'"1-A- ■-■■■■1

Ai;?A
-Aa:4'J7

I. II

D
G
'J- ■ ■ ■ ).

. ' . .7.-- ;■

M
1

N
•;\A A '; sf
■,< A-A
A
CA
MU® IM WSMirf
TE
O I
BL
BI

V.

L-
 BI
BL
IO
TE
CA
A
N
M
G
D
200000100912
 /JL h'i b DES PRE

AN î

D
G
M
N
A
DE
Av- ~ -•“

j I z* •■

CA
■

Seorge ^fcp/îănescu
i f'ROFF. «OR
DL CÂNI t.A Coic-tu . '•'/•. I • t>K MU -.ICĂ Șl nii'-L A •■•.- -țîE
DIX pUGURE .CI

TE ! * academiei *
O I
BL

:_4J
BI

ia

BUCURESCI
TIPO-LITOGRAFIA ȘI FONDERIA DE LITERE DOR. P. CFCV
' ison
 cutie vocală scriâsa.. suit cd pmin //. mic anilor, să nu 'fie ti/ligați ași strica
vocile A la cmyrl san ași hia alte unelti niL fa noi dic, rnrsidde la, conser­
vator r este suficient. Dacii mm adaogăm fa' idngă acestea și faptul cd, puținii
elevi, cari sc destin cdntiilti. im aii ti: fatii va. nici o perspectiva, lesne seva
* academiei ■ ntea înțelege de ce alla trie' nu suvi așa cum sr trebui sa jir.
hi mfa-farcu iasă țintii viilor mai bun și pentru ca elevii, cari nu cunosc

D
. limbi slrtinc și cari se destin cântului s/iu profesoratului, sa pută avea un
I
povățuitul in studiele preampsi In mod ni de predare al cântului, am lucrat, a-

G
<■.'>/ mic trata' fa- mreanisnr .Pipni silii să trag din iote metodele, atât
vitb'i căi și mm‘i, ■acera ce o pr^^ ^ ~le atdti and mi-a dovedit că. e adeverat
Vttă, adăugând și observațiile făcute de mine, hi Lot timpii! acesta. Mam silit

M
asemenea ca <!dh:l sa pe clar și curgetor pentru ca sâ pot fi înțeles nu nu­
INTRODUCȚIUNE mai I- musieuiiți, dar șl dc către diletant ii cari ar dori să aibă o idee lămu-

N
tiiă.asupra emestei arte. Materia am impariit'u In doue: în partea întâiu udam
ocupat despre stimtiira organelor vocale, despre modulj in care se obține ori-cc .

A
*
Cântul este primul studiu cu care trebuie a Începe ori-cinc se destină musieel
începe orl-cinc mecanism vocal, precum și despre difer ițele genuri dc voci• și- caracterele
• •
după „

cunoscâ. El fiind singurul, din artele dc i.e-

si chiar amatorii, cari doresc să o cunoscă. care putem a le eunoște. Cea de a doua am destinat"o practicei, arătând atât
modul cinn se pute desvolta organele vocale, cât și ordinea în care trebuiesc des-

CA
cutie, care are avantagiul de a întruni musica și pocsia, botarand mai bun , ci
voltale, precum și combinarea studiului vocal cu acela al cetire! musicalc.
să dic așa, csprcsiunca cam vagă amusicel, el și trebuie să formele dț la în­
ceput atât urechea, cât și simțul artistic al clcvillul. Este timpul ca toți aceia,
cari ’sl-au luat sarcina dc a respândi acesta frumosă artă, să se convingă ca

TE
este absurd a se inveța alfabetul musical, fără orc-carl noțiuni anterior decani.
Resultalele acestui greșit sistem sau simțit in tote țările civilisate și mal cu seina
in Italia, patria cântului, de când s'a-a desființat vechile și celebrele scoli decdnt. j
La noi, unde nici nu avem vre-o tradiție, în materie dc cânt, e și mal rcu. In
O
loc ca școlile publice și private să fie niște pepiniere, unde vocile deosebite cel
p.uțin să sc potă areta, iar cele mediocre desvolta, din contra, cu modul actual
I
de predare, cele mal bune voci, dacă nu s"s'aii aii ruinat cu dcscvîrșirc, totuși
BL

aii contractat defecte aprupe incurabile. Și cum pute fi ali-fcl? Profesorii Insar-
cinați de a preda primele cunoștințe musicalc, In mare parte naii cunoștință de
mecanismul vocal, iar puținii cari se mai pricep ceva, din ncgligență sa ii alte
BI

cause, nu caut de cât ca elevul să prindă ore-cum intonația și mesura și puțin

■ îl pasă de modul cum se cântă.
două-fal și trei de ani dc
De douăzeci de când mi s'a Încredințat
Încredințai cursul dc cânt la
■ conservator, pe cât in aii iertat puterile, m am silii a forma elevii după tradițiu-
î nile vcchel școli ilaliane, singura bună, țiind cont Insă toi de-o-dală de progre- j
sele făcute, mal
sele făcute, cu seină
mal CU în r.Anhil
seină în cântul dramatic, rsls-l'nlh* scoli.
rlrrinrrih'r de celc-ralle tr.ăl Intr’o țara însă!
ca a?noștri, unde ’
* bunul guși musical este xprea
... puțin
.... respândit,
x ...........
unde elevii. dotați,
! cari mal toți sunt fără mijloce, nu aii un internat unde sa șl pută căpătat o edil-

*
NOȚIUNI PRELIMINARE
f plămînl, unde se desparte în ,ah.e doue tuburi mai mici, numite bronșe, care și
A ei., se despart într'o mulțime altele mal mici, care întindendu-se din ce în ce,
Despre organele aparatului vocal și despre formarea vocei
CA
Or cc esecutant trebuie a’șl cundsce instrumentul. Astă-dl, când omenii de
sciință afl ajuns să cundscă, saO mal bine dis, să vadă, prin ajutorul instrumen­
telor, interiorul gâtului, precum și disposițiclc felurite ce ia, pentru a produce
TE
într’un mod sau într’altul sunetele, cred că nu este iertat cântăreților și mal cu
semă acelor cari aspiră la profesorat să n’aibă nici o idee despre acestea. Or ce
s’ar susține, totuși credem că este mal lesne a vindeca un defect, când ii cu-
ndsccm adevărata causă.
IO
Fără a intra in detaliurl, ne vom sili ca să arctăm cât se jpolc ’ de repede,
cum sunt și în ce chip lucrez organele vocale, adică: plăniiniî,i. llariiicsul
u ceea ce produce sunetul. Glola intercartilagindsă rCmâne închisă în tot timpul
cu
traebea-arterd și farincsul împreună cu cavitățile gurcl și ale nasului.
BL
Plăminil, avend fie-carc forma unul con și un volum deosebit, se alia, unul
la stânga și altul la drepta, In cavitatea toracică a peptulul. El sunt formați dinlr’o
i țesătură celulară, spongidsă (ca buretele) și sunt forte elastici. Printr’inșil se tnge
BI
și se scdte afară aerul trebuincios. Larincs,d se alia în partea superidrâ de din-
j nainte a gatului, avend forma unei căpățlnl de zahăr trunchiată si restur-
nată. El c compus dm mscc cartilagiurl (sgârciurl) articulate unele pe altele si
din diferiți mușchi, ast-fcl că se p6te contracta sau* dilata in diferite sensuri. Pe
! dinăuntru c căptușit cu o membrană mucosă' și '
I de «i.
peridră * (care aK
dinainte (<m este eșită puțin afară și p,n“*
potc pipai), spre partea
1 b
despre cifă, astă membrană formeză două perechi'de cordâne întinse 'orizontal,
>
T
®'
ale căror
' V 1HF I H
interiore sunt libere, pe când în partea opusă se țin de pereții
Lrincsuku. Acestea se uumesc Cârdc vocale, cele de sus superiure, iar cele dc
jos :'■■■■: ioDeschiderea lungărcță, formată de cele inferiore, se numește glotă
și .-c împart»; în dque porțiuni':. porțiunea dc dinainte, care se află intre cordele
vocale., numită gbni: intedîgawcMșa și po-țiunca de dindărăt, care se află intre
: Ct:ri:bigiur:f dc-‘care sunt legate ele, numită glotă intercarliloginosă.
r:oeste o mică membrană pusă dindărăt dc rădăcina limbcl și dea-
D
5cp/.-, iariiicsului. ca un fel de capac, stând in sus. La înghițirea alimentelor, ca,
lăsandu-se asur-r;: Liinscobii, face ca ele se pătrundă numai în conductul ce merge
G
iu .*.:omac iar nu In cel care e in comunicație cu plăminil, numit tea-
cheu drlcni.
M
.Acesta in formă dc tub, este format din niște inele cartilaginose unite și
separate oru-tiV» im mbrami i.;hr-.r:ă, ceea ce face să se pâtă lungi sad scurta. El
:s e adaptat ia par'z a inferior 4 a hrincsulu’. și merge până în mijlocul celor doul
N
A
ating mai t-u punctele substanței din care sunt formați plămînil.
Cavitatea care sc află d asupra larincsulul și in partea de dindărăt a gâtului
se numește farincs. Intre farincs și cerul gurcl se află o pelișdră, așezată pe
partea șuperioră în formă dc semi-cerc, numită valul palatin; el desparte cavi­
tățile nasale dc aceea a gurcl și are proprietatea dc a se lăsa sau ridica. Partea
din mijloc se prelungește în jos în forma unul mic deget și se numește om ușor;
iar in amcndouC* părțile omiișoruhu se află câte douO deschizături in formă dc
arcuri, intre car: se află, de o parte și de alta, ainigdalcle, care produc saliva.
Dupe opiniunea celor mal distinși fisiologl moderni, vocea se formedă în
glotă. Ast-fcl, dupe ce sc trage aer in plămînl, atât glota interligamentâsă cât
și cea intercartilagindsă se închid ; apoi aerul, traversând larincsul, esc mimai prin
glola biterligaw.eniosâ, făcând să vibreze cordele vocale, întinse mal dinainte,
producțiunel sunetului și este considerată ca servind, csclusiv, numai pentru
respirațiune.
In momentul eșirel acrului, mușchii larincsulul, prin voința ndstră, inttodcnd
cordele vocale mal mult sau mal puțin, glota sc lărgește sail se strimteză, de unde
depinde gravitatea sau înălțimea sunetului. Așa, cu cât cordele vocale vor fi mai
întinse, ceea-cc face ca glota să se strimteze, cu atât sunetele vor ii mal acute
și vice-vcrsa. Sunetul produs în larincs, se resfrânge mal întâia în spațiul coprins
■ între cordele vocale inferidre și larincs, apoi în farincs și în cavitățile gurcl și
ale nasului, care îl modifică în bine sau in rciî, după cum sunt constituite sau
dispuse, ceea ce formeză timbrul vocei.
Ast-fcl vedem că prin ajutorul a tul organe sc formeză vocea, adică: pla-
îHÎnil, cari trag acrul trebuincios, Inrincstil, unde se produc sui civic și fj-im sui
împreună cu «riM/z/r „au,le y bucale, care il reflectă, modificăndu i calitatea. i A
Gradul de tărie a4 unul sunet depinde dar. atât de la cantitatea si energia cu 1
care scotem acrul, cât și de la timbrul s(1;«r sau surd al vece!; gravitatea sau
înălțimea depinde de la nia: j.itțin.i sau mal multa tensiune :t cordelor vocale,
ceea ce coincide cu 1lărgirea
“ sau snimtare;! ț-ioiei: in fine timbrul dqfiiitli; de la
structura și disposiția bună saui tci 3 j.'-.'hii ■;> - ci./ați’ur gurel și nasului.
Cunoștința modului in care funcționez.! He-coc T
iuneiionc^.i H c-cjc din aste organe, spre a pro-

fi

D
duce efectul voit, precum si arta de a le desv.oha în sensul acesta, constituie.a-
ceea ce numim mecanismul ■vuc-,.i.

G
. <•</>>

M
,U s- ’ fi;:

N
' l ‘Z’ \' -

BSOffl
iP3i
A k»

A
Fig. 5
Configurația generală a imlrumcnlului
vocal

CA
A: Branșele.
B: Trachea.
Fig.Il C: Cordele vocale (glutaj.

1 I.:
T:
B:
J.ar luesul.
'I raehea.
Hrtiu^ele.
D:
E:
E:
Cavitatea faringiană.
Cavitatea bucală.
Dcsehulăturile' na sa le.

TE
1’: Ițiiminul. C: Omușorul și vidul palatin.
I): Diviziunile d ic ho.o mice ale branșelor. If: Esofagul.
Flg. 2 ii: Ultimele râmi/lealii bronchice. 1: Epiglota.

Pr Hăminiî
T (
O
FIg. 1
I
h
L: Larin'csul.
BL

T: Trachca-urterâ
B: Brundele.
BI

5 UEL.
7 -
Fg 3 l
! g
carlilayiurilor larincsidiu
Vederea poderioră și oblica a n«. g
nerv itlu1 ia'
c
■ Deschiddura pentru trecerea Vederea poalcriâră a larinesului și al udului palatin
aa: Cartdagiarl aritcnoidc. i. thii'i^uriil. — ‘2. Epi'jlota. — CărAnle i-ocalr. —- i Vii’ful tartitag>eb»r ariteiHade. —
>'<-‘irsHi,il‘' laterale ale larincsubti — I». Marginea /•»'(' ri->ră « i-arlilngutiui tiroid. —• 7. Car-
bb : Cornele eupcriâre. tilagiul erimid. — X. Bt relele posterior «d farinesuiui.
c: Cornul drept inferior.
carlilagiului cricoid.
d : Suprafața poeleridră a
 î voci FE.-.-.HXEȘȚI SAW DE COPII 1 J (V
Sopran înalt i soprano li'.ggicro, di
agiltiaj
S I
■ !
V. i
£
■
1 S- j ian forte (■:. p-ano >/agato, di
k>.'Cil)
$

>2

D
ti £'i
' ieu’ti sopran ( ;.r; g ano)
iSif

G
I

M
Despre diferitele feluri de voci si despre registre
li AîcJiflrContralt (mc.; ;• a-.canl raliu) £==
I
£ ?

N
Vocile se împart în doue mari categorii: bărbătești și Jcuie ieși î. bie-carc din
aste categorii se sub-imparte in alte trei: grave, de mijloc și inalle. Vocile sunt ii

A
saO puternice, forte, sat! slabe. In general ceic din urmă sunt mal mlădiosc și mal I
Contra It (con IrulIo)
apte pentru a face agilități și întinderea lor c mal mare în sunete înalte; cele
d’intâiti, din contra, sunt de ordinar mal rebele în ceea ce privește agilitatea și
iii

CA
întinderea lor e mal mare în sunete grave.
OrI-care voce, cu escepția numai a unora prea grave, pdtc produce doue VOCI BĂRBĂTEȘTI I
feluri de sunete: unele sonore, dramatice, puternice la bărbați și mal slabe la
femei, altele mal slabe, m.tl feminine la bărbați, dar sonore, puternice și briliante Tenor înalt, legier (Jenorc lirico, leg-

TE
giero, di gratia)
Ia femei. Cele d’intâiti se numesc sunete de pept, cele de al doilea de cap, falset.
«v* _ ___________ __ _ __

O serie de sunete de aceeași natură se numește registru; așa seria sunetelor di I 78 I

r pept, se numește registrul de pept, iar cel-l-alt registrul de cap. Numirile de pept
H

T—
i * o « •
O
tdtc sunetele se produc numai în glotă, vom numi
căci t<5te
rări Tenor de forța (icnorc scriu, di fur-a,
i și cap fiind niepotrivite, eroico)
registrul i-iîi,
pc cele de pept u.. . . _........... iVfodul in care 1
i-iu, iar pe cele-l-alte registrul al 2-lea. xVfodul
I
se produc cele
d’intâio l-am JvC*<Jut ‘ f formare!
’ 1 ‘ A. Asupra
la capitolul -------- -i al
celor din ■ . d
BL

- - - - ... ii
s’atf dat diferite păreri. Ast-lel unii aO susținut că primul registru !
doilea registru

in
celepartea
mal noul, făcute
-----
se formeză in glota inferioară,

făcute de
, iar cel-l-alt în cea superidră; alții case formeză ■
de sus a larincsulul, prin mijlocul epiglote! etc. După cercetările însă
de fisiologl distinși ca Ion Mfdler, Donders, Pacber și
fisiologl distinși
l Bariton (Barilono)
BI

Gavarrct, în primul registru cdrdele vocale vibreză în totă lungimea si întregimea

lor, iar în cel de al doilea, parte din mușchi dcstin<]endu-se, numai marginea Bas-cantant (basso-eanlaiilc) g -q
:t:

internă a cdrdelor vocale vibreză, iar glota devine mal mică. Acestă destindere
a unor mușchi se simte de orl-cc cântăreț și de aci provine dificultatea de a <u >*

trece dinir’un registru într’altul.

Dăm aci un tablotl de întinderea diferitelor genuri de voci, precum și nu­
>
£
o
Bas-comic (Bassu-biif/'o)
© i
I
mirile lor în limba italiană și română. x
ziL-^zz=ț:-z-
Bas-profund (basso-profondo)
rar.
1
 II li 12
k :.
Vocile se disting unele de altele nu numai prin întindere, dar și prin alte
caractere. Pentru acesta dăm ;aci urmâtorcy observații: cele plăcute ic aii de la și timbrul lor este cam închis. Registrul
i-ii’i) Sopranii, în general, se disting
t" dintre iote vocile femeiești prin în-
clinarea lor naturală la agilități si prin suneiek lor .•riliantc. Sopranul ’inull de
i-ifi care de la este mult mal puternic de cât la soprani și ca
și mal slab, este insă mult mal mlădios dc cât cu /m-o. Cv.’e mal fruinusc și

D
mal comode sunete ale celui d’intâiu se coprind in uctava'4' < pe când la .yyș’J:.:, pot merge cu dOnsul până la^‘ . Cu tâte astea limita nor-

G
_f___ _•* .... -p-----------------
cel d’al doilea, sunetele dintre surit crdt; mai plăcute și sonore. F:l I •im’; este toi un^e se lrecc *in cel de al doilea, care de

forte este mal patetic, mal dramatic, mai energic, celui înalt, din contra, îl
convine piesele legiere, vesele, tandre, sau cele pline de agilități, (iu iote că cea
M
asemenea este sonor, plin, iar ultimele sunete pot a deveni, prin studii, fbrte ener­
gice. Acest gener de voce, de și mal puțin mlădios și mal puțin dispus la agi­
lități de cât sopranii, însă c mal dramatic si unirea registrelor se obține la denșil

N
mal marc parte din soprani pot merge în registrul i-iu până lai - |j~ cu mare înlesnire; câte o dată o aii chiar din natură. Rolele care le convin sunt:
fer Pentru cel forțl:

A
Leonora din Favorita,
. Fidcs din Profetul.
mita normală însă a acestui registru este sau de unde trebuie
sfțiicena din Troval ore.

CA
Pentru cel legierl:
să se incepă cel d’al doilea. Trecerea de la un registru la altul se face mal cu Susana din Noțțe di Figaro,
anevoință- de ccl Jorte de cât de ccl legier. Unii soprani, saii din natură, saO Rosina din Barbiero și altele.
printr’un mare esercițiil, nu întrebuințeză de cal registrul al 2-lea cu care pot a Ill-lea. Vocile de contrai! și mcdiii-conlrall aii un timbru închis și bărbă­

TE
se scoborî chiar pînă la ultimele lor sunete grave și unii le iau chiar cu ore-carc
tesc. La cele d’intâiii, cele mal frumdse sunete se coprind de la
energic. La vocile neesercitate, mijlocul dc la - este de ordinar slab f

V"—
IO
și numai printr’un studia perseverent se pâte căpăta plenitudinea celor-l’alte. iar la cel de al doilea între Registrul l-ia merge până la
Acesta a făcut pe unii maeștri a crede că sopranii posed trei registre, ceea ce
este cu totul eronat. Dăm aci și câte-va exemple dc rolele care convin fic-căruia. c;‘tc 0 dată chiar cu diferința că la media-contralțl, regis-
BL

Pentru sopranul înalt:

Margareta din Ugbenoții, '
irul 11-lea pote începe și de la , ast-fel că sunetele dela mi până la si 7
Elvira din Puritanii,
Zerlina din Don Juan le polc esccuta în amendoue registrele. Pe când însă contralțil aii puține sunete
BI

Gilda din Rigolelto,

Linda din opera cu ast nume și altele. din registrul al ll-lea, med iii-contralțil se pot urca până la cu înles-
Pentru cel forte: nirc. Acești din urmă sunt prea flesibill și apțl pentru agilități, pe când cel
Valentina din Ughenoțil,
' Amclia din Ballo in masebera,
Lticreția din opera cu ast nume,
Doima Anna din Donjuan,
h d’intâii' cu greu o pot obține. Unii contralțl nu aU de cât registrul I-iil cu în­
tindere până la > a<-*eȘl,a sunt cel mal puternic! și plăcuți, dar rari.

Selica din Africana și altele.

aceiași întindere.. Sunetele
II-lea) Mcdiu-sopraniî, fie forțl saO slabi, aa cam
li
 13
14
Caracterul contrakilor este viguros; energic și plin de nobleță, tandru și melan­
colic în pmno. MediO-contralți! au multă asemănare cu medin-sopranil și lesne mal marc facilitate și bravură. Sunetele grave la acest din urmă sun’t de ordinar
se pot confunda. Deosebirea cea mal mare intre dvnșil este că. Ia mediO-con-
slabe până la de unde vocea devine mal sonoră și mal plinâ-
tralțl, registrul l-ia c mal puternic si vocea în general mal dispusă la agilități de
cît la me^ia-sopranl, cari însă aO mai multă întindere și plenitudine In sune­ Oare-cari tenori, fie forțl, fie legierl, au din natură saO obțin prin studia • 1
tele înalte. j’
u
Rolele care convin la medio-contnilțl sunt : i
- dc ia ®
jp; ■ ; pZ P:inâ — un fel de sunete așa numite niirsle, adică

D
Orsino In Lucreția
Armând în Marin de Roban. avend pe jumetate caracterul celor din registrul al doilea și pe jumetate al ce-

G
La contralți: ior dm ivg: irul întâiu. Acesta este un marc âvantagiO, mal întâia pentru că tre­
Pi eroi lo din Lin da, i cerea dimr’v.n registru într’altul se face pe nesimțite, ceea ce dă o marc egalitate

M
Arsacc din Semiramis și altele. vocel; apoi aceste sunete, participând din amendouO registrele, aa mal mare forță
Tot ce s’a dis despre femei privește și pe copil, cu ore-carc deosebire de de cât cele din registrul al doilea. Alțl tenori de forță aa facultatea dc a merge
timbru numai. Să nu se uite însă că vocile de copil nu sunt așa de bine ca ­ cu registrul întâiu, chiar in pianu, fârte sus; aedsta insă se întâmplă rar.

N
racterizate ca cele de femei. La epoca pubertății, care este dela doul-spre-dccc an‘t Aceste doue genuri de voci se mal deosibesc prin caracterul lor, care la ccl
în sus, vocea lor se schimbă. La băețl ca devine mal gravă, scoborîndu-sc cu o dc forță este dramatic, patetic, eroic, iar la cel legier, gra os, tandru și la unii

A
octavă sail cu doue și din soprani sau alțl devin tenori, bariton/ sau bașîja fel-.: cu totul femecsc, -mal cu semă la sunetele înalte. Cel d *âia simt mare difi­
astă transformare nu constă de cât într’o ameliorare a vocel, al căror gener se cultate a face agilități și numai printr’un studia îndcluf 4 ajung a le obține;
determină mal bine, câștigând întindere, plenitudine și vigdre. Acesta epocă se celor din urmă, din .contra, agilitatea le este de ordinar naturală și în scurt timp

CA
anunță printr’o răgușală a vocel, pe timpul căreia este prudent, până la com­ pot obține, prin studio, o mare perfecțiune. ’
plecta transformare, a se părăsi or ce studiu vocal. Rolele care convin tenorului forte sunt:
4-lea) La bărbați, vocea de tenor presintă în general doue tipuri: tenor legier •i Radamcs din Aida.
și tenor forte. Raid din Ugbcnoiii.

TE
Cel d’intâio se deosibește de cel de al doilea: Roberl din opera cu ast nume.
a) Prin intensitate, cel din urmă avend mult mal marc forță de cât cel 'I Olello din opera cu ast nume și altele.
d’intâia; Pentru tenorul legier:
b) Prin timbru, care la cel forte c mal închis, mal plin, iar la cel legier
IO
Alinaviva din Bărbierul.
mal deschis;
c) Prin registre. La cel forte registrul întâia c cel mal puternic și se pâte Don Oltavio din Don Juan.
Rodrigo din Olello și altele.
BL

~£~țzzz jar registrul al doilea este mal slab și începe de la ș-lea) Dupc cum mediul-sopran ocupă mijlocul între sopran și contralt, de
urca până la
asemenea baritonul ocupă mijlocul între tenor și bas. Fie legier, fie forte, el are
A
In sus; câte o-dată nu’l aO de loc sau prea slab. Unirea lor se capătă cam aceiași întindere și cele mal puternice și sonore note le arc între
BI

cu mare dificultate. Cel legier, din contra, p6tc intra în registrul al doilea dela

îl? zz în sus și unirea acestuia cu cel d’intâio se obține prea lesne; mulțl o
Registrul al doilea, când îl posedă, începe de la <»J); I-- - jn sus, avend lăcuită-

aQ chiar din natură. Pentru cel forte, cele mal bune și mal comode sunete sunt tea cel legierl a se scoborl cu dhisul până la ast-fcl că sunetele cu­
^zz^zzzzE'.z iar secundul, In octava — se mișcă cu
cele dintre prinse intre >/' mi y Ic pot produce în amCndouc registrele. Cel legier are tim-
 15
•16
brul mal deschis, cu rcgisîrd a] doilea - Acestea sunt cele mal principale genuri de voci. Să fie bine Înțeles Insă că
p6te a se urca până la y?—-------
no: -m: vorbit de generalități, fără a intra in esccpțil, care sunt o mulțime. Ast-
. , (Cîieie de tenor) ; uncie voci, pe lângă forță, întrunesc și o mare agilitate și pot csecuta vole_^<
iii ai!puX.â£, XS' * ““fi • atat cât și legiere, safl role du acelea în care legeritatca e unită cu forța.
< exemplu putem cita: celebrii tenori Rubini și Mario, baritonil Grațiani și
F.: ■•th Ițini, celebrii bașj Tambur ini, Bellcii și celebra Alboni care, fiind me­
!e, ivgie... KX'fe L'e k ÎX5*"* diu cmuralt, avea o întindere și niște calități așa de esccpționalc că putea cânta

D
atât : ole înahv și agile, cât și a!*elc de contralt, dramatice, ca Arsace din Sc-
Pentru cel forțl: <-Familie, e.-:

G
Admonaslro din Aida, i)e asemenea unele voci, cu caracter dramatic, sunt slabe și din contra, al-
Don Scbastian din opera cu ast nume, :de legiere, tari, saO unele slabe dar puțin dispuse la agilitate și altele tari și

M
Anton din Linda. etc. ■.iîîr’aceis-; timp forte mlădidsc. Putem dice chiar că varietatea lor este așa de
Pentru cel Icgicri: mare, in cât lie-carc voce arc 6re-cum individualitatea sa, de care trebuie a ține
cont profesorul.
Figaro din Bărbier A și cele mal multe role de bariton din operele comice

N
italiane și franccsc.
6-lea) Bași sunt de trei feluri: prcȚnad:, con! anii și comici.

A
Basul profund se distinge de cul-Palțl atât prin sunetele sale puternice, pline
și drc-cum aspre, cât și prin înclinarea sa naturală pentru mișcările larga sau

CA
an danie. Cea mal bună sonoritate o arc în octava ^)rtc rar P0-

sedă al doilea registru. Agilitatea îl vine cu greu și o face mal comod accen­
tuând fie-carc sunet într’o mișcare moderată. Rolele care îl convin sunt cele
in ---- - sc-

TE
Ugbcnoliî, Saraslro din Flautul
ridse, maestdsc, patetice. S. cs.: Marcel din Ugbenoliî, Finului
Moisc
magic, Moi se din opera cu ast nume, Bertram din Koiteri-âtavuiui
Robcrt-diavolul etc.
cic.
” contra, sunetele au ..unn timbru mal baritonal și agili-
La basul; cantant, din agi i-
- ■ • — de asemenea rar îl
tatca îl convine mult mal bine. Al doilea registru, pe care
O
ca și la cel profundl. Sunetele înalte le arc mal
I
posedă, începe de la
BL

;;in vigurosc de cât cel profund. Rolele care

sonore, pe când cele grave mal puțin cât și cele briliante, de grație, s. cs.: Alfonsu
ÎI convin sunt atât cele d'-unatice cu aSt nume, Mcpbistofrle din Fausl, Plutii-
din Lucrcția, Don Juan un opera
BI

ket din Martba, etc. jște vocea, cu cel cantant, cu

notri veste drc-cum, în ce pi
«jp potrivește
Basul comic se
de la si, îl este prea comod, ba unii merg
deosebire că falsetul, care începe tot
înlesnire pen-
Pe lângă acesta are o marc
ibric sus până la
*; lui sunt: Bartolo din Bărbierul, Lepo-
tru pronunțarea iute a cuvintelor. Rolele
din Elisir d'amore, etc.
rello din Don Juan, Dulcamara u...
-
 Al . 18

cel mal bun ■’ cel mai imrebuinț ii.’) pentru că permite a sc aspira mal mut
aer‘cu ușurință, se [iote giruh’ mal bine espirația si în fine pentru că, dilatând
r mai mult ca cJc-i-aitc peplu’, face să vibreze mai bine toracele,^ mărind ast­
fel resonanța. Modul al -i -iea a iio și este țntrebuințat dc unii cântăreți, insă
nu sc note rc ■- :t,tilda ia pcnciM. I iu fiind-îpl pentru cântatul forte este insu­
ficient și -ostenitor., .-i.a pentru -,E adeseori produce lei de fel de bole. Gumam
d»s î.-iSă. ’!■<> cântare;! ii iim /bmnțvză, d. c. flaurc. care îl și recomandă în trac­

D
ului de cânt. Modul acesi.» de respirat este dre-cum avantagios la cântatul
piane țunde nu irebuiv o cantitate mare dc' aer), precum și la producerea In

G
I picu('. a sunetelor înalte ia icnorl și bariloml
Pentru ca respirația să fie făcută în condiții bune, trebuie ca inspirația să

M
se facă nici prea iute nici prea încet, căci In amvndouc cașurile plămâni! se os­
MECANISMUL VOCAL tenesc. Dc asemenea trebuie a băga dc semă, ca inspirând, să nu se audă vre-un
sgonîot; acesta ksne se va obține, dacă se va îngriji ca gura să fie îndestul dc

N
deschisă și părțile ci intcriâre dispuse ast-fel, ca acrul, intrând, să nu. găsescă
I

PARTEA I vre-un obstacol, dc care lovindu-sc, să producă acele neplăcute sgomote. In es- I

A
pirație, aerul, fie în mare saQ in mică cantitate, trebuie a se scâte lin, egal, fără
dc tremurătură. La începători, de ordinar, mușchii peptulul nefiind esercitațl, nu
i
TEORIE au destulă putere și mlădiere pentru ca plămânii, dilatați prin inspirație, să re vie

CA
cu încetul și treptat la posiția lor dințata, așa că aerul cse într’un mod inegal
ceea ce comunică voce! o tremurătură neplăcută.
§ 1 - iu. Despre r e s pir a ți u n e. Respirațiile sc numesc mart, când, voind a cânta o frasă lungă saQ a ține
Rcspirațiunc numim actul prin care tragem aerul necesar în plămâni și apoi un sunet un timp mal îndelungat saO cu o intensitate mal marc, aspirăm aer

TE
îl scdtcm afară. Acesta sc produce prin mușchii pcptulul și elasticitatea plămî- mal mult. Când însă ne servim dc mal puțin, fie pentru frase mal scurte, fie
nilor. Prima operațiune, adică tragerea aerului, se numesce aspirație, iar cea dc pentru cele cântate piano, atunci se numesc jumetățl de respirație. Atât cele
dintâta cât și cele dc al doilea sc întrebuințeză alternativ, căci numai una, cs-
i Iul afară, espirație. Dupe modul în care sc fac aceste opc-
clusiv întrebuințată, ar fi prea obositor. Câte o-dată frasa sar» pasagiul fiind prea
IO
a doua, adică scâtcrea: claviculară ’), costală, abdominală.
rațiuni, respirația este: c aceea în care, pe timpul inspirației, primele coste lung și neputându-se esccuta cu o singură respirație, ne servim de respirațiunl
I- io) Respirația claviculară fdrtc scurte, pe care trebuie să le facem iute, cu ușurință și aspirând forte puțin
și clavicula sc rădic, iar pântecele e fdrte deprimat; aer, ast-fel ca să nu se bage de seină că despărțim frasa satî pasagiiil în mal
BL

, la inspirație, primele câstc și

II-lca) Respirațiunca costala, aceea in care se produce la nivelul castelor mi- , multe părți. Ide sunt utile, mal cu seină, cântăreților a căror respirație e scurtă
clavicula stau nemișcate, iar lărgirea pcptulul din natură/
deprimat în partea inferioră',
jlocii și inferidre, pe când pântecele este ușor , la inspirație, castele In orl-cc cas trebuie să sc aspire numai atât aer, cât trcbuc pentru frasa ce
III-lca) In fine, respirație abdominală c aceea în care,
BI

e și modul întrebuințat este a sc esccuta; aspirând mal mult, se ostenește cinc-va în zadar, iar aspirând
reniân ore cum pe pe loc, iar pântecele
loc, iar pântecele sc umflă. Acesta mal puțin, nu’l este de ajuns, din care causă trebuie a se forța spre a lini frasa,
âmenilor de știință, cât și dupe cel mal mulțl maeștri aceea ce e dc urât efect și ostenitor. Prin practică, elevul lesne va ajunge a face
in vorbire. cu iuțelâ și ca din instinct acest calcul. O buna respirație este una din primele
Atât dupe opiniunile __ , uvbuMțat dc uni! cântăreți, este
dc cânt și cântăreți, modul l-iu, dc și s’a întrebuințat calități ale unul cântăreț. Ea nu se polc obține dc cât cu încetul și printr’un
în deajiins. Modul al 2-lea este
WW«—x octpnitor și nu permite a se aspira aer îl
------ studia lung și stăruitor -).
însă și ostenitor și la partea superiori anteriori a
subțire și rotund, In foi mă de S si e pus
r, Chiar vi'diea si renumita scoți italiană il întrebuința.
’) Clavicula esb? un os
i. 1’nii niwilri r. rom nvl i a la respirația, firii <!,• a emil** «unele. Credem ae»'sti
pepiuluf Cil totul <1.: pri-os căci respirația nu |«d.- d^iolta d- rât 0-I.1IA cu crnhiunea sunător și apof treptat cu
cele-l-allc studii .<!<• mecanismului vocal.
 IU

fi
i-J
f

1
Fig. 2
(Hotă tic lot deschisă

j.

D
Vig. 3
Fig. 1
.Vumui țjlolu vocală deschisă.'
6 3 Violă de (ol iiU'Idsâ.

G
!
s

M
t

N
A
•S Fig. 5
■s
Fig. î
XtiHiai yluta •spirului'ie tlcscit isă.
Aspectul ijbdei in

i i

CA
I
ss
t
I
IO
TE I
Fig. u Fig. “

I Asprei ut </h)tei in Aspectul ijbilt'i-.

-Tl
I
BL

§
BI

X ■ X "s
©
2
p
k) Fig. 9
g"
Sțg< X/;. • ă
A-prctul •jbdei iu. I C|_~ L . ’_Ț1
Aspectul tjbdei i
l.Ș - JJ
 21 22

. 2-!ea. Despre emisiunea voceî Când cmkvm

emirem vocea puind o consunantă înaintea vocalei, o pronunțam dis-
t.ibj.. dcschâknd ușor și iute gura și dându-1 disposiția cerută de vocala ce se
Actul de . a face să nn-i'i. -i i , l'n- acea consunantă.
numește /"/<,' ..-(k . • pj >u mu Iovul aerului esnirit
, ............. csțirai, se voir d a emite c:i vocale un șir de sunete, lăsăm gura deschisă pentru mal
csit-
c u in nî-ÎAr» r ’ i
piciore. Urpul / • ,.pl> dar 1 ;;
’ ' ;:1 • .v
l5r....... i c!,;, naliira|( vocca,
a cnîllc VvCe ș: numai când o simțim uscată, o închidem, pentru ca glandulele să se-
p țm scos afara, uniuni l.t ..ip !!? drvpl< Vtir c.;lk;1 jv.a)ui) ,ul ,r din noO saliva, fără de care nu se pole cânta. O desâ închidere și deschi­

D
corpului, iar acel cari au urîLu «,mcum de a’face hccomeniiv mișcări cu densele, de . .» gurel ar fi ceva si disgrațios și ostenitor.
vor face bine, pană se vor dcsobkmui de .m-sta/a k ;i:x împreunate la spate’ Sunetul emis, pentru a fi în bune condiliunl, trebuie:
;du) A. ii. bine intonau

G
Lni! cântăreți, la pasagiurl ascendente, cu cât se m..;: cu vocea, cu atât ridică mal
mult capul, întindend din ce în ce gâtul. Cu modul acesta, larincsul. urcându-sc 2-lea) V fi curat (dar).
j-ka) A avea timbru plăcut.

M
mereu, ajunge aprdpc de farincs si impcdka rcsonaiița voceî, căci, cu cât dis­
tanța dintre larincs, farincs și cavitățile nasalc este mal mare, cu atât vocea .1 v-2. sa diva a reproduce cu vocea un sunet dat, fie cu vocea, fie
are mal multă sonoritate și amplore. batire. recomandă/m tractatul seu, ca, la . j ytL-un instrum-m. Accstă calitate^ de nu o va posede elevul orc-cum din

N
producerea sunetelor înalte, din contra, capul să se aplece ușor, aducend barba natură, ori ce studiu este de prisos, căci fără de o bună urechiă și fără de un
puțin spre gât; ast-lel larincsul rcmîind nemișcat, pe loc, distanța, care îl separă larincs capabil de a reproduce sunetul audit, nu se pote studia cântul.

A
de farincs si cavitățile nasalc, remâne mal marc și lasă un gol, unde se produce Prin cliiriinie. înțelegem ca aerul, traversând larincsul, să fie întrebuințat lot
resonanța, ceea ce dă voccl tuuî sonoritatea .-J amplârea posibilă. Gâtul și limba spre a face să vibreze bine cordele vocale (care de asemenea trebuiesc a fi bine
trebuiesc a nu fi încordate; asemenea fălcile și^dințil să se misce cu ușurință. întinse) și nici o părticică din el să nu esă în zadar, fie prin glota inlercartila-

CA
T6te ccle-l-altc părj ale corpului se vor ține nemișcate, fără însă a le înțepeni
și nici o altă mișcare nu se permite, de cât aceea a organelor vocale. Se reco­
mandă acestea, mal întâiu, pentru ca organele vocale să se desvolte în libertate,
fără ca acțiunea lor să fie paralisată prin alte mișcări; al douilea, pentru ca c-
gindsâ neînchisă bine, fit: printre cordele vocale neîntinsc destul și neapropiate
bine, căci ir. cașul acesta, vocea va fi întovărășită de o fâșietură, produsă prin
eșirea de o-dată cu sunetul a acele! porțiuni de aer.
Timbrul, am vedut că este modificarea pe care o primește sunetul, resfrân-

TE
levul, destinându-se mal târdiii scenei, să fie liber a face gesturile cerute de rolul gându-.se in farincs și cavitățile gurel și nasului. El este natural sau artificial.
SCO, iar dificultățile vocale să nu’l silescă a face fel de fel de strâmbături nepo­ Eie-care voce arc din natură un timbru ore-care, închis sad deschis, dulce
trivite cu situația și caracterul personagiului represintat. Acesta, din nenorocire, sau aspru, surd sau sonor etc. Acesta atârnă atât de la starea bună sad rea a
se vede prea des în dilele nâstre și chiar la cântăreți cu renume. membranei care căptușește larincsul sau fanncsul, cât și de la dimensiunile acestui
O
Pentru a emite sunetul: din urmă, ale gurel, limbel, cavităților nasale și fălcilor. Ast-fel, cu cât farinc-
— Se deschide» mal întâia gura și se aspiră; sul e mal mare, cu atât vocea c mai sonoră ; găurile nasului fiind prea mari,
I
__ $e ține acrul în pept o clipă (ceea ce face ca amendouC porțiunile glotel fălcile prea desvoltate, iar gura mică, vocea va li fără sonoritate. Dacă însă gura
BL

să se închidă, prin apropierea cordelor vocale), apoi se dispune atât gura cât și
părțile el interidre în chipul cel mal favorabil timbrului și vocalei ce voim a da
sunetului;
__ Se produce sunetul de o-dată, dându I un ușor accent, pnntr o pronun­
BI
va fi proporțională .și fălcile mal puțin desvoltate, vocea va fi plăcută. Acest tim­
bru natural, de va fi neplăcut, nu se polc vindeca și abia daca, cu multă silință,
se pote ascunde orc-cum defectele.
1 imbrul artificial este acela care resultă de la modul cu care cântărețul res-

distinctă și
țare distinctă și puțin energică din
puțin energică gât a vocalei ce întrebuințăm.
din gât frânge sunetul, ceea ce atârnă de la disposițiile bune săi! rele ale gurel și părților
îl ținem cât voim, 11^părăsim înlr’un chip ușor și tocmai după el interidre. Ast-lel putem produce, după voința, un sunet plăcut saO țipător, mal
— După ce gura.i Tdte aceste ndfarl, se înțelege, trebuiesc făcute iute și cu
acesta închidem gura. - deschis sau mal închis, nasal, gutural etc. Vocalele chiar, intru cât-va, nu sunt de
durată,, -----
ușurință. La sunetele cui drc-carc ------- trebuie. să îngrijim ca, sflrșindu-lc, să câtmște umbre deosebite ale sunetelor. In ceea ce privește disposiția gurel si a
ne mal rămîie un
mal rămîie un mic rest de
mic rest aer, pe
de aer, care, sau îl scoicm afară
pe care, fără sgomott, daca părț.lor el mtenore. pentru vocala gura trebuie a li deschis., potrivit cam in
■* aspirăm altă
**----- ---- i cu ;
_ • - dimpreună cantitate de aer,
nu mal avem nimic de cântat, sau îl lorma unu! zero culcat z . l.mba se va ține întinsa, cam turtită la mijloc si
sunetele următore. 'fiind un sunet până ce nu mal avem de
pentru a produce s-------- ---- cu v.rlul aplecat puțm spre dmțn de jos. fără insa ah atinge. In asta posițic re-
loc aer, nu’l putem părăsi ușor, cum trcbuic^oj^ fl.'ctandu-se sunetul către desclnzatura gurel in partea de sus, vocala ,i va fi pu-

(«academiei*
 •J3 24
țin deschisa și pl.setn., i;11 Cu vo„,
gura. v-i va fj maI deschisa sau cavitatea gurel cât și acele ale nasului.Dacă insă intregavoce este nasală la
țipantorc. Daca insa sn.-ori,încct.
j 'U’ir.i s ’jrcuoja limbel du vC-lul pa- și la vorbit, atunci este probabil că defectul este organic, ceca-ce cade In
huni, vocea va răsuna ce ir, ce ms! lm!t
- ..i parte;, siipurioră a farincsulul Gomenul medicinc-L Mal multe mijldce s’au recomandat de maeștri, spre a com­
și vocala a va deveni C ev ii, • * • bate și vindeca ast defect. Unii au fost de părere de a se emite vocea pe vo­
■x mai m/biSă, pună cu va suna ca De vom
trage puțin limba indar-g, Gmd J wn!a calele a, o, f, însoțind pe fie-care de consunanta aspirată b și cu 6rc-care energic,
cur., vocala a, inchidun-

D
du-se și mal mult, va deveni ,, Închidă,d din ca asM’d elevul să perdă obiceiul de a îndrepta sunetul numai spre cavitățile na­
ce în ce gura, păstrândifl insa
' ‘r‘^Ln^ ina- îndărăt limba, vom avea în fine pe n. Pentru a sului. Alții au propus emisiunea voce! forte, alții piano, alții emisiunea cu con-,

G
Obține vocala c puțin închisă, deschidem gura lărgind
lărpindh> -,i apropiam partea an-
’,, puțin și sune, ele.
unora de dc-asupra hmbel de cerul gurel, lăsând verful aplecat către dinții de Timbrul gutural se observă mal des la sunetele grave, câte o-dată și lâ cele
jos, tqț ca mal sus; ast-fel formăm douC cavități, una dinainte mai mica și

M
înalte. Unii cântăreți (mal cu semă bașil la bărbați și contralțil și mediii-sopranil
*in^arat De vom apropia, partea superidră a limbel de cerul gurel, k femei), voind să dea mal mare vigâre sunetelor de jos, le forț&ă, lăsând la-
lărgind gura din cu în cu, vom obținu pe rând vocalele c deschis., 7 închis, i des­ lincsul cât de jos. Din astă causă, farincsul se contractă și sunetul se reflectă In

N
chis. In fine, trăgund vcrlul limbei mal îndărăt și apropiind o ■ du cerul gureî, vClul palatin, căpătând timbrul acel neplăcut numit gutural. La producțiunea su­
vom avea pe î. netelor înalte însă, el provine din aceea că, silindu-se cântărețul pentru a Ic pro­

A
\ ocalele r și z, deschise, sunt neplăcute si trebuiesc emise cam închis; in cit duce, contractă rădăcina limbel, ceea ce face ca epiglota, care știm că se află
pentru 7 și <7, de le vom avea pe o notă iiingă, Iu vom preface, îndată după c- dindărătul limbd, să se lase dc-asupra larincsulul și sunetul îșl perde resonanța, de­
misiune, pe 7 în a iurte închis, iar pe ii în a deschis puțin. Din lâte acestea
i venind neplăcut, gutural. Cel d’intâio defect se îndrepteză, dacă elevul îngrijește

CA
rcsultă că: un sunet plăcut, corespunde în tot-d’auna cu o bună disposițiune a de a nu încorda gâtul, aplecând prea mult capul spre pept, de a nu împinge la-
organelor vocale și vice-versa. rincsul prea mult în jos și de a nu contracta farincsul. Sunetele grave trebuiesc
Emisiunea vocei este defectuâsă : produse mal întâia piano și după un lung esercițid și treptat să ajungă a le da
a} Când sc emite sunetul acccnlându’l printr o lortu espirație cu peptul. o tărie 6re-carc, fără însă a cădea în csagerațiune. Pentru cel de al douilca, tdtă

TE
b) Când înaintea fie-cărul sunet emis, se pune consonanta n. Acest obicciil
îl au mal cu semă acei cari au cântat musica bisericuscă orientală.
c) Când, în loc de a’l ataca, de o-dală, îl căutăm murmurând alte sunete,
sau când emitem un altul inal jos, de unde, printr’o trăgănătură a voccl, ajun
IO
grija să se îndrepte asupra limbel, care trebuie să fie liniștită și,neîncordată, mal
cu semă k rădăcina el, ast-fel ca epiglota să stea în sus, spre a nu împedeca
resonanța vocei:
ajun-­ ! In fine timbrul este surd,, când limba fiind prea subțire, sunetul se reflectă
I)

gem la sunetul cerut. direct către dinți. Acesta sc pote înlătura, dacă vom sprijini puțin verful limbel
■' >■ ■
d) Când glota .intcrcartilagindsă Z* •
nefiind1 * 1 •
închisă 1- " -
bine, sau cdrdele vocale»ZAI >'■ 1 f1
în de dinții de jos, spre a le împedeca dre-cum vibrațiunea, iar sunetul 11 vom În­
țTÎmPîi lnr sunt nutin întinse, si împreună cu sunetul cse și aer, din care drepta mal mult spre cerul gurel.
BL

întregimea lor sunt puțin întinse, și împreuna ----- ------- -

• «• •
I
causă vocea îșl perde din sonoritate.
c) Când timbrul vocei este ina sal, gulii ral, surd, șovăitor.
v.__ _
Asupra timbrului nasal și asupra
mijl^celor de al combate, saiî dat dife-
î De asemenea, când cu verful limbel facem necontenite mișcări în sus și în
jos, sunetul se reflectă când într'o parte, când într’alta, devenind ast-fel neplăcut,
șovăitor, nesigur. Acesta provenind din neliniștea limbel, elevul se va sili a o
observă mal des la vocile și la sunetele înalte și mal y rar Lla’
BI

ține nemișcată, fără însă a o încorda, iar neputând, se va ajuta la început ținund
rite păreri. El sc <--------- îl produc, adică: saa ca la-| I
cele de mijloc sad grave. DouC sunt căușele care i. - ccnl pe dînsa ușor un mic și subțire bastonaș; cu stăruință, defectul va dispare.
rincsul, fiind dre-cum sus-), limba, în partea sa superidră, se înpingc către
p- n. c cerul . Intre defectele vocei putem pune și tremurătura (fr. chcvroteinent). Acesta
gurel cele douC perechi de arcuri de la vClul palatin sc contracta, ar « 1 I
une-orl provine din slăbiciunea cârdelor vocale, care nu pot sta liniștite la emi­
reflectă numai în cavitățile nasale, neputând de Joc
gurel; sat) că vălul palatin, lăsându-se, astupă ca-'itați e
1 1^ «
că acrll] nu
suneiul este na-
trebuie ca acrul să străbată aut
tîmhrnl ruralr
h siunea sunetului; mal de multe ori însă el se capătă prin imitație, unii cântăreți
Intrcbuințându 1 ca frumusețe a sunetului. Câte o-dată chiar cântatul prea mult
sau prea forte, pâte produce cu timpul astă tremurătura. Este de observat că
acest defect se arată nu Ia atacul sunetelor, ci atunci când vrem să le pre­
jf
II
sal, căci, pentru ca să albă vocea timbrul curat, trebuie
lungim, mal cu semă când aerul aspirat începe a se sfirși. In urma acestor ob­

«) La emiterea sunetelor grare, hrin«ul «o

observa chiar pe din atari.
i servații, Faure, in tratatul sCil, propune ca mijloc de îndreptare următorul esercițio:
 26
2"
— Daci. .1. ’-x de a trece du hi un sunet la altul iute și a le ataca precis
Se va emite vocea, pe vocala n. accentuând’o cu orc-carc energic;
Se va tine sunetul in ti:-p mai întâii!, apoi de o pătrime
și treptat se va lungi durata în i .mp .Iu douC. patru, șese sau opt pătrimi, avind
I , fie-c.?-. din contra, facem să se audu și cele intermediare, printr’o trăgănire
. voxi ») și chiar pe cele principale le producem intr’un chip nesigur.
Aptițudmx, pe lik'e o arc cinc-va din natură sau o dobândește prin studiu,
grija de a 1 întrerupe, îndata u. a încep..- trcinuratuu >i apoi a reîncepe. Acest du a hcu : accesiuni de sunete legate intr’o mișcare repede, se numește agilitate.
studii!, făcut cu stăruință ș: rabdarc, duna zisa lui j-'aiirr, va face să dispară acest •' lim de prisos d; a usplica modul de a se scrie și de a se ceti diferitele or­
defect.
Nu putem termina acuși capitol, iară a adăoga ca, după opinia nostru, cel mal i namente sau formule de agilitate, după cum se vede prin metddc. Regulele ce

D
dăm sunt du ajtms. de dfe-ce, orl-ce succesiune de sunete, orl-cum ar fi com­
bun mijloc de a îndrepta orl-ce deteci, este stăruință elevului, exemplul bun dat binate de, îndată ce se esecută cu drc-care iuțelă, devin pasagiurl de agilitate.
de maestru și audirea unor bun? cântăreți, căci nu trebuie sa se uite, cum am iii

G
Ca pentru scrierea diferitelor ornamente, acesta cade în domcnul cctircl mu-
mal dis, că mecanismul cântului se învață pc jumclaie. prin imitație. sic.de, iar nici de cum în acela al mecanismului vocal. Tot ce recomandăm
Regulele de mal sus privesc atât emisiunea forte cât și cea piano, căci am vedut elevului, este ca în tot-d'auna să albă în vedere că, cu cât se csecută mal

M
la capitolul i-io, că intensitatea unul sunet provine numai de la cantitatea de aer iute o seric du sunet-., cu atât elevul, din causa mișcărel repedl, este târît a face
ce întrebuințăm și de la gradul de energie cu care îl scolem și facem sâ vibreze mișcări cu fălcile, obrazul sau chiar cu unele părți ale corpului. De aceea, voind

N
cârdele vocale. In emisiunea forte să se observe numai, ca aerul, deși scos in a dobândi o agilitate perfectă, trebuie a se esercita mal întâii! rar, observând cu
mare cantitate și cu energic-, să nu fie împins prin contracția vinelor gâtului, strictcță ca numai organele vocale să lucreze, iar cele-l-altc părți ale corpului să
1

A
căci atunci sonoritatea Iu*, devine neplăcuta. Sicber recomandă de a emite sunetul tiu ’iui-fîic, fără
tic liniștite, lără a fi încordate sai! înțepenite. După ce se va obține rar o ese-
in primul moment piano și apoi, du o-dată, lără vre-un t> eseendu, să se trccă cuțiuiie bună, se va putea iuți treptat, până se va ajunge la cea mal iute mișcare
în forte; printr’acest mod, <}icu el. cântărețul este sigur de intonațiune și pote posibilă pentru fie-care esercițiu.

CA
regula gradul de energic cu care voește a produce sunetul, iar auditorul nici nu
bagă de semă acesta. Acest mod du emisiune privește mal cu semă sunetele în-
nalte, care trebuiesc a fi atacate iorle.
2) DouC sunete sunt legate cu portainenl, când trecerea de la unul la altul
o facem printr’o alunecare a vocel, trecend prin tdte sunetele intermediare, fără
a se putea distinge vre-unul. Porlamentul este de doue feluri:
</) Cel pe care îl facem pe aceeași vocală, s. es.:

TE
§ 3-lea. Legarea sunetelor
I
Când trecem de la un sunet la altul, fără de a respira, atunci dicem că legăm și care se csecută alunecând ușor de la un sunet la altul;
O
aceste sunete. Legarea este de douC feluri: simplă (legato), sau cu portament V Cel pe care îl facem pe doue silabe și care se csecută ast-fel:
cu vocala
prime! silabe, printr’un portam’cnt,, se anticipcză sunetul la care voim
a ajunge
I
(con portamento, portando la voce). și apoi se csecută cu silaba a doua acest sunet. S. cs.:
i) Cea simplă se face trecând de la un sunet Ia altul fără întrerupere, li-
face trecend dc la un sunet
BL

?1 a.7a «v ... ' 1 unul din sunetele intermediare să nu se audă cât

. niștit și așa de iute, în cât nici1 i----- ■
portam. port.
de puțin. Principalele defecte ale legărcl simple sunt:
— Dacă, in loc de a o face cu gâtul1), o facem printr’un fel de espirajie
face cu gâtul1), o
frasa C.f
‘Te
BI

cu pcptul, par’că am pronunța pe b. S. cs.: rog a’mT spu - ne

port. «port.
se csecută ast-fel
------------------------- 1-----
ha ha ha ha ha ha ba Te - e rog a'mi spu -- u
spu u -- ne
barba, gura saO alic părți ale
— Dacă la fie-care sunet facem mișcări cu
*! Cum știm, sunetele se formezi in glotă, c.<rv, prin mușchii cari i \
osebite lorme. Când aceste mișcări «■. mițc.l carlihgiurile hrincsulul, ia «|e-
se fac iute și precis, sunetele se succed
1 'iul 'ii.-ă ele <e fac încet, atunci intre
obrazului sau corpului. '
•’-l < I -• care si ca o trăgânirc a vocci. un sunet și altul se aude și sunetele neîntrerupt și Liră trăganâiurâ.
dintre ele, fără j sc puica
eart accentuarra
*) De câte or! e vorba de formarea, legarea
riicaul.
 ‘28
‘27
cel mal înalt, va simți, ajungând la un sunet orecare, că’șl schimbă modul de
Portamentul atât du prima cât și de a dona specie. se pote făcu du jo- in producere al vocel. De aceea, la cântăreții neesercitaț! prin studio, trecerea in
sus și vice-versa, într'un registru mq într’amcnduuu, în Mu- gradele de imuni­ mod legat de la ultima notă a unul registru la cea d’ânteio a celuI-Lalt, se face
tate saa nuanțat. De ordinar, portamentul- du >•.. in sts -u fac printr’un crcsA
eu dificultate, ccca-ce se pdtc observa din diferitele mișcări ale unora sao ale

I
ccndo sau printr un dinrinuendo, iar ce! d>- <:••• ;<•?. y.umai printr'un deyercs- m oilor părților obrazului și dintr’un fel de sughiț, în momentul trccercl. Acesta
cendo, iar în crescendo fdrte rar. Mal multe p.o: lamcntc, un-..b. după altele, fac ■ dificultate în unirea lor este cu atât mal marc, cu cât se deosibește mal mult
tot-d'auna un efect neplăcut. unul de altul (vedl capii. B). Așa la bărbați este muft mal marc de cât la

D
Când portamentul' se face forte și acea alunecare devine prea pronunțată femei, iar dintru vocile femceștl, mcdio-sopranulul îl vine mal lesne și con-
italienii îl numesc strasciiiando la voce. I J se •ntrebuințeza la unele pasagiu ; raliului mal greu. Causa este, că la medio-sopran sunetele înalte, de și mal

G
fdrte dramatice, spre a esprime disperarea, mania,, entuziasmul ub. ?| slabe .unc-orl de cât cele grave, sunt însă pline, crin închise și aO o mare
port. asemănare cu aceste din urmă; contraltul însă, care, dupe cum am vădut, de

M
multe ori nici nu are al douilea registru, și când îl are, cu greii p6te dobândi
(Lucia de Lamurmoor)
cs. o unire perfectă intre densele, fiind-că și ca sonoritate și ca timbru și ca in­
tensitate. deosebirea între densele este mare. De asemenea, vocile slabe și mlă-

N
./ Ah! 'Ma - le - det -1<>
diose mal lesne dobândesc unirea lor (de multe ori o aa din natură), iar cele
Pentru ca portamcntul să’șl producă efectul curul, ticbuie- torte mai greu.
at Să se facă într’o mișcare rară sail moderată, cu iote ca cel de specia

A
De și, dupe cum știm, fie-care registru îșl arc limita sa normală, mal pu­
întâia se pdtc esecuta și în mișcare mal repede, dar numai în piano. tem însă produce câte-va sunete în sus și în jos, în amândouă registrele. Pe
acesta se și întemeiază întregul studiu al unirel lor, dupe cum vom vedea în

CA
(Lucia) V partea 11-a, la punerea în practică.
OrI-care voce, posedând amândouă registrele, pentru a se numi egală se
Spar — gi di «jual-que cuvine: i-iu) A poseda cele două registre în tâtă întinderea lor, desvoltatc deo­
aplice de cât la intervale care să nu fie mai mici du cât terța potrivă atât în pin no cât și intr’un me^o-forte moderat sa a cel puțin numai în
b) Să nu se

TE
cât intervalul va fi mal mare, cu atât el va fi mal plăcut. piano. Unele voci femeiești pot, chiar în forte, a obține o egalitate în amân­
mică. Din contra, cu
portam. două registrele. Bărbații trebuie a îndulci sunetele cam aspre, vecine cu regis­
trul al douilea și a întări pe cele din al douilea registru, dându-le plenitudinea
31^ £ » celor d antei ii și închidându-le puțin ; femeile din contra, închidând de asemenea
O
puțin sunetele înalte. Media sopranul, la care, cum știm, asemănarea între re­
P Ah si duo - po
l! gistre e mare, trebuie numai a întări sunetele mijlocii, care sunt slabe de or­
I
El se face
face însă și pe secunde mari sau mici,
însă și pe secunde mari sao mal cu
mici, mal cu semă cel de specia a dinar, relativ cu sunetele înalte și cele grave.
BL

doua; auM«»vl
doua, însă
atunci însă trebuie
trebuie să
să
insă trebuie să se se
se observe
cL ----- ca notele
’ să cfie bine intonate, căci
2-lea) A putea trece dinlr’unul într’altul, după voință, pe același sunet HC-
’
alt-fel, succesiunea de secunde, mal cu ' i sumă cu portamentul de specia întâi ii, se
întrerupt (negreșit pe sunetele susceptibile a fi esecutatc în amândouă re- 1
va ipreface într’o trăgănare fdrte neplăcută. gistrelc).
Portamentul se noteză câte cit" o-dată «rîn semnul
~ 'Ut ’ prin de legătură
somnul de legătură scriind
BI

’i voce. De multe or! însă nu este notat, • j-lea) A putea trece cu Înlesnire, csecutând o scară, un arpegiil sail ori­
dc-asupra: con parlamenta, portando hi care pasagiu, dintr’un registru într’altul, pe orl-care din sunetele susceptibile a
de a’l
rărnâind la cântăreț c_ _‘ l._ face unde trebuie. se esecuta în amândouă, saa cel puțin pe sunetul ce servă'drept limită normală
§ 4-lea. Unirea registrele r la fie-care. La bărbați, astă trecere se poate face în piano și mal rar în ine^u-
forte ; la femei, in amândouă aceste grade du intensitate și la unele chiar în
111 ..1 vudut ce va să dică registre, câte
sunt, ce fel de sono- forte, cum am dis.
In capitolul B, —am
ritate precum și cc întindere are fie-care, la diferitele genurii de voci. Deși până
... .|-lca) In fine a crește și a descrește intensitatea unu! sunet, trecând din-
astăzi nu se știe hotarît, în cc chip se
va esecuta pi ano o
22 produce registrul 2-lea,
p-'«-instrui 2- totuși, orl-cine
serie de sunete, plecând de la cel mal grav și niergend la
• i ’tr'un registru într’altul. Despre acesta vom vorbi la capitolul al șuselea.

20
•' 5-lea. Despre accente
In general, a acccnta, va să dică a 777/.7,-| ■are! o iniemiluțe ârc*care
ji îndata u o descrește, Eic-carc instrument are {Viiidul ‘ jfi deosebit de a acccnta,
așa la piano se accentcază prin lovircajn.il tare] u tasidor, la viora prin im-
pingerea sau tragerea mal apăsat a arcușului, etc.
La cânt, accentul se produce deschidend energic și de od-ită glota, prmtro
impulsiune mal mult saO mal puțin energica a aerului. De aci mai multe teluri
de accente, care sunt : stacatlo, marcatto, slcnlalo și niarlelullo.
Am vedui, la capitolul i-io, că la fie-care emisiune de sunet, cordele vocale
se întind, dispuind într’un mod sau într’altul glota și îndată ce părăsim sunetul
ele se destind ; accslă operație sc face iute și ușor. Acum, dacă esucutând un
șir de sunete, în loc de a le lega, le vom despărți prin pause, dându-lc o va­
loare cât de scurtă și ic vom acccnta Ușor, vom avea ca efect aceea ce numim
stacatlo. Să fie bine înțeles că: tot acel șir de sunete trebuie făcut cu o singură
espirație, liniștit, închidem! și dcschidcnd In fie-care sunel 'dota. Ast-fel staca-
tul nu însemnezi de cât a acccnta ușor un sunet saiî mal multe, dându’l sau
CA
dându-le o valâre cât de mică și urmându’l sau urmându-lc de pause. El se
întrebuințeză cu efect mal cu semă în succesiuni rcpedl și este mal frumos și
mal potrivit la vocile înalte, de cât ia cele grave, viai cu scamă la /enicl. Cu
tute acestea și cele grave trebuiesc a’l escrcita, studiul Iul fiind cscclent, pentru
TE
. desvoltarea mușchilor larincsulul, mal cu seamă la vecile trăgănatc și puțin
’ mlădiâsc.
In esecuțiunca Iul, elevul trebuie a observa :
• — Să nu aspire după fic-carc sunet;
IO
— Să nu strângă peptul saO să încordeze gâtul ;
— Să întrebuințeze aer puțin.
Intr’alt-fcl, el devine imposibil într’o mișcare repede, neplăcut și forte oste­
BL
nitor. Acrul, de și întrerupt prin deschiderea și închiderea glolcl, trebuie să curgă
într’una, egal și să nu sc permită de cât. numai acele ușore impulsiuni, provo-
caic de deschiderea puți11 energică a glolcî, prin care sc produce accentul.
Este de observat că stacatul arc drept caracter distinctiv accentul și iuțeala
BI
mișcărel, căci douO saO mal multe sunete pot fi întrerupte, dar de nu vor fi ac-
centatc și Într’o mișcare repede, nu vor avea caracterul stacatul ui.
Prin marcatto'sc înțelege un sunet accentat ca stacatul, dar ținut, safl un
șir de sunete, accentate fie-care în chipul stacatulul, dar lot dc-odată legate,
ără pause.
Andante
Es.
a a a a aaaa
30
Se va pronunța vocala distinct, pe fie-care notă. Unii cântăreți aO urîtul
obiceii’i câ. voind a marca mal bine, fac mișcări cu fălcile, par’că ar mesteca,
ceea :• produce urîtul efect de: an, au, au saO ha, ha, ha.
**■
Slenlalo (rom. trudit) este un fel de accentare în felul marcatului, dar mal
• coie si v produce printr’o scoterc sgomotosă a aerului, par’că s’ar dice vo­
calele precedate de h aspirat. Acest accent se întrebuințeză în situațiile prea dra­
D
matice și ostenește prea mult peptul. Atât stentantul cât și marcatul se între-
r L ."i za în mie gradele de tărie afară de ff, unde numai primul sc pote între-
G
. Marcatul se pâ’e întrebuința și în mișcări mal iuți, nu prea mult însă,
ia;' .zcnia fiind mal greoiO, numai mișcările rare saO moderate îl convine.
Când același sunet se repetă de doue saO mal multe ori și la fie-care re­
M
petiție se accenteza ceva mai apăsat ca stacatul, atunci acest mod de a acccnta
iz. numirea de nuirlclaUo (rom. ciocănit). El este defectuos când, în loc de a sc
N
repeta și acccnta aceeași notă, se face o âpogiatură scurtă inferiâră saO supcriâră.
-j< -■ s‘ F# —zzj—x —1—x—l—Ț
1-^':
A
Martclatul numai în mișcări repezi (nu prea mult însă) îșl produce efectul
SCO caracteristic și convine mal cu semă vocilor de sopran care pot, prin studiu
a’l obține cu înlesnire. Totuși el este folositor ca studio, pentru desvoltarea voccl.
In cântul cu vorbe, marcatul sc produce printr’o pronunțare mal apăsată și
ținerea mai îndelungată a sunetelor; în fine stentatul, printr’o pronunțare și mal
apăsată, unită cu un accent greoiO. Cât pentru stacat și martclat, el nu e po­
sibil de cât pe vocalele a, o, și mai rar e. Chiar și cclc-I-alte feluri de accente
îșl perd din efectul lor, când sunt făcute cu cuvinte.
1 5 6-lea. Despre fi latul sunetelor
Când emitem un sunet încet și apoi îl creștem intensitatea într’un chip
într’un chip
gradat și pe nesimțite, ajungând până la un forte moderat, apoi îl dcscrcștcm până
la nuanța cu care am început, acesta se numește a fila sunetul, sunet filat (fr
son Iile iar ital. niessa di voce). Acest studio este, putem dice, cel mal grea dar
tot de-odată cel mai folositor, pentru a mări volumul voce! și pentru mlădierea
mușchilor gâtului și al peptulul.
'ț Pentru a fila bine un sunet, se cerc:
a) Siguranță In intonațiune. — La vocile neesercitate, adeseori, prin impul-
siunea prea energică a aerului, sunetul sc urcă în crescendo. După Gavarret,
acesta provine din causă că, cartilagiurile, de care sunt legate cârdelc vocale,
fiind mobile (vedl cap. A), o presiune mal marc a aerului pole să le depărteze
unele de altele si să producă o întindere a cordclor vocale, ceea ce face ca su­
netul să se urce.
/») Respiraliune lungă și hiue regulată prin /lecsibililulea mușchilor. — In
 :>2

filatul sunetelor, roiiu principal >i cel îmi -.re Rjocă f ' plămunii. Presiunea ți Lenta rrf, ••• •
l-.’il rty.
ralul asupra glotel trebuie să ne di;; ■ iu ,c u-.n : n:irc,■ cu cât1 esc în mă» man­
cantitate, cu condițiune de a curge ?-n j treptat pa.»la forte. Tot ast-fel șe va
urma și în _descresieiido
. . . se ... î-ni sunetul lin, iară tremurat ura, îngrijind dc
și
a mal avea încă un mic rest /ie aer, pe care sâ’i scota dti| ■*ă sfârșitul sunetului.
li • Sopran
'
mf
f
J
— *=JF
mf
Mp p
Este mal greâ a descrește gradai P.n|sunet dcat a 1 crește. Acesta provine din I
La parlamente creșterea saiî descreșterea, se face
aceea că, in descreștere, trebuind |a sv>:c d;a ce jn cc mai puțin aer, pentru a pe sunetul de unde începe

D
porta meniul și se urmeză pe alunecare, observând rcgulclc dc
micșora presiunea asupra ■ glotel, iar tendința naturală fiind ” 1 a scdte de u-dniă mal sus. Trebuind
în același timp cu creșterea saiî descreșterea, să se
tot acrul ținut un timp i ore care in pept, numai printr’un studia indclun. at schimbe și registrul, atunci

G
•e unneză în modul următor:
mușchii peptulul pot deveni destul de ilesibill și forțl, pentru a esecuta bine Se începe schimbarea registrului chiar pe nota d . r t,v, .....
dc nude plecă parlamentaf
u" dtscrescendo. Sunetul trebuie a’șl căpăta cea mal mare tărie ce voeștc cân­ jj mându-Sv- pe alunecare, dacă acea notă se pâte csccuta în amândouă registrele; ur-

M
tărețul a’lda, tocmai Ia jumătatea duratei Iul. adică: presupuind că durata unul su­ Sj schimbă registrul pe alunecare, dacă nota dc unde plecă portamcntul nu
net ar fi doue-deci dc secunde, cam la dece secunde trebuie a se ajunge la macsi-
H se pdte esecuta de cit într’un singur registru.

N
mul dc forță dorit, de unde se va începe descreșterea.
Nuanțarea prin creștere sau descreștere, precum și hiatul, se pâte produce pe Teilor î-leartr. -*• -p- ~
un sunet safl pe o succesiune dc mat multe, orl-cum ar h ele combinate.

A
Producându-se pe un sunet, ea se porc face:
a) In registrul intâiu, f gindii-su m Surnă pună ia ce grad se pute cr.-.'jte intensitatea la lie-
l-.i reg.
=if==i
•fr) In registrul al doilea, I care reg’stru d’n diferitele genuri (le voci. Sopran p-=zm/

CA
Sopran .
c) In amendouC*, trecând dintr’unul într’altul, se înțelege pe sunetele care se l-iil rtț. 2-iil

pot esecuta în amendoue..

La bărbați, registrul al doilea fiind mal slab, se începe cu densul piano
iBWOUflli se va esecuta
altfel: ffesflț. • -n
?e1zz=EE=11 1
apoi se crește până într’un mc^o-forte moderat, când se trece în cel d’intâiil și
c mj
■f
p - ---- — f
—mf !

TE
de aci crescând, ajungem în forte; la descreștere se urmeză din contra. Sopra­
Cu cât valorile sunetelor, între care se face portamcntul, sunt mal mici,
nul înalt saQ forte, mediil-sopranul și mcdiil-contraltul, avend cea mal marc
forță în registrul al doilea, piano se va face în cel d intâiil iar trecerea în cel cu atât creșterea și descreșterea portamentulul va fi mal ușdră și mal mica.
Acesta se înțelege de sine, că într’un pasagiil cu valori scurte, s. es.:
IO
de al doilea în mezzo-forte. La contralt se urmdză ca la bărbați. Unele voci de
wcdiri-sopran saU niedin-contralt posed din natură sau obțin prin studiu o egală I
forță In amendoue registrele pe sunetele cari se pot produce și într unul și în- nu arc cântărețul timp de a crește sunetele din piano până i
trakul (ved! cap. B). Acestora le este indiferent pe cc grad dc intensitate fac
indiferent pe
BL

în forte și nu pâte produce de cât un ușor crescendo saiî descrcscendo. •

trecerea; acesta însă se întâmplă rar. amendoue împreună pe In ceea ce privește gradul dc intensitate cc trebuie a se da sunetelor filate,
Voind a întrebuința creșterea sail descreșterea, sad
succesiune de sunete, aedsta se pâte face: saiî crescendelor și dcscrescendelor pe unul saiî mal multe sunete, în tot-d'auna
BI

o se va lua în considcrațiune nuanța generală a frascl, precum și lungimea saiî

i
a) Pe SUnete legate, ( jn fl,,.care registru in pofte atne.ndoui.
li) Pc portament cele de mal sus. Ast-fel, avend a esecuta un șir dc su­ lî scurtimea pasagiulul. Așa într’o frasă piano sau într’un pasagiu scurt, crescendo
nu pâte merge de cât până într’un me^o-forle moderat, cel mult. La o frasă
san tot
Regalele sunt descreșterea se împarte gradat pe ele. insă forte saiî lungă, el pdte merge chiar până în forlissiino. Se înțelege dc sine 1
nete, creșterea că se csceptcză cașurile când compositorul, voind un efect âre-carc, indică singur
gradul dc intensitate.
fanio A/r.]
IZr------- ’—J Dc ordinar creșce udul se întrcbuințvză in pasagiurile ascendente, iar Je>cre$-
cendiil din contra.
Es.
Ttnor p
 31

Cât pentru a patra încercare, ne referim la capitolul B din partea i-io.

In roi cursul studiului se va avea în vedere:
.’), A. nu pune pe școlar să se lupte cu doue dificultăți de o-dată;
<•; îndată ce <a obținut drc-care îndemânare la un csercițio, să se trccă mal
departe, cu condiția de a reveni încreți asupra lui și în ast mod, să se obție per-
kcți.i dorita. Studiul prea îndelungat al unul singur csercițio, ostenește atât mintea
cat și vocea.

D
.) în tot cursul studiului, se va insista mal mult asupra esercițiilor la care
elevul simte dificultate a le esecuta saO le csccută defectuos; din contra, se va

G
trece mal repede asupra acelora, pe care le va esecuta cu înlesnire de la început.
d) In primele studii se va întrebuința o respirație mică, adică se va aspira

M
aer puțin, iar . din ce in ce, înaintând cu studiul, se va mări și respirația, ast-fel că
ajungend elevul la filarea sunetelor, să fie îndestul de pregătit pentru acesta, prin-
PARTEA II tr’o respirație marc și in tdtc condițiile espuse la cap. 6-lea. Pe lângă acesta,’

N
îndată după primele studii, se va obiclnui elevul cu respirațiile cât de mici, care
îl vor fi necesare la vocalize și mal cu sdmă la studiele de agilitate, unde de
PR ACT.I

A
multe ori cere trebuința a respira între doue pasagiuri iuți, safl în mijlocul unuia
prea lung, așa ca să nu se bage de semă.
Despre modul și ordinea după care se pdte desvolta organele vocale r) Profesorul, ori cât de mică voce ar avea, totuși trebuie a fi în stare să

CA
Acum după ce cundștem structura, funcțiunea și mecanismul fic-cărul organ
al aparatului vocal, ne române a vedea în ce mod și în ce ordine trebuiesc des-
voltate și cum să se combine studiul vocal cu acela al cetircl musicalc, la elevii
csccute orl-cc studiu, daca nu în iuțela cerută, cel puțin atât cât să i se cundscă
bine mecanismul. El trebuie chiar să potă imita defectele elevilor sCI, căci în fdrte
multe cașuri, un elev mal puțin inteligent nu va putea a se corige într’altfel,
de cât vedund defectul scO la profesor, căușele care îl produc și modul de a’l

TE
îndrepta.
fără nici o cunoștință anteridră. /) In cele d’intâl trei luni ale studiului, elevul trebuie a cânta numai alături
Mal ’nainte de a t""**
începe nri-rp studio. profesorul trebuie a fi sigur:
orl-ce studio,
de profesorul sciX, luând lecțiunc în tdtc dilclc, saO, dacă acesta n’ar fi cu pu­
1-io) Dacă elevul are urechie musicală; tință, să aibă un repetitor destul de inteligent, lângă care să studieze. Se va
IO
2-lea) Dacă are plămînl sănătoși;
posedă acel simț musical far’ de care, ori cât de plăcută saO combina ast-fel csplicărilc cu punerea în practică, pentru a nu osteni prea mult
3- lea) Dacă vocea. La început, după dece minute de csercițio, trebuie un repaos de alte cinci
fi vocea, nu va putea merge departe și
volumindsă ar f. minute. O jumătate oră dimineța și alta după amiadl, fără a se socoti rcpaosu-
4- lea) Care este generul șii natura vocel sale.
BL

elevul să emită sunete atât diatonic cât rile, este dc ajuns. Apoi se va progresa treptat, până va ajunge Ia doue și chiar
Pentru prima încercare, se va pune c._. De asemenea i se va esecuta pa- trei orc pe di, făcând repaosurile din cc în ce mal mici. Ajungând la cetirea mu-
y. , sunându-le mal întâi0 pe piano.
și cromatic,
sagie scurte și simple, pe care va trebui să le imite, aceea ce, un elev dotat, sicală, un elev inteligent, care a făcut conștiințios studiele anteridre, pdte a
sc cscrcita și singur, în lipsa profesorului. Atât la lecție cât și la cscrcițil,
BI

este în
In stare a face. proba a doua, aedsta privește pe medic.
cât privește
ui vav a aedsta privește pe afara de lecția dată, trebuie a se repeta și din studiele învețate, atât pentru a le
’
Despre simțul musical al elevului sc pdte convinge, puindu-1 a cânta o me­ perfecționa din ce in cc, cât și pentru a nu’șl osteni vocea, cum am Jis mal
lodie 6re-care, un cântec
cântec după alegerea sa,
după alegerea pe gdin
sa, pe afară, căci
L. JL.L, ’ ” este
■* de observat sus, cu un singur studio.
‘r
că mal toți aceia cari în adevăr sunt născuțl cântăreți, cântă din natură, fără de •f) O esccuțic bună pe piano precum și studiul armoniei sunt indispensa­
I —I Li adevăr sunt născuțl cântăreți,
noțiune de
a avea verl-o noțiune de musică. Sunt însă
musică. Sunt însă și cașuri când elevul, la început,
și cașuri
pare că nu ar fi tocmai dotat și pe urmă treptat, i sc afirmă din cc în ce apti­
bile orl-cărui cântăreț, precum și acelora cari ar voi să predea mecanismul vocal.
Voind insă a merge mal departe și a preda stilul și diferitele genuri de musică
3
vocală, profesorul va trebui a poseda cunoștințe întinse asupra composițiunel,
tudinea musicală. asupra stilului diferiților compositorl, precum și asupra literaturel.

l
 I

30
:i5 rmip ud dc la început sunetele tare. In ceea ce privește respirația, se va între­
buința cu . costalii, fără a se uita că, a produce sunet mult cu aer puțin, trebuie
Am împărțit studiul mecanismului vocii in doul ani, iar fie să fie ;ința ori-carul cântăreț. Profesorul, de la început, va trebui să insiste, ca
-carc an in lec-
țiunl. Pentru școli, unde sunt ș; Vacanțe, se pote lungi cel mult până la
trcl ani. • • emiterea voccl să nu se perdă nici o părticică din acrul aspirat. Mulțl elevi
Socotesc că acest timp este i. ajuns, pentru a cunâșic și a poseda 6rc*cum au urîtul obicei?! că, in loc de a acccnta sunetul numai cu gâtul, accentcză cu
mecanismul voccl, remâind ca in anii următori, când elevul va face studii de aerul aspirat, dându-1 ast-fel o impulsie mal mare, perejând de la început o can­

D
stil, să’șl perfecționeze vocea din cu în ce și chiar după ce ’șl-a pcrfecționafo. titate orc care de aer și producând și un fel de oftat neplăcut. De aceea elevul
să’șl întreție gâtul în bună stare prin .indii dilnice. i bâ:-.,a bine dc semă ca, după ce va fi aspirat acrul necesar, să aștepte o clipă,
De și am împărțit fie-care an in lecțiunl, lesne se pbtc înțelege ca pentru

G
țiindu 1 in pept, apoi să emită sunetul accentândul ușor, numai prinlr’o articu-
fie-care lecțiune, va trebui un timp mal scurt sail mal lung, duna dificultatea ci ■ , ,» gâtului, adică pronunțând distinct vocala ce voiește a întrebuința, iar
și aptitudinea elevului. acrul aspirat să curgă de la începui liniștii și egal. De asemenea, pentru a pă­

M
răsi sunetul lin și fără a’l sforța, se cerc: i-iil) ca aerul aspirat să fie în ra­
port cu durata lui; 2-lea) in momentul când voim a’l părăsi, să destindem iute și

N
ușor cârdcle vocale, lăsând să iasă fără sgomot micul rest de aer, iar nu să’I
A 5Î U L hin oprim, fiind cordele vocale încă întinse, îngrămădindu-1 în gât și oprindu-1 de a

A
J * terminarea
eși• chiar după - * sunetului.
’ Acesta se întâmplă mal cu sdmă la produ­
STUDII PE DIN AFARĂ ȘI FARÂ NUANȚE cerca sunetelor înalte. Pentru că intonația să fie curată, profesorul va suna pe
piano un sunet sad îl va produce cu vocea, iar elevul îl va repeta esact. Am

CA
dis sau îl va produce cu îvocea, fiind-că mulțl începători, după instrument, nu
LECTIUNEA l-ia sunt în stare a intona esact, timbrul fiind cu totul deosebit. Se_ va emite c sune-
telc pe rând în sus și în jos, la distanța de un semiton unul dc altul și aspirând
Emisiunea voceî după fie-care. In modul acesta se va încerca de a obține o scrie de sunete bune

TE
în întindere, dc o-cam-dată, de o octavă.
Fârte rar se întâmplă ca o voce, din natură, să aibă întindere mare sad în S. cs. închipuindu-ne că sunetele bune ar fi la o voce de sopran
tâtă întinderea el să fie egală, adică tâte sunetele din care se compune să fie
de-o-potrivă clare, bine intonate, bine timbrate etc. Prima datorie dar a profe profe-­
sc va esercita ast-fcl:
IO
sorului este de a potrivi vocea elevului și a ’l da tâtă întinderea posibilă. Dacă
însă am 4’s, că rare ori se găsesc voci bune în tâtă întinderea lor, nu c mul
e mal puțin
etc.
adevărat că orl-carc voce, fie chiar mediocră, posedă câte-va sunete mal sonore,
BL

mal plăcute și de o emisiune mal lesniciâsă de cât cele-l-alte. Aceste câte-va sunete
■se găsesc cam
se găsesc cam la mijiocui orl-cărel
ia mijlocul un-wiw voci, în registrul.. dc r-r-----la bărbați
— pept ------ ... și la etc.
contralte și
Luimmit ui j în registrul de cap
----------- r.la soprane,
, mediil-soprane și medifl-contralte. Pe acestea > >
* - -«.Η—-i — J.. I.» I * rlîr»_
vom studia mal întâia emisiunea de voce, perfecționându-le, apoi plecând de la dîn- îndată ce elevul se va deprinde cu acest mecanism, i se va esplica, practi-
BI

sele, vom trece in sus și în jos la cele defcctuâse, comparându-le cu cele bune și si- ceste, durata unei doimi și durata fic-cărul timp în măsura de 4 cu mișcarea
Jindu-ne a le aduce tot în aceiași stare. După cum știm, calitatea unul sunet de­ andante sail largo, puindu-1 să cânte în măsură, iar profesorul marcându’l timpurile,
pinde de la disposiția gurel, a părților ci interiâre și de la modul dc a’l emite.
lăsând ca mal târdiO să și le însemne singur cu piciorul, sail și mal bine în
Ast-fel fiind, este destul ca elevul, plecând de la un sunet bun și voind a trece
i . gând. Acesta se va urma în tot timpul studiului pe din afara și înainte de orl-ce
„ 7 destul, dic, să păstreze aceiași disposiție, același mod de
la unul defectuos, este escrcițitî nou. Ast-fel, când va ajunge elevul la studiul cetirel musicale, îl va veni
acel defectuos să devile bun. Emisiunea se va face pe vocala
emitere, , pentru ca veni1.— mal bine elevului, cu timbrul nici prea închis nici prea mult mal lesne, avend din practica ore-care cunoștințe.
a saO o, cum va
deschis. Ca intensitate, se va I | De multe ori, Ia unele voci, este cu neputință a se ameliora sail a se ob­
..-------- , dc asemenea,f se va întrebuința aceea care va conveni,
ține o scrie de sunete cu metodul dc mal sus. Elevul, în timpul aspirației.
căci o voce puternică, cu greO va putea la început să emită sunetele mcct și
puternică, cu greii va putea la Început
din contra, una slabă, s’ar osteni prea mult sail chiar
mult saO chi«z s ar ruina cu desăvârșire,
l

schimbă, fiu,: a voi, disposiția buna a gurei, limbel, ele., sau emile rău sunetul
următor, așa ca esc tot defectuos. In cașul acesta se va studia emisiunea numai
pe acele câle-'d'. sunt'c una t’n'm și sc va trece îndată la studiul sunetelor legate
(vedi lecțiunea 2-a). A-::, p: • trecerea mînirmuf.lu de la sunetele hune la cele de-
iectu6.se, sc polc compara n. : ’esne unul cu ahul sub raportul justeței, timbrului,
38
Bine înțeles că, îndreptându-sc sunetele și obținându-se întinderea de o oc­
tava prin rnijldcelc de mal sus, se va reveni la emisiunea pe sunete izolate, în­
cepând fie de la sunetele bune, fie de la orl-care.
LECȚIUNEA Il-a

D
ctc. .și sc p6te mal lesne observa, daca po ii ia aurel, limbei, ele. stă aceiași,
saQ dacă s’a schimbat, iăcend vre-u mișcare. Studii incepetore de sunete legate simplu, pentru mlădierea larincsului
Studiele sc vor face în chipul următor:

G
Sc va esplica elevului intervalul de ton și semiton, sunându-i-le pe piano,
sau esecutându-le cu vocea și deprind£ndu-l a le distinge bine cu urechia. 1 se

M
O
IlfslEg itS”S
o
a «■ va esplica de asemenea valorile de pătrime, optime precum și măsura de ’/4 și
pauscle corespundetore cu valorile esplicate. Dupe acesta se va încerca elevul a
face cu fie-care din sunetele bune intervale de tonuri, cari sunt mal lesne, apoi

N
ctc. |de semitonuri și in tâtă întinderea dobândită în lecțiunea i-ia. Se va stărui ca
2) Zll' A -L să se dea sunetelor o egală valdre, unii elevi fiind dispuși a face primul mal

A
-^-9 & ff-
lung și secundul mal scurt s. e. Primul va fi
3) "'iltieic’
A

CA
JLĂIA--

9)^._____________
6)^ ușor accentat. iar secundul de loc, s. e. In ceia

ce privește mecanismul, ne referim la capit. 3, partea l-in. Mișcarea va fi mal 1

TE
întâia andante, apoi se va iuți, puțin câte puțin, transformând pătrimele în op­
7)^ 8) _________ timi și mCsura de 4 în "h până la un allegro moderat. Dacă întinderea dobân­
dită (ceea ce se pâte întâmpla la vocile cu un registru) - este mal mare ca oc­
IO
tava, se' p6te esplica elevului gama magioră, puindu’l a face câte va putea, cu
sunetele de care dispune. Dăm aci câte-va esercițil, care se vor studia, dupC ce
Nereușind și acest mijloc, un altul și mal bun este, de a trece de la un se va fi deprins elevul bine cu intervalele de semiton și ton și va fi în stare a în­
' sunet bun la altul refl prin intervalele de terță marc saO mică, quartă și quintă
BL

cepe ast esercițiu. de la ori care sunet, din cele dobândite. Inchipuindu-ne vocea
(Vedi lecția 3-a) în modul urmetor:
de sopran cu tâte sunetele dobândite de la Ț—, vom avea :
—&
te'
BI

0 litrii i =±EF-£fc21Etz^L -jz—ilt- i) 2)

I
1 f37—
2) Pl-j-
: o face larincsul, prin mușchii sci, pentru

i
altul printr
Prin aste esercijil, lamișcarea ce ’un salt, fiind mult mal pronunțată, elevul
trecerea de la un suneta se controla, dacă a schimbat posiția bună ce o avea.
mult mal lesne p6te
pg
șaft nu-
 40

li)
6 __ -

-h
bsos^asmaoB*

'. Â' C., •C

ZIC'.C
IU 3 1

D
ț=
Accentele notate jos sunt mai ia;'. cete sus mal slabe. Vocile de mediu

G
sopran și mediu contralt, neputând obține prin studic’c din lecțiunca 1-iti întin­
derea de octavă (mai cu semă media-contrahul. care arc jumetate sunetele bune LECTIUNEA 4-a

M
în registrul de pept si jumătate In cel de cap), vor face cu sunetele dobândite
esercițiilc care vor fj posibile, trecur.d imediat la unirea. registrelor, lecțiunca Tdte suidiele făcute până aci, se vor relua pe vocalele c, o, i neîntrebuințate
încă. Tdte aste studii se vor face tot cu metodul întrebuințat până aci. In pri­
6-a și revenind după aceea, pentru a Ic relua pe iote .și in toîâ întinderea do­

N
vința disposițiel
vinta limbel, eu., sc
gureL limbe!,
dispositiel gurei, se va vedea capitolul 2, unde sc trateză despre
bândită. 'fote esercițiile de mai sns sc vor transpune, urcându-sc cu câte un
semiton, până când ultima notă a cscrcițiului va li ultimul sunet dobânda. vocale.

A
LECȚiUNE\ )-.i
LECTiUXEA 3-*‘

CA
Despre intervalele de terță, quartă și quintâ întrebuințarea cetor-I-alte grade de intensitate

Se va esplica elevului terța mare și mică, quaria și quinta, mă.surându-lc Acum sc pdtc încerca și cele v-alte grade de intensitate, neîntrebuințatc până
singur elevul prin semitonuri >i tonuri și silindu-se a ie cundștc prin aud. Sc acum. Iară însă a ajunge in fnylissiwo piayîssifHO, care sc vor obține treptat mal

TE
va băga de semă de a nu trăgâni vocea, ceea ce ar semăna a /wMwi/, ci a târdiu. Vocile cu un singur registru se vor esercita în tdtă întinderea lor (escep-
trece iute, deși legat, de la un sunet la altui. -De asemenea, sunetul la care se tând sunetele prea înalte sau prea grave); tenorii se ver urca în registrul de pept într’un
trece, trebuie de odată atacat, fără a;l căuta, faiă a’l pregăti piimr’o anticipație.
Esercițiul No. 8, numit și esercițiu de i/iiintiî, este prea util pentru dcsvol-
IO
/brft? moderat până la - E- - și se vor scobori până la re sub portativ,
tarea mușchilor larinesului. Mișcarea va fi andante, iuțindu-se până la un rJ/.’/ro
moderat.
Dăm aci- următârele esercițil, care se vor transpune tot ca cele-l-altc.
BL

I)_________ 2) ,3) _
iar sopranii se vor urca până la —£—E—. Medio-sopranil și inedia-
^=2===^--
contralțil vor trebui, cum am dis, imediat dupe primele escrițil, să trecă la
r
BI

unirea registrelor, dupfc

care să revic la tdte esercițiele date .până acum. Trebuie
5t- 6> să se bage de seamă ca elevul <
forte, ci treptat, mal întâia la un care a cântat încet, să nu treacă de o dată la
mc^oforte moderat, apoi mal tare, până va a-
junge la forte; cel cari aU cântat
Să se observe asemenea, ca diferiteletarc, vor urma din contra și tot așa gradat,
--.e grade de intensitate să se obțic numai prin
eșirea acrului într’o mal mică saa mal mare
mușchii gâtului, încordându’l, pentru a 1. cantitate, ferindu-se de a întrebuința
zq_. L:|| a’l sili să iasă în mică cantitate în piano.împinge
1 și mal mult acrul în forte, saO
gâtului se încordeză și păițile interidre, cum:In amvndoue cașurile, prin încordarea
1
"■

cum: larincsul, rădăcina limbel, ctc. și

 ii 12

sunciul esc defectuos. Smdh,! ... , , . . . turat mai înalt al registrului de cap și pe cel alăturat mal jos al celui de pept
voce <L»nJ n,» t J “ *' ‘-v •’Kcpai.d tot cu emisiunea de ii așa suindu-sc tot mereu într’unul și coborându-se într’altul, treptat se va obține
! cin . ° ”n lnal “>t de la J
comode. Apoi se va trece ia eele-i^he care se vor csecuta întt| unii ea lor pe sunetul ce servă de limită normală intre dânselc. Până aci studiul
I
mișcare mal moderata. Vocile va face încet, ca mal lesnicios; de aci înainte însă, se va încerca din ce
----- vor iacc bme dacă nu vor merge dc o cam
data de cât până într’ui; m ce mal tare, până se va ajunge, la bărbați, într’un me^o-forlc moderat, căci
'■\,i'h,rte moderat, fiindu-lc mal avantagios pentru în forte le c imposibil, cel de pept fiind mult mal tare,
mlădierea larincsulul.

D
La soprani, asemenea ca la tenori, iar la mediu-sopranl, ultimele sunete de
I
pept putându-se întări tot atât cât si cele de cap de lângă densele, se ppdte ajunge
i LECȚIUXEA 6-a la o unire perfecta, chiar într’un forte moderat. Câte o-dată la unele

G
lla ■.w voci, se
va putea obține o seric de sunete îîn amândoue registrele, cu aceiași pleni-
Unirea registrelor
tudine și intensitate, ast-fcl că trecerea
------săâ se p6tâ face, indiferent, pe orl-care.

M
Mal înainte de a începe acest studiu, este de neapărată trebuință a desvolta sune­ Intâmplându-sc însă, ca unele voci mal rebele (mal cu scamă cele drama-
tele registrului necsercitat până acum. Cu același metod vom proceda și acum, începând tice și forte), să nu rcușiască la început cu acest mod de studiu, se va In­

N
studiul de emisiune de la cele mal bune sunete, cu intensitatea ce va conveni mai bine cerca mai intâiu, ca pregătire, studiul urmetor: pe sunetele alăturate, in sus
elevului și cu timbrul închis, pe vocala a sau o. Mergând treptat, vom ajunge la cele și in jos, de lângă limita normală’ i a registrelor, se va emite un sunet în registrul

A
mal slabe, pe cari vom căta a le aduce in starea celor bune, adică să fie sonore, pline și cel mal comod elevului, îl va fține în preț de o unime, apoi va face o pausă
să le putem crește intensitatea până într’un nie^o-forle moderat, afară dc vocile forte mică și ’I va emite îndată în cel-l-alt registru și așa mal încolo pânăi se
care pot obține, in amîndouC registrele, tote gradele de intensitate. Apoi se va ajunge la limita normală. Reușind, se va încerca dc a face ‘ același esercițio,

CA
va studia și cu noul registru câte-va escrcițil de sunete legate, sau chiar dar fără a face vre-o pausă, adică: a schimba registrul, fără a întrerupe sunetul
și tot cu aceiași intensitate.
t6te, dacă convin vocel elevului. Amândoue registrele fiind dcsvoltatc orc-cum,
se va încerca unirea lor. Dupe cum am dis în partea 1-iCi, cap. B, schimbarea Sopran de resp. Tenor 1 , * de resp.
de registre nu constă de cât în destinderea unora din mușchi și întrebuințarea &--------1 — ----- Z.

TE
parțială a altora, ceea ce faec ca glota să ia o formă mal mică și numai o es. i) __ ____________ £.’
etc. es. 2) etc.
iz l-iul reg. H-lea reg.
parte din cdrdcle vocale să vibreze. Ast-fel, în unirea lor, nu este vorba dc cât l-iul reg. II-Iea reg.
de a găsi mijlocul de a face astă trecere, acesta destindere și întindere de mușchi
cu înlesnire. Am vC-dut că fic-carc registru pdte, peste limita sa, a se întinde cu In fine, când nici acest mijloc nu ar conveni, recomandăm a se csercita
IO
cate-va sunete. In ceea ce privește trecerea dintr unul într altul, este de observat unirea lor pe intervale mai mari, mal întâia pc qiiintă apoi pe terță și in urmă
că: din cel de al 2-lea în cel dintâiu se trece cu atât mal lesne, cu cât ultimul pe arpegiurl.
sunet din al 2-lea registru este mal grav și din contra, trecerea din cel i-iil în t £
BL

al douilea, cu cât ultimul sunet din registrul i-ia este mal înalt. M_____
Plecând dc la acesta, în primele studii se va csercita trecerea dintr’unul în­
tr’altul, luând drept limită, la suire, pe cele mal înalte în registrul dc pept și la
coborâre, pe cele mal grave în cel de cap. Acest esercițin se va face pe o gamă
7;'""r 5 :qt-|rzMzr_ X
czz_~i t: li
BI

magioră care să fie jumutate într’un registru și jumâtate într’altul. începem Sopran
unirea registrelor pe o gamă și nu pe escrcițil mal scurte, fiind-că, cu cât -- -.1^*
3

schimbarea registrului se face mal des, cu atât e mal greu la început și este
de mirare, cum în unele metode, unirea registrelor se studiază începând cu
l-iul reg. 2-lea l-iul
l-iul r»j. 2-la r»g. l-iul 2-lea l-iul
^z:|- Dupe acesta se va Se înțelege ca, dupe ce se va obține unirea lor printr’unul din cele douC
esercițiul de trei sunete S. Es. tenor
studii propuse mal sus, se va rrcintorce
‘ la primul, care este indispensabil.
încerca pe esercițiul dc cinci sunete și în fine pe cel de trei. Obținând un re- Unele voci (mai de ordinar dintre cele de tenor), prin studiul unire! regis-
esercițil, încercând a trece pe sunetul ală-
sultat satisfăcător, se va repeta aste
 I
I 44

trclor, ajung a\i forma, între cele doue registre, prinți'

a larincsuiuî >. ut și a gure), o seric de sunete dc i
Î3

o disposiție ore-care atât

mi timbru micA, adică avvnd
I pentru practica, iar elevul va trebui ca în tdtedilcle să sc cscrcite la studiele făcute
până aci. pcrfccționendu-le din ce în ce, sub tdtc raporturile. Materiele ce vor
trebui sc espltca elevului; de o cam dată sunt:
calitatea și a celui dc p.-.pt și a celui dc cap, dc unde forte lesne \ de uadliune (note, chici, etc.), valoarea, modul major și minor,
.. ...j se pole trece
. în cel de al doilea registru. Alte voci posed din arcidculj. ui'eri'tilc consunanlc și intervalul de ijuartd, mesurilc simple și compuse.
natură astă voce micstii.
Despre trecerea dmtr'un registru intr’altul pe un sunet neîntrerupt, cres- Fie-care teorie se va pune in practică prin esemple, care sc vor esccuta
condu 1 sau dcscrescQndu I. vom vorbi mal departe. dune iote regulcle date până aci. Pentru a sc esersa la Cetire, profesorul va

D
In ast mod. dobândind elevul aprApc intre ga întindere a vocel (căci notele tiesc din soîfegiile lui Conconc, Sieber, Marcbesi, Panseron, Lablache, etc., pe
^cle forte înalte sau forte grave trebuiesc lăsate de o-parte de-o-cam-dată), va în­ cele ;::.u simple și mal potrivite cu gencrul și cunoștințele elevului. Daca pro-

G
cepe \a esccuta gamele magiore și minore ; aceste din urmă i se vor esplica tot L orei v.-uc în stare a le compune singur, atât mal bine. Escrcițiile făcute până
în Aiodul practic întrebuințat până acum și se vor esccuta in următârcle doue acum, sc --or nota de către elev.
I

M
Fiind-că solfegind, trebuie a pronunța consunate, se va cscrcita elevul la
feluri:
«SS5»a=««n _ - ---------------------------------
emisiunea sunetelor cu numirea lor, iar consunatele sc vor pronunța deslușit,
iute si ușor, ceva însă mai apăsat ca in vorbire1). Fie-care solfegiu sc va studia

N
O - x.i-
*■ ■ V“ . 2^ •CS9* r ‘•° o sub raportul tonalitățel, notelor, mesurcl, mișcărcl, intcnsitâțel (fără nuanțe însă)
și după ce sc va esccuta bine cu numirea notelor, sc va vocaliza pe cele trei

A
. ... ~ ; ---------- ,5^.V.Z 4 -

“±3 .. .î . „ vocale a, c, o.
2)
<!
^LA .<? ■„ Mal dăm aci câte-va escrcițil pentru dcsvoltarca larincsulul.
Asemenea se va recapitula iote escrcițiile date până acum, în amundouc

CA
• * A \ I)
registrcle, la cari adăogăm următârcle (vcdl tabela A).
Am notat escrcițiile de mal sus îîn do —’ —major, remâind ca profesorul sa le
transpuie, pentru fie-care gencr dc voce.
, in tonul cuvenit, cu care să începă și Voce
5ă se urce treptat, transpuind pe fie-care cu câte un semiton mal sus.

TE
etc.
In privința, schimbare! registrelor la tdtc studiele propuse până aci, se va r-Q- 7.-4^-------------- ---------------- !
avea i..
1
in vedere că,, ori-ce sunet de -
1 cap
p să aibă înaintea lui cel puțin două su- li
nete de pept și ori-ce sunet de pept l.
să aibă dupe el cel puțin doue sunete de
I 1’iaoo
ii —I-
O
cap. Ast-fel, în esercițiul accstaBfc 5 L|, ajungendl la schimbarea rc- V f-
I
i altul în cel de cap, ci
în registrul de pept și 2)
BL

gistrelor, nu se va face un sunet dupe cum va conveni mal bine elevului,

amendoue într’unul din cele doue registre, ujaiv, se face cscepție,
de cât secundaii marc.
La escrcițiile pe intervale mal mari

li
altul în cel-alt registru,
putendu-se * cn ^«pcuta un sunet într i.... ’un registru si a— 1
putOndu-se a se esccuta un
BI

întrSe mișcare
’o va moderată. I va fi mal mare, mișcarea să ele.
avea astfel în vedere că, cu cât intervalul
fi mal mic, mișcarea pote să sc
fie mal lentă și din contră, cu cât intervalul va 1.
I Piano
ii -■

zl
-—
‘--r
-1-____
-d

h
iuțească, nu însă prea mult. - - -
LECTIUNEA 7-a p
Noțiuni de cetire musicala.
i dobândit primele
1) Vedi lecliunca 18 detpre pronunțarea consGaelor
Acum, după CC elevul ^t/^”pe\XT"ctirc'I musicale.
J De aci înainte,
parte pentru teorie, cea-l-altă
;r°’fXuie iri^Crr^iiunea ^dou^^^
 45
3-

6) tCMCBSS*®»

Voce ■ ., irra.-w’*»»
L-țsscwBî^'rs----

.. -
Voce fe i?~ *■
O O

_ ... .
i
■o-
etc.
I _J b__________ U___ |—1|
V?------- b
_____ „_>_______
'~.:L

D
•=&= Piano SpEÎE 5
y
T— LV-
ț v> r

G
M
Voce 7 . ■-: !\z%'
I 7)
'2&Z. -_■-*■■ »iiiii*wn.'.Sgwsna^; — - ț^.- ■ »- fi p..fi.^--fi..-----------
..^----------------------- -------------------------
EE Voce ggî

N
| wsMKma •*,3^.-_- x«.-o^rF *"**** **^*****m
9 /x- ®saa«»c»fl - .^'-
- -.--I u
C-J
- ;
-; u r-'/r i .;Li7pT.^Țî^j:!
taMcswwira;--- Bast,e«cas»j ' ---- - ---------- '■'—f?- ,n—'
. .._| . • •„ - • JJ
-o o-
vn —fc- -

-H etc. j 1 O 0 -&• U M ■ ; tCfSCSfSSFXZ ET=S=«=c«îr |

A
i „z._i_________________ ; --fi— .
l'iaoo
t^Szr— -----------------
- l" •2=5. _ J_-!—u
__ _____ r*p
==^fel
;
i
Piano
—-p—
-- :. Ș>--
i

S > E^EE
J

CA
V ’ T
i i
*)

TE
Voce !l-W 8}
L -f—- - ------------ „ tE4
Voce tgg __j;r__-___
“=- - I
& O & o- J O o c.
- -- —- --------------------- rs=s-^ -
IO
ele. !
... *____
Piano
II iI Piano E^£^E iȘi T~ . ®.. .c
BL

C3R

t
5)
BI

z=i——
Voce Slip =Ș—= Voce
etc.
i . etc.
!'
t l-<=i r. fe... s
> ele.

f
-d. _. — J
Piano I
Z - ?. 7^:
ș p t o
 Î7 W

De multe ():>.tei insă:

iu;>u : ?
Vo?e — fie câ I
bas;! liind lungă, trebuie a respira în mijlocul el;
-
— fie că autorul voiește ca mal multe motive să fie cântate neîntrerupt;
ip:- trebuiesc făcute scurt, ca să nu se observe și la locuri favo-
respirajiile
rabile pentru accsta.
t’iaaii Spre escmplu în frasa urmălorc:

D
’i urrwMA -wnrmw

■;................................

_-.r:p::kr-r
'fcî- - - '

5gjir

G
t r-T
>te

M
fee i: daca ani respira la semnul ’ și în modul acesta fi rea,

fiind-că am strica efectul lui si în valore de o doime și am tăia frasa în doue.

N
etc.
—4-------- 4- 1 Daca însă vom respira în modul următor • E-*=;

A
piiiM l r I

4 atunci efectul de doime al lui si va rernâne, iar respirația abia se va băga în

-> semă.

■te

CA
De asemenea în frasa acesta :
Allegretlo respir, sen iă

i^qcJtE
—j Ișș /
«%?.:•
Eife? 3-—zbi 1“*'
L^ZZ&L«LZLI“^Z te_^_telte^_2«ZZ^Lj
— —s-----
0 -

TE
Li - bia - mo li - biamo ne’i lieti -ci can - ti-ci che - la
etc. ; |i ■
=ri= ■r..- J—fc
Bfi ' i- ~~ —

fes
IO
Piauo RSfc - :r■ .1—tizzz^z:

■te
o octavă mal
le
cel mal bun loc pentru a 1respira puțin estcdupc/u ?r. .1 :igit, (i) cu condițiune ca
za in 11 — o - re
BL

c
la acompaniament se va transporta respirația să aibă o valore numai de o jsc-spre-dc» ine.
Nota cea mal gravă Hpte ...te.
servind drept bas. Câte o-dată pansele se întrebuințeză ca efect, s. es.: când voim a face o suc-
jos. ■■ ■

cesiune de sunete scurte și în cașul acesta1 se întrerup sunetele, dar nu sc res-

U-CTIUNEA 7-a bis ifcte-
BI

pini de cât tot la locurile cuvenite. Spre a li mal bine înțeleși dăm
un esc m piu
in care vom figura espirația prin semnul ------------- iar întinderea și destinde­
"“T respirației
Observații asupra rea glotcl, sau mal bine sunetele și pansele, prin semnele -c și v:
.1 in mOsur J incependu-sc și;i studiul vo-
a a a a a a a a a a
ri înainte, esercițiile faccndu-Si ■buințeză
. ;•. spiiațiile. icribde,
calizclor,
să vedem cum și
De aci
J
și unde se între!
unde se musicală este compusă din ,tpi aceste des- g>- :±: ' \ *
-1^"' '1r[ -Lf.-:
întocmai o șis, în vorbire,
ca rort-te. o« piesă
' loc de cât acolo i.r :e ■ ■

“ v
aspir.
V V V v
și motive1), iar• respirația nu p6te
respirația nu I ... avea indicate prin pa usc. espiral''
părțiturî. Mal de ordinar respirațiile
jc ordinar resp- - sunt ven<i un injeles dre-care
Unul
mjJ multe
■ Ă' 0 1MÎ aci se taie vorL. . , ? . totUiu respirația, lim.l scurlil.
expirație
nu se l,.,-., de
~—«hine de «uneU, a
l) Prin motiv, ioțelegem o mică .ucMaiuno

j'raaă
motive formezi o fraeă
 .-.o
■io mal multe pause, atunci și pc
între ele. . a;'i când într’o frasă sunt
Dacă s’ar esecuta insa ast-fcl : cu pause iar nu de câte ori întrerupem sunc-
• trebuii șâ continuam expirația,
a a a. a a acele pause
a a a a a lele, să ținem aerul în pept, s. es.r
li C Eh " ? -e?- v £-
o « v i.
L-p
_r_: ~
L
3
resp. — — csccuție bună
asp : ’ •

D
tinesțe de cai
ar iî rcu, fiind-că hasa nu se Unește cât la pausa / . iar pansele sunt puse e 5 p / /• (t l i <’
ca efect numai.

G
-!? •:cca priveș'e respirațiile întregi sau jumilâțilc de respirație, când pe- | _______V------ s---------- -
nod vie, trasele sau motivele sunt despărțite printr’una sau mai multe pause, se esc cui ie rea <<?

M
naște mtriharea: cu cat timp mai nainte de începutul frasel viitdre trebuie a se
aspira ? Acesta atârnă de la cantitatea de aer ce voim a aspira, ceea ce stă în //.</>: — —
c 5 /> i r a ! î e / a 1 r c r 11 p l ii
legătură cu limpid ce ne trebuie pentru ac< ta. Ast-fcl o cantitate Jv aer mai

N
marc, se aspira într'un timp mai lung și vice-versa. Cântărețul insă trebuie să y LECTiUNEA 8-a
potrivescă ast-feL ca, imediat după ce a tras acrul i---- ' trebuincios, să emită vocea,

A
, Despre p o r t a m e n t.
iar nu cum fac unii, cari, după ce au aspirat, aștept cât-va cât-va țiind aerul in pt.pl,
până să emită sunetele următore. Acesta c 1 forte ostenitor
- și chiar vătămător Portarncntul sc va studia mai înlâiii ctsccudeiit pe vocala a și pe intervalu-
plămânilor. Escmplul următor va csplica și mai bine cele de sus.
î rile de quiniă șt octavă, apoi pe ura magiorâ și minora, .siestă, asemenea și

CA
I In frasa următdre: ■
quarta, lăsând secundele la urmă. Se va avea m vedere’:
lento ii) (ia alunecarea să sc Iacă mal '‘ncti de cat nota de unde plecă, ca să nu
SC prefacă in tragănarc, fiind csccutată pica apăsat;

TE
I b) Sunetul de unde sc începe și acela Ia care sc ajunge, trebuie să fie bine
și distinct intonate, mal cu semă la intcrvaîurile dc secundă marc și mică și
I • • săl
• --fio greȘalâ, căci ar trebui terță magiorâ și minoră.
"i din m£surâ a 2-a, ar emită su-
dacă s’ar aspira pe pansa fiind lenld), până să se
timp întreg (mișcareai f.i. — Pentru poriamentul dc-.ceiidcn!, • \a Ilua drumul opus, adică : se va începe
IO
se ție aerul în pept un f cu imervalurile mai mici, irv.iuiid ap-o» la cele
. :
i trebuie să se aspire ast-fel ’ * mari si lăsând secundele tot la
netul următor. De aceea urmă. Sc va studia porlamcnu-I
porlamcnud și i:: vocalele , o, i și u.
.?i pe //. Poriamentul
Portarncntul cu si­
labe se va studia lot in modul de mai sus, întrebuințând numirea notelor, sa ti
i Jento
BL

-0 ------- chiar pe frase făcute înlr’adins, sau trase din diferiți autori.
ZEEJEi
-s. & ------r-f
trebuie ac
nu trcnuie cât
de cat
La portarncntul în douC registre, trecerea se va face chiar pe alunecarea
de la un sunet la altul. Se va studia și portameniclc scurte tot pe intervale.
Șl nici că se pOte mu - următore fiind scurtă, nu Alunecarea sc va lace iute și ușor. Dăm
și ușor. urmâtorclc escrcițil,
Dăm urmâtorclc cscrcițil, care se vor studia
BI

p6te într’alt-fel, căci frasa

puțin aer, pentru a cărui aspirație e de ajuns a doua pausa de optime din mc-
C- •
a cărui iara acompaniament, dându-se numai primul1 sunet pe piano.
aspirație. e de ajuns a
cărui aspirație
S’a mal dis la capitolul «desfee respirație* că în tot-d’auna cântărețul tre­
sura a treia.
buie să-ș! mic rest« de aer, pentru a putea fini un sunet
rezerve uncapitolul < • . ,:L \„:
sunet sau o frasă.
sau o V- 5
_ x • >2.1;
Când prin acea Irasă cântecul e sfîrșit, sa0 pansa, până să sc începă
mic rest începă altă frasă, I -M-
_Vr::
este lungă,rezerve
atunci restul de aer se scdte ușor și fără sgomoi, după cc sc icnnină
. frasa. tIn cașul cântecul
« acea însă când pausa este scurta și cântecul sc cc./ ’—’ ’atunci
ontinuâ, nincl aspi-
aspi- j
□_ SE etc.
lungă, atunci -I următdre.
*5
• -
~7 ;. *
% K z
ele.
i
• V| ■ zi V
răm și acelcașulmicînsă
mic —
restcând
de aer
rest de aer
pausaÎmpreună cu cel trebuincios frașcl de sunete scurte
RC ,rr observă că.’ avend o s—
succesiune Portarncntul cu crescendo și diniinuendo se
♦ * M -
i
'■> studia in aini] a| 2-lea.
In privința cspirațicl sc
 51
52

lectiunea 2)
3)
Sunete repetate 9-a —. i-T" X.!'-’ - -i”
sau
Pregătire la
... '>tuaiui s:!îîete] studiele pentru accentare *
ln,'ioc“l ve<c, in repetate
se va lace in-chipul
i următor:
<’ iHtrerup,, registrul care
sunetul, sc va emite V;I convenii mal bine, după gcnerul
Pe un sunet din 4)___
“<■ 4 ■’> Ci ::
vocala
. vocei, fără i

D
Mișcarea va fi
moderat, <. cs.: înai întâia </, o sau c pe fic-carc tiu
rar, apoi se va iuți până la al mesurel
dmp
-g- •<?!
•a un alcgretto

G
După acesta se va .studia nona mica și cea mare, decimele, legate simplu
Tir ::t :d4
ciS-'t / • C?o$.^_-0 Td.'.:d-d—^-3

M
-
—----------- - -O. și cu portament.
ana:»
a a a a a a
a ______ ___ 2)^____ ___ 4)________ _
o __ _
iirtii
a a a a a a
V'.- \a observa ca

N
repetiția să- nu se facă printr’o aspirație, adică: a-ha-ha-ha
-’3Q pHllt;
_-q-h'itxc-tEz|:
•*> -#• -XX
-pogialură infcri6râ ori superioră s. cs.:

A
-«r TiJ-
TÎÎ- Tgr

Dăm urmăldrelc Dăm și unnătorcle cscrcițiî care coprind îdtc intervalele consonante și di­
cscrcițiî, care sc vor face rar, apoi sc vor iuți până la
un allegro moderat. Fic-carc sonante. Se va esecuta nu așa iute și se va transpune s? în alte tonuri.

CA
. —.c numer sc va repeta (vcdl tabela B).
Aceste escrcițil făcutee cu îngrijire, sunt forte utile
rincsuluț și pentru deosebitele moduri dc a accenta. pentru mlădierea la- ~ iT
zd~
o -1--V t * & *<?-

LECTIUNEA io-a
Intervale disonante TE _f ,2)________ ___
i
IO
.Spre a ușura cetirea, se va atrage atenția elevului asupra unul punct forte
important la .intervalele disonante, adică: fiind vocea acompaniată de instrumente pz_i: ^.1. ■ 4
r -« r r--l^-X
BL

temperate, relativ la efect, intervale disonante nu sunt de cât quarta înărilti, se­
cunda mare sati mică și scptimcle mart și iniei. Tdte celc-Lahc nu sunt diso­ I -!-*r
nante de cât în scris, fic-carc corespundând în esccuțic cu cele de mal sus, sau )9 '■*-------

cu câte un interval consonant.

BI

Ast-fel :
Quarta mărită = quinta micșorată. I LECT1UXEA
i-a
Secunda mărită = terța mică. l
Quinta mărită = siesta mică, ctc. i Stacatul
iv. la descifrat. Profesorul’ va1 stărui ca in-
■

,. Recomandăm a
......... sc facc și c;l’9va werciții de Sprc a dcsvolta mal
Acesta va produce o înlesnire mare,
bine vocea. La unele voci, care au obiceiul de 1 1, • 1 - u
. face printr’un legato simplu sad cu por-
■ tpnap'a să
vocalizate saiiși solfegiatc.
fie sigură esccuția seLava'fac
început sc‘ vor studia, luându-se
!uându*se fntr’un chip >l.« «rciti,. «„Jiul va f„l„si fonc mjl? X'] cs™'ia t?'”1?' ,s“ ’
tament, ‘a; împreună cu studiul legărcl sunetelor’T • ' LSur\,ta duar dela ktți
nea a 2-a,
și intervale consunante sc pot esecuta si 1 ■ / \>tC ^ate Penlru
mal lesne s. es.: consunante
i moderată, mal cu sâniă la bărbați. ‘ "lldy obs<rvând ca mișcarea să tic
 'i

,lc„c cele mal comode sunete, din cele !

53
registru în altul. Pentru acesta sv va . ■ ’ sc va esercita mal Întâia des­
U,1IrU tCn,nnareastudielor anului . ir, r a sc ^rt-Kiuce. m amândouă registrele și
susceptibile carc se va încerca unirea lor.
vocalize, c«re sa rcunescă lot cc sv, înv-.ta;'Țva endul, car- 7 mai 1. - apoi crescândul, .lupa
ca )a patru-dccl dc cresc nesimțite și in gradul dc in-
dam autorii: dintr'un registru ir.tr’altul se va Lee pe
Trecerea clcvulul, după natura el. Dobândindu-se
tinde se Poî găsi de la cele tensitate care va conveni mal bine vocel exercita Jilulul pe fotă întinderea vocel,
- mal elementare până la
vocaliză jSe va •*’ solfegia, afară z/pr,/,-etc. orc-care maeștri, pe aceste sunete, se va
de Pasafoele de*£ "’aI Fie'carc lLu;. sunetele cele prea grave și prea înake care: șc, vor
mal unde2 sunete, după cum jj va veni mal bimL jt™ -mi - esceptându-se de o cam-1 i întrebuința de o cam data atat gradul de

D
sagiele cu vocalele lor. La v esercita mai târditî, si ferindu-se de a
' ■
vocalize ?l sc vor esecuta pa- Torc esercițiile sc vor face pe vocalele r/, 1,0.
afara de î și ■' 'm ‘^rebumța alternativ t6te vocalele, ' forlissimo cit și cel de pimnssinm- i •
l patru-ded credem

G
prindc 6re-cum c de ajuns, atât pentru a de-
—) pe elev cu cetirea fcăcl
conduce la o cetire corectă și iute), -—i numai o pracucă îndelungată îl potu I.ECTIUNEA 15-a
făcute până acum. cal si pentru a aplica iote studiele vocale,

M
Creșterea
Creșterea și pe mai multe sunete, intr’un singur registru
descreșterea pe
și descreșterea
sau în âmendoue

N
Și aci studiul se va începu separat pentru crescendo și pentru descrescendo,
ANUL If
mal întâii! intr’un singur registru, apoi trecând dintr unul în altul. Mișcarea va

A
CÂ N T£C U L N U A N ȚA T h andante, iar nuanțele cât de moderate. Cu cât csercițiile vor H mal lungi, cu
atât .și nuanțele vor ii mal pronunțate, as’-tcl că la game și atpegiurl să se p6tă

CA
murge până intrun loelc monerai,- plecând de la nifliio și viceversa- Dăm aci și
TECI I UNEA 12-a
câte-va esurcițil:
Filarea sunetelor
r-G-------------

t^C- -.71 .ț.

TE
Acest studiu, fiind cei mai dificil, trebuie a se esercita mal întâiei separai creș­ . ii/: zi" 'Cto'-’X“ T—-
- —— ij1-
terea și descreșterea, plecând lot de la cele mal comode sunete din i-iul sau al
2-lea registru, după natura voccl. O ..r ------------
Tenor Sopran Bas
cs. i
I
BL

P~=mf mf~=~p P

La început se va întrebuința aer puțin, făcând creșteri și descreșteri moderate și qzzL: ÎZI^
scurte și din ce în ce se va mări cantitatea de aer, mărindu-se durata și inten­ :Txz“:
BI

sitatea acestor studii. Să se evite orbec tremunătură de voce, mal cu semă în

descreșteri, aceea ce se întâmplă mal tot-d’auna la începători. După aceste cser-
cițil, se va reuni pe o singură notă creșterea și descreșterea și sc va încerca
aceea ce numim filarea sunetelor, întrebuințându-se la început aer puțin, tot ca i
mal sus, și mărind din ce în ce atât cantitatea de aer cât și durata și intensi­
tatea esercițiilor. .
T6te rcgulcle asupra emisiune! vocel sc vor observa cu stricteța, mal cu
semă că elevul, trebuind a fi forte atent la mecanismul respirației lesne p6te
contracta defecte, cu deosebire la intonațiunc. Obținindu-se? un resultat dre-cum
studio,’ trecend insă pe același sunet dintr’un
satisfăcător, se va reîncepe acest i
 ----------- ;
I
5G

l-te aceste esercitii se vor transpune, urcând»

re»
I
I
iQ)
.. tSM

i ■ 4
l 'fi-:
.. #■'

bi cele tmiiriahe sunete și fără de i-sc cu câte un semiton, fără i e

a începe dela cele mai grave. Tre- -‘ZT
cerea dn?tr'un registru înaltul o va lacc pe nota care ii
‘i o-j. în semâ intensitatea ce voiește a’l da și gcncnil convine mal bine, II)
■swua’BCsa----- ---- '
pasagi-d .următo-: voccl sale. Ast-fcl în I
■■

-..--.IMlM —
fR & .î - C-’-țJ 0-;vV-
.. H ; - -U
-:c-ss»=Mi'ja=<’“
; / ■. (’: ■

•77ț țr|~ O O- ■- tîl •."■=.=

D
^-- ESC7 SStW®
- ' —a..- :
12)
'

G
u voce dc sopran va trece în registrul al doilea pe sol, de unde va putea
crește orl-cât sunetele; una de tenor sc va feri de a schimb, registrul l-iu ;
IR

M
mcdiîi-contraltul va trece pe si și do, iar mcdiu-sopranul pc sol. <
După ce sc vor studia în modul dc mal sus, sc vor relua, făccnd t6tc nu-
antele dm contra, adică:. unde era /iano, Joric și vicc-vcrsa. Aci tenorii, bari­ La csercițiilc u și i- sad a
a altora de felul lor,-adică Iu iute pnsagiele de

N
ton ii h cimt.rahii vor putea întrebuința cu succes al doilea registru, care, fiind agilitate, unde sunetele'.’ nu se succed urcându-sc setu coborându-sc unul dupe ■ Jte
i 1
iî
mal slab, lesne se va putea produce în piano, iar sopranii și mcdiu-sopranil vor altul, ci sunt combinate in diferite moduri, m ceea ce privește notele pc care să

A
-
modera, cât va fi posibil, al doilea registru, pentru a putea produce descresccndul. se schimbe registrul, se va avea în vedere aceea ce am d'br la finele lecțiunel
Obținend și acest rcsultat, se va reuni crescendul și descrescendul pe același a șesea.
7

CA
pasagin, in modul următor : Se va relua vocalizele deja învețatc, esccutându-se cu nuanțele lor.
3) -
• l) Andante 2)
i
-zi L-l: LECTIl’NEA 14-a.
11 I

TE
Staccato, martellato, marcato. I
5)
Stacatul și marcatul se vor ;studia la Început pe câte o singură notă, in nuan-
*
llflpiSS țele piano și ine^o-forle și chiar în forte moderat la
... - «a soprani, mal cu scamă la "4!
IO
■:

sunetele .nalte. .Apoi se va studia nuanjându-sc in diferite moduri cum lin făcut
pana aci. Dăm urmâtorcle esercitii: ’ cum am tăcut
BL

I
i-
BI

î)
Lzfcz~—
*5: 3B3 igz,

R—
‘Zr

Ș
 5S
. 5 </, /./, pentru marcat și stacat.
57 Vocalele întrebuințate vor
următorek escrcițil •
G Pentru m

Z-V u.-.:--? 7 '■-• •■' ,.?. ~« >? *

•— aCBSBWB'»*__________ _ ____________
etc.
/‘.t■'
---- .-. !..:
:- ■ — ■- :
............................................ ■
. . .
-■■■,:-stiv./ ■ v^rrcasswT ’
^muasotoss.
BKSJ&XWr®J«
•■—■ - ..v.-x.-_-s ‘....................... ---------- rs.xj•zsKsacsM ’

1)

D
~ * .<? 0 .? .«? fi»' & ; - & o etc.
' <ț' > !? « r-.i Evt;> '4- ' q
_ ..4
:
—- eo .t>'-4-J
;......... j 7 l:

- ^-£~ [— atwasîi;.^-. -- • ’L —CWKMJPrtA’"

G
T' f’*&*

8)
3 3

M
Ife ----------- ----- C. __ ___ _ __
, . „ l|_— lEsc
rfc. . ...
*• ■ Jj---------------- U'X .-'. ' ^.'TSK.- ' ...........
' '

N
■=

A
-._. -Jjy; ii - WMWKH-X ■■'.
<xsrx-..ww.j -
Sta»'»» —r- -
am*»»»"
— CKli
raz* VOPSISE®"
c=a XMZVVBi------------ r —ț----------------- |-l
e= 111 ni «n-------------—!------------------
-iwsJo-y-_ =. - jarasr=isr^

L?

CA
tO) ! ........ «? — *._<? &...$

1
.j ....?....... . ......
ZMZf “i

și
- %v~r z^aicssR» ‘
”L **** ~ .-wa==«cc=3--
& -—i:
"X? --MSS-- kKS^-iawr’l
•=T—-

TE
d=- I
Acestea se vor esercita in piano, inezzo-forte, se vor iuți până la un allegro
Acestea și altele de felul acestora se vor studia în mișcarea moderato pen- moderat și se vor studia numai cu vocala a. Studiul martelatulul îl va face
IO
va putea, pentru stacat. Se va între- mal cu semă soprani’, iar cele-l-alte voci se vor csercita numai cu celc-l-alte două,
tru marcat și în mișcarea allegro, cât se
conveni mal bine elevului, apoi și cele-l-alțe
buința gradul de intensitate care va <, într’o mișcare moderata, spre a se învăța mecanismul si pentru mlădierea
registrelor, se va avea in vedere
grade și în fine cu nuanțe. In privința.schiinbarel larincsulul.
BL

tdtc că avem la trioletul al

tot lecțiunca a șeasca. Ast-fel în csercițiul No. 5, cu
2-lea și al 3-lea de două ori nota ini, care ar fi să se facăfacă în
în primul
pnmui registru,
regisuu, > ■ « . 1

însă fiind-că iuțela e prea mare, se va face tot în registrul al doilea, schimbând
în primul registru tocmai pe re și la unele voci agile, remâind chiar în regis­ LECTIUNEa 15-a.
BI

Despre agilitate. Trilul.

trul al
Se doilea.
va putea ‘ ------ ^rfr râte'va sunete staccato și cate-va .lcgalo}
de asemenea face câte-va 'fote cscrcițiile de sunete legate date până aci, se vor relua, iuțindu-se
diferite moduri. S. c.
combinându-le în acestea,
lui Siebcr, escrciliilc dilnice ale Iul Liitgen r ’’ '
Md’\be>i, (riicreid etc. (// st vocalizele de agilitate Panojka,
Se va avea in tot deauna în vedere ca i..^M«
■a
se distingă bine unele de altele, obsci vându-se sa fie csactă, iar sunetele
intonația atât
accentarea timpurilor
 :7) (10
cât și cele-l-alte
se va întrebuința
accente notate sau
------ >
sublintclcse in unele pasagie. Ca intensitate îi
< 1-.
vor u notate.
aceea care va conveni
a......„uge insa. .in
ajunge insă fl.
in fi .In urmă
-. In ....se bine
urmămal va studia și cuapoi
elevului,
elevului,
se va studia și cu
; nuanțe, ccle-l-altc
și după
1
cum ?i F4< ■
?:• 9 i*
- E-- I
-l5ntre ornamentele cântului, trilul este cel mal frumos și cel mal briliant. 'fote notele mici, adică ornamentele, se vor face ușor, repede, încet, ac-
După cum -\lim, el este succesiunea repede a două sunete, la distanta dc ton
centând numai notele lângă care sunt puse.
sau -semiton. Cel mal dificil fiind cel din urmă, studiul se va începe cu X'i! nutem fini astă lecțiunc, fără a aminti din nofl, ccea-cc am dis dc la
primul, mal intâiu moderat apoi iuțindu-sc din ce in ce. Unii maeștri recomandă,
mccput, nu tute vocile suni apte pentru agilitate.
ca tscrcițitî pregătitor, nilul la distanță de terță magioră apoi de terță minoră, Voind a sili pe unele din acestea să o dobândescă cu ori ce preț, lăsând

D
într’o mișcare moderata; după acesta se va putea încerca mal cu succes ade­ la o parte că ar fi trudă în van, dar se p6te chiar să le ruinăm cu desărvâr-
văratul tril. șirc. Unele ca acestea, vor studia, pe cât vor putea, parte din escrcițiilc dc su­

G
nete legate, gamele și arpegiele, aplicându-sc la desvoltarca altor părți ale cân­

ffebr ' tului, mal potrivite cu caracterul lor.

M
~<j- . H?* V '<£’ •
"7 ■ •Q- ---- ~—~~' ' ----------------------L_
—tlTi f
LECȚIUNEA i6-a.

N
Aplicația crescendului și descrescenduluî la portament.
! Dam următorul escrcițiu:

A
_____ £_________ L__________________ ■ r-«

Să nu se uite că trilul este pe jumătate natural și unele voci sunt în ab­ •<9-.

CA
solută imposibilitate de a’l obține. Trebuie a fi cu băgare de seină elevul, de
a nu faisa intonația, dc a nu aitera intervalul, în fine de a nu produce trilul
prmtr’un fel de tremurătură a voce!, pe un singur sunet, defect care se găsește
prea des, chiar la cântăreți cu ore-carc renume. După ce se va obține trilul fără
I! -_. _ ----- ~bR2ZL

TE
nuanțe, apoi se va studia nuanțându’l, întocmai ca la sunetele filate, în primul
de cât
efect de în
cât în :t—zjzzzzz
sau în al doilea registru, afară de soprani, cari nu’l pot avea cu efect
registrul al 2-lea.
Pentru apogiaturi scurte, grupeturl ctc. dăm următdrelc escrcițiî, lemaind -----
IO
să se csplice dc către profesor numirile lor, dtipe notațiune. --
:_dz
BL

■i--------- -
------ ----------zz?
i’ Acest escrcițiu, ca și cele până acum date, se va transpune, urcându-se cu
câte un semiton mal sus. !Se va studia mal ântâitî piano, apoi se va relua din
BI

ce în ce mal tare, cu cât se■ va urca mal mult, până se va ajunge ca crescendo
să merga până într’un forte moderat.
■- Portamentul trebuie făcut nu j _ rar, ca să nu degenereze in trăgănare.
prea
1 X’umal vocile de sopran și medit’i-sopran
■i
^5: 1 crescvndu’l. fiind-că numai la acestea i
i vor schimba registrul pe portament
registrul al doilea e destul dc puternic,
pentru a putea face crcsccndul cu ^ect. (’elc-l-alte
tain, sau vor face portamentul fără < * vor Umane in registrul in-
crescendo safi cu un crescendo forte mode-
3sșr£ __ ! $ rat, sau vor face tot acest escrcițiu numai într’un
. - ...» mvzzo-forte moderat.
 G|
62

I-ECTIL’XEA I7-a D sc lormcză ca și B, numai semi-csplosia este produsă dc verful

limbei,
dexlipindu-se dc cerul gurel.
15 e s p re pronunțare G, asemenea ca B și D, c produs prin deslipirea repede a rădăcinel limbei
Știm că alfabetul s.e dc ceru! gurel.
pitolul a! 2- lea CUK) ,s.- din vocale si consonante. Am vCdut la ca- (> (dj), același mecanism, produs prin deslipirea părțcl superidre a mijlocului
vedem mal iinîiu /'ceea ce privește consonantele, să h’mbd, iar T prin deslipirea vârfului limbei de cerul gurel.
punem inir’un im-d 6:eLsp consunanta. Știm ca ia producerea vocalelor, dis- ?vL cu tote că sc formeză tot prin desfacerea repede a buzelor, totuși nu

D
'.iunci aceh'i vutule^ . . gura și părțile ci interiore, care, :>i lol Ihiipiil vini• produce esplosie. Murmurul cc precedă mișcarea buzelor esc pe nas și când sc
blau nemișcate. La producerea consunam clor insă, nu este dcicbid buzele, sunetul esc fără a produce esplosie. Ast-fel in este format prin-

G
tot asi-iel. Dacă observam —1 bine, consunanta sc formeză chiar in minutul când
diferite părți ale gurcl
r it^ ur. resunet nasal, urmat dc un resunet oral, prin deschiderea voluntară, dar nu
intru m mișcare, părăsind dispositia particulară cc o aveau vsplo.dva a buzelor.

M
mal înainte. Așa. \ putem dice că la pronunțarea unei consunantc, se face doue N\ același mecanism, făcut prin deslipirea vcrfulul limbei de cerul gurcl,
operații : una țpregatitore, dtspumd pa-pic interiore și csteriorc ale gurel mțr’un chipl iară esplosie.
orc-care și alta.
L.. \ spre a o termina, prin mișcarea acelui pârii, ceea ce produce

N
La J, partea anterioră și de la mijlocul limbei este aplicată pe cerul gurcl;
sgomotul propriii acelei consunațitc. Consunanta dar nu este un sunet propriu dar int/e dînsa și cerul gurel remânc un spațiu pe unde cse murmurul vocal,
dis, cum mulțl au deiiniio, ci un fenomen sonor, sgomot sau murmur, carac­ mal înainte dc ce deslipirea repede a limbei, a complectat caracterul acestei con- ,

A
terizat prin mișcarea unor părți ale aparatului vocal. Acesta mișcare se face iute sunante. Afară de murmurul acela, ca este însoțită și de un sgomot particular,
și fiind-că orl-ce consunanta de ordinar este legată de o vocală, ca se face în care provine de la micul canal format dc limbă și cerul gurcl.

CA
sensul acestei vocale. Așa când pronunțăm silaba ba, mișcarea părților, care ca­ Z, același mecanism, numai sgomotul sc produce prin .deslipirea vârfului
racteriza pe b, se face în direcțiunea cuvenită, pentru a aduce dispositia necesară limbei dc cerul gurcl.
vocalei a. Nici o întrerupere nu este între b și </, care sunt legate ast-fel una Consunanta V, se formeză toț ca și J și Z, însă aci buza inferidră, sc des­
de alta, că s’ar putea crede că le pronunțăm tot într’accîașl timp.
i lipește de dinții superiori.

TE
Dăm aci, după d-rul Fournier, o prescurtare de formarea diferitelor consu-
nante :
Litera P, este produsă prin csplosia acrului comprimat în tubul vocal. Bu­
zele deschizendu-se de o-dată, aerul este scos cu drc-care violență, întovărășin-
IO
du-sc de un sgomot particular, care caracteriza acesta literă. Acfcstă esplosie ia
caracterul vocalei cu care este asociată, s. e.: pa, ^_pi,pc.
T este format tot printr’acelașl mecanism ca și P. Singura difennță este ca
BL
L, asemenea c produs printr’un murmur, care precedă depărtarea părțel an-
leriore a limbei dc cerul gurel; acest murmur însă se strccâră pe de lăturile
limbei, ceea ce îl dă un caracter particular.
R, are o mare analogic în formarea sa cu j, z, v, J. Ca și densele, el este
un murmur vocr’ terminat printr’o mișcare dc către vârful limbei.
II, este un omot particular, produs de către aerul care traversă glota și
care se termină printr’o vocală. i

csplosia se face la P prin buze, iar la T prin verful limbei, care sc deslipește Ș, este constituit printr’o șușuitură, urmată de o vocală și care este produsă
prin partea de mijloc a limbei, care se apropie dc cerul gurel, formând ast-fel
brllS^iteraCCUl -SasI mecanism, făccndu-sc csplosia insă de către partea supe-
o mică trecere, pe unde esc acrul șuerând.
- I I ’.-tkr.d limbei care sc deslipește iute de cerul gurel.
care sc S
S nu se deosibeste
nu se de ȘȘ dc
deosibeste de prin felul
cât prin
de cât șucraturcl, care este mal subțire,
felul șucrăturel,
BI

r‘ C (K), de asemenea se formedă tot ca și P, T, cu deosebire că la formarea aerul trecend printrun forte mic canal, format de cerul gurcl și verful limbei.
_ v__z, formedă tot ca și P, T,
, baza limbei se deslipește brusc de cerul gurcl. I-, același mecanism; aci inșii aerul esc printr’o trecere formată de dmjil
sa
In producerea I iul lî aerul de asemenea este comprimat în tubul vocal, îna- superiori și buza inferioră. , I
inte de mișcarea buzelor; esploșia însă pu e așa de simtitorc ca la 1. Causa
’ D im aci tot după d-rul Fournier, următorul tabloii în care, citindu-se ori-
este că, la csplosia Iul P, acrul comprimatt nu p6tc scăpa de cât prin gură, soma), se pote vedea tote consonantele formale de mișcarea acelorași pirj. •«
----- - ' ... rtit>x Jn i esi ne nas. La B însă, vilul citindu-se vertical, tote acelea cari sunt Însoțite in formarea lor de un fenor
lîind-că ’ ‘ '............. S cse^i pe Pț p-ă
palatin este I sonor analog.
nu c așa pronunțată.
 (14
2)
(P>
ÎL*
V ' V
- 1
!
! 3?
HV'U cșt‘ {”
• I-
11 ju::::
vor beș - te
r beș - le
•s
2^ Ii i
?’
in v- > - o

I £- i |i Ji «
« I £ Lt. .’
GloînV' Ii .... j!
Ltngojxuaiijie pos- '
• —r “ j i :* ;r: r I:njnu7 pșll
* tu
■ ,i ‘...... =
vor -- r - r - beș - te
j g : c 00

D
terinre 3 i * * ’
i ț g (dj) 1 c (tș) | doua lungii s. es.: Zu, io,
Lingo-palatine inij- ;
ș
, ;■ .m prima vocala scurtă și a

G
oî cântă pe vocala cca lungă, iar cea
s^:KU?le puse pe dânșii, sc 1
, SUUiVv >
Lingo-pnlatinc an- ; t .se dc ce:i limgă.
H -H
d, ț epede.

M
teriorc SCiiîM SC . . •
—:—— următor sc canta :
Lingo-palatine late- i • 1 S. cs.
r.'ilo ____ !;

N
La5>io-dintalc
>■■■ I V
I Iî _J , — •
•„.:
■ • ;.-v.
. •> •
c-
cî
fi

A
Ta ’ • a mo a
m b
, Labinlc I iar nu așa:
formezi consunantelc, să vedem cum se între-
Si 0
t- £ -f— h -W- T:

CA
Acum că am vedut cum se i a d’a - ci
buințeză ele întâia trebuie să se observe dc a Ic pronunța mult mai cncr-
în cântat.
vorbire voca- La diftongii cari aii însă prima vocală lungă și a doua scurtă s. cs. al, ol,
. 1) Mal
ia L.- m “vorbire. asta este lesne de înțeles, fiind-că în
determinat, musical, au ctc., sunetul sati sunetele puse sub denșil se cântă pe prima vocală lungă,

TE
de câtduratăîn scurtă, de mică intensitate și fără sunet c\. audi bine
deslușită, deși slabă, este destul pentru a se putea iar cea scurtă sc pune tocmai lângă consâna sau vocala silabei următârc, cmi-
.ticulațic vorbele.
lele aO o lformeză La cântec însă este cu totul alt-ceva, căci aci voca- țendu-sc prea puțin mal ’nainte de densa.
așa că o arsunet determinat și -mult mal mare durată și intensitate, așa că, dacă
IO
‘ silabele ce ‘ i consunantelc ca în vorbire, sunetele le-ar acoperi într’atît, că abia S. cs. pasagiul următor:
lele aii un distinge. O arliculație bună pune in relief chiar sunetele, dându-le o
smal mare resonanță; iar cu una slabă, pe lângă mai
r
’ar pronunța y că vorbele
vorbele sunt
sunt sacrificate, pe vi - no
BL

lângă
s’ar mal că sunetele îșl perd 6re-cum resonanța ^lîpriil ce trebuie
și relieful ce t.J_ a avea, apoi
sc cântă
accentul, fără dc care cântul nu are
înțeles, este cu totul perdut. Pe lângă acestea,
uncie defecte vocale, așa că un cântăreț cu
ma- a - a -1
- < ! îi ■
1 bine vorbele, nu numai că este to­ vi - no
o bună pronunțare ascunde chiar
BI

voce mediocră, dacă pronunță și accentâză cat altul, dotat dc voce, dar lipsit de acestă iar nici de cum ast-icl
lerat, dar place chia: mal mult dc c_.
sală
*
dc
calitate. Ast-fel dar, consunantelc din. fie-care
re silabă trebuiesc pronunțate iute și
concert, fie in teatru, să pdtă pricepe ma-i -i vi - no
Iii
liră acestea, cu cât intensitatea sunetului este mal
energic, așa că auditorul fie în t * 4) Cu cât valorile sunetelor
să fie mal ușurc,
1 ’ totuși sunt mal scurte, cu atât si pronunțarea trebuie
... deslușită.
cu înlesnire orl-ce vorbă. Pe lângă; 3 fi mal energică. : dl, far, dar Mal
s. c.ce le însoțesc, ,k
pasagiu aii succesiuni de sunete așa ”de ’ -21 cu semă pentru rolele comice, unele
mare, cu atât și articulația trebuievocală încă o consunantă,,ocala .L‘ scurte și în
2) La •’? se cântăisupenanu
v< silabei următdre, adeveratâ aptitudine naturală,
Oo adeverată nvșcarc așa repede, că trebuie
vifl etc., sunetul sadcare
silabele aii după
sunetele puse sub densele densele. pentru a
lângă cont. pronunța deslușit cuvintele dc sub
iar’consunanta de la urmă sc pune tocmai
legendu-se de ea. Așa următdrele pasaje.
 I '
- ABLA î
M ATERieLOr
IW 'h
Noțiuni ?

CI
* i.
PRELIMINARII
A
■ ME SUTIMI VOCAL si DESPRE FORMAREA VOCE! I 'II ‘•L

D
j i; •> i

1 ’t ■•d
*

G
B ■ • Li

DESPRE DIFERITELE GENURI DE VOCI SI DESPRE REGISTRE a/ •.w 1 tuli

S>.
Ml

M
1 1'

PARTEA I
i1 tt Wj
IIB
M’!

N
I® lif
i^i 1
iiiii U3
n

A
11 11

i i bi s Itf ii-ui

I
§ i-iu) Despre respirație. 5 4-lea) Unirea registrelor. !L->r >

li Jffll 1
I • •’w'T

i-T iv’H

i ii

CA
§ 2-lea) Despre emisiunea vocei. § 5-lea) Despre accente.

^1''ii I*—

1IW il
§ 3-lea) Legarea sunetelor. § 6-lea) Despre Hiatul sunetelor.
j 1$
IUI MII

t
9.U ,

I!

i I Bi I 1 I ii
sil ■'«iii
PARTEA II

PRACTICA
TE
tt

I l II u
1^
«Ll.l
Hll

i
IO
i lîir
trebuiesc desvoltate organele vocale I I
jL
Despre modul și ordinea dupe care
li Ulii fttl k"!
BL

I
i intervale disonante.
dl-a. Intervale
Lecțiunea 11-a. ltt.li llil!
“wr IrU
anul
Lecțiunea 12-a. Stacatul.
Cântul fără nuanțe
Lecțiunea l-a. Emisiunea vocei. de sunete ANUL II g S Ș 2 2
wg
|
Lecțiunea 2-a. Studii înccpctdre
BI

Cântul nuanțai
legate simplu-
3-a. Despre intervalele de Lecțiunea 13-a. Filarea sunetelor.
Lecțiunea
4-tă. 5-tâ. Lecțiunea 14-a. Crescendo și diminendo pe
mal multe sunete. Ii
Lecțiunea 5-a.’ întrebuințarea celor-l-altc gra­ Lecțiunea 15-a- Staccato, martellato, viar-
Lecțiunea de de intensitate. r calo.
6- a. Unirea registrelor. • i
Lecțiunea 16-a. Despre agilitate. Trilul.
Lecțiunea 7- a. Noțiuni de cetire "’usl“
Lecțiunea 8-a Observații asupra respir
Lecțiunea
Facțiunea 17-a- Aplicația ^««adu/nlsi rf«-
crescendulul la portament. I
48 a. Despre pronunțare.
Eaoilanea 0-a- Despre i*rtan>ent. Lecțiunea
{SgS 10 a. Sunete repetate.
1
- ■ v. “ S *
>r'- " '
 I 8

:Z! « i&i
î 1 ' I '
i h! ’.
:: n
RiV [ȚA

jj z M -5.

l-'î III» - ipl!Hi

I \ '< ■

s *
I
.■'$' ■ ® •
î
/ *
't
LJ
I /-
R"j
l'k
w
11 *
P) ’
!
a , s-, . r!’7
r: sj li ■ -5:

D
I '■ J ■
S ~
»1
â -
/t. ”* i* ■ liM
»kJ

G
I «a !•)
I b j

M
* - i * '
J r;
I
? * pj h

N
'■o --

J -
I

kI J

A
■ , * ••

%
in»
iivA
r -• 1*
1 b LA

CA
& HSi
Mi
■rf< •
n=.
L.
£Q
i t i i ' ;! |j!
i 1. i- :
-> - ri*" n>i!

TE
-> -■

H
I

r • p-
im .BM ■

I
r A fr.W. I r- & l-l j!
z
■

i III
O
I wZ
'lip I ip. BU IM'-1 |
'în*
I
:>.
BL

i )

11
. • '■■

/
*)
* -
* )
* ' I. A I

Tî]!
f jiu
I. .

(j
BI

*/ */ ) . ■ I

')
,J-
* )
♦ "
♦
I?. •) ||
<3
I
i
1 k ) .

i. fc B i iI
"• '
î
♦ - * *) * ) li
♦ *
u
♦ '

4^
«y&b ■H&‘> _
9
1
'-'s£a*
BI
BL
IO
TE
CA
A
N
M
G
D
r B
s Oii®W8®^Ș®iâS?

: 'gg gf . . ?g; III

If
..

Sfc.!
■~ ■ ■ ■ ‘ ~ -..—

■•.« '•- ■-' 3-k ■:■

- •• • <1:

i'-Wft
.'^ Iși&a

D
G
M
N
A
j<ȘO
■%s
11
CA
.- ■ ■;.

■ :

.. .
TE

tlRS
IO
BL
BI