I N D E P E N D E N Ţ A R O M Â N I E I ŞI " C O N C E R T U L E U R O P E A N "

1875-1878

Gheorghe Cliveti

în devenirea relaţiilor internaţionale, stările de tensiune a u t i n s spre

cotele l o r m a x i m e în acele momente s a u perioade - de regulă scurte - când
determinaţlile de s u b s t r a t ("forţele profunde") a u răzbătut c u o deosebită
vigoare l a suprafaţa r a p o r t u r i l o r politice. Acestora d i n urmă l i s-a i m p r i m a t ,
în secvenţele temporare respective, u n r i t m foarte alert şi o m u l t m a i largă
deschidere a gamei modalităţilor l o r de desfăşurare. De a i c i a u r e z u l t a t şi
trăsăturile excepţionale ale împrejurărilor situate s u b s e m n u l confruntărilor
şi căutărilor menite rezolvării u n o r contradicţii s a u necesităţi presante, s e m n
sub care s-a aflat şi c o n t e x t u l politic european în a n i i 1875-1878.
F e n o m e n u l c e l m a i i m p o r t a n t d i n a n i i menţionaţi a f o s t " c r i z a
orientală", redeschisă de Insurecţiile d i n Bosnia şi Herţegovina. "Marea criză"
- c u m o apreciază u n i i i s t o r i c i - s-a d e r u l a t într-o manieră ce a p e r m i s
1

dezvăluirea componentelor problemei orientale în întreaga l o r complexitate.

Principalii interpreţi a i n o u l u i "act o r i e n t a l " a u fost naţionaliţările oprimate,
a căror ridicare l a luptă a învederat, o dată în p l u s , i m p e r a t i v u l soluţionării
"chestiunilor d i n sud-est" în funcţie de realităţile etnice, sociale, c u l t u r a l e şi
religioase d i n zonă, soluţionare în totală disonanţă c u cadenţa d e s u e t u l u i
" q u a d r i l a l balanţei forţelor" ( e c h i l i b r u l u i m a r i l o r p u t e r i ) . I n t e r v e n i n d în
2

disputele d i n t r e înalta Poartă şi "supuşii creştini", marile p u t e r i a u t r e b u i t

"să-şi reamintească" de angajamentele colective pe care şi le-au a s u m a t în
1856 şi reconfirmat l a 1 8 7 1 . La 3 0 m a r t i e 1856, p r i n t r a t a t u l de l a Paris.
P r i n c i p a t e l e Române a u fost p l a s a t e s u b garanţia colectivă a p u t e r i l o r
europene, "obligaţie solidară şi indivizibilă" , asumată de "cei m a r i " s u b
3

a u s p i c i i l e " c o n c e r t u l u i e u r o p e a n " , a l t f e l s p u s , în n u m e l e " i n t e r e s e l o r

generale", ale o r d i n e i fondate pe tratate internaţionale . P r i n a m i n t i t u l t r a t a t
4

d i n 1856, marile p u t e r i a u admis p r i n c i p i u l consultării "populaţiilor moldo-

vlahe" a s u p r a "organizării lor viitoare". Şi c u m bine se ştie, "cele m a i m a r i
dorinţe" - U n i r e a , a u t o n o m i a deplină, prinţul străin şi guvernământul
reprezentativ -, proclamate de adunările ad-hoc de l a Iaşi şi Bucureşti în
1857, a u fost menite să consacre "fiinţa politică" a s t a t u l u i român m o d e r n ,
în c a z u l că p u t e r i l e garante şi c u r t e a suzerană (Turcia) a r f i r e c u n o s c u t
"dorinţele" românilor, s-ar f i p r o d u s , în c o n t e x t u l european, u n fapt de o
semnificaţie excepţională: admiterea de "diplomaţia concertată" a realizării
u n u i o r g a n i s m politico-statal în t e m e i u l " p r i n c i p i u l u i naţional". N-a fost însă
să fie aşa, fiindcă, în loc de o atare a d m i te re , sperată de români, m a r i l e

www.mnir.ro
60 GHEORGHE CLIVETC

p u t e r i a u recurs l a o "soluţie heteroclită" (Convenţia de l a Paris d i n 1858),

exprimând u n regim de cenzură internaţională aplicat veleităţilor de U n i r e şi
Independenţă ale u n e i naţiuni în plină afirmare. Faţă de soluţia diplomaţiei
europene r o m a n i i a u replicat p r i n energica politică a f a p t u l u i împlinit , ale 5

cărei pusee de referinţă a u s u r v e n i t l a 1859, 1864 şi 1866, încât ordinea

contractată de "cei m a r i " , l a 1856, în cazul Principatelor, va ajunge în totală
discordanţă c u sensul devenirii realităţilor de l a Dunărea de Jos. Acuzând şi
c o l a p s u l p o l i t i c i i "de concert" în vestul european, ca u r m a r e a c o n f l i c t u l u i
f r a n c o - g e r m a n d i n 1 8 7 1 , exponenţii " m a r i i p o l i t i c i " a u înţeles, c u p r i l e j u l
conferinţei de l a L o n d r a d i n 1 8 7 1 , să reconfirme angajamentele l o r colective
în scopul asigurării "ordinei orientale". însă, datorită succesivelor eludări ale
" o r d i n e i g a r a n t a t e în O r i e n t " , ce anticipaseră o r a adevărului - " c r i z a
orientală" -, m a r i l e p u t e r i vor t r e b u i să admită, l a 1875, că reluarea u n e i
" p a r t i t u r i europene" la diapazonul l a care s-a concertat în 1856 l a Paris n u
m a i era posibilă. încercările "curţilor garante" de a estompa s a u dirija, p r i n
a c t e şi acţiuni p o l i t i c o - d i p l o m a t i c e , ostilităţile d i n s u d u l Dunării a u
întâmpinat u n refuz, m a i întâi d i s i m u l a t , apoi (la 1876-1877) categoric d i n
partea Porţii. Aceleaşi încercări, care a u fost departe de a proba u n consens
real a l iniţiatorilor, n u a u fost n i c i în măsură să oblitereze hotărârea fermă a
bosniecilor, herţegovinenilor, b u l g a r i l o r , sârbilor şi m u n t e n e g r e n i l o r de a
renunţa l a l u p t a p e n t r u împlinirea dezideratelor l o r naţionale. Eşuarea
t e n t a t i v e l o r de l i c h i d a r e a c r i z e i pe calea m e d i e r i l o r d i p l o m a t i c e a fost
cauzată, n u m a i puţin, şi de dimensiunile grave d i n t r e contractanţii ordinei,
f a p t de care a p r o f i t a t Rusia, "marea c u r t e pravoslavnică" i z b u t i n d , după
e f o r t u r i asidue, depuse m a i bine de douăzeci de a n i , să realizeze d i n n o u
p o s i b i l i t a t e a intervenţiei u n i l a t e r a l e "în favoarea creştinilor o r t o d o x i d i n
I m p e r i u l o t o m a n " . A fost pusă în evidenţă astfel "defecţiunea finală" a
p u t e r i l o r garante, semn că şi în afacerile orientale s-a renunţat, în formă şi
în fapt, l a p a r a m e t r i i diplomaţiei concertate. Pentru conformitate, ideea de
garanţie colectivă n u se va m a i regăsi în n i c i u n a d i n t r e clauzele t r a t a t u l u i
de l a B e r l i n (1878).
în împrejurările internaţionale de maximă încordare d i n a n i i 1875¬
1878 România şi-a cucerit independenţa de stat. înfăptuirea Independenţei -
" s u m a vieţii noastre istorice", c u m o definea E m i n e s c u - s-a i m p u s a t u n c i c u
necesitate, ea f i i n d menită să asigure şi să consolideze existenţa politico-
statală a "Vechii Românii", reprezentând, totodată, condiţia sine q u a n o n a
apropierii m o m e n t u l u i împlinirii u n u i a l t deziderat de p r i m o r d i n a l naţiunii:
Marea U n i r e . în fond, între eforturile în vederea realizării independenţei de
s t a t a României şi rezistenţa "fraţilor" d i n c u p r i n s u l i m p e r i i l o r vecine,
ameninţaţi c u pericolul deznaţionalizării, exista o legătură strânsă, organică.
N u întâmplător, în epocă, era foarte răspândită convingerea că o Românie,
c h i a r şi independentă, cuprinzând în graniţele ei n u m a i Valahia şi Moldovia
"sfâşiată", n u p u t e a c o n s t i t u i decât o entitate politico-juridică, c e n t r u l său
de greutate, etnic şi geografic, rămânând în exterior . Alături de raţiunile 6

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 61

invocate, ce ţineau de m e r s u l l u p t e i naţionale, înfăptuirea Independenţei era

reclamată şi de cerinţele dezvoltării economico-sociale, România t r e b u i n d să
dispună, în deplină libertate, de toate pârghiile politicii economice, p e n t r u a
n u r i s c a să ajungă o "colonie europeană", p r i n c o n t i n u a r e a rămânerii sale în
afara " a r i e i " c o n t i n e n t u l u i u n d e avusese loc s a u era în plină desfăşurare
revoluţia industrială şi u n d e procesele modernizării i n f r a s t r u c t u r i i societăţii
c o n f i r m a u d i n p l i n v a l a b i l i t a t e a c o m p l e x u l u i naţional. Şi n u în cele d i n
urmă, necesitatea independenţei era o stare de s p i r i t a întregii românimi,
animată de acţiunea f a c t o r i l o r c u l t u r a l i , s e n t i m e n t a l e , c o n f e s i o n a l i s a u
educaţionali.
Necesitată de însuşi sensul devenirii noastre istorice, independenţa a
fost proclamată în m e m o r a b i l a z i de 9 m a i 1877 şi a p r i m i t consacrarea
supremă p r i n j er t fa de sânge a " j u n e i şi bravei a r m a t e române". Operă a
întregii naţiuni , cucerirea independenţei s-a remarcat şi p r i n t r - u n p r o f u n d
7

i m p a c t internaţional. Este o r e a l i t a t e ale cărei aspecte, de o d i v e r s i t a t e

aparte, a u fost, în mare măsură, e l u c i d a t e . Şi totuşi, p a r c u r g e r e a vastei
8

l i t e r a t u r i aferente " m o m e n t u l u i Independenţei" permite să se constate unele

discrepanţe serioase între modalităţile de apreciere a c o n t e x t u l u i e x t e m , în
care România şi-a dobândit a t r i b u t u l d e f i n i t o r i u a l suveranităţii de s t a t .
Discrepanţele persistă m a i ales în legătură c u răspunsul l a întrebarea dacă
împrejurările internaţionale a u fost de o d u r i t a t e extremă s a u dacă a u fost
prielnice acţiunii naţionale româneşti. La p r i m a vedere, v a r i a n t a a d o u a de
răspuns apare logică, fiindcă românii a u p u t u t să-şi împlinească a t u n c i u n
deziderat m u l t i s e c u l a r . L u c r u r i l e se prezintă însă c u m u l t m a i complicate
dacă raportăm pe a u p u t u t l a a u t r e b u i t . A c e a s t a deoarece, a c t e l e şi
acţiunile făptuitorilor Independenţei s-au s i t u a t m a i curând s u b s e m n u l
u n u i i m p e r a t i v presant decât s u b auspiciile u n u i posibil d a t . Românii şi-au
cucerit neatârnarea l a 1877-1878 depăşind u n context ostil şi n u doar ştiind
să se folosească, c u abilitate, de circumstanţe favorabile. Dovada elocventă
în acest sens, proclamarea independenţei a t r e b u i t să aibă ţinuta u n u i mare
şi decisiv fapt împlinit.
Complicarea situaţiei externe a României a decurs treptat, începând să
se contureze d i n c h i a r m o m e n t u l declanşării ostilităţilor în s u d u l Dunării.
Problema, de o stringenţă deosebită, care se punea p e n t r u s t a t u l român era
aceea de a se evita "prinderea" t e r i t o r i u l u i naţional între ostilităţile a m i n t i t e
şi intervenţia u n e i m a r i p u t e r i (era vizată îndeosebi Rusia) . La Bucureşti s-a 9

i n t u i t c u exactitate că de incitarea bosniacilor şi herţegovinenilor l a revoltă

n u a u fost străine i n t r i g i l e a u s t r o - u n g a r e şi ruseşti . în p l u s , e r a u b i n e
10

c u n o s c u t e preparativele b u l g a r i l o r , de care se i n t e r e s a u îndeaproape şi

1 1

c e r c u r i l e p o l i t i c e , m i l i t a r e , s a u c u l t u r a l - r e l i g i o a s e de l a P e t e r s b u r g .
1 2

Datorită poziţiei sale geografice şi s t a t u t u l u i său j u r i d i c internaţional,

România s-a aflat, de l a b u n început, într-un strâns contact c u derularea
evenimentelor d i n Balcani. Modalitatea în care ea a fost prinsă "în vâltoarea
crizei orientale" a prezentat însă trăsături m u l t distincte faţă de cele oferite

www.mnir.ro
62 GHEORGHE CLIVETI

de acţiunile c e l o r l a l t e s t a t e m i c i d i n s u d - e s t . S e r b i a şi M u n t e n e g r u " a u
sărit", l a 1876, în a j u t o r u l fraţilor de sânge şi credinţă, acţiunile l o r f i i n d în
acel a n încurajate s a u sprijinite de Rusia şi "acceptate" de alte m a r i p u t e r i
( d i n interese o r i s u b p r e s i u n e a o p i n i e i p u b l i c e ) . O i n t r a r e a României în
acţiune s u b f o r m a u n u i gest s p o n t a n a fost, în a n u l a m i n t i t , imposibilă.
Eventualitatea u n u i s p r i j i n e x t e m s-a dovedit c u t o t u l exclusă. Toate puterile
garante a u fost împotriva implicării directe a s t a t u l u i român în desfăşurarea
ostilităţilor d i n Balcani. României i s-au refuzat până şi cererile referitoare la
g a r a n t a r e a neutralităţii şi integrităţii t e r i t o r i a l e . Garanţii i - a u i n d i c a t , e
drept, o conduită, de neutralitate, echivalentă, în fapt, pasivităţii, conduită
t o t a l inacceptabilă în c o n t e x t u l d i s p u t e l o r m e n i t e să s c h i m b e r a d i c a l
configuraţia politico-statală a s u d - e s t u l u i european. A t i t u d i n i l e garanţilor a u
f o s t d i c t a t e de raţiuni ce se i n t e r s e c t a u întru recunoaşterea f a p t u l u i -
d e m o n s t r a t şi de c u r s u l evenimentelor - că i n t r a r e a în acţiune a României
p u t e a a v e a consecinţe d e o s e b i t e a s u p r a deznodământului d i s p u t e l o r
m e n ţ i o n a t e . N u p o t f i o m i s e , d i n t r e raţiunile ce a u cântărit m u l t în
determinarea a t i t u d i n i l o r " m a r i l o r cabinete" (îndeosebi ale c e l u i de l a Viena),
n i c i precauţiile faţă de implicaţiile, previzibile, ale independenţei şi acţiunii
m i l i t a r e româneşti a s u p r a stărilor de s p i r i t d i n E u r o p a centrală. F i i n d
plasată "în p u n c t u l c u l m i n a n t a l situaţiunii e u r o p e n e " , România a trebuit,
13

înainte de a recurge l a acţiunea armată, s^-şi proclame independenţa, act de

energie şi curaj, pe care n u l - a u făcut Serbia şi M u n t e n e g r u . România şi-a
p r o c l a m a t independenţa într-un m o m e n t extrem de dificil, care s-a c o n s t i t u i
într-un v e r i t a b i l examen de m a t u r i t a t e în faţa istoriei. Eludând suzeranitatea
de s o r g i n t e medievală a Porţii şi lăsând fără obiect r e g i m u l de garanţie
colectivă a m a r i l o r p u t e r i , a c t u l energic de l a 9 m a i 1 8 7 7 a c o n s e m n a t
decizia naţiunii romane de a-şi l u a definitiv soarta în propriile mâini, decizie
căreia, p a r t i c i p a r e a l a războiul d i n B a l c a n i , i - a a d u s o înaltă şi eroică
consacrare.
Propunându-ne, în l u c r a r e a de faţă, să reliefăm m o d a l i t a t e a în care
actele şi acţiunile c i r c u m s c r i s e c u c e r i r i i independenţei României s - a u
r a p o r t a t faţă de "defecţiunea finală" a p u t e r i l o r garante, n u credem necesar
să reluăm - fie şi s u b forma u n e i "repede p r i v i r i " - c u n o s c u t a desfăşurare a
evenimentelor. Recurgând la aşa ceva, n u a m face decât să s p i c u i m d i n t r - o
vastă literatură de specialitate, a cărei c o m p r i m a r e de orizontală s-ar dovedi
pe cât de anevoioasă pe atât de inutilă, aici. Credem, de asemenea, că u n
r o s t deosebit n u şi-ar afla n i c i o eventuală încercare de a face d r e p t a t e
diverselor controverse, decelabile în c u p r i n s u l istoriografiei independenţei,
istoriografie care, deşi copleşitoare ca întindere, n u a a t i n s încă valoarea sau
savoarea celei a U n i r i i P r i n c i p a t e l o r . Ceea ce prezintă i n t e r e s d i r e c t , d i n
optica p r o b l e m a t i c i i pe care o abordăm, s u n t acele aspecte ce evidenţiază
s e n s u l şi semnificaţiile u l t i m e l o r ocurenţe s i t u a t e s u b incidenţa garanţiei
internaţionale aplicate părţii române. S u n t aspecte care, p r i n însăşi calitatea
lor, se i m p u n atenţiei d i n t r - o dublă perspectivă - d i n i n t e r i o r (românească) şi

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 63

d i n afară (europeană) - c u p o s i b i l i t a t e a u n o r etapizări revelatoare p e n t r u

d i a l e c t i c a r a p o r t u l u i c o n t i n u i t a t e - d i s c o n t i n u i t a t e în p r o c e s u a l i t a t e a
istorică.
într-o primă etapă - de l a i z b u c n i r e a insurecţiilor în B o s n i a şi
H e r ţ e g o v i n a p â n ă în i u l i e 1 8 7 6 - a t i t u d i n i l e c e r c u r i l o r p o l i t i c o -
g u v e r n a m e n t a l e e u r o p e n e s - a u a x a t pe ideea oportunităţii identificării
posibilităţilor de lichidare a "crizei orientale" l a dimensiunea ei "balcanică".
Alerta diplomatică d i n primăvara a n u l u i 1875 etalase preocupările m a r i l o r
c a b i n e t e de a se e v i t a i z b u c n i r e a u n u i c o n f l i c t g e n e r a l e u r o p e a n , 1 4

preocupări ce se v o r dezvălui şi m a i p r e g n a n t o dată c u declanşarea

ostilităţilor l a s u d de Dunăre. Poziţiile m a r i l o r p u t e r i denotau însă existenţa
u n o r d i s e n s i u n i grave între interesele lor, ceea ce va l i p s i de perspectivă
survenirea u n u i consens real şi eficace între semnatarele t r a t a t u l u i d i n 3 0
martie 1856. Rusia, A u s t r o - U n g a r i a şi, l u c r u interesant, Franţa, a u ţinut,
d i n raţiuni diferite, să-şi apropie, fiecare, iniţiativa soluţionării imediate, pe
cale diplomatică, a c o n f l i c t u l u i d i n t r e înalta Poartă şi "supuşii săi creştini".
Deşi era de m u l t convinsă şi interesată de inoperativitatea angajamentelor
colective ale puterilor, Rusia le invoca p r i m a în n o u l context, mizând să-şi
asigure p r i n această stratagemă p l a t f o r m a politică a intervenţiei sale s u b
acoperirea u n u i " m a n d a t e u r o p e a n " . Aceleaşi a n g a j a m e n t e le i n v o c a şi
Franţa, în speranţa reînvierii t i m p u l u i când cuvântul său e r a c e l m a i
ascultat l a C o n s t a n t i n o p o l . Şi fiindcă d i n circumspecţii lesne penetrabile,
15

cabinetul francez va îndemna pe cel de la Petersburg să facă p r i m u l pas pe

l i n i a înfiripării u n e i a t i t u d i n i concertate a garanţilor , Gorceakov va l u a16

iniţiativa întocmirii u n o r p r o p u n e r i , înaintea Porţii în a u g u s t 1 8 7 5 , în

virtutea cărora o comisie constituită d i n delegaţi a i "curţilor garante" u r m a
să contacteze căpeteniile insurgenţilor d i n Bosnia şi Herţegovina şi să ia act
de dorinţele acestora, pe care să le prezinte u l t e r i o r în scris u n u i comisar
o t o m a n . Până a i c i , n i m i c ce să contravină n o r m e l o r c o n t r a c t u a l e de
1 7

conduită a garanţilor. Faţă de o a t a r e "demonstraţie de c o r e c t i t u d i n e "

puterea suzerană n i c i n u a avut, pe moment, ce obiecta, ea declarându-se de
acord c u m i s i u n e a delegaţilor "celor şase". Rezultatele m i s i u n i i acestora vor
fi însă p r a c t i c n u l e , d i n c a u z a r e f u z u l u i insurgenţilor de a a c c e p t a u n
expedient diplomatic prea puţin conform c u revendicările lor. Fără efect vor
rămâne şi iradé-le Porţii (emanate d i n "voinţa spontană şi binevoitoare a
s u l t a n u l u i " ) d i n 2 octombrie şi 12 decembrie , ca şi n o t a l u i Andrassy d i n
18

30 d e c e m b r i e 1 8 7 5 . S i n g u r a c o n c r e t i z a r e a n o t e i c a n c e l a r u l u i a u s t r o -
u n g a r , aprobată de toţi garanţii ( A n g l i a , doar, formulând rezerve că
1 9

acceptul său n u echivala c u o raliere l a o politică de intervenţie activă), va

consta într-o nouă iradé a S u b l i m e i Porţi (11 februarie 1 8 7 6 ) care va avea 20

m e r i t u l să demonstreze că l i m b a j u l politic este posibil de a " s u n a gol" a t u n c i

când n u oferă n i c i o deschidere spre miezul l u c r u r i l o r .
Acuzând eşecul tentativelor primare de liniştire a insurgenţilor s a u de
a d e t e r m i n a curtea suzerană să recurgă la concesii m a i consistente, puterile,

www.mnir.ro
64 GHEORGHE CLIVETI

care c o n t i n u a u să fie cel puţin c u n u m e l e g a r a n t e , v o r f i n e v o i t e să-şi

dispună t o t m a i v i z i b i l a t i t u d i n i l e după alte c r i t e r i i decât cele i n d i c a t e de
clauzele u n o r acte p o l i t i c o - d i p l o m a t i c e ajunse literă moartă. R u s i a , spre
e x e m p l u , v a face c u o t o t m a i m a r e insistenţă caz de i n e v i t a b i l i t a t e a
intervenţiei a c t i v e , p e n t r u a f i grăbită soluţionarea echitabilă a c r i z e i
orientale. Convinsă că datele crizei se vor complica şi m a i m u l t , c u r t e a de la
Petersburg va căuta să tatoneze dispoziţiile p u t e r i l o r interesate, în speţă pe
cele ale Germaniei şi Austro-Ungariei. încă d i n decembrie 1875, Gorceakov
încercase, l a B e r l i n , să realizeze "o c o m u n i u n e de o p i n i i " c u B i s m a r c k în
legătură c u c o n d u i t a curţilor n o r d i c e faţă de complicaţiile o r i e n t a l e .
Recunoscând că salvgardarea păcii "în s p i r i t u l a c o r d u r i l o r m o n a r h i l o r d i n
1872" i m p l i c a "menţinerea Alianţei celor t r e i împăraţi fondată pe o liberă
decizie", c a n c e l a r u l r u s n u a obţinut de l a o m o l o g u l său g e r m a n n i m i c
altceva decât p r o m i s i u n e a că B e r l i n u l v a susţine u n a c o r d r u s o - a u s t r o -
u n g a r . A fost pusă astfel sămânţa d i n care va răsări m e m o r a n d u m - u l de la
2 1

B e r l i n (13 m a i 1876), elaborat de cancelarii celor "trei împăraţi", a c t ce n u se

l i m i t a l a a r e l u a ca atare propunerile notei l u i Andrassy, c i preconiza măsuri
eficace în vederea s t i n g e r i i crizei orientale şi a asigurării păcii g e n e r a l e . 22

A c t u l celor t r e i cancelari, s u p u s aprobării cabinetelor de l a Paris, Roma şi

Londra, va întâmpina opoziţia u l t i m u l u i , Disraeli apreclindu-1 ca u n veritabil
p r o g r a m de i n t r u z i u n e în afacerile i n t e r n e ale I m p e r i u l u i o t o m a n . Se
2 3

adăuga, în f e l u l acesta, încă u n element emergenţei "defecţiunii garanţilor",

ce va începe să se contureze c u m a i mare claritate în a d o u a jumătate a
a n u l u i 1 8 7 6 . D e c l a r a r e a "războiului sfânY" de o t o m a n i " a t r o c i t ă ţ i l e "
m u s u l m a n i l o r împotriva b u l g a r i l o r şi a celorlalţi insurgenţi creştini, i n t r a r e a
în luptă a S e r b i e i ( 3 0 i u n i e ) şi a M u n t e n e g r u l u i (2 i u l i e ) v o r întări
convingerea "celor m a i interesate p u t e r i " (Rusia şi Austro-Ungaria) despre
o p o r t u n i t a t e a înţelegerii l o r bilaterale, c u avizul t a c i t a l Germaniei, a s u p r a
eventualităţilor " c o n f l i c t u l u i balcanic". C u prilejul întrevederii l u i Fr. Joseph
c u A l e x a n d r u a l II-lea l a R e i c h s t a d t
24
- cei d o i împăraţi f i i n d însoţiţi de
cancelarii l o r - părţile negociatoare îşi vor face cunoscute intenţiile, căutând,
pe cât p o s i b i l , să şi le pună de acord (8 i u l i e 1876). D i n t r e p u n c t e l e de
convergenţă, identificate în c a d r u l negocierilor r u s o - a u s t r o - u n g a r e , u n u l ,
care ne interesează, rezida în recunoaşterea poziţiei speciale, ce revenea
României într-un context internaţional pe cale să se agraveze şi m a i m u l t .
în ritm, d a r n u şi în concordanţă c u a t i t u d i n i l e p u t e r i l o r garante, se
vor d e r u l a şi luările de poziţie ale politicii româneşti. împrejurările a u i m p u s
c a b i n e t u l u i de l a Bucureşti şi d o m n i t o r u l u i C a r o l multă circumspecţie şi
discernământ în adoptarea c o n d u i t e i pe p l a n extern. Atâta vreme cât puterile
g a r a n t e s - a u i m p l i c a t în d i f e r e n d e l e d i n s u d u l Dunării p o r n i n d de l a
recunoaşterea garanţiilor aplicate I m p e r i u l u i o t o m a n - "cei şase" solicitând
s u l t a n u l u i să-şi respecte p r o m i s i u n i l e d i n 1 8 5 6 referitoare l a "libertăţile
religioase" - România s-a menţinut "într-o rezervă desăvârşită" . A fost 25

v o r b a de o conduită adoptată pe m o m e n t , d u r a b i l i t a t e a ei depinzând de

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 65

rezultatele m i s i u n i i mediatoare a curţilor garante (august 1875) ca şi de

audienţa externă a "credinţei s t a t o r n i c e " a guvernanţilor c o n s e r v a t o r i în
p o s i b i l i t a t e a de a se "realiza năzuinţa noastră şi întări existenţa noastră
naţională, fără z g u d u i r i , fără tulburări, în perfectă înţelegere c u Poarta" şi c u
marile p u t e r i . C o n d u i t a era trasată într-o manieră ce lăsa să transpară
2 6

concepţia m e m b r i l o r g u v e r n u l u i conservator, după care accesul României l a

independenţă t r e b u i a să i m p l i c e a c o r d u l f o r m a l a l p u t e r i l o r g a r a n t e şi o
reaşezare a r e g i m u l u i de garanţie colectivă în funcţie de s t a t u t u l de
suveranitate deplină a o r g a n i s m u l u i n o s t r u naţional-statal. Pe măsură, însă,
ce v a d e v e n i c l a r că rezistenţa insurgenţilor făcea să eşueze t e n t a t i v a
garanţilor de a merge "pe mâna Porţii" în soluţionarea "crizei" - eşec ce a
provocat "o revoluţie" în istoria problemei o r i e n t a l e -, oamenii politici de la
27

B u c u r e ş t i v o r t r e b u i să s c r u t e z e e v e n t u a l i t ă ţ i l e i n t e r n a ţ i o n a l i z ă r i i
"diferendului balcanic", eventualităţi care, nefiind preîntâmpinate, p u t e a u să
pericliteze securitatea s t a t u l u i român. La Bucureşti vor f i încercate evidente
temeri s a u precauţii faţă de intenţiile Rusiei şi A u s t r o - U n g a r i e i , ale căror
poziţii se dovedeau deocamdată departe de a denota v r e u n consens între cele
două curţi i m p e r i a l e . în capitala României se p u t e a u i n t u i s a u deduce, d i n
28

insinuările c o n s u l i l o r r u s şi a u s t r o - u n g a r , ca şi d i n " g r i j i l e " colegilor l o r

englez, francez şi i t a l i a n , că v a f i p r e a puţin probabilă o a t i t u d i n e "de
concert", ce "să convingă Poarta", şi că n u era exclusă intervenţia I m p e r i u l u i
rus. în noiembrie 1875, c o n s u l u l r u s Zinoviev, revenit de l a Constantinopol,
u n d e s-a întreţinut c u s u p e r i o r u l său d i r e c t , Ignatiev, v a întreba "sec"
miniştrii c o n s e r v a t o r i : "Ce a t i t u d i n e v a avea România în v i i t o a r e a criză
o r i e n t a l ă ? " . Şi în t i m p ce g u v e r n u l C a t a r g i u se v a a n t r e n a "în m u l t e
29

şedinţe" c o n s a c r a t e discuţiilor " a s u p r a gravei întrebări şi a s u p r a gravei

r ă s p u n d e r i " , a g e n t u l român l a Poartă va r e l a t a (în d e c e m b r i e ) că, în
30

prezenţa sa, Ignatiev a declarat d e m n i t a r i l o r o t o m a n i că Rusia "va l u a ca

a m a n e t P r i n c i p a t e l e dacă t u r c i i v o r o c u p a S e r b i a şi M u n t e n e g r u " . 3 1

C o n c l u z i a care se i m p u n e a p e n t r u guvernanţii români era că, dincolo de

aparenţele u n e i momentane acalmii, criza orientală t i n d e a să se amplifice
într-un sens ce făcea t o t a l inoperante garanţiile asumate de p u t e r i l a 1856 şi
1858. Se va considera, de aceea, necesar să fie sondate o p i n i i l e m a r i l o r
cabinete relative l a problema recunoaşterii neutralităţii s t a t u l u i român, fapt
ce va d i c t a şi c u n o s c u t a notă circulară d i n 4 / 1 6 ianuarie 1876 a p r e m i e r u l u i
L. C a t a r g i u , care deţinea şi funcţia de m i n i s t r u a d - i n t e r i m l a E x t e r n e . în
notă, d u p ă ce se s u s ţ i n e a e x p l i c i t că n e u t r a l i t a t e a R o m â n i e i , fără
r e c u n o a ş t e r e a ( c o n s a c r a r e a ) e i d i p l o m a t i c ă , n u p u t e a să f i e d e c â t
condiţionată, era acuzată - l u c r u d e m n de reţinut - p r i n c i p a l a carenţă a
t r a t a t u l u i d i n 1 8 5 6 , a n u m e , d e z a c o r d u l d i n t r e " o r d i n e a contractată" de
"curţile garante" (în problema Principatelor) şi soluţia reclamată şi impusă
t r e p t a t de acţiunea naţională. Se dădea apoi de înţeles că, oricât s-ar face uz,
în împrejurările existente, de "pacea Europei", g u v e r n u l de l a Bucureşti n u
concepea să admită ca salvgardarea acesteia să aibă loc p r i n sacrificarea

www.mnir.ro
66 GHEORGHE OLIVETTI

Intereselor fundamentale ale României; de asemenea, că, în eventualitatea

încălcării neutralităţii şi lezării integrităţii sale teritoriale, României n u i-ar
rămâne ca alternativă decât l u p t a armată, cooperând c u puterile dispuse să
consimtă l a o schimbare radicală a s t a t u t u l u i său j u r i d i c o - p o l i t i c . 32

Deşi n u a întrunit calitatea u n e i comunicări formale - menirea ei fiind

aceea de a s e r v i de îndreptar p e n t r u "discuţiile" agenţilor români în
străinătate -, n o t a l u i L. Catargiu a provocat reacţii diverse în formă, dar
33

toate defavorabile în conţinut. Cei m a l mulţi d i n t r e oamenii de s t a t europeni

chestionaţi înclinau "să aprecieze binevoitor" poziţia de expectativă ( n u de
n e u t r a l i t a t e recunoscută) a României, dezaprobând însă p r e p a r a t i v e l e
m i l i t a r e şi hotărârea " p r i n c i p a t u l u i " de a riposta faţă de orice tentativă de
încălcare a suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale. Cabinetele englez şi
f r a n c e z v o r o p i n a că e x i s t e n ţ a s t a t u l u i r o m â n e r a c o n d i ţ i o n a t ă de
respectarea legăturilor sale c u T u r c i a , cărora l i se aplica şi garanţia colectivă
a p u t e r i l o r , în vreme ce Andrassy şi Novikov, a m b a s a d o r u l r u s l a Viena,
34

v o r e x p r i m a , f i e c a r e în p a r t e , " c o n v i n g e r e a " g u v e r n e l o r l o r d e s p r e
" i n u t i l i t a t e a " s p o r i r i i cheltuielilor alocate a r m a t e i române într-un m o m e n t
când garanţii depuneau e f o r t u r i "concertate" în scopul asigurării păcii (sus-
a m i n t i t a notă a c a n c e l a r u l u i a u s t r o - u n g a r fusese t o c m a i remisă Porţii
o t o m a n e ) . Asemenea s f a t u r i , în care n u credeau sincer n i c i cei ce le-au
35

a v a n s a t , n u v o r p u t e a să aibă, se ştie, u n ecou d e o s e b i t l a Bucureşti.

Exigenţele împrejurărilor internaţionale, în loc să se atenueze, vor exercita o
şi m a i m a r e p r e s i u n e a s u p r a f a c t o r i l o r p o l i t i c i r o m â n i . R e a l i t a t e a ,
coroborată c u accentuarea t e n s i u n i l o r politice interne, va reclama u n p l u s de
f e r m i t a t e în a c t i v i t a t e a externă, cerinţă m a i conformă c u concepţia de
g u v e r n a r e a l i b e r a l i l o r . După d e m i s i a g u v e r n u l u i c o n s e r v a t o r (30
3 6

m a r t i e / 1 1 aprilie), la 2 7 aprilie/9 m a i 1876 se va c o n s t i t u i c a b i n e t u l coaliţiei

de l a M a z a r Paşa, p r e z i d a t de M a n o l a c h e C o s t a c h e E p u r e a n u , c u M .
Kogălniceanu l a Externe şi c u I.C. Brătianu l a Finanţe. N o u l g u v e m îşi va
axa şi el politica externă pe p r i n c i p i u l neutralităţii. D a r acestea în condiţii
n o i şi c u nuanţări în care regăsim g e n i u l p o l i t i c a l l u i Kogălniceanu.
Neutralitatea României u r m a să fie afirmată în c o n t e x t u l în care insurecţiile
d i n B a l c a n i căpătau o deosebită amploare (vor i z b u c n i şi revoltele bulgarilor),
i a r i n t r a r e a în luptă a Serbiei şi M u n t e n e g r u l u i se înscria în c a l e n d a r u l
c e r t i t u d i n i l o r . Şi toate acestea în t i m p ce demersurile p u t e r i l o r garante s-au
t r e z i t într-un s e r i o s i m p a s , pe c a r e iniţiativa "curţilor n o r d i c e "
( m e m o r a n d u m - u l de l a B e r l i n ) a a v u t d a r u l de a-1 c o n f i r m a şi, într-un
a n u m i t sens, de a-1 accentua. Evaluând c u pătrundere mutaţiile survenite în
c o n t e x t u l internaţional, Kogălniceanu n u va considera că era sufiecientă
doar o continuă, reluctantă şi ineficientă sondare a dispoziţiilor p u t e r i l o r
garante în problema neutralităţii României. M i n i s t r u l de externe va declanşa
o acţiune îndrăzneaţă p r i n care va viza n u atât i m p r o b a b i l a recunoaştere
formală, de p u t e r i , a neutralităţii cât o asigurare a acesteia p r i n exerciţiul
p o l i t i c . P r o g r a m u l p o l i t i c a l n e u t r a l i t ă ţ i i v a face o b i e c t u l n o t e i l u i

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 67

Kogălniceanu d i n 16/28 i u n i e 1876, trimisă direct l u i Safvet Paşa ( m i n i s t r u l

de externe otoman) şi supusă oficial, împreună c u u n m e m o r i u consistent,
pronunţării p u t e r i l o r garante. Reacţia "înaltelor curţi" n u se va lăsa prea
m u l t aşteptată, ea constând în f o r m u l a r e a observaţiei că revendicările
c u p r i n s e de n o t a şefului diplomaţiei româneşti însemnau u n p r o i e c t de
realizare a independenţei , în contradicţie c u clauzele tratatelor cărora l i se
37

aplica garanţia colectivă . E r a o observaţie care, deşi fondată până l a u n

38

a n u m i t p u n c t , n u m a i p u t e a să convingă guvernanţii de l a Bucureşti. De

altfel, în "marile capitale" se ştia bine, că, dincolo de "exagerările de s t i l " şi 3 9

de " t e m p e r a m e n t u l său n a t u r a l m e n t e i r i t a b i l " , Kogălniceanu era o m u l de

40

stat care avea "chemarea" - experienţele de l a 1863-1864 n u p u t e a u f i u i t a t e

- să confere politicii externe româneşti condiţia de factor d i n a m i z a t o r şi n u
de e l e m e n t r e m o r c a t l a î m p r e j u r ă r i . " L i m b a j u l p u ţ i n p o n d e r a t a l
documentelor oficiale româneşti" va genera îngrijorări p u t e r i l o r despre o
41

posibilă i n t r a r e în acţiune a R o m â n i e i , g e s t însoţit de p r o c l a m a r e a

independenţei s u b f o r m a u n u i fapt împlinit. Cât de departe înţelegeau să
meargă miniştrii liberali va reieşi limpede d i n o altă notă a l u i Kogălniceanu
(20 i u l i e / 1 august), în care se menţiona că "ne este totuşi c u neputinţă să
rămânem nepăsători la strigătele de durere ce ne v i n de pe m a l u l d r e p t a l
Dunării", că a r m a t a română "freamătă s u b j u g u l d i s c i p l i n e i " şi că puterile
europene aveau d a t o r i a să intervină p e n t r u c u r m a r e a "atrocităţilor" d i n
B a l c a n i . Acest u l t i m act a l m a n d a t u l u i său, d i n 1876, l a Externe, act care
42

"făcea onoare" a u t o r u l u i , avea ţinuta u n u i bilanţ, d a r şi a u n e i profeţii, a

4 3

cărei împlinire va s u r v e n i după consumarea şi a u l t i m e l o r speranţe într-o

acţiune "de concert" a m a r i l o r p u t e r i , în scopul soluţionării "crizei orientale".
Constituirea, la 2 4 i u l i e / 5 august, a " m i n i s t e r u l u i cel l u n g " a l l u i I.C.
Brătianu (1876-1888) va corespunde începuturilor celei m a i nebuloase etape
a desfăşurărilor politlco-diplomatice relative la "criza orientală" (etapă ce va
d u r a până l a finele a n u l u i 1876). V a f i e t a p a în care poziţiile " m a r i l o r
cabinete" vor c o m p o r t a vădite note de d u p l i c i t a t e , şi aceasta n u doar d i n
u n g h i u l r a p o r t u l u i intenţii reale - a t i t u d i n i formale, c i şi d i n cel a l actelor şi
acţiunilor p r o p r i u - z i s e . Sensibilizată de "atrocităţile b u l g a r e " 4 4
şi de
înfrângerea rapidă şi "sângeroasă" a Serbiei, opinia publică va face p r e s i u n i
a s u p r a c a b i n e t e l o r e u r o p e n e să grăbească "soluţionarea c o n f l i c t u l u i
balcanic". E r a u n l u c r u de care vor face caz toate guvernele p u t e r i l o r garante
( i n c l u s i v c e l englez), d a r fără a e x i s t a o c o m u n i u n e de v e d e r i a s u p r a
modalităţilor de acţiune. Anglia, Austro-Ungaria, Franţa şi Italia vor începe
să admită deschis că n u se m a i p u t e a eschiva de a recunoaşte că intervenţia
Rusiei devenea t o t m a i previzibilă. Cele p a t r u p u t e r i n u t r e a u însă serioase
griji faţă de reluarea u n e i p o l i t i c i de intervenţie unilaterală a Rusiei "în s u d -
est", p e n t r u a cărei p r e v e n i r e v o r crede de cuviinţă să n u renunţe l a
procedura medierilor colective l a Poartă. De o atare procedură c a b i n e t u l de
l a P e t e r s b u r g n u se p u t e a d e s o l i d a r i z a , f i i n d p r e o c u p a t să n u rişte
reînnodarea coaliţiei europene d i n t i m p u l "războiului C r i m e i ! " . Punându-şi

www.mnir.ro
68 GHEORGHE CLIVETI

însă m a r i speranţe într-o a t i t u d i n e de n e u t r a l i t a t e binevoitoare a Germaniei,

c a b i n e t u l ţarist v a d e s c h i d e n e g o c i e r i c o n s a c r a t e , d e c l a r a t , pregătirii
t e r e n u l u i în vederea intervenţiei sale "în s p r i j i n u l coreligionarilor ortodoxi".
Ţ a r u l A l e x a n d r u , a f l a t l a L i v a d i a , în C r i m e e a , p e n t r u a s u p r a v e g h e a
îndeaproape preparativele forţelor sale m i l i t a r e , va convoca u n v e r i t a b i l stat
m a j o r d i p l o m a t i c (Gorceakov, Ignatiev etc.) ce să stabilească direcţiile şi
modalităţile p r i n care să se asigure i n t r a r e a în război a Rusiei. La fel ca şi
tatăl său în 1853, A l e x a n d r u a l II-lea va considera că Rusia t r e b u i a să obţină
a s e n t i m e n t u l curţii h a b s b u r g i c e şi "să se înţeleagă" c u A n g l i a , obiective
d e s t u l de g r e u de a t i n s . întrevederile de l a R e i c h s t a d t evidenţiaseră că
a s e n t i m e n t u l Vienei n u era încă o deplină c e r t i t u d i n e . Apoi, La Livadia,
45

ţarul şi miniştrii săi, în c i u d a insistenţelor de a se face "bine înţeleşi" de

a m b a s a d o r u l englez Loftus, se vor edifica şi de f a p t u l că în o p t i c a Lodrei
datele "crizei" se d i s p u n e a u m u l t diferit faţă de c u m doreau ei. Pe Tamisa
s p i r i t e l e deveniseră p r o f u n d sensibilizate l a vestea "atrocităţilor bulgare".
S u b p r e s i u n e a o p i n i e i p u b l i c e , incitată de Gladstone, c a b i n e t u l D i s r a e l i
(Beaconsfield) v a f i n e v o i t să recunoască că se i m p u n e a să intervină în
favoarea "populaţiilor insurecţionate". D a r aceasta n u p r i n a s p r i j i n i s a u a
s e c o n d a m a n u m i l i t a r i intervenţia rusă, c i p r i n r e l a n s a r e a acţiunii
mediatoare a garanţilor. La 5 octombrie, c a b i n e t u l englez va avansa Porţii
p r o p u n e r e a de a consimţi l a u n armistiţiu de şase săptămâni şi de a accede
l a c o n v o c a r e a u n e i conferinţe a s e m n a t a r i l o r t r a t a t u l u i d i n 1 8 5 6 de la
P a r i s . în replică, c u r t e a ţaristă va încerca să bruscheze l u c r u r i l e , căutând
46

să d e t u r n e z e iniţiativa engleză de l a m e n i r e a sa p r i m o r d i a l ă . L a 15
octombrie, ţarul va însărcina pe Ignatiev "à parler très h a u t " la Poartă p e n t r u
a grăbi, c h i p u r i l e , a c c e p t a r e a " p r o p u n e r i l o r engleze", s u b ameninţarea
r u p e r i i legăturilor d i p l o m a t i c e . Se v a ajunge l a u n p a s de i z b u c n i r e a
4 7

războiului r u s o - t u r c , c a r e v a f i p r e v e n i t deocamdată p r i n a d e r a r e a
4 8

celorlalte p u t e r i l a ideea întrunirii conferinţei la Constantinopol. Conferinţa -

lipsită practic de obiect încă înainte de a începe - va marca, p r i n eşecul său,
stingerea " j o c u l u i d u b l u " a l garanţilor , a căror dezbinare, accentuându-se,
49

va p e r m i t e Rusiei să-şi pună în aplicare p l a n u l de intervenţie armată . 50

Deosebit de interesantă va f i şi m a n i e r a în care se v a r a p o r t a România

faţă de a t i t u d i n i l e p u t e r i l o r garante d i n a d o u a jumătate a a n u l u i 1876. Până
l a u n p u n c t , aparenţele "duplicităţii" se v o r regăsi şi în c a z u l p o l i t i c i i
româneşti. Relevantă, în acest sens, v a f i şi prezenţa n e u t r a l i s t u l u i N.
Ionescu într-un g u v e r n de acţiune, c u m era cel prezidat de I.C. Brătianu.
Dacă N. Ionescu, ce deţinea portofoliul Externelor, şi-a făcut u n crez politic
d i n c o i n t e r e s a r e a p u t e r i l o r în legătură c u soluţia "garanţiei speciale de
n e u t r a l i t a t e " , p r e m i e r u l Brătianu, c u avizul d o m n i t o r u l u i Carol, va orienta
51

p o l i t i c a guvernamentală în direcţia identificării posibilităţilor realizării

i m e d i a t e a independenţei. Lăsând pe seama l u i N. I o n e s c u s a r c i n a de a
întreţine pe c o n s u l i i p u t e r i l o r l a Bucureşti c u p l e d o a r i i l e sale pe t e m a
"garanţiei speciale de n e u t r a l i t a t e " , p r e m i e r u l liberal se va dedica acţiunilor
52

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 69

menite să pregătească i n t r a r e a României în arena confruntărilor a căror

miză era v i i t o r u l configuraţiei politico-teritoriale a întregului "sud-est", c u
r e p e r c u r s i u n i adânci şi a s u p r a d e s t i n e l o r E u r o p e i centrale. La finele l u i
august, o delegaţie guvernamentală, condusă de I.C. Brătianu, va f i primită,
la S i b i u , de F r . J o s e p h , căruia i - a f o s t exprimată dorinţa "de bună
vecinătate" a României. C u a c e s t p r i l e j s-a p u t u t c o n s t a t a că d u b l a
monarhie, deşi n u era străină de intenţiile Rusiei, considera că existenţa
României e r a asigurată de garanţiile în vigoare şi că cea m a i nimerită
conduită era n e u t r a l i t a t e a . C u t o t u l altfel vor f i însă învăţămintele ce vor f i
53

trase în u r m a vizitei p r e m i e r u l u i român l a Livadia, u n d e va f i însoţit de

g e n e r a l u l Slăniceanu ( m i n i s t r u l de război), T . Văcărescu şi S i n g u r o v .
întrevederile pe care le-a a v u t c u ţarul Alexandru, Gorceakov şi Ignatiev vor
permite l u i Brătianu să se convingă de i n e v i t a b i l i t a t e a intrării R u s i e i în
război. Deşi l a Bucureşti N. Ionescu declara c o n s u l i l o r p u t e r i l o r că vizita
şefului său de guvern reprezenta doar " u n act de c u r t o a z i e " , în Crimeea a 54

avut loc u n p r i m s c h i m b oficial de o p i n i i a s u p r a a t i t u d i n i i ce o va avea

România faţă de declanşarea "războiului sfânt" de R u s i a . F e r m i t a t e a
a t i t u d i n i i l u i I . Brătianu a fost de natură "să lămurească" pe ţar şi miniştrii
55

săi că trecerea t r u p e l o r ruse p r i n România n u va f i acceptată l a Bucureşti

fără încheierea u n e i convenţii, căreia g u v e r n u l liberal şi d o m n i t o r u l Carol
ţineau să i se confere u n c a r a c t e r p o l i t i c . în n o i e m b r i e v o r începe l a
5 6

Bucureşti, u n d e v a s o s i şi N e l i d o v , n e g o c i e r i l e r e l a t i v e l a încheierea
convenţiei care vor t r e n a aproape şase l u n i d i n cauza dificultăţilor ce le-a
p r e s u p u s "convingerea" diplomaţilor ruşi despre necesitatea preconizării
unor clauze referitoare l a respectarea individualităţii şi integrităţii teritoriale
(în fiinţă) a României.
De o înţelegere c u s t a t u l român se arăta interesată şi Poarta otomană,
care v a t r i m i t e l a Bucureşti, p e n t r u t r a t a t i v e , pe A i i Bey, g u v e r n a t o r u l
T u l c e i . V a f i o m i s i u n e născută moartă, veleităţile curţii suzerane făcând
57

imposibilă o r i c e încheiere pozitivă, l u c r u de c a r e se v o r c o n v i n g e şi

participanţii l a conferinţa de l a C o n s t a n t i n o p o l . P e n t r u deliberările d i n
capitala otomană vor folosi "de c a n a v a " "propunerile" c a b i n e t u l u i englez,
58

r e f o r m u l a t e în n o i e m b r i e şi care, în condiţiile acceptării armistiţiului de

Poartă, se a x a u pe două c h e s t i u n i : a) s t a t u q u o ante b e l l u m în privinţa
S e r b i e i şi M u n t e n e g r u l u i ; b) " n a t u r a şi s i s t e m u l a d m i n i s t r a t i v " a l
" p r o v i n c i i l o r răsculate" (Bosnia, Herţegovina şi Bulgaria). E r a u p r o p u n e r i
a s u p r a cărora s u b z i s t a u deja d i s e n s i u n i între garanţi, ceea ce a i m p u s ca
"cei şase" să se întrunească m a i întâi într-o conferinţă preliminară, ale cărei
şedinţe (nouă l a număr) se vor desfăşura între 11 şi 2 2 decembrie. După cei
trei, c o m i s i i speciale a u fost însărcinate c u elaborarea proiectelor p r i v i n d
viitoarea organizare a Bosniei şi Herţegovinei, v i i t o r u l s t a t u t a l Bulgariei şi
încheierea păcii între Turcia, Serbia şi M u n t e n e g r u , reprezentanţii p u t e r i l o r
59

g a r a n t e v o r i z b u t i totuşi să aducă " c a n a v a u a " conferinţei l a o formă

apropiată de cerinţele brodării u n u i acord. Dând impresia că erau preocupaţi

www.mnir.ro
70 GHEORGHE CLIVETI

de d e t e r m i n a r e a reuşitei m i s i u n i i lor, delegaţii "celor şase" îşi vor p u n e şi

p r o b l e m a u n e i garanţii materiale, care să asigure aplicarea deciziilor ce vor fi
l u a t e de conferinţă. S-a prevăzut, în această privinţă, ca o forţă străină,
aparţinând u n u i s t a t n e u t r u , să însoţească c o m i s i a internaţională de
s u p r a v e g h e r e , d i n care u r m a să facă p a r t e câte u n d e l e g a t a l fiecărei
p u t e r i . Fapt interesant aici, reprezentantul Italiei (Corti) va avansa ideea
6 0

alcătuiţii u n e i escorte d i n m i l i t a r i români , idee care n u va întruni sufragiile

61

t u t u r o r participanţilor l a d e z b a t e r i , f i i n d preferată soluţia u n u i "corp

b e l g i a n " . Toate aceste încheieri se v o r d o v e d i însă s u p e r f l u e datorită
6 2

a t i t u d i n i i înaltei Porţi, care, în chiar ziua deschiderii conferinţei propriu-zise

(23 decembrie), va anunţa, c u salve de t u n , adoptarea celebrei constituţii a
l u i M i d h a t P a ş a . Deşi v o r d a semne de c o n s t e r n a r e - n u toţi în egală
63

măsură -, reprezentanţii p u t e r i l o r garante vor admite să participe l a lucrările

celor nouă întruniri ale conferinţei (23 decembrie 1876 - 15 i a n u a r i e 1877) , 64

în care vor fi nevoiţi să recunoască deschis că m i s i u n e a l o r mediatoare era

lipsită complet de obiect. A r fi însă greşit să p u n e m eşuarea conferinţei doar
pe s e a m a a t i t u d i n i i Porţii otomane. Să n u uităm că d i s e n s i u n i l e curţilor
g a r a n t e d i n p r e z i u a deliberărilor de l a C o n s t a n t i n o p o l s - a u menţinut în
t i m p u l şi se vor accentua după încheierea negocierilor colective c u demnitarii
o t o m a n i . D i n c o l o de s e m n e l e u n u i p o s i b i l a c o r d , s p e r a t în t i m p u l
6 5

întrunirilor p r e l i m i n a r e , conferinţa de l a Constantinopol n u a făcut decât să

consfinţească, p r i n eşecul său, "defecţiunea" p u t e r i l o r g a r a n t e . Faţă de
poziţia refractară a g u v e r n u l u i o t o m a n "cei şase" a r f i t r e b u i t , în numele
obligaţiilor l o r contractuale, s u b s u m a t e a t i t u d i n i i "solidare şi indivizibile", să
n u renunţe l a acţiunile menite soluţionării c o n f l i c t u l u i d i n t r e înalta Poartă şi
"supuşii săi creştini" ca u n casus garantiae. Rechemăndu-şi delegaţii de la
conferinţa eşuată şi admiţând intervenţia unilaterală a Rusiei, m a r i l e puteri
vor demonstra, în fapt, că şi în "afacerile orientale" politica l o r încetase să se
m a i conformeze normelor " c o n c e r t u l u i european".
Evidenţa "defecţiunii" garanţilor v a c o n t r i b u i l a " n e t e z i r e a " căii
intervenţiei R u s i e i , d a r n u v a s i m p l i f i c a c u n i m i c situaţia României . 66

Profund nemulţumiţi şi îngrijoraţi de veleităţile Porţii o t o m a n e şi fără a mai 67

spera într-o intercesiune constructivă a p u t e r i l o r garante, oamenii politici de

l a Bucureşti v o r acuza şi f a p t u l că n i c i poziţiile p a r t i c u l a r e ale " m a r i l o r
c a b i n e t e " n u d e n o t a u , în c a z u l n i c i u n u i a , intenţii r e a l e de a a s i g u r a
e x i s t e n ţ a s t a t u l u i român. M a j o r i t a t e a p u t e r i l o r g a r a n t e îşi r e i t e r a u
"sfaturile" ca România să se menţină "într-o totală rezervă" şi să n u încheie
convenţia c u Rusia. Doar de l a B e r l i n vor fi p r i m i t e unele "îndemnuri" în
legătură c u realizarea u n e i înţelegeri româno-ruse, ce să stipuleze condiţiile
trecerii t r u p e l o r ţariste . U n s p r i j i n efectiv d i n partea Germaniei era însă o
68

eventualitate c u t o t u l exclusă, ştiute fiind l a Bucureşti "canoanele" politicii

b i s m a r c k i e n e faţă de "complicaţiile orientale", ca şi pretenţiile celor de la
B e r l i n în "afacerea răscumpărării căilor f e r a t e " . în etapa m a r i l o r decizii
69

(proclamarea şi consacrarea p r i n jertfă a Independenţei) politica românească

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 71

va resimţi d i n greu " a b a n d o n u l Europei". Referindu-se l a acest fapt, c o n s u l u l

r u s , b a r o n u l S t u a r t , v a d e c l a r a l u i M . C o s t a c h e E p u r e a n u că " e s t e
demonstrat că E u r o p a vă abandonează, că t r a t a t u l de l a Paris n u m a i are
valoare. N u puteţi conta decât pe n o i . . . " . 7 0

P e n t r u a conta pe Rusia, t r e b u i a să fie încheiată convenţia, negocierile

pe m a r g i n e a conţinutului acesteia f i i n d i m p u l s i o n a t e de I.C. Brătianu,
preocupat "să smulgă" c a b i n e t u l u i ţarist acceptul p e n t r u inserarea clauzei
referitoare l a respectarea individualităţii şi Integrităţii teritoriale ale s t a t u l u i
român. E r a o clauză ce se i m p u n e a c u necesitate, c h i a r dacă p r e m i e r u l
român şi d o m n i t o r u l Carol încercau şi ei îndoieli în privinţa respectării de
Rusia a a n g a j a m e n t u l u i pe cale să fie semnat. Cei d o i ştiau însă foarte bine
că R u s i a n u m a i p u t e a f i oprită de l a intervenţia armată. A c o r d u l r u s o -
a u s t r o - u n g a r de l a B u d a p e s t a (ianuarie 1877) şi p r o t o c o l u l de l a L o n d r a
(martie, acelaşi an) vor oferi Rusiei toate a t u u r i l e de a se erija în " m a n d a t a r a
morală" a u n e i " m i s i i civilizatoare şi u m a n i t a r e " în s u d u l Dunării. I a r de
acest l u c r u va t r e b u i să se ţină seama şi l a Bucureşti, p e n t r u a n u se risca
"apropierea orei p e r i c o l u l u i " . în consecinţă, l a 4 / 1 6 a p r i l i e 1 8 7 7 v a f i
7 1

semnată convenţia româno-rusă care, în c i u d a prevederilor sale, n u va feri

s t a t u l român de complicaţii externe, îndeosebi de încordarea r a p o r t u r i l o r c u
I m p e r i u l R o m a n o v i l o r . T r u p e l e ţariste v o r trece P r u t u l fără o n o t i f i c a r e
prealabilă a acestui l u c r u şi înainte de aprobarea convenţiei de cele două
Camere de l a Bucureşti. în acelaşi t i m p , Turcia, acuzând trecerea P r u t u l u i
de t r u p e l e r u s e , v a p r e t i n d e României, "în p u t e r e a " a r t i c o l u l u i 2 6 a l
t r a t a t u l u i de l a Paris şi a convenţiei d i n 19 a u g u s t 1858, să "colaboreze
m i l i t a r " c u A b d u l C h e r i m , c o m a n d a n t u l a r m a t e l o r turceşti " t r i m i s e spre
n o r d " p e n t r u asigurarea apărării " t e r i t o r i u l u i Principatelor" (Moldo-Vlahiei) . 72

Ofuscată, l a vestea încheierii convenţiei româno-ruse, înalta Poartă "va

d e s t i t u i " a g e n t u l r o m â n l a C o n s t a n t i n o p o l şi v a r e c u r g e l a " a c t e de
provocare" de-a l u n g u l Dunării. S t a t u l u i român n u - i rămânea decât "să
renunţe" l a ceea ce Kogălniceanu denumea "frumoasa floare fără culoare şi
miros a neutralităţii" şi să se considere în stare de război c u T u r c i a (29
73

aprilie/10 mai). Despre toate acestea vor f i anunţate şi puterile garante, p r i n

c i r c u l a r a m i n i s t r u l u i de externe român d i n 2/14 m a l 1877, act care se voia o
j u s t i f i c a r e a încheierii convenţiei c u R u s i a şi o e x p l i c a r e a c a u z e l o r şi
s e n s u l u i stării de război c u T u r c i a . C o n c l u z i a care era lăsată, s u b t i l , să
reiasă d i n c u p r i n s u l c i r c u l a r e i viza o p o r t u n i t a t e a independenţei României.
A t i t u d i n e a "înaltelor curţi" părând să probeze şi în a l doisprezecelea ceas
"valoarea îndoielnică" a r e g i m u l u i de garanţie colectivă, va f i însă departe de
a p r o b a u n "răspuns c o n c e n t r a t " , corespunzător aşteptărilor românilor.
Drept u r m a r e , l a 9 m a i 1877 independenţa de stat va f i proclamată p r i n t r - u n
act de energie naţională, ce va avea ţinuta u n u i mare fapt împlinit. ."Ordinea
garantată" în privinţa părţii române va f i complet eludată. P e n t r u a m a i
conferi vreo raţiune dăinuirii calităţii l o r de garante, puterile a r f i t r e b u i t să
consacre în colectiv independenţa României. Or, "cei m a r i " v o r crede de

www.mnir.ro
72 GHEORGHE CLIVETI

cuviinţă să recunoască " m a i târziu" şi condiţionat n o u l s t a t u t j u r i d i c

internaţional a l s t a t u l u i român . Acceptând "sfârşitul în tăcere" a l garanţiei
74

l o r c o l e c t i v e , c a b i n e t e l e e u r o p e n e " v o r lăsa" s t a t u l român să s u p o r t e

" d u r i t a t e a " r a p o r t u r i l o r c u Rusia, putere care va refuza să-1 trateze ca aliat
75

şi care, încălcând u n act semnat de ea însăşi (convenţia d i n 4 / 1 6 aprilie), va

pretinde să reîncorporeze i m p e r i u l u i său s u d u l Basarabiei.
P e r m i ţ â n d R u s i e i să d e c l a n ş e z e r ă z b o i u l î m p o t r i v a T u r c i e i ,
"defecţiunea" garanţilor va face ca România să se trezească singură , prinsă 76

" l a m i j l o c " , pe de o p a r t e , de intervenţia şi pretenţiile t e r i t o r i a l e ale

p u t e r n i c u l u i vecin de la răsărit, i a r pe de alta, de " f u r i a " Porţii otomane. Fără
a i se acorda n o i garanţii, care să se raporteze l a independenţa şi integritatea
sa teritorială, România va f i nevoită să participe, în"condiţiile prezentate pe
77

larg în l i t e r a t u r a de specialitate, la u n război ce a necesitat u n mare efort

m a t e r i a l şi u m a n , război care va f i m e n i t să consacre definitiv "neatârnarea
noastră" faţă de T u r c i a şi să "ne asigure", totodată, i n d i v i d u a l i t a t e a politico-
statală faţă de R u s i a . Asemenea m o b i l u r i a u j u s t i f i c a t "decizia gravă" a
7 8

g u v e r n u l u i şi d o m n i t o r u l u i Carol, ca a r m a t a română "să treacă Dunărea"

c h i a r şi în condiţiile în care c a b i n e t u l ţarist (încrezător, iniţial, într-un război
" s c u r t şi g l o r i o s " ) refuza să accepte cererea f a c t o r i l o r d e c i z i o n a l i de la
79

Bucureşti p r i v i t o a r e l a o cooperare militară, în baza u n u i a c o r d f o r m a l . 80

C o n c u r s u l a r m a t e i române va f i solicitat, se ştie, m a i târziu (la 18/30 iulie)

p r i n t r - o t e l e g r a m ă a m a r e l u i d u c e N i c o l a e , în c a l i t a t e a a c e s t u i a de
c o m a n d a n t m i l i t a r . Şi c u toate că acţiunile "armatei noastre" vor întruni din
p l i n condiţia de "forţă aliată" , România se va vedea n u n u m a i nedreptăţită,
81

ci şi ameninţată de m a n i e r a în care se vor d e r u l a actele ce a u premers şi

consfinţit încheierea păcii.
Situaţia externă a României de l a finele a n u l u i 1877 şi d i n prima
jumătate a c e l u i următor se va dovedi c u m u l t m a i complicată decât c u m a
fost l a 1 8 7 0 - 1 8 7 1 . fiind comparabilă c u cea d i n i n t e r s t i t i u l noiembrie 1917-
octombrie 1918 s a u c u cea d i n vara a n u l u i 1940. Pacea de l a 1878, pentru
care "ostaşii noştri" şi-au vărsat sângele, va f i precedată şi circumstanţiată
de desfăşurări p o l i t i c o - d i p l o m a t i c e ce n u v o r ţine decât într-o prea mică
măsură seama de d r e p t u r i l e României. Referindu-se l a acest fapt, Mihail
Kogălniceanu va s u b l i n i a , în c u n o s c u t u l său m e m o r i u , prezentat în faţa
8 2

c o n g r e s u l u i de l a B e r l i n , că " p e r i o a d a n e g o c i e r i l o r n e - a fost m a i puţin

propice decât soarta armelor". V a f i o constatare făcută în deplină cunoştinţă
de cauză şi c u evidente accente de amărăciune de românul Kogălniceanu,
care, în calitatea sa de m i n i s t r u de externe, a fost "la c u r e n t " c u preludiile şi
actele încheierii păcii. O pace care, m a i ales în "faza ei ruso-otomană" a fost
deosebit de ameninţătoare p e n t r u România. C a b i n e t u l de l a Petersburg,
refuzând să recunoască s t a t u l u i român c a l i t a t e a de c o b e l i g e r a n t şi de
p a r t i c i p a n t l a negocierile c u t u r c i i , a i n s i s t a t şi a obţinut să fie inserate în
8 3

c u p r i n s u l p r e l i m i n a r i i l o r de la A d r i a n o p o l (31 i a n u a r i e 1878) şi a l t r a t a t u l u i
de l a San-Stefano (3 m a r t i e 1878) clauzele ce preconizau r a p t u l s u d u l u i

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 73

B a s a r a b i e i - România f i i n d "despăgubită" c u u n a l t t e r i t o r i u naţional

(Dobrogea) - şi d r e p t u l de "trecere" ( p r i n România) p e n t r u trupele ţariste, ce
u r m a u să asigure, t i m p de d o i a n i , securitatea "Bulgariei m a r i " . încordarea
r a p o r t u r i l o r româno-ruse v a a t i n g e p u n c t u l c u l m i n a n t , s p r e " i r i t a r e a "
c a b i n e t u l u i ţarist, care v a ameninţa c u " d e z a r m a r e a a r m a t e i prinţului
C a r o l " s a u c u ocuparea capitalei de trupele imperiale (fiind întocmită, în
84

acest sens, o proclamaţie către bucureşteni) . Pentru "a degaja România de

85

situaţia echivocă şi anormală în care se găsea", g u v e r n u l de l a Bucureşti îşi

va p u n e speranţele într-o eventuală recunoaştere a reprezentării sale l a
v i i t o r u l congres e u r o p e a n , în privinţa întrunirii căruia m a r i l e p u t e r i îşi
tatonau, deja, "reciproc", poziţiile . într-o notă circulară d i n 3/15 februarie
86

- i m e d i a t după semnarea p r e l i m i n a r i i l o r ruso-otomane de l a A d r i a n o p o l -

Kogălniceanu încercase o convingătoare pledoarie în favoarea a d m i t e r i i
României l a "conferinţa europeană". în notă se specifica, între altele, că
România, conservându-şi i n d i v i d u a l i t a t e a în condiţii deosebit de critice şi
consacrându-şi independenţa p r i n sacrificiile ostaşilor săi, a d e m o n s t r a t
"son a p t i t u d e réelle de vivre de sa vie p r o p r e et... s o n entière capacité à
e n t r e r de p l e i n p i e d d a n s l a g r a n d e f a m i l l e e u r o p é e n n e " . în v e d e r e a
87

motivării cererii ca României să-i fie recunoscută calitatea de negociatoare a

păcii, guvernanţii de l a Bucureşti v o r i n v o c a şi e x e m p l u l G r e c i e i , care,
sprijinită de Anglia, solicitase şi ea să fie admisă l a v i i t o r u l "for european";
or, va arăta acelaşi Kogălniceanu, într-o altă circulară, " n o i (România) avem
mai m u l t e d r e p t u r i ca Grecia de a f i admişi... n o i avem m a i m u l t e de apărat
la c o n g r e s " .
88

în c i u d a evidenţelor, i n v o c a t e de Kogălniceanu, România n u v a f i

admisă c u vot deliberativ l a congresul de pace de l a B e r l i n (iunie-iulie 1878).
Se va permite doar ca p r i m u l m i n i s t r u I.C. Brătianu şi m i n i s t r u l de externe,
M. Kogălncieanu, "să pledeze" p e n t r u c a u z a României în faţa p l e n u l u i
c o n g r e s u l u i , l a 1 i u l i e . Delegaţii României vor f i însă d o a r "auziţi" n u şi
"ascultaţi", intervenţiile l o r f i i n d acceptate - ca şi v o t u l adunărilor ad-hoc de
la 1857 - c u t i t l u consultativ, n u deliberativ. T r a t a m e n t u l aplicat României
la c o n g r e s u l d i n c a p i t a l a G e r m a n i e i a f o s t p u s , de regulă, pe s e a m a
intereselor s a u pretenţiilor pe care marile p u t e r i le aveau faţă de România:
Rusia - să n u i se conteste reanexarea s u d u l u i Basarabiei; G e r m a n i a - să se
dea deplină satisfacţie "supuşilor" ei în "afacerea răscumpărării căilor ferate
române"; Franţa, Anglia, I t a l i a , A u s t r o - U n g a r i a şi G e r m a n i a - să l i se dea
curs favorabil cererilor lor referitoare la modificarea a r t i c o l u l u i 7 d i n
constituţia României, de o manieră ce să deschidă perspectiva "emancipării
populaţiei evreieşti". Pe lângă toate acestea, a t i t u d i n i l e "înaltelor curţi" a u
fost dictate şi de rivalităţile grave d i n t r e ele. Spre deosebire de congresul d i n
1 8 5 6 , c a r e s-a desfăşurat s u b s e m n u l u n e i " c o n c o r d i i " , fie ea şi de
circumstanţă, întrunirea diplomatică d i n i u n i e - i u l i e 1878 de l a B e r l i n se va
s i t u a s u b s e m n u l "confruntărilor n e d i s i m u l a t e " . D i n d e z b i n a r e a l o r ,
8 9

evidenţiată şi de conferinţa de l a Constantinopol (decembrie 1876 - i a n u a r i e

www.mnir.ro
74 GHEORGHE CLIVETI

1877), "cei şase" nu-şi vor m a l reveni. D i n m o m e n t u l în care Rusia a recurs

l a "intervenţia unilaterală", fiecare " m a r e c a b i n e t " , în p a r t e şi n u p r i n
consens f o r m a l c u celelalte, va susţine că "viitoarea pace" era de competenţa
t u t u r o r părţilor semnatare ale t r a t a t u l u i d i n 3 0 martie 1 8 5 6 . D a r aceasta90

n u p e n t r u a determina o reaşezare şi o reasigurare "de concert" a "ordinei

o r i e n t a l e " , c i , p u r şi s i m p l u , p e n t r u a f i dejucate intenţiile R u s i e i de a
i m p u n e , de u n a singură, în avantajul său, modificările configuraţiei politico-
t e r i t o r i a l e a s u d - e s t u l u i e u r o p e a n . I n t u i n d acest l u c r u , c u r t e a de l a
9 1

Petersburg "va forţa" semnarea t r a t a t u l u i c u T u r c i a (San-Stefano), care, p r i n

felul c u m era conceput şi u r m a să fie aplicat, amintea de cel de l a Adrianopol
(1829).
Pătrunzând, l a rândul lor, m o b i l u r i l e p o l i t i c i i ţariste, celelalte p u t e r i
vor i n c r i m i n a conţinutul şi calitatea juridică a t r a t a t u l u i de la San-Stefano.
Anglia, îndeosebi, se va arăta dispusă să recurgă l a calea armelor, căutând
să obţină, c h i a r şi c u " a r g u m e n t u l b a n i l o r " , c o n c u r s u l m i l i t a r a l A u s t r o -
U n g a r i e i . "Alianţa celor t r e i împăraţi" era pe p u n c t u l de a f i c o m p l e t
9 2

compromisă de perspectiva reînfiripării "coaliţiei europene" de l a 1854, fapt

ce va i m p u n e Germaniei să iasă d i n "tăcerea sa maiestoasă" şi să joace u n 93

r o l de a r b i t r u în v e d e r e a p r e v e n i r i i u n u i c o n f l i c t g e n e r a l . B e r l i n u l va
d e t e r m i n a , m a i întâi, c a b i n e t u l de l a Petersburg să recunoască facultatea
u n u i "for european" de a se pronunţa a s u p r a păcii . Apoi, B i s m a r c k , ce-şi
94

anunţase încă de l a 19 februarie intenţia de a f i " u n samsar c i n s t i t " , îşi va

p u n e în j o c întreaga sa " c a p a c i t a t e de m e d i a t o r " p e n t r u a " c o n v i n g e "
c a b i n e t u l de l a L o n d r a " - " p r e s a t ; de " p o r n i r i l e belicoase" ale p u b l i c u l u i
e n g l e z - să n u recurgă l a " a r g u m e n t u l f a t a l " , războiul . I n t e r c e s i u n e a
95 96

c a b i n e t u l u i g e r m a n v a face posibilă d e r u l a r e a p r e l i m i n a r i i l o r întrunirii

c o n g r e s u l u i de pace, d a r aceasta fără a se p r e s u p u n e , ca l a 1855-1856,
s t a b i l i r e a u n o r "baze", acceptate de toate părţile "în d r e p t " să delibereze
a s u p r a v i i t o r u l u i t r a t a t . La 1 8 7 8 , " d r u m u l spre p a c e " va f i p u n c t a t de
acordurile bilaterale între marile p u t e r i (mai întâi, între principalele rivale,
R u s i a şi Anglia, încheiat l a 3 0 m a i în capitala britanică; apoi, l a 6 iunie,
între A n g l i a şi A u s t r o - U n g a r i a , după ce, l a 4 i u n i e , c a b i n e t u l londonez
realizase "o lovitură măiastră", p r i n încheierea a c o r d u l u i secret c u Poarta
otomană, referitor l a i n s u l a C i p r u ) . Dar, deşi a u făcut posibilă întrunirea
97

c o n g r e s u l u i , a c o r d u r i l e menţionate n u a u consfinţit înţelegeri reale între

părţile ce le-au angajat. A c o r d u l ruso-englez, spre exemplu, a constat într-o
l u a r e reciprocă de cunoştinţă despre intenţiile pe care fiecare d i n t r e cele
două p u t e r i le a v e a , dorinţa afişată, că vor depune toate eforturile p e n t r u a
98

se înscrie pe calea înţelegerilor, s e r v i n d d o a r i m p e r a t i v u l u i , însuşit, de

asemenea, reciproc, de a se preveni dezvăluirea u n o r r e s o r t u r i adânci, ce
ameninţau să agraveze şi m a i m u l t r a p o r t u r i l e internaţionale.
Disensiunile grave d i n t r e p u t e r i vor face ca fiecare d i n t r e acestea să-şi
rezerve, încă înainte de d e s c h i d e r e a deliberărilor de l a B e r l i n " d e p l i n a
libertate de apreciere şi de acţiune" . Bismarck, ce u r m a să fie preşedintele
99

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 75

" f o r u m u l u i diplomatic european", va arăta explicit că " n u voia să recunoască

competenţa congresului de a decide p r i n majoritate, deoarece acesta n u era
menit să reprezinte u n t r i b u n a l şi n i c i u n colegiu (da dieser k e i n T r i b u n a l
u n d a u c h k e i n seine Mitglieder verpflichtendes Kollegium), c i doar o
r e u n i u n e liberă (eine freie V e r e i n i g u n g ) a s e m n a t a r i l o r a n u m i t o r acte
europene, în scopul iniţierii u n u i acord a s u p r a problemei o r i e n t a l e " . C u 100

alte c u v i n t e , c a n c e l a r u l g e r m a n a n t i c i p a că r e u n i u n e a diplomatică de l a
B e r l i n n u se v a s i t u a s u b a u s p i c i i l e "concertării" şi ale asumării de
"angajamente colective" de părţile contractante. V a f i o r e u n i u n e ale cărei
lucrări vor avansa lent în mediaş res şi aceasta fiindcă puterile p a r t i c i p a n t e
n u vor consimţi ca "înainte de a fi abordate detaliile, să se înceapă p r i n t r - o
discuţie generală", de p r i n c i p i u . La insistenţele l u i B i s m a r c k , se va acorda
1 0 1

prioritate u n o r "detalii", c u m a r fi delimitările teritoriale, care "să fie separate

de c h e s t i u n i l e de a u t o n o m i e şi de g a r a n ţ i i " ; se v a r e c u r g e , p e n t r u
102

desfăşurarea lucrărilor, " l a s i s t e m u l de două l e c t u r i " ("au système des deux

lectures"), p r i m a după procedura parlamentară, c u r o l clarificator, i a r a d o u a
p e n t r u a face cunbscute "redactările d e f i n i t i v e " 103
- sistem ce va p r e s u p u n e
ca realizarea "acordurilor" să n u depindă atât de "deliberările în p l e n " cât de
" a r a n j a m e n t e l e " perfectate de "părţile d i r e c t i n t e r e s a t e " , între şedinţele
congresului. Imprimându-li-se o asemenea manieră de desfăşurare, lucrările
c o n g r e s u l u i se v o r concretiza în încheierea u n u i t r a t a t r e d u s , ca valoare
practică, l a sine însuşi, fără a lega contractanţii p r i n angajamente viitoare în
s c o p u l garantării în c o l e c t i v a aplicării l u i . P r o b l e m a asumării u n o r
angajamente de contractanţi, p r i v i t o a r e l a aplicabilitatea t r a t a t u l u i , o vor
ridica, în şedinţa d i n 9 iulie, Gorceakov şi Şuvalov, diplomaţia rusă mizând
să-şi apropie "o m i s i u n e europeană în O r i e n t " , în n o t a celei franceze d i n
1856. P r o p u n e r e a rusă, r e f e r i t o a r e l a a s u m a r e a de n o i g a r a n ţ i i 1 0 4
va
întâmpina însă r e f u z u l r e p r e z e n t a n ţ i l o r l a c o n g r e s , î n d e o s e b i a l l u i
B i s m a r c k , care va susţine că fiecare p a r t e contractantă se v a îngriji de
respectarea clauzelor contractate, fără implicarea u n o r "măsuri coercitive",
dictate de "comunitatea p u t e r i l o r " . în loc de concluzie, cancelarul g e r m a n va
declara că întrunirea diplomatică în c u r s " n u va p u t e a să facă decât o operă
umană, supusă slăbiciunilor omeneşti" . I a r aceste "slăbiciuni", raportate
105

la condiţia politică de mare putere, se vor exprima, în cazul Germaniei, ca şi în

al celorlalte părţi contractante ale t r a t a t u l u i de la Berlin, p r i n t r - u n deosebit
apetit de a-şi satisface sau acorda interesele pe seama statelor şi popoarelor
m i c i " d i n s u d - e s t " . A c e s t e a d i n urmă v o r resimţi d i n p l i n asperităţile
reaşezărilor de pe eşicherul " m a r i i politici", realitate ce se va dezvălui, în toată
complexitatea sa, şi p r i n prisma exemplului oferit de România, a i cărei emisari
"pe lângă congres" (I.C. Brătianu şi M . Kogălniceanu) vor avea ocazia să
(re)constate că aranjamentele de la "masa verde a tratativelor" s u n t dictate n u
de "forţa dreptului", c i de "dreptul forţei".
întâmpinaţi de "jena g e n e r a l ă " a participanţilor l a c o n g r e s u l d i n
106

capitala Germaniei, cei d o i foşti deputaţi în adunarea ad-hoc a Valahiei şi,

www.mnir.ro
76 GHEORGHE OLIVETTI

respectiv, în cea a Moldovei vor expune p u n c t u l de vedere românesc . în 107

m o d f i r e s c e i n u v o r m a i p u n e p r o b l e m a plasării s t a t u l u i român s u b
incidenţa u n u i r e g i m de garanţie e x p r i m a t doar de voinţa m a r i l o r p u t e r i .
Garanţia reală a existenţei României rezida în consolidarea independenţei,
act de identitate care o îndreptăţea să se înscrie între statele ce se b u c u r a u
de c a l i t a t e a de s u b i e c t de d r e p t internaţional. Pătruns adânc de acest
adevăr, Kogălniceanu va ţine, înainte de a-şi f i prezentat m e m o r i u l , să evoce
raţiunea fundamentală şi s u p o r t u l forţei morale ce a u a s i g u r a t , în c i u d a
t u t u r o r asperităţilor, t r i u m f u l cauzei române, marele o m de s t a t declarând
că " n o u s ne sommes que des paysans d u D a n u b e ; n o u s écrivons ce que
n o u s v o u l o n s dire, et n o u s ne venons qu'avec l ' i n t e n t i o n de défendre les
d r o i t s de n o t r e m a l h e u r e u x p a y s . . . " . S u n t c u v i n t e care, p r i n antiteză,
108

v i z a u şi o acuză l a adresa f a p t u l u i că independenţa României, deşi era

prevăzută de t r a t a t u l în c u r s de p e r f e c t a r e , u r m a să fie recunoscută
u n i l a t e r a l şi condiţionat de fiecare d i n t r e p u t e r i l e semnatare. E r a acuzată
u l t i m a - d a r n u şi cea m a i puţin gravă - inadvertenţă a c o n d u i t e i "de
garante" a p u t e r i l o r în "chestiunea română". T r a t a m e n t u l politico-diplomatic
aplicat României reflecta, p r i n p r i s m a u n u i caz p a r t i c u l a r , t u r n a n t a ce se
definea în evoluţia relaţiilor internaţionale l a cumpăna deceniilor V I I I şi IX
ale s e c o l u l u i t r e c u t . E l semnifica, totodată, i n t r a r e a în istorie a experienţelor
" c o n c e r t u l u i european" în complexa problemă română.

NOTE

1. A . J . P. T a y l o r , T h e S t r u g g l e f o r M a s t e r y i n E u r o p e , 1 8 4 8 - 1 9 1 8 ,
L o n d o n , Oxford University Press, 1984, p. 2 2 8 .
2. I b i d e m , p. X I X , 2 2 8 şi u r m .
3. Serge Goriainow, Le Bosphore et les Dardanelles, Paris, 1910, p. 1 4 1 .
4. C u m se ştie, C o n g r e s u l de l a V i e n a şi t r a t a t e l e d i n 1 8 1 4 - 1 8 1 5 a u
consacrat "interesele generale" şi a u promovat "Concertul european";
vezi G h . C l i v e t i , Românii şi " C o n c e r t u l e u r o p e a n " . 1 8 1 5 - 1 8 7 8 , în
Românii în i s t o r i a universală, vol. I I / 1 , Iaşi, 1987, p p . 2 4 9 - 2 7 8 .
5. P. Henry, L'abdication d u prince Couza et l'avènement de l a dynastie
de Hohenzollem a u trône de Roumanie, Paris, 1930, p p . 8 1 - 8 7 ; T.W.
R i k e r , C u m s-a înfăptuit România. S t u d i u l u n e i p r o b l e m e
internaţionale. 1856-1866, Bucureşti, 1944, passim.
6. V i c t o r J i n g a , Probleme fundamnetale ale Transilvaniei, vol. I , Braşov,
ASTRA, 1945, p. 12 şi u r m .
7. Vezi N. Adăniloaie, Independenţa naţională a României, Bucureşti,
1986, p p . 2 0 1 - 2 6 4 .
8. Războiul neatârnării 1877-1878, Bucureşti, 1927; N. Iorga, Războiul
p e n t r u independenţa României. Acţiuni diplomatice şi stări de spirit,
Bucureşti, 1927; R.V. Bossy, Politica externă a României între a n i i

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 77

1 8 7 3 - 1 8 8 0 privită de l a agenţia diplomatică d i n R o m a , Bucureşti,

1928; Independenţa României, Bucureşti, 1977; Independenţa, l u p t a
milenară a p o p o r u l u i român, Iaşi, 1977; C. Căzănişteanu, M . Ionescu,
Războiul neatrânării României 1877-1878, Bucureşti 1977; C. C o r b u ,
1 8 7 7 - 1 8 7 8 . R ă z b o i u l n a ţ i o n a l şi p o p u l a r a l r o m â n i l o r p e n t r u
independenţă deplină, Bucureşti 1977; N. Ciachir, Războiul p e n t r u
independenţa României în c o n t e x t u l european, Bucureşti 1977 etc.
9. Ν. Iorga, op.cit., p. 107 şi u r m .
10. Memoriile Regelui Carol I . De u n m a r t o r ocular, voi. V I I I , Bucureşti,
1 9 1 1 , p. 14 şi u r m .
11. C o m i t e t e l e r e v o l u ţ i o n a r e ale b u l g a r i l o r a c t i v a u şi pe t e r i t o r i u l
României; N. Ciachir, România în s u d - e s t u l Europei, Bucureşti, 1968,
p a s s i m ; I d e m , I s t o r i a p o p o a r e l o r d i n s u d - e s t u l E u r o p e i în e p o c a
modernă, Bucureşti, 1987, p p . 1 8 2 - 1 9 1 .
12. în 1 8 7 0 , P o a r t a o t o m a n ă a r e c u n o s c u t , l a i n s i s t e n ţ e l e R u s i e i ,
e x a r h a t u l religios a l Bulgariei.
13. Memoriile Regelui Carol I , vol. IX, p. 2 4 .
14. A. L a j u s a n , L'alerte d i p l o m a t i q u e d u p r i n t e m p s de 1875, în "Revue
d'histoire modeme", 1926, p p . 368-389.
15. L a 2 0 a u g u s t 1 8 7 5 , Decazes c o m u n i c a a m b a s a d o r u l u i f r a n c e z l a
Petersburg, Le Flo, că "La France a devancé les Puissances dans cette
politique d'apaisement". D o c u m e n t s diplomatiques français, 1ère série,
(1871-1900), vol. I I , Paris, 1930.
16. Ibidem
17. A. Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe, vol. I I , Paris, 1891, p. 4 8 1 .
18. Ibidem.
19. în n o t a redactată de Andrassy (remisă D i v a n u l u i o t o m a n l a 3 0 i a n u a r i e
1876) era exprimată o p i n i a că T u r c i a t r e b u i a să recurgă l a reforme
p e n t r u a scoate Bosnia şi Herţegovina d i n "situaţia morală şi materială
în care se a f l a u " . E r a u p r o p u s e , ca reforme: l i b e r t a t e a religioasă,
abolirea arendării impozitelor, întrebuinţarea u n e i părţi d i n v e n i t u r i
p e n t r u " î m b u n ă t ă ţ i r i l o c a l e " şi i n s t i t u i r e a u n e i a d u n ă r i l o c a l e
(jumătate creştini - jumătate m u s u l m a n i ) c u m i s i u n e a de a
supraveghea l a îndeplinirea concesiilor promise de înalta Poartă p r i n
iradé-le d i n 2 octombrie şi 12 decembrie 1875., Ibidem, p. 4 8 4 ; A.J.P.
Taylor, op.cit., p. 2 3 4 .
20. Ibidem.
21. în acest sens, deosebit de interesante s u n t remarcile făcute de B t i l o w
într-o depeşă d i n 8 d e c e m b r i e 1 8 7 5 , adresată l u i A l v e n s l e b e n (la
Petersburg), în care regăsim o nouă precizare a f a p t u l u i că "Liga celor
t r e i împăraţi" reflecta doar u n m o d u s vivendi a l "curţilor nordice" şi n u
reprezenta o alianţă formală (obligatorie). M i n i s t r u l g e r m a n susţinea că
ar f i declarat l u i Gorceakov că Germania s-ar ralia u n u i a r a n j a m e n t
r u s o - a u s t r o - u n g a r , d a r că, atâta vreme cât cele două p u t e r i n u v o r

www.mnir.ro
78 GHEORGHE CLIVETI

ajunge să se pună de acord "nous (Germania) ne p o u r r i o n s certes pas

p a r t i c i p e r à u n e a c t i o n c o m m u n e dans l'esprit de l ' u n e et contre le
t e n d a n c e dé l ' a u t r e . L a s i t u a t i o n n'était p a s l a même q u e s i t r o i s
p a r t i e s a v a i e n t à p r e n d r e u n e décision à l a majorité, c a r i l est l a
volonté l'hypothèse s u r l a q u e l l e repose l a f i c t i o n j u r i d i q u e q u e l a
v o l o n t é e s t l a volonté de l'unamité". L a p o l i t i q u e extérieure de
l'Allemaqne. 1870-1914, vol. I I , Paris, 1927, p. 2 7 8 şi u r m .
22. M e m o r a n d u m u l , a d o p t a t l a insistenţele c a b i n e t u l u i r u s , e x p r i m a
intenţia implicării active a p u t e r i l o r în diferendele d i n t r e Poartă şi
supuşii ei creştini. Formulând "dorinţele insurgenţilor", cele t r e i "curţi
n o r d i c e " s o l i c i t a u o s u s p e n d a r e a ostilităţilor pe două l u n i , ele
avertizând că, în caz c o n t r a r , "va deveni necesar să d e t e r m i n e p r i n
acţiunea l o r diplomatică sancţionarea u n e i înţelegeri în vederea u n o r
măsuri eficace, care vor f i reclamate în i n t e r e s u l păcii generale"; a p u d
Histoire générale. D u IV-e siècle à nos j o u r s (publ. saus l a direction de
E r m e s t Lasvisse et Alfred Rambaud), t . X I I , Le monde c o n t e m p o r a i n
(1870-1900), Paris, 1 9 0 1 , p. 4 6 0 .
23. A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 3 6 şi u r m .
24. întrevederile de l a Reichstadt n u s - a u concretizat în încheierea u n e i
convenţii oficiale, c i s-au finalizat într-o înţelegere verbală "asupra căreia
s-au l u a t două serii de note, destul de rău redactate şi care se contrazic
în a n u m i t e puncte". înţelegerea viza realizarea u n e i acţiuni comune ruso-
a u s t r o - u n g a r e p e n t r u r e s t a b i l i r e a s t a t u - q u o - u l u i în S e r b i a , în
eventualitatea victoriei otomanilor asupra "principatelor insurecţionate".
în caz de înfrângere a Porţii, se prevedea că Serbia, M u n t e n e g r u şi
A u s t r o - U n g a r i a îşi vor împărţi între ele Bosnia şi Herţegovina, Rusia
obţinând, "în compensaţie", s u d u l B a s a r a b i e i şi regiunea B a t u m în
A r m e n i a . Părţile negociatoare se a n g a j a u totodată să n u îngăduie
f o r m a r e a u n u i m a r e s t a t slav în P e n i n s u l a Balcanică, admiţând că
B u l g a r i a , . R u m e l i a şi A l b a n i a p u t e a u să devină "state a u t o n o m e " .
Tessalia şi Creta u r m a u să revină Greciei, în t i m p ce Constantinopolului i
se rezerva s t a t u t u l de "oraş liber". Acordul u r m a să fie ţinut în secret.
Vezi N. Corivan, Relaţiile diplomatice ale Romîniei de l a 1859 l a 1877,
Bucureşti, 1984, p. 292; E. Diaconescu, Acordul de la Reichstadt (1876)
şi T r a t a t u l de l a B u d a p e s t a (1877), în "Analele Academiei Române",
Memoriile secţiunii istorice, seria III, t XXV, p. 4 6 şi u r m .
25. N. Corivan, op.cit., p. 2 9 6 .
26. V. B o e r e s c u c I n a c u G h i c a (la C o n s t a n t i n o p o l ) , 9 a u g u s t 1 8 7 5 ;
Documente. Independenţa României, voi. 1/2, Bucureşti, 1977, p. 12.
27. A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 3 2 .
28. D e s p r e acest l u c r u , C a r o l I s c r i a tatălui său: " A i c i întreabă
reprezentantul A u s t r i e i ce o să facem în cazul u n e i ocupaţii a ţării de
către trupele ruseşti, aici ne sondează r e p r e z e n t a n t u l rusesc, spre a
vedea dacă avem încredere în A u s t r i a . Amândouă ne conjură însă să

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 79

n u facem n i c i u n pas grăbit. Atât u n u l cât şi a l t u l doresc pacea p e n t r u

că u n u l n u îngăduie celuilalt rezolvarea chestiei orientale". Memoriile
regelui Carol I , vol. VIII, p. 3 5 .
29. T i t u M a i o r e s c u , I s t o r i a contemporană a României ( 1 8 6 6 - 1 9 0 0 ) ,
Bucureşti, 1925, p. 82; vezi şi N. Adăniloaie, op.cit., p. 116.
30. ibidem.
31. Memoriile Regelui Carol I , vol. V I I I , p. 36.
32. Comentând n o t a l u i L. C a t a r g i u , într-o scrisoare către Carol A n t o n ,
d o m n i t o r u l României specifica: " n u se poate tăgădui că n o i suferim de
nesiguranţă... şi s u n t e m expuşi t u t u r o r p r i m e j d i i l o r . . . Aceasta e o
nouă dovadă despre necesitatea de a se face în România o a d o u a
Belgie, spre a f i apărată dé astfel de a t a c u r i samavolnice"; cf. I b i d e m .
33. Ibidem.
34. într-o telegramă c. Des M i c h e l s , Paris, 2 4 i a n u a r i e 1 8 7 6 , d u c e l e
Decazes arăta "que d u m o m e n t où les liens attachent à l a T u r q u i e se
relâchent, les sécurités résultant p o u r e u x (românii) des traités
s'affaiblissent d a n s l a même p r o p o r t i o n " . D o c u m e n t e . Independeţa
României, vol. I I / 1 , p. 120 şi u r m .
35. Novikov c. Gorceakov, Viena, 3 0 ianuarie / I l februarie 1876. Ibidem,
p. 118-120.
36. L a 2 9 i a n u a r i e / 10 f e b r u a r i e , Lascăr C a t a r g i u t r i m i s e s e o nouă
circulară, în care se dădeau instrucţiuni agenţilor români să declare că
s t a t u l român n u are n i c i o intenţie războinică şi că e hotărât să
rămână pe poziţia neutralităţii, N. Corivan, op.cit., p. 3 0 0 .
37. în acest sens, Zinoviev va raporta la 2 2 i u n i e / 4 iulie 1876 l u i Giers că
" n i c i în circulară, n i c i în m e m o r i u m i n i s t r u l Kogălniceanu n u foloseşte
cuvântul independenţă, d a r caracterul u n o r revendicări ale sale arată
foarte c l a r că el are intenţia să obţină p e n t r u ţară d r e p t u l de s t a t
suveran"; M . M . Zalâskin, Vneşneea p o l i t i k a Rumânii i rumâno-ruskie
otnoşenia 1875-1878, Moskva, 1974, p. 107.
38. N o t a l u i K o g ă l n i c e a n u c u p r i n d e a u r m ă t o a r e l e r e v e n d i c ă r i : 1)
recunoaşterea individualităţii s t a t u l u i român şi a d e n u m i r i i de
România; 2) admiterea r e p r e z e n t a n t u l u i său în c o r p u l d i p l o m a t i c ; 3)
a s i m i l a r e a supuşilor români d i n T u r c i a situaţiei celorlalţi supuşi
străini şi recunoaşterea d r e p t u l u i de judecată a infracţiunilor l o r de
către agenţii d i p l o m a t i c i români; 4) inviolabilitatea t e r i t o r i u l u i român şi
delimitarea insulelor Dunării; 5) încheierea c u I m p e r i u l o t o m a n a u n e i
convenţii de extrădare a răufăcătorilor; 6) recunoaşterea paşaportului
român; 7) fixarea graniţei între România şi T u r c i a l a gurile Dunării pe
talvegul braţului p r i n c i p a l a l f l u v i u l u i . N. Corivan, op.cit., p. 3 0 7 .
39. Fava c. Melegari, Bucureşti, 8 i u l i e 1876, Independenţa României.
Documente, vol. I I / 1 . p. 137 şi u r m .
40. Raindre c. Decazesm, Bucureşti, 1 l i u l i e 1876, Ibidem, p. 149.
41. Fava c. Melegari, Bucureşti, 7 iulie 1876, Ibidem, p. 135.

www.mnir.ro
80 GHEORGHE CLIVETI

42. D o c u m e n t e p r i v i n d i s t o r i a României. Războiul p e n t r u independenţă,

voi. 1/2 Bucureşti, 1954, p. 2 9 2 .
43. N. I o r g a , M i h a i l Kogălniceanu, s c r i i t o r u l , o m u l p o l i t i c şi românul,
Bucureşti (f.a.), p. 129.
44. U n r o l deosebit d i n sensibilizarea opiniei publice l - a u a v u t articolele l u i
G l a d s t o n e d i n " D a i l y N e w s " , p u b l i c a t e într-o b r o ş u r ă c u t i t l u l
Atrocităţile bulgare (Bulgarian Horrors).
45. A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 3 8 .
46. A. Debidour, op.cit., vol. I I , p. 4 9 5 .
47. I b i d e m , p. 4 9 6 .
48. A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 3 8 şi u r m .
49. I n t u i n d bine resorturile " j o c u l u i d u b l u " a l " m a r i l o r cabinete", B i s m a r k
va n o t a pe o circulară a l u i Gorceakov d i n 9 n o i e m b r i e 1 8 7 6 : " Q u i
parle Europe à tort. Notion géographiques... fiction insoutenable"; cf.
Histoire des relations internationales, (publ. sous l a d i r e c t i o n de Pierre
Renouvin), vol. V I , Le XlX-e siècle, 2-e partie: De 1871 à 1914. L'Apogé
de l'Europe, Paris Hachetté, 1954, p. 14.
50. A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 3 9 .
51. D. B e r i n d e i , C u c e r i r e a independenţei României (1877-1878),
Bucureşti, 1967, p. 3 2 .
52. Ibidem.
53. Memoriile Regelui Carol I , vol. V I I I , p. 8 3 .
54. M a n s f i e l d c. D e r b y , Bucureşti, 19 o c t o m b r i e 1 8 7 6 , Independenţa
României. Documente, vol. I I / 1 , p. 196 şi u r m .
55. I m e d i a t după întoarcerea de l a L i v a d i a , I . C . Brătianu v a r e l a t a
d o m n i t o r u l u i Carol despre f a p t u l că ţarul şi miniştrii săi i - a u declarat
că războiul era inevitabil; că Gorceakov a pretins României să permită
trecerea t r u p e l o r ruseşti, acceptând doar ideea u n e i convenţii militare;
că el (Brătianu) a r f i i n v o c a t a t i t u d i n e a c e l o r l a l t e p u t e r i garante,
punând p r o b l e m a că "înţelegerea" româno-rusă să fie "lămurită şi
garantată"; că, i r i t a t de această poziţie, c a n c e l a r u l r u s a p r e t i n s ca
trecerea t r u p e l o r ruseşti să fie permisă fără n i c i o obiecţiune, "astfel
R u s i a se va r a p o r t a la tratatele după care Moldova şi V a l a h i a fac parte
i n t e g r a n t ă d i n t e r i t o r i u l t u r c e s c şi v a î n a i n t a fără n i c i o
consideraţiune". Faţă de această ameninţare, p r e m i e r u l român a
replicat c u p r o m t i t u d i n e , declarând că războiul d u s de Rusia pentru
eliberarea creştinilor " n u va f i fericit... să înceapă c u zdrobirea unei
a r m a t e creştine". F e r m i t a t e a p r e m i e r u l u i Brătianu va d e t e r m i n a pe
Gorceakov să revină a s u p r a ameninţărilor. în final, cancelarul r u s va
declara că "de va f i război, o să ne înţelegem. România n u va avea de
a i c i d e c â t de c â ş t i g a r " , d e c l a r a ţ i e căreia B r ă t i a n u îi v a aduce
completarea: "înţelegerea e c u t o t u l în interesul ambelor state; eu sunt
gata oricând să d i s c u t afacerea m a i de aproape" (premierul liberal se
gândea, desigur, la încheierea y n e i convenţii româno-ruse c u caracter

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 81

politic). Memoriile Regelui Carol I , vol. VIII, p. 8 4 şi u r m . Mansfield c.

derby. Bucureşti, 12 decembrie 1876 în D o c u m e n t e . Independenţa
României, vol. I I / 1 , p. 2 2 9 şi u r m .
56. Ibidem.
57. M a n s f i e l d c. D e r b y , B u c u r e ş t i , 2 0 i a n u a r i e 1 8 7 7 . D o c u m e n t e .
Independenţa României, vol. I I / 1 , p. 2 6 2 şi u r m .
58. D a s Staatsarchiv, v o i . 3 1 , Leipzig, 1877, p. 2 7 0 (Procesul v e r b a l a l
p r i m e i şedinţe preliminare).
59. I b i d e m , p p . 2 7 9 - 2 8 2 ( P r o c e s u l v e r b a l a l celei d e - a p a t r a şedinţe
preliminare).
60. Ibidem.
61. I b i d e m . Propunerea a fost respinsă pe m o t i v u l că acceptarea ei a r f i
lovit în demnitatea înaltei Porţi.
62. Ibidem.
63. Ibidem, p p . 304-316.
64. I b i d e m , vol. 3 1 , p p . 3 1 7 - 3 7 0 şi vol. 32, Leipzig, 1877. p p . 1-41.
65. î n p r e z i u a conferinţei u n i i "diplomaţi e u r o p e n i ' şi-au e x p r i m a t
speranţa că "acţiunea unită a M a r i i B r i t a n i i şi Rusiei a r p u t e a avea o
imensă p o n d e r e l a Poartă". E l l i o t c. D e r b y . C o n s t n a t i n o p o l , 10
decembrie 1876; în Ibidem, vol. 3 1 , p. 3 1 0 şi u r m . Disensiunile r u s o -
engleze se vor dovedi însă prea grave p e n t r u ca să f i fost p o s i b i l u n
acord real; A.J.P. Taylor, op.cit., p. 2 4 1 şi u r m .
66. în p e r i o a d a a n t e r i o a r ă şi în t i m p u l l u c r ă r i l o r c o n f e r i n ţ e i de l a
C o n s t a n t i n o p o l , g u v e r n u l român a iniţiat diverse acţiuni m e n i t e să
tatoneze poziţiile p u t e r i l o r . C A . Rosetti şi I . Ghica a u fost trimişi în
m i s i u n e l a Paris şi L o n d r a (vezi N. Corivan. op.cit., p. 3 1 6 şi u r m . ) . La
C o n s t a n t i n o p o l va f i t r i m i s D. Brătianu, care va remite participanţilor
la conferinţă u n M e m o r i u p r i v i t o r l a n e u t r a l i t a t e a României
( M e m o r a n d u m o n t h e Neutrality of Romania); în Das Staatsarchiv, vol.
3 1 , pp. 349-351.
67. A d o p t a r e a constituţiei o t o m a n e , d i n care reieşea că România e r a
socotită p r i n t r e " p r o v i n c i i l e p r i v i l e g i a t e " ale i m p e r i u l u i ( a r t . l ) , va
provoca o vie reacţie d i n partea cercurilor politico-guvemamentale şi
ale o p i n i e i p u b l i c e româneşti. în dezbaterile p a r l a m e n t a r e ( 2 2 - 2 3
d e c e m b r i e ) I.C. Brătianu v a d e c l a r a , în a p l a u z e l e deputaţilor, că
niciodată "sabia lungă a l u i Baiazet şi Mohamet η-a p u t u t să pătrundă
pană în munţii României, u n d e cutează astăzi să străbată M i d h a t paşa
c u constituţiunea l u i " (vezi N. Adăniloaie, op.cit., p. 139). G u v e r n u l
l i b e r a l va protesta oficial faţă de prevederile constituţiei otomane ce
atingeau suveranitatea României, cerând Porţii o dezminţire formală.
N u v a p u t e a f i admisă soluţia u n e i declaraţii a l u i Safvet paşa, în
t e r m e n i i următori: "Principatele, care fac parte integrantă d i n I m p e r i u l
o t o m a n , n u s u n t atinse de Constituţiune". Memoriile Regelui Carol I ,
vol. IX, p p . 17-19.

www.mnir.ro
82 GHEORGHE CLIVETI

68. K r o n p r i n z u l "va sfătui" pe Carol I , într-o scrisoare că "dacă se face

război, a t u n c i cred că cel m a i b u n l u c r u . . . este ca (România) să n u se
apere serios de pretenţiile ruseşti, însă n i c i să le favorizeze, c i să se
raporteze l a datoriile sale faţă de Poartă ca l a nişte d a t o r i i de bună
cuviinţă şi să se păzească de a se ciocni c u forţa, care poate sosi m a i
curând de l a n o r d decât de la t u r c i " (Memoriile Regelui Carol I , vol.
V I I I , p . 9 4 ) . L a rândul său, B i s m a r c k " v a sfătui" pe d o m n i t o r că
România "ar face b i n e " să lase trupele ruseşti să treacă, pe baza unei
convenţii, "decât să se dea pradă Rusiei". Ibidem, vol. V I I I , p. 69.
69. C. B o t e z , D . U r m ă şi I . S i i z u , E p o p e e a f e r o v i a r ă r o m â n e a s c ă ,
Bucureşti, 1977, p. 88-90.
70. Documente. Independenţa României, vol. I I / 1 (Introducere), p. XXVII.
71. Memoriile Regelui Carol I , vol. IX, p. 4 1 şi u r m .
72. Ν. Iorga. Războiul p e n t r u independenţa României, p. 73.
73. I b i d e m , p. 7 5 .
74. I b i d e m , p. 107 şi u r m .
75. î n l e g ă t u r ă c u a t i t u d i n i l e m a r i l o r p u t e r i faţă de p r o c l a m a r e a
independenţei şi faţă de participarea României l a războiul împotriva
T u r c i e i , vezi, m a i recent, s t u d i u l profesorului G h . Platon, Independenţa
României şi puterile europene, reacţii şi a t i t u d i n i , în Românii în istoria
universală, vol. I I / 1 , p p . 2 7 9 - 3 0 1 .
76. Memoriile Regelui Carol I , vol. IX, p. 9 6 şi u r m . ; vol. X, p. 3 şi u r m .
77. I b i d e m , v o l . X, p. 3.
78. C o n s t a n t i n Vârnav-Liteanu, a g e n t u l României l a B e r l i n , consemna,
într-un r a p o r t d i n 16/28 m a i 1878, c.M. Kogălniceanu, că " n o i a m luat
armele m a i puţin p e n t r u a scăpa de suzeranitatea uşoară a Porţii decât
p e n t r u a n u cădea s u b j u g u l u n e i aspre dominaţii (a Rusiei)"; în Acte şi
d o c u m e n t e d i n corespondenţa diplomatică a l u i M . Kogălniceanu
r e l a t i v e l a r ă z b o i u l i n d e p e n d e n ţ e i R o m â n i e i ( p u b l i c a t e de V.
Kogălniceanu), v o l . I , fasc. 1, Bucureşti, 1 8 9 3 , p . 1 4 3 ; a p u d Gh.
Platon, op.cit., p. 2 8 0 .
79. România în relaţiile internaţionale. 1899-1939, Iaşi, 1980, p. 2 7 1 .
80. G h . Platon, op.cit.. p. 2 8 4 .
81. M . Kogălniceanu c. b a r o n u l S t u a r t , 2 3 i a n u a r i e 1 8 7 8 ; în Acte şi
documente d i n corespondenţa ... l u i M . Kogălniceanu, v o l . I , fasc. 1,
p.20; cf. G h . Platon, op.cit., p. 2 8 4 .
82. T e x t u l m e m o r i u l u i - în I D o c u m e n t i d i p l o m a t i c i i t a l i a n i . Seconda serie,
1870-1896, vol. X , Roma, p p . 257-259.
83. România în relaţiile internaţionale, p p . 2 8 0 - 2 8 4 .
84. Faţă de o asemenea ameninţare, Kogălniceanu va notifica g u v e r n u l u i
ţarist răspunsul d o m n i t o r u l u i Carol: "O armată care a l u p t a t l a Plevna
în faţa împăratului A l e x a n d r u I I va putea f i nimicită, însă n u se va lăsa
niciodată dezarmată". Cf. G h . Platon, op.cit., p. 2 9 2 .
85. Ibidem.

www.mnir.ro
 INDEPENDENŢA ROMÂNIEI ŞI "CONCERTUL EUROPEAN". 1875-1878 83

86. în legătură c u relaţiile d i n t r e marile p u t e r i d i n perioada premergătoare

c o n g r e s u l u i de l a B e r l i n , vzi W.N. Medlicott, The Congress of B e r l i n
a n d After, London, 1938, p p . 1-25.
87. Cf. România în relaţiile internaţionale, p. 2 8 5 .
88. Cf. Ibidem, p. 2 9 0 şi u r m .
89. Referindu-se l a "dispoziţiile reciproce" ale p r i n c i p a l i l o r exponenţi a i
" m a r i i p o l i t i c i " , d i n perioada Congresului de l a B e r l i n , d i p l o m a t u l r u s
O r l o v v a c o n s e m n a că m a r i l e p u t e r i " s o n t c o m m e des v o y e g e u r s
i n c o n n u s les u n s a u x autres et q u i se t r o u v e n t p a r hazard dans u n
c o m p a r t i m e n t de c h e m i n de fer; ils s'observent, et s i l ' u n d'eux m e t la
m a i n à sa poche, le v o i s i n vérifie -son revolver p o u r p o u v o i r t i r e r le
premiér"; cf. Histoire des relations internationales, t . V I , p. 13.
90. Motiv p e n t r u care România ca şi Grecia s a u Serbia, n u va f i admisă c u
vot deliberativ la Congres.
91. Vezi A.J.P. Taylor, op.cit., p p . 247-250.
92. Ibidem, p. 2 4 4 .
93. Memoriile Regelui Carol I , vol. VIII, p. 86.
94. Menabrea c. Corti, Londra, 2 2 aprliei 1878; în I . D o c u m e n t i d i p l o m a t i c i
i t a l i a n i , S.s. vol. X, p. 8 6 şi u r m .
95. R.W.Seton-Waston, Disraeli, Gladstone a n d the Eastern Question, New
York, 1972, p p . 272-287.
96. Die D i p l o m a t i s c h e n A k t e n des Auswărtiges Amtes 1871-1914, B d . 1/1.
Die B i s m a r c k Epoche 1871-1890, B e r l i n , 1923, p p . 54-57.
97. Romania în relaţiile internaţionale, p. 2 8 8 şi u r m .
98. Die D i p l o m a t i s c h e n A k t e n , B d . 1/1, p p . 5 7 - 6 1 .
99. Răspunsul l u i Gorceakov l a o circulară a m a r c h i z u l u i S a l i s b u r y (1
aprilie 1878); în I D o c u m e n t i d i p l o m a t i c i italiani, S.s., vol. X, p. 5 5 .
100. Die D i p l o m a t i s c h e n A k t e n , B d . 1/1, p. 56.
101. De Launay c. Cairoli, B e r l i n , 17 i u n i e 1878, în I D o c u m e n t i d i p l o m a t i c i
i t a l i a n i , S.s., vol. X; p. 1 8 1 .
102. Ibidem, p. 182.
103. Ibidem, p. 183.
104. Propunerea plenipotenţiarilor ruşi - anexată la depeşa l u i De Launay c.
Cairoli, B e r l i n , 10 iulie 1878, în Ibidem, p. 3 1 2 şi u r m .
105. De Launay c Cairoli, B e r l i n , 9 iulie 1878; Ibidem, p. 3 0 4 şi u r m .
106. N. Iorga, op.cit., p. 159.
1 0 7 . î n m e m o r i u T p r e z e n t a t în faţa p a r t i c i n a n ţ i l o r l a c o n g r e s , M .
Kogălniceanu v a d a e x p r e s i e "dorinţelor şi d r e p t u r i l o r ţării": 1)
respectarea individualităţii şi integrităţii t e r i t o r i a l e ale României; 2)
t e r i t o r i u l românesc să n u servească de trecere t r u p e l o r ruse pe t i m p u l
ocupaţiei B u l g a r i e i ; 3) România să r e i n t r e în p o s e s i u n e a g u r i l o r
Dunării şi a I n s u l e i Şerpilor; 4) România să primească o indemnizaţie
de război proporţională c u forţa militară angajată în luptele d i n s u d u l
Dunării; 5) d e p l i n a şi d e f i n i t i v a recunoaştere a independenţei.

www.mnir.ro
84 GHEORGHE CLIVETI

M i n i s t r u l u i de externe român şi p r e m i e r u l I.C. Brătianu vor arăta că de

respectarea "dorinţelor" menţionate va depinde şi încrederea României
în v a l a b i l i t a t e a t r a t a t e l o r internaţionale". (I D o c u m e n t i d i p l o m a t i c i
i t a l i a n i , S.s. vol. X, p p . 257-260).
108. Vezi relatarea l u i De Launay c. Cairoli, B e r l i n , 1 iulie 1878, în Ibidem,
p. 2 5 4 .

www.mnir.ro