€

UNIVERSUL Anul al 57-lea Nr. 322 Vineri 22 Noeimbrie 1940

ECONOMICE - F I N A NOTARE
CONTROLUL Şi ÎNDRUMAREA Ş T I E ! Preţul lemnelor de foc S Cp e H I M B U L
z iu a d e 20 N o e m b rie
b A n c il o r A Ministerul agriculturii pr® • U zin e le „ R eşiţa “ a u fo s t au-
găteşte de pe acum planul a I to r iz a te d e a e x p o r ta în T urcia
Franco staţii s au şlep, depozite, transportate
D. N . D r a g o m ir , m in is tr u l c o o r ­ adapta preţurilor maximale din
CURSUL DEVIZELOR ŞI AL MONKTELOR EFECTIVE
L DEVIZE LIBER CONVERTIBILE
Din când in când a aparat n nu ştiau nimic. Consiliul superio;r gricol al însămanţărilor de pri j 1050 to n e b a n d a je b r u te la m in a - d o n ă r ii ş i m a r e lu i s ta t m a jo r eco ­ prezenta decizie, în afară de
presa şi câte un glas izolat ş bancar a cercetat cele aproape *0 I măvară. I te , co n tra fo n tă b ru tă . n o m ic , a se m n a t M a r ţi sea ră u r­ cazul dacă preţul de cost plus
străin de complexul bancar, d1 j mie de bănci, rezolvând toate pro­ Din creditele acordate, se vo m ă to a r e a d e c iz ie : 10% ar fi mai mare decât pre­ C u m părare V ânzare
posibilităţile, soluţiile şi aspira blemele şi apărând, prin aceastai, cumpăra imediat seminţele r.c d i nD i fa ecreesnt ţ as c h di me b pd leă ţ im ă pr fr uo vr ie n i vt ec ART. 1. — Se fixează ca preţ ţul maximal rezultat din apli­ F e lu l d e v iz e lo r — , .
ţiile iostitutuţiunilor, care slujes> legea, interesele financiare şi e-- cesare. maximal pentru lemnul de foc carea prezentei decizii. In acest , Cu38ia suta . tu 381a suta
credituil, pentru a face propuner conomice ale ţării, ale acţionariloir Se va face o intensă propa f i v ă r s a t ă î n c o n t u l r e s p e c t i v a de fag, jugastru, salcâm, şi car­ caz se va deferi chestiunea Mi­ primă plus 50lasulă prfmä PlUS50USUtâ
care nu oadrează nici cu intere' şi deponenţilor şi continuând si 1 gen dă ca nici un petec de pă I c l e a r i n g u l u i r o m â n o - t u r c . pen, franco staţiile oraşelor nisterului Coordonărei spre a
T o to d a tă , I n s tit u tu l n a ţio n a l ai
sele băncilor, nici cu acele al< supravegheze de aproape activi­- mânt să nu rămână necultivai menţionate mai jos sau franco cerceta şi stabili preţul de re­
deponenţilor şi acţionarilor ş tatea instituţiilor de credit. Con­- spre a se putea ajunge la ui c o o p e ra ţie i a fă c u t to a te d ilig e n - şlep Li oraşele porturi dunărene, vizuire al contractului. New-York . . I 102.25 I 211.65 I 105.30 217.97
nici cu acele ale economiei na­ siliul a examinat toate băncile maximum de producţie. j fe le n e c e sa re p e n tr u a im p o rta
preţul menţionai în dreptul fie­ Zürich . . . . I 23.70 | 49.06 | 24.40 50.51
ţionale. ■le-a adus la realitatea capitalu­ • După informaţiile prim it< II d inI n Taufa r c ia u le i v e g e ta t.
r ă de a c e ste a r a n ja m e n - cărui oraş : PROPORŢIA TRANSPORTURI­ (Deschiderea)
Intre altele, am citit, deunăzi rilor lor şi la îndatoririle lor le- la ministerul agriculturii re Constanta 13.000 lei LOR PENTRU CAPITALA D E V IZ E N E C O N V E R T IB I L E S A U IN
propunerea ca în locul consiliu­ j gale, punând în lichidare aceler zultă că a început îngropatu j te , se p r e g ă te ş te liv ra re a d e no Galaţi 12.000 „ ART. 12. — Exploatările fo­ _____________________________ C L E A R I N G
lui superior bancar, care n’ar f: ‘ bănci care nu mai puteau vieţui I m ă r fu r i, î n c a d ru l sc h im b u r ilo r
Brăila 12.000 „ restiere de lemn de foc, care se _________ Z ü r i c h I L o n d------- ra _ _
„ fă c u t lu c ru m a r e “ , atribuţiunil« L şi reclădind încrederea publicăj viilor în podgorii. Muncile con I f i x a t e a n te r io r în tr e c e le două Călăraşi 11.800 „ află la o depărtare de cel mult C u m părare V anzare
acestuia să fie descentralizate şi I în băncile serioase, sănătoase şil tinuă să se facă în bune con j ţă r i. Bucureşti 11.700 „350 km. de Bucureşti, sunt obli­ Bucureşti 225 I 8.40 Drh.
conferite unui comitet adhoc, care I cu perspectiva de a putea reluai diţiuni. I T o a te a c e ste tr a ta tiv e fa c par-
Giurgiu 11.700 „gate să vândă şi să dirijeze lem­ Berlin . 175,20
0,99—1,60 1,----- 1,^2
ar urma să fie constituit ca c activitatea lor fecundă In ce priveşte piaţa vinului i te d in p r o g r a m u l d e a c tiv ita te ai Turnu Măgurele 11.500 „nele de foc rezultate în urmă­ New York
— 1,21—2,— 1,22—2,02
anexă a fiecărui oficiu judeţean Aceasta a fost opera de cură­■ preţurile se m enţin ferme. , d ir e c ţie i a c o rd u r ilo r d in m in is te - 4,36 4.02*/9-B3H Din. 2.898 3,05
al registrului de comerţ- In pri­ ţire a terenului şi de întărire a1 Timişoara 11.000 „toarele proporţii spre Capitală. Londra. 17, — Rmk. 40,50-49,— 41,50—50,00
Vinurile noui se vând li I r u l e c o n o m ie i n a ţio n a le u n d e m a ; Arad 10.500„ Exploatările aflate până la aris. .
mul rând, apare întrebarea : ori creditului la care a lucrat con­ 280—320 lei decalitrul, iar vi 1 s u n t în c ă şi a lté a se m e n e a lu - Craiova 10 500 „ 150 km. de Capitală cel puţin PMilano 9,85 Pgö 26,50 27,00
acest consiliu „ n ’a f ă c u t n i m i c “ siliul superior bancar şi încă mai nurile vechi la preţuri şi ma ( c ră r i im p o r ta n te î n c u rs d e p re - . 22,05 — Mk. fin. (cu 38%) 2,83 (38%) 2,90
şi atunci nu se vede necesitatea de mult, când această operă era Caracal 10.500„ 75% din cantitatea pe care o în­ Budapest 85,50 13,75 Ltq. 82,------ 92,— 92,—
, g ă tire. Iaşi 10.200 „carcă în staţiile C. F. R.
ca 'atribuţiunile lui să fie tre­ la jumătatea drumului ei, am stă­ urcate. Recolta e evaluată U D. g e n e ra l Io n A n to n e s c u , Belgrad 10, 1,65 Esc, (cu 38%) 5,24 (38%) 5,38
cute asupra unor alte instituţiuni, ruit prin presă şi prin memorii 20—25 la sută din normal. 0
Ploeşti 10.000 „ Exploatările aflate între 151 Zürich . — 17,60-70 L. st, • (cu 38%) 567,87 (38%) 584,91
ori el a făcut, totuşi, ceva şi a- pentruca atribuţiunile consiliului Din recoltele din anii tre- Ij pc or enşdeudcină to r u l S ta t u lu i r o m â n şi
te le c o n s iliu lu i de m i ­
Braşov 10.000„ şi 250 km. de Capitală cel puţin Suedia . 4,04 16,85-95 L. it. 9,50 9,50
tunci care ar fi temeiul propu­ să fie lărgite, în sensul ca pe! cuţi nu mai sunt rezerve mari n iş tr i a s e m n a t d e c r e tu l p r iv ito r Buzău 10.000„ 50% din cantitatea pe care o în­ Montreal — 4,43-47
nerii ce se’ face ? lângă rolul de purificator şi pe Tulcea 10.000„ carcă in staţiile C. F. R. Spania . — 37,70 Pst. — (38%) 19,32
Adevărul este că chiar dacă lângă funcţiunea de instanţă de neralizare A Consecvent proectulu’ de ge­ la a n g a je r i, lic h id ă ri, o r d o n a n ţă ri Slatina 10.000 „ Exploatările aflate între 251 B. Aires 40101 16.90—17,13 Fr. fr. (cu 38%) 4,68 (38%) 4,77
n ’ar fi vorba decât de opera­ judecată _şi de supraveghere, a preţurilor fixe, mi­ şi p lă ţi d e sa la rii şi p e n s ii p e l u ­ Râmnicu Sărat 10.000„ şi 350 km. de Capitală cel puţin Leva 1,60 1,68
ţiuni de strictă poliţie bancară c o n s i l i u l s ă f i e î n v e s t i t ş i c u m i ­ major economie a pusşiînstatul«
nisterul coordonării n a N o e m b r ie 1940, d in b u g e tu l Bârlad 10.000„ 25% din tonajul ce încarcă în
studii r e p e r a i a l S ta tu lu i p e e x e r c i­ K. s. (cu 38% 33,67 (38%) 34,71
şi de judecată a abaterilor să­ s i u n e a d e a î n d r u m a , d e a c o o r ­ extinderea preţurilor maximale Sibiu 9.800„ staţiile C. F. R. Zlt, — I 19,—
vârşite de bănci faţă de legea d o n a e f o r t u l b a n c a r ş i d e a r e ­ şiAla produsele industriale, înce­ ţi1.727.838.835 u l 1940— 1941. în s u m ă de
le i
lei Turda 9.800„ Exploatările depe linia Orşo- Fr. elv. (cu 38% 32,781 (38% 33,403
organică şi încă atribuţiunile c o m a n d a s p r i j i n i r e a i n s t i t u ţ i u n i - pând cu fierul şi fabricatele lui Focşani 9.800„ va-Caransebeş-Subcetate nu vor
consiliului n’ar putea fi trecute l o r d e c r e d i t c u f o n d u r i l e n e ­ In cursul săptămânci acesteia 0 A u fo st n u m iţi în c o m ite tu l Tecuci 9.800„ putea dirija centrelor de consu­ CURSUL MONETELOR DE AUR
unor comisiuni ad-hoc. Mai în­ c e s a r e . Acestea, pentrucă de ni­ organele In drept vor examina d e d ire c ţie a l Caisei g e n e r a le d e Blaj 9.800„ maţie dinspre vest de Caranse­ Un Napoleon (aur) “ Lei 1.335.
tâi din pricina alcătuirii consi­ meri ca din capitala ţării şi ni- chestiunea împreună cu repre­ p e n s iu n i p e t e r m e n d e 4 a n i : Piteşti 9.500„ beş şi Deva mai mult de 50% din Lira sterlină aur“ Lei 1.684.
liului, care cuprinde magistraţi mer’.i altul ca acel for care prin zentanţii corpurilor profesional« p r e ş e d in te : N. S c h i n a ; m e m ­ Botoşani 9.500„ cantitatea ce încarcă în va­ Cu menţiunea că acestea sunt preţurile de cumpărare ale
superiori, profesori universitari, posibilitatea de a cunoaşte în şi de comun acord se va pro­ b r i : E u g e n S ili on, r e p r e z e n t a n t Roman 9.500„ goane. Băncii Naţionale care de altfel este singurul cumpărător legal-
conducători ai institutului de e- amănunt posibilităţile fiecării ceda la fixarea preţurilor. a l m in s te n u lu i e d u c a ţie i n a ţio n a ­ Lugoj 9.500„ Lemnul de foc dirijat în Ca­ mente îndreptăţit de monete aur.
misiune şi specialişti, cari se bănci, dar şi posibilităţile, nevoile le, c u lte lo r ş i a r t e l o r ; g e n e ra l Târgovişte 9.000„ pitală poate fi adresat în pro­
află în capitala ţării. In al doilea şi orientarea întregei economii A Ministerul coordonării şi C o n st. P e tre s c u , r e p r e z e n ta n t a l Turnu Severin 9.000„ porţie până la 25% direct parti­
rând, dacă propunerea se face naţionale, de nicăeri şi de nimeni statului major economic are se­ m in is te r u lu i a p ă r ă r ii n a ţio n a le ; 9.000„ cularilor, iar restul de cel puţin
din consideraţiuni de economii altul activitatea băncilor noastre diul în str. Al. Lahovary
bugetare, cum se afirmă, deabia nu poate fi mai bine coordonată, (imobilul U.G.I.R.) şi următoa­ d e m in is te r u l ju s tiţie i.
nu poate fi luată în consideraţie, sprijinită şi îndrumată în spiri­ rele numere de telefon:
nr. 21

5.91.00;
A le x . P. N e c ş e ş ti,. j u r is t, p ro p u s
Bacău
Vaslui
Huşi
Făgăraş
9.000„ 75% va fi adresat instituţiilor
9.000„ şi depozitelor de vânzare în de­
9.000„ taliu sau pentru a fi vândute la
Prelungirea termenului autorizaţiei
deoarece ea ar înlocui un singur, tul intereselor superioare ale e- 5.91.06; 5.91.07; 5.91.08
consiliu pe ţară, aşa cum e acum, conomiei româneşti, ale acţiona­
cu atâtea comitete câte judeţe are rilor, deponenţilor şi băncilor.
A M in is te ru l f i n a n ţ e l o r a a p r o ­
b a t să ş e a c o rd e a v a n ta je le v a -
• D. Mircea Cancicov, mi­ I m a le d e c a r e se b u c u r ă m e m b rii
nistrul economiei naţionale, a j în s c riş i în U n iu n e a e x p o r ta to r i-
Dorohci
Câmpulung (Muscel)
Suceava (Bucovina)
9.000„ rampă.
9.000 „
9.000 „
Vânzarea la rampă însă, este
autorizată până la 31 Martie
acordată funcţionarilor publici de a păstra
ţara. Dealtfel consil’ul este atât In felul acesta se pune pro­ primit eri pe d-nii: René de Í lo r d e c e re a le d in R o m â n ia , în
de „costisitor“, încât membrii blema reorganizării: sprijinirii şi Weck, ministrul Elveţiei la j v e d e re a e x p o r tu lu i d e p ro d u s e a-
cari îl compun primesc în medie dinamizării activităţii 'băncilor Bucureşti; Hebrard, preşedin­ I g rico le. firm e lo r : „ S a rc o m e x “ S.
Orşova
Deva
Fălticeni
8.700„ 1941 numai către micii depozi­
8.500„ tari, fără linie de garaj.
8.500„ Preţul lemnului dirijat pe Du­
calităţile ce deţin la societăţile anonime
Monitorul Oficial de ieri a pu- t o m b r i e 1 9 4 0 , p u b l i c a t î n M o n i ­
câta 2000 (două mii) lei lunar. româneşti. In felul acesta, cred, C.-Lung (Bucovina) 8.500 „ năre va fi socotit la baza de b.l-'cat următorul decret-lege pri­ t o r u l O f i c i a l n r . 2 4 5 b i s d i n 1 9
In r e a lita te , a cest c o n s i l i u .a trebue^ privită chestiunea de că­ tele delegaţiei elveţiene care A. R. p e n tr u c o m e rţu l e x te r io r
Tg.-Jiu 8.500„ 9.000 lei franco şlep Orşova sau vitor la prelungirea termenului O c t o m b r i e 1 9 4 0 p e n t r u a c o r d a ­
fă cu t până. a cu m ö im p o r ta n tă tre toţi acei care cunosc problema a sosit în ţară pentru a dis­ d in B u c u re ş ti, str. V a s ile B o e - Alba Iulia 8.300„ Gura Văii.
o p e ră d e e p u r a ţie b a n ca ră , p e şi care nu au in vedere decât a- cuta modificarea actualului j rb sc u 1 2 ; „ S a ra g ric o m “ s. a. r., R. Vâlcea 8.000„
prevăzut de ari. 8 din decretul r e a d e c ă t r e C o n d u c ă t o r u l S t a ­
Direcţiunea generală C. F. R. lege nr. 3548 din 19 Octombrie t u l u i a a u t o r i z a ţ i u n e i f u n c ţ i o n a ­
c a r e o c o n tin u ă ş i in p r e z e n t. L a devăratele nevoi ale băncilor şi acord de comerţ, româno-el- I d i n B u c u re ş ti, b - d u l C a ro l 13 ; Oraviţa 8.000„ şi direcţiunea căilor ferate par­ 1940, publicat în Monitorul Ofi­ r i l o r p u b l i c i d e a p ă s t r a c a l i t ă ­
n o i n u ^ se c u n o ş te a p â n ă a cu m ale economiei naţionale şi numai veţian; Caranfil, preşedintele „ G o s p o d ă riile ţ ă r ă n e ş ti “ S. A R. Sighişoara 8.000„ ticulare ce au joncţiune cu C. F. cial nr. 245 bis. din 19 Octombrie ţ i l e c e d e ţ i n a z i c a a d m i n i s t r a t o r i ,
n ic i m ă ca r n u m ă ru l e x a c t al aceste nevoi, fări nicio altă con­ delegaţiei române şi Georgel d in B uc. stc. C. A R o s e lti 14 ; Piatra Neamţ 8.000„ R. sunt obligate să respecte a- 1940, cuprinzând unele dispozi- c e n s o r i , d i r e c t o r i s a u o r i c e a l t ă
b ă n c ilo r p e c a r e le a v e m , n ic i c a ­ sideraţie de ordin regional, local I Dumitrescu, subdirectorul a- „ A g re x “ S. A. R . d in B u c . str. Rădăuţi 8.000„ ceastă dispoziţiune cu ocazia a- ţiiuni pentru funcţionarea socie­ f u n c ţ i u n e l a . v r e u n a d i n s o c i e t ă ­
sau particular. L u te r a n ă 19 ; ,D en g l & K le in -
r a c te r u l ş i n ic i
Au fost bănci care n ’au vizat
a c tiv ita te a lo r.
j cordurilor din minister. m a n n " su c c e so r p r o p r i e t a r F r s n - ART. 2. — Pentru stej .r, cer, cordărei vagoanelor ce se cer tăţilor anonime pe acţiuni şi în ţ i l e i n t r â n d î n p r e v e d e r i l e d e -
VIRGIL PETRESCU Audienţa a avut de scop cisc D e n g l T im iş o a ra S p l. M u lle r gârneaţă, preţu’ maximal în a- pentru transportul lemnelor de comandidă pe acţiuni:
măcar registrele ani de zile, des­ Viee-preşedinte al asoc. celeaşi condiţiuni, este cu 500 lei foc.
c r e tu lu i- le g e d e m a i su s, se p r e ­

pre care acţionarii şi deponenţii
M in is te r u l a g r ic u ltu r ii
recom andă co n tra cte scrise pentru
invoeiile agricole
In legătură cu masurile privi­
toare la contractele de învoeli şi
angajamentele de muncitori a-
gricoli, minsterul domeniilor ţine
sa amintească agricultorilor că
învoelile fie în bani, fie in dij­
mă, intervenite între proprietarii
6au arendaşii de terenuri agrico­
le şi cultivatorii de pământ, prin
care se arendează o întindere de
pământ mai mică de 18 ha. in­
clusiv, de fiecare cap de familie,
pentru arătură, fâneaţă sau pă­
şune ,vor fi făcute în conformi­
tate'cu legea pentru orgamizarea
şi încurajarea agriculturii. De
asemenea şi angajamentele de
lucrători agricoli vremelnici, cu
ziua sau cu măsura la orice lu­
crări s’ar cere pentru cultura pă­
mântului ; angajamentele de lu­
crători agricoli permanenţi ou
luna, sezonul sau cu anul.
învoelile şi anagajameritele de
lucrători prevăzute mai sus, nu
se pot face decât prin acte sorise
in conformitate cu legea de faţă
şi nu se pot executa decât în lo­
calitatea şi penitru lucrarea pre­
văzută în contract.
In lege se prevăd dispoziţiuni
referitoare la răspunderea învoi­
tului faţă de proprietar sau a-
rendaş şi a acestora fată de în­
voit, pentru obligaţiunile con­
tractate, ou sancţiuni aplicabile
de justiţie; dispoziţiuni speciale,
privtoare la muncitorii agricoli
vremelnici, cu ziua sau cu măsu­
ra şi pentru oameni de serviciu
N o u l p r e ţ a! lâ n e i in d ig e n e
Decizia rrmisterului coordonării şi statului
major economic
D. N. Dragomir, ministrul coor.
donării şi statului major econo­
mic a semnat Marţi următoarea
decizie:
1. — P r e ţ u l
A r t. lâ n e i b r u te
d e v a r ie tă ţile s to g o s ,
c e se p re d ă d e d e ţin ă to r ii
n is a ţie i c o le c to a r e
d e c r e t u l - l e g e p e n t r u c o l e c t a r e a şi
fo lo s ir e a lâ n e i
1 7 0 6 / 1 9 4 0 . se f i x e a z ă
k g . f r a n c o , c e n tr e le d e c o le c ta r e .
In c a z u l c â n d o r g a n iz a ţia c o le c ­
to a re r id ic a lâ n a
p r e ţu l d e rrm i su s
fra n c o d e ţin ă to r .
In p r e ţu l in d ic a t la a lin ia te le
p r e c e d e n te se c u p r in d şi im p o z i­
te le p e c ifr a d e a fa ce ri
A r i. 2. — P r e ţu l d e 71 l e i k g . j la
p e n tru lâ n ă b r u tă
p r in d e c iz ia m in is te r u lu i
m ie i n a ţio n a le n r.
Iulie 1 9 4 0 s e v a p l ă t i d e o r g a n i ­ c o m e r c i a l , i n d u s t r i a l ş i f i n a n c i a r i Toate cumpărăturile de cereale
z a ţia c o le c to a r e c u în c e p e r e d e la
Băncilor din România stabilirea principiilor de bază C u t te n b r u n 10— 12, c a re s u n t î n ­ la 10.000 kg. mai ridicat.
Art. unic. — T e r m e n u l d e 3 0 l u n g e ş t e p â n ă l a 2 0 O c t o m b r i e
ART. 13. — Dispoziţiunile cu­ z i l e p r e v ă z u t d e a r t . 8 d i n l e - 1 9 4 0 .
pentru discuţiile care vor s c ris e şi a c tiv e a z ă în s u s c ita ta
urma. U n iu n e . ART. 3. — Pentru salcie, plop, prinse în art. 12 din acea: tă de­ c r e t u l - l e g e n r . 3 5 4 8 d i n 1 9 O c ­
T o td e o d a tă a r e t r a s a c e s te a -
tei, mesteacăn, preţul este cu ! cizie nu se aplică exploatărilor
• Ministerul agriculturii a 2.000 lei la 10.000 kg. mai scăzut. ! de lemne de foc din regiunile
fost autorizat să organizeze v a n ta jii f ir m e lo r : „ S a ra g ric o m “
ART. 4. — Preţurile de mai sus deficitare din Dobrogea şi jude­
centre de colectare a laptelui
şl să delimiteze zonele de co­
S A . R. d in B ă lţi, str. R e g e le C a ­
ro l 51 c a re p o se d ă le g itim a ţia 461;
sunt fixate la baza de fracht ţele următoare : Ialo: iţa, Bră­
C. F. R. nr. 85, azi în vigoare şi ila, Teleorman, Romanaţi, Co- Înfiinţarea Creitu lui naţ'onal agricol
lectare pentru fiecare centru.
In zona de colectare a unui
„ G o s p o d ă riile ţ ă r ă n e ş ti “ S A . R
d in C e ta te a A lb ă le g itim a ţia 374;
„ A g re x “ S. A. R . d in C o n s ta n ţa ,
la un navlu Orşova-Galaţi de vurlui, Tecuci, Tutova şi Dolj,
2.300 lei, la care se adaogă ta ­ precum şi regiunilor în care se
xele de port şi cele de cataracte. află armatele de operaţiuni,
T e x tu l d e c r e tu ! u i le g e
centru este permisă colectarea
laptelui dela nroducători nu­
mai colectorilor centrului res­
p i a ţ a In d e p e n d e n ţe i 12, le g itim a ­
ţia 423 ; „ D en g l & K le in m a n n
d in T im iş o a ra str. R e g e le F e r d i­
ART. 5. — Preţurile franco- ART. 14. — Contravenienţii Monitorul Oficial de ieri a pu­ gii pentru înfiinţarea B.I.N.A.G.-
staţia de încărcare, se vor cal­ dela dispoziţiunile acestei decizii blicat următorul decret lege :
cula neto pentru cumpărător, se încadrează în dispoziţiunile
ului, cu toate modificările publicate
egricoli permanenţi pectiv. n a n d 4 le g itim a ţia 147. ART. 1. — Banca pentru indu­ în Monitorul Oficial No. 6 din 7
luându-se ca bază preţurile 3in articolului 1 şi 5 din decretul strializarea şi valorificarea produ­ Ianuarie 1938.
OBLIGAŢIUNILE MUNCITO­ oraşele unde sunt destinate mi­ lege nr. 3674 pentru reprimarea selor agrioole (B.I.N.A.G.) se tran­ nanţare, b) executarea operaţiunilor de fi­
RILOR AGRICOLI nus fructul, respectiv navlul, in- sabotajului publicat în M. Of. sformă, pe data prezentului Dccret- cumpărare şi vânzare ne­
cesare în exercitarea dreptului, de
gricoli faţă- de proprietar sau a-
rendaş şi obligaţiunile acestora Centralizarea cumpărării cerealelor clusiv taxa de circulaţii şi mo- Nr. 256 din 1 Noembrie 1940.
dernizare pentru transportul pe ART. 15. — Această decizie tulART.
calea ferată (respectiv taxa de înloeueşte dispoziţiunile deciziei este:
I-efre in Societate
Naţional Agricol".
2. —
Anonimă
Obiectul
„Credi­
Societăţii
preempt'iune, conform Dccrctuiui-
Lege No. 4101 din 17 Noembrie 1939,
publicat în Monitorul Oficial Nü.
faţă de muncitori, trebuesc res­
pectate pentru asigurarea pro- car.acte şi cea pentru porturi la nr. 60.296 publicată în M. Of. a) finanţarea sub orice formă, a 260 din 18 Decembrie 1939;
In legătură cu noua regle­ buesc comunicate. Aceste formula­ transportul pe Dunăre). nr. 172 din 27 Iulie 1910. I exploatărilor agricole, conform le- c) finanţarea operaţiunilor exe­
ducţiunei agricole, precum şi m entare a comerţului de ce­ re se vor depune la Centrala ce­ ART. 6. — Pentru celelalte cutate în baza Decretului-Lege No.
pentru lucrătorii agricoli specia­ reale. in vederea asigurării con­ realelor. 3347 din 4 Octombrie 1940, publicat
lizaţi şi lucrători agricoli cali­ Pierderile suferite de Centrala destinaţii de consum, preţul in Monitorul Oficial No. 235 din 5
sumului şi a menţinerii stabili­ cerealelor vor fi suportate de stat, franco vagon staţie de încărcare Octombrie 1940. care se găsesc ac­
ficaţi.
In lege se prevăd obligaţiuni
reciproce între părţile contrac­
tăţii preţurilor, care are la bază
sistemul cumpărărilor centrali­
zate, prin intermediul „Centra­
orin ministerul coordonării şi al
‘SRvriilui ţnajor economic, iar ’bene­
ficiile Centralei cerealelor aparţin
se va stabili pe baza preţului
maximal fixat în tabloul de mai
sus pentru oraşul cel mai apro­
B U H $ A tualmente în patrimoniul Statului
şi Decretului-Eege No. 3810 din 12
Decembrie 1940, publicat in Moni­
tante, proprietarii şi arendaşii lei Cerealelor” A. A. R., s’a în­ statului, prin ministerul coordo­ piat. B u c u re ş ti 20 N o e m b rie torul Oficial No. 271 din 17 Noem­
deoparte şi lucrătorii agricoli de tocm it un decraet-lege, în care nării şi al statului m-ajor economic brie 1940.
altă parte, cu sancţiuni severe se prevăd, între altele, urm ă­ după modalităţile arătate în sta­ T Â R G U L O F I C IA L ACŢIUNI BANCARE ART. 3. — Capitalul Societăţii va
în caz de nerespectare. tute. PENTRU CAPITALA (d e la 11— 12 d im .) t i de 1.000.000.000.
toarele : Directorul general al Centralei ART. 7. — P entru Capitală, Banca Naţională a României "325
Părţile pot fixa şi alte obliga­ Toate presoanele şi Întreprinde­ Banca de Credit Român 290 gricol ART. 4. — Creditul Naţional A-
ţiuni prin contracte sorise, —- în cerealelor va fi numit de consiliul preţul lem nului de foc tăiat ACŢIUNI se va bucura de un ciedit
rile care la data publicării prezen­ Banca Românească 595 de re«cont
limitele prevăzute de lege. — Ori tului decret-lege se ocupă cu co­ de administraţie, cu aprobarea mi­
nisterului coordonării şi al statu­ şi transportat la domiciliu se Reşiţa 470: 480; 476; Credit Mi­ Banca de Scont a României 280 României, cula unBanca Naţională a
ce dispoziţiuni în afară de lege mercializarea, prelucrarea, trans­ lui major economic. fixează în modul urm ător: De- j nier 445; 440; 435; 430; Mica 900; Banca Comerţului Craiova 200 de 2%, până la scont preferenţial
limita ce se va
sunt nule de drept. formarea, depozitarea şi in gene­ Statul va fi reprezentat in Cen­ 940; 930, 935; 940; Astra Română Banca of RoumarUa Ltd.
pozitele C- A. P. S. pentru fag, \ 780; 975 stabili printr’un acord între Stat
ral cu toate transactiunile de : 790; Lelea 970; S. R D. 1400;
Dacă nu se fac contracte scri­ grâu, secară, orz, ovăz, porumb: trala cerealelor printr’un comisar carpen, ulm, jugastru şi sal- j S. T. B. 1210; 1200; Banca Naţio­ Banca Comercială Română 21» şi Banca Naţională a României, a-
se, se poate întâmpla ca înţele­ ineiu, uruiadă pentru vite, făina al guvernului, numit prin decret câm 14.300 lei vagonul de 10 | nală 5326; Banca Românească 595; Banca Bence com- ital. rom. 490 oest credit fiind garantat de Stat.
gerile verbale să nu fie respec­ de către Conducătorul statului, mii kg. Albina 81Wr 450 ART. 5. — Dobânda plătită de
furajeră (irimic), tărâţe, reziduri după propunerea minsterulw Steaua Română 430; Prahova 230; Banca Ilfov 590 debitor la împrumuturile de orice
tate de o parte sau alta, sau se din fabricarea uleiurilor; mazăre, coordonării. Depozitele cu linii de ga.raj Kedevenţa 245. fel oontractate de Creditul Naţio­
uită sau se respectă numai păr­ fasole, linte, măzăriche, lupină, Banca Agricolă 90
sunt obligate ca in termen de 3 Centrala cerealelor va funcţiona 14.800 lei vagonul de 10.000 Banca Urbană 275 nal Agricol, nu va putea depăşi
ţile convenabile pentru un mo­ în conformitate cu statutele sale, kg. EFECTE, SCRISURI, OBIGA- 2% peste scontul plătit Băncii Na­
ment. luni dela data publicării in Moni­ şi se consideră constituită, după ŢIUNI ţionale a României.
torul Oficial a prezentului decret- aprobarea statutelor de ministerul Depozitele fără linii de garaj A C Ţ I U N I P E T R O L IF E R E
ART. 6. — Creditul naţional a-
Dacă însă s’ar face contracte lege să ceară autorizaţia Centralei împroprietărirea 48 3/4; 48 5/8;
scrise nu ar mai fi discuţiuni, coordonării şi a.l statului major 15.500 lei vagonul de 10.000 | A stra Română ex. cup. 790. gricol va avea un consiliu de ad­
cerealelor. perpetuă 46; Consolidată 32 7/8;
s’ar respecta de ambele părţi, iar In viitor, nimeni nu va putea economic, din ziua publicării lor kg.
Stabilizare 45’/a; 45 3/4; Desvoltare Concordia 440 ministraţie compus din 7 persoane:
— tin preşedinte, numit prin de­
continua aceste activităţi fără a în Monitorul Of., fără îndeplinirea P entru lem nele de foc de 42; Urbane Buc. em, nouă 56 3/4; C re d it Mintar 430j cret,
executarea s’ar putea controla. vre’unei alte formalităţi cerată de
De aceea ministerul agricul­ obţine, în prealabil .autorizaţia de stejar, cer şi gorun (în coaje) emisiune veche 3 P/ 2 ; 31%; Reşiţa I R D P 450
la Centrala cerealelor. codul de comerţ, legea registrului — 3 membri numi(i prin decret;
turii îndeamnă pe proprietarii, Institutul naţional al cooperaţiei de comerţ, sau alte legi speciale. preţurile arătate în alianietul 1933; 53 %; Rurale preschimbate Petrolul Românesc ex cup. 800 — 2 membri aleşi de adunarea
arendaşi, cultivatori şi muncitori şi unităţile cooperative nu sunt Actele de orice fel îchelate de 1 din acest articol vor fi mai 87%; Refacerei 53; Consolidate P e tro l Blok 410 generală; până la întrunirea adu­
agricoli să facă contracte sorise obligate a cere autorizaţia Cen­ Centrala cerealelor au putere de mari cu 500 lei Ia vagonul de Londra 14 '/a. P ra h o v a P e tro l 280 nării generale, aceşti 2 membri
de învoială pentru dijmă sau tralei cerealelor. acte autentice dacă poartă semnă­ 10.000 lei kg. Redeventa 245 vor fi numiţi pr n decret;
tura statutară a societăţii. Steaua Română 430 — Un director general, numit
pentru orice muncă agricolă. U n ităţile cooperative vor trebui Pentru orice litigiu civil sau co­ P reţu rile lem nelor de esen­ CURSURI INFORMATIVE prin decret, care face parte din
să obţină a u to riz a ţia direct de mercial in care va fi parte Cen­ ţă moale (salcie, plop, mestea­ A C Ţ I U N I A S I G U R Ă R I consiliu, cu vot deliberativ.
la In stitu tu l n aţio n al al coopera­ R E N T E A N T F B E L IC F
ţiei, iar acesta v a com unica şi
trala cerealelor se stabileşte com­ căn şi tei) vor fi cu 2.000 lei Renta 4% 35— 40 Dacia România ART. 7. — Comitetul dc cenzori
C entralei cerealelor autorizaţiile petenţa exclusivă a instanţelor din m ai mici la vagonul de 10.000 Renta 4% % 4000 ! va fi format din 3 persoane, din­
40—45 Generala
acordate.
Cererile de autorizaţie se vor de­
pune după 3 luni dela data pre­
Bucureşti.
I n fr a c ţiu n ile
p r e z e n tu lu i
la
d e c re t-le g e ,
p r e v e d e r ile
la d i­
kg. faţă de acele arătate în a- Renta 5%
liniatul 1 al prezentului a rti­ RENTE POSTuELtCE INTERNE Agricola Ponders
45—50 Naţionala
1250
325
, tre care 2 numiţi prin decret, şi
300I unul ales de adunarea generală.
ART. 8. — Pentru împrumutu­
zentului decret-lege. Centrala ce­ r e c tiv e d a te d e C e n tr a la c e re a ­ col. Renta 5% 1916 Naţional 53—54 S tea u a R om ânia: 620! rile acordate de B I.N.A.G. marilor
realelor fiind datoare să rezolve in le lo r , p re c u m şi n e r e s p e c ta r e a P entru eventuale vânzări de | Renta 5% 1919 Uniri; 53—54 Franoo-Română 7®0 proprietari sau prin mandat, prin
termen de 30 zile. m .a n d a te lo r d a te d e a c e a s tă so ­ lemne tăiate franco depozit se Renta 5% 1920 Refacere 521/2—53% Asigurarea Románén.' lOOO alte societăţi conform art- 6, din
legea B.I N.A.G., se va înCinta o
Dacă solicitatorul nu primeşte c ie ta te , se p e d e p se sc cu a m en d ă va scădea 1.100 lei la 10 tone. Renta 5% 1920 deblocată 46—48 secţiune specială, care va admoni­
d a ta p u b lic ă r e i d e c r e tu lu i le g e răspuns la cererea sa de autoriza­ d e la 5 0 .0 0 0 la 2 .0 0 0 .0 0 0 le i, fă ră Renta 5% 1922 impropr. 48—49 D IF E R IT E S O C IE T Ă Ţ I ţiunile încheiate, până la com­
n r. 1 7 0 6 /1 9 4 0 p e n tr u c o le c ta r e a şi ţie, aceasta se va considera res­ a se lu a în c o n s id e r a r e îm p r e ­ IN CELELALTE ORAŞE Renta 5% perpetuă 46—47 plecta lor lichidare.
pinsă după expirarea termenului Rneta 5% 1933 reang.
ART. 8. — In celelalte oraşe, Renta 4Vi% 1934 tnzeat (mart) 53— 54 Carpatine 700
fo lo s ir e a lâ n e i in d ig e n e .
, de 30 zile dela data înregistării ce-
ju r a r e a c ă in fr a c to r u l a lu c ra t
Clădirea Românească 545 legii ART. 9. -— Toate dispoziţiunile
A r t. 3. — D ife r e n ţa d in tr e p re ­ în n u m e p r o p r iu , sa u în n u m e le preţul maximal pentru lemne 73—74 Casa Rurală 400 pentru înfiinţarea B. I. N. A.
şi 56 lei ’rerii sale. tăiate şi duse la domiciliu se va R enta 4 ’/2 % 1934 tnzestr. (mica) G-ului, cu toate modificările pu­
ţu r ile de 55 le i kg. kg. a lte i p e rso a n e sa u s o c ie tă ţi. Cartea Românească 620
şi K a ra k u l fix a te p r in d e c iz iile m in is te r u lu i DIRECTIVE ŞI MANDATE D e c iz iu n ile m in is te r u lu i co o r­ fixa de primării după spesele lo­ 65—66 Credit Carbonifer 500 blicate în Monitorul Oficial nr. 6
o rg a - I e c o n o m ie i n a ţio n a le cu n r. d o n ă r ii n u s u n t s u s c e p tib ile d e cale şi pe baza preţurilor m a­ Renta 3% 1935 consolid. 32%—33Mj Credit Industrial 660 din 7 Ianuarie 1939 şi în Monitorul
Oficial nr. 268 din 18 Noembrie
p r e v ă z u tă d e ţ 4 6 3 6 /1 9 4 0 şi n r. 4 2 8 8 5 /1 9 4 0 şi p r e ­ Centrala cerealelor are dreptul n ic i o c a le d e a ta c . ximale franco rampă sau şlep Bonuri 4%% 1939 impozite 42—43 Credit pt. Intrepr. elec'r , - 500 1939. rămân in vigoare. în afară
de n da directive sau mandate, în acele oraşe. »
ţu l d e le i 71 k g . p r e v ă z u t d e a r t.
conform indicaţiunilor guvernului,
P e r s o a n e le c a re n u a u o b ţin u t
RENTE POSTBELICE EXTERNE Govora Călimănaşti 160 de cele contrarii prezentei legi,
in d ig e n e n r. 1 v a fi s u p o r ta tă i" c o n tu l c o ­ a u to r iz a ţia în c o n fo r m ita te cu In cazul în care lemnele se care se abrogă Statutele constitu­
la le i 71 m e n z ilo r m ilita r e d e m in is te r u l tuturor persoanelor şi întreprinde­ d is p o z iţiile p r e z e n tu lu i d e c re t livrează franco depozit se vor Renta 7% emis. 1920 stab ex cup Letea 970 tive ale fostei bănci (B I.N.A G.)
a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e — ’• u b s e c r e t a -
rilor pentru operaţiunile menţiona­ Locuinţe Eftine 255 vor fi modificate pentru confor­
te acolo, acestea fiind obligate a se v o r fi p e d e p s ite cu în c h is o a r e fixa preţuri franco depozit, tă ­ 45—46 Marile Hoteluri
r ia tu l in z e s tr ă r e i a r m a te i. A c e a ­
conforma acestor dispoziţiuni. d e la o lu n ă la u n a n . iate cu scăderea costului mediu Rentă Emit. 1031 Desvolt 140 marea lor cu prezentul decret-lege.
Măsurile pentru împlinirea di­ Mica 940 ART. 10. — M'nistrul justiţiei
d e la d e ţin ă to r s tă d ife r e n ţă v a fi a p lic a tă la A ceea ş p e d e a p să se va a p lic a de transportat la domiciliu. 41%- 421/2 este însărcinat să elaboreze un
se în ţe le g e c a n tită ţile d e lâ n ă b r u tă ţu r c a n ă rectivelor sau mandatelor sa vor p e r so a n e lo r c a re v o r fi e fe c tu a t Renta 4% Unit acord Par)* Reşiţa 475 decret-legc de modificarea legilor
e f e c t i v f a b r i c e l o r d e o r ­ I executa in contul Centralei cerea-
p r e d a tă o p e r a ţiu n i în n u m e le u n e i a so ­ IN PĂDURE 280-300 S. R. D. 1400 pe temeiul cărora funcţionează
g a n i z a ţ i a c o l e c t o a r e d e l a 2 7 I u l i e I lelor mai înainte de a Începe exe­
cutarea că inydege să lucreze in
c ia ţii c o m e r c ia le sa u s o c ie tă ţi ART. 9. — Preţurile lemnului Renta 8% Unii acord Paris Telefoane 950 „Creditul National Agricol”.
1940.
a n o n im e n e a u to r iz a te . de foc loco pădure, pentru apro­ 320— 340 Dat în Bucureşti, la 19 Noem­
A r t. 4. I n f r a c ţ i u n i l e p r e v ă z u t e )I contai Centralei cerealelor.
Toate transaeţiumle şi stipu- M ă r f u r i 1' ' r -m n ă r a te d e p e r ­ vizionarea centrelor de consu­ Renta 4% Unit acord Beru100-110
S.R.D. 1200 brie 1940,
d i s p o ' r iile p r e v ă z u te în p r e ­
laţiunile făcute de persoanele şi so a n e sa u în tr e p r in d e r i n e a u to ­ maţie cu carele sau autocamioa­ Renta 4l/?% Unit acord Berlin
ţu c a n ă f ix a tă z e n ta d e c iz ie v o r fi în c a d r a te
i Întreprinderile, cu incălcarea aces- r iz a te v o r fi c o n fis c a te în fo lo ­ ne se va stabili de primăriile 180-210
eco n o ­ î n p r e v e d e r i l e d e c r e t u l u i - l e g e i tor directive sau mandate sunt su l C e n tr a le i c e r e a le lo r . localităţilor unde se află exploa­ Rentă 5% Unii »cord Berlin
60219 d in 27 p e n t r u r e p r i m a r e a s a b o t a j u l u i I nule. In to a te c a z u r ile d e a b a te r i tările pe baza preţurilor ce re­ 120—140
Un c a p ito l din n oua s i m in u n a ta c a r te
per.tru formarea unei rezerve na-
d e la d is p o z iţiu n i'e p r e ze n tu 'u i vin la staţia (sau oraşul) către
SCRISURI FUNCIARE
REGINA OIN INSULA PITICILOR
d in 1 N o e m b r ie 1940.
d e c r e t, sa u d r ia d ir e c tiv e le sa u care se scurg lemnele de foc, mi- I
»»♦♦♦»■a ■ţionale vor fi făcute exclusiv prin
Institutul naţional al cooperaţiei. m a n d a te le C e n tr a le i c e r e a le lo r , mis cheltuelile de transport şi Urbar.e Buc 5 % stamp ex cup
Centrala cerealelor va putea să p e rso a n a sa u în tr e p r in d e r e a alte speze, până Iá franco va­ 31—32
cumpere şi să vândă pe cont pro­ gon, sau până (a oraşul unde se Urbane Puc 5 % em nou® S c ris ă de M o ş N a e şi i n t i t u l a t

V E SE L A
c o n tr a v e n ie n tă e s te ră sp u n ză ­
priu numai conform dispozitiuni- fa'ee transportul. ex cup 56V2 —57%
î n d e J o i 2 1 c .
lor guvernului, dând preferinţă
Institutului naţional al cooperaţiei
to a r e
d u se
p e n tr u
C e n tr a le i.
to a te p a g u b e le a-

ART. 10. — Preturile astfel Urbane Bua. 10% ştamp, 56ya—57%

Ucbdfie I«*. 0 % «wmp. 17—18
Pozire d n tr’o n o a p te de p om in ă
pentru efectuarea acestor opera­
I n fr a c ţiu n ile la p r e v e d e r ile stp.bilite de primării se vor în­ Urbane laş; 10% ştamp. 46—47
ţiuni. p r e z e n tu lu i d e c r e t-le g e se vo r tocmi în prezenţa producători­ Urbane Iaşi 10Cţr„ ştamp. 42—45
a a p ă r u t in u tim u t num ăr aî rev .'stei
V e ifs w î» ! d e p e z o n ă . — C e p ă ţ e ş t e c o n s ta ta d e c ă tr e p r e fe c ţii de lor interesaţi, '-or fi aprobate de Rurale 4% 50—52
OPERAŢIUNILE DE EXPORT ju d e ţe , p r im a r ii sa u a ju to r ii d e prefecturi şi comunicate Minis­ Rurale nepreschimbate 5%
o m u l b u n . - C ă 'a t o r i i e m  m s n k a . -
Toate persoanele şi Întreprinde­
rile ce se ocupă cu valorificarea
p r im a r i
d e le g a ţi
to r iz a ţi
,s a u
C e n tr a le i
în m o d
d e d e le g a ţii
c e re r '-'o r
s p e c ia l
lo r ,

vrecu m
d e
a u ­
terului Coordonării unde cei in­
teresaţi vor putea face apel con­ Rurale prese 5%
tra ordonanţelor acestor preţuri Rurale 10%
26—27
56—b.
57—58
UNIVERSUL C O P I I L O R
F f s s m o s s a A n n a b e l 'a . — D j? e p îu s * I
cerealelor sunt obligate să avizeze, şi d e o fiţe r ii d e p o liţie ■ ju d ic ia r ă . max’tna’e. d e azi 2 0 N o e m v r ie , 1 S 4 0 .
Ű © a ia to s * . — C o c o ş u l . — T e - a m
până la 10 ale fiecărei luni, canti­ D is p o z iţiu n ile p r e ze n tu lu i d e ­ ART. 11. — Contractele exis­ OBLIGAI r V!
tăţile de produse cumpărate, vân­ A lte n u m e r o a se p o v e ş ti cu m u ’ta d e s e n e
dute. prelucrate transferate şi de­ c r e t-le g e ca re d ero a g ă d e 'a d is - tente încheiate de producători Judeţene 5% 70—74
a n ş e ^ a t S i i n d c ă ... — R d e n s ! © . — pozitate în cursul lunei precedente p o z itiu n ile g e n e r a le p r e v ă z u te sau de angrosişti posterior încă- ] Judeţene 4ţ/2% 61—63 în cu ori îm p o d o b e sc a c e s t num r.
Avizul va fi făcut prin completa­ în a lte le g i au sco p u l d e a c r e ia d.riril lemnului de foc printre j Cssa Rurală 5% 52—54
F e l d e f i e l . — C ^ e k t a i ! . — e t c . rea formularelor puse la dispoziţie Comunale Bucureşti
ar'ico'eie de prima necesitate j Comunale Bucureşti 4% V-r i % 50-52
n o rm e s p e c ia le n u m a i în m a te ­
55—58 — U a e x e m p l a r , î.e i 5 —
de Centrala cerealelor, în care se r ia r e g le m e n tă r ii p r in a c e st d e ­ prin D crzia nr. 88461 din 22 No- I Comunale Bucureşti 5% 58—60
Lei 5 . — 16 pagini în culori vor prevedea toate datele ce tre­ c r e t.
embrie 1939, se vor revizui şi locuinţe e't.inş 5% 55—57
 (£ roil a ! 5 7 - le a M r. 3 2 2 V in e r i 2 2 N c c r . b r 'e 1 9 4 0
0I MARE PERSONALITATE MORALA:1
.JL
REGELE CAROL I AL ROMÂNIEI
Ccuiferinţa d-lu/i prof. Constan tin Kiriţescu
M.M. L.L. Regele şi Regina Mamă în drum spre
„Universitatea liberă“ a anun­
ţat pentru această stagiune de
toamnă seria conferinţelor des­
pre Regele Carol I, cáré nu s’a
putut ţine anufl trecut, cu prile­
jul jubileului de 100 de ani de la
naşterea regelui întemeietor, din
cauza regimului de severă cen­
zură ce domnea pe atunci. Cea
dintâi conferinţă a series a fost
a d-lui prof. Constantin Kiriţe­
scu, despre : „Personalitatea Re­
gelui Carol I“.
MM. LL. Regele Mihai şi Re­
gina Mamă Elena au onorat cu
înalta Lor prezenţă această con­
ferinţă.
Conferenţiarul explică perso­
nalitatea sufletească complexă şi
bogată a regelui Carol I, ca o
rezultantă a unei eredităţi mixte,
în care însuşirile germanice se
contopeau şi armonizau cu cele
latine, puse în valoare printr’o
cultură deosebit de îngrijită. O
mare influenţă au avut în for­
maţia sufletească a tânărului
principe concepţiile educative ale
părintelui său principele Carol
Anton, şi profunda sa credinţă
religioasă. Un adevărat cavaler,
posedând cultul onoarei, legat
prin tradiţie de cariera armelor,
purtând cu mândrie şi demni­
tate povara obligaţiilor impuse
de origina sa şi ale celor liiber
acceptate prin primirea coroanei
ce i se oferise.
Primii ani ai domniei princi­
pelui Carol, au fost ani grei, din
cauza deosebirilor de tempera­
ment dintre domnitor şi supuşii
săi. O colaborare sinceră recla­
ma o unitate de concepţii care
s’a realizat cu greutate, cu amă-
tăciuni, cu crize de neîncredere
şi dintr’o parte şi din alta. N’au
lipsit momentele dramatice ce
eu ajuns până aproape de cata­
strofă.
Cu chibzuială, răbdare, indul­
r
genţă, ou larg spirit de tolerau
ţă, a întreprins principele Carol
să facă educaţia poporului său.
S c h im b u rile d e b u n u ri
La Cluj, pentru o casă românească in valoare de 4 milioane lei, se oferă 700.000 lei.—
Alba-Iulia, Noembrie
Se ştie că în baza arbitra­
jului dela Viena, există un
termen de lichidare de un an,
pentru optanţii cetăţeniei
maghiare sau române. Acest
■fiPrm
_ OV» vi«
/in O
nîi j~ ÎLilîtX iC
U
lichidare, interesează în pri­
î i — _i _
mul rând populaţia românea­
scă din Ardealul ocupat. Cele
mai multe bunuri mobiliare
şi imobiliare se află dincolo
şi mai ales la Cluj, Oradea-
Mare, Satu-Mare, Târgu-Mu-
reş, Bistriţa, Miercurea Ciu-
cului şi Sf. Gheorghe. In le­
gătură cu valoarea acestor
bunuri, putem da şi o evalua­
re aproximativă. Astfel, după
calicului unor experţi bancari,
numai casele celor expulzaţi
se ridică la un miliard lei. Se
mai adaogă apoi gospodăriile
agricole ale ţăranilor alun­
gaţi, inventarul industrial şi
comercial de peste două mi­
liarde lei, precum şi capitalu­
rile lichide blocate de către
autorităţile maghire, în va­
loare şi acestea de 500 mi­
lioane lei. Guvernul dela Bu­
dapesta treble să mijlocea­
scă deci în cazul cel mai rău
pentru noi, o lichidare în su­
mă fie trei miliarde jumătate
lei.
Metodele de a rezolva acea­
stă problemă pot fi diferite.
In orice caz, ele se reglemen­
tează după normele dreptului
internaţional şi prin conven-
ţiuni de'a stat, la stat. Aşa de
pildă, in anul trecut, între
guvernul Eeichuîui şi Litua­
nia a intervenit un angaja­
ment, în urma căruia germa­
nii plecaţi din spaţiul baltic,
au fo:t despăgubiţi de guver­
nul din Kaunas. Un alt acord
a fost semnat acum câţiva
r ani de guvernele grec şi turc.
admiţând un schimb de popu­
la te nrintr’o lichidare echi­
valentă a bunurilor de’a caz
la caz. Un al treilea sistem
fie acord a fost admis în anul
1926 de Viena şi Praga, în
virtutea căruia opţiunea pen­
tru unul din cele două state
nu afecta câtuşi de puţin re­
gimul proprietăţii, cetăţenii
cehi putând avea bunuri în
Austria şi austria cii în Ceho­
slovacia.
Cunoscând spiritul acordu­
rilor fie mai sus să vedem ce
se retrace în Ardealul ocupat
şi dacă sistemul aplicat acolo ei profitând de situaţia ere- j
corespunde v re ^ u i cri'er'u lată în luna Septembrie, acu- '
U N IV E R S U L
f^ ifa fa m p a I Soc. G e r t ás Patronaj
I Ch I I I W i i r ţ l l w F i W l i
N o. 4 7 /9 4 0 COS '■> i K h i d . r .
S p la iu l U n i r i i N r . 7 8 , B u c u r e ş t i 5
B IL A N Ţ U L DE L IC H ID A R E
I n z i l e l e n o t a t e m a i jo s , s e v a
ţ in e l a P ir o t e c h n ia A r m a t e i u r ­
m ă t o a r e le l i c i t a ţ i i p u b lic e :
— L a 2 D e c e m b r ie o r a 9 a. c. a
I i - a l i c i t a ţ i e p u b lic ă p e n t r u a -
DEFABRICA
I
I
A C T I V
I. C o n tu r i d e v a lo r i
în ch eia t la 3 0 S ep tem b rie 1 9 4 0 __________ . P A S I V
^ L C o n tu r i de fo n d
p r o v iz io n s r e a c u s ă p u n d e fa b r i­
c a ţie .
din ta b la g r o a s a
căutăm între 15— 20 I
I
T m nhiio •
m o° • 2.
C lă d ir e a d in S p l. U n ir e l N r. 7 6 . . .
„
62.121,50
„ CaL P le v n e i N r. 2 2 0 . . 3 .0 0 .0 0 0 ,- 162 .1 2 1 ,5 0
M o b ilie r , v e s e lă , s c u le ş i u n e l t e ................................... 130.361,10
S* c a p i t a l
F ondul S o c ie tă ţii. . . 414.054,21
— L a 7 D e c e m b r ie o r a 9 a. c.
l i c i t a ţ i e p u b lic ă p e n t r u a p r o v i- metri î n ă l ţ i m e şi Ij E f e c t e p u b lic e p r o p r ii : Im p r . I n t e r n d e c o n s o li-
d a r e 5% 935 V . N . 3000 .............................. 7 5 0 ,—
ţ io n a r e a c u J a p p a n la k .
C o n d iţ iu n ile t e c h n i c e a d m in i­ 1— 1 Va metri d ia ­ I L e g a te , în e f e o t e p u b lic e , s e c ţ iu n i, e t e . :
B L e g a t R e g e le C a r o l I , R e n t ă i % % 1913 V. N . 2 0 .0 0 0 v -
s t r a t iv e , lo c u l d e p r e d a r e p r e c u m
metrul. " V . R ............................................................................................. 9 .0 0 0 ,—
şi o r ic e a lt e d a te d e d e t a liu , se
p o t v e d e a în o r ic e z i d e lu c r u la
P ir o t e c h n ia A r m a t e i în t r e o r e le
11— 13.
G a r a n ţ ia d e 5% s e v a d e p u n e
ADRESA ŢI:
UZINA TITA N ,
I L e g a t R e g in a E lis a b e ta R e n tă 5% 1916 V. N . 59.500
n u m a i î n r e c ip is a C a s e i d e D e ­
p u n e r i. 4
G a la ţi
*-»■♦♦♦ * * * * * * * * n t t >♦♦♦♦ ♦ » Str. Portului Nr. 213
OCAZIE »-M M M M M M M M M M M 4
13
V. R . ................................................ # • • • . . . .
L e g a t E l. F h e r ic k y d e : R e n t ă 5% 1 9 2 0 V . N . 29.500
2 8 .5 6 0 ,— ,
[
STOFE DE LANA pentru Rochi, V . R . ........................................................................................ 1 1 .8 0 0 ,- L, j
Lei 110 mtr. TRIPLE-VOILE cali­ L e g a t L e o n J e r o n im : A c ţ. B e a . V it ic o lă V. N . 1.00C Lţ. J »
tatea I-a, Lei 160 mtr. STOFE HO
cm. lat de mantouri, Lei 350 mtr. PomadaCadum V . R.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
L e g a t S t S t& te sc u : O b lig . J u d , Corn. 4M V .N . 2.500
1^— .
IP . ,v; ‘
B-dui Maria No. 2. 2700
♦M M M ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ vindecă coşurile m
V• R.
O b lig . J u d . C o m . 4 V . N . 200 V . R. |
K
3 „ „ „ 5 V . N . 4 .0 0 0 V . R'. E
Pomeniri C&clum usucă coşurile şi
D e vanzare le & é í\A dispară, lăsând pielea+
şi netedă. Suferinţele
S ra S â ite id in boţite de piele pot fi
S c r is . P u n e . U rb . 5 V . N . 5 .0 0 0 V. R .
» T o t a l V . N . 1 1 .7 0 0 ,—
L e g a te In n u m e r a r : L e g a tu l C . O lm a z u , r e c ip .
4 .8 1 6 ,—
3 4 .1 7 7 ,— E
jk
R.
*
evitate,' tót«*mih.(öndu-se la tâmp C . D e p ................................................................... ..... 9,4)68,—
im obil a^eat remediu m inunat. Ea opreşte
instantaneu mâncărim ile, potoleşte
şl vindecă orice inflam aţie sau. I
C upoane de în c a s a t:
C u p o a n e d in v e c h iu
„ d e la le g a t R e g e le C a r o l I .
1 3 5 0 ,—
4 5 0 ,—
wpr
;
neatins de cutremur, situat in iritaţie a pielei. Pomăda Cadum e^ ,, „ „ R e g in a E lis a b e t a 1 485,— !
strada Cercului 1 bis, parter, suverană contra eczemei, bubelor,, „ „ „ E l. P h e r ic h y d e 3 4 6 5 ,—
etaj, constând din 2 holuri, pecingtoiei, râiei, spuzelii, erupţiilor,
j „ „ „ S t. S tă te s c u • 527,75
furunculelor, jupuielil, hemoroizi­
5 camere, terasă şi dependin­ lor, biaŞdei, cojilor de pe bube,, I, „ Im p r . C o n s o lid . 5% 935 __4CHv—■ 7^ 68275
Fundaţia Carol I ţe complecte, suprafaţa tere­ înţepăturilor de insecte. II. C o n tu r i d e p e r s o a n e d e b ito a r e
Metoda întrebuinţată de el a bru, apropiind de txon pe cei de­ nului ca. 468 mp. Adresaţi »»♦»♦»♦m m ♦♦♦♦♦♦ ® G a r a n ţ ii: S o c . d e G a z ş i E l e c t r i c i t a t e 1731,—
fost pilda personală a unei vieţi veniţi nerăbdători, domolind pa­ Avocat Ionescu str. Doamnei e U z in e le C o m u n a le B u c , 1 5 0 0 ,— 9
de ordine şi de muncă, de sobrie­ siunile în clipa când păreau să 15 etaj II. WT7 B a n c a C h r is s o v e lo n i 30 0 ,—» 8 .5 3 1 ,— ^
tate, de disciplină a gândirii, de ameninţe liniştea şi siguranţa
punctualita/te, de rectitudine mo­ Coroanei. Printr’o astfel de pur­
14
, 4 M M M 4 44 M M M ♦♦♦♦♦♦♦
Blenoragia •'
'
H I. C o n tu r i d e r e z u lta te d e b ito a r e
D e f i c i t d in a n u l 1939 ................................................. 4 6 .0 8 0 ,8 8
i h h u i i h i i h h
rală, de cinste desăvârşită. In tare, regele Carol n’ar fi ştiut C istita, Orchita, Prosta- ADMINISTRAŢIA PUBLICA AU­
cele din urmă, această viaţă de să înalţe caracterul oamenilor *’ T o t a l a c t iv L e i . . . " 1414,0 3 4 .2 * T o t a l P a s iv l e i . . . [414.054,21
ascet al datoriei, a impus res- ţării, ci mai de grabă ar fi con­
tribuit la demoralizarea eMtei
ţării. De fapt, divergenţeie ce a-
ţM D EH AIIT
lAYATIVşî PURGATIV
tita se tratează rapid ş.şl
fără com plfcaţiuni cu
A d ic ă l e i
S ’A
L IC H ID A T O R I-
Mrî ’
s s - M a l'i a D r - S w e r e a n u
ss. T h . I . Z a in fir e s c u
TONOMA A ATELIERULUI CENţ*
p a ţ r a s u t e p a t r u s p r e z e c e m i i c i n c i z e d ş i p a t r a ş i dTRAL
R E D E S C H IS
o u ă / z eDE
d şCONFECŢIE
E x p o ir t-c c n tAARMATEI
i u n u b a n ii. AL j
b ii, s s . S t. M o o t e « »
I m p . F irw M c. aii M u n ic .B u e u r e ş t t
iirmentau luptele politice, nu erau MAGAZINUL B-<h«l Regcfe Alexandru No. 7. 1
de ordin principial, ci de ordin
6 O N O R E X3 ++♦♦♦♦ . A . . . 1 . 1 ...Í..Í1..L A.. . . . . . . . . . . . . Bucureşti
. ..............................
personal, provocate de dorinţa
de a ajunge la putere. Atitudi­
nea înţeleaptă a regelui Carol i-a
înlesnit putinţa de a utiliza rând
pe rând toate capacităţile politice
A b o n a m e n telo r li se d ă cu rs n u ­
m ai d e la 1 ş i 16 a le fiecă rei lu n i
a stfe l c ă , sp re a li s e p u te a ex p ed ia
c a r e s e i a p e c a l e b u c a lă .
D e v â n z a r e l a t o a t e f a r m a c iile ,
ş i c o n t r a r a m b u r s l a fa r m a c ia
îl
„Centrala Lânei“
Calea Victoriei 17 — Lângă Prefectură
s . a .* .
PuW
icaţiiiiea
ajie ţării şi a-şi face din bărbaţii zia ru l la tim p . vor tr im ite co stu l ..L a U r s” , B u c u r e ş t i, O itu z 27,
C u tia L e i 403 N o. 16293
de seamă ai tuturor partidelor co­ eu cel p u ţin 5 zile in a in te d e a ceste
3705
I LANURI, PERDELE, FEŢE DE M A9A,
d ate.
laboratori devotaţi, ou care a TREANSCH-COATURI, STOFE S e şd u o e la c u n o ş tin ţa a m a to ­
îndeplinit opera de înălţare şi r ilo r că , î n xrua d e 1Ö D eco m b ri»
organizare a ţării. 1940, o ra 10 d im in e a ţa , s e v a t â »
Ultimii ani ai domniei sale au l i c i t a t » p u b lica , p e n tr u v â n z a r e »
fost îndureraţi de conflictul între tu tu ro r d eşe u r ilo r (restu rilor) n o u l
d e p o s ta v ş i m a r g in i d e p o sta v , o »
sentiment şi datorie, între legă­ c a d d in co n fecţia , e c h ip a m e n tu lu i
turile tradiţionale şi obligaţiile p e n tr u trup«, ş l a f la te în B u r a -
contractate faţă de noua sa pa­
trie. Om de o probitate sufleteas­
că superioară, Regele Carol a în­
LABORATOR FOTQ-GIWOGRAFÍC r e ş tl ş i l a su c u r s a le le s a le d i n i
C raiova, Ia şi, R ,.-S ă ra t ş i S ib iu .
ţeles care era calea indicată de V. GOCIU & A. DOBRESCU S u n t in v ita te s ă l a p a r te l a a *
e e a s tă lic ita ţ ie to a te fataricele d »
datoria sa de suveran. Moartea A r t i c o l e f o t o g r a f i c e : a p a r a te , p lă c i, h â r t ie ş i f ilm e . L a b o r a t o r p o sta v , c e r e a u c o n tr a c te cu M i»
a venit să curme chinuitoarea p e n t r u a m a t o r i , r e p o r t a g ii f o t o g r a f ic e ş l c in e m a t o g r a f ic e . n is t e n d A p ă r ă r e i N a ţio n a le p e n ­
dramă ce se pereoea în sufletul
acestui om de mare conştiinţă.
In cripta Basarabijor din mănă­
Pentru internii şi externii R a d i o i n s t a l a ţ i u n l e le c t r ic e , lu m in ă ş i f o r ţ ă .
S tr . M a t e i M iliő 11 jos p e l â n g ă P a la t u l T e le fo a n e lo r t e l. 5 .4 7 .1 8 °
-----------------------------------------
tru liv ră ri d e p o sta v u ri.
C t é tu l do sa r c in i c u c a n tită ţii»
d e d e şe u r i c e s e v â n d , ee p o a te
v e d e a la A d m in istr a ţia C e n tr a lă ,
stirea Argeşului, şi-a găsit odih­
nă alături de voevozii băştinaşi
ai ţării, întemeietorul nouei di­
nastii, acela care dacă n’a fost
de spitale în tr e o r e le 12— 13.
O fe r te le p o t f i • fă c u te ş i p e
c a n t iţă ţ i miai m ici.
G ariunţia v a f i d e 5 % d in v a ­
D. prof. Kiriţescu rostindu-şi fiu prin naştere al ţării peste care Facultatea de medicină din (anul de studii sau absolvent); lo a r e a fu m ifcu rei o fe r ite şi con­
conferinţa a domnit, dar i-a fost mare Rege Bucureşti, dorind să complecte- titlul în spital: extern sau in ­
prin înţelepciunea ou care i-a
pect şi a creat în jurul suvera­ călăuzit destinele spre mărire şi
nului o aureolă care, în lipsa unei glorie.
calde popularităţi, a fost înde­ Aidresându-se M. S. Regelui
ze cazierele studenţilor săi, roa­ tern; instituţia în care func­
gă pe toţi acei cari sunt externi ţionează: (eforie, ministerul
sau interni, cu concurs ai Spi­ sănătăţii, etc.); anul când a
talelor, să comunice decernatu­ trecut concursul; d ata la care
CASE d e FIER VIND^VT B-DUL MARIA 44 TEL. 4.07.38
se m n a tă l a C a sa d e D ep u n eri, d i a
ca r e 25% In c h te â a n ţe p e n tr u în ­
zestr a rea a r m a te i.
D irecto r« ) A. P . A , O. A .
i stulătoare spre a-i susţine auto­ Mihai oare îmbină în chip aşa de lui următoarele date : numele ‘expiră stagiul de extern sau 1207 I n t . L t.-G o lo n el, I . M . V o in esc u
ritatea. fericit avântul voios şi înoitor al şi pronumele; situaţia şcolară intern.
S-a criticat adesea metoda în­ tinereţii, cu seriozitatea înţelep­ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦M M
trebuinţată de regele Carol I, în tului întemeietor al Dinastiei, mm
deosebi în a doua jumătate a conferenţiarul rosteşte urarea : REGIA AUTONOMA
domniei sale, de a întrebuinţa „Fii Măria Ta, viteaz ca Voevo- O. F. R.
j jocul de basculă între partidele dul a'l căr-ui nume slăvit îl porţi
! politice şi de a căuta să păsfcre- şi înţelept ca străbunul al cărui
1 ze o stare de permanent echili­ sceptru glorios l-ai moştenit. GROAZNICA NENOROCIRE PUBLICAŢIE
J o i, 19 D e c e m b r ie 1940 l i c i t a ,
ANCHETELENOASTREINARDEAL D E L A C R A IO V A »-♦■»♦«♦»♦♦♦♦♦♦M M »♦♦♦♦♦♦♦ 4 M M M ♦ ♦ ♦♦♦ + ♦ + ♦♦♦»
ţ ie p u b lic ă l a D ir e c ţ ia E . C .F .R .
S tr . E d g a r Q u in e t N r . 8, p e n t r u
1.000.000 k g r . tiled s p e c i a l s t r e i a
Un imobil se prăbuşeşte peste o casă vecină.—
Cinci răniţi
Craiova, 19 Noembrie T u tu r o r r ă n iţ ilo r l i s ’a u dat
Vie to a tă pe rod
p e n t r u lo c o m o t iv e c u a b u r i s u p r a
în c ă lz iţi.
D e t a lii î n F o a ia L ic it a ţ iilo r C«
F . R.
D o s a r N r . 200343 R A /9 4 0 .
p r im e le a j u t o a r e la f a r m a c ia
D e p e u r m a c u t r e m u r u lu i d in cu conac locuibil, 10— 2 0 pogoane, situ a t în ju d e­ D ir e c ţ i u n e a E c o n o m a tu k jf
internaţional. Peste 100.000 , mulează în plus noui proprie­ z iu a d e 10 c ., s ’a m a i în r e g is t r a t „ A u r o r a “, d e d - n i i d - r i : E r b a c h ,
ţele : Vtaşca, T e tormán. A rgeş, laşi sau M ehedinţi, 804*
proprietăţi româneşti se gă- t tăţi pentru schimburi mănoa- J a z i o n e n o r o c ir e în o r a ş u l n o ­ P a n a it ş i C ă r ă u ş u , m e d ic a m e n ­
cum pără urgent agen ţia „A lbina” , str. Fititi 6, te ­ »M M M ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
sesc într’o stare egală cu se, iar dincolo orice casă şi . str u . t e l e f iin d d a te d e p a tr o n u l f a r ­
confiscarea. Ca măsură gene­ pământ românesc este sub-' I m o b ilu l c u e t a j, d in s tr . C o - m a c ie i. leton 5 .7 1 .3 6 . ll
rală, depunerile populaţiei evaluat şi înstrăinat pentru 1! p e r t a r i 4, s ’a p r ă b u ş it p e s t e o
noastre au fost blocate, iar I câţiva pengő.
Opv“« ţi u ii iI c u â iiu itie ÜÜ
regim de control special de o
iiii
I c a s ă v e c i n ă d e la n r . 6, u n d e
I funrtinn» ntpli^rul rl. fpî.prî. d
Z ad arn ic c ă u tă m s ă !I c o a f u r ă a l d - l u i G r. V a s ile s c u .
C u m a ş in a „ S a lv ă r ii“ , t o ţi r ă ­
n iţii a u f o s t d u ş i la s p ita l.
A c e a s t ă n e n o r o c ir e a r a t ă p r i­
m e jd ia p e c a r e o p r e z in t ă i m o ­
• ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ M M ♦♦♦-♦♦♦♦•♦♦♦M M M M » ♦♦♦♦♦♦+♦-»♦♦♦♦ ♦♦
I N « ROlflÂN
e tn ic c u b lo c u ri ex e»
I I m o b ilu l p r ă b u ş it e s t e p r o p r ie -
severitate fără precedent. d e sc o p e r im regim ul d e 1I t a t e a m o ş t e n it o r ilo r c o l. V lă d e - b ile le a v a r ia t e m a i g r a v ş i a c u t a t e şi n e d e g r a d a te
Oamenilor nu li s’a îngăduit re cip r o c ita te , d e şi gu v er- I[ s e u ş i s u f e r is e , în t im p u l c u t r e - c ă r o r d ă r â m a r e t r e b u e f ă c u tă
să aducă pe teritoriul nostru nul m aghiar şi-a luat an- I■m u r u lu i, s t r ic ă c iu n i a t â t d e c â t m a i g r a b n ic . O d o v a d ă în c o n s o lid e a z ă şi re p a ră
nici măcar avutul casnic. g a ja m e n te s o le m n e de a m a r i, î n c â t p r im ă r ia a o r d o n a t p lu s e s t e c ă ş i a s e a r ă , c a lc a n u l im o b ile m a ri a v a r ia te
Prin urmare, guvernul ma­ p r o c e d a în tr ’un sp irit de e v a c u a r e a ş i d ă r â m a r e a lu i. u n e i c a s e d in p a s a g iu l A n d r e e s c u
a s ig u râ n d r e z is te n ţa .
♦ M M M M M M 4 M ♦♦♦♦♦M M H M *M ♦♦♦♦ ♦♦♦ ♦♦♦♦♦ M M :
ghiar a ales o metodă pro­ în ţe le g e r e în t o a te p ro ­ L u c r ă r ile în c e p u s e r ă ş i c o n t i­ s ’a p r ă b u ş it p e s t e u n c a m io n .
prie, necunoscută până acum b le m e le c a r e in te r e s e a z ă \ n u a u . D in f e r ic ir e , n u s ’a u î n r e g i ­ R ă s p u n s u r i la
în raporturile dintre popoare.
Dar, acest sistem a întrunit m in orităţile d e pe te r ito ­ oa rc ae s 6,
până acum numai prima fază. riul c e lo r două s t a t e . Ş i
' A s tă z i d u p ă a m ia z ă în s ă , p e la
d u p ă c e s e î n c e t a s e lu c r u l,
t im o b il s ’a p r ă b u ş it . S c h e ­
s t r a t v ic t im e .
M u lte c a s e , d e p e d if e r i t e s tr ă z i,
a m e n in ţ ă v ia ţ a c e t ă ţ e n ilo r .
A plecat primul transport z ia r 1 1 5 H .
M »♦ ♦ ♦ ♦ ♦♦♦M M M M M M M
î?
A doua a început de câteva s e va a d m ite c ă p rob le­ dlăărriaâ mraidr eic, aîm t ă p e n tr u lu c r ă r ile d e O g r ij ă d e o s e b it ă t r e b u e a r ă ­
p r e u n ă c u b lo c S r ile
zile şi prin ea se urmăreşte o ma sch im b u rilor nu s e d e z id , s ’a u p r ă b u ş it p e s t e f r i ­ t a t ă e d if ic iu lu i p a la t u lu i d e j u ­
scădere vertiginoasă a valorii p o a te so lu ţio n a u n ila te ­ z e r ia d - l u i G r. V a s ile s c u , s d r o - s t iţ ie .
bunurilor româneşti. Pentru ral, a şa cum vor o c u p a n ­ b in d - o c a p e o c u t ie d e c a r to n . A c e s t e d if ic iu a r e z id u r ile d in
de germani din Suceava ANGAJAM BAIAT
a se vedea de pildă, cum se ţii. In 1 9 1 8 am f o s t ş i noi D ă r â m ă t u r ile a u în g r o p a t d e
s p r e str. C u z » V o d ă cu crăpă­ l a a s c e n s o r c u r a t îm b r ă ­
tu r i m a r i ş i s u n t d is lo c a t e d e
face evaluarea caselor din s u c c e s o r ii sta tu lu i m a ­ v i i p e G r ig o r e V a s ile s c u , p a tr o ­ lâ n g ă p la fo n . E s te o p r im e jd ie , Suceava, 18 Noembrie urează drum bun colectivităţii c a t e t a t e 1 4 -1 7 a n i a se
Cluj, vom cita câteva cazuri gh iar, în s ă a c e a s t ă s u c ­ n u l f r iz e r ie i, p e lu c r ă t o a r e le R o - c a r e t r e b u e c e r c e ta t ă u r g e n t d e germane ce se repatriază. A vor­ a d r e s a la p o r t a r u l z ia r u ­
Sâm bătă 16 Noembrie c. a bit apoi d. Krummer, preşedin­
concludente. Unui profesor z ic a S a b o , M a r ia P u r c a r u ş i
t e h n ic ie n i, s p r e a n u m a i f i î n
fost la Casa naţională germa­ tele comisiei de repatriere a lu i „ U n iv e rs u l“ c u a c te
universitar i se oferă 700.000 c e siu n e am p relu a t-o cu C la u d ia A m a r u , c u m ş i p e l u ­ p e r ic o l v ia ţ a m a g is t r a ţilo r , a n ă o entuziastă manifestare germanilor. La sfârşit s’au in ­ ; în re g u lă .
lei pentru o casă noul con­ r e s p e c tu l tutu ror co n - c r ă t o r ii R a d u N ic o ia e ş i N c lu
f u n c ţ io n a r ilo r ş i a îm p r ic in a ţ i­
hitleristă şi românească în ca­ tonat de către germani imnul
struită în anul trecut şi pen­ ven ţiu n ilor in tern a ţio n a le S c a r la t. lo r. drul căreia minoritatea etnică regal român, şi m ai multe cân­ »M ♦■♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ■ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦
S g o m o t u l f ă c u t d e p r ă b u ş ir e a germană şi-a lu at răm as bun tece naţionaliste germane.
tru care a cheltuit 4 milioa­ ş i in tro d u câ n d un regim im o b ile lo r a p r o d u s p a n ic ă î n D e e r i s e în g ă d u ie in tr a r e a în
dela autorităţile româneşti. Au
ne lei. Unui fabricant i se dă s o c ia l ş i e c o n o m ic , c a r e c a r t ie r , u n d e t o ţi s e t e m e a u c ă a p a la tu l j u s t iţ ie i c ă c i, d u p ă c u m Duminică 17 Noembrie ora S. S. A. P E L Ä N G Ä M . A . N .
fost de faţă: D. prof. Gavril Io- 5.33 d. a. primul transport de Dar. C o n str . A e r o n a u t ic e
de către oficiul de lichidare j a p erm is m inorităţlior s ă f o s t u n n o u c u tr e m u r . a m a r ă ta t, p r o c e s e le d e la t r i b u ­
nescu, prefectul judeţului, avocat germani
al băncii de stat, 3 milioane j răm ână tim p de 2 0 ani n a l s e j u d e c ă în s ă l i l e 1, 2 ş i 3, din
Tralan Maga, primarul oraşului, România plecând din gara Bur-Suceava a părăsit S e r v . L ic it a ţ ii- C o m e n z i- C o n t r a c t e
A u f o s t a n u n ţ a t e a u t o r it ă ţ ile
ia r c e l e d e la C u r te a d e a p e l în
iei pentru o întreprindere in- I profitorii unirii.
dustrială ultra-modernă, ale j
şi, la f a ţ a lo c u îu i, a u v e n i t p o m ­
p ie r ii, s u b c o m a n d a d - l u i cp t. a r ip a n o u ă a p a la t u lu i. S e c ţ i u ­
comisia de repatriere a germa­ dujeni.
nilor şi jomisia română în fru n ­ PUBLICAŢIE
cărei investiţii au costat 11 ! S e c u n o a ş te ta c tic a a- P o p a , c a r i a u ş i în c e p u t lu c r ă ­ nc uilea teC, u reţiit a j ud le af iin p el au fo st e v a ­ te leu preşedinţii: camaradul
“® 9 ® - Subsecretariatul de Stat al Ae­
milioane lei. Nu mai vorbim | c e a s t a ş i din a lte îm p r e ­ r ile d e s a lv a r e , îm p r e u n ă c u m d a v a r ia t în Krummer i i camaradul Neu- rului pe lângă M.A.N., ţine i®
de felul cum sunt închiriate I jurări, cân d altora li s ’a g r u p u l d e le g io n a r i, v e n i t î n a - o d s e r io s . man, reprezentanţii organiza­ sediul său din BuL Brătianu nr.
casele româneşti. Autorităţile c e r u t o c o n ştiin ţă a d r e p ­ csue la ş s c o p l a lo c u l n e n o r o c ir ii,
b con ducerea d - l u i D u m itr u
P o a t e a r f i b in e c a m ă s u r a
s u s p e n d ă r ii a c c e s u lu i i n e d if ic iu l
au rechiziţionat cele mai fru­ tulu i, p en tru ca guvernul B ă r b u le s c u , a j u t o r d e p r im a r . p a la tu lu i d e j u s t iţ i e s ă s e a p lic e
ţiei legionare locale şi un deta­
şament de studenţi -legionari. Epidemie de febră tifoidă 21, în ziua de 5 Decembrie 1940,
orele 12, licitaţie publică pentru
’ Serbarea germană de despăr­ furnizarea, de:
moase imobile, cedându-le m aghiar s ă -ş i re ze r v e li­ A u m a i v e n i t la lo c u l n e n o r o ­ d in n o u , p â n ă c e s e v a c ă p ă t a ţire a avut loc la ora 4 d. a., în
funcţionarilor cu câte 300— b e r ta te a tuturor ab u zu ­ c ir ii d - n i i p r im -p r o c u r o r l u r e - s ig u r a n ţ a c ă n u m a i e x i s t ă n ic i
— S c u le p n e u m a t ic e .
grădina casei germane, care a B u ceo ea, 18 N o y . Se va depune garanţia de 5%.
400 lei lunar, iar primăriile rilor. D upă a tro c ită ţile ş e s c u , d r . T r if a n , p r im a r u l o r a ­ o p r im e jd ie . fost frumos pavoazată cu zvas­ Caefele de sarcini şi tabelul de
din Cluj şi Oradea-Mare au c o m is e ş i exp u lzările în ş u lu i; I u lia n P â r v u le s c u , i n s p e c ­ tica şi tricolorul românesc. De S e r v ic iu l s a n ita r a l ju d . B o to ­ scule, se pot oonsulta zilnic la
dispus ca toate casele con­ m a s s ă , a s tă z i s e u rm ăre­ to r d e p o liţ ie ; V â lc u V la d , c h e ­ asemenea erau frumos expuse, ş a n i a f o s t i n f o r m a t c .ă i n s a tu l S. S. A. (Biroul de Informaţii),
struite pe locuri de împro­ ş t e în chipul c e l m ai e v i­ st etoarn u; cşoi mînistarreiig u Cl oappoator aiut pşoi l iCţ i oe -­ R egia L oteriei de S ta t în tablouri figurile Cancelaru­ C ă l i n e ş t i a i s b u c n i t - o g r a v ă e p i ­ între orele 12%—iVá-
prietărire să fie taxate în- d e n t d e sp u ie r e a c e lo r n e s c . lui Hitler şi Corneliu Z & Codrea- d e m i e d e f e b r ă t i f o i d ă . . Directorul Constr. Aeronautice,
cincit la impozitele comunale. D e a s e m e n i, s ’a a d u s şi u n p l u ­
In aceleaşi condiţiuni se 1 .5 0 0 .0 0 0 rom âni de p ro­ to n d e s o ld a ţ i, c a r e a f o s t î n s ă r ­
Rezultatul Tragerii No. 86 nu, precum şi fotografia Rege­
lui Mihai I al României.
P â n ă în p re ze n t
cg z u r i m o r ta le .
a u fo s t tr e i Lt. C-dor Ing. M. Frumos u
Şeful Serv. Licitaţii-Comena-
p r ietă ţile lor. A şa s ’a c o n ­ din 1 9 .XI. 1 9 4 0 In fa ţa unei numeroase asis­ Contracte, C. Coca
face şi schimbul între parti- j c in a t c u p a z a . ai Tranşei Populare seria i-a
D . dr. B . D rn gan cJu , m e d ic u l
tenţe germane şi româneşti, a d i s p e n s a r u l u i , a l u a t m ă s u r i l e No. 26998 — 18 Nov. 1940.
cutări. Ungurii cumpără la s titu it od in ioară ş i m area D upă o m u n c ă în c o r d a tă a u
S’au atribuit prin sorţi câştigurile: vorbit d. prof. Gasaur, din p ar­ c u v e n i i e . 9079
Braşov, Arad, Sibiu şi Timi­ p r o p r ieta te nobilitară din f o s t s c o a s e d e s u b d ă r â m ă tu r i, De 2 ori nostul lozului '"furor tea minorităţii germane. D-sa a ■MMM ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦»♦♦ M ♦♦♦ 4 ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦♦♦♦♦
şoara case eftine cu 2-300.000 A rdeal, prin tr e c e r e a în , gGrr.a v V ar ăs ile n iţ i : p a tr o n u l fr iz e r ie i,
s c u ş i lu c r ă t o a r e a R o -
numerelor oare se termină în: făcut o expunere dstoraeă asupra
lei, pentruca apoi să le schim­ io b ă g ie a unor oam en i z ic a S a b o . M a i u ş o r r ă n iţ i a u [7191 7141 510 aşezării comunităţii germane în
be cu imobile româneşti din liberi. Numai că vrem uri­ f o s t s c o ş i ; M a r ia P u r c a r u , N e lu regiunile moldoveneşti şi asu­
De 10 ori costul lo zu lu i tuturor pra vieţii lor culturale, subli­ CUGETAREA — GEORGESCU DELAţRfiS
teritoriul ocupat în valoare le s ’au sc h im b a t, iar c e i S c a r la t şi R a d u N ic o ia e . numem'or c e r a. co term in ă în:
de 2—3.000.000 lei. Adică, pe 1 .5 0 0 .0 0 0 de rom âni, cari L u c r ă to a r e a C la u d ia A m aru ,
niind în deosebi tratam entul a lan sat romanul de m are răsu n et
lângă toate aspectele lui cu­ fo rm e a z ă c e a m ai p u te r ­ p r in s ă în t r ’u n c o lţ a l p r ă v ă lie i, 0 9 2 1 7 3 generos de care s’au bucurat
noscute, se creiază şi perspec­ nică m in oritate de pe t e ­ s u b g r in z ile c ă z u te , a r e u ş it s ă
tiva unor afaceri veroase în ritoriul U n gariei, c o n s ti- !: s c a p e î n p r im e le m in u t e . I n e - numerelor '’-are se termină în:
detrimentul nostru.
Nu ne îndoim că celor de tu e în a c e la ş tim p c e a
I b u n it ă d e s p a im ă , e a a f u g it
a casă.
De 1Ö0 ori costul lozului ' uturox
3 5 15
totdeauna grupurile etnice ger­
mane din România. In încheiere
d-sa a făcut urări călduroasa
pentru biruinţa legionarismului
românesc şi a Regelui Româ­
Nimeni nu se mai întoarce
(NE&SUNO TORNA INDIETRO)
P â n ă la o ra 7 ju m . n u s ’a De 100 ori costul lozului tuturor
dincolo le convine această m ai p u tern ică r e a lita te ş t iu t n im ic d e s o a r ta e i, e c h i ­ numerelor care se *-■- în • niei tinere şi renăscute. de ALBA DE CESPEDES
situaţie. La noi, maghiarii îşi d e a stă z i şi de m âine p e le c a u t â n d - o su b d ă r â m ă tu r i. 8 : 2 8 1 Duipă aceea a vorbit d. prof.
R o m a n u l e x i s t e n ţ i i a ş a c u m e s te , c u d u r e r o a s a certitudi­
păstrează avuturilc la o va- | p en tru c o n ştiin ţa n aţi­ , V e r if ic â n d u - s e i n s ă la lo c u in ţ a Gavril Ionescu prefectul jude­
n e d e a n u n e m a i p u t e a r e î n c e p e v ia ţ a d e la c a p ă t . C e l m a i
Ic&re majoră, iar unii dintre unii n o a s tr e . e i, lu c r ă t o a r e a a f o s t g ă s it ă a - P r e m iu l in v a lo a r e d e 2000 o ri ţului. D-sa arată că poporul
românesc s’a integrat definitiv m a r e s u c c e s a l lit e r a t u r ii i t a l i e n e m o d e r n e . 1140
c a s ă , în c ă su b im p r e s ia n e n o r o - c o stu l lo z u lu i se in tro d u c e la
în s:sternul politic al axei. Apoi
V. M. I c ir ii. fre w e re a N r. 81. W BÉI
 8T UNIVERSUL' 'Anul al 57-lea Nr. 322 Vineri 22 Noeimbrie 1940

DELA PRIMĂRIA CAPITALEI SEISMICITATEA ROMÂNIEI Curioase fenomene geologici

N o u i d ă r â m ă r i şi e v a c u ă ri de prof. dr. LINKE
dela Universitatea din
Frankfurt pe Main in jad. Covuriai provocate de mirele cutremur
d e im o b ile a v a r ia te Prin seismicitate se înţelege
frecvenţa cutremurelor, care se
simt, în medic anuală într’o a-
in ultimii 150 de ani. Iată aceste
cutremure :
La 6 Aprilie 1790 a avut loc
numită regiune. Astfel seismici­ in Bucureşti un puternic cutre­
Scrisoarea de condoleanţe a p r im a r ii din Breslan tatea Germaniei a fost stabilită
acum câţiva ani la indicele de
mur care s’a resimţit până la
Lemberg, în Crimeia şi la Con-
Comisiunea tehnică a primăriei 0,1, ceeace înseamnă un cutre­ stantinopol. La 17 Septembrie
Str. Banu Manta, 61: dărâmarea Str. Pqpa Savu, 74: evacuarea mur — dar foarte slab — la zece 1821 a început un cutremur care
Capitalei, oare se ocupă ou ve­ calcanului deteriorat. imediată a podului ş i. a garsonie­ ani odată. In ultimele decenii s’a repetat timp de câteva luni
rificarea imobilelor avariate de cu­ Str. Polonă (Banca Creditul Au­ rei deteriorată. seismicitatea aceasta a crescut şi ale cărui pagube au fost re­
tremur, a trimis Marţi somaţii de rifer) : dărâmarea coşurilor şi a Calea Şerban Vodă, 15: evacua­ aşa că acum poate fl vorba de simţite mai cu seamă la Iaşi. Şi
dărâmare imobilelor din următoa­ turlei dinspre ourte. rea etajului II şi « podului. un indice de 0,3. Seismicitatea acesta s’a resimţit până la Nico-
rele străzi : Str. Dr. Pasteur, 48: dărâmarea . Str. 13 Septembrie, 118: eva­ Greciei este de 150 — în Chile lalev şi Ia Odessa. La 23 Sep­
Str. Polonă, 111: evacuarea şl -coşului ameninţat să cedă şi re­ cuarea imobilului. ea întrece cifra de 1000 — , cât tembrie 1829 a fost complect di­
dărâmarea imobilului. facerea zidului dela calcan. . . ■Str. Olteni, 16: evacuarea şi dă­ priveşte restul Balcanilor şi Ro­ strus un sat din districtul Ol-
Str. Radu Vodă, 226: dărâmare« Sos. Pantelimon, 47 (com. sub­ râmarea etajului. mânia ea este de 15. Datorită viopol şi tot atunci la Bucureşti
calcanului« dinspre nr. 27 şi a zi­ urb. Panteilimon): dărâmarea bal­ Str: Polonă, 23: evacuarea eta­ acestui fapt România nu face au fost distruse 150 de case. A-
durilor dinspre sradă, a.le mansar­ conului şi a coşurilor, şi consoli­ parte dintre ţările unde cutre­ cest cutremur a fost simţit în
dei. darea etajului. jului şi a mansardei.
Str. Poteraşi, 15: evacuarea şl murele sunt dese, cea mai mare Ungaria, Transilvania şi în U-
Str. Timpului 10: dărâmarea de Str. Viitor, 89: dărâmarea şi re­ parte a şesului Munteniei şi craina. La 23 Ianuarie 1839 a
urgenţă a coşurilor şi refacerea consolidarea imobilului.
facerea coşurilor. Str. Oţetari, 5: evacuarea şi Moldova, având seismicitatea avut loc un puternic cutremur
lor. Str. Verei, 2: dărâmarea coşuri­ sub 10. la Râmnicul-Sărat şi in îm pre­
Str. Petru Rareş, 25: dărâmarea lor şi a calcanului dinspre nr. 4, consolidarea construcţiei. Cutremurele care au fost sim­ jurimi. Cu această ocazie pă­
şi refacerea coşurilor. precum şi proptirea calcanului Str. Alex. Orăscu, 13: evacua­ ţite în România nu-şi aveau o- mântul a crăpat în numeroase
Str. Popa Tatu, 80: dărâmarea dinspre spate la etaj. rea etajului I. j rigina In Carpaţl, ci într’o re­ locuri. A fost simţit până la Or­
calcanului şi e coşurilor. Str. Clăbueet, 21: dărâmarea ce­ Str. Obedenaru. 19: evacuarea giune situată la Est de Bucu­ şova şi la Istanbul. La 14 Au­
Str. Toamnei, 82: dărâmarea lor 2 coşuri şf refacerea lor. cernerii de sub pod şi refacerea reşti, între Olteniţa şi Călăraşi, gust 1864 a fost un distrugător
Imobilului din fund şi consolidarea Str. Clăbueet. 19: idem, idem. tavanului. unde s’au înregistrat maximum cutremur la Călăraşi, 100 km.
Întregului imobil. Str. Mihail Cornea, 24: dărâma­ Str. Veniamin Costache, 20: e- de oscilaţii. Anumite regiuni din est de Bucureşti. La începutul
Str. Ştefan col Mare, 14i: dă­ rea closetului dela ebajj. vaeuarea etajului şi consolidarea. munţii României pot fi insă de­ lui Mai 1879 au fost distruse 27
râmarea şi refacerea zidurilor dela Str. Sfinţii Voevori, 55: Eva­ Bulev. Cuza, 94: evacuare. Una din dunele cu argilă aluvionară, din corn. Şendreni. Semnele (X) indică craterul
semnate ca epicentre de cutre­ case în judeţul Sjroca. Ultimul
faţadă. cuarea etajului I şi dărâmarea Str, Sfinţii Voevori,: evacuarea mure. Cutremure mijlocii s’au prin care a ţâşnit argilă cu apă fierbinte. cutremur mai mare a fost la 14
Str. Trifoi, 12: dărâmarea fron­ părţilor dislocate. apartamentului din stânga. produs în regiunea Buzău—Râm­ Octombrie 1892. Acesta a pro­
tului şi a coşului. Str. Viting, 27: dărâmarea unui Sos. Crângssi. 774 bis: evacua­ Gahuţi, 18 Noembrie râul Şiret şl linia ferată. In a- Yând marginile crestate.
nicul-Sărat. Zone cunoscute de vocat pagube mai mari la Olte­
Bulev. Elisabea, 38: dărâmarea coş (consolidarea imobilelor dfn rea camerii dela etaj. îngrozitorul cu-teanur, care a cest teren, cutremurul a lăsat La sosirea noastră, în această
cutremure se află şi în regiunea niţa şi la Giurgiu şi a fost sim­
coşurilor. str, Delavrancea 47 şi Ştirbei Vo­ Aleea Alexandru, 45: evacuarea sguduit şi regiunea noastră, n’a urme mari, deoarece pe întreaga regiune, am găsit examinând
Iaşi, precum şi intre Prut şi Ni­ ţit în toată România, în Bulga­
Str. Pictor Romano 25: dărâ­ dă 4) . complectă a imobilului. avut ca efect numai distrugerea suprafaţă din distanţa în distan­ terenul, pe un proprietar did
stru. Regiunea principală în care ria, în Ungaria şi în anumite
marea calcanului şi refacerea ce­ Str. Dr. Calimache, 3: dărâma­ Oalea Griviţii, 002: evacuarea
a mii de case în oraş şi judeţ; ţă, au apărut nişte dune de ni­ partea locului, care ne-a decla­
se produc cutremurele este linia părţi ale Rusie, şi Turciei.
lorlalte stricăciuni. rea. caşurilor şi refacere« lor imobilului.
dair a produs în interiorul pă­ sip fin de diferite forme, ce au rat că în noaptea sinistrului,
Olteniţa—Călăraşi, care se pre­ Seismicitatea României este
Str. Dr. Romniceanu, 48: Con­ Bulev Lascăr Catairgi. 37: dărâ­
mântului din cuprinsul acestui pe spinarea lor cratere mici, pe prin toate craterele acestor dune
lungeşte până aproape de Brăila. caracterizată prin cutremure
solidarea sau dărâmarea calcanu­ Sos. Giuleştî, 16 tate: evacuarea judeţ, o mulţime de schimbări, unde a ţâşnit în noaptea către - de argilă aluvionară, a ţâşnit
In manualul de Geofizică, se­ slabe, cutremure catastrofale ne-
marea unei părţi din ridul calca­ mansardei. despre care voim seri in reporta­ muruilui argilă aluvionară fier­ apă fierbinte, care a cocmtinuat
lui. nului dinspre vecin ce ameninţă să ismologul prof. Sieberg, dela producâhdu-se decât la intervale
Str. Barbu Catarg! 11, dărâma­ «Str. Eduard, 46: evacuarea cor­ jele noastre. Jena, pomeneşte de 7 mari ou-
binte. Fământuil oare aci era să iasă în cursul zilei de ÎQ
de 20—40 ani.
rea coşului şi refacerea zidurilor cadă pului din fund pe dreapta. In apropierea liniei Barboşi- plin de erburi, formează din loc Noembrie.
Str. Clucereasa Maria (Soc. Păs­ tremure întâmplate in România
Tecucâi, producându-se unele fe­ în loc, astfel de dune, ce au cra- Argila depe aceste dune, ard (Europa Serviciu Special)
stricate. trarea religiei): dărâmarea calca­ Str. Vasale Gherghef 104: eva­
Str. Câmpineanu, 35: dărâmarea cuarea camerilor din faţă dela nomene de acest fel, am plecat terile in formă de gură le ulcior. un miros de pucioasă şi frecaţi
nului. la fata locului, însoţind pe d-nii Intr’o vale care merge vertical în mână, produce căldură pe lo­
calcanului dinspre vecin. Str. Berzei, 89: dărâmarea coşu­ etaj.
Str. Grădina Bordei (propr. M. Orleanu, prefectul jud., in­ cu calea ferată, o mare cantita­ cul unde a fost frecată.
rilor crăpate, consolidarea cu be­ Str. G-ral Angelescu, 8: eva­ spector generai agricol Spătaru te de argilă aluvionară, s’a re­
Blaymayer): dărâmarea z/durilor şi inginer Rădvăn, şeful servi­ vărsat pe o întinsă suprafaţă, şi D-nii M. Orleanu, ing. Spătarii
crăpate şi propti rea colţurilor dis­
locate.
ton armat deasupra uşilor şi feres­
trelor.
cuarea camerii dela stradă.
Sos. Brăila (corn. suburbană
Panteifmon): evacuarea camerilor
D. ing. A le r t Goering a donat i n partea
ciului drumului, cari au binevoit aruncând afară şi pământ. de ceste
să-mi înlesnească această an­ culoare roşie, adus din adâncimi. tate imediat
Rădvam au luat mostre din a-
lucruri cari au fost înain­
la Bucureşti pentru
Str. Radu dela Afumaţi, 31: dă­
râmarea părţii« de sus a casei
scării.
SOMAŢII DE EVACUARE dela parter şi etaj.
Sos. D. C. Brătdanu (eoni. sub­
Comisiunea tehnică a mai trimis urbană Oolentina-Fundeni): eva­
chetă.
Regiunea uzinelor germ ane două m ilioane Iei pentru
Galaţi-Barbaşi, nu
prezintă nici un interes deose­ trecerea argilei din adâncimea locului a unui geolog pentru
Compoziţia aceasta roşie, la a fi examinate
marginea dunelor, ar explica cetoş timp şi trimiterea cerându-se în a-
la faţa
Str. Franzelari colţ Toamnei 2: &
dărâmarea frontalului stricat.
Str. G-ral Mianu, 28: dărâmarea
somaţii de evacuare imobilelor de cuarea imobilului
la următoarele adrese :
Str. Stoica Ludescu, 68: evacua­ Str. G-ral Angelescu, 12: evacua­
rea urgentă a imobilului.
corn. Şendreni din ajutorarea sinistraţilor
bit; însă cum intri pe teritoriul pământului şi până la suprafa­
apropierea
staţiei’ Serdaru, terenul oferă o prin straturi cu isvoare ferugi-
ţă, prin straturi cu metale, sau face studiile necesare.
In reportajul viitor vom arătă
frontului şi refacerea lui«. rea camerelor dinspre stradă. interesantă privelişte. In faţa noase. constatările din valea sinistrată
Str. Schiut Măgureanu 45: dă­ Str. Lânăriei, ill: evacuarea şi Minisfceruü lucrărilor publice 2.000.000, pentru ajutorarea fa­ cantonului de C. F.’R. de la in­ Paralel cu râul Şiret, pe acelaş Gaiaţi-Bujor-Tg. Bereşti, unde
râmarea coşului şl îndepărtare« că­ repararea mansardei. SITUAŢIA CLĂDIRILOR DIN şi al comunicaţiilor ne trimite miliilor sinistrate in urm a cu­ trarea in staţia Serdaru, dinspre teren, merg«e o crăpătură largă suprafaţa pământului prezintă
rămizilor ce ameninţă să cadă. Str. Popa Tabu, 14: evacuarea a STR. DR. BRANZA . spre publicare următoarele: tremurului. Bărboşi, se întinde un teren în de vreo 7 cm. şi foarte adâncă, mari schimbări în urma cutre­
Str. Av. Iliescu, 33: dărâmarea două camere şi consolidarea imo­ D. ing. Albert Göring, in nu­ Apreciind valoarea ofrandei şi suprafaţă de vre-o 6 toect. Intre pe o lungime de vreo 70 m., a- murului. , O. Săndulescu
de urgenţă a terasei. bilului. Toate clădirile din str. Dr. mele uzinelor Reichului ,,Her­ semnificaţia ei, aducem, şi pe a-
Spl. Independenţei, 64: dărâ­ Str. Popa Tatu, 4: evacuarea ur­ Brânză au suferit avarii cu ocazia m an-Göring“ şi a societăţilor ceastă cale, mulţumirile noastre.
marea calcanului şi a coşurilor şi gentă a mansardei şi facerea lu­ cutremurului. din concernul lor, suma de lei
refacerea tavanelor.
Spl. Independenţei, 41: Evacua­
rea şi dărâmarea etajului.
Str. Dorobanţi, 51: dărâmarea Şi
crărilor de consolidare. Avariile suferite nu prezintă
Bulev. Dacia, 29 bis: evacuarea, gravităţi pentruoa imobilele să fie
provizorie şi temporară « etaju­ dărâmate, urmează să se facă
lui II. numai reparaţiuni serioase şl con­
Lucrările pentru curăţirea dărâmăturilor
refacerea celor 2 coşuri.
Str. Depărat «amu, •: dărâma­
rea coşurilor şi refacerea lor
Cal. Dudeşti, 64: dărâmarea a-
Str. Dl. Tudor, 12: evacuarea solidări.
imobilului şi măsuri de consoli­
dare.
Singurul imobil periclitat este
cel dela nr. 25 al moştenitorului
Bulev. Cuza, 94: evacuarea ime­ Colonel Lambrineseu cere este
Deplasări de terenuri fostului bloc „Carlton“
Icurilor crăpae şi a coşurilor.
Srt. Crângaşi, 22: dărâmarea şi
refacerea zidului interior dela eta­
diată.
Bulev. Alex. I. Ouza, 96: eva­
complet evacuat.
Imobilul dela nr. 16 nu prezintă
in com. R âpile (Bacău)
Lucrările pentru curăţirea: tere- | Costul acestor fotografii, va fi b-dul Brătianu cu strada Regală,
Au m ei £©st seoase alte trei cadavre
cuarea apartamentului ce-1 ooupă. avarii grave şi este locuit, turnea­
jul I şi evacuarea etaajului H. Bulev. Alex. I. Cuza, 96: evecua- ză a i se face numai unele repa- Oneşti, 18 Noembrie Râpile şi deplasări de tere­ nului de dărâmăturile fostului achitat pe loc. — galerie care a atins o adânci­
Ne sunt absolut necesare aceste me de 4 metri şi o lungime de 12
Str. Crângtaşi, 53: dărâmarea zi­ rea celor două camere dela stradă. reţiuni. nuri pe suprafeţe destul de bloc „.Carlton“ continuă zi şi fotografii
dului exterior dela pod. Pe lângă bisericile, şcolile mari, încât locuitorii au pă­ noapte cu aceeaş intensitate. pentru instrucţie, comi­ metri sub dărâmături,— au fost
Bulev. Alex. I. Ouza, 96: eva­
Str. Lt. Lenţaşcu, 14: dărâma­ cuarea apartamentulu,\ SCRISOAREA DE CONDOLEAN­ şi casele locuitorilor destul răsit până acum 56 case fu­ scoase De sub sfărămături au mai fost siunea tehnică de anchetă, raport întrerupte eri după «miază, echi­
rea întregului zid ela balcon. în oursul zilei de eri până Către preşidenţia consiliului de mi­ pa minerilor părăsind Capitala
Bulev, Geniului, 16: dărâmarea Bulev. Filantropia, 36: evacuarea ŢE A PRIMARULUI DIN de rău deteriorate, de cutre­ gite dela locul lor prin miş­ seara, trei cadavre. Primul e al niştri şi raport către comandantul spre a se înapoia la Petroşani.
coşurilor deteriorate. de urgenţă a imobilului. BRESLAU mur, a mai început în com. carea terenului. mişcării legioanre.
Cal. Griviţii, 335: evacuarea e- unei femei; are craniul şi abdo­ Aseară însă lucrările pentru
Bulev. Geniului,, 24: dărâmarea menul zdrobite. Pe unul din dege­
peretelui dinspre stradă dela ul­ tajului şi dărâmarea z'durilor ava­ D. Dr. H. Fridrich, primarul ge­ tele dela mână, se află un inel 2. Atragem atenţiunea publiculuiluate, de astăgaleriei
continuarea au fost re­
timul etaj.
Bulev. Geniului, 12: dărâmarea
turnului din colţ.
riate.
pului co n stru cţiei p a rte r.
neral al oraşului Breslau, un ma­
Str. Rozelor. 44: e v acu area cor­ re fblo-român şi vechi prieten al
Capitalei noastre, a adresat d-lui din părul depe cap, rămas ne­ Hotărârile so c. arhitec ţilor români in legătură
de aur cu iniţialele G. V. O parte şi întreprinderilor, că Şantierul pompieri.
atins, dovedeşte că era văpsit de a ridica alimente sau obiecte în
„Carlton“ nu a autorizat pe nimeni
dată de o echipă da

Str. Domniţa Floriea, 12: dă­

râmare cealor 2 coşuri dislocate.
Sos. Regele Ferdinand, 31 (com.
Str. Costa Foru, 3: evacuarea e- prof. I. G. Vântu, primarul gene­
ta.iului şi consolidarea imobilului ra«! al Capitalei, o scrisoare cu
Calea Călăraşi, 7: evacuarea următorul conţinut :
cu situaţia creată cl ădirilor de cutrem ur
roşu. Nefericita a fost surprinsă numele d-lui Sandu Valeriu, sau al
de groaznica moarte, în timpul d-nei Eugenia general Mehedinţi.
somnului, îmbrăcată într’o pi­ Cei cari se prezintă cu astfel de
*
In această galerie s’au găsit a-
Colentina-Fundeni): Evacuarea şi etajului şi consolidarea imobiluluît Mult stimate domnule Consiliul societăţii arhitecţilor le lucrări de siguranţă cer ur­ jama. Deocamdată n’a fost iden­ autorizaţii să fie deferiţi poliţiei, din seară cărţuliile a cinci oameni
dărâmarea imobilului. Str. Jacob Negruzzi, 32: evacua­ Primar General, români, intrunindu-se la sediul genţă; şi de aci şi preţurile ex­ tificat. formându-se la telefon, numărul serviciul fostei bodegi, cari
Str. Eroului, 5: dărâmarea cal­ rea celor două camere dela stradă Permiteţ.vmi ca în numele meu său din str. Episcopiei 2. sub trem de exagerate pretinse atât Al doilea cadavru e tot al unei 4.18.20. se crede că au fost şi ei omoriţl
canelor deplasate şi consolidarea şi consolidarea imobilului. şi al Capitalei Breslau, să vă ex­ preşedinţia d-lui arhitect I. D. de lucrătorii calificaţi, cât şi de femei. Este intrat în descompu­
Str. G-ral Angelescu, 8: evacua­ prim sentimentele mele de sinceră Enescu, examinând situaţia pro­ salaori. Se ştie că cel puţin ju­ nere şi desmembrat. Pe degetul Cei cari vor să doneze să se pre­ în urma groaznicei nenorociri.
Imobilului. Iată numele lor: Neamţu Ale­
Str. Buzeşti, 32: dărâmarea imo­ rea imobilului şi executarea de ur­ compătimire, pentru marea neno­ vocată de cutremur, a határit: mătate din meseriaşi sunt încă inela’r al mâinii stângi s’a găsit zinte la şantierul „Carlton“ sau da­ xandru, vânzător; Stelian Naum,
genţă a reparaţiunilor. rocire care a lovit prin catastro­ A aduce la cunoştinţa celor in că trimit ofrandele lor prin per­ practicant; Smâdu Vasile şi Dia-
Bulev. Academie, 4: evacuarea falul cutremur, oraşul D-voastră. drept că, in afară de arhitecţii concentraţi. Şi in această direc­ o verighetă pe care se află gra­
bilului ameninţat să cadă.
Str. Cobâlcescu, 12: Dărâmarea ţie ministerul apărării naţiona- ( vat numele : I o n C o d r e a n u . soane de încredere să anunţe apoi conescu Anton, picoli şi .Tusán
şi refacerea coşului de calorifer şi imobilului şi consolidarea. Amintirea plină de recunoştinţă, concentraţi, oare îşi fac datoria le ar putea ajuta efectiv lucră­ Atât aceste două cadavre cât prin adrese sau la telefon (No. Gheorghe, bucătar.
a calcanului. Bulev. Basarab. 32: eveuarea Şi pentru primirea aitât de amabilă de ca ostaşi specialişti ia unităţile rile de refacere şi consolidare, şi cel de al treilea, au fost tran­ 5.62.84) anume cui dau şl anume
Str. Vasi’* Alecsandri. 29: dă­ consolidarea imobilului. care m’am bucurat — cu ocazi«a respective, toţi ceilalţi arhitecţi acordând măcar concedii mese­ sportate la Institutul medico­ ce. #
râmarea coşului şi consolidarea zi­ Str. Zece Mese, 15: evacuarea vizitei ce am făcut acumm câţi-va vizitează zilnic clădirile avariate riaşilor concentraţi. legal.
durilor crăpate. imobilului. ani Oraşului Bucureşti, — imă de cutremur, dând avizele tech- Să nu se permită astuparea de * Din toate instalaţiunile sani­
Str. Depărăţeanu, 29: dărâmarea Bulev. Mărăşeşti, 33: evacuarea face să iau parte in mod cu totul nice cu sfaturile necesare şi con­ către meşteri sau zidari, a cră­ D . I. P r o to p o p e s c u , m in is tr u l
* tare, caloriferul, mobilierul, etc.
şi refacerea calcanului. camerii dela faţă situată la etaj şi deosebit, la marea nenorocire ce a trolând lucrările de reparaţiuni păturilor provocate de cutre­ l u c r ă r i l o r p u b l i c e ş i a l c o m u n i ­ ce se afla în uriaşa clădire, ni­
Str. G-ral Berthelot, 41: dărâ­ reparaţiiie necesare. lovit Capitala D-voastră. şi consolidări. Pentru eventuale j mur, dacă n’au fost în preala­ c a ţ i i l o r , a v i z i t a t ş a n t i e r u l d e l a Marţi seara la ora 6 şi 10 miniu- mic nu mai există, de par’că s'ar
marea coşurilor şi repararea aco­ Str. Benitto Mussolini, 14: eva­ Sper că veţi reuşi in curând să însăroină;ri speciale, autorităţile bil verificate de specialişti cali­ „ C a r l t o n “ M a r ţ i d i m . l a o r a 8 j u m . te, a venit la şantier d-na Elena topit. Din fostul lift nu s’a_mal
perişului deteriorat. cuarea mansardelor şj camerilor redaţi oraşului strălucirea din tre­ au tablourile arhitecţilor, cu a- ficaţi. Codreanu cu fiica. A fost primita găsit decât o bucată de sârmă în­
din partea zidului ră ucrăpat şi cut şi să Înlăturaţi maipile Pagube dresele fiecăruia.
L a o ra 11 ju m . a f o s t a c o lo d.
Str. Av. Beller, 4: dărâmarea Să se verifice atent lucrările c o l o n e l Ş t . Z ă v o i a n u , p r e f e c t u l de d-nii: inginer Drăgănescu, colăcită, rest al unuia din ca­
frontonului din colţ, consolidarea reparaţi mvfe necesare. suferite. Să intervină la ministerul a- de beton- la clădirile în curs de p o l i ţ i e i C a p i t a l e i i a r l a o r a 1 d . Miron şi Dimitriu Constantin cari blurile ce-1 susţinea şi din toată
calcanului ş irepararea pereţilor. Str. Minotaur, 47: evacaurea de Cu expreriumiea deosebitei mele facerillar interne şi primăria construcţie şi care erau in curs a . d . V i c t o r S i l a g h i , d i r e c t o r u l au condus-o prin diferite părţi ale gigantica construcţie nu se scot
Str. Berzei colţ Transilvaniei, urgenţă a rahnsardei. stime, sunt Domnule Primar Ge­ municipiului Capitalei, cu rugă­ de priză in momentul cutremu­ g e n e r a l a l „ C a s e i c e n t r a l e a a s i ­ şantierului, dându-i explicaţiuni decât dărâmăturile provenite de
dărâmarea completă a calcanului Str. Mureş, 25: evacuarea corpu­ neral, al D-voastră devotat mintea ca organele de control rului. tectonice asupra mersului lucră­ la zidurile şi planşeele de beton;
până la crăpătură si refacerea pe- lui dela faţă până la executarea a clădirilor avariate, să exami­ Societatea arhitecţilor români g u r ă r i l o r s o c i a l e “ . rilor. resturi de lemnărie, transformată
reelui dela etajul II. consolidărilor necesare. (ss) Dr. Fridrich neze cu atenţie clădirile propuse roagă pe d. Primar general să T o ţ i s ’a u i n t e r e s a t d e s p r e s t a ­
în aşchii şi resturi de ferărie.
Str. Popa Tatu. 28: dărâmarea Str. Mureş, 21: evacuarea urgen­ La această scrisoare, d. prof. spre evacuare. Cele mai multe dispue revizuirea regulamentu­ d i u l l u c r ă r i l o r , f a p t d e s p r e c a r e Fiica d-sale s’a oferit să lu­
ridurilor interioare. tă a imobilului, până la executa­ Ion G. Vântu, primarul Capitalei, din aceste organe caută să-şi lui de construcţii şi criteriile de a u f o s t i n f o r m a ţ i d e d . S a n d u creze Joi 21 Noembrie cor. pe
Str. Amiral Urseanu, 2: dărâ­ rea reparaţiunilor de oanisol'tdare. a răspuns următoarele : acopere răspunderea la un coe­ autorizare şi dacă nu ar fi ca­ V a l e r i u . c o m a n d a n t u l t a b e r e i l e ­ marade. şantier, alături de celelalte ca­ *

marea coşului şi consolidarea ca­ Str. Italiană, 18: evacuarea in Mult simate Domnule ficient de siguranţă atât de e- zul, g io n a r e c e lu c r e a z ă p e ş a n tie r .
Primar General, dată fiind natura solului şi După cum ne informează unii
sei soartă pane a imobilului. xagerat încât dispare cu totul subsolului nostru, cu straturi de * dintre conducătorii lucrărilor, se
Str. Amiral Urseam:, 10: dărâ­ Str. Popa Bazăr (Şc. Ţesătorie In numele Municipiului Bucu­ priceperea specialistului. crede că până Duminică, terenul
marea frontonului dela intrarea ,.Regina ElisabetaO: evacuarea ur­ reşti şi al meu personal, ră aduc Deasemenea, societatea arhi­ nisip cime,
şi apă la 5—6 metri adân­
să se limiteze înălţimea Comandantul taberei legionare Marţi seară, la ora 11 şi un sfert, va putea fi curăţat complet, până
Dvs. personal şi oraşului Breslau tecţilor români roagă ministere­
principală. gentă a dormitorului. clădirilor la 5—6 etaje. Se ştie „CsUton“ ne trimite spre publi­ a venit să viziteze şantierul dela la talpa fostei clădiri, adică până la
Str. Ştirbei Vodă, 44: dărâma­ Str. Episcopul Ghesarie, 16: e- cordiale mulţumiri pentru senti­ le respective a dispune aprovi­ că turnurile exagerate, ineste­ care următoarele două comuni­ „Carlton“ d-na Veturia O. Goga, o adânoime de 5 metri şi 20 centi­
rea balconului din faţă, repararea vacuarea camerilor care limitează mentele exprimate cu ooarimnea zionarea Capitalei cu materia­ tice şi fără siguranţă de stabi­ cate : — văduva fostului preşedinte de metri, ţinându-se seama că, dela
coşurilor şi oonsolidarea Întregului zidul dislocat. nenorocirii ce s’a ».bătut asupra lele de construcţie: varul, ipsos
litate, eşite cu mult peste linia 1. Repetăm apelul adresat celor consiliu Octavian Goga, — în­ nivelul trotuarului se aflau în jos
imobil. Str. Urdări&nu. 12: evacuarea Capialei noastre. cuie, tablă, ţiglă, lipsind aproa­ generală a Înălţimii celorlalte cari au luat fotografii de pe şan­ tâmpinată fiind de d. Const. Di­ două subsoluri: unui înalt de 2 me­
Ştefan Protopopescu, 18: dărâ­ imediată a imobilului. încredinţat de statornica Dvs. pe cu totul, ca şi mijloacele de case, au fost autorizate, trecân- tierul „Carlton“, să prezinte câte mitriu, oare i-a dat explicaţiuni tri si 80 iar altul de 2 metri şi 40
centimetri.
marea zidăriei ameninţată să cadă Str. Ion Atanasiu, 20: evacuarea prietenie pentru Municipiul Bucu­ transportat aceste materiale, in du-se peste avizele organelor patru copii de pe fiecare clişeu Jn amănunţite.
şi consolidare« restului de imobil. etajului. reşti, vă rog să primiţi expresiu- special nisipul. In ce priveşte technics. Si tocmai aceste tur- j mâna d-lui comandant legionar * Se vor scoate numai dărâmătu­
Str. Pitiş, 30: dărâmarea restului Calea Serbam Vodă, 105: evacua­ nea Înaltei noastre ccnsideraţiuni. mâna de lucru, se simte o lipsă nuri au căzut sau sunt astăzi! Sandu Valeriu, comandantul şan­ rile provenite din prăbuşirea pe­
Primarul Oapialei, Ion G. Vântu îngrijorătoare, mai ales că une­ crăpate ori dislocate. Lucrările pentru săparea gale­ reţilor şi planseelor, — stâlpii sus­
de calcan şi coşuri. rea podului. tierului „Carlton". riei începute la colţul dintre ţinători fiind lăsaţi pe loc.

A p ro a p e to td e a u n a a c e s te c a la ­ r iţiu n i d e isvoare de a p ă şi a s­ r e c ţiu n e de o s c ila ţie d o m in a n tă , a c e la ş tim p , se o b ţin n iş te cu rb e m u r, se p o a te s ta b ili cu d e s tu lă T im p u l ca re tr e c e d e la p ro d u ­

CUTREMURELE UE PĂMÂNT m ită ţi

c e n d ii
c a ta s tr o fa le
su n t în to v ă r ă ş ite
p u te r n ic e ,
şi d e
d e
e p id e m ii
d e
in u n d a ţii
fo a rte
in ­ tu p a r e a
tiu n i
tr e m
de
d e
c e lo r
n is ip
fr e q u e n te
şi
e x is te n te ,
n o m o l. S u n t
c r ă p ă tu r ile
eru p -
e x ­
în
ca re
mă
L a
a
r e p r e z in tă
m iş c ă r ii.
c u tr e m u r e le
alongaţia maxi­
r e p e ta te a le
în c h is e
rnoseiste şi
p u n c te le
ca ri

u n d e
au
dacă
fo st
se
n u w .ite
u n esc
s g v .d u itu r ile
ho-
to a te
su n t
p r e c iz iu n e

ca re
D ar în
v o r b im
zo n a
a fa ră
m a i
lu i
d e
su s,
e p ic e n tr a lă .
r e z u lta te le
s tu d iu l
de
s is -
cerea
a tin g
p ă m â n t,
s is m ic ă
u n p u n ct
v a r ia z ă
şi p â n ă
o a reca re
cu
ce u n d e le
d e
d e p ă r ta r e a
p e

g r e le . s o l. U n e le d in e le s ’a u p u tu t u r ­ u n ei r e g iu n i, sen su l a c e s tu i a lu n ­ d e a ceea şi in te n s ita te , se o b ţin

de D. M. PREDA Ş i e s te u n m a re n o ro c al o m e- m ă ri p e distanţe de m a i m u lte g a ţii ră m â n e a p ro a p e c o n s ta n t a lte cu rb e ca re au fo st n u m ite
m o g r a m e lo r p e r m ite c o n c lv z iv .n i a c e s tu i p u n c t d e e p ic e n tr u . I u ţe a ­
cu to tu l im p o r ta n te , în ce p r i­ la d e p ro p a g a re a d ife r ite lo r
geolog n ir e i că c e le m a i m u lte şi c e le s u te de k ilo m e tr i şi m a i to t­ şi în d ir e c ţiu n e a ei tre b u e că u ­ lisoseiste. A m b e le g ru p e d e cu rb e v e şte s ta r e a f iz ic ă a in te r io r u lu i u n d e e s te c u p r in s ă în tr e 7 -9 k m .,
I m a i v io le n te s g u d u itu r i d e p ă ­ d ea u n a e le p r e z in tă d e s c h id e r i ta t lo c u l d e o r ig in ă a l s g u d u ir ii. în c a d re a z ă zo n a e p ic e n tr a lă . p ă m â n u lu i. p e secu n d ă . U n p u n ct s itu a t la
se ştie d e to ţi, că o r ic â t d e su r­
m â n t n u au lo c p e u s c a t, ci ta la r g i d e 10— 20 m . şi d e p la s ă r i S tu d iu l c u tr e m u r e lo r de p ă ­
C e r c e tă r ile s is te m a tic e au a ră ­ M o d u l d e p ro p a g a re al u n d e ­
D u pă c u tr e m u r u l ie p ă m â n t a n tip o d u l e p ic e n tr u lu i în r e g is ­
p r in z ă to r a fo st u ltim u l c u tre ­
fu n d u l m ă r ilo r . v e r tic a le p â n ă la 20 m . u n e o r i. m â n t se p o a te fa ce a s tă z i in
ta t că e p ic e n tr e /e n u su n t n iş te lo r p r in in te r io r u l p ă m â n tu lu i, tre a z ă u n d e le fa zei p r e c u r s o r ii
d in n o a p te a d e 9 /1 0 N o e m b r ie ,
A c e s to r c u tr e m u r e s u b m a rin e S g o m o te în ă b u ş ite , a sem ă n ă ­ c o n d iţiu n i d e s tu l d e b u n e, p e de
ca re a lo v it a tâ t d e d u rero s m u r p r in v ic tim e le o m e n e ş ti şi s im p le p u n c te , ci se p r e z in tă ca n e a r a tă că m a te r ia d in c e n tr u l d u p ă 20— 22 d .e m in u te , ia r p e
se d a to r e s c e n o r m e le v a lu r i cari to a re b u b u itu lu i în d e p ă r ta t al o p a r te p r in c a ta lo g a r e a a m ă ­
p o p u la ţia ţă r ii n o a s tre , am ră ­ p a g u b e le m a te r ia le p e ca re le -a lin ii sa u ca s u p r a fe ţe , c a ri co­ lu i tr e b u e să se g ă sea scă î n t r ’o c e le a le fa ze i p r in c ip a le d u p ă 35
se m iş c ă cu o r e p e z ic iu n e n e­ tu n u lu i sau tr ă s n e tu lu i, în to v ă ­ n u n ţită a e fe c te lo r p ro d u se şi
m a s to ţi cu te a m a d e u n nou p ro d u s, el e s te cu to tu l d e p a r te resp u n d în a d â n c im e la a c c id e r i- s ta r e d e r ig id ita te m a i m a re ca d e m in u te .
o b iş n u ită şi d is tr u g to t ce în tâ l­ g ra d a rea lo r d u p ă o sca ră de
c u tr e m u r m a re, te a rrC ă , în tr e ţi­ de a se a p r o p ia d e m a r ile c a ta s ­ ră şesc to td e a u n a c u tr e m u r e le te te c to n ic e lin ia r e sau zon are. a o ţe lu lu i. In m o d a b s o lu t g e n e r a l, r e g iu ­
n e sc în c a le a lo r. m a i e .le s cân d m a ri. P â n ă a cu m în s ă , o a m e n ii c o m p a r a ţie , ia r p e d e a ltă p a r te
n u tă şi d e s e ria de m ic i sg u d u t- tro fe s is m ic e , p e ca re le -a în c e r ­ I s b itu r ile h y p o c e n tr a le se p ro ­ S is m o g r a m e le p u n c te lo r în v e ­ n ile ca ri in tr ă în m is c a r g n u în ­
a tin g ţă r m u r ile m ă r ii. de ş tiin ţă n ’a u p u tu t să c o n s ta te p r in în r e g is tr a r e a o s c ila ţiu n ilo r
iu r i, c a n c o n tin u ă să se m a n i­ cat şi le în c e a r c ă în c ă p o p u la ţiu - p a g ă în to a te d ir e c ţiu n ile p r in c in a te de. fo ca ru l c u tr e m u r u lu i cea rcă o s in g u r ă is b itu r ă , ci to t­
fe s te la . in te r v a le d e s tu l de n ile . d in a lte r e g iu n i a le p ă m â n ­
U n a s tfe l d e va l s is r r iic a lu a t o r ig in a lo r şi n ic i m ă ca r dacă p r in a p a r a te s p e c ia le n u m ite sis- unde longitudinale şi transver­ su n t m a i p u ţin c la r e . E fe c te le deau n a m a i m u lte . Se. p r o d u c t o t ­
tu lu i, m a i p u ţin b in e s itu a te d in
fiin ţă în 1368, la A r ic a , pe c o a s ta p ro p a g a rea lo r se fa ce p r in a t­ mografe, cari în s c r iu în m o d
sale. d i r e c t e ş i r e f l e c t a t e ş i p r i n d ife r ite lo r u n d e se su p ra p u n şi
s c u r te . S u r e x c ita r c a şi s e n s ib ili­ deau n a d eci m a i m u lte c u tr e m u r e -
d e a p u s a S ta tid u i C h ili. El s ’a g r a fic , in te n s ita te a şi d u r a ta cu ­
za rea în care a m fo st p u ş i, fa c a cest p u n ct d e v e d ere d e c â t ţa ra
m o sfe ră sau p r in p ă m â r .t.
unde de suprafaţă. L a c u t r e m u ­ d eci . d e s c ifra r e a lo r d e v in e s u c c e s iv e . U n u l d in e le e s te cel
ca m u lte d in a c e s te m ic i s g v .d u i- n o a s tr ă .
d e p la s a t sp re apu s. p e în tr e a g a N u m a i p u ţin , in te r e s a n te su n t tr e m u r u lu i.
r e le m a r i, e le in te r e s e a z ă to a tă fo a r te a n e v o io a s ă şi u n eo ri im ­ m a i p u te r n ic .
s u p r a fa ţă a P a c ific u lu i d e S u d, a p a r iţiu n ile lu m in o a s e , ca re, in ,
lu r î, ca ri în a lte c o n d iţiu n i ar fi C u tr e m u r u l d e p ă m â n t d in F o lo s in d u -s e d e a m b e le m e to ­ m a sa p ă m â n tu lu i, şi fie c a r e d in p o s ib ilă .
p a rcu rg â n d 13 700 de k m ., cu o C e le la lte ca ri îl p reced sau ca ri
1730 d in J a p o n ia a fă cu t 1 7 3 .0 0 0 o r ic e ca z n u p r o v in d in p ă m â n t, de, p e ca re n u e s te lo c a l să le p ă r tic e le le m a te r ia le ca ri îl c c r .-
tre c u t n e o b s e rv a te , să fie s im ţite
d e v ic tim e , cel d in L is a b o n a d in
v ite z ă d e 169 m . p e secundă. ci su n t fo a r te p r o b a b il d a to r ite d e s c r ie m a c i, se p o t s ta b ili în ­ s litu e s c in tr ă în v ib r a ţie .
In o r ic e caz, d in d e s c ifra r e a a- îl u rm ea ză , d e m u lte ori tim p d e
d e fo a r te m u lţi d in tr e n o i.
Când a tin g e c o n tin e n tu l, v a lu l p e r tu r b a ţiu n ilo r m a g n e tic e p ro ­ to td e a u n a , p u n c tu l de p le c a r e al
c e s to r s is m o g r a m e se p o t tr a g e m al m u lte s ă p tă m â n i şi c h ia r
F ără în d o ia lă că n u e s te d e lo c 1755 s ’a s o ld a i cu 3 2 .0 0 0 m o r ţi, A p a r a te le s is m ic e în r e g is tr e a ­ u n e le c o n c lu z iu n i d e o r d in g e­ lu n i d e -a r â n d u l, su n t d e o in ­
lin iş tito a r e c o n s ta ta r e a p e ca re o cel d in C a la b r ia d in 1878 cu se v a rsă p e s te ţă r m p e o a d â n ­ d u se în a tm o s fe r ă . c u tr e m M r u lu i, m o d u l şi iu ţe a la
ză p e n tr u fie c a r e p u n c t,- to a te n era l şi a n u m e: te n s ita te cu m u lt n u ii redu să. N e
fa cem ca n ic i m ă ca r p ă m â n tu l, 30.000 de m o r ţi şi p a tr u s u te d e c im e d e m a i m u lţi k m ., p u s tn n d C u tr e m u r e le d e p ă m â n t re p re ­ lu i d e p ro p a g a re.
u n d e le c e -l a tin g , d â n d r e p re ­ L a o r ic e c u tr e m u r d e p ă m â n t d ă m . sea m a că c u tr e m u r u l p r in ­
p e ca re n e -a m o b iş n u it să -l so­ lo c a lită ţi a p ro a p e c o m p le t d is ­ to tu l în c a le a lu i. V a lu r i s is m ic e z in tă d eci m iş c ă r i v io le n te a le S ’a n u m it hypocentru lo c u l d in
z e n ta r e a lo r g ra fic ă in a şa n u ­ se p o t d is tin g e tr e i fa ze p r in c i­
c o tim n e m iş c a t su b p a ş ii n o ş tri, tru se . c u n o s c u te su b n u m e le de tsuna­ scoarţei g lo b u lu i. E le se în c a ­ in te r io r u l s c o a r ţe i, in ca re se
m ite le sismograme. p a le .
c ip a l d in 9 /1 0 N o e m b r ie a fo st

n u m a i p r e z in tă n ic i o s ig u r a n ţă C u tr e m u r u l d in J a p o n ia d in mis, au p u s tiit în n u m ero a se d rea ză în g ru p a m iş c ă r ilo r oro- p ro d u c is b itu r ile d e u n d e p o r­

D e o a rece d ife r ite le fe lu r i de P r im a e s te o fa ză preliminară
u rm a t p â n ă a cu m d e m a i m u lte

râ n d u ri c o a s te le J a p o n ie i. L a zeci d e c u tre m u r e m ic i şi p ro b a ­
n e ş te c u tr e m u r u l. p ă s tr ă n d u -s e
n ic i p e n tr u v ia ţa n ic i p e n tr u a- an u l 1831 a p ro vo ca t m o a rte a a
1755, u n a s tf e i. d e va l a m ă tu r a t,
g e n ic e , a d ic ă a m iş c ă r ilo r ca re
u n d e au iu ţe li de p ro p a g a re d eo ­ sau precursorie şi se m a n ife s tă b il că a c e ste a se r o r mai r e p e ta
n u m e le de e p ic e n tr u , p e n tr u lo ­
v u tu l n o s tr u . N u e s te d eci de 2 5 .0 0 0 de p erso a n e şi a d is tr u s
în c â te v a secu n d e, m iile d e p er ­
co n d u c la n a ş te r e a m u n ţilo r .
s e b ite , e le v o r a tin g e o r e g iu n e p r in v ib r a ţiu n i d ese şi d e m ic ă în c ă . în s ă cu o p u te r e m ereu
m ir a r e , te a m a de a lte c u tr e ­ 1 2 U .0 0 0 de c lă d ir i, cel d in C a la ­ D u pă fe lu l lo r d e m a n ife s ta r e , cu l d e la s u p r a fa ţă p ă m â n tu lu i,
în m o m e n te d ife r ite , cari v o r fi a m p litu d in e , o b iş n u ita , ce scapă d e s c r e s c â n d .ă . D is p a r iţia lo r co m ­
m u re, m a i a le s a cu m cân d to a tă b r ia d in 1908 a a v u t 8 3 .0 0 0 d e o a n e d e p e c h e ile p o r tu lu i L i- p ro d u se de c u tr e m u r e se c la s e a ­ cel m a i a p r o p ia t d e h y p o c e n tr u
cu a t& t m ai în d e p ă r ta te în tr e d e su b s im ţu r ile o m u lu i. E le p a r
lu m e a îşi dă s o c o te a la că n im e n i m o r ţi, ia r cel d in J a p o n ia - d in i s a b o n a , c a r i g o n ite c lin ca se d in ză: în verticale, câ n d p r o e c te a z ă şi s itu a t p e a ceea şi ra ză a p ă ­
e le , cu câ t p u n c tu l în r e g is tr a to r a fi p e r c e p u te n u m a i d e a n u m e
p le c tă a r a tă că r e g iu n e a h y p o -

n u p o a te să le p re va d ă şt, c e e a .c e 1923 a a v u t, p e lâ n g ă 2 3 .0 0 0 d e Ic a u z a s g u d u itu r ilo r şi n ă r u itu ­ o b ie c te le în su s, în rota tarii sau m â n tu lu i.

g ru p e d e a n im a le .
e e n tr a lă a in tr a t în rep a o s p e n ­
e s te m a i d e p a r te d e zon a is b itu -
e s te m a i g ra v, că n im e n i nu m o r ţi, p ro d u se d e s g v .d u itu r ile r ilo r u n u i c u tr e m u r v io le n t, «a în vârtejuri, câ n d o b ie c te le su n t Z on a e p ic e n tr a lă e s te lo v ită de
tr u to td e a u n a sau n u m a i p e n tr u

scapă d e su b u r m ă r ile lo r . s c o a rţe i şi 1 8 0 .0 0 C d e p ie r iţi d in rr e ţ u g i a s e r ă a c o lo să -şi c a u te s i- r ă s u c ite in ju r u l p u n c te lo r lo r de s g u d ,u itu r ile c e le m a i v io le n te şi

re i s is m ic e . U rm ea ză a d o u a fa ză — faza o p e r io a d ă d e tim p m a i m u lt sau

T o tu ş i, a c e ste c o n s ta ta u n u n e jcau za in c e n d iilo r . E s te d e a ltfe l j g u r a n ţa . s p r ijin şi în ondulatorii, cA n d în c e a r c ă s tr ic ă c iu n ile c e le m ai

A c e s te d ife r e n ţe d e th n p a p a r principală —, cu o d u r a tă m ai m a i p i/ţin lu n g ă , d u p ă ca re o
in s is m o g r a m e şi p e ba za lo r şi lu n g ă . V ib r a ţiu n il? au a m p litu d i­
în d r e p tă ţe s c să lă s ă m im a g in a ­ j in a m in tir e a tu tu r o r c a ta s tr o fa 1 C u tr e r iiV .r e le d e p ă m â n t p ro - e le se c la tin ă î n t r ’o p a r te şi în s e m n a te . a iu ţ e l e i d ife r ite d e p ro p a g a re a
n o vă s g v d u ir e are lo c .
n ea cea m ai m u re şi e fe c te le lo r
ţie i câ m p d e a c tiv ita te n e lim i­ în tâ m p la tă an u l tr e c u t în T u r­ 1d u c d e a sem en ea m o d ific ă r i im ­ a lta . M iş c ă r ile se p ro p a g ă d e ju r
A m s c h iţa t pân ă aci m a n ife s ­

ta t, că ci a ltfe l a ju n g e m la con - c ia , câ n d au fo st d is tr u s e a tâ te a p o r ta n te , a t& t în in te r io r u l cât In r e a lita te , m iş c ă r ile p e care

d ife r ite lo r u n d e se p o a te ta c e su n t p u te r n ic s im ţite . In a c e a stă tă r ile c u tr e m u r e lo r d e p ă m â n t *n
îm p r e ju r u l, zo n ei e p ic e n tr a le şi c a lc u la r e a d e p ă r tă r ii p u n c tu lu i
v ie ţi o m e r .e ş ti şi au fo st lă s a te fa ză se p ro d u c to a te d is tr u g e r ile m o d u l de p ro p a g a re a u n d e lo r
c lu z iu n i p e câ t d e n e c o n tr o la te , şi la . s u p r a fa ţa , p ă m â n tu lu i, m o ­ le în c e a r c ă u n p u n ct în tim p u l d escresc in in te n s ita te p e m ă ­
p e a t& t d e n e în d r e p tă ţite . fă ră a d ă p o s t, a tâ te a zeci de. m ii d ific ă r i r e p r e z e n ta te p r in a lu n e ­ d u r a te i u n u i c u tr e m u r , su n t e x ­
în r e g is tr a to r de zo n a e p ic e n tr a lă . In s fâ r ş it, u rm ea ză o fază fi­ s is m ic e .
su ră ce se în d e p ă r te a z ă de ea
F ără ca să n e g â n d im la co n ­ de. p erso a n e. Şi a c e s te a to a te in că ri d e d e a lu r i şi m u n ţi, p r in tr e m d e c o m p lic a te ; în to td e a u n a
D in s tu d iu l c r ir ic al m a i m u lte nală, cu u n de m a ri şi de d u r a tă
S ă ved em acum . ce sp u n e ş tiin ­
D acă se u n esc to a te p u n c te le s is o n r a m e , ca ri în r e g is tr e a z ă in lu n g ă , în s ă cu e fe c te a b ia s im ţite
s o la r e ?i în c u r a ja r e , e s te b in e să c â te -v a c lip e . b a ra rea c u r s u r ilo r r â u r ilo r , a p a - în s ă se d e s c ifr e a z ă in e le o d i­ ca re su n t a tin s e d e c u tre m u r , în lo c a lită ţi d ife r ite a c e la ş c u tr e ­
ţa a su p ra c a u z e lo r a c e sto r fe n o ­
sa u n e în r e g is tr a te d e om . m en e. (Va urm a).

Ämil al 57-Iea Nr. 322 Vineri 22 Noeimbrie 1940
M.S. RegeleMihai I$i M.S. ReginaMamăElena M oartea fostului m inistru
au vizitat Marţi cantinele legionare din Capitală
\
1
. p r o f u n d în d u r e r a ţi d e s u f e r in -
ţ e l e p o p o r u lu i, M . S . R e g e le
M ih a i I ş i M. S a R e g in a M a m ă
E le n a a u c e r c e ta t, eri, a lt e lă c a ­
ş u r i u n d e s e a lin ă s u f e r in ţ e le c e ­
lo r o b u d u iţ i, c o b o r în d in m ijlo c u l
.p o p o r u l u i ş i c ă u t â n d să aducă,
'-« ţp n n A u g u sta L or p r e z e n ţă , o
m â n g â ie r e a c e s to r a .
LA CANTINA
DIN STR. BREZOIANU
P r im a v iz it ă au fă c u t-o M M .
L L . l a c a n t in a N r. 2, d in s tr . B r e -
z o ia itu n - r u l 31.
S u v e r a n ii a u s o s it ia o ra 11,30
c u a u to m o b ilu l r e g a l, f iin d î n s o ­
ţ iţ i d e d - n a C a ta r g i, m a r e d o a m ­
n ă d e o n o a r e ş i d e d. c o lo n e l P a ­
s h a .a g h io ta n t r e g a l, f iin d în t â m ­
p in a ţ i d e: d -n a g e n e r a l A n t o n e -
-ţjţu , s o ţ ia C o n d u c ă to r u lu i S t a t u ­
lu i; d - n a E le n a C o r n e liu Z e le a
C o d r e a n u , d - n a H o r ia S im a , d -n a
C ia u d ia n T e ii, c o m a n d a n tu l B u ­
n e i V e s tir i, I lie G â r n e a ţă , c o m a n ­
dant a l „ A j u to r u lu i le g io n a r “ ;
c o lo n e l A l. R io şe a n u , su b s e o r e ta r
d e s t a t l a m in is te r u l a fa c e r ilo r
in t e r n e ş i A . M â n z a tu , d ir e c to r
d e c a b in e t .
L e g io n a r a I le a n a V. R u ş i, a d a t
r a p o r t u l M M . LL .
S u v e r a n ii, u r m a ţi d e s u ită , a u
I n t r a t în s a la d e m e s e . A c i, u n
c o p il a s p u s r u g ă c iu n e a „ M â n e a -
v o r s ă r a c ii şi s e v o r să tu r a " . M a ­
i e s t a t e a S a R e g in a M a m ă E le n a
J
a i n v it a t p e r e f u g ia ţii c a r i lu a u
m a s a a c o lo s ă s e a ş e z e ş i s ă - ş i
c o n t in u e m a s a .
î n a l ţ i l o r o a s p e ţi l i s ’a a d u s o
5
p o r ţ ie d e m â n c a r e , s p r e a o g u s ta .
E r a u n p i l a f cu c a r n e . A d r e s â n -
d u - s e d - n e lo r A n t o n e s c u ş l C a ­
t a r g i, g r a ţ io a s a n o a s t r ă S u v e r a ­
n ă , a e x c la m a t: „ B u n ă m â n c a r e !"
In acest t im p , co m a n d a n tu l
„ B u n e i V e s tir i" , d . I lie G â r n e a ţă ,
a d a t S u v e r a n ilo r lă m u r ir i a s u ­
p r a c ă m in u lu i şi c a n t in e i. L a a -
c e a s t ă c a n t in ă , î n f i i n ţ a t ă d e „ A -
J u to r u l le g io n a r " , p e l â n g ă c ă m i ­
n u l r e f u g ia ţilo r d in T r a n s ilv a n ia
d e N o r d , s e s e r v e ş t e m a s a , z iln ic ,
l a 4 -5 0 0 d e p e r s o a n e , i a r d im in e a ­
ţ a l i s e d ă c e a iu l c u u n s f e r t d e
p â in e . M a s a c o n s t ă î n t r ’u n f e l d e
m âncare eu carne.
C u p ă r in te a s c ă a f e c ţ iu n e , M . S .
In ju r u l a s a s in a m
avocatului Lefterof la Silistra
In legătură cu asasinarea avo­
catului Lefterof, fost preşedinte
el comunităţii bulgare din Silis­
tra şi despre care coresponden­
tul nostru din Constanţa a re­
latat că era român, după mamă
şi că moartea lud a produs vie
impresie în rândurile refugiaţi­
lor români din Silistra întru cât
a luptat pentru o armonioasă în­
ţelegere între români *şi bulgari,
ni s’au prezentat documnte ofi­
ciale din care reese tocmai con­
trariul.
Lefterof n ’a fost nici odată de­
Program ul p rocesiu n ii relig io a se
r din ziua de 21 Noemvrie 1940
Pentru marea procesiune dela
21 Noemvrie s’a stabilit următo­
rul program:
Crucea patriarhală dusă de un
călugăr, încadrat de 2 diaconi
în veşminte şi cu cădelniţi.
Prapurii bisericilor din Capi­
tală, icoanele şi sfeşnicele cu lu­
mânări aprinse.
TVai a!ai/ a Ha.1ci Or-
todox (la mijloc eleva oare va
purta icoana, deoparte şi de alta
două eleve cu amfore).
Trei eleve dela Externatul Or­
todox „Zoe Romniceanu“ (la1
mijloc eleva care va purta icoa­
na, deoparte şi de alta două eleve
cu amfore).
Drapelul Societăţii Ortodoxe
Naţionale a Femeilor Române
urma't de grupul elevelor aşezate
în rânduri.
Elevele dela diferite şcoale, în
grupuri destinate.
Toţi Diaconii din capitală, în
veşminte sacre şi cu cădelniţe.
Preoţii din Capitală _ cu epi-
trahil şi culion — în rânduri de
câte şase încadraţi de protopopi.
Arhiereii în veşminte sacre în­
conjuraţi de oierul Sf. Patriarhii
•— în sfite şi epitrahil
Sfintele Moaşte alo Sf. Dumi­
tru cel Nou încadrate şi purtate
de un corp de legionari.
Icoana Făcătoare de Minuni a
Mitropoliei din Iaşi încadrată de
întreg clerul Sf. Mitropolii.
(Aici se alătură şi silte Sft.
Moaşte dela alte biserici).
Persoanele oficiale din guvern
şi alte persoane din conducerea
ţării, cu doamnele.
Comitetul Societăţii Ortodoxe
' Naţionale a Femeilor Române în
frunte cu d-na Alexandrina! Gr.
Cantacuzino, d-nele Conducătoare
ale Mişcării Legionare în frunte
cu d-na Elena C. Codreanu şi
d-nele Preşedinte ale Asociaţi-
unilor Femenine.
Grupul călugărilor dela Mănă­
stiri cu vase de tămâie în mână.
Asociaţiile Religioase cu coru­
rile respective.
Credincioşii din diferite pa­
rohii cu consiliile parohiale.
Elevii de licee în grupuri com­
pacte. cu conducătorii lor.
Corul seminariilor şi teologilor.
Cântăreţii bisericeşti.
^ MASURILE DE ORDINE
La orele 4 d. a. se ridică Sft.
Moaşte ale Sft, Dumitru dela Ca­
tedrala Patriarhiei şi sunt duse
în ceremonial la biserica Sft.
Gheorghe.
In Piaţa Sft. Gheorghe {fşteapţa
încolonaţi. în ordinea arătată în
program, tot poporul.
Sft. Moaşte se vor încolona la
►-punctul 10 arătat în program şi
\ porneşte pe următorul traseu .
Biserica Sft. Gheorghe, bul.
Colţei până la1 Universitate, bul.
Carol, bul. Elisabeta, până la
Palatul ministerului de justiţie,
str. Ing Saligny până la cheiul
Dâmbovitei şi anoi i'rmeară tra-
^ se u l j.e chei până la Piaţa 6 Sep­
tembrie.
R e g in a M a m ă E le n a s e a p r o p ie
d e o t â n ă r ă r e f u g ia t ă . S fio a s ă ,
c u f ig u r a im b u j o r a t ă d e e m o ţie ,
c o p ila r ă s p u n d e l a În tr e b ă r i:
S e n u m e ş t e M a r io a r a B o g ş l e
d e f e l d in c o m u n a Z ă b a la , Jud.
T r e i S c a u n e . E s te in fir m ie r ă , d ar
a c u m n u a r e n ic i u n s e r v ic iu .
L a a lt ă m a s ă , M . S a a s t a t d e
v o r b ă c u u n r e f u g ia t c o n c e n t r a t ,
A lb u ş V a s ile , d in C lu j, c a r e a r e
c in c i c o p ii.
M M . L L ., u r m a ţi d e s u it ă , au
c o b o r ît l a s u b s o l u n d e s e a f lă b u ­
c ă tă r ia . A c i, a u f o s t im p r e s io n a ţ i
d e c u r ă ţ e n ia c a r e d o m n e ş t e p e s t e
t o t ş i d e ţ in u t a l e g io n a r ilo r şi l e ­
g io n a r e lo r în h a la t e a lb e , ca ri
p reg ă tesc m â n ca rea şi se rv ese
m a sa .
D e la su b s o l, a u u r c a t l a e ta j,
u n d e s u n t d o r m ito a r e le î n c a r i
s e a d ă p o s t e s c 200 r e f u g ia ţi, p r in ­
t r e ca r i n u m ero şi s t u d e n ţ i şl
e le v i.
L e g io n a r u l d r. IL IÉ C O L H O N ,
c o m is a r p e n tr u r e f u g ia ţi, a d a t
lă m u r ir i a s u p r a m o d u lu i in c a r e
Inaugurarea centrelor de distribuire
a supei populare
I n a u g u r a r e a c e n t r e lo r d e d i s ­
t r ib u ir e a s u p e i p o p u la r e , o r g a ­
n iz a t e d e „ A ju to r u l le g io n a r ” d in
C a p ita lă , s ’a f ă c u t e r i, l a o r a 1,
în c o m u n a D ă m ă r o a ia -G r iv iţ a , la
s e d iu l g r u p u lu i 5 C. M . L ., în
p r e z e n ţ a M M . L L . R e g e l e M ih a i
1 si R e g in a M a m ă E le n a .
V e n in d d e l a c a n t in a le g io n a r ă
n - r u l 1, M M . L L . u r m a ţ i d e s u i ­
t ă , a u .d e s c in s d in a u t o m o b ile în , p a r o h u l c o m u n e i B u c u r e ş t ii N o u l.
f a ţ a s e d iu lu i le g io n a r .
A c i, l e - a u e ş i t î n în tâ m p in a r e
p r im a r u l c o m u n e i, d . P o p a C o n s ­
t a n t in , a j u t o r u l d e p r im a r , P o s -
te sc u T eo d o r; c o m a n d a n tu l g r u ­
p u lu i 5 C .M .L ., I o n e l E n e ş i dr.
I i l e C o n s t a n t in , c o n d u c ă to r u l „ A - p e i p o p u la r e c e lo r 300 d e s ă r a c i
j u t o r u lu i le g io n a r ” d in g r u p u l 5.
L a d e s c in d e r e a d in a u to m o b il,
p r im a r u l c o m u n e i, d â n d r a p o r tu l,
a o f e r i t M a ie s tă ţ ilo r L or, p â in e
c u sa r e .
G a r d a d e o n o a r e , e u d r a p e l, şl
• •
putat in parlamentul românesc.
A candidat, susţinut de comu­
nişti, dar n ’a reuşit.
In urma raportului fostului
prefect de Durostor, Taşou Pu-
cerea, contenciosul ad-tiv şi al
avocaţilor din ministerul de in­
terne a opinat ca ministerul să
ia de urgenţă măsuri pentru ex­
pulzarea lui Lefterof „dar fiindcă
d-sa, în afară de atitudinea duş­
mănoasă faţă de ţară, mai este
semnalat ca un element pericu­
los pentru ordinea şi siguranţa
statului“.
In faţa! Palatului Patriarhal şi
al Catedralei aşteaptă înalt Prea
Sfinţitul Patriarh, înconjurat de
înaltul Cler, pregătit pentru ser­
viciul Divin-Te-Deum şi rugă­
ciunea de deslegare a poporului.
Ina'lt Prea Sfinţitul Patriarh,
însuşi va citi rugăciunea de des­
legare şi de cutremur.
xuata luiur^u »rn nrmo
n*uu. 111W\ AnnVI
vu. u -----
aprinse în mâinii iar atunci când
va trece cortegiul sfânt toţi cei
aflaţi pe stradă vor îngenunchia.
Pe tot ‘parcursul corurile vor
cânta imnuri religioase.
Au înflorit merii şi fiori pe câmp
Fălticeni, 19 Noembrie ră flori şi în oraş în curtea ca­
sei d-lui Calistru, din str. Bo­
După câteva zile de zăpadă toşani, a înflorit un măr de
şi frig şi mai ales după cutre­ toată frumuseţea. Se semna­
murul de la 10 Noembrie, lează copaci înfloriţi şi pe la
timpul s’a încălzit ca în plină sate.
primăvară. Este semn că toamna va fi
Pe câmp au început să apa- 1 de lungă durată.
D ispoziţii privitoare
la călătoria refugiaţilor dobrogeni
Comisariatul general al refu­
giaţilor din Dobrogea a atras
atenţia regiei autonome c. f. r.
că e inform at că, după elibera­
rea buletinelor de însoţire emi­
se de staţiunile c.f.r. refugiaţi­
lor din Oadrllater, pe baza foi-
loor de drum eliberate de acest
comisariat, călătoresc cu astfel
de bilete persoane nerefugiate
şi cere ca posesorii lor să facă
dovada că sunt refugiaţi.
In consecinţă, direcţia gene­
rală c. f. r. a dispus urm ătoa­
rele:
reducere tot aiul pentru vizitatorii
STAŢIEI BĂILE HERCULANE
Direcţia generállá c. f. r. a dis­
pus ca vizitatorii staţiei Băile
Herculare să beneficieze, ca si
mal Înainte, de 59% reducere in
tot timpul anului.
Transformări şi afilieri de halié
Direcţia generală c. f. r. a de- i numai pentru serviciul de miş­
cis următoarele: care.
H alta de mişcare Precistanu. I Dela 20 crt. halta de călători
situată intre staţiile Focşani ş l ! Turnu, dape linia Râureni-Po-
P utoa Seăcă a fost transfer- i dul Oltului se va afilia la staţia
m ată în staţie şi va funcţiona >vecină Jlbiea.
e s t e o r g a n iz a t c ă m in u l p e n tr u r e ­
f u g ia ţ i, c a r e e p r e v ă z u t c u s p ă l ă ­
to r , b a ie c u d u ş u r i ş l c ă z i ş i cu
o s p ă lă t o r ie .
LA CANTINA
DIN STR. DOAMNEI
D e la c a n t in a d in str . B r e z o ia n u ,
M a jesta tea S a R e g e le M ih a i I,
M a j e s t a t e a S a R e g in a M a m ă E le ­
n a , îm p r e u n ă c u c e i c a r i- I î n s o ­
ţe a u , a u m e r s l a c a n t in a n - r u l 1,
in s t a la t ă î n s u b s o lu l c lă d ir e i d in
s tr . D o a m n e i, d e lâ n g ă B u rsă .
A c i, s e s e r v e ş t e m a s ă d e r e s t a u ­
r a n t, c u d o u ă f e lu r i d e m â n c a r e ,
la p r e ţ u l d e 10 ş i 20 le i, i n t e l e c ­
t u a lilo r ş i l u c r ă t o r ilo r n e v o ia ş i.
M a s a s e s e r v e ş t e z iln ic , în t r e o -
r e le 12 ş i 2 l a a m ia z ă şi 7jf>— 9%
s e a r a , ş i s e o s p ă t e a z ă z iln ic , 7-800
de p ersoan e.
L a in tr a r e a S u v e r a n ilo r î n r e s ­
ta u r a n t, în t r e a g a a s is t e n ţ ă s ’a r i ­
d ic a t î n p ic io a r e şi a d a t o n o r u l
le g io n a r . M M . L L . a u v i z i t a t a p o i
c u d e a m ă n u n t u l b u c ă tă r ia , g u s ­
tâ n d d in m â n c ă r ile p r e g ă t ite .
t o a t e ş c o l il e p r im a r e d in c o m u n ă ,
în ş ir a t e f r u m o s p e d e o p a r t e ş i d e
a lt a a s t r ă z ii, a u d a t o n o r u l.
M M . L L . a u v i z i t a t s e d iu l g r u ­
p u lu i, d u p ă c a r e s ’a o f i c i a t
s e r v i c i u r e l i g i o s d e pr-eoţtt: G h .
un
P ie t r e a n u ş i S it v e s t r o v ic i A n d r e i,
d e la b is e r ic a „ P r o g r e s u l 2 B e ll u ” ;
C . P r e d e le a n u , p a r o h u l c o m u n e i
D ă m ă r o a ia ş i G h . B ă r b u le s c u ,
C o r u l le g io n a r , c o n d u s d e c a m a ­
r a d u l T e o g n o ste , a d a t ră sp u n su -
r ile .
D u p ă o f i c i e r e a s e r v i c i u lu i r e l i ­
g io s, M M . L L . ş i în t r e a g a a s i s ­
t e n ţă a u a s i s t a t la îm p ă r ţir e a s u ­
d in a c e a s t ă c o m u n ă .
A p o i, î n u r a le le n e s f â r ş i t e a le
c e lo r d e f a ţ ă , M M . L L . s ’a u u r c a t
în m a ş in ă , p le c â n d s p r e C a p ita lă .
D. SMEU
A murit scriitorul Ion
Neagu-Negulescu
Sâmbătă a încetat din viaţă la
Braşov scriitorul I. Neagu-Negu.
lescu, care a colaborat şi la Zia­
rul C ă l ă t o r i i l o r ş i a l ş t i i n ţ e l o r
P o p u la r e .
Fiu de ţăran din satul Mote­
len! (Buzău), el şi-a! consacrat
scrisul şi viaţa păturii ţărăneşti,
tâlmăcindu-i viaţa, sufletul, nă­
zuinţele spre un trai, mai
omenesc.
Printre scrierile sale remarcăm
Icoan e d in N o rd , F lă c ă r i
b u ş ite , P o v e s te a lu i S ta n
P r isa c a lu i M oş A n d r e i;
roman A r im a n ia sa u
scriere în care dă îrv
în ţe le g e r i,
drumări economico-sociale, ară­
tând însemnătatea cooperaţiei în
viaţa popoarelor.
A dat la iveală reviste literare
şi cu caracter sociologic, iar, în
vremea din urmă, eoiiloora la
G a z e ta T r a n s ilv a n ie i.
Iuliu Negulescu-Neagu a fost
un suflet ales. a cărui viaţă pă­
mântească s’a stins, la vârsta de
62 de ani, încă în puterea muncii
intelectuale când ar fi putut îm­
bogăţi literatura şi cu alte scrieri
la înălţimea frumosului său ta­
lent.
Cald ca vara la Huşi 19 Noemvrie
D u m in ic ă a m a v u t
n in ă şi e x c e p ţio n a l
IU U Ü U ,
A p a r a te le s ta ţiu n ii
g ic e d e la ş c o a la d e
au în r e g is tr a t în cu rsu l
z ile 21 g ra d e la u m b ră
soare.
DELA C. F. R.
Cu ocazia revizuirei şi contro­
lului biletelor, posesorii buleti­
nelor de însoţire, emise pe baza
foilor de drum ale refugiaţilor
dobrogeni, să se ceară acestora
să se legitimeze cu adeverinţe,
carnete sau alte acte, cu care să
facă dovadă că sunt refugiaţi
din Cadrilatei-.
Cei cari nu vor putea dovedi
acest lucru vor fi consideraţi ca­
ţără legitimaţii valabile şi tra ­
ta ţi conform dispoziţiilor in vi­
goare.
In consecinţă, s’a dispus ca
această staţie să fie trecută in
tabloul staţiilor balneo-clima-
tice cari beneficiază de redu­
cere tot timpul anului.
*
UNIVERSUM
Parastasul d ela biserica „Mihai Vodă“
Ion Incuieţ Pomenirea gen eralului Moruzzi, fost inspector
Ion Incuieţ s’a născut la 5 A- p e n tr u a n u - ş i p u n e n u m e l e p e
prllie 1884 în comuna Răzeni, ju­ a c t u l c e d is t r u g e a i d e i a în s ă ş i a
general al cavaleriei
deţul Lăpuşna, dlntr’o familie de a lip ir ii B a s a r a b ie i.
neaoşi răzeşi moldoveni. I o n I n c u ie ţ m o a r e în e ta te d e 56
După absolvirea seminarului a n i . C o r p u l n e î n s u f l e ţ i t a l c e l u i
teologic din Chişinău, a urmat c e a f o s t I o n I n c u i e ţ a f o s t d e p u s
studiile universitare la Juriev, î n c u r s u l z i l e i d e e r i l a b i s e r i c a
fiind apoi numit privat-docent la A m z e i , d i n p i a ţ a A m z e i .
universitatea din Petrograd. Aici I m e d ia t ce s ’a a fla t v e ste a
şi în această situaţie îl găseşte m o r ţ i i , p r i e t e n i i ş i c u n o ş t i n ţ e l e a t u
isbucnirea revoluţiei ruseşti la f ă c u t p e l e r i n a j l a l o c u i n ţ ă d e ­
1917. fu n c tu lu i. A u v e n it p e n tr u a
La sfârşitul lui August 1917 a p r e z e n t a c o n d o l e a n ţ e d - n e i I n -
fost ales membru în sovietul de- ) c u l e ţ d - n i i : G h . T ă t ă r ă s c u , f o s t
putaţilor ţărani, după care s’a ' p r e ş e d i n t e a l c o n s i l i u l u i d e m i ­
dus în Basarabia, unde avea să n i ş t r i , I. P e l i v a n , Ş t . C i o b a n u ,
jeace un rol important în che­ f o s t m i n i s t r u ; V . P . S a s s u , f o s t
stiunea unirii. m in is tr u ; d . B o g o ş, f o s t m in is tr u ;
Ales preşedinte al Sfatului Ţării, M a n o l e s c u - S t r u n g a , f o s t m i n i ­
Incuieţ a luat parte în mod suc­ s t r u ; p r o f . S i m i a n P a m f i l , E . S i -
cesiv la toate etapele agitate din n i c h i u ; D . D r a g o m i r ; G h . C i o l a c ,
perioada renaşterii patriotice a f o ş t i d e p u t a ţ i , V . C i o l a c , c o l . T i ­
moldovenilor basarabeni, prezi­ l i c ă S t â n e s e u , f o s t d i r e c t o r g e n e ­
dând actul unirii Basarabiei cu r a l a l s i g u r a n ţ e i S t a t u l u i .
patria mamă la 27 Martie 1918.
După unire, a fost de multe
în m o r m â n ta r e a fo stu l v ic e ­
ori . ministru al Basarabiei, apoi p r e ş e d i n t e a l c o n s iliu lu i d e m i ­
ministru al sănătăţii, comunica­ n i ş t r i s e v a f a c e J o i, l a c i m it ir u l
ţiilor şi în ultima vreme minsitru B e llu .
de interne şi vice-preşedinte al D e l e g a ţ i i d e b a v a r a b e n i r e f u ­
consiliului de miniştri.
N u m it m in is t r u în
g ia ţ i, p r i e t e n i i ş i c u n o ş t i n ţ e l e a u
c a b in e t u l
d in I u n ie a . c. c a r e t r e b u e să
d e f i l a t î n t o t c u r s u l z ile i d e e ri
p r in f a ţ a s ic r iu lu i, d e p u n â n d c o ­
s e m n e z e p ie r d e r e a B a s a r a b ie i, a
refu za t să d ep u n ă ju r ă m â n t u l.
r o a n e ş i f lo r i.
Asistenţa în timpul serviciului religios
M a r ţ i d i m i n e a ţ ă , l a o r a 11 A u a s is ta t la a c e a s tă p io a s ă D - n ii: I u liu M a n iu , V irg O
j u n i ., a f o s t l a b is e r ic a „ M ih a i c e r e m o n ie — i n a f a r ă d e d - n a M adgeaxu, M ih a i P o p o v ie i ş l
V o d ă “ d i n C a p ita lă , u n , p a r a s t a s g e n e r a l M o r u z z i ş i m e m b r ii f a ­ p r o f e s o r T a şle ă , f o ş t i m i n i ş t r i {
R evizuirea situaţiei p e n tr u o d ih n a s u fle tu lu i g e n e ­
r a t u l u i M o r u z z i,
g e n e r a l a l c a v a le r ie i.
f o s t in s p e c t o r
m i li e i — d - n i i : c o lo n e l R â m n i-
c e a n u ş i m a io r M ir c e a T o m e s c u ,
a d j u t a n ţ i r e g a li, d e le g a ţ i d in
g e n e r a li:
O lte a w u ,
S a m s o n o v ic i,
R u j in s c h i ,
M arcel
R n s e s c f l,
P e tr e G eorgescu , C o m ă n escn ,
supuşilor străini S e r v ic iu l r e l i g i o s a f o s t o f i ­
c i a t d e P . S . S . e p is c o p u l P a r ­
t é m é C io p r o n a l a r m a t e i, î n c o n ­
p a r t e a P a la t u l u i ; H o r ia S im a ,
v i c e - p r e ş e d i n t e l e C o n s iliu lu i d e
m i n i ş t r i; p r o f . T r a ia n B r ă ile a -
P e t r e s c u - T o g o , P le n i o e a n n , N l -
c u le s c u , C o n s t a n t in c s e n , C e a f ă »
ju r a t d e: p r. c o lo n e l D ă n c ilă , n u , m in is tr u l e d u c a ţie i n a ţ io ­
p r. m a io r G e o r g e s c u , p r . c ă p i ­ etc.
n a l e ; A l. C o n s t a n t , m in is tr u l
t a n B a r b u G h e o r g h e O r a io v a , p r e s e i ş i p r o p a g a n d e i; general D e a s e m e n i d -n ii: c o lo n e l Ş t ,
p r . G h . P ă s io u le s e u - O r le a , p a r o ­ P a n t a z i , s u b s e c r e t a r d e s t a t la Z ă v o ia n n , p r e f e c t u l p o l i ţ i e i G a «
M o n it o r u l O f ic ia l n r . 273, d in m u n c ă r e s p e c t iv e , u n d e l e g a t a l h u l b i s e r ic ii „ M ih a i V o d ă " ş i
m i n i s t e r u l a p ă r ă r ii n a ţ i o n a l e ; p ita le i; d r. I lie L a ză r, c o l. C a«
19 N o e m b r ie , p u b li c ă u r m ă t o a ­ M i n i s t e r u l u i A f a c e r ilo r I n t e r n e d i a c o n u l P lo r e a .
H o r ia C o s m o v ic i, su b seo reta r
r e a d e c iz ie a m i n is t e r u lu i m u n ­ ş i u n d e le g a t al M in is te r u lu i lis t r a t S to e n e sc u , m a io r B er-
R ă s p u n s u r ile r e lig io a s e au d e s t a t l a p r e ş e d in ţ ia c o n s i l i u ­
c ii: E c o n o m i e i N a ţ i o n a l e . C o m is iu - le s c u ; o d e le g a ţie d e o f iţe r i d W
f o s t d a te d e c o r u l se m in a r u lu i lu i; D . D . G e r o ta , se creta r g e ­
A R T . 1.— L a 10 D e c e m b r ie a . c „ n ile v o r lu c r a su b p r e ş e d in ţia
„ N if o n “ . n e r a l l a j u s t iţ i e . r e g i m e n t u l 1 r o ş io r i, e t c .
v a în c e p e r e v iz u ir e a situ a ţie i d e le g a ţ ilo r M i n i s t e r u l u i M u n c ii,
s u p u ş ilo r s t r ă i n i c a r e î ş i e x e r ­ S ă n ă t ă ţ i i ş i O c r o t ir ilo r S o c ia le .
c i t ă p r o f e s ia î n R o m â n ia ş i c ă ­ P e n t r u B u c u r e ş t i v o r lu c r a 5
r o ra le e x p ir ă t e r m e n u l d e ş e ­
d e r e î n ţ a r ă p e z iu a d e 3 1 D e ­
c e m b r ie 1 9 4 0 .
P e l â n g ă s u p u ş ii s t r ă in i ş i a -
e o m is iu n i d e r e v iz u ir e .
C o m is iu n ilc d e r e v i z u i r e
în c e p e s ă lu c r e z e p e zâ n a d e 10
D e c e m b r ie a . c.
vor
„înapoi“ la pro prietatea agra ră consolidată -
c e i c a r e i n t r ă î n p r e v e d e r ile d e -
c r e t u l u i - l e g e N r . 4 .0 7 2 d i n 1938,
l a r e v i z u i r e a d in a c e s t a n , v o r
m a i t r e b u i s ă s e p r e z in t e sp re
A R T . 3. — N o r m e l e d u p ă o a r e
v o r lu c r a c o m is iu n ile d e r e v i­
z u ir e s e v o r s t a b i l i d e a c e s t d e ­
p a r ta m e n t.
sau... „înainte“ cu pulverizarea loturilor
a li s e a r a n ja s itu a ţia f a t ă de A R T . 4. — D e p u n e r e a a c t e lo r
l e g e a c o n t r o lu lu i s t r ă i n i l o r ş i l e ­
g e a p ® n tr u p r o t e g u ir e a m u n c ii
in d i g e n e , t o ţ i a c e i c a r e a u c e r u t
î n s c r ie r e a u l t e r i o a r ă î n lis te le
s u p u ş ilo r s t r ă i n i î n v e d e r e a r e ­
v iz u ir ii, s e v a f a c e î n c e p â n d d e
la 20
a . c.
N o e m b r ie — 5 D e c e m b r i e
de muncă rurală?
I n t r ’o c ă r ţ u l i e n u m a i d e c â t e ­ N u s ’a p u t u t m e n ţ i n e , — d e ­ P r o p r i e t a t e a m i c ă J g r â u 1 3 .4 1
d e n a ţ i o n a l i t a t e r o m â n ă ş i l i s ’a A c te le s e v o r d ep u n e* v a f ile , d . C o n s t a n t in G a r o f lid h e c t ., p o r u m b 1 4 ,2 6 h e c t . , ort
r e f u z a t î n s c r ie r e a î n a c e s t e l i s t e . a ) P e n t r u s t r ă i n i i d o m ic ilia ţ i
c â t i n n eiînn s e m n a t'■ă m ă“ s u r ă , —
A R T . 2. — I n a c e s t s c o p s e î n - in c o m u n e le u r b a n e la o f ic iile d e
a c ă r u i a u to r ita te p r in tr e e c o ­ n ic i m ă c a r a cest m i n i m q u a s i 1 4 .2 0 .
n o m iş tii ţă r ii e ste în d e o b şte Î n d e s t u lă t o r . I a r d u p ă e x p r o p r ie r e 1 g r â s l
s t it u e p e lâ n g ă In s p e c to r a te le p o liţie ;
r e c u n o s c u t ă , lOUŢrinde o sea ­ 9 .2 c h i e n t a le l a h e c t a r — p o ­
g e n e r a le d e m u n c ă , p r e c u m ş i P® b ) P e n tr u s tr ă in ii d in c o m u ­
C ă c i: „ d in cau za, p r e s iu n e i
m ă d e c o n s t a t ă r i ş i o p in ii, d e c r e ş t e r i i p o p u la ţ ie i — c u m a c r ie rum b 8 c h in ta le la h e c ta r — o r*
lâ n g ă In s p e c to r a te le d e m u n c ă n e l e r u r a le , l a p r e ţ u r ile r e s p e c ­
9,1 c h i n t a l e l a h e c t a r .
P lo i e ş t i, B a c ă u ş i S u b in s p e c t o - tiv e ; c o v â r ş it o r i n t e r e s a c t u a l, î n c h i ­ to t d. G a r o f l id — su p ra fa ţa
n a t e p r o m o v ă r ii a g r ic u lt u r ii. m i j l o c i e a p r o p r i e t ă ţ i i m ic i e s t e T rebue să s e ţin ă se a m a c ü
r a t u l d e m u n c ă B r ă il a c â t e o c ) P e n t r u c e i d in B u c u r e ş t i, l a
a s t ă z i, d u p ă 20 d e a n i d e la r e ­ c ifr e le d e m a i s u s n u r e p r e z in t ă
c o m is iu n e d e r e v iz u ir e . S e r v ic iu l c o n t r o l u lu i str ă in ilo r E ste a t â t a a d ev ă r în r â n d u ­
d e p e lâ n g ă P r e fe c tu r a P o liţie i r ile d - s a le ş i m a i a le s s e d e s ­ fo r m a agrară, N U M A I D E 3 o r e a lita te a b s o lu tă f i i n d căi
In n ă - A c e s t e © o m is iu n i s e v o r c o m ­ „ d u p ă e x p r o p r ie r e n u s ’a m a i ţ i «
P ă p u şă , p u n e d in ş e f i i in s p e c t o r a t e l o r d e C a p it a le i. p r in d e d i n m a i f i e c e s l o v ă a ş ­ H ECTARE şi are te n d in ţa să
t e r n u tă î n s c r is u l d - s a le a t â t a m a i s c a d ă ’’, c u t o a t e d i s p o z i ţ i u - n u t d e o s e b it s t a t i s t i c a p r o d u c ­
sSpoi un
Ţ a ra B u n ei
g r ije d e a d e v ă r în e x a m in a r e a n ile c u p r in s e i n le g ile c a r i lim i­ ţ i e i ” ... ( a d i c ă ş i p e n t r u m i c a ş l
c h e s t i u n e i c e -1 p r e o c u p ă , î n c â t t e a z ă p u lv e r iz a r e a p r o p r ie t ă ţ ilo r p e n t r u m a r e a p r o p r i e t a t e ) d e c i
lu c r a r e a c h i a m ă a s u p r a - i t o a t ă agrare! e o n c l u z i u n i le c u p r in d o m ed ia l
P re sa g e rm a n a a t e n ţ i a c â r m u ir ii.
D e a l t f e l e s t e v o r b a a c i d e a.-
g r ie u lt u r a n a ţ i o n a l ă ş i d e v i i ­
A u t o r u l lu c r ă r ii, p l i n ă d e c u ­ s i m ţ i t o r a m e l i o r a t ă , d e c i p u t e r ­
r a j a l e x p r e s ie i s in c e r e d a r ş i d e n i c i n f l u e n ţ a t ă , d e i n d i c e l e m a ­
a m ă r ă c iu n e f a ţ ă d e in s u fic ie n ţa j o r a l p r o d u c ţ ie i p r o p r i e t ă ţ i î o *
to r u l e i — s tu d ia te în r a p o r t c u s o l u ţ i i l o r d e r e m e d ie r e a s i t u a ­ m a r i .
şi conferinţele d-lui Nichifor Crainic s t r u c t u r a p r o p r i e t ă ţ i i r u r a le î n
R o m â n ia ş i i n f l u e n ţ a e i a s u p r a
ţ i e i Î n c e r c a t e in. t r e c u t , e x p u n e , O ri ş l cu m , d . C o n s t. O a r o fl« !
o u s u p e r io r d i s c e r n ă m â n t ş i t e ­ i e s i l i t s ă a f i r m e , d i n s c r u t a r e a
p r o d u c ţ ie i a g r ic o le — c e s u n t m e in ic ă cu n o a ştere, p r ic in ile ’ e l e m e n t e lo r d e m a i s u s c ă „ în
ia Universităţile din Viena i n d is o lu b il l e g a t e d e s o a r t a î n ­ m u l t i p l e a l e s t ă r ilo r d e f a p t a c ­ a c e s t e c i f r e s e o g l i n d e ş t e t r a g e ­
d ia e c o n o m ic ă u r m a t ă e x p r o p r i ­
s ă ş i a S t a t u lu i, a m z ic e c h i a r :
d e r a ţiu n e a lu i d e a f i.
F ii n d c ă n o i n u s u n t e m o n a ­
ţ ie d e s i m b r ia ş i; n o i n u s u n t e m
tu a te ş i a tin g e î n tr e a c ă t, in e ­
f i c a c i t a t e a s is t e m u lu i p r e e m p - e r ii” .
ţiu n e i (a şa c u m a f o s t a p lic a t) . D - s a m a i s e m n a le a z ă in s ă c ă
A j u n g e î n a c e s t c h i p l a e v o l u ­ „ p r o p r ie t a t e a m i c ă n u p o a t e s a ­
Conferinţele ţinute de d. Nichi- de structura neolatină a limbii ro­ o c o le c tiv ita te d e p r o le ta r ia t a - ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i r u r a le , d i n R o ­ t i s f a c e a z i t o a t e n e c e s i t ă ţ i l e d «
for Crainic la universităţile din mâneşti, de necesitatea unei politici m o r f î n s l u j b a c in e ş t i e c ă r u i m â n ia , în u ltim ii a n i. t r a i u a t e ţ ă r a n i lo r c ă c i p r o d u ­
L. I. Viena, Breslau şi Berlin, despre de regenerare fizică a rasei noa­ c a p i t a li s m a b u s i v ş i n i c i t e r e n u l E p r o f u n d p ild u it o a r e . su l ei e aproape în în tr e g im *
lupta dintre România veche şi Ro­ stre, de reînvierea ortodoxă a spi­
mânia nouă, pentru oucerirea unei ritului românesc, de problemele d e e x p e r ie n ţă a l u n u i c o le c ti­ S t a t i s t i c a m i n i s t e r u lu i f i n a n ­ c o n s u m a t p e l c c , n u m a i p e n t r u
concepţii de viaţă proprii şi pen­ unei picturi şi arhitecturi româ­ v is m im p o i- t a t, im p r o p r iu o r i ş i ­ ţ e lo r a t e s t ă i n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă h r a n ă ”.
tru încadrarea statului in politica neşti şi de literatura noastră care
Axei, au fost întâmpinate pretu­ a înţeles să fie una ou sufletul
tindeni de săli arhipline şi au poporului.
c ă r u i î n R o m â n ia ş i c u a t â t m a i
in c o m p a tib il a z i ou u n S t a t l e ­
g io n a r , d e Ia c a r e s e a ş t e a p t ă
c ă p r o p r i e t a t e a m a r e (d e p e s t e
2 5 0 h a . ) s ’a m ic ş o r a t — d e la
1 9 2 7 ş i p â n ă î n 1931, a d i c ă n u ­
A şa c ă p e n tr u e x p o r t c a şi
p e n t r u a l i m e n t a r e a o r a ş e lo r r ă «
stârnit un ecou neobişnuit de căl­ m â n d o a r m a r ile p r o p r ie tă ţi.
După conferinţa rostită In aula t o c m a i u n e c h ilib r u m a i a d â n c , m a i în p a tr u a n i — cu 440 h e c ­ I n f i n e , v e r i f i c â n d c o n tu r ile )
a ic i o z i se ­
duros in publicul german. Marea, Universităţii. în faţa numeroaselor o r g a n ic , a l s tr u c tu r ii n o a stre t a r e , ia r c e a m i j lo c ie ( î n t r e 50 d e g e s t i u n e a l e m o ş i i l o r c u l t iv a t *
d e c ă lă u - presă berlineză in special a salu- personalităţi celebre ale ştiinţei şi
i i
t/fclíO - - - - - L
------- - c - - - - - - - - - - - - I . ; ----
AAiAAk/AOAAyi-CVA » « i v i w n i< H /)n 1 o
*----- Lugctti-i ii gciuicw.AÖ, ?OiftiöCúCi' AiCC- s o c ia le ş i e c o n o m ic e . ş i 2 5 0 h e c t a r e ) c u 1 9 7.000 h e c ­
in te n s iv , d s a d o v e d e ş te c ă c h e l­
m e te o r o lo ­ de largi proporţii despre persona­ bachter revine cu un al doilea ar­ K o m a m m e a , n a ţio n a la şi f e r ­ t a r e , î n v r t s n e c e p r o p r ie t a t e a
t u i a l a m i j l o c i e a e x p l o a t ă r i i lo r ,
v itic u ltu r ă litatea complexă, despre ideile şl ticol de amplă rezumare, pe care v e n t n a ţio n a lis tă , e s te o n a ţiu ­ m ic ă , p â n ă l a 5 h e c t a r e a c r e s ­
l a h e c t a r , a t i n g e circ® 6 0 0 0 le i,
a c e s te i luptele sale politice şi culturale. îl însoţeşte cu următoarele consi­ n e m u n c ito a r e d e g lie . S t a t u l c u t cu 372 m ii h e c ta r e .
d i n c a r e 3 0 0 0 l e i r e p r e z in t ă p r e ­
şi 25 la In afară de Berliner Lokal-An­ deraţii : „După popasul glorios în n a ţ i o n a l r o m â n s ’a d u r a t d in C e în se m n e a z ă a c e a s tă e v o ­
ţ u l m u n c ii, a î b r a ţ e l o r , î n i m e n ­
zeiger, a cărui convorbire cu d. Viena al profesorului Crainic, u- o r g a n iz a r e a ş i p r o p ă ş ir e a m u n ­ l u ţ i e ? — s e în t r e a b ă d . G a r o ­
s a m a jo r ita te a c a z u r ilo r , a ţ
Nichifor Crainic s’a transmis la niversitatea berlineză a ţinut, la c ii p ă m â n t u l u i, s f i n ţ i t ă p e p r o ­ f lid .
timp, Völkischer Beobacther pu­ rândul ei, să-i pregătească o pri­ b r a ţ e lo r l o c u i t o r il o r r u r a l i d in i
p r ie ta te a a g r ic o lă i n d i v id u a l ă . R ă s p u n s u l d -s a le e s te p e c â t
blică un articol de trei coloane, mire entusiastă acestui învăţat ro­ p r e a j m a m o ş iilo r .
E l i t e l e n o a s t r e , a d e v ă r a t e s ’a u d e în d r e p tă ţit p e a t â t d e în g r i­
Însoţit de un portret şi un auto­ mân. In faţa unei săli arhipline, jo r ă to r :
ş t i ţ i , i n sc h im b , c a r e e v a lo a ­
graf, In care spune Intre altele: profesorul Crainic a vorbit despre s e l e c ţ i o n a t — prin. s tr ă d a n ia r e a p r o d u c ţ ie i p e h e c t a r a m i ­
„Un om de ştiinţă religioasă de A c e a s t a î n s e a m n ă , s c r ie d - s a
în a in ta ş ilo r — d in ţă r ă n im e a 1
cea mai originală marcă şi căruia forţele esenţiale, ce stau la teme­
c i i p r o p r ie t ă ţ i?
î n s t ă r i t ă ş i d i n „ b u r g h e z ia " n a ­ c ă în sc u r tă v rem e t o a tă p r o ­
România nu-i datoreşte numai cea lia reînnoirii politice şi ideologice ţio n a lă lu m in a tă , n ic i u n m o ­ p r ie ta te a m a r e ş i p a r te d in E s t e c ir c a 3 0 0 0 l e ! , l a h e c t a r ,
mai bună revistă literară a sa, ci a ţării sale. Lucrul ce ne-a uimit, p r o p r ie ta te a m ijlo c ie v o r f i a b ­ a d i c ă e x a c t ,a t â t c â t m a r e a p r o ­
şi temeinice studii filosofice, zia­ — continuă ziarul — e modul cum
m e n t î n s t r ă i n a t e d e h a r u l, î n ­
d u m n e z e it , a l b r a z d e i. s o r b it e d e ţ ă r a n i su b ferm ă p r i e t a t e d is t r ib u ie ţ ă r a n i l o r n u ­
rul naţionalist „Calendarul” şi dânsul, într’un interval de timp
relativ scurt, şi cu o magistrală A m fo s t , s u n te m ş i v o m fî, d e i o t u r i d e 5 h a . c a r i, e u t i m ­ m a i c a p r e ţ a l m u n c i i lo r i
încă mult® altele... Teolog, poet, stăpânire a limbii germane, scotea a s t f e l : ţ a r ă a g r ic o lă . p u l, v o r a j u n g e l a 3 h a . c â t e *
filosof, întemeietor al unui ziar cu din cercetarea şi cultura germană, m i j l o c i a a c e s t e i p r o p r ie t ă ţ i a s ­
ideologie creştină antisemită, om desăvârşit familiarizate, comparaţii
D in n e fe r ic ir e în s ă — ş i a -
t ă z i , i a r î n v i i t o r ş i m a i p u ţ in .
politic, un bărbat care, cu ani rodnice pentru c e a sta e ste m a rea p r o b le m ă , N e c p r im , d e o c a m d a t ă , a c i.
înnainte de noua ordine româ­ tuală a ţării sale”. noua viaţă spiri­ c r u c ia lă , a v ii t o r u l u i n o s t r u — C a n c lu z iu n i n ic i n u v o m t r a g * .
nească, a căutat să-şi pună citi­ „ s t r u c t u r a p r o p r i e t ă ţ i i a g r ic o le
A u t o r u l s t u d i u lu i d e c a r e n e O b se r v ă m d o a r c ă r e z o lv a r e a
torii în cunoştinţă şi să-i familia­ Deutsche Allgemeine Zeitung, o c u p ă m în fă ţiş e a z ă ş i c o n s t a t ă ­ p r o b le m e i p r o l e t a r i a t u l u i a g r i c o l
î n R o m â n ia n u e s t e e c o n o m i­
rizeze ou naţional-socialismul, şi al comentând aceeaşi conferinţă in c ă “, p recu m s in te tiz e a z ă d.
r i l e o f i c i a l e a l e m i n i s t e r u lu i a - n u e d e o r d in s o c i a l, c i d e o r d i n
cărui glas influenţează de decenii, termeni deopotrivă de elogioşi, redă g r ic u lt u r ii a s u p r a p r o d u c ţie i p r o ­ e x c l u s iv e c o n o m ic ; ş i c ă t o c m a i
in măsură hotărîtoare, întreaga pe larg două pasagii în care vorbi­ G a r o f lid î n e x o r d iu l d - s a l e .
p r i e t ă ţ i l o r a g r ic o le m i c i ş i m a r i. d e a c e e a p r o b le m e le e c o n o m i e i
viaţă spirituală a ţării sale”. torul caracterizează pe de o parte In a d e v ă r , în a c e a s tă p r iv in ­
I a tă -le , p e s c u r t ;
Berliner Börsen-Zcitung, tran­ tar sentimentul singurătăţii româneşti, ţ ă d a t e l e , în c e r c a t e , a l e r e c e n ­ n a ţio n a le mu p o t fi r e z o lv a te su b
scriind o lungă convorbire cu d. pe de alta puritatea nealterată s ă m â n t u lu i d in 1930, s u n t c o n ­
P r o p r i e t a t e a m a r e : g r â u 15,48 ) a u s p ic iile p r ip e i ş i i n d i s p o z i ţ i i -
Nichifor Crainic şi. amintind ace- a religiei poporului nostru. Redac­ v in g ă to a r e . (Ş i c u t o a te c ă , î n ­
h e c to litr i la h e c ta r ; p o r u m b I lo r t e n d e n ţio s a s m u ţ it e .
laş complex de însuşiri în persona­ torul citatului ziar încheie astfel: 17.99 h e c t o l i t r i l a h e c t a r ; o r z
litatea sa, adaugă: „pentru felul „In conferinţa sa, primită cu mari
de înţelegere german e greu de apiause, profesorul Crainic a vor­
reunit toate aceste calităţi în a- bit apoi de strânsele legături dintre
t r e t im p ,
s o a r t e i,
p r in
d in
c ifr e le
c a u z a v it r e g ie i
s ’a u s c h i m b a t
p i e r d e r e a v r e m e ln ic ă a
1 5 .4 8 h e c t o l i t r i l a h e c t a r . ION I. NEDELESCU
celaş om” Ziarul vorbeşte mai de­ vaţa spirituală română şi germană, B a s a r a b i e i ş i a N o r d u lu i B u c o ­
parte de actualitatea ideilor din ce există în împrejurările nou
„Programul statului etnocratic”, create”.
v in e i, t â l c u l l o r a r ă m a s t o t u ş i
a c e la ş , r i g u r o s ) .
Crima de pe hotarul Judeţul Făgăraş
P o t r i v i t e l e m e n t e lo r a c e s t u i
r e c e n s ă m â n t , în t i n d e r e a a r a b i ­ comunei iecia Mică Primăria comunei Sebeş
l ă a Ţ ă r ii U n i t e e s t e d e 12 m i ­
(Banat)
îndrăzneţul atac banditesc
lio a n e 850 m ii
m ând
h ecta re, în s u ­
u r m ă t o a r e le „gru p e de
e x p l o a t a ţ i « “ : 35,8% , a d i c ă 4 m i ­
lio a n e 6 0 0 .0 0 0 h a ., lo t u r i de Timişoara, 18 Nov.
PUBLICAT«
m u n c ă a g r ic o lă p â n ă l a 5 h e c ­ N o. 1718111940
dela birourile uzinei comunale t a r e ; 24,2% , a d i c ă 3 .H 0 .0 0 0 h a .,
l o t u r i d e m u n c ă a g r ic o lă d e l a 5
p â n ă la 10 h a . ; 25,4% ,' a d ic ă
P o s t u l d e ja n d a r m i d in I e c ia
M ic ă a r a p o r ta t
c r im ă
p a r c h e t u lu i o
f ă p t u it ă d e n e c u n o s c u ţi,
! Se aduce la cunoştinţa generală
că. in ziua de 24 Noembrie 1940.
3 .2 7 0 .0 0 0 h a ., lo t u r i d e m u n c ă orele 10 a, m. primăria comunei
din Galaţi a g r ic o lă d e la 10 p â n ă la 1 00 h a .;
şi 14.6% , lo t u r i d e m u n c ă
p e s te 100 h a .
de
p e h o ta r u l a c e le i c o m u n e .
N i ş t e t r e c ă to r i a u g ă s it p e c i o ­
b a n u l G h . D ă n c ilă , d e 32 a n i, o -
Sebeş vinde prin licitaţie publică
materialul lemnos, în picioare in
pădurea comunei Sebeş, judeţul
P r im u l î n ţ e l e s ce s e d e s p r in d e r ig in a r d in P o ia n a S ib iu lu i, m o r t, Făgăraş, pădurea numită Groapele.
Seria II, următoarele materiale,'
d in a c e s t t a b l o u , s u m b r u , e c ă ia r p e t o v a r ă ş u l s ă u G h . C io r o - pentru cari se va depune o garan­
Baud*ţii au fost arestaţi
G a l a ţ i , 19 N o e m b r ie In acest timp a in trat în casie­
m a r e a p r o p r ie ta te r u r a lă — îm ­
p o t r iv a c ă r e ia î n c ă s e a s m u t a z i
u r i ş i p r o v o c a ţ iu n i — r e p r e z in ­
g a r iu î n s t a r e f o a r te g r a v ă .
D in p r im e le c e r c e tă r i s ’a p u tu t
ţie de 5% din ofertă.
Preţul de strigare este de lei
40.000.
In birourile uzinei comunale
Galaţi s’a comis un îndrăzneţ
atac banditesc.
rie un complice al tâlharului,
Vasile Drăguţ, care aştepta pe
sală.
t ă n u m a i o ş e p t i m e (1 4 .6 % ) —
d in t o t a l u l s u p r a f e ţ e i a r a b ile
d in R o m â n ia ; c e e a c e î n s e m n e a ­
s t a b ili c ă c e i d o i c io b a n i p ă ş t e a u
o ile p e h o ta r u l
M ic ă .
c o m u n e i I e c ia -
Total format din 1173 arbori de
1 molid, cu un volum total de 320
m. c. lemn de lucru.
Un anume Chirilă Ion, din o - Personalul birourilor fiind a- Licitaţia se va tine In conformi­
z ă c ă d o a r p e a c e a s t ă p o r ţ iu n e S e c r e d e c ă p r o p r ie ta r ii t e r e ­ tate cu legea contabilităţii publice
aşul nostru, a intrat eu revolve­ larmat a venit în biroul casieriei, s e p o a te s ă v â r ş i o c u l t u r ă i n t e n ­ şi normelor generale de licitaţiuni,
rul în biroul casierului Ion Fe­ unde a arestat pe cei doi bandiţi. n u r ilo r a u v e n it s p r e a l e c e r e
Al treilea care făcea de pază
s ă , ş tiin ţific ă , a p tă s ă a s ig u r e precum şi condiţiunile speciale, de
lea, în timpul când acesta nu­ s e l e c ţ i u n e a p r o d u s e lo r ş i s ă i n - s o c o te a lă . I s c â n d u - s e c e a r tă e l a u cari amatorii pot lua cunoştinţă la
măra banii primiţi dela încasa­ afară, a reuşit să dispară. Inspectoratul Silvic Alba luiia, O-
torii vagoanelor de tramvai,. Cei doi bandiţi au fost pre­ d c s t u l e z e n e v o i l e e x p e r t u lu i. f o s t lo v i ţ i g r a v cu c io m e g e le .
colul Silvic Făgăraş şi Primăria co­
El a ordonat casierului să se daţi chesturii de poliţie, care A l d o ii'ea î n ţ e l e s î l c r i s t a l i z e a ­ U n u l d in tr e c io b a n i a în c e t a t munei Sebeş.
întoarcă cu faţa la perete şi apoi
a luat banii depe masă, începând
să-i bage în buzunar.
face cercetări.
Acest, atac banditesc este viu
comentat în oraş, pentru în ­
z ă d . G a r o f lid î n b r o ş u r a d - s a l e :
„ P r o p r ie t a t e a m ic ă , s u b 5 h e c ­
t a r e , a r e o s u p r a f a ţ ă d e 4 .6 0 0 .0 0 0
d in v i a ţ ă i n u r m a lo v it u r ilo r p r i ­
m ite , i a r c e lă la lt e s t e g r a v r ă n it.
Supraoferte nu se primesc.
In cazul că la această licitaţie
nu se vor vinde lemnele, se va ţine
Casierul, revenindu-şi după drăzneala cu care a fost comis. h a . d in t e r e n u l a r a b il t o t a l a l V ă z â n d u -ş i is p r a v a , a g r e s o r ii o nouă licitaţie, în ziuă de 1 De­
primele momente de spaimă, a D. prim-procuror Lupaşcu a- ţă r ii, a d ic ă un p rocent de a u d isp ă r u t. S e c r e d e c ă e i v o r f i cembrie 1840, orele 10 a, m., fără
cerdă un deosebit interes acestui 3 5 ,8 % ”. altă publicaţie.
dat alarma si a sărit la bandit a r e s t a ţ i in c u r â n d .
spre a-i paraliza activitatea. A- caz şi a ordonat ©a cei doi ban­ * Primar, Vichcnte Bălan
diţi să fie înaintaţi parchetului. S ’a m a i p r o d u s î n s ă u n f e n o ­ C io b a n u l r ă n it g r a v a f o s t i n ­ Notar loan Maier
cest însă l-a lovit in cap cu un
bulon, ameţîndu-1. m e n d e o p o t r iv ă d e în g r ij o r ă t o r . te r n a t in s p it a l. : 8073
;
 s
_tmrvERSOT Anul al 57-lea Wr. 322 Vineri 22 Noefmbrie 1940

JU D E Ţ U L FA G A R A Ş
PR IM Ă R IA C O M U N E I O H ABA

Pifiblicaţlune Burse repartizate studenţilor IN FO RM A ŢII

de licitaţie
N r. 411/1940
P rim ă ria com unei O haba, ju d
F ă g ă ra ş v in d e p rin lic ita ţie p u b li­
că, cu o fe rte în ch ise şi sigilate, în
ziua de 10 D e ce m b rie 1940. o rele
11. în lo ca lu l P rim ă rie i com unale,
8.000 m . st. le m n e foc, e se n ţă fag,
în pick) are
l i c i t a ţ i a se v a ţin e cu re sp e c ta ­
re a a rt. 88— 110 L. P . C. O fe rta n ţii
v o r dep u n e o g a ra n ţie de 10% în
num enair sau efecte.
Condiiţiunile de lic ita ţie se p o t
v ed ea l a P rim ă ria c o m u n a lă sau
Ocol-ul S ilvie S e rc aia, în o rice zi
de lu cru , în o re le oficiale.
O haba, la 14 Noem brde 1040,
P rim a r, Io sif S teav u .
N o tar, A . K o n n e rth .
9080
Moartea unui slujbaş
ceferist
A î n c e t a t d in v i a ţ ă î n t r ’u n sp i­
t a l d in B u c u re ş ti, T i t u M a ca rie,
) /
fo s t ş e f d e s t a ţ i e l a O r a d e a p â n ă
t i f a c t o r n a e ( t e a ^ î n a ju n u l e v a c u ă r ii. V e c h i şi
c o n ş tiin c io s f u n c ţi o n a r a l c e fe -
r e u lu i, e l a f o s t t r im i s î n A r­
d e a l m a i î n tâ i c a ş e f d e s ta ţie
p e n l r u c a c i n e v a s ă i a o r ă c e a l ă . Ş i c â t d e u ş o r. o r ă c e a l ă în a p a r e n j a
la C â m p u lu n g p e T is a , la V a le a
i n o f e n s iv ă , s e p o a l e t r a n s f o r m a in lr 'o b o a l ă s e r i o a s ă ! L u a j i d e a c e e a l a lu i M ih a i şi a p o i la S ig h e t, u n d e
d is tin g â n d u - s e p r i n t r ’o m u n c ă
p r i m e l e s e m n e d e r ă c e a l ă c â t e v a t a b l e t e d e A s p irin . O b s e r v a ţ i î r r ă c a e le c o re c tă şi d e a d e v ă r a t n a ţi o n a ­
lism , a f o s t a d u s oa ş e f a l s ta ţie i
s ă p - a r t e c r u c e a »'Baij&i«, c ă c i e x i s t ă m u lte im ifa tiu n i.
O ra d e a .
A ici, a p r o a p e 10 a n i, o r g a n i­
Un m e lira » -
z e a z ă a c e a s tă s ta ţie , p u r i f ic ă p e r ­
s o n a lu l ş i fa c e d in s t a ţ i a O ra d e a
e f i c a o e ' si t. OT o i n s titu ţie d e a d m i r a t . P e n t r u
a c e s t lu c r u n u o d a tă a f o s t fe ­
l ic ita t d e o rg a n e le s u p e r io a r e a le
C. F . R . şi d e p o p u l a ţ i a o ră d e a n ă .
J M o a re t â n ă r , s ă r a c ş i r e g r e t a t
d e colegii. M a r ţ i a f o s t în m o r­
m â n ta t.
♦ ♦ 4 ♦ ♦ ♦ » ♦ ♦ ♦ ♦ »»H
din centrul studenţesc Iaşi
D e p a r t a m e n t u l e x te r n e lo r , p r e ­
se i ş i p r o p a g a n d e i d i n U n iu n e a
n a ţio n a lă a s tu d e n ţi l o r c r e ş tin i
ro m â n i, c o m u n ic ă :
U . N. S. C. R. a r e p a r t i z a t u r ­
m ă to a re le b u r s e c e n tr u lu i s t u d e n ­
ţe s c I a ş i :
STUDENŢILOR DELA POLI­
TEHNICA
A g r a t in a A n a to lie , B ă b u ţi u
C o rn e liu , B a lta g Z e o n id , B a r c a -
riu G rig o re , B e şle a g ă V ic to r,
B â r le a F la v iu , C ă r ă u ş u G rig o re ,
D e lin s c h i V a r v a r a , D e re v ic i V a -
le r iu , D o b ia n s c h i D u m itr u , G h e -
ric h io iu A f r o d ita , I o r d a n N . A le ­
x a n d r u , L u p ş a n V . I. F la v iu , M a -
x in iu c E. M a rc u , P e t r ic h i G e o r-
g e ta , S ă b ă u N ic o la e , S c h io p u
M ih a il, T in c u M ih a il, V ă z d ă u ţe a -
n u , A n to n o v ic i N ic o la e, G h e ra s im
E m il.
FACULTATEA DE MEDICINA
B u g n a r iu V a sile , B u lm e z a V ic ­
to r, C e a ic o v s c h i E u g e n ia , C e r ­
ch ez E le n a , C o lib a n A n to n ia , C o -
to ro s T r if ih e , C a z a s c iu c E p if a -
m ie , D u m b r a v ă E le n a , E şanu
N ă d e jd e , J u l a V ic to r, M a rc o c i
S e rg iu , M a x im M a r g a r e ta , M a -
x ia n M a r ia , O rle ţc h i C o rn e liu ,
P iv o v a r o v A le x a n d r u , P ş e n i t M a ­
ria , R o t a m L u d m ila , Z gaird an N i­
c o la e , B r e tin N ic o la e , N e a g u A r ­
ca d ie P ir g is c h i M a ria , M e te lic a
A d e la id a , O s tro n id e s G h e o rg h e ,
D im itr ie v M a ria , I a c u b o v ic i V ic ­
to r, M ih a liu c O leg, P e v e n s c h i
V a sile .
STUDENŢILOR IN ŞTIINŢE
B ro a s c ă Io n , B u z ă M itro fa , B a -
lo ş A v e n ir, B u rc u ş L a z ă r, C ib ric
A le x e i, C h ia ia A d ria n , C io rn e i
V. G h e o rg h e , C ă ş la r u A le x a n d r u .
C ră c iu n e s c u A. V la d im ir, C u z u m
I. B o ris , S o b a r ii I. P e t r u , V a s i-
lo iu V . A n to n , A u d r iş a n V ic to ria ,
A o lă riţe i E le n a , B a p a r c A n a , C o -
to v ic i I. N a ta lia , C o n s ta n tin e s c u
E m ilia , N o v iţc h i M a ria , P r e l ip -
ceanu V io ric a , S p â n u L a r is s a ,
G h ir le a G a liire a , P e r e a tc o v V .
tin , F lo re a A le x a n d r a , G r e c u S i-
m io n , G o b jilă A le x a n d r u , G h e o r­
g h iu V la d , G a fe n c u V a le riu , J u n -
c u lo a n , M itric V a sile , M o ş n e a g ă
D io n isie , P lă m ă d e a lă N ic o la e ,
P r i s ă c a r u G h e o rg h e , R u s s u V e -
c e s la v , S t r a t a n Ş te f a n , C io c a n u
Şt6fam , S m irn o v V la d , S a n d u
V a sile , T u d o r á n A n tip , V ă s d ă u -
ţ e a n u G rig o re , F o c şa A le x a n d r u ,
Z u b a c A n a to lie , B u lié i A le x a n ­
d r u , C a v a lc iu c Ş te f a n , C e rn e a c lc
N in a , D ja n te m ir o v M ih a il, G a e i-
c e v s c h i. H o h lo v M ih a il, P o c l it a r u
Z e n a ld a , P a l a d e A lice , R u s s u
C o n s ta n tin , S tr o ic h i P e tr e .
FACULTATEA DE TEOLOGIE
B o rc e a A le x a n d r u , B a r c a n i N i-
c h ifo r, B u c in c e a n u S e rg ie , C a ţu -
d a G h e o rg h e , C e c a n Ig o r, C o jo c -
n e a n u G h e o rg h e , F r u n z ă V a le n ­
tin , G a n e A le x a n d r u , G rim a ls c h i
N ic o la e , G ro s u N ic o la e , I s m e a n ă
V la d im ir, I s p r a v n i c u lo a n , M a -
r a n d ic i A le x a n d r u , M ih a i G h e o r­
g h e , M ih ă ilă D u m itr u , N e g u ră
lo a n , O r b u A le x a n d r u , P â s la ru
V ic to r, P e tr o v ic i V a sile , R a c u
D u m itr u , R u s u B o ris , R u s u E r ­
v in , S t r ă i s t a r u A le x ie , S t r ă i s t a r u
B o ris , S t r ă i s t a r u V ic to r, S p â n u
A le x a n d r u , S t r u c lo a n , S c o b ic i
V la d , T o fa n A n to n ie , U s â tâ i T i-
m e te i, V e lic im c h i A lex ., C uirusu
A le x a n d r u , E r h a n T e o d o r, P a ş ă
V a sile , P a n t â r u lo a n , Ie ro d , V â i-
c u V a ra h ie .
FACULTATEA DE TEOLOGIE
SUCEAVA
B a b iu c A rs e n ie , B a r a n c e a S e -
v e r ia n , C a rp C o n s ta n tin , C io c h in ă
C o n s ta n tin , C r e ţi J u s ti n i a n , D ă s -
c ă liu c Z s h a rie , G la v c o v s e h i A ta -
n a s ie , L e m n e N ic a n o r, Lupu
S ta n , M a le o v s c i C o n s ta n tin . M a ­
r i n A le x a n d r u , M e m n o n M â rz a ,
N iţu le s o u Ş te fa n , O z a rc iu c V a ­
sile, P o p a V a le riu , C iu b o ta riu
Ip o lit, N a g h ir e n e s c A rte n ie , V o i-
n e s c u N ic o la e.
ACADEMIA DE ARTE FRU­
MOASE
• Academia Română aduce la
cunoştinţa d-lor pictori şi sculp­
tori, care au reţinut săli de ex­
poziţii la fundaţiunea Dalles, că
din cauza măsurilor luate pentru
oprirea circulaţiei în jurul imo­
bilului Carlton, a fost nevoită să,
amâne cu 10 zile deschiderea tu­
turor expoziţiilor din cursul
anului 1940/41.
• „Sindicatul artiştilor dra­
matici şi lirici” a ridicat însărci­
narea de a reprezenta sindicatul
d-lui Ion Gheorghiu în Moldova;
d-lui V. Neagu în Dobrogea;
d-lor Ladislau Grof şi Gh. Au­
relian în Banat şi Transilvania
şi d-lui Gh. Nebunelly, la Ga­
laţi
Joi 2 1 N oem brie a. c., o re­
le 11 d im in e a ţa , a re loc la
fab ricile G rig o re A lexan-
d re sc u -G ra le x in a u g u r a r e a
n o u ei s ă li d e a d u n a r e şi de
m ese a lu c ră to rilo r, în p r e ­
z e n ţa D -lu i V asile Ia sin sc h i
M in istru l M u n cii şi O c ro ti­
rilo r Sociale. 11
• La secretariatul nostru de
redacţie a fost depus carnetul de
identitate al refugiatului basara­
bean Lupeca Chirii, găsit pe
stradă.
DOCTOR
PETRE RADULESCU
Laureat aJ facultăţii da medicină
din Paris
Asistent Universitar
Consultaţii debt 8-7. Telefon 5.57.W
Bulevard al Carol I 86 A, etajai OI |
(Statala Pake)
• Sculptorii în lemn din
Bucureşti sunt invitaţi la o con­
sfătuire pentru organizarea unor
cursuri de desen ornamental, Vi­
neri 22 c., ora 7 seara în str. Dr.
• Ş coaiele de grad seciundajţ
şi instituţiile de invăţâm ânt su­
perior trebue să înainteze ime­
diat devizul lucrărilor strict ne­
cesare pentru repararea strică­
ciunilor cauzate de cutremur.
Vor arăta şi suma ou care pf t / b -
contribui la aceste lucrări.
F ără aceste date nu se poate
stabili suma ce se mai acordă,
în vederea executării luerănilioB
din deviz.
• Al doilea examen de admi-
tere în facultatea de filosofie şi
litere din Bucureşti, va fi Sâm­
bătă, 23 c., orele 9 dimineaţa,
pentru toate specialităţile.
Examenul va avea loc în am­
fiteatrul Titu Maiorescu.
• Subsecretariatul de stat al ae7
rurlul din ministerul apărării p »h>
ţionaile, ţine în ziua de 5 Deijfflffi*
brie 1940, ora 9 a. m. concurs peni
tru ocuparea a 6 posturi de mese­
riaşi vutoanizatori diuroişti.
• In prezenţa d-lui Vasile lasin-
schî, ministrul sănătăţii. Marţi s’t
inaugurat a treia cantină legio­
nară din cartierul Obor, unde pot
mânca zilnic 700 de ucenici şi lu­
crători.
STUDENŢEŞTI
• Se aduce la cunoştinţa stu­
denţilor arhitecţi care urmează
a fi încorporaţi la 1 Martie 1941,
că vor trece vizita medicală în
faţa comisiunei de recrutare în
ziua de 25 c., ora 15.30 în localul
facultăţii de arhitectură.
UNIVERSITAR*
• Academia naţională de edu­
caţie fizică aduce la cunoşti nţjhdf
candidaţilor cari din diferite mo^Q
tive nu s’au prezentat la exam e-'
nul de admitere pentru anul I
la A. N. E. F. din ziua de 25
Octombrie a. c., că se pot pre­
zenta la un nou examen csfre s*
va ţine la 25 Noembrie ora 8 dim.
Informaţiuni şi înscrieri la
secretariatul A. N. E. F. str.
Maior Ene nr. 12. telefon 5.08.69
şi 5.08.60.
• Licenţiatele, absolventele şl
studentele ultimului an dela facul­
tatea de teologie simt rugate a s«

C U R IE R JU D IC IA R E le n a , S p o ia lă L a ris s a .
S ’a u a c o r d a t d e a s e m e n i si s t u ­
d e n ţi l o r :
C e r ta u A le x a n d ru , Cairdmsu S o ­
E c o n o m u N in a , L is e n c o D u m i­
t r u , Z e le ţc h i T a m a r a , B a sc o v
Z in a .
*
Felix 91 la sculptorul Rucă-
reanu.
VIZITAŢI
prezenta în ziua de 22 Noembrie,
ora 2 d. a., la facultatea de teo­
logie din Bucureşti, pentru a ,i s o
face importante comunicări.
• Conservatorul particular de
fia , D o b ro v s e h i E le o n o ra , I b r i u e u C e i a d m iş i c a b u r s i e r i îş i v o r
p u t e a r id ic a b u r s a î n b a n i d e la
EXPOZIŢIA Pictură-Sculptură muzică şi artă dramatică din
S ilv ia , M a rg h e ş E. G h e rv in , M e r d -
A n c h e ta c rim e lo r tre c u tu lu i Arestat pentru crimă de sabotaj ja n o v T a m a r a . c a s ie r ia c e n tr u lu i s tu d e n ţe s c r e s ­
p e c tiv . „SALONUL DE T8AMNÄ“
Bucureşti, s'a m utat în strada
Ştirbey Vodă nr. 12, în localul
liceului Barbu Delavramcea, u n ­
Episodul împuşcării profesorului V. Cristescu
Comisiunea specială de pe lân­ din penitenciarul special Râmni-
econ ornic FACULTATEA DE DREPT
B ila n c o V a sile , B a b a r e V a l e n ­
tin i, C o n d e e s c u A le x a n d r u , C a -
D e la d a ta d e 1 D e c e m b rie , b u r ­
s ie r ii v o r lo c u i î n c ă m in e , u n d e
în s c im b u l b u r s e i v o r p r im i m a s ă
B-dul Academiei 1 Et. I
LÂNGĂ Cartea Românească
de se mai fac înscrieri si se ţin
cursuri între oeîe 15—20, când
D. p r i m p r o c u r o r G h e o rg h ia d e le i k g r . (în lo c d e 70) şi c a ş c a v a l 302 ;e dau orice fei de informa ţiuni.
gă înalta Curte de Casaţie — for­ cu Sărat — în ziua când Căpita­ t r in i c i P e tr e , C io b a n u M ih a i, şi c asă.
relefon nr. 3.42.81.
mată cu d-nii consilieri Eug. Bă- nul şi ceilalţi 13 fruntaşi legio­ a fo s t s e s iz a t M a r ţi c ă n e g u s to ­ c u 110 (în lo c d e 104). , C ra v c iu c E u g e n , C o şc iu g V a le n ­ P l a t a b u r s e lo r se v a fa c e im e ­
r u l e n - g r o s - is t d e c o lo n ia le M A Y S ’a s t a b il i t d e a s e m e n e a c ă d ij- • Societatea de ajutor întreţi­ Se primesc numai elevi creş­
nescu, Apostolidé şi Vintilă Cri- nari au fost ridicaţi din celule, tin , C a r a ş N ic o la e, D im itr ie S te - d i a t ce c e n tr e le s tu d e n ţe ş ti v o r nerea şi asoc. Nivel Metru vor tini,
stescu — a continuat Marţi, toa­ legaţi de mâini şi de picioare în A N T O N IA D IS , d in s tr . H a le lo r m u ia c a n tită ţile , n ’a a f iş a t p r e ­ lia n , D u m b r a v ă V a le n tin , D u m ­ p r i m i s ta te le d e p l a t ă d e la U . N.
24, s fid e a z ă p r e v e d e r il e le g ii d e ţu r ile şi n ic i n ’a p r e v ă z u t m ă r f u ­ b r a v ă G h e o rg h e , D im itr ie V a le n ­ tine la 24 c., adunările generale.
tă ziua investigaţiile pentru do­ camioanele morţii, şi aduşi la lo­ S . C. R.
ŞCOLARE
vedirea celor cari, ca ,,şefi“ sau cul sinistrei execuţii dela Tâncă- r e p r i m a r e a s a b o t a j u l u i e co n o m ic r ile d e p r im ă n e c e s ita te c u e ti ­
v â n z â n d m ă r f u r i c u r i d ic a t a p e c h e te . 1
DOCTOR G D. Mihail Strugariu, in­
executanţi, au săvârşit crimele beşti.
înfiorătoare ştiute sub pretextul
îngrădirii aeţiunei legionare.
Cercetările continuă intens.
S’a descoperit cu acest prilej
S’a fixat, cu acest prilej, în că în hrubele prefecturii poliţiei
mod definitiv, împrejurările e- Capitalei s’au comis ucideri —
p r e ţ u r i d e e n d e ta il.
S ’a p r o c e d a t la
i m e d i a t ă a a b a te r ii.
c o n s ta ta r e a

Ş i, c a u r m a r e , r e p r e z e n ta n ţii
p a r c h e tu l u i l - a u p u t u t s u r p r i n d e
I s’a d r e s a t d e a c e e a p ro c e s
v e r b a l d e f l a g r a n t d e lic t şi i s ’a
e m is m a n d a t d e a r e s t a r e în p u ­
t e r e a c ă r u ia a fo s t e x p e d i a t —
Burse acordate studenţilor NICOLAE GH. BOTEZ
lonsuită in Bd. Domnitei 36 dela 3-8

• D-nele şi d-nii membri ai

societăţii pentru protecţia anima­
spector general în ministerul e-
ducaţiunii naţionale, cultelor şl
artelor, direcţia învăţământul ui
profesional, a fost desărcinat din
această funcţie.
xaote în cari a fost ucis — fără bestiale — chiar printre nelegio­
nici o explicaţie omenească po­ nari.
sibilă, profesorul Vasile Cristescu
p e d o m n u l M A Y A N T O N IA D IS
to c m a i c â n d v in d e a b r â n z ă c u 76
te le g ra fic , d a c ă p u te m s p u n e a şa
— la V ă c ă re ş ti. din central studenţesc Sibiu lelor şi grija de animale sunt
Invitaţi azi, Miercuri, ora 6 p. m.,
• Liceul „C-tin Brâncoveanu”
comunică următorilor domni
Nefericiţi oameni de pe stradă, la sediul Asociaţiei droghiştilor, 1 profesori: Ionescu Victor, Do­
(din Giurgiu). târâţi în camerele de tortură ale garii Vladimir, Mirion G h , So-
Nu săvârşise nici un act vătă­ odiosului „Palat“ din Calea Vic­
mător ordinei în stat. Nu era pus toriei de către călăii diverşi ai Arestarea constructorilor „Carlton“- Departamentul externelor, pre­ ris, Sabin Tăsiedanu, Vas Lia
sei şi propagandei din U.N.S.C.R. Marcela, Timar loan.
comunică:
lin str. Banului nr. 3, etaj V
[ascensor), pentru a fi reparti­
zaţi în comitetele tehnice, de ac­
rescu Gh., Panaitescu, Vasiliad
Gh., Cristache Stan, Cruceanu,
ului îhî judecata Cam er ii de acuzare
6
sub vreo urmărire penală. Nu i căpeteniilor de pe atunci, au fost Constantinescu Liviu cari au
se imputa nici o vină. Uniunea naţională a studen­ FACULTATEA DE DREPT ţiune.
împuşcaţi pur şi simplu sau su­ SIBIU 'ost numiţi la acest liceu să sa
Organele poliţiei lui Parisianu ţilor creştini români a reparti­
* Comp. îl urmăreau totuşi cu o grumaţi fără altă formalitate ori
cercetare, prin voia doar a fai- Am scris la timp că trib. Ilfov râri. zat următoarele burse pentru Galina Liaşenco, Macavei DOCTOR prezinte spre a primi instrucţi-
ani dela direcţie din str. Alex,
stăruinţă şi pornire, setoasă de moşului C. Popescu- Jandarmul ! s. VII, a confirmat mandatele de In loc să declare, însă, apelu­ centrul studenţesc Sibiu: Zeno, Trufaşiu Carol, Iuliu Tar- SI. N . C o n s t a n t i n e s c u
omor, necruţătoare. ţia, Bârlădean Vasile, Crâeiu- Lahovary 38, Bucureşti.
Toată lumea din poliţie a ştiut arestare emise de d. jude instr. rile Ia grefa instanţei de confir­ ( Chişinău ) • Ministerul educaţiei naţio­
In trio zi i-au luat urma. şi ştia de aceste isprăvi înfrico­ FACULTATEA DE MEDICINA neaş Lucian, Hea Iuliu, Matei 5’a mutat din cauza evacuării
Suferind, chinuit de grija ca­ şătoare; toţi le comentau, în fel şi Vintilă Ionescu contra primului mare, le-au introdus deadreptul Emil, Platoş Laurenţip, Sângeor- nale. cultelor şi artelor, face cu-
lot de bănuiţi a fi răspunzători la grefa cabinetului de instrucţie. Aohim A. Ştefan., Angeîescu geiain Septimiu, Ardelean Cornel, mobilului în Str. Transilvaniei 56. îoscut că ia seminarul „St.
marazilor urgisiţi şi de prigoana chip; nimeni totuşi n’a reacţio­ Apsam Gr,, Bălaş Vio­ Bălan Alexe, Bozădean Trăian, relef. 4.72.09. Cons. 7—8. 316 Iheorghe“ din Roman este va- ' " J
asmuţită asupra lui, profesorul ! nat; nimeni n’a vibrat; nimeni n’a de catastrofala prăbuşire a imo­ Aşa că Luni, Camera, cerând Nicolae, rel, Bas Dumitru, Bartcş E. Bucur Alexandra, Bota loan,
Cristescu se sbătea în ultimul său abdicat măcar dela desgustătoa- a n tă catedra de 1. germană şl *
bilului „Carlton“: inginerii LEO­ să se pronunţe asupra utilităţii Franoisc, Beldeian Andren, Be- Boare Victor, Budu Liviu, Bo­ • _ Secretariatul general al oire de 1. italiană.
refugiu oferit de un prieten, ne­ rea situaţie de convivi ai bestii­ presenţiunei şi asupra valabilită­ nea Gr., Blaga M. Leon, Bodin din Dumitru, Bojenaru loan, dişcării legionare comunică : Doritorii cari vor să ocupe a-
înfricat de riscuri. POLD SCHINDL, CAROL SCHI-
lor. NDL, I. SCHLUSSERL, OTTO ţii mandatelor de arestare însăşi, Ovidiu, Câmpeanu Vasile, Co- Boca loan, Benea Mircea, Bon­ Toţi şefii de regiuni si de ju- :este locuri, se vor adresa direct
Aci l-au găsit sbirii. Abia acum au prins glas. leţe sunt convocaţi la sediul ,
Nici nu i-a dat timp să se în­ Acum însă spun t o t ! SAHATTENBERG şi I. SCHNEI­ s’a sesizat — în prim rând — de m an Alex. Coriolan, Cosma Aug. doc Asam, Bad Emil, Clejoc omandamentului Mişcării le- nspeetoraitului şcolar Iaşi.
Deasemenea sunt libere 15 ore
chine la icoană. Aurel, Cheţan Eugen. Cosma Const., Crăciun Petru, Cavalciuc
DER. neregularitatea apelurilor şi le-a Vasile, Cotuţiu A. Dumitru, Vla­
_Ci au deslănţuit asupra-i grin­ zut.
Şi ceea ce spun, e de necre­ Teodor, Cojocneanu Petru, Dan- donare, în str. Gutemberg nr. 3,' Le l. italiană în oraşul Caracal»
dină de gloanţe asasine ce i-au Preveniţii au făcut apel la Ca­ anulat, pe toate cinci, ca rău în­ dimir Covrig, Dragomir Gam­ ciu Gh., Feldureanu Aurel, Fili- >entru Duminică, 24 Noemvrie Joritorii se vor adresa ministe-
Comisia a disjuns dosarul în ce
sfârtecat trupul, apoi l-au târît priveşte aceste înfiorătoare fără mera de acuzare a Curţii din Bu­ dreptate. bei, Dragoş Romul, Dragoş Vic­ peanu Mircea, Faragó Petre, L. c„ ora 10 a. m. ului.
în gura blestemată a beciului po­ de legi ordonând ca ancheta ju­ cureşti împotriva acestei hotă­ Ancheta judiciară continuă. tor, Drăguş Vasile, Draginsehi Goren Sabin, Ignat Virgil, Teo­
liţiei. Arsenie, Dunoa Iuliu, Ernci dora Iuhas, Ivan Niculae, Mu-
diciară în cauză să se facă osebit, Mihail, Ghiţu Vasile Titu, reşan Vasile, Moldovan Emil,
In această privinţă au fost in­ prin grija unui cabinet de ins­
terogaţi, amănunţit, comisarul trucţie al trib. Ilfov (care a şi B a n ii iţn a p o i! Ghiiţie Mircea, Groeea Eugen, Mureşan loan, Moldovan Hora-
Petre Gheorghiu, din poliţia so­ fost învestit Cri).
cială şi uneltele acestuia: Bonleţ
Const, şi Marin Georgescu.
*
Ţinem să precizăm aci că ulti­
M in is te r u l d e i n t e r n e a i n te n ­
t a t M a r ţi a c ţ i u n e î n j u s t iţ i e c o n ­
lu i, s ’a u p r e v ă z u t, o s e b it d e a lt e
e n o rm e a v a n ta g iâ , lei 3.000.000
Grănescu Mircea, Guşeillă Ni- ţiu, Micluş D-tra, Mânu Zaha-
coílae. Halas Aurel, Hicia Liviu. ria, Neamţu Nicolae, Pop Octa-
Horga Virgil, Hossu Petre, loan vian, Pcupovici Vasile, Pintea Re- J Evadarea
Au fost ascultaţi apoi, ca infor­ mul arestat în afacerea crimelor
matori, dd. Laurenţiu Constanţi- trecutului sângeros — colonelul
nescu; Galiţoff Mihael zis Gă- Gherovici — nu a fost coman­
t r a f o s tu lu i d ir e c to r a l g a z e te i
„ R o m â n ia “ , d. C e z a r P e tr e s c u ,
d in s tr . d r. M a rc o v lc i 9, î n t r e
lu n a r.
I n m o m e n tu l d e s f iin ţă rii
d ir e c to r u l s u s n u m it m a i a v e a î n ­
Gherman, Ivas Alexandre, Ivan mus, Raţiu loan Romul, Sindi- ’
foii, Mircea, Lechinţean Mircea, Luca ştreanu Zaharia, Saitiş Petru,
Mircea, Lupu Aurel, Lupan Li­ Sasu Marius Mircea, Sueiu Ga­
banditului Berilă
nescu; colonel Loghin Const., fost dant al penitenciarului Jilava, t im p r e ţi n u t la J ila v a , — în b a z a să a s u p r ă - i s u m a c e i - o c e re azi
viu, Lăpuşan Viorel, Marchis vril, Suciu Valentin, Suclu Quin­
prefect al jud. Vaslui: maior precum s’a scris în ziare, ci aju­ d is p o z iţiu n ii c o m is iu n ii a n c h e te ­ m in is te r u l p r i n a c ţiu n e a in tr o d u ­
Augustin, Malcoci Victor, Maloş tilian, Svoboda Iuiliana, Trifu
Bencu, fost comandant al legiu- tor de comandant în comanda­ lo r p o litic e — c e râ n d s ă f i e o b li­ să M a rţi.
Aurel, Mârza loan, Mititeanu loan, Tripon Florian, Vidioan P ite ş ti, 19 N o e m b rie sportaţi dela Aiud la Arad şl,
nei de jandarmi Vaslui şi subit. mentul jandarmeriei (pe lângă d- g a t a r e s t it u i t e z a u r u l u i p u b lic P ro c e s u l s e v e s te ş te a fi în d e ­
Scipio, Moldovan Mihail, Traian loan, Vasilica Leonid, Vioaş Ta­ deşi aveau lanţuri de mâini şi
Cinghiţă Traian, fost şef al gărzii general Bengliu). s u m a d e le i 4 m ilio a n e 600 m ii, o se b i i n te r e s a n t p r i n r e v e la r e a Naşcu. Nossa Liviu, Oltean Vir­ lán.
Astă noapte, au evadat din de picioare, au reuşit să eva­
d e ţi n u t ă f ă r ă d r e p t. d e d e s u b tu r ilo r d in c a ri a r ă s ă r i t gil,’ Onac Gheorghe, Oltean vagonul-dubă (ambulanţa peni­ deze şi să dispară, strecurân-
Mircea, Părăscan Cornel, Pârvu FACULTATEA DE LITERE Şl tenciară), în gara Piteşti, fioro­ du-se pe sub vagoane.
Ati fost tr/m'şi în jude­ Halal... prietenie! D e a b ia a c u m a f lă m p o v e s te a
a c e s te i s o m p tu o a s e p u b lic a ţiu n i
în tr e p r in d e r e a .
Grigore, Peşteanu Emil, Pintea FILOSOFIE -SIBIU sul criminal Andrei Berilă, con­ D. N. Boltuş, prim-procuror
cată ce a d e v o r a t m u lt e m ilio a n e d in Romulus, Pop Alexandre, Pop Blajovici Traian, Scridon Oc- damnat la muncă silnică pe al tribunalului Argeş, sesizat
T rib . I lf o v s. I I I a c o n d a m n a t
P a r c h e t u l lo c a l a t r i m i s e r i, cu M a rţi la şa se lu n i în c h is o a re c o - b u g e tu l c o s te liv a l s t a tu l u i , f ă r ă Speculant Iulian, Pop Vasile, Pop Liviu, tavian, Sasu Patriciu, Nicu Vic­ viaţă şi Petre Prisosci, alt cri­ despre această evadare, a de­
s ă s lu je a s c ă to tu ş i c â t d e p u ţ in Pop Simion, Pop Stefan, Popa tor, Dăsicălescu Romeo,- Traian i minal, având şi acesta o con­ schis o anchetă, luând în acela«
re c h iz ito rii d ire c te , î n ju d e c a ta r e c ţio n a lă şi 2000 le i a m e n d ă p e Augustin, Popovlci Tiberiu, Per- Cosma, Comes Maria, Lazăr Va­ damnare pe viaţă.
in te r e s e l o r ţă r i i şi s c o p u lu i ce-1 C u r te a d e a p e l s. V II, — f o r ­ timp întinse măsuri pentru prin­
t r i b u n a l u l u i Ilf o v c o re c ţio n a l. p e C R IS T A C H E P A N A IT , din s tr. haiţă Oliver, Radu loan, Rusei lentin, Silaghi Margareta. Gut- Fioroşii criminali erau tran- | derea lor.
a f iş a , i r o s in d u - ş i z a d a r n ic t i r a j u l m a tă c u d - n i i cons. C a m il I o n e s ­
u r m ă to r ii i n f r a c t o r i : A r g e n tin a 12, p e n tr u fa ls în a o te ca m a i t o a t e o fic io a se le . cu, I. S im . A n a s ta s iu , Z a n n e şi Mihai, Rusu Rornec, Sârbu loan, tmian Vladimir, Magda Popp,
1— 2: A . M e x a n d e şi T. P a lo ta s, p riv a te .
Z ia r u l a fo s t n ă s c o c it şi l a n s a t p r o c u ro r P ă d u r a r u — a a d m is Sassu Ioachim, Săsărman M., Vancea Titus-Liviu, Eugeniu
„ m e m b ri c o r e s p o n d e n ţi“ ai so c ie ­
I n c u lp a tu l e în v in u it a n u m e că d e A r m a n d C ă lin e s c u ; a fo s t ce­ r e c u r s u l fă c u t d e c o m e rc ia n tu l Săsăreanu Vasile, Schiler Iosif, Todoran, Chircea loan, Năsău-
t ă ţ i i în n u m e c o le c tiv „ T e c h n o -
a s e m n a t p e c el m a i b u n p r ie te n d a t ap o i d - l u i C e z a r P e tr e s c u — p e s c a r, N A E N E G U L E S C U , c o n ­ Săitănar Dănilă, Silaghi Vasile, dean Pompei, Silaghi Valeria,
C c rn e rţ“ d in s tr . C ă p ita n P r e u -
a l său , p e r e c la m a n tu l V. V a leu , a n g a j a t oa „ p r e s t a to r d e s e rv ic ii“ t r a s e n tin ţe i t r ib u n a l u lu i lo c a l s. Suceavă Ionel, Serghie Ghiru, Popa Maria, Drăgan Tiberiu,
ţ e s c u 17, p e n t r u v in a c ă a u r e î n -
t r e b u i n ţ a t , î n s e rie , t im b r e d e a -
v ia ţie , d e s lip ite d e p e a lte a c te
p e o s e rie d e p o liţe ; ie - a s c o n ta t
a p o i p e p ia ţă , c u g ir u l s ă u ; şi la
s c a d e n ţă l-a lă s a t pe... p r ie te n să
p r i n t r ’u n c o n tr a c t s e m n a t în n u ­
m e le s t a tu l u i r o m â n d e d. G h im -
I, p r in c a re fu s e s e c o n d a m n a t la Sumnevici
40 m ii le i a m e n d ă p e n tr u s p e c u lă George,
Valentin, Telcian Pochaiţa Edit, Neamţu Alexan­
Usinevici Gheorghe, dru, Idu Minodora, Necrelescu
şi a c a s a t h o tă r îr e a , p e n t r u v iţii Vaica Vasile, Vamoşiu Alex., Ve- Maria, Popovici Cornelia, Ză-
DELA LIGA CONTRA TUBERCULOZEI
p ă u , d i r e c to r u l c o n te n c io s u lu i i n ­
şi f a c tu r i, f r a u d â n d a s t f e l F o n ­
d u l n a ţio n a l a l a v ia ţie i.
3— 5 : I. V. N ic u le s c u d in str.
le p lă te a s c ă !
&
t e r n e l o r — s p re a-1 fo lo si ca i n s ­
t r u m e n t d e p u b lic ita te a l g u v e r ­
d e fo rm ă .
R e ju d e c â n d în s ă
reşin loan, Vultur Mircea, Sbâr- voianu Margareta, Solvan Flore,
p ro c e s u l în nea Vladimir, Zinveiiu Mircea, Micle Alexandru Emil, Man Cor­
fo n d , i - a r e s p in s a p e lu l in c u lp a ­ Zegran loan, Bitolanu Florin, nel, Voropai Valentinie, Suciu
DIN IAŞI
A c e lă ş t r ib u n a l a condam nat n u lu i; i a r d r e p t p r e ţ a l s e r v ic iilo r
P le v n e i 26, C o n s ta n tin P rico p ie, d e s p e c ia lita te p r e tin s e d i r e c to r u ­ tu lu i, ca n e în te m e ia t. Bratiş loan, Căprariu Valentin Emil, Dunca Ştefan.
d in Şos. C o lo e n tin a 137 şi S i- j M a rţi la tr e i lu n i în c h is o a re , c u Aurel, Coroianu O. Victor, Do­
m e o n H e c h te r, d i n B - d u l A le x . <s u s p e n d a re a e x e c u tă r ii p e d e p s e i, sa re D. Marin, Geoja Gr. Lupea
C u z a 89, c â te t r e i c o m e rc ia n ţi p e P A U L V E S S E L Y , d in c o m u n a
FACULTATEA DE TEOLOGIE Iaşi, 18 Noembrie tu b e rc u lo z a î n m e d iu l r u r a l . S ’a
Mircea, Pop Horia, Tereanu E- BLAJ
f a liţi, p e n tr u d e lic tu l de b a n ­ B u tu r u g e n i P ris ă c e n i, ju d . Ilfo v , mil, Vidoan Alexandra, Bălan L a d is p e n s a r u l p e n t r u P r o f i­ a ju n s la c o n c lu z ia c ă t o t a tâ t e a
c r u tă s im p lă
6— 7: F r itz W e is s m a n n d in str.
D o m n iţa
p e n tr u o m o r p r in im p ru d e n ţă .
Şi a c e s ta s ’a ..s a c rific a t“ to t p e
A n a s ta s ia 3 şi C a ro l a l t a r u l p rie te n ie i.
Ajutorarea sinistraţior la W4 Emilia. Barbu Silvia, Bogdano- Man Ştefan, Marina loan, Lă- l a x i a T u b e rc u lo z e i, s ’a ţ i n u t a d u ­ v ic tim e s u n t p r i n t r e fa m iliile a -
vici Eufrosina, Borenteanu El­ pădat loan, Cedeiu Vasile, Mi- nc oa rnetraa gtu
vira, Bogman Teresia, Câmpea­ clea Teodor, Coroian loan, Man l a c a re a bu e rc
e n e r a lă a L ig ii N a ţio n a le v u te c a şi p r i n t r e c ele s ă ra c e .
u lo z e i, f ilia la Ia şi, D -n a A G L A IA H U R M U Z E S -
P a sc a l d in s tr . P â n d e le Ţ ă r u ş a n u , G ă sin d , a d ic ă , în sa lo n u l p r ie ­ nu Valeria, Căpuşanu Valeria, Gavril, Saban Alexandru, Hrim S to ic h iţa , inl sp u a t p a r t e d. d r. Io n
. g - r a l s a n i ta r a l
CU a fă c u t o e x p u n ere a su p ra
t o t p e n tr u b a n c r u t ă s im p lă în te n u lu i s ă u d. ing. E n e sc u o p u ş ­ Câmpeon Ana, Damian Aurelia, loan, Moldovan Titus, Bodin O- r e g io n a le i M o ld o v a şi f o a r te n u ­ a c ti v it ă ţ i i a c e s te i in s t it u ţ ii şi a -
c a lita te d e fo şti a d m i n i s t r a t o r i- că — cu g lo n ţ — d e sa lo n , s ’a j u ­ B â rla d , 18 N o e m b . a c e r u t m e s e ria ş i d in a lt e ju d e ţe , Diaconescu Maria, Ember Eliza, nişor. s u p r a a s is te n ţe i so c ia le a d is p e n ­
d e le g a ţi l ic h id a to r i a i s o c ie tă ţii c a t n e g lije n t şi lip s it d e o rice D. av. I lie G â n n e a tă , c o m a n ­ d in o a re o p a r te a u şi so sit, fiin d Giurgiu Gabriela, Langa Flavia, m e ro ş i m ed ic i. s a ru lu i p e n tru P ro fila x ia T u b e r­
a n o n im e f a lite „ V iro “ (V in u rile p re v e d e r e cu a rm a , p â n ă ce slo - d a n tu l le g io n a r a l B u n e i V e s tiri p u şi la lu c ru . P e n t r u h r a n a a c e s ­ Lenghel Valeria, Lupean Octa- Ş e d in ţa s ’a ţ i n u t s u b p r e ş id e n - c u lo z ei, d in a n u l 1937 şi p â n ă în
Toţi aceşti b u r s i e r i îşi vor pu­ ţia d - lu i d r. I. B ă lte a n u , p r e ş e ­ p re z e n t.
ro m â n e şti). b o z in d u -s e t r ă g a c iu l a îm p u ş c a t şi a l A ju to r u lu i le g io n a r, a so sit to ra , A j u to r u l le g io n a r lo c a l a în _ via. Opriş Cornelia, Peptea Ro­
8. Ş te fa n Ie n a c h e C e a u ş u d in p e u n m e m b r u a l fa m ilie i, om o - ' i a lo c a lita te , f iin d î n tre c e re , fiin ţau o c a n tin ă u n d e se d ă m a s a salia. Peter Otília, Peter Elvira tea ridica bursa în bani dela ca­ d in te le filia le i Ia ş i, a s i s t a t d e D. d r. A . T O M A a e x p u s s i­
sieria centrului studenţesc. Plata
O lte n iţa , f iin d c ă ş i-a în s u ş i t v re o rîn d u -1 p e loc. s p re ei v iz ita re g iu n ile b â n tu i t e g r a tu ită şi l a s in is tr a ţi. D. p r i m a r Viorica. Eugenia Petculescu, se va face imediat ce se va, pri­ dş e- nd in a A g la ia
ta soc. P r
H u rm u z e s e u , p r e ­
o f i l a x i a T u b e r c u ­
t u a ţ i a f in a n c ia r ă a L ig ii şi a d is ­
8.000 lei, c e i se în c r e d in ţa s e cu d e c u tr e m u r . D. P o p e sc u a o rg a n iz a t şi e c h ip e Petculsscu Paula. Pop Aurora, p e n s a ru lu i, a r ă t â n d şi s u b v e n ţiile
t it l u de d e p o z it d e r e c l a m a n tu l ! D -s a s ’a o p r i t l a s e d iu l le g io n a r d e sp e c ia liş ti, c a re îm p r e u n ă c u Popa E’ena, Rusu Aurora, Va­ mi statul de plată dela U. N. S. lozei, s e c re ta r fiin d d r. I.
M. O b lu d in lo c a lita te . Furt de curent electric şi p r i m ă r i a o ra ş u lu i, u n d e a fo st d e le g a ţii m iş c ă rii le g io n a re a u f ă ­ leria Săbăduş, Tarta Zamfira, C. R. A le x a .
p e c a re l e - a u p r i m i t d e la a u to ­
r i tă ţ il e s u p e rio a re .
9. G e n e r a l re z . N e g r e i C a- i î n tâ m p in a t d e d - n ii D. P o p e sc u , c u t c o n s ta tă r i a s u p r a c lă d irilo r Tudorán Octávian. Dela 1 Decembrie, bursierii D. d r. p ro f. I. B A L T E A N U a
D. d r. I B ă lte a n u a f ă c u t a -
b rie i d in s tr. V a sile L u p u 30, ! T rib . Ilfo v s. I I I re s p in g â n d a - p r i m a r u l o ra ş u lu i; N. G u g u ia n u , ca’re n u m a i p o t P lo c u ite şi l u â n d vor locui in cămine, unde in f ă c u t m a i î n tâ i o a m ă n u n ţ it ă d a ­
p o i p r o p u n e ri c a re a u fo s t a p r o ­
p e n t r u f a p tu l p r e v ă z u t şi p e d e p - 1 p e lu l fă c u t d e c o a fo ru l H A IM A - ş e fu l m iş c ă rii le g io n a re ju d e ţe n e ; m ă s u r i d e e v a c u a r e a şi c a z a re a ACADEMIA COMERCIALA schimbul bursei vor primi masă r e d e s e a m ă a a c ti v it ă ţ i i d e s f ă ­
b a te şi a u fo s t c o o p ta ţi a s tfe l, în
s it d e a rt. 5 d in le g e a d e v iz e lo r | R O N E S E I, d in c a le a D u d e şti 3, coi T r a i a n Io n e sc u , ş e fu l A ju to ­ c e tă ţe n ilo r d i n c lă d irile g r a v a v a ­
BRAŞOV şi casă. ş u r a t ă d e s o c ie ta te d e la î n f ii n ţ a ­
c o n s iliu l L ig ii, f ilia la I a ş i : d. d r. ^
c o m b in a t c u a r t. 2,12 şi 36 d in j a c o n firm a t c a r te a d e ju d e c a tă a { r u lu i le g io n a r lőcsei; Iilie S c â n te i, ria te . P e n t r u a p ro v iz io n a re a c u r e a ei şi p â n ă î n p re z e n t.
re g u la m e n tu l a c e le ia ş i legi, s ă - ] o c o lu lu i re s p e c tiv ee-1 c o n d a m ­ a ju t o r d e p r i m a r ; c o m e n d a n ţi le_ a lim e n te a p o p u l a'ţiei o r a ş u lu i, Albutiu loan, Balint Liviu, -O G ® - L a d is p e n s a r u l d e p r o f ila x ia
I c n Sbodr.biţa, in s p . g - r a l s a n i t a r ; '
v â r ş i t p rin a c e e a c ă — la o d e s - ) n a s e la 2000 le i a m e n d ă p e n a lă g io n a rii. S ’a i n t e r e s a t d e d e z a s tr u l m iş c a re a le g io n a ră a a d u s şi p u s B:ca Romulus, Batoş Ileana, tu b e rc u lo z e i s ’a u d a t p â n ă în
d. P e t r e B o g d a n , f o s t p r i m a r ;
c in d e re ce i s ’a fă c u t, i n o p in a t —• I p e n tr u fu rt. p ro v o c a t d e c u tr e m u r în o r a ş u l în v â n z a re 10 v a g o a n e d e c a rto fi, Bran Cornelia, Cadar Gheorghe, d - n a C o s tru ş , d ir e c to a r e a şc o a le i
s’a g ă s it în lo c u in ţa d - s a le 198 j I n c u lp a tu l a s t r e c u r a t,, a n u m e , n o s tr u şi a d a t d ir e c tiv e p e n t r u
g ra b n ic a a j u t o r a r e a c e lo r s in i­
i a r b r u t a r i i , în u r m a m ă s u r ilo r Câmpeanu loan, Ciortin Petru,
lu a te d e p rim ă rie , fa 'b ric ă p â in e Ciupariu Nina, Dărăban Dumi­
Activitatea comisiunilor p r e z e n t 33.734 c o n s u lta ţii, s ’a u
e x e c u ta t 33.590 ra d io s c o p ii şi
d e s u r o r i d e o c r o tir e şi d. d r.
P lă c in ţe a n u , e p itr o p a l s p ita lu lu i
d o la r i c u m p ă ra ţi, ilic it, d in b u r s a j u n b e ţiş o r în r o t iţ a c o n to ru lu i e - 3574 r a d io g r a f ii şi s ’a u i n te r n a t
n e a g ră . le c tric , I - a o p r it a s tf e l ro ta ţiile s tra ţi. în c a n tită ţi su fic ie n te . tru, Dobortă Smărăndiţa, Dră- de anchetă de pe lângă în s a n a to r ii 1264 b o ln a v i. Sf. S p irid o n .
10. M a rc e l M. R o s m a n n d in C a - I ce m a rc h e a z ă c o n su m u l. C u a c e a s tă o c az ie , d. a v . Ilie gulescu Livia, Engliş Gabriela, C e a m a i m a r e p a r t e d in b o l­ S 'a a le s a p o i c o m ite tu l d e c o n ­
le a V ă c ă re ş ti 93, f iin d c ă a a b u z a t | Ş i î n c h ip u l a c e sta s’a lu m in a t G â r n e a ţă a a c o r d a t u n p r i m a j u ­ Fărcăşan Aurel. Giurgiuman preşedinţia consiliului n a v i se p r e z in tă d in p r o p r ie in i­ d u c e re a l L ig ii, c a r e se c o m p u n e
d e în c r e d e r e a c o n s â n g e a n u lu i s ă u j â g io rn o şi ş i- a p u s în f u n c ţiu n e
d e tu r n â n d u - i c â te v a m ii d e le i ! c h ia r a p a r a te le d iv e rs e e le c tric e
to r d e 1 .000.000 le i s p r e a s e rv i
la n e v o ile lo ca le, p r o m iţâ n d că v a
MERSUL EPIDEMIILOR Victor, Grecu Aurelian, Hagia
Florian, Hintea Ştefan, Hoza de miniştri şi minis- ţia tiv ă , în s ă o p a r te a u fo s t t r i ­ d i n : d. p r e ş e d in te d r. p ro f. I.
m iş i d e cele 10 s u r o r i d e c a r ita te . B ă lte a n u , in sp . g - r a l s a n i t a r I.
Valeria, Ichim Gavril, Ilieş Va­
p r im iţi î n d e p o z it, s p re p ă s t r a r e . | „ d in s a lo n “ ... p e g ra tis.
11. C ă p ita n d e rez. I o a n in T o - J
in te r v e n i p e n t r u u n a j u t o r m a i
i m p o r t a n t şi d e c a r e a r e n e v o ie LA BÂRLAD lentin, Jecan Viorel, Lazái- Eu­ , terül justiţ'ei A c e s te a n c h e te la fa b ric i a u d a t
r e z u lta te f o a r te
S to ic h iţa , d r. G h . A n d ro n o v ic i,
în s e m n a te , n u m e d ic p r i m a r al o r a ş u lu i, d r.
m a, p e n s io n a r d in s t r . C riş a n a I o r a ş u l n o s t r u p e n t r u r e fa c e r e a gen, Maerea Vasile, Măgureanu M in is tr u l j u s tiţie i c o m u n ic ă : j n u m a i p ra c tic e , d a r c h ia r şi te o ­ A le x a n d re s c u d e la C. F . R . şi
16 (de fe l d in corn. C a z a c i, ju d . Diverse iui. I n a c e s t sco p , s ’a u a n g a j a t j
I
B â rla d , 18 N -b r ie loan, Man Vasile, Mărcuş loan, C o m is iu n e a p e n t r u v e r if ic a r e a re tic e ,
i n o ra ş, a v e m , ateum , î n c u r a Marinca Florian, Mirean Maria, j g e s tiu n ii şi a d m i n i s t r ă r i i S o c ie- j u t il i ta t e a
s c o ţâ n d u - s e î n e v id e n ţă d - n a A g la ia H u rm u z e s e u .
D â m b o v iţa ), fiin d c ă ş i - a a p r o p ia t n u m e ro a s e e c h ip e d e le g io n a ri d e s e o p e rire i c a z u rilo r D - n a A g la ia H u rm u z e s e u a
u n p ia n d e h o tă rn ic ie , p r iv in d D e s b a te rile în p ro c e s u l f r a u ­ m e s e ria ş i c a ri s u n t îm p ă r ţ iţ i în I s e rv ic iu lu i s a n i ta r u n caz d e s c a r- Moldovan loan, Mo’dovan Mag- J t ă ţ i i R o m â n e d e R ^ d ’o d ’fi’z’im e, in c ip ie n te d e b o a lă fo s t d e s e m n a tă s e c r e t a r ă g e n e ­
p ro p rie ta te a r e c la m a n tu lu i D. d e lo r d e la fo s tu l s u b s e c r e ta r ia t în tr e g o ra ş u l n o s tru , d â n d a ju t o r I la tin ă . In ju d e ţ, a u fo st d o u ă c a- dalsna, Moţu Gheorghe, Maria a a u d ia t î n c u rs u l zilei d e 19 N o ­ I n s t i tu t u l f iin d î n z e s t r a t c u o ra lă , i a r d d r. I. A le x a , s e c r e t a r
D S p irid o n A rjc c a , i n s t it u t o r d e S ta t a l p ro p a g a n d e i — lo tu l la re fa c e re a g o sp o d ă riilo r. I z u ri m o rta le d e s c a rla tin a , î n c o - Făcuraru, Elena Popescu. Popo- e m b r ie 1940 p e d - m i in g in e r T u ­ in s ta la ţie ra d io lo g ic ă m o b ilă , a d e şe d in ţă .
p e n s io n a r, şi s ’a s lu jit de c o p ii V. A lb o te a n u & C o m p . — a u c o n ­ D e a s e m e n i, p r i m ă r i a a i n t e r ­ I m u n a S to e ş e ş ti şi u n c az m o rta l vici Mircea,, Pótra Gavrilă, Pro- d o r T ă n ă se sc u , a v o c a t V in tilă p u t u t fa c e a n c h e te şi in m e d iu l
j d e tif o s î n corn. U n te ş ti. S ’a u fă c u t a p o i d if e r ite p r o p u ­
in e x a c te d e p e d o c u m e n t cu o c a ­ t i n u a t şi M a rţi la C u rte a d e A p e l v e n it p e n t r u a d u c e r e a d e m a t é ­ dan Mihail, Sângeorgean Liviu, S te fă n s s c u , Io n V o ic u le sc u şi r u r a l . C u a c e s t p r ile j s 'a c o n ­ n e r i p e n tr u d e s ă v â r ş i r e a sc o p u ­
z ia u n o r litig ii în ju s tiţie . s. I I I şi se v o r te r m in a azi. riá ié d e c o n s tru c ţie şl r e p a 'r a ţii şi \ -------- xxXXxx--------- Miron Şerba-n, Strutinsehi Bo- G h e o rg h e Io n e sc u . s t a t a t c â t d e r ă s p â n d i t ă a a ju n s lu i u r m ă r i t d e lig ă .
 Amil al 57-Ua Nr. 322 Vineri 22 NonmBrie 194ÍT
I n d u s tr ia
Ministerul de interne nu dă cu nici-un chip curs
denunţurilor nesemnate
M in is te r u l a f a c e r ilo r interne
c o m u n ic ă u r m ă to a r e le :
Pentru 3 -a şi cea din urmă
oară, ministerul face cunoscut
acelora cari se ocupă cu indus­
tria anonimelor, că, nu se dă cu
nici un chip curs la asemenea
denunţuri.
„ F IG U R I L E G IO N A R E “
Conferinţa d-iui Alexandru Constant, subsecretar
de stat al presei si propagandei, rostită la radio
D. ministru Alexandru Constant
a ţinut Marţi seară la Radio o conie-
xinţă despr* : „Figurii legionare“ :
Eram la Berlin... Trecuse şi ulti­
ma oră a anului 1939. Intrasem în-
tr’un an nou, 1940. Refugiat în ca­
mera mea, tăcută, am prin atunci a
însemna, conform unui obiceiu mai
vechiu, rânduri pentru anul trecut.
Frunzăresc aeu-m paginile «cestui
jurnal. Şi citesc acolo :
„Aş fl plâns în noaptea asta, în
care îngropam un an de sânge, da
dureri, de er.ze şi desperări, in re-
zervoriul nesfârşit al trecutului.
1939 devine de acum un an al ls-
storiei, noaptea asta pune între el
şi viaţă prăpăstii fără punţi. Până
în clipa aceea de răscruce a vre­
mii mă simţeam par’că în ac&iaş
încăpere cu cei dispăruţi şi cu eve­
nimentele petrecute şi nutream
subconştient ideia absurdă a refa­
cerii tuturor celor definitiv distru­
se. Acum nu se mai poate, trebue
să treci peste un an ca să le re­
vezi, şi aceasta numai mintal, nu
şi afectiv.
Era până în acel moment o co­
munitate afectivă cu evenimentele
şi oamenii, cari şi-au încheiat ci­
clul vieţii în acest an 1939... Aş fi
plâns în noaptea asta refugiat un­
deva, intr’un local mic, modest,
liniştit şi tăcut, aş fi plâns ultime­
le lacrimi pentru ei, pentru viaţa
lor încheiată şi poate pentru des­
tinul nostru...“
* a Căpitanului. Nu odată i-am vă­
îmi aduc aminte.. Spre sfârşitul
anului 1933 în cuibul „Axa“ formai
în jurul revistei cu ecelaş nume,
lucram ou entuziasm un grup, cu
Moţa în frunte. Toată viata inte­
lectuală, evenimentele politice şi
sociale din ţară, erau cu pasiune
trecute pe sub obiectivul lucid al
revistei. Imtr’o seară, Mişu Poli-
hroniade ne spune : Ştiţi, am pri­
mit un nou colaborator. Alexandru
Cantacuzino. Cu optimismul lui
permanent, camaradul Polihrooia­
de, sufletul revistei, adaugă : este
o colaborare straşnică. Intr’adevăr,
Alecu intra in paginile Axei şi în
istoria Legiunii cu un articol în-
drăsneţ ca toate acţiunile lui:
„Cum suntem“. Ei venia gata for­
mat in Mişcare, întreg, monumen­
tal, „om nou“, aşa cum ti doria pe
toţi. Şi o spunea îndrăzneţ, el nou]
venit intre noi: „Da, camarade,
trebue să înveţi să exişti !“
Alecu Cantacuzino venia le noi
din diplomaţie, din lumea subţire a
cancelariilor şi societăţii europene.
Pleoarea in Spania 1-e transfigu­
rat, ca pe toţi ceilalţi. După aceea
Alpeu s’a înfundat tot mai adânc în
camera lui de meditaţie, lectură şi
scris. Devenise proverbial între
prieteni : „Cunoaşteţi ultima nou­
tate ? Spunea Mişu. — Alecu «
mai scos o carte !“
Avea parcă un presentiment. In
tot ceeace făcea, citeai acelaş in-
demn dela început: „Da, Camara­
de, trebuie să înveţi să exişti !“
Un factor activ In grupul Axa
era Mişu Palihromiede. El repre­
zenta optimismul realizator, con­
deiul facil, inteligenţa clară şi or­
donată, cultura prodigioasă. Discu­
ţiile noastre de doctrină îi prilejui«
camaradului Polihroniade admira­
bile discriminaţii, definitive puneri
la punct. Pe vremea aceea trăiau
•«IUV«. •?i t\tr ^ ^ io«. OKv--ii.+a.nfuil—. ftrfl
--------S
în str. Aurel Vlaicu — ne vizita
«deseori. Din când în când apărea
şi fruntea largă, puternic arcuită, a
lui Ion Canamioa, sau fig tra mode­
stă ou priviri pâlpâitoare a lui Niki
Constantinescu.
Problemele de căpătâi ele Legiu­
nii îşi făceau loc în lumea Capita­
lei: antisemitismul, entidemoora-
tismul, anticomunismul, economia
dirijată, orientarea externă, etc.
Moţe, modest, roşind feciorelnic
ori de câte ori interven ia in discu­
ţie, Marin, muşcător, cu un rictus
permanent de ironie, pe care nu-I
părăsea decât în momentele de e-
vânt când vorbea repede, cu capul
puţin plecat spre 6pete: Vasile
Christelen, rar, greoi, dar sigur ca
un tanc, iar Mişu, cu vocea barito-
uat timbrată : (era sublinierea fra­
zei grele), se remarca prin ponde-
reţie şi limpeziciune. Parcă-1 aud
şi acum : Primo, secundo, terţio...
Totul aşezat pe puncte.
Căpitanul l’a remarcat de la în­
ceput şi i-a utilizat la maximum ca­
lităţile. In procese, care au fost cele
mai frumoase manifestaţiuni inte­
lectuale şi oratorice legionare, Mişu
avea totdeauna „expunerea fapte­
lor“.
O tărie lăuntrică de granit avea
profesorul Vasile Cristeseu, „Pro­
fesorul“, cum îi spuneam ned, Ve­
nit in Mişcare cam în acelaş timp
cu toţi membrii cuibului Axa, a
fost printre fondatorii acestui^ grup
de gândire şi faptă legionară. O
remarcă: aproape toţi membrii
cuibului initial Axa s’au dovedit
şi neîntrecuţi lupţători pe teren si
au pierit răpuşi de gloanţe. Ei
n'au fost intelectuali de bibliotecă;
erau toţi dinamici, credeau n Iubea pământul şi nu s’a înde­ saţie de acord de 15 şi 30 la sută
ideile lor până la înfăptuirea pe
teren. In ei se întâlnea scânteia
gândului cu fapta împlinirii lud.
*
Pe Totu, bădiţa Neculai. îl ştiam
din legenda legionară, un haiduc
neînfricat şi ghinduşer fără pe­
reche
Epoca eroică a Legiunii, acea
Legiune dela Iaşi. este plină da
isprăvile lui de necrezut. _Căpi'ta-
nui avea penttu Totu o slăbiciune
de frate mai mare şi înţelegător.
Când ne vorbiia despre el, o făcea
cu un zâmbet cald, o Ironie iubi­
toare... Când Totu vorbia despre
Căpitan, cu vocea lui guturală şi
repede, i se aburiau regulat ochii.
O figură apropiată de Totu era
Bănică Dobre, uriaşul legiunii. A-
ceiaşi inimă bună. aceiaşi struc­
tură umană, acelaş chip haidu­
cesc şi un talent de nebănuite ,
posibilităţi.
■*
II ştiem din mişcările studen­
ţeşti pe Traian Cotigă. Auzisem că
are un verb într’aripat, că stăpâ­
neşte lumea studenţească. L’am
văzut apoi la sediu, apoi a intrat
in cercul nostru şi după ce ş:-a
luat licenţa. în echipa ce mare a
avocaţilor legionari. II vedeam de­
seori pe la tribunal; începea să lu­
creze din greu, ca toţi ceilalţi,
pentru viata zilnică. Nu se lăsa
însă cucerit de mecanismul vieţii
zilnice. Rămăsese un luptător.
Cotigă a murit, cu scrâşnetul lup­
UNIVERSUE * ________
a n o n im e lo r
L U P T E ÎN V E R ŞU N A T E PREMIUL DE VIRTUTE
IN V A L O A R E D E 1 0 0 .0 0 0 L E I
PE TEATRUL DE OPERAŢIUNI DIN GRECIA în
A c a d e m ia
a n u l
v ir tu te ,
v iito r
n u m it
R o m â n ă
1941
Premiul de vir­
u n
v a
p r e m iu
a co rd a
de
(ru d ă
tä te .
Această persoană sau această
sa u n u ), fie c ă tr e s o c i* *
Chiar denunţurile semnate nu tute Mavroyeni în Bucureşti, î n ­ familie trebuie să locuiască in
sunt luate în seamă, decât dacă f iin ţa t d e d e fu n c tu l A le x a n d r u Bucureşti sau in comunele ur­
in prealabil se constată că, S p ir id o n M a v ro y e n i, d in A te n a , bane.
semnatarul este o persoamă
în m e m o r ia fo s tu lu i Domn a! In m o d e x c e p ţio n a l, p r e m iu l
reală. Ţ ă r ii R o m â n e ş ti, N ic o la e V odă va p u te a fi a co rd a t o d a tă la *
Nu se dă curs la nici o cerere M a v r o g h é n i. a n i in s titu ţiilo r sa u asociaţiilor
netimbrată. V a lo a r e a p r e m iu lu i e s te de de b i n e f a c e r e d e s e r i o a s ă i m p o r ­
1 0 0 .0 0 0 le i şi v a fi a c o r d a t, fă ră ta n ţă şi d e m a re fo lo s s o c ia l.
d is tin c ţie d e ra să sa u d e r e lig ie , In ce p r iv e ş te a co rd a rea p re ­
u n ei p erso a n e sa u u n ei f a m ilii m iu lu i, A c a d e m ia v a d e c id e în
o n o r a b ile , să ra ce, ca re îşi c â ş ti­ s e siu n e g e n e r a lă , ia r v a lo a r e a v a
gă e x is te n ţa p r in m u n că în c o r ­ fi a c h ita tă în m o d s o le m n în
d a tă şi s’a
d e v o ta m e n t,
je r tfă , f ie
d is tin s
d e
c ă tr e
p r in
a b n e g a ţie
fa p te
â p r o a p e le
şi
de
de
său
s a la
m â n e,
S f.
d e ş e d in ţe
in p r im a
S p ir id o n .
a A c a d e m ie i
D u m in e c ă
R o ­
d u p ă
tătorului între dinţi şi cu fulgerul
vizionarului in ochi.
O sesiune de examen
*
Pe Tell mi-1 recomandase Mişu.
„E un băiat minunat, îmi spusese
el La procesul Gărzii (în 19341,
de capacitate pentru lichidare
deşi magistrat, a făcut o depoziţie
îndrăzneaţă, fermă". Aşa s’e alătu­ Ministerul educaţiei naţionale, o vor termina până la data de 1
rat Teii Mişcării. A ieşit apoi din cultelor şi artelor aduce la cu­ Martie 1941.
magistratură şi a coborât între noi Ministerul studiază situaţia ee-*
„avocaţii”. Deseori am pledat îm­ noştinţa celor interesaţi că a ho-
preună. Era şi el un revoltat, pe tărit ţinerea unei sesiuni de exa­ lor care din cauza concentrării nu
care Tribunalul îl înăbuşea. Mi-a men de capacitate pentru lichi­ vor putea termina această prac­
mărturisit-o adeseori. Căpitanul l-a dare, care va începe la 1 Martie tică pedagogică până la 1 Martie
remarcat repede pe Alecu Teii din
1941. Se vor prezenta toti candi­ 1941.
cauza credinţei lui masive în daţii cu restanţe dela examenele Cererile de înscriere însoţite de
Mişcare. La încredinţat curând una
dintre organizaţiile cele mai difi­ de capacitate din sesiunile trecu­ acte se vor adresa direct minis­
cile, Romanaţi, unde Teii s’a aşe­ te precum si licenţiaţii cu practi­ terului cu începere dela 1 Ianua­
zat la lucru cu tenacitatea unui ca pedagogică terminată sau care rie 1941.
Încăpăţânat. Şi a biruit. Zile în­
tregi nu-1 mai zăream prin Tribu­
nal, pe la sediu. „Ce-i cu Teil?“
întrebam. „Este plecat în judeţ”,
era răspunsul.
L’am avut apoi şi în procese. Era
violent, la fel ca Puiu Gârcineami.
Aceşti doi cavaleri ai Legiunii nu
puteau suferi disciplina barei. Era TEATRUL DE OPERAŢIUNI 1TALO-ANGLO-GREC
Un comunicat al primăriei Capitalei
clocotul revoltei împotriva ilegali­
tăţii şi ipocriziei, care le smulgea
accente şi gesturi cutremurătoare.
Câte înfrângeri nu a avut Teii din
(G recia şi insulele din mările
In ultimele zile — Luni şi Comunicatul comandamen­
E gec, Ionică şi M ed iteran ă)
ale ofensivei—defensive. raţiile ce le-a făcut d. Musso­ Primăria municipiului Bu-
către industriaşii şi meseriaşii români capacitatea sa de lucru, pre­
această cauză? Marţi — s’au angajat lupte tului elen din ziua preceden­ In sectorul Istmului Presba lini ou privire la războiul ita- j cureşti, luând măsura ajuto- ţurile de confecţionare şi ter­
* crâncene, atât în sectorul tă 2 anunţat ocuparea de situaţia pare a fi neschim­ lo-grec.
Pe inginerul Eugen Ionică il ve­
Epirului de nord, cât şi în re­ către trupele greceşti a unor bată. După Ducele Italiei războ­ !; rării familiilor nevoiaşe din
Capitală, prin procurarea
menul de executare a unei
cantităţi de minimum una
deam mai rar. Se vorbea despre el iul angajat nu va avea carac­ gratuită
ca de un legionar serios, care se giunea muntoasă dela est de înălţimi de mare valoare mi­ Pe teritoriul albanez conti­ de rufărie, haine şi mie perechi, din fiecare arti­
bucură de încrederea desăvârşită Coriţa. Numeroase atacuri şi litară şi luarea de prizonieri nuă concentrările de trupe terul unui război-fuilger din încălţăminte col.
contra-atacuri s’au dat de j şi material de război. Se italiene, iar în regiunea E- cauza particularităţilor ce le invită pe toţi pentru copii,
industriaşii şi Ofertele se vor depune la
zut împreună. Eugen Ionică avea pirului de sud şi în câmpia prezintă teatrul de operaţi­ meseriaşii de origine etnică
figura şi vocea blândă, convingă­ către trupele italiene şi gre­ ' menţionează însă reacţiunea Direcţiunea asistenţei muni­
toare. Şi Căpitanul îşi apropia ele­ ceşti, — cele din urmă bene­ I viguroasă a trupelor italiene Salonicul/ui, concentrarea di­ uni: munţii aspri ai Epirului română să înainteze de ur­ cipiului Bucureşti, in calea
mentele prudente. Era apoi un om ficiind de poziţiile lor puter­ ! din acest sector şi în deosebi, viziilor greceşti, este aproape şi văile lor mocirloase nu se genţă oferte arătând fiecare Moşilor, 128.
de serioasă pregătire şi de nebă­ nic întărite din regiunile I a aviaţiei, care a bombardat terminată. potrivesc pentru un război-
nuite posibilităţi organizatorii. Eu­ fulger.
gen Ionică a făcut din judeţul Te­ muntoase ale Pindului, ca şi I mai multe localităţi din inte- O încercare de debarcare a
leorman un modei de organizaţie de baza din insula Corfu. I riorul ţării şi trupele aflate unor forţe greceşti şi proba­ In ce priveşte rezultatul
legionară. Acolo acest om bun bil engleze, cu ajutorul for­ războiului Ducele a declarat,
După comunicatul cartieru­ ' în zonele lor de concentrare.
reuşise să se facă iubit de toţi,
ţărani şi orăşeni cum rareori rni
s’a întâmplat să văd.
Era de o adâncă şi nezdruncinata
lui general italian, pe frontul Aşa cum se desfăşoară lup­
Epirului, luptele înverşunate tele pe acest sector de opera-
din cursul zilei de Marţi, n’au I ţiuni, reese că armata gre-
ţelor navale, în insula Gai­
dar din archipelagul Dodeca-
nez, — stăpânit de italieni, —
că oricare ar fi durata lui —
„două luni, sau 12 luni“ — şi
oricât de însemnat ar fi aju­
10 ani dela moartea luptătorului
credinţă legionară. Jurământul de­
pus de ţara întreagă cu ocazia în­
mormântării lui Moţe-Marin. era
făcut de Eugen Ionică. In drum
deplasat liniile respective de I ceaşcă exploatează bine tere-
cât în zona Ezeki, — unde ! nul, rezistă pe liniile întărite
trupele greceşti au ocupat şi este până acum în măsură
n’a izbutit din cauza reacţiu-
nii imediate a forţelor teres­
tre, maritime şi aeriene ita­
torul Maréi Britanii, Italia
dispune de oameni şi de mij­
loace suficiente, ca să zdro­
ardelean dr. Aurel Lazăr
spre Nordul întunecat al Bucovi­ localitatea cu acelaş nume. I să aplice metodele combinate liene. Interesante sunt decla­ bească rezistenta Greciei. In pribegie şi îndureraţi ne zit unui român intransigent sä
nei, Căpitanul ne-a_ propus celor plecăm frunţile în faţa umbrei poată vorbi despre „ S u p p l e x L i -
din compartiment să scriem, fără vajnicului luptător naţionalist b e l l u s V a l a c h o r u m “ în faţa unui
a semna, câte un jurămârt. Le-a
dr. Aurel Lazăr, dela a cărui auditoriu în majoritate unguresc
citit «poi pe toate şi a răma» la
următorul: ...
In noi poftele de îmbogăţire ma-
.
1) Să trăim în sărăcie, ucigând
Importante sporiri de salarii asupra A lte a m ă n u n t e moarte se împlinesc 10 ani. şi acela a fost Aurel Lazăr, paz­
Aurel Lazăr timp de un sfert nicul de poartă al românismului
de veac a fost stegarul naţiona­ la Oradea, graniţa etnică a ţării
terială
pustiirilor cutremurului la Huşi lismului intransigent în Bihor; noastre.
2) Să trăim o viaţă aspră şi se­
veră cu alungarea luxului şi Îm­
buibării. , ,
3) Să Înlăturăm orice încercare
„ meseriaşilor, lucrătorilor şi agenţilor c.f.r. I*i cim itir s’au s p a rt c av o u rile, lăsân d să se
în viaţă a fost o isbucnire de vul­ Aurel Lazăr a participat ia tra­
can şi pentru aceea în Bihorul tativele, cari a.u avut loc la A-
nostru obidit a început mun-oa de rad în luna Noembrie 1918 în­
a exploatării omului de către om. (redeşteptare naţională în toate tre Comitetul partidului naţional
4) Să jertfim permanent pentru
D. general Ion Antonescu, Con­ v a d ă o s e m in te le domeniile vieţi naţionale, cultu­ român şi Iászi Oskăr, reprezen­
ţară , . ţionarilor şi age ţilor cu un sa­ rale, economice şi bisericeşti. La tantul guvernului dela Budapes­
5) Să apărăm mişcarea legiona­
ră cu toată puterea noastră, îm­ ducătorul Statului Român şi lariu până la 5.900 lei brutto
Huşi, 18 Noembr. Biserica episcopală deve­ f înfiinţare-a băncii „ B i h o r e a n a “ în ta. Este de notorietate publică,
potrivă a tot ce ar putea s’o ducă preşedintele consiliului de mini­ din categoriile XIV, XIII, XII şi
Opera de nimicire a cutre­ nind improprie pentru oficie­ i anul 1898, a avut un rol prepon- că aceste tratative au eşuat în
pe că! de compromisuri sau com­ ştri, urmărind deaproape orga­ XI din tabela A a legii pentru ! d-erent; iar soc. culturală „As- urma atitudinei dârze a români­
promitere; sau Împotriva a tot ce nizarea administraţiilor publice, statutul personalului C. F. R. un murului de deunăzi nu s’a rea serviciilor religioase, a- j t r a " şi reuniunea corală „ H i l a - lor, care a culminat în cuvin­
ar putea să-i scadă măcar înalta munca prestată de slujbaşii sta­ spor lunar fix, începând cu 800 mărginit numai în interiorul ceste slujbe se fac acum Ia Sf.
linie morală“. tului şi nevoile lor, a dat un de- I r i a “ din Oradea au ajuns la o tele memorabile ale d-lui Iuliu
Era jurământul lui Eugen Ioni­ cret-lege care a apărut azi în
lei lunar pentru acei din catego­ oraşului, ci s’a întins mai de­ Voevozi, care a devenit în înflorire nebănuită sub, preşedin­ Maniu : , N o i v r e m d e s f a c e r e a t o ­
ci.. Testamentul luL ria XIV clasa 11-a. parte ,până în cimitir. mod provizor catedrală. ţia lui.
„Monitorul Oficial“ şi prin care întregului personal dela tabe­ Aproape toate monumente­ Tot aici oficiază şi P. S. S.
ta lă d e U n g a ria " .
* aduce o serie de importante îm­ la A. i s’a acordat chiria inte­ întreaga activitate a lui Aurel In casa lui Aurel Lazăr s’au
episcopul Grigorie,
O figură mare, plină de mister bunătăţiri materiale personalului grală de 10, 12 şi 15 la sută din le funerare, cum sunt acelea Lazăr a însemnat o perpetuă a- întrunit la 12 Octomrbie 1918 re­
a fost Ion Belgea. Era filozoful, C. F. R. salariul brut, după starea civilă, ale familiilor Brighiu, Şt. * fi-rma-re a ideii naţionale in vre­ prezentanţii poporului român din
gânditorul sever, rectiliniu, isvorul, Deşi situaţia actuală a admi­ conform prevederilor art. 23 din Gheorghiu - Parpale, Popov, P. S. S. e p is c o p u l' a v iz ita t în
muri. când a fi luptător naţiona­ Ardeal pentru a hotărî indepen­
de multe or: al gândirii legionare. nistraţiei C. F. R. este destul de statutufcrC. F. R. Teleman, Berea, Popescu, Bo- z iu a d e 10 N o e m b r ie b is e r ic ile
list era o primejdioasă cinste. denţa Ardealului şi unire-a cu Pa-
Nu rareori 11 auziam pe Mişu Po­ grea în urma cedării teritoriilor, Pentru a veni în ajutorul func­ sie, etc., au fost doborîte şi d in C r e ţe ş tii d e S u s, C r e ţe ş tii de
Chiar pentru aceea, încă avocat tria-Mamă.
lihroniade: Să vedem ce sjjune şi care a condus fireşte la reduce­ ţionarilor, agenttlor, meseriaşilor risipite peste cavouri, rămâ­ tânăr fiind Aurel I^azăr a fost a- j La 3 Noembrie 1913, Aurel La-
jar n»Wn. sminea modest, J o s, p re cu m şi b is e r ic ile d in oraş
les membru în Comitetul parti­ I zăr înfiinţează Consiliul naţiona-l
limpede, definitiv. Era dintre pri­ rea in mare măsură a venituri­ şi iuucuuii.vi care au COpu, piiii nând in picioare numai so­ ^ iv .c lz iS Î V C?d r -n tn T îr n ) *• în . v ilin
mii In Mişcare. Un apropiat de lor şi a pagubelor cauzate de re­ noul decret lege se mai acordă clurile. (Fül­ dului (naţional roman dm Ar­ j român la Oradea, ca de aici să
d e 12, b is e r ic a d in E p u ren i
deal dela care a primit diferite ( pornească în fruntea delegaţiilor
mare Încredere al Căpitanului. Ni­ centul cutremur de pământ, to­ un ajutor fix lunar de 300 lei em) ; în z iu a d e 13, to a te b ise ­
meni n’ar fi crezut, văzându-1. a- tuşi s’a acordat un spor de 720 pentru fiecare copil minor şi ne­ La mormântul lui Şt. Ghe- r ic ile d in B â r la d , c â te v a şcoli d in
însărcinări când se punea ches­ judeţene la marea Adunare na­
şezat funcţionar la Academia Ro­ milioane lei anual căilor ferate căsătorit. orghiu -Parpale, monumentul a cel o ra ş, b is e r ic ile d in Z o r le n i
tiunea apărării drepturilor popo­ ţională dela Alba-Iulia unde
mână, că avea în faţă una dintre cdmâne, care va permite schim­ Spre a nu se diminua sporu­ a spart cavoul, lăsând să se (T u to v a ) şi m ă n ă s tir e a Moroni rului român. dânsul este unul dintre oratorii
forţele Legiunii. In procesul politic şi bisericesc cu greutate pentru alipirea Ar­
*- barea sistemului actual de sala­ rile acordate, s’a prevăzut de a- vadă osemintele, iar la fami­ (V a s lu i) ; în z iu a d e 14, b is e r ic ile
Figuri mai tinere în Mişcare au rizare al personalului C. F. R., semenea să se asigure meseria­ lia Teleman cele două co­ înscenat de guvernul maghiar în dealului la patri-a-mamă.
d in B u n e ş ti şi D o lh e ş ti (F ă lc iu ),
anul 1914 contra părintelui Ma­
fost Viotor Puiu Gârcineanu, Ior- în special acelora din categoriile şilor şi lucrătorilor să poat- pre­ loane de marmoră neagră, că­ a p o i c e le d in D e le n i, C o d ă e ş ti, Aurel Lazăr dirigent ca şef el
dache Ni*ară, Valeriu Cârdu. Gh. inferioare. sta o muncă în medie 192 ore pe zând în părţi opuse, au răs­ S o le ş ti şi m ă n ă s tir e a D o b ro vă ţ
reşali şi cei 30 credincioşi ai săi resortului de justiţie introduce
Furdul, Din cauza situaţiei economice lună precum şi ca sporurile a- turnat şi busturile maiorului (V a s lu i), p recu m şi c e le d in o ra ­ din Moftinul-Mic Ia desbaterile justiţia română pe întreg terito­
* actuale micii funcţionari, mese­ oordate să nu fie supuse redu­ şi generalului Teleman. şu l V a s lu i. din faţa tribunalului Sătm-a-r a riul Ardealului.
riaşii şi lucrătorii regiei auto­ cerii după categoria de locali­ E d e re m a rc a t că m ă n ă s tir e a pledat şi Aurel Lazăr împreună Acestea sunt numai fragmente
In aceste cuvinte de evooare am nome C. F. R. cu câştigurile pe tate. # D o b r o v ă ţ, c tito r ie a lu i Ş te fa n cel cu loan Ciordaş, martirul de mai din vifţa bogată în fapte a ma­
lăsat intenţionat de o parte pe care le au, circa 45 lei pe zi pen­ In corespondenţa precedentă 7 târziu -al Bihorului.
Moţa si Marin apoi pe Banea şi Pentru a ilustra cifric aceste am omis să menţionăm printre M a re, ca re a re o v e c h im e d e 43 relui luptător naţionalist.
ing. Clime şi pe Căpitanul. tru un lucrător şi circa 66 lei însemnate îmbunătăţiri materia­ clădirile greu încercate de cutre­ a n i şi—Uis e r i c a „ D o m n ea scă “ d in „Ţiu foarte mult, ca tu să fii Tată un precursor al unităţii
între apărători''’ îi scria d Iuliu naţionale !
De ei nu poţi vorbi oricând şl pentru un agent, nu mai puteau le, aduse prin acest deeret-lege, mur, capela catolică din str. Mel- B â r la d , c tito r ie a lu i V a s ile L u p u ,
oriunde. asigura existenţa lor şi a fami­ dăm mai jos câteva exemple a- chisedec, unde s’a prăbuşit o por­ n ’a u s u fe r it a b s o lu t n ic i o stri­ Mamiu în preajma desbaterii pro­ Aurel Lazăr după împlinirea
îmi revine totuşi în gând o sce­ liilor lor. supra nouilor salarii în raport ţiune mare de tavan, orfelinatul căciune. cesului cu mare răsunet. visului naţional a contribuit la
nă: Eram la Sediu în Gutenberg; Pentru a remedia în parte a- In anul 1906 comitetul parti­ consolidarea vieţii de stat româ­
trăiam încă toţi sub copleşitoarea eeasta, cu acele plătite până în prezent: catolic, situat alături de ca­ B is e r ic a d in S o le ş ti (V a s lu i) , in
dului n-aţion-al român din Ardeal, neşti ; a fost ales deputat în toa­
lovitură a morţii lui Moţa şi Ma­ prin noul decret lege se 1. Un lucrător, plătit în p re­ pelă, eare prezintă crăpături atât fa ţa c ă r e ia se a flă m o r m â n tu l
rin. Căpitanul ţinuse mult ca eroii îndreaptă simţitor situaţia, ast­ zent cu 7 lei pe oră lucrând în de numeroase şi pronunţate, în­ D o a m n ei E le n a C u za , s’a p ră b u ­ decretând activitatea politică, te legislaţiile, deşi nu a putut -a-
noştri să fie aduşi in ţară şi În­ fel că cel mai mic venit lunar Bucureşti 191 ore lunar, fără cât a trebluit să se înceapă dă­ ş it cu to tu l. Bihorul românesc a fost la dato­ junge la onorurile rezervate
mormântaţi în pământul strămo­ brut al unui lucrător va fi de rie. Aurel Lazăr candidează la unora, cari în multe privinţe îi
şesc. compensaţie de acord căsătorit şi râmarea lui până la parter. D in r a p o a r te le p r im ite la e p is ­
2850 lei plus o Indemnizaţie de având 2 copii şi care primeşte c o p ie , r e z u ltă că b is e r ic ile de Tánca ou programul partidului erau inferiori.
, Eu, spune intr’un timp Căpita­ chirie de 216 lei şi un ajutor de * şi naţional român. Roadele acestei
nul, privind departe peste noi. eu în prezent un salariu brutto lu­ După cum am arătat, foarte le m n , c e le d e cea m u r c e le de
Nu răsfiraţi în toate părţile şi
nu m’aş simţi bine înmormântat familie de 300 de fiecare copil. nar de 1710 lei, va primi în vii­ multe clădiri şubrezite de cu­ z id fă ră tu r le , a u scă p a t n e v ă ­ lupte naţionale între ţăranii ro­ ir plin doliu naţional ne-a-m în­
in coşciug sau piatră. Aş vrea să Astfel toţi lucrătorii, care tor 2915 lei, iar altul în aceiaşi tă m a te d e c u tre m u r . mâni s'a-u arătat în mod consis­ chipuit comemorarea lui Aurel
fiu nu« direct în nământ, să simt până în prezent erau plătiţi cu situaţie, care lucrează' 240 ore lu­ tremur au trebuit să fie eva­ * tent şi conştiinţa naţională nu Lazăr. ,.Astra" despărţământul
palpitaţia lui caldă, aşa cum cred un salar de bază de 7, 7.50 şi 8
că este ea pe Karin'*, A tăcut a- lei pe oră vor fi plătiţi, în viitor, nar şi are salariul brut de 2070 cuate, cum este restaurantul După statistica întocmită de mai putea fi întunecată de stă­ Oradea, al cărui preşedinte a fost
poi brusc, şi-a făcut de lucru la cu 9 lei pe oră, făcându-se în a- lei lunar, va primi în viitor 3131 „Negrea“ şi alte prăvălii ŞÎ prefectură, stricăciunile produse pânirea străină. până la moarte, concepuse pen­
biurou. lei. locuinţe particulare. de cutremur în oraş şi judeţ Dela un capăt Ia celălalt al ma­ tru acest prilej o mare serbare
Căpitanul a iubit nespus de mult cest scop o încadrare în raport 2. Un agent, acar, din catego­ Din această cauză, în tot sunt: morţi 4 , răniţi 21, instituţii relui judeţ Bihor grăbiau ţăranii de comemorare cu editarea unei
pământul ţării noastre. Prima pu­ cu noul'e salarii fixate. ria XIV clasa . 1 care avea sa­ cursul săptămânii trecute, dărâmate 133, vătămate 68, case r-mâni năpăstuiţi la „domnul broşuri cuprinzând toată activi­
blicaţie a Legiunii s’a numit „Pă­ Meseriaşilor şi lucrătorilor C. particulare, dărâmate 390, gTav Aurel“ cum îi ziceau ei, pentru tatea prodigioasă a distinsului
mântul Strămoşesc”, iar un cântec R., care prin natura lucru­ lariul brutto de 2500 lei în Bu­ s’au văzut mereu trecând în
cureşti, căsătorit şi având 2 co­ sus şi în jos pe străzi, care stricate 564, instituţii avariate 15. a-i apăra în toate năcazurile lor fiu a-1 Bihorului în slujba nea­
vechiu de a-1 Legiunii vorbeşte de lui ce-1 execută nu puteau fi S’a cerut, de la ministerul do­ şi în contra samavolniciilor ad­ mului.
pământul nostru ca de o fiinţă plătiţi în acord şi aveau pe lân­ pii, va primi în viitor un salariu şi camioane cu bagaje, dând
chinuită; Pământul tării noastre gă salariul de bază o compen­ brutto de 4275 iei. meniilor, lemnărie pentru cons- ministraţiei maghiare. Destinul a voit altfel !
geme... impresia că ne găsim în preaj­ strucţiile provizorii necesare ca­ In procesele de presă ale zia­
Decretul lege mai prevede de ma zilei de Sf. Gheorghe sau Aurel Lazăr nici în mormânt
asemenea îmbunătăţirea regimu­ Sf. Dumitru.
zării populaţiei rămase fără adă­ rului „ T r i b u n a “ din Arad, cari nu are parte de odihnă, căci o
părtat o clipă dela el. To ' cei cari din salar, după cum lucrau în posturi. se desbăteaiu în faţa Curţii cu bună parte a satelor noastre ro­
l-am apropiat pe Căpitan aveam regimul de 240 ore sau 192 ore lui de pensiune al personalului Juri din Oradea, totdeauna el era mâneşti di.n Bihor fiind ru-pte
senzaţia că vorbeşte prin el Pă­ lunar, li s’a mărit această com­ participant la Casa de pensiuni
mântul însuşi al tării. Era o pre­ pensaţie de acord la 30 respectiv C. F. R., fixând un termen de 30 de serviciu şi alături de inimo­ din trapul ţării ele au rămas nu­
lungire în el a glasurilor adânci, 5G la.-sută, plata în compensaţie
de noi neauzite, ale pământului. desfiinţându-se şi înlocuindu-se
Acest pământ care nu l-a putut în­
vălui cald. în respiraţia lud îndu­ cu plata unei remuneraţii glo­
zile pentru modificarea regula-
menttului actual, aşezându-se
calculul pensiei în viitor pe prin­
PAGUBELEPROVOCATEDECUTREMUR sul român d. dr. Justin Marşieu mai sub paza şi ocrotirea lui şi a
din Arad apăra cu multă dem­ bunului Dumnezeu. Deci, nu tre­
nitate şi a-bnegaţie cauza ziariş­ bue să desnădăjduim !
tilor români care se confund-a cu
rerată. acest pământ care nu pă­ bale pe oră, care include sporul
strează întreg pe cel mai apropiat acordat.
fiu al lud, pe Cmitanul.
cipiul echitabil al unei legături
strânse între pensie şi salariul
din ultimii trei ani de serviciu,
LA O D O BEŞTI însăşi interesele poporului ro­ faptul,
mân.
Ce trist şi revoltător este însă
că consoartei lui Aurel
Lazăr nu i-a fost hărăzit să de­
Acelaş regim se va aplica lu­ Stricăciuni grave au suferit Aurel Lazăr nu a putut fi tri­ pună
* crătorilor şi meseriaşilor, care ca şi la personalul Casei gene­ Odobeşti, 18 Nov. o floare pe mormântul a-
Când mă gândesc că intre el si nu lucrează în acord şi care n’au rale de pensiuni. Din cercetările întreprinse la imobilele: Gh. iieldescu, dr. Ni- mis de poporul român în parla­ tât de scump ei şi îngrijit de
nod s’a aşezat de acum un an!.„ Că coiau, Niţă Cureţeanu, d-na Vasi, mentul d;n Budapesta, însă cu mâinile ei timp de 10 ani, fiind­
se vor mai aşeza atâţia alţii!... primit până în prezent, compen­ Odată cu aplicarea acestor îm- ' faţa locului de d. Barbier O. brutăria liie Al. Cealu, Gh. Mun­ atât mai mare dârzenie a apărat că administraţia militară ma­
Teoctist, şeful serviciului tehnic
Aici, în tară legionară, înţeleg saţia de acord. bunătăţiri, se majorează şi pla- ; al oraşului, la imobilele institu­ tean.! farmacist, d-na Ana Gr. drepturile pcporuilui român în ghiară i-a rechiziţionat casa şi
însă ceva mai mult decât la Ber­ O salarizare identică s’a acor­fonul de acord de 90 la sută la j ţiilor şi la casele particulare, din Dragomir, farmacist col. Macri, congregaţia judeţeană a Bihoru­ apoi a expulzat-o din Oradea
lin; destinul lor nu s’a încheiat! dat şi meseriaşilor şi lucrători­ M. Anastasiu, moştenitorii T lui, faţă de oligarhia maghiară
Deaceea ei încep să trăiască mai lor temporari care lucrează în a- meseriaşii şi lucrătorii dela im- | raza oraşului, s’a constatat că au Vrabie şi L. Merişanu, colonel Gândurile noastre româneşti
viu, mai prezent în noi şi în nea­ cord. primeria C. F. R. şi se acordă i suferit avarii serioase: localul Sprijinită pc Contele Ştefan astăzi vor face un pelerinaj la
mul întreg. Şi vor trăi cât timp primăriei, sala de spectacole şi Stoica, d-na Diea, Banca Popu­ Tisza,
De asemenea s’a acordat func­ frânărilor iş manevranţilor tem- | biblioteca lară, hotel „Regal“, Vasiliu loan mormântul părăsit d’n cimitirul
acest neam va exista. „Cetatea Crăciuna“, Activitatea pe teren bisericesc, din Oradea, al marelui român
porar: o primă de 50 la sută din şcolile primare, judecătoria, gră­ etc
Au scăpat neatinse, fără nici o precum şi colaborarea lui Aurel Aurel Lazăr, a căruia viaţă a re­
cuantumul primei celor defini­ dina de copii, şcoaia de subofiţeri Lazăr la protestul Sinodului E- zumat-o Episconul Roman Cioro-
fisură, 3 imobile noui, cu acela al
MIŞCAREA LEGIONARA ORGANIZEAZĂ de ad-ţie (fost gimnaziul „Duiliu
tivi ,precum se face şi o îmbu­ Zamfireseu“), staţia C.F.R., cape­
nătăţire în ceeace priveşte an­ la cimitirului „Sf. Vineri“, spita­
gajarea unei anumite categorii lul, localul poliţiei, biserica „O-
d-lui I. Neagu
Pagubele se cifrează la peste
50 milioane lei. S’au luat măsuri
parhial din Arad împotriva co­ gariu în epitaful:
misarului guvernamental delesa-t „ A n i m a t o r u l B i h o r u l u i î n v r e -
la Sinodul din luna Mai 1918, I m u r i d e r e s tr iş te ,
pentru evacuarea imobilelor ce este îndeobşte cunoscută.
de lucrători temporari, cărora li videnia“, biserica „Naşterea Mai-
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 DECEMBRIE cei Domnului“ cu toate că con­
s’a mărit salariul de angajare strucţia era de o mare solidi­
au devenit de nelocuit.
D. ing. Th. Prelipeeanu, prima­
In primăvara anului 1914 au
în a in te m e r g ă to r in
[p re fa c e re
avut loc discuţii publice ananjfte P a t r i o t l u m i n a t i n R o m â n i a
lu p te le d e
is to r ic ă ,
Secretariatul general al miş­ hai Viteazul, în cadrul unei deo­ pe zi. tate, cu pereţi de 1,30—2.00 m. rul ora ului, a luat măsuri de a de sociologul maghiar Iăszi Os- [în tr e g ită .
cării legionare comunică: sebite solemnităţi. Dispoziţiunile acestui decret- grosime; clopotniţa catedralei se aduce material pentru repara­ kâr, profeso« dels Universitatea L u p t ă b u n ă a l u p t a t , c r e d i n ţ ă a
La 1 Decembrie 1940, se îm­ Vor lua parte la această serba*- lege se aplică începând cu plata „Sf. Cruce“, biserica zisă a ne­ rea celor mai uşor avariate. D. din Budapesta, despre problema ’ [p ă z it“.
plinesc 22 ani dela Marea Adu. re, în întregime unităţile legio­ salariilor pentru munra presta­ gustorilor, părăsită în aşteptarea colonel Vorobchievici a promis naţionalităţilor Punctul de ve­
reparaţiilor ce nu se mai făceau tot concursul pentru ajutorarea
pare dela Alba Julia. Mişcarea nare din Ardeal si Banat, iar din dere românesc a fost susţinut de DR. TEODOR POPA
Legionară va organiza sărbători­ restul ţării unităţi selecţionate. tă în luna Noembrie 1940. oficiul P.T.T., dispensarul Casei sinistraţilor. V&sile Goldiş şi Aurel Lazăr. avocat expulzat
rea acestei zile in cetatea lui Mi- i de asigurări şi şceUa viticolă. Pentru prima oară i-a fost hără­ din Oradea
 eaas- IO UNIVERSUL Anul al 57-lea Nr. 322 Vineri 22 Noelmbrie 1940

f J JL T I M E L E Ş T SK I D IM S T R Ă IM A T A T E
P o litic a e x te r n ă
a R o m â n ie i N o u i
SITUAŢIA PE FRONTURILE DE LUPTĂ Raporturile bulgaro-româna Declaraţiile făcute de d-nii general Antonescu
Berlin, 19. (Radar). — „Deut­ nul oare a precedat izbucnirea
P a tr u v a p o a re de co m e rţ b rita n ic e i«iarm ate9 scufun­ şi Al. Constant ziarului „Zora“
sche Allgemeine Zeitung“ publi­ războiului, şi-a dobândit, într’un
că un articol întitulat „România timp surprinzător de scurt, • d a te de u n sn h m arin germ an* —A tacu rile a e rie n e S o f ia , 19 (R a d o r). — S u b t i t ­
lu l : „ R a p o r t u r ile b u lg a r o - r o -
c o n s t r u c t iv a l n o u e i o r d in i d in
E u r o p a . F a p t u l a c e s ta v a in t ă r l
mu mai este în bătaia furtunii“ şi mare stabilitate“.
subtitlu: „Politica externă a Ro­
mâniei noui“, semnat de Fritz
Mai departe ziarul serie : îm p o triv a te rito riu lu i englez au co n tin u at m â n e d e a s t ă z i“, z ia r u l „ Z o r a “
p u b lic ă o d a r e d e s e a m ă a c o ­
şi
e l e “.
m a i m u lt p r ie t e n ia d in tr e
„In aceiaşi zi în care Preşe­ r e s p o n d e n t u lu i s ă u d in R o m a c u A p o i d . M in is t r u C o n s ta n t a
T. Globig din care extragem ur­ dintele de Consiliu al Sovietelor
mătoarele : sosea la Berlin, pleca şi Gene­
„Şi în politica externă, Româ­ ralul Antonescu in prima sa vi­
nia nouă nu face decât să ur­ zită oficială de Stat, pe care a
Comunicatul german Pierderile m arinei en gleze in săptăm âna p r iv ir e la v iz it a d -lu i G en era l
A n t o n e s c u , s p u n â n d i n t r e a lt e le
u r m ă t o a r e le :
s a t i s f ă c u t d o r in ţa c o r e s p o n d e n ­
t u lu i z ia r u lu i „ Z o r a “ d e a a v e a
o î n t r e v e d e r e c u C o n d u c ă to r u l
meze directivele fixate încă de făcut-o Ducelui la Roma. Prin
acum câţiva ani de către marti­ aceasta. România s’a integrat în Berlin, 19 (Rador). — înal­ Southampton, cum şi uzinele
rul legionar Codreanu. In testa­ I mod activ în politica Axei. După | tul comandament al forţelor de armament din Anglia cen­
încheiată la 1 0 Noem brie „ C u o c a z ia v i z i t e i l a M in is t e ­
r u l C u ltu r ii N a ţ io n a le ş i a l P r o ­
p a g a n d e i, d . M in is t r u A l. C o n ­
S t a t u lu i R o m â n , p u tâ n d s ă v o r ­
b ea scă cu a c e sta
m in i
în g a r a T e r ­
l a p le c a r e a d - l u i G e n e r a l
mentul său de politică externă, a. ! comunicatele oficiale date dela armate germane comunică: trală. Londra, 19 (Rador). — >v a p o r a l i a t d e
sta n t, S u b s e c r e ta r d e S t a t a l d in R o m a .
care a fost executat întocmai Roma, în convorbirile cari au a- ■Un submarin a scufundat Avioane de luptă din corpul lita te a a n u n ţă că
A m ir a -
p ie r d e r ile m a - | v a p o a r e n e u tr e
1930
cu
to n e
o
şi dou ă
d e p la s a r e
P r e s e i ş i P r o p a g a n d e i, s'a î n ­ „ C o n d u c ă to r u l S ta t u lu i R o m â n
de către Statul legionar, condus vut loc la Palazzo Venezia, între patru vapoare de coifterţ ina­ rviatorilor italieni au atacat r in e i e n g le z e în s ă p tă m â n a ca re \ to ta lă d e 8617 to n e , a d ic ă în to .
t r e ţ in u t c u c o r e s p o n d e n t u l z i a ­ m i - a sp u s că g u v ern u l rom ân
de generalul Antonescu, Căpita­ „Conducător“ şi Duce, au fost mice înarmate cu un total de cu succes un oraş situat pe s ’a în c h e ia t la 10 N o e m b r ie su n t ta l 13 v a p o a re r e p r e z e n tâ n d u n
r u lu i „ Z o r a “. L a în t r e b ă r ile p u se , e s t e a n im a t d e s in c e r a d o r in ţă
nul declara că: „România va sta examinate toate problemele cari ] 23.880 tone. Un alt submarin coasta orientală a Angliei. d e 10 v a p o a r e b r ita n ic e , cu o d e - Ito n a j d e 7 1 .7 4 9 to n e .
d. M in is t r u C o n s ta n t a f ă c u t u r ­ d e a v e d e a s ta b ilin d u -s e r a p o r ­
— la 48 de ore după preluarea privesc colaborarea României cu a scufundat alte patru va­ Cu prilejul unor atacuri p la s a r e to ta lă d e 6 1 .2 0 2 to n e ; u n 1
m ă to a r e a d e c la r a ţ ie p e n tr u z i a ­ tu r i c â t m a i a d â n c i d e p r ie t e n ie
puterii de către Legiune — ală­ Puterile Axei, în bazinul dună­ poare de comerţ inamice i date contra unor vapoare şl
rul „Z ora“ : i n t r e R o m â n ia ş i B u lg a r ia . C o n ­
turi de Puterile Axei“. Tara, care rean, inclusiv chestiunile econo­ înarmate — intre care erau eonvoaie în largul coastei o-
„ P r in z ia r u l „ Z o r a “ v r e a u i n a ­ v o r b ir e a a t r e b u it s ă f i e în s ă
datorită situaţiei sale interne şi mice“.
externe, neclare, mai ales In a- două vase petroliere — cu un rientale britanice au fost scu­
total de 21.340 tone. fundate două vapoare de co­
In noaptea de 17 spre 18 merţ cu o deplasare totală de
şi in ziua de 18 Noembrie, au 6000 tone, iar alte trei au fost
Trei vase italiene de pescari in t e d e t o a t e s ă e x p r im m u lţ u ­
m ir e a g u v e r n u lu i ş i p o p o r u lu i
r o m â n p e n tr u f r u m o s u l g e s t a l
g u v e r n u lu i b u lg a r , c a r e a t r im is
2.000.000 l e i p e n tr u s in is t r a ţ ii
în t r e r u p t ă în m o m e n t u l a p a r iţ ie i
D u c e lu i, c a r e a f o s t s a lu t a t c u
a c la m a ţ ii e n t u z ia s t e
m ea a d u n a tă în
d e m u lţi­
gară. D u p ă
c â t e v a m in u t e , d - n i i M u s s o lin i ş i

întrevederea fost continuate atacurile con­ grav avariate.

tra obiectivelor militare im­ Avioane britanice în număr
portante din Anglia. In afară restrâns au dat, fără efect,
au străbătut Atlanticul c u t r e m u r u lu i d in R o m â n ia .
„ D u p ă r e z o lv a r e a c h e s tiu n ilo r
t e r it o r ia le d in tr e R o m â n ia ş i
C ia n o ş i - a u lu a t r ă m a s b u n d e i a
G e n e r a lu l A n t o n e s c u , c a r e a p o i
s ’a s u it în t r e n u l s p e c ia l p u s l a

intre regele Boris si Führer a produs de Londra, au fost bombar­ atacuri de noapte pe terito­
date mai multe localităţi si­ riul Reichului.
Roma, 19 (Radar). — Z i a r u l i A t l a n t i c u l
„Messaggero” a n u n ţ ă c ă t r e i | l e l e A z o r e .
v a se ita lie n e d e p e sc a ri „Ba- b ă t u t d i n
şi
D e
n o u
să a ju n g ă
a c o lo e le
b lo c u s u l
în
a u
in s u
s tr ă -
e n g le z
- B u lg a r ia n u m a i e x i s t ă n ic i o
cau ză ca re să sep a re a c e ste d o u ă
p o p o a r e v e c in e . R a p o r t u r ile d e
d is p o z iţ ia s a . L a p le c a r e a t r e ­
n u lu i, d e la f e r e s t r e l e v a g o a n e lo r
c e s e în d e p ă r ta u , s e a u z e a u u r a -
tuate pe coasta de sud a An­
surprindere si sa tisfa cţie in Bulgaria industriale şi maritime dela
Nu se semnalează niciun
gliei şi în deosebi instalaţiile avion pierdut.
lena”, „Pesce” ş i „SardeUa”, I ş i s e a f l ă
c a r e în I u n ie s e a fla u la
N u o va , a u r e u ş it să
T erra j fra n c e z.
s tr ă b a tă |
a c u m î n t r ’u n p o r t b u n ă v e c in ă t a t e d in tr e R o m â n ia
şi B u lg a r ia n u m a i p o t f i t u r ­
b u r a te .
l e l e d e „ E v v iv a M u s s o lin i“. A s t ­
f e l a lu a t s f â r ş i t v iz i t a d e t r e i
z ile a d -lu i G en era l A n to n e scu
„ A t â t R o m â n ii c â t ş i B u lg a r ii la R o m a “.
Sofia, 19 (Rador). — Cores­ s t a r e a d e s p i r i t a p o p u la ţ i e i ş i a u m is iu n e a s ă f i e e le m e n t u l
pondentul agenţiei „D. N. B.“ c o n s t i t u e o i n d i c a ţ i e a a tifc u d i-
comunică : n e i B u l g a r i e i i n d o m e n iu l p o l i ­
Vizita, pe care Regele Boris a t i c i i e x t e r n e . Comunicatul englez M a r e a b ă t ă lie
făcut-o Fuehrerului, a fost pri­
mită aci cu surprindere şi eu
satisfacţie.
*
B e r lin , 19 (R a d o r). — C o r e s ­
p o n d e n tu l a g e n ţie i
Londra, 19 (Rador). — Un aeriană pe deasupra Maréi
„ Ş t e f a n i“ comunicat al ministerului ae­ Britanii.
din sectorul Lerin- Corcia a continuat P r e s a it a lia n ă
întreaga opinie publică bulga­ t r a n s m it e :
ră consideră întâlnirea ca o
rului şi securităţii interne a-
I n c e r c u r ile p o l i t i c e g e r m a n e nunţă:
nouă dovadă a amiciţiei încer­ s e d e c la r ă c ă î n t r e v e d e r e a , c a r e
Singurele bombe semnala­
te au fost aruncate într’un
In cursul zilei de Marţi nu sat din comitatul Kent şi ele
Luni toată ziua despre discursul Ducelui
cate între cele două popoare.
Se scoate în relief că vizita, g e le B o r is a l B u lg a r ie i, in tr ă in ţin înregistrat
s’a câtuşi de pu­ nu au făcut nici victime, nici
a a v u t Ioc i n t r e F u e h r e r ş i R e ­ M ila n o , 19 (R a d o r). — „ C O R - c a r e în ţ e le g e p r e a b in e m ă r e ţ ia
nici un fel de activitate pagube. Belgrad, 19 (Rador). — Co­ scăzut pe când în centrul R IE R E D E L L A S E R A “ s u b lin ia ­ a c ţ iu n ii d e p e u r m a c ă r e ia f o r ţa
făcută într’un moment de mare c a d r u l r e o r g a n iz ă r ii p o lit ic e a respondentul ziarului Vreme frontului ele au continuat cu z ă c ă d is c u r s u l ţ in u t Luni d e ş i g lo r ia I t a lie i v o r ie ş i s p o r it e ş l
însemnătate politică, oglindeşte E u r o p e i. anunţă dela frontiera greco- aceeaşi intensitate, cu excep­ D u c e a r e o im p o r ta n ţă d e o s e b it ă a s ig u r a t e p e n tr u to td e a u n a .

Un comunicat oficial bulgar Comunicatul italian iugoslavă că luptele înverşu­

S o fia , 19 (R a d o r ). — Z ia r e le p e c a r e a f ă c u t - o in G e r m a n ia .
b u lg a r e p u b lic ă u r m ă to r u l c o ­ I n c u r s u l a c e s t e i c ă lă t o r ii, S u - i
m u n ic a t o f ic ia l : v e r a n u l a a v u t, i n z iu a d e 17 j
„M . S . R e g e le B o r is s ’a î n a ­ N o e m b r ie , o c a z ia d e a fa ce o
p o i a t clin tr'o c ă lă t o r ie n e o f ic ia lă v iz it ă c a n c e la r u lu i A d o lf H it le r “.
nate din sectorul Lerin-Cor-
cia au durat, Luni, până la 5
ţia unei scurte întreruperi în
cursul căreia s’a dat o bătă­
lie aeriană.
f iin d c ă e l c o n f ir m ă d in n o u c e r ­
t it u d in e a c ă v ic t o r ia m ilit a r ă şi R o m a , 19 (R a d o r). — „ P O P O L O
p o lit ic ă s e a f lă d e p e a c u m , în D I R O M A “, c o m e n tâ n d d is c u r s u l
Roma, 19 (Rador). — Co­ cului din oaza Siwa, atingând dimineaţa, fără a se înregi- m o d s o lid , în m â in ile A x e i. D u c e lu i, s c r ie c ă p r in d e c la r a ţ iile
municatul oficial no. 165, pu­ toate obiectivele şi pricinuind Corespondentul z i a r u l u i U n r ă z b o i m a r e şi T o ta l, c u m f ă c u te e l a s p u lb e r a t t o a te ş t i r i l e
ştra schimbări. Vreme crede că un mare nu­ e s t e r ă z b o iu l a c t u a l, d u s îm p o ­ f a ls e r ă s p â n d it e d e p r o p a g a n d a
blicat de cartierul general inamicului pierderi conside­ Trupele italiene şi greceşti măr de avioane italiene, en­ t r iv a u n u i a d v e r s a r c e s e b u c u r ă b r it a n ic ă cu p r iv ir e la c h e s tiu n e a
italian declară : rabile. Toate avioanele noas­
au dat mai multe atacuri, gleze şi greceşti au luat parte d e m a r i r e s u r se , s u s ţ in u t d e to a to r ă s p u n d e r ii r ă z b o iu lu i. D u c e le a
Pe frontul din Epir, s’au tre s’au înapoiat. care au rămas fără rezultate. la această luptă, care s’a dat f o r ţ e le s e c ta r is m u lu i ş i c lic ilo r p r e c iz a t c ă r ă s p u n d e r e a o p o a r tă
desfăşurat eri lupte înverşu­ Avioanele inamice au arun­ In cursul zilei de Luni, lup­ deasupra muntelui Morova. I n te r n a ţio n a le , n u p o a te s ă se n u m a i A n g lia , c a r e a r e f u z a t p r o ­
nate ,fără a deplasa liniile res­ cat, fără efect, bombe la tele pe cele două aripi au t e r m in e d in tr ’u n m o m e n t i n a lt u l p u n e r e a it a lia n ă f ă c u tă la 1 S e p ­
pective, decât în zona Ezeki, Tobruk şi Bardia ; la Sollum şi n ic i p r in im e d ia t a p r ă b u ş ir e a te m b r ie .

Ambasadorul Statelor-Umte in Belgia sat ocupat de inamic. bombardamentul a omorât

Formaţiile noastre aeriene trei persoane şi a rănit alte
au atacat violent poziţiile ina­ cinci. INCIDENTUL BOMBARDĂRII
in a m ic u lu i, d in c a u z a u n e i l o v i ­
tu r i d e o s e b it d e g r e le .
Z ia r u l a d a o g ă a p o i c ă d in M a ­
r e a N o r d u lu i ş i p â n ă in M e d it e -
E s te n e v o e d e m a i m u lt e l o ­ r a n a , d in v e s t ş i p â n ă în e s t, E u ­
v it u r i d e a c e s t e a p e n tr u c a a d ­ r o p a e s t e p e c a le s ă s e g r u p e z e

justifică actul de capitulare mice, provocând explozii şi In Dodecanez, inamicul a

mitraliind concentrări de tru­ Încercat să pună stăpânire pe
pe. Trei avioane inamice au insula Gaidaro. Reacţiunea ORAŞULUI MONASTIR A FOST LICHI­
v e r s a r u l, c h ia r d a c ă e s t e l o v i t do în ju r u l A x e i, în t r ’o n o u ă o r g a ­
m o a r te , s ă În c e te z e d e a s e m a l n iz a ţ ie , c a r e s ă c o r e s p u n d ă n e ­
( b a t e ş i d e a r ă n i la r â n d u l să u . v o ilo r ş l a s p ir a ţ iilo r
A n g lia t r e b u e p r iv it ă c a o h id r ă p o p o a r e
d ife r ite i« »
fost doborâte. Unul din a- imediată a forţelor noastre
al Regelui Leopold vioanele noastre nu s’a îna­ terestre, maritime şi aeriene
poiat. a respins pe inamic, care s’a DAT INTRE ROMA ŞI BELGRAD
c u ş e a p t e c a p e te , c a r e s e r e fa c
d u p ă c e a u f o s t t ă ia te .
I n tim p e e a c e a s tă n o u ă o r g a ­
n iz a r e a E u r o p e i d e v in e d in c e In
C u to a te a c e s te a , e n g le z ii ş tiu c e m a i s o lid ă , a r m a t e le A x e i c o n ­
In Africa de Nord, aviaţia retras în grabă. d e p e a c u m c ă e i a u p ie r d u t r ă z ­ t in u ă s ă în v in g ă f o r ţ e le b r it a n ic a
N e w - Y o r k , 19 (R ad or). — D . p it u la r e a d e v e n is e in e v it a b ilă ,
noastră a bombardat cu bom­ In Africa Orientală, raidu­ R o m a , 19 ( R a d a r ) . — I n c e r ­
b o iu l. ş i s ă d is t r u g ă r e z is te n ţ a p e ca r a
l a d is c u ţ ii.
C udahy, am b asad oru l S t a t e lo r m a i a l e s in v r m a în f r â n g e r ilo r be de calibru mare şi mic şi rile aeriene făcute de inamic c u r ile p o lit ic e it a li e n e s e o b s e r v ă E r o a r e a c e s ’a f ă c u t s e e x p l i c ă
D u p ă ce a r a tă c ă D u c e le a f ă ­ A n g lia în c e a r c ă să o m a i o p u n ă .
U n i t e î n B e lg ia , a j u s t if ic a t ; î n ­ s u f e r it e d e a r m a t e le f r a n c e z e . a mitraliat instalaţii aeronau­ la Agordat, Corondil, Buna şi c ă i n c id e n t u l b o m b a r d ă r ii o r a ş u ­ p r in f a p t u l c ă M o n a s t i r u l e s t e
c u t o a d m ir a b ilă p a n e r e l a p u n c t D u p ă c e s u b lin ia z ă c ă n u e s t e
t r ’u n d is c u r s ţ i n u t la r a d io , a c t u l C h ia r d in a c e l m o m e n t , e n g le z ii tice ş diferite alte instalaţii Gheriile, n’au dat niciun re- a s it u a ţ ie i p o lit ic e ş i m ilit a r e , z i a ­ p o s ib ilă o p a c e d e c o m p r o m is ş i
lu i M o n a s t ir a f o s t l i c h i d a t p r in s i t u a t î n a p r o p ie r e a i m e d ia t ă a
ru l s c o a te î n r e lie f c ă a c e a s tă s i ­ c ă in a m ic u lu i n u i s e v a a c o r d a
d e c a p it u la r e a l R e g e lu i L e o p o ld . ş tia u c ă n ’a u d e c â t o s in g u ră şi centre de barăci ale inami­ l zultat. b u n ă î n ţ e l e g e r e î n t r e R o m a şi f r o n t ie r e lo r g r e a c ă , a l b a n e z ă ş i
t u a ţ ie e s t e bună ş i că lu c r u l e s te n ic io c lip ă d e ră g a z , p â n ă c e n u
D . C u d a h y a d e c la r a t în t r e a l ­ p o s ib ilita te : a ceea d e a s e r e ­ B e lg r a d ş i n u m a i p o a t e d a lo c iu g o s la v ă , i n z o n a m u n t o a s ă .
te le : in d is c u t a b il. N im e n i n u a s c u n d e v a f i c o m p le t b ă tu t, z ia r u l s e n a t«
tra g e sp re D u n k erq u e.
în a lte le
t r u p e lo r
c o m a n d a m e n te
b r it a n ic e ş i fr a n c e z e
a le

ş t iu s e r ă d e s p r e a c e a s t ă c a p i t u ­
R e g e l e L e o p o ld ş i - a d a t s e a ­
m a c ă o p r e lu n g ir e a r e z is t e n ţ ii Vas petrolifer englez scufundat g r e u t ă ţ ile c e m a i tr e b u e s c să f ie tn e v id e n ţ ă c o la b o r a r e a d e s ă v â r ­
în v in s e ş i n im e n i n u d im in u e a z ă ş it ă d in tr e c e le d o u ă p o p o a r e a la
im p o r ta n ţa s a o r ific iilo r c e s e fa » A x e i, u n it e p r in le g ă t u r ile c e lo r
a r f i în s e m n a t s in u c id e r e a t r u ­
l a r e c u m a i m u l t e z i l e in a in t e .
D u p ă p r ă b u ş ir e a O la n d e i, c a ­
p e lo r s a l e s l e it e .
de avioane germane Toţi străinii invitaţi
şi v o r m a i tr e b u i f ă c u te .
Z ia r u l t e r m in ă r e le v â n d p r im i­
d o u ă r e v o lu ţ ii v ic to r io a s e .
Z ia r u l t e r m in ă s u b lin iin d i m -
re a p lin ă d e e n tu z ia s m p e c a r o j p o r ta n ţa p e c a r e , d u p ă p r o p r iii«
Berlin, 19 (Rador). — Un vas . de război, nici propriile sale tu- p o p o r u l it a lia n a f ă e u t - o d is c u r ­ c u v in t e a le D u c e lu i, o v a a v e a
petrolifer de 8.000 tone » fost in | nuri nu l-au puiuţ cruţa de soarta s u lu i D u c e lu i, a d ă o g â n d c ă e a I p a r tid u l f a s c is t, c a r e - ş l v a ac­

D. Lewis a dem isionat mod serios atins Marţi în largul

coastei orientale a Angliei de a-
vioanele germane de luptă.
Vasul naviga în mijlocul unui
ce-l era destinată.
Vasul petrolifer a fost lovit de
mai multe bombe la proră, a luat
foe şi s’a imobilizat imediat.
să părăsească Grecia
Belgrad, 19 (Rador). — Co- i Atena că toţi străinii, cari
e s t e o d o v a d ă a m a r é i în c r e d e r i c e n t u a a c t iv it a t e a s a î n t o a te d o ­
şi p e r f e c t e i d is c ip lin e a n a ţiu n e ], m e n iile .

dela conducerea sindicatelor americane convoi, escortat de mai multe di­

strugătoare, dar nici aceste vase
Se presupune că el a fost pier-
I (lut.
respondentul agenţiei „D. N. | trăesc în Grecia, au fost in-
B.“ transmite: j formaţi că trebue să pără-
COMENTARIILE PRESEI GERMANE
New-York, 19 (Radar). — Co­ Unite, şi-a prezentat Marţi de­ Ziarul „Pravda“ anunţă din ' sească ţara. Berlin, 19 (Rador). — Z ia r e le a d evă r.

respondentul agenţiei ,,Ştefani“ misia, in urma realegerii d-lui g erm a n e d e M a r ţi d im in e a ţă r e ­ Berlin, 19 (Rador). — -
Submarin britanic scufundat
Z iu a a
transmite : Roosevelt la preşedinţia Statu­ p ro d u c te x tu a l d isc u r s u l D u ce­ n iv e r s ă r ii s a n c ţiu n ilo r c o n tra I ta ­
In conformitate cu promisi­ lui. lu i, în s o ţin d u -l d e titlu r i fo a r te lie i a d a t ,p r i l e j D u c e lu i să d o ­
unea
uitvd sa, U
d.i jjc
Lewis, şeful tuiitv”
tvia, actul confe^ Locul asău
c va fi ocupat de d. L o n d r a , 19 (R ad or). — U n c o ­ j în întârziere fată de orariul său
s u g e s tiv e .
v ed ea scă , în tr e g e i o m e n ir i că
deratiei muncitorilor din Statele I J. Murray şi trebue să fie considerat ca P re sa g erm a n ă s u b lin ia z ă în A n g lia e s te a c e ia ca re p o a r tă
m u n ic a t a l a m ir a lit ă ţ ii a n u n ţă
că s u b m a r in u l „ R e in b o w “ s e a f lă I pierdut.
Zăpadă mare in Alpi din nordul Italiei s p e c ia l
c e p r iv e ş te
c la r a b le
c e r titu d in e a
v ic to r ia , p r e c u m
s a le p r iv ito a r e
D u c e lu i

la
şi d e ­
d e ­
în ră sp u n d erea
c e le
p r ia
a
sa
e x p r im a t
h o tă r îr e
a c e s tu i r ă z b o i.
to td e o d a tă
ir e v o c a b ilă
D u ­
p ro ­
d e a

Conversaţii privitoare Hidroavion german doborât de un vas Milano, 19 (Rador). —In mun­
ţii Alpi din nordul Italiei s’a
mării.
Zăpada a atins înălţimea de 14
p lin a
p u te r ile
în ţe le g e r e

„Voelkischer Beobachter“
A x e i.
c e e x is tă în tr e

s c rie
d u ce
lă n ţu it
p â n ă

f r a te r n ita te
d e
la
A n g lia
cu
ca p ă t

R e ic h u l
şi
r ă z b o iu l
în d e p lin ă
g erm a n ,
d e s-

la revendicările teritoriale de război britanic produs pe neaşteptate o schim­

bare a temperaturii.
In valea Ossola, munţii sunt
centimetri în valea "Vicezzo, iar
în valea Formaza, stratul de ză­
padă este de 40 centimetri.
că
c e le
fa ţă
a cu m
a
d e
ex p u s
p e n tr u

r ă z b o iu l
p r im a
a titu d in e a
eu ro p ea n ,
o a ră D u ­
I ta lie i
:, c u o
fă ră
frâ n g ere a
c o m p r o m is ,

scrie „Deutsche Diplomatisch-

— M a réi
să r e a liz e z e
B r ita n ii
în ­

L on d ra, ÎS (R a d a r ). — C om u n i­ v io n u lu i H e in k el s ’a d esp rin s s fâ - c la r ita te şi o fo r ţă s in o p tic ă , ca ri Politische Korrespondenz“ i n c o ­

ale Thailandului c a tu l a m ir a lită ţii a n u n ţă :
L u n i d u p ă p rân z, u n h id roavion
r â m â n d u -se , ia r r e stu l a p a ra tu lu i
a c ă z u t în m are.
acoperiţi de zăpadă până la o
altitudine de 400 metri deasupra
Nivelul fluviului Po a crescut
cu 2 metri şi jum. v o r fa ce
„ A c e s te
epocă",
c u v in te a le D u c e lu i,
m e n ta r iu l
p r o n u n ţa t
să u
L u n i
a su p ra
d e
d is c u r s u lu i
D u c e le M u s­
de tip H ein k el s ’a a p ro p ia t de u n u l I n cu rsu l n o p ţii, u n a v io n in a m ic i scrie z ia r u l m i.c ă r ii n a ţio n a l-s o - s o lin i în fa ţa ş e filo r d e r e g iu n i
Tokio, 19 (Rador). — C o r e s p o n ­ transmite ; d in c o n v o a e le n o a stre care n a v ig a sb u râ n d la m ică în ă lţim e , s ’a a - c ia lis te , oglindesc s in c e r ita te a p e d in I ta lia .
p r o p ia t d e a c e la şi co n v o i; tu n u rile
d e n t u l a g e n ţ ie i „ D . N . B .“ c o m u ­ Ziarul „Yomiuri Shimbun“ în M a rea N ord u lu i. ca re o au m iş c ă r ile r e v o lu ţio ­

n ic ă :
M in is t r u l F r a n ţe i l a B a n g k o k
a s o s it c u a v io n u l la H a n o i, u n d e
anunţă din Bangkok că doi o-
fiţeri de marină thailandezi au
V a su l de război L o w e sto ft a d e s ­
c h is fo cu l a su p ra lu i, lovin d u -1 şi
p ro v o câ n d u -i ex p lo a d a rea .
d s y e v a se le d e co m erţ a n d esc h is
fo c u l a su p r a lu i.
A v io n u l in a m ic a f o s t a tin s şi
Cutremure continue in Bosnia n are, cu m
ţio n a l-s o c ia lis m u l,
d in s u fle te le
su n t fa s c is m u l

p o p o a r e lo r
ca re
şi
em a n ă
re sp e c ­
n a ­
să
ceea
N ic io
a m in te a s c ă
a
a ltă a n iv e r s a r e

s a n c ţiu n ilo r
m a i b in e
n u p o a te
d e c â t
in to le r a b ila
a -

a a v u t c o n v e r s a ţ ii c u g u v e r n a t o ­
plecat la Singapur spre a lua J u m ă ta te a d in u rm ă a h id ro a - p rob ab il a v a ria t. tiv e . N im ic n u e s te m a i p r o p ic e
d o c tr in ă
g lia a
p o litic ă
în c e r c a t ca
a A n g lie i.
p r in
A n ­
a p lic a r e a
r u l g e n e r a l fr a n c e z , a m ir a lu l D e - parte acolo la o conferinţă bri­ Belgrad, 19 (Rador). — Co­
p e n tr u a îm p r ă ş tia fa ls e le ş tir i

tanică pentru apărarea Extre­ uşoare cutremure care se pro­ a le p ro p a g a n d ei d ecâ t a c e a stă
s a n c ţiu n ilo r să a ju n g ă la c a p itu ­
coux.
I n c e r c u r ile p o lit ic e d e a c i se
c r e d e c ă a c e s t e c o n v o r b ir i s e r e ­
mului Orient.
THAILAND DOREŞTE O RE­
D istrugerile provocate d e bom bardam entele respondentul agenţiei „D. N.
B.“ anunţă că în oraşul Mo­
star, din Bosnia meridională,
duc regulat pe la miezul nop­
ţii şi la 8 dimineaţa. Până
acum nu s’a înregistrat nicio
s in c e r ita te ,
p r e s ia
şi
sa
p o p o a r e le
în
ca re
a co rd u l
lo r" .
îş i g ă s e ş te
d in tr e
e x ­
şe fi
la re a
în tr e a g a
m o n d ia lă
I ta lie i,

să
ca re
a c tiv ita te
fie lă sa tă
n u a v o it
c o lo n ia lă
n u m a i
ca

p e
f e r ă , în p r im u l râ n d , la r e v e n d i­
c ă r ile t e r it o r ia le a le T h a ila n d u ­
lu i.
Tokio, 19 (Radar). _ Cores­
A m ir a lu l D e c a u x a d a t L u n i un
ZOLVARE PAŞNICA
germ ane la Londra şi in Anglia se simt de mai multe zile stricăciune.
a cest
o
In c o n c lu z ie ,
ră zb o i
m o d ific a r e
n u
a
z ia r u l
u r m ă r e ş te
fo r ţe lo r
d e c la r ă
n u m a i
p o litic e ,
că
sea m a
g a n ţa
i-a o p u s
A n g lie i.
p o litic e i
o
R ecu n o scâ n d

r e z is te n ţă
b r ita n ic e ,
v ic to r io a s ă .
a ro ­
I ta lia

T o t aşa , în r ă z b o iu l eu ro p ea n ,
pondentul agenţiei D. N. B. co­
b a n c h e t l a c a r e a u lu a t p a r te , în lis a b o n a , 19 (R a d o r). — U n c ă ­ , c iu n i de pe u rm a b o m b a rd a m en - ci să asigure v ic to r ia u n u i a lt
i tu lu i. C ercu rile c o n d u că to a r e d in d e s lă n ţu it p r in g a r a n ţia n e c o n d i­
munică : lă to r n eu tr u , so sit d ela L ondra, a fe l d e v ia ţă .
a f a r ă d e m in is tr u l F r a n ţe i la
Legaţia Thailandului a decla­
B a n g k o k , g e n e r a lu l S u m ita , p r e ­
rat. în legătură cu diferite in­
ş e d in t e le c o m is iu n ii j a p o n e z e de
formaţii de presă, că până acum
S u p r a v e g h e r e d in I n d o c h in a f r a n ­
fă cu t ziariştilor p o rtu g h ez i o d e s­
criere in te r e sa n tă a situ a ţie i
A n glia şi d in L on d ra.
d in
j
j
j
L on d ra ş tiu p e r fe c t c ă s itu a ţia este
fo a r te se rio a să .
T o tu şi, — sp u n e m a rto ru l a cu - ,
ţ Statele-Unite nu trimit vapoare n e
„Berliner Boersen Zeitung“
să
c u n o ş tin ţă
rem a rce
d e n ou a
că o m e n ir e a
a fir m a ţie
ţi­
ia
c u ­
ţio n a tă
d e
d in
p e
a p ro a p e
c o n tin e n ta le .
d a tă
a cu m la
P o lo n ie i,
is g o n ir e a
to a te
s ’a

p o z iţiile
a ju n s
A n g lie i
s a le

forţele armate din Thailand nu : Iar — e n g le z ii c o n tin u ă ş i a stă zi

de război la Tanger
c e z ă , p r e c u m ş i a lt e p e r s o n a lit ă ţ i EI a d ecla ra t că, d a că raid u rile p r in s ă în d is c u r s u l D u c e lu i cu

ja p o n eze. au pătruns niciodată pe terito- a erien e g erm a n e m ai co n tin u ă j să su b estim eze fo r ţa c o m b a tiv ă * p r iv ir e la a m ic iţia fă ră rezervă N im e n i n u v a p resu p u n e in s ă

’I riul Indochinei francez«. câtva tim p , L ondra v a fi în cu rân d ! G erm a n iei şi d e a ceea ru in a to ­ şi la a co rd u l c o m p le t ce d o m n esc că s tă în fe lu l d e p ro c ed a re al

O CONFERINŢĂ LA SIN­ dăugat Guvernul din Thailand, a a- co m p let d istru să. T o a te m a rile a r ­ ta lă a m a réi m etro p o le n u v a p u ­ în tr e p u te r ile a x e i, şi a c e a s ta în ­ p u te r ilo r A x e i d e a fa ce u z d e

GAPUR un membru al legaţiei, tere, m a rile clă d iri ş i in sta la ţiile de te a f i ev ita tă . t r ’u n m o m en t în ca re în tr e v e d e ­ ju m ă tă ţi d e m ă su ri. R e o r g a n iz a ­

are intenţia să soluţioneze pro­ in te r e s gen eral a u su fe r it strică - Washington., 19 (Radiar). — a trimite vapoare de războiu la rea p e ca re F u eh reru l a a v u t-o rea C o n tin e n tu lu i n u în g ă d u e
Tokio, 19 (Rador). — Co­ blemele de frontieră pe cale Corespondentul agenţiei D. N. Tanger. cu c o n te le C ia n o , m in is tr u l a fa ­ p r e z e n ţa u n ei A n g lii d is tr u c tiv e ,
respondentul agenţiei D. N. B. paşnică. B. comunică: Deasemeni, Statele Unite nu c e rilo r e x te r n e al I ta lie i, a d u s la ca re lu c r e a z ă la sem ă n a rea d is ­

Localităţi olandeze Un reprezentant al Departa-

mantului de Stat a declarat că
au intenţia să organizeze o bază
navală la Tanger.
e x a m in a r e a
fla te la o r d in e a
m a r ilo r
z ile i,
p r o b le m e
p a rcu rg â n -
a - c o r d ie i
C o la b o r a r e a
p r in tr e c e le la lte
p e r m a n e n tă ,
s ta te .
s tr â n ­

Se dssm'ete încheerea unei înţelegeri atacate de aviaţia engleză

Statele Unite nu au intenţia de d u -se
ca e le
F ie c a re
o
să
n o u ă
fie
d in tr e
e ta p ă ,
d e fin itiv
a c e ste
m a i în a in te
r e z o lv a te .
ea p e, d e ­
să
r ilo r
m ă
şi

d in
p lin ă
A x e i,
n o u ,
d e
a şa
în c re d e r e
cu m
p r in
ea se
a

p r e ze n ţa
p u te ­
e x p r i­
în

intre Stateie-tinite, Anglia şi Siam

c la r ă z ia r u l, a n ih ile a z ă o n ou ă G e r m a n ia , în a cest m o m e n t, a

Amsterdam, 19 (Rador). _ a căzut însă pe locuinţe. Vreo 12 p a r te d in fo sta p u te r e m o n d ia lă m in is tr u lu i ita lia n al a fa c e r ilo r

Corespondentul Agenţiei D. N case au fost complet distruse. b r ita n ic ă , p e care D u c e le M u sso ­ s tr ă in e , a r a tă lim p e d e o r ic ă r u i

Washington, 19 (Rador). —
Corespondentul Agenţiei D. N.
B. transmite :
conferinţă de presă, în modul
cel mai categoric, afirmaţia că
Statele Unite, Anglia şi Siamul
B. comunică :
Din izvor german autorizat se
anunţă că aviaţia britanică a
Câteva alte clădiri au suferit
stricăciuni de pe urma schije­
lor sau a presiunii aerului. Au
Spania şi hotărârea Uruguayului lin i

p ro v o ca t
o
ră sp u n d ere
în fie r e a z ă
ce
r ă z b o iu l.
o
p e n tr u
p o a r tă
D u c e le
d e
m a rea

a
a fi
în ­
o b s e rv a to r
ş i-l
ro p ei
p ro p u n ,
p e
că sco p u l
— r e c o n s tr u ir e a E u ­
b a z e n o u i — e s te u r m ă ­
p e ca re e le

suferit densem®ni însemnate j

de a ceda Statelor-Unite baza navală
fie r a t to to d a tă la m e n ta b ile le în ­
D. Sumner Welles, secretarul ar fi încheiat un acord pentru executat, în ultimele două nop­ r it în m o d n e s tr ă m u ta t, îm p o tr i­

adjunct la Departamentul de apărarea în comun împotriva ţi, o serie de atacuri împotriva stricăciuni diferite sere. i cercă ri a le
a
p ro p a g a n d ei b r ita ­ v a tu tu r o r m a n e v r e lo r e n g le z e , el

Stat, a desminţit, Luni, în tr’o Japoniei. unor localităţi olandeze. Intr’un oraş olandez de coa­ n ic e d e p r e z e n ta ca
iluziile
a d e v ă r a te r e a liz â n d u -s e to t m a i m u lt, zi de.

Cea mai mare parte a bombe­ stă, atacat cu mitralierele, au to a te m in c iu n ile şi b r i­

dela Punta del Este

z i.

lor a căzut pe câmp sau in apă, Cost omorîte trei persoane şi ta n ic e .

C u câ t A n g lia s u s ţin e p r e te n ţia

ceeace se explică prin faptul că rănite grav opt. A u to r ita te a su vera n ă cu care d e a v o i să a ib ă s u p r e m a ţia m ă ­

SCHIMBĂRI IN ADMINISTRAŢIA englezii sburau foarte sus.

Un număr de bombe engleze
Un avion englez a fost dobo-
rit de artileria anti-aeriană. Madrid, 19 (Rador). — C o res­ Z ia r u l „Alcazar“ scrie: „D oc­
D u c e le
o g lin d e ş te
a v e ş te jit
n e tu r b u r a ta
a c e ste în c e r c ă r i
în c r e d e r e
r ilo r ,
c la r a ţiile
— v o in ţă ce
s u b s e c r e ta r u lu i
— c u a tâ t m a i m u lt s e
r e z u ltă d in
d e
d e ­
s ta t
Havas p e ca re I ta lia f a s c is tă o a re în G r ig g ,

INDOCHINEI FRANCEZE
p o n d e n tu l a g e n ţie i tra n s ­ tr in e i lu i M on roe, în te m e ia tă p e
şi p r o p r iile s a le fo r ţe şi c o n v in g e ­ im p u n e , — d a t fiin d m o d u l a b u ­
O desminţire italiană
m ite ; le g ă tu r i g e o g r a fic e m a te r ia le ,
n o i îi o p u n em d o c tr in a în te m e ­ rea n e s d r u n c in a tă că v ic to r ia va z iv în ca re se e x e r c ită p u te r e a
H o tă r îr e a g u v e r n u lu i d in U ru ­
Geneva, 19 (Radar). — C o ­ interimar, d. Roques, funcţionar g u a y, d e a ceda b a za n a v a lă d e la ia tă p e u n ita te a lu m ii s p a n io le "
fi d e p a r te a p u te r ilo r a x e i. m a r itim ă b r ita n ic ă , c o n tr a r d re p ­

administrativ, fost rezident ge­ „Pueblo“ A c e a s tă în c r e d e r e e s te d e s tu l tu lu i g in ţilo r , — să se în ţe le a g ă

r e s p o n d e n tu l a g e n ţie i D N B a- Roma. 19 (Rador). — C o res­ ţio n ă r i a •a r tile r ie i a n tia e r ie n e P u n ta d el E s te S ta te lo r U n ite , a Z ia r u l d e c la r ă : „ S p a ­
n u n ţă d in V ic h y că în I n d o c h i­ neral la Tonking. D. Roques va p o n d e n tu l a g e n ţie i D .N .B . tr a n s ­ ita lie n e cu p r ile ju l r a id u lu i n o c­ p ro vo ca t s u r p r in d e r e şi d esa p ro - n ia , ca re n u p o a te să ră m â n ă
.
de p u te r n ic ă
a c c e p te o
p e n tr u
p ie r d e r e , dacă
a p u te a
a c e a sta
să n e v o ia p e ca re o s im te E u ro p a

n a fra n c e ză s ’a p ro c e d a t la o ţine şi locul guvernatorului, în m ite : tu r n fă cu t d e e n g le z i la T a r e n t.e . b a re în o p in ia p u b lic ă s p a n io lă . in d ife r e n tă la ceea ce se p e tr e c e

s ’a r p u te a p ro d u ce şi d e a a d m i­
d e a se e lib e r a în m o d d e fin itiv

s e rie d e s c h im b ă r i în a d m in is ­ lipsa acestuia. D in iz v o r ita lia n c o m p e te n t se în s u ş i fa p tu l că a r tile r ia a n ti­ In n u m e le c o m u n ită ţii d e sâ n ­ în A m e r ic a , ia n o tă d e s itu a ţia te c h ia r a c e a stă p ie r d e r e .
d e h e g e m o n ia
d e a lr ie l a fă cu t
b r ita n ic ă ,
d e m u lt
a sa
tim p
cu m
şi
tr a ţie . In postul de înalt rezident 1a d e s m in te c a te g o r ic ş tir e a , d ifu ­ a e r ia n ă , cu p r ile ju l a c e s tu i a ta c , g e şt d e lim b ă d in tr e p o p o ru l , c r e ia tă a c o lo şi fa ce u ră ri fie r ­ I ta lia , s u b lin ia z ă z ia r u l, p o a te A m e ru a
D . T o u z e t, în a ltu l r e z id e n t d in Tonking a fost numit d. Grand- z a tă d e u n e le p o s tu r i străine d e a d o b o r ît şa se a v io a n e e n g le z e , s p a n io l şi cel U ru gu ayan , z ia r u l b in ţi p e n tr u r e a liz a r e a u n ei a- ca şi to v a r ă ş u l său d e lu p tă , O r ic e s ’a r în tâ m p la , p u te r ile
L a o s, a fo s t r e v o c a t la p ro p u n e ­ jean. r a d io , că a u to r ită ţile ita lie n e ar d o v e d e ş te că ea ş i- a în d e p lin it „Informaciones“ a tr a g e a te n ţia d e v ă r a te şi a u te n tic e lib e r tă ţi G e r m a n ia , să sp u n ă to t a d e v ă ­ A x ei n u a b a n d o n ea ză , d u p ă c -.m
re a m in is tr u lu i c o lo n iilo r , ia r în D. Wintrebert, inspector gene­ fi în s ă r c in a t o c c m is iu n e s p e c ia lă b in e m is iu n e a . a c e s tu i p o p o r a su p ra „ a c e sto r s p a n io le în N ou l C o n tin e n t" . r u l. d eo a rece c o n tr a r A n g lie i, ea u m s D u c e le M u s s o lin i, m is iu ­
lo c u l să u a fo s t n u m it, cu titlu rai ai muncii, a fost revocat. să e x a m in e z e c a u z e le r e le i fu n c ­ m u tilă r i şi a c e s to r r u ş in i" . n u a re d e ce să se te a m ă de n ea ţe ca re au lu a t-o a su p ra lo r.
 Anul al 57-lea Nr. 322 Vineri 22 Noembrie 1940 UNIVERSUL 11

Familia Gh. Mihalis sdrobită

de durere şi veşnic nemângâiată,
mulţumeşte cu recunoştinţă tu­
turor celor oari prin prezenţa
lor, scris şi flori au căutat să a-
ducă mângâere în marea durere
provocată prin moartea fiicei sale,
în ziiua de 15 Noemb. 1940

, D. Ribbentrop şi c o n te le Ciano Grecia cere Statelor-linite D. dr. Goebbels despre succesele

a u s o s it la ¥ i e n a să-i vândă avioane şi m aterial de război politice şi militare ale Germaniei
Nuernberg, 19 (Rador). — D. L u m e a î ş i d ă s e a m a c ă sto­
Salzburg, 19 (Rador). — d . D. von Ribbentrop a fost pri­ referea la chestiunile politicei do Washington, 20 (Rador). — j Departamentul de stat a dr. Goebbeles, m i n i s t r u l P r o p a ­ rurile d e n o a p t e a l e a v i o a n e l o r
von Bubbentrop, ministrul a" mit la gară de d. Baldur von război şi ale politicei generale ce Corespondentul
( agenţiei D. răspuns că priveşte cu sim- g a n d e i R e i c h u l u i , a ţ i n u t o e n g l e z e d e b o m b a r d a r e d e a s u - j
facerilor străine, şi contele Schirach, Reichsstadthalter şi
au un caracter actual şi c l spiritul N.
] B. transmite: ] patie cererea Greciei, însă a- pra G e r m a n i e i n u a u n i c i u n '
Ciano, ministrul italian ai voinţei comune de redresare in D. Sumner Welles, subse- ! supra ei trebue să se pronun- mf ă aţ irş ea t c us uv câ cn et sa er lee î pn o lci at cr ee şa i mî ni ­­ î n ţ e l e s m i l i t a r . E l e n u s u n t f ă ­
Reichsleiter care s’au desfăşurat aceste con- ,cretar de stat la departamen­ ţe alte foruri, cum este comi­
£ facerilor străine, vor sosi, c u te d e c â t p e n tr u a r id ic a m o ­
azi, Marţi, la Viena. Peste 10 minute a intrat în versaţii era un rezultat al reia- | tul
• de stat, primind Marţi pe sia pentru acordarea priori­ îl ni t a cr ue r srue la l ai zc ae tset u id e a n . G e r m a n i a r a l u l c e l o r r ă m a ş i f ă r ă a d ă p o s t
gară trenul special al contelui (iilor cunoscute dintre cele trei 1 ^reprezentanţii presei, a de­ tăţii, deoarece numai ea poa­
* Ciano, ministrul afacerilor ex­ la L o n d r a . E s t e o a b s u r d i t a t e
Vjcna, 19 (Rador). — D. Von terne al Italiei.
puteri.
In cercurile politice din Berlin,
(clarat că guvernul elen a ru­ te să stabilească ce anume e x Op ur an teor reu l a a c aî nm c pe ap nu it i l op rr i n tdr i’no a s p u n e c ă B e r l i n u l s u f e r ă c a
RiBţftţitrop, ministrul afacerilor Contele Ciano a fost primit sunt aşteptate cu m are interes îu- gat guvernul Statelor Unite disponibilităţi există, precum r ă s ă r i t ş i a p u s , s t ă r u i n d a s u ­ ş i L o n d r a . B e r l i n u l a b e a d a c ă
externe al Reichului, a sosit la călduros de d-nii von Ribben­ rcvederile ce vor avea loc M iercuri ' să-i
1 vândă avioane şi mate­ şi ordinea în care ele pot fi p r a s t r ă l u c i t e i c o o p e r ă r i d i n ­ a r e c â t e v a s g â r i e t u r i , i a r L o n ­
Viena, în Gara de Vest, la ora trop şi Baldur von Schirach, iar la Viena în tre G erm ania, Italia şi rial de război. livrate. tr e a rm a a e r ia n ă , m a r in ă şi d ra îş i p ie r d e s â n g e le d in a r ­
17, cu un tren special, Venind
dela Salzburg.
populaţia i-a făcut ovaţii, atât
la gară, cât şi pe străzi.
U ngaria. In aceste cercuri se credo
că la V e n a se vor tra ta chestiuni
concrete.
' i
j
a r m a tă ,
v ă r a tă
c a re
o p e r ă
c o n s titu e
d e m a e s tr u .
o a d e ­ te r e le
E s te
d e s c h is e .
u ri a d e v ă r tr is t că s o l­
ELLY G. M 1A L I
D-nii Teleki şi Os?ky invitaţi la Viena R apiditatea cu care se urm ează
în trevederile, in tra re a p arten eri­
lor celor mai diferiţi in aceeaşi
Zăcărnic'rea inii atac aerian englez d r.
D e s p r e

r u lu i
la r ă
G o e b b e le s
g e rm a n
g e rm a n ă
s u d -e s tu l
a
că
d e
a r m a ta
E u r o p e i,
d e c la r a t

d s tă z i
d.
p o p o ­
p o p u ­
r e p r e ­
d a tu l
p u n é
d e
sp Y e
în
b lu ff
a
e n g le z

d a
a
a
s e r v ic iu l

lu m ii
fo s t

d -lu i
o
o b lig a t
p ro p a g a n d e i
C h u r c h ill,
ic o a n ă
a se

cu
elevă clasa fi^a liceul „Elen”
w lv n R
în varsta de 1*7 ami
conversaţie politică, totul se face
de guvernul R eichului In tr’o atm osferă de perfectă ega­
litate de d repturi. Nu m ai sunt
contra Berlinului z in tă
m ilita r
c e l
d in
m a i
lu m e .
b u n in s tr u m e n t
A c e a s ta se
d e s ă v â r ş ir e

r e a le .
g r e ş ită a s itu a ţie i

Berlin, 19 (Rador). — in al afacerilor străine, vor sosi nici conferinţe de am basadori, nici a p lic ă în d e o s e b i c o n d u c e r ii I V o r b in d d e s p r e r ă z b o iu l a e ­

urma invitaţiei guvernului

Reichului, contele Teleki,
preşedintele consiliului de
la 20 Noembrie la Viena.
Budapesta, 10 (Rador). — Con­
consiPi în p a tru nici comitete în
care unele p u teri să încerce a pa­
raliza pe altele. Chestiunile euro­
pene nu m ai sunt h o tărîte de d i­
Berlin, 20 (Badar). — Câteva
avioane inamice au încercat să a-
tace Marti noapte capitala Reich-
clinici ale spitalelor şi mai multe
case de locuit. Incendiile provo­
cate la acoperişuri au putut fi
m ilita r e ,
r u lu i
G e r m a n ia
c a re
in iţia tiv a .
a
a r ă p it

în v ă ţa t,
a d v e r s a ­

în a c e st
r ia n
fa c e
d in
n e d e c is ,
d e c â t
L o n d r a
să
d .
în ş e le
a s u p r a
C h u r c h ill
p o p u la ţia

Cu sufletul sdr-obib: Ru*am-

r e a lită ţii.
n u
+
miniştri ai Ungariei, şi con­ tele Teleki si contele Csaky so­ ului, însă din cauza focului in­ repede stinse. a n d e m a r i su c c e se m ilita r e , să A c e ş is tă p r o p a g a n d ă g r o te ş c ă a dra soţie, Ionel şi Georgéll fii,
plom aţi născuţi la antipozi, ale tens al artileriei antiaeriene, ma­ In total s’au produs două in­
tele Csaky, ministrul ungar sesc la Viena, în cursul zilei de căror cunoştinţe geografice şi
a ş te p te z iu a în c a re , d u p ă c e a f o s t d e m a s c a tă în a ju n u l lu i 9 M aria Inculeţ, mamă, Ana Bal-
Miercuri, la vi»
imci cui i, iw ora 11 >
si?* 20. joritatea avioanelor britanice au cursiuni. De fiecare dată a fost mez, Alexandra şi Părintele, Ion
fiecarea miniştrii or unguri la Viena
m a i te m e in ic ă p r e g ă tir e , lo v i­ N o e m b r ie . A g e n ţia e n g le z ă a
istorice au fost căpătate şi eie la fost respinse spre nord si spre doborât câte un avion inamic.
celălalt capăt al lum ii. E ticheta a ( tu r ile n im ic ito a r e c a d ca g r in ­ a n u n ţa t c ă a v ia ţia b r ita n ic ă a r Erhan cu copiii, Teodor Incu-
sud. Doborârea s’a produs în momen­ d in a a su p ra a d v e r s a r u lu i. F u e ­ leţ, surori, frate, cumnat şt
fost înlocuită de încredere şt de Cu ocazia fiecărei inoursiutni tul când avioanele începeau să fi p r e fă c u t în p u lb e r e lo c a z u l
prietenia personală a oamenilor do sboare pe deasupra teritoriului h r e r u l a p lic ă u r m ă to r u l p r in ­ nepoţi, precum şi familiile în ­
numai câte un avion a putut să tr a d iţio n a l d e în tâ ln ir e la M u ­
rudite anunţă încetarea dia
Budapesta, 20 (Rador). — s tr ă in e şi d e d . E rm a n n sd o r] f , stat. ,sboare pe deasupra capitalei si să german. Avioanele doborâte au c ip iu : p r e g ă tir i în d e lu n g a te , e n c h e n . a l, v e c h e i g ă r z i. I n r e a ­
A -
H otărîrile istorice nu vor mai fi viaţă a scumpului şi in veci
g e n ţia te le g r a fic ă u n g a ră tr a n s ­
m in is tr u l G e r m a n ie i la B u d a ­ arunce câteva bombe explozive şi fost lovite de artileria antiae­ o fe n s iv e s c u r te . lita te , n ic iu n a v io n b r ita n ic n u
neuitatului i

m INCULEŢ
m ite : p e s ta . întârziate sau îm piedecate de or* | .incendiare. Au fost atinse câteva riană. P o p o r u l g e r m a n ş tie d in is ­ a f o s t la M u e n c h e n în tim p u l
I n v ita ţi d e g u v e r n u l R e ic h u lu i,
L a p le c a r e a u a s is ta t p e p e ro ­ ganisme complicate şi birocratice; ■ to r ie că u n a d v e r s a r în d ă r ă tn ic c u v â n tă r ii F u e h r e r u lu i. A ta ­
n u l g ă r ii m a i m u lte p e r s o n a li­ ele sunt discutate şi luate fără ter- | n u se d e c la r ă în v in s d u p ă p r i­
c o n te le T e le k i, p r e ş e d in te le c o n ­ c u l în m a ss ă îm p o tr iv a o ra ş u ­
s iliu lu i d e m in iş tr i şi c o n te le
tă ţi u n g a re, m a r c h iz u l T a la m o , giversări de cei cari simt direct , m a lo v itu r ă . L u p ta p e n tr u d e s - lu i C o v e n tr y a a r ă ta t c â t d e
interesaţi ia ele. Discuţia este u r­
Un răspuns al d-lui Ckrchill
m in is tr u l I ta lie i la B u d a p e s ta ,
C s a k y , m in is tr u l a fa c e r ilo r s tr ă i­
c o n te le S tr a c h v itz , în s ă r c in a tu l m ată im ediat de acţiuni.
r o b ir e a d e fin itiv ă a R e ic h u lu i p r im e jd io s e s te să p r o v o c i Ret­ fost Preşedinte al Sfatului Ţări!
n e , a u p le c a t cu u n tre n s p e c ia l
cu a fa ce ri a l G e r m a n ie i, p r e c u m Noi germ anii — scrie publicaţia şi e lib e r a r e a E u ro p e i d e tu te la ekül. ' T o a te m in c iu n ile n e p u ­ fost Vice-preşeddnte al Consiliu­
M a r ţi la m ie z u l n o p ţii la V ie n a ,
si p e r s o n a lu l s u p e r io r a l le g a - „Dienst aus Deutschland’' — ne j e n g le z ă c e re p o p o r u lu i g e rm a n tin c io a s e a le p lu to c r a ţie i d in lui de Miîiiştri

cu privire la se opurile de război

în s o ţiţi d e m a i m u lţi fu n c ţio ­
n a r i d in m in is te r u l a fa c e r ilo r itilo r g e rm a n ă şi ita lia n ă . dăm seam a că ne aflăm în faţa o s fo r ţa r e s u p r e m ă . U n im p e ­ L o n d ra , a în c h e ia t d. d r. G o e b ­ CorpuS neînsufleţit se^ a fli
unei situaţii care — e drept — a . r iu m o n d ia l n u p ă r ă s e ş te s c e ­ b e ls , v o r p r im i r ă s p u n s u l d in depus în Biserica Amzei.
devenit posibilă prin trium ful ar- I n a is to r ie i fă ră o r e z is te n tă în ­ Slujba religioasă va avea loc
Cercurile politice rom ane despre vizita
p a r te a a r m e i a e r ie n e g e rm a n e .
melor, d ar care a continuat apoi
să se desvolte independent de fap­
tele creiate p rin acţiuni de forţă
.

j
ale Angliei d ă r ă tn ic ă . Joi 21 Ncembrie 1940, ora 10’/a
dimineaţă la Biserica Amzei, d»
unde va porni cortegiul fune­
(M or Ciano şi Serrano Suner in Germania şi se bazează pe o adâncă înţele-
gere a necesităţilor de neinlăturat
cărora continentul european trebue
j
New-York, 20 (Rador). — Co­
respondentul agenţiei D. N. B.
cu privire la scopurile de război
ale Angliei. D estituirea bru la Cimitirul Bellu.
Roma, 19 (Rador). — Cercurile avut loc, au fost discutate che­ transmite: Primul ministru a răspuns că
politice romane atrag atenţiu­ stiunile care interesează cele să le facă faţă.
nea asupra vizitelor făcute în
Germania de contele Ciano şi
trei ţări.
Aceleaşi cercuri comentează
ţş
Berlin, 19 (R ador). _ Comen- j
Ştiri primite din Londra arată
f că d. Churchill, primul ministru
nu a sosit încă timpul de a face
declaraţii cu privire la ţelurile
urmărite de Anglia prin războiul
a doi profesori universitari francezi
tând conversaţiile actuale ale oa­ al Angliei, a fost întrebat într’o
de d. Serrano Suner.
Aceste vizit.? — se spune în
cercurile menţionate — accen­
tuează cordialitatea relaţiilor
foarte favorabil vizita pe care
Regele Boris al Bulgariei a fă­
cut-o Fuehrerului şi care consti-
tue o dovadă a cordialităţii ra­
şi spanioli, „Essener National Zei­
tung” scrie că englezii trebue să-şi
şedinţă a Camerei Comunelor
menilor de stat germani, italieni dacă poate să dea vre-o precizare
actual.
ru l
Vichy, 19 (Rador). —
d e
s tr u c ţiu n ii
fu n c ţiu n e
s ta t al
p u b lic e
p e p ro f.
m in is te r u lu i
a
S e c r e ta ­

d e s titu it
L a n g e v in
in ­
d in
d e la
b ilă
d e
ca ri
g u r ile
p o litic ă a u
ră zb o i
a u lu a t
a c e ş ti

c o m u n is te
p a r te
d e s f ă ş u r a t în a in te
d o i
d es
u n iv e r s ita r i
la m e e tin -
+
c e r c u l b a s a r ă d e n il o r
dintre Italia si Germania, Spa­ porturilor dintre Bulgaria şi pu­ dea seama că se căleşte o coaliţie C o lle g e d e F ra n ce şi p e p ro f. P ro f. J ea n P e r r in , fo s tu l su b se­ anunţă cu adâncă durere înceta»
îndreptată numai împotriva Maréi rea din viaţă a fostului
nia şi Germania, Spania şi Ita­ terile axei, în actuala fază poli­
Vase de război am ericane
R iv e t d e la m u zeu l d e is to r ie n a ­ c r e ta r d e s ta t în c a b in e tu l L eo n

lia. tică şi militară din Europa. Britanii. tu r a lă . jB lu m , e s te a s tă z i p u s în p o z iţie PREŞEDINTE

In eursul conversaţiilor ce au începutul s’a făcut odată eu în­ S e ş tie ce a c tiv ita te d e p lo r a - *
1 d e r e t r a ga e r e . AL „SFATULUI ŢÂRII”
tâlnirea dela Brenner. Au fost

Z iu a a d o u a a v iz it e i I0AH C. INCULEŢ
Com entarii germ ane asupra întrevederilor străbătute de atunci mai multe
etape, iar evenimentele mai sunt
în curs, dar de pe acum se poate , 1 au oprit două vapoare de transport
politice dela începutul a cestei săptăm âni vedea cum se închide cercul, de­
venind o realitate politică magi­ mexicane
şi roagă pe fraţii basarabeni să
ia parte la înmormântarea re­
Berlin, 19 (Rador). — In num e­
roasele întrevederi dela începutul
acestei săptăm âni cu oamenii de
dela prim a vedere, se crede Iu
cercurile politice din B erlin c i
im aginea acestei Europe viitoare
strală.
Ceeace generaţiile trecute au în­
trezărit timp de decenii, se înfăţi­ New-York, 20 (Rador).
şează acum lumii şi au trecut nu­ respondents Co_ 6 până la 8 mile de coasta mexi­
mareşalului Petain la Lyon gretatului, ce va avea loc Joi, 21;
Noembrie a. c.
Procesiunea va porni dela Bi­
serica Amzei spre Cimitirul Bellu
sta t conducători, cercurile politice va căpăta un contur şi mai precis agenţiei „Ştefani” cană, în regiunea Tampico. Lyon, 19 (Rador). — ş e d in ţia c o n s iliu lu i d e m in iş tr i.
in cursul acestor întrevederi. mai câteva săptămâni de când a transmite:
! Incidentul este viu criticat de
Z iu a a
după oficierea serviciului religio«
din B erlin văd un semn singur că, d o u a a v iz ite i m a r e ş a lu lu i P é ta in
care va avea loc la orele 10,30.
Nu e nevoe să se mal sublinieze luat naştere ideea şi până a fost presa mexicană, care protestează
D u p ă c e r e m o n ie , m a r e ş a lu l
a lătu ri de distrugerea m ilitară a
cu desăvârşire realizată. Ziarele anunţă că trei contra- la L y o n a în c e p u t p r i n t r ’o s lu j­ P é ta in a fo s t c o n d u s p â n ă la
că vizita neoficială a Regelui Bo­ contra măsurilor luate de guver­
Angliei, a cărei continuare fără
preget a fost subliniată de Duce, ris la F u eh rer este o m anifestare O nouă săptămână de activitate o' b lig at d o uale
torpiloare Statelor Unite au
ă v a p o a re de tr a n s ­ nul din Washington.
b ă
în
o f ic ia tă la c a te d r a la S t. J e a n
a m i n t i r e a c e lo r c ă z u ţ i 'p e n tr u
p o a r ta c a te d r a le i d e m o n s e n io ­
a început. Nu va mai dura m u lt I ‘ r u l G e r lie r ş i a f o s t a c la m a t d e
interesantă a relaţiilor cordiale
desvoltarea nouii construcţii a
dintre Bulgaria si puterile axei. până când roadele străduinţelor p o rt să o p re a sc ă la o d is ta n tă de P a tr ie . m u lţim e a a d u n a tă a c o lo .
Europei este neîncetat şi repede germano-italiene vor fi coapte. A s is ta u la c e r e m o n ie , în tr e
D e l a , b i S f i Z i c ă , ş e f u l , s t a t u l u i , s ’a
rf e c u ta tă .
' Deşi nu s’au dat din izvor com­
peten t inform aţii cu privire la cu­
însem nătatea convorbirilor pe
care F uehrerul şi m inistrul aface­
rilor externe al Reichului
avut cu m iniştrii afacerilor
le-au
ex ­
D. Serrano Snner a
a lţii,
n is tr u l
m in is tr u
g e n e r a lu l
r ă z b o iu lu i
s e c r e ta r
H u n tz ig e r ,
şi
d e
d.
s ta t la
m i­
B a u c L o in ,
p r e - |
d u s

r ă n iţi
la

şi
s p ita l,

a s ta t
w n d e

d e
a

v o rb ă
v iz ita t

cu
p e

e i.
+
Ion Sahara tată, Jeana şi Pe­
prinsul acestor întrevederi şi nu
s’a luat poziţie şi cu toate că în
ta b ă ra adversă s’au făcut num e­
roase comb naţii, a căror absurdi­
terne ai Italiei şi Spaniei nu pot
scăpa observatorilor politic*. Este
apoi n atu ral că noul schim b de
plecat spre Spania
— D.
Un nou atac al aviaţiei germane In Slovacia este interzisă
tre Irimescu, Ionel, Isabela şi
Dumitra Sandovici, surori şl
cumnaţi, şi nepoţi, precum şl
vederi cu Italia şi cu Spania se
S a lz b u r g , 19 (R a d o r). familiile înrudite, aduc la cu­
tate poate fi recunoscută în parte Serrano Suner, ministru de ex­
terne al Spaniei, a părăsit, la Coventry tăerea rituală a animalelor Generáliul Arth. Văitoiianiu,
roagă pe toţi cei care aiu cuno­
noştinţă moartea scumpei lor

iiiTiur
Marţi dimineaţa, Berchtesga­
den, plecând spre Spania,
Presburg, 19 (Rador). — Cores­ scut si iubit pe neuitata sa soţie
pondentul agenţiei „D. N. B.“ a- Ştefania I. C odreanu
ULilIfiL
imu ir nuDml fvl Ai nTţIiIt D-sa a fost salutat în gară de
i. von Ribbentron ministrul de
externe al Reichului.
Berlin, 20 (Rador). — A- cându-se după flăcările in­ nunţă că guvernul
vioanele germane de bombar­ cendiilor.
dament, care au executat Atacul fferiíiane rituală "
slovac a in­
terzis, cu efect imediat, tăierea
tip întrpgnl G en era l V ă ito ia n u
O L G A (FÄNEI)
născută SABARA
Erau deasemeni de fată am­ Marţi noapte raiduri de re­ a fost foarte intens. Pagubele teritoriu al Slovaciei. a lua parte la ceremonia para­
basadorul Spaniei la Berlin, ge­ presalii contra Angliei, şi-au provocate sunt foarte mari. stasului de 6 luni care va avea dela Carlton.
neralul Espinosa de Los Monte- atins toate obiectivele lor, Aviaţia germană nu a su­ Corpuî defunctei se află de­
• D. g e n e ra l Io n A nto- • M in is te r u l ju s tiţie i c o m u - < ros, precum şi reprezentanţi ai noaptea fiind clară. ferit nicio pierdere în cursul Haber, In veci neconsolaţii: Esthera loc la Biserica Oţetari din pus în Capela Sf. Tereza del*
Zelonie Bayer ou copiii, strada Oţetari în ziua de Joi 21
p esc u , C o n d u c ă to ru l s t a t u ­ n i c ă : statului, partidului si armatei. Peste 1000 de bombe de atacurilor date. cimitirul Catolic Beîu.
I ------ — © ♦ © - ------- Louise şi Zigu Cohn cu copiii, Be- Noembrie, orele 11 y 3 a. m. înhum area va avea loc Joi
lui, v a pleca zilele a c e ste a în D , M ih a i A n to n e s c u , m i-
toate calibrele au fost arun- Alte atacuri puternice au lina şi Fany Haber, Beca şi Carol 6
I cate la Coventry. Aproape 21 Noembrie 1 9 4 0 orele 4 p. m.
în tre v e d e ri c u C a n c e la ru l B o a m b ă , c o n s i l i e r l a
n is tr u l ju s tiţie i, a s e m n a t M a r ţi
G e rm a n ia , u n d e v a avea o d e c i z i e p r i n c a r e d . M i h a i Fostul ambasador al Angliei; fost date de avioanele
! imediat au izbucnit cel puţin mane şi contra altor oraşe au marea durere a anunţa pier­
ger­ Haber şi toate familiile înrudite 21
în a lta
20 mari incendii, luminând din Anglia, în special asupra Familia Marin Piţigoi aduce pe
H itle r şi c u p e rs o n a lită ţile C u r t e d e C o n t u r i e s t e s u s p e n - ! la Berlin apără acordul derea ireparabilă a scumpului lor această cale viile lor mulţumiri
c o n d u c ă to a re a le R eich u lu i. d a t d i n f u n c ţ i u n e p â n ă l a d e -
• Cu prilejul vizitei pe care f i n i t i v a s o l u ţ i o n a r e a a c ţ i u n i i dela Miienchen
ca ziua întreg oraşul. Londrei şi regiunei de sud a
Avioanele următoare s’au insulei britanice. Pretutindeni
îndreptat spre ţintă condu- pagubele sunt mari.
Zisu Haber tuturor celor ce cu prezenţa, prin
flori şi telegrame au1 luat parte
M. S. Regele Mihai a făcut zi- p; u b l i c e d e s c h i s ă î m p o t r i v a s a j
lele trecute la Buzău şi Mizil, d<e p a r c h e t u l T r i b u n a l u l u i I l ­ respondentul agenţiei „D. N. B.“
Suveranul a fost întâm pinat ;f o v .
New-York, 19 (Rador). — Co­
înhumarea s’a făcut Miercuri la nesfârşita
20 Noembrie a. c., ora 14,30, la prin
Cimit’ d Filaritropia. unde se lor
durere pricinuită
pierderea iubitei şi scumpei
Cu inima frân tă de durere şi
t
de d-nii general D. Paraschiv,
comandantul corpului de ar- au
• Uncie ziare din Capitală
: publicat informaţiuni alar- j tr’un discurs ţinut la Ipswich, d.
transmite :
Se anunţă din Londra că, în-
afla d^pus corpul neînsufleţit.
NICULINA in veci nem ângâiaţi: Elena şi
Dr. AleXandru-Dan St. Petrescú,
m ată; general Gr. C artianu, mante i în legătură cu noul Palat . Neville Henderson, ambasador,
com andantul comandam entu- *al ministerului afacerilor străine, | a apărat acordul dela Muenchen U n z ia r ita lia n noră şi fiu cu copiii: Ştefan-
Viorel şi Ortsrtina-Aurelia; Ma­
lui teritorial al corpului de ‘afirmând
arm ată şi general C. Bellea, de căciuni.
la comandamentul corpului de
că pe urma cutremu- I şi atitudinea răposatului Neville
rului el ar fl suferit mari stri- ' Chamberlain.
In urma examinării amănun- I ţinerea astfel:
Oratorul şi-a argumentat despre vizita d-lui general Antonescu
sus­
t Zdrobiţi de durere şi lacrămi, tilda St. Petrescu, fică şi fami­
soţ, mamă, surori, fraţi şi cum­ liile: Ana O. Amărăscu’ Ştefa­
n aţi an u n ţă parastasul del 3 nia N. Dobrescu, Georgeta şi
Mult îndureraţii: Matilda so­ luni pentru scumpa şi în veci Nicu G. Georgescu, Adrian Ri-
arm ată. ţ
ţue a palatului, tari iă de orga- I Pe atunci, Anglia nu avea ţie; Sim randa şi Ion Negces- neuitata lor, suflet ’ bun şi lipescu, Vasile Popescu, Elena
• D. Alexandru Constant, sub- rneie technice aie ministerului, ; nici un singur avion Spitfire şi
secretar de stat al presei şi pro- | ţs a constatat că palatul, care poseda numai unul sau două a-
ia Roma cu, nepoţi; Alice şi Colonel drag
Doctor Boteanu, Zoe’ şi Colonel
C. Petrescu, surori, fraţi, cum­
nată şi cumnat, împreună cu
familia înrudită loan Dobri-
pagandei a' primit din partea ' este ţ ocupat in prezent de Pre­ vioane Hurricane, cu titlu de în­
d-lui Al, Pavolini. ministrul^ cui- şşedinţia Consiliului de miniştri, cercare. Pentru apărarea. Lon­ Roma, 20 (Rador). — Ziarul nu numai pentru renaşterea spi­ cumnaţi; Locotenent Vintilă
Vintilă Racoveanu, cumnate şi ELENA CĂPITAN POPESCU
nescu an u n ţă săvârşirea diai
turii populare italiene, următoa- a rezistat foarte bine cutremu- j drei existau numai şapte tunuri „Tribuna“ publică un important rituală şi morală a poporului ro­ Racoveanu, nepot, Mariana şi de 11 an i al bunului nostru viaţă a mult iubitei lor
rea telegramă : irului şi nu prezintă nici o eră- i antiaeriene moderne ‘articol, spunând între altele; mân, dar şi pentru consolidarea Bcteanu şi familiile: Constanţa sot şi părinte
Excelenţei Alexandru Constant, j pătură
subsecretar de stat pentru presă
t serioasă.
Rosturile de dilataţie verti- j că aceste declaraţii au stârnit o în
Ziarul „New York Times-1 scrie „Italia lui Mussolini a salutat şi pentru ulterioara sa desvoltare Moţune, D-na şi Dr. A. Bădes-
' Generalul Antonescu. Condu­ în cadrul nouilor Idei“. cu, Victoria şi Alexandru Lá­ THEODOR P. MANOLESCU Elena St. Petrescu
şi propagandă Bucureşti. | ecală, cari se pot vedea la faţada ; mare nervozitate în cercurile cătorul ' Statului Legionar, expre­ zára, Luxa şi Dr. Hagi Paras­ care se vor oficia Joi 21 crt., ora în etate de 70 de ani
A m a p r e c ia t în c h ip d e o s e b i t j palatului,
r au fost lăsate anume militare engleze, deoarece nici sia cea mai directă şi clară a na­ CE SCRIE UN ZIAR GERMAN chiv, familia Carabeţeanu, a- 10 dim. la Cimitirul Bălăneanu înhum area rămăşiţelor sale
'
lie t r ă i a l e l e s e n t i m e n t e d e p r i e t e n i e \ de j] constructori ş: eie nu sunt ministerul aerului şi nici minis- ţiunii I române renăscute în cre­ Berlin, 20 (Rador). — C o ­ nunţă încetarea din viaţă a (Iancu Nou) şi Pâinea zilnică. păm ânteşti se va face Joi 21
'p e care m i le - a ţi a d r e s a t, şi în crăpături
c pricinuite de cutre­ terül războiului n’ar fi voit să < dinţa unui luminos destin, după m e n t â n d v i z i t a d - l u i G e n e r a l scumpului si iubitului lor 12 Noembrie 1940 cortegiul por­
n u m e le I ta lie i F a s c iste , v ă su n t r
mur ia atitudine în această chestiune. îatâtea eforturi eroice şi atâtea j A n t o n e s c u , z i a r u l „Berliner nind dela locuinţa defuneţei din
p ro fu n d r e c u n o s c ă to r D ea sem en i
s u n t f e r ic it d e a le g a c u d - v o a s tr ă
c e le m a i b u n e r a p o r tu r i d e p r ie - ! ^
9 P r e ş e d in ţia . C o n s iliu lu i d e m i­
n iş tr i a m a i p r im it u r m ă to a r e le
n
d o n a ţiu n i p e n tr u a ju to r a r e a s i­
COMENTARIILE PRESEI
GERMANE
lupte
\
curagioase. Nu fără griji şi
sacrificii pot să ajungă popoarele t e l e :
,la mărire. Şi România eşind din
Börsenzeitung“ s
Stelian Bonea
c r i e î n t r e a l ­

Consilier onorific al înaltei D-na

Cu aceiaşi profundă
Ecatérina Dr.
durere,
Cârnabel,
Caracal strada Nicolge' Fidi-
pescu 10 •7
te n ie ş i c o la b o r a r e . T o to d a tă v ă i n
n is tr a ţilo r c u tr e m u r u lu i d in 10 ’ Berlin, 1*9 (Rador). — P r e s a , eechivocul în care o aruncase de- ' „ C e r c u r ile p o litic e d in R o ­
Curţi de Casaţie, Mare Ofiţer Elena şi Constantin I. Brătescu,
e x p r im v ia m e a s im p a tie p e n tr u ^
N o e m b r ie a. c . : I j e r m a n ă d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă moplutocraţia, t inspirându-se din m a d e c l a r ă c ă v i z i t a d - l u i A n - al Coroanei României, Coman­ Sorin şi Nely Carnabel cu fiul lor
R o m â n ia L e g io n a r ă .
— Din partea d-lui Ijroji Mat- i i s c - u r s u l u i ţ i n t i t L u n i d e s i r ' \virtuţile sacre aie vechei sale tra­ j t o n e s c u a a v u t ş i u n a s p e c t p o - dor a.1 Stelei României, etc. Alexandru, aduc la cunoştinţa
C u c a m a r a d e r e a s c ă c o r d ia lita te
cliida, ministrul Japoniei la S e v i l l e H e n d e r s o n , f o s t a m b a s a - diţii,
Alessandro Pavolini j j,Bucureşti 100 000 lei ;
O D Dumitru Ariton, eonsi- j — D. profesor universitar Paul -i . H e n d e r s o n , c u t o a t e c ă a d e - amputări
Ii o r a l A n g t . i e i l a B e r l i n , d e o a r e c e refacerii
i

a
t
a pornit din nou ne calea I l i t i c ş i u n u l s p i r i t u a l . I n c a d r a -
şi a speranţei. Recentele j r e a R o m â n i e i î n s i s t e m u l A x e i
teritoriale, care într’a- j e u n m a r e s u c c e s a l G e r m a - 19 Noembrie 1940.
încetat din Viaţă in ziua de rudelor şi prietenilor parastasul
de uri an pentru pomenirea prea
iubitei lor mame In veci nemângâiaţi: Maria
T
Her la înalta Curte de Casaţie şi j ^Negulcscu a contribuit pentru a s e l a p o l i t i c a f o s t u l u i p r i m m i - devăr t au fost necesare pentru j n i e i ş i I t a l i e i . R o m â n i a r e d e ş ­ înm orm ântarea va avea loc,
în ziua de 21 Ncembrie ora 2,30 I. Retezeanu, soţie; Gigei, Lizi-
Justiţie, a fost numit men bru în ' gajutorarea sinistraţilor cutrem u­ l i s t r v . C h a m b e r l a i n , n u r e c u n o - rmenţinerea acelui echilibru de
comisiunea pentru controlul ion- j nrului eu 6000 lei. Institutul d ■ n is e p â n ă a c u m că a c o r d u l d e la forţe
( şi valori, la a căror legi toti i p r i n G a r d a d e F i e r e l e g a t ă d e p. m. la Capela Cimitirului Bel-
t e p t a t ă la d e m n i t a t e a n a ţio n a lă E!ena G-ral Dr. Maeridescu
ca, Liilica şi Mimi, copii; Elena,
G. Retezeanu, soră; George G.
durilor înzestrării armatei. în io- J ^ştiinţe adnrm strative al Româ­ M u e n c h e n e r a n u m a i u n a r m i ttrebue să se supună şi dacă din lu (civil) unde se află depus care se va oficia Joi 21 Noem­
cornul. 23 brie, ora llţjj a- m„ la Biserica Retezeanu, frate, ou familia;
cui d-lui Eugen Petit, consilier nniei cu 30.000 lei, iar d-na şi d. u i t i u . punct de vedere al unui senti­ i I t a l i a . V i z i t a C o n d u c ă t o r u l u i
P Anicuţa Bălteanu, mătuşe; Ele­
Â/aceeaşi Curte, numit în alt ;r inginer Constantin D. Busilă cu ; „Deutsche Allegemeine Zei- ment r legitim au fost dureroase, ' S t a t u l u i R o m â n e e x p r e s i a u - Popa Chiţu din Capitală. 15 na Păuiiescu Câ-rcea cu familia;
lie 550001 lei. ung” o b s e r v ă c ă a f i r m a ţ i i l e au a avut însă darul incomensura­ i n o r r e l a ţ i i n a t u r a l e . M i c u l u i Ion G. Busilă cu familia şi Ni-
O Ministerul e d u c a ţ i e i n a ţ i o n a l e @ D. Ion I. Vasilescu, sub- J,l - l u i H e n d e r s o n , p r i v i t o a r e Ia bil
h să redeştepte nouile forţe S t a t R o m â n î i r e v i n e o i m - colae G. Busilă, cumnată şi
a in v ita t p e d p r o fe s o r S ie b e r t, ^director în m inisterul econo- | t a r e a î n a r m ă r i l o r e n g le z e în spirituale
s ale naţiunii şi să o ori­ i p o r t a n ţ ă p o l i t i c ă . T o a t e p r o - D-na şi D-l Căpitan Ionel M. cumnaţi, precum şi familiile
d e la U n iv e r s ita te a d in J e n a - G e r ­
m a n i a , c u n o s c u t s p e c i a l i s t . în se-
is m o lo g ie , să v in ă în R o m â n ia ,
^miei naţionale a fost delegat i • i i n d c ă e l e c o n f i r m ă j o c u l d u b l u b
ddirector al personalului şi se- : ‘
■ c p te m b r ie 193f. s u n t im p o r ta n te enteze
e
nouilor
definitiv către lumina ! b l e m e l e p o l i t i c e ş i e c o n o m i c e
timpuri. I a u fo st d is c u ta te în c a d ru l
1" Popescu soră şi cumnat, aduc pe Eliza Dr. Pănescu’ Bălteanu,
această cale viile lor mulţumiri, Dejoianu, au nem ărginita d u ­
Idureratii: Celestina soţie, Gigi Domnului Ambasador Regal al rere să anunţe pierderea prea
p e n tr u a s tu d ia c a u z e le r e c e n te - ccretariatului din acelaş depar- r tMe u ec na cr he e n l - aş i s uf ăn ct u tc u A an tgâ lti a m al ai ţ; Spiritul lui Codreanu, imacu­ j p o l i t i c e i A x e i ş i e x a m i n a t e p r i n fiu, Zelinda Erminia surori, Ma­ Greciei din Bucureşti, colegilor, iubitului lor
lo r c u tr e m u r e d e p ă m â n t ttam ent, în locul d-lui Corneliu jm p o r t a n t e c u c â t a u f o s t r o s t i t e j latul erou sacrificat de mârşava j p r i s m a n o u e i o r d i n i e u r o p e n e “ . rio Giuseppe Luigi fraţi cu so­ rudelor, prietenilor şi cunoscuţi­
(Infrigări e iudeo-piutocratică şi.
• D Eugen Petit, consilier la Gataianţu,
înalta Curte de Casaţie şi Justi- ssie.
ţie, a fost numit preşedinte al
c care trece la pen- i ,l e f o s t u l a m b a s a d o r a l A n g l i e i \ aale
ja B e r l i n g
cărui idei le realizează demn I
generalul Antonescu, pluteşte pe­
----------0 4 ® - ------- ţiile şi copiii E'jsto-Arsizio (Ita­ lor, pentru sentimentele sincere
lia), au nemărginita durere de a şi adevărat prieteneşti cu care au Í
anunţa încetarea din viaţă după luat parte, prin flori şi télegra- '
ION G. RETEZEANU
gomislunii pentru controlul fon- „Angriff ’ s c r i e î n t r e a l t e l e : í D . C h a u te m p s
sste naţiunea Gărzii de Fier, con-
lungă suferinţă, a scumpului lor me, la nesfârşita durere prici- I
Proprietar
eSjrilor secrete şi de ordine pu­
blică, în locul d-lui Coman Ne- Din străinătate !1 S e v a
a r e o r i în
v e d ea
is to r ie
m a i
u n
tâ r z iu
ră zb o i
că.

1o s t d e s l a n ţ u i t i n t r ’u n s p i r i t a t â t i ţi
a
ssacrându-i învierea. Conducăto­
r
rul, I in drum spre America
nobilă figură de soldat, fiu
de soldat, care a fost totdeauna Gianinn 08 Dionigi
nuită
lor
prin pierderea scumpului j fost Deputat, Prefect şi Senator
de Mehedinţi.
goescu, procuror general la a- , . . ■ Stins din viaţă în ziua de 19
ceeaşi înaltă Curte, demisionat. J ® Oslo, 19 (Rador). — Intr’un <l e u ş u r a t e c ca a c e l a d e c a r e a prezent p
• Manitorul Oficial nr. 273 | cadru solemn şi în prezenţa <lha et n .d oDv aa rd ă f i i An nd cg ăl i a idnuc pa ăp a cMiien-
din 19 Noembrie publică regu- cj 3-lui Terboven, comisar al Rei- <
Ia toate evenimentele mai Lisabona, 1 9 ( R a d o r ) . —
bînsemnate şi recente ale istoriei Printre pasagerii cari au plecat
i t a t e a 1 ţţării sale, a fost dat la o parte si ; Marţi din Lisabona spre New-
de ani 57
Ceremonia funebră s’a oficiat
Jean M. M avrojanm 5 5 “ ^
fost Consilier Comercial transporta în co"~-'na Ereea-
seV0I
:hului. şi a locot. general Win- t • u s c u t e ş t e d e p e d e a p s ă o a m e n i i j închis
lam entai tragerilor loteriei de u:zer, şeful statului major al in- i a r e a u d a t d o v a d ă d e a t â t a j grele
îi în momentele cele mai ■Y’ork cu vaporul american „ E . v - Miercuri 20 Noembrie a. c„ la Ssverineşti, jud. I bedinţi, iar
g când politica se rătăcea c a m b i o n " , se găseşte şi d. Ca­ ora 4 p. m., la capela cimitirului la Ambasada Regală a Greciei înmormântarea va avea loc' JoL
jHaţ şi al loteriei anexă a U- iustriei de război, a fost inau- t . ş u r i n ţ ă d e s lă n ţu in d r ă z b o iu l îiintr’o confuzie pcricu'oasă. In mille Chautemps. fost preşedinte !: catolic Bellu, umde corpul se afla i» J 21 Noembrie 1940, orele 3 p. m.
niunii fundaţiilor culturale re- g,ţurată, la Oslo, Camera de Co- t ; e b n e s ă a s u m e r ă s p u n d e r e a . ş i i clipa o de faţă, însă, Generalul de consiliu al Franţei, împreună j depus. 10
iI în
- cavoul familiei. 5
gale. mnerţ germană. s i snporie t o a t e c
c o n s e c i n ţ e l e l u i . • constltue garanţia cea mai sigură cu familia.
 12
--- aw . ÜNIVERSUE 'Anul al 57-lea Nr. 322 Vineri 22 Noembrie 1940

MANASTIREA Vâratic-Neamţ,

9»U N I V E R S U L * * E V T A R A M ic a P u b lic ita te casă gospodărească 4 camere, gră­

dină 10 arii 74 ctarii, vis-â-vis Vi.
la Lahovaxy, preţ redus 70.000 lei
Adresa Pontescu Ştefăneşti-Boto-
rCQNSIfiATIF P A Ş T I LE
A p a r e in f i e c a r e sL M in im u m 1 0 c u v in te
şani.___________________ 545—
SCHIMB imobil Cluj, plin centru, MIRÁTON
I A S I Anunţurile în chenar, preţul dublu, Iar cele cu clişeu tarii spe­
cial. Orice a n u n ţ: cerut să apară tn altă rubrică decât cea
cu imobil sau teren Bucureşti,
Braşov. Sibiu. Oferte Sorida.
Bu-cureşti, Strada Unirii 77.
_______________________ 9824—
din sarun naturale de Chalel Gu|ţ>n j
j CouccU íjv- u s o \., ţiÂcLca.

PREOŢII ŞI CÂNTĂREŢII BI­ reparaţiile. Elevii au plecat aca­ respectivă, se taxează dublu.
SERICEŞTI N’AU PRIMIT ÎN­ să pe tot acest timp. MOARTEA ÎNG. CONSTAN­ altor episcopii ortodoxe 41 preoţi. Anunţurile pentru rubricile „CERERI DE SERVICIU" (Mena­ SCHIMB vând casă 2 camere, de-
CĂ SALARUL PE OCTOM- ŞTIRI POLIŢIENEŞTI. — In TIN RENEI. — Vineri 15 Noem- O RUGĂMINTE A FACUL­ jere) nu se pot publica cu adresa exactă ci numai adresate j pendinţe atelier de turnătorie teren
BRiIE. — Nici până azi, preoţii localitate s’a descoperit o crimă brie a. c. a trecut la cele eterne TĂŢII TEOLOGICE. — Deca­ Post M utante «au ta Ziar. 700 m2 cu Cluj. Informaţii Str. Ra- D IV E R S E
Şi cântăreţii hisericeşti nu şi-au de o monstruozitate înfiorătoa­ ing. şef ol. I Constantin Renei, natul Facultăţii de teologie orto­ ' du dela Afumaţi 79, orele 8—12
MAŞINA cusut vând nouă Ura­ Popa___________________ 9991— Comerciale, profesionalei
primit salariile pe luna trecută. re. O mamă şi-a omorât 4 capii fost director general al Camerii doxă lansează o rugăminte căl­ C e r e r i d e s e r v ic iu
Probabil că vina o poartă orga­ prin strangulare. Criminala Ana de agricultură din Suceava. Moa­ duroasă studenţimii ei, prin oare nus 9, e tjé ü l._____________ 469 SCHIMB casa din Sibiu Zaliaria 4 lei cuvântul
nelle locale. 3 lei cuvântul MAŞINĂ gătit 1500, vând Justi­ Eoiu 8, situată pe 1248 m.p. în APARATE radio „Philipps”, „Co-
Plai, a declarat cu cinism că i-a re în vârstă de 49 de ani. Figu- o invită s’o ajute la reconstrui­ casă corespunzătoare din Cluj.
Se impun măsuri urgente, mai omorât pe rând, cum se năşteau ra ing. şef Const. Renei va ră­ rea unei biblioteci teologice. ADMINISTRATOR moşie practică ţiei 62, apartamentul 1. 493
Vând eventual. Adresaţi : Feren-
lombina” în rate vinde Mihăilescu
ales azi când viaţa este atât de spre a scăpa de ei. Făcând cer­ mâne în amintirea celor ce l-au Nea vând manualele didactice 20 ani fost la moşii mari cu in­ MAŞINĂ cusut Singer aproape Griviţei 178, reparaţiual şi schim­
czy 544— buri de aparate vechi cu noi.
grea şi aprovizionările se fac atât cetări, poliţia a descoperit pe u- cunoscut şi apreciat Amintim că necesare continuării unei serioa­ ventar. Căsătorit fără copii. A- nouă vând preţ ocazional Olteni I SCHIMB casă valoare un milion 9801
de greu. uul din copii îngropat în grădina repauzatulí a desvoltat înainte de se activităţi academice. Faculta­ dreaa D-nul Serghie. gara Rugi- 48.______________ 314
I Târgu-Mureş cu altă casă echiva-
războiul mondial o bogată acti- tea apelează la studenţi, rugând noasa-Boia._____________ 543— MAŞINĂ cusuit „Singer“ absolut
OFICIUL DE APROVIZIO­ casei.
NARE C. F. R. — Pe lângă in­ Viind confruntată cu un cum­ vitată naţionalistă românească pe toţi acei care au împrumutat ADMINISTRATOR sas 48 ani pr> nouă
specţia atelierelor C. F. R. s’a nat al el, acesta a declarat că la Viena. cărţile dela biblioteca Facultăţii, ceput cinstit, serios, căsătorit fără
mare ocazie. 11 iunie 20
(fund).______ 4-19
I lent, cu casă depe teritoriul Ro-
j mâniei. Adresaţi Craiova str. Că-
, lugăreni 15 I. Mureşanu.
A V A R II parăm, récon.
struim. Scoa
înfiinţat un oficiu de aproviona- in timpul cât Ana Plai a stat ia CULTURALE. — Reuniunea dela biblioteca seminari-ală, dela copii, muncitor 24 ani practică în ÎNCĂLŢĂMINTE!!! Magazinele M ! ______________________ 540—. tem igrasia .Căminmodem“ 4.53.44
toate ramurile agriculturii,
re a personalului cu îmbrăcă­ el, era vizitată de numeroşi prie­ muzicală dramatică „Ciprian Po- biblioteca centrală a Universită­ şini, vite, etc. contabil bun caut lea Victoriei) şi calea Griviţei 100, ma­ ! Negreanu, strada Carol 4 (colţ ca- Colţej 56/1, 4CH
j VÂND oră Bucureşti casă bună
minte, alimente şi lemne. teni, cane o invitau seara în oraş. nurnbesou“ din Suceava îşi con­ ţii Cernăuţene precum şi dela post moşie Craiova str. Unirii 141. au pus in vânzare cu preţuri re­ 4 oamere, teracote, curte I860 ANGAJEZ lucrări la ori-ce fel da
A fost ales preşedinte al Ofi­ Criminala recunoaşte că şi-a tinuă cu succes activitatea na­ orice bibliotecă a vreunei insti- 4128—- duse: pantofi, cismuliţe şoşoni metri, formă fermă 270.000 ju­ construcţii» reparaţii, modificări
ciului d. ing. Barbu Qetavian, de ucis copiii fără ştirea nimănui. ţională şi culturală. In cadrul ci­ tuţiuni culturale (bibliotecile So­ galoşi bărbăteşti dame, copii mătate loc 900 metri 200.000. Cos- Antreprenor autorizat, CanaEjjfcJwi
la ateliere, iar comitetul a fost Urmează să se facă nioui anchete; clului de conferinţe publice or­ cietăţilor Studenţeşti, bibliote­ DOI doctori în drept politico-eco­ _______________________ 216 ma., Strada Nouă 31, Găeşti Dâm- preţuri convenabile. Str.: Tăta'ăcf car:
33 autobuz 38 135
format din delegaţii serviciilor oare vor duce la stabilirea ade­ ganizate de ea a avut loc în sala cile Sodet. pentru cult. şi lit. nomi ce, studenţi litere şi Academie
comercială, origină etnică română
b o v i ţ a . _________547—
C . F. R. precum şi legionarii Gh. vărul,ui. primarială de festivităţi, în ziua Românilor din Bucovina, biblio­ refugiaţi Bucovine, 4 POGOANE faţă^vând şoseaua Bu- ACOLO unde aveţi dreptate, dai
cunoscând SOBE DE PETROL Ä S : cureşti-Ploeşti, Împrejmuit. 500 trebue proces, avansez eu chei-
Ş t Mangiurea şi C. Cocea. Pen­ — D-na Veronica Budán, din de 18 Noemibrie a. c. conferinţa tecile liceale), să le restitue de­ franceza, germana, doresc angaja­ Waşinl de tueli dela mine. Hârjeu No. 0C
tru a se pune bazefte oficiului, s’a «tr. Silivestru 10, a reclamat literară a d-Luii prof. secundar canatului Facultăţii teologice, de mente mari întreprinderi comer­ gătit „Red-Star”. „Mototechnlca pomi fructiferi puţ american, Klm. Parc Călăraşilor dimineaţa.
ţumt o şedinţă, la care a Ittat poliţiei că i s’au furat diferite Ştefan Pavdlescu, directorul li­ unde vor primi o adeverinţă de ciale, ziar 144 E.____________9961 Română” B-dul Brătianu 32. 24. Telefon 1.04.31. 248 6931
iparţe şi d. inig. Nemţeam!, con- j lucruri casnice si de îmbrăcă­ ceului „Ştefan cel Mare“. D-sa a descărcare. INGINER electromecanic, arian, _______________________ 8502— BLANARJA Bejan vopseşte lucrea­
ducătorul atelierelor. minte. vorbit despre „Odobescu, critic, URMĂRILE CUTREMURU­ experienţă vastă din ţară şi străi­ ŢEVI de 2(4—3 3 % 4 ţoii stare ză artistic reparaţiurii transformări
Oficiul are de scop să facă Jn- ! — Mai miuflţi locuitori din b-dul literar şi linguistic“. LUI. — Cutremurul a avut re­ nătate, specializat aparate curent nouă vând ziar 99 H_________275 ARENDĂRI 101 Victoriei. 5,26.78. _________ 530
lesniri^ personalului C. F. R„ Ferdinand, au reclamat poliţiei REPARTIZAREA CLERULUI percusiuni şi asupra ţinutului slab, electromedicale şi organiza­ TRACTOR agricol Fordzon cu plug, de moşii» păduri, tere-nuri BLĂNĂR fost maistru străinătate
proourandu-i articole alimentare că pe această stradă, la numă­ REFUGIAT. — Consilieratui bi­ nostru. Numeroase instituţiuni re, caut post numai conducere rulat numai un an vinde Bogdan. lucrez ultimul jurnal. Tél. 5.00.46.
şi de îmbrăcăminte, pe credit, j rul 16, este un perete crăpat de sericesc eparhial a-1 Mitropoliei culturale şi publice au suferit u- sau combinaţie atelier mare, fa­ Calea Griviţei 107. 9980 5 lei cuvântul 138
până la quantumul sumei de o m tremur, care stă gata să se Bucovinei aniuinţă fcă până în nele avarii. Cursurile liceale au E brică, reprezentanţe. La ziar 140 UNA cassă de bani străină vând
9960 CAUT 2—3 pogoane şi casă, cu BLĂNAR Popa lucrez după Ultime-
treime din salar. surpe_. Ei roagă autorităţile să prezent, au fost repartizaţi în fost suspendate pe 2 zile. Repa­ 11 Iunie 35 Bodegă. 409 arendă a.prooj>e tramvai, la ziar le modele merg şi acasăfátr. Sărin-
CURSURILE ŞCOALEI NOR­ ia măsuri spre a se dărâma acest j restul eparhiei 76 preoţi orto­ raţiile ■ liceului „Ştefan cel Mare“ VÂND Ţiglă de Învelit. Şoseaua 130 H.____________________ 510 dar 6. «
MALE „V. LUPU“ AU FOST perete, întrucât el prezintă un docşi şi 37 cântăreţi bisericeşti, necesită suma die 23.000 lei. Crângaşi No. 3. 471 FARMACIE singură Burdujeni, a- BLANAREASA gulere, manşoonej
INGINER chimist, tâ n ă r e t­
SUSPENDATE. -— Şcoala nor­ permanent pericol pentru loca­ iar pe teritoriul ecleziastic al nic român, caută post oferte VÂND aparat permanent Stan­ limentând 15 comune, se arendea­ căci/uliţe, transformări, reparaţ'
mală de învăţători „V. L uidu“ ta ri detailate la ziar sub: „ch.- dard, dulăpioare, taburele tuciu. ză imediat, diriginte etnic. Even­ execut convenabil. Berzei 77.
Bis. Enei 7. _______________ 477 tual vânzare. Proprietară Rang. _______ ________________ 993
din localitate, a avut de suferit — D. dr. I. Petrieă, din str.
mult din cauza cutremurului. 'Căutu 11, a reclamat poliţiei că
Pereţii e’au crăpat şi tencuiellle pe când venea dela gară, a în­
tavanelor au oăzut, astfel că în credinţat un bagaj .spre a fi a-
BUZĂU mdst” 66 K

VIZITE, In — ouirsul săptă­ Legionar 500.000 led pentru ace­ MECANIC in etate carnet meşter VÂND maşină de cusut marca
9
VĂND Ţiglă solzi 1030, ooame 501 Burdujeni.
Str. Şcoala Floreasca 18. 307
9849— CONSOLIDARE,
Amenajări execută solid-râ
Transformă
Florian, 31 Şos, Măgurele,______
urma raportului făcut de d. prof. < dus acasă, unui coţpil cu numele m ânii trecute, d. Hie Gârmiaaţă, la? scop. „Singer" bună stare vizitarea 1-3. ÎN C H IR IE R I CONSTRUCŢII, transformări, eon-*
specializat Disel motoare tot ce de­ solidări. Conduceri, supravegheri.
V. Pefcrovaniu. directorul şcolii, Hună, oare pe la Râpa Galbenă comandant al Burned! Vestiri şi Şerban Vodă 136 apr. 2.______ 256 A partam ente şi cam ere Telefon
Dela Buzău d. G âm eaţă a ' pinde această branşă caut post du­ i VÂNZ 40ÖÖ kgr. cartofi, circa 1000 4.98.46.______________ 443
cursurile şoolii au fost închise pe a dispărut împreună ou bagajul. al Ajuitoruilui Legionar,, a vizitat plecat cu automobilul spre Foc- - rabil moară sistematică sau fa­ goale MĂRE Chilipir — Predau Parfü­
timp de 20 de zile, cât vor dura organizaţia Mişcării Legionare a şani. brică soriţi Rudoif Samer Isbiceni I altoi meri piersici, caişi, auto Ford merie vad vechi comercial conve­
rulat cu 8 cauciucuri noi. Ferma S lei cuvântul
oraşului nostru. DIVERSE. — Ouirteia Marţială, 63 Bucureşti Dămăroaia _____ 26 , Scarîat Ghica, gara Leordeni-Mus- nabil — între 3-5. Dudeşti 177.
D-sa a fost salutat de d-nii formată in tribunalul militar, VITICULTOR Pomicultor, Agri­ ; cel. 542— __________ 9944
B M P Eugen Iliescu, şeful rargamiizaţiai se va multa chin localul liceu- | cultor, sere de zarzavaturi, creşte­
judeţene, Gh. Popesou C. F. R. lui Haşdeu de băeţl, în clădirea rea vitelor, şcoala făcută in Un­
garia, bănăţean, 30 ani, practică,
APARTAMENTE elegante
Bloc neavariat — plin cen­
tru, 2 camere, hali, 3 came­
MASSEUZIN „Erstelassige“ Pari­
zer praksis“ — Luterana 21 Ein-
gang B. parter 16. 4095
DESCINDERI FĂCUTE LA E- de-o mare importanţă pentru re secretar general, N. Ispas, pri­ foste bănci Mercur, din strada cu soţia, sunt liber. Vasile. Dum- V W ARI $1 CUMPĂRĂRI re hali şi garsoniere — în­
VREI. — In prezenţa d-fci ju­ gitune, a fost însărcinat d. ingi­ marul oraşului, N. N. Manioîescu Doamna Neaga.
comandantul garnizoanei, Gh. brava Roşie 18. Ploeşti._____ 539— chiriază „Clădirea Modernă”
PREDAU Băcănie, Coloniale
Cereale în Str. Lt. Col. Papazoglu
şt
decător de instrucţie dr. Carol ner Ion Fótiadé DELA PRIMĂRIE. — Simţiin-
Bârsan, conducătorul ajutoru­ du-ise din oe în ce m ai m ult lip­
01 AUTOMOBILE Matei Milo 2. 338 No, 112.___________________9933
Meseşitau, asistat de d-nil pro­ La această şcoală se primesc lui legiomiair al oraşului nostru, sa untdelemnului pe piaţă, d. 4 lei cuvântul PREDAU magazin aproape GarS
curor Mihail Franc şi grefier tineri absolvenţi a patru dlasa etc. • Niecliae Ispas, primarul oraşu­ O f e r te d e s e r v ic iu „ADO" cumpără, vinde, automo­ APARTAMENT rimei camere stă­ Nord, vad, imediat, Ziar 152 4100 E.
Anton Riţiiu, martori fiind d-nii de liceu. D. Ele G âm aaţă s’a interesat lui. a dispus să se procure 10.000 bile rulate. 4 Episcopiei (Atheneu) pân parter caut. Ziar lo2 H.
avocat Mihail Popa, primaruil o- DELA ASOCIAŢIA AVIATI­ de pagubele (pricinuite de lilrti— litri, care să fie distribuită co­ 4 lei cuvântul PIVNIŢA, edeeuri, butoaie, 2000
telefon 5.16.64. 4039 322 decantai
raşudui şi Emil Trâmbiţă, func­ CA „MICA“. — In conformitate inul cutremur. mercianţilor din localitate pen­ ADMINISTRATOR-Viticultor, c a u t AUTOLIMÜSINA „Chrysler Ro_ vin caut cu chirie, ofer­
ţionar, s’aiu făcut descinderi la Cu „Regulam tul învăţământu­ Ditn partea Ajutorului Legio­ tru consumul public. la frum oasă moşie Buzău, cu pomi. yaî“ rulată 43.0C0 km., calorii taţi Podgorean, Caîomfiresou 7
evrei’' Alexandru Kugel şi Ludo­ lui teoretic şi practic al sbaruluii. n ar local s’a raportat că pentru Fiecare comerciant va înfiin­ căsătorit, cu recom andaţii contro­ vând. Dela 14.30—16, str. Ab:. - APARTAMENT 2-3 camere, Telefon 3,72,33.____________ 4108
labile. A se adresa stra d a Nioolae 30.. PREDAU local de dejun foarte
vic Kugel fană motor în România“, a apă­ ajutorarea celor sinistraţi exi­ ţa u n registru, notând numele Bălcescu 7.______ 534 294 confort modem, singur în central. Telefonaţi 4.91,32,____ 240
La Alexandru Kugel s’au găsit rut în N mi torul oficial nr. 249 stă un fond de 380,000 lei. cumpărătorului şi cantitatea de BUCATAREASA, jupâneasă, caut AUTOMOBIL Fiat 1100 mod. 39" curte sau eventual bloc,
D. Eie G âm eaţă a promis că untsdeüemn ce i s’a dat. parter, liber imediat caut PREIAU cinematograf cartier. A-
mari oanititâţi de zahăr, oatfea, din 14 Octombrie crt., pentru ad­ 1300, 700, transport. Ferma Ma- vând cauciucuri noi. Informaţia
Schitu Măgureanu 35 la Doamna Oferte la ziar sub 150 G. dresaţi 11 Iunie 67. Apartamentul
orez; cbc., Har la Ludovic Kugei miterea de candidaţi la şcoala de via da diiin fondurile Ajutorului nolescu Drăgăneşti-Olt. 4129— Stataitos 4066 V.________________________
In podul casei, s;a găsit circa 1/2 ebor fără motor a soc. „Mica“ se 15-16. 342
CAUT bucătăreasă fără bărbat, AUTODUBA mică Flat B. M. W. PREDAU Coafură-Frizeria vad
vagon de piei de oaie, capră şi cer următoarele condiţiuni: pentru restaurant Aurel Bardan, închis, o stare nouă. 4 cau­ CAUT apartament, eventual par­ vechi cauza plecărei, Toamnei 65.
vulpe, uscate dar nepreluorate, Să aibă cel puţin 16 an: împli­
ou care numitul a deölarät că niţi, isă fie absolvent a pajtim
H U S I Moreni Prahova.__________ 4127— ciucuri Ispán
FARMACISTA, farmacist, creştin, 91 Debit.__________________4118
7-0-20. Calea Dorobanţi ter 2—3 camere, baie, bucătărie,
________________________ 103
PREDAU frizerie vad vechi ieftin,
face comerţ. blase secundare sau să aibă stu­ MEDICALE. — In asistenţa Steanu, Onu şi dr. Th. Theo­ caută farmacia Domneşti-Muşcel, cartier Pake, Moşilor. Telefonaţi cauza plecării, Framţ, Moşilor 73.
Căutând în magazinul evreu­ dii echivalente, să fie perfect să­ d-tar Victor Cartauţiu, prefectul dor,, fost medic prim ar al jude­ 6500 casă. Adresaţi farmacie sau 4.40.56 între 5—7 d. a,_______ 481 213
lui dacă a afişat locul unde se nătos şi! isă aibă învoirea părin­ pudeţulţui, C. Onu, primarul ţului. Mihail Cornea 60. 9838— CAUT prăvălie vad bun cu mob.- PERFECTA traducătoare, steno­
C U M P Á R Á R S lier eventual pentru băuturi şi
găsesc aceste pitei brute de bo­ telui, dată în faţa notarului pu­ oraşului şi D. Condurchi, şeful ALEGERE. — D. profesor I. FARMACIST licenţiat creştin cu
4 lei cuvântul
dactilografă, corespondentă engle­
mezeluri. Oferte Sorida. Strada ză română, primeşte lucru acasă
vine, magazin ce-1 are în acelaşi blic ori a judecătorului. în cazul mişcărei legionare, s’a făcut in­ Popescu a fost allies preşedinte practică bună caută Farmacia
stalarea d-lor d-ri Adameştea- al băncii populare „Grădina", Speranţa GradoVa. Rog adresaţi BUŞTENI de stejar, frasin, ulm, tei Unirii 77.________________ 9825-- telefon 32727.______________ 4071
Ioc cu făiina, s’a constatat c i când candidatul este minor. Măcelaru şi Manoilescu, tn locul părintelui Petru Alexan­ direct pretenţiunlle. 134— cumpără Fabrica de Parchete Bu­ CAUT apartament 2-3 camere, PREDAU urgent birou copiat acte
pieile au fost ascunse în podul NUMIRE. — D. Aurel Adam nu, rnouá membri ai colegiului me­ dre seu demisAoinajt, iar d. Petre FRIZERIA Matias Câmpiîla caută cureşti Şos. Chitilei colţ Str. Cer- halii, dependinţe. Telefon 66975,
casei sal* eecretar la pretura din localitate, dical al judeţului. 479 „Gigi" Splaiul Unlirei 1______ 272
NeagUi, vice-preşedinte. bun lucrător ştiind germana şi bului. Telefon 557-34.________ 9879 execută
Potrivit art. 9 numitul Ludo­ a fost numit notar al notariatu­
vic Kugel a fost trimis în jude­ lui Valea Brad în locul d-lui Pa­
cata instanţe: speciale de pe lân­ vel Paul. numit la Erad.
Au vorbit d-nii dr. Adame- Coafeză ştiind fier, apa bine plă­ CUMPĂR tablouri, covoare, bibe­
tiţi________________ 9945— louri. argintărie, galleuri, diverse
IMEDIAT angajez technician den­ Obiecte artă, telefonaţi 5.3651. ÎN C H IR IE R I
PARCHETAM! ori ce lu­
crări d»
gă tribunalul Zarând SPORT. — In cadrul jocului de
CULTURALE. — A apărut ga­ campionat naţional Div A, pe a-
D ic io s á n m a r tin
ACTIVITATEA SOCIETĂŢII ţară şi neam, se încadrează în
tar, creştin, să cunoască perfect ________________________ 9965 I Camere şl apartam ente 5.11.63
operaţia şi technica. In asociaţie CUMPĂR inel de valoare, oferte la 1
parchete cu preţ convenabil
PREDAU magazin unniversal şl
telefon
253
zeta locală „Zarandul“. cu obiş­ rena sportivă a soc. ,Mica“ s’a FEMEILOR ORTODOXE RO­ mişcarea legionară sau salariat. Olga Ostrovsky, den- zia r sub 39 H. 4003 m obilate bodegă vad vechi staţiune clima­
nuitele colaborări şi cu articole disputat un match de fotc-ball MÂNE. — Zilele trecute, socie- 1 Acum, toate preocupările fi­ tistă, Caracal. 546— CAL bun povară pereche hamuri 5 lei cuvântul terică prim rang două sezoane, ei­
pline de duh legionar între gruparea „Gloria C F. R. tatea naţională a femeilor orto- . lialei sunt îndreptate spre spo­ FARMACISTA sau chlmistă nu­ cumpăr. Adresa Apele Minerale 27. ferte scrise şi adresa la ziar sub
DELA TRIBUNAL. — Pentru Galaţi şi „Mica“ mai etnică bune referinţe caută ____________
doxe române, filiala Diciosân- rirea fondurilor de ajutorare a urgent Fabrica Iris, Principatele CUMPĂR cărămidă ocazie 30-40.000 mobila* parter-vllă cartier liniştit 413 APARTAMENT garsonieră luxos Jţ25 H._______ 504
infracţiuni la decretul 3ege pen­ Gruparea micistă şi-a menţi­ martin, s’a întrupnit în sala pro­ refugiaţilor, sinistraţilor şi aju- , U n i t e d __________________ 110 RADIO, unde scurte introducem,
tru reprimarea sabotajului co­ nut jocul ei frumos şi a învins pe fesorală a gimnaziului mixt de torului legionar. j bucăţi predabile Sănduliţa Săru- telefon 5.33.37. oricare aparat. Garantăm satis­
mercial, aiu fost daţi în judecată gălăţeni ou 3—0 (2—0) stat „Andrei Bârseanu“, unde a INGINER sau comerciant^ cu cu­ ] Ieşti Ilfov Pietro Zampieri._____57 ABSOLUT convenabilă cameră mo­ facţie completă. Telefonaţi 4.23.34
Pentru mărire acestor fonduri, ! noştinţe technice, cunoscând ger­ 1CUMPĂR cărţi vechi Franceze şi bilată, baie, calorifer, telefon, pen­ orele 12-14. _____________ 475»*
următorii comercianţi: Maria Cei mai buni mirişti de pe te­ ţinut o importantă şedinţă de a propus ca, la 1 Decembrie, să mana, origina ariană, cu practică Germane, anunţat prin c. p. viu la siune bună, liberă imediat, cartie­
Simzian. Aurel Petroviei. Flore a ren au fost Iancu, Marian, Da­ comitet, la căre au participat se organizeze o serată cu pro­ şi bune referinţe, se caută de so­ i domiciliu. D-tru Traian. Debitul rul 11 Iunie, 6800 pentru 2 per- RADIOMAISTRU — experimenta^
Popa şi Nicolae Gol cea cari au vid, Chsrăslădeanu şi Oociu- toate membrele şi toţi membrii gram, în sala cea mare a cine­ cietate serioasă de Import pentru ] Scala, B-dul Take Ionescu 2. 46 soane.____________________ 4123 transformă orice aparat. Construc­
ţii, antene. Reparaţii, revizuiri, 150
avut termen de judecată în ziua ban II. comitetului, precum şi conduce­ matografului „Capitol“ din loca­ serviciul extern. Oferte cu refe­ j CUMPĂR sau închiriez şine şi va­ CAMERA mobilată. Intrare sepa­ lei domiciliu. Notaţi 4.85.39, 435
de 18 crt DIVERSE — Toate cărţile şi rea legionară din localitate. litate rinţe la ziar, sub „Extern", căsuţa gonét© Decauville circa 3000 m. rată, bae, telefon, calorifer. Dimi-
RADIO reparaţiuni, execută spe­
ŞCOALA DE CONDUCTORI revistele care apar în editura Şedinţa a fost presidată de In numele organizaţiei legio­ 127 G. 4081 I Petre Marinescu Str. Elev. Şt. Şte- trie Racoviţă 1 , ___________ 507 cialist controlul lămpilor, domici­
MINERI. — Şcoala de conduc­ noastră, precum şi ziarul „Uni­ d-na Constanţa col. Maicănesou, nare din localitate, d. comandant i fănescu 5 143 CAMERE mobilate confort acces liul clienţilor. Telefon 5.43.87.
tori technici mineri şi metalurgi versul“, se află de vânzare la li­ preşedinţa filialei, care, după ce legionar Ghioşa a promis tot d ÎN TREPRIN DERE m are din 1CUMPĂR bibliotecă stil florantin bae. Antim 4. Etajul IV dreapta __________________________ 434
din Baia Mare s’a redeschis în brăria „D. Bodici”, „Minerva” şi « salutat cu multă bucurie reve­ concursul pentru reuşita acestei * B ucureşti cau tă inginer a - cu masă şi scaun, telefonaţi 3.44.95. Lift_______________________ 382 „REPAR artistic porcelanuri” gal-
locuinţa căminului de ucenici ..Zarand“, iar în Baia de Criş la nirea d-nei Alexandrina Canta- serbări, în cadrele aprobării ce !i rian, specializat în lucrări de DENTIŞTI. Cumpăr Instalaţii Den- CAMERA mobilată ultraoonfort în­ leuri, antichităţi diverse „Leo-
din colonia Gurabarza d. Ion Golea. cuzino în fruntea societăţii, a fă­ o vor primi dela centru. Încălziri centrale. O ferte I tare complecte, aparatdeturnat. chiriez Elisabeba 24, etajul 5, apar- poldo” Culmea Veche 5 Bul. Dom­
cut o amănunţită dare de seamă Cu această ocazie, comitetul a 3 ziar „Calorifer" 80 H. I metaialb adresaţi Dentist Ionescu tqm3.nlvil 51, liftul dreapta.____ 522 niţei. 9886
Cu conducerea acestei şcoli. 1Piteşti.___ ia_ CAUT imediat cameră luminoasă
asupra activităţii arătând că fi­ votat din puţinele ei fonduri pe j 4065
RADIO reparaţii, transformări e-
liala care şi în trecut ca şi în care le are, suma de 2000 lei SSSBE DENTIST caută scaun şi instru­ confort Rossetti-Packe. Ziar 107
prezent a cultivat şi a propagat pentru Ajutorul legionar. mente dentare. La ziar sub cabinet II________________________ 344 xecută conştiincios specialist. Viu
SE CAUTA un chelar ou soţie bu. dentar. 136 A,_____________9976— PROVINCIAL oferă lOOO lunar domiciliu. Telefon 4-69-43. 4020
4 L R A -IU U A întotdeauna dragoste faţă de cătăreasă pentru moşie, ase adre­ MAŞINA cusut cumpăr. Indiferent cameră, 2 zile săptămânal, prefer RADIO Tehnician. Repar la do_-
sa Iancu Demetriade, Tecuci
________ _______ 4093— starea. Preţ mare. Teodórán Pan- persoană serioasă. La ziar 161 E miciliul D-voastră. Preţ convena-
NOUA COMISIE INTERIMARA Lobonţiu, în numele comisiei telimon 208. 4025— _________________________ 398 bil. Telefonaţi 4.32.27.______ 201
A CAMEREI DE INDUSTRIE ŞI ieterimare.
COMERŢ. — In sala festivă a BANI UITAŢI DE O PER­
F Ă L T IC E N I L e c ţii ş i m e d i t a ţi i MARCI p o ş t a l e
PROVINCIAL găseşte cameră mo­ etcetera
bilată, baie, telefon, 11 Iunie 18.
SPECIALIST repar statuete, vaze,
deteriorate cutremur. str.„
Vişinilor 27._______________ 998«
Camerei de industrie şi comerţ SOANA NECUNOSCUTA. — O PRUNCUCIDERE— Jandarmii bani. Cum acestea au răspuns că pentru colecţie cum­ apartamentul 6, 71
4 lei cuvântul păr colecţiuni ra­ SLATINĂ." Comitetul şcolar aî
din Alba-Iulia, în prezenţa d-lui persoană care a cum părat ziare din com. Pleşeşti au primit un de­ n’au la ele nici un ban, hoţii au ASIGUBAŢI-VA existenţa!!! în­ rităţi. Oferte ziar Gimnaziului teoretic de fete din
inspector g-ral comercial Lau- dela depozitul ziarului „Univer­ nunţ, în care se spune că fata tăbărît asupra lor şi prin vio­ văţând: — „Stenodactylograíia 162 C. 9582— P E N S IU N I Slatina Olt, convoacă adunarea
renţiu Moldovan., a funcţiona­ sul” din Alba-Iulia, piaţa Mihai- Elena Gavrilă, din satul Ţarna lenţe le-a jefuit de 1600 lei şi generală extraordinară pentru mo­
Mare, a născut un copil pe care lucruri de îmbrăcăminte pe care Cursul complect: — patru săptă­ 5 lei cuvântul
rilor Camerei de comerţ şi a Viteazul, a u itat pe m asă un l-a omorât. dificarea bugetului la 21 Noembrie
unui m are num ăr de comer­ portmoneu, în care erau peste femeile le cumpărase dela Paş­ mâni.—Eliberăm diplomă absolvi­ MAŞINA de scris în bună stare şi
re. Reuşita asigurată. Oricine este Casă de fier cumpărăm. Telefo- GARSONIERE elegant mobilat cu 1940. ora 11 dimineaţa. Dacă nu
Făcându-se cercetări, jandarmii cani; apoi hoţii au dispărut. adimis .Şcoala Centrală'’ Strada 9750 telefon in plin centru. Pensiunea se întruneşte numărul legal adu­
cianţi, s’a făcut predarea de 3000 lei, dar niciun act. au găsit la oştea părinţilor fetei Aproape de casă au eşit din nou Academiei 25. înscrierile zilnic. Ce­ naţi 4.07.38. •
Victoriei Str. Regală 1. 4090 narea se amână ia 1 Decembrie
către fostul preşedinte al Ca­ Un oarecare timp portalanéul Elena Gavrilă, într’o sobă, scrum înaintea femeilor, de astă daUă reţi prospectul.____________ MAŞINI CUSUT!!! oricefeil, stare 1940. ora 11 dimineaţa._____ Si1—
merei de comerţ, Iosef Dateu, a fost păstrat, în credinţa câ care era urma unui prunic. Cer­ nemascaţi. dâmdu-se în vorbă cu ATENŢIUNE „Şcoala M odernă”— cumpăr urgent Preturi mari Ştefă- PENSIUNEA Iritz Regală 8. con­ STOMATOLOGĂ (medic) evreu
comisiei interimare, în frunte păgubaşul se va prezenta să-l cetată, fata a declarat că a îm­ ele, crezând că nu vor fi recu­ Prima Şcoală românească de ste­ nescu. Şcoala Floreasca 17 271 fort modern, pensiune excelentă cau t orice com binaţie cu dentist
menu fix pentru extern._____ 4116 sau tehnician din cauza evacuajm.
cu d. Iosef Lobonţiu. ceară şi să i se dea. puns-o o vacă în abdomen, pno- noscuţi. Ajunşi în comună, cele nodactilografie, Sărindar 6 Vis- MOTOARE 2í20 V. curenteontinuu
După predarea fostului preşe­ Neprezentându-se păgubaşul vocându-d din cauza loviturei, două victime au reclamat postu­ â-vis Cercul Militar — Cursuri 5-10 H. P. cumpără Mişu Petrescu PENSIUNEA Măndoiu str. Basa­ Ziar 127 H._______________ _
Biserica Amzei 5, Tel 3 11 59. rabia No. 35 caută fată la vase şi SOCIETATE de construcţii exe­
dinte a ţin u t o cuvântare, mul­ In acest timp, pcutmoneul a lost avort. A aruncat trupul copilului lui de jandarmi, arătând că cei rapide pentru ocuparea serviciu­ __________________________ 234 băieţi la servit. 231 cută urgent dărâmări, consolidări
ţum ind foştilor colaboratori şi predat de d-na O. Driva, che­ în foc. fiindu-i ruţ*ne de lume, doi hoţi erau Iordache Trotuş şi lui — Diplomă absolvire — Pre­
urând nouei comisii spor la sturii de poliţie. turi convenabile — înscrieri zil­ MAŞINA cusut, maşini scris, radio şi orice fel de reparaţiuni. Str.
deoarece această naştere era Const Mooanu, din Stroeşti. Jan_‘ cumpăr urgent. Constant Rahovei Slt. Ecaterina Teodoriu Nr. 17 te­
muncă. Păgubaşul este invitat să se fructul unei dragoste nepermise. daJrmii au deschis o anchetă. nice. ________________ 44__________________________ 5 ÎM P R U M U T U R I lefon Nr. 5.24.5L___________ 4110
In numele funcţionarilor a prezinte la depozitul de ziare Jandarmii continuă cercetările, RĂNIRE. — La casa flăcăului „ANDREWS Institute“. Şcoală SOBE Godin mari două bucăţi TAMPLARIE dulgheri® acoperi­
vorbit d. Henegariu; d. Moldo­ „Universul” din Alba-Iulia, piaţa pentru a stsJbili adevărul, întru Const. Tofan din satul Hârtop, creştină, specială învăţământ ooci-
dental superior preţuri obişnuite, cumpăr, oferte cu preţ ziar 180 E.
4 lei cuvântul şuri consolidări calcane căzute în
van în numele ministerului e- Mihai-Viteazul, făcând dovada cât se crede că fata şi-a provo­ se adunase mai mulţi fălăcăi să cursuri noi înscrieri zilnice. Dac- 9934 CAUT împrumut direct dela capi­ fund scânduri execută urgent tBa-
comomiei naţionale, iar d. Iosef că în adevăr este posesorul ba­ cat singură avortul petreacă. La un moment dat unul tilografia stenografia română, eli­ talist, fără intermediari, 2 .Q0 O.O0 O. lea). Telefonaţi 2,85,73.______ 328
nilor. TALHARIE. — Femeile Maria din ei Const. Gorin a scos un re­ berăm diplome. Răspundem pro­ Ofer ipotecă imobil evaluat de cre­ TAPIŢER plăpumar lucrez domi­
Bogza şi Amica Iacob, pe când volver, erătându-1 celorlalţi. vincie Oricine este primit. Per­ ditul urban 9.000.000. Oferte ziar 1 ciliu studiouri, divane, perdele,
se întorceau spre casă la Stro- Din nebăgare de serimă a apă­ soane' distinse secţiune separata. CUM PĂRĂM 4 F,______________________9834 I reparaţii convenabil, telefon 3.00.49
HUNEDOARA la o cotitură a şoselei, au eşit încărcată a luat foc, gloanţele ră­
Strada Biserica
eşti, venind dela gefra Ruginoasa. sat pe trăgaci şi cum arma era re Universitate), Telefon 5.70.06.
din pădure doi inşi, unşi pe faţă nind la picior pe tânărul Aurel „ANDREWS Institute“, Gennana
Enei 18. (Apropie­
9963—
de Imobile, m oşii, păduri, DAU Ipotecă 500000 imobil, Rang'j Măcăruş, Ţepeş Vodă 98 b's.
terenuri I. Prefer centru. Oferte ziar. De- |
tallat 154 G._______________ 168 ; TAPIŢERIE divane-studio, salte:
___________ 516
5 lei cuvântul
S F I N Ţ I R E A U N E I T R O IŢ E IN i a le g io n a r ii lo c a ln ic i, în a m in - cu humă spre a nu fi recuno­ Vasiliu franceza, engleza, conversaţiunea, CUMPĂR industrie mare în func­ 50.000—3.000.000 procur împrumu- I le, perdele, aranjează montează
COM. RACAŞTIE ŞI PARASTAS tirea legionarilor ucişi în anii scuţi, oprind femeile şi oerându-le corespondenţa, stenografia. Cursuri ţiune. Răspundeţi la ziar sub nr. turi hipotecare dobândă 7%. Ter- j convenabil. Telefon 2,96.22. 490
PENTRU LEGIONARII UCIŞI trecuţi. In fa ţa troiţei, frumos noi. Biserica Enei 18.______ 9964— 145 E.____________________ 9960 men 1—10 ani. Seraţi ziar 103 H. TÂMPLAR reparaţiuni orice fel.
MIŞELEŞTE. — Duminică, la împodobită cu flori şi verdeaţă,
ora 10, s’a oficiat în biserica s’a oficiat sfeştania şi parasta­
ortodoxă rom ână dim Răcăştie sul. Păr. Gh. Tarcea a ţin u t o
PO D U L IL O A E I
HOŢI ARESTAŢI. — In noap­ criieru de 22 ami şi Gh. Scărdieru VÂNZĂRI
CUMPĂR 6—10 pogoane arabile
între Leordeni—Piteşti
Piatra Olt—Râmnic Vâlcea 3—4
sau între
_________________________ 4107 1Adresaţi Cuza Vodă 175. Grigore
P IE R D E R I
Tănase.___________________ 9951
TAPIŢER, plăpuimari garantat lu­
crez particulari, telefon 4.08.49,
sf. liturghie de către păr. Gheor- duxoasă cuvântare^ pomenind tea de 12 c„ hoţii au spart casa de 18 ami. klm. aproape cale ferată. Oferte
ghe Tarcea, şeful grupării le­ apoi numele celor câteva sute de locuitorului Petrea PinMie din Hoţii au recunoscut furtul,
4 lei cuvântul ziar sub 85 H,________ 4694— D E A C T E O F I C IA L E Regală 9. Balan.____________ ^>8
legionari morţi pentru ideile^ lor AVANTAJOS vând dormitor 2800; CIMITIRUL Sf. Vineri, cesionez VOPSIT părul" permanent viu la
gionare din plasă, asistat de localitate, furându-i covoare, declarând că lucrurile le-au patstil dublu; salonstil aurit; tele- 5 lei cuvântul domiciliu Scriţi la ziar 77 H.
păr. Adam Borşeiu. Pe lângă Legionarii au intonat „Sfânta haine şi rufe şi dispărârad fără vândut la Iaşi, unde au şi fost fon 5.33.37._____________ ______ loc 4 morminte. Ionescu, Petru- PIERDUT livret militar şi carnet * 4064
autorităţile comunale am asistat tinereţe legionară”. a fi sim ţit de proprietar. transportaţi, pentru continuarea Rareş 5,_____ 4106 biroul populaţiei aducătorului re­ WÎENER-Chte! CroitoreEPă lucrea­
legionarii din localitate, dim Hu­ PETRECERE. — Legionarii Şeful postului de jiaudarmi d. cercetărilor. ARAGAZ aproape nou, gramofon compensă bună Ernest Akkermann ză cu mult gust aca&ă sau client,
nedoara şi alte comune, arm ata din com. Răcăştie au _dat. Sâm­ C. Caţer. a prins pe hoţ. Ei Ei m ai sunt acuzaţi că în electric, patine
Răcitor, sbiiuxi piei focă,-
numere 39 şi 42. serviri VÂNZĂRI Abrud 148. 180 adresaţi: Bodamer, Agricultori 35
si pcpor foarte numeros. bătă seara, o frumoasă petrecere m in t: Aurel Ştefănesou de 19 aceea? noapte au furat rudele Hutcheneur masă, cafea, ceai- Tele- ROG pe cel ce mi-a luat in noap­ bis.__ __ 117
După sf. liturghie au mers ou cu dans în sala d-lui I. Fazakas ami, C. Băgtoac de 20 ani, Iile funcţionarului comunal N. Lă- fonaţi 446.31 139 r - imobile, moşii, p ăî'”*i( tea de Sâmbătă 16 Noembrie 1940
boţii la locul unde s’a ridicat o Venitul este destinat ajuto­ Săcrieru de 22 âni şi Gh. Să- zărescu.
troiţă, din donaţiile obţinute de rării refugiaţilor.
BRILIANT curat, rotund, 1 juni.
carate, butoni aur, vând telefon
terenuri (spre Duminecă) prin spargerea
locuinţei mele din Str. Romulus , ZUGRAV jBSB once lu­
46803. 304 5 lei cuvântul 57, nişte acte (în servietele lor de 1crare cât de fină. Telefonaţi 3.85 02.

O R Ă Ş T 1E O M E S T I íR a ^ á u ) pie»e) să-mi restituie pe orice cale, I

DARAMARE, tablă galvanizată AVANTAJOS cedez Oavou-Bellu la domiciliul meu, numai actele, | _________________________ 417
cărămidă, uşi, ferestre, asterială, intrarea principală mozaic-marmo- ele neavând nicio valoare pentru ZUGRĂVELI vopsitorii Reparaţii -
ACCIDENT DE CIKCUJL.AŢ1E. din Tg. Ocna şi a membrilor din grinzi, căpriori, diverse materiale. ră. 5-7 morminte telefon 5.33.37. deţinător. 9994 execut conştiincios convenabil To-'ţ
PREMILITARE. — D. cpt. MOARTEA UNUI TA.NAR A Autocamionul 139 C. R... mer­ localitate, preotul D. Surăianu a Pa nduri 31.________________ 141 SOLIDĂRITĂTEĂ- S. A. R. carnet nescu Telefonaţi 4.92.68_____ 367
gând pe şoseaua Oneşti-Adjud. sfinţit sediul legionar. MAŞINA cusut „Simgheir“ • birou ABSOLUT în cea mai fru­ pierdut No, 9505,7834.2838. 219 1
Aurel Ordeam dela subinspecto- VOCAT. — in comuna Şilbot, a cu prea mare viteză, în timp ce După sfinţire, s’a oficiat un pa­ altele meseriaişi şi damă. Pante- moasă şi pitorească parte a
ratul premiililar al jud. Hune­ decedat, în. casa părintească, în căruţa lui Ion Soroiu din Caşin rastas pentru legionarii morţi. limon 208 . 4024 oraşului, în preajma lacului
doara, a inspectat Duminică, 1-7 floarea vârstei, avocatul Sabin i traversa şoseaua, îndreptându-se MASA de birou (ocazie) de vân­ Floreasca asanat, pe terenul P IE R D E R I D I V E R S E C Ă S Ă T O R II
o., unităţile locale, în prezenţa Viorel. La înmormântarea sa au ' spre gară, a lovit căruţa omorînd zare Bibesou Vodă 20/11 stângă, fostului Hipodrom-Floreasca. S ei cuvântul
ROMAN 167 înconjurat de parcuri şi S lei cuvântul
d-lui 1*. rez. Cezar Ivaşcu, co­ participat mulţi săteni din comu- i un cal şi rănind grav pe locuito­ FAPTA LAUDABILA. — Ser­ zone de verdeaţă, cu cele mai PERDUT Bucureşti 16 Noembrie, BACALAUREAT, 24 ani refugiat,
mandantul ţinutului Orăşiie, de nă şi împrejurimi, precum şi in­ rul Ion Vrânceanu, care se afla . viciul sanitar al oraşului, condus MARE ocazie eftin palton bărbătesc modeme lucrări edilitare, se Eapă cavalerie păr roibă brează, doresc căsătorie doamna, domni­
sub conducerea d-lor elev plot telectuali şi prieteni din Orăştie j în căruţă. de d-na dr. A. RussU, în urma Romană 111 Croitorie._______ 9983 vând locuri de casă dela 300 frunte şi bot pintepoagă piciorul şoară cu situaţie. La ziar sub 147
T.R. dr. Victor Boroş, subcentml şi Geoagiu, unde a practicat avo- j INSAMANŢAREA GRÂULUI. apelului ministerului sănătăţii, a ţată patefon mobilă, pupitru ven­ MAŞINA cusut birou neîntrebuin­ metri pătraţi în sus. Tram­ drept posterior 7 ani. Recompensă G. 124
tabura. După prohod, au ţinut Datorită timpului bun, de două colectat dela oamenii de bine, vai 5, 9, autobuzul 45. Adre- cine semnalează adresa Pănescu, DOMNIŞOARA drăguţă tânără
elevilor die liceu şi subcentrul cuvântări păr. local Miclea, tilator mare Butev. Mârăseşti 52 f , saţi la birou, Calea Floreasca Afumaţi Ilfov._____________ 4083 cu situaţie doreşte căsătorie doiruj->-
săptămâni plugarii dau zor cu a- pentru populaţia nevoiaşe a ţă­ ■rvnrieb tos j| 128
oraş de sub conducerea d-lui protop. Paveloniu, d. dr. Alex. ratul, aşa că în toamna aceasta rii, 191 cămăşi bărbăteşti, 89 pe­ 9795— PIERDUT căţeluşe Basset neagră" cult. Ziar II 7 H 392 r -
Heriea, din Orăştie, d. N Viorel 1 ’ucarzit cu gaz ca nouă, (pui) cu exemă pe frunte în trata­ DOMN 30 ani evreu distins venit
plot rez. Gh. Boşorogan s’a semănat grâu pe suprafeţe rechi indispensabili şi 8 perechi lei 1100. Florilor 30.__________ 72 AGENŢIA Labor 4.40.77 vinde imo­ ment, rog insistent a o aduce sau 15.000 lunar doreşte mariaj cu per­
BISERICEŞTI. — In comuna din comună în numele Căminu­ mult mai mari decât cele din »- ciorapi. Subscripţia continuă. MOTOARE explozie cu pompe cen­ bil nou Tribunal şease apartamen­ anunţa Romană 256. 2.58.01. soană frumoasă, posedând imobil
lui Culturali, iar la
Aurel Vlaicu, a fost o frumoasa gul av. Roşu şi şeful judecător nul trecut.groapă cole­ FURT. — Prin spargerea unui trifugale, chilipir. Splaiul Unirei 18 te, calorifer 382.000 venit. 3.330.000. _________________________ 4037 sau dotă numerar. Ziar 2 J. 439
ierbare sub conducerea preotu­ Ursache, din Geoagiu, toţi ară­ SFINŢIREA SEDIULUI LE­ geam, necunoscuţi au intrai în „Ardealul“.__________ Á______238 Alta două apartamente, garsonieră. PIERDUT 17 Noembrie traseul Do- DOAMNA cultă, suflet elită, fizic
lui bisericii evanghelice germa­ tând calităţile defunctului, aţâţ GIONAR. — In ziua de 17 c., ora casa lud Constantin I. Iftimie, MOTOR Ford 4 cilindri magneto garaj 1.400.000.____________ 461— nici-Griviţei broşă două safire în­ frumos, conduită ireproşabilă, ve­
ne avăbeşti cu prilejul comemo- 10, în prezenţa d-lui dr. Sturza, din satul Recea (Brătianu) şi au bun industrie funcţionează perfect DEJ casă poziţie prăvălie schimb conjurate perle. Rog găsitorul tele­ nit 200.000 doreşte mariaj Domn
primarul oraşului Tg.-Ocna, în­ lucruri casnice şi îmbrăcă­ vând Lei 8000. B-dul Ferdinand cumpăr Regat 'în piaţă oraş pro­ foneze 5.44.08. Bună recompensă serios distins nu răspunde anoni- •
ţălii înfiinţării parohiei şi al oa avocat, cât şi ca cetăţean şi conjurat de mai mulţi legionar» furat minte în valoare de 8.000 lei. 131. 146 vincial. Frumoasă 36, Bucureşti. fiind amintire familie. 89 mat. Ziar 135 H. 551
hroMiUiuâ Lirsarâcei. luptător naţionalist.
-------- ” ■ir M R W iiM fn « fWnKM'tt. R om
o mân«*
â n ii 4. S . 1 â 1 4 I «

• •

A n a l a l 5 7 -le a
12 Pagini
-A
F on d ator: LUIGI C A Z Z A V IL L A N
P r o p r i e t a r :
„ U N I V E R S U L « S. A.
în scris sub Nr. i 6 0 T rib . tlfov
R ED EŞTEPTA R EA
C O NŞTIINŢEI NATIO NALE
In vremurile grele prim oare I tual asupra muncii şi a fami­
trecem şi după încercările pe liei.
cât de crude, pe atât de ne­ Omul, ca membru al fami­
drepte ce le-am suferit şi le liei şi al naţiunii sale este o
, suferim, se impune o revizui- j forţă spirituală ş i' materială,
re a conştiinţelor tuturora şi o I pus în serviciul colectiv, care
, încotdare a forţelor morale şi poate să creeze, să producă, să
materiale Spre a repara greşe- contribue prin munca sa, prin
. iile trecutului şi a îndeplini voinţă şi spiritul său, la opera
opera de refacere, de îndrep­ de refacere, de .redresare şi de
X tare şi de întărire a statului şi întărire a tării şi a neamului.
naţiunii române,’ în condiţiile j De aceea când atâtea familii
, cele mai bune. au fost desorganizate, desrădă-
Avem nevoe de o revizuire cinate şi slăbite, să ne îngrijim
& conştiinţelor şi de concepţii de ele, spre a le da posibilita­
. realiste şi idealiste, în strânsă tea de a se reface. ,
legătură cu îndeplinirea mi- 1 Avem un număr mare de
srunii noastre, impusă de in -' „refugiaţi“ din teritoriile ce
teresele superioare şi perma­ le-am cedat vecinilor, dar să
nente ale neamului românesc, nu uităm că aceşti „refugiaţi“,
spre a nu cădea în aceleaş e- nu sunt numai unităţi, ci fa­
rori şi a nu aluneca, fie pe milii care caută o nouă aşeza­
panta primejdioasă a pesimis­ re şi mijloace pentru asigura­
mului, fie pe aceea, tot atât de rea existenţei şi dezvoltării
primejdioasă, a optimismului. lor.
Trebue să luăm în seamă
Familia este la temelia so­
atât realitatea de azi, cât şi i- cietăţii
dealul naţional ce ne coman­ şi a naţiunii. Să facem
dă să fim pregătiţi în toate di­ tot ce ne stă în putinţă ca s’o
recţiile, spre a-1 putea aduce apărăm împotriva dezagregă­
la îndeplinire.
Naţiunile conştiente de mi­
rii.
Avem apoi nevoe de forţe
siunea lor şi de ceeace le im­ morale disciplinate şi organi­
pune dezvoltarea lor în dome­ zate, care să ţină trează con­
niul social, politic, economic ştiinţa naţională, spre a nu
şi cultural, trebue să-şi mani­ lăsa nici o clipă impresia
feste voinţa lor cu fermitate că poporul românesc, cu toate
şi vigoare susţinută şi să înde­ loviturile ce le-a căpătat şi ne­
plinească o acţiune continuă, dreptăţile ce i s’au făcut, se
disciplinată şi ordonată, sub va lăsa dominat de evenimen­
impulsul instinctului naţional. te trecătoare şi resemnat va
Omul, simplu material u- renunţa la lupta ce trebue să
man, este o concepţie anti-u- o ducă, cu preţul oricăror sa­
mană, spune d. Charles Richet crificii, pentru îndeplinirea i-
într’un interesant studiu ac­ dealului sau naţional.
Decret-lege p i t or la constatarea
stării M i l e l o r c e au su ferit degradări
r din cau za cutrem urului
Monitorul Oficial de ieri a pu­ j p o t r i v it d is p o z iţ iu n ilo r a rt. 66 b is
blicat următorul decret-lege :
A R T . U N I C . — A d m in is t r a ţ iu - 1 r o m â n , a c ă r e i a p lic a ţ iu n e s e î n -
n e a c o m u n a lă p o a t e d is p u n e d ă ­ ‘ t in d e p e t o t c u p r in s u l ţă r ii, în a -
r â m a r e a I m o b ile lo r c a r e d a to r ită
c u t r e m u r u lu i d in 10 N o e m b r ie
1940, a u s u f e r it d e g r a d ă r i c e le
c o m p r o m it s t a b i l i t a t e a ş i p e r i c l i ­
t e a z ă s ig u r a n ţ a p e r s o a n e lo r .
C oîî?t?-t?r<‘a « ta r ii d e d e s r a -
d a r e a i m o b ile lo r s e f a c e d e o
c o m s iu n e c o m p u s ă d in 3 s p e c i a ­
l i ş t i n u m iţ i d e m in is t e r u l l u c r ă ­
r ilo r p u b lic e ş i a l c o m u n ic a ţiilo r ,
p e n tr u m u n ic ip u l B u c u r e ş t i ş i d e
p r e f e c t u l j u d e ţ u lu i p e n tr u c e l e ­
la lte co m u n e.
C o n tr a p r o c e s u lu i v e r b a l î n c h e ­
i a t d e c o m is iu n e , p a r t e a i n t e r e ­
s a t ă s e p o a te a d r e s a î n te r m e n
d e o z i lib e r ă d e la c o m u n ic a r e ,
p r e ş e d in t e lu i t r ib u n a lu lu i s it u a -
ţ iu n ii im o b ilu lu i, c a r e v a j u d e c a
MM.LL. Regele şi Regina Mamă la facultatea de medicină
T'
M .M . L X . R e g e le M ih a i ş i R e g in a M a * n ă au fost M iercu ri după am iază,
l a o r a 3, la f a c u lt a t e a d e m e d ic in ă , în s o ţ iţ i fiin d d e d - n ii c o lo n e l
P a s t ia , a d ju t a n t r e g a l „şi c o lo n e l Ş te fa n Z ă v o ia n u , p r e f e c t u l p o l i ­
ţ ie i C a p ita le i. L a s o s ir e , M a j e s t ă ţ ile lo r a u f o s t în t â m p in a t e d e d.
p r o f. d r. P e tr e T o m e s c u , d e c a n u l f a c u lt ă ţ ii, îm p r e u n ă c u în tr e g
c o r p u l p r o fe s o r a l. M a j e s t ă ţ ile L o r a u v iz it a t a m ă n u n ţ it a t â t m u ­
z e u l c â t s i la b o r a t o r u l, — d .n i i p r o f e s o r i d - r i T o m e s c u ş i , R a in e r ,
d â n d u - le t o a t e e x p l i c a ţ iu n i l e n e c e s a r e .
I n c liş e u l n o s t r u , M a j e s t ă ţ ile L o r p r im e s c e x p lic a ţ ii d e la d . p r o f.
d»\ p sjnor
4 4
CELE
d in C o d u l d e P r o c e d u r ă C iv ilă
c e a s t ă m a te r ie .
P r e ş e d in te le t r ib u n a lu lu i va
s t a t u a î n t e r m e n d e 2 z ile d e la
p r im ir e a c e r e r ii.
O r d o n a n ţa p r e z id e n ţ ia lă e ste
d e f i n i t i v ă ş i îm p o t r iv a e i n u e -
x is tă d rep t d e a p el sa u recu rs.
L u c r ă r ile d e d ă r â m a r e v o r f i
e x e c u t a t e d e p r o p r ie ta r . I n c a z u l
c â n d p r o p r ie t a r u l r e fu z ă sa u î n ­
t â r z ie lu c r ă r ile d e d ă r â m a r e , a -
c e s t e a s e v o r f a c e d e a d m in is t r a ­
ţ ia c o m u n a lă î n c o n t u l s ă u , u r -
m ă r in d u -1 p e b a z a le g ii p e n tr u
p e r c e p e r e a ş i u r m ă r ir e a v e n it u r i­
lo r p u b lic e .
D a t în B u c u r e ş t i l a 20 N o e m ­
b r ie 1940.
' fi
•SXEMPLARUL [ J Şâmfeătă 23 N oem brie 1940
(M
Taxa poştală plătită la numerar B f e r O - t o r . Z . X . Ne. HM4H33S 12 P a g in i P U I I
DIRECTOR
U R M A Ş T I R I D I N L U M E A Î N T R E A G A , T E L E G R A F I C E Şl T E L E F O N I C E Şl A D M IN ISTRA TO R DELEGAT
R E D A C Ţ IA Ş l A D M I N I S T R A Ţ I A : B U C U R E Ş T I, S T R . B R E Z O IA N U N o . 2 3 - 3 5
CENTRALA TELEFONICA A ZIARULUI: 3.30.10: SECRETARIATUL DE REDACŢIE: 3.30.15 STELIAN P O P E S C U
C o n so lid area bunurilor
R Ă S P U N S ZIARULUI „ P E S T E R L L O Y D “ de I. VION
Neo-revizionismul totalitar maghiar Pornind dela constatarea,
bazată pe realitate, că din an
năstrăm <■ să consolidăm bu­
nurile existente — întreprins
de R. SEIŞANU în an proprietatea ţărănească deri, industrii, case de comerţ
MAGYARORSZAG POLITIKAI TÉRKÉPE se fărâmiţează prin moşteniri, etc. — dar să creem mereu
zestre etc., că sunt azi familii bunuri noi.
de plugari cari nu au decât Noua reformă a taxelor suc­
2-3 pogoane, s’au discutat so­ cesorale în Franţa vine îh
luţiile pe care le impune gra­ sprijinul familiilor numeroa­
vitatea de mâine a problemei. se, în acelaş. timp stimulează
Lotul inalienabil, care să spiritul de economie şi favori­
rămână unuia din copii, care zează familiile prevăzătoare
dacă au mai mult de doi cos
la rându-i să despăgubească
pe ceilalţi fraţi ,e o soluţie ce
se izbeşte însă de tradiţia ro­
pil. Beneficiază, în acest scop,
de mari avantagii moştenirii«
mânească. sub 500.000 franci lăsate de
Intensificarea agriculturii, părinţi direct copiilor şi spo­
prin mărirea rentabilităţii pă­ rul merge proporţional cu nu­
mântului, e o soluţie practi­ mărul descendenţilor, în aşa
că; se cere însă timp pentru fel că din 85.637 de succesiurt
ca ea să dea roade. vor fi scutite de taxe 84.623.
îndreptarea tineretului dela Un stat naţional se bazea­
sate, către alte îndeletniciri ză pe continuitatea şi perfec­
mai rentabile, e soluţia adop­ ţionarea bunurilor; cele soli­
tată de alte ţări unde propor­ de, folositoare societăţii nu se
ţia pîugărimei e mult mai pot improviza dela un an la
mică decât la noi în raport cu altul. Prin încurajarea spiri-
totalul populaţiei. Pentru a-
ceasta e nevoe nu numai să (Continuare in pag. 2-a)
B erlin u l ş l a d e r a r e a U n g a riei
la pactul tripartit
Prin telefon dela corespondentul nostru particular
B e r lin , 20. — î n t r e a g a p r e s ă c r e a m a r e le s p a ţ iu e u r o p e a n p u s
g e r m a n ă s e o c u p ă p e la r g d e c o n ­ su b c o n d u c e r e a G e r m a n ie i şi î n ­
f e r in ţ a d e la V ie n a ş i t o a te c o ­ tr e a lia n ţ a m ilit a r ă d in tr e c e l e
k
ir.H
îm
w :«rui»nfi" m e n t a r iile c o n fir m ă , î n t o a t e d i ­ t r e i m a r i p u te r i, G e r m a n ia , I t a ­
Cea mai recen tă hartă „ p olitică“ a Ungariei* tip ă rită în s c o p de p rop agan d ă revizion istă, d e In sti­
r e c ţ iile , a ş t e p t ă r ile c e r c u r ilo r l i a ş i J a p o n ia .
n e u t r e d in B e r lin . A s t f e l „ B e r lin e r B ö r s e n z e it u n g “
tutul g eo g ra fic al m inisterului apărărei naţionale al Un gariei T o t c e s e p u b lic ă d e s p r e c o n ­ s p u n e c ă a d e r a r e a U n g a r ie i î n ­
f e r in ţ a d e la V ie n a u rm ă reşte s e a m n ă „ în c a d r a r e a e i în n o u a
Ne-am ocupat zilele trecu­ pania de calomnie tendenţioasă, gariei, a expus cu sinceritate băr­ de „ a firm a ţii calom nioase“ s c o p u l d e a c a r a c t e r iz a a d e r a r e a o r d in e m o n d ia lă “. T o a t e z ia r e le
te în articolul intitulat „PO­ oare se duce de mult împotriva bătească motivele politicei ma­ şi de „falsu ri“ , atrib u in d po­ U n g a r ie i la p a c t u l t r ip a r tit c a u n s u b lin ia z ă c ă p r im a ţ in t ă a G e r ­
LITICA UNGARIEI ŞI AXA“ Ungariei... ghiare. liticei ex tern e a U ngariei e v e n im e n t p o lit ic d e o s e b it ş î d e m a n ie i e s t e e x c lu d e r e a A n g lie i
de noua campanie revizionis­ In trecut, tendinţa atacurilor „Dovada“ pentru pretinsul re­ scopuri revizioniste ce s u n t în a a r ă t a im p o r ta n ţ a m iş c ă r ii d e d in m a r e le s p a ţ iu e u r o p e a n . S e
tă a vecinilor noştri de la româneşti împotriva Ungariei era vizionism maghiar, la care crede ş a h r e a liz a t ă d e A x ă . a ra tă d e a se m e n e a că m a r e a o fe n ­
vest. Am reprodus şi o hartă antirevizionistă, dar de când ea că se poate referi „Universul“ opoziţie cu in teresele tu tu ro r
şi-ă putut realiza aspiraţiile ei esţe o hartă veche. Aducerea a- s ta te lo r vecine şi cu politica
a Ungariei „mari“, tipărită Jpolitice, graţie politicei sud-est céstei hărţi ca dovadă împotriva p u terilo r a x e i.'
de curând la Budapesta in | europene a Puterilor axei, Roma Ungariei este o falsificare tot a- Noi n ’am u za t n icio d ată de
Z ia r e le g e r m a n e s a lu t ă U n g a ­ s iv ă d ip lo m a t ic ă a G e r m a n ie i v a
r ia „ c a p r im u l s t a t c a r e a a d e r a t a v e a u n e f e c t d e o s e b it a s u p r a
l a p a c t u l t r ip a r t it “ ş i e x p r im ă 1 s t a t e lo r a m ic e A n g lie i, a l c ă r o r
c u v in t e d e la u d ă l a a d r e s a B ii- c e r c d e v i n e d in c e î n c e m a i m ic .
scopul acestei propagande, nda este aceea, care a început o tât
de vădită, ca şi aceia pe care m etodele cu n o scu te ale pro­ d a p e s t e i. D e r e m a r c a t c ă a c e s t e T rebue a d ă u g a t că a d era rea
din care r.ees destul de lim­ campanie revizionistă împotriva au comis-o ziarele româneşti, în p ag an d iştilo r m ag h iari îm po­
pede revendicările teritoriale | reglementării făcută de Puterile primul rând „Universul“, înainte triv a R om âniei, b azate— după
multiple împotriva României, j axei. de decizia dela Viena, pentru a cum am fă c u t de m u lte ori
Iugoslaviei, Slovaciei, ba chiar j Este caracteristică pentru lipsa influenţa prin indicaţii false de­ dovada — pe n ead ev ăru ri, ca­
de scrupule a ziarului românesc cizia Puterilor axei, ceea ce nu
c u v in t e d e la u d ă n u c o n ţin n ic i U n g a r ie i e s t e d e c la r a t ă c a p r im a
u n f e l d e r e z e r v e , c u m e r a c a z u l a d e r a r e l a p a c t ş i c ă s e e x p r im ă
p â n ă a c u m . D e c la r a ţ ia g u v e r n u ­ a ş t e p t a r e a c ă a lt e le v o r u rm a .
lu i u n g a r a s u p r a m o t iv e lo r a d e ­ P r e s a g e r m a n ă f a c e î n a c e a s tă
şi a Germaniei şi Italiei. lom nii şi falsu ri evidente. r ă r ii la p a c t u l t r ip a r tit e s t e c a t e ­ p r iv in ţă , în r e p e t a t e r â n d u r i, a l u ­
Comentând articolul citat încercarea să învălue propria sa le_a reuşit".
activitate îndreptată clar împo­ Am t r a t a t şi tra tă m obiec­ g o r ic s u b lin ia tă , f ă r ă a s e f a c e z ie l a B u lg a r ia .
din „Universul“ oficiosul gu­ triva sentinţei dela Viena în acu­ Oficiosul guvernului u n g ar a lt e c o m e n ta r ii. A f a r ă d e a c e a s t a s e a f ir m ă c ă
tiv problem ele ce in teresează
vernului ungar, „Pester Llo­ zarea adusă Ungariei privitoare , „P ester Lloyd“ crede că a r P e n t r u o b s e r v a to r ii n e u tr i e s t e d. T u k a , p r e ş e d in t e le c o n s iliu lu i
ro m ânism ul de p re tu tin d e n i
yd“, scrie: la politica sa, ce a luat iarăş ten­ , p u te a induce în ero are opinia şi a p ă ră m d re p ta te a cauzei in t e r e s a n t f a p t u l c ă c e r c u r ile m i ­ s lo v a c , v a s o s i D u m in ic ă la B e r ­
n is t e r u lu i d e e x t e r n e g e r m a n s e lin , ia r r e p r e z e n ta n ţ ii B u lg a r ie i
„Articolul de mai sus al ziaru­ dinţe revizioniste. Această acu­ publică d in s tră in ă ta te , n e ­ f o lo s e s c d e a c e a stă d e c la r a ţ ie la în c e p u t u l s ă p t ă m â n e i v iito a r e ,
lui „Universul“' este iarăş un e- zaţie este falsă. Discursul de eri g ân d adevărul şi în v in u in d u -
xemplu clasic în ce priveşte cam. al ministrului de externe al Un­ ■n e pe noi că am uza şi abuza (Continuare in pa«. 2-a) s p r e a in te r p r e ta a d e r a r e a U n ­ u r m â n d a a d e r a Ia p a c t u l t r i ­
g a r ie i r ă m â n â n d în s ă c o m p le t în p a r tit.
c a d r u l a c e s t e i d e c la r a ţ ii. C e r c u ­ I n c e e a c e p r iv e ş t e I u g o s la v ia ,
r ile g e r m a n e îş i e x p r im ă p ă r e ­ n u s e p o a te s p u n e n im ic , d e o a ­
r e a c ă p r in a d e r a r e a U n g a r ie i, r e c e l a B e r lin lip s e s c in fo r m a ţ ii
Jü I „ a î l ' trinn rt.it, n u si-a p ie r d lit în a c e a s tă D riv in tă .
La Călăraşi nrâiii aii iüuit
A c ţ iu n e a d i p l o m a t i c ă a A x e i
c a r a c t e r u l e s e n ţ ia l a i u n u i p a c t T u r c ia , la r â n d u l e i, e s t e fiin
î n t r e i. A c e s t a m ă n u n t a p a r e i n ­ n o u o b ie c t a l a t e n ţ ie i c e r c u r ilo r
a doua oară , t e r e s a n t , f iin d c ă p r in a c e a s ta se p o lit ic e d e a c i, p u n â n d u - s e î n ­
s c h iţ e a z ă l i m i t e l e d in tr e i d e ile t r e b a r e a d a c ă e a v a a d e r a sa u
c o n ţ in u t e d e a c e s t p a c t d e a s e n u l a a c e s t p a c t.
în tr e v e d e r e a d e la B renero p r ile j , s ’a r p u t e a t o t u ş i d e d u c e r e v in c e lo r tr e i P u t e r i c o n s t i ­
t u t i v e a le P a c t u lu i ş i c ă U J t .S .S . C ă lă r a ş i, 19 N o e m b r ie
d in tr e F u e h r e r u l G e r m a n ie i ş i c ă r e z o lv a r e a t u t u r o r a c e s to r
D u c e le M u s s o lin i a f o s t iz v o r u l p r o b le m e a fo st su b o rd o n a tă nu p u te a r ă m â n e in d if e r e n t ă
Datorită timpului frumos şi a
u n e i în t i n s e a c ţ iu n i d ip lo m a t ic e
p e c a r e a u în t r e p r in s - o u lte r io r
P u t e r ile A x e i.
R e i e s e a z i, î n m o d c la r , c ă c e i
p r in c ip iu lu i g e n e r a l a l u n e i c o ­
la b o r ă r i u lt e r io a r e a F r a n ţe i c u
P u t e r ile A xei la o r g a n iz a r e a
n o u e i o r d in e e u r o p e n e . Ş i, d a c ă
ţ in e m s e a m a d e c e l e a p ă r u te d e
f a ţ ă d e o p o litic ă c u c a r a c t e r a -
p r o a p e m o n d ia l. D a r in a fa r ă
d e a c e a s t ă la tu r ă , c a r e i n t e r e ­
, s e a z ă p o litic a s o v i e t i c ă în l e g ă ­
t u r ă c u p a c t u l t r ip a r tit , s u n t d e ­
condiţiunilor atmosferice priel­
nice, unii pomi fructiferi din o-
raşul nostru au rodit a doua
oară. Ne-a fost semnalat un măr
CEEA CE TREBUE
d o i c o n d u c ă to r i a u p u s , c u p r ile ­
j u l c o n f e r in ţ e i a v u t e , b a z e le u n u i a t u n c i în p r e s a f r a n c e z ă , d e d e ­ s ig u r ş i a l t e p r o b le m e d e in t e r e s care poartă fructe destul de nu­ de general rez. VASILESCU PETRE
meroase. Ele au mărimea unei
v a s t p la n d ip lo m a t ic , m e n it să
c o n s t it u e , d u p ă c â t s e p o a te , o -
c la r a ţ iile r e c e n t e a le u n o r o a ­
m e n i p o lit ic i fr a n c e z i, c u m e d e
p u r e u r o p e a n , c a r e a u t r e b u it
s ă f o r m e z e o b ie c t u l d is c u ţ iilo r nuci şi sunt în continuă desvoJ-
tare.
Toată suflarea românească, tot
ce este cinstit şi eunat în aiceastă
iar situaţia — şi cea internă şi
s a t u r a n o u e i o r d in e e u r o p e n e , p ild ă d . F la n d in , d e m ă s u r ile d in t r e C a n c e la r u l H it le r ş i d . cea externă — este din cele mal
c a r e î n c o n c e p ţ ia p o lit ic ă a A x e i rece n te şi cu ca ra cter p o litic M o lo to v . L a c o n is m u l c o m u n ic a ­ ţară şi doreşte, în mod sincer, complicate, din câte a trăit, dea-
v a t r e b u i s ă u r m e z e r ă z b o iu lu i in te r n lu a t e d e g u v e r n u l d in t u l u i p u b lic a t a t â t l a B e r lin c â t bicele şi fericirea Patriei, t r e b u e Tungul istoriei sale, neamul ro­
a c t u a l. V ic h y , c u m e , î n t r e a lt e le , a r e ­ ş i la M o s c o v a , i n u r m a a c e s t e i — implicit — s ă d o r i a s c ă ş i c a mânesc, la acest rezultat: d e a s i
sta r e a d -I o r D a la d ie r , L eon în t r e v e d e r i ş l t ă c e r e a c e s e p ă ­ a c tu a lu l r e g im — în fruntea că­ r e a l i z a , nu se va ajunge,
Aniversarea
p u te a
R e c a p it u la r e a d if e r it e lo r în ­ s t r e a z ă d e a tu n c i, n u în g ă d u e
t r e v e d e r i, c a r i a u u r m a t c e le i
B lu m ş i g e n e r a lu lu i G a m e lin , s ’a r ruia străjuieşte un ostaş vrednic, decât n u m a i p r i n c o l a b o r a r e a t u ­
p u te a d e d u c e c ă s ’a s t a b ilit i n ­ s ă s e f a c ă v r e o p r e c iz a r e a s u ­
d e la B r e n e r o , în v e d e r e a z ă că p r a r e z u lt a te lo r p r a c t ic e a l e a -
încercat şi cinstit, având şi o rasă tu r o r fo r ţe lo r c r e a to a r e a le ţă r ii.
e s t e v o r b a d e u n v a s t p la n d e
a c ţ iu n e d ip lo m a t ic ă , p la n c a r e
t r e M a r e ş a lu l P é t a i n s i F u e h ­
r e r u l R e ic h u lu i u n a c o r d d e c e ste i în t r e v e d e r i. N u în c a p e lui Jose Antonio Primo de conducător superioară — s ă
ră u şea scă , n ea p ă ra t şi în m o d
Dela această colaborare, însă —■
dela coOaboirarea naţiunii întregi
se în t i n d e d e la e x t r e m it a t e a p r in c ip iu a s u p r a a t it u d in e i F r a n ­
ţe i, d a r c ă a c e s t a c o r d e s t e în c ă
în s ă în d o ia lă c ă ş i e a in tr ă în
c a d r u l a c ţ iu n ii d ip lo m a t ic e î n ­ de Rivera c o m p le t, în s fo r ţă r ile g ig a n tic e p e — t i n e r e ţ e a , care reprezintă ma­
v e s t ic ă p â n ă la c e a d e e s t a E u ­ ca re le ,
fa ce . rea majoritate a regimului ac­
r o p e i ş i c a r e , d e c i, a t r e b u it să su b o r d o n a t, Ia r â n d u l lu i, c o n d i- ; t r e p r in s ă d e P u t e r ile A x e i , a c e a ­ tual, n u t r e b u e s ă e s c l u d ă —suibear-
ţ iilo r e v e n t u a le în c a r e s ’a r î n ­ s t a cu a t â t m a i m u lt c u c â t, R o m a , 2 0 ( R a d o r ) , — Aniver­ Pentru aceasta, însă, nu este
ia în c o n s id e r a ţie , s ă p u e în d e z ­ sarea lui Joze Antonio Primo de suficient elanul, nu ajunge nu­ dcrxâodu-te, sau umilindu-le, prim
b a te r e ş i s ă a j u n g ă — d a c ă s'a c h e ia p a c e a în t r e F r a n ţa ş i I t a - j r ă z b o iu l it a lo - g r e c a d e s c h is p o ­ lipsă de atenţiune — m a t u r i t a t e a
l i a ş i G e r m a n ia , c o n d iţii c u c a - I s ib ilit ă ţ i f a ţ ă d e c a r e U .R .S .S . Rivera a fost celebrată Miercuri mai entuziasmul tineresc, nu sunt
a ju n s — la s o lu ţ io n a r e a u n o r a r t r e b u i s ă ia a t it u d in i p r e c is e . dimineaţa la biserica Sf. Igwaţiu, de ajuns bunele, intenţii şi cură­ ş i b ă t r â n e ţ e a , deoarece, fără pu­
r a c te r t e r ito r ia l, m e tr o p o lit a n ş i
n u m e r o a s e p r o b le m e in te r e s â n d
c o lo n ia l, d e c i, n e c e s it â n d în c ă I n r e g iu n e a s u d - e s t e u r o p e a n ă , din iniţiativa secţiunii italiene a ţenia sufletească, dar mai este ternicul sprijin al acestora, ea mu
d i f e r i t e l e ţ ă r i d in d if e r it e le r e ­
d is c u ţ iu n i. R ă m â n e c a , în v iito r , în t r e v e d e r e a n e a ş t e p t a t ă d in tr e Falangei spaniole. necesar — ş i i n d i s p e n s a b i l — ca. va putea înfăptui nimic complet,
g iu n i e u r o p e n e .
ş i n u p r e a în d e p ă r ta t , f a p t e c o n ­ R e g e le B o r is ş i C o n d u c ă to r u l La ceremonie au asistat mal ceeace, actualul regim urmăreşte nimic durabil şi va sucomba, e-
I n v e s t u l E u r o p e i, d u p ă v i z i ­
c r e te să a r a te p â n ă la c e grad R e ic h u lu i in tr ă ş i e a i n a n s a m ­ mulţi membri ai guvernului, a realiza, s ă ş i p o a t ă r e a l i z a .
t e l e d - l u i S e r r a n o S u n e r la R o ­ b lu l a c e le ia ş i a c ţ iu n i d ip lo m a ­ conducători ai partidului, dele- Cum vremurile pe care le stră­
a c o r d u l d e p r in c ip iu , s t a b ilit la
m a ş i B e r lin , v i z i t e c a r e a u c ă ­
P a r is , v a p u t e a d a , p e p la n p o ­ t ic e . D e ş i v iz it a R e g e lu i B o r is , gaţiuni ale asociaţiilor fasciste, batem sunt covârşitor de grele. (Continuare în pag. 2-a)
p ă ta t , p r in n u m ir e a d - l u i S e r ­ d u p ă c u m a f ir m ă c o m u n ic a tu l,
litic , r e z u lt a t e p r a c tic e . ambasadorii Spaniei pe lângă
r a n o S u n e r c a m in is tr u d e e x ­ n ’a r f i a v u t u n c a r a c t e r o f ic ia l, Quirnnai şi Sf. Scaun, generalul
t e r n e , î n ţ e le s u l u n e i p o lit ic i d e ­ T o t în v e stu l eu rop ean să
e s t e t o t u ş i e v id e n t c ă S u v e r a ­ Queiipo de Llano şl alte înalte (
f i n i t i v e a S p a n ie i n a ţio n a lis te , m a i m e n ţio n ă m v e r s iu n e a n e ­
n u l B u lg a r e i a f o s t p u s î n c u ­ personalităţi spaniole.
a u f o s t la s c u r t in t e r v a l u r m a te c o n f ir m a t ă în c ă , a u n e i în tr e ­
n o ş t in ţ ă d e C a n c e la r u l H it le r cu
d e î n t r e v e d e r e a d in tr e C a n c e la ­ v e d e r i a C a n c e la r u lu i H it le r cu
p la n u l d ip lo m a t ic a l P u t e r ilo r
r u l H it le r ş i G e n e r a lu l F r a n co . R e g e le L e o p o ld a l B e lg ie i. A -
A x e i , c u o r g a n iz a r e a p r a c t ic ă a
N u s e c u n o a ş t e în c ă , p e p la n u l c e a s tă în tr e v e d e r e , dacă s ’a r
p r o d u c e , a r in tr a d e s ig u r ş i e a
a c e s t u i p la n î n c e p r i v e ş t e s u d - Madrid, 20 (Rador). — C ea d e
r e a liz ă r ilo r p r a c t ic e , h o tă r îr ile e s t u l e u r o p e a n . S im p a t ia p o l i t i ­ a p a tr a a n iv e r s a r e a o m o r îr ii lu i
la c a r e s ’a a j u n s ş i c a r e v a f i în c a d r u l a c ţ iu n ii d ip lo m a t ic e a
c e i b u lg a r e p e n tr u P u t e r ile A x e i, J o se A n to n io P r im o d e R iv e r a ,
f o r m a p o lit ic ă p e c a r e S p a n ia o P u t e r ilo r A x e i, t it lu r ile d e d r e p t l a r e c u n o ş tin ţ a în te m e ie to r u l F a la n g e i s p a n io le ,
v a d a , î n t r ’u n v iit o r a p r o p ia t, T r e c â n d a c u m la e s t u l E u r o ­ p e c a r e a c e s t e P u t e r i l e a u d in a fo st c e le b r a tă în în tr e a g a ţa ră j
c u n o s c u t e i e i s im p a t ii f a ţ ă d e p e i, t r e b u e r e a m in t it s e n z a ţ io ­ p a r t e a B u lg a r ie i, p r e c u m ş i l e ­
P u t e r ile A x e i . F a p t u l în s ă , c ă d.
S e r r a n o S u n e r a f o s t a c u m d in
n a la în t r e v e d e r e d in tr e C o n d u ­
c ă t o r u l G e r m a n ie i ş i d . M o lo to v ,
g ă t u r ile a c e s t e ia c u R u s ia S o ­
! v ie t ic ă , s u n t c o n s id e r a ţiu n i c a r e
p r in
a u
c e re m o n ii
lu a t p a r te
s o le m n e
p e r s o n a lită ţi
la ca re
p o li­
tic e , m ilita r e şi b is e r ic e ş ti.
n o u l a B e r lin ş i l a B e r c h t e s g a ­ p r im u l m in is tr u ş i m in is tr u l d e
U n m a re s e r v ic iu d iv in a fo st
d e n , u n d e s e a f la ş i d . C ia n o , e x t e r n e a l R u s ie i S o v ie t ic e . o fic ia l la E s c o r ia l, în p r e z e n ţa
m in is tr u l d e e x t e r n e a l I t a lie i, D e la în c h e e r e a în ţ e le g e r ii d i n ­ (Continuare in pagina 2-a) m e m b r ilo r g u v e r n u lu i şi a co r-
în d r it u e ş t e p r e s u p u n e r e a c ă u n t r e R e ic h ú l g e r m a n ş i U .R .S .S .,
fa p t c o n cret v a treb u i să s e p e ­
in 1939, r e p u b lic a s o v ie t ic ă a a -
tr e a c ă • î n cu rân d în p o litic a
v u t , f a ţ ă d e P u t e r i l e A x e i, o
S n a n ie i.
a t itu d in e g r a ţ ie c ă r e ia e a a p u ­
T o t în v e s t u l e u r o p e a n t r e b u e t u t r e a liz a u n e le im p o r ta n t e b e ­
r e a m in t it e î n t r e v e d e r ile c a r e au
a v u t lo c l a P a r is în t r e d - n ii
R ib b e n tr o p ş i L a v a l, în t r e v e d e r i
n e f ic ii, în t r u c â t ş i-a a s ig u r a t
a d e z iu n e a P u t e r ilo r A x e i, C â n d
a s u r v e n it a c o r d u l tr ip a r tit g e r -
Declaraţii ale vice-regelui Indiei
u r m a te de c o n f e r in ţ a d in tr e m a n o - it a lo - j a p o n e z , s ’a r f i p u ­
C a n c e la r u l H i t l e r , ş i M a r e ş a lu l t u t c r e d e c ă e l a r p u te a i n f l u ­
P é ta in . e n ţ a p o litic a s o v ie t ic ă , n ă s c â n d D e lh i 20 (R a d o r ). — C oresp on ­ p u n erilo r p rin ca re se reco m a n d ă
F ir e ş t e , p r o b le m e le , c a r e a u o a r e c a r i în g r ijo r ă r i la M o s c o v a , d e n tu l a g e n ţie i R E U T E R t r a n s ­ in tr a r e a şe filo r p o litic i in d ie n i în
p u tu t f o r m a o b ie c t u l d is c u ţ iilo r în t r e v e d e r e a d in tr e d - n i i H it le r m ite : c o n siliu l e x e c u tiv a l v lc e -r e g e lu l şi
d in tr e F r a n ţa î n v in s ă ş i o c u p a tă ş i M o lo to v a fo s t , d e s ig u r , p r ile ­ I n t r ’u n d iscu rs, ţ in u t în f a ţ a A - n ic i p ro p u n eri d e a se creia u n c o n ­
ş i G e r m a n ia v ic t o r io a s ă , a u f o s t j u l u n o r lă m u r ir i g e n e r a le . N u d u n ă rii L e g isla tiv e c e n tr a le a I n d ii- siliu c o n su lta tiv d e răzb oi.
d e u n c a r a c t e r c u t o t u l a ltu l, tr e b u e să s e u it e c ă p a c t u l t r i ­ lor, v ic e -r e g e le a a n u n ţa t c ă g u ­ V ic e -r e g e le a a d ă u g a t c ă a c e ste
m u lt m a i v a s t e şi m a i grave. p a r tit p r e v e d e , în t r e a lt e le , f i x a ­ v ern u l b rita n ic a h o tă r it să n u d ea p ro p u n eri n ’a u p r im it ră sp u n su l Efectul exploziei unui obuz de mare calibru asupra]
D u p ă c e l e p u b lic a t e în « ă cu a c e l r e a z o n e lo r d e in f lu e n ţ ă c a p e u rm a re, în m o m e n tu l a c tu a l, p ro ­ d o rit d e ş e fii p o l le i in d ien i: reţelelor de sârmă
l 4
 5
mw, .».şaaww Ü W IV E Ä B Ü B 'Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noa-nbrie 1940

CEEA CE TREBUE C U R IE R J U D IC IA R
(U rm a re d in p a g . l«a)
Răspuns ziarului „Paster Lloyd“
(U rm a re d in p a g . I)
proape s i g u r — e p u iz a tă — î o p e n tr u n e a m , s ă c r e e z e , î n t r ’o P a ­
Ancheta crimelor trecutului \
lu p ta u r ia ş e p e c a r e a în c e p u t- o
n o astre naţionale, în tem eiaţi vaniei cu B an atu l, ce a p a rţi­
tr ie ve ch e , o ţa r ă n o u ă , ca re să
Asasinatul in masă din Huedin
DACĂ nu
ş i p e care, p â n ă a c u m , o d u c e v o i­
n ic e ş te , d a r f o a r t e g r e u .
M a t u r i t a te a ţ i b ă t r â n e ţ e a , dea-
se m e n e a — d a c ă d o r e s c , c u a d e ­
s tr ă lu c e a s c ă ,
lu m e l,
d e p e
ca
cer.
cea
în tr e
m a i
to a te
fr u m o a s ă

VA ÎNGRIJI ŢI t
Nu vă neglijaţi indispoziţiile:
lipsă, de somn, migrene, dureri
d e şale, turburări de stomac,
reumatisme, greutate în pi­
cioare, etc™ Toate aceste
simptome denotă că organis­
mul D-v. elimină defectuos ţi
că toxinele se îngrămădesc-
Feriţi-vă de arterioscleroză,
ultima treap tă a intoxicaţţpniî
organismului.
D a c ă s e v o e ş te , în s ă . s ă s e a -
s ta te le
s te a
C-omisiunea specială de an­
chetare a crimelor trecutului
culte porunca; agentul poliţie­
nesc Găman, din ceata de călăi
pe adevăruri istorice, pe do­
cu m en te şi date statistice şi
pe convingerea n e stră m u ta tă
că ea va triu m fa în tr ’u n vii­
ne R om âniei.
P rin u rm are nu poate fi
vorba, nici de o „ h a rtă ve­
ch e“, nici de u n fals şi n ici
v ă r a t, b in e le ş i f e r ic ir e a P a tr ie i J u n g ă l a a c e s t r e z u lt a t, a c e a s t a
sângeros a audiat Miercuri un
nou grup de martori şi informa
a lui Parizianu; detectivul Les-
cenco, din Siguranţă; agentul to r apropiat, atu n ci când de o acuzare calom nioasă de
— n u tr e b u e să se r e s e m n e z e n tt s e v a p u t e a î n t â m p l a f ă r ă o tori, cu privire la împrejurările Comşa şi maiorul Blebea, fost n o u a ordine va fi stab ilită în revizionism , adusă de noi
s t â n d la o p a r t e — cân d , d e r e ­ p r o f u n d ă ş i ju stă î n ţ e l e g e r e a s i ­
de fapt m ia cari s’i
s’a săvârşit asa­ substituit de comisar regal al Europa pe baza principiului U ngariei — după cum a p re­
z u lt a tu l b ă t ă lie i c a r e s e d ă î o tu a ţ ie i şi a v r e m u r i lo r p e c a r e le sinatul in masă deda Huedin, n aţio n alităţilo r şi a ju stiţiei. tin s „PESTER LLOYD“ — ; ci
tribunalului militar din Cluj.
p r e z e n t, d e p in d e în s ă fi s o a r ta t ă ­ t r ă i m , d in p a r te a tu t u r o r — t i ­ despre care am mai scris zilele Apoi s’au făcut migăloase con, De aceea şi în articolul nos­ de u n d ocum ent au ten tic m a ­
rii ş i a n e a m u lu i r o m â n e s c — c l, n e r i ţ i b ă t r â n i . E s te n e c e s a r , p e n ­ trecute. fruntări, între cei de mai sus, ce tru , care a provocat ră sp u n ­ g h iar de propagandă, au to ri­
c o n ş t ie n t e d e d a t o r i a c e a u : d e a tr u a c e a s ta , s ă s e f a c ă c e d ă r i — S’au cerut anume m ărturii de au durat până târziu noaptea. z a t de guvernul din B uda­
p a r tic ip a , a d ic ă , c u t o a t ă v ig o a ­ î n in te r e s u l su p e r io r a l ţ ă r ii şl a l am ănunt in această privinţă In fine, s’au mai luat depoziţii sul ziarului „Fester Lloyd“, ca
rea , la a c e a s tă d e c is iv ă b ă tă lie , n e a m u lu i — ş i d in tr ’o p a r t e s i d-lor; colonel Panaitescu, din inf ormatorilor: d-nii general să facem dovada ten d in ţelo r p esta să fie „a fişat“ p re tu ­
să a c c e p te p a r te a d e c o la b o r a r e d in c e a la ltă . £ i m a i a l e s e s t e n e - jandarmerie, fost chestor al Clu- | Vasilescu Petre, căpitan Vâlcu- revizionism ului to ta lita r u n ­ tin d en i în m od g ra tu it.
la ca re a u d r e p tu l, p e b a za ca ­ v o e ca c e i tin e r i să r e s p e c te p s jrihii; maior Craioveanu Gh., fost lescu şi agent informator Marin gar, a t â t îm potriva Rom âniei, Ia tă însă că avem la dispo­
p a c ită ţilo r şi a e x p e r ie n ţa de cei fă c â n d fă r ă p r e c u p e -
b ă tr â n i, comandant al legiunei Cluj ; Georgescu. Iugoslaviei şi Slovaciei, c â t şi ziţie o a ltă h a r tă politică a
ca re d is p u n . ţir e , a p e l la ş t iin ţ a lo r, la e x p e ­ Nicky Ştefănescu, fostul instru­ Cercetările continuă. îm potriva G erm aniei şi I t a ­ Ungariei, cu aoelaş caracter
A lt o iţ i c u s u f lu d e v ia ţ ă raoufl r ie n ţ a lo r. S ă n u u i t e , c e i t i n e r i ment al lui Moruzoff, care a S’au luat măsuri de aducere, liei, am reprodus o h a r tă ti­ revizionist to ta lita r, tip ă rită
şi d â n d . fr ă ţe ş t e , m â n a c u c e l t i ­ transmis ordinul asasin şi s’a pe loturi, a prefecţilor judeţelor de curân d la B udapesta, sub
că, p e b ă tr â n să -l c u m p e r i, d a că
deplasat chiar, la Timişoara, ca p ă rită la B udapesta du p ă ce
n e r i, c e i în c ă r u n ţiţ i d e v r e m i şl n u -l ai in c a s ă . ce au fost spurcate de jertfele au fost satisfăcu te p re te n ţii­ titlu l ; „MAGYARORSZÁG
d e e x p e r ie n ţ e le p e c a r e l e - a u a~ C o n to p ite la o la ltă , s u f l u l d e să fie cât mai aproape de ure­ inutile şi demente de suflete ro­ POLITIKAI TÉRKEPE“. (H ar­
chea celor cari urmau să-i as­ mâneşti. le terito riale ale Ungariei,
cum ulait, d e a lu n g u l z e c ilo r d e a n i v ia ţ ă n o u ă ş i tin e r e a s c ă , c u în ţ e ­ ta politică a U ngariei) şi
g raţie bunăvoinţei p u terilo r
d e m unică, a u — «I. c e l d in t â i — le p c iu n e a ş i e x p e r ie n ţ a m a tu r it ă ­ care o reproducem .
axei, p rin alipirea terito riilo r

U rad o n o l elim ină o tră v ii-

Cura perfectă d e dezintoxi-
care consistă în a lua în
d a to r ia p a tr io tic ă , oa, s p r ij in in -
d;u - s e p e curenifcul t in e r e s c — s ă ­
n ă to s , p u te r n ic ş i e n t u z ia s t —
ţ ii ş i b ă tr â n e ţii — ş i f ă c ă n d u - s e .
m a i c u s e a m ă , o j u s t ă şi r e a l ă a -
p H c a ţlu n e a d ic to n u lu i „ th e r ig h t
Panamaua Grosz-Cagero ce au a p a rţin u t fostului s ta t
Cehoslovac şi a T ransilvaniei
In această h a r tă „politică“
s u n t trecu te a tâ t frontierele
care, î n m o m e n t u l d e f a ţă , s e b u ­ m a n , i n th e r ig h t p la c e " — se va Inaita Curte a confirmat condamnarea faimoşilor de n o rd şi sud-est, ce a a p a r­ actu ale ale Ungariei, cât şi
r ile fi d e şe u rile , în m lâ- fiecare zi Urodonal; este un c u r ă d e s im p a tia ţ ă r ii în tr e g i, s ă p u te a r e a liz a — A Ş A Ş I N U M A I ţin u t Rom âniei, îm potriva fostele fro n tiere ale U ngariei
d ia s â a r t e r e l e , r e g u la r i- tratam ent simplu ţi d e o c a u te — f o l o s i n d t o a t ă ş t iin ţa sl A Ş A — in s t r u m e n t u l de care
traficanţi de devize principiului n aţio n alităţilo r. d in 1918 cu to ate vechile co­
e x p e r i e n ţ a l o r — a de, a c e s te ia , ţ a r a ş i n e a m u l a u n e a p ă r a tă n e - Nu p oate fi vorba de o h a r tă m itate, în tre care figurează
l e a s ă te n s iu n e a a r t e r i a l ă , eficacitate absolută.
în fă p t u ir ile n o u i, p r e t in s e d e p o v o e , în c e a m a l g r e a e p o c ă a e -
înalta Curte de casaţie s. II, enorm. „veche“ , după cum p retin d e B urgenlandul germ an şi Fiu­
run,c ile v r e m e i, a s t f e l ca, sch i im- x: s t a n ţ e i lo r
sub preşedinţia d-lui preşedinte Curtea de apel s. HI condam­ m e, italia n .
Mihail Mosgos, s’a pronunţat nase, de aceea, cu deosebită se­ „P ester Lloyd“ , când c h iar
b â n d , d in t e m e lii, o s tr u c tu r ă d e G en eral de rezervă
Miercuri asupra recursurilor în d in cuprinsul ei, reese că a Cine a întocm it şi ed itat a -
veritate pe culpabili (Grosz,
U R O D O N A L
R EM ED IA ZĂ UZURA V I T Â l _ ^ ^
sta t, d o v e d it ă a f i f o s t n e fa s tă V A S IL E S C U P E T R E
casare ce s’au făcut — de par­
chetul general, de B. N. R. şi de
inculpaţi — in procesul uriaşei
panamale Grosz-Cagero.
Marcus Niederhoffer, Radu An­
gliei şi Donciu Georgescu).
Toţi au făcut de aceea recurs
— ca şi parchetul general, care
fo st întocm ită, tip ă rită şi r ă s ­
p ân d ită, după a ra n ja m e n tu l
dela Viena d in August 1940.
Cine a e d ita t această h a r tă
ceastă h a r tă revizionistă to ­
ta lita ră , în scop de propa­
gandă?
INSTITUTUL GEOGRAFIC
E vorba, precum se ştie, de a cerut casarea spre a fi reju- în scop revizionist? „UNIU­ AL MINISTERULUI APARA-
LA FARMACII Şl DROGUERII \CwSH5Ml răsunătoarea afacere a traficu­ decaţi şi mai aspru osândiţi, vi­ R II NATIONALE AL UNGA­
NEA NAŢIONALA MAGHIA­
Este un prodiu Chotelain, marco de încredere' rilor masive de devize operate novaţii, iar B. N. R. care a cerut RA“ , cu sediul Ia B udapesta, RIEI, du p ă cum se face do­
de Eugen Jeremias Grosz, fie să i se majoreze quamtumul des­ Circ. V-a, stra d a Geza Nr. 4, v ada cu tex tu l tip ă rit pe ea
direct, fie prin „Blocul Importa­ păgubirilor civile. (M. K ir Honvéd Terkepesezeti
torilor”, fie prin măsluirea do- înalta Curte a respins şi care a şi lu a t dispoziţii
p en tru răsp ân d irea ei In to a ­ intézet. M. 72)1939 L.).
cumemteor de exporturi petroli­ Miercuri recursurile ca nefon­ Nu m ai e vorba de o aso­
jocuri din Severin.
A S I G U R A R E A 19.00: LECTURA.
19-20: Concert de
fere cu compensaţii, — pe urma
plan — Ion cărora Statul Român a păgubit
date, confirmând astfel defini­
tiv hotărîrea atacată.
t ă ţa ra , în mod g ratu it.
Am reprodus tex tu al n o ta
ciaţie revizionistă, ci de o in ­
C c U & n d c w * stitu ţie de s ta t a fla tă sub or­
Fillonesou: Compozitori ardeleni:
f r a n c o -r o m AM u de recom andare a asociaţiei
Iacob Mureşann. A. Agârbieeano dinele d irecte ale m inisterului

Bucureşti, Griviţei 23
V IN E R I. 22 N O E M B R IE
O rt.: A p. F illm o n .
Tb. Ciortan.
19.45: Serviciul de ştiri ger­
Falimentul Băncii Funerare revizioniste m aghiare din B u­
dapesta, în care se spune:
„A ceastă h a r tă în d o liată să fie
a p ă ră re i n aţio n ale al U nga­
riei, care a e d itat şi difuzat
R ezu ltatu l tra g erii din 1 5 N oem b rie 1 9 4 0 C a t; Cecilia.
Prot.: Clement.
mane.
20.00: Radlo-Juma! (IV).
20.20: Muzică exotică de dana
a României a fişa tă la locurile cele m ai
vizibile, ca în acest mod să
o h a r tă cu caracter politic
revizionist.
C. L O Z U R I A C O R D A T E Ş I E X P E D IÂ T E A B O N A Ţ IL O R -A S IG U R A Ţ I * , (discuri); Adio* muchachos-tango Trib. Ilfov s. H — coondam- rejudecat la Curtea din Bucu­ De astă d a tă nu credem că
R ă s ă r itu l so a r e lu i 7.20. A p u su l argentinian de Sanders: Biguina nase pe foştii conducători — di­ aducem la cu n o ştin ţa p ubli­ „PESTER LLOYD“ va avea
2392—94 Const. Liipoveamu; 2094 C. Cerdăcescu; 1774 Paul Voicules- soarelui 16.44. reşti s. H şi a prilejuit ample că cred in ţa n o astră n ezd ru n ­
Lazăr Bădeseu; 1755 Mihail P. cu; 2021 Const. Baiou. 1704 Paula creola de Mateo şi Dans cuban rectori şi administratori dele­ desbateri. în d răzn eala să acuze m iniste­
Sandu; 278 Maior Iomascu; 279 Eoat. Zamfirescu; 1680 Const. Gheorghiu; * de Ibarra. gaţi — ai societăţii anonime fa­ c in a tă in învierea U ngariei“.
In marşul lor spre Budapesta, tru­ 20.30: „ANDRE CHENIER" — Curtea, formată cu d-nii ru l ap ărărei n aţionale al Un­
Maior tonescu; 2909 Profira Ra- 1888 Ster© Vasilescu; 1728 Vera Vio­ pele române ajung Ia Tisa (1919). lite „Banca Funciară a Româ­ consilieri Doniéi, Antóniádé, C are U ngarie? Aceia, care gariei, de fals cartografic şl
covicéan-u; 1928 Gheorghe Gătej; leta Popilien; 2169 PI. maj. Al. dramă lirică in 4 acte do Umberto niei”, pentru bancrută simplă
2684 loan G. Angelesou; 2774 Emil Andreesou; 1875 Moise Petresou; Giordano (discuri): Moisseanu şi procuror Coandă, cuprinde ac tu a la republică a nici să ne m ai acuze pe noi,
Micota; 1746—49 G-ral A. Grigore 1871 Irina Berceanu; 1872 Stoica FAPTE ŞI GÂNDURI DIN ALTE Distribuţia: Madeleine de Coig- şi frauduloasă, astfel: ŞT. MO- a admis apelul Iul şt. Morăres- Slovaciei, B u rg en lan d u l^ ce că facem afirm aţiu n i calom ­
seu; 2195—96 G-ral A. Grigorescu; Chiirică; 1380 St. Diaoonescu-Fănel; VREMI ny, Bruna Rasa; André Chénier, RARESCU ADiRIA (la doi ani cu Adria şi l-a achitat de orice a p a rţin e G erm aniei; Fiii ne, nioase, atrib u in d politicei gu­
1887 Ing. Arthur Konocini; 2487 2418 Demetresou T. Alex.; 2352 Gu- 22 Noembrie Luigi Marini: Charles Gerard, închisoare), SAMUEL KOHN (13 penalitate; a respins insă ape­
1895. A ars teatru Liric din Bucu­ Carlo Gaieffi; Contesa de Coigny, trei luni), I. ISPIRESCU, (la ce ap a rţin e Italiei; C roaţia, vernului din B udapesta sco­
George M. Miieuilescu; 2479 Marcu ţă Marietta; 2205 Const. Dicescu; reşti. Incendiul care a distrus £cest Ana Masetti-Bassi; Roueher >i lurile celorlalţi inculpaţi ca ne­ Slovenia şi Becica, ce a p a rţin p u ri revizioniste.
P.; 2026 Căpt. M. Uzum; 1037—38 476 Aurel Barbu. teatru a îsbucmt la ora 2 şi jumă­ Fouiquier; Thinville . Salvatore
trei luni), etc... întemeiate, şi le-a confirmat
^^I^ăsţraţi^bommto^albej^cartoşurit valabile la toate tragerile festive, Cel dintâi făcând apel, — Îm­ Iugoslaviei şi p arte a T ran sil- R. SEIŞANU
tate, după miezul nopţii. Seara a- Baccaloni; Orchestra şi Corul O- condamnaţiunea rostită de pri­
cari vor continua lunar până la 31.HI.1941. vusese loc reprezentaţia trupei! perei Scala dirij. de MolajoU. preună cu coinculpaţii I. Ber- ma instanţă.
franceze de operetă şi ţinuse până ’ După act; i n (22.05—22.30): Ra­ covici, I. Kohn, ş. a., procesul s’a

Manifestaţie culturală
la oră 11 şi jumătate.
Focul dela teatru Liric a început
dela o mansardă care se afla si­
tuată deasupra bufetului, unde lo­
cuia un servitor al teatrului. O altă
diojurnal (V); Sport
22.50: Jurnal pentru străinătate
in limbile: germană şi italiană.
23.10: Muzică distractivă (discuri);
Selecţiuni de melodii (pian: Char­
Neregulile dela Academ ia de muzică Acţiunea diplomatică a Axei
(U rm a re d i n p a g . I*a)
versiune, veniită chiar dela proprie­ lie Kunz); Paso doble de Cham- D. procuror Radu Florescu a Nona Ottescu, decedat intre
tarul teatrului, este că focul ar fi fleury (voce: Serge Reval); Tan­ pus deunăzi sub urmărire pe­ timp.
la Gura-H umorului venit dela un muc de ţigara asvâr-
lit de vreun spectator în bufetul
galeriei.
go de Pörschmann.
23.20: Jurnal pentru străinătate
tn limba franceză.
nală — cu concluzii de a r e s t a ­
re — pe casierul N. STÂNCIU-
LESCU, din serviciul Academiei
Magistratul instructor însă, j t r e b u e ţ in u t e in s e a m ă ş i c a r e , R ăm ân e d e v ă zu t care ar p u ­
dupjă ce a luat inculpatului le- j d e s ig u r , n u a u f o s t n e g lij a t e în t e a f i u r m ă r ile e v e n im e n tu lu i
giuitul interogator, a dat ordo- ; c o n v o r b ir ile d in tr e c e i d o i ş e fi d e la V ie n a , p e t e r e n u l p r a c tic a l
Gura Humorului, 18 Noembr. buni fii ai ei, şi să jurăm ca, Imediat, la faţa locului au venit Regale de Muzică potrivit pre­ nanţă de nearestare constatând ‘ d e S ta t. p o lit ic e i in te r n e a U n g a r ie i, c a
sub sceptrul Regelui Mihad I şi pompierii sub comanda căpitanului SAMBATA, 23 NOEMBRIE
Oralul rnoebm a fost Dumi­ sub înţeleaptă conducere a ge­ Barbu Stan. Prima grijă, când au vederilor art. 1 şi 23 al. 1 şi 5 că deţinerea preventivă nu răs­ V ieI nn a fşini e ,a d eînr atrr eeav e dUenr eg aa r ie id e la ş i p e a c e la a l r a p o r tu r ilo r e i c u

nică 17 Nov., teatrul! urnei miami- neralului Ion Antoneacu şi a lui sosit la faţa locului, a fost să izo­ RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­ din legea patrimoniului pu­ punde nici unui interes legal p a c t u l tr ip a r tit, c o n s titu e , în o rla­ seti,a t eînle lev ge că in e ş i a l o b lig a ţiu n ilo r

festaiţiumd cultur#©, rar pe­ Horiia Sima, să facem din Ro­ leze focul dela mansardă de restul REŞTI şi POSTUL PE UNDA blic. sau legitim al instrucţiei. tu r ă c u a c e s t e r a p o r ­

li, trecube în regiune. mânia legionară, o ţară imămidră clădirii;. Munca le-a fost zadarnică, SCURTA 32.4 m. I s e im p u ta a n u m e c ă a fă c u t împotriva acestei măsuri, par­ d in e a p r a c tic ă , u n p r im ip rloe mz ual­­ tuunrgi.a r , D inp u bdlice calatăr a ţcuia pg ur ile v e r n u lu i
căci flăcările eiau întina şi în stân- 7; Or» ţimtaeta. chetai a făcut opoziţie la tri­ tt iacte pîno ztriteivp r ina ls ă a cdţeiuPn ue it e rdile ju l a -
Organizaţia legionară jude­ cs. sosireee sfanţ dope cer" ga lc calului şi în dreapta undo p l ă ţ i n e r e g u l a t e d i n c a s s a ş i In
bunal, ce s’a judecat Miercuri A x e i. c e s te i a d e z iu n i la pactul tripartit
ţeană a dat în sala ciinieimaibo- După cuvânui cdt. Matei Hoj­ erau tribunele. 13.20: Ora; Cote apelor Dunării dauna instituţiei, din ordinul — şi a fost admisă. E s te , d e sig u r , u n e v e n im e n t — d e c la r a ţ ie c a r e a r p u te a f i
graiutoi orăşenesc o şezătoare, botă, se cântă de către corul După ce a airt acoperişul, focul şi a barei Sulina; Informaţluni ar­ dar fără răspunderea — fostu­
% $6 care a întrecut coi mullt, aştep­ legioniardior. din gamiaoana «’a lăaait în jos, »prinzând lojile, tistice şi sportive. In consecinţă s’a ordonat a- r a r e în s ă n u s c h im b ă c a r a c t e r u l soabniet ec t —
p o lit ic im p o r ta n t. A c e a s t ă a d e ­ ul unei a n a liz e in t e r e ­
ş; lui conducător al Academiei, restarea inculpatului. r e z u lt ă c ă g u v e r n u l d in
v i*
tările. 7 : ; t Câmpulung, Imnul regal şi Im­
Sala, frumos împodobită de nul Tinereţii legionare.
cdt. leg. Mircea Ntaulce, cu chi­ Urmează apoi un program
balcoanele şi scena: din acest fru­
mos teatru n’au mal rămas decât chestra
pereţii
13.35: Concert de prânz — Or­
Luican:
FraţU Stănescu: voce: Ion
Arii naţionale; Cărbunii
in iţ ia l a l p a c t u lu i t r ip a r tit ca r e , B u d a p e s ta în ţ e le g e s ă c o n tr ib u e
c o n fo r m t e x t u lu i p r e c is a l p a c ­ „ a c u m c a ş i l a lic h id a r e a r ă z ­
T
pul M. S. Regelui Mihai, al con­ muzical, cor şi orchestră, exe­
ducătorului statului d. g-ral Ion cutat de acelaş cor suta condu­
Din mobilierul teatrudul n’a pu­ cântece vechi;
tut fi scăpat aproape nimic, numai
stinşi şl Ia mai căntă din vioară-
Arii ardeleneşti.
13.50: Serviciul de ştiri germane.
Au fost trîmî şi in judecată t u lu i, a sig u r ă G e r m a n ie i ş i I t a ­
l ie i d ir e c ţ iu n e a i n c r e a r e a u n e i
n o u i o r d in e e u r o p e n e ş i J a p o ­
b o iu lu i” la n o u a o r â n d u ir e p o li­
t ic ă ş i econon**«» a s u d - e s tu l u i

AnJtamescu, asupra cărora strâ- cerea ' legionarului prof. Roman
i ca un simbol chipul Căipi- Ruaim.
e lUlui, éra padină de tot ce avea O impresie deosebită a făcut
mal select şi cu semtiimeinte ro­câfîtarea Romanţei Căpitanului,
mâneşti, regiunea Humorului. salo acompaniat de chitară,
to'-'
Cuvântul de deschidere a fost executat de legionarul O. Da-
rostit de comand, judeţ Matei nileanu.
Hojbotă, care a spus intre al­ După tenminairea programului
g: tele : ■ muzical, s’a executat, sub direc­
„In vremiurilS acestea de grea ţia de sicenă a artistului Mir-
cumpănă, prin care trece po­ cea Cerchez, piiesa de teatru
porul românesc, cu gândul spre „Vremuri de restrişte“, de Cor-
sufletul Căpitanului, să mulţu­ tieiiu Georgescu, cdt. al Bunel
mim Arhanghelului Mihail, care Vestiri.
cu sabia lui de foc şi prin voin­ , Intrarea a fost benevolă şi s’a
ţa lui Dumnezeu, ,a reuşit să realizat pentru fondul ,Ajutorul
gonească din ţară ceata de Irozi legionar“ suma de aproape zece
care a vărsat sângele celor mal mii lei.
mmmmmmâimrnmm —wáHBtíam—É
— ———
(VkV Consfătuirea dela Camera de Comerţ
din Iaşi
la ş ij 19 N o e m b r ie
im ':
fc* La Camera de comerţ din lo­
calitate, s’a ţinut, o- consfătuire
m decretului lege privitor la reor­
a comitetului de direcţie, sub
&% prezidenţia d-lui Alex. Ventonic,
«tó« preşedintele Camerei, în .care
s’au luat în discuţie mai multe
chestiuni, ce privesc- bunul
mers al instituţiei: reorganiza­
m rea oboarelor din oraş şi judeţ,
precum şi a altor aşezăminte ce
depind de Cameră.
S’a constatat că oboarele, în
special, necesită o nouă şi mai
bună organizare. pentru a da
randamentul cerut, întrucât ele
dau cele mai ~mutte venituri
Camerei.
Pentru aceste motive, s’a fă­
•â©*
cut o mişcare printre personalul
i? ă
de conducere al oboarelor. Ast­
fel, d. Ion Horaga, membru în
% *Â
comitetul de direcţie, a fost de­
â ,-
•&- legat cu conducerea comisiei
contrate a oboarelor, în locul
Jtiiir
d-lui Ion Fotea, a cărui delega­
ţie înidetează pe ziua de 8
Noembrie a ,c.
D-nii: Gh. Costruş, vice-pre-
şedintele oborului.de ceraate din
piaţa Bădărău, Voinea Ignat de
costumele artiştilor şi vasele dtn 14: Continuarea concertului Or­ T o t e r i, P a r c h e tu l a d e s c h is
europ ean .
bufet au putut fi salvate de prada chestrei t ă ţii d e W a g o n L it s C o o k — e v i ­ n ie i d ir e c ţ iu n e a în c r e ia r e a u n e i R ăm ân e d e v ă z u t care su n t
Fraţii Stănescu: Decând
flăcărilor.
La faţa Jocului a venit M. Culo- ne-a
glu, prefectul poliţiei şl maiorul nă’n
Boîintineanu, comandantul sergen­
aflat mulţimea. Pasăre galbe-
cioc şi O bătută.
14.10: Radio-jurnal (II).
14.30: Continuarea concertului
a c ţ iu n e p u b lic ă îm p o t r iv a u r m ă ­
to r ilo r in c u lp a ţi ş i d is p u s tr im i­
te r e a lo r d ir e c t în j u d e c a ta t r i­
b u n a lu lu i c o r e c ţio n a l:
d e n ţa d e v iz e lo r m â n u it e s a u c r e ­
d ita t e p e n tr u a d m in is t r a ţ iile c ă i­
lo r f e r a t e s t r ă in e , c o r e s p o n d e n te .
4— 6. V i c t o r B a l l a n , r e g is tr a to r
o r d in e n o u i i n s p a ţ iu l A s ie i m a r i
d in E x t r e m u l o r ie n t. I n f a p t , a -
d e r a r e a U n g a r ie i la p a c tu l t r i ­
p r in c ip iile d e d r e p t a te , d e a d e ­
v ă r a t ă d r e p ta te , p e t e m e iu l c ă ­
r o r a a r p u te a f i a d u să c o n tr i­
b u ţia U n g a r ie i l a o n o u ă o r â n ­
ţilor de oraş Pe lângă lucrările de Orchestrei Fraţii Stănescu: Departe 1. B e r g h e r A b r a h a m d in str. a r h iv a r , A u r e l L in ia n u , a r h iv a r
p a r t it e s t e c o n sa c r a r e a p e p la n
p o litic ş i d ip lo m a tic a a t itu d in e i d u ir e p o litic ă ş i e c o n o m ic ă a
stingere al incendiului au mai lu­ de bal de Gillet; De tine suni de­ E le n a C u z a 53, f iin d c ă a a b u z a t ş i Z e n a i d a C r a i u , r e g is tr a to a r e , e i d e În c a d r a r e i n p o litic a A x e i. E u r o p e i.
crat cu un real folos jandarmii pe- parte şi Te iubesc dc Aurel Dumi- d e în c r e d e r e a fir m e i „ R a fin é r ia c â te t r e i d in s e r v ic iu l E fo r ie i s a ­
deştri, pichetul de incendiu, com­ trescu (voce: Ion Luican); Drago­ T it a n ’’, în s u ş in d u - ş i su m a d e 45 n ita r e a M u n ic ip iu lu i, fiin d c ă a u
pus din artilerlştll dela Maimaison stea o fi frumoasă de Ionel stă­ m ii le i c e i s e în c r e d in ţa s e sp r e
si mai mulţi jandarmi călări. d e s lip it şi s u s tr a s , d e p e p e t iţ iile
nescu (voce: Ion Luican); O Şte-
Catastrofa ar fi fost mult mai 1fania-blues de Canstantinescu; Ţi­
mare dacă incendiul ar fi isbucnit gane al îmbătrânit-tango de Den-
tn timpul reprezentaţiei, când tea­ drino (voce: Ion Luican); Arii na­
a p lă ti im p o z ite le .
2— 3. 1 . I s t r a t e (d in B -d u I P ia
B r ă tia n u 13) ş i W a lco m W e n z e l ,
s e r v ic iu lu i, t im b r e f is c a le în v a ­
lo a r e d e l e i 11.500, p e
le -a u în s u ş it
ca r i şi CONSOLIDAREA BONURILOR
trul era plin de spectatori: o mână ţionale. c o n t r o lo r -ş e f la W a g o n L it s (din 7. M a r g a r e t t e F erb er, b o ia n -
dumnezeeescă a fos însă protec­ 15: Radio-jurnal (HI): Jurnal str. C ol. P le ş o la n u 41) p e n tr u c ă g e r ia „ R e g a lă “, d in Ş o s. I a n c u lu l
toare cultural. a u în fr â n t d işp . art. 29 ş i 36 d in 43, p e n tr u c ă ş i - a p o r n it în tr e ­
GEORGE D1NCA 18.15: Ora; Taraful Nein Busu­ r e g u la m e n tu l d e v iz e lo r ş i a rt. 5 p r in d e r e a fă r ă f ir m ă şi fă r ă le ­ (U rm a re d in p a g . I-a)
ioc; voce: Anica şi Nelu Busuioc: d in le g e a d e v iz e lo r , p r in a c e e a că
Horă de mână ca la Gorj; Coboară g iu ită a u to r iz a ţie .
tului de economie şi de p re­ p rie tă ţii respective.
mândro coboară (voce: Anica Bu­ n ’a u ţ in u t — în s c r ip te le s o c ie ­
C & d c ti< ? suioc) ; Simianca-horă; Doamne vedere, teoreticienii socialis­ Statul, colectivitatea n aţio ­
când m’am însurat (voce: Nelu
EMISIUNI IN LIMBA ROMANA nuntă;
Busuioc); Sârba lui Scornea ca la
Intr’o luncă tai nuele: A- Pentru justiţia bilii din judeţ m ului din tim purile încep u tu ­
lui veacului pe care îl trăim ,
n ală deci, are interes să spri-
, jin e in iţiativa p articu lară,
ALE POSTURILOR STRĂINE
DE RADIO
nica Busuioc); Ştii mândro acum
un an (voce: Nelu Busuioc); Sârba şi Capitală vedeau sperietoarea capitalis­
m ului acap arato r. Anii au do­
, care nu poate porni fă ră re-
, zerve băneşti economisite,
1 7 .3 0 :
— (Ura rom&neaanM —
D U N A R E A
dela Cornet; Sârbe olteneşti.
18.45: Muzică uşoară pentru pian
(345.4 m .) (discuri); Melodii moderne cântate
S c r ia m d e u n ă z i c ă , d in c a u z a
d e g r a d ă r ii im o b ilu lu i î n c a r e s e
s a lă a s. II c. c., d a r n u m a i în tr e
o r e le 9— 12 d im in e a ţa , z iln ic ; r e ­
vedit că su n t două lucruri
deosebite şi că reglem entarea
adică fă ră capital.
Subliniind nevoia de a in-
la obox-ul din comuna Bivolari ş i V IS T U L A ( B r e m e n I I ). de Coiignon; Peter Kreuder cântă m u ta s e , p r o v iz o r iu , tr ib u n a lu l m uncii, stato rn icirea p re ţu ri­ • cu raja spiritul de economie şi
şi Lazăr Bodrou, dela oborul melodii de Ktinneke; Foxtrot de g istr a tu r a î n c a m e r a n r . 16, ia r
Copou, au fost puşi în disponi­
1339 m .
Fischer şi Foxtrot de Uhlomann (2 lo c a l, s e c ţia V şi s e c ţia VT, a m ­ s e r v ic iu l d a c t ilo g r a fic în c a m e r a lor şi d irijarea producţiei, pot prevedere, guvernul francez
1 7 55 : Posturile italiene (pe piane: Hans Busch şi Georg Ha- b e le s e c ţiu n i n ’a u m a i p u tu t n r. 12 (d in P a la t u l j u s t iţ ie i) . în d rep ta capitalism ul n aţio ­ a ra tă necesitatea de a susţine
bilitate, conform dispoziţiilor
lungimile de undă 19 70 m eDtzschel); De ziua copilului-me- f u n c ţ io n a o v r e m e . S E C Ţ IA V I c. c . — î n s a la ele n al pe calea nu num ai folosi­ consolidarea şi co n tin u itatea
şl 25.51 m. în fiecare Sâm­ lodle de Ronell şi Melodie de Rod­ P r im u l p r e ş e d in t e a l t r ib u n a ­ ş e d in ţ e a tr ib . I l f o v s. I I I c. c.,
ganizarea serviciilor publice, gers (pian: Billi Mayerl); Frumoa­ lu lu i a lu a t M ie r c u r i m ă s u r i ca
toare, d ar indispensabilă exis­ ori căror întreprinderi, fie a-
bătă). c o m p le tu l n r. 2; g r e f a , î n a c e ia ş i
care prevede că nu se pot lua sa Dunăre albastră-mls de Joh. a c t iv it a t e a in s t a n ţe lo r să s e re ia
ten ţii statu lu i modern. gricole, fie industriale, nevoe
câte două salarii de la stat. A- 1 8 .2 0 : Posturile Italiene (pe Strauss (Quartet de piane) im e d ia t, a s tfe l:
sa lă a s. I I I, d a r n u m a i in tr e Nouile concepţii cari suge­ care nu exclude corectivele
ceştia fiind pensionari, însemna lungimile de undă 19 70 m. 19.15: Muzică exotică din colec­ o r e le 9— 12 d im in e a ţ a z iln ic ; ia r rează ideia unei „etatizări” a legale în ce priveşte plata
ţia Mac Comstantinescu (discuri). S E C Ţ IA V c. c. — în s a la d e
să încaseze câte două salarii şi 25.51 m.) 19.45: Serviciul de ştiri germ»,ne. ş e d in ţ e a trib . I lf o v s . II c. c., r e g is tr a tu r a ş i d a c t ilo g r a fe le , în vieţii economice, tin d să o- m uncii prestate.
dela stat 1 8 .4 5 — 1 9 : D U N A R E A (345,4 20: Radio-jurnal (IV).
m .) 922 kHz V I S T U L A
c o m p le c tu l nr. 2; g r e fa , în a c e ia ? c a m e r e le 16 ş i 12. m oare in iţiativ a particulară, E xperienţa a dovedit p re tu ­
D. Ch. Costăchesou, vice-pre- 2020: D-na Felicia VoMnescu- adică sp iritul de economie şi
sedintele comisiei interimare a (B rem en II) 1339 m. lenescu (voce): Bolero de Delibes: tindeni rostul clasei mijlocii,
Camerei, a fost însăcinat de
comitetul de direoţie să veri­
2 2 . 2 0 : Posturile Italiene
Girometta
(pe nod; Serenadă
lungimile de undă 16 84 m., Búmba, bimbetta de Sibella: Flu-
de Sibella; Vals de Gou­
de Moskowski; Alţi infractori ai legii sabotajului de prevedere creato r al b u n u ­
rilor noi, ori consolidator al
a tâ t de ironizată altă dată şl
care are o m are vină ; aceia
fice preţurile din Buletinul In­ 19.70 m., 25.40 m., 31,15 m., turaşul de GelH. P a r c h e tu l a d a t M ie r c u r i r e ­ m ă r fu r ile d in d e p o z it ş i n ’a e t i ­ celor existente, înlocuind-o cu că n ’a ştiu t să-şi valorifice
formativ şi Merauiriaiut de pre­ 41.55 m.. 221 m şi 263 m ). 20.45: Românii la asediul Vienii. c h iz it o r ii d e t r im it e r e d e a d r e p - c h e ta t p r e ţ u r ile c e lo r d in d u la p . sta tu l neprevăzător si negos­ m eritele, nici să-şi apere te ­
ţuri al Camerei. 2 2 .4 Q : D A V E N T R Y < 3 0 .9 6 m .-
de Prof. Victor Papaoostea. t u l în j u d e c a ta t r ib u n a lu lu i s p e ­ 12. D . S t a n e i u d in s tr . M ă g u ­ podar, d. a rh ite c t I. D. Enes- m einicia de v ia ţa pe care se
Tot în această şedinţă s’a dis­ 21: Orchestra „Luceafărul": Mu­ c ia l — p e n tr u r e p r im a r e a in ­ r e le 129, p e n tr u c ă n ’a e t ic h e t a t cu, fost subsecretar de s ta t la bazează orice s ta t n aţio n al cu
cutat şi situaţia procuriş.tilor e- 49 59 m.-41,49 m.) zică variată: Potpuriu de marşuri f r a c to r ilo r le g i i s a b o t a j u lu i e c o ­
de Blankenburg; Trandafiri de p r e ţ u l n ic i u n e ia d in m ă r fu r ile fin an ţe, dem onstrează cu ci­ o train ică şi norm ală evoluţie
vrei dela mori şi s’a întocmit, VINERI 22 NOEMBRIE toamnă- vals de Josef Strauss; Re­
n o m ic — c o n tr a u r m ă to r ilo r c o ­ d in m a g a z in , fre că la p ro p rietăţile clădite, pe calea propăşirii, pe calea
camform cu recentele dispozi- RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­ ginella-canţonetă de Kapplusch; m e r c ia n ţi d in B u c u r e ş ti: 13. M o h a n I o n d in str. M ă g u ­ la fiecare 10-12 an i statu l, co­ unei drepte distribuiri a b u ­
ţiuni, o adresă către toate mo­ REŞTI şi POSTUL PE UNDA Numai cine cunoaşte dorul-cântec 1. F l o r i c a O p r e s c u , c o lo n ia le , r e le 22; id em .
m u n a etc., încasează sub fo r­ nurilor, potrivit m eritelor şi
rile ieşene, prin oare se face cu­ SCURTA 3? 4 m. de Ceaikowsky; Trandafirii din d in str . C ă lă r a ş i 309, p e n tr u c ă a
14. I o n U r s u d in s t r . D o m n u l
noscut să se ia cele mai urgente 7.00: ORA DIMINEŢII Grenada-serenadă de Kostal; Pot­ d o s it m ă r fu r i. m ă de im pozite diverse, VA­ m uncii fiecăruia.
T u d o r 6, p e n tr u c ă a vândut
măsuri, pentru înlocuirea dele­ 13.20: Ora; Cota apelor Dunării puriu de Paul Lincke; Dans lent 2. F l o r i c ă Io n e scu d in P ia ţa
b r â n z a c u 84 l e i k ilo î n lo c d e
LOAREA INTEGRALA a pro- !. V.
gaţilor procurişti evrei, care fac şi a barei Suiina; Informaţii ar­ de Cesar Franck; Peking Ta-Tao G h ic a , c o m p a r t 14, f iin d c ă a a s ­
tistice şi sportive. dans chinezesc de Lefort-Tavan; c u n s o c a n t it a t e d e 117 k g r. d e
80 le i k ilo .
cumpărături de grâu şi secară
pentru ele, cu procurişti români.
Cei ce nu se vor conforma a-
13.35: Concert de prânz — Mu­ Vis de dragoste-vals de Czibulka:
zică variată uşoară (discuri): Pot­ Fierarul resel-marş de Fucik.
puriu de valsuri de Robrecht; Me­ 22: Radlo-jumal (V); Sport.
s ă p u n d e ru fe.
3. S e b a s t i a n T a c o v i c i d in B - d u l
Sustraţie ENCICLOPEDIA „CUGETAREA“
eestor dispoziţiiuni, vor fi sanc­ lodie de Crooker; Lady Hamilton 22.25: Muzică de dans (discuri): F e r d in a n d 149, p e n tr u c ă a p r e ­ D. procuror Eug. Radovici a
ţionaţi conform legii. vals de Const Ioneacu (Oroh. Gr- Două tangouri argentinlene de Co- t i n s p r e ţ u r i d e s p e c u lă la le m n e
dat Miercuri rechizitor de pu-
Dinicu); Foxtrot de Cowler. devilla; Foxtrot de Van Eos si d e fo c.
13.50: Serviciu! de ştiri germane. Foxtrot din filmul Noutăţi" de 4. N a c h m a n n R a p p a p o r t d in
neresub inculpare contra d-nei
14.00: Continuarea concertului Brown; Brună sau blondă-vals şi str . C a n te m ir 87, fiin d c ă a r a n ja
NETTY DEMAYO, din aleea I n e d itu r a d - l u i G eorgescu - t o a te m a n if e s t ă r ile c a r a c t e r is tic e
de muzică uşoară (discuri): Pot­ Congo-conga Polcă de Waldteufel; Noapte pe e t i c h e t e le d e p r e ţ u r i „ c a m u fla t“ ,
Cornelia 32 si contra tinichigiu­ D e la f r a s a a p ă r u t E n c ic lo p e d ia g e n iu lu i n o s t r u r o m â n e s c , c u m ş i
puriu din opereta „La calul bă­ de Lecuona. de Orefiche şi Rumbe a ş a c a s ă n u p o a tă f i d e s c ifr a t e
lui IOSIF ATIAS, din str. 13 „ C u g e ta r e a ”, în to c m it ă d e d. L u ­ c u n o ş t in ţe u t i l e î n m a te r ie d o
lan”; Selecţiunt de melodii de 22.50: Jurnal pentru străinătate d e c lie n ţ i ş. a.
Septembrie 115. c ia n P r e d e s c u . E o lu c r a r e d e p o litic ă , s o c io lo g ie , d ip lo m a ţie ,
dans de Gershwin. 959 p a g in i, c e în r e g is tr e a z ă — sp o rt, u n iade v á r a t c o m p e n d iu a i
în limbile: germană şi italiană. 5. C r i s t e a P a n t a z l , d in B - d u l Cea dintâi e văduvă, de cu­ c u m s e e x p r im ă a u to r u l — to a te
14.10: Radio-jurnal (U). 23.10: Continuarea muzicii de E lis a b e ta 10, r e s ta u r a n t, p e n tr u rând. Şi e învinuită că, deşi ştia n e a m u lu i r o m â n e s c , în c a r e se
14.30: Ansamblul „KREUZER"; dans (discuri): Carioca de Serra. e n e r g iile ro m â n eşti „ care au
că soţul defunct are moştenitori u r m ă r e ş te c u u ş u r in ţă : o a m e n ii

#î - M L A Ş T I N Ă voce: D-na Mia Petala: Muzici no; Pe aripile cântecului-vals de

tiroleză: Marş de Schild; Din Schertzinger şi Rumba de Friend.
Hochwald-vals de Kaulich; D-na
Mia Petala (voce): a) Vara: b) Hai in limba engleză.
23.20: Jurnal pentru străinătate
fetito sări pârleazul; c) Zillerthal -------- x x x x x * --------
eşti bucuria mea; d Joc ţărănesc;
D E S N Á D E JD II luchhu Tiroli-potpuriu de Hruby
15.00: Radio-jurnal (III); Jurnal
cultural.
18.15: Ora; Orchestra Costici AL JUD. TUTOVA
Tandin: Cruce albă dc mesteacăn-
I romanţă de Férnie. Vine Ioana pe
A c e s ta e s t e t i t l u l u n e i im p r e s io n a n te n u v e le , p u ­
I colnic şi Horă; Un vals ca p< Durai dimineaţa, d. dr. Hora'
I vremuri de Vasilescu; Ai să uit ţiu Camenicta, noul proiect a
b lic a te d e d-1 M O G A L D E A , în n u m ă r u l d in 16
j până mâine-tango şi Ţi-am scrii judeţului Tuitova, 6’a pneaemtai
N oem b rie a l r e v is te i „ U n iv e r s u l lite r a r “ I o romanţă-rumba de Liliana De- • la prefectură, luândiu-şi servi.
~T Í lescu; Pelin bean, pelin mănâiu I cM în primire. D-sa a avânt <
şi Hora şapte scări; Numai ochi
I tăi iubito-romanţă de Cânte: consfătuire c u ' funcţionarii sU'
I (versuri de Policlet) şi O mia bel periori şi a dat o serie de to
I la florentina-tango de Vasilescu drumări pentru bunul m m a
I Jocuri ardeleneşti; Cântece ş ' serviciului.
c ă n ’a p r e v ă z u t c u e t ic h e t e —
c u p r e ţu r i — d e lio a te s e le d in g a ­
la n ta r .
6. K . P a p a z i a n d in str . V a s ile
L a s c ă r 136, p e n tr u s p e c u lă .
NOUL PREFECT
7. I o n A . D u m i t r a c h e d in str.
V e s e lie i 41, fiin d c ă a r e f u z a t s ă
v â n d ă ouă d eşi avea.
8. I o n C â s c a n d in Ş o s. M ih a i
B r a v u l 16, p e n tr u n e a f iş a r e a l i s ­
Bârtod, 18 Noembrie t e lo r d e p r e ţu r i.
9. G h . D u d escu , C o n su m u l
fr a n c e z d in B - d u l E lis a b e ta 13,
fiin d c ă n ’a in d ic a t p r e ţ u r ile a l i ­
m e n te lo r d in g a la n ta r e .
10. A l . N e g r u ţ d in str. M a ria
R o s e tt i 53, p e n tr u c ă a p r e t in s 180
le i p e n tr u k ilo d e u n t n e p r e s a t.
11. O s i a s H a i m o v i e i d in str.
O lim p 58, f iin d c ă n ’a d e c la r a t
de sânge, ba încă numeroşi, to­
tuşi i-a golit conţinutul unui
safe bancar însuşindu-şi sume
considerabile şi bijuterii.
Singură recunoaşte că a luat
din casetă 110 mii lei.
Iar celălalt e învinuit că i-a
slujit de complice în această
ooperaţie.
Diverse
C u r te a d e a p e l s. II I a c o n t i­
n u a t M ie r c u r i d e s b a t e r ile î n p r o ­
c e s u l f r a u d e lo r d e la f o s t u l S u b ­
s e c r e ta r ia t d e S ta t a l p r o p a g a n ­
d e i — lo tu l V ic to r A lb o te a n u &
C o. — a s c u lt â n d c o n c lu z iile a -
p ă ră rii.
c o n t r ib u it l a
a fir m a r e a
îm b o g ă ţ ir e a s a u
p a tr im o n iu lu i n o s tr u
c u lt u r a l n a ţio n a l“ ş i c u p r in d e
d in t o a t e r a m u r ile d e a c t iv ita t e ,
v ia ţ a sa te ] o r ş i o r a ş e lo r n o a str e ,
lo c u r ile is t o r ic e , v e s t i t e l e m ă n ă ­
p e s t e 50.000 d e t itlu r i, 16 p la n ş e s t ir i ş i c t it o r ii v o e v o d a le , r ă z ­
p e h â r t ie ch rom o h ors te x te , b o a ie le d in tr e c u t ş i t r a ta t e le
p r e c u m ş i n u m e r o a s e c liş e e .
T o ţ i o a m e n ii d e s e a m ă a i ţă r ii
s u n t b io g r a f ia ţ i în a c e s t le x ic o n ,
d e p ace, d r e g ă t o r iile d in a lt e
v r e m u r i, c ă r ţi, z ia r e , r e v is t e d e
in d u s t r ie ş i c o m e r ţ, d e b e le t r i­
în ca r e c itito r u l p o a te g ă si i n ­ stic ă , d e g o s p o d ă r ie e d ilita r ă , î n ­
f o r m a ţ ii d e s p r e m iş c a r e a isto r ic ă , t r ’u n c u v â n t, t o t c e p o a te a lc ă tu i,
c u ltu r a lă , lite r a r ă , p u b lic is tic ă , î n c o m p le x u l e i, v ia ţ a , î n d e l e t ­
z ia r is tic ă d e la n o i. c u m ş i to t n ic ir ile ş i s u f le t u l u n u i p o p o r .
c e in te r e s e a z ă fo lk ló r u l r o m â ­ E u n v a d e m e c u m u t il, în c a r e
n e s c , v ia ţ a m ilit a r ă , r e lig io a s ă ,
g ă s im n u m e r o a s e in f o r m a ţ ii a t â t
ju r id ic ă , e c o n o m ic ă , m e d ic a lă , d in a c t u a lit a t e a s o c ia lă a ţă r ii,
te h n ic ă , ş t iin ţ if ic ă ş i a r tistic ă , c a t ş i d in t r e c u t u l n o s tr u r o ­
c u p r in z â n d ş i d a te in te r e s a n te , m â n esc.
e le m e n t e d e d o c u m e n ta r e , în ce V o lu m u l^ r e p r e z in tă o c o n t r i­
p r iv e ş t e m u z ic a , p ic tu r a , s c u l­ b u ţie n o u ă l a a c t iv it a t e a e n c i­
p tu r a , a r h ite c tu r a , te a tr u l şi c lo p e d ic ă a e d it u r ii r o m â n e ş ti.

k I
fcwl al 8TJea Nr. 323 Sftmfc&tS 23 No«ürJ»río 1940

Convocare
Dom nii coproprietari ai
Imobilului Bloc din Strada
Athena 8 sunt rugaţi a veni
Joi 21 Noembrie ora 10 D i­
m ineaţă la sediul Blocului
Tot un s in g u r cal e m ai bun (Magazinul loan Gălăţescu)
& j á (G B ie unde li se va prezenta Ofer­
ta Firmei Prager pentru re­
ANOTIMP consolidare, de care urmea­
ză să ia cunoştinţă precum
şi de mijloacele necesare
Era. Duminică şi soare. O «e«ţă pentru executarea de Înda­
străvezie de un albastru îndepăr­
tat învăluia cuprinsul în farmec tă a acestei lucrări.
de basm şi se anina Intre cer şi »♦♦♦♦♦♦<
pământ ca o urzeală gingaşe din
priveliştea altei lumi. Aerul era „ F L O R O L”
proaspăt, oamenii senini, casele praf, redă PARULUI ALB, CĂ­
carate. Zâmbetul din natură s’a RUNT pe neobservate, culoarea
strecurat pe nesimţite in inimi, NATURALĂ avută. NU PĂTEAZĂ,
ridicăndu-Ie ’n slavă. Zarea s’a fă­ nu murdăreşte. Se prepară uşor în
cut par’oă mai rotundă, curgerea casă. Curăţă mătreaţa. Se între­
clipelor mai domoală. Cu miros buinţează ca o apă da cap obiş­
cald de pământ venind de departe, nuită, simplu.. Cutia lei 95, 2 cutii
«a o unduire a toamnei, ca un lei ISO. De vânzare : FARMACII,
PARFUMERII. DROGUERII.
parfum de grădină, boarea dimi­ 1332
neţii se risipea elene în jurul îm­ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦> ♦♦»♦♦t f f ş * *
prejur. In parcul cane se trezea

din somn, vântul a aţipit pe mar­
ginea lacului numărând frunzele
ruginii. Undeva un clopst chema
oamenii la, rugăciun» şi îngerii pe
pământ
Din răsărit ziua s’a ridicat în
picioare şi în zarea vineţie, cerul
fi pământul s’au strâns în braţe.
Veocui s'a oprit c clipă în loc şi
pe oglinda apelor şoimul care ro­
teşte in văzduh i-a văzut iaţa.
Omul a trecut însă mai departe
fără să bănuiască nimic căci lu­
mina a deschis uşile oaselor şi
strada s’a făcut furnicar. Apoi,
amiaza a întins faţa de masă şi
a frânt oopiilor pâinea, liniştea,
se topea In soare.
Un murmur nedesluşit cobora
totuşi din necuprins, ca un su­
sur de «pe, ca o legănare de ce­
tini. 11 simţeai cum vin* de de­
parte, pe aripi de paseri călătoare,
ca o muzioă de dincolo de lume,
ca un freamăt din inima toamnei.
Undeva moartea a fâlfâit din aripă
fi greeri s’au strâns in priveghiu.
Un om a căzut în drum, o albină
s’a frânt In sbor. Rugina a cosit
túrba din mirişti şi a stins jarul
din flori.
Departe în zare muntele şi-*
ascuţit cremenea şi paşte senin
foamea oilor albe. Pădurea bătrână
plânge cu şoapte de mătase cioba­
nul sfâşiat de lupi. Orologiul din
turn a mai bătut un oeus şi clipele
•apă obosite la groapa timpului.
Colo la miazănoapte vremea a
încuiat ziua de cri in mormânt.
Cum se făcea seară şi umbra cli­
pea somnoroasă din gene, din inimă
a mai sângerat o amintire şl din
calendar s’a mai rupt o zi.
LIVIU HULEA
Maxime şi cugetări
P o p o r u l, c â n d e s te s tă p â n ,
a r e lin g u ş ito r ii c a şi r e g i i .
s ă i',
D’Agnesseaa
La ce bun o maşină de 60 cai fân in loc de benzină poate adu­
putere, când n ’ai ou. ce să-i hră­ ce reale servicii în tir-imlri grote
neşti ?... In cazul acesta un sin­ oa oele da azi.
gur cei, oare se mulţumeşte cu
C itim în „U N IV E R S U L ” d in
21 N o e m b r ie 1890:
— O cantitate însemnată de ma­
terial de război e aşteptată în Ca­
pitală pentru fortificaţiile de la
Nămoloasa.
— Guvernul german are de gând
s ă ceară parlamentului un nou cre­
dit de 45 milioane pentru armată,
— Berlin. — Laboratorul de bac­
teriologic al d-rului Koch va fi în
curând instalat. In el se vor face
cercetări asupra tuturor bolilor da­
torite microbilor. Prinţul regent al
Ş I ELE CA
Un zoolog italian a făcut un |
studiu interesant: el a însem- j
nat toate cazurile in care ani­
malei® recurg la „bluff" în
tocmai ca semenii lor, oamenii,
spre a se apăra, sau spre a
Înşela asupra adevăratei ştări
a lucrurilor.
Astfel, sunt nenumărate ani­
male inofensive, care copiază
pe altele recunoscute primej­
dioase. spre a’şi intimida duş­
manii. Adeseori şerpii de tip
comun iau aspectul şerpilor ve-.
ninoşi, in momentul când sunt
atacaţi, fiind siguri că agreso­
rul nu va mai lndrămi să-şi
rişte viaţa, intr’o luptă ou un
adversar atât de primejdios.
Cazurile ceîe mai obişnuite
Bavariei a pus la dispoziţia medi­
cilor unul din palatele regale din
München pentru căutarea ftisicilor.
= Săptămâna viitoare va avea
loc în Stntele-Unite a doua exe­
cuţie prin electricitate.
Se vor Întrebuinţa de asti-daiă
maşini electrice ou mult mai pu­
ternice.
= Ni se scrie din Berna că rela­
ţiile telefonice, suprimate acum
câţiva ani, între Elveţia şi Germa­
nia din motive politice, se vor res­ ♦-M-»
tabili.
însă sunt ale acelor vietăţi, ca­
re se prefac moarte ca să «ca­
pe de atacul altor animale mai
puternice. Recordul „bluffului“
iî deţine însă cu siguranţă un
peşte, care procedează în mo­
dul următor, îndată ce simte a-
prepierea unei primejdii. El se
retrage repede intr’un loc un­
de fundul’ apei e acoperit cu o
iarbă deasă. Odată aci, el se
aşează cu capul în jos, iar coa­
da amestecată printre ierburi îi
sc mişcă în ritmul. în care a-
cestea sunt mişcate de forţa
apei. Bine înţeles, agresorul
nu’şi mal poate dibui victima
printre ierburile acelea undui­
toare şi, desamăgit, porneşte
mai departe în căutarea alteia.
precizare
0
D. Doctor A. A- Anto-
niu, proprietarul sanatoriu­
lui „Antoniu“ din Bucureşti,
ne face cunoscut că tn ur­
ma cutremurului, D. Arhi­
tect Paul Smărăndescu pro­
fesor al Facultăţii de Arhi­
tectură a făcut un examen
am ănunţit sanatoriului şi a
constatat că, clădirea a re­
zistat bine şi poate fi locui­
tă. Toate instalaţiile în bu­
nă stare.
Acelaş aviz a fost dat şi
de reprezentantul onor pri­
măriei Capitalei. 7
R egia L oteriei d e S ta t
Rezultatul Tragerii No. 87
din 2 0 . XI. 1 9 4 0
al Tranşei Populare Seria l-a
S’au atribuit prin sorti câştigurile:
De 2 ori costul lozului1♦uturo»
numerelor oare se termină ta:
8 81 40
De 10 ori costul lozudui tuturor
numerelor care se termină ta:
6 [4 j6 ] ffy g f
V Â N Z A R E A IN PROVI NCI E
De 100 ori costul lozului tutu«*
numerelor car* se termină ta:
BRAŞOV - I O A N I. M I R C A N ARAD - LADISLAU VERES
8 0 1; 2j BULEVARDUL REGELE FERDINAND 4 7 . *>
S T R A D A V O E V O D MIHAI 27 .
De 400 ori costuj loziiM krturo*
numerelor cer© se tenrimä tn:
2 [ 7 | 1 |6 |3 | ■
S I B I U . M O T O R - L U C Â M P U L U N G - M U S C E L
S C A R L A T S. A N G H E L E A N U
BULEVARDUL REGELE FERDINAND 21.
P r e m iu l î n v a lo a r e d e 2000 * r i
c o stu l la z u lu i s g in tr o d u c e în
urna. Ia tra g ere« ) N r. 09.
B
rnrn
fta
G --.S'—
* ?*!

„Problem a răzoarelor“ Pentru stropirea pomilor S fatu ri p r a c tice 10Inlatură importantă a vânătoarei
deobşte, se crede că vâ­ pozîţie iepurii intră în iarnă cu
SA NE ÎNDREPTAM la 10 cm. fir de fir. Despărţ :a nătoarea este numai o distrac­ rezerve de grăsime. Tot aşa şi
Intr’un comunicat dat presei, cută... Ce pagubă la vremea ara­
autorităţile în drept se ocupă si tului să alerge cu plugul la 3—1
de ohesthme» suprimării răzoa­ locuri, iar la săpatul porumbului
după ce a c ă n it frunza şi până la înm ugurire SPR E CREŞTEREA
IEPURILOR OE CASA
şi tăarea butaşilor se face pri­
măvara, după ce tulpinele târâ­
toare s’au păstrat peste iarnă în
ţie pentru cei ce sunt dis­ cu porumbul rămas oa boabe sau
puşi să-şi piardă banii în ieşi­ ştiuleţi risipiţi id-coîo.
rile în câmpii şi păduri. Este o Pentru potârnichii avem ne«
relor, oa mijloc de sporire * pro­ să alergi cu săpătorii dela un Cu to a tă p ro p a g a n d a c e s ’a
pivniţă. părere greşită şi numai fiindcă numărate graminee, care sea­
ducţiei agricole, arătând că ace­ loc la altul şi să-i oboseşti cu Soluţia sulfo-oalcică se : în­ varul începe să fiarbă, se adau­ f ă c u t ’ c r e ş t e r e a i e p u r i l o r d e c a s ă Ea se sapă cât timp n’a dat se porneşte dela «a s’a ajuns mănă pământul cu sem;
stea ocupă circa 252.000 ha. în atâta alergătură. Apoi răzoarele, trebuinţează în special , pentru gă sulful şi se amestecă bine. n ’a ■ i n t r a t i n o b i c e i u l p o p o r u l u i tiipkii ţâri boar e ; diupă aceia se ca ?1 vânatul să fie privit ca un lor. Câmpia munteână este
toată ţar». cari constau intr’o brazdă ne- combaterea păduchilor ţestoşi, După aceasta se inai toarnă 20 n o s t r u , a t & t p e n t r u c a m e c â t ş i pliveşte numai. Când se ivesc liuom de prisos, fiindcă aproape gată in furnici si alte insecte
Nu.i de prisos să spunem că munoită, câtă pagubă nu aduc a- oaie sunt cunoscuţi în ştiinţă litri de apă şi mestecându-se pentru p i e l i c i c i o r i p ă r . I n v r e ­ focare de rugină pe frunze, a- nimeni nu se ocnpă de el. Dacă mărunte, admirabil aliment pen­
cercurilor competente le-a fost griculturii, ocupându-i aproape a sub numele de „Coccidae’’ ; el mereu se fierbe o oră şi fum. m e a d e f a ţ ă c r e ş t e r e a a c e a s t a oastea ac» înlătură şi se and, pán­ autorităţile vânătareşti muncesc tru potânnichi şi prepeliţe.
semnalat de mult aoest fapt, fără xecea parte din proprietate. Nu-i atacă scoarţa pomilor roditori, până când amestecul va deveni e s t e ş i m a i n e c e s a r ă , p e n t r u c ă pentru propăşirea vânatului la Pâlcurile de păduri, pădurile
prezentându-se sub diferite de culoarea cărămizie şi va că­ n u c e r e ó h e l t u e l i m a r i , i a r p r o ­ im a mi întinde boala. Pe tul­
ca să se păţească la îndrepta­ de mirare că proprietăţile mai pină ®e teisă numai 5 ramuri, noi, sau dacă unele societăţi de mari, lesele de mărăcini presă­
re» lui. ales la dealuri au ajuns o ade­ forme şi anume : pe pruni sub păta mirosul de ouă clocite. A- d u s e l e sunt f o a r t e c ă u t a t e . I n - vânătoare învestesc ceva bani rate din belşug peste tot, sunt
aspectul de nasture rotund tunci amestecul se la dé pe foc t r ’a d e v ă r i e p u r i i d e c a s ă s e p o t cori se dosvoltă normal pentru creşterea vânatului, în excedente locuri de înmulţire,
După părerea noastră supra­ vărată ruşine. şl se toarnă intr’un vas cu o ţ i n e c u p u f i n f â n ş i c u r e s t u r i Recolta se face cu secara sau
faţa pierdută ou răsoorele este I „Asemenea condiţii frecvente (Phisokermes coryli), pe meri schimb ne lovim de indiferen­ culcuşuri şi cuiburi ca si scuturi
apar ca o virgulă (Lepidosa- cantitate de apă cooreapunzâ- d e l a b u c ă t ă r i e : f r u n z e d e s a l a ­ coasa, căutând să evem plante
mult mai mare, mergând chiar I în satele noastre au ca rezultat »XieX+AHiOrt ni feiwvM í f!fiwrtj Ca tismul poliţiei săteşti şi ai ad- de refugiu împotriva răpitoare­
până la 10 la sută din suprafaţa scăderea producţiei agricole, pă­ p n ,6 t > u liu l), ţ»i Iii riáiU pcii i
W
íLLU,
- 1 ® , - -V -- 'X -
liÍCí>l>üLcbii.Li.U-Cri;. <* tă , d e v a rză , c o ji d e c a r to fi, d e ministrariilor iocaie. ins mai lo­ lor. _
sub fórma de solzi Aspidiotus astfel preparată se întrebuin­ p â i n e , e t c . I n s c h i m b s e î n m u l ­ recoltează numai pe vreme fru­ vim de lipea de ablietauidine pen­ Pădurile, cum simt Oomano,
arabilă, dată fiind starea de fărâ­ răsirea cu totul a unor parcele, moasă, dimineaţa după rouă sau tru problema vânatului, din de circa 4000 ba., sau Brăneştii
miţare ta care se găseşte proprie, cari devin bunul nimănui şi al estreaeformis şi Aspidiotus per­ ţează pentru stropirea pomilor, ţ e s c şi c r e s c r e p e d e , d â n d c a m e
niciosus (-Păduche de San Jósé) înainte de Întrebuinţare, solu­ b u n ă şi p i e l i c e l e c ă u t a t e . spre seară, ducându-se produsul partea judeoăterifflar de ocoale sau Pasărea şi Oenntoa, dar in
taica agricolă. tuturor, înlesnirea furtişagului şi Imediat sub şeproane. unde se a- şi in sfârşit de mentalitatea ro­ deosebi Comana, prin mărimea
Iată oe spuneam In lucrarea a încălcărilor cu vitele, fără să Contra Psyllidaelor de pe peri, ţia trebue să fie strecurată
noastră intitulată: „Cadastrul, moi socotim pierderile de pă­ oare fac ca foile şi ramurile a- printr’o sită şi numai după a- t u lE p do rpeopr tu lcuăi nc a’ar n iena t r ad te i ni e p gu ur se ­. leg firele şi se usucă separat de mânească, în şpeeiail la ţară, ca­ ei şi prin legăturile cu toată re­
cartea funduară şi comasarea“, mânt în răzoarele (haturile, mej- cestor pomi să se acopere cu ceasta se toarnă In pulverlza- tulpini. Uscatul se face la umbră re priveşte crescătoria vânatu­ giunea forestieră dela Dunăre
apărută In 1936. dinele) intre parcele, pline tot­ un fel de rouă lucitoare şi cle­ toare. Stropirea se efectuează bDar p e v r e m u r i d e lip s ă n u t r e ­
spre a-şi păstra tăria. lui şi vânătoarea ca pe nişte în­ încoace, ar fi admirabile pentm
ioasă ; contra cleştarului viţei in aşa mod, oa pomii să fie o ub iec i nf ău ci t uă ţ ip edne tor su e bc iăr e a sdt e- f e cl a rcnu ema In primul an s e fac două re­ deletniciri pe pierdere de vreme, porci şi căpriori.
„Dacă cercetăm efectul împro­ deauna de burueni netrebnice, scăldaţi cu o ploaie deasă dela c î n c e p u t s ă s e c o n s u m e m a i colte (August şi Octombrie); în ridicule. Ele sunt aproape numai de
prietăririlor dela 1864 cum şi cele ce Împovărează şi infectează de vie (Tetranychus). Soluţia
ale diferitelor legi de împărţire a câmpul agricol. sulfo-calcică doosemenea se a- vârf până la bază şl după ter­ anii următori 8-4 recolte. Ou toate acestea se uită, se stejar. Ghindă au din abunden­
„De acela cea dintâi măsură plieă cu succes în lipsa Sulfa­ minarea operaţiunii să fie de ma ş ua l tt ăr e bc ua em seă sd ee mc dă lr,e a lsac ă n şoi i , c o t no ­t Frunzele »e vând la farmacii şi ignară că vânatul este o avuţie ţă. Pământul fiind ia fel cu cel
pământului la săteni şi dacă stu­ droguerii; iar plantele întregi la maţtonală. Că pe lângă multe al tntregei câmpii muntene, este
diem aspectul proprietăţii moş- pentru ridicarea producţiei agri­ tului de Cupru şi Sulfatului de culare sur-gălbuie pe toată su­ s u m u l c c t r n e i d e i e p u r e , m a i a -
neneşti sau răsăseşti. observăm cole este comasarea proprietăţii Fier. Soluţia sulfo-calcică este prafaţa lor. Pulverizatorul, distilerii, cari le cumpără în s-tara alte feţe pe care le prezintă a- răscolit de fel de fel de larve.
indispensabilă pentru combate­ după stropire, se spală cu o dI ee s col c ă -i m u lt m a i b u n ă c a a c e a
verde. ceastă trăire excelentă care este Ar avea deci mistreţii pentru ce
că ta urma moştenirilor şi dato­ rurale, recurgându-se la mijlocul vânătoarea, ea este şi rămâne să are pământul râmând, fapt
rită dispoziţlunilor de partaj egal cel mai lesnicios, înainte de a rea paraziţilor criptogamioi; în mare Îngrijire, deoarece sohiţăa ş i c e a d e o a ie .
Dacă « vorba de recolta frun­ o importantă problemă econo­ care ar folosi şi pădurii, prin
a Codului civil, proprietatea se alerga la alte mijloace greu dje deosebi contra ciupercilor din acţionează In mod corosiv asu­ m aS rt er ă li ăn i in, o ci aş ri i p o sp uo nr ut l i ndin n Tu rma nă ­r zelor, ea se faoe imediat înainte mică.
familia Erisiphaceae. pra părţilor de aramă ale apa­ s i l v a n i a c o n s u m ă m u l ţ i i e p u r i d e sau în timpul Inifilortrei; plan­ desţelenirea dela rădăcina co­
găseşte extrem de imbuoătăţită găsit pentru produoţia agricolă, Să se întrebe oricine, în vre­
ori de formă anti-economică. fie că sunt independente de em Stropirea livezilor cu insecti­ ratului şi mai bine ca părţile c a s ă . T o t a ş a a r t r e b u i s ă c o n s u ­ ta destinată distileriei se recol­ murile acestea de lipsuri şi paciicur.
cidul acesta se îace iarna şi de aramă să fie Înlocuite cu m e şi r o m â n i i b ă ş t i n a ş i d i n Ve­ tează spre sfârşitul îndflorineL Prin ierbăria din poene şi prin
Suni suprafeţe de 50 arii până 1» cum sunt forţele naturii, fie că scumpete alimentară, ce ar fi
un hectar aparţinând aceluia# se pot stăpâni cu mari sacrificii primăvara, până la desmuguri- cel» de alamă contra căreia chiul R e g a t.
O plantaţie bine îngrijită du­ diacă piaţa oraşelor noastre ar vecinătatea câmpurilor dé cul­
tură. în aceste păduri jt'ar simţi
proprietar împărţită ta 20—30 cum sunt lucrările culturale, se­ re. Soluţia se prepară dându-se nu acţionează Sulful. rează patru ani în terenuri us­ înregistra),, o abundentă invazie la el acasă căpriorul.
parcele şi sunt suprafeţe de câte­ lecţionarea seminţei şi îngrăşe- la 100 litri de apă 3 kg. Sulf şi Pentru aceasta, dacă se stro­ o b Si cui nn ut i tr ăa ,s e c ad ree c as er n eî n, gc rua mş ă e f or aa sra­ cate. de vânat? Viena, în timpul răz­ Cât farmec, câtă încântare
va hectare, lungi de kilometri, a minţele”. în aceeaşi cantitate var nestins pesc pomii cu soluţia sulfo- Un hectar de mentă produce boiului mondial trecut, a fost În­ s’ar da acestor păduri prin re­
căror lăţime nu trece de 10—20 Fie că cel Puţin de astă-dată, sau 5 kg. Sulf şi 5 kg. var ne­ calcică, se întrebuinţează pul- pt ei e l ibci en lee . , Ac up mo i es u nC th i rn ac shei l l ap e n t( rd ue între 1-3 vagoane frunze verzi, treţinută aproape un an numai popularea lor cu fauna lor ini­
m. Câte-odată aspectul ei e şi chestiunile ridicate acum patru stins, de o calitate bună. Varul verizatomi tip „Pomona” sau c u l o a r e c e n u ş i e ) ş i C o s t o r r e x . sau 1.500—4.500 kg. fruinz“ us­ cu carnea vânatului Împuşcat ţială! Ce minune ca la câteva
mai defectuos. Sunt parcele cu ani, să fie luate în considerare se stinge intr’un ceaun cu o „Ghidropult”, oare au foarte M a i a l e * a c e a s t a d i n u r m ă , are o cate. Un kg. ulei de mentă se în admirabilele terenuri de vâ­ zeci de kilometri in jurul Bucu­
un singur rând de vie ori de o şi să se pornească, cu toată pu­ mică cantitate de apă ; când puţine piese de aramă. p ie le fo a r te fru m o a să şi s o lid ă
sooaite din 500 kg. frunze verzi. nătoare pe care le are jur Îm­ reştilor să ai fiorii vânătorilor
lăţime de o jumătate de metru...” terea spiritului de înoire, la so­ sa Deci tar hectar poate da 20—60 prejur pe o rază de zeci si sute de vânat mare şi să asculţi bră-
Iar mai departe spun: „Sunt sate luţionarea unei situaţii tragice
fă ră să fie n e v o e se tu n d ă , să
kg. Ulei de mentă. de kilometri. Se înţelege ca acea buitul furios al căpriorului din
se s c o a tă p ă ru l sa u să se v o p ­
recoltare de vânat s’a făcut fără adâncimile pădurilor în fapt de
în oare fiecare moşnean are dela pentru agricultură.
36 de bucăţi de pământ împră­ Foloasele nu vor întârzia să se
ştiat« ne teritoriul unui sat sau arate.
S it u a ţia a g r ic o lă sea scă .

lu n g
In ce
şi
p r iv e ş te
m ă tă s o s ,
r e c o lta
tr e b u e să
p ă r u lu i
m e n ­
Timpul frumos permite stingerea lui, cl ou respectul re­ seară sau în. zorile înrourate de
gulilor biologice şi vânătereşifâ,
continuarea plantării pomi­ rămânând suficientă garanţie vatră !
_După o socoteală elementară,
comună, a căror întinderi nici în ţio n ă m ca cea m a i p r in c ip a lă lor roditori. pentru fiecare specie, de a se în­ campia din jurul Bucureştilor
total, nici în parte, nu e cunos­ Prof. ERNEST GRINŢESCU E o m a re b in e fa c e r e p e n tr u a- p r e z in tă r ă s ă r it fru m o s şi m i e
g r ic u ltu r ă , tim p u l fru m o s d in u l­ a ta c a t d e n ic i o b o a lă .
I e p u r e le d e A n co ra , d e c u lo a r e
Ei intră repede în vegeta­ mulţi normal pentru anul ur­ ar suporta cu cea mai mare u-
tim e le s ă p tă m â n i. E l a în g ă d u it P o ru m b u l s’a copt şi s’a strâns a lb ă , al c ă ru i p ă r se v in d e a s tă z i
ţie îndată ce se desprimăvă- mător. Pustiul de vânat din jurul Ca­
şurisnţă un iepure la 4 pogoane,
să se a c tiv e z e în s ă m ă n ţă r ile de p r e tu tin d e n i.
cu m u lt p e s te 2000 le i p e ko.
rează. adică la doua hectare. O moşie
g râ u , ca ri p â n ă a cu m :e r a u p e r i­
C â te v a c u v in te a su p ra c o te ţe ­ pitalei noaistre este uimitor şi de 500 ha. ar da 250 iepuri. In
ŞTIRI AGRICOLE c lita te

şi a
d in

tim p u lu i
ca u za lip s e i

în tâ r z ia t.
d e

In
b r a ţe

m o ­ d ea l
In
ta re a
to a ta
p o m ilo r ,
se ta ie
ţa r a

ş i
se
ia r
se
c o n tin u ă
în r e g iu n e a
în g r o a p ă
p la n ­

v iile
d e
lo r
su n t
d e
p e n tr u

z id
p r e fe r a b ile
su n t
ie p u r i

re ci
d e
de

ia r n a
le m n ;
casă.

şi
E le
c e le
c a ld e
BIBLIOGRAFIE
dezolant. OondiţilJe naturale apus. _această densitate este o-
pentru ca în această parte a ţă­ bişnnată. De s’ar realiza chiar
rii să avem o excepţională den­ şi un iepure la 3 ha. adică la 6
Ou începere dela 16 Noamibrie 52.000 lei vagonul; pignoletto şi m e n tu l a c e sta s ’a a c o p e rit a p ro a ­
C u to a tă m â n ia c u tr e m u r u lu i,
va ra . C u ş tile să fie su p ra p u se, sitate de vânat sunt excelente : pogoane, şi totuşi densitatea ar
s’a interzis exportul sămânţei de cárcantán 59.800 lei vagonul; hăn- p e în tr e a g a s u p r a fa ţă p ro p u să a
s ă te n ii îş i v ă d d e lu c r u l câ m p u ­ ca să o cu p e p u ţin lo c . P a r te a de Au apărut: a) Solul este reavăn, poros, ou fi bună, ar fi chiar admirabilă.
lucerna, pentru a se asigura can­ găneec, 57.200 vagonul. Preţurile
lu i, d e la ca re a ş te a p tă ro a d e jo s v a fi <ţe ta b lă g a l.v a n iz a tă a- Viaţa agricolă, revista Societăţii un procent important de mate­ Am avea circa 300 iepuri la 1000
tităţile necesare însămânţărilor şe înţeleg, loco gară sau schelă
se în s ă m â n ţa cu grâu . p e n tr u a eşi d in g r e u tă ţile , ce ş e z a tă p u ţin tn p a n tă şi cu un inginerilor agronomi Secretar d* rii organice descompuse în el. EI ha. sau 2000 pogoane.
dela noi. Tot pe această dată a producător.
C el sem ă n a t în a in te a p lo ilo r se s ’a u a d u n a t p e ca p u l lo r.
jg h e a b p e n tru s tr â n s u r in a . E redacţie I. F. Radu, N-rul pe No- este gras. Duicrat a:şa cum este, Dacă însă s’ar duce o oampa-
fost oprit exportul untului, mar­ — Adunarea generală extraor­ m a i b in e ca p o d in a d e ta b lă să embrîe cuprinde interesantele arti­ el nu ţine umiditatea la supra­ nte intensă, s’ar putea în doi-
cole: Treenatul, Formarea muguri­ faţă. Apa se infiltrează uşor la trei ani sigur realiza densitatea
garinei, brânzeturilor, nucilor şi dinară a inginerilor agronomi s’a se tra g ă ca u n s a lta r , sp re a fi

camei afumată ori conservată. amânat pentru ziua de 6 De­ u şo r c u r ă ţa tă . S ă
— Ministerul Coordonării e r cembrie 1940. d ă m â n â , ia r p e r e c h ile
înfiinţat o societate pe acţiuni — Cooperativa „Romani-ţa" str. ţin ă la u n lo c m a i
denumită Centrala Cerealelor, Matei Millo 11, valorifică plan­ z ile . In a cest tim p
care se va ocupa cu comerţul, tele medicinale. s ’a fă cu t şi b ă r b a tu l
produselor agricole şi va supra­
— D. V. Chirulescu, secretarul d e fe m e lă .
veghea operaţiunile de acest fel general al Ministerului agricul­
ale comercianţilor particulari. E turii şi domeniilor, a vizitat fa­ CULTURI RENTABILE:
o măsură de economie dirijată, cultatea de agronomie îndem­ MENTA
necesară în vremurile de azi.
nând pe studenţi să se încadreze Este o plantă erbacee, înaltă
— Teascurile de ulei ţărăneşti în mişcarea de punere în func­
vor lucra făiră taxe fiscale câte ţiune a celor 1000 tractoare, ce
de 40—60 cm., ou tulpini târf-
toare din care se înmulţeşte. Se
7 kgr. ulei de fiecare membru ai se vor Importa până la primă­
familiei de plugar, producător de vară.
întrebuinţează pentru uleiul de
floarea soarelui Calitatea de a - menită (menthol) ce se extrage
gricultor se constată ou certifica­ * din ea. Distilerii se găsesc în ju­
deţul Braşov.
tul primăriei. A APARUT într’o ediţie nonă Mienta se cultivă pe terenuri
— S’a înfiinţat o regie mixtă CATALOGUL PEPINIERELOR
comercială pentru aprovizionarea DE POMI RODITORI dr. E. Grta- uşoare şi grase, pe văile râurilor
Capitalei cu carne. şi în climat umed.
ţescu Sediul în comuna Colentina
— Vinul de hibrizi poate fi (Ilfov), Şoseaua Colentina-Ştefă- înmulţirea se face prin des­
transformat în oţet. | neşti, km. 3, autobusul 51 în legă­ părţirea şi butăşirea tulpinelor
— Prin decizia ministerului tu ră cu tram vaiul 1 merge până la târîtoaire ou câte-va noduri, plan-
coordonării preţul porumbului I pepinieră). Birou în str. Lisabona tându-se în şanţuri sau după
s’a fixat a s t f e l d i n t e de cal, I lo, Bucureşti (III). Tauri comunali in repaus in faţa grajdului, vara plug, la 50 c m . rând de rând şi
a ib ă a p ă la în - lor de rod la sâmburoaee, Pneră - adâncime. Bl este călduros de un iepure la două ha.
drea fructelor şi legumelor, Creş­ toamna ca şi Hanna. El constitue Potămichile ar da prtotr'o
să n u se
un aşternut minunat pentru vâ­ sistematică
m u lt d e dou ă terea oilor în lunca Dunării, etc.
natul mic, pentru iepure şl po- cruţare hrană şi pa­
îm p e r e c h e r e a Informaţii comerciale din T.-Mâ- tâmichie, pe timpuri răcoroase ză, două-trei stoluri de câte 20,
se d e s p a r te gurele, redactate cu multă oompe - sau de ger. 30 exemplare la 100—150 ha„
tinţă. de d. Cristache Oh. Milion. ceeace ar fi excelent pentru o
Acţiunea pomicolă, revista d-lui care: Am făcut următoarea încer­ răbdare de 2-3 ani Aceasta ar
într’o dimineaţă foarte ră­ însemna 200—300 exemplare la
ing. agr. Gh. Năstaee, Iaşi, str. Gh. coroasă şi umedă din această
Asachi 20. Număi d dublu dtov toamnă am dat pământul la o mia de hectare.
Sept.-Oct. cuprinde: Recolta Şi Vo- parte de pe un ogor, cam cât Densitatea la care se ajunge
larifioarea fructelor, Plantarea po­ sapă iepurele pentru ca să-şi fa­ în Apus este chiar de peste 1000
milor, Atenţie la fierberea vinului, că- culcuşul, ca adâncime şi exemplare la 1000 de ha.
ete. m’am aşezat să mă odihnesc. Valoarea în bani a acestui
Natura. Secretar de redact'» Dr. IDupă vreo 15 minute, mă în­ vânat n’o putem face aici. In
R. I. Călinesou, cuprinde: Prelungi­ călzisem deabinelea. orice caz ea va întrece cu mult
rea vieţei şi întinerirea la plante, sumele şi strădania învestită, va
b) Vegetaţia este abundentă
Rhododendron pontioum, Naşterea şi foarte variată. Oum în ulti­ îndestula piaţa şi va constitui o
garanţie mai mult că pe lângă
MeteömofJogied, etc. mul timp s’au înmulţit şi la noi resursele alimentare din econo­
Poporul Românesc (Gara Obi - trifodştile şi sfecla de zahăr şi mia
tila), din 1 Nov. cuprinde: Dureri de nutreţ, iepurii au tocmai ceea mai agricolă şi animală, o vom
înăbuşite, Lăcomia celor mari, Ti­ ce le trebue. Toamna, după ce toare.avea şi pe cea din vână­
neretul în slujba idealului naţio­ se strâng legumele de prin gră­
nal, Sfaturi gospodăreşti, Cuvântul dinile imense şi nenumărate din caDespre cauzele lipsei de vânat
şi despre remedii, vom re­
conducătorului Steiului Român că­ jurul Bucureştilor, cu resturile veni
tre preoţi şi către femei, etc, de varză pe care le au la dls- Dr. PETRE D. TOMA

r ty iflV Z H S Ü E
E C O N O M IC E - F IN A N C IA R E
0 delegaţi a bursei la d. mlistru
al economiei naţionale M. Cancicov
Miemiri după amiază d. ministru
Mircea Cancicov, fiind de faţă
şi d. subsecretar de stat Petra,
a primit în audienţă de prezen­
tare o delegaţie a conducerii bur­
sei de efecte, acţiuni şi schimb
din Bucureşti, compusă din d-nii
Alexandru Săvulescu, vicepreşe­
dintele comitetului bursei, prof.
dr. N. N. Stoika, comisarul gu­
vernului, Sever Dan, sindicul
bursei şi Pândele Iconomu, se­
cretarul general al bursei.
Dm partea agenţilor au mai
luat parte d-nii Alex. Cercel şi
Dan Stănescu Teodoru. A fost
prezent la audienţă şi d. dr.
Stoika Nerva, directorul organi­
zaţiilor profesionale din minis­
Comerţul pe piaţa Bucureşti
I fifă ţiş e m m a i jo s s it u a ţia ş i t e n ­
d in ţe le co m erţu lu i p e p ia ţa O sp ita -
leá in c u r su l să p tă m â n a l e x p ir a te
la 16 N o em b rie a. c.. d u p ă d a te le
C a m erei d e C o m erţ d in B u c u r e şti.
A L IM E N T AR E . A p rovizion area
C a p ita lei c u a rtico le a lim e n ta r e a
su fe r it m u lt d in S au za c u tr e m u r u ­
lu i, O p a rte din p a rcu l d e v a g o a n e
Ci F . R a f o s t fo lo sit p en tr u tr a n s­
p o rtu l p erso a n elo r ş i a v e r e a s in is ­
tra ţilo r, ia r o a lt ă p a r te p en tru
tra n sp o rtu l m a ter ia lelo r d e con­
tr a c ţie n ec e sa r e rep a ră rii caselor
d eterio ra te. C â t p r iv e şte a u to v e h i­
c u le le ş i că ru ţele, e le tra n sp o rtă ş i
a cu m m o b ilieru l p erso a n e lo r o b li­
g a te să -ş i sc h im b e lo cu in ţele.
a c e s te c o n d iţiu n i a u lip s it de p e
p ia ţă za rza v a tu rile, le g u m e le , b r â n .
se tu rile. C a n tită ţi red u se d e c o lo ­
n ia le. P reţu rile m a x im a le f ix a te d e
a u to r ită ţi Ia b rân ză, ca şca v a l, u n t,
o u ă şi c a r to fi a u fo st resp e c ta te î n
p arte. M ărfu rile in s ă su n t p u ţin e şi
d e c a lita te in fe rio a ră . S e a ş te a p tă
so sir e a u n u i m ilio n kgr. d e c e a p ă
co m a n d a t d e In s titu tu l N a ţio n a l a l
C oop eraţiei d in B u c u r e şti. V ân zări
m a i m id e a să p tă m â n a tr e c u tă .
B Ă U T U R I . D e p o z ite le d e vin u ri
In g en era l s u n t b in e a p ro v izio n a te
o u to t fe lu l d e b ă u tu ri. D isp u n â n d
d e c a p ita lu r i im p o r ta n te ş i d e m ij ­
lo a ce d e con servare __ p iv n iţe
b u to a ie su fic ie n te , — au rezerve
p en tr u m u ltă vrem e. V â n zărilor s l a ­
be d in u ltim a să p tă m â n ă s e a d a u g ă
p e lâ n g ă sc u m p ete» b ă u tu rilor
sta r e a su fle te a sc ă a c e tă ţe n ilo r d u ­
p ă c a ta clism u l d e S â m b ă tă n o a p ­
tea , ca re a ad u s p a g u b e en o rm e ţ ă ­
rii şi p o p u la ţiei. P r e ţu r le s t a ţ io ­
n are.
C Ă R N U R I C O N S E R V A T E . L ip sa
v a g o a n elo r p en tru tra n sp ortu l v i ­
te lo r în C a p ita lă , s ’a r e s im ţit m u lt.
C a rn ea p ro a sp ă tă a fo s t în lo c u ită
t a c e » m a i m a re p a rte c u c a m e »
e jh se r v a tă . M a g a zin ele, d a to r ită f a -
ţffica n ţilo r p revăzători, a u fo st a -
p ro v izio n a te su fic ie n t. V ân zări n o r ­
m a le fă ră c a p reţu rile s ă f i su fe r it
v r e « m o d ifica re.
L A N A . P reţu l iâ n e i e s te m a x i-
m a lisa t. C e a m a i m are p a rte a a -
ee stu i a rtico l e ste rep a rtiza tă a r ­
m a te i p en tr u n e v o ile d .
B U M B A C . L ip sa a c e stu i a r tic o l
ar resim te d e fo a r te m u lt ă v rem e
p e p ia ţa C a p ita ld . A n g lia şi E g ip ­
tu l ca ri era u p ricip a lele p ie ţe
ap ro v izio n a re, n u m a i livrează n i .
m ic. A co rd u l com ereia l c u T u r c ia
n u a fo st rezo lv a t, în tr u c â t se c e r e
ş i d e o p a r te ş i d e a lta , p la ta în
d olari. I d e e » p lă ţii p rin c le a r in g n u
* . fo st p rim ită . T ra n sp o rtu rile d in
A m erica ş i P e r sia n u se p o t fa c e ,
m ă rile f iin d b lo ca te. S in g u ră I t a ­
lia cu ca re se d u c d e m u ltă v r e ­
m e tr a ta tiv e p rin I n s titu tu l n a ţio ­
n a l a l co o p era ţiei ş i prin rep r e z e n ­
ta n ţe le d e b ra n şe, n e p o a te p r o ­
c u r * ş i co m p lecta in p a rte lip su rile
b u m b a cu lu i b ru t sau firelo r d e
b u m b a c. C u m tr a ta tiv e le su n t în a ­
in ta te , s e a şte a p tă p e cu râ n d p r i­
m u l tra n sp o rt.
i, ATA. A p rov izio n ă rile m a g a z in e ­
lo r d e b ra n şe, fă c u te d e fa b ricile
In d ig en e su n t su fic ie n te . D eşi n u
m a i im p o r tă m a ţ ă sau a r tic o le de
a ţ ă , to tu şi rep rez en ta n ţii, d in tr’u n
s im ţ d e p reved ere, m ai p o sed ă t a ­
t ă m ă rfu ri în să d esa so rta te. V â n ­
ză ri n o rm a le. P reţu ri n e sc h im b a te .
. M A N U F A C T U R A . Ca o c o n se c in ­
ţ ă a ra v a g iilo r p ro v o ca te d e cu tr e ­
m u r s ’a o b ser v a t o a b ţin e r e de
ICum părare d in p a r te a p u b licu lu i.
V â n ză ri fo a r te slab e. M ă rfu ri s u ­
fic ie n te .
j P IE L Ă R IE Ş I ÎN C Ă L Ţ Ă M IN ­
T E . In a p ro v izio n a rea fa b r ic a n ţi­
lor cu m a ter ii p rim e n u a in te r ­
v e n it n im ic nou. M a g a zin ele
p ielă rie, rela tiv a p ro v izion ate
jn ă rfu ri de c a lita te
in fe rio a ră .
T a lp a e s te d in c e in c e m a i rară.
S to c u r ile de în c ă lţă m in te g a ta
ţ u n t d esa rso rta te şi p u ţin e . A te lie ­
r e le a ctiv ea ză sla b d in ca u za Up-
şe i m eseria şilo r. T e n d in ţa preţurilor
î > în c ă lţă m in te a d e co m a n d ă , In
Urcare. D in ca u za tim p u lu i fru m os,
^ o m p a ra tiv c u a n u l trecu t, vân zările
Păsările din România
I de dr. George D. Vasiliu
*■
literatura noastră cinegetică România“. O carte taţlă pentru
‘■primeşte în dar o lucrare de im­ cunoaşterea nenumăratelor noa­
portanţă. Printre specialiştii no­ stre sburătoane, pentru pătrun­
ştri în materie de vânătoare ştiin­ derea în tainele vieţii lor.
ţifică, d-nii dr. George D. Vasi-
Lucrarea d-lor dr. George D.
liiu şi dir. L. Rodewafiid şi-au câş­ Vasiliu
şi dr. L. Rodewald, este
tigat de mult un nume. P rim ul; însoţită de peste 36 planşe ou
autor, d. George D. Vasiliu, şeful ' 245 figuri, deopotrivă folositoare
secţiunii cinegetice din „Institu- j vânătorilor, naturaliştilor, ingi­
tu] naţional zootehnic“, biolog şi
■cunoscător al problemelor noa­ nerilor agronomi şi silvici.
stre ştiinţifice vânătoreşti, a reu­ Volumul are o prefaţă de d.
şit prin muncă riguros ştiinţifică prof. G. K. Constantinescu, di­
să deschidă vânătoarei româneşti rectorul „Institutului naţional
un. făgaş cu totul nou. zootehnic“, în care subliniază că
.'prin lucrarea sus amintită, au­ lucrarea îmbogăţeşte în mod stră­
torii publică în colecţia „Institu­ lucit colecţia publicaţiilor Insti­
tului naţional zootehnic“, un fru- tutului.
m as volum despre „Păsările din
ter.
După prezentările de rigoare
d. ministru a primit din partea
delegaţiei mai multe rapoarte cu
privire la lucrările in curs asu­
pra românizării bursei, precum
şi asupra mişcării valorilor bur­
siere din ultimul timp.
D. ministru a dat toată aten­
ţia rapoartelor, manifestându-şi
satisfacţia asupra felului cum au
decurs operaţiile de românizare,
înfăptuite integral şi fără ca
mersul instituţiei să fi suferit.
Delegaţia s’a retras cu promi­
siunile d-lui miniştru că va u r­
mări în deaproape evoluţia aces­
tui important sector din econo­
mia naţională a ţării.
la în c ă lţă m in te a d e ca u ciu c, au
fo st m ici.
M A T E R IA L E D E C O N S T R U C ­
Ţ IE . F iin d se zo n m ort, to a te d e ­
p ozitele d e m a te r ia le d e co n stru c­
ţie , su n t fă r ă m a r fă . D in ca u za
cu trem u ru lu i d in n o a p te* d e 9 /1 «
ort., to ţi n e g u sto rii a u fă c u t co­
m en zi m a ri p en tr u d ife r ite m a te .
ria le d e co n stru cţie. A u to r ită ţile au
lu a t m ă su ri să s e p u n ă e u p r e c ă ­
d ere v a g o a n e ia d isp o z iţia n e g u s to ­
rilo r p en tru a p u te » s a tis fa c e n u ­
m eroasele cereri a le sin istra ţilo r.
L ip seşte d e p e p ia ţă , var, v a r stin s,
ijwos, cărăm id ă ş i ţ i g l ă I n sch im b
In
B iro u l fab ricilor reu n ite d e c im en t
d in C ap itală a s a tisfă c u t, d in d e ­
p o sit, n u m eroase eereri. C am era d e
m u n c i a pus in v ed ere m ese r ia ­
şilo r că v a retr a g e c ă r ţu lia d e m e ş­
te r se u lu crător a celo r* ca ri n u se
v o r co n fo rm a sa la r iilo r m a x im a le
f ix a te d e a u to r ită ţi. I n t r ’a d e v ir
m u lţi d in tr e m eser ia şi sp ec u la u pé
sin istr a ţii cari ră m ă seseră fă r ă a -
d ă p o st. C u în cep ere d e astăzi s ’au
f ix a t p reţu ri m a x im a le Ia to a te a r ­
tic o le le ş i m a ter ia lele d e c o n str u c ­
ţie.
C H E R E S T E A . C um n im e n i n ’a
p u tu t p rev ed ea d eza stru l p rovocat
d e groazn icu l cu trem u r c e a b â n ­
t u it ţa ra n oastră, d ep ozitarii
şi
ch e r e ste a s ’au g ă s it în situ a ţia de
a n u p u te a fa ce f a ţ ă n u m eroaselor
co m en zi d in p a r te a sto tstra ţţlo r.
şi
I n tr ’ad evăr, cu tot se zo n u l m ort,
s’a u fă c u t com en zi u r g e n te l a f a ­
b ricile d e ch erestea . S ’a in te rv en it
Ia C. F . R . p en tru c a s ă se d ea
vagoan e su fic ie n te , a s tfe l c ă în cel
m a i scurt tim p v a sosi în C ap itală
lem n u l n ecesa r rep a ra ţiilo r c lă d i- |
rilor a v a ria te. F iin d m a r fă p u ţin ă
ş i deaaaoratată, ia r eereri fo a r te
m u lte, p reţu l c h e restelei a fo s t m ă ­
rit. M in isteru l coord on ării a f ix a t
p reţu ri m a x im a le p e z iu a d e 16
N oem b rie 1940.
F IE R Ă R IE . M a g a zin ele slab »-
p ro v izio n a te c u m ă rfu ri d esa so rta ­
te. S e resim te m u lt lip sa fleru lu i
şi ta b lei. A rticolele m a n u fa c tu r a te
im p o r ta te d in G erm a n ia sa u p ro ­
c u r a te d in fa b ricile in d ig e n e Işi
m e n ţin p reţu rile. V â n zări slab e.
G E A M U R I. T o a te m a g a zin ele de
b ra n şă a n a v u t in d e p o zitele lor
c a n tită ţi în d e stu lă to a r e d e m a rfă ,
de a s t f e l c ă s ’a s a tis fă c u t c u p riso­
s in ţ ă cere rile sin istr a ţilo r . F a b r i­
c ile d e stic lă r ie d in B u cu re şti, a u
c o m p le ta t de u r g e n ţă lip su rile fă ră
c a p reţu rile s ă su fe r e vreo m o d i­
fica re. C u în cep ere d eia 16 crt.,
s ’a u fix a t p reţu ri m a x im a le.
C Ă R B U N I. S ’a f ă c u t d in n o u
in te r v e n ţii pe lâ n g ă c a le a fe r a tă
s ă s e p u n ă la d isp o x lţe v a g o a n e su ­
fic ie n te . A p rovizion ările s’a u fă c u t
ap roap e n orm al. D in ca u za lip su r i­
lor de m a şin i c o m e n z ile la d o m i­
c iliu l c lie n ţilo r s e e x e c u tă c u în ­
târziere. O d a tă cu d em ob ilizarea
a rm a te i se vor în a p o ia v e h ic u le le
r ech iziţio n a te, ia r co m en zile v o r f i
e x e c u ta te Ia v rem e. P r e ţu r i ne­
sc h im b a te .
P R O D U S E P E T R O L IF E R E . D a ­
to rită fa p tu lu i c ă so c. D istr ib u ţia
s ’a a p rovizion at d in tim p e u to t
fe ta l d e p rod u se p etro lifere , c lie n ­
t e la p o a te f i se r v ită la tim p . P re­
ţu r i sta ţio n a re.
L E M N E D E F O C . D e p o z ite le d e
le m n e Ştab ap ro v izio n a te d in lip sa
v a goan elor d e tra n sp o rt. S e sp eră
c ă în cep â n d d in S ăp tă m â n a v ii­
to a re se v a p u n e d in n o u la d is ­
p o ziţie v a g o a n ele n ecesare. A celea şi
p retu ri.
D R O G H E R IE ST C H IM IC A L E .
M a g a zin ele d e b ra n şe su n t r e la tiv
b in e a p rovizion ate. In a fa r ă d e f a ­
de
cu
b ricile in d ig en e, G erm an ia n e p ro­
cu ră « t â t m a ter ii p rim e c â t ş i f a ­
b rica te. D iv erse m ărfu ri c o m a n d a ­
t e în G erm a n ia au so s it în v a m ă .
C on su m redus. P reţu ri s ts ţio n a r e .
H A R T IA . D ep o zitele ş i lib răriile
su n t b in e ap rovizion ate e u m ărfu ri
d e b ran şe. V ân zări im p o r ta n te, fă r ă
c a p reţu rile s ă su fere v reo m o d i­
fic a r e .
Vitrina cărţii economice
şi dr. L. Rodewald
/
Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noeimbrie 1940
INFORM AŢII
• Academia Română aduce la • D. general Gr. Costandache
Ş T I R I S C H I M B U L
p e z iu a d e 21 N o e m b rie
cunoştinţa d-lor pictori ,şi sculp- j ş:-a dat demisia d;n calitatea de
tori, care au reţinut săli de ex- i preşedinte al consiliului de ad­
poziţii lă fundaţiunea Dalles, că j ministraţie al ziarului „Glasul
din cauza măsurilor luate pentru j nostru“.
C U R S U L D E V IZ E L O R Ş l A L
________________ L D E V IZ E L I B E R
M OKETELOR E F E C T IV E
C O N V E R T I B IL E _________________
oprirea circulaţiei în jurul imo­ • Avocaţii stagiari sunt con­
bilului Carlton, a fost nevoită să vocaţi pentru Sâmbătă, 23 crt.,
9 Ministerul economiei naţio­ • I n cuprinsifl acestei pa­ amâne cu 10 zile deschiderea tu­ ora 4 d. a., în sala Curţii de apel
nale faice cunoscut «ă, In apli­ gini vom publica, începând de turor expoziţiilor din cursul s. I-a.
carea decretulul-lege nr. 3742 Duminica viitoare, o serie de Cumpărare Vânzare anului 1940/41. Prezenţa tuturor este absolut
din 11 Noemvrie 1946, deţinăto­ • Au obţinut titlul de inginer obligatorie,
rii acţiunilor următoarelor socie­ studii, de un interes practic Felni devizelor ICi Eli siti “ ““ ICa 31li Siti agronom la facultatea de agrono­ • D. Pândele Manoleseu a fost
tăţi : şi documentar excepţional, eu mie din Bucureşti, în sesiunea din num it comisar al guvernului pe
Societatea anonimă română privire la „PROBLEMA VII­ _ »“ ■ w a f a , « toamna acestui an, următorii can­ lângă Camera de comerţ şi in­
de telefoane, Societatea de ra­ TOAREI LOCUINŢI POPU­
diodifuziune, soc. „Discom”; soc. LARE”.
„Chibriturile” şi eoc. „Briche­ Autorul studiului este d. O*
New-York . .
Z ü rich . . . .
I
I
103.25 I
2 3 .7 0 |
211.65
49.06 |
I 105.30
2 4 ,4 0
217.97
50.51
didaţi în ordinea alfabetică: Bă- dustrie Giurgiu, în locul d-lui
leanu loan; Berger Const.; Bur- Vasile Buzagiu.
laou Const.; Ciara Nicolae; Co-
• D. Alexandru A. Georges« u
tele”, sunt obligate să prezinte reste A. Anastashi, dr. în ştiin­ (Deschiderea) DEVIZE NECONVERTIBILE SAU IN stăchescu Mihail; Davidescu Da­ a fost num it agent oficial pe
aceste acţiuni spre control şi vi­ ţele economice ai universităţii ______________ CLEARING vid; Davidescu Nicolae; Decu lângă bursa de efecte, acţiuni
ză la ministerul economiei na­ din München, cunoscut prin Florea; Diaoonu loan; Grinţescu şi schimb din Bucureşti.
ţionale, la birourile de primire Zürich Ţf.ondra cumpărare Vânzare Aurel; Ionescu M. loan; Palade
depe lângă eomlsiunea de con­ numeroase lucrări de specia­ Emanoil; Popescu Florea: Ro- 9 Membrii comitetului central
trol şi viză. litate, în limbile română şi B u c u r e şti 2 25 8.4 0 D rh. 0 ,9 9 - 1 ,6 0 1,-------- 1.82 deanu Doina; Stănescu N. Const al asociaţiei funcţionarilor c. f. r.
Termenul de depunere expiră germană şi care, prin noua sa „titraţi şi bacalaureaţi“, cu dele­
B e r lin . 175,20 — 1 ,2 1 - 2 ,— 1 ,2 2 — 2,02
la 11 Decembrie a. c., după care lucrare in legătură cu locuin­ N ew Y o rk 4,36 Í.W /j-M K D in . 2 ,8 9 8 3,05 SOCIETATEA ANONI­ gaţii filialelor, sunt convocaţi în
orice acţiune neprezentată va fl ţele populare, pune o proble­ L ondra. 17. — R m k. 4 0 ,5 0 - 4 9 ,- 4 1 ,5 0 — 5 0 .0 0 MA ROMÂNA DE TELE­ a. şedinţă, Duminică. 1 Decembrie
c., orele 9 dimineaţa, în strada
anulată. mă de vie actualitate, intere­ P a r is . . 9 ,8 5 — Pgö 2 6 ,5 0 27,00 FOANE A SUBSCRIS Disescu no. 2 Bucureşti.
• Sâmbătă 30 Noembrie 1910, sând, intre alţii, pe refugiaţi M ila n o . 22,05 — M k. f in . ( c u 3 8 % ) 2,83 (38% ) 2,90
SUMA DE 5 0 0 .0 0 0 LEI
ora 17, şi în zilele următoare se ca şi pe sinistraţii de pe urma B u d ap est 85,50 19,75 L tq . 8 2 ,-------- 92.— 9 2 ,— 9 Societatea naţională de Cruce
vor efectua la ministerul finan­ recentului cutremur. B e lg r a d 10, 1,65 E sc , (c u 3 8 % ) 5,24 (38% ) 5,38 PENTRU „AJUTORUL LE- Roşie a României anunţă că bi­
ţelor, direcţia Creditului jude­ Z ü r ic h . — 1 7 ,6 0 -7 0 L. s t . (cu 3 8 %) 567.87 (3 8 % ) 584,91 GIONAR” . roul refugiaţilor din Piaţa Amzei
ţean şi comunal (str. Mihai Vo­ al •marelui Ministerul coordonării şi
stat major econo­
S u e d ia .
M o n tr e a l
4,04 1 6 ,8 5 -9 5 U i t .
— 4 ,4 3 -4 7
9.5 0 9.50 l 12, s’a mutat în str. Polonă 27.
dă din localul Vama Poştei, eta­ mic examinează problema pre­ S p a n ia . — 8 7 .7 0 P st. — (38% ) 19,32
9 Monumentul oe s’a ridicat
• D-nii Jacques Schauer şi în comuna Poduri (jud. Bacău) şi
jul I-iu), a 69-a tragere la sorţ1
a obligaţiunilor de Credit jude­ ţurilor produselor industriale,
ţean şi comunal, seria 4 jum. la care — după. cum am anunţat
B . A ir e s 40101 ISJfl— 17,13 F r. fr . (cu 3 8 %)
L eva
K. s.
1,60
4 .6 8 (3 8 % ) 4,77
( c u 38% 33,67 ( 3 8 %) 34,71
1,68
Iuliu Jacab au fost îndepărtaţi care se inaugurează în ziua de
din funcţiunea de mijlocitori 24 Noembrie 1940, nu s’a ridicat
oficiali de pe lângă bursa de numai din iniţiativa d-lui Cohst.
sută şi a 81-a tragere la sorţi a — vor fi adoptate puterii de Z lt. — I 19,— m ărfuri din Arad.
obligaţiunilor seria 5%. consum a agricultorilor şi a tu­ Dăscâlescu, deia minsterul agri­
La aceste trageri se vor amor­ turor claselor producătoare cu
P r . e lv . (cu 38% 3 2 ,7 8 1 ( 3 8 % 3 3 ,4 0 3 Şf La secretariatul nostru de culturii, cum din eroare s’a pu­
CURSUL MONETELOR DE AUR redacţie a fost depus carnetul de blicat, ci din iniţiativa unui co­
tiza : 1040 obligaţiuni în valoare mijloace restrânse. identitate al refugiatului basara­ mitet în frunte cu d-nii Gene­
nominală de lei 1.809.500, din se­ Pentru astăzi a fost convo­ Cn Napoleon (aur)-Lei 1.335. bean Lupeca Chirii, găsit pe ral I. Şova, secretar general la
ria 4 jum. la sută şi 1038 obli­ cată comisia fierului. lira sterlină aur-Lei 1.684. strad*
gaţiuni in valoare nominală de Cu menţiunea că acestea sunt preţurile de cumpărare ale ministerul apărării naţionale;
9 Autorităţile au primit medic col. réz. dr- V. Cojam;
lei 4.294.400, din seria 5%, plângeri împotriva unor res­ Băncii Naţionale care de altfel este singurul cumpărător legal-
mente îndreptăţit de monete aur. Dr. G. TOMŞA prof. Eugen Chimoagă, rectorul
9 Din situaţia sumară a Băn­ tauratori cari nu resnectă re­ Cons. 4—7 politehnicii din Bucureşti; ing.
cii Naţionale, încheiată Ia 9 gimul menu-urilor fixe, sta- S tr. F ru m o a să , 40 T el. 5.83.60 Alexandru Cojan; Gh. Chimoagă,
B IÍR SA
N-brie a. e., reţinem următoa­ bttH de ministerul coordonă­ învăţător pensionar; coloneii
rele schimbări mai importante rii şi statului major economie. • D. Vichente Marcu a fost Haton şi Virgiliu Chimoagă; Gh.
In poziţia conturilor: numit comisar al guvernului pe Cojan, şef de serviciu C. F. R.;
Stocul de aur a mai crescut Aceste plângeri vor fi cer­ lângă Camera de comerţ şi in ­ Nicolae Bujor, Învăţătorii şi
cu peste 24 milioane, faţă de si­ cetate şi dacă se vor dovedi B u c u re ş ti 21 N o e m b rie dustrie Tumu-Severin, în locul preoţii din comună.
tuaţia din săptămâna anterioa­ Întemeiate se vor lua măsuri d-lui Station Blaga. • Miercuri secţia de bio­
ră. totalizând 32.068.225.987 lei; aspre pentru pedepsirea in­ TÂRGUL OFICIAL R urale 4% 50—52
Un spor de circa 35 milioane I fractorilor. (deia 11—12 dim.) Rurale nepreschimbate 5% logie aplicată de pe lângă Aca­
26—27 Dr. V. RACOVEANU demia de ştiinţe şi-a ţinut prima
au Înregistrat şi devizele rernr- i Ministerul coordonării este Rurale prese. 5% 68—8'. s ’a m u ta t in s tr . Ita lia n ă 17, te l. şedinţă din sesiunea de luoru
vate pentru plata importului botărît să apere cu toată e- A C Ţ IU N I Rurale 10% 57—58 2.31.46 n e tr e c u t In ca rte.
(379.175.646 Iei); 334 1940—41, sub preşedinţia d-lui
A str a H o r la * . 830, 835, 840; B . dr. D. Paulian.
Mici sporuri se înregistrează nergia interesele consumato­
N . R . 5325; B , a c a R o m â n e a sc ă 595; O B L IG A Ţ IU N I S’au prezentat şi discutat ur­
şi la devizele în conturi do clea­ rilor şi nu va îngădui nicio
S. R . D . 1380; S te a u a R o m â n ă 430; • Adunarea generală şi con­
ring decontate, eum şi la cele abatere deia legile in vigoare M ica 940, 945 960 966. 960; R e ş iţa Judeţeni» 5% 70—74 gresul societăţii ortodoxe naţio­ mătoarele comunicări;
Dr. Gomoiu Victor. — Despre
J u d e ţe n e 4 V^% 61—63
de decontat din depunerile im­ care au reglementat preţuri­ 480; L etea 1000, 1 0 « , 1010, 990; nale a femeilor române, sunt con­
portatorilor; le 1% articolele de generală Loc. E ftin e 260; P r a h o v a 270, 275; C esa R u ra lă 5% 52—54
vocate pentru zilele de 7—8 De­ acţiunea ozonului.
C on cord ia 415; C red it M in ier 430; C o m u n a le B u cu re şti 3 l/ z % 50— 52
cembrie, în Capitală, la Sediul Dr. Paulian D. şi Vestemeanu
Biletele de bancă în circulaţie necesitate. I. R . D . P . 290. C o m u n a le B u cu re şti 4% 55—58
ating 63.657 milioane, în creştere 9 Iată lista firmelor înscrise C o m u n a le B u c u r e şti 5% 58—60 Societăţii din Calea Moşilor 148. M. — Importanţa grupului san­
cu următoarea ordine de z i : ra­ guin în antropologie.
EFECTE, S C R ISU R I,
cu 126 mii.; în ultima vreme in registrul ofi­ O B L IG A Ţ IU N I L o c u in ţe e f tin e 5% 55— 57
D-rii Lăzărescu S. şi Vlădoianu
Portofoliul comercial în scă­ cial al exportatorilor, conf. art. A C Ţ IU N I B A N C A R E portul comitetului central; ra­
îm p r o p r ie tă r ir e a 48 3 /4 , 48 1/2, portul financiar şi bilanţurile pe paraliziile C. — Pneumoterapia cerebrală în
dere cu 136 mii„ totalizează 47 din legea de organizare a a- 48 5 /8; în zestra re m ari 73; C on so­
B a n ca N a ţio n a lă a R o m â n iei 5325
faciale.
20.394.5 milioane; sociaţiilor de exportatori, publi­ lid a tă 32 3 /4 . 32 5 /8, 32 3 /4 ; S ta ­
B a n ca d e C red it R o m â n 290 anii 1938-39 şi 1939-40 ; situaţia Dr. Marinescu.Bojoiu. — Tur-
B e n c a R o m â n ea scă 595 filialelor din provinciile ocupate burări pseudo-nervoase în con­
A vansurile te m p o ra re aco rd ate cată în M. Of. nr. 7 din 9 Ianua­ b iliza re 45 3 /4 ; D e sv o lta r e 42, 41 B a n ca d e S co n t a R o m â n iei 280
te z a u ru lu i: 2 m ilia rd e , lim ita rie 1939, cunoscând că aceste fir­ 7 /8 ; R e n ta 1933 53 1/2, 53 3 /4 ; J u ­ şi diferite chestiuni privind bu­ valescenţă la fractura de membre.
B anca C o m erţu lu i C ra io v a 2oo
m ax im ă a n u a lă le g a l ă ; me au drept de a face export d eţen e 5% 62 1 /2 ; R e fa c e r ii 52 3 /4 . B anca o f R ou m ania Ltd 875 nul mers al Societăţii. , Dr. Jianu I . — Contributiunji la
Totalul angajamentelor la ve­ în cursul anului 1940; CURSURI u \ NORMATIVE
B a n ca C o m ercia lă Rom ân ă 215 chirurgia restaurării esofagului.
de dere acuză un spor de circa Puşcaşu Mircea .Cometa” Te- B an ca oom . Ital. rom 490 VIZITAŢI • D. Spoială Zamfir, avocat
1.357 milioane, totalizând 79.179.0 iuş, Calea lui Traian 31; Ofi­ RENTE ANTEBELICE B a n c a A lb in a S i b f 460
mii. ciul comercial româno-turc R en te 4%
R en ta 4 % %
35—40
40—45
B anca Ilfo v 600 Expoziţia Cusături româneşti din Suceava, a fost num it co­
misar al guvernului pe lângă
Raportul dintre stocul de aur ,Fuad A. Tepeli” Bucureşti, Bu- R en te 5% 4 5 -0 0
B a n ca A g r ic o li 90
„ ELISABETA COSCO“ . Camera de comerţ şi industrie
şi angajamente scade la 41,01%, zeşti 15; „Gatorno” B. A. R. Ma­ B a n ca U r b a n i 275
Succ. Q|j?a ing. M aîcan din Cernăuţi, cu sediul la Su­
deia 41.17%. ritimă, Brăila str, Bolintineanu RENTE POSTBELICE INTERNE
STR. DOMNIŢA ANASTASIA 8 ceava.
• D-nii ing. Virgil Ionescu 7; „Uniunea de voiaj şi comerţ” R en ta 5% 1910 N a ţio n a l 53— 54 A C Ţ I U N I P E T R O L IF E R E
D Comisiunea interimară a
şi Ion Bratu au fost numiţi soc, pe act. Bucureşti Brezoianu R enta 5% 1910 U n irii 53—54
A stra R o m â n ă e x . cup. E40 • Poliţia legionară aduce la colegiului medicilor, având im­
consilieri experţi pe lângă mi­ reşti 51; „Hansérex” S. A. R. Bucu­ R enta 5% 1920R efa c e r e 52% —5314
C o n co rd ia 415
I str. Bcteanu 3; Labora­ R enta 5% 1920 d eb lo ca tă 46—4 8 cunoştinţa generală că individul portante comunicări de făcut şi
C red it M in ier 430
nisterul coordonării şi al sta­ torul farmaceutic „Luteţia” S. R en ta 5% 1922 tm p rop r. 48— 49 Căprescu Mircea, care a comis instrucţiuni profesionale de dat
R en ta 5% p erp etu ă 46— 47 I. R . D . P . 290 numeroase falsuri şi escrocherii medicilor români, a convocat a-
tului major economic- A. R. Bucureşti, str. Toamnei R n ete 5% 1933 reen g . 53—54 P etro lu l R o m â n e sc ex. cup. 800
In această calitate funcţio­ 103; Fabrica de cognac şi disti­ R en ta «16% 1934 in zert. U nart) P etro l B lo k ■ 410 în numele poliţiei legionare, a dunarea generală a tuturor mem­
fost prins şi înaintat prefecturii brilor, pentru Joi, 28 Noembrie,
nează fără niciun fel de retri­ lerie de fructe din Minişmăderat 73—74 P ra h o v a P e tr o l 275
poliţiei Capitalei cu menţiunea óra 9 seara, în sala pstatului
buţie şi execută mandatul sub S. A. Ghioroc jud. Arad; „Ciuc”
S. A. R. pt. industria şl valorifi­
R en te 4 V i % 1934 tn sestr.
•
(m ici)
6 5 -6 6
R ed ev en te
S te a u a R om ână
245
430 de a fi cercetat şi înaintat par­ A. G. I. R. str. Romana 8.
prestare de jurământ. carea produselor agricole, Buc. R en ta 3% 1935 con solid . 3 2 ţ$ — 33V* chetului. • Se aduce la cunoştinţa- doam­
Toţi' acei ce au fost victimele nelor şi d-lor membri ai Socie­
• Eri dimineaţă au început str. Nicolae Filipescu 7; „Bru- B on u ri 4 ţ i % 1939 Im p o zite 42—43 A C Ţ IU N I A S IG U R Ă R I
la ministerul economiei naţio­ mann Martin” Timişoara IV. str. susnumitului şi care nu s’au a- tăţilor pentru protecţia animale­
R E N T E P O S T B E L IC E E X T E R N E dresat până acum poliţiei legio­ lor şi Grija de animale, care s'au
nale discuţiile asupra modifi­ Iancu Văcărescu 4; Asociaţia D a ria R o m â n ia
G e n e r a la
4000
1250 nare sunt rugaţi a se adresa pre­ interesat de broşura d-lui R a u l
cării acorului comercial dintre Ardeleană soc. comercială pe ac- Rents 7% emis. 1920 «tah. ex cop N a ţio n a la 300 fecturii poliţiei. din v i a ţ a
ţii Deva, Calea Horea 11; Repre­ 45—46
C ă lin e s c u : „ P o v e s tir i
România şi Elveţia. zentanţa s. a. Buc. Bd. Vintilă Rsnti E rnte K M D e r r o lt
Agricola Pondera 325 Poliţia legionară atrage stărui­ a n i m a l e l o r —apărută în editura
S’au examinat principiile care Brătianu 7; întreprinderile cerc- 4 1 H -4 2 V 2
S tea u a R o m â n i« 820 tor atenţia publicului că cei ce ziarului „Universul“ şi costând
vor forma baza noului acord. chimlce-farmaceutice Buc. str. Renta 4% Unit acord Pari* F ra n co -R o m â n a t*o se prezintă în numele poliţiei le­ 40 lei — şi doresc să o recoman­
A sigu rarea R om ân ească looo gionare, sunt obligaţi a se legiti­ de cunoscuţilor, ca fiind una din
• D. Mircea Cancicov, minis­ Paris 16.
2 8 0 -3 0 0
• Consumul de spirt mono­ Rente M Unii aoord Paris ma cu carnet de identitate pre­ puţinele publicaţiuni româneşti
trul economiei naţionale, a sem­ 320—840 D I F E R IT E S O C IE T Ă Ţ I
văzut cu fotografie, timbru sec cu scopuri de propagandă pen­
nat o decizie prin care sunt au­ polizat a fest în primele 8 luni Beate 4% Unit aoord. Barer C arp atine 700
şi viza pe anul şi luna curentă. tru iubirea de animale, că se
torizaţi să semneze In numele 1040 de 147.658.565 gr. dai’., re­ Renta «%% Unii acord Berlin
100—110 C lăd irea R o m ân ească 545 mai găsesc câteva exemplare la
ministrului acţiunile şl bordero- prezentând o valoare de
Casa RuralA 400
C a rtea R o m â n e a sc ă 620 Dr. MENDROHOVICI librăria „Universul“.
urile vizate, ce urmează să fie 1.207.650.503, lei faţă de
180—210
153.598.991 gr. dai In aceeaşi pe­ Renta 8% tiuit, acord Berlin C red it C a rb o n ifer 500 C. Călăraşi 53 A. _ - 9 Ministerul muncii, sănătăţii
eliberate proprietarilor societă­ rioadă a anului trecut, în valoa­ 120—140 C red it In d u s tr ia l 650 Tel. 4.65.45 , reluat şi ocrotirilor sociale aduce la cu­
ţilor petrolifere, conform dispo- re de lei 1.168.804.057 lei. Creş­ SCRISURI FUNCIARE C red it pt. In trep r. e le c tr ic a 800 consultaţiile noştinţă că cererile netimbrate,
G ovora C ă lim ă n eştl îeo 338 adresate acestui departament, nu
ziţiunilor decretului lege nr. terea în valoare, care compen­ Urbano Buc. 6% stamp, ex. cup L e te a 999
31— 32 vor fi luate în considerare.
2343/940, publicat în Mon. Of. sează descreşterea cantitativă a Urbano Bun 6% om. noul L o c u in ţe E ftin e 260 # D. Vasile Piroşcă, mijloci­
nr. 158 din 11 Iulie 1940, d-nii: consumului, se datoreşte urcă­ e x cu p . 56 Vj— 5714
Mari Ia H oteluri
M ica
140
geo
tor oficial de mărfuri şi cereale Universitara
Ion Gheorghiu, ministru pleni­ rii preţului la spirt în cursul pe­ U rb a n e Buc. 10% ştam p . 5 6 Vi—57i i R e ş iţa 480 de pe lângă bursa de mărfuri
potenţiar; Nicolae Pillát, consi­ rioadei considerate. U rb an e l e « 6 % « tâ m p 17—18 S . R.. D . 1380 Brăila — detaşat în prezent la • D. profesor Ioslf Gârbacea
lier economic; Florin Mancliu, blicat • Din comunicatul oficial pu­ U rb a n e Iaşi 10% şta m p . 46—47 T e le fo a n e 950 bursa de mărfuri Gaiaţi, a fost a fost num it rector al acade­
consilier economic; Victor Ore*- de toamnă asupra stării semănăturilor U rb a n e la ş i 10% stam p- 42—43 S .R .D . 1200 transferat la această din urmă miei de înalte studii comerciale
în Ungaria, se cons­ bursă, în calitatea ce o deţine şi industriale din Braşov, în lo­
cu, ataşat comercial; Victor Ian- tată că lucrările semănăturilor de actualmente. cul d-lui profesor Ion Mateiu.
cuîescu, funcţionar din legaţie; toamnă şi a strângerii recoltei au D-ra Maria Hóiban, profe­
Const. Robescu, funcţionar din % O D. profesor Ion Safta, a
legaţie; Fotske Papudcff, func­ rămas muH în urmă din cauza
CONSFĂTUIREA MĂCELARILOR
soară de paleografia latină şi d. fost num it decan al facultăţii
timpului nefavorabil. Aurelian Sacerdoţeanu, profesor de agronomie din Timişoara, in
ţionar din legaţie. Din semănăturile de cereale de diplomatică generală şi ro­ locul d-lui Mihail Şerban.
• Doi delegaţi ai ministerului
comerţului iugoslav, vor sosi, si­ de iarnă cele însemânţate mai de mânească la şcoala de arhivis­
lele acestea. în Capitală, pentru schimb vreme au răsărit frumos, în
însă semănăturile târzii
punerea la punct a unor dificul­ sunt slabe şi neregulate Provi­
ŞI MEZELARILOR tică din Bucureşti, au fost nu­
m iţi profesori definitivi, la ca­
tedrele pe care le ocupă.
STUDENŢEŞTI
9 Societatea studenţilor în me­
tăţi ivite cu prilejul aplicării a- ziile de niutreş sunt considerate La Camera de comerţ din Ca­ singură categorie de afaceri. Fie­ • Conducerea sindicatului pre­ dicină din Bucureşti, deschizând
cordului de comerţ intre Româ­ îndestulătoare, dar totuşi calita­ pitală s’a ţinut o consfătuire a care trebue să practice o meserie sei române din Ardeal şi Banat căminul său din bd. Schitu Mă-
nia şi Iugoslavia, în vigoare. tea lor Iasă mult de dorit. comercianţilor măcelari şi meze­ şi să aibă un sector de muncă. aduce la cunoştinţa membrilor gureanu 2, roagă pe foştii loca­
lari. Pentru obiecţiunile Regiei că biroul funcţionează vremelnic tari ai căminului să predea de
Au luat parte d-nii consilieri mixte deia abator, să se întoc­ în str. Lipscani nr. 7, Bucureşti I, urgenţă intendentului Buta Ga-
P. Bolintineanu şi Gurău, din mească un memoriu. în fiecare zi de lucru între orele vril toate efectele societăţii ce
Consfătuirea comercianţilor de lemne
partea Camerei de comerţ şl Io­ D-sa mai spune că este infor­ 4—5 d. a. au asupra lor.
nel Bratu, consilier tehnic pen­ mat că unii angrosişti cumpără
tru măcelărie la ministerul co­ vite din provincie prin evrei.
La Camera de comerţ a lost I măsură să scoată stocul necesar
Marţi seara o consfătuire a co­ de lemne.
ordonării.
D. P. Bolintineanu explică sco­
Cineva propune confiscarea
lor. Ş T IR I ŞCOLARE
mercianţilor depoaitori de lemne
preşedintele Camerei.
I
Din lipsă, de lemne, unii depo­
în prezenţa dini D. Garibaldi, zitari cari aveau douâ-trei de-
I pozite, s’au văzut în situaţia de
pul acestor consfătuiri săptămâ­
nale.
Evreii cari au invadat această
Apoi negustorii mulţumesc
d-lui Bolintineanu pentru inte­
resul ce li-1 poartă.
0 Duminică, 24 ■Noembrie, 9 D. Mihail Strugariu, in­
ora 11 se va ţine la liceul in­ spector general în ministerul e-
D-sa a arătat rostul acestei j a nu mai putea ţine decât un breaslă, prin manoperile lor, au D. Ionel Bratu arată că, deia dustrial Azilul „Elena Doamna“, ducaţiunii naţionale, cultelor şi
consfătuiri, făcând apel la co­ singur deposit. atras neîncrederea publicului. excluderea evreilor, aprovizio­ Panduri 90, adunare generală artelor, direcţia învăţământului
mercianţii dim această branşă să Printre alte doleanţe se cere Comercianţii măcelari şi meze­ narea se face în bune condiţiuni. extraordinară, pentru aprobarea profesional, a fost desărcinat din
dea tot concursul pentru solu­ J şi înlăturarea samsarilor deghi­ lari vor avea tot concursul, dar D-sa mai face apel la comer­ deschiderii unui credit din fon­ această funcţie.
ţionarea problemei aprovizionă­ zaţi cari fac concurenţă ndea- trebue să înţeleagă şi ei greută­ cianţi să fie conştienţi de vre­ dul de rezervă al comitetului,
rii Capitalei cu lemne suficiente. lă comercianţilor. ţile vremurilor şi să pue oare­ destinat reparaţiilor strict nece­ 9 Liceul „C-tin Brâncoveanu“
murile actuale şi de atitudinea sare localului. din Bucureşti anunţă pe d-nii
Din expunerile iăout* de co­ Pentru soluţionarea acestei care frâu poftei de câştig. ce li se cere în noul stat legio­
mercianţii depozitari de lemne probleme, s’a decis înaintarea In noul stat legionar, fiecare nar. Părinţii, tu to rii. şi corespon­ profesori şi elevi, că redeschide­
rezultă că ceeace contribue in unui memoriu detailat ministe­ trebue să se specializeze într’o denţii sunt invitaţi â lua parte. rea cursurilor va fi în ziua de
mare măsură la urcarea preţu­ rului coordonării. In cazul neîntninirii număru­ 25 Nov. ora 8 dim, Elevii interni
rilor sunt următoarele: lui legal de membri, adunarea se vor prezenta în ziua de 24
Taxele comunal« oare s’au ri­ va fi Duminica următoare cu Nov. pentru internare.
dicat deia 12 la 120 lei la vagon;
taxele excesiv de mari cane se C O T A A P E L O R D U N Ă R II num ărul de membri prezenţi.
9 Adunarea generală extraor­ • Ministerul, educaţiei naţio­
plătesc la bascule, ajungând azi S i t u a ţ i a
până la 80—90 lei la vagon
a g r ic o lă
(5—10 lei la căruţă 20-25 lei la între 13 fi 20 Noemvrie crt.
DIN PORTURILE ROMANEŞTI IN S U S D E B A Z IA g
dinară a părinţilor elevilor liceu­ nale, cultelor şi artelor aduce la
lui teoretic de băeţi din Olteni­ cunoştinţă că sunt libere pentru
ţa este convocată pe ziua de 24 suplinire următoarele locuri:
camion); locaţiunea ce se plă- P O R T U R IL E P O R T U R IL E 1 ~^ f j ^ Noembrie 1940, orele 11 dim. în Tecuci, liceul comercial băieţi 12
teşt C. F. R.-ulud, 500—800 lei Timpul a fost prielnic mun­ 19 20 _________ _______ 18 I 18 localul şcoalei. Ordinea de zi; vo­ ore geografie, Galaţi, liceul co­
pentru vagonul ce soseşte in zl ------------------------------------- Regensburg 370 388 tarea bugetului suplimentar pe mercial băieţi o catedră mate-
de săbătoare, comerciantul fiind cilor agricole. Arăturile şi se­ Baziaş 461 — Hofkirchen 380 396 exerciţiul 1940-941; taxele şco­ temaţici, Galaţi liceul industrial
obligat a descărca lemnele şi în mănăturile s’au făcut în gene­ Drencova 393 — Passau bl 5 561 lare la clasele extrabugetare. băieţi, o catedră matematici, Tul-
aceste zile. Cum in zilele de săr­ ral cu multă stăruinţă. In Mol­ Orşova 436 442 Lina 284 323 In caz că la acea dată numă­ cea liceul băieţi o csitedră mate­
bătoare nu se găsesc muncitori dova şi regiunea de răsărit a T. Severin 560 560 Struden 354 381 rul legal de membri nu se în­ matici, Brăila liceul comercial
şi cărăuşi sunt nevoiţi să plă­ Munteniei, din pricina lipsei Cetatea 524 526 Vlena 280 283 truneşte, adunarea se va ţine in fete, 9 ore franceză, plus 6 ore
tească preţuri foarte mari. Calafat 516 517 Bratislava 144 156 engleză.
Deaceea ea roagă să se inter­ animalelor de muncă, semănă­ Bechet 495 — Komám o 285 305
ziua de 1 Dec. crt. aceeaş oră.
9 Liceul comercial Marele Doritorii se vor adresa de ur­
vină ia C. F. R. pentru respec­ turile merg mai greu. De ase­ Corabia 445 446 Budapesta 239 249 Voecod Mihai din Bucureşti, str. genţă inspectoratului şcolar Ga­
tarea repaosului duminical, su­ menea, în Dobrogea semănătu­ T. Măgurele 402 — Mohács 318 310 Traian 165 aduce la cunoştinţa laţi.
primând această taxă. rile se fac cu încetineală din Zimnicea 464 466 Bogojevo 437 424 elevilor că Vineri 22 c. încep să
S’a mai arătat că în afară cauza schimbului de populaţie. Giurgiu 465 469 Novisad 432 422 9 La liceul de băieţi „Titu
de aceste taxe cari contribue la funcţioneze cursurile după a-
Recoltatul porumbului s’a Olteniţa 447 — Zemun r 505 509 miază, deia 2-7 în felul următor: Maiorescu“ din Aiud sunt vacan­
urcare preţului lemnelor de foc,, terminat; recolta este bună. Călăraşi 397 401 RAUL DRAVA Cursul inferior seria A şi i te postul de contabil, retribuit cu
mai sunt şi alte dificultăţi Ast­ Se taie şi se îngroapă viile. Cernavoda 405 430 Barcs 123 156 cursul superior în localul liceu- ' 2500 lei lunar şi de casier cu 2000
fel, prin fixarea preţului maxi­ In regiunile pomicole se Hărşova 430 — Osijek 232 288 lui Şincai din calea Şerban Vodă lei lunar.
mal depozitarii de lemne s’au Brăila 384 387 RAUL SAVA nr. 167.
văzut în imposibilitate de a se plantează pomi şi se sapă plan­ Galaţi 370 374 Brod 772 771 Cursul inferior seria B în lo­ Petiţionarii vor înainta cereri­
putea aproviziona, prin micşo­ taţiile. T u lc a a 243 245 R A U L T IS A calul şcoalei primare No. 24 din le până la data de 25 Noemvrie
rarea stocului de lemne scoase Semănăturile răsărite vege­ 243 243 f Tokay 456 447 Str. Lânăriei. comitetului şcolar al liceului „T.
din pădure. tează bine şi se prezintă fru­ lsma« — — Seghedin 450 457 Clasele extrabugetare în loca- Maiorescu“.
Exploatatorii să fie puşi în mos. Chilia Veche 132 1321 Utel 485
f
 Äm l al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noeímbríe 1940s f *

M A T A S U R I A3*1"ife M 382.V?V*

STOFE pentru DOAMNE

STOFE BĂRBĂTEŞTI
BARCH ETURÍ,
PÂNZETURI,
PO PLIN U R I,
P R O S O A P E
C U M P Ă R A Ţ I L A M A R E L E M A G A Z IN

EN GROS EN DETAIL
REVIZUIREAANUALĂ GHEORGHEI NESCU 0
T R I B U N A L U L IL F O V
S e c ţia N otariat

A S U P U Ş I L O R S T R Ă IN I Publicaţiune
Serviciul controlului 6trămi- dovada căsătoriei ou românce şi vor mai depune adeverinţe dela
lor din Direcţia generală a po­ de naşterea copilor, sau dovada J! corpul subinginerilor şi conduc­
litiei a dat eri următoarea în­ îndeplimrei serviciului militar torilor, că au fost admişi in acel
ştiinţare cu privire la revizuirea electiv, în. armata română, pre­ corp
anuală a supuşilor străini : cum şi dovada mijloacelor de e- Antreprenorii de lucrări de in­
PILULELE de vânzare
Se aduce la cunoştinţă că la xistanţă şi certificate eliberate ginerie, vor mai depune autori­
data de 10 Decembrie a. c., în­ de organele de politie sau admi­ zaţia ministerului lucrărilor pu­ PURGATIVE
cepe revizuirea anuală a situa­ nistrative, că nu profesează. In blice şi comunicaţiilor.
ţiei supuşilor străini care se află cereri vor a ră ta : domiciliul, o-
cupaţia ce au şi motivul rămâ- vor mai anexa un certificat dela
Acei căsătoriţi ou românce, KISSI NGEN E x t r a s
In ţară. In ziua de 18 D e ce m b rie 1940,
La această revizuire sunt obli­ nerei în ţară. |I oficiul stării civile, doveditor că eu efect l a x a n t uşor şi n e d u rero s. ora 12, se va v inde p rin lic ita ţie
gaţi să se prezinte : Supuşii străini prevăzuţi la până în prezent căsătoria nu a publică, în- p re to riu l trib u n a lu lu i
1. Toţi supuşii străini cărora punctele 2 şi 3, adică aceia care fost desfăcută. Pe contrapagină F ă r ă o b iş n u in ţă !
A se lua seara 1 -2 pilule. Ilfov secţia n o ta ria t, im o b ilu l din
le expiră termenul de şedere în intră în prevederile deoretului- se va atesta de către oficiul de B ucureşti stra d a B atiştei n r. 11,
ţară pe ziua de 31 Decembrie lege nr. 4072/1938 şi aceia care poliţie sau jandarmerie, din lo­ A b s o lu t n e v ă tă m ă to r ! In am b alaj a l b a s t r u - a l b . p ro p rie ta te a d -lo r: dr. Iosef B cr-
1940. au fost respinşi la înscrierea ul­ calitatea unde ei domiciliază, că kowitz, H ilda Finkels şi Napoleon
A rie, în c a lita te de tu to re leg a l
2. Toţi supuşii străini oari in­ terioară în listele de naţionalitate soţii nu se găsesc sub separaţiu- al m in o ru lu i său fiu C onstantin
tră în prevederile Decretului- română, pe lângă actele arătate ne de domiciliu; iar dacă soţiile IMPORTANT. A nu sc confunda cu TABLETELE de SLĂBIRE Arie, to ţi în c a iita te de m o şten i­
Lege nr. 4072/1938 adică per­ la categoriile respective de mai românce au decedat, vor dovedi to ri sub b e n eficiu de in v e n ta r «i
soanele caire, în urma revizuirea sus şi recipisele de plata taxelor cu acte oficiate că au’ copii re­ KI55INGEN în ambalaj verde-alb, cari servesc exclujlv SLĂBIRII def. Elly B erkovitz, p e n tru desp ă­
cetăţeniei, au pierdut calitatea în contul Fondului Muncii pen­ zultaţi din această ' căsătorie, g u b irea d -lu i Al. Buzescu, în ca ­
de cetăţean român, precum şi a- tru salariaţi vor mai depune cari sunt întreţinuţi de ed. lita te de- c u ra to r şi d e le g at al J u ­
celea oari nu fac dovada naţio­ recipise de consemnarea taxelor, Dovada vechimei în România decătorului Sindic al falim entului
nalităţii române şi nici nu poise- prevăzute de dearetul-lege nr. din anul 1919 până în prezent şi băncii I. B erkow itz S. A., de su ­
dă acte de călătorie valabile eli­ 4072/1938, pe seama ministerului a eventualelor absenţe din ţară UZINELE METALURGICE UNITE „TITAN NADRAG GALAN” S. A. R. m ele ^de b a n i p re v ă z u te în a ctu l de
berate de vre-un stat străin. de interne, „Fondul Construcţii“ se va face cu certificate eliberate g a râ n tie ip o te c a ră aüt. la iar.
3. Toţi acei cari au cerut în­ (cont nr. 1009), după cum ur­ de organele poliţieneşti saiu pre­
scrierea ulterioară în listele de mează :
ncţiarmUtete română şi au fost
turi; iar vechimea dinainte de
a) Patronii, personalul supe­ 1919, se va dovedi cu. orice fel de
respinşi la înscrierea în aceste rior sau asimilat, administrativ alte acte (chitanţe de dări, con­
CONVOCARE
D-nii acţionari sunt convocaţi în Adunare genefâlă extra- I e ste în s u p ra fa ţă de 1037 m-P. şi-
4944/1932,' irisertis lă n r. 323/1932 şl
în v e s tit cu fo rm u lă e x e c u to r i e 'la
n r -13Ö4/I939',
' .secţia n o ta ria t.
de t r i b u n a l u l 1Ilfov
Im o b ilu l -u rm ă rit

liste. şi tehnic, din orice întreprinderi tracte, etc.). ţţrdin^ră;. ş, aşţipnsrilor, în ziua de 10 Decembrie-1940,'öra l2j-la ! tilg t în B ucureşti strad a Batiştei
industriale, cornercia'le, etc., pre­ Supuşii străini cari au o ve­ sediul societăţii in'Bucureşti, str. plemenceaţuNo,, 3, având, a de­ ' nr. 11. Pe acest te re n se .află două
Se exceptează numai refugia­ cum şi instituţiuini partioudare, chime în România mai mare de­
ţii poloni, cari nu se vor pre­ rentierii, liberii profesionişti, co­ cât aceea înscrisă în livretele de libera asupra următoarei ordine de zi* -.- ’ c lă d iri v e c h i. idin zid a c o p e rite cu
zenta la revizuire în baza în­ mercianţii şi voiajori comerciali, exercitarea profesiei, vor com­ 1. Sporirea capitalului social dela 5Ö0.0Ó0.000 lei la 750.0<)0,<)00t j ta b lă ,şi anum e: a) c o rp u l p rin c i-
lei, în una sau mai multe emisiuni. v , , p ai se com pune d in p a tr u ’ cam ere,
ştiinţării de faţă. precum şi su­ vor plăti câte 10.000 lei; pleta dovezile de vechime în fe­ împuternicirea Consiliului de Administraţie de â reäliZa' acest 'u n h a li, avâiid sp re c u r t e 'u n v e ­
puşii străini cari au alte terme­ b) Personalul administrativ şi lul arătat mai sus. spor de capital şi de a proceda la repartizarea nonei emisiuni. s tia r lu c ra t în fie r şi u n 'b e l c ö n
ne de şedere în ţară decât 31 tehnic inferior, lucrătorii califi­ Cererile şi actele astfel întoc­ 2 . Modificarea, corespunzătoare a ârt. 6 din statute-după cum- to t in fie r cu g e am u ri colorate, în
Decembrie 1940 caţi sau asimilaţii lor, din între­ mite, se yor depune imediat şi urmeaza: , e'ontihuare u rm e a z ă ' -atenansele- pe
Toţi supuşii străini prevăzut! prinderile şi instituţiile arătate cel mai târziu până la data de u n Coridor lung, cu tr e i d e sp ă rţi­
mai sus, fie că sunt salariaţi, fie în alineatul precedent, vânzătorii 5 Decembrie 1940. TEXT VECHI tu ri. o c am eră de b a e m are.-cu bae
Art. 6. — Capitalul social este ; şi closet, p e a , doua d e s p ă rţitu ră
că sunt patroni, fie că-şi exerci­ ambulanţi, vor plăti o taxă de După această dată nu se va TEXT NOU
tă profesiunea sub orice altă for­ 2000 lei;' mai primi nici o cerere iar su­ de lei 500.000.000 împărţit în Árt. 6. — Capitalul social este otu răc amdouă eră şi pe a t r e i a . d e sp ă rţi-
cam ere, u n a , căm ară, o
mă sau orice alt motiv de rămâ­ c) Lucrătorii necalificaţi şi puşii străini în cauză vor fi o- 500.000 acţiuni a 1000 lei valoare de lgi 750.000.000 împărţit în m ică, v e ra n d ă de s c â n d u ri şi în
nere în ţară ar avea, chiar ne­ muncitorii manuali, vor plăti o bligaţi să părăsească ţara la ex­ nominală fiecare, din care 300.000
exercitând o profesie, vor pre­ taxă de 1000 lei; pirarea termenului. acţiuni nominative, ’purtând nu­ 750.000 acţiuni nominative, a 1Ö00 fiind' u n closet a v ân d d e d esu p tu l
zenta actele la revizuire, după d) Cei oare nu intră în nici una mărul dela, 1 la 300.000 şi 2,00.000 lei vâloâre nominală, fiecare. im o b ilu lu i o pivniţă- mare, z id ită;
Cererile şi cetele se vor de­ acţiuni la purtător purtând nu- Şasezeci"la .sută din capital tre- , b) lin a c lă d iră î n fu n d u l c ă rţii, Hz
cum urmează: din categorile de mai sus, vor pune astfel: p ită de p rim a ce a se rv it de grajd,
merile dela 301.000 la 500.000 bue să fie întotdeauna în mâinile 1 se com pune din două od ăiţe) u n a
Supuşii străini cari îşi exerci­ plăti 500 lei. Pentru străinii domicilaţi în Şasezeci la sută din capital tre­ j sp ă lă to rie , d o u ă . g ra jd u ri cu pod
tă profesiunea pe cont propriu Ele vor fi depuse la sucursale­ comunele urbane: la oficiile de bue să fie in totdeauna in mâi­ cetăţenilor, români. t d e asu p ra ,p a rd o site unele. în c ă p e ri
(ea patroni), vor face cererea per­ le sau agenţiile Băncii Naţionale, poliţie; nile cetăţenilor români. / ' ■; cu s c â n d u ri/, ja r a lte le : cu ?cim ent.
gonal şi vor anexa la cerere li­ pe seama ministerului de inter­ Pentru străinii din comunele In c u rte s e . mai. află t r e i m agazii
vretul de exercitarea profesiei, ne „Fondul Construcţii" Jocrnt nr. rurale : la preţurile respective; Modificarea art. 10 din st.a ite după pum urmează: de ..scânduri, • v o p site şi . a c o p e rite
biletul de liberă petrecere, paşa­ 1009). Pentru cel din Bucureşti: la TEX T VECHI TEXT NOU 1 eu- t a b l ă . „;.-şi u n chioşc de - vşţ’ă.
portul sau carnetul de identitate, Supuşii străini din Bucureşti, serviciul controlului străinilor .., ff.
C u rte a este p a v a tă cu c ără m id ă
dovada de plata impozitului co­ Sinaia şi Olteniţa, vor depune depe lângă Prefctura Poliţiei Ca­ Ari. 10. — Consiliul dél Admi­ Art. 10. — Consiliul de Admi­ de bazalt, av ân d o- g ră d in iţă în
mercial sau industrial pe trimes­ taxele la Prefectura Poliţiei Ca­ pitalei (calea Victoriei); nistraţie se compune diri bei- pu­ nistraţie se compune din cel mult făţă, îm prejm uită*CU grilaj, dé fier;
trul Iulie 1940 şi certificatul de pitalei. La depunerea cererilor şi ac­ ţin 10 membri şi cei mult 25, dip .7 membri din care, ,2/3, trebuesâ Im obilul a re - m stialaţie d e a p ă. alu­
Înmatricularea firmei la Camera care 2/3 trebue să fie cetăţeni m in ă e le ctrică , s o n e rie ' şi canal şi
Acei oare posedă carnete de telor pentni revizuire. Organele tomâni. fie'’cetăţeni români. este. iîm p re jm u it l a , f a ţ ă cu grila!
de comerţ, dacă nu eu această identitate, vor solicita în acelaşi indicate pentru primirea actelor . - - .1 L ii I £ --, ■ de fie r p e so clu de p ia tră . Im obi­
menţiune în livret. timp prelungirea lor; iar aceia vor elibera depunătorilor adeve­ C o n s iliu l d e a s e m e n e a 1'h o t ă r ă ş t e c a i o c d e d e p o z it a r e , a a c ţ iu - t lu l a re sarcin i;
Pe lângă aceste aicte, vor mai oare nu le posedă, vor solicita e- rinţa cu termen de valabilitate n ilo r în v e d e r e a p a r t ic ip ă r e i la a d u n a r e a g e n e r a lă e x tr a o r d in a r ă
V a lo are a im obilului u rm ă rit este
depune: liberanea carnetelor de identitate. 31 Recambrie 1940. Aceste ade­ a a c ţio n a r ilo r : s e d iu l şo p ie tă ţii în B u c u r e ş ti s tr . .C le m e n c e a u N o.
de le i 1.020.000 (un m ilio n două
Dovada capitalului învestit în Pe lângă actele arătate mai verinţe vor servi supuşilor străini Şi' B a n c a d e C r e d it R o m â n , B u c u r e ş ti; /B á n k -öf R o u m a riia , B u c u ­
întreprindere, cu certificate eli­ sus, la categorile respective, su­ pentru şederea în ţară pe timpul r e ş t i ; W e s tm in s te r B a n ii L t 4 , . , ţ $ n d o n ; B e s s le r ţV a e c h ţe r & C o . ..’ zeci mii), conform C e rtifica tu lu i n r.
berate de camerele de comerţ şi puşii străini aflaţi în situaţiile cât va dura revizuirea şi până la L td ,, S a lisb u r y ' H o u s e F in s b u r y ' C ircu s, L o n d o n , É. C- 2; N a t io n a l' 6539/1939 a l p e rc e p ţie i circ. ll* a fi-
P r o v in c ia l- B a n k Ltd.,, O v e r s e a s B r a n c h I P r in c e s S tr e e t,. L o n d o n , - 1 scală a C apitalei, ia r licitaţia va
industrie. care urmează, vor mai depune restituirea actelor revizuite.
Actele se vor restitui prin or­ E . C. 2; C h a se N a t io n a l B a n k L td ., N e w - Y o r k . începe dela sum a de lei 765-000,
Frocesui-verbal de impunere actele urm ătoare:
la fisc pentru întreprindere, pe Toţi supuşii străini, vor mai ganele de poliţie sau preţurile C O N S I L I U L D E ' A D M I N IS T R A Ţ I E a d ic ă cu 25% m ai p u ţin din v a ­
«wiui curent. depune acte oficiale de consta­ în raia cărora domiciliază supu­ loare, conform légii din 5 A ugust
Tabloul de personalul ce au în tarea religiei şi originei etnice. şii străini, numai pe bazi.de pa­ 1938.
serviciu, pe categorii profesiona­ Meseriaşii şi lucrătorii, vor mai şapoarte valabile pe termenul a- T r a n sfo r m a r e ä M I N IS T E R U L MUNCn, S Ă N Ă ­
T Ă Ţ I I Ş I O C R O T IR IL O R P re şe d in te , (Indescifrabil)
le şi cetăţenie. depune cartea de meşter sau de cordat S O C IA L E P o rtă re l, (In d escifrab il).
Pentru cei cari se găsesc In lucrător prevăzută de legea pen­ căror Cererile supuşilor străini ele soc. naţionale de Credit D I R E C Ţ IU N E A M A T E R IA L E ­ Nr. 46801 din 20 N oem brie, ■
serviciul altor persoane sau în­ tru pregătirea profesională şi e- vw fi acte nu vor fi complete, L O R S A N IT A R E D o sar n r. 3941/1932.
treprinderi, cererile vor fi fă­ xercitarea meseriilor ; iar dacă se vor respinse,
sunt patroni, pe lângă cartea de
iar acei cari nu
conforma dispoziţiumitar industrială in Societatea
cute numai de către patronii lor
şi la cereri se vor anexa : livre­ meşter, vor mai depune şi bre­ de mai sus, vor suferi rigorile P U B L IC A Ţ IE
Anonimă „Creditul
ziua de 3' Decembrie 1940, orele „SMÄRÄNDITA“
tul de exercitarea profesiei, bile­ vetul de meserie. legii pentru proteguirea muncii Se aduce la cunoştinţă că In
Inginerii (cari exercită profe­ indigene, a legii pentru utiliza­
tul de liberă petrecere, paşaportul
sau carnetul de identitate, dova­ sia de inginer), vor mai depune rea personalului românesc în în- naţional industrial“ 10 dimineaţa, sé V© ţine licitaţie
da de plata dărilor pe trimestrul adeverinţe del?.
Iulie 1940, precum şi recipisa de rilor, că au fost admişi în acest; trclul
■îm.pinp- trenrinderi. a legii pentru con-
străinilor şi a dearetuliui-
.ívt3 ,y*?i
publică în localul Mihisterului
Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale
..Creatoare de modele” H i f i f ! P T C « MOTOCICLETE
1 EL MAŞiN| de GUSUf
i
consemnare la Administraţiile colegiu. lege nr. 1350 din 1938, pentru (sála dé Licitaţii). Galea ’Griviţei A n u n ţă d is tin s a s ă c lie n te ­
finiaciare (secţia Casei de depu­ Subingineril şi conducătorii, înfiinţarea Fondului Muncii. Monitorul Oficial de ieri a pu­ Nr. 64—66, pentru aprovizionarea l ă c ă l u c r e a z ă d u p ă m o d e l e o -
neri) pe seama „Fondului Mun­ blicat următorul decret-dége . i cil pânzeturi, efecte spite-lioeşti r i g i n a l e , r o c h i , m a n t o u r i , c u RADIO, PATEFOANE, A rt. SPORT A N D R E E S C U Grivitoi IM
cii“, cont nr. 14.09, a taxelor pre­ din pânză şi postav, necesare m a t e r i a l u l c l i e n t e l o r .
văzute de deoretul-lege nr. 1350
din 29 Martie 1938 şi -anrirne de:
Lei 10.000 pentru salariaţii su-
puşi străini făcând parte din ca­
înfiinţarea Consiliului de patronagru ie
ART. 1. — Societatea naţională
C redit Industrial se transform ă,
In conform itate ou dispoziţiunile
prezentului decret-lege în Societate
Anonimă, care v a p u rta denum irea
Spitalelor şi Aşezămintelor de
Ocrotire.
Licitaţia se va ţine în confor­
mitate ou art. 88—110 din L.C.P.,
C o m e t a 57 ( P i a ţ a R o m a n ă )
P a r te r . T e l . 2 .8 6 .4 5
335
V inde cel mai efţin Executăm şi reparaţiuni Telefon 3.79.U
, . . . . 7

♦♦+♦♦♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ + 4
tegoria personalului administra­
tiv superior şi tehnic superior al Operelor sociale de „CREDITUL NAŢIONAL IN ­
DUSTRIAL“ S. A.
Regulamentul -O.C.L. şi Normele
Generale publicate în Monitorul
Oficial nr. 127/1931.
sau asimilaţii lor (categoria Í ) ;
•*.: puşi străini făcând parte din ca­
..M onitorul O ficial“ d e ie ri a m u n c ii, s ă n ă t ă ţ i i ş i o c r o t ir ilo r
Lei 5 000 pentru salariaţii su- p u b lic a t u rm ă to ru l d e c re t-le g e :
A r t . 1 .— S e î n f i i n ţ e a z ă „ C o n ­
s o c i a le ,d e j u s t i ţ i e ş i e d u c a ţie
n a ţio n a lă ; c o m a n d a n tu l „ A ju ­
ART. 2. — Obiectul societăţii va
fi de a acorda credite întreprinză­
to rilor rom âni din industrie, de a
înlesni p reluarea întreprinderilor
Goncurenţii vor depune odată
cu oferta închisă- şi sigilată, însă
în -1)110 separat, garanţia provi­
U zina electrică
a O raşului O d ob esti
Institutul National al Cooperaţiei
tegoria personalului administra s i l i u l d e p a t r o n a g i u a l O p e r e lo r t o r u lu i L e g io n a r ” .
tiv inferior şi tehnic inferior sau s o c i a le ” . C o m it e t u l d e c o n d u c e r e p o a t e
industriale străine de către, rom âni
şi de a acorda credite pentru în ­
zorie de 5% din-valoarea ofertei.; Dizzel
din - care 25% în reeipişă pentru
CAUTĂ UN MECANIC la motoarele
şi un electrician, conţli- caută sp re cu m p ărare im obil
ţiunile la primărie._______ 9085
asimilaţii lor (categoria Il-a ); A r t . 2 . — Scopul C o n s iliu lu i c o o p t a m e m b r i i t i t u l a r i ş i m e m
Lai 2.000 pentru salariaţii su­ e s t e d e a în d r u m a ş i c o o r d o n a b r i a s o c i a ţ i .
fiin ţarea Şi desvoltarea de industrii
rom âneşti.
subscriere l a . împrumutul de în­
zestrare...
ii necesar s e r v i c i i l o r sale
puşi străini, făcând parte din ca­ a c ţ i u n e a t u t u r o r i n s t i t u ţ i u n i l o r A r t . 5 . — M in is tr u l d e j u s t i­
tegoria uorătorilor calificaţi şi a- p u b lic e ş i p r i v a t e c e a u o a c t i ­ ţ i e e s t e în s ă r c in a t s ă e la b o r e z e
C reditul Naţional Industrial va
âvea un consiliu de adm inistraţie
Gaetele de sarcini se pot. vedea
MINISTERUL MUNCII,
cen tra le. k ;
compus din 7 persoane şi anum e : la Direcţiunea. Materialelor Sani­
similaţii lor (categoria IlI-a) ; v i t a t e d é i n t e r e s s o c ia l, p r e c u m r e g u la m e n tu l d e fu n c ţio n a r e al tare din Ştr. Aviator Sănătescu SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR O fertele se vor adresa. în B ulevardul Tacke
Lei 1.000 pentru salariaţii su­ ş i d e a o r g a n i z a n o u i a c ţ i u n i C o n s i l i u l u i d e î n d r u m a r e a l 1 preşedinte num it prin d e c re t; Nr. 48, în fiecare zi de lucru, între SOCIALE
puşi străini 'din categoria lucră­ s o c ia le . O p e r e lo r s o c i a le , p u b lic â n d u - 1 3 mem bri num iţi p rin d e c re t; orele 10—13)4. t . DIRECŢIA MATERIALELOR lon escu Nr. 7, Serviciul Bunurilor.
torilor necalificaţi şi asimilaţii A r t . 3 .— P r e ş e d i n ţ i a d e o n o a ­ i n M o n it o r u l O f ic ia l. 2 m em bri aleşi de adunarea ge­ Ministru, (ss) V. Iasi-nski SANITARE
lor (categoria IV-a). r e a a c e s t u i C o n s iliu o a r e M a ­ A r t . 6 . — A c tiv ita te a C o n s i- nerală pe term en de 3 ani. Aceştia Director, (ss) Dr. I. C. Pop
Aceste taxe se vor plăti pentru i e s t a t e a S a R e g i n a E le n a .
toţi supuşii străini salariaţi, in­ A r t . 4 . — C o n s iliu l d e P a t r o ­
i u l u i d e în d r u m a r e a l O p e r e lo r
s o c i a l e î n c e p e l a d a t a p u b li c ă r i i
v o r fi num iţi prin decret până la
cea dintâiu adunare generală.
Nr. 8167 din 19 Noembrie 1940
90Ş4
P U B L IC A Ţ IE
clusiv acei cu carnete de identi­ n a g i u e s t e c o n d u s d e u n c o m i ­ p r Ae zr et .n t7u. l u—i dDe c-rneiti. : v ic e - p r e ş e -
tate. t e t a l c ă t u i t d i n 12 m e m b r i. C o ­
m ite t u l d e c o n d u c e r e a r e d r e p ­ d ln te a l c o n s iliu lu i d e m in iş tr i
întreprinderile oari nu au de­ t u l d e a o r g a n iz a , c o n d u c e Şi ş i c o m a n d a n t a l M iş c ă r ii L e ­
pus în luna Ianuarie a c., ta­ r e p r e z e n t a c o n s iliu l. g io n a r e , m in iş tr ii : j u s t iţ i e i ,
1 director general, num it prin de­
cret, şi care v a face parte cu vot
deliberativ din consiliu.
Comitetul de cenzorj va fi for­
m at din 3 persoane, din care 2 nu­
R IA L
S erv . C onstr. şi Dom. M ilita re
Şe- aduce la cunoştinţă., că în
COM AND AM ENTUL II T E R IT O ­ ziua de 5 Decembrie 1940, orele
10 dimineaţa, se va ţine licitaţie
publică în localul *Ministerului
Muncii, Sănătăţii; şi Ocrotirilor
0 L PEŢI şl CASMALE
de f a b r i c a ţ i e g e r m a n ă ,
blourile de personal la ministerul L a l u c r ă r ile c o n s i l i u l u i p o t m u n c i i , s ă n ă t ă ţ i i ş i o c r o t ir ilo r
economiei naţionale sau la ins­ p a r t i c i p a c a m e m b r i d e d e r p t: s o c ia le , e d u c a ţ i e i n a ţ i o n a l e ş i
pectoratele acelui departament, v i c e - p r e ş e d i n t e l e c o n s i l i u l u i d e a l a f a c e r i l o r i n t e r n e , s u n t î n ­
voi' depune odată ou cererile m i n i ş t r i ş i c o m a n d a n t a l m i ş ­ s ă r c i n a ţ i c u e x e c u t a r e a p r e z e n ­
m iţi prin decret şi 1 ales de adu­
n area generală. Acesta din urm ă va
fi num it prin decret până la vii­
toarea adunare generală.
PUBLICAUUNE Sociale (sala de licitaţii),. Calea
Griviţei Nr. 64—66, pentru apro­
vizionarea cu articole Medico-
N r. 202.722 din 20 N oem brie 1940. Chirurgicale necesare spitalelor.
IN DEPOZIT LA
la preţuri fo a rte convenabile*

Simion M IC HA I LESC U S*°'"

pentru revizuire, tablouri nomi­ c ă r i i L e g io n a r e ; m i n i ş t r i i : t u l u i d é c r e t - le g e .
nale pe categorii de personalul
de cetăţenie română şi cetăţenie
străină, pe care îl au în serviciu
Patronii sunt obligaţi a depu­
ne odată actele tuturor salaria­
ţilor din serviciul lor.
Salariaţii străini, cari în mo­
mentul revizuirea se găsesc fără
angajament, vor face singuri ce­
rerea şi var anexa: livretul de
exercitarea profesiei, biletul de c o n d u c e r e a l „ C o n s i l i u l u i d e p a ­ f a c e p r i n c o o p t a r e a d e c i s ă d e a -
liberă petrecere, paşaportul sau t r o n a g i u a l O p e r e l o r S o c i a l e “ , p e : c e s t c o m i t e t .
carnetul de identitate, dovezi de
specialitatea ce au şi dovadă de
ne trimestrul
plata impozitului
fii1ni pe
Iulie 1940.
Acela oari ‘exercită o profesie
şi nu posedă livret de exrcitarea
profesiei, pe lângă actele arătate
la categoriile respective, vor mai
prezenta dovezi de vechimea în
România şi eventual dovada că­
sătoriei cu românce şi de naştere
a capiilor sau dovada îndeplini­
re! serviciului militar efectiv în
armate română.
*
V?
Licitaţia se va ţine în confor­ S.A.R.
N um irile se vor face la propune­ In ziua de 3 D ecem brie 1940,
o ra 12 ţin e m o n o u ă lic ita ţie p u ­ mitate cu art:' 88—110 din L.C.P., B U C U R E Ş T I, S tr . T E IL O R 20, T e le fo n 5 -5 9 -1 9 33i . .
re a m inisterului economiei naţio­ închise, la acest regúla«sentul O. C. L. şi normele
COMITETUL DE CORDUCE RE AL CONSILIULUI DE nale.
blică cu o fe rte
serv iciu C alea G ri v iţe i nr. 23, generale publicate în Monitorul
B ucureşti, p e n tru a re n d a re a p e 3 Oficial Nr. 127/931.
ART. 4. — Toate dispoziţiunile
âni a te re n u lu i d e c u ltu ră şi p ă ­ Conourenţii vor depune odată
PATRONAGIU AL OPERELOR SOCIALE legii Societăţii Naţionale de Credit C R E M A
CAMFOR-OXIGEN-BORAX
şu n e al M.A.N. dela P e şte ra J u ­ eu oferta închisă şi sigilată/însă
Industrial prom ulgată la Nr. 3201 d e ţu l C on stan ţa în.- su p ra fa ţă de în plic separat, garanţia de 5% DE
905 ha.
Decizia preşedinţiei Consiliului de miniştri din 19 Iunie 1923 şi publicată în TOALETA
„M onitorul Oficial* Nr. 64 din 1923, L ic ita ţia se v a ţine conform din valoarea ofertei, din care
legii c o n ta b ilităţii publice. 25% în recipisă de subscriere la Fîirmopia T llr UAMAT Curăţă, albeşte şi catifelează pielea. Se gă-
A R T . 1. N u m im în c o m i t e t u l d e C o m p le ta r e a c o m ite tu lu i se v a m odificată prin legile publicate in Concurenţii vor depune odată cu i împrumutul de înzestrare, ra!Illabld I. UI. flnmnl seşte la depozitele mari, farmacii, droguerii
„M onitorii! Oficial* Nr. 74 din 30 ofertele în plicuri separate şi o ’ Modelele şi oaetele de' sarcini Calea 13 Septembrie Nr. 276 # Parfurnerii Telefon 5.01.35
M artie 1936 şi in „M onitorul Ofi­ g a ra n ţie de 5% d in v a lo a rea o fer­ pot fi văzute la Direcţia Mate­
D - n a M a r ia g e n e r a l A n to n e s c u . A R T . 2. C o m ite tu l v a a le g e : 1 te lo r pe 3 ani in n u m e ra r sa u rialelor sanitare din str. Aviator
cial“ Nr. 116 din 28 Mai 1926, care efecte g a ra n ta te de stat.
D -n a E liz a H o r ia S im a . p r e şe d in te ; 3 v ic e -p r e ş e d in ţi; 1
nu sunt contrarii acestei legi, r ă ­ C aietul de sarcini se po ate ve­
Sănătescu Nr. 48, în fiecare zi de
D - n a E le n a C o r n e liu C o d r e a n u . s e c r e ta r - g e n e r a l; 1 s e c r e ta r ş i 1
mân in vigoare, ia r dispoziţiunile dea in o ric e zi de lu c ru în tre lucru între orele 10—13
casier. ore le 8— 13 la a d re sa d e m ai sus.. Ministru,,, (ss) ,V . Iasinscki
D -n a V e tu r ia O c ta v ia n G o g a .
statu tare se vor modifica in conse­ Ş eful serv. Constr. şi Dom. M ilitare,; Director, (ss) Dr. I. C. Pop F IR M A R O M A N E A S C A
cinţă. L t. colonel Com inovioi M. Nr. 8174 din 19 N oembrie 1949 CAUTĂ REPREZENTANTE INDIGENE
PEN TR U B U C U R EŞTI ŞI VECHIUL REGAT
DELA PRIMĂRIA CAPITALEI D. CAŞOLŢEANU B u cu reşti, C alea V ictoriei 2 9
Refacerea imobilelor avariate
P r im ă r ia C a p H a le i, p e lâ n g ă A c e s te e c h ip e p ro ced ea ză

Toţi ceilalţi supuşi străini, care c o m i s i a t e h n i c ă î n s ă r c i n a t ă c u d ă r â m ă r i a c o l o u n d e e s t e c a z u l ,

nu se găsesc în nici una din oa- v e r i f i c a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r , a m a i l a r i d i c a r e a ţ, d ă r â m ă t u r i l o r c a r i
la

P R O P R IE T A R I!)
Pentru consolidarea coşurilor şi a zidurilor casei Dvs. întrebuinţaţi
DE VANZARE
tegorile de mai sus, vor face sin­ f o r m a t e c h i p e d e a j u t o r , f o r m a t e î m p i e d i c a u c b c u l a ţ i a , l a f a c e r e a
guri cererile şi vor anexa : bile­ d i n i n g i n e r i d e l a d i r e c ţ i a d r u m u ­ s o m a ţ i i l o r d e e v a c u a r e a c o l o
tul de liberă petrecere, paşapor­ r i l o r ş i p o d u r i l o r , p u s e s u b c o n ­ u n d e i m o b i l u l p r e z i n t ă p e r i c o l
numai MORTAR din cim ent, care vă asigură o solid itate deplină u n m o to r D ie s e l D E U T Z
tul sau carnetul de identitate, d u c e r e a d - l u i i n g i n e r B o g d a n A - p e n t r u l o c a t a r i ş i l a o r a p i d ă ş i 1 .5 2 0 CP. nou cu 2 5 0 ture, prom pt livrabil din
dovada de plata impozitului pe l e x a n d r e seu, d i r e c t o r u l g e n e r a l a l s i g u r ă i n f o r m a r e a p r i m ă r i e i a - BIROUL DE V Â NZAR E AL CIMENTULUI 1223 fabrica Köln. Oferte tra n sm ite agen ţia Carol
trimestrul Iulie 1940, dovada ve- a c e s t e i d i r e c ţ i i , şi ă h i t r ’u n s u f i ­ s u p r a s t ă r i i i m o b i l e l o r î n u r m a Schulder, P asagiul C om edia, sub „D iesel 1 5 2 0 ”
«himei în România şi eventual c i e n t n u m ă r d e l u c r ă t o r i . c u tr e m u r u lu i.
25
 U N IV E R SU L 1 Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Nneiubrie 1940

C R O N IC A S P O R T U R IL O R Şedinţa festivă a veteranilor

F O O T -B A L L
din campania 1913, „Avântul Tării“
„Cei m ai buni trei“ .
a l e a t r e b u i e Au început tratativele pentru m atchul Inaugurăm astăzi o nouă ru­
B ucureşti Milano brică, tot in cadrul buletinului
divizionar A, intitulată: „Cei mai
buni trei de Duminică“.
După cum am anunţat, Direc­ clarat de acord, astfel că zilele Înseamnă un clasament al ce­
s a toratul de foot-ball intenţionează acestea Directoratul va trimite o lor mai buni trei jucători din fie­
f i e f i o l á v a l o a r să organizeze la 11 Maiu un match scrisoare d-lui av. Mauro, con­ care echipă şi aceasta după o e-
internaţional inter-oraşe Bucu- ducător de frunte în federaţia tapă de campionat.
reşti-Milano. italiană de football şi un mare După etapa de Duminica tre­
Şi după cum scriam în acelaş amic al României. D-sale i se va cută, aceste clasamente se pre­
număr din ziarul nostru, începe­ propune un match Bucureşti-Mi- zintă astfel:
d e o s e b ir e , c â n d e v o r b a d e s ă n ă t a t e a rea tratativelor este în funcţie iano în ziua în care echipa Ita­ Unirea Tricolor: 1. Boteanu; 2.
de directorul d. av. Vică Negu- liei va juca în contra Spaniei. Şi Sonny; 3. Criciotoiu.
D v s.l N u c u m p ă ra ţi s u ro g a te in f e r io a r e , leseu. sunt şanse mari ca această ofertă Venus: 1. Negrescu; 2. Humis;
Directorul footbaîlului — după să fie acceptată. 3 Petea.
cum suntem informaţi — s’a de­ Rapid: 1. Baratki; 2. Lenghe-
c a r i a z i vi s e i m p u n p r i n t r ’o r e c l a m ă s g o - riu; 3. Răşinaru.

m o to a s â , c a m â i n e sä d is p a ră d e p e p ia tâ .
Venus şi Unirea Tricolor susţin' Mica: 1. Mocuţă; 2. Marian; 3.
Cociuban II.
Sp. Studenţesc: 1. Gică Popes-

A s p irin v e ţi p u t e a g ăsi to td e a u n a şi e a
jocuri grele in etapa X-a cu; 2. Gh Constantinescu; 3. Dră-
gan.
Ripensia: 1. Simatoc; 2. Bindea;
Gloria şi Mica sunt hotărâte să se impună in Capitală 3. Covaci.
In etapa următoare Venus va juca UDR: 1 . Selegeanu; 2. Conradt;
v a v a fi d e fo lo s a ş a c a şi p â n ă a c u m . Ti mp C ea d e a X -a e ta p ă d iv iz io n a r ă
3. Pop Vasile.
v a fa ce să se d e sfă şo a re în C a ­ la Timişoara cu Ripensia şt echipa
p ita lă do u ă jo c u ri care v o r da trebue să fie bine pusă la punct. FC Ploeşti: 1. Maliţa; 2. Covaci D . g e n e r a l B ă g u le s c u în t r e ţin â n d u -s e c u v e t e r a n ii
Unirea Tricolor în schimb, ur­ II; 3. Mărienuţ.
d e d e c e n ii, e a a a j u t a t m u l t o r m i l i o a n e cije n a ş te r e la d is p u te in te r e s a n te .
Gloria: n’a jucat Duminică. Duminică 17 Noembrie 1940, a a- cearcă să împartă astăzi sufletul
I n t r ’a d e v ă r , în tim p ce V en u s mând programul obicinuit, va face
va lu p ta cu G lo r ia (A ra d ), fru n ­ şi mâine un antrenament. Bucu- Gloria CFR: 1. Justin; 2. Jar- vut loc la sediul socieăţei veterane­ ţării şi bisericuţe de credinţă.
o a m e n i în t o a t a lu m e a . La d u r e r i d e c a p , ta ş a c la s a m e n tu lu i U n ir e a T r ic o ­ reştenii ştiu că vor avea de în­ că; 3. Căpuşan. lor din campania 1913, „Avântul Ca să ştim mai vârtos cine sun­
lo r v a în tâ ln i r e v e la ţia c a m p io ­ fruntat un adversar periculos şi FC Brăila: 1. Weiss; 2. Kiss; 3. Ţării” şi al marelui război, o şe­ tem e mai bine să ascultăm de oeéai
deaceia se pregătesc cu multă a. Pascalide. dinţă festivă unde a fost proclamat ce oameni, de bună credinţă spun
n a tu lu i, M ic a d in B rad.
r ă c e li şi g r i p a n u e x is tâ c e v a m a i b u n c a tenţiune. Fruntaşii clasamentului Universitatea: 1. Dumitraş; 2. Preşedinte de Onoare, d. general despre noi şi despre alţii.
A m b e le p a r tid e v o r fi g r e le
nu înţeleg să piardă locul pe care Chirilă; 3. Ţăranu II. George Băgulescu, eroul şi distinsul In ziua de 2/7 Decembrie 1936,
p e n tr u f o r m a ţiu n ile b u c u r e ş te n e
l-au cucerit pe merit şi deaceia vor FC Craiova: 1. Albu; 2. Nistor; 3. luptător al marelui război de îrnre- am citit pe zidurile Pekmgului ur­
ş tiu t fiin d , c ă d e c â te o ri jo a c ă
face tot posibilul să câştige şi a- Toth. giea neamului decorat ou Mihai Vv mătoarea frază dintr’un manifest

ASPIRIN T A B l E T E
în
d ep u n

bu n .
C a p ita lă ,

o b ţin e r e a
m a x im u m

N o rm a l
u n u i
e c h ip e le

e s te
d e
r e z u lta t
d eci
p r o v in c ia le
e fo rt
câ t
c a
p e n tr u
m a i
a tâ t
ceastă partidă.
H IP IS M
teazu.
Saloanele erau arhi-pline de
foşti combatanţi, plini de însufle­
ţire şi încredere.
semnat de Mareşalul Changg-Kai-
Shek :
„Vom scoate comunismul din
nordul Chinei, aşa cum l-au scos
G lo r ia
la s e
în
cea
câ t

p a r tid e le
m a i
şi M ic a
fru m o a să
d e la
să c a u te
im p r e s ie
B u c u r e ş ti.
să
C la s a m e n tu l Rezultatul alergărilor La oria 10,30 şedinţa se desohde.
D, preşedinte I. Manea urează bun
Românii din centrul Europei. Da
aşa a fost.
e r i t a b i l e n u m a i cu c r u c e a diviziei raţionale A de trap de Miercuri sosit, în mijlocul foştilor luptători Nu mai departe decât acum 2t
de ani, Maghiarii au vrut să dea
VENUS IŞI ÎNCHEIE ASTAZI bravului lor camarad şi comandant,
PREGĂTIRILE, IAR UNIREA- Prin hotărîrea C. C. N. de a Reuniunea de trap de eri con­ făcând o expunere a greutăţilor foc continentului nostru.
TRICOLOR MAINE se da jocul F. C. Ploeşti—F. C. form prevederilor a obţinut un prin care a trecut această societate. Jidovii au pus coroana de spini
Cele două echipe bucureştene a- Craiova câştigat celei dintâi cu frumos succes. Alergările zilei D, căpitan D. Marosin, secretarul pe capul Iul Hristos. Când neamul
cordă importanţa cuvenită întâl­ scorul 3—0, clasamentul diviziei au fost disputate de concurenţi general al societăţei face o dare de românesc îşi ducea crucea pe dru­
nirilor de Sâmbătă şi Duminică. naţionale A se prezintă astfel: numeroşi şi au prilejuit dispute seamă despre activitatea societăţei mul Gdgotei Basarabiei şi Bucovi­
Pentru a evita o surpriză neplă. 1 Unirea Tr. 10 9 0 1 26: 7 18 interesante. veteranilor. In numele luptătorilor nei, Maghiarii au repus coroana da
TR IB U N A LU L ILFO V
S e c ţia N otariat
P U B L I C A Ţ I E Epidemie de febră tifoidă cută, atât Venus cât şi Unirea-
Tricolor fac pregătiri cu totul spe­
ciale. Astfel campionii naţionali,
2 Venus
3 Rapid
9 6 2 1 30:11 14
9 6 2 1 30:11 13
Deasemeni semnalăm reintra­
rea victorioasă a iepei Domniţa
aduce omagiu M. S. Regelui Mi-
hali I, M. S. Regine Mamă Elena şi
d-lui General loan Antonesou, Con­
spini pe fruntea Ardealului nostru.
Chipul României noastre ne stă
I n c o n fo r m ita te cu o r d in u l 4 Mica 960 3 24:15 12 Hary care a repurtat, o victorie in suflet ca o icoană creştină. In
C a s e i P ă d u r ilo r N r . 4 6 096 d in Buceoea, 18 Nov, după antrenamentul de Marţi, vor 5 Sp. Stud. 9 6 0 3 27:19 12 meritorie. ducătorul Statului . ea vedem tot ceiaoe nădăjduim şi
P u b lic a ţiu n e 1 3 /I X /1 9 4 0 , s e a d u c e l a c u n o ş ­
t i n ţ a g e n e r a lă c ă în z iu a d e 7 şa n i
S e r v ic iu l
a fo st
s a n ita r
informat
a l
că
ju d .
in
B o to ­
s a tu l
face astăzi încă unul pentru a-şi
pune echipa la punct. Urmând
principiul după care s’a călăuzit
6 Ripensia
7 U. D. R.
95 2 2 24:19 12
8 2 33 18:17 7
Menţiuni pentru Urganda,
Hollo, Geisha şi Elly.
D. general Gh. Băgulescu, preşe­
dinte de onoare într’o atmosferă de
respectăm, de la munca ţăranului
la respectul Conducătorului Statu­
D e c e m b r i e 1940 o r a 11 s e v a ţ i n e 8 F. C Ploeşti 9 3 0 6 11:27 6 caldă înduioşare se adresează foş­ lui şi la simbolul Suveranitate! Da
d e vânzare
C ă lin e ş ti a is b u c n it o g ra vă e p i­
la S e d iu l D i r e c ţ i i S i lv ic e P i t e ş t i d e m ie d c feb ră tif o id ă ..
până acum antrenorul Steinbach, 9 Gloria 8 2 2 4 11:20 6 REZULTATELE tilor comandanţi de unităţi şi com­ aceia îi cinstim pe toţi şi ne cin­
B - d u l E l i s a b e t a N o . 86 p r im a P â n ă în p re ze n t a u fo st tre i
va menţine pentru întâlnirea cu 10 Gloria C.F.R. 7 1 2 4 8:16 2 I. Elly, Ghid, c. 11 pl. 11,13. batanţi, astfel : stim pe fiecare in parte, strigând :
Gloria echipa care a învins în jo­ 11 F. C Brăila 9 1 0 8 7:32 2 II. Zubr II, Veturia, Falada „Trăiască România dela Nistru pân
l i c i t a ţ i e p u b li c ă c u o f e r t e î n ­ ca zu ri m o r ta le .
curile precedente. O măsură exce­ 12 Universit. 6 1 0 5 10:16 2 De câte ori v:m în milocul lup­ nă la Tisa”.
c h is e ş i sig ila te p e n tr u p ro cu ra ­ c. 38, pl. 16, 19, 24 tătorilor marelui războiu, în mijlo­
E x t r a s
D . d r. B . D r a g a n c .r u . m e d ic u l
r e a m a t e r ia l e l o r t e c h n i c e n e c e ­
lentă pentrucă după cum se ştie 13 F. C. Craiova 9 0 2 7 10:28 2 III. Domniţa Harry, Benito H. D. preşedinte Ilie Manea roagă
d is p e n s a r u lu i, a lu a t m ă s u r ile cul acelora oare au pus capital de
s a r e f u n c ţ i o n ă r i i f a b r i c i lo r ş i l i ­ c u v e n ite . P. c. 16, pl. 19, 78. energie, de suflet şi de sânge la pe d. general Băgulescu să transmi­
In ziua de 18 Decembrie 1940, n iilo r fe r a t e s ilv ic e d in c u p r in ­ IV. Hollo, Princesse Axtell, temelia României, simt cum se o- tă d-lui General I- Antonescu, in
orele 12, se vinde prin licitaţie pu­ BOX Giovinezza II. c. 79, pl. 32, 25, 47. numele celor 16.000 ostaşi bătrâni,
s u l D ir e c ţie i. ţeleşte şi mai mult credinţa în
blică înaintea Tribunalului Ilfov,
Scoţia Notariat 2/3 părţi indivize L ic it a ţ ia s e v a ţ in e în c o n fo r ­ Pentru proprietarii de
Şerbănescu şi Petrescu se vor întâlni V. Geisha, Vuet, c. 25 pl, 22, 31.
VI. Olga), Odessa Lut, c. 103,
reîntregirea graniţelor. respectul tar, asigurându-1 de toată
dragostea lor neţărmurită pe alta­
din imobilul situat în Bucureşti m i t a t e c u a r t . 88— 110 d i n L . C. pl. 28, 25, 24. Mergând în susul istoriei noastre,
rul patriei pentru: Credinţă, Neam
str. Batiştei nr. 9, proprietatea in­ P . ş i a r e g u l a m e n t u l u i O . C . L .,
diviză a d-lor Hilda Finckels şi ş i n o r m e l e p u b li c a t e i n M o n i­
Napoleon Arie, în calitate de tu­ t o r u l O f ic ia l N o . 183 p a r t e a 1
bunuri rurale din Dobrogea pentru titlul suprem VII. Gruia, Gondolat I Kamaa,
c. 21, pl. 14, 28, 40
găsim momente de încercare şi mai
grele decât cele de astăzi, totuşi
neamul nostru nu s’a clintit.
şi Rege.
D. General Băgulescu semnează iii
tore legal al minorului său fiu d i n 9 A u g u s t 1931 ş l a c a e t u l u i VIII. Urganda, Joker, Chilipir, Cartea de Aur, în uralele însufleţite
Directoratul de box face cu­ a susţine un match de campio­ c. 73, pl. 35, 59. 69 Soarta ne-a despărţit de marea
Constantin Arie, ambii în calitate d e s a r c i n i c u t a b lo u r ile r e f e r i ­ noscut următoarele: noastră familie latină, iar duşmanii a celor prezenţi.
de moştenitori, sub beneficiu de in­ Ministerul de agricultură si nat, titlul rămâne vacant ne- Cu această ocazie s’au expediat
ventar ai def. Elly Berkowitz, pen­ t o a r e , a f l a t e l a D i r e c ţ i u n e a S i l ­ domenii aduce la cunoştinţa d-lor In urma înscrierilor făcute în fiind decât un singur înscris. prin intrigă ne-au plagiat şi actele
tru despăgubirea d-lui Al. Buzes-
cu, în calitate de curator şi dele­
v i c ă P i t e ş t i .
O fe r ta n ţii v o r d ep u n e
proprietari cari posedă proprie­
o g a ­ tăţi rurale în Dobrogea de Sud
gat al judecătorului sindic al fali­ r a n ţ i e d e 5% d i n v a lo a r e a f u r ­ şi care se cuprind în prevederile
termen, pentru disputarea cam­
pionatelor de box Ia categoriile
semi-grea şi grea, hotărîm:
C a te g o r ia g r e a . — Se acceptă
înscrierea în această eompeti-
ţiune a boxeuriilor Vasi'le Şerbă-
Informaţii sportive de naştere ale neamului nostru.
Am trecut prin vremuri şi mai
grle, când vrăşmaşi pătrundeau In
telegrame M. S. Regelui şi d-lui
general Antonescu, Conducătorul
Statului Român.
mentului Băncii L. Berkowitz S. A. n i t u r i i c o n s e m n a t ă î n t r ’o r e c i- ®rt senii-crea, — S’a în­ • Camera de Muncă invită ţară de peste Nistru, de peste Car­
de sumele de bani prevăzute în ac­ 5 din acordul încheiat între C a te g o r ia nescu şi Ilie Petrescu. toate grupările sportive munci­ — ----- ®C®----------
tul de garanţie ipotecară, autemti- p i s ă a C a s e i d e D e p u n e r i î n n u ­ statul român şi cel bulgar, că a scris în afară de Vasile Şerbăne- Se dă un termen de 60 de zile pató şi dela Dunăre.
fioat la nr. 4944/1032 înscris la nr. m e r a r s a u î n e f e c t e d e S t a t l a instituit o cornisiune în scopul scu şi boxeurii Vasilé Pană şi
Mihail Fulea. Dat fiind că aceşti
pentru disputarea acestui match
toreşti diin Capitală pentru Vi­
neri 22 c-, ora 19,30 la sediul din Aceste năvăliri au găsit totdeau­
na sufletul ţării unit,
Preoţii profesori de religie
323/1932 şi învestit cu formula exe­ p u r t ă t o r c u b o r d e r o u l r e s p e c t iv . de a se examina, identifica şl de campionat, termenul începând str. Calomfirescu 8, la o consfă­
cutorie la nr. 1304/1939 de Tribu­
nalul Ilfov, Secţia Notariat.
T a b l o u r i l e d e m a t e r ia l e n e c e ­ stabili drepturile de proprietate doi din urmă boxeuri, nu sunt a fi socotit dela data de azi 20 tuire la care va participa şi Cronicile ne arată că bătrânul cu parohie trebue să optezi
s a r e ş i a c t u l d e s a r c i n i s e p o t asupra acestor proprietăţi. în seria corespunzătoare pentru Noembrie 1340. Toma Alimos, om de 84 de ani că­
Imobilul din care se scoate în
vânzare 2/3 părţi indivize, este un v e d e a z i l n i c l a D i r e c ţ i a S ilv ic ă Toţi cei interesaţi trebue să
camaradul Macrin, consilierul
technic al organizaţiei „Muncă si lărea spre atac cu fiii, nepoţii şi pentru una Pin aceste
(teren viran în suprafaţă de coa. 287 P i t e ş t i . depună acestei eomisiunl până la
„A.A
. R.“ se încadrează LUPTE Lumină”. strănepoţii lui alăturea.
Ce sfântă sforţare pentru apă­
funcţiuni
m.p. situat în Bucureşti, str. Batiş­ I n c a z d e n e r e u ş i t ă l i c i t a ţ i a s e 1 Decembrie 1940 copiile tuturor Se va discuta încadrarea gru­

in noua organizare a spor­ LEGITIMAŢIILE VECHI TRE-

tei nr. 9, colţ cu stradela Batiştei, v a r e p e t a î n z i u a d e 1 7 /X I Í /1 9 4 0 actelor de proprietate ce posedă părilor sportive muncitoreşti în rarea patriei de atunci şi ce crimă M in i s t e r u l e d u c a ţ i e i n a ţio n a l©
având o faţadă de circa 13 m.p. pe î n a c e l a ş l o c a l ş i a c e i a ş o r ă f ă r ă t (acte de cumpărare hotărîri, ve- această organizaţie. săvârşesc acei ce prin .intrigă în- a d u c e l a c u n o ş t i n ţ ă u r m ă to a r e i© :
strada Batiştei şi cca. 22 m. pe stra­ a l t e p u b lic a ţ ii. [ rificarări, planuri). 1. P r e o ţ i i p r o f e s o r i d e r e lig ie
dela Batiştei. Imobilul are sarcini.
Valoarea a 2/3 părţi indivize din N r . 25.815 d in 9 /X I /1 9 4 0 . ' Această comisie funcţionează
tului românesc BUESC VIZATE c u p a r o h ie t r e b u e s ă o p te z e i m e ­
imobilul de mai sus este de lei Directoor Reginai, C. D. Ionescu la direcţia economică agrară eta­ d ia t ş i c a te g o r ic p e n tr u u n a d in
560.000 (cinci sute şasezeci mii) jul II bulevardul Carof I nr. 26.
conform certificatului nr. 6540/1939 D i r e c t o r R e g io n a l, C . D . I o n e s c u Actele se vor depune între orele
al Percepţiei Il-a fiscală a Capita­ 9082 8—13.
Asociaţia Antrenorilor din Ro­
mânia a convocat pentru Vineri
22 ort. la ora 20 o importantă şe­
Directoratul box-lupte şi hal­
DELA MIŞCAREA LEGIONARA fu n c ţiu n ile pe care le o c u p ă .
D a c ă m in is te r u l n u a r e a c e s te
o p ţ i u n i p â n ă l a 25 N o e m v r ie c .,
lei, iar licitaţia va începe dela su­ tere comunică următoarele: p r e o ţ ii p r o f e s o r i v o r f i c o n s i d e ­
dinţă la care s-unt invitaţi toţi Toţi deţinătorii de legitimaţii
ma de lei 378.000 — adică cu 10% ■awşWffiaMw»* membrii, dat fiind faptul că ia UN APEL PENTRU AJU- tral de Propagandă ale „Ajutoru­ r a ţ i d i n o f i c i u d e m i s i o n a ţ i d in
mai puţin decât preţul de lei 420 ordinea zilei sunt chestiuni foar­ de arbitri şi luptători profesio­ lui Legionar“ toate fotografiile în v ă ţă m â n t.
mii, dela care a început licitaţia la te importante care reclamă o so­ nişti ai trecutei federaţii sunt - TORAREA CELOR IN reuşite, pe care le-au luat în 2. P r o f e s o r ii s u p lin it o r i s u n t
termenul precedent conform art. 4
al legii din 5 August 1938.
Preşedinte, (Indescifrabil)
Portărel, (Indescifrabil)
Dela „Asociaţia amicii liceului miiiîar luţionare urgentă. Este vorba de
încadrarea asociaţiei în noua or­
ganizare a sportului românesc.
rugaţi a le depune la acest di­
rectorat, spre a fi reînoite prin
viză.
Române, tu care citeşti aceste
NEVOE cursul activităţii desfăşurate dela
înfiinţare.
Interesează cu osebire inaugu­
o b l i g a ţ i s ă a r a t e i m e d ia t ( p e c â t
e s t e p o s ib il t e l e g r a f ic ) d a c ă a u
f o s t n u m i ţ i ş i î n a lt ă p a r t e . C o n ­

N. Fiipescu” dela Mănăstirea Dealu Termenul de depunere este t r a r iu l i s e v a a n u l a n u m ir e a î n

Nr. 46774 din 20 Noembrie“ 1940. rânduri, ştii că în clipa de faţă rări de cantine, scene dela distri­ t o a t e lo c u r ile .
Dosar Nr. 3941/1932. până la 15 Decembrie 1940.
sunt zeci de mii de fraţi de ai buirea ajutoarelor, şantierele de
17 Comunicatul Directoratului t ă i : refugiaţi, sinistraţi şi nevo­
Toate persoanele vizate mai
iaşi, cari duc lipsă de o bucată
I sus care nu vor depune în ter­
muncă pentru ajutorarea săraci­
lor, sau sinistraţilor, etc.
3. P r o f e s o r ii su p lin ito r i s u n t
o b lig a ţi s ă s e p r e z i n t e l a c a t e ­
d r e le s a u o r e le l a c a r e a u f o s t
sporturilor de munte de pâine, de o haină caldă şi
dorm în stradă ?
menul fixat legitimaţiile lor,
vor fi decăzute din drepturile ce
Fotografiile vor avea scrise
data evenimentului, localitatea,
n u m iţ i, p â n ă c e l m a i t â r z iu l a 22
N o e m v r ie a. c . I n c a z c o n t r a r iu ,
Primim următorul apel: Primim: li s’au acordat.
Ce ai dăruit pentru alinarea
P U B L IC A Ţ IE Cutremurul din noaptea de 9
recunoştinţa şi solidaritatea foş­
tilor elevi dela Dealu se poate 1'. Pe data prezentului comuni­ suferinţelor lor ?
locul şi persoanele aflate de faţă.
Ele vor fi bine împachetate şi
l i s e v a a n u l a n u m ir e a . C e i c o n ­
c e n t r a ţ i t r e b u e s ă a r a t e g r a b n ic
Se publică spre cunoştinţa ge­ Noembrie a lăsat urme de jale manifesta. cat: Ai un costum uzat ? Poţi posti însoţite de un raport scris. s it u a ţ ia î n c a r e s e g ă s e s c , p â n ă
nerală că în ziua de 9 Decembrie şi la ctitoria lui Nicolae Fili-
a. c. ora 10 a- m. se va ţine în pescu.
Din obolul lor nu este posibil
a) Toate regionalele de ski
sunt şi rămân desfiinţate;
într’o Vineri ca să economiseşti
100 lei?
înştiinţare Cele socotite că interesează,
vor fi publicate.
c e l m a i t â r z i u l a 2 5 N o e m v r ie
1940.
să se reconstituiască „Cuibul b) se revoacă numirile de in­ ----------® * 0 -------- -
localul Ad-ţiei comerciale M. A- j „Cuibul Şoimilor“ a fost dis­ Şoimilor“. Treci negreşit pe la ajutorul
T., din calea Victoriei nr. 114, li- I trus. Puii de şoimi, astăzi, sunt structor şef al federaţiei şi de Legionar şi dărueşte ceva.
citaţie publică pentru confecţio­ pribegi.
narea a:
Va fi însă o manifestare de
dragoste şi recunoştinţă, de care
instructori şefi regionali;
2.
Asociaţiile sportive afiliate la Gândeşte-te că şi tu ai putea
Se numesc şefi al sporturilorvre-unul din directoratele spor­ fi un refugiat, sinistrat sau ne­
CĂTRE COMANDANŢII
DE GRUPURI DIN
Dela Asociaţia cercetător
Din acest cuib, pâlcuri peste Asociaţia este sigură că fiii su­
5 birouri, 60 scaune, 10 euere, pâlcuri şi-au luat sborul către
4 etajere cu rulou, 7 dulapuri cu idealul lor, după ce au fost că­
fleteşti ai lui N. Filipescu vor fi
fericiţi să facă dovada ; dease-
de munte pentru ski, alpinism şi
turism:
tive din organizarea sportului
românesc şi care doresc să prac­
voiaş.
Atunci ai veni după ajutor şi
CORPUL RASLEŢI din război
uşi, 4 dulapuri cu rulouri, 36 liţi în dragostea pentru ţară şi a) camaradul Creţu Eremia, la tice atletismul şi gimnastica pot te-ar durea, poate te-ai revolta, Asociaţia cercetaşilor din răz-
menea, cei ce au iubit pe Nico­ Buşteni; cere afilierea la directoratul atle­ dacă nu D -nii: Hodaş, Prună, Florescu
mese birouri şi 12 mese pt. ma­ Rege şi în frica lui Dumnezeu şi lae Filipescu şi opera lui. ai fi încălzit la un sân Puiu, Paul Popescu, Ene. Sârbu, ţ boiul 1916—1919, din Bucureşti
şini de scris. b ) camaradul Andricioaia, la tismului şi gimnasticei pe baza de frate. Gengher, Cezar, Ropală, Stanea, ‘ (strada Orlando nr. 5), anunţă pe
Cei cari doresc să contribue unei simple adrese din care să
Mobilierul în cauză, se va con­ în convingerea că prin muncă şi pentru refacerea „Cuibului Şoi­
Braşov;
reiasă: Pentru refugiaţi şi sinistraţi,
j Ajutorul comandanţi ai grupurilor I şi X membrii săi să ia parte la adu­
fecţiona în conformitate cu cae- cinste vor învinge în viaţă. milor“ sunt rugaţi să depună c ) d . Filică Pascu, la Sinaia; Legionar a deschis la din corpul Răsleţi sau înlocuitorii narea generală extraordinară din
tul de sarcini ce se poate vedea Foştii elevi dela Dealu îşi da-
obolul lor la : Contcek Nr. 11923, 3 Camaradul Conteş Constantin 1. Numele asociaţiei cu adresa ei Cec. conturile 13 şi 513. lor autorizaţi, precum şi cama­ 24 c., orele 3 d' nineaţa, la ordi­
la sediiul Ad-ţiei Serv. Economa- toresc buna situaţie şi sănătatea în Bucureşti, la Sediul central este numit în funcţie de comisar 2. Lista comitetului rada comandamtă a grupului XI, nea de zi fiind : alegerea noului
tului, în fiecare zi între orele Cuibului Şoimilor. general legionar pe lângă toate 3. Directoratul în care este afi­ CĂTRE SECŢIUNILE JU­ se vor prezenta Joi 21 crt. ora comitet central, modificarea sta­
sau oficiile poştale, iar în pro­
12—13 jum. Astăzi, pentru prima dată dela vincie la toate oficiile poştale. cluburile de skl şi de turism de liată gruparea 19 la Centrul Ajutorului Legio­ tutelor, precum şi alte chestiuni
Afilierea este scutită de orice DEŢENE ALE „AJUTO­
Licitaţia se va ţine în confor­ întemeierea lui, în 1912, Cuibul Convocarea asociaţiei se va a-
munte. nar, din strada Roma 32—34 pen­ foarte importante.
mitate cu dispoziţiunile art. 88— are nevoie de sprijinul celor ce 4), Camaradul Baticu Nicolae taxă. RULUI LEGIONAR“ tru a primi ordine. Pot lua parte la desbaterile a-
nunţa în curând. este însărcinat cu organizarea GruDările noi înfiinţate vor Se atrage atenţia că Rpsele vor
100 din legea contabilităţii publi­ s’au bucurat de căldura lui. Subscrierea a fost deschisă:
dunării, numai camarazii cari
ce şi regulamentul Oficiului cen­ Timpurile sunt extrem de grele. şcoalei de alpinism şi şcoalelor arăta tot printr’o adresă intenţia Secţiunile judeţene vor trimite fi sancţionate. sunt cu plata cotizaţiilor la cu­
tral de licitaţii. 5084 Totuşi, este singura ocazie când Maior Ilie Dumitrescu 5000 lei. de călăuze. I lor de a activa. fără întârziere Serviciului Cen­ rent.

v A
E s te im p o s ib il d e s ta b ilit v re -o s ’a u în m u lţit, aşa că a s tă z i, p ro ­ şi F in la n d a , s c u tu l c a n a d ia n , r ă n ile a c e s te a a le s c o a r ţe i p ă ­ te a p a r e n ţe le , în m o d sa ca d a t şi ţin e m iş c ă r i s is m ic e , fiin d c ă e le

CUTREMURELE DE PAMANT le g ă tu r ă
n ic e
m â n t,
şi
dacă
în tr e
m a r ile
a v e m
fe n o m e n e le
c u tre m u r e
în v e d e re
v u lc a ­
d e p ă ­
fa p ­
b le m a
te fi
S c o a r ţa
o r ig in e i
s o c o tită
p ă m â n tu lu i
c u tr e m u r e lo r p o a
r e z o lv a tă .
e s te în c o n ­
ca re
m ă ta te a
an ol
c u p r in d e
r ă s ă r ite a n ă
s c u tu l
G r o e n la n d a

b r a z ilia n ,
a
s c u tu l
şi
C a n a d e i,
ju ­

a-
m â n tu lu i.
g e n ţia le
ru p t
ca ri
s tr a te le
S ’a u
au
n ă scu t

d ep u se
în c r e ţit
în
fo r ţe
sa u
ta n ­

g e o s in c li­
au
su n t
m â n t.
S e
în s o ţite

în ţe le g e
de

că
c u tr e m u r e

în r e g iu n ile
de p ă ­

ta ­
au
mentele
jv n s
a tin s

la
m a tu r ita te a
ca ri
u n
le c o n s titu e s c
e c h ilib r u
lo r.

s ta b il.
a u
Ele­
a -
S is ­

de D. M. PRED A tu l că m u lte d in c a ta c lis m e le sis­ tin u ă m iş c a r e . In u n e le r e g iu n i, fric a n , s in o s ib e r ia n , a u s tr a lia n , n a le , şi to a tă m a sa d in fu n d u l b u la r e (s c u tu r i), lip s ite în g en e­ te m e le tin e r e d e m u n ţi, n e s ta b i­
mice a u lo c în r e g iu n i lip s ite m iş c ă r ile ei su n t p u ţin im p o r ta n ­ e tc . a c e sto r d e p r e s iu n i m a r in e a fo st ra l d e fr a c tu r i, c u tr e m u r e le de liz a te în c ă , v o r fi b â n tu ite m ereu
g e o lo g a o m p le c t de v u lc a n is m . C u tr e ­ te ; în a lte le în s ă , e le su n t d e o In p e r io a d e le g e o lo g ic e tr e c u te , r id ic a tă la s u p r a fa ţă su b fo rm ă p ă m â n t su n t n u m a i a c c id e n ta le , de c u tre m u r e .
m u ru l p ro vo ca t d e e x p lo z iu n e a a m p lo a r e cu to tu l e x c e p ţio n a lă . s ’a u lip it la m a r g in e a lo r , b lo c u ri d e m u n ţi, d in tr e ca re u ltim u l aşa că a c e s te r e g iu n i p o t fi so co ­ E x e m p le d e m u n ţi a c ă ro r m iş ­
II v u lc a n u lu i K r a k a ta u , d in 1883, a T o a te a c e ste m iş c ă r i p o a r tă n u ­ n o u ţ, a şa că s u p r a fa ţa lo r a c re s­ e s te s is te m u l a lp in a - c a r p a to - h i- tite a si s-mice, a d ic ă n e b ă n tu ile d e ca re d e r id ic a r e n u e s te în c ă
fo st d e o v io le n tă n e o b iş n u ită şi m e le de m iş c ă r i te c to n ic e . cu t m .e r e u . m a la ia n . c u tr e m u r e . N u m .a i a c o lo u n d e te r m in a tă ., n e a r a tă s is te m u l
C a u ze le c u t r e m u r e l o r a fo st s im ţit p e o în tin d e r e e- F o r ţe le ca ri p ro d u c a c e ste m iş ­ S p re d e o s e b ir e d e a c e s te u n i­ A u fo st to td e a u n a şi e x is tă şi e le su n t in te r e s a te de fr a c tu r i a lp in o -c a r p a to -h im a la ia n , d isp u s
n orm ă. E x is tă în s ă u n al tr e ile a că ri se e x e r c ită a su p ra s c o a r ţe i tă ţi s tr u c tu r a le , r e g iu n ile g eo - a cu m m iş c ă r i te c to n ic e ca ri au sau g ru p e d e fr a c tu r i, se p o a te în sen su l p a r a le le lo r g lo b u lu i şi
N e g ă s im în f a ţa u n or p r o b le ­ a lte r o d s o lu b ile . tip d e c u tr e m u r e d e p ă m â n t şi p ă m â n tu lu i, ca fo r ţe ta n g e n ţia le . s in c lin a le co resp u n d cu d e p re ­ in te r e s a t d e o p o tr iv ă , a tâ t m a ­ p ro d u ce m iş c a r e a b lo c u r ilo r cu ­
s is te m e le m u n to a s e c ir c u m p a c i-
m e a su p ra c ă r e ia s ’a u fo rm u la t T r e p id a ţiu n ile p r o v e a te d e a - a n u m e c e le m a i m u lte şi im p o r ­ E le p ro d u c p e d e o p a r te U te r e - s iu n ile m a ri a le s c o a r ţe i. E le au s e le c o n tin e n ta le câ t şi z o n e le p r in s e în tr e a c e s te fr a c tu r i, m iş ­
n u m ero a se ip o te z e , şi p e câ t de ce s t e p r ă b u ş ir i su n t fă ră 'm a r e ta n te d in tr e e le . A c e s te a su n t tir e a s tr a ie lo r , d â n d n a ş te r e la o cu p a t s p a ţiu l d in tr e b lo c u ri, şi g e o s in c lin a le , c a ri îş i c a u tă o că ri ca ri p o t d e te r m in a c u tr e m u ­
fic e , ca ri su n t d ir ija te în d ir e c t

n u m ero a se p e a tâ t de v a r ia te , im p o r ta n ţă , au o r ă s p â n d ir e lo ­ c u tr e m u r e le tectonice şi ele su n t m u n ţi, ia r p e d e a ltă p a r te p ro ­ sunt s e p a r a te d e e le p r in fra c ­ s ta r e d e e c h ilib r u . S p re a -l a - re de p ă m â n t. I n t r ’o astfel d e s i­ ţia m e r id ia n e lo r p ă m â n tu lu i.
u n e le le g a te d e fen o m e n e a s tr o ­ c a lă şi n u se d eo seb esc m a i în tr u le g a te d e m iş c ă r ile ca re co n d u c d u c ru p erea lo r şi dau n a ş te r e la tu r i p u te r n ic e . E x is tă a s tă z i n u ­ ti.n g e se p ro d u c d e p la s ă r i ca ri se tu a ţie se g ă s e şte m a rea d e p re ­ D u pă s ta tis tic e le f ă c u t e . 5 3 .3 4 % •
n o m ic e , a lte le d e fe n o m e n e c li­ j n im ic d e p r ă b u ş ir ile g a le r iilo r de la fo rm a re a m u n ţilo r . In c a te g o - fr a c tu r i, c u n o s c u te su b n u m e le m ero a se d e p r e s iu n i o c e a n ic e , c a r i e x e c u tă în m o d sa ca d a t şi lo r se s iu n e e r itr e a n ă (d in r ă s ă ritu l A -
d in c u tr e m u r e le a c tu a le a p a r ţin
m a tic e şi a lte le d e fen o m e n e ' m in e , a le u n u i im o b il m a i m a re, I r ia lo r v o m c u p r in d e şi c u tr e m u ­ d e fa lii. p o t fi c o m p a r a te cu g e o s in c lin a - d a to re s c to a te m iş c ă r ile s is m ic e . fr ic e i) o r ie n ta lă N —S ca re se
p r im u lu i s is te m m u n to s , 4 1 ,0 8 %
g e o lo g ic e . a e x p lo z iu n iln r d in a m ite i în ca ­ r e le d e p ă m â n t d in R o m â n ia . D acă se e x a m in e a z ă m a i în le le d in tr e c u tu l p ă m â n tu lu i. In ­ A c e s te a şeză ri sau tă s ă r i a u lo c c o n tin u ă sp re N o rd p r in M area
N u e s te ca zu l a ic i să le a n a li­ r ie r e şi c h ia r de tr e p id a ţiu n ile M a r e lu i g e o lo g a u s tria c S u ess d ea p ro a p e lito s f e r a , se c o n s ta tă tr e a c e ste a se recu n osc c ă te -o a în d e a lu n g u l tu tu r o r lin iilo r de R o ş ie p â n ă în r e g iu n e a v ă ii Io r­ c e lu i d e al d o ile a şi n u m a i 5 ,5 8 %

ză m p e to a te , m ai a le s f iin d c ă u n u l tre n ce tre c e p e u n p o d m ai d a to r ă m p r im e le s tu d ii ca re au că ea e s te fo rm a tă d in m a i m u l­ O cean u l P a c ific , şi an u m e: ia ră ­ fr a c tu r i-lo n g itu d in a le şi tra n s ­ d a n u lu i d in A s ia . a lto r r e g iu n i a le p ă m â n tu lu i,

m a jo r ita te a d in tr e e le n ’a u d e ­ m a re, cu m a r fi p o d u l d e la C er­ s ta b ilit c o r e la ţiu n i s tr â n s e în tr e te u n ită ţi s tr u c tu r a le , ca ri p o t fi s ă r it d e I n s u le le ja p o n e z e , li ră ­ v e r s a le d in r e g iu n ile s is te m u lu i T ă să ri se p ro d u c d e a sem en ea D e r a n ja m e n te le m e c a n ic e , ca ri
c â t o v a lo a r e is to r ic ă . . n avoda. fe n o m e n e le o r o g e n ic e şi fen o m e­ g r im a te în dou ă c a te g o r ii: s ă r it d e F U îp in e , d e I n s u le le Ce­ m u n to s , d a r m a i a le s p e z o n e le şi p e fr a c tu r ile lo n g itu d in a le şi
A s tă z i to ţi g e o lo g ii şi s is m o lo - T o t în tr e c u tr e m u r e le lo c a le , n e le s is m ic e . blocuri structurale rigide, u n fe l leb e, la r ă s ă r it d e N ou a 7 ’c e l a n - d e -i-u p tu r i ca ri îl d e sp a rt de tr a n s v e r s a le d in s is te m e le m u n ­
au lo c în a c e s te r e g iu n i şi cari
g ii su n t de a co rd că to a te c u tre ­ d eşi d e o m a i m a re in te n s ita te , P r in s tu d ii •m a g is tr a le , e l a s ta ­ d e s tâ lp i s o liz i a i s c o a rţe i p ă m â n ­ d ă , a p o i în im e d ia ta v e c in ă ta te a b lo c u r ile r ig id e în tr e care e s te to a se şi to td e a u n a , e le su n t în s o ­ j d a u lo c la c u tr e m u re, su n t de a s-

m u r e le d e p ă m â n t su n t le g a te d e tr e h u e să în g lo b ă m p e c e le le g a ­ b ilit le g ă tu r a d in tr e tr e i lin ii de tu lu i şi d e p r e s iu n i a d â n c i, a d e ­ c o a s te i v e s tic e a A m e r ic e i d e c u p r in s . In b lo c u r ile r ig id e e x is ­ ţite d e c u tr e m u r e d e p ă m în t ! p e c te d e o s e b i t e : d e p la s ă r i v e r ­

fenomene geologice şi acestora te d e erupţiunile vulcanice. fr a c tu r i lo n g itu d in a le şi tra n s ­ v ă r a te ră n i a le e i, p e ca re g eo ­ S u d. tă n u m ero a se fa lii, ca re d e o b i­ C e le m a i dese şi m a i p u te r n i­ tic a le , ru p e ri şi a lu n e c ă ri o r iz o n ­
le v o m d a i m p o r t a n ţ a c u v e n i t ă , E s te u n fa p t d e m u lt cu n oscu t v e r s a le d in A lp ii a u s tria c i şi c u ­ lo g i le n u m esc geosinclinale. S is te m e le d e m u n ţi ca ri s ’a u cei au d is p o z iţie r a d ia r ă , p e rp e n ­ ce m iş c ă r i s is m ic e au lo c în s ă în
ta le şi fen o m en e d e s u p r a c u tă r i
D e la în c e p u t vo m d is tin g e două că e r u p ţiu n ile v u lc a n ic e , îşi în ­ tr e m u r e le c a ri au b â n tu it în a- B lo c u r ile r ig id e , n u m ite şi sc u ­ r id ic a t râ n d p e râ n d în tim p u r i­ d ic u la r ă p e d ir e c ţiu n e a m a r a in e i le g iu n ile în ca re lu c r e a z ă fo r­
tip u r i d e cutremure
c u tr e m u r e : cep a c tiv ita te a , în m a jo r ita te a cea r e g iu n e . D e a sem en ea , to t el tu r i, s ’a u m a n ife s ta t ca a ta re le g e o lo g ic e tr e c u te , s ’a u n ă scu t s is te m u lu i m u n to s . I n tr e e le e- ţe le ta n g e n ţia le , ca ri co n d u c la (fe n o m e n e d e ş a r ia j) ca re co n s­

locale şi cutremure tectonice. c a z u r ilo r , p r in e x p lo z iu n i v io le n ­ a a r ă ta t r a p o r tu r ile s tr â n s e d in ­ d e la în c e p u tu l g e o lo g ic al p ă ­ d in a c e s te g e o s in c lin a le , d u p ă ce x istă c o m p a r tim e n te ca ri p o t să fo rm a re a m u n ţilo r . E le în c e p o - ta u d in m iş c ă r i p e d is ta n ţe m a ri

P r im e le au cau ze lo c a le şi e- te , ca ri în s ă n u se p ro d u c la a - tre p u te r n ic e le c u tr e m u r e de p ă ­ m â n tu lu i şi n u au fo st in te r e s a te , e le au fo st u m p lu te cu d e p o z ite se d e p la s e z e , u n e le f a ţă d e a l­ d a tă cu fo rm a rea d e p r e s iu n e i a u n o r m a se p u te r n ic e d e ro ce,
fe c te cu to tu l lim ita te . I n tre ace- d ă n c im i p rea m a ri. A c e s te e x - m â n t ce b â n tu e s c în C a la b r ia şi in g e n e r a l, d ecâ t d e m iş c ă r i v e r ­ fo r m a te d in m a te r ia l a d u s de pe te le . j g e o s in c lin a le , se c o n tin u ă în to t
ca re în c a le c ă u n e le p e s te a lte le ,
tte a m e n ţio n ă m p e c e le r e z u lta te p lo z iu n i d a u n a ş te r e la c u tr e m u ­ S ic ilia şi o zo n ă in c o n tin u ă sc u ­ tic a le în sus şi în jo s , sa u de c o n tin e n tu l în v e c in a t. C u tr e m u r e le d e p ă m â n t le g a te t tim p u l fo r m ă r e i m u n ţilo r şi se
d in prăbuşirea b o lţilo r g o lu r ilo r re de p ă m â n t cu e fe c te u n eo ri fu n d a re , d isp u să în f o r m .ă de arc m iş c ă r i la te r a la c ă tr e r e g iu n ile R id ic a r e a m u n ţilo r s ’a fă cu t d e fe n o m e n e le te c to n ic e p o t să , te r m in ă o d a tă cu d e s v ă r ş ir e a s is ­
d e p la s ă n d u -s e u n eo ri p e s u te de

s u b te r a n e , cu m s u tit de e x e m p lu fo a rte p u te r n ic e , a lte o ri c h ia r de cerc, cu c e n tr u l în in s u le le d e d e p r e s iu n i, c ă tr e a x e le g ec- su b e fe c tu l p r e s iu n ilo r e x e r c ita ­ decu rgă, f ie d in m iş c ă r i v e r iic a - j te m u lu i m u n to s , a d ic ă tim p • de k ilo m e tr i în \d .ir e c ţiu n i a p ro a p e
pe ş t e r e l e d in m a s iv e le c .a lc a r o a - c c ta s tr o ja le , d a r ca ri se r e p a rti­ l.ip a r e , cu -n u m ero a se fr a c tu r i s in c lin a le lo r . P r in tr e a c e s te u n i­ te a su p ra z o n e lo r g e o s in c lin a le , le, f i e d i n m i ş c ă r i t a n g e n ţ i a l e . s u te de m ilio a n e d e a n i. o r iz o n ta le . ^
se sa u g o lu r ile r e z u lta te d in d i­ zea ză în s ă p e s u p r a fe ţe p u ţin în ­ r a d ia r e c a ri co n verg c ă tr e a ces­ tă ţi s tr u c tu r a le , m e n ţio n ă m : s c u ­ de b lo c u r ile în v e c in a te ca şi cu m Mişcările verticale se p r o d u c , S e în ţe le g e u şo r d e ce s is te m e ­
z o lv a r e a m a s iv e lo r d e sa re sau tin s e . I; . I, te in s u le . D e a tu n c i e x e m p le le t u l - b a ltic ,- c a r e c u p r in d e ;; S u e d i a * a c e s te a a r fi în c e r c a t să a s tu p e ’d u p ă cu m "a m sp u s;- ş i du pă to a ­ le ve ch i de m u n ţi v o r a vea p u ­ ■ *Va u rm a ). ;

*
 Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noembrie 1940
C o m e m o r a r e a m o r ţ ii Două cutremure înregistrate Marţi Ce am văzut la trei puncte de frontieră
lui Jose Antonio de Rivera
Requiem-ul dela catedrala Sf. Iosif. — Pelerinajul la mormântul
lui Moţa şi Marin
.ir
D. Horia Sima, conducătorul mişcării legionare (mijloc) eŞind dela catedrala Sf. Iosif
după requiem. La dreapta d. Victor Medrea, director general al presei; la stânga d.
Louis Beneito, consul general al Spaniei.
Miercuri s’au împlinit patru ani de
Ia asasinarea lui Jósé Antonio de
Rivera, marele luptător naţiona­
list spaniol, fiul fostului preşe­
dinte al consiliului de miniştri
spaniol, fondatorul şi primul şef
al Falangei spaniole.
Legaţiunea Spaniei din Bucu­
reşti şi Falanga spaniolă au co­
memorat această zi cu o deo­
sebită solemnitate.
La ora 12 s’a oficiat un Re­
quiem la catedrala catolică „Sf.
Iosif“.
Au fost de faţă la pioasa cere­
monie d-nii: Horia Sima, vice­
preşedintele consiliului de mini­
ştri şi comandantul mişcării le­
gionare; general Şteflea, repre­
zentând pe conducătorul statu­
lui; N. Mareş, m inistrul agricul­
turii; Mihail Antonescu, minis­
trul justiţiei; Merry del Val, în­
sărcinatul cu afaceri al Spaniei
Ia Bucureşti, împreună cu d-na;
Louis Beneito, consul general al
Spaniei la Bucureşti, cu d-na, co-
mandanta falangei femenine spa­
niole; d-na de Cardenas, soţia
ambasadorului Spaniei la Bucu­
reşti, împreună cu o delegaţie a
falangei spaniole. Din partea le­
gaţiei Italiei au fost d. Pelle­
grino Chigi, ministrul Italiei la
Bucureşti, împreună cu persona­
lul superior al legaţiei şi un de­
taşament al tineretului fascist
din Bucureşti. Din partea legaţiei
germane au fost d-nii: Stelzer,
consilier de ambasadă, reprezen­
tând pe d. Fabricius, ministrul
Germaniei la Bucureşti şi Lan-
genecker, şeful tineretului ger­
man din România, împreună cu
o delegaţie a tineretului german
şi doi ofiţeri din partea misiunii
militare germane din România;
d. Machido, ministrul Japoniei la
Bucureşti şi d-nii: Corneliu Geor-
gescu, comandant al „Bunei Ve­
stiri“; prof. Nicolae Pătraşcu, se­
cretarul general al „Mişcării le-
lionare; Horia Cosmovici, sub­
secretar de stat la preşedinţia
consiliului de miniştri; col. Al.
Rioşeanu subsecretar de stat al
ministerului de interne; I. G.
Vântu, primarul general al Ca­
pitalei; Al. Constant, subsecre­
tar de stat al presei; Mircea Vla-
sto, reprezentând pe d. ministru
Sturza şi Vladimir Dumitrescu,
împreună cu un detaşament de
cămăşi verzi.
Protocolul a fost făcut de d-nii
Luifhui guiGutl Bciitilu ijii Victor
Medrea, directorul presei şi şeful
protocolului legionar.
Serviciul religios a fost oficiat
de Sf. Sa pr. canonic I. Schu­
bert, parohul catedralei. Corul,
condus de prof. Paschil a into­
nat „Requiem“, de Haller.
La orgă a fost d. prof. Slovig.
D. Thaler a executat solo de vio­
loncel „Ave verum“, de Mozart.
După aceasta, corul cu orche­
stra au intonat „Imnul falange­
lor spaniole“, „Imnul naţional
spaniol”, Sfântă tinereţe legio­
nară“ şi „Imnul regal român“.
După terminarea ceremoniei la
catedrala Sf. Iosif, d-nii Merry
de Val, Louis Beneito şi Victor
Medrea, împreună cu delegaţii
falangelor spaniole, au mers la
„Casa Verde“ unde au depus o
coroană de flori la mausoleul
eroilor Moţa şi Marin, căzuţi
pentru biruinţa Spaniei Naţio­
naliste.
Jose Antonio de Rivera
Jósé Antonio Primo de Rivera
y Sainz de Heredia, al 3-lea mar­
chiz de Estella şi Grande de Es-
P E D E A P S A D E S T IT U IR E I
pana, era fiul cel mai mare ai
generalului oare a guvernat Spa­
nia cu atâta pricepere şi patrio­
tism din 1923 până în 1930.
Era descendent al unei ilustre
I şe f d e p o liţie , t i t u l a r l a p o liţia
familii de militari, care a dat
Spaniei mai multe generaţii de
soldaţi curajoşi şi viteji.
Jósé Antonio a fost însă o
excepţie. El nu a simţit dela în­
ceput chemarea armelor şi ru­
pând cu o tradiţie atât de înde­
lungată, a preferat studiul legi­
lor, al literelor, al doctrinelor po­
litice, filosofice şi artei de a gu­
verna. Nobil, tânăr şi bogat, a-
junse foarte repede unul dintre
d o v a V e ch e , p e n tr u f a p tu l că a u
advocaţii cei mai de seamă.
Părăsi fără a ezita viaţa fără
griji, palatul părinţilor săi, fa­
milia şi chiar dragostea r<a şi în­
T cepu să călătorească prin toată
Spania cu câţiva prieteni, predi­
când ţăranilor şi muncitorilor,,
arătându-le pericolele care îi
ameninţau, îmbărbătându-i deş­
teptând în ei ambiţii sănătoase
şi severe, vorbindu-le de Falan­
gă, ca şi cum ar fi fost o nouă
religie.
In acel timp, un alt tânăr fiu
al poporului, a fondat la Valla­
dolid, capitala Castiliei, un par­
tid naţiomal-socialist care grupa
în rândurile sale pe toţi munci­
torii şi ţăranii care nu aderau la
doctrinele anti-spamiole care a-
meninţau să cuprindă întreaga
ţară. Acest om se numea Onesimo
Redondo. Jósé Antonio şi One­
simo s’au înţeles şi au hotărît să
u n iv e r s u l :
J L
de observatorul astronomic Dincolo de deal. — Valea Florilor sau Valea Plângerii. — Un tren!
Observatorul Astronomic co­
munică :
Primul la ora 17.14, cu­ cu expulzaţi. — Ce se petrece in satele de pe Valea Mureşului
tremur depărtat al cărui
In ziua de 19 Noembrie epicentru se găseşte la vreo (B e ta tr im is u l n o s tr u )
1940, s’au înregistrat la Ob­ 9.300 kilometri; iar cel de
T im iş o a ra , N o e m b rie — „N u, n u tre c , i a r c â n d m ă r e a d e d in ţi a c e lo r, c a r i vedeai*
servatorul din Bucureşti, al doilea de gradul 4, la ore­ v o iu d u c e , o fa c f ă r ă p a ş a p o rt!” c ă r ă b d a r e a n o a s tr ă e s te p rea;
următoarele două cutre­ le 22.28 cu epicentrul în S u n t d o u ă z ile d e c â n d m ’a m T r e n u r ile c irc u lă p â n ă ]a g u ra lu n g ă ia r în c e rc ă rile p r e a g re le .
mure : Vrancea. înltors d e p e f r o n tie r ă şi în c ă tu n e lu lu i, a p o i a c e le a ş i g a r n it u r i D in V id ra s ă u a m c u le s in f o r ­
n u -m i p o t a d u n a g â n d u rile , pen_ se în to rc t r is te s p r e B u c u re ş ti, m a ţii d in r e g iu n e a v ă ii M u re ş u ­
t r u a a ş t e r n e p e h â r ti e im p re s ii­ m e rg â n d p â n ă la T e iu ş c u loco­ lui.
le c u le se . A m v iz ita t p u n c te le d e m o tiv e le în to a rs e . E s te î n a c e s t L a T g. M u re s n ’a m a i r ă m a s
f r o n tie r ă : T u n e l, S ă r m a ş u şi V i- a m ă n u n t o s e m n ific a tiv ă n ă d e ­ n ic i u n ro m â n . C e i r ă m a ş i s ă î n ­
Lichidarea patrimoniului d n a să u , lo c u r i p e c a ri le -a m v ă ­
z u t d e a tâ t e a ori, f ă r ă s ă m ă g â n ­
d e sc v r ’o d a tă , că e le p o t d e v en i...
p u n c te d e f r o n tie r ă .
jd e p e o a re o p ă s t r ă m o u t o ţi i to
s u fle te .
A m c o b o râ t la C â m p ia T u m i
Si R ă sb o ie n i, d e u n d e a m t r e c u t
f r u n t e c iv iliz a ţia
c est c u ra j.
m a g h ia ră , a u
t r e b u i t s ă p lă te a s c ă c u la g ă r u l a -
I a r c â ţiv a a v o c a ţi u n g u ri d i a
Cam erelor de com erţ şi de industrie A m a j u n s la T u n e l î n z o rii z i­
lei. S o a re le d e to a m n ă îşi r id ic a
sfio s c a p u l d e p e m u c h e a u n u i
s p re L u d o ş şi V id ra s ă u , a p o i s p re
S ă rm a ş , c ele d o u ă p u n c te d e
f r o n tie r ă s p re v e s t şi n o rd -v e s t.
T g . M u re ş ş i-a u d e s c o p e rit o
n o u ă p ro fe s iu n e : in te r n a r e a r o ­
m â n ilo r î n la g ă re , p e n tr u v in i
şi ale Burselor din teritoriile evacuate d e al, i a r în f a ta m ea , d in b r â u l
d e a lu lu i îşi d e s c h id e a g u ra n e a ­
g ră d e b a la u r : t u n e lu l s tr ă p u n s
A c e s te lin ii, c a ri a l t ă d a t ă e ra u
a g lo m e ra te , a c u m s u n t a p ro a p e
lip s ite d e c ă lă to ri. P e f e ţe le t u ­
fa n te z is te , p e n tr u c a s ă fie a p o i
e lib e ra ţi î n s c h im b u l u n o r s u m e ,
v a r iin d î n t r e 20.000— 50.000 le i,
d e te h n ic a ro m â n e a s c ă , c a re a tu r o r c ă lă to r ilo r se p o a te c iti o d u p ă p o s ib ilită ţile m a te ria le .
„ M o n ito r u l O f i c i a l ” Nr. 274 pus suveranităţii Statului Ro­ d u b l a t lin ia Teduiş-Cluj. d u r e r e s tă p â n ită , şl g r ija p e n tr u C e le m a i d ra s tic e m ă s u r i s e ia u
din 20 Noembrie publică urmă­ mân. G a r a T u n e l a r ă m a s to t a ş a c â ş tig a re a e x is te n ţe i. c o n tr a r o m â n ilo r, c a r i se d e c la ­
torul decret: Se exceptează dela prevederile c u m o ş tia m , sfio a s ă şi m o d e s tă , L a L u d o ş a m fo s t m a r t o r u l ri­ r ă p e n tr u r ă m â n e r e a lâ n g ă c a ­
A r t . I . — Trec la . dispoziţia de mai sus acele valori şi bunuri f ă r ă c ă lă to ri. A fo s t a ş e z a tă la n e i sc e n e , p e c a ri n u v o iu u ita -o se le ş i p ă m â n tu rile lo r.
ministerului econemiéi naţio­ asupra cărora s’a dispus prin m a r g in e a lin ie i f e r a t e m a i m u lt n ic io d a tă . D upă s c h in g iu iri ş i i n te r n ă r i
nale toate fondurile Camerelor măsuri anterioare luate fie prin p e n tru o a t r e n u r i l e d u p ă s t r ă b a ­ I n g a r ă so sise u n t r e n d e m a r ­ s u n t o b lig a ţi s ă d e a d e c la r a ţii că
de comerţ şi de industrie şi ale legi, fie prin decizii ale ministe­ te r e a tu n e lu r ilo r , s ă fa c ă u n p o ­ fă c u e x p u ls a ţi. E r a s e a r ă ş i frig , r e n u n ţă l a p ă m â n tu r i, u rm ân d
burselor de m ărfuri din terito­ rului economiei naţionale. p as. i a r f r a ţii, c a ri se a s c u n d e a u s u b s ă se re p a tr ie z e î n R o m â n ia .
riile evacuate, a căror activitate A r t . I I . — Ministerul econo­ C â ţiv a r e fu g ia ţi îşi în c o n jo a ră c o rtu rile c ă r u ţe lo r , a ş e z a te pe i n s a te le d e p e v a le a M u re ş u lu i,
a încetat, aflate la Bianca Na­ miei naţionale va putea utiliza c u g r ije c e le d o u ă g e a m a n ta n e , p la tfo rm e le v a g o a n e lo r, s e lu p ta u c u r a t ro m â n e ş ti, s ă te n ii s u n t fo r ­
ţională a României, Cassa de De­ aceste valori şi bunuri pentru în c a r e ş i- a u a d u n a t a v u tu l, lu a t c u fo a m e a s i frig u l. ţ a ţ i s ă se s a l u te în lim b a m a ­
puneri şi Consemnaţiuni, Cassa. ajutorarea instituţiilor publice în p rip ă . L a v a m ă , d in c o lo d e F e m e i cu c o p ii m ic i î n b r a ţe g h ia ră .
Naţională de Economie şi Cecuri cu caracter comercial din teri­ d e al, f u n c ţio n a r ii m ag h ia rii a u a - c r a n g h e m u ite p e u n b r a ţ d e p a ie , I n fie c a re c o m u n ă a u fo s t a d u ş i
Poştale sau la orice altă insti- toriile evacuate, care şi-ar con­ v u t g r i jă să le d i.im u ia sc ă lu c r u ­ în c ă lz in d u -ş i c o p ila ş ii flă m â n z i î n v ă ţă to r i im p ro v iz a ţi, c a ri în
tuţiune, la ordnul lor sau al in- tinua activitatea lor in ţară a rile . S ’a u l u a t f ă r ă ju s tific ă ri, p e Ia sâ n . t e r m e n d e doi a n i, tr e b u i e să
stituţiunilor pendinte de ele. instituţiilor publice asupra că- s im p lu l m o tiv că n u p o t fi t r e ­ E r a u c o lo n iştii d i n tr ’o c o m u n ă m a g h ia riz e z e p e b ă ş tin a ş i.
Deasemenea, trec la dispoziţia roora apasă sarcini din plasarea c u te d incoace.. s ă lă ja n ă , a lu n g a ţi d e la v e tr e le î n f a ta lo v itu r ilo r n e d r e p t e a le
u n e a s c ă fo r ţe le lo r şi p ro g ra m e le c u u n f r a t e , c u m n a ta şi so ra sa ministerului economiei naţio­ funcţionarilor refugiaţi ai Ca­ In f a p tu l d im in e ţii, d in sp a te le lo r d e c iv iliz a ţia m a g h ia ră , c a re d e s tin u lu i, R o m â n ii n u s u n t în ­
c a r e e r a u a c e le a şi. f u r ă tr im i ş i la o c n a d i n A lic a n te , nale în acelaş scop, toate bunu­ merelor şi ai burselor, cât şi g ă rii s e a u d p o c n e te le d e b iciu îe lu a lo c u l ş i p ă m â n tu rile . v in şi, ci în c o v o ia ţi s u b a s p rim e a
D in a c e a m e m o ra b ilă zi, F a ­ p e n tr u a în d e p lin i s e n tin ţa im ­ rile mobile şi’imobile ale Came­ pentru lichidarea eventualelor a le u n u i ţă r a n , c a r e c o b o a ră ou I n lu n g u l lo r c a lv a r, a u în d u r a t
în c e rc ă rilo r.
la n g a S p a n io lă a p o r n i t l a c u c e ­ p u s ă d e tr ib u n a le . relor de comerţ şi de industrie drepturi ce a r exista faţă de a- c a r u l c u b o i s p re ţ a r in a sa. Boii fo a m e , frig si u m ilin ţe . L in iş te a d in V a le a F lo rilo r» azi
r i r e a m as,şelar ş i îm p o tr iv a e i a A u t r e c u t lu n ile M a rtie , A p ri­ şi ale burselor menţionate mai cele Camere şi burse. în a in te a z ă a le n e p r in norodul I n g a r a L u d u ş , u n d e a u to r i t ă ­ V a le a P lâ n g e rii, p r e v e ş te ş te a -
în c e p u t p e rs e c u ţia . lie, M ai, I u n i e şi v e n i s f â r ş itu l sus ce se găsesc în teritorul su­ c le io s a l d ru m e a g u lu i. ţile io c a le a u p u s la d is p o z iţia p r o p ie r e a f u r tu n ii, c a re v a s c u ­
I n f ie c a r e z i m u r e a u a l t e c ă ­ lu i I u lie c â n d ţ a r a în tr e a g ă s ’a L in iş te a e s te a ş t e r n u t ă p e s te e x p u lz a ţilo r p â in e şi c e a iu r i c a l­ t u r a d e p e t r u p u l n e a m u lu i, u m i­
m ă ş i a lb a s tre , a s a s in a ţi p e s tră z i; î m p ă r ţ it î n d o u ă ta b e re , d e s lă n - fe ţe le t u tu r o r . O lin iş te g re a , d e de, a c e ş tia a u e o b o rît d in va­
m o rm â n t. F ie c a r e d in cei o p t c ă ­ g o a n e.
lir ile z iln ice , la c a r e s u n te m
m u re a u cu acel s trig ă t c are e ra ţ u in d u - s e ră z b o iu l civil. su p u ş i.
o d o c tr in ă şi o c re d in ţă în tre a g ă : lă to ri sim ţim p o v a ra d e s p ă rţir ii N im e n i n ’a r p u te a d e s c rie ja le a
S ’a în c e r c a t s a lv a r e a lu i Jó sé
şl in im a n e b a te c u p u te re . D in ­ D u m n e z e u l n e a m u lu i, r e fu g ia t
„ A rrib a E s p a n a !“ ş i d u r e re a fa m iliilo r ro m â n e ş ti,
J ó s é A n to n io f u în c h is ş i c o n ­
t r a lu i s ’a u s ă v â r ş i t a te n t a t e cu
b o m b e ş i re v o lv e re .
A n to n io d i n în c h iso a re , — d a r
m u lţi a u m u r i t în a c e a s tă r is ­
c a n tă a v e n tu r ă .
I n l u n a N o e m b rie 1936. g u v e r­
Decret-lege pentru românizarea colo d e d e a l e ste C o jo cn a , A p a h i_
d a şi cev a m a i înco lo , C lu ju l.
U n p o liţis t se a p ro p ie d e m i n e .
c a ri a u fo st a lu n g a te d in m ijlo ­
c u l g o sp o d ă riilo r.
A lă tu r i d e d u r e re a l o r se p u ­
la B u c u re ş ti, după
U n g u rilo r, îşi v a în to a rc e
a firm a ţiile
s p r e d u r e rile n o a s tr e ş i a tu n c i v a
f a ţa
s u n a c e a s u l d r e p tă ţii.
P a r t i d u l f u d is o lv a t, d a r e l c o n ­
t in u ă s ă tr ă ia s c ă şi s ă lu p te ca
n u l ro ş u o u t o a t ă o p u n e re a m u l­
to r a d in m e m b r ii să i şi d e m u lţi
c a s e lo r d e f ilm e , s ă lilo r d e c i n e m a ­ şi m ă în tr e a b ă d a c ă t r e c d incolo,
p e n tr u a - i a r ă t a p a ş a p o rtu l.
te a c iti p e fe ţe le c e lo r c a r e - i î n ­
c o n ju r a u c u în tr e b ă r ile , s c r â ş n i- O C T A V IA N M E T E A I
şi p r i m i i c re ş tin i î n c a ta c o m b e .
I n p r i m ă v a r a a n u lu i 1936, to a te
d i n tr e p r ie te n ii s ă i c a ri a v e a u in ­
f lu e n ţa s a î n S p a n ia ro şie , a h o ­ t o g r a f ş i b ir o u r ilo r d e v o i a j ş i t u r is m r r r m m m m is m «m
f o r ţe le p o litic e s ’a u u n i t c o n tra t ă r î t r e v iz u ir e a p ro c e su lu i d e ja
n o u e i m iş c ă r i d e s lă tiţu in d îm p o ­
t r i v a e i cea m a i g ro a z n ic ă d i n tr e
p e rs e c u ţii. A p ro a p e t o ţi şe fii să i,
f u r ă în c h iş i d i n n o u .
din 20 Noembrie publică urmă­
n.rul 274
p r o n u n ţ a t c o n tr a lu i Jó s é A n to ­
„ M o n ito r u l O fic ia l"
n io . F u a c u z a t d e în a ltă tr ă d a r e ,
el, cel m a i p a tr i o t d i n tr e to ţi
torul decret:
ART. I. — Autorizaţiunile pen­
sp a n io lii.
J ó s é A n to n io a fo s t c o n d a m n a t
tru funcţionarea sălilor de cine­
I rămânând blocate în manile ac-
I lualilor deţinători până la nomi­
nalizare.
Deţinătorii, sub orice titlu, de
asemenea acţiuni, sunt obligaţi
D. general I. Antonescu D o n a ţiile
pentru şantierul „Carlion“
J ó s é A n to n io f u ju d e c a t şi
c o n d a m n a t p e n e d re p t. îm p r e u n ă matograf şi caselor de filme, a-
la m o a r te ş i îm p u ş c a t
cordate evreilor sau societăţilor
în care aceştia sunt interesaţi
ca în termen de 30 de zile dela
data publicării acestui decret-le­
ge, să îndeplinească procedura
m ulţum eşte celor cari au trim is ajutoare C O M U N IC A T U L P R E F E C T U R II
D E P O L IT IE ŞI A L COM AN­
DELA C. F. R. nuiBeneficiarii
sub orice titlul, se retrag.
acestor autorizaţi-
vor continua să păstreze în
prevăzută de dispoziţiunile art. 3
din decretuil-lege Nr. 3.361 din 4
Octombrie 1940.
pentru sinistraţi D A M E N T U L U I L E G IO N A R A L
Ş A N T IE R U L U I
P r e f e c tu r a p o liţie i C a p ita le i şî
mod provizoriu calitatea, pe care Cei care nu se vor conforma D. General Antonescu a primit a d m in is tr a ţia le g io n a ră dépe
Călătoria studenţilor şi elevilor in tim pi le-o dau asemenea autorizaţiuni,
până la data când subsecreta­
pevederiflor de mai sus, vor fi 100.000 lei din partea Excelenţei
consideraţi că au abandonat ac­ Sale Iyoji Marchida, ministrul
nelor de Armament Herman Goe­
ring şi întreprinderilor sale afi­
liate.
ş a n tie r u l „ C a rlto n “ c o m u n ic ă :
S e a tr a g e a te n ţ ia p u b lic u lu i şi
riatul de stat pentru presă şi ţiunile lor, care intră astfel de Japoniei, pentru ajutorarea sini­ Conducătorul Statului a răspuns în tr e p r in d e r ilo r că ş a n tie r u l
vacanţei Crăciunului propagandă va suprima acest
provizorat, acordând autorizaţia
drept în patrimoniul Statului, straţilor cutremurului, împreună
reprezentat prin subsecretariatul cu o scrisoare prin care sunt ex­
d-lui ing. Albert Goering prin
următoarea scrisoare:
„ C a rlto n “ n u a a u to r iz a t p e n i ­
m e n i d e a rid ic a a lim e n te s a u
Direcţia generală c. f. r., a- iar călătoria va trebui să aibă loc de funcţionare unui român sau de stat pentru presă şi prapa- primate frumoase sentimente o b ie c te î n n u m e le d o a m n e i g e ­
vând în vedere că unele şcoli se in vacanţa Crăciunului — şi a- unei societăţi româneşti. agndă. pentru ţara noastră. „Stimate Domnule Inginer, n e r a l E u g e n ia M e h e d in ţi şi a
pot redeschide înainte de înce­ ceasta numai pentru cei ce s’au Sunt socotiţi evrei toţi cei năs­ ART. IV, — încercarea de a D. general Antonescu a răspuns c o m a n d a n tu lu i le g io n a r S a n d ii
perea vacanţei Crăciunului, a înapoiat la şcoli înainte de acea­ cuţi din ambii părinţi evrei, sau eluda sau eludarea pe orice căi prin următoarea scrisoare: Âm primit cu vie mulţumire V a le ria
aprobat ca studenţii şi elevii_să stă vacanţă. numai unul, fără deosebire dacă a dispoziţiunilor decretului-lege „Am primit scrisoarea D-stră suma de 2 milioane lei, pe care C ei c a ri se p r e z in tă cu a s tf e l
poată face două călătorii dus-în- Pentru cei ce fac călătoria în ei sau părinţii lor sunt sau nu de faţă, se pedepsesc cu închi­ prin care aveţi cuvinte frumoase aţi avut bunăvoinţa de a mi-o d e a u to r iz a ţii s ă fie d e fe riţi, f ă r ă
tors, pe baza cupoanelor desti­ timpul vacanţei, vizele se vor a- botezaţi în altă rehgie decât cea soare corecţională dela 1 an la pentru ţara noastră crunt lovită în tâ rz ie re , p o liţie i.
plioa pe cupoane în mod normal, mozaică, dacă sunt sau nu cetă­ 3 ani şi cu amendă dela 10.000— de soartă şi anunţaţi contribuţia trimite din partea Uzinelor Her­
nate vacanţei Crăciunului. mann Goering şi a întreprinderi­ C ei c a ri v o r să d o n eze, s ă se
Pentru a se putea controla a- iar reducerea respectivă se va a- ţeni români şi dacă domiciliază 1.00.000 lei.
D-vs. de 100.000 lei, pentru sinis­ lor afiliate „Skoda Industrială p r e z in te l a ş a n t ie r u l „ O a rlto n “
cest lucru, direcţia comercială c. corda numai pe baza carnetelor sau nu în cuprinsul ţării. ART. V. —■,Evreii, sau societă­ traţii teribilului cutremur care a Română”, „Uzinele de Armament s a u d a c ă t r i m i t p r i n a lte p e r ­
f. r. a dat dispoziţii casierilor valabile, nu şi pe a adeverinţe­ ART. II. — Subsecretariatul de ţile în oare evreii sunt interesaţi, făcut atâtea victime. Brünn” şi „Sarex”, pentru ajuto­ so a n e d e în c re d e re , s ă a n u n ţe
din staţii să vizeze pe faţă cupoa­ lor. stat pentru presă şi propagandă proprietari de săli de cinemato­ Vă rog, Excelenţă, să binevoiţi
rarea sinistraţilor catastrofalului p rin s c ris o ri s a u l a te le fo n :
nele respective de ducere şi în­ Adeverinţele sunt valabile pen­ poate numi, dacă va găsi că este graf trebue să închirieze la ce­ a primi mulţumiri călduroase din cutremur, care a pricinuit atâtea 5.62.84, — c u i d a u şi ce a n u m e ,
toarcere la prima călătorie ce va tru o singură călătorie dus-în- necesar, comisari de românizare rerea persoanelor autorizate de partea mea şt a guvernului ro­ pagube materiale şi victime în ------------ © * ® -------------
trebui să aibă loc înainte de va­ tors, cu plecarea dela şcoală îna­ ia cinematografele şi oasele de către subsecretariatul de stat
canţa Crăciunului şi cu posibili­ inte de începerea vacanţei Cră­ filme prevăzute la art. 1, fără a pentru presă şi propagandă, săli­ mân pentru nobilul D-vs. gest şi tara noastră. ■s«-
■Sili
le respective pe cel puţin un an. pentru sentimentele ce aţi expri­ Pentru donaţiunea D-vs., care
tatea de înapoiere, chiar la sfâr­ ciunului şi înapoierea cel mai fi obligat să motiveze decizia sa.
şitul acestei vacanţe. târziu până la sfârşitul acestei va­ Aceşti comisari vor funcţiona
în condiţiile şi cu puterea fixate
In caz că părţile nu cad de mat ţării mele.
acord asupra chiriei, partea in­ General ANTONSCU”
este chemată a alina multe sufe­
rinţe, vă rog să primiţi D-vs. per­
INTRESPANIA$1 «ALTAR
La a doua călătorie, viza cu­ canţe.
poanelor se va face pe dosul lor, prin decretul-lege Nr. 3.361 din
4 Octombrie 1940, dar vor de­
teresată se va adresa acestui
subsecretariat.
*
D. general Antonescu a primit
sonal, cele mai călduroase mulţu­
miri şi să binevoiţi a transmite SEVACONSTRUI UNPOD
pinde de subsecretariatul de stat suma de 2 milioane lei pentru a- Uzinelor Hermann Goering şi în­
Subsecretariatul de stat pentru jutorarea sinistraţilor cutremuru­
T e r m e n u l d e în c ă r c a r e pentru presă şi propagandă.
Rezoluţiunile. prin care comi­
presă şi propagandă va fixa, în lui din partea d-lui inginer Al­
48 de ore de la primirea cererii bert Goering, reprezentantul Uzi­
treprinderilor afiliate toată recu­
noştinţa sa.
General ANTONESCU”
A lg e sira s, 20 (R ador). — Cores-*
p o n d e n tu l a g e n ţie i „D .N .B .“ a -
a l v a g o a n e lo r c a z a n e sarii de românizare refuză o a-
probare cerută, trebuesc comuni­
cate prin scrisoare recomandată
de mai sus, chiria, după ce va
asculata în mod sumar, înaintea
n u n ţ ă d in G ib r a lta r c ă a u to r i t ă ­
ţile b r ita n ic e p ro e c te a z ă c o n s tru i­
Direcţia generală c. f. r. a a- Ca urmare a acestei dispoziţii solicitanţilor respectivi. Recipisa
de predare la poştă a erisorii ţi­
probat, ca dela 14 Noembrie a. c , se anulează ordinul anterior' cu ne loc de dovadă de comunicare.
ora 0 şi până la noui dispoziţiuni, data de 31 August a. c., prin care Aceste rezoluţini pot fi atacate
unui delegat al său, părţile, care
vor putea aduce acte de compa­
raţie, în deosebi contracte ante­
rioare, contracte de săli similare
In sp ecţia in o p in a tă r e a u n u i p o d s u s p e n d a t d e a s u p ra
c a n a lu lu i, c a re d e s p a rte G ib r a l­
t á r u l d e c o n tin e n t.
P o d u l a c e s ta v a c o n s titu i sin ­
termenul ue staţioiiâre al vagca ca înfiintpcf» un termen de loca­ Cil OOi-UCdLciyPCI . 1 - :_
nelor cazane particulare, ce se ţie de 36 ore pentru încărcarea de stat pentru presă şi propa­
ouuüli.1 v-KWi.-«v
1 — - . . t . - « a n / v l n f i o f i i 11
ia l
şi certificate de valoarea loca­
li vă ti sălii. n
ti
J lu i ira n A v q l
U 'l M l g V l l b i U I
I1 . I i i I a iia c P II
iU U V U V tfV H
g u r a c a le d e a c c e s î n t r e S p a n ia
vjtxnJxancu
vagoanelor cazane particulare, Hotărârea va fi definitivă şi
introduc pe liniile de garaj par­ gandă în 48 de ore libere, dela executorie prin organele admni- -@ ♦ 0 -
ticulare pentru încărcare să fie pe liniile de garaj partoculare.
nelimitat.
data comunicării lor.
Hotărîrea subsecretariatului nu
nistrative, fără nicio altă forma­
litate. la spitalul Colentina
poate ű atacată pe nicio cale.
Această hotărire, cât şi refuzul
ART. VI. — Decretul-lege de
faţă se aplică şi birourilor co­ Primim următorul comunicat: nu numai starda provocată de
Dela Asociaţia generală
comisariatului de românizare, vor merciale de voiaj şi turism, ce
fi nemotivate. intră în prevederile legii O. N. T. ţitD.degeneral I. Antonescu, înso­
d. Iasinschi, ministrul
recenta catastrofă dar şi aceea
rezultată dintr’o m entalitate şi a ialomiţemlcr
Dela M ia generală a poliţiei ART. III. — Acţiunile socie­
tăţilor, oare exploatează săli de
cinematograf sau care fac co­
merţul de case de filme, se tran­
ART. VII. — Dispoziţiuni,le
prezentului decret-lege înlocuesc 1muncii,
de drept dispoziţiunile contrarii ‘ sociale,
din actele constitutive şi statute, noaptea,
sănătăţii şi ocrotirilor
a inspectat inopinat în
de 19 spre 20, mai multe
o uşurinţă care ne-a adus unde
suntem.
Camerele bolnavilor sunt total
C o m ite tu l a s o c ia ţie i g e n e ra le
a ia lo m iţe n ilo r , a h o t ă r î t s ă
s tr â n g ă u n fo n d p e n tr u .A ju to ­
pavilioane ale spitalului Oolen- neaerisite. Din această cauză r u l L e g to n a r “ .
sformă în acţiuni nominative, ele tina, cu scopul: de a constata bolnavii se vindecă de o boală şi
D. A l. G h y k a , d ir e c to r u l gene. P E D E A P S A S U S P E D N A R E I D IN M e m b r u a s o c ia ţie i, p r e c u m şi
F U N C Ţ IU N E C U P IE R D E R E A
starea spitalului după cutremur; se îmbolnăvesc de altele. s i m p a t i z a n ţi i ei, s u n t r u g a ţ i ca,
r a l a l p o liţie i a l u a t u r m ă to a r e le modul ae îngrijire al bolnavilor
h o tăirîri: S A L A R IU L U I: Personalul în ţinută detesta­ d o n a ţiile ce v o r b in e v o i a le fa c e
şi starea răniţilor. bilă. Laboratoarele, biurourile, î n n u m e r a r , e fe c te d e î m b r ă c ă ­
A p r im it d e m is iu n e a d - lu i d r. D -n ii: R â m n e a m ţu M a riu s co­
V ic to r A p o s to le sc u d i n fu n c ţiu n e a
d e in s p e c to r sp e c ia l d e p o litie a l
regium ei B u c u re ş ti, n u m in d în
lo c u l s ă u p e d. R e m e te a A u re l.
m is a r cl. I la p o liţia A ra d p e n tr u
l u a r e d e m ită şi R o şia n u T eo d o r
d e te c tiv î n d ir e c ţiu n e a g e n e ra lă
a p o liţie i a s e m e n e a p e n tr u lu a r e
C a ted re v a c a n te D. general Antonescu, a dat,
în urm a constatărilor făcute, in-
stmicţiuniîe necesare d-lui mi­
nistru al muncii, sănătăţii şi o-
crotirilor sociale.
farmacia, sălile bolnavilor, culoa­
rele, closetele, într’o dezordine
provocată mai mult de personal
decât de cutremur.
m in t e , î n c ă l ţă m i n t e ,
e tc ., s ă le ’ d e p u n ă
a lim e n te ,
l a s e d iu l
a s o c ia ţie i d i n s t r . M irc e a V o d ă
n r . 3 (L ic e u l P ro fe so ri. A s o c ia ţi),
Ä d a t d e le g a ţie d e a în d e p lin i
fu n c ţiu n e a d e şe f a l c o m is a ria tu ­
d e m ită .
in învăţământul secundar Domnia sa atrage însă pe a-
ceastă cale atenţiunea tuturor
Nu banul ne-a lipsit, ci altele.
Trebuie să se sfârşească odată
cu trecutul.
l a d. S te llá in C o n s ta n tin e s c ii dim
şoseaiua M ih a i B r a v u n r . 1, l a d.
G . S in işite a n u , s e c r e t a r u l g e n e r a i
T o ţi le g io n a rii c a ri d o re sc să In c u p rin s u l in s p e c to ra tu lu i Catedra de parte ştiinţifică la acelora, miei şi mari, cari au în Controlul permanent, inopi­ a l a s o c ia ţi e i s t r . N. B ă lc e s c u ,nr.
lu i d e p o liţie B ra d — n o u în f iin ­ gimnaziul industrial băeţi Mi- sarcina lor răspunderea bunei
ţ a t — d - lu i O la riu T e o d o r, lic e n ­ o c u p e î n m o d d e f in itiv p o s tu ri în ş c o la r re g io n a l B u c u re ş ti s u n t nat şi sever a acelora care con­ 17, l a d. S im a Io n e s c u , c a s ie r a l
p o liţie , d e v e n in d f u n c ţio n a r i d e v a c a n te u r m ă to a r e le c a t e d r e : roşi-Telearman; îngrijiri şi întreţineri a bolnavi­ a s o c ia ţie i s t r . L e o n id a n r . 26, sa,u
ţ ia t în d r e p t şi ş tiin ţe d e s ta t.
A a p lic a t u r m ă to a r e le s a n c ţi­ c a ire ră , s u n t in v it a ţi să în a in te z e C a te d r a m a te m a tic i l a lic e u l Catedra de parte ştiinţifică la lor că este necesar să se reme­
gimnaziul industrial băeţi Bolin- dieze cu un minut mai de vreme
duc instituţiile, ar remedia mul­
te rele şi ar înlătura muite din
l a d. N. G -sorgescu, s t r . C â m p i-
n e a n u n r . 8 ( R e s t a u r a n t u l „ H e l­
u n i c o n tra f u n c ţio n a r ilo r p o liţie ­ d e u r g e n ţă , c e re ri, c ă tr e In sp e c ­ c o m e rc ia l b ă e ţi G iu rg iu ;
t o r a te le d e p o liţie re sp e c tiv e , p r in C a te d ra m a te m a tic i l a lic e u l tineanu-Ilfov. prin muncă şi conştiinciozitate, aspectele de astăzi. v e ti a “ ), s u b lu a r e d e a d e v e r in ţ ă
n e ş ti p r e v ă z u ţi m a i jos:
şe fii le g io n a ri d e ju d e ţe . b ă e ţi T. M ă g u r e l e ; Postulanţii trebue să fie li­ p e n t r u o ric e d o n a ţiiu n i f ă c u te .
I n a c e s te c e re ri se v a p re c iz a : M a te m a tic i 14 o re l a lic e u l cenţiaţi în matematici şi semi­
D IN
F U N C Ţ IU N E : 1. V â r s ta s o lic ita to ru lu i; b ă e ţi P ite ş ti; narul pedagogic terminat. In ce­ £
2. S tu d iile c e a f ă c u t si d ip lo ­ 12 o re m a te m a tic i, fiz ic o -c h i- rerile ce vor adresa inspectora­
D -n ii: D ră n ic e a n u D u m itru , tului şcolar regional Bucureşti, COMANDAM. 4 T E R IT O R IA L
m a ce p o se d ă ; m ic e l a lic e u l i n d u s tr ia l şi t e o ­
3. C e fu n c ţiu n i a m a i o c u p a t r e ti c B ra şo v ; str. Ştirbey Vodă nr. 101, vor
Lichidarea pavilionului românesc SE R V IC IU L IN T E N D E N Ţ E I j
Publicaţiune
o ra ş u lu i C a ra c a l, r e p a r t iz a t la a n te r io r Şi m o tiv u l p ă r ă s ir ii a c e ­ C a te d ra d e p a r te ştiin ţific ă la preciza ce note calificative au
c h e s tu r a p o liţie i C ra io v a ; D a n u - l o r fu n c ţiu n i;
g im n a z iu l in d u s t r ia l b ă e ţi T g. obţinut la licenţă şi la practica
leso u N ic u la e c o m is a r cl. I la
p r e fe c tu r a p o liţie i C a p ita le i, r e ­
p a r ti z a t şi î n s ă r c in a t c u c o n d u ­
c e re a p o liţie i R. S ă r a t; P a n ta
4. S itu a ţia m ilita ră .
T o a te a c e s te d a te şi re la ţiu n i
F ie r b in ţi- I lf o v ;
C a te d ra d e p a r te ş tiin ţific ă l a
v o r t r e b u i d o v e d ite c u a c te o fi­ g im n a z iu l in d u s tr ia l b ă e ţi T â r -
c ia le , c a r i s e v o r a l ă t u r a l a ce ­ g o v i ş t e ;
pedagogică şi câţi ani de vechi­
me au în învăţământ ca supli­
nitori.
dela expoziţia In New-York Se ad u ce la c u n o ş tin ţa g en era lă
că în ziu a de 20 D ecem brie 1940
P a v e l şi B r a tie M ih a il g a rd ie n i re re . se va ţin e lic ita ţie p ublică în lo­
p u b lic i, p rim u l d e la p o h ţia C a ra ­ L e g io n a rii în d e p lin in d a c e s te | c alul C o m an d a m en tu lu i 4 T e rito ­
c al ş i u ltim u l d e la p o litia M ol­ f o r m a lită ţi s u n t în d a to r a ţi să •
M o n ito r u l O fic ia l n-rul 274 R o m â n ie i p e lâ n g ă L e g a ţia d in ria l Serv. In te n d . S tra d a C arol No.
c o n tr ib u it la a s a s in a r e a le g io n a ­
r i lo r N ic u le s c u G h. şi O p ro v iei
s e m n e z e şi u n a n g a ja m e n t d e
o n o a re , o b lig â n d u -s e să s e rv e a sc ă
cel p u ţ in 5 a n i în p o liţie.
Secretari numiţi la cursurile din 20 Noembrie publică urmă­
torul deoret:
ART. X . — Lichidarea pavilio­
nului expoziţiei dela New-York
W a s h in g to n ; 23 Iaşi, p e n tru v in d e re a d eşeurilor
d e: P ostav, P â n z e tu ri şi P ielărie,
b) C o n su lu l g e n e ra l a l R o m â n i­ a p ro b ate de M. A. N. D ir. I n t. cu
ei la N e w -Y o rk şi O rd. 45.504/1940.
H o ria dán C a ra c a l.
profesionale pentru ucenici se va face de către Ministerul
Economiei Naţionale, în unire ou
Ministerul afacerilor străine, a-
c) U n a l t m e m b r u a l L e g a ţie i
c u re ş ti d in 3 d e le g a ţi a i M in is­
te r u l u i E c o n o m ie i N a ţio n a le .
ta
L ic ita ţia se v a ţin e în co n fo rm i­
d in W a s h in g to n , i a r p e n tr u B u ­ t a t e cu A rt. 88— 110 d in L egea C on-
b iiită ţe i P ublice şi R e g u la m e n tu l
O ficiului C e n tra l de L ic ita ţii, pu­
Conducerea „Creditul ui naţional industrial“
f»
Nr. 1 „Arte Grafice“, Fo-rfo-
lea Hristea; Nr. 2 „Picoli“, Ha-
rea Mihail; Nr. 3 „Kiseleff“,
Georgescu Savin. tribuţiunile secretariatului gene­
ral al expoziţiei, instituit prin
LA CURSURILE PROFESIO­ jurnalul Consiliului de miniştri
A R T . 4. — C o m is iu n e a e ste
b lic a t în M on. O f. No. 12:7/1931.
O fertele vor fi fă c u te în c o n fo r­
a u to r iz a tă s ă lic h id e z e to a te b u ­ m ita te cu C a etu l de S arcin i, care
n u r i le m o b ile ş i im o b ile a le p a ­ se p o a te vedea în fie c a re z i de .
„ M o n ito r u l O fic ia l" d e a s tă z i B a d ea B u ză u , în c a lita te de
Niţuescu Ion; Nr. 4 „Bărbieri- NALE PENTRU UCENICE din 6 Iunie 1938, încetând pe
; data publicării prezentului de­ v ilio n u lu i, p re c u m şi a le d e p o z i­ lucru, în tre o rele 12—1:3 la a d re sa
p u b lic ă u r m ă to r u l d e c r e t: m em b ru Coafori“, Scrima Nicolae; Nr. tu lu i C o m is a ria tu lu i e x p o z iţie i de m ai su s şi v o r fi în so ţite d e g a­
— D. Ion V everca , în c a lita te d e 5 „Ferentari“, Ocneanu Nico­ Nr, 1 „Clemenţa“, Manariu cret-lege.
A R T . 1. D u m itr u R ascu ,
Ada; Nr. 2 A. C. F., Casian Ce­ a f lă to a r e în B u c u re ş ti, c u p r i ­ r a n ţi a leg a lă de 5% d in v a lo a rea
se n u m e ş te , p e d a ta p r e z e n tu lu i
m e m b r u ; lae; Nr. 6 „Croitori“. Gh. Fili- ART. 2. — *i vederea acestei v ir e la a c e a e x p o z iţie , a v â n d ofertei d ep u să î n plic, s e p a ra t de
D e m e tr e s c u D u m itr u , în c a li­ peseu; Nr. 7 „Obor", Paveles- cilia; Nr. 3 „Natalia Penozii“, lichidări se instiue o comisie nu­ o fertă.
d e c r e t, d ir e c to r g en era l a l s o c ie ­
Aiexandrescu Aurora; Nr. 4 mită „Comisiunea pentru lichi­ p e n tr u a c e a s ta d r e p tu l d e a fa c e S u n t in v ita ţi la lic ita ţie : T o ate
tă ţii a n o n im e „ C r e d itu l N a ţio n a l
ta te d e m e m b r u ; cu Const,; Nr. 8, Ionescu Gh.; î n g e n e r a l to a te a c te le şi d e ­ fab ricele de postav, c a re au, sau
i n d u s t r l a l" .
V la d L ite a n u , în c a lita ta e d e \ Nr. 9 „Silvestru“, Budală Gh.; „Silvestru“, Mihăescu Cleopa­ darea pavilionului românesc dela m e r s u r ile ju d ic ia r e şi a d m in is ­ e v e n tu a l vor a v e a în c h e ia te ’ c o n ­
m em b ru . Nr. 10 „Avrig“, Diaconescu C.; tra; Nr. 5 „I. Creangă“, Stăn- expoziţia din New-York“, şi care
A R T . 2. — C o n s titu im p c a ce­
— cescu Apostol' Ana; Nr. 6 va funcţiona Ia New-York Si la t r a t i v e n e c e s a re a c e ste i lic h id ă ri. tra c te c u M . A. N. p e n tru fu rn iz a ­
A R T . 3. C o n s tH u im c o m ite ­ Nr. 11 „Ghencea“, Semeneseu M in is te ru l E co n o m iei N a ţio n a le re a p o sta v u rilo r sa u p ă tu rilo r cs
ia şi d a tă c o n s iliu l d e a d m in is tr a ­
tu l de c e n z o ri, co m p u s d in d -n ii: Nicolae; Nr. 12 „Şerban Vodă“, „Principesa Maria“, Constanţa Bucureşti. v a fi r e p r e z e n ta t î n f a ţa t u t u r o r a,u în c o m p u n e rea lo r lâ n ă re g e ­
ţie al s o c ie tă ţii a n o n im e „ C r e d i­
N ech eş G h eo rg h e ; Aiexandrescu I.; Nr. 13 „Florea- Frăţilă; Nr. 7 „Sf. Voevozi“, | ART, 3. — Această Comisiune a u to r ită ţilo r ju rid ic e şi a d m in is - ( n e ra tă ; p re cu m şi a lţi concurenţi,
tu l N a ţio n a l I n d u s t r l a l" , co m p u s
N ic o la e N iţu le s c u ; sca“, Predică Petre; Nr. 14 „Vi­ Stela Cumpătă; Nr. 8 „Corner- 1 va fi compusă din 6 membri, nu­ ta tiv e d in ţ a r ă sa u d in s t r ă in ă - I care au nevoie de asem en ea de­
d in d -n ii :
M a r tin C o n s ta n tin . tán“, Braslă Ion; Nr. 15 „Giu- ciale“, Viorica Jac, secretară miţi prin deriziune ministerială. tä te , d e o ric a re d i n tr e h c h id a to - I şeuri.
O n ic e s c u O c ta v , în c a lita te d e A R T . 4. — D . m in is tr u secre­
ieşti“, Popescu N.; Nr. 16 „Za- bugetară, refugiată din Cluj ; Din ea vor face r-arte, pentru Ş eful Serv. In te n d e n ţe i, C om and.
r ii c o m isiu n ii, f ă r ă v re o d e le g a - I 4 T erito rial,
p r e ş e d in te ; ta r de s ta t la d e p a r ta m e n tu l eco­ Nr. 9 „Coafeze“, Căpşuneanu America : ţ i e a n u m e în a c e a s tă p r iv in ţă .
blovsehi“, Postelnicescu Paras- Afrodită; Nr. io „Croitorese“, I a) însărcinatul de afaceri al In te n d a n t C olonel C. U ntu.
Io n C o n d u , în c a lita te d e m e m ­ n o m ie i n a ţio n a le , e s te în s ă rc in a t
A rtic o le le u r m ă t o a r e p riv e s c > No. 134.971 d in 19 N -b rie 1940 .
b ru ; ___ ............. cu e x e c u ta r e a a c e s tu i d e c r e t.. chiv; Nr. 17 „Comerciali“, Tecuceanu Ecaterinia,- .. , .„ujl a tr i b u ţ ii l e c o m isie i, î
 3 U N IV E R S U L Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noembrie 1940

ANCHETELE NOASTRE IN JUD. COVURLUI

Börse acorda te studenţilor Biserica grea că din Galati N O U L C O M IT E T

din centrul universitar Timişoara nu mai poate fi utilizată

Departamentul externelor, presei
şi propagandei din Uniunea naţio­
nală a studenţilor creştini români,
comunică :
S'au atribuit burse următorilor
studenţi din Centrul studenţesc
Timişoara :
POLITECHNICÄ
,'ţ;: ; . ;.
'
Avram láncú, Balog Cornehu,
Beşuan Grigore, Birindean Vasile,
Bublic Oleg, Chircu loan, David I.
Alex. Domide Emil, Drăgan S. Cor­
nel, Enghiş P. Victor, Goron I., Re­
mus, Grapini I. Eneas, Jarda Ra­
du, Jarda Tudor, Lar Vaier, Mineu
loan, Moldovan I .Viorel, Muşte O-
vidiu, Nemeş, luiiiu, Novacov N. Leo­
nid, Nuţu Lâilivestru, Olţeanu An­
drem, JoniP. Nicolae, Nicolicev N.
Maluşinschi A. Iosif, Miolea Emil,
Moraru Iuliu, Nestor I.'Paiul; Mün-
teanu Dumitru, Mureşan Daniel,
Mureşan Iosif, Omghi Emil, Pali-
ga Emil, Paşcu Alexandru, Petro-
van Vasile, Pop Liviu, Voicu Ros-
tbrţev Sergiu, Rotaru Emil, Saitoş
I. ■Vasile, Severin Petru, Sendru-
ţiu Petru, Simion Aloisiu, Sora
Gheorghe, Togănel loan, Tuşnea
Vasile, Telea Valeriu, Trilea A-
lexandru, Orzăchescu Alexandru,
Vlaicu Emil, Bonca V. Simion, Bon-
drea Vasile, Crăciun Mihai, Luca
Ovidiu, Marele Virgil Aureíián, Bu-
nescu Vladimir, Pogăcianu Romu­
lus, Todor 5Virgil,'
ştiinţe
ÎBalan Cecilia, Buciuman Gheor­
DE DIRECŢIE AL
CASEI DE PENSII
0 călătorie pe valea sinistrată
G a la ţ i, paţi, cupola de la intrare sfă­
18 N o e m b r i«
După cum am som in repar- râmată complet, ca şi perete!»
Au fost numiţi în comitetul de
direcţie al Casei, generale de
pensiuni pe termen de. 4 ani :
a Covurluiu lui-Galaţi-Bajor- T Răreşti
tagiile noastre anterioare ma­ superior de la .altar. Blocuri preşedinte, d. N. Sehima.
rele cutremur care a lovit şi re­ mari de. cărămidă cu ciment Membri, d-nii: Eugen Silion,
reprezentant al ministerului e-
Urmele lăsate de cutremur in sate. — Din cauza scufundării teră*
giunea noastră a provocat gra­ s’au prăbuşit în curtea bisericii,
ve avarii la toarte locaşurile ’ după cum se vede în fotografia ducatiunii naţionale, ciutelor şi samentului, calea ferată a rămas suspendată in mlai multe locuri o*
artelor; general Constantin Pé-
sfinte din oraş şi judeţ, astfel că alăturată.
în ele,nu se vor. mai;putea ofi­ Această biserică nu va mal trescu, reprezentant al ministe­
rului apărării naţionale; Ale­
cia de cât după ce li se vor face putea fi folosită deoarece pen­
repair^ţijunâ mari' şi costisi­ tru refacerea ei ar fi nevoe de xandru P. Necşeşti, jurist, pro­
toare,. i f . •>. , • I o sumă foarte mare. Acum, se pus de ministerul justiţiei.
Una din bisericile din oraşul lucrează la curăţirea molozului, ---------- © ♦ $ ----------
nostru, care a suferit mult de urmând ca în ce priveşte repa­
pe urma cutremurului, este. şi rarea ei radicală, să se vadă mai
impunătoarea biserică elenă, târziu ce se va putea face de
Consulatul ungar din Arad
din sto. Domnească colţ cu str. către colonia elenă.
Foţi, care are .toţi pereţii cră­ a început să funcţioneze
A ra d , 18 N o e m b r ie

Nicolae,. Pirovarev Anatole, Potto,
chie Nicolae, Olţeanu Andron, Orha
M. Iuliu, Faladé Alexandru, Pop Li­
viu, Pop Ovidiu, Popescu Teodor,
Riaboi Vladimir, Rocaş I. L. Tra-
ian, SărătocGr., Scrava Mircea, Si­
mion Tiberíu, Sosievici Boris, Ta-
rapanov Gheorghe, Torna A. Vic­
tor, Ungur Pavel, Veitan Ö. 1Iuliu, ’
Vodă I. Aurel, Tarta. Traian, Bân-
dea Ion, Popescu Alexandru,
AGRONOMI®
Baeiu Petre, Blaga Mihai, Blă-
Jean Vasile, Boian Liviu, Boje Şte­
fan ,Botiş Petru, Bucşan Ion, Cău-
şăneanu Simion, Cernolev Eugen,
Chiriac Orest, Cociş Emil, Coteţiu
E. Valeriu, Domocoş Gheorghe, Fi­
lip Leontin, Florescu Valentina,
Floruţiu Andrei, Gânju Valentin,
German Octavian, Herman Iuliu,
Hosu loan, Ignat Inocenţiu, Jula
V. Floriica, Jula I. Iositf, Jormir
Gh., Lopuşamschi V., Maer loan,
ghe, Giucâ Traian, Ciungaru Euge-.
nie, Orbeanu Marta, Araneuteanu
Gavril,: Codoreanu ‘ Vasile, •Drâgoş
A. Gratianu, Duca Alexandru, F ă-
ţian’ Maria, Potloc Ana, Stănescu
Maria, Bulzan Irina, . Navruţchi
Victor, Popescu Aurelia, Şerban N.
Aurel; ■ r ■ .
ACADEMIA DE MUZICĂ
’ r, ' ' V; f . fV1 . \ \ r‘‘
• Giorgoneanu Petre, Popovici, Eu­
genia, Chiţa Teodor, Goruţiii Adeo-
dat, Cruţiu Elena, Mureşanu Ma­ : Mişcarea legionară Spre •a veni tat cum înţelege rostul unei ase­
ria,
ACADEMIA TEOLOGIE ARAD de
Benea Nicolae, Bărdaş loan, cală şi ebb regiune.
Cantaragiu Nicolae, Popa Alexan­
dru, Popa Nicolae, Păscoiu loan;
ACADEMIA TEOLOGICĂ
CARANSEBEŞ
Pop Gheorghe, Andrica Traian. Ciodair» diirectortul ffiicetslUi şi pre- sumele ce se vor subscrie tre­ Ş e z ă t o a r e l i t e r a r ă
Luni a început să funcţioneze
consulatul maghiar din localitate.
Orele de primite în birourile •T
0 COOPERATIVĂ LEGIONARĂ consulatului, sunt, pentru marele
public, în fiecare zi dela lfl 'la 12
jumătate.
LA BRAD -------- ------------------
A lte victim e
a l e c u t r e m u r u l u i l a B â r la d
18 N o e m b r ie legatul plasei Haţeg, care a ară­
Bârlad, 19 Noemb.
fo ajutorul tuturor, a luat iniţia­ menea cooperative şi-câtă impor­ ( A m r e l t a t c ă p r i n t r e c e i g r a v
tiva îfifdâmtţării , unei 'öoopeirative tanţă prezintă asemenea coope­ i r ă n i ţ i d e z i d u r i l e c ă z u t e c u o c a - >
ocaiisium în ‘localitate, care să rative pentru ţara Moţilor. z ia c u tr e m u r u lu i a u jo s t ş i p lu ­
aprovizioneze toată populaţia lo­ Odată ou cele: discutate la a- to n ie r u l M a x im G h eo rg h e d in
r e g . 12' d o r o b a n ţi ş i s o ld a tu l I o n
ceastă adunare s’au fixat Crete
1Sâmbăta seara s’a ţinut o în­ când -se port face înscrieri de I r i m i a d i n r e g . 4 9 i n f a n t e r i e , c a r e
trunire într'o sală a liceului,’ membri pentru cooperativă, în­ s e g ă s e a u i n a c e l m o m e n t î n g a r a
unde s’aiu pus bazele nouii coo­ scrieri ce ise vor face la sediul locală.
---------- © ♦ © ----------
perative. „Ajutorului legionar" între orele Crăpături făcute de cultremur pe şoseaua Galaţi-Bujor-Tg, Bere şti. In dreapta calea ferată
Primul a luat cuvântul d. C 11—13 şi 17—1*9 jumătate, iar scufundată.
şedilnitele cooperativei' „Lia“, oare buiesc vărsate în timpul de 5 Galaţi, 19 Noembrie Aci calea ferată a rămas în curioase aspecte, ca şl pe restul
a arătat că a sosit timpul ca ve­ zile dela data subscrierei. la A ra d îngrozitorul cutremur, care a unele locuri suspendată cu tra­ traseului.
chea cooperativă să activeze în Totodată s’au dat depline pu­ zguduit violent întreaga noastră verse cu tot, din cauză că tera- După vizitarea acestei comuni,
cadrul legionar. teri d-lui Romulus Comşa, licen­ Arad, 18 Noembrie regiune, producând pagube samentul liniei s ’a scufundat. unde d. inginer Rădvan s’a in­

Realizările Ligii Nationale
contra tuberculozei filiala Iaşi
la ţ i, 19 N oem b rie
Cu prilejul adunării generale a
Ligii, d. dir. prof. I. Bălteanu,
preşedintele Filialei Iaşi, a făcut
o amplă expunere a activităţii
desfăşurate del a înfiinţare» Ligi»'
şi până azi.
Liga a căutat ca printr’o cola­
borare efectivă ou Casa Asigură­
rilor SocMe şi ou ministerul să­
nătăţii. prin organele sale, să
combată acest flagel social care
se numeşte tuberculoză.
Reuşita luptei se leagă în pri­
mul rând de existenţa dispensa­
rului model. construit de Sos
Profilaxia Tuberculozei pe local
obţinut dels spitalul „Izolarea",
TUBERCULOZA LA SATE
Institutul de igienă este înzes­
trat ou o instalaţie radiologică
mobilă, care a permis să ee facă
deplasări la sate, cu tot persona­
lul technic .pentru a se face un
studiu amănunţit în mediul rural.
S’a stabilit în acest mod ce con­
tact strâns este între boală şl
sursa de infecţie. In satul Osol
unde preotul şi învăţătorul erau
bolnavi de tuberculoză, s’a găsit
printre elevii şcoalei un mare nu­
măr de bolnavi.
Pentru a se face un control se­
ric» In lumea şcolară, s’au insti­
tuit încă dela început ■ort»; speciala
de consultaţii pentru ' elevi, con-:
«uitaţii oare au fost lăcute de
d-nlS d-ri. Hurmuzache ţi Lăză-
nescu.
Adunarea generală a aprobat ţiat în drept şi delegatul plasei In ziua de 6 Decembrie, Aso­ imense in oraş şi.la sate, a lăsat Mai departe cartea ferată s’a în­ format de avariile cauzate ia
toarte cele expuse de d. Ciocan şi Brad şi Baia de. Criş, pentru a ciaţia Scriitorilor din Ardeal or­ urme adâmoi şi pe suprafaţa pă­ doit in formă de ,valuri; iar mai localurile publice şi a dat dis-
astfel a luat fiinţă o cooperativa încasa sumele şubscrise pentru ganizează în sala palatului cultu­
ral din Idealitate o şezătoare li­
mântului, care a crăpat, s’a încolo, merge in zig-za.g, din poziţiuni ca să se urgenteze lu­
nouă. cooperativă, iar .ulterior aduna­ terară, a cărei venit este destinat scufundat. sap s’a . deplasat, cauza frământărilor la.care a crările, mai ales pe şosea»
D Romulus C.omşai, delegatul rea generală să fie convocată fondului pentru editarea unei re­ dated prilej specialiştilor de a fost supus pământul. Această ne-am întors la Galaţi, pe ace-
economic pentru plasa Brad şi pentru a alege consiliul de ad­ viste
Avram Ianciu, a expus progra­ ministraţie ... -
literare în Ardeal.
La această şezătoare vor citi
face 'interesante studii si cons­ linie ferată, rămasă in această
tatări. ’ poziţie, va trebui schimbată,
Şi se pare că in afară de re­ trenurile nemai putând circula
laş drum; La- Înapoiere, în com.
Moscu, d. Goga, pretorul plaşii
Bujor, cu care am stat de vorbi,
mul de lucru al nooiei coopera­ Imediat au şi început înscrie­ din operete lor, d-nii: Ion Agâr-
Deasemeni s'au organizat echipe, tive şd a arătat de câtă mare im­ rile şi numai în acea seară s’au giunea Galaţi, o altă regiune, pe ea. Lucrările pentru reface­ ne-a comunicat că locuitorii nu
medicale mobile, prevăzute cu in­ portanţă pentru populaţia locală subscris acţiuni de peste 200.000 biceanu, Grigorie Popa, Petru
Pascu, Victor Papiban, V. Copilu-
aceea care leagă Galaţii cu rea acestei lini, se fac mai mult vor putea fi scoşi in zilele de
stalaţii mobile de radiologie, care şi din regiune este o asemenea Iei Bârladul, prin Tg. Bereşti, re­ cu militari, deoarece locuitorii sărbătoare, la munca câmpului»
au întreprins oercetăii la 26 şcoli cooperativă. Cheatră, Dimitrie Danciu, Gheor­ giune prin care trece linia fera­ sunt ocupaţi ou refacerea gos­ sau alte lucrări, de oarece in
primare, cu un total de 4.384 elevi, După ce cooperativa va lua ghe Moţiu, George Popa, Gher- tă nouă Galaţi-Barlad, a sufe­ podăriilor lor. urma cutremurului, ei au deve­
S’a constatat că până la vârsta D. profesor Cornel D. Rusu a fiinţă, se vor înfiinţa depozite in ghinescu Vania, Mihail Spirido- După 2 ore de mers prin a- nit foarte religioşi şi nu mal
rit şi ea de pe urma cutremu­
de îl anii, 50 la sută din reacţiile arătat de asgmenea starea de fapt toate satele mai îndepărtate . şi nică, Lucian Errfandi şi AL Ne­ rului din 1Ö Noembrie, într’o ceastă regiune bogată in curiozi­ voesc să păcătuiască cu nimic,
ta tuberculin ă 3unt pozitive vă- a acestei probleme şi a îndem­ odată cu acestea, toată producţia gură. măsură cu mult mai mare de tăţi de tot felul provocate de si­ spunând că această nenorocire
zându-se astfel clar cât de răs­ nat pe toţi să subscrie cât mai ţăranilor va fi cumpărată şi plă­ D. Olimpiu Boitoş, care va des­
pândită este tuberculoza în oraşul mult. pentrucă numai aşa co­ tită bine. chide şezătoarea, va rosti o con­ cât regiunile din dreapta si nistru, după ce am parcurs 75 a fost trimisă de Dumnezeu,
nostru, unde mor anual 250—308 merţul va putea fi scos din mâna stânga ei. hm. am ajuns în marea corn. pentru a îndrepta lumea. Esţ|
persoane din această cauză. Mai târziu «e va înfiinţa ö a- ferinţă, întitulată: Viaţă literară Afirmăm acest lucru, bazaţi Tg.-Bereşti, unde dela intrare bine că locuitorii satelor, caid
Aceste cercetări să se extindă şi evreilor şl a tuturor străinilor. I semenea cooperativă şi în Baia în Ardeal, după Unire. pe faptul că oraşul Brăila, care ne-a întâmpinat o prlvelişte-de începuseră să uite de biserică,
asupra studenţilor, cărora , li se A . mai vorbit d. Vulcu, licen­ I de Criş. ' ' " ' ---------x x x X * * -------- nu este depaîte de Galaţi, a- su- • jale, de oarece toate casele sunt şi-au adus. d in , nou aminte de
vor face examene repetate dela ţiat al Academiei comerciale, de-. I M. DB. ferit mai piiţin; .’iar regiunea’ prăbuşite. Localul băncii. Be- Dumnezeu şl ■in frica ,lui,' să nu
intrarea în Universitate până la P e n tru re z o lv a re a Lacului Sarát, ii’á suferit inimic,’ neişti stă susţinut pe grinzi.. mai păcătuiască. Ea tot pasuţ,
absolvire.
La fabrici s’au întreprins dease- deşi este aproape de Brăila şi Strada principală a acestui 'târg, Trebue să menţioonez şi fap­
memi cercetări seriiloase, cu concur­ problemei bunurilor evreeşti Galaţi. Ani vizitat staţiunea in special în centru, a fo3t tul că in ’toate satele pe unde
sul Casei Asigurărilor Sociale. Lacu.Săfffflt şi ' ri’âm ’.constatat, 'transformată în ruina. •ani trecut] mi s’a; comunicat oâ
Astfel au fost examinaţi: 730 din jud. Arad nici o stricăciune, deşi casele au ” In faţa primăriei şl' ea ava­ •ostăşii grăniceri sub comanda
lucrători la fabrica Textila, 828, la
Ţesătura. 688 la R. M. S . 622 la
Uzina Electrică, 440 la Fabrica F.i-
pioeni, 168 la Ţesători« Mecanică
Premilitarii din Arad .< !: ■
Arad, 18 Noembrie
La prefectura judeţului s’a ţi­
-V, , , . două etaje şi sunt vechi. riată, sta neclintit de cutremur,
De oarece una din regiunile, monumentul eroilor, ridicat din
care- a suferit destul de mult, iniţiativa unui comitet sub au­
d-lor maior Oniceanu, căg».
Gruia şi Pop şl locot. Manolesou,
au dat populaţiei asistenţa ne­
nut,' şuţi prezidenţia - d-lui Lite fiind, aşezată în drumul Vrancei, spiciile soc. ,M<wniiinbele eroi­ cesară, după producerea catas­
şi 284 la Atelierul de confecţii.
Au fost deci examinaţi un nu­
măr de 3750 lucrători şi ancheta
in ajutorul sinistraţilor şi refugiaţilor tlotea, prefectul 'juăeţitfliui; o ‘ebri-
sfătaire în cadrul .căreia s’au
este aceia care merge pe vadea lor’’ şi inaugurat la 9 Sept. 1923.
Chiorja şi Br.amiţtei, pe unde Sus pe soclu, un soldat turnat
trofei, această regiune, fiind 0
regiune de graniţă.
continuă. discutat normele de executare a eunt aşezate mai multe sate, în bronz, cu mâna stângă pe
legii privitoare la exproprierea înainte de a încheia acest re­
Pentru ca combaterea tubercu­ precüim şi com. Bu-jonr şi Tg. liziera căştii şi cu arma în mâna portaj, ţinem să atragem a-
lozei să fie cât mai eficace, s’au bunurilor rurale eviteeşti.' Au par­ Bereşti, am căutat să o vizitez, dreaptă, scrutează zarea şi stă
introdus vaccinările antitubercu- Arad, 18 Noembrie tenţia specialiştilor, că o depla­
loase a nouilor născuţi ou vacci­ speetoratul premilitar a mal do­ ticipat d-nii: dr. Iuliu Iddescu, pentru a mă convinge de rava­ cu ’ hotărâre şi în faţa acestui sare a lor îri această regiuné,
In urma iniţliativei d-lui lt.- subprefectul judeţului, Tifon
nul B. C. ©. col. A. Mănăilă, commandantul nat
Vaccinarea a fost executată de subinspectoratu lui premilitar
Iei.
ajutorului legionar 10.000 Banciu, avocat şi ing. Mateiü, de­ giile făcute de sinistrul cutre­ pericol, care nu l-a clintit dela
mur, . , locul lui. Acest târg care nu­
ar fi neceşară’, pehtru a se exâ-
legaţii ministerului, Ing. Popescu, In: acest scop. graţie bună-, mără 4900 suflpte, a, avut foarte- ininji toate fenomenele produse
Laboratorul de Igienă al facultăţii Pentru viitor, comandamentul dela camera agricolă, V. Antone' ■ în; adiéete.Oromra, pentru arse
de medicină,, prin d. dr. Alexa, din localitate, premilitarii • au subinspectoratului premilitar a seu, dela BINAG, pretorul Golan voinţei d-lui inginer Fiorin -Rád-. jr.uit de suferit. ■
’ fi ■Cunoaşfp. ’intensjfeiók - c |
care a asigurat prepararea yşcel- adunat 12.300 lei sumă ce a fost dat. dispoziţii ţuturpr subcentre- Tiberiu Vuia, şeful contenciosu­ van, steiul serviciului drumuri­ Se lucrează şi aci la refacerea vut’o fur’ câtâştroTaâni etitremur.
Jiulul. . f . . I. ' predată ajutorului legionar pen­ ior din, subordine, să organizeze
Au fost vaccinaţi m oraşul nos­ tru a. fi transmisă fondului ge­ .serbări, festivaluri şi să lanseze lui jiideţean Şi avocat loan Tent.
lor care mi-a oferit un loc în caselor, a staţiei de cale ferată
S’au stabilit directivele geno­ maşină, am plecat împreună cu şi a liniei care prezintă aceleaşi
tru poşte 75% din nouţi născuţi; d-sa în această regiune,, care- O : \S A N D U L E S C U
neral pentru ajutarea sinistra­ colecte şi liste de subscripţii, rale după care administratorii gi din informiaiţiunile ce le aveam, 'â ta- •- i
ţilor cutremurului de săptă­ pentru a aduna contribuţii bă­ custozii bunurilor expropriate ur­ prezintă un deosebit interes,
mâna trecută. neşti pentru ajutorul legionar. mează să-şi îndeplinească sarci­
înainte eu câtevta zile subin- nile. . prin '.urmele grave -lăsate de cár
tostrofalui cutremur. ■ >;

în tâ m p lă r i d in C a p ita lă ştiri stu d e n ţe şti j Legăturile comerciale maritime

F o c u l
Un incendiu a izbucnit Miercuri
după amiază, la ora-5 jum., la o
vastă magazie de scânduri, — din
gara Filaret, — ce se întinde pe
o lungime de 50 metri şi o lăţi­
me de 15 metri, în care era de­
pozitată hârtie veche maculatu­
ră, dosare vechi precum şi alte
lucruri vechi de birou. Macula­
tura depozitată aci, urma să fie
trimisă la fabrica de hârtie pen­
tru prelucrare.
d itn g a ra F ila re t
Dându-se de ve.ste pompieri­
lor, la faţa locului au venit în­
dată posturile „Central“ şi „Radu
Vodă“, — sub comanda d-Ior că-
j pitani Cutcudache şi Albulescu şl
locot. Săvulescu, — cari au pro­
cedat la localizarea incendiului,
punând astfel la adăpost celelalte
magazii învecinate.
După o muncă încordată de
mai multe ore, focul a putut fi
I stins complet la ora 12 noaptea.
Departamentul externelor pre­
sei şi propagandei din U.N S.C.R.
comunică:
CĂTRE STUDENŢII REFUGIAŢI
U.N.S.C.R. a repartizat bursele
majorităţii studenţilor refugiaţi.
N’au primit, toţi bursă, pentrucă
cererile au întrecut numărul bur­
' d ifu z a t e d e p r e s a s t r ă in ă , c ă l e ­
selor ce ne stau nouă la dispo­
ziţie. In repartizarea burselor
ne-am condus făcând comparaţii:
cel ce n’a-re nimic trece înaintea
celui ce âre ceva. Ştiu că nimeni
diri cei oe sunţ refugiaţi n ’au po­
sibilităţi de a studia. Dar între
unul oare are măcar Unde să se
adăpostească şi altul care stă in
stradă există o diferenţă. Aceste
intre Turcia şi România sunt normale
■î . C o n sta n ţa , 20 N o e m b ,
S u n te m ,în m ă s u r ă s ă d e s m in -
ţim , în m o d c a t e g o r ic , ş t i r i l e c a r i
c ir c u lă în s t r ă in ă t a t e ş i c a r e s u n t
g ă t u r ile c o m e r c ia le d in tr e T u r c ia
ş i R o m â n ia a u f o s t în tr e r u p te .
N u p u te m a d ă u g a m a i m u lt
d e c â t c ă t o a t e v a p o a r e le n o a s tr e ,
f i e d e p a s a g e r i s a u . c o m e r c ia le ,
îş i c o n t in u ă c u r s a lo r n o r m a lă .
A s t f e l, v a p o r u l r o m â n e s c „ O itu z “
s e a f l ă d e m a i m u lt e z i l e în p o r ­
tul turcesc Zunguldac, unde În­
carcă cărbuni pentru România.
Vaporul „Balcic“ va părăsi
mâine seară portul nostru, cu
destinaţia Istanbul, având pe
bord un număr însemnat de emi­
granţi turci din Dobrogea, în ma­
joritate refugiaţi din Cadrilatcr.
Luni seara, 25 c., urmează să
ridice ancora motonava „Tran­
silvania“, cu aceeaş destinaţie,
spre a fi înapoi în dimineaţa zi­
lei de Vineri, a aceleaşi săptă­
mâni.
Am părăsit Galaţii, pe un
timp frumos şi- am eşit pe şc-,
şeaua pietruită şi bine iritreţi- .
nută oe leagă Galaţii cu Tg.-
Solem nitatea deschiderii
Bereşti şi care trece prinţr.’urij
lanţ de dealiiri, având la stânga'
lacul Brataş, până .la Frumu
cursurilor liceului m ilitar „Ştefan ce l M are“
şiţa.
Primul popas l-am făcut la
conacul moşiei d-lui avocat Glcă
la Câmpul ung-M uscel
Simionescu,’ un fruntaş al ora­
Câmpulung-Muscel, 18 N-brie
şului nostru, care avea pe un o istorii» românească. . ■Hom|nji
Azi, la ora 9, s’eu inaugurat
deal. din spatele staţiei Frumu- quirsuiriile., au fost învăţaţi să-şi scrie’ istor».
şiţa, o admirabilă vilă boereas- .cel Mere“,liceului militar „Ştefan
pribegit aci dela Cer­
lor cu. sânge şi fiecare petec de
că, xntr’um parc frumos, vilă năuţi. pământ părinţii şi strămoşii noş­
tri l-au apărat până la moarte.
compusă, din subsol, parter şi Slujba religioasă e fost oficiată Românul ştie să înfrunte moar­
I etaj.cu veranndă. lucrată în stil de părintele protopop Cfh. Stro­
tea cu seninătate şf e învăţat oa
românesc, care după cutremur, tan asistat de părintele căpitan prin moarte să învingă. împreju­
a rămas numai o ruină. Dana. Răspunsuirita au .fost date
rări" vitrege şi - mai puternice de
Dejusr împrejur, pământul 3, de corul' liceului condus de d. cât vrerea’ noastră nu. ne-au . dşţ
fost violent sguduit la supra­ Zótel Petrovioi. prilejul de a- ne., afirma virtuţile
faţă, de oarece in malurile râ­ Au luat parte le această înălţă­ noastre dela -Rovine, Rahove, Căş
pelor, se văd urmele proaspete toare manifestare culturală şi os­ lugăreni, Şelimbâr, - -Griyiţa,.. Mără^
tăşească
ale blocurilor de pământ dis­ fesorii şooal'ev pe lângă ofiţerii <şi pro­ şeşti şi-Oituz. . ,. ... '„ţ. . . £

F o c u l d e la ş c o a la „ C io c a n u l“
diferenţe au fost hotărîtoare la
noi.
Am lăsat apoi in afara bursie­
rilor pe cortegii cari au o licenţă.
Lucrările de repartizare locate’ păirdn.ţii elevilor ş i
reprezentanţii autorităţilor din o-
Am plecat mai departe spre raş : d. prof. Paul Gălăşeanu, pre­
Fulgereşti. unde pământul are fectul judeţului, d. Petre Vălirnă-
multe crăpături mari şi adânci, ■reanoi, ■ şetfuil orgenizaţiei legiona­
ispăşim azi pă.cetele ujiaii .„Ieri**
prea apropiat şi caractejrizşt prlii-
tr’un , dezechilibru moral şi o răi
gretäbilä desolidarizare ’ între
fraţi. ’ Vecinii au profitat de'
D im c a u z e c a r i î n c ă îmi s e c u ­
n o s c , M ie r c u r i n o a p t e a is b u c n it
r i t ă ţ i l e ş i t o a t e p o s t u r ile d e p o m ­
p ie r i.
Aceştia pot să se plaseze. Ţara
pe- de -o parte are nevoie de ser­
a coloniştilor refugiaţi din Cadrilater scufundări pe mari suprafeţe re, d. Ion Văiimăreanu, primarul
sau răvăşiri de teren, asemănă­ oraşului, d. prof. D. Şerbu, direc­
torul şooalei normale, d-ra E. Co-
ceste păcâtA ”
Dacă mai audogăm ” la acest»
•'
nenorociri 'şi cutremurul din. .ul­
■rh $

um v i o l e n t i n c e n d iu la ş c o a la
„ C io c a n u l“ d im
127.
c a le a D u d e şti
L a f a ţ a lo c u lu i a u v e n i t a u t o ­
N u m e ro a se
Miercuri s’au săvârşit în Capita­
lă numeroase furturi şi .anume :
— Comerciantului JMoise Af-
talion, dim calea Văcăreşti 48, 1
s’au furat prin spargerea umiui
zid şi forţarea urnei uşi dela pră-
vălia sa numeroase obiecte de
lingerie.
— Răufăcători am intrat «n
noapte prim podul casei, în lo­
cuinţa d-lui Dionisie CiOmac, di­
rector la „Ageco“, din str. Ga­
broveni 16.
Aci, cu o gură de lup au spart
Razzie
Persan.aiul Brigăzii de mora­
vuri din Prefectuira pcihţiei Ca­
pitalei a făcut în cursul zilei de
Miercuri o razzie pe str Brczo-
ianiu şi calea Griviţeii
Au fost adiuse cu acest prilej
Ia Prefectură 100 de femei de
moravuri, uşoare, precum şi 15
indivizi cari trăiau, din exploa­
tarea unora din ele.
Procedându-se la triarea lor,
parte, — cele găsite botoave, —
au fost internate în spital, iar
parte au fost trimise la urmă.
Ln str. Atelierului nr. 14, a
fost descoperită de către Briga­
da de moravuri o casă de pros­
tituţie ce funcţiona clandestin,
— ţinută fiind de femeea Eu­
genia Nteulescu, 7— casă care
g -gpiijM&flă ta ă a w i. - - t ^ .
F o c u l n u a p u t u t f i s t i n s d e c â t, viciile lór, iar pe de altă parte
e r i l a o r a 11 d im .
A u a r s d o u ă e ta je , în c a r i e r a u
nu exiistă atâtea rezerve în bani
ca să se dea burse şi acestora.
i n s t a l a t e a t e l i e r e l e d e t â m p la r i«
m e c a n ic ă ş i ţ e s ă t o r i e . După repartizarea burselor am
constatat o goană după burse a
acelor colegi cari înadinte nu soli­
fu rtu ri citaseră aşaceva, aJlţii părăsind
serviciile ce le au pentru a primi
casa de bani şi au furat din ea bursă.
441.000 ei şi un pamdamtif îm va­ Ii rugăm să mi încerce să-şi
loare de 100.000 lei. creeze un mijloc de existenţă
— D-lui Grigore Călimescu dta prin bursă.
b-dul Domniţei 17, hoţi cari au
intrat în casă cu chei potrivite, După ce vom termina ou repar­
tizarea burselor pe ţară vom lua
i-au furat mai multe rânduri de
haine bărbăteşti, nufărie, bami încăodată în cercetare toate for­
mularele, vechi ce n’au fost re­
şl bijuterii.
— D-lui cpt. Aristide Gălăţea- zolvate afirmativ şi vom încerca,
nu, hoţii i-au furat din magazie
să găsim, dacă nu burse, cel pu­
cauciucuri de automobile in va­
loare de 20.000 lei. ţin ion mijloc de ajutorare şi pen­
tru alţii- care se găsesc în si-
tuaţiuni mai grele.
Tablourile întocmite pe luna,
încercare de sinucidere Noembrie nu sunt definitive.'
Filofteia Pană, din str. Econom Dacă vom găsi trecuţi pe tablou
Cezărescu 17, a încercat Miercuri colegi ce nu, meriită burse, vom
avea grije ca in luna Decembrie
să ee sinucidă, din cauza unor ne­
înţelegeri familiare, bând o so­ să o dăm altuia care merită.
luţie de hipermangamat de po­ Toate nu se pot face însă în
câteva zile.
tasiu.
Ou Salvarea a fost internata Rugăm pe camarazii noştri re­
kt spitalul Oolţei. fugiaţi să înţeleagă lucrul acesta
CÂRD NOUJ
M a ic a D o m n u lu i d e la M a re
Amintim în aoeste vremuri . neuitate, din timpul verii, şi cu
de multă suferinţă, frumoasa cele mai proaspete, pentru a
• nizate cu cei refugiaţi.
carte a d-lui Emanoil Bucuţa, căror expresie vor trebui mari
„Maica Domnului de la Mare“. simboluri literare. Caracterul
Tipărit nu de mult de editura acestei scrieri a d-tkii Bucuţa
„Cartea Românească“, romanul este .preocuparea de a lumina
sufletul românesc şi de a-1 a-
Maica Domnului de la Mare“,
se leagă prin cuprinsul eă.u d e ‘
icnt evenimentel« încă
naliza în faţa marilor dureri ale
vieţii, _
1
___ j..i: I« jumătatea junei, Decembrie;
in jud. Constanţa continuă
Constanţa, 20. Noemb.
Greutăţile întâmpinate de auto­
rităţile locale, cu ocazia repa­
trierii locuitorilor de origine ger­
mană şi bulgară, nu împiedică,
totuşi, ca operaţiile de debarcare
şi de aşezare a coloniştilor ro­
mâni din Cadrilater, în jud. Con­
stanţa,’ şi cari s’au stabilit tem­
porar în Ialomiţa, să nu decurgă
în perfectă ordine.
După cum se ştie, coloniştii ma­
cedoneni, refugiaţi din Sudul Do-
brogei, vor fi stabiliţi în mod de­
finitiv în locuinţele şi satele pă­
răsite de populaţia germană şi
bulgară, care s’a retras din Do­
brogea.
In vederea acestor operaţiuni,
conducerea comisariatului gene­
ral al colonizărilor, lucrează; după
un program dinainte stabilit. Ast­
fel, zilnic sunt debarcaţi. în sta­
ţiile de câle ferată'din judeţul
Constanţa, colonişti aduşi din Ia­
lomiţa, unde au fost aşezaţi pro­
vizoriu după cedarea Cadrilate-
rului şi care vor fi repartizaţi în
comunele şi locuinţele desemnate
de comisia de repatriere.
Autorităţile în drept suprave­
ghează deaproape aceste opera­
ţiuni de repartiţie, având con­
cursul a circa 2000 autobuze care
efectuează transporturile dela
staţiile ferate şi. până în comu­
nele desemnate pentru a fi colo-
Lucrările de repartizare a colo­
niştilor refugiaţi din Cadrilater
au-început din ziua de-14 Noem-
brie şi se crede că vor ţine până.
■Numărul coloniştilor, care vor
fi împroprietăriţi' în Dobrogea,
trece de 16.000 familii.
----------©«Ks>----------
D e la A s o c ia ţ ia
notarilor comunali din România
foi zilele de 17—18 crt. s’a ţinut
în Caţpitaiă, şedinţa consiliului de
administrate şi comisiei cenzori­
lor. á „Asociaţiei notarilor comu­
nali din România“; Braoedându-
se !a compiectarea locurilor va­
cante provenite din rămânerea
unora dintre aceştia! în teritoriile
cedate,' au fost cooptaţi următorii
notari:’ - - t
fol -consiliiul de ’ administraţie:
dr. Mag’dun Bucur-Tâimava Mare,
Gheorghe Gabor-Făgăraş, Ale­
xandru Marita,, com. suburbană
Şerban Vodă (suburbia Bucu­
reşti), , dr. Gheorghe Bafcău-Se-
verin, dr. Vaier Pop-Timiş To-
rontal. -
-Censori; Nicolae .Giurgiu-Arad,
Gheorghe Cosaschi-Botoşani.
Supleanţi: Aurel I. Dahcu-Bra-
şov. Gh. Ionescu-Prahova.
' După complectareţ? 'consiliului'
de administraţie ş i .comisiei cen­
zorilor. în uirma demisiei d-lui
Gheorghe Milencovici, preşedin­
tele Asociaţiei, s’a procedat la a-
legerea noului preşedinte şi .com­
pletarea tocurilor de vice-preşe-
dinte ’ rămase vacante. Au fost
deolcriâţi aleşi: Gheorghe Milen-
covici-Timiş Torontal. fost pre­
şedinte al ..Asociaţiei, preşedinte;
Aurelian ..Olariu, Rădăuţi, prim-
vice-preşedinte, Alex. Marta —
subűrbia Şerban Vodă *(Bucu­
reşti), •*—vicewpreşedlnte.
toare unei aa-aturi proaspete. In stescu, directoarea liceului de fe­ timul timp. : trebue . să admitem
sate, casele, bisericele şi şco­ te, d. prof. C. Durdun, secretarul
lile, prezintă un aspect jalnic. poliţiei, ' etc.
că Dumnezeu a .vrut să ispăşinâ
prin nedescrise suferinţe . păcate­
Pe valea Braniştei, şoseaua de le. trecutului apropiat.
Cu această ocazie, d. colonel
piatră s’a prăbuşit pe partea Petre Panu, comandantul liceului, Pentrucă biruinţa să fie îri»
dreaptă; iâ-r la o cotitură a ei, a ţinut o cuvântare celor 280 de ţreagă, fiecare român trebue să-şl
s’a scufundat cu un metru pe elevi, arătând jalea ce ne stăpân iinpună o anumită conduită de
o mare suprafaţă, astfel că am neşte când trebue să . deschidă viaţă. Să fie pătruns de comande^
fost nevoiţi să facem ocol pe cursurile în pribegie. mentül unirii dintre fraţi, car©
stânga şoselei. Am găsit aci Mulţumeşte şefilor de autorităţi cere îngroparea urii 'de ieri, căci
cantonierii şi lucrătorii concen­ şi publicului câmpuilungean care numai eşâ 'vom putea' realiza uni­
rea în ouiget, simţire, faptă şi şp-
traţi de d, inginer şef Rădvan, i-eu primit cu toată dragostea.
Din partea ofiţerilor, elevilor şi ferinţă. Să oreadă fiecare român
pentru refacerea şoselei. părinţilor lor, l-a aduce cele mai în Dumne'zeu, cel' mai puternic
Am trecut prin marea corn. călduroase mulţumiri. suport sufletesc, căci numai aşa
Bujor, unde şi aci cutremurul a vom putea să ne înrădăcinăm în
Trăind azi sub zodia pribegiei, suflete încrederea în noi. şi să fim
cauzat pagube imense locuitori­ şoimii lui „Ştefan cel Mare“, ple­
lor şi unde unităţile militare caţi din cuibul lor drag, dela optimişti..
cantonate aci, au dat şi conti­ Cernăuţi, să nu fie stăpâniţi de - Haina^ ofiţerului este o chezîţr
nuă a da un preţios ajutor desnădej'de, căci istoria ultimilor Şie, o făgăduiaîă a saorificiuiiij
populaţiei şi am ajuns în regiu­ întâmplări n’a fost şi nu poate fi până la suprema jertfă pentru
neam, fiindcă ofiţerul nu-şi apar­
nea dintre’ Ghibărţeni şi Tg. ţine, el este al patriei şi trebue
Bereşti.
să ştie oa să moară pentru ea.
b e . urmă, d.-sa a făcut urări, de
bine pentru M- S. Regele Mihai î
şi penltru Conducătorul statului, d.
general Ion Anionescu.
A vorbit apoi d. prof. Paul Gă­
lăşeanu, prefectul judeţului, in ca­
litate de profesor şi de prefect.
In numele judeţului îşi arată: bu­
curia că muşcelenii au ’fost la
înălţimea legii morale de a-şi e-
juita fratele căzut în nenorocire şd
au primit cu toată dragostea pe
copiii Bucovinei îndoliate. E sim­
bolică apropierea, de suflete şi
coincidenţa -celor, două* centre de
viaţă românească: C.-Lungul Mun­
teniei şl C.-Lungul Bucovinei. Ca
profesor dă preţioase sfaituri ele­
vilor de a-şi îndeplini, în cadrul
muncii şi el omoarei, îndatoririle
lor d© şcolari. S’au cântat epoi
câteva imnuri naţionaliste şi ele­
vii, : înălţa ţi sufleteşte,. au intrat la
Un imobil prăbuşit Ir , corn. Tg, Bereşti
cursuri. .... .
 Anul al 57-Jea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noefenbrie 1940 C TN IV ERSU E 9
SB*r

M. S. Regina Mamă Elena

M. S. Regele Mihai a vizitat institutul surorilor
Construcţiile şi recentul cutremur
C e - a m v ă z u t in G e r m a n ia
a vizitat din nou şantierul Carüion de Ocrotire şi caritate A ş v r e a î n c a lit a t e a m e a d e • a u m a i p u ţin a n c o r a te , — s ’a u
L u c r ă r ile i a şa n tie r u l „ C a r lto n “ r u l g e n e r a l a l „ M iş c ă r ii le g io n a ­ a rh ited t-o o m sb ru cto r Bă a d u c l a d e p la s a t z id u r ile d e r e z is te n ţ ă ,
C u m se fa c e e d u c a ţia tin e re tu lu i n a ţio n a l-s o c ia lis t
X -
„Regina Maria“
c o n t in u ă in r itm d in ce în c e m a i r e “ . a v iz it a t te r e n u l c u r u in e le
a c c e le r a t. S ’a c o n str u it o p u n te , f o s t u lu i b lo c „ C a r lto n “ e r i, la
c u n o ş t in ţa o p in ie i p u b lic e ş i a
a u to r ită ţ ilo r i n s p e c ia l, — o b s e r -
• ’a u d ă r â m a t î n p a r te , — şi în
g e n e r a l a u a v u t m u lt d e s u f e r i t
n e c e s a r ă P en tru lu c r ă r ile d e d ls - o r a 1 j u m . d u p ă a m ia z ă . v a ţ iu n ile m e l e f ă c u t e î n u r m a
r u g e r e a p e r d e le i d e b e t o n a r - j n e n u m ă r a t e lo r c o n s t a t ă r i efec­ C O N C L U Z II D E R E Ţ IN U T
m a t c a r e e s te su s p e n d a tă d e a s u - | Ie r i n oap te Ia ora 1, a v iz ita t Miercuri, la ora 10 dóm. M. S. t u a t e l a d if e r it e c o n s tr u c ţii, e x e ­ 1. î n ă lţ im e a b lo c u r ilo r s ă n u
p r a s c e n e i f o s t u lu i c in e m a to g r a f d in n o u ş a n t ie r u l d . c o lo n e l Ş t. Regina Mamă Eema, împreună c u t a te în d iv e r s e f e lu r i ş i o u d i­ d e p ă ş e a s c ă p e m a r ile a r t e r e 3 e -
„ C a r lto n “ . I
Z ă v o ia n u , p r e f e c t u l p o liţ ie i C a p i­ cu d-na Maria general I. Anto­ f e r i t e m a te r ia le . fcaje ş l p a r te r .
- M
# ta le i, to c m a i In m o m e n t u l c â n d rieseu" a vizitat Institutul suro­ — L a c o n s t r u c ţ iile d in c a d r e 2. C a d r e le d e b e t o n a r m a t să
M . S . R e g e le M ih a i I, în s o ţ it d e la in tr a r e a d in s p r e str . R e g a lă , rilor de ocrotire şi caritate „Ri­ d e b e t o n a iz n a t. a u r e z is t a t p e r ­ ae t o a r n e o d a tă e u z id ă r ia r e s ­
o . c o lo n e l A l. P a s tia , a d ju ta n t s e d e s c o p e r is e în c ă u n c a d a v r u al cina Maria”. f e c t c a d r e le , d a r a m iş c a t m a i p e c tiv ă .
r e p a l, a v iz it a t d in n o u , e r i d u p ă u n u i b ă r b a t, în fă ş u r a t tn tr ’o p ă ­ Din suita Majest&ţli Sale fă­ m u lt s a u m a i p u ţin m a te r ia lu l 3. Z id ă r ia s ă f i e z id ită a u m o r ­
a m ia z ă , la o r a 6, ş a n t ie r u l „ C á ri­ tu r ă . Îm b r ă c a t s u m a r c u c â m a ş e ceau parte d-na Nelly Gatargi. d in tr e ca d r e . D e p la s a r e a m a te ­ ta r d e c im e n t s a u v a r h id ra n ilic.
o n , in te r e s â n d u -s e d e a p r o a p e a lb ă cu d u n g i r o ţ ii s t in d ls p e n . prima Doamnă de onoare şl d. r ia lu lu i d e u m p lu tu r ă In tr e c a ­ (N o i s u n t e m d in p u ţ in e le ţă r i
d e s t a d iu l lu c r ă r ilo r d e c u r ă ţir e s a b ili a lb i, lu n g i.
a t e r e n u lu i. 1 S e c r e d e a (1 f o s t u n o m d e s e r ­
Al. Rloşeanu. d r e a f a s t c u at&t m a l m a r e , c u c a r i în tr e b u in ţ ă m u n m o r ta r a -
La Institut Majestatea Sa şl c&t c a d r e le d e b e t o n a r m a t eraiu t ă t d e S lab ).
* v ic iu . distinşii vizitatori au fost În­ m a l d im e n s io n a te , d e d m a l r i­ 4. I n t e r z ic e r e a b o ia n d r u g ila r
D . p r o f. N . P ă tr a s c u , s e c r e t a ­ tâmpinaţi de d-na dr. Eugenia g id e d e le m n l a u ş i ş i fe r e s tr e .
Popa, directoarea Institutului, C o n s t r u c ţ iile a c ă r o r c a d r e d e 5. P e s t e oriioe z id ă r ie s ă s e p r e ­
care a prezentat personalul şcoa. b e to n a u f o s t t u r n a t e o d a tă c u v a d ă o c e n tu r ă d e b e t o n a r m a t,

'V ' Corpul diplomatic acreditat la Bucureşti lei şi elevele.

De faţă mai erau d-na Despt-
na Cantăcuzino, d. dr. Al. Po-
povici, secretarul general al mi­
z id ir e a s p a ţ iu lu i d in tr e ca d r e , o u
a v u t c e l m a i p u ţin d e s u fe r it, ş i
l a u n e l e n u s e o b s e r v ă n ic i c e a
a t â t înittee e t a j e c â t ş i p e s t e p o d .
6. B a z e le f u n d a ţ iilo r s ă s e p r e ­
vadă m al m ari decât n o r m a le ,
m a i m ic ă u r m ă a cu tr e m u r u lu i. p e n tr u a p u te a r e z is ta l a s o l i c i ­

vine în ajutorul slrstraţ'lor nisterului sănătăţii, d-nii efori

I, Ghika, dr. Al. Cantacuzino şi
dr. Claudian, precum şi d. dr.
— L a c o n s t r u c ţ iile d in z id ă r ie ,
« v â n d n u m a i p la n ş o e le d e b e ­
to n a r m a t, a u r e z is ta t p e r f e c t a -
t ă r ile d e p r e s iu n e o u o c a z ia c u ­
tr e m u r e lo r .
D a n ă cajselle d in B u c u r e ş ti s a u
D . M ih a il S tu r d z a , m in is tr u l in e , a r ă s p u n s în. u r m ă to r ii t e r ­ Iancu Jianu, profesor agregat ; c e le a c a r i a v e a u m o r ta r u l z id u ­ d i n p r o v in c ie a r f i f a s t c o n s ­
a fa c e r ilo r str ă in e , a p r im it d e la m e n i : d. dr. I. H. Gancevici, directorul r ilo r d in c im e n t. S ’a u d ă r â m a t t r u it e c u o b s e r v a ţ iile p u n c te lo r d e
E x c e le n ţ a S a m o n s e ig n o m i A n ­ centrului de sănătate model şl tn g e n e r a l c o ş u r ile z id it e ou m o r ­ m a i s u s , n u a m f i a v u t In p r in ­
d r e a C a ssu lo , N u n ţiu l A p o sto lic , M O N S E IG N E U R , d-na Smaranda Botez, sora şefă ta r s im p lu ş l z id ă r iile d in p o d u r i c ip iu n k á u n f e l d e p a g u b e şi
îm p r e u n ă c u su m a d e 190.000 le i, A dânc m i ş c a t d e d o v e z il e d e a aceluiaşi Centru. i ca rt n u e r a u t e r m in a t e c u o c e n ­ c u t r e m u r a i, c u t o a tă tă r ia lu i,
d e s t in a ţ i s in is t r a ţ ilo r u ltim u lu i s i m p a t i e p e c a r i C o r p u l D i p l o ­ Majestatea Sa a vizitat cu tu r ă d e b e to n . á r f i f o s t u n s im p lu f a p t d iv e r s .
c u tr e m u r , u r m ă to a r e a sc r iso a r e : m a tic a c r e d ita t la B u c u r e ş ti a b i ­ deamănuntu] întreg Institutul — L a c o n s t r u c ţ iile d in z id ă r ie
L a a c e a s tă sc r iso a r e , d . M ih a il n e v o it a le m a n ife s ta c u p r ile ju l interesându-se deaproape atât ou p lam şee d e le m n , m a i m u lt A r h ite c t D E M . SA V U L E S C U
S tu r d z a , m in is tr u l a fa c e r ilo r g r e le i în c e r c ă r i c a r e a în d o lia t de cursurile teoretice cât şi de
s t r ă in e , a r ă s p u n s în u r m ă to r ii I î n t r e a g a n a ţ i u n e r o m â n ă p r e c u m cursurile practice din sălile de
t e r m e n i: demonstraţie, laborator şi bucă­
A murit preotul Moţa
ş i p e n tr u d a r u l g e n e ro s d e s tin a t
a u şu ra n e v o ile fa m iliilo r c e lo r tărie dietetică. Deasemeni S’a Tineretul hltlerlst Învaţă să folosească masca de gaze
D O M N U L E M I N IS T R U , m a i în c e r c a te d e p e u rm a s in i­ interesat de viaţa de cămin a
C o r p u l d ip lo m a tic a c r e d ita t la s tr u lu i, ro g p e E x c e le n ţa V o a s tr ă elevelor, de bucătăria Institu­ C a n c e la r u l H itle r e s te d e p ă ­ a p ă ra e x is te n ţa fi p u r ita te a rasei tr e o d r a g o s te fi o m â n d r ie co ­
tului şi de igiena ce o oferă a- M iercu ri s e a r ă r ia ora T, a În cetat c e s a l R o m â n ie i M ic i d e a t u n c i
V m ună
rere că e d u c a ţia ca re se d a tin e ­ în tr e g i. N im e n i n u p o a te fi m â n ­ p e n tr u to td e a u n a d e n e ­
B u c u r e ş t i, p r o f u n d în d u r e r a t d e să b in e v o ia s c ă a p r im i m u lţu m i­
n e n o r o c ir e a c a r e s ’a a b ă tu t a s u ­ r ile m e le c e le m a i v ii şi d e a fi ceastă şcoală elevelor sale. 1 d in v ia (ă la sp ita lu l A şeză m in telo r ş i a în t ă r it c r e d in ţ a i n iz b â n d a r e tu lu i g erm a n în a in te d e 1933 d ru d e p o p o ru l să u d ecâ t a tu n c i z d r u n c in a t fi de n e în v in s " .
p r a p o p o r u lu i r o m â n î n a c e s te p e lâ n g ă d -n ii ş e ji d e m is iu n e In timpul vizitei d-ra dr. Popa „M . S . E le n a " d in ş o s e a u a V e r ­ i d e a lu lu i n o s t r u n a ţio n a l. era c u to tu l g r e ş ită , p e n tr u c ă ea câ n d n ic i u n a d in tr e c la s e le lu i Ia tă tn ce s p ir it s u n t c r e s c u te
u l t i m e z ile , ţ in e s ă s e a s o c ie z e a c r e d ita ţi la B u c u r e ş ti, in te r p r e ­ d-ra Petromiu şi d-na Bucşan au b u lu i, p r e o t u l M o ţa , c a r e , î n G a z e t a a f o s t s u p r im a tă d e u rm ă re a n u m a i p r e g ă tir e a in te ­ s o c ia le n u -i m ai fa c e r u ş in e . D ar t in e r e le g e n e r a ţi a le c e lu i d c a l
l a d o liu l tu tu r o r . tu l s im ţim in te lo r d e p r o fu n d ă dat explicaţiunlle cerute de u r m a s e r b ă r ilo r le g io n a r e d e l a u n g u ri în 1915, c â n d p r e o t u l le c tu a lă a in d iv id u lu i, n e g lija cu a tu n c i câ n d ju m ă ta te d in acest tr e ile a R e ic h . S ta tu l n e v o ie
a re
E l e x p r im ă a d â n c a s a s im p a tie g r a titu d in e d in p a r te a G u v e rn u ­ Majestatea Sa, care este o mare I I a ş i, c ă p ă tâ n d o c o n g e s t ie p u l- M o ţa s ’a r e f u g ia t l a B u c u r e ş t i, to tu l s ă n ă ta te a lu i fiz ic ă şi ig ­ p o p o r e s te t n m iz e r ie , s lă b it d e d e c a r a c t e r e f i a p o i d e s a v a n ţ i.
g u v e r n u lu i r o m â n ş i v ă r o a g ă t o t ­ lu i R eg a l R o m â n . cunoscătoare a problemelor de ■ m o n a r â , f u s e s e in t e r n a t a c i, In u n d e a s c o s d in n o u „ L ib e r ta ­ n o ra c o m p le t fo r m a r e a c a r a c te ­ n e c a zu ri şi c h i a r d e m o r a l i z a t , el D e a c e ia ş c o a la fi to a te o r g a n i­
o d a tă , d - l e m in is tr u , s ă b in e v o it» Mă fo lo s e s c d e a ce st p r ile j nursing. z iu a d e M a r ţi 12 N o e m b r ie . te a " , r ă s p â n d in d - o p r in tr e ţă r a ­ r u lu i Iu i e d u c a ţ i e , „ tn ­
A c e a s tă o fe r ă u n s p e c ta c o l a tâ t d a tr is t z a ţiile d e e d u c a ţie a le t i n e r e t u ­
a a c c e p t a a c e a s tă d o v a d ă d e f r ă ­ p e n tr u a r e în n o i E x c e le n ţe i V o a ­ n i i d in V e c h iu l R e g a t ş i p r iz o ­ tr ’o ep o că în
care d e c i z i a a p a r ­ în c â t nu p o ţi fi m â n d ru d e a l u i u r m ă r e s c s ă d e z v o l t e î n c o p ii
ţ e a s c ă s o lid a r it a te , r e m itâ n d u - v ă s tr e e x p r e s iu n e a p rea în a lte i
----------O #® ---------- n ie r ii d in R u sia . ţin e p u m n u l u i şt n u sp ir itu lu i" , fa c e p a r te d in e l.
m e le c o n s id e r a ţiu n i. I n c u r s u l r ă z b o iu lu i m o n d ia l to a te a c e le v ir t u ţ i c a r i v o r f a c e
s u m a d e 190.000 l e i d e s t in a ţi a u it a c ă s p ir it u l n u p o a te î n f l o r i T r e b u ie s c c o n to p ite câ t m a i d i n e i p e c e t ă ţ e n ii d e m d in e , a -
M IH A IL S T R U D Z A s ’a în r o la t î n a r m a ta r o m â n ă ,
u ş u r a d u r e r e a f a m iliilo r c e lo r m a l
în c e r c a te .
M ă a c h it d e a c e a s tă în d a to r ir e
M in is tr u l a f a c e r ilo r s t r ă in e A fost numit un comisar c o la b o r â n d to to d a t ă l a „ E p o c a “
l u i N ic o la e F ilip e s c u , z ia r c a r e
d ecâ t

In
î n t r ’v m

G e r m a n ia
ca rp s ă n ă to s .

n a ţio n a l s o c ia ­
b in e

lis m u l
tn in im ile
fi
tin e r e

S E N T IM E N T U L
n a ţio n a ­
D E
d ic ă p e lu p tă to r ii c u r a jo şi f i h o ­
tă r â ţi p e n tr u m a re a c o m u n ita te
* d e s c h is e s e o r u b r ic ă : „ A r d e a lu l listă , e d u c a ţia u r m ă r e ş te tn p r i­
D R E P T A T E S O C IA L A . A s tfe l, a R e ic h u lu i.
c u o v ă d it ă s a t is f a c ţ iu n e s i t in a D . m in is tr u a l a f a c e r ilo r s t r ă in e pe lângă refugiaţii din Arad v o r b e ş t e “, a lim e n t a t ă z iln ic d e m u l râ n d să o b ţin ă co rp u ri să ­
t n t r ’o z i v a n a ş te u n popor de
v ă r e în n o i a t â t !n n u m e le m e u a p r im it d i n p a r te a E x c e le n ţ e i 12 g a z e ta r i a r d e le n i, p r in tr e n ă to a s e şi să d e z v o lte c a lită ţile
cetă ţen i u n iţi c im e n ta ţi d e că ­ P E T R E M IH A IL '
c a t s l î n a c e l a a l o o le g tlo r m e i S a l e d . L o n e L ia n g , m in is tr u l Arad, 18 Noembrie c a r i : p ă r in t e le L u c a c i, O c t a v ia n fizic e a le in d iv iz ilo r şi n u m a i a -
e x p r e s iu n e a s in c e r ă a u r ă r ilo r C h in e i la B u c u r e ş ti, su m a de G o g a , O c t a v ia n T ă s lă o a n u , E s e u , poi fa c u ltă ţile lo r in te le c tu a le .
n o a s t r e d e b i n e p e n tr u p r o s p e r i­ 10.000 le i d e s t in a ţ i f a m iliilo r s i­ Părintele Viorea Giurgiu a fost S c h io p u , O s v a d ă , B o r n e m iz a e tc . S co p u l p r in c ip a l e s te fo r m a r e a
t a t e a n o b ile i n a ţiu n i r o m â n e , n is t r a t e d e p e u r m a u itim u lu i numit comisar pe lângă refu­ ! S e c o m b â te a p r in a c e a s t ă r u ­ c a r a c te r e lo r fi tn d eoseb i d es-
A D R E A C ASSULO c u tr e m u r . giaţii din Arad. D-sa are depilne b r ic ă t e z a u n g a r ă c a r e p u b lic a v o lta r e a v o in ţe i, a s p ir itu lu i d e CRONICA MUZICALĂ
N u n ţ iu l A p o s t o lié D . M ih a il S tu r d z a , m in is t r u l a - puteri pentru distribuirea aju­ a d e s iu n i la s t a t u l m a g h ia r ş i s e d e c iz iu n e şi a s im ţu lu i d e re s­
toarelor, incartiruirea şi plasa­
. L a a c e a s tă sc r is o a r e , d . M ih a il
S tu r d z a , m in is t r u l a f a c e r ilo r s t r ă ­
f a c e r ilo r s tr ă in e , a m u lţ u m it c ă l­
d u r o s E x c e le n ţ e i S a le m in is tr u lu i
C h in e i p e n tr u g e s t u l s ă u g e n e r o s .
rea refugiaţilor.
s
a r ă ta c ă
doreau
m um ă.
r o m ă n ii d in A r d e a l
t o ţi u n ir e a cu ţa r a

P e n tr u a c e s t e a r t ic o le t o ţ i c e i
p o n s a b ilita te .
ş c o a lă
m a re
e x e r c iţiile
p a r te d in
Ia tă p e n tr u
fiz ic e
p ro g ra m .
o cu p ă
ce în
o
Concertul George Enescu-Diu L'ptti
A c e a s tă c o n c e p ţie d esp re ed u ­
12 s c r iito r i a r d e le n i, f u s e s e r ă c a ţie n u e s te n o u ă . D e a lu n g u l
c o n d a m n a ţi de u n g u r i, — în v e a c u r ilo r , ea a în s e m n a t tip a r
c o n t u m a c ie , — la m o a r te . I n f ie c a r e s t a g iu n e m u z ic a lă , e le m n te to r lor, o omagiere c u m
d e v ia ţă p e n tr u to a te p o p o a r e le

A s p e c t e le d e z a s tr u lu i I n u l t i m e l e c lip e , c â n d ş i - a
d a t o b ş t e s c u l s f â r ş it, a e a f la u l a
*
M al a p o i g u v ern u l ro m â n l-a
t r im is p e p ă r in te le M o ţa îm p r e u ­
tin e r e
m e n t
şi
d a t,
v ir ile ,
a u
ca re,
d o m in a t
la u n
p o m e n i­
m o ­
c o n c e r te le E n e s c u o u f o s t b u c u ­
r ie e s e n ţ ia lă , e v e n im e n t d e b a ză ,
c o n f ir m a r e a în s e m n ă t ă ţ ii m u z i­
n u m a i G e o r g e E n e s c u ş t ie s ă a -
d u c ă m u z i c i i : in te r p r e ta r e a u n e i
so n a te d e B ach.
c ă p ă t â iu l v e n e r a b ilu lu i p r e o t : rea. E s te s is te m u l e d u c a tiv a l
c a le a a n u lu i. V e s te a m a r e lu i B ir u in ţ a to ta lă a f o r ţe i cr e a ­
n ă c u p ă r in t e le L u c a c i ş i c ü V a ­

pricinuit de cutremur la Câmpina d - n a M a r la M o ţa , v ă d u v a d e ­

f u n c t u lu i ; d - n a A n a d r. B o r n e -
m iz a , f i i c ă ; d. d r. B o r n e m iz a ,
s i l e S to ic a , — f o s t s u b s e c r e t a r d e
s t a t la p r o p a g a n d ă , — în A m e r i­
c a s p r e a f a c e p r o p a g a n d ă p r in tr e
v e c h ilo r
ro r
tă z i
g reci
s p ir itu a lita te
u m a n ita te a .
şi r o m a n i,
h r ă n e ş te
D in tr e
a
şi
c ă ­
a s­
m a r ii
c o n c e r t d e la „ A r o “ d a t d e m a e s ­
t r u l E n e s c u î n f o lo s u l r e f u g ia ţ i­
lo r p r in „ A ju to r u l L e g io n a r ”, a
to a r e d e m u z ic ă d in ca r e , în ţr ’o
in f in it a t e d e c h ip u r i ş i a s p e c te ,
f ie c a r e r â n d c â n ta t, s e b u c u r ă ş i
g i n e r e ; d - n a dr. E lv ir a P o p ş i g erm a n i a p r o p ia ţi z ile lo r n o a s tr e
a d u s d e a c e e a o n e a ş t e p t a tă l u ­ ir a d ia z ă , în t ă lm ă c ir ile lu i, a
d- d r. L e o n id a P o p e tc . r o m â n i s ă s e în r o le z e în e r m a t a
cel m a i c e le b r u a d e p t a l a c e s te i c o n t in u a t c u p a g in i d e M á z é r t ş i
a m e r ic a n ă ş i u n d e a f ă c u t s ă a - m in ă î n a c e s t a n , p â n ă a c u m
c o n c e p ţii d e e d u c a ţie e s te N ie tz ­ cu so n a ta d e C oşar F ran ck , a
p a r ă d e a s e m e n i, t im p d e c â t e v a p r e a p u ţin s u b s ta n ţ ia l î n c e a c e
NOTIŢE BIOGRAFICE lu n i z ia r u l „ L ib e r ta te a ’’.
sche, ca re in filo s o fic lu i e x a ltă
p r iv e ş t e m u z ic a , ş l a s tr â n s , î n c ă r e i c e r e a s c ă in s p ir a ţ ie s ’a r e ­
v t r iu ţ iile r ă z b o in ic e ţi r id ic ă s la ­
v ă r s a t i n a u t e n t ic it a t e a p lin u lu i
După în fă o t u ir e a R o m â n ie i c e a in a i m a r e s a lă p e c o r e o a -
P ă r in t e le M o ţa s ’a n ă s c u t în v ă fo r ţe i, fiin d c o n s id e r a t d e a -
e i d e p o e z ie m is t ic ă ş i în flă c ă r a ­
M a ri, a f o s t d in t r e p u ţin ii ca ri v e m , m u lţ im i t o t a t â t d e a v id e
z iu a d e 31 D e c e m b r ie 1868, în c e ia u n p rec u rso r a l n a ţio n a l-
c o m u n a N o j a g d in j u d e ţ u l H u ­ s’a în to r s la p a r o h ie , — n e r â v ­ s o c ia lis m u lu i. P r in g u ra lu i Z a-
d e a s e îm p ă r tă ş i d in m in u n ile tă id e n tif ic a r e c u t a in e le f r u m o ­
n in d s it u a ţ ii în a lte , — u n d e a d e a r t ă e l e lu i E n e sc u , p e c â t d e su lu i.
nedoara, u n d e ta tă l să u era r a tr u s tr a . N ie tz s c h e sp u n e: „ M ai
p r e o t. Ş c o a la p r im a r ă a f ă c u t - o c o n t in u a t lu p ta p e n tr u lu m in a r e a d o r n ic e d e a r ă s p u n d e g e n e r o a ­ P r e lu d iu l î n s o l m in o r , p e n tr u
m u ltă în ţe le p c iu n e e x is t ă i n t r u ­
î n c o m u n a s a n a t a l ă ; g im n a z iu l p o p o r u lu i. A f o s t , în r e p e t a t e r â n ­ s e i l u i c h e m ă r i c ă t r e c e i lo v iţ i v io a r ă s in g u r ă , d in p r im a p a r t i­
p u l tă u d e c â t tn c e a m a i o r g o ­
l a B r a d ; li c e u l l a B r a ş o v , ia r d u r i a l e s tn P a r la m e n t u l r o m â n , d e n ă p a s t a r e fu g itilu i. tă d e B a c h ş i m iş c a r e a le n t ă a
lio a s ă ra ţiu n e " . G eorge E n escu a d a t grai şi
a p o i s e m in a r u l te o lo g ic la S ib iu . ia r a c u m p a tr u « n i a Î n c e p u t c o n ­ so n a te i î n f ă m a jo r d e B e e t h o ­
ln „ M e in K a m p f, g ă s im in
s tr u ir e a b is e r ic ii m o n u m e n t a le e d â n c it o a r e e x p r e s i e c â to r v a d in v e n , a u f o s t s u r p lu s d e d a r u r i,
A c t iv it a t e a g a z e t ă r e a s c ă a î n ­ c a p ito lu l co n sa cra t tin e r e tu lu i
d in O r ă ş tie , c u b a n i c o le c t a ţ i d e f i l e l e m a r e lu i r e p e r t o r iu p e o a r e e c o u a l c a ld e lo r m a n if e s t ă r i î n ­
c e p u t - o la S ib iu , în c ă d e p e v r e ­ u r m ă to a r e le r â n d u r i:
e l la B u c u r e ş t i, c ă d d e l a e n o ­ n e o toied nu isem s ă - l t r ă im ş i î n ­ c h in a t e m a e s t r u lu i d e în t r e g p u ­
m ea câ n d era stu d en t si câ n d a .....î n a i n t e d e o r ic e , c o p ilu l c u
r ia ş i, n u p r e a a v u ţ i, s e a d u n a s e ţ e l e g e a lă t u r i d e e l ş i m u lţ u m it ă b lic u l d e fa ţă .
s c r is „ F o a ia P o p o r u lu i“. co rp u l s ă n ă to s tr e b u ie să în v e ţe
p r e a p u ţin . lu i, î n v a s t e le c ic lu r i d e c o n c e r te D in u L ip a tti, a t â t p r in i n t s r -
I n 1899 a f o s t h ir o t o n is it p r e o t ea să s u p o r te lo v itu r ile . D e s ig u r c ă tr e c a r e a e s tr â n g e a u , î n c r e ­ I p r e ta r e a d e în a lt n i v e l a r t is t ic ş i
S f â n t u l lă o a ş a l D o m n u lu i e
la S ib iu ia r m a i t â r z iu a tr e c u t a cest p r in c ip iu v a p ă rea ca a - d in c io s p e le r in a j , t o ţi iu b ito r ii ■e x e c u ţ iu n e a s u p e r io r m ă e s t r it ă
te r m in a t, — n e m a i a v â n d d e c â t
l a O r ă ş tie , u n d e a r e d a c t a t „ R e ­ p a r ţin â n d u n u i s ă lb a tic a p ă r ă to ­
z u g r ă v e a la d e fă c u t. S fin ţ ir e a n o ş t r i d e m u z ic ă , a p r o a p e în f i e ­ ‘ o b ţin u t e î n o p e r e p e n tr u p ia n d e
v i s t a O r ă ştie i" . D u p ă în c e t a r e a a - r ilo r sp ir itu lu i. D a r » o lu l s ta tu ­
u r m a s ă s e t a c ă In c u r s u l a n u ­ care an. G e o r g e E n e s c u , c â t ş i p r in a p o r ­
c e s te ia , a p a r e z ia r u l „ L ib e r ta te a “ lu i n a ţio n a l- s o c ia lis t n u e s te d e
l u i c e v in e , c â n d p r e o t u l M o ţa A f o s t n u m a i o se a r ă , d a r, c u ­ t u l d e a d m ir a tu l p a r ta ş l a c o n ­
In 1902, în t e m e ia t d e 12 c o n d u ­ a fa c e e d u c a ţia unei c o lo n ii
e r a h o tă r ît s ă s e r e tr a g ă d in v ia ­ p r in z â n d , In e s e n ţă , t o a t e m a r ile certu l m a e s t r u lu i, ş i - a d o v e d it
c ă to r i a i p a r t id u lu i n a ţio n a l r o ­ fi d e g e n e r a ţi.
ţa p r e o ţe a sc ă . d e e s te ţi p a c ifiş ti r e v e la ţ ii, t o a t e g e n e r o a s e le e m o ­ în c ă o d a tă în a lt a c la s ă a t a le n ­
m ân. et f i - o f a c e
D u p ă p a tr u a n i, g a z e ta a v â n d * I m a g in e a p e ca re ţii, a l e m e m o r a b ile lo r lu i in te r ­ t u lu i ş i o r g a n iz ă r ii d - s a l e a r t is ­
D e În d a tă c e s ’a a f l a t t r is t a d esp re o m u l id e a l n u e s te a ceea p r e tă r i. tic e , a s o c iin d u - s e c a te g o r ic lai
m a r i d e f ic ite , fo n d a t o r ii e i a u r e ­
v e s t e a m o r ţii v a j n ic u lu i lu p tă to r a m ic u lu i şi o n o r a b ilu lu i b u r­ A fo s t, în tâ i, o p u ră e v o c a r e a r e a liz a r e a a c e s tu i e x c e p ţ io n a l
f u z a t s ’o m a i » u sţin ă , t r e c â n d u -i
« r i r i c s o i , — p r in tr e p r im « g h ez. sa u a fe te i b ă tr â n e f i v ir - ta v n a r elo r v i t a le a l e c la s ic is m u ­ 1 c o n c e r t.
p r o p r ie t a te a î n m â n a p r e o t u lu i
a u v e n it a s e a r ă la s p it a lu l a ş e z ă ­ to a s e ;el co n cep e oam eni d o t a ţ i lu i, In tr ’o s e n in ă ş i e s e n ţ ia lă r e ­
M o ţa , c a r e a t r a n s f o r m a t - o c u
d e s ă v â r ş ir e , d u p ă c o n c e p ţ iile s a l e m in t e lo r „M. 8. Elena", an cu energre « ir it ă ş i o r g o l i o a s ă f i c o n s t it u ir e a în t r e g e i a r m o n ii a I R. AE. ’
p o litic e , tn g a z e tă p o p u la r ă , e x ­ fo st: d . g e n e r a l B â g u le a c u ; d -n a f e m e i c a p a b ile d e a d a v i a ţ ă l a
c lu s iv p e s e a m a p o p o r u lu i ş i s c r i­ E le n a C o d r e a n u ; d . I l i e G â r n e a - o a m e n i a d e v ă r a ţi" .

s ă î n g r a i p o p u la r . I i a d a o g ă şi ţă , e tc . Ia tă p e n tr w e tn G e r m a n ia ,
tr e i s u p lim e n te : * ş c o a la n u e s te d e lo c g r ă b ită să

Cam se prezintă două imobile din str. Carol,

Câmptoa, 10 Noembrie a le lucrătorilor zidari, vopsitori, pe complet; oficiul poştal şi lo­
A c t iv it a t e a g a zetă rea scă
m a i r o d ito a r e , d in p u n c t d e v e ­
d e r e n a ţio n a l, c u e f e c t e l e
m a i m a r i a s u p r a r o m â n ilo r a r d e ­
ce a

c e le
Ie r i n o a p te, la o ra 12. «loriu l
c u co rp u l n e în s u fle ţit a l d e fu n c ­
tu lu i, a f o s t tr a n s p o r t a t ş i a ş e -
■at t a b is e r ic a S f. I lie - G o r g a n l.
în v e ţe
tâ r z iu
v ia ţi.
p e

E a
c o p ii
n u le v o
e s te
r
lu c r u r i
fo lo s i
d im p o tr iv ă
ca ri
d e lo c
m a i

fo a r te
în Adunarea centrului studenţesc laşi
tâmplari, etc., pentru ca aceştia calul S.A.R.D.T. sunt deasemeni le n i, a f o s t a c e e a d e s f ă ş u r a tă D e a c i u r m e a z ă a f i tr a n s p o r ­
z e lo a s ă tn a le d e s v o lta s p ir it u l
“ Oraşul Câmpina, aşa cum se să nu poată specula pe cei că­ grav avariate; cazarma bat. 1 t a t la O r ă ş tie . ______
d e h o tă r â r e f i în a te in s u fla
zuţi în nenorocire. Deasemeni, inf. uşoară cu mici stricăciuni şi d u p ă r ă z b o iu l b a lc a n ic d in 1913 u n e te
prezenta in ultima vreme, avea I. LEFTER v ir tu ţi c a : lo ia lita te a , s p i­
Ia ş i, s tu d e n ţe a s c ă , la o a r e s ă c o la b o ­
•special unul frumos orăşel. Si­ primăria a procurat, var ciment, aproape toate localurile de şcoli p e c a r e e l l - a Î n f ă ţ iş a t c a u n s u c ­ r itu l d e je r tfă , d is c r e ţia — v ir ­
19 N o e m b r ie

tuat la poalele Carpaţilor, într’o etc. cu preţuri reduse, punân- primare prezintă stricăciuni se­ tu ţi p e ca re A d o lf H itle r le co n ­
r e z e to ţi s t u d e n ţ ii ie ş e n i. D e a ­

Pentru medicii legionari

rioase din care cauză cursurile I n a u la U n iv e r s ită ţ ii, a avut sem en i se v o r sc o a te r e v is t e
poziţie minunată, él este încon­ du-lc la dispoziţia locuitorilor. s id e r ă ca a b s o lu t n ec esa re u n u i
Echipe de legionari, armata au fost suspendate. lo c D u m in ic ă 17 N o v ., a d o u a a - p e n tr u d ife r ite s p e c ia lit ă ţ i:
jurat de e porte de râul Doftana p op or m are.
iar de cealaltă de râul Prahova din misiunea germană şi pom­ Biuroul soc. „Steaua Româna" S c o p u l fin a l a l e d u c a ţie i e s te
d u n a r e a c e n t r u lu i stu d e n ţe s c . d rep t, m e d ic in ă .
şi de dealuri şi păduri seculare. pierii oraşului, în frunte cu d. din schela Gafiţa, a fost distrus să tr e z e a s c ă m â n d r ia n a ţio n a lă .
Ş e d in ţ a s ’a d e s c h is c u im n u l V o r b in d d e s p r e „ sp o rt”, d -sa
, Cutremurai din 10 Noembrie plot. major I. Ciofoalia, au fost complet. Serviciile biuroului au In a c e a s tă p r iv in ţă A d o lf H itle r
„ S fâ n t ă t in e r e ţ e le g io n a r ă ” , d u p ă a a n u n ţ a t c ă s ’a o b ţin u t o s a lă ,
e, a făcut din acest frumos oră­ tot timpul la datorie, lucrând la fost mutate in mai multe loca­ sp u n e :
c a r e d . L âcă G h e o r g h e , p r e ş e d in ­ în z e s tr a t ă c u d if e r it e a p a r a t e d e
dărâmarea clădirilor ameninţate luri din Câmpina. C o m ite tu l e x e c u tiv a l C olegiu lu i ţioaaa, dr. I. B a z g a n ; C o m isiu n ea t e l e c e n t r u lu i s t u d e n ţe s c , a d a t sp o rt, c a r e sta u la d is p o z iţ ia
şel, care datează de vreo 430 ani, m ed icilor d in R o m â n ia ad resea ză p ro tecţie i m a m ei, co p ilu lu i, fa m i­ J n tr e g s is te m u l e d u c a ţie i şi
e adevărată ruină. şi la curăţirea străzilor de moloz Cazarma pompierilor a fost u n e le lă m u r ir i în le g ă t u r ă c u s tu d e n ţilo r .
şi cărămizi sparte. m ed icilo r L e g io n a ri u rm ă to a re le : l ie i ig ie n a p ren a ta lă , dr. M a rin t o a t ă c u l t u r a tr e b u ie s ă a i b e c a
deasemeni grav vătămată şi ur­ v ia ţ a stu d e n ţe a s c ă . A stfe l p â n ă A v o r b it a p o i d. N . Cotoâlş,
N u m ă r u l c e lo r s i n i s t r a ţ i n u s e Cu oca zia p ră b u şirii b locu lu i A n a M a ria ; C o m isiu n ea o r to g e n e - s c o p d e a d a c o p i i l o r p o p o r u l u i
c u n o a şte în c ă e x a c t. Ar fi de dorit, să se facă o mează să i se facă reparaţiunlle „Cartton" u n d e îş i a v ea se d iu l C o­ z e i tin e retu lu i, se le c ţio n ă r e i in î n c e i m u lt 10 z i l e s e v a lă m u r i ş e f u l c e n t r u lu i s t u d e n ţe s c legilo-
Peste 80 la sută dtn locuinţe cercetare amănunţită şi să se necesare cât mai urgent, întru­ n o s tr u c o n v in g e r e a
leg iu l m ed icilo r, s ’a d istru s şi şc o a lă , şc o a le l d e su p ra d o ta ţi, dr. ţ i n u n u i p o p o r a b s o l u t s u p e r i o r
că e i a p a r­ d e fin itiv c h e s tiu n e a b u r se lo r , ,n ar, o a r e a s c h ij a t lin ia d e c o n ­
au devenit nelocuibile, iar restul vină în ajutorul negustoriilor cât pompierii nu au alt local co­ a r h iv a co m islu n ilo r d e stu d ii a le B u ttu A l e x i a n u ; C o m isiu n ea r a - aitât p e Juna O c to m b r ie cât şi d u ită p e c a r e t r e b u ie s ’o a ib ă
cu grave stricăciuni, nu prezintă cari au suferit pagube enorme. respunzător. s e c ţie i sa n ita re.
reo lo g iel, etn o a n tro p o io g iei, ered ő - c e l o r l a l t e p o p o a r e . c e le c e u r m e a z ă s ă s e d is tr ib u ie s t u d e n ţii ie ş e n i
Sunt unii negustori cari deşi au b io lo g iei, co m isiu n ea e u g e n ie i ş i F o r ţa fi a g ilita te a c o r p o r a lă p e a n t ă In cu re.
prea multă siguranţă. _ LA PENITENCIARUL
P e n tr u refa c e r e a e i o rd o n ă m b io p o litio ei, dr. C om şa O v id iu ; t r e b u i e s ă - i f a c ă Ş e d in ţ a a h ia t sfârşilt în s u n e ­
t Cine nu a vizitat Câmpina de suferit mari stricăciuni, au situa­ ca m a ra zilo r m ed ici le g io n a r i ş l C o m isiu n ea d e org a n iza rea m e d i-
d in n o u să
D . L ic ă G h . a n u n ţă c ă p e s t e t u l im n u lu i „ S fâ n tă t in e r e ţ e l e ­
la cutremur ineoaoe, nu-i vine să ţia materială mai bună şi se pot DOFTANA m ed icilo r p r ie te n i s ă v ie la s e ­ c in e i m ilita re, dr. F o işo rea n u (co l). c r e a d ă c ă p o p o r u l c ă r u i a a p a r ­ 10 z i l e v a a p a r e la I a ş i o r e v is tă g io n a r ă ”. __
creadă că acesta este orăşelul reface dar sunt şi unii a căror Prin distrugerea completă d iu l n o u d in str. R o m a n i 8 i n p a ­ ţin e s te u n p o p o r in v in c ib il.
situaţie materiala este foarte I a penitenciarului Doftana şt la t u l A .G I .R . in tr e 6 -8 se a ra şl P e n tr u t o t e e ia c e p r iv e şte fu n c ­ C e e a c e , a l t ă d a t ă , a c o n d u s a r ­
frumos şi curat ca un pahar d* ţio n a r e a C o m islu n ilor d e stu d ii se
altădată. Pretutindeni, numai rea şl pierderile acestora sunt | s ă se reîn scrie sp re reco n stitu irea m a ta g e r m a n ă la v ic to r ie e r a î n ­
simţ«*. a locuinţelor respective, m i­ C om islu n ilor d e stu d ii d u p ă cu m vor a d r e sa o a m a ra d u li dr. T ib erh i c r e d e r e a p e c a r e f i e c a r e s o l d a t
moloz şl cărămizi sparte P* nisterul justiţiei pierde unul u rm ea ză :
lo n e sc u , te le fo n 3.66.12 sa u la s e ­
Străzi; locuinţe proptite în bâr­ Bisericile şi majoritatea edifi- j d iu l str! R o m a n ă 8, t e le fo n 6.62.61 o a v e a tn e l î n s u ş i ş i p e c a r e
ne şi cu scânduri şi locuitori,
Societăţi, întreprinderi, autori­
tăţi, etc. cu bagajele, căutând
ciilor instituţiilor publice şi par- , din cele mai importante pe­
ticulare au suferit deasemeni1nitenciare, care era prevăzut
mari stricăciuni: cu numeroase celule, unde se
Liceul de găeţi, un mamimen- [ executa şi munca silnică pe
C om isiu n ea in str u m e n tu lu i
ra tiv , dr. S erg iu Stodoescu ; C om i­
s iu n e a p erso n a lu lu i
H a ra la m b A n g h elesc u ;
cu rativ,
cu­

să se mute in alte locuinţe. _
Graţie măsurilor luate la timp
de autoritatea comunală în frun­
te ou d. av. dr. Marin Stănescu,
prefectul judeţului sperăm ca o
bună parte din clădiri să fie re­
făcute in scurtă vreme.
Prin ordonanţe date la timp,
s’au fixat preţurile salahorilor,
Aşa se prezintă astăzi strada principală din Câmpina
tal local care făcea fală Câmpi- . viaţă. In momentul cutremu­
nei, a fost grav vătămat; per­ rului se găseau acolo 309 de­
cepţia a fost mutată din localul ţinuţi.
închiriat; serviciul de constatare
deasemeni; localul liceului de
fete s’a ales cu coşurile dărâma­ nu pot fi scoşi de sub dărâ­
te şi o parte dfai acoperiş; liceul mături, deşi s’au depus toate
industrial de fete distrus aproa­ sforţările posibile.
dr.
in tr e 6 -8 se a ra . to ţi o a v e a u tn ş e f i i l o r . C e a c e
Ou a c e a s tă o ca zie ca m a ra zii m e ­ v a r e d r e s a p o p o r u l g e r m a n v a f i
C om lelu - d ici vor lu a in str u c ţiu n i d e p o liţie c o n v i n g e r e a c ă p o a t e d in n o u
A ars un vagon dela un tren de marfă
n ea m ed ica m en tu lu i, dr. lo a n p ro fesio n a lă d ela ca m a ra d u l dr. s ă - ş i r e c u c e r e a s c ă l i b e r t a t e a . D a r
(m aior) ; C o m isiu n ea fin a n ţă r ii a - Laurenjţlu V ereş In v ed erea a p li- a c e a s t ă c o n v i n g e r e n u v a f i v i e
sLstemţei sa n ita r e , dr. O sca r R ă d u - c ă r e i p e te r e n a n o n ei le g i a C o­ d ec â t a tu n c i câ n d m ilio a n e d e
lescu ; C o m isiu n ea În v ă ţă m â n tu lu i leg iilo r m e d ic a le p rin ca re s ’a h o ­
in d iv iz i v o r p o se d a o c o n v in g e r e
Roman, 19 Noembrie I Din vagonul aprins n ’a rămas
m e d ica l ş i o rg a n iza rea lud in fa ­ t ă r â t sep a ra rea to ta lă Intre ev rei decât scheletul de fier.
Mai sunt încă deţinuţi cari c u lta te , dr. R u d ea n u G h . ; C om i­ ş i creştin i.
id e n tic ă .
Trenul rapid de coletăriie nr. Organele in drept au deschis
s iu n e a p u n erei i n v a lo a re şi o r g a - In s tr u c ţia tr e b u ie d e a s e m e n e a
T R A IA S C A L E G IU N E A Ş I s ă f i e p e n t r u S t a t u l n a ţ io n a l- s o ­
5501 a plecat din gama Roman, anchetă.
n iză rei sta ţiu n ilo r b a to e o -c lim a ti- OAFTTANUL spre Paşcani, la ora 12,30 noap­ --------------® G G --------------
ce, dr. C o n sta n tin Z isu ; C o m isiu ­ Dr. Şerban MUcoveanu c ia lis t m i j l o c u l d e a d e s v o lta tea. In vagonul de clasă a perso­
n e a p ro p a g a n d ei ş i ed u ca ţiei s a n i­
----------©♦(•>---------- m â n d r ia n a ţio n a lă . P e n tr u a cea ­ nalului de serviciu, de la mijloc, O î n ş t i i n ţ a r e
ta re, dr. L au ren ţiu V ere s ; C o m i­ s ta tr e b u ie ca d in tr e n u m e ro a ­ s’a urcat şi paanleui Gh. Hriţeu,
s iu n e a u n ific ă r ii tu tu ro r in s titu ţli- ou lanterna aprinsă.
j lo r sa n ita r e ş i organizării lor in a n ­
g ren a ju l a d m in istra tiv sa n ita r, dr.
O c e r e r e s e le
g erm a n e
p e r s o n a lită ţi a le
să_ f i e a l e s e c e l e m a i
is to r ie i
Cum se aflau şi 2 bidoane cu pentru supravieţuitorii pră­
benzină, aceasta, en scurs pe po­
P a n a ite s c u G h .; C o m isiu n ea o d o n -
t o sto m a to lo g ie i s o f a l e , d r A d rian
ad-lui Horia Cosmovici adre­ s t r ă l u c i t e , f i a p o i,
lu m in ă p a r tic u la r ă , s ă s e
p u se in tr 'o
a tr a g ă dea şi în dreptul cantonului 224, buşirii blocului „Carlton“
P e tr e sc u ; Cam rtK m ea b o a lelo r or­ ajungând la lanternă, sTa aprins.
g a n ic e ş i n u tr iţie , dr. C riv ă ţ D a n ;
C o m isiu n ea c erc etă ri d em o g ra fice,
sată d-lui general Antonescu a te n ţia tin e r e tu lu i a s u p r a
o in s is te n ţă
lo r c u
a tâ t d e m a r e , in e d t
e l e să d e v i n ă c o l o a n e l e u n u i n e -
In scurt timp, bidoanele au Judecătorul de Instruc­
explodat, umplând cu flăcări şi ţie al cabinetului 5 tribunalul
dr. M a teescu M ă n eso u E. ; C om i-
. siuniea ocrotirilo r so cia le, a s is te n -
s d r u n c in a t o r g o liu n a ţio n a l. fum întregul vagon. Ilfov, aduce la cunoştinţa su ­
I ţ a d e fe c tiv ă , dr. lo a n O onstam tl-
D . s u b se c r e ta r d e s t a t H a rfa P e n tr u c a a cest s e n tim e n t n a ­ Trenul ajungând în staţia 9â- pravieţuitorilor prăbuşirii i-
C o s m o v ic i a a d r e s a t d - l u i g e n e ­
I n e se u ; C om isiu n ea m edicim ei r u ­ ţio n a l să fie s in c e r d e la în c e p u t, băoani, graţie unei manevre di­ mobiiluiliui „CARLTON” şi mo­
r a le ş i a colon izărilor d e p la sa re ş l r a l A n t o n e s c u u r m ă t o a r e le : p e n tr u ca e l să n u fie o m a sc ă ,
bace vagonul a fost izolat, evl- ştenitorilor celor decedaţi cu
ex em p lifica re, dr. T ib e iiu lo n e sc u ; tr e b u ie s ă s e î m p l â n t e i n p a s t a
tâmduise astfel o măre pagubă, această ocazie că se pot pre­
D O M N U L E G E N E R A L ,
C o m isiu n ea ig ie n e i u rb a n e ş i g e­ L a 2 9 N o e m b r i e 1 9 4 0 , s ’a d i s p u s în c ă m o a le a tin e r e lo r c r e e r e a - zenta cu acte dc identitate
n iu l sa n ita r , dr. P lo r escu G h eo r- d e s b a te r e a în r e v iz u ir e a p r o c e s u ­ c e s t p r in c ip iu : căci ar fi ars întregul tren, cu şi dovezi începând din ziua
i g h e ; C oim siu n ea a lim e n ta ţie i ru -
! rade : a p ă , la p te, p e la g r ă ş i a lco o -
l u i C ă p i t a n u l u i ş i „ M i ş c ă r i i “. A c e la c a r e îş i iu b e ş te p o p o r u l toate mărfurile cu care era în­ de 23 Noembrie a. c„ In zilele
I lism , dr. C la u d ia n L ; C om isiu n ea L o c u l m e u e s te a c o lo . să u n u d o v e d e ş te a c e a s tă iu b ir e cărcat. de Sâmbătă şi Miercuri a fie­
, tub ercu lozei c a m a la d ie so cia lă , M u lţu m in d u -v i d e în c r e d e r e a d e c â t în s a c r ific iile p e c a r e e s te
Conducătorul trenului, Gh. cărei săptămâni, orele 14-18,
■dr. T eo d o rea n u H a ra la m b ; C o m i- c e m i- a ţi a r ă ta t- o , v ă r o g s ă b in e ­
1 siu n ea sifilis, v en erice, p ro stitu ţie, v o i ţ i a - m i p r i m t d e m i s i a d i n g u ­
g a ta s ă le a c c e p te p e n t r u e l. U n
Mieu a căutat să salveze docu­ pentru a identifica şi ridica
i dr. V. T r ifu ; C o m isiu n ea ca n ceru - v e r n .
s e n tim e n t n a ţio n a l c a re n u ar
mentele, hainele şi unele lucruri obiectele casnice şi îmbrăcă­
! lu i. m alarie, turbare, tra ch o m , dr. C u a d â n c r e s p e c t , H O R I A C O S -
a v e a a lt s c o p d e c â t in te r e s u l n u de vataame din vagon, alegân-
i D . ’ L ăzărescu ; Corn a lu n e a ig ie n e i M O V I C T .
p o a te e x is ta c u a d e v ă r a t. A s tr i­ du-se ou grave arsuri, din care m inte salvate, la prefectura
: in d u stria le, boli p ro fesio n a le, a cct-
g a U r a ! n u p r o b e a z ă n i m i c si nu cauză a fost trimis îndată la poliţiei Capitalei, iar pentru
i d en te lo r d e m u n că , le g isla ţie sa n i- D . g e n e r a l A n to n e s c u , î n ţ e le ­ dă d r e p tu l la titlu l d e p a tr io t: spitalul „Freclsta-Mare“, din Ro­ bani şi alte valori se vor pre­
ta ră m u n c ito r e a sc ă d r L eo n P r o - g â n d a c e s t s e n t im e n t, a b in e v o it tr e b u ie s ă e x i s t e d e a s e m e n a ş i man, iar paznicul Hriţou a dis j zenta in Palatul de Justiţie
rta.n * rVwn1«iiîfir.a. rwflffiălfxr foifeC- s ă a p r o b e cer e r e a . d o r in ţa n o b ilă ş i a r z ă to a r e d e a păruit, fiind urmărit:- Ia cabinetul 5 instrucţiei
 TŐ
U L T I M
- SITUAŢIA PEFRONTURILE DELUPTĂ r
Aviaţia g e m ă a aruncat p este 5 0 0 .0 0 0 d e kgr. de bom be asupra oraşului Birmin­
gham . - Londra şi alte regiuni ale A ngliei au fo st din nou bom bardate
Comunicatul german Artileria germ ană a bom bardat din nou
Berlin, 20 (Rador). — în a l­
co a sta de su d -est a Angliei
tul com andament al forţelor
arm ate germane comunică:
Ca represalii pentru atacu­
rile britanice date contra
cartierelor de locuinţe din
Hamburg, Bréma şi Kiel, im ­
portante form aţii de luptă,
puse sub comanda mareşali­
lor Kesselring şi Sperrte, au
bombardat in noaptea de 19,
spre 20 Noembrie oraşul Bir­
mingham , centru important
a l industriilor britanice de
arm am ent şi de aprovizio­
nare. Operând în valuri suc­
cesive, care urmau repede
unele după altele, sute de a-
vioane de luptă au aruncat
m ai m ult de 500.000 kg. de
bombe, printre care erau şi
bombe de cel mai mare cali­
bru. Incendiile şi exploziile,
vizibile până la foarte mari
depărtări, au fost şi m ai în ­
tin se decât în atacul dela
Coventry.
Pe de altă parte, în noap­
tea de 18 spre 19 Noembrie,
aviaţia şi-a continuat atacu­
rile contra Londrei şi altor
obiective im portante din An­
glia meridională şi centrală.
Mai multe aerodromuri, prin­
tre care şi cele dela Marham,
Norwich-Latton şi Cranwell,
au fost bombardate, iar h an­
garele şi cazărmile lor au
fost incendiate şi distruse.
Liverpool, Southampton şi
a lte porturi de pe coasta Mă­
rii Mânecii au fost şi ele ţin ta
atacurilor aeriene germane.
In largul coastei orientale
Comunicatul englez
Londra, 20 (Rador). — Co*
lunicatul de Miercuri seara al
ainisterului aerului declară :
Azi peste zi, activitatea^ ina­
micului deasupra Angliei a
ost foarte redusă. Un aparat
e bombardament inamic, care
sburat pe deasupra regiuni­
Comunicatul italian
Roma, 20 (Rador). — Car­
tierul general al forţelor ar­
m ate italiene transmite, „de
undeva din Italia“, următo­
rul com unicat No. 166:
Puternice şi repetate a-
tacuri la sud-est de Coriţa şl
pe şoseaua Kalibaki au fost
respinse cu m ulte pierderi
grave pentru inam ic.
Aviaţia noastră, in strânsă
colaborare cu forţele terestre,
a bombardat cu bombe de ca­
libru mic şi a m itraliat tru­
pele adversare, lovind şosele,
baracam ente şi concentrări
de trupe.
In afară de cele trei avioa­
ne inam ice sem nalate In co­
m unicatul No. 165, alte cinci
avioane inam ice au fost do-
bovîte în flăcări. Unul din a-
vioanele noastre nu s’a Îna­
poiat la baza sa.
In Africa de nord, zărind
un puternic grup de auto-
blindate inam ice la sud-sud-
est de Sidi El Barrani, una
din form aţiunile noastre de
atac a bombardat acest grup,
provocându-i pierderi consi­
derabile şi imobilizând o
parte dintre vehicule, iar al­
tele fiind risipite.
Coloanele noastre rapide
au luat apoi im ediat contact
cu inam icul într’o luptă în -
vierşunată. Ele l-au silit să
se retragă.
Form aţiunile noastre ae­
riene au atacat avioane de
protecţie britanice, doborînd
în flăcări 6 avioane de tipul
„Gloster“.
Cinci care de asalt inamice,
o duzină de autoblindate şi
mai multe tunuri au fost de-
asem eni distruse.
Toate avioanele noastre
s’au înapoiat la bazele lor.
Comunicatul grec
Atena, 20 (Rador). — Comu­
nicatul oficial, publicat de înal­
tul comandament al forţelor
armate greceşti în seara de 19
Noembrie, declară:
In regiunea Coniţa, trupele
noastre au respins pe inamic
din punternice poziţii pe care
le apăra cu înverşunare.
Atacul imnotriva Birminghanuilui
B e r lin , 20 (R a d o r). — C o r e s ­
p o n d e n tu l a g e n ţ ie i
tr a n s m ite :
N oui a m ă n u n te a su p r a a ta c u ­
l u i fo r m id a b il d a t d e a v ia ţ ia g e r ­
m a n ă a su p ra o r a ş u lu i B ir m in ­
g h a m , s c o t î n r e lie f c ă în s e m n ă ­
ta te a a c e stu i b o m b a rd a m en t a
f o s t s u p e r io a r ă c e le i a b o m b a r d a ­
m e n t e lo r c a r e a u
v e n tr y .
In cercurile aeronautice se ob-
E L E
engleze, avioane de luptă
uşoare au izbutit să atace cu Beiţlin, 20 (Rador)— Miercuri i din nou, cu mult succes, coas-
succes trei vapoare de co­ dunineaţă, artileria germană ta de sud-est a Angliei,
merţ.
Un mic submarin, com an­
dat de căpitanul W ohlfahrt,
care, după cum s’a anunţat,
scufundase patru vapoare de
comerţ inam ice cu un total
de 23.880 tone în cursul u l­
timei sale expediţii, a nim i­
cit în total până acum 61.500
tone de vapoare comerciale r e sp o n d en tu l A g e n ţ'e i Ş T E F A N I reg iu n i d ea su p ra D a n e m a r c e i a -
inamice.
In noaptea de 19, spre 20
Noembrie, avioane britanice n o a p te a sp re 20 N oem b rie, a v io a ­ c iu n i im p o r ta n te.
au aruncat bombe, pe teri­
toriul german, asupra unor
cartiere de locuinţe şi altor
obiective lipsite de însem nă­
tate militară.
Cele mai m ulte din avioa­
nele inam ice care s’au în ­
dreptat spre capitala R ei-
chului au fost respinse de fo ­ p e s c u it f r a n c e z „ C h a r l e s E d ­
cul artileriei antiaeriene în a­ m o n d " , c a r e s e î n a p o i a d e l a T e r ­ p2 2u b ol iac mă e na ic e da isnt ă e şc thi ir pe a j a da au u gpă u t uc ăt
inte de a fi ajuns la Berlin.
Un avion a aruncat bombe î n n o a p t e a d e 1 3 N o e m b r i e , i n I a r a l ţ i i c i n c i s u n t d i s p ă r u ţ i .
asupra oraşului istoric Pots­ l a r g u l c o a s t e i f r a n c e z e , d e u n
dam. Pagubele materiale fă ­
cute în acest oraş şi în alte
puncte ale Germaniei sunt
neînsem nate şl se lim itează
în general la uşoare strică­
ciuni făcute caselor de lo ­
cuit. Şi de astădată au fost
lovite mai multe spitale.
Peste noapte, an fost do- l i t a t e a c o m u n ic ă , M ie r c u r i:
borîte de artileria antiaeria­
nă două avioane de bombar­ M ie r c u r i, f o r ţ e u ş o a r e b r it a n ic e [ p e v a p o a r e le n o a s t r e , c a r o n ’a u
dament britanice, înainte de a u lu a t c o n t a c t c u o v e d e t ă - m o - s u f e r it n ic io p ie r d e r e ,
a-şi atinge obiectivele.
Lipsesc cinci avioane ger­
mane.
lor centrale — probabil în re­ p o n d e n t u l a g e n ţ i e i „ Ş t e f a n i"
cunoaştere — a fost urmărit şi t r a n s m i t e :
doborît în mare-
Câteva bombe au fost arun­
cate în comitatul Kent, unde
au făcut puţine stricăciuni şi război britanică a fost atacată
foairte puţine victime.
Formaţiunile noastre a e­
riene au bombardat portul
Alexandria din Egipt, insula
Quarts, aerodromul local, va­
sele ancorate pe lacul N efi-
sha, la sud de Ismailia, insta­
laţiile de căi ferate dela El
Hamman, instalaţiile dela El
Assab, şi baracam entele dela
Bir Auani, la sud-est de Mar­
sa Matruh, pricinuind incen­
dii si explozii şi avarii vizi­
bile.'
Toate avioanele noastre
s’au înapoiat tefere la bazele
lor.
Avioanele inam ice au bom­
bardat în m ai m ulte rânduri
localitatea Tobruk, fără a
pricinui pagube, ca şi locali­
tatea Beghazi, producând
stricăciuni foarte uşoare şi
rănind o fem eie musulmană.
In Africa orientală, una
dintre patrulele noastre, a
pus pe fugă detaşam ente ina­
mice ale postului Ocua, la
vest de Gurafarda, din Suda­
nul superior.
Aviaţia noastră a bombar­
dat baracamentele inam ice
dela Aroma şi Kascim El
Ghirba.
Unul dintre crucişetoarele
inam ice a bombardat insta­
laţiile salinelor Dante, cau­
zând pagube mici.
Avioane inam ice au bom­
bardat Bardera, Decamere,
Agordat, Keren şi Massuah,
fără a pricinui victime. Pa­
gubele nu sunt importante.
Avioanele inam ice au încer­
cat să facă incursiuni pe
coastele orientale ale Italiei
meridionale. Primite de focul
artileriei antiaeriene, d e s’au
înapoiat fără a arunca
bombe.
In masivul muntos Morova,
operaţiile noastre &u fost con­
tinuate cu succes.
In luptele aeriene date dea­
supra liniilor, am doborât 11
avioane inamice. Toate avioa­
nele noastre s’au înapoiat fără
pierderi la bazele lor.
s e r v ă c ă b o m b a r d a m e n t u l în g r o ­
ŞTEFANI z ito r e f e c t u a t a s u p r a B ir m in g h a -
m u lu i ş i p a g u b e le p e c a r e e l l e - a
p r o v o c a t, c o n s t it u e o lo v it u r ă d in
c e le m a i g r a v e d a tă p â n ă î n p r e ­
z e n t in d u s t r ie i d e r ă zb o i e n g le z e .
S e a f lă , p e d e a lt ă p a r te , c ă ,
M ie r c u r i, b a te r iile
t r a g e r e în d e p ă r ta t ă d e p e c o a s ta
d is t r u s C o ­ fr a n c e z ă a M ă r ii M â n e c ii a b o m ­
b a r d a t c o a s ta d e s u d - e s t a A n ­
g lie i.
UNIVERSUL Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Noembrie 1940
Ş T I R I D I N S T R Ă I N Ă T A T E
\
„ROMÂNIA LA LUCRU“
Expunerea unui ziar german
Berlin, 20 (Rador). — „Münch­
ner Neueste Nachrichten" publică
c a tă in Europa. T o tu şi e in u r m a
D a n em a rcei şi Ita lie i. A c e a s tă si­
u n a r tic o l in titu la t: „ R o m â n ia la
lu cru “, sp u n â n d intre' a lte le :
..S ta tu l rom ân m icşo ra t, a le cărui
o b lig a ţiu n i fa ţă d e s tr ă in ă ta te r ă ­
tu a ţie se d a to r e şte lip sei de lu c r a ­
re sis te m a tic ă a su b so lu lu i. D e a -
cord cu R eich u l, m in iste r u l e c o n o ­
m iei n a ţio n a le a e la b o ra t u n p la n
m ân a celea şi, se v e d e p u s în fata
A v ia ţia S u d -A frica n ă a e fe c tu a t g u b e c o n s id e r a b ile l a p o s t u l d e a g rico l ca re v a r id ic a în m o d a u to ­
L u n i d o u ă raid u ri asupra, lo c a lită ­ u n o r g r e le în d a to riri. D in n en o ro ­ m a t ţă ră n im ea .
t e l e g r a f i e f ă r ă f ir ş i l a c lă d ir ile cire, ţ a r a are a n u l a c e sta o recol­
ţ i i B arbera d in S o m a lia ita lia n ă , a d m in is tr a ţie i. B o g ă ţia c e a m a i im p o r ta n tă a
t ă slab ă. R e c o lta d e g râ u în r e g is­ R o m â n iei, ră m â n e p etro lu l. S ’a
cau zân d p a g u b e co n sid erabile.
I n tim p u l n o p ţii d e 17 sp re 18
N o em b rie u n a lt ra id a fo st e f e c ­
T o a te a p a r a te le n o a s t r e s ’a u
î n a p o i a t l a b a z e l e lo r .
C a ir o , 20 ( R a d o r ) . — C o m u ­
tre a z ă o sc ă d e re d e 30%, la seca ră
p ro cen tu l e fo a r te p u ţin scăzu t. R e ­
c o lta de p oru m b e sa tisfă c ă to a r e
a tâ t p en tr u n e c e s ită ţile in te rn e c â t
con statat c ă iz v o a r e le de p etro l
su n t d ep a rte de a f i s e c a te e lib e -
r a n d u -se c h ia r n o u l c o n c e sii“ .
t u a t a su p ra lo c a lită ţ ii D u ra zzo ţ i n i c a t u l d e M ie r c u r i a l m a r e lu i
V allon a, p ro v o câ n d u -se u n n u m ă r c a r t ie r g e n e r a l b r it a n ic d e c la r ă : şi p en tr u ex p o rt. R e c o lta d e fru cte „O ricât d e grele a r f i acu m pro­
ş i v iile a u s u fe r it p agu b e m ari d a ­ b lem ele eco n o m ice a le R o m â n ie i —
d e in c e n d ii ţ i exp lo zii ţ i ca u zâ n d u - I n d e şe r tu l o c c id e n t a l, unul in c h e e z ia r u l — ţ a r a p rezin tă ş i î #
to r ită in g h eţu lu i. G u v ern u l se str ă -
cu tragere lungă a bombardat | s e p agu b e co n sid era b ile. d in d e t a ş a m e n t e l e n o a s t r e î n a ­ d u eşte să p rev in ă p rin in să m â n - fo rm a ei a c tu a lă m a ri p o sib ilită ţi
in t a t e d e r e c u n o a şte r e a d a t e r i ţă r ile de to a m n ă n on i d eficien te. P ro v in cii în tr e g i p o t f i c â ş tig a te p i
ca le p a şn ic ă , d a ca p rin m u n c a le ­
Avioane en gleze au aruncat bom be N a ir o b i, 2 0 ( R a d o r ) . — C o m u ­
n i c a t u l d e M ie r c u r i a l m a r e lu i
c a r t ie r b r it a n ic d i n A f r ic a O r ie n ­
o l u p t ă c u o c o lo a n ă in a m i c ă ,
lu â n d p iz o n ie r i ş i c a p t u r â n d t u ­
n u r i. A m ă n u n t e c o m p l e c t e a s u ­
p r a a c e s t e i o p e r a ţ iu n i n u s e d a u
A rm a ta a p rim it ord in s ă su p leeze
u n d e e n e cesa r lip sa d e b ra ţe d e
m u n că şi s ă p u n ă a n im a le le d e
tr a c ţiu n e la d isp o ziţia ţă ra n ilo r
g io n a ră se vor f a c e u tiliza b ile ţ in u ­
tu rile m lă ştin o a se d in şe su l d u n ă ­
rea n . I n ţin u tu l m u n to s a l R â m ­
a s u p D an em arcei t a l ă d e c la r ă :
A v ia ţia s u d - a f r ic a n ă a dat
L u n i .d o u ă a t a c u r i l a B a r d e r a , î n
S o m a lia I t a l i a n ă , p r ic in u in d p a ­
m că.
P e c e le la lte fr o n tu r i, n im ic d e
s e m n a la t.
o a re su n t în d e m n a ţi să lu creze ş l
in zile le d e să rb ă to a re c â n d • tim ­
p u l fa v o ra b il.
n icu lu i S ă r a t s ’a u d esco p erit b o ­
g a te v in e d e au r, a că ro r e x p lo a ­
ta re a şi în c e p u t. D ific u ltă ţile a-
p ro v izlo n ă rii cn m a ter ii c r im e au
A cop erirea n e c e s ită ţilo r in te rn e
C o p en h a g a , 20 (R a d o r). — C o­ n e b r ita n ic e a u zb u ra t i n d ife r ite n_u s e lo v e ş te d e p rea m a ri d ificu l­ p u tu t fi în v in se. L ip sa d e f ie r •
tă ţi. S ’a in tr o d u s co n su m u l d e p â i­ m a l p u ţin s im ţită d a to r ită str â n ­
tr a n sm ite u rm ătoarele: ru n câ n d b om b e in c e n d ia r e a su p ra
R itz a u B u rea u a n u n ţă c ă în in su le i F y n , fă r ă a p ro v o ca str ic ă ­
Dificultăţile întâmpinate de italieni n e rece ş i tr e i z ile p e să p tă m â n ă
fă ră c a m e . R eco lta de p la n te o lea ­
g in o a se n u p o a te acop eri n e c e s ită ­
g erii fie r u lu i v e c h iu d e c ă tr e leg io ­
n ari. B u m b a cu l, ca r e n u m a i p o a te
fi a d u s p rin G recia şi T u rcia , v a fi
in războiul din Africa ţile p o p u la ţiei d e c â t p â n ă la 85%.
S o c ie ta te a germ o-no-rom ână ..S n la-
STa" a pus Ia d isp o ziţia ţă rii 75%
im p o r ta t p rin R u sia . P ro b le m a eea
“ a i g rea ş i cea m a i arză to a re e a
soum pirii. G u v ern u l fa ce to a te e -
Vas de pescuit francez scufundat R om a, 20 (R a d o r). — N u m ero şi
critici m ilita ri str ă in i s e în tr ea b ă
fie e fe c tu a tă cu a d u cerea m a te r ia ,
j lu lu i ş i m ijlo a celo r n ecesa re p en tru
d in 2400 v a g o a n e u n td elem n , d es­
t in a t ex p o rtu lu i. P ro d u c ţia d e răz-
boiu. d eşi d in 15 fa b rici a u m a i r ă ­
fo rtu rile p en tr u a stă v ili creşterea
preţu rilor. S ’a u lu a t m ă su ri sev ere
îm p o triv a sp ec u le i şi a sa b o ta ju lu i
de un submarin englez p en tr u c e m a reşa lu l G razian i n u a
r e lu a t p â n ă a cu m o fe n siv a d u p ă
cu cerirea lo c a lită ţe l S id d i E l B a r -
; v iito a rea în a in ta re.
! A ceste p rep a ra tiv e
: p u n ctu l d e a f i term in a te.
su n t pe
m a s n u m a i 9, a co p eră n e c e s ită ţile
de co n su m a le ţă rii. In m o m en tn l
d e f a ţ ă ex p o rtu l R o m â n ie i se ba­
econ om ic. S ’au creta t « in d ica te o b li­
g a to r ii o a re s ă sta b ile a sc ă r a p o r .
!ntr® P a t u r i şi m a r ­
ră n i. "
zea ză p e p etro l şi d eriv a tele sa le. fă . M ă rfu rile cu p r e ţ red u s p e n fr a
T rebue să s e m a i fa c ă o b serv a - A cea stă s it u a ţie p o a te fi in să
P a r is , 20 (R ad or). — V a s u l d e s u b m a r in e n g le z. N u se p o a te ră sp u n d e la a c e a ­ ţiu n e a c ă n icio d a tă , i n Isto rie, n u
p o p u la ţia să r a c ă ş i r e sta u r a n te le
sch im b a tă . C o n v en ţia eco n o m ică
Z ia r u l „ P e tit P á r is ié n “ , ca re s t ă în treb area, fă r ă a se r e a m in ti, ' s ’a în c e r c a t cu cerirea E g ip tu lu i, d in tr e R o m â n ia şi R eich , co m p le­
p op u lare co n d u se d e leg io n a ri, co m ­
o d a tă m ai m u lt, d ific u ltă ţile p r e - ; p lecâ n d d in reg iu n ile o ccid en ta le, p letea ză ta b lo u l lu p tei îm o o trfv a
I ta tă in cu rsu l a n u lu i, are p en tru sp ec u le i. R eco n stru ire a n o u lu i s t a t
z e n ta te d e teren ş i d e c lim a tu l ţ o - 1 to c m a i d in ca u za p u stiu lu i m a r­ R o m â n ia sco p u l d e a in te n s ific a a-
r a N o v a c u o în c ă r c ă tu r ă d e 500
rid m arm aric, u n d e v ia ţa d e v in e j m a ric. v a reu şi n u m a i d a c ă p reţu rile e x a ­
to n e d e p e ş te , a fo s t s c u fu n d a t fi s a lv a ţi, d o i a u p ie r it în v a lu r i, gricu ltu ra . S o lu l R o m â n ie i a r tr e ­ g er a te se v o r p u te a a d o p ta n ecesi­
c â te o d a tă p en ib ilă d in ca u za c ă i- i
M a reşa lu l G ra zia n i este p rim u l bui să aib ă p ro d u cţia cea m a i rid i­ tă ţilo r p o p u la ţie i”.
d u rei car.e u n eo ri a tin g e 50 g r a - |
ca r e în c e a r c ă o a se m en ea a cţiu n e .
„Berliner Boersenzeitung“
d e ş i m a i ales d in ca u za lip se i
I n m o m e n tn l d e fa ţă , in tr e p rim e­
d e ap ă.
le lin ii iia lie n e ş i cele b rita n ice , se
V edetă germ ană purtătoare de m ine a ••
C o n d lţiu n ile a c e ste a a tm o s fe -
rice cer o p reg ă tire m in u ţio a să , c e
treb u e fă c u tă în a in te d e a se e f e c ­
tu a n o u l sa lt ai co lo a n elo r it a lie ­
t
, a f lă o „ţară a n im ă n u i” a d â n că d e
v reo treizeci d e k ilo m etri.
I n a c e a s tă reg iu n e se d esfă şo a ră
scufundată de englezi n e , către M arsa M atru h .
D u p ă cu cerirea lo c a lită ţe l
E l B arran i, tru p e le a u fo s t n e v o i­
S id i
lu p te in tr e p a tr u le m otorizate.
E n g lezii d isp u n în E g ip t d e cir­
c a 300.000 o a m e n i şi a u tra n sfo r­
despre noul regim din România
L o n d r a , 20 (R a d o r). — A m lr a - I n e î n m a r e a N o r d u lu i, p e c a r e a u
te s ă lu creze la co n stru irea u n e i 1 m a t lo c a lita te a M a rsa M a tru h in -
co se le g u d ro n a te ca re p o rn eşte de j t r ’o ta b ă ră în tă r ită î n m od fo rm i­
i s c u f u n d a t- o . la S o liu m la E id i E l B a rra n i şi a dabil, p rev ă zu tă cu a m e n a ja m e n te B e r ln i, 20 (R a d o r ). — B E R L I­ g reu tă ţiie p e care l e În tâ m p in ă g u ­
In n o a p te a de M a r ţi sp re j S u p r a v ie ţu it o r ii a u f o s t s a lv a ţ i reco n stru i dru m u rle p en tr u ca- > p e r fe c te ş i d ese rv ită de u n teren N E R B Ö R S E N Z E IT U N G p u b lică v ern u l a c tu a l. C ea m a i m a r e a t e n ­
m ioan e. d e a v ia ţie şi o ca le fe r a tă care a - u n a rtico l, în ca re a r a tă c ă in R o ­ ţiu n e m e r ită in să re g le m e n ta r e a e -
P r in c ip a la p rob lem ă er a a ce e a a rîgn ră c o m u n ic a ţia c u E gip tu l. m â n ia s ’a u sta b ilit n o u i rap ortu ri co n o m fei ro m â n e. A ţa c u m a u v e ­
to r p u r tă to a r e d e t o r p ile g e r m a - 1 a p ei care a treb u it să f ie a d u să în P e u n fro n t de 300 k m ., Ia M ar­ d e Încredere. G e n e r a lu l A n to n escu ,
s a M a tru h s u n t a lin ia te c e le m a i n it j n R o m â n ia In stru cto ri m ilita r i
a c e a reg iu n e cu c a m io a n e -c istc r n e ,
p e n tr u a f i d istrib u ită c â te u n l i ­ b une d iv izii d e ca re d isp u n e n g le ­
sp u n e n u m itu l ziar, e s te co n sid er a t g e r m a n i a u treb u it s ă v in ă ţ i d i­
V as d e război britanic atacat de avioane tr u ju m ă ta te de ca p d e o m p e zi.
A stă zi a c e a s tă p rob lem ă
c o m p le t rezo lv a tă prin co n stru irea
este
zii, d iv izii ca ri a u p rim it în tă ­
riri d e o a m e n i şi m a te r ia le p re­
cu m şi m u n iţii.
in M işca rea L eg io n a ră n u c a u n
in tru s, ci c a u n p ro tecto r a l ei. R o ­
m â n ia L eg io n a ră la in se rio s r e ­
n a şte r e a n a ţio n a lă . C o n cep ţiile
fe r iţi sp e c ia lişti eco n o m ici, p en tr u
a a ju ta la in sta u r a r e a u n e i o r d in e
eco n o m ice c â t m a t ra p id e. G erm a ­
in strâm toarea Gibraltar a p ed u ctu lu i rea liza t în tr ’o p erio a ­
d ă scu rtă d e tim p care c o n stitu e
u n a d ev ă ra t record şi, p rin d e sc o ­
p erirea u n o r izvoare d e a p ă in a -
A cest secto r e s te fă r ă
tru război, c ă c i M area
în d o ia lă
secto ru l c e l m a i b in e p reg ă tit p en ­
B ir ta n ie
ş tie fo a rte b in e c e c o n se c in ţe ar
n ou ilor fu n cţio n a ri se d istin g de * -
titu d in e a fu n c ţio n a r ilo r d e ieri.
F a p tu l c ă su b reg im u l tr e c u t cad re­
n ii n u m a i s u n t c o n sid e r a ţi in R o ­
m â n ia ca o m in o r ita te , c i c a u n
g ru p e tn ic p o p u la r, cu o p o ziţiu n e
bin e d e te r m in a tă t n S ta t “.
M a d r id , 2 0 ( R a d o r ) . — C o r e s ­ n n in c e n d iu la b o rd . p rop iere c h ia r d e p rim ele lin ii. a tra g e p ierd erea p o ziţiilor s a le in le M işcă rii L eg io n a re au fo s t sim -
Numai mult mai târziu, vasul A ltă m u n c ă en o rm ă a treb u it să E gip t.
de război şi-a putut relua dru­
Ştiri sosite din Algesiras sem­ mul, navigând foarte încet.
nalează că Marţi o unitate de
în strâmtoarea Gibraltar de două
Un avion de naţionalitate ne­
cunoscută a sburat Miercuri în
două rânduiri deasupra Gibral-
Guvernul francez condamnă Parlamentul american
avioane, cari aruncând mai mul­
te bombe, au atins acea unitate
imobilizând-o şi provocându-i
tarului şi cu tot tirul violent al
artileriei antiaeriene, s’a puhít
îndepărta nevătămat.
procedeuiüe generalului de GauUe rămâne deschis
V ic h y , 20 (R a d a r), A m ir a lu l P la to n , în c o m u n ic a ­ Washington, 20 (Rador). — s’au adăugat m ai m ulţi de­
t— , A m i r a l u l
Camera Reprezentanţilor a
A la r m ă a e r i a n ă l a B ă le P la to n , m in is tr u l c o lo n iilo r, a c o ­
m u n ic a t m e s a g iu l g e n e r a lu lu i D e
G a u lle , c a r e p r o p u n e u r m ă to a -
rea p e ca re a fă c u t-o ,
r a t în tr e a lte le : „ G u v e r n u l fr a n ­
c e z, în s u v e r a n ita te a sa , îş i a p li­
a d e c la ­
respins, cu 1 9 1 voturi contra
1 4 8 , propunerea de amânare
mocraţi, afirm ând că Con­
gresul trebe să rămână des*
chis pentru a veghia la pro-
Berna, 20 (Rador). — Statul m a­ n ’a f o s t sta b ilită , a p ă ru ser ă p rin tre
r e te : că le g ile fă c â n d ju s tiţie ş i, n u a Congresului, susţinută de grésele apărării naţionale şi
jo r a l arm ata! comunică : n ou ri în sp a ţiu l a e ria n e lv e ţia n .
M a i m u lţi o fiţe r i fă c â n d p a r te ră sp u n d e lu i D e G a u lle . partizanii guvernului. la evoluţia situaţiei interna­
L a ora 9.50, V ineri, ţ ’a dat alar­ D u p ă , to a te p ro b a b ilită ţile , a ceste
d in m iş c a r e a g e n e r a lu lu i D e E s te în s ă d e r e le v a t r u ş in o s u l
La minoritatea republicană ţionale.
G a u lle , v o r ,fi tr a d u ş i in fa ţa ş a n ta j ce se fa c e .
ma aeriană l» Băle, deoarece câte­ a v io a n e s e r ă tă c ise r ă d in c a m a
va avioane, a căror naţionalitate c eţli. C u r ţii m a r ţia le . V o m v e d ea d a că D e G a u lle va
ră sp u n d e p r in a s a s in a te şi m a i
O p t p r iz o n ie r i fă c u ţi d e tr u ­
Trupele dela Gibraltar
p e le g e n e r a lu lu i D e G a u lle la L i­ a le s a s a s in a r e a u n u i e p is c o p , la
b r e v ille ,
T e tu
c u
şt
v ia ţa
în tr e
e p is c o p u l
lo r , o r ic e
cari g e n e r a lu l
T a r d y , v o r p lă ti
a tin g e r e s ’a r
v e r d ic tu l
A ş te p tă m
g u v e r n u lu i
ju s tiţie i
să a flă m
fr a n c e z e .
p o p o r u lu i
d in p a r te a
b r ita n ic ,
Mişcarea naţională din Elveţia
dacă a p ro b ă a cest n e m a ip o m e n it
sunt înlocuite cn unităţi noui
a d u ce
rea
v ie ţii
g e n e r a lu lu i
G e n e r a lu l
o fiţe r ilo r
D e
D e
d in
G a u lle .
G a u lle
m iş c a ­
p ro p u n e
ş a n ta j.
G e n e r a lu l D e G a u lle e s te u n
a fost disolvata
u n s c h ir tib de p r iz o n ie r i. o m fă r ă o n o a re.
Berna, 20 (Rador). — Co­ g a n u l s ă p tă m â n a l a l a c e s te I
Algesiras, 20 (Rador). — Tm- j Nu se ştie nimic cu privire Iá respondentul agenţiei „D. N. m iş c ă r i c a şi e d ita r e a o r ic ă r u i
pele aflate actualmente la Gi- I destinaţia garnizoanei de până B." anunţă că consiliul federal
braltar sunt înlocuite de noui i acum a Gibraltarului. a lt m a te r ia l d e p ro p a g a n d ă .
unităţi, care sosesc in cetate. 1
Presa londoneză despjreaudienţa a disolvat, cu începere dela 20
Noembrie, mişcarea naţională
din Elveţia.
In te r d ic ţia
c ă ro r
în c e r c a
a lto r
să
se a p lic ă
o r g a n iz a ţii
în lo c u ia s c ă
şi
c a re
m iş c a r e a
o r i­
a r
Deasemeni, s’a interzis or­
Luptele dintre greci şi italieni d-lui general I. Antonescu d is o lv a tă ■
in sectoral Lerin-Corcia continuă I- m
la Suveranul Pontif Canada işi măreşte iota de război
L o n d r a , 19 (R a d o r). — U n a n i­ m â n ş i p r e ş e d in t e le C o n s iliu lu i
cu înverşunare m it a t e a p r e s e i lo n d o n e z e s u b lin ia ­ d e M in iş tr i, a f o s t p r im it In a u ­
z ă c a u n e v e n i m e n t c u t o t u l d e o ­ d ie n ţă p a r t ic u la r ă d e c ă t r e S u ­
N e w Y ork , 20 (R a d a r ). —
s e b i t f a p t u l c ă d . G e n e r a l A n t o ­ v e r a n u l P o n t if . C o­ to a r e în ş a n tie r e le c a n a d ie n e .
r e s p o n d e n tu l a g e n ţie i D N B a flă
Belgrad, 20 (Rador).-— Co­ ucigătoare. n e s c u , C o n d u c ă to r u l S t a t u lu i R o - I M in is tr u l a m o tiv a t a c e a s tă
d in O tta w a :
respondentul ziarului Vreme • Corespondentul ziarului Po­ D . M a c d o n a ld , m in is tr u l m a ­
m ă r ir e a flo te i d e c la r â n d că p e
anunţă că lupte înverşunate litika crede că liF ultim ele d e o p a r te C a n a d a tr e b u e să fie
Declaraţiile d-lui Roosevelt
r in e i c a n a d ie n e , a a n u n ţa t in în m ă s u r ă d e a -ş i în d e p lin i o b li­
continuă a se da în sectorul două zile s’a dat o bătălie ho­ P a r la m e n t că , în c a d ru l p a c tu ­ g a ţiile ce r e z iiltă d in p a c t, ia r
Lerin-Corcia, dar nu se sem ­ tărî toare în sectorul Lerin- lu i d e fe n s iv d in tr e C a n a d a şi p e d e a ltă p a r te C a n a d a n u m a i
nalează nicio schimbare în ­ Corcia şi că lupta a atins a - S ta te le U n ite , C a n a d a v a c r e ia p o a te să se b iz u e p e A n g lia p e n ­
sem nată în poziţiile celor doi pogeul, Marţi după amiază. o ş c o a lă n a v a lă , v a c o n s tr u i d is ­ tr u p r o te c ţia c ă ilo r s a le m a r i­
adversari.
In noaptea de Luni spre
Pe acest sector al frontului
ar fi sosit prinţul moştenitor intr’o conferinţă de presă tr u g ă to a r e şi e v e n tu a l c r u c iş e - 1 tim e .
Marţi, bubuitul tunurilor fă­ grec, Paul, însoţit de coman­
cea să se cutremure toate sa ­ dantul forţelor aeriene bri­ W a s h in g to n , 20 (R a d o r). — C o ­ P r e ş e d in t e le R o o s e v e lt a r e f u ­
tele învecinate. Ţăranii po­
vestesc că luptele sunt foarte
tanice din Grecia. r e s p o n d e n t u l a g e n ţ ie i „ D . N . B ”
a n u n ţă : .
P r e ş e d in t e le R o o s e v e lt a a n u n ­
ţ a t , M a r ţi, î n t r ’o c o n f e r i n ţ ă d e
z a t s ă f a e ă v r e o d e c la r a ţ ie p r i­
v it o a r e l a n u m ir ile d e a m b a s a ­
d o r i a m e r ic a n i p e n tr u V ic h y |1
L ondra.
P resa fr a n c e z a
Comunicatele engleze p resă că fo stu l am b a sa d o r a l S ta -
t e lo r - U n it e la B r u x e lle s , d . D a ­
D e a s e m n l, e l a r e fu z a t s ă fa c ă
v r e o o b s e r v a ţie c u p r iv ir e l a u l ­
despre cutremurul din România
v ie s , a d e m is io n a t d in f u n c ţ iu n e a t im a c u v â n ta r e a c o n t r a -c a n d id a -
d e c o n s ilie r p e o a r e o o c u p a tn t u lu l s ă u d. W illk ie in o a r e a - Vichy, 20 (Rador). — Cutre­ Ci plângem azi in tr’un surprin­
a s u p operaţiunilor din Grecia si Africa t im p u l d in u rm ă l a D e p a r t a m e n ­
tu l d e S ta t.
c e s t a a a n u n ţa t c ă v a f a c e o o p o ­
z iţ ie a c t iv ă .
murul de pământ dela 10 No­ zător cataclism, — au fost fi­
embrie a readus România . în liaţii noştri“.
primul plan al atenţiei opiniei
„Le Mot D’Ordre”, ziarul
C airo, 20 (R a d o r). — C o m u n ica ­ h a n g a r u l ce n tr a l ia r la B a r ce «u publice franceze. Rezervând a- fostului minstru Frossard, sub­
tul fo rţelo r a erien e b r ita n ic e p u - fo s t lo v ite a v io a n e a flă to a r e p e p ă ­ cestei catastrofe, tim p de câte­ limează coincidenţa faptului
iioat M iercu ri seara a n u n ţă : m â n t. A u fo s t a ta c a te l a T obrnk
A v io a n e le d e v â n ă to a r e b rita n ice
a flă to a r e a c tu a lm e n te in G recia a u
a v u t p â n ă a cu m su ccese c o n sid e ­
cază rm ile in r e g istr â n d u -se m a i m u l­
te lo v itu ri a su p ra lor.
A v io a n ele d e v â n ă to a r e a le fo r ţe ­
R o lu l I r l a n d e i va zile, coloane masive de te­ că în vreme ce Carlton de la
legrame, sub titluri răsunătoa­ Londra era lovit de bombele
re c a : „In plină noapte Bucu- aviaţiei germane, Carlton dela
reştiul distrus în parte de un Bucureşti se prăbuşea lovit de
rabile.
U n ita te a a eria n ă care a sosit la
18 N oem b rie s ’a in sta la t in baza sa
lor a erien e a u stra lien e a u d a t M arţi
p rim a lor lu p tă a e r ia n ă în d eşe rtu l I
o c c id e n t a l R e în to r c â n d u -s e d in tr ’o
in viitoarele operaţii militare cutremur“, „Groază asupra focul pământului. Dar — spu­
României sbuciumate“, „Un ne ziarul — oamenii lovesc cu
de op eraţiu n i în d im in e a ţa zilei de m isiu n e d e p a tru la re p atru a v ioan e înspăimântător cutrem ur pus­ mai puţină forţă. La Londra
19 N oem b rie ş i a în cep u t lu p tele d e tip G L A D IA T O R a p a rţin â n d tieşte România, răspândind au fost mai puţine victime ca
a erien e cu in a m icu l in d u p ă am iaza esca d rilelo r a u stra lien e, a u în tâ ln it C le r m o n t P e r r a n d 20 (R a ­ A m e r ic a t r e b u ie p r iv it ă nu
n u m a i p e n t r u p r o p r ia e i p r o ­ pretutindeni ruină şi sfărămă- la Bucureşti.
a c e s te i d in u rm ă zile. o m a re fo rm a ţiu n e d e a v io a n e in a ­ d o r ) . — A g e n ţ i a „ H a v a s “ t r a n s ­
R e z u lta tu l lu p telor a fo s t : op t m ice d e v â n ă to a r e . S e se m n a lea ză m i t e : d u c ţ ie , c i ş i p e n t r u le g ă t u r a p * turi“, „Noaptea apocaliptică Ziarul „La Tribune" sub li-
a v io a n e b ip la n e d e v â n ă to a r e in a ­ că c in c i a v io a n e in a m ic e d e tip L u c ie n R o m ie r s e ocupă în c a r e o a s ig u r ă cu E x trem u l din Bucureşti“, „Infricoşetoa- miază suferinţele succesive
m ic e d istru se ţ i u n avion d e v â n ă ­ F IA T 42 a n fo st doborite. U n a vion „ L e F ig a r o “ d e r o lu l e v e n t u a l O r ie n t , M a le s ia ş i I n d ii. rele ravagii ale seismului în prin care a trecut România.
to a re m o n o p la n in a m ic , de a se m e n i G L A D IA T O R a fo st p ierd u t ia r a l­ p e c a r e I r la n d a l - a r p u t e a j u c a I a t ă d e c e , s c r ie R o m ie r , e ste R om ânia: oraşe distruse, sate
d ob orît. I n a fa r ă d e a ceste a a lte d ou ă tu l a fo st n ev o it s ă a teriezeze fo r ­ î n .v iit o a r e le o p e r a ţ i i m ilit a r e p o s ib il c a u n u l d in a c t e l e su ­ rase, morţi pretutindeni, doliu
d i n t r e M a r e a B r it a n ie ş i G e r ­
a v io a n e in a m ic e au fo s t se m n a la te ţ a t in tim p ce p ilo tu l s’a sa lv a t.
m a n ia .
p r e m e a l e r ă z b o iu lu i s ă s e j o a c e şi consternare" etc., ziarele au C o n d a m n a re a
ca fiin d d ob orite în s ă p ilo ţii n u au I n A frica o r ien ta lă ita lia n ă lo ­
i D e la în c e p u tu l c o n f lic t u lu i,
i n ju r u l I r la n d e i. I r l a n d a d o m i ­ publicat toate ştirile transmi­
c o n fir m a t d istru g erea lor. T o r 'e a - ca lita tea G u ra a f o s t d in n o ii o -
g e r m a n ii a u p r e v ă z u t o p e r a ţ ii
n ă c ă i l e A t la n t ic u lu i d e n ord, se prin agenţiile de presă, unui fost ministru austriac
v io a n e le n o a str e s ’an reîn tors la b a­ b iectu l u n u i a ta c a eria n în n o a p ­ a s t f e l î n c â t p i n t r ’u n a t a c îm ­
precum şi unele ştiri radiodi­
zele lor, u n sin gu r o fiţe r n u m a i, a
fo st u şor răn it.
A lt ra id n o ctu r n a fo s t e fe c tu a t in
te a d e 18 sp re 19 N o em b rie, p ro­
v o c â n d u -se u n in cen d iu la u n m a re
m i lit a r e ş i a c ţ i u n i d ip lo m a t ic e ,
c a r e s ă t a i e l e g ă t u r i le A n g lie i
o u t o a t e iz v o a r e le c o n t i n e n t a l e
p o t r iv a I r la n d e i p o z iţ iile A n g lie i
a r fi a ta c a te p e la s p a te .
fuzate. subliind cu compătimi­ V ie n a , 20 ( R a d o r ) . — D u p ă
re grelele suferinţi prin care a o p t z i l e d e d e s b a t e r i , C u r t e a d e
depozit. d e a l i m e n t e , m a te r ii p r im e şi
n o a p te d e 18 sp re 19 N oem b rie în L o c a lită ţile M assau a ţ i C a ssa ia a u p r o d u s e m a n u f a c t u r a t e . -x x x x x x - trecut România în ultimul a p e l d i n V i e n a a d a t s e n t i n ţ a
M ie r c u r i la a m ia z ă în p ro c e su l
c o n tr a lo c a lită ţilo r B en gh azi, B e r ­ fo st ţ i ele a ta c a te in cu rsu l a c e le ia şi timp.
B o m b a r d ă r ile a e r i e n e u r m a u j in te n ta t fo s tu lu i m in is tr u E -
ka, B arce, B e n in a ţ i Tobruk. n o p ţi. L a M a ssa u a o b iectiv ele ţ in ­ s ă d i s t r u g ă î n c e t u l c u Ziarul bine cunoscut „Le d u a r d L u d v i g , f o s t u l u i c o n s i l i e r
L a B e n a g z l a u fo st a ta c a te vase
ia r b om b ele avioan elor n oastre au
tite a u fo st v a p o a re d e co m erţ ia r c a p a c i t a t e a d e p r o d u c ţ i e a A n ­
la C a ssala d ep o zitele m ilita r e d in g l i e i p e p ro p riu ] e i s o l.
în c e tu l
Un apel al d-lui Roosevelt Petit Provencal“ într’un edi­ m i n i s t e r i a l B e n j a m i n S c h i e r ş i
torial in titu la t: „Morţi în se­ c o n t r a c o m p l i c i l o r l o r , a c u z a ţ i
ex p lo d a t în jurul a trei m ari v a ­
poare, d in tre ca ri d ou ă au p rim it
a cea stă reg iu n e. I n am b ele lo c a li­ I n a l t r e i l e a r â n d , t r e b u ia u î n ­
tă ţi b om b ele a u că zu t asu p ra o b iec­ t r e r u p t e s a u d e s o r g a n iz a t e l e g ă - I
către muncitori rie" afirmă între altele: „Gân­ d e f r a u d e î n d a u n a f o n d u r i l o r
germ an e cn lovitu ri directe. tiv elo r în să este g reu a se preciza t u r t le A n g lie i c u fu r m iso r ii e i d in ' W a sh in g to n , 20 (R a d o r). — P r e ­
dul nostru de compătimire se c a n c e l a r i e i f e d e r a l e .
U n d ep o zit d e m u n iţiu n i a fost în tin d erea strică ciu n ilo r ca u za t? . a fa r a E u r o p e i, î n s p e c ia l d in ş e d in t e le R o o s e v e lt a ad resat îndreaptă spre România de c o Fn od sa t mu l n ac to n l sa i l ide or i Sacnhi i e şri aj u mf o ăs ­t
aru n cat in a er ţ i u n h a n g a r a fo st C a lea fe r a tă d e Ia A gorda şi K e ­ A m e r ic a , c a r e c o n s t i t u e a s t ă z i c o n g r e s u lu i F e d e r a ţie i m u n c ii u n trei ori zbuciumată într’un t a t e m u n c ă s i l n i c ă , i a r a c u z a ţ i i
a tin s la B erk a, in tim p ce la B e ­ ren a fo s a ta ca tă , b om b ele că zâ n d a d e v ă r a t a bază a r e z is te n ţe i a p e l, în d e m n â n d m iş c a r e a m u n ­ timp atât de scurt, această Ro­ L u d v i g ş i H a n i s c h a u f o s t a c h i ­
n in a a fo s t p ro v o ca t u n In cen d iu la c h ia r p e te r a sa m e n tu ! că e i fe r a te . b r i t a n i c e . 1 c it o r e a s c ă l a o r d in e ş l lin iş t e . mânie ai cărei morţi, pe care t a ţ i .
 Anul al 57-lea Nr. 323 Sâmbătă 23 Ncc rJbrîe 1940 U N IV E R S U L

Elena G. Başturescu, Cornelia

şi Arhitect Emanuel Costescu
aduc, pe această cale, cele mai
recunoscătoare mulţumiri tutu­
ror acelora cari au încercat —
prin prezenţă,’ telegrame, scrisori
şi flori — să aline nespusa lor
durere, încercată prin pierderea
scumpei şi în veci neuitatei lor
A Laura-Valeria Başturescu
(L O R Y S )

GriCtítö'A
''•ív'fr.fji
U n g a r i a a a d e r a t l a p a c t u l t r i p a r t i t stinsă din viaţă neaşteptat
ziua de 14 Noembrie 1940.
ia

Fuehrerul a sosit la Viena, unde s’a semnat protocolul de adeziune D-rna E. Feld şi copii, anunţă
rudele şi prietenii că împlinân-
du-se 3 lumi dela tragica moarte
Viena, 20 (R a d a r). —» c ă Fuehrerul a f o s t pri­ de onoare, pe delegaţii Ungariei, de până acum şi cu nestră­ chidarea războiului ,în con­
Fuehrerul a so sit, m it la so sirea sa la Vie­ care au sosiit la ora 12 şi 30 de mutată credinţă în viitor, Un­ formitate cu puterile sale, la
minute. CE SPUNE PRESA 0VACÄ a iubitului lor soţ şi tată

Miercuri dim ineaţa

Viena.
la na de d. von Ribbentrop,
m inistrul afacerilor străi­
Ministrul afacerilor externe al din
garia aderă la pactul tripartit noua orânduire m ai bună şi
Berlin cu -vIntenţia
---- —----------- v .v w , JL'de
Reichuiui a condus pe reprezen­ contribui, acum ca şi la li - 1 nomică, a sud-estului Europei.
a mai
«--«iVV. V* vvw- fericită, politică şi eco. P re sb u rg , 21 ( R a d o r ) . — Co­ popoarelor şi ale urnei noui epoci
P e t r e F e ld
ne al Reichuiui şi de d. tanţii puterilor aliate în salonul respondentul agenţiei „D.N.B.” a Continentului european. se va oficia Sâmbătă 23 Noem­
* Ziarul guvernamental „Gar­ brie ora 10 dim. un requiem in
Viena, 20 (R a d o r). — Baldur von Schlrach, galben. Eraiu de faţă numeroşi taanamilte:
Catedrala S i . Iosif.
A genţia D. N. B. anunţă stathalterul Vienei.
reprezentanţi ai presei germane
şi străine, in deosebi ai presei
italiene, japoneze şi ungare, cum
Dejun n tim şi recep ţie oferite de Fuehrer „Bemaa/Uia diplomatică dela
Viena”, iată titlul sub care pre­
sa slovacă anunţă adeziunea so­
dista” salută in numele Slo­
vaciei această realizare a uaiei
noui Europe unită, odăngând câ
24

si a altor state. lemnă a Ungariei la pactul tri­ Slovacia se găseşte printre pri­
Mare însufleţire peltică la Viena, La începutul ceremoniei, d. Viena, 20 (Radar). — După g a r ; c o n t e l e C i a n o , m i n i s t r u l a -
von Ribbentrop, ministrul aface­ semnarea solemnă a adezi­ f a c e r i l o r e x t e r n e a l I t a l i e i ; c o n ­
partit,
Ziarele slovace, coşi Întreaga
mele ţări ©are au participat la
această colaborare.

in aşteptarea unor evenim ente im portante

8%
Viena, 20 (Rador), — De
Marţi seara domneşte Ia Vie­
na o mare însufleţire politică,
care a cuprins întreaga popu­
laţie, în aşteptarea unor eve­
î.!&* nim ente importante.
Prezenţa la Viena a atâtor
oameni de stat şi diplomaţi
PVi
ai axei şi ai puterilor amice
nu a făcut decât să sporească
însufleţirea.
In faţa marilor hoteluri s’a
strâns m ulţim ea spre a ve­
dea pe oaspeţi printre cari,
cum se află acum, este şi d.
von Papén, ambasadorul Ger­
maniei la Ankara.
O impresie deosebită a
făcut, Miercuri dimineaţa,
sosirea Fuehrenilui şi drumul
său prin străzile Vienei. Deşi
evenimentul nu fusese anun­
ţa t dinainte, m ii de oameni,
cari se adunaseră în aştep­
tarea unor mari eveniment«
politice, au salutat pe Fueh­
rer în mod entuziast in dru­
mul său dela gară la hotel
Imperial.
m i t :■
m
&3öí
Textul protocolului
relativ la adeziunea Ungariei la pactul tripartit
Viena, 20 (Rador). —
N o e m b r ie a fo s t s e m n a t la
n a d e m in is tr u l
străine al Reichuiui. d. von Japonia.
Ribbentrop, de c o n t e l e C i a n o ,
m in is tr u l a fa c e r ilo r
I t a l i e i , fi d e
a m b a sa d o r u l J a ­
p o n ie i la B e r lin , d . K u r u s u , d e
o p a r te , ş i d e m in is tr u l a fa c e ­
r ilo r s tr ă in e a l U n g a r ie i, c o n ­
te le C s a k y , d e a ltă
protocol r e l a t i v l a a d e z i u n e a
U n g a r ie i la a c o r d u l
în c h e ia t în tr e G e r m a n ia , I ta lia
% ■? 27 S e p t e m b r i e
trv?‘.4!i‘ ţi J a p o n ia , la
1940.
r^"
Protocolul are urm ătorul nexă acestui protocol.
c u p r in s :
Printre cei aflaţi la gară
era, în a f ară de celelalte per­
sonalităţi arătate, şi feldma-
reşalul Keitel, şeful coman­
damentului suprem al arma­
tei germane.
Odată cu Fuehrerul au mai
sosit şi d-nii dr. Dietrich, şe­
ful presei Reichuiui, Bor-
mann, reichsleiter, precum şi
agtiiotanţii personali şi m ili­
tari ai Fnehrerului.
Pe piaţa Schwarzenberg se
adunase o mare mulţime, în
faţa hotelului Imperial, care
cerea, fără întrerupere, să
vadă pe Fuehrer.
Acesta a ieşit de m ai multe
ori în balcon, spre a mulţumi
publicului.
SOSIREA AMBASADO­
RULUI JAPONEZ LA
VIENA
Viena, 20 (Rador). — Am­
basadorul Japoniei la Berlin,
d. Kurusü, a sosit, Miercuri
dimineaţa, la Viena.
Ja p actul tripartit sem nat la
L a 20 ,
V ie ­ 27 Septem brie 1940, In Ber­
a fa c e r ilo r lin, de Germania, Italia şi
s tr ă in e
a l
com
Art. 2. — In cazul în care
isiunile tech nice prevă­
zute la art. 4 al pactului
tripartit vor trata chestiuni,
cari atin g interesele U nga­
p a r te , u n riei, vor fi invitaţi la lucră­
tr ip a r tit
rile acestor com isiuni şi re­
prezentanţi ai Ungariei.
Art. 3. — T extu l pactului
tripartit este alăturat ca a-
Protocolul acesta a fost
rilor externe al Reichuiui, a fă­ unii Ungariei la pactul tripar­ t e l e C s a k y , m i n i s t r u l a f a c e r i l o r
cut cunoscut că guvernul ungar tit din Berlin, care a avut e x t e r n e a l U n g a r i e i ; d . K u r u s u .
şi-a exprimat dorinţa de a fi pri­ loc Miercuri Ia ora 12,30 la a m b a s a d o r u l J a p o n i e i l a B e r l i n ;
mit în pactul tripartit şi că gu­ castelul Belvedere, Fuehrerul d . v o n R i b b e n t r o p , m i n i s t r u l a -
opinie piibică, se ocupă p>e larg
de această adeeaune. Se subU-
niaaă în special declaraţia d-lui
„Noul spirit a învins,' sicrie
ziarul, şi nimic nu va mai putea
să oprească reconstruirea Euro­
+
Cu sufletul sdrobit de durere :
von Ribbemtoap, ministru de pă, devenită necesară prin. în­ Berthe soţie; Aneţa şi Dumitru
vernele statelor aliate, prin pac­ a oferit la acelaşi castel un f a c e r i l o r e x t e r n e a l R e i c h u i u i . externe ad Reichuiui, care a spus frângerea Angliei”. Florescu soră,şi,cumpăt; Elena şi
tul tripartit, au luat în conside­ m a r e ş a lu l K e ite l, ş e fu l în a ltu lu i
că vor arma şi alte adeziuni. Ziarul „Sknpak” cere ca pactul Radu Georgian cu,copiii,.. nepoţi;
rare această dorinţă a guvernu­ dejun intim, la oare au luat c o m a n d a m e n t a l f o r ţ e l o r a r m a ­
parte: contele Ciano, m ini­ t e g e r m a n e ; d - r u l D i e t r i c h , ş e ­ „G r e n z b o t e ” scrie între alţeâe: să fie cât mai mult lărgit, ca Eufrosina Constantinescu, Vasile
lui ungar. fi/u început să se contureze for­ o urmare logică a politicei dina­ şi Elisabeta Constantinescu, Ma-
După ce s’a citit protocolul strul afacerilor externe al f u l p r e s e i R e i c h u i u i ; R e i c h s l e i - mele unei noni soiidaxităţi a mice a puterilor Axei.
rioara Dumitrescu şi familia
privitor la adeziunea Ungariei, Italiei; contele Teleki, preşe­ t e r ü l B o r m a n n ş i S t a t t h a l t e r u l Crăciunescu véri; Aurelia Le-
s’a procedat la semnare. Apoi, dintele consiliului de m ini­ B a l d u r v o n S c h i r a c h ; m e m b r i i riche soacră, Julien Boürgoin
contele Csaky, ministrul afaceri­ ştri al Ungariei; contele c o n d u c ă t o r i a i d e l e g a ţ i i l o r p u ­
lor externe, al Ungariei, a citit Csaky, ministrul afacerilor t e r i l o r i n t e r e s a t e ; m i n i s t r u l
în limbile ungară şi germană de­ e x t e r n e al Ungariei; d. S z t o j a y , a m b a s a d o r u l v o n M a c ­
M iniştiii unguri s ’au înapoiat la B udapesta cumnat; familiile: Guillbn şi Le-
riche, nepoţi; anunţă încetarea
din viaţă în noaptea de 20 No­
claraţia guvernului ungar privi­ Kurusu, ambasadorul Japo­ k e n s e n ş i m i n i s t r u l E r d m a n n s -
toare Ia adeziunea Ungariei la niei la Berlin, şi d. von Rib­ d o r f f . I n t r e i t a l i e n i i p r e z e n ţ i s e Budapesta, 21 (Rador). — Con­ Pe peronul gării cei doi mem­ embrie a. c. a scumpului şi în
pactul tripartit. m a i a fla u : a m b a sa d o r u l B u ti. tele Teleki, preşedintele consiliu­ bri ai guvernului ungar au fost veci neuitatului:
Ministrul afacerilor externe al bentrop, ministrul afacerilor ş e f u l s e c ţ i u n i i p o l i t i c e d i n m i ­ lui de miniştri şi contele Csaky, salutaţi den,semeni de numeroase
Reichuiui a salutat Ungaria in externe al Reichuiui.
calitatea ei de membru nou al *
n is te r u l a fa c e r ilo r e x te r n e ş i d .
G e is e r C e le s ia , ş e fu l p r o to c o lu lu i
ministrul afacerilor străine, înso­
ţiţi de ministrul Germaniei la
Budapesta, s’eu înapoiat Miercuri
personalităţi ungare şi de o maré
mulţime. NICOLAE BĂNESCU
Ministrul afacerilor străine va fost: subdirector general al
pactului tripartit şi a reamintit, Viena, 20 (Radar). — C u p r i ­ i a r d i n p a r t e a G e r m a n i e i g e ­
în încheiere, semnificaţia aces­ l e j u l i n t r ă r i i U n g a r i e i I n p a c t u l n e r a l u l d e i n f a n t e r i e S t r e c c i u s . la ora 23 in capitală. face încurând o expunere în faţa Comptabllităţei Ministerului A-
tui pact, care loveşte în provoca­ t r i p a r t i t , F u eh re ru l a d a t g e n e r a lu l d e a v ia ţie L o e h r , co ­ La gară au fost salutaţi de În­ comisiei de politică externă a griculturii şi Domeniilor şi In­
torii de războaie şi în toţi cel M i e r c u r i l a a m i a z ă o r e c e p ţ i e l a l o n e l u l S c h m u n d t , a g h i o t a n t ş e f sărcinatul cu afaceri al Germa­ Camerei asupra vizitei făcuta 1® spector general la Cec; Ofiţer al
niei, precum şi de miniştrii Ita­ Viena. ordinelor : Steaua şi Coroana
cari încearcă să întindă războ­ h o t e l u l B e l v e d e r e . a l a r m a te i p e lâ n g ă F u e h r e r şi
iul, scopul lui fiind de a restabili L a a c e a s tă r e o e p ţie a u lu a t b a ro n u l v o n D o ern b erg , şe fu l liei şi Japoniei. României
în curând pacea mondială şi de p a r t e : c o n t e l e T e l e k i , p r e ş e d i n ­ p r o t o c o l u l u i .
înmormântarea va avea loc
a creia o nouă ordine mai echi­ t e l e c o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i u n ­ Vineri 22 Noembrie a. c. orele 4
tabilă. Ministrul afacerilor ex­ p. m, la Cimitirul Sf. Vineri-
terne a arătat că Ungaria este Bucureşti în capela căruia este
cea dintâi putere care a decla­
rat că urmăreşte şi ea aceleaşi
ţeluri. In sfârşit, el a subliniat
D-nii Teleki şi Csaky in audienţă Pustiite M aţilor in iugoslavia depus corpul. ■, 10
cu satisfacţie că naţiunea unga­
ră, care întreţine de multă vreme la Fuehrer
relaţii amicale cu Germani«.,
Italia şi Japonia, a aderat cea Viena, 20 (Rador). — S t a n u n ţ ă | z e n ţ a d - l u i v o n R i b b e n t r o p , p e
dintâi k pactul tripartit. El a c ă l a o r a 1 5 . 3 0 F u e h r e r u l a p r i - c o n t e l e T e l e k i fi pt c o n t e l e
Belgrad, 21 (Rador). — Ploi­
le torenţiale din, ißt imele rile şi
huindlripie jwovooaite In Slove­
semnalewaă imunităţii.
In uneSe puncte liniile forate
«U fost acoperite de ape şi ava­
f
riate. Pe aceste porţiuni a fost SOdlETATEA FUNCŢIONARI-
adăugat că şi alte puteri vor a- m i t l a h o t e l u l I m p e r i a l , în pre- I C s a k y . nia «iu provocat până acum pa­
dea-a la pact şi că puterile care gube evaluate 3a circa 10 snl- întreruptă circulaţia feaoviaiă. 1LOR MINISTERULUI AGRI­
au încheiat acest pact au luat
hotărârea nesdruncinată de a
reafiiza strângerea la un loc a Convorbirile Fuehrer ului cu cenţii Teleki
lion.n* dinari.
Se crede eă pagubele sunt şl
mai Imporiaixte In regiunea
Autorităţile iugoslave au luat CULTURII ŞI DOMENIILOR
întinse măsuri pefntru repara­
rea liniilor ferate.
PENTRU CONSTRUIRE
DE LOCUINŢE,
tuturor popoarelor tinere care
lucrează pentru o pace justă şi
echtabHă. şi Ciano
Bosniei, nuiele deasemeni re cu mare durere anunţă încetarea
din viaţă a Preşedintelui ei
Anglia protestează la Madrid Nicolae B ă n e sc u
După ce miniştrii afacerilor
externe ai Reichuiui şi Italiei
şi ambasadorul Japoniei şi-au Viena, 20 (Rador). — Cores­ lungă convorbire în prezenţa
luai rămas bun dela reprezen­ pondentul agenţie! „Ştefani” a- d-lul von Ribbentrop. Corpul se află depus în capela
tanţii unguri, ceremonia a luat nunţă următoarele : Populaţia vieneză a retnoit cimitirului..Sf, Vineri, iar înmor­
sfârşit. j Cu ocazia adeziune! Ungariei până Miercuri seara călduroa­
* la pactul tripartit, Fuehrw-ul sei" mantfestaţluni de simpatie
a primit Miercuri dup amiază, adresat« Fuehrer-ului şi oaspe­
conţra fortificării Talgerului mântarea Vineri, 22 curent ora 4
p. m. 13
D eelsrafia la hotelul Imperial p* contele ţilor străini.
Teleki cu care, in presenţa d-lui In cursul serii de Miercuri pre­ Lisabania, 21 (Rador). — Co­ derat aci «a având acelaşi scar-
ver Ribbentrop şi « contelui şedintele comS iului şi ministrul
f
respondentul agenţiei „Sţtiofani“ I tă ca şi protestul britanic re-
guvernului ungar aCsaky, a avut o convorbire care afacerilor străine ai Ungariei
durat aproape două ore.
transmit« : i la,tiv la regimul Dunării.
■’au înapoiat la Budapesta. Avertismentul dat de Anglia Acest avertisment nu face ait-
Imediat după aceasta Fue­ De asemeni şi contele Ciano guvernului din Madrid, prin I ceva decât să confirme condam-
Viena, 20 (Rador). — C u p r i ­ hrer ~ul a primit pe contele Cia­ Împreună cu «uita sa a plecat Adânc îndureraţii iii Nae, Va­
care se afirmă că guvernul bri­ I nabila afcfltmdtaie a Angli«! de a sile, Costică şi Olimpia, C Po-
le ju l a d e r ă r ii U n g a r ie i la p a c tu l no ou «are de aeemenl a avut o Ia erele 22 apre Italia. tanic nu va tőlem construire» voi încă să dea ordine o&lorialte
tr ip a r tit d in B e r lin , g u v e r n u l u n ­ de fortificaţii in rom*, interna­ popoare. 'A-immţmam1 pescH ţşipere, Alexandrina şi Eli-
saveta nurori, precum şi familiile
g a r a fă cu t u r m ă to a r e a d e c la r a ­ tional* del* Tanger, — zonă <*•' Oefciirite' lobai« sun* d e pă­
"j'“;
ţ i e :

Germania, Italia şi Japo.

; ; . r
Vie satisfacţie in cercuräe germane ezre, după opinia Londrei ar ur­ rere că Spania va acorda ace­
ma z i fie supusă controlului co­ stei avertiBment Importanţa pe
înrudite, anunţă !încetarea din
viaţă a mult iubitei lor
lectiv al puterilor —, ««te consi­ care o merită.
G uvernele G erm aniei, Ita ­ redactat în lim bile germ a­
liei şi Japoniei, de o parte, nă, italiană, japoneză şi
şi guvernul Ungariei, de al­ ungară, fiecare dintre texte
nia au Încheiat o alianţă spre
a limita o nouă extindere a
războiului, care apasă greu
Viena, 20 (Rador). — Trimi­
sul special al agenţiei „Ştefani"
tregul continent european nu va
întârzia să se armonizeze cu ţe­
MARIA S Ă R A T E »
etate 69-ani
transmit« : lurile de pace şi de justiţie ur­
tă parte, con stată, prin ple­ fiind privit ca original.
nipotenţiarii m ai jos sem ­
naţi, cele ce u r m e a z ă :
asupra omenirii şi spre a dă­
rui lumii, cât mai repede cu
Protocolul intră în vigoa­
putinţă, din nou e pace du­
re în ziua semnării.
Adeziunea Ungariei la pactul
tripartit a stârnit e vie mttafae-
ţh. În cercurile germane nu nu­
mărite de puterile Axei.
Prezenţa Fuehrerului la Vie­
na şi Întrevederile pe care el 1«
Activitatea aviaţiei italiene înmormântarea s’a făcut in
ziua de 21 Noembrie 1940 orele
14.30, la Cimitirul Ghencea.
Art. 1. — U ngaria aderă rabilă şi dreaptă.
Marile puteri luptă pentru
introducerea unei noul ordini,
mai pentru ferma sa solemnă,
ci şi pentrucă ea reprezintă un
paa decisiv spre creearea unui
a avut eu semnatarii protocolu­
lui dovedesc că această adezi­
une fam parte dlntr’nn plan
deasupra Angliei 11

Ceremonia semnării protocolului foarte vast de acţiune politică.

t
sistem de colaborare ţi solida­
potrivită pentru a favoriza ritate, care va fi armătura nemet Extinderea pactului tripartit
■no desvoltarea popoarelor In spa­ Europe. cu adeziunea ungară şi eu ade­ Roma, 21 (Rador). — Trimisul gube importante.
Uiy ţiile ce H se cuvin şi spre a Erin această adeziune începe speoiai al agenţiei „Ştefani” pe Toate avioanele, ©airj au luat
Viena, 20 (Rador). — Adeziu­ éstül Europei, a fost aliniată o ziunea altor naţiuni care ar voi frontul Canalului Mânecei, intr’o part* la această acţiune, anunţa­ Cu sufletul sdrobit de durere;
nea Ungariei la pactul tripartit companie de onoare. La ora 12 le asigura bună starea. —
procesul dc extindere a coope-
»— JI f ___ 1 AX | M U I J r W V > H £ *mf_ să adere la el garantează o vic­ dare de «earns trimisă, sublinia­ tă de comunicatul oficial german, Elena, soţie, Lili şi Costică Bâr-
s’a produs Miercuri, în cadrai şl 16 minute. a sk**k ministrul ungaria fusese aruncată fa ■ m a ţ " ä ä
s’au înapoiat la, baza lor. Piloţii deanu, Bébé şi Ionéi Axhanasiu,
unei mari ceremonii de stai. afacerilor externe al Reâchutai pământ prin diktatsle de pace partit. torie mal rapidă şi mai totalita­ ză că .activitatea corpului aerian
Este uşor de prevăzut eă în­ ră a Axei. italian sporeşte din ce in oe mai italieni s’au obişnuit tunsa cu Getta şi Lola fiice şi gineri, fa­
In faţa palatului prinţului Eu­ şi puţin după aceea au sosit mi­ nedrepte şi demoralizatoare miliile Atina Lupaşcu, Marioara
genia, care in ultimii ani a font nistrul afacerilor externe al Ita­ dela Paris şl s’a îndreptat, mult, fapt dovedit In special de grelele eonditiuni meteorologice
atacul reuşit dat in noaptea de atât de schimbătoare In regiunea Popescu, Ecaterina C. Vernescu,
în repetate rânduri teatral onor lici şi d. Kurusu, ambasadorul
acţiuni hetnritoare pentru »üd­ Japoniei. Ei an salutai, pe seara timp de două decenii, cerând
ajutor, către acele puteri, care
fuseseră lovite de aceeaşi
C n M cercurilor politice rom ane 17 apre 18 Noembrie contra unui
oraş de pe coasta britanică, unde
au fost provocate incendii si pa­
Angliei si execută raidurile lor
chiar pe timpul cel mai nefavo­
rabil.
Pericle Vernescu, Iancu Vernescu
şi Mitică Vernescu, surori, fraţi
şi cumnate, precum şi familiile
înrudite anunţă prietenii şi pe
soartă şi de aceeaşi nedrep­ Roma, 20 (Rador). — Iu pe acum, in măsura Îngăduită toţi cei ce l-au cunoscut şi. iubit
tate, şi care, luptând pentru cercurile politice romane te ob­ de continuarea activităţii dc răz­ încetarea din viaţă a prea iubi­
t?-rt V U L T I É IN FO R M A Ţ II drepturile lor vitale, se stră­
duiau să obţină revizuirea
dlktatelor.
servă că reuniunile şi conversa­
ţiile diplomaţie« din ultimul
timp, ea şl actul săvârşit
Miercuri la Viena, nu sunt de­
boi, organizarea ordinei noui
care stă la basa pactului tripar­
tit ; 0 ttetepţte corn erciată slovacă
tului lor
INGINER S

ksTt*
Numai acestea erau serios
• Eri dimineaţă s’a întrunit I • Ministerul justiţiei comu­ dispuse şi In stare să ajute
cât verigile unui singur lanţ, ăl
cărui capăt iniţial l-a constituit
3. Solidaritatea acestor trei
puteri pe planul mttltxr şi poli­
tic actual şi vutor, adică iden­
a s o s it la M o s c o v a
I0RGU VERNESCU
înmormântarea va avea loc în
la ministerul educaţiei naţionale, nică : pe tovarăşii lor de soartă, slă­ Întâlnirea dela Brenner între titatea de vederi cu privire la
sub preşedinţia d-lui P. P. Pa- Comisiunea de anchetă pen­ biţi ca putere şi aflaţi intr’o Duce şi Fuehrer. La Brenner au conducerea răzbelului centra ziua de 22 Noembrie 2ţ£ p. m.
imiteoou, rectorul universităţii tru portofoliul preluat de luptă grea, să ajungă la con- fost schiţate planurile pentru Angliei şi la organizarea viitoa­ la cimitirul Bellu (civil) unde se
Moscova, 21 (Rador).— Agenţia zineie Batia, membri ai delega­ află depus corpul neînsufleţit.
din Bucureşti, comici» pentru i Stat a audiat în cursul zilelor diţiuni de viaţă mai bune. conducerea politică, militară şi re a vastelor sene continentale TASS transmite: ţiei.
revizuirea situaţiei membrilor diplomatică a războiului. cuprinse In razele de interese 13
Miercuri a sosit la Moscova de­ Delegaţia slovacă a fost salu­
corpului dădăcite universitar dân i de 18 şl 19 Noembrie 1940, pe In cursul ultimilor doi ani, Examinate Aria oarecare dis­ respective; legaţia comercială slovacă com­ tată în gară de d-nii Miciustin,
Întreaga ţ*ră. d-nli C. Bursan, din Bucu­ Ungaria a reuşit lntr’adcvăr, tanţă, manifestările principale 4. Invitaţia de a lua parte la
In aedaş timp a început să reşti, str. Romulus 9 ; ing. cu sprijinul Reichuiui german pusă din d-nli: Jan Orsag, pre­ membru al Colegiului şi, şeful
ale acestei faze a politicei axei această operă de reconstrucţie, şedintele delegaţiei şi Pazman. secţiei tratatelor comerciale din
Iucresc, în localul Casei şcoale- Miroea Constantinescu şi dr. şi ai Italiei, fără a vărsa sân­
Icr, sub preşedinţia d-lui Eugen A. Hoenig din Bucureşti, am ­ ge şi pe cale paşnică, să im ­
Chirnoaffă, rectorul PolHedhni- bii reprezentanţi ai societăţii
cei din Capitală, comisia pentru „Chemix”.
revizuirea situaţiei membrilor
pună revizuirea cîaim lor te­
ritoriale ale diktatuiui de pace
sunt următoarele :
1. P setul tripartit, încheiat
Intre Molia, Germania şi Japo­
nia Ia 27 Septembrie;
2. Discursul Fuehrerului la
invitaţie adresată tuturor na­
ţiunilor dispuse să colaboreze
după directivele axei la realiza­
rea anei păci mondiale durabile.
Ducele * subliniat aceste direc­
directorul Băncii Naţionale slova­
ce. Discartini, comisar ministerial
general In ministerul, de finanţa.
Peterka. comisar general In mi­
comisariatul poporului pentru co­
merţul exterior, Garmach, şef
adjunct al secţiei pentru Europa
centrală din comisariatul poporu­
lui pentru comerţul exterior,
Í
D-na şi D-l Alexandru Gheor-
corpului didactic dela şcoalele • Monitorul Oficial nr. 274 dela Trianon. nisterul economiei naţionale, Sta­ ghiu părinţi, Marius şi Laetiţia
speciale de învăţământ superior. din 20 Noembrie publică de­ Muenchen ; tive in discursul său, spunând precum şi de membrii legaţiei frate şi soră precum şi celelalte
Cele două mari puberi şi-au S. Discursul ţinut Luni de Du­ că „toate desvettărlle pătatului nele. secretarul societăţii centrala slovace din Moscova, în frunte
Aceste revisuiri se fac p* baza cretul pentru ratificarea a - ' pentru industria slovacă şi Ono- rude, cu nemărginită durere a-
dccretuSui-lege pentru adaptarea venantului încheiat între S ta­ asigurat astfel nu numai re­ ce, al cărui răsunet este încă pu­ tripartit fn occident sau in ba­ cu ministrul Slovaciei la Mos­ nunţă încetarea din viaţă a
învăţământului superior, la tul român, direcţiunea gene­ cunoştinţa nepieritoare a în- ternic în lumea întreagă. tonul dunărean sunt urmărite rusek, şeful unei secţiuni din u- cova. scumpei lor
structura statului naţional le­ tregei Ungarii, ci au dovedit Trebuesc reamintite şi impor­ de comun acord”.
gionar. rală a drumurilor, şi societa­ şi prin fapte că urmăresc re­
• Am publicat eri decretul- tea de drumuri italo-română, vizuirea pretutindeni, cu m ij­
tantele conversaţii politice oare
s'as desfăşurat In acest Inter­
Adeziunea Ungariei la pactul
tripartit Intră deci în cadrai fa­ Lizica Al. Gheorghiu
relativ la contractul de dru­
lege pentru prelungirea ter­ muri intervenit la 20 Iulie j loace paşnice, unde se oferă
menului în care funcţirinaru 1940 între Statul român şi d. cea mal mică posibilitate.
sî-iS Í publici trebue să obţină auto­ Ele au creat astfel In Isto­
val şl ale căror rezultate pot fi
rezumate astfel:
1. Hotărârea de a continua
zei actuale a activităţii diplo­
matice a axei, care urmăreşte
sa consfinţească prin fapte con­
Alţi amorkaoi pleacă din China (LIZETTA)
Înmormântarea s’a făcut în
ziua dé 21 Noembrie a. c. în Co­
senator inginer Piero Purl- războiul fără nieitm menaja­
rizaţia conducătorului statului celli, Conte di Lamnago, ca ria popoarelor Europei o nouă ment contra Angliei; crete rolul asumat de puterile muna Ghimpaţi Jud. Ialomiţa.
Shanghai, 21 (Rador). — Cores­
axei în reconstruirea Europei. dul vaporului „Washington”. 14
pentru a mai păstra calităţile reprezentant al societăţii de epocă, de oarece, In locul po­ 2. Hotărârea de a Începe de pondentul agenţiei Ştefani trans­ Grupul este format din 436 de
de conducere ce au în societă­ liticii de ură, născută din văr­ mite: parspane. Printre, cei evacuaţi se
drumuri italo-române. sări de sânge, an deschis o
ţile prevăzute de deoreful-lege Al treilea, grup de americani, află membrii familiilor misioma-
nr. 3548 din 19 Oct 1940. 0 Cu începere dela 21 Noem­ epocă a politicii de înţelegere C e s e s p u n e l a B e lg r a d care părăseşte China în urma rilor aipairţinânid altor culturi de­

Yt
Termenul a fost prelungit brie, postul de radio german şi comprehensiune.
până la 20 Decemvrie 1940.
„Reichseender Donau“ emite pe
o lungime de undă de 325,4 m., Italia şi Germania au re­
Precizăm aceasta, deoarece în limba română o comunicare prezentat In ultimele decenii
în textul iniţial şi în M o n i t o ­ de dimineaţă, dela ora 6,45—7, politica de înţelegere, care a
rient). — Opinia publică nu a ' că vor adera şi celelalte
foat surprinsă de ştirea despre stete balcanice la poet, Jugosla­
cererii insistente a guvernului
Belgrad, 20 (Tedegraph-O- dintre Ungaria şi Jugoslavia. Iu Statelor Unite, a plecat pe bar­
cât cel oaitdlie.
+
Zdrobiţi de durere.* Fernand,
r u l O f i c i a l a apărut din eroare ora bucureşteană. dus Ia alianţa cu Japonia si intrarea Ungarei in pactul tri­ via va rămâne desigur singurul soţ, Maria Mateescu mamă, Ni-
că s’a prelungit până la 20 partit. OerouriSe politice de aci, stet care M va fl păstrat liber- cuţă, Angela, Clemenţa, Paula,
al cărei scop final este tnte- Constantin, Puiu, Grigore, Nae,
Oct. 1940. meerea păcii mondiale dura­ eunt de părere, eă acest fapt nu de acţiune.
schimbă eu nimic reiaţtunile Elisabeta Ing. Gh. Filipescu cu Dorel, Tanţa, surori, fraţi, cum­
0 Au fost autorizaţi să sem­ D in s tr ă i n ă t a te bile, bazate pe dreptate. copii, face cunoscut rudelor, pri­ naţi şi cumnată, Eliza şi Paul,
neze pentru ministru şi In nu­
mele ministrului economici na­
ţionale acţiunile şi bordertmrilc
0 Washington, 20 (Rade*). —
Corespondentul agenţiei ,X>. N.
Această alianţă nu se în­
dreaptă deci împotriva nim ă­
nui. Atitudinea Ungariei este
vizate, ce urmează să fi* elibe­ B. “ anunţă câ în locul defun­ determinată de ţeluri asemă­ A e r a t ă Ungariei a produs satisfacţie
etenilor şi celor ce l-au apreciat,
că se împlinesc trei ani dela
moartea neuitatului lor, soţ şi
părinte
t socri, Familiile Georges, Paul,
Armand şi Jean Cristinel, Jea­
n e tte ^ Marion Dorst, precum şi
Ou inima, sfâşiată de durere familiile înrudite anunţă înceta­
rate proprietarilor, d-nii: ctului amator Pittman a fost nătoare şi trecutul comun. Ecaterina Trifu mamă şi Ma­ rea din viaţă a scumpei şi în veci

V
Ion Gheorghiu, ministru, pleni. ales ca preşedinte al ©omisiunii
potenţlar. Ungaria doreşte să întreţină
Nicolae Pillát, consilier eco­ «facerilor străine a Senatului, raporturi bune cu toţi vecinii
şi la Sofia Ing. Gh. Em. Filipescu rioara Trifu soţie, anunţă ru­ neuitatei lor
delor şi cunoscuţilor încetarea
nomic, ... senatorul democrat King. săi, cari respectă drepturile
Fost Profesor al Şcoalei Politech-
nioe şi Director General al So­
din viaţă a iubitului lor Alexandrina F. Cristinel
Sofia, 20 (Rador). —
Florin M&noliu, consilier eco­
nomic.
• B e l g r a d , 2 0 (Telegraph-O­ desvoltării sale istorice.
rient). — D. Liettci, fostul şef Din acest punct de vedere,
Victor Orescu, ataşat comer­ al partidului „Sbor‘‘, oare a fost guvernul ungar salută cu o
p o n d e n tu l
s m ite :
a g e n ţie i Ş te fa n i
C o res­
tr a n ­
c h ile
c iţie
r ile
şi
ca re
s o lid e le

A x e i,
u n esc
e s te
le g ă tu r i
U n g a ria
s o c o tit ca
d e
de
u n
a m i­
p u te .
e v e ­
cietăţii Comunale a Tramvaelor
Bucureşti
Slujba religioasă de pomenire
PAUL TRIFU
în «tote d« 46 ani
LUCIA (GETA)
decedată în ziua de 19 Noembrie
1940.
cial dizolvat acum câteva zile; a dis­ deosebită satisfacţie art. 5 al C e r c u r ile p o litic e d in S o fia şi n im e n t d e marc importanţă,
o

Victor Ianculescu, funcţionar părut de curând, cu toate că era o p in ia p u b lic ă b u lg a r ă d u p r i­ că ci o no u ă m a n i f e s ­

r e p r e z in tă
se va oficia Sâmbătă 23 Noem­ după o lungă şi chinuitoare su­ Corpul se afla depus la capela
din legaţie. ţinut sub supravegherea poliţiei. pactului tripartit din Berlin m it cu o v ie s a tis fa c ţie ş tir e a
spiritului c o n s t r u c t i v ă l
brie, ora 11, în biserica Sfântul
Nlculae, (B-dul Maria colţ 11 Iu­
ferinţă. cimitirului „Reînvierea“.
Constantin Robescu funcţionar Autorităţile poliţieneşti cred, că şi credincios poFticii sale ex­ înhumarea s’a făcut în ziua
ta r e a
adeziunii U n g a rie i Ia pactul tri­ Înmormântarea s’a făcut Joi
din legaţie. Liettci se află In provincie as­ terne trecute nestkuncinate şi partit. politicii u r m a t e de I t a l i a şi G e r ­ nie) la cimitirul Bellu şi Pâinea 21/XI a. c. la cimitirul „Etemi- de 21 Noembrie 1940 orele 3 p. m.
Fctake Papudoff, funcţionar cuns la un membru al fostului neschimbate şi ţelurilor sale A c e st fa p t, d eşi e s te c o n s id e ­ m a n ia şi în b a z i n u l d a n u b i a n o - zilnică. 13 tatea” Piatna-Neamţ.
din legaţie. pwtid, ______;_________ paşnice, întărit prin succesele ra t c u to tu l lo g ic d a te fiin d v e ­ b e lc m ie , , ........... .........|^_ |
te
'•a
Jt
m
rz .. -t O N IV E R S O Ii A n u l a l 5 7 -I« e N r. 3 2 3 S â m b ă tă 2 3 N o e m b r ie 1 9 4 0
iii V

Mica Publicitate
*88

U N IV E R S U L ” IN T A R A
C U M P Ă R m o şie 10Ö-200 p o -
[ g o a n e Ialom iţa, Ilfo v , V la ş-
ca T eleorm an o fe r te la ziar
fO N E lE ^ T IF '
1 153' H 4135— •
A p a r e in f ie c a r e z i . M in im u m 1 0 c u v in te / M IR A T Ö N s ,
Anunţurile In chenar, preţul dublu, Iar cele ca cfiecu tarif spe­ din săruri naturale dt Chatel Guţon!
cial. Orice anunţi cerut să apară In altă rubrică decât eea CUMPĂR sau schimb vila din Pta. 1

O r ib ila c r im a
jC c u c tx /v t r u s
Tuşnad, Sovata, Borsec lacul Ro­
S I B I U respectivă, se taxează dublu. ___
Anunţurile pentru rubricile „CERERI DE SERVICIU“ (Mena­
jere) nu se pot publica cu adresa exactă ei numai adresate
şu infocmaţiuiii Kţjpe Satulung
110 4005—
Post Keetante sau la Ziar. FABRICA Alexe Popo váci str, PROVINCIAL găseşte gansonleiră
din Ferdinand (Bacău) PAROHII VACANTE. — Con­
siliul anhiepâscopesc de Alte-Iu-
liia şi Sibiu publică în organul
capacitate preoţească). Au drept
să concureze preoţi refugiaţi şi
expulzaţi din teritoriul ocupat, C e r e r i d e s e r v ic iu
ANDREWS Institute“. Germana
franceza, engleza, conversaţiunea,
Pasteur 1 caută 4-0000 m. p. te-
r?n neutru fabrică înraza exte-
"oară a oraşului- sau to subm-
mobilată ocazional 5.48.78.
PENTRU provincial distins cameră
678

tDottă femei asasinează un bărbat cu ciomegele, apoi il său „Telegraful Român” din 17 oare îndeplinesc eondiţiuniile re­ oorespondenţa, stenografia, cursuri tb®"eVnsă!lr>“ ^ „ să foe •**£
elegantă bate alăturată. Bloc Vic-
Noembrie ,un concurs general glementare. Toţi solicitanţii samt 3 tei cuvântul noi-, Biserica Bnei 28. 240 < trrcJn_apromere_____ 93_ toriel 3,78.67. ____________ 683
p aruncă mtr’o baltă pentru ocuparea următoarelor pa­ obligaţi a-şi cere încuviinţarea ’ ENGLEZĂ" pentru copii şi adulţi ( ^» M A r Oimipăr im^toh Pomd
1. Bacău, 20 Noembrie I fapta lor, invocând motivul că rohii vacante din. arhiepiscopie: ohiniarhului penţru a putea fi ADMINISTRATOR sas 48 ani pri­ predă specialistă cu bibliotecă con- ! t P E N S I U N I

«Htn com. Ferdinand s’a săvâr- erau maltratate in aşa grad, în- Avrig, Dobrai, Braşov, Dâmeşti candidaţi. La cererea de concurs ceput cinstit, serios, .căsătorit fără siderabiiă. .Telefon 4 -2 1 .88 . . 2* . ^
Bnoşv-Oetafe, Ţânţari, Poiana, se va- anexa şi o declaraţie sem- | copii muncitor 24 ani practică în ---- MOŞIE — cumpăr j-ud. Vlaşca,, 5 M cu vân tu l
fit o fioroasă crimă,, care, prin 1cât traiul in casă le era un ade­ Jine, Tilişoa, Răşinari, Sibiu, naită faţă de doi martori că se o- I toate ramurile agriculturii, ma­ GERMANA, Violoncello şi piano Teleorman, Romanaţi, Dolj — co­ CAMERA mobilată cu pensiune, 2
ttpbîua şi împrejurările Sn care vărat inform. Şinca Nouă, MreciiUl de jos. Guş- şini vite, etc. contabil bun caut
bligă a se întoarce ' la posturile post moşie Craiova str. Unirii ,141. predă refugiat. Moşilor 205 apart. nac, ecarete bune. inventar viu persoane. Pasag, Victoria Tel.
%fost comitea, întrece orice ima- Crima a venit spre Judecare teriţa, Văile, Glâmboaca, Podele. şi mort. Oferte detailate la ziar 5.50.Í9. 496
itoalţie şi semtátaenit, omenesc, înaintea tribunalului din oraşul lor., îndiaţă ee se va obţine pe ca- , 4128— 8 . - -- ■ \ 167 sub 61 J. 254
ft,Femeile Anica Taimaiş, soţie şi nostru, secţia a HŢ-a. A preaădat Săliştioara, Trestia, Nevoieşi. le diplomatică, asigurarea că gu- *1ADMINISTRATOR agricultor vitte LICENŢIATA prepară convenabil PENSIUNEA Irita Regală 8 con-
Corbi, Văleni, Voia, Valea-Iepid, vemül maghiar le garantează po_ TEREN arabil cumpăr cu faţa fort modern, pensiune excelentă
líagda A. MiMiesei, noră, au d. judecător Roşescn, asistat de Almaş, Leşnic, Tâmpa, Ruda» abilitatea continuării activităţii cultor, pomicultor, şcoală, nemobi - curs Berzei
inferior. Italiana, superior.
8 6 . Tel. 3.0B.46._______ 43
numai pe şosea naţională asfalta­ menu fix pentru extern._____ 4 U6
acte au lovituri de ciomag pe d. judecător Mfureşanu. Fotoliul Mag, Tuimişor, Baia de Oriş, lizabil, caut angajament anual sau tă. la maximum 15 km de Bucu­
feje Tacmaş, -îngtopândiu-i cada- ministerului public a fost ocu­ tor preoţeşti to postulrie, în oare ! cu ziua tăiatul pomilor viei, tran­ LEI 80 ora engleză, germana pre­ reşti valoare circa l.OOOOOO. O-
jtnfl în ourtea casei. După vreo pat de d. procuror Pompiliu Pe- Grohot, Tominatecul de sus, Rl- au fost insitituiti legal şi canonic. | dafirilor după Învoială. Ziar: 142 dă D-ra evreică. Ziar 17 L ferte ziar 142 H " 4144—• Î M P R U M U T U R I
două săptămâni, temănidîuise ca nete. iar apărarea a fost susţinu­ bicioara de jos, Sâmbăta de Sus. DESCHIDEREA CURSURILOR ! a _______ 9812— 4301
«r puteiB, să fie descoperite^ au tă de d. vocat Gr. Urziceanu. Rodbav, Ghimibaiv, Furcşoara. Fto^ DE LIMÎBA ITALIANA LA ST- I A-TOR moşie cu şcoală priceput VIE pe rod şi livadă pomi rodi­ 4 lei cuvântul
resti, Mercheaşa, Comana de sus. BIU s’a făcut prfotr’o serbare j profund în pomicultură, viticul­ tori cumpăr deia 50 pogoane în
deegrppait cadavrul şl l-ou anum­ Procesul a fast dintre cele mai sus numai in Podgoriile Leardeni, DAU 50,000—250000 ipotecă pro­
i t întno baltă cta păpuşiş, dela Interesante din câte au venit Cei ce doresc să oandiideze la festivă, oare’s’a ţinut în sala tea- j tură, apicultoră, agricultură, etc. V Â N Z Ă R I Goleşti Şi Florica intermediarilor cente legale avocat Dragomir, tel.
Wargjnea satului Ferdlnairid, spre juldeaaire 'a tribunalul nos­ unui dlin aceste posturi î$i vor truilui municipal. Stau cântat cân- i Căsătorit fără copii. Soţia gospo­ plătesc comision. Ofertele Debitul 5.07.74. . 606
«.Trecând ni^fe drumeţi prin tru, în acest an judicial. înainta to termen die 8 zile, con­ teoe naţionale româneşti şi i ta - ! dină. Doresc schimb de post a- 4 lei cuvântul Mantu strada Regală 6. Bucu- PIERDUT carnet C.F.R. cl. I 75%
partea locului, cadavrul a fost D. procuror Pompittiu Peneuş siliului arhiepiscopesc Sibiu, ce­ liené şi s’au recitat diferite poe- | dresaţi: Fierea Nică moşia D-lui CLOCITORI m&rci streine, de vân­ _______________ ._______ 9874— reducere No. 7754/1936. Căp. Bu­
descoperit. El era complet des­ a arătat grozăvia faptei, cerând rerile de concurs însoţite de ac­ zii în limbă română şi italiană- j Gâlcă corn. Pueşti de jos R Să­ zare. Una 1600, alta 600 ouă. Oferte VIE rod cumpăr deia 40 pogoane riurescu Jov. Pierdut se declară
compus şi sfâşiat de fiare 1o sentinţă 'de condamnare. tele personale şi de pregătire teo­ Cuvântul de deschidere l-a ros- l rat _____________725— la ziar 76 B.______________ 9532 In sus numai comunile Chiţorani nul. _______ . 138
.. După îndelungate .cercetări D. Gr. Urzlfceanu, apărând pe logică (extras de naştere, certifi­ tit Guido del Barone, dar to mu­ ADMINISTRATOR moşie, practi­ CHILIPIR vând postament pentru şi Valea Călugărească prefer ime­
fie postului de jandarmi s’a pu­ criminale, a spus că aceste fe­ cat de botez, certificat de naţio­ mele tineretului legionar d. Di- că îndelungată, fost moşii ,mari, pietre moâră şi o pereche pietre diata apropiere şoseaua naţională
tut constata că nefericitul să­ mei, fiind torturate de bărbatul nalitate, de studii secundare, de mitrie Tudorán. cunos* toate ramurile agrtoultufei 42 ţoii Adresaţi Moara Card Sch- Ploeşti, Buzău intermediarilor plă­ P I E R D E R I

tean e victima soţiei şi minorii aisasiniait, ani comis crima fiind pregătire teologică, diplomă de energic, cinstit, posed acte, refe­ midt. Craiova.____________ 9791— tesc comision. Ofertele Debitul
rinţe bune nemobilizabil, căsăto­ DOUA viori sobă" tuciu emailată Manta, strada Regală 6. Bucu­ D E A C T E O F I C I A L E
taie. i în legitimă apărare. rit fără copii, adresaţi: Matilda lux pendulă . precizie şi altele. reşti^_____ ____________ 9875—
ifcDate pe mâna perchebuilui, fe­ ! Sentinţa 'tribunalului se aş- Costescu str. Hajdău 67 Câmpina. Pietâiţai 14, 5 lei cu vân tu l
343
steste an sfârşit prin a mărturisi : teaptă cu mult interes.
A RAD ADMINISTRATOR de moşie n ? 10
mobilizabil fost numai moşii mari, zare.H.P.
4168-—
ELECTROMOTOR A. E. G. oirea
Tel.
de ocazie ca nou de vân-
488.41.________ 511 «ta Imobile,
V Â N Z Ă R I

m oşii, pâdurt,
FURAT permis circulaţie Autofiat
8439 B. permis conducere auto. nu­
mele Popescu T. Gheorghe ‘per­

|ela epitropia Sf. Spiridon

iv ­ iaşi, 1 9 N o e m b r i e
S’AU DAT DREPT COMI­ DISPARIŢIE. — EKsabeta Pa­ cu

Gavra şi Teodor Martinen, refu­ de mai multe zile de acasă.

La această solemnitate au luat giaţi din teritoriile cedate, pen­
hamio,

6.
lungi experienţe bun gospodar,
cinstit, referinţe
SARI DE POLIŢIE. — Poliţiei vel a. reclamat poliţiei că fitul caut post durabil la moşii mari Adresaţi Comescu U între 12-4
looaie i-aiu fost înaintaţi G-avril său Ştefan, de 18 ani, a dispărut adresaţi Str. Foişor 104 Bucureşti 1
excelente GLADIOLI 250 lei suta de cepe.

36 LA ORAŞ-ŢARA luaţi maşina de

D M IN ISTR A TO R tâ n ă r, harnic, gătit cu petrol „Red-Star“. Bule­
24—
terenuri
S lei cuvântul
ABSOLUT în cea mai fru­
mis fiscal şi carnet C. F. R. 579876/
939-40 idem. Cine găseşte aruncat şl
prezintă str. Harte Chenedl, 17 pri-
meşte recompensă,'
PERDUT 1 portmoneu
cu diferite acte şi 1 mie lei vă
472
albastra
i t * epitropia Sf. Spiridon, a pante d-niii: prof. univ dr. Gh. tru că Duminică după amiază aiu ARESTAREA UNOR HOŢI. — pAricep posesor şi conducător vardul Bratianu 3 2 . ____ 8672— moasă şi pitorească parte a
u t, rugăm cine a găsit primeşte o
avast loc o solemnitate, în ea- Tudorain, oonf. univ. dr. Gh. Imtrat înitr’o bodegă, unde dân- Comisariatul gării, eu ocazia tra c to r c au t post rooşie m are, ră ş - LOCÓMOBÍLA" 415 cai perfectă sta­ oraşului, în preajma lacului 6 umă Str. Sofia No. 21 Parcul
căreia s’au adus mulţumiri Plăcir.ţeanu şi pr prof. Valeriu du-se drept comisari de poliţie, upeL inspecţii făcute în sălile de puns la ziar 31 I.__________ 4181 re de vânzare. Infarmiaiţiii telefon Fioreasca asanat, pe terenul Filipescu _______ 567
preoţilor „care deservesc bilsari- lordăchescu, epitropi ai Spitrido- au început să legitimeze lihnea aşteptare din gară, a deţinut pe D-NA scăpătată caut familie, bu- 3.26,58,_________ 338 H fastului Hipodrom-Fioreasca.
înconjurat de parcuri şi PIERDUT titlurile de rentă îmi
éüé Spăridanjel şd oare fiind si nlei, şi întregul personal medi­ din tocai şi să facă scandal. Po­ nă. blândă s’o acompaniez, să MAŞINA cusut birou „Singer“ ab- prumut intern 5% din 1920 , cu
profesorii de religie la şcoli se­ cal şi administrativ, în- frunte liţia după ce a făcut cercetările Petru Boc şi un tovarăş al său, condu» gospodărie, fermă, vie, 57 solutiiouă ocazie. . 11 Iunie 20 [ modeme zone de verdeaţă, cu cele mai
lucrări edilitare, se No. 243148 şi 243149 a 500 lei flecare
cundare, au consimţit să rămâ- cu d- A. Fiamu, secretar general. de rigoare i-a predat parchetu­ bănuiţi că sunt autorii mai mul­ ani, sănătoasă, credincioasă acriţi (fund). 506 ou talanul şi cuponul de 1 Mai 1939
dublu pentru retur: Ianca sat, vând locuri de casă dela 300
] ă şi să deservească mai depar- Pr. V. IordS diesem, a subKniat, lui tocai. tor furturi săvârşite în oraş. juid. Brăila, Tricota je Sanduleacu. MÂŞiNA cusut „Singer“ birou metri pătraţi in sus. Tram­ şt următoarele:
1i bisericile, în mod onorific, deşi importanţa gestului pe oare l-au ■ ■- •■ , ' ■ ______________400— nouă ieftine. Poteraş 16 (Şerban vai 5, 9, autobuzul 45. Adre­ Idem renta unirii 5% dn 1919 cu
I u optat pentru profejooat, re- făcut preoţii Solomed, Banta? şi DOAMNA tânără familie onorabi­ VOdă), «8 saţi La birou. Calea Fioreasca
Í28 9795—
No. 07001«, 070019, 076020, 070021 «
1 iianţând astfel la salarul de diaconii Panţiru şi Gheorghiţă. 070054, a 500 lei fiecare. No. 025853,
I feorţi. ...... Au vorbit apoi d. A. M. Frimu
•Conducerea Spiridonle', sesl- în numele funcvianariilor, d. fog. BRAD lă cant loc Îngrijirea bolnav 'â; MAŞINA cusut „Singer” nouă,
sau ţinut campania doamnă bă­ alta bărbătească, ocazie. Şcoala
trână Merg şi provincie. Adresaţi Fioreasca 17.______________ 412 CHILIPIR urgent vinde Albina, 026863, 026804, . 025806 026867,
025859, 025860, 0(35801, 026802,
ită de dereriile pr I. Satoméi, a Ottin, şeful serviciului silvioo- ISPRAVA u n u i e s c r o c . — I DELA ,,AJUTORUL LEGIO- ziar 151 H,______________ 68
MAŞINI de tricotat originale Filiti 6, telefon 5.71,36, imobil nou, 025868, 025809 025870', 025871,
r . Banta? şi a diaconilor Pán­ dtoniemiel, diacon Gheorghiţă şi Zugravul ungur Kozac Kolonnán ; NAR”. — Sediul „Ajutorului le­ MAESTRU, Dentist, român oautâ „Grosser“ cele mai perfecţionate cubist, sol'ii, două apartamente, 025878, 025879 şi 025880, fiecare de
im şi Gheorghiţă, priin care-şi la sfârşit pr. S. Soiomei, oare din Abrud, fiind angajat lia nişte gionar” se 'află la internatul li­ titular Stomatolog (ă) Dentist fă) cu 2 conducătoare în depozit 1* Intrări separate, vestiar, hali, trei 50 lei. toate cu cupoanele de 1 Au­
• xprimau dorinţa de a deservi în numele preoţilor a declarat I lucrări ale soc. „Mica“, s’a gân­ ceului din localitate şi este des­ garanţie creştin provincie, capitală fűdet Societatea Peucker, etr. Brânco- camere, dependinţe, garaj, faţadă gust 1940 şi Următoarele:
bancară condiţii extrem Le declar nule ta mâna on cui
1 iseridle instituţiei în mod ono- că se simte legat sufleteşte pen­ dit că in ţara noastră primitoare chis dela orele 11—-13 şl 17—-19, de avantajoase. Adresa Lugv Nä­ veanu 9, lângă Poştă_____ 8549— maira, tei 1,300.000.______ 382— «’ar găsi. Ion Dulea. Comuna Tia-
I ific ,a , luat hotărârea de a nu tru totdeauna de acest aşeză­ se poate, trăi şi fără ca -să mun­ când se primesc orice donaţii şi chster. str. Făgetului 16. MAŞINI de tricotat (Strickmaschi­ Mare Romanaţi, ________ 712—
lai numi noui preoţi în aceste mânt. A mulţumit apoi tuturor cească. In acest scop, a încasat când se pot face înscrieri de ac­ . . -______ 0549 - nen) cele mai renumite mărci. DE VANZARE imobil' de PIERDUT 18 Noembrie pe Spla­
KWiuiri,, realizând , astfel o îrv- pentru cuvintele frumoase care delta societate 80000 lei şi mer­ ţiuni pentru cooperativa legiona­ FOST proprietar agricol, viticol, .Diamant“ şi „Meteor“, ace de tri­ raport Craiova, construcţie iul Unirei sul diferite acte, aducă­
eţnnată economie în buget. i-au fost adresate gând la părinţii săd -din Abrud, a ră de consum ce s’a înfiinţat re­ basarabean licenţiat Academia co­ cotat pentru toate sistemele fur­ extrem de solidă, 800 metri torul recompensă. Inginer Para-
«spus că a fost dat afară şi astfel cent. mercială cunoscând limbile germa­ nizează .Brazda“
la preţuri excepţionale
S.AR. Bucureşti. Izvor patraţi dădiţi compus din .8 schivescu, Slllvestru 25. -4239
a dispărut PENTRU D. PRIMAR. — Fa­ na şi franceză, posedând garanţii 59. 7794 prăvălii, două apartamente ROG pe cei oe mi-a luat in noap-
morale şi materiale de 28 ani. caut a 6 camere fiecare, pivniţe tea de Sâmbătă 16 Noembrie 1940
Şeful postului de jandarmi din ţă de noroiul proverbial de pe 1 post conducere la o întreprindere MAŞINA Cusut oentralbobin, bate
ŞTIRI DIFER1TE localitate, plat. major Conneamu,
s’a dus imediat, ou o maşină la
Abrud, dar părinţii i-au spus că
străzile
Pe d.
scăpăm
noastre,
primar
odată
să
de
rugăm
ia măsuri
această
insistent
ca
mizerie
să
agricolă eventual asociaţie. La ziar
16_ J. 127
INGINER tânăr 28 ani, creştin, MAŞINA cusut Zingher birou alta
emailată;
cine 31.
vând eftin Banu Mără­
395
mari pentru depozitat măr­
furi A se adresa telefon
3.08.47, George Georgesciu
Strada Biserica Enel 8 Bu­
(spre Duminecă) prin spargerea
locuinţei mete din Str Romulus
57,, nişte acte (ta servietele lor da
pieie) să-mi restitüie pe orice cale,
fiul lor a fugit în Ungari-a. Cei puţin străzile din centru (sunt ' armata satisfăcută, practică, se­ damă. altele meseriaşi, Pintelî- cureşti. 4238— la domiciliul meu, numai actele,
A DAT FOG LA O ŞURA. — mult numai două), care sunt foarte ; rios, căsătorit, bun organizator, a* mon 208 , _________ 4197 ele neavând plcio valoare pentru
frequemtate, să fie curăţate vând jumătate zi liberă, doresc TRACTOR agricol Fordzon cu plug, deţinător, , , 9994
I Ä S I Fetiţa Marica Hogmain de 11 ani cât mai
din Hărţăgani, a dalt foc la o şu­
ră cu fân, oare arzând a cauzat sească
des. schimbarea postului la, conducerea rulat numai un an vinde Bogdan. MOŞIE Splendidă Juri. Tecuci, 423 13 NOEMBRIE, elev sergent a-
La fel este necesar să se gă­ unei industrii metalurgice sau fo­ Calea Griviţei 107.________ 9980 hectarii, vinde Ztsso, Polonă 6, Tele­ viator. Dumitraşcu, pierdut ta
NOUI PREŢURI MAXIMALE re gravă la spitalul Sf. Spiridon pagube de 25.000 lei.- * soluţia ca să nu mai stea restiere, miniere, etc., de orice ca­ TOA1E 33 volume colecţia juri­ fon 3.38,88. , 4 7 3 trenul personal Bucureşti-Tiroi-
pe podul Crişulud atâta apă, căci dustrii tegorie. Organizez complect in­ dică Laurent A. 21 CFR-Stwaua MORI ţărăneşti vând' dquă, am­ şoara, pe distanţa FUiasi-Craiova,
LA CARTOFI. — D. primar dr Poliţia a deschis o anchetă. şi ateliere de orice ramură.
Spiridon Potoaeu, în conformi- ÎMPUŞCARE DIN IMPRU­ ŞI BEAT ŞI CU BANII FU­ va putrezi curând şi e păcat, de­
Adresaţi telefon 4.66.79. 717 _______ 39 bele cu motoare motorină; una geamantan maro,, conţinând acte
RAŢI. •— Locuitorul Gh. Lupea oarece este bun şi a costat o cu valţuri de grâu, pietre şi presă stafia Craiova, valoare! Rog găsitorul, a le depune
tato cu dispoziţiile legei pentru DENŢA. — Acarul Ciuba Vaeile din Valea Bradului îtribătându-se VÂND 1000 ţigăi. tinere, alese. In ulei, alta numai cu pietre Am­ secţia „Obiecte
fcfrânarea speculei, a dat o de­ dela cabina rar 2, NiooBina, ju- a ' adormit sub un pom, In oare mulţime de bani» 2 cârduri (chiar şl 'iecare cârd bele ta funcţiune. Pentru detalii pierdute’’ _______ 724—
cizie prin care. cu începere dela cându-se ou un revolver, a îm­ timp i s’au furat 2050 lei din bu­ Ştim că sunt greutăţi enorme O f e r te d e s e r v ic iu separat, cu berbecii lori Dease- adresaţi avocat Varveri Silvestru
25 Noembrie. stebdleşt-e urmă­ puşcat diim imprudenţă in picior, zunar. pentru rezolvarea tuturor ace­ menea 2 cai mari, sănătoşi si di­ 27 Bucureşti telefon 2.48.84.
toarele preţuri maximale la car­ pe colegul său Caitao Nioolaie stora, dar trebuie încercat, pen- 4 lei cuvântul ferita maşini agr'o'.'.e in perfectă _____________ 4117— P IE R D E R I D I V E R S E
tofi : cartofi galbeni de Buco­ Victima a fost transportată la Iulie FVaptui s’a întâmplat prin lutna triică populaţia suferă muil.t din stare. A se adresa: Stefan Nicoles- REFUGIAT fee echimb casă mare S lei cuvântul
şi autorii furtului au fost cauza acestui noroi şi când cu, Paiacni-Ialomiţa. Qara Sără- In Cluj şi proprietate rurală, cu
vina şi săpunari 6 lei kg., iar clinica de urgenţă a Spiridonpei. descoperiţi abia acum. Ei sunt scriem acestea ne facem ecoul ţuica sau Bucureşti 4 3032 BROŞA tinichea pierdută Marţi
cartofii roz de Bucovina, ochiul Revolverul este al unui gar­ ANGAJEZ imediat pentru _____ _____________ proprietăţi echivalente în România „Forurii” balcon bună recompensă
minorii Mateş Romulus de 14 tuturor locuitorilor Bradului. Hotel Oarlton Constanţa Adresaţi: Maior Nicolicescu, Dr. găsitorului Rog telefoneze 4.75.4Ö
bcúiluá şi cartofi obişnuiţi 5,50 dian, care-şi lăsase mantaua, cu ani şi Tudor NicoTae de 12 arii, SFINŢIREA SEDIULUI LE­ VÂND nuci noi 50 suta. Isvor 87 J. Manoleacu 12._________ 9940— ________________________208
feî kg revolverul în buzunar, în ghe­ personal stilat: portari 619
retă ambii din Valea Bradului. GIONAR DIN CRIŞCIOR. In madame cu bărbat şi comi­ REFUGIAT schimbă ori unde in PIERDUT ceas de mână Mr mar­
NOUL INSP: ŞCOLAR AL VÂND piatră pavaj depozitată ţară sau vinde casă în Dej centru ca „Leonida“. Bună recompensă.
JUDEŢULUI. — Di Gagos Du­ S’A GĂSIT O COMOARA? Fiind în complicitate ou părifi- fruntaşa comună Orişcior s’a fă­ sionari. Adresaţi Glieorghiu, gara Mercurea Ciuoului şi Sâncrâ- cu prăvălie, brutărie şi locuinţă- Telefon 3.17.00. ___________ 6â5
mitru, Înv. gr. I ,dala şcoala de — Au fost adiuşi la chestură tâi şi stăpânii lor (ol doilea fiind cut Duminică sfinţirea sediului Str. Wilson 13, Bucureşti. ienl-Ciuc 400 vagoane schimb cu Vad vechi comercial. Valoare ea
. .. 543 casă moşie sau fabrică In Bucu­ un milion. Adresa: str. Biserica PIERDUT piestol calibru 7.66 mili­
băeţţ nr. 4 din Iaşi, a fost nu­ copii Seilig V., Gheorghiiu P., servitor), numiţii au fost îmaih- legionar în prezenţa tuturor le­
gionarilor din plasă în frunte cu reşti. Horaţlu 8._________ 273 metri tip Browning' vechi şi de­
mit inspector şcolar la laşi, In Vononceanu D. şi Viemu P., caire taţi parchetului de Zaanand. Amzei 5 Bucureşti £ fect. Găisitorul poartă răspunderea
tojni d-liUi Tătaru Vaaile, oare „Vindeau nişte monede d e,aur O ÎNTREAGA UZINA PEN­ comandanţii legionari Viorel Bra- ANGAJEZ imediat mecanic pentru 2_BOI~fraţi rasă Bucovina, roşii, SCHIMB 60 jugere pământ »1 5 dacă n’aduoe la Rubinstein, Carol
a fost rechemat la catedră. unor ţigani. TRU AUR. — La locuitorii Gh. 'na, pescu
Cornel D. Riisu si Teodor Po­ tineri, tracţiune grea. Căruţă, plug.
tractor Fordson şi argaţi la mo­ . Fabrica Cărămidă staţia Potigrafu, jugeire vie din Transilvania cu — Str. Cârca 52 — Bucureşti.
.SINUCIDERE. — In" grădina Ei au declarat că -au găsit a- Muntean, Teodor Muntean şi lom şie, Piaţa Amzei 15 orele 6— 8 sea­ Şoseaua Bucureşti-Ploeşti. valoare corespunzătoare din Un­ . ______________________56
Dimineaţa toţi legionarii au
Copou a fost găsit numitul Panu ceste monede în curtea unei fa­ Muntean, jandarmii au descope­ mers la biserică iar după termi­ ra. 686 4214- garia ziar 28 L . ' ■ . 51,?~ PIERDUT ceas de aur marca ,.In­
Mlhai, caire s’a împuşcat cu un brici şi că au vândut până acum rit o întreagă uzină de alegerea narea serviciului divin, toţi s’au ADMINISTRATE)R_căsâtorit~40-45 TEREN 600 metri vânz Poiana Bra­ ternational Watch’’ pe traseul au­
gtonţe de armă ta inimă. Stau- 15 bucăţi. Baroul judiciair face aurului şi tot félül de maşinării tutors la sediul legionar. Aici o ani, şcoală, practică Îndelungată, şovului. Adresaţi Amiral Murgescu tobuz 47. Ofer bună recompensă
şi scule. Odiartă cu acestea s’a gă-' energic, recomandaţii, angajez ime­ ____________ 301— aducătorului. La portar Bloc Bre-
agâşul a fost transportat în sta- cercetări
rtt si circa 40 kgr. amalgam de; gardă legionară a dat onorul ca­ diat moşie mare Vlaşca; agricultu­ VANZAR1 Şl CDBPAÍARI 29. B u cu re şti.
TEREN 3700 m.p. vând total sau zoianu 7. 573
aur. maradului comandant Viorel Bra. ră, creşterea şi Îngrăşatul vitelor. parţial ta Cal. Piscului a 400 lei PERDUT Bucureşti 16 Noembrie,
na. Alături de legionari a luat Salar bun, puncte. Oferte detaliate 01 AUTOMOBILE m.p. Tei. 34596 dela 8-9 şi 2—5. Eapă cavalerie păr roibă brează,

f
F Ă L T IC E N I întreaga maşinărie şi şteampu- parte şi comunitatea germană în la ziar 98 H. ____
rile au fost oonfliscaite, iar numi­ frunte cu d: W. Sohuster.
ţilor U s’au dresat cuvenitele acte
BUCĂTĂREASA, jupâneasă, caut
Serviciul divin al sfinţirea a 1300, 700 transport. Ferma Ma- „AGECAR”
4105
4 lei cu vân
cumpără,
tu l
380 frunte şi bot ptatenoagă piciorul
■VĂND ta provincie casăriamilteră drept posterior 7 ani. Recompensă
vinde, sau schimb ou casă particulară din cine semnalează adresa Pănescu,
de dare în judecată. oficiat de preotul Ştefan Pe­ nolescu Drăgăneşti-Olt. 4129— schimbă automobile, B-dul Take teritoriul cedat: 6 camere, halii, bu­ Afumaţi Ilfov. 4083
INSPECTA POLIŢIENEŞTI — mezeluirl de porc, lei 90 kg.; TOT SPECULA-----Dat fiind fost răspunsurile fiind date de BUCATAR- ş if, 6500 iei lunar Ionescu 26, Tel. 2.69.62. 4199— cătărie, cameră de baie amenajata PIERDUT autobus 3®, portvdzit
D.‘ C. Popescu, noul şef al poli­ ambon presat fără as, lei 120 că până în prezent nu avem o riam,
tiei oraşului- Inspectează, zilnic lilogramul.
nanţele date die primărie.
i
pe teren, dacă se respectă ordo­ Mezetoini tip popular: Salam }ordonanţă prin oare să fie ma-
oorul legionar.
Primul a vorbit preotul Periam, boviţa.
de porc, lei 70 kg.; tobă simplă, Ximallizate toate articolele de pri_ D. T. Popescu a arătat menirea CAUT locţiitor medic cu liberă VÂND
j mă necesitate, cerem insistent
caută Sanatoriul „Moroeni““ Dăm. FORD 30, 90 H P. stere ea nouă
Ofertele se vor adresa la vând urgent. Tel, 2.69.612,
Sanatori u . _____________ 647
4 mii
cu
321— luminăAparte
aranjamentul

auto camionetă şi cisternă garaj, grajd, cu tacă două camere.

litri. Ford 8. Str. Dristoruîud
necesar,

Tot acolo este de vânzare şi birou

parchet,
sa
acte şi 500 lei găsitorul rugat re­
electrică, sobe de teracotă ţine banii şi trimite actele, adre­
uri edificiu masiv pentru Ghisihil, Mihai Bravul 197.
423
Duminică a inspectat maga- lei 50 kg.; salam de vacă, lei 54 I d-lui primar să facă acest lucru. unui sediu legionar şi spiritul de j practică pentru Circumscripţia
101.____________ 571 advocaţiaü la 10 km. de tribunal.
sfaele, cârciumile şi frizeriile. kg.; slănină sărată, lei 65 kg.; ! deoarece ceiace fac unii oomer- jertfă oe trebuie să domnească Făurei Judeţul Brăila, gara Fâurei. VÂND maşină sport bună stare Oferte la administraţia ziarului sub
Gastod în unele locuri prăvă­ 'lapte, lei 7 litrul; unt presat en j cîanţi este revoltător., peste tot. Adresaţi Bulevardul Dinicu Gole- D I V E R S E

liile deschise, a dresat procese gros, lei 150 kg.; unt preteat en I Nu există acelaşi preţ la un In numele comunităţii german scu 47 Bucureşti, Farmacista Var- 35.01)0. Polonă 68.____ 479 ..Criş” 139 A,___________ r t l —
C om erciale, profesionale,
verbale contravenienţilor, detail, lei 170 kg.; unt nepresat, a vorbit d. Schuster, oare a ară­ nav.____________________ 99 VĂND Horch 1938 Închis negru 7
lei 94 kg.; brânză de oi neames­ articol care să-l întâlneşti la două tat mulţumirea ce_o simte ală­ CAUT strungari buni fier, atelier locuri cu despărţire, stare exoelen- 4 lei cu vân tu l
psfíNTRU D. PRIMAR. — In mecanic Scheller, Iacob Negruzzi tă. telefon 2.77,63. _______ 4056 ,
ttrdcnanţele date de primăriile cu tecată cal. I, lei 70 kg. şi calita­ prăvălii din localitate. Gaiméa de turi de conaţionalii săi, când ve­ lw t. _____ _______________ 533— VĂND imediat Bútok 1927, vizitare
A R E N D Ă R I
APARATE radio „Philipps”, ,.Co-
privire la ' repausul duminical, tea n-a lei 00 kg.; brânză de porc (muşchdu) se vinde cu 76 lei de frumoasa activitate a Mişcă­ COFETAR meşter sau lucrător, 33 Berthelot, Bucureşti.______9939
de moşii« păduri, terenuri lombtaa” in rate vinde Mihăilescu
sé prevede închiderea în zile de Brăila lei 80 kg.; caşcaval led kgr,, în timp oe la Deva castă 68 rii- legionare. 5 lei cuvântul Griviţei 178, reparaţiuni şi schim­
sărbătoare a băii oraşului. Majo­ 120 kg.; brânză de vacă lei 24 lei kgr. Cu această ocazie preşedintele numai bun meseriaş, cu masă, VÂND Ford 34 bună stare cau- buri de aparate vechi cu noi.
ritatea populaţiei, funcţionari, kg.; smântână, lei 28 kg.; ouă Cu toate vremurile grele pe biblioteced muncitoreşti din Crfs- sau eventual dormit se angajează
pentru provincie. Adresaţi ICofe- ' ■ _______________ 9807
«trfiiercianţi, meseriaşi ş. a. nea- tó 2,80 buc.; pasări (găini, raţe oare le trăim taţi, este hime să cior d. Petre Criştiu, aduce căl­ tăria „Aro" Constanţa 4240— VÂND
-
Ford Eiffel
- .——•.- — - trei pogoane teren cultivabii cv AVIZ: Camarazi, colegi de facul­
droapotobiljper- pomiPrÉ o ditorl; iceuinţâ şi grajd
#nd timp liber în cursul săp- şi gâşte), lei 55 kg.; cartofi en se fixeze preţuri maximale la duroase mulţumiri soc. „Mica” FARMACISTA, farmacist, creştin, fectă stare adresaţi Cinema Bule- fn paiantăi 35ooO anU8i piătibdl tate, prieteni şi cunoscuţi vizitaţi
t&mâmei să facă bate, se duce detail, tei 3.50 kg.; varză, lei toate articolele de primă necesi- pentru sacrificiul făcut cu între­ caută farmacia Domneşti-Muşcel, vard Palace dela orele 10. semestrial anticipat. Adresaţi Cor- şi daţi concursul Magazinului de
|fc bnie Duminica. - îi ... 2,50 kg.; morcovi, lei 6 kg.; pă­ ' tarte şi acestea în deplină înţele­ ţinerea acestei biblioteci munci- __ _______________________ nescu -11 între 12-4 2 3 - Coloniale şi Delicatese deschis de
r*f.Este necesar ca d. primar a» trunjei lei 6 kg.; ceapă, lei 15 gere cu comercianţii şi cu uşurări tar eşti, astăzi trecută în mâini le­ Mihail Cornea 60. 6500 casă. Adresaţi farmacie sau
kg.; gasole uscată, lei 16 kg.; 9838— 600x21 cu camere 750x18 cu came- c-AUT arendare sau asociaţie fer- Maiorul C. Pascu, refugiat din
«asului să revină asupra dispo: pentru consumatori. gionare. re 650x20 cu camere. Acumlator 12: mă ie sau vie să aj,bâ îocuin- Chişinău în strada Batiştei nr. 17,
fáiéi date- permiţând ca baia să sare bolovan, lei 4-,25 kg.; sareI . . • ; • FA R M A C ISTA lic e n ţia tă caută Vcftţi încărcat. Dorobanţi 85. _ tă ’ t utiiaiul necesar. La ziar 15 colţ Dionisié. Telefon 2-21-40
tumetioneze şi Duminica şi în măcinată, lei 5 kg.; săpunul de F a rm ac ia V ictoria D. M itacu-B uzău _______________ 2 22 j ________ .______ 128 9903
[, de sărbători, cel puţin mfe categoria A, ied 36 kg. loco oferte direct. _____________ 217
g ora 12, după ce se isprâ- fabrică şl iei 42 kg. cu amănun­
slujbala biserică,. tul; categoria B, lei 41 şl 48 kg.;
•categoria C. lei* 62 şi 72 kg.; ca­
BIIZÄU GOSPODINA, vrednică ştiind să
gătească pentru a îngriji menajul
unui domn singur. Oferte cu refe­
VIZITE IN JUDEŢ. — D. Hagi seria acestor vizite acordând a- rinţe d-lui avocat Lazaride, str.
CUM PARARI
- , , . . .
CAUT 100—150 pogoane
regiune imindabilă eventual şi bal-
tâ, oferte Constantin Stoian, Paul
Greceanu 30.
teren arabil

9883—
PULVERIZATOARE re­
pară atelieruJ special
EŢUR-I MAXIMALE. — D- tegoria D. lei 70 şi 82 kg.; pe­ Masco, prefectul judeţului, înso­ jutoarele. necesare celor loviţi Ştefan cel Mare No. 38. Piatra 4 le i c u v â n tu l MOŞIE cu conac oirca ÎOO hecta- str. N. Băloescu 2. Piaţa
fVocäf Raul Virgil Verdeämu» tră, lei 4 litrul; . . . . . . , _ , ri-lac cu peşte; se poate creşte
«jfátör de primar al oraşului, a Pe fiecare bucată de săpun ţit de d. subprefect Stan Ion, a mal greu de această nenorocire. Neamţu.___________________ 163 CtnwPAR industrie ifocă In Capi- rcj păsări vite Hotel Excelsior Amzei, 260—
S t o ordonanţă prin care se fl- trebue- să fie imprimată firma continuat, în cursul săptămânii; ŞCOLARE. — D. profesor Gh. GRĂDINAR serios, priceput cu tală sau provincie. Emil Telefo- gineri 22 Noembrie curent
vizitarea comunelor, lovite mai unelte şl
Boiam, un vechdu luptător al mi- grădină zarzavat pământ prima seminţe pentru tovărăşie naţi 2.62.13.____ •
___________643 3-9 dimineaţa 519—
toază preţuiri maximale, la arti­ şi categoria........
colele de .necesitate imediată, In fiecare local de consum 3®u mult de dezastrul cutremurului şcărei legionare, a fost numit calitate, apă curgătoare treizeci u io n OREZ arendez grădină de zarza- ROG Căpitanul Manoliu fost Lo­
astfel- Oamea de vită fără- cap magazie de desfacere, se vor a- din 10 Noembrie, când sute de subdirector al liceului „Hasdeu”, km. Bucureşti sosea naţională, lo­ vat udată de izvoare 10 hectare cotenent Grăniceri Ustia, Avocatul
ai picioare, lei 30 kg., majorat fişa in mod vizibil aceste pre­ gospodării, au Tost distruse până în locul-d-lui profesor P. Moi- cuinţă şl curte mare crescătorie se P°a1;e cultiva şi cu orez sau Nicolau şi soţia Natalia din Criu-
leni, Mitiuşa Gavrilov din Ustia T.
tola- lei 26; carnea de viţei lei turi. la temelii. ., ,. , sescu. păsări. Adresaţi Dumitreseu, str. riUţl O tertf ^ ! bumbac Hotel Excelsior Joi, Vi- Orooos, nepotul Andronic Galiu din
eştoea de porc led 44; cap şi Vânzătorii sunt obligaţi să Comunele Cislău şi Pătărla- — Liceul „Petre Zâharescu” îşi Popa Tatu 4.
INGINER constructor, de origină
311 I, 162 r> O. qrbo i nem
9582- orele 22 Noembrie curent portar
8 9 dimineeţa 518__ Chişinău să oomunice adresele lor
Picioare lei 26; osânza fără ri- dea cumpărătorului notă de ar­ gele, din regiunea de munte, au va relua activitatea şcolară la etnică român,, căutăm spre ime­ la serviciul Tehnic Târgovişte. In­
tifehi şi bezerău, lei 60; grăsime ticolele vândute şi de preţurile suferit mai mult. Începutul săptămânal viitoare. diată angajare, salariul excelent. Maşina de scris în bună stare şi n r/s rn n rm r ginerului Anstelle Grinevici, pentru
Gheorghe Dobrovici Bacalbaşa.
■wW, ’lei 75; slănină cruda, lei încasate. Im seria acestor vizite, d. pre­ — Şcoala primară de fete nr. azi şi mâine intre o- Casă de fier cumpărăm. Telefo- /ilC lj/ii/illV i
■mţjöame de oade, lei 26. Toate cumpărăturile sunt in­ fect Hagi M-oseo a inspectat co­ 1, vă începe să funcţioneze în lo­ Prezentarea rele 8-12, 14-19. Str. Aviator Şer- 4.07.38.----------------------- 9750 A partam ent® şl cam ere _______ 710—
Instituţiile cu . internate, res­ terzise cu desăvârşire pe sbrasäe munele depe valea Tisăului şi a- calul liceului die fete din strada ban Petrescu 26. Telefon 103.08. MAŞINA CUSUT!! orlcefel, stare ' V* RADIO reparaţii transformări
taurante. etc. se vor aproviziona oraşului sau la intrările in oraş, mume: TUsău, Hales,- Grăjdana, Carol. _________ 380 cumpăr urgent. Preţuri mari. Şte- g o a le Viu domiciliu. Telefon 4.69.43.
până la ora 11. AJUTORUL LEGIONAR. — In SE CAUTA un chelar ou soţie bu. fănescu. Şcoala Floreasca 17. ^ 5 , e , c ||v a n t u , ___________ 4336
állmai dto hala de oartve. Gura NişcovUlui, Vemeşti, ■ Si-
RADIOMAISTRU — experimentat
' Blănină afumată, lei 76 kg., miileasca, Cândeşrti, Vipereşti, Cis­ ziua de 19 Noembrie d-nii avo­ cătăreasă pentru moşie, ase adre­
lău, Pătârlagele, Păltineni, Ne- caţi N. Păun şi Dem. Iliescu, sa Iancu Demetriade, Tecuci MAŞINA cusut indiferent starea APARTAMENT parte»« ' vestibul transformă orice aparat. Con­
hoiu 'şi NehaiaţC fruntaşi ai miişcărei legionare, au _______________________ 4093— mon cumpăr urgent, anunţaţi Panteli- 3 camere confort Vlaicu Vodă 76 strucţii, antene. Reparaţii, revi­
208, Teodorescu. 4196 (Maşina 40), telefonul 3.06.06. zuiri, 150 . lei domiciliu. Notaţi
Cu aoest prilej, d. prefect Mo- împărţit celor lipsiţi de mijloace, ŞEF mecanic cu practică Îndelun­ 4,86,39.____________________ 648
Un c a p ito l din n ou a ş l m in u n a ta c a r te sco şi subprefect Stan Ion, au un număr de 800 pâini puse la gată . pentru centrală electrică cu MAŞINA de cusut cumpăr. Oferte -------- 1------------------------- —
cercetat cu toată atenţiunea ca­ dispoziţie din economiile realiza­ cazane aburi se caută de către So­ la ziar sub „Singer birou” 937. G. PREDEAL, str. G-ral Popovăţ
REGINA DIN INSULA PITICILOR
fe
w -
fost prefăcute în adevărate ruini. localitate.
cietatea Naţională de Gaz Metan 136
sele şi edificiile publice, care au te de către o unitate militară din Mediaş. Adresaţi oferte detailate.
______________________ 4084— Ä Ä " f Ä
10 lângă parc. vilă total sau parţial
— -f. „ z cu cele necesare. Adresaţi; Locot.
M. Ionescu, Bucureşti Necuicea
C Ă S Ă T O R I I

5 iei cu v â n tu l
Scrisă de Moş Nae şi intitulat In acelaş timp cei doi oficiali — Şcolile normale de fete şi URGENT angajăm pentru fiecare Rahovei 44. 504 : — — .m — —h -—-
său interesat şi despre starea ma­ băeţi, au fost închise până la T judeţ un redactor-reprezentant, sol­ TRACTOR puternic minimum 18- AVOCAT creştin rog comunicaţi
P o zn e d in tr’o n o a p te d e pom ină terială a acelor sinistraţi oarecum Dec. a. c. în care timp li se vor vabil bun organizator şi dornic de 36 -perfectă stare funcţiune cum- T K T f^ tJ I D I V D F
General Fălcoianu numărul Dv.
faU şi de posibilităţile pe cari le au face reparaţiile necesare. activitate. Câştig sigur 20—30.000 păr urgent telefon 3.26.07. telefonic. Ziar 98 J.__________109
Mr.- a a p ă r u t In u ltim u l num ăr al r e v is te i comunele în vederea reparărei TRIBUNALUL SE MUTA. — lunar. Bucureşti. Victoriei 50 Etaj DOAMNA 26 ani provincială inteli­
clădirilor publice. O parte din serviciile tribunalu­ V, scara B, apartament 143—144. ' _________________ — i C am ere ş l ap artam en te gentă gospodină suflet bun doresc

UNIVERSUL COPIILOR Din fondul de ajutorare, de lui se vor muta în localul co­ 37— m ob ilate
;p’ căsătorie ou o persoană bine situată *
Iii 500 mii lei, pus la dispoziţie de mercial de băeti din bul. Gărei. C U M P Ă R Ă R I S le i c u v â n tu l şi suflet bun. Ziar 89 J. 683
iÍÍ ministerul coordonărei,. la inter­ : In special judecarea proceselor D-RA condiţie, moralitate irepro-
venţiile făcute de d. prefect Mo­ pentru ambele secţiuni, se va L e c ţii ş i m e d i t a ţi i d e Im o b ile , m o ş ii, p ă d u r i, PROVINCIAL găseşte om erá ele- abile, simpatică, venit imobiliar
K
K -
m
. d e a zi 2 0 N e e m v r le , 1 9 4 0 .
A lte n u m e r o a se p o v e ş ti cu m u lte d e s e n e
: -in cu lori îm p o d o b e s c a c e s t num ăr.
aca, s’au distribuit ajutoare fa­ face în noul local.
miliilor sinistrate lipsite com-
pléctamente
teriale.
de posibilităţi ma­
PENTRU CITITORI. — Pentru
orice fel de publicaţiuni şi abo­
namente, privitoare la ziarul „U- Prima
ATENŢIUNE
4 lei cu
„Şcoala
vân
Şcoală românească de ste­
tu l
Modernă“-
CIMITIRUL
ice 4
5
. ______________ ’ gant mobilat, 2 on săptămânal, se- 20.000 anual, doreşte căsătorie ti-
te re n u ri
le
morminte.
i c
Sf.
u v â n
Vineri,
Ioneacu,
tu l
cesionez
Petru-
parat Moşilor (5 .4 4 .14 ).
PROVINCIAL
tot confortul
stamtin No. 27,
găseşte
strada
Etajul
cameră
Sfântul
n .
Con­
Vizibil
Î
283
i trat situaţie, până 49 ani. Ziar
cu 75 J,
DOMNIŞOARA, româncă, cultă,
478
La Păţărlagele s’au . distribuit niversul”, cititorii se vor adresa nodactilografie, Sărindar 6 vis-
Cercul Militar — Cursuri Rareş 5, 4106 10-12 : 2-4, 597 principii solide excelentă gospodină,
ajutoare în valoare de 200 mii d-lrii tíebrge PbdgorfeâhU, cores­ ărvis rapide pentru ocuparea serviciu­ CUMPĂR teren arabii 1000—2000 PROVINCIAL găseşte garsonieră, venit 8000 lunar, doresc că^ăioria
e x e m p la r , Ie i 5 —
- u n
I
lei, Unguriu de 60 mii lei, Tisău pondentul ziarului la Buzău în lui — Diplomă absolvire — Pre­ m*
15 mii lei, Buzău 50' iriid lei. strada Tunel nr. 1, telefon 351.
aproximativ 30 knt. Bucureşti plin centru, strict foparată. vizibi- numoij cu ofiţer, titrat, Inai-, seri­
ţuri convenabile — înscrieri zil­ apropiere gară. Adresaţi ziar 23 jă 3-5 Telefonaţi dimineaţa 538.76 os 40—45 ani admit cu copil. Inter­
nice. ' 4011 L.
D. prefect Mosco va continua 408 585 mediari excluşi. Ziar 73 J. 467
L"**"
fc€?ü u r » Societăţii Anonime „UNIVERSUL4*, Bucureşti. România A. B, í X * £ ^ *
■- j