ANUL XV, No.

5048, Vineri 6 M artie 1942 C u r a n tu l

2 2 .0 0 0 CÂŞTIGURI Publicul est« rugat *6

IN VAIOARE DE jiste la umplerea urOe>
IE I 1 5 6 .8 5 0 .0 0 0 tor, care are Io« mák»«
PIUS UN PREMIU ÎNTREG
SAU DIVIZIBIl DE Io ora 10 dim. b Solo
LE I 5 .0 0 0 .0 0 0 Dalbi. Intrarea liberd.

Rostul şcolilor adm inistrative ConrE. Gamlllscheg *iVizila d-lni general Panlazi
Din iniţiativa ministerului afa­
cerilor interne, au luat de curând
fiinţă şcolile administrative pen­
tru pretori şi pentru personalul
comunelor rurale (primari, ajutori
de primari, notari, delegaţii să­
teşti, etc.). Din cercetările făcute
persona] pe teren, d. ministru de
interne şi-a dat seama că trebu­
rile publice sunt stânjenite mult
în bunu] lor mers, când nu sunt
dăunate grav, de lipsa de pregăti­
re a funcţionarilor comunali. La­
cunele acestea în pregătirea celor
cari au conducerea şi răspunderea
vieţii noastre administrative ză­
dărnicesc .adesea, până şi cele mai
bune intenţii.
A trecut, din fericire, vremea
când primariatul însemna o răs­
plată publică adusă dotă de un
partid ajuns la conducere unui po­
litician zelos, iar nu o anumită
funcţiune care, pentru a fi înde­
plinită, cere cunoştinţe speciale,
pricepere şi probitate. Această
funcţiune publică şi celelalte func­
ţiuni administrative comunale au
încetat de a mai fi hatâruri pentru
râvna unor adepţi politici şi s’au
întors la rostul lor adevărat. Or­
ganele care ar fi trebuit să le în­
deplinească, pe vremuri, erau pa­
razitare. Astăzi nu mai sunt impu­
se, ci cerute. Cei care le solicită
trebue să le merite, iar cei care le
ocupă trebue să le îndeplinească,
acesta fiind rostul funcţiunilor pu­
blice, ca al oricărei funcţiuni or­
ganice, de altfel. Orice naţiune or­
ganizată este, cu adevărat, un Stat
şi structura Statului este analoagă
structurii unui organism viu. Ne-
împlinirea unor funcţiuni poate a-
vea grave consecinţe pentru viaţa
de Stat (dela funcţiunile adminis­
trative, până la cele de conducere
şi iniţiativă).
Era, deci, justificată grija d-lui
ministru de interne şi este bine ve­
nită iniţiativa d-sale privind în­
fiinţarea unor şcoli administrative.
Revizuirea evreilor
penlru clarificarea silaafiei lor în
câmpn! muncii
• M inisterul m uncii a dat o decizie
p rin oare to ţi evreii, fă ră deosebire
de sex sau categorie, inclusiv cei ex­
ceptaţi pirin dispoziţiunile a r t 7 din
deoretul-lege p en tru rom ânizarea
personalului din întreprinderi, din 16
N oem brie, 1940, oare lucrează sau
su n t utilizaţi în întreprinderile civile
sau com erciale de orice natură, a -
p a rţin â n d persoanelor fizice sau ju­
ridice, precum şi asociaţiunile, fun-
datiunile sau stabilim entele de orice
fel, dublaţi sa u nedublaţi, chiar dacă
a u o b ţin u t p relungire de exercitarea
profesiunii d a tă de acest d eparta­
m ent, direct sau prin O ficiul C entral
de R om ânizare sau dela M arele S tat
M ajor , etc., pe bază de rechiziţie,
etc., su n t obligaţi să se supună pro­
cedurii de revizuire instituită prin
p rezenta deriziune, în vederea clari­
ficării situaţiei lor în câm pul muncii
naţionale.
S unt supuşi aceleiaşi proceduri de
revizuire evreii, fă ră deosebire de
sex sau categorie, inclusiv cei excep­
ta ţi p rin diferite legi organice, liber
profesionişti (avocaţi, medici, ingi­
n eri, farm acişti, dentişti, arhitecţi,
pictori, sculptori, m uzicanţi, etc.), şi
salaria ţii lor, precum şi prepuşii sau
reprezen tan ţii de com erţ, comişii-
voiajori pt. comerţ, comişii p entru
negoţ, precum şi lucrătorii indepen­
denţi, lucrătorii la domiciliu, etc.
P e n tru evreii m enţinuţi ca specia­
lişti în întreprin deri se va avea In
Fireşte, majoritatea celor cari o-
cupă funcţiuni administrative (de
la pretori până la cei mai mici
funcţionari comunali) vor fi având,
de bună seamă, multe din cunoş­
tinţele speciale ce li se cer sau se
presupune că le au. Şcolile admi­
nistrative create nu urmăresc o
îndopare teoretică a acestor func­
ţionari, ci mai de grabă o verifi­
care şi o completare practică a lor,
în aplicaţiuni pe teren. Chiar dacă
aceste şcoli (a căror organizare şi
funcţionare au fost încredinţate
inspectorilor administrativi şi pre-
fecţiilor) nu ar avea de completat
prea multe lacune în capitalul cu­
noştinţelor teoretice ale funcţio­
narilor administrativi, ele au totuşi
un mare rost dând o interpretare
uniformă cunoştinţelor teoretice şi
îndrumări practice de neînchipuit
folos.
Şcolile acestea administrative au
fost tălmăcite în faptă prin orga­
nizarea unor cursuri pentru pretori
(ţinute în luna Ianuarie) şi pentru
personalul aministrativ rural (ţinu­
te în luna Februarie a. c.). Roa­
dele acestor cursuri au întrecut cu
mult cele mai optimiste aşteptări.
Pretorii cari le-au urmat şi-au
sporit simţitor şi şi-au sistematizat
(lucru de mare importanţă) cunoş­
tinţele profesionale. Prin cursurile
acestea s’au realizat însemnate u-
niformizări în materie de operaţi­
uni în registre, de activitate pe te­
ren, de itinerarii în inspecţiuni,
etc. Şi s’au dat intepretări defini­
tive şi precise multor dispoziţiuni
legale care prilejuiau discuţii. Şco­
lile acestea administrative au dat,
pe de altă parte, personalului ad­
ministrativ rural primele orientări
necesare în domeniul dreptului ad­
ministrativ local.
Şcolile administrative, înfiinţate
din iniţiativa d-lui ministru de in­
terne, ni se prezintă astfel nu cu
promisiunile nesigure ale primelor
flori, ci cu certitudinea primelor
roade.
A u r e l T ita
vedere autorlzaţiunea O ficiului Cen­
tra l de Rom ânizare.
Evreii supuşi străin i urm ează pro­
cedura revizuirii in stitu ită p rin le­
gea specială, fiin d dela dispoziţiunile
prezentei.
Revizuirea se v a face de u rm ăto a­
rele co m isiu n i:
In C a p ita lă : O com isiune centrală,
care va funcţiona la sediul Inspecto­
ratu lu i Generail al T aberelor şi Co­
loanelor d e M uncă O bligatorie de
Folos Obştesc, d in Bucureşti, str. Sft.
Ion Nou Nr. 20.
P entru revizuirea liberilor profe­
sionişti oamisiuinea se v a completa,
din oficiu, cu decanul sau reprezen­
ta n tu l Corpului profesional respectiv.
In p ro v in c ie : In fiecare capitală
de judeţ v a funcţiona la sediul Ca­
m erei de m uncă sau al Oficiului ju ­
deţean al Cam erei de m uncă respec­
tive o comisiune.
Comisiuniâe îşi vor începe lu c ră­
rile pe d ata de 15 M artie 1942 şi le
vo r încheia cel m ai tâ rziu la 31 Mai
1942.
L ăm uriri d etailate se găsesc p u b li­
cate în M onitorul Oficial Nr, 54 p ar­
tea I-a d in 4 M artie ort.
Timpul prielnic muncilor agricole se poate ivi dela o zi Ia
alta. Plugarul harnic îl aşteaptă cu toate uneltele sale pregătite
din vreme.
Cercul profesorilor secundari din
B ucureşti înştiinţează pe ooleigele şi
colegii din Capitală, cum şi p e toţi cei
cari se interesează de trecu tu l N eam u­
lui şi die istoria lim bii noastre, că J o i
5 M artie a, c. ora 18 precis, m arele fi­
lolog şi filorom ân, d. dr. E. G am ill-
scheg, va ţine în saloanele Cercului
din str. Elie R adu Nr. 6 conferinţa sa.
„Pe marginea atlasului linguistic ro­
mân". C onferinţa se v a ţin e In lim ba
rom ână.
——oxoxoxox • xexoxoxe—
Examenul pentru înain­
tarea de funcţionari
administrativi
M inisterul C ulturii naţionale şi al
Cultelor a d at u rm ăto area d ec iz ie:
E xam enul p en tru în a in ta re a func­
ţionarilor ad -tiv i la gradul de şef
de serviciu, a n u n ţa t p rin decizia
No. 9.258 d in 14 Ian u arie 1942,
14/1 din 17 Ianuarie 1941, p en tru lu ­
n a Mai 1942, se va ţine la 16 M artie
1942.
— oxoxoxox • xoxexoxu—
Politis a încetat din viaţă
ia Cannes
VIC H Y, 4. (Rador). — Corespon­
dentul agenţiei DNB transmite:
Fostul m inistru de afaceri străine
al Greciei, Politis, a încetat d in viaţă
noaptea trecută la Cannes.
A ctivitatea defu n ctu lu i ca m inistru
de externe şi ca m inistru la Paris a
fost întotdeauna îndreptată contra
puterilor axei. In calitatea sa de m i­
n istru la Paris, el a încercat să în ­
treţină o tendinţă anti-germană.
Funcţionari din cooperaţie
trimişi ta lagăr pentru abateri grare
COMUNICAT
In u rm a h o tăririi dom nului M A­
REŞAL ION ANTONESCU, Condu­
cătorul Statului, s’a dispus in tern area
în lag ăr a urm ătoarelor persoane
care au comis ab ateri grave in cali­
tatea lor de conducători, funcţionari,
prepuşi şi gestionari ai diverselor u-
n ită ţi cooperative d in ţa ră şi care
au fost deferiţi parchetelor respective
de către In stitu tu l N aţional al Coo­
peraţiei.
C. N ănuţ, vânzător Coop. „B ara-
Balint", Corn. B ara, jud. Severin;
Tudor I. Mitre, Casier B anca Pop.
„U nirea“ corn. Slătioara, jud. Roma-
naţi; C. M anoliu, preşedinte Coop.
„Ştefan cel M are“, corn. Bârseşti, jud.
P u tn a; Virgil S. Popa, consilier şi
casier Coop. „Ştefan cel M are“, com.
Bârseşti, jud. P utna; Ion C. Gimpu,
consilier şi vânzător, Coop. „Ştefan
cel M are“ com. Bârseşti, jud. Putna;
Ion T. M ortu, cenzor şi vânzător,
Coop. „Ştefan eel M are“, corn. B â r­
seşti, jud. P u tn a; D anii Rădulescu,
preşedinte şi lichidator, Coop. „Pod­
goria“ în lichidare, corn. Sărăţeanca.
jud. Buzău; P etrea Gheorghe, gestio­
nar, Federala „Zorile“ T urda; Nico-
lae Urse, consilier şi casier, Coop.
„G hica-M eteleu“, com. M eteleu, jud.
Buzău; V. Hristescu, consilier şi con­
tabil, Coop. „G hica-M eteleu“, com.
M eteleu, jud. Buzău; C. D um itrache,
consilier şi m em bru în Com. de Di­
recţie, Coop. „Câm pul şi M untele",
eom. Pâslari, jud. Vlaşca; I. Gh. U-
drescu, contabil, B -ca Pop. „M ircea
cel B ătrân “, com. F erdinand I, jud.
Constanţa; P. D. D um itrescu, p reşe­
dinte. Banca Pop. „M otoratul", corn.
Jidoşiţa, jud. M ehedinţi; Gh. D. Şte-
fănescu, casier Banca „S alvatorul“,
corn. Păuleşti, jud. P rahova; C. Vieru
gestionar Coop. „M unca“, eom. A l-
măj, jud. Dolj; Tiberiu Popescu, p re ­
şedinte Banca Pop. „Siliştea H usni-
că el se duce „să omoare“ pe duşman, ci gândul că el se duce „să
moară“.
la spilalnl Z. I. 305
IM dimineaţă, la orele 10, d. ge­ premA pentru realizarea năzuinţelor
Neamului nostru.
n eral Pantazi, m in istru l A p ărării N a­
ţionale, a v izitat spitalul Z. I. 305
p e n tru a decora pe eroii din războiul
Reîntregirii.
D .generel P e n ta d , însoţit de d. căp.
Bertola Louis, a fost prim it de d-nii:
m edic colonel dir. Capitanovicd, d i­
rectorul serviciului sanitar, d. prof.
dr. I. Iaoabovici, şeful spitalului, d.
prof. dr. V. Gomoiu, d. prof. dr.
Dumiitrescu M ante, prof. dr. B ăltă-
ceanu, dr. Cristide, p rim epitrop, d.
Em anuel H agi Mosou, epitrop, d r. dr.
George Panaiitescu, director, d. dr.
M arius Teodore seu, d. d r. Ştefan Jia -
nu, d. dr. M ircea Constantinescu, d.
dr. Vasiliu, d. dr. Banu, d. dr. M ihai
Cioc, d. J a n T hiriachiu, precum şi
în treg u l personal al spitalului.
D upă ce a fost prezen tat persona­
lu lu i spitalului, d. general Pantazi,
a in tra t în am fiteatru l spitalului,
u nde răn iţii aşteptau să prim ească
răsp la ta eroism ului.
D. m in istru P antazi a d istrib u it a -
cestor eroi decoraţiile binem eritate.
Apoi, d -sa a ro stit urm ăto arele cu­
vinte:
O S T A Ş I.
Dom nul M areşal, reţinut de treb u ­
rile S ta tu lu i n ’a p u tu t să vină perso­
nal să vă pună decoraţia pe pieptul
vostru.
A m prim it însărcinarea să îndepli­
nesc eu acest gest, în locul D om niei-
Sa le.
Să fiţi siguri că Domnul Mareşal
este tot tim p u l cu gândul la in va ­
lizii oastei şi la cei rămaşi de pe
urm a ostaşilor cari au închis ochii
p entru totdeauna, aducând jertfa su-
cioara“, com. H usnlcioara, Jud. M e­
hedinţi; Gh. Anghel, contabil Banca
Pop. „Sfinţii Imp. C -tin şi Elena",
com. Coslegi, jud. Prahova; Victor
Comănescu, vânzător F ederala „Ne­
gru Vodă", Câmpulung, jud. Muscel;
Vasile NicoJa, casier Banca „Eroii
N eam ului", com. Bazargic, jud. Ca-
liacra, acum cu sediul in Bucureşti;
Florea I. Popescu, casier Banca Pop.
„Isvoritl Prahovei", com. Şirna, jud.
P rahova; Ion Petică, director Coop.
„B istra“, com. M arghita, jud. Bihor;
AI. Tocitu, casier F ed erala „C onstan­
ţa" Bp. „Callatis", Constanţa, corn.
M angalia, jud. C onstanţa; S avu. I.
M itre, casier Banca Pop. „U nirea",
corn. Slătioara, jud. R om anaţi; Du­
m itru Cojocaru, vânzător Banca Pop.
„Ion C reangă“, Tg. Neam ţ-H uim ileşti
jud. N eam ţ; G heorghe N. Ghiţa, v ân ­
zător, Coop. „Olteţul", corn. M orung-
lav, jud. R om anaţi; Ion Ursachi, ges­
tionar F ederala „Suceava", Suceava;
N. Gh. Burghelea, vânzător Banca
„Sf. Vasile", corn. Dridu, jud. Ilfov;
Gh. Gh. D um bravă, vânzător Banea
„Independenţa Economică", corn. D er-
sca, jud. Dorohoi; I. Boldujan, conta­
bili Coop. „Isbânda", corn. Sotrile,
jud. P rahova; Nae Niculescu, p reşe­
dinte Banca Pop. „Sf. Gheorghe",
corn. Cocorăşti-Colţi, jud. P rahova;
M arin M eianu, vânzător Coop. „O lte­
ţu l“, com. M orunglav, jud. Rom anaţi;
Gh. Zerna, consilier Coop. „Plugarul"
com. Camlăuş, jud. A rad; Damian
Vasile, vânzător Coop. „U nirea P lu ­
garilor“, corn. Greaga, jud. C Iuj-T ur-
da; A urel Stăncescu, casier Banca
Pop. „G organa“, corn. Ciorăşti, jud.
R. SăTat; Ion F. Nedeluş, preşedinte
Banca Pop. „P iatra“, corn. P iatra, jud.
T eleorm an; D um itru Pop, vânzător
Coop. „S p eran ţa“, com. Somostelnic,
jud. T. Mică; Gh. N. D răgan, v ân ză­
to r Coop. „Ai. Ionescu“, com. Coţo-
făneşti, jud. P utna; Ilie Nichita, vân ­
zător Coop. „Al. Ionescu“, corn. Coţo-
făneşti, jud. P utna; Ilie H ristea, con­
tab il Coop. „M unca N oastră“, corn.
Lissa, jud. T eleorm an; M ilea R. Pen-
delică, vânzător Coop. „U nirea“, cori».
T ătuleşti, jud. Olt.
— Merg şi eu 1
— Şi eu !
Văd că su n teţi to ţi bine dispuşi. Vă
daţi seama că dacă staţi m ai m ult
aci, aceasta se datoreşte fa p tu lu i că
însănătoşirea voastră încă n u este
com pletă şi cd prim a datorie pe care
o a vem noi, datorie ce se exercită
prin dom nii medici, care vă îngrijesc
cu atâta dragoste, cu atâta atenţie,
este ca s i ieşiţi de aci, din spital, in
condiţiunile cele m ai bune de sănă­
tate.
A stăzi ce vă pot dori m ai m u lt de­
cât: sănătate şi realizarea gândului
tuturor românilor, care, in prim ul
rând este al M areşalului şi al vostru,
să ne vedem ţara aşa cum dorim, n oi
D. general P an tazi a v izitat după
aceea saloanele secţiei prof. dr. M an­
te şi prof. d r. I. IacobovAci, decorând
pe fiecare ră n it şi interesându-se de
luptele la care a lu a t p a rte precum
şi d e sta re a m a terială a fiecăruia, d
m inistru P antazi a ad resat şi acestor
răn iţi câteva cuvinte de îm b ărb ătare
Cu această ocazie, d. m in istru P an ­
tazi a fost v iu im presionat de opera
desfăşurată de d. prof. dr. I. Iacobo-
vioi, şeful spitalului, care a tr a ta t şi
p an sat personal peste 3000 de răniţi,
redând societăţii p e oed m ai m ulţi
d in tre ei.
D. prof. dr. I. Iacobovfcá a organi­
zat spitalul folosind toate posibilită­
ţile p en tru o cât m ai b u n ă îngrijire
a răniţilor. Astfel, d -sa a organizat
un centru special p en tru ex tracţia
corpilor străin i (schije şi gloanţe) care
se ex trag sub controlul razelor Roent­
gen.
M enţionăm deasem enea că, d ato ri­
tă rep u taţiei d e m a re profesor şi chi­
ru rg a d -lu i dr. I. Iaoobovicd, s’a tri­
m is la acest sp ital răn iţi d in tre cei
mai grav, d in tre care m ulţi au p u tu t
fi recuperaţi.
In m area sa operă, d. prof. dr. I,
Iacobovitci a fost a ju ta t de perso­
nalul secţiei d-sale, d in tre cari notăm
pe d-nii: dr. M. Constantinescu, dr.
Ştefan Jianu, dr. Corali, dr. P orum ­
barii, dr. Ionescu-Dorohod, dr. P etro-
şanu, dr. M ihai Cioc, precum şi de o
echipă de şase studenţi în medicină.
•— oxoxoxox • xoxoxoxo—
Desfiinţarea
consiliilor caselor
de asigurări sociale
Potrivit ordinului d-hii Mareşal
Ion Antonescu, dat în consiliul de
miniştri din ziua de 3 Martie cor.,
consiliile de administraţie ale ce­
lor 25 de Case locale de asigurări
sociale vor fi desfiinţate.
Casa Centrală a asigurărilor so­
ciale păstrează singură personali­
tatea juridică şi consiliul său.
In urma acestor esenţiale refor­
me de structură, asigurările sociale
devin o instituţie perfect autono­
mă ou un singur consiliu şi o sin­
gură direcţie generală, toate Ca
sele de asigurări sociale din ţară
rămânând organe locale ale Casei
centrale.
Existenţa consiliului unic, cu a-
celaş caracter profesional, din frun­
tea instituţiei, departe de a consti­
tui o ştirbire a autonomiei actuale
a asigurărilor sociale, realizează în
schimb un concept administrativ
Reprezentaţia de gală
realist : comandamentul unic, în
locul atribuţiilor şi răspunderilor a unui film sp an iol
pulverizate în mărunte autonomii
E ri la ora 4 p. m. a a v u t loc la N unţiul Apostolic, m em brii legatfi-
locale. cinem atograful „Scala“ p rezentarea Iar străin e din Bucureşti, m em brii
film ului s p a n io l: „Dela A lcazar la
Academiei Române, m em brii Lega­
M adrid“, în cadrul u n ei reprezentaţii ţiei Spaniei, artiştii şi persoanele da
„ C in e a r u n c ă o b u c a tă de gală, organizată de L egaţia S pa­ seam ă ale intelectualităţii rom âneşti
d e p â in e , m ic ş o r e a z ă în niei din Bucureşti. Au asista t la a- precum şi reprezentanţii preeei, in ­
ceastă re p re z e n ta ţie : Doam na M aria vitaţi de către d. m inistru al Spa­
m ă su r ă e g a lă p u te r e a d e niei în România, Jósé Rojas y Mo­
M areşal Antonescu, dom nii Mihai
r e z is te n ţă a fr o n t u lu i in* A. Antonescu, vioe-preşedimtele Con­ reno.
tern*'. siliului de M iniştri, A ndrea Caaallo. Spectacolul a început ou intonarea
Im nului Spaniol, după care a u rm at
ru larea film ului „C oncentrarea Fa»
langei Fem inine în M edina del
Campo“, o cam plectare cu dansuri
populare din toate regiunile Spaniéi,

SOLDAŢI $1 DOCTRINE Prima şi suprema lege în război, nu este „a omorî“ ci

„a muri“.
— Mergem toţi, domnule sublocotenent... răspunde în cele
din urmă, unul pentru toţi.
înfăţişând spectatorilor to ată puterea
plastică şi pitorescul coregrafiei
populare spaniole. A u rm at apoi ru ­

II IIZ IM C N N RUSIEI SH EIK

d e M aior M ircea T o m e s c u .
Aceasta constitue toată frumuseţea şi măreţia războiului.

SOLDATUL NOSTRU IN RÄZBOIU

Am putea spune că eroismul este o virtute molipsitoare şi
este suficient să o posede unul, pentru ca toţi să-l urmeze sau
să-l imite.
S ’ar părea deci că eroismul are cauze externe, că el se naşte
larea film ului de lung m etraj şi de
intensă realizare dram atică a epocéi
de eroism naţional-spaniol „Déla
M adrid la A lcazar“.
F ără să mai vorbim de regia care
Războiul nu este o ciocnire de forţe care se poate desena prin Numeroase sunt resorturile sufleteşti care aruncă pe soldat nu din îmboldiri interne, ci prin exemplul din afară. a dozat elem entele dram atice, in te­
pe calea sacrificiului suprem. Teoretic, aceste forţe interioare, Da, dar am văzut soldaţi aruncându-se în braţele morţii fără resul şi adevărul istoric, calitatea fo­
săgeţi şi linii colorate, nu este nici simfonia fantastică produsă de
bubuitul tunului, de sgomotul motoarelor, de su-etul trompetelor cari susţin pe om în grelele încercări la care-1 supune războiul, ca nimic şi nimeni să-i provoace sau să le ceară sacrificiul. tografiei şi plastica decorului oare
Se revărsaseră apele Nistrului şi trecuseră peste podul dela cuprinde ritm u l acţiunii, vor insista
şi de strigătul de „ura“ a luptătorilor. sunt clare şi bine definite. Ele se numesc „patriotism“, „conştiinţa asupra sem nificaţiei, acestei pagini
datoriei“, „disciplină“, „iubirea de glorie“, care toate sau fiecare Palanca. de m ărturisire î i faţa omenirii, á
Războiul nu este nici tablou, nici simfonie. Circulaţia nu era întreruptă, dar devenise extrem de pericu­ glorioaselor lupte, p entru care au
El este o dramă. Este, cum îl numeşte Clausewitz. un conflict în parte, îl fac pe om capabil de sacrificiul suprem. sângerat flăcăii Spaniei naţionaliste*,
loasă, deoarece podul nu se mai vedea şi nu se mai putea aprecia
al marilor interese dintre popoare şi se deosebeşte de celelalte In practică însă, sacrificiul vieţii este spontan, este atât de din ochi cât de adâncă este apa peste pod. în luptă dârză îm potriva elem entu­
conflicte prin aceea că se rezolvă prin sânge. Este o dramă naturală natural şi curat, încât este exclusă existenţa în dosul lui a oricărui lui străin, care infiltrase m işcările
In faţa acestui pod sosesc trei ostaşi cu o căruţă, pentru a lua subversive, culm inând în revoluţia
cu părţi banale şi părţi sublime, cu eroi şi cu figuranţi, cu lacrimi proces mintal sau sentimental care să-l poată produce. pâine din Basarabia, pentru trupele lor din faţa Odessei. comunistă.
şi cu râs, cu mizerii şi cu satisfacţii, este o dramă ca toate dramele, Este adevărat că sunt şi momente în care soldatul gândeşte Cine a văzut podul dela Palanca în acele zile, îşi dădea Eroii din film sunt eroii din istorie,
i"*u singura deosebire că se joacă cu gura închisă. şi alege calea sacrificiului după o chibzuinţă in care a decis imediat seama că o încercare de trecere a lui comporta riscuri cei care au m urit, cei care au sân ­
Eroii nu se duelează în dialoguri, nu se văd, nu se cunosc, nu gerat pentru Spania eternă, p entru
judecata sau un proces oarecare sufletesc. atât de vizibile, încât nu putea fi făcută decât printr’un act de cruce, şi pe îtru drepturile lăsate d i
se explică. Ei luptă cu gura încleştată, pe viaţă şi pe moarte. Nu Dar în cele mai multe şi autentice cazuri de eroism, asemenea mare curaj. grele peeeţi de Regii Spaniei.
au decât două posibilităţi: ori înving, ori mor. procese sunt excluse. Oamenii noştri au stat o clipă, s’au socotit şi s’au angajat
Totuşi, măreţia războiului nu constă în faptul plin de serio­ S’a ordonat o incursiune în liniile inamice. Soldaţii noştri o peste apă : unul mergea înainte, pe jos, pipăind cu un băţ podul
zitate, că se rezolvă prin sânge. Omul înarmat, pornind la război
pentru a-şi răpune duşmanul, nu este spectacolul cel mai măreţ.
execută cu un calm şi o seninătate sfântă. Nici odată nu e nevoie ca să-i ghicească prezenţa şi direcţia ;
să strigi, să porunceşti sau să ameninţi. — altul conducea caii pe urmele celui din cap ;
CiflJI:
Este ceva bărbătesc, este o voinicie pe care o admirăm, dar care Se întreabă foarte natural : care merge ? — celălalt mâna şi îndemna caii care ei înşişi ezitau să
nu ne îngenunchiază... Ceeace ne umple de admiraţie şi de
smerenie când privim un soldat mergând pe front, nu este gândul
Merg eu, domnule sublocotenent! răspunde soldatul Ciupitu înainteze. .
Ion — curăţindu-şi arma. (continuare In num ărul viitorj RAPID