.

r . . Habsolutaas' • awantiJor y
sin t. faptele·
'' .
In
'fizice· ccrtitud·i~e. q•a,r j\:c4lstui: m,are:.,glnpjtgr li rev in -'- In,, principal,- ,doui!. merite deosebite, ~i.
. sfera de re erm_F . J . mene -~i proeese •efective, ca~ · slnt:pai' ' .~
· particularli, _adrcli ]~er:;~ c~na~utorul activitiitii i-ationale. _Nu ,,agenvil :hllel anume:
pot fi tr~nsform t··i . llbstracte": reprezintli-'- in1 il'ceasti\. ,eta ~ta- (a) a e)aborat . _cadrul
, . conceptual
• •specific socioloinei .,. •iia , dor·m1•t · t ermenu· ..
.,~i cirrer" 1• 1.Cl COnstrUCyll e . p.,.._ eiJClpe'ra\ionalr; · ' . · ·, · · · . ·
.natura , •• 1 ~ , ali ai dezvo tilrti,,i.,·•torice. Dimpotr1v/i; ·in
~ . •: l •. . . eel de 0 al , · 'treilea
. g,.d.
,.. iu
factom esenrt . d . '' i·p•ii rezultate l!irect dm cercetaroa •specjal', (b)' a statuat 'il'ilume principii metodoto.gice pentru noun disciplinil.-so . Iii. .
. . . t I
· ·l J an uzeaz11 e prmc
u um-, In argumentele•..po care Je folose~te ·- .Jeg1le
• . ··· ·· ,. •ezitat nic1 .un_
"d
momen, .n- a o cons,. era ca aptii:
'
.eta, ~1
sa'aJ·ute la tran sIormarea.
spm · ' ·l1lucrl1rilor , lhs~
· Iii.
11~ . ., _.
•i
7 invocli , , 'ediiilui"• social. ·Fu~dcu, Emile Durkheim, ca ~1 coinpatriotul sau , A 0"
•t· noteazli Auguste Com,te - spiruu omenesc1 ~,,.,. rrl d . d' . . . , • . , u usta
...In starea poz1 1v., - x
. . h , , .,• . '. •vcu, Comte, era p~eocupa~ ,..° ,ez_~?.1ta_ n_u o d,1sc1~h~li a~stractli In sine ~i 'nici
·"nosclnd 1mpos1 . "b"J"tatea
1• de a doblndi cuno~tmte - a solute, · t·renun~u
· I la ,cilutaro• 'na de efect ,,tlecorat'.n , c1 o d1sc1plma care sli se 1mphce profund In p' 0 • 1
. . .. ~•. destmay1e1 . t· • um·versului , precum . ~•. a cauze 1or. m 1me a. e -fenomeneJ . ..-, or u . . l . F 1 ." • • f . .. r cesu
or1gmu ae _,,reconst~m~e so~'.a Ii a ~~nt:• .. ~• s~.. ornihleze solutu eficiente privitoar'e
·,•. se ·margme~
, • • te numa,· In , a descoper1, . . , . prm . intrebumtnrea hme .·combina+>
1
: _, .,. li'functionarca normala a societa/ii. ,,Dm faptul ca ne' propunem de a· studi!l'.
•
a ratwnamen t uIm· ••T a observa+1e1 • Y •• leoile
• ,, efrctwe ale frn.ommelor,
, • • ad1ci1 ,reJa.1r , .. i ,. tnainte· dJ toate realitatea -:- scria' Einile· Dur1kheim - nu urmeaza sli renun-
1
-1or nesch"• 1m b'to
a are de succesmne ,1 do asemilnare. . Expltcarea faptelor, ,redu-1 ,, '<I 1,'lim la · o·, ameliorare: noi co~si\l:eriiin :ca cercetlirile noastre nu ar 'merita
· tf I I termenii sai reali nu este de acum inamte alta decit legiltura, st;. ora de ogtenealii dacii ele nu ar trebui sli •aibii declt un intere3 spec'uJati'v":
as e a , . . . ., 1 ·i.
....
0
.bilitli lntre diferitele fenornene particulare clt~va .f~pte gcnerale;•?l',:~pror pentru a-i conferi sociologiei un 'caractei' profund apJicativ ~i pentru: a 0
numlir, prin progresele ~tiintei, tinde a s:' l~pul,m11 . <_Im ce in c~ '.11a1 ·~ult", distanta de filozofia istorici - care se tl.ovedise inoperantii ~i Jntr-llli fa! sterilii
Procesul de trecere de la stadiile teologic ri mrtafmc la eel pozitiv, pfec~m In raport cu marile imperative ale vremii ·- E. Durkheim a fost preo·cupat
~i •lnlocuirea treptatli a activitiitii militare cu, cca inJustrialii - in doo\:·ina _d 3 a da sociologiei un obiJcct•al •ei distinct ;•comparabil cu eel al §tiinpllor nattirii
Jui Auguste Comte - nu urmeaza unei ordinc de succcsiune exacLa ~i nu l~~ §i analog exactitatii principiilor ~i '·legilor ~e -care. le contineau· acestea-. In
Joe In baza unui criteriu de evolul,ie de la inferior Ju superior. Opozi ~ili.r.dintre concep\ia Jui, oriciirei ~tiinte particulare ce vrea sii se impunil atentiei trebuie
ele nu le face incompatibile. Dimpotrivii ; slnt etape istorice In care ~e.le ,trei ·sa-i corespundii o realitate fenomon·aJii aparte ~i sii existe•o categorie obiectiva
,J'11
stilri ale spiritului uman coexistii efectiv, iar ideea de egaliLate intre eI.~n ej~p de lucruri care sii-i apartinii' in exclusivitate. Fiindca, In optica durkheimianii;.
realitate neindoielnica. Din ntari motive, In epoca modernii coexista,\,orgapio veridicitatea unei disciplii1e, ca ~i ·caracterul ·ei realist, decurg din •aceea· cli
toate celc trei spete spiritnale ~i nu apar.e nici un indiciu plauzihil c1;1te sa ease desfii~oarii In mod univoc ,' adicii •pornind de la Iucruri ~i ajunglnd.Ja
ateste ca vreuna dintre ele nu arc un suport obiectiv. E de retinut Ins~ ~I idei, ca apoi sii reconstituie 1in plan mental''complexitatea cauzalitatii mate-·
l~gen cclor trei stiiri sau - cu o altii denumire - lcgea celol' , trei1, s/a4U riale. . ·
~u a!'e sens riguros declt cu referire la modul In care glndirea devine ppz;/tiy~ Prin cercetari de f~pte ~i 'prin investigatii de arhiva, sociologtil francez a
~• In raport qu clasificarea ~iin/elor cunoscutc in ace.a vremc. Fiindc.i, o~?UJ~ persistat obsedant In' ideea existentei unei ~tiinte obiective 'despre societate-
d,e a~ezare a acestora din urma, en ~i pozi[ia ocupatii do ciitre, una In 1:a pq~} ,; a fost absolut convins ca dbmeniul ei nu-l'coristituie nici indivizii in unici•
c,u ceal~l.~ii a~e~tii o_rdinea pozitivih·ii con1tiin~ei insil~i ~i .ccrtificii ne.c~sipiw.a ta tea !or ~i n ici sum a !or 'aritmet ici'i. In tr-url fel, complexitatea lntregului -
parv~nrr'.'1 :sp1r1tulu1 de la stadiu_l tcologic la cql meta.fizic ~i <le la ,ac.e~ta la tri doctrina pe care o preze~tiim - nu est~ rezultatul unei lnsum&ri de ordin
8 ~_tnnt
.eel 1 f1c. ~ugus_te Comte cons1deri! cii modu] <le a gln<li in mnnieril poi/Ljva cantitativ ~i nici' nu poate fi c6nsideratii drept consecintii statisticii a unor
: :a m_pus mai hJth ln mateq1\llici, apoi In astronomi~ •i · fizicii in' chimie Fi ecuatii algebrice. E drept cii socielatea' este alc~tuitii din indivizi, iar exis-
b1olog1e · · ti , · 1· • • ' · · ' ' · · , , •· '
ea' t·· ~Imai rziu l_n_ <l sc_1pl1~ele de,3 pre societate, rcspectiv in soqip,logje.i tcnta !or constituie o nece,i tate indubitabilii pentru existen\,a socieLiitii lnsii~i:
,.qluntu Q lntregului 1.storic ,~I ca ,.fizicii sociala" nouJ domcniu careJes\q Dar, realitatea accsteia din urmii' ca -~i evolutia ei in timp nu slnt variabile
socio ogia, trebuia si! introdu • · ·t •, • · ' ' , ," ,
•isa. so1u,,oncze 1 dependente de activiti'ilile 'fiecii rui' individ luat in parte §i nici exprci;ii elec·
·1., ,· astfe] criza loasp,ri .. du poz1t1v~1in c: .. domeniulexisten~ei
. ; . . uw,a,ne. · ."
tive ale psibo]o<Yiei !or' specifice ci' slnt ci:mstitui!"i ' in sine sau realitati cu
.iji .cercetJnd
, , . , . O_rd'mca ~1. pro<>r'sul
· umu '!¥1 i .erne.t . 'iluc)11nd .stat1ca . dmam1ca sociala
. , ·. . s1 ,, : 0
E D0 kheim
caracter ,,sm gener1s": .1,socialul se exphca prm social - scria m. :
• • • ' • • • . • " •
, Bil gcneralizeze 81-;te I d ~d··.
e I e1 p0 n,. is Orie,
• noua d1,c1plmil. despre om lff-\9j..
'' ' • ffiU 1"f ' - sau ~i mai exact: ,,un fapt social .nu poa~e fi explicat decit tot prmtr·u~
~pciale. , . ; ,, •·" ~ •ve ~• avca ca finalitate reforma~~ ,v~\V t
fapt social". Un astfel de fapt ca ~i ]egile Jui actuale oomportii un al_tsuba ra
·t· . · ,, · 1 • · · ' · .. : • ,,al~ . '. . • 1 alt I1111: ·comparallv cu ccla
, . ,Teoria sociologi.c&~~upra . a .. ,, , . . , 1 .. '·'"'~ ontologw declt ·ce_lJpe~s9nal ~• &0, .reyen!l•c!l-1 n ,e ro •
• • . . -. · t +· deacontrazrne,fuo,
:~nuator al doctrinei · ~ui A . o~iet_1.\1 in <;fncep/ia lui Emile Durkheim.1 C~n- ps1ho,log1ce. ·ln virt11tea unpr atar1 premise §I 1n m en i 18 : . .
ont I ·• ,
O ogist In accaata n~ u•·uguste Com tc' ·
/·t.. , 1 r,
· ··
~I exponent fide]
· , , ·· · · 1,1
spiritulN•r al . .
tura sp1ritualistli a al~o~ .doctrm~ (ex,: ,..,.a rie • ar ,
,... b . I r de) Emde Durkheim a
22 ' u un+·1a a 'fostl "E'1 ·z ' ' ' ,· ,.,.,,,
: " m e Durkheim' '(1858....! bh/-
23 f