r&AGE DIA CLASI CA FRANC EZA

CORN EILLE ~I RACIN E ·

Teatrul clas~c francez se ~onsti~ie in se~olul al XVII-lea, Ill

ca de consohdare a absoluttsm ulw monarhic. Continutul man-1or
epO I . C ·11 R . . ., ,
opere ale u1 ?me1 e, acme" ~1 M_oh~r~, subi~~tele, temele ~i
'deile }or trebu1e rapo_rtate la rmpreJuranle pohtice ale vremii
~recum ~i !a . mo~~Ie , la mo~!~ aristocratiei sau burgheziel
franceze. Caci, TI?aret1a,. dr~maturg 1~1 franceze din acest secol se
leaga de fon?ul e1 de ga1;1drre uman1sta, de tabloul moral amplu ~i
de raspunsunle date m anlor problen1e ale epocii.
Pierre Corneille ( 1606- 1684) - prin1ul 1nare dramaturg pe care
1-a avut Franta, este socotit ctitorul tragediei clasice franceze.
Pomind de la ideea ca teatiul trebuie sa fie o ~coala de caracter,
Corneille exalta cele n1ai 1nalte calitati morale ale ornului, in
conceptia sa aceste virtuti fi ind : ~,ute rea ratiun ii ~i a vo_intei, libe~I
arbitru si senti1nentu l datocici. Tra 0aed ia - gandea Come11le - ~ebuie
~ .
Sa lDSplfe
~ spectatOrU} U 1. ll.!1 .· ,~.:, -:-~
SC I1 t l - .. - .
-_2:.~~~:::,1iiw1.~~f.ff#B111!$M'~ftNW¥NFN&WKfflf?&"ff'ir@fNMk
.; · ·i;,;3.p.;;•,!;;;;ii~:%r"', i%,1:f4fj2:&iJ\u@wfar
1@p.titr~1miii:'-i•,

. . . . _.:;;,_:,, /,-, j>?J~;;;;w:v/k{fi~z-:c~ 7S7<z.:11dt;;;;z;-:•-··.. 1

ment putem1 c de adn11ra t 1e pen tn1 ~ff£f~JJffrtfSJ-1;, /, ~ W/.,,1f!w.:.1ttri1&fffe!!!i@!! l$%wft

• , , -
, - ----~:7,, ,,,,,,,,,1..,,,,,,, .,,/, ~"·~'7-Z'*.ZW-
'1?{[/~ j ,
• • • · ''Hi :ifa:'.M;,:t>£%,l{i~ii%g!fj;.
fr;':;;-z.:;;"~ 1 ».~/
tf$'J.&'t~ •,@!~,,,, . . .:.- ... ,. .... ~::;:;::1/,,,,,,////,;;r///////,.../ /, :I/.;
caracterele s1 act1un1le cele ma1 ~-p;fri-1~
,,_,,..,.,.....,/'. , z ~~///,,.,, "@:--Y~#.rf//. ,.
w..r1;;~.ii(·<·fP)i0..~:i', 1. . ~.. :1l0Witr1llli
~%mr:::.-%Jt:7r ❖½·{wm$JJ~J~mwi
nob1le Pentru aceasta pe . ~cena e ~~-,.
•
.
ne cesar sa. ., fi1e a d us1 ero1 ex em - ~
' ,J
~~■
-~4,
=
''wr
r2-~W/2~
■
~;;
a
~~~\, ,.· ~;½-
~}.i.f.t.<.•".,.· . ••.·.st:::>"""·
·.
~,h ·. ,., r ·
lt.:Q--?·
·•· · ·•· :f'.1.1ht/ ...
~-·., :
! 8Wlttt
~J%,,w~;V:@t'W''
7:/i'•Xi;<·
r&ltf;f&J#f;ff;
·,, :•x,..
. ·•· , ,,

v-t{@"R ff..X"

plari_, cu o energi~ mora:a ex~

ceptionala..., ca'"'la'"'uz1·+-n de ratnme s1' - '/};··;,mJff.,_~ ·
;'.\.'J
' ' La ' .,, . w ...

de vointa. Acesti eroi trebuie pu~i

sa actioneze
,
1~ situatii '
extraordi-
nare, potrivite caracterului lor ex-
traordinar.
Astfel, in prima capodoper a
comelliana, in Cidul, cavalerul -
Rodrigo, dator sa razbune jignirea
adusa tatalui sau, il ucide pe don
Gomez, parintele iubitei sale care...:-- . (d Michel Lasne, i 64<>)
"
Ja randul -- - . . c me1lle e
ei, este datoare sa ceara Pierre 0
 pedepsirea lui Rodrigo, de~i nu-
tre~te sentimente ~e dragoste pen-
tru !a~arul n?btl. Se!ltimentuI
datone1 , supenor sent1mentului
iubirii, pale~te insa, in urma unor
asemenea dovezi de virtute, astfel
ca iubirea tinerilor se cimenteaza
si mai mult.
' Tot conflictul dintre senti-
mentul personal ~i simµ.d datoriei
- de asta data fata de stat - se afla
la baza altei capodopere, Horatiu,
adevarata apoteoza a eroismului
civic. Eroul tragediei, cetateanul
roman Horatiu, ucide pe logodni-
cul surorii sale pentru a-~i salva
patria. ~i cand, indurerata, logod-
nica isi blestema fratele, acesta o
'
pedepse~t e cu moartea. Corneille
Mounet-Sul ly in rolul
Horatiu (,,Comedie
· ~tie sa arate o calda mtelegere
umana fata , de suferintele
, su-
Frarn;aise", 1900).
flete~ti, dar principalul sau scop
este acela de a insufla spectatorilor un simt putemic al re-
sponsabilitatii civice. Iata-1 pe Horatiu vorbind cu inflacarare despre
indatoririle, aspre ~i sublime, fata de patrie:
,, D estinul ce, prin cinste, nu este dezlegat,
Ne dd din plin prilejul sd fim tot ce-am visa!,
El ne sile$te-ac uma ca, fn nenorocir e,
Cumplit sd se mdsoare cu-a noastrd-n vrednicire .
!ji cum, in noi, el vede nu oameni de duzind,
Pe piscul siiu ne cheamd, sciildandu -ne-n luminii.
Luptand c-un du:;,nan penlnl salvarea tuturor,
$i sd prime$li pun1nalul, doar tu, ucigator,
E fapta prea mdn,ntd a ,nicii vrednicii
C'u care mii se unifh1 ,$i o vor f ace 1nii:
C'dci moartea p entru farc1., de to fi este doritii
1->'i- n viafa tuturora e-o splendidii ispitc1.
Dar a jerlji iubirea pentn, ob.~tescul bine
,~i- n vi1lmd.1·agul luptei, sii lupfi intdi cu tine.. . " (22)
" Subiectele . tragediilor lu i Co rneille apaqineau unor epoci
m<lepartate, actiunea lor se petrccea in tari straine, dar problemele
dezbatute se refereau la Fran1a timpului. Formatia de juri 5t a
 lui ti ind eam na la am ple dezvoltari ora
au toru torice adm irate de
Voltaire, de ~Hien., de H ugo sau de p~ ~ki. '
n~pe c~re ins a spectatorul
de azi le pn ve~te cu c~ndesc~n~e~\~,
far a a- ~~ - refuz~ totu~i _ad-
rniratia pe~tru con~truc~1 a des avar~•~a a
ntr u cla ntatea , d1nam1smul, prec1z
trag~dn~?r lui . Corneille :
~~sa de logica solida a caractere lor.1u nea act1un11, admtrabil con-
Jean Racine ( 163 9- 1699) - con tem po
ran ul mai tanar al lui
Corneille - s~ rev end~ca d~amaturg _a! al!
absolutist, deJ a con soh dat, 1mp un e ~1 1n ei epo ci, in care reg im ul
hte rat ura anu mi te can oane
dictate de gu stu l Curtii. To tu~i, nici Ra
cin e nici Corneille nu at:
adulat servil regalitate a ~i nic i nu au acc
ept at stilul do mi nan t pre{ios.
gal 1o~c~~~ :en tc; ;~~ idi
Racme este firr:dame n~ l d1fenta ~
~u! ~
de aceea a lu1 Co n1e1lle. Cu n1 {IJ~jr" ,, ;':i ·
r.
:~ j : % : ; ~
, I/JI , ,
.·,/"
scopul tra gediei pri mu lui nu este .,t'M :.x ~ ~ 0
~

sa ui1neasca, ci sa ind uio~ezc,

eroii sai nu sun t mo nu me nte de
vointa si de ratiune, ci victime ak
' '
proprie i lor 'pasiuni. Pe can d
subiectele tragediilo r lui Corneille
vizeaza exceptia, ie~irea din
comun, meat un eo ri chi ar frizeazft lit: ::-~::::

nevero similul, la Ra cin e ele sun t

de o mare sim plitate ~i pline de
ade var om ene sc. Co rne ille pre-
fera ca eroi ai sai barbati puter-
nic~ cetateni constienti de rolul
I
½

lor in via ti statului· Ra~ine adu ce ;'.;::'~=::. • . .

:-Il prim plan ma me , so\ ii, fiice ,

A
)
'

Jea n Rac ine (de Ede linL h).

1ub1te
- fem ei al car or nu1ne dau
~i titlurile p rin cip ale lor sal e tra ged ii : _A .
Esthera> Athalia _ ant rcn ate de pas1unn~ron zac ~, Fe dr~, _!3earnce,
ezjfLa,xn· sau l~b - • • _·t t ' - cap ab ile 1 put ern 1ce , _destran13 te ~~
. s a 1c1un-1 s1 ua 11 , - ·
' , 'ins a de a spo n fio nll en1 ot1 e1' ·
~~~ '
C .· ~ ~
~ apo dop . · r ·t lui Ra c ine ra m ane f edr a. tra ged .
ieme1·· er_
a rep rcz cntal tVcl '_ . . . . te pc ntr u tJro pri ul sau ia
fi · t ·
_1 ce nu po a te rcz i s d. d r·ig ost c1 v1 nov.. 1
r-
' __ " . .. tu i si fru inu set ea 1iri ca a
;u v1~e~, Iata c um ~a los ul ~t.:~ l~III Gl~-~~i 1
ne,
"Xpres1e1, atat de pro pn c t._i age < JC I _
in care Fedra se des tainu1 c~tc co ,, l ( t,; l1 ..'tt; i salt\.
·,,p
e En
a re ~i
ona
in m ono log ul
:
.
..., •
n ea m c um 111- a cup r~ns,
4 . ,

"0 cal da - nf101 ar~ s11 I . vec

• •

. ,. l hea ei po rn zre,
$z- am znfe es. c•c1 Ven us. c u .
in san ul me u sa'"'d.zse ble.ste mu l ei: i ub1re!
 \..., [ l'.>"-' " ' ~·~ '-/ • ~- · I
ltarul sa-1 cznsu::.)c.
f-an1 fnalfa t un te,n_P i~,. a ·-n sdngele fierbinte
.. · ,. n de ;ertfe $L .
1\ifa-11co11jtll a, : r1z ..,tacitoarea mznte.
· . a rn, a1 u ra 1
1V6d(ij du,anr .s --
1

· . , trtt durerea mea.

· . I :1 acurt pen
Ne1,r 1ti11croa, ~~ e e . . , -,., , ,, ia mai ardea;
. , . ,rtle/nr c 1an 10
Zadanuc 111 .fl .1: . - . 1·n,zploram pe nume,
, I·
1\ta 111c 1111an 7
-e I I eL "1 - o I
"b -, deceit un zeu pe ume:
L, ,
ea,n ne una. ,
Oar cu !I- av '. d l i· l-aduceam in dar,
l donn u-
1\,f creu pe e E na 'dar _ soartii ne- nduratd! -
Fugeam de el, no ' . . d I pe- al sdu tatii.
I"I re,'edea,n a1evea,· przvzn u- . .., "'t ·1
,, . , . tuncz m-am razvra z
Luptdnd cu ,nine tnsamL, a .., . , . ·t
Si patilna-nfrangiindu- ,ni, fa/Z$ l-am _pr~gonz .
Pentru-a topi in urii fierbintea _mea "'rubzre~
M-am prefiicut aprinsii de- o vztrega pomzre .
Si !-an1 trbnis, cu voia, intr-un nedrept surghzun,
Smulgandu-l de fa pieptul piirin__,tel:ti _siiu bun ( .. )
Mi-e sila de nt$inea in care ma tarasc,
A1i--an1 blesteniat iubirea $i via/a mi-o urasc.
Voian1 sa las in urmii un nume Jara patii,
S-a.scund in unzbra mor/ii pornirea-mi vinovatii ".
(23)
Monologul Fedrei intrege~te imaginea tragediei racini~~e. in-
dicandu-i ~i stilul: un stil de eleganta ~i simplitate, de sens1bl11tate
si duiosie, de armonie si lirism.
· in felul acesta Rac lne fundamenteaza tragedia psihologica, in
tirnp ce Corneille dezbate cu predilectie o grava problemarica
social-politica. De remarcat ca nici unul dintre ei nu s-a prostemat
in fata absolutism ului m.onarhic, ci au revendicat dreptu1 la
urnanitate 9i cJemen0, la respcctul 01nul ui ~i al fra1n antarilor sa~e
suflete~ti . ~i daca dra1naturgia lui Con1eille este caracterizata pnn
excelen\a de exteriorizarca n1a r i'lor vointc, teatrul lui Racine se
define~te prin cxaltarca n1 arilor pasiuni. Co1neille 1i invata pe
sp:ctal?ri sa-~i cunoasca forta virtuti lor 1or; Rac ine le arata
pra~u~irea la ~are 1i, putca duce ~labic iunea pasiunilor. Corn:
pletand~-se rec1proc, cc i doi tnari dran1aturgi au studiat cu forta ~:
profu~1me sufletul orn cncs<.:, facfl nd ast.1l! l si o nobila opera
educ a ti va. '
Personaj_el~. 9i situatiilc din tragcdi il e Ior vizau istoria sau
1
eg~n~_ antica, dar adresa la co ntc1nporanei tate era permanent
?e
1nvestigat11lor spe~tato~>
~esrmt_ita . Ace la 1nsa care va Jargi enorrn sfera
reahste 1n dran1aturgia franceza va fi Moliere.
 COMEDIILE LUI MOLIERE
M~liere (1 ~2~-1 ?73), pe adevaratu] sau nume Jean Baptiste
Poquehn, ale c_anu ptese, reste 30 la nun1ar, reconstituie eel mai
vast tablou social a} Fra_nt:1 secolL~lui al XVII-lea _ uimitor de viu
~i de c?lorat, ~ se 1nsc1~e 111_ ga~ena 1narilor dramaturgi ai lumii.
Ce1 13 an1 p~trecut1 col tndand tara ca actor, autor dramatic si
conducator al u~~e• _tiupe_ ~e. acto1i a1:1bula~1ti, I-au ajutat sa cunoasc'a
profund oa1nen11 ~1 reah_tatile vre1n11. Inv1tat la Paris de Ludovic al
XIV-lea, pentn1 ca pnn a1ia sa sa sporeasca stralucirea curtii
. . . - ' '
Moliere scne ~1 reprez1nta 14 co1nedii-balet pe muzica compusa
de celebrul Lully. Tot aici 'i~i co1npune ~i seria capodoperelor, care-I
vor pw1e nu1naidecat 'in conflict cu lumea aristocratiei ~i a Bisericii;
astfel 1ncat i se interzice ani de zile reprezentarea unor piese, este
acuzat de indecenta, de plagiat, de impietate, iar la moartea sa
Bise1ica nu permite sa fie inmormantat decat pe furi~, in timpul
noptii. . . . .. .
Geniul lui Moliere se ahmenteaza din trad1t11le autent1ce
populare franceze. Stramo~ii sai spiri~iali su11:t vechii povestito-ri de
Jabliaux-uri, vechii autori de farse, ~1 Rabelais: Arta sa teatrala_ s~~
format la scoala ,,commediei dell'arte", dar ma1 al~s la ~coal~ ~1~tu.
Pentru Moliere scopul comediei rezida in inrat1~area vend1ca a
contemporaneitatii.
Iata, de pilda, cum apare
lumea curtii, judecata de amoralul
aristocrat al carui nume impnt-
muta titlul uneia dintre comedi-
ile molieresti arhicunoscute: Don
Juan : '

,,SGANAREL
Atunci, ai ramas acela~i ne-
credincios ca mai fnainte, dar vrei
sa treci drepL om de omenie.
DON.JUAN
De ce nu? Sun t fn qfarii de
mine ata,tia al/ii care 5,·e folose.'.c.'C
de aceeasi viclenie care- si lipesc
1

pe obra; aceeasi mascii,, spre a

in$ela lumea. '
SGANAREL Moliere (p(xtn.:I de l\l1g11..11d).
Ce om!... Ce om!... Ce om!...
 DON JUAN
Nilneni fn vre,nurile noastre nu se mai ru,>·ineaza .
lucru. ~refdcdto ria e un viciu la modd .yi tot ce e laP;nt~u Ql4.tq
ce?
cfreP_t vzrtute. _A I~ juca cfe-a o,n ul cu,nsecad e e lucrul rna .lrece
zn zzua <!e cuz,. ~·, ,nesena de pr<4fdcut e cea mai hine venitCia,, ~1·>·r,r
toate, fh~11ca _,nin~iuna;, e p~efuitd de toat~ ~um:a, iar atunc/'~1re
e dovedzta, nunen1 nu 1ndrazne~·te sd se nd1ce tmpotriva e · ,~Qnd 7
celelelate cusururi 01nene~. ti sunt supuse ocdrii, pot fl infru \ u0,ie
· ·
;, 11n1~·te
1
oricine, pr<;fdciito ria e un viciu de_frunte, care inchide gura ate de
d e o atotputem icd ocrotira lOQV~
l u,nea $l· se b ucura. . 1n
schimo7:o seli. $f mai"!ufa_reli se al~dtu~e$le o _$/e<:1-htii restran:a ~u
oamenz legap,., 11:tre e! pnn ac~leafl legz aJe ~1nc1unii. Cum ai lov~
pe unul, top 1/1 sar 1n cap, $l chzar daca przntre ei sunt unii c
lucreazd cu bund credinfd, cunoscufi drept sujlete cu adevaare
cinstite, devin jucdrii fn mana celorlalfi $i ocrotesc cu puterea ;at
fn$eldtoria $i pdpU$dria. Cunosc atafia care au izbutit, la ado.post~~
fiiJdrniciei, sd $leargd amintirea tineretii /or zvdpdiate, focandu-si
apardtoa re din pavdza religiei $i sub hai'!a aceasta preacuvioasa
ramanan d aceia$i ticdlo$i de mai fnainte. Ji $tii cine sunt, le cunosti
fiirddeleg ile, toatd lumea ii fntampind fnsd cu fntredere $i, cu cat~a
plecdciun i smerite din cap, cu un suspin de nevinovii,tie, riiscumpiira
- dand de doud, trei ori, ochii peste cap - tot ceea ce au siivar$it ".
(24)

Tipologia personaje lor reflecta, in principal, nobilimea, in

diferitele ei variante: provincia la, caricaturi zata m figura lui George
Dandin, din piesa cu acelasi titlu; nobilimea de curte, ridiculizata
in Mizantrop ul, ori seria de' marchizi ingamfati , pro~ti, corupti~ili,
de genul protagoni stului din Don Juan. Apoi, lumea burghe~lo~
foarte bogati, ca Orgon din Tartuffe sau imbogatiti dezumaru~aµ
de avaritia lor, precum ce]ebrul Harpagon din Avant/ sau parveru~tl
Jourdain din Burghezul gentilom; dupa care tnmeaza b:1fghezi~
intelectua la, cu nenumara te figuri de functionari, avocat1, no~an,
1
profesori, medici; in srar~it, patura taranilor instariti sau lac?,m de
avere, naivi sau, dimpotriv a, ~ireti; valeti ~i servitoare. Mol~ere nu
a 1nrati~at niciodata via~ mizera a taranillor - ca La Fo_nta1ne sau
ca La Bruyere -, dar simpatia Jui pentru aceeytia este e~1d~nt~. a .
ce constttute 10 ~' ~!
Cat priveste, moravuri
. ]e epocii
. ' - ceea . . . . . , en
substanta operelor sale, - acestea nu au atata d1vers1tate ~1 ni_cru ,.
nu prind atata via\~ ca in cornedi ile lui Moliere, nici ch•~~
10
celebrele Memorii ale lui Saint-Si1 non, sau in Caracterele_ ! 111
Bruye!e. Snobismu l ~i pretiozita tea sa1oanelor e~te ~aIJatadaJ11
Femezle savante; sau in Prefioase le ridicole, din care
fragmentu l ce unneaza:
/ o~·
,cAf!var, unchiule, veri1oara m
cum ,\~ae cua Pa trun o .
fr1tr.,..aC. u· ,n am putead int aml pin a . ., fhLe I
.l dee e ga anterie? A , \lzn e Pe n. , zu lu-
.t ifor. nici o cr1 ·,~_{Ju ne rrJ.md,,r,...,,•r~• ~le. r~amenf
r~,·e n-~ u,·c a~ ,
- d Ha rta iub irii si
r ~ •~ Ora <..• ,t / r·r..
11C , 1 • .
f<a. v~ , :·'). n-)au,
1re ~~i Stihuri fr UJ,no• ·• e ca
Cv 1
i1,/JI ' . 11ii Rava~e de 1ub 1sc .~e du
aias e '
,,,v 'oscute. JVU vez1 ca Lntr ea ga lor r -- c .
H ' "' "' ,, sun t lfJc uri c1,
orag ,, . d / "' ,I'"' • .1Q ptu rd ~d Pen tru
. ecu/1
ca /nu ~~~ : ~o c_. " ?1~ /1~ ·ar ea ca re d~ la Yf . e.yte fimp~d€,
fl nsta? ~i i d e? d ra uo . tnceput tr -
aceoa pal. , ·ere a urnvlll . 0afi"'vu . ., sa vorber..,t
r,

y )'l ' eze ;tP

teli i, cu p~
V •

ar~ e ~r a p en e, ~u pii ru/ zbdr. _,e ,::u Panta / lon

pangbci!or... 0 o1Ll ,) 1 cu o hl)_ind
h~''.1., dan
/al~ ruferd cump!zt. dm Celtp~a ac dm int e sa"'raca ; ~czo . amne, ce Pre/ dP ,~
c·m e .,· ost iti, su nt -a~ tla? d zm ,br ., a •

drag ,. r. su nt e znd ~ ·i nu - • · sa
v
,~ z ce vor ba
1~1 . ·., de haz! JVU
1
l0if ~at, de altemidenteun cot larg ime la pantalon i era e soz
ri, cii da nte
ura t
la gu ler elo r
1
n[ ot .8
ft 1
· Am ma i
Jz cd le
. sea mai bin
.
hpseGORGJBUS
t pric . o zota . ~ .
Cred ca au cd pia t am an do ud . $i nu po
,., ,., easc a. l
. . M agd eo . Cathos. .. epe dzn
· ~
n, $l tu
limba ast,a pa sar
MAGDEL ON
e odatii de numele acestea
O, tatd, pe ntr u Du mn eze u, de zb ar d-t
ciudate $i che am d- ne alt fel.
GORGIBUS
stre de botez?
Cum num e ciu da te? N u su nt nu me le voa
MAGDELON
am ne, tat d, ca t e$l i de ne cio pli t! Cat despre mine. ma
0, Do
cuprinde mirare cd ai p utu t sii
ai o fat d cu atata duh ca mine. j~i
ales de Ca thos sau de
auzit vreodatri vo rb ind u- se in stilul
n? $i tre bu ie sd rec un O$ fi $i du mn eata c- ar fi de ajuns t~n
l~agdelo roman dm
smgur nume ca ac esta pe ntr u a sluti eel mai Jntm os J

~~
.
CATHOS
at e un ch iule ca o ure ch e ma i gin ga.$ti szt}erd ~·ngr~::uor
· .~i nu mefe de Po!t.1w•ma.l ;~~
~devar
~uzirtd rostind;t- se ase,;,, enea cuvinte, ·e - am'l,z'' .: :w
ac e/a de Amint a pe ca~
r;are ·)·i l-a ales verisoara si
, , I ·o r; ; tt ,z dw rznt'u... 1 .
auun r, . sli- rec un .,
r2s, ;armec nespus, pe ca re tre bu ie
r
• ➔ )

,, , , • "-'-"'Un1-
I
, ~ . I 1 '1ct de vanL~u c . .
i. :M
Cas"'t0 , ca un su .n p ~ ' ti.10 1.' •~~·1u in -~--'t
Parar ~ na apo 1, co nc ep uta 0 / ho rho .· t ·,· ) ' i Ia k
· 1
un
t,
n e·i) intrax ,..
1n foc aru ]. sat ire i in 1)co
a a ~
1
~ a mH ,tt\ ' · .. 1
L
!e1 .
. et or p . . ·· -
d1ficui1:a·-· ~rven1trnn1u J, ca re- 1 teexdez pt1ne I: t: ,. Gcontt' f)a mlu r s..!L111
vn lut t lll1' ] . . I: dcnwscatii,unt
in 0h ti on num.ai )a dd·icol' es · t -n 1 OJ in'"' Tt.1rlt t;.; .1r ::, .. ,
itrgh ezu/ gentilom . am ora litatea an s oc ,..~ . t!
Don J
sti&rna~n; ~giirceni a 'bu rgh ezl 'i , in "! vru;,bj:te,
asc lll 1d11 _,.
12111

ate interesele ven aJe si practJC

le '
'
 J_ Vk ·• •vttlf\

,m
. d osu1 .c:1 a lsei· pietati, , - adica tocmai . i'n
" dosult.....acelei __a t m ere~ p
" treti·nea chiar la cu1ie, ,,p1oasa aman a rega a, doan--ih e 1
care o 111 , , 44
u.1a de 1

• I
Mamtenon. . •, d -.. .
Din toate con1ediile_ )u1 Mohe~~e . . se . ~gaJa_ o rconcI1:zie clar"
· · d conduita oan1endor. 0 afi1ma e~ 1nsu~1 , categonc atu ~
pn v111 . . . "I _ . -- . t;- . ,., ' nc1
" d
can c: u ai·<'lta..., ca
c
scoJ
JUI con1ed1e1
. . ,...
L 1eprez1n a nu
• ••
numa1
p tnfatis
, ,area
adevarata a oan1enilor, c 1 ~1. _1ndreptarea_ v1c_11 1or. . entru aceasta
trebuie sa unnan~ calea natu_ru,. c_~lea l~gtlor fire~t1 ale n_aturii ~i ~
inclinatii]or fire~t 1 ale on;ulu1, dtr:Jate ~1 c~n~ola~e de ra~1une. Ate
abate de la aceasta cale, u1s~amna a de::7en1 daunato~ s?c1etatii, a-ti
dauna tie 1nsuti. Este? ~ec1, o 1noral~ pur u1:1~n1sta, ~e. esen~
populara, care nu are n1n11c comun ~u ettca cre~!1~a, cu m1st1ci?rnul,
cu austetitatea, cu asceza: o 1norala a moderat1e1, a prudente 1 si a
b1u1ului si1nt taranesc. · '
Dar scop~l comediei este ~i sa ainuze. Pentru aceasta, Moliere
folose$te diferite varietati ale comicului; foarte rar insa procedeul
prea facil al calamb1:1fUlui, ori comicul _d~ gestu_ri bufone, . .prezent
nwnai in farse. Mai frecvent apare, a1c1, com1cul rezultand din
efecte de contrast ca, de pilda, in Fen1eile savante, unde cei doi
poeti care se lauda ,_unul pe celalalt cu inflacarare, ajung repede la
alterca~i ~i injurii. In comediile moliere~ti predomina comicul de
caracter de buna calitate, in cadrul caruia ridicolul personajelor se
releva prin repetitia mecanica a expresiilor tipice, prin -situatiile false
in care el se plaseaza, sau prin extravaganta actelor sale.
~i pentru ca rnarele drainaturg nu se multume~te doar sa se
amuze de ridicolul viciilor omene~ti, ci studiaza ~i ravagiiJe pe care
!e produc aceste caractere viciate in jurul lor, adesea el introduce
m capodoperele sale anumite umbre de tristete si de amaraciune.
Po~te ca ~i de aceea, cea mai profunda comedie ~ sa, Mizantropul,
e ~1 foarte pu\in vesela.
c;~nd Ludovic al XIV-lea 1-a intrebat pe criticul Boileau ,,care
e ~cnitorul ~e oqoreaza mai mult epoca?" - acesta a raspuns farii
ezitare: ~ol 1ere. lntr-adevar, .M oliere onoreaza in eel mai malt grad
nu numoar secol ul sau ~i teatru] francez, ci intregul teatn1 european.

Al<TA SPECTACOLULUI IN
FRANTA SECOLULUI AL XVII-LEA
Tragediile lui c ·11 · .
insemnat u ornet e ~1 Racine ~i comediile lui Moliere ~ll
. . . nNmoment
un1versala . · de
· 1nare st1.....a 1
·UClfe
· s1· 1nfluenta
· . . "1n dramaturgta.
francez" n·
1c1" arta spectaco Iu Iui· afirmata ' in epoca
' ·
clasic1srnu 1u1.
u a 1.nsemnat • " I1
1n raport cu literatu cd un ~o~ent ma1 prejos in istoria teatrU u '
ra ramatica.
 RIA Jr.:,~ ... -"~ - - - - - - . - - - - · -~
1s10 103
---;stie cli in primele decenii ale secolului spe t
e crai~icii care strlibateau strlizile, i'nsotiti de uncfl:co\ul era anuntat
~i un cornediant, cos~mat ~i mascat. Apoi au apllrut ~tis~ un t~_bo~ar
Veacului - afi~ele, dm ~are ~e omiteau "insll numel/ la mIJ!ocul
actorilor, adesea ch1ar ~1 eel al autoruJui _. .~ersonaJelor,
ale d bl. . - p1cse1, acestea a
1
fl " u
"nceput
1
sa 1gureze 1n mo o 1gatonu pe afise abi, . ,t
• · na...,tate catre anul 1790 ' a pes e un secol
Sl JUI ' . - . •
' in cele 5 sau 6 sah de teatru .pariziene amenaiat . . .
· · I" . ' :, e prov1zon u s1
nu constnute spec1a 1n acest scop, pubhcul se aduna ~ 110
a·rt d ,·
" . ., " d 1 . e evrem e
si asteQta pana can venea va etul care apnndea luma"n"" -1 d pe
'· ' "' 1 1 · M 1· ' an e e
scen~i. I~ teatru u1 o 1ere scena era luminata de 120 de lumanari
aprinse 1n 12 lustre, plus alte 50 la rampa. ·
Sp~c!ac?lul, care nu s: put~a pr~lungi__ d1:1pa ora 7-8, incepea
eel ma1 tarz1u la ora 5 dupa-am1aza, 1ama m Jurul orei 3. Se ridica
cort~a, ,,descoperita"-. _in _jur_ul,.. anului 1600, ~i aparea ,,oratorul'~
trupe1, - un actor, ned1stnbu1t 1n seara respectiva, care recomanda
piesa, cerea indulgenta publicului, iar la sfar~itul reprezentatiei
anun~ spectacolul unnator. '
Pentru a se ·apropia pe cat posibil de ,,adevar", dramaturgii
impusesera regula ,,celor trei . unitati": actiunea trebuia sa fie una
singura, nu ca in incurcatele piese ale italienilor sau spaniolilor,
care aduceau chiar pana_la ·.S--6 actiuni paralele; durata actiunii nu
trebuia sa depa~easca 24 de ore; iar locul actiunii trebuia sa ramana
unul singur, relativ -acelasi , de-a lungul intregii piese. .
A~a incat si decorul, in general simplu, era unul smgur, ceea
ce insa nu ins~mna ca anumite elemente ale sale nu se schllllbau
de la un act Ia altul, - operatie care era executata sub o~hii
spectatorilor fiindca intre acte cortina s-a lasat jos pentru pruna
data in istoria spect~colului te~tral abia spre s~i~tl s~colului al
XVIII- lea. Decorul 1nfatisa diferite exterioare sau inten oare co~~
ventionale, de obicei o s~ia dintr-tu1 palat. Abia in .marile c.ome~i
ale lui Moliere apare un adevarat interior de l?cui~ta particulara,
cu u~i prin care se circula, cu detalii concrete ~1 o~i~uite. .
_I~ tragedji ~i 1n com.edii, adica ,,~n teatrul dran1atic , 8?1~~a!~~ :
scenei era simplificata; spre deoseblfe de. sc~na ,,t~atrultn ltn c '
?Pera, de baleti. de spectacole alegorke ~• 1n1tolo~1ce~ . unde decorul
lllc~rcat ~i somptuos benefi c ia de utilizarea nui_~man ~l~r de_te~~
Ultnna tragedie a Jui Racine s-a re prez~ntat pruna od1a ch1ar ru:
costume de teatru si fara decoruri. Rec uz ttn e ra de as~n1enea. red~us~:
0 "' · , · tine asttel de m 1cat11
nota a unui decorator conte1 n poran con,. . -
lac ·
onice pentru montarea tragedulor
.. ·c .
Jut orne t ·
lie· C1dul - o camera
. ' .. --
cu 4 • . - u · _ un palat oarecaie, m
a tul u~1, I fotohu pentru rege; 11ora/1~t, I' . . 2 taburete - etc.
c V, 1 fotoliu; Cinna , -- un palat, I oto tu ~•
 Se cerea teatrului dramatic sa captiveze prin c a l i t a ~
textului, rolul scenograf iei fiind c1:1 totul secundar; pent rara a
interesul piesei se concentra in intreg1me asupra conflictuJui : ca
nu asupra decorului si nici a mi~carii scenice. oraJ,
_.o: a~tfel, 1;1i~~ai-e! scenicii era ~•n ~od ne~esar extrern de
1t1:1i~ta: ~ntruc~t JUtn~tate de" ~ceha ~ra ~cupa.ta d~ scaune]e
pnvtleg1at1lor anstocrat1 , care stanJenea u Jocul _acto~1Jor ~1 prin fapt 1
ca in permanen ta vorbeau, comen tau; gl umeau, radeau, distr~gan~
atentia generala.

Gustul pentru fast nu se 1nani~esta in ?ecor, ci in costumele

son1ptuoa se ale interpretilor, ale actntelor mat cu seama. Tragedienii
jucau rolurile personaje lor antice imbracati m a~a- numitul ,,cos-
tum- roman", care insa n- avea nimic comun cu imbracamintea
romanilor. ,,Persona jul'' Octavian August, de pilda, aparea mtr-o
tunica stramta de brocart, cu maneci lungi ~i bufante, cu panglici
pe umeri, cu o fusta scurta, cu cizme inalte ~i tocuri ro~ii, iar pe
cap cu peruca ~i cu o casca impodobi ta cu pene! Acest gen de
costum va ramane costumul tip al tragedien ilor francezi pana spre
sfacsi1Jul secolului al XVIII-le a.
C aracterul stilizat, conventio nal, curtean al costumului se
transfera ~i in jocul actorilor, care - indiferent de rol - trebuiau sa
impuna prin distinctie ~i prestanµi. Se ~i stabiliser a anwnite nonne
fixe. Astfel, actorii - jucand in permanen ta numai cu fata la public
- des~urau un joc static, ingrijindu -se msa ca plastica, gestica ~i
declamati a sa fi e irepro~abile, frumoase . Numai ca acest ,,frumos"
era fix.at rigid in canoane. Fiecare stare emotiona la se traducea prin
anumite atitudini ~i gesturi invariabile, stereotipe : rugamintea - c~
mainile impreuna te indreptate spre partener; durerea - cu pumnn
stran~i ridicati deasupra capului; repro~ul - cu degetu1 aratator mrin~
spre_partener ~-· a. m . d. Atitudine a, mi~carile , gesturile unui pers~naJ
tragic nu trebuiau niciodata sa se asemene cu acelea din VIata
obisnuita,
'
Acela~i stil ,,nobilH se pastra ~i in declamati e. Celebn1l acto~·
Mon~leu ry (1600-16 67), prim ul interpret de mare prestigiu al 1 :11
Co~e11le, rostea replici le cu muJt patos si emfaza. Dupa m~rtuna
~ui contemporan, ,,el rostea tirade de 20 de versuri respiriin?
0

s.mgur~. data ... eyi le rostea atat de patetic, 'incat, adeseori~ spectatont or
h se ta1a rasuflarea H.
_Racine ii prefera insa pe actorul Floridor· ( 1608-1672) sau pe
8
a~trttele Du Pa~c ( 163?- l 6?8) ~j Champn1esle ( 161~-I 69. ~
fimtlca aveau ma1 multa s1ncentate ~i naturalete . Totu~i, rue• Racin
- care s-a ocupat mult de formatia actorilor - nu avea in vedere
 ~ a s c a a textu lui, fapt
rostJ~ In schim b cu insistentii de
tJ1111 ~. ~e Racine pune a acce nt pe
~,011e1 • _ d. .
1v1 ,..,,,atia elega nta, pe 1ct1unea
1
dee ai~A , - d
cJara ~i ~o_ asa, ct~ c:esceb'!J o- :
u1 expresiv ~1 11~t?na,1a 1nno I ata.
var actorul -. ~1 1n ace ~~ta c onst:1
·tuI esent1al a1 ~co 1u sa1e ac-
mericesti - trebu1a
fl - . Iucre ze
. sa-~1
to Jul 'in mo d con~t·1en, t sa- pa-- . , ,.-.-:- ·,·:·-,-:-:-,.
ro
trUI1da
,. c sens un·1 e textu 1u1:.
adan
ceea ce insem na ca num ai u n
actor cult pute a fi un auten tic ::;:::::/)!'.::
tragedian. Deoa rece mese ria l u i
era sa emo tione ze spec taton 1 I.
redand trairile pers onaj ului inca r-
nat, ramanand totod ata el insu~i.
pentru fiecare rol se caut a inter-
pretul corespunzator, pose sor al La Cha11 1rmcs k - man.:a lllll..'.rpn.:LJ :1
datelor fizice ~i psih ice ale noul ui teatruJui racinian.
erou dramatic. Cu alte cuvi nte,
~cum n:cepe sa se schit eze princ ipiul de a distribui un actor numai
m rolun pentru care are aptit udin i fizice ~i temp eram ental e speci
ale,
a~ecvate; incepe, deci, sa se prec oniz eze siste mul de ,,emplois"-uri,
srste!Il fundamentat in seco lul urma tor.
. In comedie, scoa la acto ricea sca a lui Moli ere - teoretician subtil
~1 cu _Principii limp ezi, enun tate in com
edia Improv[zafia _de_ la_
1
Vers~zlles - pled eaza pent ru fires cul jocu lui, observaµa reahst~ ~
adevarul vietii. in acea sta privi nta, Moli ere dezvolta tra_diµa
>,commediei dell' arte" - crea toare a prim ei scoli de acton de
comedie. ' '

MA RI AC TO RI AI SE CO LU LU IA L
XV II- LE A
. . s1. comed1e1
· 1 traged1e1
Prest·igiu • fr anc eze , posibilitat
. . c1as1ce ile pe
ca· .'
re textuI . , .. rt · 1·nterpretat1ve, au
ocaz· aceste1 dram aturg u le ofere au a ei . T pei
Pariz'_onat afinn area unei strlilucite pleia ?: ?e ac~~f· Fr:t ei,
, ce11~ne - pana in 1632 sing ura trupa stabd a dm c~p1 a ~ea ~ -
11
detas~~are juca in sala de la HOtel de, J:3ourgogne, - a!:e· Prim ul
' u-se net de ceilalti - trei num e de mare n?to ne ·
- ~------------------------- -, \

era Bellerose ( 1600-1670), deopotriva de dotat pentru comedie •

tra?edie, acto~ de ? deosebita distinc~ie ~i auten~ic~ ele?anta. 1i
doilea, tragedian pnn excelenta, .M ontfleury - a1:1mtit ma1 sus _ -se
bucura de aprecierea publicului datorita prestan~e1 sale _scenice, vocii
putemice ~i te1npera1nentului sau impetuos, care entuz1asma imediat
sala. In fine , acll;\a Chan1p1nesle, ne'intrecuta •~ r~luri din t~agediile
lui R acine, pe care le interpreta cu un expres1v Joe de m1mica 0
dic~iune eleganta, o rittnare inteligenta a versurilor ~i o trec~re
subtila de la se1nitonurile sentimentelor nelamurite la dezlantuiri ' .

pasionale.
Daca trupa de la Hotel de Bourgogne ii juca de preferin~ pe
Racine, 111 schimb Corneille ieyi gasea interpreti devotati la celalalt
teatru parizian, ,,Theatre du Marais", unde s-a ~i ,,lansat"', de altfel
autorul Cidului. Corneille eyi- a cucerit admiratia publicului datorita,
intr-o masura considerabila, lui Montdory ( 1594-1631 ), care avea
un stil de o exceptional de putemica ~i de sincera intensitate
emotionala (,,el aproape credea ca este realmente personajul pe
care-1 reprezenta" - scrie un contemporan), in stare sa entuziasmeze
in scenele sau monologurile m care se exprimau momente
afective-limita, de pasiune, angoasa, remueycare sau de hotarari
eroice. E cazul rolului Rodrigue, crea\ia sa impresionanta. Pe cand
celalalt mare interpret comellian al teatrului din Marais - dar al
carui stil impunea prin cu totul alte elemente, Floridor ,,contrasta
cu stilul pasional al predecesorului sau (Montdory) prin demnitatea
sa sobra, prin aliura sa calma eyi prin gravitatea sa maiestuoasa" -
dupa opmia lui Ph. Van Tieghem.

Interdictia pentru alte teatre de a se stabili in cap itala a

determinat intensificarea activitatii teatrale in provincie, gratie
nwneroaselor trupe In pennanent .,,tun1eu" . Una dintre aceste trupe
- de tot rnodesta~nelipsita insa de prestig iu ~i de posibilitati artistice
- era aceea a fratiJor Bejart~ careia i s-a asociat si Moliere in calitate
de actor, autor 9i, rnai tarziu, si condu cator, vr~n1e de 13 ani, pin:1
sa se stabileasca la Pari s. M'ai putin dotat ca actor de trage~i~.
Moliere lntrunea aprecieri in calitate de interp ret al roltui lor con1 1ce
~i in speciaJ ca actor de fasse. Cu o voce slaba si c u o dic~itme nu
desavar~ita, Moli ere avea o capti van ta cxpresivitate ·111 n1in1ica ~i .,0
agilitate plastica deloc gratuita 'in jocul scenic, o agitatie fireasc,~,
spontana, disp us adesea sa itnprovi zeze - ca litati insusite probabtl
de la ~restigio~ii actori de ,,con1n1edia de ll ' arte" . Conceptia__ 5~
asupra 1nterpret:arii ~i-a i1npus-o si n1en1brilor trupei, conduc~
0
c1: ~tentie repetitiile, cerandu-le o intelegere adevarata a textului,
dictnme corect:a ~i un stil de m1scare intru totul natural. pe
'
 i4

M 1l l 1'-· 1 IL1 11..1 11 in rnlul l 1111, ~1 dm tragedia omonima a lui R<1e ine.

altminteri, prati ca sa de o viata intre aga ca actor a avut o influenta

fundamentala asup ra dram atur gulu i Moli ere, m privin,a natmii
caracterelor, situa \iilo r, prog resiu nii intrigii comediilor, - toate
construite cu o intui tie unic a a cond i\iilo r, necesitatilor, efectel~r
scenice. ~i inain tea sa ~i dupa el, mult i dram aturgi - de ~ala vo~atie
- au fost si actori ·' n ici unul insa nu s-a afirm at la un n1vel atat de
, '
malt, ~i ca dram aturg si ca acto r.
Di.ntre actri te]e t~pe i ' Arm and e Beja rt ( 1642 -1 700) _- _de-
. v · . · ·" lun de
venita sotia Jui Mo] iere - aduc ea pato sul indrii goS!J te~ m ro ·.
traged · · • . · · d come ·· d d d1e Fnun o3S3
. 1e s1 grati' a intel igen ta a Jt1ne 1 pn1ne 6-')
~1 tal ' dans atoa re 'fherese du Pare ( 1 .) 3-: 1668
e
·
) ove en··1,. °
-' . entata
111cl1 . 1· . . ct 1·t t 1e pentn.1 ro1tmluic
. . 1:4t e apar te pent ru trage d te st o pre· ec~arasi ~ .t con1c:t ,. i 13
.
racm - - ,
M .~ene~ motiv pent ru care , dupa 14 ani, a p, .' e w1dc tragcdil
1 Bot.lfgog~rtii pn:n1 anu--e -
seo ifelre trecand )a trup a sa de Iad-1-Iotedl _de cauz a n1t ,.
a ap •
un e -- m ' ,.
n-a •u _e Pn!D u] pJan , dar
f) .cat deca t un an . . fr f tor BeJart s-au
relll tntre actorii trup ei lui Moliere,
·s~· G1os
in at'.,r'.~R:n~
~i, mai ales:
d . excelent•·
arcat p opu1aru.. 1nte , . d_e frl1 " ' · . . ·\t sa,
celeb rpret 1 111 01

acto ~I Jodelet (160 0-1 660). Moli ereta ad1~01 _n1\1·e' artist id\. protago-
n cuit· •
· 1ntel fiuia sunc, racte ' r: La Gran ge
.
nist· . IVa\1 ' igen " ,ti de o ra • i de ca ,
, 1 a1
com ediil or sale de mor avun ~
 ( 1639-1692 ) ~i Michel Baron ( 1653- 1729), stea de marirnea Inta'
care a dominat scena franceza ~i in primele trei decenii ale secolul~i
unnator. ·
Arta actoriceasca a secolului al XVII-lea a fost ilustrata in alte
tfui, de actorii englezi, c~re in primele decenii ale secolului au
continuat sa transpuna pe scena repertoriul dramaturgiei elisabetane·
precum ~i de cei italieni. (Biancolelli, Andreini, Bendinelli etc.)
formati la ~coala commediei dell 'arte ~i deveniti prin activitatea lor,
dusa in diverse tari, cu deosebire in Franta, adevarati mae~tri ai
artei scenice europene.