Sunteți pe pagina 1din 178

59265

METROPOLIA
ROMANILOR ORTODOCSI
DIN

UNGARIA 9T TR,ANSILVANIA.

STUDIU ISTORIC
DESPRE REINFIINTAREA IIETRoPoLIEI, DIIVIPREUNA CU
O COLECTIUNE DE ACTE.

Nn'I iNs.{,ncTNAREA CoNSISToRIULUI mETRoPoLITAN


DE

Dr'ILARI0N PU$C4.RiU,
scEruNDBIT, VTCARTU ARCETEIrSCO"ISC. VICE-PBEIDDINTE lL ASOCTATIUNTT IENTAU Lt.r.
norriNl sr cULTURA popoBuLor RoMiN.
-' :_: --. -
. , Af.. * i:. ;\!
r 'F{BfffiftiC e\
'"&y-t#
-<+x"*€@&;HF>*#=-
SIBIIU,
TIPARUL TIPOGRAFIEI ARCHIDIECESANE
1900.
59265

Precuvdntare.

finem rle tleltuintd, a ardia iu precurr6ntare inclernnttl rnai cle


apr6pre la compunerea opului de fa!,6,. in anul 1895 implininclu-se 25
c1e ani dela intloclticet'ea constitr,r!,iunii n6stre lliselicesci, ctlpl'inse in

59 265 ,.Statut'ul organic'', sect'etaliul Consistoriului nretlopolitan, tll Leontin


Simonescu. plesentA,tlcl in ;edin!,a consistoliului met'ropolitan clela 6
I\{aiu ploiectul de rapolt, cd,tri, Congres clespre periotlul ultirn cle trei
ani, fd,cir in acel ploiect de rapolt riu leasumat scurt, despre uuele
., , DcuTi crccl tot-odtttci ;i oceea, cii cei ce tor ntai - mai insetlnate clin viata ndstrd, constitu,tionald, bisericdscd,
momente
scrie chLpci nst.ct in. acdstci tttaterie, se uor aclopera de
in timpul cie 25 de ani dela intrarea in viali, a constituliunii n6stre
btutti seanzti a-l mtti incleplini clultti ntdsttt'ct' iso*6rclor,
bisericesci. Asesorul cousistolial, cll Ticenliu Balleqiti. reler'6,ncl din acesl
ce le tor stcr la clisposiliurc.
inciclent. cA,t cle folositoliu este a ne cia seama clin cA,r'rd in ci,ncl despre
Prefa(iune lr Vechia trletropolie de Nicolau Popea' melsul afacelilol n6stle ltiselicesci. pentlu a cttndsce factolii favoritori
qi imperlecitoli la nisuinla n6stri, spre pl'ogl'es in desvoltarea rellgi6s.i,.
molald, gi culturald,
- ;i trd'gdnd totr.leoclati atenliunea (jonsistoliului
metlopolitan la aceea imprejulare' c.i, o palte insetnnatd, din actele pri-
vitdle la reinfiinlarea meilopoliei nirstle nici astiicli nu sunt publicate,
6rd, citte sunt publicate. sunt ici-colea risipite in cd,r!'i ;i blo;uli. clintre
cali multe nu se mai afld,, -- a ploptls, ca 'din incidentul aniver'
[ -7*i-;iv,'l.;r, i s'.rii (Ie 25 ani dela organisarca bisericei n6stte pe basa Statu-
I lftttrl r" r I tului organic sd se pubTice un memoria desp"e wiafa ndstrd' con-
stitufionald. bisericdsce, Jn legdturd' cu publicarea documenteloP
istolice d.e sp ze lnliint area metiop oLiei", popsistoliul metropolitan
A['seeo. 6sl
pliir-rincl propruerea. a incleclinlat ac6sti, lucral'e uuei comisiuni cle tt'ei,
in pelsdnele meml.rrilor consistoriului mett'opolit'an: cld. \ricenfiu Balleqiu,
Leontin Simonescu ;i subsct'isului, cat'i s6 comptinfl metnoliul, sd com-
lrleteze clatele istorice desple infiin!'at'ea metl'o1loliei Ei sd lapolteze Con-
sistoriului metropolitan. Congresul nostrn na,tional-l.riserice-qc, intrunil
IV

in acel an in ;eclin,ia sa a III. ctela 9i21 \'Iaiu 1895, sull Nr'. protoc. 49, altatere dela ac6sta nurnai intr'ati1,ta, inoflt, acto ornogene, pentlu rlai
a aprobat acest, cotlcltts al (lonsisloliului rnetlopolitan' ltuna cuplindele a lol', s'&u fjnlpat, la olaltrt, fild, stricta oltservare a
Comisiriuea ac6sta uepr.rtOnrl iusrl pl'esellta luct'alea sa p6,r'rd, la orclinei chlonologice. 0ele rnai rnulto acte se leplocluc in limlta ori-
anul 189?. liugt'esul, intlunit ;i irr acest ar.r, in ;eclinfa sa a lV. clela ginala, in cale aLl I'osb conoipiato. Utrolo sunt in tladucele lonrd,nriscS,,
4/16 (Jctol-rle sub Nr'. protoc. 40. tlec0ncl preste o plopunele facut5,, pi'ecum s'au aflat, in a,r'chivcle nrchioliiscopici qi nreh'opoliei clin Siltiiu.
ca sd se publice corcul's pleld,nga un ptetniu peutt'u ac6-rta luclare, Colecliunea culllin(le tot, ce o r.lo 6r'e-calo intelcs; qi cleclem, ci,
la a-ciguralea clat5, tle pleserliutele Conglesului. metropolitul tr'lit'ou este aiA,l de completii. irrcA,l cctitoliul qi rurmai rlin cetilea actelor
Romanul. r.les1:rre iucredel'ea sa in bi,l'balii esrnili clin palbea Consisto- sd-gi p6ta folma o irlee clat'ii, rlcsplo sttrruit6r'ea luclale a vleclnicului
lir"r'lui nreti'opolitan. a clecis a se lndruma Consistotiul metno- alchiepiscop ;i metlopolit Anr.h'eiu Balon ,le $aguna si a altor: fi'untasi
-
politantrsdpund'ilTlucraretapticd'cetmaicur€ndelaborarea distingi ;i zelo;i ai ncarnului nostm pentru cmancillalea ltiselicei n6stre
memoriului istoric deq)re restaurarea metropoliei qi despre clin stai'ea ei uniiliti. cle ma,i 'nainte.
viala n6strd, biseric'scd, Ln primii 25 de ani deTa lntPoducerea Colec,tiunea actelol', ce o plesentfl,m aici, ui-a selvit cle ltasS, la
c oist itu,t iunii b is eric e s c i, q i a r ap o rt a d. e sp re re sult at
1a C ong r e su I
stucliul istolic, cuplins ill partea plirni, a c[r'!ii n6stle; e& va rdnd,ud
ordinariu urmd.toriu. insd cleschisi, ,;i pentlu viitoliu, ca tln is\rol istolic plet,ios, ol)iectiv
l' acestei repe!,ite i'rsa.cini'i cli' partea Congresului, dupi,
'r.*a
coiltelegere ii.rtle merlljrii comisiunei pi cltqrf, statorirea unui program
gi neincioelnic pentlu postelit'ate, ;i cu cleosebile pentlu istolicii rom6,ni,
cali se vol' oculra cu sclielea istoliei n6stle ltiselicesci Fi na,tionale
cle luclire.cacl6nil asqpl'a sul)semnatului salcina, a hrcl'a partea isto.-icd'
in cele clin urma cinci rlecenii. Din ea rror invdia genelaliunile I'iitrile,
a memoi.iulni clespre I'estaui.area nretlopoliei. ;i in legaturd, cu acdsta
tinerimea romd,nir, ;i mai ales cei chiemali ca conclucdtoli. fie in biserici.,
a face colecliunea actelor. plivit6r'e la t'estattt'area metr-opoliei qi la fie pe terenul national. ce lrdte plorluce inclecler-ea in a,levdl si ,,h'eptate,
clesp[llilea ierarchicS, a Ror.nd,nilol cle cd,tri, S0rl-ri. am compts opul
c6,t bine si folos acluce energia, tiria caractelului Ei devotamentul
ile fa!a, care cu aprollarea Consistoliului nletropolitan s'a ;i clat pentlu binele obqtesc. Fie, ca aceste virtu,ti sd irnpoCol:6sci, pr.e toli
in tipaliri.
-E'rinenlia fii bisericii ;i nalionalibilii n6stle, cali vor fi chiema.ti cle conrlncetoli.
Sa, inalt P'easinlitul Do'r' a.chiepiscop ;i Dletl'o'olit,
Ioan }Ietiai.ru. c1up5, ocrlpar.ea scaunului metl'opolitan. iDte[rplat5, cu S i b i i u, Schirnltarea la Fa!a. 1900.
inceputtil anuhii 1899 a bi::revoit a !in6 ;i cestiLlnea ac6sta in cle-
apr.ope eviLlenii. facOncl posiltilele inlesnili pentr-u i*esoh'irea mnlta-
mit6re a ei. Dr. Ilarion Pugcariu.
Caltea acdsta at'e cloud pi,r'!i, 9i adec6,, pat'tea primi', care criplinde
o espunere istorica a llct'arilot' peltrti reilfiiu{alea metlopoliei ortocloxe
romane clin ungaria gi Tr.ansilvania, qi peDtlu despd,rlirea ieralchica
a RornA,nilor greco-orieutali cle citt'a, s6rlti, pe basa actelor esisteute.
in ac6st5, parte se arat5, pas cle pas, cunl s'a lucrat in tirnp cle 16
ani ;i cAte gleuti,li a intiDrpi[at causa sd,nt,i, qi drdpi6' a Romd'nilor,
pana, ce a fosi incoronati, t1e succesul cel stli,lncii plin cflqtigat'ea
metropoliei si a autonomiei l:iselicesci. Paltca a r.lotta esto colecrt,iulrc&
actelor. plivit6r.e ia acele lucr.frr.i. fdcuti, i1 ot|.11t,i llttrlltologit',/1., trtt
Indice.
rrg.
Reprivire in istoria bisericei ortotlocse romine gi sOrbesci din Austro-Ungnria 1-41
.4. Bisericn rominlt 1-22
t-7
;. llf i",fl:'il";,Tli. ""ro*"qi"""" ?-16
t7-22
3. Snb Cma thbsburgicii. Unirea
B. llisericl s0rbdscl 22-11
rI. Privire generald, asupra lucrS,rilor pentru reinfiinlarea metropoliei Rominilor
orbodocgi alin Ungaria qi Transitvania Qi pentru despir{irea ierarchici a Ro-
mi,nilor de S0rbi 42-38
IIL Espunerea in special a lucri,rilor pentru reinliin{area metropoliei R'om6'nilor
ortoalocEi d.in Ungaria gi Transitvania gi pentru tlespi,r$irea ierarchicd' a Ro'
ml.nilor cle Sdrbi s9-1?8
e) Anii 1848-18G0 . 89-128
1. Pr.sii primi pcntru reiudinlnrcr mettopoliei ottodocse romirne . EC-108
A. Din p,rrte* Rominilor din Uugnrir qi p;"lLlile biinr-r(cne. . 89-101
B. Rominii clin Tronsilrtnit . 101-108
2. Sindtlele ep*rchialc din Sibiiu qi Arld, (innte la t. 1850 . i08-114
3. Confetin(ele episcopesci in Vient, 1850-1851 . 114-121
4. Sinoclul clectotal tlin Carlovit rlcln 10 )(ov. 1852 , 121-128
it) ADii 1s6o-1s70 128-i78
1. Prsii renoiqi Pentru reintiinlrrrer urettopoliei . 128-152
2. &"in6ing*ten lirpticir r metropoliei. 152-163
3. lnttticularca ;i constitniret ruetropoliei tomiine 1G3-1?8
I.
REPRIVIRE ilU ISTONIA. BISERICEI ORTODOXN NOMRNN
ST SNNNNSCI DIN AUSTRO-UNGARIA,.

A. Bisorica romA,ni,.
1. Sub regii Ungariei. Bigerica romdndscd qi-a luat inceputul
Dacia. Urme invederate
deodatd, cu col6nisare-a poporului roma,n in
despre continuitatea esistenfei ei in pd'rfile Ungariei se afld' in
abundanld sub regii Ungariei. Poporul magiar, dup6 agedarea
sa in f6rd,, se ficrl mai intaiu cunoscut cu religiunea creqtind, dela
poporulromd,n,careBefinead.erituloriental'Printulmagiar
r"g"ot preste Ardeal, Gyula cel b5,trd'n, a mers pela anul 948 la
co-nstantinopole qi a primit botezul dela patriarchul Teofilact;
apoi la tntdrcerea sa acasr, a adus cu sine de acolo pre ieromo-
nachul Ieroteiu de episcop al Ardealului; de unde limurit se vede
cd dinastia sa cu fiee sa $arolta, mama SA'ntului Stefan, primul
rege aI Ungariei, ca 9i locuitorii !6rii se fineau de biserica orientald,.
Ducele Ungariei Voicu, fiiul $aroltei, cdsS'torintlu-se cu Gizela'
principesa de Bavaria gi sora lmp6ratului german Elenrich, carea
ca catolicd, adusese cu sine qi episcopi catolici la curtea ungariei,
prin influinla acestora, trecir la biserica latind] sub numele_de ste-
ian, priml rlela papa Silvestru II. cor6na legald' qi titlul cle rege
apostolic cu inclajtorirea: a converti pre toli supugii sei la catolicism.
Siefan, oare pentru zelul desvoltat in favorul bisericii apusene, fil
declarat de s-ant, primind deobligamontul: a aduce la ascultare de
papa pe cumnatul seu Gyula cel. tindr, pornl resbel in. contra
rdpindu-i clomnia preste Ard,eal gi ducondu-l prisoneriu
"""rtoir
in Ungaria dimpreunb, cu cloi fii ai lui (anul 1003); de aci incolo
Ardealul se administrd ca provincie ungar6'
Geiza f, prec6,nd era duce al Ardealului priml dela tmp6ratul Tot asemenea impregiurdli 9i anumit porsecu{,iunilo prosoli
bizantiu Michail Ducas cor6na de rege ortodox al Ardealului, ins6 tistice sub Ludovic I. au contribuit la emiglarea Marmalog"nitor, sob
la anul 1095 ajung6nd rege al Ungariei, lmpreunA, cor6ua latin5, Dragog preste Carpafi, fund6nd acolo principatul Moldaviei, (1360).
dela papa Silvestru II. dat5. regelui Stefan, cu cor6na primibS, dela
Illichail Ducas, pe care sunt ilustraf,i s6,nfi de ai bisericii orientale Cumc6, at6,t Radu Negru la Fdgdrag, cdt 9i tsogddnescii ln
cu inscripfiuni grecesci qi portretele lui Ducas 9i a lui Geiza. Cu Marmafia, au avut la curfile lor preofi gi archierei do ritul oriontal
ac6sta cordnd, se incoron6zd ast5,di regii Ungariei. afari de natura lucrului se vede apriat de acolo, c5, Radu Negru
Raportul intim, intre Ungaria qi statele ortodoxe, susfinut prin indatS, dupi trecerea sa la CAmpulung a ridicat o mdndsbire cu
desele clsdtorii ilrtre dinastia ungari gi dinastiile domnit6re orto- biserici imposanti d6rnn5, ds biseric5, catedral6. Cu organisarea
doxe 1), aduse cu siue, c5. sub dinastia Arpadian5, biserica apus6nd, politicS, a noului stat se desvoltar6, 9i instituf,iunile ierarchice,
nu se putir consolida in Transilvania. Un av6nt mai mare se dddu precum: transmutarea episcopiei din Severin la Rimnic (1304). sub
ins6 ei prin colonisarea Sasilor in Ardeal, qi alte pE,rfi din Ungaria, nume de Noul-Severin, infiinf,area episcopiei de Algeg gi numirea
ceea-ce sti in legdturd cu espeditiuuile cruciate. Aceste espediliuni cea veche a metropolililor din T6rgovigte de rnetropoligi ai Ungro-
cruciate trdg6nd cu sine o mulfime nenum6ratd de,drneni lipsi$i Vlachiei, adec5, a Vlachilor din Vlachia qi pdrfile ungare.
de pbm6ntuli, mai cu s6md, din qesurile renane prea des lmpoporate, De alti parte, dupd, trecerea Bogdanescilor in }foldova sta-
au l6sat in cdldtoria lor spre orient un gir de colonigti nemfi priu bilindu-se Suceava de regedinld a principilor domnitori, tot aci se
Scepuqul qi Satmarul Ungariei superidre. precum gi mai departe tnfiinfd, qi metropolia, 615, dintre boerii rema.gi acasd in Marmafia,
prin Selagiu, Deeg, Bistrifa, Rodna, Reghin, Murep-Vasarhely, Clug, Balit5, Vodd gi Dragu Megterul fundard la anul 1391 m[ndsiirea
Turda, Aiud, Alba-Iulia, apoi prin pirfile meridionale ale Ardealului, Sd,ntului Michail in diecesa Muncaciului subordinatd metropolitului
pe Nlureq, T6inave, Olt, incepOnd dela Or5"qti5, pind, la Baraoltul de Alba-Iulia, intdritd qi prin decretele regelui Mathia, la anul
s6cuesc. Papii incuragiafi de aceste succ6se triuriserd apoi cavaleri 1479 qi a regelui Vladislau din anul 1491 qi 1498.
teutoni, se ocupe f6ra BA,rsei, pe carea Andreiu IL li-o conferl cu
Deqi, dupd, episcopul ortodox al Ardealului Ieroteiu adus din
privilegiile dela anul 1211 qi anul t222 qi fundard mdnd,stirile clela
Constantinopole de principele Gyula cel bdtrdn, din causa intune-
Kerts in !6ra Blachilor de Fdgdra? $. a. cimei evului mediu, nu se pdte ar5,ta un conspect neintrerupt aI
intre astfel de impregiurS,ri Radu Negru Vod6, clucele FIg[- archiereilor din timpurile mai vechi, cari i-a avut biserica rom6,nd,
ra.qului qi al Anrnagului ridicA,nclu-se dela X'd.gdrag a trecut preste ortodoxS, din Ungaria qi Ardeal, 'totupi din alte date, precum s'a
Carpali la Cd,mpulung qi Argeg, 9i adnexd,ndu-gi pdrfile oltene ale vEdut, resulti cu deplin5, siguritate, cd, acea bisericd a avut ierarchia
Basarabescilor a fundat principatul Vlachia, reservA.ndu-qi totodatd, sa organisatd.
qi titlul de duce al tr'S,gdragului qi Amnagului, ce I'au purtat 9i
succesorii sei pdnd, in seclul XVI. (1512) cu dreptul a conferl gi Cipariu dupd, Clein aduce pe basa unor diptich6ne aflate
rnogiile boerinale. prin archiva metropoliei -de Alba-Iulia, acum parte arsd, parte prd-
pd,ditd, prin revoluliunea clin 1848, parte qi instr6inat5,, o listd, de
r) Bela II. (1131-1141) a luat de so{ie pe Elena din Serbia, Bela IU. (11?3-119ti) pe Ana metropolifi ai Albei-Iulie, dupi cum urmdzd:
Comnena dio Bizan(; sora lui Anclreiu II. (1205-1235), Mrrgareta dup[ Irac Angelos; Bela IV,
cu Mnria Lascaris (12t14); fata lui Bels IV. dupl Asen din Bulgaria-Ylachir; feciorul lui Stefan Ioan I. anul 1348, Nicefor 1366, Theofan 1376, Nicefor II. 1402,
V. L*dislau IY. a luat pe fata cumanului Cutean (1272-1290) {. r. Dionisiu 1404, Nicolau I. 1426, Arsenie 1428, Euthimiu 1436, Ba-
1:lt
-4- -5-
siliu 1458, Nicolaurr. l459,Theodosiu 1420,) roanr[. 1b06, Theoctist
I619, Gerasim 1521. Afar5, de md,nS,stirilede pela susnumitele episcopii, se mai
amintesc, in istoria bisericdsce, a lui $aguna, mS,nd,stirea Deda
Sufragane metropoliei de Alba-Iulia dupd urmele istorice au
- urmd,t6rele episcopii: r)
{ost l6,ngd, Sasreghin,Prislopul l6,ngd Hafeg, Plosca l6,ngi, Huned6ra,
SamogfalEu l6,ngd Clug, mdnd,sbirile din f6ra Oltului la Berivoii-
a) Beiugiu in Ungaria; s)
b/ Bistra in Ardeal;.) mari, Sebeq, $ercdita, $inca, Pergani, Venefia, Comana, mai de-
c] X'Sgdraqiu in titlul metrop. Varlaam; 6) parte pe OIt in jos: md,ndstirea Sd,mbetei, Porumbac, Scorei qi
d) tr'eleac l6,ngd, Cluq; s) alte multe asemenea, pe sub p6lele Carpafilor dela Turnul-roqu
e) Galali ldngd, Olt; 2.1 pd,n6 Ia Vulcan qi prin Banat pbnd, la Orgova; urmdtdrele mSndstiri
/ Gedgiu tle sus; s) de prin Banat: Gredigte, Varadia, Morava, Partoqiu, Ciclova, Re-
g) Marmarogiu o); metea, Iripova, IIoclog, Clitura, Carasiu, Plavicevifa, Monostor,
D) Mureqiana (la Cinade), unde S. Stefan bit6nd pe Aptum Illidici, S. Georgiu etc. r)
botezat Ia_ Vidin, pune in mdnEstirea grec6scd, de episcop pe S. Sub regii apostolici ai Ungariei pd,n5, la cdderea dela Mohaci
Gerard pela anul 1035; r9 se vede a fi preclomnit intenfiunea de a catolisa, 615, nu de a
i) Oradea mare; rr) sterge cu totul aceste m[ndstiri multe romenesci, cdrora numai
fr/ Satmar; clupd unire li. s'a dat lovitura de m6rte. Restul I'au luat S6rbii.
1,) Silvag; ,,) D6c5, regii Ungariei, tlin casa Arpadiand, stinsd, in ramul masculin
nrl Vadu; 's; cu Andreiu III la anul 1301, s'a urdrginib a-qi implini misiunea
n/ Episcopia Timigdrei qi Lipovei; lor apostolici, mai cu s6m6 lntre marginile regatului sEu, apoi
o/ Episcopia Caransebegului pi V6rgefului; regii, cari au urmat pe linia femininS, mai lnt6,iu din casa catolicd,
p/ Jenopolea, ce se numia gi metropolie; Anjou din Sicilia, Carol I (lSO7
g/ Cumania; 9i Ludovic I numit cel
Mare (1342-1382), au fost mai -1342)
r{)
cu s6mi aceia, cari mai pulin
r) Pe Ioanichiu pomenit in diploma lui
Matbia, regele Ungariei, dela a. 14?9 nu-l numesce,
dedafi cu,populafiunea qismaticd(r, ln zelul lor de mari catolici aduqi
t) Ye{i Cipariu: acte qi fragmente lgbb qi Istord bis,1860. din Italia, nu s'au mulfumit cu convertirile de acash,, ci s'au v6ifut
r) Amintit in erter lui luocen{iu IIL din $aguna-: p.
auul 1205,
r) ln diploma metropolitului Stefan din m. 16bL
II. pag. tt{). inclernnali cle a atdca 9i pe locuitorii din principatele romane,
bulgare qi s6rbe, ce se aflau in prima creare a independenfei lor.
. * 2,1.. Euchol. a- 1689 qi in diplomr dat!. rui Daniil ve{i Documeute penh.u rimb[ gi istorie
de Dr. Ilnrion Puqcariu. Tom I. pag.202.
.) Po€mation pag. 96.
Dupd, ce Michaiu Basaraba refusd, provocarea papei Ioan XXIf
) VeQi Clein Diction. 11169. clin 1327 cle a primi pe cd,lugdrii Dominicani pentru propagarea
.) Diploma Isabelei din a. lbb?, Benk6 Milcov II, pag.
e) lu Euchologion *u. 1689 qi in
14b. catolicismului qi estirparea qismaticilor, Carol Robert, regele Un-
diploma citat[ de p'rry p. CO9.
r0) Ye{i qi Isitria lui Yelia
Tincu, pr*y I. pag. 290. gariei, la instigarea papei intrA, pe neasceptate in Valachia cu
lll 9"r:"tl din BmSov din 1b91, Ddteria lui Genattiu din a, 162g, Velia Tincu. putere armatd (1330), carea ins6 strlmtorati intre munli fu nimi-
rt) Euchologim tle an. 1689.
18) Diploma lui
Simeon StefsD ls pray, p. 40g.
citd, de Romdni, incA,t regele Carol de abia scdpd, cu fuga in haine
! Diu diplona lui Iorn Hunyadi ilin an. l4b6 (r Die Abst der Romd,uen, pag. 920) se schimbate. Papa revoltat de acest desastru, provocd (1334) pre
constat[ esistenla vlldicei Ioau de Kapba, episcop al Vsl*chilor lu plrlile Solynue] iuo", credincioqii sei din Ungaria, de a se scula ou tofii asupra $isma-
Ho-
nyatl. Cipariu (i1 Acie p. XYL) aminteece de un epircop Mateiu al -sebequtui,
Hunyail c6rc[, a-l uni cu biserica catolicl.
ie c"rete foaiae
!) Yelia Tincu, Istoria biser., Sibiiu, 1865.
-5- -7
ticilor, promifdndu-le iertare de pEcate tuturor ceror co
morli s6u vulnerafi in bdtaie, qi puse la disposif,iu.r., ,ogntoi ar cdd6 $dranilor din Ungaria sub condrrooroa sdouirrlrri l)ozsa, oaroo sldbi
o puterea Ungariei intr'ati.ta, inc0t ac6sta trobul sd cadd, la Mohaci
terfialitate din diqmele preofesci spre scopul acela.
(1626) un seclu gi jurndtabe sub domnia turc6sc[.
Tot in sensul acesta. urmA, 9i Cleurente VI (136l) cu
urmdtoriul lui Carol Robert, regele -papa 2. Sub principii calvini. Reformafiunea. Aspira$iunilo pontifi-
Ludovic I, trimif,dndo-i pu cilor romani ca pretingi locoliitori ai lui Chrigtos, do a supuno std,p6,-
cdlug'rii minorifi, ca s6-i introduJ' cu puterea ln
spre con-verti (ne.
ferilo ronrAno, nirii lor t6td, luurea, de a suprematisa chiar gi capetele incoronate,
-a-i res'taura,nd qi episcopia Mil- de a terorisa pop6rele prin incuisifiuni, prin anateme, prin os6ndiri
covului, 6r la anul IBZO -!la11i_romd,ni),
Urban V provocA, pe Vlad al la m6rte, de a-qi aduna cotnori lumesci chiar gi cu vinderea de
qi pe Latzcu al Moldaviei la unire cu Roma, ius6 Valachiei
)
pentru-cd, apropiindu-se tot mai tare invaeiunea
fdrtr, succes, cele sfinte, paralel cu o vi6f5, necorectd, co se inrddicinase nu
turc6sc[, ,"o* gi numai in curie, dar gi in nenumEratele mindstiri, au adus biserica
regii Ungariei aveau mai. mult lipsi de alianfa cu principii
decd,t de propagarea unirei cu i,o-".
romtni, la la o rupere de disciplind, qi la o stricd,ciune a mo-
decS,clinfd,
ralitdgei, fafd, de care a, trebuit s6 se ridice reacliunea gi resisbenla
Dupd, cd.derea aliantei cregtine faf[ de Turci la
Nicopole (13g6) cea mai inverqunatd prin pornirile reformatorice.
principii rornd.ni djn valachia 9i Moldavia preferau
de a intra in Din doctrinele reformatorice au resultat confesiunile Luthe-
legdturd cu Turcii, dec6,t a cdd6 sub hegemonia
periculds[ , ,"gito" ranilor prin ferile germane din nord, ale Calvinilor prin ferile
apostolici.
laline, ale Anglicanilor prin Britania, cele sociniane prin ferile de
Papismul catolic in urma estorsiunilor de bani pentru jos, prin Polonia, pd,ud qi prin Ardeal, qi alte multe secte ale acelora.
purtarea
expedifiunilor cruciate qi pentru forlirire proselifistice Aga ierarchia latind in loc sE se l6f6scd, preste lumea intr6g5,
din orient,
ajung6nd pind, la odidsa vOndare de induigenfe, perdr\ mai jumdtate din Europa occidentald', gi prin persistinfa sa
tntr,atdta deval-
vase acum, incdt simburele obstrucliunei interne in direcliunea apucatd provocd, resbelul cel infricoqat de 30 de
incepr\ a germina
chiar inima sa., provocdnd infricogata reacfiune , ..fo"_"r9iuo"l. ani, ce dup5, sacrificarea viefilor a sute de mii luptd"tori se terminA,
_in
Decadenfa bisericei catolice, avri influenfi nrare gi
asupra prin pacea vestfalic5, din anul 1648, in carea indreptdlirea de
tiunei aristocrafiei, carea apdsa acum pe servienfii ,"i paoe "orop-
ia esistenfd, a bisericilor protestanle {il qi formal recunoscutd,.
suddre de sAnge gi cu tdte, c6 mai d""""te Miqcd,rile reformatorice se ldfird, cur€nd qi preste Ungaria qi
-oit" regale';p;";"
pe catolici de a lua disme dela gismatici, episcopul
-catolic
'Iransilvania. Negulitorii saqi din Scepus qi din Ardeal, cari cercetau
ain
Ardeal, Ggorglu Lepeq, in legdtura cu fraiele'r"o^Lor..rd-i;*, t6rgurile din Lipsca qi studenfii lor de pe la universitS.file germane,
vice-voivodul Ardealului, _ 1o- se
regelui Sigismund din a. 1486 silesc pe
{ice _ in urma autorislrii cur6nd au adus cu sine acasd nu numai ideile, ci qi scriptele lui
fiErani, a relua dismele Luther. Saqii ardeleni in lupta seculard, cu episcopatul catolic
ln-bani grei, pentru cari acestia rescurdincru-se au provocat uniunea pentru decime qi alte imposite necrufdt6re, 9i add,pafi in progresul
celor trei nafiuni ale Ardealu]ui a nobililor, civilisafiunei produs mai cu s6mi in urma invenfiunii tipografiei,
Sdcuilor 9i Saqilor in
contra t.ranilor, 6r' apdsd,rile aristocratice provocar' adoptard, cu tolii ideile reformatorice, gonirl pre cd,lugdrii qi pre
revoluliunea
t) Latzcu in spersDt[, cb, paps va preolii catolici, refinurd pre cei ce se aldturard, nou6lor leforme,
a.nite divor{iul
-s""li
toliciem qi concede inriin{area uoei episcopii
ile dduna sa, promito trecerea la ca_ secularisar5, decimele qi averile cdlugd,resci, dotard pre pdstorii
io i, de epiocopul greceac
din Hsliz de care se tinea, dar nesucceOe"a".i"*tori*
4i"""1i"i, ;;;1"" "uru"r""
dru, ls ritul oriental, do aceea
bisericesci, acum cSsdtorifi, amdsurat trebuinfelor qi dupi rnulte
qi episcopia sereturui apune tlup[ restrbitirea
"pir"Jpili;;;;;"" in anul l8?r. lupte cu perseculiunile venite mai cu s6m6, din partea primabelui
il:

-8- -9
din Strigon, in fine la an. 1545 adun6,ndu-se in sinodul din Mediaq, Dar cu t6te principiile cele liberali, cu cari se mA'ndria refor-
aci se constituird in bisericS, autonomd, qi se organisard amdsurat matiunea qi voia a cuceri t6t[ Iumea creqtind pent'ru sine 9i cu
inv6flturilor lutherane. Ei acluseri cu sine din Germania recuisite t6td inarticula,rea in legile patriei a celor patru confesiuni recepLe,
tipografice, mai 6,nt6,iu llonterus (1633) la Bragov, apoi Pempflinger moralitatea reformaliunei cuceritdre indatd, la inceput se compromith
la Sibiiu, la Ordgtie etc. und.e pentru propagarea doctrinei lor se prin persecufiunea mai lnt6,iu a bisericii catolice, a odrei episcopat
-dio
tipdrir5, mai intdiu cdrfile testamentului nou gi vechiu, atA,t in limba Att t-Iolia in anul 1666 se cassb numai pentru-ci episcopul
germ6,nd,, c6,t gi in cea rom6,nd, I) ceea-ce a 9i clat primul impuls de atunci Bornemissa n'a vrut sE tr6cd, in partea Isabelei, con'
pentru desvoltarea bisericilor nafiouale. fisc6,ndu-se bunurile episcopale ln favdrea fiscului, prec6'nd de alti'
Tot lntre asenenea imprejurd,ri se l6!ir6, doctrinele lui Luther parte principii reformafi dotard institutele lor bisericesci qi gcolare
gi lntre Saqii alin Scepus gi ln Ungaria superi6rd,, Ia cari al6tur6,n- cu moqii qi alte averi in abundan[6,.
d.u-se pi unii dinasti malcontenli cu partida catolici a Ferdinan- D6c6, catolicii in Ard,eal, cari se bucurau iDcS' cle o aristocralie
diqtilor precum Thurzo, Petrovici, Pereny, Dragfy g. a. secta lui qi buige6sie puternicd au fost, ctrlcati de govinismul reformafiunei,
Luther se ldfi pi intre Slovacii din Ungaria superi6rd,. apoi cJ sd mal dicem noi de RomA,ni, cari prin liga celor brei natiuni
De aci incolo d.octrinele reformatorice se strecurard qi in ricepte erau suferifi numai usque ad beneplacitum legnico)arum?
Ardeal qi in pdrtile ungare adnecse, cari sub principii indigeni Doctrinele reformafiunei, std,nd in direct5' oposifiune cu dog-
tincleau la emanciparea gi independenla !6rei rupte de clominafiunea mele at6,t ale catolicilor cdt qi ale orbocloxilor orientali, nu aveau
habsburgic6 chiar qi cu jertfa de a fi supuso suveranitdfii turcesci, loc laolaltd,, dupi curn nu au loc apa cu focul; de aceea dupi oum
unde elementele reformafiunii din Ungaria persecutate de catoli- voiau nrai inainte papii a estermiDa pe toli qisrnaticii qi necre-
cism afldnd refugiu, inmulgirS, populafiunea reformatS, a Ardealului. clincioqii, aqa l.eforma[ii voiau acum a se riclica preste bisericile
Aici intr'acea prevalOncl mai cu s6mi intre magiari clootrinele ecumenice atdt apusene c6,t qi orientale'
lui Calvin, acestia la anul 1664 se separard, de lrutherani, consti- Pela inceputul reformafiunei principii indigeni ai Ardealului
tuind biserica calvind,, 6r dupd,-ce socianistului Blandrata, medic ocupafi fiind cu luptele cle independenfd fa!d' de aspiraliunile
ln curtea lui Zapolya, ii succese a cdgtiga partisani, acegtia in anul habsburgice pi cu invasiunile turcesci, ce cuprindeau tot mai rnult
1570 se desbi:aard de Calvini, qi se constituird, in biserica lor in- teren, apoi chiar gi cu aplanarea diferinlelor interne intre deose-
dependentd, numitd unitard,. bitele secte ale reformaf,iunii, au l6sat qi mai incolo pe Rondni,
Aqa cele trei naliuni recepte din Ardeal prin articlii de lege s6 persiste in starea lor qi in condifiunile politice in cari s'au aflat,.
din anii 1672-3 qi alte multe, ce au mai urmat lnarticularS, in Tofuqi acesti domnitori av6ntl trebuinfd, de bralele luptb't6re ale
legile ferii pi religiunile lor cele patru, adec6: calvind, Iutherand, Romdnilor au suferit, esistenla metropoliei romd'ne, aqa ci numai
catolicd qi unitarS, (Aprob. C. I. 1-3), cari clupd multe lupte se clupd, rumperea Ardealului de Ungaria avem o listd' mai completH'
asigurard, qi prin pdcile internafionale din Viena 1606, Nikolsburg de mebropoljli rom6,ni, pe c6,nd din timpurile mai vechi numele
1621, Lintz 1645 9i in fine in pacea dela Satmar din anul 1711. metropolifilor nostri apar numai sporaclia'
Sub Zapolya-esci anume sub Ioan Zapolya mai inainte voevod'
!) InvElbtun sreetin6sc[ in Sibiiu 1546, Psaltiria 1562, Evangelir qi Pmvila etc. 1580 in
BraEov etc. c[rlile lui Moise in Or[gtie 1581 etc. (Ve{i Cipariu analecte pag. XIX). Senatul din
al Ard,ealulul (1611) apoi qi ca rege incoronat al Ungariei (1526-40)'
Sraqov 1559 a pua sE se tracluc[ in limba rom0o[, caticbismul lui Luther, calindare etc. (Bari{iu sub v6duva sa'Isabela, fica regelui sigismund din Polonia (1540-69)
lu catichiemul cal. pag. 96). qi in fine sub fiiul acestora Ioan Sigismund Zapolya (1559-1571)
2
I

l
I
'l

stEpd,nirea Ardealului cu pdrtile uDgare adnexe, intr.e luptele celo Relbrnrafiunea a cdrei sErnOnt'6 se puse sub era Zapolya-escilor''
multe cu dinastia Ilabsburgilor, la cari au incurs cu influintd. esen- prinse rdcld,cini afuncle in periodul Rathoriescilor cabolici, incdb
!ial5, intre alfi factori qi unii bdrbali de origine romAn6, curn au lcom r"felinfele ei se puturS, regula definitiv qi prin legile patriei'
fcrst: Mailat, Balassa, Petroviciu, Dobo, Kendi, Geczi, Bekes gi Naliunile donrnitdre ale Ardealului, intre cari se ldlise refor'
altii, trecufi mai int6,iu la catolicism, apoi la lutherani gi calvini, mafiunea, adec5, nobilii (la cari numerau qi nobilii romani), secuii
pind, qi )a unitari, d'abia s'au regulat discordiile intre nouEle secte qi saqii (ia cari trebuiau a fi numerafi qi Romd,nii liberi intre ei),
de leformafiune, cari in dieta din anul 1663 fur5, recunoscute gi unibe prin contractele lor incd, din a,nii 1437, 1459 etc. in contra
de stat. De biserica ortodoxd, romAn5, din acest period n'&vem poporoloi supus (intre cari preldng[ RomA'ni sunt ntrmerali qi Un-
alte urme positive, dec6,t diploma Isabelei din anul 1667, prin gorii, Se"oii qi Saqii jobdgi$i) susfinond- acosta stare politjc[ mai
care se confirm5, Cristofor episcopul ln nrdnistirea tr'el-Diod, cu l"parte qi sub refornra{,iune prin pactele-lor di. anii 1613, 1630'
lndreptdfirea de a folosi t6te venitele qi beneficiile, ce le-e avut toig etc. (reasumate in Aprob. constit. III) pe basa acelora. r.e-
acel episcopat din vechime, qi cu inclatorirea de a ni[rburisl legea gulari qi afacerile lor religionare, anume prin ilrai rnulli articli ile
grec6scd, in carea sE invefe pe credincioqii sei, 6r pe acestia s6-i Iege din anii lb72-1630 etc. recunoscCnd ca religi''i recepte pe
!in5, in ascultare qi disciplinare cuviinci6sd. liigi cea veche catolicd, qi pe cea refcrrmati calvi'd, luthera'd,
Dupd, Zapolya-esci au urmat in st6pd,uirea Ardealului dinastia qi unitar5,.
t, l Bathoriescilor de Sonrlyo. PrecA,ncl aqadar staturile ardelene regulard' referin{ele lor in-
in urma rnorlii clebilului loan Sigismund Zapolya (1671) fi) terne in privinfa religiunilor lor, nu puturd ignora esistenf'a Ro-
l
ales de principe al Ardealului Stefa,n tsathori ln contra lui Bekes mA.nilor din patrie qi indeosebi a religiunei lor ortodoxe, ci au fosb
constrinse a face ore-cari disposi[iuDi legale qi in privinla lor.
I
(chinez rom6,n din Caransebeq) protegiat de Maximilian. Stefan
Bathori, insd ar'6nd de socie pe Ana, fica regelui Sigisnrund - din incd dela inceputul reformaliunii mulfi nobili qi optirnafi ro-
Polonia {u ales de rege al Poloniei (1583) ldsdnd de locliitoriu in ma,ni trecurd la ac6sta sectd, dar pretindeau ca cultul divin s6 se
voivodatul Aldealului pe fratele seu Cristo{br Bathori. Dup5, pind, in linrba lor maternd romd,ni, qi biselicile ortodoxe, la cari
nc6rtea acestuia (1581) fiiul seu Sigismund Bathori urmA, ca principe figurau ei ca patroni, s6 li-se predea lor pentru cultul. reformat,
al Ardealului, carele resignd,nd la auul 1599 substitui pe v6rul seu qi chiar vlidica RornAnilor s6 tr6cd' la disposiliunea lor' De aci
cardinalul Andreiu Bathori I acesta av6nd cu Michaiu Voda Vitdzul negregit au trebuit sd se nasc5, conflicte intre ei qi poporul remas
bd,taia la $elimbEr l6,ngd, Sibiiu, fugincl fu omorib in munlii secuesci in vechia credintd.
qi Ardealul deveni in stipA,nirea lui Michaiu Vit6zul, pd,nd. ee fu De aceea inch, sub debilul Sigismund Zapolya in dieta d'in
qi ol omorit de Basta generalul lui Rudolf la Turda (1601) dupd, anul 1566 se hob6ri, ca cuventul lui DumneQeu s6 se pretlice liber
care reintorcOndu-se Sigismund Bathori a treia 6rd, reocupd, Ardealul qi s6 se caute a se elimina obiceiurile superstifidse mai cu s6m6,
(1616): dar ardelenii cl5,tin5,ncl aci spre Austria, aci spre Turci, la popor, unde preolii necunosc6t'ori trag poporul necult tl ptA-
intle aceste lupte aleserd, de principe mai lntdi pe Moise Szekelyi pastie-. Dieta rlin anul 1668 d6 libertate predicdtorilor reforma,ti
(1603), apoi pe Stefau Bocskai (1606) 9i ln fine pe Sigismund Ra- d. u prop"ga evangeliul ori qi unde, gi dec6' primesoe poporul -
koczy (1607), dup5, care interval domnia Ardealului devenl pe Gabriel bine, de unde nu, sd nu fie silit.
Bathori (1608) carele insE pentru tird,nia sa fu ucis la Oradea-mare in dieta clin anul 1577 sub cristofor Bathori, se hotdresce,
(16.13), ca ultimul din fanrilia Bathori de Somlyo. ca de6re-ce mulfi dintre Rom6,ni au pdrd'sit legea grec6scd', gi acum
2*
-72 -
ascultd, cuvdntullui Durnnedeu in linrba lor rorndnS, sE-qi p6tE II. Georgiu Bradi, (1628-1640),6r dupd'diptic: Daniil(1618)' Sava
alege superintendent din nrijlocul lor, la clin contrd, in dieta din L (161s-1625), Genadiu II (1627-1639)' preoli' prin caro
1679 se statoresce qi aceea ca preofii rom6,ni renraqi incd ln ritul Dela Dorit"lo avem o instruofiune cd'trd'
grecesc, incd s6-qi pdt5, alege pe vlS.dica lor liber. Acest drept elec- tindedeaintroduceodisciplind'gideld'turareaabusurilorinpri-
tolal se intS,resce 9i sub Sigismund Bathori in dieta din anul 1588, r.infa inmulfirei sErbStorilor'
ins6 cu resbricliune, ca visitafiunile lor canonice pe mogiile boerilor Dupi Bethlenesci urm6zd' domnia Rakoczyescilor' anurne:
C"orgi"' Rakoczy I. (1631-t6a8)' GlorSju Rakoczy II'
dupd' a
sE le facd cu consensul acestora gi cu gtirea autorit5,filor politice.
urmard iute dupd, olaltd, X'raDcisc Redei
La a. 1600 (sub Michaiu Vit6zul) preofii romd.ni se scutesc c5rui"resignare in a. 16LT
qi Ioan carele ins6- incd in
de serviciile jobdgegti qi li se interdice cisd,toria a doua. (1658), AJaciu Barcsai 1661 Kem^enyi'
p,akoczy I'
Deqi dup5, cdderea lui Michaiu Vit6zul, staturile afilate de lc"rt''uo trebul sE lase locul lui M' Apaffy' Georgiu gi
cleqi in afard ocupat, crr resbelul religiona'r de 30 ani' in cele
domnia unui valach ca Michaiu Vit6zul, luar5, 6re-cari mEsuri totugi Ia
restlictive in contra invasiunilor de preofi, qi cdlugEri din Ro- interne influinfat prin qovinismul bisericanilor reformali
anul 1638 confirmb, diploma lui Gabriel Bathori din anul 1609
mAnia, totugi Gabriel Bathori la a. 1609 demandA,, ca preofi valachi ro'
despre scutirea preofilor romani ile jobdgie' fundh' tipogra'fie
sE fie pi mai departe scutifi de ori-ce robote feudali pi cu con-
incd' cle G' Bethlen' unde se tip6rirX'
sensul vlidicilor s6 aibi 9i dreptul de liberd migrare. Acest de- mana in Alba-Iulia, preg6titd'
cret se confirmd, qi in dietele din a. 1614 9i 1616 sub Bethlen. ln limba romd,nS Evang-elia qi Cazania, 1641') noul testament 1648
qi etlit' II' 1656' El dup6'
In periodul Bathoriescilor aflim urma urmS,torilor metropolifi, fi catechismul calviues=c, eclit' L 1642 641- 1643) qi instituirea. prin
dupd Cipariu: Genadiu (1580), Ioan de Prislop (1695 qi 1699) qi tlelS,turarea metropolitului Ioreste (1

alegere liberE a metropolitului Stefan Pop al lui Simion (Simio-


Theoctist (1605-9), 6rd, dupd, diptic: GenadieI. (1662-1586). Ioan
in iirstruc$iunea dat5, acestuia intre altele pre-
III. (t 1602) Iosif I. (t 1613). novici 1643_166r)
Dupd, ultimul Bathori (Gabriel) la a. 1613 a urmab ca principe tinde,cadeld,turdnd.limbaslav6neinfel6si,'sEintroducdinbiserici
limba rom6,n6' cea-ce acesta qi indeplinl, tipdrinil intre altele
te-
al Ardealului Gabriel Bethlen pd.nd, la a. | 1629, apoi sofia sa
Catarina de Branilenburg (1630) qi $tefan Bethlen (1631). stamentul nou in limba rom6'n6' 1648'
Gabriel Bethlen de lktar, un bdrbat precAt de harnic pe atdt RAkoczy I. a legat de confirmarea metropolitului Stefan.in
qi drept qi uman, pe l6,ngd, apdrarea bisericii sale reformate chiar a.1643oinstrucfiun"ecle16puncte,intrecariunelegifavoritdre
qi in resbelul religionariu de 3O ani, qi pe l6,ngd fundarea cole- pentru RomA,ni, precum de a introduce limba rom6'nd in bisericd'
giului reformat de sciinte in Alba-Iulia (astdcfi in Aiud) s'a ingrijit de a !in6 in tot anul sinod' de a institui protopopi .prin alegere'
I
qi pentru luminarea poporului prin traducerea bibliei qi in limba deafacevisitaliunicanonice;altelemaimu]tedisciplinare,precum
de a se face trei vestiri la cdsdtorid, de a nu funcfiona la cei
i
: de
rolndnd, qi a confirmat diploma antecesorului seu iu privinla eli-
berdrii preofilor romA,ui de impositele feudali prin art. dietelor clin alto confesiuni qi de a nu opri t'recerile la oalvini' de a se mul-
a. 1614 qi 1615, 6rd, la a. !624 infrdnA, ldcomia feudalilor de a 1) Acdsta Cazauie sE mai
i- Y ^-^--r. cuDossute p6'nb acum: unulla
afll aet[{i in douE
pretinde clela preofi decima chiar gi dela cei-ce trecuserd, la re- Blrjiu in biblioteca
-esemplare
*"."* aolil"t"itot'Cip"'io Si tli:l l; biblioteca archiepiscopiei din Sibiiu'
de
formafiune. Precum se veile clin prefala ;t"gatit"t pentru iiplrirea ei s'a fdcut "Archimetropolitul
Genadie, care cu spesele *r"
"["'qii pe ,imllul-popa Dobre, csre ,au venit ilin {dm ro-
Pe timpul Bethlenesoilor (1613-1631) tntimpin[m urma urmd,- mlnecb, de au flcut tipariu itdt"f.' Mutind ins6 Genadie urm[totiul seu Archimitro-
",i-"ig"]"t
torilor mitropolifi romA,ni, dup[ Cipariu: Dositeiu (1627) qi Genadiu "i*"ii ei la a' 1641'
politul Iorist au termiDat tiplrirea
i
_15_
fuml cu tacsa cle 1 fl. dela fiecare preot, de a contribul Ia cdma'a regni) p5,nd, vor fi suferifi (miglen patialbabnak) au s6 se fin5, de
principelui obicinuitele B0 de piei de gder, qi s6 fie credincioqi urmdtdrele:
domnito'iului, ins6 intre aceste 1b puncte s'au intercalat gi astfeliu
de disposifiuni, cari taie in c'eclinla qi in autonomia bisericoi orien-
Pe episcopul sd qi-'l al6gd, Pfin preolii lor qi s6-'l confirme
clomnitoriul;
tale, precum impu'erea catechismului calvinesc, restringeri rituale
la botez, la cuminecdtur5 qi la i'gropd"ciuni, la cultul crucei qi a sd-qi adrninistreze bisericile dupE, usul lor, dar s6 nu se ame-
icdnelor, qi in fine punerea metropolitului, a sinod.lui qi consi- stece in trebile altor confesiuni;
storiului sub suprainspecfiunea superintendentului calvin. cu tdte preofii venifi din alte feri s6-'qi justilico cualificatiunea;
aceste presiuni biserica rom6,nd prin infelepciunea metropolifilor s6 se reguleze beneficiile gi inclatoririle preolilor;
Stefan, Sava gi celor-ce au mai urmat, pdstrd,nd cele iune gi copiii preofilor, cl6cd nu sunt preoti, sd se reducd la starea
ferindu-se de cele d5,un6se, s'a susfinut gi mai departe. condi{,iunei lor nobil s6u jobagi;
-
In diplona lui G. Rakoczy din a. 1648, prin care se confirmd, preofii cari calcd, disposiNiunile legale s6 se pedepsascd;
alegerea lui Stefan Simionovici in vlddicd, d.e r.itul valach din sE nu impedece pe cei de alte confesiuni, dela rnuncd' in
Ardeal, se scot de sub imediata jurisdicfiune a lui: bieericile din sElbdtorile lom6,uesci etc.
Al5,mor, Orlqti5., Hafeg, Ilunyad, Ilieni, Crig 9i cele trei protopopiate Legea amintitd, purcede dela o prernisS. rrefavoritdre (noha),
ale f6rii Fdgdraqului. rnsd ac6sta escepfiune se vede a se fi i6cut ca totuqi (mindazor:A,ltal) sd vind, la conclusiuni mai bldnde. Ea
d.upd o infornaliune falsd, ca qi cdnd tofi boerii qi nobilii de pe constatS cd, nafiunea gi religiunea romA,n5,, n'a fost inc5, r'eceptd,
acolo ar fi trecut la reformafiune. Din causa resistentrei poporului dar cu t6te acestea i-se recun6sce dre-car:i drepturi, qi anumo dreptul
neput6ndu-se pune in pracsd, curdnd s,a qi abrogat, cea-ce se de a-gi alege liber capul bisericesc .si de a-qi administra biserica
vede din denumirea lui Daniil de episcop ortodocs al f6rii oltului clupa usul vechiu, ,dup5, can6nele sale in presuposif,iuue, ci nu va
la a. 1662 pe timpul metr.opolitului Sava (1666-16g0) carele in abusa de acest drept. Asta in tot casul e un progres mai spre
confirmafio'alele sale din a. 16b6, n,a mai primit instrucfiunea bine fa$5, cu conspirafiunea dela a. 1437, pe carea nici n'a fost
Iui Stefan, gi nici nu i-se mai escepfion6zl de sub jurisdicfiunea fd,cut'o reforrnafiunea, ci pe care ea o a eredit dela, catolicism.
sa numitele localitdfi. rn diploma confirm5rei lui rosif Buclai (16g0) Rahoczy II. confirm[ de metropolit al RomA,nilor de legea
se escepfion6zd numai districtul Fdgdragului, celelalte nu (vedi grec6scd pe Sava') Brancovici (1656-1680), carele esoperb dela
Cipariu: Acte p. 62).
t) In privin(a metropolitilor cu uumele Sava, istoria inc[ nu e linpe$itl. Dipticul pune
Sub Georgiu Rakoczy II. (1648-16b7) avem de a lnsemua
pe Sava I. la a. 1618-1625 cea-ce amintegce qi Hintz, carele puno pe Sava f. iuainte de Geuadie
confirmarea dela a. 1658 a diplomei din 160g a lui Gabriel Bathori (1628); nai incolo rlipticul pune pe Sava II la a. 1660-16?5, pe clrele insE Cipariu qi cei ceJl
despre scutirea preolilor romani dejobdgie, apoi codiricarea legilor urn6z[ il numesc Sava I. Brancovici, dr deepre Sava I[. Vestemiau dipticul tace. N' Tincu
Yelea (ist, bis. pag. 51-54) ssrie c[ Sava Brsncovici mettopolit vs li fost tiiulat dela S0rbi la
,,aprobateleu dela a. 1640 pdnd, 16b8. In codie.ile acesta cu pri- Ienopolea, rle frica Turcilor at fi fugit la metropolitul Daniil la Alba-Iulia, dup[ * c[rui m6rle
vire la RomA,ni afld.m intre altele in partea I. tit. g art. 1--6 la u 1618 a remm in scaun sub nune de Sava I. Dup[ mdrtea rcestuia conedngCnul seu Simion
urmd,t6rea lege principal5. :
Brancovici protopop in Ienopolea fir aleg de netropolit ln Alba-Iulia eub numels de Srva II
Bnucovici (1656-16?6). Dup[ tdte acestea Srvs Yeetemitnul sr doveni Sava III; mai vino lo
Degi (noha) nafiunea romd,nd in patria ac6gta nu s'a numErat combinare qi Sava epiacopul Bistrei (1651) carele lnc[ a putut aclminiatta metropolia tn vecsnl[.
nici intre staturi, qi nici religiunea lor nu e dinbre cele recepte, Dnr nici episcopia sdu metropolia (cum {ice Yeler Tincu) delr Ienopolcu lncl nu e lim'
pe{iti, pentru-cb, afir!. de lenopolea acum Boroejen6, mai esistl. o lenopolea ln linutul dintto
totuqi (mindazonAltal) pentru binele fErei (propter emolumentum Timiq6ra qi l)uD5.rc, preste care erau episcopi cei din Timigdra. (ve{i Schwiclror).
-
-16- -17-
Acatius Barcsai (1659) qi dela M. Apaffy (1668 qi t678, L674, t676) 3. Sub casa habsburgici. Unirea' Dupa venirea Ardealului
scutirea clerului rom6,n de decime, qi Ia a. 1667 lin6nd sobor a sub d.o[rnia casei habsburgice, incetand regin.rul netolerant al prin-
hotdrit, ca ,cuv6ntul lui D-{eu sE se vest6sc6, in limba ndstrd, ru- cipilor calvinesci, sdltea Ronr6,nilor avea sE se imbunatdf6scd, cl6cd
m6,n6scd., care ne-am n[scut, qi popii cari nu se neyoesc cu rom6,nie deodaid, cu schinrbarea regirnului !6rii, nu s'ar fi pus din partea
ci tot cu sdrbie, unii ca aceia sd se opr6scd, din popie" r). plopaganclei papiste o curs5, noue pentru RomA'ni' Abia incepr\
Domnia principilor indigeni ai Ardealului se incheie cu Apafyescii. tlr"ri"u rornano-catolicd, sub noul regim ausbriac, a se reculege
Michail Apaffy I.
(1661-1690) cu diploma sa din anul 1669 rea- de lovitura aprdpe nrortald, ce i-o dddu'se reformafiuuea in Tran-
sum6,nd decretele lui Sig. Rakoczy din anul 1608 qi ale lui Georgiu silvania qi Iesuilii pornird, nrachinafiunile lor pentru a trage pe
Rakoczy din anul 1643, in privin{a alegerei libere de metropolit RomA,ni la unire cu scaunul papal. Dorinta spre ac6sta Ronrdnii
rom6,n, qi de unele scutinfe ale clerului, preld,ng5 cele lb puncte nici cA.nd uu o au simfit, cAci ei dela incepubul bisericei lor
de condifiuni mai adaugi 9i el patru, adec6: l) de a se institui se finuserd totdeauna de patriarchia Constanlinopolei qi de me-
qc6le romA,nesci, 2) de a restaura tipogralia romend in Alba-Iulia, bropolia lor din Alba-Iulia; a avut ins6 trebuinf'd biserica romano'
3) de a scdte limba sdrb6scd din bisericd, 9i a introduce pe cea catolicilor de unirea Rornanilor cu Roma, pentru ca s6 se intdr'6scd,
romdnd, qi 4) de a se fin6 sindde anuale sub suprainspectiunea in Transilvania, scdpitatE, fiind pdnl apr6pe de stingele plin refor'-
superintendentului calvin. EI continuA, codificarea legilor pa.triei mafiune I a avut lipsd de unirea Romdnilor qi regimul cel nou, cu
dela anul 1654 pdnd, la anul 1G68, cari lne6 in privinfa Romdnilor caracter religionar romano-catolic. peDtru ca prin sporirea 9i intdrirea
nu cuprind altceva decd,t corolarie Ia aprobatele congtitufiuni mai bisericii romano.catolice s6 ge lnt6r6scd totodatd. in Transilvania
sus indigitate (P. I. tit. f. art. 9 9i l0). partida dinastiei nou6, carea €ra cea catolic5.
Pe timpul domniei lui Apaffy I. a fost metropolit Sava Bran-
X'iind. convertirea Rom8,nilor la unire un lucru greu' din causd
covici mai sus amintit confirmat lnc6 de G. Rakoczy II. in 28 De-
cd, acestia au avut totdeauna o aversiuns cdtr6 instituliunile bisericii
cembre 1666, carele qi-a continuat funcfiunea gi sub Apatry I,
apusene, ambii factori, regimul qi Iesuifii, pornird acfiunea unirii
pd,ni, la 2 Iuliu 1680 cdnd ft destituit prin sinod, dupd, aceea
intre Romdni. Sciincl aceqti factori, ch, punctul cel mai sinrfitoliu
maltratat qi rdpit de averi. Dupb, el urmd ca metropolit fosif
pentru Rom6,ni, era starea asupritd a bisericii qi mai ales posifiunea'
Budai (1680-1682), Joasaf (1G82), Sava II. Vestemianu (1686) qi
umilitd qi scdpdtat[ a preofinrei lor' promiserd. in scl.rimb Rom6,nilor,
Varlaam II. (1687-1690).
cl6c5, se vor uni, drepturi bisericesci egale cu biserica apus6nd', gi
Dup5, mdrtea lui Apaffy I. a urmat fiiul seu Apaffy If., carele
tnsd dup5, ocuparea Ardealului prin Leopold I. figurd, numai cu
in cleosebi preofimei imbundtdfir'ea stdrei ei materiale. Find'c5'
interesul cel mai mare dela unire 'l avea clerul, asa fu cu putinf6,
numele, pdnd, ce in urma picii dela Carlovif 16g9, resignA. in
a c6,qtiga mai int6,iu pentru unire po metropolitul Teofil qi apoi
favdrea casei habsburgice.
pe Atanasie, carele cu o parte a protopopilor qi a celeilalto preo-
Sub Apaffy IL metropolili au fost: Teofil Seremi, (1692-1692),
sub care se incepir, apoi Atanasiu (1698) sub care se indeplinl !imi, in adundri bisericesci mai mult silite, decretard, unirea Rom6'-
nilor, cale poporul tle altd, parte nu voia s6 qtie. Cu tdte
unirea cu biserica catolic5,. r) -despre
cd condigiunile cle unire in formd se presentard a fi numai patru
r) Cipariu Acte pag. 148-1b0. puncte de naturS. dogmaticS,, gi adec6: Purcederea Duchului sa'nt
) P[n[ aci n'am folosit de Istoria bisericdscl romau[, manuscris de Iom c*v. tle pugcariu. qi dela Fiiul, focul curdfitoriu, folosirea pd,nei nedospite in cunri-
Nota rntorului.
necdturd qi primatul papal, ba dupE, descoperirile n.rai noud in actul
D
1tl

-19-
I

oliginal de unire, nici aceste puncte nu se cuprind; totugi unir.ea in timpul indelungat de vaean!6 al scaunului alchieresc, Ro-
presiunile gi perseoufiutrile, ce aveau
numai in parte qi succesive prin rnulte feliuri de mijkice qi uneltiri -totl1ngd t6tecddut
mA,nii ortodocqi pre
jertfd' proselit'ismului, ci ei se
s'a introdus in sinul poporului rorlA,n, ldsdnd dupd, sine urme triste s6 le intimpine, nu au
qi durerdse prin desbinarea poporului in dou6 tabere opuse. ajutorau irr lipsele lor sufletesci, cu preoti chirotoniti in priocipatele
Biselica ortodox5, rorn6,n5, din Transilvania 9i preste tot diu ,'-o*eou Muntlnia qi Molclova, 9i mai cu s6me cu preofi dafi de
Uugaria, frird, indoialS. a suferit mult sub regii Ungariei, din partea ieralchia s6rb6scd, deqi gi acesti preoli erau r6u vEdt{,i 9i iD ffrulte
bisericii apusene, care dispun6nd gi de puterea lum6scd,, std,ruja casuri puqi in inchis6rle sOu alungatri preste granif E,. iu acesb.timp
Ia tobala suprirnai'e qi nimicire a aceleia. Tot aqa a pdtimit biserica de vac'an[d., mu]te biserici qi averi au fost luate dela Rorndnii or-
ortodoxd romd,nd, din acele pdrfi din partea propagandei calvine todoxi qi date Romdnilor unifi, ori c6,t de rnic s6 fi fosi numErul
sub domnirea principilor calvinesci din Transilvania. insd nic,i una acestora, multe m[nistir.i au fost .darimate qi odlugdlii alungafi ca,
din suferintele indicate n'a avub aga grave 9i pbgubitdre urmhri nisce fdcdtori de rele.
peutru Rom6,ni, qi in special pentru biserica lor orbocloxd str5,bund,, Cd,nd biserica ortodoxa rom6,nd, era astfel amenintatd, cu tobal[
precun a avut actul unirei unei pdrli a Rom6nilor cu biserica nimicire, ierarchia s6rb6scd, carea deodatd cu introilucerea unirii
apus6nd,, int6mplatd. la incheerea seculului al XV[. Nu intr5, in la Rorn6,ni, se coDsolicla-se sub metropolia ei nafionald', cu scaunnl
cadrul acestei scrieri numErarea tuturor r.elelor, ce au urmat pentru iD carlovi!, investit5 cu anumite clrepturi qi privilegii, nu lnta.rdih
Romdni din actul unirei. Unul din aceste rele cu urmdrile sale aintreveniinrepefiterdnduriinfavorulRom6,nilorortodoxi,ca
distrugdtdre pentru popor gi cultivarea lui a intrecub pe tdte cele- s6-i scape de per:icolul, de care erau ameninlafi prin propaganda
lalte. Lipsirea Romh,nilor de ierarchia lor vechid qi istorici avea ,o*auolcatolicS, gi sE induplece casa domnitdre a restaura ierarchia
de scop nu mai pu{,in, dec6,t stingerea bisericii ortodoxe, numitd, bisericii ortodoxe romdne din Transilvania. cu deosebire metropolitul
de dugnranii ei bisericd, ,qismaticd.,. gi absorbirea ei ln biserica sorbesc Nenaclovici a inbdrbatat pe Ronra,nii orbocloxi a r6m6,n6
apus6nd. Metropolitul Atanasie trecGnd la unire la anul 1700 cu statornici Fi a cere episcop, cea-ce au gi fd'cut in repetite rdnduri'
o parte a clerului 9i pufin popor, pentru cd,gtigarea unor favoruri Aceste rugd,ri, spriginite de nurnitul metropolit, au qi avut 6re-care
urateriale, a fost redus la posifia unui sinrplu episcop, perdOnd qi resultat, *,"i ortodoxi rom6,n[ din Transilvania mai intAiu
"putc1ria
titlul unui metropolit al Rom6,nilor, 6r Rom6,nilor, cari pe l6ng5, a fost datd, in administrarea episcopilor s6rbesci din Buda. Episcopul
t6te silniciile din afar5, de a imbrEfiga unirea, au r6mas totugi sorbesc din Buda Dionisiu Novacoviciu a fost cel dintdiu admi'
statornici in religiunea strdmog6sci, nu li s'a mai conces a av6 nistrator al epa.rchiei ortodoxe romdne din Transilvania (1762), er
metropolit, fiind ei lipsifi preste tot de archiereul lor, care sE in- clupd, el a urmat Sofroniu Chirilovici (1770)' Acest episcop spriginit
grijdscd de biserici gi s6 sdn!6scd, preofi. Acdsta sbare tristS, pentru de intr6ga ier.archid sdrbdscd, a lucrat apoi cu zel laudabil ca eparchia
biserica ortodoxd, roman5, din Transilvania a durat, spre durerea ortodoxd din Transilvania sdjgi capete episcopul s6u propriu, cea'ce
credincioqilor ei tirnp de 83 ani. Scopul, pentru care atA,ta timp a qi urmat la anul 1783 fiinrl instituit ca episcop ortodox in Tran-
s'a ld.sat o turmd cuv6ntd.tdre fdrd pistorul ei sufletesc, este evident. silvania archimandritul sorbesc Gedeon Nichitici, care a pdstorit
Organele statului, cari erau aservite intereselor proselitis0ice ale p6,nd la m6rtea sa intomplatd, in anul 1788. Deodatd' cu denumirea
bisericii apusene, vEd6nd statornicia Rom6,nilor in religiunea lor acestui episcop, prin decretul impdrdtesc din 30 Septembre 1783
-
sbrd,mog6scd., qi.au luat refugiul la un mijloc, care ln privinta ne- Nr. 1701 t'* p"t epalchia Transih'aniei qi tot in acel an Fi a
tolerantei religionare a intrecut t6te legile patriei de mai 'nainte Bucovinei, in cele dogmatice qi spirituale sub metropolia s6rb6sc5,
8*
asuprit6re pentru Rom6,ni, lipsind biserica ortodoxl de archiereu.
lr

-20-
din Carlovi!. in lui Nichitici fir instituit
anul urmS.tor dup5, mdrtea Iigiunea pdrinfilor lor. Ac6sta observa,nil stipAnirea s'a intors 6rd, la
episcop Gerasirn Adamovici, archimandritul s6rbesc din md,ndstirea m-i;locol plobat intru propagarea unirii 9i ac6sta era: a lSsa in va'
Bezdinului, care pdstori pdnd la mdrtea sa, urtnatd in anul 1796. tr.ansilvand.. Palruspredece ani a rdmas 6rd v6duvitd.
""irje "pir"opia
transilvand dupd nrdrtea episcopului Gerasiur Aclarnovici.
Dupd aceea urmA, o vacanfd, de 14 ani in scaunul episcopiei orto- "pir"opia Rom6,nii nu incelau cu cererile lor, a li se da episcop qi
doxe rom6,ne din Transilvania pdnd la alegerea lui Vasile Moga, ca fiioa-"a
plimul episcop romd,n in anul 1810. incd, din sinul lor, dupi, un plan bine chibsuib li-s'a conces ac6sta,
dd,nilu-li.se episcop vasile Moga, preot romdn, nechsdtorit din sas-
Este mai pre sus de ori-ce indoiald, cd, biserica ortodoxd romA,n5,
sebeq. D6cd, se iau in privire mai deaprdpe condiliunile umilit6re
din Transilvania in timpul ei de cris6, c6,nd era pus6 sub intrebare
pre l6,ng5, carii s'a instituit acest episcop, qi anumit d6cd' dintle
esistenfa ei, are mult de a mul!6mi ierarchiei s6rbesci, cdci a luat-o in
cele 19 puncte, ce i s'au irlpus, se considerd' pi numai acela' de
scutul sdu. Ierarchiei s€rbesci este a se rnulfd,mi mult, cd,RomAnii orto-
a nu impetleca propd,gir:ea unirii intre Romdni, result6' de sine un
regr.es pL t"r"oot bisericesc. r; Prin del6turarea i'fluinfei ierarchii
doxi din Transilvania n'au cd{ut preste tot pradd, proselitismului, c6ci
episcopatul s6rbesc, cu metropolitul ln frunte, a siS,ruit ca biserica
oltodoxd rom6,n5, din Transilvania e6 fie pusd sub adrninistrarea
,Oit,"."i la alegerea 6,e episcop a lui Vasile Moga, isol6'nd.'se
eparchia transifsana de ierarcbia s6rb6sc6, s'a lipsit totdeodat5,
episcopilor s6rbesci din Bucla qi apoi s6''qi capete episcop propriu,
inainte de vreure 9i de scutul ierarchiei sdrbesci'
6r'[ p5,ni atunci imbdrbdta pe Ronr6,ni la sbatornicie ln religiunea
strdmoqdscd, trimif6ndu-le in mijlocul lor b5,rba$i ca pre Visarion Unspriginiusemnataavtrtinepiscopii,g6r'bescisibiserica
in binrpul, c6,nd aceea bisericd,
ortodoxS, ro*ane din linutul Bihariei
oi Sofroniu. De insernnat esbe od, deqi la denumirea episcopilor qi cea din Transih'ania. Dupi
era tot aga cle asupritS de unire, ca
s6rbesci, de adrninistratori ai eparchiei din Transilvania s'au c[utat
suprimarea episcopiei ortodoxe romflne dirr orailea-rnare (1695) Ro'
astfel de individi, cari s6 nu pun6, pecleci la propagarea unirei,')
m6,nii ortodoxi, d; p6rfile Bihariei, au ajuns sub p6,storirea suflet6sc5,
totuqi ierarchia s6rb6scd, a sciut s6 paraliseze influinlele strice,cidse
pentru biserica ortodox5. rom6,ud. Astfel ce,nd administratorul epar- a episcopiei sorbesci nou infiin$ate in Arad. Ierarchia s6rb6sca,
chiei ortocloxe romdne din Transilvania, episcopul din Buda Dionisiu clin posifiunea sa privilegiatd, ap6rh cu mult succes pre Rorndnii
Novacovici prin purtarea sa nehotdritd, fafb, cu propagarea unirei contra pornirilor qi volniciilor' ce se aplicau pentru propagarea
intre Romd,ni, deqtepti, neincredere in creclinciogii romdni, metro- unirei; ," 1'6ceau Ia iurpEratul rapdrte false, ci toli Romd'nii
"aod
politul s6rbesc iutreveni la curte pentru deliturarea lui din postul t) Timpul de 35 ani al pl'atorirei episcopului Vasile Iiloge insemn6z[ timpul de decadint[
tle administrator al eparchiei transilvane. Episcopii Gedeon Nichitici bisericec1 in care unirea a sflet cel n"i i*uot"bil'teren tle inaintate' Bgt$nii
de astbqli sciu sE
povest6sc[, tlup[ tractilia pt6sp!t[ dela p$tiulii lor c[ uuilii vEddnd c[ nu este mod
a mai putd
qi Gerasim Adan:ovici, in timpul scurt aI pdstoririi lor, in eparchia
zidirnici intleplinirea scaunului episcopesc din Transilvanit, se ingrijir[, ca pe acel :"1*,"8
transilvand,, prin zelul lor apostolic, aduserS, multd mdng5,ere creq- ajung[ o persin[ uecapabil[, i.plA""t l[lirea uuirei'- Aceer o. aflarb in persriaa unui
preot sioplu'
tinilor ortodoxi, la stdruinfele episcopului Adamovici s'a adus in rlieta "
carea n,&vea alte merite ilecat cj era nec6sLtorit. Dela asCet[ persdnl cerir episcopul
unit Bob
ptomisiuni gi reversalii, ctr. ajung6nd episcop nu se vt impotrivi ptopag[rii unirii intre
RomA'ni'
!6riiart.60 din a. 1791, prin care se concede esercifiul liberreligionar ieelea ,eve',.salii p"imitl apoi fo-"ma unei capiiulr{iuni st{.t[tdre tlio 19 Puncte' cari i se impuse
pentru biserica ortodoxd,. IJrmarea acestei ingrijiri din partea ierar- la denumirer de epi*cop a lui Vroile trlogr. iUi^ "e p6ie tlicm cugeta c[ intre 40 protopresbiteri
chiei sOrhesci a fost, cd, sub episcopii sOrbesci, unirea nu numai n'a eparchiali sE no .e li rltol m8i apt"qi mai vretlnic tle tr6pta episcopiei. Acdsta nu e posibil,
mai ales ceud se scie "nrt
ci cle clerul ortodo" se {inea pe acel timp qi un bhlbat invdlat ca George
sporit, ci din contrd, mulfi dintre cei treculi la unire s'au intors la re- Lazar. Episcopul vasile Moga in timpul inclelungat al plstorirei stle ajustilicat in m€sur'[
depliuh
leglnr€ntul s6u fat[ de uoili, clci .ob ,', diplicat num6mt unili)or crescgnd dela t/r.le m^1i
.ilt d" 1.. De eub el clat6zl in cele mai "l multe comRDe roEenesci divizarer in orco(lori qi unlll'
1) Ve{i Manualul de Istoril biseric6scl de Dr, Il, Pugcariu p. II. pag. 58.
_23_

din pirfile Bihariei ar fi imbrdliqat unirea, episcopii sdrbesci din tare ap6sat de regitnul turcesc, cduta scutin!6 la ierarchia sa qi
Arad s'au intrepus pentru sc6terea adevErului la lurnin6', prin ,ori aL, la patriarchul. Acesta, neafld'nd altd' scdpare, intrA' in
comisiunile, ce s'au esmis. Episcopul Inocenfiu Ioauovici visitaud pertractare cir regimul austriac pentru refugiarea qi primirea SOr-
la anul 1728 bisericile din pdrlile Bihariei, pentru a imbdrbd'ta pre lito, p" teritoriultngariei, qi in urma diplomei impdratului Leopold
Romdni la statornicie in religiunea str6moq6sc6, a suferit insulle Idiu6Apriliet6gO,laS6rrriifamiliisOrbescivenir5,presteDrava
dela dupmanii bisericii ortodoxe, impugcdndu-i-se un cal dela trdsurd. in finuturile impdrd,tesci austriace, di'rpreund, cu patriarchul din
Episcopul Isaia Antonovici a staruit pentru esmiterea comisiunilor Ipek, Arsenie Ceinovic aqedOntlu-se dela Sava gi Drava spre Dundre
impErdlesci din anul 173b qi 1737 qi Sinesie Ioanovici, visitd,ncl co- ii sus qi dela Comarom tn jos apr6pe pdnd la gura Tisei' intemeind
munele bisericesci, a combdtut cu succes unirea, nrijlocind esruiterea totodatS,onou6metropoli[s6rb6scS,peteritoriulausbriac'onou5,
comisiunei aulice clin 1764, carea a ajuns la resultatul adevErat, emigrare a S6rbilor iu Unga'ria se int6ruplA' la anul 1737 sub con-
c[ numEru] RomAnilor unili este de tot neinsemnat' do"E."t patriarchului din Ipek Arsenie $acabent, care qi-a continuat
Istoria imparfiala nu pdte ignora deci meritele ierarchiei s6r- funcliunea sa in Carlovi!, ca al gdptelea metropolit' De insemnat
besci pentru salvarea ortodoxiei qi in p6rfile Bihariei. este, cd, cete mai mici de s6rbi, din causa ap6s6rilor turcesci,
incepurd inc[ ln seculul al XV'lea a p5'risi patria lor qi-a cduta
,cepl." pe teritoriul Ungariei. Astfel se int6mplA' o emigrale la
B. Biserica s6rb6sc[,. t+Zi sub conducerea despotului s6rbesc Georgiu Brancovici,
o ficd a archiepiscopiei s6r' ^,..,l
alta sub regele Ungariei Mateiu Corvin, care aduse in Ungaria la
Biserica s6rb6sc6, din Ungaria este I'
besci de odinidri a fpek-ului in S6rbia; jupanul S6rbilor Stefan 5O mii coloniqti s6rbi, apoi alte sub domnirea lui Ferdinand'
Maximilian II qi Ruclolf tI. Acevti coloniqti se alipirE la episcopiile
Nemanja I gi fiiul sEu Sava (Santul) se priveso ca fundatorii gi
roma.nesci din Ungaria gi iu deosebi la cea din Ienopolea'
cari se
organisatorii unui stat s6rbesc qi a unei ierarchii independente Alba-Iulia'
lineau mai nainte de metropolia rom6'n6sc5'
din
nalionale prin ridicarea episcopiei lor la rangul de archiepiscopie
recunoscuti de patriarchul Constantinopolei (anul 1220). La anul DupS,emigrareainUngariaapatriarchuluiArseniuCernovic,
1346 proclamdndu-se Duqan, cel puternic, do rege al S6rbilor in in lpek'a mai esistat incd c6't'va timp o umbri de patriarchid"
dieta dela Skopie, la care au participat episcopii s6rbesci din s6rb^6scd.,pd,n5,ceinurrnS,patriarchuldinConstantinopoleigire-
Ipek pi cel bdgdresc din Ochrida, a ridicat qi archiepiscopia viudeca,'plot o sine de nou dreptul de patriarch asupra bisericii
s-6rb6sc6 la rangul de patriarchie, la ce ins6 patriarchii ecumenici din S6rbia.
ai r6sdritului nu-qi dddurd, consimldm6ntul, enunfd,nd anatemS' asupra Ierarchia noud, s6rb6scX', creat5' ln Austria' bas6'ndu-se pe o
patriarchiei
- celei noud anticanonice. ficliune de clrept, ci atlecd patriarchia de Ipek deodatd cu ernigrarea
in urma luptei nenoroc6se de pe c6,mpul Mirlei (anul 1389) pairiarchilor ei au trecut la metropolia clin Carlovi!' pretinse pentru
cd46nd S6rbia sub jugul tutcesc, ierarchia sdrb6scd, r6mase pe un iine titlul de patriarchie, uitand ci nioi pat'riarchia lpek-ului n'a
timp intacti, ba incd, i se lncredinfA,, din partea stdpa,nirei turcesci, fost nici c6,nd recunoscutd de cauonicd, din partea celor patru
un fel de jurisdicliune civil5, qi ingrijire a intereselor poporului patriarchi ecumenici ai rEsd,ritului'
s6rbesc, 6r in privinla biseric6sc[, i se dete jurisilicfiune qi asupra Poporul s6rbesc emigrat in Ungaria ln anul 1690 qi ierarchia
bisericilor latine din Bosnia. cu t6te acestea positiunea patriar- sorb6sci din Carlovif intrancl ln legd'tura statului austriac' qi lu6'nd
chului din Ipek era dintre cele mai dificile; poporul sorbesc, fiind asupr5,-gi lndatorirea a lupta contla Turcilor, a regulat referinfele
_25_
-24-
sale civile gi bisericesci prin acte de stat, nurnite privilegiile natiei acosta desfdcondu-se in doud episcopii (Zara pi Cattaro) fir incor-
s6rbesci. Dreptul de autonomid, biseric6sc6, impreunatd cu anurnite porati ceva urai tardiu (1873) Ia nretropolia nou creat5' a Bucovinei'
drepturi politice, s'a garantat nafiei s6rbesci prin privilegiul din Biserica romani clin ungaria qi rnai ales cea din Transilvania
20 August 1691, apoi prin alt, privilegiu din 6 Martiu 1696. Voiud suferind prin ,unire" o loviturS, gi sguduiturd mare, ce avt' de
regimul austriac se restringi inc6t-va drepturile asigrrrate nafiei ul.mare sopri-"rea metropoliei rom6,ne din Alba-Iulia, tocmai in
e€rbesci qi sE asigure sie-qi mai mare ingerinld ln administralirrnea acela-qi timp cd.nd se in6infd, metropolia s6rb6scd' in Carlovi!, nu-
din afar5, a bisericii, mai ales la instituirea episcopilor, a publicat m6rul creqtinilor ortodoxi ai acesteia se sporl ln mocl considerabil
in anul 1777 un ,rRegulam.mt nalional priaitu'iu kt' pt"iailegii, kr, religiu,ne prin incorporarea Romd,nilor la episcopiile sorbesci. Dupd restau-
Si pa'sonahi clerului", in contra c6,ruia metropolitul cu clerul qi po'
iarea ier*ichiei in eparchia transilvand, prin entisul de curte din
porul intreg a ridicat protest, care a avut de urmal'e revisiutrea 30 sept. 1783 Nr. 1701 fn supusl in cele spirituale 9i dogmatice
oi acesta eparchie uretropoliei din carlovif, apoi in acela-qi
an cu
regulamentului. Din revisiunea ac6sta a urmat ,,Ben'ignum Resa'iptu'm qi
datul 8 Decernbre fu incorporatd la metropolia s6rb6sc5, eparchia
I)eclaratoritnt. Illgricae Natinnis" din 16 Iuliu 1779, care in a. 1782
s'a, completat cu,,Sisfema unsist'oriald,'t. Bucovinei sub acelea-qi condiliuni ca eparchia Transilvaniei.
Prin ,,declaratorium illyricum' se deldturd, puterea civilil a Sub Carol VI ca rege al Ungariei al III in urma luptelor glo-
nretropolitului ilin Carlovi$, se limit6zd venitele lui, se regul6z5, ri6se ale armatelor austriace contra Turcilor gi in urma pdcii clela
dreptul de caducitate a averii clerului fa!5, de episcopat, precum Passarovi! (21 Iuliu 1718) nu numai se eliberil intreg Banatul de
9i dreptul a,supra rEmasului dupd, metropolit qi episcopi, admini- sub jugul turcesc, care durase 178 ani, clard' ajunse pe un timp
strarea fondului religionar qi a reqedinlei metropolitului tn timp sub stapa,nirea casei domnitdre de Austria, atd,t sorbia cu capitala
de vacanf6, dd, norme in privinla testamentelor metropolifilor, qi ei Belgradul, cat chiar pi o parte din Muntenia, adecd oltenia s6u
pentlu casurile, c6,nd clupd, acestia ar r6md,u6 datorii, regimul igi valachia mic5,. schimbarile politice in numitele t6ri au tras clup5,
reservS. dreptul de denumire al adrninistratorilor metropoliei qi a sine qi schimbarea referinlelor bisericesci. Episcopia rom6,n6sc5, dela
episcopiilor pe timpul vacanfei; prescrie cualificaliunea pentru can- Rimnicul-V6,lcei, care cade pe pdmdntul Olteniei, pe timpul std'pA-
didaf,ii la episcopie, condifiondzd, consensul imp6ratului la linerea Direi austriace {t pusd, sub metropolia s6rb6sc6 de cur6nd inflinfatd,.
sin6clelor episcopesci pi esmiterea unui comisariu c. r.; defige cercul La episcopia Rimnicului s'au adaugat ln acest timp qi Rom6'nii
do activitate gi regul6zI moclalitatea de alegere a episcopilor, ho- din Brag&, f6ra Bd,rsei, din f'6ra Fdg6raqului qi dela Sibiiu, carii
tir'6sce numErul episcopilor sufragani, al membrilor congresului; au resistat cu succes uuirii. in cleosebi Rom6,nii braqoveni, in contra
t'egal6z6, taxele pentru sd,nfirea episcopilor qi a preofilor, precisdzd scutirilor impEr[tesci strimtorali fiind de episcopii unili Atareasie,
posifiunea qi venitele protopresbiterilor, numdrul 9i raportul dia- apoi Ioan patati gi Inocentie Klein, a primi unirea cu biserica cle
conilor, preolilor, economia md,ndstirilor, opresce episcopilor a dicta apus, pllteau anumite competinfe la aceqti episcopi unifi, dard nu
pedepse canonice fdrd incuviinlarea din partea puterii statului. se terorisare nici de ameninldrile lui Pataki, nici de ale lui Klein,
Metropolia s6rb6sc5, din Carlovif, care dupe, teritoriu se estinde
cari au cd,litorit la Braqov pentru introducerea unirii; in lipsele,
ce aveau de preofi ei nisuiau la metropolitul din Bucureqci, care
preste Slavonia, Croafia, Ungaria proprie qi Banat, avea sub sine
le chirotonea preofi.
96pte episcopii qi anumit a Neoplantei, a Pacrafului, a Carlstatului,
Regimul impEritesc lucr6,nd pre md,na episcopilor unifi, opri
a Budei, a Aradului, a Verqefului gi a, Tirniq6rei, lAngh, cari dela
pre Romanii din lf6ra-BA,rsei a mai primi preoli sdnlili de metro-
anul 1814 se mai adause qi a Dalmafiei pdnd, la anul 1870, cdnd 4
-27 -

pomeni pre acel


Becicunisceputer.igicucdrfiimp6rd,tesci,incarepofbeapa.
politul Ungro-Vlachiei qi pre preoli de pistaqie sE prim6sci, S6rbii, s6 fie calendarul cu ei qi sE
pomendscd'
i" episcopul unit
"#;il;"i; ,"roi"ior ii"il, acelaqi timp. c6nd
p'" oo anumib Jipa din pr" pupu, in tOte bisericile s6rbesci q' c' I'u )
' c; au putut fi qi basate temerile Roma,nilor braqoveni resultS"
Pataki suslinir "o pot"*t in !6ra B6'rsei-
Braqov ca protopop unit aI !6rii Bdrsei'
cu scop cle a propaga qi de acolo, c6, dupb, ur6rtea episcop-ului. Inocentie al Rimnicului'
mare resistintd la ac6sta qi a metropolitului Moise al sorbilor, urrndtorul metropolit
acolo unirea; dari '"gi-ol tntimpindnd str6'moq6sc6' Iuh
pr""o*
din partea RomA,uilor Laqoveni' t"ti io
creclinfa '.Orb"r" Vichentie loanovici in scrisdrea sa din 27 August 1735
invoirea acestora ca pe viitoriu s6
nu se mai fin[ de nretropolia aclresatS. cdtr5, Rom6,nii ortodoxi din !6ra (eparchia) Bd'rsei
la un
Rimnic' 9i 4in pl1ct pune
din Bucuresci, ci cle Jf'"opi' d'ela ceea-ce
loc astfel se esprimfl: ,,Drept aceea' care se va de isn6v5'
de vedere politio ii ";;;;;;;' Generalul Baronul Tis pertracta'ntl episcop in eparchia Rimnicului, de va vrea s6 calce
jurS,rnontu}
ac6std, causi cu R"-;i[i"Braqov
le {ise intre alte:"' "615' de gi l"gatort sa' care i se va da prin Sfinfenie qi nu o ar fin6' gi
615, sub trscultarea vld'dicd'i -o,e.o
nu veli face aqa, V6 ;;; rOndui sd fili p,i,, osebitd, a sa voie s'ar unl cu biserica catolic6sc5, a R,i.
IuiloancelunitarArdeololuiu;d.eci(RornA'uii)neav6nd'cemai Lului, s'ar sup'ne qi pre voi pravoslavnicii ar vrea s6 vd despari6
numai s6 aoem pace cle vlddica
rEspunde, am fegndJ;t fr" aga' dela biserica qi l"g"u grec6sci fdrd de voia v6str6., noi cu puterea
1728 9i cu datul 12 Maiu 1730 ')
celor unifi.u ') Cu Oatul ;0 it";;ti" milostivirii a privilegiului cu obqte dupS' pofta v6sLri, archiepis-
militarl clin Sibiiu' ca RomA'nii bra-
s'au clispus de catra co-""at copiei 5i metropoliei Belgradului, care este in s6rbia, v6 impreunam
;;;ti i'E se trina' de episcopia Rimnicului' qi primim S. c' l.)
' vEDio
legd,tur5, cu eplscoprr
Astfei Rom6,nii bragoveni au lntrat in acest, pasagiu se mai vede 9i tendinla metropolitului s6r-
pu*"'"nin c5'ruia avea s6 urmeze Stefan' bescdeaaducepreRom6,niiardelenitndirectdlegd,turd,cuie-
dela Rimnic, m"i mtaiu "o
aooi cu Inocenbie' pe care
mort ins6 inainte cle a fi sd,nlit episcop; rarchia s6rb6sc6.
l'au qi tntimpinat "" ;;;;t o"oi'"i sall tt Sibiiu (29 ran' 1729)' La anul 1735 D:etropolitul sorbegc vichentie Ioanovici a trimis
mullimirea Rom6,nilor bra-
Pastorala lui Inocentie n,au fost spre laBraqovpreunepiscopsOrbescnumitNicanoralCrugedo]ului
qoveni din caus6, et se linea acuma de rnetropolitul cu incuviinfare dela impEratul, ca sd colecteze bani pentru infiin-
"i^a" "n"*
G"ai"f'a in Belgradul s6rbesc mltro-
larea unui regiment s6rbesc, Acest episcop fiind
bine primit de
sOrbesc din Austria," ,li, nouS'
"" dela
politul Ungro-Vlachiei-d'esmCnta pre briqoveni episcop a produs
ac6sta il,omanii braqoveni gi colectd,nd numai din Bragov 100 galbini -
Iegitur5, ierarchic[, 615' de altS' parte numitul s'a zS.bovit mai mult timp in Bragov, au sd'nfit acolo de preot pre
mari nemulfh,miri qi Je'" totUote'i iott"
braqoveni prin clel5'turarea Petcu Ioan; dar5, inger6,ndu-se mai tare prin delSturarea proto-
oreot'ul Statie' Afard de popului X'lorea qi inlocuirea lui prin preotul Radu, au provocat
protopopului Florea qiiofo"ol'"" Iui-cu
c5l nurta inel ln deget qi mare turburare in biserica de acolo, cdci la reclamarea protopo-
aceea episcopot fool"otie clin causi
o""9tetot capului er1 bd'nuit pului Florea qi a fiiului s6u, preotul Teodor, magistratul Braqovului
prescria la preoli a se rade pulin qe-
pentru inlelegere * ptpitt*ii'Pl";t:11 ac6sta se estindea $r
3""ntt ie"Ood cercetare clespre arnestecul mai sus numitului episcop sdr-
de se insemnara ur-
inetropotitot,ii ,ort"r" Moise Petrovici' care besc, au anulat instituirea de protopop a preotului Radu - pun6ncl
s6rbesc au eqit clin
pre acesta in inchis6re qi a restituit de protopop pre Florea, dA'ndu-i
md.tdrele z ,t732M;; ;;lt"politul
Belgraclului
--] Tenpee publicatl tle sterie ) Ibiclem pag. 110.
*"". ,*ricei scheilor Bnpvului (Man[script tlela Radu
!) Ibidem pag. 129-130.
Stioghe, Braqov, 1899 Pag' 81)'
t) lbiclem P. 85 qi 86'
-29-
de ajutoriu pre Teodor, fiiul lui. in favdrea protopopului Radu a tarea privilegiilor, in jos cu nrulfimea, din causa nemulldmirei
intervenit (1736) episcopul Climent dela Rimuic fdrd, folos, pdntr, genera,le. El a rEposat Ia 1706 ln Viena.
ce ajungOnd causa la patriarchul s6rbesc, acesta cu sinodul a.r- La anul 170?, adun6ndu-se Congres nalional in mdndstirea
chiereilor a intrevenit la magistratul Bragovului pentru eliberarea Crupedol, in Sirmiu, din jos de Carlovif, a ales:
protopopului Radu, a pus sub anatemS, pre preotul Teodor, ca,re AI doilea archiepiscop gi metropolit, pe episcopul Aradului
rug6,ndu-se de iertare, a fosb iertat, qi pacea restabilitl prin sus$i- pi nominal al Timiqorii, Isaia Diacovici, care pentru a fi scutit de
nerea de protopop a lui Radu. t) rEsbunarea partidei lui Rakoczy a mutat scaunul episcopiei dela
De aci lncolo se vede, c5, legd,tura ierarchiod a RomA,nilor Ienopolea la Arad. IXI pe l6,ng5, dupla episcopie, rnai finea bogata
oltoiloxi din tdra B6,rsei gi preste tot din Ardeal cu metropolia urd,ndstire a Oruqedolului, sub cuv6nt cL acdst5, episcopie ar fi fost
s6rb6sci din Carlovi! a devenit tot mai tare, ceea-co se vecls li dreg-cum familiar5, a Brancovicescilor' Tot asemenea linea qi mH,-
de acolo, cd la anul 1742 protopopul Eusbatie Gridovici din Braqov nd,stirea invecinall asemenea bine dotat[ a Ghergetegului sub
a fost sdnlit la Carlovi! qi nu la Rimnic. DupI 20 ani, adec[ la cuvOnt c5, 9i la ac6sta ar fi fost Brancovicescii titori intemeietori;
anul 1762 eparchia romd,n5, ortocloxE a Arclealului se dd tn aclmi- 6rh, lui Diacovici, ca succesor al acelei ilusbre familii, prin imp6-
nistrare episcopului sOrbesc din Buda. La anul 1783 punOndu'se ratul Leopolcl I, cu diploma din 1691, ca n6u5, dotafiune, i s'a dat
eparchia ortoiloxd romA,nd, din Ardeal sub metropolia s6rb6sc6, i clrept de proprietate, pentru el qi urm6torii lui, in diecesa Ieuopolei
se cld, episcop al sdu de nalie s€rb6sc5,, 6r[ la anul 1810 i se dd, acdst6 mindstire; el fdc6ndu-se metropolit, cu scaunul in m5,n5,-
primul episcop de nafia romdn6, stirea sa Crugedol, a donat venitul mXndstirei Ghergeteg metropo'
liei, adec5, sie-qi gi urnrS,torilor s6i in scaun' ceea-ce s'a observat
p[ni la al -]X-lea metropolit, Pavel Nenadovici, care cedand acel
Seria metropolitilor s6rbesci din Austro-Ungaria. Istoria bise- venit mdnEstirei, fiintl ea r6u decidutd, o reinol gi infrumsefA,
ricii ortodoxe a Romdnilor din Ungaria gi Transilvania fiind dela pundndu-o in bun6,stare materiali.
unire incdce in legdturd de apr6pe cu biserica ortodoxd, g6rb6ec6, Metropolitul Diacovici reposd clupX o st5pdnire de abia un an;
din Austro-Ungaria, nu va fi fdr5, interes cundscerea soriei chro' qi dupd o vacanfd, de apr6pe doi ani, la 1710 adundndu-se Congres
nologice a metropolililor s6rbesci din Carlovif, ce se espune pe tot ln mdnistirea Cruqedol, unde se stabilise scaunul sub Gia-
scurt in urmS,t6rele: -covici, a fost ales:
Cel dint6,iu archiepiscop gi respective metropolit a fost insuqi AI treilea archiepiscop 9i metrbpolit Sofroniu Podgoricsan,
patriarchul Arseniu Cernovici, de atare recunoscut prin imp6ratul episcopul Pacrafului, carele qi el a trdit numai un an reposdnd
Leopold L EI a trdit mai v6rtos in Viena, apoi in Buda qi St. la 1711.
Andreiu, unde avea mulli credincioqi de valdre, cari tl sprigineau La anul 1713 s'a adunat Congres electoral ln Cruqedol, care
ln luptele sale continue in sus cu cei dela putere, pentru respec- a ales pe:
-
!) Magistratul Braqovului avu lncl din timpul tle mei neinte nare ingerinp ln trebi bi-
Al patrulea metropolit s6rbesc in pers6na episcopului de Buda,
eetiesci preste Rom[nii clin {6ra B6reei, cee& ce so vetle qi de amlo, c[ pe la onul 1675 metro- Vicenliu Popovici, carele a tr5,it p6n[ la 1725; acestuia i-a fost
politul Stva Brencovisi clellturind pre protopopul Vasile Ei pun€nd in locu-i pre preotul Yilcu, dat avisul ctela imp6rd,fie, ca sd-'gi mute scaunul, nu la Belgrad,
magistrutul lntru et0ta s'a opus la acdsta, iuc0t ou pus ln inchigdre pe Vilcu qi n's c€alot meho- cum dic unii, ci la Carlovif, dar aci neaflandu-se localitate potri-
politului nici atunci c0nd Bcestt au venit anume lo Breqov ca eE sualinl de protopop pre Yasile,
din care cauel metropolitul Sava s'a dus ec$rbit din Eraqov. Ibidom prg. 15 ii 16f-16?' vit5, de reqedin!6, eI s'a mutat la domeniul Dalea, primit de cur6ncl
-30- -31 -
ca tlobafiune dela impErdfid. intr'aceea prin pacea cu Turcia dela Acest aI 5-lea mebropolit a fost bd.rbat f6rte insernnat qi de
1718 Austrja clevenjnd st[pdni preste Be)glad. 9i S6rbia pd,nd, la merite neperit6re pentru S6rbi. EI a regulat clerul, a intemeiat
Morava qi Timoc, (precum gi preste RomAnia micd,, pind la Olt), $c6le pentru popor, aduc6nd cd,rfi pi institutori din Rusia, a in-
6r metropolitul in urma unui morb pertlOndu.gi graiul, deveuind trodus iu locul psaltichiilor greoesci o centare mai potrivitd in
mut, cum se di cu socotdla inc6 dela 1718 i s'a substituit un biserici etc. EI a resiclat doi ani 9i in Tirniqdra, a petrecut mai
administrator, anume pentru pdrlile invecinate cu Belgradul, qi mult la Viena qi a rEposat in Belgrad la 1731. I)eci adun6,ndu-se
nu prin alegere, cdci Congresul, care la 1718 s'a adunat in Dalea, Congres electoral tot acolo in acela-gi an' a ales:
n'a fost electoral, ci nunrai gravaminal, ci prin denumire imp6r6- Al q6selea metropolit, pe episcopul Aradului Vicenfiu Ioanovici,
t6scd, in persdna episcopului Moise Petrovici. Acest episcop sub- tot cu scaunul in Belgradul Serbiei, dar intre irnprejur5"ri fdrte
stituit, la 1724, cum se vede, a fost numit metropolit al S6rbiei grele, cari au contribuit a'i ambri qi chiar scurba viafa. A fost
qi s'a mutat la Belgrad, unde priu Conglesul nalional, adunat bd,rbat zelos pentru sciinfe, a lntrodus clase latine qi a sporit gc6-
acolo la t726, a fost ales: lele poporale la S6rbi.
AI cincilea archiepiscop qi metropolit, pentru intr6ga bisericd Ira anul L734 s'a finut Congres gravaminal in Belgrad, f6rte
ortodoxd de sub stdpdnirea Austriei, c6ruia devenl episcop sufragan sgomotos mai cu s6m5, din partea representantilor militari din
*.i episcopul Risrnicului Inocentie, dela care avem cartea tipdritd. causa nerespectd,rei privilegiilor sOrbesci qi a incercdrilor a uni
la 1730 sub titlul adec5, Molitvelnic(, inchinatd, ,,Prea pre S6rbi cu biserica apus6De, dar f6r5, de vre'un remediu. Astfel
"Evhologion
sfintitului qi prdpravoslavnicului archiepiscopului al Belgradului, apoi a prorupt coDspiratiunea nrililarilor cu colonelul Pera Sege-
gi metropolitului a tot creqtinescul norod de sub st[pAnirea Prea t\ dinaf, in cetatea Aradului, in care urmare numitul a fosb esecutat
sfinfitului impErat al Romii, in Servia, in Slavonia, lu llungaria, qi tdiat in patru la Buda 1736, 6r coDsotii lui decapitafi. Metro-
'in Elorvafia, in Sirmia, in Ungro-Vlachia chesaric6scd,, ln Banatul i'
politul cu iongresul, pentru de a paralisa acel neferioit complot, a'
Timiqorului qi al Prea indlfatei chesaricegti mdriri Sfetnic, Chiriu i1 votat pe spesele bisericii, un regimenb ds husari. ,,Regimentul illiric
Chir }loisei Petrovici, cu smerit5, pleciciune.( t) il ortodox(, al cdrui proprietar gi colonel era chiar metropolitul-
r) In precuv€nttreg acestui molitvelnic, ce-l avem la mOnI, se afl[ qi urnlt6rele: ,,$i te-a
Acest metropolit a reposat chiar la inceputul rdsboiului cu Turcii
incoronnt, pentru care to!i, cei ce s'au indulcit de darurile tale m[rturisse bunltatca ta; pre- dela 1737; 6r scauriul vacant ceva mai tdrdiu s'a dat in admi-
cum qi eu ceet rnai euerit ucenic al archiplstoriei tale, carele de prea sfiotele m6ni alo vredni- nistrafiune patriarchului Arseniu IV chiemat anume din Ipeh.
eiei tale, fiiuil rAaduit la acist[ stlpdn[ a Atchieriei, ls acCsta de Dumnezeu p[{it[ eparchie' a
episcopiei R6mnicului in cessric6sca Valachie, a li plstori qi cercetltoti. Dup[ preeuv€ntare inainte de inceputul tecstului diu Euchologion ca un fel de ,,motto" se
Am eocotit clar[ qi eu cu ce mijlocire af put6 iumulti talantul si[pdnului nieu cel tlttmie. afl[ tip[rit urmltdrele: ,,Coriftetni: Glav 14. stic]r 6.
$i intniu rm pua iu cuget grija sfintelor bisedci din eparchia smereniei mele, qi vE{0ndu-le prea Er[ scum fra{ilor de voiu veni ci.trd. voi cu limbi gr[inil, e voiu folosi vouE, de nu voiu
lipsite de hebuincidsele cltli in limba n6sh'[ cea ile moqie, m[car cL acum de o vreme inc6ce grbi vou6, au intru descoperire, au intru inlelegete, au iuttu prorocie, au intru invElltut[? siich. 19.
cevaq s'au mai lumingt cu tllm[cituri ln limba n6sh[ romsodsc[ cea cle mogie iu latria n<istr[: In bisericb voesc cinci cuvinte a grii eu iuleles ca qi pro allii sEi invE{u, decit {ece mii
cr mai in*inte cu limba elin6scil qi cu slovendec[ se indestulea. Am socotit a inbogili sfiutele de cuvinte iu limb[ streinl.
biserici, cu iomul{irea sfntelor clrli in limba patriei n6stre rom$neqci, qi socotinil ce ar Ii mai de Illlrturie cumc[ nu este optit a sluji Litutgie fiesce ce pravoslamic in limba sa'
folos qi mai ile trebuinll mai iutiiu am aflat mai mult[ lips6 dc Euchologion adec[ de Moliivel- Intrpb5.cilue cmooic€ss[ * sfAntului patriarch cuv. Matco a[ Alerarilriei qi rEspuns spre
nic qi nu numai in eptrchia n6str[: ci qi intralte osebite locuri ce e'au obicinuit cu ac6sta4 linbb. acester al rfintului patriarch al Antiochiei, cuv. Teodor Balssmon intteb[ciunea 5'
* se intlestuli, m[cgr c[ s'au gi mai tip[rit de acest fel de clr{i. Dar[ EuDt pulire gi nu-s de ajuns Este cu putin(l a eluji sfonto liturgie Sirienii qi Armeuii gi alte linbi prnvoslavnice pre
ace8tee iDteiu mai diorftosinduee qi acum nai bine intocminilu-se, Cevaq s'au mgi ad*us ce au limbs lor ru ed se nevodscl sd slujasc[ (tot) pre limba e'lindsc[? rEspuns;
fost lipsb socotind c!, cu acdstl preatrebuioci6s[ carte, se poyituesce omul la calea m6.ntuin(ei, cL Marele apoatol Pavel scriinil c[tr[ Romeni la crp. 3. stich 29. Qice au nunai al Jiilovilor
iu aini mai intgiu cuprinile sEv€rlires e qdpte taine, cil ecestea sunt cele 7 fhclii, lntre care se afl!, eeto D-{eu $i nu qi al linbilor? ba qi al limbilor. Deci cari sunt pBvoslBvnici in trjte de au vor
Dumne{eu cel ce lumin6zl t6te, qci limba elin6ec[, i6 alujdscl lu limba lor, avend tilmlcite afintele ruglciuni asemenea celot elinesci-
-88-
EI tncd, la L737 plecdnd deia Ipek cu c6!i-va €piscopi, cu cler Despre Arsenie al lV ca al 7-lea nretropr-rlib so prestrprrnoa la
numeros qi mulfime de popor, armat gi nearmat, ln trecerea ga locurile mai inalte, cE ca orn urult p6fit, aro sd lie bl0,nd qi cotr'
prin a fost prins de Turci, qi de viu, cesiv intru t6te, dar curOnd ac6sba presupurlero a trebuib sd dispar6.
S6rbia era pe
- aci sE fie ars
d6cd. muierii paqii comandante nu i se fdcea rnild de bietul b6tr&n' Mai intiiu d€nsul a venit in conflict cu episoopii s6i sufragani,
ca s6-i ajute a scdpa in tabEra imp6r6t6sc5, - dimpreuud, cu pufini pre cari de loc nu-i considela, tract0,ndu'i in rnod absolutistic, curn
de ai s6i; cdci persecutat qi ajuns fiind de Turci, acestia i-au t6iat 9i se deprinsese sub Turci in Ipek. Tot asemenoa tracta qi pe fi'un-
parte mare robit mul{imea, ce-l insofia, al cdrei num6r unii scriitori tagii civili qi militari ai nafiunei gi intru ac6std purtaro trufagi era
i-l pun pdnd, la 80 de mii ! A fost deci prirnit de cei imp6r[tesci spriginit din partea potest[fii politice.
ca martir pentru causa 1mp6r5,!iei austriace, dar cu consciinla de Ca de exemplu selvdscd, un incident, ce po mrrlfi va inte-
tot deprimatS, crec[6ndu-se el vina morlii gi nefericirei ati,tor creqtini ! resa. Pe timpul pdstoriei sale, int6mpl&ndu'se ca impErd"fia' deja
intre astfel de inrprejurd,ri de adunarea unui Congres oafional consolidatd iu sid,p6,nirea Transih'aniei, qi fdrte zelos activd, pentru
electoral nu putea fi nici vorbd. Dar mai td,r4iu vi anunle la 1741, convertirea Romdnilor la catolicism, sE gds6sc6 de bine qi pobrivit,
deputaf,iunea lruntaqilor S6rbi, carea vonl la Pojon sE presente de a separa episcopia Severinului din Caransebeg, respective pe
tinerei impErdtese omagiile bisericii qi nafiunei, in numele acestora RomA,nii aceleia de Ardealul, ce se svOrcolea in luptd contra
fdcOnd qi rugare, ca patriarchul Arseniu IV s6 fie recunoscut unirei, episcopul de atunci al Aladului Tsaia Antonovici adresindtr-se
de metropolit al lor, Maria Teresia, cu decretul dat din castelul direct la Viena, a cerut incorporarea acelei diecese romd,ne la
ei din Pojon in 31 Octobre t74L a incuviinlat cerelea' numind pe: Arad, ceea-ce s'a qi incuviinfat la t74l prin resolutiune imp6rdtdscd,,
Patriarchul Ipekului, Arseniu foanovici $acabent al q6ptelea fdrd, de ascultarea patriarchului metropolitl dar acesta afld,nd ac6std,
mEsurd,, gi-a ridicat vocea a,spru criiis[tdre gi protestd,t6re, astfel inc6,b
. archiepiscop qi metropolit in Carlovit, - dupd ce prin tractatul
dto 18 Sept. 1739 S6rbia cu Belgraclul (qi cu Oltenia) deveniserd, a costat timp 9i umiliri 6i ameninfdri, pin6, sE'I fac6, ca sd recun6sc6,
6r in potestatea Turcului. Acest archiepiscop 9i metropolit deci mdcar Fi numai pentru timpul viefii episcopului aradan - aceea
este cel dintAiu cu scaunul in Carlovi!, uncle zidindu-se reqedinf[ m6surd. Deci dup[ m6rtea acelui episcop, s6u incd dupd alegerea
s'a stabilit metropolia ortodoxi. sa de metropolit, eparchia Caransebegului a fost lmpreunatd, cu a Ver'
Prin acestS, procedere impEr[fia qi-a ajuns dou6 scopuri po- qefului, ca desdaunare pentru perdute-le trei protopopiate in Sdrbia.
litice; intA.iu: a format incd un precedent, mai eclatant dec6,t cel Dar apoi acestaq patriarch-metropolit, v6{6nd nemulfdmirea
dela 1691, pentru denumirea, in loc de alegere a metropolitului, generalb a turmei sale, cu asemened,'enelgie a stdruit a se solicita
intre lmpregiurdri esbraordinarel a doua: a curmat definitiv legd,- la imp6rdfid, vindecarea relelor, gi spre acest scop: Intdrirea de
turile metropoliei de dincdci cu Esarchatul Patriarchiei din Ipek; nou a' privilegiilor rasciane cu luarea sut protecfiunea impdr5'tdscd,
ambele scopuri mai de multi ani avute ln vedere. Timpul era mai seri6sd, a nafiunei ortodoxe. Deci Impdrdt6sa, in situafiunea
-tocmai oportun; cdci de o parte fmntagii Sdrbilor cereau numirea, impresuratd de pericole, neavOnd incdtrdu, a dat urmare justelor
pe cd,nd de altd parte guvernul cunoscea sdrtea fatalS, a Patriar' cereri, prin diploma ei cu datul din Praga 18 Maiu 1743, rern6.n6nd
chiei din Ipek; adec5, cumcd dupd pdrisireala L737 a acelei nrdrefe acdsti diplomS, cea din urmd, lntErire a privilegiilor rasciane. Cur6nd
mdn[stiri de apr6pe 40O de ani scaun al patriarchilor s6rbesci, dupi ac6sta de asemenea s'a conces un Congres nafional at6,t pentru
Turciii ndv[lind asupra ei, au deprd,dat-o qi ddrimat'o p6nX, la instalarea patriarchului de metropolit, cdt gi pentru publicarea nouei
p6m6nt intre lacrX,mile creptinilor de jur'irnprejur' diplome, in fine qi pentru pertractarea gravanrinelor omnilaterale.
- 5
-35-
primitS'
Patriarchul-metropolit, depi dispus absolutistic, era destul de
a ,,Ifnirei", ab6t6ndu-se pe la Carlovi!' ^a fost acoloqi bine recomaudatd'
io'Coogr., introdusi qi ascultatd, ^apoi incuragiat5'
precaut de a se sci acomoda impregiurdrilor, el deci in Congres
a facut caus[ comunS, cu totalitatea uralcontenfilor, care priutr'un .g""i"f"f metropoliei din Viena' iu returnarea ei'pedupl la
apr6pe
Carlovit'
oi "n, aceeaqi deputaliune rourdnd 615'-s'a abdlut
memorand in 25 de puncte, a ingirat multelo neajunsuri, cu nafional'electoral' ce alesese me-
-
amare pld,nsori, pentru neobservarea privilegiilor qi cu.esenfiale ;;;; eraqi inrrunit Congresul
postulatl cdtrd, Maiestate, spre asecurarea drepturilor privilegiale,
;;;;;, fe Nenadovici, in" locul rEposatului in Viena Antonovici
qi 8rd,si a fost bine priuritd' qi asculbatd'
ii ca aceste drepturi s6 fie inarticulate prin dieta Ungariei' Dar imp6rdt6sa printr'o resoluliune dela 1762 dede
rnetropolitului
t6te {drd resultat.
Nenadoviciceamaiaspridojaud',pentruneincetateleagitafiuui'
intr'aceea patriarchul-metropolit Ia lnceputul anului L748 rc' pld,nsori pi proteste puot'o drepturile gi imunitdfile
acordate S0r-
posdnd, a fost pus la vecinici odichnd in urinE'stirea Cruqedol' 6r titor dela veoirea lor in Ungaria qi pentru energi6sa pdgire
-in
in t6mna aceluia-qi an adundndu-se Cougres electoral iu Carlovi!, contra ,,IJnirei(, ce se propaga-cu forta la.Rom6'nii din Transilvania'
a ales ntai v6rtos prin votul militarilor I 6r espresiunile clirect iooioJitOtt a politicei Curlii din
reclame Ie
nuurai blAnde$a
AI optdlea metropolit pe episcopul Aradului Isaia Antonovici, dechiard de vitEmare a }faiesbdtii, - pentru care
carele ins6 abia intbril iu scauu, a r6posat ln Viena la iuceputul incA't pentru nein-
1,,lt"irru Milde") il scutesce
de ped6ps6; apoi
aDului 1749 ; deci adun6,ndu-se congresul de nou in tdmna acelui "i
u"ti"oturu, ,Privilegiilor" - dechiard pe fafd - cd nafiunea rascianS'
an a aleg: este cum se scie, nurnai toleratd, in ungaria! (,Die raicische
-
Al noudlea metropolit, pe episcopul diD carlstaclt Pavel Nena- Nationmachebekanntlichkeinedererinmeineml(orrigreicheUngarn
Die Privilegia
clovici, care c6,nd s'a ales Ia L749, era d.eja ln etatea b6trdnefelor, recipirten, sondern nur eine clerer tolerirben aus ' ' '
von der Kduigs-Gnade u:ed Obersten'
altnrintrelea b6rbat fdrte prudent qi venerabil. lmp6rd,t6sa Maria und Freiheiten hatte dieselbe
iot"'ooa metropolitului qi episcopilor sei le ft
Teresia, avea o deosebitd graiii pentru venerabilul b6tr6,n gi multe ;;;dt;;h"";1.
ii ierta chiar qi c6,ncl il clojenea, nu se supdra, qi-i acorcla pururea strict, interdis ori-ce amestec in cauga umrel'
intrarea liberd,. in ac6stb privin!6, multe anecdoto s'au p[strat la La 176r s'a combinat misiunea generalului Bukow in Tran'
s6rbi. El a zidtt gi tunpodobit biserica catedralS qi el cel dintd,iu silvania,careleprovEdubcumult6cavaleriSqiartileri5"aveainstruc-
a fost aqedat in cripta ei, rdposA,nd Ia 1769 ln etate de 90 de aui' a inceta rniqcarea Romdnilor orbodoxi
f,iunea, ca prin-ter6re sd fac[ '$i atunci ca de ajutoriu'
EI era omul culturii pi moralis[rii creqtinesci a poporului' gi a amutri protestele lor contra unirei'
bir"ti""r" or'oral, episcopul de Buda' Diouisie Novacovici s'a pus
A dat tot indemnui pentru infiinlarea de pcdle poporale pi pentru care purtare necorespun-
chiar a lntemeiat in carlovit o gc6ld, superi6r6 cu 5 clase, anume la disposiliunea cmdului general,
pentru invdlarea limbilor slaveanb, qi latind', clase preparatdre pentru qctitJ poriiioo"i sale de aclminis[rator al eparchiei romdne din
Transilvania, metropolitul Nenaclovici a lucrat' pentru
deld'lurarea
irn cler culb, dar a interdis preolilor predicarea ln biseric6" cu
motivul, cd, prin nesciinfd, pot sE provdce eresuri' lui din acdsti Posifiune.
Nenadovici'
Bdtrdnul de 90. ani archiepiscop qi metropolit Pavel
Pe cAnd la anul 1748 se afla adunat in Carlovi! Congresul celdintdiusubacd.rui'op'",t5'autoritatebiseric6sci's'aagitat'
nafional electoral, o deputafiune de 2 fruntaqi ai R'omdnilor din inCarlovif
puternic gi cestiunea biseric6sc[ a Ronrdnilor' a rEposat
Bragov, in calea ,pre Viena, cu plh.nsori cd'trd' iup6rd't6sa - inmorm6ntat cu pomp5' ne mai v6clutd''
"i
pentru cumplitele abusuri, ce se comiteau intru propagarea forfatd
ia
"ool
1768 qi a fost
b*
-8?-
La anul 1269 adundndu-se congresul naf,ional-erectoral a ares Roposd,ncl la 1780 irnp6r6,t6sa Maria Teresia, urmdtorul ei pe
pe fovan Georgievici, episcopul Vergefului gi al Caransebegului al fiiul ei Iosif II se apucase a pllnui qi introduce refortne mai
bron,
{.ocele archiepiscop qi metropolit, care congres a incercat a regula rafionale, precurn in monarchia intr6g[, astfel qi ln Biserica orto-
gi cestiunea dota$iunei episcopilor oi a clerului, ceea-ce o'a
euiur. dox6. La 1785, irnmediai dupa, p<-rtolirea r6sc6lei Romanilor sub
sub stdpdnirea bisericdscd, a acestui metropolit, care a I{oria qi Cloqca, printr'un decret cdtrd guvernul unguresc a dispus
4- ani' nu s'a intdmplat nici o schimbare in situafiunea
finut abia
ierarchiei. a se crea pe spesele sale un seminariu in Timigdra, pentru cultura
Reposdnd acest metropolit ra anur L7T4 s'a adunat 6rd,gi congresul
clerului gi poporului roman qi celui din Transilvania, guvernul
nafional-electoral gi a ales:
unguresc ins6 -- a transpus acest sublim plan la Carlovi! - spre
Al unspredecelea archiepiscop gi metropolit, pe episcopul Ti- opio"r", unde apoi s'a ingropat f5,r5, urrnd,. De asemenea s'a apucat
migdrei Vicenfiu fovanovic Vida6. Acest Congr"r, h..p6 alege"e ,,a Iosif a regula nindstirile. Materialul la std,ruirea lui a fost adunat,
ocup-at serios de regularea de mulf,i ani fdr6 t"rolbat iniercat5, c6,te-va m6nlstiri, anurne in Bdnat au fost secularisate'
a afacerilor bise.icesci, pe- basa drepturilor privilegiale, in care
urma,re dupd, ascultarea sin6delor episcopale din tif + qi 1776 A urmat apoi ln August 1790 pentru noi gi biserici epocalul
ernarrat la 1777 ranuariu in 2. Regulamentul Mariei reresiei, prin
a congres in TimiEdra
care simplu qi pe fafd Naliunea iliricd, se identificd cu Bise;ca La I79Oin 2O n'ebruariu reposh, lmpdratul Iosif II' urm6'ndu'i
greco'neunitd. gi credinciogii ei I 6r afacerile politice nalionali se la tron fratele s6u Leopold II. La inceputul lui Iuniu 1790 o de-
eschid, absolut din ea, care Regulament ins6 gdsindu-l clerur gi putafiune s6rb6scd. num6rds5,, cu nretropolibul Putnic qi cu episcopul
-TimigOr"i
fruntapii poporului f6rte restrictiv gi radical in c"ontra inchipuitelor Petrovici in frunte presentdndu-se inaintea uoului dom-
lor drepturi ab antiquo, s'au opus introcrucerii gi prin repiesenta- niloriu cu gravamiDe qi cu rugarea unui cougres pentru discutarea
fiuni arrare, au iniluplesat pe inrp6rdf6sa a-l ,"oolr, 9i a publica gi formularea acelora, a fosb intre imprejurdrile ameninfat6re -
-
altul la 1779 sub titlul ,,Declaratorium illyricum" *oit f6rte bine primiti qi prin bilet de md'nd', cu datul din 27 Iuniu,
gi mai redus, ce este in valdre p6n5 in diua de astidi. -ri
o*g
congresul incuviinfat, care - s'a intrunit, in August, aI aceluiagi
Dela acest nretropolit, ca episcop aI Timiqdrei, ni_a rdmas io Timiqdra. Causa, ci s'a intrunit aci, 6r nu in Carlovif este,
frumdsa qi interesanta carbe, tn limbd duprd. slaveno-s6rb6scd, qi
"o -
c5,ci reqedinla din Carlovif, cu un an mai nainte a fosb pradS'
rom6,n6sc5: ,,indreptarea p6c6tosului", tipd,ritd, tn Iagi la 1768, cu focului, deci localitd.file necesari lipseau'
binecuv6ntarea metropoliturui din carlovig gi ar Moldaviei, carte intr'aceea metropolitul Putnic reposdncl in Viena, congresului
rartr, qi de importanld pentru noi. i-a fost dat, s6 al6gi la urmd, qi nretropolit in scaunul vacant'
Trec6nd acest metropolit la cele eterne, prin congresul dela
Ca al treispredecelea, ln persdna celui urai tindr episcop, a
1781 a fost ales:
fost ales stefan stratimirovici din Buda. $i cu ac6st6 ocasiune
. AI doispre{ecelea archiepiscop qi metropolit Moise putnic,
opiscopul Timigdrei, carele a trd,it pd,ni la tZgO, duph, care nu a
episoopatul s6rbesc, pe basa privilegiilor qi a unui decret al im-
piratuiui Iosif II din 1288, a cerut ca, fiind recunoscutS, dependenla
r6mas operd d6rnnd, de amintire decet dela 17g2, Regularea ad.-
ministra$iunei qi procedurii prin consistdre, aga numita
lin spiritualibus,( de uretropolia din Carlovif 9i aelectoral
ortodoxilor clin
pi epis-
,,Sistemd, La"ut qi Bucovina, s6 fie chiemali la congresul
oonsistoriald,". Totugi din aceea epocE meritd, a fi amintite aici nu s'a incuviinfat
copii de acolo, cu cdfi-va representanfi; oeea-ce
lnoll urmltdrele: de-6re-ce privilegiile nu se pot estinde asupra acelora'
-38- -39--
Congresul intrunit in August, a fost deschis abia la 1 Sept. s'a f6cut cerere cdtr6 impEratul Ireopold I[, care a fost bine pri-
qi a lucrab pd,nd in Decembre, apr6pe patru luni de dile, 6r resul- mitd, punonilu-i-se ,,credinci6sei 9i scumpei nafiuni" in sigur pros-
tatul i-a fost: Un memorand colosal, cu gravamine qi postulate. pect acordarea tuturor postulatelor intr'una dispun6ndu.se
-sale,
Ilemoriul, cdtri impEratul, votat de acel congres' cuprincle, lru"ru. unui dicasteriu special al ei la curte, care s6 o represente,
in trei secfiuni, sub titlu de ,postulate qi gravarnineu, intA,iu: Cereri s6-i apere drepturile, privilegiile qi liberbd'lile religionare etc'
de naturd, biseric6scS, qi politicd-nafionald, prectlm d. e. Banatul Dicasberiul central inmediat s'a infiinfat sub titlul de ,'Can-
sd fie dat Sdrbilor ca teritoriu s6u provinld a lor, indepenilinte de celaria illiricx,-aulicir,, ins6 numai prin biletul de rndn5, din 20 tr'ebr'
Ungaria; ca asupra m5nd.stirilor s6 li-se dea ,,litero donalionaleu,
.:l
i
1791, dupd, incoronarea lui Le<lpold de rege al Ungariei, carea
de6re-ce nrai preste tot nu posed documente despre intemeierea .l avuse loc in 16 Novembre 1790.
acelora; ca celor de legea grec6sc6-neunit5, s6 li se fac6, loc prin congresul nafional din Tirniq6ra ln dou6 cause qi.a Drai adus
aminte Je RomaDi, odata, prin decretarea infiinfarii consistoriului
I

oficiile publice qi printre oficerii din armat6, precurn 9i in magi-


stratele urbane; ca sE nu se mai incurageze proselitisnrul unifilor i din Oracle, pus sub jurisdicliunea episcopului din Arad; apoi de-
prin favoruri de sus ehc.l a doua: mai v6rtos relativd Ia instruc- I cretarea oo"1 tipogr"fii uafionale, pentru tiparirea de c6rti slaveno-
l sorbesci qi roma,nesci, care din urmS decretare a rEmas literS, ur6rt6.
tiunea inferidrd gi superi6rd qi fondurile recerute, unde e de marcat
Archiepiscopul gi metropolitul Stratimirovioi, a guvernat bi'
1

cd qi episcopiile qi mdndstirile fuserd, luate in contribufiune; a l

tleia secliune: privesce postulatele de naturi particular[ a epar- ,l serica ortocloxH, ani 36, punonclu-gi t6te silinlele pentru slavisarea
chiilor, comunit6filor etc. ,$
Romanilor. Din a lui epocd dat6z6 cele mai multe nume familiare
*
Dar[ mai nainte ile a fi discutat qi votat qi predat comisa- t slavisate la Romdni, ales la cei din Blnat. chiar qi prin cerculare
riului acest memoriu, pentru subgternere la Tron, s'a int6mplat in
r!
se d.emandase, ca tuturor qcolarilor romd'ni s6 li se adaugi cd'te
un ,,vicin la numele familiar. Cu t6te ins6 n'au putut impedeca,
1i
congres o luptd, infocatd intre cele dou6 partide gravitante una
la Viena, er cealaltd. la dieta Ungariei, cea dintA,iu condusi de 1 oo Iorgovici, un Georgevici, un Teodorovici, Manuilovici, Chi-
L
"a
rilovici, Doctorovici, Diaconovici, Martinovici, vasici etc. s6 fie Bi
generalul locotenent maregal Papi.lla, 6r cea din urmd prin eruditul i

qi bogatul sdrb Sava Tok0lyi. Din cea dintdiu, carea forma marea s6 r6md,nd, Romd,ni' unii chiar mari - Rom6'ni - pinS' la m6rte,
maioritate, se apostrofau domnii aristocrafi maghiari ca ,barbarin, pdo5, qi martiri, pentru roma.nism qi cultura acestuia, cd'ror - sciind,
,,s6lbatici'(, numai cle curOnd egiti din ,,lntunerecul Asiei", cu carii ei sd profite cu prutlenfi de irnprejuriri, li-a succes a provoca' a
trebue rupt odati pentru totdeauna,-9i deci votul acesteia era: forja chiar deschiderea de 9c6le romA,nesci"pentru popor qi pent'ru
sE se find strict de Austria; sE se c6rH, intdrirea de nou gi esecu- prE)ararea cle buni invEfdtori qi preoli pe s6ura acestui popor'
tarea in t6te privinlele a drepturilor qi imunitdlilor privilegiale, qi Metropolitul Stratimirovici a r6posat la anul 1836, 6r la 1837
prin consecin{d, s6 se postuleze Banatul ca teritoriu al nafiunei aclun6,ndu-se in carlovif con[Tres electoral, prin acesta ales a fosb:
-
ca persdnb politicb, ind.ependentd, de Ungaria. Tokdlyi de alt6 parte Al patrusprei[ecelea archiepiscop gi metropolit stefan stanco-
cu minoritatea pleda fdrte energic pentru stricta alipire qi acomodare vici, episcopui de Baci-Neoplanta, ilespre carele f6rte pu{'in este
la legislafiunea ungard,. de 4is,- nu nurnai cici a tr5,it scurt' timp, abia ani 4 in - fruntea
in ac6std memorabil5, luptd, qi diverginfd a partidelor, comi- bisericii, ci mai vartos cdci fiind om vanitos, de viitoriu qi de opi'
sariul congresual, generalul-locotenent-maregal, Baron Schmidfeld, niunea g6u causa publicd nu-i prea pdsa. o iut6mplare 9i fapti
finea pe fati cu maioritatea, dupH, aI cirei vot, deci - prealabil lns6 nu se pdte trece cu vederea'
ln congresul electoral amintit _ pentru prinra drd, un
a pdgit ca rornaD, adecd, ca representant al deputai A urmat apoi, dup[ lungile qi anevoidsele consultlri sinodale
ales, in bucuria sa penLru ,Lg""" u pro_;,
-roi;r,
Romdnilor. Metropolitul comune din septembre qi octobre 1864, Ia cari afar6 de episcopii
20 de stipendii, ca ;" #;"" rorn6,ni, Andreiu al Ardealului, Procopiu al Aradului 9i llacman
la studii pentru studenfii edraci ai
.ajutoliu-
nafiunei sale. Atunci s'a scrrat proprietarul al Rucovinei, au representat partea romA,ni ca bdrbali de inoredere,
din Beling Doctorovici,
deputat al diecesei timiqane, macedo-rourdn chiemafi de Maiestatea Sa D. D' Andreiu Mocsonyi qi Vicenfiu
de origine, qi . *"fl""tut
pe nou alesul metropolit, cd este intocmai Babeg; prin Bilet de m6,nd al impdratului-Rege apostolic X'rancisc
nretrop-olituiiip*r"Lr" Iosif I, cu datut t2124 Decembre al aceluiagi an, a fost incuviin-
sufletesc qi al Romd,nilor, pe ai cd,rora
studenfi s.raci deci nu se restaurarea metropoliei
cuvine s6.i tr6cd, cu vederea ! La care Stancovici fat5, gi proclamata - infiinfarea, respective
la momeut a r6s_ ndstre pentru toli Romdnii ortocloxi din ungaria qi Transilvania,
puns cu mulfdmire promif6nd cd, a.-ofoi.irX ou
I:"t.:^r:fuctare,
impdrfi stipendiile intre S6rbi qi Romani; a gi *utropoli6, d,up[ tractamentele cu partea sarb6scd' in Carlovif,
la 3-4 Rom6.ni dintre 20. acordat stipenaii "rr"
in Februarie qi Martie 1865 in fapt[ introdusd prin legislafiunea

Dupd m6rtea acestui metropolit, prin congresul Ungariei, cu art. de lege IX' din 1868, inarticulatd' 9i pe basa
1842 a fost ales:
nafional dela ,,S6,tutului organict', votat in primul oongres nafional-bisericesc
dio td-ot aceluiaq an, bine organisatS,, a mA'ntuit neamul romdneso
. Al cincispredecelea^ archie-piscop qi metropolit Iosif Raiacici,
episcopul verqelului.gi caranseiegolui,'pre
de credinfa creptind, ortodoxa din robia cle 176 ani a bisericii sale
din Maiu 1848 a Sdrbilor, adunare mai ilult
care aduuarea cea mare nafionale. )
politicd, f,u
de patriar.ch al lor in qirul celor din Ipek,'iotre",rpt pro"f"rn.t !) statofiree seriei uetropolililor sarbesci, presentatl eci, 8e ilatoresce metitetului Dostlu
100 de ani prin m6rtea lui Arseniu IV. impEratul
t;J;;;"", b[rbat Vicenliu Babeq, care a pubiicat in f6ia din Amd nBiserica gi qc6la" N-rii 37-42 u
1898
X,irdinand V qi un etudiu interegant in ac6st6 materi[.
ca rege apostolic al ungariei, a incuviinfat votul
nafiunei s.rbesci,
qi de atunci toli urmdtorii in scaunul metropoliban
obfin. deodatd, cu aprobarea prea inaltd
din Carlovif,
iittut a" p"t"iu""n
9i .f
SOrbilor.
Patriarchul-metropolit Raiacici, bErbat de nrare
de merite pentru impdrlfid, 9i dinastid, pdnd
va{d pi plin
Ia mdrtea sa, in De-
cembre 1861 a sciut paralisa
_strdduinfeie R,omAnilor p"oiro a"r-
p'rfirea bisericii qi ierarchiei ror -
de cea s6rb6scr din barrovig.
Congresul din Augus[ 1g64, la care cei lB
deputali 9i 2 episcopi
.oT.eoi n'au participat, nevoind & recun6sce
pe aleg6ndu_l metro-
polit qi de al Romdnilor, cu maioritatoa voturilor,
numai s6rbesci,
a alos pre:
, .AJ q6sespre{ecelea nretropolit Samuil Magirevici, episcopul Ti-
rnigdrii, care. aleger"^1
ospres numai pentru S6rbi..si fort ,proU"te de cdtrd, Maiestate, dar

{ldr-
-43-
tele gi schinrbd.rile politice. Anomaliile acestea au fost impreunate
II. cle regulS, cu asuprire 9i perseculiuni in biserich,. Esenrple eclatante
PRIVIRE GENERALA T.SUPRT. LUCRtr.RILOR PENTRU RE. pentru astfel de asupriri se afl5, nlai ales gi tocmai la poporul romdn
atA,t in RomA,nia din partea Grecilor, cA,t qi in Austro-Ungaria din
iNrtNpnnnA METRoIoLTEI noivtnl,ut oR oRToDoxI DIN partea S6rbilor'
UNGARTA $r TRANSTLvANTA $r rENTRU nBspInTrREA. Dupd, multe qi inclelungate suferin{e sosind timpul deqteptS,rii
IERARCI{IC^I. n nomfi,Nlt,oR oo spngt. nafionale, stdrile anorrnale s'au deldturat gi biserica din Rom6'nia
s'a emancipat de sub tutoratul Grecilor, 6rd biserica din Austro-
Romd,nii ortodoxi din Austro-Unga'ia, lndatd, ce inspirar5 aerul Ungaria de asemenea g'a smuls de sub tutoratul Sdrbilor.
invietor al liber6fii aduse de anii de crisd ai resbelului civil din Rom6,nii ortocloxi din Ungaria au avut, din timpurile cele mai
anii 1848-1849, cu mare clorin!6 qi stiruiuf[ au lnceput acfiunea vechi ierarchia lor nationald cu metropolia in Alba-Iulia qi cu mai
puternic[ pentau emauciparea bisericii lor de sub ierarohia s6rb6sc6 multe episcopii. Acesta este astd,di un adev6r istoric, cale nu se
qi pentru restaurarea ierarchiei lor vechi istorice na$ionalo. causele mai p6te trage la indoiali. Cu lnceputul unirei, metropolia orto'
qi motivele acestui dor de emancipare sunt canonice, istorice gi doxi romdnS, fir suprimat5,, qi Rom&nii orbodoxi lipsifi de ierarchia
actuale, recla,mate de necesitd,file culturale ale poporului romd,n. biseric6scd, pe timp de 83 de ani. S'a atins la alt loc cd, Romd'nii
spiritul liberal, de care dela inceput a fost condus[ biserica ortocloxi au fost ajutorafi de ierarchia s6rb6scd din Ungaria in
orientald,, a adus cu sine, ca bisericile la deosebitele popdre s6 timpul acela de crisd, pentru biserica ortodoxd rom6,nd, 9i il6cd' ne am
pdrte caracterul uafional, adeci fie-care s6 folosdscd, limba sa-proprie opri aci, Rom6,nii ortodoxi ar trebul s6 fie p'rurea recunosc6tori fa!d'
in bisericd,. Acesta se bas6zd, pe drept d.ivin, cledre-ce Apostolii dlptr de ierarchia s6rb6scd, pentru ocrotirea bisericii lor in contra machi-
pogorirea Duchului S6,nt a vorbit, cu fie.care popo" io limba lui naliunilor proselitistice papiste. D6cE ludm lns6 in considerare, cd'
nafionalfl gi e de tot natural, pentru-cd, cregtinii numai infele- ierarchia s6rb6scd, incepond cu congresul nafional-sdrbesc finut in
gond' serviciul divin, pot trage din religiune foldsele adevErate, Timigdra la anul 1790 qia schimbat finuta sa fald de RomA'ni,
cari sunt crescerea religids[-moral[ ln spiritul evangeliei lui devenind netoleranti din punct de vedere nalional qi mai ales
Christos. Din aqest punct de redere purced6nd s6,n6ii plrinji intru- considerd,nd cd. numita ierarchiE, nici cdnd n'a lucrat intr'acolo,
nifi iu sin6de ecumenice gi locale, au orOnduit, ca Lpiscopii fie- ca biserica rom6,udscd s6-qi recA,qtige ierarchia sa istoricd, (metro-
cdrei nafiuni sE aibi metropolitul lor (can. 84 apost.) Desvoltarea polia) ci mai mult a nisuit, ca pe Rom6,ni' s6-i aduc5, qi s6-i finX'
istoricS. in biserica orientalH, in conformitate cu can6nele a ad.us pe vecie in supunere de ierarchia s6rb6scd,, atunci titlul la recu-
cu siue, ca t6te popdrele, ce aparfin la biserica ortocloxd, orien_ noscinfa Rom6,nilor ortodoxi se perde cu totul. Sdrbii s'au arEtat
tali, pre ld,ngd, plstrarea intactd a dogmelor cred.infei, cari fac egoigti gi setoqi dupd, putere preste Romd,ni, nebX,g6nd in sdmd,
unitatea internd qi adevEratd, a bisericilor intre sine, au biserica cd, desconsiderd can6nele bisericii orientale, cari impun de datoriS'
lor cu caracter nafional, gi cu limba propriX, biseric6scd,. Astfel unei metropolii a stlrui a se intregi alti metropolid invecinatd',
biserica grecdscd, rus6sc[, s6rb6scd,, rom6,n6sc6 etc. are fie-care cdnd din ori-ce cause s'ar !in6 scaunul ei neocupat. Ierarchia s0r-
caracterul sEu nalional, ce-l dau limba gi tradiliile nafionale. Abateri b6scd,, indulcindu-se cle clomnire in timp de preste 1r/, secul asupra
dela acest principiu s'a int6mplat la un popor s6u altul numai in bisericii ortodoxe romd,ne clin Ungaria, cdnd sosi ocasiunea ca
timpuri anormale qi de forfd, maior6,, ro cu sine evenimen- Rom&nii s6-9i capete ierarchia lor nalional6, se impotrivl din res-
"" "do, 6*
_46_
-4L-
puberi realis[rii drepturilor Romdnilor. Ea, precum se va ved6 mai lor, biserica qi nalionalitatea lor, chiar 9i ln colo rnai furiose vijelii
jos, a ingreuiat gi impedecat, dar n'a fost in stare sE zddirnicdscl ale rEsboiului cet5,fienesc o pdzird,. Expugi nefsricitelor prigoniri, qi
restaura,rea metropoliei istoripe ortodoxe romdne, care era cu multe sErdcifi prin multe r6sb6ie cu Turcii, nu avur6 atAt[ putere rnorali
sute de ani mai veche decd,t cea s6rb6sc5,, infiinfatd numai la finea spre a clre reintregirea bisericii sale... Pre l6ngi t6to acesLea, de
seculului al 17-lea, deotlatS" cu primirea in Ungaria a S6rbilor fugari, we-o c6,!i-va {eci de ani, nu lncetar5, a agtorne la lnaltul loc deo-
emigrafi de perseculiunile Turcilor. sebite rugd,minfi, pentru suplinirea episcopiilor Aradului in ungaria,
Netoleranfa ierarchiei sdrbesci diu punct de vedere. nalional a a Timiq6rei qi a Vergefului in Binat cu episcopi nafionali, cari
avur5, imbucur5,torul resultat, cd, prin prea lnalta imp6r6t6sc5, or6n-
adus cu sine ca timpul, in care biserica ortod.oxd romA,nI clin Ungaria
a fost pusd, sub aceea ierarchid, s6 inregistreze pentru Romd,ni un duial4 a Maiest6lii SaIe imp6ratului Francisc, afard de episcopiile
qir intreg de suferinle in viafa biseric6sci qi nafionald. Romdnii Ardealului qi Aradului, cari au dreptul hotarit de a aplica numai
Rom6,ni, cele dela Timiqdra pi Verqef numai aqa episcopi sE se
in
nu uumai cd au fost imped.ecafi in desvoltarea lor culturalS,, dar5,
erau ameninlali in esistinfa lor naf,ionald prin slavisare. Limba
I age{e, cari cunosc bine limba rom6'n6scd' T6te acestea lntd'resc
actele, ce se afld in archivul inaltei stdpd'niri din anul 1828' 1836
|r
sdrb6sc5, parte pe furip, parte cu forla s'a introdus in bisericile gi ;

scdlele rorndnesci; in bisericS, s'au introd.us cdr{i slavice, qi tn 9c615,


qi 184213 despre denumirea episcopilor Araduhii, Timig6rei qi Ver-
getului.' Rom-6,nilor qi pentru aceea le zdcea aceste trei episcopii
se impuneau cd.rfi didactice s6rbesci pi in acele comune' unile Ro-
rn6,nii erau in preponderanld faNd, de num6rul clisparent al Sdrbilor. ia inim6, fiiind-c6 episcopul Aradului Nestor Ioanovici era romd'n'
Clerul se recruta dintre Sdrbi, 6r dintre Romdni numai d6r:5, iqi precum qi urmdtorul aceluia Gerasim Rafiu este aserrenea rom6'n'
renegau originea qi se clau de S€rbi. La treptele mai inalte preo' ird episcopul Timigdrei, de pe aceea vreme' Iosif Putnic Ai allimbei
Ver-
qotrului Macsim Manuilovioi, avea o deplind' cunoscinfd' a
lesci precum de episcopi, archimanclrifi, egumeni de mdnistiri,
protopresbiteri se promovau dintre RomA,ni numai cei-ce se d'eclarau romdnesci. Ac6sta se int6mplh qi cu de curOncl reposatul episcop
S6rbi, 6rd, ca preoli ajungeau Rom6,nii numai ln parochiile mai al Verqetrului Stefan Popovici, carele prin archiepiscopul Carlovi'
propuse Inaltei
r6u dotate, afard ddc6 prin conexiuni familiare in urma cd,sS,toriilor fului de atunci' t84213, numai din aceea privinfS' se
,tXpaoiri spre a trece dela Pacra! la Verqe! in calitate de episcop
cu s6rb6ice igi cd,qtigau gi protecfiunea necesard. Cea mai bun5, ndscut din Banat qi scia romdnescea. r)
die-cesan, dioa-"e acela era
recomanclafie era slavisarea numelor, a c[ror urme se cunosc pdnd,
ln diua cle asld,di in nume familiare ca Popovici, Stoicovici, Mar- Aceste resultate dobd,ndite nu lnsemnd vre-un c6'qtig mare
covici, Iliovici, Adamovici, Andrievici, Ioanovici, Nicolaevici, Pe- din causd, cd,, remdn6ncl acelaqi sistem ierarohic' numifii episcopi
degi Rom6,ni sciind rom6,nesce' totuqi nu cutezau a {ace ceva
mai
trovici g. a. ce se gdsesc nu numai in pirlile bd,nd,!ene, dar qi in fie luafi la ochi din
plrfile transilvane. Din aceste st5,ri au r6sdrit pentru Romdni multd, insemnat, in fav6rea Romdnilor' fd'rd' oa sE
am6,rd,ciune qi intristare, care-i fdcea sE dor6scd o stare mai bund frrt"* metropolitului din Carlovif' Ac6std' apriat se-vede din o
qi mai tignit6. ,,Rom6,nii nemulfd,mifi cu tractarea maqteri din partea scrisdre din tr Maiu 1860 a bravului preot Nicolau Tincu Velea'
ierarchiei sOrbesci, incepurd a reclama contra nedreptdlilor stri- p"of"rot de teologid la episcopia din Verqe! qi dupd' aceea mai
gdtdre la cer. Durerdsd, qi dejosit6re fu sdrtea Rom6,nilor, care inulfi ani paroch L S"".'io. Fiind vorba de sinodul diecesan tinut
cddu asuprd,-le f5,r6 nici o vin5, a lor, totuqi qi i:r ac6std, posifiune in dibiiu, Lt qi"": ,,qi noi binilenii lineam sinod, d6ci cE'p5'tam
am[ritd,, ei iqi finuri frumosul lor caracter, care ti infrumse!62d, r;AsevedernPromemoriasilepredreptulistoricsl.autonomieibieericescina{ioualea
cu o statornicie nepild.uitd gi credinli necld,titd, cdtri lmpdratul in proviiciile nonarchiei sustri&ce de Anilreiu Saguna' 1849'
Bomanilor cle relegea t'Es["itdn[

iI
I
I

.l'
a

I
_46_
-47 -
pend acum episcop, or.i pre Popescu, carele gi acum se afld in guvernului c6,t gi Romd,nilor din Transilvania' precum gi aceea, cd,
ghiarele sorbilor in mdnistirea rlopova ca administrator. ins6 sub acest episcop rnai mult de 100,000 Romdni qi-au pdrEsit reli-
diecesa e in mduile patriarchului, 6r cea timigani in ale lui zsivko-
giunea p6rint6sc[ qi au trecub Ia unire cu biserica romano-catolicd".t)
vici, apoi ce pofi aqtepta dela aceEtia? Consistoriul de aici e acum
mai s6rbesc, ca culr a fost mai nainte cu 6O ani. preofii mai in impregiurdrile asuprit6re pentru Romd,nii ortodoxi preste
degtepfi qi mai nafionaligti, romAni, sunt persecutafi ca gi martilii
tot, pentru bd.rbatii luminafi romd,ni pd,trungi de datoriufele lor
faf5. de biserica strimoqdscd qi fa!6 de prornovarea intereselor cul-
in timpurile p5gA,ndtdfii gonitdre de creqtini etc.n') turale ale neamului romdnesc, visul de aur nu putea fi altul, decdt
S0rbii obiect6zd, Romd,nilor: Promovat-au mai bine episcopii
ernanciparea de sub ierarchia s6rb6ss5, qi restaurarea proprieiierarchii
romAni Putnic, Moga, Manuilovici, Rafiu, nafionalitatea, limba gi
nationale qi a metropoliei istorice. Vis numai se pdte numi cugetul
cultura ronrAn5, dec6.t antecessorii lor s6rbi? trEcut-au ei pdte fun-
acesta, pentru-cd at6'tea pedeci gi greuti$i la realisarea lui se pre-
dafiuni pentru cultura poporului qi a, preofimei romd,ne? Ridicat.au
vedeau, incd,t numai puterea gi darul lui D-deu mai erau in stare
biserici, mEndstiri qi Ec6le? Tipdrit.au cdrli bune de religiune qi
s6 inspire speran!5. intr'un viitor nrai fericit.
pentru gc6le, qi lmpdrtitu-le.au la poporul romd,n? lngrijit-au mai
bine dec6,t S6rbii pentru conservarea gi intregitatea bjsericei lor??! ) Starea anticanonicd, qi umilit6re, in care s'a aflat biserica rom6,nd
Din aceste intrebdri emfatice se vede, cdt de pufin ofensivi din Ungaria qi Trausilvania ln cursul unui secul qi jumEtate, prin
pentru interesele specifice s6rbesci erau acei episcopi romg,ni, fiind-cL lipsirea cle ierarchia nafional5, istoricd, n5,p[stuirile din partea unei
ei erau instituifi de S6rbi qi nu puteau mult face pentm poporul ierarchii strdine, sub care ajunse biserica rom6,n6scd,, impedecarea
rom6,nesc. in desvoltarea culturei nationale qi chiar periculul de a fi supri-
S6rbii ridicd.nd meritele episcopului Gedeon Nichitici qi Gerasim matd viafa nafional5, prin insagi biserica, care mai nainte, mulli
Adamovici pentru eparchia ortodoxd. a Transilvaniei, dic astfel seculi, ln lmpregiurdri nu mai pufin ap[s5,t6re, fusose conservat6rea
despre episcopul romdn ales de protopresbiterii eparchipli ln ora- limbei, culturei pi a tradiliunilor nalionale, au deqteptat Ia Rom6,nii
qul Turda: s) ,,Alegerea a cddut pe un capelan sltesc cu numele ortodoxi simful gi dorul dupf, o stare mai bund, qi nisuinfa de a
Vasile Moga, care n'avea nici ided de conducerea unei episcopii se emancipa de sub ierarchia s6rb6sci qi a restaura ierarchia na-
qi nu funclionase cel pulin intr'o parochid. Acdsta a fost un lionald, cu metropolit rom6,n in frunte. Dorinla acdsta a eqit la
triumf insemnat, ce I'a avut partida de unire asupra bisericii iv6lH, la inceputul seculului present. Nisuinla spre realisarea ei s'a
catolice orientale; pentru-ci administrafia acestui episcop tn timp manifestat cu deosebire, c6,nd mai int6,iu Rom0,nii din Transilvania,
de 35 aui a arEtat in mod eclatant atd,t guvernului c6,t gi bisericii apoi qi cei din Ungaria pi pd,rfile binifene' au cerut episcopi ro'
orientale, cd, omul n'a fost destoinic pentru acest post inalt. Cum m6,ni. Cu realisarea parfiald a unor dorinfe, preoum era aqe{area
d.e episcopi romani la Arad qi Sibiiu' nici pe departe nu s'a ajuns
dispunea de banii publici, cum conclucea educatiunea clerului t6n6r,
cum a instalat la regedinla sa in Sibiiu o cdrciumd,, cum fd,cea sublimul scop. Cuprinderea situaliunei ln tdtd, estinclerea ei, idea
d.e emancipare bisericdscd, a Romdnilor a o coDcepe in tdti mirimea
simoni5,, ca s6-'Si tmbog5tdsci, nepofii, este prea bine cunoscut at6,t
ei, a fost reservat unui bdrbat providenfial, lui Andreiu $aguna,
t) Ye{i ,,P[r!i alese diu Istoria Tnnsilvanieit' rle G. Bari{iu. Sibiiu 1891. Ton. III. pag. 186.
t) Dup[ [u studiu stuiistic amEnun{it pe basa qemrtismelor etl*te de ortlinatiatele gr.-caL
,- ) uAntwort auf tlie Ang'ifie einiger RomaDen gegen tlie Einheit der Hienrcbie tler morgen-
-liinclischen B'& constotst, c[ sub episcopul Yasile Moga au trecut Ia uuire 124 comune biselieeci rom9nesci
orthod. Kircbe und die serbische Nation in den k. k. 6steu. staaten pag, 1B-1g.
qi eilecl 92 eub episcopul uuit Bob, Cr[ 32 sub episcopul Lemenyi, ceea-ce corespunde aproximativ
I Tot acolo pag. 13-14. numErului de una eutl mii eufleto. (Ist. bis. manuscris ale I. sav. de Puqcariu).
-48-
qi Transilvania' un soop asa'
c&re cu ounoscintele sale, talentul pi energia sa, a indrbsnit a-qi farea rnetropoliei romdne din Ungaria
h" gr""al"t qi de folositor pentru desvoltarea culturald' a poporului
lua asupr[-gi lucrarea, care judecatd dup6 greutd$ile cele multe,
c€ &vea s6 intinrpine, pireau a intrece puterile omenesci. Numai rom?nesc, inc6,t d,6cd. Andreiu $aguna n'ar fi ajuns alt'ceva in
t" decdt numai metropoliei qi orgauisarea ei prin
provedinlei dumnedeesci, care in inlelepciuDea sa necuprinsb, de restaurarea'
Siatutul Organic, ac6stS, lucrare ar li fost de ajuns
"i"t"- s6-i asigure
mintea omen6sc5, qi cu dreptatea sa nemdrginiti a hotd,rtt sd curme
girul de sriferinNe ale Romd.nilor ortodoxi, se atribue, ci Andreiu nemurirea $i eterna recunoscint'5' a Rom6'nilor'
-
$aguna a venit in anul 1846 ca conducdtor al eparchiei transilvane, Glorificd,nd. tlupb merit' pre archiereul $aguna'
ca representantul
mai intA,iu ca vicariu, apoi dela 1848 ca episcop, tlela 1864 ca ideei cei mari a emancipdrl bisericesci a Romdnilor' nu voiu de
archiepiscop qi metropolit pd,n5, la mdrtea sa int6mplatd, ln anul Ioc s6 afirm, c5. aceea l;crare o a realisat el singur'
fdri concursul
religi6sS' qi
1873. Acest mare archiereu aI bisericii ortodoxe rom6,ne 'gi-a c8q- unei pleiade de bd.rbafi inv6!a!i plini qi de insuflefire
mai mulli dintre ei au trecut
tigat cualificaliunea sa preo!6scd, in serninariul s6rbesc din Vergef. inzestrafi cu virtufi nalionale' Cei
lnainte de venirea sa in Transilvania fusese secretar al metropo- din vialS, la cele eteme,' numele lor insd vor fi anrintite totcleauna
litului s€rbesc, profesor de teologie in Verqef gi archimandrit tn co udOo"5, pietate de t6td' suflarea romaD6sc['' intre
cei' cari pe
gi cu fapta 9i
mdndstirea Hopova qi Covil. 1) laoge $rgooa mai mult au conlucrat' cu cuv6ntul
metropoliei
El fiind crescut la pS,rinfi gi intre neamurile sale in spirit reli- cu influinla lor personali' la opera grea a reinfiinfd'rii
gi a despS,rfirei lerarchiei de catra BOtbi, ootodri'm b[rbafii'
cari
gios qi romd,nesc
- nu numai cd a avut ocasiune a cun6sce starea
biseric6scl anormald, la Romdnii ortodoxi din Austro-Ungaria gi hgur6z5, in nurrer6sele deputaliuni la curte 8i sunt subscrigi in
nemulfdmirea gi suferinlele lor, precum 9i mijldcele de aplicat gi u:ernorande a$ternuie Maiestd'fii
tot atO,t de numerdsele peiitriuni
pentru sanarea acelei sH,ri nefericite, dar5, era qi pEtruns in ad6ncul S;" P;"; ind,ltatului impErat qi Rege qi regimului de stat' .Nici
insemnati' care ori-cet de justd
eufletului s6u de insemnHtatea causei. Tdte acestea I'au indemnat c6, era cu putinfd,, ca ca;sa acesta
s6-'gi afle resolvire
qi imbdrbdtat la o acfiune giganticd qi au contribuit ca pe ldng[ era, totu$i o mulfime de factori o contrariau -
t6te obstaculele puse ln cale din multe p5rfi, energia lui s6 nu fd,r5, concursul valoros, sistematic qi armonic al frunta-
favorabilS,
qilor neamului rom6,nesc, cari apartineau la religiunea
sldb6scd pd,nb, la ajungerea m5,refului scop. Restaurarea sau infiin-
ortodoxd'
Ideea reinfiinldrei metropoliei romane a fost iufiltrat[ po'
r) Intr'un ceulov
ecriee in limba slavern[ cu
slavean, &flet in msss de scris a fericitului mehopolit Androiu, sunt
mO.nr propde urmbtrirele date biograffce, cari le dlm ln tratlucere: porului romanesc de Andreiu $aguna' P5'n5' la adunarea na-
prin punctnl 2 al
,,Eu robul lui Dumne{eu Anastssiu $aguna la iudunta tlemauclare a Erceleu{iei Sale
domnului archiepircop qi metrepolit Stefan Stratimirovici de Kulpin am intnt la novitiat in iio""fe din Blag a"tu a/rr Maiu leas;' cdnd'
metropoliei
venerabila mlnlstiro Hopova la 15 Aprile 1833. Aici ls 12 Octobre al aceluiaqi an am imbrlet irogr"-otoi nalional, reinfiinfarea :,"-TUl:.^:':-.p"*
ortodoxr se
vestm€ntul raeei qi am primit numele Andreiu, al S6.ntului apostol r lui Cbristos iut6iu chematul.
ln {iur de 2 Februariu 1834 fui inoiotst diacon prio Excelen{ia Ss in biserica cetealnl[ ilin
i"# postulatele nationale, aspiraliunile Rorn6'nilor la episcopiile cu
Carlovi{. Cu iliua 29 Septembre 1834 n'a numit pe mine Acelaqi Presindunt domn arcbiepiscop mlrgineau pe l6,ngi a cd'qtiga aichierei-.romA'ni
pr""oi-l* Sibiiu' Arad' Timiq6ra
gi metropolit profeeor la gc6la clericall ilin Callovi{. In {iua de (spaliu gol) Aprilie 1835 n'a fopirulioo" rome-ne, .cele 'lin
categorii de gc6le-in. spirit
f6cut tot Excelenlia Sa in prima {i a Pascilor protodiacon al sEua.
Mai estngem tle acolo gi urmlt6rele dete; 1835, 23 Novembro fi tlenumit noteriu sousi- ii V"rq"t; a suslin6 seminariile qi6raltein bisericile lor a folosi cd'rti
storiel; la 25 Novenbre 1835 fir promovat archidiaconl lr 29 Iuniu 18i|7 prebitcr; )a 6 Martiu nalional, cu limb6 romdn6scd,
ca-.organism'
1888 protosiucel; la 11 Octobre 1838 mesor consistoriall ls 24 Octobro l8il9 adminietraCor tu romanesci; tlespre o conceptiune a unei metropolii
mloletirer Iazak, introdus acolo 29 Octobre; la 30 Iauuariu 1840 admiuistntor la Besienovol la ortodoxe rom6'ne din Austro-
28 Octobre 1842 arcbimandrit la Hopova; lr 27 Aprile 1845 srcbinandrittn Covil; la 15/27 luliu care sE intrun6scS, tOte episcopiile
1846 vicariu in Ardetl; la 23 Ianuariu 1848 numit episcop qi la 18/30 Aprilo 1848 chirotonit episcop. Ungaria, nu este urm6'
incd, in anul 1849 episcopul $aguna a publicat o broqurd de
15 pagini intitulatS: ,,Pro memoria despre dreptul istoric al auto- informa cercurile mai inalte despre drepburile istorice qi canonice
nomiei bisericesci nafionale a Romd.nilor de religia rEs5ritdnd, in ale bisericii romd,ne qi totodatS, a deqtepta la Rom6,nii ortodoxi
ces. reg. provincii ale monarchiei austriace,,, in care aratd gi do- interes pentru sortea bisericei lor, qi a le ar6ta, cd, a sosit timpul
vedesce cu date istorice, cd, biserica romd,u6scd din timpuri mai sE pdq6sci cu tdt5, energia pentru restaurarea autonomiei bisericesci
vechi au q.vut ierarchia sa nafionald. cu mai multe episcopii qi qi a metropoliei lor istorice. Prin publicarea acestor broquri s'a
metropolit in frunte, al cdrui scaun era in Alba-Iulia.(B6lgrad) in dat signalul pentru o ac$iune seri6s6, condusS, cu sistem pi in!e-
lepciune din partea Romd,nilor ortodoxi din Ausbro-Ungaria pentru
Transilvania I c5, metropolifii-archiepiscopi ae alegeau de p"eotrime
emanciparea lor bisericescd.
6i se sfinfearr de patriarchul din Constantinopole, nrai t6,rdiu cte
esarchul patriarchesc, metropolitul ungro-vlachiei, care a resid.at Dupi acest precursor au urmat in anul 1850 sin6dele epar-
in T6rgovigte qi mai pe urmd, in Bucuresci; tot in acea ,,pro me_ chiale, din Sibiiu pentru diecesa Transilvaniei gi cel din Arad pentru
rnoria'( se indica pe scurt causele, pentru cari Rom6,nii au perdut eparchia Aradului. D6c[ se consider5, lnrpregiurd,rile cele grele ale
autonomia lor biseric6scd, qi cum scaunul mebropolitan pe timp timpului, concesiunea std,p6,nirei politice' de a !in6 Romd,nii sin6de,
indelungat a fost lipsit de archiereul s6u, deasemenea cum episco- in sine gi pentru sine, se p6te privi ca un succes insemnat pentru
piile supuse metropoliei rom6,nesci rEmaserd, vEduvite pdn6 sub Romd,nii ortodoxi.
lmp6ratul fosif II, cdnd in anul 1283, Rom6,nii ortodoxi din Tran- $aguna inc[ din anul 1849 incepuse ]ucrarea pentru emanci-
silvania doba,ndird episcop in pers6na lui Gedeon Nichitici, in vrerne parea ierarchic5, a Romdnilor. ,Episcopul $aguna, dice G. Barifiu')
ce RomA,nii din Ungaria gi Bi.nat, ca oi risipite qi fd,rd, pd,stor, se in timp de apr6pe patru luni, c6,t a stat la Viena s'a folosit de
traseri, la episcopiile Aradului, Caransebeqului, Vergefului qi Timi- tdte ocasiunile posibile spre a preg5,ti la curte calea penbru despdr-
q6rei, ce se infiinfard, in periodul de prigonire; espune mai departe lirea Romd,nilor gr.-or. cle S6rbii gr.-ort. qi concentrarea lor intru-o
causele, pentru cari Romd,nii ortodoxi nu avur6 puterea mo"ald, a metropoliE" na{,ionald,, cu totul independentd, de 6re'care alta, pentru
cere leintregirea autonomiei bisericei lor, mdrginindu-se a cere ca apa ald.turea cu esercifiul religios s6-qi p6td, d'esrobi gc6la qi cu
numai, ca episcopiile romA,nesci s6 fie ocupate cu episcopi de na- ea limba qi consciinfa nafionalS de sub jugul slav, sub care cd{use
lionalitate rorn6,nd. Promemoria incheid, astfel: ,,Atum dupd, ce
f6rto greu at6,t mai din nainte, cdt gi mai v6rtos, in cei 160 de
rupserd lanfurile absolutismului (stdp6,nirii silnice), Rom6,nii sub ani din urmd,u. $aguna voia sd dea acum acfiunei sale ponclul
impErd,tia Austriei igi ridic5 dreptul s6u glas cu rugd,minte c[trd, cuvenit prin angagiarea in acfiune a sinddelor eparchiale din Tran-
monarchul sdu, ca Acel Inalt s6 binevoi6so5 a primi pH,rintesce silvania qi Arad, voind s6 arete, cd, cererile'sale inaintate deja la
reintregirea dreptului lor istoric intemeiat pe candnele bisericesci regimul lmpErstesc qi la patriarchul s€rbesc, nu eman6zd numai
pi pe legile fundamentale publice in S. 2 din 4 Martie a. c. spre dela sine, dard sunt efluxul celor mai jusbe dorinle ale tuturor
a c5,ror fd,ptuire s6 se indure a f6ptui un sinod pentru tofi Rom6.nii Romd,nilor ortocloxi din intr6ga monarchid.
din episcopiile Aradului, Bucovinei, Timiqdrei, Ardealuluj qi Ver- in caclrul metropolii autonome ortotloxe rom6,ne dupi concep-
qefului". Acdstd broqurS, c6,reia urmd, ln anul 18bO alta de 28 pag. liunea lui $aguna avea s6 intre gi eparchia bucovin6n6 qi spre
intitulatd, ,,Adaus la Promemoriau cu o espunere istoricd, clesp"e realisarea acestui scop inalt qi de cea mai mare insemn[tate pentru
vechimea qi suferinfele bisericii ortodoxe romd,ne d.in Austro-Ungaria, biserica nafionald rom0.n6, $aguna se adresi, incd in anul 1849
precum qi despre metropolifii ei din Alba-Iulia, avea de scop a citrd episcopul Bucovinei Eugeniu lilacrnan, pentru cooperare la
1) Isioria Transilvauiei Tom. III. pag. ?5.

ntelryg'f
I
I
I

-53-
-b2-
lucruri din istoria restaurS'rei metropoliei vor apird intr'o
lurninS'
realiBarea, acestei idei, Ar6tdnrlu-se qi RomA,nii bucovineni apli-
maiclard,qivorfiuraibineiufelese'Prinac6stdardtareafac-
cafi tnfiinlarii unei metropolii pentru tofi Rorn6'nii, s'au angagiat torilor contrari va egi Ia iv6ld' nu numai causele' cari au
lecla-
qi ei in lupti 9i in confelegere frd!6sc[ cu episcopul din Tran- ani' pAnd' la ajungerea sco-
mat, o muncd uria9d, de g6sespreQece
siluaoia se adresard, Ia locurile hot6rit6re pentru realisarea acestui cea mare' ce o are restaurarea metro-
pului, dari qi insemndtabea
scop. Mai ales ins6 episcopul Anclreiu $aguna nu lh,sa nici o oca- qi culturald a poporului romd'n'
siune nefolbsitS, de a nu bate ca sd i-se deschidd calea spre reali- ioti"i p"otru inaintarea moralirnotive lucrau la z^dS,rnicirea jus-
sarea idealului sEu. La conferinlele din anul 1850 ale episcopilor
icei factori, cari din deosebite pot re-
telor cereri ale Romanilor ortodoxi din Ausbro-Ungaria se
<.,rtodoxi clin Austro-Ungaria, finute in Viena sub presidiul me-
ducelapatrudeclpeteniS'giatlecE':ierarchias6rb6scd';regimul
tropolitului sorbesc Iosif Raiacici, preocupaliunea cea mai mare a qi cea ro-
episcopului $aguna a fost,, emanciparea biseric6scd qi restaurarea ii ""ti"""fltifile din patrie; biserica romauo-catolicd'
mA,nd,-unit5, ; Pedeci interne'
nietropoliei romA,ne. Nici in timpul absolutismului d'e fer, intre din
anii r'g5o 9i 1860, nu a incetat eI cu planurile qi rugirile sale. In 1. Ierarchia s6rb6sca' in acelaqi timp' cdnd Rom6'nii religionar qi
tiurpul acesta cle 10 ani, stagn6,ncl cu des6v6rgire caus.a metropo- Uog"riu qi Transilvania erau ilali pradd proselitismului
bisJrica lor ortodoxd era ameninlati sE cad5, in pri'pastia
Iiei rornine, $aguna fdct multe esperienfe triste 9i avri multe de' 'imicirei,
din Ipek in frunte'
cepfiuni; clard, pedecile, ce se arS,tau de toabe pdrfile, n'au putut poporul s€rbesc cu patriarchul Arsenie Cernovici
IJig.aoa in {JngariJ,, primird' dela imp€ratul Leopold I
qi apoi dela
s6-i sl[b6sc6 energia qi s6-i nimic6scd speranla la ajungerea sco' qi bisericesci' cu o metropolie
or*?torii r"g"ofi, privilegii nalionale
pului.Ast[di,canttnebucurEmd.ebundtdlilemetropoliei,acele multe episcopii'
greutdli par a fi avut destinaliunea providenfiald', ca prin invin- . lo, "otooo'mi in Carloiif, cle care se lineau mai sub scutul ierar-
Rourd,nii ortodoxi, lipsili de ierarchia lor' ajunserd'
!"r"u io, s6 cun6scd, posteritatea, qi mai ales tinerimea rom6n6
suprima chiar chiei s6rbesci qi sub episcopii s6rbesci' Ceea-ce ins6
Ia inceput a fost
J6 invetre, c5, drepturile unui popor se pot zdcl5'rnici,
pe un timp, ins6 ele se pot reciqtiga, d6cd' cei interesali au o ."otp.ott"RomA,nicontraperseculiunilorproselibistice'ajunsecu
150 ani' cd't a-stat
qi
bun6, energidsd, infel6ptd, conducere' li-p"f a fi pentru ei un jug nesuferit' Timp dedela ei tdte fol6sele
s6rb1sce, Sdrbii au st'ors
Cor5,bieruliscusit,cA,nddepartedeuscat,peluciulmd'rei'in- no*aoii su"b ierarehia
timpind, vonturi nefavorabile, cari impeclecd navigafiunea, se mx'r- sprelntS,rirealorproprienalionalS',prindesnafionalisareaRornd'nilor'
gi contribuiri'- prin
gioes"" prin dirigerea pA,nzelor a !in6 corabia nevd't5'matd de va- p'rio iotarl"a elementului s6rbesc, prin imposibe
it^g.rt^ in stipO,nirea lor a mdndstirilor bogate q' a' Ilra lucru
l-urile n:irei qi la cas de pericol este mulfumit a <la pre-ste un din amor!6lE qi sd caute
aclapost, unde sE aqtepte un vont' mai favoritor' care s6 fac6'
s6 ,,rti.rrt, ca Romd,nii sd se trez6sc[ odatd,
progres
greu qi impeileca ori-ce
aloie"e corabia spre ilmanul dorit. Intocmai ca pi cordbierul a a scutura jugul str6in, care ap6sa
Cererile Rom6'njlor pentru. despdrlirea
trebuitsEaqtepte$agunal0aniaiabsolutismuluisteril'pdn5' moral gi culiural nafional'
erau prea
cincl in anul 1860, aaiina aerul mai blA,nil al libertilii pop6relor, ierarchiei de S6rbi qi iofiJotrat"' metropoliei lor proprii'
care indrepta
elputirincepecuputeriinnoiteacliuneapentruregtaurareavechei ar.pt", potriviLe cu'can6neie qi cu spiritul timpului'
p"p?"a" spre libertate. Era cle aqteptat' ca ierarchia s6rb6scd"
rnetropolii romd,ne. nu numai sE nu se impotri'
Nu va fi fdrd folos a cun6sce mai de aprdpe factorii' cari au iiotoa "ooi d." postulatele dreptifii, biserica romh'nd'' ca sord a
o6sc6, clar5, sd dea tot ajutorul, ca
lngreunat realisarea dorinNei RomA,nilor ortod'oxi privitdre la rein- bisericii sdrbesci, sE fie emancipatd' qi s6-9i capete zestrea sa cu-
fiiitrarea rnetropoliei lorl pentru-o5, prin cundscerea acelora multe
-55-

veniti din averea courunh, la care Rom6,nii au contribuit o parte


Pe c6,nd armele Rom6,nilor erau loiale, arme ale dreptifii qi
ale rondului celui bun bisericesc, care avea s6 redea Ia un milion
fusemnatd. Nimic de tdte aceslea! Deqi elementul mir6n sOrbesc
qi jumdtate iiniscea 9i mulfl,mirea sufletdsc5,, pe atunci Sorbii des-
se ardta in parte aplecat a recun6sce autonomia bisericei rom6,ne,
ierarchia qi in deosebi patriarchul Iosif Raiacici, nici decum nu a armali prin puterea argumentelor validitate de Romd'ni, recurser5'
voit a se indupleca, ci in tdte pertractdrile cu Rom0,nii, in calea la contra-argumente, ce stau in iliametral' impotrivire cu candnele
bisericesci, gi cu istoria bisericei romA.ne. Ei susfineau, c5' Roma'nii
coresponderlfii qi in conferintele episcopesci comune, finute in Viena
in anii 1850 qi 1860 s'a arEtat f6rte dificil 9i neaccessibil pentru de sub ierarchia serb6sc5, au fost totdeauna bine tracta$i, au avut
o infelegere frdt6scd. Atitutlinea acdsta neamicd a patriarchului t6te conditiunile de desvoltare cultural5, qi cd, pornirea Romdnilor,
d.e a se clesface de ierarchia sdrb6sc6, fiind lipsitS' ds ori-ce motiv
fati de Romdni, era cu at6,t mai neaqteptatd,, cu cd,t insuqi acest
plausibil, 'gi-ar avea isvorul numai in arnbifiunea nemd'rginitS' a
patriarch, in timpul critic al anilor 1848/9 se adresil cdtrd poporul
episcopului $aguna, care tinde a ajunge la rangul de metropolit'
romdnesc imbdrbdtAndu-l a se declara de nafiune liber6, cu drep-
turi egale in stat. impotrivirea patriarchului la cererile Romd,nilor Ierarchii sarbesci, restd,lmdcind candnele, afirmau, cd pentru cre'
dincioqii dintr'un stat, lin6tori de una biserica, p6te exista rrumai
pentru emancipare biseric6sc[ era acum cu at6,t mai nefavorabili
causei romd,ne, cu cdt eI se bucura la curtea impErdtdsci de mare
o singurh, ierarchie autonomd, pi ei, cari au fost din puncb de ve-
dere nafional cei mai netoleranfi, invocau ca argumenb caracterrrl
vaz[. De insemnat este, cd dupd-ce patriarchul Raiacici, prin de-
cretul de 2 August 1848 Nr. 3542185 g. aI locotenenlei ungare! primitiv al bisericii, care a fost cosmopolit, rficoncl, cd christos si
representate prin palatinul Stefan, la propunerea ministrului cle apostolii nu au intemeiat, o bisericd jidov6scd', una grec6scd' qi alta
rJmAni,, alta s6rb6scd S. a. cu un cuv6nt nu a intemeiat biserici
culte Baron E0tvos Jozsef fir destituit din postul de archiepiscop
qi metropolit aI S0rbilor pentru nesupunerea sa gi linuta tevolu- nafionale, ci una, sfd,ntd,, sobornicdsci gi apostolescd' bisericS" Nici
nu a demandat ca Jidovilor numai un Jidov s6 predice evanghelia,
tionar[, cua]ificatE astfel de regimul revolufionar, fiind ln locul Elinilor numai un Elin s. a. D., ci au clis apostolilor, cari tofi
lui substituit Plato Atanafcovici, episcopul de Bacica, Maiestatea
erau jidovi, sE lnvele tdbe pop6rele. Au c16r5', cficeau ei, ingrijirea
Sa imp6ratul 9i Regele Francisc Iosif I in manifestul s6u din
16 Decembre 1848, cu datul din Olmiitz, ridicd, metropolia din
de limbX, gi nationalitate este tr6ba episcopilor? Afirmau mai de-
Carlovi! Ia rangul de patriarchid, qi dn patriarchului titlul do voevod parte, ci numirea unei biserici dupi una s6u alt5, nafionalitate ar
al S6rbilor, cu drept a se organisa naliunea sdrb6scd, independent h oo loc"o anti-creqtinesc qi o invenf,iune a seculilor de mai td,rdiu.
dupE trebuinfele sale. Patriarchul aclucdnd acest manifest, cu Dreptul istoric aI Romdnilor asupra' metropoliei pretinse, cu
datul L fanuariu 1849 la cunoscinfa locuitorilor din Voivod.ina s6r- ignorarea documentelor istorice, il denegar[ sorbii susfinoncl, c5.
b6scd, cu indrumare a se organisa gi introduce limba s6rb6sc6 in J mehopolie autonomd romd,n6sc6 in Alba-Iulia numai d.up6 nume,
tdte ramurile cle aclministrafiune, se subscrie in ordinafiunea sa: nu ins6 6i in fapt6 ar fi existat, ceea-ce ar urma de acolo, c6 me-
Patriarch qi Regent al Voivoclinei s6rbesci, losi,f m. p. tropoliliidinAlba-IuliasesfinleaudeesarchulRom6,niei,din
Fati de o atare autoritate a fost de lipsd sd stea o alt6, auto- cd, nu ar fi avut episcopi sufragani sub sineqi' O metropolie
"roire,
rom6,n6, d6cd, s'ar infiinfa, nu ar av6 nioi un drept asupra epis-
ritate biseric6sc6, representatd in pers6na lui $aguna, care era nu
mai pufin bine vEdut la curtea impdr6t6scd gi care iazestrat cu copiilor din Arad, V€rqe! gi Timiqdra, asupra c5'rora are drept me-
o erudifiune profund5, in sciinla dreptului canonic qi orientat pe trJpolia s6rb6scd,, cu atdt mai pulin ar av6 dreptul a lncorpora
deplin in referinlele Romdnilor fa!d, de S6rbi, a, avut bd.rbdlia sE epJrchia bucovin6n6, cici atunci dupd ac6st5' analogie ar put6
ia lupta pentru emanciparea bisericii sale.
-56-
pentru vdtlmS,rile din acel pamflet? Dup6-ce am cetit' pamflotul,
reclama Romd,nii in timpul cel mai scurt o impdrdlie
daco-romi'n5'
spiritul neamic s6rbesc' T6te m'am dus 6ri la rninistrul Bach qi frauc ii-am spus, cd patriarchul
lo u."rt argument qovi*st culminezd,
s6rbesc este autorul lui qi c5, alfi paqi nu voiu face, fd'r5' mE voiu
a"ert" argrimente le impl6rd S€rbii apeldnd la buna infelegere'
duce la Raiacici qi 'mi voiu lua insumi satisfacfiunea pentru vdt6'
aruloDie qI iobir" creqtiJdsci, 'mai provocA'ntlu-se in
spe.cial fafS'
la jur5m0ntul depus la sdnlirea lui de episcop' In marea cinstei. Acesta am qi fdcut infruntb,nd pe Raiacici, ca pe
de $aguna gi 'o.-ol1e-irea un om nevrednic de posifiunea, ce ocupi in biserica n6str6 etc''(
Rombnilor fafd cu ierarchia s6rb6scd din
""E
irii.."" c[ episcopii sOrbesci ar fi Pufina bundvointd, a ierarcbiei s6rbesci fatd, de causa dr6ptd'
;;;; de vedere nalional' nu recunosc, se mai p6te vede din greutifile, ce le a creat la
'caosat ar fi a Romd,nilor
vre-o scddere, ar fi oprimat limba romdnd' s6u impe-
ei qi regularea pretensiunilor de avere. lbrmulate de Rom6'ni, dupi re-
decat chiar d.esvoltarea culturald' a poporului rom6'n' Pus'au cun6sce|ea autonomiei qi reinfiintarea uretropoliei rom6,ne, urmate
rontdn'
.pir"opi rom6.ni, cari nu au fdcut mai mult pentru poporul la finea anului 1864. Din mai multe mili6ne de floreni ai averei, in
romdni' {ic
d^ecdt'cei s6rbesci. Cd nu au pus mai mul{i episcopi -
parte mare comune cu Rom6nii, aceqtia s'au ales cu vre'o 300 mii fl'
ei, causa a fost,, cd, nu au esiJat oameni pregdtili pentru trdpta
Frocesul d.e desfacere, in comune amestecate, in loc sE se fi des-
neav6nd RomAnii aplecare spre statul monachal' din
voltat qi finalisat pe basa de drept qi ecuitate, a devenit un isvor
J" recrutdzd episcopii. Tot aga negarX' ei' cd' ar fi aqeQat
"pir"opetd, in
"rr" preoli sOrbi; citdnd iufinit de amS,rd,ciune pentru Rom6,nii mestecafi cu Sdrbii, qi lipsa
i"to"nn" cele mai boo"-ou-ui iume de Fi'invE{dtori
protopopi.romd'ni qi qi de bundvoinld clin partea SOrbilor a adus cu sine, ca procesul de
Lai departe unele prea puline desfacere, sd causeze Romdnilor multd, muncd qi osteneld pe lA'ng5'
romdni preste mdndstiri' voiau s6 clo-
-J p"i;"" de archlmanirili rnari spese, qi cu t6te acestea, nici ast5,di dupd. treideci qi 96se
c6,t de drepli au fost ei fafd' de Romdni'
de ani, sE nu fie terminat.
T6te aceste obiecliuni clin partea S6rbilor se pot' ceti in o
"rr-"iot.r"
Uroqure ) etlati in ljmba germdnS, desqle care
episcopul $aguna 2. Regimul gi nafionalitdlile din patrie. Ilulfi qi-au pus in-
la anul 1851 urmdtdrele: trebarea: pentru-ce poporul romdn din patrie, care este un popor
ln memoriul s6u innedit, dice
inteligent, bun de fire, iubitoriu de orcline' cu un cuvont inzestrat
trebue sE urai amintesc despre o broqur6' ce patriarchul
dela l)umnedeu cu cele mai frunr6se insuqiri morale qi fisice, a
"Aici
s€rbesc Raiacici a compus-o qi tipdrit-o in Viena in limba nem-
sinocl, in care bropurd' fost in t6te timpurile r6u vddut, r6u tractat qi nedreptd'fit nu nu-
f6scd pe timpul petrecerii episcopilor .la mai din partea celorlalte nafiionalitd.fi conlocuit6re, dard chiar gi
,eo -ti bine sE dic pamflet,-mE clescrie pe mine 1":"^o-^fu.U"t
de metropolit aI Romd'nilor din partea organelor administrative? Ori-c6,t cle paraclocsS, se pare
qi deqert, ca s6 lncap c6,t mai cur6nd
'Mioirt acesii intrebare, ea igi afld, deslegarea intr'un moment psichologic
ul Bacb, infelegOncl clespre acest pamflet" cd.-adecd
"t". aceJ pamflot, prin Trifunaf, consilier la al viefii popdrelor. Poporul rom6,n, fiind cel mai vechiu in patrie
Raiacici a tlat la tipar qi prin urmare av6nd eele mai multe tradifiuni istorice legate de
chiemat' Ia
urinisteriul de finanfe, l''" c&fiqcat pi pe mine m'a pdmOntul ce-l locuesce, a stA.rnit in celelalte popdre setdse d'upd
sine, intrebd,ndu'mdi aO.a cunosc acel pamflet tipirit?
Eu.pd'n5'
pamflet' El mia domnirea !6rii, un fel de urd, din can'e au isvorit apoi qirul inde-
atunci nu am avut nici o cunoscintd despre acel lungat ile perseculiuni in contra Romdnilor.
ce pas voiu s6 fac
dat un esemplar spre cetire qi spre a-i spune, Luptele Romdnilor tlupd, auii revoluliunei f848-1849 pentru
t, *t"'"tt *f clie Angrife einiger Rmanen in der. Preese gegen die
Einlreit der H.ierar-
emanciparea lor nafionald gi biseric6scd., sunt o zald' in qirul lup-
serbische Nation in den k. k. tietetr'
chie der morgenl[naisc],e, ka1;ot. ir.toio"", Kirche uncl die tei lor pentru existenla naf,ionald qi o ilustraliune a celor afirmate'
titseten. Wien 1851. 8
-58- -59--
Pentru simplificarea tesei din cestiune, lisdnd la o parte momen- afirmau c5, acesta pia luat argumentele sale isiolice in fav6rea
tul nafional, vom lua in vedere mai de aprdpe numai mornentul metropoliei cliu isv6r'e buculescene. Susfineau rnai departe, cd' nici
religionar. Rom6,nii ortodoxi din Austro'Ungaria, dup5, anul 1848 urm6 nu esistd despre o ierarchie oriental5, in Trausilvania s6u
mai mult ca ori qi cdnd, au dorit gi st6,ruit a se desface de ierar- cle vre-un episcop rom6.n, care s6 fi purtat titlul de metropolit qi,
chia s6r'b6sc5,, a forma o ierarehie proprie nafionald,, independentd,, adresdnd episcopului $aguna cuvintele: ,,Oleum et operam perdi-
sub un cap mai inalt bisericesc cu titlul de metropolit, conform disti", conclud ci infiinfarea unei metropolii rom6,ne nu este nici
candnelor qi dreptului istoric' Era sup[rdcios lucru pentru Rom6,ni, indreptSfitd,, nici lucru politic, fiind pericul pontlu Austria, ca me-
cd S0rbii, ca cei mai cle apr6pe interesali in causd, se impotrivesc tropolia romA,n6scd sE se estindd nu numai in Auslria, dar gi peste
la ac6sta, era ins6 chiar revoltdtor, cd celelalte nafionalitE,fi diu principatele Dundrene, ba chiar peste Macedonia qi Tesalia pdnX
patrie se impotriviri gi ele la realisarea unei dorinfe at6,t de la Pind; Metropolitul s'ar put6 declara chiar de patriarch, s6u sd
mari a Rom6,nilor ortodoxi. Acele nafionalitdfi, precurn in trecut se pund, subpatriarchul din Constantinopol s6u sub cel dinPetropole!
politicesce au apdsat pe RomAni qi i-au finut in stare umilitd,, aqa Ore putea scrie cine'va urai mari absurditdfi, dec6,t acestea,
voiau gi pe viitor a-i !in6 in aceeaqi stare, ca s6 tragi, numai ei d.6cd nu ar fi fost ascunsi in dosul lor viclenia qi r6utatea de a
foldsele dominafiunei in stat qi s6-qi asigure influinfa esclusivd asu' suspiciona pe Romdni qi a le strica, calculd,nd la ignoranla altora?!
pra trebilor statului. Ei birre sciau, cd, intrunirea Romdnilor intr'un Autorul acestor neadev6ruli a {ost in mod energios desarmat
organism bisericesc in sine este o putere, qi ce, infiinfarea met'ro- il
qi combdtut de un brav rontA,n, in acelaqi an.t)
poliei dd, Rom6,nilor un mijloc de desvoltare culturali qi nafionald, il De atari escursiuni jurnalistice neamicale a fost insofitE' causa
ii
ceea-ce nu convenea vederilor lor m[rginite qi ogoistice. De aceea fd metropoliei rorndne in tot, cursul desvoltdrei ei. Chiar dupd ince-
I
inclatd ce RomA,nii, conform programului national al adundrii dela il tarea regimului absolutistic ele se continuar5, qi in jurnalistica
Blaj din anul 1848, cerur5, drepturi nalionale qi incleosebi intru-
I
maghiard,, Hi couducdtorii lomdni trebuiau sE fie deqtepfi qi cu
; abenliune a combate tot pe calea jurnalisticE 9i a presei preste
nirea tuturor Romdnilor din Austro-Ungaria intr'un corp nafional' 4

6rd episcopul $aguna, cu Rom6,nii ortodoxi cerurS, reinfiinlarea e


? tot t6te insinualiunile contrare causei lor. s)
t
metropoliei rorl6,ne autonome, Saqii furd cei d'intdi, cari pe calea ;:i
j 1) A se veclea broqum: Die Rechte iler romanisclren Nation gegen die Angriffe der Sachsen'
jurnalisticei r) se incercarS, a slabi qi a perhoresca cererile Rom6,- vertlieidigt ron einen Romlinen. \Yien 1850.
t) Sarcina cer uai mare cade qi aici pe episcopul Anilreiu bar' de $aguna: finem a nu
nilor suslinOnd ncd consoliddndu-se in Austria o Romdnie noud',
; ff f6r[ interes a inregistr* aici dupi conceptul otiginal o epistol[ e lui ailtesatl unui amic in
se oblesc qi cird,rile intre ea qi intre lerile romdne de sub Turci + Pegta (Gozsdu) de um[torul cuprins: Mnlt stimate Domnule gi Frate ! Gazetele unguresci din
qi astfel se va ridica un imperiu puternic daco'rorndn dela Dnistru ii,J
Pest, qi
"oo-e
Nrul 66 a lui ,Pesti Nlplol( qi Nrul 67 a lui ,,Pesti Himok" aduc atticoli, cad
schimonosese causa ndstrl cea sfAntb bisericdsc[ qi se nevoiese a-i da qi col6re politicl. Eu sum
p[nd, la Dunh,rea d.e jos qi dela Tisa pd,nd la Prut qi Marea-Nea- convins cb, Fri{ia Ta impreuul cu mine qtii, c[ noi in causa n6stru, suntem conduEi numai tlin
gri'(, qi alte de felul acesta. Apoi venind la autonomia bisericdscS', punctul de vedere s incet[rii abnormit[lii bisericeeci, in care ne-a pus pe noi vitregitatea timpu-
cerut5, de Romdni, ataoard, pe episcopul $aguna, referindu-se la rilor; prin urmare, clorim s6 venim iu strr€& nomali cu irebile adstre bisericegci qi qcolarel si
ddctr vom ajunge le starea ac6eta Dormalt atuncie nu uumai vom fi in dragosie qi bunil in{ele-
broqura publicatd cle el nPro memoria", in causa dreptului istoric t
al Romd,nilor la metropolie, susfin6nd, fd,rd, temeiu, ci nici-cA,nd
b gere cu coreligionarii S0rbi qi vom put6 {i Ei penttu pahie membri folositori etc'
De te ,og s€ compui qi sE resfiAngi articolii suspomenili gi cei viitoti, ce at eqi in
"."""n6stre bisericegci.
n'a esistat o metropolie pentru RomA,ni in Transilvania, qi cu rea coDtra caueei
Materie epro deluciderea obiectului nostru qi spre resfrdngerea articlilor iluqmani vei gd,si in
tendinfS, de a suspiciona pe $aguna din punct de vedere politic, il peii(ie ndstrl, qi ln i"toti" mea biseric6scl qi in broqurile uele Promemoria gi adausul gi fiind-c5, eu
aceste jurnale ungutesci
t) Lloyd din anul {iu ,,iurgUny,, qi ,,pesti Nrplorr pentru rceer bine ai face, cO.nd !i-ai lua unul diu
1850. Nfii 280, 28b,287,288' 320. iptu pu[li.nt"n artisolilor D-irle, Pe lg.ng[, care cu deosebit[ cinstire r6mfln aI tEu sincer anic.
iil Viona 11 Martio 1862' P. S' MAoe ori poinAue va eqi in Osi-Vest peti{ia n6strb'
8*

I
t_
-60-
Ar duce prea cleparte a enumera aci t6te acele scrieri dug- ortodoxd rom6,n6 din Transilvania ca bisericl numai tolerat6,, 6r
m[n6se causei romdue; ca un uou specimen pdte servi urrrdtoriul pe episcop il privesce legat qi acum de umilitdrea instrucfiune de
pasagiu cuprins in un tractat intitulat ,,Austria gi destinaf,iunea sau.') !i 19 puncte datd Episcopului Vasile Moga, c5, acelagi ministru nu-
,,Biserica greco-neuniti este aqa ruginitd, aga stricat6,, aga mesce biserica orientald. romdnd cu epitetul nneunitd,tt.
profanabd qi aqa feliurit legatfl cu Rusia, incdt a o declara de liberS, I
Despre anul 1854 scrie $aguna in memoriul s6u urmdt6rele :
ar lnsemna, a face intr'Onsa anarchie qi despotismul de stdpd,nitor ,,Ministrul de culte Conte Thun v6d6nd c5, eu nu-i rdspund la
I

pi un6lta cea mai puternicS, a nisuelii de cucerire nou6 bisantind 1

h6,rtia sa din anul trecut, qi nu-i aqtern un plan de organisafie a


gi a o pune in activitate deplind,; grija qi inspecfia, care siatul consistoriului qi a scaunelor protopopesci, au emis in luna lui Iuniu
cd,tr5, mine un adursoriu, in urma cdruia i'am rEspuns in 23 Oc-
l
eserciazi asuprd-i zace it constitulia ei, precum ac6sta s'a fdcut
un ce istoric: de aceea nu trebue nimeni a cldtina Ia aceea ce tobre 1854 Nr. 762 dic€nd cd pd,nE cincl Exelentia Sa nu va per-
existS,tt. tracta obiectele, cari i le-am ascernut spre incuviinfare dela anul
Regimele din Austro-Ungaria aflard. in denunfdrile qi suspicio- 1850 pd,n5, in diua d.e astd,zi, pdnd atunci eu sunt impedecat a sa-
ndrile RourAnilor pe calea presei, un material bine venit pentru lr
tisface provoci,rii sale. Obieclele, in privinla c[rora am asceptat
a'l lua ca motiv la neincuviinfarea cererilor acelora. in mod tra' pertractarea ministerialS,, au fost:
digional aceste regime inv6lite mai mult s6u mai pufin in p6nzele il.
1. Elaboratul meu, ce am agternut comisariului estraordinariu
ultramontanismului, vedeau ln ori-ce miqcare spre progres a Ro'
ii
tl Eduar<I Bach Ia proYocarea acestuia din 10 Novembre 1849 pen'
rndnilor o fantomi a daco-romAnismului, 6r din punct de vedere 1 tru organisarea trebilor ndstre bisericesci qi tmbunibd,firea preofi'
confesional pe Rom0,nii ti socoteau ca un material pentru sporirea ln mei. Acest elaborat, I-am ascernut din 1 Ianuarie 1850.
proselifilor in sinul bisericii apusene. Credincios acestor tradiliuni 2. Ma! multe recurse pentru infiinlarea metropoliei n6stre
regimul absolutistic cle sub Bach s'a.ar5,tat de tot strEin gi nein' nalionale.
duplecat dorinfelor qi cererilor Romdnilor ortodoxi pentru cdqtiga- 3. Recursul sinodului nostru din anul 1850.
rea autonomiei bisericesci. Acest regim ar fi. voit cu tot prelul sd
4. Un al doilea plan de organisalie a consistoriului nostru
fin6, biserica ortodoxd, din Transilvania sub aceleaqi conclifiuni umi- compus qi ascernut in urma programei ministeriale din anul 1850
litdre, sub cari s'au aflat pe tirnpul episcopului Vasile Moga. incd
comunicat cu sinoclul linut la Viena al episcopilor nostri. Acest
ln anul 1850 guvernatorul civil qi militar Wohlgemuth prin ordinul elaborat are datul de 16 Novembre 1850.
s6u din 2t Februariu Nr. 2654 trage la r6spundere pe episcopul
Anclreiu $aguna pentru ce p6rt5, titlul: Episcop diecesan rom6,n 5. Un recurs ascernut Maiestdlii SaIe pe timpul pebrecerii
aI bisericii orientale din Transilvania, pe c6,nd antecesorul sEu a' Sale la Sibiiu in anul 1862, cu ilatul de 24 Iuliu 1852'
avut titlul: ,,Episcop diecesan neunit,(, la ce $aguna cu mult5, 6. Petiliile mele pentru estradarea lefei profesorilor institutu-
demnitate ii-a r6spuns in scrisdrea sa clin 3 Martiu 1850. lui nostru teologic'pedagogic din fonclul nostru seminarial.
$aguna fu silit in mai multe r6nduri s6 recurgd de-a-dreptul 7. R,ecursele mele de a se curma abusurile guvernamentale,
la Maiestate qi sE se pld,ng6 in contra ministrului de culte austriac 7 in urma cirora bisericile ndsbre din Alvinf, Wurmloch qi Saschiz
Leo Thun pentru neconsiderarea cererilor sale adresate in causele se-au cedat qi unifilor spre intrebuinlarea reciprocd.
bisericesci, In deosebi se pld,nge el, ci ministrul tract6zd, biserica 8. incuviinlarea ajutorului anual spre s6ma preolilor s6raci,
r) In scrierea trimestral[ germdn[ din Ianuariu p[ad. iu Martiu 186Q peg. 199.
clin fondul clerului nostru de 30 de mii.

L
9. Gravaurinele ndstre in contra abusurilor patrate de cdtrd' mdne in Transilvania fa![ de stat qi celelalte biserici din !erd' pe
preolimea qi iurisdicliunea gr.-catholicilor la cd,sdtoriile mestecate' basa principiului egalei indreptdfiri. 2. A se folosi pentru biserica
gr.-ort. in t6te actele publice numirea cea corectd qi dr6ptd,. 3. A
10. Representaliunile mele pentru incetarea unui director gco-
se regula procedura la cdsd,torii micste dupd, principiul egalitdlii
lariu qi denumirea de directori gcolari tractua,li, precnm sinodul
cle drept. 4. De asemenea a se urma cu regularea trecerilor dela
uostru eparchial din anul 1850 au decis.
o bisericd la alta. 5. A se organisa consistoriul diecesan cu iuris-
11. Rugarea mea cdtrd presidiul ministerial de a binevoi a dicliune canonicS, qi istoricd. 6. De asemenea a se organisa semi-
presenta Maiestdlii Sale opul meu ,,Elementele clreptului canonicn' nariul clupd, recerinlele culturale qi starea materialS, a poporului
Vedi insuqi scris6rea mea in finea cdreia dic ministrului, ca sd rom6.n. 7. A se regula parochiile. 8. A se regula adminisbraliunea
binevoiasc5, a ved6 din cele sus amintite, positiunea mea fatalS' qi folosirea fonclulilt-rr greco-orientale. 9. A se reinfiinla metropolia
c6,nd eu recursele n6stre le privesc cle foarte loiale, 6rd' ministrul
Rornd,uilor ortodoxi.
le privesce acelea din contrd,".
Representatiunea lui $aguna citrd, puternicul ministru din
in capitlul prim din ac6st5, petifiuue tlup[ un preambul istoric
se dice: ,inaltul ministeriu de culte gi insbrucliune precurn aratd,
Viena pOrta in cuprinsul ei caracterul energiei qi aprdpe al unei
unele emisuri se pare, cd pornesce tot dela aceea pdrere, ca qi
indrdznete pdgiri, care dup6 impregiurdrile tinrpului absolutistic
cd,nd ar fi cidut numai deosebirea intre nafiuni mai mult s6u mai
face autorului ei t6td. on6rea. Nu e pulin lucru a da ministrului
dup6, repefitd am6,nare drept rdspuns un ursoriu cumulat la 11
pulin indrept5,fite, nu ins6 $i deosebirea intre religiunile 's'ar
recepte
ii tolerate pi ca gi c6,nd biserica n6stri gr.-oriental6 !in6 qi
hAitii ascernute din anul 1849 pdn[ la 1864 oi a face imputare
a,st[di inc6 de o societate numai din grafie suferitS,, care are drep-
ministrului, ca, cerond. a se conforma la organisarea diecesei unor
ordinafiuni qi decrete invechite, comite un anachronism. oNu mai
turi nrai puline ca celelalte confesiuni din Transilvania' Cum ar
pot av6 nici o indoiald, c6, Exelenlia Vdstrd", cfice $aguna cXtrd fi altcum cu putinld cd, lu6ltul ministe'iu in mai multe orilinaliuni
anumit: inaltul decret din 12 Iuniu 1854 Nr. 1046, revine tot
*ioirtto ,cdnil cereli ac6sta dela mine identificaf,i posifiunea die- mereu la instrucliunea din anul 1810, la un act ce episcopul actual
cesei mele dela anul 1841 cu cea dela anul 1848-1864; deci nu
pot s6 nu o spun, c5 ac6sta imi vine lucru de tot strein, mai ales nici nu-I cundsce, ce de fel nu'l deobligi 9i a od,rui origine dabbzd'
dintr'un timp basat pe sistemul vechiu aI unei constituliuni a !6rii,
cd, eu cred c5, biserica din Transilvania, de care md fin eu qi care
care astd{i nu mai esistd,?
este cregtinesc5,, prin voinla prea inalt5, qi legislatiunea augustului
monarch Francisc losif I. s'au eliberat de cd,tuqile antimarfiale(' Aceea c5, inaltul ministeriu l,ract6z6. biserica n6str'5', dupd' cum
AcelaEi caracter de p5,gire intlrdzn6!5, i-l p6rtd, suplica cea se pare, numai ca toleratS, trebue mai dureros s6 ne ating6' Aici
mare aqternutd Maiest[fii Sale de cdtrd, $aguna din 1 Decembre trebue cdutat gi isvorul principal, din care in nex natural pornesc
1855, prin care autorul ei acusd pre ministrul de-adreptul la im- t6te celelalte! ce ne apas6. De acolo provine, cel pufin alt motiv
pdratul pentru-cd. fuacL|zd, biserica sa i:rci, tot ca pe o bisericS' nu p6te omul ugor afla, c5, la rogdrile, aqternerile qi propunerile
numai ,,toleratd,'( voiud s6.i impun[ restricliunile din anul 1810 cele multe, ce in decurs de 6 ani s'au indreptat mijlocit sdu ne'
date episcopului Vasiliu Moga qi impun6ndu-i numirea negativS' mijlocit la inaltul ministeriu s6u c5, nu au urmat' nici o resolvire,
de bisericd neuniti qi afar5. de aceea cd, la mai-multe hdrbii ina' s6u f6rte t6,rdiu qi aceea mai de multe-ori nefavorabild. Chiar qi
intate ministrului nu i-a dat respuns q. a. De aceea $aguna cel'e in afaceri de tot simple nu qi-a luat osten6l6 a invrednici pe epis-
in ac6std, petiliune: 1. A se regula posifiunea bisericei gr.-ort' ro- copul de un rEspuns ori-cd.t de scurt. Astfel nici pd,n5, in diua de
-64- -65-
ac'[i nu ,.,u, ." s'a lntOmplat cu esenplariul de lucs al manualului acdsta s'ar fi restaurat ffretropolia n6str5, veche orientalS, al cdrei
meu despre dreptul canonic al bisericii orientale, ce inci ln luna metr.opolit resida la Alba-Iulia, s6 se aqt6rnd, Maiestdtii sale. La.
Iui Maiu 1864 I'am trimis Excelentiei Sale Domnului Ministru cu ac6stiremonstrafiu'e s'a dat la l9 Iuniu 1855 Nr. 1666 Nr. pres. 4951
rugalea a-l presenta Prea inalb Maiestdfii Vdstre. O alt6 rugare cliu partea guveruului rdspuns in urntdtdrele: Ce privesce punctul
adresat[ confidenfial ]a 23 Octobre 1854 Nr. 762 Ia persdna d-lui prim- guvernul s'a aflab indemnat, a pune cu tot pondul in vedere
-do-ooloi
ministru, in care s'au atins unul cdte unul acele puncte, dupd, a archiepiscop (dela Blaj) greEala sa neertatd, qi vit6m5.-
c5,ror resolvire de mult aqteptdm gi cari puncto gi acum form6z6 t6re referitor la cerculariul lui gi c5 a qi recercat pe acela a in-
obiectul acestei prea umilite peti{iuni maiestatice, s'a resolvit ne- cungiura pe viitoriu, cdnd se adres6zd c6tr6 gi despre credincioqii
gativ in cAte-va r6ncluri in calea oficial5, de r6nd clup5, qepte luni ooui bis"rici s6u diecese, folosirea de expresiuni gi .aporturi, c6.nd
cu decretul din 31 Maiu a, c. Nr. 16640. Deci ne rugdm: Prea e vorba mai ales clespre nafionalibafi, ce aparlin la deosebite con-
lnalt Maiestatea V6strd sE VE indurafi prea grafios a enunfa, cd, fesiuni qi despre popor preste tot,; de asernenea s6 incungiure ori
ce provocare gi ori-ce alusiune ce ating in mod vitimd,toriu drepturile
biserica gr.-ort. in Transilvania, ca legalminte recunoscutS, de stat
ln privinfa posifiunei ei fa!E, de stat pi fa!6 tle celelalte cor-rfesiuni altor confesiuni recunoscute prin lege pi cari prin urmale nu se pot
din f6rn sE fie pdrtaqe Ja acelea".i drepturi qi libertdti' in a cd,ror suferi de puterea de stat chiernatS, a scuti de-o-potriv5, confesiunile'
folosinfd asigurat5, se afd, celelalte confesiuni qi biserici". in privinla celorlalbe dou6 puncte asigur6 guvernul pe $aguna,
c5, Ie va recomanda ministrului pe langi propuneri corespuncldtdre
Punctul 9 din ac6std petiliune privitor la metropolie il spri'
ginesce $aguna de astddati prin un argument, luat dela injuria
importanlei obiectelor, ca rugarea lui motivati s6 se ascdrnd' Ma-
qi atacul recent indreptat contra bisericii ortodoxe prin cerculariul iesiatrii Sale qi in interesul liniscirei $i scutirii bisericii gr.-orientale
archiepiscopirlui de Fdgdraq din luna lui Maiu aceluiaqi an' care'
din Transilvania sE fie recomandatS, considerd.rii Prea inalte' in
fiind indreptat cdtrd. tofi RomA,nii fird. deosebire de confesiune, fine guvernatorul esplirnd, indestularea sa episcopului $aguna pen-
susfine, cd, prin infiinfarea metropo.liei greco'catolice s'au restaurat
tru moderalia qi tactul lui, cdci s'a adresat cu t6ti increderea la
regim gi nu a causat insuqi, ca asemenea procedere necorectd sd dea
vechia metropolie de Alba-Iulia, voind. prin ac6sta sE taie ori'ce
nutremont nou focului patimilor in inimile poporului lesne agitabil.
speranNi a Rom6,nilor <-rrtodoxi la restaurarea metropoliei lor ade'
qi care mai departe provdcS, pe fali pe tofi Romdnii Ca esplicare istoric5, a pigirii at6,b de inclrd'znefe a episcopului
vErat istorice,
-
la unire cu biserica apus6n5, sub metropolia lnfiinfati aduc6nd in $aguna faf5, de ministrul cle culte qi instrucfiune aust'riac contele
joc chiar persdna MaiestS,fii Sale, a c5,rui voin!6 qi dorin!6 ar fi Leo Thun servesce ururS,toriul pasagiu din memoriul lui $aguna
despre anul 1855:
ca Romdnii sE tr6c5, la unire.
E de insemnat cd $aguna fd,cuse incd, de mai nainte remon' nPe cd! eram eu cle intristat pentru aceste ndpS,stuiri asupra
bisericii ndstre din indemnul ministrului Thun qi al episcopului
strafiune la guvern contra cuprinsului acelui cerculariu al noului
greco-catolic din Blaj, pre at6.t principele Schwarzenberg' guver-
metropolit din Blaj. prin care ceruse ca sE se ia m6suri pentru
natorul Ardealului au vEdut cum'c5, purtarea ticdl6sd' a ministru-
suslinerea p[cei 9i toleranfei intre creqtinii de fe]iuritele religiuni;
ca s6 i-ee dea deslugire despre titulatura metropolitului gr.-catolic,
lui Thun este de tot contrar5, intenfiunii Maiestdfii Sale qi a or-
care se scrie metropolit al Albei-Iuliei, c6,nd' din foile publice se
dinaliunilor lui. Guvernatorul in vara anului acestuia, vrond s6
cdldtordscS. la moqiile sale in Boemia m'au cetcetat qi vorbind
scie, cd acest metropolit au r:5pd,tat titulatura de metropolit aI
despre funcfionarea volnicS, a lui Thun imi dicea, ca s6-l pd'r5'sc
Fdgdraqului, ca protestul tlat la aceea, ca qi cum prin metropolia I
_66_

lmp6ratului. Eu i-am rEspuns, ci qi insu-mi m'am gdndit ca sE fac ministrului, s6u mai bine dic6nd, i-au trimis' lui un r6spuns in-
asenellea pas, dar prea cu greu imi vine a lidica la Maiestate fruntdtoriu".')
pA,rd. asupra unui ministru in acest timp estraordinariu qi altele. Caracteristic pentru regim rdmd,ne gi faptul, cE dupd anul 1860,
Schrvarzenberg au incuviinlat nedumerirea mea dicdnd, cd d6nsul vEd6nd eI cd cestiunea infiint5rii metropoliei rorn6,ne, dup6-ce Ma-
sper6z[ la audienfd privatd,, cAnd Maiestatea dupE, obiceiul seu va iestatea Sa iqi dddil odatd cuvontul s6u favoritoriu, se p6te numai
iutreba de mine, i se va rla ansd, a se esprima cdtrd, Maieslate arn6,na, dar nu qi zddirnicl, c5,uta a micgora efectul qi insemnd,-
despre gdnele, cu care ministrul Thun tractdzd trebile ndstre bi-
-
tatea culturald, a unei metropolii' prin aceea, cd fdct intrebarea
sericesci qi qcolare. Prilegiul acesta, dup5, care Schwarzenberg Rom0,nilor, nu cumva ar fi mai bine qi corEspund6toriu impregiuri-
pdndea, i-s'a dat la o v€ndtoare, la care Maiestatea l-au chiemat rilor ca in loc de o metropolie roma,ndscd sE se infiinfeze mai multe
in fschl, unde Maiestatea ostenit, fiind au qedut pe un trunchiu, d. e. una in Transilvania, una in Bdnat, alta in Bucovina, voind
chiemdnd la sine pe Schwalzenberg gi intrebdndu-l de mine. Acum prin ac6sta sd impedece intrunirea tuturor Roma,nilor ortodoxi sub
Schrvarzenberg au imp[rt5,git Maiest[fii Sale, tractamentul cel plin o ierarchie autonome. Romdnii din p6rlile Transilvane-Ungarice
de ur5, contra bisericii ndstre qi pers6na mea, add,ug6ud cd eu nu ale Banatului, privind cestiunea unei metropolii rom6'ne din
mai sciu, ce s6 fac qi cd, aqi vrea s6-l p6"rdsc Maiestd,fii Sale pe ".i
punctul ei mai inalt de vedere, 6rd nu numai ca un mjiloc de a
Thun, dard nu mE incumet. La acdsta respunse Maiestatea lui satisface ambiliunei persorlale, a unui s6u altui archiereu, se de-
Schrvarzenberg, cd, tot ce-nri jaoe la inimd s6 pun pe h6,rtie in clarara pentru o metropolie comune a tuturor Rorndnilor ortodoxi
formd de recurs, apoi s6.l dau guvernatorului spre ordinare qi din Austro-Ungaria. Numai frafii bucovineni c[durd jertfr{ machi-
acesta sE-I ascdrn6, Maiestilii Sale. Schrvarzenberg intorc6ndu'se naliunilor qi intrigelor streine, precum se va vedd mai jos.
la Sibiiu dela concecliu - Urlaub - mi-a imp5,rtdqit acestea pi 3. Biserica romano-catolic6 9i cea romdnd-unitd. intre cele
eu nu am intdrdiat a compune recursul, care guvernatorul pe 16 puncte ale cererilor Romd,nilor formulate in qedinfa a fl-a a
lA,ng5, opiniunea sa favorabilE l-au inaintat la Maiestate, lnalt Ca' ;: adunirii nalionale din Blaj dela 16, L6, t7 Maiu 1848 punctul 2
rele, dup5, ce au vddut cuprinsul recursului meu, au clojenit pe e de urmd,torul cuprins: ,Nafiunea rom6.nd, pletinde' ca biserica ro-
ministrul Thun gi de atunci el se purta fali de lucrdrile n6stre mdnd, fdr5, deosebire de confesiune, s6 fie gi s6 rdmdni liber6', inde-
bisericesci qi qcolare, ceva mai delicat dar tot cu dugmdnie. pentlentd, de ori qi care altd bisericd,, egald, in drepturi qi fol6se cu ce-
Cd.t de rnult au crescut din di in di turbarea ministrului Thun lelalte biserici ale Transilvaniei. Ea cere restabilirea metropoliei ro-
in contra ortodoxiei n6stre se vede ld,murit din o hd,rbie a lui c5,- m6,ne qi a sinodului general anual, clup5, vechiul drept' in care sinod
tr5, guvernul ardelean, tr care numesce biserica ndstrd nVerrottetes s6 fie cleputafi bisericesci pi mirenesci. In acelaqi sinotl s6 se al6g5' 9i
Schisrna((. Guvernatorul principe Schwarzenberg') i-au respuns episcopii rorninesci liberi prin maioritatea voturilor, fdr6, condiliune".
') Despre pers6na lui Schwu'zenberg se espriml $agune in utm[torul moil: ln locul lui Acest punct de cerere s'a aqternut imp6ratului dinpreunl cu celelalte
Wohlgemuih s'au denuuit principele Carol Schwarzenberg marscbal-locotenent de guvernator puncte prin o deputafiune al6sd, de lnsaqi adunarea nafionald,' Cetind
militar gi civil al Arilealului, carele au documentat cntrl to!i' mati qi nici un tr€ctament uman
qi uobil. Ait latus lsngf guyernator s'a denumit Bonlolo, un b[rbat lcu inim* set moi buni qi
cine-va acest punct de program, ar put6 crecle, fiincl vorba in tot
cea mai tlr6pt[ pentru na{ionolit[lile spfuato gi cu inim* cea mai nil<5s[ cle a ajutota Ei min' locul de ,,biserica romand( 9i de restabilirea ,,metropoliei romd'neu,
g[ia pre vEduvele sbrace, gi pre otfiuii flr.tr, deosebire de naliune Ei confesiune"' (Memoriul lnedit cd, Rom6,nii erau infelepi, ca de aici incolo tofi, unili qi ortodoxi
despre anul 1854). Din recuuosciui[ pentru sprigiuul dat in causele bisericii ortodoro rom6ne in
timpurile de atunci atdt de critice, $aguua i-a ridiclt lui Schwarzenberg in gr[dina rrchiepisco-
p6sc[ un monumeut do brpnz simplu datl frumos. t) A ee vetld in coleciiunea actelor pag. 155' Nr. 60.
t
-
_68 _
s6 formeze o bisericd cu o ierarchie qi o metropolie. Cum au pri- Alexandru Sterca $ulu!, vicar aI Selagiului, carele prin alegere qi
ceput insE o parte gi cealalti, lucrul acesta rEmd,ne indoios qi numire qi ajunse episcop qi mai tArdiu mecropolib, fd,cr) episcopului
aprdpe nein{,eles. Creilinla ndstr5, in privinfa ac6sta este, c[ for- $aguna propunerea, sd prim6scd a fi metropolit unib, fd.c6nd s6
muiarea neprecis6 a punctului acestuia este productul entusiasmului br6cd la unire qi Romdnii gr.-or., ceea-ce $aguna hotd,rib i'a refusat,
nafional, care fdcea sd dispari pentru un moment susceptibilitdfile dssemsntAnd, cd el nu din ambifiune personald, ci din addncS.
confesionale, necutezAnd nimenea nici a le atinge pentru a nu
-convingere qi pentru binele poporului romdu a lucrat cu atdta in'
turbura inimile. sufletire.
Se p6te presupune ins6, ci fie-care parte tpi avea'reservele Consider6,nil alte lucruri, ce se petreceau pe delaturi in causa
sale tdinuite. Cun-cd Romdnii gr.-ort. qi-au cugetat sub o rnetro- metropoliei rom6,ne, abia p6te crede cine-va, c6, vicariul Ales. St-
polie romdn[ numai metropolia ortodoxd, resultd de acolo, c5, $ulu!, care mai umbla qi pe la Viena, ar fi fdcut ac6st5, propu-
episcopul Andreiu $aguna indati s'a pus pe lucru a esopera me- nere lui $aguna fdr5, inspirafie de sus, ailecd, dela ierarchia apus6nd
tropolia istoric5, a Romdnilor ortodoxi in legdtur5, cu emanciparea care finea biserica uniti ca qi o rnamd copilul pe brafe, ingrijincl
de sub ierarchia s6rb6sc5. Numai cA,nd ajunse cesLiunea nretr<-rpoliei sE cr6scd, mdricel, qi fdri, inspirafie chiar dela regim, mai ales, cd,
a se pune in lucrare se deqteptarS, mulli din somnul dulce, ce-l acest episod se potrivesce de minune cu altul, int6mplat Ia 7/19 Sep-
produse visul de aur al unei metropolii pentru toli Rom6,nii ort. tembre 1857, c6.nd $aguna, presentA,ndu-se la rninistrul de culte,
qi unifi. Prob5, despre acdsta afldm in o epistold, ce o-a scris Gavriil contele Thun, acesba intr'un discurs mai lung dise intre altele lui
Iluntean cdtrd, A. Tr. Laurian, din Sibiiu cu datul 28 }larbiu $aguna, cd greqesce c6,ncl pretinile pentru biserica gr.-ort. aceleagi
1850.') Cd, RomA,nii unifi nu numai gi'au cugetat sub metro- drepturi, cari le are biserioa apus6nd,, pentru-cd neav6nd pap6 qi
polia romdnd o metropolie a unifilor, dard, prin acea rnetropolie un centru al biselicii, nu p6te da aceea garanfid stdpd,uirei imp6'
au cdutat sE afle un mijloc a trage pe tofi Rom6,nii ortodoxi la r[tesci, care o dd, biserica apus6nd S' c' l. apoi dice mai departe:
unire, se p6te ved6 din urm5,t6rele fapte istorice. in timpul m6'mir, cd nu recundscefi pe papa, ceea-ce mult ar inlesni lucrul
vacanlei episcopiei unite din Blaj cu pufin inainte de intregirea qi propriaminte totul ar fi o cesLiune de on6re, cu tdte acestea
ei in anul 1850 Septembre 30 unul dintre candidafii la episcopie eu sunt tolerant s. a. s. a. )
Autorul broqurei intitulate: ,,Die Rechte der romanischen Na-
1) Frate Laurian. Noi am ineheiat asdrt pe la 9t/, 6re sinotlul tleschis la 12 (24). Kar*be{' tion gegen die Angriffe der Sachsen", redactate in Viena anul
imputernicitul impurltesc comisariu pentm orgauie[ciunea tribunalelor din Arcleal, a figutat tle 1850 de un rom6,n invEf,at, precum se vede. greco-catolic, sirnlind
]\Iutus regius in sinod. Din conclusele sinoclului mai insemnate sunt: Mitropolitul qi gar*n{ia v6nturile, ce bat in sferele guvernamentale, unde era aplicat ca
na(iona'litl{ii romdne in general qi privind la imprejur[rile trecute sle Transilvaaiei lu specie. Pe
basa petiliunilor eqite din diversele ailun[ri romine gi subEternute la deosebite date miuisteriului, amploiat, dupd,-ce apd,rd, cu bravurd causa nafional5, 9i cea biseri'
am cerut un metropolit romin. Dup[ cum st[B as6{i, dup[ pagii fra{ilor Bl[jeni qi a tenden(ei c6scd, a unei metropolii rom6,ne, cerute cle $a.gr-'na pentru RomA,nii
unora clin frolii unili (aduli aminte de cuv€ntul ceuonicului S[.][geanul rostit cu ocmiunea instalaliei dd pe fafd gi unele simfeminte particulare ale sale,
ortodoxi,
archiepiscopului de Strigon, in care acela il numesce metropoiitul nostru) pricepi, cb ceretel
siuoilului nu e in inielesul petiliunei aduu[rii eei dela Blaj din Mai 1&18, spre a clobintli rrn susfin6ncl,
-ci at6,t RomA,nii gr.-ort. c6,t qi cei unili au dreptul la
uetropolit preste toliRomduii; imprejuririlesunta{e&cum ca se nflzuim a fi o naliuuedesplrlili d metropolie, cd, aceea ar put6 fi separatS, pentru fie-care parte,
in tl6irb religiuni, gi sE ne silim gi unii gi allii a ne emaucipr gi cle S6r'bi qi tle catolici. Unilii sd
c6ri qi ei mctrcpolit, care ilupl dreptul istoric cel canonic, clupfl actul uniunii nu li se p6te dard gi comund pentru Rom6,nii gr.-ort. pi unifi, fiind neinsemnatd,
denega. Dar d6c!. ei io contra actnlui Uniunii, tot vor sE se bage in c'.. Papistaqilor, cum
re oudu dir pcgii unei prrtide, atunci ce sE le faci: volenti non fit iDjuri&. Convolbiri litersre r) A so vcden,,{iarul lni $aguna(: in nDocumente peutru limb[ si istorid"r, Tom. I. pag.
anul XXXIII Nr. ?, 818 ds Dr. ll. Puqcrriu.
_70_ -'tL-
'deosebirea intre ambe biserici, cari mdrturisesc lln simbol al cre- fapt nedemn pentru un sinod episcopesc, cd ,,16utatea qi perficlia
din{ei, au acelea-qi taine qi instituliuni bisericesci; t6td, deosebirea drireuilor, nu cundsce margini gi nu scie de nici o rugine"'
et0nd numai in interpretarea unor dognre; ambo biserici au ace- DealtS,parlesemaiscie,cibisericauuibd',maialesfiind'-ci
lagi lit, clisciplind bisericdsc5, qi drept canonic; ambe recunosc episcopia era vEduvit;,, afard, de petiliunile generale fd'cute de toti
acelea-Fi sindde ecumenice ; acelea-qi patriarchii ecumenice ; ambele noma"ii gr..ort. qi uni[i pe basa concluse]or adunarii din Blaj, nu
recunosc primatul papei cu micd distincliune ,,honoris vel digni- fdcuse nici un pas pentru o rnetropolie a sa pa,nd in ajunul ale-
tatis". Oine nu ar mulfdmi provecljntei, d6cd ambe biserici s'ar gerei de episcop. Atunci aflA,ndu-se Ia Viena in deputafiuue in
unifica?* Ioos, al"g"rei de episcop, patru bdrbali de frunte anume: Timo'
AdevErul cuvintelor clin urrrE uici un Romdn cu inima la loc teiu Cipaiiu, A. T. Laurianu, Ioan Maiorescu gi Simion B[rnu9iu
nu-l pdte contesta. Durere ins6, cd, nu std gi adevErul premiselor, au intrelesut in cererea lor un pasagiu privitor la o metropolie
cd, deosebirea intre ambe biserici ar fi at6.t de neinsemnat5,, de pentru Romd,nii unili'). Acostd cerere convenea atdt influentului
aceea eqind aceste enuncia{iuni din p6na unui bdrbat erudit, nu episcopat catolic, cdt qi regirnului ultramontan, penLru-ca priu re-
se pdte crede alta, decdt ci ele sunt sdu eflucsul unui entusiasm *lluir", unei metropolii pentru unili s6 inchidd, caloa infiin![rei
national, care se riclic5, preste subtilitdlile teologice, s6u cd sunt mebropoliei pentru Romdnii gr.-ort. suplica s'a dat ln 5 septembre
glasul sirenic cunoscut la adresa poporului roman mai nepriceput 1850 ;i cu datul de 12 Decernbre aceluiaqi an, - aqa darS' dupd'
ca sE-l confunde, ademen6scd qi predispund, pentru unire. trei luni - urmd nu numai activarea unei mebropolii unite, nu-
tn anul 1850 cAnd $aguna lucra cu intefire pentru reinfiin- rnite de Alba-Iulia, dar pi infiinf,area episcopiilor unite nou6 dela
Gherla qi Lugoj. ,,Ac6sta", {ice isboricul Georgiu Bariliu ,,cidir de
farea metropoliei rom6ne, 6rd scaunul episcopiei unite din Blaj, astd dat5, Uiegilor unili murd in gurS', fdrd' mulbS' osten6ld', cdci
prin ab{icerea. silitd a episcopului Ioan Lemenyi, era vacant, epis-
copatul catolic intrunit la Strigoniu a aflat periclitatd unirea, d6cd cine era s6 alerge iu interesul bisericii lor, plud' in Decembre
s'al realisa o metropolie ortocloxd pentru Romdni; de aceea ludnd 1850?)apoi,caqicd,ndarfipicabobonbd'inmijloculuneiad'u-
refugiul la cele mai cutezXtdre calumnii asupra lui $aguna qi asu- n6ri de 6meni, aqa efect avu intre RomA,ni aceea decisiune prea
pra biselicii ortodoxe romdne din Transilvunia, primatele din Un- inaltS,! Pentru-ce nu qi nou6? putea s6 intrebe pe minisbru episco-
garia prin un emjs pastoral din 15 Iuliu 1850 Nr. 1308, indreptat pul Andreiu s6u ori care alb Romdn orbodox'('t) Co ailevErat
l,pentru-ce nu qi n6u6( ? va r6suna in t6te
v6curile in istoria bi-
cdtrd. episcopia rom6,nd unitd a tr'dgXraqului, deplAnge sdrtea ace- dup6 dreptate al
sericii ortodoxe roma,ne echo din glasul s.etos
stei episcopii, ln care 300 de preofi uniti au fost omorifi prin Ro-
m0nii gr.-ort. gi multe pagube s'au causat prin furia acestor&, cari episcopului Andreiu, care impreund, cu cei rnai distinqi b5,rbafi
au devastat bisericile unite, au pr6dat averile qi qc6lele le-au d5- nl*at de confesiunea gr.'ort. avu incd 14 ani cle lupt5' pdni la
realisarea metropoliei qi pentru Romdnii ortodoxi'
rAmat. D6c5, la sinodul ,episcqpjipr diq Strigoniu nu ar fi partici- a) faptul acesta:
Et5, cum caracterisdz[ Eugen tle Friedenfels
pat qi episcopul romdn\?ibt# tq"$trtL cine.va s6 atribue ac6std, e in decretul prea inalt din
,minciund piramidal6'( cifrG-numesce Georgiu Barifiu), unei ig- ,,Ca o semndturi a bimpului cd incd
b _-_=--rt
o o"d* nasaeinul ist. peDtru Dacia Tom. tll. f6sci6ra I. pag.85-88 qi Die Romri-
noranfe fdrd sdmdn; aqa ins6, ori-cine trebue sE consimt5, cu ju- ""
nen dei iisterreichischen"Mon*rchie,- drittes Heft pag' 98-102'
decata numitului istoric, tot Ia acel loc aplicatS, asupra ecestui 1) Istoria Transilvaniei Tom. II. pag. ?3ti.
8) 'lot acolo Pag. 735.
ti Josepb B"d",i. not sclarberg: Beitrdge zrrt Zeii-Geechiclrte Siebeubtrgens' von Eugen
r) Istorin Traneilvaniei Ton. II. pag. 655. von Friedenfdle. II.Theil pag. 193-194.

o
-72-
12 Deceurbre 1850 s'a incuviinfat infiinfarea unei arcbiepiscopii i-a succes s6 realiseze infiintarea unei'metropolii ortodoxett. Geotge
greco-catolice la Alba-Iulia 9i a d6uE episcopii greco-cato)ice Barigiu voind sE netez6sci incdt-va machinalitrnile ultra-montane,
subordinate aceleia, la Gherla in Transjlvania qi la Lugoj in prin cari s'au dat o nou5, Ioviturd bisericii romdne ort. din Tran-
Bbnatul Timiqan, care din pa.rtea guvernamentului s'a adus sim- silvania gi Ungaria qi s'au produs multd amdrdciune intre Ronr6,nii
plu la cunoscinfd prin nota din 22 Februariu, nu tocmai spre ortodoxi qi o justificatd, indignafiune pentru $aguna, care s6mdnase
mul[umirea generald. pentru ca altii s6 secere, infruntd, aspru aceste observS.ri istorice
Cu cdtva timp mai nainte deja incepuse episcopul gr.-ort. ale lui tr'riedenfels.')
Andreiu $aguna in deosebite recurse, a documenta existenfa isto- Destul cd cu infiinlarea metropoliei romd,ne unite, causa me-
ricd, a unei metropolii romd,ne gr.-ortodoxe in Transilvania gi clrep- tropoliei Rom6,nilor gr.-olientali a intrat intr'o stagnafiune de l0
tul ortodoxilor asupla ei, cer'6nd restaur.area ei. ani pdnd, in anul 1860, deqi episcopul Andreiu nu a incetat a in-
ins6 in timpul acela al curentului hiperultramontan, o astfel uoi rugdrile sale la Impdratul qi nrinistrul.
de dorinfd, nu putea av6 prospecte de vre-un resultat din caus6, infiinfarea metropoliei unite ar fi avut, pentru biserica orto-
cd era indreptatd, tocmai in contr.a unirii bisericii grecesci cu cea doxd romA,nd, urmdri pdgubit6re Du numai pentru denegarea in-
romano-catolicd sustinutd de iesuitismul Romei 9i in chipul acesta fiiu![rei a unei metropolii gi pentru Rornd,nii orbodoxi sub cuv6nt,
in adevEr prin ridicarea qi organisarea mai solidd a bisericii gre- ed, cererile Romdnilor ar fi aflat indestulire, dar5, qi prin agresiuni
cesci ortodoxe, putea sE pEgubdscd uniunea, car.ea ln inimile 9i aperte din partea ierarchiei unite, -
indreptate contra liniscei sufle-
simful poporului mai pufin era inrdddcinatd. Acel curent hiper- tesci religidse aRom6,nilor gr.-ort., ddc6, energiei episcopului $aguna
ultramontan s'a introdus dela aducerea concluselor pentru restau- nu i-ar fi succes a in{rdna acele porniri agresive.
rarea libertdfii bisericii romano-catolice qi a tot crescut pdnd, la indatd dupE infiinlarea metropoliei unite, dar5 mai ales dupi
incheelea coneordatului mult discutat, cu curia romand,. Din con- uumirea de metropolit unit de Alba-Iulia a lui Alexandru Sterca
tr5, acelagi mijloc, care zelosul representant al ortodoxiei il puse $ulu! urmatS. abia in anul 1866, esmite acesta cu datul 9721 Aprile
in miEcare pentru consolidarea acesteia, cu viclenid fi) apucab, ca Nr. 299 un cerculariu, in care aduc6nd la ounoscinfa clerului qi
prin organisare severd,, estindere qi prin pretinderea tradiliunilor poporului numirea sa de metropolit dice c5, ,,Maiestatea Sa do-
istorice ln favorul metropoliei unite, sE ridice gi s6 intdr6sc5 ele- resce inflorirea gi lifirea unirii cu apostolicul scaun al Romei", apoi
mentul chiar contra ortodoxiei grecesci. Ac6sta a fost o disposi- adresdndu-se cbtr[ nafiunea romdni qi c5,trd, clerul rom6,n chiamS,
tiune de tot gregit5,, pentru-cd, de-oparte fdrd, nici un scop s,a im- pe toli la unire, folosind cuv6ntul acesta in mod ecuivoc, cA,nd
pus statului spese mari, de altd, parte au scddut tare simpatiile {ice: ,MA.ntuitoriul nostru Iisus Christos incd, s'a rugat pentru
pentru Austria, la maioritatea Romdnilor din patrie, cari tot se unirea tuturor dicOnd la Ioan XVII ,,Pirinte s6,nte pdzesce-i pe
lin inc5, de credinfa strdmoq6sci, pi gi in principatele romdne ve- ei, ca sd fie una precum qinoisuntemu, apoi mai jos: ,,Iisus Chri-
cine a trebuit prin acdsta s6 se strice qi mai mult disposiliunea stos a trimis pre sd,ntul s6u Spirit preste apostoli pi invEfdceii s6i,
simlemintelor pentru regimul nostru... pre cari pre tofi i-a chiemat intr'o unire(t. Dispune mai departe
Apoi ca noti sub linid, scrie Eugen de Friedenfels urmdt6rele: a se ruga in biserici ,peDtru t6t5, nafiunea romAn6, ca spiritul
,$aguna, care, natural, prin resultatele bisericii greco-catolice fU sa,nt sE o lumineze pre ea, ca sE se un6scd, sub un cap bisericesc(.
provocat la innoitd, activitate, a continuat fdrd incetare a realisa do-
rinfele sale, pflni c6,nd in sfdrgit dupd, aui, gub ministrul Schmerling 1) A se ved6; ,,P5,r!i alese din Istorir Transilvtniei", Yol. II. pag. ?37-738.
I
I
I
i
j
I
I

-75 -
Pentru caracterisarea std,rilor grele, sub cari a gemut biserica Eu nu putearn crede oohilor pentru cuprinsul acestei epistole' cE"ci
ortodoxd in timpul absolutisnrului austriar: serv6scd urmdt6rele cu c6,t o ceteam cu mai mare at'enfiune' cu atdt md convingeam
casuri: - mai mult, ci ultramontanii 'qi-au pus in cap s6 mE cAqtige pentru
,in oara anului 1850, cJice $aguna in memoriul seu inedit, scopurile 1or. Ateuliunea mea era neadormitd c6tr5, aceste machi-
prirnatele Scitovsky conchiemA, la Strigon pre episcopii cato-lici de nafiuni, dard, qi c5,trd p'rtarea reginrului vienes, sciind' c6' ministrii
iitol l"tio qi grecesc, unde s'au tractat intre altele qi despre ld[irea Bach qi Thun sunt uneltele 6rbe ale ultramontanilor. Alexandru
uniunei confesionale cu Roma qi despre ridicarea incd a dou6 Sterca $ulu!, petreconcl in Viena ca candidat de episcop greco-
eparchii greco-catolice romdne. Primatele Ungariei a adus tr6ba catolic din Blal gi cercetdnclu-md intr'o s6r6 m'au intrebat, c5, pri-
ierarchiei greco-catolice pd,n5, acolo, incdt in 18 Novembre 1860 mit-am eu epistola lui din 14 Iuliu? la.care i-am r6spuns' cd' o am
s'au f,inut cu intrevenirea lui gi a lui Erdelyi, episcopului gr.-ca- primit, darfl nu o am priceprlt. Dupd, aceea a inceput eI a comenta
tolic, la ministeriul trebilor interne Bach qi ministrul de culte cou- epistola sa qi a-mi dice: cd fericirea naliunei n6stre se pote ajunge
tele Thun o conferinfd,, in care s'a decis infiinlarea nouelor epis- ol.ai atunci, dec5, t6td, naliunea se va uni cu Roma qi c5' astfel
copate ilela Lugoi qi Gherla pi lrrfiinjalqa rnetropoliei din Alba- i-au vorbit lui toli ministrii qi fiind-c5, scie ci eu sunt nalionalist
Iuiia pe partea greco-catolicilor. inleleg6nd eu aceste curse, cali bun qi bdrbat capace de o acfiune mare' peutru aceea mE 1695"
au fost, indreptate cu deosebire spre stricarea bisericii ndstre ln ca s6 trec la uniuno cu Roma qi atunci voiu fi metropolit al Albei-
Bdnat, cdci acolo confra$ii nostri nafionali qi coreligionari erau Iuliei etc. Eu am ascultat pdnd la finea logicei sale qi cu dispre!
f6rte nemulldrnifi cu episcopii lor s6rbi, am lmp5,rtdqit sinodului i-arn r6spuns, c6, eu nu-mi schimb religiurrea strdmoq6scd pentru
nostru episcopeso lucrarea qi resultatul acestei conferinfe ministe- un ti,er de linte, de alb[ parte am inceput a rnd convinge' cd mi-
riale gi am atras atenliunea chorului nostru episcopesc asupra pri- nistrii vienesi nu cunosc problema lor, d6c5' se ocupd cu machi'
mejiliei, ce amenin!5, biserica, din partea nou credndei episcopii naliuni ultramontane qi pioselitice qi cd vai pop6relor din mouar'
gr.-cat. dela Lugoj ; ins6 frafii de o religiune, dard. nu qi de una chia austriaci pe l6,ngd, astfel de ministrir''
nafionalitate, nu au vrut sE pricdpi ceea'ce le dicea lor vocea bi- Episcopul, n ai tdrdiu metropolitul din Blaj, Alexandru Sterca
sericii, ci au r6mas inpetrili fa!d, cu interesele lor materiale' $uluf sub conducerea regimului vienes qi a primatelui
Ungariei
Durerile inimei mele, ce mi-au ciquuat machinaliunile ultra' au fost in anii dintd,iu ai pastoriei sale agressiv fa!5' cle biserica
montanilor qi egoismul episcopilor s6rbi, tot mai mult erau pentru ortodoxd, provocA,nd, prin cercularele sale la denumirea sa ile epis-
mine sdgetd,tdre, pentru-cd infelesesem, cd, ultramontaniscii au in cop gi a" metropolit ind.reptate c5'ti5 tofi Romdnii la unire
Ardeal qi Rinat organele lor, cari clerul qi poporul nostru lI amX'- "poi
cu- Roma qi reclama,nd cu t6td ocasiunea prerogativele bisericii
gesc cu minciuni qi seduceri prdste. Despre mine au ld'fit vestea unite faf5, de cea ortodox[ romdn5, precum a fost in timpul de
acegti 6meni slabi, c5, nu mE voiu nrai int6rce la Ardeal, ci voiu asuprire al acesteia, dreptul a ecla cd,rfi bisericesci pentru bisericile
c6p[ta altd, eparchid,s. greio-orientale rom6,ne, protestdncl in contra infiinfS,rii tipografiei
,,PXnd la ce estrenritate au mers tendinfa ultramontanilor
fafX' ia episcopia din Sibiiu, ""ru "o"u s6 tipd'r6sc5' cdrtile bisericesci
cu biserica n6str5, se document6zS, din scrisdrea vicariului sela- o"""'r"r" pentru dieces6. Purtarea acosta netolerantd, a episcopului
giului Alexandru Sterca $uluf din 14 Iuliu 1860, in care imi vestesce din Blaj, care episcopul $aguna din Sibiiu pe lAngd' tdte impre-
tt" s6-mi lmpdrtig6scd lucruri rnari, cari de ocamdati trebue giur5,rile oefaoorabile ale bisericii sale, sciu cu mult succes s6 le
"d, remdnd, ln secret pi numai dup5, aceea au s6 vio qi la artr'tare' 10'
ed
infrAneze prin multe pldngeri de-adreptul la tr{aiestate, au produs tropolie, repose, curOnd. clupd sinodul eparchial din Arad, linut in
frecdri qi desbindri pigubibdre intre Rom6,ni. ) anul 1850, se spune, cd, in starea debil6 a lui visa de o metropolie
4. Greutefile interne. Metropolia Romdnilor ortodoxi din Un- in Arad qi alt5, metropolie in Sibiiu; de unde se vede, c5, el privea
garia in fafa atdtor factori contrari ei, nici cdnd nu s'ar fi infiinf,at, r:retropolia de o distincfiune personald a episcopilor, de care ar
d6cd bd,rba{,ii conduc6tori nu ar fi priceput sE folos6scd momentele fi dorit qi el sE se impd,rtdgesci. $aguna la asbfel de 6meni nu le
favorabile in situafiunile politioe, ce s'au format. Causa metropoliei putea r6spunde altcum, dec6,t cu cuvintele lui Christos: ,,Nu sci$i
a trebuit presentatd la tron qi la regim ca o caus6, qi dorinfi a ce cereti(. Cu Procopiu Ivacicovici, urmEtoriul lui. Gerasim Rafiu,
tuturor Romdnilor ortodoxi din Austro.Ungaria gi ca o condifiune in scaunul episcopesc sta lucrul pi mai r6u. El, deqi era dupd. fire
neapErat5, pentru desvoltarea culturalS, a poporului rom6,n. Aici un blrbat bun qi blAnd, insugiri, cari l-au ridicat mai in urmd,,
zace un merit principal al episcopului, mai t6,rdiu rnetropolitului pdnd la scaunul de patriarch s6rbeso in Carlovif, totuqi pentru
Andreiu, c5, t6te lucrd,rile qi petifiunile, indrepbate la locurile mai causa romand, era cle tot dificil. Rom6,n de nascere, dar crescut
inalbe, Ie basa pe decisiunile sinddelor eparchiale, pre consensul cu S6rbii 9i intre S0rbi, nu se scia nici c6,nd inspira, cu atdt mai
celorlalte episcopii romd,ne gi pre aderenla lntregei in[eliginfe ro- pulin entusiasma, pentru causa metropoliei romd,ne. El vorbia,, scria,
m6,ne de confesiunea gr.-oriental5,. Prin procederea ac6sta infel6ptd se ruga la altar mai bucuros in liurba s6rbdscd,. Se afla mai bine
nu numai s'a dat causei gravitatea cuveniti, dar episcopul $aguna intre S6rbi $i concrescut cu ei, nu putea cuprinde, c5, e posibil,
s'a sciut ingrSdi in contra insinu5,rilor banale din partea contra- ca Rorndnii sd se pdtd, vre-odate ernancipa cle S6rbi. Numai fiind-cd,
rilor, cari, ca sE si6b6sc5, argumentele obiective, suslinute in favdrea era io fruntea unei eparchii rourdne, incungiurat de inteligin!,d,
rnetropoliei, se incercau a presenba infiinfarea metropoliei ca o roman5,, fu adus qi el la conlucrare.
cestiune de ambifie a lui. $aguna trebui sE tracteze cu el ou multd prevenire, ca s6-l cdq-
Nu era lucru uqor a intra in pertractdri cu episcopiile gi cu tige pentru conlucrare. Mai int6,iu i-a promis, apoi i-a qi incuviinlat
episcopii, cari stdntl sub ierarchia s6rb6sc5, Du aveau sim!6m6ntul ca dupd, desfacerea de S0rbi, patru protopresbiterate, dintre cele
limpe{it din punctul de vedere nafional, nici aceea credinf6 classicd mai mari, oari erau destinate s6 formeze o eparchie nou5, cu re-
in sdnta causd a bisericii, carea face qi munlii a-'gi schimba locul qedin$a in Timip6ra, sE se incorpoteze la, eparchia Aradului. Dupd,
lor. Ac6sta nu se referd, numai la eparchia bucovin6n6 qi la epis- mdrtea metropolitului Andreiu, ajung6nd fvacicovici metropolit al
copul ei de atunci, Eugenie llacman, ci chiar qi la episcopii din Rom6,nilor, Dumai 3f n an a r6mas in acdsti calitate qi apoi trecri
eparchia Araclului, care era un punct principal de operaliune pentru in anul 1874 la Sdrbi ca patriarch; astfel se adeveri qi la el acsi-
ajungerea scopului. Despre episcopul Aradului Gerasim Rafiu, care oma: ,naturam expellas furc€1, tamen usque recurret('
{iind bolnd,vicios, tocmai c6,nd se lucra mai intelitor pentru me- tr'a!5, cu astfel de elemente nesigure, a aflat $aguna in inte-
t) Cu referin{l lr spiritul cs domnes in Blaj inci inainte de instituirea Iui
liginla miren6scd, un radirn puternic. Frafii Mocsonyi, apoi Gozsdu,
$ulu{ de episcop,
serie loan Maiorescu din Viena in anul 1850 c[tr!, $aguua urmltdrele: ,de alt$ V'aEi mai ruga Babeq $. a. sunt a se numl intre cei dintd,i fruntaqi rom6,ni din
'Ungaria,
pentru diferin{ele, ce auQim din t6te p[r!ile, c[, se nssc intre uui{i si neuni{i pentn or.bia Bl[je- cari au binemeritat pentru metropolia restauratd.
nilor; V'aEi ruga sE Y€ pune(i tdt[. in{elepciuner in lucrarc, sa sE nu se fac6 rEul mai mtt.e,
multlmindu-VE deocamilattr cu aceea, c[ toli RomAnii cei buni, uni{i gi neunili, cuaosc, c[, pdtra Metropolia romend dup5. planul contemplat de $aguna avea
scanclelei vine dela Blaj si nu dela Sibiiu. Pe domnul $ulu{ il tot aqtept[.m sE vin[, nu scim sE cuprindi pre tofi RomA,nii din Austro-Ungaria, avea adecd, sE
unde e. Numai p[n[ lr esirea etatutului Ardealului cle s'ar put6 suslind infrllirea intre Romd.ni,
clci apoi nu ne mai temem d€ nimical atuuci bl[jeniinuvormei putt machina dup[placullor(. se estindS, gi preste eperchia Bucovinei.
--79-
-78-
Rom6,ni cestiunea regulS,rii referinlelor bisericesci, fa[6 de ierar-
in
Bpiscopul Bucovinei Eugenie Hacman fiintl provocat in anul
chia s6rbesc5,. Ac6sba s'a inbomplab in conferin$ele comune ale
1849 de patriarchul s6rbesc Iosif Raiacici a-gi da p5'rerea asupra
Roma,nilor cu sorbii la 28 Iuniu 1860, unde sorbii cu patriarchul
tnfiinftrrii unei metropolii ronA.ne cerute de episcopul $aguna cu in frunte fineau morliq la centralisarea trebilor bisericesci, pe basa
datul 6/18 Iuliu al aceluiagi an 'gi'a dat pdrerea in favdrea aee- privilegiilor naliei s6rbesci, fa!5, de care Romd'nii: $aguna, Ifac-
leia. Dupi pdrerea lui fiecare biserici recunoscutd' dupd' lege are L"rr, ilIo".onyi, Petrino (la propunerea lui Mocsonyi) pretinserd'
dreptul sE-gi reguleze, adnrinistreze inalepenalent afacerile sale dup5, coordinaliune in cele bisericesci cu sorbii qi finerea unei ,adund,ri
prescrisele qi observanlele bisericii n6stre. T6te comunit6,tile cre-
bisericesci obstesci,, cu deputafi, preofi qi mireni din t6te epar-
qtine, dimpreun[ cu preofii ]or stau sub un episcop al lor; epis-
chiile orbocloxe din Austro-ungaria in proporfie cu numErul po-
copii sub rnetropolit qi tofi metropolilii sub patriarchul lor. Ierar- pulafiunei.') Nepot6ndu'se inlelege RomAnii qi S0rbii, patriarchul
chia biseric6scd, astfel grupatS, e compatibild, cu respectarea de 'ro.bur"
aqternt\ la impdratul o petifiune, prin care cere intre altele
lipsd a deosebitelor nafionalitdli, fdri a atinge unitatea esenfialE'
subordinarea episcopilor roma,nesci metropoliei carloviliene: er5,
tn cele clogmatice gi fdrd pericol de desbinare in biserici. Metro- despre ac6sta au dat qi
polifii au fost din tirnpul mai vechiu impirliti dupd' deosebitele $aguna, Ilocsonyi qi Petrino inlelegOntl
popdre qi nafionalitdfi. Sub ei steteau episcopii lor nafionali aleqi,
ei\a lIl23 August Maiestdf,ii Sale in auclienfi privatd', o petifiune
cle cuprins contr.ar celei sorbesci qi clespre acdsta episcopul $aguna
de dre-ce institufiunile, cari lintesc la cultura comunitdfilor bise-
pe l6,ngd, scris6rea sa clin 12124 A:ugust'9) incunosciinf6zi qi pe
ricesci qi a elerului, lurnai atunci srrnt respectate dupd. cuviinfd,
upir"opot Bucovinei, care se depd,rtase, poftindu-l a-qi da consim-
d6c5. sunt incredinlate conducerei episcopilor qi metropolifilor na'
fem6niul. Cu tlatul 26 Sepiembre 1860 st' v' se adresb' episcopul
lionali. De aceea gi organisarea ierarchiei RomA.nilor din Austria $aguna de nou cu o scris6r.e c5tr5, episcopul
Bucovinei poftinclu-l
reclami. un metropolit nalional al ei cu episcopii ei sufragani ro-
mA,ni, din eparchiile unde RomA,nii sunt in preponderanfd- Pe cAnd
la o uunl inlelegere in privinfa celor do lipsx in urma resolufiunei
imp6rStesci favorabile din 27 Septembre 1860 faf5, de lucrd"rile
p[nd aci episcopul Bucovinei e corect in r6spunsul seu qi congl6- unui sinod comun in Carlovif. 8)
suitoriu cu vederile episcopului $aguna, care f'6cuse papii cei diut6'i
Episcopul llacman in rdspunsul s6u dela 14/26 Sept' 1860
Ia patriarchul sOrbesc in causa desp[rfirei ierarchice, pe atunci o cJi inainte de ce Maiestatea sa la petiliunea
datat aga d",
se abate clela adev6rul istoric, cd,nd suslin6nd in principiu nece- "o
RomA,nilor resolv6z6, cd, nu este neaplicat infiinfd,rii unei metro-
sitatea unui patriarch comun pentru Rom6,ni qi S6rbi, revindici
polii, deqi descopere c5, s'a bucurat qi ar.consimfi cu paqii fdcufi,
metropolitului sorbesc acest drept, ca qi unui locoliitor al patriar-
iotuqi- sulev6zi unele cestiuni neoportune, cu teudinfd, vEtliti ile
chului din ConstantinoPole.
a complica qi impedeca in alt5, form5, causa infiinfx,rii metropoliei
Trecdnd preste conferinlele episcopatului gr.-or' din Austro-
rom6,ne. Astfel cle cestiune era, ca pre patriarchul s€rbesc, qi
Ungaria finute in Viena la anul 1860, in care episcopul llacman dupd, infiinlarea unei metropolii ortodoxe romd,ne ar trebui s6-l
pulin a spriginit pe $aguna ln causa emancipdrei bisericii rom6'ne recun6scd ca cap pentru unitatea biseric6sci; apoi cd s'ar intenfiona,
de sub ierarchia s6rb6scd, in anul 1860, cdnd de nou se reluA'
firul lucr5,rei pentru o metropolie romA,n6sc5,, fiinil poftit episcopul 1) A se vecl6 {iarul lui $aguna din anul 1860 in
'lDocumeute
pentru limbl qi istorie" de

Ilacman de episcopul $aguna. la conlucrare gi spriginire, acela se Dt. Puqc*riu, Tomul I pag. 331-333.j
t) Tot acolo pag. 339-340,
ardtd, de tot schimbat in p[reri fa!d, de veilerile sale din 1849' 3)Aseved6epistolnioactelesobjlelorbigetice;cigreco.orienialidiuArdealtlinnnii
Episcopul Bucovinei o singurd, datd, se ardtA, solidar cu ceilalfi 1850 qi 1860 pag. 95-99.
-60-
ca din fondul religionar aI episcopiei bucovinene sE se ajutore qi coadjutor intru cele pontifica,le pentru diecesd. Pe basa acesta Irlo-
celelalte episcopii s6rbesci gi romdnesci, la cea-ce el esie cu totul ieclez6, clerul bucovin6n organisafia independentd a unui aga cJrs
in contld. $aguna clisgustat de acest rEspuns qoviitoriu, descopere ,,sinod provincial", dela care sd p6t6 mel'ge apelafie la sinodul
pdrerile sale cu datul 6 Octobre 1860 episcopului Hacman,. basate general, al tuturor eparchiilor ortodoxe din Austria, ca instanfa
pe dreptul canonic in privinfa unui cap bisericesc reclamat de cea mai inaltd,. ,,Fiind.c6, despre un patriarch comun in Auslria
acela pentru ambe bisericile, care cap este insugi Domnul Iisus nu p6te fi vorba din causa binelui gi al crediucioqilor de deosebite
Christos; de unde urm6zd, cd, Romdnii nu au trebuinlE sE mai nalionalitdfi qi ale slatului, aqa darh, tfice clerul bucovin6n, este
aib5, de cap bisericesc pe patriarchul s6rbesc.t) de pretins un sinod general, pe carele ori s6'l conchierne Maiestatea
Tendinfele separatistice ale episcopului Ilacman din Bucovina Sa din timp in timp la Viena dupd modul celui din imperiul ro-
e9ir5. la iv6ld. tot mai mult cu c6,t causa infiinfdrii metropoliei man, ori sE fie compus din pufini urernbri ai ambelor biserici na-
romAne progresa spre deslegare. Sub titlul ,,Dorinfele dreptcre- lionale qi aqezat permanent in Viena dupd. modul celui din Petro-
dinciosului cler din Bucovina in privinta organisirii canouice a pole qi Atena".
diecesei gi aierarchicei sale referinfi in organismul bisericii ortodoxe Pe basa dorinfelor clerului bucovin6n, ridicarea episcopiei
din Austria" a apirut la inceputul anului 1861, o broguri, in care din Bucovina la rangul de metropolie cu doi archierei titulari s'a
se cere ridicarea eparchiei bucovinene la rangul unei metropolii qi decretat in sinodul eparchial din Bucovina dela 17129 Februariu
pe motivul, c5. ac6st5, episcopie dispune de mijldce materiale si 1861, la care a luat parte numai representanli ai clerului. Clerul
nu trebue s6 facl colecte s) s6u datorii, nici a lnsd,rcina statul sdu bucovin6n este aga de generos a recundsce qi episcopiei din Tran-
pre alt-cineva spre a inzestra metropolia gi a o pIstra in vaza, silvania dreptul a se ridica la rangul unei metropolii, de cum'va
cuvenitd, ci au biseric[ cateclra]d mdr6td gi in scurt vor av6 qi nu ar afla de bine a veni ca diecesfl sufragan5, la metropolia Bu-
o reqedin!6, archierdscS, corespunc[6t6re, cd a,u un semiriariu bine covinei.
organisat, un cler cult qi bine inzestrat, au trei md,nistiri pentru Aceste pdreri particulare sustinute de clerul bucovinen qi
archimandrili, protosinceli, archidiaconi, au o nobilime al6sd qi mai ales rnotivarea lor anticanonicd, a dat episcopului Andreiu
titlu istoric pentru metropolii in vechia Suceava g. a. Clerul bu- baron de $aguna material la o criticS, agerd qi sdrobit6re in scri-
covindn cere metropolia lor proprie, pentru cd, nu vor ca ori erea sa edat5, in anul 1861 sub titlul nAnbhorismos", la adresa
Carlovitul, ori Alba-Iulia, d6cd s'ar regtaura aici vechia metropolid., clerului bucovindn gi mai ales a episcopului, care pdrdsintl basa
sE le impuni jugul dependenlii ierarchice, pe care pd.n6 atunci canonicS, a ajuns in contradicero chiar cu Sine qi cu pdrerile sale
nu I'au avut. descoperite in anul 1849.
in leglturi cu infiinfarea metropoliei bucovinene, qi iu lipsa Directiunea ac6sta n6u6, care ignora cu desdv6rqire iuteresele
de mai multe episcopii, cari sE se fin5, de ea, cer instituirea a doi mai inalte nafionale. ce aveau sE se realiseze prin lntrunirea tu-
episcopi titulari, unul care s6 presideze in consistoriu, gi altul ca
turor Romd,nilor ortodoxi din Austro-Ungaria sub o metropolie,
1) Ase vetl6: nDocummte peutro limb[ gi istorie". Tom. L pag.3&-315.
nu era eflucsul spontan al clerului bucovin6n, ci tonul ela dat
t) Episcopul Hacman din elnrehia Bucovinei, care dlruise et&tului alin foudul religionar de sus din cercurile guvernamentale, cari erau mai dispuse a da
un nilion floreni qi 50 nii fl. E. c. pentro spitalul catolic din lerusalim, c8rd s'e adresnt episcopul la tdte episcopiile romdne dreptul de mebropolie, numai ca sE nu
$aguna l* aceea eparchil dupl un ajutor pentru zidirea bieericii catealrele, om nici eat[{i nu
e ridicat! spre mar€& umiliro a metropoliei n6stre, I trimis pe cnlea guvenului dr€Pt siutor so intrun6scS, tofi Rom6,nii sub o metropolie. Episcopul Tfacman
suns de 3 floreni, crrel $aguna refus0ndu-o, a trimis bunii tnapoi Cr[ prin guvon. ca pdstor sufletesc nu a cdutat dupl adevdratele interese ale epar-
l1
-83-
chiei sale, ci nurnai dupi modalitatea a indestula ambifiunea sa' Pe l6,ngd t6te declara[iunile clelului bucovin6n, episcopnl
tncurajeat qi sprijinit apoi de unii dmeni diu jurul seu' precum $aguna nu a incelat a lucra intr'acolo, ca qi eparchia din Bu-
era gecretariul seu Sch0nbach, de neam gi lege strein6, au sciut covina sE se aduc6 in legdturd, ctt metropolia din Transilvauia
s6-qi susfinfl acleplii gi creaturile sale, cari falsificau 9i lndbuqiau qi pe ca,t de tare era convins de folosul qi de dreptatea causei,
adevErata opiniuue publicS, qi adevdratele dorinfe ale clerului, 6rd ce o representa, pre atAta nu 'gi-a perdut speran[a in reali-
pe elemenbul nrir6n, atd,t de valoros in Bucovina, s6'l eschidS, sarea acesltri plan pdnd, la finalisarea causei, urmati in anul 1864.
dela ori-ce influinf5, in trebile bisericesci. Episcopul $aguna fiind' Ac6sta se p6te ved6 de acolo, c5, in petiliunile sale ulteridre cd-
pe deplin orientat in privinfa influinfei, ce se eserci6zd de sus trd, llaiestate qi ministeriu, a suslinut intru t6te peti{iunile de mai
asupra afacerilor bisericesci din Bucovina, qi sciind c6, clerul mai nainte agternute in causa metropoliei. In deosebi in peti$iunea
inalt din Bucovina cu episcopul in frunte sunt numai nesce instru- dela 15 Mariiu 1862, aqternutd impdratului prin o deputaliune im'
mente iu mAna regimului din Viena, 6t5, ce dice in privinfa me- posantd., corrpusd. din cei mai de frunte bdrbati din t6te epar-
tropoliei din Bucovina: ,,Din partea unui fost amploiat rnare de chiile romdne de pe teritoriul Austro-Ungariei, se afld, subscrigi
stat ni s'au dat, qi in anul trecut la Viena acel sfat, ca metropolia gi au luat parte in deputafiune: TeofiI Bendela, archimandrit qi
romdnS, sd se infiinleze la' Bucovina, de care s6 se lin6 9i Ardea- vicar genelal, Eudocsiu Hurmuzachi, Nicolau Cav. de Buchental gi
lul gi aqa sE ne mdntuim de supremafia s6rb6scd,. VEdOnd noi Nicolau baron de Vasilco, toli patru din eparchia Bucovinei.
acuma pd,rerile fralilor bucovineni, ne vine a presupune, cd, cl6r5, La petiliunea ac6sta urmd, autograful imp6ritesc din 25 Iuniu
gi lor li s'a sfdtuit ac6sta. Ce am respuns noi acelui amploiat 1863, prin care se descopere intenfiunea Maiestd,fii Sale cle a se
nare? se p6te sci lesne clin cele-ce am insemnat in broqura ac6sta. infiinfa pentru Rom6,nii gr.-ort. o metropolie indepenclentd' coor-
fr frafii bucovineni, d6c5, au cdpS,tat dela Viena we-o indigitafid, dinatd, cu cea sdrbescd' insd inainte de a clecide Maiesbatea Sa,
pentru un ce asemenea, nu ar fi trebuit s6 presupund despre fii d6cH, acea metropolie e a se intinde deocam'clatd numai asupra,
cei credincioqi ai vechei n6stre metropolii adevdrate, c[ ei vor pb,- marelui prineipat Transilvania, s6u indatd acum qi asupra Romd-
rdsi maioa lor cea dulce lor metropolie
- in urma unui nilor gr.-orb. ciin Ungaria, presidiul cancelariei cu dtul 29 Iuuiu
- vechia
sfat, ce este spre vdtS,marea ortodoxiei ndstre generale, ci ar fi 1863 Nr. 563 in urma prea inaltului mandat, prov6c5, pe episcoprrl
trebuit sE gh,ndescd qi sE lucre dupd, acel proverb ,timeo danaos $aguna a-'gi da pd,rerea in ambele directiuni; in privinla locului
et dona ferentes" gi sd caute cum cartea cd,rmei bisericesci - Pi' de reqedinld a metropoliei; in privinla episcopilor sufragani; a re-
ca s6 vadi acel domn mare qedinlelor acestora; a teritorirrlui lor precrim qi a dotaliunii lor-
dalionul
- ne povdfuesce pe noi tofi,
dela Viena qi tof,i, cari sunt cu el unius fariuae, c5. noi precum in fine qi asupra modului de instituire al metropolitului qi episcopilor.
o credin!6 qi un botez qi un cap aI bisericii ndstre pre Domnul Episcopul $aguna nu a intd,rdiat cu rdspunsul la aceste in-
gi M6ntuitoriul qi lntemeietoriul bisericii n6stre avem' pe Christos, trebS,ri presentA,ndu-l in luna lui luliu a acelui an. Acest r6spuns
aga gi o convingere religionard, avem in t6te, qi, cd, nu din obi- l-a comunicat qi sinodului eparchial finut in Sibiiu in luna Iui
ceiu gi fd.ri folos, ci din adevEr qi folos iubim unii pe alfii 9i c5, Maiu 1864. Din el apriat se vede, c[ $aguna, basd,ndu'se pe do-
lntr'un gdnd mdrturisim tdte, c6,te ne spune nou6 cartea c[rmei rinla maioritifii Romd,nilor din Bucovina qi mai ales pe valor6sa
bisericii ndstre't. r) opiniune a boerimei rorn6,ne din aceea provinciS,, insistd cu tdrie,
ca eparchia Bucovinei sE se anecseze la metropolia istoricd a Tran-
r) A ee vedea Anthorisuos de $aguna pag. 114-115. silvaniei, cerute de repefite ori in curs de 14 anj. Et5, un pasagiu
11*
-85-
-84-
gr' locald, deca,t pentru rnetropolie, fiintl aceea chierIratd a satisface
Bucovinei: "Rom6'nii
din acel rdspuns privitoriu Ia episcopia ai uneia qi aceleiaqi
-biserici qi justelor pretensiuni ale tuturor creqtinilor, prin urmare gi in pri-
orb. diu intr6ga *o";;;;;, ca'fii vinja instituirei preolilor qi invEfdtorilor pentru cre$tinii de natio-
o metropolie comunS' pentru to$i' clci in casul
nafiuni, doresc
bisericii lor qi in ileosebi
nalitate rut6n6. De sine inleles lucru este, cd cregtinii de nafio-
conbrariu ar lucra ro "ooli" institugiurrilor nalitatea rut6n6, ar afla sprigin qi la scaunul metropolitan, fiind
enumerate in reculsul
in contra nu numai ""pt"t"tl"tifot "t"ooi"" Sinoilului IV ecumenic' a se pune pondul la instituiri nu pre nafionalitdfi' ci pre cualifi-
dela 15 Martiu 1862, til;;i in can' 17 al
-rEre'dOce
prin pute-rea imp6- caliunea recurenfilor. Cumcd, RomA,nii de religiunea orlodox6 ori-
vre-o cetabe'
care astfel demA,ndd': entald din Austria doresc o metropolie comun5', ce are basa sa
rd,t6sc5, s'a innoit' s6u pe viitor
se reinnoesce' atunci ordinea bise-
canonicd, qi istoricd, qi care tlela anul 1700 in urma disposiliunilor
riJt"a sE se acomotleze ordiuei civile qi politicescis' politice a fost iurpeilecatd, a mai esista, qi cumc[ ei cu datul de
a se supune 9i aceea'fra:ti"-o" 15 Martiu 1861 au petilionat la Maiestabea sa pentru reinfiinfarea
,,Acestui canon este datoritS'
uricd din Bucovina, care fanatis6zS' pentru o mebl'opolie locald' ei, este afard, cle ori-ce indoiald; deci pS,rerea rneainforntativd nurnai
pentru cd'gtigarea ei' fdri
separatd qi a fdcut ptqi ft inaltul regim in aceea direcliune mi-o pot da, ca Dretropolia, ce este a se infiinla,
ecumenic IV' care
s6 observe canonul iz tt t""toiaqi concitiiu ndstr6' cE unii' in s6 cuprindd, pe to$i Romduii ortodoxi din Austria'('
nrescrie urmdtorele: ,'Au venit Ia cunoscinfa
Trecend apoi episcopul $aguna in rdspuusul sEu la celelalte
:;il;"dl;;';;;i;; ili*'i""'"i, alergdnd la stdpa'niri au t6iat prin
puncte d.in rescriptul presidial al caucelariei aulice la cestiunea
metropolie in dou6' aqa incA't
clecrete impErdtesci una qi aceeaqi arond6rii metropoiiei si a episcopiilor, o res6lv5, asbfel: Metropolia
metropolie I deci au
nrin aceea s'au ficut cloi metropolili in acelq'gi episcop sE nu cuteze cu reqedinta in Sibiiu, are s6 cuprindd, 6 eparchii, adeci afar5' de
il:t;* ;il;i;i;;,; i" '"i inainto nici uu va depune din cele cari esistd,: a Transilvaniei, Araclului qi Bucovinei, inci trei,
a$a ceva, penttu'c5' cel'ce va face aqa ""o" t" ce sunt a se infiinfa, anurnit, dou6 in Banat', - la Caransebeq qi
ca provincie politicd'
trepta sau. rn "*t ;;;;;por5'rii Bucovinei pe teritoriul archidiecesei cu reqedinla in clu$.
la Austria, eqind episcopit a" odinidrd a Rddiufului' care este Tiuriqdra
- qi una
gt"od""i din leg6tura cu metropolia odini6rd de cestiunea incorpordrii ierarchiei bucovinene la mebropolia
cea de astddi a transilvSn6nS, era ca sigurS, p5,n5, in ultimele momente, c6'nd deo-
cele dou6 candne incorpo-
I"gJ a Moldovei, trebue acum iup6' dat6 lub alt5, direcfiune. Episcopul Bucovinei Eugenie l{acman,
*"t'ofoHe aflatore in statul MaiestSlii Sale'ac6sta
care
ratd, la nu a incetat a lucra, ca eparchia Bucovinei s6 nu se incorporeze
""""t
corespunde oatiooafiiitli creqtinilor
din Bucovina' Metropolia
ce este a se reinfiinta qi ea metropoliei Transilvaniei. Presentd,ndlu-se qi el cu secretariul
insE nu p6te fi Ji"al chiar metropolia'
seu Schonbach gi profesorul Popovici la sinodul episcopesc din
"ftt
ri"*a"i $i are tndreptd[ire istoric[ neprescrisa, precurn
il; dela 15 Martie 1862"' Carlovif, linut in luna lui August 1864 dupX'ce episcopii cu pa-
din destul s'a ar6t'at in recursul triarchul s6rbesc samuil Maqirevioi ln frunte, in considerarea
din partea pu{inilor oponenli c5' episcopia
,,S'ar put6 obiecta separati qi din. consi- inteuliunii Maiestafii sale pronunlate in manifestul din 13 August
bucovin6nd, ., t."u,-r-i io;; 1864 se declarase invoit a se infiinla pentru Romdni o metro-
meiropolie
"
o p*'t" a creclincioqilor de. acoto t"* -d:-l:!i"^""'
derafiune
puterea-sa p-nn aceea' polie autonomS,, coordinat5, cu cea s6rbesc6, intr'un elaborat vast
"e
i"iu" ,otooa. Ac6sti obiecliune perde.cliu
trt' din Bucovina fali de creqtinii iropot" sinoilului infiinfarea a trei metropolii: una in Bucovina
cd, partea rut6nd' t ;";i;;;$ilor c" doi episcopi titulari, unul rom6,n qi altul rut6n I alba in Trau'
patra parte I de aoeea ac6sti -
de na$ionalitatea romeni abia face a silvania qi a treia a carlovifului, sulevd,nd totoclat6, cestiunea,
mai- mult pentru ierarchia
irnpregiurare pOte n oUi"ct ile regularl
-87-
CAt de agibatd, era opiniunea publicd in Bucoviua pentru modul
ddcd episcopul $aguna a fost indreptdfit dupd' candne a !in6
n6de, La .tii uo fost chiemafi qi representanli mireni'') cle procedere arbitrariu al episr:opului Eugenie llacman, se vede
clin o broqurd, rom6.n6scd,r) eqitd in tipariu la anul 1864, prin care
Episcopul llacman mai ales in motivarea sa pe larg se pro-
cu argumente din sdnta scripturd se document6zd' indrepti$irea
vdc6 la conclusul adunarii clerului bucovin6n din anul 1861 de
sin6delor intocmite din preofi gi mireni qi sustine, c6 numai acestia
urmdtoriul cuprins: ,,Noi bucovinenii nu suntem nici Slavi nici pot scdpa eparchia Bucovinei din ,,starea de putrediciune in carea
Rom6.ni ou-ui, ci de am6ndduE feliuri de jurndtate' D6cd am av6
este cS,duti in diua de astidi(.
s6 alegem intre Carlovi! qi Alba'Iulia, nu ne-am uni' UnuI ar trage T6te aceste rnanifesbaliuni qi proteste lnclreptate din partea
incdce, altul incolo, aqa, cd, ce ar fi pentru unul dfept, pentru ce-
Romdnilor din eparchia Bucovinei la aclresa episcopului diecesan,
lalalt ar fi nedrept. ins6 noi triirn atA,t de intim qi fr[$esce unul nu au fost in stare sE abatd, pe acesta din calea lui contrard do-
cu qi ldngE, altul qi de bun6 s6md, qi in viitor voim a;a s6 trdim' riulelor fiilor lui sufletesci. st6ua lui conducEt6re era in afard, de
D" ace"a cu tofii s6 ne str[iluim a depS,rta t6te, ce ar put6 sd orisonul intereselor bisericesci nationale.
contur.be armonia internd., vind aoele din carlovif, Alba-Iulia s6u Mai trecurd, patru luni de {ile dela sinodul din Oarlovif 9i
Ierusalim ".
cu diua d.e 12124 Decembre 1864 se res6lvd, rnetropolia RornA'nilor
Larnura inteliginfii bucovinene, constind din preofi, funcfio- ortodoxi din Transilvania qi Ungaria, fdfa a fi fost incorporatd'
nari, proprietari, indjgna,td, pdnd, la suflet de purtarea acdsia a la ac6std, metr.opolie qi eparchia Bucovinei. Astfel bucuria, de albfel
episcopului lor, contrar.6 intereselor adevdrate ale bisericii lor qi-au clestul d.e mare, n'a putut fi deplinS, penbru Rorna'nii ortodoxi din
,ret"t^o"-ulfdmirea qi clispldcerea, adresA'ndo-i p9 ldngd alte o Transilvania qi Ungaria, cu atA,t, mai pufin pentru cei d'in tsu-
hdrtie, pr.in carea desavu6z[ ]ucrdrile qi purtarea episcopului qi covina.
aqa disele ,,dorinfe ale clerului", cari stau in contradicere cu ca- Dupi 8 ani fir ridicatd, gi eparchia Rucovinei la rangul d-e ar-
nonele gi cu adevEratele dorinfe ale Roma,nilor clin eparcbia Bu- chiepiscopie qi metropolie, nu ins6 cu episcopi titulari, cum era
covjnei. Adresa ac6sta intrun mod ager arat[ neconsecintele epis- luat in proiect, ci pe l6,ng5" incorporarea la ea a dou6 episcopii
copului cu insdqi pdreri.le lui descoperite in proiectul de -organi' slavice din Dahnatria. cel dinta,iu nretropolit aI Bucovinei avea sd
,riiuo" biseric6scS, clin 18 Iuliu 1849 presentat patriarchului s6r- fie Eugenie llacman, clard, provedinla nu i-a acordat intronisarea
besc, aratd, lipsa de logicd qi nepracticabilitatea proiectului epis- ca metropolit, ceci curond dupd, infiinlarea metropoliei (23 Ianua-
copului Hacman pentru trei metropolii in Austria, presentat sino- riu 1873) repausd, (31 Marliu 1873). Astfel'cel dint6'iu metropolit,
duiui din Carlovi!; in deosebi arat[ netemeinicia acte]or sinodului sub care metropolia Bucovinei ft inactivatd a fost TeofiI Bendela,
eparchial din Bucovina dela 19 Februariu 1861, pe care se basdzS' care in fanuariu 1874 primt sfinfirea sa de archiepiscop la metro-
acel proiect. polia Transilvaniei in Sibiiu.
Ridicarea episcopiei bucovinene Ia rangul de archiepiscopie qi
)C[tr]etareeraHacmarrpleoclpatjncontraparticip5riimirenilorinsinddeleeparchiale metropolie independentd, nu are peutru Rom6,ni insemndtate din
I'r consttrtat qi prin urmbtorul episod:
punct cle vedere cultural I din contrS, incorporarea la metropolia
Dup[.ceardeleniiintraserfiinReiclrsrath,tleputa{iicleacolo,AliluleangiPuqcariul[crrr!.
IuiHacnan,careleerlinYiena,ovisit[depoliie{d,ltcareHacmanindat[g'ltdreettc[tr!. Bucovinei nou infiinfatd, a episcopiilor clalmatine din Zara qi
Alclulean qi Pugcariu cu urm[toriul reprog: Ce o'"u $"guoo al vostru mireni in sin6de?
sE bage
-Aldoleso
ABt& e o institoqion" calrioll La li rEspunse, cX' a nu primi pe mireni-lrr aindde e 1) scripturl llmurinil siugud, ln destul rogularea referin(elor ndetre bisericesci din
"e
o inetitu{iune papistag[-ultramontanl. Hacman se scul] qi ii p[rfu], drl nuni{ii Alduleun qi Puq-
,,sf6.nta
Busovinr". Cern[uli 1864.
crriu lu0ndu-qi pil[riile l-au p[rlsit qi ei.
-88 -
Cattaro pentru Rorndni din punct de vedere nafional pdte av6
nunai urmiri pdgubit6re, tiind RomAnii din Bucovina bisericesce
aruncafi in marea Slavilor. Aducerea la metropolia Bucovinei a III.
douE episcopii, cari nici dup5, trecutul istoric, nici dupd positiunea
geograticd,, nici dupd, elementele nafionale, din cari so compun, nu ESPUNEREA.IN SPECIT.L A, LUCRT.RILOR PENTRU REIN-
are indreptdlire canonicd, este in form6 un act al puterii sta-
- ambifiunilor gi s'au rupt Romd,nii
tului, prin care s'a satisf[cut FIINTAREA METROPOLIEI RolttAt\lnon ORTODOXI DIN
bucovineni de ori-ce legdturi de fralii lor din celelalte provincii UNG,A.RIA. $I TRANSILVA.NI,q. SI PENTRU DESPARTIREA
ale monarchiei. Frafii bucovineni nu aleg din metropolia IERARCHICT. A ROIITANILOR DE SERBI.
lor, dec6,t cu un - titlu de ondre pentrus'au archiereul lor, c6,te-va
stavroforii pi mitroforii desgropate pe bani grei ai fondului reli- c) Anii 1848-1860.
gionar din archivele patriarchiilor de un profesor strein ca daruri
pentru a indestull ambifiunea omen6scd, qi cu un ,,timeo Danaos
1. Pagii ytt"imi pentrtr' rd,nfii,nlarea meh"opoliei ortodoree rom6'ne'
et dona ferentes( profefit d.e episcopul $aguna. A. Din partea RomAnilor din Ungaria 9i perfile bena!.ene'
Jugul iera.rchiei s6rbesci a, fost mai simfitoriu pentru RomA'nii din
f;ngaria qi in deosebi in pdrlile bdnafene; de aceea reactiunea qi
clorul de emancipare biseric6sc6 s'a ard,tat mai intdiu lntre ei. Lu-
crul cel mai stric[cios pentru Romdni era, cd in bisericd' 9i qc6l5'
li se impunea limba s6rb6sc6, qi t6te mergeau spre slavisare, prin
urmare nafionalitatea romdnd, era ameninfatd' in esistenfa sa din
partea unui popor, care nici numerice, nici in privinla tradifiunilor
istorice legate de locurile patriei nu se puteau asemEna cu Rorndnii.
REul pentiu Rom6,ui nrai ales se incepea de acolo, cE la episcopiile
Aradului, Timiq6rei qi Verqefului, cari stau ln preponderanld clin
Rom6,ni, se aqedau episcopi de na{,ionalitate s6rbdscS', cari necu-
noscend limba rom6,ndscd,, susfineau la curlile lor, in biserici qi in
gc6le limba s6rb6scd. Episcopii sorbesci instituiau in mdndstiri ar-
chimand,rifi gi egumeni s6rbi, apoi protopresbiteri qi preofi s6rbi
preste parochii, 6rd, Romdnii pulini ajungeau numai la posturi rnai
neinsemnate, qi d6cd, aspirau la ceva mai mare, trebuiau s6 se
pdrte aga, ca sE nu se simtd cd, sunt, Romdni.
Leg6,bura ierarchic5, a Rom6,nilor cu biserica s0rb6scd pind' la
anul 1790 au fost mai pulin pericul6s6 pentru Rom6'ni din punct
de vedere nafional, fiind-cd pdn5. atunci ierarchia s6rbdsc5' era
preocupat5, mai tare de interesele ortodoxiei, de unde urma, ci'
12
-90-
Fi pre Ronrini ii lua in apErare contra atacurilor proselitistice. tropolitul s6rbesc s'a inrpotrivit la ac6sta susfinOnd cd Romd'nii
La anul 1790 s'a finut insd un congres nalional sOrbesc in Timi- nu au b5rbafi cualifica!,i pentru episc,opie. Cu tdte acestea ajungOnd
qdla, Ia care a funcfionat ca comisariu regesc generalul Schnried' episcopia Aradului in vacanfd s'a denumit administrator al ei Iosif
feld, qi in care rnernbrii congresului in num6r de 100 afard de Putnic, episcopul Pacrafului. care deqi era n6scut, din mam6, romA,nd'
episcopi s'au ocupat in trei luni, c6,t a durat conglesul, mai nrult totug era s6rb. De aceea Moise Nicdrd a protestat energic contra
cu lntS,rirea nalionalitdlii s0rbesci, decdt cu afaceri bisericesci, acestei administrafiuni a episcopiei Aradului, ce se irnpotrivea re'
cer€ncl adec5, acest congres dela impEratul Leopold recun6scerea solufiunei impEritesci. Din ac6st5, causd Moise Nic6rd, gi-a atras
nafiunii s6rbesci ca atare ou teritoriu qi guvern separat. Unul dintre m5,nia S6rbilor, cari I'au persecubat pdnd. la bemnifd,. Administra-
cei mai insernnafi corifei gi apdr5,tori ai acestei direcfiuni nalionale torul Iosif Putnic a stdruit cu influinfa sa' ca clerul s6 revdce
in congres a fost s6rbul Tokolyi. Dela datul acesta linuta ierarchiei plenipotenfa dat[ lui Nic6rd, dd.nd faf5, lucrului, ca qi c6,nd Rom6,nii
sOrbesci fafd de Rom6,ni se schimbA., devenind ac6sta netolerantS, ar fi mulfdmili cu noul administrator episcopesc, 6r dela cancelaria
fa[d, de Rono6,ni diu puncb de vedere nafional. Acest fapt a proclus aulic5, a urmat decret, ca pe Nic6ri sd nu'l mai considere nimenea
la RornA.ni roacfiune mai ales dup[ infiinlarea preparaudiei dela ca pre representantul clerului qi poporului rom6,n din diecesa Ara-
Arad la anul 1812. dului. Preste tdte Moise Nicdr6 mai ft prins in ospdtdria la ,Trei
Regi" in Arad de organele comitatului gi pus in inchis6re, de unde
intre cei dintA,iu Rom6,ni, cari s'au espus pi aqa {icdnd s'au
jertfit peutru emanciparea bisericdscd a Romanilor de sub S6rbi scdpdnd s'a refugiat in mdndstirea ,,Neamfu in Moldova, unde a
repausat.
a fost Moise Nic6rd, nd,scut in Giula, care a mers de nenum6rate
Pe ldngd, osten6l5,, munc6, nepldceri qi inchisori, Moise Nic6r[
ori la impdratul Francisc f parte ca conducEtor de deputafiuni, a jertfit pentru emanciparea biseric6sce, a Romd,nilor qi considerabila
parte singur pentru a presenta dr6pta cerere a Romd,nilor qi a
ru uu"r" prin multele cdldtorii qi petrecere Ia Viena singur qi cu
esopera desfacerea bisericesci a Romdnilor de c5'trd, S6rbi. Acest
bdrbat energic qi plin de sentimente nobile pentru neamul qi biserica
alfi tleputali, pentru care neamurile d6nsului dupd, anii 1848 susli
nurd, pd,nd de cur6nd pretensiune de desdaunare fa!d, de eparchia
sa, dimpreunS, cu alfi bdrbali de frunte qi invEfali precum: Paul Aradului.
Iorgovici, Constantiu Loga, Ioan Mihufiu, Dimitrie Cichindeal, cari
Acestei pdgiri energice din partea RomAnilor este a se mulfdmi,
au fost cei clintd.i prdfesori ai preparandiei romdne de curOnil in-
c5, prin resolufiuni irnpErdtesci s'a orOnduit mai int6,iu, ca in scaunul
fiinfate in Arad, puserS, mai intd,iu in miqcare ideea indepenilenNei episcopiei dela Arad s6 se institue in viitor de episcop numai un
ierarchice a bisericii nalionale romdnesci, formA,nd un comitet,
nS,scut rom6,n (1828) 6rn la Verqef qi Timigdra s6 se aqecle de
pentru a cere dela guvdrn eliberarea bisericii romA,ne din usurpa- episcopi numai candidafi, cari cunosc limba romd,n6sc6.
liunile metropoliei s6rbesci. Moise Nic6ri prov6dut cu plenipotenfii Dupd. o vacan!6 de 14 ani (1815-1829) s'a instituit Ia Arad
dela clerul qi poporul romdn din diecesa Aradului, dupd un studiu de episcop romd,n archimandritul mdn5,stiiei Bezdinului Nestor
informativ despre starea asupritd a Romd,nilor aflE,tori sub ierarohia
Ioanoviciu, romdu din Braqov. t) Ac6std pornire a RomA,nilor, dupd,
s6rb6scd, a cdldtorit de mai multe'ori la Viena, cer6nd dela lmpd-
rn6rtea episcopului Ioanoviciu, urmatd, dupd, un an aI funcliunii
ratul Franeisc I, ca dupd, mdrtea episcopului dela Alacl Pavel sale ca episcop, Sdrbii o au paralisat prin o vacanfd, de 5 ani a
Avacuurovici, care b6trdn fiind se apropia de capdtul viefii, sE se 'episcopiei Aradului, 9i anume pdn5, la anul 1835, in care timp se
insbitue pe viitor un episcop rom6,n ln diecesa Aradului, Ac6st6
cerere a Romdnilor a fost incuviinfatd de lmp6ratul, m6car cd me- 1) Frate cu mama fostului protopresbiter al Br*qovului, Iosif Barac.
_93_
int6mplard, miqciri de unire iu comitatul Araclului. De aci incolo Ioauovici, deciserd intr'un glas qi cu cea mai mare insuflefire
episcopia Aradului a devenit o episcopie rom6,ndsc5,. Esbe a se
- nici decum depubafi la congresul din Carlovif t) qi
a nu trirnite
plivi ca un semn aI provedinlei dumnedeesci, c5 dupd reinfiinfarea aleserd, o deputaliune de 16 pers6ne, intre cari se afla qi Emanuil
metropoliei romAne, la episcopia Aradului s'au ridicat sub inleldpta Gozsdu, pentru a rnerge la noul ministeriu unguresc, dimpreund,
pdstorire a fostului episcop, 6rd de present metropolit Ioan Metianu, cu alte deputaliuni din partea RomAnilor dela Lipova, Timiqdra
seminariul gr.-or. ronrA,n, chiar pe pd,m6utul din Arad fost odinidrd qi Arad spre a descoperi acolo starea religionarl a Romd,nilor fa!6,
proprietatea lui TOkdlyi, care in congresul s6rbesc din Timig6ra de S6rbi qi a nijloci in puterea noudlor legi un congres curat
dela anul 1790 std,ruise at6,t de mult penlru lntd,rirea nafional5, a romd,uesc, in care intr6ga nafiune romd,nd priu delegafii s6i sd se
elementului s6rbesc, chiar 9i cu scurtarea intereselor nafionale ale consulte peniru alegerea unui metropolit romdn qi despre trebile
Romdnilor, qi tot in palatul lui din strada Pd,uuului in Arad sunt bisericesci qi qcolastice.')
astddi add,postifi elevii institutului preparandial al diecesei Aradului. La 2I Maiu 1848 se intrunird Ia Pesta 40 deputali din deo.
Eutimie Murgu, romdn inv6fat din Bdnat, lntorcOndu-se din sebitele localit'd,fi, 9i dupl o consultare 8) deciserd, a da ministe-
Moldova, unde intre anii 1840-1842 fusese jurisconsult, incept la riului maghiar o declarafiune pe scurt, cd Romdnii voiesc despS,r-
anul 1843 o agitafie intre Romdnii din Bd,nat pentru despdrfirea tirea ierarchicd, de cdtrd poporul s6rbesc, prin urmare pe metro-
ierarchicS, de c5.tr5, S6rbi, din care causi in urma machinafiunilor politul dela Carlovif nu-l rnai recunosc de cap si cd,rmuitor al
s6rbesci fu intemnifat de guvernul unguresc qi definut pdni la bisericii romdne, ci doresc:
anul 1848, cdnd fu eliberat gi ales deputat de cdtr[ R,om6,nii b5,' a) un guvern bisericesc despdrfit qi cu totul neatdrnat de
nS,feni la dieta ungur6scd cu incuviinfarea qi chiar sprijin maghiar metropolitul dela Carlovif, ales de cdtrd, Rom6,ni, care pd"nd, cdud
tqi lini o aduuare generali cu Rom6,nii bdn6feni pentru a denronstra un congres na{ional romdn instituit prin o lege, ar put6 lua cu-
in contra S0rbilor qi a cere separarea ierarchicd de ei.r) venitele m6suri s6 conducd metropolia romflnd in mod provisoriu
La 3 Maiu 1848 se finir o adunare mare de representanli ai po- sub titlul de metropolit-locofiitor lud,nd l6,ngi sine doi romdni ca
porului, clerului qi inv6fdtorilor de t6te nafionalitdfile qi confesiunile secretari, pre unul din partea biseric6sc6, qi pre altul din cea
din comitatul Craqovei, pentru a audi sub cerul liber nouEle legi, mireudscS,;
ce se publicarS, in trei limbi: maghiari, germdni, gi rom6.n5,.
'1 In congresul din Carlovi{, ce se {inr\ la 13 Maiu 1848 S6rbii iqi oleserl voivocl s6rbesc
Dupd actul publicdrii representanf,ii rom6.ni cu clerul dimpreund in pers6na colouelului eustriec Stefan Suplicat qi proclamart pe metropolitul losif Raiacici de
prin o deputaliune cerur5, voie dela vice-comitele d'e a se put6 patriatch. In aceea ailuqare uu deputat romAn cert ia puterea fr[!iet[!ii, ca S€r'bii sE nu impedece
pe Ronflni a-'qi alege un metropolit romdn gi eparchiile Yerqe! qi Timiqdra sE {ie eparchii ro-
consulta despre trebile nafionale, religionare qi despre trimiterea ndnesci. Lr ac6sta patdarchul Raiasici s rEspuus, c[ stSt sl cit qi intr6ga na{iune sfub6sci, doresce
ablegafilor la congresul nalional convocat pe diua de 13 Maiu lnaintareo qi emanciparea RomA.nilor de sub ori gi eare jug, prin utmare in voie le stl a'si alege
metropolit din sSngele lor, dr pe un oficet harnic alelr majot in sus a-l deiruni ban romdnesc,
1848 in Carlovif. Ou incuviinlarea vice-comitelui intrunindu-se Ro- cum mai fusege in timpurile vechi in Bboat, pe cere Maiestatea Sa il va intbri, despte ce pa-
mdnii in num6r consid.erabil in sala casei comitatense sub presidiul triarchul deilir ileput*tului romdn asigurate qi in rcris (a se vedeo ,,Gazeta Transilvanieia 1848
lui Vasile de Fogaraqi, dup5, o vorbire infl6cd,rat5, a tinErului Bojinca, Nr. 41), ln conformitate cu scestea pattiarchul a ailresat poporului romha cliu Austria in numele
natiunei s€rbesci un apel la frllietete qi pretinil invit6nd pe Romdni a 8e constitui iutt'ua corp
carb de curOnd venise dela Pesta, qi dupd, alte vorbiri din partea nalioual independent, a'qi alege un cap ualional ca gi S€rbii gi promi{6uduJe in numele libert[lii'
Iui Pascu directorul qc6lelor romd,ne qi din partea lui Stefan egalit[(ii qi fr[{iet[{ii a nu-i mui impedecr, e s€-qi aibl inclependenla lor biseric6scE qi metro-
- poliiul lor n&lionll.
t; A re vodd ,,Gazeta de Tmaeilvania'r 1848 Nr. 40.
1) A se vetl6 epistola Domului Iosif B,oman cu datul Ortdea 4 Nov. 189? cuprinel in
biogra{ia lui Ioan Dragog, cle Iosif sterca $ululiu de clrpiniE. Trausilvania anul 1898 Nr. II-III r)
Jinutl, dupl mlrtutin contiuportnilor, in locuinla lui Emauuil Gozsilu.
pag. 28-29.
-94- -9b -
b) Romdnii pretind ca sd se trimit6 o comisie egald, stS,tdt6re ricesc in sensul cererii lor. Cu tdt5, grS,birea s'a pus la cale alegerea
din at6,!i meurbri s6rbi cdt gi romdni sub preqedinfa unui comisariu rleputafilor romani pentru congres, care era s6 se fin6 in t6 Iuniu
guvernial, caro cercetd,nd starea de astdQi a fundafiilor bisericesci anul 1848 la Timiqora;
qi qcolastice qi afld,nd raporturile mdnistirilor, ce existd, astitli pe Prin o "proclamatie(' subscrise, de Emanuil Gozsdu ca pre$e-
basa diplomelor qi chlis6r'elor, confolm intenfiunilor fundatorilor d.inte al ad.undrii qi Ioan Dragog ca, actuar se incunosciinfi'zra, despre
gi dupd starea, in care se afld, ast[di, sd mijlocdscd, o despErlire acestea ,,Roma,nii de legea rdsS,riioni neunita qi anumit c[ trimigii
dr6ptd, in urma cd,reia fie-care parte sd capete, ce este al sdu; Romdnilor din comitatele Arad, Bihor, Torontal gi Caraq cu Pegtanii
c) Romduii cer sinod bisericesc de sine stdtitor, guvern bise- d.impreun5, convenincl, adec6 stringondu-se la 3116 Maiu areul cur-
ricesc gi Fcolastic, ai cdrui membrii sE fie numai Rorn6,ni qi sd nu gEtoriu 1848 s'au sfetuit cdte-va dile, ce este Si ce ar fi de a face
fentru bunul poporului qi neamului romanesc; deci se invoir5,
ca
atA,rne in nici o privinfd, de ierarchia s6rbdscd,;
in trebile nafionale sE d.ea o petilie adece rugare Ia Sfetnicii
d) in ministeriul de culte qi instrucliune publicd, sE se ridice
o secfie deosebitd,, ca,re sd se ocupe cu trebile bisericesci gi gcolare lnil{atului imp6rat al Uugariei Ferdinand V adec5, la ministeriul
ale Romdnilor qi in care sE se aplice numai patrioli romdni de patriei,,. petifia insagi tipflritd in Iimba magiard, qi romdni s'a trimis
religia neunitd.l) aleturati la proclamafie. Pentru a ,,smulge starea cre$terii de sub
jugul strEinu s'au inf,eles a se aduna in oraqul Timig6ra la 15 Iuniu
io urrnu representaliunei aqternute ministeriului unguresc din o. unde au sE ia parte cAte un representante ales din fie-care
partea d.eputafilor romd,ni intrunili in Pesta, a urmat concesiunea, "*i.
comunitate q. c. l.
ca Rom6,nii clin diecesa Aradului sE p6ti fin6 un congres bise-
intrunirea congresului a fost aminatd, apoi zid[rnicit6 prin
1) AfarL de aceste 4 puncte privit6re la biserie rouf,nl mai cer folosirea limbei romdne in
Sorbi; Romdnii protestar[ contra amA,ndrii dard fdrS' resultat'
biseric[, qc6ld. gi preste tot in trebile lot iatene, aplimea Romflnilor iu oliciile politice gi jude- intr'aceea episoopul Aradului Gerasim Rafiu sl6bit de b6trA,nefe
cltoresci gi iu fne ca in regimentele de grauip sE se aplice numai oficeri romtni. qi altcum motivat de impregiurdrilo cele grele ale timpului, prin
A ee vedd ,,Gazeta de Transilvania( anul 1848 Nr. €, unde se afll sub linil observarea o rugare a sa aqternutS, guvernului cere pensionarea sa pi insti-
,,unui romAn" de uroltoriul cuprins:
tuirea unui vicariu episcopesc provisoriu. Ac6st5, lmpregiurare a
,,Mult ne-am Ii bucurat cind fralii romf,ni din Unguia urmind exemplul nostro dela Blaj,
ar ff dat r6na, unilii cu neuni{ii la olalt6, cici to{i eunt fiii unei mamel prin vinele tuturor fost ocasiune binevenitd, pentru Ioan Dragoq, deputab dietal qi
cercuesce sAnge cle romAn, apoi unirea qi neunirel r fost uumai mashiavelistic[ arm[ a politicei om de incredere al lui Kossuth c5, sE resusciteze causa unui
c[{ute. Ori c[ D-Yristr5, a-ti uitat cuviutele lui Christos la Ioau cap. 4 vers. 21-23: ,,I!{uere
creile mie c[ va veni timpul, c6nil nici in muntele acsts nici in Ierusalim vE veli inchina Tatilui; sinod" al RomA,nilor din diecesa Araclului"gi s6 rnijloc6scS' fine-
ci iuchin[torii cei adevEra(i ee vor inshina lui cu spiritul qi cu atlevErul' O na(ie, o religie qi rea siuodului eparchiei Aradului in Chigineu (Kis-Jen6) la 17 /29 Mat
aceea rom0nCsc[ drl nu unitl Ei neuniti grec6sclr. Ciu 1849.
Frum6se cuvinte qi ddcl consitlerlm entusiaemul, de ere erau pibtnqi RomAnii in acel
timp do ideea nalionnll, nu &vem a ne indoi ile sincerit*ta lor. D6c[ von congidera insb adevErul urmS.torul ,estras(r din protocolul presidial al episcopului die-
istoric, c[ Rominii,,uni!i'( au profitat in acel timp de uefericita legS.tur[ ierurcbicl a Rom6nilor cesa.n gr. n. u. din Arad in anul 1849 arati in mod autentic cuur
din BLntrt cu -s€rbii, do a fae proseli{i in aceste p[rqi gi * intemeia o episcopie io Lugog, f[r[
e av6 credinciogi cu scop insE s trsge pe ban[leni l* uirg nu trebue sE ne mit[m c[ Ro' s'a pus la cale acel sinod.
-
minii ortodoxi se fereau de sluatul uni{ilor. Er[ astl{i ee pr5te {ice, precum din insaEi tc€st!. ,,Ioan Dragoq deputat ilietal ca comisariu peDtru conducerea
ecriere s u6etr[ resultl, cU. fr[tietstes din 3/15 Maiu intre Rom0nii ,,uni{i qi neunili", ln ce privesce
trebile bisericesci qi in deosebi metlopolia Roosnilor ortodoxi, pentru acestia nu au foet de nici
afacerilor diecesei greco-neunite aradane in urma abdicerii pro-
un folos, pentru cl Rom6.uii uni{i f*vorisa{i de factori streini dup[ doi ani su cAqtigrt motropolie visorie inaintatd guvernului, a clomnului episcop diecesan qi la
pentru sine, 6r[ RomAnii ortodoxi inpedeca(i qi de fn{ii lor uoiti, tbia dupl 16 rni cu multl cererea oonsistoriului greco-neunit dela Oradea-mare, qi in urma
osten6ll ru rec$qtigat qi ei metropolia lor veche istoricl.
_96_
-97 -
deplinei puteri prirnite in privinfa acdsta dela presidiul comitetului liber regesc Arad; pe Paul Petlilla consilier al aceluiagi oraq; pre
pentru ap6rarea {6rii, dorind a fin6 sinod diecesan pentru alegerea IIoise suoiu, coffrisariu de proviantur5, al comilatului Bichig; pre
unui vicariu episcopesc qi resolvirea altor afaceri bisericesci Bi qco- Sigismund Popovici vice-notar al cornitabului Aradului I Avram
lare ca loc pentru adunare a designat opidul Ineul-mic incorporat Nicolici advocat, jurat din Arad gi Michail chirilovici advocat jurat
la comitatul Aradului, 6r ca termin {iua d,e 17 /29 Martiu a. c. gi notar poporal din szekudvur. 6t coDsistoriului dela orailea tot
recercdnd prin epistola sa oficids6 datatd, din Cuvin la 15 Martiu sub acest num6r i-a ordonat de asernenea sd purceadS, iD diecesa
a. c. sub Nr. 8 pe Ilustritatea Sa episcopul, ca sd convdce la ac6st[ Oracliei-mari, provocdnd pre cei convocd,ndi a se presenta la ter-
consultare sinodali pe alegii la congresul, ce a trebuit sd se minul ficsat, qi incd, in 6rele do dimin6$a, iusciinfdDclu-i pre acum
finl anul trecut la Timiqdra, nrai departe pre protopopi personal, Onorafii Domni, cd Ilustritatea Sa inten$ion6z5, a deschide cbu-
din partea institutului clerical aradan pe unul, din partea insti- sultarea qi dupd impregiurEri a o conduco in pers6nd', mijlocind
tutului preparandial qi din partea mdn[stirii dela Hodop 6rd-9i pe dela guvern pdnd acum deja stimatul domn deputai clietal incre-
cdte un membru, de asemenea pe directorul dietrictual al gcdlelor dinlat cu linerea sinodului, ca rebonificare celor convocafi cliurne
districtuale, in fine din fie-care protopopiat pre cdte un rnirean, pentru cheltueli gi ingrijiudu-se qi de incuartirarea lor' Cuvin,
ce se va alege, 6r Ilustritatea Sa sE binevo6gcd a se presenla in 6 Mariiu 1849(.
persdnd.
Prin cerculariul episcopesc de d'atul Cuvin, 6 llartiu 1849 a
in urma acestei recercdri Ilustritatea Sa episcopul a convocat urmat apoi convocarea sinodului diecesan la Chigineu pe diua de
pentru a lua parte la consultarea sinoclald diecesanl finutl la diua 17 lfartiu 1849. La ac6std, di iutrunindu'se deputalii sinodali, si-
de LT129 Martie a. c. in opidul [neul-mic situat ln comitatul Ara- noclul se deschide prin episcopul tliecesan Gerasim Rafiu, care
dului; din partea districtului aradan din diecesa Aradului pre aleqii intre problemele sinoalului numEri: alegerea unui vicariu episcopesc
deputafi la congresul, ce a trebuit sd se finE, in auul trecut 1848 causa stdrii sale bolnS'vici6se a
la Timiq6ra, anume pre asesorii consistoriali: foan Rafiu 9i Ioan
provisoriu,
abdis
- dup6-ce d6nsul din
organisarea consistoriului qi a institubului teologic qi pe-
Chirilescu, aleqi deputali clericali, pre Mihail Cuciuba procurorul - precum qi a qc6lelor inferidre' Dupd, aceea se invitd prin
dagogic,
suprem al comitatului Aradului; pre Dr. in mediciud Atanasiu o deputafiune la qedinfS, comisariul guvernului Ioau Dragoq' care
$andor profesor preparandial, pre Ioan Arkosy, Gregoriu Popovici, se present6zS, in sinod. Prin votare secreti se aleg doi preqedinli
Ioan Pap Popoviciu, Georgiu Popa advocat, qi David Nic6rd cetd,fdn ai sinodului, unul preot qi altul mir6n in. pers6nele protopresbi-
din Giula, ca deputafi aleqi; pre tofi protopopii personal (cu escep- terului dela Pestes Iosif Popovici qi Dumitru Hajka vice-consul
liunea protopopului dela llalmagiu, care locuesce pe teritoriul in Arad qi ile notari se aleg Ioan Pap, administrator protopres'
ocupat de operatiunile militare, qi c[ruia ordinul n'a putut fi trimis biteral qi Georgiu Popa ad.vocat. Sinod.ul face adresi de mulfimit5'
inci) mai departe pe c6,te un membru din fie-care protopopiat ales cdtr6 guvernul f6rii. Episcopul diecesan depS,rtdndu-se din sinod
din 6re-care comund dup5, chibzuinla protopopului; din partea descopere dorinla sa de a i-se considera pdrerea sa la instituirea
institutului clerical aradan pre Genaclie Popescu, protodiacon qi vicariului, care era pentru protopresbiterul Teodor Popoviciu dela
profesorl dintre membrii institutului preparandial pre Alexandru $iria. iu geclinfa prim5, s'a mai esmis comisiuni pentru elaborarea
Gavra, profesor pi pe Damian Constantiny, directorul districtual al regulamentelor relativ la organisarea consistoriului qi a instilutelor
qcdlelor; l6ngd cari din inteliginti incd, pe Petru Csernovits conte teologic Ai pedagogic si a celorlalte 9c6le' ln gedinla a doua s'a
din Timiqdra gi comite-suprem, Demetriu llajka primarul oraqului ales vicariu episcopesc cu vot secret abia dupi a treia votare
13
-98- -09-
restrensd,lntre protopresbiterii foan Chirilescu (Chirilovici) paroch teologice. Se alege preqedintele consistoriului diu Oradea-mare in
in Talpos (25 voturi) 9i Teodor Popoviciu (24 voturi) procla- persdna lui Ioau Popp dup['ce preqedintele de nrai nainte At'
rurindu-se de vicariu ales Ioan Chirilescu care s'a qi presentat boczko abdisese. Se alege de archimandrit in mS,ndstirea Hodoq-
guvernului sple intd,rire. Bodrog protodiaconul Ghenadie Popescu cu indatorire ca episcopul
Iu qedinfa a treia comisiunea sinodald presintd proiectul relati' s6-l promoveze d.e archinrandrit. comisariul Ioan Dragop comunicS,
la organisarea sinodului gi a consistoriului, ce se vo!,62d, prin sinod, sinodului resoluliunea ministrului de culte gi instrucfiune din 20 APrile
rn acest proiect se cuprinde gi modul indeplinirii parochillor, clisci- 1849 Nr. 482 M. dupd care pentru preofimea diecesand' a resolvit
plina clerului qi chiar disciplinarea episcopului, care ln termin fics pe anul 1849 surna de 117,600 fl. a cirei primire s'a dispus dela
ierceptorate, 6rd lista de imp6rfire s6 o c6r5, comisariul
trebue sE chirotondsci pre cei propugi de consistoriu qi din contrd, de]a mi-
nu pdte chirotoni dec6,t pre cel recomandat de sinod respective oi.t.o. se present6zS, resoluliunea ministrului din 19 Martie 1849
de consistoriu, 6r cei chirotonifi fd,rd, propunere nu capEtd, parochii Nr. 2gO relativ la dotarea qi alegerea profesorilor de teologie. Priu
- putond consistoriul sE secuestreze episcopului salariul, d6cd, ac6sta se dispune, ca Ia teologie s6 se prim6sc6 numai tineri, cari
acesta nu gi-ar face s6u qi-ar cilca datorinfa. au er,bsolvat studiile filosofice. se prescriu studiile teologiei distri-
in qedinfa a patra se aleg membrii consistoriilor dela Arad gi buite in brei cursuri anuale, intre cari figur6zfl qi limba maghiard.:
Oradea-mare, in num6r de cdte 6 ordinari, dintre cari patru preofii cualificaliunea qi sa,larisarea profesorilor; instituirea lor prin de-
pi doi mireni qi pre lA,ngd. cei 6 qi alfi membri ooorr"i{d,"L num6r numire la propunerea consistoriului; 2o elevi seminariali la pro-
determinat. Dupd,-ce se alege o comisiune pentru elaborarea
rsistemei punerea consistoriului se primesc in teologie prin rninisteriu pe
consistoriale" qi a celei literari (scolastice) se d.ecide intreruperea l6,ngd, asemnate de 100 fl. dela stat pentru fie-care, fiind iertat ca
ryedinlelor cu {iua de 24 Martiu din causa sErbd,torilor paqtiior qi .i altii s6 mai fie inscriqi la teologie, fiind inclatorat episcopul pe
totdeodatd, se colnpune qi se trimite din partea sinocrului o cu- sbipendiali a-i sfin$i dupd, absolvare fdr5, nici o tacsd'; pd'nd' la intoc-
v€ntare cdtr5, cler qi popor despre scopul qi activitatea acestui sinod. mirea unui edificiu de teologie in Arad sE inchirieze spre acel
Dupd Pagbi conchemA,ndu-se sinodul cu incepere dela L1 Aprile, scop o cas5, in Oradea-mare. Se face apoi din sinod o represen-
s'a mai finut inc5, patru qedinle, in cari vicariul episcopesc depune tatiune la guvern pentru ameliorarea salariilor invdfd,torescil cererea
jurS.m6utul dupi formula aprobatd de guvern se face o ,"p""-
I funcfionarilor consistoriali pentru salarisare se coDcrede comisa-
sentafiune c5,tr5, guvern ca conform cererii deputafilor rom6,ni riului pentru spriginire. Tot, asemenea se urm6zi qi cu cererea'
adunali in Pegta Ia 2L Maiu 1848 s6 se creeze lu ministeriul d.e protopresbiterilor pentru dotafiuno. comiseiriul declard pe vicariul
culte o secfiune romdndsc5, qi acolo s6 se aplice RomA,ni, espri- Ioan Chirilescu de intdrit. Prin colectS. intre d.eputafii sinodali se
mA,ndu-'qi sinodul dorinfa pentru aplicarea comisariului creazd, un fond pentru sciinf[.
9i clepu_
tatului dietal Ioan Dragog parte din considerare cd qi pdn5, acum Cu acestea comisariul declard, cu gedinfa a opta de incheiat
gi-a atras increderea gi alipirea poporului, care a consoiidaLo prin sinoclul pentru astS,clatd, avisdndu-se comisiunile a precla comisa-
lucrdrile sale indeplinite in timpuri grele, parte cd d6ci s'ar con- riului elaboratele lor in privinla altor obiecte, cari nu au ajuns
crede resortul cultelor qi al instrucfiunei unui bun patriot insuflelit la pertractare.t)
$i cu .cunoscinle sper6zd, grabnicd. luminare a poporului rom6,n. 1) Espunerea rc6sta despre lucr[rils einoalului din Chiqineu din anul 1849 este fdeutL pe
Se primesce regulamentul de ,sistema consistori;li" 9i de organi- brsa actelor acelui sinod pb.strate in archivul episcopiei diu Arad, care cu incuviinlarea Prea
sarea instrucfiunei la institute gi gcdle, precum gi impd,rfirea stuil:iilor Sdniiei Sale donnului episcop diecesrn losn Metianu Ei prin ostendla d.lui protopresbiter qi asesor
consistotial lgna{iu Papp ni s'au pus la disposi{iuno in copie 5i estrase auteDtice epru folosire'
13r
-100- -101-
Asupra celor expuse aici despre sinodul clin Chiqineu din anul La 1g Februaliu 1851 Romd,nii din cornitatele craqov qi Timig
1849 se inrpun dela sine unele reflecsiuni. finerea sinoclului in prin plenipoten{ii IoI Maxim Pascu, Atanasiu Misici, consbantin
tirupul cel mai critic, al revoluliunei nu se pdte privi ca o l'crare i-lar", qi ioao Popoviciu au aqternut Ia Viena Maiesb[[ii Sale o
liberd, a bisericii din initiativd, proprie a ei, ci se pale a fi ibst petiliune pentru realisa,rea drepturilor nafionale pro[rise prin con-
pusd. la cale din afar5, ca un mijloc al noului regim revolufionar, 'rtitotriuou pentru regtaurarea nretropoliei romAne' in care peti-
9i
de a atrage qi fin6 pe Romdni pe partea lui. foan Dragoq, se
liune sub -Sale 4
punct se cuprind urm6t6rele: (Prea inalta voinld a
presentd, ca actorul principal la acest sinod, cdci el ln cunoscinfa ilaiestdtrii p6te s6 se implin6scS, numai i' modul acesta) ,,ddci,
concluselor cleputafilor rom6,ni intrunifi la peqta in 21 Maiu 1g4g, Ilaiestatea Ta rrui binevoi gralios a recundsce indepeuclenla bisericii
a mijlocit la guvernul lui Kossuth finerea lui, fdc6ndu-se prorni- rom6,ne, care se vede luminat din drepturile ei istorice cele inre'
siune pentru diurnele d.eputafilor sinodali di' vistieria statului gi fi'agabile qi Te vei indrrra dup5, eseginfa irnprejurd'rilor de fa!5' a
ingrijindu-se iusugi Dragog peptru cuartirele deputal,ilor. EI a voit deriumi un archiepisoop preste biserica rornd,nd cea independentd,
pe calea acestui sinod pe deoparte sd lndulc6scd. pe Rom6,ni cu pentru care clemnitate lnaltd, noi insetnnEm cu t6td, urnilinfa pre
bundt6file regimului celui nou, 6rd, pe de altd, parte pre sine s6 probatul qi pentru stat nrulb meritatul episcop Andreiu $aguna'
se presinte inaintea regimului de omul cel nrai popular qi bErbat 'fiiod cn prin acdsta se esprimS' dorinfele Romd'nilor nu
de influinfd, intre RomA,ni. Lucrd,rile sinodului suut designate de numai din Banatril Timigan ci gi ale tuturor celor ce se tin de
"oooirrqi
roan Dragop qi p6rt5, timbrul spiritului timpului liberal revolufionar. biserica ortocloxd,'
De aceea cu incetarea regimului revolufionar a incetat gi valdrea
qi puterea lor. Un lucru este nrai bd,tdtor la ochi, cd, in acest sinod B. RomAnii din Transilvania. Pe cAnd RomA,nii din Ungaria
qi pdrfile bin[fene cS,utau a se folosi qi ei pe terenul nalional
pi
nicdiri nu se face amintire de desp5,rfirea ierarchicd, de S6rbi qi d,espre revolufionar uDgure$c'
infiintarea unei metropolii ortodoxe romdne, ceea-ce forma-se prin- bir"ri""r" cle liberlatile pronrise d.e regimul
cipalul obiect al conferinlei celor 40 deputafi romdni intrunili i' peatunciRonrd,niidinArdealseaflauincurentulcontrarpolitic,
Pegta la 21. Maiu 1848. Cestiunea acdsta precurn au arEtat tim- leotaod prin apErarea tronului qi a dinastiei s6'qi c6'9tige 9i asi-
purile urm5.t6re, nici nu era una dintre cele mai uqor de resolvat. gureze libertatea nafionald, 9i autonomia bisericdsc5"
Ea a fost reservat5, pentru o tractare sistematicd din partea corn- Pe cdnd Rorndnii din Ungaria c5'ut'au emanciparea lor bise-
ricdscd, qi asigurarea unor drepburi nafionale dela regimul unguresc'
petent6, pe alte base qi sub alt curent al politicei de stat.
Dupd, mdrtea episcopului dela Arad Gerasim Raliu intOmplatd
peatunciRo-nraniidinArdealfinurd,adunareanational5,dinBlaj
iu luna lui August 1850 patriarchul sOrbesc Raiacici luA, in ad.mi- ia 3ll5 Maiu 1848 qi numer6sele lor d'epui'afiuni cu episcopul $a-
nistrarea sa ac6st5, eparcbie vacantd. qi indrepth, dela .Viena ou guna in frunte, cS,utau drepturile lor la'[iena' Causa reinfiinldrii
datul 1 Decembre 185O c5,trd acdsti. eparchie romd,n5, un cerculariu. iletropoliei ortodoxe rom6,ne din Ardeal 9i desp[rfirea ierarchicS'
prin care constatd,nd cd, trebile eparchiei sub episcopul Gerasim de SOrU nu a lipsit din nici una din cererile Rom6'nilor'
Raliu in timpul din urm6 au suferit unele scicleri, mAngdie pre Cererile RornA,nilor pentru restaurarea metropoliei rom6,ne
cuprinse qi atinse in petiliunile generale. ale Romflnilor apternute
credinciosul cler qi popor ,,dara precum dice $aguna in memoriul
s6u ,fdrd efect, cdci eparchia Aradului au r6mas credincids5 l6,ngi tronului lmpdrS,tesc qi anumit a aclundrii nalionale din BIaj dela
cele-ce au hot[rit in sinodul s6u eparchial din acel an cd, adecb,
3/16 Maiu 1848 aqternute prin o deputafiune Ia 30 Maiu 1848'
eparchia romd,n5. va reinfiinfarea rnetropoliei rom0ne ortodoxe, apoi cele dela 25 Februariu qi 5 Martiu 1849 au un caracter obscur
precum este atins i:r protocolul sinodului".
gi nehotd,rit, pentru'cd Romduii gr"-or' qi unifii cer pe o cale de-

\ plqm't
1$rrra cr*'-
odat6, restaurarea unei gi aceleagi metropolii. Ac6std, cerere putea Cu scrisdrea de datul Viena 16/28 Martiu 1849 se adres6zS'
s6 aib5 rafiune numai aga, d.6c5, ar fi premers o lnlelegere intre Iosif Raiacici in causa despirfirii
$aguna c5,trd patriarchul s0rbesc Inai de pe urrnd"
ambele p6rfi, ca RomAnii unili sE se int6rcd, la roligia ortodoxd, ier-archi"i de cetri SOrbi. ,,Acum sosit timpul col
a
nu numai c5, nu s'a int6mplat, dari din contrd egisH, Ta Te enunli categorice pentru
ceea-ce scrie $aguna' in care Fericirea sE
indicii unili au speculat, ca metropolia resbauratd, s6
cri, Romd,nii neamului romanesc, ata,t, biseric6sc[ cab 9i politici. Te
irJ"p"oa""otra,
tragi la unire pe toti Rom6,nii. X'drd a zdbovi mai mulb la ac6std in"""aioj", pe tr'ericirea Ta gi despre aceea cA numai indepentlenfa
oal'e in locul
cestiune constatdm cd episcopul Andreiu $aguna a lnfeles mai ierarchiei ,o^-eou clela cea s6rb6scd, e unica mijlocire,
int6,iu cd cestiunea metropoliei astfel presentatd este qi r6nrd,ne ureiceivechiqiinloculsfe{iiceireciproceintreacestedou6nafiuni,
un lucru eferner gi nerealisabil, de aceea el mai int6,iu cualificd,nd gi inlelegerea cea fr5'f6scd' ' '
fote .e producd, iubirea cea cre$tinescd' sd binevoesci a mAng5'ia
cestiunea metropoliei de o causd, proprie a bisericii ortodoxe romene, . . . Pentru aceea inc[ odatS' Te rog
abdt€ndu-se dela procederea anteri6rd, comuntr, cu Rom6,nii unifi, ierarchiarom6,nd,ouor'6nd.uialS,grabnic['careas6r6spuud5'spi-
independenta
apuc5. calea sa deosebitd,. Considere,nd referinfele complicate ale tlt"f"i tirnpului qi lipsei bisericesci qi a precun6sce cea din capul
Romd,nilor ortodoxi cu ierarchia s€rbdscd gi emanciparea lor de bisericei ndstre romAne qi a sfldi prin ac6sta p6tra -
sub acdsta, care in sine qi pentru sine forma o problemd, destul unghiului, p6tra fr5lietdlii creqbine, cele nepubinci6se ln biserica
de mare qi gravd nici c5, se putea inchipui alt mod de procedere. nO."tre a ie intiri qi cele necovOrqite a le cor'6rqi'
Lucrdrile gi pertractXrile in privinfa restaurd,rii metropoliei Aqaqinualtmintreleap6tes6capetefericitdstarebiserica
ndsbrd din Austria ca rrou n5'scutd, pe calea nu o vor
mergeau in trei direcfiuni principale gi anumit: cu regimul, cu put6 sfdrima
ierarchia s6rbdscX qi in privinla bunei infelegeri gi a suslinerii l"tiiiil" inimice, cdci aceea o* fi pott' pe carea zitlitorii cei
concordiei intre Rom6,nii ortodoxi din Austro-Ungaria. In timpul ile rnai nainte nu o au blgat in s6mi, darS' cei de acuma o aue
"iJ
cel mai critic al anului 1849, cd,nd se afla episcopul $aguna Ia cinsbit qi p6tra acdsta ot i io capul unghiului' clela
Dom'rul
in posteritilii n6stre' care va bine-
Viena qi Olmtitz in deputafiune cu petifiunile nafionale dela 26 Fe- d6nsa 9i o-r, fi *ioooatb ochii
bruariu, 5, 12, 26 Martiu, 16 Apriliu qi c6,nd. regimul maghiar re- cuv6nta pe antecesorii sEi. inal! incS' oclatd glasul meu $i
strig: AI
se infiin'
unsprei[ecelea ceas este stlp6'ne sfinte, ca t6te acestea
volufionar privea pe $aguna ca del5,turat din scaunul episcopescr) sE
cea mai mare preocupaliune a lui era cestiunea restaurd,rii metro- se va asculta glasul meu' voiu fi
treuel Lu aceea lnt6rnplare cand
poliei. El ca b5rbat politic scia c5, timpurile de crisd, qi d.e revo- mdngS,iat, 6r[ la contr'ara int6mplare va fi nicd'jitd' inima mea pinS'
luliune dau nascere nouelor formafiuni in stat pi in societate av6nd la *"6rte. Am dis qi prin ac6sta mi-am cuiXlit cugebul meu"')
de esemplu metropolia s6rb6sc6, care numai cu cate-va luni inainte
1) s€rbesci fa![ de-dorinlele Rominilor pentru despirlire
In privinla disposiliunii ielarchiei
fuse prin emis impdrdtesc ridicatd, la rangul de patriarchie. anul
,,Bucovina" Gazets romfln6sci'-;;;t[; Cem[uli tle fralii George gi Alesancru Hurmuzachi
r) Comisariul ministerial Berde Mozes sub Nr, 509 clin 18 Mniu 1&19 ailresat notsriului is+g N". 9 in articlul de fonil scrie urmlt6rele:
NeapErat[ nevoie ora * * naliei romsue.nai cu osebire in Btnat gi in Ungarin'
consistor.ial de etunci Ioan Hania, iucredin{62l pe oceste cu conducera qnrchiei plnl-ce mini- "lp"il"iif"
nu numai sd manifeste ao.io1, iff sE se gi sil6sc[ a deplrta din biserica
lot nalionall iufluenla
stotiul de cult va dispune ocuperer scaunului vaout, despre ce numitul notariu prin actul din utilitate& d".tii!:t^ S\:ili."-q'1
srrEinl. Cursul uo"ni."rt"toJ-ri--aoo"ait'i" tle-ajuns necesitatea Ei
13 Moiu Nr. 1 indrt[ & flcut notificare oficiilor protopresbiterale, indemntnd l& pf,ce, dmgoete acesteia'Ciciclriarin$ErileimpleunatecuUngariaRomf,niiaucunoscutEiauslElltrnoe-aJuns
qi oscultarea ,,legilor st[p0nirei ndetre cei plrintesci". diecesele rominesci eu fost osupate
necuviinlele unei *utoritlli ,Jlgi6r" to nalionat' In Ung*ria
priu preferin{a' ce ei da
$agune intorc€ndu-se acagl dup[ pacificale prin cerculariul din qedin[r consistoriell {inutl de episcopi sOr'besci, a .u*t:'?tlgt" gi d''ago"te tle naiia lo" se arEta
in 10/22 Septenbre acelaqi an ailresat oficiilor protopresbiterele deevalidit6zl t6to lucr{'rils ,vics- at6,t in qc6l[ cai qi in biseric[ ;;rlt"-"; de"origine tptdeaun* s0rb6sc[ gi nici oilatl romindsc[-
-iot"rei"*"u
riului nelegiuit, pua din partea republicei maghiared. A se ved6 actele in mhivul coneistoriului Averile fun.aliilo" tu iot io .e gcoli.s€rbesci gi nu romdnesci, cu dotatiile
din Sibiiu. "u,iir"qi.
preolesci se plltea pr"oqii .eli"lli ; Chiar iu p[r{ile mai apropiate de centrul
";;i 'o-Anee"i'
-104- -105-
Ac6std scris6re la care patriarchul cu clatul de 2 Maiu Nr. qi
9i ddnsul pirerea sa a-i descoperi, cum cugete preotimea .Si po-
porul epar;hial din Bucovina in privinfa regulirii trebilor bisericesci-
pres. 256 a rEspuns cd va supune obiectul consultdrii episcopilor - pairiarchul s6rbesc cu dtul 11 Aprilie 1849 Nr.256 a comunicai
in un sinod, a fost comunicatS, de $aguna cu adresa dto Olurtitz
f8 Aprilie qi episcopului Bucovinei Eugenie llacrnan spre a-'qi da cuprinsul h6,rtiei episcopului $aguna cu- episcopul de atunci al
Aradnl,ti, Gerasim Raliu 9i cu episcopul din Bucovina spre opinare'
s€rbesc, acolo unde prepouderb, rutoritate uchiepiscopall, ce gi-au insuqit-o Crrlovi{ul co prin Episcopul Aradului a dat r6spunsul s6u cu dbul 5 Novembre 1849
monopol, desbin[rilc si certele dintre am€ndouE nalioaalitl{ile se proilucer cu Dri mult[ violeDt[,
decdt ori si unc'le airea li care totdeeuna se sfdrgia in nefavorul Ron0nilor, Nr. fOi pres. qi aI Bucovinei cu datul 6 Iuliu 1849. Ambe rEs-
Dup[ rcestea imprejurlri era de pre* mic foloe ca nstir s€rb6sc[ in Ungarie coreligionari, punsurile se pronuntS, in favorul unei meiropolii autonome pentru
cu cer romAn5, sE tmcteze imprcuol p[n[, lr luna lui Martiu lStlB interesele lor natiouale gi
eelesiastice, de6rece Rominii nu erau representeli deopotrivl in biecricl qi in slujb[ gi elementul
Rom6,ni.
slavic predomina in Carlovi! ai6t in pers6nn metropolitului c[t ii in mqioritatea episcopilor gi Marcantester6spunsuldatdelaArad,carepel6'ngd'ornoti-
altor dignitari eclesiastici, inzestrr{i cu depline voturi, Prin scestea tdt[ plrtida s€rbdsc5, isi vare temeiDicd ader6z6 intru tdie Ia vederile lui $aguna, cu o
asigurase victoria, care se dovedeece mai mult din imprejurarel c[ nici unul din episcopii ronf,ni
uhu lbst aqe{a{i pe scaunul archiepiscopesc clin Carlovi(, {iinil-cl scest Ecoun era privit totdeauna abatere dela pdrerea episcopului Bucovinei, care doresce' ca pa-
ca o proprietete na(ionall a S0rbilor. ln acest chip aeemEnrrea in religie l foet causl de neega- triarchul sorbesc sd fie recunoscut pentru ambele metropolii ca un
litate in tractarer clericilor qi au instituit privilegii na{iouale.
Natia s0rLdsc[ intr'o pomire de entusimm ridicAndu-ee in contm supremaliei Maghiarilor
locofiitor (patriarch-esarch) al patriarchului din Constantinopole,
era destul de resonabilb, ca sE recundscl qi se declaro c[ cees-ce ea aingur[ cere, nu voesce gi de care istorice s'au linut ambe metropoliile qi ca atare in sindde
nu pdte refusa na{iei rom6ne. La congresul na{ional-s€rbeac linut lr Culovi! dela l-3 Maiu 1848 comune a episcopilor din metropolia rom6,nd, qi s6rb6scd s6 repre-
unde s'au plqit qi la alegere de patderch qi voevod, dupl un propriu inetinct 8'eu decretat ce
nalia romin[ are a se constitui de siue stltlt6rc; un decret care fece punctul 6-lea din proto- sente unitatea dogmaticd, spirituald, intre ambele biserici' Episcopul
colul, ce r fost infl{igat la inaltele locuri spre intlrire gi crre cuprindo in eine cuvintele de rilti Araclului vede in reoun6scerea uDei atari posi$iuni a patriarchului
sue. Deosebit de acestea venerabilul patriarch I. Raiacici, oles de Dstis aa qi lntlrit ile Ma. sorbesc o subordinafiune in altx, forrnd a metropoliei romdne Ia me-
iestatea Sa (ve{i Nr. 16 a Gazetei sOrbesci ,,Veetnicn din anul 1848 egit la Carlovi!) au prournlgat
decretul na{iei s€r'besci cuptincldtor: cd. gi eparchia rcmAnl are drept I s6 coDstitui nest€mat[ li tropolia s6rb6scd, care nu este nici necesard, nici dorita de Romani.l)
autonoml. In urma acestui decret patriarchul ln uumelo na{iei s0rbesci, ru dat nltrturat* pro-
clamatie tiplritb, qi *dresat[ cltr[ Romf,ni, in care recundscs o indreptl{ire cu totul egal[ cu * t) Referitoriu la {iuuta patriarchului s€rbesc gi la r€spunsul, ce avea sd-l dea episcopul Bu-
cele mai
Sdtbilor c6t privesce limba, gc6la, biserica, administra{ia q. c. L La sfA,rqitul acestei proclamrlii coviuei, ,,B.rcovinr'r {iar rom. rnul 1849 Nr. 18 scrie urultirele: Duptr incunosciin{irile
nou€ dela Viena se vede ct c. r. ministeriu incuviin{62[ untnima cetere a
pntriarchul insredintdzE,: ,.c[ S€rbii nu voesc qi nu vor av6 mlcar un fir de pEr mei multdecflt naliei rom6.ne privi-
t6re la emancipalia bisericii sale, o cerere ce fh manilmtaii' qi in petilia deputa{iei
Rom6.niic. rlin luna
Februariu; o memene& hotir.irc o am sallta-O c& un &ct cle dreptate, ce cere c*teguicr-c*
Declarstia unei nalii liberc, ce respect6zl libertatea qi altor nafii, suv€ntul solemnel al unui d6cil
S0rbii iqi ilob$ntlirl biserisa lor nalional[ in forua uui metropolit qi c[ precum S0rbii .-nu
venerabil patliarch. sunt pr€a puternice premise pentru ca s€ d€ducem din ele un reson&ment ar
strlmb qi o c€r€re de e asigura pe o asemenea bas[, o esistenp na{ional[ bisericii rom0ne, trebue voi sE upunh biserica lor unui cap bieericesc romAn' mem€qel qi Rom6'uii,.ce-19 lfln^Sl.i6te
celelalte iuut in numEt intreit decit S0rbii, nu se pot inchiua ln privinla
primit!. ca o siguranli rpodicticl, ce ne promite un fedcit succes. Sagunq acel neobosit episcop bisericdscb inaintea
al Transilvaniei prin o scris6re din 16/28 a auului acestuia c[tr[ patriarchul Raiacici a intreprins unei cd.petenii s6rbesci. In cretlin!* nestr[mutatl cltri inh'egul siat gi casa impErdtdscl' .care
acstl lucrare. Pomenita scdsr5re cupriude simtEminte atdt de cildunise Ei zel atdt cle infocat penttu credinqb^ chiar priu neuumErate gi feliurite neuormiri nu se putit cl[tina,
do sigur c[ s6r'bii nu
stau mai inalt il]ecdt conna{ionalii nostri, gi cl6c[ Rominul se luptb. necontenjt in
causa, ce spriginesce, precum qi uD dr€pt tact, care se cuvipe la o asemenea tracta{ie, nuroi Tmnsilvania
pulin qi o delicat[ crulere a intereselor opuse, incet ddcl eemnele nu ne ingdl[, ea v* avd re- pentru dreptul impEratului sEu in contra precumpenien{ei maghiare, el este inspirat.de convin-
'gerea
sultetul dorit. ln adev€r t6te putelile biseficesci s6u lumesci persist6 in cercul clrepturilor lor de c[ iu tlreptut impEtatului este cuprins Ei al lui imqi gi c[ monarchul n'ar pretinde pentru
ip6rmea in[scuielot sale drepturi sdngeie qi *verea pop6relor sale, d6c[ el singur nu qi-ar fi
propus
demult dobeDdite si numai cu mult[ greutate sacrificl mlcar o iotl diu vechia lor stbpfluire. InsE
s8 epere qi sd protdgl ilrepturile lor. SU tlep[rtnn dsr t6te intlrelele; c[ci plui cind va
este de Bperat c[ astldatl patima de a st[pdni gi dulcea cuprindere ile a pornnci va da preferinp sta in
on6rei angajate a na{iei intregi gi a venerabilului ei cap, carc onr5re scapfl rumai prin implinirea picidre Aistriai ." io" .o4iod cu ea qi drepturile n6shel noi inilrepttrm cu incredere ochii nostri
flg[duinlelor, ce an fost flcute in chipul acel mai solemnel, Acdste este cu atit mai mult do Viuo" ondu |tpr.tnL cu activui qi circumspectul episcop $aguna se aflL chema{i-de ocir-
agtept&t, cu cdt dup[ imprejur[rile de fa{tr lipsesce tt6pt* de nijloc intte patriarchat qi episcopat, "[tr[
muire bh'beli tlo inctedore, precum Petru Mocsonyi, unul din magna{ii cei mai avu{i qi mai
inv6{a!i
ce prSte fi ocupstl cu folos numai de un uetropolit romin. Metmpolitul trebue 8[ fie cu totul tlin Blnet 1i ftrl tndoirll co* nai frum6o[ pocl6b6 a Rominilor de acolo, agentul de curl,e Dobran,
independent gi sE recun6scl autoritatea patri*rchului cs uD puuct de unire qi ca cen il6 pe urm5. bltrbot ircruit, ornotimnntf,t 1i in{olopt poliiic, carii gu dat ministeriului l[muririle cele de mult
instanll r confesiei greco-orieutale in Austria numri incit privesce decretele sinodale. .t4
-r07-
Murind intr'aceea episcopul Verqefului Sbefan Popovici cu dtul viitorirr in lucrdrile biselicii romane qi a da voie Rotnd,nilor de a
qi alegerea
20 Iuliu 1849 au adresat episcopul $aguna cu Ioan gi Petru Mocson.yi, [in6 un congres pentlu constituirea lor eclesiasticS'
episcopilor qi a unui metropolit. Pe de altS' parbe episcopul $aguna
Ioan Popasu, Petru Cerinena qi Dr. Ioan Dobran o suplicS, citr5,
urinistrul de culte, prin care ar6tAnd ci episcopia v6duvit6 a pentruaplesentacaindreptS,|itd,cerereaRomA,nilorpentrume-
Verqefului st[ in rnaioritate preponderaut5, din Rom6,ni, cer de- tropolie, iublic[ in acelaqi an ]a Viena brogura nPt'o ttrentoria"
numirea de aclministrator al nun:itei eparchii pe archimandritul .lesp.e dreptul istoric al autonomiei bisericesci nationale a Rom6,-
Patriciu Popescu, cate ca, romd,n n5.scut, ln diecesa Verqelului va nilo' cle religia r6sd.rit6n5,' qi in anul urmetor publici ,,Atlaus la
fi spre mul{d.mirea gi mA,ngderea Rom6.nilor din Bd,nat, cer trcai Pro uremoria'(, care cu datul 13 Iulie 1850 le'a a$ternut in limba
departe a opri pe patriarchul s6rbesc de a se mai auresteca pe germani tuturor ministrilor in vieua. Broqulile acestea' cari cu
qi la $' 2 al legii f'unda-
f,rooo"rr" la can6ne, la dreptul istoric
dorite si astcptate prilit6te la interesele romlne, qi unde in sfirgit blrbr{i ca un Leuri&n' MA-
O sclavi mogteni{i
iorescu si Popmn repr:esenti ea deputali ai RouAnilor tlin Transilvarrir cu cl.lduros zel interesele
Au d6r voi nu gti{i
ttlrei gi naliei lor. In*intca unor &seuenea puteri chiar politica qi nefavorsbill r sacso-maghiarilor C[ cel-ce voesce a se elibera
nu pdrte lipsi sE-qi p6rdt. ghimpele ei si sd se injosisci lt o mflrsavtr' practicl de denunlianli, Trebue insujsi lovitutl' a da't.
Ouorabilul patriarch Raiacici resprrnse in urmS,t6rele cuvinte la scrisdrea epiacopului $aguna
6ri. despre r€spunsul dat de episcopul Atatlului acelaqi rJiar (anul 1849 Nr' 45 suplement
sub
(cc s'n tiplrit in Nr. 9 a foii n6stre): ,,c[ el iueit privesce pe pers<ina sa se invoeece in totul
cu neatemata posilie a bisericii romiine, ins6 in o incuujurare atnt de insemnatl nu pcite hotlri titlul Arad) scrie utmlt6rele;
episcopul nosttn rom6n au trimis citrl putriarchrrl
siugur, ci voesce sE propue acest obiect lr consultarea si deliberarea unui sinod, ce ilupl natun ,,Dup[ cum puteau astepta' Prea Sinlia Sa fie despx'r{it6'
imprejur[rilor se va aduna cff,t mai in cur0ncl". Acest rEspuns ni-se pere Ptea diplonatic Ei cuprinde naiacic'i nire intemeiata qi'tlecisiva dechiar:a{iune c[ ierarchia romindsc[ trebue sd
de cea s0rb6sc[, c[ biseriica romin6scl trebue sE aib[ capul (mettopolitul) sE*
propti. cu totul
can prea multe portite de scipare ca sE-l putem socoti sincer qi fitr[ reservl, mti ales al6c[ vom
neaieurat de ierarcbia s€rb6sc[. AtAt dogmele bisericei n6sfte cit qi drepturile garantate
ptiu
lua in privire ci, maioritatea episcopilor sunt de origine s0rb6sc[ e6u cel pu{in cu cuget[ri s0rbesci,
prin urmare chiar dela inceput nu vor put6 iucuviinla micqorarea inriudrei s€rbo-bisericesci, c*re constituliuneaimpErl,t6sc6,oprescsubordinareabisericiiuneinalinnisubsuprema{iauneiglteig
nai cu seam[ se doresce. De aceea neobositul qi inireprin{Etorul episcop $agunt spre mijlocirea qi poftesc ca bisericile difetitelor naliuni s€ fie coordiuate una cu alta, insE nu subordinate uua
iltiia gi subordin*ie guvernului impErftesc. In privinta dogmaticE' sunt cele qepte sin6ile' dup6
unei inlelegeri intre ierarchii rom6,ni, socoti de cuviin{i, a se adresa de-adteptul c[trl episcol:ul
Rncovinei, cerdndu-i in un cbip biuevoitoriu gi binegdndit a sa impreunl lucrate, pe cnre adreed, cari se hotlresc incheeturile credinqei, dela cari sin6cle nimeni nu se prite sbate ftll de I cb.d6
intovlrlsiti, de rEspunsul ee-i urmi. s6n de acum inainte ii v& urml vom implrilqi cu alt numEr in eresie. Aqaclarl nu e de trebuinqi. ca S€rbul sE apeleze ]a Romln s6u Rominul la S0rb' In
onort(ilor nostri cetitori. Pre cit a.m aflat episcopatul nostru in loc de a luera siugur cu activi- priviuta aclm'iuistrativ[ este de ptisos ba chiar nedrept ca-capul bisericii rom6ne s6 athrne dela
^al
tate gi in spiritul dorin{elor generlle a poporului, au cllcat driEi pe bltutul drum a iutir{ierii qi bisericii setbesci, ei mai vertos fie-crre neatornat unul de altul sE p6tte grija de trebile bisedcii
a rrehotlririi cele provenite din necaracterisare trimi!€nd socotinta lui $aguna la consistorirr, a cbruia sale proprie. Eo spe"e, c[ voiu fi iu ehre cflt mai curand a-{i put6 impbrtigi tc6st6 dechi*ra{iune
opini!. au fost c[ trebue mai nainte sE se c6r[ dela patriarchul Rsiacici l[muriri despre relafia, atflt ie cunpnnii6i.e qi interesantl. Pe tdt[ int€mplarea acee& argumenta{iune a Prea S6nliei Sale
ln care stau episcopii romflni din Uugaria c5.trb scaunul episcopal din Carlovi!. Acdsta vrea sE vretluicului tostr.r episcop este dupl logicn minlii s5'ndtrise qi neresturnabili; si pentru acee*
qlic[ a pipilra piperul cu piper. REposata confederalie diu confederativul oraq Fmncfurt nu va Ii sunt convins ct o vor inbriloqa toii Ron{inii din Austria, cari. acum tle mult doresc a|a ferbinie
putut uue mai confederativ o cestiune confederativl gi marcle interes confeilerntiv nuil va {i ilesplr(iren bisericii lor tle cea's0rb6sc[. Au pentrn Rominii din Austria, cari sunt cu mult mai
putrrt tracta mai ticilogeece in numele confedera{iei, adec[ sE o asr'orle pe bancul cel lung, unde oo."rogi ilecdt S€rbii, nu ar Ii cel nai simliH batjocura, d€c[ ei qi de aci in*inte nu qi-ar. tdmilristra
obicinuit se evapom s6u irutrezea. Inalt onoratului qi mult venerabilului cousistoriu totuqi ii mai ei ingiqi trebile bisericesci qi s'ar ldsa sub un tutorat (epitropie) strein antina{ional? Au de altl
sp0nzurd. cdda din-napoi gi dupb eremplul lui c[p[tand qi noi gust de intrebl'ri ne permitem in
parte n'ar fi ae6st* ce* mai injosit6re degradare a clerului romfi,n d6c[ ar fi silit s6 apeleze
irrtereeul causei na{ionale modesta intrebare: in ce rela{ie stl consistoriul cltrb episcopul Bucovinei, ia eapul bisericei ser.besci ca gi com el insugi nu ar cun6sce dogmele bisericei sale? insd de ar
-sclbii
ln relalie de pre s6u eub - s6u coordina{ie? REspunsul asupra acestui puust ne este cu etl[t c[d6 in un eres &tunci de ar sta Romaoii sub ei 6re nu i-ar tnge qi pe acestia cu sine
-
mni dorit, cu cAt noi qi to{i ceihlli invlpX.iati rom6ni ne intereslm s€ scim, cui ar ttebui sE fim in eres? Dup5, flceste tdte cine ar mai put6 suslin6 cl, despfrlirea bisericii de cea s€rbdscb, nu
datori cu mul([mite peutru prepusa implinire a dorinlei na{ionale, episcopului !u consietorinlui este o trebuinll neapErabill, o intrebare de viai[ a bisericei n6strc? cine ar mai av6 fruntea s
necun6sce dreptatea cererii n6stre. Numai un fanatism na{ionel orbit gi o nemCsuratl pftL de
tbu ? Avem increderea in poporul romin in deobsce c[ el precum in enul trecut in Treneilvania
domnie asupra altuia ar put6 necun6sce dreptul uostru li Pentro aceea sperlm, c6' ierarchia s6r-
iqi luir aingur in m[ni drepturile srle gi le represintb. cu firmitate, rsemenea in insemneto lmpre-
jnnrro de fr![ se va inpotrivl deopotrivl energic gi cu rctivitate dar prin cnlea legal[ Ei prin brisc!, este cregtin[ 5i p8t,ons!, de spiritul umilin{ei gi al drept[lii predicat[ in sfantn evangelie
gi priu urmare'nu va mai nutri tlorin{e de domuiri nedrepte qi necreqtinesci, nici ne va impetleca
rnijkico pacinico reniten{elor potenttli bieericeeci gi nici odini6ri nu va uita, ceea-ce n€contcDit
rJiccr nrrrrlo O'Connell, omul leg&lit[tii, partisanilor qi compatriolilor lui: intru eliberarea sfiutei n6stre bisericir'.
14*
-108- -109-
mentale din 4 Martiu 1849 incheid cu rugS,minte ci,tri monarch Era de lips5, a ie folosi $aguna de asemenea ocasiuni gi a
pentru autonomia biseric6sei qi pentru incuviinlarea unui siuod pregiti realisaiea problemelor, ie-l preocupa, pentru-c5' era inceputul
ulro'ioi 1850, c6,nd f6ra se afla in stare escepfionalS' de asediu
qi
pentru toli Romd,nii d.in eparchiile Aradului, Rucovinei, Timiqdrei,
c6,nd linerea de adun5,ri, precum era qi sinodul eparchial' era lucru
Ardealului qi Verpefului, au ficut mare sensafiuno la ierarchia s6r-
besci qi au devenit obiect de critic5, in alte broquri 9i in jurnalistici. clificil qi impreunat cu mult5, respundere, mai ales ddcS' considerd'
qi in timpuri
La L2124 Octobre 1849 o deputafiune st[tltdre din fruntagii cine-va, c5, in biserica n6str5,, linerea de sin6de chiar
bdnifeni, Petru Mocsonyi, Dr. Ioan Dobran, Petru Cermena, Dr. normale de mult incetase. $aguna avea grabx, a se !in6 acest sinod
gi linerea lui o motivh faf5, de guvern cu aceea' cd are lips[ a se
Constantin Pomu!, Teodor S6rb sub conducerea lui Ioan Popasu
pregdti lucrdrile tlin partea eparchiei sale la generali
adunarea a
au dat la Viena ministrului o noud, suplic6, prin care ar6tAnd su'
ferinlele Romdnilor din punct de vedere nafional, precum gi sc6- ipiJcopilor in Viena, ceea-ce fiind archivul consistoriului in anii
derile multe qi urari, ce au resultat pentru Romdni din punct de ,iooloiirrrr"i cu des6v6rsire devastat' numai prin consfd'buire cu clerul
vedere intelectual, moral qi nraterial in urma suprematisS,rii ierar' qi representanla poporului era posibil' -De sinodul episcopilor' ce
chice a lor de cltr5, S6rbi, cer despdrfirea ierarchicl de acegtia, ,'.triootinVienals6Odinlunaluioctobrepd,n[inIuliu1851
infiinfarea unei metropolii rom6,ne independente qi la nici un cas, erau legate mari speranfe in ceea-ce privesce organisaliunea bisericii
sinodul s6rbesc, ce era convocat, sE nu-'gi estiud5, activitatea sa 9i romaoe] emanciparea ei de sub ierarchia s6rb6sc5, qi reinfiinlarea
asupra lucrurilor bisericii tomd,ne, cu atAt mai pulin sd ia in com- metropoliei romine.
petinfa sa cestiunea despSr$irei ierarchice, neput6ud Rom6,nii aptepta Patriarchuls6rbesoRaiacicicuhO'rtiasadedtoViena2lDe-
d'e interne
ceva bine dela acel sinod compus ln numEr preponderaut din episcopi cembre 1849 insciinf 626'pe episcopul $aguna, cX nrinistrul
de nalia s6rb6sc5,, ci cestiunea emancipH,rii bisericii romA,ne s6 se a aprobat propunerea lui pentru tingrga- unui sinod archieresc la
decreteze prin rescript lmpErS.tesc la propunerea ministrului. vieua p" i)oiio"ca dint6,iu a luuei lui Aprile anul u_rm6toriu,
prouriiOncl c[ intrunind,u-se archiereii va d'a un program tle puncte
2. Sin6del,e eparchiale di'n Sihiiu gi' Arad fi'nutn i'n anul 1850. 'qi
obi""te, care sE formeze materia de consultare I acestea le notific6
Archiepiscopul qi metropolitul A'.dreiu baron de $aguna in patriarchul pentru orientare 9i pentru a ad'una qi preg5'ti fie-care
memoriul sdu despre anii 1849-1850 insemn6zd, urmdtdrele: episcop datele qi materialul trebuincios'
- datul L2124 lanuari.n
,,Guvernatorul cu prilejul unei convorbiri private mi-s'au des- io or*r"ea acesteia $aguna adresh, cu 'militar Baronul Lu$r'dg
coperit cu nepld,cere h contra universitX,fii s6,sesci pentru tinerea 1850 o hA,rtie cd,trd, guvernatorul civil qi
ei indelungat5,. Ac6stX, espectoraliune a guvernatorului Wohlgemuth de lMohlgemuth, prin care cu plovocare Ia emisul ministerial din
mi-a dat mie anst, d.e a-i reflecta, cd este indigitat a se face o 1g Noveibre 1g4D Nr. g013 comunicat de patriarchul, cere lncu-
demonstraliune frumds5, in contra conflucsului nafiunei sdsesci. viinlareaaput6!in6la12Martiusinocld'iecesanclin40proto.
Guvernatorul mE intrebA, pe mine, cd ce demonstra$iune frum6s5, prurbiteri ai dietesei qi tot at6'!i representanli mireni din tdte
pentru pregS'tirea
s'ar put6 face ? Ia care i-am r6spuns: ,,Excelenlia Ta s6'mi dai iinuturile cliecesei, afard, de profesori seminariali,
voe a conchiema un sinod bisericesc spre consultare asupra obiea' materialului necesar din partea sa pentru sinod'ul episcopesc con-
telor n6stre bisericesci qi gcolare I Guvernatoriul numai decd,t s'a vocat Ia Viena. Ac6std o incuviin!6zd guvernul cu rdspunsul
s6u din 10 Februariu
""r"r"
1850 Nr. 1282 pe l6'ng5' observarea, ci pentru
invoit in propunerea mea gi eu am conchiernat pe 12 Martiu sinodul
eparchial fl. c. Lu crularea speselor din loculi mai lndepirtate este de ajuns qi un
- lll -

num6r mai mic al membrilor qi c5, la sinod numai protopresbiterii datul 13 Martiu 1850 Nr' 3884 roc6rcil pe $aguna s6'i contunice
actuali s6 participe qi lui un esemplar al acelui cerculariu, ceoa-ce $aguna cu datul
Multimit de acesb resullat qi plin de insuflefire episcopul $aguua de 17 Martiu a satisfdcut.
-Wohlgemuth
adres6zS sub Nr. 110 clin 10 Februariu 1860 uD cerculaliu c5,tr5, Ou datul 15 Martiu 1860 Nr. 161 pres. intr6bS
cler qi popor pentru convocarea sinodului diecesan po diua do pe $aguna, c5, dupd-ce i s'a ar6tat c5, la sinod vor participa afarS'
-d"
10 Martiu. Et5, cuvinte eqite din inima caldd, a unui archiereu: ptotopr"sbiteri ca representanli mireni nurnai astfel de pers6De,
,Mulf6mesc Tatdlui ceresc' mullimesc tnaltului nostru imp6rat
qi ."ri- oo. fi. desemnate de episcopul gi cx, la sinod. se vor pertracta
inalt aceleia-qi stdpdniri, prin a c5,ror rnil6 m6 aflu in aceea noro' numai obiecte biser.icesci qi qcolare, cum se int6,mpl6 ca clup5,
c6s5, stare, ca sE vd pot vesti finerea soborului, dupS' care aga rapdrtele, ce le are, se lin aduni,ri pentru alegerea de representauli
mult qi prea mult au umblat pirinfii, mogii qi str[moqii nostri, la sinod. qi c5, in acele adundri se iau concluse, ce nu se potrivesc
ins6 ajungerea, lui ne-a fost menitd, n6u6 din vechime. O ! eu d'e cu std,rile escepfionale politice qi totodatd interdice astt'el de adu-
trei ori norocosul, care m'am invrednicit a aduna biserica cea vie n5,ri insS,rcindud pe $aguna sE al6gd' qi convdce insuqi pre repre-
a lui Christos, care mE am invrednicit a md vetl6 incungiurat qi seutanlii Ia sinocl, despre ce s6-i facd ardtare in scris'
a m6 sfdtui cu dangii despre starea bisericii lui Christos, despre La ac6std provocare $aguua respunde in diua urmS't6re, cd'
starea episcopiei n6stre gi despre ale ei trebi, despre inzestrarea uumai prro"Liile din Braqov, ca unele comune mai d'e frunte
preolimei, despre starea qc6lelor 9i despre crescerea cea bunS' a "o
qi cu unele finuturi din muulii apuseni, unde nu-i erau cuDoscute
linerimei, ca pdstorirea mea s6 fie spre mdrirea lui D-deu, spre persdnele apte a veni ca representanli Ia sinod, a f6cut escepfiune,
pod6ba bisericii, spre intd,rirea credinfei, spre md,ng6ierea celor-ce insdrcind,nd pe protopresbiteri a desemna pe acei representanfi;
rrri ,'.o incredinlat duhovnicesce' cu un cuv6nt spre tot lucrul despre .""", c5, in aclunlri de acestea s6 se fi ocupat cu alte lu-
folositor qi md,ntuitoriu". cruri afari de bisericd qi qc6l6. nu are cunoscinfd,, cici Ia nimenea
Num6rul membrilor sinodului s'au redus la 25 protopresbiteri, nu a dat ac6std imputernicire, dard va cerceta cu tdt5, rigdrea 9i
doi profesori de teologie 9i treitfeci de mireni. d.espre resultat il va incunosciinla.
Despre convocarea sinoclului s'au incunosciinfat cu dtul 4 Fe- Acest rdspuns a lui $aguna lu6,rrdu-l Wolrlgemuth Ia cunoscinld,
bruariu Lpiscopii Aradului gi al Bucovinei ,,spre pl5,cut5' cunoscinfd' intr'una incunosciinf6zS, sub Nr. 177 cd, or6nduesce un comisariu
qi dup5, stdrile impregiur spre urmaren. guvernial in pers6na consilieriului !6rii, Ioan. de Carabebz, care sd
unele dureri de nascere ale acestui sinoal p6rti caracterul participe la tbte qedinlele qi observa,nd cea mai mici abatere dela
timpului escep{ional. Astfel la lntrevenirea episcopului cliecesan otiectete anunfate pentru sinoil s6u vre-o transgresiune neiertatS,
p"tttro d.e 20-26 cle dile a se da unor amploiafi chiemafi indatd sd suspendeze qedinfa qi s6-i faci raport'
"oo""dio
la sinod guvernatorul cu ha,rtia sa din 27 x'ebruariu 1850 Nr. 2463
den6g5, concediul cerut qi mirA,ndu-se ci aqa lung are sE !ind' si
DupS,ceguvernatorul,prinunnouemisals6udinllMartiu
nod.ui, mai lung Qa cum ii spusese $aguna verbal, face atent pe
Nr. 177 lu6,nd la cunoscinfi lista deputalilor sinodali, innoesce
provocarea sa & nu se pertracta ln sinod alte obiecte deca,t cele
acesta a se mSrginl la obiectele bisericesci qi gcolare anunlate
insinuate qi a nu participa in sinod alfii, afard, de deputalii insinuafi
pentr.u sinod recerc6,ndu-l a-i comunica resultatul lucrd,rilor sino-
qi comisariul s6u esmis, sub urmiri de a se sista la cas contrariu
dale. cetind guvernatorul Wohlgemuth in Nr. 11 al Gazetei tlin
Cerniufi ,,Bucovina" cerculariul pentru convocarea sinodului, cu
prin comisariu qediufele. $aguna cu datul 23 Marbiu cerrf incu-
-
-113-
-112-
dela rrm putut sc6te ceva dela ei. Aqa fdr5, ma,ngdere m'am intors acas5,,
viinf,area a put6 asista la qedinlele sinoilale doi protopresbiteri
qi numai dec6t am scris lui Petric ca s6 m6 inqtiinleze despre
Arad, Ioan 9i Terentie Raf,iu, cari erau trimigi de episcopul Gerasim
cele intomplate la ei, dela carele am qi cd,p6tat rEspuns in 24 6r'e,
Rafiu, ca sE asiste ca auclitori, ceea-ce guvernatorul cu respunsul pro""iindu-l qi intr'6nsul afldnd, cd au fost ceva acolo, dar
sEudin24Martiudenegb,pemotivul,cdadunareaac6staestea
pot
""r"
cu invoirea blestematului de Schenker, fdrE intd,r{iere am impdrtdqit
se privi ca inchisd peotio public ai numifii protopresbiteri se
resultatul pertractirilor actele lui Petric la guvern, de unde pdnd' in diua cle astddi n'am
iofor*t din protocolul sinodului despre cxpdtab nici un rEspuns; ci vineri inaintea soborului io lo/22 Martiu
s6u prin informafiuni private, ddcd' episcopul $aguna afl6
ac6sta
mi-se ,crie, c5, in urma celor ce mi s'au scris despre adunlrile
de bine. acele din !6r'5,, se afl5, silit guveruul a hotS'rt pe dl Karabet'z de
mai
GreutS,file gi nepldcerile impreunate cu aoest sino'l se v6cl Regierungs-comnissiir la sobor. Eu aqa eram in indoiald, pentlu
bine din o epistold,,j cu datul siuiio tz Martiu anul 1860 adresat5
s'au finub, dupd,
trinirea soborului, cA.t numai acur'a pot s6 cred cd
la Viena lui Ioan Maiorescu din partea insuqi a episcopului $aguna' ce s'au s6v6rqit; c6ci duchurile domnilor erau a$a de iritate asuprd,-ne,
in care se scriu urmS,t6rele: ' ' ' cd,t, am desperat cu totul pentru soborul acesta, pentru care a$a
. . . . . ,,Voind. ins6 qi eu a te lncunosciinfa despre
cele la noi luptam cu idea, c5' dre nu ar
mult m'am fost ostenit, 9i aga rnd
int6mplate. ili fac cle gtire, ch' cu ajutoriul lui Dumnedeu am finut fi mai bine ca eu s6'I contramandez, decA't sb ni-l opr6scd' alfii,
soborul intocmai d,up6 cerculariul meu, qi ln a patra {i s6ra la qi aqa in fricd, gi sub controlS. a finut bietul acest sobor' $i totupi,
1O 6re l'am qi s6v6rq'it qi totdeotlatd' protocolul I'am
qi subscris'
degi preste el atorna mA,na cea de fer a stdrii de asediu, n'am
greutbfile, cari am iscusit
Nu am cuvinte destule ca s6-!i vest'esc lipsit^a face in hotdririle soborului pomenire qi despre treburile
sobor' Eram mai pe urmd' in fric5"
eu din partea guvernului pentru natrionale qi anume a dechi6ra, cuur-c6 petiliunea din 25 Februariu
oi bcJai atunci ni se va oprl, cA'nd va trebul s6-I deschidem' 1849 cuprinde clreptele dorinle ale nafiunei romA'ne' Am ficut un
De ac6st6, rugine ne-au ferit iumne{eu, ins6 ne-au ajuns alta' cdci $. osebil despre metropolia ronrd,n6, ar6,td.nd necesitatea cererii
ln t}l2}Martiu primti o hdrtie dela guvern, prin care se dice' cd' o6rtr" at6,t din candnele bisericegci, cAt qi din dreptul istoric' Am
domnul Lanclratl Karabetz este denumit la sobor de Regierungs- lucrat cele de lips6 pentru basa bisericei, pentru jurisdicliunea
I(ommissli,r. Vreai sd qtii pricina, pentru ce ni-s'au dat comisar? biseric6scd,, pentru dotarea clerului, infiintarea qc6lelor triviale,
6td acdsta era: inainte cu cdte-va dile primti dela guvern ounde in'
normale, gimnasiale, reale, academice, economice $' a', arn ales o
fruntare, cX in !6rX, se fac adund'ri pregd'titdre pentru lobor' epitropie, care s6 sc6t[ foncluri]e diecesei. clela guvern qi sE le
feliurite lucruri se desba,t, care aclun*ri eu numai ilecA't sE le administre d6nsa; am incheiat o rugare c6tri impdratul, ca s6
desfiinle2". primdscd pe tinerii noqtri tn gc6lele militare, pe allii sdraci s6-i
Dupd, ce am cdp5,tat h6'rtia ac6sta, numai deo6't m'am d'us la lac5, pdrtaqi la qtipencliile imp6riteqti; am hotS'rit pentru redob6'n-
^qi
domnii dela guvern am v.ut a oundgce locurile acele, unde astfel direa mogiilor ndstre bisericeqti rdpite de reformafi; in un alt $'
de adundri sLu trinut; ins6 in loc sE fiu cdpS'tat vre'o clesluqire' ne rugim, ca guvernul sE opr6sc5, pe dregd'torii subalterni, ca sE
am cd,p5,tat infruntare stragnicd' in sf6'rqit am c[is eu' cd' ddrd'
la nu mai maltrateze preolii noqtri; am fdcut disposifiune' ca sd se re-
Braqoo's'au fdcut ceva, qi apoi d6ri Schenker 6rdpi au
raportat cundscd catichizarea in dumineci 9i sd,rbd,tori I am rugat pe guvern
Nici prin ac6sta nu ca biserica ndstrd de aci inainte s6 nu se mai num6scd' ,,bisericd'
aq&, cum au raportat despre Sylvester-Abend'
neuuitI,'3, ci ,biserica r6sirit6n5,t3; am pus inc5' in un $' ca Maie-
r) Ve{i Convorbiri Literare anul XXXIII Nr' 7 15
-115-
-lr4-
la ministeriul de cult qi nare a tuturor episcopilor gr.'ort. din Ausbro-Ungaria, ce era pusS'
etatea Sa sd se indure a hot5'ri o sec{ie in perspectivi tn primS,vara anului 1860' Deqi dorinfa Rorn6'nilor
t"gou",ootardeleanpentrutrebile.bisericegti...ArchiereuAndreiu... *"ig"- intr'acolo, ca episcopii romd,ni s6 se intrun6scfl separat in
" protocolul sinodlului s'a trimis in traducere germA,n5, guver-
on Ji'ocl, pentru regulaiea afacerilor lor bisericesci, totuqi episco-
natorului Wohlgemuth, precum ceruse' pul $aguna in stadiul complicat gi nelimpedit, ln care se afla ce-
petifi'
Pe basa concluselor'cuprinse in protocol s'a compus o itioo"*"d"rpdrfirei ierarchice, lega mari speranle de conferinlele
une, ce s'a apternut la inaliul Tron pe calea guver""loi' :':-:--,'
qr sprr- episcopilor ortodoxi la Viena. De aceea el ln adresa din 27 Iuliu
fost rugat a o sprijini qi din partea sal despre aqternerea r'gso e patriarchul Raiacici, face acestuia grave imputS,ri pen-
jt"*"" io"oooq"iiotrerd govirnatorul pe episcopul diecesan plin "et
"f tru amonarea de trei ori a intrunirei episcopilor in viena. ,Eo,
h6,rtia din 15 Maiu 185O Nro' 7051' aqi fi dorit
Dupd, modelul sinodului diecesei transilvane s'a linut
la 23 qi dice episcopul $aguna in adresa sa cdtri patriarchul,
ce aupe can6nele bisericei aqi fi agteptat, ca Fericirea Ta incS' in
urmit6rele dile ale lunei lui Iuliu sinocl qi in diecesa Aradului
sub
asistenfa lui anul frecut, cd,nd in urma unui decret impdrS't'esc ai fost chemat
p.*iii"f episcopului diecesan, GerasimRaliu qi pre ldngd' ai sino- la viena pentru sfdtuire despre trebile bisericesci, numai deca,t s6
Ioan de Atzel ca comisariu din partea regimului' Membrii fi fost lucrat intr'acolo ca spre acest sforqit gi ceialalti episcopi sE
26, intre cari 19 preofiqi T.mireui'
dului au fost, afard, de episcopul,
^sinoiului din Arad au fost aceloaqi ca gi se chieme. Ac6sta nu s'au fd,cut de unde s'au lnceput, r6ul cel mare,
Problema qi conclusele
care nu se p6te descrie. Md cldre inima 9i suflet'ul cd'nd g6'ndesc
aleceluidinSibiiu.Petiliuneainclreptat5,clinparteasinod,uluicS,. deschilinirea aceea, care este intre starea bisericei n6sbre, in care
tril monarch sti clin 11 puncte, intre cari in punct 7 in austriac5'
interesul
d6nsa a devenit prin amonarea sinod.ului qi intre aceea, in care ar
plogr"rotoi cultural al RJmd'nilor ortodoxi d'in monarchia
rom6'ne is' fi putut fi astS{i, de s'ar fi finut sinod q' c' l''(' Scrisdrea se in'
se cere cu mare dorinld, resbaurarea metropoliei .vechi cheie cu rugarea, ca incd, ln luna lui August sE chieme pre toli
torice. In pct. 11 se mai cere a se concede in tot anul finerea
qi un regu' episcopii la Viena.
sinodului iparchiai, spre care scop sinodul a elaborat
:

laruent, cle organisare'a sinod'ului' Conclusele sinodului s'au de- xi ln fine ministrul de interne prin emisul din 5 Septembre 1850
episco- Nr. 4860 qi tot deodati qi guvernul din sibiiu cu rescriptul diB
clarat tot odat5, ca puncte de program pentru conferinfele
12 Sept. 1850 Nr. 20627 incunosciinfA,nd pre episcopul $aguna, q.f,
pesci, ce aveau s6 se fini la Viena in acelag an'
Maieslatea Sa a incuviinlat a se convoca la' Viena toli episcopf
Din asemEnarea lucrdrilor sinoclului din Arad qi a oelui una
din
cu gr. or. pentru conlucrare asupra afacerilor"bisericii gr.-orientalg
sibiiu resultd, evident, c[ ambe eparchiile ]ucrau in infelegere pune teimin nou de intrunire pe diua de 3/15 Octobre 1850 Fill
alta, urmdrind acelasi r"op, "u'L culmina ln: <Iespdrfirea
ierarohic[
rom6'ne' invitS, a se presenta in Viena la acel termin avdnd a lua dela,5qi1
a Romdnilor de cd,tr5, SOrUi qi in reinfiinfarea metropoliei nistru informaliunile mai de aprdpe. o rriil

3. ConJeri'nplc tn Vi'en'a' 1850-1861'


e7ti'scopesci' inainte de a merge Ia Viena episcopul $aguna av6nd inlivri)
dere, cd, era sE so hotdrasci in scurt timp prin legi cle organisHfiel
In urma numer6selor petifiuni, la cari se mai aclaugd'qirugdrile viitdrea sdrte a Transilvaniei, a aqternut la ministeriu cu datubde
Sa in oon-
episcopului $aguna in audiln@Ie private la Maiestatea 22 Iuliu 185O, un memorand, in care d.escopere dorinfele qi lipsele
tactul'persoor,I ministrii in dLpul petrecerii sale lndelungate
"o ministrul a aflat' cu nafiunei romd,ne qi ale bisericii resd,ritene qi care s'a inpb'rtaBit in
la Viena qi Olmiitz ln primivara auutui 1849'
copie qi guvernatorului civil gi militar Baronul WohlgemuthJ I'@d
cale,cadorinleleqioererileRomd'nilors6sepertractezelnoadu' 16*
-116- -117-
provocare la $ 2 al legii fundamentale dela 4 Martiu 1849 cere nilor de c5,br5, S6rbi qi reinfinfarea metropoliei romd,ne coordinate
,,ca libertatea religionard aplicdndu'se in tdte consecinfele ei qi la cu cea s6rb6sc5,, ins6 f5r6 succes.
biserica orientald sd se reinfiinfeze nretropolia greco-orientali ro- Patriarchul Raiacici a cd,utat a zddirnici dorinlele RomA,nilor,
md,n5, de Alba-Iulia, care qi in timpurile cele mai vechi a esistat mai intAiu prin repelitele amd,n5,ri a intrunirii episcopilor in Viena,
pdn5, la finea seculului al 17-lea. Dorinfa Romd,nilor greco-orientali 6r dupdce intrunirea a fost decretatS, 9i impusd, prin un emis im-
din f6rile de cor6n5. ale Austriei pentru restaurarea vechei lor p6r5tesc, patriarchul a cS,utat prin protragerea discusiunilor a
metropolii cle Alba-Iulia nu este, precum dic coutrarii Rom6,nilor face imposibilS, pertractarea cestiunei despre o rnetropolie romd,n5,
qi ai bisericii orientale romd,ne, o fantomS, eqit5, din capetele uuor autonomd. De cdte-ori ac6st5, cestiune a fosb atinsS, qi provocatd.
corifei rbm6,ni, ci este un drept nedisputabil, eserciat in timp de episcopul $aguna in mod incidental in cursul desbaterilor re-
de l5 seculi. Dupd restaurarea acestui drept nisuesce fie-care feritdre la alte obiecte, totdeauna patriarchul sdrbesc ca preqedinte
Rom6,n ortodox din Austria, precum se pdte vod6 at6,t din peti- a sciut in o form5, s6u alta sE o abatd, dela ordinea pertractdrii-
fiunile deputaliunilor romA,ne, precum qi din protocolul sinodal Astfel la consultirile dela 4 Novembre 185O din incidentul
aI eparchiei orLodoxe romd,ne a$ternut pe calea tnaltului guver" cLesbaterii asupra numirii bisericii gr.'or. clin Austro-Ungaria a pro-
nament Ia lnaltul rninisteriu pi din petiliunea dela l.O Aprilie 1860 pus episcopul $aguna a recura la regim, nu numai in privinla nu-
cornpusS, pe basa acestui protocol qi agternutl tot pe acel canal mirii corecte a bisericii, ci qi in privinfa altor gravamine ale bise-
la Prea inaltul Tront(. ricii qi fic6nd o consemnare a acelora in punctul 6 propune, a se
In urma acestora $aguna merse la Vieua la aga {isele con' face o representaliune la regim pentru incuviinfarea uuei metro-
ferinle episcopesci qi participe, la ele ilin 16 Octobre 1860 p[nl polii pi pentru RomA,nii greoo.orientali din Ausbro-Ungaria, care
la 3 Iuliu 1851. Despre aceste qedinle episcopul $aguna a purtat sE fie coorclinatd, cu cea s6rb6sc5,. Depi propunerea episcopului
un diuar, in care Qi de di a insemnat decursul consultdrilor, t) $aguna pentru a face la reginr representaliune qi in privinla altor
,,despre cari ahAta se p6te cfice cd, au fost sterile 9i seci, ch, epis' neajunsuri in bisericd, ln principiu a fost acceptat5, d'e couferinfa
copatul lntrunit in loc s6 reguleze organisafiunea bisericii dupd, episcopilor qi s'a decis, ca dupi resolvirea punctelor luate in pro'
referinfele ei diu afar5,, ce le reclama diferinfa d,e nafionalitate, graurul conferinlelor sd se ocupe conferinla pi cu resolvirea altor
au consumat timp de 9 luni cu disculiuni pulin folosit6re despre gravamine, totuqi episcopul $aguna, prev6{6nd c5, acestea nu vor
cestiuni secundare, precum despre rehabilitarea lui Platon Atanaf- ajunge la pertractare din causi c5, patriarchul preqedinte nu voia
chievici iu scaunul episcopeso de Bacska, organisarea consistoriului, sd se atingd cestiunea despd,rfirii ierarchicb cerute de Rom6,ni, de-
dotaliunea clerului, organisarea s€minarielor qi a invEfd,m6ntului olard, in conferin!5, cd cu finea lunei lui Novembre voiesce sE se
preste tot, cestiuni qi acestea de mare trebuinf5,, cari insi ne' intdrcS, acasd. Conform acestei declarafiuni ddndu-qi la 16 Novem-
-
fiind pregS,tite de ajuns incd inainte, au ingreunat qi au lungit bre pirerea sa asupra punctelor din program in scris tle a drep'
firul d.esbaterilor rEmase ffud resultatul d.orit". Episcopul $aguna tul la ministrul de interne, Ia 17 Novembre a lnaintat la acesta
mult s'a silit a aduce aceste consultXri la un curs normal qi mai cerere pentru a fi dimis acase,. Ministrul, bine informat d.espre
ales a pune in discusiune oestiunea desplrfirii ierarchice a Rom6,' nemulldmirea lui $aguna cu decursul conferinlelor qi mai ales
sciind, ce-i zace lui mai tare la inimi, a poftit pe $aguna a mai
t) A se verl6 acest {iuar in: Documeu.ole pentru limbl gi istoli[ de Dr, llslion Pulcariu rdm6,n6, cd,ci regimul va conferi cu el deatlreptul in causa bise-
tonul I. pag. 269-313. ricii din Transilvania
-118- -119-
Adresa dela 16 Novembre 1850 a episcopului $aguna citr6, membru al conferinfelor se bolnivi la Viena, $aguna de nou rugA,
ministlul de interne se estinde mai intA,iu asupra gravaminelor bi- pe patriarch a se lua disposiliunile de lipsi. pentru intregirea epis-
sericii gr.-or. din Austria qi mai ales ale bisericii ortodoxe romdne, copiilor vacante, acum sporite incd cu una. X'iind-c5, t6te acestea
cuprinse in 9 puncte, intre cari cel din urmd, se refere la reinfiin- episcopii vacante stau in maioritate preponderantS, din Romd'ni,
farea metropoliei romdne, ce cu provocare la petiliunile de mai la pertractarea intregirii lor nu se putea incungiura cestiunea des-
nainte $aguna o reclamd de nou in interesul prosper5,rii culturale pertrUi ierarchice. Ac6sta sciindu'o bine patriarchul nu a dat loc
a R,omdnilor, dupd ac6sta revenind asupra punctelor de program cestiunei acesteia nici de astidati.
aI conferinfelor episcopesci iqi dd opinia sa pentru deslegarea no- O diferinli intre episcopul $aguna qi patriarchul se mai uS"scri
roc6sd a problemelor cuprinse in program. qi de acolo ci Ia sedinfa din 23 Martiu, $aguna nu fu invitat a
De aci incolo episcopul $aguna s'a m5,rginit in conferinle pe parbicipa, ceea-oe patriarchul motivA, cu aceea c5, $aguna gi-a dat
lA,ngi aceea ca conclusele, ce s'au adus in diferitele obiecte sE nu iEspunsul sEu la punctele din program la ministrul deadreptul'
preocupe in mod nefavorabil bestiunea reinfi.in!{rei metropoliei ro- in ac6std qedin!5, a venit vorba qi despre metropolia rom6.nd'.
mA,ne. Aga d. e. f6c€nd conferinla propuneri in privinla tipHririi Episcopul Bucovinei a luat in apS,rare cererea Ronrd,nilor decla-
cdrfilor bisericesci (liturgice) qi pentru infiinlarea unei tipografii rA,ndu-o de o cerere dr6ptd.. Patriarchul qi de astS,datd curmb, dis-
la metropolia s6rb6scX, din Carlovi!, spre acest scop $aguna a pro- cufia asupra acestui obiect pun6nd la ordine continuarea operatului
pus, ca acest punct din propuneri sd se lase afard, nefiind lnc5, re- despre organisarea consistoriului.
solvitd cestiunea ierarchicd, intre Rom6,ni qi S6rbi; tot din acest Episcopul $aguna dimpreuni cu episcopul Dalmaliei neparti-
motiv a propus in cestiunea tipiririi cdrlilor bisericesci, ca de pe cip6,nd la qedinla din l-0 Maiu fd,curE, patriarchului declarafiunea
f6ia, ce cuprinclea titlui c[rlilor romA,nesci sE se lase afarl cuvin- cd, dupi-ce patriarchul prin modul sEu de procedere in conferinle
tele: ,,Patriarchatul din Carlovif", aduc6nd gi aceea inainte, c5, i-a redus pe am6ndoi la o posifiune pasiv6, nu voesc sd mai par'
patriarchul in cerculariul seu din 27 August 1860 c5,tri diecesa ticipe la conferinf,e qi la
provocarea patriarchului dddurS, ac6st5,
Aradului dupi mdrtea episcopului Gerasim Raliu cu nedrept se declarafiune pi in scris mai adaug6nd qi aceea, c5, nu voiesc sd
numesce ,,patriarchul intregei biserici din Austria", o numire recun6scd de ale sale propunedle ce se vor ascerne d'in conferinfe
care vatdmd, simlemintele Rom6,nilor; in fine tot clin titlul cflrfilor ministrului ca obligatdre pentru intr6ga bisericd gr'-oriental5, din
liturgice rom6,nesci a dorit $aguna sd se pt6rgd, cuvintele: ,Cu Austria, pentru cd, acelea nu sunt dupd can6ne gi trebuinlele
binecuv6ntarea Sfi nleniei Sale patriarchului s6rbesc, archiepiscopu- bisericii. in urma acestora $aguna d6,ntlu'${ raportul s6u cerut
lui qi metropolitului Iosif". de urinistrul cultelor in privinla resultatelor conferinlelor p5,n5, la
lnci o incercare a mai fX,cut episcopul $aguna a aduce in 15 Maiu, iqi cerri voi6 a se lntdrce in eparchid, I cu toate acestea
curgere cestiunea despdrfirii ierarchice de S6rbi qi a metropoliei Ia recercarea ministrului, mai rdmase inc5, pA,u5, la 2 Iuliu' Pre-
romA,ne. Incident la acdsta i-se dd,dir in consultd,rile dela 17 Mar- sent6,ndu-se la ministrul, acesta ii descoperl, cI va insS,rcina pe
tiu 1851, cdnd se atinse cestiunea intregirei episcopiilor vacante patriarchul sE lini la Viena sinod pentru alegerea episcopilor din
(Aracl qi Verqef). $aguna insista cu tot adinsul, ca sE se pertrac- diecesele vacante. ,,Cu acesteatr, {ice $aguna in diarul s6u ,,se
teze cu urgenfX, obiectul acesta, din care caus5, ajunse cu pa- lnoheiarl conferinlele episcopilor qi fie'care episcop, cu cunoscinlX,
triarchul in conflict flagrant. int6mpld,ndu-se la 22 Martiu 1861 qi sim! de ruqine s'a intors acas[ nemdng6iat d.in causa celor
nrdrtea episcopului din Timipdra, Pantelemon Zsivkovici, care ca int6mplate(.
LL?0_ -rzt-
in fine rEspunsul la a treia intrebare resultS' din espunerea
Sub ast-fel de impresiuni despre conferinfele episcopesci tinute
laViena, a adresat episcopol $aguna ministrului la 20 Aprilie
1851' istoricd, despre metropolia Romd,nilor. care mulfi seculi a esistat cu
ior."ltimpcd,nclconferinfeleerauintreruptedincausasErbdto- sediul in Alba-Iulia; resultd, din candne, cari prescriu, cd o metro-
rilor sfintel,or Paqci, ,un memorial, prin car:e llmuresce cererea polie suprimatd prin. prigoniri din afard sE se readuc5' in dreptu-
poporofoi romd,n de legea r6s5'rit6n6 . din monarchia Austriacb' i.itu ,"1" ; resultd- pi din pracsa bisericii, ce autorul memorialului
pentru restautarea 'uetrJpohei din privinfa ,'dreptului canonic
qi a o ilustrdzd, cu mai multe ecsemple; acel respuns este, cd' cererea
in bro'ur', in limba Romdnilor de atA,tea ori repefitd', pentru reinfiinlarea metropoliei
ir".r"f bisericesciu. in aiest memo.ial tipdrit o
de vedere lor nu numai este indreptifitl qi cuviinci6s6, dar5' implinirea ei
iomd,nd, qi germdnd desl6gd' trei intrebdri din punct
ar"ptioi-canonic qi ad'ec6: a) Ce 4ic can6nele' ln deobsce cu insemn6zd pacea bisericii, carea va av6 urmS,rile binecuvantate
"t
frioite la metropolifi. b/ Ce fel de indatorire are dupd candne o pentru cultura religidsd-moral5, qi pentru bundstarea rnateriald. a
t-etropolie invecinatd, fa!6 cu altd metropolie asemenea invecinatS" Romdnilor de religiunea orientalS,.
se a,fl5, in prigonire qi c/ Avem noi Rom6'nii de legea
"aoa ""ertu
drept cle dela Maiestatea Sa lmpd'ratul restau-
4. Sino&tl electoral d'in Carlouip, dela 10 Nouembre 1852'
r6sirit6nd " ""t"
rarea metropoii"i rr6.t e apuse in utma prigonirilor' Prin Acest sin<_rd. insemn6zd, un episod prea lnsemnat qi caracteristic
citarea
IroJrr"rot cirespund6t6re la deslegarea problemelor puse dooumen' iD fasele de desvoltare ale despdrfirei ierarcbice, de aceea meritd,
iite privire ja intrebarea d'nt6'iu, cX' episcopii fie-cd'rei na[iuni a forma un capitul separab. Episodul insugi se termind' cu un de-
"otiebue s6 aib6 metropolitul lor qi altu-i rnetropolit nu-i esbe sastru pentru patriarchul sorbesc, Iosif Raiacici, qi cu un triumf al
i"""*l metiopoliei sale qi a se amesbeca in afa- sausei romd,neqci. Precum s'a putut ved6 din capitulul precedent,
iertat a trece margrnile
cerile altei metropilii, chiar d6c5' ambe metropoliile s'ar afla in episcopul Andreiu $aguna a staruit in conferinfele episcopesci din
-"r"*plol statorit ln sinoclul al 3-lea ecumenic' Viena de repelite ori a aduce in curgere. alegerea de episcop la
acelaq stat, dupd
i4x, a" metropolia Cyprului, care dup6 supunerea i". o:1." po-litice episcopiile vacante a Aradului, a Verqefului 9i a Timiqdrei.
ir'rteparrito.iot eotio"niei voia metropolitul din Antiochia s6 qio Creqtinii din aceste trei episcopii fiind in preponderan!5, nume-
-sinod
,oboriioere' Sfinlii pirinli dela numitul prin canonul 8 au ricd, de nalionalitatea rornan-i, $agona afld, ia intregirea acestor
^

oorit ac6sta fS,cOncI-hotdrirea sinodului normativi pentru intr6ga eparchii un teren nou de a solicita resolvirea cererilor Roma,nilor
iit"tf"e. Erd d6cd, cu privire la intrebarea a doua s'ar int6mpla'
metropolitul
privitdre la despS,rlirea ierarchici de S6rbi 9i la reinfiinfarea me'
ca o metropolie sE fio sub g6ne prigonith' qi lipsitd' de tropoliei romdne. Eparchia transilvani,, in ce'privesce pe episcopul
aceea in cele ei, ajunse incd in anul 1809 prin resolufiune lmpdr5,t6scd, la at6,ta
s6u, metrop-olitul invecinat e indatorat a ingriji de
sufletesci,darindatil-cetncet6z[g6nele,metropolit'ulinvecinatnu independenli de icrarchia s6rb6scd,, ca episcopul ei sE fie ales de
numai c[ nu mai are tlreptul a incleplini trebuinlele bisericeqci' cEtrd, clerul diecesan dintre candidafi din sinul eparchiei, adecb
dariaqiconlucraqiaajutacametropoliainvecinat[s6.picapete Rorndn. Tot asemenea cA,qtigase qi eparchia Aradului ceva mai
metropolitul sEu. Fic6nd apoi aplicalia prescriselor acestora.cano- tA,r{iu dela impEratul Francisc L, dreptul de a av6 episcop nu-
fafd' de mai pe un nS,scut Romdn; 6ri in instrucfiunea' ce se didu acuma
nice in referinlele bisericeqci ale Romanilor din Austria
ierarchia sorb6sc5, conclude, c5' inpotrivirea metropolitului
s6rbesc' pentru lntregirea scaunelor vacante clela Timiqdra pi V6rqef, s'a
qi con' prescris anumit, ca candidalii la aceste episcopii sd cun6sc5, per-
ca RomAnii s6-'qi capete metropolitul lor este anticanonicd
turbd pacea qi liniscea bisericii' fect limba roml.n6,.
16
_ 123 __
-t22-
$aguna voia in sinotlul electoral s6 provdce o discufiune mai infdfiqat la acel sinod, dard, fratele tlin Bucovina nu' Presenfa mea'
profundd qi sE impingi spre deslegare cestiunea metropoliei ro' la sinod a fosb episcopilor sorbi un os in gdt 9i frum<-ls m'att scos
md,ne. Patriarchul s6rbesc presimfind aceste intenliuui ale lui $a' pe mine din sinod, sub cuvont c[ eu nu sunt ales prin sinod ci
irin ,ep.erentanfii preolimei n6stre din Ardeal, 9i in sfdrqit, ei
guna cu tob prelul s'a ferit a da prilegiul dorit de $aguna, qi de
cd,te-ori $aguna in conferinfele episcopesci din Viena, a iusistat io*oi ata m6 ar put6 sd mE prim6scS' la sinod, c6'nd Maiestatea
a se liud sinod electoral, de at6,tea-ori patriarchul sub un pre- sa ar garanta, c5. qi urmitorii mei se vor alege pe viitoriu prin
tecst s6u altul nu au clat ascultare cererei Iui $aguna' C6,nd era sinod, dar5. nu prin preofime. Comisariul impdrdtesc la sinod au
sE pXrdsdscd $aguna d.in ac6st5, causi conferinfele, minisbrul l-a fost locotenente-maregal conte coronini, in a c[rui present[ s'a in-
refinut cu plomisiunea, cd va dispune linerea sinodului electoral; t6mplat ac6std, oposiliune qi fiind-cd el clin causele lui, ca ultra-
6r[ la incheerea conferinfelor, fdrd sE fi urmat ceva in privinla *ootuo, cunoscute, nu a st[ruit a susfine poluDca naiestaticd, ci
convocirii sinodului electoral, ministrul a promis lui $aguna cu indirecte vrea sE producd. in fratii noptri bdnd'feni nemulf5'rnile
ocasiunea depirtErei acestuia din Viena, c5, va ruga pe impEratul cdtr5, episcopii s6rbi qi prin aceia a-i indemna la unafie, am in-
a demanda in timpul cel mai scurt, ca sE se intrunoscS. sinoclul sinuat eu protest cdtri Maiestate, desfd,qurand sinod,ului tactica cea
episcopilor pentru alegerea episcopilor la Aracl, Verqef gi Timipdra, p5gubit6re, din care vor put6 urma resultate trisbe pentru biserica
ceea-ce abia dupd un an a, urmat. faf6 de naliunea romand, qi am pdr[sit sinodul dimpreuni
Guvernul lErei cu datul de 21 Octobre 1852 Nr. 191 aduce cu Carlovilul qi am ascernut Maiest[fii cele int6mp]ate cu mine
"OJt.e

la cunoscinla lui $aguna hdrtia ministrului cle culte din 12 Oc- la sinod.
tobre Nr. 4109, dup5, care Maiestatea Sa cu datul Carlstadt 5 Oc- Acinupotretdc6oepisodd,qi.adecdcd]dtorindlaCar.lovif
tobre a dispus linerea sinotlului episcopesc electoral la Carlovi! amajunslaNeoplantaqiacoloodiamzd,bovitlaepiscopulPlaton.
pe cliua de 8 Novembre 1852, Ia care are sd intrevind, ca comisar Audind acesta preofimea locali, au venib s6-mi fac5. curtenire, cu
imperdtesc guvernatorul Voivodinei sorbesci, contele C^oronini Cron- care prilegiu am observat, cd, nrd surprinde atenliunea lor docu-
berg qi la care este chiemat qi $aguna a participa' Io u"-a a"e- mentate cd,tr5, mine, de 6re-ce voiu s6 crecl c5, domnialor cunosc
steia $aguna face cunoscut guvernului din Sibiiu, cX, va merge pe broqura vienezd, din anul trecut 1851, uncle patriarchul m6 descrie
Qiua ficsatd la Carlovif, ca sd participe la alegerile de episcopi tn
pe mine de un om fudul qi necred.incios bisericei n6stre, mai
scaunele vacante, observA,ncl cd, aqt6pt5, s6-i sos6scd pilni la tim- cleparte cu at6,t mai mult presupun ci domnialol cunosc broqura
pul de plecare qi o invitare speciald, la sinocl din partea patriar- o"""u, de6re-ce in acest an, la 1852, s'a tipdiit aceea la Neoplanta
insd, uu a urmat. Tot deodatd fiind-cd, se lE'fise qi in limba s6rb6sc5, etc. Preolii aceqtia, in fruntea lor 9i proto-
"holoi, """"-""
vorba in diecesa sa, cd, el ar intenliona sd m6rgX, episcop la alt6' popul stamatovici
- un s6rb ultraneu ruqinali fiind de caracterul
-
diecese, din cele vacante, a lncunosciinf,at pe protopresbiterii die- meu resolut, au mlrturisit c5. cunosc aoel pamflet qi cX' ei tocmd'i
cesani, cd, acele sciri nu sunt adev6rate. de aceea au venit spre curtenire, ca in faptd' sE arate cd' denqii
osandesc tot cuprinsul lui qi cd, ei ca foqtii mei clerici din carlovi!
Despre cele int6mplate Ia acest sinocl scrie $aguna ln me-
m6 cunosc de un birbat credincios qi zelos in cele ale bisericii 9. c. I."
moriul slu inedit urmd,tdrele: ,,in tdmna anului 1852 resolvind Ma'
iestatea Sa finerea unui sinoal la Carlovi! pentru alegerea episcopilor IncS afld,ndu'se episcopul $aguna in Neoplanta a adresat cu
nostri din Timiq6ra, Verqef pi Arad, au demandat, ca la acel sinod datul 11 Novembre 1852 comisariului impdr6tesc la sinod, conte
rU ia parte gi episcopii rom6,ni din Ardeal qi Buoovina' Eu mE am Coronini, o hArtie, prin care provocdndu'se la dansul ca martor al
16+
-125-
celor int6mplate, declari procederea patriarchului $i a sinodului fatb benignam dispositionem ad. ordinationem Nostram pro ratione
de el de ilegal5, qi anticanonici gi c5, recurge la Maiestatea Sa. temporis instituendam clementer decrevimus(t. Nu mai pufin a
Patriarchul a insistat pe ld,ngi pbrerile sale qi dupd-ce la protestul comis patriarchul qi sinodul v[t5,mare de can6ne, cdnd a eschis
sEu contra particip6rii lui $aguna in sinod au urmat rEspuns dela din sinod pe unii episcopi, cari se lin de aceeaqi provincie metro-
ministru de culte, prin care de nou se pronunfS. penLru participarea politan[. ,,Din int6rnplarea ac6sta ardtatd cu profundS, supunere'
lui $aguna la sinod. Contele Coronini a voit s6 induplece pe $a- se dice in adresd c5,trd, Maiestate, se vede c5, ierarchia s6rb6scd,
guna s6-qi validiteze in scris pirerea sa afar5, de sinod in privinfa foloseste iurisclicliunea preste Rom6,ni, la care de facto au ajuns
candidafilor apfi pentru episcopii dard $aguna nu se invol in inlelesul privilegiilor sOrbesci, 9i spre scopuri nalionale qi nu ilup5,
la ac6sLa.
- prescrisele canonice qi in spiritul iubirei creqtinesci. Ac6sba i-mi
"
Intorc6ndu-se apoi acas5, $aguna aclrosi, cu datui 24 Novembre d5, indemn a m6 apropia de treptele tronului impdr5,tesc qi cu t6t5,
acelaq an o pldngere motivatd c6,tri Maiestate contra patriarchului supunerea a md ruga: Maiestatea Vdstrd prin a cdrui prea inalt5,
s6rbesc qi o representafiune energic5 cfltri minisbrul de culte, con- dreptate supuqii Rom6,ni au fost eliberali de jugul privilegiilor
tele Leo Thun, pentru purtarea v5,timdb6re, cu care a fcrst tnt6m- politice, sE V6 indurafi a aprelia cu inimd pdrint6scd, recursele
pinat la sinodul din Carlovif,. Pornind $aguna in ambe aceste acte Romd,nilor pentru infiinfarea ierarchiei lor proprii qi prin un enunliat
dela faptul, cd ministrul Maiestilii Sale I'a invitat a participa la sino- prea inalt s6 o eliberafi prea grafios de apdsarea biseric6scS. a
dul din Ca,rlovi! qi cd, d6nsul a urmat ordinului Prea inalt al privilegiilor s6rbesci(.
MaiestS.fii Sale, cAnd s'a presentat in sinoclul din Carlovi!, descopere in adresa c5,trd, ministru in acest obieot din aceleaqi motive,
supErarea sa, c6ci patriarchu! s6rbesc, cu provocare la privilegiile cere $aguna anularea sinodului ilegal finut in Carlovif la 8- 1O
nagiunei s6rbesci, l-a eschis dela sinod pe el, pre episcopul Bu' Novembre, aduc6nd la cunoscinfa ministrului, aroganla vdt6m5't6re
covinei gi pre episcopui Dalmaliei. La ac6std, eschialere s'a finut a patriarchului, care ficut atenb de comisariul tmpErdtesc la ur-
patriarchul qi sinodul din Carlovi! inttreptS,fit, pe basa unei in- meri, au r6spuns cd Maiestatea Sa impdratul este domn preste
terpretd,ri greqite a clecretului cancelariei de curte unguresci Nr. voinla lui, dard, nu qi preste consciinfa lui ! Afard de aceea despre
4428 din anul 1786, dupi care episcopul Bucovinei qi al Ardea' cele'ce aveau sE se intdmple in sinod la 10 Novembre s'a anunfat
lului participl, in acel an la sinoclul episcopesc ln ,Carlovif in cu o di inainte, adecd in 9 Novembre ln f6ia s€rb6sci dinBelgrad,
t6te afacerile afarX de acelea, ce cad in cadrul privilegiilor na- probabil cu scop, ca triumful patriarchului s6 fie cu atA,t mai mare
liunii sOrbesci. Este evident cd alegerea episcopilor este o lucrare ln ochii poporului s6rbesc.
generald a bisericii, dari nu obiect special al naliunei sOrbesci; Decepfiunea nu a int6,r{iat ins6 pentru patriarchul, c5,ci dup5,
6rd, in casul de fb!6 fiind in cestiune alegerea episcopilor a trei rescriptul ministerial d.in 5 Septembre 1853 Nr. 170 comunicat
eparchii, ai cdror credinciogi sunb in preponderanf[ romA,ni, cu at6,t episcopului $aguna prin guvernul !6rii sub Nr. 261 din 17 Sep-
mai pulin p6te fi admisd, altd, interpretare a acelor privilegii. in tembre acelaq an, Maiestatea Sa prin emisul din 9 Martiu 1863
purtarea patriarchului se cuprinde qi o v6ti,mare a dreptului suveran a aflat purtarea patriarchului s6rbesc, Iosif Raiacici, in contradicere
al Maiest[fii Sale, care, chiar d6cd, ar sta interpretarea privilegiilor, cu ordinafiunile, esistente qi cu voinla pronunfati a Maiestd,fii
cum o face episcopatul s6rbesc, are d.reptul a cleld,tura acele d'repturi, Sale qi a demandat, ca patriarchului pe l6,ngd. ar5,tarea netemei'
d6c6 pentru alfii sunt neclrepte -- cu atA,t mai v6rtos cu cdt in niciei obiecliunilor lui, sE i-se aduc5, la cunoscinld displ5,cerea
insuqi privilegiul din 1695 se dice espres: nl. - usque ad' ulteriorem Preainaltd,; tot odati a se lua disposifiuni, ca pe viitoriu astfel d'e
_126_ -127-
aroga,ni5, s6 se infr6,neze. Acestea dispune ministrul a se ad'uce la cL care-va din episcopi nu a venit la sinddelo electorale, s6u nu
cunoscinla episcopului $aguna ca resolvire a pld,nsorilor sale aqter- a fost in vre-un cas convocat, de aci uu se p6te trage consecint'e,
nute la inaltul loc cu datul 24 Novembre 1852 Nr' 320 pe lA,ngi pentru-c5. legile qi nu indivi{ii, qi diregd,toriilo, cari stau sub lege,
cornunicarea pi a unei copii dupd, emisul ministerial din 16 Martiu au s6 serv6sc5, de cinosurd,.
1853 Nr. 1181 indreptat citr[ guvernul s6rbo-banatic, prin care Patriarchul se prov6cd, pentru legitimarea procedurei sale la
se aratd, netemeinicia obiecliunilor patriarchului Ia apd,rarea pro- linuta episcopului Transilvaniei Nichitici in sinodul din anul 1786,
cedurei sale necorecte. care a asistat numai la acele qedinfe, in cari s'a desbd,tut despre
Cuprinsul acelei copii este urmd,torul: ,,Din pertractirile sino' reducerea nurnErului sErbdtorilor, dard, s'a deplrtat dela aoele ge-
dale privitdre la intregirea scaunelor episcopesci vacante a afat clinfe, in cari s'a tractat de alegerea episcopilor in scaunele, ce au
Maiestatea Sa, ci patriarchul Raiacici a esceplionat in sinodul elec- fost atunci vacante; pe nedrept ins6, c6ci problema acestui sinocl
toral clreptul de votare al episcopilor din Sibiiu, Cern5,uf qi Zara' din capul locului era alegerea episcopilor, qi spre acest scop s'a
Purtarea ac6sta se impotrivesce oronduelilor esistente 9i voinfei convocat la acest sinod Nichitici chiar la intrevenirea rnetropoli-
Prea inalte esprinrate la convocarea sinodului, pent'ru cd episcopii tului. in faptd, el a participat la sinod qi indreptS'firea lui a par-
din sibiiu 9i Rddduf, (mai tdrdiu cernSu!) prin clecretul maiestatic ticipa la actul alegerii nu s'a escepfionat s6u tras la indoiall, de
din 1783 s'au subordinat metropolitului din carlovi! qi sinodului aclunarea episcopilor. Episcopul Bucovinei din causa etd,fii iuain-
archiepiscopesc in tdte afacerile dogmatice qi bisericesci qi prin tate a fost dispensat a participa. D6cb Nichitici s'a abstinut dela
decretul din 9 octobre 1783 s'a qi ordinat acelora a se presenta votare, a fdcut ac6sta nu diu causd, cL ar fi recunoscut neindrep-
la sinod. Ldrgirea ac6sta a iurisdicliunei metropolitane s'a esprimat talirea sa la ac6sta, ci din caus5,, ci el se ruga-se pentru strimu-
cu privire la episcopul din Cern[u!, de repelite-ori in planul de tare Ia una din episcopiile vacante din Ungaria qi de aceea s'a
,"g,ll*r" ai bisericii din Bucovina dela 26 Aprile 1786, capitulul relinut dela eserciarea dreptului de votare din propriul indemn, in
IIi S. b4 qi prin decretul cancelariei aulice din 13 Decembre 1788 interesul nepreocupaliunei la darea votului, preoum s'a intomplat
qi la sinod.ul din urmd,, cd, episcopii din Carlstadt qi din Pakrabz
N". at8; deasemenea gi episcopul din Sebenice (mai t6'rdiu Zara)
intocmai ca acel din cern6u! prin manifestul din 29 Decembre au repS,qit din sinod, fiindci se ruga'se pentru strhmutare la una
1828 qi prin decretul imp6rdtesc din 19 Martiu L829 s'a subor' din cliecesele vacante(.
dinat iurisdicliunei bisericesci a metropolitului. Deci fiind-cd, dupd, Ca episod la aceste int6mpld.ri, cari dendtd, un triumf al causei
prescriptele canonice tofi episcopii unei provincii metropolitane romO,ne raportat prin dibdcia qi tactica episcopului $aguna fa!5' de
^au
s6 participe la sin6d.ele electorale, la intrevenirea metropolitului patriarchul s6rbesc urm6zX, aici qi insemndrile Iui $aguna din me-
s'a qi iispus cu decretul din 13 Martiu 1786 cd numifii episcopi moriul s6u inedit despre intompldrile anului 1853: ,Maiestatea sa",
ou fost convocafi la sinod cu vot in tdte obiectele bisericesci cu scrie $aguna, ,,s'a indurat a'mi da conrpldcenfa prea inaltd pentru
oscepfiunea acelora,, cari se reduc Ia privilegiile nafiunei ilirice din purtarea mea in sinodul Carlovilean din t6mna anului 1852 (a se
Ungaria, Intre acestea ins6 nu se numErd alegerea episcopilor, la ved6 Nr. cons. 1001), 6rd patriarchului Raiacici a i-se vesti ne'
caro sunt ln drept a participa toli episcopii provinciei metropo- pldcerea prea inalti dimpreuni cu episcopii s6rbeqci qi in fine a
lit'no; clin acesle motive s'a qi dispus prin decretele prea lnalte denumi de episcopi pre cei aleqi in acel sinod qi adecd' pre archi-
rlin 20 qi 28 Iuliu 1790, ca tofi episcopii s6 .ia parte qi la alegerea mandritul Bezdinului, Maqirevici, la Timiqdra, pre archimandritul
Inotropolit,ului, co qi dup6 aceea s'a urmat. Eri d6c5' s'a furtomplat Cruqedolului, Procopiu lvacicovici, la Arad 9i pre archimandritul
w
I
f

t
i
-128-
patriarchul s6r'besc, Iosif Raiacici qi alfi episcopi qi fruntagi, cari
Ilodogului, Emilian'Kuog"l"tr, la Verqe! qi atunci fostul adminis- I
se mai aflau pe atunci in Viena din partea s6rb6sc6. Despre aceste
trator al eparchiei Aradului, Patriciu Popescul, a fost strxmubat
I
consultdri qi conf'erinfe dd, episcopul $aguna in punctul 23 aI clia-
de archimandrit la mdn5stirea Ghergeteg in sirmiu, carele numai riului sEu I) cea mai fideld ic6n5, in urmdt6rele:
din aceea causl au cd,dut in disgrafia regimului, cd'ci au primit i ,,Luni in 20 funiu cdl. nostru sosl laViena patriarchul gi rne-
in biserica n6str6, pre un preot unit dupi tipic, precum i-a po- t
tropolitul Iosif Raiacici qi s'au sd,ld,gluit la otelul ,,Maiselu. Marli
runcit patriarchul sdrbesc, carele apoi a fost apa fdr5' de suflet ! in 21 Iuniu mi-a thcut curtenire gi am infeles dela el pricina ve-
incat in Ioc s6'l fi apreciat pre Popescul pentru ortodocsie, au t) nirei sale la Viena, cd adecd va sd se pl6,ngd, impEratului peubru
spriginit pre regimul ultramontan cu vdtd,marea bisericei n6strett. t nedreptdfile, cari le iscusesce ierarchia din partea unor amploiali
de frunte, precum a ministrului, conte Thun qi fostul gurzernator
rfl Anii l86O-la7O. I
al Croaf,iei, contele Coronini. Patriarchul a avut audienld la im-
1. PaSi,i' i'nnoifi pentru reOnf;i,nlarea metropoliei' pdratul Joi in 23 funiu 9i lntre altele a cerut voie dela Maiestatea
Sa de a put6 agterne o petifie cu episcopii qi consilierii impe-
Causa metropoliei gr. or. rom6,ne, pentru care 12 ani fdri re'
I
riali, cari se afld, de fald Ia Viena qi adecE, cu episcopii dela Bu-
sultat luptard Romd,nii ortodocAi din Austro'Uugaria intr6 cu anul I covina Eugenie (carele in tr6ba noului lor gimnasiu din Suceva
1860 in iasi nou5,, mai favorabild, produsd' de clderea regimului qi a iconostasului pentru biserica lor catedrali din Cernd.uti se afla
absolutistic de stat. Cel mai de apr6pe impuls puternic pentru sc6- I
la Viena), dela Tirniqdra, Sarnuil Magirevici gi cu mine, apoi cu
terea ei din stagnafiune qi apropierea ei spre favorabild' deslegare dornnii Andreiu Mocsonyi din Binat qi Baronul Petrino din tsu-
i-i tlddur5 cei trei senatori imperiali de religiunea gr' or' denumifi covina, ambii consilieri imperiali.
cle lmp6ratul in 1860 in pers6nele episcopului Andreiu Baron de
Nicolau gi Baron Petrino, ca Patriarchul gi-a compus o petifie qi a chiemat in 28 Iuniu la
$agon'a, Andreiu Mocsonyi cle Foen sine pre diqii trei episcopi qi pre cei doi consilieri imperiali la
rep"resentanli ai Romdnilor din Transilvania, Banat qi Bucovina' I
consultatie. Aci s'a procetit conceptul compus de cd,tri patriarchul
Episcopul $aguna, denumit fiind de senator imperial estraordinar I sOrbesc, carele numai pe episcopul Timiq6rei l-a mulfdmit, 6rd,
prirr Uiietut dL mdnd imp6rdtesc din 29 Aprilie 1860, se presentA' pe cei-alalfi nici decum, pentrucd, era intocmit intr'un infeles, care
ia Viena pe terminul por d" 29 Maiu pentru deschiderea consi- I
dup5, convingerea episcopilor qi consilierilor de nafia rom6,nd, este
liului imferial inmulfi[ qi participd,ncl Ia gedinfe p5'ni la mijlocul spre vitd,marea candnelor gi a obiceiurilor,. ce le-a avut nafia
luiSeptembre1860apd,r},cumultS,bdrbdtieegalaindroptdlire I rom6,ni, din vechime ln viala sa din afard biseric6scd. qi adecd,
natrional[ a RomA,ni]oi din Austria. Pre lflngd' causa nalionald' nu I conceptul sus atins cuprinclea in sine 1. o rugare peutru centra-
mai pufin preocupa pre episcopul $aguna cestiunea retnfiin$drii lisafia str6,nse, a bisericii intregi, d,ela care sE atdrne iurisdiclia cea
metripoliei-rom6,ne qi despdrfirea ierarchicS, de c6tr5, Sdrbi. Spre t
mai inalti asupra tuturor eparchiilor gi a fondurilor tuturor epar-
*"opoi acesta in confeleg"t" "o ceila$i doi consilieri imperiali' chiilor gi centrul ei sd fie Carlovilul qi sinoclul de acolo, in care
I
Anireiu Mocsonyi cle Foen qi Nicolau Baron Petrino conferird cu sinod sd se al6gd, toli episcopii; 2. rugare pentru linerea sino-
1) ln insemnbrile sale despre anul 1850 dospre sinodul clin Arad $aguna mai-{ice
patriciri popescul urm[t6rele: ]iu nult ctupl acest sinod lepausl episcopul Geruin Ra{iu al
despre f dului cu tofi episcopii din Austria, care sinocl s6 hotdrascd obiec-
bun t) A ao ved6 diarol cleapre consiliul imperial innul{it din anul 1860 de episcopul Andreiu
Aradului gi 6e a6ninistrator eparchial s'a ienumit srchimmalritul Patriciu Popescul, 'ontn
gi zelos, dar[ serv necondi{ionat patriarchului s6rbesc R&iacici' Multe bue sfaturi i-an
dat eu Bor. do $aguna ln documento p. l. qi i. de Dr. llarion Puqeriu Tom. I. pag. 320-339.
iui, car'i s€ le fi ascultat, ar fi rdmos de opiscop la Arttl'
I 77

I
I
I
I
lttu"..
- 131 --
telo pentru un congres nafional, carele apoi s6-ar 9i fin6 pe basa cas6depindi,delasinoduldinCarlovifincelebisericesci,pentru
priviiegiilor naliei s6rbeqci qi sE'ar chiema qi ca'fi-va deputafi din aceea a propus lludatul dontn Mocsonyi, ca deocamdat'i
s6 se
lpr."nlit" Ardealului, Bucovinei qi Dalmafiei' Dupd ce s'a procetit c6r5, voie dJa guvern de a se put6 fin6 adunarea obqt6sc5'
bi-
conceptul intreg, carele inc5, qi alte puncte afard de cele pome- seric6scd din t6te eparchiile pi deputalii din padea biserio6scl qi
nite cuprinclea in sine, care eu aci le trec cu vederea' c5'ci au miren6sc5, sd se al6g5, clup5. num6rul populafiei a fie-cirei eparchii'
fost mai pulin insemnate, - Episcopul Bucovinei, Eugenie, nurnai Propunerea ac6sta o a primit qi episcop.ul Bucovinei, baron Petrino
decdt s'a declarat a nu se put6 mullumi nici cu centralisarea qi d"t patriarchul ii episcopul Maqirevici nu I patriarchului nu
nici cu sinodul din Carlovi!,, cici clerul qi poporul eparchiei sale "ir,
iu pie"ot iici esp""sia ac6sta: ,Kirchenversarnmlung'! (conferinfa
doresce o constituire a episcopiei lor dupi can6ne qi cu privire *"rg"t in limba germAnd) qi dicea cd' o asbfel de ad'unare nu se
la impregiuririle locale de acolo, precum gi recdqtigarea averei pOtJ 1lne, dec6,t ,Nafional-Congres" cdci aqa st5' tn privilegiile
si a administrafiei ei iu mAna sa dela guvern' natriei's6rbesci' tlela care el (patriarchul) nu se p6te abate "cdci
Tot in infelesul acesta s'a descoperit qi Baronul Pebrino, ca na$ia I'ar ucide cu Petri."
eparchiot al diecesei Bucovinei, f5,c6nii gi niqce infruntdri asupra Mai departe patriarchul qi episcopul Timiq6rei nu s'au invoit
ptliticei, ce au observat Carloviful p6,ni acum gi dic6nd, c5' buco- nici in aceea, ca preo[ii 9i mirenii s6 se al6g5 dup5' num6rul irn-
vinenii nu au incredere in sinodul Carlovifului, cilei acest sinod, populaliei din fie-care eparchie, ci s6 remd'ni impdrfirea cea de
d.eqi a dat lor p6,n5, acum numai un episcop s6rb, totuqi eparchia pane t"onr a cleputafilor chiemd'ndu-se cAfi-va preoli qi mireni
qi
lor este aqa sdturati cu acest un episcop s6rb, in c6't numai do- 'dio ptrt"t BucoJinei qi a Ard,ealului' Apoi au mai observat aceqti
resc s6 mai aib5, un episcop dela cfisul sinocl, pentruc[ episcopul doi ichierei sOrbi, ed, trebue a se face alegerea episcopilor prin
acesta s6rb a predat bunurile qi averile bisericeqci bucovinene sinod. archieresc' cdci aqa poruncesc can6nele, dar nu prin
eparchii
guvernului civil in administrafie. El, baronul Petrino, mai adause, singuratice, precum ac6sta vr6u sE faci eparchiile romdne I la care
ie ut qi astd.cfi i-qi aduce aminte, cum tatd,l lui in casa propri6 a Ivlolsonyi gi P"ttiIro au rEspuns, ci cl6cd' se p6te face
-
alegerea
infruntat pe episcopul s6rb, anume Vlahovici, pentru aceea cdci metropolitolui s6rbesc prin preofime qi popor' atunci de ce nu
a subscris instrumentul predSrei averii bisericeqci in m6,na guver- ,'r, potO face qi alegerea de episcop romA'n prin cler qi popor?
nului, carele incd qi ast5.{i line la sine averea eparchiei lor qi nu La ci,re au rdspuns archiereii s6rbi, cd' aqa este in privilegiile
vrea ca sE o predea inddrdpt, deqi eparchia a petilionat pentru s6rbesci. La care bar<-lnul Petrino au respuns, cd' d6cd' este asupra'
acdsia. In urma acestora a dis ldudatul baron Petrino, c5' acei can6nelor alegerea episcopilor prin mireni, atunci trebue s6 aibd'
episcopi ai lor au fost mai buni, pe cari dela guvern i'a cipdtat, qi Rom6,nii metropofif pe care preolimea qi poporul s6-I al6gd" 6r
decd,t Lpiscopul acela sdrb, pe care l-a trimis lor Carloviful' De episcopii romflni tU t" prin sinodul acestui metropolit rom6'n'
aceea lucrd acuma eparchia Bucovinei d.e a se organisa potrivit nu aupece am tot tX,cut, "tege
am luat vorba gi am proiectat, cd- este
posifiei sale, ca ea s6-qi al6gx. episcopul sEu qi sd administreze oeaplratA hpsd, linerea unei adund'ri obstesci a tuturor eparchiilor
averea religionard, dard nu sinodul sorbesc dela carlovif. Dupdce din monarchie qi alegerea membrilor acestei adunS'ri dupd numdrul
baronul Petrit o t6te acestea qi altele asemenea adevdruri le'a sufletelor din fie'care eparchie. Pe l6'ngd' t6te cd' noi rom6'nii am
vorbit, qi-a descoperit cugetul s6u qi dl Andreiu Mocsonyi, c[ rnotivat pS,rerile n6stre f6rte bine qi dup6 principiul egalei indrep-
nafia rom6,nd nu se pdte mul!6mi cu cuprinsul disei petifii, cdci ffifiri qi ,t teti"i religionare, totuqi au c6dut acelea in p5'm6nt
doregce a fi coordinatd, 6rd" nu subordinatd, nafiei s6rbesci gi nu sec, c[ci conferinfa o a disolvat archiereii s6rbi cu aceea, ca Joi
-t32- -133 -
in 30 Iuniu ne adunim qi ei vor chiema incS' d'oi S6rbi la
615. sE Viena. Penbru regularea trebilor bisericegti sE se !ind, mai int6,iu
aceea conferinfd, cdci acum au lbst numai doi Serbi, dar patru un sinod al tuturor episcopilor pi apoi congres national. Senatorii
RomA,ni la conferinfd. Joi in 30 Iuniu ne-am qi adunat 6r5-qi fiind imperiali rom6,ni, $aguna, Mocsonyi qi Petrino infeleg6nd despre
din partea sorbilor poftili d.nii Muagenovici din sirmiu nobil qi cuprinsul acelei petifiuni, nemul!5,mifi c5, ierarchia sOrb6sc5, preste
matici, maior auditor pensionat. Conferinfa ac6sta inc[ a tinut voia Romd,nilor voiegce sE dispunl qi mai departe de sdrtea bisericii
trei dre, dar fdrd folos, cdci partida s6rb6sc5' apira privilegiile rom6,ne qi s6 o fin6 in dependen!5, de cea sdrb6sc5', aqternuri la
sale qi vrea ca aceste privilegii sd serv6sc5, de basd' pentru orga- 21 August 186O la inaltul tron alt6 petiliune din parbea RomA,nilor,
nisarea bisericii intregi d.in Austria, 6r partea romd'nd' pretindea prin care protestA,nd in contra petifiunii aqternute impEratului de
o organisaf,ie pe basa candnelor cu privire la viala biseric6scfl patriarchul s6rbesc, cu provocare la repefitele peti$iuni de mai
de mai nainte a natiei rorn6,ne. Aci 6r[gi multo infruntari s'au nainte, cer restaurarea metropoliei pentru Romanii gr.-orientali din
rdcut ierarchiei sorbesci, pentru abusurile gi supremafia, care serbii cliecesele Ardealului, Timiqdrei, Verqefului qi Aradului; 6r in cA,b
se nisuiau a le refrange, ins6 ln zadar. In sfd'r'qit am vorbit eu, pentru eparchia Bucovinei cer finerea unui sinoal din preofi qi
mireni pentru regularea afacerilor bisericesci.
{ic6nd, cd pentru binele obqtesc al ortodocsiei n6stre aflu de
mare
folos o adunare obstdsc6 biseric6sc5, qi ac6sta se pdte face fdrd' La aceste petifiuni din partea Rom6,nilor qi S6rbilor urmb, re-
sd vateme privilegiile S6rbilor' s6 se dicd in rugarea, ce s'ar soluliunea imp6rdt6sc[ din 27 Septembre 186O, adusd, la cunoscinfa
'compune, udoo.t", ac6sta obst6sci se cere acuma in chipul episcopului $aguna din partea ministrului de culte din 30 Sep-
cu"facel adaus, ca aceea sd nu prejudicieze privilegiile ternbre sub Nr. t472L/645, prin care se or6ndueqce linerea unui
"""*i, sorbesci, prin urmare ailunarea cea propusS' d'e mine ar av6
naliei sinod episcopesc pentru consultare asupra afacerilor comune bi-
a se considera ca o ad.unare estraorclinara. Rom6,nii s'au lnvoit, sericesci qi aqternerea d.in sinod a propunerilor gi dorinlelor bine-
dar S6rbii nu, ci au remas la ,,National Congresn al lor' Mai pe motivate pre can6ne; in deosebi acel sinod, la care au sE ia parte
urmd, am propus eu, d6rd ar fi bine, ca din partea am6nduror qi episcopii din Ardeal' Bucovina qi Dalarafia, are a propune' cum
nalii s6 se al6gd. cA,!i-va bdrbafi d'e increclere pentru desbaterea ar fi a se regula referinfele ierarchice, pentru ca qi recerintele qi
Iucrurilor bisericegci. Romd.nii qi in ac6sta s'au invoit, dar S6rbii interesele bisericesci ale RomA,nilor gr. or. sd fie respectate dup5,
nu gi asa au r6mag qi ac6std conferinfd, fir5, sporiu. Ins6 particla cuviin{5,. IXr[ cu privire la petifia Romdnilor ministrul descopere,
sOrbesci s'au putut convinge, cd, nu va put6 subjuga gi pe viitoriu c5, Maiestatea Sa nu este neaplecat lnfiinfd,rei unei metropolii ro-
pe RomA,ni bisericeqce, pentru-c5, purtarea tl-lor Petrino qi Mocsonyi, mdne gr. or., invitd pe $aguna a participa'"la siuodul episcopesc
l,o convios pre S6rbi, ca Romanii vr6u qi sciu sd apere dreptul lor comun, unde in inlelegere cu episcopul Bucovinei s6 faci dupd
bisericesc qi c5, numai coordinafi vrdu sd fie cu S6rbii, dar subor- ascultarea sinoclului eparchiei sale propuneri in privinfa reguldrii
dinali nici de cum nu se vor da loru. referinlelor ierarchice ale coreligionarilor din Ardeal qi Bucovina.
Episcopul $aguna, care cu epistola sa din 12124 L:ugust 186O
Neputdndu-se ajunge ast-fel in conferinfele comune o inlele-
incunoscin!625" pre episcopul Bucovinei Eugeniu Ifacmanl) despre
gere inire Rom6ni qi S6rbi in privinla reguldrii posifiei lor ierar-
petifia datd, Ia Maiestate ln audienla avutX la 23 August dimpreund'
Ihice, patriarchul s6rbesc Iosif Raiacici qi episcopul Timig6rei cu Mocsonyi qi Petrino indatd dupd, primirea acestei resoluliuDi
Samuil Maqirevici aqternurfl impdratului o petifiune. prin care cer .:..
subordinarea episcopiilor din Transilvania, Bucovina qi Dalmafia 1) A eo vod6 Dosumsnto pentru limbl qi istotie de Dt. Ilarion Puqcariu, Tomul I' pag'

patriarchiei sorbesci din carlovi$, cu o administrafiune centrald in 339-840.

if..,:
-134- cdci ea ne prevesteqce reinvierea metropoliei ndstre q' a'(( sunt
scrie cu datul 26 Septembre cd'l' v. 1860 de nou episcopului
Eu- cuvinte, prin cari incepe episcopul $aguna cuvdntarea sa de
geniu Hacman al Bucovinei consult6'ndu-1 in privinfa paqilor pentru deschidere a sinodului eparchial am6,nat pe 24-26 Octobre 1860.
E."r,"iptr"t ierarchiei de sub S6rbi qi descoperiqdu-i .totodat['. ci Isvorul bucuriei esprirnate in acesbe cuvinte sunt cuvintele
incit pentru participarea la sinodul comun al episcopilor or6nduit Maiestalii Sale, ci nu esbe neaplecab infiinfirii unei metropolii
in Carlovii ,'t d"r"op"rit ministrului, ba chiar 9i Maiestd$ii Sale' gr. orientale. Resolufiunea impdr6t6scS, din 27 Septembre 1860
ci nu p6te participa la acel sinod'') este in causa metropoliei cea dint6,iu resoluliune favorabild,, care
np;r"opot llacman, precum se vede din respunsul s6u din dd speranld temeinici la realisarea aceleia. De aceea intre primele
'septembre
1a/26 citrd efiscopul $aguna, aqa darb lnainte de ^a fi lucrS,ri ale sinodului au fost a aduce Maiestd,fii Sale PreainS,lfatului
primit in'cunoscinfar"a dltpt" resolulia imp6rit6scd din 27 Sep- impErat omagiul mullumitei qi al fidelitSfii, 6r episcopului diecesan
ieorb.", ln loc sd dea "onc-.rrsol s6u pentru lnfiinlarea metropoliei Andreiu Baron de $aguna, lui Antlreiu Mc,csonyi de Foen qi lui Ni-
rom6,neseinc6rcSacomplicacestiuneaprinuneletemerialesale colau Baron Petrino mul!5,mit5, qi recunoscinfd pentru ostenelele
ce le are, c[ fondul religionar al Bucovinei se va intrebuinfa
spre Ior in causa metropoliei incoronate de primul succes'
folosul altor eparchii, mai ales a celor serbesci si cu bun6' s6md' In meritul cestiunei rnetropoliei sinodul declar6,nd, ci' ac6sta
qi a, ,o-l,o"r"i descoperind tot odabS', cd' qi ddcS' Rom6'nii dupd drept esistd,, d.ecide a se aqterne la Maiestate recurs pentru
ar av6"elotmetropolit totuqi unul (cel s6rbesc!) dintre metropolifi faptica ei restaurare; ln deosebi sinodul nemulfd,mit, c5, prin reso-
trebue sE fie cel mai mare preste tofi episcopii din Austria 9' a' luliunea imp6rdtescd, din 27 Septembre 1860, reintiinfarea rnetro-
, Episcopul $aguna obsewa'nd din respunsul qoviitor al lui poliei se face pendentd dela opiniunea sinodului episcopesc comun
Ifacmin, cd, acesta nutresce idei separatistice, prin epistola din din Carlovif, iregular qi anticanonic, cere ca Maiestatea Sa din
16 octobre ii clescopere cu provocare la can6ne pdrerile
s.ale despre plenitudinea puterii sale, s6 ordineze reinfiinlarea metropoliei
posiliunea egal[ a metropoliilor intre sine' ) i'om6,ne fdr6, a condif,iona implinirea dorinfei Rom6uilor ortodocai
' Fiind-ca;prin resolulirnea imp6rdt6scd' dir- 27 Sept' 1860 s'a dela un decis aI sinodului din Carlovif' Tot odat5, din acelea-gi
dat voie a consulta ln causa r"gotx.ii referinlelor ierarchice fafa motive se adrese sinodul din sibiiu cd,tr6 sinod.ul metropolitan din
de S6rbi sinodul eparchiei din Arcleal, episcopul $aguna -prin Carlovi! cu rugarea a respecta dorinla RomA,nilor ortod'ocqi din
cerculariul esmis la 3 Oct' 1860 Nro' 858, conv6cS' sinodul pe Ardeal. Banat qi Ungaria pentru despS,rfirea ierarchicd, de cd'tr5'
din luna
{iua de 24 Ootobre' mai ales c6" afat6' ile ac6sta incd S6rbi qi constituirea biseric6scd sub metropolit nafional, care sd
Marfiu proiectase qi fdcuse paqii la locoteninfa fErei pentru finerea cuprinda episcopiile roma,neqci d.in Austria qi a sprigini realisarea
unui sinod eparchial pe 3/15 Iuliu acelaq an' acelora aduc6ndu-qi aminte, c5. nalia s0rb6scd, in adresa cd'trd'
tle mult doritd" o di de - 5 Maiu 1848 au asigurat pe aceqtia clespre sim!6min'
,,O di mare, o 4i insemnatd', o !i Romd,ni clela
surliior" a bisericii n6stre din Ardeal dar qi a naliei romdne tele lor fr5,$eqci qi ci nu doresc sd aibd nici c6,t un fir de pdr mai
din tdt5, Austria, lnc6,t partea ei cea mai num6r6sd" se line de mult cle cdt nalia romd,n6scd.
o
ortodocsia ndstrd,, di mare aqa este, mare di serbe'm astdcfi' Cdt de mari speranle legau Rominii ortodocqi de resoluliunea
tmp6rdt6sci din 27 Septembre 1860 tn privinla apropiatei rein-
r)Epistola*seved6in:Actelesobonluibiserisiioltotlocseres[riteneclinArclealdin fiin!5.ri a metropoliei lor, se vede de acolo, c5, sinodul diecesan
anul lE60 pag. 95-99.
Dr' Ilarion
d.in a. 1860 cugeta qi la mijl6cele pentru dotarea corespuncf6t6re
Ambe epistnle a se vetl6 Docunente peDtru linbl Ei istorio de
Puqcariu
')
'Ion, I. pag. 340-3{5'
-136- -r37-
a metropoliei; de aceea priu o rugare separatS' se adresh la tronul tutulor Rom6,nilor ortodocqi din monarchia austriaci. Andreiu de
imp6rdtesc pentru o dotare cordspundEt6re a metropoliei Romdnilor Mocsonyi, care intretinr) o corespondenfS, intinsd, cu episcopul $a-
ortoclocqi, 6r cle altn parte pe calea ministeriului austriao inainta, guna, in causa reinfiinld,rii metropoliei qi a despdrfirei ierarchice,
rugare cdtrd, guvernui principatelor rclmdne pentru reinoirea do- propune esmiterea la imp6ratul a unei deputafiuni grandi6se sub
nrJi"i mogiei ,Meriqeni" din linutul Argegului, ce o fd'cuse metro- conducerea lui $aguna, la sare sE ia parte gi Eudocsiu llurmuzachi"
poii"i ,o*ane' ortodocse la 13 Iuliu 1700 principole roru6''. Ioan Baronul Petrino qi Baronul Vasilco, ca representanli clin eparchia,
bonstantin Basarab6, care donafie ins6 din causa apostasiei me' Bucovinei. Episcopul $aguna cu rEspunsul seu din 12 Ianuariu
tropolitului Atanasiu a r6mas nerealisatd"t) 1862, accept6z5, propunerile lui Andreiu de Mocsonyi, fdc6nd acesluia.
Sin<ldul insS,rcin6zd in fine pe episcopul diecesan pentru casul' tob odatd, cunoscut, c5, din partea cancelariei aulice a fost provocat
ca p6,nd, in prin:Evara anului urmitoriu nu ar urma resolvirea sE presentez,e on proiect in privinfa regul[rii referinlelor n6stre
aoriia a metr^opoliei, s6 conv6ce sinod nou diecesan la, Dumineca bisericesci, ce are de cuget a face in luna lui Ma,rtiu, c6,nd credo
Mironogifelor, 6r in interesul confelegerii in privinfa regulH'rii re' a fi mai s5.n5,tos, ca sE pdti conduce gi deputafiunea Romd,nilor in
ferinlelor ierarchice, conform resolutiunei lmp6r5'teqci din 27 Sept' causa metropoliei.
1860, despre tdte lucrd,rile qi conclusele sinodului a lncunopcinfa La o nou5, incunoqcinlare a lui Mocsonyi din 22 Ianuariu
f" "pi."oiol Bucovinei, Eugenie Ilactnan, pentru a le comunica 1862, cd Rom6,nii din Banat qi Ungaria au decis, sE nu ia parte la
qi sinodului eparchial al Bucovinei'') congresul s6rbesc pentru alegerea metropolitului-patriarch, $aguna
Resolvire-a favorabilS, dela locurile preainalte a petifiunei cu r6spunsul s6u din 15127 Ianuariu aprob6zd, gi el ac6sta; opin6zS-
sinodului diecesan din 186O in privinfa reinfiinfd,rii metropoliei ins6 c5. ar fi consult, ca nu o singur5, deputafie, ci mai multe din
gr. ort. romi,ne din Alba-Iulia intd'rdid' mai mult, decflt se credea; mai multe pdrli s6 m6rgd, cu petilii la imp6ratul in causa metro-
Iu tdte acestea sinodul eparchial pus in perspectivl ln primS'vara potiei. Pdrerea ac6sta nu int€mpind consimt6m6nt qi de aceea
anului 1861 nu se convocb,. Cu atA't mai mult se lucra in acesb $aguna se invol a se conforma intru tdte dorinfelor Romd,nilor din
timp pe calea corespondenlelor qi a lntrevenirilor personale' , Ungaria qi Banat.
'lrt ioitriutioa 9i Jub conducerea bravului luptS'toriu pentru drep- Deputaliunea compusd din un num6r considerabil de cei mai
turile nalionale qi bisericesci, a lui Andreiu Mocsonyi de X'oen Ro- valoroqi Romd,ni ortodocqi din t6te eparchiile rom6,ne din monarchie
m6,nii bindteni dinpreunil cu cei din diecesa Arailului tinurd,
la
sosi la Viena in 24 Februariu, cdnd tocmai plecase impEratul la'
Timiq6ra la 21 Ianuariu qi 10 Februariu 1862 doud conferinfe' in
Venefia; de aceea in absenfa impEratului se presentil in 3/15 Martiu
cari se inleleseri despre esmiterea unei deputafiuni generale a
la archiducele Rainer, care era locoliitoriul tmp6ratului qi ii inmanuA,
rlDinoepistol[aepise'$agunac[tr[G.Bari{iutfn1861(Suplementlavolum]Il-lea
petifiunea Rom6,nilor pe ldng5, o vorbire din partea episcopului
irt. .r.*Jl tle G. Brriliu rzoj i, veile c[ $aguna particular s'a interesst de s6rtea acestei
p-. $aguna ca conducitoriul deputafiunei.
flr6.""oitut-frooito"iu. Et[ cescrie el lui Gl. Bari{iu: ,,Am primitieri ecris6rea
oetitiuni. iosi ce se inmanud, petiliunea maiestaticS, locoliitorului im-
;;il; . arri }I*iorescu qi m'am bucurct din suflet ci Dta dinpreunh cu dl Maioreseu aqa
"Dup5,
"." tr6ba cererei u'dotre pentro ajutoriu din Rom0'ni*' Noi nu avem altb dovacl[
Jt""l .ptigltiti p6rdtesc, deputaliunea intr6gi se mai 1nf6!i9d, incd, qi pe la ministrii
ecest obiect din
;;"et tJ; plnt"u moEio Mlriqeni. iq cloti c* tllor celor ce li-s'a in*edintatpentru.restituireg Schmerling qi Lasser precum qi la cancelarii aulici ai Tra'nsilvaniei
du prert" caip*!i, sE'li-se spunl, e[ noi sub rugarea n6str[
;;;-;;;#;i
'l&"rq""ir"" in{elegem o causn binlcuventstl de a oe ruge ile fra{ii nostri pentro. orice ejutor. gi Ungariei, Nadascly qi X'orgach, fiind pretutiuclenea bineprimitd, qi
q. c.l. ddndu-i-se cele mai bune promisiuni. Cancelariul aulic al Ungariei
Noi {cim prea'biiee[d6rb moqia aceea niciclauttecut in proprietatea metropolieindstre
1) A se veil6 act. sob. bis. ort. rom' tlin Ardeal din a' 1860' priml deputaliunea intr'un mod sdrbdtoresc, adecd in presenfa
-138-
au fost vor- d6nsul a adus in discufie qi cestiunea metropoliei romAne amintind
tubulor consilierilor aulici ungari; de tot interesante baronul despre numer6sele petifiuni ale Rom6'nilor, incep€nd cu a' 1849'
episcop
birile, ce Ie finu la acesti oJasione cond'uc[toriul au fost Episcopul $aguna tbservh in rEspunsul s6u dela 20 Decernbre
aceste dicasterii' qi interesante
$aguna pe la fie-care din RomAnilor pentru restaurarea mebropoliei este
;;;"t";tttile ministrilor' cu deputafiunea
deosebire a ca'ncelariului unguresc' tSOt,
""r"i"*
cu cuvintele scripturei:
"e
cea nrai just5, qi cu provocare la candne i-9i dA' pirerea, ci adrni-
carele lntre altele iotO*pio' nistratorLetropoliei din Carlovitr p6te fi numai un episcop diecesan'
qi tu lor asemeneau' prin ce au
F; ;t;t s6-fi fac5, lie atiii, aulicd' ungar5' va stdrui pentru impli'
f5'
La 6 Ianuariu 1862 incunosciinf6zd' Dobran pe $aguna' cd' a
vrut sE ardte, c[ "*o""la'i*' - cetit contelui Forgach scrisdrea lui $aguna qi c5' Maiesbatea Sa
nirea dorintulo. norlaoilor' pentru'" Si Ungurii
pe atunci i'gi
la propunerea, ce i s'a fdcut a denumit de adminisbrator archi-
aqteptau asemenea implinirea d'orinfelor lor
politice'
qi tactica in Carlovi! pre episcopul -Samuil Maqirevici; in ce
in fine deputafiun-ea prea indestulitS' modalitatea
cu "pir"oi"r"
piirr"r"" metropolia rom6,ni,, aiatd cd disposi{iunea cercurilor mai
observatS, de episcopul coniucfltor, $aguna
in propunerea-obiectului'
d'e TTurmuzachi ii descoperi a
inalte este favorabild, numai c6,t ar fi tle tipsS' s6 aqternd' un plan
sE duse la d6nsul qi prin Eudocsiu Ta ai de organisare a bisericii ortodoxe romA'ne, prin cea ce ar fi
sa muifinrire. Ilurnrizachi fini cu cuvintele: nExcelenliaci inci posibil"aindupleca]aconlucrareinfavorulmetropolieiqipre
Sir, "t'" fii mdndru .o ooi
in inleles nobil' qi noi dicem' Laronol Simion Sina; 6rd cu epistola din 30 Ianuariu 1862 incuno-
cu Excelenlia Ta 6r[9i in inleles nobil' D-c[eu
ne liuem mdndri sciin!62d, Dobran pe $aguna, cd, contele Nadasdy, in acord cu alte
sd ajute!" gi in adevdr el a qi ajutat! fiind convins despre indreptilirea
ale sale' 6r episcopul *ce"er"idin cercurile mai lnalte,
pdreri
Dup5, ac6sta deputafii se depd'rtard la Romdnilor, a insdrcinat pe domnul Pupcariu
t1 a-i face un
Moo*ttyi qi llurmuzachii aqtep-
g"goo;'qi Ivacicoviei impreuni "o estrasdinpetiliuuileqibroqurilepublicateincausarestaurS,rii
tarh, reint6rcerea imp6raiului qi numai dupS'
ce urmd' ac6s'r t' preste
impreun[ gi. pro' metropoliei rom6,ne; de alt5, parte vorbind cu nou numitul admi-
vre-o cA,te-va sEptd,mani qi dupd' ce se lnfdfiqar5' nistraior al archiepiscopiei din Carlovi!, acesta s'a declarat, in
qi ce primir5'
puseri causa qi imf6ratului cu graiul ,cel viu 'lup[ lor' pdr6siri fav6rea restaur[rii metropoliei rom6,ne; in fine qi aceea descopere
qi asigurd,rile imp6retesci despre Implinirea cererei 9i
episcopului $aguna, cX, a prop,rs ministrului de sbat Schmerling a'
ei Viena'*t) a"o"-ipre$aguoademetropolitalRomh'nilor,rem6'ndnd,caplanul
specialS' a re- fac5, dupa, denumirea qi chiernarea lui la Viena'.
Nu fdri 6re-care interes este pentru o istoriS' de o,gani.a'"
fnfiintd,rei metropoliei rom6'ne qi coresponclenla
decurs5' in acest 'e.l
L"a anrbe epistole rEspunde episcopul $aguna, cd proiectul de
Dob,^o, agent de curte' Emanuil Gozsdu qi
f iot"" Iouo organisare are a se aduce pre cale constitufionald, prin represen-
prin urDlale acesta
Georgiu Hurmuzachi' 'r" legali, care este sinodul metropoliei:
tantra
deci i-l 1695.
Ioan Dobran prin epistola sa din 15 Decembre 1861' adresatS'
-J""ioperincl oo pit" face inainte de incuviinlarea metropoliei;
episcopului g"goo*, *::t!"i1' cd in aancelaria aulicd' sd st5.miascd, a se resolvi cererea sinodului diecesan din sibiiu
sorbesci'
fiind in curgere deuumirea'de administrator aI metropoliei un t) Fost caucelaria aulicb h'snsilvanl' Acestr a qi lucrat un- ne-moritr tlin
g'a ndscut indoiali, d6c6' p6te fi denumit de administrator concipist ls
deci puoctele de vedere istoric statisticer canonic,tlin cate apoi s'a compus Propunerea lui Nadasdy la
unei diecese;
episcop titular, s6u trebue i6 fie acela episcopul impEratul. De 6re-ce ins6 la inttevenitea lui Reicheuetein (vice-eancelar), qi n lui Pop
(consilier
adaug6nd cd
r6ga pe $aguna .-i-1"'t"g* ac6std' intrebare' mai luiic unit) N*clascly a propus infiin{arca metropoliei numai pentru Arileal, $aguna a rugtrt pre
Schmerling, sE ia Luea dela canceltria ardeleau[, adecl din mina lui Natlasdn gi s€ o referezo
el, propun€nd o metropolie pentru to{i Rom6'nii'
t) A se ved6 Vechia Metropolie de Nic' Popea pag' 226-227' - 1g*
-140-
din an. 1860 qi nu aceea a fi eI denumit de metropolit, cdci d6c5, cuprinse in ea, pdrerile sale le-a publicat in ,,Tel. Rom6,n" qi le
ac6sta i-ar fi fost finta qi nu restituirea bisericii ortod'oxe rom6,ne va da gi in brogurd separatd, promif6ndu-i a-i trimite la timp un
in drepturile sale, din anul 1848 pubea cipS,ta titlul de metropolit esemplar. $i in adev6r episcopul $aguna f5,r5, preget se informase
d.ela ministrul Eotvos. inci d.e mai nainte despre cele ce se petrecuse in Bucovina in
Emanuil Gozsdu in respunsul s6u din 18 Ianuariu 1861 cdtr5, Qilele acelea. EI incl la 2l fanuariu 1861 scrie lui George IIur-
episeopul $aguna scrio urmS,tdrele: muzachi intre altele urmS,tdrole:
... . Emauciparea bisericii ortodoxe de supremafia s6rb6scd, ,Mai departe trebue s6-!i fac acum cunoscut scopul scrierii mele,
o sci bine ExcelenNia Ta, c[ a fost qi e cea mai ferbinte dorinfd, ca mai apr6pe sE l5,murim trdba n6str5, generali biseric6sc5,. La
a sufletului meu; eu sunt convins, cum-c5, scd,pdtarea in culbur5,, in acest pas al meu mia dat ansd, peti$ia cea mai pr'6spEt6, ce d"upi
ce se afli Romd,nul de ast6{i, mai mult e de insuqit supremafiei, gazeLele vieneze s'au dat imp6ratului din partea Bucovinei, in carea
ce o esersd S6rbii asupra bisericii ndstre in contra a tot drep- se cere intre altele pi o metropolie. Eu mirturisesc cd aq dori, ca
tului divin gi uman, decdt ori-c5,rei alte lmprejuriri. Fi dar ln' cererea gi basa frafilor bucovineni pentru o metropolie sE o cunosc
credinfat, Excelenfie, c5, intru ernanciparea de S6rbi 9i relnvierea mai de apr6pe qi acdsta o ag dori nu din alt motiv, fdr[ numai
metropoliei rom6,ne vei avd in mine un spriginitor neostenit, intru pentru aceea, ca sE lucrim in bund, confelegere, va s6 dioi acest
acdsta t6te puterile 9i mijl6cele mele 'fi stau spre disposifiune'r. obiect s6 nu se dea oficiositEfii, pin[ nu ne-am infeles la olalt6,
Emanuil Gozsdu a flcut parte in deputafiunea la impdratul in c5,ci obiectul se line cle noi toli gi noi trebue s6'l hot6rlm, 6r gu'
3i15 Martiu 1862. vernul numai s6-l precundsci. 'Mi vine a {ice, cd, noi Rom6,nii din
in ce privesce eparchia Bucovinei, s'a v6{ut la locul s6u, cd monarchia austriacd am dobAndit in principiu metropolie in 27 Sep-
episcopul $aguna a incunosciinlat pre episcopul Bucovinei tr)ugenie tembre 1860, c6,nd imp6ratul a {is, cd, nu este neaplecat infiin![rii
Ilacman despre hotS,ririle sinodului din Sibiiu, finut in Octobre 1860' unei metropolii rom6,ne de legea ortodoxS.'(. Apoi descoperind lui
Episcopul Bucovinei a observat o adOnci t5,cere, p5,n[ ce cu adresa G. Ilurmuzachi, cum a scris in causa rnetropoliei din sinodul din
sa din 10/22 Iuniu 1861 scrie lui $aguna urm[tdrele: ,,In privinta Sibiiu gi mai lnainte episcopului llacman continui astfel: ,Nu
regularii referinfelor ierarchice ale eparchiilor drept crefinci6se l5,safi, m6 rog, libertatea odat5, c6,qtigat5, pentru suslinerea sinoclului,
din Austria m'am sf6,tuit cu clerul meu, int6,iu cu consistorul meu, la care negreqit au de a Iu6, parbe atA,t representanlii preofiimei,
ce l-am inmullit spre acel scop' apoi lntr'o adunare eparchialnicE' c6,t qi ai oreqtinilor; folosifi-V6 de acdstd, libertate, c[ci, s6-mi cre-
Din alSturata broqur5, vefi av6 bund,tatea a infelege socotinfa qi defi, intr'Onsa veli g5,si reinvierea spiritului amorlit pi letargic
dorinla clerului meu q. c. l.( bisericesc. VE incredinfiez, cd, vrS,qmaqii nostri, ai cd,ror numEr este
Dorinlele clerului bucovin6n culminau tn ridicarea inseqi a legliion vor qti sE se folos6scd, de despotismul lor, d6cd, D-V6str5,
eparchiei bucovinene la rangul unei metropolii cu episcopi titulari, nu veli qti sd vd folosili de acdstb libertate q'c.1."
ceea-ce episcopul $aguna combS,tr) ager d'in punct de ved,ere ca- Cu inimi s6,nger6,nd.5,, scrie George Ilurmuzachi lui $aguna
nonic in brogura publicatd, in limba rom6,n5, 9i germA,n5, sub titlul Ia 9l2l Februariu 1861 : "V6 impdrtdqesc^, cum inlelege acum epi-
,,Anthorismos". Episcopul $aguna in r6spunsul s6u din 17 Iuliu 1861 scopia n6strd. causa metropoliei rom6,ne. Inainte de d6u6 s6ptbm6,ni
Nr. pres. 254 descopere episcopuluillacman, ci incd d'in luna luiMaiu au adunat, prea sfinfitul episcop, Eugenie llacman aicea pre con-
primise pe alt6 cale un esemplariu al bropurei ,,dorinfele clerului sietoriul s6u inmulfindu-l cu cd,fi-va profesori de teologie qi i'au
bucovin6n'3, din care fS,c6nclu-qi un studiu serios asupra unor puncte comunicat punctele, ce are a le propune unui sinod de preofi.
-142-
Eqind din adunare sEnnanii preofi i-'gi fdcurd cruce dic6nd,
Un profesor al teologiei, Rom6'n zelos, luc6f6rul 9i favoritul cd, D-deu s6-qi fac5, milS cu d6ngii qi s6 le lind in s6md posifiunoa
clerului, un bdrbat strdlucit prin caractelul s6u consecuent qi lor, cea dependentS,, ert6,ndu-le p6catul acesta, punctele subscrise
nepdtat, prin spiritul qi erudiliunea sa, anume Pirintele Calinciuc' din porunc6, qi aqa sunt inzd,dar, c[ o asemenea nelegiuire nu sc
a ar6tat-rr"".ritut"r a invita qi cregtini mireni la un sinocl ca va put6 infiinfa. .. Noi credem, c[ ln urma adresei de mulfdmirtl
acesta, undo are a se desbate o causS' cle aqa mare insemnS'tate' a sinodului dela Sibiiu citrd baronul Petrino pentru sprijinilca
Acdsta fi) inzailar! -. $i cari au fost punctele comunicate? Cele metropoliei romAne ar trebui neapdrat a se provoca dela Sibiiu
mai insemnate au fost: intemeierea unei rnetropolii qi a doi episcopi 6rdqi domnul Petrino, ca sd se fin5, de cuv6nt, sd lucreze aioi
numiti chiar nemlesce ,Weihbischofet' in Bucovina: Alegerea pentru programul dela Viena, ca episcopia ndstrd, sE se infeldgX,
metropolitului prin un sinod provincial micst, - ins6 cu aceea in causa metropoliei cu Excelenlia V6sbr5,. $i de dolesce d-lui
mdrginire, ca sL al6g[ el numai trei canditlafi qi apoi ocdrmuirea cu sinceritate binele bisericii n6stre, apoi nu mE indoiesc, c5. va
sd num6sc5, pe unul din tr6nqii metropolit' apdra gi aici qi acum causa dr6ptd. $i domnul episcop al nostru,
Un sinod anual ecumenic cluchovnicesc, - unde? la Viena! care in minutul acesta nu are alt amic in tdtd, Bucovina dec6.b
Sub intloiti, preqeclinfd, a unui archiereu qi unui procutator al pre d-lui, pdte ci-l va asculta . . . . Eu, fralii qi amicii mei sciu
statului! gi nina-ce Ie este ruqine de lume qi mai ales de Prea at6,ta, cd, alti speranf,S qi altd, mA,ntuire pentru biserica Bucovinei,
sfiinlia V6strd apoi s'au add,ugat totodatfl cu mare generositate' nu este, afar6 de supunerea episcopiei n6stre sub o metropolie
c5, invoesc si Ardealului ca qi Bucovinei o metropolie deosebitd" romdni ortodoxS,, care dupd socotinfa udstrX numai qi numai in
Aceste puncte profesorul de teologie Popovici le-au prelucrat Ardeal pdte fi, .. . . Acdsta este alfa gi omega a convicliunei
din poruncd, adecitomai le-a nrotivat qi le-a lmpodobit gi alaltd'eri n6slre qi acesta pururea va r6m6,n6 dorinfa ndstri cea rrrai
Loni le-a cetit din poruncd, gi in fiinla episcopului Eugenie, nem- -
lnfpcatd, S. c. 1."
lesce, - unui sinod de preofi, ce s'au fost conchiemat a so
anum<l
io or-a acesbei scrisori a lui George lfurmuzachi, episcopul
pentru ac6sta. Domnul episcop au recomandat punctele-
$aguna prin respunsul s6u din 18 Februariu, d5' sfatul a se inainta
primi. Preotii anume nepregdtifi, amelili de referatul cel lung protest motivat, atd,t Ia adresa episcopului, c6,t qi a guvernului
iemlesc, deprinqi la o disciplinS' mai mult decf,'t militarl qi o contra lucriirilor gi procedurei anticanonice a episcopului Eugenie
supunere OrUe ql mutd la t6te celea, au plecat capetele
qi lucrS'rile
ieri IIacman.
sinodului intr'o clip5, s'au sftrgit! A d6ua di, ad.ecd, climin6fi
D6cd pre lAng5, acestea se va considera, cd, in deputafiunea
s'au mai adunat preofimea, numai ca sE subscrie tlin poruncd irr
intocmai condusd la tmpdratul de episcopul $aguna \a 3lI5 Martiu 1862
fiinla dlui archimantlrit Teofil Benclela puncfel-e,
.cunr in causa metropoliei au participat cei mai de frunte bX,rbafi rom6,ni
i-s'au cetit nemfesce. Domnul profesor calinciuc provocat tlc din Bucovina, precum Eudocsiu llurmuzachi, Nicolau baron Vasilco,
domnul archimandrit spre a subscrie au refusat subscrierea sa, Nicolau cav,' de Buchenthal, ba chiar qi archimandritul Bendela,
rnotiv6,nd refusarea ac6sta intr'un mod respectuos qi moclesb' nu mai lncape nioi o tndoiald, c5, Romd,nii din Bucovina, preo{i
Atuncidluifriinfruntatpentruac6stadedomnularchimandritirr qi mireni, doreau ca episcopia lor s6 se incorporeze la metropolia
fafa intregului sinod' - ce consta cam din vre'o 40 de preofi -' Ardealului; qi ac6sta de sigur avea sd se int6mple, d6ci concursul
lntr'un chip, c6t se p6te de furios, de atingdtoriu qi de injositoriu. spre ac6sta al bdrbafilor bucovineni nu se m5,rginea numai la
Ceilalli preoli inclignali dar terorisafi au r6spuns la chiemaroa' nisce lucrd,ri qi manifestatiuni ocasionale, ci ar fi constat din o
domnului archimandrit 9i au pus isc6liturile dornniilor lor, untrl
cflte unul pe h6,rtie, qi sinodul episcopiei Bucovinei era gata !
_145_
conlucrare constantd, qi sistematicd, cu caro s6 fie in stare a pa- cu locurile de reqedin{[ ce le au, ldngi cari s6 se nrai infiinfeze
ralisa lucrS,rile contrare ale episcopului lor diecesan spr.iginite de alte tlei episcopii nou6: I, la Timigdra (protopresbiteratele 1. Ti-
guvern cu scop a impedeca intrunirea tuturor Rom6,nilor ortodoxi miq6ra, 2. Iilasiag, 3. Szt.-Miklos, 4. Ciacova, 5. Becskerek, 6. Pan-
din Austro-Ungaria intr'un organism bisericesc al unei rnetropolii' ciova). II, la Caransebeg (protopresbiteratele 1. Caransebeg,2.
De o importanli cump[nitdre in causa infiinfdrii metropoliei Mehadia, 3. Lugog, 4. Fdget, 6. Verqef, 6. Oravita qi 7. Biserica-
Romd,nilor ortod.oxi au fost rescriptul de m6,nd lmpErdtesc dela Albd,. Protopresbiteratul Lipovei de p5,nd, atunci a,l Timiq6rei sd
25 Iuniu 1863 comunicat episcopului $aguna din partea presidiului se incorporeze 7a Arad). III, Episcopia cu reqedinfa in Cluq, pe
cancelariei aulice transilvane cu datul de 29 Iuniu 1863 Nr. 563 teritoriul Ardealului, din care s6 se ia pdnd. la 3 sute de mii sufleLe
pres. prin care Maiestatea Sa resolvind cererea deputaliunei mai rem6,n6nd pIn6 la 4 sute de mii do suflete pontru archidiecesd,.
romA,ne dela 15 Martiu 1862, a declarat de nou, c5, are intenfiunea,
in periferia episcopiilor romdne au s6 cad6 rndndstirile: IIodoq,
a infiinla pentru RomA,nii gr. ort. o metropolie independenti coor- Bezdin, Szt.-Gyorgy gi Misics, nu ins6 qi nrdnd,stirea Zlaticza cw
dinatd celei s6rbesci; spre acest scop insd poftesce ministrul pre epi- filia Boziak qi Voilovitza.
scopul $aguna, ca eventual consult6,nd 9i pre alli bdrbafi tle incre' in privinfa ac6sba cdt qi tn privinfa impd,rfirii aga numitului
dere ai bisericii sale, sE opineze, d6c5, metropolia romAn5, s6 so fond inalienabil din Carlovif ar fi a se perbracta qi decide finalminte
estindd, deocamdati numai asupra'Transilvaniei, s6u ca s6 so numai prin un congres bisericesc. Nici un drept al S6rbilor nu s'ar
estindS, qi asupra tuturor Romd,nilor ortodoxi din Ungaria' cer6ncl vS,t6ma prin reinfiinf,area metropoliei Rom6,nilor, c5ci in sine punelea
totodatd, s6-i respundi qi la alte intrebdri speciale in privinfa metropoliei Romd,nilor sub mebropolia s6rb6sc5. dela inceput nu a
locului de reqedinli al metropoliei, in privinfa episcopiilor sufra- fost canonicd, ci un act al puterii de sbat, 6r acum desfs.c6ndu-se
gane, a aronddrii lor, a loculilor de reqedinld al episcopilor qi irr Romd.nii d.e cdtrd S6rbi, acegtia nu ar suferi nici o nedreptate din
deosebi, d6c5, pirerea ar merge lntr'acolo ca rnetropolia sd se partea Rom6,nilor. pentru-c5, intr6ga nafiune s6rb6sc5,, ce se aflfl
estindd gi asupra Romd,nilor ortodoxi din Ungaria, in acest cas in B5.nat, in puterea privilegiilor date din partea Iocurilor mai
sd indice qi mijldcele qi c5,ile desfacerii Romdnilor ortodoxi din inalte ar rem6,n6 sub metropolia sa nafionali qi respective sub
Ungaria de cdtrd, metropolia sdrb6sc5, din Carlovit fdr5, v5.t[- episcopia sa nafionald, din Verqe!.
marea drepturilor cA,qtigate.
- Privitor la mijldcele materiale pentru restaurarea metropoliei
La comunicatul ministerial, care din interesantul lui cupri'ns romdne qi a episcopiilor ei i-'gi d5, p[rerea intracolo, cd, acdsta
qi ton trad6z[ multi incredere qi prevenire fali cle episcopul $aguna, ar li problema sinodului metropolitan, a crea mijldcele proprii, de
acesta cu provocare la petiliunea Romd,nilor apbernuti, imp6ratului la cari dispun, dup5, ce l-'qi vor cS,pdta partea cuvenitS, din averea
15 Martiu 1862 se declard pe motive istorice, canonice gi practico comunS, cu S6rbii, qi numai intru cd,t mijldcele proprii nu vor fi
numai pentru o metropolie, ce are a se estinde asupra tuturor suficiente, se va cere ajutor dela stat. in fine la lntrebarea, in ce
Romf,,nilor ortodoxi din Austria, va se dic5, nu numai asupra Ro' mod ar fi a se face propuneri la impEratul in privinla denurnirii
m6,nilor ortodoxi din Transilvania gi Ungaria, dard gi asupra ceLor at6,t a noului metropolit, cdt qi a noilor episcopi, respunde cX,
din Bucovina. metropolitul s6 fie ales prin congresul bisericesc st5,tdtoriu din
llrd la intrebd,rile speciale respunde astfel: Metropolia rom6,n5, preoli qi mireni, 6r episcopii prin sinod.ul episcopesc I alegerea
cu reqed,inla ln Sibiiu sE aib5, sub sine afard, de eparchia transilvand metropolitului 9i a episcopilor s6 se aqtdrn[ apoi Maiestdlii Sale
ca archid.iecesd, incX, episcopiile esistente a Aradului qi Bucovinei spre lntdlire gi d.enumire.
19
-146- -147 -
Cuprinsul representaliunei episcopului $aguna se vede, c5' nu congresul, pentru alegerea metropolitului sarbesc din carlovi! qi
a fost iupd aqceptarea cancelariei aulice, in ceea-ce privesce teri' tobodatd, sinodul ePiscoPesc.
toriul, u.opr" c[ruia avea sE se estind5, metropolia ceruti de R<lm6,nii Fa!6 de congresul sOrbesc inteliginfa rom6'n5' din diecesele
ortodoxi, pentru-c[ numita cancelarie cu datul de 28 Martiu 1864 Aradului, TimiS6rei 9i verqefului intrunindu-se la Timi$dra in
Nro. 137 au ord.inat a se asculta sinodul eparchiei transilvane in d6uE conferinfe incfl Ia 21 ranuariu qi 10 Februariu 1862 luari
privinla aceea, 6re nu s'ar pute fErmuri o metropolie independentl hot[rirea ca Romdnii sd nu al6gd, deputafi la congresul s6rbesc,
pentru Romdnii de religiunea gr. ort. numai asupra Transilvaniei? nici sE participe la acel coDgres; s6 al6gd, totuqi in cerculjle ro-
Episcopul $aguna, in conforrnitate cu decisul sinodului epar- m6,nesci c6,{i-va representanfi generali Cu insdrcinalea ca neintrerupt
chial din a. 1860, convocase inci cu datul 2oFebruariu 1864 sinod sE lucre dup6 increderea pusi in ei.
eparchial pe diua de 22 Martiu pentru a face raport despre pagii conform acestor hotdriri sosind timpul linerii congresului
ficufi qi despre resultat in causa infiin$5,rei metropoliei qi pentru electoral pus pe {iua de I August 1864, representanfii generali ai
or.ganisarea trebilor bisericesci, scolare qi fundafionale. Acest sinocl Romdnilor Uannieni qi ungureni in frunte cu episcopul Aradului
a fost de rnare insemndtate pentru desvoltarea organisafiunei Procopiu Ivacicovici se presentar5, qi ei la carlovi! nu pentru a
bisericesci nu numai in eparchia transilvanb,, dard in intrdga participa la congres, ci pentru a faca declaraliuni in numele Ro-
metropolie ortoiloxd, romdn6, ce s'au infiiufat; pentru-ci nu numai mA.niloi, pentru ce nu pot participa la acel congres. Presentd,ndu-se
a decis a adera la o metropolio pentru Rom6,nii ortodoxi din t6te representanlii Rom6,nilor la comisariul impErbtesc pentru congres,
provinciile monarchiei, in conformitate cu petiliunile de mai nainte gJneralul Iosif baron Philippovici de Pbilippsberg ii d5,dur5. p[rerea
ii "o t"tponsul tlat de episcopul diecesan, qi pe acdsti basd a ior in scris pi totodatS, un memorial cdtr6' imp6ratul, prin care
ascerne o rugare ndud la impEratul pentru restaurarea metropolieit) ardt6,nd c5 biserica s€rb6scd, are caracterul ei national specific
d.ar[ in scurtul timp cdt au linut sinoclul au elaborat pe basa serbesc, eri biserica rom6,nd are cle asemenea caracterul ei ualional
unui proiect lucrat de episcopul $aguna un regulament de orga- romd,nesc, fie'care cu indrept5,fire la folosirea limbei proprii in
oisare- a afacerilor eparchiali de L74 paragrafi, cari cu deosebire, biserica sa, declard ci Rom6,nii nu pot dupS' can6ne s6 considere
ln ce privesce parochiile, s'au pus indatS, in pracsd'. Acest regulament de archiepiscopul qi metropolitul, care era de a se alege atunci
qi ma-l ales proiectul presentat sinoclului de episcopul $aguna a in Carlovi!, prin urmare nici a participa la alegerea lui, nu se fin
servit de material in anul 1868 la elaborarea statutului organic in drept qi cheurafi, ci mai vertos asc6ptd', ca qi Roma'nilor conform
al metropoliei ortodoxe rom6,ne. repelitelor cereri s6 li se dea voie a ave metropolia lor indepen-
in ce privesce fiuuta ierarchiei s6rbesci fafi de stiruinfele dentd, de cea sorb6scd,, qi biserica RomAnilor ortoiloxi din Austria
Romanilor pentru o metropolie propriS, a lor coordinatd cu cea s6 se organiseze ca biseric[ naliona16 cu congres nalional, st5,t6tor
s6rbdscd,, episcopol $aguna ca preqeclinte mai d'escopere sinodului d.in representanfi preofesci 9i rnireni. in deosebi representanfii
qi aceea, l" udt"r" sinodului clin 1860 cdtr6 consistoriul metro' ronrani in petiliunea cdtri impdratul. cer ca in cas cd ar deve'i
"6 nu a urmat nici un rEspuns'
poliei s6rbesci vacantS, vre-o episcopie din Rd,nat, unde Rom6'nii sunt' in prepon-
Puncbul do intA,lnire mai de aprdpe aI Romanilor cu Sorbii d.eranli, .6 nu se intreg6scd, prin sinodul episcopesc pdnd
""""t
la organisarea metropoliei romA,ne, pentru a nu se complica gi
Iu cause bisericesci era 1 August 1864, pe cd'ncl era convocat
ingreuna qi mai mult d.esfacerea ierarchicd, a RomA'nilor de Sorbi,
!) A re vecl6 Actele sinodulni bisericii gr. rEslritene din Arilesl din a. 1864 p.276-283. qi 1n fine representanlii romAni in conformitate cu rugdrile lor de
. t9*
-148-
mai nainte se mai descoperirS, intr'acolo, ci nu sinodul episcopesc Sdrbi. Precum se pdte vede din protocolul acestui sinod insugi
din Carlovif ar fi competent a desbate qi pertracta cestiunea metropolitul patriarch Sauruil Maqirevici cu pr.ovocare la biletul de
metropoliei romA,ne, precum s'a ordinat prin resoluliunea imp6r5,t6sc5, m6,nd, al imp6ratului, pre lA,ngd o motivare mai pre larg, se declarA,
din 27 Septemble 1860; din contr5, Rom6,nii ar fi dorit, ca eman- invoit ca Rom6,nii sE p6t6, ieqi din legdtura ierarchicS. cu Sdrbii,
ciparea lor biseric6scd, sd o p6td, mul!5,mi unui act direct al sd-qi cdgtige metropolia lor autonom6 pre l6,ngd, susfinerea legd,-
'clomnitorului; intomai precum s'a urmat gi cu supunerea bisericii turii genera,le bisericesci in cele dogmatice qi rituale qi provocd, gi
romAne sub ierarchia s6rb6scd,. pre ceilalli episcopi a se declara, d6c5, consimt qi ei la ac6sta.
a
In cJiua
-.
alegerei de rnetropolit (6 August) se presentar5, Ro- Dup[ ce episcopul $aguna espuse in sinod motivele, pentru
ur6,nii ln congresul sdrbesc, unde cleputatul Vicen$iu Babeq fdcir cari RomAnii au cerut desfacerea lor ierarchicE" de cdtr[ S6rbi qi
in numele Rom6,nilor de nou aceleagi d.eclarafiuni cuprinse in me- infiinlarea unei metropolii romAne a,ubonome qi dupd, ce ceti dorin[a
moriul citrd, impEratul qi cdtrd, comisarul imp6r6teso apel6,nd cu Romd,nilor in privinfa ac6sta, formulatS, lu sinodul eparchiei Ar.dea-
multd, elocinfd, la simful de dreptate 9i fri$ietate al deputafilor lului in anul 1864 din care reese, cI Ronrduoii din necesitate qi in
congresuali, ca s6 contribue fie-care din tdte puterile sale, ca c6,t interesul prosperdrii bisericesci qi al progresului religios gi cultural
mai cur6nd sE se pdti desface gi regula de ambe pS,rfile referin- cer acdsta, tofi membrii sinodului se declarard la acdsta invoifi,
lele ierarchice; cdci numai a$a vor put6 inceta neincrederea qi atA,t diu punct de vedere canonic, c6,t qi politic bisericesc qi practic
amdrdciunile din trecut qi in locul lor a domnl pacea 9i iubirea in interesul egalitlfii de dlept 9i a pdcii lntre ortodoxii Romd,ni
frdfdscd ln interesul prosperirei morale si culturale a Romdnilor qi S6rbi; indeosebi se declard invoit episcopul Arad.ului, pre care
qi Sdrbilor, afl5,tori sub scutul bisericii ortodoxe. Deqi discursul patriarchul din consideraNiune, cd, credinciogii acestei eparchii sunt
acesta a fost priurit bine din partea congresului, totuqi comisariul Romd,ni, il dispens6zi de legdtura ierarchicd de pi,ni acum cu
tmpErs,tesc pentru congres nu a dat loc unei cliscufiuni asupra lui. S6rbii, d6,ndu-i voie a se pune sub metropolia RomAnilor, ce are
Congresul nafional-s6rbesc alese cle metropolit pe episcopul sd se infiinfeze I Sinodul invoindu-se mai departe, ca poporafiunea
Timiq6rei, administratorul de p[nd atunci al archiepiscopiei din rom6,ni locuitdre in episcopiile b6n5,lene dupd. premergerea impdi-
Carlovit, Samuil Maqirevici. Dup5, ce alesul frl intdrit de imp6ratul, firei ei 9i c1up5, condiliunea asigurdrii esisbinfei episcopilor sdrbesci
qi !int\ indat5 sinod episcopesc sub presidiul comisariului imp6r[tesc din Bd,nat (Timiqdra qi Verqe!), sE se subordineze unei metropolii
Philippovici. in acest sinod, conform scrisorii de md,nd, imp6r5,tesci romA,ne, aduce conclusul de urmdtorul cuprins : ,,Posibilitatea in-
din 13 August 1864 aclresate noului rnetropolit s6rbesc, avea sE se fiinfd,rii unei metropolii rom6,ne coordinate cu cea s6rb6sc5, in c.
pertracteze qi decidS, catrsa metropoliei Rom6,nilor ortodoxi qi a r. staturi austriace sub conditiunea de a se pd,stra intre ele in cele
clespdrfirei ierarchice a acestota de cdtri Sdrbi. De aceea episcopul esenliale legiturS, prin sinoclul general, se pronunfi('.
4.. -
$aguna sciind, ci reinfiinfarea metropoliei rom6,ne, pentru care de In privinfa sinodului episcopesc comun, care s6 suslind legitura
mulli ani se luptase, era acum deja pronunlati din nou din partea iorarchicd, pe viitoliu intre Rom6,ni qi Sdrbi, fdcir episcopul $aguna
lmpEratului prin biletul de m6,nX, din 13 August 1864 qi cX in sinod sub p.4 al protocolului, urmdt6rele propuneri: l. ca sinodul ge-
are a se indeplinl mai mult numai o formalitate, participA, la per' neral s6 se find de regul5, tot la 6 ani, gi d6cd, ar cere imprejurs.rile
tractarea acestui obiect in sinod, in care se qi decise cu unanimitate gi mai adese-ori, 2. ca acela s6 se adune odat5, la metropolia Car-
lnfiinfarea unei metropolii pentru RomA,nii ortodoxi din Ardeal, lovifiand, 6r altddatd, la metropolia romAnd,, 3. ca in acel sinod sE
Bdnat qi Ungaria qi despd,rfirea ierarchicd, a Romd,nilor de cX,tr6 duc[ presidiul ambii metropoliti qed6nd dup5. seniu, unul de-a
_150_ -151-
atunci aI Aradului s6 propunS, irnpdratului pe candidafi, spre de-
dr6pta, celalalt de'a st6,nga. Aceste propuneri se primir5' prel6'ngi' numire, av€nd pe viitoriu a fi aleqi de sinodul episcopilor din me-
*odifi"xri irr punct 2, ca adecd locul linerii sinodului s6 se decidS, tropolia romA,nd,.
dupd imprejurdri din cas in cas; qi in p. 3' ca qederea in presicliu
ae"a dropta s6 o aib5, totdeauna metropolitul s6rbesc, din conside- Pe timpul qedinfelor sinodale din Septembre 1864 furi con-
raliunea vechimei scaunului metropoliei celui din Carlovi!' vocafi la Carlovi! ca b[rbafi rom6.ni de incredere Andreiu de
Mocsonyi qi Vicenliu Babeq, pentru a intra cu sinodul episcopesc
comisariul imp6rS,tesc Baronul Philippovici pe basa rescriptelor
impErdtesci qi supune sinodului in qedinfa dela 15 in pertractiri pentru realisal'ea practici a despdrfilei'ierarchice a
"oo"r"tit6rd, Romd,nilor de cltr5, S6rbi. Ac6std, representanfd, in care fdcea
septembre 1864 spre pertractare mai multe cestiuni referit6re la
parte gi episcopul Aradului, Procopiu fvacicovici a propus re-
indinjarea metropoliei-romd,ne qi anumit 1. ca eparchia Bucovinei
presentanlei sinodale s6rbesci un elabora't, bine studiat qi motivat
in pertractdrile sinodale privitdre la infiinlarea metropoliei rorn6,ne cu datele d.e lips5, in privinfa modalitifii qi cheii de irnpdrtire a.
nu a fost 6i nu p6te fi obiect de discufiunel 2. c6, dupd'-ce sino'lul averii comune bisericesci gi a mdndstirilor; ins6 t6te incercd.rile
episcopesc s'a pronunfat, cd la episcopia cea noud romdnd' au s6
representanlei rom6,ne de a ajunge la un mod de impdr$ire
vin[ intr6ga diecesd, a Aradului, Ia care se mai adaugd' protopres- mulfdmitor qi pentru RomA,ui gi pentru S6rbi au r6mas fird, resultat,
biterateleiFXget, Ilasiaq, Lipova qi Jebel din cliecesa Timiqdrei,
din caus5, c5, representanlii s6rbi suslineau morfig, ca la un principiu,
apoi din diecesa Vergelului patru protopresbiterate intregi: al Lu-
c5, fondurile bisericesci sunt de caracter nafional specifi.c sdrbesc,
goqului, Caransebeqului, Mehadiei, Varadiei qi in fine t6te comu-
pe cA,ncl Romd.nii, din contrd, cu tot dreptul sustineau, c5, acele
iele ronrd,nesci din celelaite protopresbiterate, cari au s6 r6ma,n5, fonduri sunt confesionale at6,t pentru S6rbi cdt pi pentru Romd,ni,
la diecesele sdrbesci - e de lips5, a se face o consemnare a tu- cari s'au finut pd,n[ atunci de metropolia s6rbesc6' in astfel de
turor comunelor curate romA,nesci, amestecate qi curate sarbesci imprejurS,ri representanlele de ambe p5,r!ile se desfiinlat{,, fdrd' a
din diecesele Arad, Timiqdra qi verge! pentru aplicarea principiilor ajunge la o infolegere, d6,nd fie-care parte vot separat sinod.ului,
statorite in sinod cu privire la incorporarea lor la o eparchie s6u
de unde inc5, nu au urmat, nici o decisiune.
alta; 3. Episcopiile sCrbesci din Timiq6ra qi Verqe! au sE esiste gi
-er
pe viitor, pettro metropolia rom6,n5, sE se infiinfeze 5 episcopii' Era in firea poporului s6rbesc, care dela inceput consecuent
aaece pe teriiorul transilvan doue, a Aradului una' una in Ca' se impotrivise despdrlirii ierarchice a Romd,nilor qi care numai
ransebeg qi una in Boros'Jeno s6u Oradea-mare; la propuuerea sub presiunea dela prea inaltele locuri se invoird, la infiinfarea
episcopului dela Arad Procopiu Ivacicovici s'a ld,sat fiitoriului me- unei motropolii rom6,ne autonome, ca pi acum inc[ sE faci, in
punctul impirlirii averei comune
-
bisericesci t6te posibilele greutdfi.
tropolit romdnesc a face propuneri in privinfa locurilor episcopiilor
roiaoesci pi tot la propunerea episcopului din Arad g'a reservat $i decn dela bund,voinf,a sdrb6sc5. qi dela o despS,rfire dr6pt5, a
chestiunea dotaliunei episcopiilor nou6 roma'nesci metropolitului averii comune s'ar fi contlilionat infiinlarea metropoliei romdne,
rom6,nesc, care va avO sg f""5, p"opuoeri in privinla ac6sta' 4' in multi vreme ar fi trebuit Romd,nii ortodoxi s6 ascepte. Procesul
c0.t pentru denumirea primului metropolit romin, sinodul are a de despdrf,ire ierarchicS, a Romd,nilor de S0rbi in ce privesce co-
propon", oa imp6ratul s6-l denum6scd,, 6r in privinla instituirii me' munele mestecate, averea qi mdnd,stirile se continuS, inc6 qi astdcfi,
iropolitrilor urrulto.i, sinodul metropolitan sE facd' propun€re la ctupil 34 ani d.ela infiinfarea metropoliei rom6,ne qi nimenea nu
loourilo mai inalte, pentru instituirea episcopilor la episcopiile cele p6te preved6, cd,ncl se va termina aceea despS,rfire intru tdte.
rtou6, motropolitul in confelegere cu episcopul s6u sufragan de
_153_
-L52-
2. Rninfiinlarea faptticd, a metropoliei. in fine sosi gi momentul hotdritor pentru infiinlarea metro-
Acum tdte erau pregdtite pentru deslegarea favorabili a ces' poliei ortodocse rontAne.
tiunei despdrfirei ierarchice a Rom6,nilor de citr5, S6rbi qi a Maiestatea Sa indrepbA, cdtr[ episcopul $aguna urmS,toriul au-
infiin!5rii metropoliei Rorn6nilor ortodoxi. imp6ratul iu repefite tograf.
rdnduri clescoperise intenliunile Sale bune faf[ de causa drdpti a ,,Iubite Baron cle $aguna ! ,,Ascult6,nc[ rugdrile Romd,nilor gr. or.
Romdnilor qi acum insS,rcinb, sinodul general din Carlovi! a per- din Transilvania gi Ungaria, in consonan$i cu intenfiunea manife-
tracta din t6te punctele de vedere causa despdrfirii ierarchice a stat5, prin resolufiunile mele din 27 Septembre 1860 gi din 25 Iuniu
Romd,nilor pi a infiintS.rii unei rnetropolii romA,ne autonome coor- 1863, am incuviinf,at, ca pentru d6nqii sd se infiinfeze o metropolie
dinate cu cea sdrbdscS,. Sinodul episcopesc finut in Carlovi! la independent5, coordinati cu cea s6rb6scX, qi ca biserica episcop6scS,
13, 14 qi 17 August 1864 in mod unanim s'a pronunfiat, pentru din Transilvania sE se ridice la demnitatea metropolitan5.
infiinfarea rnetropoiiei romA,ne qi a agternut, regimului, propunerile Tot deodati aflu a Te denumi pe Domnia Ta de Archiepiscop
sale privitdre dorinlei Rom6,nilor. qi Metropolit al Romd,nilor gr. orientali din Transilvania qi Ungalia.
Viena in 24 Decembre 1864. Ft"ancisc losif m. p."
Causa era maturS, spre decidere favorabil6; de aceea tofi
RomA,nii ortodoxi apteptau cu incordare a se implint dorinfa lor Scirea despre reslaurarea metropoliei ortodocse rom6,ne, a fd-
at6,t de veche. Cu t6te acestea realisarea metropoliei se mai amd,nd, cut sE tresar[ de bucurie ininrile tuturor Romfi,uilor ortodoxi, pen-
incd, preste patru luni de Qile. Timpul acesta de agteptare a fost tru-cd mulli ani au oftat Rorninii ortodoxi din Transilvania gi
o prob5, grea pentru RomA,nii ortodoxi qi in deosebi pentru epis- Ungaria dupd vechia lor metropolie apus5, cu un secul qi jumd'
copul $aguna, care fdcuse cu privire Ia ac6std, cause multe espe- tate mai nainte, pentru-cd, multd stdruinf5, 9i osten6l5, s'a cerut
riinle triste in decurs de 16 ani de rnuncd,. EI care mai bine scia pdnd la ajungerea acestui resultat, pentru'cd RomA,nilor ortodocqi
ca alfii, c5, dugmanii bisericii ortodoxe RomA,ne sunt ,,legion" s'a dat prin reinfiintarea metropoliei lor o bas6 mai larg5, qi mai
cum se esprimd, el la un anumit loc, se temea, cd prin intrigele puternicd, de desvoltare culturali gi na!ional5,. De aceea se in5.l-
qi machinaliunile acelora, causa metropoliei de nou sd fie zddd,r- far5, in t6te bisericile rugdciuni do mulfS,miti pentru darul cel
nicitd, mai ales ci ministeriul lui Schmerling, care au fost plrti- rnare de sfintele sdrb[tori ale Nagcerei Domnului Christos in anul
nitor causei, incepuse a se cld.tina. O influinfd, contrarX, ortodoxiei 1864. BomAnii ortodoxi din tdte pdrfile, ca particulari qi corpo-
se esercia din cercurile ultramontane, cari nu bucuros vedeau in- rative, trimiteau adrese de felicitare nou denumitului archiepiscop
tS,rirea bisericii ortodoxe prin tnfiintarea metropoliei rom6,ne. Epis- qi metropolit in pers6na episcopului tle p5,nd itunci al Transilvaniei
copul $aguna nemullImit pentru at6,ta trdginare a causei me- Anclreiu Baron de $aguna. Deputafiuni numerdse de cler qi de
tropoliei qi cam bolnivicios fi.ind, nu vol sE mdrgd ln tdmna anului popor din tdte eparchiile 9i protopresbiteratele se presentarE in
1864 la Viena pentru a participa la senatul imperial, o imprejurare, Sibiiu la reqedinta noului metropolit. Nici patriarchul s6rbesc,
ce contrarii bisericii ortodoxe rom6,ue o folosiri cu rea voinfd Samuil Maqirevici, nu lipsl dintre gratulanfi. Una dintre cele mai
spre a impedeca resolvarea metropoliei, cficdnil o5, $aguna are frumdse adrese de felicitare triuriserd metropolitului $aguna frun-
s6 m6rd qi nimenea nu va mai stbrui pentru infiinlarea metropoliei tagii romA,ni din Bucovina. Un simtdm6nt de duioqie trebue sE
Rominilor ortodoxi; Episcopul $aguna nu incetd, 1ns6 qi de acasfl cuprindi inc5. qi astd,{i pre fie-care RomA,n cu inima la loc, c6,nd in
pe calea corespondenlei a intreveni cu t6tX, auttlritatea sa la bdrbalii aceea adresd, cetesce urn:Storiul pasagiu: oMare este bucuria n6str5.
de influinld ai guvernului. Pr6efinfite P[rinte, pentrucl in d.enumirea Pr6sfintiei Tale de Me-
20
-155-
-r54-
tropolit vedem inceputul realisdrii dorinlelor n6stre, cari nu fintesc numai atdta. c6 llaiestatea sa s'a indurat a I'esolvl netropolia
la alta, decA,t ca s6 putem scipa odat5, qi biserica n6strd, din Bu- ;;;t noi Romdnii de religiunea gr' r'esdrit6u5' din Ardeal si
coviua dintr'o stare de tot anormald gi plin5, de abusuri, care de iJog".i" qi pe mine a nr6 denumi de archiepiscop qi rnetropolit' qi adecd'
va dura inc6 mult, ne ameninf[ biserica cu o ruind moralX' qi ma' qi-; ooi'pd,nn la alt6 r6nduials, ce va urma in curOnd qi
pdnd, ce se vor conscrie comunele bisericesci curat mesbecat
terial6; cici aici la noi nu domnesc invdfd,turile cele sfinte ale
Mantuitorului, ci numai capriciul qi interesele oDrenegci. Bucuria ,o*ao" din acele d6u6 eparchii (Timiq6ra qi verget)c5'trd $i se vor
imp6-
qi se vor alege gi d'enumi de
n6strd ar fl fosb deplinS, f[rd, durere de inimd, d6cd, arn fi vlldub ali"r-irru protopopiatele
-oo fifi
cu locuinta in Caransebeq' sE ascul-
"pir"opprotopopii qi preolii vostri de- pd'nd acum qi
figurA,nd in actul d,enumirii Excelenliei TaIe de metropolit qi bi' ratul inc5,
serica n6strd, din Bucovina! Atunei nutnai am f, f<rst liniqcifi de' letol a" episcopii,
t6td, cinstirea qi simbriite scle dali lor ca qi pAnd acurn,
pentru-c5'
plin despre viitorul l"erice pi aI bisericii n6sbre de aici ! De ac6sti ac6sta' Porunca ac6sta inrp6-
mulfuurire qi bucurie sufletdscd, ins6 nu ne fdcurdm pd,rtaqi 9i de insu-qi impdratul vi dem6'ndd v6ud
rd,t6scd, sf6,nt sE o p[c]i!i, ca eu sE pot lucra odihnit pentru cea
aceea neodihna n6str5, pentru viitorul bisericii n6sbre din Bucovina
este cu at6,t mai mare, cu cdt proistoqii bisericii n6stre, purtafi de maicurendpuneleinlucrareaierarchieindstregis6.'miugurali
ostenelele urll", ca.i le fac pentru binele vostru
g' c' l'"
fapta urlrirei qi a strS,lucirei proprii, se opun din resputeri la sub-
ordinarea bisericii n6stre sub vechia [retropolie a Ardealului, res- I'a 25 Ianuariu 1865 o deputaliune nun6r6sS' de fruntaqi
tauratS, prin prea inaltul bilet de md,nd, imp6ri,tesc. Ei nu vreau s6 Romdni de religiunea gr' ort' din Ardeal qi Ungaria cu metropolitul
in-Viena.inaintea impEratului pentru
bage in s6md, dorinfele respicate de repefite ori ale drept credin- $aguna in frunte se plesentd'
cioqilor din diecesa Bucovinei; qi clerul se teme, nu cut6zi de a'qi a-i mulldmi in numeft tuturor Rom6'nilor ortocloxi pentru grafia
ridica in fafa lumii glasul sdu pentru'c[ este terorisat etc'(( prea inaltS, arS,tatd prin infiinlarea metr.opoliei romd'ne'
' L* cuvantul cd,ldo.os de mul!5,mit6 adresat de metropc'litul
in diua Naqcerei Domnului anul 1864 se adresa, Andreiu Bar' bucur, c5' arn putut implini
$aguna pentru prima 6r[ in ca,litatea sa de metropolit gr. or. c5'tr5' $aguna, imp6ratul au r6spunst .,,M6.
Romd.nii gr. ort. de tagma preo!6sc[ qi lum6scd din Ardeal qi Ungaria, a"r-l"t"i" Romh,nilor gr. orientali prin incuviinfarea metropoliei'
e"f"*f romA.n totdeauna a fost credincios gi loial cd gi prin actul
aduc6nd la cunoscinld, infiinfarea metropoliei Rom6,nilor ortodocai, mea' Sper qi in viitor
denumirea sa de metropolit, teritoriul de estindere al metropoliei r""rtu i-aur dat un semn nou de gtalia
el va 1i asemenea de credincios qi loial'"
nou infiinfate, cu o episcopie nouX, ln Caransebeq pre l6,ng5, cea dela
Arad, sporit[ acum cu 4 protopresbiterate din eparchia Timiq6rei' Deputafia au mers spre a mulfdmi.incd' qi iaArchiduceleRainer'
in h6,rtia ac6sta archiepiscop6scd,, care se incepe cu cuvintele la minis-trii qi la prepedit'trii cancelariilor d'e curte a Transilvaniei
pi a Ungariei, fiind primili in tot locul in mod'ul cel mai frumos'
Psahnistului: ,,Bine este a se mdrturisi Domnului si a cdnta nu-
nTrebue iubiNilor sE scifi, ci urai
sunt' a se face' unele pregd'-
melui t6u preaiualte, a vesti dimin6la rnila ta qi adevErul tdu iu
t6t5, n6ptea" I dup6, cuvinte de laud6 qi mulfS,uritd. cd.tri Dumnedeu tiri, ca metropolia n6strd s6 se p6t5' pune in lucranen' dice noul
qi imp6ratul, eqite diu simldmintele religi6se ale inimii sale pline uretropolit $aguna in cerculariul seu din 25 Decembre 1864'
de recunoscin!6, adaugil marele archipdsboriu urmitdrele: nTrebue DL aceste pregS,tiri se finea arondarea cliecesei celei n6u6 a
qi a min6-
iubifilor, s6 scifi, c5, mai sunt, a se face unele pregitiri, ca metro' Caransebeqului ii impd,rfirea averei comune bisericesci
stirilor. Prec6,nd episcopiei celei n6u6 a Caransebeqului
polia n6str5, s6 se p6td pune ln lucrare I de aceea acum VE vestesc, "roid.r""
cu deosebire celor din eparchiile de acum a Timig6rei qi Verqelului era o cestiune de esecutivH, pe basa unor principii enunfiate' pe
20*
-156- -L57-
atunci cestiunea imp5,rfirei averei era mai rlificil5,; de aceea prima practice gi drepte realis5,ri a desph.rfirii ierarchice a Romd,nilor de
incercare de infelegere qi courplanare, in luna lui Septembre 1864, citri S6rbi"; b) opiniunea membrilor rom6,ni ai acelei comisiuni,
remase fd,rd, resultat. care s'a esmis de cd,tr5, sinoilul din Carlovif in a. 1864 spre cer-
Deodatd cu autograful imp6rdtesc peutru reinfiinfarea metro- cetarea fondurilor comune biserioesci din Carlovif qi eruarea pd,r-
poliei rorn6,ne egi un alt autograf impdritesc indreptat patriarohului filor naliunei s6rbe qi rom6,ne din acele fonduri; c) un elaborat
s6rbesc, prin care se ordon6z[ linerea congresului national s6rbesc, nou al metropolitului $aguna, presentat representanlei romdne in
pentru mijlocirea unei invoieli asupra acelei pirfi a averei comune cestiunea fondurilor qi urflnistirilor cu propuneri din punct de
a metropoliei carlovifene din Ungaria, Croafia qi Slavonia, impre- vedere bisericesc. Corpul representativ ronrd,n primesce in una-
und, cu confiniile militare, care se cuvine corcurilor romd,nesci nimitate de ale sale veclerile qi p5,rerile cuprinse in aceste elaborate'
desfdcute de c5,trd d6nsa. Din ,Opiniunea" membt'ilor comisiunei romA,ne, aleqi in sinodul
Despre cuprinsul acestui autograf miuistrul prin rescriptul sdu general linut in Carlovi! in Septembre 1864, care conline un studiu
din 29 Decembre 1864 Nr. 8642 incunosciin!62d, pe metropolitul amEnunlit despre istoricul, provenienfa pi menitiunea fondurilor
$aguna cu adausul, cd procedura complan5rii in privin$a averei comune bisericesci pe basa actelor qi rafiociniilor se ved.e, c[ fon-
comune bisericesci qi a m5,nXstirilor afl5,t6re in diecesele binIfene durile, la cari sunt indreptEfili RomA,nii, sunt cu deosebire dou6
in mijlocul unei populafiuni romdne este normatd prin o instruc- qi anumit a) fond.ul clerical, caro la 6nea anului 1863 numera
fiune imp6rdtdsc5, dat5, comisariului imp6r5,tesc pentru congres, L.266,447 fl., D) fonclul neatingibil, care tot atunci avea749,447 fl..
Bar. Philippovici, care in esenfd, se cuprind.e in aceea: cd congresul CeI dint6.i, intemeiat la anul 1749 din contritruirile metropoli-
se desparte spre acest scop in ddu6 corporafiuni representative, filor, episcopilor, md,nistirilor, preofilor, parlicularilor cregtini gi
din care una se va compune din patriarchul, episcopii qi deputafii mai t6,rdiu alimentat prin colecte dela discul aI doilea introdus
s6rbi, er cealalti din metropolitul rom6,n, din episcopul Aradului in tdte eparchiile, era destinat a da mijldcele necesare pentru
qi deputa{ii rom6,ni gi c[ aceste corporaliuni representative, vor infiinfarea qi susfinerea institutelor clericale in diecese; 615, al
av6 a conlucra pentru a se mijloci o eomplanare. doilea era fundat la anul 1769 din r6masurile episcopilor qi din
irr urma acestora metropolitul $aguna, dup[ ce conduse d,e- veniturile intercalare ale episcopiilor pe timpul vacanlei lor, qi
putafiunea rom6,n5, la lmp6ratul pentru aducerea omagiilor de avea destinafiunea generalS pentru ,binele public" al bisericii. Co-
fidelitate qi mul!5mit6, din Viena veni deadreptul la Carlovif, misiunea numiti pornind. dela acel adevEr', ci ambele foncluri sunt
dimpreund cu alfi membrii clin cleputafiune, cari ficeau parte gi comune bisericesci, adec5, at6,t pentru S6rbi cdt qi pentru RomA.ni,
in representan[a RomA,nilor ortodoxi la congresul nalional s6rbesc. opin6z5, ci dupi dreptate qi ecuitate ambe fondurile ar trebui sd
Representanfa rom6,n5, convocat6 din partea comisariului imp6r5- se impartd, in pd,rfi egale lntre S6rbi qi Rom6,ui; cu t6te acestea
tesc pentru congres pe 5 Februariu 1865, abia ln 8 tr'ebruariu sciind, ci partea s6rb6scd, departe este de a adera la acest prin-
puti incepe la Carlovif qedinlele conferenfiale sub presidiul me- cipiu al drept5,fii, voind a fi cu t6td prevenirea la o impS,ciuire
tropolitului $aguna. amicabilH,, dup[ intenliunile descoperite la ambele locuri, lu6,nd
La pertractarea obiectului de implrlire a averii comuno qi a de cinosur5, trei ch,i de rafiooinare, ce duc aprocsimativ la acelaqi
mind.stirilor representanf,a romA,n5. ia de bas[ a) proiectul de resultat, formuldzi pretensiunea Rom6,nilor in urmS,t6rele cifre:
,,program al bdrbafilor de incredere romdni convocati in a. 1864
a) din fondul clerical 556,500 fl.
la sinodul episcopesc din Carlovi!, spre scopul unei grabnice, b) din fondul inalienabil 318,60O
"
la olaltd, 875,100 fl.
-158- -159-
Pre lh,ngd ac6st5, bas[ rdmase gi corpul representativ romA,n activitate {ructiferi din partea r:epresentanfei s6rbesci din congres,
la congresul din Carlovi! in anul 1865, ceea'ce enunfA, in qedin$a tn privinta uuei inlelegeri despre impdrlirea averei comune. Din
conferinfei dela 8 Februa,riu, nrai ludnd inci urmdt6rele concluse: contrd,, observA,nd representanla romA,nd o iritafiune neobicinuitX,
l. dintre rndndstiri pretind Romd,nii, conform propunerii fdcute de qi espresiuni pitimaqe in contra sa qi a membrilor sei chiar qi in
metropolitul $aguna, patru: Ilodoq, Bezdin, Sd,nt-Georgiu qi Misici; congres, de c6,te-ori s'a adus in disculiune causa trrpd,rfirii averii,
2. din fundafiunea Putnic qi itin alte fundaliuni de stipendii se apoi qi aceea, ci {iarele sOrbesci in d.iscusiunea obiectului sub-
pretinde a fi considera.ti qi tineri rom6,ni, cari vor stualia in Car-
-versant folosesc un limbagiu pS,timaq qi chiar vltirnd,tor fa!d, de
lovif; suma de 7303 fl. pentru fondul instruct al regedinfei episco- corpul representativ romdn, seiluc6nd publicul prin schimonosirea
pesci din Arad sE se dea in administra{ia episcopiei clela Arad, stdrei cestiunei, in gedinfa sa dela 2 Martiu 1865 in prevedere,
cd, sub ast-fel de
- irnprejuriri cu greu se p6te ajunge o infelegere
de asemenea sE se estradea qi fondul de 1484 fl. intemeiat d'e epis-
copul Verqefului, Iosif Raiacici, in anul 1841 pentru un seminariu gi o impdciuire dreptd. qi frd!6sc5, in causa impdrfirii averei, a,
romAn; 3. in fine se pretinde jumdtate din venitul intercalar clup5, decis in urod trnanim a consulta pre comisariul irnpErltesc al
m6rtea metropolitului Iosif Raiacici, apoi jumEtate tlin prelul re' congresului, d6cd mai e de lipsd sE rernind, qi mai departe repre-
gedinlelor qi realitSlilor episcopiilor din Verqe! qi Timiqdra qi se sentanlii rom6,ni in Carlovi! qi d6cd, remd,nerea lor se potrivesce
mai cere un ajutoriu corespunQ6toriu in bani pentru procurarea cu demnitatea Ior qi cu interesul causei. La invitarea comisariului
celor de lipsd la episcopia nbui rom6,n5, a Caransebeqului. impdrS,tesc, ca corpul representativ rorn6,n sd mai fie cu ribd.are
Aceste 6ind pretensiunile formulate, ca punct de md,necare la lncH, o s6ptEmAnS, in Carlovif, acelag corp intruninilu-se din nou
implciuirea amicabild cu S6rbii, representanla rom6,ni in unanimi- gi conformd,ndu-se dorinlei comisariului, a luat decis sE remA,n5, in
tabe decid,e, la cas c5, ar intimpina gi din partea representanlei Carlovit incd; o sEptlmdnd, 6r d6c5, nici dupd, acest terrnin, adecd
s6rbesci o aplecare qi prevenire, a se ldsa qi mai departe in nego- pdnd in 7 Martiu, nu va urma resultat, a pdrdsi numai de cd,t
ciafiuni de pace. Carloviful, despre ce au incunoscinlat qi pe comisariul irnp6rdtesc
Representanfa rom6.n5. in conferinfele sale a luat sub pertrac' al congresului s6rbesc.
tare qi un proiect de regulament, pentru primirea pX,rfii de avere' in urma acestora metropolitul Andreiu baron ile $aguna in
ce avea s6 se dea Romd,nilor din lbndurile comune qi despre ad- 5/17 Marfiu convocd.nd representanfa rom6,nd, la qedin!5,, descopere
uinistrarea ei hotirind, ca aceea avere sd se administreze deo- acesteia, c5, pe aceeaqi {i la 4 6re p. IT. patriarchul sOrbesc l-a
camdatd, in Arad prin o epitropie special al6s6, st5,tit6re din 6 invjtat la sine pentru consfd,tuire in causa impirfirii averei qi cd,
membri, 2 preofi gi patru mireni - qi tot atd,fi suplenfi, sub de-drece din partea s6rb6sc5, la aceea consfdtuire afar5, de patriar-
chul qi episcopii au sE ia parte incX qi alli 6 membri din comi-
- dupi anumite
presidiul episcopului dela Arad, directive stato-
rite prin representanfa rornA,nd. siunea congresului, e de lipsi, ca qi ddnsul din partea RomA,nilor
Oorpul representativ rom6,n la congresul din Carlovif resol' sE fle insolit acolo, afard de episcopul Aradului incb, de cinci
vindu-qi problema, ce i s'a incredinfab incheiA, la 16 Februariu 1866 membri, cari se qi aleg in pers6nele membrilor: protopresbiterul
godinfole sale qi protocolul peclinNelor 1-l transpuse comisariului Gruici, Georgiu de tr'ogaragi, Sigismund. Popovir:iu, Dr. Dirnitrie
trnpdrdtesc pentru congres. Ilalegan gi Dr. Aureliu Maniu.
fntr'aceea trecurd, inci d6u6 sdptdmdui de aqteptare din partea in diua urmit6re raportbzl" metropolitul $aguna in qedinfa
roplesentanf,ei rom6,ne, ffu6, ca s6 se clea cel mai mic semn de representanfei romd,ne despre resultatul consfdtuirei cu patriarchul,
-
-160- -161 -
episcopii qi ceitalfi cinci representanli de ambe p5,rfile, urmd,t6rele: Astfel neput6ndu-se inlelege Romdnii cu S6rbii in causa im-
Invitat de patriarchul, ca cu abstraclie dela calculi qi argumente, plrlirei fondurilor bisericesci qi a mi,ndstirilor, precum era qi inten'
se formuleze minimul pretensiunilor rom6,ne in cifre, metropolitul liunea imp6ratului, din causd c5. Sdrbii susfineau, cE numai ei au
$aguna a formulat pretensiunea RomAnilor in suma minimald de avut drepturi bisericesci gara.ntate prin privilegiile nafionale, 6r
500,OCO fl. Dupd, o negociere de o parte qi alta, patriarchul cu Rom6,nii numai ca particulari au fost sub scutul bisericii lor, re-
ai sdi a oferit Romdnilor 200,000 fl', 6r metropolitul $aguna in presentanfii rom6,ni pirdsiri Carloviful remA,n6nd, ca regimul s6
interesul complanarei amicale reduce pretensiunea Romdnilor la decidi intre ei. Schimbdndu-se ins6 impregiur5rile politice qi intrd,nd
400,000 fl. remAn6nd, ca pertractd,rile s6 se continue a d6ua {i' in viafH, sistemul regimului cle stat dualistic, causa se derivd, nrai
tdrrliu la ilieta Ungariei, carea o a dat apoi prin $. 8 al ariiculului
Representanf,a romd,nd, luflnd la cunoscin[d, acest raport cu
aprobare, aqt6ptd resultatul pertractd,rilor urmdtdre, despre cari
IX de lege din anul 1868 in competinla tribunalelor juclecdtoresci.
metropolitul $aguna qi raport6zd ln diua urmd,tdre, cd, nu au dus infiinfarea metropoliei Romd,nilor ortodoxi din Ungaria 5i
la nici un resultat mulfimitoriu din caus5,, c5, representanfii s6rbi Transilvania era enunf,at5, prin manifestul imp6ritesc din 24 De-
din fondurile comune nu s'au invoit a oferi nimio mai mult preste cembre 1864. Cu tdte aoestea metropolia rom0,nd, nu se putu
200,000 fl. 6r din md,nd.stiri nici una gi din celelalbe fonduri de
constitui cu episcopiile ei, din causd cd, teritoriul acestora, limitat
regedin{e, fonil instruct q. a. asemenea nimic, susfin6nd ci aceste
numai in principiu dupil nafionalitate, avea sd se determine apriat
dup5, protopresbiteratele qi contunele romh,nesci prin o consemnare
t6te sunt avere s6rb6sc5, nafional5,. |n fala acestei purtd'ri pulin
prevenitdre din partea patriarchului sorbesc, metropolitul $aguna specificd. Acdstd, lucrare se fdcu din partea Romd,nilor inci in
i, declarat, c5, remdne pre l6,ng6, pretensiuilea de 400,00O fl' susfi- 6 Octobre 1864 prin elaboratul bdrba{,ilor do lncreclere, Andreiu
d.e Mocsouyi qi Vicenliu Babeg, intitulat,: ,,Proiect, de programS, al
nond qi dreptul Romi,nilor la cele patru md,ndstiri, cari se afl6 ln
mijlocul poporaliunei romd.ne qi la celelalte fonduri qi desdaundri. representanfilor (bdrbalilor de increclere) Romd,nilor convocaNi la
Rep.erentaofa romind infelegOnd din acest raport, cA't de maqteri sinodul general episcopesc in 1864 spre scopul unei pertractdri
se pditi archiereii qi deputafii sorbi faf5, de justele pretensiuni ale grabnice, practice qi drepto, despre despXrfirea ierarchicl a Ro-
Romanilor, din care caus[ ori-ce complanare amicald a devenit m6,nilor de cX,trd, S0rbi', care fir dat atAt sinodului episcopesc cA,t
intru t6te pre langE pretensiunile qi comisariului imp6rdtesc pentru sinod.
imposibild,
- conclude a rem6,n6
sale formulate in qedinfele dela 8-16 Februariu 1866 sub p' 4 al Acest proiect de program, care se estinde asupra tuturor
protocolului. obiectelor despdrNirii ierarchice, precum a arondS,rei dieceselor, a
mdnistirilor, ce se afli intre Romd,ni si a fonclurilor comune, se
in fine metropolitul $aguna, ca preqedinte qi impreund' cu eI ia de basX, qi din partea corpului representativ romA,n la congresul
corpul representanlei rom6,ne la congresul din carlovi! dind espre- din Carlovi! la 8-16 tr'ebruariu 1865. Regimul impdrdtesc primind
siune pd,rerii sale de rdu, c5, prin procedura netlr6ptd qi purtarea
pe calea comisariului impErd,tesc al congresului nalioual s6rbesc
neloialh, din partea s6rb6scd,' pre ldng5, t6t5, prevenirea din partea
conclusele representanlei Romd,nilor, in privinla cS,rora nu putea
romenesce, Ja ziclXrnicit ajungerea unei complandri frifesci in s6 subverseze escepliuni nici din partea Sdrbilor, fiincl ele in con-
causa imp[rfirei averii, incheid la 8 Martiu 1865 qedinfele sale, a
formitate cu principiile generale enunfiate deja in privinfa formS.rei
clror proioc6le Ie-a predat somisariului impEr5,tesc congresual pentru dieceselor rom6,ne, nu mai aflA nici o pedec5. a propune causa
aqternere la Prea tnaltul Tron.
tmpEratului spre decidere din plenitudinea puterii sale; astfel prin
2L
-162- -163-
resolutiunea impErdt6sci din 6 Iuliu 1865 se enunfb, constituirea Ivacicovici, ca mandatar metropolitan in plesen$a
eparchiilor romAne, Arail qi Caransebeq, cu inceperea dela 15 Iuliu imp6rdtesc, baron Benco cle Bonik, general-maior'
tbOf pe basele cele at6,t cu privire la eserciarea iurisdic- Pre cAnil episcopia Aradului ca episcopie veche, acum sporitS'
'duE, cu unele p6r!i n6u6, ce s'au anecsat Ia ea, avea intocmirile cele
liunei episcopesci, cdt la folosirea emolumentelor Si desfacerea
pi
lor din Iegdtura cu metropolia s6rb6sci din carlovif qi totodat6 mai necesare, cuvenite unei episcopii, cu seminariu teologic pentru
ss denuml archimandritul Ioan Popasu de episcop aI episcopiei crescerea clerului qi cu un insiitut vechiu pedagogic pentru cua-
nou infiinNate a Caransebeqului, dupd ce premerse alegerea lui de lificarea inv6!6torilor, pe atunci episcopia cea nou infiinfatd, a
atare in sinoclul episcopesc al mebropoliei romdne stdtitoriu pe Caransebeqului, p5,n5, ce a ajuns la partea ei' ce i se cuvenea din
atuncia din metropolitul qi episcopul Aradului. fondurile comune ou s6rbii, era lipsitd de t6te cele necessarii unei
Prin o diplomi imp6r5,tesci din 8 luliu 1865 se statoresce te' episcopii, qi in lipsa de mijldce adunate, a trebuit sE recurg5' la
ritoriul episcopiei d.in Arail, pentru care cu esimarea parochiilor ddrnicia credincioqilor din intr6ga metropolie, cari, insuflelili pentru
sorbesci d"tpt" m6d5,-n6pte dela fluviul MurEq din teritoriul de indeplinita despdrlire ierarchici de cdtri s6rbi, nu a int6,r{iat, la
p5,n5, atunci aI numitei eparchii, se mai adaug unele p[r!i nou6
apelul fdcut, a contribui din t6te p5.r!ile cu sume considerabile.
spre m6{i-di a aceluiaq fluviu qi anumit t6te parochiile rom6'ne Astfel a fost posibil, ca qi l6,ug6, ac6std, eparchie n6ud', prin zelul
d1n protopresbiteratele: Ilasiaq, Lipova, Timiqdra, Cianad, Chi- neobosit al episcopului diecesan Ioan Popasu, s6 se pdtS' infiin[a
chinda-mare qi Becskerek; 615, prin a d-oua diplom5,, ce p6rtd acelagi in scurt timp institut teologic qi pedagogic qi alte instituliuni
dat opidul Caransebeq se orn6zd, cu scaun qi on6re de .episcop, a culturale ca qi la celelalte episcopii romd,ne din metropolie'
cdrui Lparchie are sd cuprindd, tobe parochiile romd,ne hin proto- 3. fna'rticztla'rea Se constitu'irea metropol;iei ront'6'ne'
presbiteratele: Caransebeg, Mehadia, Lugoq, Figet, Oravifa, Jebel,
Versef,, Palanca, Panciova qi Ciacova. Infiinlarea metropoliei ortodoxe rom6,ne din Ungaria qi Tran-
Dup5, resolufiunea impdrd,t6sci din 6 Iuliu 1865 fiind pusd' silvania enunliat5, prin autograful impEr5'tesc din 24 Decembre
1864 era un act de grafie, emanat din potestatea impEratului, care
diua de 15 Iuliu 1865 ca termin pentru faptica activare a celor
d6u6 eparchii romAne dirl Ungaria qi B5,nat qi pentru incetarea act deqi basat pe candne qi pre hotSriri sinodale competente, putea
legdturli lor ierarchice cu metropolia s6rb6sc5. din Carlovi!, cu s6 fie in calea legislafiunei scos din valdre. De aceea Rom6,nii
ac6stX, di nofiinil inc[ hirotonit qi lntrodus de episcop Ioan Popasu
ortoiloxi din metropolie, schimbAndu'se sistemul regimului de sbat
pentru diecesa nou infiinfat5, a Caransebeqului, lua' insuqi metro- in anii 1.86617, pe c6,t aveau motiv a se bucrira, c[ metropo]ia Ior
poliiul romd,n in administrafiune ac6std, eparchie' Chirotonirea s'a resolvat inainte de schimbarea regimului de stat de mai nainte,
gi acesta causd, vital6, pentru biserica ortodoxd' roma'nd nu a fost
primului episcop in nou infiinfata metropolie romend,' in pers6na
archimancliitului Ioan Popasu, ca primul episcop al Caransebepului, do nou espusS, eventualitdfilor unui viitor nesigur' pe atd'ta erau
dup5, restaurarea acestui scaun, s'a indeplinit cu mare solemnitate de ingrijifi, ca sE nu spulbere dieta ungard qi ac6sti acuisiliune
dreptd, a Roma,nilor. Metropolitul $aguna a stdruit cu tot dinadinsul,
in REginari, ldngd Sibiiu, la diua Sf6,ntei Marii (15 August 1865)
prin metropolitul Andreiu baron de $aguna qi episcopul Araclului ca Lsistenla metropoliei ortocloxe romd,ne sE fie asiguratS' prin un
Procopiu fvacicovici, pre lingX, asistenla numer6s[ de cler pi articul special cle lege adus in dieta constitufionalS, a Ungariei.
popor din apropiere pi depdrtare I 6rX, lntroducerea in scaun s'a Ca bdrbat politic, $aguna a folosit spre ac6sta timpul, p5'n5 c6'nd
incleplinit la- 31 Octobre 1866 prin episcopul Aradului Procopiu dualismul olfiiod incd consolidat, Maghiarii trobuiau s6 aib5, cel
zlt
-164- -165-
pulin din respect citr[ cor6n6, anumite consideraliuni fald de cu sine necesitatea de a-'qi esercita fie-care separat dreptul s6u
Rom6,ni. Ministrul cle resortul cultelor al Ungariei, Baronul Iosif de autonomie garantat in $-ul 8 art. XX din anul 1848, susfinond.u-se
EOtvds, cu care a iutrefinut metropolitul $aguna anumite relafiuui dreptul de suprernS, inspecfiune al MaiestS'fii Sale, care are a se
amicale de fogti odini6ri conqcolari universitari, a supus inci la eseicita conforrn constitutiunei, credincioqii susnumitelor d.ouE
24 Aprile 1868 dietei ungare un proiect de lege despre regularea uretropolii, sunt indreptdfifi intre marginile legilor f6rei de a de-
leferinfelor bisericii gr. orientale din Ungaria, la a cd,lui pertractare, cicle qi regula fie-care d,e sine qi separat in adun[rile (congresele)
ce a finut trci dile, au luat parte deputafi Rom6,ni gr. orientali, lor bisericesci, ce se vor conchiema din timp iD timp prin metro-
Maghiari gi Sdrbi, apdrA,nd fie-care cu multd, infocare pdrerile sale, polilii concernenfi, pre l6ngd, insciinlarea prealabil6 a MaiestS,fii
din punct de vedere politic nafional. Rom6"nii, cali au luat parte bale, causele loi bisericesci, scolare qi fundafionale, referitdre
Ia desbateri in casa ablegalilor qi au apErat cu viu interes qi de- - qi de ale manipula qi administra cle sine prin organele
Ia aceste,
votament laudabil causa sfA,ntd a bisericii lor uafionale, au fost: proprii, in conformitate cu prescrisele stabilinde in aceste congrese
Vicenliu Babeq, Georgiu Ioanovici, Ioan cav. de Puqcariu, Dr. qi incuviinfd,nde de Maiestatea Sa.
$. 4. Cretlincioqii ambelor metropolii au dreptul, tot pre
Alexandru Mocsonyi, f)r. Aurel trfaniu, Sigismund Borlea, Alois l6'ngi
Vlad, Sigismund V. Pop; 6r in casa rnagnafilor, unde ajunse la ,"r"rotr"t tlreptului de prea inalta lncuviinfare, de a-'qi organisa
pertractare proiectul de lege la 4/L6 Maiu, vorbi in causa nretro- ad.undrile (congresele) bisericesci.
$. 5. bpre acest scop ministeriul se autoris6zd' a mijloci
tropoliei ortodoxe rom6,ne nretropolitul Antlreiu Bar. de $aguna, prin
recomandO,nd cu cildurd, primirea proiectului de lege.') metropolituf d"l" Carlovif qi patriarchul s6rbesc conchiemarea cA,t

Proiectul acesta de lege trecr) norocos qi prin casa magnalilor rnai curoncl a congresului sarbesc nafional, de confesiune gr. orien-
qi fir sanclionat ca Iege la 24 Iuniu 1868 sub art. IX intitulat: ta1[, const5,t5,toriu dupd, usul cle mult observat, afard, de archiereii
,,In causa celor de confesiuuea gr. orientalStt, s'a promulgat in concernenf,i, din 25 deputali bisericesci qi 60 laici (mireni), 9i intre
casa representanfilor la 27 Iuniu qi in casa magnalilor la 3O Iuniu acegtia 25 a se alege din confiniul militar'
1868 qi tot in ac6stn di a apdrut in archivul legilor fdrii. $.6.Totministeriulvamijloci,conformpropunereisinodului
Art. IX de lege din anul 1868 in causa celor de confesiunea episcopesc rom6,n de confesiunea gr, oriental5, conchiemalea cat
gr. oriental5, este de urmS,toriul cuprins: mai curontt a congresului bisericesc rom6,n nafional cle confesiunea
S. 1. Congresul nafional-s6rbesc conchiemat in anul 1864 qi gr. orientald,, const[td,toriu afara, de archiereii concernenfi, din 30
continuat in anul 1865 la Carlovi!, intru cAt acela s'a compus cu deputaji bisericesci qi 60 laici (mireni), qi intre acestia 10 au a se
abatere dela $-ul 8 al art. XX din 1847-1848, se legalis6z5, ulterior. alege din confiniul militar'
$. 2. Metropolia de sine std,tdt6re de clrept egal cu a S6rbilor S. 7. Prima problem[ a ambelor aclundri (congrese)
bisericesci
infiinlatd pentru Rom6,nii de confesiunea gr. orientald, precum qi ast mod conchiemate, va fi a stabili organisaliunea adundrii bise-
riclicarea episcopiei gr. orientale din Transilvania la archiepiscopie ricesci pre lAngd, incuviinfarea MaiestH'fii Sale'
se inarticul6zd qi disposiliunea art. de lege X din 1792 se estinde rlin despd'rfirea ambelor
S. 8. Ori-ce pretensiune provenitS,
asupra ei. metripolii, ln cf,t acele nu s'ar put6 complana (impd'ca) pe calea
$. 3. Dupd ce dar[ despirfirea celor d€ confesiune gr. orien- tnvoel-ei lmprumutate, atd,t cele ce privesc metropolia intregil, c6,t
tal5,, in duud provincii bisericesci independ.ente una de alta, aduce qi cele ce irivosc diecesele episcopesci, s6u comunele bisericesci
sOo qi pro unii intlividi singuratici, vor av6 a se validita, scutite
r) A se vedd cuy€ntil'e& lui in Vechia Metropolio ile Nicolau Popea pag. 832-336. -
-166-
de tinrbru qi tacse, inaintea cutd,rei judec5borii ordinare, ce se va DupX $. 6 al arlicolului de lege IX. din anul 1868 ministru,
delega de Maiestatea Sa, pre l6ngd, contrasemnarea nriuistrului e'a ind;torat a mijloci convocarea cdt mai cur6nd a congresului
concerninte gi in ac6std, procedur5, bisericesc romen nalional de confesiune gr. ort. stitltor, conform
remedii iuridice
- delS,turdndu-se ori-ce alte
suslirr6 singur numai apelaliunea de propunerei sinodului episcopesc roDlan, .-- afar5, de archiereii cou-
d6u6 graduri qi astfel de procese apelate se vor resolva prin fo- lernentri, din BO deputafi clericali, 60 lumesci, av6nd. dintre acestia
rurile de apela.fiune afari, de serie. a se alege 10 din confiniul militar.
S. 9. Credincioqii de conlesiunea gr. orientali, cari nu's nici
Pe basa cuprinsului acestui $ qi in conformitate cu candnele
de limba s6rb6sci, nici de cea romdn[ rem6,n, qi pe viitoriu in t6te bisericesci, metropolitul $aguna in conlelegere cu ceilalli opiscopi,
acele drepturi ale lor, cari le-au esercitat pO,nd, acum in adrnini- adec5, din sinodul episcopesc al metropoliei a rugat pe rninistrul,
strarea de sine (autonont[) a afacerilor comunali bisericesci qi ca s6 mijlocesci la prea inaltul loc incuviinfarea dilei cle 16 sep-
qcolare, intru intrebuinfarea liberd a limbei rituali, precum qi in tembre 1868 ca termin pentru intrunirea congresului nalional bi-
manipularea averei gi fundaf,iunilor lor comunali bisericesci. sericesc al Roma,nilor ortoaloxi din ungaria qi Transilvania, ceea-ce
s'a qi fdcut, urm6,nd cu resolutiunea regesc[ din 12 August 1868
$. 10. Disposifiunile $-ului 8 al art. XX. din anul 1848,. cari incuviinlarea linerii congresului la terminul ari'tab'
sunt, oontrare cu legea de fafd,, se abrdgd,".
Pun6ndu-se apoi la cale alegerea deputafilor congresuali in
Legea ac6sta este de mare insemndtate pentru biserica orto-
dox5, rorndn6, cdci prin ea se asigurd esistenfa metropoliei romdne,
fie-care eparchie cd.te 30, adecd. 10 preofi qi 20 mireni, congresul
se enunfi egal indrept[lirea, inclependenla de ierarchia s6rb6sc5, fu bonvocat pe diua de 16 Septembre 1868'
gi autonouria biseric6scS, a Ronrd,nilor, adecd dreptul de a''gi re' Era un moment sublim, c6,nd deputalii din t6te trei eparchiile
gula, conduce qi decide independent in congresele sale bisericesci, romane a Transilvaniei, Aradului ,si Caransebesului, se vEdurS' in
obiectele eclesiasbice, qcolari qi fundalionali qi a le aclministra prin cel dintA,iu congres nalional bisericescl nu mai pulin u96rd' era
propriele sale organe. Prin ac6st5 lege s'au dat qi asigurat R<1m6,- ins6 problema, ce avea s6 o deslege acest congres prin organisarea
nilor ortodoxi condiliunile de desvoltare qi prosperare cultural5, in intregii metropolii qi a pdrfilor ei. Ac6sti grea problemi se
bisericd constitulional[ pe basa nalionald'). imponea qi mii mult memb'ilor congresului, cd,nd metropolitul
$a-guoa in cuv6utarea sa de deschidere rosti
urmd't6rele:
') ln anul 1865,22 August liind metropolitul $aguna in audienlL la impbtatul a
aflat
,,Ast5,di cAnd fi-a venit !ie, Noule Ierusalime, 6rigi lumina qi
despre schimb[.rile radicale in Btat, ce aveau sE se int€mple. $aguna sciind c[ acele schimbiri se tine au rEsSrit, depun cu des6v6rqit5,
impun tle impregiurd,rile grave ale timpului, cre{u de biue qi salutar pentrn Romiui, ca aceqtia
mdrirea Domnului preste
conformAnclu-se eistemulni regimului nou de stat, ce avea a se iuaugura prin primirea constitu{iuuei
unguresci, sd elupte qi asigure pentru sine intre marginile acestei constitutiuni anumite drepturi legilepatriei.Acdstaflc6nilu-seprinarticolullX,tlelegeilinanul1368,seridicarivociatunci
!i iibert[ti nalionale. Alli couducEtori politici naliouali, la cari se aletur'], maioritate* Rominilor si"r"'eiite acum de cur€ncl in jmalistica rom€.n[, mai ales 4in aceea Utrte, ca,re nici ci,ntl nu a

sperand a pui6 impeilecs curentul nou poliiic se opuserl acestui curen! atluc€nd poporul iom6.n ue{"i i" ochi bui infiin{area netropoliei ortotlore $aguna in schimb pentro meho-
rom&ne, c[
poiie au;e.tft autonomia Transilvaniei. Aclev6rul este insh c[ au'tonomia Transilvaniei
nu a
la politica de,,passivitate,t. ln fala acestora $aguna desgustatgiamilrttprinatacurilejumalistice
din partea contrarilor s€i politici, s'a retrls in anii din urml ai vielii sale dela politicl, lisflnd itaront a"t" $aguua, prin urmare prel pentru insinuata jertfire a acelei autonomii nu i-a compelit.
-""e"'c" privesce mettopolia ortotlorl, penhu ea lucrase
contradlor sei terenul deschie a lucra, cum afl[ tle bine, Rominii pasivisti cu fiite aceste, in na in deosebi io $aguna 16 ali qi s'a re-
putinla lor a impedeca sistemul politic de stat duoliEtic, amncarl vina pe $aguna suslinand, cL solvit inc5, din anul 1864 sub ninisteriul lui schmerling, 6r[ dup[ introtlucerea dualismului, $a-
guna r stlruit s6-i asigure esisten(a ei, prin o lege speciall' Succesul acesta rl lui $aguua
in
ddc[ .'"" ff impotlivit ar fi putut impedeca schimblrile politice cle stst. Ei dau prin ac6sta
"l lalea legisla{iuneicelei nou6 ile siat ungar, p6te fi cel mult u argumen! cb, d6c[ Rom6nii dela
lui$aguna o insemnitate, c&re nu o a putut av6. in cadr*I coustitu{iunei, qi alte
i*"poti erdi co.stitulionale politice unguresci ar li p[qit solidar
$agunt retras dela politicl de una a mai ingrigit, ca esistenla netropoliei ortocloxe ro-
nAne din Ungaria Ei Transilvania qi autonomie ei bisericdlcl sE se migureze prin atticulare intre nulte tlrepturi politice na{ionale ar ff putut c$qtiga.
.-168-
Afar'5, de sbatutul organic s'au lucrat qi presentat de o sub-
odihni sufletescS, t6td competinla legislativS' qi administrativd
a

bisericein6strenalionalein.mdnilecongresuluipresentgiacelor comisiune esmisd din comisiunea congresuala de 27, on rnaterial,


a in' desple economia bisericdscX, gcolarS, qi funclafionald,, care din lipsa
viit6re, cari singure sunt representanfele legali qi canonice
prin urmare competente a d.e timp a r6mas nepertractat,, 615, alta subcomisiune congresrtale
t oOrt prJvincii metropolitane,
"gii "
ad;ce qi coniiuce trebile administrative economice bisericesci, qco- s'a ocupat cu regularea causei instrucliunei in intr6ga met'ropolie'
Congresul acesta, care qi-a lnceput lucrdrile sale pe basa unui
lari qi fundafionali.
regulament de cas[ provisoriu, presentat de metropolitul $aguua,
be aste{i incolo tlepun qi responsabilitatea pentru ulteri6ra au elaborat gi sbatorit un regulamenb al afacerilor sale interne, au
s6rte a bisericii in md,niie acestui "ot'gt"t qi celor
viitdre qi nrE
nici indeqert esmis o comisiuue pentru lucrarea unei proceduri in cause matri-
mangaio, c6, culez s6 dic, ci nu indegert anr alergat'
moniale qi disciplinare; in privinfa cererilor pentru infiinfarea de
m'am ostenit 9. c. 1."
o activitate episcopii nou6 la Oradea-mare qi Timiqdra, s'au decis, ca tnetropo-
Congresul, care a durat 22 de dile, a desvoltat
estraordi"nar[, preg[tincl ln comisiuni gi pertractA'nd
in 12 gedinfe lilul preqedinte sd adune malerialul trebuincios penbru inmullirea
vit'al6 pentru bisericd' episcopiilor qi pentru arondarea noud. a eparchiilor qi sE prega'tesc5'
ale sale, mai multe obiecte cle insemnitate
intre cari mai urgent a fost aducerea unui statut de organisare in privinfa acdsta un proiect,, ca,re s6-l presenteze la procsima
a bisericii clin intr6ga provincie metropolitan5' cu privire
la tdte sesiune congresualS.
qi organele ei' Inlesnire mare a Un obiect de ingrijire a congresului a fost gi -causa
deosebitd,
elementele, pd,rfile
"orrrtitotiot
de organisare presentat congresului de despd,rlirii ierarchice tle S6rbi. Prin $. 8. al art' IX' de lege din
ficut la ac6sta materialul pentru or- 1868 era dispus, ca ,,pretensir'rnile de tot feliul, escate din despdr-
rnetropolitul $aguna sub t'itlul: oProiect de regulament
;;;iJ"" trebilJr bisericescicare pi gcolare 9i fundafionale rom6'ne de lilea ambelor uretropolii, pre c6,t ele nu s'ar put6 impd'ca prinqi
era cu atit mai prefuit' cu c6't in invoialS, reciproc5,, atdt cele ce ating metropolia intr6gS', cd't
i"tigioo"t greco-oriental5,"
archicliecesa transilvand, in ce privesce parochiile 9i
protopresbite' cele ce ating diecesele s6u comunele bisericesci, s6u d6rd pre
rateleincddinanul1864cuaprobareasinoduluidiecesanservea
unii individi siDgulatici, vor avd a fi validitate, cu scutinti do
corporatiuni timbru qi tacse, inaintea a,celui judef tribunal, ce se va delega,
de cinosurl la organisarea gi aiministrarea numitelor
bisericesci. O comisiune a congresului, stXtdt6ro
din 27 valoroqi pre l6ng5, contrasignatura ministrului coucerninte' de cdtri Ma-
aI metropoliei ortocloxe iestatea Sa,t) gi ac6sld, procedur6,, del5,turA,ndu'se t6te alte remedii
memUrii,'qia preg[tit statutul de organisare
dupi pertractare in geireral 9i in special i'n cinci qe- iuridice, va fin6 numai apelata ordinard, de d6uE foruri superi6re,
romd,ne
s'au primil ca lege organic5' p:"tt" biserica qi astfel de procese apelate se vor decide prin forurile apelative
aiol" uf"
"uog""*loi
tiiegx a meiropoliei ortocloxe romdne sub titlul: organic afar5, cle serien.
ctin ungaria gi "statut
Transilvaniaa, cu Comisiunea congresuald, de 9 membri in causa cornplan[rei
al bisericii ortodoxe rom6,ne diferinlelor resultate din despirfirea ierarchicd, de c5'trd S6rbi,
aceea, ca pd,rfile clin statut privit6re la parochii Ei
protopres-
prot'opresbiterale' s.e pun5' lu6,nd ca punct de md.necare $. 8 al art. cle lege IX din anul 1868,
Uit"rut", cti esceptriuo"t '"uoo-"lor .s6
a pregdtit qi presentat congresului in acdstd causi propunerea
numai dec6,t in lucrare in t6te eparchiile' la ce
episcopii epar'
chiilor Arad qi Caransebeq se declarard gata a face ac6stal Pre- p"ot"o alegerea unei comisiuni de 8 membri, care in numele
-;""rtiai"""re
."-"1" t""etpi organisalie era introclusi incd' din t) Mrieetatoa So a clelogat 6pre sc$t scop tribunalul reg. din Buila-Pesta, clespre ce

anul 1864. ministrul e ffcut cunoscut celor'intereeaqi prin rescriptul din 24 Iuliu 1874' Nr' 20,180'
22
-.771-
-170-
in pertractare cu coDgresul s6rbesc, ce se aflau in acel bimp in ministeriul reg. ungar de culte 9i instluc-
coDgresului roman intrA,ncl
liune doi birbafi litera{i rom6'ni de religiunea gr' ort'' anumit
in curdnd avea sE se intrun6scd, eventual cu o comisiune d,elegatS, ca secretar de st,at qi Ioan cav. de Pugcaliu
s6 incerce qi mijloc6sc6 o invoialS, Georgiu Ioanoviciu
din sinul congresului s€rbesc, de secfiune, cari la ins[rcinarea ministrului
ca crinsilier ministerial
arnicald in privinfa iupdrfirii fondurilor comune, a m5,n5,stirilor, a
aufdcut traducer.ea de lipsd, a statutului organic in limba maghiard,
conrunelor mestecate inc5, nedespdrlite qi a pretensiunilor asupla s'au qi referai ministrului de culte, baron Iosif EOtvOs
dopd,
reqedinlelor qi altor averi comune in diecesele Tiuriq6rei gi verge- "*r"
din paragraf in Paragraf.
fului, cu aceea, ca remdndnd acele incercdri fdrd, resultat preste bo lot" tocrxrlte traducerei in limba maghiarS, a statutul'i
tot sdu in parte, comisiunea sd fac[ paqii necesari pentru preg6' organic qi cu t6te c5, ministrul Baron Edtvos in pers6n5, s'a ocu-
tirea proceselor judec[toresci. Acesti propunere, care confine qi pai qi a pertractat acest obiect, totuqi sancfionarea lui din paltea
o jnstrucliune mai detiiati pentru comisiunea congresuald de 8 i{aiestdfii Sale a inc5. la 28 Maiu 1869, - fdcond'-se indatd,
membri, congresul o ridicb Ia val6re de conclus pre l6ng5, adausul, qi publicarea
'rmat
lui ofrcids5, in ,,Budapesti Kozlcity"') $i mai t6'r'Qiu
ca despre acZsh sd fie incunoscinlat atd,t ministeriul, cdt 9i pa' in
^,,Telegraful
Rom6,n"' ca organ al metropoliei'
21

alegondu-se totodatx qi membrii comisiunei sub


triarchul s6rbesc,
- stat-utul organic la propunerea ministrului a primit sanctio-
presicliul nretropolitului qi in cas de impedecare a episcopului aradan. narea in tecstul statorit de congres, cu unele mod.ific5,ri qi adause,
Delegaliunea ac6sta congresual5,' care dupd, timp gi lmpregiu- $i anumit se reserv6zi dreptul prea inalt de supraveghiare;
invoirea
riri s'a intregit prin alegere de membri noi in locul celor decedafi, imprumutatd pentru finerea sinodului cu S6rbii sE se fac[ in con'
s6u epili din alte ntotive, netermind,nclu-'9i incd' problema sa, sustS' gresul s6rbesc; membrii sinodului parochial pre l6ng5' celelalte re-
1nc5, qi astd{i. Ea qi-a fdcut apr6pe la tdte congresele bisericesci ierini;e s6 fie maioreni; disposiliunilc Statutului organic ir privinfa
nalionale qi la sin6tlele din Arad qi caransebeq rap6rtele sale, instrucliunei (inv6!dmOntului) confesionale autonome sE se aducd'
parte in scris, parte verbal' Pre l6ng[ tdt[ silinla ei gi pre l6ugd' in consonanfd, cu art. cle lege 38 ttin anul 1868; episcopii alegi qi
i6te sperele considerabile, lucrdrile ei din causa renitenfii mani- clenumili s6 depund, qi jurim6nt de fidelitate; mentbrii senatelor
festate de ierarchia s6rb6sc5, nici pe departe nu se pot numi $colare qi epitropesci ai consistdrielor eparcbiali
qi met'ropolitan se
mul!6mit6re. aleg Dumai-pe durata unui periocl de trei ani; d.espre tinerea con-
Opul principal, ce std, preste t6te lucririle congresului nalional g""-selo, nafionale bisericesci s6 se facd prealabilS' incunosciinlare
bisericlsc din airul 1868 este "statutul organic aI bisericii orto- Maiestdlii Sale, qi iu fine folosirea ]imbei romane in t6te afacerile
doxe r<-rmAne din Ungaria qi Transilvania'(, care, conform conclu- bisericesci in liuntru gi in afar[ sE se aduci in concordanfS' cu
din a' 1848'
sului congresului, s'a trimis ministeriului regesc-unguresc pentru $ 9 al art. IX. de lege din a. 1868 qi cu art' XLIV'
mijlocirea sancfiond,rei prea inalte. conform conclusului de sub PublicareaoficiosiaStatutuluiorganic']adeosebiteleorgaue
Nr. fOO aI protocolului congresual din anul 1868, prin care se bisericesci s'a inceput cu sinodul episcopesc. Metropolitul $aguna
indator6zd organele bisericesci a folosi limba romAni in t6te a presentat mai intA,iu sinodului episcopesc in qedinla dela 14 Iuliu
corespondinlele oficidse cu guvernul f6rei qi cu tdte autorit[file tgbg Statutul organic sancf,ionat, 615, sinotlul episcopesc a luat ho-
publice, Statutul organic s'a agternut numai in tecst romf,'n' de tdrd,rea, a se da consist6rielor eparchiale invialiune, ca sanc{,ionarea
unde s'a arEtat necesitatea, ca in ministeriu sd se fac6 o traducere
esactS, a Statutului organic in limba maghiar5', penbu a put6 fi Nrii 156, 158, 160, 161.din anul 1869.
')
r) Nrii 52 qi 53 clin nnul 1869.
luat in pertractare gi propus sancliondrii regesci' Spre norocire
-t72- -1?3-
Slatutului organic sE o publice in eparchii cu aceea ins5,rcinare, ficdri, al cdrei tecst s'a compus de o comisiune congresualS't)'
ca parochiile qi protopresbiteratele numai dec6,t sE se organiseze Acesti remonstraliune, aqternutS, pe calea minisberiului constitu-
dup[ acest statut; qi dupd aceea s6 se fac5, alegeli de deputati f,ional, a rdmas fdrd nici un resultat, neurmdnd nici
un r6spuns
pentru sin6de eparchiale, spre intrunilea qi organisarea acestola I lu mulli dintre cari cunosceau impregiurdrile politice,
"u, """r-ce
o norocire; cxci d6cd se da insemnitatea pretinsS' la aceea
de asemenea sE se fac5, alegerea de deputafi pentru finerea con- fin de
gresului bisericesc nalional t'omAn, qi astfel tdte pS,rfile constitutive remonstrare, ar fi trebuit a se supune Statutul organic la nouE
ale provinciei metropolitane sE se organiseze qi reguleze dupd. pertractS,ri, qi astfel din statut organic sanctionat ar fi devenit er5,
-strtot
firea posifiunei, ce ocup5, fiecare in metropolie, conforrn color'ce organic uesancfionat. Metropolitul $aguna, ca unul, care
prescrie Statutul organic. Se dispune in line a se tipd,ri Statutul multe esperiase qi multe pdfise, chiar tn causa metropoliei romane,
or:ganic in broquri qi trirnite gratuit la t6te parochiile din metropolie. ooor" *tr" grab5, sE vadd, Statutul orgauic odatd sancfionat, fie
qi cu unele modificd,ri neesenNiale, pentru-cd scia c5' numai un cap
Eparchiile, conform6,ndu-se inviatiunei sinodului episcopesc,
luminat, un spirit liberal ca al rninistrului de atunci Baron Iosif
au {dcut disposiliunile de lips5, pentru constituirea 9i organisarea
parochiilor gi a protopresbiteratelor crr inceperea anului 1870, au
Eotvos, este capabil a concede qi RomAnilor o operd scumpi,
precum era acest Statut organic; 6rd un urmdtoriu al lui Eotvcis
linut sin6de eparchiale la Dumineca Tomii 1870, fS,c6nd alegerea prea lesne ar fi putut face rnetropolitului $aguna din Statutul or-
ced, dintd,iu a membrilor consist6rielor; 6rX, representanfa intregei
ganic o operd a lui Sisifus. Baronul E'5tvos a gi murit in anul
metropolii a Romd,nilor gr.-orientali din Ungaria qi Transilvania s'a
iSfO, qi urmd,torii lui pdni astddi se miri de el, cum a putut da
intrunit la 1i13 Octobre acelaq an in primul congres nafional'biseri'
eI RornA.nilor o autt)nomie at6,t de liberalS,, nurnindu-I idealist vi-
cesc convocat pe basa Statutului organic, care fu presentat ln acest
sdtoriu, cici a propus sanctionarea Statutului organic'
congres ca lege obligd,t6re pentru intrdga provincie metropolitan5,.
Statutul organic, ac6std, Charta Magna libertatum a bisericii
in momentul sublim al bucuriei indreptifite, ce fiecate Romdn ortodoxe romane din ungaria qi Trausilvania, cuprindo disposifiu-
ortodox trebuia sd simt5, pentru cd,qtigarea acestei legi organice,
mult promilitdre pentru promovarea intereselor bisericesci nafio-
nile pentru organisarea bisericii ortodoxe romA,ne din intr6ga pro'
vincie rnetropolitand,, cu privire la elementele ei, cari sunt clerul
nale qi culturale, o c6rdi disonantd se simfl in acest congres
qi poporul, gi cu privire Ia pd,rfile constitutive ale ei, cari sunt:
pentru modificlrile- fdcute in Statutul organic sancfionai, cari mo'
parochiile, protopresbiteratele, mS,ndstirile, eparc)riile gi rnetropolia'
dificdri preqedintele Archiepiscop qi Metropolit cu ocasiunea pre-
Biserica ortodox[ rom6,nb din Ungaria. qi Transilvania, ca bi'
sentdrei Statutului organic in congres, le numl ,,neesenfiale(. $i in
sericd autonom5, are dreptul in puterea acestui Statut organic, pre
adev6r, :consiclerA,nd impregiurS,rile politice schimbdci6se qi greuti-
l6,ngd, susfinerea dreptului de supraveghiare al Maiestdfii Sale, a
lile timpului, dupd, ce in celelalte Statutul organic in intregul lui regula, ad.mininistra qi conduce afacerile sale bisericesci, qcolare
s'a sanclionat intocmai, precum a fost compus de congres, cu
qi fundafionalo in t6te p5,r!ile qi factorii ei constitutivi, independ'ent,
dreptul se pot numi neesenfiale. Cu tdte acestea din acest incident
dupi forma representativd, Fie-care parte constitutivS, a metro-
se formA, in congres un curent puternic, care pun6nd pond mai
poliei are deasemenea dreptul a regula, administra qi conduce
ales pe vitimarea formei constitulionale prin modific6rile fS,cute
independent de altd, parte constitutiv5,, sie-qi egald', afacerile sale
unilateral in Statutul organic, in contra pdrerilor metropolitului
bisericesci, scolare qi fundalionale prin parbiciparea personale s6u
$aguna, spriginite de o minoritate a membrilor congtesului, a st6'
ruit a se face o remonstrafiune la Maiestate pentru acele moili- 1) A ro vedC protocolul congresului nalional bisoricesc din anul 1870 pag' 143-152'
-774-
reprosentativ[ a cleru]ui qi poporului la t6te acliunile bisericesci, trola sinodului parochial, alege pre cantori, clopobari qi servitori
pro lAng[ indatorirea a se supune si la anumite sarcini, dela cari bisericesci.
este condifionat[ bundstarea bisericii. Epitropia parochiald prinesce sub ingrijirea sa averea biseri-
Forma representativd. la lucrS.rile fie-c5,rei p5,rfi constitutive cdscd., pre laogt iou"otare' manipul6zd cu ea dupd decisiunile
si-
i.'qi afld espresiunea sa in sin6cle, cari dupX cleosebirea acelor p5.rti nodului p"ro"hiul, esecutd bugetul parochial fdc6nd incassdrile qi
constitutive sunt: parochiale, protopresbiterale, eparchiale qi metro' solvirile de lips5..
politane, cele din urm5, numite congrese nafionale-bisericesci, ca II. Protopresbiteratul, care sbd, din intrunirea mai mulbor pa-
cea mai inaltd, representanli din intr6ga provincie metropolitand. rochii, 'qi indeplinesce afacerile sale prin sinodul protopresbiteral,
Administrafia in parochie o p6rt5, comibetul parochial, in pro- comitetul protopresbiteral, epitropia protopresbiterald' qi scaunul
topresbiterat: comitetul protopresbiteral, in eparchio: consistoriul protopresbiteral. Sinodul protopresbiteral este representanla cle-
eparchial, qi in metropolie: consistoriul mebropolitan. ,ot"i gi a poporului din un protopresbiterat dupi nurndrul sufle-
Iurisdicfiunea bisericescd, o eserciazi scaunul protopresbiteral telor; in pi.oiopresbiterate sub 20 mii suflete participd la sinodul
ca instanld,, consistoriul eparchial ca instanla a II qi consistoriul
I protopresbit"tul 8 preofi, aleqi de preofirnea tracbuald, qi 16 mireni,
rnetropolitan ca instanta a llf. Esecutarea decisiunilor bisericesci ,t"qi io sin6dele parochiale dup5, impdrlirea parochiilor in cercuri
se face cu mijl6ce bisericesci morale, qi numai in casuri de gravd, electorale; 6r' in protopresbiteratele, in cari nu[r6rul sufletelor trece
necesitabe se recuirH, organele statului. Mijl6cele rnateriale pentru preste 20 de mii suflete, participd 12 preoli 9i 24 mireni, aleqi dupd
susfinerea organismelor bisericesci gi pentru trebuinlele culturale aceeaqi modalibate. Sinddele protopresbiterale la alegerea proto-
se acoper prin contribuiri dela credincioqi gi colecte in si afard, rle presbiterului au num6rul duplu de membri aleqi dupS' aceeaqi pro-
metropolie, qi in cas de lipsd se cere ajutor qi dela stat' porjiune qi modalitate, dintre preoti qi mireni'
-
Statutul organic mai prevede qi un sinod comun al archiereilor Sinodul protopresbiteral alege pe peri6de de cdte trei ani,
din metropolia rono6,nd, qi cea sdrbdscS, pentru susfinerea unitdlii conitetul protopresbiteral qi epitropia probopresbiteralX, cari in
clogmatice gi canonice pi pentru ap6rarea intereselor comune ale sfera protopresbiteratului au a indeplini aceleaqi lucrbri, ce comi-
religiunei ortodoxe r6sS,ritene. tetul parochial qi epitropia parochiald le are in parochie'
Intregul material din Statutul organic este impdr{,it ln 5 capituli, Afard, de aceste organe' protopresbiteratul mai are scaun pro-
dupd, pdrlile constitutive de jos dela parochie, pd,n5, sus la metro- topresbiteral ai cdrui membrii din tagma preo!6sc5' se aleg pe
polie cu subimpdrlirile in articuli qi 176 paragrafi preste tot. viitre, prin sinod.ul protopresbiteral din preolimea tractual5' Scaunul
I. Parochia. Afacerile parochiei se indeplinesc prin sinodul protopresbiteral este for judecS,toresc de I instan![ in causele spi-
parochial, care constd, diu tofi parochienii maioreni, de sine st5.- i.ituall, matrimoniale, disciplinare qi de diverse diferinle intre
t6tori, nepdtafi; apoi prin comitetul parochial qi epitropia paro- preogime.
chial6. Agendele principale ale sinodului parochial sunt: alegerea III. Mandstirile sunt puse intr'o linie cu protopresbiteratele,
comitetului qi epitropiei parochiale; esaminarea rafiociniului bise' au prepositul lor, egumen s6u archimandritul, ales sub presidiul
ticesc, alegerea parochilor, cape)anilor qi a inv6fdtorilor, ingrijirea episcopului diecesei, de care se- !in, prin sinodul m5'n5'stiresc' ce
de mijldcele materiale pentru parochie g. a. r[a ai" tofi frafii m5,n5,stirei. in m[n5,stiri pre l6,ngd, observarea
Comitetul parochial ales de sinod pe c6,te un period de trei din partea monachilor a regulelor canonice privit6re Ia dilcerea
ani, p6rt5 administraliunea in parochie, dupd. hotdririle qi sub con- unei viefi corecte gi pline de sdnfenie, sd pdrt5, qi economie re-
-
176
- -177 -
gulate qi sd d5, qi raliociniu despre averea md,ndstirii, din care au la sinodul eparchial la qi congresul nalional bisericesc, alegerea
sE se sus!in5, membrii ei cu cele necesari. oficialilor consistoriali, precum a secretarului, fiscalului q. a.
IV. Eparchia, in fruntea cdreia std episcopul, indeplinesce V. Metropolia cuprinde in sino eparchiile, ale cdror interese ge-
afacerile sale prin sinodul eparchial $i consistoriul eparcbial. nerale le representd. Ea igi implinesce afacerile sale prin sinodul
in metropolia Rom6,nilor oltodoxi din Ungaria qi Transilvania metropolitan, care se nuntesce congres nalional bisericesc, prin
sunt astddi trei eparchii, qi adeci a Transilvaniei cu titlul de consistoriul metropolitan 9i prin sinodul episcopeso.
Congresul nafional bisericesc este representanla intregei pro-
archidiecesd, a Aradului $i a Caransebeqului. Representanla epar'
chiei este sinodul eparchial, care constd, din 60 deputa$i, dintre vincii metropolitane qi std, din 90 representanti, po cari ii esmite
cari 20 sunt din cler qi 40 urireni, aleqi pe cdte un period de trei prin alegere fie-care eparchie in num6r de c6,te 30, in proportiunea
I/s preofi qi ,/, mireni, pe cA,te un period de trei ani. Melropolitul,
ani. Sinodul eparchial se intrunesce regulat in fie'care an la care e qi preqedinte, qi episcopii diecesani sunt ca atari membrii
Durnineca Tonrei. Agendele sinodului eparchial sunt: regularea
administraliunei bisericesci, qcolare qi funda$ionale, ingrijirea peutru
ai congresului. Agendele cougresultli, care se intrunesce regulat tot
ridicarea culturald, a poporului prin infiinlarea qi suslinerea do la 3 ani in I Octobre, sunt,: ingrijirea pentru susfinerea libertdlii
religionare qi a autonomiei bisericii romine ortodoxe, regularea
sc6le de t6td categoria, alegerea consistoriului eparchial pi a
gi conducerea afacerilor bisericesci' scolare qi fundalionale pentru
episcopului in cas de vacanfd, afard de archidiecesd, pentru
intr6ga metropolie qi alegerea metropolitului qi a asesorilor con-
archiepiscopul tot deodatS, qi ca metropolit se alege prin
"r." sistoriali, Consistoriul metropolitan este organisat dup5, feliul con-
congres.
sistdrielor eparchiale, cu analdga sfere, de activitate pentru afacerile
consistoriul eparchial este organul administrativ qi judectrtoresc
intregei provincii metropolitane, formAnd instanta din urm6 in
in diecesd,. El sti din trei senate gi adeci,: bisericesc, scolar qi
cause administrative gi judecdtoresci apelate'
epitropesc. Senatul bisericesc st6, numai din membrii preofesci
aleqi pe via!5, ryi intdrifi de episcopul diecesan' Cel scolar qi epi- Alegerea metropolitului se face in congresul nafional bisericesc
tropesc st5, din o terfialitate preoli qi dou6 terfialitifi mireni aleqi inmul!'it la numdrul de 120 deputafi, la cari archidiecesa, ca parte
pe peri6de de c6,te trei ani. Senatul bisericesc judecS, trebile pur mai mult interesati prin alegerea totodatS, a archiepiscopului in
bisericesci, despre sacramente, rit bisericesc, moralitate, disciplinS', persdna metropolitului, concur5, cu 60 deputafi.
ingrijirea pentru purtarea matriculelor, ziclirea qi inzestrarea bise- Sinodul episcopesc st5, din metropolitul, ca pregedinte, gi ceilalli
ricilor cu od6rele qi carlile necesari I senatul scolar ingrijesce episcopi eparchiali, qi are in competinfa sa obiectele bisericesci
pentru sc6lele confesionale qi catechisarea tinerimei; asemenea qi spirituale, dogmatice qi simbolice, precum esaminarea canonicS, a
institue pre inv6!6tori qi profesori qi este for disciplinar preste pers6nelor alese de episcopi q. a.
acegtia. Senatul epitropesc cond'uce qi manipul6z[ averea episcopiei Precum se vede clin cuprinsul schifat aei in liniamente gene-
qi pdrtd controla pentru corecta aclministrare a averilor bisericesci rale, Statutul organic confine constitufiunea cea mai liberald, bise-
in parochii qi protopresbiterate. Consistoriul eparchial afari cle ric6scd,, prin care se deschide qi elementului mir6n calea a par-
qedinfele sale regulate in numitele trei senate, mai line qi qedinfe ticipa la regularea qi administrarea afacerilor bisericeqci, qcolare
plenare, la cari participS. asessorii din tdte trei senatele' Aci se gi fundafionale. Dupi acest statut fie-care preot qi fie-care rnir6n,
pregdtesc ai se indeplinesc lucruri de organisa{,ie generalS' biseri' neescep$ionat din alte considerafiuni, esercitfl, ca individ s6u in
c6sc5,, precum luarea disposifiunilor pentru alegerea deputafilor calea representativd, drepbul s6u bine precisat in t6te corporaliu-
23
-178-
nile qi organismele bisericeqci cle jos pdnd' sus, av6nd tot odat5'
anumite iidatoriri fa!5, de biserica sa' Prin Statutul organic, compus
iD spiritul cel mai liberal, conform can6nelor qi tladiliunilor bisericii
ortodocse rorna,ne din ungaria qi Transilvania, biserica a intrat
de
nouln drepturile sale istorice, cari ii asigur[ 9i garantdzX'legislafiunea
proprie iu sfera competinlei sale-' Statutul organic dd' Rom6'nilor
irtoao"qi din Ungaria qi Transilvania condifiunile de desvoltare
religi6sS,-morall gi cultural5, pe basS' nafionalS" Din acest punct
de iredere mari au fost speranfele, ce de a inceputul introducerii La+ala

lui in tot cuprinsul metropoliei au fost legate d'e el' De .aceea


rernA,ne a cerceta, inc6,t aceste speranle s'au realisat s6u strnt
in
.cale a se realisa gi a cundsce fructele qi pir$ile bune qi rele' ce le Pag. 10 in r6nilul 1 a se ceti ,in stdytd,nirea Ardealulwiu in loc cle nstapanirea
aprodusconstitufiunealiberalS,biseric6scS'inmetropoliaorto- Ardoaluluis.
docsb romd,ni din Ungaria qi Transilvania in timpul de 30 de Pag. 16 r6ndul 10 a se ceti ,despre unele sentdnleu in loc de ,de unele.sentin{e'.
ani aI esistinlei ei. Pag, .{9 rOnclul I a se ceti nera utx scopu in loc de ,un scop(.
Pag. 70 r6nilul 4a se ceti ,Erdelyiu in loc ilo nSzilagyi".
Pag. 92 r6nilul 19 a se ceti ngi linir' in loc de ,igi lintr'.
Pag. 100 r6nilul 11 a se ceti npentrw" in loc tle
"peptrus.
_-=_-fu- Pag. 152 r6nclul 11 a se ceti ,,2trioitdre la dorhrlele Ronodnil,oro in loc cle ,,pri-
vitdre tlolinlei RomAnilor.
c0 LEcTr lJ N EA ACTE L0 R.

_'fi@++_
#'-:

L Acte mai vechi.


1.
Decretztl imph'dtesc din 3O Septembre 1783 Nr. 17()1 , priuitot"iu la incor-
pol"area eparchiei ortocloue romdne din Trawilnania la metropoli,a s€rbdscd
din Cailouil.
Bonis ex rationibus a Resolutione Mea, ut Episcopus non unitus tran-
silvaniensis Jurisdictioni Metropolitae Carlovicier:sis penitus subjiciatur, rece-
clere neutiquam possum: Ex hoc autem non sequitur, privilegia nou unitae natio-
nis transilvanicae iis illiricae naiionis iu hungaria penitus uniformanda esse, soil
iDtentio Mea unica est, ut Episcopus in omnibus spiritualia concerneDtibus ob-
jectis a Metropolita, et Synodo archiepiscopali dependeat. Proposibum ergo a
Metropolita Putnik, primo loco Gedeonem Nikitics in Episcopum non unitum
pro Transilvania denomino, quod a Cancellaria tam Metropolitae, quam Gubernio,
ut in sequelam hujus ordinationis necessaria disponat, illicq insinuandum est -
ubi una etiam Consilio Belli aulico injunxi, ut pari modo etiam Episcopus Ra-
daucensis in Buccovina Jurisdictioni, et dependentiae Motropolitae subjiciatur.
Josephus m. p.

2.
Eslt'asdin Instrzrcliu.nea' datd yre lfutgd' detetul l,tnTtirdtesc d,h 9 Octobre
17B3 Nr. 2253, priaitoriu kt' sttbordi,narea eparchiei, Transtluaniei' Si a Bu,-
coainei l,n cel.e dngntatice Si spirituale la metropolia sdrb6,scd' din Carlouitr.
Tertio. Si quanilo in momentis fidei praecise dogmata orientalis Ecclesiae
concernentibus aiiquo recurrendum foret, recursum nunquam ad alium, quam
Metropolitam Carloviciensem et Synodum per oundem Carlovicii celebrari
solitam instituet, ab ooilemque Metropoliba et Syuodo' ejusdem Archiepiscopali
in clogmaticis et pure spiritualibus dependebit, et Synodis quoque per eunclern
celebrari solitis interveniet, ab omnibus tamen, quibus Natio in llungaria.
Illyrica fruitur Privilegiis exclnsus erit.

3.
RuoluShrne i,mpdrdt€sc.d, din I Decembt"e 1786, prin care eparchiile ditt
Transiluania Si Bucouina Irun cu cele d'isciltLinare sub metropolia s6rb6scd,
se
d,in Carlaail.
Ilaben clie Bischdfe vot Siebenbiirgen und der Bulawi,na untor dem Me-
tropoliten von Karlowitz auf die narnli,che Art, wie al,le iibri'gm nicht unirten,
1
3-
-2-
Bisch,fe zu stehen, !i:or jene Gegensttinile ausgenornnl.e.n, dio b/oss ffu die illyri,sche 5.
Nation, im Gemiissheit der denselben ertheilton Privilegien geeignet sinil, es Instatzfu clerului Si, popontlui ronlAnesc din dieceset Aradrt'lu,i,, datd, ln
folget also daraus, class clie Appellation, wenn sie einen Gegenstand betrifft, lmpd,ratul fvratzcisc 1. a, 1814, pmtru institzt'irea z,nui eltiscopt ronuln xn
der- auf die d,isciplinam internarn sofort auf oin tsera spirituale eine Beziehung eparchia Aradului.
hat, von dieset beiden Bischijfen an der Metropol,iten in Karlowitz zu gehen habe.
Nearnul qi preolimea romd,n6sc6 din diecesa Aradului, de legea grec6scd
neunitf,, cu cea mai aplecat[ gi credinci6sd, supuDere ingenunchind, indr5,snosce
+.
a se ruga, ca dupfl m6rtea acestui Episcop, Pavel Avacumoviciu, dupb, milostiva
Locotetzenlct ungard d,ispune a se tntr?Lni sirndul sArbuc pentru, alcgerea sa indurare, Maiestatea V6str6, s6 binevodsc[ a le da lor Episcop de neam
d,e

epismp d.in versep si Timis6ra, la care sunt chemafi, si episcopii din Tran- romA.n, cu s6,ngelo qi cu inima romdn.
silaania Si, dtin Bu,wuina. In t6te {ilelo privesce gi cu negr6,it[ simlire a inimei uiminclu-se, vede
purtarea ile grije qi inaltele or6nduieli ale Maiest[fii V6stre, caro ca un ado-
Nr. 14139.
vdrat pd.rinte le intocmesci pentru fericirea popdrelor supuse augustului sceptru,
Hochwohlgeboroner, Ilochwiircligster Metropolit !
precum qi qc6lele proparande din Aradul vochiu, care pentru desteptarea qi
Nachdem clas gr. n. onirte Bisthum zu'werschetz clurch den Todfall des lumiuarea neamului romd,neso s'au ridicab din p[rintAsca mil[ a Maiesti]ii V6stre,
Vircenti,us popouits, j"o". uo TemesvA,r aber durch den Hintritt
des Sophronius
neamul romd,nesc qi clenrl plin de md,ng6iere, le-au prirnit qi incd cu atAt n:ai
war, et'lecligf
Clrittou;ts, *-ut"u". zugleich Administrator des Ofner Bisthums mare md,ng5,iere, intru cAt iu mare nddejde ,ariadi,a de a goni negura, carea
;;;;" haben Seine Majestiit allergnbdigst beschlossen, sowoll tlie la cea mai mare parto a preofimoi qi a ueamului, aga lo cuprinse minfile, c6.t
"ioil, "o
Bi,tht,-",von.WerschetzurrdTemesvir,alsauchjenesvonofenm-it.neuen nu puteau ggJgi cun6sc6 datorinfele sale cltrd, Dumne{eu, uici cltri Monarchul
V"*"U"t" ehestens wiecler zu besetzen, und zu diesem Ende einen Synodum seu, nici c{,trd, patrie, nici cd,trd cel de apr6po al eou, nici citrl sine insuqi.
dergr.n.u.Nat.ionunterdemVorsitzedesFreiherrnJoseplllsonorcayalts Ci ca nddejdea ac6sta, c&rea acum numai ce a lnflorit, s6 p6t5, aduce
dem neueu
,o-aTu."" Acten delegirten kiinigl. Commiss?i,r am 22. May d. J. nach fructele sale qi c6,t de cur6nd s6-i ajungem seceriqul, ca Maiest[{ii V6stre s6
Kalender zu Karlowitz abhalten zu lassen' aducd credincioqi supuqi, patriei cet[,leni vrednici gi bune mldularo neamului
Zu diesem synodum sinil anch dio gr. n. u. Bischdfo von siebenbiirgen rom6,nesc, de lipsl este o cEpetenie p[stor6scd de noamul seu, care s6 p6rte
unil von Radautz aus iler Bukowina borufen, jedoch denselbon zugleich
ge-
grija gi s6 priveghezo la luminarea neamului, ca nu lncredinfd.ndu-I qi remd,nOnd
,tutt"t *o,d"o,ilass Sie nach Umstii,ndeu einen Archimandriten und respective 6rd,qi in grija aceloragi, cari p[.nd acum ]a ateta nurndr de om au impedecat
Archidiaconen oder Vicarium statt ihnen dahin absenden kiinnen' qi au int6,r{iat luminarea, s6u nu cumva mijlociri protivnice prin acestia in-
'Was aber die Stimme dieser zweien Bischdfe anbelangt' so soll selbo trebuinld,ndu-se din t6te plrjile in patul seu oprindu-o Ed slebdscl qi s6 nu
aber
lecligliclr auf clie dogmatica et pure sviritualia sicb erstrecken, keineswegs p6tn apoi veni la fructelo cele c6pte.
statt haben, die sich auf Privilegien' an welchen sie
io li]l"o Angelegenheiten Nici oclati dela Maiestatea V6str6, nici dela cei.inainto reposafi imp6rali
keinen Antheil haben, beziehen'
--._o"g"r"o"o,il".kiinigl.ung.Statthalterei,ofenden23.M?i,rz1?86.1) n'au putut cere &cea indurare, ca pre neamul rom0,nesc, carelo cu limba, cu
nascerear cu obiceiurile qi cu portul f6rto se cleschilinesce de celelalte neamuri
supuse a ferii, s6-i aducd la asemenea tr6pttr, a culturii qi a inv6![turilor cu
celolalto neamuri.
t) Sindde s'au linut: Ne spun tabulele legilor, plino sunt gi istoriile cle mbrturii, cumcd insaqi
1. in anul 1??4 Com. imp. Geu.-Major Bsr' Mathesai mama !615, ungur6sca, pre neamul acesta ronenesc mai vechiu decA,t sino, I'a
,, 1??6 r ,, Conte Jankovite'
finut gi I'a crescut ca pre un fiu al seu, nectr,utd,nd la deschilinirea limboi qi a legii.
o.n Cu dreptul putem intreba de aici: de ce dar pre ldngd, atd.tea griji nu a
4. ,, : ll$ : I I ; ) Aeeete douE s'au {inut in rimisora' urmab nici o nS,dejde? Do ce neamul romd,nesc de abia a ajuns la tr6pta cea
5.n ,, 1?86 ,, ,, Bat' OrczY'
mai de jos a inv6ld,turilor? De'ce in t6td monarchia austriacb cei mai cum-
6.D ,, fafO ,, ,, F.-M.-L. Bar' SiePPnthal'
7, tr ,, faSZTA ,, ,, u ,, Csolics' plifi fdc6tori de r6u sunt rominii? De ce neamul acesta mai totdeauna este
e
u 7842 ,1 ,, Conte Sz6ts6n. 1*
5-
Indscut-a dreptatea Maiesb6!ii V6sbre, cunoscOnalu-o neamul qi clerul
gate la tulburdri din leuntru? Do ce la romdni, vecinii unul de altul nu-gi de legea grec6scl nounitd, cu aplecate genunche, le pune acestea
lucrfltoriu, rar aqigderea romd,uesc
lot p[stra ]ucrurile sale? Rar este s6 fie romd'nul proaiualtei priviri, ca sd binevo6scS, a aduco drdpta judecatd'
gi norocos. *)
Romdni cu locuinla in p[,r!ile Ungarioi cele diucolo de Tisa gi in tot
Augustulo impdrate 9i apostolico craiu ! -D[-ne indrdsndld, ca ca'usele Ard6lul, care de demult se chidma Dacia, mai nainte de a lua ungurii stbp6,nirea
cole arlei6rabe a tuturor intemplerilor s6u rbutlfilor acestota, de oari orneniroa in plrlile acestea, ctr mulli ani sunt mai vechi.
se infiordzb, cu fiasc5, creilinld, s6 le inqir6m' Nici nu este lndo6i5., ca rom6,nii, cari gi ast6cli in limba lor se uumesc
Dep[rtatd, s6 fie t6t[ urS,ciunea $i t6b[ pizma neamului romd'nesc ai a rom6,ni, d6i.d, Du ar trago iDceputul lor dela col6niele roma[i]or aduse in Dacia,
clerului, cbtri neamul sdrbesc, fiind tot de o lege cu sine qi avdnd &semene& care in {ilele alerg[.rii neamuri]ol cei univer.sale, cu venirea atitea neamuri
dreptate a ferii. Ci tot de am trebui s6 spunem, ce e drept, causa,mai
sus
va,rvare, plecum numele gi st6,pA,nirea gi-a pordut, aqa qi limba gi portul, plin
spos"lo" urmS,ri rele Du oste tocmai neamul s6rbesc, ci cu adov6rab privilegiile jalnica tulburare c[ ac6sta a desr6d6cinat, insd rnai pu$in Dafia romdn6scb,
aielei pd,r.!i a neamului acestuia, cu nilostivire dtrruite, care sub tmp6rd.fia intru fiin!,a sa nu a iDcetat. Ca r6m[qifile coloniilor vechilor romani, cari de
r6por.iuloi imp6rat Leopold I., cu patriarchul qi metropolitul lor Arsenie alto neamuri so chid,man Vtachi' venind ungurii cu virtutea sa 'i-au tras c[tr6
Cernovici, uo ,r"rrit la anul 1690 in pd'rfile cele supuse s6'ntei cor6no !6rii
a
sine, gi cum pre a,lte neamuri care le-au aflat aici, aqa 9i ple rom6,ni ld,s6,rrdu-i
arme
unguresci sub acea august[, ingaduinfi, ca Prin biruit6rele cesaro-crtr'iesci in ld,caqurile lor, 'i-au primit in societatea gi s6rtea lor cu sine.
cu-ajutoriul lui Dumiecleu, d-" no',' s6 so ilucd in finuturile gi ld,cagurile ce
-avut Cum-cd iegea cea cregtin6scd, mai nainto de a ajunge alergarea cea uni-
Io-a mai de nainte, qi vr[.smaqii mai cur6nd s6 se isgon6sc6 de acolo' versalS, a neaururilor cltr[ sf6rsitul veacului aIA-lea in pilrlile de m6if6-n6pte
Nu cl6rb, ae ingelim, sdu mai v6rtos fiindcd t6to privilegiile, cari ar im- ale imp6r5{iei Bomanilor, ptecum qi tocmai ln oetf$ile celo de scaun, in R,oma
pedeca dreptul altuia, r6m6,n f{,r6, de nici o putere' - t6te relelo mai
sus
qi la Constantinopol, a fosb infipt ricldcina sa in Dacia, nici o indo6ld, nu este.
po-"oit" nu inaltelor ing5,iluin$e sdu cu"pri..derilor datelor privilegii qi cesaro- Pentru ca cu priveghierile marelui Consbantin impdratul qi a urmd.torilor irri,
irliescilor inalte privilegii, ci cu totul oierului celui mare sdrbesc le ascriom, gonit fiind intunerecul plgdn6t[fii, pretutindenea pop6rele, incri,b fin6 lmp6r5,!ia
a cd'utat
carele cu vicl6n5, m[iestrie sub forma privilegiilor fd,cand intrebuinlarea Romanilor, se luminase cu strb.lucirea inv6llturei lui Chlistos.
gi lucrat ca nesimlit sE inqelo qi s6 prindd pe romini iu lanful seu' ca'ri rom6'ni
Cunoscdnd rom6,nii de mai nainte ailov6rul cel aducltoriu de fericire prin
di*p""oon cu clerul seu, pentru prostia qi uesciinfa sa' fiinil-c[ ile o lege suut' tird,niile muucei varvarilor, nici cum nu se retraserS, la retS,cirea p5,g6'n[t5,tii'
n,au priceput ingeld.ciunea s6rbilor, qi do abia in {iua de astdc}i s'a ileqteptat Apoi, deqi pd,nd a linut imp6rltia varvaric6sc5, nimica dupi legea grec6scd,
ain soroout cel pdgubitoriu. Dropt aceea mai marii clerului s6rbesc v6{6nd de fa!5, nu se slugia, nici putoa sd fie, dard, tot nimenea nu Ie putea t[g6.dui
bunS,tatea rominilor cea pr6sti, qi fa"ood intrebuinlare do d6nsa,
au lucrat cumcd prin slujbe private creqtinesci, ce Ie fdceau romanii qi alte pop6re su-
f6r'[ romAni pentru rom6,ni, cum au vrut ei, c[ nu a fost nimonea pbn6 acum puse, pre ascuns, nu ar fi domolit obiceiurile varvarilor gi n'ar fi dat cause
care s6 Ie stee impotriv[, qi s6-'i impecloco tlo a c[uta cu scdderea altuia ri- qi ocasio de au trecut qi ei in legea cregtin6scd,, care so p6to m5rturisi din
dicarea .o, p.u"oJ au lucrat mai marii clelului s6rboso cu rominii' istorie gi monumenturi.
lntrebe-se intru sine ispititorii ispititorilor vechi de ac6sta c6,b lo place.
Ii scrise de un romfln' Adec[ mai nainte s'au pleoat ungurii bisericei apusului s6u latinesci, ori bi-
*)CuviBie grove sunt acestea, cari abia se p6te cugeta, cL au putut
fa![ 6e poporut romin nu s'a scrie nici de sctiitoti de alt neam, cari urEsc sericei r6sS"ritului s6u grecesci? Cd,ncl acdsta pulin se atinge do scopul nostru
Mni asprl c*racte"i-sare
pru ro.0ni. Ori in clt de asuprit6re lmpregiurlti politice qi sociale au putut trti c0ntlva rom0nii ilespre supuqi, socotim a fi destul allturA,nd aici, cumc5, mai nainte de Sf.
lin ung""i* s6u alte plrli, ei contluqi ae fires ttenan gi sin{ul cel bun inlscut in ei, nici-cfi.nd Sbfan f. craiu al ungurilor, slujba legei creqtinesci cea privat5,, do carea mai
cet[leniloiali ai stehrlui-gi_ca biuevoitori ai deapr6pelui, do aceea
nu gi-au perrlut
"o.pEiul ", cfrt ap$iliuner .sus s'a {is, in pd,rlile unguresci celea dincolo de Tisa qi in Ardeal, era dupd,
autenticitrtes aceetui act nu pdte se nu fie trml la intlo6ll, cu at6.t mai tate, cu obiceiul r6sd,ritului av6nil qi episcopi, cari in cele duhovnicesci erau supugi
lui pentru 6ntAia-drl in ,,Bisei.ice qi gcdlad snul 18?8 Nrii 2? qi 28, dup[ nota redacliunii so.mul{[- instrucfioi l.atriarchilor dela Bisantiu, precum ac6sta numai cu o dovad[ se
moeco unoi ievor prive! nesciindu]ee nici rceet, d6c[ au foet aecernutl ac6et[
instan{l le locurilo
lnrlts. D6c[ lng6 in odevdr s'a promovat impirat.lui ncdstl rugare, atunci nu pdte fi- altcum' p6to mlrturisi, dola impdrlirea imp6rd,liei romauilor intre fii marelui Constantin
6oc0t, c[ o mlnl noroman6scl e negterit 4u[l poftr inimii sele la insultele cup'inso in ee la in imp6r[fia r6s6ritului gi a apusului. De vreme ce neiucetata certaro mai
ntlrcrn poporului romltn, sdu, c[ autorul p'eocopat de scopul, co urm[ria' voinil ge miece pdud Ia sf6rgitul v6cului 11. intre curtea Romei qi inbre curtea Constantino-
"o-eo,
,tchoroutl'r ru comis rcosto csagere{iuni.
-6- -7
gi cu totul inc[ nes6vdrqittr, ce se atinge au trobuit si o lase neamului qi clerului romi,uesc, atunci spre bucurio a
polului ile stdpa,nirea duhovnic6sc5,, -
putut fi, ci religia cea 200 do ani nebagabl in s6m[, prin grija gi ordnduiolilo
iespr. dog-"Le credinlei in biserica latin6sctr qi grec6sc6,, caro intre biserici
acestor mai mari, de nou trebuia sE se intocm6scS, cultivarea qi moralitatea
u prl"iooii despErlire gi despicare, co so 4ice schismd,, ac6st[ deuniro in veacul
s6 se ridice ca qi din cenu$e.
al 16lea prin soborul dela Trident ou totul sf6rgindu-se, s'a int6rit, ca curtea
Do vreme ce clerul col mai mare al sdrbilor, rugAndu-se in comitiile (diete)
dela Roma se aib[ jurisdiclie adeci stLpdniroa sa preste proviDciile apusului
crdimei linute Ia anul 1792, s6 i-se dea dreptul do a avd votum (cuv6ntul)
6rf,, curtea oonstantiuopolei lBisantiului) preste provinciile reslritului a imp6-
giscaunin diet[, apoi inbre celelalte aceste s'au adrrs: Cumc5, statoruica no-
rlliei Romanilor.
rocire a societS.fii cotd,lenosci se cuprinde ln norocirea, tuturor solilor, deci
Dar insaqi deunirea pentru stdpdnirea duhovnic6sc6, carea mai v6rtos in
tofi acoia lucrdzS, inprotiva statornicei foriciri a patriei, carii mili6ne do locuitori
curtea Romei qi a Bisantiului a strtrbd,tut, co so atinge de clerul cel mic qi
de legea ac6sta, prin vre-o cd,teva mddularo ale sele ar vr6 s6-'i subtragS, dela
de poporul creqtinesc, no a flcut atdta deschiliniro cdtd se vede esffi4i' R'dndul
darurile qi facerile ds bine ale constitufiei; aqodar[ inprotiva statornicei fericiri
p.eia.tilo" a preo,timei cei inalte' uumai ce so atinge de clerul cel mai maro
a patrioi lucr6zl clerul cel maro s6rbeso, inchi{6nd celea noamului rom6,nesc,
a r"ligi"i latlnesci dela scaunul stdpdnirei Romei s'a lntrodus cu mult mai
caro cu trei p6rfi este mai mare la num6r docdt neamul sdrbesc, c& sd Drr
in urri[, 6rtr, mai v6rtos ilin temoiurile legei creqtinesci, alegerea episcopilor p6fi avd ocasie de a strlbate nici la o tr6pta a vre-unoi direg6torii.
este age{at6 prin insagi comunitatea, apoi alup[ aceea dela c[,petenie lumesci,
Etd, c6, romd,nilor gi rutenilor de legea bisericei r6s6ritului, cari locuesc
care se face pdnd, in cJiua do astlili in acds0d apostolicdscE' cr[ime'
in p5,rf,ile ferii-Unguresci, dola m6{6-n6pie o[,trd, r6s6rit, augusta m6ga Ma-
Adevorat este cumcf,, locuitorilor ferii unguresci legea bisericei rdsfi,ritului iestdlii V6stre, reposata llaria Telesia, prin unirea crediulei qi prin episcopi
mai nainto de timpurile acele in care neamului s6rbesc s'au dat privilegiile, do neam gi de seminlia lor mult ajutoriu le-a adus. De ar' fi fost, ca dintru
Ii-s'au pus episcopi prin craii apostolicesci, qi o6 acesti episcopi asomenea acel timp qi preste biserioile diecesei Aradului, Timig6rei gi a Vergefului,
privilegli au avut cu clerul cel mai mare catolicesc, legile f6rii n:[rturisesc, c[peteniile legii s6 fi fost de romdn, au d6rA, prea milostiva voe co se atinge
fiiod"n pr""o- arat6 articolul al 4-lea anul 1674, rutenii qi romA,nii de aceea de rom6,nii acestor diecese nu al fi avut cu mult mai foricite urmdri ? Cu
nu au dat episcopilor catolicesci cfeciu6la, pentru-cI aceea o dau episcopilor dreptul nu ne iudoim.
qi preofilor, de legea sa. $i cumcd ac6sta, romd.nii din districturile Bereteu, T6t5, diecesa Aradului, ca.re dup6, declatoriul dat in anul 1777 cu multe
Bistrija qi lacsiag, incl la lnceputul veacului aI l8-1ea aga au lucrat, no arat[ indurare, cuprinde in sino 14 protopresbiterate cu 480 de locuri mame gi 126
articoiul 8b ilin 1228, cL ei episcopului dela Orade rru au vrut s6-'i dea {eciu6la. filiale, parochi atdtea qi biselici, tofi numai romdni sunt, gi de abia se afle
Deci tic[l6selor timpuri, in care dupi bdtai& dela Mohaciu cu Turcii, cea trei locuri amestecato cu s6rbi.
mai mare parte unguresci adecd t6to plrlile cele dincolo de Tisa 9i Bdnatul Diecesa Timiqdroi, 10 protopresbiterate, in care s&u ard.tat a fi 287 de
au gomut mai 200 de ani sub jugui Turcilor, s6u rupto fiinil dela trupul lerii locuri mume, numai unul, al Chichindei cu 17 parochii, se afld, in care
,,ngilresci, a fost supuse sth,pdnirei principilor Ardoalului, acostor impregiurdri sunt numai s6rbi, 615, a Cianadului gi a Beclcherecului-mare cu 40 do parochii
ur" d. ascrie neamul gi clerul romdnesc, do ce nu au avut episcopi din amsstecate cu sdrbi, celelalte Iocuri sunt t6te romd,losci.
neamu] seu. Er5, in diecesa Yorgelului, din 6 protopresbiteiate cu 239 parochii qi
$i acdsta este urgia aceea, dela care s'8 tras mojicia gi neinv6fd,tura clerului 19 filiale,'atd,tea qi biserici, numai protoprosbitoratul Yerqelului este cu sdrbi
qi a neamului acestuia, c5, au fost numai pe sino insugi lipsili qi ca nisce amestecat, c[ci in cele]albe in t6te sunt numai romd,ni de legea grec6sctr neunite.
p[rlsifi dela t6t[ mestecarea cu fii cei mai luminafi ai patriei, gi dela inv6- Agadar[ prin conscripfia locuitorilor fdcutl la anul 1769 de Clari Graful
feturile cele inalto opri{i fiiud, de abia au putut pdstra, prin povestire cu gura qi Presidentul B[natului, se spune chiar c5 din 460,000 nu sunt nici 80,000
gi prin lntrel-ruinlarea cd,rlilor bisericosci, ba 9i ile aceste puline sunt, nisco s6rbi, ins6 alti, parte, rom6,ui s'au aflat 300,000. Cum de inaltd, luare ile s6m6
..hiot"" a caracterului roma,nesc qi a legii cregtinesci, cu caro se deschilinesc Ia atd,ta num6r de supugi credincioqi nu le-a ddr.uit clpetenie duhovnic6scd, de
de clobit6cele nocuv6nt5,tdre neamul gi seminlia lor, care se p6rto chilina grije de indreptarea lor? Acdsta
C6,ntI clerul mai mare al sorbilor, cu virtutoa privilegiilor dela reposalii uici cE se vedo din alt!, parte a voni, flr6 numai ctr, socotosc unii, c5, p6te
iuainte morg6torii Maiestlfii V6si;re impdrali, s'au intrarmat la anul 1690, mai fi acea asemdnare gi deschilinire intre rorndni qi sdrbi, care este intre gvabi
nainte de ce Turcii la Zerta, in comitatul Pestelui cumplit fiind bfltuti sub qi lntre albs neamuri de vifa nom!6sc[,, frind aceste mai cultivate, au dialect
aripilo pajerei, t6t[ t6ra-Ungur6scd af'ard de Bdnat gi regimentul fjiaichiqtilor mai limpede, 6r aceoa, mai pr6st[.
9-
Ac6st[ socotin{5, se adever6zS, cu s6rbii, cari s'au sellgluit pre marginile s6rbilor in provocata instan!5, sub a) a ardtat c[ fac milioale, -
de nu sunt
dela Alad pro ldngl Mur6q ,si Tisa, fecOnclu-so mililie inprotiva Turcilor' cind la trei p[r!i de patru, dartr, dou6 perfi do trei cu adevdrat suut iu veac fiind
jugul Turcilor cdnd fineau Bdnatul, la iutunerec osA,udifi, uici-cdncl nu vor put6 ajunge la acea tr6pt6 a omenirei,
iiusa* Bun;tul. Aqa fiincl dimpreuni sub
qi io Aradului, Zarandului qi Biharului, pinE undo e's fost lntins in care s'ar cuveni ac6sta uu ca nisco fii desr6dicinali ai ferei, ci ca nisce
"o*itut"lo
puterea, turc6scd, s6rbii au inv6lat limba locuitorilor vechi, adoo6 romd,ndscfl, credincioSi ai IVfaieste.gii V6stre trebnici supuqi, dupd, inaltele indemnlri qi
fiincl cu romduii amestecali qi de o lege. voinle a Maiestnlii V6stre, qi dupd insufelirea legilor ferii, precum gi dupd
cumc[ prin str[duirea mai mari]or clerului s6rbesc, intunerecul care sub insuqi cererile aduse sub aplecata credin!5, in ilieta ferii-Unguresci dinll790
jugul turcesc a fost, prins inimile neamului qi a clerului romd,nesc, luc6 nu inaintea augustului cr[,iesc tron, qi despre acdsta ingtr,duitd milostivd resolulio
esL gorrit do noi, nici se oa goni, ac6sta numai de acolo se p6to arlta, fii'd cr5,i6sc6, alta mijlocire mai bund,, dup5. tiurpurile de acum nu so p6te introbuinfa
cn cleirul acesta s6rbesc cu poporul qi cu clerul romd'nesc nici-odatd nu vorbesce ftu6, eAft ctr duptr. pilda romd,uilor de legea grec6sc6 neunit[ din f6ra-UngurdscS,
in limba gi dialecta lui, adec6 romdnesce, aga nici temeiurile moralitdlii cre- s6 li-se ilea episcop do neam rom6,n sub a c6,rui pliveghero institubul de in-
qtinesci, s6u inv6![turile religiei cele mdntuit6re nu sciu a turna, nici cercet[ri v6!i,m6nt intemeiat prin mila Maiestdlii V6stre in Aradul-vechiu, cum se cade
canonicesci pro la biserici nu {'ac, cu a c{,ror ocasie s6 cun6sc6 scdderilo cu fiiud scutit, sd pdt5, inflori gi s6 ia crescd,mdnt gi putere aduc[t6re de nddejde
care ss lupta credincioqii, bisericile qi qc6lele, apoi s6 aducd, vinilecare tuturor augustului tron crd,iesc, al !6rii gi al omenirei; apoi clertll gi neamul rom6,nesc
aceBbora, si,ntele slujbe pentru intd,rirea credincioqilor s6 le fac[ qi temeiurile ersind odatd din iutunerecul nesciinlei qi imbrd.cat fiind cu temeiurile moralitelii
moralitd,lii cregtiuesci gi inaltele crS,iesci inclrepttrri qi buuevoinfe intru inimile creqtinesci, s6 invole gi s6 implin6scS, datorinlele sale ca un om creqtin, cet[f6n
lor, cu cea mai maro evltrvie s6 le initrr6scd,, ca t6te cum 80 cade in r6nd s6 bun, 9i credincios qi neindeptrr'tat snpus tronului Maiestdlii V6stre. De nu va
vind, qi curnc5, acest, de acolo pIn[ asta4i putem incheia, fiind-ci 9i insaqi intrebuinla milostiva vindecare la bun timp, clerul romd,nesc dimpreund cu
se,ntele slujbe, in unele locuri nu in nascuta limbl romdn6sctr, ci in cea s6r- invEtdtorii qcdlelor, in care limba sdrb6sc[ se predd iu mai multe diecese, ca
b6scd, ba iocmai muscdl6scb, poruucesc a se face, care limb6 muschl6sc6 nici o inv6!d,tur5, de cS,peteuie, ca intru asemsnea chip insugi poporul romd,nosc s6 se
lnsuqi s6rbul nu o inlelege. Acdsta se vedo cI clerul cel mai maro o face din schimbe qi sE so transforme. Ino6,t este intinsb, acdst[ siliu![ a ]ol din cnv6ntul
intoresul seu, ca nu cumva merg6.nd la sAntele slujbe, gi aq8, din cdrfile biseri- sus adus, cdnd s'a linut sinoclul nalioual in Timiq6ra la anul 1790, se lnlelege
cesci, poporul cel incredinlat grijei lor cei duhovnicesci, prin iuv6!6turile legii qi gi din represontanla din dieta cr6imei, finut[ la anul 1792, pentru de a der[d6cina
s6 so mdntui6scE, ci inc6 s6 vind in mai mare intuaeroc ai urgie. cancelaria iliric6scd,, la Maiostatea Vdstri sub c) cu apleclciune ni-se vede.
" ^o""liie1ii
ln ce mod dar[ s'ar putea cere dela clerul cel mai mic s6 ajungd la aceea Pentru ac6sta, clerul qi neamul rom6,nesc cu pree aplocate genunche
snpundndu-se 6rd,qi se r6gd" ca, dupd, m6rtea lui Pavol Avacumoviciu episcopul
trdptd, a invbfd.turei gi a rnoralith{ii, care se cere clela un ph,storiu sufletesc'
diecesei Aradului, ln locul lui s6 li-se dea episcop do neam romdn, qi ca
cand mai t6td, vi6{a sa o petreco in cetirea carlilor bisericesci, soriss in limba
Escelenlioi sale metropolitului Carlovifului, sd binevo6scd timpuriu a-i porunci
muschl6sch, de vrea s6-'qi capete s6u s6-'9i !in[ parochia?
ca nu dup[ lntroclusul obicoiu, in sinodul seu cel s6rbesc, s6 al6gd, episcop
T6be lucrurile gi trebile consistoriului in mai sus numitele diecese le
peutru diocesa romin6sc[,, aqiqderea sb se milostiv6sqd, a ingidui clerului ilie-
p6rt[ in ]imba s6rb6scd,, apoi insu;i episcopul cu cea mai mare parto a ase- cosan, ca, dup5, norma qi or6ntlu6la clerului neunit din Ardeal, s6 se al6g5. trei
sorilor n[sculi s6rbi nu sciu rominesce, gi pufini asesorii de romdn, unde so caudidali rom6,ni pontru episcopatul diecesei acesteia, gi pe acestia s6-'i propun6,
afld,, nu sciu s6rbosce. De undo sentinlele 9i hotEririle consistoriului nici
prin dicasterii Maiestblii Y6stre pentru milostiva anumire.
asosorii romenesci, uici romanul cel cu causa nu le infelege, nici il intr6b['
Ac6stb negrditd mill qi inclurars a Maiest{ii V6stro cesaro-cr[i6sc5,, pentru
nici il ascultE s6 gr[i6sc[, vre-un cuvent pentru sine iu juilecaba episcopdsce. de a intemeia qi a riilica fericirea sa gi a urmd,torilor sei, nu at6,t cea vremelnictr
lucd. nici preai!altele or6nduieli impdrbtesci, care so poruncesc, ca preolii c6,t cea vecinic[, neamul gi clerul romanesc cu nemurit6re mulfd,miro qi cu
s6 le fac6, cunoscuto 6menilor in limba cea nd,scutd,, in cancelariilo episcoposci pururee vecuit6re crodin!6 inalt o va ciusti.
aga de r6u se fac romdnesce, ci,t de multe-ori nici de oum nu se pot intelege, Pro l6,ngd care cu supusi aplecilciune r6md,nem a Maiestd,lii V6stre umilili
T6be acestea aratd, ca qi cu clegetul, cumcl sub episcopii s6rbesci cleml gi pururea creilincioqi supugi: Tot clerul, gi poporul, romAnesc.l)
gi poporul romenesc, carele prin articolul 27 din 1?90 s'a dd,ruit cu dreptul
r) ,,Biserica qi
o"tljon"r", co 8'e dat qi tutuior locuitorilor de legea grec6scd' neu'it6 din $e6la., Nrii 2? qi 28 anul 18?8.

{dra-lJngurdsc["!9i din pbrlile ei lmpreunate, qi precum clerul cel


mare a
-11 -
Cind fanaticii acestia cute{ar[ a, apuca armele spre a r6sturna statul
austriac, naliurea romd.n5, fu cea dintA,iu din p6,r!ile de citrd r6sdritul monar-
chiei, care pd.qi cu t6t6 energia in contra lor, cdci 1. se dochiarard, romdnii
din Tralsilvania in aduuarea dela Blag din 3/16 Maiu anul trecut, in contra
II. Acte din anii 1848-1860. scopurilor magiare; 2. se ilechiar[ regimentul romdn ilin Bd,nat inc6 in luua
lui Iuliu in contra m6surilor ministeriului unguresc qi pentru intereselo stabului
1.
Austriei intregi qi ale dinastiei; 3. dup6 o adunare de mult dorittr, se dechiar-[
rbgimentul I. romin din Transilvania in tl Soptombro, c6, voiosce s6 stea
PztnctzLl 2 dintre cele 16 Ttznzcte ale ceret'tlor Rnmd.nilor i,ntrunili In BlaS numai sub imecliatul guvern aI Maiest[fii Sale; 4. in 14 Septembre se alechiari
i.n 3i15 Maiw 1848: regimentul II rom6,n clin Transilvania cd nu voiesce sd mai fio sub asoultarea
ministeriului ungureso, qi se puse sub Ministeriul de resbel austriac, imbiin-
,Naliunea romdn[ pretinde, ca biserioa rom6,nd' fern distincliune
de con- du-se cu t6te puterile sale spro a ap6rR integlitatea monarchiei; 6. so dechiard,
fesiune s6 fie, qi sE r6m-dn5, liberl independeutd, dela ori-care alt6 bisericd, t6t5, na{iunea in 26 Septembre, intr'o adunare nalionalA grandi6s[,, in contra
egal[ in drepiuri qi fol6se cu celelalte biserioi ale Trausilvaniei. Ea cere minisleriului unguresc, prochidm[ constituiia imperiald-austriacd, gi se puse
,.J.tubili."u i{ebropoliei romd,ne qi a Sinoclului general anual dupb, vochiul sub ministeriul imperial-austriac; 6. cA,nd se adunard, in luua lui Octobre ma-
drept, in care Sinod s6 fie cleputafi bisericesci gi gi mirenesci. |n acelaq Sinod giarii gi secuii diu Transilvania iu massl spre & se scula asupra Imp6ratului,
su se al6g6 qi episcopii romd,nesci liber prin majoritatea voturilor, fdrd oan- naliunea romdnd ridiod, 195,000 de 6meni, ii puse sub comandul general-militar,
dida,tiune. lntregi regimentele de linie din Transilvania in timp de o lund de {ile cu
ola aducorea aminte despro vechiul drept al RomA'nilor, de a av6 pe 4000 de tironi rominiq 7. asemenea fdcur6 romdnii din Banatul timiqan, undo
viitoriu scaun in dietd ca representaulii ai bisericilor lor; d6cd, capitulele lor se imbiard, de sine spre formarea batalionului al 3, 4, 6 qi 6, 9i riilicard, dintre
vor fi reprosentate, nafiunea romd,nl cere acoleagi drepturi pentru episcopii provinciali atdtea gl6te do apbrdtori, c6te cugetartr, comandanlii militari a fi
Ei capitulele lor". de lips[, gi-i detord, in disposiliunea acestora.
In acest resbel au dat naliunea romdn6 documente nenum6rate cle valenfa
sa, de matura sa nafionalitate, de nemigcata sa crediufE, c6tr5, legitimul gi mai
2. pro sus de t6te amatul seu monarch: cu t6te c[ de alt[ parte au fost con-
strinsi a faco at6,tea sacrificii, lnc6,t pre ori-caro alt5, naliune ar fi adus la
Petilittnea garcrald a Naliunei rotndne. Olmiitz 13/25 Febr' 1849'
desperafiune, mai ales cdnd inimicul o impelia neincetat tot cu puteri mai
Maiest,ate! mari qi mai tari, preda cente de sate qi Ie prelEcea in cenuqe, ucid6nd proste
10,@0 de 6meni fdrX destingere de b6tr6,ni gi de copii, de bxrbali gi do femei.
Nalionea rom6,nd din marele Principat al Transilvaniei, din Banatul Te- T,ipsa cle armo (cici poporul se br,tea numai cu lanci gi cu falci) fu o pedec5,
megian, din p[rfile vecino ale Ungariei, qi din Bucovin&, caro e cea mai veche pentru oare resbelul nu se termin6 incd, p[,nd astIQi in acea parte a monarc]riei I
tot"" naliuni qi cea mai numerdsd in linutul locuit de cl6nsa-fiinil cu t6te acestea naliunoa nu fltrccesce in curagiu, qi t6td, incercarea inimicului
""t"lult"
num6r[ la trei mili6ne qi jumgtato-au fbst pururea cu eea mai nescuturatd,
cd, iimdresco creclinfa qi aderenla; ea puno speranla in Dumnecleu qi in cel mai
creclinfb, qi aclerinf[ cdtrtr augusta cas6 austriac[, de c6,ncl forile acestea au avut drept dintre monarchi, qi despre!i625, m6rtea pentru integritatea unui stat qi
fericita s6"te a veni sub bld,nilul guvern al Austriei, u'au l6sat s6 tr6cd, nici o pentru suslinerea tronului unei dinastii, al cirei principiu o Drepturi d,e o mt-
ocasiune, fEr5, ile a da documente prin fapt6 despro ac6st[ crodin!tr', qi n'au surd ytentru toli cetd,lenii gi pentru tdte naliunile. Ea bate cu o m5,nh pro inimicul
crulat nici un sacrif.ciu pontru interesele statului qi ale clinastiei, cu- t6te cd acestui principiir, 6ri cu cealaltd, subqterne Maiestdlii tale rugdmintul pentru
au iost ap[sat6 cle celelaite counafiuni qi sc6sd prin logile feuilale d-e cente intinilerea aceluiaqi principiu gi spre fii sei. Ea cero cu t6td, pleciciunea qi cu
de ani din t6te dropturile cuvenite unei nafiuni, ba in anul trecut fu ame- t6t[ lncrecleroa dela dreptatea Maiest[fii Tale:
niufatd, chiar qi cu st6rpire de cdtr[ magiarii ce umbl6 cu cugete sepa- 1. Uniroa tuturor rornA,nilor din statul austriao intr'o singur5, nafiune de
ratistice. sins st[t[t6re sub scepbrul Austriei, ca parte lntregit6re a monarchieil
2*
_13_
-!2-
Cu asocuraroa de nescuturat[ credinf[ qi adoriufi se subscriu cu t6ttr
2. Administraliuue nalionald de sino stdtd't6re in respectul politic qi
plectrciunea imputerilii nafiunei.
eclesiastic I
OImiitz, 13/25 I'ebruariu 1849.
Deschidsrea cdt mai curOnil a unui congres universal a t6t6
nafiunea
3. Ai Maiesfi,fii Tale
spro constituirea sa, qi in Parto:
cei mai credincioqi supugi
spre alegerea unui cap nalional, care so. va int6ri de Maiestatea
Ta' qi al
o) Anilrein $agwna m, p., episcop rom6,n din Transilvania.
cs,ruititluasomenoaMaiestateaTaveibinevoia'ldeterminel loane Moci,oni ile Foen m. p., proprietar din Bdnat
D) spre alegerea unui consiliu administrativ nafional 'sub numele ds Senat Ioane Stoi,ca m. p., Consileriu de compt. din Transilvania.
romdtt'; lonne Popasu m. p., protopop de Braqov din Transilvania.
cap eclesiastic cle -s.i1e. std'tdtoriu, c&re so va intdri de A. ?reb. Laurianu m. p., din Transilvania.
' spre alegerea unui
c)
Itiaiestatia Ta, gi sub care vor sta ceilalli episcopi nafionali; Iosif Pop de Maccilonf, m. p., ofrcial de comptabilitate.
Dr. loane Dobran m. p., agent do curte, din Bdnat.
d) spro organisarea administraliuni in comunitflfile 9i cercurilo romdnel Dr. Eudosiu Hormuzachi rn. p., oroprietar din Bucovina.
do inv6![turi'
e) spro organisarea sc6lelor .si riilicaren institutelor nocss&re Dr. Constantbr Pomuliu m, p., din Ungaria.
4. Introducsrea limbei romAne in t6te Iucrurilo ce ating pro rom6,ni; Basiliw Ciupe n. p.r oficial imp. din Transilvania.
Luci,an Mocioni, ile Foen m. p., proprietar din B6nat.
5. O adunare ilo t6t5, naliunea pe fie-care an spre a se consulta despre ktcob Bohga m. p., din Transilvania.
intereselo nalionale ce le va cere timpul I Mickail Botnariw m. p., deputat de dietf din Bucovina.
6. Il,epresentarea naliunii romdne dupd numdrul sufletelor la dieta uni-
versald a imperiului austriacl 3.
spre representarea
?. Un organ aI naliunii la inaliul ministeriu imperial Rt sptt tt sul hrytir atuhri.
qi pertractarea intereselor na$ionali;
Lccephez cu bucurie asecurarea tlespre credinfa qi adereufa inim6sei naliuni
S.MaiestateaTas6biuevoiesciapurtaileaiciinaintetitluldetnare romd,ne, gi recunosc cu mulfiuriti grelele sacrificii care le-au atlus ea pentru
Duce al, Romd'n'ilor' tronul meu qi monarchia inlr6g5,, in contra unei partido cS,lc6t6re ile legi, care
Maiestatel Na$iunea caro a trecut prin atA'tea probo in cursul .seclilor' au lnceput resbelul civil, qiJ face incd s6 tot mai lin5 prin cerbicia ei. Peti-
au ajuns Ia maturitate politic5' prin lungile .suferinfo, 9i in evenimentele
mai
fiunea credinci6sei najiuni romdns o voiu da s6 se iee la desbatere acuratl
din urm5, au ilat documente atdt de strelucite de nemigcata sa credinf[' - qi o voiu deslega in cel mai scurt timp spre mulfd,mirea ei.
crede c[ are clropt de a cere luoruri cari nu numai c6 s'au
conoes fie-cdrei
OImiitz, 25 Februariu 1849.
naliuni in statul austriac, ci s'au qi predicat de pre indlfimea, tronului
Ma-
nu 'i esle ertat s6 mai r6meni subordinat* nici
i"rlnlii tut". Ea nu p6te 9i
ualiuni in slatul i{aiestd'fii Tale cel intemeiat' pe drepturi ile o mdsur5' 4.
unei alte
pentrufie-care.Ease1696pentru.""i.9"-"iintr'uncorpdesinest6t6torqi Memorand cd,trd, ministeri,u. Olmii'tz, 5 Marti'e 1B49.
n6sur5, pentru
ioe_bru al monarchiei in luterea principiului de drepturi cle o
t6te nafiunile. Numai in modul uc""t" o" put6 fi muifd'mitd nafiunea' 9i se va Inalt Ministeriu imperial !
in stare do a fi la aceoa la ce o ilestinl numdrul s6u' inceputul
potO f,lou Potifiunea nafiunei romA,ue clin rnonarchia austriacd, se afld, acum in md,nile
limba sa
sou, uobilile salo propriebd.li, cari n'au perit priu apbsarea seclilor'. Maiestblii Sale preagrafiosului gi preaveneratului nostru Monarch. Presto pufin,
in casd, eclesie qi literaturd', posijiunea sa geografic[ qi alte circum-
oea unicd de nu so va fi propus p6n[ acum, se va Propune inaltului Ministeriu spre
ctarrle,adeo[-unmembruneapdratnecesarspresuslinereacor6neiMaiestd,lii desbatere,
'I'olo 9i a monarchiei lntregi austriace'
_ 14_ -15-
intolc f6ia, qi les alte calumnio r6ut5,oi6se dupd cunoscuta ,,calutrtrtiure aud,acter,
Cu nespusi dorinlb,, dar tot cleoilatX cu incredere qi sporanfd', agt6pH setnper ali.qui,il lt'aerebit.u
nafiunoa romand, deciderea despre cererile ei cele drepte gi amdsurate- tim- Na$iunea, in simfiroa nomiqcatei sale oredinle gi aderinle cd,tri glori6sa
puiui dup[, a ei deplin6, convingere. Cu ci,t s6rtea nafiuuoi romA'no e mai taro casl habsburgicd, qi cdtrd, inbr6ga monarchio austriac[, au roimpius cu solem-
iegaffi de ac6std. decidere, cu atet se simt mai iudatorafi imputerilii ei a lumina nitate qi cu dr6pti mdnie t6te acesto iuogriri r6ut[ci6se in cel mai din urmd,
-ui "o deam6runtul punctele cele mai moment6se ale petifiunoi, qi a desluqi congres linut in Sibiiu in luna lui Docembre anul trocut. Ac6sta fac astbcli
cu credin!5, qi dupd, adevbr ideile fundamentali pro cari se ra{im6, t6t6 petifiuuea. -
qi imputeri{ii ei, qi se prov6cd, cu mangdiere la t6t6 purtarea naliunei romdne
inainte de-t6te punctul clintd,iu al petiliunei: nUnirea tutulor roma'nilor atAt din timpul trocut, precum gi din cel din urmd,.
clirr statul austriac intr'o singurd, naliune de sine st6,t6t6re sob sceptrul Austriei, Inci qi alt5, impregiurare nu mai pulin moment6sb aro & so lua in con-
ca parto intregit6re a monarchiei,. se poate considera ca cel mai momentos. sideraro, acleed, ferborea in Turcia europ6nd do partoa dr6ptd, a Dunhrei. Lu-
$i aqa qi e intr'adev6r, ins6 spre a nu da ocasiune la iulelesuri sucite ne simlim crurilo ce se proparS, acolo in tlcere, pentru viitoriul cel mai de apr6pe qi
indatorali a dechiara c[ noi infelegem ecdstd stetorinlE de sine numai in res- cari noi de abia le presimliam mai ioainte, 6r[ in cele mai din urm[ Iuni ni
pectul administrafiunei interno, qi fa!6 cu celelalte rrafiuni' s'au doscoperit multe despre miqcares, gi ldtire& lor, - uu sunt nici decua
Nafiunea roma,ntr locuit6re in cele mai clepd.rtate margini rdsdritene ale mdug6iet6re nici pentru naliunea romend, din marginile rdsdriteno ale monar-
monarchiei, qi incungiuratd de alte vifo de pop6re, ba qi ap6sat[ sistenatice chiei, nici pentru intr6ga monarchie, qi noi, cari ne afld,m in csa mai deapr6pe
de aceleaqi cu cari trtriesce impreund, 9i pentru aI cbror bino au f5'cut mai -
vecinS,tato qi am avut mai multe ocasiuni sprs a no c6,qtiga unele informafiuni
mult dec6t ori-care alta, cu 66te ci ea fu intimpinatd, do donsele totdeuna ca asupra fiinlei qi l[firei aceloi ferberi, ue simfim indatorali ca romri,ni gi ca
o vitreg5, cugetd, serios, mai aies de vre-o qase{eci de ani incdce, asupra posi- supugi credinciogi ai dinastiei qi ai monarohiei intregi, a recomanda 615, qi
jiulei sale gi asupra t6td esistenfa sa, qi nu i-au fost grou a veni la convingerea, 6ri[ acost punct lutrrii a minte a iualtului Ministoriu.
cum ci ea in t6b6 intinderea ei are a fl considerat[ ca un trimis inainte aI De o parte dartr, stimurul conservd,rii proprie, de altb parto consciinfa
pop6relor cultivate ale Europei, gi ca un mediuloc de leg6,turd. al civilisafiunei diverselor impregiurE,ri, in cari se 4fl6, elementul romdn al monarchiei austriaco,
upo."ou cu cea r6s[rit6n5,. Mai vdrtos nafiunea romdnd, din monarchia austriacS, au intipbrit naliunei romdne convingerea, cum ci oa are s6-qi caute me,ntuirea
au venit la oonsciinla cum cd ea, prin num6rul s6u, prin posiliunea sa geo- in unirea sa intt'un mi,dulariu de sine st6.th,toriu (in infelosul de mai sus) qi
graficd, priu identitatea originei, limbei, usanlelor qi a religiunei cu locuitorii tot deodati intregitoriu qi nedeslogat al monarchiei, gi intr'dnsa s6-gi impli-
principaielor dela Dund,ro, e chemati spro a fi un mddular talo al monarchiei n6scd, misiunea sa pentru Austria gi pentru sine ins6gi.
austriace, atA,t spre susfinerea equilibrului necesar iutro divorsele vilo de pop6re Naliunea roman6 iqi ra{imd, speranla implinirei acestei dorinle de mult
in iuternul monarchiei cd,t qi spre introducerea unei influinle - Austriei ne- nutrite in peptul s6u, pe principiul drepturilor de o m6surd pentru t6te na-
apdrat necesare in r6s[ritul Europei cel ingrecat de evenimente. fiunile, care s'au pronunfat de doi imp6rali gi s'au garantat ou cuv6ntul lor
-
De nulli a.ni nutresce naliunea in inima sa ac6st5, convingere profundi, imporial, qi s'au pus de inaltul Ministeriu in programa sa, drept normh, qi
qi so adoporl a face ca s6 se recun6sc[ insemnd,tatea elementului romA'n in bas6 la noua prefacere a Austriei,
r6sdritul monarchiei; dard, sub apdsarea sistemei trecute, nu i-au fost cu putinlI ln acost principiu so cuprinile un alt principiu chiar aqa de momentos,
ca sd,-gi cA,qtige ascultare. De cdto ori br,rbafii cu cugote qi purtiri curato Ei adec[,: Cd ile aci htainte nu se cuainestmaif,enici o suprenoalie s'au predornnire
p6trunqi din inim[ de intereselo nafiunei sale qi ale monarchiei intregi, iqi a une'i, naliuni asupra alteia, sau cu alte cuvinte: Cd, nici o natiune sC nw noai
ridicar[ vorba, nu lipsirS, inimicii na,tiunei romano a arunca asupra lor tot f,e suborilinald, alteia.
genul de prepusuri spre a impeileca emanciparea 9i ridicarea ei. Anume ln Dac[ aplic5m acum acest principiu la diversele pop6re ale monarchiei,
vara trecu1d,, cdnd clupi cougresul dela Blaq deputaliuuea romd,ri6 din Transil- gi in special la alo fdrilor, ce se {,ineau oilat[ de cor6na Ungariei qi a marelui
vania se duse Ia ourtea Maiestefii Sale Ferdinancl cel bun, la Innsbruck, gu- principat aI Transilvaniei, vedem cd inflinfarea clrepturilor de o mdsurd pentru
vernul din Cluq prepard, a raporta la Yiena, qi prin cancelaria do ourte a t6te najiunile, abia se va put6 puno in lucraro altmintrelea intr'un mod, care
Transilvaniei la Innsbruck, rsi a rEspdndi prepusuri mincin6se, cum cd t6ttr sd mul!6m6sc6 pre tofi, dsc6,t numai il6cd, se va l5,sa fie-cd,rei naliuni sd se
naliunea ara idei gi simldri rusesci; acum cdnd dupd celemai din urmd eveni- undso[ lmpregiurul unui centru propriu qi de sine stSt[toriu in report cdtrd,
mente din Turcia europe&Dtr, acdst[ monot6 de atAtoa ori adusat[ asupra oolelalte nafiiuni, f[r6 respect la lmplrlirile provinciale do mai'uainte, gi preste
romdnilor nu mai are nici o val6re, aceqti inimici qi altii din tagma lor
-
- 16- -t7 -
tot fhr[ maro respect la teritoriu, c&m in forma organisaliunei eclesiastice Aga-dar6 unirea tuturor romd,nilor monarchjei austriace e o urmare firdscd,
-
pontru m[,rturisitorii diverselor confesiuni, qi apoi naliunile constituite in
- a prinoipiului dreptulilor de o mbsurl pentru tdte nafiunile. Pentru d6nsa
modul acosta se vor uni ca mombre ale unui Tot mai maro prin leg[,turi no- vorbesce misiunea poporului rom6,n in interesul monarchiei intregi, qi mai
deelegato cu centrul monarchiei intregi. ln modul acesta, gi precum suntem multe alto inipregiurbri ponder6se.
noi conviuqi, uumai lu modul acesta so va infiinla principiul drepturilor ile o Esemplul naliunei sd,sesci, care pro l6,ng6 t6t4 r6spd,ndirea ei, prin care
mdsur6 pen0ru t6te naliunile, so va nimici neincrederea, pisma gi ura intre &numit saqii de mia{5{i sunt tdiali de cei de mdd5,n6pte prin o despS,rtiturb
-
natiuni, se va dep[rta ori-co ocasiuno de freciri, qi preste tot ori-ce s6m6n![ f6rte mare, gi cu t6te acestea e unit[ intr'o univorsitate nalionald, qi sub un
de desbinare, se va ridica t6td temerea de predomnire a uuei naliuni presto Comite, vorbesce prea destul pentru uq6ra infiinlare a unirei tuturor rom6,-
colelalte, cu o vorbd, in modul acesta vor put6 cliversele naliuni ale Ungariei - sunt mai strins legali unii clo alfii decdt ori-care altd naliune
nilor, cari in
qi Transilvaniei sb stea una l6,ng[ alta in inlelegere fri,!dsc6, intinerite prirr linutul locuit de d6ngii. In modul acesta pot s6 fie unili qi germanii din Bauat
institufiuni libere de sino stdtdt6re, unite prin legS,turile rocunoscinfei, credinfei cu saqii din Transilvania.
qi adorenlei cd,tr[ amata cas[ domnit6re qi cd,trd patria comun6, preoum locuirb Inalt Ministeriu! Naliunea proste tot e p6trunsd de ac6st[ incligen{d,.
lmpreund, in pace p5,n'acum pre l6,ng[, t6t5. diversitatea religiunilor 9i a des- Aceleagi patimi, cari ea au avub s6 suf'ere dela celelalte naliuni privilegiate in
pdrliturilor urnate dintr'6nsa, in rospectul administraliunei oclesiastice. t6te lerile monarchiei, aceea-qi s6rte qi aceloaqi pericole do cari e incungiuratd.,
C6,nd noi no spunem aci convingerea n6str6,, cum c5, n6ua prefacere a corrsciinla aceleia-qi origini care fio-care rom6,n o p6rt6, in. inima sa, aceea-gi
f6rilor, ce se finurd odatd, de cor6na Ungariei qi a marelui principat al Tran- religiune, qi mai vOrtos una qi aceea-gi limbt in casd,, literatur[ qi biserjcd.,
silvaniei, numai aga va nulld,mi pro t6te ualiunile, ddc5, la constiluirea nafio- cu acelea-qi datiue ere{ite dela strd,bunii ei, cari secli lntrogi n'au putut s6
nelitdiilor intrebarea teritoriald so va l6sa cu totul afarl din considerare, s6u Ie nimic6sci,, au produs de de mult simful acestei indigenfe. Ast6{i acest
incai uu se va respecta mult, avem s6 insemnim ci noi nu facem ac6sta din simf e mai putinto decd,t ori-cdnd altd. dat5. Nsuitd,ndu-ne la alte impregiur[ri,
vro-o fric[,, ca qi cd,nil d6rb introbarea teritorialS, ar put6 sta in cale drept cari se aduc inainte in ac6std scris6re, naliunea simte c[, crudul resbel civil,
pedec[ dorinlelor naliunei romd,ne, pentru-cd in tot, finutu] locuit de d6nsa caro acum se p6rt[ numai in finutul locuit de ddnsa, sau ct nici odatd, nu
din cele mai dopdrtate margini rdsdritone ale monarchiei p6,nb intr'o micd, s'ar fi niscut, sau cd s'ar fi finit ile do mult, dacd, ea mai de mult ar fi fost
distan$6 do Tisa, naliunea romiul face impoporaliunea cea mai mare, aqa cd,t unitd qi orga.nisat[ intr'o singurE naliune ile sine st6t5,t6re.
cea mai mare parte a linutului aci insemlat e locuit[ numai de romeDir altd, Pro aceste temeiuri aci dosvoltato se ra{imd gi celelalte puncte ale peti-
parte de romA,ni qi de alte pop6re, ins6 cu maioritatea in partea rom6,nilor, fiunoi. Ele u'au alt scop dec6,t desvoltarea liberd a nafiunei, un drept care
gi numai o parto a linutului acestuia undo locuesc s6cuii s'ar putea lua afar5,. s'au predicat pop6relor statului austriac de pe in6llimea tronului imperial, gi
Pre ldngtr, acdsta putem s6 mai insemndm, c5, intr'un timp pdrlile Ungarioi, co care nici naliunei romdne nu se mai p6te denega.
se afl6 intre marginile aci insemnate, se lineau odatfl de Transilvania. Er[ pre- Spre a put6 puue in lucrare acest drept, naliunea cere administraliuno
cum naliunea romdn[, nu voiesce s6 mai fie subordinatd uuei altei naliuni, nafi^onal{ de sine st!,t5,t6re sub un Cap ales ds d6nsa gi intd,rit de Maiestatea
nici in tot nici in parte, dec6,t imediats guvernului csntral austriac, aga Du Sa imp6ratul,*,1 qi sub un Senat administrativ nafional, apoi usul limbei na-
cere ca altd naliune s6-i rdminS, ei subordinat[ in finutul ]ocuit ilo d6nsa, cu lionale pentru lucrurile sale, gi o adunare anuald, din t6t5, naliunea spro a ss
t6te c[ dOnsa face cea mai mare parte a impoporafiunei. consulta despre inberesele nalionale.
Din contri ea cero ca drepturile ile o m6surd, pontru t6to naliunile s6 Iu t6te aceste puncte subscriqii nu v6cl nimica ce u'ar urma. neap6rat
se infiinfezo intr'o formd qi deplin qi uoi am spus convingerea n6str6, c[ acest din principiile recunoscute qi de atd,tea ori garantisato, dupd, cari are s6 se
resultat fericitoriu cu greu se va put6 ajunge altmintrelea, afard de calea mai iufiinleze n6ua prefacere a imperiului.
sus insemnatd,. Altd cale, dup5, convingerea n6str6, duce neapdrat la supremafia Dacd, naliunea cere tot ac6sta in respectul eclesiastic, nu e de trecut cu
unei naliuni proste cealeltd, qi ac6stfl predomnire nu so unesce de o parte vederea cd, ea nu cere nimica nou prin ac6sta, pentru-c{, ea au avut totdeuna,
cu principiul drepturilor dle o m6surtr, de altd parte s'eu fdcut qi cu neputinld aceste drepturi pre ldng6 t6te persecufitnile cd,rora au fost espusi religiunea
dupd, celo din urmd evonimente sdnger6se din Ungaria, B6nat gi Transilvauia,
aga incd,t o atare incorcare ar produce numai incurc[ri n6u6, gi freod,ri reci- *) Spte a dep[rta oti-ce rea interprete{iune, insemnLm c[ noi nu in{elegem alta prin vorba
^
Cep nalional, decAt numai ceea-ce inleleg croa{ii prin Banul, sdrbii prin Yoiiodut, saEii priu Co-
proce, ba d6rd qi resbel.
nitele lo\ etc.
- 18- -19-
ei, chiar qi un Cap eclesiastic sub care au stat ceilalli Episcopi, au -avut ro- Cu t6te acestea, duptr, constitufiunea ce ai dat Maiestatea Ta cu soop qi
m6,nii in ii-potit" de mai inainte' 9i anume in Apul (Alba-Iulia, Belgrad)
in cuget p5,rintesc de a ferici mili6ne de cetd.feni austriaei, i se pare ci' s'au in-
Transilvania. greuiai unirea, ce este pentru ddnsa singurul me{iuloc cle ridicare qi inaintare,
va remdn6 desp[,r!it6, ba inod supustr la naliunile privilegiate rnai inainte.
T6te acostea le cere nafiunea ca parte intregit6re a monarchiei' din care q"i cd,
"r
dup6 numdrul Ac6st6. t6md ne vine mai ales ile acolo, pentru-cd' vedo c5' locurile Tran-
causl, qi voiesce s6 fie representat5' la ctieta imperiului austriac
,"A"t"i"r. lntr'adev6r z"io nu-ai in interosul etatului intreg a se implini silvauiei. unde locuesc saqii risipifi lntre romdni, s'au dechiarat ilo pnm6nt
ac6stl dorin!6 sa,sesc. Ac6sta nu va s6 {icd, alta decdt a dechiara c6 linutul locuit de o ma-
lnalt 1itiniste.iu! Subscriqii recomand6nd 6rd qi 616 petifiu'ea Datiunol ioritate mai veche a unui popor s6 fio proprietatea unei miuoritbli mai t6,r-
lu5,ri aminte
rom6,ne gi temeiurile ei desvoltate in ac6sttr soris6re, biuevoit6rei {iu venite.
a inaltului ministeriu, igi ia libertatea a observa cum-cd duPd, sacrificiilo cele
Maiestate ! lnainte de venirea ungurilo' Transilvania ou t6te invecinatele
maricarile-au{d,cutnaliunearomind,lucolmaicruntlesbelcivilpentru pdr,ti ale ungariei au fost proprietate numai a romdnilor, intro cari se afl5, qi
jiour"u tronului gi pentru lntregitatea monarchiei, 9i clup6 noauclitele p.roda$iuni oo"i" mici cle bulgari, cari ln decursul timpului au perit. $i pe timpul
p"l" f"" qi prin sabie co i-au causat ei inimicul, nimica n'ar fi mai trist 9i ""t"
c6,nd regii ungariei au chiemat ln f6r6 pe colonii germani, p6,r!ile Transil-
tui a"rpu.ui pentru acdstd nafiune grou oercetattr', clocdt reimpingerea cererilor va'iei ,inde a desc6,lecat ei, n'au fost nici decum deqerte, dar' ceva mai pulin
ei celor mai ferbinfi cuprinso in petifiune, clespre cari ea e oouvinstr' c[' sunt' locuiLe de roma,ni, cari au acceptat l0,ng6 qi intre sine cu caritate fr6!6sc5, pe
drepte qi amdsurate timPului. noii venetici. Din timpurile cole mai vechi avem destule daturi statistice, ilegi
'inalt Ministeriul Naliunea aro lipsb de o incuragiare c&t mai cur6ndd,,
indirecte, cari adever6zb, mai pre sus de t6tu, lniloinfa c[ romdnii gi atunci erau
ca sd nu-qi p6rd[ inima, qi noi sperd'm cu incrodere, c[ dorinfole ei
se vor
mai mulfi la uum6r ilecat 6spefii teutonici - cum se chianrd, in documente, -
prelia gi se vor implini spro mulftr'mirea ei' qi f6,coa impoporaliuuea principalE. Tot ac6sta so ad€ver6z[, qi din nnmirea in
Cuasecurareavene"aliuneiceleimaiprofundesosubscriulmputeri|ii cloco-"ote a locurilor principali de pre pdmdntul acela, care Du e s5's6sc5, ci
naliunei romdno. aceeagi care e qi astlcli in us la romdni, adec6 romAn6sc[. Mai multe docu-
Olmiitz,6 Martiu 1849.
(Urmdz[ subscriPliuuile), meute, qi mai vOrtos acelea, din cari 'qi deduc sagii drepturile lor, vorbesc
apriat despre teritor.iile romanilor ln tot cuprinsul acestui ph.m6nt. Dupd, per-
uici6sa ooi.u u celor trei nafiuni di' Transilvania, a magiarilor, secuilor qi
5. saqilor', din anul 1438, (care era iDdreptatd, in faptd ln conbra rom6'nilor), ro-
pld.ns6rea cdtrd, frnTtirahtl du.pd, esirea cottstitu,runei,. Olnziitz 12 Martie 1849- m6,nii deqi clespoiali de t6te drepturile lor qi asupri{i de toli in tot locul 9i
intre sagi, darl nu lncetartr, nici odatd, a protesta in contra numirii de pd-
Maiestato! nt€nt sd'sesc, cale qi o ar6g{, sagii de un timp inc6co. Ac6sta au fd'cut ro-
lnsi,rcinali de o na{iune ile secli de ani neconsideratd', intr'adins inapoiati mA,nii cu tdtl ocasiunea, qi au repelit in mod solernlal protestul qi in congresul
qiacumintimpulcelmaipr6sp6tcorcotatd,.des6r6emaimultilecdtaltelo,qi nafional mai din urmb ce s'au finut la Sibiiu in luna hii Decembro anului trecut.
cu t6te acestea pururea "tuiio"i6.5', spre a ilescoperi inaintea sacratului.tron Dar' qi guvernul gi legile ferii, precum qi inaltul guvern imperial n'au recu-
al Maiestdlii TaL cugetele qi itorinfele ei, gi totileodatd spre a-i ap6ra inte- noscut n]ci odat6. p5,n5, acum ac6std numire. Pdm6ntul pro care loouesc rominii
rosele gi clrepturile, n1 veclem noi imputerilii acestei nafiuni puqi
in cea- mai Ei sagii impreunl, ius6 rom6,nii in num6r cu mult mai mare, s'au numit
tot-
nepld,cut5. stare ile a supbra printr'o pl6'ngere inima Maiest['fii Tale cea tin6rd' d|una Ttdm\nt regal (funilus regi'us).
lo"eotaffi de saltbrile de bucurie alo pop6relor Austriei' Maiestate ! Dechiararea ptrm6ntului regal de pemdnt sbsosc cu damnul
Maiestate!Natiunearomd,ndclinindelungatoleeiincercirieconvinsd,,c6 impoporaliunei romd,ne mai veche gi mai num6r'6se, va face s6 cr6sc[ qi mai
ea numai dela drepiii imp6rali ai Aust'rioi aro de a aqtepta clrept 9i -dreptate' taro intre aceste d6u6 naliuni neincrederea, care au aclus destul desastru preste
t"."n"6U d" u"Osii nomigcatd, conviugero s'au apropiat cle treptele gloriosului
Transilvauia qi in {ilele mai din urmx,, qi va produce frecdri qi rd,t6ciri qi in
t"on ai Maiestdlii Tale in 26 Februariu, qi cu profuncltr reverinld' fi-au aqternut
viitoriu, Ac6st6 numire credom cd, nu va face impresiune pl6cut[ nici in regi-
potifiunea ei, pundndu-qi t6ti speranla cd ac6sta so va deslega spre mul- mentole marginare romAne, ce se afl6 chiar pe acest p['ment'
g*
{dmirea ei.
-20- -2L-
Maiestate! Subscriqii imputerili ai naliunei rom6,ne, in respectul acestei s6-i facefi cunoscut[ nepld,cerea n6str6). lntr'un alt lescripb eqit, tot clin acea
numiri striclci6se pentru credinciogii romAni, nu aftr, alt drum mA,ntuitoriu gi proa inaltS, fi,ntd,ni din 20 Aprile 18200 intre altele se rfice: ,Natura fundi
pacificdtoriu, decdt ca num6rogii rornini locuitori pre pdm6ntul regal s6 so rogii diversitatorn jurium excludib", (Natura p6,m6ntului regal nu sufore divor-
sc6t[ de aci lncolo de sub jurisdicfiunea sd,sdscd in rospectul politic ai jude- sitate de drepturi).
c[toresc, qi s6 se puub sub jurisdicliune proprio desp[,rfit6 de a sagilor. Co se atinge do reporturile irnpoporafiunei pre pd,mOntul regal, qi prosto
Maiestatel Noi ne vedem indatorali a spune, cd la agternerea acestoi tot, in pd,rfile Transilvanioi ds m6464i, unde locuesc sagii impreunE cu romanii,
pldngeri n'am fost impinqi din vre-o patirnd, de urd in contra sagilor, ci numai ns luim voe subscriqii a descrio aci tabela cea mai ndu{, compusl chiar do
din am6rea ce avem c5,tri dreptate qi adev6r. Noi dorim cu inimd curatl ca dreg5.torii sd,sesci:
saqii s6 stea do sine, ins6 numai pre computul qi cu spesele lor, dar' totde- Astd,{i Iocuesc RomAnir Sssi:
odatd dorim ca qi rom6,nii s6 stea do sine, ca romdni, nn sub jurisdicliune in scaunul Sibiiului 61,732 36,704
sls6sctr, ci a lor proprie. Sighig6rei 7,16I 16,000
Repelind in mod solemnal linerea ile credinfd, nescuturatd qi de aderen!6 I\{edieqului 15,900 19,000
sincerS, cd,trd. Maiestatea Ta din partea naliunei romdno, gi r6{imafi pe am6rea Cincului-mare 9,000 13,200
de dreptate a Maiest5lii Tale,
-
noi subscrigii tmputerifi te rugdm cu coa mai Cohalmului 11,000 12,600
profund6 reverinli, ca s6 te induri a lua in consideraliune p6rint6sctr, ac6stl D b Sebegului 12,000 2,900
adevdratS, gi drdptd, pl6,ngere, qi a face ca atdt la ac6sta, c0t gi la potifiunea Nocrichiului 8,000 2,792
din 25 Februariu s6 se dea cd,t mai curdnd o f'ericit6ri6 deslegare. Mercurii 14,000 3,000
O I n ii t z, in 12 Martiu 1849. Or6gtioi 17,000 1,400
Ai Maiestslii Tale in districtul Bragovului 53,000 44,000
creilinciogi supugi. F5,g5,raqului 52,000 1,600
(Urm6zb subscrip{iunile). in comitatul Cet[tii de balt6, 47,000 1t,600
Suma 297,783 163,896
va sb {ic6, rom6,ni sunt mai mulfi deci,t saqi cu 133,887.
6. ln pd,rfile Transilvaniei de m6Q5,n6pte, unde sagii au numai un district,
raporturile impoporaliunii sunt cu mult mai favolit6re pentru romdni. Sub-
DuluSire odn'd ministeriu. Viena 23 Martiu 1849.
scrigii credem cle a n6strd datorio a trage in partioular luarea aminto a inal-
lnalt Ministeriu! tului Ministoriu asupra acestor fapto.
Subscriqii imputerifi, sperdnd cd, petiliunea naliunoi romdne preste pufin Pro l6,ngd asecur&rea de profuuda n6strd reverinfS, r6m6,nem.
va lua deslegare, properdm cu t6t5, supunerea a aqterne inaltului Ministeriu Viena, 23 Martiu 1849.
o copie a pldnsorii dato in 12 Martiu a. c. Maiestdfii SaIe Prea graliosului Ai inaltului Ministeriu
nostru lmp6rat gi Domn, cu acea umilitfl rugare, ca s6 binevoi6scd a o lua plecali servi
ln solita considerafiune. (Urmdz[ subsoip{iunile).
Spre intdrirea temeiurilor in contra numirei do pdrndnt sdsesc celor cu-
prinse in numita pl6,ns6re credem subscrigii a fi necesar ca s6 aducem inainte 7.
cuvintele unui prea inalt rescript din 3 August 1770, prin care so mustr6 aspru
Rnpraentaliunea bd,rba,tilnr cle i.nted'ere ai tzaliunai romA'ne cd,trd, tmpEratul.
saqii pentru pretensiunile lor. Acestea sun5,: ,Displicenter observavimus, Na-
tionem saxonicam proprietatem funili regii, quem incolit, ejusque jus proprium Viena, 14126 Iuniu 1849.
sibi vindicare. Iloc itaque arrogatum cum peculiari displicentiae nostrae sig- Maiestatel
nificationo eidem Nationi exponotis, etc." (Cu nepllcere am inleles cd naliunea Precum valintea na$iune a croalilor provocati de generosul ei ban, care
sd,e6scd voiesce s6-gi atribu6scl proprietatea ptrm6ntului regal, in care loouesce prev6{6nd incd de domult scopul lucrd,rilor magiarilor, ce-l dederi ei pro
gi dreptul lui, Deci pentru ac6sttr, aroganld s6 infruntafi pre acoa natiuno qi -
fafd, ln 14 Aprile a. c. ftrt de nici o refinere, urmd, cu persevoran!5, exem-
-

\ BtSlg;H
-72-
plar6 pe calea inceputd. odatd. in contra lor, pre lA,ng[ t6te pedecile ce i se Nimica n'ar fi fost mai firesce, dec6,t ca rom6,nii, dupd, co au v6{ut cu-
pusere; precum inimorsii s6rbi concluEi de patriarchul lor cu credinld supus prinsul constitu,biei aceleia, s6 inceteze do la tot genul do ostilitflli in contra
casei imperiale, qi incuragiali prin promisiunea cd li se va recun6sce voivodatul acelora cari, ver-cum lnving5tori sau invingi, sunt destinali spre a Io fi domni,
sdrbesc: aga gi romdnii, deqi ei n'au avut in frunto un om mare din na$iunea ca s6 nu le mai intbrite rosbunarea asupra sa,. 1ns6 romS,uii in credinfa qi
lor, care s6-i fi5, inimat prin cuv6ntul seu' ci miqcali numai din cledinfa in5's- aderenla Ior cea inX,scutd, c5,trd, Maiostatea Ta qi augusta cas6 dornuit6re, de-
cutd, cltrx, augusta dinasbie, s'au sculat spre stingerea flac[rii rebeliunei, inc5' negari, chiar qi natura, continudnd resbelul spro stricdciunea sa intru ap6rarea
mai inainie de pe furd, chiemato pop6rele credinci6se prin manifestul din 3 tronului, gi cu t6te c5, se v6{ur6 de nou ingelafi in speranla lor, cautd, mdn-
Octobre 1848 spre a combate revolta magiar5, 9i in zelul lor cel aprins in gbiere in chemarea n6str6 oelor mai jos lnsemnali - cati prin sentimentele
contra persecutorilor dinastiei, suferird, dela acestia patimi qi novoi infror5,t6re, ce am demonstrat cu nespuse sacrificii, am meritat increderea guvernului, 9i
cari furd, cu ate,t mai durer6se, cu cdt opuitorii lucrdrilor magiare iDainte do suntom plovocali de ministoriul Maiesbd$ii Talo spre a descoperi dorinlelo qi
egirea manifestului din 3 octobre era considerafi drept rebeli, Manifestul citat indigenfele nafiunei romene, ca noi s6-i scipilm de ignominia pusd, pre ei
-
v6d6nilu-se cd, pre ldngd, t6td credinla cdtr[ Maiestatea Ta, pre lA,ngd, t6te
aprobA, in fine (ileqi indireci) cele co flcusord, ei pentru causa ce& dr6ptd. qi
aprobarea acdsta fu un balsam vbrsat pro multele plage, cari 6stea cea tare suferinlele pentru linerea cea tare do causa tronului qi a monarchiei intregi,
inarmatd a magiarilor lo infipse naliunei rom0no, ce se aruncA f6rd de arme pre ldug5, t6ttr, valenfa c&re &u ar6bat lntru apdrarea ttonului, ei sunt consi-
in bralele morlii pentru Impdratul ei, gi o lncurdgia spro sacrificie n6ue, spre lupt[ dorafi mai pulin demni inaintea pop6relor Europei do a se bucura do drepturile
n6ud. 1ns6 ceea-ce imphi de inim5, gi de bucurie pre romdnii ce se arunci ilo o m6sur!, cari s'au dat ile Maiestatea Ta tuturor pop6relor din intregul
incd, tot nearmafi in contra baterielor magiare, dupd, co mai multe cente de stat austriac prin manifestul tlin 2 Decombre 1848, dicem mai pulin demni
sate a.le lor se preflcuserd in cenuqe prin magiari, - fu manifestul din 2 De- dec6,t aceia cari s'att pus cu t6te puberile 86 rest6rno tronul Maiestdlii Tale-
cembre 1848, cel dictat de slmlul do dreptate al Maiest[fii Tale, care dd drepturi Subsemnalii finurb de datoria lor, ca dupl ce au propus minisbsriului
de o m6surX, la tdte naliunile din intrdga monarchie, in urma c[ruia romdnii Maiestd,fei TaIe causa romduilor s6 se indreptezo chlrh Maiestatoa Ta cu
'qi arEtarb, dorinlelo prin deputaliunea care se trimise pe c6ile ce era atunci umilitd, rugtrciune, ca sd binevoesci a da resolutiuue la pebifiunea creilinci6sei
cu putinld, spro a aduce omagiul naliunei cu ocasiunea suirei pe tron a Ma- naliuni romene, pre cum Te ai inilurat a rdspunde la deputalii rom6,ni in 23
iest5lii Tale, prin caro se promitea bineclicere tuturor pop6relor din lntregul Februariu a. c., c[, dupl ce o vei lua in desbatore acuratd, o vei deslega in
stat austriac, dorinfe ftrr[ a c6ror implinire naliulea romdnl nu credea c[ csl mai scurt timp spre mulflmirea uafiunei, adoc[ in inlelesul drepturilor de
-
va sta pe acelagi grad de drepturi cu celelalte nafiuni ilin monarchie' Acelea. o m6sur5", in caro s'au dat prin manifestul din 2 Deoembre 1848.
se subgternur5, Maiest[lii Tale in 2b Februariu a. c. prin numits deputafiune Cei ce rdmdnem cu cea mai profuncld plecdciuno.
intr'o petiliune .aldturat5, aici, cu depliua incrediere, c6. i se va ile in scurt Viena, 14126Iuniu 1849.
timp o resoluliune favorabil5, corespun{dt6re principiului clrepturilor cle o m6- Ai Maiestd,lei Tale
surd, pentru tdte nafi.unile, care se pronuntase in inaltul manifest din 2 De- crodincioqi supuqi
cembre 1844. In locul acesteia urm6 constituliunea octroiatd, cle Maiestatea Petrw Mociotti de iroen m. p.' proprietar.
-
Ta in 4 Martiu a. c., din care romAnii v6d cu ilurere, cd deqi Maiestatea Ta Petru Cermena m. p., capit. cet6lii Timiq6ra.
le recunoscuse-qi meritele in 26 Februariu a. c., ins6 in acea constitufiune Ioane Dobran m. p.. agent ilo curte'
octroiat[ nu ii so atinge nici numele, qi c[ ei in urmarea acelei constituliuni 6meni cte increilere ai naliunei rom6,ne.
rdm6,n6nd qi de aci inainte subordinali magiarilor, nu numai cd, nu se pun
pre un asemenea gracl de drepturi iru pop6rele cari dupd constituliune form6z[,
!6ri de cor6n5 particulari,, ci incd impXrfindu-se intre ferile Uugaria, Tra-n- 8.
silvania qi Bucovina, se lipsesc de folosul de a fi impreun[, care li s'au dat
Risput tsul tmp Er al,ului.
prin articlul ? anul 1848, din Dieta ungur6scd, intdrit cle Maiestatea Sa fostul
impbrat Ferclinand, qi aqa se flaccesc incS gi mai tare, qi devin pratl[ rdsbunarii Acoept cu mulfd,mire dela Domnia v6strltr asigurdrile de creilinlE gi su-
magiarilor, a cd,ror urd, qi-o au tras asupra sa prin lupta pentru tronul Ma- punero c[trb mine. Grelele corcet5,ri cari le au adus resbelul civil preste ne-
iestd,tii Tale. fericigii vostri conualionali au moritab tot dreptul do compltimire qi de mul-
-24- -25-
femit!. din partea lmpdratului vostru. Constituliunea imperiului garaut6zl romd,- este n[scut qi croscut in cliecesa Verqefului, so p6to aqtepte cd va fi in stars
nilor drepturi de o mdsurS, qi val6re ca qi tuturor celorlalte pop6ro ale imperiului mai mult deod.t ori-ca.re altul de a mi.ng[ia pro rom6,nii clin Blnat cei mult
meu. Guvernul meu se va adopera a infiinfa acest principiu prin institufiuni cercetafi de plagele resboluiui, qi de a-i !in6 qi do aci inainte in aplicarea
organice am6surate indigenliilor celor adevbrate ale poporului acostuia qi con- c5,tr[ m6suri]o nouei prefaceri a Austriei.
sun6t6ro cu unitatea monarchiei. Eu cuget cd tofi rom6,nii adev6rat patrioli Tot de odat[ sd binevo6sch inaltul Minister al cultului, a ordina in in-
vor conlucra la ac6sta cu inlelepciune qi cu cump6tarel in infelesul acesta lelesui sus atinsului $. 2 al drepturilor fundamentali, ca &vere& ce& llsatb de
am gi dat Ia. consilierii mei ordiuile cuvenite. Rdm6,n asigurindu-v6 despre reposatul episcop Stefan Popovici s6 nu se trauspun6 in cassa nafionaltr, s6r-
gralia mea. b6scd, din Carlovif, ci sd rem6,nb l6,ng[ beneficiu, dimpreun[ cu voniturile inter-
calare, qi s6 se administreze ilo ilregltoria diecosanl - qi a opri pe patria,rchul
s6rbeso deia ori-ce amestec pe viitor in Iucrurilo bisericei romane, ctrci ataro
9. amestec contradico principiului ilrepturilor do o m6snrd, gi de multe ori me-
Suplica pentru i,nstituirea unui episcop rom6,n in scaunu.l Da.cant din Versetz. moratului $. 2 aI drepturilor fundamentali basate pe acest prinoipiu, - ti a
Viena, 20 luliu 1849. da voie romA,nilor de a lind un congres pentru constituirea lor eclesiastic5,,
,oila alegerea Episcopilor gi a unui Metropolit, - 616, p5,n6 Ia definitiva age-
lnalb Ministeriu aI Cultului ! cfare de Episcop in scaunul diecesei Verqefului, a face clisposifiune ca clericii
lnainte cu ci,te-va s6pt6mdni au r6posat Stefan Popovici, episcopul cei de chirotonit, dup6 vecinb,tatea qi comoilitatea locului s6 se indrepte la
diecesei Verqelului din Bduat, care mai ilo de mulf se numia diecesa Caran- Episcopul Transilvaniei sau Ia al Aradului, spre chirotonire.
sebegului. Acest Episcopat num6rd, preste 300 de parochii, intre cari abia sunt Yiena, 20 Iuliu 1849.
30 s6rbesci, ins6 tare amestecato cu romdni, drd, celelalte t6te sunt comunitdli Cu distinsd stima
locuite numai de rom6,ni. Din respectul cd, acdstS, diecesi a Yergefului cu- plecali servi
-
prinde iu sine o impoporaliune cu proponderanli romd.ntr, se cuvine ca iom6,nii
And'reiu $aguna m. p., Episcop romen din Tlansilvania.
cari locuesc intr'insa gi form6zd, o societate religi6sd in inlelesul $. 2 al
- Ioan'e Mocioni d,e Foen m. p., proprietar din Bd,nat.
drepturilor fundameniali date de Maiestatea Sa iu 4 lVlartiu a. c. s6 intre
Petru Mocioni de Foen m' p., proprietar ilin Bd,nat'
in usul tuturor drepturilor ce se cuvin tie-cirei biserici recunoscute- prin lege, Toane Popasu n. p., protopop de Braqov din Transilvania.
prin care $. li se increde qi administrarea lucrurilor sale eclesiastics. lnsd 6ind
Petru Cermena m. p., cd,pitan cet[fii Timiq6ra.
cI resbelul civil, caro curgo acum in Bdnat, nu inilulge ca mult cercetafii
romd,ni s6 punb in lucrare dreptul acesta iu modul prescris prin can6n6lo
Dr, foane Dobran m. p., agent de curte din Bdnat.
bisericei r6sdritene, qi precum au cerut ei in punctul 3. sub c) din petiliunea
agternuti Maiestilei Sale in 25 Februariu a. c. : a$adard subscriqii rlin motivul
ca in aceste impregiur6ri critice pistoria suflet6scd, s6 nu pdtim6sci vre-o sci- 10.
dore, se simt datori ca deputafi ai na$iunoi a ruga pre inaltul Ministeriu al Srytlica penh"?.l dupdrlirea ierarchiei romAne de cea sbrb4scd' g'i pentru ti,-
cultului: S6 binevoi6scS, fdr' de v[t5,marea dreptului de alegore, care in nerea unui sinod, rotndn gena"o,l' Viena 12124 Octobre 1849.
-
putorea canonilor bisericei rdsS,ritene se cuvino clerului qi poporului iliecesan,
qi a decisiunilor adunS,rilor dela Blaq qi ilola Lugoq cele intemeiato pre ca- Inalt Ministeriu !

n6nele memorate, cari decisiuni servesc de indreptariu subscriqilor deputali, Patriarchul s6rbesc au cd,qtigat void, de a aduna pre toli Episcopii intr'un
qi fdr' de urmdri pentru viitoriu, in acest cas estraordinar, a denumi ail- sinoil in care sE se tracteze lucrurile bisericei rbsdriteno. In acest sinod sper[
ministratoriu provisor al diecesei- Verqe!-Caransebegiane pe archimandritul numitul patriarch cd va decide qi clespre Iucrurilor oclesiastice alo Rom6,nilor,
Patriciu Popescu, bd,rbat provdcfut cu cerutele calitdli canonice, spre a c[.rui gi-qi va reserva qi pe viitor supremalia peste romA,ni. Ac6st[ caus5, prea mo-
mai mare recomandars nu putem trece sub tdcere impregiuraroa, cd dinsul ment6sb pentru viitorul biserioei gi nafiunei romdne face pre umilit subscrisa
pentru moralitatea qi multele sale cunoscinle, ca romdn fu chiemat la Carlovif deputaliune a nafiunoi romdne a substerne lnaltului Ministeriu urmd,t6rele
gi numit asesor consigtorial al archidiecesei, dela care btrrbat, ca urul ce puncte spre dislucidarea raporturilor lntre biserica romen[ 9i cea s6rb6scd'.
- 4
-26- -27 -
Biserica roma,nl ilin Austria, a c6,rei administraliune era de sine sttrtbt6re, t6te drepturile omenitS,fii s'au distins mai ales intro toli ceilalli fostul metro-
imp{.r!itd, in mai multe Episcopate au avut p[nd, ]a anul 1699, capul s6u polit sOrbesc Stratimirovich, persecutoriu notoriu ai romd,nilor, care {icoa,
adese-ori c5, nimica nu-i e mai urit decit limba rom6,n[,.
propriu independent dela ori-co alt* biserictr, care se choma Metropolit nafionalt
precum se vede clin aici ald,turata fasci6r6.
Intre atari impregiuriri cultura nafiunei romA,ns firesco nu putri sE so
Dreptul bisericoi romd,ne de a av6 un ataro cap se ra{imd, pe propria ei desv6lte, c[ci puterea caro esercia s6rbii presbe romani s'au manlinut cu atA,ta
severitato incit toli b5.rbafii cari cuteQa a ap6ra intereselo naliunei qi a degtep[a
constituliune intemeiat[, pe ritul bisericei r6sd,ritone, care consbitufiune cero
ca biserica uloi naliuni in respectul administrativ s6 fie do sine st5,t6t6re qi spiritul cel adormit, se punea in pericol de a cddea sub perseculiunea lor, care
finea mai totdduna cu esiliul. Nu e greu de a pricepe pentru ce capetele bi-
indepeudentd, dela biserica ori-cirei alte nafiuni. Apoi biserica r6slrit6n5, esbe
nalionaln peutru-cd cultul dumno{eesc ai administraliunoa ei se faco in limba sericei s6rbesci se purta cu aqa de mare intoleranld, cdtrd, romdni, dac6, vom
nafionalS,, qi cu t6te c5, bisorica r6sfit6nd, are numai un drept canonic (cartea
observa c[ sdrbii in a clror m6,ni era supremafia, num6r5, abia la un milion,
6rd, subordinalii rom6,ni presto trei mili6ne de sufleto, qi prin urmaro <.:[ ac6stb
Iegii), ins6 administraliunea ei so lnteme6zd qi pre indiginfele, usaufele qi da-
disproporliune de impoporaliune spre susfineroa predomnirei lor nu se putea
tinele proprii ale nafiunilor, in fine pentru-c6 preofii, dela Metropolit pdnb, la
cel din urrn6 diacon, au trlit pln'acum qi trS.osc din ddrilc cele do bundvoinld indrepta altmintrea, decA,t numai priutr''o apdsare spiritu.ald, gi prin depflrtarea
ale naliunilor.
tuturor b5rbalilor luminali din sinul naliunei romdne. ln acestea zaco causa
Unitatea Episcopilor, Motropolifilor qi Patriarchilor diverselor nafiuni, ce principal[, pentru care au r6mas indErdt in culturl naliunea rom5,nb, gi preo-
se lin de una qi aceeaqi creilin![, condilionati prin constitufiunea bisericei limea ei.
r6sdritene, nu se ra{im5, pre puncto administrativo, ci pre puncto curat dogma-
Dar' nu mai pulin vdt6m6t6re pentru romd,ni au fost supremafia bisericei
sOrbesci qi in respectul moral, de6re-oe limba romA,nd, s'au soos din celo mai
tice, adecb pro m[rturisirea unor gi acelora-qi dogme, unoi qi acoleia-qi tradifiuni,
qi pre observarea unor usanlo eclesiastico curat ceremoniali la cultul dumne- multe biserici romdne, qi s'au pus episcopi, protopopi gi preoli s6rbesci, cari
sau nu scia sau uria limba poporului, gi cari prin urmare lipsifi de oapacitate,
{eesc, cari cer ca episcopul serviud oficiul ciiviu in rugdciunile solits s6 de am6rea cdtrd nafiune, ilar' totdeodatd qi de increderea naliunei, negrija
memoreze pre metropolitul, qi acesta pe patriarchul (fie acosta qi strdin). Bi-
cultura ei morali sau o impedecS, in in{elesul ierarchiei s6rbesci, care totdeauna
serica r6s6.ritdnn, dupl dogmelo sale crede cd, capul ei este Christos, aqa-ilarb
avea inaintea ochilor predomnirea qi slavonisarea naliunei romine.
crede intr'un cap nevisibil, gi so distingo de biserica apusan[ prin aceea cb,
ea in respectul ailministraliunei sale are pentru fie-care naliune un cap propriu
Dar qi in respe,;tu'l material predomnirea bisericei s6rbesci a fost pentru
ales, care la diversele naliuni de aceeaqi credin!6 p6te fi 9i divors (mistic sau lafiunea romd,nb f'6rto striclci6s6. Pentru-cd, tdte veniturile episcopatelor ro-
colectiv, sau fisic sau singulariu). Aga, peutru exemplu, la greci qi Ia ruqi se m6,ne in timpul vacanlei lor, precum gi averea reposalilor episcopi, qi veni-
administr5, biserica prin un siuoil, in B,omd,nia prin un metropolit divers de turile m5.nd,stirilor intra in aqa numita casd nafionald, (s6rb6scd,), care se ad-
metropolitul Moldaviei, etc. l ins6 biserica apusantr form6z6 o unitate perfectl ministra de cd,tr6, metropolitul sGrbesc sub controlul a trei s6rbi, ins6 f6r5,
atdt ln respect dogmatic, c6,t gi in cel administrativ, 9i ierarchia ei are de vre-o incurgere a rom6,nilor. Din ac6std, casd de bani adevErat se spindea
sume enormo pentru intemeierea qi suslinerea diverselor institute, pentru f'unda-
temeiu o sistemd caro nu se uitd la nafionalitdli. - Cele ptrn'aici {iso se pot
coufirma prin t6t5, pagina dreptului canonic qi a dogmaticei bisericei rdsdritone. fiuui la studenli mai s6raci, qi altelo asemenear ilar aceste beneficii se ilanumai
la sdrbi qi nici oclat[ la romAni, cari conferia mai mult in ac6st5 casd,, qi
Doci cu t6te o[ ar sta in natura acestor drepturi gi clogme ca biserica romd,nii pentru ai cbror prunci gi preofime nu s'au fdcut nici oclati nimica,
r6s6rit6n5,-nafionald sE fie n6,ntuitd de cx,lcd,ri qi asupriri, ins6 biserica rom6,-
era datori s6 sufere ca s6-i apese in respectul intelectual, moral qi material
nilor c[du spre cea mai maro a ]or nefericire sub apEsarea despoticd, a ierarchiei o naliune strd,inb,, de abia de un seclu venit6, pro ei locuitori originari ai !6rei.
serbesci, care &u avut cea mai stricdci6sS. incurgere asupra, lorr at6,t in respectul
fn ac6st5,tristtr, stare a bisericei romine ne vedem consttinqi a ruga pre
intelectual, cd,b qi in cel moral gi material. Episcopii s6rbesci aplicari t6te inaltul ministeriu in numele naliunei, ca pro temeiul dreptului ei avut, qi prin
mijl6cele spre a inchide romi,uilor drumul de a veni la culturd intelectlalS, istorie demonstrat, precum gi in inlelosul constituliunei din 4 Martiu a. c', prin
gi morald. Ei au IEcut ca sc6lele romd,nilor s6 cad[ aqa de tare inc6,t sau se caro la lie-cate nafiune se garani6z6 limba, nafionalitatea qi libera ei desvoltare,
desfiinlari gi pulinele sc6lo cari lo ritlicaser5, comunitdlile romdne cu spesele qi pe temoiul $. 2 din drepturile fundamoutaii, prin care fie-cd,rei biserici se
lor, sau puincluJi-se inv6f[tori s6rbesci in loc de institute de cultur[ se pre- asigur6zd libsrtatea ei, spro lnldturarea mai sus ingiratelor rele provenit6re
f5,curd in insbitute de slavonisare' In acest mod do lucrare batjocoritoriu de 4*
_28_ -29-
din supremafia iorarchiei serbesci qi v5,td,m5,t6re at6,t statului cA,t 9i naliunoi gi umplut pre toli ceilalgi frali credincioqi ai lor, cari sentimente dorird ei cu
bisericei roma,ne, s6 se conc6d6, un metropolit cu totul independent dela su- abd,[mai tare a le desv6]i in umilitd, supunere inaintea Maiesta,fii Talo, cu cd,t
premafia s6rb6sc5,, gi sd se clea voie ca acest metropolit s6 se al6g5' intr'un desvElirea acelora era condamnatd, pe atunci de despofia magiartr', co domnia
convocat din naliunea romdnS. prin deputafi preofi qi seculari, care cu f6rte mare preputin!6, in ac6st5 dieces6,, qi era ap6satd, prin putorea armelor,
"oog."r
apoi s6 se ast6rnd, Maiest5lei Sale spre irraltd intS,rire. qi cu c6,t ar fi fost mai }:ino acceptat6 desv6liroa aderonf^oi crediDci6so pe timpul
Ce se atinge de viitoriul sinotl al Episcopilor sOrbesci, ne rug5m ca sfera c6,nd prodigiunea era intiusa qi iegite in t6be pnrfile. lns6 deqi impregiur5.rile
lucr[,rii ]ui s6 se irtindn numai asupra lucrd,rilor bisericei serbesci, qi intre- contrare le rd,pir5, meritul de a veni la timpul cuviincios, cu t6te acestea r'o-
blciunea dospi,rlirei bisericei rom6,ne de cea s6rb6sc[ s6 nu se pertracteze iD. m6,nii din <iiecesa memorata, dupi,-ce victoria atmelor imperiali le deschise qi
acest sinoil, pentru-cd noi cu moclul acesta avom tot dreptul s6 no temem, cb lor calea la prea inaltul tron al Maiestd.lii Tale, iorpingi de sentimentelo cele
in acest sinod nu va eqi Ia cale dorita qi neap6rata despdrfire, c5,ci Ia acesb de mult ret,inute, nu se puturd, opri a face indat6, o adunaro de comunitabea
sinod sarbii au prel5,ngb preqeilintele, Patriarchul s6rbeso, inctr gase episcopi bisericei spre a alege deputa.fi, cari s6 so trimit[ la treptelo tronului Maiestilii
.Iale cu insarcinarea onor.abilS, do a aduce, impreun6, clr 0magiul acestei pd,r,bi
cu vot, de dre-ce romd,nii cari sunt de trei ori mai mulli la num6r clocit s6rbii,
se represontdz5, numai prin doi episcopi, adec[ prin cel ilin Transilvania qi a poporului romd,n, qi de a depune la pici6role MaiestS$ii Tale cea mai pro-
cel clela Aracl, (iliecesa Yergelului e vacant6, 6r Episcopul dela Timiq6ra funde mulgemitd, pentr.u drepturile do o rn6sur[ cele prorniso tuturor naliunilor
e s6rb). din monarchie pr.in prea inalbul manifesb din 2 Decombro 1848, cu acea prea
Aqa dard, cretlincioqii suplicanli sperd, ci emanciparea bisericei rom6,ne supus[ asecurare c[ 9i ei - cari nu s'au tomut a apuca armele, degi cu 1rulin
de apEsarea ierarchiei s6rbesci se va determina printr'un preainalt rescript de sulces fiind ap6sali de preputinla inimicilor, in contla celor dint6,iu incerca,ri
cb,tr[ Maiestatea Sa preagraliosul nostru monarch in urma,roa unui consiliu mo- usurp[tdre ale tlietei dola Pesta, sunt palali in tot minutul a sacrifica vi6fa
-
tivat din partea inaltului ministeriu in conlelogoro cu cei cloi Episcopi ai qi av""ea spre a !in6 in fr6u pe inimicii tronului gi ai monarohiei intregi. E
nostri romd,ni. adevdrat cX, mai mulli membri ai acestei adund,ri, pre ldng6 tdtd legalitatea
Viona, 12124 Octobre 1849.
scopului qi a cunoscutelor sentimento ale adun5,rii gi a rnembrilor ei, s'au tras
la severl cercetare tle cdtr5, comisar.ii magiali ai distlictuluil ius6 dupd, ce noi
Ai inaltului Ministeriu prea umililii subscrigi fusern ale$i spro scopul mai sus atins, qi intflri9i in scris
plecatj servi do clomnuL episcop al Aradului Gerasim Raliu - caro fiintl in stare p[timit6re
Deputalii naliunei romane: nu putu a se ar6ta in pers6n5, spre a implini misiuuea n6u[ incredinlat6 in
Iomw Popasw m. p', protopop. -
numele seu qi al adund.rii, !inur5,m de a n6sbr[ s6,ntd' datorio do a propera
Petru Moci,oni' de Foen n. p., proprietar. cu atdt mai tare spre a tre implini onorabila n6sbr5, ins5,rcinare, cu cd,t oca-
Dr. Ioane Dobranw m. p., agenc de curte. siunea do a face ac6std, chiar5, datorie ile supuqi credincioqi, ni so oferi mai 6r4iu.
Petru Cennena m. p., cX,pitanul cetd.{'ii Timiq6ra. Apropiindu-no aqa ilar5, cu prea umilitfl rugd,ciuno oa Maiostatea Ta s6
Dr. Constantin Pomuliu m. P. te iniluri a accopta gralios omagiul qi rnalflmita numililor romdni, precum 9i
Teodor Serbu, m. p. asigurarea c[ ei sunt parali a aduoe ori-oe sacrificiu car"o va cere sigoritabea
pi'eainaltului tron qi intregitatea monarchiei, cute{d'm in numele poporului
rom6,n d.ill iliecosa Aradului a aclauge rugd,mantul nostru pontru deslegarea
11. petiliunei rom6,ne din 25 Februariu a. c. aldturd,ntl aici un osemplar tip[rit,
Adraa onxagiald, Si, rugarea Romdnilor din d,iecaa Aradului' pantl'u resol' iu petiliuno ne linem qi noi romflnii din dieoesa Araclulni, qi a suplica
"u"" umilinla ca s6
cu t6t5, binevoesci a da o rosolutiuno grafi6sd,, fiind-ci in casul
aarea peti,{iunei, romdnil'or dela 2S Febru,ariu 1849. Vinna 15 Nwembre 1849' contrariu romenii nu se pot mantui de temerea c* creilinci6sa ior nafiune e
Maiestate! coudamnatd qi pe viitor de a rdm6,n6 pradd, oali6sei supromalii a albor naliuni,
a r6m6,n6 o turm5 f[re voie liber6, destinatl spre a escontsnta interesele altor
$i pre romdnii, cei pururoa credincioqi augustei caso imperiale, din diecosa seminlii de 6meni, cari abia so pot asemdna in credin!il, num6r qi merite cu
greco-neunitd a Arailului au umplut de bucurio qi de speranfl lnlllarea pe
tron cea promi!6t6re de bine{icere a lmp6ratului lor oolui tin6r, precum au d6nsa, -- ceea-ce, pentru D-{eu, ntau meribat nafiunea romi'nd nici odat6', qi
-30- -31 -
ce acum dupl atdtea sacrificii nu putea sd aqtepie nici intr'un mod, - ]ucru alatt kiailott ronileleto Altal nyilv6n kimondotta; 6mb6r 6 X'els6ge, apostoli
caro nu pdte sd fie folositoriu nici intereselor generali ale monarchiei. nror kirdlyunk az el6be j6,rult karlovitzi kiilddttsdguek ugyanazon 6rtelemben adta
dosvoltd,rii nalionalel canil de altd parte, implinirea dorinfelor romdnilor. - kirA.lyi vd,laszd,t Innsbruckban Rajaczics J6zsef mindennek ellon6ro a tdrv6nyes
singura condiliune clela care sperbm cu incredere ndutuirea n6str[,, sclparoa rend utjA,ra nemcsak vissza nem t6rt, s6t azou rendeletemnek, miszerint a ki-
n6st"n co totul de preilomnirea altor nafiuni ce re a.pa86 ast[{i ca qi mai kindai v6szes mozgalmak k6vetkezt6ben az egyhilzigyrilekezetnekTemesvii,rra
inainte prel6,ngb, t6t[ constitu,ti[nea qi preldng,, t6te mauifestele imperiali, - itt6tel6vel megbiztam, nyilvAn nem engedelmeskedett, 6s 6rseki 6s motropolitai
nu p6te s6 aibd,. nici cea mai micl dificultate, fiiud-cl, crodincioqii romdni de- czim6inek elhagydsA,val td'rv6uytolen czim6t vev6n fel, hiveit az dlladalom
parte do a av6 tendinle separatistico, doresc numai atari favori preainalte, ellen nyilvdnos lA,zadAsra gytijteni, KA,rloviczot ezen kd,rhozatos l6zadds kdz-
Lari s'au clat in cea mai mare parte gi altor naliuni diu monarchie sub p5'- pontjdvd, tenni, polgdri h6,borura okot szolg6ltatni, s eunek uom csak r6szes6v6
rintescul guvern al Maiestd,lei Talo, qi prin cari noi nu cdutlm alta dec6,t ca lenni, de eg6szen 6l6r'e Allani, s a l6zad6 sorogekot novelui, gyarapitani vak-
monarchia s6 se fach mare, unit[ gi tare, qi adorata dinastie sb inflor6sc5, 9i mertiskdddgt.
s6 cr6sc[ in glorie gi in putere noscuturatb pentru totdeauna. Ezekn6l fogva Rajacsics Jozsef', mint kit ennyi tdrv6nytolen tetteh ter-
Cu cea mai profundd umilinfn helnek, s kj a ttjrv6nysk, 6 Fels6g6nelr, s a kormdnynak rondeletei ellen fel-
Viena, 16 Novombre 1849. tdmadott, O Fels6ge nov6ben drseki 6s metropolitai hivatalA.t6l ezennel felfiig-
gesztetik; s e gdrdg nem egyesrilb egyhdz )rormAnyzAsd,val Athanaczkovics
Ai Maiestllii Tale
credinciogi supugi Pld,i6 bdcsi piispdk ideigleneseu megbizatik, I egyszersmind a gbrdg nem
egyesrilb egyh6z piispdkeinek, papjainak, 6s minden hiveiuek ezen rsndelet dltal
Deputalii diecesei romene dela Aracl: megparancsolom,hogy Iiajacsics Jozseffol mindeunomit 6riutkez6st elkeriiljenek,
Ieodor Serb m. p.
a mik6p att6I az el6terjeszbci minister 6lbal mfir f. 6vi julius 9-rdl kiadott k6r-
Yhrcenliu Babeg m. p,
rendelet d,ltal eltiltattak; kiil6nben szd,vets6goseinek lbgnak tekiutebni, 6s a
Gregoriu Popouici m. p.
biintet6 igazs6gnak 6ltal adatni'
MAs r6szr6l rendelem hogy tovA,bbi rencleletig Athanaczkovics Pld,t6t az
t2- egyhhzi korminy vezet6s6vel megbizottnak isnrerj6k, 's rendeleteit azon enge-
Metrogtolitul s'rbesc fosiJ Raiauics e deldturat din scaun prin ministnr'l un- dolmoss6ggel fogadj6.k, mellyel az egyhilz fdLormd,nyz6jAnak minden tdrvdnyes
guresc fi, tnlocuit prin Plato Athanaszkouiu. intdzkod6sei ir6nt viseltetni tartoznak.
Nr.3542/85 G. Budapost, Auguszbus 2. 1&[8.
IstvAn Nd,dor Magyarorszd,g, 6s a kapcsolt r6szek Kirdlyi Helytart6ja: fsfudn Nddor, k. helytart6 s. k. B. Edtuds Jtizsel s. k.
A minister el6terjeszt6s6re rendelem, a mint kijvotkezik.
valld,s 6s kd,zoktatA,si Erd6lyi gdrdg nem egyesrilt piispdknek. Ilivatalos. Pesten.
A mint a gdrdg nom-egyesiiltekuek vallAsbeli, 6s iskolai iigyeik ird'nti
int6zkod6si joga az 1848: 20 tczikk d,ltal biztosittatott, a t6rv6ny kihirdet6se
utAu m6g egy h6nap sem mul6k el, egyh6,zi gyrilekezet6knek egybehivd's{'t f'
13.
6vi aprilis 26-C,rol m{,r is elrendeltem, 6s rendeletemnek v6grehajtd,sAval kar-
Ioviczi 6rsek 6s metropolita Rajacsis Jozsefet megbiztam. Metropoli.tu,l s\rbuc fosiJ Raiaaia irwutit cw titlul de patriarch s4rbesc Si
A nevezett 6rsek azonban a tdrv6nyes rendnek kdvet6se helyett els6ben cw dignitate de ooiuod s\rbesc esmite ord,inali'urn pentru tntroducerea Limbei'
is azon 6rtokezletet, melyen el6leges feljelont6se szerint, az egyhhzi gyiileke-
zetet kell vala el6k6szitnie, p[rtiit6 gytilekezett6 v6ltozni, 's azt a helybelieken
slrbesci in ailministraliunea d'iregd'tnrielnr rnai' |nalte.
hiviil Serbidb6l dtjdtt hitsorsaival is alakulni, s 6,ltala mag6,t l6zad6 m6ilon Nr. 2.-1849. 10/22 Januar'.
patriarchAvA vd,lasztatni engedte, 6s segitette. Seiner Majestiit, unser gnii,digster Kaiser unil Kdnig Franz Joseph der I.
6s Amb6r ezon gyiilekezetnek tdrv6nytelens6g6t, 6s a patriarcha-v6lasz- ansrkonnenil die Verdionste der lhm und seinour Throno gebreuon' durch Er-
tAsnak megsemmisit6s6t az el6terjeszt6 minister f' 6vi junius 3-6161 1410 szAm gebenheit zu geinom Kaiserliohen llause zu allen Zeiten sich hervorthuendeu,
-32- -33-
und durch taplern Kampf gegen alle Feinde seines Thrones undl seiner Staaten 14.
sich heldenmuthig serbischen Nation geruhten mit hohem aus ollmiitz
- - Actul de @nnocare a Binodului, din Chisineu pe Martie 1849.
unterm l6-ten Dec. v. J. erlassenen Manif'este, die serbische Nationalitet in
17 129

den k. k. dsterreichischeD staaten anerkennend, durch die-wiedereinsetzung


-wojvoden, Domnule protopresbitere !
des Patrjarchats und der altgeschichtlichen wiirde eines serbischen
In std,rile acestea de acum, in care se afl6 !ara, statul sdntrtd,lii n6stro
das politische sein der serbischen Nation festzustellen, unil ihr die Biirgschaft
impedecd,ndu-ne de a purta diregdtoria dup6-cum poftim a o aluce, Noi de bine
einer nationalen, ihren Bediirfnissen entsprechenden innern organisation am aflat ocA,rmuirea inaltd, a ![rii a o ruga, pentru aceea, c& pro Noi, pre o
zu geben.
vreme de povSluirea ocdrmuirei Eparchiei a no m6,ntu{ qi in urmare pentru
In Folge dieses kaiserlichen MaDifestes unil der der serbischen Nation ducerea trebilor iliecesane, p5n5, la mai bun[ insilltoqare a N6stre, un vicariu
gnii,digsb v"ili"hen"r, Rechte, ertheilo ich clen Auftrag, dass der Gleichlneit uncl vremelnic a no rdndui s6 binevo6scd,; a cdruia vicariu alegere dup6 ascultarea
i", oillko*renen Einverst?inilnisses wegen, jn der Geschiiftsfiihrung bei allen gi pofta preolimei qi a poporului diecesan, aqa qi cu incurgerea n6stri, trebuind
civil. und Militiirbehdrden, in al.len zweigen der Administration trnd Leitung s6 fie, fiind-cd l5.ng5, ac6sta lipsd, ocArmuirea !6rii doresce qi irnbundt6lirea
tler serbischen wojvodscha{t, von heute au in serbischer spracho alle dffent- starii a preolimei n6stre, aducerea unui r6nd mai buu Ia consistoriu, organi-
lichen Geschiift" g"ftihtt werden miissenl aber auf Grundlage der erwii,hnten sarea institutelor teologici qi a preparandiei qi indreptarea gc6lelor gi celor
Gleichheit aller in der serbischen wojvodschaft lebenden Nationen: der ser'- mai mici gi t6te aceste cdt mai curdnd intru lucraro a le lua ablegatului diotal
bischen g. u., der cleutschen, slowakischen, walachischen, - sollen die Zusclrriften d-lui Ioan Dragoq, care este bdrbat ndscut din sdngele nostru, cu r6,vn6 cd,tr5,
ihrer Geleinclen, und einzelner Glieder der Gemeinde, in ihrer Muttersprache
religie qi qc6le ie-au qi incredinlat trimi{6ndu-l in privinfa acdsta de comisariu
verfasst bei allen Orts- und hiiheren Behdrden, bei Gerichten und bei dieser cu deplind, putero, noi clupb consfdtuirea cu numitul Domn ablegat pome-
Central-RegieruDg angenommen werden. -
nitele pofte a ocA,rmuirei !6rane cu folos bun a le s6v6rgi mai ugor qi mai cu
Diese verordnung ist beim llaupLcomitde, bei der National-Justitz, beim cale am v6{ut a-se put6 prin un Sinod diecesan, la carea adunare a diocesei
Finanz- und Oekonomischen Departement, beim Haupt-Kriegs-Commissariat, ndstre afar5, de preoli qi mirenii aceia, cari incd, pentru congresul ce trebuia
bei jeclem Krois- und orts-comitde, bei Gerichten und Polizei-Aenteru des
s6 se finl in anultrecut la TiTiq6ra, de deputali au fost aleqi s6 fie chemafi
petJrwarileiner Regiments, des Csajkisten-Bataillons, beim Pancowaer, Semliner, incfi c6,{i-va bd,rba,ti din partea inteligentd, qi din sinul poporului, 'aga din
und Karlowitzer Mlgistrat, in alleu Lagern von Syroien, Banat, und Badka, partea institutuloi teologicesc un individum, clela institutul preparancliei iard'
bei allen Dreissigst-, salz-, Mauth-, Kastellen-, contumatz- und Post?imtern, bei unul, directorul districtual a qc6lelor gi din md,nS,stirea n6strd, a llodoqului
allen Kriegs- ooJCirril-Co*missariaten, Cordons-Commanilen, Pfarrern, Schul- incd unul.
direktoren] hdhern und niedern Lehlanstalten, bei allen Fonden, uncl im Allge- Dup5, ac6sth, consfd,tuiro a n6strh, dar5, cinstitul comisariu d-l Ion Dragoq
meineu dem ganzen volko zu verlautbaren, und dis BehbrcleD haben in ihren au gi orAncluit linerea acluud,rei acesteia a so tleschide in {iua de 17/29 lunei
Bezirken darauf zo sehen, dass diese Verordnung sowohl von Seiten cler Be- curg. Marlie a. c. 1849, adec6 Joi in sdptdmdna a cincia a postului in oraqul
hdrcle, als auch von seiten des volkes in allen dienstlichen iiffentlichen zt- Chigineu, carele este intemeiat in comitatul acesta al Aradului, provocindu-ne
schriften genau befolgt werdo. pre noi din iliregd,torie a face conchemarea, tlupl {isele mai sus.
Dem Nabional-secretariat trage ich auf : iliese veroilnuug in das Protokoll Drept aceea Domniei Tale qi iu numele cinstitului domn comisariu, precum
'wojvodschaft eilzutragen, und im Archiv
der Anorclnungen iler serbischen qi cu autoritatea n6strtr,, cu ac6sta'!i increilinfd,m ca pre {iua mai sus scrisd'
aufzubewahren. in oragul Chigineu in ceasurile de dimin6![ ]a adunarea ac6sta dieeesalnic{,
Semlin, am l-ten Jii,nner' 1849. carea din mila lui Dumne{eu noi in pers6nd, voim a o ileschido qi dupd stlri
imprejur a o povbtui, ile fafb s6 fii, Ia clesbaterea luorurilor intru acea parte
Patriarch und Regeut der serbischen Wojvodschaft, s6 ioi, qi de acolo numai cu scirea prosidiumului qi cu incheerea adundrii s6
JosePh m' P' te indepdrtezi.
(Protopresbiterilor din Arad, Vil6goq, Chiqineu qi Buteni)' Do odatd, din
districtul D-Tale vei provoca fii nostrii dintr'una sau altd comunitate, ca Ia
5
--35-
-u-
Dragoq, pusl in luclaro o au or6ucluit, poruncind de odat5, qi aceea, ca pa-
adunarea pomenitS din sinul lor qi ei s6 trimitS un btrrbat creqtin bun gi cu
inc5, Ia rochiils s6 se or6ndu6sc[ gi vrednicii lor s6 so m6suro de aici inainte' sB nu
rd,vnd, c[tr[ gcoli, carele qi inaiDtea poporului cinsto are, cd, acesta fie parochii neorenduito gi farh, de cale, aga uici 6meni fdrd, trebuinla inzS.clar
sfdtuire de fage fiind qi inlelegond pofta oc6,rmuirei qi desbateroa lucrurilor,
s6 nu fie d5,rui!i, deci noi pentru intemoiarea bunului, c&ro se line cle s.
despre hot6ririlu .u vor aduce, intorcdnilu-se acas6 pe fii nostrii oeialalli i -
"" bisericd,, lego qi neamul nostru despre t6to aceste consfltuindu-ne s,i cele mai
adovgrat s6-i insciinfeze, carii i-a trimis, precum qi celoralal$i (Tot. vdr.-Boros- i
de cipetenie lucruri aged6ndu-le, pre sfintole s6rbd.tori a invierei D-lui dela
Ieneu) cari la sfdtuirea acdsta diocesand, prin noi sunt chemafi, cinstitnl co-
l
!
locul aduni,rii n6stre ne indepdrtdm dupd, aceste sfiute sbrbb,tori de nou voim
-i.""io, pentru.cheltuelile de lips', diurnum a li-se pl6ti, dela
ocdrmuirea !6rii,
i a no ailuna, ca aqa sfintele gi cuviinci6sele lucruri pentru care suntem trimiqi
r6ndu6l5 au dobdndit, iar6 despre cuartiruri cuviinci6se, peste t6t6 vremea I sfett'rinclu-ne s6 statornicim starea qi bunul bisoricei qi a 9c6lelor, deci qi
adunirii gi pxnd acum numitul domn comisariu inaiute a'-se ingriji nu au I phn5,
-
atunci v6 insciin![m fralilor in Chr. ln lege, ca s6 fili crodiuciogi cd.tr[,
intd,r{iat. I- qi a qc6lelor,
I lOrn qi inalta ocArmuiro, care se grijesce do bunul bisericei
Dat in Cuvin, in 6 Martie 1841). se vb abate{i cu un cuget la r6nd, oclichnd, qi bunul cle obsce, pentru carele
I
D. loan Ral Lrad. Teod,or Po\toaici\tl. Daz Chigineu. Gat:riil Giula(ni)
George noi aici adundndu-ne ne sf[tuim qi cu sirguinf[ lucr[m, cari darul qi ajutoriul
in Buteni, Ioan Cefatt, Tot-V6,r protopopi gi' Moi,se Gergatadm' prot' Boroq-Ineu' lui Dumnedeu, duph, credin!6 vom s6'l dobd,ndim.

16.
15.
Cotnisariul mitzisterial Berde tncredinl'zd, pt'e foan Hannia, notar cons'isto'
Au,uhrtarea Sinodului' din Ch.iSineu, dcla 1849 cd'trd' preolinze fi popo1"
rial cu condLrcerea diecesei' transihtane consideratd' de aacantd'.
Din mila lui Dumne{eu qi buna-voinfa a irialtei ocd,rmuiri ungare adu' 509/1849 $2. K. B
ndnclu-ne in oraqul chigineu, ce este intemeiat in comitatul Aradului, inffin-
larhm un sinoil aI eparchiei Episcopalo al Araclului, carele sinod de clato- A gijrbg nem egyestilt hitiiek Consistoriuma Jagyzoje 6s Lev6ltd'rnokd'nak
rin!6 iqi f6,cu a-se ingriji despre mai buntr ocdrmuire a trebilor bisericesci gi IlAnnya JA,nos Urnak.
qcolasticesci. egyesiil6 hitriek megydjdre ndzve egy F6ndk hiAnya nagyon
A gdrdg nem
Dupd-ce M6ria Sa Episcopul Gerasim Raf pentru boln[virea trupului ne- 6rezh.eto, nem 16v6n kdzpont honnan az olhh n6p szivdre 6s lell<6re hatni le-
putand cliecesa ndstrI a ocirmui, bine-voi Ia inalta ocarmuire a !6rei n6stre un- hessenq 6n tehA.t acldigis mig a megiirtilt piispciki sz6kre n6zve a kdzoktatd,si
!rr" u ." ruga, ca m6,ntuindu-l pre d6nsul deia greomdntul ocdrmuirei, s6 bine' ministerium d,lbal int6zkecl6s t6tetn6k e megyo bels6 KormA'nydval dnt, minl
vo6sc[ un vicariu a alege, din carea pricinS, inalta ocd,rmuire bine-voind tot a ki n6kem j6 drzelmri hazafi k6nt ajiltatott - idoiglenesen megbizom'
lucrul fratelui nostru Ioan Dragoq ablegatului dietal a'l incredinla, carele este
Ezt 6n o megyo kebel6ben kdzhirr6 fogja tenni, s a mint biztou rem6nylem
din sA,ngele qi nalia n6strd, qi om credinoios cdtrd bisoric[, patrie, lege, cu
minclen befoly6,sd,t hazafiui buzgalommal arra fogja f6lhaszn6,lni, hogy a tdv-utra
deplinn putere inzestrat, pentru povX,fuirea sinodului intru noi a'I trimi6e' -
vezetett olAh n6pet erkdlcsis6gre, a t6rv6nyok irA,nti engede'lmess6gre, joltev6i
Noi darn din mila Iui Dumneifeu gi buna-voinfl a ocArmuirei ungare ne ailu- irdnti hilddatoss6,gra oktassa ktilijndseu pedig vild,gositsa fel az old,h n6pet
nar6m in oragul chiqineu in comitatul Aradului, unile mai intdi inzestrard,m
arrol, hogy a d6zma ele:rgeil6s6t, az urb6ri tartozA.sok (robot) ingyeu elenge-
un sinod eparchial, dupd, aodsia al6s6rd,m vicariu episcopesc pe drept creilin-
dds6t, birtokhozi jutd,s6t, 's igy a szolgasAg por6bol szabad honpolgSrr6 lett
ciosul fiu al bisericei n6stre, presbitorul Ioan chirilesc[, iar ilup6 aceste or-
felemeltet6sdt egyedril a magyar rlemzet nagylelkiis6g6nek, tSnmegad6sd,nak 6s
ganisarlm hotlrinil, c[ de aici inainto trebile biserieesci 9i a qc6lelor mai
aldozat t6szs6g6oek kdsztinhoti, 6s hogy middn a mag'y&r nemzet 6s annak
aourat sE se administreze qi fiind-cd, ocdrmuirea s'au ingrijit ca qi preofii
szabailsAga ellen fegyvert emelt, nemcsakj6ltev6i szivdbo vert t6rt, hanem 6ppon
nostri peld,ngd, socot6la veniturilor din pd,m6nt, bir gi stole, de cum-va t6to
iinszabadsAga letiprAsA,ra nyujtott kezel, s haza kijzellens6geinek, mert meglehel
acoste n'ar mdntui pe preot de miqeletate, din oassa statului s6 dobdnd6scd
cdt[va inzestrare dup[ conscriplia parochiilor, pri-n numitul comisariu Ioan az olAh u6p gydzddve a feldl, hogy ha a magyar ki jelenlegis magyarhon
5*
-36- -37 -
rnindcn n6piess6go ftiggetlens6g6drt 6s alkotmAnyos szabads6gd,6rt egyarAnt 18.
onLja drd,ga vdr6t meg nem oltalmaznd,, bizonyd,ra azon rabigd,ba siilyedendene Cerculariu, prin care episcopul Andreiw $aguna declarri de ncualid,a Lucrd,-
vissza, melyben szA,zadokon 6t nydg6t6; szoval rnegtanitandja 6keb mik6nt te- ril,e aimriatuhti institu,it de republica magltitr,rd,.
hetik jdvd eddigi brineiket, 's lehetnek ezut6.n ahazl"nakjobb 6s hribb polgd,rai
s igy dnben helyezett bizalmamat tetbleg igazolni igyekezeud; mert csak rrgy Preacinstililor D-ni probopopi !
lohetiink mindnyA,jan boldogok hazLnk ujonnan f6l6,llitand6 alkotmdnyos 6piile- Cu ajutorul Tatblui nostru carele este in coruri vijoliile resboiului civil
t6nek k6z6s haii6kdbau. scornit ilin partea rebelilor prin armele biruit6re alo ogtirii imp6r[Cesci s'au
Nagy-Szoben, Mdjus l2-6n 1849. nimicit, puterea anarchiei s'au sfd,rimat qi ordinoa legaltr, s'au introdus qi fiind-c6,
Berde Jdzsef s. k. pe vromea stlp6,nirii republicei maghiaro multe nelogiuri din partea aceiaqi
k. b. mijlocit qi nemijlocit s'au pubut iut6mpla, s'au aflat de lipsf spre punorea in
Iucraro a se iucreclinla Preacinstiilor V6stre urm6t6rele:
17. 1. Preacinstia Y6strd s6 lncuirali in districtul Protopoposo respoctiv t6te
cole ce s'au porutrcit, sau aqe{at sau dispensat priu vicariatul col nelegiuit
I\'otocliaconul loan, Haztzia ad,une la curcscilxta of'ciilor protopopesci, danu-
pus d.in partea republicei maghiare qi afl6,nclu-le acolea s6 le raportafi inc6co.
nzirea sa de administrator a,l ili,e,cesei. 2. 56 incuirafi cu deam6runbul, do s'au mestecat gi iucA,t stau rnosbecat
vre-un mir6n sau preot in diregS,bolia Proacinstiei V6stre ca & unor protopopi
Prea Onorate D-le Protop6pe !
legiuili gi cu a cui poruucd s'au fd,cut ac6sta? Sd incuirafi impreuntr, 9i in
Din privinla aoeea, ci Diecezul trostru, qi tot clerul prin depdrtarea tainolo cele ce au primit astfel de nechsmat protopop qi aflrilndu-le s6 lo cerefi
tuturor D-lor asesori consistoriali de a casi gi incd neint6rcerea lor in scau- dela d6nsul, cici la acelea aveli drept Preacinsbia Y6strtr, despro caro aqigderea
nele sale, au r6mas in timpurile acestea cele mai moment6se, lipsit de t6ffi s6 dafi inc6ce raport.
povata, ca/re do au fost vreo-datd,, acum au ajuns a fl cea mai de lips6; 3. T6te dislocafiunile preoliior fdcute cu nolegiuitul acest vicariat sd Ie
M[litul -Domn comisariu al st5,p6,nirei, pentru tract,nl Sibiiului qi Iurisdicliile dechiarali de nimica qi pe preoli s6-i trimitefi la staliunile lor, care le-au fost
de eI !iit6re, Iosif Berile, prin rdnduiala sa din 12 Maiu c. n. a. c. Nr. 509 capdtat dela stlpdnirea lor cea legiuit[ qi pre cei nsascultd,toli lipsindu-i de
sz. k. B. au binevoit, pd,nd, Ia alt[ r6nduial[r & increde, qi respoctivo a epitrafir s6-i trimiteli incoce spre darea de s6md,.
-
indabora pe subscrisul cu ilucerea qi pertractafia tnturor luclurilor de admi- 4. S6 intocmifi 9i s6 trimiteli inc6ce fd,r5, intdr{iore conscripliunea 1:ro-
nistralia clerului cliecesan diu lduntru !iit6re. Din datorinfa ac6sta a mea topopiatului de acolo dup6 formularul aci add,ugat.
dar6 ofici6s6 qi mai cu sdmd, din dragostea citrd patria n6str5, comund, qi do- 6. 36 priveghiafi, ca preolimea subordiuatS, s6 fio ln t6td privinla cu
rinla cea nespus[ cdtrl binole gi fericirea uoamului nostru celui tare rdtdcit purtare bun5, gi sE se conformeze cerculariului nostru din a. 1847, s6 pdzdsc5,
purce{5.t6re, nu lntd,rQiu a Te provoca, ca din t6te puterile s6 Te strdduesai adecd, diregltoria, s6 umble in imbrd,clmdnbul cel cuviincios pentru trdpta
prin preolii subordinali, a lumina qi a povd.fui pre popor, pe calea moralittlii preof6sc[, s6 umble sp5,la!i qi poptdnali ori unde vor merge qi ori unde se
la cunoscinfa intereselor salo celor adev6rato, Ia pace, dragoste imprumutatb vor ar6ta. 56 se fer6scd, de incurgerea in lucruri politice, ca cu inlelepciuno
c[trd. t6te pop6rels conlocuit6re, qi Ia ascultarea legilor stlpd,nirei n6stro cei purtd,nclu-so s6 inaintezo vatla qi cinstea bisorioei 9i noamului nostru. Pre cei
p6,rintesci, care ca o maict bund, nu mai faco nici o deschiliniro intro fii s6i, ce nu vor pd,zi acestea s6-i dojenifi, 6r[ pre cei neascultitori s6-i trimiteli
pentru-cd, numai aqa ns vom putea folosi, qi vom putea r6md,noa in st{,pdniroa inc6ce, cari nu vor scdpa de peddpsa promeruitd. Mai pre urmd
bun[tdlilor qi drepturilor prin md,rinimitatea gi heroismul nafioi maghiare do- 6, Vi se face cunoscut spre publicare mai departe, ci cu ajutoriul lui
bdndite, adecd, storgerea iobdgiei, a dijmelor qi ridicarea tuturor la starea ilo Dumne{ou cursul clerical se va deschide cu incoputul lui Novombre viitoriu
cetdlean Iiber aI patriei comune. .dupd stilul bisericei n6stre, Fiinrl cu archier6sc[ bunlvoinld, qi binecuvontaro
Sibiiu, 13/l Maiu L849. Din qoclinfa consistorialt in IOl22 Soptombre 1849 iu Sibiiu finuta.
Ioan Hutnda m. p., AI Preacinstiilor Y6stre de tot binele voitoriu
proto-dircon qi notar consistorial.
And,reiw $agwna
eplscop.
-l

-38- -39-
dup[ dogme aqa, cd,t in privin{a acestora, care compun fiinfa bisericii r6s[-
19. ritene, o Ierarchie fxrtr, de cealaltd nimica s6 nu juileco nici sd nu deoid6, qi
ca urmarea legS,turei aceqtia bisericesci gi a armonioi s6 fie impreunarea cre-
Adrua primd. a episcopului Andrehr, $aguna cdtrd, Ttatriarchu,l s1rbac Iosif dinlei gi impd,rtdqirea Sfl Duch pontru care noi chomafi qi datori suntem a
Rrdacics Ln ccrusa independenlei ierarchiu a romdnilor de s4rbi,. lucra. In privinla stirii politico, doresc ca qi neamul msu cel romd,nosc s6
capete esistenla sa in politicd, dupd principiul egalitegii.
intre intunecoqii nori ai posilioi mele cei din t6te pd.rfile fatale zd.resc o Jur pre DumneQeul col viu, cd, lndemnul acegtii scrisori a mele nu e
lumind, qiin ea nddejdea ce imi vine dela lnalta faf[ a Foricirei Talo, ca ilela 6ro-care deqertd,ciune, ci siugura strd,danie c&re o &m {iua n6ptea, ca s6 folosesc
un liman lin gi mdntuitoriu, care singur imi p6te aduce ming[iere in acostea. bisericii gi creqtinS,t[fii n6stre intregi f6r[ deosobire de limb6 qi seminfie. Te
triste 6re ale mele. C6,nd nu aq av6 ilo chizdgio la ac6s66 intreprindore a, increilinlez mai departo pe Fericirea Ta gi despre acoea cd, numai independenla
mea insuqirile Fericirii TaIe cele m6rele, qi dupi nobilu-v6 caracter infiinfatele ierarchiei romdne dela cea s6rb6sc6 e unica mijlocire, care in locul urei cei
fapte qi lucrdri, eu ag sci intr'adevdr gi mai departe td,cd; dar de6re-ce imi vechi qi in locul sfe{ii cei rociproce intro acestea dou6 nafiuni p6te s6 producd
linguqesc c5, Fericirea Ta imi escuzi ac6sta a mea lndr[.sndltr, iloresc nu ca serv iubirea coa creqtin6sc[, gi infelegerea cea frd,$6sc6.
stlpdnului s6u, ci ca fiu pdrintelui s6u a pune inaintea Fericiroi Tale, spre lmi liuguqesc mai ileparte, cb, Fericirea Ta prea bine scii spiritul timpului
lnalta prejudecare qi duptr circumst5ri doar qi spre urmdt6rea primire, acestea
presentl el e spiritul repejunei, spiritul pripirei, spirit rA,vnitoriu dup[ drept
ale nele umilite pireri, care purced din insaqi convingerea mea, gi din inima-mi
gi dreptate; lmi linguqesc c[ scii, cum-c6 cu cAt e petime sPiritului acestuia
curat6, qi a acluce prin acestoa, acum, cdnd eram cu tofii apr6pe de perirea,
mai vrednicd de os6ndd, cu at6,b e mai vredniol de laudd, virtutea lui: pentrn
qi m6rtea n6strd, nalionald, de care ne-au md.ntuit ochiul cel drept e tot v6-
acsea inc5, oclat6 Te rog, sd binevoosoi a mdngbia Ierarohia rom6,n5, cu o r6n-
ifdtorului DunneQeu, cel mai credincios serviciu a tot neamului meu colui ro-
duial5 grabnicd,, caro s6 rospundd spiritului timpului gi lipsei bisericii, qi a
manesc, cdt qi neamului s6rbesc, in a cSrui mijloc aqa indelurg am trlit fericib
precun6sce independenfa bisericii n6stre romAno, 9i a s[,di prin ac6sta piatra
qi indestulit, qi am gustat atrA,tea buodtdti. In intreprinderea mea acdsta scopul
cea din capul unghiului, piatra frd,lietdfii cregtin€, cele neputinci6se in biserica
principal al lucrdrei mele este siugura viit6rea armonis intre creqtinii gi Ar-
n6strd a le int[ri qi cele necovirqite ale covirqi.
chiereii cei ile limbi strdine, dar liitori de una gi aceeagi drept credinoi6sd,
bisericd, rdslritdnd, care se afld, in !6rile austriace. Aqa gi nu altmintrolea p6te sd capete nasceroa cea nou6 a bisericii n6stro
fericita stare in Austria, pe care nu o vor put6 sfd,rima nioi insidiile inimice,
Fericirea Ta! Eu cuget qi sunt convins cd tr'ericirea Ta doresci a ved6
cdci aceea va fi piatra, po care ziditorii ooi do mai inainte nu o au bdgat in
starea neamului sdrbeso neprimejduitd, dupl principiul egalit5fii tuturor na-
s6m[, dar cei de acuma o au cinstit 9i piatra ac6sba va fi in capul unghiului,
fiunilor gi naliolalit5lilorl dar deqi ac6sta este aqa, totuqi eqind eu din pri- dela Domnul e d6nsa, qi va fi rninunatd, in ochii posteritd,fii n6stre, caro va
vinla punctului de vedere mai sus pomenit sunt silit a Te ruga, ca s6 bi-
binecuv6nta pe antecesorii s6i. Inalf inc6 odat{, glasul meu qi strig: al un-
nevoesci a promova independenla naliunei romd,ne, pe care naliunea s6rb6scd,
sprezecelea ceas esto Stdp6,ne sfinte! Ca t6te acestea s6 se infiinleze! La
o au descoperit prin Prochi5mdciurea sa din 5 Maiu a. trecut. Naliunea rom6,r.rd aceea intdmplare, cdnil se va asculta glasul mou voiu fi md,ngdiat, iar la con-
dupi pdrerea sa intemeiatb pe cuprinsul prochidmdciunei pomenite, e lipsit[, trara int6mplare va fl n[chjitb inima mea pdn[ la m6rte. Am {is qi prin
de centrul biserieesc, precum dupi alte circumstIri qi de cel politicesc, prin
ac6sta mi-am curdfit cugetul meu.
care se hot[resce starea nafiunilor, Acum au sosit timpul cel mai de pe urmi, in
care tr'ericirea Ta s6 te enunfii categoric pentru indepenilenla neamului romd,rresc In agteptarea etc' etc'
atAt biseric6scd c6,t qi politicf. Sd nu cugeli rogu-te, ctr prin aga o faptd,
loiali vei desbina biserica; nu, nu o vei desbina, ci priu ac6sta o vei lega cu
Vieua, in 16/28 Martie 1849.
mult, mai tare dec6,t iqi p6te cineva inchipui. Eu sub autonomia romdnilor in
privinfa religiei nimica alta nu inleleg, docd,t regimea sau guvernarea cea din
Itruntru a Ierarchiei romdno do tot independentI dela cea s6rb6scd., dar fe-
rarchiile acestea am6ndou[ s6 fie o bisericS, dupd religie, dup6 credinli gi
- 41 -.
-40-
3. Nou alesul acegta Patriarch prin prochi[,mdciunea Natiunei s6rbesci
20.
din 6 Maiu a. tr. care p6te cd s'au trimis 9i Proa sfinliei Tale, publica,nd
Adresa Dpiscopului Andreiu ;gagttna critrd, esnse.opul
Bucouinei,Eugenie Hacman, in5,llarea sa la scaunul patriarchal, ind6mnd' pe Nafiunea romA'nd', ca s6 se arete
pdrerea acatuia Si a clerului d;in Bucoaina asupra unar puncte qi sd so organisezo ca naliune;
- cari ceri priuit6re
prin
la ind'ependenla i'erarchicd' a Ramdnilor' 4. Nilioo"u romA,n[ nu vre& s6 precun6sc5' pentru sino poterea obligativS'
a privilesiilor clate naliunei sOrbeqti;
Prea Sfinliei.Sale Domnului Eugenie llacman, Episcopului din
Bucovina' ' n. fo urma aceqtia nu vroa s6 atirne dola patriarchul s6rbosc I
Olmiitz, in 18 APriIio 1849: 6.Acdstaointiroqtecuaoeea,ic6biserican6str[dreptnr[rit6n,audat
Precum cloreqte cerbul de isv6rele apelor aqa qi inima mea au
poftit a Te s6rbilor nici o prerogativ6 asupra naliunei rominel
salutapoPreaSfinliaTaprinepistolaac6stadescoperindu-tigreut['filemele' 7. Nrr s" p6te *poo" la acee,, pentru-c5' capul bisericesc mmai s6rb-p6te
sb fie, ginumai prin sarbi, precum 9i astfdaffi s'au fd'cut - p6to s6 se al6g5';
gi poftind prinlaceea a-'mi cd'gtiga uqurare' -
ince din scris6rea o,"u "u,J fi-o am trimis cu sfirqitul lui Novembre' ifi 8. Nu vrea s6 m6rgb, mai mult la soborul dela Carlovi! dup5' reparti-
acuma peutru-c{' dup6 sistema cea
este cunoscut Prea sfinliei Tale inceputul nenorocirilor ardeleno,
in urma cd,rora. liunea trimigilor. care sd observase pdnl' cregtinilor
am fost silit a cd.latori la Ineltratul nostru imp6rat, qi Ia lnalt acoluiaqi
Mi- vechie veneau mai mulli s6rbi decd't romAni la sobor, deqi num6rul
uafionali, pe la sfirqitul lui Decembro'-puiBilu-i nostri romd,ni esto cu mult mai maro ilecdt a celor sdrbeqti'
nisteriu inc{, cu alfi doi deputali
credincios inainte starea o6.tte trist5, precum qi petiliune a nafiunei n6- 9. Nu vrea mai mult sd se ilucS' qi pentru aceea, cE' se chiamX' pd'ni
deci
stre r6mdne.
"t" acum s6rbesc; in privinla acdsta doregte aqiqderea o relbrm6 dupd dreptate;
In ac6st5, osten6lS a n6strd' nu pulin am gi sporit' precum se vede din 10. Poftegte organisaliulea bisericei n6stro in cbipul acela' ca biserica
lui D-{eu fiind una q=i romdnilor qi sOrbilor, s6 fie mamd' care f5'r[
constitu|iuneaceaoctroatlin4}Iartiea.c.afarldepunctulintr'rniriituturor """"u 'le
sfdnt['
romdnilor clin Monarchia austriac[ sub un cap bisericesc gi politic' deschilinire tle nafiune s6 imbrdlogeze pe fii s6i, qi s6 fie comun6, una'
pentru nafiunea sorbdscd; cdci
Dupb, slaba mea pdrere, deqi este mai lesne a cd'qtiga intrunaroa
biseri- sobornic6sc6, qi apostoldscd, ilar n.r privilegiatn
pofti naliu-nea s6rb6sci oou acdsta, va lucra in potriva can6nelor
cdsce clecdt cea politicd, totuqi punerea in lucrare gi organisaliunea do va
Ierarchiei
""
bisericesci, qi va c[d6 tocma in pdcatul acela, pentru c&ro au poftit
politice. a se
nalionalo biserice-sci este mai grea ilecdt aceea_ a Administraliunei
Me-
Fiinil clard obiectul orgaiisafiei Ierarchiei naliorale bisericesci do sine scdpa ile lerarchia grecdscS,, care iumai greci punoa de preofi, Archieroi'
insugi insemnat qi momentos in privirqa n6str5' a Episcopilor de o.parte' 6r tropolifi qi ArchiePiscoPi.
' Binevoiegte a-mi -crede
c[ eu credincios fiam lmp6r-
Prea S6'n!ia Ta,
ds alta nefiind bine ca noi Archiereii s6 ltrsdm obiectul acesta numai pe preo- Blnat qi [In-
ai preolimei qi ai poporului; tX.qit sentimeniele preolimei gi ale naliunei romA'ne ilin Ard6l'
limo gi popor, pentru-cl 9i noi suntem mlclulari le in niinunatd" Nu mE indoiesc, cd' t6te acestea
aopn uc""u fiini-ca, de cumva ne-am purta noi passivo in privin'ta .lucrului garia, care are opoca acdsta
iu oui n sciut Preasdnlia Ta giflrS, de ac6sti impdrtd'qire a mea;-pentru aceea
ace-stuia,Iesnene-arput6uripoporul-amjudecata-tideneap6rat5'lipsx''ca grab6 indestulare prin
rugdrei mele vei face c|;l mai-de
s6 scriu Fericirei Sale Dlui Patriarch sOrbesc in trdba acdsta' Adaug am ileplin[
aicea nXdejcle, c5,
imp[,rt[qirea cugetului PJeasinliei Tale in privinfa tutur-or -acestora'
rog despre
in copi[ scris6rea mea pomenitd, potrivit voiei poporului intocmitd' qi mE

cu Pr"" Sfinfia Ta, prejudecando-o, s6 binevoiesci a-fi da opiniunea, la ea' Tu'am insciinlat, precum qi prin impd'rtdqirea insuflefirei. qi dispunerei
"ur"
preolimei qi a poporului oparchial ie acolo pentru trebile bisericesci'
De lips[ este ins6 ca s6-!i ilau despro cele premise o desluqire' qi sE
Te
ingtiinlez despre urm[t6rele :
1. Naliunea romdn5, s'au aflat ueclreptdfitd' de cea s6rb6sc[' pentru-ci 21.
acdsta qi-au ales sieqi cle Patriarch nalional pe acela, pe care am6nil6u6
na-
Cupri,rxul ce heasf'nfia Sa Eugen!'e- Hacntan'
al rd,.s7tunzulti,,
liunile i'au fost ales mai inainte do Archiopiscop qi Metropolit', qi acesta se - Tnincipat
l'a adtrd Patriarchul sdrbilor'
Episcopul Buuainei indre'ptat
numia pdue acuma Metropolitul Nagiunei s6rbesci qi romdnescil
ln general nu mai p6te fi la indoiald', c5' ceruta neatd'rnare qi egalisaro
2. Pentru-cd Metropolitul acesta comun, fd'r5' pdclirea celor-pres.criso prin
a naliei 1o-ane este inieneiati in dreptul ei qi in apriatele asigur[ri'
care
can6nele bisericesci, a primit titula de Patriarch, qi s'au instalat qi s'au pu-
s'uu dat do repolite ori prin cuv6ntul imp6rd'toso'
blicat de acelaqi.
'-f.?fr -'

_43_
-42-
Cu t6to cd, eu dupd sfera lucrd,rii mele qi dup[ restrinsa-mi prioeporo in Ins6 dup6-ce acum neatd,rnarea nafionalit[fii qi a limbei chiar qi in trebile
lucrurile politice nu sunt in stare de a put6 dejudeca intrdga iotindore qi guvernului incd s'au asigurat, undle se lucrl numai despre closvoltarea qi pro-
speciala ducere intru implinire a ilrepturilor politice, precum qi a institufiilor paqirea sufletdscl qi materiald, atnnci ueatdrnarea ac6sta trobue respectatS, cu
administrative in ac6st5, privinf5: totuqi mi se pare cd, promisa egala indrep- ateta -ai tare intru un lucru, care so line de clesvoltaroa moralS' 9i de m6'D-
ti,fire nu va put6 deveni adev6r, pd,u5, cdnd dintre na$iile conlocuit6re vor tuiroa suflet6scd, a omului, c&ro se p6te infiinla prin o inriurin!5, convingtrt6re
av6 unole clrepturi mai mari (prerogative), caro altelo nu Io aul qi intru atlov6r asupra inimei, 6r nu prin sild din afard, prin o lmprumutatS, incredere din
egala indrepfifire numai prin aceea se p6te infiinla, d6c[ romdni]or inc6 li se Jh,untru, prin am6re gi aplecare, ins6 nu prin autoritato din afar6. AqadarE'
vor da asemenea prerogativo, sau mai bino {ic6nd ddcd vor inceta t6te pre- lucrarea sfintei biserici numai astfel p6te aduce fruct, il6c5, convingbt6roa im-
rogativelo: de6re-ce o adev6rattr, egalitate cu o administraro simplificatl qi pnrt[gire qi increilerea inlscutb. na$ionalitd,fii Du se v& impedeca prin elemonte
r6spun{6t6re scopului numai intru acest chip este cu putinf6. ,t eio". Fiincl-ca de altmintrea instituliunilo, care au de scop cultura comunei
tntr'aceea qi spre ac6st[ lntrunire, care siugurl e dr6pt5,, lnc6 ni s'an creqtine qi a clerului, numai atunci pot de loo speranlei cd' vor fi luate in
deschis drnmul in insagi constitulia imperiald 9i oomisari irnpdrdtesci, cu in- priviro, c6,nd conducerea acelora va fi concrecfuttr episcopilor qi metropolililor
credere agteptali, dupd. inalta lor pricepore qi iubire tle dreptato vor afla cu nalioDali, in urm[ gi organica reguldciune a ierarchiei rom6,ne din Austria
bun5, s6mi mijl6cele de a duce in indeplinire acest p6rintoso propus imperial. incl cere un propriu metropolit cu atdta mai v6rtos, cd comunul metropolit
Din contr[ cu mu]t mai simpl5, insd qi mai noapdrabil[ qi infiinlabild ni de p[,n6 u"oo,u d"lu Carlovif se fdcu locoliitoriul patriarchului din Constan-
tinopol qi aqa ar fi nu numai cuviincios ci 9i de lipsd', ca qi nafia serbicb qi
se infdfiqazS, nalionala intrunire biseric6sc[ a tutnror romAnilor dreptcredin- -romdntr,
cea s6-qi aibi proprii s6i metropolifi gi prin aoeea s'ar ajunge gi gra-
ciogi, locuitori in imp6r[$ia Austriei, de6re-ce ao6std, inttunire nu este nici ln
duarea intemeiati qi cerut[ totdeauna in biserica rds[rit6n6, care ar put6 servi
contra legilor statului nici in contra celor bissricesci, ci mai v6rtos se invoesce
cu acelea de tot, pentru-cd de acum fie-caro bisericI legal recunoscuttr, are spro o mai mare strblucire a bisericii, gi atunci in eparchiilo unils se afld mai
dreptul de a-'gi institui qi a-'gi administra neabArnatl t6te trebile sale, DupI mulii serbi s'ar pune un episcop s6rb, ales din mijlocul lor, 6r unde ar fi mai
legile qi obsorvantelo n6stre bisericesci stau comunele croqtine cu pbstorii s6i mulii romA,ni s'ar age{a un episcop rom6,n ales din sinul nafiei romd'ne' Epis-
sufletesci sub episcopi, episcopii sub archiepiscop qi t6to metropoliilo sub copii romeni qi s6rbi convoc6,nd un asemenea numdr de credincioqi laici qi-ar
patriarchul lor. alege pe metropolitul lor propriu, 6r pe locoliitoriul scaunului patriarchic din
eo.t iu I'ar alege metropolifii dimpreund, cu asemene& num6r do episcopi ilin
Ierarchia bisericii intru acest chip inchegatS,, sufere respectarea diferitelor
am6nd6u6 metropolii qi cu asemenea num6r de laici, qi apoi t6te alegerile s'ar
nafionalitd,fi, fbrd de a vbt[ma fiinliala unitate in credin$h,, fdrn de a se teme
subgterne impdratului spre grafi6sd, intd.rire.
de vre-o desbinare a bisericii, de6re-ce patriarchul ca punctul suprem de unire,
cea din urml compunero sub pregedinta locofiitorului patriarchului ar
cu sinodul sdu r6mdne instanla ultimd, in lucrurilo credinfei. Ds o miie de forma gi sinodul dreptcredinciogilor de legea r6s6rit6n[ clin Austria qi prin
ali inc6ce se susline patriarchul din Constantinopole prin gralia cer6scd, intro ac6sta egalelo drepturi alo naliilor s'ar respecta dupd cuviinf6,, binelo credin-
t6te turburlrile qi strd,mutd,rile imp6rd,liilor qi ale pop6relor qi servesce tuturor
cioqilor s'ar ajuta dupd, putinf6. ierarchia qiar cd,p[ta organica sa inchegare,
dreptcredinciogilor r6sdriteni drept luminos indreptariu in indoeli qi cldtind,ri.
prin care s'ar depd,rta temerea do o desbinare a sfintei' biserioi'
Din contrd din incopub steteau metropolifii impdrlifi cluph, diferitole po- Cerndu!i, 6 Iuliu 1849.*)
p6re qi nalii, sub carii stoteau episcopii nalionali alegi din sinul naliei lor. Aqa
avu anume gi naliunea romdni in decurs de secoli proprii s6i metropolili sub
22.
patriarchul dela Constantinopol pdn5, cd,nd romd,nii clin Ungaria qi Transilvania
gi din ,t6rile invecinate qi mai po urml ,si cei din partoa Moldovei, Bucovina Riqru,nsul eytisco?rului, ilcla Arad, Gerasi,m Ral'itt ccitrd, patriarchul sirbuc,
numif,d,, in anul 1775 ilevsnind sub casa Austriei, din nisce privinle guvorniale tn causa indeptendmlei ierarchice a ronxAni'lor'
so smulsord din legi,tura cea din afari cu patriarchatul; totugi in cele din Nn 162 P.
Itruntru (in lucrurile creclinfei) se cuget[ necurmat legali de acel patriarchat. Prea"fericite! s'au spus prin constitufia imperiald, egalitatea cle drepturi
Deci nerespect6,ndu-se pe atunci nafionalitd,file urmi pe calo guverniald in- a tuturor netioualitdiilor, din imperiul austriac, qi egalitaiea acdsta in viald,
truniroa romd,nilor din Austria qi a s6rbilor sub acelaq metropolit.
'r) Bucovinr anul 1849 Nr. 33.
_44_ _45_
a so pune prin aceeaqi constit4ie suntem a,sigurati. Egalitatea ac6sta de drcp- drept in cele dogmatico presto Metropolitul qi aqa pesto ierarchia romenI
turi nu se p6te realisa, p5n5, atunci, pinl-ce inc5, domneqte o nafiune asupra aceea at6,b ar insemna cA,t, ierarchia romdnd, in coutra dorinlei comuno a
altoia in ori-ce privin$d,. Eu ca fiu al nafiuaei rom6,no cea mai v6rt6sd credinld romd,nilor, s6 fie subordinatd, ierarchiei s6rbeqti, atunoi poporul rom6,n in
am, c[ dupd, pronunciata egalitate de drepturi, poporul romAn cu nimic nu va cele dogmatice ar fi mai tare supus iorarchiei s6rbosci, dea6,t cum este inctr
fi mai pufin rospectat, decAt alte pop6re de sub sceptrul Preabunului lmp6rat acum, fiind ctr, ar deveni aceea: ca po Patriarchul s6rbesc, carolo in on6rea
al nostru; do aici deduo qi aceea, cd dorinfa comunh, a romA,uilor po drept sa numai sdrbilor e Patriarch, dat raza lui cea pabriarchald preste rom6,ni
fireso fundat6 ca iTr trebile salo cele bisericesci s6 nu atdrne dela alt6 nafiune, uu se intinde. s6-l cun6scd de Patriarch lui-'gi. Ca Patriarchul s6rbesc s6-gi
ci acelea singuri cle sine s6 Ie indrepte, la locurile mai inalte ile vrednicl so sus{inh, clrept de a incuro in aga chip in ierarchia romd,nd, spre ac6sta t6td,
va respecta. Din acestea la comunicata ou mine prin Preafericirea Ta din lipsa, carea cine-va d6r5, o ar aduce inainte, alta nu pot cugeta, dec6,t sns-
lt Aprilie a. c. sub Nr. P. 266 qi numai pe sfd,rgitul lunei mai deapr6po tre- finerea unitd,fii bisericii, - ins6 unitatea biserioii n6stre nu st[, intru aceea,
cute Octobre primit5, scris6ro a Preasfinleniei Sale Andreiu $aguna Episcopului ca s6 aven Patriarch cu autoritatea sa in lucrurile dogmatice dispunHtoriu,
din Transiivania, in privinla noatd,rndrei naliuuei romd,no pdrorea mea in ur- precum e in bisorica apusului, unde forma guvernh,rei bisericii o monarchica,
md,t6rele am on6ro a o subgterne. ci stl in conlelegere, convoire qi convingore a tuburor credinciogilor la
Ce se atinge de starea politici a naliunei rom6,nel in privinla ac6sta olalt6, carea confelegoro, convoiro qi convingoro se p6te oblin6 ln sin6do
deplin m6 incred in garanfia constituliei imperiale, qi mult sperez dola zel6sa lrocurD universale aga gi particulare, cd,rora gi Patriarchii sunt supuqi, acum:
lucrare a deputafilor, carii in trdba naliunei rom6,ne Ia Preainaltul Tron lucr6z[. de s'ar pofti spre sf6,rgitul acesta a se !in6 sinocl din partea orediucingilor
-- Er in privinla bisericii: f5,ra lips6, aflu a ar6ta Preafericirei Tale din par- bisericii r6sd,ritene din imperiul austriac, acela sub a ori-cui preqedin![ s'ar
te-mi causele, motivele qi argumentele, care aduc cu sine ca poporul romAn !in6, in t6td int6mplareaar' fi numai parbicular, carele nu p6te obliga t6td biserica
din imperiul austriac, carele in cele sfinte supus fiind Ierarchiei sOrbesci, qi res6ritdni, de aci: pot sOrbii qi cu romi,nii acum laolaltd, !in6 sinod particular
d6c5,
sub ac6sth, stip6,nire suflet6sc5, din multe privinfe neput6ndu-se desvbli dupi- co ar opri, au ar impedeca aceea: ca dupd-ce ierarchia romin[ se va despirli
cum D-{eu qi binele comuu pofteqte, cdutir, a se desbina intre sine in cugote, do cea s6rb6scd, ac6sta cu Patriarchul sbu, 6rd cealalbE cu Metropolitul sdu
in lucrdri qi in inimd, acest popor pdD6 acum cu totul opros, s6 se un6scd, deosebi, pe ld,ngd observa,rea datinelor bisericii n6stre s6 p6td gind c6ud lipsa
-
sub un cap bisericesc, carele s6 fie din sd,nge rom6,n; fd,rd, lipsd, sunt a le ingira, va aaluco cu sin6 aqa fel de sin6de particulare, qi ca ierarchia romdnd gi in
de6re-ce aceleaqi prin Preasfinlilii Episcopi clin Ardeal gi Bucovina in scrisorile ac6std, privin!6 sE fie despSrlit6 qi neatd,rnati do iorarchia s6rb6sc6? unitatea
sale cd,tr5, Preafericirea Ta inilreptate, qi mie oficios impf,rt[qito neresturnabil bisericii n6stro prin ac6sta nici decdt uu se v6, turbura. Pd,rerea mea dard,
se aduo inainto. tr'olosul sfintoi n6stro biserici, interesul Preabunului Domnitoriu aceea e: ca Patriarchul s6rbilor nici intr'o pri.vin!6, sd nu incurd, in indreptarea
Imp6rat, dreptatea guvern5.rii gi bunul moral qi material aI poporului romdn ierarcbiei romane cu autoritate. Eu neatd,rnaroa iorarohiei rom6,ne numai aga
din monarchia austriacd pofte$ce, ca romdnii din monarchia austriacb sd aibb o pot inchipui.
precum au avut c6,nd-va ierarchia romant ileschilinit[ de cea sdrb6sc6, Me- Ac6sta pdroro a mea in privinla impdrtdqirii poporului romi,n in egale
tropolit romd,n in insaqi aceea pus6ciuno in privinla romdnilor, precum au dropturi, de care se bucurd poporul sdrbssc cind a o subgterno atn norocire
fost qi incd este Metropolitul acum Patriarchul s6rbesc dela Carlovif in privinfa sperez dela Ioialitabea Foricirei Tale, c[ cu inalta pus6ciune, in care din mila
poporului s6rbesc Ai rom6,n; nafiunoa s6rb6scd aibn Metropolitul s6u la Carlovi!, lui D-cleu eqti, voi lucra Fericiroa Ta spre a se lmplini dr6pta 9i de respectare
qi s6 imbucure de titlul Patriarchal a aceluia, fie sub acesta acolo diecese, in vrealnica ilorin!6 comunl a poporului romdn in privinla std,rii] sale politice;
caro maioritatea poporului e pe lADgi s6rbi; 6ri nafiunea romdnd fie dd,ruitli procum qi in privinla oerutei ierarchii romdne qi cd, abunci, c6,nd intru aceea
cu Metropolit din sA,nge de rom6,n, carele s6 tragd, cd,trb sine diecesele ro- vei osteni, pf,rerea ao6sta a men in socotinld a o lua te vei indura.
mdne, precum qi acele, in care romduii fac maioritatea credinciogilor bisericii Cubin, 6 Novembre 1849.
r6sd,r'itene.
Ce se atinge de corelafiunile lntre sine a Patriarchului s6rbesc gi Motno- Cu ileosebitb reverinll fiind
politului romdn nu pot fi de pirerea Episcopului din Bucovina Preasfinlioi Prea Foricirii Tale plecat serv
SaIo Eugenie llacman, ca adocd Metropolitul rom6,n s6 fie subordinat in celo Gerasirn Ru! m. p.
dogmatice Patriarchului s6rbesc, cd,ci dacd Patriarchul edrbesc gi-ar susfin6 Episcop.
-46- -47-
23. kann bei Auffiihrung des neuon verwendet werden, wonn nicht anders dieses
der Gefahr ausgesetzb werden soll durch dio Aufnahme baufelligor Ruine in
Memorand afternut de episcopul And,reiu $aguna mi,tt'isteriului Si tn copid' sich einem baldigen Yerfalle preisgegebon zu werden. Alles muss also in
guaenzatorulzri, ciail Si' mi'litar Bar"on de Wohlgemutlt' clesyn'e dorhzlele gi'
-
Siebeubiirgen neu geschaffen, oder wo mdglich das in dem kaiserlichen
-
lipsele naliunii romd.ne Si a bisericii' rdsdrilene cu, ocasiunea organisdrii Erblii,ndern schon seit langer Zeit, bestandene Guto, das bis jetzt wegen der
'Widerspenstigkeit des magyarischen Adels auf Siebonbiirgen nicht ange-
noud, a Ard4lului.
wendet werden konnte, auch in diesem lande eingefiihrt werdon.
Dem Hohen k. k. Ministerium. Yor Allem thut in Siebenbiirgen eine neue die geographische Lago des
In diesen bochv'ichtigen Augenblicken wo - nachdem die Meisten der Landes und die Nationalitii,ten beriicksichtigendo, und zugleich auch liir die
unter dlem glorreichen iisterreichischen Scepter sich befindenden Kronlbnder Yerwaltung vortheilhafce Eintheilung des Landes noth. Dio im Spiitherbsbe
ihre Neugestaltung auf Grundlage der Reichsverfassung vom 4-ten Miirz 1849 des vergangonen Jahres vorgenommene Einthoilung kanu nichts wenigor als
erhalten haben- auch das Kronlanil Siebenbiirgen nahe daran ist, eine Landes- gelungen genannt werden, was aber nicht 'Wunder nehmeu kann, denn sie
verfassung aus den segensreichen Iliinden Seiner Majestiit unseres Allergniidigsten geschah unmittelbar nach der Bezwingung dss Aufruhres, und ohno dass die
Monarchen zu empfangen, erlaube ich geleitet von den Pflichten, welche mir Stimme der zahlreichsten Nation im Lande vernommen wordon w?ire. Die
als einem Sohne der romanischen Nation und als Oberhirten eines grossen spiiter eben aus dieser Eintheilung eDtstaudenen SchwierigLoiten in der Admi-
Theiles derselbeu obliegend nach den Rrithen der Krono ehrfurchtsvoll zu nistration, und die bedoutenden Veriinderungen, welche beziiglich dieser Ein-
n?ihern, und im Namen dieses mehr denn zwoi Drittel der Gesanmtbevilkerung theilung spdter vorgenommen werden mussten, haben das Obgesagte zur Geniigo
Siebeubiirgens bilderden Yolksstammes, dessen kiiDft;ges Sein oder Niohtsein bestii,ttiget. Der grdsste bei Gelegenhoit dieser Eiutheilung begangeuo Fehler
einzig und allein von der kiinftigen Gestaltung iler vonihm bewohnten Gebiets- war die allzu sorgfiilltige Beriicksichtigung, ja Bevorzugung des siichsichen
theile bedingt ist, Sprache zu fii-hren. Elementes. Man ging bei der Bildung des llermannstiidter Distrikbes nicht von
Ein neues Gebeude soll in Siebenbiirgen laufgefrihrt werden, denu das dem Grundsatze aus, dieVerwaltung dadurch zu erleichtern, sondern alle auch clie
alte ist eingestiirzt. Dies haben Seine Majest?it im $ ?4 der Reichsverfassung zerstreutesten Athoms des stichsischen Stammes unter einen Oberdistrikts-Kom-
vom 4 M'5,r2 1849 ilurch die nachfolgenden Worte Allergniidigst auszusprechen missiir zu bringen, wodurch viele Enklaven aus andoren Distriktsn clem Eermann-
geruht: ,Die innere Gestaltung uncl Verfassurg des Grossfiirstenthums Sieben- stiidter Distrikte zum grdssten Nachthoile der Verwaltung einverleibt wurden.
biirgen wird nach dem Grundsatze der vtilligen Unabhii,rgigkeit von dem KOnig- Auch bei Bildung dss Udvarhelyer, je|zt Maros-VdsA,rhelyer Distrikts
reiche Ungaru unil der Gleichberechtigung aller das f,and bewohnenden Na- schion es, dass die hohe -Regierung Willens sei don aufriihrerischon Szeklern
tiolalitii,ten, im Eilklange mit dieser Reichsverfassung durch ein neues Landes- den gegen den Monarchon begangonen llochverrath mit W-ohtthat zu vergolteu I
statut festgestellt werdena. Von der Wiedereinfiihrurg also des alten Systems denn sie wurden nicht nur allo in oinon Distrikt kommassierb, sondern erhieiten
in Siebenbiirgen kann nicht mehr die Rede seinl Seiner Majest?it in den an- auch nur magyarische Beamten, unil die ungarische Sprache wurde bei ihnen
gefiihrten 'Worten Allerhd,chst kundgegebener'Wille ist dagegen. Ob aber bei dio Amtsspracho, so dass sich in der Folge viele Stimmen verlauten liossen,
der Auffiihruug des neuen Gebautles nicht auch Material aus dem eingestiirtzten ma,n wisso bei Bereisung des Szeklerlandes wahrlich nicht, ob man sich auf
genommen werden kd,nnte? Dieses ist die Trage, von deren gliicklichenLiisung 6sterreichischem Boden befinile. 'Wie ganz anilers wurdon die wegen ihrer
das kiinltige Wohl Siebenbtirgens abhiingt. Die vorm&i,rzliche Verfassung unerschiitterlichen Treue und Fosthalten an den Thron von ilen Rebellen hart
Siebenbiirgeus ruhte vorziiglich auf clem Systeme der recipirten drei Nationen mitgenommonen R,omanen behandelt. Obwohl sie in dem llermannstii,dter Di-
und vier Religionen, dann auf den Feudalsysteme. Es gibt kein Gesetz aus strikte die griissere llii,lfte, und in dem Marosch-Vd,sd,rhelyer eine ansehnliche
der vormiirzlichen Zait, welches nicht ein direkter oder indirekter Ausfluss Zahl der Beviilkerung ausmachon, so erhielten sie bis jetzt in jenem kaum
dieses Systems wdre. Der neuen Gestaltung Siebenbiirgens hingegen ist, durch zwei Unterbezirks-Kommissii,re, in diosom aber nicht einen einzigen aus ihrem
-Willkiihr
den obangefiihrten $ der Reichsverlbssung die Gleichberechtigung aller das Schosse, so dass sie sich hier noch immer der ihrer vormahligen
Ifnterdriicker preisgegeben sehen. 'Wenn aber die Romii,non auch hiuroichsnden
Land bewohnenden Nationalitiiten, und cler Einklang mit der Reichsverfassung,
also auch die Befroiung des Unterthanes von dem Unterthiinigkeitsverbando Grund haben mit der vorigen Jahres vorgenommenen Einthoilung Sieben-
zur Basis golegt worclen. Nichts also von deu Ruinen des alten Clebiiudes bilrgone unzuf'rioderr zu sein, so ist dennoch diose ihre Unzufrieclenheit nicht
-48- -49 -
gegen das Prinzip der Theilung in Distrikte, Bezirke und Unterbezirke, sondern gelegten tr'esseln desto dauerhafter werdon, nahmerr sie denselben nllo mats-
nur gegen die Art und Weise, wio dieses Prinzip angewendet wurde I das Prinzip riellen und moralischen Mittel, wodurch sie sich h?itten emporschwingen kUntron,
selbst erkennen sie als sehr niitzlich, und zollten ihm vollen Beifall. aus den Hii,nden weg; bis vor wenigen Jahren verschlosssn sio ihnen dio
Ein anderes Postulat der rombnischen Nation ist die im $ 102 der Reichs- Schulen, versagteu denseiben die Ausiibung jedes Gewelbes, nahmon den ro-
'Waldungen, etc' untor
verfassung ausgesprochene Trennung der Rechtspflege von der Verwalhrng. mauischen Gemeinden die Gemeindefelder, Wiesen,
den verschiodenartigsten Vorwii,nden weg, kurz die Sachson liessen den .Romanen
Zwar ist in den meisten Lanclesdistrikten Siebenbiirgens dieson abgeholfen
worden, doch in Betreff des llermannstiidter Distriktes blieb dieser Paragraf nur so viel Leben, als es nothwendig war' um miihselig fortvegetieren zu
bis heutigen Tags unangewendet. Ilier wird die Rechtspflego noch immer k6nnen, Wiirden daher die Sachsen in den bis zum Miirz 1848 tiber dio
von den Verwaltungsbehd'rden clen Magistraten, welche aus lauter Sacbsen RomaDen usurpatorisch ausgeiibten Yorrechton auch ferner belassen werden,
-
zusammeDgesetzt sind, ausgeflbt. Wie kann aber iler Romiine Argesichts der wiirde die uralte klassische Beuennung des 6stlichen'Iheiles von Siebenbiirgon
- ,Kd,nigsboilen, welcher von Sachsen uld Romanen, jedoch von letzteleu in
mehrhundertjiihrigen Erfahrung: Dass die sHchsischen Bureaukraten stets nur
die Unterdriickulg der Romii,nen angestrebt haben zu oiner solchetr eus- iiberwiegender Zahl bewohnt ist, in jenes ,Sachsenlanda veriindert, oder diesen
- Landesstrich gar in ein sii,chsisches Kronland verwandolt werden, so mdchte
schlieslich von Sachsen ausgeiibten Rechtspflege Vertrauen folgen? Wie kann
man erwarter:, dass der an die llerrschaft iiber die Romiinen gewiihnte siichsische dadurch nicht nur der von Ihren Majestaiten dem Kaiser Ferdinand und dom
Bureauklat einzig und allein ans Pietii,t gegen die $$ 6 und 7tl der Reichs- jotzt glorreich regierenden Monarchen Franz Josef in vielen Erliissen feier-
verfassung, welche ilen Romii,nen dem Sachsen gleichstellen, Jenem wiril lichst ausgesprochene Grundsatz der Gleichberechtigung aller Nationalitiiton
Gerechtigkeit wiederlahren lassen, wenn ihm nicht gehdrige Schrankon gesotzb zu einem leeron schalle herabgewiiriligt, sondern auch die Reichsverfassung
werden? Damit aber die Wohlthaten der Trennung der Rechtspflege von der vom 4-ten Mii,rz, worin es $.5 heisst: ,AIle Volksstiimmo sind gleichberechtiget,
'Wahrung und Pflege
Verwaltuug iiber die Bev0'lkerung Siebenbiirgens sich in desto reicherem l\fasse und jeder Volksstamm hat unverletzliches Recht auf
ergiesse, ist es unerl&i,sslich, dass das d,sterreichische biirgerlicho und Straf- seiner Nationalittit und Spracheu, und $' 74.: "Die neuero Gestaltung uncl
gesetzbuch auch in diesem Kronlande eingefiihrt wertle, denn nur so wtirde Verfassung des Grossfiirstenthumes Siebenbiirgen wird nach dem Grundsatze... ,
der
-Wiederauftauchuug
der aus der ungrischen und sii,chsichen Rechtspflege der Gleichberechtigung aller das Land bewohnenden Nationalitii,ten.... fest-
geflossenen Willkiirlichkeiten von Grund aus vorgebeugt werdon. Auch gestellt werdens oin todter Buchstabe werden.
andere lJrsachen gibt es, welche in dem Romanen den 'Wunsch hervorgerufen
- Ulgeachtet aber die gegen die politischo Existenz der romanischen Nation
haben nach Eirrftihrung des iisterreichischen Koclex in Siebenbiirgen. Sie gerichteten Bestrebungen der sachsen ihr nicht geringe Besorg.isgg einfliissen,
wollen dadurch in einen engeren Yerband mit dem Gesammtreiche ireten, wollen, unil der Gedanke, dass die Bemiihungen der Sachsen auf Nichts geringeres
dass durch Einfiihrung einer und derselben Rechtspflege in der ganzen Mo- ausgehen, denn auf die Zuriickfiihrung der den kdniglichen Boden bewohnonden
narchie die Macht der Centralgewalt befestigetl dass das Kronland Sieben- Romanen unter dio alte vormundschaft ausgehen, diese mit Angst und schauder
biirgen, welches friiher nur lockere Bande an dem Gesammtstaat festhielten, erfiillt, so geben cliese die Iloffnung denuoch nicht auf, vielmehr - leben sie
unaufldsslich an diesen gebunden werde. der uberzeugung, dass die hohe kaiserliche Regierung.die auf die Eingaben
Der Verwirklichung der in so vielen kaiserlichen Erl?issen feierlichsb der treugohorsamsten romanischen Doputation Allerhijchst, zugosichorte Erfiil-
ausgesprochenen, und in der Reichsverfassung so wohl im Allgemeinen, als lung der billigen wiinsche der getreuen romanischen Nation iu allen von ihr
auch mit besonderem Bezuge auf Siebenbiirgon sanltionirten bewohnton Theilen verwirklichen werde.
- Gleichberech-
tigung aller Nationalit?j,ten auoh auf dem kiiniglichen Boden sieht der triomane Das Zunftwesen auf dem kdniglichen Boden verdient oin Gegenstancl
mit iler gespanntesten Erwartulg entgegen. Ungeachtet die hochherzigen
- der hohen Aufmerksamkeit iler kaiserlichen Regierung zu sein. Die Lage des
Monarchen Osterreichs zu wiederholten Malen hinsichtlich des kdniglichen kdniglichen Bodens ist ganz geeignet ein Ilerd fiir die Geworbe zu sein, denn
Bodens die von Ihrer Gerechtigkeitsliebe Ihnen eingefldssten Worte:
"Natura einerseits bieton ihm die angrenzenden Donaufiirstenthiimer roho Produkto
fundi Regii diversitatem jurium non admittit" aussprachen, untorfingen lsich im Uberflusse ilar, andorerseits finilen ilio Gewsrbserzougnisse in jenen Lii,n-
die Sachsen dennoch die mit ihnen denselben Boden iu iiberwiegender Anzahl dern einen reichen Absatz. Die Ziinfte haben wohl aus alieser giinstigen
bowohnenden Romiinen von allen politischen Rechten auszuschliesson, unal lage fiir sich Nutzen zu ziehen gowusst, dem staate aber, der dieses giinstigo
zu einer politischon Null herabzusetzen. Uncl damit iliese den Romaneu an- Yerhaltniss dsr Monarchie zu alen Nachbarlii,nclern durch schwere Opfer orh[lt,
7

I
-50- -51 -
habeu sie nur wenige Vortheile gebracht. Die Ziinfte auf dem kdniglichen athmen. Denn Kaiser Josef II. beschenkte auch die orientalische Kirche
Boden haben Jedem, der nicht siichsischor Abstammung war, dio Aufnahme mit dem Toleranzedikte. und gab ihr den beinahe durch ein Jahrhundert
in dioselben versagt, oder nur nach tiberwindung violer Schwierigkeiten betrauerteu Oberhirten zuriick. Von nun an begann die Lage der morgen-
zugestanilen. Dio Romanen wurden zur Erlernurg der Gewerbe gar nicht liinclischen Kirche sich giinstiger zu gesLalteu, bis endlich das ereigniss-
zugelassen. Aus dieser Ursache hat sich dio Zahl der Gewerbetreibenden scbwangero Jahr 1848 hereinbrach. Die morgenliindischen Romanen waren
nicht vermehren k6nneu und ilie Gewerbserzeugnisso konnten dosshalb nicht in Siebenbiirgen die ersten, die im Yereine mit ihren griochisch-katholischen
in jener Quantitiit erzergb werden, um den Mangel an solchen in den Donau- Stammgonossen den hochverrii,therischen Plii,nen der Umsturzparthoi ontgegen-
'Wege
fiirstenthilmern galrrz decken zu kiinnen. Die Folge dessen war, dass die traten, anfti,nglich im der Petitionirung, spii,ber aber, als dies Nichts
Donauftrstenthtimer ihre Blicke nach England richteten, und die niithigen fruchtete, und nachdem die Rebellen dio E|de mit Romanenblute befeuchtet
Gewerbserzeugnisse von dorten zu beziehen anfingen, wodurch der iister- hatten, mit bewaffneter Hand, wozu sio sowohl das kaiserlicho Manifest vom
reichischo llandel mit den Donaul?i,nclern nicht geringe Nachtheile erlitt und 3-ten Oktober 1848, wie auch die Proklamatiou dss Kommandirenden Generals
dem zu Folge auch das Staatseinkommen sich bedeutend verringerte. Freiherrn von Puchner aufforderte' Was die llomanen im Verlaufo des ein-
Aber auch das inliindische Publikum leidot an dem Drucko der Ziinfte jiihrigen Krieges fiir den Allerhdchsten Thron geleistet, ist aus den von ihnon
unermesslich, denn aus Mangel an Konkurenz miissen jetzt die Gowerbser- gebrachten opferrr ersichtlich: Aus don sumarischeD Ausweisen meiner Erz-
zeugnisse im Vergleich gegen lriiher tm den doppolten Preis bezahlt werden' priester geht horvor, dass bloss aus meiner Didzese 3188 Miinner und 44O
und auch um diesen sind sie nicht zu bekommen. tr'ruo"o den Tod der Treue ftir den Monarchon gestorben sind wozu noch 8
Auch die Regelung der Religionsangelegenheiten in Siebenbiirgen auf Geisblicho zu rechnen sind. Ausserdem wurde eino Kirche der Erdo gleich-
Grundlago der jm $. 2 der Grundrechte gewiihrloisteten vollen Gewissens- gemacht, 40 eingeii,schert und 319, darunter auch die bischiifliche Kapelle,
freiheit uncl der Gleichberechtigung aller christlichen Coufessionen ist eine mehr oder wenlger ausgeplilndert, so dass der schadeu der Pfarrkirchen bloss
fiir das Kronland Siebenbiirgen unabwoisbare Nothweniligkeit. Bis zum Miirz aus einigen Erzpriesterthiimern sich auf 125,148 fl. C. M' bel?iuft' Und der
1848 erfreuten sich alle cbristlichen Beligionen in Siebenbiirgen der vollstsn i Schailen meinor Diijcesan-Kinder? Der ist fiber al]e Berechnung gross. Es
Freiheit; nur ilie orientalische Kirche war von derselbon ausgeschlossen. Sie ist nicht eine Ortschaft im ganzen Lande, wo nicht die Romanen ihr Vorndgen
hat zwar in den ii,ltsren Zeiten auch iu iliesem Lanile ihro Bliithezeit gehabt, entweder g?i,nzlich odsr nur theilweise eingebiisst hiitten. Iluuderte romanischer
und besass ihre Metropolie, mehrore Bisthiimer, Klijster uncl Buchdruckereien, Ortschaften siuil gauz eingeii,schert worden, und ihre Bewohner irren obdachlos
welcho alle mit ansehnlichen Giitern ausgestattet waren. Als aber in der herom. Aus clen im Diticesan-Amte vorliegenden glaubwtirdigen Daten geht
ersten ll?ilfte des sechszehnten Jahrhundorts dis Rolbrmation auch nach Sie- hervor, dass der Scbaden dor Did'cesankinder aus der kleineren Hii,lfte der
benbiirgen drang, filg sie an nach der beinaho gii,nzlichen Verdrii,ngung Diiicese clie Summe von 2,059,59? fl. C. M. iibersteigt' Der Schaden, den der
des Katholicismus aus dem Lande
- auch die orientalische Kirche zur Didcesan-Bischof an Privatvermdgen erlitten hat, betrii,gt 30,000 fl. C. M.
-
Zielscheibe ihrer Angriffe zu machen. Nicht genug, dass die magyalischen
"wenn also die morgenliinclische Kirche unber den friiheren fiir sie uDgiinstigen
Lanilssfiirsten die zur Reformation hastigst iibergetreten sincl, alle Kirchen- Verhiiltnisson dio Treue zum angestammten Monarchen- in ilen Ilerzen ihrer
giiter der morgenliindischen Kirche einzogen, und an reformirte Glaubens- Kinder so zu befestigetr wusste, class diese in iler Zeit wo der kaiserliche
genossenschaften verschenkten, sonilern sio wendeten auch alle Zwangsmittel Thron gefehrdet war, wie ein Mann sich erhoben und sammt ihrem oberhirten
an, um die Romanen zur Annahme der Befbrmation zu bewegen. Unsere Leben und Gut fiir denselben opferten, welcho herrliche Friichte rriirde sie
Karlsburger Metropoliten besonders hatten unerhiirte Yerfolgungen auszustehen, dann tragen, wenn Seine Majestiit geruhen mdchte die in dom $. 2 der Grund-
wodurch die Basis der morgenllindischen Metropolio in Siobenbiirgen so rechte vom A-ten Mdrz 1849. gewiihrleistete Glaubensfreiheit in allen ihren
gelockert wurde, dass sie clas Enile iles siebenzehnteD Jahrhunderts nicht Konsequenzen auch in Betreff der orientalisohen Kirche durchfiihrend, die
iiberleben konnte. romanisch-morgenlendische Metropolie von Karlsburg, welche, wie aus der bei-
Seit dieser Zeit unil bis untor der Regierung des Kaisers Josef II., liegenden Promemoria zu ersehen ist, seit der Verbreitung des Christenthumes
glorreichen Andenkens war die Irage der orientalischen Kirche in Siebonbflrgen in cliesen Gegenden bis Ende des siebenzehnten Jahrhuntlerts fortbestand,
der eines verwaisten Kiniles gleich. Sie war kaum geduldet, und hatte keinen herzustellen, Die sehnsucht dor morgenliindischen ll,omanen arls den d,sterrei-
Oberhirten. Seit den Zeiten aber dieses grossen Monarchen fing sie an freier zu cbischen Kronlbndern nach Herstellung ihrer uralte0 Karlsburger Metropolie
7*

'#\sxill:
\ ltHfrili,i
-52- -53-
isb nicht, s'io die Gegner der Romanen' und der romanisch morgenl?indischen Besitzthums des Landmannes gegen die ungerechton Anspriicho soiner friiheren
I(ircho behaupten, ein den Kopfen einiger romanischen Koriphiien entsprossenes Ilerrschafb, Befreiung des llaudels und der Gewerbo von deu Fesseln, welcho
Phantom, nein, es ist ein unwiderlegbares, wiihrend einer Dauer von 15 Jahr- ihnen der magyarische Adel und das s?i,chsische Biirgerthum angelegt haben,
hundorter ausgeiibtos und durch keine hochverriitherische Ilandlung verwirktes Entsch?i,digung der im Yerlaufe des Rovolutions-Krieges wegen ihrer Tleue
Recht, nach dessen Wiederherstellung jeder dsterreichisch morgenliindische harb mitgenommenen Romanon sind Mittel, wotlurch der materielle Wohlstand
Romane sbrebt, wie diess sowohl aus den -Eingabeu der treugehorsamsten der Romanen befiirdert werden hiinnte.
romanischen Deputation, als auch aus dem im 'Wege des hohou Gouver- Die intellekbuele Kuiturwird durch Schulen, die religids-moralischo
-
dem hohen k. k. Ministerium unterlegten Synodal-Protokoll der durch die Religion, uDil deren Diener verbreitet' Der Zustand der Schulen
nemonts
-
morgenlendischen Glaubensgenossen iu Siebenbiirgen, und aus der auf Grunil meiner Diijceso konnte wegen des politisch-religidsen Druckes, der auf die
dieses Protokolls verfassten, und mittelst desselben Kanals dem Allerhdchsten romanische Nation uud meine Kirche lastete, nichbs weniger als befriedigend
Throne ehrfurchtsvollst unterbreiteten Petition vom 10. April l. J. zu orsehen ist. sein, wesshalb die Didcesan-versammlung nicht ermangelt hat diesolben zum
Damit aber der Genuss aller biirgerlichen und politischen Rechte, und Gegenstando ihrer besonderen Aufmerksamkeit zu machen, unil die Resultato
die nationale Entwicklung welche den Romanen ilurch dio Charte vom 4-terr ihrer dariiber gepflogeneu Berathungen in dem $. 17. des synodal-Protokolls
Miirz garantirt wurde, ihnen irr der Zukunft uicht mehr verkiimmert werden auszudriicken um deren gnS,dige Beherzigung Seitens des hohen kaiserlichen
k6nne, ist es unumg?i,nglich nothwendig, dass materieller Wohlstand und ihre Ministeriums auch diessmal mir erlaube ergebenst zu bitten. Damit dis Diener
rnoralische und intellektuele Bildung befijrdert, und der durch die Reichs- Gottes ihrem hohen Beruf'e iler BefdrderuDg roligids-moralischer Bildung
-
sich dosto eifriger widmen htinnon, geruho tlas hohe Mini-
vorfassung den dsterroichischen Staatsbiirgern zugestandene Antheil an der in dem Volke
Gesetzgebung sowohl in Reichs- als auch in Laudesangelegenheiten clurch storium mit- gn?idiger Beriicksichtigung meines dem hochverehrten kaiser-
-
lichon Kommissii,r Ed.waril von Bach unterm t-ten Jiinner l. J, eingereichten
Feststellung eines billigen Ceusus auch der romanischen Nation ermdglicht
werilo. Eine Ilauptquelle des politischen Druckes, unter welchem die Bomanen O|erates eins angomesseno Dotation meines Klerus ins Leben treten zu
-
lassen, uncl zugleich meiner Didceso die niithigen Eilfsmittel aus dem sbaats-
bis im Jahre 1848 geschmachtet, ist in deren Ausschliessung vou der Legislativo
und der alleinigen Austibung dieser von dem magyarischen Adel, und der schatze zu bieten, welche sie in deu Sband setzon sollen, ein den Erforder-
siichsischen Bureaukratie zu suchen, die Bedenken trugen die Gesetzgebung nissen rles jetzigeu Zeitgeistes entsprecheudes Somiuar zur Bildung dos jiingeren
als Mittel zur Unterdriickung der Bomanen zu gebrauchen. Klerus zu errichten.
'Wiirds daher das active und passive Wahlrecht von eiuem hohen Census Disse sind die Worte' welche ich am Vorabende wichtiger Entschei-
-
abhiingig gemacht werden, so mijchte der den Romanen durch dio Reichs- ilungen in Betreff des Kronlaliles Siebenbiirgen - im Namen einer gotreuen
verfassung gewiihrleistote Antheil an der Gesetzgebung ftr sie von keinem Nation, und einer ein Dribtel der Gesammtbevd,lherung Siebenbiirgens aus-
Nutzen sein uncl sie wiirden friiher oder spiiter des Genusses politischer machenden GlaubensgenosseDschaft, an das hoho Ministerium zu richten fiir
Rechte wieder verlusbig werden. Eine andere Beilingung, wodurch den Ro- meine gebieterische Pflicht hielt. Dis hohe kaiserlicho Regierung geruhe
manen dor Genuss politischer Rechte fiir immer garantirt werden ktinnte, denselben Ilochdero Beriicksichtigung angeileihen zu -lassen, und bei dem
ist die Emporhebung.ihres materiellen Wohlstandes, unil die Beftirderung Allerhdchsten Throne zu vermitbeln, dass in der nouen Jrandesverfassung
ihrer moralischen und geistigen Kultur. Wie die Geschichto lehrt, war das Siebenbiirgens sowohl der romanischen Nation jene Freiheiten gew?ihrleistet,
Streben der privilegirton Nationen in Siebenbiirgen stets dahin gerichtet, die welche ihr ilurch die Roichsverfassung vom 4-tonMtfuz im Prinzip zugesichert
Rornanen in Armuth zu versetzen, um ihnen dadurch jedo Mdglichkeit zu wurdon, als auch der morgenlii,ndischen Kircho in Siebenbiirgen dio ihr ge-
benehmen je wieder zu siner politischen Becleutung gelangen zu ktinnen, zu hdrende Stellung, welche sie Jahrhunderte lang innegehabb, und aus der sie
welchem Ende sie nicht nur die wohlhabenderen Stihne der romanischen Nation Dgr durch die harton Verfolgungen der reformirben magyarischen Landesfiirsten
durch Vorspiegelung grosser Yortheile ihrem Stamme abtrtinnig zu machen verilrii,ngt wurile, im sinno der Roichsvorfassung und der Grundrechte vom
suchten, eondern auch das romanische Lanilvolk durch Aufbiirduug der 4-ten Mdrz 1849. wieder gegeben werde.
echwersten Lasten ins Elend zu stilrzen trachteten. Als Beleg hiefur dient Ich erlaube mir diesen meinen ergebensten Vortrag mit der Anregung
die uurviderlegbare Thatsache, dass ein grosser Theil cles heutigen magyarischou einer Angelegenheit za schliessen, welche gewiss nicht ermangelt hat ein
Adels Spriisslinge cles romanischen Stammes sind. Die Sicherstellung dos Gogenstand iler Berathungen dos hohen kaiserlichen Ministeriums zu sein, so
-55-
-54- hat? Und sind das Regiment Carol-Ferilinantl unil das Grenadier
errungeq
1849 unvergii,nglichen
wiesie-obihrerWichtigkeit-nichtverfehlthatdieBlickenichtnur B;;il"" IJrraka, die sich in ileJleldziigen des Jahres
derromanischenNation,.ood"toauchderiibrigendasKronlandSiebenbiirgen Ruhmerworbenhaben,nicbtgriisstentheilsausMlinnsrnzusammengosebzt'
bewohnenclen volkstii,mme auf sich nt ziehen. Es ist
die zukiinftige stellung romanischen Grenzern sind ?
welche einer und derselbon Abs"tammung mit ilen
der romanischen Greuzregimenter in Siebenbiirgen' Es ist kein Gehoimniss Das hohe Ministerium geruhe daher diele umstiindo zu beriicksichtigen, und
.uh,,d",,vonmancherS"eiteclemhohenMinisteriumderYorsch,laggemachb romanischen Nation aus der Grenze vor der Schmach
di- g"t Sdhne cler
in denen
*"tau "of Aufliisung clieser Il'egimeuter' Zur Untersttitzung eines solchen "ouo
r"*&, tl.l aus den Reihen des iisterreichischon Gronzregimentes'
gegen d,ussere
eot.ug", diirfte,vorgJlrachtwordJn seiu, dass dio siebenbiirgiechenromanjschen
jenem Muthe und Aus- ;i; ,;i, einem Jahrhunilerte fiir clen Allerhiichsbsn Thron sowohl
er"or?ugi*"oter in- clem Revolutionskriege nicht mit habon' ausgeschiedon zu sohen'
gegen innere Feinde muthig gek?i'mpft
.laou" gfle.pft hii,tten, welche ilie Zulassung ihros weiteren Fortbestaniles "i. """n
diirfte ilie der misslungenen Unterdriickung
,""Utt"itlg"o t6n'to. Auch Ursache
der Rebeilion in Siebenbtrgen im Jahrs 18rt8 uud dio Nothwendigkeit
iles
24.
Rii"krog", in ilie Walacili in Monate Mii'rz 1849 grossen Theils ihnen
p.?"t':'"
a jwstif'cn'
,og"r"h".i"buo werden. Zwar will ich mir kein urtheil iiber strategischo Guuernatorul Wohlgemuth cere deln e2tisco1tul $aguna
dasg man nicht iliecesanromd.tz albiseri.cei orientalel'n Transiluania'" '
Angelegenheiten anmassen' doch wage ich zu behaupten' folosesce ti.ttul de ,,$irrop
Zuflucht zur Anklage eines treuen Truppenkiirpers zu nehmen
NoiL U"uU" die Nr. 2654
der Katastrophe vom Jahre 1&[9 kommen zu -T.fr:Gl 65u'
um auf den wahren Gruud
k6nnen. Die wahre Ursache jener Unfalle ist in der Unzuliinglichkeit, der
An clen Ilerrn gr. n. u. Dibcesan-Bischof Anilreas Schaguna llochwiirdon'
in der
?.rr,fr*, welche dem fanatisahel Feiude entgegengesetztwerden konnten, Ilermannstaclt, am 2l-ten Februar 1860'
clieses, in der durch die grosso Aosdehnurg des Aufruhres sich seit ldngerer
Geringschiitzung
in der zu Da ich wahrgenommen habe, ilass Euer T{ochwiirclen
nothJendig geiordenen Zersplitterong iler- kaiserlichen Truppen'
g"ri"g*" E"ne"rgie, mit welcher der Krieg geftihrt wurde, in der sehr hii'ufig un- ZoitilenTitel,romanischerDidcesan-BischofileroriontalischenKirchein
so gefeilig sein' mir zu
und Siebenbtirgen* beilegen, *otl"t' Eusr llochwtirden
L.bro',"h"o",, d-irekten Komunikation siebeuburgens mit der Besidenzstadt, "die
sich
'o
Aunahme dieser Benennung eigent'lich grii:rile'
naohdem
in an inllinclischen waffenclepots, und a.ncleren zur Kriegfiihruug ;;;;;;;;;t."f nicht
clem Mangel stets des Titels
Pflicht Euer llochwiircleo Yorganger im Amto sich
erforilerlichei Requisiten zu suchen, dass ilie romanischen Grenzer ihre habeu' 'griochisch
ioile mit ins Gesicht saben, geht schon aus dem unirter Diiicesan Bischofa bedient Woklgem*th m. p.,
g"tt"o ooa dem Verachtung
bmstande zur Geniige hervor, dass als einige Kompagnien aus dem zweiten Ro-
-welche man wegen Versagung cles Gehorsams.dem un-
-uo"o-R"gi-ente, mit
;;;; ilioirt"rio- in die Gefbnginschaft nach Post abgefiihrt hatte'keine 25.
falls sie
1'n- Triui:nla titlului d'e nepisa)ft
iu, D""i.i"oog von seito iler Rebellenregieruog bedroht wurden,
Tocl cler lJntreue Raryunsul
- lui $agun'a cd'a'd' Wohtgemutll
in der Insurgentenarmee uehmen wollten, sio den
Dienste
d,i*oon romAn al bisericei ori'entale l'n 'IransilaanicL" '
oo,uog"o..Weraber-clenToclausllenkersEandnichtfiirchtet,,ilemf'ehltes
gewiss auch im Kampfe nicht an Muth' SeinorExcell.ileml[errnMilitair-unilCivil.GouverneurBaronvon.Wohlgemuth.
Der Vorwurf cler Feigheit, welcher dem romanischen Grenzer
aus Sie- Ilermannstailt 3. Miirz 1850'
bonbtirgen heut zu Tago g"emacht wircl, kommt um so rii't'hsolhafter vor' als Euerer Excellenz vom 21 tr'ebr' I' J' Z'
2664 C' M' G'
Dsr Aufforilerung"ai"-biro
gohorsamst zu ertiffnen' class cler von mir
vom Jahre l&!8 u. 1849 dieNach- zur
wie es-allgemein bekaint"ist, die Grenzer g".6;';J;l"l *it
clie sowohl in den T)iiicesan-Bischof der morgenliindischen
kommen der Grenzer vom Jahre 1?89 u. 1813 u. 1814 sinil, Zeib gobrauchto Tibel: to-"ol'Jnu'
in Kriegen mit seltener Bravour ge- von mir.neugesohaffoner' sondern ein
Itirtiu"l"", wie auch clen franziisischen Kirobe in Siebonbiirgen koineswegs ein
kiimpft, und im Felcle nur Ehre und Buhn georntot haben' !1d yarum in der Natur -"iou' fi*ne gelriincleter'- in den ii'ltereu Zoiten von den
sollto nur der siebenbiirger romanisohe Greuzer in den oreignissvollen Jahren
Oborhirton clieeer l)i6cese-gubtloJht"", und nur seit anderthalb Jahrhundert
1g4g u. 1g4g seiner pniJlt niclt genug gethan haben, wiihrend cler romanieche ..-- rlor llngunst tlut-Zuit"o ausser Anwentlung gokommener Titel
sri;Liu den Lorbeer der unsterbliohkoit
wogon -
Gronzer aus ilem Banate sich bei

l-
-56- -57 -
Titel "romanischer Diiicesan-Bischof der morgenliindischen Kirche in Sieben-
sei, den ich aber, nachdem der auf der morgenlti,Ddischen Kirche siebenbiir- btirgena habe ich besonders seit der zeit, wo ich an dio spitze der an seile
geus lastende religiiise Druck durch die Allergnii,digste Einfiihrung der Gleich-
Majesffit abgesendeten romanischen Deputationen gestellt wurde, angefangen
itulluog aller cbristlichen Religionen - aufgehiirt hat, nicht gesiiumt habe, zu gebrauchen, und als solcher habe ich mich sowohl in den Eingaben an
wiedel einztrfiihren. - Dio Natur cler morgenl?indischen Kirche neigt sich das hohe Ministerium, als auch in allen meinen iibriger dienstlichen Zu-
nichb zu der starren, von dlen Nationalitii,ten ganz abstrahierenden centralisation,
schri{ten unterzeichnet.
sondern sie triigt jedem volksstamme volle Rechnung, was aus dem umstancle
hervorgeht, dass .es jedem zu der morgenliinilischen Religion sich bekonnenden
volke frei stehe sich seiner Muttersprache in der Kirche zu bedienen, dann 26.
aus dem 34. apostolischen canon worin es heisst: cujusque gentis Episcopos Repliccr, hti WoltlgemtttlL cdtrd. $agu.na at. Tnivire la tithtl de ,,epismp d,iecaan
oporteb scire, quinam inter ipsos primus sit. Aus diesem Grunde nennen sich rom(tnLt f. c. l.
die morgenliindischen Bischijfe: griechische, russische, bulgarische, sorbischo Nr. 13717. 16166, 1850.
Bischitfe je lach den verschiedenen Volksst?immen, deren religiiise Lei- --- -c. M. c.
-
tung ihnen anvertraut ist. - Aber auch in Siebenbtirgen wurden die mor- Nr. 610.

gerJendi.chen Bischdfe selbst zur Zeit cler Nationalfiirsten, als die orientalische Bischof der orientalischen Kircho in SiebenbiirgeD Scha'guna Ilochwiirden.
Religion hierlancls unter dem schwersten Joche seufzte, in den Urkunclen: Filr die mir mit Zuschriften vom 20-ten Juni u' 26-ten Juli l' J' Z'482
Olnh PtspOlOk (walachische Bischdfe) genannt, und durch den Landtagsartitel u. 610 iibersendeten Broschuren, betreffend dio friiheren verh?iltnisse dor
vom Jalrre 1676. B. w. 1. S. wurde I'estgesetzt: dass die walachischen Geist- orientalischen Kirche, danke ich Euer llochwiirden verbindlichst, indem mir
lichen sich denjenigen vom Fiirsten zun: Bjschof erbitten sollen, der von solche einen Beitrag fiir jeue KennLnissnahme liefern, welche ich, als in meinem
ihnen fiir tauglich zu diesem Posten befunden wird. Diese Antecedentien, untl Berufe gelegen, auch friiher schon aus authentischen Quellen zu sammeln. rnir
der Umstand, dass ich in meiuer Didcese bloss Romalen zii'hle, haben mich angelegen sein lioss.
veranlast, meinem Titel das Epitheton: oromanischern beJzulegen' Was nun -
U1"" die, in der ersteren dieser Zuschriften enthaltene Entgegnung auf
die Benennung der morgenlendischen Kirche in Siebenbiirgenu an- mein schreiben vom 6-ten Juni l. J. z. 67-D3 C. M. G. habe ich Euer lloch-
"Bischof
belargt, statt dereD meiDer vorgenger im Amte bis znr zeit Kaiser Josefs wtirden nur dies zu bemerken, dass ilieses letztere Schreiben, kein apodik-
II. den Titel schismatische, seit clem Toleranz-Edicte aber nichtunirto tischer Erlass, sondern eine vorlii,ufige dienstliche Einvernahmo mit Euer
Bischdfo gebrauchen miissten, erlaube ich mir ergebenst zu bemerken, dass Ilochwiirden gewesen sei, und wie es darin ausdriicklich heisst Bescbluss
das Epithet: griechisch manchmal auch auf clie gesanrmto morgenl?i,ndische
-
und Ver{iigung in den beziiglic}ren Fragen, deD positiven Erhebungsresuitaten
Kirche im unrechten sinne angewendet wird, eigentlich aber bloss die Bischtife vorbehalten bleibt.
Griechenlands bedeute. Das wort ,nicht unirtn als ein negativer Begriff -Was
das, in der anderen Zuschrift gebrauchte Epitheton "romanisch-
kann meiner Religion als einer positivex Institution nicht beigelegt werilen. morgenlii,ndische Kirches betrifft, so muss ich Euer Hochwiirden a'bermals
Dio Kirche zu welcher auch meiue Didcese sich bekenlt heisst seit Anbeginn dio erstere nationale Terminologie unbedilgt wegzulassen, denn schon
des christenthums morgenldndische Kircho uncl ist daher iliese Benennung "rro-"h"o,
in iler Allgemeinheit der Begriffe, schliesst iler charal<ter einer Religion, als
auch iu Betreff iler meiner obhut anvertrauten Didcese die passenilste, wosshalb tler htjhere Begriff, die Vermengung mit dem Begriffe engeren Charakter der
ich aufgemuntert durch die angenehme Erfahrung, class die hohe Regierung Nationalitat als unzulii,ssig aus. Ferrrer w?i,re eine solche Benennung fiir ilieses
sich zur Aufgabe gemacht hat, ilie kr?i,nkendeu Benenlungen dor friiher nur Kronland, eine ungeeignete, denn weder umfasst die Kirche Euer llochwiirden
tollerirten Religion abzuschaffen, und iladureh die bedriicLten Gemtither der S,omanen allein, noch weniger umfasst sie alle R'omanen im Lancle' Die
christen zu triisten, wie aus der Ministerial-verordnung vom 30. JiiDer 1849 Anwendung der gedachten Benennung erscheiut daher sowohl als Beengung
in Betreff der Benennung Acatolik zu ersehen ist - nicht ermangelte, mich cles eigenen Umkreises der orient. Kircho, noch mehr aber als ein, andere
Bischof der morgenliinclischen Kirche in Siebenbflrgen zu n€nDen, Zu diesem Konfessionen ungebiihrlich ausschliessender Begriff nun an ganz
Schritte haben mich nicht wenig bewogen auch dio vielen diessf6llig von unzuliissig.
meinen Di0cesan-Kinclern an mich ergangenen Auflorderungenr ilie in dor Ilo rm aun stail t, 3-ten August 1850'
Benennung ,nicht unirts etwas krii,nkencles fiir ihre Religion erblickten. Den
-58- -59-
Diese vii,terlicho Anordnung unsores thatkrti,ftigen hohen Ministeriums
27. des Innern erfiillte mit dankerkenntlicher Freude mein Ilerz sowohl als auch
aller Jener meiner Sprengelkindor, denen dieser hohe ministerielle Erlass zur
$aguna trimite rninistrilor din Viena broSura dapre autonomia biseriui' Kenntniss gelangen konnte. Wesshalb man nicht unterliess, den obbelobten
orientale rotrlane d'in Austria. hohel Erlass in der am heutigen Tage abgehaltenen Plenar-Consistorial-Sitzung
Minister des Ausseren Fiirst aon Schwarzectberg.
in Berathung at ziehen, und zu verhaudeln, um hieriiber das Ndbhige zu
verfiigen.
Minister des Inneren Dr. Alera'niler Bach.
Ministor der Justiz aon Schtnerling. In Folge dessen hat das Consistorium die mdglich schleunigo Abhaltung
Minister der Finanzen Freiherr uon l{raws. einer Diecosan-Versammlung auszusprechen fiir nothwendig gefunden.
Minister des Ilandels aon l)ruck. Darum clie eigenthiimliche, durch Normen uud geschichtiiche Dauer un-
Minister des Cultus Graf Th'un. umsttjssliche Verfassung cler Morgenliindischen Kirche, mitbin auch der meinem
Minister der d,ffentlichen Arbeiten aon Thin'felil. oberhirtlichen Amte anvertrauten Diozese, auclr den weltlichen Vettretern der,
Minister Baron Kulmer. inDi6zesen eingoschlosseuenPfarr-Gemeinden meinesRitus dasRecht einrii,umt,
Baron lfiohlganuth. jenen Einfluss auf die Angolegenhoiten nur durch gleichzeibiges Intorveniren
Seiner Excellenz dem Ilerrn k. k. Minister. der Pfarr-Gemeinden beantragt, festgesetzt und als allseits befriedigender
Beschluss zur fpraktischen Ausfiihrung mit Nutzen gebracht werden.
fn der Anlage beehre ich mich Euerer Excellenz eino tiber die Autonomio -Wien
der romanisch morgenlii,ndischen Kirche in den k. k. iisterreichischen Kron- Zur allgemeinen Versammlung der Bischdfe, die also in angesagt
'wurde, muss ich, wio jeder dabin berufene Diecesan, mit Boitrii,gen fiir dioselbe
l?indern von mii herausgegebene Broschiire nebst dom Anhange zur gniidigen
Kenntnissnahme und eventuellon Gebrauche ergebeust zu untorbreiten. vorbereitet erscheinen, die ich mir bei gii,nzlichor Verwiistung des Consistorial-
Archives nicht anders, als im'Wege der Besprechung mitVolk und Geistlichkeit
fch habe die Ehre mit iler ausgezeichnetesten Eochachtung zu verharren verschaffen kann; daher kann ich sohon jetzt nicht ermangeln, aufGruncl des
Euerer Excellenz Consistorial-Beschlusses eine Diecesan-Versammlung mit Beiziehung der Curat-
ergebenstor Diener Geistlichkeit, und der die beziiglichen Pfbrr-Gemeinilen representirenden Ver-
Ilermannstadt, den l3-ten Juli 186O. treter auszuschreiben um sie hier abzuhalten, wobei ausser zwei theologischen
Professoren wenigstens die fungirenden, vierzig Erzpriester und eben so viel
'Weltlicho in dem Yerbii,ltnisse zu der topographischen Ausdehnung moines
Sprengels kraft iler Kirchen-Ilstitutionen uncl Gepflogenheit gegenwii,rtig
soin miissen.
28. Bevor ich jeiloch in Beziehung auf die Abhaltung dieser Diezesan-Ver-
a putA fi'tt6 sammlung als vorbereitenile Arbeit Jiir die allgemeine Versammlung der Bischtjfe
$aguna cere d'ela' guuern' mncesi,une si'nod' diecesan.
in 'Wien Etwas veranlasse, entstehe ich nicht Euer Bxcellonz hiovon in ilie
An Seine Excellenz den Militair- und Civil-Guverneur' Ilerrn Luilwig Baron hochgefti,llige Konntniss mit der ergebensten Bitte zu setzen, mir hiertiber bei
von Wohlgemuth. dem bestehenden Ausnahmszustandle die hoho Bewilligung baldmdglich um so
hochge{ii,lliger zukommen zu lassen, als ich die Einberufung der Deputirten
Der hier '/. in cler Abschrift mitfolgenile, und mir von dem Sorbischen lriezu fiir den 72124 Mii,rz d. J. zu veranlassen fiir gut findo.
Patriarchen llerrn Joseph Rajacsics, Excellenz, iibermittelte Erlass des hohen
Ministeriums des fnneren vom 18-ten November 1849 Nro. 8013 M. I. verktindigte Ilermannstadt, ilen 12124 Jenet 186O.
mir, dass ilio Yersammlung aller Bischdfe der morgenliinilischen Kirche in
dem einheitlichen Osterreich Behufs der Berathung inneret Kirchen-Angelegon-
heiten auf den kommenilen X'riihling hiiheren Orts anberaumt wurde, unil ich
zur gehdrigen Zeit l.ach,'Wien einberufen wurde. 8*

I
-60- -61 -
29. tldatl doudzeci qi cinci de protopopi, doi profesori de teologie, 9i treizeci
de mireni.
Ceranlar Wntru conaocarea sinod,ului dieusan.
Mldularii Soborului so vor hotlri gi conchiema ds astd,datl prin mine
Preacinstililol D-ni protopopi, din pricina incongiurdrei ori cbrui feliu do neplIceri caro in timpul de fa!d,
Cinstililor preoli qi lesno s'ar put6 nasce de s'ar intocrni luorul acesta altmintrelea.
Iubifilor rnei in Christos fii! Deci Iubililor! Soborul acesta bisericesc so v& find la episcopia n6str[
lnfoleg6nd eu, . cd, la prim5,vara viit6re are a se fin6 la Yiena un Sinod
irr Sibiiu. Lucru sf6.nt qi mare ca sd se fd,ptu6scd,, qi ca s6 putem incepe qi
sdvirqi lucrul acesta sfdnt qi maro cu sporiu bun, de lipsd, este ca ineintea
archieresc in privinla trebilor bisericei ndstre r6strritene, la care vor fi chemafi
deschiderei Soborului, s6 cd,dem la mila atotputernicului Dumne{eu' ca sd ne
to{i episcopii nostri din monarchia austriacd intr6gd, - am iusciinfat despre Iumineze rninlile qi cugetele n6stre, qi s6 no dea inimi curatd, qi iubire frX,-
ac6sta pe consistoriul diecesan, qi in urma consf{tuirei despre lucrul acesta,
s'au descoperit neincungiurata lips[, de a se !in6 mai nainte un Sobor diecosan, !6sc[ in sfd,tuirile n6stre, adeci s6 se indure a ne trimite pre Duchul s6u cel
sfhnt, pentru-cb Soborul acesta ce se va aduna in numele lui, qi spre mlrirea
la care preldngi cei iloi profesori dirr institutul clerical, s6 iee parte toli
numelui lui; agigderea este de lips[, ca dupd slvirqirea Soborului sE mulf5,mim
D-nii protopopi eparchiali cu numErul 40 $i toti atdli berbali mireni din die-
cesd,, hotlrd,nd timpul deschiderei acestui Sobor po 12f24 Maftie, o. c.
lui Dumne{eu, pentru-cl ne-au invrednicit a sS,virqi astfel do lucru sfdnt qi
- - mare spre binele bisericei qi a poporenilor nosbri. Pentru aceea intr6g5,
Ilotlrirea ac6sta a consistoriului diecesan numai dec6,t s'au fhcut cunoscutd
preo,timea se indator6zl a {'ace opt {ile rugdciune pentru chemarea sfA,utului
inaltului guvern, cu acea mai incolo rugare: ca in jurstdrile de fafd, - de
asedie sE binevo6sc6, a slobozi gi Acel inalt finerea acestui Sobor.
Duch, dup[ pravila aici A. insemnatd, - incep6nd dela int6,ia Duminec[ a
- 6r[ ln Dumineca a treia a postului mare,
postului mare, in intr6g5, s6pt[md,na,
lo ur-r ar6t[rei qi recvisi{iunei acestei consistoriale, au binovoit a'mi va !in6 mullemitd dupd pravila aici B. add,ogatd. In {iua deschiderei Soborului
rescrie Excelenlia Sa d-l guvernator civil gi militar baronul Ludovic Wolgemuth
se va !in6 qi Ia opiscopia n6str5, sf. Iiturgie cu mai mulli preofi, qi diaconi
sub 10 Febr. a. c. Nr. I282lC. M. G. cE in privinla linerei acelui Sobor epar- impreun5, cu mine, qi sub liturgie tofi md,ilularii Soborului se vor cumineca
chial la terminul hotdrit care e intemeiat in can6nele bisericei rbs5,ritene
- pentru impreunarea creilinlei, qi impS,rtdgirea sfii,ntului Duch, qi pentru sdl5,q-
qi in datina eparchiei n6stre qi in caro numai obiecto de bisericd gi qc6ld
- luirea domnului nostru Iisus Christos in inimele mi,dularilor Soborului.
liit6re se vor portracta, n'are a-se impotrivi nimica, numai inseamnd Excelenfia De gi Ia Sobor alfii nu se vor l5sa ferb numai aceia, cari vor fi chemafi,
Sa cd,, spre incungiurarea cheltuelilor mai cu s6m5, pentru cei chemali din
mai mare depdrtare
-
numErul chemafilor Ia acest Sobor, ar put6 fi mai qi preolimei nu-i esto ettat a pdr[si turma sa qi a veni la Sibiiu pe vremea
-
mic, d6r[ pe jum6tato din cel sus arbtat, 9i cum-cd, numai protopopii actuali Soborului; totugi ca qi aceia sE p6t6 lua parte Ia Sobor, carii nu vor fi pofbifi,
s6 se cheme la adunaroa ac6sta bisericdscd,. este volnio totinsul, preot gi mir6n, a propune in scris Soborului vre-un lucru
care se lino de bisericd,, proolime, disciplin6, de fundalii qi de dotafia clerului,
Mullamesc Tatd,lui ceresc, mul!6,mesc lndllatului nostru lmp6rat qi lnalt,
de qc6le qi do croscerea poporului.
Aceluiagi St6peniri, prin a cdrora mila mu aflu in acea noroc6sd stare, ca s6
Osten6la preolilor acolora, carii se vor deosobi cubuvdnt5,ri iubisericele
v6 pot vesti liuerea Soborului, duptr care aqa mult qi prea mult au oftat pd,- a adunlrilor bisericesci, se
rinfii, moqii qi strd.mogii nostri, ins6 ajungerea lui ne-au fost menitd, n6u6 din lor despre sfinfenia qi md,rimea Sobdrelor, adecd
vechime. O ! eu de trei ori norocosul, care m'am iuvrodnicit a m6 ved6 ln- va recun6sce cu deosebitd, r6splattr, din parbea moa, 9i cuvdutarile lor se vor
cungiurat de fralii gi fii mei sufletesci, gi a md sfdtui cu d6nqii despre starea tip[,ri qi publica.
bisericei lui Christos, despre starea episcopiei n6stro, gi ale ei trebi" despre Intraltele implrt5,qindu-v6 binecuv6ntarea mea,' cu archipdstordscI dra.goste
-
inzeetrarea preofimei, dospro starea gc6lelor qi dospro crescerea cea bund a r6m6,n
tinerimei, ca pdstorirea mea g6 fie spre mdrirea lui Dumne{eu, spre pod6ba Sibiiu, 10 Februariu 1850.
bisericei, epre intlrirea creclinfei, spre m6,ng6orea color ce mi s'au lncrediulab Al tuturor de tot binele voitoriu
duhovnioosco, cu un cuvdnb spro tot lucrul folositoriu qi mA,ntuitoriu! Andreiu $aguna m. p,,
Soborul acesta l'am hotdrlt pre Dumineca intdia a postului rDare, care episcop.

ontlo tn anul acssta ln 12 Ma,rtie, Mddularii Soborului acestuia vor fi pe as-


-62- -63-
30. Ilochderselben gehorsamst zu bringen, dass ich aus Riicksicht des gegenwiir-
Guaernatorul prouocd, pre episcopul $aquna a designa lnsuSi pre tnetnbrii tigen Ausnalrmszustandes die au der Di6cssan-Versammlung, vom 12f24 Marz
sinodu.Iui inter{.ic4nd, alegerea lor prin aclamdri,. 1850, dereu Abhaltung von Euerer Excellonz mit hohem Erlass vom 10-ten
Priis. Nr. 151.
--d.r. d. Eebet 2.1282 gnedig gesbattet wurdo, theilnehmeuden Personen selbst bestimrnt,
und nur in BozLrg der drei Kconstii,dter Gomoindon moines Eitus nii,hmlich
An Seine llochwiirden den gr. n. u. Ilerrn Bischof Schaguna. der romanischen Capellen und der griechischen Kilcheugerneinde in der Stadt,
Unterm l0-ten v. Mts. Z. 1282 habe ich meine Einwilligung zu der dann der Obervorsteher der St. Nicolaus Kirchergemeinde, welche stets einen
auf deu 24-t'e'- d. i[. anberaumten Didcesauversammlung unter dei voraus- besondoren Eifer zur Befdrderung der kirchlichen Wohlfahrt au den Tag gelegb
setzung gegeben, dass Euer rlochwtirden im sinne lhrer diesfalls gemachten haben, oine Ausnahme gemacht habe, indem ich die Wahl ihrer Veltreter bei
Auzeige, dazu nebst den wirklichen Erzpriestern aus dem weltlicben stando der Diiicesan-Versammlung ihnen selbsb iiberliess, da ich f'orner bei dieser
bloss solche Personen beizieheu we.den, welche als vertrauensmlinner von Versammlurg auch nnr der westlichen Gebirgsgegend einigo Vortrauensmd,nner
lhnen gewiihlt und bezeicbnet werden, und dass bezug dieser versammlung haben wollte unil mir nicht wohl bekannt war, welche Mfluner aus jener Gegencl
bloss Kirchen und schulangelegenheiten verhandelt werden. Euer rlochwilrden mit den erfbrderlicheu Eigenschaften hiezu ausgeriistet wdron, so habe ich
haben in lhren beide' diesfalligen Er'ngaben vom 12. und 20-ten v. Mts. immer meinen verliisslichen Erzpriester aus Zalatna Iosif Igian und aus HondolbAnya
von Beiziehung der curat-Geisilichkeit und weltlicher Pfarrvertreter, und Petru Pipog beauftragt solche selbst zu bestimmen. I{iebei erlaube ich mir
'ur
von der Einladung der Beamten des gr. n. u. Ritus gesprochen. Eingelangte gehorsamsb zu bemerken, dass ich an jedo dor drei obgonanuten Kronstii,dter
Berichte lassen mich jedoch zu meinem nicht geringen Befrenrden eutnehmen, Gemoindr:n besondere Zuschriften erliess, dass ich jede abgesondort aufforderte
dass von einzelnen Kirchenvorstehern zur'wahl dieservertrauensmEnnerver- jo einen Vertreter zu w[hleu und dass ich diess nur in der Voraussetzung
sammlungen der gr. n. u. Religionsverwandten ausgeschrieben und abgebalten, gethan habe, dass diose Wah[ der bisherigen Praxis nur gemZi,ss durch die
und dass bezug dieser versamm)ubgen Gegenstiinde zur sprache gebracht uud Gemeinde-Ropresentanten, deren Zahl in einor Gomoinde nicht mehr als l2
Bescbliisse gefasst worden sind, welche in keinem geordneten staate geduldet bebriigt, vollzogen und gerii,uschlos z. B. bei dor sehr oft vorkommenden Ge-
'werden kdnnen, mit dem bestehenden Ausnahmszustanilo abor
g"."d"ro on- legenheit einor Zusammenkunft zur Bosprochuug dor Angelegenheiten ihrer
vertrii,glich sind. Pfarrkirche vor sich gehen werdlo. In meinem Einberufungsschreiben habe ich
Ich treffe unter Einem dieverfiigulg, dass die weitere Abhaltung von derlei weder einzelnen Personeu, noch ganzen Gomeinden aufgetragen sich iiber
versammlungen, wenn sio wider besseres vermuthen versucht Gegenstii,nile, weicho dio Kirche und Schulo betreffen, zu besprecheu, vielwe-
-urd.o sollten,
nicht gestattet werdeu, uuil ersuche Euer rrochwtirden die zur Diijcesan-yer- niger a,ber sie aufgefordert solche Gegenstii,nde zu discoutiron, oder dartiber
sammlung zu berufenden vertrauensm?inner, wie es wiihrend der Dauer des Beschliisso zu fassen, welche nicht in das Bereich einor Kirchenversammlung
Ausnabmszustandes nicLt anders sein kann, selbst zu wtihlen, und vor der gehiiren. Euer Excellenz wollen daher aus diesen gniidig entnehmen, dass
Eiuberufung mir schriftlich anzr,zeigen. -Worte
ich meinem gegebenen gemiiss alle die Kirchensynode vorangehenden
Ilermannstadt, am 15-ten Mii,rz 1850. Massregeln so getroffen habe, damit dadurch die Vorsichten des Ausnahrns-
Wohlgemutk m. p., zustardes nicht verletzt wsrden.
F. M. L. Da ich aus dor obbelobten hohen Zuschrift Euerer Excellenz vom l6-ten
31.
d. Mts. vermutho, dass in Kronstadt solchs Versammluugen stattgefunden
Episcopul $agttna justi.fcd fayd, de guaernatot' alegerea, in. ad,undti a unor haben diirfcen, wobei Gegenst?inile verhanilolt unil dariiber Boschliisse gofasst
wurden, welche nicht mit dem normalen, violweniger aber mit dem Ausnahms-
menlbri sinodali. zustande sich vertragen, so habe ioh heute meinem dortigou Administrator
An seine des k. k. rlerrn civil- und Militair-Gouverneur in Grossftrstenthum Johann Petrik bei Androhung der Amtsontsetzung beauftragt mir biunen 24
siebenbiirgen Feldmarschall-Lienle''antLuilwig Freiherrn a.wohlgemuth$xcellenz. Stunden nach Empfang meiner Zuschrift iiber dio angoblicho Yersammlung
Euer Excellenz ! Bericht zu erstatten, und das Protokoll derselbon in origino zu iiberselden,
In ergebenster Erwiederung der hohen Zuschrift Euerer Excelrenz vom um daraus auch die Namen dor etwa schon gowii,hlten Vertrauensmii,nuer zu
15. d. M. priis. Nr. 161 C, M. G. gebe ich mir die Elrro zur Kenntniss entnehmen, und hieriiber das Weitere veranstalten zu kijnnen.
_64_ _65_

Unter Einem gobe ich mir ilie Ehre in der Anlage das Namens- und Fiir den tr'all, als sie der Ihr ertheilten Kolzession zuwiderhandoln, auf ein
Clralakter-Verzeichniss dor von mir zu der am 12124 d. M. stattfindenden aucleres Gebiet sich verirren, oder was immer sonst fiirUbergriffe sich erlauben
Didcesun-Versammlung unmittelbar einberufenen sowohl geistlichel als auch sollte, ist der genannte Ilerr Regierungs-Commissiir angewiesen dio augon-
weltlichen Personen Euerer Excellenz ergebenst zu unterbreiten. Die iibrigen blickliche Aufhebung cler Sitzung auszusprechen und mir hieriiber zur weiteres
Vertrauensmii,nner, deren Bestimmung ich, wio oben bemerkt wurde, entweiler entsprechendon Verfiigung die unverweilte Anzeige zu erstatten.
den betreffenden Erzpriestern, oder aber den drei Kronstii,dter Kirchen-Ge- Indem ich Euer lloohwiirden von dieser Verfiigung in Kenntniss setze,
meinden iibertragen habe, werdo ich mir ellauben Ilochderselben nachtriiglich ersuche ich zugleich dem Ilerrn Landrathe von Karabetz den Beginn der ersten
bekannt zu goben. Sitzung rechtzeitig mittheileu zu wollen.
Hermannstadt, den 16. Mii,rz lB5O. Ilermannstadt, den 21-ten Miilz 1860.
Wohlgemuth m. p.
F. M. L.
32.
Gztua'natorul notificd. episcopnlui $aguna denumirect lui, Ioatz de Karabetz 33.
de com.isat"izr al resimului pentru sinod,. Petilitlnea sinod,ului eparchial d,in anul 1850 cdtrd' Maiestatea Sa Preaindl-
Abschrift Nro. l7?.
c. G. latul nostru Monarch afternLLtd, [)e calpa gw)ernulux lirii.
Seiner Ilochwiirden dem griechisch nicht unirten Ilerrn Bischof Seiner Excellenz dem llerrn Civil- und Milit?ir-Gouverneur im Grossfiirstenthume
Andreas Schaguna. Siebenbiirgen Ludwig Freiherrn von Wohlgemuth.
-M.
Indem ich den Inhalt threr Anzeigen von 16. und l?-ten d. Mts. Z. 196. Ich beehre mich die beiliegencle im Sinne des Protokolls der im vorigen
und 197. zur vorlii,ufigen Kenntniss nehme, und der weiters gefti,lligen Mii- Monate abgehaltenen Diijcesan-Yersammlung verfasste Pelition an Seine
theilulgen der von den berufenen Erzpriestern bestimmten, dann von clen Majestflt unseren Allerdurchlauchtigsten Monarchen dem hohen Civil- und
-
Miiitii,r-Gouvernement nit dsr ergebenstenBitto vertraungsvoll zutibermittelu,
Kronstfldter Gemeinden gewii,hlten we]tlichen Vertrauensmiinner entgegen sehe,
finde ich vor der llancl Euerer llochwiirden bloss zu bemerken, dass im Sinne womit es llochdemselben gefallen miige solche dem Geheiligten Throne vor-
meines Eriasses vom 27-ten v. Mts. Z. 2463. riiclsjcbtlich der Einberufung zulegen und Ilochderoseits guiidig zu uuterstiitzen.
der beidin als tiffentlicho Beamten fungireuden fnspectoren Brau und Popovits Euor llajestii,t!
meine vorliiufige Genehmigung wii,re einzuholen gewesen, ich will iiber
dieses Versehen hinaus geLen und verstendige unter Einem den Elerrn Miliffir- Als Euor Majest?i,t durch die Reichsverfassung vom 4. M6"rz 1849 den
Distrikts-Kommandanten und den Distrikts-Ober-Commiss?ir hier in Absicht Grund zu dem neuen staatlichen Baue des grosseD 0sterreichs Allergn?idigst
auf ihre erforilelliche zeitweilige Beurlaubung mit Riicksicht auf die Euer zu legen geruhten, riefen Allerhd'chstdieselben durch die gleichzeitige Ge-
Ilochwiirdeu unterm 15-ten d. M. Z. 151. bekannt gegebenenVorfallenheiten, wiihrleistung iler politischen Grundrechte in den Ilerzen der zu jener Zeit
sehe ich mich bemiissiget, der in Frage stehenden Ditjcesan-Versammlung im heissen Kampfe fiir Thron gegen Aufruhr, fiir Recht gegen Anarchie, fiir
eineu Regierungs-Commiss?ir in der Person des llerrn Landrathes Johann von Freiheit gegen Knechtschaft begriffenen Siihne cler morgenliindischen Kirche
Karabetz zuzuweisen. Ich forilere denselben unter Einem auf, den Berathungen in Siebenbiirgen die f'este Ub".""ugoog hervor, dass unber der glorreichon
in dieser E'igenschaft beizuwohnen, ur:d clalauf zu sehen, dass keine Ver- Regierung Euerer Majestet auch ihre Kirche iene Stellung im Staate erlangen
sammlung ohne seino;, persdnliche Anwesenheit weder in noch ausser dem werde, welche ihr als einer gdttlichen Anstalt, als einer Pflanzschule der
gewiihnlichen Berathurgslokale abgehalten, dass derselben keine andere Mit- Moralitli,t, und iler Treue gegen den Monarchen, gebiihrt. fn dieser ihrer
glicder beigegeben werden, als ihm bereits bekannt gegeben worden sind, Zuversicht wurden mein Diiicesan-Klerus, und Volk noch mehr bestiirkt als
otlor spd,tor vou mirwerden bekannt gegeben werilen, und class ilieVersammlung die Kunde zu ihnen gelangte, dass mit Allerhdchster Gonebmigung Euerer
nit,h ausschlieslich nur mit Kirchen- uncl Sehul-Angelegenheiten und in ein€r Majestii,t im Friihlinge dieses Jahres eine Versammlung der morgenliindischen
solohon Weise befasse, wie sie dem Zwecke ihrer Einberufung entspricht. -Bisch<ife aus Osterroich in Wien abgehalten worde. Dieses bevorstehende
I
-- 67 -.
-66-
Ereigniss gab mir den Anlass mit Einwilligung ries hohen Gouvernements zwei Jahre dem Throne uud dem GesammtvaterlaDtle geleistet hat, diesen
eine aus geistlichen und weltlichen Vertrauensmdunern zusammengesetzte materiellen Existenz der Geistlichkoit, der iibrigen christlichen
in Betreff seirer
Didcesan-Versammlung auf den 24-Len Md'rz 1850 uach Ilermannstadt einzu- Landesreligionen Allergnii,digst gleichzustelleu.
berufen. Sie fand auch mit Beihilfe Gobtes an dem genannten, und den darauf 4. Geruhen Euer Majestiib sowohl bei dem hohen cultus-l\{inisterium,
folgenden drei Tagen statt und ich wage in dor tiefsteu Ehlfurcht die Aller- und dem siebenbiirgischen Landesgouvernement dis Aufstellung je einer aus
unterthii,nigsten Bitten dieser Didcesan-Versammlung dem Geheiligten Throno Angehilrigen dieser Di6cese zusammengesetzten Section fiir Kirchen-'unil
-Euerer Majestii,t im Folgenden fussfelligst zu unterbreiten: schulangelegenheiten, als auch die vortretung dieser Didcese bei dem zu
1 . Geruhen Euer Maj est?it durch ein en in die zukiinftige Landesverfassung errichtenden Schulrathe Allergn?i,digst zu verfilgen'
desGlossftrstenthums Siebenbiirgen eigens einzuschaltendenArtikel dieFreiheit 5. Da aus don Berichten der Didcesan-Erzpriester sich herausstellt, dass
der morgeuliindischen Kirche in Siobenbiirgen, und die Gleichberechtigung die Pfarrkirchen dieser Diiiceso im Yerlaufe der letztvorflossenen zwei Jahre
derselbel mit den anderen christlichen Lanclesreligionen Allergntidigst zu von den Rebellen hart mitgenommen wurden, uncl dass der blos in 18 Decha-
gewii,hrleisten. Da aber bei dem Umstande, dass in der morgenliindischen Kirche naten den Kirchen zugefiigte scbadeu auf 126063 fl. in cmze sich belaufe,
die Volkssprache auch die Kirchensprache ist, und dem zu Folge die Kirche, so geruhen Euer Majestlib in Allergniidigster Beriicksichtigung der durch den
und die sich zu ihr bekennenclen Natioualit?i,teu in einem 80 sngen Zusammen- Krieg sehr zerriitteten Vermiigensumstiinde der Romanen, welche ihnen nicht
hange zu einander stehen, dass das Leben ur:d Fortschritb der einen durch urlaub"n die beschiidigten Kirchen eus eigeneu Mitteln horzustellen, dann in
das Leben und den Fortschritt der auderen bedingt ist, so geruhen Euer Yiiterlicher Er.wiigung jenes un:staudes dass der Anblick, der vou den Rebellen
Majest[t auf Grundlage der National-Petition vom 26-ten Februar 1849, worin entweihten, uud beschiidigten KircheD dazu dient dio Erinnorung an die
die gerechten'Wiinsche der romanischen Nation ausgedriickt sind, die politische I unter der Schreckensherrschaft ausgestandenen Leiden bei den ll,omanen rege
Existenz der romanischen Nation durch einen besonderen Paragraf der zu- zu halten, uud dadurch ilie versdhnuDg der Gemiithor auf liingere zeit arf-
kiinftigen Landesverfassung Siebenbiirgens Allergniidigst sicher zu stelleu' - zuschieben clurch gemischte Kommissionen den schaileD uDserer Pfarrkirchen
-
Allerhijchst erheben zu lassen, und darnach die Entschadigung uncl llerstellung
Zugleich geruhen Euer Majestiit in Betreff unserer Kirche die Abschaffung
de:" negativen Belennung nnicht unirte Kircheu Allergnii,iligst zu genehmigen, dersolben Allergnii,digst anzuordnen.
und die Allerhd'chste Anordnung zu treffeu, class sie in den ii,mtlichen Ur- 6. Da ilie morgenliindische Geistlichkeit in Siebenbiirgen fiir ihre Seel-
kundeu mit ihrem classischen Nameu ,morgenliindische Kirchea genannt werden. sorgerdienste den sehr geringeu Stolargebiihren keine Gehalte
-
2. Geruhen Euer Majestiit die auf die Satzungen der morgenlli,ndischen bezog, sondern bloss von der Kopfsteuer, und den Gemeindelasten von Staats-
Kircho, und auf das hisborische Recht gegriindete Metropolie der fl,omanen wegen befreit war, und nun zu Folge nouerer Regieruugsanordnungen ihr
in der Osterreichischen Monarcbie - ihrer sowohl in den partialen National- dieses kleine Beneficium entzogen werden muss, so geruhen Euor Majest?i,t bis
Vorsammlungen als auch in der National-Petition vom 25-ton Tebruar 1849, zur Dotirung der Geistlichkeit dieser Didcese diese im Genusso iler gehabten
und in den durch dieNational-Deputation dem hohen Ministerium eingereichten Xrleichterungen Allergn?i,di gst zu bel assen.
Momorialien vom 6-ten Miirz urd 12124. Oktober 1849. ausgesprochenen 7. Geruhen Euer Majestiit die Errichtung so\qohl-von Elementarschulen
Bitte gemiiss, Allergniidigst wiederherzustellen wio sie friiher bestand, und zu als auch hdhoren Lehranstalton, fiir die Romanen Siebenbiirgens Allergniidigs|
diesem Bebufe Allerhdchstdero romanischen Unterthanen des morgenlii,ndr'schen anzuordnen.
Glaubons die Abhaltung einer Kirchenversammlung zu gestatten, worin, die 8. Geruhen Eoer Majestiit in viiterlicher Berflcksichtigung der unwal-
Geistlicheu und weltlichen Repriisentanten der romanischen morgenlii,ndischen delbaren Treue der Stjhne der morgenliindischen Kirche in Siebenbiirgen zu dem
EparcLrien aus der dsterreichischen Monarchie im Sinne der Kircheu-fnstitu- Allerhdchsten Throno die Aufnahme derselben in ilie k. k. Militair-Academien
tionen zur 'W'ahl ihres Metropoliten, der Bischdfo, und der iibrigen Kirchen- Allergniidigsi zu verfiigen.
wiirdentriiger schreiten sollen. a 9. Geruhen Euer Majestiit fiir solche romanische Jiinglinge, die von
3. Geruhen Euer Majestiit io Vii,terlicher Beriicksichtigung der nie I
dor Natur gutbegabt sind, und zu ihrer vollkommeneren Ausbildung die be-
-
erschiitterten Treue der romauischen Gsistlichkeit an das Erlauchto iisterrei- riihmtesten Lehranstalten Ostorreichs besuchen miichten, wenn sie nur dio
chische Kaiselhaus. unil in Allerh0chster Erwiigung der treuen Dienste, erforderlichen pecunid,ren Mittel hiezu beslissen, Stipendien Allergniidigst zu
welche unser Clorus immer, vorziiglich aber im Verlaufe der letztverflossenen bowilligen.
sx
-68- -69-
lO. Geruhen Euer Majest?i,t im Sinne des $. 2 der am 4-ten Miirz
1849. Ich werde daher zur gebiirigen ZeiL die llerren Bischd'fe einladen, am
'Wiea einznfinden, und so wie
gewii,hrleisteteu politischen Grundrechte Allorgniidigst zu verftigen, dass die ersten Sonntag im Monate April 1850 sich in
ztr Zeit in den lliinden der Landesregierung sich befindenden l-onds dieser dioselben hier versammelt sind werdo ich die Ehro haben, Euer Excellenz in
Diijcesen dem von der Diijcosan-Versammlung dazu ernannten Verwaltungs- einem Programm dio Punkte, deren Verhandlung dou Gegeustand der Bera-
rathe zur Verwaltung iibergeben werden. thungen bilden soil, bekannt zu geben.
Indem ich dio allerunterth?i,nigsten Bitten cler allgetreuesten Didcesan- Genehmigen ,Euer Excellelz die Versichorung meiner ausgezeichnoten
Versammlung der morgenlii,ndischen Glaubensgenossen in Siebenbiirgen Euerer Ilochachtung.
Geheiligten Majestit ehrfurchtsvoll unterbreito, wage ich zugleich Allerhbchst- -Wion, den 18-teu November 1849.
dieselben fussfallig zu bitten: durch die Yiiterlicho Erhdrung und Gewii,hrung Bach m. p.
dieser Bitten die durch den Kampf cler letzt vedossenen zwsi Jahre den
R,omauen im Allgemeinen, und insbesondore dom Clerus, und den Gliiubigen
meiner Di6cese, die dio griissten Opf'er fiir den Thron Euerer Majostii,t bereit-
willig brachten, verursachten Schmerzen A,llerhdchst lindern und ihre tief 35.
geschlagenen Wunden vii,terlich heilen zu geruhen. Epi.scopul Aradsrltti Gerasinz Ra! i'rt'ctr'ttosciitz!6zd' 'pre epi"scopul fia'gu'na, cd'
Der ich in tiefster Ehrfurcht erstrebo sinoilul episcopilor la Viena'
Ttatriarchztl sh"buc l'a incunosciinlat Si pra eI clwyrre
Euerer Majestet
Ilermannstailt, den 10. April 185O. Preasd,nlibe D6mne EPisc6Pe !

Alleruuterthiinigster Fericirea sa Patriarchul sarbilor gi rnie mi-a trimis insciinfare despre


Allgetreuester Unterthan se fi implinib mai
linerea Sinoilului r6nduib la Viena. Eu a-gi fi dorit, ca s6
intdi ferbintea dorinlb, a na,tiunei n6stre, adecd: ca Ierarchia roman[ s6 ss
34. desparti de cea sarbdscf, qi numai dupb acea s6 se fi ronduit ataro Siuod,
qi iie chilin pentru ambelo lerarchii. - Termirrul sinodulqi de bun[ s6md nu
Patriarchttl s1rbuc losif Raiaci,u pre ld'ngd ailrua d'in 21 Duembre 1849 o bine nimerit.
@mllnicd, episupului Ancl'reiu $agu,na urrndtoriuL rescript mitzisterial pri- Il,ecorcarea administraliunii voivoclinei sorbesci in privin$a slugirii de
vitoriu la conferitxlelt apiscopesci cnnuocate la Vima i.n luna lui Aprile 1850 '*) parastas pentru reposatul Voovoil' aI Ior Stefan Siuplicatiu, in incopciere
-
Abschrift. 8013. p"opoo"""u mea in privinla pomenirei celor in rosbel reposali lud,ndu-so
J.
"o
inainte-in consistoriul mou, asemenea efept a avut cu acela, ce'l cd,qtigd, la
An Seino des llerrn Patriarchen iler Serbischen Nation und Erzbischof der Consistoriul Preasd,nfiei Tale, cu aceea totuqi diferin,t5,, ca noi iutre alli cre-
-M.gr. n. u. Kircho zu Karlovitz etc. otc. Joseph Rajacsios Excellenz. diucioqi bisericii n6strs in resbel jertfili qi inc6,t am-avut cunoscinla anume
iusirati, am numErat qi pe r6posatul VoovoclS, s€rbesc Stefan Siuplicatiu, carele
Ilochwiirdigster Erzbischof und Patriarch !
in lupta pontru lmp6ratul s'a frd,nt.
Dem von Euer Excellenz mit geschetzbm Schreiben vom 6 November
23 Oktober d. J. gestellten Antrage, dass dieVorsammlung der llerren Bischdfe Cuviu, 17 Ianuariu 1860.

der gr. n. u. Kirche Behufs der Berathung innerer Kirohenaugelegenheiten Cu distins6 on6re's
auf den Lommenilen Friihling anberaumb werd.e, kann ich nur vollkommon Preasd,nliei Tale f'rate in Christos
beistimmen,
Gerasinr Ral m. P't
l) ln necs cu ac68ts adresl patriarchul s€rbesc Ioeif Rsiacie priu altl ssrisdre a sa din Episcop.
22 Aprilo 1860 incunoeciin{62[ pre episcopul Andreiu $aguoa, e pe ?/19 Maiu 1850 sE nu pleco
lt Vlonn, clci d0nsul 6ind bolnLvicioe e eilit a intrebuin!* bti qi cb. a scris insltului ministeriu
<n torminul {inerii rdunlrii epircopeeci g€ se amdne plnl la 6/18 August 1850.
-70- -7L-
nu e destul pentru biruinlE, ca aceea numai Ducii s6 o qt'ie qi armata s6 fio
Episcopul $aguna descopere 7"rrn"r?fraro sarbesc nernulldmirea sa cu arn6.-
in intunerec, aqa gi in viala nalional6 este de lipsd,, ca strS,jarii Sionului cur6nd
s6 descopere m[dularilor s6i trebuinlele sale.
ndrile repe[ite ale sinodului episcopesc, conaocate bt Viena, M6 rog ca intelesul scrisorii mele s6 nu se tilmlc6sc5, aqa, ca cd,nd ar
Patriarchului s6rbesc, Iosif Raiacics. fi ortodoxia n6strd, primejduite in ac6std, Eparchie, pi din pricina ac6sta a-gi
Scrisorile cele trei ale Fericirei Talo despre linerea sinodului le-am primit cere eu vre-o sprijin6l[; nu; clci Eparchia mea, fio muljdmite Domnului, nu
care ca sE c]ic adev€rul, mi-au pricinuit prea multl mirare qi scdrbtr. Mirare e in nici o primejdie; ba ce e mai mulb, d6nsa recd,qtigl dropturile sals cele
{ic, clci pricina, pentru care de trei ori pdntr, acum s'au amdnat sinodul, nu perdute pe vremea g6nelor de 3 sute de ani, qi std, ca un chedru, gi ca o
m6 p6to indostuli; scd,rbd, clci v6il paguba cea mai mare care din amd,narea cetato tare, care nu se tome de neprietini; deci nu cer eu ajutoriu pontru
-
cea de trei ori a sinodului are a intimpina pe mult ispitita n6str'[ bisericd. Eparchia rnea, ci glasul meu il ridic acolo, ca despre organisalia a t6tt' biserica
Nu m6 indoiesc, c[ Fericirea Ta cel ce eqti intdiul diregdtor al corabiei bise- n6str[ din Austria fara intar{iere s6 se fac5, t6te, care polLeqte dela noi sfin-
fenia qi viitorirnea ei cea neprimojduite, Despre lipsa ac6sta poruncitdre
ricesci din Austria nu ai qti valurile cele primejdi6se, intre caro so afld, biserica. a
Ac6st5, imprejurare md sileqte pe mine ca pe un fiiu qi slujitoriu qi str{,- Lisericii d6r6 ai capetat Fericirea Ta raporturi 9i dela allii frafi Episcopi'
jariu credincios al ortodoxiei n6stre, a descoperi inaintea a t6td biserica tainele Ce se atinge despre starea trupului Fericirei V6sbre, imi pare f6rte r6u,
inimei qi ale sufletului meu, acum, acum cend incb, esto tinrp, qi prin ac6sta c5, aclese-ori Te ndpustegte betequgul; totuqi indrnsnesc a descopori in privinla
s6 m6 scutesc inaintea tribunalului bisericii. Deci nu md indoiesc a mlrturisi ac6sta p[.rerea qi cererea lnea' ca puind D{,dejde in Dumne{eu, s6 binevoogti
hotbrit, c[ biserica ar sta astS{i cu mult mai md,ngtriati qi mai bine, d6cd nu a ne chiema pe noi pe toli Episcopii incl in luna lui August la Viena.
s'ar fi int6mplat cele trei am6,n{.ri ale sinodului, qi ddcl n'ar fi r6mas pre ldng5, Cu nidejdea r6spunsului celui mai grabnic, cu fiiascd, ad6,nc5' cinstire
sorocul al doilea. Er ca s6 descoper cea mai dintd,ia pd,rerea mea in privinla sunt eto.
ac6sta, eu aq fi dorit,-ee dup5, can6nele bisericii n6stre am gi aqteptat-ca Sibiiu,27 Iuliu 1850.
Tericirea Ta inc{. in anul trecut, cdnd iu urma unui decret impbrltesc ai lbst
chiemat la Viena pentru sfdtuiro despre trebile biserice$ti, numai decd,t s6 37.
-
fi fost lucrat intr'acolo, ca, spre acest sfilqit 9i ceialalfi Episcopi a participa la conferinlele
s6 so chieme. Mitzistrul Bach inuitd, [)e episcopul $agutza
Ac6sta nu stau flcut, de unde au inceput rdul cel mare, car€ nu se p6te clescrie. episcopesci pe Qiua de 3115 Octobre 1B50.
M6 d6re inima gi sufletul, c6nd g6.ndesc, deschilinirea aceea, care este
4860 rI. I.
iutre starea bisericii n6stre, in care d6nsa. au devenit prin amdnarea siuodului, K. k. Ministerium dee Innern.
qi intre aceea, in caro ar fi putut fi asH4i, de s'ar fi finut sinodul.
An Seine des llerrn gr.iechisch nicht unirton Bischofes in Siebenbiirgen
Binovoeqte a-mi crede, cd, astfel de purtare innicqor6zS, vaza n6strd, ina- Ant{reas Schaguna, bischd'fliche Ilochwiirden.
intea sttrpdnirei, 6r biserica, acdst5, sfdnti l\{aicd a n6stri pltimeqte din viua
Ilochwiirdigstor Bischof !
fiilor sdi! Au d6rd nu pltimeqte d6nsa, cAnd n'are mAngiiere? Noi suntem
datori a qti, c5, bldstdmul acestoia a n6sire Maici, qi inc[ a mu]tor fii ai s6i seine Majostiit der Kaiser haben allergnficligst zu gestatten geruht, dass
credincioqi ne va ajunge dinc6co qi dincolo de gr6pa n6str5, d6c{, vom nebdga s?i,mmtlichsEerrn Bischot'e des griechisch nicht unirten Ritus nach Wien zur
in s6m6 aceear ce ar put6 folosi bisericii. Ce sd dic de Istoria, care cu atdt Berathung der inneren Angelegenheiten der gr. n. u. Kirche einborufen werden.
va av6, a scrie qi a povesti despre noi ! Ich habe clon Zeitpunkt, an welchem dieso Zusammontrotung abgehalten
Celelalte confesiuni clin Austria pot s6 ne fie de pilde; ele lucrd, gi multo worden soll, auf den 3/16 Oktober d. J. festzusebzen befunden, unil lade daher
s6v6rqesc, 9i intocmesc bisericile sale dup[ lipsele lor gi dup6 duhul consti- Euere bischdflichen llochwiirdon ein, sich an dem bezeichnoten Tage nach
tufiunei induratului nostru Monarch. Ce putem noi n[al6jdui, despre biserica {1 wien begeben und Behufs der weiteren Aufkliirungen bei mir melden zu wollen.
n6strd, d6c5 nimic, sau nedeplinit lucrlm? P6te fi, c[ se lucr6 qi la noi qi Geiohmigen Euere bischdflichen lloohwiirden die Versicherung meiner
cd, s'au aflat de bino, ca mie ca unui vas slab s6 nu mi se impdrtd.qdsc[ nimic, vollkommeneten Ilochachtung, mit welcher ich die Ehre habe mich zu zeichren.
eu qi cu ac6sta m'a-qi mulfd,mi, degi nu e destul dupl cuvintele Poetului Euerer bischdflichen Ilochwiirden
Archiereu, ca numai Ducele fdrtr, cealalfi s6 gtio primejdia in armatS, qi precum 'Wion, sm 6. SePtember 1860. gehorsamer Diener
Bach m.

i
-72-
40.
38.
ua Wesenta la conJerinlele
Gtnet'natot'ul ciail Si militar al Transilcaniei inuitft pre episcopzil $agtma Episcoptil Saqzum rdspuncle gla)ernaturullti, cd' se
ap6@pesc?'.
a participa la conferen.lele episcopesci la 3115 Octobre 1850.
Nr. 2062?. An Ein hohes k. k. Civil- u' Militli'r-Gouvornement in Siebenbiirgen'
12' September I' J'
T-fr.G. DIit Bezug auf die hohe GouvernemenLszuschrift vom
An Seine Ilochwiirden dem gr. n. u. Ilerrn Didcesan-BischofAndreas Schaguna. k'
Z. ZWZI. gebe"ich mir die Ehre dem hohen L' fe.stgesetzten Zusammeo-
Gouvernement ergebensb
der auf den 3/16 Oktober
Laut der so eben erhaltenen hohen Eriiffnung cles k. t, Ilerrn Minister ,o iuti"UtEo, ilass ich an zu
Rirus aus 6sterreich beiwohnen
des fnnern haben Seine Majestet der Kaiser allergnii,digst zu gestatten geruhet. ;;;;-.r;;tlicher Bischijfe iles griechischeuantreten werd'e' Dio Did'cesan-Ange-
dass siimmt)iche llerrn Bischdf'e des gr. n. u. Ritus nach
'Wien zur Berathung ;;;;,;- flP3 d.M. die Reise nach Wien
in clas bischtiflicho Consistorium fiihren'
der irneren Angelegenheiten der g. n, u. Kirche einberufen werden. ;;";;;;";;rd meiner Abwesenheib
Der Zeitpunkt, an welchem diess Zusammentretung abgehalten werden
soll, ist durch den Ilerrn Minister des Innern atf den 3/16 Oct. l. J. f'estgesetzt.
Indem ich mich beeile Euer llocbwiirden hievon in Kenntuiss zrt selzen, 41'-
bin ich der festen Ube.r"uguog, dass Euer Eochwiirden wegen Theilnahme pentrtt' conferinlele
an dieson Berathungen auf den bestimmten Termin sich in Wien gefelligst Proptnarile episcopu,lui $agz'na p""-:Iot:-.ministru'hri
*)
epi scopesci' dela Viena.
einfinden werden.
Ilermannstadt, del 12-ten September 1850. An ilas hohe k' k' Ministerium des Innern'
Dass<lieorienta]ischeRelJgionindenijstlichenThei]enderiisterreichischen
fm Auftrago des im Dienste abwesenden llr. Gouverneurs. andere christlicbe Kirche'
Monarchie ein Alter ""i'"*"11"" hat, wie keine sioh vor-
auch spii'rlicho
Ihlliaryl m. p., lehrt die Geschichte. Die hie unil da - wenn - det
Fmlt- Dot"" li"f"to den Beweis' dass schon zur
-Zart
finclenilen historischen Cultus
des lleilandes' unil der morgenlii'nilischs
Viilkerwanderung ilie Lth;
fanden' So orziihlt'
39. in den benannten Cug"tra"" einen fruchtbaren Boilen Banats Seite 10: nMitten
z. B. Grisselini in seiner Geschichte iles Temeser wurclen' hatte
Episcoptul $agunu resprmde ministrdlu'i, de interne, cd, se aa presenta l& welche vou den Ilunnen verursacht'
unter diesen llnruhen, das Gliick' dass die
conferenrele episcope sci. Dazien, unil vorziiglicn a"t tn"ll, von dem
wir reden'
Seiner Excellenz dem llerrn k. k. Minister des Innern Dr. Alexancler Bach. christlichoRe}igionao'"naiuBemiihungenclesBischofsNicetasEingang
wircl' In diesen
Den Empfang iles hochverehrten Einladungsschreibens Euerer Excellenz ir"d,- *"l"n"t i"n". "i'-epostol von -D-azien angeithmt riimischen ?flanzern'
der Nachkiimmlinge von
vom 6-ten September l. J. Zahl 4860 zu der auf den 3/15 des kiiuftigen Zeilraum ftillt die e"t"n"oog riilrrt ihre
Theileu Daziens noch ilbrig war"n, uod daher
Monates festgesetzten Zusammentreturg siimmtlicher Bischdft des morgen- die in dieseu .auch
besonilers da' nachilem Theo-
'lii,ndischeu
Glaubens aus Osterreich in Wien ergebenst best?i,ttigend, gebo Anhiinglichkeit an der g'1""t'it"nuo Lyth-urgio'
zu erhalten' dass nach
- ich nicht
ich mir die Ehre gehorsamst zu er6ffnen, dass s?i,umen werile au dosius Bischof von Tomi, so eifrig war' sle -dabei unter welchen sich
t . vi. cap 26. die flunnen,
dem obbezeichneten Tago rnich in
-Wien
einzufinden, uncl bei Euerer Excellenz dem Berichto a". so.o*"o* nauuten' So war
Romanorum
Behufs der weiterel Aufkliirungen zu melden. dio Lehre zugleioh auch verb"eitete, ihn Deum
Ich habe dieEhre mit der ausgezeichnetesten Ilochachfungzla verharren. das vierto Jahrhundert geendigt'

Euerer Excellenz -) sinotlului episcopesc din Yiena t" p9t^-1"d6


tlin episcopului $aguna"
ergebenster Diener -despre publicate in tomul I'' p'
"{iatul
"*t*
consult[ril" -
de Dr' Il' Puqcariu'
"pi""op"t"i'ffi1.-]t:":.]",1;1tu5ttu1
269-911 din ,'Documtrnte peniru limb[ Ei Istories 10
_74_ -tt-
in
Der romanische Volksstamm war also in den erwii,hnten Gegenden der Angelegenheiten der orientalischen Kirche in Osterreich uncl vorziiglich
solange kein erspriessliches Gedeihen sich versprechen kdnne,
ersLe, welcher den christlichen Glauben nach dem orientalischen Ritus annahm. si"i"ou-org"o
"di"
Es war um nichts natiiriicher, als dass sich neue kirchliche llierarchie in bis nicht B"ri"hoogen der Kirche zum Staato und zu den iibrigen irn
iisterreichischen Kaiserstaato sich befindenden christlichen Religionen
in einer
dieserr Theilen bilden nrusste, welche die neu erworbene lleerde Christi ver-
walten solle. Die Romanen erhielten in diesor Beziehung ihren Schwerpunkt ihrer erhab"oen Bestimmung angemessenen Weise festgestellb und -g-eregelt
in dem Karlsburger Mitropoliben in Siobenbiirgen. Ohne sich eines Schutzes ;;;1""; denn liel'ert die Geschichto Ungarns und Siebenbiirgens nicht de' in
von Seiten der weltlichen Gowalt, Iiir deron'Wohl in den orientalischen Kirchen traurigen Beleg, ilass tlie olientalische Kirche, welche in diesen Liindern
J"o e-lb"r"o Zlibn gebluht, uud zahlreiche mit ansehnlichen Giitern aus-
alltaglich gebeten wird, zu erfleuen, violmehr vielorsoits verfolgb uud hart
bedriingt, steuerte das Kirchenschiff mit Beistand Gottes, und gesbiitzb auf g"rruit"t" Kliister oid Bi.thii-"r besessen hat, spiiter all dieser mit dem
seine Yerfassung in Mitben stiirmischer
-Wogen
der Zeiten dem ihm vom Bchweisse ihror Gl?iubigen erworbenen Giiter beraubt' wurde, weil ihre Existenz
Ileilande volgosteckten Ziele unvorsehrt entgegen. in clen Gesetzen nicht garantirt war' Es erscheint also als hijchst noth-
gesichert worde'
Einen harten Stand hat aber dio morgenliindische Kirche seit dem Beginn weodig, ilass vorerst politischerseits die trlxistonz der Kirche
der Reformation gehabt. Alle Drangsale jedoch, welchen die orientalischo damibsiedarrnsichmitallenKrtiftenderErreichungihres]rohenZieles
widme, nichb aber h,ussoren Angriffen ansgesotzt ihro Sorge der
Abwehr
Kirche gewiss unterlegen wii,re, wenn sie nicht durch den Beistand ihres
dieser zuwendo, die orientalische religi6se Bildung ihre'- GI?i'ubigen
aber
gdbtlichen Begriinders wii,re geschiitzt und aufrechterhalten worden, vermoohten
ootlg"J.,tog"n vernachlii,ssige. Von der unziihlige Massregeln be-
nichb dieselbe von einem ihrer Ilauptprincipien die Pflanzschulo der Treue .durch dass
Iiir den angestammten Monarchen zu sein, zu entfernen, Den Boweis davon wehrien Geiechtigkeitsliebe ier hohen Regierung hoffe ichzuversichtlich,
hochdieselbe clie Nothweniligkeit - dsr orientalischen Kirche
iu osterreich
haben die letztverflossenen zwei Jahre geliefert. fn dieser, die Feuerprobe
der Getreuen genannt zu werden verdienenden Periodo, sind die Anhiinger ei'e gesicherie Stellung so;hl dem Staate, als auch den iibrigen chrisblichen
iu den naohfolgenden Antriigen
dsr orientalischen Kirche in Osterreich wie ein Mann im Intoresse dos Throues ReligTonen gegeniiber - einsehend'
gewehren
aufgetreten, unil haben ihre miihsam erworbene Ilabe und Gut, und grosse ho werd o angeileihen las on'
chiero oelt"ili.hu Beriicksichtigung s

Strdme Blutes fiir die kaiserliche Sacho geopfert, dadurch hat dje Kirche dio 1. Dio Gleichberochtigung ood Gl"i"httellung dor morgenliindischen
grdssto Erbitterung des Feincles auf sich heraufbeschworen, der nun llunderte Kircho mit den iibrigen J.iJli"huo Religionen aus der osterreichischen
Monarchio mdge ausgesprochen werdon, was dailurch geschehen
kdnnte' wenn
oriontalischor Gottesh?i,user theils oiniischerfo, theils auspliinderte. Gerne
die Grundrechl" oo- 4-1"o Mi.rz 1849 auch auf die friiher sogenannten
un-
vergisst die orientalische Kirche diese ihr und ihren Gliiubigen geschlagenen
'Wunden, denn sie hegt die lloffnung, dass dieselben dio Schwelle zu eiuer garischen Provinzen ausgedehnt werclen mijchten'
gliicklicheren Zukunft seien. Diese ihre billigo Hofrnung wurde ,u" Ubor- 2. Da in der morgenlii'ndischen Kirche die Volkssprache sowohl beim
gebraucht wird'
zeugung als der allerhdchste Beschluss vernommen wurde, wornach alle orien- Gottesdiensto, als auoh In d"n iibrigen religidsen Funktionen
talischen Bischdfe aus 0sterreich nach der -Rosidenzstadt berufen wurden, unililesshalbdieKircheunddiezuihrsichbekennerrdenNationenineinem
unzertrennbaren Zusammenhange, wio z' B' der Leib uld die Seele
zu einander
um Berathung iiber die -Regelung derAngelegenheiten ihrer Kircho zu pflegen,
denn in dieser Regierungsmassregel erblicken die orientalischen Glaubens- ,l"h"o; so mdgen ilio Nationalit?iten und die Sprachen der morgenlii'ndischen
dieses Band
genossen die Absicht des hohen k. k. Miuisteriums, dio an der orientalischen Christen durch- besonclere Gpsel'ze sichergestellt werden' Dass
der orientalischen i<irche unil den zu ihr sich bekonnenden Nationen
Kirche Jahrhunderbo lang ausgeiibten Ungerechtigkeiten gutzumachon, uuil ihr zwischen
von nun an jeno Stellung angedeihen zu lassen, welche ihr vermiige ihres nicht blos oiu Phantom, sondern etwas Reales sei, ist aus der Geschichte zu
entnehmen; so fing in Siebenbtirgen ilie Lago der orientalischen
Kirche seit"
gd'ttlichen Ursprungos, und als einer festen Stiitze der gesellschaftlichen
Orilnung gobiihrt. joner Zeit ,i"h t."Io.ig". zu gesta-iten an, als die romanische Nation von den
"politischen zu-werden.begann' Selbst der.Umstand'
Berufen um an diesen Conforenzen Theil zu nehmeu habe ich l) Rechten
"osg"schloss"n
nicht gestiumt- dio einzelnen Punkte aus dem mir mittels der hohen- Zuschrift i"r. d"" Landtagsartik"i oo- Jahre l?g1, wodurch den orientalischen unbe-Glau-
vom l6-tsn Oktober l8W Z. b673 rnitgetheilten Programm in die reiflichste i.org"oor."o duf lib"ro- Beligionis oxercitium gowii,hrleistet wurde,
Erwii,gung zu ziehen. Ich habe jedoch im Verlaufe der Beurtheilung der Uti"l, ist nur clem politischen Drucko, untsr wolchem ilie Romanen
Programmspunkte die Ueberzeugung gewonnotr, class die Regelung der innern ""1t"-t
SiobenbiirgensbiszumJahrels48geschmachtethaben'zuzuschreiben,mithin
10*
t

-76 - _77 _
aus dem Grunde konnte sich dio orientalische Kirche in siebenbiirgen ungeachtet so erscheint es als hijchst nobhwondig, dass sowohl beim hohon Ministerium
dee gedachten Landesartikels der Gleichstellung mit den iibrigen Religionen des Innorn, und des Unterrichts und Kultus, als auch bei den betreffenden
nicht erfreuen, weil die zu ihr sich bekennende Nation nicht rezipirt war. statthaltereien oriontalische GlaubeDsbekennor, welche mib dem kanonischen
3. So wie die hohe Regierung durch den Erlass vom BO-ten Jiinner lg4g Rechto der morgenlii,ndischen Kirche betraut sind, und auch das Vertrauen
die Anwendung der Bekennung ,Akatholik. auf die Glaubensgenossen der ihrer R,eligionsgenossen besi0zon, als liefersuton angestellt werden'
Augsburger und der helvetischen confession untorsagt hat, so miige hochdieselbe 9. Diu hoh" Regierung geruhe die Bewilligung. zur Erreichung einer
auch in Betreff' der orientalischen Kirche verfiigen, dass sie eine positive Metropolie auch fiir die B,o-aoeo meines Ritus aus osterroich gniidigst zu
Anstalt in der Zukunfb nicht mehr negativ ,morgenliindische rochtgliiubigo ertheiien, auf das dann die beiden der orientalischen Religion angehiirenden
- -
Kirche( genannt werde. Nationen aus dem Kaisorstaats in kirchlicher Beziehung im coordinations-
4. In Erwiigung dessen, dass nach den kanonischen Satzungen der vorh?i,ltnisse zu einandsr sbehen. Die Romanen aus osterreich haben ihre
orientalischen Kircho, die morgenl?indische Kirchs aus Ostorreich zu dem diess{?illige Bitte zu wiederholten Malen der hohen Regieruug unterbroitet, und
Patriarchate in Konstantinopel gehiirt, mithin ist iler stuhl dieses patriarchates zugleich di" Gttiod", welche sie zur Anslrobuug nach einer Kirchen-Autouomie
die oberste rnstanz in den Kirchenangelegenheiten fiir die heilige Kirche und bewogen haben, auseinandergesetzb, so namontlich in dor dulch die romanische
ilrre christen; Natioiraldeputation eingereichten Petition vorn 25. Februar 1849, di.nn in den
- mijge es unserer rlierarchie in Ostsrreich gestattet sein, in
von dor Kirche vorgeschriebenen Fiillen sieh an den genannten patriarchalstuhl Protokollen der Eparchialsinoclen der Siobenbiirger und Arader Didcese, welche
zu Konstantinopel im 'wego des k. k. Ministeriums des Ao.r".,, zu wenilen. alle in dsn llanden der hohon Regierung sich befinden. Die Romanen des
6. Die wilrde und das Ansehen der orientalischen Kirche ortbrdern, morgenlendischen Glaubens erwarten nun vou der hohen RegieruDg, dass diesem
ihrei billigen wunsche gewillfahrt, und somit jenem kirchlichen Drucke, uuter
$g-s so wie in
jenen ortschaften, wo die katholischen Gla*bensgenossen die
Mehrzahl bilden, ihre Feiertage durch keine gerii,uschvolle rlandluugen von dom sie bis Monat M6rz 1848 geseufzt habeu, ein Ende gesetzb worde, denn
seite der iibrigen Konfessionsgenossen gesttirt werden, ebenso auch anlolchen nur die Rostabilirung ihrer uralten Metropolie kann sie desson iiberzeugen'
orten, wo die orientalischen Glaubensbekenner in der Mehrzahl sich befinilen, dass ihre vielgepriifie Kirche ilurch die Gnado des Monarchen emanzipirt sei!
-wobei ich erw?i,hnen muss, dass die Romanon der morgonliiudischen Kirche
dasselbe verfahren an den Teiertagen der letzteren vsn den iibrigen confes-
sionsgenossen beobachtet werdo. hiezu auch ein historisches Recht haben, welches zu Gunsten ihrer Metropolie
6. Ebenso recht und billig ist es, dass die Kinder von orientalischen spricht, denn bis zu Encle des 17-ten Jahrhunderts sind sie nur ihrom Kalls-
Aeltern, welcho eino staatsschule oder die Lehranstart einer fremden con- bo.gu, Metropoliten unterstanden, und dass sie seib jener Zeit und .bis am
fession besuchen, von der Roligionslehre und dem Besuche des Gottesdienstes hurjiguo Tage in dioser Beziehung verwaist gewesen sind, tragen sio nicht
einer fremden confession entbunden. und zugleich verhalton werden, dio die Schuld, sondern die Ungunst der Zeit'en.
Diese sind die den ?i,ussereD Zustand der orientalischenKirche inostorreich
christenlehre ihrer eigenen Religion anzuhdren, und den Gottesilienst in der -Wohl diesor Kirche
betreffenilon Fragen, von ileren Liisung das kiinftige
Kirohe ihres Glaubens an Sonn- und Feiertagen zu bosuchen.
beclingt, unit ohne deren trostreiche Enbschii,digung 'fiir die im verlauf des
7. fn Betreff der Einsegnung gemisohter Ehen sollto die nacblblgende jfiog.iu,, Revolutionskr.ieges hart mitgenommenon Gliiubigen, und auch fiir
Norm eingefiihrt werilen: Die Einsegnung gemischter Ehen hat in der Ffarre -d"o"ioo"r"o
Zustand rlerKirche selbst bei dem Aufwande bedeutendor materieller
und durch den Pfarrer der Braut zu geschehon. Sollte aber die eino oder die
andere christliche Roligion den gemischten Ehepaaren die fiirmliche Einsegnung
Mittol kein Gedeihen zu erwarten steht'
versagen' und sie blos mittels der passiven Assistens trauen, so miige es der
Euer Excellenz geruhen daher dieso Antrii'ge gniidig zu behorzigen' und
morgenlandischen Kirche unbenommen bleiben, gemischte Ehoa solchler Braut bei seinor Majestiit deren Genehmigung zu orwirkeu, denn nur auf diese weise
leute, deren einer sich zu ihr bokeunt, nach ihrem .Rituale oinsegnen zu kiinnen. kann derverknechtung, uDter der moine Kirche Jahrhunderte la'g unverdienter
-Woiso
(l geseufzet hat, ein Ende gesetzt werden'
8. Da die wahrnehmung gemacht worden ist, dass oft Konflikte zwischou Ich erlaube mir nun zu den einzelnen in dsm oberwiihnten Programm Eurer
der hohen Regierung und der orientalischon Kirche besonalors in siebenbiirgen,
Excellsnz enthaltenen Punkte zu iibergehel, und meine Ansichten, respective
hauptsiichlicb doswegen entstanden sind, weil im schoosse der ersteren Niemand
Antriigo iiber die darin enthaltenen Gegenstiinde Ilochderselbon ergebenst' zu
sich befinilet, der mit den Kirchenaugelegenheiten dieser Kirche vertraut wdro,
unterbroiten.
-?8- -79-
Ad I. In Betreff des Didcesan-Consistoriums. aus dem sidoxialfonde bestirnmt sind. Aus eben diesem Fonile werden 120 fl. cm.
Vor Allem muss auseinander gesetzt werden, ob, und in welcher Gestalt zur Deckung der Auslagon fiir die Kanzloirequisiten verweudet.
die Consistorien in der orientalischen Kircho ihren Satzungen gomiss Die nunmehrige Regulirung des Di6oesan-Consistoriums der orientalischen
- den Schriften der heiligen-
zul?issig seien? Nach der in der heiligen Schrift, Kirche jn Siobenbiirgen konnte in der Weise stattfinden, dass die Zahl der
Vii,ter und deu Kanoneu der Kircbenversammlungen begriindeten Vorfassung wirklichen Beisilzer dieselbe auch forner bleibe, jedoch ihnen standesmii,ssige
der morgenl?iridischen Kirche sind die Bischdfe Nachfolger der Apostel, ein- Gehalte angewiesen worden. von diesen fiinf Beisitzern sollben wenigstens
gesetzt. vom heiligen Geiste, um die ihnen anvortrauten Diiicesen in den zwei aus den hoberen Wiirilentriigern, als Archimandriten und Plotosyngeln,
Sakramental-, Lehr-, Ritual-, und Disciplinar-Angelegenheiten zu verwalten. die iibrigen drei aber aus weltlichen Priostern eruannb worden. Ausser diesen
Sie sind also innerhalb der ihnen durch die Kirchenvorschriften gesetzten sollten noch die zwei Consistorial-Notii,ro fortbestehen, und sammt zwei ihuen
Grenzen -- im Bereiche ihrer Didcesen mit der vollou Machtvollkommenheib beizugebeuden Cousisborialkanzlisten und einem Protokollisten das Consistorial-
-
ausgeriistet. fn vielen Diiicesen und namentlich in die orientalische Kirche KaorGi-p"rsonal bilden. Die Gehalte der Notii,ro sollten erhdhet, und fiir dio
in Siebenbiirgen hat sich friihzeitig die Uebung Eingang verschaflt, dass deu Kanzelisten und den Probokoliisten neue Gehalto systemisirt werden.
Bisehijfen zur Seite Didcesar-Synoden standen, welche sich perioclisch ver- Da nun der zur Dotirung des Consistoliunrs zur Zeit bestehende Fond,
sammelten, aus geistlichen und weltlichen Abgeordneten bestanden, und gemein- desson Starks, wie oben bemerkb wurde, bloss 4400 fl. Cm. betriigt und die
schaftlich mit den Bischijferr iiber die Massregelu berathschlagten, welche z. zu eben diesem Zwecke besrimmton alljiilrrlichen 620 fl. cm. aus dem sidoxial-
B. zur Beseitigung der sicb in die Kir.che eingeschliecbenen Missbrauche zur fonile zur Deckung der fiir die Consistorialbeisibzer und das Cousistorial-Kanzlei-
Aufrechthalturg der kirchlieben DiszipJin, zur Griindung und Ver.waltung neuer personale nun zu systemisir.eudeu standesmiissigen Gehalte nicht, hinreicben,
oder bereits vorhandenen tr'onds, Errichtung von Schuleu nothwendig waren. so tritt die Nothwendigkeit ein, neue Foudsquellen aufzusuchen; und da {'orner
Von Consistorien ist in der ii,lteren Periode der orientalischen Kirche bei ilem Umstande, dass die Vermiigousunrstdnde meiner Eparchialkinder in
keine Spur vorhanden, sie siud also fiir die orientalische Kirche eine Geburt dem Revolutionskriege sehr zerrtittet wurden, und eir:e Velbesserung derselben
der neueren Zeit, and sie kdnnen nur in der 'Weiso auf diese Anwendung boi iler Uilgewissheit iibor den Ausgang der Gruudentlastungs- und Zehent-
C.t
finden, dass sie ftir pormanente, zur Seite der Didcesanbischijfe stehende abldsungsfrage in keiner nahen Aussichb sbeht, - eine vergriisserung des
Auschiisse der Didcesansynoden argesehen werden, die die Bischdfe in der jetzigen Consistorial{bndes durch Beitrli,go odsr Besteuerung der Gliiubigeu
Verwaltung der Diiicese unterstiitzen. Luini. Didceso nicht anzuhoffen ist, so seho ich mich iu dieser Beziehung
Meine Didcese hat wohl auch bis jeIz| ein Consistorium besessen, welches genilhbiget, ilie Gnade der hohen Regielung in Anspruch zu nehmenl und ztr
aber nichts weniger als gut organisirt geuannt zu werden vordient. Seine 6itton, womit hochdiesolbe fiir di€ Dotirung des zu regelndon Consistoriums
Mangel kdnnen aber ksineswegs meinen Vorfahren im Amte, oder der Kirche, uns hilfsreiche Hand bieten mdge.
sondern dem vormiirzlichen ungarischen Regime zur Last gelegt werden, Die wirksamkeit des consistoriums erstreckt sich bloss auf die hirchliche
wolcher die orisntaliscbe Kirche in den Fesseln der Sclaverei hielt, und das Gerichtsbarkeit; die Fiihmng der iibrige[ Diiicosan-Angelogenheiten steht
Aufkommen eines besseren Zustandes iu derselben verhinderte. einzig dem Bischofo zu, dem es jedoch unbenommen. bleibt, den Rath des
Das Dibcesan-Consistorium besteht bis nun aus fiinf wirklichen Bsisitzern Consistoriums auch in allen anileren Angelegenheiten in Anspruch zu nehmen.
und zwei Notiiren. Denvorsitz fiihrt der Bischof, oiler in dossenverhinderungsf'alle Das consistorium fiihrt das Amt nach den Kanonen der orientalischen
der von dem Rischofe delegirte Beisitzer. Die Ernennung der Consistorial- Kirche, dem Gebrauche der Didcese, und den in Betreff der Kirchendisziplin
beisitzer steht dem Bischofe zu. Die Gehalio iler cousistorialbeisitzer sind bestehenden Regierungs-Anorilnuugen. Es kann iibrigens auch von einem gut
sehr karg bemessen, denn der ganze zn ihrer Dotirung bestimmte Fond organisirben consistorium solango kein erspriessliches Gedeihen angehofft werdon,
betr?igt nicht mehr als rt400 fl. Cm. Dieser Umstand ntithigt die Consistorial- biJ nicht die Beziohungen unserer Kircho zum Staate, und zu den iibrigen
beisitzer auch noch andere Aemter zu bekleiden, wodurch dieselben so sehr christlichen (Kirchon) Religionen in einer der Wiirde und dem Ansehen der
in Anspruch genommen rtrerden, dass ihre gesammte Consistorialwirksamkeit erstoren entsprechenden Weiso geiegelt werden.
blos auf die Theilnehmung an den consistorialsitzungen beschriinLt ist Auf Ad. II. Die Dotation der Geistlichkeit betreffend.
diese Art fellt
dis garze Biirile der Fiihrung der consistorialgesch?i,fte auf den Ich habe noch in meinem unterem l-ten Januar 1860. dom llerrn k' k'
Bischof, und die zwei Notiire, zu deren lotzterer jiirlicher Besoidong 400 fl. Cm, bevollmtichtigten civil-commis?i,r Eiluard Bach eingereichten operate mein
I

(t.
I

-80- -81 -
Gutachton orstattet tiber die Art und Weise, auf welche die Regelung iler jedo Diiicese zu bildenden Religionsfonde, wozu der Staat die ntithigen Mittel
Pfarren, und die Dotirung der Geistlichkeit ins Werk gesetzt werden sollte. lief'erl mijchte, zu ersetzen.
Ich beharrs auch jezt noch auf den dort entwickelten Ansichten, wesshalb ich Auf dieseweise kdnute der gedriickten materiollen Lago meiner Geistlichkeit
abgeholfen werden, ohne dem Staat'e alzugrosse Lasten aufzulegen, wobei
mich uun bloss darauf beschriinke, die dort gemachten Antrii,go auch hier im auch
Kurzeu zu rekapituliren. dai ohnedem stark belastete Volk mdglichst verschont bliebe. In den
gleiche
- wie die
Weiso'
Die Grijsse einer gewdhnlichen Pfarre sollte aus Riicksicht der vielen Kammeralortschaften aber miigen meine Seelsorger auf
-
durch das orientalischo Rituale vorgeschriebenen Kirchenfunktionen
-
auf Geistlichen der iibrigen Religioncn' dotirt werden'
800 Seelen festgest6llt werden. Da jedoch die Lokalverhii,ltnisse nicht erlaubon, -WasnundieimhohenMinisterialprogrammebeantragteRecluzirungder
dass die Pfarren iiberall naeh iliesem Princip bemessen worden, so tritt die Geistlichenzahl anbelangt, so diirfte es sich nach iler in der obbezsichneten
Nothwendigkeit ein ftir Errichtung von Pfarren auch geringeren Urnfanges zu Art vorzunehmenden organisirung der Pfarrstellen erweisen, dass die Zahl
600 und 400 Seelen, Daraus ergeben sich also ilrei Pfarrkathegorien: zu B0O, der Geistlichen in rneiner Didcese nicht so iibermiissig sei, wie sie vielleicht
600 unil 400 Pfarrlirgerl. beim ersten Anblicke Manchem, dem meine Didcesan-Geistlichkeit ob
ihrer festen
Die Gehalte der Seelsorger mijchten nun nach diesen drei Kathegorien Anhii,nglichkeit zu iler Kirche ein stein des Anstosses ist, erscheinen miichte.
festgestellt werden und zwar l-tens fiir den Seelsorgor einer Pfarre ersten Ui"igeo. bin ich selbst fiir clie Reduzirung der Geistlichenzahl, wenn
Ranges (800), welclio nicht mehr als 900, und nichi weuiger als 700 Seelen zu diese nachter Inslebentretung des obigen Priucips als zu gross erscheinen sollte I
zlihlen h?i,tte, auf 800 fl. Cm.
-
Z-tens fiir den Seolsorger einer Pfarre zweiten aber nicht in der Art, da"s die weniger gebilileten Seelsorgor vom Amte
Ranges (600), die nicbt mehr als 700 und nicht weniger als 500 Seelen zu entfernt werden, sondern in der weise, dass vorerst mit dor Einweihung neuer
ziihlen hii,tte, auf 600 fl. Cm.
-
3-tens endlich fiir einen Seelsorger der Pfbrre Geistlichen etwas m?issiger vorgegangen und cler in einigon Gegenden obwal-
dritten Ranges (400), die nicht mehr als 600 nach Erforilerniss aber auch tende Mangel an seelsoigero aus d"m uberflusso aus den audern Theilen der
-D"on
weniger als 400 Seelen zu enthalten h?itte, auf 400 fl. Cm. bemessen werden. Didceso gJ""kt we"de. es 'wele eine Impiet?i,t von Seiten cler flierarchie,
In jenen Oltschaften und Stii,ilten, in welchen nach der obigen Berechuung wenn sie- die weniger gebildeten Geistlichen, welcho der Kirche in ihrer
iiber vier Seelsorger anzustellen kd,men, soll die Zall der Seolsorger nach schwierigsten PerioJe treu geblieben, und ohne mit einer Dotation bedacht
-die
den Lokalverhii,ltnissen entscliieden werden. zu sein, seolen"orgerdienste verrichtet haben, wegen ihrem nicbt selbst
Ausserdern solleu fiir die Seelsorger standesmii,ssige 'Wohnungen errichtet, verschuldeten Mangel an Bildung vom Amte entfernen mdcbte'
und zugleich das fiir ihren llaushalt ntithige llolzquantum zu 12. 8 und 6 Auch hinsichtlich der Erzpriester (Protopresbyter) ist es nothwendig, dass
Klaftern Ilolz aus dem Gemeinclewalde oder ein entsprechendes Abldsungsgeld ftir ihre Dotation Fiirsorge getragen werde. Die Erzpriester sind das Mittel-
ihnon verabfolget werden. organ zwischen dem Bischof. "ioes Theils, uDtl der Kuratgeistlichkeit und
Die Gehalte der Seelsorger sollten fliessen: d"- Volk" anderen Theils, und in dieser Eigenschaft iibeu sie die kirchliche
a) Aus den Stolareinkflnften, welcho bei der bekannten, durch die tlaurigeu Gerichtsbarkeit in erster fnstanz aus, fiihren die Aufsicht iiber dio Kurat-
X'olgen des letzten Ilevolutionskrieges noch mehr vergrdsserten Armuth moines geistlichkeit und die Volks-Schulen aus dem Bereiche ihrer Erzpriesterthiimer,
Didcesanvolkes in den Pfarren ersten Ranges 100 fl., in jenen zweiten Ranges inil kontrolliren dio Ver.waltung cles Kirchenvermtigens. Ausserdem bekleidel
76 fl., und in den Pfarren dritten llanges 60 fl. im giinstigsten Falle nicht jeder von ihnen einen Seelsorgerposten. Es ist also augenscheinlich, dass
iibersteigeu I ihre Aufgabo miihsam uud schwierig ist'
b) aus der jedem Seelsorger aus den Gemeindegriinden auszuscheidenden Ihre- Dotirung kijnnte mit miiglichster verschonung des staatsschatzes
Session, oder in Drmangelung deren aus einem Aequivalent im Gelde; uncl des Volkes in der Art stattfindou, dass jodem Erzpriester:
c) aus der mit den Gemeinden beroits abgeschlossenen, oder noch ab- l.EinoPfarrederorstenKathegorieangewiesenworilo,daherauchein
zuschlieesenden Konventioneu, wornach jeder Familis dieYerpflichtung auferlegb Gehalt von 1200 fl.
worden sollto, ihrem Seelsorger einen, oder zwei Arbeitstage im Jahre zu leiston 2'JederKuratgeistlichgausdemErzpriosterthumeverpflichtetwercle
oder ein Quantum Fmcht, odel dafiir ein bestimmtes Abldsungsgeld zu geben. 1/r pcent seines Gehaltes an don Erzpriester alljehrlich zu entrichten.
Das zur Erreichung der nach dem obigen Masse bestimmten Pfarrergehalte 3. Auch beziiglich der Dorfssclullehrer und besolcleten Kirchendiener
Abg&ngige, wbre dann entweder aus dem Staatssohatze, oder aus einem fiir sollte dieselbo Verpflichtung eintreten.
-82-
unil gleich den Seminarien anilerer Religionen ausgestattet werilenl zugleich
4. Jedes Brautpaar soll dem Erzpriestet bei Einhebung des Trauzettels
20 kr. erlegen. uU"t'"ottt" jeder absolvirte Theolog verpflichtet werden' vor jetzt der Einwoihung
ila ich auch bei den in
nach Umstelnden ilas Lehramt zu bekleiden.
- synodalbeschlosso ausgespro-
tr'erner erscheint es als recht und billig, das auch der bisohdfliche Gehalt, Elaborate und dem angefiihrben
dem erw2ihnten
der zur ZeiL 4Cr'JlO fl. betriigt, auf 12,000 fl. erhtjheb werde. chenen Ansichten behat're, und in jenem Elaborate die zur Errichbung einer
-erforderlichen
Die 'Wlirde unil das Ansehen der Kirche erfordorn es, dass um den pai"gog;r"l_theologischen Anstalt materiellon Mittel spezifisch
Bischof in udthiger Zahl Kirchenwiirilentrh,ger sein sollen. Ich habe schon l"g'";";"o habe, so- beschriinke ich mich jetzt bloss darauf' die hohe Regierung
in der Frago wegen der Reorganisirung des Consistoriums in Antrag gebracht, zu'bitten, womit hoch dieselbe in Erwiigung der Unz rgeDglichkeit- des
dass wenigstens zwei Beisitzer aus der Reihe der Kirchenwiirdentrii,ger ge- Seminariaifondes meiner Didcese, welcher kaum 16,00O fl. betr?i'gt, uncl mit
nommen werden. Aus dieser Verwendung der Kirohenwiirdentrii,ger im Con- vii,terlicher Riicksichb auf clie durch dsn Revolutionskrieg sehr zerriitteten
sistorial- und sonstigen Diecesandiensl'e, z. B. der Direktion des Seminariums sie sussor Stancle sind
Y"r-Og"o*o-stiinde meiner Eparchialkinclell-w:ilurch
erwiichst der Vortheil, dass man die Kirche mit dom zur Erhaltung ihrer zur Eri"ichbung einer theologiscten Anstalt hilfreiche lland
zu bieteu
-
geruhen
-Wiirde detail ()eldmittel,
und Ansehens nothwencligen Kirchenwiirdentriigerzahl aussiattot, ohne en bezsichneten
-0g", ai" io i"* ofl erwii,intsn Elaborate
desshalb das Volk oder den Staatsschatz mit neuen Auslagen zu belasten' welcho zur Errichtung uud Unterhaltung einer systematischen
theologischen
denn diese Kirchenwiirclentr?iger wtirden als solche keine Gohalte beziehen, sind, meiner Di6ceso aus dem Staats-
Schule unrl einos Seminers nothwendig
sondern bloss fiir ihro Dienstposten als Consistorialbeisitzer, odel als Seminii,r- schatze zu velabreichen,
In jenem Elaborate habe ich mich zugleich auch iibsr dio Grdsso uncl
direktoren besoldet werden. des
Das -Rituale der orientalischen Kirche erfordert auch' dass jedo Pfarrkirche fiir die iheologischo Ansta.lb erforderlicheD Aufsichts- und Lehr-Personal
ihren Kirchensiinger und Kirchendiener habe. Es tritt &lso dio Nothwendigkeit iiber dessen stanclesmii,ssige Besoldung ausfiihrlich ausgesprocheu'
ein, auch fiir die Dotation derselben Sorge zu tragen. Bisher bestand ilrre Es bleibt mir also noch iibrig die Lehrgegenstiindo zu bezeichnen'
welche
Dotation in der Befreiung von der Kopfsteuer, und den Gemeindelasten. in der neu umzugestaltenden theologischon Schule zum Yortrage kommon
Da aber diese Immunit?i,t nach dem jetzigen Systeme der allgemeinen Lasten- sollen. Sie sind:
tragung aufzuh6ren hat, so ist es nothwendig, aucb fiir ihre Dotirung Sorgo Pastoral.
zu tragen. Doch die Ldsung dioser Frage kann bis zur Bewirkung der 1. Griechische, unil 11.
2. Ilebrbische SPrache. 12. Erziehungslehro.
Dotation der Geistlichkeit verschoben werden, was bei tler zu bewerkstelligenclen
3. Kirchengeschichte. 13. Katschetik.
Dotation der Geistlichkeit und Regelung der Pfarren am zweckmd,ssigsten wird
4. Kirchenrecht. t4. MeLhodenlehro.
ermittelt worden ktinnen.
6. Einleitung in die h. Schrift. 16. Kirchenrethorik.
Ail III. In Betreff der Errichtung theologischer Anstalten und Seminarien 6. Biblische Archii,ologie. 16. Kircheugesang.
fiir die orienbalische Kirche in Siebonbiirgen. 7. Exegetik. 17. Landwirtschaft.
Ich habe in meinom oberwlihnton Elaborate vom 1-ten Januar l. J. iliesen 8, Ilormeneutik. 18. Populii,re Ar'zeneikunde.
Gegenstand, insoweit derselbe meine Diijceso anbelangt, ausfiihrlich besprochen, 9. Dogmatik. 19. Repetitionsstundo in iler deutschen
die Ursachen auseinandorgesetzt, welche meine Diiicese verhinilert haben, eine 10. Moral. und lateinischen SPracho.
den Forderungen dorJetztzeit entsprechende Anstalt zu errichten, und zugleich
'Weise diesem Ubelstande abzuhelfen wiire' Auch AllehierangefiihrtenLehrgegenstii,nilosbimmenmit,deniudenkatholischen
nachgewiesen, auf welche der drei letzteren'
die im Monate M'd"rz l. J. abgehalteno Diilcesan-Yersammlung, deren Protokoll Seminarien bereits eingefiihrten iiberein mit Ausnahme
-Wege Joren praktischer Nutzen fiir einen Seolsorger von Niemandem angefochien
soiner Zeit im dos hohen k. k. Siobenbiirgischon Civil- untl Militair-
Guvernements, dem hohen Ministerium unterbreitet worden ist, hat nicht (-) werden kann.
und
ermangelt, diosem hochwicbtigen Gegenstande clie gehdrige Aufmerksamkeit Bis zu dern Zoitpunkto aber, wo eine solche theologischo Anstalt-
ins Leben treten kiinnen, werile ich nicht ermangoln fiir
zu schenken, und sich irr 2-ten Punkte dos $. 17. aus dem Protokolle der dae seminar werilen
Bildung des jiingeren Klerus nach
Diijcesan-Versammlung auszudriicken: Die Klerikal-Schulo dieser Diiicege soll .io" au- jetzigen Zeitgeiste engemessene
in eine pedagogisch-theologischo Anstalt (wie sio auch friiher war) umgestaltet, 'l'hunlichkeit zu sorgen'

I
-84- -85-
Ad lV. In Betreff der Volksschulen. werden mtjchte, auch eine Elementarschule bositzen wiirde, so kdnnte mit der
Sowohl die im Miirz l. J. stattgehabte Didcesanversammlung, als auch ich Errichtung einer Ilauptschule so geschritton werden, dass mit der bestehenden
in moinem dem I{errn kaiserlichen bevollmiichtigten Kommisser ftir Siebenbiirgen Elementarschule auch die zwei hijheren Klassen zu verbinden wiiren, mithin
und dem Herrn Untorrichtsministeria.I-Kommissii,r von lliiussler eiugereichben triite die Nothweudigkeit eir:. bloss nur zwei Lehrer noch fiir die zwei hdheren
Eingaben haben nicht ermangelt diesem hochwichtigen Gegonstande die ge- Klassen zu bestimmeu, und fiir ihre Dotirung Sorgo zu tragen. Dio Dotirung
ziemende Aufmerksamkeit zu schenken, und die nii[higen Vorschlii,ge zur der zwei Oberlehrer sollte in 300 fl. Cn. j?ihrlicheu Gehaltes bestehen, und
Verbesserung der Volksschulen zu machen. Auf Grundlage dieser Eiugaben aus denselben Quellen, wie die Gehalte der Elementarlehror, fliessen.
'Wohngebiiude errichtot, und
erlaube ich mir nun iiber diesen Gegenstand mein Gutaohten im Folgonden Ausserdem sollen fiir die Lehrer anstiindigo
zu orstatten: ihnen ein entsprecheudes Ilolzquantum aus dem Gemeindewaldo unentgeltlich
Iu allen Ortschaften, wo eino zu meiner Diijcese gehdrige Pfarrgemeincle assignirt rverden.
sich befindet, soll eine Yolksschule elrichtet werden, nud zwar: Dio in den Elementarschulen zu Iehrenclon Gegenstiinde sollton bestehen:
1. Die Volksschulgebii,ude und die Lehrerwohnungen sollen von den f. in der Christenlehre;
betreffondon Kirchengemeinden errichtet rrerden. 2, im Lesen;
2. In gemischten Ortschaften sollen die Ortsgemeiuden verpflichtet sein, 3. im Schreiben;
den betroffenden Kirchengomoinden passendo Plld,tze zar Auffiihrung des Ge- 4.im Rechnen, die 4 Spezies;
bZiudestaxfrei anzuweisen. 6.im Kirchengesange, und
3. Alle zu der betreffenden Kirchengemoinde angehiirigen Familienviiter 6.in dem Untorrichte iiber die Pflichteu der Unterthanen zu dem
mit Inbegriff der Kinderlosen, sollten verpflichtet werden zur Erhaltuug Monarchen und zu ilen Vorgesetzten.
- Gerneindeschule I Il. 40 cr.
der - 2O cr. in Cm. je nach der Klasse, in Zur Eiuiibung in dem Lesen sollte das so geuannte Buch Csaslov (Iloro-
- -
welcho sie nach ihren Vermiigensumstii,ndeu zu kommen haben, beizusteuern. logion), dann das Psalterion verwendet werden.
Von der Entrichtung des Schulgeldes wd,ren jedoch die unbemittelten Familien-
t-)
Dio Organisirung der Ilauptschulen sollte in der vom llerrn Unterrichts-
vii,ter und arme Wittwen zu entheben. ministerialkommissiiren lliiussler in sejnen Grundsiitzen iibor die orgauisirung der
Die Volksschulen sollen in Elementar- uncl Ilauptschulen zorfallen. Ele- volksschulen in siebenbiirgeu vorgezeichneten weiso und in Gemiissheit meiner
-Wohlmeinung
mentarschulen sollon alle Kirchengemeiuden, die eine Pfarro bilden, besitzen. hinsichtlich dieser Grundsii,tze erstatteten stattfinden.
Ilingegen solleu llauptschulen bloss in den St?idton, Mar.ktflecken, und in allen Beziiglich der Art der Bililung der Schullohrerkandidaten filr die Volks-
jenen Ortschaften errichtot werden, welche eine Kirchengemeinde von wenig- schulen, beharre ich bei meiuen sowohl in dem oft erwii,hnten dem Ilerrn
stens 2000 Seelen aufzuweisen haben, jeilenfalls aber mit iler Errichtung der Civil-Konrmissiir ftir Siebenbiirgen oingereichten Elaborate, als auch in dem
Volkschulen so geganger werden, dass sie in allen Landestheilen vertheilt angeftihrten, dem IIenn Unterrichts-Ministerial-Kommissiir von lliiussler votge-
als Brennpunkte grdsserer Volksbildung erscheinen, und daher vermtige ihrer legten Gubachten ausgesprochonen Ansichten, dass niimlich die volksschul-
geografischen Lage auch fiir jeden leicht zugiinglich sein sollen. lehrerkandidaten in der pealagogisch-theologischen .Anstalt meiner Didcese
'Was nun die Dotation
der Schullehrer anbelaugt, so sollte sie hinsichtlich gobildet wordlen sollen,
der Elementarschullehrer nach den Kategorier der Pfarren stattfinden, und Wae die Yolksschulenaufsicht anbelangt, so ist es wiinschonswerth:
in 200 fl. 160 und 120 fl. Cm. an jiihrlichem Gehalte bestehen. 1. Das jede Kirchengemeinde einen Lokalschulinspektor clurch freie
Diese- Gehalte sollten fliessen: -Wahl,
welche jedoch dem Distriktual-schulinspekior zur Best?i,ttigung vorgelegt
l. Aus der jedem Schullehrer im Sinne des sanktiouirten Laniltagsartikels werden sollte, w!i,hle.
vom Jahre 1846/7 auszuscheiden<ien halbeu Session, undl I
2. Dass clie Irokalschulinspektoren den betreffenden Erzpriestern als den
2. Aus dem von jedem Familiensvator zu entrichtenilen Schulgelde. ?t respektiven Distriktual-schulinspektoreu untorgeordnet sein sollen, welche dann
Der Abgang sollte aus dem Staatsschatze, oder aus dem zu bildenden 3. Insgesammt, dem Did,cesanbischofe als dom oberston Inspektor aller
Schulfonde ersetzt werdon in dem Bereiche seiner Diiicese sich befindenden volksschulen unterstohen 80llen.
Die llauptschulen sollten drei Klassen, eine Elementar- und zwei hiihere Der Didcesan-Bischof etebt dann im verkehre mit dem Landesschulrathe
Klassen habe'. und da jede ortschaft, worin eine rlauptschule erriohtet und dem hohen Kultusministerium.
-86- -8?-
-Weise,
Es eriibriget noch, mich in Betreff der Art und auf welcho ein Aus diesem Anlasse geruhte dio hohe Regierung, solche Jiinglinge auch
-Waisen
Pensionsfond fiir dio hinterlassenen Wittwen und der Geistlichen moiner Diiicese, welche die obbozeichneten Eigenscha{ten besitzen, denen es
meiner Diijcese gebildet werden sollte, auszusprechen. Die im Mii,rz I. J. ab- jeiloch an den nothwendigen materiellen Mitteln gebricht, der in der Ost.
gehalteno Didcesan-Versammlung hat sich im $. 13 des Synodalsprotokolls Monarchie in grosser Anzahl vorhandenon Stypendien theilhaft zu machen'
iiber diesen Gegenstand folgendermassen geiiusserb: nEs sollen fiir clie Wittwen 3. Auf der Synode ist vieler Seits die Klage erhoben worden, dass
und Waisen der Pfarrer entsprechende Pensionen (von der Regierung) bestimmt mancho Unterbeamten die Geistlichen aus meiner Didcesso auf Grund jeder
werder, nach der Analogie der Staatsbeamten". Also die Diijcosan-Yer- noch so unbegriindeten Klage oder Angebung verhaften, und w?ihrend der
- -Weise
sammlung hat, in Ansehung der gedriickten materiellen Lago moiner Kurat- Haft auf eine erniedrigende behandeln, wodurch das Ansehen dor
geistlichkeit ihre Zuflucht zu der hohen Regierung genommeD. Wenn jedoch Geistlichkeit, und die Wiirde der Kirche untergtaben wird, und zugleich auch
die Dotation des Klsrus in der oben angedeuteten Weise ins Leben treten die loyalen an dio Beamten ergangenen ministeriollen Erl6sse iiber das Benehmeu
miichte, so kd'Dnte ein Witi,wen- u:rd Waisenpensionsfond auch ohne fnterve- der Beamten im Amte verletzb werden, domit nun diesem Uebelstande kiinftig
nirung des Staatsschatzes gebildet werder, und zwar durch Abziige aus den hin vorgebeugt wird, geruhe die hotre Regierung die Anstalt gnedig zu treffon,
Gehalten der Seelsorger welcho 6 Percent betragen sollen, dass auch wtihrend des BelagerungszustaDdes dio Verhaftung eines Seelsorgers
Ausserdem kdnnte zu Gunsten des Pensionsfondss noch die Regel ein- nur in dem Falle stattfinden soll, wenn schwore Inzichten gegen solchen vor-
gefiihrt werden, ilass ein Drittel des binterlassenenVermdgeus solcher Geistlichen handen sind, unil dass auch claun jede schimpfliche Behandlung vermieden
die wittwen- und kinderlos sterben, clem beuannten Fortd falle, wordo. Auch rndchte in solchen Fiillen die Anzeige an den betreffenden Erz-
Auf gleiche Art kijnnte u. miisste ein Pensionslbnd auch fiir die Wittwen priester, oder den Did,cesan-Bischof erstatbet werdeD, damit liir die obne Seel-
und Waisen der Volksscbullehrer gebildet werden, wobei ich mir erlaube noch sorgor gebliebene Gemeinde Fiirsorge getroffen werden kann'
zu bemerken, dass falls ein Antrag auf Vereinigung der piidagogischenAnstalt 4. Da nach dem neuren Sbaatspriuzip jeder gesetzlich anerkannten Kirche
mir der theologischen der Genehmigung der hohen -Regierung sich erfreuen rrirdl das Recht zusteht, ihr Vermdgen selbst?indig zu verwalton, und dieses Recht am
es sehr wenige Schullehrer-'Wittwen und Waisen geben wiirde, da dio meieten weDigsten oiner solchen Religion, deren Fonds, wie es bei meiner Didcese der
Schullehrer mit der Zeit eingeweiht und zu Pfarriimtern befd,rdert uriichton. Fall ist, aus alen milden Beibriigen der Glii,ubigen entstanden sind, verwehrt
Zum Scblusse erlaube ich mir noch einige Beschwerden und Bitten iler werden kann, so miige die hoho Regierung gniidig verfiigen, das die meiner
im Monate M'd,rz L J. zu llermannsiadt abgehalteneu Syuode meiner Di6cese, Didcese angehbrigen Geldfoude, wolche unter meinemYorgiinger ohnevorwissen
deren Protokoll schon liingst in den lliinden der hohen Regierung sich befindet, der Kirche der k. k. siebenbiirgischen Provinzialkassa zurverwaltung iibergeben
Euer Excellenz nochmals ans Ilerz zu legen, und um deren baldige Erledigung wurileu, meiner Didcese Behufs selbsteigener Yerwaltung riickgestellt werden.
ergebenst zu bitten. Sie sinil folgende: 6. Da im Verlaufe des letztverflossenen Revolutionskrieges 40 Kirchen
1. Da die Kuratgeistlichkeit aus meiner Didcese bis zur Zeit mit keiner aus meiner Didcese durch den Yanilalismus der Rebellen eingehschert, 319
Dotatiou bedacht ist, und seit aler Eiufiihrung der allgemoinen Besteuorung mehr oder weniger ausgeraubt, und eine demolirt wurde, so dass dsr von der
aller Staatsbiirger ohne Unterschied des Standes und des Charaktors auch die umsturzpartei den Pfarrkirchen meiner Glii,ubigen zugeftigbe schaden auf mohrero
friiher genossene Bofreiung von der Kopfsteuer unil den Gomeinile-Lasten hundert Taosend Gulden sich belii,uft; da ferner diese Kirchen lreutigonTags
verloreu hat, in welche letztere Immunitlit in Ansehung der Gemeindelasten sich in diesem traurigen Zustando befindon, und ihro llerstollung durch die
-
sio jedoch auf ihre vielfachen Bitten wieder eingesetzt wurdo: so miige 'wohlstanil in Folge dor vielen fiir den Thron
Gemeinden, deren materieller
-die hoho k. k. Regierung die benannte Goistlichkeit bis zur Inslebentretung
- gebrachten Opfer g?inzlich daruiederliegt, nicht zu gowii,rtigen ist': so geruhe
der Dotatiou auch von der Entrjchtung der Kopfsteuer gniidigst enthalten. di" hoh" Regiorung <lon, den Kirchon in don lebztverflossenen zwei Jahren
2. Da die Erriehtung der niederen und hdheren lebranstalten in Sieben- zugefiigben Scbaden durch gemischte Komissionen erheben zu lassen, und
btirgen zur Befdrderung der Bildung unter meinem Didcesanvolke nicht hinreicht Ct nach gewonnener tJberzeugung von diesem Zusbando eine Entsch?idigung oder
sondern iiberdiess nothwendig ist, dass solchen Jiinglingen, welche Boweise Unterstiitzung den Pfarrkirchen zu Theil werclen lassen, damit an der IIer-
seltener Geistesanlagen und grosser Vorliebe zu den 'Wissenschaften liefern, stelluug derselben Hand gelegt, und somit dio an densolben haftenden traurigen
die Gelegenheit geboten werdo, die beriihmtosten Lehranstalten iler Monerchie Spuren des unheilvollen Iiovolutionskrieges verwischt werilen.
besuchen zu Ldnnon, 'Wien, den l6-ton Novembor 186O.
_88_ -89-
74. 40. Din causa acestor bune rAndueli incl po vremee pd'rinfilor apostolegti
42. -
se fdcur[ disposiqiuni in privin{a metlopolifilor'. Aqa cetim in canonul 34 al
Memorial, prin care se ldmuresce cererea Romdnilor de religittnea rlsdritdnd, SS. Apostoli: ,,Episcopii fieqte c[rui neam (na!ii) se cuvine a cun6sce pre cel
ln Austria penlru rutaurarea metropoliei lor d,in punct de aedere a ss. ol cap, qi nimic cova de prisos a face'
,i"tairi intre deniii qi a-l socoti pre ca rlo
asternut c. r. ministeriu pentru cult Si instrucliune in 1851, de tl"g"." u""1", fiegte carele a face, cete se cuvin episcopiei salo 9i
con6ne, ,n*^"i
-
Andreiu Bar. de $aguna, episcopul bisericei risdritene An Ardeal. cl" sub d6nsa. Dar nici acela (metropolitul)' fdr6 de socot6la
"sat"lo" ""1"o,
nu fac5, ceva, cd, aqa va fi o congld'suire' qi se va nrflri Dumne{eu
ln cele dou6 Promemorii do mai nainte am ld,murit cu temeiurile istorice, itrrtoro, s6
,prin Domnul intru S. Duch''
ctr romAnii de religiunea rdsiritdnd, in Austria au avut ierarchia lor, adectr o Cuprinsul acestui carron o f6rte bogat, c5'ci cuprinde in sino mai multe
metropolie cu mai multe episcopii. norme in privinfa ierarchiei bisericesci, gi adecl:
Cuprinsul acelor Promenorii numai atunci n'ar av6 val6rea sa, d6cd 1-a prescrie acel canon, ca mai mulli episcopi s6 aib[ intro sine pr.e
unul
contrarii acelora ar fi produs astfel de contradove{i, prin caro afirmlrilo mele pr" s6-l cun6scd, ca pre cel dint6'iu intre d6nqii, fd'rn de socot6.la lui
s'ar fi fost r6sturnat cu totul. Dar fiind-cd, acdsta nu s'au fi.cu! t6te opintirile 16 nu intreprinQs, nimica in trebile, care privesc la dogme' la
"ur"lu iconomiilo si
lor se pot asemEna cu truda lui Sisif: a prdvd,li p6tra in sus pe un munte indrept[rilegreqe}elorcelorobqteqbi,lachirotonii]earclrierei]or9.a.Acest
repeQicios, fer[ cle a ajunge cdnclva la scop. dinteiu"-se numesce metropolit, Ia carele episcopii sunt daiori a se
Dup[.-ce am dovedit dar in pomenitele Promemorii, cum noi romA.nii am ncel
adonaiohotdritevlemi$iimprerrrr6cud6nsulasesf'tuidesprotrebile
avut motropolia n6strd cu mai multe episcopii, la ce fel de s6rte vitrigl bisericesci mai imPortanto.
fu espusd. ac6st5, ierarchie in decurgerea vremii -priu g6nele indreptate asupra 2-a. Mai ileparte no invald' acest canon, od' nu 8e cuvine unui metropolit
ortodoxiei n6stre, cum so stinserd vechia metropolie qi episcopiile, qi cre- a faco singur qi in cleosebi vre-o lucrare obqt6scd,, fdr[ socotinla
tuturor episco-
-
dincioqii acelora, afar5, de ardeleni, se traserd la episcopiilo intemeiato pentru pilor s6i; r5,"i oo*ui cu chipul acesta va fi congld,suire qi dragosbo intre metropolil
coloniqtii sdrbi, cum romdnii de credinfa rdsbrit6ni in Ardeal in 83 de ani gi episcopi. Din care "rmooie qi dragoste so va m5'ri Dunrne{eu Tat[l prin
furl lipsi$i do archipiston'u, qi c6,te aptrs{ri qi volnicii alintite asupra nimicirei iol'r"o ii Domrrul nostru Iisus bh"i.to", carole {ice: ,lntru ac6sta vor cun6sce
lor avu de a suferi biserica n6strtr, iu co chip biserica no iuttrri in credintd, to!i, od, sunteli ai mei inv6!d.cei' de veli av6 drBgoste intre vois' Ioan 36'
acum cu -ajutoriul Atotputernicului m6 voin sili a
-13'
in 6rele de primejdie: 3.a.SemaivededinacgstcaDou,cd,episcopiiuneinaliunitrebuos6
-
deslega alte trei probleme din punct do vedere al dreptu)ui canonic spre a
aib[ metropolibul lor, carelo s6 fie tlo una qi aceeaqi origine cu episcopii'
face destul at6,t datorin{ei mele, cdt qi inv5.p[iatei me]e r5,vno cd,trd dreptate.
preste cari e pus, qi cu poporul' Eu sooote-sc. cd u'am dodus prea mult
ilin
Aceste problemo sunt: c[ci t6td organisaliunea biseriooi orienta]e aga e iutocmitS" ca
I. Ce Qic can6nele n6stre in deobqte ln raport citrb metropolili ? "it"tol
s6 so ia in deplinS, socoti;ta limbilo tuturor na$iunilor, care o md'rturisesc
"uooo,
II. Ce fel de indatoriri are dupi can6ne o metropolie inVecinatd, fa!6 cu pred6nsa,giprinurmaret6tefuncliunilebisericescis6ses6v6rq6sc5inlimba
alti metropoiio asemenea invecinatS, cd.nd acdsta se afld, in prigoniri ? poporolui precum qi direg[toria eclesiasticd sE se ducd in limba
III. Avem noi romdnii de religia r6strit6nd drept de a cere dela Maiestatoa "oocerninte, de mai sris n'au luat in socotinfS,
Sa lmpdratul restaurarea metropoliei n6stre apuse io or-u.uu prigonirilor? -ui"ii. SS. Pdrinli la intocmiroa cano'lului bisericei, ci gi aceea imprejurare,
singur[ numai r€ndu6la cea bun5, in cdrmuirea
cu ?"q6"-"ur" metropolit s6 f e destoinic a lin6 slujba dumne{e6sc5'
gi cores-
I.
Ce {ic can6nele n6stro in de obqte in ra.port cdtrd metropolifi? pondinleleat6,tcuepiscopiicdtgia.predicapoporuluicuvOntulluiDumne{eu.
fo"curitu6"u unei astill 4e organise.ri se vede ilin destul qi de acolo,
cdnd so-
SS. pdrinli luminali de Duchul lntemeietorului creqtindt{ii 9i povffui,ti qi episcopii cu prilejul
de acela in t6te Iucrurile bisericei, in evlavioqia lor prea bine au cunoscut, cotim cu co greutd,fi ar av6 J se iupta un motropolit
sin6delor p"J-rio"iui" qi in trebile lor despre o parto qi alta' d6c6'.
nu sunt
cd, rdndul bun trebue s6 fle principiul cel mai inalt, dup6 caro trebile bisericei
lui Cbristos s6 se administreze qi s6 so c6,rmu6sc6, ca Tat[l ceresc s6 se du origine sau limbe,, c6ci atunci aI trebui s6 alorge Ia o limb5, streina
""u""qi
qi neinleldsn de toli.
preamdr6sc6 qi prin buna rdndudl[ in biserica sa s6 se sfitrf6scd numele lui, 'cuiosut6cincic}ecitlep6rin!i'caris,auadunatlaConsbantinopolein
ca voia lui s6 so facl precum in ceriu, aqa qi pre pd.m6nt; drept caro 9i
anul 381 sub imp6ratul Teodosiu csl Maro au aflat cu cale ln legtr'tur5'
cu
apostolul Pavel {ice: ,T6te cu cuviinf5, gi dup6 r6,ndu6l6 s6 so faof,u l. Corint.
12
-90-
canonul al 6-lea al intdiului sobor ecumenic, unde se Qice: celo al acelui sobor, care a$a sun5,: ,,fncdt nimeni din iubitorii de Dumnetleu
din inceput !ie-se", de a hotbrl marginile deosebitelor eparchii "Obiceiurile
bisericesci, ca nepiscopi, altd, eparchie, carea n'a fost mai nainto qi din inceput sub acelaqi;
cu chipul acesta s6 se pun[ stavi]5, frecdrilor qi prigonirilor, care s'ar put6 sub cei mai nainte de el, s6 nu pue mina po ea. Ci gi de au apucai
nasce din amestecul unei direg6torii bisericesci in administralia altei eparchii. "aileci
,cineva qi do altul de s'au flcut silit fiind, ac6sta sb o dea inapoi, ca can6neie
Acesta hotdrire se cuprinde in al 2-Iea canon al citatului al 2lea sobor ocu- s6 nu se calco, nici mdcar cu sfinfitb, lucrare, ca s6 nu incapS,
menic, care aqa sunS: ,Episcopii s6 nu so mestoce in biser.icile celo afar6 clo "plrinfilorsttrpAniroi lumesci .. . . . Deci au socotit sf'antul qi ecumenicul sinod
,mAndria
,hotar6le 1or, nici s6 le turburo acele.. .. fre, bisericile lui Dumne{eu cele na se p[{i pentru fieqte-care eparchie, curate gi nesilite drept[file cele cuvenite
,ce sunt intro n6murile cele barbare, trebue a se iconomisi dup[ obiceiul ,ei din inceput, qi dupd vechiul obiceiu, ce s'au apucat, fiogte-care metropolii
,,p[rin!ilor, ce au apucat a se !in6s. ,av6nil voe ia cele iniocma cu cele lucrate, a primi spre a sa intd.rire. Er
Nu va fi do prisos a arninti pricina, carea au induplecat pe ss. ptrrinfi, ,d6c5, cineva ar ar5,ta un chip luptdtoriu celor acum hot[rite, f6rb t5'rie acesta,
de a face acest canon. Pe vremea g6nelor asupra cregtinilor in primii secoli na fi s'au socotit ile tot sfhntul qi ecumenicul sinods.
ai cregtinismului nu se puturd hotS,ri strins marginile deosebitelor eparchii; mai Pentru desdv6rqita inlelegere a acestui canon, voiu aduco aici inainto mo-
intr'un t6,r{iu ins6, dupi incetarea g6nelor, deqi se statoruicird mai hoterit tivele, care au dat SA,nlilor Plrinfi prilej la ac6std hot6,rire. Ttlcuitoriul acestui
marginile eparchiilor, totugi nu incetari aqa cur6nil apucdturilo unui cap bi- canon in Pidalion Qice despre ac6sta urmlt6rele: nDe vremo ce Ciprul dupd,
sericesc in eparchia celuialait, prin care so sscartr prigoniri mari lntre episcopii ooc6rmuirea cea ilin afard, era supus ducelui Antiochiei, carele qi trimitea voevod
diecesani, gi aqa se conturbd buna r6ndudh. Spre a inld,tura acest r6u, ss. nogtenesc intr'Onsul. De aicea episoopul Antiochiei urlndld politicescului gi celui
p5.rin!i hotbrird,, ca fiegto-care patriarch gi metropolit numai acea eparchie s6 ndin afard, chip, qi legei acestia, au voit sd arete supusi lui gi Eparchia ac6sta,
o cdrmu6scf, catea, a lbst incredinfat[, direg6toriei lui archip[storesci I in ,;i dupe ocirmuirea cea dinlluntru gi biseric6sc[, chirotonind pre episcopii
cuprinsul unei dieceso str6ine, nimdnui s6 nu fie ertat a usurps ceva Bau & ,cei din Cipru afar5, de hot[ririle sale, qi nourmend dupl veohiul obiceiu, lucru
S,ngusta drepturile unei alte biserici, prin urmare s6 nu s6v6rg6scd, nici o ,ce este afard, cle apostoleStile can6ne do cel 34qi 36.... Pentru aceea numitul
hirotonire preo!6sc5, sau o alttr, funcliune bisericdsc[ intr'o diecesd str6in[,, ,sinod fu silit prin canonul acesta, <.ra dup[, can6no qi dup5. vechiul obiceiu
fd,rl, numai c6,nd e pof'tit spre acdsta de episcopul discesan at0rn6toriu. Ce ,metropolifii Ciprului s6 chiroton6sc[ insugi de siuegi ple episcopii cei din
se atingo ile bisericile espuse g6nelor, acelea s6 se ocdrmu6sc!, dupf obiceiul ,Cipru, gi despre altul s6 r6miio nosupdrali qi nesilili. Fec6nd ins6 canon
aqe{at de ss. pdrinfi, adecd,, episcopii cei rnai deapr6pe qi mai harnici s6 ngeneral qi sobornicesc P[rinfii sinodului acestuia adaugl, ce in^e5,$i ac6sta
c[l6tor6scb in acelea, qi s6 se strd.iludscS, a implini lipsele lor. ,s6 se p6{6sc[ qi la celelalte ocdrmuiri qi eparchii pretutindenea. Incdt s6 nu
At6,t din acest canon c6,t gi din notivul, care dupl td,lcuirea canonigtilor ,inguste qi s6-qi insuqascS, nici un episcop altd. eparchie, ce din iuceput. qi
au dat pricind ss. p5,rin!i, de a aqe{a acest canon, se vede, cd, pd,rinfii, care ,aii -ru"hi." nu au fosb supusd ori *tapani""i salo ori predecesorilor lui. fr5,
s'au adunat la al 2-lea sobor ecumenic ri,nduird in privinfa metropolifilor, ca nil6cd, vre-unul cu sila igi va insuqi ac6sta, sd o dea inapoi, ca s6 nu calce
ei s6 nu trdcd, cumva hotarele administri.rei lor eparchiale, ci ln inlelesul ncan6nele pdrinfilor, gi ca nu archiereii propuind, p6to ca un acoperem6nt,
canonului aI 6-1ea al intAiului sobor ecumenic s6 se !ini, de obiceiurilo cele ,sfinlita lucraro, sub ac6sta po ascuns s6 ia deqarta slav5, ale lum6sca st[pi-
din inceput. O inriurire intr'o dieces6 strdinb numai la acea intdmplare se ,nire.... . Deci s'au socotit de cuviiu$d. tle cdtrd, sfhntul acesta qi ecumenicul
concede metropolitului sau episcopului, d6c6 ac6sta fiind espusb g6nelor, e s6 r6md,ie curate gi nesilite dreptele pronomii, .care din inceput qi din
"sinod, -"pu""Liu.....
lipsite de archipS.storiul seu. Dard, qi acdst5 indatorire numai pEnL atunci o obiceiu, au dob6,nilit fie-care frn de ar ar6ta cine-va
ninvechit
p6te eoonomisi metropolitul sau episcopul, pdn[ cdncl strimtorata diecesd qi-a ,tip sau logo politic6scS, protivnic5, canonului acestuia, au socotit de cuviinlh,
cAEtigat 6r69i pacea, libertatea gi drepturilo saleo incetd,nd apoi iufluinla str6ind, sinodul acesta, ca politic6soa legoa ac6sta sE r6md,ie f[r5, tdris qi nelucr[t6rea.
ca la int6mplare din contrd, s6 nu se vateme obiceiurile cele din inceput. "tot
Despre inlelesul canonului acestuia nu mai p6to fi nici o indoialb, ci ffe-
Degi pd.rin,tii adunali la al 2-lea sobor ecumenic se strdduirb, a introduce cine se va convinge parte din cuprinsul lui, parto din ti,louirea aceluia, c5, SS.
r6ndu6ld in administrarea metropolililor; totugi nu se vede, cd gi-ar fi ajuns Pirinli rlela Efes, au hotd,rit prin acela, ca nici un metropolit s6 nu s6v6rq6scl
deplin scopul 1or, cdci indat5, la al 3-lea sobor ecumenic, ce s'au linut la anul chirotoniri in altl diecesd,, qi cu at6,ta mai v6rtos qi pre acele eparchii, care
431, in Efes de 300 de episcopi, se v6{ri lipsa, de a regula prin o noub lege in contrailicore cu obiceiul vechiu i-au fost lui subordinate prin vr'o loge
bisericdscd hotalele metropoliilor, precum ac6sta se aratd din cauonul al 8-lea politic6sc[, s6 lo dea lnapoi legiuitului opiscop; cdci numai cu chipul acesta
se pot susliu6 curate qi intregi drepturile fie-cdrei biseriei.

fi

I
_93_
-92-
Noi avurxm drept aceea sub imp6rafii Austriei trei metropolili' dintro
cari cel dintdiu varlaam dupd, impreunarea Ard6lului cu imp6rd,fia austriacd,
IL gi-au pus t6td, silinla spre a mijLoci eliberarea biserioei n6stre de cd,tugile
impiletorilor principi magiari. ins6 urmitoriul.sou Teofil v6{6nil, cd resultatul
Cofeldeinclatoririaroometropolieinvecinatila|Scualt[metropolie siliolelor sale atdrne dela schimbarea religiunei strdmogesci, incoprl a so cletina
mdrginaqo, ciud ac6sta se afld' sub g6ne ?
in ortodoxie, dard, muri presbo pu!in[' vremo in Iuna lui Iulie 1697' DupS' el
Diu cele Qise e invederat, c5 indeobqte metropolitul invecinat_ n'are nici se alese Atanasiu do meiropolit, qi fu sfinlit Ia Bucuresci in 22 lanuarie
1698,

un cJrept preste o dlt[ metropolie mhrginaqe, nici chiar la int6mplare' cdnd prin exarchul patriarchului constantinopolitan, dupd care s'a rein-tors la scaunul
amOndoi metropoli,tii se afl6 in unul qi acelaqi stat, ci cu ati'ta mai
vdrtos o ,uo. No treci mult gi Atanasiu c5'p[td aplecare c5'tri' uniune, la care 9i trecu
dutor, , se jino intle hotarele metropoliei salo, c5ci de altmintrelea priu in faptb cu o parte a preolimei qi a poporului in 5 Septembro l70O'
amestecul in alt5, eparchie in contra can6nelor so turbure pacea qi buna r6n-
adecd, o metropolie
Dupb, desbinarea bisericdsctr, carea se nx.scu in chipul acesta intrs romeDi'
io i{umai la int6mpllri extraoldinare, cd,nd
i,.ialn bisericd,. se f6cu inceputul, de a neodichni pre cei neclntili in religiunea pdrint6sc5,,
sob g6ne qi e prigoniti qi priu urmare lipsite de archipS,storiul.seu, spre a-i sili la trecere. Ac6sta pricinui neodichne mari qi incurcituri; spre a
"" "fln
metropoliiul invecinat e indatorat a irigriji do aceea in cole sufletesci,
adecd,,
i'datd,.ins6, c'aror domolire imp6rabul L"opold I. se v6<|ri silit a r6,ndui iu 12 septernbre
a celxiori acolo, qi a impliui lipsele acelea in privinfa biseric6scb,;
1?01 ,,ca tominii s6 tr56sc5, in pace, gi ca fiegte-cine, carele Dll voesce unia' s6
co inc6b6, g6nele, metropolitul inveciuat, are de a se int6rco la
metropolia sa'
,,p6t6 tr6i in linisce si nebantuitu. - Asemeuea
gi imp6rh.t6sa. Maria Teresia
gianuim"pedecarestaurareaei,c[cinumaicuchipulacestasepotsuslin6 po.oo"i in anul 175& ca pe viitoriu romdnii de credinla r6s[rit6u5. s6- nu se
care nu
drepturile he-c6.rui metropolit in intregitatea lor' Un metropolit' ins6' lonturbeze in eserciliul religiut "i ior, gi s6 nu indrlsn6scl nimeni a-i amlgi
ia in sem5, ac6sta, pbc5,trieqte iu contra can6nelor, per:tru aceea biserica nu
le de netemeinice (fer6 td,rie). prin infricoq5.ri spro a trece la unie, fiind-cl astf'el de indiviQi ca neqto tur-
tr""riirlOru lucreriie lui acestea, ci socoteqte
turebori a" iloigtuu obqt6scd vor cdd6 sub asprimea legilor, lmp6ratoriul Iosif II
l)upb. ce am desluqit in infelesul can6nelor_iloctrina bisoricei
in privinla (:t
prin o patenb5, imp6rd.t6scn din 20 August 1?g2 se milostivi a ordina, ca rom6.nii
ale melo am doveclit cu temeiuri' cd'
-"t opoiiiitot' qi in cele doue promemorii
qi g6ne qi prigoniri au suforit aceea'
neunilis6rem6,nd,neconturbaliinposesiuneabisericilol'lor'acaselorde
;"i r; avut, metropolio la Belgrad, c6'to ruglciuno gi parochiale qi a fondurilor'
aco- d'""fd,qorata teorie la petiliunea romd,nilor de legea r6s5,rit6n[, Pre l6,ugd, t6te aceste umaue orilinat,iuni imp6r5'tesci biserica nu putir fi
""i"-"pri."
inainto ins6 de a faco ac6sta, voiu mai atinge pe scurt: m6,ngh,iat[, cfci ii lipsea ierarchia. Pentru aceea so desffcurh, t6te
legaturile
a) Sbd,ngereametropoliei la Belgrail; in intro cei bisericesci, qi mA,ngderea suflet6sc6 sufori fird, asemd,nare.
bi"serice qi
Moldavia
b) tnfiinlarea metropoliei Carlovi{iane; qi bandidalii ile preolie trobuiau po ascuns s6 c6l6tor6sc[ in B,omd,nia sau
p.i-itia preofiei; diottu credincioqi muriau fdrd de a fi fost im-
c) ContoPirea aceleia cu ac6sta' f urrlro -o4i
nebotezali1 de maslu nici ch'
ie*eqili "o *.. trio"i copiii ireeeau din viald'
a) Apuneroa metropoliei dela Belgrad. se int6mpla i:. u""1" 170O' c6'nil
iro oorbe; bisericile care Io riclica poporul cu mult6 s'd6ro' din Iipsa proolilor
acleca m"tropolitul Atanasie se uni cu biserica romano-catolicd,.
Inainte incd, mai mari, (intompld'ri de caro
in tot, chipul r6mAneau ailesoa inchiso la serbntorile cele
au cJtastrofe principii magiari ai Ard6lului, se opintir[ put6 da vre-o clesvinuire iilaintoa tribunalului clumne{eescului
de-abia se va
""ostu
spre a aduco religiunea qi biserica nO3irn perire, qi pentru oa s6-qi ajnngd
l1 intemeietoriualcreqtinismului);Iogodniciierausili|iasooununainpd,duri,
cu atat mai sigur intonliunea acdsta, lipsird pe creqtinii nostri de archipf,storii i" targori cle !6r[ sau la alto locuri profano' unde puteau afla vre-un preot'
Ior. pentru aiea nici nu afld,m iu secolul al 16lea qi 17Joa episcopi- pre qi flind-cd acesto cununii sbvErgite in chipul acesta numai din pricina fatali-
u""t" ."uoo" episcopesci, dospre caro se face amint'ire in diplomele secolului .:. ingilor ajuoseri la cunoscinfa st[.pdnirei, egird, mai multe prea
inalte ilisposifiuni,
ut 16-1"", ooi oi.-ui neintrerupta serie a motropolililor nostri care oPrir[ astfel de cununii
"i "oo6r""-
dela anui 14?9 pdn5, la 1?00, prin urmare scim, c& pre vrernea''
canil venl I

Austriei, po scaunul metropolitan din Belgrail getlea 6) in astfel de imprejurdri' era prea fresc, oa stdpduirea imp6r5't6scd"
Aril6lul sub stnid,nirea
vU{6ni strinsa alipire a cregtinilor oottti ontt[ religiunea lor' s6 cugete
la
metropolitul Vtilua*, qi dup[ m6'tea lui 1693 Teofil, qi dupd acesta 1697
prin care s6 md,ntue pre strimtoralii cregtini de ac6sti s6rte vitreg5,,
Atanasiu. -ijl6o",

A.
_95_
-94-
in care cE{urd. Tocmai in acea vremo, pe cdnd romd,nii ceroau ierarchia lor, c) Dapb" colonisaroa s6rbilor in statul Ausbriei qi fundarea iorarchiei s6r-
in pnr'lile de jos clun[,reno ale imp6r6liei se intemeiir asernene& o ierarchio besci, incepur[ rominii, cei dela stingerea motropoiiei Belgradului cu totul
rdstrit6nd,, qi adecd pentru familiilo sdrbesci, care in anul 1690 dinpreun[ cu parS,sili in privin{,a biseric6sc6, in locurilo, undo sunt s6rbi creqtini qi preoli
patriarchul Ipecului venird inc6ce do preste riul Sava gi Dund,ro, gi dlruili se sdligluird intre ei, a se sluji cu aceqtia, prin care starea bisericei romd,nilor
cu privilegii imp6rb,besci, prin care intre altsle li se conceso qi o deosebitS, so contopi po incetul cu ceoa a sdrbilor, qi pre romdni ii traserd la dieceselo
iurisilicliune biseric6sci din episcopii qi preofii proprii, prscum acdsta se vede s6rbescil qi fiincl-cd std,pf,nirea imp6rdt6scd, td,cri Ia t6te acesbea, Metropolitul
din diploma impdr6t6sc[,, ilin carea cea din 2O August 1691 cuprinde urmdt6rele: iqi intinse cu vreme putorea sa preste tofi romdnii de logea r6s5,rit6ntr, in
Ertat v6 fie vou6 a pbne archiepiscop intre voi din facultatoa proprio, nafiunea Ungaria gi Banat,
qi limba v6strd rasfianb,, pro care 'l va alege preolimea qi mirenii laolalt[, qi Aqa st5, lucrul despre contopirea ierarchiei romd,ne cu cea s6rbdscd,, caro
acest archiepiscop s6 aibd, putere liberi (drept) de a dispune presbo t6te bise- congl6suesce doplin cu traililiunea poporului.
ricile de lege r6s6rit6n6, do a sfinfi episcopi, de a aqe{a preoli in md,ntr,stiri,
Dup6-ce a,m l6murit, in ce chip se stinso motropolia n6str6, s,i se n[,scri
de a ridica bisorici, dintr'ale salo, unde va fi de lips5,, de a or6,nclui in cet[fi
gi oraqo preofi sdrbegti. lntr'alt privilegiu din 4 Martie 1696 se cetesc asupra cea dela Carlovif, qi cum se coutopi oea dintA,iu cu coa din urmd,, trec acum
Ierarcbiei urmd,t6rele: Am hot5rit gra,tios ce pomenitului archiepiscop dignitatea
Ia aplicarea sus desfSguratelor teorii despre motropolii in deobqto - la cererea
cea veche, qi facultatea de a promova pe episcopii de ritul seu (d6c[ adecd,
romenilor oriontali pentru restaurarea rnebropoliei Iorr gi concheiu:
i se cuvino dupd dreptul gi obiceiul aceluiaqi rit), s6-i rdnrd,io intr6gd,, iar do 1. C6 romdnii do credinfa rdsdrit6ntr, singur numai din pricina vitrigelor
episcopii aqe{afi printr'Gnsul so ins6mutr. onorabilii Isaia Diacovici al Tiniq6rei, improgiurd,ri, care-i despoiard, de metropolitul lor qi do episcopi, cu un cuv6nt
Ienopolitanei qi archimandrit al Cruqedolului; Stefan Metoviac alKarlstadtului de intr6g[ ierarchia lor, ajunserd sub jurisdicfiunoa motropolitului dela Carlovi!
qi Zrinopolei; Ieftimie Drobr:iac al Segedinului qi Alba-regalei; Spiridon Stibila (al 2-lea canon al soborului ecumenic al 2-lea).
al Verqe{ului gi Ef'raim Beniamin al Orailiei gi al Agriei, pre carii adecl noi 2. Cd, metropolia dela Carlovij ca o autoritato biseriodsc[ invecinatS, gi
in puterea celor cle fa!6 am aflat de bine a-i admite gi tolera s6 p6td, s6v6rqi, (l in acolaq stat cu cea dela Belgrad, era cu atA,t mai v6rtos indatoratd, a purta
neconturbali prin districtelo asignate in care adecd, in num6r competent cu grijd, de romdnii cle croJinla r6s6ritdnd, in c6,t[ vreme n'avurb, pd,storii lor
voia consiliului nostru aulico-belic s'au age{at poporul raslian sau serbian, sufletesci.
cela ce, precum s'a atins, de sub jugul sorvitulii turcegti au venit sub dovo- 3. C6 metropolia dela Carlovi! e dat6re a se ingriji pentru restaurarea
liunea n6str[ qi s'au inlocuit. motropoliei dola Belgrad; dupi oe aoum imprejurS,rile cele ap6s5,t6re, caro
Cu chipul acesta nou fundata Ierarchie sdrb6sctr, preste pulin dup5, lnte- pricinuirS, apuuerea aceloia, incetarI, qi dupi puteri s6 o sprijin6sc5, (al 6-lea
meierea ei suferi schimberi, care tqi aveau teneiul lor intr'aceea, c[ dup5, co
canon aI lntdiului sobor ecumenic; qi td,lcuirea canonului al8-lea al soborului
s'au creat Ierarchia pentru nafiunea s0rb6sc5,, schimb[rile caro se int6mplarl
ecumenic al 3-Iea).
ln sinul celei din urm5,, nu puturd, r6mdnd f5,rd, reacliune asupra sttrrei ierar-
chice a naliunei. Prin urmare qi afl[m in roscriptul imp6rd,tesc din anul 1777 4. Cd, e in eontra can6nelor, d6c5, metropolia dela Carlovi! nu s'ar in-
schimbdri in privinla fundatei Ierarchii la anul 1696, aqa in rescriptul l6,udat dupleca a slobozi de sub std,pdnirea sa bisoricile, care'qi pordurl prin g6ne
in $ 21, se <!ico: De inrisdicliunea archiepiscopatului Carlovilian qi a metro- autonomia lor ierarchicdscd,, dnp5, de acum regA,gtigata libertate, tocma de
politului nafiuuei illirice se lin numai episcopatelo aci atinse, adecd aVergelului ar gi conceilo ac6sta legilo polibice. (Canonul aI 6-lea al soborului intd,iu
sau a Caransebeqului, a Timigdrei, a Baciului, Aratlului, Pacralului, a Bndei ecumenicl canonul al 2-lea al soborului al 2-lea ecumenic).
gi a Karlstadtului. Din care se vede, cd in anul 1777 impd,rfirea dieceselor au 6, Mebropolia Carlovilului e indatorab{,. a se inilestuli cu hotarele acelui
fost alta, de cum era la anul 1696. Aceste diecese numai pentru aceea erau teritoriu, care i s'au diruit la infiinlarea ei gi s'au lnsemnat in privilegii, din
subordinate archiepiscopului qi metropolitului dela Carlovi! aI na.tjunei s6rbegti, € care se p6to lua, cb metropolia Carlovifian[ se fondA, pontru poporul s6rbesc,
pentru-cd, erau fundate pentru creilincioqii rds[riteni s6rbi, precum ac6sta se carele spre a scdpa do tirInia turc6sc5, iqi cduta mdntuirea in Austria, - c6,
veile din aI 3-lea paragraf al numituluirescript, unde se {ico: archiepiscopul metropolitul dela Carlovif e capul bisericesc al s6rbilor, c[ ol trebus s6 fie
qi motropolitul numai in trebile bisericeqti ale naliunei illirice o col mai mare, de vi$n gi limb[ s6rb6sc[, qi cd, acest metropolit s6 aqe{e episcopi ln acelo
dar5, nu qi in cele mireneqti. pdrli, care sunb locuite do s6rbi in num6r cuvenit.

ri
-97 -
dela eliberarea lerei acesteia de sub jugul turcesc se incredin!626 singur numai
III' sdrbilor pS.mOuteni.
Diu acestea fapte, cale le-am adus aici inainte, se pdte ved6 liururit,
AvemnoiromA,niidecredinlar6s5,ritdn[dreptuldeacerodelaMaiestatea c6 cererea rorn6,nilor pentru restaurarea Ierarchiei lor de mai nainte nu e nici
Sa lmp6ratul rostaurarea metropoliei n6stre apuse din pricina g6nelor? nedr6ptd, nici o ivire nou[ in biseric5, pentru aceea implinirea aceleia o putem
So fine de datoria fie-cd,ruia, a nu sup6ra pre nimeni cu cereri 9i pofte nIddj dui.
neilrepte, cd,ci o astfol de malieri nu numai c5' vatdm5' pro acela, d-ela carele O obiecliune s'ar mai put6 face in contra implinirei acestei cereri a
se ce;e ceva, ci p6cbtueqte chiar qi in contra dreptS'lii qi a cuviinfei' ?recum rom6nilor, adecd aceea: c[ intt'unul qi acelagi stat doue Ierarchii coordinate
fie-care singuratio e dator a se !in6 in t6te intrepriuilerile sale intro
hotarelo
n'ar put6 sta, fiind-c6 ac6sta nu e practicabil qi neau{it. Deqi ag fi in stare
cuviinfei qf a drepif,,tii, tocmai ac6st5 inilatoriro are qi un popor intreg' de a aduce mai multo exemple, care ztrdh,rnicia acelor obiecliuni din destul o ar
a-qi cerceti mai intaiu cu ileam6runtul t6te lucr[rile sale, caro sunt do a so da pe fa!5,, iotuqi mo mfirginesc a aminti aceea, cd inqigi SS. plrinfi au pre-
da publicib5.lii, 6rd. cu deosebire a socoti bine acele dorin,te alo sale, caro se cunoscut, ce, unitatea politicd nu cero nici decum qi unitatea ierarchicS, a
lror'rqt""oe supremului tribunal de stat. - Cunoscut este, cd' poporul romin bisericei. Aqa, precum s'au observat mai sus, episcopii adunali la soborul
do legea rgserit6n6 in Austria clela anul 1848, parte prin deputafiulul^"-1 ot- ecumenic din Efes hobS.rird in canonul al 8-Iea: ca metropolia Ciprului s6 nu
ce s'au finut la anul -186O' la
lionai-e, parte prin glasul sin6delor diecesane, atd,rno dela ceea a Anbiochiei, pentru-c5, atdrnarea politic6sc6 a insulei Cipru
biU;lo si la Arad, in sfarqib prin episcopii s6i concernenli qi doputali neintre- dela Antiochia nici intr'un chip nu indreptd.feqte pre metropolitul al acestei
rupt au aqternut Prea lnaltului Tron 9i Stxpdnirei imp6rd'teqti cererea' ca me- cetdli din urm6,, de a'qi iutinde puterea sa preste Cipru. Acest fap6, nd.dd,jduesc
tropolia, carea au existat p5,n[ la sfirqitul secolului al l?lea s6 se restaureze l
eu, o do ajuns spre a ar6ta l[,murit val6rea obiecliunei de mai sus. Acum
qi .e aceleia tofi rominii gr. r6sfl,riteni din tmpdr6lia austriac5,. i

""'subordineze socotesc, cd, pot trece la incheerea Memorialului acestuia.


Cumc6 ac6std, celeTe a' roma,nilor e dr6ptd, se vede in destul do acolo, cd, o
I

AtAt din clrepturile istorice qi canonice, care le-am desfd,qurat in cele


I

basatd, pe dr.eptul istoric, gi deoclatl precum e chiar ,gi din celo c]ise mai nainte, t doud brogure ale mele gi in accst tractat, qi care vorbosc in fav6rea romd,nilor
are pe partea sa can6nele bisericei r6s6'ritene'
r6slriteni, precum qi din pracsa bisericei orientale, ieso la lumind, c[ cereri'le
Acum se naqte acea intrebare numai, este cererea ac6sta deoclati 9i
romdnilor de religiunea rdserit6n[ privit6ro la biserica lor, care in repefile
dr6ptd, sau ca este o ivire nou5, qi necunoscutd, in biserica r6sdrit6n[? r6nduri s'au aqternut la Prea inaltul Tron qi la lnalta S6penire imp6r6t6scd,,
Precum ac6st6 cerere a romd,nilor nu e nici nedrdptl, nici nou[ in biserica, nu cuprind altceva, decd,t cororea, ca trebile lor bisericesci s6 se organisezo
se vede ile acolo, cd, asemenea pretensiuni se fdcurd 9i de alte pop6ro'
care
qi ordndudscd, in inlelesul can6nelor bisericei rdslritene gi a invdf5,turilor ss.
religiunea reserit6ue, f6r[ ca din partea bisericei s6 se fi desaprobat
m5,rturisesc p6rinfi, ca prin urmare bisorica lor s6 se ridice la demnitatea cuvenittr, in
o astfei du o.In-u.u. Aqa f-iu s6rbii qi bulgarii sub regele lor na{ional Duqan -
stat, qi s6 se coordinezo in privinla iurisdicliunei ierarchice asemenea s6rbilor.
formard, o ierarchie nafional5. Despre ac6sta istorisesce Engel in istoria
sa'
implinirea acestei cerori drepte qi cuviinci6se a romAnilor ile legea orto-
partea a 3-a, cap 19, urm6t6rele: ,Dugan (rege sOrbesc in a' 1352) conv6cd' dox5, r6sdrit6n5, nu numai va contribui in deobgte f6rte mult pentru pacoa
nuo sinod Ia Siret din preolimea lerilor sale
qi a celor bulg['resci' in care
bisoricei, gi va av6 urmdrile cele mai binecuvdntate pontru cultura religi6s5,
s6rbesc egi din legitura cu patriarchul constantinopolitan, ba dupt
,patriarchul 2-a- Din qi morald, a, pomenitilor romdni, ci qi asupra std,rei lor materials ar revS,rsa
iiulinali qi Brancovici, se isgonirn toli preofii nafionali grecesciu' c[ d6ngii o imbund,tdfiro favorabild, totdeodatl o astfel de railfl imp6rbt6sc[, de carea
s6rbilor coiorisali in Austria citate mai slls, o invealorat,
irivilegiilo s'ar lmpdrtiqi rom6,nii, ar mai pune o pdtr[ scump.l in cor6na faptelor celor
i" qi-;, creat nici cum o ierarchio strins[ biseric6sc6, oi o ierarchie nalionali glori6so a prea luminatului nostru Monarch, in al lnalt C6rui cabinet mila qi
dup6 originea qi limba lor. 3-a. in principatele Rom6,nia qi Molclavia direg6- adev6rul se intimpind,, dreptatea qi pacea se s5,rut6. Psalm 86 st.11.
mai inalbe bisericesci in anii de mai nainte se ocupau mai cu s6m[ p
to.iilu
""'i"
cle greci. fr in vremile mai dinc6ce s'a hotlrit prin o lege a ,t6rii, -ca la
trep*tele cele mai inalte ale ierarchiei numai rom6,nii pdmenteni s6 p6t[- ajunge.
4-", A"6rtu are val6re qi in priviula principatului s6rbiei, unde mai nainte
demnitdlile cele nai inalte bisericesci se imptrrliau la greci, in vremo ce aoum 13
t
I

I
i
. _98_ -99-
Noi nimic nu am poftit in clipita ac6sta aqa, precum aceea, ca inqino
43.
noi s6 pubem singuri veni de fa![ intre voi, spre a vd da v6u6 binecuvdntarea
Pa stu" nl a p a triar clnlu i sLrbwc esmisd, i'n eytarchia Aracluhr'i dupd' m6rtea n6str6 archipdstor6scd,, spre a v6 mAnglia, sfatui gi pov[,tui cdtr5" calea dr6pt{,
episcopu,lui, Gerasim Ral. It a adevdrului gi a norocirei v6strel lns6 mulfimea lucrurilor de clpetenie mari,
P. c. 591' ce ne stau nou6 qi bisericii n6stre dreptcredinci6so inainte, nu no ing[,due a
Iosi.f, Dunnerfeu Patriarchul bisericii drept credinci6se a r6s6ritului,
ct mila lui implini ac6sta dorin!6 a inimei n6stre, ponbru ac6sta vd trimitem in locul
u."iri"p;r"opol Carlovi,iului, qi a tot poporului r.o-mdnesc ai slaveno-s6rbesc in nostru pre cinstibul archimandrit a Eopovii Patrichie Poposcul de mandatariu
gJ"i"iir" clsaro-"ra"qti metropolit, a Preasfinfitei Maiestb,li apostolicesci sf'etnic al nostru, carelo in numele nostru qi a sfintei n6stro biseriei dreptcredinci6se
de taina din ld,untru, procum 9i a prea alesului ces' cr' Austriac ordin a cor6nei v6 va mdngbia intru intrisbarea gi jalea v6strd, v6 va sc6te la calea dr6ptd a
do for Cavaler. adevbrului intru iniloeli, va cun6sce ranele v6stre cele duhovnicesci, qi sau
singur in locul nostlu le va vindeca, au le va arita nou6 spre leac, va
Preabune incuviin,tafilor protopresbi[eri, bune incuviiu!afilor
namestnici'.parochi'
diaconi qi tot clerului bisericesc, 9i tuturor
imp[ca tlebi]o v6stre cele duhovnicesci qi Iipsele, au siugur in iooul nostru sau
.d*ini.t.atori pu"o"hi"li, capelani,
le va ardta nou6 spre imp6cd,ciuue, gi carelo in locul nostru, sau dinpreund,
dreptcredincioEilorcreqtiniaplziteide.Dumne{oueparchiiaAradului,.fiilor cu noi neincetat se va ingrija despre indep6rtarea tuturor valurilor v6stre
oo,r'UinChristosiubili,darulgipt"uudelaDomnulDumne{euqiMdntuitorul duhovnicesci gi despre imbundtIlirea stdrii v6stre coi buno duhovnicesci, qi
.n"tro Iisu. Cliristos, qi dela smLrenia n6strtr, binecuv6ntare archiplstordscb,! va ndzui spre adevdrata md,ntuirea v6sh'6.
Trista mutare din vremelnica via{d la cea vecinicd' a supusului nou6 Ci ca s6 cumpeto darul dumne{eesc ac6sta ingrijare p[rintdsc[ a n6stld,
aI vostru odini6rd, diecesan a Domnului Gerasim Ra!' cu atit mai despro voi spre binele qi mintuirea v6str6, spre binelo gi mdutuirea bisericii
"pi."op amlrit sufletul qi inima n6str5, cu cd't' o mai apriat cumc[ acee& s'au
tu." "o n6stre droptcrediuci6so, trobue mai nainte de t6te preaiubililor fii ai nostri
int6mplat in ac6st6 clipdl6 a vremii, c6,nd ne stf inainto intru impreun5,
infe-
in duhovnicesci! s6 depuneli faptele intunerecului gi s6 vb imbrlcali in arma
i"g.r"'ql sfd,tuire la olaltn a tuturor clpeteuiilor biseri<.rii dreptcredinci6se luminei, s6 int6rceli urechilo v6stre ilo c6trd 6rneuii aceia, cari pismuesc mAn-
lucra pentru binele inaintarea bisericii clreptcredinci6se
-iour"iriu austriacd,, a 9i tuirea v6str6., v6 propoveduesc voud in locul dragostei ur5,, in locul ptrcii
a rdsdritului. nopd.ciuirea, in locul impreunIliuerei zarv6, in locul unei putori deschilinirea
Nou6 gi cu at6,t ne fu mai greu a au{i ac6stfi tristd' vesto a r6posS'rei' pS,rerilor; gi s6 ascultali do glasul acelor 6meni, cari v6 propoveduesc curatd,
qi a sufori 1o"."."" dOnsei in poptul nostru, .pontru-c6 inleleserIm din t6te dragoste creqtin6sc[ qi pacea, vd sfituesc spre intruunainfelegero, vb incredin!626,
qi clilele celo mai de pe urrnh
inrtrit", cumcd intru fericire rdposatului-in-anii o pdrere de frafii vostri dreptcredincioqi intru credinld, dragoste qi n[dejde,
I sale cei p6m6ntele pli,ti.iod ile - boln5'virea 8a cea gre&' mai fiind ca temeiul cel mai tare a norocirii qi a fericirii v6stre cei vecinice, acestia
"i"1ii
intru imp[rtd,girea cu noi prin vremile tulbur6se impedecat a ttebuit s6 vad[ sunt solii qi prietonii vostri cei adev6rafi, pentru-cb v6 inva!tr dup5, porunca
cu oohii sei muite nerindueli intru implinirea trebilor eparchialnice altor
in-
putut Dumnede6sci dreptcredinciosa bisericS, a n6strd,, qi do unde atArnd m6ntuirea
cre4uto qi nici cb lo'au putut in slabiciunea sa.ajuta, nici c5' a dela
qi norocirea v6str5;6rd acei sunt oeprietenii qi vrS,qmaqii vostri fiind-cd, v6
noi'qi dela bisericb ajutorinfd, c5,uta, ci a trebuit aqa binevoincl Dumnei}eu, cump6t[ spre acele rele, care vor retrago clela Dumne{eu qi dola fericirea v6str5,,
a se muta Ia cele vecinice, 6r pomenitele nerinilueli nu ie-a putut in viala gi vor cufunda in cursa diavol6sc6, qi in periciune vocinicS.
sa stori qi a introduce in iocul ddnselor rindul qi orindudla' inclreptarea
qi
Yd poruncim vou6 mai departo ca archipdstoriu qi v6 incredin$[m ca
legiuiroa.
' I.r.6 Duchul Sfd,nt, col-ce cu darul seu in sf6,nta bisericd a lui Dumnec[ou pbrinte: s6 iubiji gi s6 cinsfifi pre trimisul dela noi mandatariu al nostru pre
sus pomenitul archimanilrit Patrichie, rdzdmafi-vb cu iucre{6m6nt ileplit pre
tot aceea deplinesce, ce lipsesce nu v'au ld'sat fdr6 pbrinte 9i far[ plstori or6nduelile lui, caro vi lo va da d6nsul in numele nostru cu binecuvOntarea
s6raci, pentr-u-cd. dup6 o."bitu purtare de grije a sa tle biserica n6strd' coa p qi cu ingSduinla n6strd, spro folosul qi mdntuirea v6str[, gi alergali intru t6te
dreptcredinci6sd, au preclat in mauilo n6st're archipX'storesci purtarea.de
grije
a ss trebile vdstre duhovnicesci c[trd, consistoriul cel do noi sub inainte qederea
despre voi qi mantuirea sufletelor v6stre, qi cu dumnecle6sca -povdluire mandatariului nostru alctrtuit, cu acel inore{6m0nt, cumcd fiegte-care dorinfd,
ne-au indreptat, ca noi cu puterea noud Dumne{eu qi-biseriob clat6' s6
drdpt[ a v6strd, so va implini. VE poruncim la cap6t sd v6 apleoali trimisului
'lela' qi s6 no tngrijim ca un p.6rinte
primim pe ioi oc6,rmuirea eparchii de acolo, dela noi manclatariu al nostru ca liitoriului de loc al nostru, qi pre ddnsul
d".p"" iooorocirea v6str6, qid".p.u sporiroa int'ru faptele cele buno oreqtinesoi' 13r
-101-
geruht, dass zur Wohl der gr. n. unirten Bischdfe von Werschetz, Arad, Ofen
prooum in finerea, aqa $i iutru reint6rcereB' rdndului legiuit nu numai s6-l und TemesvAr am 8 November 1862 neuen, oder 27 Oktober 1852 alten Styles
ir""f*1i, oi su-l qi spriginili, ceprecum nici-o- cas6, nioi unsat' nicio-cetato' lui zu Karlowitz eiue bischdfliche Sinode, bei welcher der k. k. Militiir- und
,ri"i o ,topati.u oo idt" fl'nici sta far6 r.ndul legiuit, aqa qi in biserica cu pov6- rt -
Civil-Gouverneur der serbischen Woiwodschaft und des Temeser Banats Feld-
Ooro.4"o nu p6te h inaintare intru buna stare f6'rd rdndul legiuit
dreptcredinciogi intr6nsa introdus. marschall-Lieutenant Graf Coronini Cronborg als kaiserlicher Commisslir inter-
iJ", 6""l"rui sfd.nt prin sfinfii pbrinligi despre dragostea v6strd cea. mare veniren wird, abgehalten, und dazu auch Euer Excellonz einberufen werden-
Noi suntem incro{u1i ilespre voi Ich gebe mir die Ehre Euer Excellonz von dieser Allerhijchsten Entschliessung
cbtr6 credinla qi biserica' dreptcredinci6s[, carea o ali moqtenit-o
voi dela
vostri qi nestricat[ ca binelo cel mai preluit mit dem Bemerken in Kenntiss zu setzen, dass die Regierung miL Zuversicht
pirl"tii qi sir[moqii pre'acurat6,
darauf rechne, dass Euer Excellenz einer so wichtigen kirchlichen Ilandlung
io u;ujo v6str[, qi pontru ac6sta ne 9i nldd'jduim f6rte tare dela voi' oa ilela
duhovnicesci, cumcS' vE veli {'eri do fieqte-care-proroc Ihre persdnliohe Mitwirkung nicht vers&gon, und iiber die zu gowii,rtigende
nl ro.tti cei preaiubili
Einladung des Patriarchen Etzbischofes zur bestimmtenZeit in Karlowitz ein-
qi ca credincioqi
mincinos I carele vor propovedui fapbele uroi gi a-neinfelegerei treffen werden. Genehmigen Euer Excellenz die Versicherung meiner voll-
cregiinesci a rdsdritului veli desbate tlela inimile -
ni Ui""ri"ii clreptcredinciosb
kommenen Ilochachtung
"i
v6strs cuvintele d6nsului oelo putrede, qi ve{i primi c5,tr[ inima.
v6strl dragostea
impreun[ slujirea qi nh'rdlirea creqtin6scS' caroa vi-o propoveduesco Hermannstadt, den 21-ten Oktober 1852.
"r"qt*6t"n, prin noi credinciogii slu- tr'iir den Militiir- und Civil-Gouvetneur
ii Ji-" rrr"*aio,tort ui.".i"u v6strb dreptcredinci6s6
spre buna stare qi md'ltuirea v6str5''
Bordolo m, p.,
iitori ai s6i gi a cuvOntului dumne{eesc F. I\T. L.
''*^'f*;'JlJa ned"jde a n6strtr, rlard, v6 trimitem vou6 tuturor celor mari
sfltenilor
gi celor mici, celor bgtrani qi celor tineri, celor avu{i qi celor s6raci' 45.
in bisericd, a n6str[ a
ii oreEenilor'qi tuturor cei ce stali clrepbcredinci6s5
n6str6, p6rint6sc6, qi no rug5'm Episcoltul $aguna notif.cii cd' ua part;ici,pa la sinodul electoral in Carlouil.
,g*e.itoloi ca fii crsdincioqi ai ei binecuvantarea
bomoului, carels esbo isvorul tuturor b*n5,t6!ilor, ca qi ildnsul Atotputernicul €r An Ein hohes k. k. Militer- und Civil-Gouvornement in Siebenbiirgen.
;";;;;;" Induratul s6 reverse darul seu presto voi, preste fii qi fiicele.v6stro' In Folge der mittelst des hochverehrten Schreibens vom 12-ten Oktober
p"..t"gfOtav6strd,qiprestet6td'avereav6strd',catolilaolaltls6sporiliintru l. J. Z. lgt K. ll. mir zu Theil gewordoneu Erdffnung habe ich die Ehro dem
qostru
irrgo.t?, impreun5, it j"I"g"," 9i nl'rdvire.spre bino, cu ilarul Domrului hohen Gouvernement zur hochgeflilligen Kenntniss ergebenst zu bringen, dass
qi inchiniciunea cu Tatb'l qi cu Prea- ich nicht verseumen werde ilem hohen A.ufbrage mich nach Karlowitz zu
tiso"s Ch.;.tos, cb,ruia ." Jo.,i"u cinstsa
sf6,ntul Duch, acum qi pururea in vecii vecilor Amin' begeben, und an der Wahl-Syuode behufs der Ergiinzung der vacanten Diiiqesen
ln Carlovef in 22 August 1850' Suspomenitul smerit zu betheiligen zu entsprechon, unil dass ich in der Anhoffnung, dass auch
Patriarch, Archiepiscop gi Metropolit
die spezielle Einladung dem llerrn Patriarchen Jos' Rajacsich mir bis dahin
losif m. s. zukommen diirfte, meine Abreise auf den 1 November f'estgesetzt habe.
Mit dem Ausdrucko der ausgezeichnetsten llochachtung gebo ich mir die
44. Ehro zu verharren.
Elermaunstadt, am 26-ten Oktober 1852.
Guuernul inaitd pre episcopul $aguna cL particq)a Ia sinodul episeqesc.in
Carlaui,l pentru-alngerea d'e ep*wp la Arad', T'imiS6ra' VerSel Si' Bu'd'a'
46.
Nr. 191.
-K. il- Episcopul $agu,na notif,cd' protopresbiterilor mergerea sa Ia Carl,oaif.
von
An Seine, ilos llerrn gr. nicht unirten Bischofs Andreas Freihorrn Nr. 1063 1852.
Schaguna Excollenz'
Preacinstito P. Protop6pe! Fiind patru eparchii v6duvite, adectr, cea
LautErdffnungSeinerExcellenzdosllerrnMirristersfiirCultus.und -
dela Arad, Buda, Verge! qi Timiq6ra s'au indurat, Maiestatea Sa a resolva
untorricht vom 12 d. M. C. z.4losl22g habon seine k. k. apostolische
Maj.est'Et
sinod pe 2? Octobre c. n. la Carlovi! pentru alogorea do episoopi pe sama
mitAllerhdchsterEnbschlie..oogdtoKarlstadt6okboborlE62zubewilligen

'' t.\

\fuff'
j,.F$l
.".$Jst[ss{ - "}
-102- -103-
acestor eparchii, la care sunt gi eu poftit prin inaltul decret presid' cu acel kiinnte, indem dadurch die der Serbischen Nation verliehenen Privilegien
atlaus, cumci inalta sbdpdnire de sigul aqt6ptd' dela mine, c5' eu nu md voiu wiirdeu verletzt werden, Bei diesem Verlangen beharrto der Patriarch auch
trage inddr6t dela un act bisericesc aqa de momentos' am ersten Sitzungstage (10-ten November) ungeachtet cler dagegen Seitens
ct
Despre care Te inqtiinfez pe Preacinstia Ta cu acel adaus, cE eu cu aju- Euerer k. k. Apostolischen Majesbiib Synodal-Komnrissiir's Grafen Coronini ge-
toriul lui DumneQeu in 20 ale acesteia plec la sinod, qi s6 nu dai crei|6m6nt machten trifbigen Einwondungon, und trotz dor, am vorherigen Tage von Euerer
la nigte vorbe, caro s'ar put6 ici colea au{i din pricina siuodului pomenit, k. k. Apostolischen Majesbii,b Cultus-Ministerium auf den Protest des Patriarchen
ct adec5, eu ag fi aplecat a trece la alti eparchie, ci sd fi sigur qi sE asiguri gegen meine Zulassung zu dor Synode herabgelangten Resolubion, wodurch
ir nunele meu gi 1re allii, cumctr, eu strdns rbmd'n pre l6'ug[' acelea, ce ]e am meine Mitwirkung bei der Synode neuerdings ausgesprochen wurde. - Als
fost sclis clela Viena sub S lVlaiu 1851 Nr. 20t cdtrl intr6ga diecesa n6strd. aber zuletzt Euorer k. k. Apostolischen Majestiit Synodal-Kommiss?ir iu das
in nefiinla mea acasb, va griji pentru t6te Consistoriul nostlu. Cu archie- Verlangen des Patriarcheu dennoch einzugehen ftir gut fand, erllii,rte ich, dass
r6sc6 binecuv€ntare r6m6,intl al Preacinstiei Talo eine 'Wahlsynode auf Gluud der Nationalprivilegien der Sorben,
- abgehalten
de binevoitoriu Arohioreu- uld nichL nach der von Eueror li. k. Apostolischen Majestiit vorgeschriebenen
Art uud nach den Canonen del gr.-orientalischen Kirche ungesetzlich unal
-
anticanonisch sei, und ktindigte zugleich dern kaiserliclien Synodal-Kommissdr
47. an, dass ich Beschwerdo lrierilber fiihren wgrde.
Eltiscopul $agzma face graualnel't,la hnTtiratul fald. de pn'ocederea patriarclnlui Die von Allerhtjchst ihrem glorreicben Vorfahl Kaiser Leopold I. den
aus den Tiirkischen Provinzen heriibergesiedelten Serben, in den Jahren 1691
slrbesc la sinodtil electoral din Carlouil'
unil 1695 verliehenen, und von Ihren Majestii,ben den Kaisern Josef I., Karl VI.
Euere Kaiserlich-Kdnigliche Apostolische Majestii't! und Maria Theresia bost?ittiglen Privilegien haben das Recht eingerii,umt sich
In Folge cler Allerhdchsten Entscbliessung ddto Karlstadt 6. oktober 1. J' die Hierarchie aus dern Schoosse ihrer Nabion zu bestellen, aber zugleich dio
mittelst welcber Euere k. k. Apostolische Majestiit ilie Abhaltung einer b Jurisdiction iler serbischen Bischdf'o blos auf die von Sorben bewohnLen Di-
wahlsynode zu Karlovitz, zum Behufe der wiederbesetzung cler vier vacanten strikten beschriinkt, dern es heisst ja in dom Privilegium vom Jabre 1695: per
-Werschetz,
Bisthiiter von Arad, Temesvar uncl Ofen, auf deu 8-ten d' M' assignatos Sibi districtus, in quibus videlicet numolo compotenbe liasciani, seu
Allergnhdigst zu bewilligen geruht haben, hat Euerer k. k. Apostolischen Serviani Populi de Turcico, ut memoratum est, servitutis jugo, in nostram
"Wege des Siebenbiirgischen Gouvernements-
Majestat Cultus-Ministerium im Devo'liorem asserti, familio de Consilii Nostrii Aulae Bellici voluntate consi-
prisicliums auch den allerunterthiinigst Gefertigten zu der besagten Synode derunt, sosequo collocarunt, Spiritualia Sua Munia imperturbato obire.. ... . .
mit ilem Beisatze einberufen, ilass Euerer k. k. Apostolischen Majestii,t Regierung Ungeachtet dessen aber fingen die serbischen Bischdfe an, ihre Jurisdiction
mit Zuversicht von mir erwarte, ich werde einem so wichtigen kircblichen auch iibor dio romanischen Bekenner des gr.-orientalischen Glaubens aus-
Akte meine Mitwirkurg nicht entziehen. Da mein Bestrebeu stets dahingerichtet zustrecken, wozu ihnen ein zu jonor Zeitlm Schoosse des romanischen Volhes
ist, dem mir zu Theii gewordenen hohen R'egierungs-Auftrage genal nach- eingetretenes Ereigniss die beste Gelegenheit gab. Gegen Ende des 17-ten
zukommen, so trug ich auch jetzt, nicht das geringste Beclenken, die wenn Jahrhundertes als Siebsnbiirgen untor ilas glorreiche Scepter Osterroichs kam,
auch beschwerlicho Reise anzutreten. Ilierbei erfiillte mich die angenehno ging der Karlsburger Mebropolit Theophilus, und uaeh ihm Athanasius mit
Iloffnulg, dass meine versammelten Amtsbriider, vorziiglich iler Erste_ unter einem Theile cles Klorus und der Christsn die Union mit der lat. Kirche oin in
ihnen, iire Euerer k. k. Apostolischen Maj_estiit fiir diesen neuen Beweis der lloffnung, dadurch dem harten Drucke uncl den vielenVerfolgungen, dlenen
viitericher Fiirsorge und Gnade g"gen unsere Kirche und ihre Christe. schuldige sowohl dio romanischsNation, als auch ihreKircho unter den reformirten magya-
Dankbarkeit auch dadurch zu bezeugen sich bestrebeu werden, indem sio den rischon Landesfiirsten Siebonbiirgens ausgesetzt gewesen, ontgehen zu kijnnen.
Kaiserlichen willen ohne Bedenken und in der allerhiichsten orts vorgeschrie- Seit joner Zeit wurde der Karlsburger Mebropolitanstuhl dem bis dahin
benen Art und Weise zu erfiillen trachten wiirden. alle X,omanen aus Ungaln und Siebenbiirgen untergeordnet waren, nicht mohr
wie gross musste daher mein Erstaunen, und wie schmerzlich ilie Erfahrung besetzt, und so fingen jetzt die ohne eine kirchliche Ilisrarchie sich befrndenclen
sein, als g-leich nach Drdffnung rler wahlsynodo am 8-ten d. M. der Patriarch Romanen an, sioh in ihren kirchlichen N6bhon und Bediirfnisson an die ser-
Irzbischof erkliirte, dass er sreine Theilnahme an der Synode nioht zulassen bische Hierarchio zu wendon, -- und da es auch im fnteresse des Staates lag,
-105-
-104-
liomanen einsetzteo u. s. w. Dies rief unzii,hlige Klagen gegen die serbische
dasseiDesogrosseAnzahlvonUnterthanennichtohneallokirch]ichoLeitung
den Ruin der Reli- ]Iierarchie seiteus der Romanen hervor.
unil Aufsicht gelassen *"rd", iod"* ein
solcber
-Zustand Diese Klagen fanden bei rler angeborneu Gerechtigkeitsliebe der erlauchten
i"i denselben zur Folge gehabt hii'tte; so- wurdo
gtrriti^"ttJ a?. rvro,"titet Bischtjfe auch iiber ilio Monarchen 0sterreiclrs theilweise Erhtirung, indem im Jahre 1809 eine kaiserliche
dieso Ausdehnung cler Juri.diction der
serbischen
Resolution erfloss, welche bestimmte, dass das Siebenbiirger Bisthum durch
R,omanen geduldet' BukoYinas mit die 'Wahl des Didcesan-Klerus und zwar aus Eingebornen zu besetzon ist.
Durch clie im Jahre 1??4 stattgefundene Einverleibu-ng in osterreich Als eine Folge dieser gerechten Klagen erscheint auch eino spetore Resolubion
wurio die gr..orientalische Kirche
dem dsterreichischen Kaiserstaate und kurze Seiner Majestiit des Kaisers X'ranz in Betreff des Arader Bisthums, nach
urn ein Bistbum - ilas X'adaulzer' ielzt Ciernolitzer-vermehrt' welcher auf den dortigon bischdflichen Stuhl nur geborne Romanen zu er-
siebenbiirger gr.-orientalischen Glaubensgenossen
zJt J"r"or wurde auch den heben sind.
-di"t"'"n"t"ocl1uo die Nothwendigkeit' die und ins-
Stellung
,J-gi."t"f gegeben. Ilier"us Durch diese allerhtichsten Bestimmungen ist die Quelle der Beschwerden
und das Verhii,ltuiss uo"h zwei Bischdfe der Gesammtkirche
richt versiegt, denn die National-Privilegien der Serben blieben aul'recht,
gegeniiber zu bestimmen' Obwohl es
besondere dem Karlovitzer Metropoliten ..rorn Jih." I77g P. 2I gesagi wird' dass unil ihr Einfluss auf die Kirchenangelegenheiten war uoch immer massgebend
in ilem Rescriptum nu"iuruiori"- die fortwiihronile Suprematio, welcho die Sorben iiber ihre romanischen Mit-
blos die Bischbfe von-werschetz, -christen ausiibten, rief in diesen die Uberzeugung hervor, dass sie nur dann
zu der Jurisilictioo a", r"riovitzer Metropoliten
uud Karlstadt gehdren^-.wurcle mittelst
Temesvar. Baschken, ArafPuk'atz, Ofen aufhdren werden Stiefsdhne der Kirche zu sein, wenn sie eine Ilierarchie
ddto exmiss' 8-ten Dezember 1?86 bestimmt' dass
allerbijchster Eot."hli.ttoog, rlem Metropoliten aus dem Schoose ihres Yolkes besitzen worden, wie sie solohe bis zu Ende
S;;;"borgen und Bukovina u1[s1
auch die Bischdfe
""" des 17-ten Jahrhundertes besessen haben. Daher fingen die Romanen in
.Ji"o--it i.o.ouh.e solcher Angelegenheitlt'.
von Karlovitz ,t"t"o Y"l"h" neuerer ZeiL an die Bitte um llierarchische Trennung von denSerben, und um
verliehenen Privilegien
blos die serbische N"ti; ;; Gembssheit der derselben Errichtung einer eigenen llierarchie aus ihrel Mitte dem allelhd,chsten Throne
betrafen. Mittelst a".-1ogu.i."lren Ilofkanzleidekretes vom selbeu Jahre zu unterbreiten.
"class
clie genannten zwei Bischijfe Mitglieder der
z. 442a wurde festgesetzt, Serbische Nation betreffenden
Im Jahro 1848 zeigten sich selbst die Serben einem solchem Yorhaben
Svnode sein sollen, ooa -1tieoro"htr)u i". bloss die
giinstig, wie cliess aus einem von der serbischen Nationaldeputation zu Karlovitz
i#i"g*l"iten in allen Sachen mitzuentscheiden haben' der unterm 6-ton IIai 1848 an die Bomanen erlassenen, und vom serbischsu Pa-
Nachdem uo? li"'" W"it" in den Ilierarchischen Komplex triarchon unterzeichneten Aufrufe zu ersehen ist. Spii,tor aber fng der serbische
"l.o X'omanen einbezogeu worilen
Karlovitzer Metropolie "uch die dsterreichischen Patriarch an, ein solches Bestreben als verdammungsra-orth zu bezeichnen, indem
g"a"a"tb Lage cler Kirche auch eine Aouderung
sind, liess die dadurch 'iu't er anl'firte, dass der Ileiland weder eine griechische, noch eine serbische,
gerecht orscheinenl die Privilegien
iu den privilegien als wiinsch"enswerth und Metropoliten ge- oder romanische Kirche gestifbet h6tte. Auch Eurer k. k. Apostolischen Ma-
di" ,o" Jurisdictiontes Karlovitzer
konnten jetzt Zahl auch jestii,t Begierung schien einem solchem Vorhaben nicht zugethan zu soin,
'achdem
hdrigen Christen nicht blos aus Serben' sondern
in iiberwiegencler -
ohne dagegen aber begriissten die Romaneu die im Jahre 1850 auf a. h. Befehl
oi"hi mehr die Gruudlage der Kirche.bilclen,
aus Romanen b".tuod"o dailurch Eurer k. k, Apostolischen Majest?i,t stattgefundene Abhaltung von Konferenzeu
eirr Theil der Christen
jene traurige Folge oach sioh zu ziehen' dass sii,mmtlicher Bischdfe aus dem dsterroicbischen Kaiserstaat als ein sicheres
herabgewiirdiget wurde'
zu Herrschern urUoU.o, ooJl* "od"'u zu Ileloten Anzeichen, dass Allerhtichsten Regierung'Willens soi, das schroffe Verhii,ltniss,
gebothene Aenderung erfolgte aber
Diese durch d"r, w""u'."] Jer verhii,Itnisse welches die Privilogien in der Kirche zwischeu Serben und Romanon herbei-
nichtuudsobliebotreneThtireinerseitsfiirUnterdriickungderR,omanen
jener gege'- diese' gefiihrt haben, aufzuheben'uncl der Kirche eino der christlichen lehro uncl
tlurch die serben, anderseits zu Klagen von seite den Kirchonsatzungen ontsprechende, alle Christen mit dem Bande der Liebe
Die Serben ftU,"" "ttllutut {6tt, nachderu ti" "ot
den kleineren.Theil
und cler Gleichtreit omschlingende Basis zu geben, woilurch der Suprematie
rlor Kiro'o ausmachten, i;5;" der privilegien allein auf die Angelegenheiten
ihnen gegeb-enen ser- von tler einen, und der Unterdriickuug von dler antleren Seite ein Endo wiirde
rlor Kirchs zrr influenzleren. Die liomanen mussten die gesotzt werden. In ilieser angenehmen Erwartung wurde ich und mit mir
welche sich nun zu Verbroitern dos Sorbismue
birohort llinchd{'e Euerer k. k. A. M. siirrmtliche romanischen Untorthanon des gr. orientalischen
"oouh-"o, die Sprache in-den ll'omanischen
rurl,t'r tlt'tt tlomanon ;;;;1"", slavische
del Glaubens bestiirkt, als zufolge der a. h. Entschliessung ddto Karlstadt 6. Oktober
l(irolr.rr uttd Schulen serbische Geistliche und Erzpriester bei t4
"itfo-ftt*",
-106- -107-
eiDe vahlsynode zur Besetzung der vier erledigten Bisthiimer ausgeschrieben, Serben verliehenen Privilegien bezeichnet werden, sondorn allerhtichstdieselbe
und zu dieser alle Bischdf'e ohne Untelschied einberuf'en wurden' war eine in dem oberhobeitlichen Majestii,tsrechte begriindete, der Gerechtigkeil
Als einen weiteren Beweis dafiir, dass die hohe Regierung die Gloichstellung oltsprechende, und dio Beruhigung und das W'ohl der Kircho bezweckonde
der Romanen mit ilen serben in der Kirche vii,terlich anstrebe, betrachte ich Massregel. Enillich
auch den in der syDodal-Instruction enthaltenen Punkt, durch den fiir die 3. -Widerspricht obiges Auftreten des Patriarchen deu Canonen iler gr.-
Diiicesen von Temesvar und Werschetz zu wii,hlenden Kandidaten die vollkom- orientalischen Kirche; der 4-te Canon des l-ten dkumenischen Concils, unil
mene Kenrtniss der romanischen spraohe als Bedingung aufgestellt wurde. der 12-te des Laodicii,er Lokal-Concils schreiben vor, odass an der 'Wahl
Tief musste mich claher das oben orw?ihnbe Auftreteu des serbischen eines Bischofes alle Bischdfe aus der Metropolitanprovinz Theil nehmon sollen.(
patriarchen auf der -wahlsynode betriibon, indem sein Festhalten an den Nachdem also in dem gegenwii,rtigen Fa)le nicbt alle Bischdfe aus der
natiouaien Privilegien der serbeu die traurige ueberzeuguug in mir erweckte, Provinz des Karlovitzer Metropoliten zu der Synode zugelassen worden sind,
dass er nicht rnit gleicher Iriebe gegen alle christen, deren Metropolit er de so orscheint ilieso Wahlsynode auch den Kircbensatzuugen gegeniibor als eine
facto ist, zugethan sei, sondleln die Suprematie der einen, uDil dieUnterdriickung ungesetzliche.
der anderen bezwecke. Gestiitzt auf die Privilegien, verlangto und setzto er Nachdem also die in Karlovitz am 8-teu November uncl den darauf
meine, und des Bukowiner uud Dalmatiner Bischofs Aussohliessung von der folgenden Tagen abgehaltene Wahlsynodo sowohl dom Majest&itsrechte, wie
Synode durch. auch den Kirchenkanonen gegeniiber als ungesetzlich erscheint, so wage ich
Durch diese seine llandlungsweise hat derselbe verletzt: dem geheiligtem Throne mich tiefehrfurchbsvollst zu niihorn, und Euorer k. k.
1. das auf allerhijchsten Bef'ehl im Jahre 1786 unter dot ungarischen .[-postolischen Majest?i,t die allerunterthii,nigste Bitte fussfelligst zu unterbreiten :
Ilo{kanzleizabl 4428 erflossene Dekret vermdge dessen die Bischdfe vorr sioben- [Allerhiichstdiesolben. geruhen in viiterlicherlWiirdiguug dor von mir
biirgen und der Bukowiner zu Mitgliedern der synode gemacht wnrdo:r mit ehrerbiethigst vorgebrachten Griinde die ofterwiihnte Wahlsynode allergnii,digst
dem Rechts in allen Angelegenheiten, mit Ausnahme der die serbische Nation zu annulliren.
allein im sinno der Privilegien betreffenden, mitzuentscheiden. Dass die wahl Aus den oben tiefehrfurchtsvollst angefiihrteu Vorfii,llen leuohtet hervor,
der Bischdfe ein rein kirchlicher, und keineswegs ein serbisch-nationaler Ge- dass clie ssrbischo llierarchie die ile facto iiber die ll,omanen erlangte Juris-
geustanil sei, diirfto kaum einem ZwelfeI unterliegen, zumalen in dem gogen- diction im Sinne dsr serbischen Privilegien und zu nationalen Zwecken und
*a.tig"o Falle, wo es sich um die wahl des Bischofs der Arador Diiiceso, nicht nach dor Kirchenverfassung und im Geiste der christlichen Liebe ausiibt.
derer Christen mit sehr geringer Ausnahmo lauter Romanen sind. und wo
'Wahl Diess giebt mir den Anlass mich den Stufen des kaiserlichen Thrones zu
Iaut a, h. Befehlo der Bischof ein Romano sein muss, - ilann um die niihern, und allerunterthii,nigst zu bitten: Euere k. k. Apostolische Majestiit,
-Werschetz
der Bischdfe von und Temesvar handolte, welcho Didcesen zur durch Allerhijchstcleren Gerechtigkeit ilie romanischen Unterthanen von dem
grdssoren lliilfte aus Romanen bestehen. Joche der politischen Privilegien befreit worden sinil, - gerohen ilie Rekurse
2. Ist durch obigo Ilandlungsweiso des Patriarchen clas oborhoheitliche der Romanen um Errichtung einer eigenen llierarchie der viiterlichen Beher-
Majestii,ts-B,echt verletzt worden. zigung allergn?idigst zu witdigon, und durch einen allerhd,chsten Ausspruch
Die serbischen Privilegien sind nichts sonst clenn Ausfluss kaiserlicher sie auch von dem kirchlichen Drucke der sorbischen Privilegien huldreichsl
Gnade, unil kdnnen Kr#'b dosselben MajostZitsrechtes' vermiige dessen sie gogeben zu erliisen.
wurden, den Verhiiltnissen der Zeit modifizitt oder auch aufgehobon werden, Der ich in der allertiefsten Ehrfurcht ersterbo'
um so mehr, als es in dem Privilegium vom Jahre 1696 ausilriicklich gosagt Euerer k. k. Apostolischen Majestiit
wiril (usque ad ulteriorem Beniguam Dispositionem, et Orilinationem Nostrum
pro rationo tomporis instituendam clementer decrevimus). Nachdem also Euere Herm annsta d t, 24-ten November 1852.

k, k. Apostolische Majestii,t es ilen verhiiltnissen des staates oa6 i[61 T{irche allerunterthii,nigster Diener
fiir angemesson uncl auch fiir gerecht erachtet haben allergniidigst zu verfttgen, treugohorsamster Unterthan.
dass an der'Wahlsynode alle gr.-orientalischen Bischtifo Theil nehmen sollen,
so Lonnte diese allerhijchste Yerfiigung nicht als eino Verlotzung der alen
14*
_108_ _109_

48. der Abnahmo meiner Ifochachbung und Verehrung gegen Euer Excellenz,
sondern als eine Sache des Gewissens hinzunehmon geruheu, und zugleich die
Ilpiswpul $agtcna i.nsirwd, umisarului I'nzpdrdtesc ln' sinod,ul electoral din erneuerte Versicherung meiner ausgezeichneten Ilochachtung zu genehmigen
Carloaitr grauarninelc salc fald de prouderea necorectd, a paltiarchztlui, sdrbuc. der ich die Ehre habe zu vsrharren.
Euere Excellenz !
Nousatz, am ll-ten November 1852.

Hochdioselbe waren Augenzeuge dessen, wio der llerr Patriarch-Erzbischof


gloich nach der Erd'ffnung der Synode unter dem Vorwande, dass durch meine
Einborufung zu der 'Wahlsynode dio der serbischen Nation verliehenen Privi- 49.
legien verletzt worden seien, meine Niohtzulassung zu derselben verlangte.
Dasselbe Verlangen erneuerte der llerr Patriarch-Erzbischof auch am ersten Episcopwl $aguna cere daln ministru sati,sfac{ie pentru purtarea necorectd, a
Sitzungstage mit dersolben Consequenz wie am Eriiffnungstage ohne zu beachten patriarchului s4rbesc la sinod,ul electoral tlin Uarlouil.
die von Euer Excellenz dagegen gemachten triftigen Einwendungen uud trotz
der vom h. Cultus- und Unterrichts-Ministerium auf den gogen meine Inter- An Seine Excellenz dem k. k. Ilerrn Minister fiir Cultus und Unterricht
venirung bei iler Synocle gorichteten Protest herabgelangten Antwort, wodurch Graf'en Leo von Thun.
meine Theilnahme an der Synode neuerdi.gs ausgesprochen wurde. Als jodoch In Gem?issheit der mir seitens des hohen Cultus- unil Unterrichts-Mi-
zuletzt Euer Excellenz darin einzuwiliigen geruhten, dass dio Synode ohne nisterinms im'Wege des hohen Siobenbiirgischon Gouvernements-Prii,sidiums
meiner abgehalten werde, ila erklerte ich tief gekriinkt wegen der durch -
zu Theil gewordenen Einberufung zu der in Folge der a. h. Entschliessung -
-
diese Anomalie des llerrn Patriarchen sowohl den kirchlichen Canonen als Soiner k. k. Apostolischen Majest?it ddto Karlstadt 6-ten Oktober, am &ten
auch der a. h. Einberufung zu Theil gewordenen Verlotzung in dersolben November l. J. zu Karlovitz abgehaltenen Synodo, habo ich, ungeachtet mir
Sitzuug, dass ich eine derlei auf der Basis eines Nationalsprivilegiums zu- ilas in dem hoheu Priisidial-Decrete in Aussicht gestellte Einberufungsschreiben
sammengesetzte Synocle fiir illegal unil antikanonisch erkenue, umsomehr,- d.ss llsrrn serbischen Pabriarohen nicht zukam, die Reiso nach Karlovitz an-
da dadurch auch das Majestii,tsrecht verletzt, wird, vermdge dessen Seiner getrofon, uncl bin auch zur gehdrigen Zeit daselbst eingetroffen. Ohue dass ich
Majestii,t das volle Recht zusteht, dio ?iussere Form der Wahi-Synode zu be- die geringste Ahnuug von dem gehabt hetb, was auf cler Synotlo vorgehen
stimmen. Bei dieser Gelegenhoit habon Euero Excollenz von mir verlangt, dass wiril, orkliirto der Ilerr Patriarch-Erzbischof gleich nach Eriiffnung der'Wahl-
icb llochderselben die zu Bischdfen tauglichen Indiviilueu schrifblich namhaft synodo in Gegenwart Seiner Excellenz dos llerrn Synodal-Konmissii,rs Grafen
maoho, was ich jedoch clamals nicht zusagte. Als ich darauf dio Ehre hatte Coronini, dass er ilie Theilnahme der Bischdfe von Siebenbiirgen, der Bucovina
zu Euerer Exellenz zweimal zu kommen, unil meine Abreise zu melden, da unil von Dalmatien an der Synode nicht zngeben kdnne, weil daduroh die
geruhteu Hochdieselbe an mich abermals das obige Verlangon zu stellen, den Serben verliehenen Privilegien wiirden verletzt wordeu, uncl fiigte boi,
wolchem wiederholten Ansinnen ich aus besonderer Verehrung gegen Euer dass or diossftillig eine Vorstellung beim h. Cullus-Ministerium gemacht hiitto.
Excellenz Folge zu leisten versprach. Da ich jedoch nach roifer Uberlegung Umsonst waren die Bemiihungen dos llorrn kaiserlichen Kommissii,rs dem
dieser Angelegenheit es fiir unvereinbar mit meinem Gowissen gefunden habe, Ilerrn Patriarchou von seinen Einwendungen abzubringon und auch meine
meine Stimme ausger der Synocle, zu iler ich sowohl vermdge dor Kirchen- durch dis llerrn Bischdfe von Neusatz in Dalmation unterstiitzte Berufung
satzungen als auch der a. h. Yerordnungen ein Recht habe, abzugeben, so auf das Majestiitsrecht, und auf die kirchlichen Canonen fruchtete nichts, denn
sohe ich mich in die Nothwendigkeit versotzt, Eueror Excellenz gehorsamst der Vorsatz nicht nachzugebon war einmal mit Fostigkeit gefasst
anzuzoigon, dass ioh die mir angerathene Namhaftmachung der zu Bisohiifen Am l-ten Sitzuugstage der Synode (10. November) kam Soiner Excellenz
tauglichon Individuen Ilochderselben uicht unterbreiton kiinne, sondlern ich der Ilerr Synoilal-Kommissiir aberrnals in dis Sitzung, und verlas die am
gosonnon bin meino Beschwerde gegen die durchgosetzte patriarchalische vorherigen Tage auf die oborw?i,hnte Vorstellung cles llerrn Patriarchen herab-
'!)irrwondung
bei dem hohen Ministerium ftr Cultus anzubringen. gelangte hohe Ministerial-Antwort, durch welche neuerdings vorgeschrieben
f{olrlioeslich glaube ich noch die Bitte beizufiigen, womitEuereExcellenz wurde, dass an der Wahlsynoile alle gr. ort. Bischd'fe aus dom dsterreich.
rlio Zrrrlk-rknahmo moinos gegebonon -Wortes keineswegs als einen Ausfluss Kaisorstaato Theil nehmen sollten. Die jetzt absrmals sich dariiber entsponneno
-110- -111-
Diskussionen, wii.hrend welcher der llerr Patriarch die Protokolle einer im 3. Weil die oft erwiihnto Ausscliliossung auch derr Cauonen der gr. olt.
Kirche widerspricht, indem der 2-te Canon des l-ten dkumenischen Concils,
Jahre 1?86 zur 'wahl zweier Bischiife, und zur Regelung der Kirchenfeiertage
und dor l2-be des T,aodicii,er Lokal-Concils vorschreiben, dass au der WahI
abgehaltenen Synocle przisentirte, uncl den Umstand, dass in dem Protokolle
von Bischdfen alle Bischdfe aus der Metropolitanprovinz l'heil nehmen sollen.
iiber dio Feiertage der damalige Bischof von Siebenbiirgen Nikitits mitunter-
fertigt ist, in dem 'Wahlprotokolle aber nicht, dahin auslegte, dass dem Bischofe Am Schlusso habe ich aus Anlass dossen, dass die serbische Ilierarchio
von siebenbiirge[ das B,ec]rt an der wahl der Bischbfe Theil zu nehmen nicht die Kirche nach rlen Privilegion der Serbeu bloss zum Vortheile dieser, unil
zustehe, encligte clamit, dass seine Excellenz der llerr synodal-Kommissiir nicht nach iler christlichen Lehre und Satzuugen zum Frommen aller Christen
in die,Abhaltung derSynode mit Ausschliessung der Bischdfe von Siebeubiirgen, verwaltet, habe icb mir die Freihoit genommon, dio fussfhllige Bitte beizufiigen,
der Bukovina und Dalmatien mit dem Beisatzo einwilligte, dass auch letztere rromit Seino k. k. Apostolische Majestiit geruhen rnbge, die liokurse der gr. ort
Bischdfo ihre Ansicht iibel clie Besetzung der vacanten Bistbiimer jedoch -Romanen um hierarchische Trennung von den Serben, und um Errichtung
ausser der synocle abgeben sollen. Ich erwiederte hierauf, dass ich eine nach einer eigenen lliorarchie allelgniidigst zu beherzigen, uud die lLomanen von
deu Nationaiprivilegien, und nicht nach der von Seiner Majestli,t dem Kaiser dem kirchlichen Dlucke der serbischen National-Privilegien huldreichst zu
vorgeschriebenen Art, und nach den Kirchensatzungen abzuhaltende Synode erldsen,
als ungesetzlich und kanonwidrig betrachte, und dass ich ausser der Synode, Indem ich mir die Ehre gebe diese Vorfelle zur hochgeneigten Kenntniss
au der ich Theil zu nehmen das Recht habe, kein Votum abgeben, sondern Euerer Excellenz ergebenst zu bringeu, erlaube ich rnir noch die gehorsamste
Beschwerde iiber meine Ausschliessulg fiihren werde. Bitte beizusetzen, womit llochdieselbe als erster R,ath der Krone geruhen,
jetzt auf meinen Sitz zuriickgekehrt bin, babe ich eine - -
mein oberwiihntes allelunterth?inigstes Bittgesuch bei Seiner k. k. Apostolischen
Nachdem ich
allerunterthiinigste Beschwerde iiber das vorgefallene seineI' k. k. Apostolischen Majest?i,t zu unterstiitzen, wobei rnich das grtjssto Vortrauen, von dem ich gegen
Majestnt zu Fiissen gelegt, und darin fussfellig gebeten. womit AllelhiichsL Euero Excellenz beseelt bin, und dio mir der h. Iiegierung gegeniiber oblie-
dieselben die zu Karlovibz am 8-ten November und den darauf folgenden gende Pflicht veranlasst noch die gohorsarnste Bemerkung beizufiigon, dass
-Wahlsynode
Tagen abgehaltene Synode allerhiichst zu annullieren geruhen, und zwar aus das Bonehmen des llert'n Patriarchon auf der der Krone gogeniibor
fo)genclon drei Griinden : ein 'rvirklich verletzendes gewesen ist, als wonu die den Serben gegebenon
1. Weil durch die Ausschliessung der Bischdfe von Siebenbiirgen und Privilegien nicht ein Ausfluss dor kaiserlichon Gnade, sondern ein Vertrag
der Bukovina das auf allerhiichsten Befehl im Jahre 1786 Z' 4428 erflossene zwischen der Krone und den Sorben wiiren. Doun als Seine Excollenz der
uug. Ilofkanzleidekret verletzt worden ist, mittelst desseu dio genannten zwei Iferr kaiserliche Commissiir auf die Folgen aufmerksam machfo, welcho die
mit dem Rechte in -Widersetzlichkeit
Bisch6fo zu Mitgliedern der Synode gemacht wurden des Ilerrn Patriarchen gegen die hohe Regierung nach sich
-
allen Angelegenheiten, mit Ausnahme der die serbischo Nation allein im siDne ziehon kdnnte, orwiederto letzberer, dass Seins ltrfajostii,t der Kaiser wohl
der Privilegien betreffenden, mitzuontscheiden. Dass die wahl von Bischiifen Ilerr seines lrebens, absr nicht auch seinos Gewissens sei, - er werdo solchon
kein natioual-serbische, sondern eine rein kirchliche Angelegenheit, dflrfte Bischiifen, die Seine Majostii,t ohns seino Zustimmung ernennon sollte, nie
kaum oinem Zweifel unterliegen, besonders in dem gegenwiirtigen tr'alle, wo es die Weihe ertheilen.
sich um die 'Waht eines Bischofes ffir die Arader Didcese, ileren Christen Ich gtaube hierbei die hohe Aufmerksamkeit Euerer Excellenz auch
'werschetzer
beinahe durcbgiingig Romanen sind, dann fiir die Temesvarer unil darauf ergebenst lenken zu miissen, dass clas am 29. Oktober st. v. auf ilor
Didcosen handelte, welche zur griisseren Eii,lfte aus Romanen bestehen. Synoile Vorgefallene, um einen Tag friiher am 28-ton Oktober in der hier
2. Weil durch obige Ausschliessung auch alem Majest?its-Rechto Abbruch ergobenst anverwahrten Nummer der Belgrader serbischen Zeiturl.g angekiin-
gethan wordeD ist, die den serben verliehenen Privilegien sind nichts ancleres, digt wurile wahrscheinlich in der Absioht, damit der nachherige Triumpf
als der Ausfluss kaiserlicher Gnaile. -
des Ilerrn Patriarchen desto grdsser in den Augen des serbischen Yolkes
Selbe kdnnen also Kraft desselben Majestii,tsrechtes' dem sie ihren Ur- erschiene.
sprung zu verilanken haben, moclifizirt oder auch aufgehoben werden umsomehr
als es in den Privilegien vom Jahre 1696 ausclriicklich gesagt wircl usque ad.
IIerm ann st adt, 24. November 1852.

ulteriorem benignam Dispositionem, et Ordinationem Nostram pro ratione


temporis instituenclam clementer decrevimus'
-112- -113-

50. 51.

Guuarnul thansi.luaniei incunosciinl,zd, pre $aguna despre descoperirea dis' Estras din emisul nzinistrtLlui de atlte cd,trd gu,uernul Batzatnlui sA,rbwc tlespre
Preai.nalte fald, de patriarchul shrbuc_pentru procederea neure'ctd'
pldcerii procetlarea necorecti a pah'iarchulzd, sArbesc tn sinodul electoral din Carbuil.
- Xn sinoilul eleclu'al din Carloui',t' Ad r*r. 261 Ii. D.
Nr.261 K. D. 1853. Auszug aus einem Erlasse des Miuis0ers fiir Cultus uud Unterricht an die k. k.
soiner des llerrn gr. n. unirten Bischofs und geh. Rathes Freihorrn von sorbiseh-banatische Landeslegiorung dto 16. Marz 1863. Zahl 1781197.
Schaguna Excelleuz. Es haben iibrigens Seine Mujestii,t aus den riicksichtlich der Besetzung
wegon wiederbesetzung
Bei Gelegenheit der im Monate November 1852'woiwodschaf't dieser Bisthiimor vorgelegten Verhandlungen allergniidigst entnommer:, ilass
einiger im Konigreiche ungarn und der serbischen erlecligten der Patriarch Rajacsich den gr. n. u. Bischdfen von Elermaunstadt, Czernovitz
g..
-o.
o. Bischoissitze von Seiner k. k. apostolischen Majestii,t mit der aller- und Zara das Stimmrecht auf der abgehallenen 'Wahlsynode beansi;?indet habo.
-wahlsynode, ist
f,ti"h"tuo Entschliessung vom 6 Oktober 1862 angeordneten Dieses Benehmen widerstreitet aber den bestehenden Anordnungen und
dor umstand hervorgekommen, dass sowohl die Behiirden, als auch das gr. n. der bei der Berufuug der Synode Allerhiichst ausgesprochenenWillensmeinung.
u. Episkopat iiber das Jurisdictionsverheltniss der einzelnen gr. n. u. Bischiif'e Denn die gr. n. u. Bisch6{'e von Ilermannstadt und Radautz wu.rden nach der
zum Metropolitan-Stuhle in Karlovitz nicht im Klaren sind' a. h. Entschliessung vom 30. September 1783 dom gr. n. u. Metropoliten in
Diesern Mangel an cler geeignetenKenntniss ist es vorziiglich zuzuschreiben,
Karlovitz und der erzbischdflichen Synode iu Glaubens- und Kirchensachen
untorgeordnet, unil ihr Erscheinen bei dsr Synode wurde schon mit der a. h.
dass der Patriarch-MetropolitRajaohich clen zur geclachten synode einberufenon
Entschliessung vom 9-ten Oktober 1783 angeordnet Diese Erweiterung der
Bischbfen von llermannstadt, Czernowittz wd Zara das Stimmrecht bei iler
lVletropolitan-Jurisdiction wurde in Bezug auf den gr. n, u. Bischof in Czernovitz
Wahl der Bischdfe beanstiindete.
in dem Bukovinaer geistlichen Regulirungs-Plane vom 26. April 1786. Kap. IV.
seine k. k. apostolische Majestiit haben mit der allerhijchsten Entschlies-
$. 64 und dem llol'l<anzlei-Dekrete vom 13. Dezembsr 1788 Z. 418 wiederholt
suDg vom 9 Miirz 1853 di"."" Benehmen den bestehenilen Anordnungon und ausgesprochenl unil auch der gr. n. u. Bischofvon Sebenico (spiiter Zara)
'Willensmeinung wiedersprechenil zu finilen
derlllerhdchst ausgesprochenen wurde nach dem a. h. Ilanclschreiben vom 29-ten Dezember 1828 und der a. h
uDd anzuordlnen geruht, dem Patriarchen untor Nachweisung der Grundlosigkeit
Ertschliessung vom 19-ten Mii,rz 1829 iu gleichel Weise wie jener in Czarnovitz
seiner Einwenilungen das allerhtichste Missfallen zu erkennen zu geben, uncl der kirchlichen Oberleitung des Metropoliten unterstellt.
die Vorsorge zu, !,ieffen,.dass fiir die Zukunft eine solcho Anmassung iu die Es wurde daher durch die a, h. Gesotzgobung die Metropolitan-Jurisdiction
gebiihrenden Schranken zuriickgewiesen worde. auf die erw?ihnten drei Bischdfe ausgedehnt, dieselben in dem Umfang dor
'was aus iliesem Anlasse fiir eiue verfiigung getroffen worden, belieben
iisterr. gr. n. u. Kirchenprovinz einbezogen, iiber welche sich die Amtswirh-
Euere Excelienz aus dem Inhalte des in Abschrift beigesehlossenen, an ilie samkeit des Motropoliten orstreckt.
kk. serbisch-banatische Landesregierung ergangenen Erlasses des h. cultus- und Alle diese Bischtife sind sonach Suffragan-Bischdfe des Metropoliten von
Unterrichtsministeriums dto 16 MZi,rz 1863 Z. 1181 zu entnehmon' Karlovitz, und di nach den Kirchensatzungen s?i,mmtliche Bisch6,fe einer Kircheu-
Ich gebe mir die Ehre, Eurer Excellenz in Folge Erlasses cles h. cultus- provinz an den Wahlsynoden Theil zu nehmen haben; so wurde iiber das
und unterrichts-MiDisteriums dto 5 september d. J. z. 170 in Erleiligung Einschreiten cles Metropoliten mit der a. h, Entschliessung vom 13. Mii,rz 1786
der hohen orts iiberreichten Beschwerde vom 24 November 1862 Z. 320 in auch verfiigt, dass sie zur Synodo sinzuberufen sind, und dieselben nur in
Kenntniss zn setzon. jenen Angolegenheiten, nach ilem a. h. Reskripte vom 23. M?irz 1786 koine
Hermannstadt, am 17-ten September 1853. Stimme haben sollen, welche sich auf dio Privilegien iler illirischen Nation
in Ungarn, an welchen sie keinen Antheil hahen, beziehen.
Fiir tlen Militer- und Civil-Gouvorneur Die Thsilnahme der Bischdfe an der 'Wahlsynodo ist aber keiu Gegen-
Borilolo m. p., stand clieser Privilegien, sondern, nachilem die gr. n. u. Glarrbensgenossen
F. M. L. im ebemaligen Umfange des Kd'nigreiches lJngarn, sich des Privilegiums erfreuen,
1b
115
-114- - -
dass ihre Bischd,fe seiner k. k. Apostolischen Majestii,b durch wahlsynoden gemaoht, und selbst die gr. n. u. Bischdfe unil Metropoliten bis auf die gegen-
prii,sentirb werclen, ist die Theilnahme an diesen Synodeu ein lediglich nach w?irbige Zeit herab von der gleichen Berechtigung der durch die a. h. Ernen-
ien Kirchensatzungon und a- h. Vorschriften allsn Bischdfen der Kirchen- nung zur Bischofswiirde berufonen Individuer so fesb iiberzeugt waren, dass
provinz zustehendes Recht und eine ihnen obliegende Pflicht. Aus eben diesem sie selbst deren Einberufur:g zur Metropoliten- und Bischofswahl petitionirten.
brood" ist hinsichtlich der in Frage stehenden Bischdfe iibor ausdriickliches Fiir die Richtigkeib dieses Auszuges
vorlangen der gr. n. u. Geistliclikeit und ihrer Bischtife durch dis a. h. Er1t- Wien, am 10. September 1863.
schliessung vom 20. und 28. Juli 1790 selbst die verfiigung getroffen wo-,-don, B. Eeinz m. p.,
dass sio .och ,or'Metropolitenwahl, gleich deu iibrigon Bischdf'en einbertrfen k. k. Minist. Ofizial.
werden sollen, was auch bisher immer geschah. wenn gleichwohl die oinbe-
'Wablsynodeu nicht erschienen sind, oder deren
rufenen Bischiife bei den 52.
Einberofuug in einzelnen Ftllen unterlassen worden sein sollte, so kann hieraus Gu.aenuil prou6cd, ln"e episcopzLl SSaguna a a1tarne ?Ln proiect de orqanisa.re
keino Folgerung gezogen werden, da ilie Gesetze, und nicht das Vorhalten
der unter dem Gesetze stehenilen rndividuen und Behdrdeu als Richtschnur
a consistoriuhd pe basa, decretelor guaerni.ale anteri(n'e.
Nr. 255134. 1854.
zo dienen ha.ben.
Der Patriarch beruft sich zur Bescheiniguug seines Vorganges auf das An Seine Excellenz dem gr. n, u. Ilerrn Bischofe Andreas Freiherrn von
Beuehmen des auf der Syr:ocle des I. 1?86 erschienenen siebonbiilg gr' n' u' Schaguna lfier.
Bischofes Nikitics, welcher nur jenen Sitzungen der Synode, in welchen iiber lVlit dem Decrete der bestandsnen Siebenbiirgischen llofkanzlei vom
die verminderung der Zahl der Feiertage berathschlag[ wurde, beigewohnt, 24-ten Juli 1841 ZabI 1699 wurde das vormalige Gubernium in Folge der
aber vou jeneo sibongen sich entfornt gchalten hatte, in welchon die wahl Allerhdchsten Entschlisssung vom 17-ten April 1841 beauftragt, den vorgelegten
fiir die da;als erledigten Bisthiisrer volgenommen wurde, Allein als Gegenstand -Ontwurf zur Organisirung des gr. n. u. bischijflichen Consistoriums hier, in
ilieser Synode war urspriinglich bloss die Bischofswahl vorgezeichneb, unil zu Verbiniluug mit der Einrichtung der Archidiakonal-Stiihle, als erster Insbanzenl
iliesem Zwecke die Einberufung iles Bischofes Nikitics von dom trfetropoliten dann der bisehdflichen Consistorial- und Archidiakonal-Taxen, einer neuerlichen
angeregt, urd von iJeiner Majestiit bewilligt worden. Er ist auch wii'hrend Verhandlung zu untelziehen, hieriiber mit dem gr. r.r. u. Bischofe das Ein-
dei Czernovitzet gr. n. u. Bischof wegen seines hobe. Alters vom Erscheinen vernehrnen zu pflegen, und sonach zur a. h. Entscheidung neuerlich vorzulegeu.
dispensirt worden ist, wirklich elschienen, und ist seino Berechtigung zur Auf Grundlage dieses llof'-Decrets wurde der damalige llerr Bischof mit
w"hl von seiten cler versammelten Bischiife in keiner w-eise in Abrede dem Gubernial-Decrete vom 7-ten Oktober IB4I Z. 10,277 unter Mittheilung
-wenn er sich daher der stimm-
gostellt oder in zweifel gezoger wordeD. iler diesen Gegenstand betreffenden Verhandlungsacten aufgeforclert, iiber den
g"buog bei der wahlhandlung enthielt, so geschah dieses uicht dlesswegon, ganzen diessfAlligen Entwurf sein Gutachten zu erstatten und mit Riicksicht
i"il den Mangel des Stimmrechtes selbst anerkannte, sonilern aus dem auf die Gubernial-Decrets Zahi 9622 vom Jahro 1784, 4362 vom 1786, 6224
""
Grunile, weil er um dio allergnii,digste Uebersetzung auf eines der in Ungarn vom 1803, 6806 vom 1816, uncl 8724 vom 1822 den Bericht zu erstatten, ob
erledigten Bisthiimer gebeten hatto, und sich daher aus freiem Antriebe im und in wie weit clie in jenem Entwurfe enthaltenen Verfiigungen fiir Sieben-
InterJsse seiner Unbefangenheit der Stimmgebung euthielt, wie denn auch auf biirgen verwendbar und giinstig erscheinen, und ob dieselben im vorgelegten
dsr nietzl abgehaltenen synocle dio gr. n. u. Bischijfe vonKarlstadb und Pakratz Operate, oiler andlerwd,rts einen goeigneten Platz finden kiinnten?
aus der Wablvorsammlung abgetreten sinil, nachclem sie die Bitte um clie Diese Angelegenheit wurde zum letzten Male im Jahre 1846 von dem
allergn?i,digsto obersetzung in eines cler erledigten Bisthiimer gestellt batton. ilamaligen Gtberuium angeregt, unil Euer Excellenz als damaliger General-
-Es
kom-t ilaher keine Spur vor, dass das Recht der Stimmgebur:g bei der Vicar mit clem Gubernial-Decrete vom 26-terr November 1846 Z. 968 aufgo-
Bischofswahl von alem Metropoliten oder der synodo beanstiindet worden wtire. fbrdert, iiber clen erdrterten Entwurf Purkt fiir Punkt, sowio auch iiber die
Der Umstanil, class clie oben genannton drei Bischdfe ohne den Antrag Organisirung des Consistoriums in Yerbinclurg mit der Einrichtung iler Archi-
einer Synode unmittelbar von Soiner Majestii,t ernannt worden, kanu ihren diakonal-Stiihlo, als erste Instanz; danu der bischdflichen Consistorial- und
Rechten an der wahlsynoale Theil zu nehmen in keinor-weise einen Eiutrag Archidiakonal-Taxen, eineu ersch6p{'endeu Beric}rt undWohlmeinung zu erstatten,
thun, weil die Kirche iu dieser Beziohung zu keiner Zeit eiden unterschied woriiber aber bis nun heine Erledigung erfolgt ist.
tb*
117
-116- - -
Da os sich nuu gegeuw?irtig um die Einrichtung des gedachten Consistoriums Wien abgehaltenen bischijflichen Conferenzen Gegenstand iler Berathung go-
uud der Archidiakonal-Stiihle handelte, so werden Euer Excellenz in Gemiissheit wesen ist, und ich damals meine Wohlmeinung dariiber dem hohen Kullus-
des h. Erlasses des Ministeriums fiir Cultus und Unterricht vom 30. November und Unterrichts-Ministerium unterbreibet habe. Sollte jedoch diese nicht
v. J. Zahl 4935t271 ersucht, im Sinns der a. h. Eutschliessung nunmehr iiber geniigen uud ein ausfiihllicherer Bericht in diosor Beziehung von mir gefordort
den in Frage sbehentlen Gegenstand uuter bestii,ndiger Riicksichtsnahmo auf werden, so glaube ich die ergebenste Bitte beifiigen zu miisseD, dass in diesom
die bereits rnit den oberwiihnten Decreten mitgetheilton Yerhandlungsakten, Falle mir einigo nii,here Andeutungen iiber die von mir abzugebelde Aor.".oog
einen nach deu jetzigen Zeitverhiiltnissen begriiniloten Bericht binnen zwei bekaunt gegeben rverden mdgerr.
Monaten zu erstaiten, und sammt den schon friiher mitgetheilten Acten dem Mit der Versicherung dor ausgezeichnotsten Ilochachtung habe ich die
Gouvornemeut volzulegen. Ehre zu verharren Eines hohen k. k. Gouvsrnements gehorsamster Diener.
Hormannstadt, am 1lj Jiiuner 1854.
m. p'
Ilermannsbadt, 12. Miirz 1854.
Schwarzenberg

53. 54.
Epi^scopztl Sagtma resytzmde guuerttul?.i, cd, a asternut minish'ului p(i'rerea Grnernul descoperind cpiscopzltri $aeutn., cd, nin.istrul in.sistd a i-se face
sd i.t-t pril)iixla, organi.sdrii colxsistoriuhti incd, rhirt, anferi,nleln episcopesci' linzLte propLt,neri priait6re la, orqanisa.recr cottsist.oriu,lui i.l prou6cd. de nou, ct i-La
ht Viena la anul 1850/1. astei"ilc-
Nr. 15985i1908 1854.
An Ein hohes l<. k. Militair- und civil-Gouvernement im Grossfiirsteuthumo
Siebenbiirgen. Uber die -Eingabo vom 12-ten Miirz l. J. Z. 162 hat die Sbatthaltelei
Mittelst'des hohen k. k. Militair- und Civil Gouvernements-Dekretes vom uicht ermangelt die Umstiinde, welche gegon Erstattuug eines begriindeten
ll-ten Jiinner l. J.2.255/34 wurde mir zu Folge hohen k. k. Kultus- unil Berichtes beziiglich cler Einrichtung des gr. r. u. Consistoliums und der
unterrichts-Ministerial-Erlasses vom 30. November v. J. Z. 4535127L der hoho Archidialional-Stiihle im Sinno der aller'hd'chsten Entschliessung vom lZ-ten
Aufbrag zu Theil, iiber die mir im Jahre 1846 vom da,maligen Landesgubernium Aprit 1B4f uncl des siebenbiirgisohen llollianzlei-Dekretes vom 24-ten Juli 1841
zur Berichterstattung unil Begutachtung iibersendeten, die Organisirung des Z. 1699 wegen Verlust der diesbeziigiicheu Akten obwalten, dem h. Cultus-
bischijflicheu Consistoriums und der Archidiakonal-Stiihle betreffenden Akten, und Unterrichls-Ministei'ium zurKenntniss zu bringen, unil um weitore-Weisung
einen nach den jeizigen Zeitverhiiltnissen begrtindeten Bericht binnen zwei zu ersuchen. Das hohe Cultus- und Untelrichts-Ministeriunr hat mit dem Erlasse
Monaten zo erstatten. vom 26-ten Juni l. J. Z. 6159197 hierauf erdffnet, dass von deu bisherigen
Diesem hohen Auftrage zu Folge gebe ich mir die Ehre dem hohen diessf?i,lligen Verhandlungeu bei der im Mittel liegenden a. h. Entschliessung
Gouvernement zu erdffnen, dass die in tr-rage stehenilen Akten demselben vom 17-ten April 1841 in keinem Falle Umgang genommen, uud dass die, bei
herbe[ Geschicke verfa]len sind, von welchem das gesammte bischiifliche Gelegenheit der im Jahre 1850/1 in Wien abgehaltenen bischdflichen Konferonz
Ilaus samrnt allen darin befindlichen Sachen, darunter auch ilas Consistorial- von Euer Excellenz erstatteteu speziellen Antr?i,ge richt als dio allgemeino
Archiv und Kanzlei sammt allen Akten in iler Revolutionszeit getroffen wordeD kfinftige Grundlago zur Organisirung des gr. u. u. Consistoriums angenommen
isb, sie sind nii,mlich eine Beute derVernichtungswuth iler Insurgenteu geworden, werden kiinnen.
wovou ich in mehreren dem hohen Gouvornement unterbreitoten Eingaben Euor Excellenz werderr aus dem mitfolgenden Dekrete vom 24-ten Juli
Erwiihnung gemacht habe, uud woriiber ich auch jetzt nicht unbemerkt lassen Z. 1699 uncl andern hier beigeschlossenen Verhandlungsakten, welche diese
kann, ilass, wie die gauze hiesige Revtilkeruug es bezeugen kann, keiu anderes Angelegenheit betreffen, und vorgefunden werdon kdnnteu, ersehen, in welcher
Ilaus in der ilamaligen Zeil das gelitton, was dor bischdflichen Residenz wi- Iiichtung dio f'ragliche Angelegenheit zu verhaudeln sei, woriiber auch die
derfahren ist,. Konsistorial-Assessoron eiuen ud,heren Aufschluss untl die erforderlichen Anbalts-
Ich befincle mich somit ausser Lago dariiber einen Bericht abzustatten. punkte zu geben im Stande sein diirfben.
Doch erlaubo ich mir hier die Bomerkung beizuschliessen, dass die organisirutrg Euer Excellenz werden daher mit Bezug auf die hierortige Zuschrift vom
der bischijflichen Consistorion auch bei Golegenheit dor im Jahro 1860/l in ll-ten Januar 1864 2.266 ersuchb, im Sinne dieses f{ofdekretes die bei dor
_118_ -119-
biscirdflicheu Konferenz in Wien gemachten diesllilligeu Antr?ige vor Seite zur Behorzigung und Genehmigung zu untorbroiten. Bevor ich mich aber in
ihler Zweckmiissigkeit und Zuliissigkeit mit Riicksichtnahme auf die bishe- die Details des Gegenstandes, den ich hier auseinander setzen will, einlasson
rigen Antriige der geistlichen und weltlichen Behiirden der eindringenilen sollte, muss ich mich verwahren, als wollte ich eine Opposition gegen ilio
Wiirdigung zu unterzieheu, und den geforderten Antrag iiber dio Einrichtung hohe Regierung machen, vielmehr liegt zu Grunde diesem meinen Untornehmen
des gr. n. u. bischdflichon Consistoriums und Archidiakonal-Stiihls nach dem die Anhii,nglichkeit und das Vertraueu, die ich gegen hochdieselbe stets be-
jetzigen Standpunkte und Verhii,ltnissen, jedoch mit steter Riicksicht auf die wiesen habo, Daher bin ich so froi, diese meine Vorstellung als eine vertrauliche
in dem bezogenen Dekrete angedeuteten Punkte zu verfassen, und unter politischo Beichte zu Dennen.
Beischluss einer Abschrift der bei der Wiener Konferenz gemachten AntrZige Euero Excellenz ! Es ist eine allgemoin bekannto Thatsache, dass dieses
anher iibermitteln zu wollen. - Von der k. k. Statthalterei fiir Siebenbiirgeu. Bisthum, welches untsr moiner oberhirblichen Fiirsorge uud Verwaltung ist,
Ilermannstailt, am 29-ten August 1854. unter einem dreihundertjiihrigon Kirchenverfblgungssystemo seufzte, und es
erst im Jahrc 1B4B durch das wahrhaft grosse ovangelische Wort Seiner k. k.
In Abwesenheit Sr. Durchlaucht des llerrn Gouvorneurs der k. k.Vize-Priisident.
apostolischen Majestii,t unseres glorroich regiorendon Herrn und Kaisers, durch
welches in dem vori Allerhdchstderselbeu geschaffenen einheitlichen Osberreich
55. dio Gleichberechtigung aller Volksstii,mme und christlicheu Kirchen als flaupt-
Gttaernttl 'tlrs1zd, a$ternere& WoiectltlzLi, de organisare a consistof iuhti, Staats-Prinzip aufgestellt uud ins Lobeu gotreten ist, befreit wurdeq es lag
Nr. 186?4/2329 1854. daher in dor Natur dor Sache, dass das Bisthum, bewusst seiner durch dio
-Weg
An Seine des Herrn Bischof'es lrejherrn Andreas Schaguna Excellenz' allerhijchste kaiserliche Gnade srhalteneu Befleiung, allsogleich den der
Majestiitslekurse und jenen der Bittschrifteu au die hohe Regierung ergriffen
Zufdge hohen Erlasses des k. k. Ministeriums ftr Cultus und Unterricht
hat, um aus dem friiheren rechtsloseu urrd abnormen Zustar:do in den gesetz-
vom Z-ten September 1864 Zahl 146311266 werden Euer Excellenz miLBezog
lichen uud normalen Zustand iibergehen zu kiiunen. Daher liegeu vor:
auf die h. Zuschrift vom 29-tenAugust 1. J' Z. 16986 um die baldige Erstat- 1-teus mehrseitige Rekurse von den zu der griechisch-orientalischen Kirche
tung der gefeliigen Aosserung hinsichtlich der Organisirung des gr. n. u. in Osterreich sich bel<ennenden Romanen, somit auch von dieser Diiicese,
bischiiflichen Consistoriums unil der Archidiakonal-Stiihle ersucht. Von der k. k.
woalurch sie um die Erlaubniss der Wiederherstellung ihrer Metropolie peti-
siebenbiirgischen Statthalterei.
tionirt haben.
Hermannstadt, den 29 September 1854. 2-tens ein umst?indlicher Organisationsplan, welchen das diesseitige Ordi-
In Abwesenheit Sr. Durchlaricht des llerrn Gouverneurs der k. k'Vize-Prii,siilent. nariat zu Folge der hohen AufforderuDg vom 10-ton Nov. 1849 Z. 636 des
damaligen aussorordentlichem kais. Kommissii,rs nunmehrigen Statthaiters,
56. Ilerrn Eduard Baron v. Bach Excellenz verfasst, und unterm l-ten Januar 1850
Episurynl Saguna rerynrndAnd energic ministrului, re/ilsd, astertterea proiec' Nr. 2. Hochclemselben unterlegt hat.
3-tens eino Peiition, die die im Jahre lB50 abgehaltene Di6cesan-Ver-
tulu,i de organisare a Consistoriului, cer)nd' a se restaura' mai intdht' metropolicl sammlung unterm lO-ten April 1860 mittelst dsr hohen Landosstelle an Seine
782. 7864.
rornAnilor ortodod ;. a. Majestiit gerichtet hat,
llerrn Leo Grafen von Thun' k. k' 4-tens oin zweiter Organisationsplan, don ich auf das hohe ministerielle
An Seine Excellenz den hochgeborenen
Cultus- und Unterrichts-Ministel in Wien. Programm vom Jahre 1860 wii,hrend der in Wien abgehaltenen bischd,flichen
Konferenzen ausgearbeitet, und dem hohen Ministerium untorm l6-ten Nov.
Euer Excellenz !
1860 unterlegt habe.
Die Wichtigkeit des hohen ministeriellen Erlasses vorn 30-ten Nov. 1863 5-teus eine Petition, die ich Seiner Majestbt wii,hrend des Allerhiichsten
Nr, 4935i2?1, vermtige dessen mir die Velfassung eines Organisations-Planes Aufenthaltes in Ilermarinstadt am 24-ten Juli 1862 iiberreicht habe.
iiber das diesseitige Consistorium anbefohlen wird, und auch schon hieriiber 6-tens die Augelegenheit der mehrmals zur Sprache gekommenen Fliissig-
ein ministerielles Adursorium unterm 16-ten Juui 1. J. Z' 616911897 an mich machung der Profossoren-Salairs in dor paoilagogisch-theologischen Didcesan-
ergangen ist, gibt mir deu Anlass, mich an Euoro Excellenz vertrauensvoll Anstalt aus den Diiicesan-Fouden.
zu wenden, und- hochderselben meine peinliche lage, in der ich mich befindo,
_120_ -tzt-
'Wurmloch und ich die Kirche in Siebenbiirgon, zu der ich gehiire, und die
?-tens die Angelegenheit der Pfarrl<irchen von Alvintz, zumalen eine
sznozkizd, wo unsere Kirchen zum wochselseitigen Gebrauch einiger griechisch- christliche ist, vou den vorm?irzlichen Fesseln durch den Allerhtichsten Willen
Katholikeu von der Regierung bestimmt worden sind, und somit meine zahl- und Legislation unseres erhabenen Lonarchen Franz Josef I bofreit zu sein
reichon Didcesan-Kinder in den genannten Ortschaften ein ganzes halbes Jahr glaube unil eingestehe, dies ist fiir mich ein fostor Glaubo um so mehr, als
keinen Gottesdieust haben. das hoho rninisterielle Programm vom Jahro 1850 keine Erw?i,hnung einer vom
S-tens die Angelegenheit dsr Vertheilung der jiihrlichen Interessen des Jahre l84t datirten hohen Entschliessung macht.
30 Tausend Gulden Kapitals an die armen Geistlichen. In Betreff des zweiten Punktes der obbelobten ministeriellen Verordnung
9-tens die'Angelegenhoit del gernischten Ehen' bitts ich Euere Excellenz die Versicherung eutgegen zu nehmen: dass ich bei
l0-tens meine Vorsteliungen iiber die Aufhebung der noch jetzb beste- der Vsrfassuug meiner Antriige Nichts so sehr vor den Augen hatte, als clas
henden, aber den Zwecken nir:ht entsprechendeD volksschulen-I)irektion, und Kirchen- und Staatsintoresso in Einklang zu briugen. fch kann weiter Euere
iiber die Aufstellung oines Schulreferenteu bei dem Ordinariate. Excellouz versichern; dass ich iiber die Satzungen und Institutionen meiner
ll-ters meino Bitte vom Monat Mii,rz 1854, wodurch ich das Prii,sidium Religion sowohl, als auch iiber die Pflichten eines getreuen Unterthanen gegen
des hobeu Cultus- turd Unterrichts-Ministeriums un die Hochgeffillige Priisen- den angestammten Monarchen klare Begriffe habe, und daher bin ich fest
tirung rneines kanonischen Werkes Seiner trfajest?it fiir die Allerhijchste Bi- iiberzeugt, dass meiuo in den Kirchen-Satzungen gegriindeten, und der nach-
bliothek orsucht habe. miirzlichen Legislatur angemessenen Antr?ige allerdings als Grundlage zur
Diese Skizzen der erwiihnien Angelegenheiben bezeugen den wichtigon etwaigen kiinftigen Organisation behufs der Erzielung eines normalen Zustandes
Inhalt der dort umstii,ndlich ange{iihrten Gegenstii,ndel ich sage daher nur die meiner Didcese von der hohen Regierung angenommeu werden kdnnen,
Wahrheit, wenn ich behaupte, dass die von mir hier punktirten Eingaben das Aus diesem werden Euere Excellenz meine peinliche Lage ersehen, zu-
iiussere Leben der Kir,;he und ihter Angelegenheiten enthalten, und dass von rnalen ich meine Antriige sowohl kirchlich als auch politisch fiir griindlich
deren Ldsung clie weitere d,ussere Gestalturg der Kirche bedingt isU, und und korrekt halte, wbhrencl sie das hohe Cultus-Ministerium im outgegen-
endlich, dass das Ordinariat nicht in der Lage ist, sich in weitere Elaborate gesetzten Lichte darstellt.
eirzulassen, bis es nicht so gliichlich sein wird, auf die bisberigen Eingaben Ich bitte Euero Excellenz im fntoresse der Kirche Christi, uud des aller-
hijhere Erledigungen zu bekommen' hiichsten Dienstes, mif dem wir alle Osterreicher unserem Erhabenen Monarchen
Zwat war clas Orclinariat schon so gliichlich zwei ministerielle ErIe- schuldig sind, meino Antrii.ge einer persdnlichen Priifung unterziehen zu wollen,
digungeu bis jetzt zu verehren, utd zwar in Betreff derVerwaltung der Didcesan- und ich hoffe zu Gott, den wir in der heiligen Dreifaltigkeit verehren, dass
fondo, uncl dariiber, dass nachdem dem Staatsprinzipe gemiiss jede Kirchen- Ilochdieselben sich meiuer bieileren Bestrebungen sowohl rticksichtlich der
gesellschaft sich aus eigenen Mitteln zu erhalten hat, mein Bisthum aus dem Kirche, als auch des Staates iiborzeugen, und dadurch sich die Mdglichkeit
Staatsschatze keine Unterstiitzung ansprechen kann' Dio dritte Erledigung verschaffen worden, meine Antriige baldigst zu erledigen, und den Bediirf'nissen
ist dio Anfangs beriihrte hoho miuisterielle Verordnung, wolche mir von der der Kirche Gottes in diesen Theilen des eiuheitlichen Osterreichs ll,echnung
l. J. 15985/1908 mit
hohen siebenbiirgischen statthalterei untorm 29. August zw Lragen, und somit ihr, unserer einzigen ewigen Mutter, der Befiirdererin
dsm Bedouten mitgetheilt wird: ,,das hohe Cultus-Ministerium h2itte hoch aller guten christlichen Thaten ihrer irdischen Kinder einen guten Dienst, wozu
derselbsn erdffnet: dass von den diesfti,lligen Verhanillungen bei der im Mittel Euere Excellenz vom Gott, und dem Kaiser berufen sind, zu erweisen.
liogenclen a. h. Entschliessung vom l?-ten April lB41 in keinem Falle Umgang In der angenehmen Hoffnung, dass Euere Excellenz eine trostvolle Antwort
guoorrrotuo, untl dass clie bei Gelegenbeit der im Jahre 1860/1 in'Wien abge- mir baldigst zukommen lassen wertlen, beehre ich mich mit der Versicherung
haltenen bischd,flichen Konferenz von mir erstatteten speziellen Antrii,ge nicht der ausgezeichnetsten llochachtung zu verharren.
als die allgomeine klinftige Grunillage zur Organisirung des Consistoriums Euerer Excellenz
u.
Bugenommou werden kdnnen Ilermannstadt, den 23 Oktober 1864.
obwohl der erste Punkt cles belobten ministeriellen Erlasses mir keinen gehorsamster Dieuer
zwaifel iiber die vermuthung iibrig l?isst, dass das hohe Ministerium die lago Anilreos Frei,herr a. Schaguna m. p.,
meiner Diijcese vom Jahre 1841 mit jener vom Jahre 1848-1864 identisch Bischof.
betrachte: so kann ich uicht umhin zu gestehen: dass dies michganzbefremdet,
16
*122 -123-
-
57. einige Erleichterung gefundenl und wenn auch die vormalige Landesverfassung
ihr nicht gestattete, in den starr geschlossenen Krois der ,rezipirten" Reli-
GzLaerntLl prot;ocd de now pre episcopul $agwna a a4terne proi,utul cerut dc gionen einzutreten, so wurde doch ihr Dasein als ein berechtigtos erkannt, und
mi,nistrtt' I'n' causa' organisd,rii' Cowistori'ului. ihren Anhiingern die Freibeit der Religions0bung staatsrecht'lich gew?ihrleistet.
-Wohlthiiter
Nr. 12,311/1453 1855. Fromme Anhii,nglichkeit an das Kaiserhaus und ihre erlauchten
An seine des Ilerrn gr. n. u.Bischofes Andreas tr'reiherrn v. schagunaExcollenz. erfiillte die darkbare Kirche. Wie eine Tradition hat es sich fortgepflanzt im
glii,ubigen Yolke, dass nur die Gnadenftille des geheiligten Thrones es sei,
- Euere Excellenz !
dor man, wenn der Kirche etwas Gutes geschieht, jeden Trost und jede Hilfe
Die von hohen cultus- und unterrichts-Ministerium mit dem Erlasse vom verdanke. Darum sind die Bekenner dieser Kircho von jeher gewohnt, zu des
31. Mai l. J, z, 16640 herabgelangte Eingabe Euer Excellenz beziiglich der Kaisers Majestiit vertrauensvoll hinauf zu blicken, vom giitigsten Landesvator
Einrichtung des gr. n. u. bischdflichen consistoriums und iler Archidiakonal- alles Gliick und Heil zu erwarten. Es ist dies Vertrauen voll kindlicher Ilin-
stiihle so *i" d"t Regelung der consistorial- und Archidiakonal-Taxen beehrt gebung nicht etwa blos eine Reilensart; die Haltung der Kirchenglii,ubigen
man sich Euor Excellonz in Gemii,ssheit des beriihrten Erlasses miU dem Be- iu den letzten schweren Zeiten hat bewiesen, dass es eiue Thatsacho ist, welche
scheirls zu iibermittoln, dass nach dom das Justizministerium in Folgo oines nach solcher Feuerprobo, keiner weiteren Erhiiltung bedarf.
Allerhdchsten Ilanclschreibens seiner k. k. Apostolischeu Majestiit vom 29. Mai -
Unter Euer Majestiit allbegliickender Regierung sind die Schranken ge-
1953 tten Anlass genommen hal, die Regelung der geistlichen GerichtsbarLeiten
fallen, welche zwischen der Stellung und den Reohton der Confessionen uncl
in cleu Ehesachen iler nicht unirten Griechen iu Siebenbiirgen als einen Nationeu so lange einen llnterschied machten. Ein freundliches Morgenroth
Gegenstand der dringendsten Nothwendigkeit darzustelleu, das hohe Cultus- bricht auch fiir unsere Kirche herauf. 'Wir erinnern uns in tiefster Dankbarkeit
ooi' Uot""ri"hts-Ministerium von iler augeordneten Verhandlung iiber die
des hochherzigeu Gnadengesche::kes zum Wiederaufbau unserer zerstijrten und
Regelung des consistoriums und cler Archidiakonal-stiihle und der damit im
beschii,digten Gotteshiiuser; wir gedenken der huldvollen Riicksichtnahme auf
Zos-ammeohange stehentleu Tag-Ordnuugen um so weniger ablassen kanu, als
die Seelsorger und Schullehrer auch unseres Glaubens in ilem kaiserlichen
dieselbe eine wesentlicho Bedingung der Gorichtsbarkeit in Eheangelegen- Patente iiber die Grundentlastung in Siebenbiirgen und werden von froher
heiten ist. IIoffnnn! erltllt durch die allerhijchsten kaiserlicheuWorte von 31-tenDezember
Euer Excellenz weralen daher mit Bezug auf die hierortigen zuschriften 1851, in welchen unsere Kirche auch fiir sich dio Velheissung einer schdneren
vom 29. August untl 29. September 18542.16985 & 18674 orsucht, die hieriiber Zukunft erblickt.
gewiinschtei Antr?i,ge bis2Oseptember 1855 zu-verfassen und anher flbermitteln
fu wollen. - Gonehmigen E*er Excellenz dio Versicherung meinor ausgo- So wohlthuenden Beweisen kaiserlicher IIuId gegeniiber miissen einige
Verordnungen des h. Ministeriums fiir Cultus- und Unterricht um so schmerzlicher
zeichnoten lloclrachtung
unsere Kirche beriihren, als noch die traurige Er{'ahrung dazu kommt, dass
Ilermannstadt, am 21-teu Juni 1855' mehrere unserer Bitten und Anliegen noch immer ganz fruchtlos geblieben
Fiir Seiner Durchlaucht, ilen llerrn Gouverneur ilor k' k' Ilofrath sind. Um so vertraungsvoller wage ich es aber auch, als Oberhaupt und ge-
Amaileu m' P. setzlich berufeuer Yertreter der griech.-orientalischon Kirche in Siebenbiirgen,
zu Allerhdchst Euer Majest?it meine Ztflucht zu nehmen und an den Stufet
58. des geheiligten Thrones in tiefster Ehrfurcht alle jene Bitten nieder zu legen,
von ileren allergn?idigster Erhdrung das lleil und Gliick dieser Kirche mit dem
Grauamenul episcopului $aguna, la
Imgtdratul @ntra, m'i,n'istrului', cerdnd
Seelenfrieden von mehr als oiner.halben Million treuerUnterthanen abhii,ngig ist.
Lntre alte Si retnf inlared, metropoli,ei romAnilor ortndoqi'
Geruhen Euer Majestiit zu gestatten, dass ich die Ilauptpunkte unserer
Euer Majestti,t, Allergniidigeter Kaiser und Herr! untertblinigsten Bitten und Anliegen der Reihe uach vorbringen darf:
Die Geschichte der griechisch-orientalischen Kircho in siebenbiirgen war I. Die Stellung der griechisch-orientalischen. I{'irclre 'i,n Siebertbiirgen' zum
eine Reiho von Drargsallen und Leiden, das Bilcl einor Sklavin darstellentl, Staate und su ilen anderen l{irchen hn Lande. In grauer Vorzeit schon, noch ehe
ilio in Fessola geschlagen nur von iler Gnailo der Duldung ihr Dasein kiim- dio Geschichte diosem f,audo don Namen Siebenbiirgen gegeben, hat die
merlich fristet. Erst un6ur $sterreichs glorreichen Ilerrschern hat die Kirche 16*
Lzft
-124- - -
griechische Kirche, von Osten nach'Westen vorschreiteud, hierEir:rgang gefunden. Dies kaiserliche Rescript ist abermals oin klarer Beweis von dem Edelsinno
Ein griechischer Bischof, Nicetas, ist es gewesen, durch dessen Bemiihungen und der Gerechtigkeitsliebe der glorreichen dsterreichischen llerrscher. 'Wir
schreibt Kaiser Leopold I. mit grossem
der Lichtsbrahl des Evangeliums auch nach dieser Provinz hineindrang und die haben
- ResolutiononUnwillen
- gegen Ifnsere alletgn?i,digsten
vernommen, dass
gehandelb wird, soudern
weltlehre des Ileilandes Boden gewanu alba-Julia - das heutige Karlsburg nicht nur
war dsr sitz einer griechischen Metropolie. Noch finden aus dor zeit dar auch Einige, welche dio ijffentliche Ruhe durch Wiihlereien zu stijren suchen,
-Walachen
ungarischen Kdnige sich urkunilen vor, worinnen des Albenser Metropoliten das Gerticht austreuen, als sei es Unsere Absichb, dass die dos grie-
und dos griechischen Erzbischofs in Siebenbiirgon Erwii,hnung geschieht; vom chischen ,Ritus zur Union mit der katholischen Religion gezwungeo werden.
Kbnige lltathias BucLae sabbato pronimo ante Dom,inicam Laetare, anno Domini Wir wollen daher Unsoren festen ltaiserlichen Willen, Sinn und Absichl dahin
'Walachen die volle Freiheit habon sollen, sich mit
7479, and vom KtiDige Yladislaus Cassoaiae qwarta ilecima die mensi's lltaii 7494. erkl?i,ren, rlass genannte
Unter der erlauchtsn dsterreichischen Regierung hatten wir drei Erzbischiife, einer der vier rezipirtel Religionon in Siebenbiirgen zu vereinigen oder boi
-und z.war Barlaham, zu desser Zeit siebenbtirgen unter osterreichs scepter ihrer alten Kirche zu bleiben und sie sollen derselben Plivilegien theilhaftig
kam, ihm folgto Theophil 1693 uncl diesem Athanasius 1698. - Als aber das werden, deren sich die Religion, mit wolcher sie sich vereinigen, erfreut, oder
volk der Romanen unter die Abhengigkeit des Feudalwesens goratheu war, welche ilie Walachen in ihrer gegenwiirtigen Sbellung geniessen.
'Wie aber jede Aendorung in Glauberrssachen uur zu leicht auch- tr-anatismus
sank mit lhren Bekennern auch clie Krrche vorl der urspriinglich freien und
selbststiindigen Stellung herab. In dem alten Staatssysteme Siebenbiirgens, erzeugt, wo dann die Liobe des Christerrthums sich in Unduldsamkeib, ja selbst
welches ou; dur Mohacser Niederlage unil in Folge cler Reformation sich in Verfolguug gegen Andersdenkende vorwantlelt, so ist auch fiir die griechisch-
entwickelte, war fiir unsero Kircho, dio iilteste im Lande, kein 'Raum' Drei orieutalischo Kirche dieso Spaltung, andorersoits Union genannt, eine Quelle
Nationen (Ungarn, Szekler, Sachsen) und vier Religionen (die rd,misch-katholische, vieler Leiden und Kr?inkungen geworden. Ihre Anhii,nger blieben iiber achtzig
evangelische, reformirte und unitarische) hatten die ausschliessliche lferrschaft, Jahre ohne Oberhirten, wie eins verwaiste und zerstreute lleerde, wolcher der
'Wio sie am Glauben
jJ" andere Nation, jede andere Religion war, den herrschenden gegeniiber, sorgende Hirte fehlt. Allein Gott hatte sie licht vorlassen.
- geduldet.
nur jhrer Vii,ter hielten, so hielt wieder der Glaube die Treuen beisammen und er
-
1ls endlich irn J. l688 das ungliickliche Siebeubtrgen, nachdem es unter war mechtig genug, um dio Kirche vor dem Untorgauge der inneren Aufld,sung
der Zwietracht seiner Fiirste[ und dem Drucke der Tiirken an den Abgrund zu bewahren. Euer Majestiit uusberbliche Ahuen, Maria Theresia und Josof II.
des Verderbens gebracht worden war, uuter das retteude Scepter des--ij-ster- gaben dor Kircho einen Bischof und sprachen damib vom a. h. Throno herab
reichjschen Kaiserhauses kam, schien fiir die grieohisch-orientalische Kircho die lobensfii,higkeit und den Fortbostand derselben aus.
ein neuer Morgen anbrechen zu wollen. Man wollte ihr helfen, wollte ihr in Nicht lange nachher goleng es den Glaubensgeuossen im 60, Landes-
den geschlosseien Kreis der rezipir.ten -Religionon Eingang verschaffen, indem Artikel vom J. 1?91 endlich ein Gesetz zu erhalten, worin ihnen die Frejheit
-uo ii" mit der katholischen Kirche des latoinischen Ritus
zu veroinigen suchte- der Religionsiibung gew?ihrleistet und gesagt wird, dass die Anhiinger dieser
uncl wirklich nahm im J. 1698 der griechisch-oriontalischo Erzbischof Athauasius Religion von dom Bischofo ihres Ritus abhiingen und gleich wie die iibrigen
jene vier Glaubenssii,tze an, welche als hinreichend erkannt wurden, um die Landesbewohner behandelt wortlen sollen. Dies Gesetz nennt unsere Religion
-griechisch-morgenliindische
Kirche fortan als eino, nur durch den Ritus unter- clie ,Religio orientalis graeci Ritus non unita.n Das war aber auch Alles, was
Jchiedone, Schlwester der lateinisch-abendlandischen betrachten zu kdnnen. die Kirche erreichen konnte. Ja, selbst der Wohlthat dieses Gesetzes, des
Diese Vereinigung, so wohlgemeint und aufrichtig sie auch ge]vesen ::i1 -ug' oinzigen aus dem ganzsn Codex der siebenbiirgiscleu Legislation, welches fiir
war aber oo, ,o- Theile gelungen. Ein grosser Theil cles volkes hielt fest die griechiesch-orientalische lieligion wenigstens nicht ungiinstig lautet, sollte
an dor griochisch orientalischen Kirche, obschon ilie vereinigung mit der_ voll- sie nicht mit vollem Gonusse sich erfreuen'
berechti-gten katholischen R,eligion eine ungleioh bessere Zukuuft verhiess. Uin Beweis dessen ist die Instruction, welche im J. 1810 dem neu ge-
I)io Glaubenstreue war stairkei als der irdische Yortheil. Kaiser Leopold I, wii,hlten Bischofe Basiliue Moga, meinom Vorgii,nger, vorgeschrieben wurde,
gesegneteu Andonkens, schiitzte die Treugebliebenon und befahl in einem wo es sohon wieder heisst, dass der griechisch nicht unirte Klerus ntoleratus
f,nroido"un a. h. Rescripte vom 12. Dezember l?01, dass bei Strafe schwerer solum habeatur," wehrend doch clas obige Landesgesetz die griechisch-orien-
'llngnnrle Niemand os wage, die "Walachen des griechischen Ritus in ihrer talische Kirche aus dem Willkiirzustancle der blossen Duldung in den llechts-
It'roihsit zu stdren oder auch nur im geringston sie zu bedriicken' zustand der gesetzlich anerkannten Existenz gehoben hatte, wie solches die
-126- -121-
€igenen 'Worte des Gesetzes: -Religio orientalis Graeci Ritus non unita, quae sonst miiglich, dass das hohe Ministerium in mehreren Velordnungen, namentlich
juxta Leges hujus Provinciae hactenus inter toleratas Religiones recensita fuit, in dem hohen Dekrete vom 12. Juni 1854. Z. 1046. immer wieder auf die
vigore praesentis Articuli in libero suo exercitio confirmatur unzweifelhaft Instruction vorn Jahre 1810 zuriick kommt, auf oin Akbenstiick, wolches der
darthun. gegenw?i,rtige Bischof gar nicht kennt, welches ihn durchaus nicht bindet und
-
Diese umfassende, in neunzehn Punkten bis ius Kleinste gehende, fnstruc- dessen Entstehung einer Zeit angehdrt, die auf dem alton Systeme einer, heuto
tiou driickb unsere Kirche zu einem polizeilich iiberwachten Vereino uud den nicht mehr bestehenden, Landes-Verfassung beruhte?
Bischof zu oinem abhii,ngigen Diener der weltlichen Behd'rden herab. Wenn -
Dies, dass das hohe Ministerium unsere Kircho wie eine blos geduldeto
alle andern Docurirente eiuer fiir uns traurigen Zeit, wenn selbst die Geschichte zu behandeln scheint, muss am tiefsten uns schmorzen. Ilierin diirfte auch
schwiege, wii,re dies Eine genug, um die geclriickte Lage unserer Kirche, ihrer die llauptquelle zu suchen sein, aus welcbor alles Andere, was ferner uns
Geistlicbkeit unil ihrer Bekennner hinl?inglich zu bezeiohnen. driickt, in ganz natiirlichem Zusammenhange fliesst. Dahor mag es kommon,
-
Mir ist diese Instructiou iibrr'geus nie vorgeschrieben worilen, ich kdnnte wenigsbens ist nichb leicht ein anderer Beweggrund denkbar, dass auf die
dahor, auch wenn die Zeiten sich nicht geiindert hiitten, mich durchaus nicht vielen Bitten. Eingaben und Autriige, die im Laufe von sechs Jahron von
als an dieselbo gebunden betrachten. Soiten dieser Diiicose mittelbar und unmittelbar an das hoho Ministerium ge-
Aber die Zeiten sind, Gott und Euer Majest?i,t sei Dank ! andero, bsssero richtet worden sind, entweder gar keine, oder sehr spiil, eine meisb ungiinstigo
geworden. Die politischen Fesseln, welche die -Romanen solange darnieder Erledigung herablangb. Selbst in ganz einlbchen Angelegenheiten hat man es
hielten, sind gefallen ; das Gesetz macbt keinen Unterschied mehr zwischen der Miihe nicht werth fintlen wollen, den Bischof einer, wenn auch noch so
sogenannten rezipirten und geduldeten Nationen, es ist fiir Allo gleich, Die kurzen, Antwort wiircligen zu lassen. So weiss ich zur Stunde nicht, was mib
Kirche wiirde frohlocken, diirfte sie ilas N?imlicho von dem Unterschiede der dem Prachtexomplar meines I{andbuches tiber das Kirchenrecht der gricchisch-
fieligionen sagen, dass anch er gefallen, dass auch hier das Gesetz gleich sei orientalischen Kirche, welches ich noch im Monat Mai 1854 Sr. Excellenz dem
fiir Alle! Noch harret sie aber in Trauerl denn: obwohl Allerbtjchst Euer Ileu'n Minister mit der Bitte, es Allerhdchsb Euer Majestbt vorlegen zu wollen,
Aposlolischo llajestet in dem kaiserlichen Patente vom 31. Dezember 1861 iibersandte, geschehen ist. Eine audere, vertraungsvoll an die Person dss
elkliirt haben: jede gesetzlich anerkannte Kirche in dem Rechte der gemeiusameu -
Ilerln Ministers geriohtete, Eingabe vom 23. Oktober 1854. Z, 762, worin alle
iiffentlichen Religionsiibung, claun in der selbststiindigeu Yerwaltung ihrer jene Punkte einzeln beriihrt waren, dereu Erledigung wir schon so lange
Argelegenheiten, sowie irn Besitze und Genusse ihrer Anstalten, Stiftuugen entgegen harron uud welche nun auch don Gegonstand diosos treugehorsamsten
und Foude orhalten und schiitzeu zu wollen I Majestiitsgesuches bilden, ist nach sieben Monaten irn gewiihnlichen Geschii,fbs-
Obwohl Euer Majestii,t auch in dem kaiserlichen Patente vom 29. Mai wege mit Dekret vom 3l . Mai d. J . Z. 16,640 in einigen wonigen Zeilen abschliigig
1863, womit das biirgerliche Gesetzbuch in Siebenbiirgen eingefiihrt wurde, boschieden worden.
die Gesetzgebung und die Vorscbrif'ten der griechisch-orientalischen Kirche 'Wir bitten daher: Allerhiichst Euer Apostolische Majestii,t mdge aller-
in Ehesachen als alleiu geltend anzuerkennen geruhten; gniidigst auszusprechen geruhen, dass ilie griechisch-orientalische, als eine vom
und obwohl die Corresponilenz( bei der bedeutuugsvolleu Staate gesetzlich anorkannte, Kirche in Siebeubiirgen beziiglich ihrer Stellung
"Oesterreichische
Nachriclrt, iiber das Coucoldat es a,usgesprochen hat, dass Euer Majestii,t gleich zum Staate und zu ilen iibrigen christlichen Confessionen dos Lanilos, dersolbon
im Beginne Allerhdchst-ihrer Regierung durch eltschiedeno Massregeln die Rechte und Freiheiten theilhaftig sei, in deren gesichertem Gonusse die andern
-Wahrheit
grosse christliche anerkanut haben, dass die Kirche Gottes nicht der Confessionen und Kirchen sich bsfinden.
Vormundschalt weltlicher l\fechte untersteht : II. Die Benennung der Kirche unil' ilwer Belrcwter. Noch im Jahre 1850
scheint das hohe k. k. Ministerium fiir Culbus- und Unterricht, wie so hatte ilie in llermannstadt versammelte Didcesan-Synode uDter mehrereu anderen
mauche Er'lii,sse zeigen, doch uoch immer von der Ansicht auszugehen, als sei Punkten atch die Bitto gestellt: es mijchte die negative Benennung ogriechisch
nur del Unterschied zwischen mehr und weniger berechtigton Nationen, nichl nicht unirb( nicht mehr gebraucht unil dor Kirche und ihren Bekennern die
aber auch der Untersohied zwischen rezipirten und gecluldoten Religionen positive Bezeichnung,griechisch-orientalisch' gegebon werd.en. Wehrend
gefallen, und als gehiire unsore gr. orientalische Kirche auch heute noch zu -
wir der Erfiillung diesor gewiss nur billigen und gorechten Bitte goduldig
einer blos in Gnaden geduldeten Religionsgesellschaft, welche weniger Rechto entgegen harrten, orschien untern 12. Juni 1864. Z. 1046 ein h. Ministerial-
habe, als die anderon Confessionen in Siebonbiirgen besitzen, Wie ware es Erlass, worin angeordnet wurdo, dass man in allen iimtlichen Ausfertigungen
-
_128_ -729-
sich der Bezeichnurg ,griechisch nicht unirt,' als der gesetzlich eingefiihrten, gr. katholisclren Goistlichen an oincn Pfarrer meiner Kirclre, worin die Be-
und zwar um so mehr bedienen solle, als durch Abweichungen, woclurch der Teicbuung ,nicht unirt" bis zu den gemeinsten Besohimpfungen a'usgebeut'et
Unterschied und Gegensatz zwiscl-ren den Religionsgesellschaften des Morgen- *o.d". io"h cliese beiden Zuschriften sind mit einer erneuerten Vorstellung,
landes nicht ersichtlich gemacht wiril, nur Stdrungen im tjftentlichen Geschii,fts- die ich ebeDfalls ilem h. statthalterei-Praesiilium vorlegte, an den Herru Mi-
verkehre sich ergeben wiirden. nister gelangt. -
Dieser Erlass des hohen Ministeriums war aus mehreren Griinden geeignet, Iibeidenvorstellungon habe iclr gebeten, dass meine Eingaben uncl Anliegen
uns in dio tiefsto Besorgniss zu versetzen. Einmal, weil das h. Ministerium ndtlrigenfalls Allerhdchst Euer Majestii,t zur allergniidigsten schlussfassung
darin wiederholt auf die Instructionen" hinweiset, wolche den unterbreitet 'werden miichten. -
"umstii,ndJichen
Bischiifen unserer Kirche ertheilt worden seien und damit die Gesetzlicbksit Noch war ich nicht so gliicklicb, mit einerErledigung oder einem Rescheide
der Benennung griechisch nicht unirt zu begriinden sucht; dann, weil gesagb erfreut zu werden. Statt dess"o ist mir der Inhalt eines h. Ministerialerlasses
vom l0-ten Mai 1865. Z. 5168156. mitgetheilt worden, worin auf einmal
der
wird, dass dieso Bezeichnung in der-Weohselwirkung der gr. n. unirten Kirche
mit andern christlicheu Kirchen in alien Staaten und Liindern dor civilisirton ganz neue Ausdruck: ,,griechisch nicht unirte.Griechen der llermannstiidter
Welt in unbeanstandeter Ifebung sei und bloss das nackte tr'actun darstelle, bib"".",, au{taucht Benennung, gegen welche ich um so nacbilriicklicher
- "in1
dass die Vereinigung der morgenlii,ndischen mit der abendliindischen Kirche Einsprache erheben muss, als die gr.iechisch.orienf,alische Diticese iD diesem
nur zum Theil gescheheu istl und endlich weil auf die Bitten der Di6cesan- Land'e nicLt aus ,Grieehen,u sondorn aus -R'omanen, und zwar aus dem Kelne
synode, welcho der Wichtigkeit ihres Inhaltes wegen wohl geeignet g'ewesen der romanischen oder waiachischen Bevblkerung besteht und ich, Zeuge des
wd,ren, der Allerhdchsten Schlussfassung Euer Majestiit unterbreitet zu .werden, in meinen Ilflndeu befindljchen a. h. Ernennungs-Diplomes sr' Majestiit des
der l{ermann-
von Seiten des h. Ministeriums so gar keine Rilcksicbt genommen worden Kaisers Ferdinand I., nicht zum Bischofe von Hermalnstailt oder
war, dass sich im elwii,hnten Erlasse auf dieselben nicht einnal berufon wird. stiidter Di6cese, sondern zum Bischof der gr. n. unilten Kirche in siebenbiirgen
Eine solche Verordnung, verbunden mit der bestimmtestor Ilinweisung - ernannt worden bin. So weit ist nicht einmal die InstructioD der friihereD
-
auf ilie ilen Bischijfeu ertheilten umstiindlichen Instructionen einer fiiiheren, Zeiien gegangen, auf welche doch so gern hingewiesen wird' -
auf ganz andern Verh?iltnissen beruhenden Zeit, musste jeclen Unbefangenen Ei"ne"KJ,okuog fblgb auf die andere. Fast zu gleicher zei1 mi; diesem
neuesten Ministeriallrlar." -u" in der Kronstzidter romanjscher. zeitwg,
auf den ersten Bliok schon erkennen lassen, class der Kirche ilie Gefahr drohe, welche
wieder ganz in den alten Zustand der Dulclung und Knechtschaft zurilckgedriingl ilen charakter. eines Amtsblattes triigt, unter ilem schilde des kaiserlichen
zu werden. Sie legte mir die Beftircbtung nahe, dass, wenn schon bei einem Adlers iler Auszug eines Ilirterbriefos des neu ernannten gr' katholischen
hohen Ministelium eine solche Auffassung, wie sie in jener Verordnung so Metropoliten uncl irzbischofs Alexauder Sterka Sulutz erschienen, worin neben
unumwunden ausgesprochen ist, Platz greifen kduue, unsere Kirche nur neueu -uo"h'.o, leider schon zur Gewohnheib geworilenen Wortspielen, die mit dem
vielcleutigen Ausdrucke ,Union und Nicht-Union" getrieben werden'
auch
Kriinkungen undlf,eiden entgegen gehen werde.
lm Bewusstsein meiner Pflicht, die ich als -Bischof der Kirche schulde, Stellen virkommen, welche uDsers Kirche tjffentlich herabwiirdigen, ungescheut
fiihlte ich mich daher gedrungen, das Wort fflr dieselbe zu ergreifen und denProselytismuspredigen,zumUebertrittezurunirterrKirchearrffordern
unterbreiteto noch unterm 19. Jiinner 1865. Z. 37. dem hohen Statthalterei- und sogar aiu eoaeotoJg sich erlauben, als ob es Allerhtichst Euer Majestii,l
-Wille ."i, ia.. alle Romanen im Schoosse der gr. Latholischen
Praesidium, oine an den llerrn Minister fiir Cultus unil Unterricht gerichtete Woo."f, uncl
Vorstellung mit der Bitte, selbo beliirwortencl einbegleiten zu wollen. Kirche sich vereinigen sollen. - Uncl w2i'hrend das hohe Ministerium uns
- dio Erzbischof in seinenL llirtenbriefe immer
Unter den vielen anderel Griinden, welche die Kirche veranlassen, um nGriechens nennt' ;det der Ilerr
Einftihrung der ihr gebtihrenden positiven Bezeichnung rgriechisch-orientalischu nur von den Bomanen untl von der romanischen Nation, wie wenr alle Ro-
zu bitten, hatte ieh in dieser Yorstellung auchr hervorgehoben, wie kriinkend maDen zu dieser einen Kirche sich bekennten.-Je weniger aber die Reb'gion
es soi, wenn ilie Anhii,nger meinerKircho sehen mtissen. zu welch beleidigenden unil Kirche mit der Nation uud ilem Volksstamme zu thun hat' umso auf-
Wortspioleu die negative Benennung unirto in der romanischen Sprache fatt;g".mussesbefremden,dassderh'Ministerial-ErlassvonGriechenuncl
"Hirtenbrief von Romanen redsn und Ausilriicke gebrauchen kann, welche
Anlass gebe und wie sehr dieselbs "uicht
zum Ilohn und Spott unserer Kirche der
missbraucht worden kdune. Meine auf Thatsachen, leiiler nur zu stark, be- weitmehralsdieunschuldigenwortengriecbisch-orientalisch"geeignetsind,
sonderu
griindete Bosorgniss erhielt bald einen nouen Boweis in zwei Zuschrifteo einos nicht nur ,sttirungen im tiffeJ,lichen Geschiiftsverlehre( hervorzurufen,
77
-130- -r31-
durch die Identifizirung der Nationalitiit mit der Religiou sogar Tendenzen Benennung ,nictrt unirtu sich um. und bald war noch ein kleiuer schritt
von Kaiser
-
Leopold II, ruhmvolien Andenkens. bestiittigte
zu f6rdern, deren politisch-religidse Tragweite aus so vielen tlaurigen Beispielen w"iter g"sch"hen. Das
der Geschichte leicht erkannt werden kann. Landesgesetz des 60. Artikels vom Jahre 1791, welches uns die Freiheit der
-
Dieser llirtenbrief gab mir den meistbegriindeton Anlass zu einer dritten Religionsiibung verbiirgte, nannte diese Religion ,Rekgio orientulis grQ'eci nitus
Eingabe vom 24. Mai 1. J. Zahl 436, welche gleich den beiden andern dem non-anifu". unil stellte somit die wahre und positivo Benonnung ,,griechisch-
Ilorln Minister unterbreiLet wordeu ist, aber bis nooh auch keinen Erfolg orientalisch" voran. -
gehabt hat. Die alte, auf historischen Privilegien beruhonde, Landesverfassung ist
-
Euer Majestii,tl 'Wir bibten um eino Benennung fflr unsero Kirche, welche gefallen; gefallen der unterschietl zwischen mehr oder minder berechtigten
ihr gebiihrt, um eino Benennung, welche sie selbst seit langen Jahrhunderten holigionen; im einheitlichen Oesterreich, unserm grossen gemeinsamen Vater-
gebraucht; wir glauben, dass nie einVerlangen billiger, nio eine Bitte gerechter Iande, sind Personen. wie Kiilperschaften, vor dem Gesetzo gleich. Mit solchef
gewesen. als die: dass unsere Kirche, wie sio wirklich heisst, die griechisch- Gleichheit isb aber der uns vor einem Jahrhundorb gegebene, gegen die wahrheit
oriontalische auch il ilen Sbaaten Eoer Majest?i,6 genannt werde. der Geschichto, wie gegen alle Regeln der sprache vsrstossendo Name ,,nicht
- unirt" unvereinbar. Denn er erinnert uns an die ZeiteD, wo wir nur geduldet
Auf jener Stette entstaDden, wo der giittliche Stifter dos Christenthums
wandelnd sein Evangeliurn gepredigb uud die Apostel aussandte, dio Viilk.'r waren, er triigt das KennzeicheD des demtithigenden ljnterschiedes zwischen
zu lehren, ist die morgenliindischo Kirche die ii,lteste christliche Kirche der den Rechten uncl der stellung unserer Kirche zu den andern christlichen con-
Welt. Aus ihr ging spiiter die abendlii,ndische Kir<.:ho hervor, welche von der fessionen des Landes an sich und wird darum auch zurn Spotle und zur
oriontalischen sich absondernd, eine ganz selbststdudige Stellung gewann. Erniedrigung fiir unsere Kirche missbraucht. -
Als nach tausend vier hundert Jahren seit dem Bestande der gr. orienialischen
- Ei; ;. h, Entschliessung Euerer kaiserlichen Majest?i't vom 26' Dezember
Kirche ein veririilinissm?issig kleiner Theil ihrer Bekenner, volziiglich aus po- 1848 zufolge hat die friiher iib)ich gewesene BezeichnuDg ,akatholisch's aufg,ehiirt.
litischen Rticksichteu, zu der lateinisohen Religion hiniiber trat, war man im Die Bekennor der gr. orientalischen Kirche geben vertrauungsvoil der erfreulichen
Abendland, aus loicht begreiflichen Griinden, geueigt, diosen Uebertritt als Iloffnung sich hin, dass, was den Protestanten gew?i,hrt worilen, nioht versagt
oine Vereiniguug der griechischen mit iler lateinischon Kirche anzusehon uncl werden wiril. In iliesem vertrauen werden sie nicht wenig durch die viel
man begaun nun jenen weit griisseren Theil, welcher der alten Kirche treu wiegende Thatsache bestii,rkt, dass Allerh6chst Euer Majestii,t selbst in ilen
bleibend, nicht iibergetreten war, lateinischerseits als die ngriechisch nicht beiclen kaiserlichen Diplomen iiber die verleihung des Komrnandeurkreuzes
Unirtena mit dem Merkmale der Negation zu bezeichnen. So kam es denn, des Leopoldordensund des ijsterreichischen Freiherrnstandes den treugehorsamst
dass, als auch in Siebenbtirgen, vor kaum 157 Jahreu, wiedor nur ein Theil Unterfertigten zweimal ,Bischof der gr. orientalischen Kirche in Siebenbiirgen(
der gr. orientalischen Glaubensgenossen zur Vereinigung mit iler lateinischen und nur elnmal ,Bischof der gr. nicht unirten Kirche in Siebenbflrgen( zn
oder rijmisch-katholischen Kirche geleitet wurde, die Uebergotretenen hinfort benennen geruht haben. und doch pflegb clas h. Ministerium seit einiger Zeit
den Namen die Andorn aber, welche zum Uebertritt nicht bewogeu den neu eifondeneo Ausdruck ,Bischof von llermannstadt', ,,Tlermannstii,dter
"unirtu,
werden konnten, die Benonnung ndisunirt( erhielten, um ja nur den Gegensatz Did,cessa und ,nicht unirte Griechen" zu gebrauchen' -
zwischen beiden auch iiusserlich recht auffallend zu kennzeiohnen. Darum bitten wir: Allerh6,chst Euer Majest&it m6ge allergniidigst zu ver-
,Disunirbe" wurden von da an die Bekenner unserer Kirche genanut' ordnengeruhen,dassunsoroKircheinallen?i,mtlichenErl?i,ssenmitdem,ihr
Sie mussten es sich gefallen lassen, weil sie sowohl der Nationalitiit als cler ,,ach Riht undBilligkeit gebiihrenclen, alteigenthiimlicheu Namen ,griechisch-
orientalischo benanut ooJ ih.u- Bischof der gesetzliche Titel ,Bischof
Religion nach, im Lande nur als geiluldet betrachtet wurden. Ihre Religion der
galt nur als Sekte, nicht einmal als Religionsgesellschalt, geschweige denn gr. orientalischen Kirche in Siobenbtirgen( gegeben werde'
als Kircho. Ihre Nation war, wie die damaligen Gesetze sa,gon, nur eine nmisera Itr.DieAngelegenlnitdcrgemiscktmEken.Nadndendermalennochbe-
contribuens plebsu, an die Scholle gebunclen, ilie sie im Schweisse ihres Ange- stehenclen vorsohriften, welche auf oinem a. h. Reskripte vom 29. August 1792
sichtes zu fremdem Genusse bebauteu. Erst als dio giitigen Regenten, Kaiserin flof-2. 3372 beruhen, diirfen gemischte Ehen zwischon clen Bekennern der
MariaTheresia unclKaiserJosef II, beiile gesegnetenAndenkons, denVerwaistsn gr. ori"ntalischuo ood der katholischen Kirche der beiden Ritus nur durch den
solchon Ehen
einen Bischof gaben und ilamit ilie Kirche mit deu B,echten eiuer Kiirperschaft f,atholisohen Geistlichen getraut, und kdnnen streitigkeiton, clie aus
neu aufleben liossen, wanalelto auch der Ausdruck in die mildero eutsteheu, auch Dur vor-dom katholischen Ehegerichte ontschieden werden' -
"disunirts 17*

,
f

l
-732- -133-
Selrr hriufig sind hier im Lancle gemischte Ehen zwischen gr. Orientalischeu entsprechonden Weise geregelb und eine auch durch den griechisch-orientalischen
uud gr. Katholischen. Da diese Ehen uun durch den gr. katholischen Geistlichen Geisilichen getraute gemischte Eho als vollkommeu gesetzlich anorkannt werde-
eingesegnet werden miissen, behauptet die gr. katholische Kirche nicht nur IV. Dir Uebertritt Don eirNer Kirche zu der anilern. In friiheren Zoiten
ein glii,nzendes Vorreobt vor uuserer Kirche, sondern es wird dadurch auch war der Uebertritt von der katholischen Roligion, sowohl dos lateinischen,
unsererr ohnebin ?i,usserst karg dolirten Geistlichen ein nicht geringer Theil als des griochischen ll,itus, zLr oiner der nicht katholischen Confessionen durch
der Stolargebiihren entzogen. den sog"oaonten sechswdchentlichen Unterrichb erschwert, wii,hroncl wer zu
IJnsele Kirche betrachtet so gut wie dio riimische unil die gr. katholischo der kaiholischen Kirche iiberbreton wollte, ohne Bedingung und ohue alle
die Ebe als oin Sakiament. Nachden aber ilas Sakrament in jeder christlichen schwierigkeiten aufgenommen wurde. Es war eine vorschrift zu Guusben der
Kilcho sieh gleich bleibt, indem die eine nicht weniger Kraft hat, dasselbe einen un-,l zum offenbaren Nachbheil der andern Kirchen, welche sich diese
zu ertheilen, als dio andere, so ist lein Grund vorhanden, warum unsersKirche Zuriicksetzulg und Verletzung ihror Rechts gefallen lassen musst'en' -
auch hierin wieder vor der katholischen des griechischen Ritus zuriickstehen soll. Euer ilIaJestiib hat die Zeit es vorbehalten, auch hierin den unwandelbaren
Und in der Thai war es schon dom erleuchteten Ahnherrn Euer Majestiit, Grunds?i,tzen des Rechtes, welches keine Begiinstigung oder Bevorzugung iler
Kaiser Franz I. aufgefallen, wie es komme, dass die gemischten Ehen von einen Kircho vor der audern gestattet, ihre gesetzlicho Geltung zu verschaffen.
dem gr. katholischen Seelsorgor getraut werden miissen' ila doch auch nach In Folge a. h. Entschliessung vom 26. Dezenrber 1848 ist mitvorordnung vom
deu Prinzipien der gr. orientalischen Kirche die Ehe ein nSacramen'tum aeri 30. Jen;er 1849 (Reichsgesetzblatt Nr. 107) der uebertritt von eiuem christlichen
nominisu sei ? und os wurde mit allerhijchster Entschliessung vom 14. September Bekenntnisse zu dem andern Jedermann freigestellt worden, der das acbtzehnte
1824 Auskunft hieriiber verlaugt. Das k. Gubernium berichtete, es habe diese Lebensjahr zuriickgelegt hat, und es sind damit alls andern bisherigen vor-
schriften beziiglich des Uebertrittes, somit auch jene wegen des sechswdchenb-
Vorschrift darin ihren Grund, ilass die Nichtuuirten blos eine tolerirte Con- -Wirksamkeit getreten'
fessiorr seien. Solchen Grund liess aber dsr gerechte Kaiser nicht gelten und lichen Unterrichtes, ausdriicklich ausser -
es wurde in Folge einer reuerlichen a. b. Entschliessung mit llofdekret vom Diese Verordnung ist in Siebenbiirgen rnit Erlass des vorbestaudenen
26.Merz 1826Z,. 1096 dem k. Gubernium aufgetragen, einen Bericht zu erstatten, Militair- und civilgouvernements vom24. Februar 11860 2.2336 hina.usgegeben
vorgeschrioben worden. Es w?i,re nur zu 'wiioschen, dass
wio den Beschwerden des gr. orientalischen Clerus in diesem Punkte abgeholfen uDil als Richtschnur
rrerden kbnnte? Zu einem Erfolge scheint es jedoch nicht gekommen zu sein. der botreffende Erlass auch iD clas Landes-Regierungsblatt aufgonommen unil
- -wege, zut
Im J. 1851 Dahm ich Anlass, dieser Angelegenheit wogon dem Ilerrn auf iliesem, fiir alle wichtigeren verordnungen vorgoschriebene[
Ministsr fiir Cultus und Unterricht Grafen Thun Excellenz eino Eingabo allgemeinen Kenntniss gebracht werde. -
vorzulegen und um Abhilfe zu bitten. Der Ilerr Minister erwiederto schon von den uebertrittsfii,llen, welcho in siebenbiirgen seit liinger als einem
unterm 14. April 185I Z. 141. MC., dass er ,die peinlicho Ungewissheit flber Jahrhundert vorgekommen sind, und heuto noch vorkommen, betteffen ohn-
die Eiusegnuug der gemischten Ehen zwischen den der gr. katholischen undl streitig die meisieu die gr. orientalische unil gr. kaiholischo Kircho. wor clie
cleu der orientalischen Kirche Angehdrigen bedauereo und gab mir die trdstliche verheltnisse der frilhoren Zeiten kanute, dem wird eine Erscheinung gar
Versioherung, dass dio Regierung Euerer kaiserlichen Majestiit von dem feston nicht auffallen, die in dor Geschichte und dem Bestreben der union ihren
'willen beseelt sei, sohr natiirlichen Erkliirungsgrund finilet. Die uDion bob Jedem, der zu ihr
,eino, dem wohlverstandenon Interesse unil don Grundsiitzen -
beider Kirchen zusagende Abenderung der bis zum Jahre 1848 bestandenen iibertrat, vortheile; sie dffnete ilie Mittel zur Ausbildung, bahnte den-weg
'Wiirden, welcho den Nichtunirteu immer verschlossen blieben,
Uebungs baldmdglichst eintreten zu lassen, zu welchem Zwecko auch bereits zu Aemtern nncl
dio ndtbigen Einleitungen gotroffen worden seien. und befreite das volk von der Entrichtung der sydoxialtaxe, einor Abgabe, die
- von jedem nichtunirten llausvater gezahlt worden muss. so an und fiir sich
Noch bin ich abor nicht so gliicklich geweson' iiber ilas Ergobniss diesor
getroffonen Einleitungen eine ?imtlicbe Mittheilung erhalten zu habenl in- schon lockend genug, wurdo der Uebertlitt zur Union auch noch von Soiten
zwiechen besteht die alte Uebuug {brt, deren ,Abiiuderunga der Eerr Minister der Regierung begiinstigt, erleichtert und befd,ralert, von der Geistlichkeit mib
selbst, noch vor visr Jahren, als dringend nothwendig orkannte. allen ihr zu Gebote stehonden Mitteln betrieben. Allein es ist ein Gesetz der
IJnsere erfurchtsvolle Bitte in diesem Punkte wero aiso dahin gerichtet: Natur, daSs jeder Druck wieder einen Gegendruck erzeugt. so war es auch
Allerhdchsb Euer Apostolische Majestiit geruhe zu befehlen, dass die Ange- hier. Durch die uebertritts bis zum J. 1848, wolcho in ilor ll,ogel zu Gunsten
logenheit der gemischton X)hen in einer der Selbstst?indigkeit unserer Kirche der union und zum Nachtheil der orientalischen Kirche stattgel'undon haben,

I
-134- -135-
wa.r ein grosser Theil der romanischen Gemeinden im Lande, der Religion in den Ilintorgrund dor Vergessenheib gedriingb 'worden. So wurde, um von
nach, in zwei. sich gegeniiber stehende H?ilften gespalten, wo nicht seiten, die vielen nur ein Beispiel hervorzuheben, als in der gr. orientalischen Gemeinile
Geistlichen an der Spitze, ein Gemeindetheil den andern bekiimpfto uncl verfolgte. zu Baassen der grdssere Theil zu den Unirten iibortrat, deu Niclitunirten die
-Was
konnte nun nach dem Jahre 1848 und insbesondere nach dor a. h. Ent- Kircho, dio sie doch selbst erbaut hatben, genommen, uud dieselben angewiesen.
schliessung vom 26. Dezomber 1848 natiirlicher sein, als dass Viele von jouen, sich in die Pfarre eines anderen Ortes einverleibeu zu lassen. Trat aber irgondwo
welche friiher zur Union hiniiber gegangen oder gezogen worden waron, wieder nur ein kleinerer Theil iiber, so mussten die Nichtunirten sich dio gemein-
zur alten Kirche zuriickkehrten? Es hat dazu, was immer auch von anilerer schaftliche Beniitzuug der Kirche gefallen lassen' ln andern Fii,lleu wurdo
Seite gesagt werdin mag, keiner Zuredon, am wenigsten einer Verleiturrg wieder anders, aber stets zunr Nachtheilo der gr. orientalischen Kirche, als
bedurft und es sind auch nicht so massenhafte Riicktritte geschehen, als einer blos geduldeten Religionsgesellschaft, entschioilen.
angeblich, aber mit vielem Erfolge, behauptet worden ist, urn die Union als Wir unterfangen uns dahor zu bitben: Allerhdchst Euer Apostolische
gef'?ihrdet ilarzustellen, trndihr von Seiten des Staatos durch die Errichtuug Majest?i,t wollo allergn?i,digsb zu verordnen geruhen, dass auf Grund der a- h-
einer Metropolie und Vermehrung der Bisthiimer-neue- lfalt- und Stiitzpunckto Entschliessung vom 26. Dezembsr 1848, untl der im Reichsgesetzblatte ver-
zu velschaffen. Eine wahre und genaue Erhebung der Thatsachen wiirde die dffentlichten Ministerial-Verordnulg vom 30. Jdnner 1849, welche als Gesotz
schweren Anklagen gegen mich und die orientalische Kirche und die dadurch zu gelten hat, die Frage wegen des Bositzes der Kirchen und des Kirchen-
hervorgerufenen Besorgnisse fiir die gr. katholische Kircho in Siebenbiirgen, uncl Pfarrgutes bei Uebertritten zwischen der griochisch orientaliscben und gr.
wie sie im Jahre 1860 in der Conferenz der ungarischeu Bischiife in Gran katholischen Kirche in einer der wechselseitigen Selbststiindigkeit beider Kirchen
erhoben worden sind, in einem ganz auderen Lichte erscheinen lassen. entsprochenden Weise geregelt werde,
Allerhdchst Euer Majestiit kaiserliche Entschliessung vom 26. Dezember- - siimmtliche Bischdfe der gr. orien-
V. Das Di(icesan-Consi'storiuttt' Als
l84B lii,sst die gr. orientalische Kirche vergesser, was sie auch beztiglioh des talischen Kirche in Oesterreich im Jahle 1860 uachWien berufen wurden, um
Uebertrittes in einer ihr so ungiinstigenZait zu leideu batte. Nur einWunsch iiber die Regelung der Verh?iltnisse dieser Kircbo zu berabhen, war unter die
bleibt noch iibrig. Er betrifft die wichtige Frag;e, wie es mit dem Kirchen- Programmpunkte ftir die Berathungen, zufblgo h. Minisberialertiffnung vom
und Pfarrgut bei den Uebertritten einer grdsseren Auzahl von Gemeindegliedern 15. Oktober 1860 2,5573 auch dio Angelegeuheit der Didcesan-Consistorien
gehallen werden soll? aufgenommen wot'deu,
Hier werden noch immer die alten Vorschriften in Anwentlung gebracht; -
Diesb Programmpunkte gaben mir die erwiinschte Gelegeuheit rrich in
dass diese Vorschriften aber nur zum Nachtheile unserer Kirche sprechen, einer einclringlichen l)arstellung iibor den Zustand der gr' oriontalischen Kirche
kann bei dem Zustande, in welchem sie sich vor dem Jahre 1848 befand, in Siebenbiirgen ofi'en auszusprechen. Ich unterbleitete noch unterm 16-ten
einem Zweifel gewiss nicht unterliegen. November 1850 Z. 16 dem Ilerrn Minister meine Ansicht, worin auf jeden
-
Kaiser Josef II, gesegneten Andenkons, hatto mit a. h. Patonte vom einzelnen Programmpunk0 eingegangen unil alle jene Bitteu und Antriige
28. August 1782 anzuordnen geruht, class die gr. orieutalischen Glaubensgsnossen gestellt wurden, von deren Erledigung das bessere Schicksal dieser Kirche
im ungestiirten Besitze aller Kirchen, Pfarrgebeude und Grundstiicko, wie sio abhii,ngig ist.
dieselben damalen inne hatten, belassen werden sollen, was selbst in dem tr'alle In Betreff cler Didcesan-Consistorien erlaubte ich mir hervolzuheben'
zu gelteu hetto, wenn in einom von Unirten und Nichtunirton gemeinsanr dass vor Allem auseinandor gosetzt werden miisse: ob und in welcher Gestalt
bewohnten Orte, die letzteren in clor Minderzahl w?i,ren. -Weiter wurde vor- die Consistoriou in del orientalischen Kirche, ihren Satzungen gemdss, zuliissig
geschrieben, dass wenn in einer Gemeindo die Unirten zu den Nichtunirten seien? Nach dorVerfassuug der morgenlii,ndischen Kirche, welche auf dio heilige
iibergehen und blos der Geistliche beim gr. katholischeu Glauben beharron Schrift, die Schrifton der h. Vii,ter und die Kanonos der Kirchelversammlungen
sollte, derselbe auf Lebenszoit oder bis zur Yorsetzung in eine andere Pfa-rre sich griindet, sind dio Bisch6fe die Nachfolger der Apostol, oingesetzt vom
in dem Genusse des Pfarrgebiiudes und iler Kirchengriinde zu verbleiben habe, heiligon Geist, um die ihnsn anvertrauten Didcesen in den Angelegenheiten
wenn aber auch er iibertreten wiirdo, hii,tten die Grundstiicke sammt dem der Sakramonte, der Lehre. des Rituals unil der Kirchen-Disziplin zu verwalten.
Pfarrgeb&i,ude in den Besitz der Nichtunirten iiberzugehon. Sie sind also, innerhalb der ihnen ilurch die Kirchenvorschriften gesetzton
-
Aber auch diese, den Unirten noch immer sehr giinstige kaiseriiche Ver- Grenzon, im Boreiche ihrer Dibcese mit der volleD Machtvollkommonheit
orilnung ist balilwieder durch entgegengesetztellof- uncl Gubernialentscheidungen ausger0stet.
-
-136- -13?-
In vieleu Diijcesen und namentlich auch in jener von Siebenbiirgen hat Fiihrung der iibrigeu Didcesan-Angelegenheiten einzig und allein dem Bischofe
sich lriihzeitig die Uebung Eingarg verschafft, dass den Bischdfen zur Seite zusteht, welchem es jedoch unbenommen bleibt, den Rath des Consistoriums
Didcesansynodeu standen, welche aus geistlichen und weltlichen Abgeordneten auch bei andern Frageu in Anspruch zu nehmen'
beetebend, periodisch sich versammelten und gemeirschaftlich mit denBischdfen, Dies waren meine Antriige, welche ich aus Anlass des ersten Programm-
unter deren Vorsitz, iiber die Massregeln beratbschlagten, die zur Beseitigung punktos dem hohen Ministerium unterbroitet hatto. Eine Bemerkung noch nnd
etwa aufgekommeDer Missbr iiuche, zur Aufrechterhaltung der kirchlichen eine Bitte war angekniiplt: die Bomerkung, dass von einem, auch noch so
Disziplin, zur Griindulg nsuer und zur Verwaltung bereits vorhandener Fonde, gut organisirten Consistorium, in so lange keiue erspriessliche Wirkss.mkeit
zur Errichtung von Schulen u. d. gl. notwenilig waren. J.wart"t werden dtirfe, bis nicbb die Beziehungen unserer Kirche zum Staate
Vou Consistorien im modernen Sinne des -Wortes - ist in der ii,ltern und zu den iibrigen christlichen Religionen in einer der wiirde und dem
- -
Geschicbte der orientalischeu Kirche keino Spur vorhandenl sie sind eino Aneehen einer Kircho entsprechenden Weise geregelt werden, - und die
Geburt der neueren Zeit und kdnnen auf die Kirche auch ftiglich nur in der Bitte, dass bei clem Mangel vorhaudenor Foudsrnittel die ftir das Consistorium
Bedeutung Anwendung finden, dass sie als best?i,ndige, zur Seite des Bischofs erforderliche Dotation aus dem Staatsschatze etgdnzl werden mdgo'
stebende Ausschiisse der Diiicesansynoden argesehen werdeu,welcbe die Aufgabe So dringend nun aber diese Antrii,go waren, sind dieselben, ungeachtet
haben, die Bischofe in der Verwaltung der Didcesen zu unterstiitzen. dessen, dass selbst das h. Ministerium dio Angolegenheit der Did'cosankon-
Die siebenbiirgische Didcese hat bisher ein Consistorium gehabt, welches sistorign ftir wichtig genug hielt, um sie an dio Spitzo der Programmpunkbe
aber nicht den Satzungen derKirche gemass, sondern nach politischem Zuscbnitto zu stellen, bis jetzt noch keiner Erlecligung zugefiihrb worden, ja es schoint,
eingerichtet war. Es besteht bis nun aus 5 wirklichen Beisitzern und zwei als sollton sie stillschweigenil beseitigt werdeu. Denn ohno sich auch nur mit
Notfiren. Den Vorsitz fiihrt der Bischof oder im Verhinderurrgsfalle, der von einem worte auf diese vorvorhanillungen zu berufen, hat das hobe Ministe-
dem Bischofe dazu bezeichnete Beisitzer. Die Ernennung dieser Consistorial- rium fiir Cultus und Unterricht mit Dekret vom 30. November L863 Z. 4936
Beisitzer steht dem Bischofe zu. Die Gebalte derselben sind ii,usserst karglich mir ilio Aufforderung zukommen lassen: im sinne des siebenbtirgischen llof-
bemessen, deln der ganze zn iirrer Dotirung bestimmte Fond betrii,gt nicht kanzleidekretes vom 24 Juli 1841 Z. 1699 untl mehrerer anderer, zum Theil
urehr als 4400 fl. C. M. Dieser Umstand Ditthigt die Beisitzer auch noch andere, bis auf das Jahr 1784 zuriiclgehenrler, Verorilnungen mein Gutachten iiber
meist Pfarr-Aemter zu bekleiden, wodurch sie so sehr in Anspruch genommen einen noch in friiheren Zeiten verfassten Entwurf fiir ilie Regelung des Did'ce-
'werden, dass ibre gesammte Consistorialwirksanrkeit blos auf ilie Theilnalrme sankonsistoriums zu erstatten.
-
au den Sitzungen sich beschr?inkt. So ftillt denn ilie ganze Btirde der tr'iihrung Ich boeilte mich unterm !2, Mldrz l&ft4 Z. 162 ztt erwiedern, dass ich
der Consistorialgesch?ifte auf den Didcesanbischof und die zwei Consistorial- meine Antr?ige in Botreff der Organisirung des Consistoriums noch im J. 1860
notdre, zn deren letzterer alljiihrlicher Besoldung blos 400 fl. C. M. aus dem erstattet hattl, ilass der Entwurf, iiber welchen ich nich aussprechon solle,
Sydoxialfonde bestimmt sind. Aus eben diesem Fondo werden 120 fl. C. M' sammt don iibrigen Verhandlulgsacten bei dor Pliinclerung der bischiiflichen
zur Bestreitung der Auslagen fiir Kanzleierfordernisse verwenalot. Kanzlei im J. 1849 verloren gegangen sei und ich demnach, falls oin aus-
Die Regelung des Consistoriums, als eines bestiindjgen Synodalausschusses, fiihrlioheror Bericht gewtinscht wiirde, um einige n?i,hero Andeutungon bitten
kijunto in der Weise erfolgen, ilass die Zahl der wirklichen Beisitzer auch miisste, in weloher Weise die hohe Regierung das Consistorium reorganisirL
fernerhin dieselbe bliebe und dass von diesin ftinfBeisitzern wenigstens zwei wissen wolle,
aus den hijberen Wiirdentregern der Archimandriten und Protosynceln, die Ich erhielt ilie erbetenen Andeutungen nicht, wurde vielmehr mit hohem
tibrigen drei aber aus der Reihe der weltlichen Priester ernannt werden. Ausser Ministerialdekret vom 16. Juui 1864 7'.5169 an die ondliche Abfassung dos
diesen sollten die zwei Consistorialnotii,re fortbestehen und sammt zwei ihnen von mir verlangten Gutachtens erinnert. In solch peinlicher verlegenhoit nahm
beizugebenden Kanzlisten und eilem Protocollisten das Kanzleipersonale des ich in einer Eingabo vom 23. oktober 1854 Z. 762 meine Zuflucht zu dem
Consistoriums bilden. Ilerrn Minister, legte ofien die Griinde dar, aus welchen ich jenem Auf'trage
Das Consistorium hiitte das Amt nach den kanonischen Satzu::gen der nicht entsprech"o Liirro", fiihrte alle unsore Bitten und Antrege, clie wir im
orientalischen Kirche, nach dem Gebrauche der -Diticese und den in Betreff Laufe von sochs Jahren iu Angelegenheiten unseror Kirche gestellt hatten,
der Kirchenzucht bestehenden Vorschriften zu fiihren. Seino Wirksamkeit einzoln an unil bat nochmals um eino baldige Erledigung derselben, weil ohne
wiirde sich blos auf die kirchliche Gerichtsbarkeit erstreoken, indem dio liisung diesor wichtigen vorfragen ich nicht in stancle wii,re, beztiglich des
18
_138_
-139 -
ConsisLoriums ein anderes, als das schon unterm 16-ten November. 1860 Z. 16 kirchlichen Vorschriften, vorbehalblich der in Bezug auf die protestantischen
vorgelegte Gutachten abzugeben. unil unitarischen geistlichen Gerichte, mit Riioksicht auf die geii,nclerten Ver-
-Was
war die Folge diesor so- vertrauungsvoll an die Person des Herrn hiiltnisse vorzunehmenden entsprecbondon Regelung derselben." -
Ministers gerichteten Eingabo? Jo grdsser die Erwartung gowesen, desto Von einer vorzunehmenden Regelung der geistlicheu Gerichbe im Mittel
-
uioderschlagender war das Resultat. Dio Eingabe wurde mir zufolge h, Mi- der gr. orientalischen Kirche ist hier keine Rede. Im Gegentheile, wird es
uisterialdekretes vom 21. Juni l. J. Z. 16640 mit dem kurzweg abschliigigen gestattet sein anzunehmen, dass Euer Majestiit nicht fiir nothwendig befunden
Bescheido zuriickgestellt, ndass, nachdem das Justizminietorium in Folge eiuos haben, beziiglich dieser Gerichte eine Aenderung eintreten zu lassen, weil
a. h. Ilandschreibens Sr. k. k. Apostolischen Majestiib vom 29. Mai 1853 den sonst die allerhijchste Absicht gewiss in derselhen Weise ausgesprochen worden
Anlass genommen hai, die Regelung der geistlichen Gerichtsbarkeiben in den wiire, wio es beziiglich der protestantischen und unitarischen geistlicheu Gerichte
Ehesachen der nicht unirten Griechon in Siebenbiirgen als einen Gegenstand mit so klarou Worten geschehen ist'
der ilringendsten Nothwendigkeit darzustellen, das h. Oultus- und Unterrichts- -
Allerhdohst Euer Majestiit wollen und befeblen, dass in Ehesachen, was
Ministerium von der angeordneten Verhanillung iiber die Regelung des Con-
das Bancl derEhe betrifft, die Unterthanen in Siebenbiirgen auch noch fernerhin
sistoriums und der Archidiaconalstiihle und der damit im Zusammenhango
ihren geistlichen Gerichtsn und zwar nach den ftir sie giltigen kirchlichen
stehenden Taxordnungen unso weniger ablassen kann, als dieselbe eine we-
Vorschrifben unterstehen sollen. Diesor geheiligte Wille des hdchsten Gesetz-
sentliche Bedingung der Gerichtsbarkeib in Ehoangelegenheiten ist..
-. gebers ermuthigt uns aber zu glaubeu, dass, wenn nun schon einmal die
So steht die Angelegenheit der Reorganisirung des Diticesan-Consistoriums
Regelung der geistlichon Gerichto fiir die gr. orientalischen Glaubensgenossen
fiir die gr. orientalischs Kirc.he in Siebenbtirgen. Auffallend erscheint es, dass
oder der Diijcesankousistorien zur Spracho komnren sollte, diese Regelulg
das h. Ministelium in seinem letzten DoLrote auf einmal atf ein a. h. Iland-
auch wieiler nur im Sinne der kirchlichen Vorsohriften orfolgen kann.
schreiben an den lIerrn Minister der Justiz sich beruft, wiihrend doch bisher -
von einem diesfiiiligen allerhdchsten Befehle Eueror kaiserlichen Majestiit Das hohe Ministerium scheint aber an dem, im Jahre 1841 ausgearbeiteten
nirgends oino Erwiihnung geschehen ist. Wiire ein solcher allerhtichster Befehl Entwurfe festhalten zu wollen, an einom Entwurfe, weloher gegenwiirtig nicht.
mir mitgetheilt worden, ich wiirde wahrlich mich beeilt haben, domsolben in mehr vorfinclig ist, und wenn or auch vorhanden wiire, ganz sicher das Gepr?ige
allerunterthii,nigstem Gehorsam sogleich zu entsprechen, Geschah es nicht, so einer Zeit tragen wiirde, in dor unsere Kirche nur eine gocluldete war. Von
kann mir am wenigsten irgenil eino Schuld zur Last fallen. -- diesem Standpunkte aber, dem StandpunLt cler Duldurg und politischen Be-
Es gereicht mir aber zu grossem Troste, dass ich auf ein allerhdchsles vormundung, vsrmag ein Bischof, der es ehrlich mit seiner Kirche meint, nicht
kaiserliehes Wort mioh borufen kann, welches Euer Majestiit an demselbon zu verhandeln, wenn er bei der Mit- und Nachwelt nicht dem verdammenden
Tage auszusprechen geruht habon, von wolchem das im Ministerialdekret nur Nachruhme sich aussetzen will, mit oigener lland zur Niedorhaltung der Kirche
nebonboi angezogetre a. h. Ilandschreiben datirt sein soll. Es ist dies das in ihrem alten Zusiande gearbeitet zu haben. -
kaiserlicho Patent vom 29. Mai 1853, womit d.as allgemoine iisterreichischs Gestiitzt auf die Beweise kaiserlichsr Hulil und Gnade, welche die orienta-
biirgerliche Gesetzbuch fiir Siebetrbiirgen kundgemacht wurde. Im Artikel III. Iische Kircho auch bisher schon tiefclankbar verehrt, wagen wir domnach an
dieses kaiserlichsn Patentes wird von Allerhijchst Euer Majesttit selbst, als den Stufen dos geheiligten Thrones die Bitto niederzulegen: Allerhd,chst Euer
dem obsrsten und alleinigon Gesetzgeber dos -Reiches, verordnet: Apostolischo Majestii,t geruhe zu verordnen, dass im Sinne des kaisorlichen
,.Die in dem zweitenllauptstiicke iles Gesetzbuches enthaltenenVorschriften Patentos vom 29. Mai 1863 die geistlichen Gerichte der gr. orientalischen
iiber das Eherecht finden, insoferne sie die giltige Abschliessung und dio Kirche in Siebenbiirgen ungeschmiilert aufrecht erhalten bloiben und die Re-
Verhandlung iiber dio Ungiltigkeit einer Ehe, die Scheidung von Tisch und gelirng des Diijcesankonsistoriums, wenn eine solche nothwenclig ist, nur im
Bett und ilie Tronnung der Ehe betreffen, auf unsere dem Civilstande ange- Einklange mit clen kirchlichen Vorschriften iiber Antrag dss Biscbofs vor-
hOrigen Unterthanen der christlichen Religion ohne Unterschied der Konfession genommen werile'
in diesom Kronlanile keine Auwendung,o \L Die bischdf;iche Di\cesan-Lelvanstalt. IJ.uldvoll besorgt um die llebung
,fu Ilinsicht der vorbezsichneten, das Band der Eho selbst betroffondeu des romanischen Volkes vom gr. orientalischen Glauben hatto Euer Majestiit'
Punkte unterstehen claher dioselben auch noch forner ihren geistlichen Gerichten glorreicher Ahriherr Kaiser X'ianz I. in dem denkwiirdigen Rescripte vom
unil don, nach Vsrschiedenheit ihres Glaubensbekenntnieses, fiir sie giltigen 10. Mai 1816 Hofzahl l28l untor anderon heilsamen, dio Schulbildung betref-
18*
_ l,to _ -141-
fonden Punkten, auch die Anordnung getroffen, dass am Orbe der bischdflichen aus dem gr. orientalischen sidoxialfonde genehmig[ wurde, dieser schon seit
Iiesidotlz ein Seminarium orrichtet, zu iliesem Zwecko ein geeignetes Ilaus sechs Monaten im Frieden auf dem Leichenhofe ruhte' -
ausgemitbelt und oin entsprechender Untorricht hergestellb werde. Betriibender als diese lange Verzdgerurg ist abor der Inhalt des erwiihnten
Zweck des Seminars war: eine Anzahl von Jiinglingen, welche vorleufig h. Ministerialdekretes. Nach der Ansicht des h. Ministeriums erscheint niimlich
aul' 24 festgesetzt wurdo, I'rir dio Soelsorge und clis Befdrdorung cler Cultur dor friihere Lehrcurs von 10 Monaten durch die neuere Einrichtung nicht
des walachischen Volkes (pro cura anitnarum prowoaendaque Populi Yalachiei wesentlich geiinilert, vielmehr sei hier oiu "Riickschribt" geschehen, da durch
non wniti cultura) heran zu bilden. ilie Anh?tufung mehrerer theologischor Disciplinen in dernselben Zeitraomo ein
fm Seminar iollten durch zwoi Jahrgiinge hindurch die philosophischen tiefores Eindringen in die einzelnen Gegenstbndo ganz ausgesohlossen bleiben
uud durch drei Jahrgiinge die thoologischen Studien vorgetragen und nur mflsso, und durch die Anhiiufung des Lehrstoffes 8,uch dio der bisherigen Stu-
solche Jiinglinge in dio Anstalt aufgenommen werdon, welche die Gymnasial- dienoinrichtun g zum Grundo gelegto Absicht vereitelt worde, welche unter
Studien mit gutem Erfolgo zuriickgelogt habon.
- don damalige[ Umstii,nden woniger gelehrte Theologon, als einsichtsvollo und
Der edle Wille des Kaisers ist unerfiillt geblieben; 30 lange Jahre waren sittlich brauchbare seolsorger bilden l'ollt'e' -
vergangen, ohno dass etwas Nennenswerthes geschah. Als ich im Jahre 1846 Diesemnach soll der piidagogische Curs kiinftighin ganz wegbleiben, das
die T:eibung des Bisthums als Generalvikar antrat, fand ich einen sogenannten theologische studium aber, ilach einem ueu auszuarbeitenden Plane, auf minde-
theologischen Prii,parandenours von 6 Monaten vor. eine Einrichtung, die, stens irei oder selbst vier Jahrgiinge ausgedehnt werden. Auch soll ich mich
-
wenn man auch den allerbescheidensten Massstab anlegen wollte, gewiss nichts ii,ussern, auf welche Art und durch welche Mittel die erforderlichen Lehrkr?i,fte
weniger als ein Sominarium genannt zu werdon verdielte. Ich dehnte den boizuziohen wdren, da das h. Ministerium sich mit der Verwendung sogenannter
Cuts anfangs auf einen, spiiter auf zwei Jahrg5ngo aus unil nahm die romanischo Autodidakton wis meine Lehror verij,chtlich genannb werden - nicht begniigen
Sprachlehre, Dogmatik, Moral, Pastoraltheologie und Methodenlehre in die -
kdnne.
-Reihs der Unterrichtsgegerrstiinde auf. Kaum aufbltihend wurde das junge Dabei wird mir vielleicht weil ich auch fiir einen Autodidaktos golte -
Institut durch die Stiirme iler Revolution gleich wieder niedergeschlagen. Und ertheilt,
- geeigneten Priester die gr. orientalische theologischo
einon
der Rath
doch gelang es moinen, durch die patriotische Opferwilligkeit der Glaubens- Lebranstalt in czernowitz und einige zweckmiissig eingerichtete nkatholische"
genossen unterstttzten, Bemiihungen schon im Jahre 1852 in einer der llaupt- seminarien besuchen und durch diesen sodann eineD genauen Plan fiir die
gassen der oberen Stadt ein ganz zweckmiissiges Ilaus fiir das Sominar als zu errichtenile Lehranstalt in meiner Didcese ausarboiten zu lasson. -
bleibendss Eigenthum der Diiicese zu erwerben und sofort auf neuer Grundlage -was endlich den Kostenpunkt betrifft, weiseb das h. Ministerium darauf
den Unterrjcht zu regeln.
- hin, dass sich der Zwstand der zunii,chst in Frage kommenden Fonde wesentlich
Bei dem niedrigen Stande, auf dem das Schulwesen unserer Glaubens- ge?i,ndort habe, indem hier nicht blos der eigentliche Seminarialfond, soudern
genossen in Folge der friiheren, ungiinstigenVerhii,ltnisso zuriickbleiben musste, iuch clo" Sydoxialfond, ilann das fiir Unterrichtszwecko vom Bischofo Moga
bei dem g?inzlichen Mangel an nur halbwegs entsprechonden romanischen Iegirte Kapital von 10,00o fl. c. M. und endlioh die summe von 27,601 fl. 30 kr.
Bildungsanstalten uncl bei dem innigen Zusammenhange zwischen Kirche und c.-u. io dehachtung zu ziehen sei, welche im-wege der zum Ankaufe eines
Schule erachtete ich es fiir ilringend geboten, dor Diiicesanschule, wenigstens seminargebii,udes bewilligten sammlung unter moinen Glaubeusgenossen
zusam-
fiir dsn Anfang, eine solche Einrichtung zu geben, dass in derselben, als einer mengebracht wurile.
piidagogisch-theologischen Lehranstalt, im ersten Jahrgauge die Heranbildung "Euer Majest?it! Wer nur einigermassen in die Verhaltnisse unserer Didcese
fiir die Befiihigung zum Volksschulen-Unterrichte, in boiden zusammen aber eingeweiht ond -it dem stande unserer Fondsmittel bekannt ist, muss hier
die Ausbildung fiir den Seolsorgerberuf erstrebt wordon kiinnte. jene
- zufi,chst mit Bedaueru wahruehmen, dass das hohe Dlinisterium, indem es
Der Plan cler Eiarichtung mit den Antriigen fiir die Bestellung und Bemerkungen beziiglich der verwenilbaron Fonilskrhfte und anclerer Geldmittel
Dotation der Lohrer wurde noch unterm 14. Dozember L86Z Z, 10?6 im Wego {} erfliessen iiess, .lie Sachen in einem anileren Lichte betrachtet, als sie
wirklich
des Militair- und civilgouvernements dem h. Ministerium unterbreitot, blieb sind. Das Bischof Moga'sche Stiftungskapital von 10,000 fl. existirt bis noch,
aber so lange liegen, dass, als endlich nach 14 Monaten mit Ministorialdokret so zu sagen' nur auf d1m Papiere, weil es gaDz aus Privatobligationen bestobt'
vr.rm 10. Mai d. J. Z. 6158 eine Erledigung erfolgte und die Verwendung dos doren Lftuiiitii,t nicht festgestollt ist unrl weil iiberhaupt die ganze Stiftung
von mir angestellten Lehrers Dr. Pantasy mit einer llemuneration von 800 fl. dos seligJn Bischofs Moga, meines Vorgii'ngers im Amte, seit den Jahre
1846
_742_
-143-
bei den k. k. Behiirden, in deren llendon sis sich befindet, noch immer der Man wiril einem Bischofe wohl zugebon, dass er die Bediirfnisse soiner
Realisirung entgegenharrt; dio Sammlungssumme von 2?,601 fl. 30 kr. C. M. Diijcose kenno und dass er auch wisse, wie oin theologischos Ssminar ein-
aber ist noch im Jahre 1862 zum Ankaufe des neuen sominargeb?i,udes verwondet zurichten soi, welohe Gogenst?inde das theologisch-kirchlicho Studium erfordort
und dariiber bereits unterm 11. September 1854 Nr. ?0? dem h. Ministerium und .wolche Lehrbiicher gebrauchb wsrden sollen. Ein Bischof, der in solchel
auch berichtet worden, so dass von diesem Gelde schon liingst keine Redo Dingen audero Vorschriften entgogonnd,hmo, als wolcho die Kirche gibt, wiirdo
mehr sein kann. Gefahr laufen, fiir uumiindig oder unfiihig gehalteu zu werden.
Der sidoxialfond hat nach dem letzten voranschlage einen uebersch*ss Dass ich mit der theologischel Lehranstalt zugleich einen piidagogischen
von 1660 fl. c. M- und es dar{ clieser Fond zufolge einer a. h. Entschliessung Curs vorbundon habe, war nothwondig. Die Didcosansynoile vom J. 1850 war
vom 14. September 1824 llofzahl 3264 ausdriicklich nur zu jenen Zwecken. von dieser Nothwendigkeit durchdrungon, dahor boschloss sio im $. 17. sub 2.
verwendet werden, fiir welcho er nach den vorbestehenden verordnungen des Synoilalprotokolls Umgostaltung der Klerikalsohule in eine piidagogisch-
bestimmt ist. Das stammkapital des seminar- als des hier eigentlich zu- "die
theologischo Anstalt mib dern Beisatzo, dass dieso Anstalt gleich den Semi-
niichst in Botrachtung kommenden tr'ondes, betriigt etwas -Woniges mehr als narien anderer ,Religioneu ausgestatteC werde und die Kleriken verpflichtet
12,000fl. C. M.; sein lJeberschuss war ftir das laufende Jahr auf 1?l fl. ver- werden, vor ihrer Eiuweihung nach Umstii,nden das Lehramt zu bekleiden.'
anschlagt. Aus diesem Synodalbeschlusso folgt, dass dio Diticesansynode fiir die lleran-
-
Selbst auf diese geringen Ueberschiisse ist jedoch durchaus nicht mit bildung des jiingern Clerus sowohl, als auch f0r jene der Schullehrerkandidaten
sicherheit zu recbneu, da die Zinsen von ilen Kapitalien nur sp?irlich einfliessen, I besorgt war, und weil Kirche und Schule unzortrennbar sind, die Did'cese aber
wie die Thalsache beweiset, dass hinter den beiclen lotztgenannten Fonden arm ist, so hatto die Synode die fragliche piidagogisch-theologische Anstalt
allein iiber 20,000 fl. C. M. als Zinsenriickstiinde aushaften. dokretirt und die hiezu erforderlichen Gsldmittel aus den Diiicesanfonden
Zur Dotirung eines seminars wurde aber schon in den wohlfeilen Zeiten angowiosen, Dies hat dio Synode noch aus der Ursache beschlossen, woil dio
des Jahres 1832 ein Stammvermdgen von nahe an ?b,000fl. C. M. als erforderlich Seelsorger zugloich Schulaufseher sind uud weil wir bis noch nirgonds eine
angesetztl um wie viel hiiher miisste diese Summe jetzt sieh belaufen, wo Anstalt besitzen, wo der Kandidat dor Theologie die ntithigen Kenntnisse zur
die Preise aller Bediirfnisse mindestens um das Doppelte gestiegen sind?- Leituug und Beaufsichtigung einer Schulo sich aneigoen kann. -Euer Majesiiib
Es dtrfte dahor, ohne weitere Nachweisung, einleuchtend sein, dass, wenn hochherziger Wille ist berei! auch hisr dsn Itomanen zu holfen, iudem mit
die Ausfiihrung einer theologischen Lehranstalt in so grossartigem Massstabe, der a. h. Eutschliossung vom ii-ton Jii,nner 1853 ausgosprochen worde, dass
wie er im h. Ministorialdekrete angesetzt wurde, lediglich auf unsere schwachen Allorhbchst Euer Majestii,t sich geneigt zu finden geruhon, ftir die Volksschulen
Fondsmittel berechnet wird, eine solche Anstalt kaum nach mehreren Decennien der Romanen, ohne Unterschiod des Glaubensbekenntnissos, da, wo die un-
ins Leben treten kann. 'Wiire es eher, wiire os jetzb schon miiglich, wer ausweichliche Nothwencligkeit vorhanden ist, zeibliche Ausbilfen aus dem
wii'.do es sehnlicher wiinschen, als wir? Was mtiglich war, haben wir -gethan Staatschatze zu bewilligen.
und werden es nach Kriitten auch weiterhin tbun. um so schmerzlicher ist IJnsere unterthiinigsto Bitto wiirde also dahin sioh aussprechen: Allerhijchst
es, seine Leistungen nicht nach dem jeweiligen Stande der Mittel und cler Euer Apostolische Majest?i,t geruho allorgniidigst zu vorordnen, dass die R,echte
jeweiligen Mdglichkeit. sondern nach einem Massstabe beurtheil0 zu sehen,
unildor Einfluss des Bischofs in Einrichtung unil Loitung cles Didcesanseminars
der bsi den gegenwlirtigen verhiiltnissen, ohne fromde Beihilfe, schlechterdings gowahrt bleibon, die Didcesanschule in ihror gegonwiirtigen Verfassung mit
nicht erreicht wertlen kann. oinem theologisohon unil pii,dagogischen Curso auf'rechtorhalton und nach Mass-
Unsere Verh?iltnisse sind sehr lirmlich, unsere Bildungsmittel uoch iiussersl gabe der vorhandenen Fondsmitbel zu ihrer allmehlig fortschroitonden Ent-
gering. Dass es leider so und nicht besser ist, ist aber wiedor nur eine Folge wickelung entsprechencl dotirt werals.
des gedriickten Zustaniles, in welchem sich die blos gecluldete Kirche seit Jahr-
VII. Die Regul'irung der Pfareien. In moiner unberm 16. November 1850
hunderten befand. so langer Zeiten schweresYersd,umniss liisst sich nur langsam
Z. 16 ar das hohe Ministerium gerichtoten Haupteingabe in Betreff der Ver-
nachholen. Darum sollte man billig Geduld mit uns haben, unser Bestreben,
hiiltnisse der gr. orientalischon Kirche in Siebenbiirgen hatte ich auch die
uDs empor zu ringen, aufmunternd unterstiitzeD, besonders wor.n es mit clen
hilfsbediirftigo Lage unsorer Geistlichkoit beriihrt und einen begriindeten Antrag
eigenen Kriiften geschieht, und nicht Schwierigkejten, deren wir ohnehin genug
gostellt, wie die Regelung dor Pfarren und der Dotation iler Geistlichkeit ins
zu tiborwtiltigen haben, machen.
- Werk gesetzt werden kdnnts. -
_144_ -\45-
In folge dieser Antriige hat das h. Ministerium fiir Cultus und Unterrichb Im Interesse der bedrohten Kircho muss ich als Bischof gegen eiu
mit Dokret vom 7. Oktober 1863 Z. 78 dio Vornahme einer ganz neuen Pfarr- blosses Zahlenprinzip mich erkliiren uud der Kirche jenen Einfluss zu wahren
regulirung angeordnet, und von ilem Ergebnisse ilerselben die Verbosserung suchen, den sie bei einor so wichtigen Angelegenheit, wio es die -Regeluug
der Dotation fiir die Geistlichkeit abhangig gemacht. Nicht die Pfarrregulirung der Pfarren ist, freiwillig rlie aufgeben kann. Ich lege daher clie allergehorsamste
ist es, welche uns zu Bemerkungeu Anlass gibt; -- ich habe ja selbst darum Bitte an den stufen dos Thrones nioder: Allerhd'chst Euer Apostolische Ma-
angesucht, einen PIan dazu ontworfen und im Prinzipe auch fiir eino Reilu- jestii,t wollo zu verordDen geruhen, dass die Gruudziige iiber die Regelung der
zirung dor Anzahl der Geistlicher, doch mit billiger Riicksichtnahme auf die Pfarren in der griechisch-orientalischon Didcese Siebenbiirgens im Einvernehmen
ii,lteren Seelsorger, inich ausgesprochen. Wir wollen nur wiinschen und bitben, und mit Beistimrnung der Kirchenbehd,rde festgestellt werden und die Durch-
dass die Pfarrregulirung, weDu sio einmal angeordnet ist, rascher fortschreite, fiihrung derselben sodaun unter wesontlicher Mitwirkung der Kircherorgane
'Weise erfolge.
als es bis nun ilen Anschein hat, damit dio armen Geistlichen dioYerbosserung in rasohoster
-
ihrer Dotation noch erleben und dass die Regulirung nach Gruudsiitzen durch- VIIL Die verwaltung und verN\endung der griechisch-orientalisch,en Fond,e.
geiiihrt werde, welche den heiligen Interessen der Kirche entsprechen, damit, Die gr. orientalische Diiicese in siebenbiirgen besitzt 4 Fonde, wolche zusam-
was fiir die Geistlicben eine 'Wohlthat sein soll, nicht zum Nachtheil fiir den men eiu Vermdgen von nicht ganz 130,000 fl. C. M- darstellen. Sie sind aus
Glauben und die Kirche gereiche. freiwilligen Gaben der Christen entstanden und verdanken, nh,ohst der Opfer-
-
tr'ast miissen wir aber das Letztore besorgen, da moin Autrag, den ich willigkeii dor Glaubensgenossen, ihr Daseiu und Wachsihum nur dor Gnado der
diesbeziiglich mit Beriicksichtigung dor Kirchen- und Staatsiuteressen verfertigte Ilerrscher aus Oesterreichs durchlauohtigstem Kaiserhause' -
und dem h. Ministerium untorbreitete, ganz beseitigt wird, und da es im h.
Voran steht als der iilteste und krii,ftigste, der Sydoxial-Fond mib
Ministerialdekrete iiber die Pfarrregulirung wdrtlich heisst: nfn dieser Beziehung
einen Stammver.miigen von 63,320 fl, C. M. Kaiser Josef IL ist ssin Begriiniler.
wiire als Grundsatz anzunehmen, dass in jodem Orte, welcher wenigstens
1000 Seelen ziihlt, nur ein Pfarrer bostehen soll, welchem lediglich im Ver-
Als dieser gerechto und erleuchtete Monarch das gr. orientalische Bisthum irr
siebenbiirgen wiederherstellte, wurde zugleich die Anordnung getroffen, dass
hiiltnisse der grdsseren Bevdlkerung oin oder mohrere Ililfspriester beizugeben
wiiren, dergestalt, dass die Pfbrreien in jenen Ortschaften, welche nicht jene
zur Untorhaltung des Bischofs von don Glaubensgeuossen eine bestimmte
Abgabe, welche man sidoxialtaxe nannte, jehrlich entrichtet werden sollte.
Einwohnerzahl erreichen, einzugehen hiitten uud jenen der benachbarton Ort-
Diese Taxe bestand urspriinglich aus anderthalb Kreuzern und wurde im Jahre
schaften einzuverloiben wli,ren,o
- in Liindern, wo nur eine Religion herrscht 1909 (Hofz. 1301) iu Folge a. h. Entschliessung auf 3 Kreuzer erhdhb rrnd
Dieser Grundsatz mag gut sein
oder wo dio Bekenner einer Kirche in gr6sseren und abgerundoten Massen
wird auch heute nocb, zugleicb mit der kaiserlichon steuer, von jedem llaus-
odsr Familienvater entrichtet, welcher sich zun gr. orientalischen Glauben
beisammen wohnen; in Siebenbiirgen aber, wo, vielleicht nur einigo Theilo
bekennt. Das j?ihrliche Ertr?i,gniss derselben ist in dem voranschlage fiir das
des Szeklerlandes ausgenommen, in den meisten Ortschaften Anh?inger zweiet,
laufendo Jahr auf 5000 fl. C. M. angesetzt worden. -
oft noch mehrerer Konfessionen bunt vermischt bei einander loben, wo die
Pfarren zerstrout und die Vorbindungswoge zwischen deu Ortschaften noch Ilauptbestimmung dieses Foniles ist der unterhalt des Bischofs, dessen
so mangelhaft sind, miissto ein solcher Grundsatz, streng durchgefiihrt, eine Besoldung in 4000 fl. c. M. besteht. Mit llofdekret voni 25. Mai 1809 Z. IBOL
Unzahl von Gemoindet ganz ihrer Seelsorgo berauben. In kleinen Gemeinden wurde in Aussicht gestellt, dass der Fond dereinst auch zur Errichtung eines
herrscht oft ein grosser kirchlicher Sinn; kleinere Gemeinden haben nicht seminars unil mehrerer Normalschulen, wie auch zur Besoldung der Professoren
selten schneller und schtiner eine Kirche und Schule sich erbaut und besser dienen solle und um solches Ziel desto schnellor zu erreichen, die sidoxialtaxe
{iir Pfarrer und Lehror gesorgt, als man in der zahlreichsten Ortschaft es fiir einige Zait auf 5 Krouzer erhdht, .eras aber in Folgo einer begriindeten
findet, denn wo ihrer Wenigo sind. ist meist ein Jeder zu Opfern bereit, bei Vorstellung des Guberniuurs vom 13. Juli 1809 Z. 4776 nicht zur Ausfiihrung
Vielen veriii,sst Einer sich gern auf ilen Andern. Welchen Einilruck miisste es auf gekommen ist.
-
eino Kirchongemeinde machen, wenn sie blos darum, weil clie Zahl ihrer Seelen Die systemisirten jiihrlichen Ausgaben des sidoxialfondes belaufen sich
nicht Tausend erreicht, den eigenen Pfarrer verlieren und in eine Nachbargemeinde nach dem ietzten Voranschlage auf ?068 fl. C. M., die Einnahmen auf 8728 fl-
sich einverleiben soll, die kein andores Verdienst vor ihr hat als Tausend c. M., so ilass ein ueberschuss von 1660 fl. emporbleibt, welcher zur ver-
-
Seelen zu ziihlen. Solcher Fiills wiirdon aber iiberraschend viele vorkommen. mehrung des Stammkapitals verwendet wslden soll. - t9

1
*747-
- l4{i -
Der Seminarialfond verdankt seiueu Ursprung einzig und ailein den Jahre, seitdern die Akten dieser Stiftung boi den Landesbehd'rden liegen und
li'eiwilligen Beitliigen, welche in Folge wiederholtsr Sanmlungen, zu denen noch ist dieselbe sowenig realisirt, dass bis jctzt a.uch nicht eiD Kr"eu.zer zu
Kaiser Franz I. im J. 1816 die Erlaubniss ertheilt hatte, durch die Glaubens- Stiftungszwecken verwendet werden kann. -
genossen beigesteuert wurden. Aus dem Ertriignisse dieser, im J. 1817 begon- /.! AIle diese Fonde stehen unter der Aufsicht und Velwalbung der Landes-
nenen und im Jahre 1828 beendeten Sammlungeu war das llaus in dor lleltauor- stelle uud werden bei der Provinzial-staats-Buchhaltung verrechnet, w?ihreDd
Gasss in l{ermannstadt, wo der Bischof wohnt und vordem auch das Seminar die siebenbtrgische Lancles-Ilauptkassa die Kassagebahrung derselben besorgt-
untergebracht war, augekauft und der dabei eriibrigte R,est von 3300 fl. C. Ohne Genehmigung der Regierung wird nicht der geriDgsle Retrag daraus
M. als Grundstock'eines Fondos angelegt worden, welcher sich im La,ufe der fltssig geuraclrt; dem Bischofe ist, weun er aus den Fonden seir:er Didcese
Zeii bis anf 13,400 fl. C. M. vermehrt hat.
- fiir Kirchen- oder Schulzwecke Etwas haben will, das Bitten gesta.ttet. Ihn
Der Fond ist, wio schon seiu Name sagt, fiir Seminarzwecke bestimmt, bei der Verweudung der Fondsmittel zu befragen, sind dio BehdrdeD nicht
hat aber bis in die letzteZsibkeineandereAusgabegehabt, als mitjii,hrlichen angewiesen; erst in neuester Zeit werden wonigstens Abschriften der vor-
24 fi. die kieineren Repataturen des bischdflicheu Geb?iudes uDd mit 11 fl. anschlage ihm mitgetheilt und bei Verfassung derselben seine Meinung ver-
C. M. die Ilaussteuer zu bostreiteu. Ersb mit h. Ministerialdeklet vom 26. Mai nommen. Es geschieht dies jedoch nicht in Folge einer festoD vorschrift, daher,
d. J. Z.7tOl ist bewilligt wordeu. dass jiihrlich 300 fl. C. M. zu kleineron was lediglioh rlem Ermessen der BehijrdeD iiberlasseD ist, leicht wieder sich
Ausgaben ftil die Bediirfnisse des neu eingerichteten Sominarial-Institutes iindern kann.
verwendet werden diirfen. -
Von dem Grundsatzo ausgehend, dass die gr. orientalischen Fonde unbe-
-
Die Einnahmen des Fondes betragen 2706 tI. C. M., die Ausla.gen 1980 fl. strittenes Eigenthum der Didcese sind und die Satzungen der Kircho verlangen,
C. M.; der geringe Ueberschuss vori- '126 fl. wird zunr Fonde geschlagen. dass das Kirchenvermiigen, die stiftungen und Anstalten von den orgauen
-
Bei der Errichtung der romar:ischen Militairgrenzo im Jahre 1764 wurde der Kirche nach don kirchlichen Vorschriften vorwalbet werden, habe ich,
den aus den militarisirten Ortschal'teu abgestifteten Familien eine billigo iibereinstimmerrd mit den Beschliissen der in Ilormannstadt versanrmelt gewe-
Entsch?i,diguug zugesichert. Als dieselbe jedoch nach vielen Jahren endlich senen Didcesansynode, in der Eingabe vom 16. Novomber L86O Z. 16 die Bitte
ausgemessen wurde, waren die Meisten von jenen, vrelchen sie hiitte zukommen gestellt, dass die VerwaltuDg unserer Diiicesanlbnde dem Bischol'e und der
sollen, schon gestorben oder nicht mehr zu finden, uud es blieb, nach Abschlag Didcese zuriickgegeben rverden miigo. -
aller mit dem Entschiidigungsgeschiifte verbundenen Auslagen, ein Betrag in Auch diese -Bitte ist mit h. Ministerialdokret vom 10. Februar 1864
den Staatskassen zuriick, wolcher in runder Ziffer mit 30,000 fl. C. M. an- Nr. 246 abwoislich beschieden worden. -
genommen wulde. Dieso Summe schenLte Kaiser Ferdinand im J. 1837 dem _Euer Majestii,tl Est ist nicht Misstrauen in die Verwaltung und Gebahrung
griechisch-orientalischen Cletus uncl daraus ist der sogenannte Dreissig- der Staatsbehdrden, wenn wir um die Zuriickstellung unserer Foude in die
taussnd Guldenfonil gebildet worden. eigene verwaltung bitten. -- wir glauben, dass die Kirche selbst am besteu
-
Bestimmung des Fondos ist dis Unterstiitzung ii,rmorer Goistlichen, welche ihr Eigenthum verwalten kann, dass sio ein .Recht dazu hat und dass ihre
densolben zufolge Ilofdekretes vom 13. Juni lB38 Z.2l5O in jiibrlichen Betrii,gen vorsohriften zweckmiissig genug sind, um vor einem md'glichen Missbrauche
von 60 und 30 fl. C. M. bis zur systemisirten Summe von 1980 fl. C. M. zu zu sichern.
Theil werden soll. Da cler Fond seiner Bestimmung jedoch erst seit dem J. -
Allein es scheint, als wolle man in die Kirche Misstrauen setzen I uncl
1860 nachLommt, so hat sich das Stammvermdgen desselben bis auf 45,000 fl. doch isl, wenn man einmal schon die wahrheit gestehen soll, sie es allein,
C. M, vermehrt, .welche bei der bisherigen Vorwaltung der Fonde, wie sie von dlen Staats-
Nach dem letzten Voranschlage sind dio jii,hrlichen Einnahmen auf 2706 fl. behijrden gefiihrt wurde, am meisten sich zu beklagen hat. Die Fondskapitalien
die Ausgaben auf 1980 fl. C. M. angesetzt und es bleibt zum weiteren Anwachsen sind durchweg an Private, zum Theil wenig sicher dargeliehenl es gibt schuldner
des Fondes ein Ueberschuss von 726 fl. empor. darunter, weLche noch nie, andere wieder, die seit langen Jahron keiDe Zinsen
-
Der jiingste und lotzbe ist der Bischof Moga'sche Fond, so benannt gezahlt Laben. Beim Bischof Moga'schen X'onde allein betriigt der Zinson-
nach meinem soligen Yorgii,nger im Amte, welcher mit Testamont vom 10-ten i'ii"k.t"nd 20,000 fl. C. M., also um Dreitausoncl Guldon rrehr, als das bei der
August 1845 eine Summe von 29,622 fl. C. M. in Schuldscheinen bestehend Lanileshauptkass& in schuldscheineD vorhandene vermdgen, welches blos mit
theils fiir Kirchen- theils fiir Schulzwecke gewidmet hat, Bald worden ee zehn 17,000 fl. c. M. ang"geben wird. Nicht sehr viel besser steht es mit den iibrigen
19*
_=_.--:_:' -__-:_:r___

_148_ -149-
drei tr'ondenl es balten boi denselben im Ganzen mindestens 50,000 fl. C. M. verkfindigt dem rornanischen Volke (denn zu diesem, uicht zu seiuen Kilcheu-
als Ziusenriickstiinde aus. Hat doch die hohe Statthalter.ei, welcho ernstlich befohlenen, beliebt es ihm zu roden), dass die albe Metropolie, welche die
bestrobt ist, endlich Ordnung in die so lang vernachl?issigto Fondsgebahrung Ilomanen einst zu Karlsburg besassen, wieder hergestellt sei' -
zu bringen, in einer an mich gerichteten Zuschril't vom 16. September 1854 .,'.i
Nichb genug, dass die RomaDen offen aufgefbrdert werden, sioh im schoosse
Z. 16,867, die BetheiliguDg der Fondo am Nationalanlehen betreffend, ohne der alleiu rechtglii,ubigen union zu vereinigen, dass selbst Allerhdchst Ener
Hehl es ausgesprochen: dass nur durch diese Theilnahme der Fonde am Na- Majostet geheiligte Person, hoch iiber deD Partheien slebend, ins spiel gezogon
'Wunsch und Wille sei,
tionalanleheu allein denselben aus den Nachtheilen, die sie durch Anhii,ufuug ooi diu Slche so hingestellt wird, als ob es Kaisers
liickstii,ndiger Zinsen' und offenbare Gofii,hrdung der Kapitalien erlitten haben, dass. die ll,omanen zur lJnion hiniibertreten,-will unserer armen bodriingten
wieder ein Vortheil zugewendet und ndie alte Schuld einer schlechten Kirche auch die letzte Hoffnung, dio theuoi-sto historische Erinnoruug, genom-
Verwaltung( gut gemacht werden kann. men worden: Dio Erinneruug, dass wir ein gr. orientalisches Erzbisthum irl
- liegen, dass mit den Fonds-
Wenr kann es mehr, als der Kirche, daran Alba-Julia, dem heubigen Karlsbufg, hatten, die lloffnung, dieses Erzbisthum,
mitteln, die sie besitzt, gewissenhaft gewirthschaftet werdo? wer kann, mehr unsere Metropolie, doreinst bei giinsbigen zeiLen in Deuern Glanze wieder au{'-
als sie, eine heilige P8icht haben, dafiir zu sorgen, dass die Gelder, an dener loben zu seheu !
die Schweisstropfen ihrer Glaubensgeuossen hange:r, nur solchen Zwecket -
solch brenneniler schmerz lii,sst sich nicht stillschweigond ertragen. Ieh
dielen, welcho das Gebot der Stifter gesetzt hat oder das wahro Interesse cler wiircle die unverjii,lirbaren Rechte ul)seter Kirche vergeben, wenn icb, als Bischof,
Kirche bestimmt? niclrt frei und unumwunden meine Sbimrne erheben sollte. -- Unsere Kircho, die gr.
Das Landesgesetz des 57-sten Artikels vom Jahre 1791 gibt den einzelnen orientalische, war dio iilteste im Lande; Tfaditiou und Geschichte, unvertilgbaro
Religionen die Versicbemng, dass dio f'rommen Stiftungen im Sinns der Stifter urkunden und Denkmii,lor sprechen davon, dass in siebenbiirgen grieol.ische
verwaltet und nicht mit den Stift,ungen auderer Confessiouen vermengt werilen Bischofssitze standeu, welcho unter del' Metropolie von Karlsburg zu einer
sollen, uubeschadet der Oberaufsicht, welche ein Majosb?itsrecht des Landes- kirchlichen llier.ar.chio vereinigb wareu. Wenn es abet', was auch vou ksiner
fiirsteu ist. Mehr noch als dies Gesetz haben Allerhijchst Euer Majestiit in Seite bostritten wird, je in Alba.Julia eirre Metropolie gegeben hat, so kann
- ti
dern kaiserlichen Patente vom 31. Dezember 1851 allergn?i,digst zu erklii,ren dieso uur eino gr'. orientalische geweset sein. und war es, was rrieder zugegeben
geruht: dass jede gesetzlich anerkannte Kirche in der selbststii,ndigen Verwaltung werden muss, eine solcho, deDn sonst wiire eine Metlopolie in jenen Zeiten
ihrer Angelegenheiten, ferner im Besitze unil Genusse der fiir ihre Cultus-, ja nicht denkbar, so kann keine Zeit und liei[e Gewalb der Kirche ein B,echt
'Wohlthiitigkeits-Zwecke
Unterrichbs- und bestimmten Anstalten, Stiftungen nehmen, welches sie freiwiltig nie au{gegeben und darum auch immer besesson
und Fondo erhalten und geschiitzt werden soll. hat, wenn, sio auch uicht immer es auszuiiben vermoclrte. Am allerweDigsten
'Wil erlauben uns daher die tiefunterthenigste
- Bitbe: Allerhiichst -Euor kan[ ein so altes, so unverjii,hrbares Recht jo durch die sogenannto union
Apostolische Majestiit mdge allergniiiligst zu befehlen geruhen, dass die gr. oder dadurch beeintrii,chtigt worden sein, dass ein Theil der Glaubensgenossen,
orientalischen tr'onde in Siebenbiirgen in die Verwaltung iler Didzose und selbst mit ihrem Erzbischofo an der Spitze, vom alten Glauben abfallend, zu
des Bischofs zurtikgegeben werden, oiler abor, wenn dies vorlii,ufig noch nicht einor andern Religion hiDiiber trat. Der Erzbischof und jeder, dor mit ihm
thnnlich sein sollte, dass wenigstens bei der Vorwendung der Fondsmittel ging, haudelto fiir soine eigene Person, Dictrt im Auftrage, richt mit der Be-
ilem Bischofe der ihm gebiihrenile Einflus dera,rt eingeriiumt werde, wie dies !tr"Uig""g, nicht mit der Billigung der Kirche, denn in dem Augenblicke, wo
bei den Fonden andorer Confessionen der Fall ist. jlrrer den Giauben seiner Viiter eidbriichtig verliess, stanil er schoD ausser der
-
lX. Die Angelegenheit d,er Metropolie. Dor unterhlinigst Gefertigte wiirdo kirche und hatte alle Vollmachten, die or als Gliiubiger unil nur als solcher
nicht von diesem Gegenstande sprechen, wenn. nicht das Rundschreiben cles besass, verloren. So wenig in der rijmisch-katholischen Kirche ein Bischof,
neu ernannten gr. katholischen llorrn Erzbischofs von Fogarasch, welches soinem wenn er abfiole, An:t, Wiirde und Rechte des Bisthums zu einer andern Kirche
wesentlichen Inbalte nach im Mai d. J. in der iimtlichen romanischen Zeitung r(i hiniiber Dehmen kann, so wenig ist dies in der gr. orieotalischon Kirche donkbar,
zur Verdffentlichung gelangte, ihm auch diese Nothwendigkeit auforlegte, Um so lange noch gdttliches und trrenschliches B,echt auf Erden waltet!
den bitteren Kelch der Kriinkungen voll zu machen, ilie dies Rundschreiben Erfrillt unal bis ins Inuerste ergriffen von der schweren Yerantwortung,
dor gr. orieutalicchen Kircho und ihren Gliiubigen so schouungslos zu vorkosten dio icb dom llorrn schulde, vor dem ich einst Rechanschaft geben muss iiber
gibt, nonnt sioh dor llerr Erzbisahof den Metropoliten von Karlsburg und jeden gethanen, wio jedon untetlassenen schritt, erhebo ich als Bischof fei6rlicho
-150- -151-
Einspracho gegen jede, wio immer gearteto, Annahmo, als k6nne die Errichtung Allerhijcbst Euer Majest?i,t! Wir leidon unsliglichen Schmerz. IJnsero
-
cler nouen gr. katholischen Metropolio von Fogarasch als eino Wiederherstellung Kirche predigt so reine Grundsiitze, wie jede der anderenl unsere Kircheu
des alten gr. orientalischen Erzbisthums und der Metropolie von Alba-Julia und Schuleu erziehen Euer Majestiit nichb weniger treue und gehorsame Unter-
il Siebenbiirgen betrachtet werden. (l thanen, dem Staate uicht weniger rechtschaffeno und tiichtigo Biirger, als die
- in der Versammlung
Es sincl schwero Anklagen, welche dor Bischdf'e in anderen Religionen; unsero Kirche und ihre gl?iubigen Sijhno siud mit f'ester
Gran im August 1850 gegen mich und die Glii,ubigeu meiuer Kirche orhoben Treuo zur kaiserlichen Sacho gestanden I sie haben die tr'euerprobe ausgehalten I
wurden, ,indem man dio vielfiiltige Niederlage beseufzte, die gr. katholische sie lassen an Treue, Gehorsam und Hingebung von keinem Volke der Mo-
Kirchen in siebenbiirgen durch die blindo wuth der gr. nicht unirten'walachen narchie sich ilbertreffen l und d i os e Sdhne, traueru, dass ihre Kirche weniger
er'litten haben, welche 300 Priester des giittlichen Wortes getiitet, die Kirchen -
Rechte, als jede der andorn im Lande, geniessb. -
verwiistet, deren Sch?itze gepliindert und die Schulen dem trlrdboden gleich 'Wir sird betriibt; abor wir verbrauen auf Gott. der unsere Kirche
gemacht hetten.'- Wir fiihlen uns rein vor Gott und dem Gewisson; umso -
gefiihrt hat bis zum heutigen Tage; wir blicken voll Zuversicht ompor zu
schwerer werden aber Jene, die diese Klageu ililschlich vorgebracht haben, Allerh6,chst Euer lVlajestiit, unserem giitigen Laudesvator und harren in Gedold
die Verartwortung tragen miissen, wenn, wie es heisst, wirklich diese Klagen auf den segoDsvollen Ausspluch, der uns trdsbon uud begliickon wftd: dertn
es gewesen sein solJten, welche zum Anlasse genommen wurden, um der angeblich Euer Majesttit sinil gerecht utttl ilie gr, orientalisclte Kirche in Sicbenbiirgen fl'elt't
?iusserst bed'ohten gr. katholischen Kilcho in siebenbiirgen durch den Glanz ja nur unr Guechtigkeit!
einer Metropolie ein.triumphirendes Gegengewicht gegen die gr. orientalioche -
Indem ich diese allerunterthlinigston Bitten und dringendcn Bediilfnisse
Kircho zu erwirken. unserer Kirche Euer k. k. Apostolischeu Majestiib zu Fiissen zu legen, mich
Geruhen Euer. -Apostolische Majestii,t diese nothgedrungene Erklii,rung erkiihne, unil erneuert knief?itlig flehe I Allerhd'chstdieselben geru'hen, solche
allergniidigst entgegen zu nehmen, beziiglich des Rundschreibens aber, welches der viiterlichen Beherzigung unil huldreichen Gewii,hruug allergniidigst zu
uns so vielen Anlass zu den ernstesten Beschwer.den gibt, eine Verfiigung zu wtirdigen, ersterbe ich in tiefsber Demuth
treffen, die Allerhdchst Euer Majestii,t am geeignetosten erscheint, um die gr. Euer la. lc. Apostolischar Maiestdt
orientalische Kirche vor iihnlichen Anfechtungon, wie sie in diesem Rund-
schreiben so ungeschout sich hervorwagen, fiir immer zu sichern.
Ilermannstadt, am l-ton Dezember 1866.
Dies, Euer Majestiit, sind die Bitten und Beschwerden, welche ich an Allerunterthii,nigster Dienel und treugehorsamster Unterthau.
den Stufen des geheiligteu Thrones niederlegen muss. Ich habe lange gezdgert;
ich habe in jeder der hier zur Sprache gebrachten Angelegenheiten mich
bittend an das hohe Miuisterium gewendetl ich habe auf so viele Eingaben 59.
gar keine oder eino ungiinstige Antwort erhalten. 'Was bleibt mir anders iibrig, milnilii bisericii
Reprasentafiu.ned epls@pului $agu,na cdh"d' mitzistru I'n causa
als vor dem allerhdchsten Throne meine Klage zu erbeben und dort die Bitten
o1'todocse romdne.
zu wiederholen, von deneu die Zukunf't unserer Kirche und der Seelen-
I'rieden, von mehr als einer balben Million frommer und treuer Unterthauen An Seine Excellenz den Ilerrn Leo Grafen von Thun, Cultus- und Unterrichts-
abhii,ngig ist? Minister Exoellenz.
-
Unsere Kirche seufzt in tiefer Betiimmerniss, intless dio anderen Kirchen Euere Excellenz ! Mittelst der hohen Statthalterei-Zuschrifb von 3' Juli
im Lande sich freuen. Die Katholiken blicken voll heiterer Zuversicht dem 1864 Z. 1176211417, wurde ich iiber den Inhalt des unterm 12-ten Juui l85sl
Concordate entgegen, welches die Freiheit ihrer Kirche auf fester Grundlage Z. LO46 erfblgten Erlasses dos hohen Cultus-Ministeriums beziiglich der meiuer
sichert; die Protestanten Augsburgischerconfession haben eine neue vorschrift Kirohe zustii,ndigen Bonennung dahin verstAndigt' dass nachdem in den betref-
fiir die vort'retung und verwaltung ihrer Landeskirche erhalten; die griechisch t
(ii
fenden Urkunden (Ernennungs-Dekreten und Instructionen) die Benennung
katholischen jubelu iiber die Errichtung einer Metropolie und zwoier neuen ,griechisch nicht unirt' f0r meine Glaubensgenossen gebraucht wird, dieselbe
Bisthiimer; nur wir kdnnen nicht froh unsere Augen erheben, da wir als allein gesetzlich zu betrachten sei I und dass, ila diese Bezeichnung meiner
-
tii,glich es fiihlen miissen, dass unsere Religion nur noch geduldet, unsele Kirche Kirche in der Wechselwirkung derselben mit anderen christlichen Kirchen in
zuriickgesetzt ist. allen Staaten und Liindern in Ubung ist, und blos das nackte Factum darstollt,

sffiry
ll&m't
,.
3&r,e crer j
-152- -153-
wonach die veroinigung der Morgenliindischen mit der Abendlii,ndischen Kircho uuverdnilert beobachtete und beobachtet. Daher hat sie auch in ihrer ganzel
r)ur zum Theil geschehen ist, die hohe statthalterei angewiesen wordeu sei, Ausdehnung einen und denselben Ritus bei allen ihren Glaubensgenossen,
sich in kiinftigen Fellen diesor - gesetzlich -
eingefiihrten Bezeichnung in allen wii,hrend die rijmisch-katholische Kirche unbeschadet der Dogmen rnehrlei
iirntlichen Ausfertigungen um so mehr zu bedienen. als durch Abwoichungen, Ritus, wie zum Beispiel: latini Ritus, graeci Ritus, armeni R'itus in ihren
wodurch der Unterschied und Gegensatz zwischen den Religions-Gesellschaften Schooss aufgenommen hat.
des Morgonlandes nicht ersichtlich gemacht wird, nur sti;rungen im iiffeutlichen
Goschiifbs-Verkehre sich ergeben wiirden. 2-tens die orientalische Religion hat allo die Abtributen, die auch die
Mittelst eines spiiteren statihalterei-Erlasses vom lz-ten November lgb4 iibrigen Religionen haben, somit ist sie gegeniiber den anderen selbststiindig.
-Benennung
z. 239241276r ist mir die Abschrift der hohen cultus-Ministerial-yerordnung Dio nicht uDirte" ist eine, ihre selbststii,ndigkeit ver-
"griechisch
vom 23-ten Juni 1854 Nr. 4460 mitgetheilt worden, worin ich letzende Negative, fiir sie, als eino wirklich bestehende Kdrperschaft, unpasseDd,
nBischof von den logischen Iiegeln nach sowohl unrichbige als auch krii,Dkenile, und mit der
Ilermannstadbo benannt werde,
rn diesen Erltissen des hohen cultus-llrinisteri*ms finde ich den Besorgniss untern 31-ten Dezember 1851 ausgesprochenen Ailerhdchsten Intention un-
erweckendeu umstand, als rsollte das obbelobte h, Ministerium jenen Zustenden, vereinbar, indem daclurch die eigenthiimliche, in allen d'ffentlichen alten und
in doren Fesseln die Kirche christi, zu der ich gehiire, bis zum Jahre 1B4g neuen kirchlichen, politischen und litorarischen urkunden und sclrriften vor-
in siebenbiirgon seufzte, im wiederspruehe mit der ihr von der Allerhijchsten kommencle Benennung unserer Kirche verunglimpfb wird. Ich gestehe daher
Gnado Seiner k. k. Apostolischen Majestii,t unseres alrergniidigsten Kaisers zur steuer der wahrheit, dass diese legative Benennung auf uns einen umso
Franz Josef I. huldreichst gewlihrloisteten stellung wieder Eingang verschaffen. schmerzlicheren Eindruck macht, als es allbekannt ist, dass die negative Bo-
Es wolle daher nicht befremden, wenn ich als oberhirt dieser Kirche zur neDnung der Augsburger und llelvetischor Religiousverwandten
"Acatholik,"
Beschiitzung und Aufrechthaltung iler giinstigeren verhiiltnisse derselben meine vom Staatswege aus bei uns in osterreich abgeschafft wurde ihohor Minister.
diesfti,llige ergebensto vorstellung Euerer Excellenz gehorsamst zu unterbreiten Entschluss von 30. Jiinner 1849 Nr. 107). Sollte man aber beabsich|igen, unsere
nicht unterlassen kann. Religion darum ,gr. nicht unirte" zu nennen' um sio von oder unirten" zu
Die belobten hohen ministeriellen Erlii,sse bieten mir zwar ein weites unterschoiden, so muss ich auf Grundlage der theologischen Begriffe gehorsamst
Feld, historischo Daten iiber die urspriingliche Benennuug cler Kirche, die ich bemerken, dass eine derlei Behauptung dio strengo theologische Kritik kaum
hierlands verwalte, anzufiihrenl da ich jedoch dessen vollends iiberzeugt bin, besteben diirfte, zumalen die Benennung ,gr. unirte Religiouu blos ein Pleo-
dass es sich hier um die rlerbeifiihrung der Beruhigung dor Kirche durch nasmus ist, wesshalb sie ,gr. katholischea oder noch richtiger ,die riimisch
Gebrauch weiser, den Interessen der hohen Regierung, zusagenden Mittel katholische graeci Ritusu genannt wird.
handle, so beschriinke ich mich aufkl?i,rungsweise anzufiihren: 3-tens diese negative Benennung ,,gr. nicht nnirte( gibt Anlass zu Wort-
1-tens es ist eine feststehende und allbekannte Thatsache: dass die rlierarchie spielen und Wortverilrehungen. Als Beweis dossen ist die Antrittsrede des
des allgemeinen christenthums ursprilnglich sich in die orjentalische und in hochwiirdigsten Bischofs vol] Fogarasch Ilerrn Alexander Schulutz vom Jahre
die occidentalische verzweigt hat, ileren leizLere, den spH,teren ZeiL und Lokal- 1g52, in *"1"h". belobter oberhirt sioh der worte union und Disunion be-
v_erhiiltnissen gemiiss sich ilie Rdmisch-katholische ,o o"oo"o anfiug, wii,lirend m?ichtigt, durch welche mituntor ilio rdmisch-katlrolische graeci Ritus, und
die erstere bei ihrer ursprringlichen Benennurg verblieb. Die ienennung die orientalische Religion bezeichnet werilenl rind weil diese Worte in der
norientalisch( ist also kirchengeschichtlich ausser allen Zweifel, und hatte romanischonisprache eigentlich Einigkeit und uneinigkeit bedeuten, so weiset
weder in friiheren, noch in spiiteren zeiten nichb die mincleste Beziehung auf der Ilerr Bischof schulutz auf die guten Folgen der Einigkeit, und auf die
politische Lii,nderverfassungen, auf Regierungsformen, oderparthei-Gesinnuigen, schlechten' iler uneinigkeit hin, und schliesst, dann: euch also die
"wehlot
sio war und ist rein nur religidser Natur, Die orientalische Kirche wird in den Irnion, denn ilieso macht ilie Ytilker gross, Disunion aber vornichtet sie"
neueren Zeiten in der Diplomatie, Politik und Literatur auch die pag. 24-27.
,griechische,. P
'_orthod_oxe,' "altglbubige" genannt, weil ihre Eierarchie nur die satzungen Dass ilie gedachte Autrittsrede, die auch im Drucke erschienen ist, aller-
der heiligen schrift, der heiligen Apostel, und der sieben dcumEnischen Kon- I
dings oine zweiileutige Auslegung zultisst, hierflber liefert den Bewois die auf
zilien, mithin dio iilteste, und beziehungsweise die allererste chrietliche Legislation meie diesbeziigliche Vorstellung unterm 4-ten Juni 1852 Nr. 61 K. D. erfolgte
I

zur Grundlage der Dogmen und der Kirchen-verfaeeung bie ,,.. or,r"."i Z"it"r, I hohe Gouvernements-Erleiligung.
1
w
I

I
-154-
4-tens was die Behauptung aus dem Eingangs belobten ministeriellen Bibtgesuch Behufs der Abschaffung der gedachten negativen Benennung ihrer
Erlasso betrifft, dass die Bezeichnung ,griechisch uicht unirte Religions in Kirche zu den Stufen des Allerbdchsten Thrones zu unberbreiten, woraufzwar
der WechselwirLung ilerselben mit anderen christlichen Kirchen in allen Staaten noch kein direkter Alierh6chster Bescheid erfolgt ist, doch geruhete Seine k..k-
uncl liindern in Ubung ist, und blos ilas nackte Factum darstellt, wornach die Apostolische Majestiit in den zwei kaiserlichen Diplomen, durch deren orsber.es
Vereinigung der morgenlii,ndischen und ilor abendl?indischen Kirche zum Theil mir das Kommandeurkrouz des Erlauchten l<. iisterreichischen Leopold-Ordens,
geschehen ist, so muss ich diossbeziiglich bemerkon: dass man die orienta- durch das Zwoito aber der Freiherrstaud huldreichst verliehen worden ist,
-
liscbe Religion anfiinglich im Kdnigroiche Polen, spiiter auch in Ungarn und mich zweimal ,Biscbof der orientalischon Kircho in Siebenbiirgen" und nur
in Siebenbiirgen die ,gr. ilcht unirto" genanut ha0, denn nur in diosen LAndern einmal ,Bischof dergr. n. unirtenKirche in Sieboubiirgen" allergniidigstzu nennen.
hat die orientalische Religion keineswegs zu Folge einor Oberzeugung, sondern ?-tens um nicht der Benenuung der hierliiniligen llierarchie aus den
aus Ursacho der bestandenen sehr driickenilen politischen Verhiiltnisse, und des friiheren Jahrhunderten zu erwii,hnen, fiihro ich hier jeno thatsiichliche Walirheit
Kirchenverfolgungssystemesmehrere Tausende von ihren Mitgliedern verloren, an, dass alle diesseitigen Bischiife dieser Kirche seit der glticklichen Epoche,
-
welchen Umstand die Bedingung des stattgefunclenen Religionswechsels nur als dieses Grossfiirstenthum unter die Herrschaft der Erlauchtesten Oster-
zu deutlich beweist. reichishen Kaiser gekommen ist, in den ihnen Allerhdchst vei'liehenen kaiserlichen
Und wenn dies auch wirklich geschehen ist, so folgt daraus dennoch nicht, Ernennungs-Diplomen nBisch6fe von Siebonbiirgeu" genaunt werden. fn iliesem
dass die Vereinigung der orientalischen Kirche mit der occidentalischeu zum Styl ist auch das fiir mich im Jahre 1848 ausgestellte kais. Ernennungsdiplom
Theile geschehen wii,re, denu so wie es noch Niemand von dsr rdmisch-katho- ausgefertigt. 'Wenn daher diese Benennung nBiscbof von Siebenbiirgen,s ihr
lischen Kirche uach der eingetreterren Reformation behauptete, dass die Ver- Entstehen dem Majestiitsrechte der Erlauchtesten 6'stelreichischen Kaiser
einigung der Rdmisch-KatholiscLen mit den Reformirteu zum Theile gescheheu verdankt, und wir alle, Beamten nnd Volk-Untertha.nen des grossen Kaiser.s
sei, eben so wenig kann maD von der orientalischen Kirche nach dem geschehenon -
Franz Josef I von Osterreich sind; so musste der Satz des Eingangs belobten
Ubertritte der gedachten Chlisten aus Polen, Ungaur uud Siebonbiirgen folge- ministeriellen Erlasses, wo ich von llermaunstadt" benanut, werde,
recht behaupten, dass dio Vereinigung der orientalischen Kirche mit der ooci- "Bischof
mich um so mehr befremden, als der rnir und meinen Vorgiingorn allerhtjchst
dentalischen zum Theilo geschehen wiire, da, wie es allgemein anerkannt ist, verliehene Titel bis jetzt Nichts Anstiissigos in sich fiihrte, unil von Niemandem
clie Charakteristik oiner Kirchs nicht von der Zahl der Gliiubigen, soudern bestritten worilen ist. Diess voraus geschickt orlaube ich mir Euer Excelleuz
von dom Dogma bedingb ist zu bitten, diess meine gehorsame Vorstellung gegen die gedachton vom h.
6-tens Riicksicbtlich der Stelle aus dem oftbelobten ministeriollen Erlasse, Ministorium fiir Cultus und Unterricht getroffenen Massnahmen gniidigst zu
dass die unserer Kirche zugemuthete Benennung die gesetzliche sein soll, - boriicksichtigen, oder abor ilieselben als pflichtschuldige Beschwerde des ge-
muss ich geradeuwegs widerstreiton, weil diese Renennung wecler in Zeiben fertigten Diiicesan-Bischofes anzusehen und zur aller hohen Schlussfassung
vor, uoch w?i,hreud der glorreichen Regierung unsoros Erlauchteston Kaiser- Sr, k. k, apost Majestii,t unseres a, h. Ilerrn Kaisers vorzulegen.
hauses als gesetzlich bestehende und als solche mittelst Gesetz sanktionirte Genehmigen Euere Excellenz die Versicherurg der ausgezeichnetsten
positive Bezeichnung ist. Der Gobrauch und die Uboog, welche hie und da in Ifochachtung, mit der ich zu verharren die Ehre habe.
der Bezeichnung uuserer Kirche zu Folge der Regieruugs-Massregeln ange- flermannstadt, am 19-ten Jii,nner 1855.
nommen wurde, kann heute keineswegsldie Kra.ft eines Gesetzes zum Nachthoile
Euerer Excellenz gehorsamster Diener.
unserer selbststiiniligen Kirche und zu Gunsten einer anderen erlangt haben, da
nach dem Sinno ilss obigen hohen ministeriellen Erlasses Nr. 1046 die zwischen
den morgenliindischen Roligionsgesellschaften verlangto Unterscheidung durch 60.
ilen Gebrauch der ursprtinglichon und fortwiihrenclen positiven Bezeichnung
Guaernatorul Scltwarzmberg scrie ministrului, lud,nd in apdrare bisericcr,
Kirche" im Gegeasatze zu der griechisch unirton, griechisch
"orientalischo
kabholischea oder riimisch-katholischen, graeci Ritus sichsr ohne Beirrung und ortodord romAnd, din Iransilaania.
Nr. 54;1856.
zur Boruhiguug Aller hergestellt ist.
Mohr als manche anclere Daten liefern diese neuesten Schriftstiicko den
.. 6-tens die eben angefiihrten Umstiinde gaben don Bischiifon dieser Kirche traurigen Bowois einer totalen Unkenntniss der confessionellen Zustii,nde in
in Ostorreich in clen lstzten fiinf Jahreu den Anlass, ihr Allerunterthiinigstes
Siebenbiirgen und verrathen dabei Anschauungen und Intentionen, welche, wohl,
20*

I
i
p
-156- -7b7 -
'Welchss die Absicht der Siebenbiirgischen Sbii'nclo geweseu uud von
aus dorn Mundo eines ftir die Kircho erglthonden Bischofs, nicbt aber aus
der Amtsf'eder oines auf die unpartheische lltihe der Staatsregierung gestellten welcher Auschauung sie ausgiengen, als sio dieses Gosetz entwarfen, zeigen
Miuisters unbedenklich sich hiiren lassen. die Worte in ihrer a' u. Vorsbellung vom 9. August 1791, worin sie sagen:
se Romano-catholicae Reli-
Die Ausfiihrung der in diesen Schriftstiicken erlassenen Anordnung und nQuemadmodum ll,eligio graeci Tiitus unita
dio Annahmo des Geistes, vou welchem sie beseelt sind, als Richtmass fiir gioni associavit, ita Religio Disunitorum quoque alicui, e quatuor receptis
eine neue, von der bisherigen ganz abweichende Regierungspolitik in Betreff Religionibus se adjongeret, De cum convulsiono Systematis rrostri quinba lege
der Kirchenangelegenheiten irr Siebenbtrgen miisste die zahlreichen Bekonner ."""ptu Religio in Principatu admittaturl interim quent'arhn'odutn hactenws reli-
des griechisch-orientalischen Glaubens in fauatischo Aufregung versetzen, dann gio iaec q*id, Iibrrr* Religionis su,c enerciti*tn turbata non fuit, ita ne in eo
-d,einceps
aber iu rnittelbarer Folgo auch alle nicht katholischen Confessionen. somit rluoque turbetur, absque eo quia illanr pro lege recepta religione lege
die in jeder Beziehung stark iiberwiegoude Mehrheit der Landesbevd'Ikerung publica J""iu.u-or, speciali A.rticulo desuper condito cautam esse voluimus."
mit der ohnehin hier und dort schon nur zu sehr rege geworclenen Besorgniss Die Nichtunirten in siebenbiirgen \eareu demnach, wenngloich nicht
erfiillen, als hiitten sie, was ihre Kirche betrifft niehts Gutes von der Regierung vollborechtigt, mit den 4 anderen Confessiouen, doch viel bosser gesbellt, als
(dem Ministerium fiir Cultus und Unterricht) zu erwarten. z. B. die Pritestante[ in manchen oberdsterroichischeu Provinzen. Sie konnten
Siebenbiirgen war im Punkte der Religion so lange Zoit hindurch das Kirchen mit Thiirmen und Glocken baueD, iiftenblich rrach ihrem kirchlichen
exemplarischo f,and der Ruho und confessionollen christlichen Yertriiglichkeit, Gebrauche Gottesdiensb halten, wareD nichb verpflichtot, dio tr'eiertage anderer
uiclrb etwa, wio man von gewisser Seite so gerne anfiihren will, in folge oines confessionen mitzufeiern, hatten ihren einzigen Bischof,welchen die Gsistlichkeib
laueu Indiferentismus, soudern gerado weil jede Confession mit Eifersucht an wii,hlt, der Landesfiirst bestii,ttigt und der auf den Laudtagen unter den Land-
ihren Lehren, Gebriiuchen und Rechton hii,ngt ond woil das Bewu,.stsein der stiinalen sass, ordneten ihre innern Kirchonangelegenheiten zismlich selbstst?indig,
gleichen Berechbigung der einzelnen Kirchen sozusageu in das Fleisch und und wenD ili" R"gi.roog bald rnehr bald wenige' eing'eifend, ihr Rechb der
Blut des Volkos tibergegangen ist. ober.aufsicht ausiibte, so hat sie dies, wie dio vielen verordnungen zeigen,
Nur die griechisch-orientalische Con{'ession, unstreitig die ersto und ?iliesto at auch beziiglich iler andern vollberechtigten Conf'ossionen gethan'
in Siebenbiirgen, war im Laufe der Zciten zu einer blos geduldeten Sekto Die Siebenbiirgischen Stendo hielten fest an dem alten Staatssysteme,
herabgesunken und konnte erst im Jahre 1790/91 durch den 60. Artikel das wornach siebenbiirgen aus 3 Nationen und 4 Religionen mit oinander gleichen
Recht einer gesetzlich verbiirgten Existenz erlangen. Dieser Artikel ist von Rechten bestandl sie wollten, dass ebenso wie die unirten der r'6misch-ka-
grdsster Bedeutung zumal da er in den vorliegendon Schriftstiicken nur sehr tholischen Kirche sich angeschlossen hatbon, auch die Nichtunirten mit einer
oinseitig, vom Standpunkte offenbaror Parteiuahme gegen diese Kirche auf- der 4 rezipirten Religionen sich vereiuigen mochten, damit nicht durch -Rezi-
gefasst wird. pirung einer fiinften Religiou, ilas Staatssys.tem umgestiirtzt werdo I im iibrigeu
Es wird im Artikel gosBgt, dass die nReligio Orientalis graeci Ritus non ioltu die griechisch-orientalische Religion freie Religionsiibung haben.
"bu,
Das ist dor wahro sinn des 60 Artikels vou 1?90/t; ilie Nichtunirten haben
Unita, quae juxta leges hujus Provinciae hactenus inter tolleratas Religiones
recensita t'uit, vigoro praesentis Articuli in libero suo Eaercilio eo modo con- die ti,ussere rezipirte stellung nicht, sie besitzen keine Landstandschaft, haben
firmatur, ut omnes hujus Religionis Asseclae ab Episcopo sui ritus por Suam keinon Anspro"h aof die Landesiimter'; in den innern Kirchensachon aber, in
Majestatem Sacratissimam denominando dependeant et pro sua conditione ad dsr freien Iieligionsiibung werclen sio nicht nur nicht behindert, vielmehr durch
instar rel;iquorum Incol,arumtractontur, nequo in ferendis publicis oneribus aliisque das Gesetz noch goschiitzt'
praostationibus prue aliis aggraventur, Juribus Regiae Majestatis circa nogotia Abgesehen davon, dass das albe Staatssystem Siebenbiirgens giinzlich
Cleri, Ecclesiae, Fundationum of Eclucationis Iuventutis porro quoquo in salvo gefallen ist, dass Seine Majesffit der Kaiser in dem kaiserlichen Patento vom
relictis.' 51. D"r"-bu. 18b1 jede gesotzlich anerkannte Kircbe - und als solcho muss
Die freie Religionsiibung unil dio innero Ordnung ihrer Angelegeuheiten r), t die gr, orientalische lKirche) in siebeubiirgen doch gelteu - in dem Rechte
war den Nichtunirten niomals verwehrt, jetzt wiril sie ihnen auch gesetzlich der lemeinsamen iiffentlichen -Religionsiibung, dann in der solbststziniligen
garantirt, nachdem schon Kaiser Jossf II durch sein Toleranz-Patent ilie Be- V".J"ltoog ihrer Angelegenheiten erhalten unil schiitzen zu wollen erklii'rt
kenner dieses Glaubens aus dem Zustande willktirlicher Duldung horaus- haben, istlie selbststiindigkeit dieser Kirche ausdriicklich anerkannt woralon,
gehoben hatte. in dem kaiserlichen Patonte vom 29. Mai 1863 womit das btirgerliche Gesetz-

d
_r58_
buch in Siebenbiirgen eingefiihrt wurde, indem zwischen der gr. orientalischen in hac sua libertate tur-baro aut minimum gravare, immo contra facieutes
Religion und den andern christlichen Confessionen nicht der leisesteUnterschied debite puniantur et laesis congrua satisfactio ac justitia fiat.
gemacht, ja dieselbe beziiglich der Autonomie der ,,kirchlichen Vorschriften' Obschon die Nichtunirten bis zum Jahro 1784 ohne Bischof und .ohne
ganz gleich mit ilenselben gestellt wird. Organisation gelassen wurden, ist ihr Kirchenwesen doch so wonig verfallen,
Gegeniiber diesor Thatsache, cliesem Ausspruche des hdchsten Gesetzgebers dass ungeachtet der den Unirten erwiesenen offenen Begiinstigungon, die Zahl
uncl llerschers im Staate muss es auffallen, wie ein ii,mtliches Aktenstiick aus der Nichtunirten heute bis auf 637,000 (gegen 648,100 Unirte) Seelon gestiegon
der Teder eines der hiichst gestellten Vollzugsorgane des a. h. kaiserlichen ist und ihr Kirchen- und Schulvreseu unstroitig in besserem Stande, als jones
Willens von Scbismas sprecben, und was selbst der Monarch der Unirten steht.
"verrottetem Es wiril auch elst schwer. halten, den Beweis f0hren zu wollen, dass dio
nicht thut, ein absprechendes Urtheil in Glaubenssachen sich zueignen kann.
Eine solche Ao..""oog stimnrt schlecht zu der ijffentlichen Erktii,rung, Unirten den Nichtunirton in Bildung, Cultur und Seelsorge vorausgeeilt sind.
womit die ,,'Wiener Zeitung' gleich nach Kundmachung des Concordates die Noch im Jahro 1816 sah sich Kaiser Franz veranlasst, um die Hindernisso zu
Bekenner der Nicbtkatholischen Confessionen zu beruhigen suchte und worin auf heben, welcho der Verbreitung der Cultur in dor tr'ogarascher Diijcese entgegen-
standen, ein Rescript dbo 16. Juni Ilofzahl l28I ztt erlassen, worin gleich
ndie Unparteilichkeit der in dffentlichen Kreisen vorwaltendenAnschauungeno
hingewieson wurde. Anfangs die merkeuswerthe Stslle sich fiudet:
. rolate ad I-mum impedimentum, ruilitatent, qaippe Sacerilotum graeci
Aus der Ferne und wo immer nur dieselben einseitigen und gegnerischen
Ritus Unitorum, ,iu,cultosqwe ltlebis' mores, quum hunc def'ectum inde potissimum
Anschauungen wirken, mag es leichtsein, der griechischen Kircbo des orienta-
provenire videamus, quod noc privatim, nec in sermonibus et Concionibus
lischen Ritus nur so rundweg alle Lebens{lihigkeit, besonders der neu gefestigten
publicis fuventus de Spiritu verae et gonuinae Unionis ratione informetur,
Union gegeniiber, absprechen zu wollen. Die Geschichte des Landes und ilie nec ad frequentandas scholas Catholicas excitetur u. s. w.
Kenner der hiesigen Zust?i,nde werden mit einem solchem Urtheile weislich Dann weiter 40 Culturae impedimenturu populi Yalachici in sancto R,e-
zuriickhalten.
Als im Jahre 1tj98 Biscbof Tanasio mit 6l Protopopen uncl 1476 Popen,
s Iigionis, si quidem i,gnorarfiia haec potissimum in eo quaerenda sit, quod Parochi
et Sacerilotes graeci Ritus Uniti spiritualis suae obligationis vel non satis me-
also fast mit der ganzelo Geistlichkeit die Union mit der rdmisch-katholischen mores, aut hanc plane ignorautes, de cura auimarum parum soliciti, neglecto
Kirche, d. h. die 4 dogmatischen Punkte: populo, moribus et actionibus ejus non invigilaverint ao in principiis Religionis
1. Anerkennung des Papstes als sichtbares Oberhaupt der christlichen Kirche. et Dloralitatis dobite instruere ommiserint
2. Annahme des Fogefouers. Als weitere Oulturhindelnisse im unirten Volke werden auch die pervorsa
3. Communion unter einorlei Gestalt. et effrena Valachorum blasphomandi consuetudo und die clandestina matrimonia
4. Ausgang des heiligen Geistes vom Vater und vom Sohne, annahm und bezeichnet, 'Wo sind die Bewoise, die Thatsachon, dass diess kaiserlichen'Worte
beschwor, hielt man die alte griechischo Kirche fiir aufgeliist, ihre wenigen auf die Gegenwart keine Auwondung mehr finden. Aus den Tabollen der
Anh?i,nger wulden Dissidenten genannt, und genossen keine Corporationsrechte, Criminalstatistik in Siebenbiirgon im Jahro 1853 muss ein trauriger Schluss
-Walachei
doch balil zogen sie aus der und Molilau frische Kraft und schon auf clie Il,eligiosit?it, Sittlichkeit und Bildung dor Unirten gezogen werden, indem
im Jahre 1701war dis Macht der Nichtunirten wieder so stark gewachsen, von 322.000 riim. katholischou 627 Individuen
dass Kaiser Leopold fiir riithlich hielt, dio griisste Aufregung im Lande duroh , 661.000 gr. katholischen 1001
einen kaiserlichen Befehl vom 12. Dezembor lTOl zu beschwichtigen, worin gr. nicht, unirten
es heist: " 689.000 979
, 222.@0 Augsb. Conf. 165
Proinde Vobis hisco constantem Nostram voluntatem, mentem et inteu- , 334.000 llelv. Conf. 506
tionem ileclarare volumus, quod dictis Yalachis integra libertas sit, uni ex 60.000 Unitarior 62
quatuor receptis in Transilvania Religionibus se uniendi aut in suo moderno " 3.600 fsraeliten 3R
statu manendi gaudeantque illis privilegiis, quibus Religio, cui se univerint, "
wegen Verbrechen in strafgerichtlicher Untersuchung wa.ren, und domnach
gaudet, aut ipsi Yalachi in moderno suo statu manentes fruuntur, ita quidem, von den Israoliten jede 92-ste Person
ut nemo sub poena graais Nostrae inilignationi,s praesumat, saepe tlictos Valachos gr. katholischen , 550-ste

I
_161_
-160-
voD den riim. katholischen iede 61l-ste Person 61.
Ilelvetianischen ,, 660-ste l Guuenn,l urg4zd, de nozt p1"a episcopul $aguna o a,fter"ne proiecttLl de orga-
gr. nicht unirte ,, 703-ste
Lutheranern ,, 1432-ste $ nisctre a consi"stotlul?ti.
Nr. 115?6/1856 1315.
in Untorsuchung gefallen ist. An Seiner des lloch.r'ilrdigen llerrn gr. D. u. Bischofes Andleas Freiherr von
Wenn aber der nicht unirten Kirche die Lebensftihigkeit ab- und der Schaguna Excellenz,
Union die griisste Anziehungskraft zugesprochen werden will, weil die kano- Euere Excellenzl Da das h. Cultus- nnd Unterrichts-Ministerium mit dem
nische Gesetzgebung der orientalischen Kirche (des vorrotteten Schisma) keino
Erlasso vom 9. Mai 1. J. Z. 7570 die Erstattung des noch immer aushaf'tenden
festo Basis, keinen Halt mehr habe, koin inneres Leben und darum auch dem
Berichtes betreffend ilie Organisirung des gr. n. u. bischdflichen Consistoriums
Staats keine verllisslichen Garantien bioten kijnne, ist diese Behauptung
und dor Archidiakonalstiihle betrieben hat, so beehrt man sich Euere Excellenz
entweder ein frlthunr, oder sie setzt eine grosse uncl gewagte Um?i,nderung in
mit Bezug auf die hiorortigen Zuschriften vom 29. August und 29. September
dem Kirchenwesen der Union, eino vdllige Verschmelzung dersolben mit der
1854 Z. 15986 uncl 18674 zu ersuchen, dio diessf'ii,llige Ausserung gefell;gst
rijmischen Kirche voraus; denn es haben dio Unirten mit der riimisch-katho-
zu erstatten, oder die dagegen obwaltenden Anstdnde anhor bekannt geberr zu
lischen Kirche bis noch nur jene 4 Punlte gemeiu, und sind, als sie clieUnion
wollen. Genehmigen Euer Excellenz die Versicherung meiner ausgezeichneten
annahmen, beim eigentlichen Glauben und Ritus der morgenlii,ndischen Kirche, -
Ilochachtung.
bei den alten Ceremonien, bei den alten Feiertagen und dem alten Kalender,
bei deu alten Gebriiuchen, bei den Fasten, bei ihren vielen lleiligen, bei der Ifermannstadt, a 4-ten Oktober 1866.
Priestorebe und Ehescheidung u. s. w. geblieben. Die alten Gesetzbiicher Fiir Seine Dt'rrchlaucht den Gouverneur, der k. k. Ilofrath
der Kircbe Pravila u. Pidalion gelten fiir die Nichtunirten so gut, wie fiir Amadew m. p.
die Unirten; denn gerade auf diesen kanonischeu Satzungen beruht ja clie
ganze innere Kirchenorilnung auch der Unirten, das Institut iler Priesterehe, 1.
der Aufl0sbarkeit der Ehe, worauf sich selbst der Bischof Sterca Schulutz i 62.
uoch jiingst iu seinen Antrii,geu wegen Besetzuug iler Domherrnstellen mit
Episcopul $aounu. refusd, cle nou afternerea p1'oiectuhli cle, orqanisat'e cr, con-
vorrechtlichen Priestern (und dor Anstellung einer llebamme beim Metropolitan- '

Consistorium) als auf eine Stiitze der Union sehr standhaft berufeu hab. si^storhtlui ardtAnd, cd, a fd.cztt la lm2tEratut grauanxen contt"a tnin'istlnthLi.
'Warum, kanu man billig fragen, warum wuriler wenn die Nichtunion
An ilie hohe k. k. Siebenbiirgische Statthalterei.
mit ihrem ,venottetem Schisma( ohne sie in sich zerfallen muss' der angeblich
Auf ilie hochgeschiitzte Note von 4-ten Oktober v. J, Z, 11576, mit welcher
so frischen und anziehenden Kraft der Union durch Errichtung einer Metropolie
die Erstattung ilos Belichtes iiber die Organisirung des diesseitigen bischijf-
und zweier neuer Bisthiimer von Staatswegen unter die Arme gegriffen ?
lichen Consistoriums und der Protoprosbyteralstiihle .neuerdings und sohon
Vergisst man den starken llalt, welohen ilie Nichtunirten in den, dem zu wieilerholten Malen betrieben wird, habe ich die Ehre mit Reruf'ung auf
russischen Einflusse offeu liegenden Donaufiirstenthiimern haben? Oder hofft meine friihoren in dieser Angelegenheit erstatteten grunilsiitzlichen Ausserungen
man durch die Union einen po.litischen Einfluss auf jene Liinder zu erobern? gehorsamst zu erwiodern: Dass ich von meinem Standpunkte als Bischof auf
und ist dies vielleicht das geeignete Mittel, dass man die Nichtunirten noch das Tiefste bedauern muss, dass das hohe Cultus-Minisberium in dieser Sache
mehr als friiher zuriicksetzt, sie erkennen lZiss! dass sie keinen Schutz von einen Weg eingeschlagen hat, auf welchem weiler ein dem Wohle ilor Kirche
der Regierung zu erwatten, und so immer mehr mit ihren Sympathien dahin entprechendes, noch ein clen Interessen des Staabes zusagencles Ziel erreicht
drii,ngt. -wo sie den Hort ihres Glaubeus erblicken ? (.
werclen kann, indem wir entschieilen daran fesb halten miissen' ilass fiir eine
Ein Gefiihl banger Besorgniss verbreitet sich im Lande. Siebenbiirgen Regelung des bischdflichen Consistoriums unil der Protoprosbyteralstiihle, als
Lann nur ruhig bleiben, wenn die Regierung von dem Grundsatze nichtweicht, einer inneren kirchlichen Angelegenheit wohl nur die Gesetze der Kircho unil
jeiler Kirche -Recht und Schutz zu gewiihren. zwar um so mehr massgebend sein diirften, als Allerhd'chst Seine k. k. Apostolische
Majestiit in dem kaiserlichen Patente vom 31-ten Dezernber lEbl auch unsere
2l

I
I

I
__
!
I

_162_ .-163-
Kirche in der selbststii,ndigen Yorwaltung ihrer Angelegenheite' erhalten und
schiitzen zu wollen zu erklriren geruhb haben. 63.
Diesem trostreichen kaiserlichen Ausspruche gegeniiber, welcher urs zum Episcopul $aguna r6gd, de no'u pt'e lmpiratul a consid'era cererea sa din
aufrichtigsten Danke und zur trouesten auch bishsr nie verletzten Anhiinglichkeit 0
verpflichtet, nruss es uns mit niederschlagondem schmerze erfiillen, wenn wir 1 Decembra 1855.
sehen, dass unsere vielfbltigen Bitten bei dem lrohen cultus-Ministorium kein Euer kais. kdnigl. Apostolische Majestiif Allergniidigster Kaiser untl Ilerr !
goneigbes Gehdr finclen, und man, wli,hrend allo anderen christlichen Kirchen I
Euer Majestii,t haben durch eine grosso weltgeschichtliche That dem
im Lando sich ihrei gosetzlicheu Freiheit erfrouen, darauf bestehen will, dass erhabenen Gedanken Ausdruck gegeben, dass die Kirche Gottes nicht der
bei unserer violgepriifton Kirche allein das bischdflicbo consistorium gegeu die Vormundschaft weltlicher Mii,chte unterstehen, wohl aber ihres kriiftigsten
satzungen der Kirche auf Grundlago von politischen verord'ungen ger.egelt Schutzes sich erfrouon soll.
werden soll, die vor dem Jahto 1848 somit zu einer Zeit erlasseu wo"den sind, Es war aber aliese That, wenngleich sie sioh zun?ichst blos auf eine Kirche
in welcher unsere Kircho unter mannigf'achem Drucke seufzto, aus welchem sie bezieht, nur eino tr'olge dor feierlichen Vorsicherung, wolcho in dem \aiserl.
aber Allerhijchst seine Majestiit durch das gnadenreiche kaiserliche 'wort zu -Worten
Patente vom 31-ten Dezember 1861 allen treuergebeneuVdlkern mit den
erldson geruht hat. gegeben wurde:
I:r solcher Noth glaubte ich der Kirche, eingedenk meiner heiligen pflichb Wir erkliiron. . . . ausilriicLlich, dass wir jede . . . . gesetzlich anerkannte
als Bischof und kaiserlicher unte'than nicht aud.ers holfeu zu kiinnen, als Kirche und Religionsgesellschaft in den Rechten clor gemeinsamen ijffentlichen
dass ich in oinem allerunterthiinigsten Gesuche vom l-ten Dozember 1g66 Religionsiibuug, ilann in der selbststiindigen Verwaltung ihrer Angelegenheiten,
z. 'Wohl-
708.2 zu Allerhdchst seiner k. k. Apostolischen Majesiii,t meino Zuflucht ferner im Besitze und Genusse der fiir ihre Cultus-, Unterrichts- und
nahm, und an den stufen des geheiligten Thronos alle jene Bitten, Beschwerdon thii,tigkeitszwecke bestimmten Anstalten, Stiftungen, und Fondo erhalton' und
und nothgedruDgene Klagen niederlegte, von welchon die seelenruhe von nehr schiitzen wollen, wobei dieselben den allgemeinen Staatsgesetzen untorworfen
als einer halben Million stets treubew?ihrten unterthanod abhEngig ist bleiben.
untor diesen Bitten u:rd Beschwercron bililet auch die von dom hohon Unrl a.ls Euer Apostolische Majest?it zuerst tliesor einen Kirche ihre volle
Ministerium anbefohlene Regelung des bischijflichen cousistoriums einou be- Freiheit soheukten, hatte die ,wiener-Zeitung( ilie allerhdchste kaiserl. Gnailo
sonderen Gegenstancl, beziiglich dessen unsere allerunterthii,nigste Bitte dahin mit folgender, fiir alle andern Religionen beruhigenden Vortr6stung begleitet:
gerichtet ist: Allerhdchst seine Majostilt miige zu vorord.nen g-eruhen, dass im fn dieser riickhaltslosen Anorkennung der Rechte dor kathol. Kircbe liegt
sinne des kaiserlichen Patentes vom 29-ten Mai 18b3 dio geis-tliohen Glerichte iibrigens fiir alle anilern religidseu Genossenschaften des Kaiserstaates eine
der gr. orientalischen Kirche in sibenbiirgen ungeschmiilert aufrechf orhalten sichere Gewiihr der ihrlgen' Das Rechtsgefiihl, das hier vorwaltete' wird auch
bleibon, und dio Regelung des Diiicesanconsistoriums, wenn eino solche noth- der Massstab bei Regelung ihrer Verhiiltnisse sein, und sie, welche mit an-
wentlig ist, nur im Einklango mit den kirchlichen vorschrifton iibor Antlsg erkanntem gesetzlichen Bestande erprobt in Treue untl Anhii,nglichkeit an
des Bischofs vorgenommen werile. das Allerhdchste Kaiserhaus den schutz des Gesetzes uncl den schirm oiner
Nachdem wir somit auch diose Angelegenheit vertrauungsvoll der Aller- unpartheischen vii,terlich weisen Regiorung beanspruchen, werden in ihren
hiichsten kaiserlichen Entecheialung anheimgestellt haben, un-cl von dem ge- Erwartungen sich nicht, getli,uscht finden, Gleichheit vor dem Gesetze, das
heiligten Throne allein Hilfo unil schutz, in unserer traurigen Lago erwarten, iiber alle sich erstreckende biirgerliche Recht, die Unpartheilichkeit der in
muss der gehorsamst gefertigte Bischof aufrichtig bedauern-, den wierlerholten entscheidenden Kreiseu vorwaltenden Anschauungen, enillich die ungehemmte
Betreibungen in Angelegenheit des bischitflichen consistoriums leider nur in Feststellung ihres inneren Organismus, uncl der Schutz fiir dessen Bestand,
negativer 'W'eiso nachkomm€n zu kiinnen. giebt ihnen geniigende Garantier.r oines ruhigen Fortbestandes unil einor un-
getriibten Entwickelung.
Ilermannstadt, den 9-ten Februar 1862. Untor solchen Verbeiesungen schien auch fiir unsere Kirche in Sieben-
biirgen ein neuer Morgen heranbrechen zu wollen und wahrlich sie bedurfte
der erhebenilen llofrnung auf eino bessere Zukunft, nachdem sie und ihre
Sokenner so lange unter dem Drucko ungiinstiger Verheltuisse gelitten haben,
2l*
_165_
-164-
und, wir miisson es trauernd boklagon, uoch fortwii,hrend leiden. Denn obwohl poinlicher Verlegonheit versetzt, wsnn von dsn hohsn Regioruugsbehijrden
das Landesgesetz Artikel 60 vom Jahre 1791 die Religio orientalis graeci ritus noch fortwiihrend Anordnungen erfliessen, wolche auf Grundsiitzen und An-
non unita staatsrechtlioh anerkannt hat, scheint man, wie vielo Erliisse zeigen, schauungen boruhon, gegen deron fornero Anwsndbarkoit wir eben zu Allerhiichst
in hbheren Kreisen unsere Kirche in Siobenbtirgen in ilon Willkiihrstand der .i Euor Apostolischen Majostd,t unssro alleruutsrth?i,nigste Zuflucht genommen
blossen Duldung zuriickdriingen, untl sie erst recht unter ilie Vormundschaft haben.
der politischen Bohiirden stellen zu wollen. In unerschiittsrlichem Vertrauen auf den erhabenen Gerechtigkeitssinn,
Zachlreiche Bitten, die wir an das hohe k' k. Ministerium fiir Cultus welcho alle llandlungen -Enorer Majosbiit bezoichnot, uncl ermuthigt durch so
und Unterricbt gestellt haben, haben theils sehr spiit eine meist ungiinstige manche Beweise der Allerhdchsten Gnade, waget es dahor der unterthii,nigst
Erledigung gefundeu, und wii,hrend andere Glaubensgenossen Boweise von gefertigte Bischof nach Allerhdchst erhalbensr Erlaubniss porsiinlich vor Aller-
Wohlwolleu erhielten, sind wir allein nicht in der gliioklichen Lage auch nur hdchst k. k. Apostolischen Majestii,b zu erscheinon und an dsn Stufen des
ein, aus demWirkungskreise des hohenMinisteriums orflossenos Dekretaufwoisen geheiligton Thrones iu tiefster Ehrfurcht die Bitte niederzulegen:
zu kdnnen, an dossen Inbalt unsere Kirche sich zu erfreuen hiitte. Geruhen Allerhiichst Euer Majestiit in allergniidigstor Wiirdigung dos
'Was unsere Kirche Gutes empfangen hat, hatto sio nur meist der eigensten
unterm. 1. December 1855 unberbreiteton Bittgesuchos unsere Kircho in Sieben-
Gnadenftille der erlauchten Monarchen, unil in letzterer zoib Euer kaiserlich- biirgen jener Rechte und Lago theilhaftig zu machen, welche dio ancleren
kdniglichen Majestii,t zu verclanken, Allerhdchstwelche das Bisthum mit oinem christlichen Kirchen im Lando geniossen, uncl ihre tiefbskiimmerten Bekenuer
Gnadengeschenke zum Wieileraufbau der zerstiirten Kirchen zu botheiligen, mit dem belebsnclen Sonuenstrahlo der kaisorlichenHuld uuil Gnade zu begliicken.
in ilem kaiserlichen Grundentlastungs-Patente fiir Siebenbiirgen auf unsere Der ich in tief'ster Ehr{'utcht und alleruuterthZi,nigstem Gehorsam verharre
Seelsorger und Schullehrer vii,berlichen Bedacht zu nehmon, und durch Aller-
gnddigsbe Ernennung eines Schulra[hes griechisch-orientalischer Religion, unser Wieu, den 9-ten Septomber 1857.
verkiirnmertes Schulwesen zu fijrdern geruhten. Darum hat denn auch als von
Euer Kaisorlich-kdniglichen Apostolischon Majest?it bis in den Tod treuge-
den htjheren Regieruugsorganen Feine Eilfe zu erwarten war, der allerunter-
thiinigst gefortigte Bischof zu Allerhdchst Euer Majestiit seine Zuflucht ge- horsamster Unterthan.
nommenr uncl in einem treugehorsamsten Bittgesuch vom l-f,on Dezembsr 1865
an den Stufen des geheiligten Thrones alle jene Bitton und'Wiinsche niecler-
gelegt, von der allorgniicligstor Erhilrung das Ifeil und Gliick unserer Kirche
mit dem soelenfrieclen von mehr als einer halbon Million treuer lrntorihanen
abhii,ngig ist. Es beriihrt clieses Bittgesuch ilie wichtigsten Fragen, welche die
Stellulg uncl Bechtslage unsorer Kircho betreffen, und zwar:
I. Die Stellung unserer Kirche in Siebenbiirgen zum Staate, und zu
den anderen Kirohen im Lanile'
II. Die Benenuung der Kirche und ihrer Bekenner.
III. Die Angelegenheit der gemisohten Ehen.
IV. Der Ubertritt von einer Kircho zu den ancleren.
. V. Das Diiicesan-Consistorium.
VI. Dio bisohdfliche Diticesan-Lehranstalt
VII. Die -Regulirung der Pfarraien.
YIII. Die Verwaltung uncl Verwenclung iler Didcesanfonde. (}
IX. Die Angelegonheit der Metropolie.
Naohdem wir somit die grundsiitzliche Entscheiilung iiber diese Lebens-
fragen der Kirche, voll kinillichen Vertrauens in ilie Gerechtigkeit und Gnade
unseres n6chst Gott hiichsten Beschiitzers gelegt haben, sehen wir uue in

S-ar putea să vă placă și