorp]. Bcrezul rnai este ~i sotcmna dl"cl~rlltiune !iii asigurare a lui Durnnezeu catre eel ce se boteaza, ca a murrr, 's'a Ingropat ~i a Inviat cu Hristos, cil, ;:t<'ll:atp!e Ii sun! spalat= sla

ART. X Despl'e Comunilatea

(biserlca)

Dornnulul.

devenit ca un copil a lui Dumnezeu, lotm care Tatal a bin e v£!!.. Bote?,] I urmeaza a dG~repta !'la! h ota rtt ~i mai puteroic in ioima celui ee se bcteaza, con~tiinta mantuirei si fer;cirei. Acrasta se poate iotampla 0 urn ai ac 010, nnde Dumnrzeu rnai intflj prin Spiritul Sau Sf Ant, a produs crediqa in F,o! lui Dumne2eu. Dupil Sf. SCnplurll. bctr eul se poate tndepJini nurnai o sillgura data, de aceta esre neeesar ca atunci sill.se Indeplineas('a corect. l'Il3t. lJJ J1-"; XA,"Ym"",,; Marc. I.; XVI,,; roan 111.,; Fapte V" \,'1lI "'. '. ,.j 'IX '. ,o."j II ""j 'x"'\IT ,,; XVI.,.,,; Rom. VJ '. ,; II Cor ..I".,,; V"j Eles, I J!j 1\',j Gal. m ''''t' Colos, il "_I•. ART. IX DespreCina Dornnului,

No.i credem~i rnarturisim ca, dupa ~f. SC.riptura totalitatea credinciosilor Iorrneasa corpul lUI Hristos .. Tot astfel credem nor, eli dupa vointa lui Dnmnezau ~l 111drumarile A postolilor datoria tuturor credinci osilor ,~s~ a se (ega In comunitap [bisericr) pe~tru a .1Ivea relatiuni lntre ei, Astrel de com?oita~1 suot. legaml~te de .b~na vole ale ueenicilor lui iISU'S, botezati in credln~, cart S au ire I-' arat de ale lurnii, organisanrfu-se du p" ~oia lui Hristos

cultivarea ~i cuvicsia membdlor Sal,. pentru rasimparatiei lui Domnezee In lume ~l pentru prearnarirea lui Hristos. Matei XVI ,,; XViII ".,.j xxvrn ,,_,.; Ioan IV,...",; XVU,,..,,j Faptele H '.'" ' .. ,,; VII, j XI "j I Cor. XI ,,; XII ,,..,,; XVI, "j II Cor. VI, ...,,, VTII, j Gal. I>.,,; Efes I ,,; If ,,_>oj IV'· 1150 Colas n !J, I • iv.; I Tess. V,,_,,; Apoc. I,,, II ,. .:J pentru
pil.ndirea
t

--

Slujbe in Cornunitate

(blserica)

Noi crr dern ~j marturisim, cA Cina DomooIu.i este 0 sfllnUI mo~tenile I;bata de Iisus Comunit;'i~ii (biserieji) din care ell. se nutre~te In mod sp'rittlalcu trupnl :;;i slingele lui Hristos 'vestind mosrtea lui pAnlI c:h,d va Ii venit. Amintirealleeasta a stlferill~t'lor safe ~mare $' morpi lui precum :;ii coll~tiin~a comunil4tii (bisericij) Inlrunite ell [ormeaz:! cu Hrisres un corp, relnvie prin ace~sta tn inimile lor. T,nem, ea la lndeplinin a anslr; s;'irbalori sa se "na seam a exact de procedeul apostohe, Cina se poate lua dupa ce fiecare s'a cercerar pe sine cu dearna nuarul ~j Fste cu deosebire nurnai pentm aceia, carl prin mila lui Dumopuu au devenit pmprietatea lui :;;1 au prim;t botezul. Mat. XXVI "·,oj Marc, XI\'",_,,; Lue. XXIr "."j Fapt, IT".,,; XX,;! Cor. XJ=,_.~,

Caput cornunitatf (bisericii) este numai Domaul Iisus Hristos, capiteni] vizibile pe pll.mil.nt D.O are. .. Noul Testament DO cunoaste dedit doua Ieluri slujbe In comonitate [biserica), Bdi~a biltrani .sau a~a ~'~l gun); episcopii. Predicatorit eprscopr, invlitatofl, presedint], pastori) denumiri drfente en acelas In~e!es.~! ser.vlton (diacom], eari priu punerea mainilor (o:~Da~l?ne, hirotonisire] sunt deosebiti pentru acest servrcru, El t.rebue. si1 posede calitlitlle men~,o!late In Scriptura .~i sll. Ie ~nd~ plineasca dupa cerintele N. Testament. EI. so~t ea ~1 ~~~_ lalti membri. pusl sub discipJi~a ComulUt!it" (biserieii) totu~i ~ioa.lJdu-se seama de I TJm. V,•. Mat. VU,,; XX "...,,; XXIII ,j Luca X ""i loan ~oa:_I,; " Fapt. VI, -s ; XI ,j XIV,,; XX '1',"; Rom. XVI ,,_'.' I Cor: m ".H; IV ,_,; IX ..." j Ga.!.. 1 •.0; VI, j Efes, IV,,; Co!os. I".~ Fd. r., I Tim. IIJ,_"j IV",.,,; V",,,; VI!l,,; Tit. I, -s , Ebrei XIII ...
eptscopi ~i diaconi. Com~~ita~ea (~I'senea) i~l alege .Stl:-

?~

x, ..',.";

70

71

Daioriile Membrilor., Datoriile membrilor Comunitatii [biserieii] consta in iubire cordiala reciproca. Flecareeste dator a lila parte constiincics I:. bunurile spirituale pe care Dornnul, capul corrmniratii (bisericii] le-a randuit, precurn ~i a contribui Ia binele tuturor mernbrilor dupa cum necesitatea va cere. De aceia dater este fiecare mernbru a lua parte la Cina Domnului de fiecare data cand cormmitatea sa va aduoa pentru acest scop, precum ~i a comribui dupa putin~a 13 sustinerea imparariei lui Demnezeu. Ioan XIII ".,.; XV ".n; F3Pt. II"j Rom. XII !OJ I Co,r. XV,.,j II Cor. VIII; IX s-s i Gal. V"; I Tes V,,; Ebrei X"j I Petru I,,; Filip. IV,,",,; ] J oan IT,; Ill, ,.,0; Ps. 26,,; 27, ,; 84, .: 116, "j 122, ,. Adunarile. Comunitatea randue toate afacerile In adunare mernbrilor prin 'lot, fiecare avand drepturi egale. Teate alacerile ~i hotartrile sunt II se conduce tn spirit!):l Domnului lisus Hristos pentru a se plistra libertate ~i ordine tn casa lui Dumnezeu. Mat. rxxm ,."j XVlfI "."j Fapte XV".,,; I Cor. XlV,,:,"; Eles V"j COlos.. I Petru V".

tries!) In contrazicere cu rnarturisirea lor ~i cad nu au putut Ii. tndemnati de a f condusi la 0 umiJinUi. sineera ~i adevarata, timlnd spre In dre ptare , adic~ a .ei, cari t~i mentin stare a aceasta in pacat, Mernbriicari s'au fAcu.t pllr~~i de grele pacate (mad) cari au dat sminteala ofieial, ori s'an [acut vinovati de repetate on, $i pe al carer cuvant deocarndata nu se poate pune crezarnant, vor 6 exclu~i full de preget,. chiar de promit tndreptara, i\1,at. XVIH ,,_,,; I Cor. V, ; n Tes. III 0; I Tim. ,.. "i VI,.,; Tit. In,,_,,; Tl Cor. II . ART. XI
Despre cre~tineasca zi de odihna.

u..

Pr!imirile.

Un mernbru nou poate fi primit in comunitate prin vet, dupa ee rnai InHI.i se eunoaste "starea seflereasca a aeestuia ~i dupa ce a depus Inaintea comunita~ii 0 marturisire personala a credintei sale. De dorit este enanimitate de voturi, I Tim. VI oz. Disclplina Comunitafii.

Fiecare rnembru este dater II pazi ordinul Domnului lisus dupa cum SIi!. scris in Mat. xvru ,.... Este deei da" toria fiecarui membra a primi sa lie in iubire mustrat frtl.te~tf", precum ~i tot astfel sa mustre la necesltate in mbire f(a~easei'!.. Cornunitatea are dreptul ~i este datosre a exclude din comunitate ~i a ridica dreptul acelor membri, eari.

Noi credere ~i marturisim. c~ ziua saptwnilnalA de odlhna purcede dela vointa ces pl,nli de mila a lui Dumnezen lii este datl\· spre bleele omenirii. Pe dod lnsa. poporul israilit i-a fost dat ziua a saptea a Sahatului ca sernn al legamil.ntuh.l.i Intre Dnmnezeu ~j acest popor, sarbatorim noi, ca mernbri ai noului a~ezama.nt dupa exemplnl primilor cre~tini lnliia zi a silpUm:[loi, ca 0 zi CD deosebire consacrata a Domnulul, pe care Dumnezeu Insll~i a SfiD~it-o prin invierea Flului S~u si prln trimiteres Spiritului Sfant. No; ne simtim datoria ne ladeplini cu sa:Tguin~a ~i cu mare coustintiositate toate afacerile noastre cetatene$ti In cursu] si'!.ptamfulei. Dominica Insa. a 0 sfinti Dornnului ~i in ea a ne odihni de tot lucrnl, adica orice lucru, care oueste absolut necesar, Ziua Dornnului trebue sa ne serveasca peutru alimentarea noastra spirituala, pentru pietatea ~i pentru cordiale tega.tun cu membrii to Hristos precom ~i pentru lucru In Impa.r1!.tia lui Dumnezeu. Noi ~jnem ca In aceasta z] fiecare sa. citeasca rnai des Sf. Scriptura, ca eopii sa fie instruiti din ea ~i fiecare stl. ia parte la slujba d.nd se
predica cuvsntul Itli Dumnezeu.

No! einstim aceasta zi ca '(Ill dar sfilllt dela Dumnezeu absolut ·Gccesar pentru statornicia comunita~ii crestine, [ Moisi II ,.,; D Moisi XX ....,; )..'XX[, ,.,,; Mat. x..XVIJI ,; Marc. JI,,; loan XX ".,,; Fapte XX,; I Corint. XV] ,.,; Coles. II,.,,; Apoc. I,,; n,; Ps. lIB, '.".

72

73 No! finem cll abuzul de jurllmant este oprir unui cre~tin: acel juramll.nt Insli, care este cerut a se depune tnaintea autoritatii ~j care este solernna ehernare de Durnneseu ca martor :.1 dreptstii, poate sa fie depus, Noi cre.dem, ca :iutontatea dupa cum ne Inva~a N. Testament nil poarta !n zadar spada, Ea are dreptul ~I datorla a cond arnna la moarte, precum IIi a :;.za de spada pentru paz-rea parrlei, De aeeia noi ne consideram datori 1> servi ill rbboi,. acolo unde autoriUtile nepune .. Crediata noastrll no ne tmpcd.ca a fi In Iunctiunile Statului, Mat YJ~" j '(XII" j Fapte IV,"_~; " .. ' j Rom. XIl1 "'." xu _.j I Corin. r,,; Gal. I ,; Ftlip. I ; I Tess. V__ Ebr; ; vr ·-.i vu., XX!,; I Tim. 11,_,; Tit. In,i I PetrulJ,,_,,; . VMotsi vr ,,; X" ; Esra X .: lsala 19, ,,; 65, '''; Ier.lV,j XU". ART. XIV
'Despre lucrurile cele din urmii. $i lIiltoare.

ART. XII
Cespl'e casator'ie.

No; credern ~i marturisim ea, casatoria e instituira de Durnneeeu. ~a este 0 legatura lotre un barbae ::;i 0 ternee, ~n. eons.'m~a.miint pentru toata "14"- ~i 0 p~rt.1~ie a dreptului dlvln, cman ~i moral 1:1 destiaatia nearnnlut omenesc, BAcbatului Ii este perrnis a lua oumaio singUI"H fem~ie ea. sotia, preeum $1 femeiei Ii este permis a lua numai un !'lDgur barbae ca so~, iar dupa moartea unuia di.n ei 58, pot recasatorl, Deoare!: C~sa:toria este lii o randwala cet:l.~eneasca, trebuie sa fie tncheiara cu acte dupa le£iJe tirii, totulli oununia religloasa sa nu se escluda, Noi poem ca credincio%ii sa incheie 0 dsatorie numai 10 Dornnul adica nurnai en credinciosi. Un divot"j: din motive, care nu concorda cu S/ftnta ScrJp:ur<\ sau 0 recasatorie en divortap nu este admisibil dnpa Noul Testamellt. len caSltri de adlliter ~i a unei phasici rautacioase, credem ca. St. Scriprurs admire divortul ~i rec1l.sAtoria
nevmovare.
>1'",;

patti>

I MOI;i 1 II '.'; VI,.,; los. XXIU , ._.; I Legi I ,,; ~ ,.. ,,; IX ,-oj Mat. XIX .,; Lue. XIV,; XViII ,"-oi I Cor. \ 11 ,- •. ,,; E{es V,,_ 1; Colas IJ[,,; FIlip. IV. j r Petro JI r a- Essa IX ~i Xi Neernia XU! ".,.. ART. XIH
Despre iI'I.Itoriiare.

No! credem !iii rnarturisirn ca autoritatea este dela Dumnez~u, nmd Irnbrscata CII. putere pentru pastrarea dr~ptlllul, penrru ordmea ~i pedepsirsa raufacatorulul. NOI suntern dato.ri a De supuns Icgilor ei r~ra /fov:lire, Intru.atAtcAt ea nu ar Impedica a exersa credinta uoastra, dat~fI suntern prlrur'o via~a JiDi~tita ~i pa~nkt a-i usura s~r';lna. Noi rnai suntem datori a ne ruga pentrn autontate, ca dupa vointa lui Dumne2eu $i sub indurata lui paea .sa. poara m1inU! poterea ce j s'a Incredictat pentru men~LDerea pacii Ifi a dreptattl.

Noi credern ~i marturisim c:l!. Domnul nostru Iisus Hristos va veni cu putere in mare srralucire, Noi eODsideram ziua revclatiunei Lui (descoperirei), coroana planului s:l!.1l de mantuire, In care se va arata adevarnl IIi minunata lui msrtre lumei Intregi. Cei adormiti lotru Hristos vor tnvia In neperitoare stralucire, Dupa aceia credinciosii cari au dimas In via~::I, vor Ii presehimban si in aeelas timp vor fi rapj~i en eei loviati spre Intolmpinarea Dornnului, Noi vom fi totdeauna la Domnul, II vom vedea cum este, vom fi asernenea lui IIi vorn dcmnl eu el til Imp1u:apa desavar~tt;l;. • Noi credem Iji tutr'o lnviere generala a tururor 51 intr'o judecata a Jumei iEltregi, In care toti oamenll vor Ii deseopenti tnamrea [adecatcrului Dornnului Hristos, judecatorul, ca sa-5i prirneasca fiecare dupa faptele din vi3~a. Precum ~i Fiul lui Dcmnezeu va da tuturor credinciosiler fceiciee ve{l!lidl, tot ast fel va ccndarnna pe cei Ilecredinr:io~i la gheena foeul ul, N oi sustinern cu tarie, dupa CUm si Scriptura spune elk aceste srari Bunt vesnice. No! credem ca sernneie tirnpulni am.nltll sfa.r~itlll acestui timp ~i ln fine neamintim de cuvmte le Dom-

74

nului, cad rnartunsesc acestea :-Asa, viu curan d l ~i 81l'rugoindu-ne: AmiD, vino Doamne lisuse I Mat. XVI,.; XXIV,,; Luca XXI.\._; loan XVII ,,; V, .." VI. ; Eapt, I"j Rom. IV", VIII,,; XIV, e- " j I Cdrint I,.. XI,.; II Cdrint IV,,; Colos. III,; FJI ip II _'" m "j J Tess I>oj II "j IV,_,.,,; 11 ToOss I-."i T;t. n "j Ebr, L,,{,.j I Petru I s-,; V,; II Petru I' ill . I loan Il . Iaceb V,.; Apcc, I j 1II '" 'xt' . ;;6';:11 - XX"~ Isaia 24,,, j Zah. 14, .~', t'·t"", •••,
teptsm

xxv.;

CAP. V.

ADVENTISMUL
a)

.Istoria sectel.

Adveneismul s'a Ilascut din, Ualtti.sm. Protestanrismul Introducll.od libera interpretare a Sfintei Scnpturi, a distrus tradltla disciphnei erestine ~ a deschis potli Jargi anarhiei Ie~ioase. . Dupa ce Baptismul s' a zbatut dona veacuri (' 6001800) pentru a Sf: organiza cu 0 doctrina bazat1!l. pe botezul crestin, s'a format 0 noul\. grupare, care nil s'a mal preoeupat de boteeul COl!iil(.I4(:i de a doua venire a
~.l!luitorulvi
h

.:fi;il!:W.

Privirea

eshatologica

a timpurilor

prirnare, cu teama de care erau ctJprm~; i'i 'resarOlllcenli Siantului Ap. Pavel (I Cap. \1.), devine norma unei noi secte, De aid ~i numele, dela cuvantul latin 4qpcntu~= ve__lIite. Bazati pe anumite Incuri din Slanta 'Scripwra cred d. venirea Mll.ntuitorului. Hrislos e Ioarte apropiata .. Din aceasca credlcta s'au conceput 0 multirue de tenrii ell date lantastice, teorii ce au dat nastere rnai apoi ~i la alte secte sl mai anarhice, de care ne vom ocupa 13 vrerne.
Adventismul s'a uascut pe pamantul productiv in al Americei, la In ce PIJ.tuI veacului XIX. Intemeietorul este tll.ranul ferrnier Willoam Ahnn, ttnl unor baptisti din Pittsfield, Stat-ele-Unite. Naseut la 1782, pll..n:i. la varsta de 30 ani era un libeT-cllgetator. Lllfind parte la secte

razboiul
marinar,

(1812--1816)e3 !neat a tnceput sa citeasca S1acta Scriprura cu rnulta sta.ruinta. ~iaprofumjare. Neavand lndreptarul de studiere .$1 lntelegere, a ajnns I~ un crez nou: ca Mantuitoful va venl In curand slI judece lamea, cJl. va illviii. pe cei adorrniti In credinta ~i va schrmba trupul credinciosilor to via.~Jl., pentruca ~i unii ~i alt:1i sa ia parte la ImpJl.ratia de 0 mie de aoi, ee va IlIterneHl. pe p!imAut. Numai dupa ce vor trece ace~ti
a Iosr a~a de ~guduit scfleteste,

dintre

Seatele-Umte

~i Anglia

77 76 b) Jmpartirea $>i raspandlrea

lor.

o mie de ani, vor loml si necredinciosii ~i pagani! ~i se va ~lne3 judecata obsteasca, Plecand dela proorocia lui Daniil (8,14), ca pima. la curatirea ternplolui vor trece 2300 de zile, a rransformat zilele In ani !ii, fllcand socotea)i dela tntcarcerea iudeilor din robia babilonica (anul 457 a. Hr.), a ajuns sa. stablleasca anul venirii a doua a Mil.otuitorului pe pamant pentru tntemeierea tmpllr:!lriei de 0 mie de ani. Dupa multe tnimantll.Ti :;;i discutii, au stabilit veairea Dornnului lotre 1 Martie 1843 :;;i 1 Martie 1844. Desarnagirea insA a fost mare cand a trecot 1 Martie 184·~ fliTa nici 0 sehimbare. Miller :;;i prin scnsoare pub'ica ~i prio conferinte in
diferite localitati, arata co. s'a tnselat in socoteii, dar ell

totusi Dornnul va veol In curand, Un ueenie al sAu, S. .s'lOW, til..lcuiod locul dio Levitic 16,29, a izbutit si:i orelungeasca asteptarea incA cu e~teva luni, pil.oa Ia 24 Octornbrie 1844, cand a fixat veoirea Domnului ca sigurli ~i fara gres, Fnlmlintarea a fest asa de mare, in acest timp de asteptare, locM s'au deschis !;li pravalii cu haine albe speciale pcntru ci'l.!Uol"ia 13 cer. la noaptea spre zlua tnvierii, totl credinciosli respectivi s'au adunat tntr'o sala mare dio Boston, ascultand cu lacordare sunetul trambilei tngeresti ca sernnal de venirea Dornnului. Desarnagirea Iu !aril: margini vliz1i.nd profetia netadeplinita nici de astadata. Ironia ~I barjocura erau la ordmea zilei. Multi s'au Jasat de adventisrn. Miiler msrruriseste a dona oara In public ell. s'a Inselat ~; Indeamna pe adeptii s~i sa se intoarcA la baptism. B ..ptistii InsA nu-l mai prlrnira dupa Ianuarie 1845. Dela aceasta data, cand s'an statuit ~i tntr'o conlerentA la Albany - ~inutlll New-York - si-au croit drum aparta, ocupandu-se mai rnult de rnantuirea personala, Insusi Miller tipar! in 1833 0 brosura Intitulati1: «Inuederare din Sf, S"tplurtl ~i tstoria vmirei a dona a lUi Hristas in anul .84], Dupa 1840, tncep a se tiparl de u~enici reviste ca «Sem«.. le ilmfm1u;.. cart: apare ~i aSla.:;a sub nurnele de • Vesutom! v(7l:irli a daua a DamnZ:/llt»; de scurta durata sunt: • SlrigiUu! din nllezul 1t0/4Jl. , «Yrambi(a de flla:mld.Il.
I) ProOf 1. MIMlc"stu. 1922 pp. 2!i3·~.

Dela tnceput a'au raspandir Jn rna. mulre partide, pastraod nurnai numele in comun '. Astlel Sll~t: 1) Ad venti~ti evanghelici j 2) Bisenca cre,o;;ll.na .adven~lsta.; 3) Uompea vretu advennste ; 4) Adventisui de ztua pnma ; 5) Adventi~tii vrernei ce va sa. vma il' 6) Cea mai Insernnata rarnura 0 lorrneaaa adl'enti~til zilei a VII·a, tefiintata de losef Bales, capnan de vapor, ~i mai ales de SO~1l James ill Elt:oa \OVhitl". In special Eleoa \Yh.te, bolnava de isterie, a Iacut, d,o desele 1'.1 accese, mijloace de preztcere si ccnvingereA ealatoru prin toate ceotrele lnsemna.tc din Stateje-Uatre, Angl!~, Danernarca, Norvegl3, Germania, Franta, El"e~la, ltaha, lnt~rind pt: eel ~ova.itori ~i anagftDd pe eel inculti ~I les.oe efczator.~. . . . Dstorita aeestor sop, adventistii zilei a saptea 1~1 fixeaza doctrina lor destul de at buloasa dela tnceput ~i I~i torrnp3z3 cate hismul cu punctul central -a doua venire a Dornnulm ». [nsa dau 0 Inrorsatura datelor fixate de Miller ~I Snow, spunand ca n'au fast pentru sfarsitut lumii, ci pemru curatirea ternplului ceresc de paeatele fiilor lui Dcmnezeu (Ebrei IX, 23), urnp care I,'ste:;il de judecata (I Petru IV, 17). Deci ~i sU\r~itul lum.n va fi curand ; chiar a sosir, potrivit cap. XlV, 6-7 din Apocalips, unde se spune ca un loger zboara prin vazduu cu Evangbelia in mani ~I striga: "Temtli-vd d~ [)-U11 jt ~ltivit,-I. cdc; oremea judt!d/ti a sosu •. An apot 0 multime de laterpretan hmtastice, co fiarele ~espre e~e se vorbeste tn Apocalips cap. XIII v. 1.-10 SI 10·18 ~l cele expuse in Cap. XIV 8·12 cu ~rega.tlrea venirii !?0ll_lnu]ui. Patrunsand in Europa, iii' forrneaza comuo~ bme organizatt'. en a!,lezliminte de editura 13 ffi"mMrg, Basel, Londra, Crisnania ~i Melburn. Au 30 de siare pentru propagandli, cinci coleg1i ~i sem~narii p~tltru pr~gatirea mislonarilor 'IIi 0 multirne de scoli eonfesionale. La Battle Creek au UD sanatoriu tnfun~at ill 1856. Centru! de propilgandii pentro Europa II au la Hamburg. .. . D. S. Dumitrescu, vice-pre;;edime1e adveotJ~tllor din Romania, 10 lucrarea ..3: a Ce r;r~dem n(li QdVmli~tit., ne da date precise asupra adventismului. EI spune ca nu~ marul total din lume era to 1913 de 122.381 adventl~tl
I

revtsta "Sls.rica Orlodod Rom&na". I.nuarle

78

79

Im?~rtitj astl el: A flstralia4 773; Asia 12.000 Gapoll la, China, Corcla); Afri.ca 1863. Ce]h,l~j if] America !;liEuropa. La aeeasta pOpulatle, erau 9322 misionari. [11 sudul Europei n'au prea putut fact: adereo~i. Din Gcnnania . ~i Elve~ia plitrund In· Ungaria, Rusia ~i apoi In Rom:illl<l.
c) AdventismuJ

Intregirea neamului (1916-1918), slab, mai ales printre Romapi, total de 83e+ de credinciosi.

scccesul

Ajung

loreste eu totul pi!.n:ti III numarul

in Romania.

10 RPmani:>, Adveoti~tii au inceput a pUrunde dela 1870, cand un fost preot catolic, Mihall Czehowki a venit la Pitesti .!Ii a pout mai rnulte o:onf~ren~e religroase, ea reprezentantal Advent~~tilor de DumimclL Propaganda prindea greu 111:>>\ um;!.! Inm str~ini: un armeae, Toma n Aslan, ~i un ingiuer elvetiar>, lucian de Prato, dela C, F. R. Palla la 1881, se boteaara "bia ..reo 13 adventl~fj. Aceasra comunitate - specific straroa _ mal dllinu. este In Plte~ti,. f~nl!lid 0 ate-neie romaneaSC:;i, pana la inceputul veaculolaI XX-lea. alta sAmi!.T1~~ advcntist:l. Ile-a venit din Crimeia III D~broge~.piill anul 1891, ell ne1lltii KriLger, Baierle 51 alpl, l'itab:i!ndu·se in comuna Sarigbiol. fzbuttsc 51\ se j[ltind:l~i h satele Cobadtn, Anadolchioi ~i Vule-Noi, sub conducerea unui mlsionar, \Vaggoner, ajungi!.nd paoa la 30 de mernbn. 0 mare parte insa auemigrat In Amenca. 1)ela 1890, bleep sil plltrund>\Si 10 Bucnrelti, prin nem~ll ~do~eit ~i Perk, Pi!.na la 1906,. ~jU!lg la num;lrul de 20, Izbutrnd sa conVerteascA ~i pe romilnul PetrI' P. Pau/1ni, student In medicina I). ~ . Primul seep edt atins: sa eapete UD inteleetual roman, coada de toper, sub obladuirea caruia ca sef predicator sa o,?ereze la dizolvarea vi~W noastre cre~tineli'ti ~i romane~tl. Intr'adeV<lr, d. Paulini se viude ~i-$i· "inde neamul !;li legea Iui pentru bhdul de linte al dolarulei ~i al zecille. llior. Ia r::ondll~erea A r:I venti~tilor din Romani·a si se pune pe lucru In pre die:!. ~i organiz.are. Un teren favorabsl pentru adv~[Iti~ti.a lost mul~im~a hlCrlitorilor dela sodetlltile petrohfere dill Prahova. Totu~i, pana Is rnarele tllzboi de
1) Episcopul GrillO!;. CQ"'~••• Noua Celauz~·. PP. 73-74.

Desl prima infiltrate dela Pite~ti a fost cu Adventi~ti de zilla' !nUii de Dominica, mai tarziu n '3D ramas ~i [11] s'au raspandit decat Adveutistii de ziua a saptea, sabstistii, imp1rPli dupi! rbboi in: 'a) Ari'{Jent_ij!t 1JUlde1'at~, adapt~~i la dnduelilt: de stat ~i recunoscnti ca comumtate prm deeizmnea ministeriela Nr. 3734 don 1925 sub conducerea lui P. Paulini, ~i b) Arbunlifti rejo,.,nuti., 'ca~e ~ici nu voesc s1 stie deQ orgaoizatie de stat,condu!]1 mod de Ghi~l! Z. Manea din Putineiu, judo Tcreorman, Sl de D. Nicohci din SiiogeoJgill'1 de padure, judo Mures-Turda ').. Au luat aceste forme poate printro in~elegere ascunsa Inbe ei ~i cu poporul conlocuitor en noi -ewelicari urmsresc a\lil de abil distrogerea cre~tini"mului~i a oricarei organiza~iuni de stat. De altfel se po~te. b~ne observa cum Adventistii sunt Ioarte bine tratap ~l bine alimenta~i de finanta evreiasca, . . Adventisrnul a pa:trons ~is'a raspandit in Romania numai ca reformist, atacll.ndeu furie orisice ierarhie ~i organiza~ie ~i fiind intransigent in depunerea judmantllilli, Se cunose caaunle din Prahova, unde Ad"enti~ii au atacat pe preot in exercitml slujbei I" botezul en~riel, mergand tnaicte ~i dupa ei eu barjocuri ~i IndemllUTI de. a nu sa: ruta srant<! ernce (Raneezi), ajllngfLnd pana a-t pune .~I mana In pieptul preotului ces; !\led! serviciul (P,os~~b). Proroiereul judo Prahova 1. ~td:lnescu a lost. amenintat cu injunl ~i bastoane ridicate. Teate acestea s'~u lntim: pJar Intre anii 1910 1916, c!nd Iuptele sunt furioase mal ales to judetele Prahova, Ialornita, Vtil~a, Teleorman c~ nori corehgionari romam ai lui Paulin] ~i loarte de"~ta~~ conlucratori ~tef. Dcmitrescu, Gh, Dumitrescu ZIS \II Nas ta se sc II.. Pentru starea lor agresiva, nesupunere la ruo~llehle de stat sl batjocorirea religiunii de stat, s'au dat ~' sentinte decolldamoare (tribunalul de Ialomita). l'!umai ~U!?a. ce au vazut ca sunt urm!iri~i .!Ii condamnaj], Paulim a schirnbar atitudinea, adaptaadu-se la organieatla de stat

81
CU 0 doctrina ~i facAndu-se ell. rornbate pe reformisri In brcsura: ..P1'O/~/1(al{i si pr(J/~f/ nlt'nctmJ';'. Re iormisth t~i dau 0 origina non I!. (1915), din viziunea pusa la cale a dcamnei Margareta Rowen din Los Angeles (California), !?i ar fi patruns io Rorntinia prin nearntul Kremer ~i sotia lui, vemfi ins:l toe din Hamburg. Ca dovada clI. deosebirea lor e numai forma III ~i eli in realitare top sunt reformist], este cazuJ recent aL adveotistuhu [ohan Bauer din Bucuresri. Acesta, desl (ace parte din Uniunea adventisra, In frunte cu Paulini, recunoscuta, totusi, in casa de rugacium dm Sir. Popa THu 38, cu 0 lanrercs magic;! ~i cu filme, 'inslllta religmnea ere~tiDli. ortodox s. Faptul a fost constatat de d. Prefect al politici. de un inspector aJ sigurantei 'ili de on cornisar rrgal. Pe l(lnga. aceasta, atat in Popa Tatu 38, cAt ~l In Labirmt 116, s'au rna; ga.slt pla.ci de proiectie scandaloase :;;i br osuri revoluponsre. Faplul a Iosr judecat de consiliul de razboiu al Corpnlui 11 de armata ~l numitul predrcator a fast condamnat Ia un lin lnehlsoare {ii 50.000 lei amenda. Razbolul, ell grozavele 11.11uferinte, CII nurneroasele s tab ere de luptatori si prizonieri, a dat un foarte pnelnic pnlej tuturor sectantilor de a-~i face prozehti. Sufletele desolate, necer cetate la vrr me , de pastern ortcdoxi, !~i ~a.se;;11 a'marea to doctrina diferitelor secte, care - sob masca noutatii - pareau ceva mllntuitor. Datorita acestei stan sllfle:.te:;;ti ~i sociale, adventistii s'au Inmultit, ajungand In 1924 la numarul de 4534.

d) Propaganda

~i organlzarea

lor.

Adventistii sunt organiza~1 tntr'o uniune centrala eu sedinl In Bucuresti, avand ca presedinte pe P. Paulini ajatat de St. Dumitrescu, B. Pascn !iii Maior Panaescn. Pentru tipllrirea de brosuri, p-opsganda cotporta], ei an 0 soctetate, ,Cuv;lntul evanghelic., autorisats de tribunalnl comercial lIfov in 1920. Se ascend in dosul acestei forme cornercialc, pentru a bee un prozelitism de_gbizBt. Trebue stabilit daca, sub forma de lntreprindere comerciala, se pcate raspitndi 0 Inv<\~lltllri1 secrara, sub in~el(,s!ll ~I in ban an. 25 din Constirupe. . Adventisnl s'au ra.splilldit mai muIr In Vechrul Regat prm abuz si Imwlllciooe, dupa cum s'a aratat. Pare a fi o tnfelegere ca ei sa icvadeze centro! ta.rii, iar Baptistii

,i

marginile cu provinciile aliplte, Nu cunoastern tn amanunt organizat:ia lor, pentruca sunt cu totul ascunsi ~i nesincen. Dupa. anurnite date, ~tim ca sunt lmpllr~ip. in conIerinti san reginni cu anumit nurnar de cornunitati. Astlel avern: a) Muntenia en 25 de comunitati; b) Transilvania cu 45 de ccrnunitati ; c) Banatul cu 5 comunitati ; d) Moldova lui $tefan eel Mare cu 35 comunitati. DupA 0 statistica cornparativa tntre anii 1921 ,i 1922, sunt In.crestere, Ca ~j la celelalte secte, specificarn ~i acl, cll nu poate fi yorba de 0 statistica exacts. Pe ca.nd sectantii cauta sa se laude eu cat mai multi aderenti, orgacele oficiale ale Bisericii noastre cauta ~i ele a fi ciLt mai optimiste, aratand cat mal pu~ini. Astfel, dupl cursul de sectologie dela Facultatea de Teologie diu Bucuresti ar fi, III toata tara, 5·6 mii de adventrsti. Dupa statistica Ministernlui de culte, IAcuta dcpa date!e comuniratllor respective, ar fi 7579 de adventisti, rasp~nditi In 757 de localitati, ell 289 case de rug3ciuni ~i 65 predtcatori. Cei mai multi ar fi in Muntenia ucde, chlar dupa darele oficiale, tree peste trei rmi de credinclosi. Pe langll comunitatile din Bucuresti (~05. Basarab 143; str. Popa Tatu 38; str. G. D. Palade 67; in parohia bisericii Hagiu, acestea dupa referatul Sectiei culturale a Arhiepiscopiei Bucuresn. Dupa statistica Ministerului de culte: Lsbirint 242, cu predicatarul I. Gheorghiu: Popa Tatu 169, en predieatorii Tolan liii Bauer; Gara de Nord 118, cu Darie Parasehiv si Belu 56 Cll Mocanll), au cen~e puterniee in Prahova !iii Teleorman, Pe IAngll central a din str, 1. C. Bratianu 28 din Ploesti, nurnai in protopopiatul Breaza au case de rugacil1ui Ill: CQmpma, Sinara, Calinesti, Darmanesti, Goruna, Magureni, Moreni ~i Urletea, Nu mai vorbim de Teleorman, nnde nurnai In protopopiatul I Turnu MagLtreJe sunt 278 fdmi!ii cu apro3pe 800 membri, in protopopiatul II Seret 39. familii ~i in protopopiatul 1Il Alexandria. 204 membri. Dupa datele oficiale, sunt In progres ~j in eparhia Ritmnicu1l.1i Noul-Severin, unde, dela 255 de membri, cap. erau In 1926, numai dopA un an s'au constatat 493 1), ~i in eparhia Arge~llluj, unde, dela 6.7 constatati in 1925-1926, au ajuns aeum la 167.
l) Lucrllrll. Ad"nDrll Ellarhiale ~i Dlri1 e- dz-seama anlt 1927 ~j 192'8. Refer"I"1 Secliel Cull ural e, ale Eparhiel P'

82

83

!?i eparhia BuduJui nu stli ma.i bine, Delii ar nnm1l.ra numai vreo 260 adventisti, InsA au 0 virulenta ali\a de puternica, Inctt formeaza un adevarat peri col. Orasele Bezau ~i mai ales Braila sunt Iocare de sectanp, Incepand din Braila - parohia 51. Apostoli - adventisni patrund in Dragosloveni-R. Sarat, apoi In Costieni, centralidndu-se prln 1919, cu casa de rugacinne in parohia 5f. Ingeri din Buzau, en predicatorul ~el Damian Sin;!, ~f de tren. De aici se tntind In toatA eparhia, Eparhia dobrogeanli a Tornisului -sUi I?i mai rliu, clici pe M.nga faptul d'i numllrli aproape 450 adventisti, are 1jli o mare lipsa de preoti bine pregatiti. La aceasta se mai adaug1l. multimea strainilor-colonisti toarte prielnici ideilor sectare, plus ealitatea portului Constanta, cu acea sumedenie de plisi't.rele maritime (marioarii), coplesite de teoriile Hamburgclui ~j ale altor porturi mad pe unde mi~!mli sectantii. Moldova a avut 0 central a. adventistA puterniea la Focsani, unde, 10 toamna anului'l926 Oetombrie 8-10, a fost Iii nn mare congres adventist, prezidat de marii predicatori Conrad Richard ~i Ludwig Carl, venip special din Hamburg. Au participat 54 delegati, reprezentand 20 ccmuuitati diu: Arbora (Bucovina), Bacau, B~r1ad, Botofjlani, Cernauti, Campulung .(ii Cucul mare (Bucovinaj, Crtstin~ti (Dorohoi), Dorobant (Botosani), Darabani (Dorohoi), Fccsani, Galati, Husi, lasi, ltcan;i noi, Malu!,lteni (Covurlni), Nadisa (Bacau), Piatra Nearnt, Cuaa Vod;'l. (Covuriui), Ilisesti-Poenesn (Tecnci], In primii ani dupa rlizhoiu, ajnnsese cornunitatea din Focsani sA numere 165 adventisti, ca 0 casa de rugaciuni, local propriu tn valoare de 300.000 lei atunci. In timpul din urrna, au ajuns la 13 membri, jar casa au seos-o in vAnzare. Dupa contrihutia blineasc;'l. ce 0 lac catre marele sef Artur Vlicareanll din Focsani, tn cursnl anului 1926, urmeaaa eli cele mai puternice comuuitllti sunt In judetul Boto!,lani, can trimit 96930 lei prin predicatorii N. Alexa, C. Pintilie ~i M. Nedelcu; apol Bacanl eu 94.377 lei prin predicatorii AI. Nafornita, C. Muuteanu :si V. Vlahopol; Neamtul cu 60.534 lei, prin predicatodi Gh. Donciu, N.

pl!.duraru, Ordsan ~i C. C§.rtil~; Bucovina 59.603 lei, prin predicatorii din Cerna ut.i.: Ant.. Knitel .Gh: Oresc.iuc, _ ,:. Saftenca ~i Ordsan. \ to apoi comunitatile mal nucr: Tecllciul en 19.382 lei, prin Gh. Iordache ~i Rositoiu; Vasluiul 19382 lei, prin I. MfinzAlanll, C. TAtliranu ~i Orasaeu, Roman 8370 lei, prin C. Ca.pAtfinli, V. Neagu ili Vlahopol ; Hnsul 8099 lei, prin Ordsan 1;11 t. Maxim i S Bfirladllt 8016 lei, prin AI. Caradiuta ~i St. Ouatu. Desl Iasul e un centru, totusi Adventistii uu stan a~ll. bine, Nu numai ca nu contribue eu nimic ca celelalte judete, din contra, acelas Artur Vacareanu care a primit zeciuiala la Focsani, trimite la Iasi, predicatorilor: C. Popa 8506 lei, D. Tudose 8952 lei, Deni 10243 lei, Leon Balan 4231. Aceste sume - contributii ~i plati - ne indica miscarea ~i taria comunitatilor respective. Dupli datele oficiale, in Eparhia Moldovei ar fi 223 ~amilii de adventi~ti cu 739 mernbri, fa~lI.de %7 cat se constatase tn anii trecuti ; in eparhia Romanului 237; in eparhia Husului 393; la Dunarea de jos ar Ii aproape 300. Bucovina ar avea 485, iar Basarabia 3415 cu comunitati putemice In Tighina (2285 membri) ~i Hotin (Cliscliuti 75, Corjenti 258, Cotiugeni 66, Caracusani 114, Colmcauti 142). In lalii a lucrat efectiv preotul r. Popescu (Bis, Sf. Andrei}, In Focsani preotul Radu Grobnic. Ambiitntr'o modes tie muceniceasca - au fAcut ~co:\lli catehetica ani dearandul, f:irli vreun lndemn san ~tii[)~A oficiala, doar vizitftndo-se ~i tncurajandu-se reciproc, Rezultatele se vlid. Modestia ~i sistemul lucrnlui lor misionar poate :fi pUdA. 10 Transilvania ~i Banat, Adventistii sunt In minoritate, rata de celelalte secte. Eparhia Clujului ar avea vreo 450; Caransebesni vreo 165 i Sibiul vreo suta. In Transilvama sectantii mai au avantajul de a se tmpArtl tntre eparhiile ortodoxe ~i greco-cato!ice, fiecare dAndu-i in seams celeilalte. Astfel, in Valea Jidanului din Bicazul Traosilvaniei este 0 cornunitate adventistA. de peste 400 credinciosi, care ~ine ~i de Blaj ~j de Siblu, In privinta propagandei religioase Adventi!;ltii sunt foarte activi Iii lndrazneti p!!.n~ la jertf:i. Pe Uingli unitatea de actiune eu ajutorul intern, sunt lnrr'o str§.nsii leg!1turl!. eu tntreaga organiza~ie mondiala. In special cemunitatile

84

85 e) Inviitiitura adventistii.

din Europa 00 se mililcl larii directiva dela Hamburg. Finanta bogata cu care se ajutli, arata adfincile scopuri urrnarite, care nu pot fi oumai de natura religioasa. Cauta sa ne deruteze ~i prin 0 polemica bine pusll. la cale, Paulini acuza pe a~a numitii reformisti de: "profeti fa1lili~i profeti rnincinosi» (0 brosnra de 88 psg.), jar acestia in altl brosura, ~Rtdt!llePtaTt4 I~ reforma#1mea in!,./! ad'llmtiftii d« zlua a faptell', aeuza pe Paulini ca, in razboiul balcanic din 1913, avea aceleasi pareri ea ~j ei. ~i adevarul alia este. Cum s'a pntut face sehimbarea 1 Ei au scoli de sabat pentrn educatia religioas! a tinerilor. Au cerut sa Ii se tngadue 00 seminar Ill. Focsani. Pe langli revistele special reformiste : .PtizilOTU/ adevtZndu''', «So/ttl misionar» I?i brosura amintita mai sus, plus alta .0 scurtd. /dmurin a jJrlncipti!w comlmUd/ii advmtifttior de ziua a faptea miscarea dt reforma», colportorii bine instrui1:i mai raspaodesc: 1) Serviciul ingerilor buni j 2) Speranta lumii; 3) Exista D-zeu; -I.) Credinta cea desav~r~itli.; 5) Scriptnra descifrata; 6) Adevlira~ii crestini ; 7) Umbra ~i fiinta planului de mantuire ; ) Taina Sli.nAtli.~iij 9) Sabatul N. Test.; 10) A doua venire a lui Hristos ; 11) Perpctuitatea legii lui Dumnezeu ; 12) S'a apropiat sfarsitul ; 13) Cine a hotartt care ca.rti sa alcatuiasca biblia ? 14) Calauza Jui Dvzeu catre orasul sffint; 15) Ce zi serbati ~i pentru ee? 16) Taina suferiatelor lui lisus Hristos ; 17) Soarta pacatosilor ; 18) Fericita nadejde a crestinului, 19) Unde sunt mortii ? 20) Tutunul e orrava , 21) Fii lumina; 22) Soferintele lui Iisus Hrisros pentru rascurnpararea omenirii; 23)' Nemurirea nurnai In Hristos ; 24) Com sa luptarn contra epidemiilor; 25) Calea catre Hrlstosj 26) Este Biblia cnrintul lui Dumnezeu ; 27) Este adtv~rata. descendenta ornului din maimut~; 28) Profeti fal~i lji mincinosi ~i profetii rnincinoase, Mai au un eInsntut Biblics adventist Jang1 S:1nMArtin in Transilvania '),
I) fpisccp Oriaorle Com~u, op, cu .• p.

n.

Adventismul, ell. i?i celelalte seete ratiocaliste, are la baza inaru!..~ qoctrina protestantA. .. .' -Lepad!nd toata traC!!S!, a redus crestinismul nurnar Ia interpretarea aproape personalli. a Sfintei. Scri£turi i?i Ia.CUa-oe rog!feTuni, tot atlt de siu:p1a ell. lit sufletul lor. 1. Deci, in primul nlnd, - ca liIl ~elelalte sect~,:adveDti~tii nu admit ell. i~.!or Jie eredmrA. dec~t Biblia, Nu recunosc nici traditi_a eu hotarhile sm~ niei scrierile Sfintllor Parinti §i ale iova.~ator!lor Bisericii. CA riiiiii'ai Biblia este izvorul de crediota, se baI2M1• zead. pe urrnatoarele locurl : Ps. 118 •.• ; Luc. Joan V•• ~i XX .. ; Fapt. h,; XVII,,; Rom. I,. (il. ill..i , I Cor. XlV:t1; I Tim. I. ~i VIM; .. Tim. ".11; I TIm. I ••. Iar urrnatoarele citate ar opri chiar referintele traditionale : A n Lege IIJ j Mat. XV,; I Cor. IV.; Gal. I . Colos. n.· Tit. 1".,< j Apoeal. XX ,a, • , SA lnte1eg'e ell temeinicia acestor locuri biblice este, dupli. lnterpretarea lor. ~duc aI?~i ~ I mllitime de argomente rationale, tmpotnva traditiunii ). ., Adventi~tii I~j fae asa educatie, ea nici nu pO~1 discuta cu ei. RamAn la ideile lor fixe, avil.nd teamA de explicatii contrare credintelor lor bizare.. . . 2, Neadrnitand traditia, nu 'lor sa sne de .Ierarhie, spunand ell toti er~tinii au dre ptu I sa invet~ !il sa explice cuv!ntul lui Dumnezeu. Pentru a sus~me aeeast'<l~ interpretead. dupA prieeperea fiecliruia urmlUoarele lo~un din Sf. Scriptura : Mareu IX,..",; I Petru n J; I CcrtetXIV u.,,; Efes. V" j Colos. II'u, In legUura co ierarhia, au po ate fi verba de monahisrn la adve!11!§ti. 3. Ner.v:ind nici ierarhie, on pun tn!!.e _pre! pe Sfintele Taine. Ca !iii Baptlljtii, nu admit _botez?1 pruneUof,,pentmca numai cine se poate ma:r~nsl malOtea. ~t~r martori se poate ~i boteza. Cit ~e~t: Sf., Euba~lstie, ei afirrna eli Gina cea de taina es~ nurnai ~n s~~boL al mortii ~1antnitoru\ui Hristos, De celelalte .tame mCI n~ se vorbe~t~ Casuoria este un contract SOCial; Martun-

?G

-~

1) Vezl • Comb~l.rea Nazarie. BUC"fe~ti 1923.

prlnclpat.ior

In"~lalurl

--.dvenllsle"

de teen, C.

86

87

sirea e publica. Mir ungerea Iii Sf. Maslu nn exista tntrucat ei nu concep misterul, In ce priveste Botezul, adventistii se bazeaza pe. Marc. XVI.6; I Joan VI! .. ; Mat. XIX ". 4. In leg!l.turA cu mantuirea, unde au principiul -S!2.1a .fide (a dica numai cine crede se rnantueste), nu admit nici cultul sfintilor, niei al iccanelor, In special sunt furio§i Impotriva crucii ~i a icoauelor, ajungand s!!. comita si sacrilegii, bazati pe: Esire xxxm., -ss ; A doua Lege IV ..... ; I loan IV to; I Timet, ,•. etc. Aceste tovatAruri in general sunt eomune tuturor sectelor, cu mici nuante deosebitoare, 5. Doctrina specifica a advennstilor, de unde si-au luat :,;i numele, este "a doua venire» ; ell Imp!l.rll~ia de lQOO de !ni a lui Iisus ffiisto'';, Aeesta este firul ro~, ce str!bate tntreaga viattl a sectantilor adventisti, Am vfzut caee greseli au facut ~i cum s'an compromis, cu fix-area date lor venirii Mantuitorului Hristos, interpretand bizar Sf. Scriptu.rl. Ca sli scoata in e\L'iden~il~a venireJ mai ales la~ _de B!E...ti~ti, au nurnarat de cste ori e verba in SI. Sl:riprur!f despre])Otez ~i de cate Ori des pre a dona venire ~i an gilsit eli Sf. Apostol Pavel ar vorbi de 5 ori despre botez ~i de 65 ori despre a dona venire a Domnului. Miller ~i cu adeptii lui au ajuns la soeoteli fantasrice, ca sa: dovedeasca imediata a doua venire a Domnului, Cele 1260 de eile despre care se vorbeste in Apocalipsa XlI e ar Ii domnia papaJil de 1260 ani, (538 cand s'a ales cap ~l pllnil. la 1798 caod Francezii au luat in captivitate pe Papa Piu al VI) pe care 0 socotesc ca domnie a lui antihrist. Au mai gilsit eli profetia en caderea stelelor a fost la 13 Noembrie 1833, dnd a lost o adevarata ploae de stele. In urma lalimentului cu datele fixate de Miller, devin mai preeau~i. Raspandesc aceias credinta pentrn sfa.r~itul lumei, [ilra insil !;a mai fixeze anul ~i ziua. . Brosura ..Aratare« glortoasa II lilt Hristos» ~i revista .. Semne!« limpuhli~ se ocupa special de a~1I eeva. Au. ajuns sA formuleze aceasta dogma, in chipul urmAtor: lumii i s'a dat sa traiasca, 6000 de' ani. Doua

mii de ani a trAit pana: la Noe. Alti doua mil s'au scars pAlla: la Inaltarea D?mnul~i. Dnpa tmplinirea acesto~ dona rnii de ani, va venr sfAr~ltul. 'Toate aceste teart! le-an dedus din: Mat. XXIV11'J-2; Luc, XXI; loan XlV i 1 Tim. IV; n Tim. lll'-IJ; Apoc. XU. Urmeazi:i apoi 0 Intreaga teorle asupra domniei de 1000 de ani (Milenismul sau hiliasmul), care e mai molt specialitatea Studentilor de biblie - sects de care ~e vo~ OCUpll. mai la urrna, bazata pe cap. XX ill Apocalipsului. In legilturil eu aceasta, este ~i judecata viitoare. Cant:! se va tmplini a ~asea mie de ani, Usus Hristos va veni tntru slava, cum S'3 !ii rnjll~at (Faptele In) cu tr~m~i~a in SiOD, cu strigl!.te in muntele eel slant, ctl a SOSlt Zilla Dornnnlui (loil 1I1)· Se va Intemeia imp1l.rlitia de 0 1000 de ani numai eu cei drepti. Aceasta va fi prima tnviere dopa Apocalips XX o' Glasul lui 1isus Hristos va invia pe mortii drepti !,Ii' Ie va da nemurirea, ducandu-i tn sl!.laljiurile ceresti. Dreptii rarnasi pe pam:'int vii la II doua venire ~ MAotuitorulni vor fi rApiti lntru IDtfimpinarea Domnului. Puterea Satanei va fi ell totul sfad.matli. 1000 de ani, cand va fi legat ~ aruneat In abis, ca s1 nil rna! ispiteasca lumea. Credinciosii vor c1l.rmui impa:ra~ja lUI de 1000 ani Irnpreuna Cll Hristos. Plciitoljiii nu VOl Invia in acest timp, iar cei vii la a doua venire vor fi adunati !ii lnehi~i in temni~l unde vor sta ~OOO de ani, pt!.n:l la tnceputul lntricosatei judecati. AtU.DCl Satana va fi deslegat !ii, tmpreuoa ell Antihrist, Viii da lupta lnfrico~at.1I tmpotriva Bisericei lui Hristos, Totul se va termina en lnfrangerea lor ~i iii partasilor. Tot atunci, Iisus va s~ula si p~ pa:dlto!1i din morrninte cu trupurile 10f slabe ~l bolnavicioase. La prima fnviert!, drc}lii se tmbraca intru oemu~ire. La a daua tnoier», vine blastamul asupra p~CMo~llor, c~nd dreptii apar ca [udeeatorl, Dreptii vor imp!!.rA~ tn Vee! en Hristos, iar plicAto!?ii VOT f nimiciti, Adventi~tii resping eternitaeea rnuncilor eelor pacatosi. 1) Impartirea In drepti sl plic:i:to~i este la usa mormfintniui, dupli. care nu rnai poate fi nicio schimbare. De (I
tecnom C. No.arl". OD. cll .• p. 119.

89

rngaciunile pentru eel morti sunt inutile, dnpa cum sfintii treeuli din via~A nu se rnai pot ruga peotru dlci fiecare se moilltlle!i\te singur, personal, numai credinta [sola tide). Deer, dupa Adventisti, snnt doua Invieri ~i dod judecllf.i, una a dreptilor la a doua venire a Domnului, ~i alta a celor pllcato~i, dupa trnparatla de 1000 ani (Apocalips XX). lad ~i chinuri vesnice nu ('xista, pentruca Iii invierea e eonditionala, spre fericire sau nirnicire , • 6. Alt punct specific al Adventistilor este .I~l. Desi sunt l1i Adventist! de Dumineca, insll aceasta' se naste subiptlueota ideilor iudaiaante, en 0 specifica interpretare a V. Testament. Cele zece porunci sunt hot~ttoare peutrn ei. De aici cornbaterea crucii ljli' a icoaeelor, ca eontrare poruncii a II-a, ~i serbarea Sambetei impusa de poruncs a 1\ -a. Fac deosebire Intre animalele curate ~i uecurate {Ill Moisi XI)~i pract!£!. sp~larea picioarclor. Adventl§tii considera legea V. Testament obligatoare ~ntru erestin, Deei trebue serbatll. Sambata, pentruca " este' hYsatli de Dumnezeu ea 0 pll.rticica curata a raiului stint. Pentru aceasta au 0 lntreaga argumentl!re bazaU. pe Incuri $i din V. $i din N. Testament. (E~ire XXi XXX~2jXXXll!GiXXXIV1S;Luc.lVI6'~li Fapte Xlll, ... etc.). Mat sustiu ei Sambata ca sarbatoare de odihna ~i pentru faptul eli ei considera ca punct central in viata MilntuitoruJul tmmormantarea, nu lnvierea. Pe 111lga aceste puncte, toata doctriaa adventista, 10 snbstratul ei moral, este reiormista si revoluticnara la toate nuantele In care s'au Impllrtit. 0 parte dio ei au luat forme tolerante 10 doctriaa Iii mascheaza numai ca sA poatll. tdi {ii face prozellti. Toti DO admit juram~lltul, toti sunt antimilitaristi, toti sunt in contra organiza~iunii de Stat ea nepotrivite orandoirilol" dumnezeesti. Unii merg plloa Ja a fi $i tmpotriva casatoriet, sub rnotivul arl:itat mai sus. Asupra lurll.mantlllui, este 0 tntreags literatura.

aci, nid noi, prin

J) Dcosebirea

Adventi'itllor de Bapthiti. Llteratura de combatere.

secri

Adventi,tii serbeaz1i SAmMta, Baptistii Duminica. Adventistii nu rnai au niciun Iel .de ~albll.toarej Baptistii mai serbeaza I:\a~t~rea ~~mnulul, Invierea Do~. nului (to special Vinerea Pasti'or ~I z~ua a d?ua a P~!itilor ) ~i Rusaliile. Adveruistii nu a~~~t iadul .~I muncile ~e!i.nice, Baprisrii da. Adventl!itll cred. In douA invl~rl, Bapti:;;tii in una; de aiei !ii a doua .ve~ue a ~o~nulw e oonceputa CD totul deosebit de unli :;;1 ~e .~etlaltl. Tot tn Ieguurll. cu lnvierea, Adventi~tll cred in dona judecll.~i viitoare, pe ell.nd 8ap~i~tii. numai in una. Adventi~tii mai au nota IUdalnnt1i, cu accentuarea V. Testament, la unele suhtmpartiri Ioarte laaintate. ~eg~a V. Testament are cudnt hotll.rltor inaintea harului din N. Testament. . Am tratat mai pe larg Adventismul, pentruca I~toricul ~i doctrina lui sunt asemanatoare, ca sA nu ZIC normative pentru toate celelalte secte. Dupa ~ din Baptism se nasc dind pe ~ii.od Adventismul, Nazarenismul, !\~jle()i~tii,etc., cre{in_du'~1fiecare doctrine cu nuanje deosebitoare cat mal hizare, care toate insll. au acelas calapod general. . ,. Apoi Adventismul. invadand Veeltinl Regat, s ~ SC(I~ mai mult asupra ei. Pentru combaterea advenbsmulul in general, sunt: ••.. 1. rom.vaterea pl'i7lCipalelor ~nvtltd,un. advmtrrle de Iconomul Coast, Nazarie, Buenre!iti 1913. .. . 2. Adven.tismul din punct de vedere biblic, I.apoDal ~i moral practic, lconomul D. Georgescu, Bueuresti 1922. 3. Fertt pustiuc ogorul, Preotul Econ. P. Godescn, Pitesti 1914. 4. Perio)tul propagandei adventist~ de Protoiereul Stefanescu, Ploesti, . 5. Rtitdcjr~a adveniistd, de Sachelar 1. C. Bel die, Bucuresti, 19 I 4. . 6 Combal"l'ea ad'IJenti#ilor, de Ic. Eoe D-treseu Ploe~b. 7. Adventismul in rata Scriplurii, de A. Polak. Tlilmll.eire de D. Cornilescu, Bucuresti 1920.
--;)P<>cI1Iii de C'r"1 N. Bran.llu, P~lrO$anI19\3. pag.203.

90 8. Cinti Ci;',!i2ntari biscricefli Pr. N. Dones, 1923. 9. Pentrz« neam: !i lege Dr. Gh. Cornsa, Caran-

91

sebes 1923. 10. Adventi#ii, de Paul Scheuerlen, Traducere de diac, AI. N. Constantinescu, Braila 1923, reedirata in Bncuresti in 1926. ] 1. C« est« adventismul Arhim. Galaction Cordun, Bucuresti ] 922. 12. Advmlimud ~i Dreapla-Credinld, de Preotul ~l. Calugareanu, .Rena~terea Nearnt 1924. 13. Combate1"l!a secteior 1'a/ianaliS/e de M. Calnev, in Editnra asociatiei cUlliunea Culturala» din Chi!?im\u 1925, reeditata in 1928. 14. Advenlis?nul dat Ie ja{d de U1t lost adventlsi. Traducere de P. C. Arhirn, I. Scriban din nemteste, BIlcuresti 1925. 15. Cell' IO p()runci, de Pr. Gr. Popescu, Roman 1925 16. Hristofi mtncin()li, de Pro Corneliu Cercel, Bucuresti 1926. 17. Piaira din capIll unghiului, de Gala Galactioo, Bucuresti 1926. 18. Arme impotrtva Advet:U,U/or, de Protoiereul Gr. Prejbeanu ~i Preotul Savast. Parvulescu, Craiova 1924. 19. ht luptd a« Adventi#ii, de Preot N. Hodoroaba, Iasi 1925. Pentru apararea Duminicii ~i a botezului pruncilor : 1. Origini.:l Dllminicit, de Arhirn, Iuliu Scriban, Bucuresti 1921. 2. Sambdta Adventijtil()1" " SJal~ta Duminecd, de Icon. Const. Nazarie, Bucuresti 1914. 3. Dumineca, Botem« hTarkia Bisericeascd, de Icon. Canst. Nazarie, Bucuresti 1910. 4. Sdmbdla, ci Dumt1tua e zl de ()dthnd a Domntllui, de Pr. Eeon. Petru Chirid. 5. Dumtneoo: fi Sdmbtlta, de Pro N. Danos, Husi 1922. 6. StimbtUa # Dumineca, de Dr. Gh. Comsa, Bucnrel?ti 1923. 7. 1 rebut! sd lind CTf!,tinii Sabatul i" Traducere dup! Dr. R. A. Torrey, de D. Cornllescc, Bucuresti 1920. 8. De U sc7bdvz DU1!Ii1lCcai', Pro Gr. Popescu, Roman 1926.

"'U

,i

9. PruneU lrebuese bolezati, Dr. G. Comsa, Arad 1925. 10. Boteeut collilM ,ntd, de Pro P. Chirica, Jalli 1925. Pentru cultul sfin~ilo[ ~i al icoanelor; .Sf. Traditie s , 1. Qasidtaiea C1e:tind fi (uUul slin(zlor in fata desc()ptrirel dmtmezu#i, de Pro I. Mihalcescu, Revista «Biserica Ortodoxa Rornana» anul 42 pe lunile Martie ~i Aprilie 1924. 2. Aft!zd1lli1lttle Sjintl!i Bisertc» OrLodoxe univtrsale pmtru uenerarea # tnoacarea [/intilor in ,.,ftgddulIt, de Arhirn. Galaction Cordun, Bucuresti 1924. 4. Dupre 'Hllul sjin{ilol, de Arhim. Silvestro Morlf.ra~tl, Ia~i 1924. 5. S!tinia Tradi/le tsuor de llwlinii, de Pro P. Chirica, Ia~i 1925. 6. l,oantl~, Preot C. Vuescu, M~n~stirea Neamt, 7. Crucea lut Hristos, Preot P. Chirica, Ia~i 1924. Normative pentrn preoti sunt lucranle Icon. Canst. Nazarie ~i leon. D. Georgescu, ca argumentare, la cari se poate adauga «Noua caliltlZ!" de Episcopal Grigore Comsa, ca Iadrumare cu iacurt din Sf. SCriptUTt'i. pentru fieeare chestiune, Apllr:i.nd Biseriea stramoseasca, se ap1l.rlI. se intareste neamul ~i tara romaneasca, Preotimea trebue sa. fie la tllallimea misiunii ~i siI-!Ii cnnoasca bine positia teologica pastorats, cu atitudinea ce trebue de luat in apararea credintei crestine ortodoxe. Sa nu se uite eli. primul punet de atac al sectantilor suntem noi clerul, gasindn-ne lega~i mai mult de pasiunile pi'imlntei\iti ~i nu de virtutile ceresti, «.51' cade EpiscoPlIlui siI fie lard de prihanih zice sr. Ap. Pavel catre Timoteiu, ~i mai aoallga:.Nim!!1W4 sd nit disjJre(uiautf Unerelele tate, dar fit Ftldd C1"edindOji/or # Ctt ClIvdnlul Ji cu pur/area fi CII dragostea ,; cu dultul fi cn curdlia ... tndeletnice:le-te cu editld, eft povdfutrea # CII invtitiUura. (I Cap. IV 12-13).

,i

93

CAP. V!.

EVANGHELI~TII sau Cre11tinii dupii Evanghelle.

a)

Istoria Sectei.

ramura baptlsra, pentru chiar credinctosilor ei - adesea dandu.seei singuri ca B~p.ti~~~i ~ai .tnajnte pentru a fi socotitl sub ---: scutul declziunii rninisterlale, - Baptistii fiiud autorieatl, acum, pentru a se bueura de oerotirea legii Cnltelor care, Jlrin art. 52, deasemenea a recunoscut cultul baptist: In realitate este 0 secta ce totul aparte, ivitA io veacul XIX in E[~e~ia ~i piaA in prezent nu are nici a legAtura. .Ac~l?tI ~ect~p par a s rom molt niste desceudenti de at .Iu~.Z~\,lngh, dad. Ii judecam dupa interpretarea Sf. ~uharJstll. In EI~eti~, eeta se nu~e~te "Chn!iiNln, ~i res vista lor «Le 11!1IIozn' arata cA~, acestia sunt mai multe nuante, I?1Ilm~1 de. riI.spill1di~e io Romania ~i-I lac tot prin Transd'lam8. Prirnii predicatort, Victor 1. Kolle 'ji Kraus se. stabilesc la Cisnadia lilnga Brasov, acurn vreo 20 am. l~ Bucuresti, pi!.trunde predicatornl !ief din Etve~ia :;ranau Be:ney, care se stabileste pe strada TeiJor r. 82. Revista cu cafe s'a inrrodus este «La Rermion des C,:oyants POUT iJI Culie" pertand urmatoarea firma: -Reuruons evangcliques Irancaisess 82, Strada Teller 82 Bucaresr. . Berney este expnlzat ; Jnsili mai lnainte de a pleca, ishuteste sa raea un centro la Brasov, unde lasa pe ginerele sll.u Frants Sliicli:emllnn, ~i unul in Bucuresti eu
c;!!. se a~eamAn;!i: Predicatorilor Ie convine sA he confundati

Aceasta secta par~ a Ii a

;;i

pieJarol de lues elvetianul Perret, un doctrinar 81 sectei. Acesta, dispunand de 0 avere Irumoasa, avilnd case mari IIi odii de primire, este ga:zduitorul ;;i ajutatorul tuturor coreligionarilor ce vin In Bucuresti. Cea mai. mare reusita a lost insA convertirea ~i educarea romanului Grigorie Constantinescu. Fiu de militar (capitanul Fotino Constantinescu), n'a putut tnvA~a decat cflteva clase de Iiceu. Avfmd ceva Inelinari artistice, a intrat tntr'un atelier de sculprura In lemn, In tmprejnrarl necunoscute, este eaptivat de Francisc Berney ~i trimis in Elvetia. Poate eA au plecat chiar odata. Starea psihologicA e fireasca, Acest Constantinescu, neavand un drum hotarar, ca orisice adolescent sovaitor In vlatA, a lost usor arras de poezia unei calatorii In Elvetia ~i de invl!.tarea unei -l!'eserii eu care sa poata trai, CAnd i s'a mai pus tnainte ~i perspectiva de mare predicator!$i sef a uuei seeLe mantuitoare - eo totul Doull In Romania se fn~lege cll. a venit ~i entuziasmul Insufletitor al misicnarismului, Merge deci la Losana 1/i este internat In marea casa de industrie artistica, - In acelas timp Iii marea scoala evanghelista - Foetisch Freres. COl sa Invete 1?i doctrina evanghelista lji rnecanica pianelor, a orgelor, cu acordarea lor. In aceasta casa lucrau numai adepti ai seetei ~i elevii scoalei evangbellste din Losana, Dupa patru ani de lucru ~ scoala, Grigorie Constantinescu SI': tntoarce 10 ~an'l. Paoa la ..:'zboiu-, mmic nou, Constantinescu era un credineios evanghelisr ~i un simplu acordor de piane in Bucuresti. Iecepaod rAzboiul, este rnobilizat la arsenalul arrnatei, care a fast transportat la Ta~i, odatA en retragerea arrnatelor, Aici Incepe propaganda in rnediul prielnic al zdruneinarilor !Ii pericolelor razboiului, legllud prietenii ~i facand adepji iotAi pnn Sararie. \fadI'd firea moldovanului cu totul tngldnitoare, dupa demobillzare ramauc 1n lasi lIi deschide casa de rogi!.ciuni, [atai pe str. Dance, In 10calnl Improvizat al unei societ:l~i engleze pentru ajutorarea. saracilor, i\1ai apoi - sernnificativ-c-se mula IAngAcaredrala mitropolitana, pllnAcflnd se faeeproprietar In str, Vovidenie, 1a.I1gA institutnl catollc si, in ra~a bisericei Vovidenia; alta ironie Ilntre timp, se casatoreste CD propagandists Henrieta Augusta E(JU, supusa engleza, buna eantarea~ [a orga.

95

10 lega.tura: co Losana, l~i ea rolul f;tgaduit ~i este recunoscur ca predicator ~ef al erestinilor dupa evanghelie din Romania. In 13$i se instalase terneinic cu comunitatea, ce inspira ingrijorllri, avand ajutoare puternice to sotta sa, domnisoara Laura Nicolet, elvetianca, domnii loan Oohodarn electrician ~ef, ~i Aurel Cupter avocat. [ncepcse cladiri speciale de casa de rugaciune co sub-terane ~i intrari oculte si primea sume frumoase din Elvetta, plus zeciuiala credinciosilor Din 1926ins~, a locepot decadenta. D·~oara Nicolet, neputiiodu-se casatori co predicatorul Bodor din Burdojeni, care i-a Iuat ~i vreo 14000 lei, de s'a preumblat prin Elvetia, a plecat tn patria ei.1. Cichodaru $i A. Cupfer, vliztmd subrezenia Iaptului, s'au retras tn sanul bisericilor lor. Constantinescu, acuzat d' ar fi tntrebuintat sumele primite mai mult In interesul sau, decat in tolosul Cornunitatii, a fost demis din sefre ~i a plecat la Bucuresti, unde s'a format 0 comunitate aparte tn Str. Palade 67. In la~i tinde a raminea predicator ~ef on oarecare Gh. Mardare,
h) Raspfindirea, organi%area ~i doctrl.na Secte.i

Centrul ~i organizarea secrei, pinll in present, a fost Iasul, cu ~elul predicator Grigorie Constantinescu, Iorrnand o uniune, care nu se misca lara directive din Elvetia, Constantinescu clillltorea des fn Elvetia, iar ncul aspirant la sefie, Mardare, s'a tntors de catva timp. MarA de aceasta, rnsusi ~eful elvetiaa Berney, numit de ei profesor, care altadata a fost expulsat, a ClIpatat tnvoirea pentru 0 lunli si viziteze comunitatile din Romania. Prill Septemvrie a. c., a lost ~i la Iasi, probabil sa cerceteze caznl ~i sa ia rnasuri de tndreptare, daca mai poate fi yorba. In Metropolia Moldovei, ajunsese la cateva sute, cu centre puternice tn Prelipca (aproape 200), tn Veresti (vreo 5~); Salcea (vreo 40; ~i Dumbraveni (vreo 15) judo Botosani, afarli de Iasi, uode iarli$i numarau aproape 200 d~ proseliti. Cateva comnnitatl sunt ~i In Bucovina (oficial sunt arlltati 35), In Patrilutii de sus, Patrllutii de jos, Bosancea, etc.

In eparhia BOlli sunt aproape 150, cu comunitliti, in B:1rlad (78 cu predicatorul V. Gradioaru), In com. AlbestiFalciu (35-40) ~i tn judo Vaslui (Ia Bacu Sdnteia cu vr'o 43). ~i In judo Roman sunt vreo 20-30 de evanghelist], Comunitatea centrala tinde sA fie deacnm tn Bucuresti, unde s'a mutat Ili Gr. Constantinescu. Pare Insli a fi netntelegere tntre el, ramas numai cu vreo 15 adereati, ~i cornunitatea veche, in Irunte cu elevetianul Perret unde ar fi vreo 85 de credinciosi. o comunitate au ~i in Ploesti cu predicatorul Biirer technician Ia Sonde, cu vreo 35 membri. Este promoteriul sectei 1.0 acest oras, cu familie numeroasa ~i aranjarnent crestin de primire ~i propovaduire. Tot in Ploesti mai este ~i Iabricantnl de tricotaj Gheorghe Oiuvelea, care a construit casa de rugliciune In curtea labricei sale. Alta comunitate, tot cu vreo 35 de membri, este In. Brasov, 1;0 predicatorul Franze Stilc/':cmaml, ginerele lUI Berney .. Co Insem~lltatea Iocului de prima propaganda esre Cisnadla cu predicatorul V. Kolle. Tovarasul lui, sasul Frantz Krauss, s'a stabilit to Sibiu, unde s'a tncetatenle pentru a fi propovaduitor ~i conducator. . . Pentru pro~aganda, au aparut In Iasi, sub directia lui Gr. Constantinescu, revista ..Bnnauestire» ajunsa la al XVUI-Iea an. Mai au brosurile : 1. • Cartea betirmlui. prelucrare de Gr. Constantinescu, patru editii. 2. • Cartea apocalipsulut. ~i 3), «Sttlr[itul Lumei. de A. C.-G. C 4. • Ce ne spun/! DU11171t:ZCU pre botez. prelucrare des A. Copter !,li Gr. Constantinescu. 5. Memo,it, sau scurtit I!x/mnere a jJlmctewr de doctrinit a Cmmmitd/ilor cre!line. de Gh, Constantinescu 1924. In Buceresti apare acum revista • Viata # Lumina> sub directiunea lui Gb. Teodorescu, avand ea redactor pe Florea Maiorcscu, Sediu Bulev, Basarab, l35. Tot In Bucuresti s'au tiparit brosurile: 1. • Cinc est/! Iisns Nazarineanul r.;2 .• Ol'iginaO>llui.ui»," 3. Susuem nemuritori»; 4. «Hristos pasto1'ul eel bun ... 5.• Unde poti gasi ,..epaus~; 6.• ladul existd.; 7. «Sabatul», tradus din fraJ;l~uze~tej 8. '40 lec{i1mi btblice pentTII ti1teret'i 9 .• Om sau. animal».

97 In Ploesti au brosura "Mmu)riu sau scu1ld I!Xplmffe a doctrine;' cre;tin;tor dUpd evanghelie. 192.5. !n C~snlldia au aparur: 1. «Cum prdznuelte diavollil seceniUl ~I 2.• Jlllbl6.nzit"l tifru •. In Sibiu q/nilllll o1Jmlui•. In Brasov, comunitatea are 0 librarie specials, IntitulatA «Crucea albaslrd", co sediu! In Strada Tcrjei care se ocupa In special ell vanzarea tratatelor sectelor din tarl! ~i strllinlltale. Au ~i un servicin special de eolportaj. De peste grani~l! vin revistele : «Les TL?lloin5> -Le Reveil», cSematlfis 6- Moisson., .L'A1<be. ~i rnulte alte brosuri fraotuze~ti. Cen tru I tipariturilo( este Losana. II Doctrina lor este (:XPIlSft Intr'o incoerentll haotica de cete doua brosuri <Mernorii- dela Iasi ~i dela Ploe~ti a carer nepotrivire srata ne1ntelegera lor. Prezentandll.s~ ambele centre CIl amandoea _ Iernoriiles la Minister pentru a fi_ recunoscuti, au Jost respinsi ca neavs'nd unitate, ~al . restr111~ 0 expune, tn 12 puncte, 0 foaie volant~ tipllrlta. la Viena de biuroul de publicatii a AIian~ei bibliee, intitulatil. «Dectarauo« de jot de L'allimtce bilJliqlle». . Dupa ce, in punctul inHli din Memorii, arata ce sunt ~I ~e vo. ~c (s~op~1 lor: . desteptarea ~i cresterea eredinter cresnne !II a V1e~el cresnne morale), III dcilea este 0 expunere sumara a primei plirti din simbolul nostril de cr~dinla.: desvo~tat apoi in punctul trei [despre Demnezeu), pa~ru (~ISOS .Hnstos) ~i cinci (Sf. Duh). Tot in punctnl dol, mal arnintese de 0 Biserica universala a lUI Hristos alcMoita din to~i credinciosii din toate timpurile de ier~ t~rea. pacatelor ~i de 0 viatil fara de sfh~itj toate acestea ZIC .el, bazate pe Sf. Scriptura, adevsrarul izvor de via~A~i InD1mll. ce duce la ~~ntuire. Urmeaza apoi pan~ 13 Nr, 35, o expunere de credin~lI far.li tnceput ~i farll sl:\qit. Dupa foaia. volanta «Dectanuto« de Joi ...~ credo 1. Ca Blbha e cuvantnl ~i descoperirea lui Dumaeeeu, inspirata verbal de Dumnezeu. 2. Intr'un singur Dumnezeu, Tatiil, Fiul :;;i Sf. Doh. . 3. 10 dornnezeirea lui i.sus Hristos, nascut minunat din Sf1~ta Fecioara prin Duhul sHlnt; tn hpA~irea plicatelor pnn sAngele lui, In prezenta sa de-a dreapta Taca mijlocitor ~i mare arhiereu, locueste trucu toata plinatatea Durnnezeirei. 4. III personalitatea $i divinitatea SI. Dub, care s'a pogorlt In ziua Rusaliilur pentru a adminiscra Biserica !}i a convlnge lurnea de pacar, dreptate !ii judecata, ce va sA vie. S. In decaderea spiritului, sufletului iii eorpului oamenilor ; tn universala raspandire a pacatulul j In msntuirea prio stlogele pretios al Maotuitorului Hristos saerificat pe cruce, 6) In mll.ntuirea numai prin g£alie!li relnoirea Sf. Duh, faeuta tuturor celor ce cred !}i se sopun lui Iisus Hristos. 7} In unitatea mernbriler corpului lui Hristos regenera~i ~i rescumparati prio El, desparfi~i de lume, de pacat, de diavoL. 8) 10 perscnalitatea o\Iiputerea lui Satan, zeul lumii, care 3gita pe fii neascultarii ~i vieea za. Biserica, sedudnd pe membrii ei, ce poarta numele M torului Iisus Hristos. 9) In marea apostasie, tn venires apropiata a lui Anti-Christ, al carui spirit se stabileste astazi Iini~tit peste tot, pregAtiod pe oameni ~"'A·I primeasca ca pe un Zeu chin 10 templul lui D·zeu... ca D·zeu tn timp da loc r~bd:1rii ce dand pentru judec, tll ~i pedepsire, 10) In revenirea M -iorului Iisus Hristos pe parnant, pentru a pune slarsit dornn.ei lui Anti-Christ, a ridica pe cei ee-l asteapta, a judeca notiunil!;', a mantui (sloboai) poporul evreu $i a tnaogura domnia de 1000 de ani. 11) Intr'un cer etern $i perfecta fericire; Intr'un inlern etern, ca D zeu va rasplati pe fiecare du pft Iaptele sale. 12) Ca cuvantul lui Dvzen arata acestea solemn ~i lndearnna pe ere dincrosi la viata Wea a adevarulut, predicand Evanghelia la toata (aptura, cu limp ~i filra. rimp, - c~ei vine noaptea dlnd nimenea nu poate sa mal
talui, unde,

peste

lucreze.

Acesti sectantl sunt foarte apropiati de Baptisti ~i Teodoristi, Cu acesti din urma, au avut tl'atari de unire la Barlad. Baptistii cautil. sa·i Inghita. pe ton, Se deosebese de B~pti~ti, eli Evanghelistii cred intt'o icdeplinire a vremei mileniului ~i razvratlrea generalil a

fiB

oamenilor tnalnte de slar~itlll lurnei, pe care bapttstii nu le admit. Conceptia des pre [udecata din urma este deosebitA. Iar ca practica de cult, Evangheli{ltii lac lrAngerea p!nii 10 fiecare Dominica, (sAvAr~illd aCljOl pfinA ~i 0 femeie, fuca lui Berney, sotia lui Stuckernann, predicatoare de forta) , pe cand baptistii fac irangerea odata pe lunA, In prima Durninica, Tratand ~i despre acesti sectanti, fllr1l sA vreau Insa. apar ca bine venite cuvintele Sf. ap, Pavel: • Vedett sd u71Ibla/icu paz4, nu ca niste nttinlelePlt, ci ca cei mIllepp, r/lscumPdrdnd oremea, cdcl ai/ele rele sun:» (Ete. seni 15-10).

CAP. VII.

NAZARENISMUL
a). Numlrea

(Poclitii)
sectei.

~i istoria

Toate sectele au dedesupturi ascunse !ili urrnaresc disolvarea r~!igioasA sl mai ales nationala a dileritelor popoare sub masca pietismului. Nasarenismul tnsA ~i studen~ii de Biblie sunt cele mai ascunse ~i cele mai anarbice. De aceia sunt oprite ~i urmarite prin decizia ministeriala No 24536 din 29 Mai 1928. !;i'au luat nurnele vechiu din vremea sfitl~ilor apestoli • Nazorei»; «Naearinran» , pentru a se arata ere/itini mai desllvttr~iti, urmasi tntm totul ai Maetuitorului Hristos, Se mai numesc ~i .pocdi/t», ca lumea sa nu mai stie ce snnt sao sA creada, eA sunt adev:iiratipoc!b~j. ~i acum, sub aeest nurne, sunt amestecati ~i Nasarentt, ~i Baptii/ii si EfJangluli~tii etc. Mai nainte Ins!!. s'au scris cli.r~i, to care, sob titlul .PoeAitii .., s'a tratat!ii despre Adveoti~ti ~i despre Bapti~ti. Astfel parohul din Vulcan, Dr. Nicolae Branzau, tipareste in 1923 la Petrosani 0 buna lucrare cu titlul .PocAi~ii •. Trateaza insA sub forma de predici, principiile protestantismului ~i ale tuturor secrelor, face istoricul pietismulul din Europa ~i terrnina co doctrina baptists. ;>i aceasta secta se uaste din rr:iim1ntilrile cpietu,n.ulu;' care sdruncina Europa dela .Rena~tere. !ili pinli. tn vremea noastra, Autorul sarb Dr. Vladimir Dirnltrievici, cunoscator temeinic al Naearenismului, - arata c:ii radaeina

,i

100

acestei sectese aB<'l In pietlsmul lui iac()1;S/,me,. din Germania, In cPtetismul Fie1'?fhui;a1t» al lui N;c()/()lI$ L,.d'nlig din Drezda, finul lui Jacob Spener, in cAnabapHs_ mu," lui Nt~laf Storch din Saxonla cu prorocul 7 hamas M;inzer, In CMCmmi(ii. lui Meno Slm'J7Is din Olanda, chiar ~i In Baptismul ang ican, pentrucare le ~i face d.te un SCUIt istoric In luerarea sa ~NaZaTe1tis"'ulp. Secta ia ninta. la Inceputul Vfllcului 31 XIX-Ie.a. Intem·eietorii Bunt don-a persoana. loan lacob WtfCZ, naseur in Easel Ja 1778, ~i SQ1ltutl FriiklJ.ch, n:iscut tot In Elvepa la 1803. ~i unul ~i altul pretindca auavut viziuni Iadruma; toare, \Virz afirma cA tn Vinerea neagr.a din anu] 1850 i-a scris din eer SI. Ap. Ioan,ca eele ce au vesue ~nnfii evanghelisti Mateio si Marcu nu sunt toste adevaratt', ea ei n'au putut sa pricea.pil toate (II) .:;i ell deabia acurn e vremea sa: se spuna adevarul bisericel celei cor. Urmeaza: apoi 0 rnultime de aberatii: ctl Ma.nluitom] Hristos nu si-a dat sufleto! pe cruce, cia mai ram as In el pu~inil viata. - ajtmgand 10 mAnile oceniciJor sai ca sa-l relnvie ; cA zece zile Inaillte de Rusalii Mantuitorul 'ii-a luat rAmas bun dela ueenicil sai, a pierit dioaintea lor 'Ii s'a retras pe locurt ne.$tiute de nimenea In par~ile lacului GhenizarH, unde s'a desbracar de trupul sau _ rnateriavaeura - din care it eliberase deja foeul Dohului sf Ant ~i numai dupa aceia s'a Illaitat la cer .._ Frohlich idee ca i s'a aratat Dllmnezeu In ~remea Pa~telor din Aprilie 1825 ~i vaza.nd cum trae~te in sllnge!e sAu, i-a spas ea. trebue sa. traiascA, ell.nil mai poate ramAnea a;!a, ca trebue sa devrna altfel il el, cazll.nd In genunchl, a jurat sArbatoreljte ci:i se va schilt ba ... ') Frohlich se aaste dio pArinti ssrac], dar Ioarte reHgio~i (Calvini). Mama s'a la- special vroia sa-l faca pastor pentru care - dllpa gimnastu - a urrnat cursuri!eteolog.ict'. S! plAoge !nsa de profesorii s;!lj, tn special de Dr .. SChullhess, ca inva~a. ~fdl'd au./; :rt jil7d'Uiald~. Din Delericire, istoria se repeta. Cali din noi nu ne-am plins ~i c,;l.fi stllden~i actual; no se plang de aceiaii stare l Nu se stte daca un Boris BIl~ila, predicatomj baptist din Chi,i~ebe~, I) Dr.p, 0 DJmltri..-.lclNaz.r~l1j. 100l V. 8 ~I 40. . mul",

101

(semm a r_, ni 1st) un Teodor Popescu, Cornile~tii. ~i cei.lal.~.'·. -.. t .. (fereasc:!. Domnezeu ~i d~ altH In viitor) nu-st vat IS orrst viata lor tot In acest rei I... Hot.lirfi.tlucru este cil sectele se nasc. de ~e urma scaderii tnv~tam{intuloi ~eol?gjc ~i a abuzurjlor din administrat:ia~i personalul bisericesc, .. . .. . .' Frohltch ~ovaie~!e Intre calvinisrn ~I baptism, 'pa:n~ aproape de sfa.r~itul vie~ii sale, flind -\Ii pastor cajvin predicator baptist, '. .a b. De~i lntemeiaaa noua comurutate cu. 38 . e m~rn r.l, Ja Floriile din 1832, lntitnlata csfa.u~a comunas (dle.h~lIi e Gemeinde) ~i primesc pentru pnma data .euhar:stl.a .~a renascutis , el rotusi este .pJatit ca agent al ~so~la~. unei baptiste paoli. la mauve a sa (1857).1) De.a~ela Nazarenlsrmn are mUh.e principii I~ate dela Baptl~~I '. Pentru aceasta poate di. ~i D-rlll Nicolae BranZ!la. Ii . trateasa In devalmasie, sub nurnele de cPocliiti •. De~ltrlie~te mult rnai putm deeM ,-Virz, care moa~e la vArsta ~e 80 d~ ani (1858), autorul sll.rb se ceupa mal m~lt de. viata :[w~ sCOfll.ndo I ca adevsratul doctrinar ~I sectei, III cln.cl scn~tl ale sale, stabileste principiile doctrinare II.I~ nouai sec~e ): Din vremea lui, Naaarenisrnul patrll~de~n U[]gana~1 in special Intre sarbi, Patrunde in Ungaria ~m a~uI181O, . . icli bhlicb ales prln uceDlCllol J • F'10 .. IJ. : Hmuuy . Laios ~I .mal b.' a -~. revolu~ionaruilli Stejan Cal.ma.r, .. care ~I moare ne on 10. 1863ca dusman al tuturor relignlor. . ~. . Nasarenismal se apropie 10cet-IDeet? de ~eglll.llJle romanesti, trecand din cornitatele Csan~d~, Bekes rn B'ho~ i A,yad.. Ca centre delllvlitiitura nazarlDeall~, t~adoca~oru (ucrnrii s!hb~ti losif Bala[ll'!llme~!e loc~lit1!.tile: V.~sfI..rhely, Timisoara, Seghedinul ~ Subotita, Pm:tre romll.nn.dm localitatea Ddiblata, s'a r(spAndit llazar~llIsmul, se z,ce! rinrr'un . ectant, care a venit cu pepenl de .. villzare $1 fAsa s<'l i se lure din cllrutt eu vorbele smente ca cvede
pAil

'I

rradus M los!1

BIII.n _

Ca'an-

102

103

Durnnezeu •. Dupa P. S. Episeop

Rornanil

p~trUllS fntiti Intre .Romll.nij din Satu!

ciova (In Jugoslavia),

').

Grigorie ill Aradulni a nou de I1l0g~ Pa'nmolipsindu-se tnt§.i SArbji ~i apoi

Un centru ~i de editura s'a flicut In orasul Lugoj unde, In anul 1920, s'a tiparit ~i rnil!rturisirea de cred!nta' Ia tipogrsfia Iosif Sidon. ' Autorul sarb Vladimir Dimitrievici se tngroze~te de numlir.ul 44~ nazareni sll.r~i, rata de zece mii din intreaga Uogane ... NOI. ce sli mal zicem, cand numai In eparhia Caransebesulni, se puteau numara 10 anii trecutli 2186 alarA de eparhia Clujului, unde atiog numarul de aproape 1.600, p.lus ceJeJalte: And. Oradea-Mare, Sibiu.I, Bucovilla ~I. Vechiul regat, unde !nell. se mai pot nurnara pAnt!. la 0 mie-dooa de nazarineni 1 . Cauza rll.spaadirii acestcr sectanti 0 aratt!. clar P. S. Episcop al Caransebe~ului Iosil Badescu, ~) RAdrea simtimantului religros ~i moral cu totala Icstrainare a poporulm de biserica, din cauaa cll. sunt persoane formate $1 intrate tn cler fAr;'!niei 0 vccatie, pentru care sunt co totul nepasatori latli de cele sfinre, fara nici un foe s.acru Ja~li de biserica ~i rara nici 0 dragoste parinteases lil atractie fa~a de enoriasi, b) E~isari sectanti toarte in<lrl!zne~i, supunandu-se l~ e~le mill mari riscuri ~i surerin~e, ascunzandu-se sub diferire forme ~i snstinuri fiind cu bogate surse materiale. ell su.nt. conrIlDda~i~i se dau cli.nd ca Baptisti cfind ca Adventllilh-lll Moldova ca EvangheJi~ti-avem !?i urmatoarea proba P. S. Episcop Grigorie Cornsa, In -Noua QUAod., pag. 85, arata c:t 56 de nazareni din com una Chesa God. Bihor), In frunte cu predicatorul lor Gheorghe Popa, s'au Inters 10 sanul bisericei In anul 1924. . In cGlaml Adroa."TuJui>,jurnaluleparhiei Buzaului Nr, 42 din 14 Octombrie 1928. se publica, sub titlul _ Cint' sImi Pocdi/ii», ml!.r~urisjrile lui Gheorghe Papa, aparute In Blb!iote~a BUDuiu! Crestin din Oradea·Mare. In cuprinsul bro~UIJI, Gheorghe Popa Ins;'! arata, CD titlu mare: • Cum m'am (dell! bapttrl». Deci P. S. Grigorie Comsa 1I~tie naaarean, redactoru dela «Glasul Adevarului. II dau ea ~Pocait> , iar
I) Noua Cftl!u.a, p. 79.

el istoriseste - Cum s'a {dwl baptist. ~i a stat ca predicator al lot 27 de am. Din expunerea doctrinei vern vedea cat de periculoasa esre aceasta secta.
b) Doctrina

~i Organiza1ia.

~i Wirz i?i Frohlich au dte 0 muturisire de credinta. Frohlich ti?i marturiseste credinta til 13 puncte. In rom aneste, Nazarenii s'an ~iparit rnartnrlsirea tradusa din uogureste la Lugoj ln anul 1920. 1. Ca totl sectantil, tnlatura cu totul traditia. Contrar Adventistilor, pretera din Sf. Scriptura mai mult Noul Testament. In special Ie place ~i intetpreteaza, dupa mintea fiecaruia, «Predica. de pe munte» ~i -Apocalipsul>. Din Vechiul Testament, citesc in deosebi psalmii, proorocii Isaia si Jeremia. Se lauda ca ~tiu Sf. Scriptura aproape toti dearosrul, Insa 0 interpreteaza sub insuflarea Sf. Duh, "nu curn fae popii vostri», zic ei, caei <a sosit vremea, ca acela, ce e prost inaiotea lumii, sA faca de rusine pe eel tllvlitati. (I Cor. I, 37). 2. Biserica lor e lormata nurnai din membri pre destinati f}i lipsui de pleat. (loan 3 .3·6). Membrii sunt - fralii ~i surorile», adevaratii credinciosi carl au trecut prin toate chin mile renasterii ~i sunt boteaati ~i se pot comonica; apoi ~prjeterui ~i prietenelev, cad Inca DU s'au isp{\~it pacatele ~i nu au fost boteaati. Acestia se an!!. in perioada ispitelor ~i a educatiunii, a~a cum erau Catehumenii in Biserica primara. Aceasta pregll.lire dureaza dela 5-6 luni, la 5-6 ani. Numai adunarile lor pot mdntui pe eel pacatos, caci biserica noastra este < Vavilonul eel vechius plina de pacatosi, de alurisitori de D-zeu, de carturari, de farisei, de popi ... Biserica noastra este 0 unealta a Statulai dela care prirneste lea fa. In adunariie lor nu este togaduit;,! mcio veselle si nicio petrecere, Fetele lor IlU pot juca, niei tinerii a canta canteee de lume. Nici muzica, nici ras nu exist;'! la ei. E mare pacat tumatul, iar vin nn beau dedit la comuniclitur<i si cand suot boleavi Lepadand traditia, nu au nici taine, Pastreaza numai botesul :;;i euharistia. «Prietenii ~i prietenele s rerminand, ispitirea :;;i ispli.~irea pacatelor, resirnt 'ndemnul de a se boteza, eie er.

104

105

catuirii •.

Fac un fel de. marturisire publica In !a~a predicatorilor lor, caree mal mul~ 0 exarrrinare, Daca soot giisitivrednici, se face botezarea 1l'in gmpe daca sunt rna; multi, In apa curgatcsre, preeum s'a boteaat si Miintuito[ul Hristos in Iordan, de regula ziua, dar ~i noaptea, de te:ulIa contra. rilor, Penrru botez. au haiae speciale. Predicatorul, apucand de m~na pe candidae, II culunda com pier, rostind cuy-jotele ; .,Eu te .botez In nu:me!e Tatalui,i al Fiului .,i al Sf. Dub, pentru iertarea pacatelor. Amin •.. . ~i .la ve.oire !iii 1.1 plecara cAnt! dl.ntari din «Haifa Sl~nulul>: DI~prttllfS~ cu totul boteanl copiilor, Cel ce s'a bote.zat, ZIC,.el, nil ~,al petrece sub pacat, caci nu rnai poate gre.~I. Botezand copnr, Insamneaza a-l introduce in ..Biserica de s.t~.t. lara !ii!rea lor ~ila ra siguranta cur::i~iei.,i a nepai

SI. Cuminecatura, 1.1 ei nu este altA ceva decat aduc~rea amlOt~ de patirnile lui Hristos &i de rnoarrea lui. Vinul reprezmta sll..ngele, iar panea trupul lui. In genere concepaceasl;i tama ea ~i calvinii, CAnt:l.nd dntari din "Harfa Sionului", r-Ie pu~ina pAne In atatea pllrti e:l.~iv~r a. .se ~mp~a:~i ~i, ~uP~ ce fiecare a luat bucara sa, gus1:a ~l pu~n VlO ros dl~tr .un pah.ar comun, Nu se pot Imp.art:1~1 d~ d\.t .~rap! ,I suroflle., fara nici 0 mllrturisire ~t pregatl~e speciala, pentruca ei nu mai pacal uesc, . 4. Biserica pamanteascll. u'are nicio Jegl'itura cu bisen.c~ cere~sca. Ce! ~ii nu s~ ~ai pot ruga pentru eel mortl, mCI stintu ~reclI~1 in vesmeie IlU rnai pot aju~a celor vii pentruca aJung Ia mAntuire meritele lIUntuitorului Hristes. Cu atat m . ·1 . . ..' .. a! mu t respmg venera rea moastelcr, a rcoanelor ~I a Sf. Crud. Inn;'ormalltarea lore sirnpla de tot. Mortul e 1mbracat lair 0 ~ama~a alba.,apoi e pus tnlr'un sicriu fara nicio podoabll ~I, en. toata . liniltea pioasa, e dus la ejmitir, uncle nu I se crteste dedit 0 scurta rugaciune. Rudele nu au voe sa pla.ngli pe eel mort clid din aeeasta. vale a _pllngerii el . merge In imparati~ fericirli. d I 5. N~ admit posturlls crestinest], bazandu se pe eitatul e a :lfatel 16 ca n '. . . ", "_Il cela ell Intra 1m glln~ spllrc:1 peom, C.I. pe ?~ II spurca ceace iestl. din gurh .. . Nu au. mCIO sarbMoarc; abia Duminica se retio PGutlO dela IUCftl. In contra stl.rhatorilor crteaza. Mat 3 ; al. 4".•• Isaia 1, "; Amos 5 . si 8 ' .. ; . '., '" , 'I. '\
J IQ4

6. Dispretuesc bisericile. eoastre ~i podoabele I~r, casl cnltulcu lumanari, tamare. Le nurnesc e casele lUIVaal> sinagoge antihriste» si omori popesti .•. Iau In batjocura cultul divin CIl candele, cadelnite ~I nurnesc cloporul ..taU.fu! Vasanuluis iar Sr. Ponr «pocal diavolesc •. 7. AploM Statu I, iltU elt nu e in contradicti~ .eu Sf. Scriptnra, Nil poarta arrne ~i nil vor sa bell serviciul militar, cu atat rna; rnult sa mearga in razboi, provocandu-se la porunca a sasea <sa nil ueizi •. Prirne sc numai sli curete armele, iar la armata, ca ~i la razboi sa racll. serviciul de infirmieri. 8. Sun~ cu totul Impotriva juramAntului. No tnjurll. ~i nici nu ci tesc carti lumesi i .. 9. :;->1 Nazarenii cred 1n Imparll.l-ia de 1000. a. I~; Hristos pe pilmAnt. Domnill. va veni ~i .sfintii (cre~mclo~'1 vor vietui ~i se vor prearnari III Iercsalim. De aceta multi all vroit sa. se mute la Ierusalim. 10. Ca morals, au principiul extremei suferinii. Pretoes!: rnult celibatul,
c) Cause ~i Efecte

Cercetand eu atentiune cartea «Nazarenizmul» de autorul ssrb Vladimir Dirnitrievici, tradusa de prcfesorul Iosif Balan, rna surprinde faptul cum - In privin~a =: pundirei sectantilor -avc~ acel~a~i cause ~u aceleasi efeete. Istoria se repeta ~l la nOI, rn prima jumAt~tea veaeului al XX· lea, cum a fest ~i la sa.r hi in all-a. J umatate a veacului at XIX. VOl cita pasaje di!;laceasta lucrare, ca sa vedern asernanarile :;Ii sa luarn aminte. ..

Nozarenismul se /tifeste # se fnUirtgle nu namar pnn• tre ~rcl{slanli $i romano-catolici, dar ~i tn tnsus! s{jlll~l maicei noastre btseric)", zice et. ,.Dor aeeasta /IU e mare m.l:nanedaCii privim tmprejunirile noastre de p{jnti. ocum. ~cesle "fmprejurliri sunt toarte triste; starea este eu tolul,desolato. ne"fericilti. Nu vedem Ilamoi 0 stognare gentruM, (I lucrurlle, au "dar indtiriit fn toate privilltele'. Boccilul omQr{jt~r 0./ vreme~ all ,inbolntivit nu numai singurateeeie madulure, CI tntregu! corp .. Deoparte potitica perversti a atius fn contttct Jlogrunl pe " -. "priet~n eu prielen ~I pe_ trate ell J.. rate, pe ta f' cn fiu In louie ~ ... a ,.privinjele,. [n IDe deprogres in cele morale ~rnotwn?le~.m_.feriale ;<1 cu/furole - eo Idtii~te In jurul nos/ru YnluneC'f"Ie trlsta.

!05

107

.Sa

fie aducem

ngrele mor(Jlei ~pamti"tului ~i biser/cet noastr/!: de care altiidatii fie tnvid/a.u .vecinii nostrt. Ti se pare eii unet« dintr/!: joile noostre s'au .p.ropus co prln arttcotete lor uriclaase sd poarte tuple pe moart« ~~i viola nu numai r{indueillor noostre blsericl!:~tl # co.ntra cut• tU/lii nostru ci $1 contra fnsu# bisericet naastre. Prin ele c/Jrge

omlnte /lUfllui Cum uncle organe au dat IOI,i/url nOQstre,. cum nte! flU S'QU mal inUimpl(Jf pe/(Jta

.frlvol/ta tea , {(ira nlmic sublim, jara

nSf6.ri

flimiG slant.

• De altii parte trebllesli reCllnoa~tem •. cd 0 caus6. a acestet trlste este # ierarhln naasfr6.. De cl1te~a decenii ciilugii• rimea noastrti a apucot'o pe povlimi!jul trist at egoismu[ul, iar •pr~olimeanaastrd mirean« petreee in sjera necun(J~lInte!' ", • Pe langei aCfstea mal vine # disciplinu noastrii blsericeascii, \rwnat auzit de n.econ~tiincioQsd. AdeSl!:n cu ani! Sf {asa cate "un preot sCI:mdalo.s sli-~i faea mendrete, spre rustnea tugmei n sale". :\1ai de pa rte ad ~ug~ cu mul r ii d IJ re re S uIIeteascii :
~Dl1f)11

evoe de vr'un comentariu, 1•. ~ . daca mal.. en··" Nu ~tluac. . . I framll.ot!\.,Henoastre po itiee, Sa ne gil..ndLmn1):3;n ~runtecu ziarul • Glasul Mona: la. pres a noastra aetna 'b. .~ s.c"" si cil.luMreasdl)., ap.ol dId a hie iserieea .. -r 6I hilorv (mo e ie an , . . iformitatea noastra de a la uonstiintioaitatea, p~etatea ~L .uo a un pic de mila am d vl::idicA ~i. pll.n:l. la. opmca l-R ~lm' bl . a ~. neamu 0..,"nae~c n'am plaDge mai , avea de rsene ,~L 0 ,ea cerneala noastra n aT putin ca autorul. sll.rb. e~se~~n zi~e ~i noi ca Ieremia: fi mai pUtin rosie ca a lui. ~ .tmenea til durerea meal •

Se

. d ,. d ~te durer« ase 0." T fl o« e I e e;ar nu. rst» dIll!: sa md mdng'U. ~ afl cum stUp/~n, ~~ ., mea # s'au bucnra: ... ... nenora&Jrea d'lqmanlt me•'auzit-all. • CdutatJ aude

(Cap. Ivers.

12,21) .

cs

tntreQga

stlplrimtinii

munciioT/1[

a iucrat

tlira

.rrigaz,11 griJit de muite, 11 rribdat muu, IJrOndnevrtind pieacd • fa Sf, biserica, ctiu/{j,nd ad pullna man.gfiere. Insd pe cole se "obafe to unul sau Ia alt nej!uliitar Silucunoscuf sii audii ee «mo! spun [oile", Cum nzajoritutc.a aeestora porea in adins ~j .ca rriu/ate ii Pavestesc tot despre • desordine« in biserica", «nitaritor ei", despre "viata lor particuiariiHetc. In sutletul Sua .se van1 un fel dedesl1ddejde refigioasii ~i din CO/IZIJ unuia sau • attui IUCTu mic, cOllsideri} striaatii il1freago biser/cd. Acum nu .~tie ce s6 judi. Sa meargii fa Sftinta biserica sa asculte sjiinta, .litufl[lIie ort sd nu meargd. Mal degrabd ba de cat do. far
"daed merge -0$0. "despre "decadenfa ei"; despre "p.urtareQ necuviln.cloasa a dem-

deprinzat-#

ma!

mutt

se fnstreiTleaz(J

prin

"aceio cd serlliforul altaru/ui ~l ptistoflllsujlefesc SI1U ca nu "~orbe~fe nimie de ffIVrifiitura eVl1l1ghe/it:ii, lor daea predicri, Vornbe{ile asa tel [nedt adesea auzim critica futalli: c»AMt a "Orbit ~de sus. fnctlt nu l'am [nIall'S •. «tata dec! bine pregiitifii "inti SCufe" .
,plectim Copetele s! sa oftam prada 1I0zareniSl/llliui. Dar sci III!: :1 oate acesteu sunt piicotele noastre

Sunt nevcie sA terrnln dtariie din au torn I Indurerat cu ultimul, scris pare, ca l'icelelalte, in ~iroae de lactimi ~i cu cerneala din sil..ogeJe sau: «De, deapa •.te'l.llxrbe/or 11 CUTldo,. noastre, de alta preo/imd noa,stre n~g{ijm(e rd". faptuL cd ovem a"i.t~a mi.i d~ na:zarenin I)
I) N""arenlsmul p. p. 2<9-233.

dota-

109

CAP,

vnr,
BlBLIEI
Seetel

STUDENTU
(MILENI$TU a) Caracterul

SAU RUSSELI$TIJ)

COl, Sa eunoastem bine earacterul secteiycitam d.teva pasagi. din diferirele lor scrieri, -.lIn scurt reootulia va 'lienI, lunua {..tuagi! te"'!li~ ndndu:-re intr'o anm/'u leriblfd ,;l ama rni&a, care clI'nplit '114 7i!stUrna ri arunca. toate Babitonlll<" sistemeie edesiastic«, bise..ic('.li # poilUen. Revista _ Studentii Btblrel- pe anul 1920 No.5; ~A sosit tlmpul IJ/mtru 0 ",,'drare decisiva (I), .mai ates ~tmpotrhla prtoti/or, tart sun! imita(ia farlsedor •• [Manifest ul atudentilor In Biblie> pe anul 1925). ~Focu.l stmbolizeozii. turb .. rarea, distr"cutOi cart Simi nt~ cesare nimictl'ei ,mel. o:rdlne roaale Ii rt!ttti0ase~ si "PrMtil C1'e~tini imbaJd /"lIIea (U teologi« lUi' Satan~ (Calendarul Turnului de \lfghele pe anul 1925 pag. 150 ~i 170).• «Co?zd",dlond invizibit .0.1 n#iunl/o.r ala numile cres«tine, pruum Ii 0.1 «r:r~#inii.lal'ii O'Yganizalp este Satana, • Dtaoolul, care a aicatui: crestinatatea ptn/TU amdgirea ,pop01'1l1ul It (inere(/. lui sellb oj>resi'U1lt'. Conducdt01ii c r es-lind/dlii invo(a pe oament 14 16 u,idd unit pt! a#d»

,.;.,. :.r OJ e a e Am~T' 'd' , ,.l·unu 0 secta anarhic~ de - e rrcer ' e Nord. reilgloasa, e3utl sa. ml'stl'fi· 'I descom. puoere social;} '~i - ., . c'e umea s b d'c '( cu 3SCIlnse pAreri dllctt' . . II ][erite nurnir] ~j J mare, " . n romAneste !~i zie : A ', studentiJor de Blb!'-, ,. SO~HI~lunea Interna~ioIlala a - .Studeo+jj de Ble'-b"I'-.Soc. Inva~cei!or .de Biblie (d t I Ie. sail St 'd tii . '., IlpA 0 foae ce publica I ,. ..' uent ' Btbliei" dOctrinA, acum eu ada. tA ~tr u~ nu~ar nou ~i a pr.::tiosa Domnului. _ C . P ~I~, Ilil mal ZIC apoi : ~BiseF'c - d" < asa spmtlrh\ J'. .1 a. ere Ulcio~i., _ «F am'J·,·a.C ·d'" ., a UI lsraelo '. u Cei [Jul' . I ... rco: m~el~ C ., ur, care SUllt 10 clasa lui II'. ~ '( . » onsacra~1I Dornton cu p(OJe~ji llie si EI' ').It , ereZ1\lldu.-se asemani1p. y. lsel -. Uceni " D • reo~!e regeasca. R nlen· omouJui-o In ve acu -1 vlltOH etc. '). -. ., , egl ~I ·preo~' a I' D umnezeu ' ,. t' 'III
I .,

In

nala a ScrutatoriIor de BibPSocletateIJ.. 1llternatlo_ BroOk.lill din State/t-U. '·r re JserlO~l'" ell re~edlnfa

Aceasra secta este cea . . h 'ca r Incepe sa : r. , . . in-.'a I .perJC11loasa ~i eea mai m. a do . la !llDj:a ' ' c XIX . Se na~te din r:rilmilntarea ua JllmAtate a veav . -a: 1.loua a lui Iisus H' adVeIltmta cu teoria a6i~ in 1913, sub nurnele d/lstos .. Se organizeaza r!lSa

.("Libertatea

Poporulur'

brosera

alcatuita

de

seful

L D. Ruiherford In f!lg!eze~te .Freedom lor the Peeples" pag. 18 ~i 19). ~("/!Ilind/alta or.gan,izald, cart: «este o parte a BaM/,m,utui It undta Diaf)o/"lui ua "idea «co 0 peatra de m~ard .in mare". (Acela$i brosura peg. 33-34, care termina apoi cu urrnatorul ap~la lui Rutherford, pag. 40·41 sa se pilrasel!~di crestinismul pentruca : 1) .Cre~tiniitatea organizataeste organizatia Di~.
suprern

-votulut ~i-i unelta lui, spre a line popond inapa-sare. 2)Cre~tinismul este instrumental de impi.Iare, care slujeste doar, ca sa mai miiteasca greu-tiltile, pe care 'Ii asa poporulabia Ie mal poarta. 3) ;Religia cre~tina e fal~i, ipocrita ~i nelegiuita -Si esteimpotriva masselor, 4) Numai e nlei o. na.dejde de a astepta dela ea pentru imbunatiillrea .starei poporului> •. 5) A sosit vremea lui. Dumne.zen eAnd acest slstern cHavolesc!,iiipocrit sa fie «eomplect distrus, intr'un timp de mare stramtoare, -curn n'a fost ntelodata pe pamanh.,. Protestantul
Schleghel- pastor, illcartea -sa «Die "Va, heit u~er, die Ernsren 8'belforschero :<;iceca, dupa do emna milenista,

xx XIV,I)C.rnaurl i923 era Srudenliloc N, COloS S. r

. ., pag. 23-.24,

de Blbll.-

tn R

I ev sra • Ca 11 dera"

an" I

.Celce omoara mal mulli tueste mal curand~.

preoti, acela se man-

]JO II!

Sunt Inc:!! multe locuri din Care se vede caracteml revolutinnar ~i anarhic .al acestei sectt'. Aproape toate scrierile lor sunt 0 atatare la rnsr:oal<\. Mal reproducem careva rauduri din Cartea ~ Un guvern de dorit. pag. 45, 46: «Reprezmtan/ii wziOi!1 at lUi Satan., carl runt ""41'"# «{tutori c«rlnnitori de pI! pd.'mi.1!-t,s'a« comp't; to/deauna "din Ire; cLemmie fi ammze: din 1l!area ftnanta, agrega-Fllie po/ttkl! It din t!c!eriaslkis>lI.lll cd necredincios,Acestea cau facul o aliantli PdCtitoasd, (onducena Salanei, "pent,.u >Ilen/inereaad1<al~inihi de iUCt"llri rete ptin fn.clddciune.,

me

Apoi Il"!su~j manifestul de despartire a d-Iui I. D, Sima, despre _care ne vom oellpa m ai Ia nrma, arata cA i-a pairlsit, pentcuca a refuzat sa. mal tip<\reasc1i In editura sa brO~lIri care indeamoa. populatia la revolla '). Oupa ce sunt asa de dezgohti to intenthmile lor diaboJice, mai Incearc;1'printr'lIn nom1ir nou din aceia~ re.. vistll, din care am cit at «Studen#i Btbliei» cu citatllJ: ~$i,("!Ii CU1:oa!tl!adrodru! ,rl atk'Odru/ vd va tace (iJai. foae fan!!: nomar, f<l:ra data, Ill:ra JocaJirate, facil. lndicarea tipografiei sau editure.i din care locA se vlid dedesupturile_ se Incearci!i. zic, sli mai amil:geasca lurnea CII 0 doctrina mai cre~tjnli, E'Xpusa In 34 de capitule titluri, dupa ce se plAng tot In acela~ numa-, d sunt rau io~ele~i ill du~,. maniti ... Dar de aCestea ne vom ocupa la paragraful respectiv. "b) Isfor-icul

~ .. . lui .enti v;at1i.este strain de deotig.ina. A lnsa are pretenpuue a orlce ~tiint. ...teo =s= cu stu d'11.1. personat in misticismnJ. , I d a d se ~_ , Iitate, a ancm u. eda.ctoftcum I~i zi cea el, ~I-.a biblic. Avo!l:nds~ccese ~a C~itor al lumei In afara de oriluat rolul 1~ s~rlOs d.e 1;':~1isca _ toate fiind instrumente . 0 rgaul zatiun ecre~t lD ea. . .d ~I ce .. , . . I epe propagan a. vizibile ale Satanei ~I . ~c sistemul american _ il face sa: Propaganda sa I' uPpata mijloace abundente d. ~atraeasca 10 bel~ug,. ~l ca a ... .·'0 Egipt ~i Palestina latoreasoa rnult 1;11 lux,?s. piln~1i. Pf~C:l chiar jnconjurul 11.1(1893), a poi totca mls~onar n HOI sAi, era 0 permil (1911). Du~1i. descner:a ~!~~~!ie placuta ~i atrog<'l.sonalieate eueentoare cu dK.1 tnsusi ~,j,rofct" pl1i.can'. ese sa 5e erea .. e .. y r toare ~I aJuns· . .I dindos" pe care .. fi t ca: economu C'-I}. ._ 45 du-i sa ne Vll.zu. . "l'/·· saie" (Matei XXIV j Domnul tI pune peste "r ugt e
F1i.d, nicl
0

~coaIA.,mtreaga.

Luca XII 42).. .. . ..1 Russell" ~i.1 deelara Adeptii 11. nurnesc !,~a~to~~la apostolul Pavel tn: .eel mai mare da~ca:1 rehgloS .~ In I3ib1ie al timpului coaces , ~; eel rna! mare stud ell
I). 1 ~ sl admiratoare a sa, S . ~ IUoreqte cu 0 e eva y . I' e SI c s . T irn de 13aoi, Ii este .ce mal Maria Frances, care, III ~l . rarea scrisului ~au,~Jung;\nd pretios cola borator '.n re ac D a 17 ani de casnicie instl, chiar Iv concur~nta literara. . upoind sa-J· pla.teasca nicl sa despart ell Judecat1i., el nev modern.

1 9.f'(_..

latemeietorul sectei este Carol Taze RtlsseU mlsscut la 1l!52 In. Pittsburg, statu. I Pensilvama, State.Je. Unite din America de Nord ~i mort la 1916 in trennl ce cal.atorea 10. America de Sod (California) 2).. pentru propaganda ____

Sfintlt a lui Dumnezeu)..

d· I) .• S, ..I..""/,,,,/, s/'''/'H./,lo r III lh7JI, .. , pubJical '" Ctul. nr. aG, deja IS f te 1928.

185 .2). Turn!>J de Vegh.W Yn re .. a~.~I. VoJ. JVnr. n e,lal ~I d. D. N. Coles. ,Condol •• pall. 25.

-~eoe.asC4 a

, ~re~te in confesiunea calvina presbiterian.a 10 casa panntilor sai, negustori de profesie. Fire misticil, IOd. dela v&rsta. de 16 ani, ia parte activa in misiunea oracomuniUtii coogregationaJiste . COl.... ccopil

Intre~illerea. ei. .a I A dela vinIta. d e 17 a Ill, .. Inceput s.a aiba tndoeli " nc_ .... ,. "'1 r orrranizare tn confesiuni, d fnvl\tUunle biserici 0 g.. d . despre mune .. "imp1icat co. cctrma In special. nu sa. . c. ca Biblia este inspirata. cile vecioice ~I despre la.d~1 . tilor se sbuciurna ~i rnai F;ic;ind eU[lo~tm}a. Ad~ent1~:rar~ doctrine] lor; c1 a tare, ajungAnd la. co~vmgen con face nu 10 scopul judedoua venire a lUI H~lstos se va are va (i pur spirituala, ii cat , ci at r~staldrel., ca~~ ~~s::ut;oase cercetari biblice De aci se pierde ';1al mu d arlle vecinice sunt nereale peatru a ae larnuri ca con arnnari
c

""'"a,

I" tlamJ

.NalfuMa. pagln. 1) I. f. RUlh~r!ord, .MJliolln~ n 19, Ir~~"e acurn . nu VO r murJ nlclo d~I~·

11 $1 12 19'21)pag,

112
CU domnia df: fOOD ani are caract" ..l purijicaiiv '). Primul succes a lui Russell ee-l race sA-';!! ia roluri de izbavire hotaratoare In cele religioase, II are la vArSla de 22 de ani (1874), cu publieatia: "SCOjf" Ii ,!u;dui v,e. nire; a dana a Dom'~uh,i nostru"; La 1876, se lmprleteneste cu redacrorul revistei adventiste. Veltii07ui Di11Iinelei~ N. H. Barb(;ur, care era foarte deceptinnat,lmpreuoll, ell cetirorii si!.i, ell. Mil.ntuirorul Hristos nu vemseeu eorpul In 1874, cum fusese asteprat, Ajunge mi!.ngaitnrul adventisrilor, cnoving1'lodu·se :;;i convingandu-i ci'!. M:!I.ntuitnrul a venit tntr'adevar Ia data indlcata, !nll nevaeut, spiritual. Pentru aceasta publica ei:;;i 0 scriere ,.,Cele tni tumt", In care Russel mal mult se adAnce$te tn studierea veniret Mantaitofuilli. Sub conducerea lui Barbour ~i cu arti doi propagandisti, 3\'And ca organ de publicitate "Vestitoru! Drrninetei", Incepe Russell noua rniscare cn restalmaciri de idei adventlste ~i ratacir] biblice, expose ~i pria scris si prin predicare, Afirma ell. toti sfintii, Inco! In viato! la venirea M:!I.nt!litorului, vor fi schimbati inlT'O elipa ~i vor fi luati la Domnul; apoicl!. sfin~ii, de~i vor muri ca lo\i muritorii, vor f scutiti Ictusi de a cadea tn rnconsrtenta ca ceilalti mort;, adica ei, In momentul rnortii, vor fi schimba~i lnrr'o clipi'!. ~i vor primi corpul spiritual, promis de seriptura, Barbour, ametu, de astfel de teorri, nu le Intelege si nu se impa.c1i cu de. Se desparr, dupa ce se combat contradictor In ,.,Vesti,to1ul Dlrninetei", Russell $C retrage dela "Veslitorul Dirninetei" ~i, III 1879, Intemeiasa revista "l1tmu.f de Veglm-e ~ uestttorul preztnfei lui Hristos" pe care a condus-o ~i a scris-o intreag<! pa.n~ 130rnoartea S3_ Ajun gesa 0 scoara In engleseste, de dona. or! pe luna, In 45000 de exemplare (1918), iar to nemteste, frantuaeste, poloneste, romaneste ~i in limbile sveda, daneza si finl odara pe luna, In 1881, mal publica doua serieri : '" Tab.~N!amful 0 milord a [ert« [elor a.d~viirale m4; oun~" ~i "Brand pm;tru cre;tlnit ce cugetti'·. Pentru desfacerea ace stor publicatiuni, Russel lnfiin~~aza. "Sodetatea de Bi{;ti.e ~t Tractate lU1':md de Vegllere"

113

si cil. Milmi",l

(\Vateh Tower &. Tract Society) in Brooklin, statui NewIork, Statele-Uoiteale Americci de Nord, unde ~i el presedintele, lsi avea dorniciliu ... Pe la 1909, mai Iuf,iol'ea:zl: ."Arodatia Catedrei Poporulul" pentru rasp:!l.ndi,rea3ltui jurnal "Catedra p()POru1u;" jar in 1913 0 a treia : "Soaetatca Studm{ilor de Bib/leu, numita 10 rornaneste (Ia· originll, "Asociatia internatinnall a Scrutatcrtlor de Bib!ie Serio~i".! I). Aee41sta societate din nrm1i. nu este eumai cu earactel' cornercial de editnra, librarie ~i colportaj, ci fOlmeaz1 centrul organizathmii mileoi5te,cll dedesupturi ~i ascunzi~uri separatiste. Prop~gaganda milenista ia proportil americane. Rus~ sell ajunge pastorul a peste 1200 aso.cia~ii de Studen~ de Brblie, din dilerite p<Jrti ale lumei, pe care le-a vizitat ~i le-a predicat '). Predicile sale au fast pubJic~te -intr'uu timp - de 4000 de siare in Statele Unite, Canada ~i Angtia '). Conduce '0 lntreaga armata de predicatori arnbulanti, (70 se zice ~i 700lmpllTt'iti pe centre) dedicati lntru totul conferentelor ~j iDd~;\turiior bibliee. Russell a ~tiut, co destula abiiitate, s~·~i pmpage ideile sale excentrice, printr'o sumedenie de scrieri,pe care le-a n\spl\ndit eu 0 loderni!.nare ~ organizare lntr'ael se tnseala tn socoteh, ca ~i MriLer, inven~ato: rul adventist, I~i fixase rnoartea in 1914, eAud el ~l tot, credinciosii lui, casfint', trebuiau s~ fie traosfigurap, Intrucllt,. Inacest an trebuia sli vlna Hristos a doua oara. El rnoare insa loaoul 1916, cum s'a arlltat la iaceputul paragrafoluj prezent. De~i i!?i vede subrezenia teoriilor, totu~i a. avur grija, prin testament, 51!.. Ia toate m:isurile
~I

devllramlricana3

).

11

!l.

C",los" .Candela.

pag. 26-28 ..

114

115

Decesare morale !;Ii materiale, IAs~Ddu-i matt ave rea lui 1). c)Mllenilltll

ca opera in RomAnia.

sa se continue,

In Ardeal, rnilenisrnul pa.trunde prln ani] 1:911-912, a.dus de 8:ngurii Carol Seabo de p: IAnga n.rgnl Mures t?1 f~Sif X,sr, c~re .se lntorsese din America, Acestia d.~tlgll. Inca a!~1 ?Ol propapandlstl, pc tnvll.tlltorii unguri Denes Falnvegz ~I Nemes Lucactu: Prime!e adunari se lac tn 1914 10 Cluj ~i T:i:rgul-Mllre~, - mai tArziu ~i pe Vatu Jinlni. 1.0 191?, Sta.bo Iii Kiss sunt condamnatl de justitia ma~hlan\ din OU] la cinei ani lnchisoare, pentruca au scrrs 10 e Turnu] de Vegheres , articole en lod.emnuri de a .nn .Iupta .sol.datii pe front. In acest timp, conducerea ~Iems~ulul din Ardeal 0 ia alt ungur, Nagy Valentin din Cluj. Acurn tree la milenism Iii prirnii Romani: Vasile Costea, Vasile Cineas ~. a. Murind ~ussell, mtlenismul se lm parte In doni! la centrala americana: I) 0 parte sub conducerea lui I. F. RU/~er(o,.d, care, filnd bogat ~i!lltfeprinzi1tor, a pus toata asocratia pe baza eomerciala. II) A. doua grupare, sub c~nducerea lu Johnson .ram>'l.llecredincioas:ll. principiilor lui Russell. Divi~area se face si in Ardeal: a) Nagy este de p~Ttea ~UI Johnson; b) Ccilaiti, cu 5zabo~i Kiss - acum eliberati - sunt eu Rutherford. Grupa I~i Nagy tcceteaza propaganda. Tin numai ore de rug:il.cluni fi lec~ii biblice In case dilerite ea sA nu fie descoperiti. Ceilalti cer deja Rutherford un 'Romll.n pe~tru coo~ucere ~i organizare, Rutherlord atrage la mileol~m. pe istetul Roman I. B. Sima, 11 instruesta ~i ii, tnmlt~in 1920ea sil orgaoizeze, tot io forma comerclal.li., m.l!enismul In Romania, Ungaria, Jugoslavia ~i BuJgana. SIma, necll.plUl.lld dela statul roman recunoasterea s~~tei ,sale, se organlseaea comereial dupA directive gru.p1m. Ajuta[ en dolari, Infiin~eazA. casa de editura "V1ata" In Cluj, str, Filipesou, ~i apoi Regina Maria. Denne Ulla din tete mai lucsoase tntreprinderi ~i Sima
r ,

l~i indeplinellte rolu! conetiincios pa.nA In anul 1925. ,[ueeplns;\ nelnfelegerile ,~i asupra prmcipiilor, dar mai ales pentru parte a comerciala ~i baneasca. Ajung la desp:i.:qirea ell publicatii de manifeste din anul 1928. RomAnii, lu frunte cu Sima, S'auconvins de anarhismul milenist ~i l-au p!rasit. Despartirea e furioasa. RutherfordcautA.sA ia masuri prin centrala europeana MfJ.gdthurgul din Germania. Trimfte la Cluj pe evreli conducarod ai centruluieuropean Dollinger ~i BaizereU sa salve:ze situatia. Ace~tia publica, sub iscalitura "So(l~tatlJade bi/;lii Ii .rra(J/~le·'. din Magddwrg un manilest filigerator tmpomva lui Sirna. Inacest manifest arata eA lucrul Domnului stagneaza In Roma-nia din causa lratelui Sima, care a Intrebl1in~at banil consacrati spre a scoate 0 revista urnoristica ~i s'a revoltat impotriva frate.lui Rutherford, presedintele societati], Depa ce n aCllzA pe Sima d Iii-a· Insll~it [lurat) banii societatii "Vlata". se specilica : "V:i!. aducern la cunostint", in mod oficios, cae In Romania Iratele Sirna au mai este conducatorul lucrului, ci fratele Balzereit a fost Insarcinat ell conducerea lucrulei" I). Sima, raspuode acestui manifest, printr'un articol: Svilrcollrlle Stadenttlor tn 8Iblie", publicat Inzla~ul "Natiunea" drn Cluj nr. 36, din 18 Fevruarie 1928. AratA cae'a despartit de Rurherlord, pentruca a refuzat sa tipareasca tn rom~e~te brosnra "Liberareapoporului" (Freedom for the Peoples), care tndeamna pcpulatia la revolta ~i tncheie cu vorbele «N» april/; d#u"; d« put;n tdelle # mtiunile revolujionare ale i-lui Rutherford», . Balzereit ~i cu Dollinger au pus la cale adunari clandestine la Cluj, impreuna cu alp fruntal;iai milenismului, unguTi ardeleni, ca Magyaro.si Marton ~i Falnve~i Denes, rAspandind, maiales In regiumle minier!", sernedenie de brosuri ~i foi volaote incendiare, Au fost tnsa surprin~i de pofitle Iii lnchi~i. .' Perderea mod prea mare, centrala americana dill B1'ookl'Yn a !ncereat sa-l Impace pe Sima ~i dill non s;l-I. atraga. Trimisl de ai lui. Rllthe,~ord, un oar~care M. Harbuc din Berna, apoi altul, Henri Frank, american,

I), N. CQlos •• Candcl~·pp.

29-31.

116

111

au venit, unul In Mal, a1tul ta Iunie a. c., sA-I lntoarca la, calea adevarulni (!1), oferindu-i sume ~iavantaje. Perzand orice nadejde, Rutherford - prin interpusii .s:li - tncredtnteasa conducerea milenisrnulni din RomAnia ungu.rilor FaJnvegl Denes ~i Mag'Yarosi .Marton, iar lmpotriva lui Sima se porneste 0 violentli. carnpanie de discreditare, Nu top Mileni~tii rAmAn sub a~eia~i conducere, Ne-. kltelegerea din vremea ri!~boiului se produce din non, Acum se fcrmeaza trei grope: a) Cea mai numeroasa este credincioasa lui Rutherfordcu condudtorii FaJnvegi~i Magyarosi, b} Alta, sub conducerea lui Onisirn Filipoiu, este lmpotriva lui Rutherford ~i nu vrea sa aiba nicio legatudi cu Magdeburgnl Iii Am erica, e) A treia, en Iacob Deni [secuirnea din TaIgn Mute~) ~ov1te~te dod ;;atre unji, cAnd catre allii. Efectiv Iucreaea prima grupa. In Magdeburg, ardelenii Lajos Szabo (din Cluj) ~i loan .sa~ (TOmAn din B{!liiceana-Sueeava, Bueovina] au tnsarcinarea specialll sli lngrije!lse! de literatura pentru Romania. Pentrn propaganda, au revista "Tufflul de Vegnere". Ii schirnba numele din cand In cand, ca sa deruteze autoritatils. P;1l1l1 la 1 Septembrie a. c., se nurnea "EfJangdium"i dela 15 Sept, "RI!(Jisla (utu,or care &red in fdngele lui Hrtstos"; Expeditia 0 rae, nu din Magdeburg ci din VieDa, In plicuri Inchise, pe verso ell tiparitura marunta alnsemnarii COIlven~ionale. (Druirt: J, Z,. Druckerei M. Sudenburg, adica Magdeburg-Sudenburg), Trebne sA specificsm d mareleapostol actual al sectei - Rutherford - este lUI. certat eu justitia, fiind ccndarnnar, in vrernea rl!zboi~lui, de magistra~ii amerieani la munca silnica. Iar seful ardelean Magyarosi este fierat cu locuinta in str, Clipitan Ignaj:ie 16, Cl1Jj.. Acum Ins! trAefofe din lentA (!?) ~i propagandA. Mileni~tii sunt ~i mal apropiatl de Evrei ea. Adventistii, Suot subventiona~i de banca Hir:sch di.n NW.J-Yor:k 'if Hirsch e jidov 1)., Yom vedeaaceasta la expunerea doctrinei mai lamurir,
1) .01" Wahrlteil Obo, dl.• Erl1slen Blb.lll)rsch~r. p rol.,5 I. nl In Qorm. n·lo·~ 1922, d~ Scilley.l,p.ster

Ii) Lileratura Doctrina. Toatit literatura Studenplor BibJieise ~educe t1a ~crpi~; .. I C Ie ce nu-i poarUi, numeie, sun 81m ... rile IUl R~sse ... ~. "-. uneri populare alelnvl~A.tum extrase din sCIler!l~ IUI';~~~ri cerute de vremuri. Aeeastli sale., sao Incerc.and e rre "i se rlispal1de~te eu sisteme literatur.li losli se es ace '" .

,i

adevltratameticane. 'd.e limbi, redat1t in nesfa.r~ite Este t(ad~~l In, z~~ mB de numere ~i cu un lues edtpi, tipllrit~ L? zeci .r-r de editurl uimitor, xousa sub diferite titluri eu Iuva."iUuTa lor este expus. •~ t· b tl'!'tlit', lncAt adesea sumedenla . foarte multe su \ ·t' • . . .' '., .. . III Ii. ale aeeleiasi secte. . !iuri ~i. 101 par a II . S p.entruea.lnvl!tAtura lor. e '.,1 lor este ascuns, _. bl' t Scnsu .... . . leasi subiecte sunt pm lea e anachi,ea.. ,Ace.\~a~~ c.ltrt:~da~c~ co adrese lelwite. . sub dliente. ~ltl,:r~e~1~ Ma~ifestul StudentjUJr in Bib/il! pe Avem ~I~at~ «r:si'UdentiiBlb/i.e.i» ln 8 pagini, en tema anul 1925~1 Oiua . t adevdrul fj adevdrul vd oa . ,. "I e . .. . bsensa: • ." veli cunaaf fa.d datA . fl!d\. loca I' ate" dup.li. -su .. li It fate liberj» ta.cit nu~ r'l! Au ~ expuncre a credinJci ~ euprins 1~3~, ell totu., nou, 'd' . n Corinteni IV, 13: «Am . tll. Ioae en citatu tD. ,. bj .. 10 .a.ceas. . ' ... . L't 'J 1t.oj '.rtdem Ji de aceta v.or '111", 'd aceta am uarot ,r . '!' due crOIlU., . e .. '1.' 5e aparl! de atacurile eel se a - . , it.a In 34 bt ur~' lmpi!.rf 'C' e sunt-s-ce trecl-ce invafii. , Ie bombastlCe e\l.· In •.d prin art!CO . "1 are ,ca. sunt cu total strli..,n1 e St~ldmlii ,Blbll~I~i: In~~a~jfestul din 1925~, In • TU1'1lul,dc cera ce s a sc.tns d n I pe acelas an ~i chiar In acela, vc"h·e1c ell ca. ell ar91/.2»0 5. ete b anul 1 nr·,. .,. .': foaie de. pe E .. heli~a Stcdentilor Bibliei este ~cnin Scripturi», 7 volun;e. St~t~erea UI., '. ne se vede chiar la vo umu " mill redamet. ame~~~~le.Planul Divinal V&rste~oI~ in Este redactat sub " . I.' .• Studii In Seripturu. Vo, Zorile Mi emu 1lI~ ~I • i 19 1886 apm.. ". 'II: 'te 356 este tradus II lumul de ,40~ .pagJ~! In ro~ :::m late '). ., Iirnbl si tLpa.nt tn 0,.000,0 neOCllp"· . P~m de [I.ecate scnere a sa ~ . Nu avem putint , I! ut cUeva' pe celelalte In t L1. [stoncul sectei, am v. z, ' par e. a la s!!r~itul capitolulul.

~~ei::~t:1l :S;~ii
V -.'

!n

..

Ie vom enumet

I) N, Cotos .Ca ..d~lh

pag, J16-122,

liB

119

. Puhoml acesta de foi ~i bro . . din dedesupturije credintel lor, E f ~Ilr~, ne aratl!, cevaadevarul, In foaia nStudentii iii!;lt .~ar egnm ,de scos, dinta lor In 34 titlu .: d II:vcm expusa ererr, ar totul e mistificar ' Pe Iil.nga autoritatea 51 Scri ..... autoriratea doctrinara a past w,PRturl, el mal recunosc mai mare se 't . or ui Russell, care esre eel rVI or, pe care l-a avut bi , I'D dela apostolu1 Pavel pi1 li ..tli .: R_' rsertea nn umnezen instrument a lui -Du U as ZI. ussell este socotit ,ea bis .., . imneseu pentru epoca a vn . 1" a isencer, Dcmaesei, I' t' ". - , ~I U tlma rlitacitli. EI este <solul:o rlml~ p~ Russel la omenirea Martin Luther a fost ,. mumt~tll Laodieene, precurn ladelfiene. RosseU a S~llll., etocel a VI a comunitatii FiDurnnezan, pnmu n mare masma spiritul lu],

e. ~

Biblie .

.. expunere a doetrinei lor ~ . In loaia voJalJta '. 1m . ' - 5e ace mal ceacentrat beJ!o-/; D" t~nat{onal" Vereinigun.g Emster Birscner», upa aceasts ex· . membrn, trebue - sa I ' ,. . punere, ca sa aJung::t cineva, cli cipii: I) Credjn~lI IndjjlWeaS mmAtoarele patru prinT,at::tl. ceresc: 2) lid' . U .moezeu, c,a marele, c1'eato,.f -, re IOta in Dornnnl Iisus H . t fiul I D u.mnezeu, ca mAotuitorul lu..., .. ~IS OS,. :- ,ui solia cea lnspirata a I·' D . mil, 3) Credinta In Biblie, ea nurilol sale privitoare ~~ Ilmnezreu,a, supra voro~ei~i pla4) 0 . . neamu omenesc' , VI ataco!a tl ~ cin sf'~ i P '. . ..,' sunt arlltate I . ..y nra, rincipiile credintei lor ne~eirea I' Hn.zecearllcole. Mlrturisesli: omenirea.,i dum. .Ill nstos (I) 'cll pe s li Tatlll sf Fi [ . '. . l' ona uarea 51. Spirit esre u ~I purcede de la ama d . (il) . R' fost ornoIi!: dupa corp d • ' . r 01; .. ~ ,aT a tnvrat d a '.ca. . nstos,a ca ar fi loviat tn cor (III)' ,. ".up spmt; eontesta nez.eu, tmpfi.rt;1citA ~. flD "ln~mur_lrea e numai la Dum• . y' yl omnu ,Ul Hristos: .. ascllltlitoTl este viata v ... , . . ,pentrll oameou pierdut (fV). pro . A' d e.clDlca, pe P, ,m,ant ceiace A. dam a a . ,In am tot nearnal 0 . __!Ista, prin maartea lui Hr'!" .. menese a pierdut <:1l.lntelegerea Evaoghl' .IS os vfior dPlta: OJ cei. luminati 1-' . (uel vor cereetatt j A • ~u Ill; ce,la1fi vor fi 10 ' e ' ,. 't In v... sta miler JU.decatii (\I)' suflet I VI~tl pent:ru b!,oecuv:tntare la ziua , , '. .u a ,ost osll d' I fost veclnica, lara. I d' .•~"t a moarte, care ar fi n urarea, JUI DUffinezeu, dar ,acorn

Se mal

".. .,i Tract adaug<1 apOI'"de\i' Veghere» ') t ' '1' . autontatea ,. a e nrnul

.Soeietlil'ii

de

,.,i

I) 51udll in 8CI,lol",1 V 1 VII • C. n d~ la 'D' g 414-416. . o. '" Co men la, I. Ezechiel III 17" N. COlos

moartea e a adormire (VI); iadul II cred un raormant, este moartea a doua (\in); \ii sufletul ~i corpulla rnoartea a doua potfi pedepsi~i etern prin nimicire nu chinuiri (Vlll);. Iisus Hristos e fiintl\ spirituala. ca ~i Ingerii; va veni lini~tit si neobservat cum a ~i pleeat din lume (IX); el!. va veni Dornnulai, mileniul cu ziua de 1000 de ani, III al carei zori suntern. Ascultatcrii vor firidiea~ila perlee~ionea omeneasca pe un pamant refacut ; incorigibilii vor fi 01-' mici~i (X), Niei aceasta nu-i doctrina cea ,adev<1ratli., ale carei principii anarhice reesa din scrierile lor. Totu~i ei arata acum ell. ofieiala pe cea din loaia: c ,studentii Eiollei-, pe care Q publica ~i 0 aratii. ea adeva.rata marturisire decredinlli. Descoperiti In publicitate decfmd Sima a revenif la ortodoxie, ei canta mijloace noi de in~elale ~iderutare. Desi tnver~una$i ImpotIiva armatei si a jUfami1ntului, numind pc regi ~i generali unelte ale Satanei In aceasta nona doetrina a lor se declara hotara~i !Ii pentrn jurli.mAnt (cap. 33) ~i peotru armata (cap. 34) !.1. lnee~ en socoteala cabalistica a creapunii (cap. I); ca. ziua hiblid e de 7000 ani, deci s;\iptlim~ua creatiunei este de 49000 ani, Omul este creat la finele zilei a VI, deei trecuse 42000 de ani. A ~aptea zi din S1ptam~I1ii. este pentru restaurare, Aceasea z] de 7000 ani formeaea lumea actuala. Asupra acestei zi!e Incep socoteiile ~i teoriile fantastice, ce se te1'mina cu tn.vli~litura centrala a sectei • Mileniub , san domnia de 1000 ani (cap. 16). . Rutherford reproduce Inva~atura lui Russell ') tneartea lui c Milioane ce traese acum !?i nu VOl muri nici,odatli.., In care face aceste socoteli. Astfel,lmpalte ziua a VII a crep~iei In trei epoci, a) Prima epoca este del a, Adam panli la potop. Lumea de atunei a stat sub conduce-rea ingerilor. b) A doua epoca. este dela Noe (porop) paulla venirea i.mpo'l.r~~ieilui Dumnezeu. In acest limp, Iu,mea este sub domnia Satanei. Acum logeni Satanei au venit in lume, s'au unit (insurat) cu Iemeile' oamenilor all dat na~tere urial1i1or de ast1zi, cari nu sunt dec{it legii, marii

.,i

I) .Sludli in 8erlplurl.,

Vol. I (planK! dlvln al varslelorl·

\21 120

barbati. de stat ,generalll .. oa .. d mora il. l2;eaza lumea ,al d ,. . d . DumnmeDII . e ~tiiDtli A cestia det· ) b' a~ ~a:a:;le. ~i revolutli. Lume:z~~ di~truge , a ajuns un to chip atelier

:~t:~

fi tot pe acest

c) A treta nezeu .

epocll. este lumea fata de sfA . ~ p..mant, sub directs can d ucere a lui D va 1~lt, care de 1000 d

venire, a st~t ~amAnt in chip nevbllt. Du lis~s Hristos .a tnvierea Sa s'aP .Pfma.nt trei ani, ~i apo'P ~um, la lotAIEl adica..Ia 1878 SUItla cer, tot asa li-iacu I Pdrlomoart,ea Iii ' . I a uat eonduc ,m, upa tret ani , , ISUS Hristos tr b. erea ~I domnia I " I morti er ~I cei e ue sa. stApaneas I umu. P" " I Ttl dela lncepntul lurn" ,cll. umea cu dreptii ..na a 1914 d" II SI eel din' t vii lreb inau sl moara lJ d mar",. tr e b man sA Invi ' ,rept ' vla~A, ' ' fie prelacutit • momentul ,aT sA nu zaca . rnorrmnte ci eel ' eze, In " III II a fos ,:::' eUDl1cu drep~ii vii ca unelt~o~erlll'ea lui trebuit Toate propoveduiasca, e mpara. acestea (m . aJ ~~pr~veascl1 in Oetomb~~C~91: s:ceri~ului)J aveau sa se '( zsua razbunarei T . J cand a tnceput .M·I . .papei del a R . ronurile tmpAr::ip.il . "I eniul» DUl> tu orna aveau sl1 se rA or $1 mal ales al Intel turor organ-zatiunilor ret . buseasea, iar .Babilat" ege. ca [::irA secta )0 Iglollse s::i se sfarnm . pl1cato~1 pentru r. Erau sll. Invieze a . ,e, sil. verteau (probab,f) noua tncercare, Cei cart~' tO~1•rnortii pei-a erau ~imici~i a ~o:/~:;!Hs,?) nu exrsta. Insa anul 1
I

~::,':~.:;a''';' '::8;4, ~

.Aceasta. lume tnc' s IIlI Iisus Hristos s epeM,cu Jmplirlitia

~=: ..~,~:~ ;::~'~;~

urn-

u1 de citre RomA,nii lIm§gi~i In frutlte cu L Sima, !?el propagandei. Tot dupll. teoriile lor {antastice, la 31 Decembrie 1925. conduce rea lumei era s:!. fie tneredin~at{l lui. Avra • Moise, lacob, losif, Noe, etc., ca reprezentan~ ai am lui M.es pe pll.ma.nt, care vor fnvia spre a Ina parte cu ia s r toti evrei; la !mplltll.~ia lui Hristo . lata.-i deci pe evrei cei mai ferici~i O'Iurito i dupa ann1 Aees I. 19'15!! fantasmagorii snnt co totol retu~ate 10 noua te ii lor doctrin~ pnhlicat1i tn foaia .Studeol Bibliei '). e e) statistica, Propaganda !li Tlpariturll . Studen~ii Bibliei nu s'au putut tnroU\V din cauza caraCterul anal hie al sectei- Niei nu pot Ii. recunosCU~ ~i nul ui m:!ra~i, din cauza. ea se ascund. S'a rizut, din s;stemll de a i!TIpra~tia foaia «Turnul de veghere- din Madt'gburg, la dte mij\oace reeurg, De aceia statisticile sunt cu toro! confu. , in privinta oumliritorii lor, ~i en drept cud.tlt. ra ze Eparhia Cluju!ui _ centrala activitli~ii lor - ollmll , Inaiote dt a se desp~~ I, B- Sima, de abia 336 d.e student de Bib)ie. Este un pnmllr destul de redus, la~li i de 0 ceutraili. _ Clujul - ell 0 asa lucsoasa cas{i.de I!ditUli, ce a inundat pie~ele cu mul~iroea bror;;uri\or mileniste tn1 ~ fal1 de lntinderea eparhiei, ce cuprlnde tot Nord-es Transilvaniei. Eparhia Of1ldiei-Mari, node iarA~ este un centTO de activitate en tiparituri mileniste, tnseamnli numai 21 de milenisti. Asemenea Eparhia Caransebe~ului Dum1iri 93. DID eparhiile Aradului ~i Sibin\ui, nil avem nicio statisticll. Este exclns sa nu aiba. nici un milenist, rnai ales r prln centrele eu fabrici ~i rnii de Inertto ;, In Bileo , statistica Corpului de armat{i. din vina anii trecut numa.rll. 228 de mileni:,;ti, en centre puternice i tn Fr:!.taD~ii veo::hi (80), Fritl'luVi noi (27), Volova, (40) za Ditea (11), Costi$a (U), toate tn }ude~ll\ Rldl'lu~; Brea (21) $i alte c~teva eomuni din judo campu-Lung; apoi in pad.ul Negru (24) jud- Cem:!.utl. Statistica oficiaUi.a epar· hiei dill anul eurent ne aratll. tnsll. numai 137 de astlel de seetanti In \ntreaga BucovinA., Activitatea misionatl'l. tn aoe,asta. eparhie insll. este bine organitata..

'

R.~~:::::~~~' p~.:;~l~:t;,",,;· ' slr

l

~I

se mai mantui~u~~~rtDpentru totdeauna' a ..

J

tv

DU

C ci

lad

~~ell n'a fost tra~!~r~a~re~~t, ~i niei macar dreptul Rure om. Urma " CI a mont In 1916 lui JiSDS Hrist ~II au amanat aceste schim . ,ca orian Iill" " os pentru anul 1921 D bari ~I arlit area " DlCI ar au mai facut 0 schlim b ~re. Russellistii . n'au a tr ecu t' 51 acest ian st . d 0 am/mare pAua I 192 perdut nadejdea . D JIl ece lumea ell r . ,a 5, cand ei nadaid ' d ar a trecut ,; anul 19;f" preoti alaturea d. D· 1 .,oar cu iadul neln~elege(ei ~~;tr~ amileoi!i'tii din R~::n~~ !il P(l! Cll par:!sirea sectei

Nola _ t. Proll '. ,nlormall1 d'SII,e "c~asl~ an3rhld secll! ne," om dal d. \)f. OrTesl Buc."scl1l,l'TO!<'sor de .oclologl• \a lnsUIUIU\ I.,,~oglc (\\11Qui·

122

123

Eparhia Hotinului Illlmaraofi . I . .. .. . en ,0 statistiea bine ~i cou~tiincios c;a 24~ de .mJ!em~ti, pe~!culoase, mai ales In iude ul - . -?t;cmlta. AT,? centre Criva (47); ~iroufii de fos l42):ro~nd Dr~pcAutr (112); eparhia ¥oldoveilllcA sunt vreo 3' . 11 rem (14) ,etc. l~ Vrancenl. J~detuJ Dorohoi etc) .. 0-40 (Terebu2, !;itmbeem, . Se. rna.I gasese Insemnan pUn.'ue resti BU:Z aU, Bral'Ia, Galafi, ...) . t' . prin ceutrele Bucu~

Propa~~n?a lot este foarte Indr,;}. .. propovAdUlton se lntalnesc hi. t~· snea~a. Colporton ~r neVlDovate, ca simpli vanzAtori d ate I?ar~de. , Sub firme tanA~ ~i 0 tanArll t:lltreera ora e. c~rp ,l!l revrsre, ~ate 110 special nu sca.pi de ins' t .....~elle. ~l • ple~e.le pllbhce.. In I a' I . IS en,.~or pnn gliri .. nt 1 ~I lnrind bro~uri .jii rev' te be. .. ~r . trenuri. Ii sa da atentie ~i nu-s d . IS <: 0 lCIOl:lIte. Cand vadca mileniste. a Ie recomande:~~P~~J:;u!ncep a scoate. tipArituri Ifleet, ~l la discufilmi de pri . . ...~ ~Ja. se cobort, Incet, Tipariturilelor sunt . :~lplI. octnnare. e~itura L B. Sima, Clu' foart oase~.. In. mare .parte, In clr.jiee atragA to are. J, e IngnJlt .jillucsos ~I cu multe Pana In prezent, s'au s· . .' . lunar); 1) Turaul de v h ,cos urmlitoarele foi (probabiJ tea Mileniu .. 3) var~gt.erde,cu ealendare. anuale , 2) V.es5}';' d ' . - a e aur , 4) Cated . . ..,tu entii Bihliei; 6) Realitar '( ; .'. ~ popo~uJui j foi volante lal.a rtl .' ea, Ioaie lIu"rrat.a) lOralte 1 u speCI.al tara numa I ll tor, tipografie, Au i bro uri .. . T,. oca itate, redacConoal>tem: .ji sun, Dmtre eele ce se Impart

"

**

hi

1) Crearea lumei: 2) PI· I di , lui Dumne.zeu' 4) M+ ann ivin alllArstelofj3) Harfa . .. ' . r ioane ce traesc acurn .. rnnn !1JClodata; 5) InvatAturiJe Sf. S.' • . ... - nu vor mal o umbra la sa.crificiile rna] bune ; cnptun , 6) Tabernacolu! 8) Ce spun scri turil . '. 7) Uo govern de dorit· blia ; 10) Ce zi/ s~:~et d~sp~e lad?; ~). ~ocialismul ~i Bi~ trnl LUmei' 12) Est -p un.~ . espre spintrsm ?; 11) Dezas]3) T -, . e ell putln~a sa vorbea a .. . . . aina tmplinita. 14) I .. 5C VII cu mor~ii ? MJleniului. .. , . mnunlc sau cAnt~'!rile zorilor Suot Brooklin, efecti v, h loan Sasu tipArituriscoase iA ' apoi In M d b n . menca la centrala lor din e u~-~ermania. tipr!.rituri .p:g tr nnde lucreazli ~i 11Ogu!ul u S rbeal, . romil.nul bucovinean . JOs ~a 0 dlO Cluj.

Bro~otile i?i foile lor, foarte lnxoase ~i Ioarte bineredate ca tehaica ripografica, sunt foarte ascunse ~i ca fond~i ca lorma, Uoelenu au nicl 0 datA, cum avem numarul din .:'St.udeD~ii Biblieis cu nona lor doctriea, Altele sunt retipsrite ~i redate sub alte nume ~i eu alte forme, ca ~ dernteze , Mneni~tii sunt i$i lasi, cael se ascund, dar o fa.c ~ pe martirii, eand sunt descoperitl. Toate sectele sunt cuiul lui Pepelea ~i In solda strliinilor. Cea mal anarhica lnsa ~i cu dedesupturi mai ascunse este aceasta, a Studentilor Bibliei, Dupa ce, tn doctrina lor, scot pe evrei ca eel mal fericit pop or dela 1925 tnainte, prin ult.ima foaie din .Studentii Bibllei>, rnai tncearcA sA arate cA. n'au ntcio I.eguura. cu acest popor, caci .majoritatea jidoviIor de azi», zic ei,~Il'au nicio legAturAcu oamenii sfinti din veehime, Avraam, isaac, Iacov, Moisi. 1011, David, Isaia, etc. Cat prieeste de feInl cum suntem p.riviti sl categorisiti, noi, cleri~i !ill lotreaga ierarhie bisr:riceasca~ trebue s~ ne IngTOzim~i sli luarn aminte 1 Sa. Iuam aminte de UOt ~i tnrrna ce neeste tccredintata !.. Altfel». am ~i va:zut ~n eornunismul jidovismului rusesc),acum ~i auzim (dela eomuni~tii milentsti), ce ne asteapta. Daca tratarile despre baptisti ~i adventisti le-arn Incheiatcu cAte 0 verba biblicA, amintitoare de ceia ce rrebue sa. 15m, pentru acest sfar~it. nn am, momentan, citatul biblic cu ca]:e s1 scot "'tipi1tul de jale. pentru starea In care ne aflam~j pentrc ceia c.e ne a~teaptli. (If) dec,U strigli.rul sr. Ap. Pavel catre Efeseni ; ",Dqteaptd-Ie tela ce dormi p ic scoalildin ml»p Sf. te va lumlnrz. Heistar # fJrde(i sil umblati cu Ptl~d nu ca ntlte neint.eleptt, et ca cd inlel~Pti, rdscumpdrdnd oreamea, ,if.. adele rele wnl., (Cap •. V 14-15). Not/i. 0 uooli. deseoperue cu tipli.rituri, Mileniste ne vesteste ziarnl • Uni versub In No. 48 de JOi 28 Februarie a, c. Dam publicati", ill tntregime, pentre a vedea felol diabolic cum lucreaza acesti sectanti : .Acum cAteva sil.ptli.mani un milenist Heinrich Funck, care avea interese materiale la tlpografia "Via.~a" din

.. '"

L:'

125
124

'Cluj, a reclamat prefecturii de politie Impotriva unui lost milenist, pe care tl acusa ca a turat "M.rtie de lmpachetat" din pivmtele tipografiei "Viata". • PreCectura poli~iei a pornit imediat cercetarile, dar a constatat In primui moment cA denuctul nu e decAt 0 lncercare de rasbuoare tmpotriva celui ce renuntase de a mai urma dogmele negustorului de credlota american, Rutherford. Comisarul de politie Verthan, unul din cei mal priceputi functionari de politie, a f;!leut insA 0 descoperire cu adevarata seneatioeala, • Catacombele palatului "Vtala". - CercetAnd pivnitele ~i podnrile casei din str. Regina Maria 38, unde e tipografla "Viata", el a dat de adevarate magazii de imprimate mileniste prohibite, dn pivnitA a fost descoperit un raft mare, care se pArea a nu li tocmai [a locului lui tiogA nn zid, neavand nici no rost acolo, Fiind rniscat s'a descoperit eA el era mobil ,i In dosul lui ascunsa 0 u~li a unui local subteran mare In care puteau sli tacapa mai multe vagoane de imprimate prohibite. eUsa fiind deschisa, spre marea surprindere a poli~i,tilor, s'au gAsit ~i cateva zeci de mii de brosuri l?i ca.r~i de propaganda milenista din categoria acelora pe carl Ie cautau autoritatile spre a Ie confisca . • Dupa aceasta descoperire iau fost eercetate toate zidurile ~i toate colturile casei, care, In Ielul cum este clliditA, e 0 adevAratA asaunzatoare, plioA de viaiuni, cIo pod a fast descoperita 0 incApere secreta, tot atit de mare ca ~ eea din pivnitli. Ea era ziditA 'ill nu avea dedit 0 u~A atat de mica, Ineilt cu multa greutate putea 51!. patrunda un om pe branel, «Aci au fast gAsite alte zed de mii de imprimate, cari all fost carate 0 zi tntreagA eu camioanele prefecturii de polltte. e ln afara de cllrliJe de propaganda milenista In romane~te au fast desccperite carti aproape in toate limbile lumii: rusesti, ingleze~ti, poloneze, italienesti, germane, Iranceze. _ .La politie nl s'au spus urrnatoarele despre descoperirile facute : ~ cDupa: perchezitiile numeroase ~i fa.rArezultat, facute

la tipogra£a

. se descopereau noui !?i noui .Vla~a~, m~re~oate centrele tli.rii. Teate erau cArtii de prop~gand~ tl~ormaliunile ziarelor aveau 0 baz~ Ashe In U'p"rito! la ClUj, 't"t'ile ploA acum nu au putut descopen , '" dar auton "'r. ala dAm seama cum s a re, . .. Abla acum ne· di Ii. rnisterul chestlunll. . I nel perchezit\ii sA ispar fAcut cll. tntre altele. tn ,tlmp~ urimatele erau ascunse In mtle01st~. .mp. . . scoase apei la iveall 15 .000 calendare tale edJficl ol ~I UI cazernatele seere e .'e a fi des{Acute" dupA cum ceTeau nevoile, r {ll.cutede autoritll.ti,lntTe .Cu ocaziunea desc.operm .frat\lor- din strAinAtate, altele am dat peste 0 .c~rcnl~rlr amileniste, unde sA ascundll. rin cari dlideau sfatllTl eme 0 ~Artile de propagandll. •.

S~\ °

127

CAP. IX.

PENTICOSTALJ~Tll

at

Istoricul

fi numlrea.

Inca 0 saman~a. sectars religioase din America . ' aruncatil de vlntul anarh.ieJ mtotul manes al Arde~l e~t~ a~easta. A rllsa.rit tot pe pllmolipsita. a fost ~i este ~nQ~ 1923. Prima com una are In prezent vreo 25 d ' . 10.JU Arad, IlOde secta catorul Vasile Semena ~ credIDCIO~J>tn frunte CIl predi10 C0?'lunaPauJi~, sub conluc~~ Totio aceJa~)udef, mai snnt B~adln ~i Dimitrie Stoiu e~ p~Opagaodlll'tilor Gheorghe Mlciilaca ~i .<;ioimo~. ,apOi ~l In comuneie Pliocota, Cel care a adus ~i cultiva. . este romlinul naScut •. C aceasU sAmllotli se«;blrli pre ti . In Om. Ca.u~ J dAd • A a.~ e romaoe~te, Pavel B d U'. Til, care Oil " m~n~a. Acesta scrie 0 bro.ur~ ean din. ~kron.Ohio, .PN11u/-aIJ IAthztl Sid"" (B ~t Id~ 7 pagJnJ, lotituIata nt4 In Arad (Ti 0 r. A • 0 ezu ID Duhu] Sf<iOI) , ti aEvaoghelist eu pung c g~onomul), sub isea.litula P BudePa rImbi! imposibila. de upnos It' un stl'1' ~I ln genere, cu n, ' . io~ele~ 0 SOT de sectologie Dr V I' . up:'l cum arata \Ii d. Profe Episcop Grigorie I A' . SP!T, In cursn] sllu si P Sc a radulUJ ') el ..' y • • u marturisirea credint r, D,' a mal tiparit 0 brosura. Vlirat, aprobat de eclararea /undamentului ~deu felZnal at adu1fafi{or (6hert-

C~~i~

cilar lUi Dumne~)" tradnsa din engleseste, !otr'o Iimbl tot alla de tneureara. Acesta !iii cu altul, care, dupa nume, pare a fi ungur, Andra~ Teodor din Detrolt-America, Intretin ~i alimenteaza secta ~i moral ~i material. (Nici nu s'ar putea sA Iipseasea un ungur dela samsnatul zizaniilor sectare), Dupa brosura scrisa de P. Budean, in care spune categoric: eNoi Iilnd Baptisti» (pag.5) i}i dupa iscalitura sa, eEvanghelish secta pare a fl nAscutA din farimiturile altor secte, Dopa. Insernnarile din numita bro~url (In mai. multe locuri este cuvAotul sBaptistb}, ar li 0 subtmpartire baptista. Dupa doctrina Insl, au legaturi ~i cu Adventistii \Ii en Studentii Bibliei, caei Ili ei au credinta In e M,lmiu •. Dupa. P. S. Episcop Comsa, ei sunr nernultamitii dintre baptisti, carl, va.zAod ca. pacatuesc ~i dupa botee, au declarat botezul numai cu apil ca nevalabil $i netndestulator, Peste adevlratii crestini zic ei, trebue sa vin~ r;;i botezul Duhului Sfolnt, asa cum s'a pogOJAt peste apostoli In Dumioica Cinelzecimii. Pentru aceasta, si-au luat numeIe de cPenticostali~ti •. DupA 0 brosura a lor, cMemortu sa" Sturlti. Expuner« a Principiilor Bisericilor lMi. Dumnezeu {Penttcostate)», tipAritl 10 1925.'a Lipova, Tipogr. Nicola Beer, se numesc, cum se vede, ~Bise1'i&abu Dnmneeeu",
b) Doctrlna

fI

CuHul.

'Of

COlUi'%';

I) Eplscop Com~a .Noua call1u' •• •• pall. 103.

D. profesor Dr. V. Ispir !li P. S. Episeop Comsa e.x.pun doctrina acestei secte dupa brosura tradusa din ~ engll"ze~te de P. Budean, ePrirnita-ti Duh SlAnt •. doctrina pare a fi tot asa de imposibila ca $i tra-ducerea, Noi 10sA avem 0 expunere de rnartorisire mai til.nduitA, to brosura cMemcriue , tiparita la Lipova, cu ceozura premrii Lipova ~i cu stampila lui Gheorghe BradinPaulis Nr. 25l Jud. Arad. S: repets istoria ca la Studentii Bibliei, adaptare dupa ImprejurAri. ln Xll arttcole.expun, TAtidpe rand: priocipiile,EfesII I."" (art. 1); nurnele, ITimot. m", Fapte Xx,. (art. II); scopul in a avea ~i a sustinea UP loc de rugactuce, a fnvA~a :ji IA~iCuvantullui Dumoezeu, a Ina.l~a po. Dornnul ls, Hristos l?i a tnaJ~a oe Duhul Sfant. Le. XXlV ••, Fapte lll, 1 (art. lll). Articolul IV, lmpAr~it In atatea aliniate colte litere sunt in alfabetul roMAn, arata credinta sectei, tncepand fiecare aliniat cu

:;;i

]28 129

.~o~ eredem •. ~e llngll principiul general protestant, ell Biblia es.t~ drmUltoarea In cre?io~a, marturisesc Sf. Treime, .::U spec!!L.care~ ell Sf. Doh Vine (cum zie ei) ~i dela TaUI ~~ dela FIUI ~II cA Iisus este peste to ate, In cer, pe pAmAnt ~I sub pamAnt. Vorbind de caderea prin pacat ;;i m.mtuirea omului se opresc la punctul specific al doctrinei ..B"tezul Duhulu,: Sjtin.t., dupA. ca~e toti cr~.dincio~ii vorbesc In limbi, dupa cum a~ vorbit ;;1. apostolu In Dominica Cincizeeimii. (De unde. ~I-au h~at;;1numele • Penticostaltsrls], Borezul eu apa nu ajuta, cacl omul pacatueste iara~j. Trebue sa viaa deci botezul cu I?uh,:1 SfAnt, dupa care omul vorbeste In limbi cu ~oua c~lpDn de Intelegere: a) In prima lucrare a Duhul?" vorbitorul se tnchina lni Durnnezeu sl se edifica toSU;;I: b) iu. a .doua, credinciosul vorbeste oamenilor $i tntareste biserica, (a) I ~oriot. 2-,,; (6) I Coriot. XU ,-,,). Alt punct de credinta, specific acestei secte este .Mile~jub!. ca ;;i la Adveoti~ti ~i Studentii Bibli~i. cu ~Antulrea Jld.ovllor (I?») dopa domn~a de cruzime ;;i puS; ture a ~omulUl 'p~eatolul'. Domnul Iisus Hristos va veni ~i va fnfimla domma d~ 0 mie de ani numai dopA ce Israelul se va mAntui(I?). Nota deosebitoare este, ca judeeata eea mare pe tronul alb ,." va ta.ce. la .. sfar~itul mileniului, DU in timpuJ lui, c.um SUS~lD Advenbitu ~, Studentii Bibliei. Partea paeato~dor va fi lacul ce arde cu foc ;;i pucioasa, aeeasta Iiind, a. doua moarte (Apor. XXI.). Dreptatea va locui til cer nou ~i pilrnant non (II -Petru DI,,). Resrul articolelor (V-XlJ) mai amesteea ~i alte puncte de credm~a.~ fAra precizilri. Pe langA botezul tn dubla lui acceptare ~I «(ina Domnului. cu pine ;;i vin de struguri ca .0 memorie despre suferintele ~i moartea Lui. admi; "Ii taina ung~rii en olein a .b?lnavilor (Tacov V ,,_',,). Mai vorbe!l.c apor de spalarea picioarelor snn~iJor ~i consacrarea. (~LOe~uv~ntarea) copiilor mici. Admit caSUoria dupa legde. J:lim ;;1 conform legii dumnezeesti; divor~ul lnsli n?m~l .~en~nl adulter ~i fornicatiune, (Art. VIII). Membrii bisericii Ini Dumnezeu sunt to;i fra~i, iar eapul lor suprem este Domnu! lisus Hristos, Membrii cad pacatuese de buna voe vor fi exclusi CIl desa.v1r~ire. Ierarhia lor e fermata dID: eepiscopi. (predicatori, tnva;atori, presedinti, pastori]

~i .diaconj,,. (servitori). Se aleg de bisericli prin puterea Duhului SfAnt. Membrii sunt datori sa contribue pentru sustinerea bisericei lui Dumneeeu, insil n'an voe sa [aca propaganda politica (Art. IX). Se supun autoriUplor J:lirii; depun;;i jura.mAnt; Iac ~i serviciul militar (Art. 8). Dupa ce declara pace ~i neostilitate la~a de celelalte culte, tn special fa~a de ereligiunea ortodoxa domioantb (Art. IX), interzic consumarea bautnrilor alcooJice CD desliv1r;;ire (Art, XlI). Cultul lor e simplu, Au adunari duminicale, unde iau cCina Domnuluis $1 predica. explicate a do ctrinei lor 0 face predicatorul Gheorghe Bradin, 10 alta brosnra, «Predtcatorit ,; Bibliat, tipirita. tot la Lipova, in 1925. In eparbia Arad, unde t~i au centrals lor, par a avea legator! cu bapti~tii. Cei nemul~amiti Iucil tree la ei, ca apoi sO. se Intoarca la ortodoxie. Dintre toate seetele, sunt eei mai putini"]. . P~nll. la Ianuarie a. c., se credea ca Penticostalisfii sunt nurnai tn judo Arad ~i prin tmprejurimi. Acom ne surprinde lnsil aparitia unei reviste Intitulata • Glasul Adeva1"14114;. tocmai In Braila, mahalaua Brailita, Str, Plevnei 23, redactatli de loan Bododea ;;i tiparita in cAtelierele Tipografice Presa», Str. Cala.ra.'li 6. Are articole iscalite de Pavel Budean ~i de un oarecare Mlhail Radu din Galati. lata deci «Penticostali~ti. ~i In Braila ~i In Galati, care cauta sa tnsale lumea, tntru e4t scot 0 revista cu acelas nume ca !ili Organul de publicitate al Eparhiei Buzan, Seetia Culturala, care apare saptamanal de la Ianuarie 1928. Se cere mulra bagare de sarna !iii mulea cercetare pastoral A preotilor nostri ortodoxi mai ales celor din centrele mari ~i din orasele porturi, Golurile noastre sufletesti stbnesc v~nturi purernice care Impr;1~tie samA.n~a seetara la cele mal mad departari.

I) tzvoare Oresl BucoY,chi.

penlru CUlloa~t.rea ac.Slel sec'. ne-au procurat d. Dr. prole",1r d. scclologle Ia .Inslilulul I.ologle· din Cluj.

131

CAP. X.
SEC E R.A. TOR II.

o ultima samantil sectara, rharita pe campia rnanoasil a Banatulni, este a Seeeratorilor, ell pretenjia de a culege roadele din asocierea tnturor celorlalte, Dupa parabola cu lucratoriiviei (Mat. XX). austin eli ei suut secedtorii, iar dap1\. I Cor. XII", all pretentlunea de taJma.citori veritabili al Sfmtei Scriprnri .. Toate sectele de mai Inainte sunt [ucratorii, iar ei ar II seceratorii, dopa. cuvintele:altld este (elu seamtina ;i altf~l uit:e set:erd (loan IV,,). Alexandra Torok, ungur, de profesre rotar, vine GU sotla din Buda-Pesta Iii se angajeaaa la moara Bega "!in Timiscara. Se oeupa illsa mai mnlt ell propaganda priatre adventistl ~i baptisti, caeiavea sea pol sat tntmnea seA toate seetele Intr'una singura, numita »Se(erdtDn,I". Ca ~ef predieator erma sa Ire romanul Gheorghe MUIIteanu (nascut III Ardeoani, jud, Bacau), dezertor dill armata. In 1924 lnsa., se lntoarce de unde 'lJt-nise,/ilra niciun reetdta«. Centro] de propaganda al acestei secteeste Brasovul ~i localitatea Cernatu. Predicatorii pentrn Ardeal sunt Ladislau Veg 1;'i loan Benedek," iar -pentru Vechiul Regat Gheorghe Munteanu. Au ~i acestia niste socote!i eabalistiee, ca sa. scoata de par anomite date. Asernanand pe MlI.lltuitorul Hristos cu Noe, dupli Ill,te socnteLi InUmpHl.toare, ajllng Ia data de 1460, lnserneata

pentruca este In preajma aparitiei protestantismului. Dela aoest an, soectesc ztua lucrului crestm de 1000 de ani, pe care 0 trnpart In 24 de p:i.rti, dllpa numarul orelor dintr'o zi, esia ce ali 41 ani ~i 9 luni, Ref ormatorii sunt prirnii lucratori tocmiti de dimi~eata. Ill. vie. !,-ce~~ia Iormeaza prima stra ji!. d6 3 ceasun (41 X3= 120 am) plus 1460 fac 1585. In a dona straja., tot de 3 eeasuri, (1585+ 125) la 1710, sunt trimisi tn vie, ca al doilea rind de lucratori, baptistit, In a treia straja (ceasul al IX· lea), sunt trimisi 13 lucrul viei adventistii (1710+125)=]835. Apatra straja e fermata numai din 2 ceasuri, dela 9 pilna. la 11, deei este un plus numai de 83 ani, ceiace da anul 1918 '], In aeeasta straja, sunt trimisi In vie sll lucreze Stndentil Bibl iei . In ee asul a I XII este s ecer isul ~l secer !tori su n t ei, cei ce formeasa aceasta secta. ~i-all ales partea cea buna, tnsa, dup1l tncheierea parabolei dela Matei XX ~i loan IV, pe care au luat-o ea punet de plecare, plata lucrului 0 iau ttl totii ega!, pentru care cei dintai s'au suparat, Ar urrna deci ca, la tncheierea lucrului, la seceris, cum sic ei, toti sa. tie r~spli!.ti~i deopotrivavsi protestantii care au lucrat din ceasul int~i, ~i Studentii Bibliei, care au venit de abia In ceasul a! Xl-lea. Cu aceasta, am ajuns ~i noi la secerisul tuturor sectelor rationaliste In istoricul aparitiei, doctrina ~i nrganiza~ia lor. Dea Domnul ca prectimea rnm~nii. ortcdoxa sA Ioloseasca secerisul acesta, dupa motivul Iucrului ~i dorinta autorulul, Ne rnai ra.mlin secrele mistice din Basarabia.

133

CAP. XI. SECTEl.E CU CARACTER ~I MISTIC ~I RATIONALIST.

GENERALA.

Alan:!! de sectele tratate ~i de cele de care ne vom ocnpa, care dau atacuri furioase asupra bisericii :!i'i c1erulul rornanesc ortodox, tocmai peotru aceste nuante deosebitoare rnai sunt vreoclte-vlI, care Iormeaza scara de trecere dela protestaatismul rational la misticisrnul conservator ~j vice-versa. • . Mai 'nainte de a trece Ia secrete eu earaeter exchisie mlstic conservator, am [inut sa facem 0 ptivire general:!. sumarasi asupra acestormici cuiburi deanarhie religioasa, pentmca . .sa De putem edifiea dt m.ai temein~c In examinarea situatiunii ~i sa luam masuri elt mal urgente, r~scllmpill.rlDd vremea, ca.ci zilele rele sunt (EI"".nl V,,). cum zice apostolul. b) STUNDI~TII.

a) CARACTERISTICA

Pe pilm4ntul Basarabiei, tot asa de manes In secte ca $1 Ardealul, au ra.sarit multe buruieni de acestea anarhice, Sguduirile sufletesti, produse de nenorocirile razboiului mondial, au dar oa~tele [a aM-tea. curiozita.p . Este 0 deosebire Iendamentala Intre ereziile ce apar in America iii t;uropa occidentala cu caracter protestant ~i lotre cele ce s'au na.scut In Orientul - I.D mare parte slaven - cu caracter rnistic, Ereziile din apus au poU)it dintr'o revolutie contra disciplinei bisericsi (In special ca. tolice) iii ca 0 urmare a principiului de liber1l. eugetare ~i interpretare, inlatura.nd traditia ca flind pervertits .. Ereziile mistice din rasarit se nasc tocmai din lupta dust! lmpotriva oricareradaptari, a ori carei tndreptari, Au lin conservatism absurd. Nuantele sunt cu totul deosebite, Intalnirile ,llocruciS:!iIile aeestor doua curenteopuse s'au Iacut tocmai asupra neamului ncstru, sortit laa'\lll situatii de veacuri prioa~enrea lui geograftca. Acells~ stare ne-a crear 0 greutate de nedeseris in conducerea duhovateeesca a Marii Rornanil, cu biserica el dominanta crel?tinii crrodosa, ~i 0 raspundere pentru noi, clericii ccuducaton, de clue nu stiu cumvom da searna ~i [naintea lui Dumnezeu ~i in fa~ generatillcr viitoare.

Secta 111i arata caracterui dllpll numele ce-Iare ~i regiunea unde vegeteaza. S'a nascut In Germani~ In u.rmatoarele Imprejurari: Pastorul lacob Spener din Berlin rncepe sa organizeze adunari de pietate pr.ina~ol. 1705. In Duminici ~i Sarbatori, facea ore de rugll.cmOl dupa. amlaza, ell elntari de imne reJigioase ;;i cetiri din Biblie (Betstunden). ...,. Obiceiul a trecnt 1n Rusia pna celonisti Germani, Lucratorii rusi au tost i!lflllentati de aceste adunari, care nu schimbau lotru nimiccredinta lor religioaSIi. L'I 1nceput adunarile erau Inolenslve, pentruca nu se li1cca alta ceva decar cetiri din Bib!ie $1 se cantau irnne religioase. Parea a Ii ceva tn ajutorol slujbelor bisericesei ~i un trumos lucru pastoral. Adunarile s'au todesit Insa~i iocet-Iocet adeptii au rarit, apoi au ~i pa.rA~i~ slujbelepravo~lav. nice. In urma au lnceput deoseblrile sectare, Jepadan~ rand pe rA.nd lnchinarea la Sf. Cruce, 1.3 Sf .. Icoa~e i;fl mai toate datioele Biserlcli ortodoxe. De altfel istorta se repeta In viata noastra religioasa de ast!zi.~u~a inc~p[]1: Tudorismul sau Teodoristii din B'H:UIe~ti la biserica Cuibaeu-barsaI Ce sunt attitea tendinti ~i inceputllri de Iucru pastoral-misicnar, cu ~eziHori ~i conferlnte relig~oase afara de r·:\ndllelile Bisericii crestine ortodoxe P Psibologia e aceias. Toate tnceputurile sunt fmmoase ~i entuziasmante,

!D

134

135

Incheierile tnsa dureroase, Sa. multarnim lui Dumnezeu ca am scapat pima tn prezent numai cu miscarea lui Cornilescu-Teodor Popescu ~i sa ne rugAm sll ne Iereasca de alte lnceputari, ee sa ivesc pe ici colea, tot asa de apreciare ~i bine cuvantate, ~I'I care dii sectei ~i caracterul mistic slavon, pe IAngli. tncepurnl rationalist german, e ste rusul Reabosavca. EI fnfiinlead deabinelea secta ln Cherson pela anul 1850, de unde s'a lotios apoi tn Crimeia. Din Crimeia, sllmaop. sectara s'a plantat, Oil se ~tie prjn oe tmprejuran, ill parohiile Cismea ~i Spasca din judetul Ismail. Cel care seamana cu stllrujn~a. aceasta sllman~a pe pamantu! Basarabiei este efj1'l!1I1RabinOfJici din Yelene#i, Orn.ei. Acesta a fast tu Anglia prln anul 1870 unde se zice cll s'a cresunat ~i s'a specialisat in misionarlsmul de a atrage pe evrei la crestinlsm. S'a tntors la Chi~inllu ~i a inceput propaganda pentru stundism, ajutat de ~Soc. BJblica Britaoici1 ~. ell care facuse in~e)egerel>, desigur, d.no era III Anglia. (la14. din 1Um aparifia Jul Israei in inrmi;/;i.ile c1'e,I11&"f#, ca ii la BajJUfn n, Aver/;l<ch, e4 la Ad'{Ientilli cu Sd'lllbdta, ca fi la Studt.'n/ii Bibljei CIt Jj/IileniuL # /ericirea jido9tarcd dupd I925. en fi la PtmliCoslalifl1, pentnt cart bros nri;tos Va intemela domnm de 0 mi« de ani dllPd ce lsraelu; VIl Ii mtlntuif). De altfel contiuuatorul opere; lui Rabillovici estc L.eoll Averb?ch, care tot prin Anglia s'a format ca predicator baptist pentru evrei... Verba sa fie! Nu stirn daca sunt 20 bapti~ti dintre evrei, dar dintre crestiuf ortodocsi sure. Acesti doi iii ai lui Israel au avut grija sa apropie foarte mult pe credinciosii baptisti lii stundisti, Se zice e1l.sunt pe cale de a se contopi. Mul~i Ii lii conlunda si co drept cuvanr, Stuodi~tii rnai pastreaza cAte ceva ~i ~in mistieismul ortodox slavoc. Pe l:lnga 51. Scriptura, mterpretatll. dcpa vointa fii priceperea f,ecliruia, se mai tolosese ~i de S1. Traditie, ca isvor secundar, Omul eh~t in pacat Inelina nu~ai spre rau, zic ei.-M:lDtlli~i vor fj Ilun:al. cer a.le~\ at .lul Durnnezeu. In privinta borezului ~i a Clll~1 c.elel. de tama, sent una cu baptistii, Sunt contra razbomlUl, a ~ur;'jma.ntului ~i a randuehlor sociale nepotrivrte cu credlll~a lor. In coneeptia fii interpretlirile lor, sont

,i

comunisti. Sustio eli bucuriile lumesti trebue sa fi~ tot una pentru toti, caci Mil.ntuitorul Hristos a murit pentru roata lumea, Pamannil, apa, anirnalele nu sunt las ate de Dumnezeu numai pentru unii'). P:tm:i.ntul deci trebue sa. lie al tuturora, care 11 muncesc, Substratu! moral se vede. Stundistii sunt mai nurnerosi In eparhia Hotinului, unde tree de 300 de credinciosi. In parobia Moldova Oud. Hotin] sunt 160, pr;'jsi~i in 1919 de Andrei Madiuok, Iost prizonier I~ ,Jermania. In parohia Nesfo.ia, aeelas judet, 145, convertiti dela 1918 de Ion Marandiuc, fast soldat ta armata rosa. In eparhia Cetatii-Albe- Ismail, sunt vreo 250 In Tarutino, Spasca si Cismea, adusi ~i convertiti de ~i dintre nemti, Sunt contondati cu baptistti In statisricile ofieiale, din cauza apropierei. De altfel snnt ~i pe punctul de a se uni. losif Rabinovic; este considerat de multi ea I~temei~torul, unei noi secte pe l1ngli stnndisti, unde el ~l-a.g[Slt numai terenul de Iucru In directia oe urrnarea. Se eice eli. el ar Il cautat, pela ] 882-85, sll. formeze 0 punte de trecere tntre crestinism ~i Judaism, daud nastere seetei "lsT4t1tll eel 1"MU", fermata din vreo 20?0 de parti.zani, evrei basarabeni. Aceasta secta ar urmsri adaptarea iudaisrnului la spiritoi modern de civilizatie europeans. c) DUHOBORTII ,I MOLOCANII. Amhele secte sunt un produs al rationalismului protestant, plitrunsln misticismul slaven inca pe vremea lu~Ivan eel Groaznic.ln special secta Quakerilor a avut multa IDHuentli. ill Rusia, Se zice ca. prima s~manla ar fi fost aruncata de un doctor din Anglia, ados la curtea lui Ivan eel Groaznic. Acesta introduce cezirea Bibliei ~i disprejuirea r1lndllelilor ortodoxe. Organiaarea acestor secte s'a facD t tn a doua jumatate a secolului al xvm de catre negustorul de lAna foarte bogat Ilarion. PobiTollin Si ginerelc sau, croitcru] Simian MateefJ UHrin. Netntelegandu-se deja lnterpretarea Sf. Scnpturi, s'au
I) PelSnllB col. cup';" se in .Noua Calh,ll" de P. S. Eolscop .Ccm~ a, ne-a .servu mull cursul d-tur protescr Dr. lsplr ~l rEI. tarn. I. P. S. M,JropOIiI al 63s~rabief. ca lost mjstnnar.

Gt.r.y;t

136

137

desparnt ~i au dat nastere la aoeste douasecte. Pobirohin fiind mal slab la lnterpretare, sustinea ca Biblia n'ar avea asa mare tnsemnatate, Uk!ein I-a combatnt asa fel pe socrul slIu, Inc~t au ajuns la rasbunare de moarte. Ginerele a sell pat ell via~a ca prio minune, Poblrohin nil putea ierta lui Uklein mai ales faptul eA n combatea In titulatura lui de «Fiu al lui Dumnezeu s. Pentru aceasta Uklein i~ .leapAdi ~i femeia. ~i eredinta, se uneste ell un oarecare S"I.Ietovn ~i orga.nizeaza: 0 sect:1aplirte', care a fost numiti1 ma~ tilrziu «Mo/(Jcani', adica mancatori de lapte, pentruca ei nu respectau mciun post. llari(J1f. POOw(J/tin se considera ca adevaratul fill al lui Dumnez.eu; alege 12 apostoll, pe care Ii numeste car~ ?angheh~, iii lncep predicarea, ell 0 tndrasneala pani1 la )ertfa. Secta a fost numitl .DU/lObo1'li~, de arhiepiseopul Ecaterincslasulul Ambrosie, pentru amestecul de idei, din care reesea lupta contra Duhului, Atit Pobirobin e:1it~i arhanghelii lui, suet prin~i, pentru Indra.snea~a lor propaganda, ~iexilatiln Siberia. Conducerea sectei 0 ia Savdie enpus/tn, ce se considera·Hristos. Duhobortii ajung la 0 stare lnfloritcare rnai ta.n:iu, formand vr'o ~~pte sate, peJo\ngi1 Marea de Azov, ell oarecare avantaje materiale din partea statului IllS. Mal U.rziu, au fest muta~i dincolo de Caccaz, unde all format vr'o 14 sate. IntreconducAto.ri, auavut ~.i 0 femeie Lucher;a vasielierma, care se socotea bogorcdita (OAscatolire de Durnnezeu). Fiind persecntati, aumai emigrll.t ~i In Canada. S~nt. muncteori, chibzuifi,economi, luptaad ~i contra I~CSlllul ~~ .cootra ~e~i~i. Pentru aceasta, suet foarte bogap ~l deosebitl de eellalfl gospodari, . Uhletll, despartindu-se de Pobirohin, socrulsA:u, I~i alege 70 de apostof ~i tncepe Iupta tmpotriva ieoanelor ~in bis~ricile ortod0_xe. Se I~tind In gubernia Tambovsi l? preajrna Moscovet. Inrnultindu-se, Mclocanii an clipll.tat fir permisiuoea dea-$iexercita. cultu! pe la lneeputn[ veaculni XIX. _ :;ii Duhobortii ~i Molocaoii au patruns in Basarabia pe la.1910-1912. Mai multi Moloe3ni sunt prin judetele Ismail (Cl~~ele 202 j Spasca 62) ~i Lapu~tlla. (Chi~iDlu 45; Hance~t135).

!~i

Doctrfna, Duhobortii nu au eeva sistematlzat. Duhul inspirll. direct, m~Dtuind prin cuvantul Iauntric; Sf. Scripturil. este numai partea exterioara a cuvantulni dumnezeesc. Dumneseu este unul tn treime : Tatal-memoria, Fiul-mintea, Duhul sfAnt-voia. Iisus Hristos In V. Testament era 10~elepciunea,. In N. Testament iubirea de Dumnezeu ~i castitatea In 'corp. Ei boteasa numai cu cuvantul, Iertarea gre~alelo( 0 eer prin rugae.iunl III la~a lui Dumaezeu, iar Impi1ItA.~irea 101 consta din lasarea pacatelor. Postuleste abtinerea de pacate, nu de mancari care nu folosesc spiritului. :;ii Iudeiisi M.ahomedanii, ca ~i pi1gilnii, se pot rnantul ca ~i crestinii prin acelas cuvilut lliuntric. Molocanii, ca~i sectele rationaliste, lnJa.turll.. Sf. Traditie ~i admit numai Sf. Scriptura, Nil admit Sf. Treimepentru care resping dumnezeirea Ma.ntuitomlui HristosPreotia a existat nnmailn V .. Testament. In N. Testament, singurul .Arhiereu ~i preot a fost Iisus HristosBotezu! nu trebue sa. fie cu api1; el constli din instruirea Cuvantului lui Dumoezeu Intru pocllintl ~i iertarea pacatelor, IIDp!l.rt!i~irea.este cenrea SI. Seripturi, Nuadmit tatm nimic jUd.mAntul ~i servieiul militar. Se [udeea el lntre ei ~i se pedepsesc. Recomanda ascunderea fatll.. de govern ~i der. ... .. . .. .. Si Dnhobortii ~i Molocaull nu admit met biserici, ruci icoane, niei moaste, aiei semnul Sf. cruel, Cultul 101 consta din dlnU.Ti de imne ~i psalmi ~i interpretarea Sf. Scripturi, Duhobortii d'J.ntli mai mult «Tatlil Nostru •. Aceste douA secte au sguduitmult Rusia.

139
,

1
-

[I

.
f.

'

[;I.h~.'

CAP. XII.

SECTELE

MISTICE SLAVONE
GENERA-LA.

a} CARACTERISTICA

Aceste secte tulbura Rusia aproape trei veacuri, adocand-o in starea In care se afl:t astazi, Ierarhia ~i cleru I 1n genere e'a aratat iadiferent rata. de sufletul poporului cu cerintele lui duhovnicesti ~i chiar de nevoile lui trupesti ~i gospodt.rei\ti. Preojirnea Rusiei a pierdut legatura dragostei, sufletesti cu poporul, l-a scapar tn rnaI'd straine. Ea s'a alipit mai mult de conduceree despotica ~i absolutista a Statului, care 1I dadea vitelul eel gras. De aceia Trotkii ~i Leninii au ajuns pastorii poporului, iar preotirnea s'a luat pedeapsa bine meritata, f?'au primit rasplata pemru ca. n'au fast pastorti cei buni, care sa-si puna sufletul pentru ol, ci niste naimi~i, care au lasat oile tn prada lupilor ~i au fugit. Accentuez aceasta, ca nu cornva vantul dela rasarit sa. se abata \Ii asupra neamulai nostru. Sunt motive de lngrijorare, Noi, pastorii Iii arhi-pastorii, nu ne legitirnam calitatea de ucenici ai i\1i!ntuitorullli Hristos prin umtatea de actlune, prin sinceritatea ~i legatora noastra tra~easca. Nu ne legitimam apoi fiinta noastra de adevarati parinti cu dragostea. panA la jertljl, rata de fiii nostrl dohovnicesti. E 0 stare ee trebue sa. ne sbuoiume ~i sa ne Iaca sa std.ngem rllndurile ~i sa luam aminte. Sectele fn Orient tncep dela chestiuni rnici, de curata

ignoran~ religioasa, Prin veacul XIV incep dlscntiuni, dadi e blne sa se cante cAliluia. de doua sau de trei ori ; dad. Ineunjurul bisericei Is sfintire ~i proceslnni sa se Caeiidela dreapta spre stAnga sau dela stilnga spre dreaota, dupa mersul searelui ; ea crucea sa se facii cu doua degete, no cu trei; ell erucile de lemn ~ metal sa. se faca Co opt brate Iii nu cu patru etc. etc. La acestea lie mai adaoga ~i reforma tndreptarii earplor de ritual. Pentru aceasta, tarul Rusiei Alexei Mihal{ovid $i Patriarbul Nico« all eonvoeat sinodul del a 1654-, care s'a tinut tn palatul ~arului Ia Moscova. La acest sinod au luat parte 10 mitropoliti ~i episcopi, 11 arhirnandriti i\>i egumeni, 13 protoierei, Discutiunite au fost puse la punct, clir~i1es'au tndreptat, dar ~i tulburarile au !nceput. Patriarhul Nicon este nevoit sil se retragli, In.monastirea .Nonl Ierusalim», construita de el, Pentru linistirea spiritelcr, s'a mai pout un siuod, In Februarie 1666, tnsa totul a fost zadarnic, Anarhia religiossa. creste ~i dtAcirile sectare se tnmlll~esc pe zi ce trece, Top acesti rat1ci~i Iau numirea de .Ras'(J/nici .. 5.'lU Stregolnicl '). lata punctele precise dela care au inceput: a) Serviciul divin sa: fie facet nurnai dupa ea.r~i1evechi, dela Vladimir, cafe cuprind adevarata credin!a ortcdoxs, prin care s'au mt\.ntuit to~i ~arii. b) Cuvantul Iisus sA se scrie en un singur i: Isus, c) Semnul Sfintei Cruci sA-IfaeA numai co dou! degete. d) Aliluia rrebue zis nurnai de doua ori. e) Crncea sa. se !aell. numa; en opt brate (capete) no
cu pam.

Numirea de cRascolnie .. este dela cuvanml c£ascolirel>. Ra.saritul deci, CII misticisrnul sau habomic ~i ell lgnoranta In care zace, rasccleste crestinismul ortodox ~i ne da sumedenia sectelor slavone, dup~ cum apusul CIl rena~tt'l'ea lui reactioneaza trnpotriva abuzurilor crestinismului catollc i?i ne da «Protestantismul- cu sumedenia seetelor rationaliste.
1) Soclanlii se nurnesc •Vechl cr ..~II"1 pravosl"vnlcl. staro-verl s~n staro-ebrlaz], penlruca .1 lin vechll. rSndu.U. del. CII'. Blserlc" Orlodoxli s a .blllUI in tlmpul Patrlarhutul .Nlcon", EI se suplira ~I nu prtmesc IiUul d. _Rascolnlcl" ~.u .Srr'golnlcl",

140

141

A doua n~mire este dela diaeoeul • §,.ego1'><ir:., care a tur~urat rna) mult spiritele, tmpreuna cu un tOVllr:ll~ • Nichlta.,. combarand doctrina biserieei ~i atacibld ierarhia, Nu De vom ocupa mult de aceste secte, pentruca a) Nu au Insemoll.tatea doctrinarll. sociala ca cele protestanre din apus si oj Nu fae prozeliti In biserica noastra or~odo~iI. ro~nml. Vom fncepe cu .Lipo'lJ~nii>,ca.ri sunt eel mal multi 10 ~ara noastea, dar eel m::i Inofensivl. Laurma ne vom ocupa de 0 alti sects raseolntcs «Chlyllii" pentru a ne eltplica cinoehentismul. romanesc despre ca.re .amtratat ~i a-i vedea Izvcrul. Vom tr.at~ f~ scnrt apor .,1 noua sectil .Fotescian1l.>.

.,i

b) LIPOVENISMUL ~ce~St:l sectli.est,e care la_fimfa, _pela ~740 n'!(~nastln:, .~Igorepka~, doi eandrdatr Ia stAretle: Denls(JfJ.

').

0 rllm.uril a «RascolnicismoIUi. in urmatoarele lmprejudiri: In tr' 0 dupa mcsreea unui starer, all lost

un cAluglir Fili"'~· l altul .' 'J'v ..,

~ em",

in

Filip nereusind, a esit din rnonastire cu vr'o 50 de ade~e?ti ~i a format alt sehlt, cand a venit la ei 0 com.lsl~e ~ staplinirei, pentru a-i aduce la ealea adevl:' rulm ~I_ a ultra In rlinduirea clllug<lreasc!l, n'au voit siI: ~ea drumul 10 ~ch!tur lor. Clod s'a sfi1.ra.matpoarta, schi1.11 ~ra .In. lIaCiel, Jar deasupra ardeau ca martin 38 de ?redJ[]el?~J. To~i au pierit 10 mijlocul Uac4rilor. Cu aceasta jertfa, s~. infiintat secta Juand numele de .Ftlip()f)i-Ftli_ poven~ ~I mal In urma LipoVt"f. Punctele deosebitoare ale schismai lor sunt : I Se ~:chi~a la ~~cea eu opt brate, 2. lcoal1ele sli fie ·Iu~r.ate da.:~.!de er: 3. SA, 01.1 se roage pentrn Imp<lratul; 4. Intre ~I ~. nurnai celibat, nummdu-se fra~i ~i surorl j Cei c~tan II trebutau sa divorteze j 5. Arderea de viu ~i moartea pnn foame le socot martiriu pentru credinrs, s' ~uaceste ~.igorisme sl abera~iuni,. S'3U dspa.ndit~i au J[lmUI~lt, Fun? .urml!.rip 'ii persecuta~j, s'au re[ugia.t ' toate p;1relle: Fmlanda, Polenia Austria Moldova ID Romania sllnt cam 10-15 rrrii, De' un prozeiiti~m
I) _Lipov.nlsmuld. Eplscopul M.lchls.d.c
PlIO.

nu poate 6. vorba. Sunt inferiori 10 toate privintele. Aulnceput a reveni laadevararaortodoxie. In orasul Ismail, 0 parohie Intreag:i. a revenit la biserica cresnna 0["todoxa romana, in frunte cu parohDI respectiv, Cea mai veche comunitate Sf! zice eli este cea dela • Manoiea. , judo Falticeni, unde HpovenH au ~i care un sehit de barba~i rri femei. A!ara de puternicile comuoita~i din Ismail, Valcov, din judo Tuleea ~! alte cateva p.rin. Basarabia, celelalte de pe la Galati. Bdila, Iasl, Botosani, RAriall, Tg .. Frumos SUDt tn decadents. Moldova a Iost lntru totuI toleranta cu lipovenii. Uo mitrcpollt, Gheorghe, de pe la 1472 le-a hirotonit un episcop. Domnitorul Grigone Ghi~a cu rn!tropolltul Anttmi~ (1790) le-a hirotoo:it ~i un at dollea. e.plscop, ?1nd?-Je.!il1 alte avantaje. Li se dan libertAli religioase pnn .hnso~ve dornnestl ell conditia sa nu faca propaganda schlsmatica, Mai temeiuic se organizeaza tn Bucovina la FAntana Alba, unde au sl 0 rnonastire. Aicea capAtJl. ei .,i pe ,!Q mitropolit caterisit, fost 10 Bosnia, aumit AmorolJie. Acesta hiroroniseste un episcop ambulant, Arcadie,. In anul 1860, care ae stabile~temailnurmJ:i.lalsmaiI.Maitar.ziu lsi mai Iac un episcop, Al'cadic 11, cu re~edinta la Tulcea 1). Cn cAt Ii s'au dat libertali '~i Ii s'au recunoscut ierarhia, cuatAt au scazut in vitalitatea schismatica. Se impart~i ei 10 <Ltpoveni P(Jpovti., adica care au preo~i, episcopi, In ~Lt'f!()ve"t besIOpof/li., c~re nu au ierarhia, Tn Romania au venit in mare parte Iipoveni popcvti, La Inceput s'au servit .Dumai.de preoti rusl dez~rtori. Dupa ce au capatat pe mitropolitul grec Amo,ozJe, au potut sa-~i laeil 0 ierarhie In regula.

.,i

.,i

Decsebiri_

Llpovenii popovp CD urrnatoarele deoseblri: . . a) La Pl'osclJ'IN.idielIU prescnra cu 7 cornun ~J Sf. : AgDe~ II tac rotund, in mijloc arind o cruce eu opt brate, in dlspiiq:itura de sus CD monograrnele: Is. He; deoparte a crncei sulita, iar de oealalta trestia cu buretele : (Se
---I)-M.I<;hiS£d£C, •• U~ovenlsm"I-,

54 ~I 176.

pogo 181·-213.

l42

stie eli, in bisertca ortodoxa, preseura este en cinei eomuri, jar Sf. Agnt'~ e patrat, cu mouogramele Is. Hr. Ni. Ka.), Mai au apoi subtililli~i cli, la jertfirea SI. Agnet, zic epdea/de fume;. ~i nu .pttcatullllmii., apoi diaconul zice, la tnceputul Ijturghjei:~ Vremea este a sluji Dornnului", nu "a face Dornnului". b) La Ijrnrghiile Sfintilor loan Gura-de-Aur, Vasile eel Mare ~i Grigcrie, au 0 mulprne de subtilitati deosebitoare, fad!: importanta capitala lnsa, (La Antifonul al Ill-lea) sii se cante «aliluia s de trei ori ; la ..Sf. Dumnezeule s sa nu se zica "{ntternic•. Fac mare eaz eu traducerea Sirnbolului Credictei. Dupa veclnle carli moscovite, sunt mici diterinte de particule (co nj u nc tll ~i preposltii), La art. VHI, ei au euvintele <Si intru Duhul Shlnt adevaratul I?i verificaterul-. Sunt lmpotriva stihirei de dopa chinonic c Pazut·a"fj lumina cea adeoarata«, jar la • S:i se umple gurile noastres alii Ilia ,,(L S6 zicti numai odata. Irnpartasesc nomai pe copii si pe btltrani etc, etc.') Lipofltnli nepoporJli sao bespopovti snnt pu~ini pela Ismail ~i Bralla. Aproape s'au pierdut. Capul lor reJigios este dascatul, «Nastamuc ~ sau «Ustaosctc»: Aeesta sa'va.r~e~te toate randuelile religioase care sunt permise unui laic. Dintre caine, au nurnai boteeul. Dela greutatea de a capata preoti la lnceput, s'au de prins a_;;a ~I I~i fae nilrna; Utrenia eo Ceasurile, Veeemia eo Dupacinarile, Sunt eo totul Jigori~ti, considerand spurcati pe toti ceilalti crestini. Tot dintre acestia fae parte si .St:apctii> care sunt o monstruositate a vietii. Traesc ea birjan prin Iasi si Galati ~i dispar pe 2i ee trece. Din rigorismul de a fi contra c1!satoriei, au ajuns In schilodire, considerand aceasta ca 0 scara de mantuire,
c) CHLV,TU SAU CHRI~TII,

AceastA secta nu a patruns in tara noastra tn forma ei origiuarA, IOSA urmele -In forma Inochentisrnului basarabean - tnlbura, lntru catva, Biserica Ortodoxa Roma.na.
I) Upov~nlsmul. pogo 216-218.

VOID In~lilege Inochentismnl, pe care l-am tratat la tnceputul studiului COl fiind secta romaeeasca, nurnai daca vorn cunoaste in caracrerisari genera le ~i pe Chlysti, Este UDa din cele mai vechi secte din Rusia, Prin rnisticismul ei ascuns, pare a avea legatori tot ell bogomilismul antic. Numirea 0 au dela fapcul ca 5e aseamana cu Hristos, Chrlf/ii (pseudo-Hristosi). Au doi Intemeietori ~i ~e£ can se compleeteaza unul pe altul 10 veaeul xvn: Daniia FtiJjHIVlcl, care nu este decat Dumnezeu Tatal, pogorae pe muntele Gorodina din gubernia Vladimir, ~inutul Murom, In nori de foc. Puterile ceresti s'au Inal~at la eer, jar «corifeul oaspe sopremu] D-zeu» a rarnas vazut ln chipul omului DauiJa Filipovici. EI a aruncst toate carlile In VOlga, caci nu-i trebura nici o tntetepciune omcneasca, iar pentru urrnaritorii sal are InvAtatura eea veche ad usa de el din eer. EI, ca Du,,,nezelt Sabaot, s'a asezat In satul Staraia, din guber1zia. Costroma, desi era UI'I simplu dezertor (1645). Ii rrebma nn tovara~ cre dincios $i l-a gasit 10 rersoana 10i irian Tisnoteeoic« Stu/w, care Oil este decat Hrutos, iubitul fill a ·Iui Dumnezeu - venit pe plimAnt ~i nascut dintr'o baba de 0 suta de ani. Fiind urrnariti ~ de Patriarhul Nico« $i de tarul Alexic Mihailovici (clici tocmai in acea vreme l1i din acelea!>i motive S'30 pogorAt ~i acesre zeita~i (1i') all tncepnt fantasrnagoriile in preajma lui "s1u/ov·.Chrlstos» tn special. (Ca 1-3U rastignit, ell l-an despoiat de piele, dar 0 eredincioasa, acopenndu-l eo 0 prostire, aceia s'a lnvaseut ~I s'a format pie!ea cea nona, Cu acest corp 3 fost tnrnormantilt, dar a Inviat nnrnindu-se Dumneee» tmtui Mdnt1dlorul CltNstus). Straus uniti arnandoi, all recurs la fel de fel de mijloace pentru a lnsela Inmea. Suslov aparea rar, cu capul lncoujorat de 0 aureola, graind putine cuvinte profetice. Lumea prezenta se tnchina l1istriga: «Doamne milneste-ne s , Chlystii se raspandesc eapUand tntre ei Kneji ~iKne~hine, proprietari ~i proprietarese, arhirnandriti, egumeni etc. Ei sunt carmonia. oasnentlar diflinl, generatia lui Israel, (raft f/ surori. rugdtori It.; Dll?n1Zezeu, irati ai ltd. Hristos»: N'au nici a tnva~a:turA scris ..... Totul se pastreaza in traditiuni verbale l?i in cAntarUe cultului lor. Un Chlyst de mai

144

115

~rzi,ll, R,!tiaev, a vOits;}. scrie $i sa moraiizeze ceva, dar o a izbutrr, Totul a ramas '0 m'Ollstru'Ozitate .. D,.1IlNelJeu Sab.aoth (Danila) ,~i ell D"mNez~u omut Chrlst(Js [Suslov) aveau cu eisi '0 .B(Jgorodild.: lhna Nester.on~. Principiul I'Or este nec'Ontenita repetire a rnga.ciuaei abnegarea. Sa nu se insone, sl nil se duca la nunti ~i cumetrie, sa I'm fore etc., etc. ~ult.w ~o~ poarta pecetea pagAnismului a bog'Omilis. rnului, Bisencile lor ;'Scllnse~l subpamAntene Ie numesc corabii. Pro'OrocuJ este elbmaciul, iar eei!alti corabfeni .. In fi.ecare corabie este lIi bo.g'Oro~i~. To~i cA~i intra la ruga~ clun~ se des?raca. de haine ~! se Imbraea cu carnC)ii albe speciale numlte 'rade/'IU de grij.it. In ~c{ffaIJia. ncmita, pe JOS sunt .~t~rnute pae, iar pe pll.refi lipite lumAnll.ri. Adllnanle lor se tac noeptea, spre sarbatori. CrediD~ cio~jj. vin Intai, intra.eu radelne ~i se a~eazll. pe scaune tn~~tept:are. lD. ~rma tut~ror, apare ~iproorocul ~i prooroe1fa. Imbrll.caj:i In e.:ime~1de in brodate. Se fae cetiri din evallghelie ~i vorbiri, adesea ell b!a.sfem.ii Ill. adresa Bist!1'icii Ort(JMxe Ii a preo/ilor. VOI~ .bm!e lID pa!!>'!. la mieZlll Dop~ii, dud tncep cAntArile: .SflDte DU1lJ.nezl.'1de~ ~i cllnta. pana dnd unul simte 0 stranle influen~a asnpra sufietu!lli ~i sareinvArtindu.se In mijlocu! odail, Corul uImeazacii.ntecele de vese!ie ell d~a l~r desp~e patimile lui Suslov, invierea lui ~i altele, La Joe ~l tnvii.rtitull contmua jamatate din asisten~i. CAn~ teeele sea~ma:na ell cele populare rusesti de jale ~i de joe. Jocunle se despart in trei clase nurnite radenii. B.a~bali ~i lemei formeazil cercul ~i merg nnul dupa.altm lov!ndll,se peste picior In tact grabit, lntc'un mo. ment dat, se opresc I?ise involrtesc Intr'un loc, Acum tot~1 se mana de turtuna j total este '0 nebunie ~i 0 furie: ~otul se fra.rnantll, se cupnude de spasme, se in. demo~'zea2a pana Ill. exaltare, pAoa la cadere. Proorocet, fnVbtindll~se lneerc~ strig;!i: • CIJ.rpurile nu ililili, /antlJ?I"la 1.,. 0 cruta », Iara ~I Ince pe al erga re iI ~i in va rtirea pa.n a ee, dupll. sudoare Ifi le~io, vme rd/a,lut'J':ea Sfti.nJulul Duh. Aceasta sc nUmellte radenia 'rFrald .. DUPA lndestulato~re. 'Odi~oll., .Inr:epe a doua _ (cd. rdbea¥ca), eu alergatun ~I mal [unoase,. pan~ eAnd, lntr'un moment dat, se tntoarnll. fa~ ea:trll. fala: eu striga.te tur-

,!

,i

,I

bate traotiri depicioare, bll.tli In pi('pt~i peste g~ oundhi,. cu vorbele or D,.h,.le, OJ Duhule, Sllnie Du.hu1e,' A treja radenie, trllclard, 0 lac a1ergAnd e!Ue'll dID diferite coltnri unul cll.tre altul de 40,. 50 de ori.. . Strigiltelesunt asurairoare, .un. rei de ~ue~atun salbatice. Uaul tremura ell spasmurr, altu! bate ~I loveste ~u pieioarele, alt~l.sar.e lus.us -etc. Sudoarea emge ~Irorue, iar ei to~i pabzl ,\\1 slabi, .. , Mai all.radrnit cir,umstantt{1,li~. n ml]ioe, pun '0 cadi 01 I apa J~i cu inmiinll.(i aprinse. ImpI~iur Chli~~i, siiruta?:d ge: nunchii proorocltel, se pun in jurul ehe.', bll.rbatll . m~1 aproape, femeile mai departe, Proo~ocul elte~l~ rugll.elUm~ iar eeilalti se presterna, pAm'\. [a. rniezul n'O.PPI,.e~d to~~ se desbraca pAul!. la brau (fern.ede mal. pu~m dinainte) ~~ primese dela proorocita rarnun de rll.ehlta san plnzehm Impletite nurnite «tu~e.:i sfiJ.ntA" Se bat cu ~Ie, panli eAD~ apa se agi t<'i , se mi~C;!i in cadi. Arunct prooroe~1 ~! piooroci~a Ie fac explicari, toti fiind .Ia . pll.~A~t ~I asentaDd vuetul apei. Se d;!i drumul apet ~I el plead ell lurnanarile ~ cu <lu;;tele sfintes ce le pentru tnmorm iin.t are. Comnnlcarea se face ell pane !it .apll.·ghiati:i, adusa din saru]· Domnulni Sabaot Danila Fili povicl . (Starai_a). Se mal face ins! ~i tlind gurgllioI f~$el .s~Ang, dela o fata mare, Jle care sectantf II lmpa~~ I~ IDICI bUcAJele ~i tl foghit. Dupa to ate aceste murdarii i}I dupa pretmsa pogonire a Duhului Sfant, toti, far~ d~ose~lre, .,se dedau la desfranare, ca expresia dragoste! lui Hristos ). Inocheetismul n'a faeillaita ceva deeat a compleetat pe Chlysti, ad;!iu~lld Ia: Domnu;l Ssbaot cDan~l4 Fi-iipoVid ,; la Dumnezeu-ornul Christos .• /"411 TI~nolee,. "iti Suslov. pe Sf. Duh in persoana lui lnochentze, CIl lnduleiri tn moravuri, Influenra eompieeta.toare se ",:,ede ~i nici nu se putea ca Chly~tii sa nu albA. urmari ~~ supra inochentistilor, eaod ei au sguduit a!ia de pntermc intreaga Rusie.

~'I:l

l)

Llpovenlsmul.

p. p. 323-348.
I~ •

146

147

d)

0 NouA

EREZIE

iN

BASARABIA.·

Dintre toate provinciile roma[]~ti, cea mai Irllmande chestiuni religioase pare a fi tot Basarabia. Pe lingll fondul de piozitate ~i habotnicie, cu rigorismnl traditional, ce aduce rllUeiri aproape ca cele din vremea Patriarhului Nicon, este 1?i nvrajbirea dusmanoasa I a strainilor evrei, rusi, bulgari. Acesns necontenit vlseaza .Sloboda ruseascas ~inu pierd din vedere niei un prilej de a 0 alimenta. Mult au nadajduit acesti dusmanl ai Biserieei !ii ai neamnlui nostru del a indreptarea calendarului. Caed au mal venit ~j aetotelegeri ale situatiei, ~i din partea clerului local !ii din partea guvernantilor nostri putin a lipsit ;;i inc! po ate ca. putin lipseste sa nu avem urmari cu total dureroase. Au lost ~i inca sunt preoti care nu s'au supus hotararei sfantnlui Sinod $i ordinelor chiriarhale, de a oficia dupa cslendarul tndreptat, Pe la.ngli. cei, carl au -!l0vAit in taina, ofieiind ~i cpe vechiu ;;i pe nous (formula. consacrata), sunt preoti ell tnalte grade ierarhice ~i cu multa autoritate morala, cari s'an opus pe falll, Ia.c;ilnd atmosfera In cere uri largi. Cit priveste spiritul ce domneste in rnanAstiri, mai ales in cele de maici, unde mai sant~i preoti strAini de neam, e dnreros. Indreptarea calendamlui a Iolosit loarte mult tuturor ereticilor. In special, a tntarit pe inochentisti ~i a dat nastere unei secte noi, • Fotescian(h . . Aceasta noua rll.t)lcire sa iveste in comuna Aleedar, Iud. Orhei, inilfmeieiorul erie 7m lost institutor, Gluorghe Fotescu. Aeesta a fost, In tineretea lui, un ateu lIi un destrabalar. Acurn se pocaeste, se adanceste in cetirea dr~ilor sfinte lIi devine un habotnic ~i rigorist crestln. lndreptarea ealendarului ti da. prilejul sli se !Ii manifeste. Incepe 0 propaganda tnversenata impotriva calendarului indreptat .. Nil ~ea sil. mai stie nici de biserica, nici de cler, pe care II declara eretici. Facandu-si partizani, Incepe sa Incline spre un llpovenism bespopovt, adica fad preoti. T otusi, pentruca biserica nu poate sa. r:ilminA rarA lucrarea harului, Gh, Fotescu se declara hirolonit in vis cpreot capitan at o;tirli ceresu»; cum a lost hirotonit IIi Sf. Ap. tatata

Pavel cu vedenie neobillouitll.. Aeese rapt minunat s'a intamplat in noaptea de Ianuarie 1927. A ince~ut sa oficieze ell ve~minte ea preot dupa toata ra.ndulaia, se I~telegc dupa stUul vechiu. In ziua de 5 lulie 1927, a ~!;)It $i el inve!imantat, alaturea cu ceilalti preo~i, sa tntarnpine Sf. Icoana a Maicei Domnului dela Harbov3t· ..A tnceput sa ofieieze Iiturghia prin paduri, in fa~a rnultimii, fa.ra ins~ sa pregateascl sfintele. D~~i Io.s~e~te to~te~ormulele Iiturgice, nu are niei Sf. DISC, .nlel .sr. ~?tH, fiindca, spune el, nu s'a in vrednicit in preotia lUI ongmara de a preface Sfintele Daruri, . . Declara Biserica Ortodoxa Roma.nli aretica ", filOdca a primit noul calendar. Pe preotii cari au Pl"i~lt stilul non Ii socote~te spurcati ~i ~rijania lor doho~ diavolesc. El a lost internat In spitalnl de !leburn dela Costiugeat, Insaare urmas pc un oar.ecare Ca~p Balaba,!:, nurnit de ei ..dasealuh. Acesta citeste, face slestanii, panahizi, sfinte~te pasha co aghiazmA .dela par, Gh. tescu. Sunt localizati numai in parohia Alcedar cu vr 0 :15-20 membri. Na.d~iduim ca pArintele M. Vasilache, parohul respeetiv, care e bine pregatit eArturare~te (licentiat in teologie), va cauta. toate. ~ijloaeele sa. aduca I~ calea adevarului pe acesti dl.Ul.clfl.Sf. Sa, veghlnd tmprejurul turrner, intocmai ea~i pastoral eel bun despre care \·OIbe~~eMll.n-· tuitorul in Sf. Evanghelie, a prius de veste la ,amp de aparitia iupilor rli.pitori. Prin revlstele .Lumioatorul> (or. 18 anul 61, pag. 35) ~i «Biserica Ortodoxa. Rom.ana. (pe Noemvrie 1928, pag. 997) ne da a.ceste. prepoase relatiuni !Ii ne arata grija de adevsrat pastor ~I rnasurile ce le-a luat ~i Ie va mai lua,

li"?-

1411

SEcrELE CU NUANfE

~SDCIArIUNI

f'LOSOFICf

CAP .. XIII.

SCURTA CARACTERISTICA SOCIALA A NEAMULUJ NOSTRU.

.Omenirea po ate oiciodata n'a . in ~I pentrll calea rnantu' " fast mar sbueiurnata 'I f rru, ea fn vrem " d F ~oso ia materialista . ic . un e. e aeum. de ratlollalismul lIi lib ti ~. I mentele atelstc, alaturea secteJor religioase:ll etr ~HJU protestant. cu murtimea ne . ,II ur .. urat asa f r I t . a Oil ~tJe nici ee sa. rnai ~. urnea, ea nime~ progres sa rnai apucecrcada, nrci ce cale de bine Este un haos de ln~ , progresului "tiintifi~ d neC!me suflete.ascil In mjilo~ul fil r Y t~, un e sectel r' J ~ osoLice se lovesc eu fun _ e re .Ig:toase ~i cllrentele .. In mijlocuJ aeestor cU:;:n:~ s~ rdistrug en dUlimiloie. fijn~a cea rna] nenorocitil N $'. u~te, omul a ajuns cum .~il. iasli din labirint~1 a:a.t mal ~tJ~ ce sA creada si In mlJlocuJ nnui codru !nru or teorn. OrbacAe~te ea ealea adevArului ~i a m&nt ~e.~os, fara sA poaia da de Om ' tllm. em rea a progresat I. . atata vreme, cAt a av t rea noma. atond $i numai Inasllfa illtelegerii pro~em~~ dru~ larg de erediotl1 in care s'a putut ioalta. Cr;edill ~r so.c.ale .~L a InsutJe~irii la au fost siogureJe P1rgbii ::~eadeJdea ~I ?ragostea cre,:>tiM de sanitate sllfieteaSCl1' de entusl,asm, de progres Nu . ~I trupeascJl ' se mal poate vorbt d' , e alia ceva, tndatll ce au

venit In lume lmparecheri de curente rationaliste, imparecheri de teorii Iuosotice ~i mai ales cand au tnceput a bate v1nturile posticlui ateistic. Nu mai poate £, vorba de unitate ~i rra.~ie, cu deviza ferieirii de a iobi pe aproapele ca pe sine tnsusi, de cand omenirea este invrtijbita in atl'hea curente, nu fara scopuri oculre ~I nu [ara ascunse pnneri la calc. Cu tot progresul ~tiin~iJlc al veacului In care trliim, nu pntem spune ca ne bucuram de 0 sanatate trupeasca !ill de 0 rnul!Jlmire sl lericire sufieteasca. Nul Ineordarea vietii, cu Imparecheriie !ii conceptiile vrernii, fae pe om sa. traiasca tntr'un adevarat iad parnantesc !Ii ca remeinicie sulleteasca ~i ca sanatate trupeasca. Sa De restrangem la neamul nostru, Oare n'ar trebui sA fie fericit, tare $i mare, cum n'a mai lost niciodata ? Cand au mai lost romanii aproape toti uni.i In marginile acelorasi grani~e, avand acele asi organiza~iuni si aeeiasi conducere ] Niciodata l ~i totusi, clnd a fost mal mult framantat In formete de conducere externa, dar mai ales In forurile de credinta interna de unde ievoraste tot adevarul ~i rasare tot binele, dedit in vrernurile in care tra.im? Cum voiti apoi sa. Illl avem netntelegeri ~i lupte duse plina Ja exterminare, cand sulletele noastre sunr anarhizate de atatea curente, crediote IIi necredinte 1 Strarnosii, In micimea lor ~i In mijloeul greutatilor prin care au trecut, au fost tntr'adevar eroi Infrunt!nd totul cu 0 b1rbilifie de nedescris, pentruca toti aveau aceiasi credinta Intr'un Dumnezeu ~i in puterile lor conducatoare, en aceiasi dragoste ascultatoare !a~a de acelas Dumnezeu IIi inbitoare pana la jertfa fata. de aproapele, nearnul ~i ~ara lor! Dela Vli!.dica. ~i pana la opinca au avut credinta ~ dragostea, care le-a dat nildejdea viitorului, ee-l vedem dar nu-l pretuiml Noi tnsa suntem mid la suflet ~i rnari la patimi 1 Taria no astra au fost strllmo~ii =Ii numai datorita lor ne putem sumetl ell versurile nernuritornlui poet, cll sun tern adunati Ja un loc e dela Nistru ~i pan! la Tisa din Carpap !1i p;!loa. Ja mare». Viitorul unitatii noastre sllflet.e~ti :,;i taria acestor grani~i? De unde sa vie? Dela unitatea noasua In cugete I'i in simtiri? Dela

151

ISO

unitatea credintii cu dragostea fata. de Dumnezeu si neamul nostril? Care nnitate ] Care credinta.? Care dragoste (I? Pe marea massa a credineiosilor romani i-am vAzllt cit sunt de sbuciumati 'Ii tmpli.r~itj de multi mea sectelor. CiI. no au nici 0 unitate de credtnta lii dragoste dumnezeiasca de oeam tara. din cauza propagandelor straiae lii a riitAcirilor dusmane, Nadejdile viitoruloi $i ale maotuirii, din cauea acestor ratacin, pe unii ii due in rain) bolsevic dela Moscova, pe altii in lericirea nemteasca dela Hamburg, pe al~ii tn entusiasmul crestinisrpului euglez I?i american si in cate alte dlrectii de credinpl ratacitoare I Vina insA, marea vina. de distrugere crestineasca ~i romaneasca DIl e la aceasta mare massa de pop or. Ea nu tace altceva, decat urmeazs pe conducatorii ei morali, culturali ~i administrativi. Ea se Imparte 'ii se distruge pe chestiuni de credinta ~i de habotnicie religioasa, asa cum poate sA tnteleagA, pentruca conducl!.torii ei deja de mult s'au Impa.r~it si s'su distrus, ~i sulleteste ~i trupeste, in curentele lor oculte de masonerie, de spiritism, de teosolie etc. etc. Unitatea eredintii stramosestl Ia patura noastra tnalta ? Dragostea ascultstoare latA de Dumnezeu cu jertfa pentru neam ~i tarA? Cult crestin $i slejba bisericeasca r Cine poate sl!.-:;;imai bata capul cu asrlel de parodii ? N'ai ce te face cu formele oficiale la pW-l!.zi~i TeDeumuri, Convingeri jertfitoare cu entusiasm de evlavie la picioarele altarulni ? Nimenea nu se mai preteaza la asa bigotisme $i josnicii (! ?). Acorn, la ordinea zilei este binele uman, amestecat tnsa cu stupehante, ell loji masonice, eu sedinti de spiritism, cu teosolie evolutionista etc. etc.(! 1) Viitorul neamuloi? Nu Intereseaza, chiar daca astazi slnt parlamentar mllne rnmistra, sau chiar dsca am rolul permanent de profesor si tndrurnator al tineretului, al gen"!ra~ii1or viitoare din oeamul men (! ?). Pe mine, ornul superior intelectual, rnA preocupa binele omenirii! Aceasta rnAintereseasa, tosa ca.t se poate mai ocult, ca opera sA lie cat mai temeinica, Deci jurarninte peste juraminte In loji internationale, alaturea !?i de Fransoia -;;i

,i

.. mal ales alaturea de ~ei d Cowles I) ~i de Fnedvch, da~. nrnan (I r): BraustelD, e. -rntercsanti pentru acest me mal . t . Bercovici, Solomon e c· m!lre~ si entusiasmu1 mat r~m mai este cre!iltillism, car,: nu a ~i, eaideallli sa ina.ltator, tre?ue sll. ;ebue ~lI. legaffi firul tocmal dela Ptcut cine ~be eel te. S I on I Buda ~i dela templul lU'b. 0 ~~? Ce unilate de crediD~ ~ Ce cre~tinism? Ce isenc . t j' osnicii ce nu-sl mal am? Acestea sun Ce unitate de ne. . ultlll? au rostul pentru nor, patll~a ~ modemA a pll.turei n~astre Aceasta cste concep\la ·M sil. fie ~i 1l00tatea , . de unde VOlt· ··t ? duclltoare. ~ atunel i nl!.dejdea de VII or coo . dragostea de nearn ~ . CD 5arde credinta. ~I . uita teoTie pateU ....' Dar sa DU faeem prea m. ~i sA preeidm cate oasme suprtratoare. Sa ~e reo~~:pltu{ei noastre intelecceva din curentele doctnn:truca astlel sa. ne putem da nrale lji conducatoare, pe afiam. b. seama de ~tarea tn care ne -ea penttUca. aceste IDe Multe amaounte nu yom p~tea alOv o' ietatea noastrll. ~c . )t nescnse ~ .doctrine traes~ m?1 mll£. te are multe io~lesun ~1 ina Ita . Apoi lj' sC.Ilsul c..t es , . . e multe dt.desuptOrl: . ltismol cu jllrll.mmte cat s . La ordinea zllel este ocu m'iraJ·ul sa fie cit mal . ~i!.toare peotruca poate de a.~enlD 'fJ.~ mai hotara.toare. atri!.g~tor ~I e£ecteie C I cureot filosofic, pe care c~ Vom lncepe CIl ace i i secti!. religioas~. p~otr1J.c drept cuvlntll putem nnm ~ de tainele eere1loti 1lo1 dumMe preteotiunea de a patTun nezee1loti.
_A

,i

..d 1) cowles e clIl'ul Irllncmasonenel 1n Bucur~~Il. nu de mull. e

rll scollan.

A lost d" 2 orl ~I

153

CAP. XIV.

TEOSOFIA.
0) NUMIREA $1 ISTOR/CUL SECTEI.

Vasile d,~ Bllcnre$ti este: a) De a ~ actlltatea de Teologie uDlversalli, (ani deosebire de ra~:m~eun sa',llbure de infra tire b) A alcatlli 0 astfel de '. eredlDti1, de Iimbil etc studiul comparativ al religiunilo~oel~t~;:!, care ~a desvolt~ c) Se cerceteze Ie '1 ,a osofiel ~I al $tiinj:ei. tnca ne~es\rolt~te In o!"~ necunoSCllte ale firi; ili pnterile dUnn auton pretind ell Teo s .espre ea ar fi scris con tienr ?o. a e foarte veche. Ca $~ ~hakespeare $i Goet~ . D$I IOcon.~bent si Scrodes $1 Slenkievicz "j A D e ~~ allte 'jl Giordano B S .... umas 'jl G k" . lI.lDO e afirma ca pArintele T or.. Ii etc., etc, Mflntuitorul Hristos. eosoliel ar fi chiar Bnda I . ad a nu se abate tnt· . OSUlil . ev rori malte, ci numai le- '. ru ~Imic dela aceste slngura acceptabilil pentru a I~bra.c~t m bailla frumoasa Acest sistem filo fi om~n.'re, ZIC ei. ' so cO-fellg.os s'ar fi p1amadit din
Pav I I J Cu,"ul de Indrumll' I e I. Nkola. ~I lir<>orafls] rdemESI~na{r din allul 19211/1927 ' . U1ll1l scu, pag. 263.' re edit I "de d.

Zsp.II', Scopul ee-l denrmAre$te Teosolia • dnpli d. Dr. • profesor Sectologie la F

U~lrea e greceascli $i tnsea • J?e aceia asociatia are menirea moil cznlelep&i1Jne dWi1uI •. alun~;} la Dumoezeu $i !iil desvo sA rnde~ne pe top sli c.oprmza.nd toate (elndle tii . It~ poten!e diVine In Om $1 mocaJA ~ lintel ~J formele de 11050 fi eI ~'I .

timpurile cele mai vechi in India unde ar fi fost cei rnai mati filosofi ai lumii'). In Europa ar fi lost plantata 10 a doua jumatate al veacului XIX-lea, de doamna H. P. Blar;a(ki, care, lmpremia cu Colonelul H. S. Olcott, a lofiin~t societate ~i In America cu centrul In New- York. Dopa moanea doamuei Blavatki, sufletul Teosofiei este Colooelul Olcott, care, dupa ce ea.HUorelite in toate partile, se stabileste in India la Adyar. Aicea este centro I Teosofiei, en 0 cladire mAreata dealungul rlului Adyar, catra oceanul Indian, In care snnt aproape 12.000 manuscripte orientale ~ 15.000 tratate religioase, filosofice ~i ~tiin~iEce, Murind ~i Colonelul Olcott, a fost aleasa presidenta in 1907 Doamna Annie Bessanr fosta sotie a unui preot aoglican, care devine ateista !;Ii se desparte de sotul ei din cauza boalei unui copll al sau, Dupa ce rataceste prin miscarile socialiste, prin siaristica literara, devine cea mai CUIlOSCUtA oropagandisra teosofica, alarurea de "17. O. Judge (tJ A. P. Sinet, Mabel Ctilins, etc. Societatea are sectieni in toara Ium ea: Anglia, Australia, Germania, Scandinavia, Finlanda, Franta, Olanda, Italia, etc. Fiecare secticne este condusa de un comrtet executiv. o sectiune activa este cea nemteasca cu c1uburi teosofice aproape in toate crasele. P~n! la razboi, avea in irunte pe Dr. Fraut« Hart/mla.x, cu eolaboratori ca: Arthur Weber. Berm. RodoLph, L. Deinhard, Br. Fra-ydenk, Han« Arnold, Paul Raatz, Edwin, Bolmu. Protetul legislator al nouai rebgii este poetul indian 1(risnna'1f,urti. Se aice ell. e mai mult convertit de doamna Bessant sa se considere de un nou «Mesia» al omenirii. Teosofii admit cate un M~ntuitor pentru fiecare epoca, potrivit gradului de civiliaatie 5i de desvoltare spirituala. Astfel a fost epoea lui Buda, apoi epoca lui Iisus. Doctrinele lor insA au ramas nelndestulatoare \Ii necomplete rata. de cursu! vremii. Epoca moderna cerea un nou tnantuitor, cu doctrina potrivita nivelului intelectual al epocei, .,i acesta este Krishnamurti.

1) Carmen Sylva: Wunderllnll) pag. 22.

.G.nfisfl?r1~ Worl<!. zweir. AulJ.ge (Regensbufll. W.

J54

lii5

Sunt ~i teosofii Impar~iti 10 secte. AsHel se vorbeste de <Ordinal Steleis etc. Mlllti din ei au ramas desorientap in privinta credintei lor ell mesiallismlll lui Krishnamurti, in urma congresului teosofic, ce s'a ~jnllt In anii trecuti la O"I1IUD; (Olanda). jurnalul trancea <L'Intransigeants ne ceda ua interwiev a lui Krishnarnurn, in care el se roste~tecategoric Impotriva rolului de m:l.ntuitOf, ce i se atribue .. Trirnita pe fiecare ca singur s:l.·~igaseasca m:l.ntnirea. and a fost I~trebat,. daca:. vorb~le .lui [Ill vor fi considerateca dogme ~J gestunl.e. IULca ntun, raspuode categoric; <Nu vor Ii acestea mCI dogme, nici rituri, at:!.ta c:!.t voiu fi eu alcea, Mai departe ziaristul adallga. reflectia lui: cAcei, cari au putut vedea pe N''irknam.ut'ti cand s'a discutat aceasta chestlcne, sunt eouvinsi ca I'll nu va Ii fondatorul unei religiuni, dar va fi victima ei. . $i In Bueure~xia fost un coogres teosofie in N oern"n~ 1924, unde s'a discutat mai malt organizatia sec~iei nationale •.Ill.Romania, aceasta sa mAnta a Cost adusa de scriitoarea Bucura Durnbrava, . Ca ~i tOBtecelelahe curecte $1 secte religtoase, a pnns radacina mai mult dupa razboiul mondial, av:l.nd aceleasi cauze : sbllciumul~i tulbnrarile sufletesf ale Hemii. Sont centre: In Bucuresti cu membri: doamnele Zoe Palr,zde $i Marla Sackelat'Je, dornaii MiTcea Nenjfe.rcu ~i 1. Dales (avand sediul In sir. Carol); In Cbi~nil.u cu membri: Olga B'elava.rdu ivano'lma ~i un domn Frasusla», oaufragiati al Rusiei Sovietice, care I~i Iac ua sport' de trai tlll:l.nd ~i cooferil,l~e In sala Bisericf Luterane. 0 adepts Info.catll. af_ll~! doamna Popovseht, fiiea de preot'). AtTag apoi mult tmeret, Mai avem centre In Craiova ~i Timi~oara, b) PRINCIPULE

TEOSOFICE.

Teosofia are prereetlurrea sa lrnpace cele douaeurente fiI~sollce: posit; yist-materialist ~j eel spiritualist. Calea de mLJloc a Iost aflata de mult, zic Teosofir, de Buda, care
.SOlla I n Ca rf1)J,"l.all! P'~!esorulul N. Popo"«/,i, auJorul cllqil " Mi~c"re" dcta 80110"', dcspro· lnoch." tlam. . -

a ajuns sa cunoasca adevarul. Invatatllra lui e mlll~:l.mi~ toare, simpla.~i rnult cuprinzatoare , . Ceva mai rnult a complectat Iiscs Hristcs, EI, ca Insu~i adevarul, ca Insa~i lumina, a aratat ce este trecator ~i ce este vecinie in lumea asta, Oarnenii all. crezut vorbele mantuitoare ale lui Iisus Hristos. Unii l!lsa nu le-au priceput ~i n'au~tiut cum sa le urmeze, . . Cele propoveduite de Usus Hristos sunt cele mal mart adevaruri, Insa Imbracare In forme neaccesibile deeat pentru ceice se vor tnalta prin credinta la aceste ade va.Turi sublime ~i veeiaice, De aid deviza: «[Tedtnla ta te-a 111t2ntuit» (Me. X, 52, Mt. IX, 22). .. .. Teosofia cauta sa amestece toate religiunile, dill care arnestec sa: scoata apoi 0 alt:l. forma de religie,care sa fie superioara tuturor celor ce exista (l ?). lata cum de5ne~te aceasta forma de religie filosofica, Dr. Med. Frane Hartmann, seful sectiei ntm~e~ti ~i Iruntasul european al asociatiei : .~eosofia; ceamai inattd intelepci14nf ~i 1'fCUnoa;/eTea 1 adeviirului, nu e sis/em care sii. It! "QlIM. mviila din cdt'{i, ?tid dosar de dogm« sau teMit, nid 't'ecLintd, care sii it baeeee pe deduc/ii ;i documenLdri, ci este destojurit'ea ade'lJllrului .'11. int&io.I'''' sdll ;i m,d# reczcnoasterea lUi '), Alta definitie este : .Ade'IJilrata t'~ligi1me - teosofla, - 11." e (corle, (j este lumina sufleteasca Ii viata in om, care e in/ehasd de aeesta pnn sine bt.m#, fndatd ce t se arata ;i-t ajunge fa cuno;lintd. . . Nimie nn putem ~ti despre Dumnezeu ~I natura". ZIC teo.sofii, despre raiu si iad ~i despre nOI In~ine tn adevar, dedit nurnai ceia ce s'a rnanifestat in noi si dupa ce aceasta apoi esre inteleasa de sine. .. ., Teosofia e un fel de panteism fara. nnruc precrs ~1 concreto Iata cum aeelas Hartmann defineste spiritele rele (dradi) ~i pe Dumnezeu, .. . • Cd in noi se alia mllnie, i?lVidie, 1'4utate, de;d1'tllc,unc, fried, dol' de 1'lisbunare, etc., dutlll dra,.; sunt ace~tia. . 5unlem inconjut'ap ;i VQ.m jl Ii ispmll de ei._ Nid n7~ Ii se loate b>rpIJ.(Tivt Jingut'd carnea. ,; slingele. E datoria 1mei
I. rl rue !.os()lle.·, B~ dap•• la. 1903,. paQ. 26.
1) uupl! William La'" (t 1761), ctlal ~i de Dionlsle Slolc., •Tr<l con-

lSS

J57

(of.,e ~al inal!e" $11,-tindbultlased. Aceastd jor/d IUcreOZd tlf. not, "f'''ledua lidl'$(ruge openle acestor dract. A&earta t!steuntea #tlnkl adevd'ratd, It! care 0 p'lfem auea desfrfad Ii drad..... e . «Slim apoied exlstd /;undtClle, iubi"", altruism, (uminmild, pace, binecuVdntare. Austea $1m! DumneZBU a t;atm' ~xistent,d ,eft! si.u Ufn/dege pentru ceit;eo JIm!; Ii a recunoa;te,9J n are tifsd de niei a dovadd externd. Aust DU'!I"e~eu, a &iiruicun(Jlfintd ni U imjJune de sine, prettnde de/a. not respect, iub/'re, rugtidune # supunere. in aceasta c(J1Istd o.de~dra{a noastra r:re'din/IJ ;ttecun()tlflere a lui

tentll,.

Dumn.tzeu

).

Mi~ca(ea teosofica. l~i pune ca deviza de realizat jJacea internlJ, S1iflet~amj, ca~eecea reala, la~A de pace~ extemA. nerealA., oficnila. obpnutll. prin traears, ligi ~i tribunale .,nternaflo?ale ... Ea u~llre~te apoi adevaratul progres prm COntoplf~a celor rrei manifastatiuni ale culturii: ~lJt"fa, re'igt.u,.ea~l. (itosojin, cari in lumea 3I1tici!..eral.l unite. Baza Inva~atum teosofice este cartea doamnei Blavalkl .S~cn~t Do:trine. (doctrina secret,!). Sunt adevaruri secr~t~, .ZI.C te~otiJ, ce nu le poate p.i!.trunde oricine ..Trebue sa fir mrpaz pentru a Ie cunoa~te... .. Er cr~d intr'o. prefacere cosmic;!' a tumii acesteia, in rvirea unuLalt.coDtmeot ca. simpton <11regeneraru, Tind
spre 0 perfec~lIlne 3 sufletului urnaa,

In afara de aceasra lume, mal avern lurnea astrala Il?de vO,? merge. Ea cuprinde locuitori (>i animale, pl'ecun: ~I alte fiinte, Sufletele oamenilor se ducacolo ca spirite. E nIl; Ian] causal, care incepe de pe p.lI.m4nt ~i 513 tenninli. In Nlrva~, ca afirm are ideal! a vietii. . Admit relncarnarea individuala. and omul moare .zic ei ~Be.tlll 513 doce"p~r;\se~te corpul fizic ~i fa un corp 'astral: poi se duce tmr un corp mintel ~I a~a ia 0 forma infinitll, o filll~aj care nu rna! este sex,ci 0 fiin.~ eterlca, . Cat 9~ntem pe pamfint,. De pntem Intelege numai parj:Hd donn~le, aspira~iunile. In etapa spiritualizant insai, vom avea 0 cuno~tm~ deplina, Omul se ridiell illcon~tient, apoi con~tient, catra raiu,
... ' •.. op. CII. pall. 31. .,tole . I) Th.osophi."h.r Wcgwc!s.r .n. IV Or. I-~ c., ~'I'.I ~I' dn DI"onlsl'n ~a .. ~ ~

dtr;\ cer, ca.trA Dnmneeeire. Ii sta. libera vola tnsll sa. tinda :;;i spre lad. I~i ,alege ealea, care li place. Ce va fi hun va intra in locul fericir;i, In casa lui Dumnezeu, In societatea logerilor si a sfintilor, Ce va f rau insa, dro] dia, gUDoiul, va cadea iar in materie, se va face pamant ~i va avea sA treaca iar rnilioane ~i milioane de ani, p:\nA va parcurge din nou [azeleevolutiei, Vretii~d maichi~uit~rl ? Teosofii Intrebuinjeaaa, pentrn ocultismul dcctrinei lor, cuvantul sancrit «Carma» pe care Dr. F. Hartmann 11 explica astlel: e Vorba (anna losearnell • .rapt!» san activitate. Legea carmica nu este altceva, decat legea general:! a naturi], in urmarea careia fiecare fapUeste 0 causa, care are aeumlte urmarl, aceste urma.ri devin cause nouli pentru activita~i sau Iapte co~espunza.toare. A~a la i.nfinit, panA ce din nou urmeaza liuistea deplina in· care dispare once activitate. Orice Jueru individual, fie atom, fie om, fie po pOT, fie lume, ori sistern solar, I~i are carm~ sa;c~ altecuvime, istorla vie~ii cornpusa din cause ~I ur~ai.n naturale, ce reaulta una din alta. Pre-cum In lome mrmc nu sta separat, ci orice lucru singuratic stl in leglltura. cu intregul, tot a~a carma celor slOguraticee legat.:.. cu a tntregullli, si catrna tatregului aWnai de fa.ptele slOguTaticevSi unele ~ialtele se conditioneaza recrproc I). De aid legea cosmica actioneaza asupra noastra .. No! suntem afectati de ccarma~ noastra proprie, a lurnii, a natiunii, a vecioilcr etc. In acest sens, suntem tntr'un plan !}i purtam aetiunile sAvfir~ite Inainte din alt plan, legea care j'eactioneaza asupra noastr.~. Cine mmoaste !egile dumneaeesti, legea suprema. in univers, e pstruns d. dela Dumnezeu nu vine, direct, absolut nirnic, Cauza unei urrnari bane sau rele totdeauna se aHl In viata ~i faptele n oastre Starea pasivll a sufletulni 0 numesc tamas ; decaderea 1n pofte ~i patimi e ragia. E 0 cec~sitate fi~idi ca sufietul sa. treaea prin toate fasele, ca pnn experientele pro pri i sa- ~i ca.~ tige IT!su~iile ce- i Iipsesc, r Se vede cit de colo influenta budlsta, care spune cl lun.ea este; suferinta siscaparea ei e In cNtrvana., T eosofii nu facaltceva, dec,U:sa. adapteze «Budis11lu[» sub 0 forma fllo··
1)

Dlon Isle S loi oa, op. cll. pag. 64.

15S

159

sofid. Ei SpUI) cli II) omsnae allumilte puteri divine: pe care nu Ie patemctmoa~te. Trebue sa se ocu.pe 0 ~tiinfa pH>prie spre a afla adeva.rul.
Do teosofse strAdue~te ln traiul lui. z.ilnic sa !ndeplineasca adev:1rurile spirituale propoveduite de ~tiillta divinli,care nu desparra trupul de sufier, teoria de practie." eerul de p:1m;int, ci afirmll. 0 continuitate perfecta, Ei au in vedere sufletul ~i itiW,rirea caract,erului. Omul sa. fie sta.plln pesine, nu egoist, ci sa ajute pe aproapele, Scopul nltim al vieJ:ej este «fYd{ia unf'lleYsalib" , Intru dt noi suntem nnmai 0 parte din marea evolutie si SUt1tem fij ai Tata.luj ceresc, fra~ia IIniversala nu e nn vis, 0 Conceppe poetica, ci 0 condipe esen~iaia, care tre bue Si1 exi ste,

, .de se vesnice, Ma.ntuirea vine IV, Nu exist! iad~I~~ de vieti care preced inin mod necesar, In cursu I ~t~UWntem pl!.rta~j, Iadul zunt ~- • N"· .. unde ton su ~ 1 amAnt trarea \0 ~ tfvaQa~ - • viata tempera A pI': p .. _ " ~uferiotele. ce le mdun'tm i 10 ana· ajungem 1a d~avar~Jre. I . care toti suutem supus p . .. lui Iisus Hristos, pe a dmit escumpa rare a .. V, No a a numaI ca .; .. ~ 10 de perfectulfte. .I r, . exemp side care·lconsl er •. 1 Nirvana. ~ VI. To~i '10m fi c~a Dent Dumoezeu e In natura, VII, Domnezeue.lmar;e ~u suflet nemuritor, pentru VIIl. Toatevletuttoare ~
C .

Dio aeestea se vede cooceptia lor de viata ... Teosofii sunt contra dogmelor ~i autorit:lpJor bisencesti. Once rel'igie, dupa er, este expresla vointei divine Ictr'o m:1sur;}oarecare, Nnmai teo sofia ,esteaHarea curatuiui adevar, Adevarul acesra trebne caulat, pentru aceia ei studiaz:!. O"contenit spre a-l afla prin rei de fel de sisterne oculte. Doctrioa ponete: teosofica poate fi rezumata In ufma.tO;;,rele

I. Ei ered 10 relncarnarea sufietuiui dupa moarte, care se reproduce in nurnar infinit, paoa. dod suHetul ajtluge la stsrea de desav&rsire, care-l face egal cu Dumuezeu, Aceasu slare e Nirvana, suprema fericiTe, adiea Cuftlndarea tuturor sufletelor intr'un tot uuitar In dumnezein~. Krishnamtlfti a seris ~i 0 carte In care' vorbe*te de vie~i\e lui. auterioare, de eare-~i amillte~te!o viata actualil:.,. Vorbeljle de diferit'ele lui Inttupa.ri, In care era c!nd ca. rege, C<iod C.!I servitor etc. II. ReJncarnarea fiind nccesar;'i, moartea nu-i decAl trecerea sufietului dintr'un corp In altul. Deci moutea, considerata de cre~lini ca un du~man, ca 0 cODsecinra. a pacatului,care a fost lovins;'! de Iisus Hristos prin iuvj. elea Sa, I' considerata de ei ca 0 necesitateabso.lnta, Ei merg p:!'ma 1;; credinta ea omul pe patul de moute I~i poate aJege p;'!ri!llii peotru viatace 0 va reineepe. lIL Tot ce eXista, exist<l In mod necesar, cad totol SI': sfAr~e~te bine prill evolutie,

aceasta ei n~ mAnaocA came'tiintele ocultepentru, ~ ~~a IX Cultlvl loarte mult ~.~.~, iati co .5ptrlti~ttt., .. ~ tainele "umversului ~i sunt multt apropl t UI , ... ~ . to- . ~. de care De vorn ocupa lme"ta . ~ .• MilntuitorullisllS HTIS.' nasE mare deosebire tntre . avea uode Sa.~l ' B t em cafe n.1l . • cut In pe~ter,a din •et':htl~murti., care prirneste pe ~t~piece capul ~~L, lotte Kn J da-l din centrul Eur~pe!, zldlt Ii,tii lumii lutr un palat, eu bieauri.i. totre Hristos, care I 1775 cu covoare ~t g~ .. de cil va va da duhul ~ a ztce.' : • n'u va ingriji~iee ve~L ce or (!s fi·Jn'te prin ,eve.!. ~ie., .. ~a ~i ve~i ajuClge la cu~o~tln nu con cepe cunolltinta dumnei tatre Krishn~mum, care, s eculatiune mm,taIA, . ~ .' . tra oricine , de once Zettel decat pun enltnra f ~I poate Ill· ... . l!. p .. In societatea teOSO_IC , ~

tz:

" ." credtn~:l. . . sa se stradutasc". s;'! eunoasca ., d Preotimea ortodoxa -<. p. cei doritori e e y- . . ti de sa atrag... . ~ fP si acest 'CUfcot. ce _0.. Ita. Sa. lupte apoi en tfll. v •• aturs oastra eu. . ~ ti In fanoul!ltt dID p ur u. tnvMlitura ~i tram! cres 1ft • . . i ' Ia r a. timp a _ , neamuiui nos t Ttl, prj n •tnsuil e tlr. ea a[e lnfiltra .. ~, . ~ ~l -~ . ~ ~. ~ miliile suprapuse iI I' , ~ L" de progres ~I fericire ~ I elor trei parguu eotusiasmu_ c. ~.~. '-dea i dragostea, u ornemru: credmta, nil:deJ . a~re 1a loilltimea celor ee a Ne trebue tos1l 0 preg alte lumi ~i vor sa .ne ' Ii spre pretentiunea . s. evolueze I distrugator -de nearn ~i ferlcire. .. , •~ -< intematlOnahsmu. -., , a"a nu 'IZ nl/te netmpun<> l . '. d umbiat .... ell p ~ , cd • Co. /1#. lu.n.nll s . ·'·d fltpanlnd uremea, " cei int.lepp. r sw . in/drpp, cz en (Ef '5 9 ~i 15-16), ztlele rete nmt,,_esem ,

CAP. XV.

lui

Incep se dinta
se ridlca

ell

rug~ciunea ./mparale

Ceresc •. Toti

tn picioare, eLIrata spre r~sar;t, si canlaaeeast.a ruglciuDe ell eutuaiasm, Cand zie« Vin Ii te al~OfHl inlr?< n~IP, unul din ei, numit • VaS7.l .,.. vllntu/u;. (medium), adoarrne. \Iai canta. apoi ~i alte cllnteee bisericesu, ros-

SPIRITISM
a) COMUNITATILE "

UL.
PRACTICILELOR

IN ROMANIA.

P. S. Episcop Grigorie Comsa al Aradului, se acu.pl de s~cta • S/Ji1'.iti,ftii> in .Noua Cdltiu;;:dent,.:, cunoap #eua". c~?"bat"1'11~ uClelOt'. ,.eligioau». Desl e a credinta superficiala, ~ra~ticata m~l mult de tineret ~i lnalta 50cretate, totusi sa popularisat, Cll forme concrete, Ineateva localita~i ?in judetele Arad ;;i Bibor, fast d!aco.o. ~'a.tacit, Jost! VUt()tid, ajllnge sa. se specializeze in spmtlsm, facAnd ~eoal!1 la un evreu din ~Ildape;ta, D.r., Gro_nhw)_ Adglj, redactorul revistei spirltiste ~Egt Vtl~~smg~ (Lumina Cereasca), Sub illAllen~a ac ~st ilia!. V U C on Cl, tnfiinte azi\ II n ce rc spi riti st In Sepreu; pn? anu 19~O-905, unde a fast personal ~ Grunhud de ~al mll.l~eon. Dupa moartea acestora, cercnl din ~eprell~ sa. desfiintat. Sam/lota Insil. a prins rlida.cini in comuna vecroa Apatl!1l, unde ar fi siastaei vre-o 200 de aderenn S'~umai la~itapo! in Scmosschss, Cerrnel Milica ~i GiIi~ (Bihor), cu aproximativ 100.150 de spiriti~ti. latl ce ne spune P. S. Grigorie IIidespre practiclle lor'}. A.o 0 casl auume aleasa de Sf. Spirit. cum zic ei unde ~II! lntrunira, 1'DU'O camera speciala peo'tm <;edin!d»: 10 care 5e aftl la mlJloeo rnasa CD scaune Imprejur.
!jIl

Y?

1. Noua cal a.uz~. p. ~. 139- MO.

tind ell totii ~i ruglciuni pentru in vo earea • Sp;nlului •. Vasul incepe sa vorbeasca, Soiritul randuieste pe unul sa scrie tot ce aude. Va sui vorbeste cam 1-1'/2 ora, spunand liecaruia ce a fa.~ut In cursul slptlmanij (Ii mustrandu-l pentru taptele lor. Toti lncep a.~i pHinge pacatele lor. Dupa ce Vasull~i g~te~te vorbirea ~i se treaeste slngur, mal canta cu to~ii 0 cantare de multumire, zic 0 rugacione ~i se despart. . ... .. In camera specials !a ~ed!Cta. nu )[ltra decat credltl: eiosii splritisti, Curiosii n'au voie s1'l.intre, decill oum~l atunll! cand vreunul ieste chemat de Vasnl cuvantului. Dupa terrninare, pot intra tOfi cAnd se ciresc cete ce s'a scris la ~edinta. Au iii un conduearor care eiteste Biblia si Ie !~p~rt~ comunicatura. Peutrn aoessra aduc prescuri, pri!.Jltun ~I vin. Prescurile ~i vinul sunt asesate pe masa ~i tlImAiat~. Dupa ce sunt~i bi~ecll.v1'l.fl.t~te de ~yasul, ~llvlilntu\ul. (Medill) III vremea inspirape: ell. ochii !nch'~l. con ducatorul le frnparte ~icomunicMura la hccarei~ parte '. In urrna mananc:!. cu totii ~i prajitunle. Cu 0 tnvoire sp{CL~li se Imparta~esc ,$i la biserica. Marturisirea ? fac u~ulaIIUHI.: Au ~i un fel de botez ell apa sfln~lta. Mal au ap~l ~icuounia. Al te t'a;ue nu rnai si!. 1l.r~es dedit pe aceste trer: v ~ Bote::ul" Co>nu~zi,dt'J.Im ~i Oununia, . Sunt ell Willi deosebiti de ~ Pen !lcoslalif!ii • rationali~ti din And. ~j de ~ Dulu)hortih mistiei din Basarabla, de~j ca nurne se aseama.na." . , .' Nu numai ca. DD au mer 0 apropiere, dar udsc SI combat pe to ate oelelalte secte, aplldind In .sp~cial~fa;ta Cruce ~i Icoanele. Urmeaza. (egolat.Ja blsencl ,~I saut foarte evlavlosi. E 0 concretiZlIreCllriOaSa In forma. de secta religioasl. . . .. . .'. _. In Iumea ~coll!reascii ~i intelectuala, sp1rltlsm.~1 e m~ mult un sport de curiozitati pentru aflarea vutorulUl. Cine din noi n'a stat, ca ~eolar in rniez de noapte IIIjurnl unei mese l<ira cuie de fier, cu mAnile pe ea, fara sa. 0
IL

162

163

atin~li, io~odlld dilerite spirite, pentru a spune 10 mijloenl 1l.llel tlieen mormantale, dac{i au sli ne asculte profesorii ~I ee note au sa De punA 11 ... c;:elcar!,a dat [I .desvoltale (poate ct l-asi iotrodus) Spmt!smulmlll Rom1!.maa lost marele literat ~i filcsof -8. P; Hajddu •. Pierdod pe unica lui fiid! geniaJli, lulia,a dat ~a~ter: coov?rbl1i1or spiritiste, care ajung loarte raspAnd.ite pnntre tineret, AlcAtuie~te apoiacel tratat .;,5'c Cogtto', eo. expuneri de multe fapte spiritiste, Pe fiecare ne-a a~ras sa I citirn eo. multa nerabdare, dar ered ell pe top ne-a lli~at. ned~m~ri~i la ispravenie ~i en privirea holbata, oeprec!zAnd mm!t. . Pentru ? lam~ire. mai temeinica, e bine sli ne ocupam tn general ~I de istoricul ~i doctrina Spiritismului.
IJ) ISTORICUL" DOCTRINA SPIRITISMULUI.

~o.ooo

credinta veehe. Nu poate fi mult de. un curent mozoJic~i [I ~tll~~,. care a tms~l rinde sA ia locul religiunei. .. ~pmhsmull,i propune sA dea adel1Arata eon~tiiQ~;l ~~lIn~dicA.despre supranaturs], sa arate mijloacels fa portunlor. ~eg;olat7 cu lumea spiritelor; sa faea din adevarurile cred~n~el ob,:cteale ;niiotii poziuve ~i sil. Inlil.tllre orice lndolala ce s ar parea elise cuprinde to adevArurile de ,:rediDt! I). Urme decrediotll spirisisti;l ell iovocare.a mortiler glis;m. la mn!te popoare, Chiar euvintele .Man~, T~ktl, EartH, sense pe paretele lui Baltazar, 10 tirnpul ospli~uJui, despre ~are ne vorbeste Sflnta Scriptur.a, sunt coo.slderate de, unl~ ca manifestare spiritista. AMtin Sf. Scn.p~rli, c~t ~I tn hteratura elasica, sunt dovezi de cl"edinta. spin tl sta , Zl C aderentii acest u i cure n t. . Reapafe~i se manifestA en putere [a mijlocul veacului XIX (1847), lntr'un sat (Hidesville) din Statui NewYork, A lnceput cu InsufIetirea mobilelor eese mi~cau ~l poeneau tacasa famiIiei Fox. ~ .. Acea farnilie devine media, In special cele doua tiice dau oa~te~e ~edintelor spiritiste, pentru careauavut multe ~e. ~ulent din partea populatiunii habctnice, Spmtlsmul a.luat 0 a~a denoitare,lnc;\t, dupa d~iva ani (1 853}, au ajuns In Statele- Unite sAaiba mai mult de . Spiritismul. pares
.0

fi

vor~~ de 0 rehgl~,cl

~~l

I) AI.•x, Simlon<lScu •• SDJrW.mu I- • Bu 0;" r.~II,Hl06•.pag. 1.

de medii, iar la Universitates din Philadelphia, era aproape sa se creieze 0 catedra de spiritism. Celce popularizeaza spiritismul 10 Europa este catoIicul -AUa" Kardec, obcut In Lyon la 1804. Este consider at ca profet ~i pontifice al spiritismuilli. Scrie marea opera • Cartea $piriteltrr.. . .. . In Anglia, l-a rasp~ndlt eelebrul fiZ1Cl~ C~oo'm, I~r In Gerrnania savantul Zollner, profesor 1a urnversitatea din Leipzig. Doctrinarul spiritismului es~e 4ll_an Cw:de~. .. Spiritismul ar fi explicatiunea ~l ongmea on ~I tlrel religiuni, Chiar faptele Vechiului ~i Noului Testament .. 'ar "fi putut rezisla eriticei, da.ctl.a'ar fi fest explicate de doctrina spiritista, zic el, .. Spiritismul adrnite si un Dumnezeu,.un su~et, 0 Vlaftl. 'viitoare, (I comunicare a celor vii en C.£I de dlaeolo. Despre Dnmnezeu, spiritismullnvata, eli. este etern, imaterial, unic,atotputernic. Dumnezeu nil este personal j I'll vietuie~te tntr'un chipoarecare C.1l creatura.?umnezeu, marele spirit, deville sinteza lncrunlor vlzute ~I nevllzute. "Trei elemente generale sunt In univers: a) Materia, b) .s/;rttui ,i (), deasupra tutnror, DumntlleU Cr.eaturul._ Aceasta este triaitatea universala. Urmead deci cl materia ~i spiritul sunt eterne ea ~i Dumnezeu ~i se confondli ell e!. latA deci cum apare Panteiamul! La om. In local dualismulul traditional, admit trei principii: a) 'Corpul material, b) SpirituJ, inteligen~a ~i vointa, c) Perlspi.ritul, corp astral, legAturA fluidica dintre corp ~i spirit, care nrmeaza sufletul dupl moarte, . . _ Corpul liaic se Intoarceln !"""cmll.ot,perispiritu] In lnrnea astrala ~l spiritul Ia Dumnezeu, Spirhele se Incarneaz!!.suecesiv in corpurile omene~ti. Dupli moarte, sulhtulrAtAce~te la ~t!mplare, plloli i~i ia corp din nou, fie pc pAm1!.ot,fie lntr 0 plane~. . Peri s piritul are rol preponderant 10 aceasta v!a~a. !j<! dineoto ea. Unde este In mare cantitate, Iorrneaza pe Medii. Spiritistii lucreazli. cu Perispirttul, care face legatura dintre vii ~i morti. ... Spiritismul atad. cre~tinismul. Atacli.. d(VI?I~atea Mantuitorului Hristos, pedepsele eterne, gra~lil: dlVlnli. Dupli Allan Kardec, "l.egea Vet:JdululTe~tament est~ personifi~atd in Mois;;a Noullli Teffa1llen.t In Hrtstos ; 'Sp'rIfiSlJlut est« a treia Ttv.e.lafJune a legil 1I~1Dllmntzttl.

de

lOS
164-

blSd d nu este personijicat i1> ntcto penoQ7liJ, penlmcd este produml invtlfilmd1lfllft<i, dar nu prin Iml, ci pri.n

sp#ite care SU1" uocea uruJui. I). Nu admit nici cer, niei iad, Admit un purgator bland de tot. Tagaduiesc existenta lngerilor ;;i a demonilor, Ingerii sunt spirite desincarnate, ajunse la culmea perfectiunii, dupa lungi tncercari. Demonii n'ar Ii exisrand, totusi end In spiritele rele, cari sunt al1a de periculoasc. Spiritisrnul to.IAtudl.nd ideia dela adevaratul Darnnezeu, despre om, suflet, etc., cauta sa distruga crestinismul ~i sA se intoarcA la vechiul pagdnism. Allan Kardec are pretentiunea sa fie profetul reprezentant al spiritismului, asa cum Moise a fast al V. Testament ~i Ilsus Hrisros al N. Testament. De aceia el parodiazll cuvintele MAntuitorului' • iV' am '/JmU sa stric Legea ci s' o imp/ines&>, cand zi ce • N' am venit de lac sa stri« legea cre;tind, ci sil 0 completez')" Allan Kardec are pretentiunea sa completeze golul prin spiritele sale. Opera lui Iisus Hristos era trecatoare, EI aduce eternitatea dragostei, cu vesnica leglUurA evoluticnista. Tot ce a scris el a scris sub dictarea spiritelor ~i spiritele far. minuni. Are lorrnule de doctrina ~i organizare primite la sedintele spiritiste iscalite, zic et, pAuli ~i de 51. loan Evanghelistul. Astfel Allan Kard ec are prima revelatiune pentru tnalta sa misiune, la 30 Aprilie 1856, in sedinta dela un oarecare Roustan, cand Mediul scrie: • N u va m ai fi nicio religiune ~i va trebui sa fie una, Insa adevarata, mare, si demna de Creator. Primele fuodamente sunt deja puse, Tie (I~iSpUII) Rivail, misiunea ta este acolo ') >. Aiei panerasul spiritist s'ar A 'Intors spre Kardec ca ~i cum l-ar fi aratat cu degetul. Convins ell. aceasta este prima revelatie a rnisiunii sale, I~i ia rolul in serios ~i traieste numai ca pro ret ~i numai tn intimitatea spiruelor. l~i revede opera • Cartea Spi7i1elo7"" Spiritele i-o aproba In ~edio~a dela 11 Septembrie 1856, la un oare
II L'Ev.nglle seton 1. Splrlll.5me. p. 5. ellal $1 de AI.. Slrnlunescu, cap. ell. P. 15 2) Alex. Simion~scu. gP. (0'1 ~aQ. 43. •• 3) Allan Kardec. • Oeuvres Po srhumes-, pg,. 314.

-eare spiritist Boudin, eu declaratla: .TIl ai tnte les bine scopul muntii tale. Planul e bine eonceput. Noi suntem mulliimite de tine. Conti nua ; I"sa dind opera va Ji terminata, adu-ti arnlnte dl i~i recomandam a 0 imprima !Ii a 0 propaga. Aceasta este de Iolos general. Noi suntern multarnite ~i nu te vorn p:!.r.:i~i.Crede In Dumnezeu l1i roergi I Lucreaza cu zel !iii perseverenta lucrul pe care l-ai toceput cu concursul nostro. Noi am pus bazele unui nou edificiu, care se Inal~li ~i trebne 0 zi s1 ne uneasca pe to~i oarnenii tntr'un acelasi sentiment al dragostei ~i al caritlltii; ins:!. lnainte de a-I raspandi, noi It Yom revedea impreuna, pentru a-I controls in toate detaliile 1). Aceasta declaratie de prim adnt spiritist ar fi semnata de urrnatoarele spirite: 51. loan Evanghclistul, fericitul Augustin, Sf. Vincentiu, Sf. Ludovic, Spiritul Adevdrr", Socrate, PIston, Fenelon, etc. Spiritistii mai afirmll. ell. religiunea nu s'a Implicat cu !ftiin~a pAna la aparitia spiritisrnului. Sunt spirite care neaga chiar dumnezeirea Ma.ntuitoJu\ui Hristos, . Spiritisrnul, ca ~i Teosofia, are tendinta de a deveni o religie noua, care sll. tnlocuiasca to ate religiunile. Insa cum ?. Prin aceia ca ne tntoarce la practicele vrlljitoriei, la vechiul p:lga.nism, prin laptul ca aproba pollgamia ~i nil rare ori duce ~i la imoralitate, cum spune Gibler. Pe lang!! aceasta, spiritisrnul este pericnlos l?i din punct de vedere fizic, celor ee-l exerciteaza, Statistic a aratl!. multe cazuri de nebunie provenita din causa spiritismului. To]i alieni~tii pun tatre cauzele nebuniei: alcoolismul, magnetismlll !iii mvocatiunile spiritelor. Astfel, la Zurich, In 1855, din 200 alienati, 0 ptltrime erau spiritisti ; la Gand, dill 255, erau 95. La Geneva, la Mtlncnen, la Brnxelles, aceleasi rezultare l 1). Nu este acesta un pericol ] Cand !ftiut este eli nebunia spiritismului duce la sinucidere ~i etl sub firma spiritismului se Iac 0 multime de ~arlatAnij ~i nenorociri, la ce ne rnai putem a~tepta? Acesta este rezultatul doctrinei, care se pretinde a ~ superioara tuturor religiunilor. Inca. 0 destramare sulleteasca. SA luam aminte.
I)

.La rellglol1 Splrlle", p, 14 c.l!al ~I de Ale~ Simlon.scu cp,

cn.,

p, 8.

167

T 0 L S T 0 ( E N I I.
Pe pAmll.otul manes al Basarabiei - manos din toatepunctele de vedere - apare tncA un curent Iilosolico-religios, ce tncoroneasa misticisrnul slavon. Acestia sunt • To/slott,.;; •. Nu ~tim daca vor mai fi!ji tn alte pArti. Toistoi a lost infhientat mult In unele scrieriale sale de cele lnU.mplate In Basa.rabia pe la 1905-1906 (progromuri). CAnd tOlitA vina cautau s'o arunee In spatele Romanilor Basarabeni, Tolstoi lace aspre rechizitorii la adresa regimului tarlsr - principalul vinovat. Literatura lui gAseste un teren cu totnl favorabi! tn tineretul basarabean, Multi eII.utau 51-1 imiteze to teoriile extremiste, cu traiul rustic ~i vja~A cit mal patriai hala. lntre ucenieii devotati .. au fost ~i fratii Certeo», proprietari 10 Basarabia. Se spuoe ca unul din ei ar fl fost chiar prietenul intim a lui Tolstoi, care i-ar fi publieat lji niljte scrieri inedite, dupa moartea lui. Acela a murit. Fratele Insli a organizat seeta filozo~ea. religioasA .. Este un am foarte religios, bisericos ~l evlavios plloA la habotnicie , de aceia este un adversar al Calendarului Indreptat. Iata deci lji pe Tolstoieni alaturea de Inochentisti pe chestia IndreptArii Calendarului, Nu poate fj vorba de 0 secta. religioasa CIl principii de dogmA. Este mai mult 0 alipire de scrisul lui Inflacarat, scris cu mult substrat moral ~i straduinti de urmare apoi in viata practica,
I) AI~JC, imtonescu S
01).

Vizitatorii Monastirii Neamtnlui din vara anulni 1921, vor fi vAzut doi tiner; studenti basarabeni, ee umblau toata aiua cu picioarele Ifi cu capul gol, en lungi bastoaoe de drom in mjl,ni ~i cu felurite tratate ce Ie studiau ~i Ie diseutau. Erau tolstoieni. Priocipiile lor sunt traiul in rnijloeul natnrii cAt mai patriarhal, asemanator eu al profetului dela Iasnaia Poliana, Ca dogmii de urrnat, au cartea .. C« est« Teligiune(u ~i tot ce transpira ea viatA morala religioasa. din multe scrieri ale marelui cugetator Leon Tolstoi. Prin lecturile evanghelice co mujieii lui, Tolstoi a creat pentru ei, a speciala filozofie religioasA, 0 doctrina morala, 0 teorie sociala t[ldti.\zneatl~i umanitara cuprinsa In clteva cuvinte simple. Dum.nl!ztu I! bintlt sau constiinta religioasll. a timpului nostru, sentimental eli toate bunurile noastre materiale !ii morale trebuie sA se reduea la 0 1Jiatd JT4/easca in!"/! 10# oammit, la uniT/!tl /(11' pTtn dragoste 1). Acesta este idealul paradisul fericirii promis tnturor acelora, care vor urma pe noul profet al crestinismului purifieat, simplificat, redus numai la problema moralli, la participarea binelui. Tolstoi tnlocuieste notiunea de Dumnezeu prin acea a binelui ~i binele prin iubirea aproapelui. Dumnezeu e dragoste. Nil putem cunoaste pe Dumnezeu decat prin iubire, care uneste toate lrintele. Acestea se vad to Biblie, cartea misterioasa a dragostei, a fromusetei morale, simple ~i curate. Pornind eineva in cautarea Fiintei absolute - Dumnezeu,-ln adancurlle sufletului sau trebuie sA aiba, prin credinta in EI, trebuie sA existe credinta de a recenoaste aceasta putere transcedentala In ascuneisurile sufletului sau. Tolstoismul este 0 religie a urnanitarismului ce se poate rezuma In: l) Adorarea unui singur Dumnezeu, In £elnl aratat mai sus: II) Sunt , contra oricarei violente. Interzic

,i

eil.p.g.

64.

1. Leon Ch~sfov •• L·id~. de bien chee Tolsfol.1 Niellsch,,'. P"rl 1925. pag. 131. eHal !'i d. Nicola. Tnlu, ,Um.nilarlsmul lul Tolstoi' .• Viol" RomSn'''sdl" pe luna S.plemvfie 1929, (Nr. 9), pag. 274.

\68

vlrsarea de saog:e, deci SUDt contra rasboiului ... ~i Ill) Comunisrncteste idealul vietei sociale '), Paoli. vorn vedea ~j alte cause mai hotaratoare, putern afirma eil. <jii tolstoismul a ccntnbuit la distrllgerea Rusiei, Este deci UD curent periculos ~i acesta, atilt pentru eredinta noastra crestina ortodoxa, cAt §i pentru unitatea ~i taria nearnului 11ost ru.

III
MIJLOACELE DE tNTARIRE A BISERICEI NOASTRE ORTODOXE ROMANE, DE REZISTENTA FATA DE CELELAL TE CONFESIUNI st DE COMBATERE A SECTELOR.

l. Dr. V.C.

ISDlr .Cu's,,~ d~ l~drum~rl

mtstonare",

p.g. 240.

III

MijloaceJe de Intarire a Bisericei noastre Ortodoxe Romane, de rezistent:l1 fata de celelalte ..cenfesiuni si de comhatere a sectelor. _,
CAP.!.

SITUATIUNEA BISERICEI ORTODOXE ROMANE • iNAINTE SI DUPA UNIFICARE. ,

a) BISERICA DIN VECHIUL REGAT.

Firul desvoltarii istorice al Bisericei Ortodoxe Romane trece prin multe faze, PanA la rasboiul mondial fiecare Biserica Ortodoxa din cele patr« parti ~i provincii romanesti (V. Regat, Basarabia, Ardeal ~i Bucovina) s'au desvoltat aparte. Ere s'au adaptat ~1· i trAgeau sucul exis~ tentei dela stapanirea de care depindeau, Intregirea neamului ~i unificarea tuturor provinciilor da 0 directiva noua desvoltarii noastre bisericesti. Biserica din Vechiul Regat ducea grenl luptei cu Imprejurarile protivnice. Vantul materialismului din veacul XIX 0 g~se~te asa de slabita, tncat abia poate sa. reziste atacurilor ateiste venite din apus odata eu duhul revolutionar, 0 salveaza cateva fignri d ~ ierar hi ca Veniamin Costache, Grigorie at IV Miculescu, Fratii Scribas«, Melchisedec~.i a1ti cativa. Un partid puternic de guvernamant, nascut din revo-

172

113

lutia anului 184-8, i~; fixase saraca ~i pe preoti 'gnoraf ea program: «Ia.sa\i biserica clericatisrnului- (Tearna ad" ~.~ ~.. scaparn de influenta s'a Iacut acea .scculariear usa to occident). Pentru aceasra . • ,.~ e, care a lm d . volrare de eonducere bis . pe ecat once desde cultura crestlneas ,.' e!,ceas;i!. ~i a redus orice progres B' . ". SI ro-nsneasca Isenca Ortodoxa Romana lO di " . 1848 ~i paua. Is rasboiul mondial \ echiul R' gat, dela ca gospodarie se rnineaza. Statui ,Cll culrura stagneasa, .. de bunuri bisericesti si d' roman dev.ne un rll~luitor artistice ~i culturale, T un Istct!glltOf de rnonurnente Tonul dat de stapanirea cond de toate ins!itutiile ~i p rti .. ucatcare a lost urmat ciccoesti ,plinilo la expro ri a.. IZ9D11 regimului. Cate averi sp.tale, ';ate scoli ~i ~~erea ~ecenta, care tnchisori, care ricii! Sfinte monumentile'l,IVe n au .fost proprietatea Bise,. . 1SToner b s .' . trsnce, cu rosturi de cultura " .1 errcr ~I rnonastiri arp.refacute in salasuri d cr~1?tma. romaoeascs, au fost " .. e coreetie 10 a'l . rumat ~l le- au distrus, . ,. :;:1 Uri, care le- au Sll se cerceteze numai h III . Galllta lui Petru Rare ~ c_u al.e lUI trnprejurimil. moasa HlltmanuZu; Balica ~ este ~nch,soare civilll Frllchisoare militara Int .I?d' '.lfra;dor Movilesti este Ina A. re ZI urn e Gr' restaurare 010 putrezit dl.t ? iei, pentru f a carei fa eva riindun de hI ce ceva, a fost osplciul de n b . . Be e e, ara a se muzeu 11iarhivele stat I,' eounr, lac acum se allil un I u UI. D renumita scoala a lui Veni . dat pe primii carturari ai Mold m~mlll Costachl, care a nebuni. Este 0 ironie . .OV:I, acum este spitalul de dA un nearn, prefaciin~ ~oartel~1 votul de blam ee !iii-! gres crestinesc ~i tOmlines:ci~aIA ~u?ovnice~scA ~e proNu mai vorbese d t OSPICIU de alienati. e rumuseta tisti t St ar Do brova~, ctitoria lui 'T e Ian ce I Mare IstICa..a monastirei z'a" ~I grajdiul unei ~coli 1 r e fa.cnt In magaI .' p vederea careia o'am putut e :meo~are de agricultun'i, Ja Si cate altele I s nu acramez. Trebue 5<1 colinde cu z f" arta veche romaneasca o~ pro esorn de istorie :j.i de des I:flen.(e, tn penelurile S4. mal poata. priod e c..te ceva In . " . r evlaviei cre~tine~ti ~i romlln: l~~ele lor .din acele comori ale OdatQ cu ruina com ~1t1, are dlspar pe zi ee trece. c on or va.zute , s' a m..clnat, s'a ".
A

[uinat zi CU Zl ~I comoaTa vle~\I cre~tine a Bisericii OrtoclOKe Romine. loceputllrile de viala oationala. a Prineipate!of Unite este 0 ;l:efl~rnizire a Bisericii ~i ierarh\lor ei. primol pa.trar al regatll\ui rorolla este ell -otul slab din panel de vedere ere~tinesc ~i biserice5c. Din aceast1 call:z nic; nu se mai nAdajduia tntr'un cre~tioism ortodox. Tot; l conduca.torii, in fruote cu capu1 statu1ui, tccepuse a tnolina spre un cre~liDism papista~. Mul~i din 5I'lninafi~\i chiar sunt atra~i spre ~coala ateist~ a lui Na.dejdc ~i eoota. Acqtia ajang la situa~iuni toalte tn viata so~iala a taorii ~ sunt cei rnai mari batjocoritor:i ai Biserich *i ai ierarhiei. Ace~ti represeotao~i ai indefireotismlllui ~i ateismului de abia acum i~i terminl!. misi1,l.nea, fiind cbema~i de Domnu1 rlnd pe ri'lnd 0). cu\turi'l religioasl!. mai temeinidi. !)i un duh eresrinesc ce po ate sa mai rezi!;te in fa~a aces tor sHiri de Jucrud, aduc cei ditiva teologi stndia~i In Kievul Rosiei, precom ArhiHful !-Ila,et Scrlban Episcopal Mel"tl~ed~C! apoi SilvestrI< dela Hnsi, Economul C(lnft. Nazar/I! ~I a\~1 ca.~iva. $; asupra aceslOra s'a n~pustit invinovlltirea 1'USOfilismu\ui. Pentru aceasta, rfl.nd pe rand s'a t:l.iat drumo! a tineriloJ teologi spre rl!.slritul slavon ~i au fast Indrept li spre occidental protestant ~i catoljc. Atena Inca ne da teologi consurna~i cu viata de ev\avie, m pe langl!. cfl.tiva cu moravuri fa.-.ariott. Un iotelectualis teo!ogic 105a [<1ra cODvingeri de jertfa ne da. Facultatea de Teologie din CernAuti. De alt£el, inte\ectua!islll 5Iosofico-teologic, lara duho! traiului eresuc ~i (lirli. evJavia con villgerii pana la jerI fa, ne aduc ~i Illajoritatea teologilor studiati in occidentul Europei. Aproape to~i vor sl!. fie episcopi in .re~i~~otl!.. sl!..se tndestuleze din [oade\e conducl!.toare ale BlsenclI, fl!.rl!. ui insli sa Imbrace stdl.mta 11iaustera haiol!. a monahismul . Lncoo~tien\a cre~tiDli. ~i de~na.dejdea cre~te In asa ml!.sllIA, lndl,t mul~i teologi cu rli.spundere prin situa\ia lor, ajung membri in lo\ile masoniee ateiste, ca.ri au. [ost ascunzisuri de gr07~va. d:sorientare crestioeasdl. !it xo-

maneasc1.
1) Un rollrezenlanl £91e 111'10,I s.minarl~II\Qr 1irnPul SQcI81l~1! din acea "reme

looder s~... nl~, d.~.d.1 tn

din urmG,

114

175

Resultatele all fost 0 ignorare totala a cultului cre\ltin -ortodox, 0 parasire a biseucilor ~i 0 ruinare a lor. Slujitorii bjserice~ti au ajuns sa: se sfiiasca de a mai oticia slujbe!e sfinte cu acel foc saeru de convingere lJisa: ignoTeze lI~portant~ lor. mt\ntuitoare. S'au vAzut preoti cad au rnc~la~ biserica ~l .In aiua sUmta. a Duminicei plec!nd Ia ba.lclUn ~l petrecen, \Ii ierarhi cari sa: nu se Invredniceases s4 slujeasci nici la hrarnu] catedraJei episcopale. De luat parte la slujba sfa:nta. del a .. Dumnezeu ute .Dtmt1lul~ Iii pan4 Ia .Fie numele Domnului binecuvlinta( de acum _{I piind in vet:i> ca un Antim lviuanul sau ca , un Metcldsedec, nu poate fi vorba .. . In co~cep~ia moderna, legatura eu Mantuitorul Hrisfos pnn evlavia In slujba sfanta: nil are niei 0 Insllmn4tate. Un r?1 hotlirator II au tedeurnuIile sau parastasele en pa:n1~I, nu .pentru ruga sfAnta: \Ii evlavia legaturei cu Dumneeeirea, CI pentru oficialita~i. . S'au vazut .cazur~ cAnd s'a suspendat Intreaga Iiturghle In slIrba:ton man pentru un astfel de tedeum oficial. " Ace.astll situatiune precara a dat nadejdi mari catohCIsmu.I~I, care Iucreara ocult ~i temeinic, tiind ajutat ~i de .pohtica de stat, Indrumata in aceast4 directie de teama natlooaill. a rusofilismului pravoslavnic ploll larazboi. Afarll de acestea, golnl f4cut In suftetele cre~tinilor ~e astf~l de curente a Inceput sa: atrag.1 diferite ra.Uciri ~I cre~rnte. sectare, care se Jnmul~esc pe zi ce trece. Slt~atlUnea la care ajunge Biserica Ortodoxa Romlnl to Veehiul Regat lnainte de raxbolut moodia] este nrmll.toarea; Vdntul ateismului C1i.lojtle mason/ee sldbe,lt! ierarhla eondt,c4Ioart! /I riemOTaltzea:sdintreaga 'illata eu{tin4 ell n IineTI!tteologleprotestant est» atras in campa"ii derul ei. de tiJ~e:ed,tare, lard sd-li dea seama de s(;Qpurlleurm4rite. CatalrCtsmul urea s4 profite ca 'n!otd.eauna " tid lOrJitur; ocult», Re:su/tatul este 0 tolald deseonuntrare s1i/ietealC4 ct:e#inil ortot!oxd, de care fo/aus(; sec/ele protes/ante.

C:

0) BISERICA

DIN CELELAL TE PROVINCU.

I. B;se~ica din Basarabia are acela~ caracter moldovenesc, cu mftuentele fanariote ale veacului XVJlf pina la 181~. _r~upa aceasrs data, 54 desvolt4 in directi~ pravos]avnlclel rusestl. o..po1tll din viala biserieei rusesti doua

.1 I

euante botArAtoare pent~u pro~r.esul vietei cre~ti~e~ti: a) Autoritatea nediscutata ~l necrmcata a clerului 'I b) beglfia institutiunilor bisericesti, . Aceste douA mari ~tiguri Insl nu sunt foloslte,. pen. trnea: sunt Inabuslte de acelas abuz rnsesc : autoc~tJsm~l, molesirea belsugului ~i indiferentismul fatA d'; con,?ng~nle crestinesti ale multimei, Substratul mOJ~I.al imperiului rusesc : conducerea prin despotism, lues ~I 19noran~, sA generalizeaza . si In blserica, . . Dupll Gavrlil Bdnutescu.Bodoni, ierarhlasup~noarli. e~t~ numai ruseasca. Belsugul material, dat In sp.eclal eparbiei basarabene instrllineazll. Incetul eu lncetul !ill marea mullime a slujitorilor cu scoala lor clericala, .' Cea mai puternica nuan~a ortodoxa se d~svoltllm Biserica basarabeana, dar este In!ibu\litl de formahsmul [l!rli.. coo~ vingeri ajuns la apogeu. Despotismul CD lu~sul clericului Iii formalismul culmlu.i an prod~s asa golurl In sufleteJ.e crestinilor ortodoxi dID Basarabia, tncat s~~tele au ~a:S.lt buna pdmire \Ii au Jnceput sa invadeze. Nlcl 0 provm~le nu este mai amenintata de multimea sectelor ca .Basa~abla, desi a avut cea mai temeinic.lI org~nizal.ie eparh~ala \11 pretinde a fi provincia cea mal crestma Iill ceamai ortodoxa, Dupa annl 1905 iocepe a s~ desvolta In cleml ba.: sarabean duhul sovietic, care aJunge apogeul tn ann 19] 7-1918, cu tendinti de anarhie si dupa unirea rra:~eascl!.: 2. Ardealul a avut grele lopte confesioaale, Numai geniul ~i dragostea pAna: la jertfa a ,lui A1Id~ei S~guna a putut salva ortodoxia romaneasca din Tr~nsllvama. . . Din luptele en caracter mai mult n~p:onal,. B,se~,ca ~I ierarhia ei n'a putut e~i fara: iafinente !;il cat~lice !;it .pro. testante Insl~i organizatiunea salvatoare a lUI Aodrei ~aguna ar~ mult dub protestant. Clerul In majoritate es~e atras de libertinajul rationalisrnului protestant. Ierarhia plistreaz! 0 form! exterioara mai mult catollca .. In gener~, Biserica ardeleana are o. Duan~a. mai mult na~lOnaill.. ~ a neglijat co totul cultul ~i formele lui cu evlavia 10 slujba sfAnt:l.. Pentru aceasta s'au prod us goluri tn sufl~te!e erestinllor ortodoxi, tot asa de rnari ~i tot a~a de r1sc_aote ca ~i to Basarabia, Basarabia ~i Ardeal?l sunt pOIUXlopuse cu aceleasi e lecte: rnultimea sectanjllor. . Golurile sufletesti s'au f:l..cut: In Basarabia ?e f~rmalismul autocratic f;!.I1l onviogeri, In Ardenl de ra~lOnabsmul c

176

171

[:!.rll.evlavia cu dragostea paml la jertla, exte5faotll. ~i austeritatea personals. Faptul se concretieeaza In cazul candidatului de episcop, care, oereu1jind, se casatcreste, ~j a clericilor, care, nrcand treptele tnvll.lll.ma.ntnfui, se rusineaza de a mal purta haina oficiala ~i de a se mai numi preoti, Fa.rll.tndoiala, Biserica ortodoxll. rornana din Ardeal are meritul fiintani prin propriile ei fo~e cu lupta de veacuri, 3. Biserica Bucaoinei se desvolta tntr'un cadru mai mult academic, dupa drsp:!.rlirea !ji rapirea dela 1775. ASigllrarea Iondului religionar ~i Infiintarea Facultatii de Teologie ti da superioritatea unei ocrotiri culturale ata.t pentru Vechiul Regat cM Iii pentru Ardeal. I3el~ugul matei ial al fondului religionar Ins:!. 0 molesette ~i Ii da un aspect de aristocratie !iii indiferentism ra~lI. de nevoile poporului. Pentru aceasta ~i aid se produc golurl sufletesti, ce atrag pe sectantii eari Illlvll.lese cu graM. Un perieol pentru Biserica din Bueovina au fost Rutenii, De aeestia a scapat prin unirea cu patria mama ; tn schirnb, s'au tnmultit sectantii, Scoala teologica a Cernautului are marele merit 011. a format inteleetualitatea teologica ~i ierarhia In mare parte din A-deal ~i Vechiul Regat. Cu aceasta a contribuit la unificare a de mai ta.niu. protestant
rlorisata In slujba c) BISERICA ORTODOXA ROMANA DUPA UNIFICARE.

Situatiunea se schimba dupa alipirea provinclilor ce fusese sub stApli.niri straiee. In prirnii ani, stint desorientari ea ~i In toate celelalte rosturi sociale, Aceste desonentari maresc golurile sofietesti $1 Inmultesc sectantii, Credinciosii crestini ortodoxi se intorc de pe front ;;i din prizonierat cu totul tulburati sefleteste, Coutactul cu strAinii i-a schimbat cu totul. Nu mal sunt enoriasii Jinj~tili ~i ascultatori de alt;ll. data. Lucrul pastoral ~i misionar acum este indoit de greu. Clerul trece printr'o grea criza. In popor cuvantul sau ou mai este ascultat. La centru nn gase$te directive de tntarire, pentruca Iipseste unificarea administrativa, Se Incep tratativele pentru 0 astfel de unificare, Traditiile religioase ale provineiilor sunt asa de puternice, tneflt Irnpedica 0 totali!. unif ;?·'e. pan! Ja 1925, se labute ste a se face 0 lege cu un statut de unificare hlsenceasca, Dela

lege tusli pil.nll.1a adevsrata unificare cu ~ep~i~deri comune mai este vrerne. Co Invatamintul teologic OICI pinA la lege nu s'a putut ajunge. Framanrarea este putnnicA, ptDtruc~ fiecare provincie tinde sA continue pe drumul desvoltarii ei lstorice. De 0 direcnva cornuna in administrarea bisericeasca ~j mal ales In formarea culturala a scoalelor teologiee Inell, no se poate vorbi, .. .. Aceasra stare a dat prile j de abuzuri $1 a lngreulat foarte mult orisice Janduire admlOlstrativa ~i progres pastoral. Se lac Il1sa sfortllri mari pentru 0 complect:!. unific~re! caci ne amemnta lupta t'xterioarll Cll celelalte confesmnJ ~i mai ales (U puhorul sectelor, , . Credinciosii ccltelor l~i cer dn'ptun ronfesionale, pentruca ei au de ve nit cerateni al statului Tomlin. S'au facut fii p:!.'ta~i la bug. tul statului, desi au fo.ndmi ~i proprietati. In spe- ial catolicismul \ucre3zlI ocult ~I temermc In patura conducAloare. In marea multrrne a credlDcio:;;lior au patruns propagandistii sectari, cari fac rangii. . .. Sub firma une i vie~1erestine supenoare, tn~all nSlVIe-a mai tatea ere dJOrio~ilor ~i Ii strag In mrfjele lor. v.oit apa la moara ~i cu Indreptarea ealeodarullll asa de mult spe culara pflna. 'i'i de persoane cu raspundere tn conducer ..a neamului nostru, Criaa este mar e , pentrucll. Blserica noastra Ortodoxa Romina. nu este unifi -ara. De aceia ~i lupta de 100a.etate f.~a de celelalte co. [e siuni ~i secte e~te aprospe ri~.cantli. Dlscu~,unile din Senatul ~arii ell oeasrunea rat1fi:lI.rn. c~ncoodatului en Papa -re-su aratat aceasta. Datele statistrce dID dtlelara~iunea I. P. S. Mirropolit al Ard~alului, facuti\!. nnme!e episcopatului ortodox, sun.t ~~udultoare. . pe- ntrn aeeasta se irnpun masun $1 de umficare ~1 de lndrumare pe adevsrata cale de Intarile ~i progreso Problema se imparte In dona sectiuni. 1. Pentru present, esre lucrnl intern terneinic pentru valorifi .area crf'~tini5mului' ortodox tn euhul divic, ell OTg~niHrea parobiet, un misionari:m b,~e .pregat.it $i cu 0 via~a. mnnastireasca pIma pe e~lavle, dlsCI~hllats ~I ordOllatll.. IT. Pentru viii or, 0 te me inica orgamzare a !nv3lamllntului t~olog;r. lntre.ga preot.me orlodoxa sA fie asa fe~ fermata, 1001lt sa pOOlt! aduce In sanol Biserictl pe tot' eredincio~ii rata.c1ti.

1:

In

179

SECTIUNEA CAP. I.

r.

.MIjlOACElE URGENTE DE INTARIRE ALE . BlSERfCEI ORTODOXE ROMANE.

a) VALORIFIC.AREA CULTUlUIDIVIN.

Cultul este terrnometrul vie~ii religioase ~i cetatea ortodoxiei In fata seceelor 1}. Acesra este adevarol sf Ant ~i deaceia se lmpnne in prrrnul 10e valorificarea slujbelor dumnezeesti. Nil trebuesli uitarn di. ceremoniile suat 0 pavii.zA puternica Impotriva ratacitilor. Ele fae sA treaca din seeol In secol depositul adevarunlor sfinte, legAnd.Il-le de datinile publice, de practiclle observare In rmjlocul popoarelor Iormeaza monumente te meinice despre vechea ~redinta, care sa reziste tuturor inovatiunilor ne legiuite. Toli vrajmasil Bisericii au tnteles acest lucru. Dmtre numeroasele secte, ee au aparut in cursul vremii, nu este niciuna care sA nil fi atacat uneleceremonii religioase. Cultu] nostru ortodox este 0 predica elasica prin 10,tocmirea Iii executia lui. El repreainta un echilibru divin al mijloaeelor de educatie !Ii de desavarsire rnorala 2). 510jba divina,. prin alcatutrea ei ortcdoxa Iii tndeptinirea ei clasica, este un mijloc didactic pentru tntretioerea unei vie~i religioase active lotr'o deplina uaitate decredlata.

,i

Sa. dam vial:!: acestui cult, acestei slujbe, caci tre bue sA reeunoastem, ca,lo mare parte, ne-am anchilozat numai 'In forme. Nu pAlpAe foeul aaeru din slujba noastra dumnezeiasca. Aceasta este marea lips a. pentru care credineiosii se rscesc, ee tndeparteaza ~i ne pll.rasesc, iar sectantii Ii atrag ~i ne atacs, .. . .. . Avem mari scaderi In eficierea cultului nostril, pentruca· l-am neglijat, ca ceva tnvecbit, d.m alte vrernuri, Am cresut cA-1 putem lnlocui co alte parti, cu alte talente 1i pregatlrl mal mult pama.nte~ti din fil.n~a uoastra, Ca.n~ ne gil.ndim III. aceste scaderi, ne lnJnc.o~a~ S1. Ie ~al -amintim, cllci ne ternem ca, .In locul binelui ee-l dorim, vom face rA:1l1 care nu-I voim, Nimenea nu se ocupa pe de disciplinarea ~i Infiac1irarea slujbei sfiate. Discutam toate problemelec.u .!Ii farll legAturA de misiune~ noastra: Ne frl!m~ntam ani de aile, In ennsilii~i adunari, ell legl r~gulamente pentru toate ches.tiunile.~xteme .~iI?Ama.n~ ;testi ale preotiei noastre, numaj. de tipicul slojberafinte -ou se au de 0 vorbA. Vin candidati la hirotonie farA sA aibA ideie de imparfirea sf. Seripturi in serviciul divin ~i litra 0 clarificare 2. momentelor tn1\~ltoare, care sA-I In·c1l.1ze2~ea~i sA-Ienluziasmeze... Cine a dat ~i dA importanta acestui fapt? ~i cine mal crede dacestealn~2.lllnA mai mult decA.t 0 disertatie litera,rli, ded.t 0 eontabllitate -parohiala sau banes populara] In toate vremurile Biserica ortodoxa a fost 0 ade-vAratli mama ocrotitcare, tndemnatoare ~i povatuicoare, pentru neamul romauesc, pr~.n t;ransp.ortarea .~rtisticA . ~ slujbelor sfi.llte~i evlavia slujitorilor ei. Preotu InsuBet!P, de focul sacru al credintei creiltine ortodoxe au Iost ~devarati pa.rin~i, care aucondlls poporul prin grelele lmpreJuraxiale vremurilor numai ell evlavia 1.0 slujba.sfAnt! ~i cu exactitatuvietii lor. Rugliciunile~I ..c;1nt'anl.e lor au rniseat snfletele, au IntArit sentimentele de buenrie, de sperantA ~i de sUnt eatuziasm mai mult ~i mai ell putere -decat orisice predica.

,i

it) CUL TUL

CRE~TIN ORTODOX ~I IMPRE.JURARJLE VREMURILOR.

I) Eeon. P. VioU1~sc" .• ('ullu! ~l Er'2!!!~·. Pire§U 1926.p. P. 10 ~I 164. 2) IOcQo. P. V.lotllescu, UP. en, p. p, 80 ~i 171.

Vitregia vremunlor Insll. ne:a adus. la. u? scepticism ~e1igi05. Am ajuns eel mai pn~m evlaviosi iii cu eel mal

181

180

putin respect de cele sfinte N . vatatoa~ e , izvorata din e~la;ia sfu.~a, avern Irumusetea tnveac~lu .. XVIll ~i apoi duhul revJ IClorsfiote: Fananousmul eu v jelia atelsts ce II d. d .0 utronar din veacul XIX stramoseasca, o:-a adus ers'A acinat mantuircarea crt.dinJ"" cresuni .. v mismu I ortodox nu-si n stare de add' OVt I practic clio ., vrem' un gre I ne-ae desnadaiduiva onfica t xrste nta. Aceste y mal ' e ne-au fAcut sa scostem d I J U~~' ne-au demoralizat !iii I~r sfinte 'Ii a slujbelor ~~ .or mea zi.lei valoarea r~gevme. aJuns sa ~u .Ie mai pntuim. Insusi noi sluj.torii am CUprlD$1 de moder . rAm valoarea cn'tului 1~ls~olln a e:-teriOliza totul, igno~u. ne simtim atrasi s rePI:tatea lui ~al:toare de vi~tli. ~I.CI 10 vremurile de Pabsol ~: incalzi In lata altarului IDe ~a; 'liede astazi bjsenc~ concentrare sofieteasca: mangaletoare, rnacar in D ~ .~rcf~ate cu acea evlavie reculegere ale Postului rna u~I~~)le st In saptamanile de ca Anllm !v;nanul, fAc!ndrr:n I~~ ~ai lacTamf'8z1 aSUzt ~D~.a1llnt It stdpdnut flie it ~,:ADII !II rosnnd n gllciuDfa; plJu d« mulle. olmbl.ii .;; tie, Duhl,i LTanadviei, ol "" 1IIi-1 da mil' (Sf. Efre /NinfH Ii 01 pdtp'it de, iiu tn fiecare 'l.i dupa ca m ITUI), alature a de ere d nci . . bA . ' '" pre urrna po t l0!ill lZ vnoare? Cme? Unde rnai vata predicii lntr'ade var de contemplate ale anului f este Iretngerea in vre murile pen~u tntarire, pentru mantu~r:c~ e locasuri de pietate, culm slant, cu care apoi . . :;;. pentru aplilld. re a fo N' I ~I nOI sa putern t al' I P u mal credern In act-stu n~ '1.1 ~i lumina? ~:. I ~~tru .aceasta nici d-agoste n~ ~u_ mal nadsjdoim In S oJ. e ~I nil De mai atra al avem pe nrru astfel de lumina Iosforescents ce Suntem mAdd,ri In schimb noastre. ' icareste din asentimea mintii

"Il1~otui. Nllm"!.i calea rogei sfinte ne \eagl taioic cu Mlin1:uito ll ChristOs. de uoue putem avea tot darul l;d tot fl .adeva.rul. Singur MlotuitOIl.I1 Christos ne losuflc~e~te ~i ee lntare~te tn eaile virtu\ii pe noi, slujitorii Lui. Pnn noi apoi, <:30 vase alest', lndreaptA 130 calea m&ntuirii pe credincio~ii asculta. tori. ,) EXEMPLE CONVINGATOARE !?I CONCLUZII HOTARATOARE. Oric!t de mo;!erni am 6., nu avem en ce loloclli cultul divio, mai ales pentru marea multime a credincio~ilor. I05U~i protestaotul E1tgen BeTzitr aflrml ea "rugaciunes ~i c!ntarea traduc mai siocer dedt predica, sentimentele. de bucorie, de sperap\a. ~i de sf!nt entoziasro al comllnita~ii.caut;'!;m eei dovediri la autori straini, c&nd DAr CII ~') suntero mi~ca~i. panl'J. la lacnmi de tfectul ee-l vedem aproape zl\pic la s'lljitoti ~i credineio~i de a-i oo~tfll Bisericile en sfinte moa~te ~i icoane miraculo3se suot pline ~i eeTcetate zilnic, iar prf'o\ii evlavio~i sunt d!llta~i ca larba de leac. La simplu\ ~) smeritu\ preot C,msto1!tin Gd-ucd, Iost paroh la biserica 51. Vaslle-T1lta.ra!ii din lalli, veneau crediocio~i Ili de prio Neam~ ~i TIac3u. t De ee] Peotruc!!. stujea cu 0 a'jla ev\avie !ii dragos e ~ncfj,t In anumite zite, mai ales din posturi, nu se lotorCea acasl!. deb bi:;ericl, dedit to miez de noapte, clintAnd: "I ala 1nirele vine in miezlII 7UJPlli # ,ericUd esi« sluga pe
I

SId

care

Daca ptma. la tn rlitacire acesta este .adeva TU,I oare trebue sa ne alunda ._ persi mrrucrre ~ Sectel d ..m sten~a In rillicire ne-o e au asalt ~i tocmai ceasca .$1 sA De tnlocuiasca oresc, pentruca sA ne nimi-

Iesi Prirnul pd' unct e re:zis~en~l ~I. f 4li de celelalte coo. I lun~ istorice $i tmpotriva s or, CI a noastra S~ ectanplor nu e comb t ne Iota . . ~ De combatem . a a erea I rim pe noi. Pe noi t . p catele noastre !$i s.:i I~~rca.ndu-ne la viata stram~S:a~1l n~ yom tntAri, decAt sfiote cu acea evlavie -te~fir ~A ~~ d~nd ,,;ata sh'jbeIC , slOgura ee De poate

0 va ofla p~ivegftlnd •. Era apoi duhovnicul intelectualitr.~ii din la~i. Prin aSlfd de exemple, ce din nelericire suot dara .avis', se do"ede~te en prisosio\a cl!. .cultol une!ite laolalta seotirnentele Depuse to ordme ~i transforml!. 0 relia gill.<:it3otenedefinita. mtr'o cOD$tiin~a rellgioad, individual !ii eolectivll .•. CAd: sentimeotul re1lgios cheamli. cultul, iar iune cultel CTf'aza coO!?ti1ota religioasli. ... Sfin\ii Pario~i au Iost coovinlli, cll nici 0 relig lin poate sa traiascA lar:l cult ~i lala de simbolei ~i eli. iunii oumai cultul ~i s,mboalele eoncretizeazl!. uoitatea r relig ~i 0 lace sl'l rezi5te tmpotriva tuturor rata.cirilo sect are

I) Or. Kob~rl WIll .Le (ulte. ~ud~ d'h1slolre el de philosoph;' Cll 1lIells.S. Paris 19l5. "ag. 2.64. clt&t ole fe. P. Vblllles • op. cll. pull· 93.

*;

,.11-