M ărfi f f Want!
« 1941
P u teri n a ţio n a le
în slujba românizării
- - - - - - - - de oroi. mircea u. Pienescu- - - - - - - - -
Problem a rom ânizării în tre p rin ­
derilor econom ice a tre c u t din faza
dezideratelor şi p rin câteva m ăsuri
legislative s’a aju n s la un început
de realizare pe p lan m are. Ştim că,
in p rim a fază, rom ânizarea în tre ­
p rind erilo r s’a în ţsles ca o propor-
ţionalizare a p ersonalului de toate
categoriile şi am asistat la acea
luptă, dusă de M inisterul Econo­
m iei N aţionale, ca să im pue o an u ­
m ită proporţie de sa la ria ţi rom âni.
R ezultatul a fost nul. S tăpânii
străin i s’au sustras obligaţiilor le­
gale şi toate a m en in ţările n ’au fo­
losit la nim ic, p e n tru că pedepsele
erau — sistem atic — rid icate prin
in flu en ţe politice şi a lte m ijloace
m ai g reu de m ărtu risit.
O comisie şi u n preşedinte, pe
vrem uri, m i-au d at un stu d iu care
a ră ta — cu d ate precise — aceas­
tă lu p tă şi rezu ltatu l ei. T u rb u ra-
rea vieţei politice p rin evenim en­
tele aduse după 1938 a scos pro­
blem a şi din acest făgaş — p a rţia l
şi insuficient — ducând-o în lum ea
vorbăriei şi a leg iferărilo r fără
nici u n corespondent de realizare
practică. Tot acest tim p şi trecu tu l
m ai în d ep ărtat, consfcituc u n capi­
tol de exp erien ţă care n u treb u e
ignorat.
R om ânizarea în tre p rin d e rilo r e-
conomice şi m ai larg, rom ân izarea
vieţei economice, este o problem ă
de p ro p o rţii p rea m a ri p e n tru ca
să avem n a iv ita te a să credem că
se rezolvă cu o lege, o circulară,
un ordin sau o ord o n an ţă. Şi când
astfel de acte — p rin esenţa lor
frag m e n ta re — su n t in titu la te
d rep t „rom ânizarea v ieţii econo­
m ice“ tre b u e să le p rivim cu în ­
g rijo rare. Ele n n fac decât s& a-
m orţească fo rţa n aţiu n ei în acest
sector. P en tru c ă ro m ânizarea nu
poate fi decât re z u lta tu l u n ei ac­
ţiu n i în care se v o r în cad ra toate,
d a r absolut toate, forţele n aţio ­
nale. A tâ ta tim p cât n u se re a li­
zează această u nanim ă conlucrare
nu se poate aştep ta nici un re ­
zultat.
R om ânizarea p rin lege n u se
poate. Legea poate descătuşa p u te ­
rile şi netezi drum ul. R om ânizarea
o face însă poporul p rin diferitele
lu i categorii naţionale. R om âniza­
rea o face m assa consum atoare care
se în d re a p tă n u m ai sp re firm a ro­
m ânească şi ocoleşte pe străin i. Ro­
m ânizarea o fac acei care dedicân-
du-se com erţului, înţeleg să se su-
pue legilor lui a sp re şi să n u cau­
te o îm bogăţire rap id ă p rin orice
m ijloace şi pe orice căi. R om âni­
zarea o fac in stitu ţiile de credit
care înlesnesc fin a n ţa re a în tre p rin ­
derilo r p ornind dela criteriu l etnic
şi nu exclusiv dela acel al re n ta ­
bilităţii. In acest sens tre b u e să se
părăsească vechiul p rin cip iu al
„banului care n ’a re m iros“ şi să se
vadă că n u orice ban şi n u dela
oricine este bine a-1 prim i. B anul
»re — şi treb u e u rm ă rit m irosul
celor dela care vine.
In acest înţeles rom ânizarea nu
se va realiza decât în ziua când
toată n aţiu n e a o va voi şi atâta
vrem e cât m ai su n t categorii, care
plâng ev entuala d isp ariţie a n eg u s­
Azi se va da rezultatul definitiv
al plebiscitu lui
C om isiunea C entrală Obştea scă P lebiscitară com unică :
S e a d u ce la c u n o ştin ţa g e n e r a lă că din cauza
n eso sirii în că a r e z u lta tu lu i v o tu rilo r d in ju d e ţu l
B îh o r-B eiu ş, se am ân ă d a rea rezu lta tu lu i to ta l remis mareşalului Keitel por­
p en tru Luni IO M artie 1941, ora II.
După slujba religioasă oficiată ieri la Catedrala Sf. Iosif
Reportajul în
to rului, sau a in d u striaşu lu i străin
de neam , el va continua să existe.
In v e n ta riin d categoriile, care in­
tră în lu p ta de rom ânizare, n u pu­
tem lăsa să treacă neobservată ac­
tiv ita te a pe care o are Asociaţia
B ăncilor Rom âne. In u ltim a ei dare
de seam ă am găsit o p a rte im por­
ta n tă dedicată acestei problem e.
D ată fiind calitatea celor care in tră
în com punerea acestei asociaţiuni,
acţiu n ea ei n u poate fi ignorată.
B ăncile form ează u n a din forţele
naţionale.
U nind p roblem a p la să rii refu g ia­
ţilo r cu aceia a rom ânizării, băncile
pro p u n o serie de m ăsu ri practice,
pe c are le-am p u tea g ru p a după
cum urm ează :
In te rv e n ţia in stitu tu lu i de em i­
siune care să deschidă u n credit
special p e n tru această operaţiune
de fin a n ţa re a rom ânizării. In stitu ­
tele de credit se obligă a înlesni
acest cred it şi ch iar a pune, — la
dispoziţia ro m ân ilo r — elem entele
tehnice p e n tru b u n a fu n cţio n are a
în tre p rin d e rilo r fin an ţate.
Aceste cred ite să fie date cu o
dobândă de favoare, care să p e r­
m ită consolidarea în trep rin d erilo r
nou create şi acoperirea cheltue-
lilo r de început. In acelaş sens se
m ai p ro p un Şi u n ele în lesn iri fis­
cale.
Cu u n cu raj care îi face cinste,
A sociaţia băncilor rom âne face şi
această p ropunere : „P en tru asigu­
ra re a c o n tin u ităţii în activ itatea
în tre p rin d e rilo r econom ice şi p en ­
tr u ev itarea sg u d u irilo r în m ersul
n o rm al al vieţei economice gene­
rale, ceea ce a r avea rep ercu siu n i
sim ilare asupra în casării tezau ru ­
lui, să se îngădue, în m od provizo-
ziu, în tre b u in ţa • u n o ra din ele­
m entele etnice străin e, cari prin
com petenţa şi însuşirile lor a r fi
de u n folos real în tre p rin d e rilo r şi
m ai cu osebire fo rm ărei elem ente­
lo r rom ân eşti de în lo cu ire“.
Ştim că acest procedeu a fost fo­
losit şi în alte ţă ri care a r fi găsit
— m u lt m ai uşor ca noi — elem en­
tele etnice bune să înlocuiască pe
străin i, to tuşi fac rezervă p e n ­
tru că nim ic nu durează m ai m ult
decât provizoriul şi pen tru că o fi­
sură, cât de mică, dă p rileju l la in-
filtra ţiu n i periculoase. Rezerva
n o astră înseam nă cerinţa de a se
lua, cele m ai intin se m ăsuri, ca
provizoriul să fie provizoriu şi
p e n tru ca orice cam uflare să
devie imposâbilă. Căci nu pu­
tem nega tem einicia argum entelor
pe care le aduce A sociaţia băncilor
rom âne şi pe care viaţa practică
le-a a ră ta t în to ată în tin d erea lor.
O v ia ţă nouă n u se poate în fă p ­
tu i d istru g ân d to t ce este vechi, ci
în lă tu râ n d ceea ce este ră u şi fo­
losind absolut tot ceea ce este bun.
R om ânizarea vieţei economice este
un sector din viaţa nouă către care
tindem noi, Rom ânii. Orice forţă
care se inham ă s’o realizeze treb u e
cunoscută şi folosită la locul ei.
B ăncile g ru p ate în ju ru l Asociaţiei
b ăncilor rom âne şi-au a ră ta t do­
rin ţa, noi am relevat-o şi cei care
au p u terea să o folosească.
MAREŞALUL KEITEL
tretul său purtând o dedicaţie.
e o m im ului
Condamnarea
lui Jose Maria
Espania
BARCELONA, 9 (Rador). — Co­
respondentul Agenţiei D. N. B. a-
nunţă :
Tribunalul provincial pentru
judecarea delictelor politice a con­
damnat la 15 ani închisoare şi la
confiscarea averii pe Jose Maria
Espania, fost membru al guvernu­
lui din Catalonia.
Camillo Companys, fratele fos­
tului preşedinte al Generalităţii
din Catalonia, care a fost executat
ppentru înaltă trădare, a fost dea-
semeni condamnat la închisoare
pe viaţă
Generalul Weygand
se înapoiază
în Africa
VICHY 9 (Rador). — Coresponden­
tul agenţiei D. N. B. transmite:
După toate probabilităţile, genera­
lul Weygand va pleca din Vichy Luni
pentru a se înapoia în Africa.
Fu e h r e r ul
a vizitat i e r i
pe mareşalul Keitel
BERCHTESGADEN, 9 (Ra­
dor). — Fuehrerul şi comandan­
tul suprem al armatei germana
a făcut Duminică o vizită ma­
reşalului Keitel, jefu i înaltului
comandament al forţelor ar-
FUEHRERUL HITLER
mate germane, felicitându-1 per­
sonal cu ocazia jubileului său
militar de 40 ani.
Cu această ocazie Fuehrerul a
I. P. S. S. Patriarhul Nicodim şi membrii guvernului eşind
mănăstirea Curtea de Argeş
Pioasa slnjbă r e lig io a s ă
oficiata eri la mănăstirea curtea ne urges
M e m b r ii g u v e r n u lu i a u d e p u s 4 je r b e
d e H o ri p e m o r m in t e le R e g ilo r
Implinindu-se hotărîrea dom­
nului General Ion Antonescu, de
a se cinsti unirea dovedită de
Români, în ultimele împreju­
rări şi a mărturisi creştineşte
recunoştinţa Neamului, faţă de
întemeietorii lui, s’a oficiat eri
la mănăstirea Curtea de Argeş,
un serviciu religios, la mor­
mântul lui Neagoe Basarab şi al
Regilor Carol I şi Ferdinand
întregitorul.
E în firea şi credinţa poporu­
lui român, ca în ceasurile lui de
izbândă, primul gând de pioasă
mulţumire şi reculegere, să-l
închin« acelora cari au zidit cu
braţul şi inima lor, temelia de
veci a Patriei.
Pentru sărbătoarea de eri, în
care sufletul românesc de pre­
tutindeni s’a regăsit unit în a-
ceiaşi voinţă şi hotărîre, ală­
turi de Conducătorul său, nu se
putea săvârşi o mai înălţătoare
mărturisire de coţnş fiinţă, decât
printr’o cucernică îngenunchere
lângă lespezile glorioase ale is­
toriei noastre.
Slujba religioasă s’a oficiat la
orele 11, de către înalt Prea
Sfinţia Sa Nicodim, Patriarhul
României, Prea Sfinţia Sa Dio-
nisic, Episcopul Argeşului şi
Arhiereul Veniamin Pocitan,
Vicarul Sfintei Patriarhii, în­
conjuraţi de un sobor de preoţi.
S’au citit rugăciuni pentru
pomenirea Voevodului Neagoe
Basarab, a Regelui Carol I, Re­
ginei Elisabeta, a fiicei lor, a
Regelui Ferdinand I, a Reginei
Maria şi a Principelui Mircea.
Majestatea Sa Regele a fost
reprezentat de către d. maior
Mircea Tome«cu, aghiotant re­
gal, iar d. general Ion Anto­
nescu, Conducătorul Statului,
de către d, maior Alexandru
Marin.
In numele guvernului, veniţi clară că remorcherele „Remlllo” şi
cu un tren special au fost de faţă „Cobber” urmează să fie soootite oa
domnii: General Grigore Geor- dispărute şi că familiile membrilor
gescu, ministrul lucrărilor publi­ din echipagii au fost încunoştiinţat«
ce şi al comunicaţiilor; profesor de pierderea oelor două vas»,
Groaznic accident de Iren
în a p r o p i e r e de C a le r a
2 0 p e r s o a n e u c is e ş i 6 0 r ă n ite
VALPARAISO 9 (Ra­
dor), — Corespondentul
agenţiei HAVAS anunţă:
Int r’im a c c i d e n t de
tren, care s’a produs în
I
apropiere de Calera, 20
Director: PAMFIL ŞEICARU
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA
S t r a d a B e l v e d e r « No. 6
TCLBFOAMSLB t
4.84.40 Ceh. Dir^ertW U l i i
oetftidl 140.88 Adndnl«tt»ţor * »'M’
143.07 Contab. Í N . J'tS'SS
4.33.83 Abo*. * * < * “«■ 148.84
184.48 Admlnlstr. d«L B.JLM
•on vorbiri ea Pravtaei» MOJi
„C urentul" S . Ä , R#
Triti. Ufor, ItegtMral publicaţiilor, Ha TM-Mt
Taxa p o o W l ^ ^ i n numeSTconf. ord. Dir.
Gen. P. T. T. Ha 20744-939
X boa; Anual 700 lei; 8 luni 350 let; 3 Iun! MO M.
Instituţii de Stat «I particulare una mie anual
Marea ofensivă submarină
germană, pe Atlantic
Submarinele germane „de buzunar“. Câl poate
construi Anglia şi cât Slalele-Unife
„in primăvară, — a spus d. Ru­ mai reped* decât 1 le scufundă Ger­
dolf Hess, — ca începe adevăratul mania.
război submarin“.
RĂZBOIUL SUBMARIN
Germania va întreprinde o uriaşe
sforţare pentiu a îngenunchea Anglia, încă din 1838, Churchill a mărturisit,
distrugăndu-i flota sa comercială,
izolând-o, şi flămânzind-o. (Continuare in pag. 11-a)
Amiralul Raeder a declarat că An­
glia este astăzi in imposibilitate să
înlocuiască, prin noui construcţii na­
vale, impresionantele sale pierderi
maritime. Presa franceză si 9
Amiralul Raeder este un marinar
care vorbeşte puţin, dar vorbele sale
sunt grele de adevăr şi în ele se o- vizita d-lui general
glindeşte convingerea infailibilă a în­
tregului popor german. Antonescu la Viena
CATE-VA SOCOTELI VICHY, 9 (Rador). — Vizita la Vie­
na a d-lui General Antonescu şi În­
Când a izbucnit războiul, Anglia
avea peste 7000 vapoare, totalizând
trevederile pe care Domnia-sa le-a
avut acolo, au fost obiectul Interesu­
17.890.000 tone. Dominioanele mai a- lui opiniei publice franceze. Ziarele
dăugaseră aproape 4 milioane tone.
au publicat, telegrame precizând că
Un sfert din flota comercială a lu­
mii naviga sub pavilionul englez. Întrevederea a avut drept obic~t prin­
cipal chestiuni economice şi au sub­
La începutul anului 1941, am irali­
liniat deasemenea importanţa sosire!
tatea germană evaluiază pierderile apropiate la Berlin a unei delegaţii
marinei engleze la 8.000.000 tone, a- de ofiţeri superiori români de Stat
dică mai m ult de o treime... Major, răspunzând invitaţiei mareşa­
In 1917, Jellicoe, amiralul englez a
arătat amiralului american Sions
pierderile marinei sale: 563.000 în
lului von Brauchitsch.
Şederea în Germania a d-lui Gene-
Februarie, 603.000 In Martie şi 900
mii în Aprilie...
— Well, spuse americanul, germe­
nii vor câştiga războiul!
— Well, răspunse flegmatic Jeîll-
coe, sigur că îl vor câştiga dacă noi
nu isbutim să oprim repede pierde­
din rile.
Englezii isbutiră eă le oprească în
1917. Dar azi 7
Anglia a cumpărat, prin comisia
specială din Statele Unite, multe vase
vechi, degradate, încete, utilizabile
însă în oonvoiuri.
Căli* pa eari Ia parcurg aai vasala
engleza sunt mai lungi ca altădată. De
la Bombay la Liverpool te trece acum
pe la Cap, prin sudul Africei, iar dela
Southampton la New-York, vasele nu
mai fao drumul cel mai aeurt ei ating
câteodată gheţurile Groenlandei şi apoi
coboară din non._ Durata menului va­
selor a crescut enorm şi randamentul
tonajului a scăsut In proporţie. Cum­
Nichifor Crainic, m inistrul propa­ părările Angliei nn pot fi ratneita, raee
gandei naţionale; General Gheor- de ocazie nu sa mai găsaao şi vapaara
ghe Potopeanu, m inistrul econo­ streina da eonfiscat an mal ia află
nici ele. D. GENERAL I. ANTONESCU
miei naţionale; General Constan­
tin Pantazi, subsecretar de Stat Problema pentrn ca Anglia să nn se ral Potopeanu, M inistrul Economiei
pentru armata de uscat; profesor asfixieze prin distrugerea farafienlui său Naţionale şl întrevederile d-sale cu
Enric Oteteleşanu, subsecretar de maritim este de a-şi limita pierderile d-1. dr. Funk au fost deasemenea în­
Stat la m inisterul instrucţiei, edu­ san de a-şi eonitrui vase comerciale registrate de presa franceză.
caţiei, cultelor şi artelor, General
Voiculescu, subsecretar de Stat la
m inisterul muncii, General Ion
Popescu, subsecretar de Stat la
mnisterul afacerilor in tern e; Mir­
cea Vulcănescu, subsecretar de
Guvernul american va organiza
Stat la ministerul finanţelor ;
apoi d-nii: Demetriad, directorul 6 divizii blindate complect echipate
protocolului dela Preşidenţia Con­ NEW YORK 9 (Rador). — Cores­ Deasemeni vor răm ânea sub drapel
siliului de m iniştri şi Pan Vizi- pondentul agenţiei D. N. B. comu­ şi recruţii înrolaţi în toamna anului
rescu, director de cabinet la Pro­ nică : trecut.
pagandă. ASSOCIATED PRESS, după • In­ Guvernul american, adaogă ASSO­
M embrii guvernului cm depus 4 formaţie prim ită din Washington, a- CIATED PRESS, are intenţia ca
nunţă că membrii gărzilor naţionale, până In toamna viitoare să organi­
frumoase jerbe de flori, pe mor­ chemaţi la concentrare, vor conţinu»
m intele Regilor. zeze 6 divizii blindate, complet echi­
să rămână sub drapel şi după ter­ pate.
După oficierea serviciului divin minarea perioadei de instrucţie.
o companie a dat onorul.
Domnii m iniştri au vizitat după
aceea Biserica Domnească.
După amiază mem brii guver­
nului s’au întors în Cetatea Bucu­
reştilor, ducând cu ei în suflete,
credinţa nestrămutată, că momen­
Regia autonomă C .F .R .
tul politic actual, dominat de pu­
ternica personalitate a domnului
a rezilia ! c o n t r a c t e le d e furnituri
General Antonescu, realizator al
gândurilor regale, în jurul căruia cu p r i n c i p a l e l e uzini din fă ră
a făcut zid poporul românesc, se
definitivează total în istorie, aşe-
zându-se pe linia tradiţiei noastre
voevodale care se opreşte în cli­
Aflăm că Regia Autonomă
C.F.R. după foarte anevoioase
adaptata din toate punctele de
vedere atât intereselor Statului,
discuţiuni şi tratative, cari au cât şi industriei m etalurgice din
pele ei cruciale, în faţa Sfintelor
durat mai bine de patru luni a
Altare.
ţară.
ajuns la un acord cu U zinele Prin reali sarea acestui act în­
Malaxa, Reşiţa, Franco-Română
cheiat în col mai riguros spirit
şi Lemaitre, pentru rezilierea de echitate de care este călău­
Două remorchere contractelor existente, privind
construirea şi repararea de lo­
zită conducerea de astăzi a Sta­
tului Român, se aşteaptă în v ii­
comotive.
britanice socotite Potrivit acestui acord, »e vor
tor rezultate dintre cele mai sa­
tisfăcătoare, în ceiace priveşte
Începe imediat tratative între
pierdute ea şi societăţile de mai sus, pen­
participarea industriei naţionale
la furniturii« destinate Căilor
AMSTERDAM, 9 (Rador). — Cort»- tru încheerea de noui contracte, F erata
pondentul agenţiei D. N. B comu­
nică :
Postul britanic de radiodifuziune a
anunţat că amiralitatea britanică de­
de persoane au fost otno-
rîte.
Peste GO de persoane
sunt rănite.
Deocamdată l i p s e s c Prof. Heinkel, renumitul constru ctor german de avioane, asistam
alte amănunte asupra în­
tinderii dezastrului.
in mijlocul lucrătorilor din uzinele Heinkel la prezentarea uni
film de avia(ie