TONIA

thUIIL'I EuH

h
A. b. XENOFOL
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IAI, MEMBRU AOADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTIA

EDITIA III-a, ingrijità de

I. VLADESCU
DOCTOR IN LITERE
ASISTENT LA UNIVERSiTATEA DIN DUCUREVI

IYu surd vremile sub càrma omulul,

ci bietul om sub vreml".
ti/RON COSTIN.

VOLUMUL I
DACIA ANTE-ROMANA SI DACIA ROMANA
513 innainte de Hr. 270 durdi Hr.

BI TCUREz;l'I

EL) [TURA ((CARTEA ROMÄNEA SC Ä»

www.dacoromanica.ro
 PRECUVANTARE LA EDITIA I.

Poate parea indrazneata intreprinderea de a serie, in starea

de astazi a stiintei istorice asupra poporului nostru, o istorie a
acestuia. Izvoarele penlru cunostinfa trecutului sau curg adeseori
munai in picaturi ; multe parti ale istoriei sale sunt inca nisie
ghicitori ce asteapla o deslegare. Rodul este inca necopt pe arbo-
rele istoriei noastre. S'ar Parea cá culegerea luí ar fi o gresita
pripire.
Si cu toate acestea 1111 este astfel. Istoria unui timp se cla-
deste intoldeauna cu materialul adunat peina atunci. Daca ar fi
sa asteptam ca tot rnaterialul istoric al unui popor sa fie descoperit,
n'arn mai ajunge niciodata sa expunem cursul viefei sale ; ccici
descoperirile se lac neincetat; cunostintele se intind si se addncesc,
marind tara incelare orizonul Timpurile din tima in-
dreapta necontenit cele ce se allá gresite in expunerile de mai
nainte si, potripit ca propasirea poporului si imbogatirea cuno-
stintelor, creste si se desvolta i arborele istorieí sale. Fiecare timp
oglindeste, in lucrarile istorice ce le infatizeaza, cunostinta de-
alunci a poporului asupra trecutului sau. Fiecare timp este deci
in drept sa aiba istoria lui, incepdnd chiar dela acela al copila-
riei unui neam, alud el nu a iesit inca din fasele povestilor.
Noi credem ca chiar pdna actinia, cu toata pornirea unei
grabnice i pripite propasiri, precum este intreaga noastra desvol-
tare, isvoarele de capetenie ale istoriei noastre sunt cunoscute,
sau cel puf in adunate. Viitorul va putea Jara indoiala sá mo-
deleze cu mai mare preciziune corpul vil] al trecutului nostru,
si sa infali.seze ochilor poporului o figura mult mai deplinä de
cum putem s'o in fatiOm noi astazi. Lineamentele 'lusa obstesti
credem ea pot fi puse de pe acuma si ca viitorul pa putea numai
rolunzi sau polei formele pe care chiar ochiul nostru poate sa le
intrevada.
Intemeiat pe aceasta convingere am intreprins greaua inde-
letnicire de a expune bdntuitele destine ale poporului romdn.
Departe de mine, falsa modestie de a ina preface ca po-
negresc insumi propria mea lucrare, spre a atrage landele &lora.

www.dacoromanica.ro
 lo ISTORTA ROTI;INILOR

Totus se poate ea mai multe izvoare sd'ini fi scdpat din vedere,

ceeace este prea usor in istoria noastrd, unde trebuie sd culegi sti-
intele, adeseori ca albina, depe lorite cele mai indepartate.
sibil irisa, pe crit mi-a fost prin pu/in/Cl a fi complect. 3I'am ferit
insd de eruditia goald, carda fi place sa citeze, munai. ccit spre
a minuná pe cetitor Cu cunostinfele atitorului. Citatiile cure le-am
lacta erau neapdrate, pentru a dovedi spusele mele, ceeace este
ea atril mai de nevoe in istoria Romcinilor, ea cdt ea trebuie incd
crea/Cl in cele mai multe punfe. Atrita poi asigura ea a trebuit, pelara
a o serie, sd ce/ese mult mai mult, decdt ceca ce rerultd din citcttiile
mete.
Se va gdsi poate inca un cdt neajuns lucrdrei mete, camine
de a 1111 fi egald in stilul ei in toate pdrfile sale. Aceasta 117.5(1 era
peste pu/in/Cl. Ccind era vorba de a fixa o data, sau de a determina
succesitmea unor domni, s'Uta trebuià sCI ice caracterul unei dis-
cutii Aiurea ande simtiam pulsul cel mare al natiei
rdsuncind in mima mea, la priveliste a faptelor mar*, sau la tre-
cutul de durere al poporului romcin, 'ara sei fi vrut mi se incalzia
condeiul si povestirea lua un caracter mai literar. Eu sunt anime
de pdrere ca istoria trebuie sa scruteze spre a afta adevdrul; dar
ca acestuia nu'i va sta niciodatd Tau, ccind va fi invdlit in o haind
frumoasd. Deaceea cred ea, dei istoria linde a devela o stiintd,
scrierea ei nu trebuie sd inceteze a rdmcinea pe ccit se va pu/ea mai
mult si o lucrare Merara-, si in imbinarea acestor doud caractere,
std tocmai par/ea cea grea a formei in istorie.
Lucrarea ceo infdlisez natiei mete este 1111 sistern intreg cure
cauta &l'O dee seamd de succesiunea 1111111'01' imprejurdrilor prin
care ea a trecut. Acest sistem irisa nu este impus de o conceptie
aprioristicd a faptelor islorice, ci este rezultatul fuese al inlantuirei
lor. Nu credem cd sd se poald da samd astfel de complexul tu-
furor imprejurdrilor istoriei noastre, dedil in modul in care le-amn
expus noi. Poate set- fie d-e indreptat in oreo parte, de adaos sau de
prefdeut aiurea. In marile lor trdsaturi liniile vor fi puse, si la
radia numai poate ndzyi limpia in care traim.
Deaceea cer, l Cu drept cuveint, ca cei ce se vor ocupa de
lucrarea mea, .0 o considere in intregul ei, si sd nu se opreascd
la o perioada oarecare; cdci bineinfeles, intr'o intreprindere atril
de vasta, era peste putinfd a nu sldbi cciteodatd. Mala poi apune
ca. am scris aceste sase volumuri ca o egald iubire pelan' toate
timpurile cese desfasurau innaintea minfei mele, atdt acele de glorie
si mdretie, pe ccit si acele de durere ,g i restriste,- si as fi fericit daca'
aceastd carie a neamului romrinesc ar fi 11-'1bn-71i:sala ca aceeas
d'adiad ea cure a fost produsd.
Am imparta intregul curs al viefei poporului nostru in patru
perioade, cure fusa nu se potrivesc ca acele ale istoriei generale
popoarelor apusene. Istoria (paica, medie, moderna si contirn-
porcina se regasesc si la Romdni, Ins6 in/i' un al/ in/des i oprindu-se

www.dacoromanica.ro
 PRECUVINTARE 11

aiurea deceit aceleayi perioade ale istoriei apusene. Imparlirea

facuta de mine a lost urrneitoctrea. Istoria veche a poporului romein
incepe la primele cunoytinti ce le avem asupra farilor noastre yi
la primele neamuri ce le-au loctzit, spre a se opri la descdlecarea
principatelor in secolul al XIII-lea. Ea cuprinde tot acel complex
de imprejurdri care contribui la faurirea nationalitafei romcine.
Din aceastd perioadd nalia romana ieyi cu cctracterul ei propritz,
ca element deosebit in sinul popoarelor incunjurdioare ale carota
inriurire o suferise. In aceastd prima perioada se cuprinde deci
marele fapt al formilrei uationalitätei romfme. Despre o viata
politica, o istorie propriu zisa poporului nostru nu poate fi vorba,
ccit limp el With adapostit in munfii Transilvaniei. De indata insd
ce se cobori la camp, incepcind a lega iardyi lirul viefei ayezate,
se incepe pentru el istoria lui politica. Aceasta insd nu se plan
desvolta peste Carpati, ande navalirea maghiara, supuncind ele-
mentul rorminesc, innabuyi inca din laya pe yubredul prune al
Slalului Tomtit?. Parka in/di a istorii romdne se pe/rece in central
Carpatilor ; a doua mai cu deosebire în cdmpiile ce se intind
Mire Nistru, Dundre si Marea Neagrd.
In aceasta parte de a doua a istoriei poporului nostru, i.storia
yield sale politice, se inteilnesc insa trei rastimpuri caracteristice
care constituesc, in viola lui, tot alcitea perioade deosebite. Ele-
mentul osebitor al acestor perioade nu poate fi insa lual din faptele
politice care 1711 cuprind ceva caracleristic dela secol la secol. Dei
se intcilnese domnii stralucitoare i neatdrnate, totuy at& inainte
de ele cdt i dupe" dänsele gdsim fdrile ingenuchiate, desbinate yi
sldyiate prin lupte politice. Dacd cautam insa la viola culturald
cctre tormai pare a lipsi din tdrile romdne, gasim in curdndo deo-
sebire radicald mire momentele ei, care constilue tot ate-ilea perioade
deosebite in istoria acestei viefi.
Dela origina statelor Munteniei yi Moldova, ele trdesc sub
inriurirea Slavonismului, pcina catre jumatatea veacului al XVII,
la domnia lui Matei Basarab yi Vasile Lupa, cad predomnirea
slavond este suplantata de acea a Grecismului, care ii iea local
.yi se mentine ca o pu/ere covdryitoare pcind cutre inceputul se-
colului in come trclim. Atunci revolufia greceasca pune capat acestei
noue inriuriri straine, si poporul romcinesc ajunge in sldryit dupa
lungi zbuciumdri, s'a in/re in matca proprie a desvoltärei sale, acea
romcineasca. Incepe dela 1821 perioada Romemismului, in care
trdim astazi.
Asà dar, istoria Ronainilor se poate imparli rational, dupd
momentele insemnate ale de.svollarei sale, in patru perioade.
Istoria veche, dela origine !mina la 1290 d. IIr. : Formarea
nationalitàtei române.
I.storia medie, dela descalecare pcina lct Matei Basarab
yi l'asile Lupa, 1290-1633 : Epoca Slavonismului.
www.dacoromanica.ro
 12 ISTORIA ROMANILOR

Istoria modernii, dela Maid. Basarab §i Vasile Luptt

pcind la revolufia greceascd, 1633-1821 : Inriurirea greceascii.
Istoria contimporand dela revolutia greceascd din 1821
!And in zilele noastre : Epoca Românismului.
M'am oprit ca expunerea la faptul cel mare al unirei prin-
cipafelor, adicd la realiza ¡'ea celei dintdi din dorinfele de reor-
ganizare exprimate de divanurile adhoc. Pentru a pune in toatd
lamina lui, tabloid regenerarei noastre, ar fi trebtzit sd cuprinda
in el gi indeplinirea celuilalt punct din programul lor : intemeiarea
dinastiei, ba chiar sd ating qi incoronarea edificiului nostru po-
litic prin proclamarea regatului ; cdci deaici abiet incepe pentrtt
noi era activa a vietei noastre politice, pe cad, pcind atunci, aproape
intreaga noastrd istorie nu este decdt reflexul adeseori necon§tiut
al istoriei strdine.
Am crezut inset' al nu este bine a intra prect (Kleine in limp&
de fati, care nu poate alma pentru propriile lui lapte privirea cect
rece §i nepdrtinitoare ce se cere dela o expunere istorica. A. fi vruf
sä ma opresc chiar inainte de anul 1848, din genera tia cdruia mai
traesc incä barba fi care au influentd asupra mersului imprejurd-
rilor. Aceasta insa nu o puteam face, cdci intreaga istorie a fostelor
principate gravitdnd catre unire, trebuid sd aping expunerea
pad la implinirea menirei lor seculare. Mari f apte s'au indeplinit
dela unire incoace, §i cad se va f i a§ezat pe timpurile noastre pcinza
limpezitoare a trecutului indepartat, generafiile viiloare vor privi
cu meindire la domnia lui Carol I. Daca am socotit totu§ ca 11t1
pot sí o ating, am facut'o din credinla ea daca prezentul trebuie
sa serie istoria trecutului, aceea a prezentului trebuie sa o serie
viitorul.
1888. AUTORUL

www.dacoromanica.ro