Sunteți pe pagina 1din 12

gATRE GRESTINII oR

LNT DESPRE
.p'{
MoGUfu moartea albe

Motto:

,,Consu,mul de droguri nu
SINUCIDERE tn
este decd.t o
mai multe etape; un fel de
sinucidere tn serial".
A. Carter

Preot Ioan
@ubili
t,
oradinoiogi,
Oamenii viseaz6 incl din primele clipe ale vie{ii. isi doresc sd fie fericili, sd aib[ succes in via!f,,
si aibl s6n[tate Ei bani.. . Odat[ cu trecerea timpului, unii dintre ei sunt dezamdgtli de neimplinirile lor qi
nu mai au putere nici sd viseze. Atunci isi cautd refugiul in alcool si in droguri pentru a obline fericirea.
Atit doar cd acea fericire de moment este iluzorie: ,jFA$AP.OflfiijSF" ry+ Ao M,E{,I Primii
consumatori au fost copiii strdzii, dar nu este vorba de droguri renumite, ci de diverse substanle chimice,
din acest motiv ei fiind denumili ,,aurolaci". in timp, tot mai mulli tineri au fost tentali s[ cunoascd
,rmiracoleleto produse de otrava albd.
Consumul de droguri rcprezintduna din provocdrile cu care se confrunt[ umanitatea, efectele
directe sau indirecte ale acestuia relevAndu-l ca pe un fenomen ingrijor[tor. 4,

Spre deosebire de popula{ia maturd, populalia tdndrd este mult mai deschis6 la nou, mai
predispus6 la noi experienfe, la risc. in plus, tinerii din fostele ldri comuniste au fost mai pu{in expusi
mesajelor care subliniau pericoluheprezentatde consumul de droguri in societatea capitalist[. Flagelul
drogurilor este unul dintre fenomenele cele mai complexe, mai profunde qi mai tragice ale lumii
contemporane. Dac[ pdn[ in 1990, noflunea de drog era foarte vagi pentru majoritatea romAnilor, ulterior
situalia s-a modificat, RomAnia devenind linta unui trafic organizat de substanfe stupefiante dinspre
Orient Occident
CE ESTE DROGUL'? o substans[ solid[, lichid[ sau gazoas6 care, introdus[in organism,
modificd imaginea asupra realitdlii inconjurdtoare. Cuvdntul drog, pe lingd semnifica{ia din dic{ionar,
cuprinde urmltoarea sintagmd: Distrugere, Ruinare, Obscuritate qi Ghilotin[. Folosirea abuzivdpoate
crea dependenld frzicd. qi psihicd sau tulburdri grave ale activit[1ii mentale si ale comportamenhrlui.
:ffi1i,,#ffiid4:tllieste persoan a care consuml in mod regulat droguri, pentru a obline o stare de o anumiti
jii&*tifiAzainseamn[ introducerea
intensitate. in organism a unei cantitdlide substansi mai mare decit
poate suporta acesta si care poate produce moartea. Supradoza intervine atunci c6nd consum atorulutllizeazd,
CAUZELE CONSUMULUI DE DROGURI

Consumatorii de droguri se impart in cinci categorii: cei care consumd din amuzament
consumatori regula[i, cei care iau s[ se inrreacd pe sine ingigi, cei care luptd impotriva angoasei qi in
sfhrqit, consumatorii invederatj. Exist[ o distinc]ie clar[ intre primele categorii si cea de-a cincea. Majoritatea
oamenilor nu cunosc suficient de multe lucruri referitoare la efectele pe care le implicd consumul diferitelor
droguri, existind confuzie Ei informa{ii gregite in acest domeniu. Cdteva dintre cele mai des int0lnite
motive pentru care un om ajunge s[ consume droguri sunt:

- ivirea posibilitdtii, Ei atunci tinerii pur Ei simplu incearc[;


- consumul de droguri poate frvdntt ca un lucru excitant gi pentru care ainevoie de curaj; este
nevoia adolescentului de abrava(teribilism),
- se mai consumd pentru a sc[pa de problemele zilnice: divortul pdrin(ilor, abuzul sau neglijarea
plrinlilor, la gcoal[ sau in alte situalii;
- consumul de droguri mai poate fi provocat de singur[tate, de sentimentul de inutilitate, de lipsa
respectului de sine, sau a increderii in sine. Se spune cd doar indivizii slabi ajung dependen{i de
droguri, insd studiile au dovedit cI toxicomanii provin din aproape toate categoriile sociale si
toate domeniile de activitate. Se spune c[ abuzul de droguri este o ,,crimd fbrd victime", deoarece
il vat6md doar pe cel care le consum6, dar in realitate toxicomanul nu este singura persoana
care sufer[.

CAUZE. EXTERNE:

EFECTELE DROGURILOR

Pericolele generute
de elroguri sunt:

Drogurile pot produce confuzie sau halucinafie. Pot provoca sttrri emotive necontrolate
sau alte deregllri mentale serioase. Cei care iau herointr pentru prima oari au stiri violente de
riu. Daci un utilizator de droguri incepe str se injecteze, acest lucru poate genera infectii, otriviri
ale sflngelui sau chiar infectie de IIW-SIDA.

substanla utiliaatd, pot apare urmdtoarele semne caracteristice:


@(char1ie,C,Snow,coke,toot,rocks,stones).Seprezint[subdou[forme:pudrd
(are culoare alb-cristalinf, cu gust amar care se injecteaz[ sau se inhaleaz1,nazal); sau crack (se obline in
urma unei prelucrdri chimice rezultdndpietricele albe care se fumeaz[ sau se inhaleazd,nazalinvrma
inc[lzirii in recipiente speciale). Ca efecte psihice: euforie, logoree, indrdzneald,. cresterea dorinfelor
sexuale, inhib[ senzafiile de foame, sete, somn, durere. Ca efecte frzice: vasoconstricfie gi anestezie
locald, nas palid si rece, ochi injecta{i, ldcrimosi, pupile dilatate, scdderea greutdfii. Senzalianu dureazd
foarte mult (in jur de 20-30 de minute) si acest lucru incurajeazd, repetarea experien{ei, cu efecte
devastatoare asupra s6ndtdlii. Se poate si fuma, dar efectul este de o durat[ mai scurtd.
,,CIUGULIND" drogul de pe podea

@Ml"ste cocaina ,rprdjitd'c intr-o piatrd,,este de fapt forma ceamaiucig[toare a cocainei.


Se fumeazI de obicei printr-o ,rwater pipe" si produce o rapid[ si foarte intensd senza{ie carc dureazd,
aproximativ 2 minute, urmat[ de o stare pl[cut5 ce dureazd in jur de 20 de minute. Deoarece ,,hit-u166
(po(ia) este atdt de puternic, mul1i incearc6 s[ repete experien{a sau sd ia o supradozd. Riscurile aduse
sdn5t5lii: consumul regulat de cocain[ poate distruge fosele nazale iar fumatul ei poate duce la dureri de
piept, cancer pulmonar sau bronqite. Mai poate duce qi la probleme de inimd iar atunci c6nd este injectatl
distruge rapid lesuturile qi poate duce la ulcer. Folosirea indelungat[ duce la boli psihice incepind cu
depresii si culminAnd cu o psiho zd, similardcu schizofrenia. Suprad ozajtlduce chiar la moarte. Consumul
preltrngit duce la nevoia de dozetotmai mari gi la o dependenlI psihologic[ completd. Un pericol din ce
in ce mai mare este mixul de cocaind cu heroina (speedball) care duce la o dependen![ dual[.
Un salt in abis
tulbur[ri de vedere, maxilarul se contract5, gura foarte uscat[, sete puternic[, accelerarea bltdilor inirnii
cresterea puternicd a temperaturii corpului, blocaj renal.
JlfrEAn(tab s, trips, blotters, mi uodots). L SD-ul
e ste un halucino gen puternic care altercazd, p ercep{ia asupra

lumii exterioare, distorsioneazd percepliile consumatorului.


Se prezintS sub forml de pulbere albd, prelucratd,intablete
ffi
sau capsule, sau se imprim5 pe !6rtie cu desene si culori
diferite. Se consumd pe cale oral6, produce dependenld
w rid-**e

psihic6, iar toleran{a se instale azd rapid. Ca efecte psihice:


efectul principal este asa-numita cIl[torie sau transi si
depinde de dispozilia persoanei, de anturajul si locul unde se afld, astfel in unele cazui,consumatorul
arc senzatii foarte pl[cute, perceplii extraordinare ale formelor si culorilor, ajungflnd la beatitudine si
extaz,pe cAnd in altele apar tr[iri nepl[cute care provoacd viziuni. Ca efecte frzice: hipertermie, tahicardie,

C I UP E RC I L
E HALUC I NOG E NE. Cresc spontan in Marea Britanie. Au efecte similare cu
Cannabisul. Sunt ciuperci cu efect halucinogen, se consum[ crude, proaspete sau uscate, in mincare,
b[uturi sau sub formi de infuzie. Provoac5 dependen![ psihicS, iar toleran{a se instale azd rapid. Ca
efecte psihice: stare de euforie, halucina{ii, imagini deformate intens colorate, teamd,anxietate, psihozd.
Ca efecte frzice: tulburiri de vedere grea\d,v6rs[turi, dureri de stomac, hipertensiune arterialil
TRANCHILIZANTELE. sunt tablete prescrise de medic, uneori luate ilegal
Efectul pe care-l produc este similar cu cel dat de alcool. Multe droguri pot fi injectate. Riscurile sunt
infec{iile, otrdvirea s0ngelui, hepatita si SIDA.

PAISPREZECE CHESTIUNI
DESPRE MIT S, I REALITATE

Dar realitatea este cb ele constituie o problemd ingrozitoare, a cdrei seriozitate devine cu fiecare
zi mai viziblld. Existd milioane de oameni care recurg la droguri in toatd lumea, abuzdnd, de diferite
substan[e ilegale. Acegti oameni isi distrug s[nltate si bun[starea, isi pun in pericol gansele pentru o viala
s[n6toas[ si productiv[. Mai mult, exist6 miliarde de victime indirecte ale abuzului de droguri, familii ale
sociale

Dar realitatea este c[ toate dro ilegale sunt periculoase si produc modific[ri fizice si
psiholo e celui care la ele. Folosirea conduce la

este c[ marijuana este foarte periculoasE. deosebire de alcool, care dispare


fiind solubil in ap6, marijuana e solubildin gr[sime, ceea ce inseamn[ cd elementele
de ore,
chimice psihoactive se fixeazd de pd(ile grase ale trupului (de obicei creierul si organele genitale),
putAnd fi detectate intr-un interval de pin[ la 30 de zlle de la folosire, O
ligaretl de marijuana con{ine
mai mul de cancer dec6t cea mai cd, li gar etd, din tutun.

Dar realitatea este cd la acest argument recurg cei ce se drogheaz[ in speran{a c6 isi vor face mai
acceptabil viciul. De fapt nu toatd lumea ia droguri, iar cei care o fac au mai puline sanse sE fie fericiqi si
sd aibd o vla mal vE decdt cei care nu recur la dro

Dar realitatea este c[ opusul este adevdrat: dependen(ii de droguri devin indivizi slabi. Nimeni

S-ar putea să vă placă și