— eee ee setea de voluptati se impletea strans cu 0 as sufletului cu lumea, inspre desfiintarca « ; Se stie ca uni filozofi ai culturii chiar au creat noti pentru lumea clena ca o stare de Spirit vecin: Er GTiat care vorbese imnurile popoare ; Piraic ideala inspre confundarea oricdror bariere dintre acestea $i natura. A de dionisism, socotita ; cu betia, fie hetia narcotica despre Or primitive, fic a pe care dvara : " : s fica > care primavara o poate aa , aes aduce renaster @naturii, fie ~ in sfargit — accea Pe care o poate da exaltarea unci vitalitati incarcate de Presimtiri si dorinte, Ace: legendelor puse pe seama lui o Poezie adanca ula din stari de bucurie 9i din . » din alaturari neasteptate de fapte, in it CA provencau din ‘Teba, din Tracia, din Atica sau din oricare alta provincie greceasca, pe deasupra deosebirilor lor locale, aceste legende aveau semnificatii morale comune. Puncau in cauza o anume orbire a ormului in fata vieti, orbirea de a merge cu trufie, imbatat de Succese, in directii fatale, facute -1 pregateasca si sa-i gribeasca pieirca Bineinfeles, suntem inca departe de o constituire Propriu-zisd a tragediei. Esenta ci, ins, s-a produs, a scanteiat. Orbirea, despre care am amintit adineauri, cuprindea in germene o dubla lupta a omului, cu destinul gi cu el insusi; ¢ vorba de o lupté in care vom recunoaste, ceva mai tarziu, insusi continutul de baza al dramei grecesti Note oarecum asemanatoare se gasesc si in cultul eroilor. La inceput, legendele acestora alcatuiau materialul de epopei locale. Cu timpul, acesti eroi au devenit patroni ai cetatilor, figuri tutelare ale acestora, tesandu-se astfel in jurul lor o atmosfera de simtire $i de practica religioasa. In recitarea faptelor, incepea astfel sa se iveasca si o preocupare lirica, pe langa cea epica. Evocarea eroilor trebuia sa aduca acuma si altceva decat zugravirea unor fapte vitejesti intrate in legenda, data fiind noua lor situatie de patroni religiogi ai cetatilor, se impunea ca aceasta evocare s& cuprinda in ea date de filozofie si de simtire religioasa, sa infatiseze pe om in raporturile sale cu divinitatea, sa scruteze emotiv caile capabile sa duca la binefacerile sau la blestemele accsteia. ' 7 Ce trebuie 4 intelegem din aceasta sumara recapitulare de fapte,e ca inainte de 4 se fi constituit ca atare, a fost nevoie ca drama greaca sa Cunoasca © hunga perioada de prefigurari, unele din acestea sub ae de sublimari facute in subcongtientul popular, altcle prin adancirea in sens hee ae i —- Bineinyeles, 0 as adecvat de exprimare. Ac menea mutajie spirituald trebuia s va fi gasit sub forma ditirambului. 5. Ditirambul ) —" os. A r din_ Ditirambul eraun poem liric prin care grecii preamareau pe poe inceput prin a fi o improvizajie grosolana $i eegordonaya 2 ain secolul _instramente, in onoarea vinului Aflam despre existenfa Tui, al Achiloes cine insa “al Vil-lea i.Ch-Se crede ca intaia lui intuific ar fi avut-o poetul ,i-a dat o tinutd adevarata de gen poetic a fost — dupa cinci decenii de Perfectiongr; Succesive — poetul Arion. Era cantat, in cadrul serbarilor dionisiace, de catre un or de satiri, ce intra in cortegiul turbulent al zeului sarbatorit. Corul purta numele de cor tragic, dupa imbricimintea pe jumitate salbatica a coristilor si dupa denumirea de tapi pe care Ie-o didea poporul. Acesta il privea cu simpatie, Tegasindu-se pe sine in miscarea lor freneticd, violentd, aproape deliranta, cy timpul, poetii au schimbat aceasta improvizatic in opera de arta. Caractery) ei entuziast, cu verva indrazneata, a rimas gi mai departe in fiinf4; i s-au adaugat insa o ritmare muzicala mai precisa gi mai ordonata, mai multa simetrie lirica, ambele de natura si-i atenueze vechea violenta. Recitarea lui alcdtuia un moment important in desfasurarea serbarilor dionisiace. Aceasta era facut de catre un cor alcatuit din cincisprezece baieti tineri si fete tinere, ce evolua in cadenta in juru| altarului hui Dionisos. Retinem aceasta aparitie a coru/ui ca un fapt semnificatiy, anuntand nasterea apropiati a tragediei, Desi poemul trebuia sa sublinieze o stare de bucurie comuni, se cerea inca ca el sa cuprinda gi note de gravitate filozofica, de atitudine meditativa. La inceput, acompaniamentul muzical se facea din chitara; mai tarziu, aceasta a fost inlocuita cu flaute. 8 Departe de a se opri aici, ditirambul va continua sa se perfectioneze. Din ce in ce mai mult, nota lui de cantec vesel de betie se va sterge, pentru ca in schimb s& capete infatisarea unei lectii lirice de morala si de gandire filozofica. Subiectele vor incepe sa glorifice gi alte acte, pe langa acelea ale zeului Dionisos. in Gesfsurarea poemului se vor defini din ce in ce mai bine doua personaje: naratorul s1 corul. Acestea se vor interoga unul pe altul, transformand astfel recitarea éitirambului intr-un dialog, deci in ceva asemanator unui spectacol, fara a se tulbura ins caracterul de ceremonie religioasa al faptului. Procesul prin care s-a trecut de la ditiramb la forma dramatica a tragediei propriu- vse este csential pentru constituirea gi viata dramei grecesti; totusi, reconstituirea lus ¢ dificild, intampinandu-ne la fiecare pas cu subtilitati si puncte obscure. In primul rand, s-a eliminat nota faunesca. O ipoteza pretinde ca aceasta s-ar 11 petrecut sub actiunea mai nobild gi mai energica a clementului eroic. Se crede C4 satirii au mai fost autorizati $4 apara doar in unele scene finale, ceea ce print- de modificari succesive ar fi dat nastere dramei satirice, ca a patra verigd in Jantul tetralogiilor clasice, Mn al doile: ‘a rand, 8-4 petrecut (ransformarea naratorului in actor propriu-zis- Materialul, pe care vel dintaj it prezenta ca pe un monolog, era acum distribuit pe i silualii, trebuind sf lase in mintea spectatorilor o impresi¢ roluri, persona intensd de viaj; Asistote) arala precis c4 ditirambul improvizari, avea not: arhaic, constidnd mai mult dintr-o serie de 4 nota comica gi bufond. Din clipa in care a inceput sd sé diferentieze, asociindu-si cAntece dialogate gi mimicd mai sustinuta, el putea sd S° orienteze, cu egala indreptatire, $1 inspre tragedie dar si inspre jocul satiric, intrucat manifestarea Iui era plind de violente ale bucurici si ale petrecerilor populare.Aeatrul grec. Inceputurile, Organizarea. Aiea tie 7 7 Paes nu evoluau numai cortegii de satiri beti au oe war, au $1 preocupiri de un ordin mai adanc, privind situatii ale cetatii, ale Taporturilor ei cu alte cetiti, ca $i procese ale sufletului omenesc. Or, este limpede c& acestea nu puteau fi narate in iesirile frante, dezordonate si fanteziste ale satirilor; rasul $i obscenitatea nu aveau cum si le cuprinda. Legenda dionisiaca, deci, trebuia si-si asocieze si atitudini mai profunde. capabile si cuprinda si si exprime conflictele vointei si ale constiintei. De la cortegii, cu coloritul lor faunesc, aceasta legenda pasea acum la situafii pe care numai 0 mare poezie putea sa le exprime. in al treilea rand, s-a trecut de la o declamatie de improvizatii la o actiune constituita, cu motivare psihologica gi cu arhitectura dramatica, Desigur, faptul s-a petrecut in timp, printr-o actiune inceata de tatonari si aproximatii. Aristotel, in Poetica sa, vorbind tocmai de acest fapt, a precizat ca nimic nu poate fi mai dificil decat a intocmi bine o piesa. Vechiul ditiramb era in genere scurt, liric, se compunea mai cu seam din lamentatii ori din apologii patetice, avea mai mult izbucniri spontane decat manifestari reflectate si, chiar cand cuprindea unele tudimente de actiune, tonul lui general raménea inca extatic si declamatoriu. Trebuia deci sa. parcurga un drum lung si rabdator, pana a se ajunge Ia inlantuiri de peripetii ordonate, la gradari de sentimente, la crearea de caractere si la punerea in lumina a unor conflicte izvorate din natura morala a omului. 6. Dionisiile In cultul pe care lumea elina il inchina zeului Dionisos, serbarile dionisiilor au ocupat un loc de frunte. Ele aveau manifestari numeroase $1 variate, dupa regiuni $1 dupa sezonul in care urmau sa se petreaca. Organizarea serbarilor se facea cu sprijinul statului. Dintre toate serbarile rituale si traditionale, acestea erau cele mai apropiate de sufletul poporului; mai bine zis, cele in care expansiunea populara Se simyea cu deosebire Ia largul ei. Cele mai cunoscute, cele mai interesante si ‘otodata cele mai legate de viafa teatrului grec, erau serbirile din Atica, in secolul 4] Vlea i.Ch., aceste serbari au cunoscut aici principala lor stralucire. Pericle, Conducétorul Atenci, injelegand c4 Dionisos era una dintre zeitatile favorite 7 Poporului, yi-a impus s4 dea scrbarilor dionisiace fast gi splendoare. uae le, iunile gi prin concursurile legate de aceste serbari, intr-un cuvant prin manifestérile lor ce ye adresau unor mulfimi populare, acest tiran luminat urmarea 84 realizeze dinty-o daté dowd obiective: pe de 0 parte st prilejuiascd poporului divertismente superioare, capabile de a-i face 0 educatic cetifencascd si ae ai intrefine un oryoliu nafional, i pe de altd parte de a-si spori prestigiul personal, ca Mm $i ca sef politic interesat s4-yi apropie sufleteste mascle. oo Dionisiile campestre urmireau ca in mulfimea de tristeti ale iernii sa se a “ Pusina bucurie. Erau serbari {4ranegti, cu cintece obscene, cu expansiuni hast Tudimentar, cu procesiuni burlesti $i gilligioase. Aveati loc in lunile decem! Prin procsJon Zamfiresc aflau in repal lc parodiere. . cone, intr-o nota genet i.Ch. au meritat numele Jor g. : ju zugravit acesie in seco’ imaverii. Festivitatile ince Dionisiile urbane ~ en o sarbatoarc a primaveri is Peay cel jl rganizarea ci, Conducatg, nt dee Comers de mari propor Me bogati cu reputa Coe ae rece epimelett oY eit cetatii, indiferent de Pe cay er aut de® roprezentate ae cit e triburi, meteci ” lac aul steni randuiti ps 7 5 casi. In cortegin cré tateni ran a prooti, magistrall, cavaleri, cot iegind din stagnarea lunilor (, 0 I. rioada in care nav atia, neidean cu perioada in ca re navigatla, n mi " se 2 ae ce aducea in Atica 0 afluenta de straini, atragi A 4 din plin, ceca sama, cra rehuata di i stralucirea concursurilor dionisiace. 7 co eee ee a Marilor dionisii 0 formau concursurile lirice Pace ee dramatice durau sase zile $i cuprindeau tre) si dramatice. Aceste concursurl parti distincte: : Pi proagon-ul: in cadrul acestuia se anunfau piesele, desfasuray a 5 f procesiunile si sactificiile, se prezentau publicului poetii si actorii, se tineay concursurile ditirambice; . | a / ». comos-ul: acesta consta dintr-un banchet insotit de dansuri, cantece si mascarade; . ©. reprezentarea propriu-zisa a tragediilor si a comediilor, reprezentare care trei zile. Ceca ce a facut gloria serbarilor dionisiilor, trecandu-le in posteritate, e rolul e care |-a avut in nasterea si precizarea dramei. Ne vom da mai bine seama de ‘cesta, dupa ce vom descrie mai de aproape in ce constau si cum se desfasurau rn ajiile grecesti de teatru. us, in Aharnienii, Aristofan ne Jui sc ianuarie, cand muncile campul 7. Tetralogiile La inceput, legenda i 5 . Pusd in seg impartita i iuni “pone, intrigd Gano ena era impartita in trej sectiuni naturale: O astfel de organizare tripartita maiconstiuie » Covada puterea ei de ase dezvolta si de “ Mapedii distincte, fie legate intre el ieee He Sectiuni s-au transformat hen rh Sublecele Jor sau prin ee iMdependente, De obicei love - De obic Astel, Orestia jy Exch ay oe legendele din care eray luate sich lewendele legate de rary at andionida \ui Fig les igi ttigems ete fap eae bot Troiei, Ie tele cles isi trigeau subiectele din be 1, Bace ae CAZUri, Ca In nj < lantele | Zuri, ca in piesele tui Xenocles - intre diferitele par; ealura 6 fe . i pai : cea mai la . at intre cle. In privingasceayig on EXistAU gic zur ‘eee oa, Prin usoare anti Finé " a, 8 | . e Dies Pre . Finé, ee Glaucos $i ee pone letralogia hui Each legiturd de subiect Pentru a se reaming on’ SMliticd Protey » formata din tragediile ad ee ti Origin, as lauge trilogiej tragce so dramm 8 lonisiacy a teatruly; : 30 Salitic’, adic g Sea fede erau obligati si He. In cadral .... ‘ast taspundesdramatice, indiferent daca cele patru piese mergeau sau nu pe un fir unitar, ele erau jucate succesiv. Aceast& conditie, ca poetii sa prezinte la concursurile dramatice patru piese, s-a pastrat multa vreme in virtutea unei traditii. Cu timpul, s-a renuntat la ea, admi{andu-se doud tragedii gi o drama satirica. Laconcursurile din cadrul Marilor dionisii, numarul concurentilor era limitat: maximum trei pentru tragedic gi cinci pentru comedic. in explicarea faptelor care au impus atéta vreme accasta institutic a tetralogiei, compusa dupa cum am vazut din trei drame tragice gi o drama satirica, e nevoie sa tincm scama si de anume argumente psihologice, legate pe de o parte de functiunea spectacolului dramatic, si pe de alta parte de reactiile obignuite ale publicului. Teatrul este viata; dar, aga cum precizase cu mult inainte Thespis, este i joc. Emotiile si zguduirile produse asupra spectatorului nu trebuie s4 mearga pana la a-i paraliza sufletul si a-I determina sa cuprinda viata in ganduri negre. Reprezentatia dramatica va putea s& aiba cu atat mai mult influenta asupra constiintei sale, cu cat pana la sfarsit igi va simfit nervii mai odihniti. Rasul, numai el, poate infaptui aceasta linistire; bineinteles, nu un ras salbatic, dezlantuit si obscen, ci unul calm si fecund, manifestandu-se ca o functiune naturala a sufletului. Eschil a simtit bine acest lucru: acea linistire profunda din constiinta eroilor sai, cu care isi termina trilogiile, se cerea inca intregita prin ceva, si anume printr-o drama satirica. Dupa orele sustinute de atentie si de reflectie, cerute de reprezentarea in lant a celor trei tragedii, drama satiricd avea misiunea sa destinda spiritele, sa le readuca in situatiile obisnuite ale vietii, sa le faca prin ras sa-si reia exercitiul atitudinilor lor normale. De cele mai multe ori, subiectele dramelor satirice nu puneau in scena oameni ~ care chiar si atunci cand se amuza pot inc sa ridice conflicte serioase — ci nimfe si sileni, personaje mitice, aeriene, nepreocupate intr-un fel sau altul de destinul lor. Urmarindu-le evolutia pe scend, spectatorul se putea simti liber, descatusat de povara grijilor obignuite, departe — pentru o clipa — de restrictii, de criterii si retineri, de cenzura vietii publice sau de cenzura propriilor lui rezistente morale. Nu e cazul, deci, ca in aceasta alaturare de drame contrarii sa vedem o discrepant logica, o simpla conventie sau o confuzie de genuri. Tragicul si comicul ~dup4 cum vom verifica adescori in cursul dezvoltarilor noastre— intr cu exigente gale in unitatea complexa a sufletului uman. Asa cum azi — si zicem, intr-un festival Shakespeare — nu ne-am simi de loc stingheriti ca dupa Regele Lear sa asistam Ja reprezentarea Visului unei nopji de vara, tot aga, publicul atenian, cu 4proape doud mii cinci sute de ani in urma, gasea la fel de potrivit ca dupa Orestia ul Eschil 54 urmeze pe acecagi scena o drama satirica, Proteu. 8. Desemnarea coregilor, a poefilor si a actorilor Personajele insarcinate s4 organizeze serbarile de teatru se numeau coregi. le erau desemnate de citre arhont sau de catre triburi, dintre barbatii cu autoritatea cetatii- Prin aceasta desemnare, coregii primeau obligatia de a recruta corul sidea suporta cheltuielile aferente. Deopotriva, trebu- iau 34 gaseasca sala de itor ta serbari repetifii, 94 asigure cu tuni rent descoperit it jnainte repetarea piesclor, na). sa plateasca salarii coris- un instructor scenic (chorodidascal), sa tionarea costumelor ca 9! 8 tuturor celorlalte accesort eae 0 s Jor, Cel mult statul contribuia la salariile $i costumele i Je mute si figuratia, acestea se rau recrutati oameni tineri Coroane ale victlorios i onum (Seulpturd pe wn mm a earl lui Dionisos ae la Al a ajeZze tilor gi flautistulut, eventual sa angay suporte confec i se ! punerea in scend a pic ut s " actorilor propriu-zigt: in ce priveste insa persona] aflau exclusiv in sarcina coregu Jui, in general, in cor ¢1 exclusiv in sare | aj cetatii, aceasta recrutare constitu ind pentru dangii © cinste $i 0 promovare. Sarcina de coreg era o sarcina costisitoare. Numai cetafenil bogati - wii al caror capital impozabil depasea trei talanti ~ puteau So indeplineasca. Oarecum, sccasta sarcina avea si un infeles de impozit national pus pe cetafenss bogati. Insa, ce interesa mai mult era promovarea de ordin social si moral pe care functiunea de coreg putea s-o aduca intotdeauna cu dansa. Aceasta desemnare echivala cu 0 adevarata recunoastere populara. Ea deschidea drum spre cele mai inalte demnitati in republica. Coregul, desi era obligat si cheltuiasca din averea proprie, actiona ca mandatar al cetatii, fiecare act al su purtand un inteles oficial si national. De aceea, pe toata durata functiunii sale, era inviolabil. Drept recompensa pentru osteneala lui primea premii sub forma unui trepied simbolic de bronz, pe care ries oe sa-1 dedice zeilor. Printre personajele ilustre care au ocupat tuunea de coreg, doud mai cu seama trebuie amintite: Xenocle din Midna, care a platit reprezentarea Orestiei, si Peri stiei, $i Pericle, care a suportat pe cu piesele aferente Estee Poefii, $i ¢i, erau de: L $i, ‘mnali tot de catre arh Care cunosteau toate asp ie @clori, 1 regizori, adese ar eee ee € abicei, acestia erau oameni ‘i corepetitori ee Ice: Grau $1 autori, $1 compozitori, gi bava y organizarea materiald a spe i - Asa cum coregii aveau misiunea sa asigure si calitatea antstion a sone acololor, Poetii trebuiau sa aiba grija de unitatea aduce textul; deopotrivg Cu alt sd coordon : Eschil, parinte regizor $i actor. clement inte u cetul. La jy era susfinuté de un singur aga . @ Nceput, actorii eray in actorul unic. Al doilea actor vq gage PFeCursorii tragici, inchs is, gasi apirea doar la Egohies” inclusiv Thespis, gasim o il $i al treilea la Sofocle. Din Personajul actorului, ca constituit doar incetul cy 4 rant i cetul cu in ‘grant al Teprezentatiei dramatice, s-4 $iSi autorii. Toata piesclipa in care s-a admis ca in reprezentatie si apara mai multi actori, poet si-au rezervat dreptul de a-si alege colaboratorii. Alegerea ins nu se facea arbitrar, ci in cadrul unui concurs in care arhontele {inea sa-si spuna gi cl cuvantul. Se alegeau gefii de trupa, profagonistii (primii actori, cei mai capabili, cei mai talentati), acestia aducdnd cu ei pe deuteragonisti $i tritagonisti (actorii de ordinele al doilea si al treilea). Actorit de comedic crau recrutati dupa accleagi criterii ca actorii de tragedie. Femeilor nu li se atribuiau roluri; rolurile feminine crau jucate de actori-barbati. jn primele timpuri, actorii crau independenti unii de alfii. Mai tarziu, ei s-au constituit in confterii, Pe timpul cat crau angajati in munca de pregatire gi apoi de desfasurare a spectacolelor, actorii beneficiau din partea statului de un statut de favoare. Mai tarziu au aparut si actori salaria{i de catre cetate, adica incadrati in sistemul de slujitori permanenti ai acesteia. 9. Judecata, premiile Desemnarea de catre arhont a poetilor gi a pieselor ce urmau sa se prezinte la concurs avea doar un caracter preliminar, alcatuind o prima proba eliminatorie. Adevarata clasificare a concurentilor, si prin aceasta adevarata lor consacrare, se facea doar cu prilejul reprezentatiilor. Sarcina juriului erau cat se poate de grea si de delicata, intrucat aceste reprezentatii se desfasurau in fata unei mase de cateva mii de cetateni, care prin unitatea ei politica si sufleteasca putea sa functioneze si ea ca un judecator. Juriul era intocmit cu grija. Alegerea membrilor lui se facea printr-o procedura speciala, capabila sa asigure echitatea voturilor exprimate. Lista personajelor propuse era intocmita de catre Consiliul celor Cinci Sute, avandu-se in vedere ca fiecare trib s4 fie reprezentat proportional cu importanta sa. Juratii hotérati prin urne trebuiau si depund un juramant sever. Indata ce reprezentatiile Se lerminau, fiecare jurat trebuia sa inscrie pe tableta sa, in ordine de merit, numele concurentilor propusi spre premiere. La sfargit, cele cinci tablete , Care aveau s4 stabileasca rezultatul definitiv erau x j ] trase la sorti. Bincinjeles, n-am putea spune cd nu S€ Comiteau gi gregcli. Intr-o materie ca aceasta, A } ‘¢ XYAoY facuté din atatea subtilitati de apreciere cu Participari mute sau active ale publicului, cu ecouri ale framantérilor din cetate, era imposibil sa nu se Strecoare si crori, dacd nu chiar gi uncle alunecari SPr¢ ingerinfa. Totugi, linia general a judecaii era dreapta, adevarata. Dovada ne-o dau faptele: Eschil __Jeton sau teserd, aaa treisprezece tetralogii din douazeci, ee ¢ a inregistrat douazeci gi patru de victorii i Burin; cme ars (Provenienja din 51 Euripide a primit cinci incoronari. Italia meridionala).coregul, poctul si protagonisty dera. Pentru tragedie, premiyy u acti recunoastere pentr! je ie woe : Ca s ‘e. un vas de pamént cu vin, fy, ii ii i victoriosi erau incununa(t In pub ay romedies (de valoare simbolica) era un tp unele situatii, se acordau si onorarll 10, Publicul 7 ie dl u caracterul unor mari manifestari publice, fy ti ale cetatii crau suspendate, Nuse legat materialmente de viata statului, s4 nu ia parte Jat; antreprenori! gradenelor $i ai celorlalte de doi oboli pentru fiecare spectator. Celor saraci, statul rare ti, Femeile si copiii puteau sa asiste la Teprezentatiile eae atirice. Incepand din zori, in cele trei zile cat duray _ concursurile dramatice, poporul se revarsa in valuri catre locul reprezentatiilor. Adescori asistau pana la treizeci de mii de persoane. Spectatorii, imbracati in vesminte de sarbatoare, formau 0 multime exuberanta si tumultuoasd, gata sa-si manifeste aprobarea prin aplauze puternice, prin strigate entuziaste, prin chemari insistente. Se aflau de fata, in primele randuri, magistratii cetatii, demnitarii si preotii diferitelor culturi. Preotul ui Dionisos, Eleuthereus, ocupa un fotoliu spe- cial. Functionarii inzestrati cu paza ordinii incadrau statuia zeului, adusa cu o zi inainte de inceperea reprezentatiei si asezata cu solemnitate pe thymele, altarul din mijlocul partii numite orchestra. atru lial eprezentatiile de te ne Reprezentatiile de velelalte activitd zilele fn care aveau loc, toate aca un cetafean valid, ntatii. Intrarea era cul p concepe Ja aceste reprezen atii pereepeau 0 taxa le mijlocea intr tragice, nu insa si la cele si 11. Teatrul. Arhitectura si dispozitie generala . fae grec se desfagura sub cerul liber. La inceput, la Atena, reprezentatiile erau date pe schis, : ; ae un loc deschis, cunoscut sub numele de piata Vechiul Targ. in fiecare an, in vederea concursurilor, se amenajau gradenuri de 4 ute. Se spune cA in jurul anului i . ului 500 i.Ch,, i i ii lenmnara -Ch., in timpul i cmnaria s-a prabusit sub greutatea icuhdy's nei reprezentantil, teatrului in incinta ea ce ar fi determinat mutarea dat teatrului 6 ae el @proape de templul inchinat acestuia. Aici, s-2 Cturd definitiva, ldindu-se gradenuri 7 ii it " in roca, in partea lemn, care dupa aceea erau meridionalé 4 Acropolej Sub raport arhitecs tonic teatrele i terminat in anul 330 7,¢] coats dean a aa a ‘01 $i kotlon h. Acesta Cuprindea trei par distin sa the ©: orchestra, skéne Orchestra reprezentag esplan; de douazeci $i gage — douiizegi laterale (parodoi), arar pentru thymele-ul, un altar pe care in tito si in jurul catuia se pet pul reprezentatilor ee; a mijlocul ei se afla lor = . * rece: Sc afla asezati statuia zeului ‘8U evolutiile corului.- : - a sie -) ropolea, privita de la nord-v Atena Se vad Propilecle si templul atenei NAtena. Reconstituirea teatrului lui Dionisos din (Reproducere dupa Flechter si Silvio d'Amico, op. cit.). Privelistea de asta; 21 a teatrului i grec din Siracu: za.Istoria Universala a Teatrului Teatrul din Atena ganditoare. Steld de marmuri, datand din secolul al V-lea i.Ch Poarta Ieilor din Micene. (Muzeul Acropolei, Atena). Gisim aici ecusonul Atrizilor, pe care € probabil ca Eschil I-a cunoscut.= Actor tragic, cu masea gi coturnt Rolurile feminine cran jucate de barbati mascati Muzeul Petit Palais Paris (Ivoriu colorat gasit ta Rieti) eat —— ix A Tinere fete in procesiune, pentru : ea fay eee i Nee ce zeifa Atena ui P miscarea lor euritm: i in val brodat, imbracdmii i ic amintesc de acelea ale fecioarelor din a ae siAltarul ui Dionisos ‘Featrul din bpidaur dedicat lui Asclepios, see IV LCN Vedere penerald yi planul teatrulin iru preotul lui Dionises, d) Cele trei port ‘alier, ¢) Fotolul pen rei. Ea consta dintr-un ao bordura, 10 dosul oreh zeci de metri st larg de trei sau patru meth, aria in w) Scart, by V1 Skene se alinia, baracanent recangular Jung de Wel actorilor gi a corului inainte de a-yt face ap: servind pentru costumarca eu corul sau orchestra. Nu se ylic insé precis daca actor jucau ta acelast nivel dominau de pe un proskenion, adica de pe o estrada situatd inaintea s ene! Cercetatorii de specialitate incé discuta asupra acester chestiuni, pe care 0 socotesc ca fiind deosebit de importanta Koilon, partea destinaté publicului, incadra scena ca un vast hemiciclu, in amfiteatru, Era imparfit.in seciiunt verticale (kerkides) prin scari care porneau Tadiar de jos in sus, $! in etaje de catre paliere orizontale (diazomaza) 39ra si disparut, scena a fo st Jon Zamfiresct orchestra. a inceput sa decada gi chia! ca interpret! sa coboare in Mai tarziv, cand corul inaltata, nemaifiind nevoie Planul te atrului lui Di ionisos de | la Atena, Ce trebui z ule $4 rema arhitectonicé dat& marcam Ada , pe a adus fire 4 daté de geniul oe baza acestei sumat — a modificéri de ad: Himes pand sstici. Evo descrieri, ¢ cd formula 1a de baz a co laptare de sti . Evoluti 5 7 i 74 4 constructie le si . tia ulterioara pe linia creaté de preci ructici de teatru a de proportii; in soca aoa ~ , C4 a continuat si cor ce priveste insa uat si conti ste insa ntinua inca si ca sd se afle 12. Decoruri, masini Asupra d lecorurilo: ‘ urme arhe ; Mr, scrieril 7 usoare: seaiatne nu poate fi aad autorilor vechi fi ele nu ni sau mal put par ae decoruri doar putine “ani ra. Trebuie si pr rile erau facut menfiunl De esupu e din materi nem ca i ateriale in primele timputi le timpurtReed afb leaiacntor shimmininlltatei timid’ bmetiaimensentaiid aspectul scenei era saracicios, ea fiind format din scanduri goale. Mai tarziu, in secolul al VI-lea i.Ch., acestea au inceput sa fie acoperite cu perdele rosii. Arta decoratiei s-a dezvoltat doar cu timpul, paralele cu progresul teatrului in general. Vom intalni decoruri propriu-zise tarziu, in ultimii ani ai lui Eschil; 0 aparitie a lor mai ferma va avea loc abia in timpul lui Sofocle : Dupa putinele marturii ramase, se poate spunc cA cxistau trei tipuri de decoruri: unul pentru tragedic, reprezentand un templu sau un palat central, flancat de doua aripi; altul pentru drama satirica, reprezentand intrarea unei grote, cu arbori, cu stanci, in general ca un peisaj campestru; in sfarsit, unul pentru comedie, reprezentind 0 strad& sau o piata, cu fundul scenei ocupat de case particulare cu ferestre si balcoane in organizarea spectacolelor, incepea astfel sa fie din ce in ce mai necesar inca un specialist: scenograful. Ca linie si continut, desigur, decorurile amintite erau conventionale. Ele erau insa colorate viu, in asa fel incat si poatd sugera, dupa cum cerea continutul dra- matic respectiv, o impresie de somptuozitate sau una de teroare. Tot din timpul lui Eschil si al lui Sofocle s-au introdus in decoratia scenica asa-numitele periacte. Acestea erau niste sisteme de decoruri mobile, purtate de prisme triunghiulare de lemn; invartindu-se in jurul axei lor, ele puteau si prezinte, dupa trebuinta. diferite tablouri inscrise pe fetele lor, completand astfel cadrul, dandu-i perspectivele de care avea nevoie, permitandu-i efecte optice si mijlocindu-i schimbarile cerute de text. Emotia spectatorului era completata si prin contributia unor masini scenice. Ekkykléma, una dintre acestea, desi naiva ca idee si ca mecanism, isi avea totusi insemnatatea ei. Era o platforma rulanta care putea sa aduca gi sa retraga din scena platouri incarcate de personaje, la adapostul unor ziduri. Tot asa, theologeion era un fel de balcon invaluit de nori, supranumit ,,estrada de unde vorbesc zeii*, necesar pentru a figura aparitii celeste, fantome ale mortilor, fulgere etc. Mai trebuie sa citam méchané, magina de zburat, despre care se crede c-a fost intrebuintata de Eschil ip reprezentarea tragedici Prometeu, ca gi de Aristofan in comediile sale. !3. Costume, masti C4uta ca prin costumatic faptura actorilor s4 apara mai impunatoare, mai autoritara, Umerii, pieptul, abdomenul, goldurile, brafele gi picioarele le erau umflate prin perne camuflate. In picioare purtau coturni indlfati pe talpi groase, triunghiulare. Costumul de aparat urmau costumul de solemnitate al lui Dionisos $1 al preotilor s4i: draperii Jungi, pliuri drepte, centura stran: taliilor o linie alungita. in comedii, personajele se imbracau cu vegminte obisnuite, Carora la nevoie li se imprima o nota de exageratie sau de deformare caricaturala. In dramele satirice, ins, costumul lua formele grotesti sau indecente cerute de Natura textelor respective: actorii apareau ca satiri in piei de tap, ca sileni cu coada sus, ceea ce dadeaPentru a asista Ja un sp poezie, dans 54 cantee, ci m; a Ceremonii scurte, menite s4 glori cetatea, intre care si libatiunea fA cu sangele unui Pore tang injunghiat. O trambit 4d ton Zam erau Facute Pentnu a se Toate Paes costumatia coruly;, auth. “fel, coristii din comediile Iyj a ri, broaste, viespi etc. a actorului 0 alcdtuia masca, Toti din imaginafia ugor de urmarit a traditionala a machiajului ritual cull Ie salbal i =n nici de anima sJor in de cal, in pict ca agresti @ persona toxtului ined cafiile . aceasta iret si urmeze ee aban) in p acca a yagi, dup) ‘anf Atit aristofan aparea costumal ain infaqigare ashturl sional tris i Cea mai oe Dack jinia costumulut deriva asti clorir pcan cum area ca o prelungire aa ifestarj es Jor, masea, in schimb, aparcs a frie magice gi in diferitele lor manifestarj or, masea. dans -1 aplicau i alte cuvinte, masca avea in ea un inteles de din cad serbanor dione + prestigiu aparte $i 0 facea sugestiva in fata state Titurgica, coca CC ii eee of ee piramidal care largen maltimilor. in special Dep ae . Mrewatura s8 imprumute eroilor ori zeilor frames dineolo de proper statea lor supraumana, ideala. figurati pe proscenium maiestatea ase specutaii, Se poate ca ea sf fi fost ae oa eee printre care nevoia de a face fiinta a hi vail chiar si din punctele indepartate ale hemiciclului, ca $i nevoia de 21 se intari glasul, masca functiondnd in aceasta privinta ca 0 palnie de Tezonanta. Mult mai semnificative, insa, pot fi intelesurile legate de continutul psihologic si | al pieselor ce se reprezentau. Pe de o parte, intr-adevar, masca putea sa para artificiala, ingreunand miscarile, paralizind mimica fetei, reducand toata acea rara hogatie de expresie ce poate aparea pe figura omeneasca, conventionalizand linii, atitudini si migc&ri umane, menite prin chiar natura lor s4 ramana cat mai libere. Pe de alté parte, insa, masca putea sa circumscrie mai bine caracterele, sa imprime un Joc mai strans, sd reflecte situatii umane mai tipice, s4 contureze mai rezumativ calitatea social a personajelor, sa realizeze cu mai multa solemnitate nota de ‘ragic @ continutului; intr-un cuvant, s& sublinieze prin impersonalizare intelesul general uman, sintetic al dramei Brecesti. : aminti of pocti ne care eredincrosit St pe care a moi 14. Atmosfera generala nu numai Col facut din al ales pentry implini un cult public, Adunarea se deschidea Prin cAteva fice icuta, re tanar, proaspat {a anunta inceperearimei tragedii. Privirile se indreptau asupra scenei. Nu exista cortina; decorul, in fund, sta descoperit, asteptand parca actiunea pe care trebuia s-o incadreze. Actorii care urmau sa recite prologul igi ficcau aparitia. in costumele lor umflate cu perne, pe talpile inalfate ale coturnilor, cu mastile lor tragice puse pe cap, pareau enormi; crau insd de o rari maretic. Gestul lent, vocea profunda, tonul psalmodiat al recitarii, Toate acestea contribuiau ca infatigarea gi migcarca lor sa capete 0 nota de maiestate religioasa. Ultimele versuri ale prologului crau acoperite de 0 tacere solemna, profunda. Printr-unul din cele doua parodoi, legand proscenium, cu hemiciclul, se ivea corul. Coristii inaintau cate trei sau céte cinci, in ritmul lent imprimat de sunetele flautistului care fi preceda. Ca rang, ei se aflau sub eroii de pe scena. De aceea, jmbracamintea lor era simpla; n-aveau nimic care si-i incarce, care s4-i impiedice de la dans sau de la evolutia lor in cadena. Era in stilul corului, ca tocmai prin agilitatea sa gratioasa sa se incadreze in gravitatea tragica a reprezentatiel Corifeul incepea sa scandeze versuri anapestice'. Corul dansa, canta alterand strofele cu antistrofele, pentru ca dupa aceasta, desfacut in doua parti egale, s4 se alinieze in fata scenei. Episoadele actiunii se desfagurau cu méretia lor linistita; dialogurile $i monologurile eroilor se impleteau cu regrupari ale corului in jurul acelei thymele din mijlocul orchestrei, semn al reintrarii Jui in functiune. Actiunea era concretizata printr-un joc de scena simplu. Anume convent unanim acceptate — de pilda aceea ca intrarea din dreapta vine din strada si cea din stanga din interior — ugura intelegerea subiectului Se putea astfel asista la o rara impreunare de elemente, ale naturii si ale umanului Poemul, gestul, miscarile, cntecul, ritmul masurat, decorul sobru, cerul mediteranean, cadrul de piatra, metrica severa a versurilor, evolutiile lente ale dansului, grandoarea unor costume alaturi de simplitatea altora, puterea de expresie tipicd a miastilor, jocul retinut si adanc al actorilor, economia strans inlantuita a situatiilor, in plus cadrul de sarbatoare religioasa si de sarbatoare cetateneasca, participarea vibranta a unei asistente patrunse pana in cutele intime ale sensibilitatii sale de o mare si sincera contribuiau ca reprezentatiile clasice sA aiba in starile lor o larga sinteza de comuniune emotiva — toate aces! cle ceva unie, sa exprime prin confinuturile $i manife ara, de yandire, intr-un cuvant, de via{i omeneasca. Versuri frecvente in literatura greaca gi latina, avind la baz anapestul, adica o forma prozodica alc&tuitd din doud silabe scurte gi una lunga. ay