editura ·

@I
amolteo ·.
ANTREPRENORlAT & AFACERI • COMUNICARE & PR • OEZVOLTARE PERSONAIA • EDUCAJIE FINANCIARA •
LEADERSHIP • MANAGEMENT • MOTIVAflONAL • NEGOCIERE & CUSTOMER CARE • PSIHOLOGIE APUCATA • -
SALES-VANzARI • TEAMBUILDING & COACHING • SURSE DE INSPIRATIE

Ai sentimentul ca intorci mereu problemele pe toate pan;ile ~i ca ama.ni"

tot timpul cote ceva? Ai regrete legate de trecut? Vezi mai intal de toate -,
partea negative O lucrurilor? Te afecteaza parerile celorlalti? lti dore~tL
so fii mai creativ ~i so ai o productivitate mai mare? Vrei so ai rabdc;ir€,~uA , ·
ceilalti si so fii mai 'i'ngaduitor cu tine?
t > .../, •',"'°',-.~••"\
,:_'~--. J, , ./ ......

in cea mai recenta carte a so, John Martin ne propune 7 metode lega-te; ;~ , t
de felul 1n care perspectiva din care privesti viata iti poate influenta_....;rl
succesul. Alege-ti perspectiva! ne invata c~m so · ne 'tolosirn gandfr~c:i · - ' ·
con~tienta pentru a lasa in urma trecutul, a ne form a obi~eiul de cf'PJ.:hli ·
totul dintr-o perspective pozitiva, a vedea oportunitatile'i1n··'. perioaaele · ·.
de haos ~i a nu ne mai lasa influentati de criticile altora. · '_ ,~,{ . , .· · -
._J.Ji·
~~-
J,..:•;t_.,.·, .

.,0 extra~rdinara resursa, core te ojuta so 'i'ti elibere;l_irrlinte~

ca so creezi ~i so ai o productivitate mult mai mare!"
- D.G. Wild . - ,~

'
l: .a( j •
.
• l •
I I ,..

ISr i r-973-162-226-2

g 7 8 9 7 31 622262
 ·- ~

1, -
..

1. -
- .

t• .-.· ALEGE-TI
I

. , ,J~_E.RS,:.PJ
·,iL~. •: .,
E;,CTlVAI
•· . -..., . '··fr'., " , .·. ,, ~ -,,

' -
.. ij &1~ ili ~ili ern
0

..
·,'
'

-
' ... '

.,....-

A;r ?<· •

tlrl
~:
~~
t .. . ' .
.
,..
-"•
I

~,

editura • amaltea
 Editori:
Dr. M.C. Popescu-Dranda
Dr. Cristian Carstoiu

Director executiv: Ge org e Stanca

Redactor: Mirela Boroeanu-Stanca

Corector: Mi hai Al exa nd ru Bu ng ete
Traducere: Do rin a Op rea
Prepress: AMALTEA Te hno Plu s I
Art Director: Ge org e Do roh oi ' \'
ry Ne chi ta
Coperta: Ge org e Dorohoi, An ne- Ma
Tehnoreda ctare: An ne- Ma ry Ne chi ta,
Gabriela Ca pit ane scu

Marketing: Ni cho las Bo lin tea nu

Social Media: Julia Ni sto roi u

Abonamente: Oa ud iu Sta nes cu

Distribufie: Mi hae la Sta nca

We b-Site: www.amaltea.ro
E-mail: info@amaltea.ro
 CUPRINS

lntrodutere 7
1 Con~tientiza r~~ 11
2 Ac;teptafea ~i aqiun.ea 27
I •

3 ·-0 a,titudine pozitiva 42

'J .
\
I ...,.- :
4 Produ~ivit~~~- 52

5 . Rabdarea 62

6 Creativitatea 78

7 Enipatia ~i recu.no~tinta 90

Concluzii 105
!
f
I
Despre auto.r 112
!I ..

i'

I
I

...

5
 $ti lucrurile,
,,Cand schimbi felul Tn ca re pr ive
him ba '~
tucrurile spre ca re pri ve $ti se sc
- Ma x Planck
 INTRODUCERE

Care este perspecti~ din care prive~ti totul?

~ I in care vezi lucrurile este ~i maniera in care le exprimi.
S_ent~~~ l~ care insoiesc ·sintagme precum ,, Eu sunt" sau
,,~u gandes~" reprezinta un alt sQ! de a descrie ideea de per-
spectiva. E~te modul in care gan___dim, felul in care vedem via-
ta, nu-i a~a?
Ei bine, nu neaparat ... Mai e ceva ... Mai exista ~i maniera
in care poti controla aceasta perspectiva - ideea de a nu ac-
cepta perspectiva a~a cum este, de a-li alege in schirnb pro-
pria perspectiva ~i de a o folosi in avantaju.l ta~.
Nu intotdeau na ili alegi singur gandurile care iti tree prin
cap, dar poti alege ce ganduri sa pastrezi rnai departe ~i pe
care sa le alungi imediat din rninte. Da, chiar poti alege gan-
durile de la care sa actionezi. Este baza de la care iti selectezi
perspectiva ~i felul in care prive~ti viata. Cand intelegi pe de-
plin potentialul acestei abilitati, iti poti imbunatati gandirea ~i
poti trai experiente mult mai frumoase.
Daca vrei sa iti indepline~ti obiectivele ~i sa te bucuri de
viata de zi cu zi, este esential sa iti poti schirnba perspectiva,
indiferen t de s i t u ~ e afli, deoarece controlarea.per-
spectivei inseamna sa iti poti controla sentimentele ~i emotii-
le. Emotiile iti dicteaza de cele mai rnulte ori actiunile, chiar $i
fara sa con~tientizezi acest lucru ~i fara sa intre in scena gan-
direa con~tienta.
Controlarea. ~i alegerea propriei perspective nu sunt u~or
de realizat, · iar schimbarea de perspectiva nu are loc peste

7
- 8 ALEGE-11 PERSPECTIVAI

noapte (de~i ar putea). Une-

Emotiile ne dicteaza adesea ori, trebuie sa analizezi pe
actiuni~e, taro ca noi so mai multe pa'1i o situatie ~i
con~tientizom acest lucru. sa o vezi din diferite un-
ghiuri, ca ~i cum ai roti o
piesa de puzzle pentru a ve-
dea unde se potrive~te in ansamblul jocului.
Prin urmare, cum poli schimba felul in care prive~ti lucruri-
le? Cum iti ~chimbi perspectiva atunci cand treci printr-o situ-
atie negativa? Sau cum schimbi ceva monoton astfel ,neat sa
traie~ti ceva inspirational sau !!_la!_elin de 'i'nsemnata~e? Tn ur-
matoarele capitole, iti voi oferi cateva instrumente care sa te
ajute sa iti transformi perspectiva prin intermediul gandirii
,--- · ··-- -
con~tiente .
. Cand iti controlezi mintea, vei 'i'ncepe sa vezi imbunatatiri
extraordinare in viata de zi cu zi - ~i totul incepe cu faptul ca
e~ti con~tient de propriile ganduri.
ldentificarea gandurilor din ~rseectiva exte,rio_m:a - mai
degraba ca cineva care -i~i prive~te gandurile decat ca cineva
care le .e_roceseaza - reerezin~ _eiatr~_je 'temelie a _gandir-i-i-
con~tiente, intentionate. Daca te deta~ezi chiar ~i putin, poti
vedea ca ideologiile, definitiile sau etichetele pe care le-ai
considerat intotdeauna ad evarate reprezinta, de fap~, pove~ti
, ... -- - '

sau convingeri formate prin ganduri aparute i~ mod ~ etat,

- -
,
pe care fie fe~ai acceptat -fara sa le- pui sub s emnul Tntrebarii
(~i sa le observi), fie au apa-r ut 'i'n mintea altei persoane ~i ti-au
f ost inoculate ~i tie, de cele mai multe ori in copflarie. Odata
ce vei putea sa faci diferenta 'intre s~ el~ autentic ~i ganduri,
Tnseamna ca ai facut primul pas catre li6ertate, prin abilitatea
d e a-ti alege e_ropria _perspectiva.
Pe masura ce iti analizezi gandurile $i conv~ngerile, vei pas-
t ra unele dintre ele ~i vei renunta la altele. Est_ e posibil s~___!e
treze~ti Tn sit uaj ii incompatibile cu noua perspectiva sau cu
noile tale convingeri ori, dimpotriva, cu cele vechi, la care ai
renuntat. Vei experimenta o amplificare a ceea ce psihologii
►

INTRODUCERE 9

num·escv disonanta -~ogni:iva ~i vei simti ca duci O lupta incon-

fortabila cu proprnle ganduri. 0 intrebare des intalnita in
aceasta etapa e ste urmatoarea: ,,Cum ~tiu cand trebuie sa imi
sc~f2fil§Pe.c.tiY~ asupr.g_citcurn.stc10JelQr_~j cand sa sW "'
~.@.IJJ§le2~ Un~ori, i~diferen"t cum rote~ti piesa d e
puzt le, e_a ~~ s: pot~1~e~te m locul m care vrei sa O pui. A~a-
dar, va trebu1 sa dec1z1 c..: anume accepti ~i cum sa actionezj.
' E;te urmatorul instrument care te ajuta sa iti aezv~lti gan-
direa con~a. E important sa inveti cum sa fi fproducti~ i~ ·
~ n t e mai putin placute, pentru a aeliona astfel incat
in cele din urma sa schimbi circumstantele. Exista o multime
de moduri pentru a influenta ac;easta productivitate; inclusiv
- moduri sanatoase pentru a-ti forma mintea ~i corpul astfel in-
cat sa ai succes in permanenta.
, Nu uita: rabqarea este ese_ntiala, chiar daca simti ca nu e~ti
-inzestrat deloc cu a~a ceva. Poate ai sentimentul ca nu ai su-
ficient timp ~i ca ai ramas foarte mult in urma. Sau poate ca ai
senzatia ca nu ai depus suficiente eforturi sau ca nu ti-ai inde-
plinit obiectivele suficient de repede. Exista, insa, moduri noi
~i diferite de ate ~~£0_~~ la ti~_B. cu ajutorul carora poti avea
beneficii atat imediate, c'§"G pe termen lung. De asemenea,
ai la dispozitie instrumente pe care le poti folosi regulat, ast-
fel incat sa ca~tigi timp ~i sa ai rabdare, chiar ~i atunci cand
programul tau este extrem de aglomerat.
Partea frumoasa incepe s~ -~e ma.nifeste imediat ce ai inva-
tat C!:J_m sa iti folose~ti rabdar~~..~i gi~~~~~amantul, dar ~i sa iti
con~tientizezi gandudle, ca-s~ iti lini~te~ti .mintea ~i sa iti con-
trolezi perspectiva din care prive~ti totul. Acum poti fi cu ade-
varat creativ. ,
Atfilln jurul t~u, ca~~i _in propria minte, vor aparea i_g_gj_naj
care pana atunci fusesera ingropate de stresul nesfar~it.decla·n-
~at de faptul ca nu iti puteai lua gandul de la trecut ~i nu te
opreai din a-ti imagina viitorul. Fiindca acum poti sa dai deo-
parte aceste pove~ti, nu numai ca vei fi mai creativ, dar te vei

·--
putea concentra ~i mult mai bine, astfel incat acele idei inspira-
✓---

I
......__
 l O ALEGE-11 PERSPECTIYA!

te sa fie implementate ~i tra~s-

formate in realitate. Multe din~ Gandirea con$tienta este
tre ideile a~ent originale ~?r fr un proces care dureaza
~te rn cele mai famrlrare toata viata.
obse h.
circumstante. Este posibil c ,a!
sa ai proverbiala senzatie ca.., . ,. .
ceea ce ai cautat O viata ,ntreaga se a_fla ch,ar L
n f~ ochrlot..tai
lncearca ~i tu. Alege-ti perspectrva! Folose~te aceste in-
strumente 1n viata de zi cu zi ~i 'fmparta~e~te-le ~i altora rezul-
tatele pe care le-ai obti~ut: ldeea de a-~i spu~e poves~~a este
0 maniera de a-ti raspand, cu generozrtate rderle. Tra1m una
dintre cele mai pline 9e idei epoci din istoria omenirii, iar in-
ternetul ne-a pus la di~pozipe extrem de multe moduri prin
care sa oferim ~i sa consumam informatie, astfel 'fncat sa ne
ajutam unii pe ceilalti ~i sa transmitem o a_t~t ~~i"!e pozitiva.
Cand simti ca e~ti la pamant, gande~te-te la ceva pentru
care sa fii recunoscator - cu siguranta ca sunt foarte multe
lucruri bune 'i'n jurul tau. Aceasta atitudine de recuno~tinta te
va forta sa prive~ti viata c~ optmlism, iar 1n scurta vreme sen-
timentele neplacute v or f,frilocuite de o stare de spirit buna
~i de speranta. Raspande~te ,n jurul tau o atitudine pozitiva -
~i, crede-ma, sigur exista cineva care sa aiba nevoie ' de ea.
Chiar daca ceilalti 'i'ti fac probleme ~i vor sa ramana Tn continu-
are 1necati 'i'n tristete, tu 'i'ncearca sa ai o atitudine pozitiva cu
oricine Tti iese rn cale. In mod cert cineva se va bucura la un
moment dat ca o faci.
Gandirea con~tienta este un proces care dureaza Tntreaga
viata. Cu toate acestea, vor exista zile 'i'n care nu vei reu~i sa
1t'. pastrezi P:,rspectiva pe care ti-ai ales-o - poate ca Tti vei
pierde ~~-mpatul, stresul te va cople~i, vei fi deprimat ~i vei
lua ~ec,z11 proaste. Daca dai gre~, e important sa folose~ti ,n
contin~a~e ~~este instrumente pentru a-ti alege perspectiva
corecta ~' sa incerci din nou.
Pur ~i simplu Tncearca din nou.
Ai doar de ca~tigat ~i nimic de pierdut.
 . .
.·. :.:····> CON$IIENTIZAREA
' .
' I

,,,.Con~tientizareq fnseamna so percepi cee-a ce se

petre ce fn propr ia minte~ - John Locke
'.

·~
• I., , IS'•~' •\ •

' ;
, •~ ,; •.:•, I : ; <,t~,;j•
'l'. l,,'ii• .... . r.· .,

~.:. ,:-1,:~;t~~. ·:•\\(·.~ • ' ,

;-: -:..~' ~fi:; ~~ Ce. ' ·ah
, -; '
ume gand
• ~, . ..,
ecti?
"'f \, "
;,l'i'; ~· ' .

., :- -~~~~:: ~·Ce7atr fi data ai' putea ·chiar ~i pentru un scurt moment sa

_,·. : l

vezi .totul dintr -o ·perspectiva exterioara realitatii tale, una din

1

. :- t·;:'
-'::?)'. t~_;afar~,prop riei minti?
.:· ·:· ·~ ' ·<bacae posib il, fa-ti timp chiar acum ~i uita-te ,n oglinda .
.:: Prive~te reflectia propr iei fete ~i a corpului ~i ,ncearca sa te
disociezi de aceasta _ea. Ceea ce vezi este doar reflectia, nu
e~ti tu. Con~tientizeaza lent acest lucru, apoi ,ncearca sa 1ti
imaginezi ca nu ai nume. Strat dupa strat, renunta la toata
identitatea ta - mama, tata, fiica, sora mai mica, frate mai
mare sau mai mic, sot sau fost sot, angajat, angajator, antre-
prenor, prop rietar de afacere, manager de proiect, contabil,
partener 1ntr-o firma de retail, muncitor Tn constructii etc.
Acum, ce anume vezi? Stai un moment ~i d__a.-t~ eal'"!:la _10_~e
masura realitatea ~i identitate9._ta sunt compu~ c;iin ganduri,
num-e-~i etichete - nimic altceva ~ecat cuvLnte_~i idei.
· Continua sa te uiti Tn oglinda, obseNa ~i recunoa~te-ti rit-
mul respiratiei, dar ~i gandurile care Tti tree Tncontinuu prin
minte. Obse Na cat de aleatorii 1ti sunt gandurile. Poate ca
obseNi ca trebu ie sate pensezi sau, poate, sate barbiere~ti.
Poate ca trebu ie sa te tunzi, ca parul s-a subtiat sau a Tncarun-
tit sau poate ca e~ti de parere ca ar trebui sa slabe~ti. Deoda-
ta, te gande~ti la un e-mail de seNiciu sau la un produs pe

11
 .,
ALEGE-Tl PERSPECTIVA! .
12

.le sa ,I cumperi de la magazin. Ce ar trebui sa ma-

care trebu . ,. .
nanc la cina ,n seara aceasta? Apo1 te gande~t1 la un prieten
sau la propriul copil ... ~i t~t _
a~a. ". ,. .
Observa cat de aleatoru ~1 necontrolate 1t1 sunt gandunle ~i
totu~i cata importanta le dai atunci cand 1ti construie~ti reali-
tatea.

CENTRUL UNIVERSULUI
Ne traim viata ca ~i cum ne-am afla 1n centrul 1ntregii realitati
_ ~i, evident, a~a se ~i simte asta. Totul ni se 1ntampla noua.
Sau a~a pare.
La nivel intelectual, ~tii ca nu te afli 1n centrul realitatii, ca,
de fapt, e~ti doar una dintre miliardele de fiinte omene~ti, ca
sa nu mai vorbim de celelalte specii, pe o planeta uria~a, una
dintre nenumaratele planete existente ,n univers.
Ce legatura au toate acestea cu ideea de a fi c,on~tient de
propriile ganduri? Ei bine, este nevoie de practit a, dar daca
I
poti renunta la control ~i sa te separi d.¢ sentimentul aferent
lui ,, Eu sunt", de egoul tau, poti vedea gandurile cum izvo-
rasc de undeva din exterior - ceea ce 1nseamna ca le poti ur-
mari cum apar,n minte ~i cum pleaca, iar apoi sa alegi pe care
le pastrezi ~i pe care continui sa le aprofundezi.

GANDURI $1 EMOTII
Daca~nu s~~t _ob~ervate, gandurile iti acapareaza mintea fara
ca macar s~ 1!1 ~al seama. Parsa zburde peste tot ~i sa scoata
1
: sup~afa~ noi detalii - adica ~i mai multe ganduri - declan-
~and ~~ apo, exacerband un raspuns emotional care inunda cor-
pul. ~~n~ e~otii!e amplificate, apar ~i alte ganduri. Emotiile se
ampl:!1ca ~1 ma, mult ~i declan~eaza ~i alte ganduri, in virtutea
reaq:ulor 515temului nervos ~i a simptomelor emotiei in sine.
 CON~TIENTIZAREA 13

Dup a aceea, aqi uni le noas-

tre sun t influ ent ate de acest Actiunile tale sunt
lant de gan dire . Ceea ce facem influentate de gandirea rn
dep ind e de linia de gan dur i pe Ian(.
care am urm at-o ; apo i, pro priil e
aqi uni con tinu a ~irul gan dur ilor
bucla, fn care aqiuni/e ali-
~i iniiiaza noi gan dur i - un sistem fn
menteaza gandurile ~; gandurile alimenteaza aqiunea . E~ti
ntul ca da.
bloc at in acest sistem? Este posibil sa ai sentime

CONECTAT, DAR DIFERIT

e decat ne-
Min tea poa te fi con trol ata Tntr-o masura mai mar
chiar ~i pentru
am put ea da seama . Daca Tncepi sa ie~i din ea,
cateva s~cunde, pot i ved.:~- ~mea ai~m _ej te. Lumea ta.
o poveste
Este pov este a ta. Perspectiva ta asupra vietii este
; 1n timp ce
care se desfa~oara pe camera video a mintii tale
nta ta este
e~ti cor iect at la viata in sine, ca fenomen, experie
diferita de exp erie nte le celorlalte fiinte umane.
exemplu
Chiar ~i asemanarile cu celelalte fiinte umane, de
de aceea~i
faptul ca mer g la aceea~i ~coala, ca sunt nascute
1n aceea$i
mama, ca lucreaza la aceea~i companie, ca locuiesc
a avea 1n co-
casa - toa te aceste experiente pe care le-ai pute
urmare, fi-
mun cu alte persoane au loc 1n minti diferite $i, prin
em~-
~~a!e pun~ ccent~ e diferite d~ alii, ~uv int:, imag_ini ~ifelu l 1n
tl la
t11 . In mo d paradoxal, dar are sens aaca te gande$
ea.
care per cep i lumea din jur pe masura ce treci prin
abilitatile
lmagineaza-ti ca ochii, urechile sau oricare dintre
a experiente.
tale senzoriale cap e dispozitive care 1nregistreaz

PERCEPTII ALE REALITATII

ura ce
Te-ai 7ntrebat vreodata cum te percep ceil alti pe mas
viata de zi cu
interactionezi cu ei? Sau cum vezi tu ca decurge
 14 ALEGE-11 PERSPECTIVA!

. ,. . t"' ? Cand mergi cu ma~ina, observi viteza cu care

z1 in Juru au. 1 I I h. I
. ,.. .., cla"' di rile afisele, cele a te ve ,cu e sau oamenii?
la~, ,n urma , ,.., .?
Sau cu care treci pe langa e, ~ . . . . ..
• ·1e sunetele activitatile, zgomotul t1p1c v1et11 de zi cu
Imagin, ' ' ,. d I . ..,
.
21 sun oa
,n
t t te mintea ta ... pot, ve ea acest ucru? Nu ex,sta
.., "I
.. unet daca nu e ~i o minte care sa I perceapa. Pare un
rn ctun s d . , ,. . . ,..
nsens dar nu este ... e aproape e pamant, a1c1, 1anga tine.
~~serva~ea, ca proces, permite fiintei umane sa ramana lini~-
tita si calma ,ntr-o situatie care ar putea-.o irita. Daca e adeva-
rat ~a viata ne este modelata de propriile perceptii, atunci 1n-
seamna ~a ar trebui sa controlam cumva acea perceptie. Acti-
unile noastre ar trebui sa ne influenteze perceptia.

PERCEPJIE VERSUS PERSPECTIVA

Perspeetiva este maniera ,n care vezi viata, in timp ce percep-
flaeste maniera in care intelegi ceea ce vezi. Gande~te-te la
perspectiva ca _la un filtru sau ca la culoarea pe care o au len~
tifele tale (de exemplu, ochelarii roz), iar la perceptie ca la un
sistem de operare, ca la felul in care arata Tucruri fe dupa ce
le-ai descarcat prin intermediul mintii. Cum interpretezi ima-
ginile pe care le vezi?
Perspectiva ~i perceptia merg mana in mana, dar functio-
neaza ~i ~ep~rat. De~i sunt similare, sunt utile din puncte de
ve~e-~e difente atunci cand vine vorba despre obtinerea be-
nef,c11 lor _de_pe urma controlului ~i despre valorificarea puterii
pe~spect:ve,. Felul in care percepi viata este mai· putin contro-
l~bil ~ecat felul in care vezi viata. Cu alte cuvinte, e mai u~or
sa da, o nota
.
poz,·t·iva. . Iucrunlor
. pe care le vezi decat sa ment··11
acel sentiment de 0 t·1 .1 .
. .. . . P
d 1sparut, 1ar minte . . ,..
m sm dupa ce imaginile au apa rut~, au
.
dl • . f .. a ramane s1ngurul instrument cu care deco.-
1 ,c, in ormat11le primite.
A?a cum sublinia p · · .. "
diri " . . rentice Mulford, ,,pionierul no11 gan-
' a spus. F1ecar ,.. d I
fort;" ad.., ~ e gan pe care ii ai este un lucru rea , 0
· ru , augand:
 CON~TIENTIZAREA 15

Atunci cand iti spui: , , ~ C e O vizita placuta sau 0

calatorie frumoasa", trimiti literalmente eleme nte ~i
forte inaintea corpului tau, care vor aranja totul astfel
incat vizita sau calatoria sa se desfa~oare in bune
condi tii. Daca inaint e de vizita sau de calatorie ai o --- - ·~ --- ·-.
dispo zitie proasta sau te temi ca se va intam pla ceva
neplacut, trimiti in eter agenti care vor depun e toate
efortu rile sa se intam ple ceva n~placut. Gandurile sau
s~a noastra mentala este mereu la lucru, punand la
punct in avans lucrurile bune sau rele.

~tiai ca lucrurile se materializeaza in urma unor ganduri?

-~
Cum iti canalizezi ~i iti controlezi gandurile ~i felul in care per-
cepi viata de zi cu zi?
--

Gande~te-te un mome nt la situatiile in care doua persoane

vad ceva diferit , de~i se uita la acela~i lucru. Sa luam exem plul
fotogr afiilor in care unii vad o anumita imagine, iar altii vad
ceva diferit . Cum e posibil?
Cu totii traim in propri ile lumi, compuse din constructii
mentale care difera de la persoana la persoana. Prin urmare,
e impor tant sa nu ne a~teptam ca ceilalti sa vada lucrurile la
fel ca noi - chiar daca ne-am dori. Viata este interesanta ~i fi-
indca exista mai multe puncte de vedere, iar perspectivele
mixate comp un o cultura fascinanta. Este piesa de baza pen-
tru intele gerea ~i valorificar~r -uterii ~p~ tivei.
Omul d e ~tlinta ~i scriitorul
Isaac Asimo v spunea: Ara- 11
Perspectivele mixat e
ta-mi pe cineva care nu poate comp un o cultur a
intele ge oame nii ~i iti voi arata fascin ant-
pe cineva care ~i-a construit o
falsa imagi ne de sine". E im-
portan t sa intele gem ca oamenii vad lucrurile diferit , dar ~i ca
felul in care tu te vezi pe tine nu este neaparat acela~i in care
ei te vad.
 16 ALEGE-11 PERSPECTIVA!

cUM sA iNVATAM UNII DE LA CEILALTI

t fiind faptul ca fiecare vede viata din perspectiva proprie
Da ,_ .., I

m cu totii ceva de mvatat, a~a cum avem ceva de transmi

ave b .., ,.. . d . , s
mai departe. Cand vine ~or_ ~ sa II JU ecam pe altii, sau pe
noi ,n~ine, discutam 'i'n pnnc1p1u despre P~ ! se~.~~e interioa-
re si exter iuar~ . De exemplu, cineva ne critica ~i noi 1:;am
t~t~I personal, simtindu-ne raniti sau ru~inati ..:... ne-arn jude-
cat, crezand ceea ce ne-a spus cealalta persoana. Este per-
spectiva din care ne vedem pe noi Tn~ine, adica perspectiva
interioara.
Daca mergi pe strada ~i vezi pe cineva foarte 'i'ngrijit, 'fm- .
bracat 'i'ntr-un costum scump ~i calatorind pe banche.ta din
spate a unei limuzine, poti considera ca este o persoana bo-
gata ~i de succes. Daca treci pe langa ea ~i o saluti, iar ea nu
1ti raspunde, poate ca o ~ d r e p t snoaba. Este posi-
bil ,nsa sa nu te fi auzit. De asemenea, poate ca 'i'mbracamin-
tea ~i ma~ina pretentioasa sunt doar 1mprumutate.
Judecat iJe pe care le facem
sunt adesea gre~ite. lndiferent
Prejudecatile $i ideile
ca este vorba despre noi sau
preconcepute se pot
dovedi adesea a ti
despre altii, judecatile superfi-
gre$ite. ciale ne pot ,mpiedica sa 'i'nva-
tam. Daca e~ti de parere ca un
om al strazii nu te poate 1nvata
nimic despre viata, e posibil sa ratezi ni~te 1nvaiaturi serioase.
Una din:re cele mai interesante conversatii pe care le-am avut
vreodata pe tema religiei a fost cu o persoana fara adapo st,
un ,,calator" (a~a cum singur se numea), cu o barba lunga ~i
~u:dara. A comentat despre cateva titluri pe care le rasfoiam
m t,m_p c_ e ~a ~flam la biblioteca. Am sfar~it prin a vorbi ~es:
?re difente ide, reli-gioase, dar ~i despre istorie ~i despre vial~
m general c ·t· . . . . . al
•
1
ise tot ceea ce m1-a~ f1 putut 1mag1na ~1 m
mult de-atat.. .
 CON~TIENTIZAREA 17

Daca I-a~ fi judecat superficial pe baza fe1u1u,• ,.in care arata,

..,
. .. . . . ....._..-r-___,
nu a~ f , 21s prez1s nic10 a a uc, ,tatea , cultura genera 1a ... •
~1 pre-
gatirea pe care Ie avea.
I\ "' "" •

.., lnc~arca s~ nu re:pingi ideile sau gandurile cuiva doar fiind-

ca e~t, ?e _parer: :a ~u ~ o persoana inteligenta. lnteligeo:@
po~te f, mas~ a~a !D.. .dif.e~ .wi. Fii con~tient de faptul ca
fiecare persoana cu care mtera<:lionezi este mai inteligenta de-
cat tine 1n anumite domenii. Vezi ce poti invata de la ea in loc
sa 1ti hrane~ti egoul ~i sa consideri ca tu e~ti eel mai de~tept.

VEfREU$l SA FINALIZEZI PROIECTE

E destul de simplu sa te simti cople~it de toate sarcinile pe
care trebuie sa le duci la bun sfar~it, cu atat de multe e-mailuri
la care trebuie sa raspunzi ~i toate telefoanele acelea care
necesita rezolvari. Ca sa ai O e_erspectiva corecta aSlJP[a.J.r.e-
bl!dl.9.L~Jnice, inc~p~e_rin a fi convins ca le poti indeplini ge
toate. Vei termina tot_ce ai e lista i vei reu i sa ·o~ lezi cu
tot.ceea
,,r,
ce viai°a ili aducw e in cale Este esential ainc~pi avand
_....-h .......-"""" ...'"""'"'- .._,,_ ' - -- - - -- --
aceasttrperspectiva.
Evident ca stresul de moment nu dispare. De exemplu,
cand treburile continua sa se adune in conditiile in care ai
deja foarte multe de facut, e greu sa iti iei o pauza ~i sa res-
piri. Dar acesta este secretul. Fa un pas in spate, ie~i din birou
~i r:spira, caci haosul se mai·domole~te. ,. . . . .
lntelege ca stresul este do~r ceya ce 1i1 _,~_ag~nez1, la fel
cum este ~i grija-•ca n u vei termina totul. Ve1 fma~,~~ ce:a ce
trebuie sa fie -finalizat. Cand te ingrijorezi, egoul 1t1JOaca fes-
te. Egoul i~i afirma importanta, considerand ca ~st~ unica t~
identitate ~i personalitate, reclamandu-~i locul principal atunci
cand vine vorba despre lucruri-
le asupra carora ai putea ~i ar cand te fngrijorezi, egoul
trebui sate concentrezi. fti joaca feste.
Egou I vrea ca tu sa te indo-
ie~ti de tine ~i sa amani sa faci
 I

GE-Tl PERSPECTIVA! ~
l 8 ALE
• L ce amplificandu-. ti sent imen tele cople~i-
ce a, putea ,a , . . Y

.., sezi 5 ; ,ndepline.$t1 sarcr nr e trep tat,

1 nu ma· ,
ceea , . . ... 1
Daca progre rau, hran ind
toare. ,. .. rezi ~; sa ,ti imag1nez1 ce e mar 1·
. sa te 1ngnJO~ t.,.oortan .
star . d i ma din care se a rmenteaza ego -
t1mentu 1 e a d .
sen . rie ca e~ti repr ezen tat e pers onal rtate a ~; de
ul ldeea 'uzo 1 .,, . . . I ,.. ·· 1
• ., t face sa te retragr ~, mar mu t rn prop
nr e gan duri
egou 1tau e . . . ... . .
. ... ma·, realizez, n1c1odata n1m1c.
sr sa nu
I

EUN MIRACOL SA FIi iN VIAJA!

or-
Ideal este sa nu ne lasam presati de nevo ia de a _face perf
sa
manja. ! ~t, ,n ~ife~ite. circumstanJe de. v~ata, -treb~ie
sunt
juc~ anumite rol l![' - ~' e ~mporta~t sa nu .u,.t~m asta, ca
re
doar ni~te roluri. Nu te defmesc. Gase~te-tr lrnr~tea de fieca
-
data cand te simti presat, ~tiind ca totu l face part e din minu
nata experienta a faptului ca sunt em rn viata.
De multe ori, ca persoane care ne orie ntam rn func tie de
obiectivele pe care ni le-am stab ilit, pres iune a de a reu~i poa-
ci
te fi foarte apasatoare, afec tand u-ti capa citat ea de a mun
pus
eficient ca sa 1ti ,ndepline~ti aspiratiile. Efec tul acce ntulu i
~ti
,n mod excesiv pe obiective poa te fi unu l nep lacu t. lji dore
este
neaparat succesul, a~a ca orice altceva vei cons ider a ca
un e~ec.
Cum 1ti schimbi perspectiva atunci cand vine vorba desp re
i
id_ealuri ~i succes? In primul rand, ,ncearca sa nu te mai simt
des
nicTcxfara pres at de timp. Exerseaza-ti rabd?rea cat mai
posib il-fa -ti un obicei din asta . lnd1fere nt de situatie, rabdarea
bil
poate ajuta laaiminaaTeastresului ~i a furiei, fiind astfel capa
sa iei decizii mai bune .
Tn al doile a rand, ,ncearca
Diminueaza-ti stresu/
sa nu te jude ci ,n term eni de
autoindu s pent ru a-ti
succes ~; e~ec, rn func tie de
contra/a perspect iva din
obie ctive le ~; realizarile spec ifi-
care vezi lucrurile.
ce sau lipsa lor. Viata este alca-
tuita din nen uma rate efor turi,
 CON~TIENTIZAREA 19

cia
iar ~and iti ve~i munca din perspectiva efortului, pofi apre
de
ma, mu_lt reu~itele_ pe __care le ai. Daca nu te mai judeci atat
te
aspru ~1nu te ma, grabe~ti, vei putea sa realizezi mai mul
'
intr-'o perioada mai scurta de timp .
e Cand scapi_de ~tresul autoindus, poti sa iti controlezi mai
~i
bin: pe~sp:ct_,va din c_are_ vezi _lucrurile. Alunga-ti demonii
nu II ma, hran, cu pres,uni, rez,stenta ~i indoiala de sine. Ga-
se~te-ti pasiunea in tot ceea ce faci!
_ _ _ _ .... ~-t"""" _..o1 - ... - - ~

CIT E$T E MA I MU LTE CARIi

a
Cititul este unul dintre cele mai bune moduri de a-ti ridic
de
nivelul de con~tiinta, de a-ti largi perspectiva ~i de a invata
te
la cei din jur. Fiqiun~, nonfictiune, benzi desenate, revis
comerciale - toat e sunt utile daca vrei sa afli mai multe des-
La
pre experientele altora sau despre lumea in care traie~ti.
nivel cultural, geografic, ~tiintific, spiritual ~i din multe alte
re-
puncte de vedere, caftile pot fi atat instructive, cat ~i inte
sante ~i distractive.
L.ectura unei carti are puterea de a-ti imbunatati sistemul
~i
de convingeri. Cititul iti poate modifica felul in care traie~ti
in care vezi viata. ~i nu e putin lucru. Cuvantul scris este atat
de ute · ,. "t agen iile de publicitat e chelt . sca nua r,y;
__·__ane de dolari pentru a asi ormulan e perfect uvinte e
pe carenl:!:- ,.,,. ~~" rianoun, ,n re ele in rev,s e sau de la
televizor au in spate sume uria~e ~I c)garraire ampla, fiind
sa
.
puterea cuvi ntel or inseamna un consum de mult~
de dolari. -c;,-
Cu cat cite~ti mai mult, cu atat poti comunica mai bine fo-
ei
losindu-te de puterea cuvintelor. Ci~itul in_seamna s~ prei
alt-
ceva din gandirea altuia. Te conectez1 pract1c la con~t11nta
cuiva, prin intermediul cuvintelor scris: de ~utor. . . __
Utilitatea lecturii se multiplica odata cu f,ecare carte c1t1ta.
!va
A~adar, daca cite~ti patru cafli, ai obti nut ac~es I~ perspect
,va
a patru persoane - la gandurile, convingenle ~' perspect
 ALEGE-11 PERSPECTIVAI
20
I

din care vad ele 1

--
cu cat cite~ti moi mult, cu at d upa aceea urnea I
o . . rnedi-
atat poti comunico mai punct ~le de vede~e t~uadopta
le poi, respi nge p ne sau
bine. ,.. • d e cele c
nu 1i1 a uc niciun b . . are
1n plus, lecturaenef1c un . . "
1u
este modalitatea perfecta de a evada din propr ia 1
. ., e_ car-ti
erspec d . . rea 1itate 1 .
P t1va pentru o vreme , e~1 ve1 trece oricu m . .. ~
. .
torilor pnn filtru I expen.ente Ior ta Ie, dand ,.. opin11
culoa re cu . le au -
interpretandu-le. Lectura ne o f era... o cale de a comvintel .
or ~·
.,.,
., . ,. . "' d I un1ca cu
cei care au trait inaintea noastra, ar a e caror cuvin t
. . . . . . . e au re-
zistat ~i au atms m1m1 1e ~1 m1nt1 1e oame nilor sute c::· ch· ..
. ,. . . ' .,. 1 1ar m 11
de ani ma, tarz1u.
Can~ folose~ti? ca~e :a :epar i, ~e exem plu, un motor, ti se
schimba perspect1va, capatand ma, multe cuno~tinte. Poate ca
alegi o carte practica, pentr u ca ai o probl ema cu computerul
sau ca sa gase~ti o reteta noua. lndife rent de situatie, poate ca
te simti intimidat de sarcina pe care urmeaza sa o Tndepline~ti,
fond ceva ce nu ai mai facut pana atunc;i ~i ne~tiind daca vei fi
7n stare sa o duci la bun sfar~it. Cu toate acestea, urmezi pa~ii
subliniati 7n carte ~i respeq:i proce sul preze ntat acolo, astfel ca
7n cele din urma reu~e~ti sa'i'li 'i'ndepline~ti obiec tivul.
Ai reu~it fiindca ai citit inform atiile acum ulate ~i prezentate
in carte. Acum, cand ai acum ulat ni~te cuno~tinte, sarcina re-
spectiva nu ti se mai pare cople ~itoar e sau impos ibil de finali-
zat, ceea ce 1ti da mai multa 'i'ncredere 'i'n abilita tile per~on~le~
Orice instrument care iti diminueaza indoi elile sau te aJut~ sa
nu mai gande~ti 7n exces iti poate schim ba in bine pe:s~ectiv~.
0 alta metoda interesanta de gand ire con~tienta vine din
actiunile spontane.

SPONTANEITATEA
Ca nd actionezi 1n mod spontan nu insea mna neaparat ca ac~
. . . . ,. , . d .., Cea rna1
i ionezi rapid, c1 in conformitate cu propn ul a evar.

d
 CON~TIENTIZAREA 21

•dica aqiune pe care o poti ,ntreprind e este uneori prima

ver~ iti vine minte. $i subliniez cuvantul uneori. Exista ~i situa-
~~r,n care primul lucru care 1ti trece prin cap este cea mai
p, oasta alegere posib[la. Alegerea perspectivei corecte pre-
f~pune ~i sa inveti sa observi ~i apoi sa faci diferenta ,ntre
variante.
Pune-ti urmatoarele ,ntrebari. Cand aqionez, ,mpulsiv ~i
and aqionezi autentic? Aqiunile tale impulsive sunt ~i au-
~entice? Cand ar trebui sa regande~ti aqiunea pe care e~ti
tentat sa o intreprinzi ~i cand nu ar trebui sate gande~ti deice
la ea?
Scopul este acela de a ,mbrati~a perspectiva care 1ti permite
cele mai curajoase ~i mai autentice aqiuni. Uneori, o anumita
idee legata de ceea ce vei face in continuare este luata ,n con-
siderare ~i respinsa din cauza anumitor presupuneri. $i acest
lucru este valabil nu doar pe plan profesional, ci ~i ,n relatii, ca
parinte ~i chiar atunci cand vine vorba despre hobby-uri.
Nu 1ti permite tie sau egou-
lui tau sa te convinga sa te com- Adopta o perspectiva
porti contrar propriilor convin-
autentica.
geri ~i sa ai astfel o perspectiva
mai ampla ~i mai plina de sens.
Este alegerea ta daca vezi lumea ,n roz·sau, dimpotriva, in ne-
gru.

ALEGE-TI LUMEA
~lbert Einstein spunea: ,,A~ prefera sa fiu un optimist ~i ma
'~~el ~edit pesimit ~i sa am dreptate." lndiferent de perspec-
~va __din ~are a_legi sa prive~ti lumea, prime~ti ceea ce oferi.
~ca e~t, convins ca lumea e rea sau o vezi cape un blestem,
ve'. vedea ~i vei atrage lucruri care sa iti confirme perspectiva.
Evident, este valabil ~i reversul. Daca e~ti de parere ca lumea
eb -- · ·
~~a ~~ pnetenoasa, vei observa ~i vei atrage o energie pla-
cuta in viata ta, care sa 1ti sustina convingerea.

11111
 •
I

""
I
I
22 ALEGE-TI PERSPECTIVAI

Este important sa 1ntelegi acest principiu, chiar d .. .

. . d ... . aca a,
avut O via~a grea sau a1 trecut pnn a evarate tragedii f. d "
traie~ti aici ~i acum ~i ai ,~ansa sa 1ti schimbi persp~c~/~ ca
erfect adevarat ca exista rau, tristete ~i batai de cap d a. E
P .. . .. b . b .. ' ar 1a
fel de adevarat e ca ex,sta ucun_e, ... un_atate ~i oameni dis-
pu~i sate ajute. Pe ce anume aleg1 sa pu, accentul, pe frurnu-
sete sau pe uratenie?
Lucrurile pe care pui accen-
oaca ai o perspectiva tul se vor amplifica. Asemen ea
. .
pozitiva asupra vietii, vei ~nu, m,_cr~scop, atunci cand Tti
indrept1 mintea (privirea ~i gan-
vedea frumusetea,
durile deopotriva) catre O idee
bunatatea ~; binele rn
sau un obiect, el devine pentru
orice.
tine mai mare ~i mai important.
Caracteristicile lor devin din ce
in ce mai dare, fiindca nu mai raman undeva ,n fundal, aproape
ignorate. Acum, daca ai tendjnta spre negativism sau e~ti o fire
pesimista, vei vedea aceste idei ca fiind daunatoare. Daca pri-
ve~ti viata cu o tenta optimista, vei descoperi frumusetea ei,
binele, dar ~i ,nsemnatatea, indiferent de situatie.

SE VA VEDEA ·CEEA CE $TII

Perspectiva referitoare la propriile abilitati, la drumul pe care
tt-ai propus sa ,I urmezi ~i fa viata, 1n general, se va manifesta
intr-o multime de moduri. Ce anume ~tii? ~tii exact la ce te
pricepi? $tii ce iti aduce implinire ,n fiecare zi? Dar de-a lun-
gul vietii? Daca astazi ar fi ultima ta zi pe acest pamant, ai fi
multumit ~i recunoscator pentru tot ceea ce ti s-a intamplat?
Fii convins ca totul va fi 1n regula ~i ca va funqiona a~a cum
trebuie. Fii con~tient de ceea ce ~tii. Lasa-te ghidat de propri-
ile cuno~inte, nu de temeri ~i griji. Tn loc sa te intrebi ce anu-
me ar putea face toata aceasta tehnologie in continua schim-
bare -~entru afacerea sau hobby-ul tau, continua sa faci ceea
ce ~tu eel mai bjne.
-
CON~TIENTIZAREA 23

Daca 1i permit i, adaptarea

se va manifesta firesc. Faptul
Continua so foci ceea ce
C
a te bazezi pe ceea ce ~tii este
" .
rirnul pas pentru msu~1rea no- ~tii eel mai bine $i fii
p . d . Tntotdeauna autentic.
ilor cuno~tmte e care a1 putea
avea nevoie ca sa reu~e~ti ,n
dorneniul tau de activitate. Continua sa faci ceea ce ~tii mai
bine ~i fii 1ntotdeauna autentic - atat raportat la propria per-
soana, cat ~i la viata 1n general. lncrederea te va ajuta sa treci
peste mome ntele mai grele.

lNCREDEREA iN SINE
Unul dintre ingredientele secrete pentru a valorifica puterea
perspectivei este ,ncrederea. Conceptul de Tncredere in sine
are .o multime de variante, expresii ~i interpretari. Ideal este sa
ai propria definitie, formulata cat mai clar. Pentru mine, Tncre-
derea 'i'nseamna sacred ca pot face ceea ce cred ca pot face.
In mintea ta, cuvintele pot capata o imagine mult mai
grandioasa decat ar trebui. Acest lucru, la randul sau, te poa-
te convinge ca nu e~ti de Tncredere, fiindca personalitatea ta
nu seamana deloc cu cea a persoanei p'e care tu o consideri
etalonul de 'i'ncredere. Tncrederea poate Tmbraqr,, 'i'nsa, mai
multe forme. Define~te exact ce anume inseamna l >entru tine
1ncrederea ~i vei descoperi o rsp,!e~~~W ,..;ILa .~ CWJ~ ~
faci ceea ce tt2ai d ~ it, darn ·
eronate lega e ~~~ na itatea ta.
De exemp u, poti ere e ca e~ti capabil sa escaledezi Eve-
restul, dar daca se 1ntampla sa
ai ocazia sa o faci, vei renunta,
increderea Tn proprii/e
din cauza convingerilor !imitati-
ve. Tncrederea 1n propriile abi- abilita ti este urmat orul
litati este urmatorul pas dupa pas dupa ce $tii ca poti
ce ~tii ca poti face un anumit face un anumi t lucru.
lucru. lncrederea duce la aqiu-
 l

24 ALEGE-TI PERSPECTIVA!

i sa 1+it urmezi visul ~i sa rti rndepline~ti ob·,ect·1-

ne, perm1·ta"ndu-+
, t -r

vele.

PARANOIA
Pentru O mai buna 1ntelegere, parano id inseam na teama sau
suspiciune nefondata ...d~ rea-cr~dinta, __fap~e g_r~~ite sau cir-
cumstante negative, fara dovez1 care sa le Just1f1ce. Paranoia
este intrucatva diferita de pesimism, in sensul ca are legatura
cu un moment specific din viata, fiind declan ~ata de vorbe
sau intamplari pe care persoana respec tiva nu le-a putut con-
trola. Pesimismul este mult mai consta nt.
Dintr-un anumit punct de vedere , parano ia rti blocheaza
complet mintea, afectandu-ti perspe ctiva atat de profun d in-
cat doar un strain o poate recunoa~te ~i eviden tia. Asculta un
prieten de ,ncredere daca iti spune ca e~ti parano c. Exista
posibilitatea sa spuna adevarul, iar tu sa fii prins atat de tare
,n gandu rile negati ve sinuoa-
Paranoia lti blocheaza se ,neat sa nu observ i sau sa iti
comple_t mintea. dai se~ma de unde provin.
Este realme nte ,ngrijo rator.

SA NU Al iNCREDERE iN GANDURI
Acorda atentie u~urintei cu care ti se pot schim ba mintea ~i
dispozitia. Tn acest sens, 'ili recom and sa 7nregistrezi ~i sa no-
tezi pe ceva cat mai multe gandu ri, timp de o zi sau doua,
daca este posibil. Obiectivul este sa scrii tot ce 7ti vine Tn min-
te. Cand conduci, 1nregistreaza-te descri ind cum te simti, ce
anume vei face, care sunt obiect ivele sau temer ile tale ~.a .m.d.
Poti salva totul pe telefon fie in forma t video fie audio.
Ca nci te afli la birou sa~ acasa noteaz a ca~ de des posibil
1

t?ate ga nd urile care 7ti tree prin minte de-a lungul 1ntregii
zile. '
 CON~TIENTIZAREA 25

Pune toa te materialele deoparte ~i revino la

ele dup a cate-
va zile. Asculta sau cite~te gandurile notate
1n ziua aceea, 1n-
cepand 1nca de dimineata. Este posibil sa des
coperi ca ceea
ce credeai a fi buna dispozitie s-a transforma
t 7ntr-o gandire
negativa - sau invers. Ori poate ca menta
litatea ta nu s-a
schimbat deice; daca e~ti atent, vei observa
cum ~i 1n ce ma-
sura e~ti influentat de cuvintele sau aqi uni le
celorlalti - 7n fie-
care 21 .
De aceea este imp orta nt sa ne formam obicei
uri ~i sa avem
obiective ce pot fi urmate fara sa ne gandim
foarte mu lt la
ele. Daca nu acorzi atat de mare 7ncredere pro
prii lor ganduri,
vei remarca o 1mbunatatire extraordinara 7n
ceea ce prive~te
emotiile ~i dispozitia.

Traie~te-ti via ta con~tient

fn l.o c so te ghidezi dup a
emotii.

Con~tienti~area reduce din presiune. Daca

scapi de ten -
dinta de a te identifica 7n exces cu propriile
ganduri ~i senti-
mente, vei putea sa 1ti traie~ti viata con~tient,
fara sa te mai
la~i ghi dat de emotii. ·
ft f I Jtl II