Satul Ciuturești

Coordonate Ciuturești(latitudine,longitudine):46.69,27.13

Prefix telefonic Ciuturești:0234

Satul Ciuturești este situat in judetul Bacău

A.Date geografice,istorice,economice și demografice despre localitate;

Satul Ciuturești,la Cobîle poartă numele pârâului pe care este așezat,Ciuturești.

Această afirmație aparține domnului Gheorghe Burlacu și este făcută într-un articol al revistei
Carpica.1Burlacu nu indică nici un document in acest sens.Satul Ciuturești are două pâraie:Holteni și
Recea care se varsă în Odob.Acest lucru este confirmat in mai multe documente după anul 1800.

Deci nu exista paraul Ciuturești.Satul Ciuturești este un vechi sat,datând din prima jumătate a
secolului al XV-lea atestat documentar (a doua oară)la 4 mai 1604,când Eremia Movilă confirmă
stranepoților lui Iuga,fost mare postelnic:....satul Ciuturești,care este la Cobâle și a treia parte dintr-o
dinspre Tutova”.2

Satul Ciuturești purta numele de la boierul Ciutur după cum spun bătrânii din sat. 3O altă variantă pe
care o știm de la bătrâni,se refera la faptul că la toate fântânile din sat se scoatea apă cu ciutura(o
găleată cilindrică din lemn cu cercuri și două urechi mai înalte decât ciutura de care se prindea toarta
ciuturei).Ciutura,este recipient, bidon,ploscă,urcior,găleată,paletă la morile de apă sau roată cu
teici.Cuvântul provine din latina populară de la cuvântul cytola sau din greacă de la cuvântul „scoica".

Aceste doua variante pot la originea numelui satului, dar varianta cu pârâul Ciuturești este exclusă.

Un profesor din sat fost si director al școlii Constantin Olteanu menționează într-un caiet al sau de
memorii ca „cu sute de ani în urmă,pe acesye locuri era multă pădure.Ici colo era cate o căsuță,unde
trăiau ca uitați de lume,fără drumuri fără mașini,fără electricitate dar în belșug și bunăstare.

Se spune că era o bătrână singură și avea căsuța aproape de padure.Batrăna avea o fântână cu
ciutura.Oamenii veneau de la mare distanță sa scoată apa cu ciutura.Atat bătrânei cat si padurii din
jurul casei ei li s-au spus „Ciutureasca".Batrana a murit de sute de ani,însa padurea cea falnică și
frumoasă,cu arbori seculari strajuieste si astăzi la marginea satului si se numeste tot „Ciutureasca".

Deci Ciutureasca vine de la Ciutura,iar Ciuturești de la Ciutureasca.

După reforma administrativă din 1865,satul a devenit centrul comunei rurale Ciuturesti,plasa
Fundu(Fundu Răcătăului) județul Roman.Era plasata spre S-E de orașul Roman,și la o departare de 39
de km de el și de 14 km. De reședința plașei.Comuna este așezată in extremitatea de sud -est pe a
județului pe un teren deluros.Este formată din satele:Alecsandri, Ciuturești, Misihănești,Poiana-
Humei și Strâmba cu reședința comunei in satul Ciuturești.Are 212 capi de familie sau 987
locuitori,din care 212 contribuabili care locuiesc in 233 de case.Stiu carte 24 de persoane. Comnuna
are o biserica din lemn.Venitul anul este de 2024,.34 lei iar cheltuielile erau la acea dată de 2024
lei.Sunt 1272 capete de vite mari.

1
Gh.Burlacu,Contribuții la cunoașterea Cobâlei de pe Siretul mijlociu(sec.XV-XIX),in
Carpica,XVI,Bacau,1984,p57.
2
Nicolae Ifrim,schita monografica a comunei Secuieni,editura Moldavia,Bacau 2001.
3
Dicționarul etimologic al limbii române,Editura Saeculum.I.O.București,2002.p210.
Satul Ciuturești din cadrul comunei Ciuturești,era așezat la 1895,pe coasta unui deal,ce privește spre
Nord.Este vorba de dealul pe care este construită azi biserica”Sfântul Gheorghe”Are 97 de capete de
familie din care 4 sunt evrei sau 479 suflete,din care 104 contribuabilii care locuiesc in 111 case.Stiu
carte 10 persoane.Este reședința comunei Ciuturești.Are o biserica din lemn.Vite sunt 580.Cu același
nume de Ciuturești exista la acea dată o moșie a statului tot în satul Ciuturești arendată în 1887 cu
6440 lei.De asemenea exista și padurea statului cu același nume,cu o suprafață de 400 de hectare.

Acest sat în decursul istoriei a fost reședința de comună urmărită în documente din 1865 când era
comună și aparținea de Județul Roman și până în 1947 când tot era comună aparțind de județul
Bacău,dar în anume perioade a aprținut și de comuna Roșiori sau chiar Damienești.Aceste modificări
se prezintă astfel:

-1803,se contopește cu Misihănești

-1820,pierde catunul Misihănești devenit sat;

-1832,înglobează satul Dealul Mare;

-1838 se vorbește de Ciutureștiul Răzășesc;

-1857 înglobează din nou satul Misihănești;

-1859,pierde satul Misihănești;

-1864,Ciuturești devine reședința de comună;

-1871,pierde cătunul Strâmba devenit sat;

-1887,satul Ciuturești pierde o parte din teritoriu pe care se înființează satul Alecsandria;acest sat se
înființează în 1887 prin împropretărirea clăcașilor din 1864 și a însurațeilor din 1879;

-1887-1894,localitatea Ciuturești este comună.Acest lucru rezultă din prevederile Legii nr248 din
1892;

-In 1895 aparține de comuna Roșiori;

-Din 1896 până în 1908 este comună;

-Din 1908 până în 1930 aparține de comuna Roșiori;

-In 1930 aparține de comuna Damienești;

-În 1931 aparține de Comuna Roșiori;

-1931-1938 localitatea Ciuturești este reședința de comună;

-1939-1950 aparține din nou de comuna Roșiori;

-din 1950 satul Ciuturești figurează,pentru prima dată în istoria sa în componenta comunei
Odobești,iar satul Alecsandria se înglobează în satul Ciuturești.

-In 1968,satul este arondat la Comuna Secuieni.

-Din 2005prin referendum de desprinde comuna Odobești de comuna Secuieni.Deci și satul Ciuturești
trece la comuna Odobești.

După unele surse documentare,numele de Alecsandri se dă unei părți din Ciuturești după
împropretărirea însurațeilor din 1878-1879,gest făcut pentru participarea acestora la Războiul de
independență și ca o recunoaștere a implicarii poetului și omului politic Vasile Alecsandri în lupta
acestuia de emancipare a clăcașilor și de dezrobire a tiganilor încă de pe timpul lui Alexandru Ioan
Cuza4.

Sunt si surse care spun ca satul Ciuturești a luat naștere în 1865 tot în cinstea poetului amintit și ca
urmare a faptului că tatal său medelnicerul și ulterior spătarul Vasile Alecsandri avea moșie în acest
sat.

Satul aparținea în 1891,de comuna Ciuturești,Plașa Fundu și era separat de Ciuturești printr-un pârâu
numit Holteni sau Izvorul lui Olteanu după spusele localnicilor.Satul este așezat pe o mică pantă,are
46 de capi de familie,35 de contribuabili,186 de locuitori din care 4 stiau carte și 42 de case.Erau oe
atunci 100 capete de vite mari.

B.Învățământul și educația.

Primul document despre școala Ciuturești este din anul 1894 dar se pare că a funcționat mai
devreme5.Din 1909 școala s-a mutat în noul local care avea 2 Sali de clasă și o cancelarie.Pentru
perioada 1907-1936 nu s-au păstrat documente suficiente,totuși din puținele documente păstrate
avem informații importante.Există de exemplu,un registru de inspecții pentru perioada 1894-1953
din care rezulta ca in primele decenii ale secolului XX la școala Ciuturești s-au creat toate categoriile
de documente școlare.Probabil că nu s-au predat la arhiva ori pur si simplu s-au pierdut.

Posibil ca școala să fi funcționat imediat după reformele lui Cuza in diferite case poate chiar si a
preotului Castravete,după venirea acestuia in sat la biserica Sfantul Gheorghe.Unele documente
chiar amintesc de aceste case.Este posibil ca ele sa fi arătat ca si casa din 1894 cand era învățator
Ambrozie D.Gheorghe descrisa de inspecția din 6 mai făcută la Școala Inferioara din comuna
Ciuturești, plasa Fundu ca fiind o construcție veche,cu mobilier scolar suficient dar vechi si
nesistematic.Sala de clasa era necorespunzătoare numarului de elevi si im acelasi proces verbal de
inspecție din 1894 se menționează ca localul nu corespundea cerințelor igienice si era prost
întreținut.

Astăzi școala din Ciuturești desfășoară un învățământ modern.

Unii profesori au susținut lansări de carte in cadrul scolii Ciuturești,se desfășoară tot felul de
activități interactive,competiții sportive si excursii.

C.Biserica și viața spirituală

Satul Ciuturești este situat în partea de Nord-Est a Județului Bacău si se întinde pe o lungime de 3
km,între dealuri(clasica forma de reloef numita Cobâlă)in apropiere de șoseaua Bacau-Vaslui.

Inafară de drumul principal există si unul paralel cu acesta si mai multe ulite laterale.

Are școala generală de 8 clase.Locuitorii satului sunt de religie ortodoxă.Satul este alcătuit astazi din
150 de familii cu 500 de suflete,care se ocupa in principal cu agricultura.In general locuitorii acestui
sat sunt devotați satului lor si frecventează biserica.

Biserica veche din sat este antrenata 1809 si probabil ca era construita din valatuci de pământ si sipci
de lemn.

Biserica probabil a fost dărâmata cea din valălatuci si im locul ei s- a construit una noua din lemn.

4
Petru Condrea,Dicționar geografic al județului Roman,Tipografia Toma Basilescu,București, 1891,p9
5
Arhivele Statului Bacău,fond Școala generală Ciuturești,dosar 1/1894,fila 1.
După spusele unui cetățean care a reconstruit acesta biserică,ea avea inscripția „Sfantul Gheorghe
„documentele rezultata ca acesta era hramul bisericii situate pe un deal in satul Ciuturești.

În 1895 biserica „Sfantul Gheorghe” era parohia satului Ciuturești iar „Sfantul Nicolae”din Misihănești
era filială.In 1904 Dimitrie Castravete era preot de multă vreme la biserica „Sfantul Gheorghe”.

Biserica de astăzi este parohială si poată hramul Sf.Dimitrie după numele ctitorului ei Dimitrie
Castravete;in forma actuală a fost construită in anii 1905-1908 din cărămidă pe temelie de piatra in
formă de cruce și este învelită cu tablă galvanizată,fiind poziționată între brazi înalți in mijlocul
satului,lângă drumul principal.

Ctitorul bisericii,parohul parohiei a zidit biserica cu cheltuială personală în valoare de 21 100 lei și a
fost reparată după primul mondial tot de către ctitorul Dimitrie Castravete.

Planul și devizul bisericii au fost întocmite de către inginerul Nicolae Moisescu din Roman in anul
19056 iar zidăria a fost lucrată de maistru italian Degrande Francisc din Roman.Toată lemnaria și
tâmplăria au fost lucrate de Toader And one din Bacau.Receptia lucrarilor fost făcută de Inginerul
Nicolae Moisescu din Roman.

Biserica a fost sfințită și data în folosință in ziua de 26 octombrie 1908.

Toponimia conține denumiri din cele mai vechi timpuri.Denumire ade „câmpul lui Iuga” dată după
spusele unor cetățeni dim sat unei suprafețe destul de mari care include terenurile de astazi
numite:Oniceaca,terenurile de „Pe deal",pădurea particularilor care include si zona numită „Rugii lui
Toader”zona numită „Ciutureasca” dinspre padurea „Delul Mare" Undeva,nelocalizat precis pe qcest
camp al lui Iuga ,spun bătrânii că era un bordei sapat in pământ în care ttaia un pustnic ce se hranea
cu plante și radacini.Denumirea acestui camp a ramas de la numele marelui postelnic Iuga care a
primit de la domnitor Moldovei moșia Ciuturești și de al care a rămas prima atestare documentară a
satului .Redau,in continuare majoritatea acestor denumiri.

Parți ale satului: Ciuturești,Alecsandri(scris în acte Alexandria)Iepureni,Pe vale,In Cot,Cornișa,Pe

deal,si Pe Parâu.

Dealuri: Stanca,Horarița,Crăula,Pe Deal(singurul deal care are case).

Denumiri din extravilan.Aproape toate poartă în fata prepozițiile

in,la,pe.Recea,Murguța.1.2.3,Dumbrava,La Hotar,In jos,In plopi,In Fântâniță.In Suhat,Pe Stâncă,Pe
Zare,La Moarta,La stejar, La Rugii lui Toader,La botul Padurii,La Capul Dealului,La Iazuri,In Dealul
Viei,Fantana lui Jorj,La Lot,In prăjini,Pe Rogoaza,Pe Islaz,La Urzicarie,Fantana Tâlharului,Poiana
Moșneagului,In ochiuri,La stufărie,La via Nacului,Pe vale,La arie,In Plantație,La Lăc,In poieniță,La
moroșanu,La deal de sat,La podul lui Iancu,La sută,In Salcâmi, Onicesca,In Canepiște,La Budai,In Delul
Mare,Paraul lui Olteanu(Holteni),La iazul Galerilor,După deal,Pe cărarea lui Toader,La cucu, La
urzicarie,Pe Ciuturesca s.a . Darker fisa screw you cool Cornell New Zealand kudrano year rounds to
the end Lord raped

6
Comandor dr.Vasile Florea,Monografie comuna Odobești-izvor de Istorie,tradiții și valori culturale,Editura
Vicovia,Bacau,2015.