I*.

Mrercurî 3 Iunie i93f

ANUL XXVIII No. 8514 6 P a g ln B

m t f Ü i
mi 4M 3.79.6S
REDACŢIA ş l ADMINISTRAŢIA Direcţia mm mm
I P e n t r u u n a n . . , , , 6 0 0 le i ( P e n t r u u n a n . . . • 1 4 0 0 lei h m m i RfllYDfflfl al mm 3.80.30
In Ţ A R A — BUCUREŞTI —
I „ Ş a s e lu n i . . . 3 0 0 In STRĂINĂTATE 1 m S a s e ( u n i . • • TOO m RAriminlL •ee ••• eee •M mi 3.79.12
T r e i lu n i . . . 1 3 0 I „ T r e i lu n i . . . 3 3 0 „ S t r a d a R. P o i n c a r é 17 Taxa sa p l ă t e ş t e Tn numerar ö lr * € -ie P . T . T
Instituţiuni publice şi particulare Lei 1000 anual cont. circ. No. 1 3 7 2 8 2 ^ 2 6

POLITICA de REALIZĂRI ARIPI OCROTITOARE lEM LIOnOl ZILEI

D. POMPEI
I I H m M area agricultorii
SI I M I I
„Trebuie să strângem rândurile
sub aripile d-!ui iihaîach e“ In tim p ce guvernul lucrează in ­ Podgorenii, prin noua lege, an fost
Un nou academician intră în a-
(D. IVI. POPCVIGI la Timişoara rena nemurirei româneşti, prin a- tens la ridicarea agricolă a ţă rii şi com plect satisfăcuţi. C rescătorii de
la îm b u n ătăţirea situaţiei ag ricu lto ri­ vite, au fost în cu rajaţi prin organiza
legerea făcută în persoana unui
lor, — p artid u l n aţio n al-ţărăn esc rea exportului. C rescătorii de oi, p rin
matematician. D. Dim. Pompei, este
Eri au avut loc două manifes­ podărească grandioasă, căreia gu­ duce o cam panie dem agogică m enită u rcarea p reţu lu i Iânei. C rescătorii de
de mult, în lumea Tul savantă, o
să stăvilească această operă, aruncând porci p rin tr’un export intens peste
taţii caracteristice şi elocvente, vernul actual a închinat şi în­ personalitate care a depăşit cadrul
învăţământului nostru superior, d e­ ţărăn im ea în ghiarele mizeriei. hotare, în special !n Cehoslovacia,
cari înfăţişează limpede opiniei chină toate sforţările de fiecare Nu p en tru prim a oară asistăm la
venind unul din matematicianii G erm ania şi O rient. S’au adus apoi
publice două concepţiuni: con- zi. această d eşăn ţată cam panie care a- anim ale de rasă şi s’au pus la dispo­
reputaţi ai timpului nostru. Elev al
cepţiunea partidului naţional-li- In vreme ce, în mod continuu, marelui Poincaré, d. Pompei din narhizează spiritele, provoacă la lene ziţia sătenilor.
W rai şi aceea a partidului naţio- înfăptuirile guvernului liberal tinereţe, a dovedit capacităţi şti­ şi dezordine, ucide orice iniţiativă. S’a făcut in sfârşit m ai m ult decât
■ai-ţărănist. inţifice şi înclinări spre aspectele T otdeauna a fost însă stăv ilită prin
îmbogăţesc ţara, în toate regiu­ a făcut p artid u l naţional-ţărănesc in
profunde ale matematicelor, şi de acţiu n ea h o tă rîtă a tu tu ro r acelora p a tru ani de guvernare pe tim p de
In acelaş timp dă prilej ţării nile : abatoare, hale moderne, cari înţeleg prim ejd ia în cercărilo r de
s ă înţeleagă bine raţiunea pen­ spitale, şcoli, biserici, dispensare,
aceea alegerea sa în Academie, belşug.
echivalează cu recunoaşterea unei an arh izare ale u nui p artid lipsit de
C riticile îm potriva „partidului-ban-
tru care partidul naţional-liberal clădiri de primării, de judecă­ valori de mult înregistrată în miş­ sim ţul răspunderii.
ca r“ vin tocm ai în m om entul când
a guvernat şi guvernează atât de torii şi tribunale, drumuri, căi carea ştiinţifică contemporană. *
De a stăd a tă anarhiei n aţio n al-ţă ră- ţărăn im ea poate com para ceiace a
des şi atât de mult, precum şi ferate, poduri, etc., etc., — în Noului ales i-a răspuns d. dr. niste se opun, m ai m ult ca oricând, fost şi ceiace este. De aceia şi făgă-
explicaţiunea încrederii desăvâr­ vreme ce bugetul e echilibrat şi Marinescu — frumoasă dualitate operele pozitive ale guvernului, cari duelile „statului ţărănesc“ nu pot în ­
şite pe care populaţia o poartă încasările au sporit simţitor, — de notorietăţi europene — cu mul­ au creiat agricultorilor o situ aţie p ri­ călzi pe nim eni. Ceiace s’a p u tu t face
tă fineţă, ştiind a găsi punţi de vilegiată, ce nu se poate com para cu p en tru ţărănim e, s’a făcut fă ră de­
partidului naţional-liberal ca şi a în vreme ce înzestrarea armatei
B i l i i g trecere între medicină şi matema­ aceia de pe v rem urile celebrelor scri­ magogie, fă ră vorbe m ari, fă ră d en i­
liniştii şi a muncii active şi rod­ se urmăreşte cu înfrigurare, — tică, fiind astfel mai fericit decât g rarea celorlalte partide. Acest si­
( ,"-v l i f IH H 9 sori ale d -lu i M ihalache.
nice ce se desfăşoară în decur­ acestei uriaşe opere, partidul na- f' « »11 istoricul Masson la Academia fran­ O fensiva agricolă, dusă cu p erseve­ stem nu in tră insă în vederile d-lui
sul guvernărilor naţional-libe- ţional-ţărănist opune azi, în opo­ ceză, care trebuind să răspundă la ren ţă tim p de trei ani, a inceput M ihalache, care încurajează, p rin to a­
rale. ziţie, manifestări de ură, vorbă­ discursul matematicianului Poinca­ să-şi dea roadele. te m ijloacele, to t ce este rău şi le ­
A fost mai întâi festivitatea rie inutilă, creare de gărzi de bă­ wmM . ré, a găsit această spirituală tan­ V alorificarea cerealelor a d at posi­ neş la sate, in dauna gospodarilor
gentă : b ilitate sătenilor să-şi complecteze m uncitori şi cinstiţi.
dela Constanţa. tăuşi şi alianţe cu elementele co­
„E drept — şl reproduc aci din in v e n taru l agricol. în d ru m ă rile o r­ T erenul pe care acţionează naţio-
Aci, guvernul ţării, în prezen­ muniste şi iredentiste, iar în tre­ memorie — că nu pot să înţeleg ganelor de specialitate, ferm ele m o­ nal-ţâr& niştil răm âne şubred. Ei nu
ţa Suveranului, a inaugurat aba­ cutele guvernări, drept bilanţ, D-nii R. BOILA, AUREL DOBRESCU, etc. etc. şl să explic altora opera Iul Poin­ del, produsele pepinierelor statului, vor reuşi să câştige pe agricultorii
torul de export şi autostrada ma­ n’au avut decât afaceri scanda­ — A c o p e ră -n e b in e ş e f u l e .. caré, dar cum sunt de ani d e zile îm păduririle, nouile sistem e de cul­ cinstiţi p e n tru politica de u ră şi în ­
ritimă Constanţa-Balcic. loase, concesiuni nenorocite ce obişnuit a privi soarele — ca Is­ tu ră , selecţionarea sem inţelor, cam ­ v răjb ire ce-o propagă şi vor pierde,
toric al lui Napoleon I, — volu p an ia p en tru p lan tarea de pomi ro­ p rin ea, şi celelalte clase sociale, cari
Abatorul de export este gata au sărăcit ţara, jaf în banul
şi-şi va începe de îndată activi­ public şi o desconsiderare crimi­
tatea, aceea de a valorifica, cum nală a tot ce însemna element
UN IMIT DEZIDERAT cerca să privesc drept şl ia noul
nostru confrate".
D. Pompei a intrai astfel în A-
ditori, — toate au a ju ta t pe ag ricu l­ to ate voesc linişte şi ordine p en tru o
to ri şi i-au făcu t să v ad ă foloasele m uncă constructivă.
unei cu ltu ri raţionale.
se cuvine, una din marile noas­ I românesc de muncă şi de ordiné, cademie, trezind în ceiace nu sunt
tre bogăţii naţionale : carnea de indiferent cum s’a chem at: învă­
regal înfăptuit matematician! ca el, sentimentul
vite mari şi mici.

în plină construcţie, primii 6

kilometri fiind terminaţi.
ţător, preot, funcţionar public,
In ce priveşte autostrada, este etc.
Iată pentru ce, sprijinit de
toată opinia publică cinstită şi
— Abatorul de export dela C onstanţa—
superstiţiei legat de cunoştinţele
profunde ale celor ce trăesc în
abstracţiunile inaccesibile profani­
lor...
Findaila lenini u te r »
Două importante realizări, ca­ muncitoare, guvernul actual îşi
ri alături de imensa operă înfăp­ continuă şi va mai continua pâ­
tuită în cei doi ani şi jumătate nă la desăvârşirea ei, opera de
In cu v â n ta rea p e care M. S.
R eg ele C arol a l II-lea a rostit-o
eri la C onstanţa, Suveranul a
ţinut s ă p u n ă în evid en ţă,
ţărăneşti c e m erg e m ân ă în
m ân ă cu agricultura : creşterea
vitelor, s e înfăţişează^, tot m ai
prosper şi în legătură^eu a c e a ­ Ecouri şi Artă „Regele Carol li ii

de guvernare, subliniază munca înflorire şi de ridicare.
un m are şi lum inos punct al
pricepută, onestă şi acţiunea gos­
program ului d e d esv o lta re e c o ­
n om ică a ţării, transform area
prod uselor n oastre n aţion ale şi
stă prosp eritate a ţărănim ii şi
p rosp eritatea ţării.
In a c e a s tă d esfă şu ra re d e
a ctiv ita te rod n ică co tid ia n ă ,
„Săptăm âna C ărţii“, organizată cu cunoaştem că în fiin ţarea „F undaţiei
p rile ju l „Lunii B ucureştilor“, ne-a p en tru lite ra tu ră şi artă , Regele Ca
îv ista „laşu l“, — b u letin al C er­ d at tu tu ro ra ocaziunea d e-a constata
R
cului ieşenilor din B ucureşti — m arile progrese făcute de lite ra tu ra
a a p ă ru t în tr ’un n u m ă r excepţio- rom ânească în u ltim ul tim p.
rol I I “ p o rn ită din iniţiativa M. S.
Regelui, este unul d in tre evenim ent
tele culturale cele m ai de seam ă din

N O T H prin a c e a s tă transform are v a lo ­

rificarea lor m eritată p e p ie ţele
streine.
A batorul, a c e a s tă m onum en­
P o e zia a rg h e z ia n ă tală construcţie, înzestrat cu tot
guvernul urm ează strălucit, li­
n ia d e ridicare şi d e înflorire a
ţârii p e ca re partidul n a ţion al-
nM pe Mai, In care se reproduc cu­ P en tru ca literile să poată înflori se
v ân tările felu rit rostite, rem arcând cere pe deoparte u n m ediu care să nu
în special cele cu p riv ire la comemo­ fie re fra c ta r preocupărilor literare
rarea Iui Mih. K ogălniceanu, Gh. A- şi pe de altă p arte un m ijloc de cir-
ultim ul tim p.
A ctivitatea rodnică de până acum
— din 1933 când a fost întem eiată şt
până în 1936 — este o dovadă de>
saki, „Ju n im ea“ d in Iaşi, etc. culaţiune a lor. p lină în acest sens.
lib eral a ţinut-o în to td ea u n a şi
ca re a făcut şl fa c e c a tot c e
P rin m ediu putem înţelege a tât
upă lungi observaţiuni s’a p u tu t p ro p o rţia d in tre ştiutorii de carte
A ceastă casă de ed itu ră are un a-

Cei vechi vedeau în poet, un viafă proprie, de-o bogăţie de

c e ştiinţa p o a te oferi în a c e a s tă
m aterie ş i anum e : p o sib ilita tea
d e a tă ia ziln ic 300 vite m ici,
s'a creat şi s'a construit în a -
c e a s tă ţară s ă p oarte p e c e te a
D
calcula că porum beii călători d in tr’o ţa ră în rap o rt cu cei n eştiu ­
p arcu rg în m edie 72 klm. pe oră. tori, cât şi educaţia publicului în aşa
Iepurii nu alearg ă decât cu o v i­ fel în c ât cartea să devină tu tu ro ra o
v an taj deosebit •asupra celorlalte in'
stitu ţii de aceiaşi natu ră, care n u sum
decât în tre p rin d e ri p u r şi sim plu p a r­
ticu lare : ea este o in stitu ţie care nv
vates, un profet, deci, un suflet ce nuanfe, provocată de ritmul nou partidului n a ţion al-lib eral. teză de 62 klm. p e oră. Căm ila nu tre b u in ţă sufletească. are un caracter com ercial pro p riu zis
100 vite mari şi 1500 d e oi şi face decât 16 klm., când e silită. Ca­
Nea in el putinfi de elevafiune din­ sintactic în care limba noastră se porci, un frigorifer cu o c a p a c i­
F iecare d in tre aceste elem ente, p re ­ Acest av a n ta j este de n ep re ţu it şi
lul face 9 klm. p e oră, la pas. zintă şi constituie, la râ n d u l său, d a­
colo de mărginirile obişnuite ale supune dictaturii fecunde a lui Ar­ tate d e în m a g a zin a re ziln ică d e
el a r p u te a oricând s’o facă să se si­
tele unei problem e pe care cu ltu ra
conştiin/ei omeneşti. Această con- ghezi, — iată cum ar explica un
tepfiune despre roiul creatorului profan unchiaş nepotului său, ce
200 vite mari şi 300 vite m ici, o
producţie d e 15000 kgr. p e zi d e
niversarea I n F ranţa, la câteva zile după terib i­ rom ânească treb u ie s’o rezolve.
lul accident de au to car dela Vll- A celaş lu cru se petrece şi cu m ij­
tueze în fru n te a oricărei alte ed itu ri
fiind suficient să n u acorde p referin ­
ţă decât operilor de-o netăgăduită
poetic, o legăm şi cu acea a puterii simte el şi cum ar trebui să simtă
abisale, adică cu meşteşugul subtil şi urmaşul, frumusefea argheziană a
g h ea ţă , etc., — răsp u nd e în în ­
tregim e a c e stu i înalt dezid erat
Papei Plus XI n euve-S aint Georges când au fost loacele de circulaţiune: ele presupun
p a tru m orţi şi num eroşi răn iţi, s’a în tre p rin d e ri de ed itu ră, capital, p ri­
valoare artistică.
Ea a r p u te a astfel oricând să re ­
întâm p lat o nouă catastro fă sim ilară. cepere în selecţiunea operelor ce se fuze de-a da satisfacţie gustului m a­
al scafandrului ce descinde în adân- poesiei noui. reg a l şi v a fi, cum a subliniat L ângă M orm ânt, un au to car cu 26 tipăresc, răsp ân d irea lor p rin m ijlo­
uri de suflet şi găseşte în oceanul relui public p en tru care deseori st,
,,Fundafia pentru literatură şi artă M. S. R egele un pion d e c ă p e ­ excursionişti, s’a isb it de u n copac ; cirea librăriilor, colportajul şi recla­ tipăresc m ulte lu c ră ri m ediocre n u ­
ce tie-care îl poartă, figuri mon­ Regele Carol II" a făcut astfel un tenie pentru ec o n o m ia noastre au fost doi ucişi şi restu l grav răniţi. ma. mai spre a fi salvate şi interesele
struoase, ca şi perle şi corali, raze dar ce nu se poate îndeajuns pre­ C âteodată scriitorii dela noi s’au m ateriale, cari în mod norm al preo-
n aţio n a lă în drumul ei d e ex ’a oprit la Paris, tn urm a deci- plâns de lipsa de înţelegere a unora
ilbe şi raze roşii furate soarelui şi ţui, editând într'o ediţie regizată de
ascunse în comorile tăinuite ale vie­ însuşi autorul, versurile lui Tudor
ţii... Arghezi.
portare a prod uselor noastre.
In a c e a s tă direcţiune, d e c a
p ita lă în sem n ătate pentru ţară :
Ssiunilor m inisterelor de interne d in tre ed itu rile noastre.
şi de arte, representarea piesei
A lfred Hitler.
De prisos să spunem că se fă­
cea o greşeală, p en tru că ed itu rile au
cupă orice întreprindere.
In felul acesta s’a r putea constitui
o g aran ţie de valoare incontestabili
p en tru cititor ia r acceptarea de-a fi
Piesa era pusă în scenă la tea­ o situ aţie foarte grea şi ele nu tre ­
Poesia lui Tudor Arghezi esfe o j Ele sunt documentele cu cari vom a valorificării la maxim um a tru l Belleville. ed itată de „F undaţie“ a r p u tea con­
buie — în însăşi in teresu l cu ltu rii — stitui şi p e n tru autori un fel de în­
sstfel de aventură în lumi misfe- j învinge pe arena culturii universale, p roduselor n aţion ale, — gu ver­ să şi-o în rău tăţească singure.
<oase, luminate selenic, întrezărite , dovedind drepturi ce n'au nevoie cununare a operei lo r lite ra re şi în -
nul a ctu a l are un v a st plan n ul Nicolae Basilescu, profesor Ele su n t ch iar obligate p rin fo rţa
m visuri la margini de agonii, ori la de diplomafie pentru a trăi.
începuturi de viafă, şi de aceia el P i TRONIUS
care se a ilâ în p lin ă execu tare.
Cu iieca r e realizare, viitorul
Dşi fost decan la facu ltatea de îm p re ju ră rilo r să p rivească lu cru rile
d rep t din Bucureşti, a publicat şi sub la tu ra lor com ercială, tocmai
un studiu, în fran ţu zeşte: „La Société p e n tru a p u tea dăinui căci dacă ele
t r ’o o arecare m ăsură, un fel de con­
sacrare.
De altfel aceasta este însăşi in ten ­
/a rămâne, în istoria poeticei româ­ e a t agriculturii n oastre şi a avu ţiei des N ations dev an t Ies conflits in te r- a r dispare, nu câştigă nim eni n i­ ţia conducătorilor ei, relev ată a tât
neşti, ca unul dintre cei mai subtili în- nationaux, e t spécialem ent devant le mic, înlocuirea m arilo r case de edi­ p rin bibliotecile pe cari ea le -a edi­
ilegători ai cântecului dinăuntru, al , \ A ;, / conflit italo-ethiopien“. tu ră fiind un lu cru şi g reu şi foarte ta t până^ acum cât şi p rin atm osfera
•> , í / de în a ltă ţin u tă lite ra ră pe care o
Jorurilor ce nu le putem găsi văs- A utorul critică organizarea însăşi a delicat deoarece asem enea în tre p rin ­
IN PAGINA 3: Societăţii N aţiu n ilo r şi desaprobă sanc deri n u se pot creia de pe o zi pe rep rezintă chiar şi „R evista F u n d a­
mânt, al nostalgiilor enigmatice şi ţiunile lu ate contra Italiei. O rice opi alta. ţiilor Regale.“ Este destul să le in­
al visiunilor în care desigur marele nie e liberă şi d. Basilescu o notează Vorbesc, bine înţeles, de editurile dicăm spre a se vedea cari au fost
anonimat al forjelor ce ne conduc, STRĂLUCITELE SOLEMNITĂŢI pe a sa, cu argum ente cari n ’au n i­ cari răsp u n d tu tu ro r necesităţilor şi cari vor fi preocupările editoriala
ale acestei F undaţii.
Işi fac fulgerător de scurt, dovada mic com un cu polem icele politicei. şi în d ato ririlo r lor.
existenfei lor eterne.
DELA CONSTANŢA Deaceia bucuria fiecăru ia dintre Iată până acum de ex. câte biblio­
teci au fost creiate :
oltaire — m arele patriot literar noi treb u e să ne fie deosebit de
Ploaie de diamante, venite din
stele, flori ce cad, împreună cu
sg ură şi noroi — ca viafa însăşi, —
IN PAGINA 6 :

BULGARIA ŞI POLITICA MICEI

Val secolului al 18-lea, nu a scă­ m are atunci când vedem nu num ai
pat de pictura indiscretă a vieţii că vechile în trep rin d eri de tip ă rire
lui intim e. N e-o arată aceasta noua a că rţilo r reuşesc să se m enţină în
Biblioteca „Energia", „Biblioteca
In fo rm ativă", „B iblioteca A rtistică“,
„Biblioteca O raşe", „Biblioteca Docu­
carte a d -lu i O ulm ont, in titu la tă ritm u l progresiv al vrem ii dar, cu a- m e n tară“, „B iblioteca enciclopedică“,
,mucegai" şi suavitate, eterice vise, „Voltaire en robe de cham bre“. Cele­ tâ t m ai m ult, atunci când m ai ap ar
îmbibate cu otravă şi totul evocai ÎNŢELEGERI PAPA PIUS AL XI britatea are neplăcerile ei, ce se p re­ şi altele noui.
Vifr'o limbă de-un pitoresc, de-o ca re a îm plinit d e curând 80 a n i lungesc în posteritate. In această p riv in ţă treb u ie să re ­ (Continuare în pagina 2 -a)

nii. Şi el răsp u n d ea m ândru: cient ca o singură linie să nu fie la Că Manuc, u n avocat, Şi to t pe aceiaşi tem ă şi în acei­ sticle de şam panie, să le bem noi

CARAGIALE INEDIT
INFLUENŢA „JUNIMII" ţii n o ştri“, „La orele 12 trecu te fix“,
Legăturile lui C aragiale cu laşu l
se datoresc faptului că el a fost u n
m em bru al societăţii „Junim ea“, a
'ărei sp iritualitate a av u t o m are in-
lu e n ţă asupra sa. II atrăgea în acest
cenaclu înalta atm osferă culturală,
d ar m ai ales p articu laritatea vioaie
şi duhlie a societăţii av ân t în tre cei
mai buni prieteni spirituali pe Va­
sile Pogor şi Petre Missir. Cu aces­
ta din urm ă era în strân să prietenie
de câte ori venea la Iaşi îl căuta
m ai în tâi pe dânsul. A răm as de po­
m ină bileţelul său pe care-i l-a lă­
sat acasă unde nu-1 găsise, şi pe
care scrisee u rm ătoarea rim ată în ­
ştiinţare:
Missiraş
S unt la Iaşi.
Dacă ieşi
Dela slujbă
V in’ la Cujbă.
A l m atale
Caragiale.
In „Scrisoarea p ierdută“ Caragiale,
zice-se, a în tre b u in ţa t anum ite cli­ m ereu:
şee stilistice pe care le -a r fi utilizat
din şedinţele „Junim ei“ şi în această te la m ine şi care se ţin e fo arte bine
p riv in ţă Const. Bacalbaşa afirm ă că ca şi cum n ’a r fi b ău t nim ic!“
expresiile spirituale; „S ă avem f a l i - 1 — C are-i acela? îl în treb au p riete­
d e C. SATEA MU
„Dacă e anonim ă o iscălesc şi eu“,
sau „C urat m u rd ar“ a r fi fost rosti­
te în m ediul junim ist. F ap tu l este
dem n şi interesan t de reţin u t p en tru
o viitoare m onografie despre C aragia­
le, sau despre „Ju n im ea“.
CARAGIALE BERAR
P e când ţin ea b erărie în p iaţa Tea­
tru lu i din B ucureşti — fiind ales p re­
şedintele chelnerilor — C aragiale era
vizitat de m ai toţi scriitorii, de n u ­
m eroşi adm iratori şi prieteni. Acolo
berarul C aragiale i-a în tre ţin u t cu
lum inoase conversaţiuni şi a făcut
uz de m arele său ta len t de povesti­
tor, observator, analist şi psiholog
fiind, un savuros causeur.
Cu D elavrancea se încăiera zilnic
în discuţii contradictorii şi când n u
cădea de acord — m ai ales când des-
băteau chestiuni politice şi sociale
sau m oravuri şi n ăra v u ri — C aragia­
le isbucnea în tr’u n argum ent final:
— A sta-i ţară?
I a r despre b erăria sa el se lăuda
„A m un client care b ea zi şi noap­
— C hiar eu! D ar eu nu sunt un locul ei ca to tu l său iasă diform . Ş ’alt armean, tot avocat, aşi dialectică : laolaltă, aici în „K eskem ét, la M ag­
b ău to r ci consum ator. Cu acest exemplu... diform , C aragia­ La duel s’au provocat. De ieri seara dila nouă y a r K irályi ăllam fogaz, m ă rog fru ­
CARAGIALE ISTORIC le a ţin u t să dem onstreze că arta Două focuri s’au schim bat Plouă, c’coane, plouă, plouă.„ mos...“
trebue să fie cea m ai sublim ă în car- Fără nici-u n rezultat. Ş i eu singur, singurel, Ia r m ai apoi, in cursul acestei vizi­
în să rc in a t de către M inisterul In ­ n aţiune a perfecţiunii, ş’a esteticei. Pe urm ă s’au îm păcat, T o t m ă lupt c’un păhărel.
strucţiei de a scrie o Istorie a Rom â­ te, u nde a sta t câteva ore p ân ă la
„SUBIECTUL" Mâna amical şi-au dat D uşm ană şe-i soarta mă înapoierea tren u lu i spre B erlin i—i
nilor, C aragiale se obligase s’o deie Avocat la avocat. Că nu am cu şine b é ; către G o g a :
gata în tr’o v ară luând u n acont de Nu odată C aragiale a fost asediat Ş i’m preună au m âncat
câteva m ii de lei cu care plecă la de d eb utanţii dram atu rg i nuvelişti Că m ai vrem e di băut, — „Ţ i-am spus de atâte a ori, n u te
După u zu l consacrat... Di băut şi p ătrecu t
P iatra, unde se puse pe chef cu p rie­ şi poeţi tru b ad u ri care-i ceteau pro- m ai bate cu proştii, că te răpun. Ce
VERSURI A LA MARIUS CHICOŞ De cându’s n ’am m ai văzut. crezi tu, pe u rm a cui am su ferit eu
tenii şi ad m irato rii săi d in acel oraş. ducţiunile, spre a-şi da p ăre re a a-
T ake Ionescu care .îi aprobase a - supra valoarei lor. Aşa în tr ’un rând, ROSTOGAN A l m atale în v iaţă ? Pe u rm a deştepţilor ? Pro-
ştia, S uverana prostie, e totdeauna
vansul, in trig at să afle dacă in tr’a- u n căpitan, b u n cunoscut al său, îl In stilul şi dialectica acestui erou C A R A G IA L E
devăr Caragiale s’a pus pe lucru, a opri în strad ă şi-i com unică su­ pe care l’a p opularizat p rin celebrul m ai ta re !„. In zadar lu p ţi frum os
cu tă ie tu ri fine de floretă, el lo­
trim is pe u nul din inspectorii şco­ biectul unei teribile m elodram e pe său „M oftul R om ân”, C aragiale a CARAGIALE ŞI PROSTIA
lari ia P iatra-N eam ţ să-l vadă pe care era h o tă rît s’o scrie şi s’o p re ­ scris şi câteva stih u ri caracteristice veşte greu cu lă sta ru l în m oalele ca­
Caragiale şi să-i com unice rezul­ zinte direcţiunei teatru lu i, evident cu
OMENEASCA pului. Şi în zadar risipeşti sp irit şi
în corespondenţa sa cu P au l Z arifo­
tatul. recom andarea m aestrului. pol publicată cu atâte a judicioase Convorbind în tr ’un râ n d cu fiul vervă, el e ta re ca p ia tra. Cum să-ţi
spun ; pro stu l are o concepţie te lu ri­
Inspectorul găsind pe C aragiale la Caragiale, cu gândul aiurea, nu adnotaţii de către d. Ş erban Ciocu- său Luca — pe când stătea la B er­
Nicu A lbu şi întrebându-1 dacă a p rea asculta schiţarea căpitanului lescu. Cităm p rim a : lin — C aragiale i s’a d estăin u it a ră - că a vieţii. U ite aşa îşi înfundă
schiţat ceva, m ăiestru l satirii scoa­ care vorbea m ereu pe to t p arcu rsu l tâ n d u -i m otivul (desigur u n u l din ochii şi urechile, îşi înfige capul in
se d in biblioteca gazdei sale „Istoria p ân ă la despărţire, când în tre b ă : Barom etrul se tot lasă m ulte altele) care l-a d eterm in at să p ăm ân t ca struţul, ridică spatele şi
R om ânilor” a lu i Xenopol şi zise V ezi num a cu m vrem ueşte, se e x p a trie z e ; aceasta în ziua în trec pe deasupra lui to ate curentele.
— Ei ce zici, coane Xancule ?
adresându-se in sp e c to ru lu i: — Subiectul e foarte b u n şi foarte Ş ’apoi ? par’că m ie’m i pasă ? care m arele satiric se în d rep ta din Nimic m ai greu decât să cârm ueşti
încă u n p o c a l! Noroc. C harlo tten b u rg spre B uda-P esta, spre proştii... Ei au u n instinct de îm ­
— Iată schiţa m ea ! Comunică m i­ interesant, d ar nu cum va să te apuci Să se lese cât pofteşte, p o triv ire organică...
n istru lu i că n u m ai am decât să-i să-l scrii, că ai să-l strici t o t ! a vizita pe poetul O ctavian Goga în ­
Că eu n u m ă las ghe loc chis în tem n iţa dela Seghedin, p en tru T oată viaţa n ’am p u tu t să su făr
dau form a definitivă. FABULA CU TALC Şi ghe-i vorba de lăsare,
acţiu n ea lu i rom ânească. proşti. S ărac’ de mine, m ăi băiete,
CHIBRITURI ŞI ARTA P e v rem u ri C aragiale a scris şi o A poi lasă-ke p e m in e !
serie de fabule fo arte spirituale, — „M ă duc, mă, să-i spun b ăia­ când văd câte un prost, m ă doare...
Să se lase el cât poake, tu lu i să nu se m ai m ăsoare cu pro­
A flându-se în tre bunii săi p rie­ unele chiar sarcastice pe care le-a Eu to t ştiu că l’am rămas Eu am d u reri fizice... Mă ia cu rece,
stul. P ro stu l îţi d ă to td eau n a la cap.
teni Vlahuţă, Delavrancea, Gherea, sem nat „Un m are anonim ”. E rau Că, să m ă dau ghe ruşine aici în creştet...”.
A n to n Bacalbacea şi alţii v eniţi să-l a tât de spirituale şi a tâ t de artistice N u vezi şi cu m ine ? A m fugit din
Până’n pim n iţă m ă las I ţa ră de p r o ş ti!” Este unica m ă rtu risire scrisă des­
viziteze la berărie, din discuţie în încât toate cercurile literare au re ­ La el consecvenţă n u e pre proşti, răm asă în urm a lu i Ca­
discuţie v en i v orba despre artă. cunoscut în acest „M are anonim ” Că’z cum vrem ea i s’arată Ia r când l-a îm b răţişat pe poe­
C aragiale in terv en i şi zise, luând pe Caragiale. Când se lasă, când se sue. tu l Goga în închisoarea s a : ragiale.
un ch ib rit şi rupându-1 în bucăţele O a ta re fabulă a trim is-o C aragia­ — „Am venit, băiete, să văd cum C. SATEANTÍ
Pe când eu m ă rog frum os o duci aici în pension... Nu ţi-am
făcând din ele co n tu ru l unui om : le criticului Paul Z a rifo p o l; fabula la i
— A rta ? V reţi să ştiţi ce este a r ­ are u rm ăto ru l c u p rin s : Dacă m ’am lăsat odată, spus eu să te astâm peri ? Ai ? Uite,
ta ? P riv iţi a ic i! Ia tă a r ta : e su fi-, Din Focşani s’a a n untaf 'i*‘ Singur n u m ă sto l ghe jos L , ţi-a m adus n işte m e-inde şi două

4
 «VII TORUL®

O R *3 7 FUNDAŢIA
pentru literatură şi Arta
Mim bustului
lu i I. D . T e o d o r

0. E. T. R. a numit preşedinţi de federaţii „Regele Carol II“

(Continuare din pagina 1-a)
„B ibliothéque d’H istoire Contem porai-
ne, „Compozitorii rom âni contem po­
ra n i“, Scriitorii rom âni vechi şi m o­
d ern i“, „Scriitorii rom âni contem po­
U n com itet a lu a t iniţiativ a rid i­
cată unui bust inginerului I. D. Teo­
dor, fostul director general a l R. M.
S., care s’a distins prin m unca fără
preget p en tru binele obştii funcţio­
narilo r şi m uncitorilor dela m anufac­
tu ra de tu tu n Belvedere.

Clasamentul în divizia naţională A, după matchuriie de eri -
M. S. Resrele a semnat decretele
eu numirile nouilor nresedinti de
federaţie. în urma nrotranerilor O.
£. T. Ei.
Au fost .confirmaţi uresedintii în
funcţiune, la toate federaţiile, ex­
ceptând ne cea de scrimă, bob­
sleigh, ski ei canotaj, la cari au
fost numite persoane noui, insa
eu nuternice aderente cu mişca­
rea sportivă.
REGULAMENTUL LEGEI
O. E. T. R.
Totodată a fost d u s la punct re­
gulamentul legei O. Ew T. R.. care
conduce azi viata sportivă.
Acest regulament a fost înaintat
oenţru confirmare federaţiilor.
Din prevederile regulamentului
Sunt două- deosebit de importante.
MEMBRI NUMIŢI
Comitetul fiecărei federaţii se
Va compune din 8—10 mtmbri.
Dintre aceştia, patru vor fi nu­
miţi de O. E. T. R., dintr’o listă
propusă de preşedintele federa­
ţiei respective. Această măsură
este explicabilă. Ea este luată pen­
tru a asigura majoritáti preşedin­
telui. faeilitându-i misiunea de a
conduce.
D-NTI A. FULG A S I D E STELEA
In legătură cu membrii numiţi,
tratem anticipa — deţinem infor­
maţia din sursă sigură—că prin­
tre membii numiţi ai federaţiei
de football vor figura d-nii A.
sFulga si dr. Stelea, cari s’au im-
scorul p rin tr’u n shoot tras p rin su r­
p rin d ere dela 16 m etri.
R EPR IZA DOUA
A m efa atacă vehem ent im ediat
după relu a re a ostilităţilor. Se scurg
şase m inu te de dom inare sterilă. In
m in u tu l 52, P ernecky ridică scorul
p r in tr ’u n shoot plasat.
A M EFA-VICTORIA 2-0
R eacţiunea V ictoriei este tim idă.
M ingea rev in e to t în câm pul cluje­
nilor şi acelaş Pernecky, în m inutul
58, perforează p o arta ap ă ra tă de
B urdan. P u n ctu l este contestat de
clujeni ca m arcat de offside. A rbi­
tru l însă acordă.
A M EFA-VICTORIA 3-0
Douăzeci de m inute V ictoria arc
m a jo ritatea iniţiativelor. C sajka şi
Sadow sky su n t fo arte aten ţi şi nu
lasă nim ic să treacă. In m in u tu l 85,
P ernecky m archează u ltim u l punct
al gazdelor, p r in tr ’o acţiune perso­
nală.
A M EFA-VICTORIA 4-0
A bia po rn ită din centru, m ingea
ajunge la Pop I, care după un scu rt
dem araj, trag e dela 25 m etri fulge­
răto r, nelăsând nici o sp eran ţă lui
Sadow sky şi pecetluind totodată sco­
rul.
CUM AU JUCAT
Ssajka, Szanislo şi P ernecky,
fost cei m ai buni oam eni şi A.
M. E. F. A.-ei. Dvorzak, care re in ­
au
tr ă după o în delungată absenţă în
echipa m uncitorilor, a făcut o figură
onorabilă.
Doci, M unteanu I, cel m ai bun ju ­
cător de pe teren, C ăpuşan şi Pop
I, s’au relev at din rân d u rile clujeni
lor.
d isputând eri u n m atch am ical în
com pania A C FR -ului din Braşov.
A C FR -ul a p rezen tat o echipă b u ­
nă, care şi-a d at osteneala să în v in ­
gă şi a învins.
S’au rem a rc at portarul, Szekelli,
B arbu şi Niculescu.
D -lui G reculescu, care a condus
excelent, i s’au alin iat u rm ăto arele
f o rm a ţii:
A. C. F. R . : Strok, Szekelly ; Cos-
tea, Bozocea, Barbu, Ştefan, S teres-
cu, Eugen, Strok, Niculescu, B arta.
MACABI : F re n k e l; Barasch, B ui-
baci II (Goldenberg), Beri, Ghidaly,
M arcus, Katz, Herşcovici, H rehus,
Davidovici (Fein) H erm an.
ACTIVITATEA DE ERI
DE LA CLUJ
CLUJ. — In localitate s’au d isp u tat
azi p en tru Cupa Boloban urm ăto arele lenack II să asig u re din nou condu­ ceanu, p rim aru l
jo c u r i:
M uncitorii-A vram Iancu 3-1 (1-0).
V ictoria-N apoca 9-2 (4-1).
„U“ (avan th ard a)-U n irea 6-1 (3-1). m arch ează prin Ciolac (2), D obay (2) lovici, consilieri com unali; arh itect I.
S ’a m ai d isp u tat jocul a m ic a l:
C. A. O. (jun.) C. A. Cluj (jun.) 3-2
(1-2).
S. G. SIBIU— CORVIN (DEVA)
4-0 (1-0)
S. G. S. a în tâ ln it în m atch am ical, întâlni astăzi p e „U" în m atch am i­ rean u şi Nie. D iam andy din condu­
je Corvin din Deva, de care a dispus cal. Form a b u n ă a am belor echipe cerea grupării.
cu severul scor de 4—0.
1000 spectatori au asistat la victo­ m atch disputat, din ca re p â n ă la ur­ spectatori, în m ajo ritate elevi şi eleve
ria gazdelor, care au m arcat p rin Sei­ m ă U niversitatea v a ieşi victorioasă. dela şcolile secundare şi p rim a re din
fert (2) şi Tibi (2) .
A a rb itra t corect d. H erm an.
COLŢEA (TURNU - MÄGURELE)-
C. F. R. (CRAIOVA) 5-3 (1-1)
T. -MAGURELE. — Colţea, în for­ Pe a re n a Banatul, în ţa ţa a 4.000 ACSA.
ra n i“ — cu prind „Rom ane“, „Eseuri“,
„C ritică“, „V ersuri“ — „Biblioteca de
Filosofie R om ânească“, „Ediţiile defi­
B ustul, operă a sculptorului Ono-
frei, a fost aşezat la începutul stră ­
zii X. D. Teodor, în colţul ce-1 face
nitive ale scriitorilor rom âni contem ­ cu şoseaua Viilor.
entuziasmat p e cei 4000 de spec­ p e care învinşii, cu m ai mult noroc, p orani“, „S criitorii strein i m oderni şi
l-ar fi term inat victorioşi. D uminică, la 10 dim., m onum entul
tatori contem porani“ şi în fine „Operile p re a fost desvelit în prezenţa a num e­
G oalurile au fost înscrise de Mo- m iate ale scriitorilor tin e ri“.
LUPENI 31. — P artid a dintre Ripen­ can u (min. 7), c a în minutul 60 Zam­ roşi reprezen tan ţi ai C. A. M.
sia şi Minerul a a tra s astăzi p e a re n a fir (Focşani) să egaleze, ia r în minu­ In fiecare din aceste biblioteci şi C orul m an ufacturii de tu tu n
categorii de lu crări, s’au tip ă rit cărţi
lo c ală 4.000 de spectatori. tul 85, Lucianuc să m archeze goalul „B elvedere” a câ n ta t „Im nul m uncii",
Cam pionii naţionali erau aştep taţi victorios. de-o n etăg ăd u ită im portanţă şi v a ­ după care s’a oficiat o slujbă religi­
loare artistică, ştiinţifică sau lite ra ră
cu n eră b d are d e tot publicul din v a ­ D. O prişenescu (Brăila) a condus oasă, în sobor.
le a Jiului. cari au îm bogăţit astfel în tr’un chip A u lu a t cuvântul arhim andritul
corect. îm b u cu răto r cu ltu ra noastră naţio­
R ipensia a mulţumit p e deplin sp e c­ Scrib an şi d - n i i : A. M arinescu, in
tatorii, p rac ticâ n d un joc de factură CUPA PRIMĂRIEI SECT. Ili AL­ nală. In acelaş tim p au fost prom o­ num ele com itetului de in iţia tiv ă ;
v ate şi num eroasele talen te tin ere şi
ridicată. BASTRU A FOST CAŞTIGATA DE prof. ing. I. S. G eorghiu, în num ele
A im presionat, în mod, deosebit, for­ au fost stim u laţi to to d ată ch iar şi şcolii politecnice ; ing. A. Ioachim es-
A. C. S. A. scriitorii d eja cunoscuţi.
m a lui Bindea. Rapidul extrem timi­ cu în num ele soc. politechnice ; ing.
şorean a făcut o p artid ă, ca re ne-a A. C. S. A.— Carmen 4-3 (2-2) P riv ită sub to ate aceste aspecte este Gh. Borneanu, d in p arte a „G azetei
dela sine înţeles că „F undaţia p en tru
ream intit de zilele lui de glorie. In cadrul serb ărilo r p e n tru inaugu m atem atice” ; ing. M areş, dela A. G.
Minerul a început bine, d a r nu a ra re a nouilor te re n u ri sportive în sec­ lite ra tu ră şi a rtă Regele Carol I I “ şi-a I. R . ; R ăpeanu în num ele foştilor e -
dobândit u n titlu de cinste pe tă râ ­
putut face faţă insistenţei atacurilor to ru l de A lbastru (arena Voevodul le v i ; apoi reprezentanţi ai lu crărilo r
adverse, ce d ân d cu un scor categoric. Mibai), s’a d isp u tat în tâ ln irea d in tre m ul literilo r n o astre şi în consecinţă din fabrici, etc.
m erită din p a rte a întregii ţă ri toate
In minutul 2, Zelenack II deschide ACSA şi Carm en, p e n tru cupa P ri- Toţi vorbitorii au a ră ta t opera im ­
scorul în fav o area Minerului. A u fost de fa ţă d -n ii M ihail B er- laudele şi to ată recunoştinţa. p o rtan tă a lui I. D. Teodor, care a
Ciolac eg a le az ă, pentru c a ap o i Ze­ m ăriei sectorul III A lbastru AL. I. DRAGHICI creat cartieru l fabricii de chib ritu ri
sectorului, A urel dela Belvedere, o grădină de copii,
ce re a pentru localnici. Lascu, P ândele Şerbănescu, prof. C hi- băi, cinem a ; a luptat, în 1920, îm ­
Din acest moment, R ipensia ia jocul riac Frum uzache, Vasile D um itrescu,
în serios, dom ină cu insistenţă şi m ai Pom piliu A thanasiu, George A nghe-
şi Bindea (4). Roşu, Gh. G heorghiu, directori de
Preíeciira M masca potriva curentelor bolşevice cari cu­
prinsese m uncitorim ea dela R. M. S.,
a făcu t o Casă de aju to r reciproc,
etc.
A condus excelent d. Tică Iliescu. servicii, Vasile Constantinescu, secre­
VICTORIA (C onstanţa) JOACĂ CU ta ru l general al P rim ăriei şi p reşe­
Publicatiune
UNIVERSITATEA din tele ACSA-ului, precum şi d-nii:
In drum spre C onstanţa, Victoria v a Şt. M anu, Gh. R. Ionescu, Dem. Flo-
rescu, D. Ionescu, I. V asilescu-O bo-
Se aduce Ia cunoştinfa celor inte­
resaţi că, în ziua de 17 Iunie a. c, 0 Simplă
ne în d rep tăţeşte să pronosticăm un
A sistenţa s’a cifrat la peste 5000
ora 17, se va {ine în localul Prefec­
turii acestui judef situat în Giurgiu
strada General Weigand Nr. 4, pri­
BaiedePicioare
KISPEST A DISPUS LA SCOR DE sector.
ma licitaţie publică pentru imprima­
rea Buletinului Oficial al judeţului pe Pesrâdâcineazâ
BĂTĂTURILE
CHINEZUL exerciţiul financiar 1936/1937.
M atchul de football a fost specta­
Kispest—Chinezul 8-1 (3-1) culos, am bele echipe fiind de fo rţe e-
Licitaţia se va ţine în conformitate
TIMIŞOARA 31. — Astăzi a jucat în gale. A învins echipa cea m ai noro­ cu dispoziţiunile art. 86— 110 inclu­
lo calitate ech ip a m ag h iară Kispest. coasă şi m ai bine pusă la punct:
siv din Legea Contabilităţii publice,

Vus prin recenta lor contribuţie.
NOUI ALEGERI
Regulamentul mai prevede di
Solvarea actualelor comitete si
noui alegeri în termen de o lună
de zile. pentru complectarea locu­
rilor diin comitet.
Foot-Ball
Unirea Tricolor a dispus
UNIVERSITATEA A TERMINAT
de Gloria cu 4 - 1 (3—0) LA EGALITATE CU C. A. O.
3-3 (2-2)
A rena dela Obor a găzduit eri d u ­
p ă am iază p artid a divizionară d intre
U n irea T ricolor şi G loria din A rad.
P e n tru m ulţi şi m ai ales p e n tru a-
te i cari n ’au asistat eri la ostilităţile
d in tre oboreni şi arădeni, eşecul Glo­
rie i la u n scor concludent, le va p ă ­
re a inexplicabil, m ai ales prin fap ­
tu l că oborenii In prim a repriză lu a ­
se ră av an taj n e t ia r în cea secundă,
G lo ria a reu şit să term ine la egali­
ta te.
I n tr ’adevăr, U nirea Tricolor, putem
>pune fă ră să păcătuim că în p ri­
m a p a rte din joc a fost net supe-
-Woară adversarului, iar dacă scorul
n u a lu a t proporţiile u nui dezastru,
tasta se datoreşte în m are p a rte ine­
fica cităţii şi en erv ării jucăto rilo r din
lin ia d e a tac -al oborenilor.
In rep riza secundă, când linia de
6 ta c a oaspeţilor e ra condusă de Do­
FORM AŢIILE
Echipele s’au p rezen tat pe teren
în urm ăto arele fo rm a ţii:
A M E F A : Sadow sky, Covaci, C saj­
ka, Szurdi, Szanislo, Szabó, Cucula.
Leb, Pernecky, Dvorzak, B ătrân.
V IC T O R IA : B urdan, Doci, Felecan
I, M unteanu I, Pop II, Nistor, Lazăr,
F eraru , Pop I, F ărcăşan, Capuşan.
A RBITRA JU L
D. C. R ădulescu, excelent.
CLUJ. — P artid a „U“—C. A. O. nu
a corespuns aşteptărilor. D in cauza
unei călduri insuportabile, echipele
au făcut o p artid ă modestă, decepţio­
nân d pe cei 2000 de spectatori.
U niversitatea m erita totuşi să câş­
tige. A ju c at cu m ai m ult suflet de­
cât technicienii orădeni. Conduceau la
u n m om ent d at cu 2—0. F orm a exce­
len tă a lui D avid şi binevoitorul con­
curs al arb itru lu i, d. Ionescu-Ţope
care a acordat u n goal m arcat din
offside, a făcu t ca echipele să-şi îm ­
p a rtă punctele.
Cum s'a m arcat
In m in u tu l 5, D avid nu poate re ­
ţin e un shoot trim is de Szanislo şi
D raga reia înscriind p rim u l punct.
Universitatea domină şi in minu­
tul 12, după un schimb Orza-Sza-
l
m ă excelentă, a dispus de feroviarii de spectatori. Chinezul a făcut c e a C arm en deşi este o echipă tân ără, Regulamentul O. C. L. şi normele
craioveni după u n joc în care oaspe­ m ai sla b ă p a rtid ă din tot sezonul, su­ joacă fo arte m u lt în ofensivă. Cu un publicate în Monitorul Oficial Nr.
ţii au rezistat frum os num ai in prim a ferind o înfrângere cu un scor n eaş m a terial um an a tâ t de bogat, credem
repriză. a şti că această g ru p are v a juca un
127 din 4 Iunie 1931.
teptat. Toate persoanele cari vor lua par­
MACABI (JUN.) — JUVENTUS Chinezul a m arcat punctul de o noa­ rol im p o rtan t în v iito ru l cam pionat.
(JUN.) 4-0 (2-0) re prin Thierjung, în minutul 31. ACSA s’a p rezen tat eri cu o echipă te la licitaţie vor depune pe lângă
Apoi m aghiarii au e g a la t în minu­ rem aniată. R em aniată în bine — tre ofertă şi o garanţie provizorie de
In m atch am ical, s’au în tâ ln it eri tul 38, continuând să m archeze, iă ră bue să precizăm, căci M ircea Ionescu
pe te re n u l Macabi, juniorii gazdelor ca timişorenii s ă p o a tă schiţa nici un şi S tepleanu su n t cu m u lt superiori lei 3000 în numerar sau efecte pu­
cu cei ai Juventusului. fel de co n tra-atac m ai periculos. foştilor postulanţi ai echipei. blice garanta'e de stat însoţite de
R oşi-albaştrii prezen tân d u -se în 8 M ircea Ionescu, noua achiziţie a borderourile de proprietate.
oam eni au fost învinşi cu scorul de CRAIU IOVAN A ÎNVINS SPORTUL com unalilor a fost m u lt superior lui
STUDENŢESC CU 4-1 (3-0) Ofertele se vor face numai în con­
4—0 (2—0). S andu Nicolae, care are scuza de a fi
Punctele au fost m arcate de Moi- CRAIOVA 31. — In faţa a 1.500 sp ec­ bolnav. formitate cu caeful de sarcini care
nescu (2), M argulies şi P rojansky. tatori, s'a disp u tat azi p artid a am i­ P u iu Ionescu a fost cel m ai slab poate fi văzut în fiecare zi de lucru
S’au ev id en ţiat dela învingători P e- c a lă dintre ech ip a studenţilor bucu- om al învinşilor. Cu un alt p o rtar până la ora 13 la Prefectura acesfui Inm uiaţi-vă p ic io arele to rtu ra te şi
d u rero ase în apă caldă, în care aţi
treanu, V asilescu şi Moisescu, ia r dela. .-eşteni şi C raiu Iovan. C arm en putea să câştige m atchul. judeţ.
învinşi Alterovici. După un joc d e factură sla b ă, din Activi, C iochinaru şi M anolescu. B u­ adăugat atâta S altrates Rodell, până
Prefect, Indescifrabil. ce ea ca p ătă culoarea Uhui lapte gras.
Echipele s’au p rezen tat în u rm ă ­ care totuşi g azd ele au ştiut să pro­ n ă Teodorescu, Vasile Ionescu şi Scor
toarele form aţii : fite, victoria le-a revenit la un scor ţaru . In notă, S terie M ihăilescu şi Şeful Serv. Finan. Indescifrabil. Oxigenul degajat face ca să ru rile
m edicinale şi calm ante să p ătrundă.
M A C A B I: P etrean u , W itm ann, V a­ neaşteptat. Negru. Vasile, Valică şi P u ch ian u nu N. 9323/1936 Mai 29. p ână.Ia p ă rţile inflam ate. B ă tă tu rile
silescu, Isic, Willy, Comanef, Ichil, Cu acest prilej, localnicii au încer­ n e-au plăcut.
şi în tă ritu rile su n t m uiate p ân ă la
Moisescu, P rjan sk y , M argulies, S i­ cat câ tev a elem ente tinere d ela Ora- ACSA: Sandu Niculae, (Mircea Io­ ră d ă c in ă şi pot fi uşor scoasă, fă ră
mone). d ia şi Tim işoara, ca re a u d at satis­ nescu, repr. II), P etre Popescu, R ădu­ GREFA TRIB. TUTOVA
n ic i ö d u rere. Ele nu v o r-m a i cauzat
JUVENTUS : Kisch, M arinescu, facţie. lescu, F ane Constantinescu, Tiberiu, EXTRACT n ic io d a tă nep lăceri, fiin d în d e p ă r­
Georgescu, G heorghiu, Altorovici, Pe- Scorul a tost deschis de Szilaghi, Ion Ionescu, S tepleanu şi Remus
D-na Aurica M. Berechet, din tate p e n tru totdeauna. Veţi p utea
trescu, R adu, P asăre. în minutul 10. CARM EN: P uiu Ionescu, Bebe Teo­ m erge sau dansa, ca şi cum n ’aţi fi
In minutul 20, Domian urcă scorul, dorescu, Vasile Ionescu, Scorţaru, Bârlad, a intentat acţiune de di­
D ivizia N aţion ală B ca d u p ă 3 minute, a c e la ş Domian să S terie M ihăilescu, P uchianu, Vasile, avut vre-o dată d u r e n de p ic io are.
vorţ soţului său. Mihail Berechet, S altrates Rodell se găseşte de v ânzare
CAMPIONATUL DE CALIFICARF sta b ile a sc ă la 3-0, rezultatul primei Valică, Negru. cu domiciliul în statia C. F. R. la toate farm ac iile şi d ro g u eriile la
ARE DOUI LEADERI: ILSA ŞI reprize. La reluare, în minutul 48, Domian CLASAMENTUL DIVIZIEI
Holod. .iud. Bihor, pentru cauze un p re ţ - m inim .
determinate de lesre. S uccesul său este g ara n tat, coa«
P H O E N IX m archează cel de al p atru lea goal tr a r iu b an ii vi se înapoiază.______
NAŢIONALE B. Din căsătorie a rezultat un co­
Franco - R om ână a învin s list? pentru craioveni. pil cu numele de ..Paul“.
’’ Se p ă re a ca g azd ele vor u rca sco­ Seria V
CU 3 -2 (2 -1 )
rul, cân d în minutul 70, o reacţiune Soţul posedă avere imobilă în
Franco Română 14 10 1 3 53:15 21 comuna Odaia Bursueani. iudetul

b ra , căci în p rim a repriză d in tr’o in­
sp ira ţie p roastă ară d an u l ju c a în pos­
tu l de halfcentru, schim bare ce-a a-
v u t d a ru l să descom plecteze a â t linia
2e atac cât şi cea in term ed iară —
a p ă ra re a oborenilor a tre b u it să lupte
energic p en tru a stabili atacu rile in ­
sisten te ale oaspeţilor. In această
p a rte din joc, G loria — să fim d repţi
*— a scăpat num eroase ocazii de m a r­
care. Ineficacitatea în aintaşilor ei în­
să^ au av u t şi ghinionul să în tâ ln e a­
scă în Rădulescu, u n p o rta r decis să
n u lase să-i treacă nimic.
In sine, jocul, cu excepţia prim elor
25 de m inute când oborenii invadau
te re n u l arădenilor, m ai ales din p a r­
te a oaspeţilor. U nirea Tricolor, a m e­
r ita t pe deplin cele două puncte care
a situează în locul opt d in calsa-
m ent.
CUM S’A DESFĂŞURAT JOCUL
Jocul este început de arădeni, cari
V int repede deposedaţi de balon, pen­
tr u ca m ai târziu să cedeze cu totul
elanului gazdelor.
C hiar în m. 5 T raian Ionescu, în
posesia m ingii dem arează spre po ar­
ta lui T heim ler şi dela 25 de m. tri-
iii te pe sus u n shoot puternic.
P o rta ru l ară d at — je n a t oarecum
de soare, nu poate reţine balonul ca­
te a in tra t chiar în colţul d rep t al
porţii.
Acest prim succes dă av â n t O bore­
n ilor cari se întrebuinţează serios
p en tru a m ări av a n ta ju l lor, Com por­
ta re a slabă a Gloriei, perm ite să
înscrie al doilea punct p rin C ârjan.
Jocul se scurge în nota de supe­
rio rita te a oborenilor şi p u ţin în ain ­
te de sfârşit, Soni, stabileşte rezulta-
V I p rim ei reprize la 3—0.
ULTIM ELE 45 MINUTE
L a reluarea, linia de atac a oas­
p eţilo r este condusă de D obra şi-şi
ca p ătă om ogenitatea cuvenită.
G loria se găseşte din nou în atac
şi Bai-bu la 3 m etri de p o artă trage
în m âinile lui Rădulescu. T udor este
îc ela care înscrie p unctul de onoare
a l oaspeţilor.
ECHIPELE
Unirea T rico lo r: P etrică Rădulescu,
ducitulescu, Iliescu, Florea, S tein-
bach, Boteanu, T raian Ionescu, Schi­
a u , Sonny Niculescu, C ârjan, Bog­
dan.
G lo ria : Theim ler, V ariassy, H ustig,
Vania (Korosladny) D obra (Vania),
L upaş, Tudor, Rohan, B a rtu (Dobra)
Vtercea.
A condus bine d. Denis X ifando.
A. M. E. F. A. a invins Vic In math amical
to ria cu 4 - 1 ( 1 - 0 )
D. V. A a d is p u s d e Tri­
PERNECKY A MARCAT PATRU GOA c o lo r C. F. P. V. cu
LURI
A rad. — In cadrul Diviziei N aţio­
n ale A, s’a d isputat în oraşul nostru
M atchul d intre A m efa şi V ictoria
jCluj).
2.500 de adădeni au ţin u t să vadă
la lu cru pe Victoria care, cu o săp­
tă m ân ă înainte, stabilise o p erfo r-
rn aţă excelentă, făcând 2-3 cu H un­
gária, cam pioana Ungariei.
P a rtid a nu a decepţionat asistenţa,
jo c u l a rev en it arădenilor, la un
scor care nu a ra tă a d e v ăratu l rap o rt
d e forţe d in tre adversari. V ictoria a
Jucat fo arte frum os, a com binat to t
a tâ t de bine ca şi m uncitorii a ră ­
deni. N u a ştiut însă să exploateze
situaţiile favorabile din fa ţa porţei.
In plus, a av u t u n ju c ăto r inexistent
p e te re n pe F eraru, a cărui com por­
ta re a d a t de bănuit.
V ictoria cu toate că dom ină, ap are
Ineficace la poartă.
I a m in u tu l 4L P ernecky deschide
nislo, secundul ridică scorul :
„U“ — C. A. O. 2—0
C. A. O. revine şi în m in u tu l 23,
Bodola m archează p r in tr ’un shoot im -
parabil.
D upă 10 m inute, egalarea se pro­
duce to t p rin Bodola care prim ise o
passă de la Ska. P ublicul reclam of­
fside. A rb itru l acordă însă punctul.
P ân ă la sfârşitu l reprizei rezu ltatu l
n u se m ai m odifică
In m inu tu l 80, Păunescu utilizează
a situaţie favorabilă creiată de David
(U) care executase o lo v itu ră liberă
de la 30 m etri şi transform ă.
O rădenii reuşesc să egaleze după
trei m inute p rin Sika.
Form aţiile
U N IV ERSITA TEA : Şepci, Borgia,
G urgiu I I I ; Golub, Gain, David, D ra­
ga, Păunescu, Szanislo, Ploeşteanu,
Orza.
C. A. O .: David, B artha, Sarkady,
Spielm ans, Iuhasz, F eureştein, Sika,
Mosco, Bodola, Borbil, Cociş.
CLASAMENTUL DIVIZIEI NAŢIONALE
A. DUPĂ ÎNTÂLNIRILE DE ERI
R ipensia 18 11 4 3 50:30 26
A. M. E. F. A. 19 10 5 4 33:21 25
C. A. O. 18 8 5 5 33:26 21
G loria 18 9 2 7 40:38 20
Juventus 16 7 3 6 33:24 17
Venus 16 6 5 5 34:28 17
, Chinezul
19 7 2 10 37:50 16
Unirea Tr. 17 6 4 7 43:42 16
V ictoria 19 6 3 10 34:51 15
C. F. R. 17 7 0 10 37:38 14
C rişa n a 17 5 3 9 32:36 13
U niversitatea 18 5 2 11 25:47 12
„F . C. Liverpool“ joacă
astăzi cu „Venus“
Astăzi, după am iază, îşi face debu­
tu l pe aren a din splaiul In d ependen­
ţii echipa engleză F. C. Liverpool.
O aspeţii vor în fru n ta o form aţie
în tă rită a clubului „V enus“ care s’a
p reg ă tit in ten s în v ederea acestui
joc.
D isputa prom ite a fu rn iza u n spec­
tacol pu ţin obişnuit, d ato rită jocului
caracteristic al englezilor.
D upă toate probabilităţile, echipe­
le se vor alinia în urm ăto arele for­
m aţii :
„ V enus": G henea, Albu, Sfera,
C onstantinescu, Eisenbeisser, B ărb u -
lescu, M ircea, Vâlcov II, Sepi, Vâlcov
III, Demetrovici.
„ hiverpovl”, Hobson, Dobbs, Blekin
sop, Busky, B radshaw , Savage, N ie-
m ocalerm ys, Tayler, Howe, Eastham ,
Taylor, Low.
3-1 ( 2 -0 )
G alaţi. — In m atch am ical DVA a
invins pe Tricolor CEPV d u p ă un
m atch în care am bii com batanţi au
fost viu aplaudaţi.
Au m a rc at p e n tru g a z d e : B otnar
(2) şi ^Naghy.
Ş tefănescu a înscris p u n ctu l în ­
vinşilor.
A condus d. C hiriţă.
A. C. F. R. a învins
Macabi cu 4 -3 (2 -2 )
Macabi a ratat nu penalty.—
Au marcat dela învingători Ni­
culescu (2) şi Barbu (2) iar
pentru învinşi Herşcovici, Bu-
ibaci II şi Herman
D upă o pauză de tre i săptăm âni,
M acabi şi-a reîn cep u t activ itatea
urnii fo to
Brăila. — M atchul de calificare a studenţilor le perm ite să m archeze D. u . I. G. 14 8 3 3 37: 9 19
d isp u tat în oraşul nostru, a d at loc goalul de onoare prin Dumitrescu II. Jahn 14 8 2 4 25:30 18
Tutova. Termen la 16 Iunie 1936.
unei lu p te crâncene, din care au eşit S'au rem arcat dela învingători: Do­ In consecinţă pentru satisface­
D. V. A. 14 8 1 5 33:23 17
învingători localnicii. m ian şi Szilaght (am bii d e la Stăru­ D ragoş Vodă 14 63 b 35:21 15 rea disp. art. 285 cod. civil, dispu­
P rim a rep riză a decurs în n o ta de inţa O radea), Bírok (d ela C. A. T.), ne. publicarea prezentului ex­
T extila 14 4 1 9 21:31 9 BOU INTERNE
su p erio ritate a gazdelor, cari în m i­ D unăreanu şi Ciocâlteu, iar d ela stu­ Sporting 14 3 1 10 13:44 7 tract în ziarul „Viitorul“ din
n u tu l 26, p r in tr ’o bom bă im parabilă denţi, Ego M unteanu şi Gh. Popescu. C o n s u l t a ţ i i 2 . 6 d u p ă am iază
St. Băcăoan 14 2 2 10 17:66 6 Bucureşti.
trasă de Maniei, deschide scorul. Echipele au prezen tai formaţiile : Grefier. N. Oh. Ivascu S ír. ELENA D O AM N A 2 7
In m in u tu l 30, la un atac brăilean, Craiu Io v a n : C iocâlteu, Iordache, In m atch a m ica l
1936. Mai 29. — No. 25181 Prin B-dul Maria, tramvaiul No. 3 şi 15
u n fundaş tem işorean atinge balonul Domian, Pârjol, Borbil II, Kadar, Bírok,
în sp aţiu l de pedeapsă. Szilaghi, Domian, D unăreanu, Bras-
JUVENTUS A ÎNVINS PE A. S.
T akaci tran sfo rm ă im parabil. soy. C. A. M. CU 2*0 (1-0)
W etzer, în m in u tu l 35, pasează lui
fulgerător.
După pauză, deşi joacă contra nu şi Popescu.
Sportul S tu d e n ţe sc : Ego Munteanu, Au m arcat : Z ainescu ş i Palm er
K iimeek, care, de aproape, m archează Duce, Mitan, D răgan, Genu, Busuioc,
Voicu, Tache, Dumitrescu, M oldovea-
500 spectatori
Eri, pe teren u l Belvedere. Ju v en tu s
AZI te RADIO
vântului, F ranco R om ână injghezea- CUPA PROVINCIEI a în tâln it pe A. S. C. A. M. in m atch 19 Ora. Mersul vremii. Actualităţi.
r.ă atacu ri peste atacuri. Cântec de leagăn de Kiriac; n ean i,
C ălăraşi a îr.vins Silistra cu 4-1 (1-1) amical, de care a dispus la m are lu p ­ 19.15 Continuarea concertului: Arii na Ileana de Brăiloiu; Sârba de B ăiloiu.
In m in u tu l 55, Bodi reuşeşte să tă. ţionale (solo nai: Gh. Ştefănescu); Ro­
CĂLĂRAŞI 31. — In cadrul Cupei Pro­ RADIO ROMANIA
înscrie cel m ai frum os p u n ct al A m bele echipe au p rezen tat form a­ manţă de P. Kreuder; Ca pe Vlaşca 22 Continuarea concertului Orchestrei
partidei. Din acest m om ent, Franco vinciei, reprezentativa oraşului a în­ ţiile compacte, E nderfy ap ărân d horă (solo ţambal: Iancu Cârlig); Ca la Radio: Sânge vienez-vals de J. Strauss;
Rom ână se retrag e în apărare. tâlnit azi p e ce a a Silistrei. p o arta A S. C. A. M .-ului. Zimnicea, arii româneşti de G. Ştefă- Polca de J. Strauss; Suită de dansuri
Totuşi, K lim ek reuşeşte în m in u tu l După un joc disputat, în care lo cal­ Ju v en tu s a treb u it să se în tre b u in ­ nescu. moderne de Niemann: a) Boston; b) Tan
75 să red u că handicapul, înscriind nicii au fost net superiori, au învins ţeze serios, p en tru ca să poată obţi­ UNIVERSITATEA RADIO go; c) Charleston; d) Dans negru; Fox­
cu 4—1 prin gcalu rile înscrise de Ne- 20 Naţionalismul antic de prof. I. Va trot pe motive din „Vânzătorul de pa­
de aproape. ne victoria faţă de u n A. S. C. A. M. laori.
D -lui Ceaureanu, care a condus gulescu, Isaia (2), Soare. Pentru în­ care a ju cat cu voinţă ferm ă şi m ult sări“ de Kochmann.
20.20 Cântece româneşti. Alexandru RADIO BUCUREŞTI
excelent, i s’au alin iat u rm ătoarele vinşi a m arcat Vi.di. elan. Grozuţă: Dorurile mele de Şorban; 22 Concert de vioară, d-ra Lola Bo-
fo rm a ţii: A condus d. Filip foarte corect. Echipele au ju cat în u rm ătoarele Ploaia-mi ploaie pe hotare de S. Dră- bescu: Sontă în mi minor de Veracclnlţ
Tot azi s'a disp u tat şi m atchul At­ f o rm a ţii:
Franco R o m â n ă : Popescu, Bartoş. goi; Fată mare de Şorban; Trandafir de Cântec de leagăn de G. Fauré; Tempo
Kosek, Tagacs, Teodorescu, Leşu, letic—Reg. 23, term inat cu rezultatul J u v e n tu s : C reţeanu, D ragom iresc- pe răzoare de S. Drăgoi; Dece nu-mi di Minuetto de Pugnani; Preludl şi Al­
Badi, Maniei, Zaharia. 1-1 (1-0). cu, Stanciu, Petrescu, Vogi, B ran d a- vii? de Dima; Ştii tu mândro, de Dima. legro de Pugnani-Kreisler.
20.45 Actualităţi engleze de Dragoş RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI
l i s a : Eihler, Tiffer, B arna, S tu - Buzău a elim inat F ocşani cu 2-1 (1-1) b u ra, Vaira, Corony, Zăinescu, P a l­ Proiopopescu.
lak, A lbert, Schreier, Hertzog K li­ 2 2.30 Radio jurnal. Sport.
BUZÄU 31. — Azi s'a d’sputat în lo­ m er, De Viitor. 21 Concert de seară. Orchestra Ra­ 22.45 Colindând restaurantele eu mi­
mek, W etzer, Loevenfeld, Cosma. calitate m atchul de foot-ball pentru A. S. C. A. M .: Enderfy, Gh. D u­ dio, dirij. de Th. Rogalsky: Dela Gavotă crofonul: Monte Carlo (Orchestra Io­
la foxtrot: Gavotă de Bach; Gavotă de
PHOENIX A ÎNVINS VICTORIA C u p a Provinciei dintre Buzău şi Foc­ m itrescu, A ndreescu, Constantinescu,
Birău, Dima, D um itrescu Şt., Popes­ Popper; Arie de dans şi Tamburin de
nescu Găină); Continental, (oroh Gri-
goraş Dinicu); Modern (orch. Ionel Giur
şani.
CU 4-2 (1-1) Localnicii au elim inat Focşanii du­ cu N., P ătraşeu, Ştefănescu, D um i­ Gretry; Menuet de Mozart; Galop de gea); Răcaru (orch. Jean Sibiceanu; Lido
Lincke; Espana-vales de Waldteufel. (Jazzui ŞaŞa Fanico); Terasa Cercului
Baia M are, 31. (Prin telefon). — p ă o p artid ă d isp u tată, d u p ă un duş trescu. 21.30 Cărţi şi reviste. Militari (orch. Petrică Moţoi); Iordă-
In faţa u n u i public num eros, Victo­ 21.40 Gh. Folescu (canto): Arie din chescu (orch. Sandu Marcu); Bulevard
ria, deşi învinsă, a av u t m ajo ritatea „Mignon“ de Ambroise Thomas; Arie (orch. Ionel Crlstea); Bonboneria La­
acţiunilor, lu cru care a adus o fru ­ Italia a învins Ungaria c j 2 - 1 ( 1 - 0) cin oratoriul „Paulus“ de Mondelssohn; fayette (jazzui James Kok).
m oasă m an ifestaţie de sim patie din
p arte a publicului local. Că V ictoria
AU MARCAT PASINATI, MEAZZA Şl TURAY
nu a câştigat, aceasta se datoreşte BUDAPESTA, 31 (Intersport). — m ine au to ritar. O com binaţie Seres-
ghinionului de care a fost urm ărită. Azi s’a disputat, p e te re n u l H ungária T itgos-S arosi-T uray-S aroşi se te rm i­
P en tru H hoenix au m arcat în o r­ în fa ţa a 40000 de spectatori,—p rin ­ n ă p e a rip a dreaptă, însă Sseh este
dine : Freiberg, Pfeifer, S ereny 1 şi tre cari şi reg en tu l H o rth y — m a t­ trâ n tit în apropierea porţii.
Sereny II. P ublicul p retin d e sgomotos penalty,
chul de football Italia—U ngaria.
Sekely a înscris am bele puncte ale Italienii, deşi dom inaţi în m ajo ri­ a rb itru l în să n u acordă.
oaspeţilor. Im ediat d upă aceea o lo v itu ră de
ta tea tim pului, au re u şit să obţină
Clasamentul victoria la lim ită, g raţie în a in tă rii lor cap a lui Toldi greşeşte de p u ţin ţin ta
ca apoi să trag ă p u tern ic alătu ri.
lisa 3 2 0 1 8:6 4 m ai decisă, care a ştiu t să speculeze A p ărarea italian ă este în m are fo r­ REGAL. — Guliver în ţara piticilor. în : Armele veghiază şi Gustav Froolich
Phoenix 3 2 0 1 8:6 4 favorabil ocaziunile prielnice. m ă şi 1a nevoe n u neglijează nici in ­
Complectări ruseşti şi Jurnal. în: Barcarola.
I. A. R. 2 1 0 1 4:1 2 Cu toate că ploaia care a căzut SELECT. — Iubesc toate femeile şi AMERICAN Grădină şi Sală. — Dor«
terv en ţiile nereglem entare. T u ray şi
F ranco Rom ână 2 1 0 1 3:6 2 în ain te de m atch, şi ch iar în tim pul Toldi răsp u n d prom pt 1a d u rităţi. Casta Diva. Nelson şi Rende-vous la Viena.
V ictoria 2 0 0 2 2:6 2 partidei, în m om entul începerii, tr i­ j VOX. — „Codul S ecret“ cu W iliam REX. — Omul care a spart banca 1«
bunele au fost p opulate de o asis­ O com binaţie Meazza—Colanssi p e r­ Powel şi R evista Luna... Crizei, Monto Carlo şi O crimă pe bord.
JÄHN-TEXTILA M. W. 3-1 (1-1) te n ţă neaştep tat de num eroasă.
m ite rapidului ex trem să trag ă, însă i BD. PALACE. — Clo-Clo cu Martha IZBANDA. — Misterul celor 13 şi Con
Eggerth şi Caravana cu Charles Boyer. tele Obligado. Revista Beau-Beau.
C ernăuţi, 31. (Prin telefon). — Azi A ustriacului M eisz i s ’au alin iat alături.
s’a d isp u tat în oraşul nostru m atchul form aţiile : E galarea se produce în m in u tu l 25 ARO. — Dominoul verde cu Danielle VOLTA BUZESTI. — Mireasa lui
Darieux. Frankenstein cu Boris Harloff şi înge­
d in tre Ia h n şi T extila contând pen ­ IT A L IA : P eruchetti, Allem andi, când o cen trare a lui Csek este r e ­ rul cu M argaret Sullavan.
Monzeglio, De P etrin i, Andreolo, lu a tă fu lg erăto r de că tre T u ray în SAVOY. — Săjtămâna filmului în fie
tru cam pionatul diviziei B. care zi alt film şi teatru. ORFEU. — Ultimele zlie ale oraşului
D upă u n joc susţinut, cernăuţenii Corsi, P asinatti, D em aria, Meazza, p o arta italiană. TRIANON. — S ăp tăm ân a cinem ato­ Pompeiu şi Schirley Temple in Fetiţa
şi-au în su şit victoria p rin punctele F errari, Colaussi. Peste două m inute însă, oaspeţii noastră.
grafelor: în fiecare zi a lt film şi com-
carcate de L ang şi H erm an (2). UNGARIA : Szabó, Polgar, S tern ­ obţin al doilea punct p rin Meazza. plectare. TOMIS. — 2 filme: Uniţi pe vecie cu
U ngurii lu p tă d isp erat să egaleze. Dick Powell, Ruby Kellev şi Copilul
P en tru oaspeţi a m arcat P ipa birg, Seres, Szűcs, dudás,—Sseh, T u-
In m in u tu l 40, T uray a re o ocazie CA PITO L şi ROXY. — Cântecul străzii cu Sybil Jason.
D. Shrlich a condus bine în faţa ray, Saroşi, Toldi, Titkos. Iubire! n o astre cu ten o ru l Helge REX. — Ultimul păgân şi Becky
a 1.500 spectatori. P rim ul atac este condus de italieni, bună, însă trag e în bară. M atchul se Sharp.
Meazza chiar în m in u tu l 1, este în - term in ă în faţa porţii m aghiare. Roswaenge. J u rn a l şi Com plectare.
D. U. I. G. — SPORTING FEMIna. — Cei 4 jumătate muşche­ FRANKLIN. — Un strigăt sălbatec şl
t r ’o poziţie ex trem de favorabilă, însă D upă p artid ă italienii sa lu tă asis­ Circul Barmen.
Szabó culege balonul, cu o să ritu ră tenţa, care prim eşte cu o tăcere m or- tari şi Spionaj în Dardanele.
2-1 (2 -0 ) A. R. P. A. — Biroul 2 de spionaj MIA. — (Fost Lido). — Gelozie şl
Chişinău. — In faţa a 2.000 spec­ m agnifică. A sistenţa în cu rajează sgo- m ân tală victoria oaspeţilor. cu Je an M u rat şi com plectare.
Dansatoarea.
tato ri şi sub excelentul a rb itra j al m otos echipa gazdă. In m atchul de deschidere, Echipa DIANA. — Crinul din mocirlă cu Syl­
SULENDID. — Mâţa’n sac şi San via Sidney şi Un strigăt în junglă cu
d -lu i Je a n P etrescu D. V. I. G. a In m in u tu l 3, Titkos, trag e p u tern ic O lim pică a U ngariei, a învins R ep re­ Francisco.
zentativa Cracoviei cu 4-1 (1-1). Harry Piei.
învins Sporting, după un m atch fo ar­ a lă tu ri de poartă. OMNIA. — Samson cu Harry Baur MILANO. — Mayerling şi Dorinţa eu
te disputat. Jocul se desfăşoară cu o rap id itate şi Raza ucigătoare. Jean Harlow.
In p rim a rep riză brăilenii au m a r­ p u ţin obişnuită. LIZEANU. — Datorie şi iubire. Abi­
MARNA. — Două filme: Cuibul dra­
cat de două ori p rin O prea în m in u ­ Gazdele su n t m ai m u lt în ofensivă GREFA TRIB. BOTOŞANI gostei şi Duşmanul invizibil. sinia şi trupă de reviste.
tu l 32 şi W elsz în m in u tu l 35. în să su p erio ritatea lo r te rito rială nu BIZANTIN. — învingătorul şi Parada LIA. — Luntraşii depe Volga şi Balul
EXTRACT modei.. dela Operă.
Jocul devine f ru m o s : Sporting este concretizată d ecât p rin cornere
neutilizate. D -n a E lena C. B ejan din corn. Că- SCALA. — Hotel Savoy 217 cu Hans MODEL. — Dansul morţii şi Camera
reuşeşte să red u că h andicapul p rin Albers, Brigitte Homey, Guşti Huber. Groazei cu Boris Karloff.
Cazacu în m in u tu l 57. Italien ii atacă p rin su rp rin d ere şi lugăreni, jud. Botoşani cu p etiţia în -
atunci su n t periculoşi. In m in u tu l 30, reg. Nr. 44040 din 4 N oem brie 1935 Jurnal Paramount. RAHOVA. — Ultimul păgân cu Mala
KISPEST JOACĂ ASTĂZI, LA P asin a tti deschide scorul, care ră m â ­ a in te n ta t acţiune de d iv o rţ în con­ FORUM. — Samson cu Harry Baur
şi Bucle de aur cu Shirley Temple.
şi Lotus şi Medicul femeilor cu Che­
ster Morris.
ARAD CU A. M. E. F. A. ne neschim bat, cu to ate sfo rţările tr a soţului său Costache D. B ejan cu CORSO. — învierea cu Anna Sten şi PACHE. — Egoista şi Răzbunarea
F o rm aţa p estan ă K ispest, care a r e ­ în ain tării m aghiare. acelaş domiciliu, p e n tru cauze d e te r­ Fredric March şi revista Parada Filmu Mării.
uşit eri să dispună de Chinezul cu La reluare, T u ray este fo u ltat la 20 m inate. lui. ORFEU. — Iubirea lor şi Stan şi
D in căsătoria n u m iţilo r a rezu ltat MARCONI. — Jocul cu moartea cu Bran poliţişti.
8—1, joacă astăzi la A rad unde va în ­ de m etri de p o artă. L o v itu ra liberă, GRADINA CINEMA „ŞIC“ (Mihail
tâ ln i pe A. M. E. F. A. d eg ajată de a p ă ra re a „azu rrilo r”, a - copite Elena, m inoră, ia r av ere nu Marie Bell; Antonia cu Marchel Chan-
ju n g e te F erra ri, care trag e p u tern ic există. tal şi artişti. Ghica) No. 85). — Armele veghează cu
RIPENSIA A ELIMINAT MINIERUL 1a poartă, d ân d ocazie lu i Szabó să se A cest e x tra c t se v a afişa şi publica AIDA. — Echipajul şi Dragostea în Annabela şi Iubetşe-ti vecina cu Bing
Taxi. Grosby.
DIN CUPA ROMÂNIEI releve. Apoi P asin atti, 1a 5 m e tri de conf. art. 285 c. civ. DARLY. — 2 filme: Tovarăşii cu Irene VENUS. — Suprema iubire şi Zongo
poartă, zgudue b ara. Italienii, deşi au G refier, Indescifrabil spaima Africei.
Ripensia-Minierul 9-2 (4-2) de Zilahy şi In fiecare seară 1a orele
conducerea cu 1—0, p a r nervoşi p en - N r. 34820. 1936 Mai 29. 8, cu George Raft. REGELE FERDINAND. — Visul unei
Bindea in formă extraordinară a tr ” că u n g u rii î<*cep d in nou să dv - MANÓN, Doamnei 11. — Annabella nopţi de vară şi Convoiul în flacăH.
 m
fj V I I T t m u t BSE*-:* .

Inaugurarea abatorului de export

M. S. REGELUI
începe să se înfiripeze, denun­ tăiată. Sacrificarea vitelor ur­ 15.000.000 Iei la costul total al
ţă convenţia comercială cu Au- ma să aibă loc la graniţă şi lucrărilor, ce se ridică până a-
stro-Ungaria. numai după ce ele erau în prea cum ia suma de lei 80 milioa­
Aceasta însă, ca represalii, a labil examinate de medicii ve­ ne.
închis în 1884 graniţa ei pentru terinari, români şi austro-un- Frigoriferele ocupă 450 m. p.
vitele româneşti, urmând o lun­ gari. —0 linie specială, cu o rampă
gă perioadă de răsboîu vamal Ca urmare acestei conven- de încărcare şi descărcare, fa­
cari a pricinuit mari pagube e- ţiuni, statul român a construit ce legătura cu calea ferată şi
conomiei de vite, prin pierde­ de'ndatâ, două mari abatorii portul Constanţa, — Iar labrica
rea celui mai important debu­ de export : unul la Rurdujeni şi de ghiaţă ce posedă, produce
şeu pe care îl avea atunci Ro­ altul la Turnu-Severin, cari în­ zilnic 10.000 kgr.
mânia în acea ţară. să au funcţionat numai scurtă Ataşat acestui abator s’a
Convenţia din Decembrie vreme, căci complicaţiile adu­ construit şi un laborator de bac
1893, care reglementa schimbul se de răsboiul balcanic şi apoi teriologie veterinară, având un
de mărfuri dintre noi şi Austro- de răsboiul mondial le-au îm­ depozit de sero-vaccinuri, care
Ungaria, deşi pusese capăt a- piedicat să-şi îndeplinească ro­ va servi întreaga regiune do­
celui răsboîu, nu satisfăcea în lul lor economic, fiind apoi în brogeană.
întregime interesele economice bună parte devastat de ulti­ Acest laborator, împreună
ale României, fiindcă ea men­ mul râsboi. cu cele-l'alte patru noui; din
ţinea mai departe prohibirea Abatorul dela Rurdujeni a Iaşi, Cluj, Timişoara şi Craio­
exportului vitelor şi produselor fost refăcut şi pus în funcţiune va, pe care ministerul nostru
noastre animale. în Decembrie 1933. In acest a- le-a construit in ultimii doi ani
De-abia în Aprilie 1909, — bafor se taie carne de porc ca­ sunt menite să aducă un mare
sub Guvernul I. I. C. Brâtianu, re se prepară ca bacon şi se ex­ ajutor crescătorilor de anima­
s'a isbutit a se încheia o nouă portă în mare cantitate în An­ le, prin combaterea epizootiilor
convenţie — adiţională la cea glia. Sperăm să punem în cu­ şi mai ales prin prevenirea lor.
din Decembrie 1893 — prin Ca­ rând în funcţiune şi abatorul SI RE!
re se reia exportul de vite că­ dela Turnu-Severin, deşi rolul S'a făcut aci un lucru temei­
tre Austro-Ungaria — pe bază Iui economic nu mai este acum nic, de care putem să fim mân­
de anumite contingente şi cu dri şi care corespunde nu nu­
condiţia ca acest export să se aşa de mare ca înainte de râs- mai necesităţilor actuale, dar
facă numai sub forma de carne boiu. mai ales necesităţilor viitorului
apropiat, pe cari noi îl întreve­
Şg&yafla după rfa b g l« dem înfloritor şi plin de mari
realizări.
Imediat după râsboi necesi­ tocmit de către d-I profesor ar­ Punerea în funcţiune a aces­
tatea refacerii stocului de ani­ hitect Nenciulescu planul lu­ tui abator, marchează o dată
male pe de o parte — şi asi­ crării — după programul şi in- luminoasă în evoluţia econo­
gurarea consumului intern pe dicaţiunile direcţiunii generale miei, în timpul domniei Majes-
de altă parte, au impus tuturor zootehnice, care la rândul ei tăţii Voastre, ne arată cât de
guvernelor din acea vreme să s’a inspirat în bună parte dela mari sunt puterile care răsar
ia unele măsuri de stânjenire a cele două mari şi noui abatoa­ din adâncurile acestei ţări şi
exportului nostru de vite şi de re din Europa ; cel din Milano ne dă curajul să privim cu op­
produse animale. Cu toate ace­ şi cel din Zagreb, care au fost timism in viitorul patriei noas­
ste restricţiuni, acest export a în acest scop vizitate de către tre. M. S. Regele convorbind cu d-nii Gh. Tătărescu, preşedintele
mers însă în continuă creştere o comisiune specială a minis­ Am convingerea că acelaş
până în anul 1925, când a atins terului. , progres îl vom obţine în cu­ consiliului de miniştri şi N. Titulescu ministrul afacerilor străine
M. S. Regele şi d. V. P. Sassu, mi nistrul agriculturii şi domeniilor o valoare de 6 miliarde lei, re­ rând, în toate ramurile de pro- feşte cu evlavie generaţiilor de re — urmând pilda marilor Vo­
In ziua de 21 Septembrie 1932
In vederea acestui eveniment de o t ratură plăcută, a permis întregei popu­ prezentând 20,8% din totalul ex­ s'a ţinut pentru aceste lucrări ducţiune agricolă, pe tot în­ astăzi că acum 500 de ani — ştri înaintaşi Carol şi Ferdi­
jmportanţă covârşitoare pentru viaţa [ laţii a oraşului, precum şi locuitorilor portului, iar în 1926 exportul a tinsul ţării.
economică a Dobrogei, întărit şi prin din împrejurimi şi chiar din Dobrogea licitaţie publică, la care au par­ el a stăpânit sub sceptrul său nand I — aţi înzestrat-o cu mari
prezenţa Suveranului în localitate, au­ de Sud să ia parte la această sărbă­ scăzut la 5.376 milioane şi de ticipat cele mai reputate case Dar o condiţie necesară pen­ puternic — această frumoasă aşezăminte de interes naţional,
torităţile au luat din vreme măsuri de toare şi să aclame pe Suveranul lor. atunci a continuat să scadă din româneşti şi streine. Antrepri­ tru ridicarea şi raţionalizarea provincie românească, cuprin­ — precum este opera de faţă —
ţ îmbrăca oraşul în haină de sărbă- Şcolile primare, secundare, premili-
nare. Pe tot parcursul drumului, dela tarii, societăţile profesionale, comunită­ cauza politicei de încurajare a za fiind luată în cele din urmă, agriculturii noastre este şi in­ se între Dunăre şi Marea cea cât şi marele sprijin ce daţi ne­
Cuibul Reginei dela Far şi până la a- ţile, cu drapele, precum şi un numeros propriilor lor crescătorii pe cari — pentru construcţii de către dustrializarea din ce în ce mai mare — să asociem şi viguroa­ contenit pentru ridicarea agri­
bator, toate străzile au fost pavoazate, public s’a instalat pe cele două părţi o făcea majoritatea ţărilor din mare a produselor vegetale,
ha, începutul autostradei Con stanţa- ale drumului dela arcul de trium f şi d-1 inginer A. Ioanovici, profe­ sa figură a Majestăţii Voastre culturii acestei ţări şi pentru
Balcic, se ridica un frumos arc de până la abtor, pe o distanţă de trei Occident, cliente ale României, j sor la Şcoala Politechnicâ din transformându-le în produse a- plină de strălucire, de avânt şi propăşirea acestui popor de
trium f cu inscripţia: „Trăiască Regele kilometri, aşteptând sosirea Suveranu­
\ostru, Carol al II-lea“. lui şi a membrilor guvernului.
Pentru lupta cu aceste ten-! Bucureşti, şi casa elveţiană nimale pentru consumul intern de nădejde, spre a reaminti cu plugari pe care-1 iubiţi atât de
In calea Suveranului s’au presărat Măsurile de ordine şi siguranţă, au dinţe restrictive a ţărilor impor­ Sultzer Fréres, pentru partea şi export. drag generaţiilor viitoare atât mult.
Pori şi iarbă. Un cer senin şi o tempe­ excelat printr’o perfectă organizare. tatoare, Statul român a trebuit mecanică. Proprietatea mică ţărăneas­ ataşamentul Vostru cald şi pro­ Să trăiţi SIRE 1
să-şi adapteze politica sa de Lucrarea a început d'abea că, realizată şi sporită in urma fund pentru această cetate de Trăiască augusta Voastră
Sosirea Suveranului la Constanţa valorificare a produselor zoo­ în a 2-a jumătate a anului reformei agrare, este cea mai răsărit a românismului, pe ca-, Dinastie.
La orele 5,45 dimineaţa, cu un tren dat onorurile cuvenite.
regal a sosit în port la Cuibul Reginei,
'l. S. Regele Carol al II-lea.
tehnice la nouile condiţiuni ale 1933, punându-se piatra funda­
Suveranul s’a urcat apoi în maşina pieţei, căutând să stimuleze mentală în ziua de 18 Oct. din
regală împreună cu d-1 general Ilasie- prin prime şi alte avantajii ex­ acel an, în prezenţa d-Iui Voi­
Suveranul a rămas până la orele 9,30 vici, mareşalul palatului, plecând spre portul de animale, iar în ace-
In trenul regal. abator, fiind urm at de membrii gu­ cu Niţescu, ministru de atunci
laş timp să dea acestui comerţ al agriculturii, iar noi — guver­
indicată şi mai in măsură să
crească animale şi să-şi creeze
astfel un nou isvor de venituri
atât de necesare pentru conso­
lidarea ei.
in
Cuvântarea d-lui Scarlat
mm«lunuuii mmm Huhulescu
La descinderea din tren, Suveranul vernului.
a fost întâmpinat de membrii guver­ Pe tot parcursul drumului, Suvera­ o altă orientare, îndrumându-1 nul de azi — avem marea mul­ In acest scop îndrumăm ne­
nului, în frunte cu d. Gh. Tătărescu, nul a fost aclamat frenetic de zecile de spre ţările din bazinul răsări­ încetat agricultura micilor plu­ SIRE , în diferite centre europene ca să stu­
prim-ministru. ţumire că, printr'o voinţă hotă­ dieze şi să adune m aterialul docu­
mii de cetăţeni, cari îi aşteptau cu tean al Mediteranei, cari, mai gari, stimulând cultivarea plan­
O companie de onoare cu drapel, a mare nerăbdare trecerea. râtă, după o persistentă stră­ Problema înzestrărei M unicipiului m entar, pentru întocm irea proectului
ales în cei doi ani din urmă, a duinţă şi biruind toate dificul­ telor de nutreţ şi industrializa­ Constanţa, cu u n abator, dăinueşte viitorului abator dela Constanţa. Con­
început a constitui un debuşeu tăţile financiare ale Statului, rea cât mai întinsă a produse­ încă dela anexarea acestei provincii. secinţe acestor studii, înainte de răz­
Inaugurarea autostradei Constanta-Balcis din ce în ce mai mare pentru am reluat, continuat şi terminat Produsele anim ale ale ţinuturilor boi în anul 1905 şi apoi în anul 1912
•- r —— — Ş— mm ....... lor agricole. dobrogene au fo st întotdeauna apre­ s’au aşezat pietrele fundam entale p en ­
La arcul d s triumf, pe care sta lescu, N. S ăulescu directorul v â n ă ­ exportul vitelor noastre. această mare operă, deschi­ Acest abator răspunde deci ciate, în special de străinii cari ne tru abatorul dela Constanţa.
icris : M. S. Regelui Carol II, Dobro- toarei, C ezar M ereuţă dir. g -ral C. F. * Această acţiune a dat cele zând astfel mai curând noui unei necesităţi dintre cele mai cercetau aci şi cari au făcut d in Con­ Prima piatră fundam entală a fost
je a recunoscătoare. Suveranul a fost R., Russu dir. C. F. R., Cicero Gorciu mai bune rezultate căci a spo­ stanţa u n centru im portant de apro­ aşezată chiar în m ijlocul oraşului, în
'ntâm pinat de d-nii : V asile P. Sassu, secretar g-ral Ministerul Agriculturii posibilităţi de valorificare pen importante şi mai urgente pen­ vizionare a vapoarelor cu aceste pro­ vecinătatea halei G riviţa de astăzi. A
ninistrul agriculturii, Scarlat Huhules- şi Domeniilor, Vasile Bellu, prefectul rit în mod simţitor şi îmbucură­ tru bogăţia animală a acestei tru viitorul agriculturii româ­ duse. doua piatră fundam entală s’a pus pe
su, ; prim arul gerant al municipiului, judeţului. Radu Roşculeţ deputat. tor exportul nostru de animale. provincii şi a ţării întregi. neşti, pentru propăşirea ţărăni­ A utorităţile locale au fo st în p er­ şoseaua Constanţa Mangalia.
Drebum şi de ceilalţi dem nitari ai o- Const. A lim ăneştianu senator, Tr. Ber- Aşa de pildă numărul total de mii şi pentru consolidarea noas m anenţă preocupate de înfiinţarea A m bele aceste lucrări au fost pă­
•.aşului şi judeţului. berianu deputat, N. Ştefan preşedin­ vite mari exportate în anul
Proecteie acestei măreţe clă­ u nui abator, care să satisfacă cerin­
trâ economică. răsite. In fine, a treia piatră fu n d a ­
D. prim ar gerant Scarlat Huhulescu, tele C am erii de Comerţ, Scipio Vul­ diri şi execuţia lor — o spun ţele locale, cât, mai ales, aprovizio­ m entală s’a pus în tr’un ceas m ai fe ­
s înm ânat Suveranului foarfecele, cu can ajutor de prim ar, prof. Negulescu, 1933, fiind de 16.593, a crescut cu mândrie — se datoresc ar­ Mă simt dator să exprim cu narea năvilor portului. ricit la 18 Octombrie 1933 actualului
care a tăiat tradiţionala pan g lică Th. Mândru, av. Teodorescu Valahu, în 1934 la 45.856 şi în 1935, la hitecţilor, inginerilor şi medici­ acest prilej viile noastre mul­ P rim ul abator provizoriu, care a abator de export, care îşi deschide
tricoloră, deschizând un nou drum Pamfil Şeicaru, Al. Popescu-Necşeşti, 70.017; din care pe pieţele O- fost în fiin ţa t după anexare, era o ba­ astăzi porţile pentru valorificarea
aenfru desvoltarea turismului român. I. Zaharoff, C. Dimitriu preşedintele rientului s'a exportat 1.583 în lor veterinari români. Ei au rea ţumiri organelor technice ale racă de scânduri, pe m alul m ărei în produselor anim ale atât pe piaţa in ­
In uralele calde ale mulţimii. Suvera­ Curţii de Apel din C onstanţa, membrii lizat în cele mai bune condi­ ministerului, tuturor antrepre­ partea de Nord a oraşului, cam pe ternă cât şi pentru pieţele din orien­
nul a parcurs pe jos, călcân d pe flori corpului consular, Sibiceanu dir. de anul 1933, 18.900, în anul 1934 ţiuni acest abator, înzestrat cu norilor precum şi celor cari au locul unde se află astăzi plaja D u­ tul apropiat.
şi iarbă, drumul p â n ă la abator. cabinet a l primului ministru, Dudu Vla- şi 46.653 în anul 1936, propor­ tot ce technica modernă ne pu­ contribuit sub orice formă la duia. Primăria M unicipiului Constanţa
hide d ela Preşedinţia Consiliului de ţie care se menţine şi în prime­ ne la îndemână pentru prepa­ Surparea m alului de Nord-E st a o- pentru înălţarea şi înzestrarea aces­
ASISTENŢA
Miniştri, Nellu M unteanu dir. de c a ­ le luni din anul în curs. Înălţarea acestei monumentale raşului, a făcut ca în anul 1906, a- tu i abator a co n trib u it: cu terenul în
In m arele holl al abatorului, prim ă­ binet al d-lui ministru V. Sassu, I. rarea cărnei şi conservarea ei clădiri, de mare Interes ob­ ceastă construcţiune să fie dărâmată. suprafaţă de 13 Ha., în valoare de
ria a construit tribuna regală, acope­ Fianu, Grigoriu, D ăscălescu, Cristu In ceeace priveşte exportul prin răcire. Suprafaţa de teren ştesc. In acelaş an, m inisterul agriculturii cca. 15.000.0000 leii cu o contribuţie
rită cu covoare ; peretele alb, de ma- directori g-rali în Ministerul de Agri­ total de oi cifrele sunt şi mai ŞI REI şi domeniilor, a cedat pe tim p de 6 în num erar de 15.000.000 lei, conform
jolică, tap isat cu tricolorul României, cultură şi Domenii, Rădulescu-Dobro- eloquente căci, de unde, în a- clădită aci, este de 7.000 m. p., ani u nul din pavilioanele târgului de legei speciale pentru construcţia aba­
p urtând cifra M. S. Regelui. g e a insp. g-ral ad-tiv, arhitecţii Flo- iar suprafaţa întreagă — cu Ne-am luat permisiunea ca v ite dela Anadalchioi, care a fost torului, cu aducţiunea apei în in te ­
In faţa tribunei regale, un sobor de rea Stănculescu şi Nenciulescu, colo­ nul 1933 s'au exportat numai — pe placa comemorativă tur­ transform at în abator, u rm ând ca în riorul construcţiunei, precum şi cu
preoţi în frunte cu P. S. Episcipul Ghe- nel A ndreescu senator preşed. Came- 2.507, în 1934 acest număr s'a târgul de vite ce urmează a se nată în bronz neperitor şi aşe­ acest interval să se facă studiile n e ­ executarea colectorului principal de
rontie al Tomisului, aştep ta pe M. S. riide Comerţ Silistra, T aşcu Pucerea ridicat la 96.463, iar în 1935 la înfiinţa, este de 13 Ha. — teren cesare în fiin ţă rii unei construcţiuni canalizare.
Regele. prefect de Durostor, Gh. P ucerea depu­ 79.369 o i ; din care pe pieţele pus la dispoziţie în acest scop zată in sala principală a aces­ moderne. In num ele Prim ăriei M unicipiului
In asisten ţă rem arcăm pe d-nii : tat, Ivan Angheloff deputat, M. Costo- tui aşezământ — alături de fi­ A u trrcu t de atunci 30 de ani, p en ­ Constanţa, declar, în acest m om ent
Al. Donescu, prim arul C ap ita­ pol prim arul Silistrei, M. C ioca preşed. Orientului s'a exportat 1.800 în de către primăria municipiului gura luminoasă a Domnului tru ca ideia să se m aturizeze în tim p, solemn, că vom întreţine cu toată
lei ; G aro flid ; Ionescu-S iseşti; Ses- cons, judeţean Durostor, Gh. H ogea 1933, 92.355 în 1934 şi 76.044 în Mircea cel Bătrân, care amin- şi, astăzi, să avem posibilitatea de a grija acest im portant edificiu econo­
cioreanu, preşedintele Uniunii Căm ă­ şi N. Luscan d eputat de C aliacra, se­ 1935. Constanţa, care contribue cu asista la rezolvirea d efin itivă a aces­ m ic şi că, pentru viitor, vom contri«
rii Agricole ; Voicu Niţescu ; T. G âlcă, nator M. Vasiliu, Ţigău prefect de Tul- tei probleme. bui, ca şi până acuma, cu sum ele n e­
preşedintele P. C. A. ; Ionescu-Brăila, cea, Şerban Drăghici d ep u tat de Tul- Transportul pe vase a ani­ In acest interval, com isiuni, com ­ cesare pentru com pletarea lucrărilor
director general al Zootehniei din cea, Dimitriu d ep u tat de Tecuci, malelor vii în ţările din Orient puse din specialişti, au fost trim ese proectate.
Ministerul A griculturii; Ing. I. Jianu, am iral B ălănescu, g eneral Todicescu este însă neeconomic, pentru
consilier în D irecţiunea S. M. R .; com. brigăzii, g eneral Levenţi din a r­ că cere spaţiu mult, îngrijire
prof. Ciucă, d e la U niversitatea de Me­ tilerie, com andor Mani Popovici di­ Cuvântarea M ajestăţii Sale Regelui Carol al II-lea
dicină V e te rin a ră ; Dr. Begnescu, Dr. rectorul S. M. R. C onstanţa, com andor atentă pe drum şi implică ris­
M anolescu, Tisurelu, P ană Popa, Dr. Constantinescu com andantul Şcoalei curi foarte mari din punct de D om nilor, d e azi în a in te . A tr ă i p e
loan Geu, Dr. veterinar Vintilă Rădu- N avale, etc. vedere sanitar. In p r o g r a m u l d e d e s v o l- b ru t nu m a i e s t e p o s i­
Iată dece, pentru desvoltarea ta r e e c o n o m ic ă a ţă r ii b il. N oi nu tr e b u e să f im
Inaugurarea abatorului rie export debuşeului nostru în Orient, a n o a s tr e , a b a to r u l d e e x ­ n u m a i c o n s u m a to r i a i p ro
— *i ubi « fco»g c
La orele 10 jum. se anunţă sosirea m e rţu lu i; S ăveanu preşed. Camerei,
fost necesar să se construiască p o r t, p e c a r e îl in a u g u ­ d u se lo r n o a s tr e , c i tr e b u e
Suveranului. A urel Bentoiu, subsecretar de sta t la
un abator modern în cel mai ră m a s tă z i, e s t e u n p io n să a ju n g e m să f im trans*
In sala m are a abatorului, pe estra­ ju s tiţie ; general Ilasievici, m areşalul important port al nostru, rezol- d e c ă p e t e n ie . M en it c a fo r m a to r i a i a c e lo r p r o ­
da special am enajată, a lu a t loc Su­ p a la tu lu i; com andor F undăţeanu, a - vându-se în acelaş timp — şi p rin c a n a lu l lu i să s e p o a ­ d u se , s p r e a în ă lţa şi înr
veranul, la d reapta M. Sale d-nii : ghiotant r e g a l; căpitan Ilie Radu, o- pentru municipiul Constanţa —
Gh. Tătărescu, prim m inistru al ţării; fiţer de ordonanţă şi d. Pavelescu, di­ tă d u c e p e s t e g r a n iţe p r o ­ ţă r i m a i m u lt e c o n o m ia
gen. P aul Angelescu m inistru apărării rectorul tren u rilo r regale. vitala problemă care dăinueşte d u s e le s o lu lu i n o s tr u — n o a str ă .
naţionale ; Niculae Titulescu, m inistru P. S. Episcopul G herontie al Tomi­ dela anexarea Dobrogei şi a- d u p ă c u m ir’a a r ă ta t d o m ­ Cu a c e s t e s im ţim in te
de e x te r n e ; Vasile Sassu, m inistrul sului, a oficiat un serviciu religios în ­ nume, construirea unui mare n u l m in istr u — e l v a ju c a a m v e n it, c u d e p lin ă m u l­
agriculturei şi dom eniilor; dr. Ange­ conjurat de în treg u l cler al Episco­ şi igienic abator care să satis­
lescu, m inistrul instrucţiunii publice ; piei. R ăspunsurile au fost date de co­ un r o l p r im o r d ia l. ţu m ir e în d e o s e b i să in a u ­
V aier Popp, m instru de ju s tiţie ; Cos- ru l episcopal d irija t de d. C. P. De- facă, atât cerinţele locale, cât P e n tr u M in e în s ă e l în ­ g u r e z a s tă z i a c e s t a b a to r ,
tinescu, m inistrul industriei şi co- m etrescu. şi aprovizionarea cu carne a s e m n e a z ă o a ltă e ta p ă în c ă r u ia îi u r e z d in t o t s u ­
numeroaselor vapoare ce vin d e s v o lta r e a n o a s tr ă , în ­ f le t u l M eu să f i e c e ia c e
Cuvânîarea d-lui m inistr ii V. P. Sassu în port. s e m n e a z ă c ă a m p r ic e p u t tr e b u e , a d ic ă un p u n c t d e
— iiTP 11iimii i Iiimi»wiMwiMniawiwwiMwrtn m r e a z ă m a l e c o n o m ie i n o a ­
to ţ i c ă a g r ic u ltu r a , a şa
SI RE! mic, cât şi pentru marea cinste Realizarea abatorului cu m a f o s t d u să p â n ă a s ­ s tr e n a ţio n a le . (Urale puteiv
Inaugurarea abatorului de ce ne faceţi de a sublinia, prin Ideea realizării unui aseme­ tă z i, n u m a i p o a te f i d u să nice).
export din Constanţa constitue, augusta prezenţă a Majestăţii nea abator, înzestrat cu antre­
pentru întreaga ţară şi mai a- Voastre la această solemnita­ pozite frigorifere, era deci de Vizitarea abatorului şi instaiaţiunilor
les pentru acest frumos şi stră­ te, covârşitoarea importanţă e- mult înscrisă în programul di­
moşesc ţinut, o mare şi strălu­ ccnomică a lui. Suveranul a vizitat ap o i sălile nou­ Urmează inscripţia ctitoricească. ^
recţiunii noastre zootehnice. Ea lui abator.
cită sărbătoare economică. Ideea creerii abatorului de a fost adoptată de toţi miniş­ La ore1» 2 d. a. M. S. Regele îm ­
C om isiunea de recepţie com pusă preună cu 100 de invitaţi a lu a t p a r­
De aceea, ca ministru al agri­ export la noi, nu este nouă. Ea trii de agricultură de după râs- din d-nii Cicero Gorciu, G. Ionescu- te la banchetul oferit de m unicipiu,
culturii şi ca fiu şi exponent al datează din Aprilie 1909 şi s'a boiu, dar — ca toate iniţiati­ Brăila, I. Fianu, C. Grigoriu, Bâcle- pe terasa casinoului dela M amaia.
Dobrogei, primul meu cuvânt se născut din necesitatea econo­ şeanu şi Florea Stănciulescu, a dat Aci, d. V. P. Sassu, m inistrul agri­
vele mari, i-a trebuit mulţi ani Suveranului lăm uririle n ecesare,
adresează cald Majestăţii Voa­ mică de a ne apăra comerţul culturii, a ro stit câteva cuvinte, ex ­
până să capete un început de PLACA COMEMORATIVA prim ând în num ele locuitorilor do-
stre pentru a Vă aduce în acest exterior de vite şi produse ani­ înfăptuire. La intrare, în s a la m are, se află brogeni, m ulţum iri M. S. Regelui pen
ceas de bucurie şi de slavă, male, crunt lovit de răsboiul va­ Parlamentul, a autorizat a- fixată în peretele din d reap ta, p la ca tru în alta cinste făcută oraşului.
prinos de mulţumire şi de res- mal ce am avut cu fosta împă­ ceastâ operaţiune prin legea in a u g u ra lă turnată din bronz, în frun­ La orele 4 d. a. S uveranul a p ă ră ­
pectoase omagii, pline de re­ răţie Austro-Ungară. din 18 Mai 1932, ministru ai a- te a c ă re ia stau faţă în faţă, figurile sit Constanţa, ia r oaspeţii, la orele
M. S. Regelui Carol al II-lea şi Dom­ 6 d. a. cu tren u l special, s’au îndrep­
cunoştinţă, atât pentru înaltul Intr'adevăr în anul 1880, Gu­ griculiurii fiind d-1 profesor G. nitorul M ircea cel Bătrân, între care tat spre Capitală.
sprijin ce aţi acordat realizării vernul român, doritor să pro'e- lo n zzcu Slseşa. a p a r insignele reg ale şi cele ale Do- M. STĂNCULESCU
acestui aşezământ zooecono- ieze industria nctjiausuă care Pe ba*a acestei leai s'a în- Abatorul de export din Constanţa Ssrogfj.

I / )
. A. J L
 V

..... MVm»TM
„V IIT O R U L *

înmormântarea lui Mihail Plătâreanu Msierii! Uncii, se­

n ilii $i M iM or
SIC.
LA STADIONUL 0. N. E. F.

„F M HURUT
- Profesor, avocat deputat etc. — Sociale
D irecţia Muncii o r g a n iz e a z ă
SUB ÎNALTUL P A T R O N A I al
— Asistenta. Coroanele. Serviciul divin. Cuvântările - Serv. învăţământului Mun­
citoresc M . S. R E G IN A M A R IA
S âm băta Supă am iază a av u t loc la ta ru l general al p refectu rii; toţi p ri­ Căci eşti nebun cânt le 'nfetegi. E prietenul scump care pleacă pentru prima oară fn România
(Cimitirul Bellu, cerem onia înm orm ân­
tă rii reg retatu lu i M ihail P lătăreanu,
m arii plăşii P antelim on; dr. V intilă;
o delegaţie din p a rte a „asociaţiei vo­
Să ne stăpânim deci revolta, că nu dintre noi, plângem din adâncul ini-
ne va crufa durerea să ne închinăm mei, nu-l vom mai revedea nici o- Se aduce la cunoştinţa generală că
Publcaţlune
deputat, avocat, profesor la Şcoala
1politechnică „Regele Carol I I “ din
Bucureşti, etc.
■ S icriul cu corpul neînsufleţit al
luntarilor din răzoi“, cum şi u rm ăto rii
z ia riş ti: V. Godeanu, Stoian G eor­
gescu, H. Soreanu, Al. G ruia, Andrei,
P retorián; N. Vasiliu, etc., etc.
cu smerenie în faţa legilor firei, şi
să ne plecăm îndureraţi în faţa a- dată... nici o odată I
cestui sicriu. Fie-i ţărâna uşoară.
în ziua de 17 Iunie a. c., ora 9, va a-
vea loc la Direcţia Muncii din Minis­
ter, Calea Griviţei No. 64, etajul II,
licitaţie publică pentru darea în între­
GlIflBIOISEJPECTACOLE
defunctului a fost aşezat pe catafal­
cul im provizat sub cerul liber, la ca­
p ătu l aleii principale, în faţa capelei
m ortuare.
Coroane
A u depus coroane : A d unarea D epu­
taţilor, P artid u l N aţional L iberal, G.
mm mm i- HicuTisG«-Dirooaniii
M işu P lătărean u a fost răp u s de A fost u n o rato r talentat, cu
prindere a lucrărilor de construcţie în
continuare, la căminul de ucenici din
HUŞI, lucrare a cărei valoare se ridică
la suma de lei 3.400.000.
Termenul de predare al lucrărilor de
AER CULIBER
N iculescu-D orobanţu; A. Solacolu; A- m oartea nem iloasă, în chip fu lg eră­ m ult fond şi fo arte ascultat, având şi construcţie, complet term inat este de
Asistenţa sociaţia generală a inginerilor din tor. îm plinise abia 38 ani, in floarea o cu ltu ră aleasă.
12 luni socotite dela data autentificării
contractului (gata de a fi recepţionate
în c ă dela orele 8, — în afară de Rom ânia; B aroul avocaţilor; P rofe- vârstei. provizoriu). JP
In cam era actu ală a fost viu aplau­
m em brii fam iliei, — au început să Nimeni nu s’ar fi aştep tat la o ase­ Licitaţia se va ţine în conformitate
sosească la cim itir num eroşi în a lţi m enea lovitură.
d at ori de câte ori a lu a t cuvântul.
cu legea contabilităţii publice şi cu re­ iá
dem nitari, p rieten i şi cunoscuţi ai de- A dânc cunoscător al chestiunilor gulamentul de funcţionare al Oficiului
L ovitură p en tru soţie groasnic a-
ţu n ctu lui, luân d loc în ju ru l cata­ economice şi financiare. Scriitor bun. central de licitaţii, cu condiţiunile ge­
tinsă şi doi copilaşi iubiţi. nerale pentru întreprinderi de lucrări
falcului. In calea lu i se deschidea vn viitor
L ovitură p en tru fraţi, surori şi fa ­ publice, caetul de sarcini, completate
In im ensa m ulţim e notăm pe d - n i i : strălucit, fiindcă din generaţiunea lui, cu condiţiunile tehnice şi juridice de
milie. în 22 tablouri de d-l GERERAL G. DRAGANESCU
N. N. Săveanu, preşedintele A dunării era u n u l d in tre elem entele cu mai care concurenţii trebue să ia cuno­
L ovitură p entru prietenii Iul.
deputaţilor; dr. I. Costinescu, m inis­ m are valoare. ştinţă.
L ovitură dureroasă şi irep arab ilă
tr u l industriei şi com erţului; dr. Leon, S’a rid icat p rin el şi num ai p rin el. In ziua şi ora licitaţiei, ofertele sigi­
p en tru organizaţiunea noastră poli­
A fost u n sfătuitor, un cam arad late se vor depune de către ofertanţi Conducerea muzicală: D-l Loc. Col. EGIZI0 MASSINI
su b secretar de S tat la industrie; N.
iMaxim, fost m inistru, directorul zia-
tică n aţional-liberală din ju d e ţu l Il­
bun şi un p rieten cum r a r se găseşte. in persoană sau prin procurişti cu pro­ Adaptarea şi înscenarea generală: 0-1 MIME MIZU
fov. cură autentificată împreună cu o copie
tu lu i „V iitorul“, Al. Săndulescu, p re ­ II cunosc pe Mişu P lătărean u din
Nu ştia să refuze; îl vedeai p re tu ­ certificată care va rămâne la dosar. Cu artiştii T eatrelor Naţionala
şedintele S indicatului Z iariştilor, Gr. 1921, eram prefect al acestui ju d e ţ şi
tindeni alergând fie p en tru unii fie Ofertele sigilate trimise prin poştă în frunte cu d - n e ia :
iTăuşan, redactor la ziarul „V iitorul“, p en tru alţii. se primesc dacă sosesc înainte de des­ MARIA FILOTTI, SILVYÄ HGDOŞ, EUG. CIUCU-
s’a p resen tat îm preună cu câţiva co­ chiderea şedinţei comisiei de licitaţii.
Georgel G heorghlu, secretar g -ra l al legi ai săi, cerând să se înscrie în Nu era m u lţu m it de cât atunci când RESCU, CHARLOTTE BBODIER, şi d -n ii: N.
Supra-oferte şi oferte condiţionate nu
m inisterului de in d u strie şi com erţ; obţinea p en tru cei p en tru care aler­
G. N iculescu-D orobanţu, preşedintele
organizaţiunea noastră politică ju d e­
gase, rezu ltatu l dorit.
se admit. BALŢAŢEANU, A. CRITICO, I. MANU, N. DI-
ţeană. Garanţia provizorie este de 5% (cinci
organizaţiei naţional liberale a jud. E ra fericit de fericirea celor ne­ la sută) asupra valorii lucrărilor în MITRIU, I. ANASTASIAD, I. VANCIU, T. LÄP-
I P rin m odul său de a vorbi, prin
Ilfov; A. Solacolu, prefectul ju d e ţu ­ fig u ra sa sim patică, p rin scânteietoa- voiaşi, şi e ra bun şi darnic cu ei.
num erar sau efecte de stat, se va de­ TEŞ, R. POPEIA, NAE BULANDRA, I. V. TEO-
pune în prealabil la Cassa de Depu­
lu i Ilfov; gl. T u rb a tu şi col. Pom po- rea sa inteligenţă, m ’a câştigat cum M oartea lu i lasă un gol adânc în neri şi Consemnaţiuni sau la o admi­ DORU, ŢANCOVICI, COSMÎN, etc.
n iu foşi prim i com isari regali; E. P ilat; inim ile tu tu lo r acelor cari Tau cu­ nistraţie financiară din ţară, iar la li­
D. A lim ăneştianu ; R aul Culianu, Gh.
l ’am cunoscut şi i-am întins am ân ­
noscut şi apreciat. citaţie se va depune odată cu oferta Mare in sc e n a r e is t e r ic ă : 1 .0 0 0 p e r s o a n e
două b raţele p en tru a-1 îm b răţişa şi numai recipisa emisă pentru garanţie.
N azarie; P uiu Angelescu, N. T restian; a -i u ra bun venit p rin tre noi. Noi, prietenii lui, îl plângem din Regizor General: C. PETRESCU
Planurile, devizul, caetul de sarcini
d ep u taţi; S lătineanu, V asiliu; Iorda- De atunci au trecu t 15 ani. to t sufletul şi-i vom p ăstra p u ru rea cu condiţiunile tehnice şi juridice se Regizor muzical: C. ZIMBRU
che M inciulescu, senatori; dr. M ano-
lescu-S trunga; B osnieff P araschives-
cu, vicepreşedintele com isiunii in te­ M. PLATA RKAN II
M işu P lătărean u a fost în to t acest
tim p, u n neclintit p artizan politic, un
am intirea vie.
îm i veţi da voe m u lt în d u rerată so­
pot consulta la serviciul de arhitectură
al căminelor de ucenici din B-dul Ca­
rol No. 17, Etaj VI, camera 140, loca­
muzica Palatului negai, cerul oeerei Romane
p rieten devotat până la sacrificiu, un ţie şi p rea în cercată fam ilie să v ă lul Casei Centrale, intre orele 11—1 - P R E T U R I P O P U L A R E -
rim are a jud. Ilfov; prof. dr.* Em il sorii şcoalei politechnice „Regele Ca­ lib eral convins şi convingător.
G heorghiu; dr. V. N azarie; colonei rol I I ”; O rganizaţia naţional liberală Un sp irit fin şi ales; o inteligenţă
H otineanu şi H agi Stoica; m aior D an a plăşii Pantelim on, al cărei şef era vioae, având un deosebit ta len t de a
presint, în num ele organizaţiei, om a­
giile respectuoase şi sentim entele
noastre de adâncă durere.
jum. în fiecare zi de lucru.
Ministerul îşi rezervă dreptul de a
mări sau micşora cantităţile acestor lu­
ILU M IN A ŢIE CU PRO IECTO A RE
crări sau renunţa la unele din ele, du­
Pascu, M. M anoilescu, G herm ani, defunctul; F ederaţia soc. elevilor in ­ istorisi cu m ult duh. Dum nezeu să-l erte. pă cum va crede de cuviinţă, fără ca
ing. A rapu, Ciorănescu, Carafoli, G u- gineri dela şcoala politechnică „Rege­ antrepriza să aibă nici un fel de pre­
iţu, M ironescu, Ioachimescu, T oporăs- le Carol I I ”; organizaţia p artid u lu i
cu, D râm bă, Stinghie, Georgescu, naţional-liberal d in jud. Ilfov; şcoala
iBaboianu, profesori la şcoala poli­ politechnică „Regele Carol I I ”; Casa
technică; Abason, subdirectorul aces­ centrală a asigurărilor sociale; ju d e­
umm m i iu . m. b u m m
Şcoala Politehnică din B ucureşti îşi ţelor economice e ra u înălţate, în fru ­
tenţie de nici o natură,
p. Ministru
(ss) P. Alexandrescu Roman
Director General, (ss) St. Cunescu
„Viitorul“ mŢ ară
tei şcoli; dr. Bacaloglu, dr. Doni D u- ţu l Ilfov; fam iliile: G aginsky; G hiaţă; îndoliază astăzi pragul şi inim ile tu ­ m useţate, um anizate. fect Gh. V ântu, d. m aior Rădulescu,
m itrescu, M. Gh. Constantinescu, pro­ V intilă Paulescu ; p rieten ii din m ini­ tu ro r celor cari servesc ştiin ţa sub a-
fesori u n iv e rsitari; A urel M arcu, A. steru l de indu strie şi com erţ; comi- coperişul ei, sim t obida suferinţii.
P lătă rean u îşi d ăru ia sufletul oricui
îi cerea o fărâm ă d in tr’ânsul. GROAZNICĂ Cernăuţi
*
d. revizor Clain, lt. Teleagă, prim aru l
com unei şi alţi num eroşi oaspeţi dii
ÎSavela, M ihăescu, etc., redactori ai siunea superioară de contingentare: Frum oasele m an ifestări rom âneşti sat.
O rice in stitu t de în v ăţăm ân t este A ctivitatea lui frenetică, dinamică,
jsiarului „V iitorul“ Margo şi B a z il; P u iu şi D im itrie ; Ro-
sau năzueşte să devină o personali­ tum ultoasă se colora cu farm ecul u- nenorocire din Brăila din nordul Bucovinei. — Zilele tr e ­
cute au fost sfin ţite cinci d rap ele de
D. col. B arcan a trec u t de aici lt
localitatea de fro n tieră G rigore G hica
I De asem eni d - n i i : dr. Gh. M angu; dica şi D orini; George şi Nicu; N ana; nei sin cerităţi fă ră egal. V orba lui
ta te colectivă, cu u n itatea ei de suflet, ale organizaţiilor tin eretu lu i. La Coz- Vodă, unde s’a sfinţit steagul subo
jDimitrie M angu şi avocat M ădescu, Reny ; M arinescu ; M arioara şi B. etc. cu pulsaţiile ei de viaţă, cu spontana plină de relief şi de pitoresc, nim e­ — 0 barcă cu pascari s ’a răs­ meni s’a făcu t rid icarea Pavilionului P. P. din Revăcăuţi, p rin strădania
(consilieri ju d eţen i la Ilfov; S tănciu- rea pe toţi cu acele aprecieri drepte turnat în Dunăre.- Patru din el N aţional al stră je rilo r lâ şcoala p ri­ d -lui lt. B otezatu şi a păr. T ipţer,
rev ă rsa re a unor sentim ente comune.
(lescu, d irectorul de cabinet al m ini­ Serviciul religios A ceastă u n itate o recunoaştem în noi şi pline de savoare, care făceau bu­ s ’au înecat — m ară şi la liceul D. C antem ir. Au confesorul subcentrului. In ju ru l a*
s tru lu i m uncii şi săn ătăţii p u b lic e ; L a orele 4 d. a. s’a început servi­ m ai v iu în clipa m arilor d u reri; ea p articip at la serb are d -n ii inspector- cestei solem nităţi s’a organizat şi ud
curia p rieten ilo r şi nu trezeau adver BRAILA.— Legiunea de jandarm i şef Filaret-D oboş, inspector general p rogram artistic, cu colaborarea p r e -
d r. Ilie R ădulescu; preo tu l Inocen- ciul religios, oficiat de P. S. S. A r­ ni se dezvălue acum, aici, în fa ţa în ­ sitatea decât la infirm ii sufletului. din localitate a fost sesizată că pe Teodorescu şi to ate au to rităţile lo­ m ilitarilor din Şipeniţ, conduşi de d.
ţiu Ştefănescu, confesorul garnizoa­ hiereul V eniam in Pocitan Ploeşteanu. fiorătoarei h o tă rîri a D estinului. D unăre, în apropiere de H ârşova s’a cale, îm preună cu un m are n u m ăr de lt. Teleagă, şi cu n ep re ţu itu l concur*
In chipul cum p riv ea viaţa, în tr a ­ produs o groaznică nenorocire căreia locuitori. D upă serviciul divin au v o r­
nei, avocat Focşeneanu; preo t Ionică vicarul P atria rh ie i şi arhidiaconul P rofesorul M ihail P lătă rean u e ra — al soc. teologice „A cadem ia ortodo­
gicul ca şi în um orul ei, P lătă rean u i-a u căzut victim e p a tru pescari din b it despre im p o rtan ţa actului păr. Al. x ă ” din C ernăuţi. L a d esfăşurarea
opescu-B udeşti; avocat şi ziarist I. Evghenie O rghidan, în co n ju raţi de şi câtă răscolire înseam nă p en tru C arcaliu jud. Tulcea.
era în to ate şi în to tu l rom ân, ro­ Isar şi prof. I. Renovici. D espre în ­ program ului serbării pe p latoul dels,
ragoş ; Const. Ioaniţiu, editor ; avo- preoţii:, , , M , ihălcescu, decanul facu ltă- m in tea noastră nedeprinsă acest In­ In tr’u na din nopţile trecu te au ple­ sem nătatea organizaţiei O. F. T. R. a g ară e de rem arcat că au lu a t p a rte
ţcat C-. -Zam firescur M. A lexandrescu ii de teologie; F lo rian G âldău şi B u - | grozitor e r a , _ profesom l p lă tă re a . m ân sclipitor şi sp rin ten din şesul
cat cu o barcă din p o rtu l n o stru p a­ vorbit d. inspector şef F. Doboş. Asis­ şi num eroşi oaspeţi de peste graniţă
;i P u ric ă Ion, consilieri ju d e ţe n i; C. tunaru dela biserica Domniţa Bălaşa; Munteniei, care săvârşeşte lucrurile tru pescari. A ceştia se aflau în com­ tenţa a trecut pe rând: la şc. p rim a ră din Polonia.
nu era în Şcoala Politehnică din Bu­ cele m ai serioase totdeauna voios şi plectă stare de beţie şi în apropierea de fete, unde a fost în tâm p in ată de
op; S toian D um itrache; dr. C alar; diaconul M arius C onstantinescu dela cureşti un centru de energie şi de portului H ârşova în u rm a unei vio­ d -n a directoare E. Bendescu, la cea
(Gh. L isker; M. B rabeţeanu; I. G hica; biserica Amza şi diaconul P ârv u - creaţiune.
(căpitan A tanasiu, com isar regal; toţi lescu dela biserica D om niţa Bălaşa.
'funcţionarii p refectu rii ju deţului Ilfov răspunsurile religioase fiind d ate de
In ciuda unei săn ătăţi vecinie p re­
care, el ducea p retu tin d en i un suflu
fără rid icu la în cru n tare a gravităţii.
Ne plecăm în fa ţa poruncei tale
Doamne, d ar te rugăm , d ă-i Doamne,
lente discuţii s’au lu a t la bătae. de băeţi, de că tre d. director V. U du-
B arca s’a ră s tu rn a t şi cei p atru dec, ia r la liceu de d. director L. Mo-
pescari au fost fu ra ţi de cu ren tu l a- ieran. P e te re n u l de sport din centrul
R ă d ă u ţi
în fru n te cu d. Torna Dinculescu, corul bisericii A m za sub conducerea ceace, după a tâ ta zbucium p en tru pei, înnecându-se. oraşului au av u t loc apoi m anifestaţii
anim ator şi pasionat. Cine a ascu ltat Ieri d im ineaţă cadavrul un u ia din de gim nastică. SERBĂRI. — Zilele trecute a a-
subprefect şi Gh. M usceleanu, secre­ m aestrului Lungu. dânsul şi p en tru alţii, a m eritat pe ei a fost pescuit pe terito riu l ju d e ţu ­ La O răm ăeştii-vechi s’a sfin ţit d ra ­ v u t loc aici solem nitatea ridicării pa*
vreodată o prelegere a sa â fost cu­
cerit de farm ecul unei ex p u n eri în deplin : liniştea şi îm păcarea în cele lui no stru în d rep tu l arm an u lu i Cali- pelul su b cen tru l P. P. de sub com an­ vilonului naţional al cohortei „H a t

E m u i m B-iiii I. CQSiiiiescii,
■■■MMMMMMMMHHHMilIIHHIIIMMMMRMIWHMMI'IIIIIIIMIM
IIII1——Hill—niW
Ministrul industriei şi comerţului
' D. 'dr. I COSTINESCU, minisfru
al Industriei şi Comerţului, deschi­
zând seria tristelor cuvântări, a rostit,
în rezumat, acesfe cuvinte :
Mihail Plătăreanu după ce a ab­
solvit seminarul, s'a înscris la Facul­
tatea de drept, luându-şi licenfa. Ve­
nind războiul din 1916, deşi Mihail
Plătăreanu nu avea încă vârsta, s'a
înrolat ca voluntar în armată, lup­
tând în tranşee cu un eroism care
i-a adus, drept răsplată a patrio­
tismului său înalt, distinefiunea gra­
dului de locotenent.
După aceea, fiindu-i recunoscu­
tă pregătirea juridică, Mihail Plătă­
reanu a fost chemat să slujească
justiţia militară, pe care totuşi a tre­
bui să o părăsească din pricina sănă-
lăfii sale, resimfită de pe urma su-
!uîuitel° r ÎnCerCafe ?n 1ÍmpUl răZb° '
IU Mihail Plătăreanu şl-a desăvârşii | defuncf ultimul salut atât din par-
apoi studiile în drept, luându-şi d o c -'te a sa, cât şi din partea prietenilor.
mTlM
ITTH
toraful la Facultatea din Bucureşti.
Datorită vastei sale pregătiri în or­
dine juridică, economică şi financia­
ră, Mihail Plătăreanu a fost numit
profesor la Şcoala Politechnică.
Inscriindu-se în partidul liberal şi
fiind cu prisosinfă apreciat a fost a-
les în 1933 ca deputat de Ilfov, în
care calitate, ori decâfe ori a luat
cuvântul în parlament, a cucerit u-
nanime aplause.
Astfel, ca raportor al bugetului
ministerului Industriei şi Comerţului
Mihail Plătăreanu şi-a făcut pe d e­
plin datoria, întrunind în expunerea
sa aceeaş mărturie a serioasei sale
pregătiri cu aceeaş dovadă a însu­
şirilor sale oratorice pe care le sfăpâ
nea în mod strălucit.
In încheere d. ministru al Industriei
?i Comerfulüi, adus regretatului
care p ărţile cele m ai aride ale ştiin­ vecinice.
m ache de lângă pu n ctu l de pescărie da d -lu i lt. C. Lavinschi, în cadrul
Pasca. unei serb ări bine reuşite. D upă serv i­
C ăpitănia p o rtu lu i a lu a t întinse ciul divin au v o rb it d. col. Barcan,
m ânui Luca A rbore“, la liceul E u .
doxiu Horm uzachi. S erbarea s’a des*
făşu rat în parcul din faţa liceului
Cuvântarea d-lui Gh. Tăuţan m ăsuri p en tru pescuirea celorlalte inspectorul P. P. d in ju d eţu l C er­
victim e. năuţi, păr. Popovici şi d. lt. Lanivschi. unde au lu a t loc în careu cerceta
Au m ai lu a t p arte la serb are d. p re- şii, cercetaşele, prem ilitarii — şi apoj
îm i revine dureroasa sarcină ca, i fulgerătoare lo v itu ră a soartei ce asistenţa —, sub conducerea d - h /
stăp ân in d u -m i propria m ea durere, | face şi m ai înspăim ântătoare des­ prof. C. Ierim ievici-D ubău, fiind a
să aduc în num ele ziarului „Viito­ p ărţire a p en tru to tdeauna de el. ju ta t de d-nii judecător T raian A«
ru l” u ltim ul omagiu şi sfâşietorul Dacă him era unei vieşnicii o pu­ vram , şi prof. D. Ş indilariu, loan
adio lu i M ihail P lătărean u , om ului tem creia p en tru m îngîerea noastră, Tiron, A. Hodovanschi şi I. Teodo
care a ştiu t în a tâ t de sc u rta lui o creiem lîngă răm ăşiţele lui păm ân­ rescu. Au lu a t parte, pe lângă un
viaţă, d ar a tâ t de bogată în fapte, teşti făcînd legăm ânt de a nu-i uita num eros public, la această solemni*
să dea şi ziarului „V iitorul” prino­ niciodată scum pa lui fiinţă, a tît de täte d -n ii E. Băncescu, prefectul ju­
sul unei energii, unei com petenţe şi frum os înzestrată, ca să fie de folos deţului, col. Iordăchescu, cdt. garn i­
u nui devotam ent dovedite cu priso­ tu tu ro r. zoanei, prof. .C. R aţiu, delegat al O,
sin ţă şi în alte domenii ale vieţii F ie-i veşnică, a m in tire a !
Membrii tineretului studenţesc al cratic" (fosta organizaţie com unistă). E. T. R,-ului, p rim aru l oraşului G h
publice rom âneşti. „Blocului dem ocratic", în timp ce se
* Cu prilejul incidentelor, a u fost con­ Trufiu, corpul didactic al liceului o
F ru n ta ş al generaţiei tinere, el a- d u cea eri dim. sp re P iaţa Victoriei să fiscate m ai multe p a n c a rte d ela co­ fiţe ri delegaţi, autorităţi, etc. Servi,
A m ai vo rb it de asemeni, relevând se încoloneze în a d u n a re a ţărăn istă, munişti, o perându-se şl trei arestări ciul religios a fost oficiat de păr.
ducea în n eastâm părul vrem u rilo r
m eritele defunctului, şi d. dr. ILIE cân d a u trecut prin ia ţa Palatului Me- înrândurile lor. A restaţii anum e : Cociuschi şi Onciulescu, răsp u n su rile
de astăzi, tenacitatea u n o r convin­
RĂDULESCU în num ele „Asociaţiei diciniştilor d ep e cheiul Dâmboviţei, au G luchsm ann Iosif, C ristache V asile şi fiind date de corul intelectualilor
geri adânci şi consecvenţa unei ac­
voluntarilor din război“. aru n cat cu pietre a su p ra sediului, Râduţ A lexandru, a u fost ad u şi şi an ­ condus de d -l C ărbune. A u vorbii
ţiuni, ce nu cunoştea zigzagurile o- sp ă rg â n d m ai multe geam uri. chetaţi la Prefectura Poliţiei, de unde, a ră tâ n d im portanţa cercetăşiei d -n a
p o rtu n ităţii şi nici v ariaţiu n ile u tili­ La în a p o ie re a d e la m anifestaţie, ti­ cu actele d resate, urm ează a fi păr. Cociuschi, prof. Ierem eciuc-D u-
tare. Inhumarea neretul „Blocului dem ocratic" a tre- înaintaţi în cursul zilei de astăzi — bău, prof. C. R aţiu, p refect Bănces*
I cut din nou tot prin faţa Palatului Me- îm preună cu p an c arte le, corpuri d e­ cu, col. Iordăchescu şi director Is>
In faţa m orm ântului său, fie-n e în ­ Sicriul a fost lu a t apoi pe um eri de diciniştilor. Cum între timp se a d u ­ licte, — Consiliului de război al Cor­ pescu. D -l col. Iordăchescu a prim ă
găduit ca acela cari l-am ap reciat şi către foştii p rieteni ai celui d ispărut n a s e ră acolo num eroşi studenţi, a c e ş­ pului II arm ată. apoi legăm ântul nouilor com andanţi
l-am iubit, noi cei cari am fost cin­ — în tim p ce un escadron pe jos din tia s’a u coborât jos, năpustindu-se a- ai cohortei, d -nii: prof. Ierimiciuc-.
supra lor, bătându-i. D ubău, păr. Cociuschi, jud. T. A -
stiţi p rin colaborarea sa p ricep u tă şi reg. 4 roşiori da onorul, — şi dus vram , prof. Şindrileriu, prof. I. Teg*
sim ţit adânc rom âneşte, fie-ne p e r p ân ă la lăcaşul de veşnică odihnă,
MIŞCARE doreanu, prof. Hodvanschi.

mm
mis să plângem pe acela care ne unde s’a făcu t înhum area, trista ce­ Membrii „Blocului dem ocratic", pur­

RIBftBTftREfl fl-llii ii. II.

HMgjgBBHHnHaHBHHnBUOUHBHnnEnnani
Preşedintele Adunării Deputaţilor
O veste tristă a străbătut ca ful­
gerul în deameaza zilei de Joi.
Ea părea de necrezut: se anunţa
moartea unui tânăr în floarea vâr­
stei, care fusese văzut în plină sănă­
tate de foarte curând.
... Şi totuşi era aşa I
lată-l dormind somnul de veci în
sicriul ce va coborî în mormânt pe
icel care cucerise simpatia, dragos­
tea celor care Tau cunoscut şi preţuit.
Mihail Plătăreanu a fost un om de
inimă : a dovedit-o ca ostaş în
război, a dovedit-o apoi ca soldat al
P. N. L., mânat în luptele ce ducea
nu de interese josnice, ci de idea­
luri ce-i erau scumpe.
Plătăreanu a fost un om de con­
vingeri, n'a şovăit nici o dată. In a-
părarea principiilor şi steagului ce
apăra a mers cu lealitate şi cu mult
curaj.
Mi-a fost colaborator preţios ca
secretar al biroului Camerei, m'a le­
gat de el o prietenie curată şi sin­
ceră.
Toţi colegii îi recunoşteam cali­
tăţi, care ne făceau pe cei mai bă­
trâni să vedeme în el o nădejde a
liléi de mâine.
Ca membru în Comsiunea buge­
tară şi financiară cuvântu-i era ascul­
tat ; ca raportor al bugetului Minis­
terului Sănătăţii şi ai Muncii a lup­
tat pentru îmbunătăţirea stării sani­
tare şi mai ales a spitalelor; ca ra­
portor al bugetului Ministerului de
Industrie şi Comerţ şi-a dat contribu­
ţia sa ; ca raportor a diferitelor legi
cu caracter financiar şi economic cu­
vântările lui au fost aplaudate căldu­
ros.
In numele Adunării Deputaţilor
spun acum ultimul adio colegului
nostru iubit şi preţuit.
Durerea ne stăpâneşte, lacrămile
ne umezesc ochii, simt în sufletele
tuturora, în propriul meu suflet simt
o mare revoltă.
Ne întrebăm fără de voe de ce
rămân în viaţă gârboviţi care sunt
meniţi să-şi târască mai departe o
mizerabilă existenţă, pe când talenfe
în floare se sting tocmai când pu­
nem în ei nu numai speranţe dar de­
plină încredere ?
Zadarnic însă dăm pas revoltei a-
cesteia : de când este lumea şi cât
ea va exista viaţa omenească ur­
mează legi de nepătruns, a căror
taină nu o putem deslega.
Clopotele în limba lor
Ce plâng cu glas tânguitor
Şi bulgării de pământ
Ne spun c’un glas, c'un cân­
tec frânt
Şi 'nălţător:
Nu cerceta aceste legi
părăseşte p en tru totdeauna, ru p t rem onie lu ân d sfârşit la orele 6 d.a. tân d p an c arte cu inscripţiile : Jos dic­
inim ilor noastre şi sm uls ţă rii p r in tr ’O
ta tu ra jandarm ului 1 T ră ia scă antifas­
cismul ! Vrem elib erare a comuniştilor
arestaţii etc., au defilat prin faţa d-lui
printre grefierii dele Curţile
de apel şi Tribunale Constanţa
I. M ihalache, salutându-1 cu d rea p ta O MOARA ŢĂRĂNEASCA DIN JUD,
lela consiliul sn itrlir
al corpului experţilor contabili
rid icată în sus cu pum nul stiâns. D. M ihail Scărlătescu, aju to r de
D upă ce au trecut de locul unde d. grefier, cl. I, la secţiunea II a C urţii
M ihalache p rim ea defilarea, com uniş­ de apel din G alaţi, a fost în a in ta t
tii au început să strige : Jos fascis­ grefier cl. III, la aceiaşi secţiune, în
mul 1 Vrem e lib erare a com uniştilor a- locul d -lu i Ş tefan D iaconescu-Fănel,
restaţi 1 etc. A cestea se p etreceau perm u tat.
prin dreptul statuii lui T ache Ionescu. D. lo a n Ş tefan N estor, im piegat cl.
CONSTANŢA, DISTRUSĂ DE INCEN­
DIU. — Un violent incendiu a isb u o
nit la m oara ţă ră n e a sc ă a lui Iorda
ebe V asile, din satul G ârliciou.
Focul fiind alim entat de un vănl
puternic, s’a p ro p ag a t cu viteză a s u
p ra întregel clădiri, c a re a fost m l»
m In dreptul străzii E dgar Quinet, lâ n ­ II la secţiunea I, a C urţii de apel tuită de flăcări în m ai puţin d e o ju­
g ă Universitate, un grup de 40 c ă lă ­ din G alaţi, a fost în a in ta t la secţiu­ m ătate de oră. Toate încercările s ă ­
Sâmbătă 20 Mai a avut loc adunarea S’a decis ca examenele de expert
contabil să se ţină pe viitor numai la reţi, elem ente a le „G ărzilor ţărăneşti", nea II a aceleiaşi C urţi, în locul tenilor, de a localiza incendiul au
plenară a Consiliului sub prezidenţia
d-lui Gr. I. Trancu-Iaşi, preşedinte de Bucureşti şi Cluj şi în mod excepţional — sub co n d u cerea fostului prim ar d -lu i M ihail Scărlătescu, în ain tat. fost zadarnice.
onoare. în alte centre, — când sunt mai mulţi Brănzoi, din su b u rb an a Dudeşti-Cio- D. lo an Palade, aju to r de grefier, P agubele se ev a lu e az ă la circa 300
S’a ales noul biurou astfel : candidaţi localnici, însă numai cu una p lea, — s’au u rcat cu caii p e trotuar, cl. II la secţiunea III a T rib u n alu lu i mii lei.
din cele două comisiuni, cari sunt pen­ lovind cu ciom egele publioul, care, Iaşi, se înaintează aju to r de grefier M oara nu era asigurată.
Decan : N. Butculescu, secretar gene­ tru întreaga ţară.
ral dr. P. Drăgănescu-Brateş, membrii bineînţeles a sc ă p a t cu fuga. Interve­ cl. III la secţiunea I a C urţii de apel Şeful postului de jandarm i a d e s­
Aceasta în vederea uniformizării con- nind jandarm ii, a u fost bom bardaţi din Iaşi, în locul d -lu i Rom ulus Ni-
în delegaţia permanentă : Ilie Mecu şi chis o anchetă spre a stabili cauzele
Aurel Marinescu. j diţiunilor de promovare la gradul de de dem onstranţi cu sticle goale, pe cólescu, trec u t în a lt post. că ro ra se datoreste incendiul.
S’a luat act de situaţia financiară a 1 expert contabil. cari le a v e a u a s u p ra lor. D. A lexandru M uracianţ, zis M ura- ALŢI TURCI DIN CADR1LATER EMI­
Corpului şi s’a instituit o Comisiune Cu majoritate de voturi s’a menţinut «■
de cenzori formată din 2 cenzori ai dispoziţia ca să se poată acorda gradul ciov, licen ţiat în d re p t şi doctor în GREAZĂ IN ANATOLIA. — Din judeţ]
Pe stra d a Colţei, lâ n g ă p ia ţa Si. Durostor au început s ă so s e a s c ă ^ '
Secţiei Ilfov şi un cenzor din provin­ de expert şi pe bază de lucrări în urma Gheorghe, com uniştii m anifestând din Ştiinţele de stat, a fost în a in ta t a ju -
cie. unui coloquium. C onstanţa num eroase grupuri de 1
nou sgomotos, au fost huiduiţi de pu-1 tor de grefier cl. III la C urtea de granţi turci pentru Anatolia.
S’a luat hotărâtrea de a se şterge din Se formează o comisiune compusă
corp cei neregulat înscrişi. din d-l profesor Spiridon Iacobescu, ca blicul d ep e trotuar. apel din Chişinău, în locul deceda­ In cursul ultimei săptăm âni, au pi«>»
S’au ratificat măsurile luate de biu­ preşedinte, dr. P. Drăgănescu-Brateş şi * c a t: 112 suflete din corn. Denzilei
rou, privind două cazuri de experţi prof. Jean Constantinescu să exami­ De aci, com uniştii au p lecat înainte tului D an Ghintescu. 309 din com. R ahova de Jos, precum
contabili numiţi, prin nerespectarea neze lucrările depuse. la „A renele Romane", unde a u încer­ D. T raian Pop, licen ţiat în drept, şi ioarte mulţi turci din sa tele : Bos-
legii, de către Curtea de Apel din D-l preşedinte Trancu-Iaşi încheie şe­ cat să îm prăştie un manifest, şi să im piegat cl. III, la secţiunea II a na, Kiose Aidin, D am adas şi D ogular
Cernăuţi.
Se va da publicităţii întreaga cores­ dinţa salutând pe nouii delegaţi în lanseze liste de subscripţie pentru co­ C urţii de apel din Cluj, a fost în ain ­ Emigranţii se vor îm barca pe v ap o ­
pondenţă urmată. Consiliu şi elogiind activitatea d-lui muniştii arestaţi. rul „Hisar" sub pavilion turc, care îl
ta t aju to r de g refier cl. III la ca­
S’a hotărât participarea Corpului la decan N. Butculescu. # v a transporta la Istambul, ia r de a-
congresul internaţional de Contabilitate Propune ca împlinirea a 15 ani de D. I. M ihalache, şeful partidului na- binetul d -lu i p rim -p reşed in te al a- colo vor p le ca în Anatolia.
ce se va ţine la Paris în 1937 cu oca­ activitate a corpului să fie sărbătorită ţional-ţărănesc, •— pen tru ca dem ons­ celeiaşi Curţi, în locul d -lu i Liviu A genţia „Sterie Dallă", c ă re ia a p a r­
zia expoziţiei. printr’o manifestare colegială. ţine vasul, a luat din timp m ăsuri
S’a format o comisiune care să ia D-l decan N. Butculescu mulţumeşte traţia de eri să a ib ă un num ăr şi mai Spornic, trec u t în a lt post.
contact cu d-l prof. Guşti pentru a pentru cuvintele rostite şi asigură că m are d e participanţi, — a în g ăd u it ca D. lo an Szocs, d irecto r de carte
pentru c a îm b arcarea em igranţilor să
participa şi Corpul cu lucrările sale în va fi la datorie ca şi în trecut. printre oam enii ad u şi de d -sa, să m a­ se fa c ă cât m ai repede, spre a-i feri
nifesteze şi m em brii „Blocului demo- fu n d u ală cl. III, la Ju d ecăto ria V aş- de intemperii. D easem enea, ag e n ţia
cadrul pavilionului românesc.
cău, din jud. Bihor, a fost tra n sfe ra t a organizat şi un serviciu f e c i a l
în aceeaşi calitate la Ju d ecăto ria pentru aprovizionarea em igranţilor cu
alim ente, pentru ca ac e ştia să nu
INDISCUTABIL E CEA HAI m ixtă Reghin, jud. M ureş, în locul
d -lu i F rancisc Covacs, lă sa t în dis­
mai fie speculaţi de diferiţi negus­
tori din oraş, cari c a u tă s ă profit*
p A i me a  U H A ‘V m
ponibilitate. depe urm a lor.

I «
t
(
 „V IITO R U L * 5

tu l de sarcini şi devizul se pot vedea

MEETINGUL INTERNATIONAL impoiianie luerári eiinian In s ta la re a noului preşedinte al Came-

la prim ărie în orele de serviciu.
P rim ar (ss) Gh. Moisini
Secretar Com unal (ss) M. Goilav

de aviaţie de eri dela B äneasa m a it io« iii KBini-am

Nr. 4319 din 18 Mai 1936.
rei de Comerţ din Giurgiu
In prezenţa d -lu i D. Iuca, subse­
cretar de sta t şi Gh. Gheorghiu, se­
Ştiri din Rusia
O p era e d ilita r ă a d -lu i A le x a n d ru cretar general al m inisterului de in ­
Moscova, 1 (Rador). — Agenfia

—Cum s’a desfăşurat p ro fri mul — __
' :'v " 'v <-* Kt*
L a n sa rea b a lo n u lu i s ta r te p o l o n e i „ K a t o w ic e “
E ri după am iază a av u t loc la A ero­
drom ul B ăneasa, m arele m eeting in­
te rn aţio n al de aviaţie, organizat în
cadrul L unei B ucureştilor.
A p a rtic ip a t o lum e imensă, venită
din to ate p ă rţile ţării.
M eetingul se deschide cu intonarea
im nului Regal, executat de fan fara a-
viaţiei, u rm a t de un m inut de tăcere
p e n tru aviatorii m orţi.
A eroclubul B raşov deschide festivi­
ta te a trim iţâ n d pe cerul senin o for­
m aţie com pusă din tre i p atru le de
căte tre i avioane şi un tre n de pla­
noare.
P a tru la în tâ ia e form ată din avioa­
ne M. S. 35 cu m otoare Le Rone de
80 c. p. condusă de a d ju tan tu l şef
A lexandrescu, inginer Al. Bota şi dr.
Z. Bianu. P a tru la II, pe aceleaşi a-
vioane, e condusă de d -n ii ing. W.
Tomokcenco, ing. N. Florescu şi m ae­
stru l C. Popescu.
P a tru la III, pe avioane C audron 59,
cu m otoare H ispano Suiza de 80 c. p.
e condusă de ing. M. Iliescu, O. Peş-
tia n u şi G. M arcu.
F o rm a ţia e încheiată de d. ing. I.
L ascu pe u n avion Lincoln, m otor
H ispano-S uiza de 180 c. p.
vioane de v ân ăto are „B. 534“ ceho­
slovace, se în a lţă în aer cu sgomot,
de tunet, cu viteză extrao rd in ară,
executând m inunate evoluţiuni de
luptă. M itralierele pocănesc sinistru,
m otoarele u rlă din plin, cercul p ăsă­ av. P antazi, căp. av. G herasim şi Max
rilor de fier se în v ârteşte pe loc şi
im presia unui atac aerian e covârşi­
toare.
Aplauze şi fiori p en tru ce v a fi
poate, mâine...
Asul Novak
Asul cehoslovac, celebrul lt. F ra n -
tisec Novak, pe avionul său acrobatic troyat, şam pion acrobatic, execută
..........
J cărui inaugurare s’a făcut în pre­
jS fa iÄ
tingului căci năzdrăvăniile sale ae­
riene su n t celebre în lum ea întreagă
şi la noi.
A ŞII NOŞTRI : Se urcă apoi, im pe-
tuoşi, în văzduh, aşii noştri, lt. corn.
M anolescu pe celebrele lor avionete
roşii pe care publicul dela nenum ă­
ra te m eetinguri le -a ap lau d at de a -
tâ te a ori.
Evoluţii strânse, acrobaţii m inunate,
nim ic nu lipseşte din gam a ad ev ăra-
lo r aşi...
A sul francez, celebrul pilot De-
O ră sa n u , p rim aru l o r a ş u lu i
R. SARAT. — încă dela venirea
în fruntea treburilor oraşului no­
stru a d-lui Alexandru Qrăsanu
unul dintre cei mai distinşi frun­
taşi ai organizaţiei P. N. L. din
R.-Sărat. gospodăria oraşului si-a
căpătat omul cu adevărată tra
eere de inimă. înzestrat cu eali-
tăti de bun gospodar d-1 primar
Orăsanu. a pornit la fapte, adu­
când ordine desăvârşită mai ales
în situatiunea financiară a co­
munei.
Un a b a to r m o d e r n
Din realizările înfăptuite la R--
Sărat. vom enumăra pe cele mai
însemnate si anume:
Până în anul 1935, abatorul
funcţiona în cele mai primitive
conditiuni. în centrul pietii de
zarzavat, constituind un perma­
nent pericol pentru sănătatea pu­
blică. Din stăruinţa d-lui primar
Orăşanu, şi cu ajutorul si concur­
sul comercianţilor măcelari, s’a
putut construi un abator cu toate
instalatiunile moderau pe terenul
din marginea Străzii Băltati, a
zenta d.lui ministru dr. Costine-
Rcu. Pe lângă acest abator mai
funcţionează si o industrie pentru
prelucrarea roatelor, astfel că în
viitor si acest produs ajiijnal va
putea fi valorificat.
H a le le d e carne,
p e s t e şi za rzavat
Fără îndoială una dintre cele
mai importante lucrări edilitare se
se ridică în prezenLfîunt halele de
carne, peşte si legume, a căror
valoare se ridică la suma de şase
milioane şi jumătate lei. In ade­
văr. necesitatea construirii acestor
hale moderne, era tot atât de ur­
gentă ca si aceia a abatorului.
Nouile hale se construesc după
planul celor din Parcul Domenii­
lor. inaugurate anul trecut în Ca­
pitală. si vor îndeplini toate con-
ditiunile estetice si celor technice,
cerute unor hale moderne- Se pare
că modelul de construcţie al ha­
lelor. a fost recomandat de mini­
sterul de interne care intenţio­
nează să se construiască. acest mo­
I»
PROGRESUL SILVIC“
del în oraşele unde nu sunt hale.
Cu desăvârşirea acestei monumea-
talt lucrări se va reorganiza şi
piaţa Halelor, , transformându-se
complect. După terminarea con­
strucţiei ee se va produce până la
sfârşitul lunei August, se va ri­
dica si suprafaţa de lângă digul
apei „Râmnicului“ înfiintându-se
aci mai multe alee de flori.
P arcul co m u n a l şi
n o u l cartier
Nevoia unei odihne pentru popu­
laţia oraşului a fost de mult sim­
ţită la R.-Sărat. Deşi în apropie­
rea oraşului sunt crânguri ce ar
putea fi folosite, această ideie a
fost ignorată până în prezent. D-1
primar Orăsanu. a avut fericita
inspiraţie de a creia un parc co­
munal de 20 ha. întindere, pe te­
renul de peste apa râului ..Râm­
nic“
Pe terenul rămas liber în urma
mutării oborului do vile, se va
înfiinţa în curând un cartier mo­
del ee sperăm că va purta nume­
le d-lui Orăsanu. Suprafaţa car­
tierului va fi de 4 ha. Planul de
parcelare a fost întocmit. El cu­
prinde mai mnlte străzi, un teren
rezervat pentru construirea unui
local de scoală primară si o pia­
ţetă în centrul Cartierului
A lte în făp tu iri
In toate domeniile, d-1 primar
Orăsanu a înţeles să aducă o cât
de mică îmbunătăţire în starea
precară în care se afla comuna
acum 2 ani. Organizarea serviciu­
lui de pompieri este unul din ac­
tele de curaj si iniţiativă ce ca­
racterizează pe actualul primar.
Procurarea a două pompe-cisterne
de incendiu, a p u s capăt sistemuui
primitiv ce era întrebuinţat la
stingerea incendiilor.
Asigurarea iluminatului elec­
tric. refacerea străzilor din unele
cartiere mărginaşe ale oraşului
cât si mărirea debitului de apă
prin construcţia celor două son­
de .sunt opere de bună gospodărie
ale d-lui Orăsanu.
GH. VAStILIU
dustrie şi com erţ, a av u t loc eri la
Giurgiu, in stalarea com isiunei in te ­
rim are a C am erei de comerţ, în
fru n te cu d. d ep u tat Rem us Zăgănes-
cu, preşedinte.
La această solem nitate au p artici­
p at şi d - n i i : senatori Istăşescu şi
Moteanu, d ep u taţii V erzui şi Cociaşu,
Rădulescu, p refectul judeţului, Cor-
dela, p rim aru l m unicipiului precum
şi u n num eros grup de com ercianţi
şi industriaşi.
D upă ce s’a citi» D ecretul Regal,
nouii num iţi au ffepus ju răm ân tul.
D. Rem us Zăgănescu, preşedintele
comisiunii interim are, luând cuvân­
tul, a m u lţu m it p en tru încrederea
ce i s’a acordat alegându-1 în acea­
stă dem nitate p en tru a treia oară.
D. Gh. G heorghiu, secretarul gene­
ra l al m inisterului de industrie şi
comerţ, evidenţiază personalitatea şi
m eritele d -lu i Zăgănescu, arătându-1
ca u n lu p tă to r al intereselor cetăţe­
nilor din ju d e ţu l Vlaşca.
mmm e m
Publlcatlune
La 26 Iulie 1936, orele 10 dim., va
avea loc la această p rim ărie lic ita ţie ; 13-a zi a concursului international de
publică p en tru lu crarea de p av are cu şah, Capablanca se află în fruntea
pavele abnorm e de andezit sau altă clasamentului cu 9 juneţe şi A Ur­
rocă vulcanică p rim a ră sim ilară pe
străzile oraşului Rom an în valoare de mează apoi Bodvinik cu 8 puncte,
lei 451554. O dată cu ofertele se va iar Lilenthal şi Ragozin cu câte t
depune o g aran ţie de 5 la sută. Caie­ puncte şi jumătate.
— Ga 181 somaiui. siluaiia este mult peliculă
S tatisticile cu lungile lor şiru ri de
cifre sunt p en tru foarte m ultă lum e
pagini aride ce se descifrează an e­
voios şi cari sfârşesc p rin a obosi a-
tenţiunea celor cari au curiozitatea
de a le studia. Totuşi indiciile obţi­
n u te se m aterializează cu încetul, sau
cum s’a r zice „iau fiin ţă“ arătân d
exact evoluţia unei crize economice.
„S’a r putea spune că acele tablouri
cu to t soiul de cifre aşezate în râ n ­
duri, sunt indicatoare de tem p eratu ­
ră, la căpătâiul u nui bolnav — scrie
d. D idier Poluian, în „Le Jo u rn a l“...
Această te m p eratu ră pernicioasă din
1933, continuă să se urce. încet, d ar
sigur, urcă m ereu fără să se constate
când-va cea m ai uşoară oprire.
Tass anunfă :
La 1 Aprilie 1936, existau în kol-
khozurile Rusei Sovietice 18.322.000
de gospodării fărăneşti, ceeace re­
prezintă un total de 89 la sută faff
de 81 la sută la 1 Aprilie 1935.
In republica germană depe Volga
kolkhozurle cuprind 99 la sută din
gospodăriile ţărăneşti, în Crimeea şi
regiunea Dniepropefrovsk 98 la su­
tă, iar în regiunea Odessa 97 la
sută.
*■
'Moscova, T (Rador). — In satut
Oiubgua, situat la 125 km. la nord
de Novorosisk, a sosit expedifia as­
tronomică suedeză, care va observa
de acolo eclipsa totală de soare dela
19 Iunie.
*
'Moscova, 1 (Rador). — Zilele a-
cesfea este aşteptat să sosească ÎK
Rusia aviatorul francez Japy.
Japy va întreprinde un sbor de
viteză Paris-Moscova-Paris, In Iun
gime de aproximativ 5.000 kilome­
tri. Aviatorul francez îşi propune să
parcurgă această disfanfă înfr'o sin­
gură zi.
*
Moscova, 1 (Rador). — După a
sitate sunt m ai ieftine la N ew -York
decât la Paris. Cel care m ănâncă la
re sta u ra n t poate tră i pe zi cu un do­
la r şi douăzeci cenţi, sau 18 franci
francezi. La P aris i-a r treb u i 25—30
franci.
S alariile sunt socotite în aceiaşi
m ăsură. O dactilografă are m inim um
18 dolari pe s ă p tă m â n ă ; în medie
salaru l e de 22 dolari. A r fi cam 1350
franci pe lună. In F ra n ţa salariul este
de 1000 franci.
S alariile în Statele-U nite, cam Sft
la sută din ce erau în 1925 până la
1927 ; aceasta în provincie. La N ew -
York, au scăzut la 77 la sută, în in­
dustrii. D ar lucrătorii din N ew -York

U rm ează apoi tren u l aerian pe care
H rem orchează avionul „Potez 25“ cu
m otor L o rrain e 450 c. p. pilotat de
căp. av. A. R otaru.
De el su n t legate planoarele „Baby
G ru n au “ p ilo tat de adj. şef G. Cio­
cârlan şi planorul, biplas, „Göpingen
II“ p ilo tat de ing. H. Clompe cu un
pasager.
A ceste planoare stârnesc adm iraţie
publicului p rin eleganţa evoluţiilor
lor.
N um ărul u rm ăto r al program ului îl
form ează acrobaţiile pe care lt. av.
P ap an ă A lex. le execută cu avionul
său special tip. „B ucker Ju n g “ cu mo­
tor Siem ens de 160 c. p. şi cari smulg
m e ritate aplauze dela publicul en tu ­
ziasm at de îndrăzneţele evoluţiuni a-
crobatice ale asului rom ân.
U rm ează apoi o in teresan tă lansare
cu p ara şu ta, cu deschidere instan ­
tanee, a d -lu i Ionel Férnie, pilot şi
compozitor, care se aruncă în gol de
pe u n avion Ju n k e rs pilotat de căp.
av. P au l D um itrescu.
E ora 4 jum . P e cer ap are o esca­
d rilă de cinci avioane de vânătoare
„P. Z. L.“ cu m otoare Gnome Rhone,
de 500 c. p. pilotate de căp. av. Puiu
P ârvulescu, It. av. Ticulescu N., lt. av.
Stoian Şt., adj. şef. av. N. G iosanu şi
adj. şef av. V. Stănescu,
E voluţiile acestei escadrile sunt
fo arte adm irate, ele fiind executate
în tr’un tem po fulgerător, pe care îl
perm ite viteza m are a acestor a-
vioane.
E ste fo arte ad m irat planorul pilotat
de d. V alentin Popescu, tra s de un
„Potez 25“.
U rm ează la n sarea balonului polo­
nez, despre care relatăm în altă parte.
Programul continuă
D. B âzu C antacuzino pe un „Icar“ting apogeul în figurile tem erare de m eeting in tern aţio n al care a atra s la geografie.
acrobatic, cu m otor A rm stong Side- loopinguri lângă păm ânt.
ley de 215 c. p. execută o serie de
adm irabile acrobaţii îndelung aplau­ în gol, sim patica p ara şu tistă E dith m ire progresul aviaţiei în general şi în num ele in stitu ţiei p e care o re ­
date de public.
P e n tru p rim a oară publicul nostru
are ocazia să vadă m inunata invenţie
a spaniolului La Cierva, avionul care
în loc de arip i are o uriază elice o-
In mijloc paraşutista Edith Kiark
,.B. 122“, o ad ev ărată b ijuterie, se ri­ m in u n ate şi tem erare evoluţii cari
dică vijelios şi tim p de u n sfert de stârnesc fu rtu n i de aplauze.
oră ţine sufletele tu tu ro r la gură prin
extraord in arele sale evoluţii cari a- m âneşti în m assă închee interesantul bine din p artea Societăţii regale de
D intr’un avion Ju n k e rs se aruncă an m ai avidă să cunoască şi să ad ­
Clark.
ASUL STOER : E ste „don-ul“ m ee-
şi-a serbat semicentenarul
E ri dim ineaţă a av u t loc adunarea din România. Roadele unei m unci în
generală a soc. „Progresul Silvic“, la acest dom eniu se ivesc târziu.
sediul său din b u lev ard u l T ake Io-
nescu. Şedinţa in au g u rală a fost con­ opera de îm pădurire în Vrancea, Do-
sacrată com em orării celor 50 ani de
existenţă a societăţii.
D esbaterile sunt prezidate de d. M.
Cancicov, subsecretar de sta t la m i­
n isteru l ag ricu ltu rii şi domeniilor.
Cuvântarea Preşedintelui
D. ing. M ARIN DRACEA ia cel
dintâi cuvântul, făcând o am plă dare
de seam ă a activ ităţii societăţii, dela
în fiin ţarea sa p ân ă azi.
A rată g reu tăţile de care s’a lovit
societatea dealungul celor 50 de ani
de vieţuire, ca să aju n g ă la opera de
realizări în făp tu ită. D -sa enum eră
m unca depusă de societate in rezolva­
rea problem elor forestiere care se p u ­
neau acut în economia naţională a
ţării, spunând că existenţa acestei so­
cietăţi este o necesitate naţională.
A ctivitatea de v iito r treb u e trasa tă în
colaborare cu to ate organizaţiile care
au contingenţă cu problem ele silvice.
Economia politică a Rom âniei nu se
poate ridica decât făcând o politică de
dragoste p en tru arbore.
Cu trecu tu l glorios pe care îl avem,
păşim încrezători în viitor. D -sa în ­
chee, exprim ând sentim entele de p ro ­
fund devotam ent p en tru M. S. Regele
Carol II, preşedintele de onoare al
societăţii.
Se expediază o telegram ă S uvera­
nului în acest sens.
O form aţie m ilitară de avioane ro­
D. S. MEHEDINŢI, aduce u rări de
B ăneasa o m ulţim e enorm ă, în fiecare
D. prof. STRATILESCU dela şcoala
politechnică, salută pe inginerii silvici
al celei rom âneşti în special.
prezintă.
D. POPESCU-BUZAU, aduce salu­
tu l societăţii „C apir“.
D. ing. I. DUMITRESCU, salută a-
D-sa arată ce se face astăzi p en tru
D-l MIRCEA CANCICOV
brogea etc., sub auspiciile m in isteru ­
lui dom eniilor şi sub controlul corpu­
lui silvic român. Cere inginerilor sil­
vici să persevereze în această direc­
ţie spre binele neam ului românesc.
Indeam ă tinerele generaţii să lupte
desinteresat p en tru propăşirea soc.
„Progresul silvic“, care este o cheză­
şie că problem a forestieră va fi re­
zolvată în concordanţă cu interesele
perm anente ale ţării.
D. prof. M. DRACEA, m ulţum eşte
d -lu i m in istru Cancicov p en tru fru ­
m oasele cuvinte ad resate corpului sil­
vic, care crede în p u tin ţa perfectării
silviculturii rom âneşti. Solicită d -lu i
m in istru şi pe m ai d ep arte solicitu­
dinea sa p e n tru inginerii silvici.
Sinuciderile şi starea
economică
Şi m ai este încă ceva... Iată cifrele
indicatoare de sinuciderile ce s’au
produs la N ew -Y ork şi pe în tregul
terito riu al S tatelor-U nite. Este ceva
instructiv şi totdeodată im presionant.
In stru ctiv este fiind-că diagram a
sinuciderilor este exact în conform i­
ta te cu cealaltă ; cea a crizei econo­
mice. Şi este im presionant fiind-că
se poate constata că am ericanii au
ajuns să facă d in sinucidere u n rit
comercial. Când zeul Business îi p ă­
răseşte, ei disperaţi îşi dau viaţa pe
altaru l lui d rep t jertfă.
Din 1929 când s’a produs m area
p răbuşire a Bursei, peste 100.000 de
nefericiţi au m u rit luând veronal, sau
şi-au tra s un glonte de revolver, alţii
s’au aru n c at în apă, sau au să rit de
la înălţim ea block-housurilor...
Mai cu seam ă în an u l 1932 um blând
pe străzile N ew -Y orkului era p rim e j­
die să -ţi cadă în cap de la al 14-a
etaj v r ’un b an ch er falit, sau un in ­
dustriaş, care nu p u tea face faţă p lă ­
ţilor. La N ew -Y ork în acel an, au
fost ad u n ate 1.600 cadavre de sinu­
cigaşi p rin aru n carea de la înălţim i
am eţitoare.
In an u l u rm ăto r (1933) începând din
prim ăvară, afacerile p ăreau în creş­
tere şi sinuciderele au scăzut la 1343
de inşi. In 1934, au fost num ai 1239
victime, afacerile prom iteau să se ac­
tiveze, oam enii dobândiseră noi spe­
ranţe.
Cum va fi evoluat criza în 1935 nu
se ştie precis, tabele încă nu sunt
publicate. Când cu ad ev ărat criza va
fi învinsă, cifra sinuciderilor va scă­
dea la ce a fost în 1920, adică num ai
670, oam eni obosiţi, cifră norm ală în ­
tr ’o civilizaţie p rea trep id an tă, după
cum de altfel su n t în toate p ărţile
lumei.
Costul trasului la New-
York
Din tot ce se poate observa actual­
m ente în S tatele-U n ite ajungem la
erau odinioară, cei m ai bine plătiţi-
Econom iştii a r putea susţine că do­
la ru l actual, dolar-hârtie, nu e dola-
ru l-a u r de odinioară, valoarea b an i­
lor însă se socoate după fo rţa lor de.
cum părare. Ori în S tatele-U nite cos­
tu l traiu lu i nu s’a urcat. Indiciul de
scum pete care era de 100 în 1923, este
astăzi de 84. Aşa fiind, salariaţii
trăesc astăzi m ai uşor de cât in 1923.
S ituaţia este m ult
ameliorată
Şom eri sunt acum în S tatele-U nite
aproape 9 milioane... Să n u se creadf
însă că această m are arm ată neocu­
p a tă suferă de m izerie şi se prezintă
în sdrenţe. Nu, şomerii am ericani nu
su n t am eninţaţi să m oară de inani-
ţie !... G uvernul are p en tru ei solici­
tudinea ce o datoreşte unui num ăr
de 9 m ilioane de alegători... Şi m ulţi
d in tre aceşti şomeri nu se grăbesc
să se înham e la m uncă. Ei prim esc
12 dolari pe săptăm ână. Când se ofe­
ră 15 dolari săptăm ânal unui m unci­
tor agricol, d. ex. la scosul cartofilor
din păm ânt, ei p referă să şomeze cu
alocaţia ce li se dă de către stat.
O ri m ajo ritatea şom erilor din Sta-
tele-U nite sunt m uncitori agricoli
F erm ierii cari caută m uncitori au teâ
drep tu l să fie furioşi...
A dm iţând că situaţia s’a r reface aşa
cum doresc guvernanţii, ajungând
norm ală ca în 1926, industriile n ’ar
p utea da de lucru astăzi, la m ai m ult
de u n m ilion şi ju m ătate de oameni.
S unt însă peste 8 m ilioane de lu cră­
tori şi încă a r răm âne 7 milioane
fă ră ocupaţie, trebuind trecu ţă spre
agricultură. Problem a este deci de
ordin agricol şi nici decum indus­
trială.
D ar chiar în 1929 când se lucra din
plin, încă erau în S tatele-U nite, 4
m ilioane de şomeri. Este un efect al
m aşinism ului desvoltat. In 1933 când
criza a fost la culm e erau peste 13
m ilioane de şomeri.
M ăsurile luate de preşedintele Roo­
sevelt, au red at de lucru la trei m i­
lioane, cinci sute de mii de oameni.
S’a aju n s în sfârşit la 9 m ilioane de
şo m e ri; situaţia nu e strălucită, d ar
febra este evident în scădere. T rebue
reţin u t acest sem n prevestitor de

rizontală ca re îi dă sustentaţia, în
tim p ce o elice obişnuită îi dă p ro- j
pulsiunea. A utogirul cehoslovac, pilo­
tat de d. B rtn ik îşi ia cu uşurinţă
sborul şi evoluiază apoi ca şi un a-
vion obişnuit, aterisând, aşa cum îi
perm ite construcţia sa, pe un spaţiu noscutul m edic din Buzău, d. Virgil d o v ed eşte m arile sa le posibilităţi de p arte a soc. inginerilor agronomi, a -
NFORMATIUNI
dun area în num ele societăţii „A gir“
ale cărei afin ităţi cu inginerii silvici,
su n t a tât de strânse.
D. prof. VEGHIU, urează spor la
lucru din p arte a m edicilor v eterinari.
Azi dim ineaţă la ora 9 jum . cu­ b ăn ci de p este 87 m ilioane lei, ceiace D. ing. inspector GEORGESCU, din
Se expediază apoi telegram e d-lor
m inistru V. P. Sassu şi Th. M ândru.
A stăzi dim ineaţă, şedinţa continuă
în ad u n are generală anuală.
concluzia că n aţiu n ea am ericană tinde
să-şi reia echilibrul com ercial şi spi­
ritual. M ulţim ea a m ai scăpat de pe­
sim ism şi tră e şte m ai uşor. T rebue să
se ştie că alim entele de prim a nece­
bine : A proape 4 m ilioane de oam eni
au găsit din nou de lu c ru ; traiu l este
m ai uşor şi m oralul m ult am eliorat.

IUNIE
foarte restrân s, ceeace constitue m a­ Gârcineanu, în vârstă de 36 ani s’a lichiditate. duce salu tu l său. R elevă şi d -sa rolul
rele său av a n ta j faţă de avionul co­ sinucis trăgăndu-şi u n foc de revo l­
mun.

Un avion fără pasageri

ver in cap. Cauzele nu se cunosc.
A d u n area g en e rală a luat ap o i cu­ silvicultorilor şi soc. „P rogresul sil­
noştinţă de im portanta tranzacţiune vic“, în desvoltarea acestei ram u ri de
rea liza tă de so cietatea „S teaua Ro­ avuţie naţională, care este pădurea
âniei" prin p relu a re a întregului 3toc rom ânească.
y jo apare
U n avion de turism se ridică dela S“ub auspiciile Institului natio­ m D. ing. M. P. FLORESCU, din p a r­
goale...
de asig u rări asu p ra vieţii, încheiate
păm ânt cu locurile de conducere nal nentru studiul si folosirea is- la noi în ţa ră de către fosta societate tea Eforiei spitalelor civile, salu tă a-
„Phönix", tranzacţiune in urm a că re ia sistenţa, evidenţiind sp rijin u l pe care
E ste u n avion pe care îl conduce, voarelor de energie, d-1 ing. D. asig u raţii acestei societăţi s'a u văzut soc. „Progresul silvic“ l-a d at eforiei
NUMĂRUL FESTIV AL
de jos, o sta ţiu n e de T. S. F., p rin ra ­ Leonida profesor la şcoala poli-
baci i-a r conduce comenzile. Avionul
la a d ă p o st de pierderi, iar g aranţiile în trecut, p en tru salvarea p ădurilor
dio întocm ai ca şi cum un pilot di­ technică din Bucureşti, va tine societăţii s'a u intărit Sn mod conside­ ce-i aparţineau. M ulţum eşte p en tru
rabil, ele atin g ân d cifra d e aproxi­ aceasta societăţii căreia îi doreşte
robot evoluează, şi, cum inte aterisează Marti 2 Iunie a. c., ora 6 d. a. la m ativ lei 430 milioane.
aşa cum vo r cei ce-i dă com andă. E - sediul S'ocietătei Politechnice de Pn
ste, poate o anticipaţiune de avionul Calea Victoriei, o conferinţă des- In urm a nouiior legături d e cola-
prosperitate.
D. ŞUTEU, din p arte a Fondului
ZIARULUI VIITORUL
ce va constitui escadrilele fă ră piloţi borare, a u fost aleşi în consiliul d e | grăniceresc din B istriţa-N ăsăud, adu-
ce vor veni în tr ’o zi să d istrugă ora­ Dre ..James Watt“. ____________________j „„ I ce prinos de adm iraţie.
adm inistraţie al societăţii d-nii M. PENTRU SĂRBĂTORIREA A 25 ANI DE APARIŢIE
şele cu im placabila lo r v oinţă de m a­ D. MARINESCU, salu tă adunarea
Sulfina, Director G eneral al societăţii în num ele elevilor ingineri silvici.
şini inteligente, fă ră fiin ţă omenească. l a sediul societăţii de asig u rare
„S teaua României" din P iaţa Rosetti „A ssicurazioni G enerali" din Triest, DISCURSUL D-LUI MINI­ cu a rtico le se m n a te 'de ~t,
Escadrila franceză No. 4, sa ţinut Vineri 29 Mai crt., ad u ­ AI. Romalo şl M. Sanielevici, Directori
Cu sgom ot de tu n e t se ridică în n a re a g en e rală a acţionarilor, sub G enerali a i societăţilor de asig u rare STRU CANCICOV D -n ii CONST. I. C. BRATIANU, preşedintele partidului naţional-liberal.
văzduh im punătoarea ecadrilă fra n ­ preşedinţia d-lui C onstantin Xeni, fost „D acia Rom ânia" şi „G enerala", p re­ D. M IRC EA CANCICO V, subsecre­
ceză fo rm ată din nouă avioane „D er- ministru. tar de stat la dom enii, omagiază soc. GH. TATARESCU, preşedintele Consiliului de miniştri.
w oitine 500—501“ în form aţiune m ili­ Acţionarii societăţii au avut sa tis­ cum şi d. Prof. Ion Răducanu, fost Mi­ „Progresul S ilvic" p en tru fecunda sa
ta ră de avioane de v ân ă to a re execu­ facţia de a co n stata că, în ciu d a vre­ nistru şi rector a l A cadem iei de Co­ activitate. Condam nă politica dusă N. N. SAVEANU, preşedintele Adunării Deputaţilor.
tân d sbo ru ri im presionante p rin pre- murilor grele prin cari trece, insti- merţ. până în p rezen t de a despăduri m u n ­
ciziunea şi viteza lor. tuţiunea şi-a menţinut volumul de afa- ţii, fără a p une nim ic în loc.
CONST. DIMITRIU, preşedintele Senatului.
ceri, realizând chiar pro g rese în an u ­ P oetul Al. T. Stam atiad a fost p re­ Face istoricul organizării corpului MEMBRII GUVERNULUI. **
Acrobaţie aeriană mite ram uri şi a c e a s ta in primul rân d m iat de A cadem ia Rom ână pen tru vo ­ silvic, p en tru apărarea patrim oniului
Un avion „Potez 25“ cum inte, greoi, graţie încrederii ce şi-a c â ştig a t în lu m u l s ă u : Peisagii sentim entale. forestier al ţării. Codul silvic dela 1881 FOŞTII MINIŞTRI ŞI ÎNALŢI DEMNITARI AI STATULUI.
pilotat de lt. av. G avrilescu se ridică public. Din d a re a d e se a m ă a consi­ p une baze serioase regim ului silvic în
In a e r av ân d ag ă ţa t de u n trapez pe liului de adm inistraţie către a d u n a re a România. In 1886 ia fiin ţă „Progresul FRUNTAŞI AI VIEŢII POLITICE. LITERARE ŞI ECONOMICE.
Secţiunea de Neurologie din Bucu­ silvic" care avea să înceapă o m uncă
celebrul ac ro b at a tle t d. Jam es W il­ g en e rală a acţionarilor, se co n stată că
liam s care execută, în fa ţa publicului stocul asigurărilor a su p ra vieţii la li­ reşti a Societăţii de Neurologie, E n­ uriaşă, luptând dela început cu lipsa N u m ă r u l f e s t i v a l „ V iito r u lu i“ v a a p a r e în t r ’u n fo r m a t s p e c ia l,
em oţianant, o serie de ex trao rd in are nele anului trecut a atins im presio­ docrinologie şi M edicină legală, va u n ei tradiţii silvice. R ezu lta tele fr u ­ c u u n tir a j s p o r it, c u ilu s t r a ţ ii, a r t ic o le in e d it e , d o c u m e n t e , e t c . şi
acrobaţii aeriene. n an ta cifră de lei 1.144.000.000 şi c ă moase la care s’a ajuns, constitue în ­
so cietatea a în c a sa t în anul 1935 lei ţin e şedinţă Joi 4 Iunie 1936, ora 9 coronarea sforţărilor acestei societăţi. v a f i o e v o c a r e v ie ş i p lin ă d e in t e r e s a e v e n im e n t e lo r p o litic e , e -
1 125.500.000 prim e, accesorii şi alle d im in eaţa la clinica boalelor nervoa­ Face o paralelă asupra m odului cum
Avioanele
_ , Ceho ,Slovace venituri. se dela sp italu l Colentina. s’a rezolvat problem a forestieră în
c o n o m ic e ş i s o c ia le d in c u r su l u ltim u lu i s f e r t d e v e a c .
O im presionanta escadrilă de a - | S ocietatea dispune de un num erar la Am erica, spre deosebire de practicile
T in ă r it In a t e lie r e le „I « fP R IM E R U L E IN D E P E N D E N T A “. s ir . R . JPoImjcuurâ N o- 17 (.fosta A c a isu n ie lL . R e d a c to r r e s p o n s a b il C O N ST A N T IN S T A N jj

i
 „V îl t o r u l « 6

Serbarea unui sfârşit de an şcolar gy|gjjf(j| jjj |g |||[ ( j| HfjjQgj |n [ei 6Q£PÍ
S O F IA , I (R a d o r ).— D . m od fa v o ra b il şi că schim

MICA ÎNŢELEGERE,
K io s s e iv a n o f f , p r e ş e d in ­
t e l e c o n s iliu lu i a f ă c u t
hui d e m in o rită ţi în tre
c e le două ţă ri va f i e v i­

» i * * • ^ r * %
lo r z ia r e lo r .
P r im u l m in istr u s ’a o- in nmr a «ama al ooiiii» «înmiii
d e c la r a ţ ii r e p r e z e n ta n ţi­

c u p a t în s p e c ia l d e r a p o r ­
ta t

t u r ile B u lg a r ie i c u v e ­
c in ii s ă i.
V o rb in d d e s p r e r e c e n ­
t e l e c o n f e r in ţ e a le î n ţ e ­
le g e r e ! B a lc a n ic e ş i IViicei
în ţ e l e g e r i , d . K io s s e iv a ­
n o f f a c o n s ta ta t c ă e l e a u
a v u t a c e la ş s c o p c a şi ceE
u r m ă r it d e B u lg a r ia : m e n
ţ in e r e a p ă c e i.
„ U n e le z ia r e s tr ă in e , a
d e c la r a t p r im u l m in istr u ,
a u s u b lin ia t c ă în t r e v e d e ­
r ile r e p r e z e n ta n ţilo r în ­
ţ e le g e r e ! B a lc a n ic e a u ur
m ă r it n u m a i s c o p u l d e a
s e a s ig u r ă g a r a n ţii în c e -
ia -c e p r iv e ş t e B u lg a r ia .
„ I n c e ia c e m ă p r iv e ş t e ,
a c e s t e in fo r m a ţii nu c o ­
r e s p u n d a d e v ă r u lu i în tr u ­
Serbarea de slârşit de an a şcoalelor la Onef c â t to ţ i v e c in ii B u lg a r ie i
s u n t g a r a n ta ţi d in p a r te a
B u lg a r ie i d e d r a g o s te a d e
Evenimentele din Austria p a c e c a r e în s u f le ţ e ş t e p o ­
- Declaraţiile iMisiruiui ce rizM ai CelmMCiei —
BELGRAD, (Rador). — Agen­ n en te ale Micei î n ţe le ­
ţia Avala transmite :
geri, cari c e rc e te a ză ch e­
Ziarul „V rem e“, publică stiu n ile com une ce in te ­
în num ărul său d e azi u r­ resea ză c e le tr e i ţă ri, Mv
m ă to a rele d e c la ra ţii pe ca în ţe le g e r e a d e v e n it
care d. Machnik, minis- un fa c to r d e seam ă al po-
tr id d e război al Cehoslo­ Iticei eu ropen e, fă ră d e
vaciei, le-a fă cu t co res­ care nu p o a te f i so lu ţio ­
pon den tu lu i său din nată nicio p ro b lem ă car6
P raga : p r iv e ş te E uropa c e n tra lă .
S ta te le Micei în ţe le g e r i,
„Mica în ţe le g e re , capă­ a con tin u at d. m in istru
tă o to t m ai m are im p o r­ d e război al Cehoslo­
tan ţă, p c m ăsură cc se în ­ vaciei, nu p ie rd sp era n ţa
grăm ădesc p e ceru l E u­ ea p e calea a siste n ţe i mu-
ro p e i nori to t m ai în tu n e ­ tu ale şi a colaborării tu ­
caşi.A ceastă situ a ţie , im ­ tu ror acelora cari do resc
D-l KIOSSEIVANOFF pune sta te lo r m em b re ale m en ţin erea păcii, se va
S o c ie tă ţii N aţiunilor, să p u tea p re v e n i izbucnirea
Ocupându-se d e ra p o r­ cau te o cât m ai strânsă unor războaie groaznice
tu rile bulgaro-elene, d. colaborare, a tâ t în d o m e ­ S ta te le m e m b re ale Micei
K io sse iv a n o ff a co n sta ­ niul p o litic, cât şi în cel în ţe le g e r i, sunt unanim e
ta t cu p ă re re d e rău că econom ie, cultural şi m i­ în a considera că p r e v e n t

Ultime informatiuni p o r u l n o str u ş i d e p o litic a

lo ia lă a g u v e r n u lu i b u l­
g a r “.
In ceiace p r iv e ş te T u r­
caută colaborarea naţio cia, ti. K io sse iv a n o ff a d e ­
în tr e G recia şi Bulgaria
e x istă încă războiul v a ­
m al şi că B ulgaria n’a
p rim it încă au torizaţia d e
a în fiin ţa consulate în o-
ra şe le elen e.
litar. j rea unei a v e n tu ri război­
M ulţum ită d e se lo r luări nice nu p o a te f i rea liza tă
d e con tact în tre m in iştrii decât, dacă am icii păcii
a fa c e rilo r străin e, ai c e ­ dispun d e m ijlo a c e su fi­
lor tr e i ţări, precu m şi lu ­ cie n te p e n tru a apăra p a ­
cla ra t că a titu d in e a gu ­ crărilor organ elor p e rm a ­ cea.
D ela P alat Astăzi fiind sărbătoarea St. nal-socialiştilor
.......................... . vern u lu i bulgar fa ţă d e D esp re ra p o rtu rile B u l­
Treimi, autorităţile publice şi Viena (Rador). — C orespondentul p roblem a stră m to rilo r a ga riei cu Ju goslavia, p r i­
Mareşalul Curţii Resale face In B iitgaria
cunoscut următoarele :
in ziua de 30 mai 1935. m. s. Regele
instituţiuniie de credit n'au lu­ agenţiei
crat.
H avas com unică :

fanteziste ştirile publicate de unele

1 primi! In audienţă de lucru pe Domnul D. Gh. T ă tirescu , p r e şe d in te le ziare
General de Diuizie Prodan loan, coman­ c o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i a p leca i jinul
dantul Corpului li Armată. a s t ă z i d i m i n e a ţ ă la P o i a n a .
M. S. Regele a sosit, aseară, la o- Proec ul construirii podului
fele 8 şi 30, în C apitală, venind dela
C onstanţa. peste Dunăre între Româ-
—-•••--1 — —
M arele Voevod M ihai şi însoţitorii
Săi, au v izitat în cursul zilei de azi,
o raşul Câm pu-L ung-M uscel şi îm pre­
ju rim ile lui.
D. N. Titulescu, ministrul de ex­
terne, a rămas pentru câteva zile
la Constanta.
Transformarea şcolilor co
merciale
A ctualele şcoale com erciale de Stat,
Se tran sfo rm ă după cum urm ează :
Şcoalele com erciale elem entare pen
tr u b ăieţi şi fete, se tran sfo rm ă în
gim nazii com erciale.
Şcoalele com erciale superioare pen­
tru b ăieţi şi fete, se tran sfo rm ă în
licee com erciale.
Şcoalele com erciale p en tru băieţi
şi fete, care, conform prevederilor bu
getului 1936/1937, au cursul elem en­
ta r şi superior, se tran sfo rm ă în licee
com erciale.
M inistrul plenipotenţiar al F inlan-
ie i p e n tru Rom ânia, excelenţa sa d.
Idm an, al cărui dom iciliu este în
Varşovia, a sosit la B ucureşti, unde
va răm âne circa 10 zile, descinzând
la hotelul A thenée Palace.
D. Ion Inculeţ, ministrul de in­
fo s t fo a rte a p re c ia tă de
In cercurile autorizate se declară gu vern u l din Ankara.
„P e d e a ltă p a rte , a con­
m ul m in istru a spus că în
u tim ii ani e le au evolu at
în m od sa tisfă că to r.
D-l Tzankoff'
AngPa cere ca flsiia
străine, d upă cari cancelarul
Schuschnigg, p en tru a-şi asigura spri tin u a t p r e ş e d in te le consi­
naţional-socialiştilor, ar fi dis­ liului, am eliorarea ra p o r­
„ R e zu lta te le d obân dite
până acum , a p re c iza t
să ereziei: scan oîisiali
rygşaţ să-şS în tr e r u .
pus să num ească m in iştri pe trei per tu rilo r cu R om ânia s’a
sonalităţi politice cunoscute p en tru
d-sa, nu sa tisfa c p o a te a- - P en tru in cid en tu l
sim patiile lo r fa ţă de regim ul h itle­ tradu s prin n eg o cierile n u m ite cercuri, dar tr e ­ p â o c ă lă to rie p r o d u s în Libia —
rist. actu ale m e n ite să re zo lv e buie să se ţin ă seam ă d e
In acelaş tim p se desm int şi şti­ ch estiu n i im p o rta n te . drum ul parcurs, care ne S ofia, 1 (Rador). — D.
LONDRA 1 (Rador). — Ziarul
rile răsp ân d ite din aceleaşi surse, S p e r că d eşi e x istă d iv e r ­ p e rm ite să p riv im v iito ­ „Daily Herald" anunţ ăcă Foreigr
— ■ tSSSBOX----------
după cari d. M ussolini a r căuta să g e n ţe d e p ă reri, n e g o c ie ­ rul eu în c re d e re şi li­ T za n k o ff fo s t p re şe d in te Office-uî va pretinde guvernului
ajungă la un acord cu d. H itler în
nia şi Jugoslavia legătură cu chestiunea austriacă, şi rile v o r f i te rm in a te în n işte ”.
că în acest scop am basadorul Italiei italian scuze oficiale pentru inci­
— Delegaţiile jugoslavă şi ro­ la Viena a r fi rem is d -lu i Schusch­ dentul produs de curând în Libia.
nigg, o scrisoare personală a d -lu i
mână se întrunesc la Bucureşti Mussolini în care Ducele îi cere să Zilele trecute un avion de trans­
la 6 iunie — nu ru p ă relaţiile politice cu n aţional- port al Companie imperial Air­
D elegaţia rom ână care se va în ­ socialiştii. A tât în cercurile au to ri­ ways a fosr neveit să aterizeze la
tru n i cu cea jugoslavă p en tru a con­ zate austriace cât şi în cele italiene
ţinu? discuţiile p riv ito are la construi­ se precizează că aceste ştiri sunt cu Menylan, în Lybia, ar ocupanţii au
rea un u i pod peste D unăre în tre noi totul lipsite de tem ei. In aceste cer­
şi Jugoslavia, a fost alcătu ită a s tf e l: curi se atrag e aten ţia că de altiéi Armata şi poliţia britanică a ta c a tă de arabi lost trataţi în mod jignitor de sol>
daţii italieni.
d. R ichard F ranasovici, m in istru l lu ­ am basadorul Italiei n ’a m ai fost la
crărilo r publice şi al com unicaţiilor, Roma din M artie. Căpitanul Walter Rogers a fos»
preşedinte, ia r d -n ii ing. T raian P â r- IERUSALIM, (Rador). — Co­ atacate cu bombe şi focuri de
vu, se creta ru l general al aceluiaşi de­
partam ent, N. Tabacovici, preşedintele
consiliului de ad m in istraţie c. f. r.,
ing. Cezar M ereuţă, d irectorul gene­
c e ire s iS illiii respondentul agenţiei Havas,
telegraiiază :
Noui tulburări s'au produs în
armă de către arabi.
Intre Naplus şi Jenin, comu­
nicaţiile telefonice au fost tăia­
arestat împreună cu frei alte peh
soane, fiind obligaţi cu toţii să d e ­
fileze, în mod ridicol, în faţa tru­
ral al aceleiaşi regii, ing. insp. gene­ radical jugoslav cursul nopţii la Iaffa. te de arabi. pelor indigene.
ral B ruckner, directorul podurilor şi
construcţiilor c. f. r., ing. Tudor A ta- Belgrad 1 (Rador). — Congresul Rebelii arabi au aruncat trei Poliţia a confiscat mari can­ Autorităţile italiene, constatând
nasescu dela c. f. r„ 2 delegaţi din naţional al p artid u lu i radical jugo­ bombe asupra trupelor, cari au tităţi de arme în Palestina şi în că hârtiile aviatorilor erau în regit
p arte a m inisteru lu i de ex tern e şi I slav s’a deschis azi dim ineaţă. deschis loc. In cursul ciocnirii, Trans Iordania, şi a tăcut nu­
delegat al M arelui Stat M ajor al a r­ Cu acest p rilej, d. Stoiadinovici, lă, au pretextat că aviatorii au sbu-
m atei, m em bri; d. av. Basil Ştefă- preşedintele consiliului, va rosti un
doi arabi au fost omorîţi, iar meroase arestări.
rat deasupra teritoriului militar In.
[ nescu, secretar. m are discurs-program , precizând a ti­ unul grav rănit. Depozitul de lemne dela Iaffa, D. TZANKOFF
terzis, deşi aviatorii nu au sburaf
D elegaţia jugoslavă va fi prezidată, tudinea p artid u lu i în toate chestiu­ La Tulkarem, un arab a fost precum şi recoltele agricultori­
cum s’a an u n ţat, de d. Spaho, m inis­ nile la ordinea zilei. ucis în timpul unui atac împo­ lor evrei din împrejurimile Hai­ al consiliului de m in iştri decât de-alungul itinerariului fixat
tru l com unicaţiilor statu lu i vecin şi Congresul este u rm ă rit de toate
cercurile politice cu un viu interes şi triva poliţiştilor. fei, au fost incendiate de arabi. din B ulgaria, care plecase de însăşi autorităţile Italiene.
aliat.
counstituţie un evenim ent politic de In cursul după amiezii, un e- Toate ziarele evreeşti îşi ex­ în provin cie să p re zid e ze După eliberarea sa, căpitanul
Cele două delegaţii se vor în tru n i m are însem nătate.
la B ucureşti Sâm bătă 6 c. şi vor lu ­ vreu originar din Germania, a primă indignarea împotriva tur- o în tru n ire politică, a fo s t
P en tru congres au sosit delegaţi ai fost asasinat la Ierusalim. burârilor cari frământă Pales­ ru gat d e p o liţie să-şi în- Walter Rogers şi-a luat sborul sprt
cra în sala de recepţii a m inisterului organizaţiilor provinciale, astfel în ­
lucrărilor publice şi al com unicaţiilor. cât vor fi rep rezen tate aproape to a­ Patrulele de soldaţi şi poli­ tina. I Ireru pă călătoria şi să se Cairo unde a făcut un raport com*
te judeţele la acest congres. ţişti sunt aproape pretutindeni în apoieze la Sofia. plet asupra incidentului.
A. S. R. P rincipele regent P au l al
Jugoslaviei şi d. E duard Beneş, p reşe­

LA O R A 3 d . a
dintele republicii cehoslovace, vor sosi
terne, a plecat aseară la Si- Sâm bătă în C apitală.
laia. D-sa se va înapoia mâine
in Capitală. Locuri vacante la Academia
M inisterul com unicaţiilor şi lu c ră ­ comercială din Ciuj
rilor publice a confirm at decizia di­
recţiunii poştelor prin care mai m ulţi

Ce a manifestaţia de eri
Buletin extern
La A cadem ia com ercială Cluj fiind

fost
funcţionari au fost în d e p ărtaţi din vacante, pe ziua de 1 O ctom brie 1936,
serviciu pe ziua de 1 Iunie 1936, pen­ câte un post de asistent bug etar pe
tru necunoaşterea lim bci oficiale.

pe bordul pachebotului „O rford“.

lângă u rm ătoarele catedre: „lim ba şi
corespondenţa g erm ană“, „lim ba şi co
N egusul a plecat eri spre L ondra respondenţa franceză“, „lim ba şi co­
respondenţa rom ân ă“ şi „drept civil“,
doritorii su n t ru g aţi ca p ân ă la 25 Iu
V asul a ridicat ancora la orele 17 nie 1936, să înainteze secretariatu lu i
După alegerile um Franţa
ţi 3 m inute. Academiei com erciale Cluj, actele o- — Demersul Argentinei la lig a Na ţiunilor — - 0 dem onstraţie a tu tu ro r elem entelor anarhice fără
riginale şi lu c ră rile respective, ţin ân d
A fost num ită Com isiunea In teri­ seam ă de condiţiunile publicate în
m ară, în locul celei actuale, pe lân­ „M onitorul O ficial“ de astăzi. Majoritatea ziarelor franceze a:ordă deosebită atenţie intrării în valoare politică şi morală —
gă C am era de com erţ şi de industrie funcţiune a noii Camere, care se întruneşte astăzi.
Bălţi, com pusă din. d - n i i : D. N. R ăducan-Popescu, a fost con­ Cele 11 biurouri însărcinate să ralideze pe nouii deputaţi vor în­ Voind să facă o dem onstraţie a for Mihaiaehe a voit să fie însă în le m ai în d ră zn eţe.
Dirnentberg Marc, V asiliu Ştefan, firm at m em bru de d rep t cu vot deli­ cepe imediat lucrările, numind în a :est scop pe raportori. ţelor num erice de care dispun, n a-
Roizen Gherş, com ercianţi şi V işnea- b erativ în Consiliul ju d eţean Olt, ca ţio n a l-ţără n iştii au ad u n at eri în C a­
spiritul coloanelor comuniste, G uvernul şi p a rtid u l li­
cov G uşti Vladim ir, F ridm an Ioina, ultim ul prefect ieşit din funcţiune. Dosarele cuprinzând cererile d ’ validare al căror număr se ridică care au defilat înaintea d-sale, beral au fo s t acuzaţi to c ­
p itală toate elem entele constituind
C orj N ahm an, industriaşi, care să în­ la 60, vor face obiectul unei examinări ulterioare. aşa zisul „front popular.“ şi care au bătut grav pe un a- jm ai p e n tru re a liză rile şl
deplinească atribuţiunile consiliului D um inică 7 Iunie, ora 6 d. a., are Printre deputaţii a căror invalidare a fost cerută se află şi d-nii R ecunoaştem că efortul a fost m are, vocat care a răspuns cu strigă­ în fă p tu irile u ltim u lu i d e ­
de adm inistraţie al acelei camere, loc în biserica A m zei căsătoria d-rei Leon Blum, şeful partidului socialis', Piefri, ministrul marinei de război dovedindu-se că g rupările an arhice
■sână 1« noi alegeri. Mariana Tr. Lalescu cu d. Ion Gh. tul „Trăiască Regele". ceniu.
şi Fernand Bouisson, fost preşedinte al Camerei. dau un concurs neprecupeţit naţio-
Tom aziu, directorul de cabinet al n al-ţărăn iştilo r. Deassmeiiod aceste coloane D-l M ihaiaehe « de«**«»
S ir R eginald Hoare, m inistrul A n­ d -lu i V aleriu Pop, m inistrul justiţiei. In ce priveşte preşidenţia Camerei se ştie că radical-socialiştii au R ăm âne în să de văzut care poate „naţional-ţărăniste" făceau sa­ ta t că, ţă ra n ii su n t
gliei la B ucureşti, a sosit eri la G a­ pus candidatura d-lui Herr/of şi au anunţat că vor cere celorlalte parti­ fi valo area politică şi m orală a ace­
laţi, îm preună cu num eroşi invitaţi, de din Frontul Popular să sprijine a :eastă candidatură. stei dem onstraţii, — p articip area ele­
lutul comunist, cu mâna ridica­ b iţi“ d e a c e i cari le-au
Secţiunea Ilfov a Corpului Contabi­
m b arcân du-se pe iahtul „Carolus lilor autorizaţi experţi contabili în şe­ m entelor anarhice şi dizolvante, scă­ tă şi pumnul strâns, dedându-se d a t v o tu l o b ştesc, îm p ro ­
,’rim us“ al C. E. D., cu care au ple­ dinţa din 29 Mai a. c. a delegat în
— Cercurile diplomatice internaţionale se întreabă ce scop urmă­ şi la dezordinile semnalate de p rie tă rire a , con versiu n ea
zând fo arte m u lt caracteru l ei ţă r ă ­
cat în tr’o escursie în josul D unării. reşte Argentina prin cererea sa de convocare a Adunării generale a So- nesc. şi le g ile d e p r o te c ţie a a-
Consiliul S uperior al Corpului pe te r­
cetăţii Naţiunilor odată sau imediat după întrunirea consiliului, fixată
ziare.
m en de doi ani pe d -n ii : V ictor Io-
S’® aprobat constituirea comisiunii nescu, preşedintele A. L. A. C. I. pentru ziua de 16 Iunie. S'a dovedit în special, odată D. MIHALACHE A FOST IN gricu ltu rii.
M lltru p ropuneri de num iri şi înain- G heorghe Badea, inspector special. mai mult, că d. Mihaiaehe înţe­ A c u za ţia e rid ic u lă .
a m inisterului instrucţiunii pu­ Oamenii politici cred în unanimitate că frebue neapărat să se gă­ DECLARAŢIILE D-SALE TOT Ä-
Ş tefan Georgescu, ex p ert contabil, sească la Geneva un mijloc, spre a se ajunge la o înţelegere oarecare lege să facă front cu „antifas­ D-l M ihaiaehe s’a d o v e ­
blice, p en tru anul 1936, în m odul u r­ m are negustor. ciştii", „blocul muncitoresc" şi t At de războinic şi m ili ­
m ător : P reşedinte d. Iu liu Valaori, cu Italia, chiar dacă prin aceasta s'ar face unele abateri dela rigiditatea d it însă a f i prooroc. In a-
toate grupările, sub care se as­ t ă r o s . A VORBIT IAR DE d e v ă r p e ţăran i îi am e­
ie c re ta r g e n e r a l; m em bri d-nii direc­ principiilor.
to ri : St. B rădişteanu, A. Caliani, Z. D. O ctavian Popescu, consilier cu cund comuniştii, pentru a promo „ARMA LA PICIOR". DAR A n in ţă o r o b ie : e s t e a e e e ?
P âcleşeanu şi I. M. Sadoveanu. titlu de consilier de cu rte de casaţie, va aşa zisul „stat ţărănesc" PROGRESAT PUŢIN ANUNŢÂND a n a ţ io n a l-ţ ă r ă n iş lilo r .
Termenul pentru
al C urtea de apel din Tg.-M ureş, a
C ursurile de v ară ale U niversităţii fost pus în retrag e re din oficiu pen­
care eri, a rămas în acelaş nor ŞI VIITOARELE „FAPTE DE O g u v e r n a r e a a c e s tu i
P o pulare „Nicolae Iorga“ din V ălenii- tru a -şi exercita d rep tu rile la pensie. neguros, neaducându-se nici o
de-M unte, se vor ţine în tre 15 Iulie— lămurire asupra tendinţelor ce ARME" ALE PARTIDULUI. CO­ p a r tid a r f i m a i r e a d e c â t
MUNIŞTII CE DEFILAU I-AU t o a t e r o b iile p e n tr u ţă r a ­
15 A ugust 1936. Aseară, la ora 9 şi 25, au sosit cu
In tim pul cursurilor vo r funcţiona un tren special în Capitală, venind
ca şi în anii trecu ţi o cantină şi că- dela Constanţa, d -n ii Gh. Tătărescu,
efectuarea Impunerilor le urmăreşte.
* LUAT-O ÎNAINTE SĂVÂRŞIND n i. Ar f i g u v e r n a r e a d e
m in u ri p en tru băeţi şi fete. p r im -m in is tr u ; dr. C. Angelescu, m i­ In ce priveşie declaraţiunile ANTICIPAT FAPTELE DE ARME, r is ip ă şi j a f p e c a r e p a r ­
Cei ce vor locui în căm inuri sunt n istrul in stru c ţiu n ii; dr. Costinescu, — a fo s t prelungit până la 20 Iunie — ce s’au tăcut eri nu diferă de
rugaţi a-şi aduce len ju ri p entru pat. m inistrul industriei; Vaier Pop, m i­ SPĂRGÂND GEAMURILE ŞI tid u l n a ţ io n a l- ţ ă r ă n e s c a
Costul este de lei 1.200, de persoană nistru ju stiţiei şi persoanele oficiale
bmbmbmbémbm pmbm i imwiiiuium cele anterioare de cât prin mai HUIDUIND...
multă violenţă. Trebue să no­ d a t-o în tr e c u t.
pe în treag a lună. cari au luat parte la inaugurarea a- T erm en u l p e n tru e fec- rile până la d a ta tie 31
în scrierile p en tru cursuri se fac pe batorului Constanţa. lu a rea lu cră rilo r d e im pu Mai 1930, se p re lu n g e şte tăm în special atitudinea ne- Ar f i g u v e r n a r e a 4 e a«
Adresa u rm ăto are : u ere ale in sta n ţe lo r spe- până la cel m ai tâ rziu 20 permisă pe care însuşi d. Mi­ Cât d e sp re a titu d in ea n a r h ie r o ş ie în to v ă r ă ş ia
U niversitatea P opulară „Nicolae D. loan G hiaţă, inspector onorific haiaehe a avui-o faţă de Co­ f a ţă d e gu vern şi fa ţă d e g r u p ă r ilo r c o m u n is t e .
iorga“ B ulevardul Schitul M ăgureanu în m in isteru l de interne, a fost în- d a le d e p e lângă Adtni- Iunie 1930, cerân du -se a-
No. 1, B ucureşti I., unde se găseşte putern icit să constate contravenţiuni n isfra ţiile d e c o n sta ta re probarea p rea la b ilă a mi- roană. Ea dovedeşte un sistem p a rtid u l lib era l, — c ele
inadmisibil, condamnat de ori­ m a i n e d r e p te c ritic i au Ţ ă r a n ii v o r ş t i în s ă s ă
se creta riatu l cursurilor. la legea im pozitului pe spectacole. d ire c te din ţa ră , unde nu n isteru lu i.
d^ar p u tu t te rm in a lu cră - ............ — . ce bu** român. Pmbab5! câ d. a lte rn a t cu calom n iile c e ­ s e apere.

i
A N U L X X V I I I No. 8515 4 P a g in i p. Joi 4 Iunie 1936

3.79.65
Direcţia •M ••• ••• **• •••
REDACŢIA ş l ADM INISTRAŢIA
. _ , „ . f Pentru un a n .............€60 Iei Pentru un an . . . . 1400 lei ledacjia şl •M *»* •« 3.80.30
In ţ A R A { m Sase luni . . 300 - In STRĂINĂTATE „ Şase l u n i . . , 700 „ — BUCUREŞTI — fldmlnls. ... ... ... ... ... ... 3.79.12
1 « Trei luni . . . 150 . s Trei (uni • . . 350 . Strada R. P o i n c a r é 17 Taxa sa p lă teşte Tn numerar Dir* fl-le P. T. T,
Institutiuni publice şi particulare Lei 1000 anual conf. circ. No. 137282 326

AUTORUL MEDILIIRUL ZILEI Regimul e x p o rtu l^

— Opera d-lui ministru V. Sassu —

VICENTIU
O sărbătoare duioasă, dar şi im­
punătoare prin simbolica ei afir­
maţie naţională, s'a desfăşurat în
PROBLEMA C0MPERSATIIL8I
comuna Hodoni din Banat, unde au Ziarele cari caută cu orice preţ term inate, autorizaţia unui ex­
Inaugurarea abatorului de ex­ nu se ocupe intens. Ferme mo­
port dela Constanţa a dovedit o- del, împăduriri, ajutorul dat po-
r-^ A N lF E S T fost înmormântate rămăşiţele tru­
peşti ale lui Vicentiu Babeş. Buni
sămânţă de polemică, continuă
să discute cu lipsă de obiectivi­
port în compensaţii. Negreşit,
autorizaţia se acordă dela caz la
români şi creştini s'au străduit să tate şi de bună-credinţă proble­ caz.
dată mai mult ce se poate face miculturei, export de vite, valo­ CĂTRE^
aducă în fara lui, din Ungaria un­ ma exportului în compensaţii. Dar problema compensaţiilor,
rificarea lânei, — pretutindeni Dar în recentele declaraţii pe mai are şi altă latură. In schim•
s’a simţit spiritul larg şi dragos­ T A R A de fusese înmormântat, trupul ma­
relui luptător, idealistului atât de cari le-a făcut presei d. ministru bul produselor noastre cari alt-
tea adâncă pentru ţărani a d-lui puternic convins de dreptatea cau­ al industriei şi comerţului dr. I. fel n’ar putea fi valorificate se
V. Sassu. se! noastre. Costinescu a lămurit complect pot importa m aterii prim e abso­
Vicentiu Babeş, deşi ajunsese în această problemă şi a arătat că lut necesare industriei noastre,
Pentru Dobrogea a realizat lu­
cea mai înaltă treaptă magistratu- în situaţia anormală în care se care altfel nu şi le-ar putea -pro­
crări ce vor rămâne în viitor ca află încă schimburile noastre cu cura din lipsă de devize.
rală, totuşi nu s'a sfiit ca sub stă­
pildă de muncă şi pricepere. pânire străină vitregă şi abusivă să străinătatea, autorizaţiile de ex­ Iată numai două din avanta-
In câţiva ani de guvernare, — scrie : „Facefi legi echitabile şi port în compensaţie sunt un rău giile pentru economia naţionala
Constanţa şi-a schimbat aspec­ juste şi pentru români, căci altfel necesar. a acestui „rău necesar“ cum Va
tul. Gara din port, lucrările dela fie acelea cât de frumos redactate Inadevăr, sunt produse pe cari numit ministrul industriei şi co­
şi semnate d e orice guvern, de le avem din belşug şi cari pri­ merţului.
Mamaia, pavajele, şoselele, întă­ sosesc consumul intern, dar cari De aceea atacurile pe cari u-
orice maiestate pământească, ma­
rirea malului ce se surpa ame­ nu sunt cerute la export şi cari nele ziare continuă să le articu­
iestatea sa cerească nu le va sub­
ninţând existenţa oraşului, — scrie". n’ar putea fi exportate dacă nu leze pe această chestiune nu sunt
toate s’au realizat cu mijloace Vicenfiu Babeş a dat fării pe s’ar admite, în anume cazuri de­ îndreptăţite.
puţine dar cu cinste şi muncă marii savanfi, Babeş, bacteriologuf
multă. de renume mondial şi himlstul Au­
De aici dragostea dobrogenilor
rel Babeş, iar viafa lui întreagă a Un a lta r de lum ină şi cultură
fost un martlraglu pentru causa na­
pentru d-l V. P. Sassu şi ataşa­ ţională.

ANIVERSAREA „ASTREi
a
mentul pentru partidul liberal,— Sărbătoarea modestă din Ho­
D-l V. P. SASSU dovedit atât de mult anul trecut doni, a fost astfel un minunat pri­
M inistrul A griculturii şi Domeniilor cu ocazia conferinţei administra­ lej de aducere aminte a unei fi­
guri impunătoare în cartea de aur
cu chibzuinţă şi perseverenţă, tive.
chiar în vreme de criză. A mai Acum, după realizarea marelui
a sacrificiilor româneşti.
B fl • :
— 75 ani de viaţă românească în
dovedit că marele animator care abator de export, o minune a — v ă d că ă ş tia v o rb e s c m e re u tn m an ifest d e
Ardeal şi Banat —
este d-l ministru V. Sassu, ştie technicei moderne pusă în ser­ »*c in ste“
să se ocupe de nevoile generale viciul agriculturei româneşti, —
ale agriculturei satisfăcând tot­ se procedează la construirea au-
_ să ştii că Pa re d a c ta t BOILA... Ecouri R euniunile cu ltu rale din întregul
cuprins al Rom âniei m ărite sărb ăto ­
resc astăzi aşa după cum se cuvine
sacrificii m ateriale, înfiinţarea asocia-
ţiunilor de propagandă şi cultură n a­
ţională din toate oraşele ardelene şi
odată necesităţile Dobrogei, de tostradei spre Balcic şi la ridica­ cum câtva tim p, o scriitoare a - 75 de ani de v ia ţă rom ânească a so­
A nu s’a dat înlături, să subvenţioneze

Demonstraţia
rea celorlalte porturi dobrogene, m ericană, N ancy T itterton, soţia cietăţii de propagandă şi u n itate n a ­
reuniunile corurilor şi fanfarelor, dip
care este atât de mult legat. u nui m are bancher, a fost găsită ţională „A stra“. cele trei judeţe bănăţene: T im iş-To-
Opera d-lui V. Sassu la minis­ din punct de vedere economic şi în cam era de baie om orâtă, după ce în fiin ţa tă în anul 1861, la Sibiu,rontal, C araş şi Severin.
fusese siluită. de către un m ănunchiu de cărtu rari,
terul de agricultură este cunos­ turistic. — „S unt nespus de m ulţum it şi a -
preoţi, în v ăţăto ri şi ţăran i, p en tru slu
C ercetările au stabilit că ucigaşul

n a ţio n a l-ţă ră n is tă
E o operă mare, care va dânc recunoscător asociaţiunii tran sil­
cută. începând cu valorificarea este u n lu crăto r instalator, care fuse­ jire a m arilo r com andam ente ale n ea­
vănene „A stra“, fiindcă prin ea ara
reuşi, pentrucă la baza ei stă se chem at să facă unele rep araţiu n i. m ului de peste m unţi, „A stra“ a ră s­
cerealelor, şi până la salvarea dragostea neţărmurită pentru ţă­ puns ca o ad ev ărată poruncă vrem u­
adunat în ju ru l bisericii ortodoxe ro-,
A restat, G ivanni Fiorenza, a făcut m âne pe toţi laicii“ — spunea m itro­
podgorenilor, — n’a fost ramură ran şi o democraţie construc­ m ărtu risiri complecte. El a fost con­ rilor, îndeplinind astfel un ad evărat politul A ndreiu Şaguna în discursul
de activitate agricolă de care să tivă. d am n at aseară să fie executat, p rin apostolat.
său, la inau g u rarea şcolii rom âneşti
electrocutare. M enită să fie p u rtăto area de cuvânt
din Avrig.
Cele în tâm p late Ia dem onstraţia n a ­ ţă ră n iste n’au nici o valoare politică a acelora strânşi legaţi de păm ântul
şi m orală. Ele p^nnă elem entele cele străbun, ea s’a ridicat cu to a tă tăria, De asemenea, m arele lu p tă to r al
ţional -ţărăn istă, dovedesc că, după u nităţii noastră sufleteşti, fostul p re ­
egus-ul n u vine p entru prim a dată energia şi au to ritatea ei înpotriva n e­
N O T H cum acest p artid n u -şi alege oamenii,
to t astfel nu alege nici g ru p ările cu
care se întovărăşeşte.
m ai disparate, fă ră a le d a în să coe­
ziunea şi un itatea necesară unei gu­
v ern ări.
N în Anglia. Pe când nu era de
cât R asul Tafari, a fo st prim it
cu m are pom pă la Londra, acum 12
legiuirilor săv ârşite fă ră d rep t şi

nilor din A rdeal şi Banat.

ISPRĂVI AERONAUTICE
T/iarele spectacol de la meefin-
gul recent de aviaţie, a arătat de
visu, nu numai la ,,jurnalul vorbit"
din sălile de cinema, până unde
poate merge eroismul, pe care l'am
putea numi a fro'd, pentru că se
desvoltă fără ameţeala răsboiului, şi
fără exasperarea simţurilor ce o dă
lunga stafie în tranşee.
S'a văzut cum îşi riscă viaţa a-
viatorii — şi ai noştri au fost prin­
tre cei dintâi, — cum pentru ei no­
ţiunea pericolului e inexistentă, şi
că pentru un looping ori pentru o
acrobaţie, sau o aruncare în vid, de
la mii de metri înălţime, sunt ges­
turi tot aşa de uşor tăcute, cum
dumneata şi cu mine, scoboram o
cară sau ne urcăm în tramvai...
Acest curaj este interesant nu nu­
mai prin faptul că el poate servi
minunat de bine, în cazul unui răz­
boi, dar şi prin acea că ne face să
fim noi înşişi mai pufin fricoşi şi te­ care e tocmai la antipodul egois­
mători de pericol. E sugestia cura­ mului timorat...
jului, tot aşa de utilă vieţii, pe cât
e de nefastă sugestia panicii, şi-a
fricii exagerate.
Filosoful Bergson — care e unul
din cei mai adânci cunoscători ai
firii omeneşti, a afirmat de mult că
există un deliciu al riscului, o plă­
cere de-a juca „ori totul ori ni­
mic". Ne place să ne jucăm cu
moartea, şi suntem foarte fericiţi
constatând că in acest joc am a-
vuf superioritatea, înşelând-o. Este
M anifestaţia din C apitală a fost nu
expresia u nui p artid ţărănesc ci o
Când insuşi p artid u l n a ţio n a l-ţă ră ­
nesc este divizat, când lu p ta dintre
dem onstraţie în m are p arte com u­ d -n ii M aniu şi M ihalache este p u ­
blică, — ce valoare pot avea aceste
un triumf care ne inundă sufletul nistă.
m anifestaţii ?
de bucurie, pentru că el corespun Toţi com uniştii cam uflaţi în diverse
de la conştiinţa unei puteri perso­ ..blocuri“ ca şi toţi strein ii pripăşiţi Pot da ele un itatea şi solidaritatea
nale. in Bucureşti, au defilat cu m âna ri­ necesară unei guvernări ? P ot da ele
lată de ce visiunea riscului la dicată şi cu p u m nul strân s prin faţa
alţii, ne place şi în acelaş timp ne d-lor M ihalache şi Lupu. Steagurile
un program de guvern serios şi ap li­
cabil ? Pot da elem entele de cinste
îndeamnă şi pe noi a face la fel, roşii, disp ăru te de m ult, au reap ăru t şi m uncă de care p artid u l naţional-
sau aproape la lei în alte direcfii. In rân d u rile „n aţio n al-ţărăn iste“. ţărănesc este a tâ t de lipsit ?
Nu foţi suntem aviatori, dar foţi a- Emblemele com uniste deasem enea. O are destăinuirile făcut de d. Vai-
vem nevoe de curaj în viaţă, de P resa n aţio n al-ţărăn istă susţine că da şi de ceilalţi foşti m in iştri naţio,
atitudinea aceasta de bravură, ati­ acest p artid „a g rar“ nu poate fi în ­ n al-ţărăn işti, nu a ra tă ce rep rezin tă
tudine care se resumă : „fie ce-o fi, vinuit de comunism. In rea lita te d. p artid u l naţio n al-ţărăn esc ?
frebue să fac cutare lucru din care M ihalache, a tâ t in alegeri cât şi în
dacă sunt biruitor capăt o fericire". toate m anifestaţiile din provincie şi
Aviaţia are astfel şi acest merit : din C apitală, s’a u n it cu toate ele­
S’au şters oare aceste acuzaţii şi
s’au u ita t păcatele trecu tu lu i ?
Nu. Nimic din toate acestea. D. Mi­
Ea ne dă educafia voinţei, suges­ m entele anarhice, num ai spre a da
halache cere azi p u terea nu pe baza
tia curajului, ambiţiunea riscului pe­ im presia forţei. De altfel, după cum
serviciilor aduse ţării, nu pe baza for­
riculos, dar util. Şi de aceea mee- in g uvernarea trecută, deşi venit la
ţei m orale şi a capacităţei.
tingul de alaltăeri, pe lângă intere­ cârm ă cu un program dem ocrat, p a r­
sul deşteptat în jurul scumpei noas­ tidul naţio n al-ţărăn esc a favorizat D. M ihalache cere p u terea pe baza
forţei fizice a com uniştilor pe cari îi
tre aviaţii, a avut şi meritul de a an arh ia de dreapta, — to t astfel a-
creia în opinia publică sentimentul j cum favorizează an arh ia de stânga, face să defileze, să spargă geam urile
şi să b ată pe cetăţeni cari strigă
curajului şi noţiunea eroismului, j ^ i n â u - s e de acelaş program d e­
„Trăiască Regele“.
mocrat. Ei bine, de această „fo rţă“ nu se
PETRONIUS
j D- aceia dem onstraţiile naţional sperie nimeni. S unt „gărzi“ aduse cu
u n su ta r pe zi, gărzi p en tru care apa
d in tr’o cisternă a poliţiei e p rea des­
IN PAGINA 4
tul.
Cu aju to ru l stradei, a strad ei co­
m uniste d. M ihalache nu va lua p u ­
LA PALATUL REGAL: SOLEMNITATEA terea.
Poate să stea încă mult... „cu arm a
INVESTIRII NOILOR EPISCOPI la picior“...
:
şedinte al „Asociaţiei p en tru cu ltu ra
şi lite ra tu ra poporului“, reg retatu l
d rep ta te de către sugrum ătorii rom â­
profesor A ndreiu B ârseanu, n ’a şo­
ani. 11 însoţise atunci Rasul G uxa — văit o clipă să afirm e că dacă ungu­
G lasul ei de p ro testare a stră b ă tu t
care l-a trădat în actualul răsboi.
A tu n ci a fo st la Londra şi regele Ita ­
pretutindeni, la oraşe, la sate şi până
în cel din u rm ă cătun.
rii nu vor pune capăt ticăloşiilor;
dacă „Fişpanii“ vor chinui sistem atic
naţia, ia r jandarm ii, cari ucid fără
liei, dar n u s’au văzut. A stăzi negu- F ă ră o clipă de răgaz, ea a înţeles
sul, este doar „domnul Tafari“ susţin să predice cu sfinţenie u n itatea su ­ milă, vor continua opera de crim ă şi
jaf, atunci „A stra“ va aprinde scân­
italienii şi n u m ai poate fi prim it cu fletească a tu tu ro r energiilor creia-
salve de artilerie. teia revoluţiei în A rdeal şi Banat.
to a re şi num ai astfel se explică fap ­
tu l că în m ai pu ţin de zece ani dela D eclaraţiunile categorice ale omu­
lui înveşm ântat cu în alta dem nitate
înfiinţare, ea a isb u tit să strân g ă sub
ora regelui din Ira k fiind în că­
S lătorie p rin Grecia, a cunoscut în •
insula Rhodes, la „hotelul des
Roses“ pe p o rtaru l acestui hotel. Im ­
m ătorii politicii noastre naţionale de
peste m unţi p rin tre cari se aflau Si-
de preşedinte al „A sociaţiunii“ au fost
acoperăm ântul ei, nu num ai pe în d ru ­
com entate de către întreaga presă din
cetatea tu tu ro r u n eltirilor dela Pesta,
ia r guvernul m aghiar, n ’a îndrăznii
presionată de tâ n ă ru l funcţionar s’a mion B ărnuţiu, ci însăşi pe vrednicii
să trim ită în tem niţa um edă a V aţu-
slu jito ri ai altarelo r în fru n te a că­
refu g iat cu el la A tena p en tru a se lui şi Seghedinului, pe acela care stri­
căsători. T ân ăra prin ţesă a trecu t la ro ra era m arele m itropolit A ndreiu
Şaguna. ga durerea unui neam chinuit şi b at­
religia ortodoxă prim ind p rin botez jocorit în cele m ai sfinte sentim ente.
num ele de A nastasia.
Câte va date interesante P otrivit program ului său de lucru
şi de realizări „A stra“ organizează la
1908, acele splendide în tru n iri po.
octorul M unthe, autorul celebrei
D Tim p de 25 de ani, dela 1861 şi
istorii de la San M ichele — car­ p ân ă la 1886, în fru n tân d toate pie­ pulare p en tru afirm area credinţii stră
tea care a fost m ai m u lt cetită dicile de neînchipuit, acest fa r de lu ­ moşeşti şi existenţa şcolii rom â­
în u ltim u l tim p în lum ea întreagă — m ină, de cu ltu ră şi de credinţă naţio­ neşti.
graţie unei operaţii reuşite practicată nală, a strălu cit aşa de puternic, în ­
de u n oculist din Zurich, şi-a recă­ cât, el a m obilizat pe to ţi credincioşii Semnalul de redeşteptară
pătat vederea. El lucra de cinci ani neam ului nostru.
la Capri la o lucrare in titu la tă : La altaru l ei n ep rih ăn it s’au în ­
naţională
„Moartea şi doctorul“. Acum a când chinat toţi acei de o lege şi un neam,
şi-a recăpătat vederea, alte sunt con­ ia r când prim ejdia am eninţa desna- In inim a A rdealului, la Cluj, cărtu.
cepţiile sale şi ca critic şi ca om, aşa ţionalizarea fra ţilo r noştri su b ju ­ rarii rom âni au d at sem nalul, ia r la
încât se spune că lucrarea va fi to ta l­
m en te refăcută. gaţi, „A stra“ a făcu t apel la toate Tim işoara, bănăţenii în fru n te cu doc
confesiunile, cari după un program torul A urel Cosma, Coriolan Bredi-
Mai fericit decât Milton, orb, au­ bine stu d iat au lu p ta t cu p u teri unite ceanu şi protopopul G heorghe Popo-
torul „Paradisului pierdut“, M unthe a p en tru ex isten ţa bisericii şi şcoalei vici al L ugojului luase ofensiva în
reven it în paradisul visual al tu ­ rom âneşti. ritm revoluţionar.
rnéi, graţie desigur unei ştiinţe m e ­ M ai târziu, ea a creiat nenum ă­ „P ornind lu p ta de redeşteptare na­
dicale ce nu o avea poetul englez.
ra te aşezăm inte de cu ltu ră naţională, ţională, înţelegem să nu desarm ăm
în fiin ţân d burse p en tru studenţii şi până când guvernul m aghiar nu va
a palatul A rtelor din Lyon, a elevii fii de ţăran i, chem aţi dela sate pune capăt nelegiuitei acţiuni de des«
L fo st inaugurată expoziţia Corot să înveţe carte rom ânească.
cu 120 tablouri ale m arelui
m aestru. n istru al instrucţiunii, a dispus închi­
naţionalizare îm potriva rom ânilor“, —*
Când la 1912, contele Appony, ca mi a declarat dr. A urel Cosma.
„Toate am eninţările n u ne intim i­
Toate aceste capod’opere au fig u ­ derea tu tu ro r şcolilor rom âneşti din dează, fiindcă rom ânii b ănăţeni m al
rat şi în expoziţia pariziană. cuprinsul A rdealului şi B anatului, au destui eroi, cari să plătească ci.
N um eroşi am atori din regiunea „A stra a red actat un protest, care a sângele şi viaţa lor, o acţiune porni­
lyoneză şi în special d. Eduard H er- av u t un p u tern ic răsu n et n u num ai tă din cea m ai adâncă co n v in g eri
riot au îm p ru m u ta t tablourile p entru în ţa ra noastră, ci şi peste g ran i­ acţiune închinată im nului de liber»
această expoziţie. ţele ei.
------— T « n a :------ La 1888, „A stra“ a sp rijin it cu m ari (Continuare în pag. 2-a)

câto r-v a cărţi noui ro m â n e şti: p lasticitatea imaginelor, p ot face Pillát, de num ele său se leagă un vo­ de toate recom andările. critice, to ată splendoarea genialităţii

IN ORIZONTUL LITERAR în tâm p larea — în tâm p lare de a lt­

fel condiţionată de însăşi m işcarea
editorială — ne face să ne oprim de
odată la tre i cărţi, cari p o artă n u ­
mele poetului I. Pillát. Două d in lu ­
— Câte-va cărţi noui apărute — crări su n t de n a tu ră editorială, m eri­
tu l d -lu i P illá t fiind d e-a selecţiona
d e GR. TAUŞAN ceeace trebue, şi de a p resen ta prin
studii introductive clare şi concise,
In ultim ul tim p lite ra tu ra noastră după ce opera aceasta a in tra t în cir­ fragm entele din operele ce ap ar în
a fost frum os îm bogăţită p rin produ­ culaţia publicului. Iată, deci, necesi­ „Paginile alese“ de la „C artea Ro­
ceri revelatoare a puterilor de viaţă tatea unei lăm u riri, u nui „serviciu m ânească”. Cele m ai noui volum e
creatoare a spiritului rom ânesc — şi de p ublicitate” — dacă expresia nu din această in teresan tă şi a tâ t de
notăm ca sim bol expresiv ap a riţia vo­ e p rea com ercială fa ţă de idealism ul in stru ctiv ă colecţie, su n t închinate
lum ului selectat al m arelui poet T u­ recenziei lite ra re — care să stabileas­ lui C. Negruzzi şi Vasile A lecsan-
dor Arghezi — şi din această eflo- că contactul d in tre public, client şi dri. Din cel d ’intâiu, ni se dă ad m ira­
rescenţă de producţii, ne silim să ne scriitor o fertant. M işcarea lite ra ră bila nuvelă istorică A lexandru L ă-
fixăm la o lim itaţie, conduşi num ai este.... o m işcare, deci, îi treb u e a- puşneanu şi to t aşa de m in u n ata po­
de dorin ţa p u r inform ativă a publi­ cel m ediu de v iaţă, de interes, de vestire Sobieschi şi Românii, şi „Poe­
cului nostru. preocupare activă, şi spre acest d in a­ zii” din b ard u l dela Mirceşti, cum îl
Cu ad ev ărat că astăzi critica în mism estetic, se în d reap tă critica identifica în antologia noastră, o ge­
afa ră de la tu ra dogmatică, exposi- inform ativă, articolul de chem are la neraţie m ai veche.
tivă, de analisă savantă în lum ina atenţie cum au fost şi vor fi artico ­ E xtrasele su n t adm irabil de bine
unor concepţii estetice, care îşi are lele noastre, reflectân d m işcarea din alese, p en tru că ele verifică unele o-
rostul şi im portanţa ei, critica de in­ lib rării şi ed ituri, şi p u n ân d în lu m i­ pinii literare, şi m ai ales înviază în
form aţie, de atragere a atenţiei lec­ na altui tip ar, ceeace tip a ru l din alte conştiinţa celor de azi, unele fru m u ­
torilor asupra fenom enului literar, a - p ă rţi a d at la iveală în câm pul lite ra r seţi pe cari ero n at se considerau ca
cest aspect m inor al criticii, nu e românesc. perim ate, p rin scurgerea tim pului.
m ai p u ţin interesant, şi în orice caz Cu aceste lim itaţii şi scopuri, dăm A lecsandri răm ân e nou, „ tâ n ă r şi fe­
destul de util, p en tru că aprecierea aci, ca titlu de inform aţie, câte-v a rice” in lirica sa, şi v ersu l său plin
în altă a .unei opere treb u e să vină j am ăn u n te şi aprecieri g răb ite asu p ra de m usicalitate. u şu rin ţa ritm u lu i şi
ori-când deliciul om ului atra s spre
frum useţea literară. Să n u ’l uităm pe
A lec sa n d ri! îşi are p arte a lui de ve­
n eraţie în tem plul poeticei rom â­
neşti.
C ât priveşte nuvelele lu i C. Ne­
gruzzi, m ărtu risim că a r fi o adevă­
ra tă im pietate şi o dovadă de lipsă
de gust, de-a nu le ceti şi receti. S unt
incontestabil mici perle, şi realisări
de a rtă impecabilă. Ca şi „Făclia de
P aşte“ a lui C aragiale a cărei intrigă
sau fab u laţie o ştii pe din afară, şi
totuşi o citeşti cu un in teres ce m er­
ge p ân ă la em otivitate in ten să şi
p ân ă la n eaştep tatu l ce te m işcă a-
dânc, to t asem enea deşi cunoşti ac­
ţiu n ea din dram a lu i A lecsandru L ă-
p uşneanu sau din av e n tu ra eroică a
plăeşilor din Neam ţ, e a tâ ta d in a­
m ism în acţiune, a tâ ta farm ec în po­
vestire, a tâta m eşteşugită dosare de
efecte încât eşti m ereu, şi totdeauna
sub farm ecul povestirii.
C. Negruzzi a fost un m are, un
au ten tic a rtist al scrisului românesc,
o reîn to arcere la el, este m ai m u lt de
cât o datorie, e o m are satisfacţie li­
te rară.
A lătu ri de aceste p rezen tări m inu­
n a t de bine alcătu ite editorial de d.
lum nou, închinat personalităţilor li­
rice şi în care poetul rom ân evocă,
cu o p reg ătire savantă, cu un m are
d a r analitic, cu o fin eţă de expoziţie
care te reţine, figuri h otărîtoare, p rin
o riginalitatea şi im punătoarea lor in ­
flu en ţă literară. In „P o rtrete lirice“ d.
P illá t analizează, expune şi lum inea­
ză operele şi p e creatorii lor, cari
s u n t : Cervantes, Gothe, Hugo, B au­
delaire, Claudel, Jam m es, Péguy, V a­
lery, F argue, Rom ains, U nanim iştii,
Toulet, F anteziştii, Yeats, W hitm an,
Robinson, F rost, Sondburg, M asters,
Lindsy, Im agiştii, George. H ofinann-
stahl, Rilke.
Am reprodus pe toţi asu p ra cărora
d. P illá t şi-a concentrat com petenta
sa aten ţiu n e, p en tru a constata din
însăşi citarea lor, câtă u tilita te are
cartea de studii şi esseuri de care
ne ocupăm. S u n t num e ca ri au o
v ia ţă p u tern ică literară, şi pe care
şi pe care fo arte puţinii dela noi, le
cunosc în opera lor. A fam iliariza şi a
in iţia publicul rom ân, cu opere cari
au av u t şi au „voga“ lor, în afa ră de
graniţe, fă ră ca la noi să fie cunos­
cute d ecât de cercurile herm etice ale
literaţilo r, este desigur o cercare m e­
rito rie si vred n ică de toate laudele si
D ar d in tre figurile literare, studiate
cu sim ţim ântul profund al operei co­
respunzătoare, reţinem , p o rtretele lui
C ervantes şi-a lui Hugo. D. P illá t a-
ra tă cum evoluţia cugetării adaogă şi
in terp retă, com entează şi „retuşează“
pe eroii fanteziei, din operile cu ad e­
v ă ra t clasice, ceea ce a r a ră ta o p e r­
p etu ă flu ctu aţie care d ă m ereu v iaţă
nouă, eroului fanteziei.
Don Q uijote n u m ai este un tip co­
mic. Este un simbol azi al n ăzu in ţe­
lo r neîm plinite, al jertfei p e n tru un
ideal. E roul lu i C ervantes, de a lt­
fel nu este „cavalerul tristei fig u ri”
este şi-o exteriorizare a nefericirilor
lui C ervantes însuşi „P ersonajul m itic
al lui Don Quijote, e însuşi sufletul
spaniol, care p o rn it să cucerească
d upă dom inaţia p ăm ân tu lu i chiar im ­
p eriu l inaccesibil al cerurilor, se re în ­
toarce, în frâ n t în tr’o lu p tă neegală,
din vastele şi neasem uitele lu i p ere­
g rin ă ri” Ia tă o n o tă nouă în istoria
lite ra ră universală, şi anum e leg ătu ra
d in tre m itu l donquijotesc şi realitatea
su ferin ţelo r personale ale m arelui
Cervantes.
D. Pillát, apoi, are m in u n atu l gând
şi fo arte lău d ab ila concepţie, de-a
restab ili în m arginile obiectivitătii
lui Hugo. Dacă în el — şi să nu ui­
tăm că opera lu i poetică este poate
cea m ai vastă pe care un om a pro ­
d u s-o — se găsesc scăderi, b analităţi,
im agini cu sonorităţi ce nu ascund
goliciunea, sunt în opera hugoliană
atâtaa im aculate frum useţi, atâ te a e-
te rn i poesii, în cât este o afirm aţie
tem erară a crede că Hugo este peri­
m at. De altfel d. P illá t are m eritul
dea ne fi evidenţiat legătura, a -
proape de filiaţiune genetică, în tre
poesia m odernă şi poesia lu i Hugo,
m ergând la unele asem enări, de pildă
cu B audelaire, cari m erg aproape
până la neaştep tate identificări. Schi­
ţa lum inoasă asupra lu i Hugo, se te r­
m ină a s tf e l: „Şi dacă nu insistăm
m ai m ult asupra glorioasei b ă trâ n e ţi
a lu i Hugo, apoteoză, fă ră seam ăn în
istoria literară a unui om, care deve­
nise p en tru un popor în treg „Le
M aître”, m aestrul şi „Le P ére”, p ă­
rintele, poeziei însăşi — e fiindcă
sfârşim m ai bucuros cu acest adm i­
rabil vers al lui Hugo, vers ce-1 re
zum ă şi îl explică în treg :
Un poete est un m onde
enferm é dans un homme.
iContinuare în oaaina 5!-ai