I
A n F V F R TT T.
Calomniile
oficiosului libera!
La ce se redirc destainuirife „ s e s iz a ţi
0 *‘ chesJa stam xlârH coroane.or
Argumentele puternice aduse de
oratorii purtdului national în dis­
cut-a bugetului, au provocat o iz-
bucn.re üe iurie m tabăra Literală,
feniru a se răzbuna ei recurg, ca
de oaicei la arena ca-oiumei poli-
tce. Ü. Viutilă uratianu culif.câjid
în Camei ă drept „indrăzne.e“ cri-
tice.a atât ue .jud-cioase ale arde-
) ieniior. a făcut insinuări j.gnitoare
la adresa foştilor conducători ai
consii.ului dir.gent. „Vi.torul“ mai
ze,os decât patronul Iui real şi obiş­
nuit sa facă uin calomnie arma
principală a campan.ilor sale de
presă, a reluat chest-inea ridicată
de m.nistrul de finanţa lntr’o noiită
de-o jicalhicabiiă mârşeaenie of.-
ciosul liceral a afirmat ca numai
trecutul de luptă naţională şi me­
ritele în întregirea statului român
a.e undr fruntaşi alrde.eui ii apără
pe aceştia de sancţiun le penale aie
neregulilor si abuzurilor comise ca
dir.gu.tori ai Ardeiului adp.t. Este
o .nîamie peste .»are toată opinia
publică va trece cu desgustul stâr­
n i de asemenea calomnii mai ales
când vin din gura unor asemenea
persoane.
Dar „Viitorul“, mai mult pentru
a salva aparentele, decât pentru
a-şi satisface un scrupul dc con­
ştiinţă, a încercat să producă câ­
teva dovezi în sprijinul afir­
maţiilor sale. De la calomnie el a
trecut la m stificare la acea mis­
tificare tipică din arsenalul bâr-
f.torilor rutinaţi, ai cărei efect e
atât de infail bil asupra conştiinţe­
lor credule. S’a publicat astfel cu­
noscând puterea de sugestie a do­
cumentelor şi facsim.lelor, s’a pu­
blicat o ordonanţă dată de ci. Vlad,
ca şef a! resortului de finanţe şi un
facsim i al unor rczoiutiuoi puse de
d-nii Maniu şi Vlad pe o adresă
solicitând introducerea în tară a 15
milioane coroane maghiare nestam-
piirte. Rareori reaua crcd'ntă %.în­
şelăciunea au atins asemenea culmi.
Căci documentele „Vi torului“ — el
e cel d'ntâi ca s’o ştie — nu dove­
desc nim’c.
P r o c e su l
inginerului Şlefânescn la Chişinăii
Inginerul condamnat fa io ani inch soare
In p Ima Instants, a fost achitat
CTTTŞINAU. 28. — Deabia s’a ter­
min af proresUl Mardarie şi iată a-
vem înaintea Consiliului de război
Ia Chişinău, un alt proces senzaţio­
nal. K voi ba de cazul inginerului
Şiefănescu condamnat în lipsă ia
Zece ani Închisoare pentru fa s în
ar:e publice de către Consiliul de
rărboîu »T Cornului III arm ată, ve­
nii fn onozlfie spre Judecare la Con­
siliul de r vzboi Chişinău.
Dună r.iHrea ordonanţei definiti­
ve de către grefier, ingirem ’
nescu. e-rUVR Consiliului fanteziile
de cuirahilităti ce i se nun In sarci­
nă. arătând că "esfitmea, pe care
a ţinut-o In calitate de delegat mi-
li'a r la moara Steaua nu conţine
nîrt o neregulă.
In mnfinűsre. dnnă prânz se au-
dîază m artorii: D-nii Ştefan H. Şte­
fan avocat din Calaţi şi I. Hiller,
foe*m dirertor al moarPi Sienun
cari d*nun favorabil, pen'ru incul­
pat. In«usi martorul acuzării, căpi­
tanul Nicolaescu regretă aeirzaţiu-
nea neînterrjc'nfă ne care a adus'o
ing nerului Ştofănescu. sub imnre-
sia unor simple bănueli.
ACUZAREA
Reprezentată nrin d. It. Oeorgeseu
Al, analizând tn fapt şi tn drept
ordonanţa definilivă, araţă mons-
trunz'*"*— săvârşită, prin trim ite­
Chesiio Mpiatii (ipmeloi
r Ameninţările bursei din Londra
Intre ziarele „Plutus” şi „Viitorul’’
a izbucnit o polemică cu privire la
un comunicat al bursei din Londra
prin care se protes ează In mod
public în contra guvernelor cari,
fără să se fi înţeles cu deţinătorii
de rente ai ţărilor lor. nu mal plă­
tesc cupoane e acestor rente dela,
înrheerea păcii încoace. Cele două
guverne expres numite în comunicat
sunt China şi România.
Corespondenţi no’stru din Taris
ne scrie în această privinţă că zia­
rul „Times”, comentând acest co­
municat, spune că Bursa din Lon­
dra „răulând să obrie aplicarea con-
tráofelor încheiate între statele con­
tra rtante şi publicul care a sub­
scris, nu face decât să tie seamă
de răspunderea ce o are”. Şi mai
deparie: „Scoa erea de pe lista ofi­
cială (a Bursei) a îm prumutului u-
oui stat nu este un lucru faţă de
care un s at gelos de creditul lui
poate să rămâie indiferent. Să spe­
răm însă că-luarea unei asemenea
m ăsuri nu va fi îm r’adevăr nece­
sară”.
*
Este curios că acest comunicat
care însemnează o m are lovitură a-
dusă creditului tării a apărut du
pă ce guvernul român a adus
la cunoştinţa publicului englez că
a hotărât să înscrie tn budge­
tul pe 1924 sumele necesare plăţii
cupoanelor (şi amortismentelor) tu­
V turor rentelor româneşti dela 1883
la 1913 inclusiv. De notat că în co­
municat se mai saune că deţinăto­
rii englezi au căutat să aranjeze
chestia plăţii cupoanelor cu guver­
nul român, dar n’au reuşit. între­
băm cum se împacă o declaraţie: a-
ceea a reluării plăţii cupoanelor, cu
cea altă: a comitetului Bursei din
Londra, făcută posterior primei ?
Sau valoarea monedei care se va
Presa şi parlamentarii partidului
national vor şţi, de s gur, să ripos-
.eze cum trebue. Noi însă nu putem
şa nu contribuim cu câteva cuvinte
a o punere la punct.
D. Mim! Popovici a arătat în Ca­
meră că ordonanţa prin care re­
sortul finanţelor adm tea la stan-pi­
ai re coroanele albastre şi albe intra
.n competenta legală a acestui re­
port şi corespundea unei necesitat!
neluctabile. Aceste coroane fusese­
ră primite de toate statele moşte-
i.toare şi făceau parte din circulaţia
i-duciară a Ardealului, circulate ce
iu putea fi exclusă în mod arbitrar
-e ia stampilare fără a leza grav
ntereseie şi avutul nouilor cetăţeni
ai ţării. Datoria guvernului liberal
lin acei moment era insă. pentru a
ev.ta o afluenţă artificială şi frau-
Juloasă de coroane să procedeze
:ât mai repede la preschimbarea lor
in lei sau în orice altă monedă. Da­
că au existat deci fraude, răspun­
derea lor cade în primul rând pe
acuzatorii de azi cari atunci le-au
acut posibile.
in ce pr.veşte facsimilul din „Vii­
torul“, cu rezoluţiile lui. ei e de­
parte -de a dovedi o contrabandă
iau fraudă. Era legal, r.ormal şi pe
deasupra imper.os necesar ca insti­
tutele financiare ardelene sa rupă
legăturile de atărnare ca Budapesta
şi să-şi transporte depozitele şiac-
t.vele în ţară. A interzice aceasta
ar fi însemnat a ruina şi bănci'c $;
pe depunători — mici rentieri dela
ţară — şi viaţa economica a Ar­
dealului.
Rezoluţia d-!or Maniu şi Vlad
pe facsimiliul publicat de .Viitorul“,
privea tocmai un asemenea caz de
aducere în ţară a unor sume apar­
ţinând unor întreprinderi arde'e-
neşti. O operaţie limpede şi corec­
tă. consacrată ulterior, ba impusă
chiar ţării noastre, prin tratatul de
Ia Trianon.
Iată la ce proporţii ridicole se re­
duc şi de r.stăd^tă neadevărurile şi
njuriiie „Viitorului“.
E . F ii.
rea tn Judecată, a unui nevinovat şi
conchide eă-şi face datoria cerând a
chitarea.
APARAREÄ
D avocat I. V. Gruia, fără a mai
inzista asupra chestiunilor relevate
de comisarul regal cu sufi.'ienţă
arată mobilul şi ralomn'ile unor in
teresati. cari au urm ărit dis ruge-
rea unui om necesar ţării, atât prin
cultura, cât şi prin corectitudinea
iui. Cere achitarea cu unanimitate
de voturi.
D. maior Răulu avocat, într’o e-
moţionantă cuvân are. arată că pri-
veşte. ţa o răsplată a decepţiei ce
a suferit, la acest consiliu, faptul,
ce are fericila ocazie să constate,
că foştii săi subalterni s’au inspirat
dela ideile şi sentimentele, ce a cău-
at să le Insufle în calitate de şef.
Pentru gestul comisarului regat
cavaleresc, Ii aduce recunoştinţa în
numele acelora ie doresc, o grabni-
că îndrumarel in justifla militară.
Cere Consiliului, o sentinţă de a-
chitare, în unanim itate pem ru a
dovedi că mal sunt suflete dezinte
resate tu această ţară.
După o scurtă deliberare. Consi­
liul sub prezidenţia colonelului. Ve­
ra, aduce achi area cu unanim ita
te de voturi, «are a provocat satis­
facţia întregei asistente.
Întrebuinţa ca mijloc de pla4ă? En
glezii, potrivit stipulaţiunilor din
1913. doresc probabil să fie plătiţi
în aur.
Guvernul nostru a r trebui să lă­
murească chestia, fiindcă, după
cum spune „Times”, un „stat gelos
de creditul lui” nu poate admite
nici comunicate ca acele a ’e corni
teiului Bursei din Londra, nici ta
să fie am eninţat că o să se scoată
de pe lista oficială co:a rents!or
sale şi nici că n’o să se mai admite
la cotă împrumuturi noui.
Cărfi şi Reviste
Au apărut tn editura „Cultura Ka
tionulă":
M. Eminc.scu: Poezii lirice şi Poe
zii filosofice.
Gr. Alcxandrescu; Poezii:
/. A glrbkeanu: Două iu b iri;
Al. Popescu-Telega : Prozatorii
spanioli contemporani.
Shakespeare: Negustorul din Ve
netia, trad. Ad. Stern ;
Basme sârbeşti, tr a d Virginia
Popescu;
Păţaniile Iul Münchhausen.
M. Manoilescu Politica produc­
ţiei naţionale;
M engen Sta’ul viitor;
N. Í, Pclculescu: Problema C.
R R .;
Mihal Popovici: Solidarismul po
litie ;
I. Răducanu: Socialismul de stat
N. lonescu; Sindicalism ul;
G. G. Antonescu: Baza pedagogică
a reorganizării învăţăm ântului;
A Rădulescu; Publicitatea dreptu­
rilor reale imobiliare şi registrele
de proprieta e ;
Analle Academiei tom. 43 — şe­
dinţele din 1922—23.
Thompson: Făpturi ales«,
‘A ^T N IA *
SR
■VI
IntreFranţaşl Anglia 1
Tectu JLyjCé< i m m Dnecţia :
Şt"f n \ arinercu AZI Praxisra. Gp’ră complecta. P/ojram exceptional AZI
TAO
Lcafie'd, 1. — Presa iranceză fa­
ce sugerări, cum că guvernul bri­ superbă dramă modernă în 6 acte
tanic ar fi răspunzător de publica­ în rolurile principale: M ary H sra S d .
rea notei de curând adresată alia­
ţilor din partea guvernului german,
asupra condltiunilor din regiunile
ocupate. Cercurile autorizate din
Londra resping aceste sugerări.
Viei o informa(iune—cu privire la
M ono oi ti» u a io n t E m is-B u cu reşti
A n d re e B ra b a n t, J e e H sm m an ,
P a u l H u b e r t, şi
*: findre Desd-Dobitouscu
această notă — nu a fost comuni­
cată din sursă oficială britanică-
î Gomunitatea B^iior
Erupţiune de gaz metan
la B ă io o i
din ttu c u re ^ ti
p e . t r I z iu a d e 1
ÎNŞTIINŢARE
In uima cererii Ministerului Cultelor, alegerea nonlu Corni et a! Comunităţii EvreTor d’n Bu­
c u ra ţi. s e a m â n a d e la 6 p a z iu a d e 1 J i a n u a r i e 1924. u r a ca didaţ lor. ins ţi ă de
taxa peru u imprimarea buletinelor de vot, Irei-ue depusă la be -retariat ii-gcnerţi până rei mai t lrz U
Joi, 3 Ianufrie 19 4. ora 12. - 6 i ţ i < e d d a ie g t o r e m i s e p e n t r u z i u a d e s u n t v a la b ile
» n u a 'i i j . Membrii d u sectorul „«’entru“ votează a Templu. ' ora ; cei d'g
S-Cto ul „Hud 'Şt* în tocatul şcoatei .M ona“ din str. c.pureanu i 7 ; cei din sectorul „Ra iova" în !o-
ncendiul dela sonda Aritesti.-frmil lu­ c. lui ş o I ei .H i.nett Roru.n“, str. Amim a ; «ei din sectorul G iv ţa“ tn-localul scoriei .Cultura
dm str. Sevastopol 11, iar cei d.n sectorul .Mo,.ilor* in casa Eckstein d n str. Argeş o. 10.
BfcP.i ■ZEiMT^IVŢA COMU VIT r ŢH .
minează la 20 km.-Evatuarea satului m m
BĂÎCOIU. — In noaptea de Du- ior se ande Ia o distanţă de 30 kflo-
itiajeă 30 Decembrie, pe la orele 2, melri.
oonda No. 1 Ariceştî-Raîitivan, a Cu toate că nu există nici un pe­
aocietăiii, „Româno-Araericană“, a ricol pentru comuna Ariceşti, majo-
ücepnt a face puternice eruptiuni rita’ea sătenilor şl-a părăsit case­
de gaze, aruncând în acela? timp
bolovani la înălţimi colosale.
le, inulându-se în comuna Nedelea
dâa apropiere.
EHDULE d e PERETE
Pe la orele 9 jumătate dimineaţa, Societatea „Româno-Americană“ a E N D U L E ÎN A L T E CU P O S T A M E N T
3’a produs un violent incendiu care nat măsuri pentru stingerea incen­ E N D U L E de M A S Ă de
eon inuă ca far le. In timpul nopţii, diului E N D U L E -D E Ş T E P T Â T O A R E D E V O IA J
focul se vede sub forma unei co­ Pagubele sunt incalculabile.
loane uriaşe şi localităţile dimpre­
jur, până Ia o distanţă de vreo 20
le kilometri, sunt luminate ca în
’Impui zilei, iar violenţa crupţiuni-
In schimb dezastrul e o dovadă
puternică de bogăţia subsolului în
gaz metan.
---------«ar^-o-ap«™ -------------------
F R A Ţ II R O L L E R S-CmM ETAJ
im snwSßfärtrsaa în Fasaraiiia
0 nouă încurcătură
Micii răzeş) basarabeni deposedaţi de Io
JUCĂRII
turbe lor
cu preturile cele mei eftine numai la siniurul n’a3“»VTci*'
Până la Unire, liL Basarabia, au produs o mare agitaţie în sâ­
funcţiona o mare instituţie de cre­ nul răzeşilor basarabeni. lE g a
y',PARADISUL COPIILOR
s* flftJ Wftk c a re se af>ă a c u m în noul local
dit hipotecar cunoscută sub nume­ Trebue intervenit din timp pen­ a » i a ş i f e i l t (Li? TOT în STA. SMÂRDAN î r s ă la No. 12-
le de banca Ţărănească (Crestiansk tru a nu lăsa satele din Basarabia l â n a ă S tr. L ip s c a n i ş i S ta v ro p o eos.
Bank) care înlesnea ţărănimea hi să se lupte între ele, a nu îngădui
sarabeană îa cumpărarea pămân­ crearea, unei atmosfere de, generală S'LEVffBE ORNAMENTE n»ntrn POMUL
s s a ; mszZ££tZB!!Zn
D« CRAC'MM
ţ,» ju a iu .u a n f ta m a iL .W B — a w B M
tului sau îi acorda mici credite ■nemulţumire care ar putea aduce iw m im i
pe hipotecă asupra pământului cele mai grave urmări.
pe care deja îl stăpânea- liăzăşimea basarabeană îşi cere
Odată cu începerea războiului, cu drept cuvânt, recunoaşterea
ţăranii fiind în imposibilitate de unui drept, şi ea, mai cu seamă, Haporîui dela Zăpada In Ardeal
a-şi plăti datoriile, mai toţi fiind nu trebuie nemulţumită şi pe ne­ BRASOV, SI.— în to t cursul z’let
pe front, Banca Ţărănească de la drept lovită.
Chişinău s’a declarat proprietară Sperăm că apelul nostru va fi
asupra acestor pământuri care au ascultat şi măsurile cuvenite nu
Ciyj s|a depus A tr a g e m a te n ţia citito-
de eri tn A rdeal a nins. dcpunâiv
du-se un nou s tra t de zăpadă de
19—15 cm.
continuat însă să rămâie înainte vor întârzia să fie luate de cei cari 2ÂND VOR URMA SANCŢIUNILE La B raşov zăpada a atin s grosi­
iilo r asupra a rtico lu lu i
mea de 50 cm. iar in munţi 00 cio*
in posesia părinţilor, copiilor sau poartă răspunderea acestei încur­ D. M. Văraru, membru în Consi­ „iteorgunistarea judecăm In jud. Făgăraş zăpada a aţin»
soţiilor celor aflaţi pe front. Odată cături create cu împroprietărirea liul permanent superior a.n ministe* sorească, — C um va fu n c * aceeaşi înălţim e ca şi la Braşov,
războiul term inal oamenii 6’au în Basarabia. . ui de interne ,a sosit dela Cluj şi Din cauza stratului de zăpadă ca
reîntors la vetre şi şi-au continuat Chişinău VASILE C. BRAIESKU ţio n a m a g istra tu ra tn v i­ s’a lăsat în tot Ardealul trenurile au
i depus raportul anchetei asupra d o r ", a rtic o l p e care-l p u ­
posesiunea nesupăraţi de nimene. air'curărîior deja Cluj, cu ocazia su ferit m ari întârzieri.
In această categorie intră vre-o ccngresu.ui presei. blicăm in n u m ă ru l de A cceleratul de A rad a sosii erf
20,000 ţărani basarabeni, aproa­
pe toţi moldoveni, răzieşi, fiecare
având 3 până la 5 desetine pământ.
lifranlraa - Raportul se află depus ia <L I.
Brătianu, titularul departamentului
dela interne. Asupra continutu.ui a*
fu ţă . E l c o n ţin e o e x p u ­
n e re , iot tră să tu ri g e n e ­
rale, a a n te -p ro ie c tu lu i
cu o întârziere do trei ore şi ju m ă­
tate.
A cceleratul de B ucureşti care tre
buia să sosească la 12.44 a sosit la
A m e vorba dar de latifundiari,
dar de vechii răzeşi basarabeni,
;proprietari ai unei mici răzeşii ce
din^ Cluj cestui raport, cercurile oficiale pă­
strează cel mai complect mutism.
S’a putut totuşi af a că din raport
de re o rg a n iza re yi u n ifi­
care a m a g istra tu rii.
Braşov la 2 şi ■’um ătate.
T renurile de F ăg ăraş el secuime
deasemenea au suferit întârzieri.
o au din moşi strămoşi- Astăzi acceleratul de A rad a a-,
La Cluj, în această nouă citadelă eese vinovăţia evidentă a autori- Comitetul de direcţie al partidu­ vnt o întârziere do 6 ore.
De altfel se cunosc meritele ace­ ătîlor civile, cari, sau n’au vrut sau
stor răzeşi basarabo ii cari au ştiut aavut
exclusivismului şi brutalităţii, a
loc Duminică o reuniune ca­ nu s’au priceput să menţină or-
lui poporului — compus din foştii Abia după masă, la orele 4. a sosit
să înfrunte jugul moscovit păs­ miniştri averescani — s’a întrunit la B raşov în loc de orele 10.30 când
d’nea. >:ebuia s ă sosească.
trând neştirbit caracterul etnic al racteristică. Sub p resid en t unui
fruntaş al învăţământului, rectorul In orice caz vina este stabilită şi
ieri dimineaţă, la locuinţa d-ltu ge­
neamului moldovenesc pe melea­ neral Averescu, din bulevardul Col­
acum se aşte-'fă sancţiunile.
gurile Basarabiei. Ei au constituit Academiei
tenta a doi
comerciale, şi în asis
profesori universitari, Cum d. I. Brătianu a promis fór­
iéi.
elementul principal care a ştiut să
reziste acţiunei ruse elé desnaţio- participanţi activi la instigare, s’au nál că vinovaţii vor fi pedepsiţi, —
'sto neîndoios că prefectul poliţiei
Au participat toti foştii miniştri,
afară de d. dr. Dori Popo‘ ici, şe­ Proiaiaton Masacraţi
nalizare, fiind vrednicii urmaşi ai tinut cuvântări aţâţătoare procla­ ful organizaţiei din Bucovina.
d e m u lf im e
arcaşilor lu r Ş'eîan cel Mare cari mând necesitatea unei acţiuni în lela Ciuj va primi sancţiunea făgă* In această şedinţă, care a durat
luilă de prlr'"'*min?«:tra.
iu stat mai bine de o sută ani la contra tuturor minorităţilor, unei dela orele 11 dim, până după ora 1
postul de onoare şi la datorie, fără acţiuni pentru întronarea în toate d. a., s’a hotărât activitatea parti­ Lafayette, 1. (Italia). — La Roma.
să se plece şi fără să se umilească- domeniile vieţii sociale şi publice a dului pe primul trimestru ai anului mulţimea a năvălit la temniţa tUn
Or, cdată cu Unirea, statul ro­ principiului „numerus clausus“. acesta. Avezzano şi a m asacrat re deţinuţii
mân lichidând vechea Bancă Ţă­ Lăsăm la o parte urîtul spectacol In cursul lunei Ianuarie se vor ti­ cari luxaseră din biserică urna car®
rănească basarabeană, a pus stă­ pe caic-1 dau cei câţiva profesori ne întruniri în toate judeţele. în conţinea osemintele martirilor.
pânire şi pe micile răzeşii de câte cari din ambiţie sau lipsă de scru­
3 şi ő hectare cari rămăsese gre­ pule se dedau unei opere de agi
vate Ia sus numita bancă, şi din tatie şi provocare, inîoc de a-şi
parţial® cursul cărora se vor dezbate ches­
tiuni de interes local.
Programul acestor întruniri se
care unele îşi aveau situaţia com­ face datoria de îndrumători inte­
plect regulată, procentele asupra lectuali şi sufleteşti îndemnând la
împrumutului plătite chiar până linişte $r la muncă în serviciul
I® senator! va fixa de comitetul executiv, care
a fost convocat pentru săptămâna
viitoare. î m m m i
la 1016. Cu toate acestea micii ră­ ştiinţei. Sunt aberaţii demne de cea Vor urma. în luna Februarie, în­ p e n tru iO be şi C alorifere
zeşi n’au fost scoşi din posesia mai vie îngrijorare. Ceea ce ne re­
lor, continuând a stăpâni. Erau voltă şi ne face să solicităm o an
Duminică 30 şt Luni 31 Decern-
'■rie cut avut ioc alegeri partiale
truniri pe regiuni, în care se va
dezvolta programul economic şi
COCS p. Turnstnrii
convinşi aceşti basarabeni că ni­ chetă — nici juridică, nici admini
mene nu-i va tulbura şi că nimă- strativă — ci o anchetă medicală
auia nu-i va trece prin minte să împotriva acestor profesori este e-
■'entru câte un loc de senator in :
:irc. Lipova, Banal, in Tg.-Mureş-
Ardeal şi jud. Bălti-Basarabia, lată
politic al partidului poporului.
Aceste întruniri se vor tine în
Lemne de Foc
următoarele localităţi: Bălti. Cra
le iele ceea ce ei posedau din moşi normitatea ideii propagate de ei. •ezultatul acelor alegeri : ova, Cluj, Bolgrad, Câmpulung
strămoşi. Domnii aceştia din fruntea „Ac­ (Muscel), Focşani, Iaşi, Suceava şi
CER *1 F M
CIRC. LIPOVA-BANAT
Ei bine, organele care au apli­ ţiunii Româneşti“ doresc aplicarea
cat legea agrară in Basarabia, au lui numerus ciausus fată de toate înscrişi 11.723.
Timişoara,
Această activitate va fi încheiată
ANTRACIT
lucrat, din acest punct de vedere, minorităţile şi în toate domeniile.
ca o uşurinţă condamnabilă. Micii Ei depăşesc prin aceasta chiar mo­
Votanţi 4991.
Anulate 71.
printr’o mare întrunire pubi'că, cu
delegaţi, care va avea îoc în Ca COCS
răzeşi moldoveni, proprietari a numentala absurditate a d-Iui A. C.
c&te 3, 4 şi m axim um 5 hectare, Cuza, care se mărgineşte la uni­
Gh. Cipăiana, subsecretar de stat
a domenii 3756. Ales.
pitală.
Cu acest prilej, d. general Ave-»
Transportat la domlcit'u
tu r. u ta e a g a r a n t a t ă
s’au trezit deposedaţi pe motiv ca versitate şi ia populaţia evreiască. /. Rădulcscu (äränlst 693. rescu va face o expunere a situa- I
acele pământuri erau di» cele Oamenii cari cer aceasta sunt nu P e n tru p r o v in c e in c ă r
R. Âgliceriu nationalist 471. ţiei politice interne. c a re a p ro n p tă.
găsite hipotecatc la Banca Ţără­ numai cu ştiinţă de carte, dar spe­ In jud. Bălti d. Elülnie Popovici.
nească din Chişinău. Li s’au răş- cialişti în ştiinta dreptului. Ei bine,
luit micile lor loturi cu cari dea- cum se justifică juridiceşte — pen­
candidatul partidului liberal, a întru­
nit 11.078 voturi şi a fost declarat
D. N. Budurescu a fost num it se­
cretar general al m inisterului m un­
Soc. (EH0 BO
B-d Maria No 1
KÁM
'te. 9 9
bea îşi acopereau nevoile traiului tru a nu căuta în zadar criterii ales. cii, cooperaţiei şi ocrotirilor sociale,
pentru a se fragmenta în câte o morale si politice teoria aceasta? Candidatul partidului ţărănesc a în locul d Iui N Maxim.
desetină sau chiar in jumătăţi de Mai mult: cum s’ar putea ea reali­ întrunit 2765 voturi.
desetină pentru a servi la împro­ za? Numerus clausus contra celor Dela Tg.-Mureş ría sosit rezulta­ P ână !a alegerea unul episcop al f e t r h î f a r t 25 ani Ger „a.., 5 se-
me< re p r ct căfnşco-i-
prietărirea celor fericiţi puşi pe cinci milioane de neromâni înseam­ eparhiei Huşilor, a fost numit girant la stalului din Drezua . an preot că
tul alegerii întrucât din cauza vis- al acestei eparhii arhiereul Teofil si u r. tn statică şi -Ch to. oai'tă de
listele noui de împroprietărire în nă pur şi simplu excluderea lor de •olului nu s’au putut obţine rezulta- Râmniceanu.
Basarabia. .a ece se s abileşie dertnitiv in Hó­
la orice activitate, dela dreptul dc ele de la 2—3 secţii de votare. nán a cu începere de ia ianuarie 1921,
Răzeşii în loc să fie apăraţi viată însuşi. Dar desideratu! acesta
s’au văzul crud loviţi, faptul pro­ n’ar putea fi realizat decât prin ex­
Din rezultatele cunoscute vâna a.
■im pare sigură alegerea d-lui Va.
Leafiîd, 1. (Anglia). — Cu ocazia pos duiabii. Oferte sub. P. *11 ia
Anului Nou s’a conferit dem nitatea Ala-Haastnste n & \o g le r Drezda
ducând o mare durere în rându­ terminarea lor în massă sau prin iile Stroescu. candidatul partidului de Peer lui Sir Friederick Banbury, (Germania)
rile lor. izgonirea colectivă. Ideea poate su­ ational român. membru conservator din parlam ent
Din această culpabilă neglijentă râde unor anumite patimi exarce
s’au creat conflicte grave intre !bate. Noi o găsim pur $i simplu ri-
răzeşii care posedau până acum "dicoîă. Iar învăţaţii dubioşi cari
precum şi d-lui Herbert lessel, mem
bru cu vază din acelaş pariid. Mac
Neil subsecretar al afacerilor străi­
Târâtă
şi noui Improprietâliţi care vroesc găsesc cu cale să infiltreze în cu­ ne şi contele VVinterton, subsecretar tfe secară si grâu
sâ şi ia în stăvânire lotul vechilor getele tinere asemenea maladive
răzeşi. Sunt cazuri, ca cel din co­ eîucubratiuni sunt demni de toată
M'nunile radio- al Indiei, au fost num iţi consilieri. 100—200 vagoane cumpâră contra
Lordul Kilmarnok, înalt comisar p a tă prin b. nea. în mod succesiv
muna Mileşti, judeţul Chişinău, mila
unde lucrurile au ajuns până la
teletonîei britanic al comisiunci interaliate până ta 1 iunie i92l oferte cu indica«
din ţările rhenane, a fost num it ca­ r a preţului frai co gr; niţa sau moară
valer al ordinului Sf. Gheorghe. către J . bro Prag. l i Plavecka 3
\ F.
omoruri- Satele se luptă între ele Un concert din Londra auzit Jeno slovacia.
şi aceasta .din cauza celor cari Azi, fiind ziua Anului Nou catolic,
în Africa de s a d
au neglijat soluţionarea din timp
a chestiunei prin respectarea miei­
Călcat de tren Leafield, 1. — Concertul fără fir
regele a fost la biserica P itar Moş,
la ore’e 10 dim., unde a asistat la
M ir'S T E R U L JU S T IŢ IE I
Direcţiunea Juridică
lor îotaşi răzeşi. Unii controlori transmis z iln ic de s aţiunea radio- serviciul religios.
A stă noapte la orele 12 şi 10, g a r­ te efonică din Londra a fost recep­
agronomi, cum e cazul controlo­ ţionat Sâmbătă seara la Middel­ D. Constantin O. Stancu, domici­
rului Nicov de la Măcăreşti, s’au nlaituCra tren u lu i No. 15, ce venea de
burg in Africa de Sud. Programul,
Azî dim. intre orele 7—8, termo­ liat în comuna olteniţa (Ilfov), a.
pus în capul nouilor Îotaşi cari se g ara onstanta, în tim p ce in tra în
de Nord, a călcat pe săteanul care a durat nsste trei ore. a fost
metrul a înregistrat tn Capitală cea făcut cerere acestui minister de a
mai scăzută temperatură: 35 grade fi autorizat să schimbe numele său
luptau cu vechii Îotaşi răzeşi, în- Zainea Vasile zis Vasile Petrache, auzit foarte desluşit. Recepţionarea sub zero.
curajându-i la violenţe şi scandal. în etate de 50 de ani, p ăd u rar, de de Sâm bătă a concer ului dat la patronimic de Stancu în acela de
La amiază am avut numai 5 grade Chirtu, spre a se numi Constantin
Chestiunea e destul de serioasă fel din com una S tratile şti Und. Ia- Pittsburg în Statete-Unite. a cauzai sub zero.
şi gravă pentru ca organele supe­ to m iţa \ fracturânda-i ambele şi mult interes. Kste remarcabil că sta­ O. Chirtu
ţiunea de transm itere din Pi.tsburg Ministerul publică aceasta con­
rioare de la Casa Centrală de îm­ făeându-i şi o leziune puternică în are o putere relativă mică. lungimea form art. 9 din legea asupra nume­
proprietărire să se ocupe serios de partea stân g ă a capului, la cchni undelor este numai de 100 de metri lui, spre ştiinţa acelora cari a r voi
dânsa. In stare gravă, nefericitul să­
Ciiiii Âddî.rnl Literal
tean, a fost tra n sp o rta t cu o am ­ şi că nu s’au făcut aranjam ente spe­ să facă opoziţiune în termenul pre­
La Bălti, la Tighina, la Orhei, b u lan tă a S alvării la sp italu l Ool- ciale P e n tru transm iteri]« naşte o- văzut de alineatul i i ai zisului a r­
I» r ahul. sunt cazuri identice cari teL jinde a fost in tern a t. csánul Atlantia ticol.
ft