A5 e Voynich Taunul V10doc

7/24/2019 [A5] E. Voynich - TĂUNUL [V1.0].
doc
— Tăunul—
Traducerea:OTILIA CAZIMIR şiN.GUMMA
Edi
turaTi
neretul
ui
1
http://slidepdf.com/reader/full/a5-e-voynich-taunul-v10doc 1/322
7/24/2019
L[A5]
— E..Vo E. Voynich - TĂUNUL [V1.0].doc
yni ch—
1952
7/24/2019 [A5] E. Voynich - TĂUNUL [V1.0].doc
— Tăunul—
PARTEA ÎNTÂI
CAPITOLULÎNTÂI
Arthurrăsf
oiaun vrafdepredi
ciî
n manuscri s,în bi
bli
oteca
seminarul
uide teol
ogi
e din Pi
sa.Era o seară de i
uniefoarte 1
c
Pă
ăl
rd
iut
nro
e
la
esr
ă.
e F
cte
or
r
,es
ct
ar
ne
ol
ei
n e
c
urau
lMol
nat
rgne
a dl
e
ls
i
,ch
l
ăi
ss
ăes
ş
ci s
ri
st
uor
lu
şri
il
seu
e l
ă
is
tat
ăc e
u.
draglacapulnegru,apl ecatasupr afoil
ordehârt ie.
— N- opoţ igăsi,dragulmeu!Lasă,osăscri u di
n nou partea
aceea.Pr obabilcă foaia s-ar ătăcitpe undeva şiaicăut at-o
zadarnictoatăvr emeaast a.
Mont anelliaveaungl asadânc,sonorşipl in,căruiapuritatea
a
orrgi
atn
ort
ieî
na t
năi
mb
scurt,uml
luiăî
di
id
oă
sde
şia
buon
gaftaî
rnme
nc
uadn
eţ
oes
,eî
b
ni
t.a
cE r
ra
e,due
ncg
âla
t
esod
re
i
pări nt el
e r ector vorbea cu Art hur , se si mţ ea o i nfini tă
mângâi ere.
— Nu,padr e,t rebuies- ogăsesc.Suntsi gurcăeai ci.Dacăo
s-o scri eţidi n nou,n- o să r euşi ţiniciodată să r econstituiţ
i
part eaaceea.
Mont anelliîşir eluăl ucrulî nt rerupt.Undevaaf ară,di ncolode
fereast ră,bâzâi a monot on un căr ăbuşsomnor osşidi n strada
linişt i
tă năvăl ea st rigătulpr elungşimel ancol i
calvânzăt orului
def ructe:„ Fragol a!Fragola! ” 2
— „ Despr et ămădui rea lepr osul ui”,iat-o!Art hurse apr opie

cu paşi iacei auşorişil inişti
ţi,car e-iscoteau totdeaunadi n fire
peceideacasă.Dest aturăpot rivită,cuoî nfăţi
şar epl ăpândă,el
semănamaicur ând cu un i tal ian di n secolulalXVI -l
ea,decât
1

Pi
sa–or
aşî
nToscana,unuldi
npri
nci
pal
elecent
real
ecul
turi
iit
ali
ene.
2

Fragol
a–f
ragi
3
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
cu un tânărdi n anul1830,dintr-ofamil
ieengleză,demi jl
oc.
Prea era t
otulşlefui
tşidel i
catîn el:spr
âncenelel ungi
,gur a
mobilă şinervoasă,mâinile,pi
cioarel
e.Când stătea l
ini
şti
t,îl
puteailua foart
euşordr eptofată drăguţ
ă,travesti
tăîn hai
ne
bărbăteşti, dar mi şcăril
el uiml ădi
oase aminteau o panteră
îmblânzită,careîşiascundeghear el
e.
— Aigăsi t-oînt r-adevăr?..
.O,ce m- aş face eu f
ărăt i
ne,
Arthur ?Mi -
aşr ătăciveşni ctoatehârti
il
e.Dardestulacum. .
.Cu
astat ermin,şideocamdat ă n-o să maiscriu.Să mer gem în
grădină,să t e aj
utsă t edescur ciînlucrări
letale.Ceanume
n-aiînţel
es?
I
eşirăî n grădina linişt
ită şiplină de umbr ă a mânăstirii.
Semi narul erai nstalat în clădirea unei străvechi mănăst iri
domi nicane.Cu două sut
3
e de aniî n urmă,î n curt
ea aceea
pătrată se păstra or ândui al
ă severă.Rozmari nulşilevănţica
creşteau întufişurit unsecu î ngrij
ire.Acum î nsă,nu maier a
aşa... Călugăriiî mbr ăcaţiîn al b, car e odi
ni oarăîngrij
eau
planteledincurt e,erau demul tîngropaţişidaţiui t
ări
i.E drept
c
răsp
ă î
nânz
di
el
el
aeî
u ş
ni
-
cn
ăuse
nri
ler
mi bl
osân
dude
l
ced
ae
g,va
dr
aă,
raci
e
urbun
m ri
ileî
me ni
n fln
or
ui
te
ema
l maii
strângea sămânţ aîn scopurimedi cinale.Smocurideburui eni
sălbatice umpl eau crăpăturile di
ntrel espezi
,i ar fântâna din
mijloculcurţ i
ieranăpădi tădef eri
gi.Trandafiriisesăl băti
ciseră,
tulpinilelorlungişiîncovoi ateset ârau pepot eci.Maciuri aşi,
roşii,împurpur au str
at uri
le.Floriînaltededegeţ elseapl ecau
as
băut
rp
âr
na
ă,i
es
rbu
ălbr
i
al
tor
i
căî
nşc
iâl
nc
ei
t
re,
o ş
di
ti
oao
r vi
e, ţ
ă
atâdeavi
rn ee
d,ppe
este
cr
emă
ngis
lur
e ănd
u ue
i
copacscor burosşineî ngrijit
,car e-
şicl ăt
inaîncetşit ri
stcapul
lui greu, de f runziş. Î
nt r-un colţ al grădinii se oploşise o
magnol ieuriaşă,caoadevărat ăcăci ulădeverdeaţ ăîntunecată,
încar esedesl uşeau,cat răsăt uridepenelf ăcutedemânaunui
pictor
,florilealbecal apt
ele.Det runchiuleisespri j
ineaobancă
3
Domini
cani – căl
ugări aparţi
nând ordi
nului domi
nicani
lor
,înfii
nţat î
n
secolulalXIII
-l
ea de cătr
e predicat
orulspaniolDomini
c,ca să ducă lupt
a
împotri
va„er
eti
cil
or"şil
iber
-cuget
ători
lor
.
4
— Tăunul—
rusti
cădelemn.Mont anel
liseaşezăpebancă.
Arthurstudiafilozofialauni versi
tat
e.Când iseîntâmplasă
deapesteochestiunemaigrea,î icereaexpl
icaţi
ipări
ntelui
.Nu
învăţ
ase ni
ciodat
ăl a seminar,darMont anell
iera pentru elo
autorit
ateî
ntoateramurileşti
inţei
.
— Acum o să plec,zise Arthur,după ce pasagiulcelgr eu
fuseselămuri
t.Darpoatecămaiaveţ inevoi
edemi ne?
— Nu,deocamdat ă mi-am termi natlucrul,î
nsă aş vr ea să
mair ămâipuţi
n,aşa,făr
ăni ci
-unf eldetreabă.Eşt
iliber?
— O,da!
Î
şi dădu capul pe spate şi,r ezemându-se de t runchiul
magnol iei,se uit
ă prin desişulîntunecatalcr engil
or la cel
e
dintâist el
e,carescli
peau sfiosî n adânculceruluisenin.Del a
mama sa, născut ă Cornwall, Arthur moşt eni
se ochii acei
a 4
albaştrişipl i
nidet aină,carepriveau visăt
oridesub genel e-i
negre.Mont anel
liînt
oar secapul:nu putea săseui telaaceşt i
ochi.
— Ceobosi tarăţi
,dr agulmeu!ziseel.
—NuCneupoti
ma săî
nf
aîc
n?
făţişare,cişiîn glasull uiArt hursesi mţea
oboseal a,şiluiMont anel l
inu-iscăpăacestamănunt .
— N- artrebuisăt egr ăbeşt
ipreamul tsă- ţir
eîncepistudii
le.
Boalamameit ale,nopţ il
enedormi t
e,seî nţelegecăt oateacest
ea
trebuiau să t eistovească până la urmă.Ainevoi e de odihnă
îndelungat ăînaintedeapl ecadinLi vorno. 5
—
r O,
ămân înpa
cd
ar
se,a
a ce
ceer
o,
a st
duar
păma
moia
av
re
t
ea
a?ma
Nu su
meinI
.t î
n
ul
iast
m-ar
e
arsă
f
acemai
să
î
nnebunesc!
Iul
iaerasoţ i
afr ateluisăumaimar e,fr
atevitr
eg,şisefolosea
deoricepril
ejcasă- iot răveascăzil
ele.
— N- ainevoiesăr ămâil arude,îirăspunseblândMont anelli
.
Fărăîndoialăcăl ucrulacest aarficelmaidăunăt orpentrut i
ne.
Darte-aiput eaducel aprietenultău,doctorul
.Aistaacolovr eo
4

Cornwal
l–pr
ovi
nci
eînAngl
ia.
5

Livor
no–mar
eportl
aMareaLigur
iei
,înapr
opi
ere,dePi
sa.
5
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
l
ună,peurmăaifidi nnou î
nst aresălucrezi.
— Nu,padr e,cr
edeţi
-mă,nu pot !Warr eniisuntoamenide
tr
eabă, oameni de inimă, dar nu mă î nţel
eg. Î
mi plâng
nenoroci
rea,ast
aovăd dupăf eţel
elor
.Î ndatăarî ncepesămă
compătimească,să-
mivorbeascădemama. ..O,fărăîndoial
ăcă
Gemmanuseamănăcuei !.
..Eaştietotdeauna,inst
incti
v,cenu
trebui
esăspună.Şiast aî ncădepevr emea când eram copii
!
Darceilal
ţinusuntat âtdesensibi
licaea.Şinuenumaiat ât.
..
— Cemaiest e,fiulmeu?
Arthurculesecâtevafloridepeocr enguţăruptădedegeţelşi
lefrământănervosîntredegete:
— Eunumaipott răiînoraşulacela,î
ncepueldi nnou,după
o pauză de câteva clipe.Acolo suntmagazinele de unde îmi
cumpăr aeadeobi ceijucării
...chei
ulpecaremăpl i
mbam cuea
înaint
e de a se îmbolnăvi..
.Ori unde m-aş î
ntoarce,e acelaşi
lucru.Caşiînainte,fiecar eflorăreasădinpiaţ
ăseapr opi
eşi-mi
înti
ndeflori..
.Par că floriîmimait rebui
emi eacum! ..
.Şiapoi ,
cimiti
rul
..
.Nu,nu maipott răiacolo,mădoaresăl evăd t
oat e
astea
A r.
.
th.ur tăcu. Dus pe gânduri, rupea în bucăţi mărunt e
clopoţeiidedegeţel.Tăcer
ea sepr el
ungimul tşiajunseat âtde
apăsăt oare,încâtdel aovr emeArt hurîncepu săfienel i
ni şt
it:
decet aceMont anell
i?Subcr engi
lemagnol i
ei,amurgulsef ăcea
din ceî n cemaiadânc.Cupri nsesetoatăgrădinaşiluaf orme
ciudate,neaşt ept
ate.Darî ncă nu seîntunecaseatât,încâtsă
nu
Apl pâ
econ
ad
tă
u-d
şes
i l
muuşi
l
tcfa
aţ
a
p ulpa
,el
li
ds
ă ,s
e c
pa d
ri
ji
neeamo rt
cu ,
puat c
eranc
e oni
u cul
mâu
ni.
a
dreaptă de mar ginea bănci i. Arthur î ntoarse capul , cu un
sentimentde nedumer i
re şide vener aţief aţ
ă de acestsuflet
generos.
„
O,Doamne,segândiel ,câtsuntdemeschi n şideegoist!
Dacă nenorocireameaarfipr opri
al uinenor ocire,şiîncăn- ar
putea-osimţimaiadânc. ..
”
Montanel
liîşiri
dicăf runteaşiseui t
ăî nj ur:
— Bi ne,nu maist ăruisă t e ducil a Warr eni.Celpuţ in
6
— Tăunul—
deocamdată.
.. adăugă el , cu bl ândeţe î n glas. Dar
f
ăgăduieşt
e-micăt eveiodi
hnibineşicăteveifol
osidevacanţ
a
devarăcasă- ţ
iîngri
jeşt
isănăt
atea.Eucredcăpentrut i
nearfi
maibi ne să t
e aşeziundeva,maidesparte de Li
vorno..
.Nu
vreausăt eîmbolnăveşticutotdinadinsul.
— Padr e,undevreţisăplecaţicândsevaî nchidesemi narul?
— Vat rebui,catotdeauna,săî nsoţescelevi
iîn munţ işisă-i
instalezacolo.Pelami jl
oculluiAugustseî ntoarcedinconcedi u
prorectorul.Atunciosă fiu şieu l i
berşi ,pentru vari
aţi
e,osă
rătăcesc prin Alpi
.Vr eisă mer gi
,poat e,cu mi ne? Am pl eca
împr eună într-
o excursielungă în munţ işiaiavea un pri l
ej
mi nunatsă studiezimuşchi ulcopaciloralpini
!Numaică mi -e
teamăsănut epl i
cti
seşticumi ne.
..
— Padr e!şiArthurbăt u din palmeca un „str
ăin expansi
v”,
cum zi cea I
ul i
a.Aş da t ot ce am pe lume ca să mer g cu
dumneavoast ră.Numaică. ..nusuntsi gur.
..
Elseopri.
— Vr eisăspuicămi sterBurt onnuţ i
-ardavoie?
î —
mpieF
dă
i
cr
aă
.Aî
n
mdoîi
al
mp ă
lnc
iiăop
t se
t v
spra
e î
mp
zeceao
ntri
iv
şi
i,
pod
tar
săfa
as
ct
acen
vu
ream-
u.a
Şr
i
apoi,elnu-miestedecâtf ratevit
reg.Nu văd deceart r
ebuisă
ţi
nseamadeî nvoir
eal ui.
— Totuşidacăsevaî mpot ri
viserios,credcăarfimaibi nesă
tesupui.Sit
uaţiataîncasăs- aragravaşimaimul tdacă...
— Ba deloc!îlîntrerupse cu apri ndere Arthur.Einu m- au
i
au
rbi
pt
un
tei
ci
a o
Jd
aat
meăsşs
iă
ni
ncu
i-
numă
mideavv
oo
ri
i
eus
bi
ă,
por
l
e i
ce
ccuaş
df
uace.
mn Ş
ei
avaps
oaot
i
,
răc
uc
, m
u
părintelemeusuflet esc?
— Nu ui ta că elepr ot
estant.În ori cecaz,emaibi nesă- i6
scri
i.Săaşt eptăm şisăvedem ceva spune.Tr ebuiesă aimai
mul tăr ăbdare,fiulmeu.Să nu necăl ăuzimî nf aptelenoastre
degândulcăsunt em saunusunt em iubi ţ
i.
..
Aceast ă dojana bl ândă î
li mpresiona pe Art hur,car er oşi
6
Relaţi
il
edint
recatol
icişiprot
est
anţ
i,car
eduseser
ămultavremelar
ăzboai
e
sângeroaseînt
reei,er
auf oart
eîncor
dat
echiarşiî
nsecol
ulalXI
X-lea
7
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
uşor
.
— Da,şti
u,răspunseel
,cuunsuspin.Dareatâtdegreu.
..
Mont
anell
ischi
mbăvorba:
— Şti
i,zi
seel,mi-
apărutfoart
erăucăn-aiput
uttrecemarţi
pe l
a mi ne.A f ostaiciepi
scopulde Ar ezzo şiaş fi ţ
inutsă-l
cunoştişit u.
— Făgădui sem să mă duc î
n ziua aceea la un st
udent.Se
ţi
neaoadunar eîncasaluişieram aşt
eptat.
— Cef eldeadunar e?
Arthurset urburăpuţin:
— Adi că...nu erapropri
u zi
soadunar e,cimaicur ând.
..se
corectăel
,bâlbâi
ndu-senervos.Avenitunst udentdel aGeneva
şiaţ i
nutocuvântare.
..Maicur ândopr el
eger
e...
— Despr ece?
Arthurseîncurcă:
— Padr e,să nu mă întrebaţide numel e studentul
ui!Am
promis..
.
— N- osăteîntrebnimi
c.Dacăaif ăgăduitsăpăst r
eziotai
nă,
n ut
— re
Nbu
egi
e
r si
eşătvo
, r
pb
ae
dş
rt
ei
.
.SDa
ur
t cn
dere
tdcă
ul mi
ac ep
el
a aoţ
i
vos
rămi
bit
..-
.o
dî
en
sc
pre
r
edi
no
nţe
iz
şi
.
i
despr e datoria noastrăf aţă de popor.
..despredat ori
a noastră
faţă denoiî nşine.A vorbi tşidechi pulcum am put eanoisă
ajutăm. ..
— Săaj ut ăm?Peci ne?
— Poporul .
..şi.
..
—
— ŞIti
?
al
ia.
Urmăot ăcerecar eseprelungi
.
— Spune- mi ,Art hur,decând aiî nceputtu săt egândeştila
l
ucruril
eacest ea?î ntrebăgravMont anelli
.
— Deast ăiarnă. .
.
— Î naint
edemoart eamameit ale?Şieanuşt i
a?
— Nu.Peat unci ,problemaaceastaî ncănumăpasi ona.
— Şiacum?. ..
Arthurî şipet recu mâna deal ungulcrenguţ eide degeţel
,
8
— Tăunul—
rupândtoţicl
opoţei
idepeea.
— Săvedeţicum s- aî nt
âmplat,padr
e,începu el,lăsându-şi
ochi
iînjos.Toamna t recută,înti
mp cemă pr egăteam pentru
examenele de admit
ere,am f ăcutcunoşt
inţă cu studenţii
.Şi
atunci ,câţiva dint
re eimi -au vorbit despret oat
e acestea..
.
Mi -au datsă ci t
esc cărţi.Totuşi,nu mă si mţeam atras pr ea
mul t de asemenea l ucruri. Tot t
impul nu mă gândeam l a
altceva,decâtsă mă î ntorc mairepede la mama.Er a atâtde
singur ăacolo,î
nmi j
loculcelordel aLivorno,încâtsesimţ eaca
într-oî nchi
soare.
..Îieradeaj unsI uli
a,cu limbaeiascuţ i
tă,ca
s-ouci dă!Apoi,veniiarna.Mamaseî mbol năvi
...Am uitatşide
studenţi,şidecărţ işipuţintimp după aceea–văami nti
ţi?–
am î ncetat cu totulde- a maivenipe l a Pisa. Dacă aceste
problemem- arfi t urburatpeat unci,fără îndoială că ile-
aşfi
împărtăşitmamei .Dar el e parcă se evapor aseră din mintea
mea...Am î nţelescur ând că mama î şit răieşt
e cel
e din urmă
zil
e.Am st atnecl i
nt i
tlângă ea,până şi- a datsuflet ul
.Adesea
vegheam l a căpătâiuleinopţ iîntr
egi.I arzi ua venea Gemma
Wa
acer
lr
ee
an,
luş
ni
geuam
i măîdc
n u
ec
pe
uat
msăsămă
măg o
âd
ni
he
d ns
esc
c .
.
l
a.c
Şi
ări
a
ţ
it
l
eă, î
cin
t
itno
e p
şţ
ii
l
le
a
discuţii
lecu pri et
eniimei .Încercam săpăt rundcu mi nteadacă
au sau nu dr eptate.Mă î ntrebam ce-arfi spusCri stosdespr e
toate,acestea.
— Te- aigândi tl a el? şigl asull uiMont anellisună cam
nesigur.
f —
ac,dAde
arns
ueo
pr
ri
,
i pa
mead
mre.
nU
in
cie
uo
nri
rî
ăl
sr
p u
ug
nam
s.să- miaratecet rebuiesă
— Nu mi -aispusni ci
odat ăni ciuncuvânt ,Arthur.Şieu car e
credeam căaiîncredereî nmi ne!...
— Padr e,doarştiţicăam î ncreder eîn dumneavoast ră!Sunt
însălucruripecar enu t rebuiesăl emărt uri
seştinimănui .Mi
sepăreacăni meninu măpoat eaj uta,nicidumneavoast ră,nici
mama. Aveam nevoi e de un r ăspuns de- a dr ept
ul de l a
Dumnezeu.Dupăcum vedeţ i,sehot ărapr obl
emavi eţi
imel e,a
sufletuluimeu.
9
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Montanell
iseînt
oarseşiîncepu săpri
veascăatentamur
gul
î
ntunecatcareî
nvăl
uisefrunzi
şulmagnoli
ei.
— Ei ,şipeurmă?într
ebăel.
— Pe urmă?. .
.Mama a muri t
...Ult
imeletreinopţin-
am
părăsi
t-ooclipă.
Art hurtăcu.Mont anell
inusecl i
nti.
— Î n cele două zil
e dinaint
e de înmormântar
e,nu m- am
pututgândilani mic.Apoi,m-am îmbolnăvi
t.Văamint
iţicăni
ci
n-am pututvenilaspovedanie.
— Î miami ntesc.
— Î n noaptea aceea,m- am sculatdin patşim-am dus î
n
odaia ei
.Er a goal
ă.Doardeasupr a pat
uluiveghea un crucifix
mare.Aveam i mpresiacăDumnezeu î mivaveniî n ajut
or.
..Am
căzutîn genunchişiam aşt eptat.
..Am aşteptattoatănoaptea.
Iardimineaţa,când mi -am veni tîn fire.
..Padre!E zadarnic..
.
N-o săvă potexpl ica.
..N- o să vă potspuneceam văzut .Eu
însumi abiaî mi ami ntesc. Ştiu doar că Dumnezeu mi -a
răspuns.Şieunuî ndrăznescsămăî mpotri
vescvoinţeisal
e.
lăsR
ăăma
mâ s
ner
apă
ecâ
utva
mă t
rui
lmp
l
uităr
Acu
thţ
i
u,r
.î
nî ntuneric.ApoiMontanelliî
şi
— Fiulmeu!r ost
ielî n sfârşit
.Sămăf ereascăceldesussă
afirm căDumnez eun- avor bitsuflet uluitău.Daradu- ţiaminte
în ceîmprejur
ăris- au întâmpl att oateşi,aducându-ţiami nt
e,
nu lua o închipuir
et ri
stă şibol năvici
oasă drepto chemare
sfântăaluiDumnezeu.I ardacăî ntr-
adevăraf ostvoi
al uisă-ţ
i
r
îăd
nspumn
ea ndă,a
ă ca
vu
ânt
tă
ulsă
i
ninuit
mi ă
tal
mă
e?ceşt
l igreşi
tvor belesale.La cet e
Art hurseri dicăşirăspunsegr av,cum arfir epetatcuvântul
catehismul ui:
— Să- midau vi aţa pentru I
talia,s-o sl
obozesc dinr obi
e şi
dinsăr ăcie,săi zgonescpeaust ri
ecişisăî nfăptuiescorepublică
li
ber ă,caresănucunoascăal tstăpânafarădeDumnezeu.
— Art hur ,dargândeşt e-tel
aceeacespui !Nicimăcarnu eşt i
ital
ian...
— Ast a n- arei mport anţă.Eu sunteu î nsumi .Din nou se
10
— Tăunul—
f
ăcu t
ăcer
e.Montanell
isesprij
inidecopacşi-şiacoperiochi
icu
mâna.
— Aşează-t
eoclipă,fiulmeu,ziseelînsfârşi
t.
Arthur se l
ăsă pe bancă,iar Montanel
liîiluă amândouă
mâi ni
leşiilestrânseîndel
ungşicuput ere.
— Acum nu- ţipotdovedi...Toat
es-au înt
âmpl atat âtdepe
neaşteptat
e..
.Nu m- am gândi tl
aaşaceva...Î
mitr ebuietimpsă
mădezmet i
cesc.Poatemait ârzi
uosăvorbim maipel arg.Acum
î
nsă,un si ngurl ucru t
er og să ţi
iminte:dacă veifi at r
asîn
răscoalăşiveipieri
,ini
mameanuvar ezi
sta,voimurişieu!
— Padr e!
— Nu mă î ntrerupe,lasă-mă să sfâr şesc.Ţi -
am maispus
odatăcăaf arădet i
neeunu am peni meniî nl ume.Misepar e
căn- aiprea î
nţelesceî nseamnăast a.Î ţivinegreu săî nţ
elegi
,
eştiaşadet ânăr!Lavâr statani cieu n-aşfi î nţeles,Arthur.Te
consider ca pe propriul meu fiu. Î nţ elegi? Eu nu mă pot
îndepărt
a det ine,pentru că tu eştilumi na ochilormei .Sunt
gata să mor,numaisă t e opresc de la un pas gr eşi
tşisă- ţ
i
s
pa
rl
v
o ez
mi v
ui
sinaţ
ia
.
..N
. Ac
uumi
ma ,în
es
t ă
r,
o ns
g,u su
ănunu
tiî
ţ
ince
st
ear
ace.
e.
.
ţiN
-u,s
am n
pu
u-ţ
si
şic
se
ăr
fiicu băgar edeseamă.Gândeşt e-t
ebi neînaintedea l ua vr
eo
hotărâre...Fă-opent rumine,pentrumamat amoart ă..
.
— Am să mă gândesc.I ardumneavoast ră,padre,rugaţi-
vă
pent rumi neşipent ruItal
ia.
Art hursel ăsă î
n genunchişiMont anell
iîşipusemâna pe
ca
rip
duă
i
c l
,lui
săa
rp
utl
ec
ă at
mâ.
nTare
pc
rur
eoă
t
ula
uş
iaşc
iâ
pt
e
lv
ea
cămi
î
ncn
eu
tte
p.A
npi
ri o
ai
rA
brt
a hd
uuă
rdse
e
rouă.Mont anellir
ămasesi ngur.
..
CAPI
TOLULALDOILEA
LuiMi st
erJamesBurtonnu-isurâdeadel
ocproiectulfr
atelui
său vi
tregdeaf aceocălăt
ori
eîn Elveţ
iacu Montanell
i.Darî i
venea greu să-
l opr
ească de l
a o pl i
mbare nevinovată, î
n
11
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
tovărăşi
aprofesoruluiti
tul
ardereligi
e,maial
escu unscopat ât
del ăudabi
l,cast udiulbot
anici
i.Arthurarfiluataceastadr ept
o dovadă de despot i
sm,nu şi-arfi put utexpl
ica prin ni
mi c
refuzulluişil -ar fi pus i
mediatpe seama unorpr ej
udecăţi
rel
igioaseşir asiale.IarBurtoniisemândr eau cu ci
vil
izatalor
tol
eranţ ăreli
gi oasă.Doarer amaibi nedeosut ădeanidecând
„Burt on şifiii”,armat oridi
n Londra,înfii
nţaserăla Livorno o
într
epri nder
e comer ci
ală,şide at unci
,toţimembri if amili
ei
rămăseser ă pr otestanţiconvi
nşi.Erau tot
uşide părere că un
gentlemen engl ezsecuvi nesăai băoţ i
nutăcorect
ăchi arşiî n
luptacupapi staşii.
Seîntâmpl ăînsăcăşef ulfamili
ei,rămânândvăduvşigăsi nd
aceast
ăsi t
uaţieanevoiedesuport at,săsecăsătoreascăadoua
oarăcu ocat ol
icăfrumuşi că,guvernantacopi
il
orsăimaimi ci
.
Ceidoifiimaimari ,JamesşiThomas,ori câtdegreu l e-
avenit
săseî mpacecu prez enţaîn casăauneimamevi t
regeapr oape
de o vârstă cu ei
,s- au supus,cu amărăci une,pr ovi
denţei
.
Odatăcumoart eat
at ălui
,neînţel
egereaînfamil
ieseagravapri n
c
răs
ăsău
pto
tr
ei
a
rifi u
s-ol
ui
puc
nelma
ă ar
l ae
d.ăT
po
ot
u
stşi
p,
ecela
Gl do
di
yf
sr
,adţ
is
e e
l
i st
mb r
aăodt
ur
ăi
au
vi
tdi
ă n
şi
necruţătoar ea Iuli
ei,şi-şiîndepl i
neau,aşa cum î nţ elegeau ei,
obli
gaţii
lef aţădeArt hur.Nu- liubeau,şini cimăcarnu căut au
săascundăacestl ucru.Sent iment elelorfrăţeşt
isereduceau l a
pomenigener oaseî n banişil a hotărârea dea- ilăsabăi atului
depli
năl ibertate.
să-C
ia r
ac
oăs
pp
eru
encs
hela
l
tusc
i
er
li
is
l
eoa
dr
ee,
căA
lrt
ăthr
o u
ir,p
e r
ş
iimi
î
ncuuv
ni
ic
nţe
ac
r,c,
eaar
pe
etur
e
nbtu
o i
a
n
îngheţat,de a- şifolosivacanţ a cum va cr ede de cuviinţă.El
cheltuijumăt atedi n banicasă- şicumper ecărţ idebot anicăşi
ierbare pent ru presatpl antel
e şicu acestbagaj ,porniî n cea
dintâicăl ătorie alpină a lui,î mpr euna eu pări ntel
e său spi ri-
tual.
Mont anellier a mul t maibi ne di spus.De mul t nu-lmai
văzuse Art huraşa.După zgudui rea prici
nui t
ă de discuţial or
din grădi nă, pr eot ul îşi r ecăpăt ase încet -
încet echi l
ibrul
12
— Tăunul—
sufletesc şiprivea acum celeîntâmplate cu ochimail i

nişt
iţi
.
„Arthureî ncătânărşifărăexperienţă,î
şiziceael.Hot
ărârealui
nu poate să fie defini t
ivă. Mai estetimp să- lîntor
c, pri
n
îndemnuribl ândeşiargument eînţel
epte,depeacestdrum pri -
mej diospecareapăşi tcuat âtanesocot i
nţă.”
Planullorer a să petreacă vr eo cât
eva zilela Geneva.Dar
îndat ăcevăzu străzil
eor bi
tordeal beşichei uril
epli
nedepr af
,
pecar eseperindau l a nesfârşitturişt
ii,pef aţaluiArthurse
aşternu o expresie depl i
ctiseală.Mont anell
iî lpândea,cu un
zâmbetl ini
şti
t:
— Ceest e,dr agulmeu?Nu- ţiplaceaici?
— Nu mi -am l impezitîncă pe depli
ni mpresi
il
e.Totuşi
,mă
aşteptam la altceva.Laculemi nunat.Frumoasesuntşil iniil
e
dealuril
or.
Segăseaupei nsul
aRousseau,şiArt hurarătăcumânal inia 7
lungăşiseverăar amificaţi
il
orAlpil
ordinSavoia.
— Î nsă oraşul ..
.e at ât de scrobi
t,atât de li
ns.
..Ca un
adevăratpr otestantîncântatdesi neînsuşi.
..Nu,nu mă t rage
i
nimas
Monp
tr
ae
nee
l
ll
.î
iCnâ
cnduî
ep lv
săr
ăd,
âî
dmi
ă:aducami
ntedeI
uli
a!
— Săr ăcuţ
uldet ine!..
.Darcei mportanţăareasta?Doarnoi
căl
ătorim pentru plăcerea noastră şin-avem ni
ciun mot i
vsă
înt
ârziem multpe- aici.Aşadar,ast ăzivom angaja o barcă cu
pânzeşinevom pl imbapel ac,iarmâi nededimineaţăneur căm
înmunţ i.
—
ci? Dar
a ,padre,dumneavoast r
ă poate vreţisă mair ămâneţi
— Dr agulmeu,eu am văzutt oat
eacest ea dezecideorişi
mulţ
umi r
eameaesăt evăd pet inemulţ umi t
.Undeaivr easă
mer
gem?
— O,dacăpent rudumneavoast răetotuna,at unciaşdoris-
o
l
uăm per âuî
nsus,spreizvoare.
— PeRhone?
7
Insul
aRousseau–oi nsul
ăpeRhone,undeseaflăbustulgândi
torul
uişiscri
it
orul
ui
f
rancezJean-
JacquesRousseau(1712-
1778)
,născutî
nGeneva
13
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Nu,peArva.Cur geaşader epede!

— Atunci,săplecăm laChamoni x.
Tottimpul,delaprânzşipânăsear a,îlpet
recur
ăîntr-
obarcă
cu pânze.Laculpit
orescîifăcu l
uiArthuroi mpresi
emul tmai
ştearsă decât Arva cea cenuşi e şit urbure. El crescuse în
preajma Medi t
eranei şiochi ilui erau obişnuiţ
i cu val urile
albastre. Dar î
i plăceau nespus de mul trâuriler epezi, şi
torentul l
or năvalnic, care scăpa din gheţari
,î l umpl ea de
încântare.
— E at âtaî
nsufleţ i
reî ntor
ent ulacest
a,atâtavânt!ziceael.
14
— Tăunul—
15
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
A doua zidis-de-di
mi neaţă plecarăl a Chamonix.Câtt imp
căl
ătorir
ăpevaleacear odnică,Art hursesi mţiînt
r-odi spozi
ţi
e
minunat ă.Dariată căseapr opi
ară deo cot it
ură a drumul ui.
Munţ i
imarişizi mţuiţ
iî iprinser
ăî n cer
cullorstrâmt .Arthur
începu săfieseri osşităcut .Del aSaint -
Martinînaintarăî ncet,
ur cândde- alungulvăii,rămânândpest enoapt eîn chalet-uril
e 8
pecar eleî nt
âlneau î
n calesau î n satel
emi cidemunt e,apoi
porneau di n nou maidepart e.Arthurr ămâneamer eu încânt at
înf aţaf rumuseţil
or naturii
,şicea di nt âicascadă pest e care
trebui r
ă să tr
eacăîlcuf undăî ntr-
un adevăratext az.Strălucea
de f eri
cire,de-ţiera maimar e dragulsă- lpriveşti
.Dar pe
măsur ăceseapr opiau devârf urileî
nzăpezi t
e,aceast ăbucuri e
copilărească se schi mba î ntr-o stare suflet ească visătoare.
Mont anel l
iseui tal a elcu mi rare.Aifi ziscă arfi un f elde
înrudireî ntr
ebăi atulacesta şimunţ i
.Er aî n staresăr ămână
oreînt regiculcat
,î ncremenit,în pădur ea întunecoasă depi ni,
plinădet ai
nă,încar efiecaref reamătî şigăseaecou,săr ămână
culcatşisăpri veascăpri nt
ret runchiuriledrepteşiî nalt
elumea
p
Ii
ascMo
r uri
nl
or
t st
aner
ă
ll
ilu
îci
lt
uo
rar
măerş
ei
aac
st
uâo
nci
l
po
rr
i
vip
r
el
eşuc
î
n ve
ă,
rs
cc
aă
ăl
t da
dt
eeî
t
rn
i s
st
eo
ţar
e e
ş.
i
invidi
e.
Coborâră cu băgaredeseamă pri ntret runchiurilecopacil
or
mohor âţi,îndreptându- sespreun chal et
,undeaveau degând
săr ămânăpest enoapt e.
Când Mont anell
iint răîn odai
e,Art hurî laşt eptala masa
p
ir
-
oep
gă
rt
oi
t
văcp
o ae
sn
et
îr
nu
tuc
ni
neă.
cT
riuân
lşă
ir
pu
ăl
r î
ş
eia
a sc
cu
um
tur
aas
te
l posomoral
om. apecar e
— Padr e,veni ţ
iai ci,veniţir epede să vedeţ icăţ eluşa asta
caraghioasă!Î
nchi puiţi
-văcăj oacăpel ăbuţ el
edi napoi .
..
Î
Iinteresaacum căţ el
uşaşinăzdr ăvăniileei,aşacum puţ i
n
maiî nainteî
latrăsesepri vel
işteast răl
ucitoareaAl pil
or.
Gazdachal et
-ului,of emei ecu obr ajiiîmbujor aţi
,î ncinsăcu
un şorţal b,stătea cu mâi nil
eî n şol durişiseui t
a,zâmbi nd,
8

Chal
et–căsuţ
ăţăr
ăneascăel
veţ
iană.
16
— Tăunul—
cum sejucabăiatulcucăţ
eluşa.
— Secunoaşt ecăn-areni ciogri
jă,zi
seeacătrefiicasa,în
dial
ectull
ocal
.E mortdupăj oacă!Şicebăiatf
rumos.
..
Arthurseînroşicaun şcolar,i
arfemei
a,văzândcăbăiatula
înţeles-o,plecărâzânddet ur
burarealui.
Î n t impul ci nei, Art
hur nu vor bi decât de programul
vii
toar el
orpl imbări,deascensiuniîn munţ i
,depl antel
epecare
levorcul ege.
A douazidi mineaţă,cândset reziMontanelli
,Arthurnu mai
era acol o.Plecase înaint
eder evărsatulzoril
or,la păşuni
lede
sus,„ să-iaj ut
el uiGaspar să pască acol o sus caprel
e de
munt e.
”De al tf
el,nu trebuisă-laşt epte mult.Băi at
ulse în-
toarsecurândşidădu buznaî n odaie,cu capulgol .Peumărul
luistăt
ea,cocoţatăcaopăsări că,of etiţ
ădeţ ăran,devreot rei
ani,cuunmănunchimaredeflorisăl bati
ceînmână.
Montanel
lise uital a el
,zâmbi nd.Ce ui mi tor contr
astcu
Arthurceltăcutdel aPisasaudel aLi vorno!
— Pe unde- aiumbl at,hoinarule? Se vede că iarair ăt
ăcit
pri
—nmu
O,npţ
ai,
df
ă
rr
eăcs
, ăb
e î
ii
nl
u-
eat
ian
ci
omi
loc î
ng
!Mu nu
ţr
iă!
isuntat âtdei mpunăt ori
înceadi ntâistrălucireasoar elui
,iarsubpi ci
oar erouăeat âtde
bogată!..
.Ui t
aţi-vă!
ŞiArt hurseapl ecă,arătându-igheteleudeşimur dare.
— Am l uatcunoiunpi cdepâi neşibr ânză,iarlapăşuneam
găsitlaptedecapr ă..
.Groazni căporcărie!Totuşimi -
efoamedi n
n
miou
t
i,
teş
lia
e.
.p
.o
Ai
nt
nr
et
ebu
ti
e,e
îţs
iăd
plaă
cm ce
emi ev
a
r d?
ea emâncaresiacest eipersoane
Art hur se aşeză, l uă f etiţ
a pe genunchi şi o aj ută să
potriveascăfrumosflori le.
— Nu,nu!seamest ecă î n vorbă Mont anel
li.Nu potî ngădui
să răceşt i
!Du- t
er epede şischi mbă- ţihainele.Vino î ncoace,
Annet te.Unde-aigăsit
-o,Art hur ?
— Î n sat .E fiica ţăr anul uipe car el -
am î nt
âlni tieri,vă
ami ntiţi
?E cizmarulobşt iideai ci.Nu-iaşa că f
etiţa areochi
foartenost i
mi?Şipoart ăî n buzunarobr oascăţestoasăvi e,pe
17
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
careocheamăCarolina.
Arthur î
şischimbă ciorapiiuzişicoborîla gustar
ea de
dimineaţ
ă.Annet
testăteaacum pegenunchiipr
eot
ului,vorbi
nd
înt
runadesprebroascaeiţestoasă,pecar
eoţ i
neacu burtaîn
susî n mâna mi că şipl i
nuţă,pent ru ca „domnul”să sepoat ă
mi nunaî nvoi edefelulcum dăeadi nlăbuţ e.
— Ui taţi-vă, domnul e! zicea Annet te cu seri ozi
tate, în
dialect
ull ocal,greu deînţel
es.Ui t
aţ i
-văceghet uţ
ear eCar oli
na!
Mont anellise mi nuna de br oasca ţestoasă,mângâi a părul
fet
iţeişi -
ispunea poveşt if rumoase.Gazda i ntră să strângă
masa şir ămasemi r at
ă văzând- o pe Annet t
ecum î ntorcea pe
dosbuzunar elesfinţi
eisal
e.
— Dumnezeu î iajut
ă pe ceimi cisă ghicească pe oamenii
buni,ziseea.Annet tesetemegr ozavdest r
ăi ni,darvăd căde
sfinţiavoastrănusesfieştedel oc.E demi rare!Annette,pune-t
e
repede în genunchi şiroagă pe domnulacest a bun să te
binecuvântezeînai
ntedeapl eca.Ast aosă-ţiaducănor oc.
— Nu- miî nchi
puiam,padre,căvăpri cepeţ iaşadebi nesăvă
j
tu
rc
ea
ceţ
iu
a cu
peco
opi
f
âi
i
ş,i
ezi
c
dea
epăA
şr
uthe
nur
scc
ăulot
da or
ăîă
nma
soai
ret
âr
. Fz
ei
u
ti,
aî
ţ n t
asti
mp
a c
nu-e
şi
luaocl i
păochi ideladumneavoast r
ă..
.Şt i
ţicecr edeu?
— Ceanume?
— Voi am doarsăspun. .
.Da,misepar er egretabilcăbi seri
ca
interzicepreoţi
lorsăsecăsăt orească.Nupotsăî nţel
egî nruptul
capul uidece.Educaţ ia copi
il
orest eopr oblemă seri oasă,şie
câ
b i
nte
se
f
ăcp
ăo
tat
oae
rdc
e ehi
mp
iaro
dr
eta
lnt
a npet
aşnt
er
r
eu.
.eDu
. isă fie
pă su
minp uc
e,şu
iun
câe
ti
ci
hn
efluer
ma n
eţe
a
omul uie maiî nalt
ă şivi aţal uimaipur ă,cu at âtele mai
indicatsăfiet ată.Padre,suntî ncr edinţatcădacăn- aţifi fost
legatprinj urământşiv- aţificăsăt orit
,copi i
idumneavoast răar
fif ost.
..
— Lasă.
Cuvânt ulacest a, rostit pe neaşt eptateî n şoapt ă grăbită,
subl i
niecuat âtmaiput ernictăcer eacar e-iurmă.
— Padr e, vorbi din nou Art hur ,î ndur erat de înfăţişarea
18
— Tăunul—
î
ntunecat
ăal uiMont anel
li
.Oarenu eaşa?Poatecăam gr eşi
t,
î
nsăeun- am spusdecâtceeacegândesc..
.
— Poatecăt unu- ţ
idaiseamapr eabinedeînţ
elesulvor
belor
t
ale,î
irăspunseblândMont anel
li
.Pestecâţi
vaaniveiaveaaltă
părereî n aceast
ă privinţă.
..Dar maibi ne să vorbi
m despr e
altceva.
Acest aaf ostceldi ntâidezacor
dî n armonia aceea depli
nă
caresest abi
liseî
ntreeiînt i
mpulvacanţ ei
.
Din Chamoni x plecarăl a Martini
, unde se opriră să se
odihnească,deoar ece vremea eraî năbuşit
or de caldă.După
dejun ieşi
răamândoipet er
asahot el
ului,apăratădesoar e.De
acolo se deschidea o pri velişteîncântăt oare.Arthurî şiaduse
lădiţ
a cu pl ante şiî ncepu cu Mont anel lio lungă discuţieîn
chestiunidebot anică.
Pe ter
asă maier au doipi ct
oriengl ezi.Unulf ăcea o schi
ţă
dupănat ură,celălaltvorbeaal enepel imbal uişiisepăr eacu
neput i
nţăcast răiniisăî nţeleagăceapune.
— I sprăveşte cu mâzgăl eliletale,Vi lly!zicea el.Maibi ne
d
îes
n fe
an
ţeaf
a ză
e
r-l
i
gip
l
oeri
t
la
uli
a
i
..
.nu
Nl
uăst
ma a
iut
ân
i
tă
ăr
-t
eşi
lf
aru
l
imo
n as,
i c
spa
rr
âec
n s
ee e
ne
lx
ot
az
r i
sal
ază
e!
Înlocuieşte-ilupa di n mână cu un cr ucifix,îmbr acă-lînt ogă
romană şio să aiî naint
ea ta prototi
pulcr eşt
inul uidin cel e
dintâisecol e.
..
— Cef eldecr eşti
n?Am st atalăturideell amasă.Seui t
al a
găinaf ri
pt ăcuacel aşiextazcucar e-şiadmi răacum burui enile!
N
exu
t-
rivr
aood
rb
i
nă,
ae
r f
ă.o
Ta
or
tt
eşd
u i,ră
ng
uuţ;r
a o
ebr
a
niz
cu
il
pl
eui
ded
epaeo
rtec
pu
il
o
toa
rr
eecmă
s ulsal
i
cni
e
el
a
caretesurpri ndeînî nfăţi
şar eatatăl
uisău.
— Acui ?
— A t atăluisău,car e stă chiarînf aţ
at a.Nu veifi vr ând
să-mispuicumvacănul -aiobservat?Cechi pdeneui tatare!
— Hei ,t u, met odist i nocent! Oare nu eştiî
9
n stare să
recunoştiunpr eotcat oli
cni cichiarcândîlaiînai
nt eaochilor?
9

Met
odi
st–sect
ărel
igi
oasăapăr
utăî
nAngl
iaî
nsecol
ulalXVI
II
-l
ea.
19
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Un pr eot?..
.Da,aidreptat
e!Uitasem:legământulcast
ităţ
ii
şicelelal
te..
.At unci
,să fim i ndul
genţ işisă presupunem că
acesttânărenepot ulsău.
— Cei di
oţi!şopt
iArthur,uit
ându-seînvesel
itlaMontanell
i.
Totuşi,efoartedrăguţdinpartealorcăgăsescî nmineoar ecare
asemănare cu dumneavoast ră, Aş vr ea să fiu î ntr-
adevăr
nepotuldumneavoast ră..
.Darce est e,padre? Sunteţiatâtde
palid!
Montanelliseri
dicăşi-
şidusemânal afrunte:
— Suf ăruneorideameţ el
i,ziseel,ci
udatdeî ncet
.Sevedecă
am statastăzipreamul tînsoare..
.Măducsămăcul c.O să-mi
treacă...edi npricinacăldurii.
Petrecuseră două săpt ămânipel aculLucerna,iaracum se
î
nt orceau înI t
alia pri
nt r
ecăt oar
ea Sai
nt-Gotl
iar
d.Tott impul
f
useseovr emeneasemui tă.I zbuti
serăsăfacăşicâtevaexcursi
i
mi nunat e.
..Darcel edi
ntâiî ncântărial
elorînfaţafrumuseţi
lor
nat uri
isepot ol
iseră.
Pe Mont anelliîl urmăr ea de mul t gândul t
urburător că
t
Are
r
tb
hui
ue
r.s
Văaa
ci
ab
nă
ţcâ
a t
erd
aeucur
n ân
prid
l„
ejocdi
âtsc
su
eţi
eo
p ma
ateic
du
epn
rin
izăr
me to
i
tar
e
c”c
a su
ă
înceapăaceast ă discuţie.Totuşi,câtt imp călăt
oriseră pevalea
Arvei,Mont anell
isef eriseînadinssăat i
ngăsubi ectulacelape
careî ncepuser ă să- ldezbat ăî n grădină,sub magnol ia.Ise
păreaocruzi mesăî ntunececel edi ntâibucuriipecar enat ura
alpinăl edărui afiri ideart istat ânărului,pentru căaşas- arfi
î
zn
it
uâ
amp
câl
ad
nt,sfă
or
să
iî
sn
erd
ăoi
la
al
ă ,dr
Ma a
tc
iăi
n,ar
î
şîis
i r
epl
un
u ae
ta
ace
nafi
î di
esa
ccr
ueţi
e
d.
i Î
nn
mi să d
eai
ţn
ă:
„Astăziosă- ivorbesc”.Darcum seî nsera,îşiamânahot ărârea
şisel i
niştea,zi cându- şi:„O săst ăm devor bămâi ne”.Vacanţ a
se apropia acum de sf ârşitşiMont anelliîşir epetaî nt runa:
„Mâine,mâi ne”.Un sent imentneî nţ eles,care-iîngheţ asuflet ul,
ca şiconşt ii
nţ a nelămuri t
ăaî nst r
ăi nării
,de par că într e elşi
Arthursel ăsaseocort ină,î loprea.Şizi l
eletreceau,pânăcând
sosişiceadi n urmă seară devacanţ ă.Mont anelliînţelesecă,
dacă voia să- imaivorbească,t rebui a să se hot ărască chi ar
20
— Tăunul—
atunci.
Rămaser ă să-şipet
reacă noaptea l
a Lugano,i
ara doua zi
dimineaţă săpl ecesprePisa.Mont anel
livoi
a,măcarsă-şidea
seama câtde depart efusese t
ârâtbăi at
ulluidrag î
n acest
e
blest
emat enisi
purimi şcătoareal
epol it
ici
iit
ali
ene.
— Pl oaiaast at
,ziseel.Şidacăvr em săvedem lacul,atunci
sănegrăbi m.Săi eşim,trebuiesăvor besccutine.
Trecur ă de-a l ungul mal ul
ui, căt r
e un l oc linişt
it şi
singurati
c,şiseaşezar ăpeunzi dscund,depi atr
ă.Lângă,eise
înălţ
a un t ufiş de măceş,î ncăr
catcu boabe purpuri i.Câţi
va
bobocide floar e,întârzi
aţişipal i
zi,atârnau pe o cr
eangă de
sus,î ngreuiaţidepi căt uril
e depl oaie.Pef aţa verde a lacul
ui
lunecaobarcămi că,cu pânzeal beşisubţ iri,pecar eleumfla
un vânt domol . Bar ca păr ea uşoar ă şi pl ăpândă, ca un
mănunchi de flori ar gi
ntii aruncat în apă. Pe vârf ul lui
Mont e-Salvatore,fereast r
a uneicăsuţ eî şideschi sese ochi
ul
auriu. Măceşi iîşiapl ecară capetele mici, aţipi
nd sub cer ul
înnour atde sept embrie,î nt i
mp ce apa se i zbea şimurmur a
încet
— işo
Arr
thpr
uri
nt
, r
aep
m i
ae
ct
uri
mce
cl
e
el
ledd
iep
n uemal
rmă p.ril
ejdeavorbicu t
ineîn
li
nişteşipeî ndelete.Peurmă,poat ecăn- osă-lmaiam multă
vreme,î ncepu Mont anelli
.Tu aisăt eî ntor
cil
amuncat adel a
Uni versitate,la prieteniit ăi
,iar eu de asemenio să fiu mai
ocupati arnaast a.Totcedorescî n ceasulacestaesălămuresc
raport uriledintrenoi ,şidacăt u...
—ElŞ
se op
id ri
acăot
ucl
i
sp
iă,a
mţ ipoi
că urmă
ma ipo,ma
ţ i
iavr
ear
a :mi
î
n neaceeaşiî ncreder
e
caşipânăacum,spune- mi ,spune-mimail impededecâtat unci
searaî ngrădinasemi narului,câtdedeparteaiaj uns...
Art hur se uităl a valurile mărunte ale apei,ascultând cu
li
nişte şil uare-
ami nt e cuvintel
e preotul
ui, dar nu r ăspunse
nimic.
— Aşvr ea să şti
u,numai ,dacă vreisă-mir ăspunzi...urmă
Mont anelli
.Te-ailegatcumvapri njurământ ?Saupoat e..
.
— N- am cesăvăspun,i ubitepadre.Num- am legatcuni mic,
21
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
şit
otuşisuntlegat..
.
— Nuî nţel
eg..
.
— Ce r ost ar avea j
urămintel
e? Nu j
urămintel
el eagă pe
oameni.Dacă simţ i
,dacă si
mţ iadânccătestăpâneşt
eoi dee,
astaetotul.Altfel
,nimicnut epoatelega.
— Atunci ,spune- mi,crezituoarecăaceast ă.
..ţ
isepareoare
că senti
ment ult ău e atâtde put ernic,încâtnimic nu-
lmai
poate schimba? Gândeşt e-te, dr
agul meu, î nai
nte de a-mi
răspunde.
Arthurseui t ăţint
ăî nochiiluiMont anel
li
:
— Padr e,m- aţiînt
rebatdacăam î ncredereîndumneavoast
ră.
Acum,vă r ogsă-mir ăspundeţ i:dumneavoast ră aveţ
iîncredere
în mine?Eu v- aşfi spust ot,tot,dacăaşfi avutcevadespus.
Darî nţel
egeţicănu eni micsau,maipr eci
s,căasupr aacestor
lucruridiscuţii
le n-
au ni ciun r ost.Eu n- am uitatce mi -
aţi
spusî n searaaceea,şin- osăui tni ci
odată!Insă,deşinu ui t
,
totuşitrebuiesă mer gînai ntepedrumulmeu,să mer g către
luminapecar eovădî nainteamea. ..
Mo
aruncn
ăt
îa
nne
al
pl
i
ăr.upseunt randafirdi
ntufă,î
ismulsepetal
eleşil
e
— Aidr eptate,dragulmeu.Destul.
..sănumaivorbim despre
asta.Oricum,vor bel
et otnu ajut
ăl a ni
mic.
..Atunci.
..fie şi
aşa..
.Sămer gem.
CAPI
TOLULALTREILEA
Trecu şit oamna,t recu şiiarna,f ără să seîntâmpl eni mic.
Arthurî nvăţacu sârguinţăşiaveaf oartepuţ intimp pent ru el.
Totuşi,f
ăceacum put eacasă- lvadăcât evaclipepeMont anel li
.
Şir euşea să- lvadă,odat ă sau chi ar de maimul te oripe
săptămână.Iseî ntâmplasăt reacăpel apr eotcuvr eocart e,ca
sălămur eascăoprobl emămaigr ea,şiî n cazulacesta,discuţ ia
lorse măr gi
nea numail at ext.Se ri dicase înt
re eio bari eră
invi
zibil
ă,abi asi
mţ it
ă.Acum vi zi
telel uiArthurîipri ci
nuiau l ui
22
— Tăunul—
Mont anel
li mai mul t
ăt ri
steţ
e decât bucuri e. Era obosi
tor
pentru bătr
ân să f
acă mereu ef ort
urica să par
ăl i
nişti
tşisă
aibăaerulcăîntr
eeinuseschi mbaseni mic.Pedeal t
ăparte,şi
Arthurobservase o schi
mbar e oarecar
eîn purtarea pr
eotul
ui,
dar nu-ipri nsese pe deplinî nţelesul.Si mţind nelămuri tcă
această schimbare e înl egăt
ur ă cu pr oblema t urburătoare a
noil
orsal eidei
,elsef er
easăaducăvor badespr eele,cutoatecă
gândulluiseî ntorceamer eu î
ntr-acolo.Şit otuşi,nici
odatănu- l
iubisepeMont anell
iatâtdefier bint ecaacum.Di nsent i
ment ul
acelaîntunecatşichi nuit
or,degolsuflet escşidesi l
ădevi aţă,
pecar eîncercasesăşi -lî
năbuşecu at ât agreut atestudiind cu
sârguinţăteologia,nu rămăseseni ciurmăchi ardelaceldi ntâi
contactall uicu „Tânăr aItal
ie”.Î nchipui ri
lel uibolnăvi
cioase,
10
datoritesingurătăţiişicontempl ăriifăr
ă sf ârşita odăiiî
n car e
zăcuse muri bunda, se spul ber aseră. Nu- ir ămăseser
ă ni ci
îndoieli
le;de câte ori,ca să scape de el e,nu căut ase înainte
sprij
inî nrugăciune!
Art hurîşiînchi puia mi
şcar ea studenţească ca peomi şcare
ma
alaiccu
er
sâ
t
eind
mire
şl
ci
g
ăi
ro
ia
psă
l
ind
eed
câ
etap
vo
âli
t
ni
tcd
ăă
,d
ia
uri
sede
fial
ul
ri
i î
san
leăl
ţ
eă
ct
ho
ir
l
işr
biupu
şr
i
înţelepciune,un sent imentde î mpăcare şiun f elde a fi mai
binevoitor f aţă de cel di n jurul l ui
. Găsea acum î nsuşiri
nebănui t e,vrednicededr agoste,laoamenipecar emaiî nainte
nu- iput easuf eri
.Mont anellifusesepent ruel,timpdeci nciani,
idealullui .Acum î nsă,şi-lînchipuiacapeunput ernicprofetal
un
căuei
anc
t oic
u r
pet
adi
inţ
mă e,cu
să o
pătn
uo
r nu
dă
ăapu
rr
ee
do
il
ă
ci
lî
en j
pr
eu
or
tu
ul
lf
ur
ius
, ni
ţ
li
ii
.
ndT
uâ
-nsă
er
suă
l
descopereî n ele urmele unei î nrudiri l
ăuntrice cu i deal ul
republi
can.Elst udia sârguit
or evanghelia,desf ătându- se cu
spiri
tuldemocr ati
c de car efusese călăuzitcreştinismulcel or
dintâit
impuri.
Î
ntr-
unadi n zil
eleluiianuarie,Arthursedusel asemi narsă
10
„Tânăr
aI t
ali
e"–organi
zaţ
ier
evoluţ
ionar
ăcareexist
aînElveţ
iaînj
urull
ui
1830şicar eeracondusă deMazzi
ni.Ea năzui
acătreunir
ea pol
it
icăaIt
ali
ei,
î
ntr-
or epubl
ică.
23
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
deaîndărătocarte.Aflândcăpărintel
er ect
ornu eacol o,intră
î
nî ncăperea unde l
ucr
a de obi
ceiMontanelli
,aşeză cartea în
raf
tşiseî nt
oarsesăplece,cânddeodatăatenţi
ai-afostat rasă
de ti
tl
uluneicărţ ide pe masă.Er a„De Monar chi
a” a l ui 11
Dante.Arthurîncepu săci tească,şicurândsecuf undăat âtde

adâncînl ect
ură,încâtnu auzicândsedeschi seuşa.Seri di
că
doaratuncicândl aspateleluir ăsunăglasulcunoscut
:
— Nut eaşteptam astăzi,ziseMontanelli
,aruncândînt r
eacăt
oprivi
reasupr acărţii
.Tocmaivoi am sătrimitsăvăd dacăpoţ i
venidi
searălami ne.
— E cevaimport ant?Disear ăsunti nvi
tat,dardacăenevoi e,
vin.
— Nu,sepoat eşimâi ne.Voiam să t
evăd,pentru că marţ
i
plec.Suntchematl aRoma.
— LaRoma?Pent rumultăvreme?
— Î nscrisoar
emisespunecăpânădupăpaşt e.Scri
soareae
del aVatican.Ţi-aşfi datdevest eimediat
,daram fostocupat
tottimpulşicu t reburi
leseminarului,şicu pr
egăt
iri
lepentru
inst
—alaa
Pre
a
dren
,o
su
pl
eu
rir
cec
ănto
ur.
păr
ăsi
ţiseminarul
!
— Vat rebui.Însăvoimaiveni ,probabi
l,pelaPi
sa.Celpuţ
in
pentruunt i
mp.
— Dardecenuvr eţisărămâneţi
?
— Vezit u..
.Lucrulacest aîncănu peşti
e,darmisepropune
oepiscopie.
—
— O, p
Toc adi
ma re
p!
eŞ
niu
t
rund
ae
s?
ta mă duc la Roma.Î
ncă nu ehot
ărât
dacă mi se dă o epi scopie în Apenini sau dacă
rămânaici,cavicar.
— Darnoulr ectoraşifostnumi t?
— Da,pări nteleCardi.Soseşt
emâi ne.
— Câtdeneaşt eptatesunttoateacest
ea!
11
„De Monarchi
a"(„Despr
e monar
hie")–opera marel
uipoeti
tal
ian Dante
Al
ighieri(
1265—132. 1)
,încar
eelemiteideeaunuistatit
ali
anuni
tşiputerni
c,
î
nf r
unteacăruiasănufiePapa,oloput er
elaică.
24
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Vi nomaidevr eme,casăt epotvedeasingur

.Mâinesoseşte
pări
nteleCar di
.Arthur,t
er og,fiiprudentînli
psamea,cautăsă
nu f
acivr eun pasnechibzuit.
..Celpuţi
n pânăcând măîntorc.
Nupoţ isă-ţiî
nchipuiceteamămi -esătelas..
.
— Darn- aini
ciunmot iv,padre!Deocamdat ănuseî ntr
evede
nimi c,şiaşavafiî ncămul tăvreme.
— At unci,adi
o,încheiepeneaşt eptateMont anel
li
.
Cea di nt
âifiinţă pecar e a văzut-o Arthurcând a intratîn
încăperea unde se ţ inea adunarea st udenţească a fost fii
ca
doctorul uiWarren,t ovarăşa lui
,de j ocuridin copil
ărie.Fata
stătea într-
un colţşiascul t
a,serioasă şipreocupată,ceea ce-i
spuneaun l ombard tânărşiî nalt
,îmbr ăcatîn hai
neponosi t
e,
unuldi ntr
ei niţ
iat
oriimi şcări
i.Î
nl uni
ledi nurmăseschi mbase
mult, păr ea mai coapt ă şi arăta acum ca o adevăr ată
domni şoară.Numaicel edouăcozinegr eşigroasecare-icădeau
pe spat e mai ami nteau pe şcolăriţ
a de până mai i eri
. Se
îmbrăcaset oatăîn negru şioeşarf ă neagră î
iacopereacapul ,
deoareceînodai eeraf ri
gşiumed.Purt apepi eptocrenguţăde
chl
căi
pu
d ar
ro
ăsd
,es
si
mb
preo
sl
ău
rl
ăc„
Ti
i
a n
ţăer
r
aeii
n lI
t
oal
rdi
i
i”
.C
n L
ao
lmb
abra
i
ard,
ul
i î
ari
eavo
îrb
l e
aa
sculc
tu
a 12
întăcere,cu bărbiaspriji
ni t
ăî npal măşicu ochi iplecaţi.Şil ui
Arthurisepăru căar eî nai ntealuifantomat ri
stăaLi bertăţii
,
careplânger epubli
capi erdut ă.Iuli
aarfivăzutî n Gemmadoar
ofetiţ
ăcareacr escutpr eamul t,cu purtăristângace,cu t enul
pal
id şicu nasulner egul at,î mbrăcatăî nt
r- orochie veche şi
preas
— Acu
irt
cieă
ş,
tn
i,e
p
Jiot
ri
m? v
oit
ă
î
ntpreb
enă
trA
urv
tâ
hr
us
t
r,aa
ei
p.
ropi
indu-sedeeaatunci
cândl ombar dulplecăî ncel ălal
tcapătalodăi i
.
„Ji
m” ,aşaisezi seseî ncopi l
ăriedi n„Geni f
er”
,numeleciudat
pecar e-lprimisel abot ez.Itali
encele,pri et
eneleeideşcoal
ă,îi
zi
ceauGemma.
Fataînălţ
ăcapul ,aproapesperi ată.
— Art hur!Dumneat aer ai?Nuşt iam căeşt iî
norgani
zaţi
e!
12

Cal
abr
ia–r
egi
unemunt
oasăî
nregat
ulNapol
it
an.
26
— Tăunul—
— Nicieunumăaşt eptam delocsăteîntâl

nescaici
,Jim!De
cândeşti.
..
— Darn- aiînţ
eles,î
lîntr
erupsefat
arepede.Eunusuntî ncă
în organizaţi
e. Am i zbuti
t, doar
, să îndepli
nesc două-t
rei
însărci
nărifărăi mport anţ
ă.Şiast a,pent ru că l
-am întâl
nit
întâmplăt
orpeBi ni..
.ÎlcunoştipeCar l
oBi ni?
— Desigur.
Binier
a organizatorulsect
oruluiLivorno şi-
lcunoşteau t
oţi
ceidin„TânăraItali
e”.
— ŞiBi nia începutsă- mivorbească despretoatel
ucrurile
astea.Atunci,l-am rugat să mă i a şipe mi ne l
a una din
13
adunări.Peurmămi -ascrislaFlorenţa...Dumneat an- aişt

iut
cădeCr ăciunam fostl aFlorenţ
a?
— Nu.Acum,ceideacasăî miscriurar.
..
— O,da!Darn- areaf ace.Am st atcâtvatimp lafet
eleRita.
(Fetel
eRitaerau colegeleeideşcoal ă.
)Binimi -ascrisacolocă
îndrum spr ecasăsăt recpel aPisaşisăvi nastăziai
ci.Aşaam
şifăcutşii
at ă-
mă,dupăcum vezi .O!Seî ncepe..
.
Î
arentr
i
nef
e
er
r
eat
utl
eraevo
d arb
sa
edperr
e
ep
gău
tbl
iîi
ncav
i
edd
ear
elă
eaşi
eded
i
. a
Tetori
ma anp
uefc
ua
sr
ee
so
e
cercet
atăî ndeaj uns,t otuşiArt hurascul ta cu o l uare-aminte
pli
năder espect .Î
n perioadaaceeaavi eţiilui,ell
el uapet oate
de bune şipri mea pe de- a-ntregulnoi leidealurimoral e,fără
să-şideasi li
nţasăsegândeascădacăsuntval abile.Darconf e-
ri
nţ aset erminăşidezbat eril
eî ncetară...Studenţiiî ncepurăsă
sel
coî
ţmp
uler
ă
i.şt
ie.Arthurseapr opiedeGemma,car est
ăteaî
ncăî
n
— Îmidaivoiesăt eînsoţesc,Jim?Undest ai?
— LaMari ett
a.
— Labăt rânaîngrij
it
oareat at
ăluidumital
e?
— Da.E destuldedepart edeai ci
.
Câtvat i
mpmer ser
ăîntăcer e.Deodată,Art
hurîntr
ebă:
— Credcăacum aişapt esprezeceani,nu?
13

Flor
enţ
a–capi
tal
iToscaneipevr
emeaaceea.
27
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Am î mpl i
nitşaptespr
ezeceînOct ombrie.
— Tot deaunaam spuscădumneat an- osăfiiodomnişoară
din acel
ecăr oraletrebuiebalurişitoalet
e.Dacăaişt
i,Ji
m,de
câteorim- am întrebatdacăosăi ntrişidumneataînrânduri
le
noastre!
— Acel aşilucrumăî ntr
ebam şieudespr edumneata.
— Spuneaicăi -aifăcutoarecareservi
ciil
uiBini.Şieu care
nicinuşt iam căvăcunoaşt eţi
!
— Ceea ce am f ăcut,n-am făcut-
o pentru Bi
ni,cipent ru
altul
.
— Pent ruci ne?
— Pent rucelcar evorbeaast ăzicumi ne,pentruBol l
a.
— Î lcunoştibine?
Art hurpuseseaceast ăîntrebar ecuoumbr ădegel ozi
e.Chiar
şif ără asta,îivenea greu săvor beascădespr eBolla.Fuseseră
rivaliî ntr
-o anumi t
ăî nsărcinar e,pe care comitetul„Ti
nerei
It
al ii
”oî ncredinţasepânăl aurmăl uiBoll
a,socoti
ndcăArt hur
erapr eatânărşil i
psitdeexperi enţă.
L — Î
l
ivorn cunoscdeapr
o. oape,îmipl ace.A statdest uldemul tl a
— Şt i
u...Avenitacoloînnoi embrie.
— Da,cam pe- atuncieraaşt ept
atvaporulcar et rebui
asăne
aducă un t ransportde cărţ i...Arthur,nu cr ezică locuinţa 14
voastr
ă arof erimaimul t
ă siguranţă pentru aşa ceva,decâta
noastră?Ni mănuinu i -
art r
eceprin mi ntesăbănui ascăfami l
ia
u
tn
oao
tra
ălr
uma
met
aor
î
nidb
oo
cg
ua
rţ
i
i!Şiaf
. ară de ăsta,dumneat a cunoştipe
— Maiî ncet!Nu stri
gaaşa,dr agă!Vasăzică,li
teraturasosi
tă
delaMar si
li
a,lavoisepăst ra?
— Numaiozi .
..Darpoat ecănut r ebuiasă-
ţispun!
— Dece?Doarşt iică suntmembru alor gani
zaţiei.Gemma
dragă,nimicpel umenu m- arfiput utf acemaiferi
cit,decâtsă
14
Peatunci
,soseaudi nMar si
li
alaLi vor
notranspor
tur
isecr
etedel
it
erat
ură
il
egalăaleorganizaţi
ei„TânăraI t
ali
e":gazeta„
TânăraItal
ie"
,pecar
eMazzinio
edit
al aMarsil
ia,broşurişicărţ
icucaracterpol
it
ic
28
— Tăunul—
şti
ucăeştide-anoastr
ăşică. .
.
— Dar„padre”aldumital
e?Oar eel..
.
— Nu,convingeri
leluinu pr ea suntaceleaşica al
enoast
re.
Totuşi
,uneori
,m-am gândit
...am nădăj dui
t.
. .
— Darelepr eot
,Arthur!
— Şiceecu ast a?În organizaţi
anoast
răavem şipr eoţi
.Doi
dintreeichiarscri ulagazet ă .Doarmisi
uneapr eoţ
imi iedea 15
călăuziomeni rea spreidealuril

ecel emaiînalt
e,şinoit ocmai
într-
acolonăzui m.Şiaceast aemaicur ândopr obl
emăder eli
gie
şidemor al
ă,decâtdepol iti
că.Î nchi
pui
eşt
e-ţinumaicăoameni i
araj unge cet
ăţ eniconşti
enţ i
,cu sufleteli
bere;oare atunciar
maificuput inţăsclavi
a?
Gemmaî şiîncruntăsprâncenel e.
— Mise par e că aicilogica dumi t
ale şchi
opătează puţin.
..
Preotulneî nvaţă doctrina reli
gioasă.Şieu nu văd celegăt ur
ă
areastacudori nţanoast rădea- ialungapeaust ri
eci!
— Pr eot
ulepr edicatorulcreştinismului
,iarCristosaf ostcel
maimarer eformat or
.
—
— Ş t
i
Jii
m,,eu
t
ata
ăm
ldv
uor
bt
mi i
tl
a c
eu
etar
ptăt
olme
estu
antd
.e
.spr
. epr eoţi
,şiel..
.
După o scurtătăcere,fata ridică deodat ă capulşi-lînvălui
într-
ocăut ătur
ădeschisă,prietenească:
— Ascul tă,maibinesăl ăsăm di scuţ i
aast a.Totdeaunat e-ai
arătati
nt ol
erantcânderavor badepr otestanţ
i.
— Nu- iadevăr at
! Dimpot ri
vă, pr otestanţii sunt intol
eranţi
cândF
— vo
i
erbe
şsa
icşd
aes
.pr
Da e
rca
at
moli
dc
i
si
.cutatpreamul tdespreast a,cas- o
luăm i arăşide l a capăt !Maibi ne spune,cepărer e aidespr e
conferinţ adeast ăzi?
— Mi -apl ăcut,maial espart eadel aurmă.L- am ascultatcu
foart
e mul ti nteres pe conf erenţi
ar când vorbea cu at âta
aprinder edenevoi acafiecaredi nt
renoisă-şipunăneî ntâr
ziat
înpr acticăsent i
ment elesal e,nunumaisăvi sezelaele!
15

Evorbadezi
arul„Tânăr
aIt
ali
e"
29
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— I armie,tocmaiparteaaceast
anu mi -aplăcut!Ne-
avorbi
t
foart
e pe larg despreideişisentimenteideale,darnu ne-a
arătatcăil
e practiceşinicinu ne-a spus ceanume avem de
făcut.
— Cândvasosiceasul ,vom aveamul tedef ăcut!Dart rebui
e
răbdare.Marileprefacerinuse-săvârşesccâtaibat edinpal me.
— Cu câtoacţ iuneemaicompl icată,cu atâtemaibi nes-o
începi mai cur ând. Dumneat aîmi spui că t rebuie să ne
pregăt
im pent ru l
ibertat
e.Daraimaicunoscutpeci neva car
e
să fi f ost at
ât de bi ne pregăt
it pentru libert
at e ca mama
dumi t
ale?Oarenu er aeaceamaidesăvârşi t ăfemei edinlume,
of emei e cu sufletdeî nger? Şiundea dus- otoată bunătatea
aceea?Af ostroabăpânăî nzi uaeidinurmă.Cât echinuri,câte
batjocurin- aînduratdel af ratel
edumi taleJamesşidel asoţia
lui! Da, dacă n- ar fi avut o i nimă at ât de blândă şi de
răbdăt oare, vi
aţa eiar fi f ost mai ferici
tă. Nimeni n-ar fi
îndr ăznitvreodată să se poarte aşa cu ea!Acelaşilucru s-ar
put ea spune şi despr eI t
alia: nu de r ăbdare are nevoie..
.
dimpo
— It
tri
av
l
iă,
a!I
dt
ra
al
i
ga
ătr
Je
ibui
m,e
arsă
fis e
l
itrr
ei
dăi
ce
acs
uă-şi
m, a
dp
ae
cre
ă i
nt
mâ e
nr
ies
a e
şl
iest
paal
ie.
ma
arput ea-osalva.Eanuar enevoi edeur ă,cidedr agoste.
Cândr ostiacest
ecuvi nte,sângel e-inăvăliîn obraz,apoiise
îngrămădil ai nimă.Gemma nu văzu aceast a;se ui t
a drept
înaint
e.Spr âncenele-
ierauî ncrunt ate,gurastrânsă.
— Ţisepar ecăn- am dr eptate,Art hur,zi
seeadupăot ăcere.
Tot
conuvş
i
ni
, d
gidr
e
ept
aa
stt
e
a.a
. e
.Iatd
ăe
şipca
ar
st
aea
nomea
astr.Î
ă.nt
Por
a-
o
tevbrună
eisăzi
i
n,ta
risă t
i
? e
— Nu,e t ârziu.Noapt e bună,dr agă!St ătea lângă uşă şi -
i
strângea mâi nile cu put ere:„ În numel eluidumnezeu şial
poporul ui..
.”
Iareat erminăr ar,cuî ntreruperi
,devizaînceput ă:
— „ ...
acum. .
.şipurur ea...
”
Apoiî şitrasemâi niledi ntr-al
eluişii ntrăî n casa alergând.
Cânduşaseî nchi sedupăea,Art hurseapl ecăşicul esedej os
crenguţ adechi paroscăzut ădel apieptulei.
30
— Tăunul—
CAPITOLULAL PATRULEA
Arthurse î nt
oarse acasă de parcă avea aripi,cu impresia
uneinetulburateferi
ciri
.Totulseor ândui aneînchipui
tdebi ne.
La adunare lise dăduse a înţelege despreo r evol
tă armată,
Gemmaer aacum t ovarăşaluidel uptă,şieloi ubea..
.Vedeaîn
închi
puire cum vor lucra eialăt
uri ,cum vor muri ,poate,în
lupta pentru li
bertatea care va să vi nă. Sosise pri
măvara
nădejdi
lorlor.Padrevavedeaşivacr ede...Cu toateacest
ea,a
doua zise t r
ezimaipot ol
it
.Îşiami ntică Gemma t rebuia să
plecelaLivorno,i
arpadr elaRoma.
I
anuarie, f
ebruarie, marti
e–t rei l
uni nesf âr
şit
e până l a
paşte.Tepomeneşt icăGemma,î ntorcându- selaaisăi,vacădea
sub i nfluenţa protestantă (î
n l imba l ui Art hur, cuvint
ele
„protest
ant”şi„fil
isti
n”aveau acelaşiî nţ
eles).
..Nu,Jim al uinu
vacoborîni ci
odatălani vel
ulcelorlalt
edomni şoaredin Li
vorno!
Dar
puţip
no
iar
pte
i
etc
eă
niv
!a fitn
Câ dens
eoi
ro
nc
gi
t
uă
r.ş
ă E
idatân
ete
deri
f
e t
â
cn
it
ăăr
ă
s şi
-o fiar
se
i
mţai
tâd
ntdee
a
pri
ntretoţiaceştioamenidel emn. ..O,dacăarfit răitmama. .
.
Seara,sedusel a seminarşi-lgăsipe Mont anellistând de
vorbăcunoulr ector
.Amândoipăr eauobosiţi.
— Iatăşist udentuldesprecar ev- am vorbit–zisecu r ăceală
canonicul
,pr ezentându-lpeArt hurnoul uir ect
or.V- aşr ămâne
î
an
cd
iaît
no
ar
ia
nt
td
e.acăi -aţiîngăduisăsef oloseascădebi bli
ot ecă şide
PărinteleCar diî ncepuî ndat ăsăvor beascăamănunţ itdespr e
viaţast udenţ eascădel aSapi enţia.Tonull uiuşor,nesi lit,arăta
că elcunoaşt e bine viaţa de colegiu.Di scuţiat recu r epede l a
regul ament ulcu mul tpr ea aspru aluni versit
ăţii
,pr obl emă de
mareact ual i
tatepevr emeaaceea.
Noul r ector câşt i
gă di ntr-odată si mpat i
al ui Art hur , prin
critica asprăf ăcut ă pol i
ti
ciipe car e şi-oî nsuşise conducer ea
uni versit
ăţiişipri n at acuril
eî mpot riva unorr estricţiiabsur de
31
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
care-iî
ntărâtaupest udenţi
.
— Eu am o mar e experi
enţă în ce pri
veşt
e educaţ i
a
ti
neretului
,ziceael.Tineret
uluinu t
rebui
esă-ipuipiedicif
ără
mot i
ve serioase, i
ată regula după care mă călăuzesc eu
î
nt otdeauna.Nu credcăsuntpel umepr eamul ţiti
neriînclinaţi
din fireal orspreexceseşimisepar ecădacăceimaiî n vârst
ă
l
e- arr espect
a personali
tatea,einu l e-arpri cinuipr ea mul t
ă
băt ai
edecap!Doarşical ulcelmaicumi nteseri dică î
n două
picioaredacă-istr
ângimer euf râul!
Art hurseui talaelcu mi r
ar e.Nu seaşt eptasăgăseascăî n
noulr ectorunapăr ătoratâtdevaj nicalintereselorstudenţ i
mii.
Mont anell
inu seamest eca î
n vorbă.Pef aţaluisecitea atâta
obosealăşiomâhni reatâtdeadâncă,î ncâtpări ntel
eCardizise,
fărăveste:
— Mi -eteamăcăv- am obosit,părintecanoni ce.Darpemi ne
mă interesează pr
eamul taceastă problemă,şiuneor iscap cu
totuldinvederecăpeal ţiipoatesă-ipli
ctisească..
.
— Di mpot ri
vă,toate acest
ea mă i nteresează neî
nchipuitde
mult
Mo.ntanell
i nu pr ea era meşter înf ormule stereoti
pe de
pol
iteţ
ăşipeArt hurî lsurpri
nsetonull ui.
După cepl ecă părintel
eCar di
,Mont anel
liseî ntoarsecătr
e
Art
hurşi -lprivipegânduri ,cuoexpr esiedeîngri
jorare,carenu
maidispărut oat ăsearadepechi pullui.
— Art hur,dr agulmeu,î ncepu elîncet,aş vrea să-ţispun
ceva
„.
Făr
ăî ndoi al
ăcăaaflatcevanepl ăcut”
,îitrecu pri
nmi ntelui
Arthur,văzându- latâtdetur
burat.Urmăot ăcerelungă.
— Î ţ
ipl acenoulr ector
?îlî
ntrebăpeneaşt eptateMont anel
li
.
Nedumer i
t, Arthur tăcu o clipă, neşt
iind ce t rebui
e să
răspundă.
— Eu. .
.da,î mipl acemult.
..Adică,nicieu nu ştiuîncăprea
bine.Cădoareat âtdegreu,padre,săcunoşt iunom del acea
dintâiîntâlnire!
Mont anell
iciocăneauşorcu deget el
epebr aţulscaunuluipe
32
— Tăunul—
carestătea,gest
ulluiobişnui
tcândîlnel
inişteasau îlt
ur bura
ceva.
— Înlegăturăcupl ecar
eamealaRoma,vor bieldi
nnou,ui te
ce aş vr
ea să-ţispun:dacă aiceva î
mpotrivă..
.dacă vreitu,
Art
hur,euscri ulaRomaşir ef
uzsăpl ec,
— Padr e!DarVat icanul?
— Vat i
canulvagăsipeal tci
nevaî nloculmeu.Măvoiscuza..
.
— Darpent ruce?Nupotsăî nţel
eg.
Montanell
iîşitrecumânapest efrunte.
— Suntnel inişt
itdi npri
cinat a.Măurmăr eşt
egândulcă..
.Şi
peurmă,nueabsol utnecesarpent rumi nesăplec.
— Darcum r ămânecuepi scopia?
— O,Art hur !Lacemi -arf ol
osimi eepiscopi
a,dacăart rebui
sămădespartdet ine!.
..
Montanell
iseopri .Arthurnu- lmaivăzuseni ci
odată aşa şi
erafoarteneli
nişti
t.
— Nu î nţel
eg nimic,zi se el.Padr e,vă implor
,spuneţ i-mi
li
mpedeceaveţ idegând,cevreţ i
..
.
n —
esf N
âr
şu
ităv
.r
ea
.
.Supun
ni
mi
e dc
r.p
e Mă
t:tech
ainu
menie
i
nşt
ţ
ăe,p
vru
eorpş
ri
isi
memp
jdi
el
u,o t
? eamă
„
A auzi t ceva!”î şi zi
se Art hur , aducându-şi aminte de
zvonuril
ecar eser ăspândiserădespr eor evoltăcuarmele.
Î
nsăt ai
nanu er aal uişieln- aveadr eptulsăvorbească.De
aceea,răspunsepri ntr-oîntrebare:
— Cepri mej di
em- arput eaameni nţa?
—
a N
proapu
ea mă î
nt
spru r
de
ebat,c
uri
bur
ră
asrpun
e: d
Ee!n
u Gl
-a
asul
m l
neui
voi
eMosnt
ă-a
ţ
ine
cl
l
ui es
nora
c
tai
nele.Spune- midoarat ât:t eameni nţăceva?
— Toţ i suntem l a voia domnul ui, padre. Orice se poat e
î
ntâmpl a.Darnu exi st
ăni ciun mot ivsăcr edcăl aîntoarcerea
dumneavoast rănumăveţ igăsivi uşinevăt ămat !
— Pânăl aîntoarcerea mea. .
.Ascul tă,dragulmeu!Tel assă
hotăr
ăşt i
.Nu- mit rebuieni cio expl icaţi
e.Spune- midoarat ât:
„Rămâi”,şieu r enunţl a pl ecare.Di n asta n-o săpăgubească
nimeni,iareu osăfiu mail inişti
t:am i mpresia căeştimaiî n
33
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
siguranţălângămine.
Art hur îlpri
vicu î ngrij
orare.Aceast
ă nouă t
răsătur
ă de
caracteral uiMontanell
i,carenu eracâtuşidepuţ
in unom cu
oi maginaţ
iebolnăvici
oasă,îluimea.
— Padr e,darsuntsi gurcă sunteţ
ibol nav!Nu maiî ncape
vorbă că trebuie să plecaţil
a Roma,să vă odi hniţ
icum se
cuvine şisă vă vindecaţ ide i
nsomniile dumneavoastră şide
dureri
ledecap.
— Ei bi ne, îlî nt
rerupse Mont anell
i, oarecum obosit de
aceastădiscuţie.Atuncipl ecmâine,cu primadi li
gent
ă.Arthur
îlpri
vinedumeri t.
— Misepar ecăvoi aţ
isă- mimaispuneţ iceva?într
ebăel.
— Nu,nu.Ni mic alt
ceva,ni mic de seamă. ..Darspaima îi
rămaseî nt i
pări
tăpef aţă.
La câteva zi
ledupă pl ecarea l
uiMont anelli
,Arthurintrăî
n
bibli
oteca semi naruluisă i a o carte.Pe scar ă se î
ntâl
nicu
părinteleCar di
.
— O,mi st
erBurt on!sebucur ăr ectorul
.Tocmaiaveam nevoi
e
dees
ch d
tu
imn
uneea
dt
i
fia.
c
ilTe
ă.rog să int
rila mi ne şisă mă ajuţiîntr-o
Rectoruldeschiseuşacabinetuluisău şiArthurintrăcu un
sent
imentnepl ăcutşicam bi zar
.Î ivenea gr
eu să vadă acest
cabi
netde l ucru,sanctuarulpărinteluisău suflet
esc,ocupat
acum deunst răin.
— Suntun adevăr atdevoratordecârt i
,începu r
ectorul
.Cel
d
rei
nt
vizâ
ui
iel
uc
s cr
bu
i p
ble
i
oto
e
c a
ar
e
.Bil
b-
am
l
iotef
ă
ccu
aetfoî
n
art
eno
bu
ol
game
t u
ă, dapon
r st
uapof
od
tst
adsă
e
rostulsi stemuluidupăcar esuntaşezat ecărţ i
le.Cat al
ogulnu e
întreg.O bună part e din cărţi
le cele maide pr eţau sosi tde
cur ând.Nu aicumva o j umăt at
e de orăl iberă,să- miexpl ici
planuldupăcar esuntaşezat ecărţ i
le?
Intrară î n bi bli
otecă. Art hur î i dădu r ectorului toate
lămuri rilenecesare.Când seri di
că să pleceşi -şipusesechi ar
mânapepăl ări
e,rectorulî lopricuunzâmbet :
— Nu,nu!N- o să t elas să pl eciatâtde r epede.Ast ăzie
34
— Tăunul—
sâmbătă,e t
impulsă într
erupem lucrulpână l
unidi mineaţa.
Rămâisăcinăm împreună,tott e-
am reţi
nutpânăl a ora ast
a.
Suntsi
ngurdetot,şitovăr
ăşiadumi t
aleosă-mifacăplăcere.
Purt
area l
uiera at
âtdepri et
enească,atâtdenesil
ită,încât
Arthurse si mţicur ând înl argullui.După câteva fraze f
ără
î
nsemnăt ate, rect
orul îlî ntrebă de cât t
imp îl cunoaşte pe
Mont anelli
.
— Deapr oapeşapt eani ,îirăspunseArthur.Cânds- aî ntor
s
dinChi na,euaveam doi sprezeceani.
— A, da! Acol o şi -
a câşt i
gat el f ai
ma de st r
ălucit
misionar-predicator. Şi de at unci se ocupă el de educaţ i
a
dumi t
ale?
— A î nceputsăseocupedemi necu un an mait ârziu,cam
depevr emeacând m- am spoveditlaelpentru î
ntâiaoară.I ar
după ce am i nt
r atla Sapi
enţia,a conti
nuatsă mă aj ut
el a
partea şti
inţi
fică,î ntoateproblemelecarenu intrau în cadrul
cursuriloruniversit
are.Faţădemi nes- apurtatcu onesf ârşi
tă
bunăvoi nţă,ni
cinuvăput eţ
iînchipuicâtafostdebun! ..
.
l —
ui:eÎmi
unî
snc
uh
fleipu
tni
obf
o
ia
lr
,t
uenboi
ne.
m To
mina
utăal
n tu
.me
Amaa s
ve
ua
tflpă
ri
lî
nj
e a
uds
l mi
ăr
sa
tţ
aia
u
de vorbă cu câţ i
va mi sionaricare au fostcu elî n Chi na.Nu
găseau cuvi nte cu car e să preţuiască în măsur a cuveni tă
ener gi
a l
ui , cur aj
ul l ui în moment ele grele, credinţa l ui
nezdruncinat ă..
.Poţisă t esocoteştiferici
tcă în aniidumi tale
tineriaif
ostcăl ăuzitdeun om cael .Din vorbeleluiam î nţeles
căţ
— i
-aip
Da,i
er
td
au
t
ăltşip
me uetat
a ălş
mu i
r
ip
tepma
ec ma
ând du
emi
r t
amal
e
î.că un copi
n l
,iar
mamaacum unan.
— Aif r
aţi,surori?
— Nu,numaif raţivit
regi.
..Însăeier au oameniî ntoatăfirea
şiconduceau afacericomer cial
epevr emeacândeuer am încăla
doică.
-
— Sevedecăaicr escutmaimul tsingur,deaceeapr eţ
uieşt
i
închipatâtdedeosebi tbunăt atealuiMont anell
i.Şifiindcăveni
vorba,ceduhovni cţ i
-aialespet impulcâtval ipsiel
?
35
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Măgândeam sămăadr esezpreoţ

il
ordel
aSantaCatari
na.
— Nuvreisătespovedeştilamine?
Art
hurseuitălaelcumi rar
e.
— Făr
ăîndoial
ă,părinte,eu..
.euaşfibucuros,numaică.
..
— Numaică r ectorulseminaruluit eologi
cnu spovedeştede
obiceimi reni
,astavreisăspui ?Aidr eptate.Însăvezi
,euşt i
ucă
părintelecanoni cMont anel
liaremar egri jădedumneat aşi ,pe
câtmisepar e,ecu deosebirepreocupatdevi i
toruldumitale.E
uşordeî nţel
es..
.Dacăşimi emis- arîntâmpl asămădespartde
un di scipol iubit
, şi eu as fi î ngrijorat pentru el. Sunt
încredinţatcă Mont anel
liarîimail iniştitdacă ar şt
ică de
sufletuldumi t
ale se îngri
jeşt
e un coleg alsău.Fi isincercu
mi ne,fiulmeu,şispune- mideschi s:primeştisă fiu părintel
e
dumi tal
esufletesc?Am omareaf ecţi
unepent rudumneat aşiaş
fibucur ossă-ţ
ifiudef ol
os.
— Dacă e aşa,at uncio să vă fiu,f ăr
ăî ndoial
ă,nespusde
recunoscăt
or.
— Mi nunat.Î n cazul acesta, vi
no să t e spovedesc luna
v
l
ai
it
oa
mir
ne
e.
,Şia
fiulf
ar
meăd
u.e
.ast
. a,î
ndat
ăceaiosear
ăli
ber
ă,mait
recipe
Numul tînaintedepaşt e,seaflăofici

alcăMont anel
lipri
mise
episcopia deBri zzi
ghell
a,un ţ i
nutnu prea î
ntins,î
n Apeninii
etrusci.Mont anell
iînsuşiîiscri
sesel
uiArt
hur,încădelaRoma,
peun t on l
inişt
itşiplin devoiebună.Eraclarcă tri
steţ
ea l
ui
a
îpă
n fis
eăct
ao
ra
er
vea
în
cc
ae
np
ţăus
,es
î
i s
că s
ae
ri er
l
,i
s
şi
ipv
ea
osv
iceă
n.i„
Tr
ş
ieb
eud
u ie
isă
ncâvni
i
dsă
înmă
cândve
lz
i
a
Pisa.Spersăneput em vedea,cu t oat ecănu chi arat âtdedes
câtaşfivrut .”
Doct orulWarr en î
linvităpeArt hursă- şipetreacăsăr băt ori
le
paşt eluicu elşicu f ami l
ialui.Înl oc să se pl i
ct i
sească de- a
lungul acest or zileî n vechi ul palazzo î ntunecat şi r os de
şobol ani,î n car e stăpânea acum I uli
a singur ă. La aceast ă
scrisoar e era alăturatun bi l
eţel
,mâzgăl itcu sl ove inegale şi
copilăreşti,în care Gemma adăuga l ai nvitaţi
at atăl
uisău şi
36
— Tăunul—
rugăminteaeideaveniî n casal
or.„Trebuiesăvor besccevacu
dumneat a”,î
iscriaf
ata.
Ceea ce-lturbur
a şi-lbucura maimul t pe Arthur erau
zvonuril
epecar estudenţi
işiletreceau în şoaptă unulaltuia;
toţ
iaşt eptaueveni ment emaripedupăpaşt e.
Toat eacest eaîipricinui
serăluiArt hurost aredespi ritplină
deaşt eptareşiat âtdeî nflăcărată,încâtpână şil ucrurilecele
maiî nspăi mânt ăt
oareî ipăreau fireşti
,uşordeî ndeplinitşicu
putinţăder eali
zat,chiarîncursulurmăt oarelordouăl uni.
Sehot ărîsă pl eceacasă înj oi
a din săptămâna pat imilorşi
să-şipet r
eacăacol oceledintâizil
edevacanţ ă.Set emeacanu
cumvabucuri arevederi icu Gemmasă- lîndepărtezedelaacea
staresuflet ească solemnăşisf ântă,pecarebi sericaopr et
inde
fiilor săi î
n acest e zi l
e. Miercuri seara, Art
hur îirăspunse
Gemmei ,făgăduindu- icăvavenil a eilunidupă paşte.Şi,cu
sufletulî mpăcat,sedusesăsecul ce.
Int
rând î n dormit or,căzu în genunchiî nf aţ
a crucifixului
.
PărinteleCar diîifăgădui secă-lvaspovediadouazidi mineaţa
ş
fii
era
bc
iu
nm
te,treb
peun
ia
trs
uăse p
acr
ee
ag
stă
ateas
uc
lă
t,
ipri
mă ntr
s-
po
ovru
edg
aă
nc
ii
une
e dlu
nn
i g
aiă
ntş
ei
a
împărtăşani eipascal e.În genunchi ,cu br aţeleîncrucişateşicu
capulpl ecat ,Arthurseî nt oarsecu gândulî ndăr ăt,l
al unacar e
trecuse,şi -şidepănă î n mi nte micileluipăcat e,amintindu-şi
ocazii
leîncar edovedi sener ăbdar e,uşur ătate,mâni e.Dart oate
acesteaer au abat erimărunt e,carel ăsau opat ăabiasimţ i
tăpe
s
du
ezfl
be
rt
uc
a l
e.l
uicur at,îşifăcu cruce,se ri dică şiî ncepu să se
Î
nt i
mp ce- şideschei a gulerulcămăşi i
,un pet ec de hârti
e
căzu pe podea.Er a bi
leţ
elulde l a Gemma,pe car e-lpurtase
toată zi
ual api ept.Arthurî lri
dică,îldesfăcu şi
-lsărută,apoi
începu să- lîmpăt urească lal oc,cu conşt i
inţ
a nelămurită că
făcuse un l ucru car e nu se cuvenea.Şiî n moment ulacela
descoperipepart eacealalt
ăabi leţ
elul
ui,unadauspecar enu- l
observaseî ncă:„ Săviinegr eşi
tşicâtsepoat ederepede.Vr eau
să facicunoşt i
nţ ă cu Bolla.Ele ai cişiî n fiecare zicitim
37
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
î
mpr eună”.
Citi
ndacest erânduri,t
otsângel
eiseri dicăînobraj
i.
„Veşni
cacestBol la!Cecautăiarăşil
aLi vorno?Şicei -
avenit
Gemmeisăf acălecturăcu el
?Ceoat rageşipeeaî n af
acer
ile
luidecont r
abandă?A vr ăjit-odet ot.Chi aratunciînianuarie,
la adunare,sevedea binecă eî ndr ăgostitdeea.Deaceea şi
vorbeacu atâtapatimă!I aracum el ângăeaşici tescîmpreună
înfiecarezi.
..”
Cu o mi şcare vi
olent
ă,Art huraruncă bi leţ
elulşicăzu din
nouî ngenunchiînf aţacrucifixului.
Acesta era sufletulcar e se pregătea să primească i
ertar
ea
păcatelor
,î mpărtăşania pascal ă,suflet ulcar et r
ebuia să se
împacecu si neînsuşi,cu t oat ălumea,cu Dumnezeu,suflet ul
acestacapabildeogel oziej osnică,debănui el
imur dare,capabi l
deoi nvidiemeschinăşiî ncăf aţădeun conspi r
atorcaşiel !Şi,
dintr
-o pornire de aut oflagel are, Art
hur î şi acoperi faţa cu
mâinile.Nu mai depart e decât cu cât eva clipe înainte er a
adâncitîngânduricucer nice,iaracum st ăteacauncri mi nalpe
car
J e-
ol
imu
dist
mir
năec
ao
ţnşt
a i
ii
n
ntţ
ra
ă..
.î
n capel a semi narul ui şi-
l găsi pe
părintel
e Cardi si ngur . După ce ci t
i cr ezul, Arthur începu
i
medi atsă-şimărt urisească decăderea suflet eascadin noaptea
trecută.
— Pări nte,sunt un păcăt os.Am păcăt uit cu gândul ,di n
pizmă şir ăut at
e,împot riva unuiom car e nu mer i
tă aceasta,
care
Pănu
ri mi
ntel-
eaCfăr
acu
dit
în
ni
c
ţi
el
eu
sn
ercă
âu
t.sepoatedebi necu ci
near ede-a
face.Îivorbibl ând:
— Dumneat anumi -
aidest ăinuitt
ot ul
,fiul e.
— Pări nte!Am dat oriasăi ubescşisăst imezî nmoddeosebit
peomulacest a,faţădecar enut rescsentiment enecr
eşt
ineşt
i.
— Eşt il egatdeelpri nlegăturidesânge?
— Maiput ernice,maist rânsedecâtat ât!
— Cum adi că,fiule?
— Suntl egatdeelpri nl egăturidet ovărăşi
e.
38
— Tăunul—
— Det ovăr
ăşie?
— Înt
r-oacţiunemareşisf
ântă.
Urmăoscurt ătăcer
e.
— Şi mâni a dumital
e împotri
va acest
ui pri
eten, pi
zma
dumi tal
ef aţă de elsuntpr ovocate de succesulluiîn această
acţiune,mair ăsunătordecâtaldumi tale?
— Î n parte,da.I -am pi
zmui tpriceper ea,pentru caret oată
lumea îlpr eţui
eşte.Şiafară deast a...
.am cr ezut.
.. Da,mi -a
fostteamăcă- mir ăpeştedr
agosteauneif etepecareoi ubesc.
— Darf ata pe car eo i
ubeşt idumneat a est
e fiică a sfintei
noastrebiserici
?
— Nu,epr ot est
antă.
— Er et
ică?
Arthurî şifrânsemâi nil
e,deznădăjduit.
— Da,er eti
că,r epet
ăei .Am fostcrescuţiîmpreună.Mamel e
noastr
eerau pri et
ene.Şiiată,am ajunssăfiu gel os,pentru că
am înţ
elescăşieloi ubeşt
e.Deasemeni ...
— Fiule,î ncepu părintele Car
di,fără grabă şicu gravit
ate,
du
Aip
pă o
esusc
flu
etr
ct
eăt
vaămu
cere
l
t.ma
Dui
mn
i ea
mpot
a
rtî
ant
ncănu mi
. -aidest
ăinuittot
ul.
— Pări nte,eu...
Arthur se î ncurcă şităcu iarăşi
.Confesorulîlaşteptă să
vorbească.
— L- am pi zmuitpent ru că organi
zaţ
ia„TânăraI tal
ie”
,di n
carefacpart e..
.
—
— O!Or ?
ganizaţi
a i -a încredinţat o î nsărcinare pe car e
nădăj duiam cămi -
ovaî ncredinţami e.Măcr edeam foartebine
pregătits- oduclabunsf ârşit
.
— Cef eldeî nsărci
nare?
— Să pri mesc cărţi
le aduse cu vapoarel
e,cărţ icu caract
er
poli
tic.Tr ebuiasăleiaudepevapor ,apoisăcautî noraşunl oc
undesăpoat ăfiascunse.
— Şior gani
zaţiaaî ncredinţataceastăînsărcinare ri
valul
ui
dumi tale?
39
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Da,aî ncredinţat-ol
uiBol
la,şipent
ruastal-am invidi
at.
— Darelnuţ i-
adatni ciunpril
ejdeduşmănie?Nucumvaai
motivesă-lî
nvinuieşticănuşi-
afăcutdatori
aînînsărcinareace
is-
aî ncredi
nţat?
— Nu,pări nt
e.A lucr
atcu î ndrăznealăşicu ui tar
edesi ne.
Bolla eun adevăratpatriotşinu s- arcădea să am pent ru e!
decâtdr agost
eşisti
mă.Pări nteleCar dităcu,chibzuind.
— Fi ulmeu,dacă suflet uldumi tal
eaf ost l
umi nat de o
str
ălucirenouă,dacăî n els-aî nfiripatvisuluneiacţ i
uninobi le
pentru bi nel
efraţ
il
or dumi tale,dacă nădăj duieştisă uşur ezi
povara cel or ost
eniţi şi pri goniţi
, at unci gândeşt e-t
e l a
atit
udi neadumi tal
efaţ
ădecelmaidepr eţdarall uiDumnezeu!
Totceebun pel ume,eoper a mâi ni
lorsal e.Şichiart rezir
ea
dumi talelaovi aţănouătotdel aelî ţ
ivine.Dacăaidescoperi t
calea spr ejertfă,dacă aigăsitdrumulspr e pace,dacă t e-ai
însoţi
tcu pri et
eniidumitaleiubiţica să aducieliberarea celor
care var să lacrimiînt aină, pl
ângându- şisoart al or amară,
atunciaigri j
ăcasuflet ulsănu- ţ
irămânăî ncătuşatdei nvidi
eşi
d
foe
cup
lat
ci
mă
e ,
lsaci
a
rur.i
Nnu
ima
ui
tsă
a c-
ţ
ăiafieau
ce stn
aeal
t
oao
rpp
ee
răcare
maresă
şia
sr
f
âdn
ătve
ăşşn
ii
cc
ă
inima car e se va păt runde de ea t rebuie să fie st r
ăină de
gânduri egoi ste.Aceast ă chemare,î ntocmai ca şichemarea
sluji
toruluibi serici
i,nut rebuiesăat ârnededr agosteapent ruo
femeie şi de o pat i
mă t recătoare. Ea vine „în numel el ui
Dumnezeuşialpoporul ui,acum şipurur ea!
”
—
Abi O!
aşsi
eAprt
uh
tu
ursîş
tip
ă î
mp
ânir
eu
sănă
numâi
in
zbil
e
uc,
nî
na
ecr
seă
cmeîni
n t
.l
p âns,auzi nd
devizabinecunoscut ă.
Pări nt
e,darsfinţ ia voastră nedaţ ibinecuvântar ea biserici
i!
Cristosecunoi !
Fi ulmeu,î ir ăspunsepr eotul,sol emn.Cri stos a izgonitpe
zarafidi nt empl u,deoar ececasal uier aocasăderugăci uni ,pe
careeiopr efăcuserăî ncui bdet âlhari .
Dupăol ungăt ăcere,Art hurşopt icut r
emurî ngl as:
— ŞiI talia va fi t emplul lui, atuncicând t âlharii vor fi
40
— Tăunul—
i
zgoni
ţi
..
.
Apoiseopri
.Dreptrăspuns,auzivocea bl
ândă a pr
eotului
r
osti
nd:
— Pământ
ul şi t
oat
e bogăţii
lelui, al
e mele sunt, zis-a
domnul
.
CAPITOLULALCINCILEA
Toatăziuaaceea,Arthurarfi vrutsăumbl e,săumbl ef

ără
sfâr
şit
,îşiîncredi
nţabagaj
ulunuistudent
,conspir
atorcaşiel
,
şiplecălaLi vornopej os.
Ziua era umedă şiî nnourată,dar nu eraf ri
g,iar ţ
inutul
neted,deşes,isepăru maif rumoscaoricând.Sebucur amai
alesdei arbamoal eşiumedădesubpi ci
oareşidechi pulsfios
şimi rat al flori
lor sălbati
ce de primăvară de lângă drum.
Intr-
un t ufişdesal câm din margineaunuicr âng,opasăr eî şi
dur a cuibulşil aivirea l
uiseî nălţ
ăîn văzduh,cu un st ri
găt
sper
A i
ra
tt
h,
ubăî
r t
âc
n n
edr
cr
aep
se
ăde
-
şida
i
n an
duri
pi
e l
e
g ei
ândn
ueg
ri
lr
ee.
asupra unormedi taţ i
i
pioase,aşa cum secuvenea î n ajunulvi neri
imari .Dardouă
imagini,a l uiMont anell
işia Gemmei ,îizădărniceau întruna
porniril
e spre cel e sfinte,aşa că,până l a urmă,r enunţ ăl a
încercareadea- şiarmoni zasufletulînchipcucerni cşilăsăfr âu
slobodf antezieisăzboar elami nunileşigloriarevoluţi
eicet r e-
b
înu
ci
ai
h su
păiv
ri
n
aă
e lş
ui
i,l
ar
mo ol
nsu
il
gp
ne
o ca
rulre
er-
alcd
oest
ni
dn
ua c
căe
tol
o
r
,rad
pooii
st
odl
oş
li
ia
pi
rsf
oăi
e.
,Î
t n
şi
înfaţamâni eisalesfint eseri sipeaut oateput erileîntunericului.
La picioarel
e sale,t i
neriiapăr ătoriail i
bertăţ iivor trebuisă
înveţ
edel aî nceputvecheacredi nţ ăşivechi leadevăruri ,înînţ e-
lesullorcelnou,necunoscutî ncă.
DarGemma?
O,Gemmaosăl uptepebari cade!Eaef ăcut ăparcăanume
să fie er oina vi i
toarei revoluţ ii
. Gemma va fi un t ovarăş
desăvârşit,f
ărăf ri
că,ni ciprihană,acea i magi nei deală,carea
41
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
inspiratpână acuma at âţi

a poeţi.Alăturide el,umăr lângă
umăr ,ea vapri vidr eptî
nf aţă,cu zâmbetulpebuze,f urtuna
înaripatăaducăt oaredemoart e.Vormuriî mpr eună,şiastase
va întâmpla poat echiarîn cl
ipa vi
ctori
ei,deoarecevi
ctori
a nu
poatesănu vi nă!Elnu- ivaspuneni mi cdespredr agost eal ui
,
nu vascăpa măcarovor bă carearput easă- iturbur eli
niştea
sufleteascăşisă-iîntunecesent i
ment ulf aţădepri eteni.Art hur
şi
-oî nchipui
acapeoSf ântă,capeoj ertf
ănepri hănit ă,căreia-
i
era scri
ssă ur cepeal t
arpent ru libertatea poporul ui.Şici ne
era el,ca să î
ndrăznească să intr
eî n sf ânt
a sfint eloracest ui
suflet, care nu cunoaşt e altă dragoste decât dr agostea de
DumnezeuşideI tali
a?
Dumnezeu şiI tal
ia..
.Pe neaşteptate,o picătură de ploai
e
căzu desust ocmaiî n cl
ipacând Arthurintraî n casamareşi
posomor ât
ă, cu f aţada spre Strada Palatel
or. Pe scară î l
întâmpină maj ordomulI ul
iei
,îmbr ăcatfără cusur ,li
nişt
itşi
polit
icoscaîntotdeaunaşi ,caîntot
deauna,duşmănos.
— Bunăsear a,Gi bbons.Fraţi
imeisuntacasă?
S —
untMins
î st
aer
l
onT.
homasest eacasă.Şimi ssisBurton deasemenea.
Art huri nt răîn sal
on,trist
,cu un sentimentdeapăsar e.Ce
casă pl i
ct i
sitoare!Vârtej
ulvi eţ
iitr
ecea pe lângă ea f ără s-
o
atingă ni ciodată. Tot
ulacol or ămânea neschimbat : oamenii,
portreteledef amil
ie,mobilascumpăşif ărăgust,f
arfuriil
eur ât
e
atârnat e pe per eţi
,îngâmf ar
ea burgheză datori
tă bogăţ i
eişi
p
îec
nve
at
se
a
ell
ei
p
los
ei
r
, de
pe suvp
iaţ
oă
r,
tuc
ra
ir
l
eeds
eebsi
r
omţ
nze
,aarp
ăe
ts
t
aec
u tot
a .r
aPtâ
i
fină
ci
aşi,
l
e fl
to
ăr
ii
l
ae
t
e,
parcăîn metal ;el epăr eau anu cunoaşt ejoculseveit inereprin
fibre,lal umina uneizi le cal de de primăvară.ŞiI ul
i aînsăşi,
îmbrăcatăpent rumasăşiaşt eptându- şioaspeţiiînsal onulcare
eracentrulexi stenţ eisal e,arfiput utuşorsăt reacădr eptopă-
puşăcu zâmbet uleiî ncremeni t
,cu bucl el
ebl ondedel atâmple
şicucăţeluşulcul catpegenunchi .
— Cemaif aci ,Art hur ?î lîntrebăeacu r ăceală,întinzându- i
oclipăvârfuldeget elorşit recându- l
eapoi ,i mediat,pest epărul
42
— Tăunul—
mătăsosalcăţeluşul
ui,maidulcelapi păi
t.Spercăeştisănătos
şicăînveţ
ibinelauniversi
tat
e.
Arthurîirăspunsecu ceadint
âifrazăcare-itr
ecu pri
nmi nte
şidin nou selăsăot ăcer
eapăsătoare.Nicisosi
rea l
uiJames,
îngâmfatşigrav,nu adusevreoî nviorare.Jameser aînsoţitde
agentuluneisoci et
ăţide vapoare,un om î n vârst
ă şiafectat
.
Când se anunţ ă că masa este gata,Art hurse ridică,cu un
suspindeuşur are.
— Eu n-osămănâncî n astăsear ă,Iul ia.Terogsămăi erţi
,
darosămăr etragînodaiamea.
— Ţiipostulcupr eamar estrăşnicie,ziseThomas.Suntsi gur
căaisăt eîmbol năveşt
i.
— O,nu!Noapt ebună.
În coridor, Arthur înt
âlni fat
a din casă şi o rugă să-
l
trezeascăadouazil aoraşase.
— Si gnorinoseducel abiseri
că?îlî
ntr
ebăea.
— Da,noapt ebună,Ter eza.
Intr
ăî n odaialui,carefuseseamameisal e.Al
covuldinfaţa
f
îe
nr
e
ds
et
l
ure
ni
gaf
tuse
e. se
Unctr
ra
un
cs
if
fio
xrma
matreî
,npecap
se
ol
că
l
u,nîn
egrt
i
ump
,su
elînbo
ăl
l
ţi
iî
a e
ni
mijl
oculal tarul
ui.La pici oareleluiat ârna o candelă.În odaia
aceasta muri se ea... Pe per ete, deasupr a patului, atârna
portret
ulei .Pemasăseaflaunvaschi nezesc,carefusesealei,
pli
n cu toporaşi,flori
leeipr eferate.Seî mplineaexactun an de
lamoart eaei.Servit
oriii
t ali
enin- oui t
aseră...
g A
rij
ăr
.t
.hu
. Err
asco
pa
os
re
trd
ei
t
unlge
la
uma
i nt
Monan
tanu
en
ll
ipo
, lrt
ucr
re
at
,
tîn
înr
ăcma t
rei,
oî
nnv
, e
nl
î i
ct
epcu
u
să-şidespachet ezecu dui oşiecomoar a.Î n cli
paaceeai ntrăun
băieţel,lacheulcelmi calIuliei.Ţineaî n mânăot avă.Băt râna
bucăt ăreasăi tali
ană,car eosl uji
sepeGl adysî nai ntedeaveni
în casăst ăpânaceanouăşir ea,aşezaseacol ot otsoi uldebu-
nătăţi,pe care si gnorinuleiceldr ag put ea să lemănânceî n
toatăvoi a,fărăsăcal cecanoanel ebi sericeşti
.Art hurl uădoaro
bucat ădepâi neşit rimiserestulî ndăr ăt.Apoii nt răîn alcovşi
se lăsă î n genunchiî nf aţa crucifixul ui, adunându- şit oate
43
— Tăunul—
carecu cenimerise.Sol
daţi
iîlînconjurar
ă peArthur.Ci
udata
procesi
uneseîncheiacustăpânulşistăpânacasei
:elînhalatşi
papuci,eaî
ntr-ohainădecasă,lungă,şicupapiot
eî npăr
.
„
Parcăarvenialdoil
eapotopşit oţ
iaceşti
as-arîngr
ămădiîn
corabiesă scapecu vi aţ ă!Iată,depi ldă,ociudată perechede
vieţ
uitoare!
”
Aceast ăcompar aţi
eî itrecu pri
n mi ntel
uiArt hurînt imp ce
se uital afăpturil
e ridicole care st
ăteau î
naintea lui
.Abi a se
puteast ăpânisănur âdă,deoareceî şidădeaseamacăarficeva
cut ot
ulnepot ri
vitîntr-unmomentat âtdegravcaacel a.
— AveMari a,ReginaCoel i,î
ngânăelşiseî ntoarse,sănumai
vadăpapi otel
ezbur l
itealeIuliei,car e-
lî mpingeauî nt
ruispit
ă.
— Fi ţibun să-miexpl i
caţi,zi semi sterBurt on,apropi
indu-se
de ofiţerulde j andarmi ,ce î nseamnă aceast ă pătrundere cu
forţaîntr-o casă parti
culară? Trebui e să vă pr evi
n că,dacă
nu- midaţ iexpli
caţi
isat i
sfăcăt oare,voifi nevoi tsă măadr esez
mi ni
struluiplenipot
enţiarengl ez.
— Cr edcăast avafideaj uns,at âtpent rudumneavoast răcât
ş
di
ep
mneni
t
tr
au
temi
. nistrulplenipotenţiarenglez,î
irăspunseofiţerul,cu
Şi, desfăcând or dinul de ar est
are a lui Arthur Burt on,
studentî nfil ozofie,i-
lîntinsel uiJames,adăugândcur ăceală:
— Dacăveţ imaiaveanevoi eşideal teexpli
caţ
ii
,văsf ătuiesc
săvăadr esaţişefuluidepol iţ
ie.
Iuli
a smul sehârt i
a din mâi ni
lebăr bat
uluiei,îşipet
r ecu în
gr
gras
obo
ă l
ănpi
ri
evi
,r
ce
ua
mp ne
-s
at
refief
a
ostşins
î et
s ar
re
eps
ezif
ă al
a
căA rt
deh
câu
trocl
au
dyabt
âi
nt
a
e
crescut ă,cuprinsădet urbar e:
— Aşadar , ne-ai făcut neamul de ruşi ne! stri
gă ea. Di n
prici
nadumi tal
es- aadunatai ci,cal apanoramă,t oatăpleava
oraşul ui,şiacum r âdepeseamanoast ră!Frumos,n- am cezice!
Cu t oată cucernicia dumitale,dr agulmeu,miseparec- aisă
nimer eştilaînchisoare.Deal t
fel,lacene- am fiput utaşt eptade
lafiuluneicat oli
ce?
— Doamnă,nu văest eîngădui tsăvor biţ
icu arestatulîntr-
o
45
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
li
mbă străină,o într
erupse ofiţerul
,darobservaţ i
al uia fost
înăbuşi
tă de puhoiulde ocărienglezeşt
icare se r
evărsau di
n
guraIuli
ei.
Odat
ă,doct orulWarren o asemuisepeI ul
ia cu o salat
ăîn
care bucăt
arularfi t urnato sticlăî ntreagă deoţ et.Glasulei
ascuţitşipătrunzător î
lfăcea pe Art hursă scr âşnească din
dinţi
.Şiacum,î şiamintideodat
ădecompar aţi
adoct orului
.
— Ce r ost ar avea să vorbim de ast a? îir ăspunse el.
Dumneat an-aiat etemedenepl ăceri.E limpedepent ru t
oată
lumea că nu eşt i vi
novată cu ni mi c. Bănuiesc, adăugă el,
întor
cându-se căt re jandarmi, că dori ţi să-mi cer cetaţ
i
lucruril
e. .
.
Î
n t imp ce j andarmi iî i percheziţi
onau odai a, ci
ti
ndu- i
scri
sorile,cercetându- ihârtiil
e de la universi
tate şismulgând
sertarele, Arthur st ătea pe margi nea pat ului şi aştepta.
Perchezi ţ
ianu-lnel i
niştea;aveaobi cei
ulsăar dăt ot
deaunat oate
scri
sorilecarearfiput utcompr omitepeci neva,iaracum,af ară
decât evapoeziiînmanuscri s,parter evoluţi
onare,partemistice
ş
niide
micddo
iu
nă-
ct
r
ee
eic
a n
eua
me
rfir
epd
uin
t
ut„T
sân
ăă
ir
- a
r
ăsIt
pa
l
ăl
ie
t
e”,
asj
a
cnd
ă pa
er
nmi
t
ruin
ou
stg
eăe
nsi
ar
l
aă
lor.
După o l ungă î mpotrivir
e, Iulia se l ăsă îndupl ecată de
stăruinţel
e cumnat ului ei , Thomas, şi pl ecă să se cul ce,
măsur ându- lpe Arthurcu o pri vire dispreţuitoare.James o
urmă,supus.
aceDu
stpă
a secel
pii
eşi
mb r
aă
se,ce
îni
la
cl
eţ
i
r d
câni
n
ds o
ăda
pi
er
a,ăTi
h
noma
di
f s
ere,c
nt,ar
se
eatot
prt
oi
pmp
iedue
l
ofiţerşi -
iceru voi e să vor bească ceva cu ar estatul.Căpăt ând
permisiunea,seapr opi edeArt hurşi-işoptigrăbit:
— Adr aculuiîncur cătură!î miparegrozavder ău. .
.
Arthurî lprivicuseni năt ate.
— Dumneat a aif ost totdeauna bun cu mi ne,zi se el.Nu
trebui
esăt enelinişteşti.Număameni nţănimi cgr av.
— Ui teceest e,Art hur !Thomasî şitrăgea nervosmust ăţi
le,
neputându- se hotărîsă- ipună o î ntr
ebare nepl ăcută. Toat ă
46
— Tăunul—
povesteaastaeî nlegăturăcu vreochesti

unebănească?într
ebă
el,însfârşi
t.Pentrucă,dacă-iaşa,atuncieu.
..
— Cu vr eo chestiune bănească?.
..Fărăîndoi
ală că nu.Ce
legăturăarput eaavea?
— Încazulacest a,evorbadevr eunfleacpol i
ti
coar ecar
e?Eu
am bănui taşa ceva maidi nainte.Eh,ce să- ifaci
?...Nu te
turburaşinu luaî n seamăvor belepr ost
eşt
ialeIuli
ei;şti
idoar
celimbăare!Aşacă,dacăosăainevoi edeajutorulmeu,bani
saualtceva,să-
midaideşt i
re.
Arthurî iînt
inse mâna înt ăcere şiThomas ieşidin odai
e,
căutândsădeaf eţeisaleoexpr esi
edenepăsar e.
Î
nt i
mpulacest a,jandarmiiterminaserăpercheziţi
aşiofiţ erul
îlrugă pe Arthursă- şiîmbrace paltonul.Arthurse execut ă
imediatşiseî ntoarsesă iasă,darse oprinehot ărât:î
ivenea
greusă-şiiarămasbundel aodaiaaceast adefaţăcupol iţ
ia.
— Vă r og,n-aţ iputea..
.n- aţiput ea să i
eşiţ
io clipă din
odaie?într
ebăelpeunuldi njandarmi .Doarni cinu potfugişi
nicin-am ceascunde.
—
ăsămÎ
l mi
si p
nguarr
epf
i oa
ear
rt
e
est
ar
ă
ţiu
.,dar nu se poate;n-avem voie să-i
— Cesă- ifaci
,fieşiaşa.
Ofiţerul st ătea lângă masă şi se ui ta la portret
ul lui
Montanelli
.
— E vr eorudăde- adumi tal
e?î nt
rebăel.
— Nu,epări ntel
emeusuflet esc,noulepi
scopdeBrizzighell
a.
îliP
ue
besc
aar
u ăe
p î
l
Aarş
t
t
h e
upr
t
,aa
uşa
sec
rv
ui
t
mor
oiii
i
ut
a
bli
i
se
en
ri
ă,în
ng
îar
ii
nj
o
tra
e ţ
piş
e it
mari
maşti
.
saToţ
şi
i
acum se î ngr ămădeau î nj urull ui,cu f eţel
e mâhni te.Gi an
Bat t
ista era şielacol o,şil acrimileî ipi curau pe must ăţile
cărunt e.Ni ciunuldi ntreBurt oninu i eşisesă-lpetreacăpecel
arestat.Răceal al orscot eaşimaimul tî nevidenţădevot ament ul
şidr agosteaservi toril
or.Întimpcest rângeamâi nil
eîntinsespr e
el,Arthursesi mţ iadâncmi şcat.
— Adi o,Gi an Bat tist
a,sărut ă-ţ
icopi iidin parteamea!Adi o,
Tereza!Adi o,adi o...
47
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Şicoborîî nfugăscăril
espreuşadel ai
ntrare.
Pest
ecât evaclipe,grupulcelmi
cdebăr baţităcuţişidef
emei
car
epl ângeau în hohotestăt
eaîn uşă,pri
vind în urmacaleşt
ii
cesedepărt a.
CAPITOLULALŞASELEA
Art hurfuseseînchi
sîntr-
ofortăr
eaţămedieval
ă,deproporţ
ii
uriaşe,aşezată chi
arlângă port
.Vi aţ
aînî nchi
soar
e nu ise
păru dincale-af
arădegrea.Ceeace-lsupăr
amaimul tîncelul
a
luier aî ntunericulşiumezeal a.Darelcr escuse într-un vechi
palazzo,aşa că ni ciaerulî nchis,ni cişobolanii
,ni cimi rosul
greunuî nsemnau onout atepent ru el
.Mâncar eaer apr oast ăşi
puţ i
nă,î nsăcur ândisedăduvoi efrateluisăuvitregJamessă- i
tri
mi tăt ot ce-
it rebuia. Arthur er a singur în cel ulă. Deşi
supr avegherea nu era chiarat âtdeaspr ă pecâtseaşt eptase,
totuşinu i zbutisă aflemot i
vulpent ru carefusesear est at
.Cu
t
so
ăat
ce
ia
tce
ea ss
ct
ea
ă ş,
ili
n
ti
otşt
te
ias
mp ul
u fleşt
ie
-as
lp c
eă
tn
r
ecu
e-
alpîăr
n ăse
ruga
ă.N
uu
ciniişsi
eme
îngăi
ddu
t
aţi
a
ii
pioase.Aştept arăbdătorşil inişti
tdesf ăşur ar
eaeveni mentelor.
Î
ntr-o dimi neaţă,un sol datdeschi se uşa celuleişi -izise:
„Haide!”Dupădouă- tr
eiî nt r
ebări ,lacar eprimiacelaşir ăspuns:
„Ei nterzis să vorbeşti”,Art hur se supuse i nevitabil
uluişi -l
urmăpri ntr-
unî ntr
egl abi ri
ntdecurţ i
,decori doareşidescări .
Îns
ma sfâr
ă ş
l
uit
,
ngaj
ăun
,acsep
o în
ert
r
i-
t
ăocîn
ucă
pp
oe
sr
tev
a ma r
vee
r şi
de l
şumi
i î
ncn
ăo
ra
cs
aă
t,u
ă cn
udeh,l
âra
ti
io
,
stăteau t reiofiţ ericu figuriadormi t
e,care schi mbau î ntre ei
fraze scurt e.Când i ntră el,ceit reiîşil uarăî ndată un aer
import antşigrav,i arcelmaiî n vârstă,un col onelbăt rân şi
spilcuit,cuf avoriţicărunţ i
,îiarăt ăunscaundeceal altăpart ea
meseişiî ncepui nterogatoriulpr egătit
or.
Art hurseaşt ept alaameni nţărişilai nsulteşisepr egătisesă
răspundăhot ărât ,cudemni t
ate.Avuî nsăopl ăcutădezamăgi re:
coloneluleraaf ect at,rece,mi li
tăreşteoficial,darcâtsepoat ede
48
— Tăunul—
poli
ticos. I s-
au pus într
ebări
le obi
şnuit
e: numele, vâr
sta,
naţionali
tat
ea, st area social
ă. Art hur r ăspundea, şi
răspunsurile se consemnau atât de monoton, încât asta
pli
ctiseapetoatăl
umea.
Începuse să se pli
cti
sească şielşisă- şipi ardă răbdarea,
cânddeodatăcol onel
ulîlîntrebă:
— Şiacum,mi st
erBurt on,spune- neceşt i
idespr e„Tânăr a
It
ali
e”?
— Şt i
u căesteoor gani
zaţiepolit
icăşicăedi teazăogazet ăla
Marsil
ia,pecar eor ăspândeşt eî
nI tal
iacu scopuldeapr egăti
poporullar evol
tă şide a izgoniarmat a austriacă di
ncolo de
hot
areleţării
.
— Dumneat aaici ti
taceast
ăgazet ă?
— Da,m- ainteresatconţi
nutulei.
— Darcândaici t
it-
o,ţi
-aidatseamacăf aciunactil
egal?
— Făr ăî ndoială.
— Deundeail uatexempl ar
ele careau f
ostgăsi
teîn odai
a
dumital
e?
—
— A st
Misa
tn
eruBv
u-o
r
top
no,
ts
ap
iu
cn
ine
u. mergecu „ nu vă potspune”.Eşti
datorsă-mir ăspunzil atoateîntr
ebările.
— Î ncazulacest a,dacănuvăpl ace,„nupot ”,vărăspund:nu
vreau.
— O săr egreţimait ârzi
u căaiîndr ăznitsăvorbeşticu mi
ne
pet onulacesta,îiatraseatenţiacolonelul.
A
—rth
Pu
otrs
năurăsp
maiua
ns
deu
a n
gimic,i
că aa
vrcel
em ă
îl
al
n tur
mâ mă
ini:
l
e noastre dovezi
împovărătoare,carearatăcăr aporturiledumi talecuor gani
zaţia
au fostmul tmaist rânsedecâtceea cearput ea decurgedin
simplalecturăauneil i
terat
uriinterzise.Darpent ru dumneata
arfi mul tmaibi ne dacă aimărt urisit otul,deschis.Oricum,
adevărult otseva descoperişio să- ţidaiseama si ngurcă în
zadaraiîncercatsăscapipri nocolurişit ăgadă.
— Darn- am delocintenţiasămădezvi novăţesc!Cedoriţisă
şt
iţi
?
49
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Î n pri
mul r ând, să ne spui cum de te-ai amestecat
dumneata,unstrăin,î
ntr-
oafacerecaasta?
— M- am gânditmult,am citi
ttotceseputeagăsiîn această
di
recţ
ieşiam aj
unsl aanumi t
econcluzi
i.
— Cinet e-aîndemnatsăi nt
riînor ganizaţi
e?
— Nimeni .Eusi nguram dori t.
— Dumneat a vrei să mă porţ i pe deget e! rosti aspru
col
onelul;sevedecăr ăbdar eaîncepusesă- lpărăsească.Nimeni
nu poatepăt rundeî n aceastăorganizaţiefărăaj ut
orulaltcuiva,
adăugă el.Cuii -aimărt urisi
tdori nţa dumi t
ale de a ajunge
membrual„ TinereiIt
alii”
?
Tăcer e.
— Fi idrăguţşirăspunde- mi.
— Nu,l aoasemeneaî ntrebaren-osăvăr ăspund.
Art hur vor bea cu r ăutate. Era cuprins de o mâni e
nestăpânită. Aflase maidi nainte despr
e arestări
lef ăcut
el a
Livornoşil aPisa.Î
ncănuput easă-şideaseamadeadevărat el
e
proporţiialedezast
rului
,darceeace- iaj
unsesel aurecheîiera
del
ceoarj
ul
l
a n
ţspr
i cia
ets
eă
n.se si
i mtăî ngrij
orat de soart a Gemmeişia
Sesăt urasepânăpest ecapdepol i
teţeaprefăcutăadomni lor
ofiţeri,îiera scârbă deduel ulacel a decuvinte,dej oculacel a
exasperant de î ntrebări vi
clene şi r ăspunsuri ocoli
te. Toate
acestea îlobosiseră şi
,pedeasupr a,îlmaichi nui
aşit r
opăitul
soldatuluide pază de di ncolo de uşă,cu pasull uiapăsat ,
î
n
—aint
Îeş
nti
r
eîna
ap
l
teo
li
.
e,când l -aivăzut dumneat a ultima oar ă pe
GiovanniBol la?î ntrebă colonelul
,după cât eva vorbearuncat e
l
aî ntâmplare,înai ntedepl ecareadumi t
aledi nPisa?
— Numel eacest ami -enecunoscut .
— Cum!Gi ovanniBol l
a?Darpotsăt easigurcă- lcunoşti
!Un
tânăr înalt,totdeauna pr oaspătbăr bi
erit
...Doar e col eg cu
dumneat al auni versit
ate.
— Eunucunoscpet oţistudenţ
iidi
nuni ver si
tate.
— O,darpe Bol la nu se poate să nu-lcunoşt i
!Priveşte:e
50
— Tăunul—
scrisullui
.Vezişidumneatacătecunoaşt ef oartebine.
Şi, cu un aer nepăsător
, colonelul îiî ntinse o hârti
e,
deasupr a cărei
a era scris: „Proces-verbal”,i ar dedesubt
iscăli
tura:„Gi
ovanniBoll
a”.Cercet
ând- oî n grabă,Arthurdădu
denumel el ui.Nedumeri t,îşiridi
căochi i.
— Î midaţ ivoi
esăci tesc?î lî
ntrebăelpecol onel.
— Da,f ărăî ndoial
ă.Chi art epriveştepedumneat a.
Art hurîncepu să ci tească,î nt imp ce ofiţeri
iurmăr eau î
n
tăcereexpresiafeţeil
ui.Document ulcuprindeadepoziţi
idateca
răspunsl aoseri eîntreagădeî ntrebări.Erali
mpedecăşiBol l
a
fusesearestat.Cel edintâidepozi ţiinu arătau ni
mi cnou;erau
răspunsuri le obişnuite,toatelaf el
,care se r epetă odată cu
fiecarei nterogatori
u.Urmaapoioscurt ădaredeseamaasupr a
rel
aţiil
orluiBol l
acu or ganizaţ
ia,asuprar ăspândiriiîn Li
vorno
al i
teraturiiinterziseşiasupr a adunări
lorst udenţeşti
.Iarmai
departescri a:„Printreceicareau venitalăturidenoi ,eraşiun
tânăr engl ez, cu numel e de Art hur Burt on, di
nt r-
of amili
e
bogatădearmat oridinLivorno”.
t A
rădr
at
sh
eu
!rBsi
omţ
lai
l,ccua
mreîil
un
aă
sv
eăl
eş
at
e
s s
upâ
rn
ă-ge
şil
eda
î
nt
oro
ibr
a az
.
sf
ânBt
ol
ăl
adîl
e
conducăt or
,Bol l
a,car eoi ubea pe Gemma şio at răsese î
n
organizaţi
e!Aşezăhârt i
apemasăşir ămasecuochi iînpământ ,
prosti
t.
— Sper că acestmi c documentţ i-aî mpr
ospătatmemori a,
nu?î ntrebăveninoscolonelul.
A
—rthu
N urcl
cu ăo
nti
n
scăp
dei
nnc
iap:
menicu acestnume,r epet
ăel ,încrunt at.
Trebuiesăfievr eoneînţelegerelami jloc.
— O neî nţelegere? Prosti
i!Şt i
i,mi sterBurt on,caval eri
smul
acesta donchişotesc e un lucr u mi nunat,darnu t rebui e să-l
împingipr ea depart e. Asta e gr eşealaî n car e cade veşni c
ti
neretul.Gândeşt e-tebine:f aceoar esă t ecompr omiţişisă- ţi
stri
civiaţapent ru osimpl ăformalitate,cruţândt ocmaipeomul
carete-at r
ădat ?Vezişidumneat acăeln- apr eaavutmust rări
deconşt i
inţăcândadepusî mpot rivadumi tale!
51
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
În gl
asulcol
oneluluisunacevaf oart
easemănăt orcu ironi
a.
Art
hur se cutr
emur ă.O bănui al
ă neaşt eptat
ăî ifulger
ă prin
minte.
— Ast aeomi nci
ună!Aţisăvârşi
tun f als!O văd dupăchipul
dumneavoast ră!Sunt eţ
iun om j osnic!O,v- am ghi citplanurile:
orivreţisă compr omi t
eţipe cineva,orisă- miî ntindeţimi eo
cursă,ca să puneţ imâna pe mi ne.Sunt eţiun î nşelător
,un
mincinos,unt i
căl
os!
— Taci!strigăcolonelul
,sărinddepescauncat urbat.
Ceidoicol egiailuierau deasemeniî npicioar
e.
— Căpi t
an Tommasi ,zise el
,adr esându-se unui a dintre ei.
Cheamăgardi anulşiporunceşt e-isă-lbagepetânărulacest ala
carceră pentru câtevazil
e.Văd căar enevoiedeol ecţi
e„ casă
pri
ndăl ami nte”
...
Car cerasemănacu ogaur ădeşobol ani
.Er aneagră,umedă
şiî nfiorător de mur dară. Toate acest
ea, înloc să-lf acă pe
Arthursă„ prindăl aminte”
,cum dor eacolonel
ul,îladuser ăîn
ceamaicumpl it
ăst ar
edenervi .Casabogat ăîncarecr escuseîl
f
că
uc
ru
ăsţeni
e să
a fii
.Ş eac
cu
âtmse
trpo
eb ua
it
aesă
desep
ar
te
it
e
nn
găţ
io
ds
ep î
n c
eree
ţ
iea
i l
ipc
ie
cop
işir
i
,v
peş
l
it
ne
i
demucegai ,săst eapepodeauapl inădegr ămezidegunoişide
totfeluldemur dări
i,săr espireduhoar eaî nspăimânt ătoarecar e
răzbeadel aţ evil
edescur gereşidi nl emnulput red.Ceadi ntâi
impr esieal uifuseseat âtdezgudui t
oare,î ncâtofiţeruli nsultat
arfi f ost
,făr ăî ndoială,încânt atde r ăzbunarea l ui.Când se
si
A mţ
r
thiuî
mp
r î
nini
as î
ntna
ă cc
ueas
bt
ăă
gac
ru
eşc
dă,ş
e sic
eaând
mă,upşa
i
păs
iedi
n zb
u-i
şî
in
drur
umall
mu u
cui
,
mâi nil
e.Se cut remur a de scârbă oride cât e orideget el
el ui
atingeau mur dăriavâscoasăcar eacopereaper eţii
.Înaintedea
seaşezaî şigăsi,di bui
nd,unl ocmaipuţ inmur dar.
Rămase t oată ziua î ntr-un întuner i
c orb, î ntr-ol i
nişte
deplină.Sosişinoapt ea,f ără să aducă nicio schi mbare.Î n
jurulluier aacelaşigol .N-aveadeundesăcul eagăimpr esi
idi n
afară.Încetulcu î ncetul,pierdeanoţ i
uneat impul ui.A douazi ,
cheiascârţ âiînbr oască.Şobol anii
,speriaţi
,ozbughi răchiţăi
nd
52
— Tăunul—
pelângăpici
oarelelui.Şidintr-
odată,groazapusest
ăpânirepe
el
.Săriî n pici
oare.I ni
ma- ibătea cu deznădej
de,urechile-
i
vui
au.Aveaimpr esi
acăni cilumina,nicisunet
elenuajunseseră
pânălaeldelunişil unidezile.
Uşa se deschise şilumina slabă a unuif el
inar st
răpunse
întuneri
culdenepăt runsalcarcerei
.Lumi naaceeaî lorbi.Int
ră
gardianul
-şef
.Îiaducea o bucat ă de pâine şio cană cu apă.
Arthurpăşispreuşă.Er aîncredinţatcăveni ser
ădupăel ,să-l
scoatădeacolo.Darmaiî naintede- aaveatimp săspunăvr eo
vorbă,omulîiîntinsepâineaşiapa,seî ntoarseşiplecăf ăr
ăun
cuvânt.Uşasei zbidinnou.
Art hurbăt u din pi
cior
.Pentru înt âiaoar ăîn vi
aţănu semai
puteast ăpâni.Ceasuri l
etreceau.Pi er deadin ceîn cemaimul t
noţiunea l ocului şi a timpului
.Î nt unericul i se părea de
necupri ns,fărăî nceputşif ără sfâr şit
.Vi aţa di
nafar
ă pieri
se
pentruel .
A t reia zi
,sear a,uşa se deschi se di n nou.În prag stăt
ea
gardianul,î nsoţi
tde un sol dat.Art hur se ui tăînjurull ui,
n
zaă
duc
ai
rt
.
ni
cSt
să
ătea
s î
ocnt
o p
ei
ac
si
o
căar
de
,c
e fe
âr
i
tnd
e u
or-
eşi
, o
zil
ech
si
i
ade
u l
săut
pminăn
ămâ ,isi
l
si
nt
t
ă d
eu
a-s
î
ne
acestmormânt .
— Hai de,rost igardianul,oficialşiîngheţat.
Art hurî lurmămecani c,cupaşinesi guri,î
mpiedicându- seşi
clăti
nându- secabeat .Gar dianulvoisă- lajutesăur cet r
eptele
îngusteşidr eptecar educeau î n curte,darelseî mpot ri
vi.La
cea
gardid
ai
nul
n un
rmă
ul -t
ar
re
fiap
st
pă
r,
i
ji
name
i ţ
tdi
.
e uSer
mă c
.l
ătină,şiar fi căzutdacă
— Ei ,acum at recut,auziun gl aspri etenos.Aşaseîntâmplă
tot
deaunacândi eseomul ,de-acolo,laaer .
..
Art hurf ăcea î
ncercărideznădăj duitesăi nspireaer
,când se
simţiiarăşist r
opitcuapă.Î ntunericulpăru căr ămâneînurma
luişisedesf aceînbucăţ i,cuzgomot .
Î
n sf ârşit
,î şi veni în fir e şi , dând l a o parte mâi ni
le
gardianului, porni cu paşi aproape si guri de-a l ungul
coridoruluişisuiscar a.Seopri răocl ipăî nfaţauneiuşi.Apoi,
53
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
uşasedeschiseşiArthursepomeni ,î
naintedeaaveat i
mpulsă
înţ
eleagă unde era adus, într-
oî ncăperel uminată. Cu o
căutătur
ă nedumerit
ă,măsur ă masa încărcat
ă cu hârti
işipe
ofiţeri
icarest
ăteaulalocuri
lelorobi
şnuite.
— A,mi sterBurton!zi se col
onelul.Nădăjduiesc că de data
aceastaveifi maiî nţ el
egător.Ei,cum ţi-
apl ăcutcar cer
a?Nu- i
aşa că acolo nu e at âtal ux ca în sal
onulf ratel
uidumi t
ale
vit
reg?
Art hur îşi aţi
nti pri vi
rea asupr a chipului zâmbi tor al
colonelul
ui.Î Icuprinse o poftă nebună să se arunce asupr a
acestuifilfizon cu favoriţ
icărunţ işisă-lstrângă de gât .Fără
î
ndoialăcăgânduliseci teapef aţă,deoarececolonel
uladăugă
i
mediat,cugl asulschimbat :
— St aijos,mi st
erBurt on,şibeaunpi cdeapă.
Art hurîmpi nsel a o partepaharulcu apă ceiseî nt
indea.
Spri
ji
nindu-se cu coat ele de masă,î şiduse mâna l afrunte,
î
ncercând să- şi adune gânduri le. Colonelul î
l urmărea cu
l
uare-aminte. Ochi ul lui încer
cat prinse tremurul mâinil
or,
t
cr
ae
s
reăd
ri
r
oe
vadb
e uu
eazel
so
er
c,
ăp
tăr
u u
i
relî
mb
t
r upâ
ec
as
si
t
cădşeiu
omez
bose
ea
al
l
ăăn
şe
ir
pr
vi
ov
ai
r
se
ăast
. insă,
— Acum, mi ster Burt on, începu di n nou colonelul după
câtevaclipedet ăcere,săneî ntoar cem acoloundene- am oprit
rândult recut.Atuncis- ai scatîntrenoiouşoar ăneî nţel
egere.
..
Credcănusevamair epeta.Înori cecaz,începdiscuţ i
anoast r
ă
declarându- ţ
icădedat a aceasta si ngura meadori nţă esă fiu
î
nn
eg
aă
td
auoi
to
sr
.
evPo
ert
i
tas
tă
ete
f a
ărăsi
g
rou
sr
t,cd
ăan
cu
ăvt
eom î
vein
pt
ur
eb
rtui
a nu
cţa
mfa
sţ
eăcd
ued
vinu
em-
şi
veidovedicăţ i-aveni tmi nteal acap.
— Cevr eţidelami ne?
Arthurr ost
iacest evor becu un gl asaspru,r ăutăcios,străi
n
parcă.
— Vr eau numaisă- mispui ,si
ncerşici nstit
,ce ştiidespr e
organizaţi
eşidespr eceicef acpartedin ea.Şiî naintedet oate,
decâtt impî lcunoşt ipeBol la?
— Nul -am întâlnitni ci
odat ă.Nuşt i
uabsol utni micdespr eel.
54
— Tăunul—
— Aşasăfie?Bi ne,vom maivorbicurânddespreast

a.Poat
e
cunoşt
imaibinepeunt ânărcunumel edeCarloBini
?
— N-am auzitnici
odatădeel.
— Astaeîntr-adevărci
udat!Ei,darcepoţisă-
mispuidespr
e
FrancescoQuer ri?
— Pent ruî
nt âiaoarăaudacestnume.
— Dar i at
ă o scri soare adresat
ăl ui şi scri
să de mâna
dumitale.Pri
veşte!
Art hurseui tănepăsăt orlascri
soareşioaşezălaoparte.
— Ei ,cum?n- or ecunoşt i
?
— Nu.
— Dumneat at ăgădui eşticăacest
aarîiscrisuldumi tale?
— Nu t ăgăduiesc ni mic.Nu- miami nt
esc să fi scris aceast
ă
scrisoare.
— Poat ecă-ţ
iami nteştideasta?
Iseî nti
nseîncăunpl i
c.Arthurrecunoscuscrisoareapecar e
ot ri
mi seseîntoamnăunuipri et
enstudent.
— Nu,r ăspunseel .
—
— ŞNi
unşu
tcu
i
u.noşt
iper soanacăr eiai-aiscri
s-o?
— Aiomemori eciudatdescurt ă.
..
— E unvechidef ectalmeu.
— Aşa!Dareuam auzi tdel aunuldi nprofesoriidumi tal
ede
l
a universi
tat
e că nu er ai socoti
t deloc ca fii nd i ncapabi
l.
Dimpotri
vă,sespuneadespr edumneat acăeşt iunt ânărcâtse
p oat
— ePde
r
ob i
n
ate
bl
ii
lge
cnt
ă .
dumneavoast r
ăj udecaţ iinteli
genţa din punct
devederepol iţ
ienesc.Pr of
esoriiuni versi
tariîntrebuinţeazăacest
cuvântî nt r-
unî nţelesmaideosebi t
...
În glasull uiArt hur se si mţea cum cr eşte un î nceput de
mâni e.Foamea,aeruli nfectşinopţ il
e nedormi teî list
oviseră.
Avea săget ături î n t ot t rupul, fiecar e os î l durea. Gl asul
coloneluluiî isfâşianervi i
,şiaşadest uldechi nuiţi
;aveaasupr a
lorunef ectasemănăt orcu acelalzgâri eturil
orunuicr eion peo
tăbliţ
ă de ar dezie,st rident e,care-lfăceau să scrâşnească di n
55
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
dinţi
.
— Mi st
erBurt on,urmă colonelul
,r ăst
urnându-seînf otoli
u
cu toat
ăconşt i
inţademnit
ăţiisale,dumneat aiar
ăşiuiţi.Eu îţi
atrag î
ncă o dată at
enţ
ia că di
scuţia pe un t
on ca acesta nu
poate să ducă l a nimic bun.Aif ăcut o dat ă cunoşti
nţă cu
carceraşicredcănuvr eisă-imaisi mţ işiadouaoar ăplăceri
le.
Îţ
ispun deschi s:dacănu ar ăţ ibunăvoi nţăşinu t esupui,osă
fiu nevoitsăi au împot ri
va dumi t
alemăsuriaspr e.Nu uita că
am dovezidestul eşisigurecăuni idi ntr
etineriidesprecaream
vorbittr
ansport au cl
andestinl it
eratur ăint
erzisăînportullocal.
Afaradeasta,maişt iu căaif ostînl egătur
ăcu ei .Aşadar,aide
gând să- mispuit otce şti
iî n această chesti
une,f ără să te
constrâng?
Art hurse mul ţ
umisă- şilase şimaimul tcapulî nj os.O
mâni e oarbă,de animal,se zbătea î
n elca o fii nţă vi
e.Nu- l
speriauat âtameninţ
ăril
ecolonelului
,câtfaptulcăî ncepeasă-şi
piardă stăpâni
rea de si
ne.Pentru întâi
a oarăî şidădu seama
li
mpedeceseascundesubpoj ghiţadecul t
urăai ntelect
ual ul
ui
ş
isub
— Asşme
tepr
e
tnn
uiar
c
ăre
sş
pt
ui
nnu
s,l
u
zi
i şi
se s
ce
ol
oî
nne
gr
l
uo
lz
i
..
— N- am cesăvăr ăspund.
— Prinurmar e,dumneat ahot ărâtnuvreisărăspunzi?
— N- am nimicder ăspuns.
— În cazulacest a,o să fiu si l
itsă dau or
din să te ducă
î
ndăr
ătl acarcerăşisăt eţ inăacol opânăcândî ţiveischi
mba
hot
pu ă
nr
ăâ
cr
ăe
ta
u.
şIa
erdacăt
. evorapucaf urii
le,osăporuncescsăţ ise
Arthurî şiridicăfrunt ea.Print rupî itrecuunfior .
— Faceţ icum cr edeţi,zi se elî ncet.Însă r ămâne de văzut
dacămi nistrulpl enipotenţ i
aralAngl ieivaî ncuviinţaasemenea
trat
amentf aţădeunsupusbri tanic,acăruivi novăţienu poate
fidovedităcuni mi c.E dat orial
uisăhot ărască.
Arthuraf ostdusî nt
r- ocelulă,undeset r
ânt ipepatşidormi
până di mineaţ a următ oare. Nu i se puser ă nici căt
uşe şi
deocamdat ăf u scut itsă vadă i arăşicar cera.Dar cu fiecare
56
— Tăunul—
i
nterogatori
u,duşmăni adintr
eelşicol onelsporea.
Zadarni cînăl
ţa Art
hurrugăci unicăt reDumnezeu,să- idea
putere să-şi î
nfrângă porni
ril
er ele. Îndată ce-l duceau în
î
ncăperea aceea lungă,aproape goală,unde- laştepta aceeaşi
masă acoper i
tă cu postav,îndat
ă cedădeacu ochi idecol onel
şi-
ivedeaf avoriţ
iicărunţ i
,our ăneîmpăcatăpuneast ăpânirepe
el,trezindu-idori nţa nebună de a spune necuvi i
nţ e şide a
aruncaî nobr azulacestuidomn,chi ardelaî ntâiaîntrebare,un
răspunsdi spreţ
ui t
or.Nu trecuseniciolună decând st ăt
ea la
închisoare,şiduşmăni aunui afaţădecelălal
taj unseseat âtde
îndârjit
ă,încâtni cinusemaiput eauuitali
niştiţ
iunull aal tul
.
LuiArthur ,luptaaceastaprel
ungăşiascuţ it
ăîncepusevădi t
să-izdrunci ne nervi
i.Pe zice t recea,îierat otmaif ri
că să
doarmăadâncsau sămănânce;şt iafoartebinecu câtăat enţie
esupr avegheatşinu- imaiieşeau di n mintezvonurilecum că
arestaţ
iisuntadormi ţipe nesimţ it
e cu beladonă,ca să l ise
smul gădeclar aţ
ii
lepecar euniile-arput eadaîndel i
r.Noapt ea,
când seî ntâmpl a să t
reacă pe lângă elvre-un şoarece,săr ea
ar
cise
n,vn
aăd
su
tşi
ă t
asş
i
cut
r
ne
smu
înrân
cd
el
uld
aelg
ur
oa
i şz
iă,ş
asi
cume
lăr
t eu
daciăse
nupăr
e
cua
mvca
ă
vorbeşte prin somn. .
. Vedea cum j andarmi iî ncearcă să-i
surprindă vreomărturisirecarel -arputea învinuipeBol la.Şi
într
-adevăr,nerviiîislăbiseră atâtde mul t
,î ncâtuşor ar fi
pututsăcadăî ncursă.Zişinoapt eîisunaî nur echinumel elui
Bolla.Îlaveamer eu pebuzeî ntimpulporni ril
orl uicucernice,
r
ro
us
gti
ănd
ci
uu-
nl
i
lefăr
ă
şis
şă
-iv r
dep
eaăn
î
nal oc
mă de
t
ăn„
Ma
iil
e.ri
aDa
”î n
rti
lmp c
ucrue-
l ş
ci şop
el tea
mai
înspăimânt ător er
a că cr edinţ aîlpărăsea pe zice t r ece.Se
agăţacu î nfri
guratăîndăr ătniciedeceldi nurmăspri j
in alsău,
petrecând în rugăciunicât evaceasuripezi .Dargânduri leise
întorceau totmaidesl aBol la,iarr ugăciunilelespunear eceşi
maşi nal.
O mar emângâi ereîiaducea gardi anul-şefalînchi
sori i.Era
unmoşneguţmărunt ,rotofeişichel .Laî nceput,omulîncer case
cât put use să-şii aoî nf ăţişare fioroasă. Dar bunăt atea lui
57
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
înnăscută,careieşealai vealăîn fiecaregropi

ţă depeobr azul
bucălat,biruiî
n elsimţulofici alaldatori
eişiî
n curândîncepu
săumbl ecubi l
eţel
edel aocel ulălaalta.
Î
ntr-
o după ami ază,într-o zidemai ,gardi
anul-şefi
ntrăî n
celul
al uiArthurşiomăsur ăcuocăut ăturăatâtdeîntunecat
ă,
încâttânărulseuitălaelnedumeri t.
— Ces- aînt
âmpl at
,Enri
co?st ri
găArt hur.Ceaiastăzi
?
— Ni mic,îirăspunsefără prietenieEnrico şi
,apropii
ndu-se
depat ,începusă-iaduneîmbr ăcămi ntea.
— De ce- mistrângil
ucruri l
e? Poat e că mă mut ăî n al
tă
celul
ă?
— Nu,ţ isedădrumul.
— Misedădrumul ?Astăzi?Misedădrumuldet ot
?
Mişcat
,Art hurîlpri
nsepegar dian demână,daromulşi -
o
t
rase,cuci udă.
— Enri co,darce te-a apucat
? Spune-mi,ne dă drumull
a
t
oţi
?
Dreptrăspuns,auzidoarunbombăni tdispr
eţui
tor.
c —
esăAfis
ic
sul
ut
ă
p,
ă şi
ratA
pr
ethun
mireî
l
.l
Şu
iă i
ar
peuă
rşid
mă,eomâ
cn
ri ă,z
um, â
emb
u t
oi
tnn
d-
.Ns
o -
ai
ă de
mă
supăr.Spune- mimaibi neceacucei lal
ţi?
— Ce e cu cei l
alţ
i? mormăiEnri co.Nu cumva vr eisă mă
înt
rebidespreBol l
a?
— Da, şi despr e el, şi despre ceil
alţi. Enri
co, ce-i cu
dumneat a?
—
u N
n pri
eut
es
ne
.p
.r
.eaa
Do vmn
edeec
,ăc
oesă
j-
osi
nd
ie
ca
i
e!dş
ri
umu
Enrlc
cu
iorâp
anu
d, l
-
căaode
cănunş
ma ţa
ăt
,
di
spreţuit
or.
— L- adenunţ atun prieten?Cegr ozăvie!şiArthurf ăcu ochii
mari.
At unci,Enricoseî ntoarsespreel :
— Darnul -aidenunţ atchiardumneat a?
— Eu?Aiî nnebunit!Eu?! .
..
Celpuţ in aşa is-a spus lai nterogatoriu.Mi -
arf acemul tă
pl
ăcere să şt i
u că nu eşt idumneat at rădătorul.Tot deauna
58
— Tăunul—
te-
am socot
itca pe un băi atde i
spravă.
..Pe aici
!şizicând
aceast
a,Enricoieşipecori
dor.Art
hurî lurmă.Totulseli
mpezi
deodatăî
nmi ntealuişiî
nţel
esecum staulucruri
le.
— Aşa,vasăzică?LuiBollai-
au spuscă eu l-am tr
ădat,i
ar
mie,Enri co,că Boll
a m- a denunţatpemi ne!Numaică Bol la
nu-iatâtdepr ostsăcreadă.
— At unci,chiar nu-iadevărat? Enrico se opripe t
rept
ele
scări
işi-lmăsur ăpeArt hurcu opri vir
eiscoditoar
e.Art
hurse
mul ţ
umisări dicedinumer i,nedumer i
t.
— Făr ăîndoial
ăcă-iomi nciună.
— O,măbucurcăt eaudvor bi
ndaşa.Măducl aBoll
a,să-i
spun şil ui.Pent ru că,ştii,eii -au spus că dumneat al -
ai
denunţ at.
..Stai,cum au spus?. ..Da,di n gelozi
e.Că amândoi
eraţiî
ndrăgostiţ
ideaceeaşif ată.
— Ast a-imi nciună!şiArt hur r epet
ă cuvânt ulîn şoaptă,
repede, înăbuşi ndu-se. O f ri
că neaşt eptată î l cupri
nse,
parali
zându- l
.Aceeaşifată!Gelozie!Cum de- auput utafla?Cum
de-au pututafla?. .
.
s —
ef Se
ăctau
aipuţ
cei
n
r!t
ce E
ănr
rii
l
ecose
şi o
zi
sp
er
,ic
pu
ec o
br
l
âi
ndo
drî
eţ
en
:faţ
ac
Te î
n
rc
eă
dpe
. r
Di
ai
runde
ma i
spune-miceva.Şt i
u că eşticatoli
c.Nu cumva aiscăpatvr eo
vorbălaspovedanie!
— E o mi nciună!De dat a asta,glasull uiArt
hurse ri di
că
aproapecaunst ri
găt.
Enricodădudi numerişiol uăî nainte.
s —
inguN el
rugr
e
nş
ai
i
vt
,cdu
armn
e ea
s-
a t
pa
ri
nt
sr
eb
înuu
ie
ndsă
iţaşti
ait
s ma
a it
!Ui bi
enc
,eh
.i
Da
arracn
u-
maisfi
e
vorbeştemul tdespr eun pr eotdi n Pi sa.Pri eteniidumi tal
el -
au
şidatdegolşiau t ipăritofiţ ui
căî n care- ldenunţ ă capeun
spion.
Enricodeschiseuşaodăi idecer cet ări.VăzândcăArt hurst ă
nemi şcatşiseui tă,pi eri
t,dreptî nai nt e,îlîmpi nseuşorpest e
prag.
— Bună zi ua, mi ster Burt on! zi se col onelul
, zâmbi nd
binevoitor
,îmifaceodeosebi tăplăcer esăt ef eli
cit.Am primitde
59
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
la Florenţa ordin să t
e el
iberăm.Fi ibun şisemnează hârt
ia
asta.Art hurseapr opi
edeel .
— Spuneţ i-mi,zi
seelcuglasulscăzut,ci
nem- at
rădat?
Col onelulîşiridi
căsprâncenele,zâmbi
nd.
— Nu bănui eşti
?...Ia gândeşte-
te puţ i
n.Arthurcl ăti
nă din
cap.Col onel
ulf ăcuungestdeî ngăduitoarenedumeri r
e.
— Nu bănui eşti
?Cum sepoat e?Chi ardumneata,dumneat a
singur, mister Burton. Cine altulput ea să mai şti
e despre
afaceril
edumi talededr agoste?
Art hurseî ntoarseîntăcere.Uncruci fixmaredelemnat ârna
deper ete.Arthurîlprivilung.Darî npri vi
realuinuerarugăde
ajutor,cidoarnedumeri re mut ăînf aţ
ar ăbdări
inesfârşi
te şi
zadarnice a domnul ui
,car e nu t răsnea cu ful
gerulsău pe
preotulcedi vul
gasetai
naspovedani ei.
— Fi ibun şisemneazădepri mireahârtiil
ordumi tal
e,îizise
blând colonelul
,şinu temair eţi
n.Nu mă î ndoi
esccă vreisă
ajungicâtmaicur ând acasă,deal tfelşieu suntacum f oarte
ocupatcu t ânărulacel
azăpăcit,cu Bol l
a.Lacecrudeî ncercări
a
opsupe
edus
ape
sl
ăsme
g r
reae
.n
.i
.Aadd
i
oumi
! tal ecr eştină!Mi-eteamăcă- laşteaptă
Arthuri scăli
,îşiluăhârt iileşii eşi,î
ntr-otăcer
edemormânt .
Păşiîn urma l uiEnri co până l a poarta gr
ea a închisorii
,pe
urmă,f ără să-ispună omul uiun cuvântdedespărţ ire,coborî
singurspremal ,undeî laşt ept aun l untraşcasă- lt
reacăpest e
canal.Înclipacândur cat r ept eledepi atrăcasăi asăînst radă,
o
paf
ap
ită
eîmb
capră
ac
lea
rt
gă
ăcî
n
utr-
bo
r r
aţo
ec
l
ehd
ie
essi
cmp
hil
seăî
nde
înl
â
tn
â ăş
mp i
nia
cr
u ol
ea p
uă
il
ări
: ede
— Art hur!Suntat âtdef ericit
ă,atâtdef erici
tă!
Eltresăridemi rareşi-iîmpi nsemânal aopart e.
— Ji m!st rigăelî nsfârşit,cuungl asstrăin.Jim!
— Aşt eptai cideo j umăt at edeceas.Zi ceau că orsă- ţ
idea
drumull a pat ru.
.. Arthur ,de ce t e uiţ
iaşa l a mine? S-a
î
ntâmpl atceva?Ce- icudumneat a?St ai
!
Art hur se î ntorsese şipl ecase încetpe st radă,ca şicum
uit
asedeea.Purt areal uiciudat ăoî nspăimânt ă.Pornidupăel
60
— Tăunul—
şi-
lapucădemână:
— Arthur!
Elseoprişiseui tăla ea,ca pi
erdut.Fat
aîlluă de br
aţ.
Câtevaminutepăşi
răal
ături,f
ărăsă-şispunăuncuvânt.
— Ascul tă,dragulmeu,î ncepuea,cubl ândeţ e.Nut rebuiesă
fiimâhni tdin prici
na încur căturiiacelei
at riste.Şt i
u că a fost
groaznicpentrudumneat a,dart oatălumeaî nţelege..
.
— Car eîncur cătură?întrebăel ,cuacelaşigl asî năbuşit.
— Vor bescdespr escrisoar ealuiBolla.
La auzulacest uinume,chi pulluiArthursest r
âmbă cade
boală.
— Cr ed căaiauzitdescrisoare,urmăGemma.Bol latr
ebuie
săfienebun de- abineleadacăaput utsăcreadăoabsurditat
e
caasta.
— Car eabsur di
tat
e?
— Prin urmar e, nu şt ii nimic? A scri s o scrisoar
e
înspăi
mânt ătoare.Zicea că dumneat a aidivul
gatchest
ia cu
vaporulşică dat ori
tă dumitale e arest
atacum.O,e aşa de
abi
cesucr
d
ar
e!C
ni
unett
eecc
uunn
ooaş
sc t
ae
rîş
pit
udă
eaime
s di
at
ă maisae
aă
i
b ma do
vr
e ea
îs
nt
da
o.
i
aN
lu
ăma
. i
De
aceeaam şiveni taici:am vrutsă- ţ
idau devest emaicur ândcă
nimenidi ngrupulnost runucr edeovor bădinscr i
soarealui
.
— Gemma!Daracest a.
..acestaeadevărul !
Fat aset raseî ncetîndărătşir ămasecamut ă.Ochiieimari
şiîntunecaţieraupl i
nidespai mă.Faţ aisef ăcutotatâtdealbă
caeşa
— rf
Da a
,di
şon
ptj
ue
iruî
l l
ng
tâ
rt
-u
ul
ui
n .
t
ârziu.Vaporul..
.da,am vorbi tdespre
vapor şi am pomeni t numel e l ui Bolla. Dumnezeul e,
Dumnezeul e!Cesăf ac?
Deodatăî şiveniîn fire.Îşidădu seamal i
mpededepr ezenţ
a
fet
ei,văzu spaima ca demoart edepechi pulei .Darasta er
a
îngrozit
or!Fărăî ndoial
ăcăeacredea. ..
— Gemma,dumneat anuî nţel
egi!i
zbucnielî nsfârşi
t.
Şifăcuunpasspr eea.Fatasef eri
,stri
gându- icuură:
— Sănut eatingidemi ne!
61
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Art
hurîiapucămânadr eapt
ă,cusila.
— Ascul
tă,pent
ruDumnezeu!N- afostvinamea..
.eu...
— Lasă-
mă!Dă- midrumul!Lasă-
mă!
ŞiGemmaî şismulsemânadinmânal uişi
-ll
ovipest
eobraz.
O ceaţăgreaî iîntunecălumina.Cât evacli
penu văzu nimic
înaintea ochi
lor,nimi c,afar
ă de obr
azulpal id alGemmei,pe
care se citea deznădejdea,şide mâna ei ,pe carefat
a şi-o
ştergeadepoal ar ochiei
.Apoisefăcu lumi nă.
..Seuităînjurul
luişivăzucăerasi ngur.
CAPITOLULALŞAPTELEA
Seî ntunecasede-abineleacândArt hursunăl auşadinf aţă
acaseiceleimaridepeVi aBorr a.Îşiaduceaamintecărătăcise
pest r
ăzi,darnu- şiputea da seama cu niciun pr
eţpeunde,
pentru ceşicâtăvreme.Ur căscara.Laet aj
ulînt
âiseciocnide
Gibbons,car ecobora să-
lî nt
âmpine,cu o expresi
e dedojană
înt
mo i
p
r ări
mă it
ădpo
n ebf
ia
şţ
ă
nu.
iA
tur
t
lhuu
„
b rn
încs
ă ee
rc
aă s
ra”ăDa
. serse
tr
e
rco
a a
gr
re
eup
seăl
â
tn
rg
eă
ciepl
,
e
lângăGi bbons,cândGi bbonsnuvoi a.
— Domni i nu sunt acasă, si r, zise el
, măsur ând cu o
căut ătură dispreţuit
oare îmbrăcămi ntea mur dară şi părul
răvăşitalluiArt hur.Au plecatcu toţi
il aovizit
ăşinu seî ntorc
înaintedeoradouăspr ezece.
A
ma ir
thu
mu lrd
t se
e ut
câ i
tă
î
itl
a
r c
ebei
uas
a.Er
! aabi azece.Da,aveat i
mp,şiî ncă
— Doamna mi -a porunci t să vă întreb dacă nu dori ţ
isă
cinaţ
i,sir,şisăvăspuncăsperăsăvăgăseascăî ncăt reaz.Vr ea
săvăcomuni cechiarast ăzicevacâtsepoat edei mportant .
— Îţimul ţumesc,Gi bbons.Nuci nez,iardoamneisă- ispuică
număvoicul capânăl aîntoarcereaei.
Arthurseduseî n odaial ui.Totulrămăseseaşacum er aî n
zi
ua ar estării.PortretulluiMont anellistătea pe masă,acol o
undeî laşezaseel ,iarcrucifixulseafla,caşiî nai nte,î n alcov.
62
— Tăunul—
Seoprio cli
pă în prag,ascult
ând,ca şicum arfi vr utsă se
î
ncredinţ
eze că n-o să-
lturbure ni
meni.Făcu câţ
iva paşi,cu
băgar
edeseamă,i ntrăî
nodaieşiîncui
euşaînurmai ui.
Pri
n urmar e,totulse sf
ârşi
se.Nicinu f
usese nevoie să se
gândească preamul tla asta.Numaide- arscăpa deconşt i
inţa
aceea supărătoareşizadarni că,şi.
..s-a sfârşi
t!Totuşi,câtde
absurde,câtdef ărăr osteraut oate.
..
Nu sehot ărâsesă- şiridiceneapăr atviaţa.Nicinu segândea
prea multl a asta,tot uşiun asemenea sf ârşi
tise părea cu
neputinţă de înlăt
ur at. N-avea încă o i dee l
ămuri t
ă asupr a
fel
uluicum sevasi nuci de.Totulerasăf acăacestlucru repede,
săî ncheiecu viaţ
aşiast felsăuite.Nu aveal aî
ndemânăni cio
armă,ni cimăcarunbri ceag.Darcear e-
af ace?Eradeajunsun
şervetsauuncear şafruptînfâşii
.
Descoperi, chi
ar deasupr aferestr
ei, un cui mare „Asta-i
bun! ”
,îitrecuprinmi nte.Darcuiultrebuiesăfiedestuldesol i
d
casăţ i
năgreut at
eat rupului.
..Arthurseur căpeun scaun şi-l
încercă: cuiulera solid.Coborîat uncide pe scaun,scoase
d
ti
rng
atr
ă-
ucn s
eare
şrt
afar
uldue
npci
eoc
pa
an
t,c
, bâă
nt
ud
d bei
noe
dacui
t
ă u
îl
şiş
ai
dse
u pr
se e
agăn
mite
ta
ecsă
ă
nu-şifăcuser ugăciunea.
I
ntrăî nalcovşicăzuî ngenunchiî nf aţacrucifixului.„
Părinte
atotputerni
cşimi l
osti
v”,începuel ,darseoprişinumaiadăugă
niciuncuvânt .Viaţaisepăr eaacum at âtdelipsitădel umină,
încâtnu- imair ămâneani mi cpent rucar esăser oage.
S
apr e
opii
nr
di
di
uc
-ăed
s şei
,madi
sn
ă,d o
eb
si
ş
conpuei
nţ
riă
o,sc
îş
r
ii f
ă
soarc
euadr
cr
eu
sc
ae
t
a.luA
i,po
pi,
e
carer ecunoscuscri sulluiMont anel
li
.Erascrisăcucr eionul:
„ Dragulmeu!Suntdez nădăj duitcănu tepotvedea î n ziua
eli
ber ări
it ale.Am f ost chemat l a un muribund.Nu mă voi
întoarce decâtnoapt ea târziu.Vi no l
a mine mâi ne dimineaţ ă,
câtmaidevr eme” .
Semnăt ur a:L.M.
Art hurl ăsă lal oc scrisoar ea pe masă,of tând,şise gândi :
„Sărmanulpadr e!”
63
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Pest
răzioameni ir
âdeauşivorbeau,pl i
nidevoi ebună.Nimic
nuseschimbasepel umedeat unci,decândeler aîncăînvi
aţă.
Ni
ciunuldi n mărunţişuri
le zil
nice car
e-lînconjurau nu se
mutase de l
al oculluidin prici
nă că un sufletomenesc,un
sufletomenescvi u,fuseseschi lodi
tdemoart e.Totulr ămăsese
întocmaicamaiî nainte.În havuzuri,jocuril
edeapă scl ipeau,
vrăbii
leciripeau subst reşi
ni,aşacum ci ripeau şiieri,aşacum
vorciripişimâi ne..
.Iarel..
.eler amort.
Art hursel ăsă pemar ginea patului
,îşiîncrucişa br aţ
elepe
speteazăşi-şilăsăcapulpebr aţe.
Soneriazbârnâif ărăvestelauşadel aintrare.Art hursărişi,
înăbuşindu- sedefrică,îşiîncl
eştaamândouămâi niledegât.Ei
s-au întors,iarelst ă pe jumătate aţi
pit
,pi er
zându- şitimpul
preţi
os!Nu sesi nuciseseîncă,şii at
ă că acum vafi nevoi tsă
vadă feţel
el or
,zâmbet elelorironiceşidispreţuit
oar e,să audă
glasuril
el orduşmănoaseşidoj enilel
orplicti
sit
oar e.O,dacăar
avealaî ndemânăuncuţ it
!.
..
Î
şiplimbăpri vir
eapri nodaie,cu deznădejde.Pescri nseafla
c
doşu
e f
ol
eţ
aru
f
el
cd
ieî
, l
ut
i c
rr
eu
cual
pma
ri
nmein
misa
tl
ee
..A
„T
rre
fibudi
ea
e sj
ă
ufine
saccol
a oă
so-per
mite
ac
ihe
o
arteră.
..Nu,cearşaf ulşicui ulsuntmaisi gure,numaisă am
timp!”
Smulsecear şafuldepepatşi ,cu ograbăî nfrigurată,î
ncepu
să-lrupăînf âşii
.Pescar ăseauzi răpaşi i
...Nu,f âşii
leeraupr ea
late:n-osălepoat ărăsucicum t r
ebui e.Apoi,maiaveadef ăcut
ş
sil
ânaţ
gu
el
l
e.
..A
nrt
î h
tu
ârs
mplegr
e, ă
i
ab
ri.u
Pra
eşi
i
hs
c e
i
le-a
ipro
vp
âi
j
âa
iu
a..
uBă i
at
Ma ul
i u
r
eiî
pi
ez
dvâ
e,cnea
ma i
repede!O,doamne!î ncăcincimi nute...
Seauziobăt ai
eînuşă.Fâşi il
edepânzăî iscăparădi nmâi ni.
Rămaseî ncremenit,sil
indu- seni cisănu sufleşiascul t
ând,eu
încordare.Clanţauşiiser ăsuci.Apoiseauzigl asulIuliei
:
— Art hur !
Elser i
dică,aproapeînăbuşi ndu- se.
— Art hur,deschide,ter og.Aştept ăm.
Art hurst r
ânsecear şafulrupt ,î laruncă într-un sertarşi-şi
64
— Tăunul—
net
ezipatulîngrabă.
— Arthur!Dedat aaceast
aeraglasulluiJames,caretrăgea
cunerăbdaredemâner uluşii
.Dormi?
Arthurmaiaruncăopri vi
repri
nodaie,apoideschi
seuşa.
— Mi se par e, Art
hur, că ai fi put ut să ţii seamă de
rugămintea mea şisă ne fi aşt eptatpână ne înt orceam,zi se
Iul
ia,cu glasuleipl i
n der ăut
at e,intrând mânioasă î n odai
e.
Crezioar
ecăt rebuiasăj ucăm depe- un pi
ciorpeal tulî nfaţa
uşiidumitaleojumăt atedeoră,aşt ept
ândsănedeschi zi
?
— Numaipat ru minute,draga mea,o î ndr
ept ă cu sfial ă
James,intrândî n urmat r
eneieil ungi,deatlastrandafiri u.Eu
cred, Art hur, că ar fi f ost mult mai pol iti
cos din part ea
dumi tale.
..
— Cedori ţi
?î lî
ntrerupsepeneaşt eptat
eArt hur.
MisterBurt on oferiun scaun soţ i
eisal e şise aşeză şiel,
trăgându- şicugrij
ăl agenunchipant aloniinoi.
— I uliaşicu mi ne,începu el,socotim dedat ori
anoast ră să
vorbim serioscudumneat adespr e.
..
b —
ne.A
i cum
Mă doanu
r
ecpo
at
pus
lă
.
..v
Vă
ăra
os
gcusl
t
ă.
lăE
su.
aţ.
.
ipe
eu
alntudmă
ă at si
ă. mtt ocmai
Art hur le spuse acestea cu un gl as ciudat,înăbuşi t
,cu
întreruperi
.Jamesî lmăsurădi nochicumi rare.
— Nu cumva ţ isa întâmpl atceva?î ntrebă elcu îngri
jorare,
aducându- şiami nte pe neaşt eptat
e că Art hurvenea dintr-un
focardei nfecţi
e.Spercănueşt ibolnav?Ar ăţicaşicum aiavea
fr
igur
— Fi
.l
eacuri !îlî
ntrerupsef ărăvest eI ul
ia.Astea-
smof turi
lelui
obişnuite.Purşisi mpl u,i -
e ruşi nesă se ui teîn ochiinoştri
.
Vinoî ncoace,Art hur ,şistaijos.
Art hurst răbătuî ncetodai aşisel ăsăpepat .
— Măr og,ceest e?î ntrebăel ,obosit.
MisterBurt on t
uşi ,îşinet ezibar ba,şiaşadest uldenet edă,
şiseî ntoarsel adiscursull uipr egătitcugri j
ă:
— Socot escdedat oriamea. ..şidat ori
ameaedest uldegr ea,
sădi scutcudumneat adespr epurt areadumi t
aleneobişnuităşi
65
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
despr elegăturile pecareleaicu. .

.cu ceice cal
că legil
e..
.cu
aţ âţ
ătoriilar ăscoal
ă...şicu al
ţioamenidef elulacesta.Sunt
încredinţatcăaif osttârâtmaicurânddenechibzuinţă,decâtde
ticăloşi
e...MisterBurtonseopri.
— Ei ,şipeurmă?. .
.abiaput usăî ngâneArthur.
— Aşa că,vezi ,nu vreau să fiu crud,urmă Jamesdomol it
fără voi e,văzând î nfăţ
işarea obosită şideznădăjduităal ui
Arthur .Suntdi spussăcr edcăt e-au stri
catpriet
eniicorupţişi
suntbucur os să ţi
n seama de t inereţ
ea şilipsa dumital
e de
experienţ ă şi î ncă... î ncă..
. de uşuri nţa şi de
impresionabi l
it
at ea,pe car e mă tem că l e-
aimoşt enitde l a
mamadumi t al
e.
Art hurîşiî ndreptăîncetpri vir
ea spreportr
etulmameisal e,
î
nsăcontinuăsăt acă.
— Darveiî nţel
ege,fărăîndoi ală,urmăJames,căeu nu pot
tol
eraîn casa mea peun om carea neci nsti
tînfaţa soci
etăţ
ii
numelenost ru,caresebucur ădeat ât
asti
mă...
— Ei ,şipeurmă?. ..repet
ăî ncăodat ăArthur.
z —
gomoCu
tm?
şiaru s
t
nr
ci
âg
nădu
a-
sc
şu
i
-ţ
li
pt
egIu
el
i
na
u,ncî
ni
hch
.i
Nz
-â
an
id
du
e-
gş
âi
ndev
a
sănt
ai
mau
il
spc
uu
i
şialt
cevadecât„ Ei,şipeurmă?. .
.”
— Făr ăî ndoialăcăveţ if
aceaşacum văconvi ne,îirăspunse
Arthurr ăspicat,fărăsăsecl intească.Darî ncefelanume,ast a
nuar eni cioimport anţă.
— N- ar e ni
cio i mportanţă? repetă James,lungind vorbel
e,
ned
Suome
ţ
iarl
ui
tid
se
earc
i
dei
st
cr
ăă
aspn
t
u uc
ni
s.epescaun,r
d âzândî nhohot e.
— Aşa,vasăzi că? Ast a n-
are nicio importanţ ă,niciuna?
James,spercăacum î nţel
egicerecunoştinţăput em aşteptade
lael!Iţ
ispuneam euunde- osăneducăî ngăduinţanoast răfaţă
deavent urierel
epapi st
aşeşidepr ogenit
urilelor
!
— Maiî ncet,maiî ncet !Nutrebuie,dr
agamea. .
.
— Pr ostii
, James! Pr ea am f ost sentimentali. Un copi l
nelegi
tim,car e s-a vârâtî nfamili
a noastră cu drepturiegale!
Credcăet impulsăafleci ne-afostmamă-sa!Lacebun at âtea
66
— Tăunul—
ceremoni
if aţ
ădef eciorulunuipopăcat
oli
c!Pofti
m,citeşte!
ŞiIuli
ascoasedi n buzunarofoai
edehârt i
emot otoli
tăşii-o
aruncăluiArt hurpestemasă.Elodesfăcu şirecunoscuscr i
sul
mameisal e.
Dupădat ă,scr i
soareafuseseconceput ăcupat rul uniînainte
de naşt erea l
ui .Era o mărt urisi
reî nt oat
ăl egea,adr esată
soţului.Dedesubtsevedeaudouăi scăl
it
uri.
Art huroci t
iî ncet,rândcu r ând,pânăceaj unsel asf
âr şi
tul
paginii,unde,după sl ovele şovăit
oare ale mameisal e,er ao
semnăt urăhot ărâtă:„LorenzoMont anel
li”
.Câtevaclipeseui tă,
prostit
,l ahârtie.Apoi,fărăsăspunăun cuvânt ,oî mpăt urila
locşioaşezăpemasă.
Jamesseri dicăşiol uăpeIuli
ademână.
— Ei ,dragamea,aj unge.Coboară-te,et ârzi
u.Eu t
rebuiesă
maivor besccuArthurasupr aunorchest iuni..
.
DupăceI uli
aîşiridi
cătrenapebr aţşii eşi
,Jamesîncuieuşa
cugrijăşiseîntoarselascaunulluidel ângămasă.
Arthurst ăt
ea ca şiînaint
e,nemi şcat,f ăr
ă să r
ost
ească un
cuvân
— tr
A.thur,î
ncepu James cu bl ândeţ
e( I
ulia nu-lmaiput ea
auziacum) .Îmiparenespusder ău călucruri
les-au petr
ecut
aşa.Dumneat a n-arfi trebui
tsăl eşti
itoateacestea.Îmiface
plăcer
e să văd că aiat ât
a stăpânire de si
ne.I ul
ia er
a cam
enervată..
.Femeile,în gener
al,şt i
i.
..Dar să lăsăm asta.Nu
vreau să fiu crud cu dumneat a.
..James se opri,să vadă ce
i
smp
tătr
e
easî
i
ec
n f
ră
ecean
me c
iu
tv
, â
cnt
aşa
ire
panl
â ui
ă p
at
uli
n
ncă
i.deî ngăduinţ ă.ÎnsăArt hur
— Făr ăîndoi ală,dr agulmeu,e o povest e câtse poat e de
tri
stă,urmăJamesdupăopauză,şicelmaibun l ucr u arfisă
nu maivor bim despr east a.Tatălmeu a f ostat âtdegener os,
încâtn- a divorţatde mama dumi tale,at uncicând f emeiai -a
mărt urisi
t necr edinţa ei. El a cerut doar ca omul car ea
amăgi t-o să părăsească i mediat I tali
a. După cum şt i
i,
Mont anelliapl ecatî n China,cami si
onar.Eu,per sonal,m-am
împot ri
vitca dumneat a să t eîntâl
neşt icu el,at uncicând s- a
67
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
întors.Dartatălmeu i
- aîngăduit
,pânăî n ceadi n urmăzi ,să
se ocupe de educaţ
ia dumi tal
e,cu o si
ngur ă condiţi
e:să nu
încerce s-o mai vadă pe mama dumi t
ale. Şi t rebui
e să
recunoaştem căpână la sfârşi
tau rămas credincioşiamândoi
acestuilegământ .Toateacesteasuntcâtsepoat ederegretabil
e,
însă.
..
Art hurînălţăcapul.Viaţadi spărusecu totuldepechi pullui
cadeceară.
— Oar e nu vi -
vi se p-par e, r
osti el blând, bâl
bâindu- se
ciudat,căt oateacest
easuntt e-t
eri
bilderidicole?
— Ri dicole?Jamesî şitrasescaunuldel ângămasăşi -lpri
vi
pe Arthurat âtde uluit
,încâtui t
ă chiar să se maisuper e:
Ridi
cole,Arthur?Aiînnebuni
t!
Arthurî şir
ăsturnădeodatăcapulpespat eşiîncepu sărâdă
caieşi
tdi nminţi.
— Art hur! stri
gă onorabilul armator
, ri dicându-se cu
demnitatedepescaun.Uşur ătateadumital
emămi ră.
..
Nu pri miniciun răspuns.Hohot el
e de râs se rost
ogol
eau
unu
să sl
edî
unp
dă a
oi
al
t
su la
că dt
â
at de
că nn
uest
căp
u ân
mva i
te
e,l
eî
nî
cnâ
st
ep
aână
mn ăşi
ceJv
a
ame sî
maincepu
mu lt
decâtosi mpl ă„ uşur ăt
ate”.
— Î ntocmai ca o f emeiei sterică! mormăi el şi , ri
dicând
dispreţuitor din umer i, se înt
oarse şiî ncepu să se pl imbe
nerăbdăt or,înai nte şiî napoi,pri n odai e.Cr ede-mă,Art hur,
dumneat a eştimair ău decât I ulia..
.Hai de,sf ârşeşte odată!
DoDa
arrn-o
t
otsc
ău
sta
au
cela
ai
şc
ii
rt
o
ea
zt
uă
lt
antos
a-
p
at
rea,p
î
i su
ătt
e
utp
aă
dz
re
es
sc
a!şicruci fixului,
cerându- isăcoboar edepesocl u.Art hurpăreasur dl avor bel
e
lui.Elrâdeaî nainte,râdeaf ărăsf ârşit
.
— La urma urmei ,asta e cur ată sălbăti
cie!strigă James,
încetând dea semaipl imba pri n odaie.Evidentcă nervi iţi-
s
preazdrunci naţicasăfiist ăpân î n cl
ipaastapet oatăj udecata
dumi tale.Nu potsă vor besc cu dumneat a despr e chestiunil
e
noast re,dacă o ţ iiaşa întruna.Trecipel a mi nemâi ne,după
dejunuldedi mineaţ ă.Iaracum,celmaibun l ucru arfi săt e
68
— Tăunul—
culci.Noaptebună.
Şiieşi
,trânt
induşa.
— Acum săvezii st
eri
ejos!mormăiel,cobor
ândscar
acupaşi
greoi.Acolovormaifi,probabi
l,şil
acri
mi...
Râsulde nebun î ncremenipe buzel eluiArthur.Elapucă

ciocanuldepemasăşiser epezil
acr uci
fix.Seauziun zgomot
adânc.Art hurîşiveniîn fir e.Înfaţalui,socl
uleragol,iarel
ţi
neaî ncăciocanulînmână.
Jos,l apici
oarel
esale,zăceausfărâmăturil
ecrucifixul
ui.
Art huraruncăciocanul.
„Cesimplu s-au pet
r ecutt oate!ziseelşiseîntoarse.Iareu,
eucare...Ceidiotam fost .
..
!”
Se aşeză pe scaunul de l ângă masă. Înăbuşindu-se, îşi
strânsecapulî n mâini.Apoiseri dică,sedusel aspălătorşi-şi
turnăocanăcu apăr ecepecap.Li nişt
itacum,seî ntoarsela
loculluişisecuf undă î n gânduri .Şicând t egândeştică din
pricinaacest
orsuflet ejosni ceşimi ncinoase,suflet
edescl avi,a
s
îuf
mper
l
ei
tt
ie
slt
e o
f
rat
âneca
ghizn
e e
şl
ieumi
se l
gâi
nn
dţ
ee
ai
,s
aă
les
revo
e l
t
spen
âiz
şir
udez
e n
pă
ed
ne
tj
r
udii
!
c.
.
ă.uÎ
ş
ni
sluji
toralbi seri
ciisedovedise a fi sperj
ur!Parcă nu mi ntcu
toţi
i?.
..Dest ul,toat
e acest
ea au trecut.Acum,e maiî nţ
elept.
Numaisăscut uredepeelnoroi ulacestaşisăî nceapăovi aţă
nouă. .
.
Î
n docurisuntdest ul
evapoar e.Nu- ici
neşt i
ecegreu să t e
a
îscA
n uuns
zi
tî
rn
al
iv,
ar
eî
unu
n Clş
olin
osi
ă
apC
lec
aiu
pul
nud
ie-
,po
adaăDu
rc mn
nu eez
te
ou
t:î
un
naC
?an
Nad
-a
ar ,
e
import anţăîncareţ arăvani mer i
,numaisăfiecâtmaidepart e.
O săvadăcum evi aţ apeacolo,şidenui -oplăcea,osăî ncerce
să-şifacăvreunr ostî nalt
ăpart e.
..
Î
şiscoase port ofelul
.Avea numait reizecişit reide paoli. 16
Nu- inicionenoroci re!Maiaveaşiceasul ,un ceasscump.Şil a

urmaurmei ,niciast an-arenicioi mport anţă;s-odescur cael
16

Paol
i–omonedădear
gint
.
69
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
în vreun fel
!Ceil
alţivorîncepesă- lcaut
e,vorî nt
reba deelî n
docuri..
.Darnu,t r
ebuiesă-ipunăpeourmăgreşi tă,să-ifacă
săcr eadăcăamuri t
.Şinumaiat uncivafi şiell i
ber,li
berca
păsările cerul
ui!Închipuindu-şi cum îi vor căuta Bur boni
i
trupul,Art hurzâmbi .Cecomedie!..
.
Luă o f oai
e de hârtie şiscrise cele dintâicuvinte care-i
trecurăpri n mint
e:„ Am avutîncredereî n dumneavoastrăcaî n
Dumnezeu,darm- aţiminţ i
ttoat
ăvi aţ
a” ..
.
Împăturifoaiaşipusedeasupr aadr esal uiMontanelli
.Peal t
ă
foaiescrise:„Căutaţi-mitrupulîn Dar sen”.Apoiîşiluăpăl ări
a
şiieşicli
nodai e.Trecândpel ângăport retulmameisal e,îlpri
vi,
zâmbişiri di
cădi numeri:par
cănu-lminţ i
seşiea?
Păşi cu l uare-ami
nte de-
al ungul cori
dorului şi
,trăgând
zăvorul uşii, se pomeni pe o scar ă largă de mar mor ă,
întunecoasă,undecelmaimi czgomotstârneaecou.
Şiî ntimpcecobor a,isepăreacăsubpi ci
oar
eleluisecască
ofântânăneagr ă.
Străbătu curtea,si
li
ndu-sesăcalcecâtmaiuşor ,casănu- l
t
pre
ez
r
ee
ta
es
l
ecădip
nefGi
u an
nd Bma
al at
ti
gs
at
a
z,
i
eica
dre
eledorme
mn esaeala
flaet
oaj
ful
erede
st j
ruo
i
cs
ă.cÎ
n
u
gratii
,car edădeaspr ecanalşieral acelmul tpatru picioarede
lapământ .Î şiamintişideaceast ăfereastră,şideî ntâmplarea
căunadi ngratii
leeiruginit
eerarupt ă.Deschi zăturaarput eafi
lărgi
tă,at âtcâtavea nevoi esă sepoat ă strecur a pri
n ea.Dar
gratii
le se dovediră a fi soli
de.Art hurî şizgârie mâi nile şi
-şi
r
pu
ăp s
rţe
i
l mâ
e. Stnec
r
a da
ah a
eri
anp
eu
i.
sÎ
tn
i
e.sf
âa
Crş
ni
t
a,
li
ue
lş
nie
în
grs
ut
rşa
idăş
mu i
t
, se
caui
otă
cr
ăî
npăt
to
uar
t
e
ă
respi ngăt oare,treceapri ntrepereţi
idr epţişilipicioşi.Lumeape
car en- ocunoşt eapoat efiogroapăadâncăşif ărăl umină,dare
greu să- ţiînchi puică aiput ea găsiî n ea atâtat rivi
alitate şi
mur dăriecât ălăsaelî nurmal ui!Nu,n- ar ecer egreta,n- arel a
ceseui taî ndărăt.Î n urmal uirămâneabal tacu apast ătutăa
vieţii
,pl inădemi nciunăspur cată,deî nşelătoriegr osolanăşide
duhoar e,şiat âtdepuţ i
nadâncă,î ncâtni cimăcarnu put eaisă
teî neciînea!
70
— Tăunul—
Cu acestegânduriînaintaelpemal ulcanalului,pânăcei eşi

î
ntr-
opi aţămi cădin preaj
mapalatuluiMedi ci
s.Acol oal
ergase
Gemmasă- lî
nt âmpine,cubucuriapef aţ
ă,cubr aţel
edeschise.
I
atăt r
eptele de pi
atră,ude,care coboară spre canal.Iată şi
fortăreaţa,careparcăseîncruntălafâşi
adeapămur dară...
Pest r
ăziînguste,aj
unsepânăl aDarsen,îşiscoasepălăriaşi
o aruncă î n apă.O vorgăsi,fărăîndoială,atuncicând î ivor
căut atrupul .Apoioluăînaintepemal ,gândindu- secetr ebuie
săf acădupăaceea. ..Da,sănăscoceascăcevacasăseascundă
pe un vapor oar ecar
e. Şi asta nu era chiar atât de uşor .
Singurull ucr u pecare-
lput ea f
acedeocamdat ă era să seî n-
dreptespr euriaşulşivechi uldigMedici
sşisămear găaşa,t ot
înainte.Acoloseaflăocârci umămi că.Poat
evaaveanoroculsă
întâlnească în cârciuma aceea vreun marinar pe car e să-l
cumper e...
Porţi
le docuri
lor erau închise.Cum să treacă,cum să se
fer
eascădef uncţi
onariivamal i
?Cu baniipecare-iavea,nicinu
seput eagândisăpl ăteascăsumapecarei -arîicerut-ocasă- l
l
pa
osen
me ne
oş
ap
t
ite
cat
ă eî
n d
mao
ic
şur
iri
e,uş
c ni î
oanc
şt
eăci
f
nă
er
vă
a!paşaport! Şi apoi
,t e
Î
n cl
ipacând t r
eceapel ângămonument uldebr onzalcelor
patru mauri, di ntr-
o casă veche de pe part
17
ea ceal
alt
ăa
docuril
or se iviumbra unuiom car e se îndrept
a spre pod.
Arthur se f uri
şă repede î n întunericul adânc din spatele
monument ul
uişise aşeză acol o,pândindu- lcu băgar e de
seamă
Pec,
ep el
ruds
up
clă
i
pic
to
ol
rţ
udl
ess
o
tc
elu
l
el
,up
i
.ecareset ârau ici
-şicolonorica
demăr găritar,sezugrăveauumbr elemarial ecorăbiil
or,canişte
robiferecaţiînl anţuri,car eîncercau zadarnicsăscape.Omul
careieşisedincasămer geapemalcupaşişovăi t
ori,cântândîn
guramareuncânt ecengl ezescdest r
adă.Er a,desigur,unmari -
narcar eseî ntorceadel achef .Arthurîiieşiînainteîn mij
locul
drumul ui.Dej ur-î
mpr ejurnu er a nimeni.Când seapr opiede
17
Monumentulcel
orpat
ru maur
i–monument ulluiFer
nandoIdeMedici
s,
ducedeToscana.Desocl
ulmonumentuluisuntf
erecaţ
ipatr
umauridebr
onz
71
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
el,marinarulîşiîncheiecânteculcuoî
njur
ăturăşiseopri
.
— Tr ebuie să vor besc cu dumneata, î
i zi
se Arthur î
n
it
alieneşt
e,înţel
egice-ţispun?
Omulcl ăt
inădi ncap.
— N- osă fiechip să neî nţel
egem înli
mba asta anapoda,î i
răspunse el î n englezeşte. Apoi înt
rebă supărat ,î ntr-o
franţ
uzeascăstri
cată:Cepof teşt
idelami ne?Cemit e-aiaşezat
de-acurmezişuldrumul ui?
— Vi no încoace un moment . Vr
eau să vorbesc ceva cu
dumneat a.
— Ei ,cum aşa?...Nucumvaaivr euncuţitl
ati
ne?
— Nu,ce- ţ
ivi ne-n minte!Nu- ţidaiseama că am nevoi ede
ajutoruldumi t
ale?O să- ţ
iplăt esc..
.
— Cespui ?Cum?. .
.Deal tfel,vădcăeşt ibineî mbrăcat.
Marinarulîncepusăvor beascăi arăşienglezeşte.Setrasemai
înumbr ăşisespri j
inidegrilajulmonument ul ui
.
— Ei ,ziseel,întorcându-sel afranţuzeascal uistâl
cită.Pri
n
urmar e,cepofteşti
?
—
— TAr
he
ab
,ua
ies
stăe
a pr
le
ac
!numa
Te i
ascd
ue
ncâ
z
itd
! Ve
ra
ei
ic
si
.t
ă e pun l a adăpost
.Te
pomeneşt icăaif ăcutvreopoznă.Aispi ntecatpecareva?Ast a
sepot ri
veşte minunatcu oameni idepe-aici
!Şiundevr eis-
o
ştergi
?Fărăî ndoialăcănul asecţ iadepoli
ţie!
...
Omulr âse,unr âsdebeţ iv
,şi-ifăcucuochi ul.
— Depecar evaporeşt i?
Î —
ntr-oDe
pape
e„
rt Cu
dac
rl
ot
eut
at
n ”.
şF
ia
îce
n cc
eur
als
aa
l
tăî
nt
pr
i
ee
iL
.i
Uv
io
tr-
en
lo şi
col
oB
,u
şe
inos
ma -
rA
i
ny
are
r
usl
.
arătăoudeget ulîndi r
ecţiadigului.Nu-ibundeni mic,ia,acolo,
oşandr amaveche..
.
— Buenos- Ayr
es, zici
?... Ascunde- mă undeva pe vaporul
vostru!
— Darcâtdai ?
— Nupotsădaumul t
.N- am decâtcâţ i
vapaol i
..
.
— Nu.Maipuţ in decincizecieu nu iau.Şiaşaepr ea i
eft
in
pent ruunfil fizoncadumneat a!
72
— Tăunul—
— Dacă-ţipl
achai nelemele,putem faceschimb.Darbani ,
nupotsădaumaimul ţ
idecâtam.
— Vădcăaişiunceas.Dă- lî
ncoace.
Arthur î
şi scoase ceasul
, un ceas f emei
esc, de aur şi
împodobitcu emai l
,frumosl ucrat
.Pecapaculdinăunt ru er
au
gravateiniţi
alele„G.B.”Ceasulf usesealmameisale.Darpar că
astamaiaveavr eoimport anţăacum?
— Oho!st rigă mari
narul ,uitându-sehr
ăpăreţla ceas.E de
furat,se-
nţelege!Dă-mi -
lsă- lvăd!
Art hurîşitrasemânaî ndăr ăt.
— Nu,zi seel .Numaiat uncicândvom fipevaporosă- ţidau
ceasul,nuî nainte!
— Hm,nu eşt ichi aratâtdepr ostpecâtpari .Şitotuşi,mă
prindcăast aeceadi ntâilovi
turăpecar eaidat -
o!Nu-iaşa?
— Măpri veşte..
.St ai,căvinesent i
nela!
Se ghemui ră şir ămaser ă aşa până ce trecu paza.Apoi ,
mari narulseri dică,î iporunciluiArt hursă-lurmezeşiol uă
înainte,râzând pr osteşt
e pe sub must aţă. Arthur păşea î
n
t
şă
ic
ne
er
e
r î
n
egulu
ar
tma
ă l
di
nup
i.
rMa
eajri
manar
pul
al
aîl
ua
t l
udi
uMe
sedîn
i
cdiăr
s.ă
At
jî
un
nspi
a
acţ
oal
c
oes
,aemi
opcă
r
i
înt
r-un colţîntunecatşi -ivorbitainic,maimul tîn şoaptă,ceea
cedovedeacăacel aerat onulcomuni cărilorluisecrete:
— Aşt eaptă-măai ci
.
— Darundet educi?
— Să- ţifacrostdeni scaiîmbr ăcămi nte.Cădoarn- osăt eiau
cumâ
A rtnu
her
ca pl
se i
n
ui
tă
ădle
as ânn
mâ ge!
ecasfâşi
at ăîn gr
at i
il
ef erestr
ei.Cât eva
picăturidesângedepemână ost r
opiseră.Pesemnecăomul
acelaî lcredea uci gaş.Ei ,şice e cu ast a? Ce- ipasă l uice
gândescal ţi
idespr eel ?.
..
Puţinmait ârziu,mari narulseî ntoarse,cuunaert riumf ător
.
Aveal asubţ i
oarăol egătură.
— Schi mbă- te,îiporuncielî n şoaptă,şigr ăbeşte-t
e.Tr ebuie
sămăî ntorcpecor abi e.
Art hur începu să se schi mbe.Când at inse hai nele acelea
73
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
ponosi
te,se cutremură de scârbă.Dinferi
cir
e,er au aproape
curat
e,deşigrosolaneşirău cr oi
te.I
arcând i
eşilal umină în
noua luiî
mbr ăcăminte,mari narulîlpri
vicu o încântare de
beţ
ivşidădudincapcui mport anţ
ă,însemndeî ncuvi
inţare:
— O sămear gă,făcuel .Pe-ai
ci.Darf ărăzgomot !
Cu hai nele sale pe braţ, Arthur se l uă după mari nar,
urmându- l pe uli
cioarele negre, pri
nl abirintul şerpuitor al
canalel
or.Mari narulseopril ângăpunt e.Seui tăînt oatepăr-
ţi
le,să se încredinţeze dacă nu cumva i -a văzutci neva,apoi
coborîtrepteledepiatrăspr echeiulîngust .Subpunt esel egăna
o barcă mur dară. Omul î i porunci l ui Art hur, cu dest ul
ă
grosolănie,săsarăî năunt ru şisăsteacul cat,iarelseaşezăl a
lopeţişiîncepusăvâsl eascăspr eport.Arthurst ăteal ungit,f
ără
săsemi şte,pescândurileudeşicl ei
oase,acoperitcuhai nelepe
caremari narull
earuncasepest eel,şiseui tal a st
răzil
eşil a
casele cunoscute care alunecau pe lângă ei .Barca seopriî n
faţa unuişi rlung de cat ar
ge legat
e cu l anţuri,aşezate de-a
curmezi şulcanaluluipe t oatăl ărgi
mea luişiî nchizând calea
î
sn
ogust
mn oă de
rosi a
eşp
ică
ufdi
en
li
nt
r
aeruva
lmă
şiseaşic
ee
plct
ăad
t
e.
e C
asă
us
pc
rân
aapde
,iun sl
: ujbaş
— Paşaport uldumi t
al e!
Marinarulîiîntinsehârt i
ile.Acoperi
tpânăpest ecap,Art hur
sesileasănur espireşiascul tacuîncordarediscuţialor.
— N- am cezi ce,nimeri tăvr emeţ i
-aimaialessăt eîntorcipe
vas!bombănisl ujbaşul .de l a chef
,pe câtse par e.
..Ce aiî n
b ar
—căN?iştehai nevechi .Le-am cumpăr atpenimicat oată.
Zicândacest ea,îiîntinsespr ecercet
areovest ă.Sl ujbaşulîşi
lăsăf eli
narulmaij osşiseapl ecă,uit
ându-secuat enţie:
— Bi ne.Poţ isăpl eci.
Omulri di
că barier a şibarca începu să pl
ut ească î ncettot
înaint e,legănându- sepeapa î nt
unecată.După cemaiaşt eptă
puţ i
n,Art hurseri dicăşiaruncăhai nel
edepeel .
— Ui te,astami -ecor abia,zisemarinarulîn şoapt ă,dupăce
vâsliînl inişt
et impî ndelungat .Vi
noî nurmamea,şit ăcere!.
..
74
— Tăunul—
Secăţ
ără pepunt eamonst rul
uiuri aşşinegru,blest
emând
î
ngândpeneî ndemânaticulsăuînsoţ
itor,cut
oatecăArt hurera
mlădi
osşinu chiaratâtdestângacicum arfif ostal
tulînlocul
l
ui.
După ce se ur cară amândoi pe punt e, î
ncepură să se
strecoareprintreodgoanel enegreşi,î
nsf âr
şit
,ajunserălacal
ă.
Mari narulridi
căî ncet
işoroblonul.
— Coboar ă!şoptiel
.Măî ntorcî
ndată.
În gr
oapa aceeanu er a numaiumedşiî ntuneri
c,darşiun
aerdi n cal
e-afarădegr eu.Art hursetraseîndărăt
,simţi
ndcă-l
înăbuşăduhoar eadepi eiputredeşideuntr ânced.Darastaîi
amintidecarcerăşi,scârbi
t ,începusăcoboar e.
Pestecâtevaclipe,marinarulseî nt
oarsel ael.Ţineacevaîn
mâini,darceanume,Art hurnuput easăvadăpeî nt
uneri
c.
— Hai,acum dă- mibani işiceasul.Mair epede!
Arthursef ol
osidebeznă,casă- şipăstr
ezecât evamonede.
— Adu- micevademâncar e.Mi-egrozavdef oame.
75
— Tăunul—
— Ţi -am şiadus.Uit
e..
.
Marinarulîiînt
inseocană,câţ
ivapesmeţ
itaricapi
atr
aşio
bucat
ădecarnedepor csărat
ă.
— Acum ascul tă:mâinedi mineaţăvi
n vameşiilacont r
ol.Să
te ascunziîntr-
un but oigolşisă st ailinişt
itacolo,ca un
şoarece,pânăcei eşi
mî nlar g.Î
ţispun eu cândsăscoţ icapul
.
Şipeurmă,bagădeseamăşivezisănu daiochi icucăpitanul
.
Asta-itot
!Aipusbăut uralaunl ocsigur
?Noapt ebună!
Obl onul se î
nchise. Arthur aşeză cana cu băut ura cea
nepreţuit
ălalocf eri
tşi
,ur cându-sepeun but oigol,î
ncepu să
înghi
tă cu l
ăcomiecarneadeporcşipesmeţ i
i.Apoisest rânse
ghem şi,pentru înt
âi a oar
ăî n vi aţal ui,se culcă fără să se
închi
ne.Prinîntunericuldinj ural ergau şobolanii
.Darsomnul
luinuput easă-lt
urbur enicichiţăitullorneîncetat,nicilegăna-
reacorăbi
ei,nicimir
osuldezgust ătordeuntr ânced,ni cigândul
căadouazivaavear ăudemar e...Toateacest eaîlturbur au t
ot
atâtdepuţ i
ncaşiaceii dolisfărâmaţ i,lipsi
ţideaur eolă,cărora
i
eril
isemaiî
nchi
naî
ncă.
..
Sf
ârşi
tulpărţ
iiî
ntâi
77
— Tăunul—
amni stie avusese i nfluenţ

ă chi ar şi asupra guvernul ui.
Profesorul Fabri zzi şi î
ncă al ţi câţ
iva fruntaşi pol
iti
ci ai
dif
eritelor grupăriflorentine socoteau că ar fi ti
mpulpot ri
vit
să-şiî ndrepte eforturi
leîn direcţi
ar eal
izăriiuneir ef
orme a
legi
lorpresei.
Î
nbibliotecaluiFabri zzi,undeaveal ocadunar ea,selămurea
acum poziţiapecareurmaus- oial i
berali
iînmoment uldefaţă.
— Se î nţelege de la sine că avem dat oria să fol
osi
m acest
moment ,î ncepu cu ovocemel odioasă unuldi ntreceidef aţă,
unavocatî nvâr stă,cărunt .Nunemaiî ntâlnim altădat
ăcuun
concursdeî mprejurăriatâtdef avorabi
lecasăput em pr
eti
ndeo
reformăserioasă!Totuşi
,nucr edcăpamflet elevoraveaci neşt i
e
ce efect
.El e nu vor face alt
ceva decât să sperie şisă i ri
te
guvernul,şiînniciuncaznu- lvordi spuneînf avoareanoast r
ă.
Iarnoit ocmaiaceast ă bunăvoi nţ
ă o urmărim.Nu t rebuie să
uităm că,odatăceaut orit
ăţil
eî şivorfacedesprenoipăr ereacă
sunt em nişt
e agit
atoriper i
culoşi,nu ne maiput em bizuipe
vreunsprijindinpartealor!
—
— ÎAnc
veazu
m l
alî
a
nc
des
eta,n
mâ că
en
poesp
ir
bo
i
lp
i
tuai
?
t
eadeaî naintamemori i.
— Căt r
emar eleduce? 20
— Da.Memori iî
ncar esăcer em lăr
girealibert
ăţil
orpr esei
.
Un băr
batoacheş,cu ochivi işiscli
pitoridei nt
eligenţă,care
stătealaf
ereast
ră,seî ntoarserâzând:
— Mar elucru n- o să faceţicu memori i
le!zise el.Cr ed că
s
af
sâ
erşi
metu
nlai
eafa
l
uc
ze
ir
i
i
.iRenziarfi t rebuitsă vi
ndece pe ori
cine de
— Şieu suntî ndur eratca şidumneat a,signore,că n- am
pututsăî mpiedicăm ext rădarea luiRenzi. N-aşvreasăspun 21
lucrurinepl
ăcute,totuşinupotsănumăgândesccănei zbânda
noastrăsedatoreazănerăbdări işiviol
enţ
eiunor adi
ntrenoi .Eu
unuln- aşfiavutcur ajul,desigur .
..
20
Mar
21
eleduce–LeopoldalII-
lea,ducedeToscana.
Renzi–conducătorulrevol
teiorganizatăla Rimini(
Stat
ulPapal
)în anul
1846,af ostext
rădatPapeidecătre,guvernulToscanei
.
79
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Ni ciun pi emont ez nu se hot

ărăşte vr
eodat
ăl a ceva,î
l
î
ntrerupse tăi
os celoacheş.Nu şt iu ce numeşti dumneata
nerăbdare şi viol
enţă. Nu cumva seri a aceea de memor i
i
prudentepecarel e-am înai
ntat?Poatecăaşacevasenumeşt e
viol
enţăîn Toscanaşiî n Pi
emont,î nsănoi,laNapol
i,judecăm
altf
ell
ucrur il
e.
— Di nf erici
re,observă piemontezul
,napolit
aniisuntţinuţi
săactivezenumail aNapoli.
— Încetaţ i
,domni lor
!Prinurmare,Gr assi
nisedecl
arăpent ru
memori i,i ar Gal l
iî mpotriva l
or. Dar dumneat a, doctore
Riccar
do,cepăr ereai?
— Eu nu văd ni micr ău în memori i
,iar dacă Gr
assiniar
întocmivreunul ,eu l-aşiscăl
icu mar eplăcer
e.Totuşi
,nu cr ed
că se poater ealiza mare lucru pe aceast
ă cale.De ce n-am
recurgeînacelaşit i
mpat âtlamemori i,câtşil
apamflet e?
— Pent ru că pamflet elevorîntărâta purşisimplu guvernul
împotriva noastră,şiat uncielnu ne va mail ua î
n seamă
memori il
e!răspunseGr assi
ni.
a —
cestC
eah
,iar
napş
oi
lf
i
tă
ar
nă as
ulse
ta
r,
it
do
i
ct
ăn-
şo
i să
se apl
e
r i
a
opeî
i nes
d eamă
ma .
să.NŞ
uisz
i
uc
nâ
tnd
eţ
i
pecaleaceabună,domni l
or.Acordulcuguver nulnunevaduce
lanimi c.Trebuiesări di
căm poporul.
— E maiuşor de zi s,decât de făcut.Cum aţ iputea să
organizaţiacestlucru?
— E ri dicolsă-lînt
rebiaşacevat ocmaipeGal li
!Fărăîndoi
ală
căelv
— Ba
aîn
dc
ee
lpc
oe,p
zr
ii
n
sea -
ll
Ga p
lo
i
.cDo
nipmnec
ienv
a z
oor
asî
n
tr
ănu me
cr l
edee
ţt
ia
ct
ăl
ă u
di
a!
că aveţi
înfaţă un napol itan,elnu poat e găsial t
e argument e decât
cuţi
tul?
— Să l ăsăm ast a. Ce pr opuneri aveţi de f ăcut? Linişte,
domni l
or!Atenţiune!Gal l
ivr easăf acăopr opuner e.
Toată societatea car e di scuta pri n col ţuri
,î mpărţi
tă î n
grupuride cât e două- t
reiper soane,seadună acum î nj urul
mesei,să-lascultepeGal li
.
— Nu,domni lor,nu evor badeopr opuner e,cipurşisi mpl u
80
— Tăunul—
de o ideecare mi-a venitî

n mi nte.Vedeţ
idumneavoast r
ă,eu
cred că î
nt oate aceste manif
estăride bucurie,pri
cinui
te de
atit
udinea,nouluiPapă,seascundeopri mejdi
e.Dinfaptulcăa
dato nouă î nt
orsătură poli
ti
ciisale şia acordato amni st
ie,
mul ţitragconcluziacănunemair ămâneal tcevadef ăcutdecât
săneî ncredi
nţăm soarta,anoast ră,at ut
ur orşiaî ntregiiI
talii
,
în mâi nil
esfântuluipărinteşisănel ăsăm purt aţ
iîn pământ ul
făgădui nţ
ei!Eu,personal ,ca şimul ţialţi
ideal tf
el,suntgat a
să-ladmi rpenoulPapă.Amni sti
aaf ostunactst r
ălucit..
.
— Sunt si gur că sanct i
tat
ea sa se va si mţi măgul it
...îl
întrerupseGr assi
ni,cudi spreţ
.
— Î ncetează, Gr assini. Lasă-l pe orator să vorbească! îl
întrerupsel ar ândull ui,Ri ccardo.Ciudatlucru,dumneat a şi
Gallinu put eţitrăifărăsă văî mpungeţ i
?întocmaicapi sicaşi
câinele!Cont i
nuă,Gal li!
— Voi am să spun, î ncepu di n nou napol i
tanul
, că, fără
îndoială, sfântul pări nte pr ocedează aşa având cel e mai
lăudabi l
eintenţ i
i.Î
ncemăsur ăvai zbut
isăintroducăr ef
ormel e
s
Fa
ăl
re
ă,îa
ns
dt
a
o-il
i
a al
ătă
căvo
nrb
î tăa
o!tDe
ă o
I
tca
almd
a,a
i rt
eăc
a,ţt
i
oo
nt
ual
rime
i r
voge
r d
ael
st imi
nişn
tu
i
ţnie.
o
lună-două,până când va scădea val ulde agi t
aţie stârnitde
amni sti
e.Daref oartepuţin probabilcaeisăl aseput erea di n
mâini l
el orfără să l
upte.Părerea mea per sonală estecă,î ncă
înai
nt edemi j
loculiernii
,iezuiţi
i, gregorienii
, sanf edişti
i, şi 22 23 24
toat
ă cl i
ca lor vor î
ncepe noiunel ti
ri,ot răvi
nd zilelet utur or
acel
— or
La
upeu
crca
lr
aee
cn u
st
a-i
pv
ao
rr
epufi
a t
ea
câmi
tst
eup
i.
oatedeadevăr
at.
— Şiat unci,e maibi ne să trimit
em smeriţimemori
idupă
22

Iezui
ţi(societ
ateînnumel eluiIsus)–ordinrel
igi
oscatol
ic,f
ondatînanul
1539decăt reIgnaţiudeLoyola,pentrurăspândi
reacatol
ici
smului
.
23

Gregorieni–adepţiipol
it
ici
iPapeiGr i
gorealXVI-l
ea,duşmaniairef
ormel
or
l
iber
aleînfăptui
tedePapaPl usalI X-
lea
24
Sanf
edi
şti–membr ii„Asociaţieiadepţ il
orsfint
eicredinţ
e",î
ntemeiatăîn
anul1799decăt r
eobscuranti
şti
iitalieni,pentruaduceluptaîmpotr
ivami şcăr
ii
el
iberat
oar
e.Urândpoporul,sanf
edi ştiiîisusţ
ineaudemulteoripeaustr
ieci.
81
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
memori i,aşt
eptând până când Lambrucini şibanda luiîlvor 25
îndupleca pe marel
e duce să ne supună i ez
uiţ
ilor,ba poat e
chiarsăf acăapellahusari iaustri
ecicasăpăstrezelinişt
ea şi
săneţ i
năî nfr
âu?Sau f olosi
ndu- nedezăpăceal
al or,caren- o
să durezemul t,să le-oluăm î naint
e şisă dăm noiceidi ntâi
lovi
tura?
— Aiputeasănespuicum vezidumneat aaceast
ăl ovi
tură?
— Eu aş pr opune să î ncepem o campani e de propagandă,
bineorgani
zată,împot ri
vai ezuiţ
il
or.
— Darast aarî nsemna,def apt,odecl
araţiederăzboi!
— Da,să demascam i ntrigi
leşiunelti
ril
el orşisă adresăm
poporuluichemar eadea venial ăt
uridenoiînluptaîmpot
riva
iezuiţ
il
or.
— Î nsăpânăacum n- am auzitvorbi
ndu-sepe-
aicideni
ciun
feldeiezuiţi
.Pentrucesă- idemascam?
— N- aţiauzit?Maiaşt eptaţ
iîncăvreotreil
unişiosăvedeţi
câţiorsăi asălaiveal
ă!Numaicăat uncivafipreatârzi
usămai
luptăm împot ri
vaconstr
ângeriilor!
—
or Da
ăşen ,
eaî
sn
csă
ă îdu
mp mn
ot
rive
aav
io
east
zur
i
ţiă
loş
t
ri
aţ
ic
r ă
t
r pu
eben
it
sruv
ă ar
ori
bd
i
mi
ca p
deo
sp
cu
hi
sl
a
.ţi
a
Şi
î
ncazulacest a,cum am put easăevităm cenzura?
— Darni cin-am degânds- oevit
!Purşisi mplu,n-osămai
ţi
nseamadeea.
— Ast aî nseamnă că o să publ i
cifără să semnezi.Foarte
bine.Dar noicu t oţiiam avutdest ule de t
ras de pe urma
pr
vueb
ol
i
dc
aa
tţ
ăi
il
o
cre
u cl
ela
!ndest
ine,ca să dorim să maiavem de- aface
— Nu vr eau să spun ast a. Eu aş pr opune să publ i
căm
pamflet el
e noast r
e pe faţ
ă,sub semnăt ură,ba să le dăm şi
adresel
enoast re!Săneurmăr ească,dacăaucur aj
ul.
— E un pr oiectcu desăvârşir
esmi nti
t!stri
gă Grassi
ni.Asta
înseamnăsă- ţivâricapulîngur aleului,dinbravadă.
25
Lambruci
ni–cardinal
,secret
arde st atî
n StatulPapalpe ti
mpulPapei
Gri
gorealXVI-l
ea,adatajutoraust
riecil
or,spri
ji
nindu-seelî
nsuşipeeiî
nlupt
a
î
mpot r
ivapopor
uluii
tal
ian.
82
— Tăunul—
— O,darnu t r
ebuiesătesperii
!îit
ăievor baGall
i.Noinu t
e
rugăm săint
riînpuşcări
epentrupăcatelenoastr
e!
— Nu fi necuvii
nci
os,Gall
i!îizi
seRi ccar
do.Aicinu evorba
de fri
că.Şinoi,ca şidumneat a,sunt em gata să i
ntr
ăm în
puşcărie,numaisăavem pent ru ce.Î
nsăeocopil
ăriesăt epui
în pri
mej di
e pentru nimica t
oată.Eu aş dorio modificarela
propunereadumi tal
e.
— Şicar eanume?
— Mi e mise par e că am putea să i
nvent
ăm o metodă mai
subtil
ădeal uptacu iezuiţ
ii
,oaresănescapedeconfli ctel
ecu
cenzura.
— Nuî nţel
egcum s- arputeareali
zaacestlucru.
— Suntî ncredinţ atcăceicar evorscrievorştisăspunăt otul
peocoli
te,aşafelî ncât...
— Încâtsă nu pri ceapă cenzorul
,vr eisă adaugidumneat a.
Dardacăeaşa,at uncicum î ipoţipretindeunuibi etmeseri
aş
sau unuibi etţ ăran oarecare să păt rundă,îni gnoranţ
al ui,
adevăr
atulînţelesalcuvi ntelor?Nu,ceeacespuidumneat ae
cut
— otull
Mari
p
tsi
i
n t
,ded
i lo
ugi
căe
mn .ata ce zi ci
? î ntrebă pr of
esorul,
întorcându-sespre un bărbatl atî
n umeri,cu barbă mare şi
neagr ă,carestăt
eaal ăturideel
.
— Eu n- o să spun nimicpână nu sevoraduna maimul te
fapte.Trebuiesăf acem oexperienţ
ăşisăvedem unde- osăne
ducă.
—
— DaEurdaşumn
doe
ra
ita,
săSa
ac
uc
donma
i? iî ntâi ce cr
ede signora Boll
a.
Judecat aeiar eatâtagr eutat e!
Toţ iseî ntoarserăspr esi ngur af emeiedintr
eei,careşedeape
ocanapea,cu băr biasprijinit ăîn mână,şiascultadi scuţ
ii
leîn
tăcere.Avea ochi inegri,adâncişigândi t
ori.Şiacum,când î i
ridică,sevăzu l icărindî n ei,f ăr
ăumbr ădeî ndoi
ală,ol umini
ţă
ironică.
— Măcam t urbur ăfaptulcăpăr ereameaecut otuldeosebi
tă
depăr eril
edumneavoast r
ă,zi seea.
83
— Tăunul—
am izbutisăgăsim un desenatorbun,car esă înţeleagă i

deea
noastră,am puteat
ipăriacest
efoichiarşicuilust
raţii.
— Iatăoi deeminunată!Numaide- am put
ea-or eali
za.Vorba
e,cădacăneapucăm deaceast ătreabă,apoisuntem datoris-o
f
acem cum secuvi ne.Avem nevoi
edeunsat i
ricdepri macl asă.
Deundesă- lscoatem?
— Şt iţ
ifoartebinecăceimaimul ţ
idintr
enoisunt em scriit
ori
de l
it
eratură seri
oasă,adăugă şiLega.Cu totr espectulmeu
pent
ru asociaţi
anoastră,tot
uşimăt em cădacăam î ncercasă
netransformăm în umorişti
,am semănacu ni şt
eel efanţ
icar e
j
oacătarantell
a. 26
— N- am spusniciodatăcătrebuiesăneapucăm del ucrurila

care nu nepricepem.Voi am să spun că t r
ebuiesă găsim un
sati
ricdet al
ent,caref ăr
ăîndoială că exi
stăînI t
ali
aşicărui a
să-ipunem l aîndemână mi j
loacelenecesare.Seî nţel
egedel a
sinecăt r
ebuiesăavem deplinăsi guranţăcăelvaurmaaceeaşi
li
niepolit
icăpecare-ourmăm noi .
— Darunde să- lgăsim? Am put ea număr a pe de get
et oţ
i
s
dcri
i
n i
et
or
i ni
i
-n
arofiştr
pit
os
ra
it
v
ii
r
ti
.ci,chi
arşimaipuţ i
nt alentaţ
i,şiniciunul
— Gi ust i eşial t
mi
27
nteripest
emăsur ă deocupat .Armaifi
unul sau doi scr i
itori buni în Lombardi a, dar eiscriuî n
dialectulmi lanez. 28
— Şiaf ar ă deasta,adaugă Gr assi

ni,poporult oscan nu se
lasăi nfluenţ atdecâtpri n mijl
oacesuperioar e.Suntîncredinţ
at
c
aă
tâa
tr
dfi
ec el
se p
ou
riasţ
i
ăn,ol
ca i
pse
acăed
aet
aa
lc
i
btp
ero
t
ăli
t
ţ
ii
icdt
ceac
ăă
ţ
enam
eştpş
iri
v
ii
ro
e
lip
gr
i
oo
ab
sl
e
emă
,ca
pe un simplu pr etextde glume.Fl orenţa nu este un oraş de
fabri
cişideî ntreprindericomercial
e,caLondr a,şiniciunulde
lux deşert, ca Parisul. Fl
orenţa este un or aş cu un t r
ecut
26

Tarantel
la–danspopul
ari
tal
ian,car
eseexecut
ăîntr
-untempofoart
eviu
27

GiustiGiuseppe(
1809—1850)–unuldint
remar i
ipoeţ
iital
ieni
,sati
ri
cde
t
alent
.28

Dial
ect
ulmil
anez–unuldi
ntr
edi
alect
elel
imbi
iit
ali
ene,car
edi
fer
ăfoar
te
multdeli
mbali
ter
ară.
85
— Tăunul—
— Ştiam că am pe-ai
ci,peundeva,semnal ment el
el uiluate
depoliţ
ie.Credcăvăami nti
ţicădupăcer ăzvrăt
iţi
iaui zbuti
tsă
fugă şisă se ascundă pri
nt recăt
oril
e munţ i
lor
,s- au trimis
semnalmentelelorpestetot
,iarcardinalul..
.Cum nai baî izice
32
nemerniculuiacel a?...Da,car dinalulSpi

nola pusesechi arun
premiu pe capull uiRi varez.Se vorbeşt
e despr eo î
nt âmpl ar
e
str
aşnică cu privi
rel aRi varezşil ahârti
aast adel apol i
ţie.Se
zi
cecă Ri varezseî mbr ăcaseî n unif
ormă desol datşir ătăcea
prin sat
eî n chi p de car abini
er rănitîn exerciţ
iulfuncţiunii,
care-
şicăut auni t
at ea.Şi,într-
adevăr,adatdeouni tate,numai
că era o unitat
e de i scoade,t ri
misă de Spinola!Toată ziua a
mer sîn aceeaşi căruţă cu ei şi l e-
a povesti
tt ot soi
ul de
întâmplări
,deţ ise rupea i
nima,despr eîmprejurăril
eî n car
e
fuseseluatprizonierdecăt r
er ăsculaţi
,desprefelulcum aceşt i
bandiţiîlt
ârâserăî nadăpostullordinmunt eşi-
lsupuseser ăl
a
cele mai cumpl it
e cazne. Urmări t
oriiîi arăt
ară hârt ia cu
propri
ile lui semnal mente. Rivarez le mai spuse şi al t
e
năzdrăvăniicu pri vi
rela„ bandi t
ul” acel
a,por eclit„Tăunul”.
A
găp
lo
ei
a,
tăî
ncut
imp
a up
pă leno
stpţ
e i
pi
r,
afcâ
ulndd
ep t
o
uaşt
ă
că,lu
î
şme
iuampdorme
l
u buza
u,nt
u
arr
n
el
eăcuo
hranăşicu muni ţiişioşt erse...Dari atăşihârt i
a,ziseFabrizzi,
întrerupându-şipovest ea:„FeliceRi varez,zisşiTăunul .Vârsta–
cam t rei
zecideani .Loculdenaşt ere–necunoscut ;dupăunel e
date–Ameri cadeSud.Pr ofesiunea–publ icist
.Staturami j
locie.
Părulnegru.Barba neagr ă. Culoarea pi eli
i– smeadă.Ochi i
a
cel
b
va
aş
:tr
„
Si
. Fru
emnenp
t
ea
a l
rt
iau
ctă
l,r
ap ăt
e:şr
a
cht
ă
i.
opNa
ăt
es
au
zl
ă,d
gu
era
p,
i b
oă
ci r
b
ruli
a.
dr.
.
e”Ş
pt.i
Mâî
nn
că
a
stângăîiemut il
ată,îili
psescdouădeget e.Pef aţăareoci catri
ce
nevindecată.Gângav .
”La urmă,un adaus:„ E un ochi t
orde
frunte.Serecomandăprudenţ ăcelorce-lvorar esta”
.
— Dar e de mi rar
e cum de- a put ut, cu o l i
stă de
semnal mentecaast a,săînşelepatrulacare-lcăut a!
32
Cardi
nal
ulSpinol
a –unuldi
ntr
el ocot
enenţ
iiPapei,car
es-a pur
tatcu o
cr
uzimenemai pomeni
tăfat
ă depart
icipanţiil
arevolt
eleşicompl
oturi
ledint
re
anii1830—1840.
89
— Tăunul—
— Nusuntobosită.
— Atuncii
areşt
isâcâitădi
nvreoprici
năoar
ecar
e?
— Nu,numaiaşa,n- am ni
micdeosebi
t.
CAPI
TOLULALDOILEA
— Ketty,si
gnoraBol laeacasă?
— Da,domnul e,seî mbr acă.Treceţivărogî n salon;doamna
vacoborîpestecâtevaclipe.
Kett
yî lconduseî n salon.Di nt
ret oţivi
zit
atori
i ,celmaimult
ţi
nea Ia Martini
.Mart i
nivorbea englezeşte,bineînţel
es ca un
str
ăin,totuşidestuldeaccept abil
,n-avea obicei
ulsăst eapână
laoraunudi nnoapt eşisădi scutepolit
icăîngur amar e,fărăsă
ţi
năseamadeoboseal agazdei ,cum făceau adeseacei l
alţi,dar
maicuseamăpent ru căveniseîn Devonshi r
ecas- osusţinăpe
doamna într-un momentf oart egreu pentru ea:at uncicând îi
murise copil
ul,iarsoţ ulî
ier a pe moarte.Î ncă de pe vremea
a
dc
iel
n e
f
aami
,omu
l
ie,l
ît
nă
tc
ou
ct,g
ma ir
e
coi
a şi
mots
at
âu
nnlgac
,ci
eler
naegp
re
unş
t
ru
ilK
ene
et
şt
yc
, ca
arci
e n
che
iv
aa
r
înclipaaceeaiseaşezapegenunchi .Iarmot anul,lar ândull ui,
îlsocotea pe Mart i
nica pe un obi ectf olosi
tor din mobi lierul
casei.Priet
enia dintre motan şiMart inisel egase demul t.Pe
când nu eradecâtun pi soiprizărit
,i arst ăpână- saer aat âtde
bolnavă,încâtnicinuseui talael,Mart iniîll
uasesubocr otirea
l
eu
xi
pş
ei
r-
l
i ad
enţus
ă es
î
l ec
î
n d
ri
n
e A
nn
diţag
sli
ad
e î
n t
r
efi-
nu
i
tn
ivco
cş.
ă oDe
mua ltu
an
cec
li
,s
a o
tî
ân
nd
ge
al
cu
inc
,ga
at
ră
e
aducecuunur s,eraunpri etenpecareput eaisăi ebizui.
— Ce bi ne v-aţicuibăritamândoi !r âse Gemma,i ntrând în
odaie.
Martinil
uăcubăgar edeseamămot anuldepegenunchi .
— Am veni tmaidevr eme,ziseel ,î
n nădej deacăaisă- midai
o ceaşcă cu ceaiînaintedea pornil a drum.Fără î ndoială că
acoloosăfief oartemul tălume,iarsoţ i
iGr assi nin-orsănedea
omasăcum secade.Î n caseleasteaari stocrat i
ce,niciodatănu
91
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
sepricepsăt ehrăneascăcum trebui

e.
— Ei ,pof
tim!începu sărâdăGemma.Vădcădumneat aaio
li
mbă t otatâtdeveninoasă ca şiGall
i.BietulGr assi
ni,areşi
aşa destul
e păcate,ca să-
imaipuiî n spinare şipe acel
a că
nevastaluinu eo bună gospodi
nă.Câtdespr e ceai
,o să,fie
gataîntr-
oclipă.
— După cum văd,t ott
e-aihot
ărâtsă- ţ
ipuir ochia ast
a aşa
deelegantă.Mi-er
ateamăcăosăui ţi
.
— Ţi-am promisdoarcăoîmbrac,deşipentruosear ăcaast a
epreacăl dur
oasă,poat
e.
— Nu,l aFiesol
eosăfiemul tmair ăcoare,i
ardumi talenimic
nu-ţivine mai bi ne,decât caşmi rul alb..
. Ţi-
am adus flori
pentrur ochi
e.
— O,cet randafirifrumoşi!Îmiplacat âtdemul t
...Daremai
binesă-ipunî napă,nu- miplacesăportflori .
— Ei ,poft
im!Ast a-
iîncăunadi nsuper stiţ
iil
edumi t
ale.
— Cr ede-mă că nu.Mă gândescdoarcă sevorsi mţigrozav
det ri
ştisă petreacă o sear
ăî nt
reagă prinşicu aculder ochia
uneifi
— Şinţ
i e
euatâmă
tdeptl
ei
ct
m i
si
ct
oar
ă e.
n.
e.vom pl i
cti
si la serat
a asta.
Conversaţi
ilevorfiat âtdesear bede..
.
— Dardece?
— Î n parte,pent ru că totceat i
ngeGr assi
nisef acedi
ntr-o
dat
ăt otatâtdasearbădşidemohorâtcael .
— Hai de,isprăveştecu ironiil
e!Nu- idel
ocfrumossăvorbeşti
der
— ău pe
Ai dromu
eptl
aî
tn
e,ca
ssn
i
gaocă
rr
aui
, a
came
tor
tg
de
em!
auna de al tf
el.Atunci,să
spun al t
fel:va fi pl i
cti
sitor,pent ru că jumăt ate din oamenii
interesanţ in-orsăvi nă.
— Cum seexpl i
căast a?
— Ni cieu nu pri cep!Uni isuntpl ecaţ
idi n oraş,alţi
isunt
bolnavi,sau maişt iu eu ce. .
.Făr ăî ndoial
ă că vorfi doi -t
rei
ambasadori ,câţ i
vasavanţ igermanişi ,cadeobi dei,ogroazăde
turiştişidepri nţiruşiApoi ,unl i
teratsau doi,cinci-
saseofiţeri
francezişiî ncolo nimeni ,după cât e ştiu,doar cu excepţ i
a
92
— Tăunul—
de vulgari
tat
e,care avea i
mpresi
a că st
ărui
eîn permanenţă
acasălael.
SignoraGr assi
nioîntâmpinăpeGemmacunesf ârşi
tedovez
i
deprieteni
e.
— O,dar ce î ncânt ătoar
e eşt iast ăzi
!îizise ea î
n şoapt ă,
învăluindu-icu opri virecritică şiduşmănoasă r ochi
a albă de
caşmi r.O ur a pe Gemma di nt oatăi nima şiexact pent ru
aceleaşimot ivecar e-lfăceau peMart inisăseî ncl
ineînfataei :
pent ru tări
al inişt
i t
ă a car acterului,pentru firea eidreapt ă,
serioasăşinepr ef
ăcut ă,pent ruechi l
ibrulminţiişichi
arpent ru
expr esi
achi puluiei .Iarcândsi gnoraGr assi
niur aofemei e,îşi
arăta această ură printr-o bunăvoi
nţă exageratăfaţă de ea.
Gemma cunoşt ea bine pr eţ
ulacestorvor be măgulit
oare şil e
lăsa să alunece pe-alăt
uride ea.Pent ru Gemma,„ ai eşiî n
lume”er aun lucru obositorşineplăcut,darpecar eoricecom-
plot
isttrebuiesă-lfacă,dacăvreasă î nşelespionii
.Socot ea că
aceastăobl i
gaţi
enu emaiuşoar ădecâtaceeadea scri ecifrat
şi,ştii
nd ce import anţă are pentru î
ndepărt ar
ea bănui eli
lor
f
ca
ep
rt
cul
etadr
eai
ev -
ş
si
t c
el
eâş
dt
ei
gar
modeă
pu
ct
uaţ
ai
a
ced
eef
aşeme
iconi
et
ş c
ia
nr
ice
ios
ze
it
aî
mb
tecrac
aşă
icb
hi
n e
ei
a,
scrisuluiconvenţional
.
Lit
eraţi
i, care avuseseră până at unci destul timp să se
pli
ct i
sească,sel uminarăşieil afaţăcândovăzur ăpeGemma;
se bucur a de numer oase simpatiiînl umea scr i
itori
cească,şi
îndatăceseaşezăî ntr-un colţalsalonului,ziari
ştiidenuanţ ă
rad
Ge i
cal
mma ăaîn
veca
epp
ur
ră
easăs
mule
tăî
nd
exr
pe
ep
rt
e
i,
e u
nţnu
ă î
nlccâ
eteu
pri
vn
eu
şl
t,
esp
cr
oe
n ea
sp .
i
raDa
ţi
ir
l
e
ca să l eî ngăduie s-o acapareze.Cu r adicali
ise put ea întâl
ni
oricând, de aceea acum, când o î nconjurară, le ar ătă cu
discreţie caree r ostulloradevăratacol o,spunându- le,cu un
zâmbet ,cănu f acesă- şipiardăvr emeacu ea,cândau î njurul
lorat âţi
at urişti
.Iarea seocupă st ăruitorde un membru al
parlament ului englez, a cărui simpat ie er afoarte pr eţi
oasă
pent ru part i
dul republ i
can. Engl ezul er a un speci ali
st în
probl emefinanci areşiGemma î ideştept ăinteresul
,cer ându- i
97
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
părereacu privi
relaun amănuntt ehnicoarecarealsi st
emului
monet ar austri
ac. Apoi aduse vorba, pe nesi mţit
e, asupra
condiţiuni
lor tr
atatel
or l
ombar o-
veneţi
ene. Engl ezul
, care se
aşteptala o conver
saţieuşoară,seui t
ă cu mi rarela Gemma,
înfricoşat că dăduse pest e un „ bas bl eu”. Dar văzând- o
frumoasă şii nteresantă,î ncetă dea semaiţ ineî nr ezervă şi
începu să anal izeze finanţ eleitali
ene cu at âta pătrunder e,de
par căarî ivorbitcuMet ternichînpersoană.I arcândGr assiniîi
prez entă Gemmeiun f r ancez,car edor ea săafledel a si
gnora
Bol lacum al uatfii nţă„ TânăraI tali
e”,membrulparl ament ul
ui
seri dică,cuimpr esiaciudat ăcăs- arputeacaI t
aliasăai bămai
mul t
emot ivedenemul ţumiredecâtpr esupuneael.
Di npricinacăl duri
iapăsătoareşianeî ncet
atuluidute-
vinoal
oaspeţi
lor
,Gemmasi mţicăîncepes- odoar ăcapul.Sest r
ecură
neobservată pet er
asă,să stea si
ngur ă sub f
runzişulbogatal
camelii
lorşiall eandril
orînal
ţ i
.
Lacapăt ult eraseiseînt
indeaunr ânddepal mierişideferi
gi,
în ci
ubereuri aşe,ascunsedupăpâl curidecrinişideal t
eflori .
T
co
ăat
rue
ial
al
, u
ân
n l
găob
caî
n
luc
sh
ti
r
apd
uăi
a
,uru
ănn
mâfe
el
adu
enpa
sr
pa
av
ţa
ing
u lu
on
lg,
,deî
nus
np
daet
el
se
e
deschidea omi nunată priveli
şteasupraîntregiivăi.Şiînl ocul
acelaputeaiajunge,dacădădeail aopart ecrengileunuir odiu,
presărat cu flori târ zi
i, care ascundea trecerea. Acol
o, î n
colţ
işorulacela,se st recură Gemma,î n nădejdea că n-o va
descoperinimeni.Cr edeacădacăsevaodi hnipuţ i
n,vai zbuti
să-şg
Z io
b i
rut
mo iel
u du
dr
ee
pr
ae
şa
id
şiedc
eapg.
lasuriceseapr opi
aupet erasăof ăcu
să se t rezească din amorţ eala car eî ncepea s- o cuprindă.
Gemmaset rasemaiadâncî n umbr afrunzişului,încercândsă
treacă neobservat ă,să maicâşt i
ge cât eva preţi
oase clipe de
li
nişt e,înaintedeaî ncepei ar ăşisă-şifrământ emi nteaobosi tă,
în căut area uneinoit eme de conver saţie.Darspre marea ei
păr ere de r ău,paşiise opri r ă chiarîn dr eptulei,de ceal al
tă
part e a per deleide f runze.Auzigl asulsubţ i
re şiascuţ i
tal
signor eiGr assini
,car eci ripeaf ărăî ncetare.Dari atăcăsi gnor a
98
— Tăunul—
tăcu,şiat unciseridicăaltglas,un glasdebăr bat,neasemuit

de cati
felat şi de muzical
.Î nsă f
elulci udat î
n carel ungea
cuvint
ele î i st
rica timbrul fermecător, dându-i o nuanţ ă
supărătoare,cânt at
ă.Poate că nu era decâto cochet
ărie,dar
maicur ândpăreacăt otulsedat oreazăîncercăriide-aascunde
undefectdevorbire.
— Zi ceţicăeengl ezoaică?î nt
rebăgl asulacela.Darnumel eei
ede-adr ept
uli
t al
ienesc.Cum aţ ispus:Bol l
a?
— Da.E văduva bi et
ul uiGi ovanniBol la,car e a muritîn
Angli
aacum vr eopat ru ani .Poatecăvăami nti
ţi?O,dareu uit
mereu căduceţiovi aţădenomadşiegr eu să-ţiînchi
puicăaţi
put ea cunoaşt epet oţ
imart i
riisărmaneinoast r
epat rii
..
.Sunt
atâtdemul ţ
i!
SignoraGr assi
nioftă.Aşavorbeat ot
deaunacust răinii
.Rolul
de pat riot
ă car e depl ânge nenor ociri
le Ital
iei se î mbi
na
impresi onant cu mani erele de domni şoară de pension şicu
expr esi
anai vă,cadecopi l,achi puluiei.
— A muri tîn Angli
a. .
.r epetăglasuldebăr bat.Prin urmare,
e
nr
ua emi
melegr
aa
cen
st
t?
a.Mi
Nusce pa
umv areac
fă am
ostimpma
l
i it
ca au
nzi
î t
af
av
coer
b
rei
nd
a u
a -
ces
ee
acdu
e
organizaţ
ia„ TinereiI
talii
”,atunci,laînceputulei ?
— O,da!Bol la era unuldi ntrenenor oci
ţiiar estaţiî
n o mi e
optsut etreizecişitrei
.Văami nti
ţidepovest eaaceea?I -au dat
drumuldupă cât eva l
uni ,darpest edoianis- a dator di
n să-l
arest
ezedi nnou.Elî nsăaf ugitî
nAngl ia.Apoi ,aaj unspânăl a
n
ro
oive
ma nst
t
ie
ca
ă,c
dă
oas-
a
rBcoă
l
ls
aăa
tof
r
oi
t
stat
c
oo
tl
o
d.
eaO,
uneon
au po
rve
o st
mae c
ntâ
ct
i.sepoat ede
— Zi ceţicăamuri tînAngl i
a?..
.
— Da,det uber culoză.N- apututsuportaclimagr oaznicăde
acolo.I ar cu puţ inî nainte de moartea l
ui,signora Bollaîşi
pierduse fiul ,uni cull or copil;a murit de scarlat
ină.Trista
poveste,nu- iaşa?Noioi ubim atâtdemul tpescumpanoast ră
Gemma!Sărmana,e o fir e niţelcam aspră,dar ,ştiţ
i,astae
caracterist
ica engl ezoaicelor. Şi apoi, din pri ci
na at âtor
suferinţe,caracterulei...
99
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Gemma se ri
dică şidădu l a o parte cr
engil
e umbrarul
ui.
Fel
ulacest
a de a flecaripe seama suferi
nţelorsal
e,numaişi
numaipentruadistrapeunst răi
n,eradenesuf eri
t,şicândi
eşi
lal
umină,pechipulcisecit
eai ndi
gnarea.
— O,dari at-o şipe ea!st ri
gă amfitri
oana,cu o ui mi t
oar
e
stăpânire de sine.Şieu car e nu ştiam pe unde te-airătăci
t,
dragamea!Si gnorFeli
ceRi varezdoreştesătecunoască.
„Pri
nurmar e,acest
a-iTăunul !”î
şiziseGemma,ui tându-sel
a
elcurioasă.
Rivarezseî ncli
nă poli
ticosşio măsur ă cu o privireiuteşi
pătrunzătoare,careisepăruGemmeicam î ndr
ăzneaţ ă.
— V- aţ
ial es un colţîncântător,zi se el
,ar ătând cu ochii
frunzi
şulverdeşidesdedupăcar esei viseGemma.
— Da,euncol ţ
işorminunat.Veni sem aicisăr espirunpicde
aerproaspăt.
— Peonoapt eca ast a,î
ntr-adevăr ,epăcatsă st aiî
n casă,
ciri
pigazda,ridicându-şiochi
il a cer.(Avea genef rumoaseşi-i
plăceasăşilearat e.
)
—
numa Ui
it
daţ
ai
-
căvă,
arsi
fignl
o
ir
b:
ern
ău eu
!Da rncâan
dd
evă
tr
eat
gâr
ad
n ie
It
şa
tl
ii
a
căno
ta
r
esbt
r
uă? O,
i
e să
rămânăscl avă,cuflori leei,cucerulei .
..
— Şicu asemenea pat rioate!mormăiTăunul ,cu gl asullui
domolşit ăr ăgănat .
Gemma î lpri viapr oape speri ată:pr ea era vădit
ă bat j
ocora
din vorbelel ui
.Darsi gnoraGr assiniol uădebunăşi -şicoborî
genel
— e,cu
O, sigunnoo
r,f
ta
fet
.i
me ii-e hăr ăzitun r olat âtde neî nsemnat!
Însă,cineşt ie,poat ecăvoiaveavreodat ăprilej
ulsădovedesccă
am dr eptulsămănumesci taliancă...Daracum t rebuiesămă
întorclaî ndat oriril
emeledeamfit rioană.Ambasadorulf rancez
m- a rugat să pr ezi
nt pe di scipolal ui tuturor celebri
tăţi
lor
.
Trebuiesăveni ţ
işidumneavoast răsăf aceţicunoştinţăcu ea.E
of ată extr aordi nară!.
..Gemma dr agă,îladusesem pe si gnor
Rivarez să- iar ăt ce pri
velişte mi nunat ă se deschide de aici
.
Acum î ll
asî nseamadumi tale.Suntsi gurăcăt eveiocupadeel
100
— Tăunul—
şi-
lveipr ezent
a şicelorl
alţ
i.
..Dariată şiîncânt
ătorulnostru
prinţrus!Nu l-aicunoscutîncă?Sezicecăar emar etr
ecerela
împăratul Nicolai
. E comandant ul nu ştiu cărei f
ortăreţ
e
poloneze,careareun numeat âtdeciudat,încâtnicinu-lpot
rosti!
Şisignora Gr assi
nise î ndreptă grăbit
ă spre un bărbatcu
gâtulca de t aurşicu maxi larulinferior masi
v,strâns într-
o
tunică str
ălucitoare de decoraţi
i,şise depărtă cu el,ciri
pind
mer eu.Cur ând,t ânguiril
e eicu pri vir
el a„neferi
cit
a noast r
ă
patrie”,presărate cu câte un „charmant ”şi„ mon prince”,se
pierdurăînmul ţi
me.
Gemma r ămăsese sub r odiu.I -era milă de această biată
femeie, mică şimărginită, şi-i era necaz pe Tăun, pent ru
insol
enţal uirece.Elpet recea cu ochi iumbr ele celor ce se
depărtau,cu o expresi
e care o scotea din fire;găsea că nu e
cuvii
ncios să-
ţibaţijocde fii nţe ca acestea,vrednice doarde
compăt i
mire.
— Priviţ
icum seduc,br aţlabr aţ,patri
oti
smuli tal
ian şicel
r
î
nuc
se
âst
nc!ţ
af
iău
cuel
nu l
,z
dâmb
e alt
ui
nl
.d
Cşi
aî
rnv
eto
ărp
câ
ln
ad
ceuma
-se
ispre
mu l
te
?a.Amândoisunt
Gemmaseî ncrunt ăuşorşinu- irăspunse.
— F- f
ărăî ndoială,urmăel ,căaceast aeoc- chesti
edegust.
Dardupămi ne,celmaisi mpat i
cdi nt r
eceledouăpat riot
ismee
totcelrusesc:elduce,î ncal t
ea,t reaba până l a capăt!Dacă
Rusianu şi -
arî ntemeiaput ereapet unuri,cipecerşipeflori ,
c
fâ
-f
ot
ă
rt ăv
rr
ee
ame
ţ
al uc
ire
pdl
o e
oţ
niezc
ăă? s-ar put ea menţ i
ne acest pri nţ î n
— Misepar e,r ăspunseeacu r ăceală,căsepoat eexprimao
păr ereşif ăr ăari dicul i
zapest ăpânacasei ..
.
— Da,î nt r-
adevăr ,ui t
asem câtdemul tsuntpr eţ
uit
eî nI tali
a
legile ospi t
al i
tăţi
i.Poporuli t
alian e neînchi pui tde ospi t
alier.
Suntsi gurcăşiaust rieciisuntdeaceeaşipăr ere..
.
Şchi opăt ând,Ri var ez se întoar se pe terasă şi -iaduse un
scaun,i arelr ămase î nf aţa ei,spriji
nindu- se cu coat ele de
balust radă.Lumi naf erestreicădeadr eptpechi pullui,şiacum
101
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Gemmaput easă-
lcercet
ezeînvoie.
Era dezamăgit
ă.Se aştepta să vadă,dacă – nu un chip
at
răgător,celpuţ
in unulneobişnuit
,cu oprivi
restăpâni
toar
e,
de cuceri
tor.Darceea cesurprindea î
n pri
mulrând la omul
acesta era o exagerareî nfeluldea seî mbr ăca şio aroganţ ă
făţi
şăî n expresiafeţeişiîn purtări.Era smead caun mul atru
şi,cu toatecăşchi opăta,elasti
ccaunf eli
n.Toat ăfăpt ur
al uite
făcea să te gândeştila un jaguar.Frunt ea şiobr azulst âng î
i
eraudesfigur atedeoci catri
celungă,pr obabildelaol ovi
turăde
sabie,şiGemmaobservăcădecât eoriîncepeasăgângăvească,
parteast ângăaf eţeiisecrispanervos.Dacăn- arfiavutacest e
def
ecte,elarfif ost,fărăîndoialădeof rumuseţ eorigi
nală;î nsă
aşacum ar ăta,chipull uieradepartedeafiat răgător.
Rivarezîncepui ar ăşisăvorbească,cu glasulacel acatif
elatşi
melodios,depar căt orcea.(
„Unadevăratj aguar,îşizi
seGemma,
cuoi rit
arespori t
ă.Dacăunj aguararfibi nedi spusşiarput ea
vor
bi,apoiaşaarvor bi!
”)
— Am auzi t
,zicea el ,că vă i
nteresează presa radical
ă şică
chi
—arDa
du,
mn e
scra
iuvoua
ns
et
r
oă,
r
i.pers
Da ro
nn-
al
a,co
m dl
a
eb
sor
t
u la
tţ
iipep
mp l
a
enz
ti
au
rrea
.st
a.
— Într-adevăr ,euşordeî nţeles.Signor aGr assinimi-aspus
doarcăsunt eţ iocupat ăcucevamaii mport ant
...
Gemma î năl ţă sprâncenel e,a mi rare.Se vede că si gnora
Grassini
,î n pr osti
a ei,vorbisemaimul tdecâtt rebuiafaţă de
acestom vicl
ean,car e-idisplăceadi nceî ncemaimul t.
e —
xageDa
rea,
zeăaidev
mp oăr
ra
at
tn,s
ţaup
nr
tef
o
oa
cr
ut
peo
ăric
l
ou
rpme
at
ăl.
eÎ
,ns
iă
î rs
ăi
sg
pn
uonra
seGras
ea r
es
ci
nei
.
E vor ba de chest i
unicar e, cele maimul t
e, nu sunt del oc
compl i
cate.
— Şicar earfif olosuldacănoit oţin-am faceal t
cevadecâtsă
bocimI talia?Am i mpr esi
acăsoci etateaamfit ri
onul uinost ru şi
a soţieisal eeî n st are să pună pe ori cine într-o di spoziţie
fri
vol
ă, chi ar dacă o f ace numai di ntr-un sent iment de
autoapăr are... O, ştiu ce vr eţ
i să spuneţ i şi aveţ i perfectă
dreptate.Dar eisuntdel i
cios de ridi
colicu pat riotismull or
102
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Numaisi gnor
aGr assinipăreacănu vedeni mic.Jucându-se
cochet cu evant ai
ul, ea flecărea cu secretarul ambasadei
olandeze,careoasculta,zâmbindlarg.
Gemma seoprio cl i
pă în uşă şiseî
ntoarsespreTăun,să
vadădacăobservaseşielt urburareagener ală.Eravăditcăpe
chipull uilunecaseoexpr esiedebiruitoarevicleni
e,atuncicând
privise î nt
âi la stăpâna casei , care plut ea într-
o feri
cită
ignoranţ ă,apoispr ef undulsal onul ui
,acol o unde se uitau
turişti
i.ŞiGemmaî nţelese:Ri var
ezî şiaduseseprietenacuel.
Ţi ganca st ătea r ezemat ă de spet eaza unei canapel e,
înconjur ată de o droaie de dandy î ncrez
uţ işide ofiţ eride
cavaleri
e,care zâmbeau cu o pol iteţ
eironică.Purt aor ochie
scumpă,demăt asegalbenă cu roşu,şistrălucirea ori
entalăa
culoril
or,ca şibogăţ i
a podoabelor scumpe băt eau la ochiî n
acestsal on l
it
erar florentin;femeia părea o pasăret ropicală
rătăcit
ăprintrevrăbiişigrauri
.Sevedeacăni cieanusesi mţ ea
lalargulei,deşiseui t
a cu un dispreţduşmănosl a doamnel e
ofensatedeprezenţasa.
V
salăz
on â
und
l
ui,u
s-
tl
rp
ăieaR
n si
eva
rr
i
dez
,
i
căc
da
er
oeda
t
re
t
ă cş
ei
aalcu
e
rgăGemma
spreel.de-
al ungul
— Si gnor Ri varez,t e-
am căut atpest et ot,vorbiea repede,
î
ntr-o franţuzească nespus de st ricată. Cont el
e Saltâcov
î
ntreabă dacă vr eisă mer gimâi ne seară l a vil
al ui.Va fi şi
dans..
.
— Spr eregretulmeu,nupot .Şichi ardacăm- aşduce,eut ot
nuamn
do potadZa
in
t
ts
aa.
R.
e.
nSnig
y.nora Bolla,daţ i-
mivoi e să vă pr ezi
ntpe
Ţigancaî iaruncaGemmeiocăut ăturăapr oapepr ovocatoare
şiseînclină,cu răceal ă.Mart i
niavusesedr eptate:fărăîndoială
că eraf rumoasă,dar de o f rumuseţ e grosolană,ani mal i
că,
li
psi
tădespi rit
.Nu put eaisănu- iadmi rimişcărilearmoni oase
şifireşt
i,darf runt ea- ieraîngustă,iarî nt ăi
eturanărilorsubţ iri
eracevacrudşir espi ngăt or
.Sent i
ment uldesfial ăpecar e-lavea
Gemmaî nt ovărăşiaTăunul uisporiîncăl aapr opier
eaţ i
gănciişi
simţio mare uşur are,când pest e câteva cli
pe,st ăpânulcasei
104
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
un om caretrăi
seaniî n şi
rîn mi j
loculnaturiisăl
bati
cedepe
maluri
leAmazonul ui.Dar,în general,seînţel
egeau bi
necu el
.
Tăunulîipri
meacu bunăvoi nţăşipri eteni
epet oţi
,darmaicu
seamăpemembri ilocal
iaipart i
duluiMazzi ni
.NumaiGemma,
pecâtsepar e,făceaexcepţiedel aaceast ăregulă:s- arfizi scă
nu- iplăcuse chiarde laî ntâi
al orînt âlnire şică se fer ea de
societ
atea ei. De două sau t rei ori f usese de- a dr ept
ul
nepolit
icoscuea,ceeace- lfăcupeMart inisăseri diceîmpot ri
va
lui.De al t
fel
,TăunulşiMart ininu se put useră suferide l a
început;aveau temper ament eatâtdedi ferit
e,încâtî ntreeinu
putea exista altceva decât antipati
e. Şi l a Mart ini, această
antipatieseschimbăcur ândî ntr-oduşmăni ef
ăţi
şă.
— Pemi nepuţ i
nmăi nt ereseazădacăRi var
ezmăi ubeştesau
nu,î ispuseelodatăGemmei ,furi
os.Nicieunu-liubesc,aşacă
niciunuldi n noin-aredr eptulsăsesi mtănedreptăţi
t.Darnu
potsă- iiertfel
ulcum sepoart ăf aţ
ă de dumneata.I-aş cere
socoteală,dar asta ar însemna un adevărat scandalpent ru
partidulnostru;doar si nguril -am chemat .Şiacum,să ne
cert
— ăm
Lac
su
ă-e
ll
?
în.
..
pace,Cezare.Felulcum sepoartăcu mi
nen- are
nicioi mportanţăpent ru acţi
uneanoastră.Şiafar
ădeast a,şi
eusuntt otat âtdevinovatăcaşiel.
— Darcar e-ivi
nadumi tale?
— Când neam întâlni
tî ntâi
a oară,l
a serat
al uiGrassi
ni,
mi -
ascăpatoobservaţ iegrosolană..
.
d —
arnu Du
pmn
otse
ăat
ca
res
dă
! fi spus o grosolănie? I
artă-mă,madonna,
— Negr eşi
t ,am făcut-ofăr
ăvoi ameaşimi -apărutr ău.Er a
vorba despr ei nsult
ele aduse i
nfirmi lor
,şiela l uat-o drepto
aluzie..
.Dar mi e nicinu-mit recuse prin mi nt
e să-lsocot esc
infirm!Doarnu- ichiaratâtdemut i
lat.
— Seî nţelege.N-aredecâtunumărmaij osdecâtcel ălal
t,iar
mânast ângă- iedest uldeschil
odită,darnu- inicicocoşat,nici
cu picioarelest r
âmbe. .
.Câtdespr ef aptulcăşchi opătează,nici
nuf acesămaivor bim...
106
— Tăunul—
— Cu toateacestea,at r
esări
tatuncişis-aschi mbatlafaţă.
Fără î
ndoial
ă că a însemnato mare l i
psă de tactdin part
ea
mea,totuşiecurioasăosensibil
itat
eatâtdebol năvi
cioasălaun
om cael..
.Aşvreasăşt i
u dacăofif ostnevoitsăsuferedeseori
depeurmaunorasemeneai nsult
e...
— E mul tmaiuşorsă- ţiînchipuicăelaf ostacelacareşi-a
bătutjocdeal ţi
i!Cu toatepurt ări
lel uialese,areîn elcevade
om grosolan.Pemi neunul ,mădez gustă.
— Ast aepr eanedrept,Cesar e.Ni cimienu- mi,place.Darde
ce să-iexagerăm defect
ele? E adevăratcă are un f elde a se
purtaafectat,caretescoat edin fir e.Şiiarăşieadevăr atcăse
ţine tot t
impulnumaide spi ri
te,şică spi ri
tel
e acest
ea,l a
nesfârşi
t,suntî nspăi mânt ătorde obositoar
e.Dar nu cr ed că
toateacestealef acecuvr eungândr ău.
— Ce urmăr eşte el,nu şt iu.Darcând un om î şibat ejoc
veşnicşidet oate,at uncit rebuiesă fieceva suspectla mijl
oc.
Ţi-eraşisilăsă- lasculţicum ri di
culiza,l
aunadi nadunăril
ede
laFabrizzi,celedinurmăr eformedel aRoma.
—Gemma
Mi-et o
ef
t
aă. căasupr
mă aacestuipunctosăfiumaicur ândde
partea luidecâtde a dumi t
ale,zi
se ea.Voit oţi
,ceicu i nimi
şovăit
oar e,vălăsaţicu uşurinţăînvoianădejdil
orşiaşteptări
lor
feri
cit
e.Sunt eţiveşnicîncli
naţisăcredeţică,odatăceaf ostales
Papăunom cui ntenţ
iibuneşinuunbăt rân r
amol i
t,apoitoate
celel
altevorvenidel a sine!E destulca elsă deschidă porţi
le
î
sn
tcn
âhi
gs
ao
,ri
l
cor
a ş
pei
st
esă
d-ş
oiă
u împ ar
sau tt
ă
r b
eii
l
une
ncu
i vâ
săşnt
iă
îr
ni
cl
e
e î
apn
ăvdr
ee
aa
cupt
la
deşiuî
a n
r!
Probabilcădumneat an- aisăî nţeleginiciodatăcăPapan- osă
poatăî ntrona drept atea pepământ ,chiardacă arvr ea.Şide
lucrulacest a e de vi nă î nsuşipri ncipiulcare stăl at emelia
acesteiprobleme,nuf elulcum secomport ăunom saual tul.
— Car epri ncipiu?Put erealaicăaPapei ?
— Nu numaiat ât .Aceast a e abia o parte dinîntr egulr ău.
Ceea ce nu ebi ne del oc,e că se dă unuisi ngurom put ere
asupr atut uror celorlalţi
.Şil ucrulacest a aduce mi nciuna î n
107
— Tăunul—
Săgeţ
il
edumneavoast ră suntîndrept
ateîmpotrivasanfedişt
il
or,
darmulţ idintreciti
torivorcr
edecăaveţiînvederebisericaşipe
noulPapă,l ucru pecar ecomitet
ul,din consi
deraţ
iunit acti
ce,
nu-ldoreşte.
— Acum î ncep să înţel
eg!Deocamdat ă,am dr eptulsă at ac
numaipeaceir eprezent
anţiaipr eoţ
imiicu car
epart i
dulseaflă
înr el
aţiide duşmăni e;despre aceşti
a potsă spun,dacă am
gust,întreguladevăr !Darî ndat
ăcemăat ingdepr eoţi
ifavoriţ
i
aipartidului,o,at unciar edreptateproverbul
:„Adevăruleun
câi
ne pe care t rebuie să-lţiiî nlanţ”.
.. Da, avea dreptate
bufonul..
.Euî nsă,suntgat asăfiuori ce,numaibuf onnu!Făr ă
îndoialăcăt r
ebui esămăpl ecî
nf aţ
ahotărâri
icomi tetul
ui,dar
socotesccăelseocupă defleacurişiscapă di n veder etocmai
ceeaceest emaii mport ant:peM- monsi
gnorulM- mont anell
i.
..
— Mont anell
i?r epet
ă Gemma. Nu vă î nţeleg. Vorbiţ
i de
episcopuldeBri zzighell
a?
— Da.După cum se şt i
e,noulPapă l-a numi tde cur ând
cardinal.Tocmaiam pri mitveşt
idespre el
.Vr eţisă vă citesc
scr
ceai
ls
ao
l
ta
ăre
pa
a?rtÎ
mi
eafs
rcr
oni
te
ieu
r
enuldi
i
. n pri
eteni
imei ,carel
ocui
eşte de
— Car ef r
onti
eră?ASt atul
uiPapal?
— Da.I atăce-miscri e:
„
În c-cur ând veiavea plăcer
ea să î
ntâl
neştipeunuldin cei
mai cr ânceni d- duşmani ai noşt ri, pe cardi
nal
ul Lorenzo
M- mont anelli
,episcopdeBri zzi
ghell
a.E-el
..
.”
r T
ar,ă
luun
ng
uil
nî
dşi
sî
np
u t
r
ăe
rr
ău
topr
sel
cue
vc
it
nu
tr
ea
lşd
e,i-
şr
a it
fr
a
ărs
ăesr
ăăma
suflia
gr
âe
nag
.ă
Ap
vo
ei
a uă
sc rmă
:
„Elar edegândsăvi zit
ezeToscanaî ncur sulluniivii
toar e.Va
veniacol ocuomi siunedeosebi tdei mport ant ă,„deîmpăci uire”.
La începutva pr edica la Flor
enţa,unde va r ămâne vr eo t rei
săpt ămâni ,apoiI aSi enaşiPi saşi,în sf ârşit,sevaî ntoarceî n
Romagna,pri n Pistoia.S-a uni tpe faţ ă cu part i
dull i
ber alal
bisericiişi,af ar
ă de ast a,e prietenulper sonalalPapeişial
cardi naluluiFeretti
.Pet i
mpulPapeiGri gor eeraî n dizgraţ i
eşi
fuseset rimi sundeva,î ntr-un ţi
nutî ndepărt atdin Apenini.Dar
111
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
acum aavansatr epede.Fărăîndoial

ăcă,înf ond,eljoacădupă
cum îicântăiezuiţ
ii
,caoricesanfedi
stdealtfel.Mi
siuneacarei
s-aîncredi
nţateşieai nspir
atătotdeiezui
ţi.Mont anell
ieunul
dint
receimaist răl
uciţ
ipredicat
oriaibi
seri
ciicatol
iceşitotat
ât
deperi culos,înf el
ullui,ca î
nsuşiLambruci ni
.Sarcina luide
acum esămenţ i
năcâtsepoat emaimultent uzi
asmulst ârnitîn
popor de al egerea nouluiPapă şiî n chipulacesta să ţ ină
încordată atenţi
a societ
ăţi
ipână când marel e duceva semna
proiect
ulpr egăti
tdeagenţ iii
ezui
ţil
or.Ceanumecupri ndeacest
proiect
,n- am put utsăaflu” .Şimaidepart e:„Dacă Mont anell
i
înţel
egeî n cescop et ri
misîn Toscana sau dacă nu edecâto
jucări
eî n mâi
nileiezuiţi
lor
,nu potsă-midau seama.Orieun
om viclean,excepţionalde i nt
eli
gent
,orie celde pe urmă
măgar.Ceea ce- icurios,după câtam put utsă aflu,e că nu
primeşte mită şinu are amant e,lucru pe care-
lînt âl
nesc
pentru întâi
a oară.” Tăunul aşeză scri
soarea pe masă, şi,
aştept
ândsăvadăcevar ăspundeGemma,opri veacu ochiipe
jumătateînchişi
.
e —
xactS
a u
şn
at
ce
ţ
uimsi
gu
sun
rtc
?ăî
lpr
î
nie
t
rt
eb
e nă
uldu
ea dmn
upăeavo
osa
cust
r
ră
tăr
e
tl
ăa
ct
ee
r
ea
.zăfaptele
— Vă gândi ţ
i l a vi aţa part iculară i reproşabilă a
monsi gnoruluiMont anelli
?Nu.Ni ciprietenulmeunuesi gurde
adevărulabsol utalspusel orsale.Deal t
fel,dupăcum aţ ivăzut,
elînsuşifacedest ul
er ezerve:„dupăcâtam put utsăaflu. ..”
— Nuvor bescdespr east a,îlî
nt r
erupseGemmacur ăceală,ci
despr
— emi
Da ,sî
ni
uance
ea
al
su
ti
.pri
ă vinţă potavea t oatăîncrederea î n el.E
un vechi pri eten de-al meu, unul di n răsculaţii din anul
patruzecişit r
ei.Acum ar e o sit
uaţ i
e care-iîngădui e să afle
lucruridef elulacesta.„ Pr
obabi lvreun f uncţi
onaroar ecarede
pel aVat i
can” ,îitr
ecur epedepri nmi nteGemmei .
— I ată, pri n urmar e, ce relaţi
i aveţ i
! De al t
fel, aşa î mi
închipuiam şieu.
— Scri soar ea de f aţă are un car act er parti
cular , urmă
Tăunul ,şivădaţ iseama,f ărăîndoială,căni meninu t rebui esă
112
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
MonsignorulMontanel
lisosil aFlorenţaînceledintâizi
leal
e
l
uioct ombri
e.Sosir
ea luist ârnio vădi tă emoţ
ieîn oraş.Se
bucur a de f ai
ma unui pr edi
cator neî ntr
ecut şi er a
reprezentant
ul papali
tăţ
iir eformiste. Poporul î
l aştept
a cu
nerăbdar e să- i expună î nvăţătura cea nouă, evanghel ia
dragosteişia î mpăciuiri
i,car etrebuia să t ămăduiască toate
rănileItali
ei.NumireacardinaluluiGui zzicasecretaralstatului
roman î nl oculluiLambruci ni,hulitdet oatăl umea,stârnise
entuziasmulobşt esc.IarMont anell
ieraomulcelmaipot rivi
tca
să menţ ină aceastăînălţ
ătoare stare de spirit
.Viatalui,de o
severit
atef ără pri
hană,er a un fenomen at âtde rarlaî nalţi
i
demni tariaibiseri
ciir omane,încâtsi nguracestf aptî iat rase
simpatia poporului, depri
ns să socot ească şantajul, mi ta şi
intri
ga meschină dr eptcondiţi
iapr oape obli
gatori
ial e cari
erei
desl uj
itoralbiseri
cii.Laaceastasemaiadăugaşit al entulsău,
într-
adevărneasemui t,de predicat
or,un gl as f
ermecăt or şio
înf
ăţişareimpresionantă.
Cu asemeneaî nsuşiri,Montanell
iarfiput utcâştigaoameni i
î
noCr
i
ace
tv
or
t
de
emuri
aun.
a,Gr
assi
nif
ăcea t
oat
e ef
ort
uri
le să at
ragă şi
aceast
ă celebri
tateîn sal
oanelelui.Dar se dovedică nu era
chiar atât de uşor să-li spit
eşti pe Mont anel
li
;l a toate
stărui
nţele,elrăspundea pri
n aceeaşiî
mpotrivir
ebinevoit
oare,
darhotărâtă.
— Cedi hăni
icareînghitoricemaisuntşiGr assi
niiăşti
a!îi
z
îi
se
n tiodat
mp că
eMa
trr
ect
i
eniGe
au mme
amâ ndoi
,iî
nt
prr
i-
nopd
ii
mi
aţan
Sea
i
gţ
nă r
ore
ic
ee
i
.Ade d
ivu
ăzmi
utncec
uă,
m
s-au pl oconit când s- au apr opiat de caleaşca car dinal ului?
Pentru ei ,n-arei mport anţ ăcine-iomul ,numaisăsevorbească
despre el .
..În viata mea n- am văzutvânăt oride l eiat âtde
aprigi !Nu de mul t
,î n august ,î lvânau pe Tăun,acum pe
Mont anelli.Spercă emi nenţa sa sesi mte măgul itde aceast ă
atenţi e,pecar eoî mpart ecu oî ntreagăgloatădeavent urieri!
Veneau de l a cat edr al
ă, unde î n ziua aceea pr edi case
Mont anelli.Clădirea uriaşă er a atâtdepl ină del umedorni că
116
— Tăunul—
să-lascult
e pe vesti
tulpredicat
or,încâtMartini,de teamă să
n-o apucepeGemma dur erea de cap,o î
ndupl ecasesă pl
ece
înai
ntedesf ârşi
tulsluj
bei.Dupăosăpt ămânăî ntreagădeploi
,
era cea di
nt âi di
mineaţă cu soare,şipr ofit
ând de aceasta,
Martiniî
ipr opuseGemmeisăf acăoplimbar eprin grădi
nilede
pepovârnişulcoli
nelorcareînconjurauSanNi colo.
— Nu,î irăspunseea.Pri mesccu plăceresămăpl i
mb,dacă
ai ti
mp, dar nu î n partea aceea. Mai bine s- ol uăm pe
Lung-Arno:pe acol o o să treacă Mont anell
icând o să se
înt
oarcădel abiseri
că.Şieu,caşiGr assini,ţi
n numai decâtsă
vădaceastăcelebri
tate!
— Darl -aivăzutadineaori.
— Nu dest uldeapr oape.În catedralăeraoî nghesuial
ă...Iar
cândat recutîn cal
eaşcă,nu i -am put utvedeadecâtspi narea.
Dacă st
ăm pe l ângă pod,f ără îndoială că o să-lvedem bi ne,
doarl
ocui eşt
echiarpeLung- Arno.
— Dardeundeţ i-avenitdori nţaastapăt i
maşădea- lvedea
pe Montanelli?înainte nu tei nteresau niciodată predicatori
i
cel
ebr
— Ni
.
iciacum nu măi ntereseazăpredicatorul
,ciomul.Vreau
săşti
u dacăs-aschi mbatmul tdecând l-am văzutpentru cea
dinurmăoar ă.
— Şicândaf ostasta?
— Ladouăzi ledupămoart ealuiArthur.
Martinioprivicu î
ngrij
orare.Ajunseserăacum laLung-Arno
ş
niGe
i
mi mma
cşicas
re
eus
-
l i
t
pa di
erist
a r
aa
tt
âă
tdl
a
ea păl
mu ,
tcut
î
n pr
ot
di
vei
r
aea
unaa.
ceeacarenuvede
— Gemmadr agă,zi seelpest ecâtvat i
mp,oar etoat
ăviaţ ao
să te urmărească ami ntir
ea aceea dureroasă? Care dintr
e noi
n-agreşitlaşapt esprezeceani ?
— Darnu fiecar edi ntrenoişi-aucisl aşapt espr
ezeceanipe
celmaibun pri eten!îir ăspunseea cu gl asulobosit.Spri
jinit
ă
cucoat el
edebal ustradadepi atr
ăapodul ui,Gemmaseui tacu
încăpăţânare înj os,l ar âu.Mart i
nit ăcea;când o vedea î n
stareaaceea,apr oapecăset emeasă-ivorbească.
117
— Tăunul—
— Şipeurmă?
— Nu şti
u ces-amaiî nt
âmplatcu el .Am auzi t
,doar,căîn
sear
aacelei
aşizil
eacăzutînnesimţ i
repest radă,nudepartede
port
,şicăl-au dusî
ntr-
ocasădi n apropiere.Astaetotceşti
u.
Tataaf ăcutt otcei -ast atî
nput inţ
ăsămăl i
niştească.Dupăce
i-
am mărt uri sittot
ul,apăr ăsitimedi atpracti
camedi ci
niişim-a
dusî nAngl ia,sămăî ndepărtezedet otcemi -
arfiput utami nt
i
trecut
ul.Se t emea să nu- mipun şieu capătzi l
elor,şimise
pare că într-adevărn- am fostt ocmaidepart e de a o face.Pe
urmăs- avăzut ,dupăcum şt ii
,căt at aaveacancerşiat rebui
t
să-miţ in firea:af ar
ă de mi ne,nu maiavea pe ni menisă-l
îngri
jească.După moart ea lui,copi
iiau r
ămasî n seama mea,
până când f ratele celmaimare a put utsă-ii al ocul.Apoi,a
venitGi ovanni...Şt i
i,laînceputne er africă să ne şivedem:
între noidoist ăt ea aminti
rea aceea î
nspăimânt ătoare..
.Elî şi
făcea imputăriamarepent ru partea l
uidevi nă la nenorocire,
deoarecet ri
mi sesedi nînchi soarescri
soarea aceea blestemată.
Dareucr edcăt ocmaidur ereaaceastane-aapr opiat.
Ma
— r
Pt
oi
n
ati
ez
câmb
ă i
peş
ni
tc
ul
r ă
dt
i
unăd
mn ei
nt
a ca
a p
a:
şasăfifost,ziseel,darpentru
Giovanni,t otul era hotărât de la cea dintâi întâl
nir
e, îmi
amintesccum arăt a când s-aîntorsla Mil
ano,după căl ăt
oria
luilaLivorno.Ai uradedr aguldumi t
aleşiaşa demul tvorbea
despreengl ezoai
caGemma,î ncâtmai -maisămădeagat aşipe
mine!Cr edeam c- osăteurăsc...O,dariatăcardinalul!
peCca
hlei
ea.şcat
Monr
te
ac
nuel
p
les
ist
e
t p
ăto
edr
a şi
ezs
ee op
ma tr
i
înînf
ufa
nţ
da.uPne
ăi
rec
aasnema
espursid
de
e
obositşini cinu vedeamul ţi
meaî nflăcăr atăcareseadunaseî n
faţa casei,să-lvadă măcaro cl ipă,î nsufleţ irea car e-iilumi na
faţaî n catedral
ă se stinsese,l ăsând î nl oculeio expr esie de
îngri
jor areşideoboseal ă.Dupăce- lprivicobor ânddi ncal eaşca
şiîndr eptându-secu paşigr eoi,băt râneşt i
,spr ecasă,Gemma
seînt oarseşiol uăîncetcăt r
epod.
— M- aurmări tadeseagândul ,începu eadi n nou,cu cel -a
pututmi nţielpe Art hur? Şiuneoriî mit recea pri n mi nte..
.
121
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
poate că dumi t
ale o să ţ
ise pară ci
udat.
..dar asemănarea
dint
reeieraat âtdeneobişnui
tă.
..
— Di nt
recine?
— Di nt
re Art hur şi Montanell
i. Şi nu numai eu am
observat-
o.Şiapoi ,înr aport
urile dintr
e membri ifamili
eil ui
Arthurer acevaneî nţeles..
.Mi st
ressBurt on,mamal uiArt hur,
fusese una dintre cele mai fermecăt oare femeidin câte am
cunoscutvreodată.Aveaaceeaşifigur ăinspirat
ăcaşiArt hur,de
alt
felaveau şiaceeaşifir e.Însăeapăr eatotdeaunasperiată,ca
un răufăcăt
orpri nsasupr afaptului.Iarnevastafiuluieivi tr
eg
sepurt acuear evoltătordegrosol an.Şini ciArthurnu semăna
deloccu aceştivulgariBurtoni.
..Făr ăî
ndoial
ă că în copil
ărie
nu- ţ
idaiseama t ot
deauna de asemenea lucr uri
.Mait ârzi
u
însă,reconst
itui
nd în gând t
recutul,demulteorimi -af ul
gerat
prinmi ntecăArthurnueunBurt on.S-arputeasăfiaflatceva
despremamal ui.
..
— Dacă- iaşa,atunciastaarput eaficauzasi nucideri
ilui,şi
atuncit r
ădarea l
uiCardinu areni cioimportanţă,presupuse
Ma rt
Gemmaini,c
în
ăc
lte
i
nrcâ
ădndc
i
n s
aă
p-
iaducă î
: nfelulacest
a o uşurare.Dar
— O,dacăaifivăzut ,Cesare,ceexpresi
eaveafaţaluiatunci
când l -am lovit
,n- aimaicr ede,acestlucru.Presupuneri
leîn
pri
vi nţa lui Mont anell
i pot să fie adevărate, n-au ni mic
extraor di
narînel e.
..Darceeaceam f ăcuteu,esigur!
Cât vatimppăşi răaşa,fărăsămâischi mbeovorbă.
o —
mul Ge
armma
put ,s
ea dă
ragai
ma me ai
sch,
mbî
ne
cep
cu
eeaMa
cer
at
in
fi
ă î
n
cutt
r-
odun
at
ă,t
âr
az
t
uiu
n,d
cifacă
ără
îndoialăcă armeri t
a săt emaigândeşt ila vechil
egreşeli.Dar
din momentce el e nu se maipotî ndrepta,lasă morţ iisă- i
plângăpemorţ i
!E adevăr atcăpovest eaaceast aeî nfiorătoare.
Totuşi,poat ecăbi et
ulbăi atemaif eri
citacum decâtmul ţ
idi n
ceicar et r
ăiesc,darzacpri nî nchisorisau suntî n exil
.Iatăl a
cinet rebuiesă negândi m.N- avem dr eptulsădărui m morţ il
or
toategânduri lenoast re.Adu-ţiami ntecespunepoet uldumi tale
122
— Tăunul—
dint
r-odatăsăpr ot
esteze:
— Unpasî nai
nte?..
.Aşaofi,stimatedomn,darf oamet ean-o
săneaşt ept
epenoi !Dacă vom mergecu paşidef elulacest
a,
poporulvapieriî
naintede-aaveacândsă-idăm aj
ut or!
— Arfi i nt
eresantsăşt i
m. .
.începu Sacconi,dardei cişide
col
oseridicarăglasuri:
— Vorbiţimaitare,nuseaude!
— Cum săseaudă,cândpest radăeunzgomoti nfernal?zi
se
Gall
i,î
nciudat.E închisăfereastr
aacol o,Riccar
do?
Gemmaseui tăl afereastr
ă.
— Da,r ăspunseea,f er
eastraeî nchisă.Darsevedecăt r
ece
pest radăunci rcambul ant,sauaşaceva.
Deaf arăseauzeau st ri
găte,râset
e,vui
etdepaşi ,cli
nchetde
clopoţei,şil at oate acestea se adăugau urlet
ele uneifanfar
e
proast eşibubui turi
lenemi loasealeuneit
obe.
— N- aicesă f aci
,t rebuisăt eîmpacicu zgomotul,aşa eîn
zilel
e ast ea, vorbi Riccardo. Cr ăci
unul e t
otdeauna plin de
larmă. ..Cevoi aisăspui ,Sacconi?
l — Vo
umea di
as
empr
să
e ts
op
atun
e acc
eă
sta
erl
a fiP
a in
it
ser
aeşs
ia
lnt
a s
Li
vă
orş
nt
i
om
.Ncuecg
uând
mvaeş
t
ae
r
puteasănel ămur eascăî n aceastăprivinţăsignorRi var
ez?Că
doarvinedeacolo.
Tăunulnur ăspunseni mic.Seui taţintăpefereastrăşipărea
cănicinuaudecesevorbeaî njurull ui.
— SignorRivarez!îlstri
găGemma.Er amaiapr oapedeTăun
de
atc
inâ
st
etoţ
mâinca
ei
l
.a
Rl
ţ
ii
vş
ai
r,
ecu
z mî
se no
tmu
oarlr
seămâ
î
ncen
te
şaiena
emi
trş
ec
sa
ăt
r,
,s
i e
s ap
ur p
rle
ic
nă
săşi
d-
ei
imobi l
itateaînspăi mântătoareapri vi
riilui.O clipă,isepărucă
are înaint ea eichipulunuimort .Apoibuzel eluise mi şcară
înfri
coşăt or:
— Da,eunci rcambul ant ,zi
seelînşoapt ă.
Cea di ntâimi şcare a Gemmei ,o mi şcare i
nstinctivă,a f ost
să-lpunăl aadăpostdecuri ozi
tateacelor l
alţi
.Făr ăsăî nţ eleagă
încă ce se pet rece cu el,îşiînchipuică ar e vreo hal ucinaţ i
e
cumpl ită,care- ichinuieşte şitrupul,şisuflet ul.Se ri dică în
129
— Tăunul—
— Nu- ide mirar

e!Vor beşt
eî n elî
nrudirea sufletească,zi
se
Mart
ini
.Elînsuşieuncomedi antdebâlci
!
— Arfi bi ne să fie numaiat ât
,adăugă Fabri zzi
,gr av
.Mi-e
t
eamăînsăcăchi ardacănu- idecâtunbuf on,înori cecazeun
bufonpericulos.
— Periculos?.
..Începri vi
nţă?
— Nu- mipl ac căl
ătoriil
e astea „
de pl
ăcere”misteri
oase,la
careţ i
neat âtdemul t.Şt iţ
idoarcă a plecatdetreioripână
acum,şieunu cr edpent ru ni
mi cînlumecăul t
imaoarăaf ost
laPisa.
— Darf aptulcă pleacă în munţ iapr
oape că nu-iniciun
secr et
,vor biSacconi,Deal t
fel,ni
cinu-şipr ea dăosteneal
a să
ascundă că păst rează relaţi
icu contrabandiştii
,pe care i-a
cunoscutî ntimpulr ăscoaleidinSavini
o.Şief oartefirescsăse
folosească deeica să- şit ri
mi t
ă,pamflet el
edi ncol
o degraniţa
Stat ul
uiPapal .
— Tocmaidespr eastaşivoi am săvorbesccudumneavoast r
ă,
ziseRi ccardo.Mi-aveni tînmi ntecăcelmaibunl ucru arfisă- l
r
nu
ogaă
sm
tr
e.peDu
Riv
pa
ăremi
zsăe,
n i
ae a
xs
pup
edr
a
i
erl
eu
aişl
ii
tc
eo
rn
ad
uu
t c
ri
iere
ra
e c
voo
un
lţt
ir
oab
n aa
rndl
e ei
a
Pistoi
aecâtsepoat edepr ostorganizată.Trimi t
ereapamflet elor
mereu î n acelaşifel
,ascunseî nţ i
găridef oi,edi n cale-afarăde
primitivă.
— Tot uşi
, până acum a mer s, se împot ri
vi cu î ndârj i
re
Mart i
ni .Se săt urase să-it otaudă,pe Gal l
işipe Ri ccardo,
v
ior
mib
ti
an
tdşime
găr
se
eu
acdăes
tp
or
te
ulTme
ăun
r,es
s ca
emiden
spur
ne
atun mo
pân ăd
aelvr
nu e
sd
enfi
ici
vdi
e
t
acest„ tâlharfăţarnic”,casăl edeal ecţ i
i.
— Da,edr eptcăpânăacum neam mul ţ
umi tcuce-am avut,
deoar ece n-am găsi t ceva maibun.Dar ,după cum şt i
ţi
,î n
vremeadi nurmăs- au făcutmul tear estărişis-aconfiscatmul t
mat erial.Şieucr edcădacăRi varezşi -arluaasupr aluiaceastă
sarcină,asemeneal ucrurinus- armaiî ntâmpl apeviit
or.
— Dececr eziaşa?
— Maiî nt
âi,pent rucăaceşt icont rabandi şt
ineprivescpenoi
133
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
seplănuieşt
e numirea uneicomisi
unipent
ru î
ntocmi
rea unui
proi
ectdeaut onomi
emuni ci
pală.
..
CAPITOLULALŞASELEA
GemmaşiTăunulmer geau întăcerepeLung-Arno.Sevede,
căvorbăriaînf
riguratăaTăunul uisecase.Decândieşiser
ădela
Riccardo,elnu rosti
semaini ciun cuvântşiGemmasebucur a
di
n t oat
ă ini
ma de aceast ă tăcere. Tot
deauna se si mţ
ea
st
ingherităîntovărăşial
ui,iarast
ăzimaimul tcaoricând.
Deodat
ă,Rivar
ezseoprişiseîntoarsespreea:
— Nucumvaaţ iobosit
?
— Nu.Dardece?
— Şinusunt eţipreamultocupatăastăseară?
— Nu.
— Aşfi vrutsă vă r ogsă-
mif aceţ
ideosebita gr
aţi
edea vă
pl
imbapuţincumi ne.
—
— UŞtn
ide
u ?
eu?Undevăpl ace.
..
— Darcev- aveni
tîngând?
— Nu vă potexpl i
ca.Arfi f oartegreu.Însă vă r
og multde
t
ot.
..
Elîşiri
dicăochi
ispreea.Expr esi
aacestorochiosurpri
nse.
— Cu dumneavoast r
ă se petrece ceva ci
udat,vorbiea cu
blân
T ăd
ue
nţe
u.
lsmul se o petală din floar ea pe care o purt
aî n
but onierăşiîncepus- orupăî nbucăţ i.Oarepecine-iaminteael
acum?. .
.Peci neva cu aceleaşimi şcărinervoaseşigrăbit
e ale
degetelor..
.
— Mi -esufletulgreu,ziseelabi aşopt i
t,făr
ăsă-şiridi
ceochii
del a mâi nil
elui .N-aşvr ea să r
ămân si ngurastăzi.Veni
ţicu
mi ne?
— Da,f ărăîndoială.Darn- arfimaibi nesămergem l ami ne
acasă?
136
— Tăunul—
— Cruzi mea?...Faţădecocoşat?
— Vr eau să spun. .
.că el,personal,priveşt
e,f ărăîndoi
ală,
l
ucrulacestacu toatălini
ştea.Pentruel,strâmbăturil
esuntun
mij
loc de câşt
ig,întocmaica sărituri
le pentru călăr
eţsau ca
rolulCol ombineipent ruact ri
ţă.Darcândî lvezi,parcăteapasă
ceva pe suflet .E înj osi
tor,demni t
atea l
uide om e căl cat
ăî n
picioare...
— Pr obabilînsăcănu î ndurămaimul teî njosi
riacum,decât
înaintedeafii ntr
atl acirc!Oricum,demni tateafiecărui
adi nt
re
noiecăl catăînpicioareîntr-unfelsaualtul
.
— Sepoat e.Darî n cazuldef aţă.
..Poateo să visepar ăo
prejudecată absurdă,dardupă mi ne,trupulomenesce sfânt
.
Nu potsă suf ăr când trupulacesta e batj
ocoritşischi
lodi
t
înadins!
— Trupulomenesc. .
.Darsuflet ul?
Rivarez se opri deodată şi, spri
ji
nindu-se cu mâna de
balustradadepi atrăachei ului
,seui tădreptîn ochi
iGemmei,
aşteptându-irăspunsul.
c —
umi S
rur
afle
e.t
ul?..
.repetăea,opri ndu-sel arânduleişipri vi
ndu-l
Tăunulî şidesfăcubr aţ
ele,cuomi şcareviol
entă:
— Oar enuv- atrecutniciodatăprinmi ntecăacestbi etclovn
are şielun sufletvi u care se zbuci umă,un sufletomenesc
ghemui tîntr-
un ciotdet rup găunos,alcăruir ob este?Sunt eţ
i
tot
deauna at âtde mi l
osti
vă,vă doar einima de t rupulacel a
î
smb
ufleră
t
ucl
atuî
l nnz
i d
enr
oe
rn
oţ
ce
itv
,re
cd
arn
eic
ne
-ad
re
erâ
nisi
c,mă
cuc c
al
o
rpo
sţ
t
re
ai
,
ieda
drp
e u
ait
a
i
a ţ
ţ
ăide
ca
să-şiacoper egolici
uneal i
psitădeori ceapăr ar
e!Gândi ţi
-văcum
tremur ă acestsufletdef rig,cum î lînăbuşă ruşi nea,în văzul
tuturor,cum î lsfâşi
egl umel eoameni l
or ,caunbi ci
,cum î larde
râsull or,cafierulî nr oşit!Gândi ţ
i-văcum seui tăelî njurullui
neput incios,lamunţ iicar enuvorsăsedăr âmepest eel
,casă- l
ascundă deceicar e-lchi nuiesc,la pi etr
elecar enu seî ndur ă
să-lacoper e.
..cum i nvi diazăelpeşobol ani,pentru căeisepot
furişa în găuri ,sepotf acenevăzuţ i
!Şinu ui taţică sufletule
139
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
mut,n-ar
eglas,nupoat estri
ga.Elt r
ebuiesărabde,sărabdeşi
i
arăşisă rabde..
.Adi că,vor besc prost
ii
..
.De ce nu r âdeţ
i?
Omoruln-areniciunef ectasupradumneavoast r
ă?
Gemma se î ntoar
se î nt ăcere şiplecă î
ncet de-
al ungul
cheiului.Toat ă seara aceea nu- itrecuse măcar o dată prin
mi nte că turbur area luineî nţ
eleasă ar putea să ai
bă vr eo
legătură oarecarecu ci rculambul ant.Şiacum,când dat orit
ă,
acesteiizbucnirineaşt eptat
eaveaî nfaţăimagineaîntunecatăa
vieţi
isalelăunt ri
ce,ocupri nseomi lăatâtdeadâncă,î ncâtnu
sesi mţea în stare să găsească niciun cuvântde mângâi er
e.
Rivarezmer geaal ăturideea,ui t
ându- seînapă.
— Vr eau să î nţelegeţi
,zi se elf
ără veste,măsur ând-o cu o
privirebănui t
oare,căt otcev- am spusacum nu edecâtr odul
imagi naţ i
eimel e.Am o sl ăbici
une:îmipl ace să dau fr
âu l i
ber
închipui rii
, dar numi place să-mivăd î nchipui
ril
el uateî n
serios!
Gemma nu- ir ăspunseni micşiamândoiî şiurmară drumul
înt ăcer e.Când aj unser ăl a poart
a Uffizzi ,elt r
ecu deodat ă
s
lt
âr
na
gd
ăaşi
ş
ni
els
eet
ra
apl
ec
mv ă
aup
ile
ust
ice
uocag
ir
.ămăjoară î
ntunecat ă,ghemui tă
— Ce- icu t ine,mi ti
tel
ule? înt
rebă el,şiGemma r ămase
surprinsă de căldura neaştept
ată din gl
asull ui
.De ce nu t e
duciacasă?
Ghemot oculsemi şcăşiîngânăcevacu gl aspi erit
,întret
ăiat
desuspi ne.Gemmaseapr opieşizăriuncopi lcam devr eoşase
anl
să i
,ămu
b t r
ăci
udn
ae
r,mi
îmbcăr
ăc
şias
tpî
en
riz
ad
tăr
.enţ
Tăe,
unc
uu
llc
sa
etap
pe
l c
ecal
ă da
şir
-
iâmâ
mn cg
aâi
oe
căpşorulzbur l
it.
— Ceţ is-aî ntâmpl at?într ebăel ,aplecându-seşimaimul t,
casă- iaudăr ăspunsulnedesl uşit.Trebuiesăt educiacasăşi
săt eculci.Băieţiimicicat inen- au cecăut anoapt eapest radă!
Uite,aiîngheţatdet ot.Hai de,dă- mimânaşifiicumi nt
e.Unde
stai?
Î
Iapucădemânăsă- lri
dice,darbăi eţel
ulsel ăsădi n nou l
a
pământ ,plângânddi nadânculi nimii.
140
— Tăunul—
Zitt
af ăcuost
râmbăt ur
ădedezgust
:
— Ui t
e,s-ali
pitcu capuldet
ine.Cum poţ
isuport
a unaca
ast
a?Eaşademur dar
!
Rivarezopri
vicumâni e:
— I -ef oame,zi seelcu asprime.Sevedecătu nu î
nţelegice
înseamnăast a.
— Si gnorRi varez,i
ntrăînvorbăGemma.Eust au aproapede
aici.Să ducem copi l
ull a mine,şidacă nu s-
o găsini cio
trăsură,î lgăzduiesceunoapt eaasta.
Rivarezseî ntoarserepedespreea:
— Eşt idispusăsăf acilucrulacest
a?
— Făr ăîndoială.Bunăsear a,signor aRenny.
Ţi ganca se î ncli
nă cu r ăceală apoi , ri
dicând din umeri
furioasă,luădi nnoubr aţulofiţ erul
ui ,îşiri
dicătrenarochi
eişi
,
trecând pel ângăei ,seî ndreptă,par căpl uti
nd,spr ecupeulpe
careî ncercaser
ăsăi -
lia.
— Si gnorRivarez,osăt ri
mi tcupeuldupădumneat aşicopil
,
ziseea,opri ndu-selângăport ieră.
d —
evizB
i
ti
in
ue
,,
îsă
id-i
ăds
upunr
ad as
etuna
a,ciui
pons
deeî
s
nă
tov
ai
n
ră
s.l
e Ş
aiRi
Gevar
ez
mma ,se
cua
pp
or
vo
ap
ri
e
a
lui
.
Ketty nu dormea, î şi aştepta stăpâna. Auzi nd ce se
înt
âmpl ase,alergăr epedesăaducăapă cal dă şitotcet r
ebuie
pentru un pansament .După ce aşeză copi lulpe un scaun,
Tăunul se l ăsă în genunchi î n faţal ui şi
, scoţându-i cu
î
tnd
eremâ
minan
sa
ere
dehă
sină
p ul
ţ
aa
tr u
cop
pt
iă
l
u,lî
i
şis
-pă
l l
î
nă
făşşi
-
ui
r l
ase
egă
într
ră
-n
oil
e.
c T
uvo
ec
r
tma
urăi
caldă,cândGemmai ntrăouot avăînmâi ni.
— Acum ise poat e da de mâncar e paci entuluidumi tal
e?
întrebăea,zâmbi nddeî nfăţi
şareaciudat ăami tit
elului.
Tăunulse ri dică,şiadunând zdr enţele copilului,lef ăcu
ghem.
— Misepar ecăţ i-
am f ăcutmar ebucl ucai ci,ziseel.Toate
astea tr
ebuiesc arse,o să- icumpăr mâi ne hăi nuţ e noi
...Ai
puţin coniac, signora? Să- i dăm cât eva înghi ţi
turi.Iar eu,
143
— Tăunul—
decâtal
tădată.
..Ei,acum du- t
eşitecul
că,copiiinu t
rebui
esă
st
eadevorbăaşadet ârzi
u.
Când sosicupeul,băi eţ
eluldormea dus.Tăunulî lluă cu
băgaredeseamăî nbraţeşiîncepusăcoboarescaracuel.
— Dumneat a aif ost ast
ăziî ngerulmeu celbun,zi se el
,
oprindu-se pe scară. Însă fără îndoi
ală că asta n-o să ne
împiedi
cepevi itorsănecertăm câtvom aveapof tă!
— Eu nu dor esc să mă cert cu nimeni ,orici
ne ar fi,îi
răspunseGemma.
— Da,dareudor esc!Viat
an- araveani ciunhazf ăr
ăcerturi
.
O ceartă zdravănă eca sarea pământ ului.E maibună,chi ar
decâtrepr
ezentaţ
iil
edeci r
c!
Cu acestecuvinte,elcoborîcel
edi
n următ
rept
e,ţ
inând cu
gri
jăînbraţecopil
uladormi t
.
Î
adunnarc
ee
al
eludni
nr
atâi
ă az
ci
ol
e
mia
tel
e
tull
uu
iil
ii
t
ea
rn
au
raMa
,rie,
rtl
iaip
n inv
rii
t
miaţ
i
da
el pe
aTn
ăt
uru
n
un r ăspuns scurt ,mâzgăl itcu creionul:„ Regr
etmul t,nu pot
veni”.Lucrulacest aîlsupăr ăpeMart i
ni,deoarecepei nvit
aţ i
e
adăugase:„ Foarte,i
mport ant”.O purtareat âtdeneserioasăfaţă
de cauză ise păru apr oape o necuvi inţă.Afară de asta,î n
aceeaşizipri misetreiscrisoricu veştiproasteşi,pedeasupr a,
ma
Mairts
i
nu
ifle
arşi
a rv
ăând
u tu
i
slds
pue,l
şa
iră
cs
ână
dri
t
d!Pt
ocen
ot
rr
uuRt
l o
ia
c t
e
carda
oce
îst
lîe
ntmo
rebt
ăi
vl
e,
a
adunar e:„Ce,Ri varezl
ipseşt
e?”Mart i
niîir ăspunseî nciudat :
— Li pseşte.Pr obabi
lcăagăsi tceva maibun def ăcutşinu
poatesaumaibi nezisnuvr easăvi nă.
— Mart i
ni,dumneat a eştiomulcelmainedr eptdi nt oată
Florenţa,îldojeniGal li
,enervat .Dacă cineva nu- ţiplace,apoi
totcefacet rebuiesăfienumai decâtrău!Cum arput eaomulsă
vină,dacăebol nav?
Cineţi-aspuscăebol nav?
145
— Tăunul—
America de Sud şinu maiîncape î

ndoial
ă că n- afostcăutat
cum se cuvine;totuls-afăcutlarepezeală,grosolan şifără
pri
cepere.E demi r
arecum de-amaiscăpatcuvi aţ
ă!Deat unci
arămascu ocongest iecr
onică.Di
n cândî n când,congesti
ase
agraveazăşiori cefleacîipoat
estârniocrizăcaaceeadeacum.
— E cevapri mejdi
os?
— N- nu...în asemenea cazuri
,primejdia ecă bol
navul
,din
prici
nadur erilorpreamari,poatesă-şipi
ardărăbdareaşisăse
sinucidă.
— Ar edur erimari?
— Neî nchipui t
e!Mă mi rcum le maipoat eîndura.Noapt
ea
asta am f ost sil
it să-idau opiu.De obi cei,nu- mipl ace să
admini st
rezopi u bolnavi
lornervoşi,dartrebuia să-iuşur ezîn
vreunchi pdur erea!
— E î ntr
-adevărat âtdenervos?
— Foart enervos.Î nsăareovoi nţănemaipomeni tă.Înaintede
a-şipierdecunoşt inţadedur ere,erasurprinzăt
ordel i
niştit
.În
schimb,mi -a datde lucru spre ziuă!Şide când cr edeţică e
b
doel
n
ia
dv
i
o?atDe
aaci
cn
ec
eiz
a i
dl
ee!Şz
gaidn
ăi
ci
, cun
ares
duo
fle
at
rdea
me om
şal
ân
d egaă
deâl
n,c
af
,a
îr
năd
câoa
tar
r
puteasăsedăr âmecasa pest eeaşit otnu s- art rezi!Şichiar
cândnudoarme,t otnuebunădeni mic.
..
— Dardansat oareal ui
?
— Î nchipuiţi
-văci udăţenie!N-ol asănicisăint rel ael.Areun
felde f ri
că bolnăvicioasă de ea.E greu să- lî nţelegipe omul
ac
şie
-
lst
ca
e.
r.
.
c
etU
ăncuama
unlg
aam
erîndg
erc
i
jo
ont
rar
ta
.dicţ
ii
!Riccardoîşiscoaseceasul
— O să î nt ârziide l a spital,dar n- am ce face.Poate să
înceapă odat ă medi culsecund şif ără mine..
.Păcatcă n- am
şti
utmaidevr eme;nut r
ebui asă-llăsăm singuratâtatimp!
— Dardecen- at rimisl avr eunuldin noisănespunăcăe
bolnav?î ntrebăMart ini.Arfit rebuitsă-şideaseamacănu er a
să-llăsăm si ngur .
— Î mipar er ău,doct ore,zise Gemma,că nu ne- aidatde
vestemăcarast ăzi,sănust aisingurşisăt eoboseştiatât
a.
147
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Dr agamea,am vrutsăt ri
mi tdupăGal li
,darRi varezs-a
supărataşadecumpl itcândi-am spus,căm- am lăsatpăgubaş.
Iarcând l-am î
ntrebatpe cine i
-arface pl
ăcere să vadă,m- a
pri
vitdeodatăcu ochisperi
aţişi
,acoperindu-şifatacu mâinil
e,
a strigat
:„ Nu,să nu spuini mănui .
..vor râde de mine!”ÎI
urmăreşt e gândulcă toatălumea r âde pe seama lui
,dintr-o
anumi tăpricină.Darn- am î
nţel
esdincare,pent rucătotti
mpul
vorbeşte spanioleşt
e.Daraşa- s bol
navii,spun uneorilucruri
ciudate..
.
— Ci nest ăcuel ?îlî
ntr
ebăGemma.
— Ni meni ,afarădegazdăşideservitoareaei.
— Măducchi aracum acolo,hot ărîMart i
ni.
— Mul ţumesc.Iareu osăt recspr esear ă.Aisăgăseştifoaia
cu instrucţi
unil
emel eîn sertarulmeseidel ângăfereast
ra cea
mar e,iaropiulînodaiacealaltă,peet ajer
ă.Dacăî ncepdi nnou
durer i
le,să-imaidai,darnumaiosi ngurădoză,nu maimul t
.
În niciun cazsă nu- il
aşist i
cluţal aîndemână,canu cumva
să-lispit
eascăşisăiamaimul tdecâtsecuvi ne..
.
C
bolnâ
andl
vu ui
in
,tr
Tă
ăuMart
nul i
în
ni
t î
n
oarseod
ra
ei
a
pedp
eeca
ju
pmă
ultai
şt
-e
iîînt
ntu
nn
ise
ecatăna
mâ a
înfierbântată.
— O,Mart i
ni!Aiveni tsă mă i eilar ostpent ru corect
uril
e
acele?începu el,sil
indu-sezadarni csă- şiiatonuluşur at
icde
tot
deauna.Să nu mă cerţ ică am l i
psitieride l a adunarea
comi t
etului;numi -
af osttocmaibi neşi.
..
p —
eRi L
ca
cs
ară
d-
lî
o n
ş p
iaml
ata
v di
eno
tmn
său l
u
vădid
da
e co
că mi
n t
e
u-
ţt
i!
pL
ot-a
fimde
văz
vu
retad
un i
f
on
le
osa
.ori
ChipulTăunul uisef ăcudeodat ăcadepi atră.
— O,eşt ipr ea bun.Darnu t r
ebuia să te deranjezipent ru
asta.Număsi mtî napel emel eşiatâtatot!
— Acel aşilucru l -
am î nţelesşieu di n vorbeleluiRi ccardo.
Doarast atnoapt eaastacudumneat a,nu?
— Îţ imul ţumesc.Acum mă si mtmul tmaibi ne şinu- mi
trebui
ei nimic.
— Mi nunat.Î n cazulacest a o să stau î n odai a cealaltă,
148
— Tăunul—
poate-ţiplace mai mult să fiisi

ngur. O să las uşa puţi
n
deschisă,sămăpoţ ichema.
— Nut ederanj
a,terog.Teasi
gurcăn-am nevoiedenimic.Î
ţi
pierz
itimpulzadarnic.
— Lasăpr osti
il
e!îităievorba,cam brut al,Mart ini.Cemăt ot
sâcâi?Crezicăn-am ochi ?Staili
niştitşiîncearcăsădormi .
..
Trecu înodaiadealăt uri,l
ăsânduşadeschi să,şiseaşezăsă
cit
ească.Cur ând îlauzipe bol nav cum se f r
ământ ăî n pat,
neli
nişti
t.Lăsăcartealaopart eşiascul tă.Cât vat i
mppărucăe
li
nişt
e, apoi desluşi iarăşi mişcări înfrigurate şi r espi
raţia
grăbi
tăşigreaaunuiom car eîşiţinedi nţiiî
ncl eştaţi
,casă- şi
î
năbuşegemet ele.Marti
niseî nt
oarseînodaiabolnavului!
— Poat ecăainevoiedeceva,Rivarez?Văzândcănupri meşt
e
niciun răspuns,seapropiedepat .Pali
dcamoart ea,Tăunulîl
privicât
evacli
pe,apoiclăt
inădincapî ntăcere.
— N- arfi binesă-ţimaidau opi u?Riccardo spunea că mai
poţisăieiodată,dacăsporescdureri
le.
— Nu,mul ţ
umesc.Potsămair abd.Mait ârzi
u poatesăfieşi
ma ir
Ma ă
ru
t.
.
i
n.
iînălţ
ădinumerişiseaşezăl ângăpat.Aproapeooră,
careisepăruf ărăsfârşi
t,rămaseacolo,veghind.Apoiseridi
că
şiaduseopiu.
— Nu maimer ge aşa,Rivarez!Dumneat a poate maipoţ i
răbda,euînsănu.Tr ebuiesăieidoct
oria.
Fără să rost
ească un cuvânt,Tăunulî nghiţ
iopiul.Apoise
î
nnt
ooa
u.r
Rse
esc
pu
ir
afa
ţţ
i
aabl
a
olpa
nev
re
ute
l
uişiî
senf
c
ăh
ci
sa
eeotc
rh
ei
pi
t.Ma
at-t
rrp
eti
n
ti
atsea
ma şe
iaz
dă
ândc
in
ă
şimaiegal ă.
Eraat âtdesecăt ui t
,încâtdormimul t,fărăsăset rezească.
Ceasuri l
et receau şielt otnu semi şca.Mart i
niseapr opiede
mai mul te oride pat şise ui tă cu at enţiela chipulacel a
încremeni t
:af arădef aptulcăr espi
ra,Tăunulnu dădeani ciun
semn devi aţă.Faţ aluiavea o pal oare decadavru,şiMart i
ni
simţicum î lpri ndefrica:nu cumva i -ofi datpr eamul topi u?
Mânaceaschi l
oadăaTăunul uieraaşez atăpest ecuvertură,şi
149
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Martinio scutură cu băgare deseamă,să- ltrezească.Atunci

mânecadeschei at
ăî ialunecăî n sus,şipetotantebraţul
,dela
încheiet
urapumnul uişipânăl acot ,ieşi
răl
aivealănenumăr at
e
cicat
riceadânci,î
nspăimânt ăt
oar e.
— Ceî nfăţişar
eori bi
lătrebuiesăfiavutbr aţ
ulacestaatunci
când r ănile nu erau încă vindecate!auzila spate gl
asullui
Riccardo.
— Aiveni t,în sf
ârşit!Uite,Riccardo,oar
eebi necă doarme
aşa,fărăî ntrerupere?Suntvr eozeceoredecândi -am datopiu,
şideat uncin- amaimi şcatundeget !
Ri
ccar doseapl ecăşiascul tărespi
raţi
abolnavul
ui.
— Nu- inimi c,r espi
ră bi
ne.Asta e di n pri
cină că era din
cale-
afară de i
stovit.După o noapte ca noaptea t
recută,criza
s-arputearepet aspr ezi
uă.Spercăosăr ămânăci neval ângăel
pestenoapte?
— RămâneGal l
i.Atri
misvorbăcăvi nepel aorazece.
— Acum eapr oapezece.
..Uit
e-lcăset rezeşt
e!Aigrij
ăsăise
dea câtmair epede un bul i
on fierbi
nte...Domol ,Rivarez!Nu
trebă
T uu
ie
ns
uălt
se
elu
r
ip
dţ
i
i
căcudmina
eode,
t
ă căd
şiso
ear
ue
iu
ăn
t î
nua
-s
ne
i tpa
ei
scoi
l
u p.
c.
. ochipl
u i
ni
despai mă.
— E r ândulmeu? î ntrebă elr epede, pe spani oleşte. Mai
ocupaţi-vădepubl i
ccâtevami nute,pânăvi n..
.O,Ri ccardo!Nu
te-am recunoscut,îşipli
mbăochipri nodai eşi-şitrecumânape
frunte,deparcă seî ndoia deadevărulcel orcevedea î nj urul
l
dui
o.
r Ma
mit
.r
.t
.ini
!Cr edeam că aipl ecat de mul t.Se vede că am
— Şiî ncă cum!Ca f rumoasa adormi t
ă din poveste.Zece
ceasuriîn şir!Iaracum,t rebui
esă- ţibeibul ionulşisădormi
iar.
— Zececeasuri !Şidumneata,Mart i
ni ,aist
ataicitottimpul
?
— Da.Chi arî ncepusesă-mifiet eamăcăţ i-am servi
todoză
preamar edeopi u.
Tăunulseui tăl aelcuunsurâsvi clean:
— Vezi ,n- aiavut noroc de data ast a.Dacă aş murieu,
150
— Tăunul—
şedinţel
ecomi t
etul
uivostru arfi mul tmail i
nişti
te!Dardece
dracu îţibaţicapulcu mi ne,Riccardo? Pentru Dumnezeu,
lăsaţi
-mă în pace,ce vă pasă vouă de mine? Nu pot suf
eri
doctorii
!
— Bine,bine,numaisă beibul i
onulşit elasî n pace.O să
maitrectot
uşipeaicipesteozisau două,săvădcum î ţimerge.
Credcăat recutcri
za;acum nu maisemenichi arat âtdemul t
cufantomamorţ i
icareavenitsă-
şiial ocullaospăţ !
— Îţimulţumesc,curândosăfiu bi nedet ot...Cineaveni t?
Gall
i?Misepar ecăaziseadunăl ami net oat
ecel etreigraţ
ii
..
.
— Am venitsăstaucudumneat anoapt eaasta.
— Pr ost
ii!Nu- inevoiesă mă păzească nimeni.Duceţi-vă cu
toţi
iacasă.Chiardacăcri zaserepetă,totnuput eţisă-mifiţ ide
vreunfolos:numaii auopiu.N-areefectdecâtosingur ădată...
— Di n nenor ocire, ai dr
eptat
e, încuvii
nţă Riccardo. Dar
regulaastanu- itotdeaunauşorder espectat
.
Tăunulseui tălaelşizâmbi :
— Nu- ţifiefrică.Dacăaşfivrut ,of ăceam demul t.
R —
ccaÎ
i n
r
do.ori
ce
Gall
ics
,aă
z,
men-
o
r săot
gem e
cl
il
pă
ăsă
dm
incs
oi
n
lgu
o,tr
r,
e î
i
buir
eă
ss
ăpv
un
ors
be r
esce
cce
u
dumneat a.Noaptebună,Ri varez!O sămait recmâi nepeai ci.
Riccardoplecă,iarMart inimair ămaseînodai adeal ăturide
vorbăcu Gal li
.Întimpcei eşeapeuşadi nfaţă,auzioprindu- se
laport iţ
a grădi
niiun cupeu şivăzu coborându- seoumbr ăde
femeie,car eoluăpecăr arespr ecasă.Er aZitta.Sevedecăse
î
lnt
oco
,rce
apaoidp
el l
a
e vr
că eo
pepuet
l
ir
ce
c
i
oaer
r
ae.îMa
ntr
ut
ni
en
ci
aî
tş
ăir
cid
ai
r
ecădp
ăă
dl
eă
aria
peşi-
Pi
of
gă
gc
iu
o
Imperi ale.Darnu t r
ecu decâtocl i
pă şiauzidi n nou zăvorul
port i
ţeişipaşigrăbi ţiînurmal ui
.
— St aţiunmoment ,îlstrigăglasulZi tt
ei.
Îndat ă ceMart i
niseî ntoar se,Zitta seoprişisespri j
inicu
mâna de gar d. Apoi,t recându- şideget ele peste ost reţe, se
apropi eî ncetde el .La lumi na slabă a singurul uif el
inar di n
capăt ulul icioarei,ovăzu veni ndcu capulpl ecat,sfii ndu- sesau
ruşinându- separ cădeceva.
151
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Î n orice caz,pri
etene,de pumnaln- am nevoie,pe când
teni
aî mit rebuie!Darsuntgrăbi t
...Martini,neastâmpărat
ul
nostrupacientrămâneî ngrij
adumitale,nu-iaşa?
— Da.Î nsă numaipână l a or
atrei.Eu pleccu Gallil
aSan
Miniato,iarî nli
psameavaveniai cisignoraBolla.
— Si gnor aBolla?repetă Tăunul,cu îngri
jor
ar e.Nu,Mart ini,
nusuntdepărer eavoastră.Nupotsăacceptcaof emeiesăai bă
grij
ădemi neşidebet eşuguril
emel e!Şiundes- oprimesc?N- o
săsesi mt ă,bineîntr-
odezordinecaast a!
— Decând aiî nceputsă ţ i
ila et
ichetă?îlîntrebă Riccar
do,
râzând. Si gnora Bol
la e cea maibună i nfirmi eră a noastră!
î
ngrij
eştebol naviîncădepecândpurt ar ochiţescurteşiof ace
maibi nedecâtori cesoră decari tate.Zi cică n- o să sesi
mt ă
bi
neî n dezordineaasta?Cr ezicăevor badedoamnaşidomnul
Grassini?.
..At uncine-am înţeles,Mart ini:vi ne si
gnora Boll
a.
Ean- arenevoiedeni ciunfeldei nstrucţi
uni ...Dareor adouăşi
j
umăt ate,trebuiesăplec.
— Ei ,Rivarez,i
a-ţidoct
oria,ziseGal l
i,apr opii
ndu- sedeelcu
paha
Tăr
uu
nl
.lseaflaî
u nstareaaceeadeconval
escenţăcândbol navi
i
suntveşnicsupărăci
oşişidau multdelucru i
nfirmierel
orcelor
maibinevoit
oare.
— Decedr acumămaiî ndopaţ
icutotsoiuldeporcări
i,odată
cemi-autrecutdureri
le?
— Tocmaica să nu se maiî ntoar
că!Oripoat e aşt
epţisă
t
fie-
eap
neuci
voet
ăosn
ăou
săoc
e cr
ui
ză
p at
edeud
nucicâ
mn n
ead
tava
ş vă
isen
-
ţi
is
di
egno
aorpa
iuB
?oll
a,casă
— S- sti
mat e domn!Dacă va fi să mise î ntoar că din nou
dur eril
e,sevorî ntoarce.Nu- ivorbadeodur eredemăsel e,care
se poat e uşura cu mi xturil
e voast r
e!El efolosesc t otatâtcât
foloseşteopompi ţ
ă-jucărielauni ncendiu!Darfieşiaşa!N- osă
temaiî mpiedicsă-ţifacidatoria.
..
Şiapucăpaharulcumânast ângă.Veder eaci catricel
ordepe
mânaci unt i
tăîiaduseami nteluiGal lidediscuţiadeadi neaori.
— Bi ne că mi -
am ami nti
t:unde- aicăpătatr ănile astea? î
l
154
— Tăunul—
frumuseţeanaturiidepăşeşteoriceimagi
naţi
e.
— Î nt
r-oţară sălbatică,aşa cum e Ecuadorul,cred că pe
mi nem- arat
ragemaimul tdecâtfrumuseţi
lenaturiili
bertat
ea
deplină a vi
eţi
i! observă Gall
i. Acol
o, omulpoat e să-şidea
seama cu adevăratdeper sonal
itatealui,săsimt ă cu adevărat
demni tatealuideom,nucaî nor aşelenoastr
elipsit
edevi aţă..
.
— Da,seî nvoiTăunul ,numaică. .
.
Gemmaî şiridicăochiidepel ucru şiseui tălael.Tăunulse
înroşidintr-
odatăşinu- şimait ermi năvorba.
— Nucumvaî ncepeiarăşicri
za?î ntr
ebăGal l
i,îngri
jorat.
— Nu,nu- inimi c,nut r
ebuiesăl uaţiînseamă. .
.Plecaţichiar
acum,Martini?
— Da.Sămer gem,Gal l
i,alt
felî
ntârzi
em.
Gemma i
eşiî n urma lor,darseî ntoarsenumai
decâtcu un
paharculapte,încarebăt useungăl benuşdeou.
— Bea,ter og,îlîndemnă ea blând,darcu autori
tat
e.Apoi
începudi
nnousăcroşet eze.
Tăunulsesupuse,ascul tăt
or.Vreoj umătat
edeceast ăcur
ă
amânS
— di
o
gi
.o
nÎn
rasf
Bâ
or
lş
i
lt
a,elost
! rigă,î
ncet i
şor:
Gemmaseui tălael :fr
ământ aî ntredegetemargi
neapăt uri
i,
fărăsă-
şiridiceochiispreea.
— Spune- mi,ter og:nu- iaşacăn- aicrezutni
micdi ntotce
am povest
itadineaori?
— Nu m- am î ndoit nici o cl
ipă că t ot
ul er
ai nvent
at ,îi
răspuN
— nu
set
ee
-al
aii
n
îi
nşe
şt
it
l
aă
t.
.Tottimpulam mi nţi
t.
— Chi arşiat uncicândaipovest itîntâmpl ări
leînlegăturăcu
războiul?
— Chi ar şiat unci.Ni ci
odat ă n-am l uat partelar ăzboi
ul
acela.Câtdespr e expediţi
e..
.Da,e dr eptcă acol o am avut
câteva aventurişiapr oape totce- am spus er a adevărat.Însă
rănilemel eau cu tot
ulalt ăpricină...Şifii ndcăm- aiprinscu o
minciună,potsăl emărturisescşipecel elalt
e.
— Nu ţ isepar ecă născocind asemenea povest iîţ
iri si
peşt
i
157
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
ener
giafără niciun folos?îlî nt
rebă Gemma.După mi ne,nu
meri
tăatâtaost eneal
ă...
— Darce put eam să fac? Cunoşti
,fărăîndoial
ă,prover
bul
dumneavoastră englezesc: „
Nu î ntr
eba, dacă nu vr
ei să fii
minţit”
.N- am niciopl ăcer
esăpr ost
escoamenii,darcând mă
într
eabă careepri cina i
nfirmităţi
imel e,tr
ebuiesălerăspund
ceva!Şi,fără să vreau,suntsili
tsă mi nt
.Iardacă evorba să
spunmi nci
uni,măcarsăfieamuzant e!
— Cum? Pent ru dumneat a emaii mportantsă-ldi
strezipe
Gallisaupeori carealtul
,decâtsăspuiadevărul?
— Adevărul. .
.Tăunulseui t
ălaeaţ i
ntă,ţi
nând î
n mânăun
canafruptdel apăt ură.Dumneat aaidorisăl espun adevărul
acestor domni? Dar maibi ne mi -aş t
ăialimba!Apoi ,cu o
ciudată sfialăîn gl
as,adăugă aprig:N-am spusî ncănimănui
acestadevăr ,dar dacă dumneata vreisă-lcunoşti,o să ţi-
l
spun!
Gemma î şil
ăsă lucrulpegenunchi ,întăcere.În hot
ărârea
acestuiom aspru şiînchi
sdea- şidezvăluisufletulî
nf aţ
aunei
f
ne
ume
-ii,
ep
aep
r c
ra
er
aed
orc
a u
gn
ăo
,ş
st
ee
saiat
mţ â
et
adue
npf
uţ
elin
deşa
imă
care
r
ăcsi
euv
ne
ed
,ea
debi
dn
ue
rc
eră
e
mocni t
ă.
După o t ăcereî ndelungă,î şiridică privi
rea spre el :stăt
ea
rezematcu coat el
e pe măsuţ a de l
ângă f ot
oli
u şi -şiacoperea
ochi icumânaceamut ilată.Gemmaobservăcădeget eleacestei
mâi nier auîncleştateşicăci catri
ceadel aînchei etur
apumnul ui
zv
Tăâc
un
nel
uat c
r
eu
smp
ărili
t
ş.
i
- Sr
şiei
da
ipă
crofpi
e
runtd
ee
a.elşi -lst ri
gă încetpe nume.
— Am şiu- uit
at,începu elgângăvi nd,caşicum arfivrutsă
sedezvi novăţească,căvoi am să- ţ
ipovest esc...
— Despr e aventura aceea sau. .
. nu şt i
u cum să- ispun,
despreacci dentulacelanenor ocit
,cândaif ostr ănit.Dardacă-
ţi
vinepr eagreusă- ţiaduciami nte...
— Cesă- miaducami nte?Cum m- au schi l
odit?..
.Numaică
n-af ostvor ba de cine şt i
e ce „ accidentnenor ocit”
,cide un
simpluvăt rai!
158
— Tăunul—
Nu-
iaşa că sună ciudat? Ţine mi nt
e cum stăt
ea zgribul
ită
î
ntr
-un ungher,fumând di
n pi pa eineagr
ă,şicum scui pa pe
j
os,mormăind nu şt i
u ce pe nas.Avea i ni
mă bună şimă
mângâi
a,asigurându-
măcăl aeaosăpotmuril i
nişt
it:nimeni
n-osămăt urbure..
.Euî nsăam unspi ritdecont radicţ
iegrozav
dedezvol
tat
,deaceea m- am hotărâtsăt răiesc.Nu erat ocmai
uşorsămăsmul gdin ghear el
emorţ i
i,şiuneor imăgândesccă
nici nu merit
a să mă ost enesc at âta..
. Avea o r ăbdare
nemaipomenit
ă băt rânica aceea. Am st at la ea... aj
ută-mi
Doamne să-miami ntesc!..
. Am st at vreo pat ru luni. Şitot
ti
mpulăstanum- am mi şcatdinpat :cândai uram caunnebun,
când er am furios ca un urs pe care-ldoar e urechea!Aveam
dur eriîntr
-adevărucigătoar
e,i areu f usesem răsfăţatî n copi-
lări
e. .
.
— Şipeurmă?
— Pe urmă. .
.de bi ne,de rău,m- am f ăcutsănăt os şiam
plecatdel abătr ână.O,sănu- ţiînchipuicăaveam must răride
conşt i
inţăşicămăgândeam sănuabuzezdeospi t al
itateabietei
f
Pe
ume
rşi
i.
.
i.
siPel
mp at
u,un
nuci nu
mai-mi
put
eb
aă
mt
easm
ăs c
ua
fp
ău
rl cc
couoa
ias
be
amen
ace
eea
a.fl
Ve
oac
r
bur
ei
a.
i
maiadi neaoridecur aj
ulmeu.Sămăfivăzutat unci!Crizelese
repetau î n fiecare zi,de cum î ncepea să se însereze.După
ami azăst ăt
eam deobi ceisi
ngur ,culcat,şiurmăream cugr oază
cum coboarăsoar eledinceî n cemaij os...O,dumneat an- osă
poţiînţelegeniciodat ăaşaceva!Ni ciacum nupotsăvădapusul
soar
T e
ăl
cu
uiuf
ănr
ăt
i sămă
mp . cut r
emur..
.
— Peurmăam porni t-opri
nţ ară,nădăj dui
ndsăgăsescceva
del ucru.Nuput eam sămair ămânî nLi ma.Aşfiî nnebunit.Am
ajuns până l a Cusco,şiacol o.
..Darî n definiti
v,pentru ce-
ţi
spun t oată povest ea ast a veche, car e ni ci măcar nu- i
amuzant ă?..
.
Gemma î năl ţ
ă capulşise ui tăl a elcu o pri vi
re gr
avă şi
pătrunzăt oare.
— Ter ogf oartemul tsănuvor beştiaşa,ziseea.
161
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— At unci, pot să-ţ

i povest
esc mai depart
e? o î
ntrebă el
înt
r-unt âr
ziu.
— Dacă. .
.dacăvr ei
.Măt em căamintiri
leacest
easuntprea
dureroasepent rudumneat a.
— Darcr ezicăelenu măchi nuiescşicândt ac?O,at uncie
şimair ău!Şişt i
i,nu mă doareat âtaminti
rea celorcele-am
îndurat
,câtfaptulcă-
mipierdusem oricestăpânireasupramea
însumi.
— Spune- mi,dacăsepoate,cum sefacecăt e-
aipomeni tatât
dedepartelavârstadedouăzecideani ?î
ntrebăea,nehotărâtă.
— Foartesimplu.Acasă,în patri
e,misedeschi deau î
nf aţă
perspecti
velargi.
..Euînsăam l ăsattotulbalt
ăşiam f ugi
t.
— Pent ruce?
Elrâsescurt,cuaspri me.
— Pent ruce?Pr obabilpentrucăer am unbăi eţ
andrupr ostşi
î
ncr ezut. Cr
escusem î n mi jl
ocul unei famili
if oart
e bogate,
fusesem peste măsur ă de r
ăsfăţatşi-miînchipuiam că lumea
î
nt reagăerafăcutădinvat ătrandafirieşidinmigdalezaharisi
te.
Da
carr
eînat
r
v-
eo
ambuo
năînz
ci
ramer
ed a
efla
otc
ară
b pr
ă, i
et
măenmi
ul
nme
ţ
i u.
se cel
.
. Dama
ri bue
ce n,cî
n
u
dumneat a?Deceait resări
t?
— Nu- inimic.Urmează,t erog.
— Am descoperi t că umblă cu ascunzişurif aţ
ă de mi ne,
încercândsămăf acăsăcr edneadevăruri
..
.Er a,fărăîndoial
ă,o
descoper i
re destulde obi şnui
tă,dar eu,cum am maispus,
er
Deamact
eâ
enăr
a,mişi
-
-
ami
mî nă
p c
rh
ăi
spi
u
tiaa
cmsacăpa
şi em
mi n
pcc
l
ein
ao
tşi
nî
î i
Aaşt
me e
ra
ipa
ctăd
iad
e u
Sul.
.
d.
:
orisăpi er
,orisăî ncep ovi aţă nouă.Şiam î nceput-of ăr ă un
ban î n buzunar ,f ără să cunosc măcarun cuvântdi nl imba
spani ol
ă,fărăsăşt iu sămuncesccu br aţ
ele,eu,celdepri nssă
leam t oatede- agat aşisănu ducl ipsădeni mic!Rezul tatula
fost că am ni meri tîni ad, dar un i ad adevărat, care m- a
vindecatdecr edinţaî n celînchipuit.Căzusem l afundcândam
întâlnitexpedi ţ
ia Dupr é,car e m- a scos deasupra nevoi i
.Dar
astas- aîntâmpl atabi adupăci nciani !
162
— Tăunul—
— Cinciani?.
..O,eîngrozit
or!Şicum,nuaveaipri
eteni
?
— Prieteni
?Tăunulseî ntoarsespreeaşir
osticu duşmăni
e:
Eun-am avutni
ciodat
ăpri et
eni..
.
Darpesteocl
ipă,segrăbisăadauge:
— Nu l ua drept bune t oate câteţ ile spun. Tr ebuie să
recunosc că ţ i-am zugr ăvitt recut
ul î n culori cam prea
întunecate.Î nreali
tate,un an şijumăt atenu- mimer sesechiar
atât de r ău.Er am t ânăr
,dest ulde voi nic şimă descur cam
binişor,pânăî ncl i
pacândm- apecetl
uitmari narulacela.După
aceea,n- am maiput utgăsidel ucru.E într-
adevărdemi rarece
uneal t
ă t eri
bil
ă poat e fi un bi et văt rai într-o mână
îndemânat i
că! Şi se î
nţ el
ege, pe un bi et infirm nu-l mai
angajeazănimeni.
..
— Şice- aif
ăcutatunci?
— Ceam put ut
.O vreme,am f ostbăiatdealergăt
urălanegrii
care munceau l a pl antaţi
il
e de t rest
ie de zahăr . Dar
supraveghetor
ii mă goneau t otdeauna. Di n prici
nă că
şchiopătam,nu puteam săal ergr epedeşinicisăridi
cgr eut
ăţi
pr
maeaş
i ma
t
iuri
.Ş
euia
cf
am
urăd e
s a
ă-
ist
a
zi,vb
c eş
on
l
ii
ca
i a
cve
es
am
tei
acri
bze
l
esd
tecon
ematg
ee
.
.st
. i
esa
De u
l
a
plantaţ
iim- am dusl ami neledear gint,cr ezândcăosăgăsesc
de lucru...Dar ni ciacolo nu mi -a mer s:admi nist
ratori
iîşi
râdeaudemi ne,iarmunci tori
imăper secutau.
— Pent ruce?
— Pr obabilcă aşa efir ea omenească.Vedeau că nu mă pot
ap
sfă
âr
ra
şi
t,decâ
m- atmc uot
h oărs
âi
tns
gur
ăhă
oimâ
nărneă
s,
cş
liî
a a
ns
tt
a
â l
mpel
aer
r
ea
,pd
oe a
ej
at uni
vos.
găÎ
n
si
ceva,îmizi ceam.
— Săhoi năr eşti?..
.Cupi cioruldumi tal
ebol nav?
Tăunulri dică deodat ă ochiispr eea,încercă să spună ceva,
darnui zbut idint r-odată.
— Er am. ..er am flămând,r ostielîn cel
e din urmă,cu un
zâmbetdur er os.
Gemmaî şiînt oarsepuţ i
ncapulşi -
şisprij
inibărbiaînpal mă.
Dupăcât evacl ipedet ăcere,Tăunulî ncepu săvor beascăiar.
163
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Şipemăsur ăcevorbea,glasulpăreacăisest inge:

— Am rătăci
t,am rătăcitfărăsfârşi
t,pânăceam î nceputsă
simtcămiset urburămi nţi
le.Şit
ot uşi
,nugăseam nimic.M-am
strecur
atî
n Ecuador,daracol oeraşimair ău.Uneoriîmipica
fiecâtecevadel i
pit
,căsuntunt ini
chigi
udest uldepriceput ,fie
câteoînsărcinareoar ecar
e.Alteorimiseî ntâmplasăcur ăţvreo
cocinădepor ci,ori
...darnu f acesăţ ilemaiî nşi
rpet oate!Şi
iat
ăcă,odat ă..
.
Mâna l ui îngustă şi brună se î ncleşt
a deodată, pumn.
Gemmaseui tălaelcu î ngri
jorare.Îlpriveaacum din pr ofilşi
văzu cum îizvâcneştevâna del atâmpl ă,desşiner egul at
.Se
aplecăşi -il
uămâna,cudui oşi
e.
— Lasă,nu maispune. .
.Ţi-e greu să te gândeştilatoate
astea...
Elcer cet
ă cu îndoial
ă mâna ei
,cl ăt
ină din cap şiurmă cu
glashot ărât:
— Şii atăcăodat ădau deun circambul ant.Ţiimi nteci
rcul
lacar eam f ostî
mpr eună?Eibine,acoloeraacel aşilucru,doar
ma
dei t
ar
ăuu,
ri
.ma
Tri
uv
pu
alga
sr
e.o
Bpi
n
re
isî
nţ
e e
l
alesc
poă
paî
nd
s p
eron
gr
oa
ampti
enl
tr
âa
nu
găşi
dl
ru
uptel
mu e
l
mar e.M- am apr opiatde cor tşiam cerutde pomană.Er ao
căldur ăînăbuşitoare.Ist
ovitdef oame,am l eşinatl aintrare.Pe
atuncimiseî ntâmpl ademul teorisăleşinaşa,peneaşt eptate,
ca o fată depensi on str
ânsă pr ea t
areîn cor set.M- au dusî n
cort,mi -au dat să beau r achiu,să mănânc,i ar a doua zi
dimi
T ăn
ueau
nţămi
lse-
oa
pu
rip
pr
uop
ţiu
ns..
..
— Aveau nevoi e de un pi tic sau de un cocoşat ,înt r-
un
cuvânt ,deunschi lodoar ecare,casăai băînci
nesăaruncecu
cojide portocal
ă,să î nveselească publ icul
.Aivăzutcocoşat ul
din seara aceea? Ui te,aşa am f ost şieu doi aniî n şir..
.
învăţasem săfaccât evagi umbuşl ucuri.Darnu er am destulde
schilod.Eiau corectatacestneaj uns,adăugându- miococoaşă
artificial
ăşis-aust rădui tsă-miexpl oatezecâtmaibinepiciorul
şchiop simânaschi loadă.Spect atoriideprinlocuri
leacelenu
164
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Chi ardel aceledintâinot

e,Tăunulselăsăpespateînfotol
iu,
cu un geamătî năbuşit.Gemma îiluă mâna şii-o st
rânsecu
putere,aşa cum st rângimâna unuibol nav î
nt i
mpulunei
operaţiigrel
e.
Cândcânteculseî ntr
erupseşiî n grădi
năizbucnirăr âseteşi
aplauze,elseuit
ăl aGemmacuopri viredeanimalr ănit:
— E Zi t
ta cu priet
eniiei,ofiţeri
i,zise elr
ar.A î ncercatsă
intreai
cidinprimasear ă,încăînaintedeaveniRi ccardo...Aşfi
înnebunitdacăm- arfiat i
ns!
— Bi ne,darea nu şt i
e,îlcertă Gemma cu bl ândeţe,şinu
poatebănuică-ţifacerău...
— Aşa suntt oatecr eolel
e,î irăspunseel,cut r
emurându-se.
Îţ
imaiaduciami ntechi puleidi nsearaaceeacândam cul esde
pedrum pecer şetorulcelmi c?Aşasuntel etoate,cândrâd.
Din grădi
năseauzionouăexpl ozi
eder âs.Gemmaser idică
şideschi
sefereastra.Zittastăteaînmi jl
oculal
eii.Purt
aoeşarf ă
brodatăcu aur,aruncat ăcochetpest epăr,iarîn mânaînălţată
ţi
nea un buchetde vi olet
e.Tr eit i
nericaval
eriştise l
upt au
pent
— rui
S cn
guo
cr
eri
areael
R nu
ni
.y! o strigă Gemma. Obr azul Zi
ttei se
întunecă.
— Cedori ţ
i,doamnă?î ntrebă,î ntorcându-seşiridi
cându- şi
ochiispreea,cuunaerdeneî ncredere.
— Nu s- arput eacaprieteni idumi talesăvorbeascăcevamai
încet?SignorRivarezeseriosbol nav .
Ţ
—i gai
Anc
ea
z-
vaor
uun
s-
ec
nă,vi
o
ll
eet
e
sle
t
ril
a
găpăemâ
anot
fi.
ţeri
lor, vous m’embetez,
messi eurs! 40
Apoi păr ăsi gr ădina şi i eşi î

n st r
adă. Gemma î nchise
fereastra.
— Aupl ecat,zi seea,întorcându-sespreTăun.
— Î ţimul ţumesc,î mipar efoarterăucăt e-am supăr
at.
..
— Nu- ini ciosupăr ar
e...
40

Plecaţ
idomni
lor
,măpl
ict
isi
ţi
!
166
— Tăunul—
ani
i.Beppo,du,t erog,not i
ţaast asi
gnoreiBoll
a.încăodat ăî
ţi
mulţumesc,signorRivarez.Iart
ă-măcăt e-am î
ntrerupt.
Tăunul se l ăsă pe spet eaza scaunului, î năl
ţându-
şi
spr
âncenele,nedumer it
.Cenevoi eareeadeacest edate?Dece
vreasăşt i
eanulcândat recutexpediţiaprinEcuador ?.
..
Gemma seî ntoarseacasăcu i nformaţ i
apecar eocăpăt ase:
april
ie1838.I arArthurmuri seîn mai1833.Ci nciani..
.Ci nci
ani..
.Şiapoi ,Tăunuli-aspuscăt răisepevr emuriîntr-o„casă
luxoasă”
,i -
avorbi tdespre„cinevaî n careavuseseîncredereşi
care-lminţi
se”..
.îlminţi
seşimi nciunas-adescoperi t
...
Seopri,frângându-şimâi nil
eî nălţatedeasupra capului.O,
nu, asta e cur ată nebunie!..
. E cu neput inţ
ă, e împotriva
ori
căreir aţi
uni..
.Doarat âtdeamănunţ i
tcercetaserăatuncitot
port
ul!
Cinciani .
..Şielnu î mplinise î
ncă douăzecişiunu de ani
când mari narul acela.
.. Prin urmar e, t r
ebuie să fi avut
nouăspr ezeceatuncicândaf ugitde-acasă.Doaraşaaşispus:
„un an şijumăt ate”
...Apoi
,deunde- ivin ochiiaceiaal
baştrişi
n
îeas
mp t
oâ
rmp
tivaă
lru
uil
Moac
ne
tl
ana
a el
l
ld
?e
i ge
Cit
e
ncl
or
ia?
niŞ
.
.id
.ce
i c
nce
iae
nia
.
.t
.âtdeînver
şunat
O, dacă ar şt i sigur că s- aî necat, dacă i-
ar fi văzut
cadavrul!.
.. Atunci fără îndoial
ă că r ana eicea veche s- ar
vindecapânăl aurmă,i arami nti
readedemul tarîncetas-omai
chinuiască..
.Şipest evreodouăzecideani ,poatecăs-arobişnui
săpriveascăf ărăgroazăînt recut
...
d T
upo
ăată
zi
,t
in
aer
neţe
da
up î
i
ăfus
ae
nses
, ot
eră
lvi
ut
pă
t d
aseegâ
nn
îddâu
rl
j
ia
ăce
t cs
t
ueid
fa
ept
moe.
nuZl
i
remuşcări i
.Nu î nceta să-şispună că vi it
oruleier aînchinat
munci i,nu încetasă- şiînchidăochi işisă-şiastupeur echileîn
faţa fantomei î nspăimânt ătoare a t recutului. Dar chi pul
înecatuluipurt atde r efluxulmări io urmări se zidupă zi,an
după an.Şiî ni nima eir ăsuna f ără odihnă acelaşistrigăt:
„Arthuramuri t,şieu l -
am uci s!”Isepăreauneoricăpovara
aceeaer apr eagr eapent ru eaşicăn- osăai bădest ul
ăput ere
s-oducăpânăl acapăt .
171
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
suferinţa e suferinţă, iar neadevărul, neadevăr

,În l umea
noast rănu est
elocpent ru asemeneaoameni ,înlumeanoast r
ă
avem nevoiedei ndivizicareştiu să nu segândească decâtl
a
interesel
elor.
— Nu ţisepar ecăport r
etulseamănăcu cinevapecar el -ai
cunoscutcândva?
Tăunulseui tăcuşimaimul tăatenţ
ielaportr
et.
— Da...Ciudat!
...Negr
eşit
,seamănăfoartemult.
— Cuci ne?
— Cu c- c-
cardi
nalulMont anel
li
.Poate că eminenţa sa cea
făr
ăprihanăar evreunnepot?îmidaivoiesăteîntrebci
nee?
— E port retulprietenuluimeu,când er a copil
,ştii,acela
desprecareţi-am vorbitdeunăzi .
— Alacel ui apecar el-aiucis?
Gemmat resărifărăvoi e.Cucât ăuşurinţ
ăşicucât ăcr uzi
me
rosteaelcuvânt ulacestaînspăimântător
!
— Da,alacel ui
a pe car el-am ucis.
..dacă înt
r-adevăro fi
muri t
.
—GeDa
mmacă?.
n.
.-
u şil
uaochi idel
achi pullui
.
— Uneorimă î ndoiescdeast a.Deal tfel,t
rupulnu i -
afost
găsit.Poatecăofi f ugi tşielde-acasă,caşidumneat a,şiofi
plecatînAmeri cadeSud. .
.
— Să sper ăm că nu.Pe vremuri ,am l uatpart
el a dest
ule
bătălii şi cr
ed că n- am expediat numai un si ngur om î n
î
mp
fi exăr
pă
edţ
i
ia
atumb
vr r
eoe
filo
i
nr
,
ţăî
ns
vă
e,
i îda
n cme
Aăar şi
ca
ave
da
epSe
uc
don
,nş
-t
ai
i
şnţ
ă
d f
a
orpt
miu
tl
od
cea
mai
l
iniştit,teasigur.
Gemma î şiî ncl
eşta mâi nile, încercând să- şistăpânească
tulbur area.
— Pri n urmar e,dumneat a crezi,îlîntrerupseapr opi
indu-se
deel ,cădacănu s- arfiî necat ,ciarfiî nduratt otceaiîndurat
dumneat a,eln-arfidatui tăriitrecutulşinus- arfiîntorsacasă
niciodat ă?Cr ezicăn- arfi ui tatni ciodată?..
.Gândeşt e-
tecă şi
pemi nem- adurutmul t!Priveşte!.
..
174
— Tăunul—
altă muncă,iar pe urmă mă întrebice voiam să-ţ

ipropun!
Planulmeunucer esămăaj uţ
inumaicui dei
,cişicufapte.
— Lămur eşt
e-mădespr eceevorba,şidupăaceeavom vedea.
— Spune- mi,maiî ntâi:aiauzit despre unel
e planuride
răscoalăînVeneţia?
— Darnuaudvor bi
ndu-sedecâtdepl anurider ăscoalăşide
compl ot
uride-alesanfedişt
il
or!Decândcu amni sti
a,numaide
astasevor beşt
e.Şimăt em căpri vesccu acelaşiscepticism şi
una,şial t
a.
— Şieu deasemeni ,în majori
tatea cazuri
lor.Daracum se
vorbeştedeîncercăriseri
oaseder ăscoalăîmpot ri
vaaust ri
ecil
or.
Toată provi
ncia nu segândeşt edecâtl a ast
a.Î n StatulPapal,
ti
neretulsepr egăt
eşteînt ai
năsăt reacăgraniţaşisăseal ăture
răscul
aţ i
lor
, ca vol untari
... Prietenii din Romagna î mi
comuni că..
.
— Spune- mi,terog,îlîntrerupseea,eşt ichiarat âtdesigur
căputem aveaî ncredereînpri et
eniiaceşti
aaidumi tale?
— Câtsepoat edesi gur.Îicunoscpefiecar e,am l ucratcu
ei.
—.
. Cu al te cuvinte,fac parte din aceeaşior ganizaţi
e ca şi
dumneat a? I
artă-mineî ncreder
ea,dart ot
deauna m- am î ndoit
puţ i
n de exact itatea informaţii
lor procurate de or ganizaţii
le
clandest i
ne.Am impr esi
acăobi şnuinţa..
.
— Ci neţi-
aspuscăf acpart edin vreoor gani
zaţie?oî nt r
ebă
el,tăios.
—
— N i
Ahme
a!
.n
.
.i
.A
Tm
ăung
uhi
lci
t
s,a
e şs
l
ăa.
ă..
pe spet eaza scaunuluişio privi
încruntat. Şi totdeauna ghi ceşti chestiunil
e per sonal
e ale
oameni l
orcucar eaide- aface?î ntrebăeldupăot ăcere.
— Dest ul de des. Am oar ecare spirit de observaţi
e şi
obişnuiescsăfacanumi telegăturiî nt
refapte!Ţi-
ospunast aca
săfiiprudentcumi ne,cândvr eisănuafluceva.
— N- am nimi cîmpot ri
vă ca să aflidumneat a,numaisă nu
mear gămaidepart e.Spercăpr esupuner eadumi t
alenu. .
.
Gemmaaî nălţăcapulsurpri nsă,apr oapeofensată.
177
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Cr ed căaceastăîntr
ebareestecu tot
uldepri sos,izbucni
ea.
— Ştiu că n- o să spui nimi
c străi
nil
or, de asta nu mă
îndoi
esc,darpoatecămembri l
orpart
idului
...
— Partidul se i nteresează de fapte, şi nicidecum nu- l
preocupăpr esupunerileşiînchipui
ril
emel e.Şiseî nţel
egedela
sinecăn-am vor bi
tniciodat ăcunimenidespreast a.
— Îţimul ţumesc.Poat ecăaighicitşidincareor ganizaţ
ief
ac
parte?
— Sper,şicr edcăn- osăt esuperesinceri
tat
eamea,cădoar
singur aiînceputdi scuţ i
a asta,sper,în mod si ncer,că nu
dintr-
a„ Cuţ i
taril
or”.
— Şidecesperiaşa?
— Pent rucăt econsidercapabildelucrurimaideseamă.
— Noisunt em totdeauna capabil
ide lucrurimaide seamă
decâtacel epecar elefacem!Îţirăspund cu vorbel
edumi tale.
..
De altfel,nu suntmembru alorgani zaţ
iei„Cuţit
ari
lor”,cial
„Brâurilorroşi i
”.Aceşti
a suntmaist ăpâniţ
işi-şiiau acţi
unea
ma
—iîns
Pre
i
nri
„os
a.
cţ
iune”,dumneat aînţ el
egiasasinatul?
— Şiel ,printrealtel
e...Î
nf elullui,cuţi
tuleun obi ectcâtse
poatedef olosit
or,darnumaiat uncicândl abazaî ntregiiacţi
uni
avem o pr opagandă binepr egătită.Tocmaiî n pri
vinţa asta nu
mă înţel
eg eu cu „ Cuţitari
i”.Eisuntconvi nşică î ntotdeauna
cuţit
ulpoat eî nlăt
urat oatenepl ăceri
ledepel ume!Şigreşesc
a
dma
intr
r:e
e c
luţ
e,i
t
du
alrnpuoat
pe
etîn
ol
aă
t
et
.ura un număr dest ulde r espectabi
l
— Dumneat acr eziî n mod serioscăsepoat eaj ungel a,ceva
bun,cuaj utorulcuţ itul
ui?
Eloprivimi rat .
— Negr eşit,urmă ea,cu aj utorulcuţi
tuluipoţ iînlătura,la
moment ulpot rivit,opi edicăoarecare,car
acterizatăînpersoana
vreunui spi on i steţ sau a vr eunui funcţionar t i
călos. Dar
rămânedevăzutdacăpeaceast ăcal enu secreeazăcumvaal te
condiţi
i, mai r el eî ncă decât cele din trecut . Fi
ecare nou
178
— Tăunul—
asasinatînt
ărâtă şimaimultpoli
ţi
a şidepri
nde şimaimul t
poporulcuviolenţ
aşicruzi
mea,aşacănouast aredel
ucrurise
dovedeşt
ea fi î ncă şimaipuţi
nf ol
osi
toare pent
ru soci
etat
e
decâtceaveche.
— Dar dumneat a cum î ţiî nchipui că va fi î n timpul
revol
uţiei? Crezi
, oar e, că ni ci atunci nu va t rebui să se
deprindăpoporulcuvi olenţa?Război ulerăzboi!
— Da,darr ăscoalaf ăţi
şă e alt
ceva!Ea î nseamnă doarun
singurmomentdi nvi aţ apoporul ui
,şiacestmomentepr eţulpe
care-lplăti
m pent ru fericir
ea noastrăviit
oare.Făr ăîndoialăcă
se vor săvârşilucrurigroazni ce;ele sunti nevi
tabil
eîn orice
revol
uţ i
e.Daracest eavorfif apt
ei zolate,amănunt eexcepţ
ionale
ale unui moment excepţ ional
. Desi gur, dacă luăm de bun
părerea dumi t
al e că scopulact i
vităţiiunuir evoluţ
ionar e să
smul gă guvernul ui unel e concesi i bine defini te, atunci
organizaţi
asecr etăşicuţ it
ulparafi cel emaimi nunateunelte
de luptă,pent ru că de ni mic nu se t em maimul tguvernele
tuturorţăril
or!Însăî ncazulcândcr ezi,camine,căadal acap
g
ţu
inv
te
arn
nu l
u
oasi
t
rn
ăuc e
eascopu
ma il,
nc
î i
al
td
ăoa
ers
mi
ăjl
socu
chilca
mb ăr
medu
at
ic
tel
uda
ins
ec
aop
o,şil
mu c
uă
i
faţădeom,at unciveifi si litsăpriveştialt
felproblema.N- osă
ridi
cival oarea vi eţ
iiomeneşt idepri
mând oameni ineştiutoricu
sângel e!
— Darval oar ear el
igi
ei?
— Nuî nţeleg.
T
—ău
Snuunl
tz
eâmb
m dei.păreriopuseî n cepriveşteobârşiaîntregului
rău.Pent rudumneat a,east ăînsubest i
mar eavi
eţi
iomeneşt i.
— Maipr ecis,înf aptulcăpuţ inisuntceiceî nţelegcăvi aţa
omuluiesf ânt ă.
— Al egeori cef ormul ăvrei.Pentru mine,prici
naceamaide
seamă a t utur or suferinţ
elor şigreşelil
or noastr
e este acea
nebuniecăr eiaisezi cereli
gie.
— Dumneat at egândeştinumail aoanumi tărel
igie?
— O, nu! Numai ca f ormă ext eri
oară. Boala însăşi se
179
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
mani festă pri

n orientar
ea reli
gioasă a minţii
, pri
n nevoia
stăruitoare de a-
ţicrea un idolşide a- ldivini
za,de a te
prosternaşideat eînchinalui
.Fărăî ndoi
alăcădumneat anu
eştideaceeaşipăr erecu mine.Gr eşeşt
iamardacă- ţ
iînchi
pui
că eu f ac parte din ceice pri vesc asasinatuldoar ca pe un
mijlocdeaî nlăturapet icăloşişipef uncţ ionari!Pent
rumi ne,el
esteî n pri
mulr ând un mi j
loc,şicr ed că celmaibun,de a
zdruncina aut oritatea bisericii şi a depri nde poporul să
priveascăpeagenţ iieicapeori ce,alţ
iparazi ţ
i.
— Şidacă veiaj unge la acestr ezultat,dacă veit r
ezifiara
aţi
pi t
ăî n adânculsuflet ul
uiomenesc şio veiasmuţ iasupr a
bi
serici
i..
.
— Vaî nsemnacămi -m găsitoactivi
tat
epent ru caref
acesă
tr
ăieşti
.
— Despr eaceastăacti
vitat
evorbeaiacum câtevazil
e?
— Da,despr easta.
Gemmat resărişiî
ntoarsecapulînaltăparte.
— Te- am dezamăgit?oî ntr
ebăel.
f —
ri
cădNe
ud,u
nmn
ue ev
ao
tr
ab
.adeast a.Mie...miemisepar ecămi -
ecam
Pest
ecât eva cl
ipe,seî ntoarsedi n nou spr eelşi -
ispusecu
glasuleiobişnuit,grav:
— Di scuţia noastră e zadarnică.Păr eril
e noastre suntpr ea
deosebite.În ceea ce mă pri veşte,eu cr ed în propagandă,î n
propagandăşii arăşiînpr opagandă,darşiî ntr-orăscoalăfăţ
işă,
cândA
— etc
uu pi
nc u
,t
si
nţ
ă ăe
n.întoarcem lapl anulmeu:î nparte,evor
bade
propagandă. ..darmaial esderăscoal ă!
— Î nt r-adevăr?
— După cum ţ i-
am maispus,di n Romagna sosesc mulţ
i
volunt arisă- isprij
inepeveneţ ieni .Î
ncănu şt im câtdecurând
vai zbucnir ăscoala.Poatesevaamânapânăl atoamnă,poate
pânăl ai arnă.Darpevol unt aritrebuiesă- iî
narmăm dinvarăşi
să-ipr egăt i
m dedrum,casăfiegat asăporneascăspreşesuri
îndată cevorfi chemaţ i.Eu mi - am l uatsarci
na să t
recprin
180
— Tăunul—
contrabandăarmedef ocşimuniţi
iî nStatulPapal.
..
— St aipuţ
in.Cum poţ isă l
ucr ezidumneata cu oamenica
aceşti
a?Revoluţ
ionari
idinVeneţi
aşiLombar diasuntcu t
oţi
ide
parteanouluiPapă.Eisuntgat a săi nt
roducăr ef
ormeli
beral
e
mânăî n mânăcu mi şcareapr ogresi
stăabi seri
cii
.Cum poţ isă
teî nţel
egicu ei ,dumneat a car e nu admi ţicompr omisuril
e
anticler
ical
il
or ?
Tăunulri dicădi numeri .
— Ce mă pri veşt
e pe mi ne faptulcă eise di st
rează cu o
păpuşădecârpă?Numaisă- şiducăsar cinal abunsf ârşit
!Fără
îndoială că voraşeza chi pulPapeil a prora corăbieil or.Dar
ce-mipasă mi e,din momentce,vr ând-nevrând,vorfi sili
ţisă
apucecal ea r
ăscoalei
? Oricebăţebun ca să- larunciîntr-un
câine şiori
cechemar elal uptă e bună,dacă prin ea asmuţi
poporulîmpotrivaaustri
ecil
or,
— Şicef eldeajutoraştepţidelami ne?
— Să mă aj uţimaicu seamă să t rec armamentulpest e
grani
ţă.
—
— N u
To văd
cmaicu
dm
umnaşp
eatu
atea
poe
ţus
i s
ăă
-f
laf
cl
acu
icr
,şu
ilî
ac
ne
cst
ă a?ibi
ma ne decât
ori
cine!Am degând săcumpărarmeî n Angli
aşimăaşt eptsă
avem marigreutăţicut ransportullor.Nul eputem aduceî nni ci
un port din StatulPapal ,de aceea vor trebuidebar cat eîn
Toscanaşideacol otrecutepest eApenini.
— Dar î n cazul acesta va t rebui să let reci pest
e două
fr
ont
— iere
Da ,î
,dn
aloc
r td
oae
teunca!
elel
alte căiî
misuntî nchi se.Doarnu se
poatet r
ecepri ncont rabandăunt ransportmare,pri nt r-unport
unde aproape că nu exi stă comerţ!Însă dacă primi m marf a
noastrăî n Toscana,eu î mii au angajament uls- ot rec peste
grani
ţ apapal ă.Pri eteniimeicunoscfiecar epot ecădi n munţ işi
avem destulel ocuribunedeascunsarmel e.Transportult rebuie
săsosească pemar el a Livorno,şitocmaiai ciegr eut ateacea
mare!Eu n- am l egăturicu cont rabandişti
ide acol o,pe când
dumneat aai ,pr obabi l.
181
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Lasă- măsămăgândescci nciminute.S-arputeasă-ţifiu

de folos î
n dir
ecţi
a ast a.Darî nai
nte de a t
rece maideparte,
vreau să-ţipun oîntrebare:poţisă-midaicuvântulcăaceast ă
încercarenu eînl egăturăcu lovi
turidecuţitsau cu al
tsoide
sil
nici
e?
— Negr eşit
.Seî nţelegedel asinecănu puteam să-ţipropun
dumi t
alesăi eipartelaoacţ iunepecaren-oîncuvi
inţezi.
— Şicândainevoi eder ăspunsulmeudefini ti
v?
— Nu pr eaavem t impdepi er
dut,darî
ţipotdadouă- tr
eizil
e
degândire.
— Eştil i
bersâmbăt ăseara?
— St aisămăgândesc. .
.astăziej oi.
..Da,suntl i
ber.
— At unci,vino sâmbătăl a mi ne.Î n vremea ast a,eu voi
cercetapropunereadumi t
aleşi-ţ
ivoidar ăspunsuldefini ti
v.
Dumi necaurmăt oar
e,Gemmat rimisecomi t
etuluisecţieidin
FlorenţaapartiduluiMazzinionot ificare,pri
ncar eîlanunţ acă
vreasăî nceapăoanumi t
ăacţ i
unepol it
icăşicădeaceea,t i
mp
de câteva luni
,nu va putea să îndepl i
nească însărcinăril
e pe
care
Fal
e
ptî
un
lde
ap
cl
i
en
si
t
ases
pâ
tânăi
rn ac
oum.
arecare nedumerireî n comi tet
,dar
nimeninuseî mpot rivi
.Gemmaer acunoscut ăînpart i
dî ncăcu
aniî n urmăcaci nevapecar et epoţibizui
,iarceidi n comi tet
socotir
ăcădacăsi gnoraBol lafaceunpasneaşt eptat,t
rebui esă
aibămot ivebineîntemei atesă-lfacă.
Numail uiMart i
niî imărt urisideschis că s-a hotărâtsă- l
aj
câu
şt
tegp
iaseeTdăe
un î
man
itr
-
î
noaia
nntumi
e drt
eă
pt„
a
ucţ
ldiu
enefi
a de f
si
nro
cnt
eri
er
ă ă”
î
n .
t
r-Ge
oomma
ar ecaî
ş
ri
e
măsur ăf aţ ădevechi uleipri et
en.
St ăteau amândoipe t erasa apartament uluiei ,de unde se
uitau l a pi scul Fi esol e, care se i vea î n depărt are pest e
acoperi şuri leroşii
.După o l ungă tăcere,Mart inise ridică şi,
fluier ând,î ncepu să sepl imbeî ncoaceşiî ncolo cu mâini l
eîn
buzunar e, semne obi şnui tela el de t ulburare suflet ească.
Cât evacl i
pe,Gemmaî lpri viîntăcere.
— Cesar e,vădcăl ucrulacest aîţidisplace,ziseeaî n sfârşi
t.
182
— Tăunul—
Îmiparenespusderău cătesupăr,dartr
ebuiesăfacaşacum
credeucăebi ne.
— Ceea ce mă turbur
ă nu e acţi
unea î
n care vr
eisă t
e
angaj
ezi
,îirăspunseel,î
ntunecat
.Eu nu şt
iu ceanumeaide
gândsăf aci,darcr edcăt r
ebuiesăfieun l ucru folosit
or,odată
ceaiprimitsă- lfaci.Numaicăn- am î ncredereî n omulcu care
vreisălucrezi
.
— Sevedecădumneat anu- lî
nţelegi.Nicieu nu l -am înţel
es
pânănu l -
am cunoscutmaibi ne.E depart edea fi desăvârşi t
,
totuşiemul tmaibundecâtî ţ
iînchipui.
— Foarteposi bil
...Cât
vat i
mp,Mart i
nisepl i
mbăî nt ăcer
epe
terasă, apoi deodat ă se opri î nfaţa ei : Renunţ ă, Gemma!
Renunţ ă,înai
nt edeanu fipr eatârziu!Nu l ăsapeacestom să
teat r
agăîntr-
oacţ i
unedecar eosăt ecăieştipeurmă.
— Cesar e,vor biea cu bl ândeţe.Nu t e gândeşt ila ce spui
!
Nimeninu mă at ragel a ni
mi c.Am aj unsl a această hot
ărâre
singură,luându- mit imp sămăgândescl aceeacef ac.Şt
iu că
dumi tal
enu- ţipr ea placeRi varezca om,î nsă aicievorba de
act
—i
vit
at
Gee pol
mma i
t
,i
cră,u
ennu
nţd
ăe
!oRa
ime
varni
ez.e un om primejdi
os:ascuns,
crud,unom car enusedăî nlăturidelanimic.
..şit
eiubeşt
e!
Easet raseî ndărăt:
— Cesar e,cum î ţ
ipoţiînchipuiaşaceva?
— Tei ubeşt e,repetăMart ini.Fer
eşte-
tedeel,Gemma!
— Dr agulmeu Cesar e,nu mă potf erideelşinu potsă-ţi
e
exp
ăl
f i
cct
udăe
dce.
enoSi
uş
nit
em
nus le
t
ăga
înţ
ipuu
nt
uel
r
eden
a al
t
ou
asl
,
tşi
r
ă a
sc
oe
- ra
ust
ă
p l
egăt
em. urănu
— Dacăl egăt
ur a voast r
ăeat âtdeput ernică,at uncinu mai
am ni micdeadăugat ,răspunseMart i
ni,cuglasobosi t
.
Şiplecă,pr et
extândt reburiur gente,darsepl imbăceasuriîn
şirpest răzilemur dar eal eor aşului.În searaaceea,l umeaise
păreanespusdemohor âtă.
CAPITOLULAL ZECELEA
183
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
PeI ami jl
ocull
uif ebruari
e,TăunulplecălaLivorno.Gemma
îiprezentase un tânărengl ez,agentde vapoar
e,care locui
a
acol
o,l iberalpri
n concepţ i
işipe car e ea şibărbatuleiî l
cunoscuser ăîncădi n Angl i
a.Făcusedemaimul t
eorioar ecar
e
serviciiradicalil
orflor entini
:l eîmprumut asebanicândt receau
prin vr eo cri
ză nepr evăzută,l eî ngăduise să se f
olosească de
adr esafirmeisal epent rucorespondenţ apart i
duluişial t
ele.Dar
toate acest ea lef ăcuse ca pri eten personal al Gemmei şi
totdeaunapri nmi j
locireaei.
Potrivi
tobi ceiul
uist atornici
tîn part i
d,Gemmaeral i
berăsă
se folosească de această priet
enieîn diferit
e scopuri , după
propriaeiapr eci
ere.Dardacăaceast ăpriet
eni eputeasă- ifiede
fol
osşiî n cazuldef aţă,ast
aeraal t
ăchestiune.Unaesă- iceri
unuist r
ăin,simpat i
zantalpart i
dului
,îngădui nţa dea- ifolosi
adresapent ru corespondenţadinSicil
iasau săpăst rezeîncasa
defierdi nbiroulluiuneleacte,şial
tasă-ipr opuisăt reacăprin
contrabandă un t ransportde arme de foc pentru o r ăscoală!
Gemma
— Duavea
mn eap
tr
aeap
pou
ţţ
iin
să
ănă
îdc
neej
d
re
ci
,căb
va
i
nep
îr
ni
mi
ţ .
el
es, îi spusese ea
Tăunului,darnucr edcăs- arput easăiasăcevadi nast a.Dacă
te-
aifidusl aelcu r ecomandaţ i
ameacasă- icericincisutede
scuzi,număî41
ndoiesccăţ ii-arfidatnumai decât–eunom cât
se poate de gener os. Poat
e că ţ i
-ar împrumut a până şi
paşaport
ull ui
,dacăaiaveanevoi e,sauarascundeî npi vni
ţăla
elr
ca v
ar
be
iu
nn
e,fugs
o aă
r.
..
teDp
ar
ri
vc
eân
asd
căomi
sr
ă î
atnş
cep
i is
o ă-
să i vor
ne b
coe
nş
st
i
i d
dee
r
espr
pe
e
amândoidr eptniştenebuni !
— Tot uşi
,poatecăosămăî ndrumepeal tecăisau osă- mi
recomande mari nari care simpat i
zează mi şcarea noastră, î
i
răspunseTăunul .Înoricecaz,trebuiesăî ncercăm.
Spresfârşi
tullunii
,venil aeaî mbr ăcatmaipuţ i
nî ngri
jitca
deobi cei
.ŞiGemmaî nţel
esenumai decât,dupăf aţalui,căare
41

Scud–monedădear
ginti
tal
iană,peatunciegal
ăcu1,
5-2rubl
e
184
— Tăunul—
veştibune.
— O, î n sfârşi
t!î
ncepusem să mă gândesc că ţ
i s-
ofi
întâmplatceva.
— Am socot itcăemaicumi nt
esănu scri
u,iarmaicurând
nuput eam săvin.
— Aisosi tchiaracum?
— Da,chi aracum.Şiam t recutpel a dumneat
a numaica
să-
ţispuncăl ucruri
les-auaranjat.
— Vr eisăspuicăBai l
eyapri mitsăteajute?
— Mai mul t decât atât.A l uat asupra lui t
ot greul
:
împachetatul,transport
ul,într-un cuvânt,tot
ul!Asoci
atulşi
priet
enullui,Wi l
liams,s- aînvoit să supr avegheze personal
expedier
ea din Sout hampton a mat eri
alului pe car e Bailey
urmează să-ltreacă prin vamă la Livorno.De aceea am şi
întâr
ziatatât
a.Wi l
liamst ocmaipleca la Sout hampton şil-am
însoţ
itşieupânăl aGenova.
— Casădi scutaţipevaportoateamănunt ele?
— Da.Şiam fi di scut
at,darn- am put utvor bidin prici
na
răul
— uA
idema
şa dereg
.reu suporţi marea? înt
rebă r epede Gemma,
aducându-şiami ntecum suf er
iseodatăArt hurcând tatăleiîi
luasepeamândoil aplimbarecuyachtul.
— Foartegr eu,deşiam călăt
ori
tatâtdemul tpemare.Totuşi,
am avuttimpsăvor bi
ml aGenova,câtast atvaporulsăîncarce.
Dumneat aîlcunoşt i
,fărăîndoi
alăpeWi l
li
ams?E unbăi atbun,
i
Bnt
ae
i
ll
ei
g
yenu
nt,ecarei
ma me
prr
eit
j
oă t
s,o
şa
ită
a î
mânn
cr
de
od
ier
şe
t
ia
u.s
În-
ă ai
şce
ţa
is
nt
ăă pr
gu r
ai
vi
.
.n
.ţ
Aă nm,
cuici
săţ ilespunt oatecude- amănunt ul.
..
Tăunulseî ntoarseacasă.Soar eleapusesedemul tşipurus
japonicaînfloar e,car eat ârnadepezi dulgr ădini,păr eaneagr ă
înlumi nacesest i
ngea.Tăunulrupsecât evacrenguţ eşil eduse
în odaial ui.Când deschi seuşa bi r
oului,Zitta seri dică depe
scaunuldi ncol ţşial ergăsă- lîntâmpine.
— O,Fel ice,cr edeam căn- osăt emaiî ntorciniciodată!
Cea dint âiporni rea l uia f osts- oîntrebe,cu aspri me,ce
185
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
cautăî n bi
rou lael.Daraducându- şiamintecăn-ovăzusede
treisăptămâni,îiînt
insemânaşi -izi
se,cuouşoarărăceal
ă:
— Bunăsear a,Zitt
a.Cemaif aci?
Zit
taîşiapropieobrazuldeallui,deparcăaşt
eptas-osărut
e,
dareltrecu pelângăeacaşicândn- arfiobservatni micşil uă
un vassăaşezeflori le.Î
n aceeaşicl
ipă,uşasedeschi selar gşi
un câine uriaş năvăliîn odaie şiî ncepu să sară î
nj urul
Tăunului,lătr
ând şischeunând debucuri e.Ellăsă flori
le,ca
să-
lmângâi e.
— Tu eşti,Diavol
o,vechi
ulmeu pri eten?Ei,ui
te,am veni tşi
eu!Dăl abaîncoace!
Zi
ttaî
iaruncăocăut ăturărea,mâni oasă.
— Mănânciacum?î lî ntr
ebăea,r ece.Am pussăpr egăt
ească
masalami ne.Doarmi -aiscriscăt eînt orciînastăseară.
Tăunulseî ntoarserepedespr eea.
— Î miparef-foart
er ău,nut -t
rebuiasămăaşt epţ
i!Numaisă
măîmbracşivinî ndată.Poat evreisăpuiflori l
easteaînapă?
Când i
ntrăîn sufrageriaZi t
tei,ea st
ăt ea î
nf aţ
aoglinzi
işi-şi
p
firei
n
bdee
i
nadoi
cp
sre
ung
su
ă,ţăe
d î
n
oafl
ro
er
ci
et
ă l
seaa
co
pr
rs
oa
pj
i.S
e deeve
ed
lceucăse
un bh
uot
chă
er
ţâ
es
le să
mic
deboboceir oşi
iî nmână.
— Ui teunbucheţ elpent rubutonierat a.St aisăţi-
lprind...
Întimpulmesei ,Tăunulsesi l
idinr ăsput erisăfiedr ăguţcu
ea şisă vor bească mer eu, vesel. Ea î ir ăspundea, zâmbi nd
feri
citătottimpul .Bucuri a einepr efăcut ă,dat ori
tăî nt
oar ceri
i
l
du
ui
,
ceî
lt
a ur
o b
viuţ
a r
ăa
ă p
puţ
ai
rn
t
e,pe
prT
iăt
nurn
e.pS
re
i d
et
ee
np
iri
ini
şse se
cunocs
u
cugâ
ţn
iid
eu
ilcă
aproZ
pi
t
iat
a
ţi
sufleteştedeea.Ni ciodat ă nu-it r
ecusepri n gând că arput ea
să-ifie dorde el .Şit otuşi,judecând după bucuri a cu care-l
întâmpina,î ifusesedor ..
.
— Vr eisăbem caf eauapet erasă?îlîntrebăea.E aşadecal d
însearaast a...
— Bi ne.O săi auşighi tarat acunoi .Poat ecânţ iceva.
Deobi ceiavea păr erifoarteî ndoi
elnicedespr e muzica eişi
n-orugapr eadessă- icânt e.
186
— Tăunul—
Pe ter
asă,de-alungulzidului,seî nti
ndea o bancă lat
ă de
l
emn. Tăunulî şialese un colţ
işor de unde se desfăşurao
pri
vel
işteîncântăt
oare spre coline, iar Zi
tta se aşeză pe
bal
ustradă şi
,spri
ji
nindu-şipici
oarel
epebancă,ser ezemă de
una di n col
oanel e care susţ
ineau acoper
işul.Ea nu- şiprea
băteacapulcupi toresculpri
veli
şti
i.Isepăreamaiint er
esantsă
seui tel
aTăun.
— Dă- mio ţ igară,ceru ea.N- am fumatde l oc de când ai
plecat.
— Mi nunat ăidee!Numaioţ i
garăîmimail i
pseacasăfiu cu
adevăratferi
cit
...
Zit
taseaplecăşiseui t
ăl aelcu gravi
tate.
— Eşt icuadevăratferi
cit
?Faţ aTăunul uiseînsenină.
— Decen- aşfi? Am mâncatbi ne,am î nai
ntea ochi
lorcea
maifrumoasăprivel
işt
edi nEur opa,încur ândosăbeau ocaf ea
minunată şio să ascultun cânt ec popularungur esc.Nimic
nu-mi tul
bură conştii
nţa, digest
ia mi -
e uşoară..
. ce-aş mai
puteadori
?
—
CeEau
nuşme
ti
u?ceaimaidori!
— Uite!Şi-iînt
inseocut i
oară.
— Mi gdalezaharisit
e!Decenu mi -aispusî
nai
ntedea-mifi
apri
nsţ igar
a?oî ntrebăelcudojană.
— Copi lce eşti
!Dar l e poţ
ir onţ
ăişidupă ţ
igar
ă.I
ată şi
caf
eaua.
r T
onţă
ău
inu
e lg
mi î
dna
cl
epu
ezahsa
ăr
-ş
i
si
ib
t ea
e,cucaofe
pa
lua
ăc c
ereuşi
în
cg
uhi
uţ
i
ntu
ar
ei
rmi
ici
mp şt
orias
nă
t
şiconcent rat,întocmaicaopi si cuţăcar emănâncăsmânt ână.
— Cemi nunatl ucru esă beio caf ea bună,după por cării
le
careţiseservescl aLi
vorno!zi seelpegânduri .
..
— Deaceeaaif acemaibi nesăst aitotdeaunaacasă.
— N- am t i
mp. .
.mâi nepl ecdi nnou.
Zâmbet ulseşt ersedepef aţaZi ttei
.
— Mâi ne?Pent ruce?Unde?
— I cişicol o,dupăt reburi..
.
187
— Tăunul—
au fostpier
derişimaimari ”.Acest
a eracânteculcare-
iplăcea
cu deosebir
e Tăunului.Sălbăt
ăcia şitragi
smulmelodiei,ca şi
resemnareat ri
stădi
nr efr
enîlînduioşaumaimul tdecâtoricare
altămuzicăsent i
mentală.
Zitt
a se simţ ea mai di spusă ca oricând să cânte.Not ele
porneau limpezişiput ernice,î
ncărcatecu o păti
maşă set ede
feri
cire.Cântecelei talieneştisau sl
aveşimaial escelegermane
nu lepr eanimer ea.Î n schimb,cânt ecel
epopulareungur eştile
cânt aneasemui tdef rumos.
Tăunulo ascul t
a cu ochi imarişicu gur aîntredeschisă.
Niciodată nu cânt ase Zi t
ta atât de mi nunat
. Dar pe când
sfârşeaceldi
nurmăr ef
ren,glasulîitr
emur ădeodată:
— „ O,nu-inimic,am pierdutşimaimul t.
..”
Tăcu şi ,izbucni
nd înl acri
mi,î şiascunse faţaî n desişul
iederii
.
— Zi tt
a!Tăunulseri di
că şi-il
uă ghitara di
n mână.Ce- icu
tine?
Femeia pl
ângea î
n hohote,acoperindu-şifaţa cu amândouă
mâ
—inil
e
C.
eE
- lu
icîit
a
it
ni
nse
e,spumă
u r
ne-ul
mi.
?r epetăel,bl
ând.
— Lasă- mă! strigă ea printre suspine, f
eri
ndu- se de el
.
Lasă- mă!
Tăunul se î ntoarse l
inişt
itl alocul lui şi aşt
eptă să se
potolească. Fără veste, Zi
tta căzu în genunchil ângă elşi-
l
îmbr ăţi
şa.
—
— N Oup l
săeca
v,
oF
rei
bl
i
mce,n
nouipl
ee
dcs
ap
!re asta mai t ârziu, zi
se el
,
desfăcându- icu bl ândeţe braţ
ele,care-lînlănţuiau.Spune-mi
maiî ntâiceecut ine,decet e-aisperi
at?
Eacl ăt i
nădi ncap,î nceti
şor.
— Te- am supăr atcuceva,poat e?
— Nu!şiZi ttaîşidusemânal agât .
— At unci ,ceeste?
— Orsă t eucidă!r ăspunseea î n sf
ârşit
.Am auzi tpeunul
din ceicarevi nlat inespunândcăeşt iîn primejdie..
.Darcând
189
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
teîntr
eb,tur âzidemine!
— Copilceeşt i
!zi
seTăunuldupăot ăcer
e.Ainiştei
deigrozav
de exager
ate despre unel
el ucr
uri.Fără îndoial
ă că odată şi
odată or să mă ucidă.Acesta e sf
ârşi
tulobişnuitalt ut
uror
revol
uţionarilor.Darn- avem niciunmot ivsăpr esupunem căor
sămăuci dăchi aracum!Nuri scmaimul tdecâtceil
alţi
..
.
— Cei l
alţi? Darce- mipasă mi edecei l
alţ
i? Dacă m- aiiubi,
n-aiplecaaşa,l ăsându- măt ur
bur at
ă.Nudorm noapt eadef ri
că
sănu t ear esteze,şipânăşiî n somn am i mpresiacămit e-au
ucis.
..Tuî nsănut egândeştilami nenicicâtlacâineletău!
Tăunulse ri dică şise îndreptăîncetspre celălal
tcapătal
terasei.Eracu totulnepregătitpent ru oscenăcaaceast aşinu
sepri cepeacesăr ăspundă.Da,Gemma avea drept ate:numai
datorită uşuri
nţeiluiintraseî nî ncurcătura ast
a,di n carenu
vedeacum osăsedescur ce.
— Să st ăm şisă vor bim linişt
it,zise el
,întorcându- se spr
e
Zitta.Văd cănu nepr eaînţelegem.Fărăî ndoial
ăcăn- aşrâde,
dacă aş şt i că eştiîntr-adevăr îngrij
orată. Spune-mi ce t e
n
l
ăeli
ni
mu ş
r
iteşt
m. e, şi dacă este vr
eo neînţel
eger
el a mi j
loc, s-
o
— Nueni micdel ămuri
t.Vădcănumăi ubeştideloc.
— Copi l
ulmeu dr ag,decesă nu fim sinceriunulcu al tul
?
Eu am f ăcuttotce- am pututca să fiu tot
deauna ci nst
itîn
rel
aţii
lemel ecu tineşimisepar ecăniciodat
ănu t e-am minţit
î
nceeacepri veşt
e...
—
mi -
aiO,
ascn
uun,
sai
căfosts
mă t
ooc
td
oet
ea
şutn
iacagr
poz
eoav
f dei
eme si
e n
pc
ie
er
r
d!un
ti
c
ăi
,o
pd
eat
căre
a nu
a
avut-oînai nteataci ne- avrut ...Totdeaunami -aispusast a.
..
— Zi tta,cevor beşti!...nici odatănu m- am gândi tlaaşaceva
şiniciodat ăn- am spus. .
.
— Num- aii
ubi tniciodat ă,st ăruiea,î ncăpăţânată.
— Î ntr-adevăr,nu t e-am i ubi tniciodat ă.Darascul t
ă-mă şi
încearcăsănumăj udecipr earău.
— Ni cinut ejudec.Eu. ..
— Aşt eapt ă puţin.Ui te ce vr eau să-ţispun:Eu nu cr ed în
190
— Tăunul—
morala convenţională şi
-mibatj oc de canoanel
e ei
.Socot
esc
rel
aţi
il
edi ntre bărbatşif emei
eca peo chest i
unedesi mpati
e
sauantipati
epersonal ă..
.
— Şidebani ,î lî
ntrerupseea,cuunr âsscurtşităi
os.
Elseîncrunt ăşiseopriocl ipă.
— Da, f ăr
ă î ndoială. Şi asta el at
ur a dezgust
ătoarea
chestiunii
.Darcr ede-măcădacăaşfi băgatdeseamăcănu- ţi
plac,num- aşfif olositnici
odatădest râmtorareaîncareeraica
să tei au l
ângă mi ne;în vi
aţa mea n- am făcutaşa cu nicio
femeie şi niciodată n- am mi nţit pe vreuna în ce priveşt
e
sentimentelemel ef aţădeea.Cr ede-mă,spun,adevărulcur at.
Elaşteptăocl ipă,darZi tt
anu- ir ăspunse.Am cr ezut,urmăel ,
cădacăun bărbatesi ngur,dacăsi mt enevoiasăaibăof emeie
lângăelşidacăgăseşt eofemei ecar e-iplaceşicărei
a,l arândul
ei,îiplaceşiel ,băr batulacesta ar e dr
eptulsă primească cu
recunoştinţ
ăaf ecţi
uneaacest eifemei ,fărăsăsegândeascăl ao
legăt
ură mait rainică.Nu văd în astani ciun rău,di n moment
ce nu există nedreptate,minciună sau umi li
nţă dintr-o part
e
s
ea
uund
uinm-
alt
aa
m.Cgâ
ât
nd
de
isp
t r
ne
i r
ci
oe
dlaţ
i
at
ăil
el
atal
e
eldi
e. nt
Ş t
i
arecud
m toc
u
ara
cl
ţ
ăil
b
eă
gr
ăb
taţ
uri
,
a
noastrănu eopovarăpent ru ni
ciunulşicăfiecar edint
renoie
li
bers- o rupă îndată ceiseva părea că- lapasă.Dacă m- am
înşel
at,dacăt uvezil ucrurilealt
fel,atunci..
.
Tăunult ăcudi nnou.
— At unci ?şoptiea,cuochi iînal t
ăpart e.
—î
mă nA
tt
ru
i
sn
tc
eaiî
z
ăns
.eamn
Daramăcfă
ăcuat
m-ofo
f
ăs
rt
ăne
ndi
i
cre
opi
t
ntf
aţ
enăţid
e
. e
.t
. i
ne,şiast a
— „ Astamăî ntri
stează” ..
.„ Am făcut-ofără ni ciointenţie”
...
Bine,Fel i
ce,dar eşt ide pi atră? Oare n-aii ubitniciodatăo
femei eînvi aţataşinuvezicăeut eiubesc?
Laauzulacest orcuvi nte,cevat resăriînadâncull ui.Trecuse
atât atimpdecândnu- imaispuseseni meni„tei ubesc”!Zittase
ridicădeodat ăşi -
lînl
ănţ uicuamândouăbr aţele.
— Fel i
ce,vi no să plecăm î mpreună,să pl ecăm depart e de
ţaraast aî nspăimântătoar e,deoameni iaceştia,depol iti
că...Ce
191
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
neleagăpenoideei ?Săpl ecăm şivom fiferi

ciţ
i.Sămer gem î
n
AmericadeSud,undeait răitcândva..
.
Groaza pecarei-ostârneau acest
eami nti
riîlfăcu peTăun
să-
şir ecapet
e st
ăpâni
rea de sine.Îidesf
ăcu braţel
e dinjurul
gâtuluişiilest rânsecuput ere:
— Zi tta,încear că să î
nţelegice-
ţispun.Eu nu t eiubesc,şi
chiardacăt e-aşiubi,totn- aşputeasăpleccu t i
ne.Î
nI tal
iaam
int
ereseşiam pri eteni.
..
— Şimaiaiî ncăpeci neva,pecare-liubeştimaimul tdecât
pemi ne!strigăeacu deznădej de.O,îmivi nesăt eucid!Nu te
gândeşt ilaprieteni,şti
ueul acinetegândeşti
!
— Maiî ncet ,o rugă el.Eştiturbur ată şi-
ţiînchipuilucruri
carenuexi stăînrealit
ate.
— Cr ezică mă gândesc l a si
gnor a Bolla? Pe mine nu mă
înşel
iaşa de uşor !Cu ea nu vor beştidecâtpol it
ică.Pe ea o
iubeşt
itotat âtdepuţ in câtşipemi ne.Tu nu t egândeştidecât
lacardi
nal!
Tăunult resări
.
—
— L a,
Da ca
lr
adi
cn
aa
rl
?
d.
i
n.
.
arep
l
u letăn
Mo el
,
t
afăe
nră
l
lsă
i
, vr
cae
reaa
. predi
catla Florenţ
a
astăt oamnă.Nu t e-am văzut eu cum ar ătaicând t
r ecea î
n
caleaşca?Er aialb cabat ista ast
a.Şichi aracum t r
emuricao
frunzănumaipent rucăi -
am r ost
itnumel e!
— Nu şt i
icevor beşt i
.ÎIur ăscpecar dinal!E celmaicumpl it
duşmanalmeu.
U —
it
ă-tDu
eîşma
n ni
ochisaui
me nşu,p
is î
l
uiu
nb
e-eşt
mi,id
ma imu
acă l
poţ
it
,cd
ăec
nâ
ute
or
ai
ce
devp
ăe
ral
u
.me.
t
Tăunulî şiîntoarsef aţa del a ea şiîncepu să seui t
epeste
grădină.Zi ttaîlcer cetă pe f uriş,înspăimânt at
ă de ceea ce
făcuse.Er acevaci udatî ntăcereal ui
.Î nsfârşi
t,seapropiedeel
tipti
l,cauncopi lsperiat,şi-ltrasecu sfialădemânecă.Tăunul
seî ntoar
sespr eea.
— E adevăr at,ziseel.
192
— Tăunul—
CAPITOLULALUNSPREZECELEA
— Oare n-
nu e chi
p să mă î
ntâl
nesc cu elpe undeva pri
n
munţ
i?Bri
zzi
ghel
laeunl ocpri
mejdi
ospentrumi ne.
— Fi ecar e pal
mă de pământdi n Romagna e pri mej dioasă
pent ru dumneat a!I
nsăî ncli
padefaţă,Brizzighell
aemaipuţ in
primejdi oasădecâtoricar
ealtăl
ocal
itate.
— Pent ruce?
— I ţiexpliceu acuşi.Acum,omulăst acu hai năal
bast r
ănu
trebuiesă- ţivadăfaţa:eun indi
vid peri
culos..
.Aşa-i
,afuri si
tă
furtună!De mul tnu s-a maipomeni tsă avem vii
le aşa de
distruse!
Tăunulî şiînt
insebraţelepemasăşi -şilăsăfrunteapesteele,
ca un om dobor âtde oboseal ă sau ca unulcar e a băutprea
mul t.Omulcelcuhai năal bastrăîşirotirepedeochiiprinodaie,
darnu văzu decâtdoif ermiericarevor beau desprerecolt
ălao
sticl
ăcuvi n şiun munt ean somnor os,carecăzusecucapulpe
masă.O scenă caast a sepoat evedeaori când pri
n cârci
umi le
c
hăt
otu
ăne
rî
,lo
precmi
âtci
,
sede
p f
are
el
,u
cl
ăMa
n-ar
r
va
edi
a ei
ni
.iS
c ut
ăp
n â
rn
o ul
stsăhma
ai
niei
stal
ba
ea şs
it
r
se
ă
ascul t
e,î şidădu vinulpegâtşit r
ecu înceal al
tăî ncăpere,care,
dădea spre st radă. Mai r ămase o vr eme acol o, spriji
nit de
tejghea,sf ătuind alene cu pat r
onuldespr et reburile de prin
part ea locului,în caret i
mp mait răgea din când î n când cu
coadaochi uluiprin uşapej umătatedeschi să,spr eodai aunde
st
viăt
nuea
,uvo
l la
rbonma
i ddsăsp
e ce
rit
e r
e
t
iist
mp rîă
nindi
.
iaF
ler
ecmi
t
uler
li
i
ocî
aş
li
,so
i
ar
rbeaun
mu în
t
eai
anu
nte
l
sforăiacaunom cuconşt iinţacum nusepoat emaicur ată.
În sfârşi t
,spionulseî ncr edi nţa că în cârciumă nu se află
nimi cpent rucarearmeri t
asă- şipiardăt i
mpul .Plăticeaveade
plătit,ieşidi ncâr ci
umăcăl cândal eneşiol uăîncetde- alungul
uliţeiîngust e.
Tăunulse ri di că,căscă,se î nti
nse şi,cu un gestde om
somnoros,î şişt
erseochiicumânecabl uzeidepânză.
— Nu- it ocmaipr ostor gani zată urmări rea la ei,zise elşi,
193
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
scoţându-şibriceaguldi
n buzunar,îşit
ăieofeli
edin pâi
neade
secară de pe masă.V- au sâcâi
t multîn vremea din urmă,
Michele?
— Mair ău caţ ânţ
ari
iînlunal uiaugust
!Nu nelasăocl ipă
de răgaz,î ncotr
ot eî ntorci,daipest e ei
.Chi arsus în munte,
unde alt ădată nicin- ar fi îndrăzni tsă pună pi ciorul
,umbl ă
acum îngrupuridecât et r
ei-patru..
.Nu- iaşa,Gino?Tocmaide
aceeaam pr egăt
itîntâlnireacu Domi nichinoînoraş.
— Bi ne,dardecet ocmaiî n Brizzighell
a?..
.Într-un or
aşde
graniţ
ă,t otdeaunami şunăspi oni i
.
— Î n cli
padef aţ
ă,Bri zzighell
ael oculcelmaini merit.E pl
in
depelerini
.S-auadunatacol odintoatecolţ
uri
leţări
i.
— Darnu- idelocîncal ealor!
— E ceva mail a opart ededrumulRomei ,totuşimulţidin
ceicetrecsprerăsări
tf acunocol ,săascult
eacololi
turghi
a.
— Nu ştiam căBri zzighell
aarecevadeosebit,caresăat r
agă
peler
inii
.
— Vezi că acolo e car di
nal
ul., Nu-ţ
i aduci aminte că a
pr
cae
rdi
di
ca
nat
luş
li
Mol
anF
tl
ao
nr
e
eln
l
iţ
.a
.
.San
eul
zi t
r
ceeă
ccu
st
t,î
ârn
nede
şt
ecemb
marri
e e
v?
âl
vE
ă.vor
ba de
— Se pr ea poate.Dar eu nu mă duc acol o ca să ascul
t
predi
ci!
— Da,însăMont anelliarereputaţi
adesf ânt
.
— Darcum şi -acâşt i
gat-o?
— Nu şt iu.Cred că se bucur ă de atâtafai
mă pent ru că
î
mp
pata
rurt
e
sal
ac
u să
nr
ica
ic
si
ct
uotc
ziee
p cân
aşt
.i
găşit răieştecaunsi mpl upr eot,cu
— Nuenumaiast a,seamest ecăînvor băcelcărui aisezi cea
Gino.Elnu- sidărui eşt
enumaibani i,cişitoatăvi aţalui:ajută
pesăr aci,aregrij
ă debol navi,ca să fiecăut aţicum t r
ebui e.
..
Curgoameni il
aeldedi mi neaţăsipână- nnoaptecu t otfelulde
nevoi.Şimi emi -sdr agipopi icâtţ i
-sdr agişiţie,Mi chele,dar
monsi gnorulMont anell
inu seamănă cu cei l
alţicar dinaliai
noştri.
— Da,elpar esăfiemaicur ândbl aji
ndecâtşir et,î
irăspunse
194
— Tăunul—
Michele.Oricum arfi,poporulnumaipoat ededr agullui,i

arîn
vr
emeadi n urmăpeleri
niişi-
au luatobiceiulsăpoposeascăl a
Brizzi
ghell
a ca să pri mească binecuvânt area cardinal
ului
.
Domi nichi
no şi-
a pus în gând să se ducă acol oîn chip de
negustorambul ant,cu un coşdecruci ul
iţ
eşimăt ăniiieft
ine.
Oameni lorleplacesăcumper easemeneafleacuri ,casă ceară
apoicar di
nalul
uisăl esfinţească.Dupăaceea,leatârnăl agâtul
copiil
or,casă-ifereascădedeochi ..
.
— St aţipuţin.Dareu cum o să mă duc acol o? În chi
p de
peleri
n? Nu potsă spun că pl anulî
mid- displ
ace,darnu e
prudentsămăar ătlaBrizzighell
asubaceeaşiînf
ăţ i
şarecaai ci
;
dacăm- ararest
a,arfiod- dovadăşiî mpot ri
vavoastră!
— N- au să t
e arest
eze:Avem pent ru dumneat a ni
şte hai
ne
straşnice,cupaşaportşicut otce-ţ
it rebuie!
— Cef eldehaine?
— Al eunuipel erin băt
rân din Spani a,un t âl
harpocăitdin
Sierra.Omuls- aîmbolnăvitanult recutl aAnconaşiunuldi n
prieteniinoşt
ril-aluat,demi lă,pevaporull uidecomerţşil -
a
d
heâba
rt
ir
i
lc
eat
lula
i
,cVei
hnpeţ
i
ca
a,su
ă n
-di
ş eaa
rv
ae
ta
eîp
nrie
f
et
e
ln
uli
. Bt
ăsăt
arâ
r
enu
ul
c nonş
e
t-
ia
nţl
aă
.sŞ
at
i
acum,orsă- ţ
ifiedef olos.
— Unt âlharpocăit?...Darat unci ,cenef acem cupol iţia?
— O,î n privinţa astat ot
ule î nr egulă!Omulî şii spăşise
osândaî ncădeacum câţ ivaani ,şideat unciumbl amer eupel a
Ierusalim şipri naltelocurisfint e,casă- şimânt uiascăsuflet ul;
v
şe
iz
îit
ncă
r
-onpeo
nr
or
no
ic
r
eit
u
delc
îş
ăi
iuţ
ncăi
se
,ss
eedd
ăin
dug
sr
e
eş
s e
ia
nl
găr
u fip
ue
lmâ
înloa
ncupl
oa
ll
t
i
ţc
iu
ei
.i
va,
— Er abăt r
ânt are?
— Da,daroperucăşiobar băcărunt ăt eîmbătrânescşipe
dumneat a..
.Î n celelal
te privinţe,semnal ment el
e dumi tale se
potri
vescdemi nunecual elui.
— Şiundeosă- lîntâlnescpeDomi nichino?
— Tr ebui e să intri înr ândul pel eri
nilor lar ăscrucea de
drumuripecar eosăţ i
- oarăt ăm noipehart ăşisăl espuică
te-
airăt ăcitînmunţ i.Cândaj ungiînoraş,săt educiî mpreună
195
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
cumulţi
meaînpi
aţadepest edrum depalatulcardinal
ului..
.
— Cum s-
arzi
ce cardinal
ulst ăîn pal
at,cu toată sfinţeni
a
lui
?
— Nu,numaiînt
r-o aripă a pal
atul
ui,pentru că restull-
a
transf
ormat în spi tal. Peleri
nii or să-l aşt ept
e să l e dea
binecuvântar
ea.Î n clipaaceea,Domi nichinoosăseapr opi
ecu
coşulluişiosăt eî ntrebe:„Eştipelerin,taică?”Iardumneat aai
să-irăspunzi:„Suntun bi etpăcăt os”.Atuncielo să- şipună
coşuljosşiosă- şiştear găfaţacumâneca,i ardumneat aaisă-i
daişasesoldopent ruunşi ragdemăt ăni
i.
— Şi ,bi
neînţ
el es,înt impulacest aosăneî nţel
egem undesă
neîntâlni
m?
— Da,o să ai bă vreme,şiî ncă pr ea de ajuns,să-ţidea
adresa,înt i
mp cepoporulşi -o zgâiochiila cardinal
!Aşa am
plănuitnoi.Dardacă dumi t
alenu- ţ
iconvine,put em să-idăm
devesteluiDomi nichi
noşisăpunem al tfelt
reburilelacal
e.
— Nu,pl anule bun.Numaisă aveţ igrij
ă de perucă şide
barbă,săfief ăcutecum trebuie.
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
— Eştipeleri
n,taică?
Tăunulstăteapet reptel
epal atuluiepiscopal.Şuviţ
eîncâl
cit
e
depărcăruntî icădeau pef aţă.Î năl
ţă capulşir ăspunseaşa
cum fuseserăînţel
eşi,cu glas r ăguşi
tşit r
emur ătorşicu un
pronunţataccentstrăin.Domi nichinolăsăsă- ial
unececureaua
d
cre
ucpel
i
u iu
ţ
emă
. r şi - şi puse pe o t reaptă coşul cu măt ăni i şi
Din mul ţ
imeadeţ ăranişipeler i
nicar eumpl eapiaţ a,nu se
uita nimenil a ei .Tot uşi
,bănui tori,începur ă să vorbească cu
băgar e de seamă, cu î ntr
eruperi . Domi ni
chino înt rebuinţ a
dialectullocal,i arTăunulo i t
aliană stricată,î mpestriţată de
vorbespani ole.
— Emi nenţ a sa!Vi ne eminenţa sa!st rigară ceice aşt eptau
lângăuşi l
epal atul ui
.
— La o part e! Faceţ il oc emi nenţ ei sal e! Tăunul şi
196
— Tăunul—
Domi ni
chi
noseri dicar
ăşiei.
— Ţine,tai
că,ziseDomi ni
chino,punândînmânaTăunul uio
iconi
ţămică,înveli
tăîn hârt
ie.Iaastaşiroagă-
tepent
ru mine
cândajungilaRoma!
Tăunulvârîi coniţ
aî n sân şise întoar se să-lvadă şielpe
cardinal
.
Mont anell
istăt
eapet r
eaptadesus,bi necuvânt ândnorodul.
Eraî mbrăcatîn odăjdi
iviolet
e,impunăt oare,i arpecap purta
cal
otadeunr oşuaprins.
Coborîî ncetscara,iar peleri
niiî lînconjur ară de-
aproape,
căutând să-iapucemâna şisă i -o sărute.Mul ţ
iseaşezau în
genunchi,î
iluau poalaveşmântuluişioduceaul agură.
— Pacevouă,fii imei!
Auzindglasulacelaviu şipl
in,Tăunulî şiaplecăfrunteaatât
de adânc,încâtpărulcăruntî icăzu pestefaţă;Domi nichino
văzu cum t
remurăcârj aîn mânapel eri
nuluişisegândi ,uimi t
:
„Ceactorminunat !
”
Of emeiecarest ăt
ea l
ângă eiseapl ecă şi
-şiridi
că copil
aşul
depeHa
— sca
i
dr
eă.Cecco,ziseea,emi nenţa sa o să t
ebi necuvânteze
aşacum î ibinecuvânt aodatământ uit
orulpecopi i
.
Tăunulf ăcu şielun pas î nainte,darse opri.Ce crudă e
viaţa!Toţiaceştistrăini,toţ
iaceştipeleri
niveni ţ
ide cine şt i
e
unde,oameni imunţ ilordeprinî mprejuri
mi ,sepotapr opiade
el,potvorbicu el..
.şielosă- şipunămânapecapulcopi il
orl or.
Poa
cu mte
îc
iă
s on
pu seă
a-i
şs
ip
lui
u no
ă ac
date.
ă s
t
.u
.Cib
oă
bi
oa
rtt
î d
re
epţ
ăl
t
eran
eşi„sd
era
î
ngt
uol
ame
r u”
se, ,
ăa
s ş
na
u
maivadă ni mic.O,dacă arput ea să seascundă undeva,î n
vreunungher ,să- şiastupeur echilecasănumaiaj ungăpânăl a
elzvonulacel a!Er a maimul t decât poateî ndur a un suflet
omenesc:săfiiat âtdeapr oape,at âtdeapr oapedeel ,î ncâtsă
poţ iî
ntindemânacasăat ingimânaaceeai ubi t
ă..
.
— Pri etene,nu vr eisăi ntrilami nesăt eî ncălzeşti
?auziun
glasmângâi etor.Pariînfrigurat.
Ini
ma Tăunul uiî ncetă să maibat ă.Cât va ti
mp nu- şimai
197
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
dădu seamadeni mi
c.Aveasenzaţiadureroasăasângel uicare
năvăleşt
edi ntr
-odatăîn pi
ept,gat
asăi -
lspar gă.Apoisângele-
i
fugidininimăşi ,caunvalfierbint
e,iserevărsăîntottrupul.Şi
atunci,si
mţ ipeumărat i
ngereablândăamâi niiluiMontanell
i.
— Sevedecă dumneat a aitrecutprint
r-o mar
ecumpănă...
N-aşputeasăt eaj utcuceva?
Tăunulclătinădi ncap,înt ăcere.
— Eştipelerin?
— Suntunbi etpăcătos.
Potri
vir
ea înt âmplătoare di
ntreî nt
rebarea l
uiMontanel
lişi
vorbel
econsemnul uiisepăru o punt edesal var
e,decarese
agăţ
ăcu deznădej de.Fărăsăvr ea,r epetasevorbel epecareile
spusese l ui Domi ni
chino. Atingerea mângâi etoare a mâinii
acel
eiaî ifri
geaumărulşit ottrupulî ncepusă- itremure.
Car dinalulseaplecăşimaimul tasupr alui .
— Poat evr eisăvorbeşticu mi neî ntr
epat ru ochi?Dacăpot
săteaj utcuceva...
În sfârşit
,Tăunulsehot ărîsăseui t
eî n ochi iluiMontanell
i.
Stăpâ
— ns
A ir
ean
t
a duesin-
mieaî
rir
fe
ov
l
oes
ni
eaaî
l nc
ne
ituc
milcu
, r
ăîn
sc
pet
unul
s.el
e .N- aveţ
icum
să-miuşur aţisuferinţa.
Unf uncţionarpol iţ
ienescî şifăculocpri nmul ţ
ime:
— I ertaţi
-mă că mă amest ec,emi nenţ a voastr
ă.Darcr ed că
bătrânulnu eî nt oatemi nţi
le.Nu f aceni ciun r ău şiactel
e-i
suntî nr egulă,deaceeaî llăsăm în pace.A st atlaocnăpent ru
cri
—măPşei
na
tc
rum
u criî
şir
mă ă
.sc
.
. rup
emp
et
ăăr
Tă pă
ău nc
uat
l
,u
cl
lp
ăto
i
ncâ
ăn
in
ddr
ua-
rse
.
dincap.
— Mul ţumesc,căpi tane...Fi ibun şidă- te puţ i
n mail ao
parte..
.Pri etene,acelcesecăi eşt edintoat ăinima,meri tăsăfie
ajutat.Nuvr eisăvi imaipesear ălami ne?
— Emi nenţ a voastră arpri mioar e pe un păcăt os care şi
-a
ucispr opriull uifiu?Tonulî ntrebăriieraat âtdecut ezător,î
ncât
Mont anellit r
esărişisecut remur ăcaat insdeunvântî ngheţat.
— Sămăf ereascăDumnezeu săt ejudec,ori ceaifipăcăt uit
!
rostiel,sol emn.Î n ochiilui,toţ isuntem l af eldepăcăt oşi
,iar
198
— Tăunul—
nepri
hăni r
eanoast r
ăeasemeneazdr enţelormur dare.Dacăvei
venila mine,eu te voipri
mi,aşa pr ecum î lrog şieu să mă
primească,atuncicândîmivasosiceasul .
..
Tăunulî nt
insebraţul
,cuomi şcareneaşt eptatăşipăt
imaşă.
— Ascul taţi
-mă!strigă el.Ascult
aţişivoi,creşti
ni!Dacă un
om şi-auci ssingurulcopil,care-li
ubeaşiaveaî ncredereîn el,
carnedi n carnealuişiosdi n osullui,dacă pri
n mi nci
ună şi
înşel
ători
el -aîmpinsîntr-osuferinţădin car
enu eraal tăieşir
e
decâtmoart ea,maipoat enădăj duicevaomulacel apepământ
sau în cer? Pentru păcatulmeu,eu m- am pocăitînf aţalui
Dumnezeu şia oameni l
or.Mi -
am f ăcutosânda pe caremi -au
hotărât -
o oameni i
,iareimi -
au datdrumul ,în pace.Daroar e
când î miva spuneDumnezeulmeu:„ Dest ul!
”Binecuvânt area
cuipoat e să-miridi
ce de pe sufletblestemulsău? Ce i ertare
poat esăşt eargăceeaceam făptuit
?
Sel ăsăol ini
ştedemormânt .
.Toat
ămul ţimeaadunat ăacol o
seui taînt ăcerelaMontanell
i.Cruceatremur apepi ept
ull ui.În
sfârşit
,car di
nalulridi
că privir
ea şibi necuvânta poporulcu
mâ
—na uş
Du orş
mn eo
zv
eă
ui
toaa
e re
t
o:t
iertăt
or,r
ostiel.Aşează î
nf aţatronului
său povarasuflet ului,deoareceescris:„Nu al
ungadel atineo
inimăzdr obităşiînt
ristată”.
Şicar
di nalulseîntoarseşiseîndreptăsprepiaţă,opri
ndu- se
lafiecarepassăvor beascăcu câtecinevasau sări di
ceîn braţe
vreuncopi l.
aibÎ
ns
ă e
l
oar
c a
îna
tc
âe
ll
ne
i
riaa
eş iz
.Gi
le,
ă T
si
să
eunur
adlese
sads
ucse
r
il
sac
ă pa
esahu
ând
rtieţ
u t
r
aeî
b
nui
aa
c s
ră
e
fuseseî nveli
tăi coni ţa dăruită de Domi nichino:er a casa unui
medi cdinl ocali
tat e,membruact ivalorgani zaţiei.Ceimalmul ţ
i
dintre compl ot
iştisosi seră maiî nainte,şibucuri a cu care-
i
salutarăcu t oţ
iii ntrarea,er apent ru elonouădovadă,dacăar
maifiavutnevoi ededovezi ,depopul ari
tatealui .
— Sunt em câtsepoat edefericiţicăt evedem i arăşiînt
renoi,
îlîntâmpinămedi cul.Darvom fi şimaif ericiţ
icând t evom şti
plecatdeai ciînbunăst are.Venireadumi taleeosar ci
năcâtse
199
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
poatedeprimejdioasă,şieu,personal
,am f
ostîmpot ri
vaacestui
plan.Eştiabsolutsi gurcă niciun copoipoliţ
ienesc nu te-a
văzutazidi
mi neaţăînpiaţă?
— De v-v-văzut,fărăî ndoi
ală că m-a văzut,dar nu m- a
r-r
ecunoscut .Dominichi
no a organizatt otulcum nu sepoat e
maibi ne.Unde-iel
?
— N- avenitî
ncă.Prin urmare,toat es-au pet
recutcu bine?
Cardinalulţi-
adatbinecuvântarea?
— Dacă i -a datbinecuvântarea?...Ehei ,ast
aî ncă n-ar fi
nimic!seauzidel auşăDomi ni
chino.Ri varezeplindesurprize
caopl ăci
ntădeanulnou!Cu cet alenteaidegând sănemai
ui
meşt i
,prietene?
— Cevr eisăspui ?îlî
ntrebăal eneTăunul.
— Ni cin- aş fi bănuit că eştiun act or atât de st
răluci
t.
Ni
ciodatăî n viaţa mea n- am văzutun j oc atâtde mi nunat!
Eminenţasaer aemoţionataproapepânăl alacrimi
!
— Cum af ost?Haide,spune-ne,Rivarez!
Tăunulri dicădinumeri .N-aveagustdevor bă.Văzândcănu
po
Toa
tt
sco
ă a
ut
l ena
me i
mic
f
ăcd
uehl
a el
az ,
ac
flei
âd
nef
d îa
nţ
ă
t î
lî
âmpn
lt
ar
re
eb
aar
ă
depd
eiDo
mi mi
n n
eaţi
c
ăhi
, ni
do.
n
piaţ
ă. Numai un t ânăr r ămase î ncruntat şi zise, cu gl as
morocănos:
— Fărăî ndoial
ăcăţ i-
aij ucatrolulcu măiestri
e,darnu văd
lacefol
oseşteaceastăr eprezentaţi
eteatral
ă?
— Iatăcar e-
ifolosul,îirăspunseTăunul .Deaciî nainte,voi
pu-
mi tea
o trs
ăă
snui
mb
pr l
u
nn
i e
cast
p,i
n
fg
ă h
ăer
r i
ctn
a pr
i
inn
mă î
nt
ur
ie
sg
ă-ţ
i
intu
r
etuc
alşi
ă psă
nf
ri acn
mi to
t
etscă
e
se î ndoi ască de identitatea mea.Mâi ne totor aşulo să afle
întâmpl area de astăzi,i ar când o să mă î nt âl
nesc cu vr eun
spion,osă- şispună:„ Aha,ăst a-inebunulcel a deDi ego,care
s-apocăi tînpiaţăpent rupăcat elel
ui!”Şilucrulacest aî micam
vinel asocot eal
ă!
— Da,f ărăî ndoi
ală...Totuşi,nu se put ea ajungel a acelaşi
rezul tatşif ărăsă- ţ
ibaţ ijocdecar dinal?E un om pr eabun ca
să-if aciasemeneaf arse.
200
— Tăunul—
— Şimi emis- apărutun om cumsecade,seînvoiTăunulcu

nepăsare.
— Pr ost
ii
,Sandro!Noin-avem nevoi
e de cardi
naliaici
,zi
se
Domi ni
chino.Şidacămonsi
gnorulMont anel
liarfiprimitunloc
laRomacânds- aivi
tocazia,Rivareznuşi -
arfibăt utj
ocdeel .
— N- aprimi t,pentru căn- avrutsă-şipăr ăseascăoperal ui
deaici.
— E maiuşorsăcr ezicăn- aavutgustsămoar ăotrăvitde
vreunuldi n agenţi
iluiLambruci ni
!Au eiceau î mpotriva l
ui,
asta esigur.Când un car dinal,maialesunulat âtdei ubitde
poporcaMont anelli
,pr ef
erăsăr ămânăî ntr-
ovăgăunăpăr ăsită
caasta,şti
m noiceî nseamnă!Nu- iaşa,Rivarez?
Tăunulfuma,aruncândr otocoal
edef um.
— S-arput eacat -tot
ulsăfiedi n pri
cina„ ini
mi il
uizdrobi
te
şi î
ntri
state”...făcu el,lăsându-şi capul pe spat e ca să-şi
urmăreascăr otocoalel
e.
— Oar en- arfit impulsăneapucăm del ucru,domni l
or?
Şiceidef aţăîncepur ăsădiscuteamănunţ itplanuri
letr
ecerii
pri
pă n
s
t c
r
aon
t
e.t
raba
Tn
ăd
uă
nuplest
e
asg
cr
ual
n
tai
ţăaca
urme l
orş
o i
cf
ue
rl
u
il
ozc
it
aut
m
e vol
rat
r
ce
obui
mă,
întrerupându- iuneoricu observaţ i
il
el uinecruţătoare,atunci
cândisepăreacăvr eoinformaţ i
enuedest uldepr eci
săsau că
planurilemer gpr eadepart e.Dupăcet oţiî
şispuser ăcuvânt ul
,
elmai f ăcu unele pr opuner ide or din practi
c,car e au fost
primi t
eapr oapefăr ădiscuţie.Cuaceast a,adunar easet ermină.
Ro
Tăsma
cansea,h
so
ătă
sr
eâtc
evă
i
t,p
e pâ
enc
ă l
âta
poî
n
sto
ba
iir
lc
aer
den
uaăc
ru
il
ebma
ineiauT
l ă
ngu
i
,ncu
alu
r
eia
în
r
put ea at r
age atenţia pol
iţi
ei.Când orol ogi
ulbăt u ora zece,se
împrăşt i
ară cu t oţ
ii. Rămaser ă numai gazda, Tăunul şi
Domi nichino. Cei t rei se constituir
ă î n comi siune pent ru
discut areaunorchest i
unispeciale.
Seî ncinseodi scuţielungăşiapri nsă.Însf ârşit
,Domi nichino
seui tăl aceas:
— Unspr ezece şij umătate.Tr ebuie să pl ecăm,al tfeldăm
pest est r
ajadenoapt e.
201
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Laceor ăfaceocol
ulor aşului
?întrebăTăunul.
— Înjurulluidouăsprezece.Iareu aşpref
erasăfiu acasăla
oraaceea.Noaptebună,Gior dano.Mergem î
mpreună,Ri
varez?
— Nu!Cr edcăemaipuţ inprimejdi
osunulcât eunul
.Temai
văd?
— Da,l aCast
eli
-Bologni
ese.
— Î ncănuşt i
ucum osăfiut ravestit
,darcunoşt
iconsemnul.
Plecimâine?
— Mâi nedimineaţ
ă,odat ă cu pelerini
i.I
arpoimâineam de
gând să mă î mbolnăvesc şi să r ămân culcat în bordei
ul
păstorului.Deacolooi au de-
adr eptulpest
emunţ işiaj
ungl a
Casteli
- Bolognieseînainteadumi tal
e.Noapt ebună!
Orologiuldel acatedralăbăt eaor adouăspr ezececândTăunul
se apropi a de uşa unuihambar mar e şigol ,care sl
ujea de
dormi t
orpent ru peleri
ni.Pej os sedesl uşeau grămezii nforme
de trupuriomeneşt işisf orăituricumpl it
er ăsunau adânc î n
li
niştea nopţ i
i. Aeruler a pest e măsur ă de gr eu. Tăunulse
cutremur ădescârbăşiset raseî ndărăt
.Zadarni carîiîncercat
s
şă
opdon
roarmă
saua c
vo
rel
o!
unMa
st
oig
bin
def
e să
â ma
n: oisu
ămb
ail
be
ăşisă
mă -
caş
ria
car
e ut
e
c v
urr
ae
tuş
ni
li
nişt
e.
Era o noapte neasemui t
ă.Luna pl i
nă plutea uşorpe cerul
împurpur at. Tăunul rătăcea fără ţ i
nt ă pe str
ăzi l
e oraşului.
Scena dedi mi neaţ
ăî irevenea mer eu în minte,caun vi srău.
Câtr egret
a acum căpri misepr opuner ealuiDomi nichi
nodea
ţ
pi
ln
ae
nual
du ne
ac a
sre
t
aael
apBr
rii
zz
me i
j
dgh
oe
isl
l
,a!
s
- Da
a căaa
rfi l
er
sfials
tp
ăul
s
ocd
ae
lil
t
aat
eî
nşc
iepu
atât
tcă
e
l
câtşiMont anell
iarfi f ostscut i
ţide farsa aceasta ridicol
a şi
tri
stă.
Cât de mul ts-a schimbat bietulpadr e!Tot uşi,glasuli -a
rămasacel aşi.Acel
aşicareşopt eacândva,pevr emuri:„ dragul
meu” ...
La cel ăl
al tcapătalst răziise ivifeli
narulunuist răjer de
noapt e şi Tăunul se f urişă pe o ul i
cioară î ngust ă şi
întortocheat ă.Făcu câţiva paşişisepomenideodat ăî n piaţa
202
— Tăunul—
catedral
ei,lângă aripa st ângă a pal
atului episcopal. Pi
aţa
scăldatăînluminal uniier
apust i
eşiTăunulvăzuuşal ateral
ăa
catedral
eiîntredeschi
să.Pe semne că par acli
serului t
ase s-o
închidă.Alt
mint eri
,cinearput eafi î
n biseri
călaoor ăatâtde
târzie?.
..Laurmaurmei ,decen- ari nt
raacol o,sădoarmăpeo
bancă? I -
arfi mul tmail aîndemână,decâtsă se î ntoarcă î
n
hambarulacel a put
ur os.Iarspr e zi uă,s- arfurişa bi
nişorîn
piaţă,înainte de a venipar acl
isierul .Şichi ardacă l -
argăsi
cineva în catedr
ală,se va cr ede,f ără îndoi
ală,că Di ego cel
nebun veni se să se roage undeva,î n vreun ungher ,şinu- l
văzuseni meniatuncicândseî nchi sesecat edr
ala.
Câteva cl
ipe r
ămase l a uşă ascult ând,apoii ntră cu pasul
acela uşorcu car e şti
a să meargă în ci uda pi
cioruluişchiop.
Lumi na luniise revărsa pri
nf erestr
e şise aşt erneau înf âşi
i
largipepardoseala demarmoră.Darcelmaibi nel uminater a
sanctuarul, unde se vedea ca zi ua. Şi acolo, la pici
oar el
e
altarului
,stătea î
n genunchicar dinal ulMont anelli
:singur,cu
capulgol,cumâi nileîmpr eunat
epent rurugăciune.
a T
-lvă
eu
dnul
ea sen
Mo f
e
tr
aie
nîn
ll
iu
?mb
Arră
fi.
,Oa
f
ărăre
î
nnd-
a
or
i t
al
ăreb
,lu
ui
crs
uă p
lcl
eec
l eî
ma nc
iai
unt
mie
ndte
e
şipoategest ulcelmaiomenescpecar eput easă- lfacă.Pede
altăparte,arfiat âtdenevinovatsăseapr opi eşisăsemaiui te
odatălael ..
.Acum numaiau î njurull ortoat ămul ţi
meaaceea,
prinurmar enicielnumaiar enevoiesăj oacecomedi apecar eo
jucasededi mineaţă.Poat
ecăni ciodatănu vamaiaveapri lejul
s
făr
u-l
işv
ea
zd
eă !e
pFănr
ă
esiî
ndi
mţ o
ti
al
e ăâc
p nă
ăp a
apd
rr
oe
anuş
pe t
r
ieb
sui
ă e
sesăi
u ş
t
et
ie
lne
a i
mi
ln c
u.ma
Săiso
e
singurădat ă...Peurmă,săseî ntoarcălat r
eburi l
elui.
Profit ânddeumbr acoloanel or,Tăunulsest recurăcubăgare
deseamă până l ângă grilajulsanct uarului,oprindu- seo cl i
pă
lângă int rarea laterală,înr ând cu al t
arul .Umbr a pe care o
făcea tronulepi scopaler adest uldel argăcasă- ladăpost ească
şi,ţi
nându- şir ăsuflarea,t recupri nîntunericmaidepart e.
— Bi etulmeucopi l
!O,dumnezeul e!Bietulmeucopi l!
În şoapt a aceea î ntretăiată er a o at ât de nesf ârşi
tă
203
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
deznădej
de,încâtTăunult resărif
ărăvoi
e.Seauziapoiunpl âns
adânc şigreu,f ără l
acrimi,şiTăunulî lvăzu pe Montanell
i
fr
ângându-şimâi nil
e,caunom doborâtdeodur er
etrupească.
Nu,nu- şiînchipuia că padrealluisuf
ereatâtdemul t!De
câteorinu- şispusese,cu î
ncr edi
nţareşiamăr ăci
une:„ Nu f
ace
să-mibatcapul !Rana luis-a vindecatde mul t”
...Şiiată că,
după at âţ
ia şiatâţia ani
,vedea că r ana e încă deschi
să şi
sângereazăîncă.Câtdeuşori -arfis-ovi ndeceacum!N- aravea
decâtsăridicemânaşisăşopt ească:„Padre,eusunt !
”
Gemma areşieaoşuvi ţă depăral b.
..O,dacăarput easă
iert
e!Dacăarput easăal unget recut
ulcar eis-aî nti
pări
tat ât
deadâncî n minte:marinarulcelbeat ,plant aţii
ledezahărşi
cir
culambul ant!Nu,nicioal tăsuferinţănusepoat easemuicu
asta:săvreisăierţi
,sădor eştisăierţişisăşt iicănăzui nţatae
făr
ănădej de,cănupoţ işinuî ndrăzneştisăi erţ i
!
Însfârşit
,Mont anel
liseridică,îşifăcu cruceşisedepărt ade
alt
ar.Tăunulset raseşimaiî n umbr ă,tremur ânddet eamăcă
ar putea să-ldescopere cardinal
ul ,că băt ăilei ni
miil uil-ar
p
atu
ât
teadt
r
eăa
dp
ar
.A
oap
po
ei,î
o
nf
ctătuv
â şu
e
şrat
mi:Mo
ntel
enta
l
un
iel
l
vi
it
or
l
ee
tc
eus
de
epc
e l
arâ
dn
iga
năleî
l
,
i
atinseserăuşorobr azul ,şitotuşinu-lvăzuse.
...
Nu-lvăzuse..
.Doamne,ce- afăcut,ce-af ăcut
!Avusesecel
dinurmăpri l
ejdeaf olosiaceastăclipăscurtăşinepreţuită,şio
lăsasesăzboar e..
.
Săridinumbr ăşii eşiî nspaţ i
ulluminat.
—SuP
naed
tr
ue
l!pr
opriuluisău glas,care r ăsună şise st i
nse î
ncet
subbol ţ
i,îlumpludeunf eldespai mămi sti
că.Set rasedinnou
înî ntuneric.Mont anell
ise opri se l ângă o coloană şiasculta
nemi şcat,cu groaza morţ i
iîn ochi il arg deschişi
.Câta ţ inut
aceastăt ăcere,Tăunuln- arfiput utspune.Poat eocl i
pă,poate
oî ntreagă veşni ci
e. Deodată, î
şiveni î n fir e. Montanell
i se
clăti
na,gat asăsepr ăbuşească,i arbuzel eisemi şcau,deşinu
rosteau niciuncuvânt .
— Art hur!îngânăelîn sfârşi
t,î n şoaptăabi aauzită.Da,apa
204
— Tăunul—
eadâncă...
Tăunulpăşiî nai
nte:
— I ert
aţi-mă,emi nenţ
a voast
ră,cr
edeam că e vr
eunuldi
n
preoţ
iideaici.
— O,dumneat aer ai
,peleri
nul?...î
n sfârşi
t,Mont anell
ipăru
a se tr
ezi,dar după felulcum î iscli
pea safirulde pe deget,
Tăunulînţelesecătotmait r
emur ă.
Nu cumva ainevoi e de ceva,prietene? Acum e t ârzi
u,şi
catedr
alaseî nchi
depestenoapt e.
..
— Iertaţ
i-mă,emi nenţa voastr
ă,dacă am gr eşi
t.Am văzut
uşadeschi săşiam i nt
ratsămă î nchi
n.Ai ciam datpest eun
preot,aşa,mis- a părut ,adâncitî n rugăci
unişimedi taţi
i,şi
atunci m- am hot ărât să-l aştept, ca să-mi binecuvânteze
cruciuli
ţaasta.
..
Şi-
iî nt
inse cruciuli
ţa de pl umb pe car ei-o dăruise în
dimineaţaaceeaDomi nichino.Mont anellioluă,seîntoarsecu
eaî nsanctuarşioaşezăcât evacli
pepeal tar
.
— I a-
o,fiulmeu,î izise.Fie ca sufletultău să-
şigăsească
l
şi
nc
iiş
et
re
eab
,i
pne
en
ct
uru
v ct
ână Du
areamn
sfâe
nze
t
uuue
l bă
ipurn
inş
ti
emi
,sll
o
us
jt
i
ti
ov
.
ruDu-
lsăt
uel
.Pa
acR
eoma
ţ
ie!
Tăunulî şiî nclină capulca să pri mească binecuvântarea,
apoiseî ndrept ăîncetspr eieşir
e.
— Aşt eapt ă!zi
sedeodat ăMont anel l
i.Stăteaacum înpi ci
oare,
sprij
inindu- se cu o mână de gri lajulsanct uarului.Când vei
primil a Roma sf ânt aîmpărt ăşanie,roagă- teşipentru acelaa
c
aă
pr
au
si
ăi
gn
ri
mă
eumâenpl
ai
ndă
omndeua
ludi
â.
.n
.că î ntri
stare şipe alcăruisuflet
În glasul car dinal ului t r
emur au l acri
mi , şi îndârji
rea
Tăunuluise clătină,î ncă o cl i
pă,şis- ar fi datde gol .Dar
aminti
reacirculuiambul antî ifulgerăpri nmi nt
e.
— Oar e merit eu, nevr edni cul, să-mi ascul t
e Dumnezeu
rugăci
unile? Dacă aş put ea, emi nenţa voastră, să aşez pe
alt
arulsău daruluneivi eţisfint e,alunuisufletnepri hănit,pe
caresănu- lapeseni cioruşi net ăinuit
ă...
Deodată,Mont anel liseî ntoar se:
205
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Eu nu potsă aşezpeal
taruldomnul
uidecâti
nima mea
zdrobi
tă,zi
seel
.
Pest
ecât
evazi
le,Tăunulseî
ntoar
sel
aFl
orenţ
a,veni
nddel
a
Pistoi
acudi ligenţa.Sedusemaiî nt
âiacasăl aGemma,darn- o
găsi.După cel ăsă vor bă că va venia doua zidi mineaţă,se
îndreptă sprecasă.„ Spercădedat a ast
a Zitta n-o maifi dat
buznaî nbi roulmeu” ,î şiziceael.Gândulcăvat rebuisăascul te
iarăşiimput ărileeidef emei egeloasă,care-iexasperaunerviica
sfârâi
tulrotiţeiladent i
st ,isepăr eacuneput inţădeî ndurat.
— Bună sear a,Bi anca,î izise elservit
oareicar e-ideschise
uşa.SignoraRennyaf ostast
ăzipeaici?
Femeiaîlpri
vizăpăcită.
— SignoraRenny?Darcum,s- aîntors?.
..
— Cevr eisăspui?î ntr
ebăel,ri
dicând sprânceneleamirar
e
şiopri
ndu-seînprag.
— Signora a pl ecat pe neaşt eptat
e î ndată după
dumneavoastrăşin-al uatnimiccu ea.Nicimăcarn- aspuscă
pleacă
— Î
n.dat
ădupămi ne?..
.Acum douăsăpt ămâni?
— Da,st ăpâne,în aceeaşizi.Şilucruril
ei-au rămasîn cea
mai mare neor ânduială. Toţ
i vecini
i n-au decât gri
ja asta
acum. .
.
Tăunulseî ntoarsepel oc,fără să spună un cuvânt
,coborî
treapt
a del aint
rareşio l uă pealeeî njos,sprecasa î
n care
l
o
oc
lcu
ui
lal
Z
ori
tt
oa
b.
iA
şc
noi
u lo
t,N
.toat
u e
ge
ăr
san
iuic
ca
ăi
ema
rii
nî
inai
cinr
u te,da
mă dr
eus
rc
i
le
rl
i
suir
oaer
eau
,nil
a
ci
măcarunbi leţelcâtdescurt .
— St ăpâne,zi se Bianca,vâr ând capulpe uşă.Est e aicio
bătr
ână...
Tăunulseî nt oarsespr eea,supărat:
— Cevr eidel ami ne?Decet eţi
idupămi ne?
— O băt rânăî ntreabădedumneavoast ră.
— Şicepof teşte? Spune- ică nu p-p-pots-o primesc.N- am
ti
mp.
206
— Tăunul—
— St ăpâne,vi neapr oapeî n fiecareseară de-at

uncidecând
aţiplecatşiîntreabămer eucândvăî ntoarceţ
i.
— Î ntreab-ocevr ea.
..Adi că,lasă.Măducmaibi nesingur
.
Bătrânaî laştept
aî n sală.Er aî mbrăcatăsărăcăcios,i
arfaţ
a
ei smol it
ă er a încreţi
tă toată, ca un sbâr ciog. Se purta
îmbrobodi tăcu obasmapest ri
ţă,î nculoriţipătoare.Cândi nt
ră
Tăunul ,easeri di
căşi -
lprivicuochinegri ,scl
ipit
ori.
— Vasăzi că, dumneat a eşt i boierul cel şchi op? zi
se ea,
măsur ându- ldin cap până-n pici
oar ecu opri virecercet
ătoare.
Am veni tcuoî nsărci
nar edinpart eaZitteiRenny.
Tăunuldeschi se uşa biroului,o lăsă pe băt rână să tr
eacă
înaint
e,i
ntrăî nurmaeişit rântiuşa,pentru caBiancasănu- i
audăcevorbesc.
— Şezi,ter og.Şiacum,s- spune-mici
neeşt i?
— Nu-it reaba dumi tal
e cine sunt
.Am veni tsă-
ţispun că
Zitt
aRennyapl ecatdeladumneat acufeci
oru- meu.
— Cu...cuf ecioruldumitale?
— Da, boi erule. Dacă dumneat a n-ai şt
iut să-ţ
i păst
rezi
ţ
fi
i
et
co
ia
or
re
ua
l
u,in-
meai
udc
re
up
rt
gu
elss
ă
ânt
ge
e,pn
l
âungi
lct
apăeţi
-
sa
ublu
ţ
ia
at
t-o
cuaa
l
tuă
pl.
!Î
Enlvi
ene
dl
i
ne
neamulr omi l
or.
— At unci,eştiţigancă? Cum s- ar zi
ce,Zi tta s-aînt orsl a
neamulei .
Femei aîlmăsur ă cu o pri
vi r
e pli
nă de di spreţ
:se vede că
creştini
iaceşt i
a n-au destulă bărbăţi
e,ni cimăcarat ât
acâtsă
seî
— nf
ur
C ăied
câ
oan
rdnsu
unt b
erat
a jo
scor
ă ri
ţ
ăi! nă cu dumneat
mâ a!Nu sunt eţ
i
plămădi ţidi n acel
aşial uat!Femeilenoastresedau oridi ntr-o
toană def ată,oripent ru bani.Darpână l a urmă,sângelede
ţiganlef acesăseî ntoar călaneamull ordeţigani!
FaţaTăunul uirămâneanepăsăt oareşili
nişti
tă.
— A pl ecatcu toat ăşat raţigănească,sau numaicu feciorul
dumi tale?
Femei aizbucniî nr âs:
— Nu cumva aidegând să pl ecidupă ea,ca să î
ncercis- o
207
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
aduciînapoi?E preat
ârzi
u,boi
erul
e!Trebui
asătegândeştimai
demul tlaasta.
..
— Nu,vr eau numaisă şt
iutotadevărul
..
.Bi
neînţ
eles,dacă
vreisămi-lspui.
Femeiaridi
cădin umer i.Nu f ăceasăbat jocoreascăpeomul
acesta,car
eprimeacuat ât ali
ni şteinsultel
eei !
— Ei ,atuncii
ată adevărul:Zi ttal-aî ntâlnitpef eci
oru-meu
pe drumulmare î n ziua în car e o părăsiseşişia î nceputsă
vorbeascăcuelpel imbanoast ră.Cândavăzutbăi atulcăea,cu
toatăîmbrăcăminteaeiscumpă,et otof atădi nneamulnost ru,
s-aî ndr
ăgosti
tdef aţaeifrumoasă.S- aîndr ăgosti
taşacum se
îndrăgostescbărbaţiinoştrişia adus-ol a noiîn şatră.Şiea,
biata copilă,mi-a mărturi si
tt oat
e necazuril
e ei.Pl ângea şi
suspinaaşadeamarni c,deţ iserupeai ni
mademi l
ă.Noiam
mângâi at
- ocâtam put ut.După aceea,şi -alepădatr ochia cea
mândr ă,s- aîmbrăcataşa cum seî mbracă f
etel
e noast r
e şia
începutsă t răi
ască cu fecioru-meu ca nevastă şibărbat .El
n-aresă- ispună niciodat ă:„Eu nu teiubesc”,ori:„Lasă-mă,
a
dm
umnalt
e
e s
ato
aco
, ct
el
e i
”
f.
e.
.d
l Cân
e bd
ărf
e
bme
a i
tea e
şt
i?tâ
Vn
oă
iră
n,
uîi
şt
tr
ie
ţ
ibu
nie
i
cibmă
ăr
bca
at
.I
r aă
s r
sărutaţiof atăfrumoasăcândvăst rângeînbr aţ
e!
— Mi -
aispus,î ităievorba Tăunul ,că aivenitlami necu o
însărci
nar edel aZi t
ta.
— Da,am r ămasai cidupăceapl ecatşatra,anumecasă- ţi
aducvor bel eei.M- at rimi
ssă- ţispun căs- asăt uratdeboi eri
î
dnv
esă
pţ
a
icţ
i
e,
fil
ra
ulcadr
eeps
ăâ
rnîg
nel
eamo
p ruc
t n
,şe
iş
ct
es
ă î
neîv
nin
t
oe
arş
ci
ecă
lr
ao
n r
a
e l
ep
amu lla
ecş
ieis
l
aă
viaţaceasl obodă.„ Să-ispui,zicea,căeu suntf emei e,căl -am
iubitşică t ocmaide aceea n- am vr utsă- imaifiu ţ iit
oare”.
Bine- afăcutc- aplecat .Lasă-l
epef etel
enoast resăcâşt igebani
cu frumuseţ eal or!Nu- iniciun păcatcu ast a!Al tmi nteri,lace
foloseştefrumuseţ ea?Darof emeiede- anoast r
ă nu poat ei ubi
unbărbatdi nneamulvost ru!Tăunulser idi
că.
— Ast aet otceţ i-aporunci tsă-mir epeţi
?î ntrebăel .At unci,
spune- icăar edrept ateşicănădăj duiescsăfief ericită.Ast ae
208
— Tăunul—
t
otceam să-
irăspund.Noapt
ebună.
Rămase nemi
şcatpână ce port
iţa gr
ădi
niisei
zbiî
n urma
băt
rânei
.
Abi aat unciselăsăînfotol
iuşi-şiacoperifaţacumâi ni
le.
Încăopal mă!E cu puti
nţăsănu isel aseniciofărâmădi n
mândri a şidinrespectulde si
ne de al t
ă dată? Doara t r
ecut
printoatesuferi
nţel
epecar elepoat eînduraofii nţăomenească.
I-
au t ârâtîn noroipartea cea mait ainică a i
nimiilui,i ar
tr
ecătoriii-
au căl
cat-
oî npici
oare.N- arămascol ţi
şorînsuflet ul
l
uicar esănupoart epeceteadispreţuluicuiva,caresănufif ost
sfârtecatdeami nt
iri
lenecruţăt
oarealebat j
ocorii!
Iar acum,până şiţ i
ganca asta pe care-o cul esese de pe
drumulmareapusmânapebi cicasă- ll
ovească!
La uşă se auzischeunatuljalnic alluiDi avolo.Tăunulse
ridică să- i dea drumul . Dulăul se ar uncă asupr a lui
stăpânu- său cupornir
eanebuneascădet otdeauna,darî nţel
ese
îndat ăcăestecevacarenueaşacum art rebuisăfieşisecul că
cumi
mâ nl
natei
upe
nec
o
păv
o
săr
,
tol
a
a p.
rei
cioar
eleTăunul
ui,l
ipi
ndu-
şibot
ulr
ecede
O or ămait ârzi
u,Gemmaseapr opiedeuşadi nfaţă.Sună,
darni meninu- irăspunse;văzând căTăunuln- ar
edegând să
mănânce,Bi ancapl ecasesămaist eadevor băcu bucăt ăreasa
din veci
ni.Darnu î ncui
ase uşa şilăsase o l
umi ni
ţăîn sală.
Ge
pemma
st
ăpâaş
nt
ue
lpt
ă
c c
asâ
et
i
;ev
tracl
ebi
up
ie,s
a apo
ă i
v s
oe
r
beh
ao
st
că
ărîc
su
ăin
elt
reş
dei
ss
pă
re-l
vc
ea
şu
tt
i
le
e
import antepecarel eprimisechiarat uncidel aBai l
ey.
Băt ul auşabiroul uişiauziglasulTăunul ui
:
— Poţ isăpleci,Bianca,n- am nevoiedeni mic.
Gemmadeschi seuşaî nceti
şor.În odaieer aîntuneri
c,numai
lampami cădin salăaruncade- acurmezi şulodăiiofâşielungă
de lumi nă.Gemma î lvăzu pe Tăun.Er a si
ngurşist ăt
ea cu
capulcăzutpe pi ept,iar la pici
oarelel uidormea,î ncolăci
t,
câinele.
209
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Eusunt,ziseGemma.
Tăunulseri
dicădint
r-odată:
— Gemma,Gemma!O,at âtdemul
tdor
eam săt
evăd!
210
— Tăunul—
211
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Şiînai
nte ca Gemma să fi avutt i
mp să spună un singur
cuvânt
,căzu în genunchilapi
cioar
eleei,ascunzându-şif
ataîn
fal
duri
irochiei. Tot t
rupulîiera zguduit de spasmuri
, mai
înspăimântătoaredecâtl acri
mi l
e..
.
Gemma st ăteanemi şcată şităcea.Doarnu put easă-lajute
cu nimi c,cu ni mic!Şiacest a eralucrulcelmaichi nuit
or.
Trebuia să stea lângă el,contempl ând,nepăsătoar
e,dur erea
lui.
..Şit ot
uşi,cu cât ă bucurie şi-arda ea vi
aţa numaisă- l
scapedesuf erinţă!O,dacăaraveacur ajulsăseapleceasupr a
lui,să-lîmbrăţişeze,să-lstrângă lainima ei
,ca să-laperecu
trupuleidet oatesfâşi
eril
ecar e-lameninţăîn vi
it
or!Da,atunci
elar fi iarăşiArt hur alei ,iar lumi
na strălucit
oar
e ar goni
umbrelecernitealevieţi
isale..
.
Darnu,ast anu sepoat e!Parcăarput eaelvreodatăsăuite?
Nul -aîmpi
nseasi ngură,cumânaei ,î
ni ad?
Şicl
ipaaceeabogat ăînnădej disepierduînveşnici
e.
Tăunulse ri dică î
n grabă şise aşeză la masă,ţ i
nându-şi
o
pcah
ri
i
căac
vo
oip
aer
s
ăiţ
işc
iu
emâ
l st
rnau
ăp ş
nig
mu
ăcş
ucâ
dn
idţ
nui
i-
şibuzel
. eatâtdeadânc,de
Tr ecur ă aşa î ncă câteva cli
pe chi nui
toare. Apoielridi
că
frunt eaşizi se,cu gl
aslinişt
itacum:
— I artă-mă.Misepar ecăt e-am speriat
.
Gemmaî iî nti
nseamândouămâi nil
e.
— Dr agulmeu,zi seea,oar eprietenianoastrănu edestulde
tr
mia
ni
nei
că
? Spa
uc
nu
em
- c
mi,ace
să
tepo
cţ
hi
i av
nu e
i
ea
ştmă
eatc
âa
tr
a?un pic de încredereîn
— O,eodur er eamea,per sonală.Decesăt enecăj escşipe
dumneat acusuf eri
nţamea?
— Ter og,ascul t
ă-mă,vor biea,l uându-imâi nileîntr-
aleei,
casăl epotoleascăt remurulnervos.Nu mi -
aşfiî ngăduitsămă
ati
ngdel ucruriasupr acăr oranu am ni ciun dr ept.Darmi -ai
povestitdebunăvoi eapr oapet ot..
.N- aivr
easă- miî ncredinţ
ezi
şipuţ inulcar e a mair ămas de spus,ca şicum aş fi sor a
dumi tale?Păst rează-ţimasca peobr az,dacă găseştiîn astao
212
— Tăunul—
mângâier
e,dararuncă-ţi-
odepesuflet ,arunc-o,pent
ru bi
nel
e
dumit
ale!
Tăunulî şilăsăşimaiadânccapulî
npi ept.
— Va t rebuisă teî
narmezicu multăr ăbdare,r
ăspunseel
.
Mi-eteamă că n- o să aiprea multebucuriide pe urma unui
f
ratecami ne..
.O,dacăaişt i!.
..Am f
ostgatasă- mipierdminţil
e
î
nzileledinurmă. .
.El eauf ostcaunf eldecontinuareaepopeei
mele sud-americane.Şiacum,nu şt iu de ce,diavol
ula pus
i
arăşistăpânir
epemi ne...
Glasulluisefrânse.
— Lasă- mi şi mi e o parte din suferi
nţa dumi tal
e, şopti
Gemma.
ŞicapulTăunul
uicăzupemanaei
.
Sf
ârşi
tulpărţ
iiadoua
213
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
PARTEA A TREIA
CAPITOLULÎNTÂI
În vârtejulfrământ ărilorpermanent eî n care- iţ inea munca

lorî ncordată,celeci ncisăpt ămânicar eurmar ăt recur ăpent ru
Tăun şipent ru Gemma ca vânt ul.N- aveau ni cit impul ,ni ci
put ereasăsemaigândeascăl at reburi l
el orper sonal e.Armel e
trecuser ă cu bi ne,pri n cont rabandă, î n St atul Papal . Dar
rămăsese l ucrul cel mai gr eu şi mai pri mejdi os: t rebuiau
transport ate acum pe ascuns, di n depozi tel
e dosi te prin
peşt eril
e şivăgăuni l
e munţ il
or,î n cât eva cent rel ocal e,iarde
acol o pri n diferit
e sat e. Tot ţ inutul mi şuna de spi oni.
Domi nichino, caref usese î nsăr cinat de Tăun cu pr egătir
ea
rezervelordemuni ţi
i,t rimiseun curi erl a Florenţ a,cer ând fie
unom deaj utor,fiepr elungi reat ermenul ui.
Tăunulst ăruia ca aceast ăî nsăr cinare să fie t ermi nată cu
orice pr eţ către mi jl
ocul l ui i uni e. Domi nichino se si mţea
cupri ns de deznădej de: nu er a del oc uşor să t ransporţ io
încăr cătură atât de gr ea pe drumuri r ele. Af ară de ast a,
nesf ârşit
ele amânări ,dat orate gri ji
ide fiecare cl ipă de a se
ascundedespi oni,îngreuiauşielesituaţi
a.
„
St au înt
re Scylla şiCharibda ,scria el.Nu îndrăznescsă 42
dau zor ,defri

căsănu fiu urmări t,iarpedeal tăparte,nicinu
pott ărăgănal ucr
uri l
epr eamul t
,dacăeneapăratnevoi esă-mi
îndeplinescînsărcinarea lati
mp.Deaceea,oriî mitrimit
eţiun
om de aj utor,energic,oridaţ ide ştir
e veneţ
ienil
orca n- o să
42
Scyl
la şiCharibda,doimonşt ridin mit
ologia gr
eacă,car
e erau un permanent
peri
colpentru navi
gatori
.Expr esi
a „înt
re Scyl
la şiCharibda”e cor
espunzătoar
e cel
ei
româneşt
i„î
nt r
eciocanşinicovală”.
214
— Tăunul—
putem figataî nai

ntedeprimasăptămânădiniuli
e.”
Tăunulvenil aGemmacu scri soar
ealuiDominichi
no.Ease
adânciîn ci
tir
eascrisori
i,i
arel
,încrunt
at,seaşezăpecovorşi
începusămângâi emot anulînr
ăspăr.
— Nu- it
reabă bună,zi se Gemma.Nu cr ed c-
o să-iputem
facepeveneţ i
enisămaiaşt epteîncătreisăpt ămâni.
— Făr ăî ndoial
ă că nu.Ce i dee absurdă!Domi ni
chi
no ar
t-t-
trebuisăî nţel
eagă asta.Noisunt em dat orisăţinem seama
deveneţ i
eni,nuveneţieniidenoi !
— Tot uşi
,nu- lputem învi nuinicipeDomi ni
chi
no;pecâtse
vede,elîşidăt oat
ăosteneal a,darnupoat ef acemaimul t.
— Da,f ărăîndoială,nu evi na lui.Toată nenoroci
rea stăî n
faptulcăelenumaiunulşinu doi !Artrebuisăavem acol ocel
puţ i
ndoioamenidenădej de:unulcaresăpăzeascădepozi t
ulşi
altulcare să expedieze transporturi
le.Domi ni
chino ar
et oată
dreptatea:îit
rebuieneapăr atunaj utorenergic.
— Darpeci nesă- idăm?Di nFlorenţan-avem peci netrimite.
— Î ncazulacesta,t -
t-t
rebuiesămăducchi areu!
î Ge
năl
ţâmma
nduşo s
respl
ă
rsă
â pn
nceeel
s
ep
.et
eaza scaunului şi se ui
t ăla el
,
— Nu,ast anusepoat e.E pestemăsur
ădepri mejdios.
— Tot uşi
,va t r
ebuisă risc,dacă nu put em g-g-găsial
tă
ieş
ire.
— Tr ebui
e să găsim altăi eşi
re,numaidecât.Nicisă nu te
gândeştisăpl ecidumneata.
—BuNza-
nde
-
nuj
os
îna
ţT
eă
l
eun
g ul
de u
cin
eseustr
m-â
an
şse
gâc
nu î
ncăpăţ
di
? ânare.
— Dacăaij udecaî nliniştemăcarocl ipă,aiînţel
ege.Abi aau
trecutci ncisăptămânidecând t e-aiî nt
ors.Poliţ
iaaşimi rosi
t
câtecevaî nlegăturăcu pel eri
nul,şiacum scot oceşteprint oată
ţaracasăpri ndăfirul .Ştiu câtdebi netepricepisă- ţ
ischimbi
înfăţi
şar ea,darnuui tacăt e-avăzutat âtalume–şicaDi ego,şi
ca ţăr an.Şiapoi ,n- aicesă f acini cicu şchiopătatul,nicicu
cicatriceadepeobr az.
— Î nl umeaast asuntşchi opicâtp- p-poft
eşti
.
215
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Da,darî n Romagna nu suntchiaratâtdemul ţ

ioameni
şchiopide un picior
,cu o urmă de sabi
e pe obraz,cu mâna
stângă mut i
lat
ă ca a dumi t
ale şicare să maiai bă şiochi
albaştripeunobr azatâtdesmoli
t!
— Ochi inu int r
ăl a socot
eală,potsăl eschimb culoarea cu
bel
adonă.
— Darnu l epoţ ischimba pet oatecelel
alt
e!Nu,ast a nu se
poat
e.Te-araresta,fărănicioîndoial
ă.
— Tot uşi
,trebuiesă-la- a-
ajuteci
nevapeDomi nichi
no!
— Bun aj utor,n- am cezice,dacă aicădea în cursă î
ntr-
un
momentat âtdegr eupent runoi!Arestareadumitalearînsemna
prăbuşireaînt
regiinoast reacţ i
uni.
Darnu eralucru uşorsă- lîndupl
ecipeTăun,şidi scuţi
al or
se prel
ungimul ttimp,f ără să ducă la niciun rezult
at.Abi a
atunciîncepu săî nţeleagăGemma cât ă calmă îndârj
ireeraî n
omulacest a.Dacă ar fi f ost vorba de un lucru maipuţ in
important,poatecăeaarficedat ,casănumaidi scuteînzadar.
Însă în cazul acest a, nu- şi putea îngădui să cedeze: era
î
Tnc
ăr
ued
nui
n
luţ
ia
nt
ăucăf
meo
ril
o
tsu
aplp
rir
meaj
ct
di
ic
ap
lec
a c
ar
a r
es
e l-
-a
ar
raeduu
xpce c.
neaF
uă
ze
rip
ă sl
ăec
a
vrr
e
eaa
,
se gândea că dori nţal ui de a pl eca nu pornea at ât din
conştii
nţauneinevoiabsol ute,câtdint r-
oset ebol năvi
cioasăde
primejdie.A-şiri
sca vi
aţa ajunsesel a elun f eldeobi şnui nţă,
careseput eaasemuioarecum cu pat i
mabeţ ivuluipent ru vin,
iarGemmasocot eacăedat oriaeisăseî mpotrivească,cu orice
pr
sceţ
hi,de
mb acâ
hte
ot
ăo
rr
âi
rs
e-
ar
a i
l
uv
iin
pe
ri
sl
e
tj
rumu
ă l
.Vtă
az
tâ
ăn
,d c
scăas
o st
ăr
e lu
ain
iţ
ve
l
ee
al
ăeicn
eu
ldpi
ont
urmăar gument :
— Î n orice caz,să fim ci nstiţ
i,zise ea,şisă l e spunem
lucruril
orpenume.Nu gr eutăţil
ecu caresel upt ăDomi nichino
tef ac să ţiiatâtde mul tla aceast ă călătorie,cidr agostea
dumi talede...
— Ast a nu eadevăr at!o întrerupseTăunulcu î nverşunar e.
„El”nu î nseamnă nimicpent ru mine.Mi -
et otuna dacă- lmai
vădorinuvr eodată!Darseoprif ărăveste,cit
indpef aţaeicăse
216
— Tăunul—
trădase.
Privi
ril
elor se î
ntâl
nir
ă o cli
pă,apoiamândoiîşiplecar
ă
ochii,fărăcavr
eunuldineisăr ost
eascănumel
ecel
uilacarese
gândeafiecare.
— Nu. ..nu că ţ in să-lscap numai decât pe Domi ni
chino,
îngăimăTăunulî n sf
ârşit,cu obr
azulaproapeascunsî n bl
ana
mot anului,dar .
..îmidau seama de pri mejdi
a care ameninţă
întreaga noastră acţi
une,dacă nu seduceni menisă- idea o
mânădeaj ut or
.
Gemma nu l uăî n seamă aceastăjal
nicămi nciună şiurmă,
caşicum n- arfif ostîntrerupt
ă:
— Dr agostea dumitale de pri
mej di
et eîndeamnă să pl eci
.
Cândeşt iturburatdin ci
neştiecepri cină,ainevoi
esăt esi mţi
înprimejdie,aşacum aveainevoiedeopi ucânderaibolnav.
— N- am cerut eu opi ulzise el,î nfrunt
ând-o. Ceil
alţ
iau
stărui
tsăi au!
— Ce est e, Kett
y? A veni t cineva? Sunt ocupat ă şi nu
primesc.
—
ÎntSi
r-gn
unor
pa
limi
c ssR
marei
t
,al
a
i t
pi
tri
mi
cusga
rs
it
j
ăa
,per
i
rnt
a r
o-u
sn
crc
i
suo
ri
ae
rr
e.cu marca
StatuluiPapal,adresatăluimi ssRi t
a,darnedesf ăcută.Vechile
priet
enedeşcoal ă al
eGemmeil ocuiau încăla Florenţa şi
,din
prudenţ ă, multe din scrisor
ile mai i mportante se pri meau
adeseoripeadr esalor.
— Acest a-isemnulconvenţ i
onalall uiMi chele,ziseea,citi
nd
l
va
arr
ăep
ael
eze
ua
nl
ăeis
pc
er
ni
s
soar
i
un e
ia
d,
inpr
i
An
pec
na
ir
e
n.i
i se
Şiarc
ăo
tmu
ândndi
ca
ouu
ăppr
ee
t
eţ
u ri
mile
cid
de
e
cerneal ăî n col ţul pagi nii
, urmă: înşt i
inţarea e scr isă cu
cerneal ăchi mică.React ivuleînalt rei
leasert aralbi r
oului.Da,
acela...
Tăunulaşezăscri soareapemasăşit r
ecu pest epaginileeicu
a pensul ă subţ i
re.Când se i vipe hârt ie un r ând al bastru
deschi s,adevăr atulconţ inutalscrisorii
,elsel ăsă pespet eaza
scaunul uişiizbucniî nhohot eder âs.
— Ces- aîntâmpl at?î ntr
ebăGemmaner ăbdătoare.
217
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Tăunulî iînti
nsescrisoarea.„Domi
nichinoafostarest
at,vino
numaidecât ”
.Fărăsăl asehârtiadinmână,Gemmaseaşezăşi -
l
pri
vicu ochiilargdeschişişipli
nidedeznădej
de.
— Ei ,vezişidumneat aacum căt r
ebuiesăpl ec?oîntrebăel
însfâr
şit
,cugl asulluimângâietor
,tărăgănatşiplindeironie.
— Da,aşacr edşieu,răspunseeacu unsuspi n.Dealtf
el,şi
eutrebuiesăpl ec.
Tăunulridi
cădeodat ăcapulşiopri vi.
— Şidumneat a?Dar.
..
— Desigur că trebui
e să plec.Se înţelege că nu e t
ocmai
prudentsănu r ămânănimeniai ci,l
aFl orenţa,darastan- are
importanţă acum;principalulesăavem oper echedebr aţeîn
plusacolo,lafaţal
ocului.
— Br aţesegăsescacolocât evrei.
— Da,î nsănu din aceledecar enet rebui
enouă.Nu sepr ea
găsesc oameni î n care să put em avea depl ină î
ncr
eder e.
Dumneat a singuraispus că acol o e nevoi
e de celpuţ
in doi
oamenisi guri.Dacă Domi nichi
no n- a pututsă-şiducăsingur
î
dn
us
că
er
.ci
Cnâ
ar
ne
daupân
n ă
omlaecaa
şp
aăt
,
dedc
umn
ompe
ra
ot
as
mi ni
cc
uim
atât
e n
i-
şt o
d s-
oea
umn pto
aţ
i
,
acti
vitatea deconspi r
atoraj ungepentru elun f eldecur să de
obstacole.Prin urmar e,îţit
rebuienegreşitun ajutor.Maimul t
decâtori cui.Socoteaică veţifi doi
:dumneat a şiDomi ni
chino.
Acum vom fit otdoi:dumneat aşicumine.
Tăunulr ămasepegânduri .
d —
ucemDa,
a ain
mâ dd
re
op
it
,at
şe
i,
cr
uă
cs
âp
tuonvse
omelf
în
a c-
ceel
ema
o din
iru
ermă
p ,,
ede tr
e
cbu
u i
ate
âtsă
vanfi
e
maibi ne.Darnu put em pl ecaî mpr eună.Dacăpl eceu di seară,
dumneat aaiput easăplecimâi ne,cudi li
genţadedupăami ază,
— Darî ncot
r os-oiau?
— Ast ar ămânes- ochi bzui m. .Întrucâtmă pri veşte,celmai
nimeritlucr u arfi să pl ecde- a dreptulla Faenza.Dacă pl ec
searatârziu,oi auspr eBur go-San- Lorenzo.Acol omăt ravestesc
cuajutorulcont rabandiştilorşipornescî ndatămaidepart e.
Gemmaî şiî
ncrunt ăspr âncenel e,îngri
jorată.
218
— Tăunul—
— Nu şti
u cum s-arput eaorganizaal
tfeltoat
eastea,ziseea.
Dargăsesccăedi n cal
e-afarădeprimejdiospentru dumneat a
săplecideaiciaşa,în pri
pă.Apoi ,şiî
n privinţ
atravest
itul
ui.
..
Oar
epoţ isăaiîn credereîn contr
abandişti
?Ţi -
artrebuimăcar
treizi
leîncheiate ca s-o poţilua pe drumuriocol it
e,să ţise
piardăurmaî naintedeaaj ungelagraniţă.
— Tocmaigr aniţa e maipuţ i
n primejdioasă,r ăspunse el,
zâmbind. Pot să pună mâna pe mi ne maidepar te, dar l
a
graniţ
ă,nu.Î n munţ isuntt otatâtdeî n siguranţă ca şiai
ci.
Niciun contrabandistdi n Apeninin-o să mă t rădeze.Darnu
preavădcum aisăt recidumneat agraniţa.
— O,nu- ilucru greu!Am paşaport ulLuiseiRita şiplecsă
măpl i
mbpuţ i
n..
.ÎnRomagnanu măcunoaşt enimeni ,pecând
pedumneat atecunoaşt eori
cespion.
— Di nferici
re,şioricecontrabandist
.
Easeui t
al aceas.
— E or a două şi j umătate. Avem înai
ntea noastrăt oat
ă
după-ami
azaşit oatăsear a.
—
pregăA
t
et
sunc
c ti
,
ouma
t l.Pi
ebui
ne să
rmă mă
osă-
miduccc
f
a h
roi
a
srda
t ecu
un
m ca
al
ca
bs
uă
n.şi
Prs
i
nă
urmare,aşa r ămâne:pl ec de ai
cila San- Lorenzo.Aşa e mai
puţinprimej dios.
— Ni cicombi naţi
a cu cal
uldeî nchiri
atnu et ocmaisigură.
Stăpânull ui.
..
— Nu- lî nchiriez.Mi-lîmprumut ă un om î n care potavea
t
Ior
aată
peîn
s
tc
er e
dde
or
uea.
ă Mi
săpt-
a
ă ma
mânii
,făc
unuts
păe
sr
t
ov
ri
co
iid
seăais
-
lte
aa
duşial
că t
ă
î
ndda
ăt
ră
ă.
t
.
Acum pl ec.O sămăî ntorcaicipelaoraci nci,cincişijumătate.
În vremeaast a,aiput easăt educisă- lcauţipeMart inişisă-i
explicitotul .
— PeMart ini?..
.ŞiGemmaseî nt
oarsespr eelcumi rare.
— Da.Tr ebui e să-idestăinui
m totul.Bi neînţel
es,dacă nu
găseştidumneat aaltăsol
uţ i
e.
— Nupr eaî nţel
egcevr eisăspui.
— Tr ebui e să avem aiciun om de î ncredere,pent ru cazul
219
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
când s- ari
viunel e greut
ăţineprevăzut
e.Şidi ntoţipriet
enii
noştri,Martinie celî n care am maimul t
ăî ncr
edere.Fără
îndoialăcăşiRiccardoarf acepentrunoitotce-
istăînput i
nţă,
dart otMarti
niemaidenădej de.Dumneat aî
lcunoştimaibi ne
decâtmine.Hotărăşte!
— Nu măî ndoiescni cidecum căMart i
nişti
esălucr eze,ni
ci
că e un om pe caret e poţ ibizui
.De asemeni ,cred că arfi
bucurossănedeaaj ut
or .Însă..
.
Deodată,elî
nţelese:
— Gemma,î nchipuieşte- ţ
ică un f oart
e bun priet
en de-al
dumital
e ar stal aî ndoi ală să-
ţi ceară aj
utor la o mare
cumpănă,det eamăsănu- ţ
iprici
nui ascăvreoneplăcere.
..
.Ceai
gândidespr e el
? Aigăsică purtarea luifaţ
ă de dumneat ae
dreaptă?
— Bi ne,fie!răspunseGemma,dupăcesegândipuţ i
n.O s-o
tri
miti mediatpeKettylaMartini
,să- lroagesăvinăpânăai ci
.
Iarîn vremea asta,eu mă duc la Luisa după paşaport:mi-a
promiscă mi -lîmprumută decâteorivoiavea nevoi e.Darce
facemNd
— ue
,bna
un-
i
?
ţiSă
pi
en
ru
desc
to
itce
mpuv
lacdel
u ab
asa.
t
ancCă
â?tam eu acum,ne
ajunges- oducem un t i
mp.Peurmă,cândsevort erminabanii
mei ,vom trăidintr-
aidumi tal
e. .
.Prinurmar e,nevedem l
acinci
şijumăt ate.Tegăsescai ci
,nu- iaşa?
— O,desi gur!Măî ntorcmul tmaidevr eme.
Tăunulse î nt
oarse la ora şase şi-
igăsipe Gemma şipe
Ma
într
rt
ei
nia
ei st
â
vund
sesamâ
el nd
oc ood
ii
p
se
cut
e
ţr
ias
ep ă
e.
nNi
bu
ima
lă.id
Fe
ec
ţ
eâ
ltş
eli
odă
rpd
ăust
rs
ae
uama că
urme
de turbur are.Mart inier a mait ăcutşimaiposomori tca de
obicei.
— Aipr egăt i
tt otul?î lîntrebă Gemma pe Tăun,ri di
când
capul.
— Da,şiţ i-am adusşibanipent rudrum.Cal ulmeuosămă
aşteptelabari eraPont eRossol anoapt e,laoraunu.
— Nu epr ea târziu?Doart rebuiesă aj ungil a San-Lor enzo
înainteder ăsări t
ulsoar el
ui,pânăanu î ncepesăset rezească
220
— Tăunul—
l
umea.
— Şiosăaj ung,am uncalbun.Însăn- aşvr
easăseobserve
pl
ecar
ea mea.Eu nu mă maipotîntoar
ceacasă.Un spi
on stă
depândălauşamea,încr
edinţ
atcăsuntî năuntru.
— Şicum aii zbutitsăpl ecineobservat?
— Am i eşitpe fereastra bucătărieiîn grădiniţ
a din spatele
casei
,peurmă am sări tpestezi dînl i
vada vecinil
or.Deaceea
am şiîntârzi
at.
..Trebui asăscapî nvr eunf eloarecaredespi on!
Stăpânulcaluluiosăr ămânăî nbiroulmeut oatăseara.Cândo
să aprindă lampa,spi onulo să vadă l umi nă laf er
eastră şi
umbr aunuiom pedupăper deleşiosăsel inişt
ească,crezând
căînsear aastastauacasăşiscri u.
— Pri n urmare,rămâiai cipână s-oface timpulsă ieşila
bari
eră?
— Da.Seî nţ
elegedel asinecănuţ indelocsăfiuvăzutast ăzi
pe st
r adă.Vreio ţigară,Mart ini
? Şti
u că signora Bol
la nu e
împotrivafumatului.
— Şichi ardacăaşfi,t otn- osăstau ai
ci.Trebuiesămăduc
l
ab uc
După
ăt
ări
ces
e -
po
l
eca
ăj
uGe
tpmma
eKet
t
,yMa
săr
pr
t
iei
ngă
st
ear
e s
ic
dă
ima
c s
ăşa.
iîncepu să se
plimbeprin odaiecu mâinil
elaspat e.Tăunulf umaî ntăcer eşi
seui t
a pef er
eastrăl
a strada î
nvăluităîn pâcla uşoară a unei
ploimărunt e.
— Ri var
ez!începuMartini,opri
ndu- sedr eptî
nf aţ
aTăunul ui
,
darcuochi iînpământ .Î
nceavent urăvr eis-otârăşt
i?
T
—ăuEn
ausli
î
şi
n sc
guro
ăase
şi-ţ
ai
gao
hra
ăd
tri
ân
tgsur
oaăş
ai
rt,sl
ob
r
ă ou
spzi
nu
sn
en o
el
.rN
di
e f
un
mem.
in-a
sil
it-
olani mi c.
— Da,şt i
u.Darspune- mi...
Elseopri .
— O să- ţispunt otcepot.
— Bi ne,at uncispune- mi...Eu nu pr ea cunoscamănunt ele
afaceri
ivoast re din munţ işivr eau să şti
u:o ameni nţă vr
eo
primejdieserioasă?
— Dumneat avr eisăcunoştiadevărul?
221
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Seînţel
ege.
— Atunciî
ţirăspund:da.
Marti
niseî ntoar
seşiiar
ăşiî
ncepu să sepl
imbedi
n col
ţîn
col
ţ.Apoiseopridinnou.
— Vr eau să-ţimaipunoî ntrebar
e.Fărăîndoială,cădacănu
vrei,eşt
ili
bersănu- mir ăspunzi,dardacăî mir ăspunzi
,terog
să-mispuiadevărul :oiubeşti?
Tăunulscut urăcu gri
jăscrumulţ igări
işiurmăsăf umezeîn
tăcere.
— Oar et r
ebuie să-nţeleg că nu vr ei să-
mi r ăspunzi l
a
întrebar
e?
— Nu,nu evor ba deasta.Darcr ed că am dreptulsă ştiu
pent
rucemăî ntrebi
?
— Pentru ce? Doamne,dumnezeul e!Darnu î nţelegisingur
pent
ruce?
— O,astaer a!Tăunull
ăsăţ i
garalaopart eşiseui tăţintăîn
ochi
iluiMartini.Da,oiubesc,rost
ielînsfârşi
t,rar,cu duioşi
e.
Darsănu cr ezicăam degândsă- imărturi
sescdragost eamea
şis
-o
Glac
sh
ui
n
lu
ai
be
i
ascce
isuma
dec
il
au
ara
zţ
i
ei
l
aeMa
.mel
re
t
i.
nEuen
iv do
iar
.
ma.
.apr
i oapedeel
:
— Dumneat a,„doar”?..
.
— Eudoarosămor .
Tăunulseui t
aţ i
ntăî naint
ealuicuocăut ăt
urăîngheţ
ată,de
parcăeradej
amort .Apoiîncepusăvorbeascăiar
ăşi
,cuungl as
ciudat
,monoton,lipsitdeviaţă:
—
Dard N
u-amea
mn nti
ci
a nu
umb
trr
ebă
udi
eesn
-ăd
otej
ud
re
b c
urăda
i eş pu
ma ite
î
na
ais
nă
tes
dca
i
nppt
e
ra
cf
i ă
nr
i .
a
asta.Ori careî nloculmeu arfiameni nţatdeaceeaşipri mejdie.
Ea şt ie ast at ot at ât de bine ca şi mi ne. Cât despre ea,
contrabandi ştiivorfacet otulcasănucadăî ncur să.Suntbăi eţi
buni ,deşicam di nt opor,însăgâtulmeu demul teprinsînl aţ,
şidacăt recgrani ţ
a,l aţulosăsest rângădet ot.
— Ri varez,ce vr eisă spuicu ast a? Nu î ncape î
ndoială că
acţiunea voast ră e pl ină de primejdii
,maicu seamă pent ru
dumneat a;l ucrulacest aîlînţel
egşieu.Dardumneat aait r
ecut
222
— Tăunul—
grani
ţade-
atât
eaori,şit
otdeaunacubine.
— Pânăacum,da.Însădedat aast
avoicădea.
— Ascul
tă,Rivar
ez.Dacăaiasemeneapr esi
mţiri
,nu t
rebui
e
săpleci
.Celmaisigurmi j
loccasăcaziîn cursăesăplecicu
convi
nger ea că aisă cazi.Ştiice? Plec eu înl oculdumi tale.
Suntî n staresă f ac t
otceest e defăcut,iardumneat a nu ai
decâtsăt ri
mi ţipriet
enil
orde-acolooscrisoarecu expli
caţi
i...
— Şisăt el assăfiiuci sînloculmeu?Şt iu căarfiun l ucru
int
eli
gent!
— O,nucr edcăpemi nem- arucide!Eimăcunoscmaipuţ in
decâtpedumneat a.Şichiardacăm- ar.
..
Elseopri,i arTăunulî lprividreptîn ochi .Martiniîşilăsă
mânaî nj
os:
— Credcăpent ru eaarfimaipuţ indur erossămăpi ardăpe
mine,urmă el,simpl u detot.Şipeurmă,Ri varez,asta eşio
chest
iune de ordin soci
al,caretrebuie privit
ă din punctulde
veder
ealut i
li
t ăţ
ii
,adi căalceluimaimar ef olospentru un cât
maimar enumărdeoameni .„Uti
litat
ea maxi mă”a dumi tal
e–
a
ţş
i
ia mi
me lse
e.Supanr
e
tdc
eă
s-
ti
usp
ldu
eni
ne
tc
eo
ln
i
go
emi
ntşt
c
ai
i,
sn
ău?
î
nţ–e
el su
egapt
âet
r
ai
oa
lr
uă
c u,
ruti
l
di
t
eă -
şi
n-am mot ive speciale să ţ
inl a dumneat a.Ca om,dumneat a
reprezinţ
ioval oaremaimaredecâtmi ne,cu t oatecă nu sunt
delocconvi nscăeşt imaibun decâtmi ne,şimoart eadumi tal e
arfiopagubămaiî nsemnat ădecâtamea.
Toat eacestea,Mart i
nilespuneaî naşaf el
,depar căeravor ba
ded
ca co
et
fa
riacţ
g.iunil
orlabur să.Tăunulseui t
ălael,scut
urându-se
— Amândoivor bim prost
ii
,Mart i
ni.
— Că dumneat a spui prosti
i, ast
a e sigur
,î irăspunse
Mart i
ni,întunecat
.
— Şidumneat alaf el.Pentru Dumnezeu,doar n-o să ne
certăm acum pentru unsacrificiuromantic,alaDonCar l
os şi 43
43

DonCarlos(1545—1568)–fiulmaimar ealregel
uiSpanieiFil
ipalI I-
lea.
Ducând opol
it
icădeopoziţ
iefaţă detat
ălsău,acest
al-a băgatl
aî nchi
soar e,
undea şimurit.A f
osti
mortal
izatdepoetulger
man Schi
ll
er,întragedia „Don
223
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
marchizuldePosa! Doartrăimî n secol
ulalXI
44
X-
lea,i
ardacă
misiunea pe caretr
ebuie s-oîndeplinesc înseamnă moarte,
atuncivatrebuisămor.
— Iardacămi si
uneameaî nseamnăvi aţă,atuncivatr
ebuisă
tr
ăi esc.Ceputem săf acem...Eştiunom norocos,Ri varez!
— Da,seî nvoiscurtTăunul .Euam avutt ot
deaunanor oc.
Câtevacl
ipefumarăamândoiî ntăcere.Peurmă,î ncepur ăsă
discuteamănunt elepl ecări
i.Dupămasă,di scutarăt oţitrei:er
a
necesarsă se înţeleagă asupr at uturor punctel
or pri ncipale.
Cândbăt uoraunspr ezece,Martiniseridicăşi-şil
uăpăl ăria.
— Mă ducpână acasă,Ri varez,să-ţiaducpel erina mea de
drum.Vafimul tmaigr eusăt ecunoascăcinevacuea,decâtî n
hainel
edumi tal
euşoar e.În acel
aşitimp,vreau săfacşiomi că
recunoaştere,ca să fiu absol utsigurcă nu mi şună spi
oniîn
j
urulcasei .
— Vr eisămăî nsoţeştipânăl abarier
ă?
— Da.Pat ruochiprindmaibi nedecâtdoi,î
ncazulcânds- ar
l
uaci neva dupănoi .Măî ntorcpel adouăsprezece.Vezisănu
p
pl
ec
eniif
ărn
me ăimi
cân
ned.v
Ma
i
n.ibi
nesăi au cheia,Gemma,casănut rezesc
Gemma seui tă cu l
uare-amintel a elşiînţ
elese că î
nadi ns
născocisepr etextulacel
a,cas-ol asesingurăcuTăunul .
— Maivor bim noimâi ne,zise ea.Vom avea dest ult imp
di
mi neaţ a,dupăce- mit
erminpr egătiri
le.
— O,da!Vom aveat i
mpdest ul...Voiam sătemaiî ntrebcât e
c
le
av
sa
-o,pR
eiv
a
Ker
e
ttz
,s
y d
ăas
rev
ou
d r
bci
ml
ă ano
ci
ulî
n
c
ardr
eşu
im s
vor
bpr
i
ţecâ
i bt
ari
er
ma ă:
inGe
î mma
cet
.. ,
.Ei
,
lar evedere,laoradouăspr ezece.
Făcu un semn uşorcu capulşii eşidi
n odaiezâmbind.Apoi
izbicu put ereuşadel ai ntr
are,casădeadeşt i
revecini
lorcă
oaspeţ i
isignoreiBollaaupl ecat.
Car
los”.
44

Marchi
zuldePosa–unuldi nper sonaj
elepri
ncipal
ealeaceleiaşitragedii
,
l
uptăt
orî
nflăcăratpentr
ulibert
ateşiapăr ăt
oralFlandreisubj
ugate.Pr i
eten cu
DonCarl
os,marchi
zuldePosaşi-ajert
fitviaţapentr
uel i
ber
areaacestuia.
224
— Tăunul—
Gemmasedusel abucătări
esă-ispunăl uiKet
tycăel i
ber
ă
şiseî nt
oarseţ
inând î
n mâiniotavă pecareseaflau ceşt
icu
cafea.
— Nu vreisăteculcipuţ
in?îlî
ntrebăeapeTăun.Doarn- o
săaicânddorminoapt eaasta.
— Te înşel
i.O să dorm î n San-Lorenzo,înt i
mp ce-
mivor
căutavreundeghizament .
— Bine,atuncibeaoceaşcăcucaf ea.Staisă-
ţiaducbiscui
ţi
.
Gemma sel ăsăîn genunchi,casăcaut eînr af
tuldejosal
bufet
ului.Tăunulseapl ecăpest
eumărulei .
— Ceaiacol o?Bomboanedeci ocolat
ăumpl utecu cr
emă şi
car
ameleengl ezeşti
?O,darast easuntbunăt ăţiîmpărăteşti
!
Simţi
ndbucuri adin gl
asullui,Gemmari di
căochi işipef aţa
eit
recul uminaunuizâmbet .
— Şidumi taleîţipl
acdul ci
uri
le?.
..Totdeaunamăî ngrij
escsă
am pentruCesare.Sebucur ăcauncopi lcândî idaicevadul ce.
— A-adevărat? Atunci,cumpăr ă-
imâi neal tel
e,iarpeast ea
dă-
mivoi esăl eiau cu mine.Am să- miumpl u buzunar elecu
c
la
er
-
aa
mmepl
e
i,r
e s
dă mă
ut..d
. Ne
-s
npăă
dg
ău
jbu
dea
escăc
sc d
ăeo
to
ras
te
ăbmă
ucur i
l
ai
l
se
evi
se
ăţ
ii
rp
oeţ
n ca
ăire
o
caramelăî nzi uacândofisămăducăl amoart e..
.
— Aşt eapt ăsăgăsescocut ioar
ăpent ru caramelel
edumi tal
e.
Selipescat âtdeuşor !.
..Să-ţipunşibomboanedeci ocolat
ă?
— Nu,peast eavr eausăl emănâncai ci
,cudumneat a.
— Mi enu- mipl aceci ocol
ata.Staimaibi nejos,caun om de
t
dr
eea
vbăb
or.ăEl
if
o
na
ir
ş
tt
ie
ţip
,r
î
nob
aiat
nbi
el
cc
aăun
n-
uo
lsdă
inmanoiaă
is vem
fieual
t
ci
sp
,r
şi
l
ie
.j
.săst
. ăm
— N- nu- iplaceci ocolata!mormăielî ncet .At unci,va trebui
sămăî ndop si ngur...E caun f eldeospăţî naintedeexecuţ i
e,
nu- iaşa?Ast ăzitrebui esă-mif acit oategust uri
le.Maiî ntâide
toate,vreau să t e aşeziaici,înf otoliu.I areu,deoar ece mi -
ai
spuscăam voi esămăcul c,am sămăî nt indcolea.Aşa,osăfie
straşnicdebi ne!
Tăunulse î ntinse pe covorl a pi cioarele Gemmei ,cu capul
spriji
nitdebraţşicu pri vi
reaaţintităasupraei .
225
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Câteştidepali
dă!Ast
apentrucăpreaieivi
aţaînseri
osşi
pentrucănu-ţipl
aceci
ocol
ata.
..
— Terog,fiiseri
osmăcarcincimi
nute!Doarevorbadevi aţ
ă
şidemoarte.
..
— Nu vr eau săfiu seri
osnicioclipă,dragamea.Ni civiaţaşi
nicimoarteanumer ităaşaceva.
Î
iluăamândouămâi ni
leşiil
emângâi ecuvârf uldegetel
or.
— Darnu mă pri vicu atâta aspri
me,de par că aifi însăşi
Minerva!Dacămait receocl i
pă,începsăpl ângşiosă- ţ
ifiemi lă
demi ne.Aşvr easă-mimaizâmbeşt imăcarodat ăcu zâmbet ul
dumi tal
emi nunat,uimi t
or.
..Haide,haide,nu mă cer ta,buna
meapri etenă!Maibi nesămâncăm bi scuiţ
iinoştriî
mpreună,ca
doicopi icumi nţi
,fărăsănecer tăm,doarmâi nevinemoartea.
Luădepef arf
urieun biscuitşi-
lrupseî n douăbucăţiegale,
căutândcagarni turadezahărsăsedespart ădreptdelami j
loc.
— Săneî nchipuim căast aecumi necăturapecar eoprimesc
buni i creşti
ni la biseri
că. Acum, t- t
rebuie să bem vin di n
a-a-acelaşipahar,da,ui teaşa.
Gemma
— Î
ncetel
ă
as
ză
ă,p
za
i
sh
eae
ru,
alş
jo
is
î.
nglasuleitr
esăriunsuspi n.Tăunul
oprivişi
-iluădinnoumâi nileînt
r-al
esale.
— O,l asă!Săstăm lini
şti
ţiacum.Cândunuldi nnoivamuri ,
celcare-
osă r ămână îşivaaduceami ntedeacestecl i
pe..
.Să
uit
ăm lumeaast azgomot oasă,carene-aameţ i
tcubâzâitulei
,şi
să mergem mână î n mână pe drumulnost ru.Să coborâm în
sub
ma cte
i
ir
îa
nn
fle
ole
ri
ţt
i
.aL
i
ni
i
nce
i
şta
el
!e
Sămo r
st
ăţ
mi
icş
uimi
săns
ţt
iăc
,m cu
umi l
nc
ţa
i
.ţ
.iacol
. o printre
Îşilăsă capulpe genunchi ieişi -şiascunse f aţ
a.Fără să
spună un cuvânt ,Gemma seapl ecă şi-şipuseuşormâna pe
creştetull ui
.Ti mpult r ecea,clipele zbur au una după al t
aî n
veşnicie,iareistăteauaşa,t ăcuţi,fărăsăsecl i
nteascădinl oc.
— Dr agulmeu pri eten,e apr oape douăspr ezece,zise ea,î n
sfârşit.Elî şiri dică fruntea.Ne- au mairămas doar cât eva
mi nute.Mart initrebuiesăseî ntoar căî ndată.S- arputeasănu
nemaivedem ni ciodată.E cu put inţ
ă oaresăn- ainimica-mi
226
— Tăunul—
spune?
Tăunulse ridi
că încetşitr
ecu î
n celălal
t capăt alodăi
i.
Câtevacl
ipet
ăcurăamândoi .
— Iatăcevreau să-
ţispun,î
ncepu elcu un gl
asabi aauzi
t.
Vreausă-ţispun.
..
Se oprişise aşeză lângă f
ereastr
ă,acoperindu-şifat
a cu
mâinil
e.
— Darmul tti
mp ţi-
at rebuitca să-ţ
ifie în sf
ârşitmilă de
mine!ziseea,bl
ând.
— Ni cieu n-am avutpart edepr ea multă mi
lăîn vi
aţă.La
î
nceput,credeam cădumi t
aleţi
-etotuna...
— Şiacum,t otaşacrezi?
Câteva cl
ipe,Gemma aşt ept
ăr ăspunsull ui,apoistrăbătu
odai
aşiseopril ângăel.
— Spune-miî n sf
ârşitadevărul!şoptiea.Gândeşte-t
e:dacă
tevorucidenumaipedumneat a,vat rebuisă-mitrăi
escr est
ul
zi
lel
orfărăsăfiput utşti.
..f
ărăsăfiput utştisigur
..
.
Elîiluămâi nileşiilestr
ânseî ndel
ung.
S —
ud. .Da
. că
O,damă
ri v
at
ăoruc
căvi
id
ne
e..
.Vr
Maez
ti
i
n,icând am pl
! ecatî
n America de
Tăunult resări,se ridi
că şideschi se l
arg uşa.Martiniî şi
ştergeacizmeledepr eş.
— Cât ă preci
zie,exactl a m- mi nut!Ca de obi cei
!Eştiun
cronomet ruviu,Mart i
ni.Asta-ip- peleri
nadecăl ăt
orie?
— Da,şimaiaiai ciîncăcât eval ucruri
.Mi -am datost
eneala
s
să
ă-a
ţij
ufin
eg
căus
am gca
rt
ee,
u lda
adr af
ru arăt
m. oarnăcu găleata.Mi -eteamăcăo
— O,ast an- ar enicioi mportanţă.Nu-inimenipest radă?
— Nu.Toţ ispi oniis-auduspesemnesăsecul ce.Nicinu- ide
mi rare pe o vreme ca ast a.Aiciaicafea,Gemma? Ri varezar
trebuisăbeacevafier binteînaintedeapl ecaladrum pepl oai
e.
Altfelosăr ăcească.
— Da,caf ea.Şiî ncăf oartetare.Măducsăî ncălzescun pi c
del apte.
Gemmapl ecăl abucăt ări
e,strângându-şidinţiişipumni ica
227
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
sănuizbucneascăî
npl âns.Cândseî ntoarseculaptel
e,Tăunul
eragat
aîmbrăcatcupelerinaşi-şiîncheiajambier
eledepielepe
careil
eaduseseMartini.Bău înpi ci
oarecafeauacu lapt
e,apoi
îşil
uăpăl
ăriadecălăt
orie,cu borurilargi
.
— Cr ed că e t impul să pl ecăm, Mart i
ni. Pentru orice
eventuali
tate,sănemaiî nvârtim puţi
nîncoaceşiîncoloînainte
de a ne îndr epta spre barieră.Adi o,deocamdată,signora.Ne
vedem vineril a Forli
,bi neînţel
es dacă nu se înt
âmpl ă ni
mi c
deosebit
.Aşt eapt ăocl i
pă:iatăadr esa.
Rupseo fil ă din carnetulluidenot eşiscrisepeea cât eva
cuvintecucr eionul .
— Am adr esa,zi
seGemmacugl asl i
nişti
t,li
psitdeviaţă.
— Cum, o ai ? Nu-inimic, i
a-o şipe ast a, pent
ru ori ce
eventualit
ate:Să mer gem,Mart i
ni.Maiî ncet.Să nu scârţ âie
uşa...
Coborârăscaracu băgar edeseamă.Când uşadel ai nt
rar e
seî nchisedupă ei ,Gemma seî nt oar
seî n odaie şi,f
ără voie,
desfăcu hârtioara pe car
ei -
o strecurase Tăunul.Dedesubt ul
adr
e
„s
Ce
âid
ner
nae
sco
vrm
i
s:î
ntâl
ni,î
ţivoispunet
otul
”.
CAPI
TOLULALDOILEA
LaBri
zzi
ghel
laerazidet
ârg.Veni
serăţ
ăranidepri
nsat
eleşi
c
aăl
ţt
u
in
i cuel
e v
cie
ec
rzi
in
de
e,v
uin
ti
eidcumu
e păsă
nr
ti
e,ş
i
pepj
or
uci
mă,t
al
aţ
ti
is
e c
ul
ă bp
ar
toi
cde
us
.el
Mu a
lc
ţt
iat
me e
,
a
forfoteapri n piaţă,r âzând,gl umi nd,tocmi ndu- secu vânzăt orii
det urt ădul ceiefti
nă,dest ruguriuscaţ işidesemi nţedefloar ea
soar elui.Pe cal darâm,î n băt aia fierbinte a soar elui,st ăteau
lungi ţicu f aţaî nj os băi eţ
ibr onzaţ i
,cu pi cioarel e goale,iar
mamel elorseadăpost eau pesub copacicu coşuri l
ecu ouăşi
unt . Mont anelliieşi se în pi aţă să ur eze nor odul ui „bună
dimi neaţ a”.
Vor bindcuţ ăranii,înaintaîncet ,î
ncet.Deodat ăî lînconjur ăo
228
— Tăunul—
ceată zgomotoasă de copii

,car e-iînti
ndeau buchet e maride
stânjenei,demacir oşi
işidenar ci
seal beşidelicat
e,culesede
pecol ine.Pat
imaluipent ru flori
lesălbati
ceer asocotit
ăcauna
din slăbici
unil
ecarest au bi
neoameni l
orf oart
eî nţ
elepţi
.Dacă
altuldecâtMont anell
işi -
arfi umpl utcasa cu florişicu bu-
ruieni,fără îndoial
ă că l umea şi-ar fi bătut joc de el
.Dar
„cardi
nalulcelsf ânt” putea să-şiî ngăduie unele ci
udăţenii
nevinovate.
..
Când seî ntoarseîn pal at
,târgulsedeschi sese.Un bărbat
şchiop,îmbr ăcatîntr
-obl uzăalbastră,cu ocicatri
cepeobr azul
stângşicu ocl aieîntreagădepărnegrucar e-icădeaînochi ,se
apropi e de o baracă şi cer
u l i
monada, î ntr-oital
ienească
stricată.
— Sevedecă dumneat a nu eşt
idepeai ci
,î ispusefemeia,
turnându- ili
monadaşiprivindcul uare-
amintepenecunoscut .
— Nu.Suntdi nCorsica.
— Cauţ icumvadelucru?
— Da.Doaracuşiî ncepecositulfânului
.Un boi ercareareo
f
e
sr
pmă
u l
scăâp
nr
gă
i
nîR ave
mp rnj
e a
ura
i f
o
mils
etRmai
avenz
i
el
ie
sl
eg
e t
ăr
ee
scş
ut
temu
e l
alB
ta
dst
ei
la
ucş
ri
umi
.- a
— Să- ţiajut e Dumnezeu să găseşt i
!Să- ţ
iajute Dumnezeu!
Numaicăvr emuri le-sgreleacum pri npărţil
enoastre.
..
— Î n Corsica,măt uşica,e şimair ău.Noi ,oameni isăraci
,
murim de-adr eptuldef oame.
— Şiaiveni tsingurde- acol
o?
—
AuN u
n,
zidcu
cău
-ns
l pr
t
ri
ie
gt
ăe
,nMi
.Uci
ht
e,
eceî
l
e laic
ş u
v c
ârăma
îmâşăi
i
n r
loş
e i
îe.b
n Eu i
,
z P
ua
no
alo
r!şi
e ,
călcândal ene,seî ndreptăspr eei .Aveaoî nfăţi
şar edeadevărat
corsican,înciudaperuci iroşcatepecar eşi-
opusesecasănu- l
recunoască ni meni .Câtdespre Tăun,elî nchi puiaf ără cusur
ti
pulşomerul uicorsican.
Plecarăîmpr eună să caşt e gur a pri
n piaţă.Mi chel e fluier
a
printre dinţi
,i ar Tăunulmer gea anevoie,î ncovoi ndu- se sub
povar a boccelei pe car e-o purt a pe umăr şi t ârându- şi
picioarel
e, ca să nu se bage de seamă pr ea mul t că
229
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
şchiopăt
ează.Aşt
eptau peun prieten de-
allor,caretrebuia să
primească de la ei şi să ducă mai depar t
e comuni căr
i
importante.
— Căl ăreţ
ulcel
a e Mar cone, uit
e-icolo, după colţ, şopt
i
deodatăMi chele.
Încovoindu-seşimaimul t,Tăunulseî ndrept
ă sprecălăreţ
,
târ
ându- sipici
oarel
e.
— St ăpâne, n-aveţ
i nevoie de un cosaş? î lî nt
rebă el,
ducându- şimâna la bonet
a ruptă şiati
ngând apoiuşorf râul
cal
ului.
Acesta era semnull or convenţ
ional
.Căl ăreţ
ul,care după
înf
ăţi
şareput eafil uatdreptunadmi ni
strat
ordemoşie,săridin
şeaşiaruncădâr l
ogiipegâtulcalul
ui.
— Darl acet reabătepricepi?
Tăunulî şir ăsuceabonetaînmâi ni.
— Ştiu săcosesc,săî mpletescgarduridenuiel
e..
.începu el
.
Apoiurmă,f ără să schimbe t onul
:La or a unu noaptea,la
int
rareapeşt eriirotunde.Avem nevoiedeocăruţ ăşidedoicai
buni
— .BEiu
neo,s
dă
esa
tş
ut
e
lpt
.Eîna
u pm
eşt
er
neă
v.
.
o.
iŞt
e i
numa
u săişi
ds
eac
po
,s
st
aăi
şp
.âni
Ae,şi
ma.
i..
fost
vreodat ăl astăpân?
— Da,am maif ost
.Bagădeseamăsăfiibi neînarmat.S- ar
puteaî nt âmplasădăm pest evreundet aşamentdeurmări re.Să
n-oi eipecărarea di n pădure.Pe part ea ceal
altă emaipuţ in
primej dios.Dacă î ntâlneşt
ivreun spi on,nu- ţipierde vr
emea
di
busc
cur
utâs
ond
să-dep
mi poo
tman
gă ă,
si detr
lag
u e
cr ds
u,in
tt
ăr
p-
o
âde
n a
!tă..
. O, aş fi aşa de
— O fi,darmi eî mit r
ebui escoamenicar esăcunoascăbi ne
treaba..
.Moşul e,astăzin- am mărunt e.
Uncer şet
orbăt rân,numaizdr enţe,seapr opiedeeişiîncepu
cugl asjalni
cşimonot on:
— Î n numel epr ea sfint eifeci
oare,fie- vă mil
ădeun bi etorb
bătrân..
.Şt ergeţi
-or epede de ai ci,că vi ne det
aşamentulde
urmări r
e... Pr ea sf ântă st ăpână a ceruri lor
, feci
oară
neprihănită.
.. pe dumneat at e caut ă, Rivarez
. Pest
e două
230
— Tăunul—
minutevafiînpi aţ
ă..
.Săvăr ăspl
ăt eascătoţisfinţi
idincer.
..Va
tr
ebuisă t
receţipri
nr ânduri
lelor;pest etotmi şună spi
onişi
nu-ini
cionădejdesăvăput eţ
istrecuraneobservaţi.
Marconetrecudârl
ogiiî
nmânaTăunul ui.
— Gr ăbeşte-te!I a-o spre pod,acolo dă drumulcal ul uişi
ascunde- teînr âpă.Toţisuntem înarmaţ işisuntsigurcăosă- i
put em ţi
neî nl ocvr eozecemi nute.
— Nu,ast anu!Nu vr eau săvăpri ndăpet oţi
.Nu văr ăzleţ
iţi
şit rageţipe r ând:Î ndrept
aţi-vă spr
e caiinoştri,uite-icol o,
legaţilângă bal conulpal atului,şipr egăt
iţi
-vă pist
oalele.Ne
retragem lupt ând,i ar când o să- miarunc eu bonet a,t ăiaţi
căpestreleşiîncălecaţifiecarepecalulcelmaiapr opiat
.Înfel
ul
ăstacredc- osăaj ungem cut oţi
ipânălapădur e.
Toate acestea l
e spusese cu glasulpe jumăt ate şicu at
âta
li
nişt
e,î ncâtchiarceicar est
ăteaualăturin-arfiput utbănuică
evorbadecevamaipri mejdi
osdecâtcositulf
ânul ui.
Marcone îşiluă cal ulde frâu şi
-laduse lângă ceilal
ţicai.
Tăunulmer gea al ăt
uride el ,târ
ându-şipi ci
oarele ca şimai
î
n
deai
n
pt
o e,i
ma aă
nr,
ce
cr
uşg
et
los
aru
ul
lî
li
uu
ir
pma
lângcu
ăt
omâ
r na
.Mi î
chn
et
li
ens
să
e,ce
î
nd r
â
rn
epd
ăî
t n
st
pr
u
ren
ea
i
fluierând–cerşetorulavuseset impsă- lpr evinăcândt recusepe
l
ângăelşiacum,cuunaerdeparcănu s- arfiî ntâmplatni mic,
î
şifăceadrum pel ângătreiţărani,carestăt eausubuncopacşi
mâncaucumul tăpoftănişteceapă,săl espunăşil orvestea.
Ţăr ani
iseridicară numai decâtşisel uar ă după el.Aşa că,
f
tă
rră
ept
es
lă
eapt
ara
l
ag
tă
ulat
u en
i
. ţ
Fi
i
ea
cani
r
emă
îşn
iu
ţi
i,e
ntoţ
a işa
mâ p
nateps
etă
pt
ie
sa
tu
oua
llcu
am
sculâ
nng
s îă
n
buzunar ,căut ând să nu sedepărt eze pr ea mul tdecai ilegaţi
lângăbal con.
— Sănu vădaţ idegolî naintedeavădaeu semnal ul,zise
Tăunul ,î ncet dar l impede. S- ar put ea chi ar să nu ne
recunoască.Cândam săt r
ageu celdi nt âifoc,at uncisăt rageţi
şivoi.Darnu î n oameni ,ciî n picioarele cailor,ca să nu ne
poată urmări .Trageţ iper ând:t reisă tr agă şit r
eisă încar ce.
Dacă sevâr ă cineva întrenoişicai ,uci deţ i
-l.Eu o să î ncalec
231
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
surul
,îndată ce vedeţică- miarunc bonet ala pământ
,fugi
ţi
careî
ncotr
oşisănuvăopri ţi,ori
ces-arîntâmpla!
— Iat
ă-icăvin,ziseMi chele.
Tăunul se înt
oar se, luându-şi o înfăţ
işar
e nevi
novat
ă şi
mi rată,de pr ostănac.Târgulse sparse di nt
r-odat ă şit oată
lumea sent
oarse spre ul i
cioara din carei eşeau, l a pas,
cincisprezece călăreţ
iî narmaţi,înaint
au încet,f ăcându- şicu
greu drum pri n mul ţi
me.Dacă n- arfi fostspi
oni iaşezaţipri n
toate ungher ele,ceişapt e comploti
ştiarfi put utsă se f acă
nevăzuţ iînlini şt
e,înt imp cemul ţi
mea căsca gur al a soldaţi
.
Mi cheleseapr opiepuţ i
ndeTăun:
— N-arfibi nes-oştergem acum?
— Cuneput inţă.Sunt em înconjuraţidespioni.Unuldintreei
m-a şir ecunoscut.Ui te,a t ri
mis pe altulsă- idea de veste
căpit
anului.Singur anoastrăscăpar eesăl edoborâm caii
.
— Car e-ispionul?
— Omulî n care o să trag eu întâi.Sunt eţ
igata cu toţi
i?
Uite-
i,î
şifacdrum spr enoi .Într-
ocl i
păneat acă!
o —
rdonLs
aăo pa
vă r
dt
ae
ţ!
ist
l
a r
oi
gpă
arc
tă
ep
!itanul
.În numelesanct it
ăţiisale,vă
Mulţimeaset r
aseî ndăr ătsperi
atăşinedumeri tă,iarsoldaţi
i
năvălir
ăasupr acelorcâţ ivaoamenicar estăteau lângăbal conul
palatului. Tăunul î şi scoase pistolul şi trase, dar nu î n
detaşament ulcar eseapr opia,ciîn spi
onulcar e,chiarî n cl
ipa
aceea,se î ndrepta spre cai.Omulcăzu i medi at,cu clavicula
s
îf
nă
cr
ăâma
şast
ă.
e f
oA
cpur
o
riaşp
iecî
n
o ac
mplet
oeia
şş
ti
ic
i l
î
ni
păps
ce e
urau
ă z
si
ără
s,u
e r
enu
t
ral
gd
ăus
ppăr
eal
t
cu
al
i,
i
lor
.
Unuldi n caiiurmări toriloralunecăşisăriî ntr-opart e.Altul
căzu l a pământ , cu un nechezat put ernic şi dur eros. Din
mul ţi
mea cupri nsă de pani că se porni ră st ri
găte. Apoi ,
acoperindu-le,r ăsună gl asulporunci t
or alcăpi tanului care
comanda escadr onul.Ofiţ erulse î nălţ
ăî n scărişi ,r i
dicând
sabia,stri
gă:
— Î ncoace,băi eţi!Dupămi ne!
232
— Tăunul—
Deodat ă,seclăti
nă în şea şiser ăst
urnă pe spate:Tăunul
mait răsese odat
ă şinu-şigr eşi
se ţint
a.Ca un i zvoraş r
oşu
apri
ns,sângel e se pr
eli
ngea pe t unica ofiţ
erul
ui.Dar ,cu o
sf
orţare supraomenească,else pri nse de coama calului,se
î
ndr eptădinnouî nşeaşist rigă,mâni os:
— Uci deţi
-lpediavol
ulăst a,dacănu- lputeţ
iprindedeviu!E
Rivarez!
— Î ncă un f
ocfiecar e,repede!strigă Tăunulcăt reaisăi
.Pe
urmă,f ugiţ
i!Şi-
şiaruncăbonet alapământ .
Era şitimpul:săbii
le soldaţi
lorînf uri
aţise şiînvârt
eau pe
deasupr acapuluisău.
— Josarmel e!Toţ
i!
Cu aceste vorbe,car dinal
ulMont anell
ise aruncă î
ntre cei
car
eseî ncăierau.
Şiîn aceeaşicl i
pă seauzist ri
gătulîngrozi
talunuia dintr
e
sol
daţi
:
— Emi nenţavoast ră?.
..Doamnesfint e,orsăvăomoar e!
Dar Mont anel l
imaif ăcu încă un pas şise opriînai
ntea
pi
st
Co
il
u
nl
cui
idî
n
int
i
tn
r
esc
ao
lTău
mpl
on
tu
i
şl
u
tii
.
încăl
ecaser
ă şial
ergau î
n sus,pe
uli
ţa povârnită.Mar cone abi
a sărise în şa,darî nai
nte de a
porniseîntoar se,săvadădacănucumvaconducăt orulloravea
nevoi
edevr eun aj utor.Suruler atotacolo,încă puţi
n,şit oţ
i
şaptearfi f ostsal vaţ
i.Darî n cl
ipacând cardinal
ul ,î
n sutana
luipurpurie,îii eşiînaint
e,Tăunult resărideodat
ăşimâna î n
c
lap
ure
teiţi
nT
. ea
ăup
ni
s
utol
l uli
se ts
rezl
e iăs
îăc
n î
n
onjj
os
ur.
atAce
şas
i tt
ră
ânc
tl
i
i
tpă hot
cu să
ăr
lîă
bst
fâ
ir
cş
i
ei
tu
ll
a
pământ ;unuldi ntre soldaţ iîllovicu l atulsăbi eişi-iaruncă
pistolul di n mână. Mar cone dădu pi nteni cal ului. Caii
caval eri
ştil
ort ropăiau pecol inăl acâţ ivapaşiî n urmal ui.Arfi
fostdepri sossăr ămână,l -arfipri nsşipeel .Seî ntoarseî nşa,
casăt ragăceldi n urmăf ocî n celmaiapr opiaturmări tor,şi-
l
maivăzuodat ăpeTăun:f aţa-ier apl i
nădesânge.Cai ,soldaţişi
spioniî lcălcau înpi cioare,şiMar coneauzibl estemelecumpl i
te
aleî nvingătoril
orşigl asurilel orşui erătoare,plinedeobucuri e
233
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
necruţătoare.
Mont anellinu văzu ceseî nt
âmplase.Sedepărtasedebal con
şiîncerca acum să l i
niştească mulţ
imea cuprinsă de gr
oază.
Darî n cli
pacând seapl ecaasupraspionuluirănit
,oameni ise
traseră î ndărătsperi aţi,şilucrulacest aîlfăcu să-şiridi
ce
capul .
Soldaţ i
istrăbăteau pi aţa,t
ârând prizoni
eruldef r
ânghia cu
care-il egaser
ă mâi nile.Omulseî năbuşea.Faţa iseî nvi
neţi
se
dedur ere.Seî nt
oar sespr ecardi
nalşi,zâmbindu-icubuzel el
ui
fărăpi cdesângeî istrigă:
— Văf el
ici
t,emi nenţ avoast
ră!
...
Cincizilemait ârzi
u,Mart inieraîn drum spr eForli.Gemma
îit
rimiseseprin poştăun pachetcu anunţ uriti
părite:semn că
are nevoie de el , deoarece se pet rec acol o eveni mente
neobişnuit
e,îşiaduseami nte de cel
e cevor bisepe t erasă cu
Tăunulşibănuidi ntr-odatăadevărul.
Totuşi,de-alunguldrumul uinu încetă o cl
ipă să-şir epet
e
că,fărăîndoi
ală,nuiseî ntâmplasenimi crăuTăunul ui.Darcu
c
nâ
et
nos
e
r g
oc
iâ
rn
edî
aea
llma
oviiî
se mu
ntl
r-t
,
a c
de
vu
ăra
pt
âet
Tăma
uni
.multse încr
edi
nţa că
— Bănuiescces-aîntâmplat
.Ri varezafostpri
ns,nu-iaşa?
zi
seelintr
ândl aGemma.
234
— Tăunul—
235
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— L- au arest
atj oiatr
ecutăla Brizzi
ghell
a.S-a apăr
atcu
înverşunareşiar ănitpecomandantuldetaşament
uluişipeun
spion.Rezist
enţăînarmată..
.Ast
anu- ibine!
— Pent ruel ,etotuna.E at âtdecompr omisînochiil
or,î
ncât
unfocdepi stolî
npl usnu- ischi mbăcuni micsi
tuaţi
a.
— Cecr ezicăvorf acecuel ?
Faţ
apal idăaGemmeisef ăcuşimaipal i
dă.
— Cr edcănut rebui esăaşt eptăm pânăvom afla-
o.
— Oar eosăput em să-lscăpăm?
— Tr ebuie,neapăr at.
Mart inise î ntoarse şiîncepu să se pli
mbe flui erând, cu
mâi nil
el a spate.Gemma î llăsă să segândească î
n voi e.De
alt
fel,secuf undaseşieaî ngânduri l
eei.
— L- aivăzut ?oî ntrebă Marti
ni,oprindu-
secâteva clipedin
pli
mbar eal uiînainteşiînapoi
.
— Nu,t r
ebui asămăî ntâl
nesccuelai ciadouazidi mineaţa.
— Da,î miami ntesc.Undeeî nchis?
l —
anţ Î
urn
.f
i ortăreaţă,sub pazăî ntări
tăşi,dupăcâtesespune,î n
Marti
niridi cădinumeri .
— Ast a n- areimportanţă:o pi lă bună f
ace de petrecani
e
oricăr
orlanţ uri.Numaisănufierăni t
...
— S- arpăr eacăeşir ănit
,însăcâtdegr av,nu şt
iu.Darmai
binesă-ţispunăMi chel
e;elaf ostdefaţăcândl-auprins.
l —
ăsatApt
euni
R c
vi
,
are
el
zc
su
imgu
n arscă
î
n cpa
l
it
p?c
a E
eacu
mapi
ug
ti
rn
eţ
aă?săfif ugi
tşisă- lfi
— Nu evi nalui.A l upt atşielcaşit oţ iceil
alţ
i,şiaexecutat
întocmait oate ordinelel uiRi varez.De al tf
el,nimeninu s- a
abăt ut de l a ele, afară de î nsuşiRi varez. Parcă l
e uitase
dintr-odată...sau poat e că o fi făcutvr eo greşealăî
n ulti
mul
moment .Toat eacest easuntcam ci udat
eşini meninu poatesă
priceapă ce s- a pet recutcu el .Aşt eaptă,î lchem î ndat
ă pe
Mi chele.Gemmai eşidi n odaieşiseî nt
oar seîndatăcu Michele
şicuunţ ărandel amunt e,latînumeri .
236
— Tăunul—
— Acest aeMar co,unuldincont rabandişt

iinoştri
,ziseea.Ai
mai auzit de el
. A sosit chiar acum şi cr ed că o să ne
l
ămur ească spusel
el ui Mi chel
e. Michele, acesta e Cesare
Mart
ini,despre careţi-
am maivorbi t.Povesteşt
e-itotce s-a
petrecutsubochi idumi tal
e.
Michel
e povest i pe scurt î
ncăi
erarea dint
re complotişti şi
detaşament uldesoldaţi.
— Ni cipânăacum nu potsăî nţel
egcum s-aîntâmpl atasta,
încheieel.Niciunuldi ntr
enoin- arfi plecatdacăarfi bănui t
măcarcăorsă- lpri
ndă.Elnedăduseporuncihot ărât
edet otce
aveam def ăcut,şinici
odatănune- arfit r
ecutprinmi ntecăosă
rămână pe l oculîncăier
ăriidupă ce şi -
a aruncat bonet al a
pământşicăosăsel aseînconjuratdesol daţi.Eradoarlângă
calulluişiam văzutcuochi imeicum i -
at ăiatcăpăstrul,i
areu
i-
am datcumânameapi stolul
,înaint
edeasăripecal .Sepr ea
poateca,şchi op fii
nd,să nu fi put utîncăl eca l
at i
mp.Ast ae
singurapresupunerepecar epots-ofac.Darchi araşa,şitotar
fiput utsătragă!
î —
ncerN
cu
at,s
n
ăuîe
ncaa
lst
ea
ce,
.i
Ant
mră î
văn vob
zut rb
iă
neMa
cur
mcon
s-e
a.N
î
nic
t
âimă
mp l
ac
ta
.rI
n
ap-a
a
meas- asperiatdeî mpuşcăt urişiaî nceputsăsar ăînlături
:de
aceea am şipl ecatceldi n urmă.Î nt i
mp ce porneam,m- am
întor
ssăvăd dacăt ot
uleî n ordine.Rivarezarî ipututfugiîn
toatăvoiadacănuer acar dinalul.
— O!f ăcu Gemma, cu gl as înăbuşit,i ar Martinirepetă,
n edume
— Carri
t
d:
inalul?...
— Da,car dinalul.S- a aruncatî ntreeişis- a opri
tdr eptî n
faţa pist
oluluisău,dr aculsă- lia!Făr ăî ndoi
ală că Rivarez a
tresări
t, speri at
; mâna car eţinea pi stolul i
-a căzut,iar pe
cealalt
ăari dicat-o,uiteaşa.ŞiMar coneî şidusepumnulst âng
laochi.Încl ipaaceea,aut ăbărâtcut oţiiasupralui.
— Nu î nţeleg nimic,zi se Michele.Nu e î n fir
ea luiRi varez
să-şipiardăcapulî nf aţapri mejdi
ei.
— O fi l ăsatpi stol
ulî nj osdef rică să nu omoar evreun om
237
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
neînarmat,î
şidădupăr er
eaMart ini
.Mi chel
eridicădinumeri .
— Oameni ineî narmaţin- au ce căut aîntr-oîncăi erar
e ca
aceea.Războiule r ăzboi.Ri var
ez tr
ebui a să-lci
nst ească pe
eminenţa sa cu un glonte şisă nu cadă înl abel
el or ,ca un
iepuredecasă!At unciarfi rămaspel umeun om ci nsti
tmai
mul tşiosatanămaipuţ i
n!
Omulseî ntoarse,muşcându- şimustăţ
il
e.Î
ncăocl ipă,şiar
fii zbucnitî
nl acri
midemâni e.
— Ori cum arfi,zi seMart i
ni,cea fost
,a f
ost ,şia discuta
cum s- au petrecutl ucr
uril
e,înseamnă a ne pierde t
impulî n
zadar.Î n moment ulde fată,trebui
e să ne gândim cum să
organizăm evadarea.Pr esupun că t oţ
isuntgat a să înf
runte
oricepent ruast a,nu- iaşa?
Micheleni cinu- lînvrednicimăcarcu un r ăspunslaaceastă
întrebaredepri sos,i
arcont rabandist
ulzise,cuunzâmbetr ău:
— Aşfiî nst aresă-miuci df r
atel
e,dacăs- arîmpot
rivi
!
— Mi nunat !At unci,săporni ml alucru.Darmaiî nt
âi,aveţ
i
planulfort ăreţ
ei ?
hârGe
ti
emma
. deschise sert
arulşiscoase de acolo cât
eva foide
— Am şiî ntocmi ttoate planuril
e.Iat
ă ai
cietajulde jos al
fortăreţei
.Iardi ncoace,etajuldej osşidesusalturnurilor
.I ată
şipl anulf orti
ficaţii
lor.Astea-sdrumuri l
ecareducî n vale,i ar
astea,căr ăril
eşiadăpost uriletăinuitedi
n munţişidin galerii
le
subt erane.
—
— Da
Înr ş
cet
li
die
î
nlce
a rt
ău
srn
ă e
ri
t,în
î
n ch
ci
s
el?
ularotundăcarear eof ereastră
cugr at
ii.Am însemnat -
opepl an.
— Deundeaii nformaţ ii
least ea?
— Del aunsol datdi ngar dafortăreţ
ei,zi
sşi„Greierul ”.E văr
cuGi no,unuldi nt r-ainoşt ri.
— Repedet e-aiinformat !
— N- avem vr eme de pi erdut. Gino a plecat î ndat ă l a
Brizzi
ghella,iarunel epl anuril e-am avutdemaiî naint e.Lista
adăposturilordinmunţ iaf ostîntocmi t
ăchiardeRivar ez.Ui t
e,e
238
— Tăunul—
scri
sullui.
— Cef eldeoamenisuntsol
daţiidi
ngar dă?
— Pânăacum,î ncăn-am aj
unssă- icunoaştem.Gr
eierulede
puţi
nt i
mpacol oşinuşi-
adibuitbineoamenii.
— Tr ebuiesă aflăm del a Gino cef
eldeom eGr eierul.Dar
int
enţiil
eguver nuluisecunosc?Undeosăai bălocjudecat a,la
Brizzi
ghell
asaul aRavena?
— Ast aîncă n- am aflat-
o.Ravena e reşedinţalegatului şi , 45
după lege,pr ocesel

ei mportant
e se j
udecă în primă i nstanţ ă
numaiacol o.Darî nStatulPapalnusepr eaţ ineseamadel ege.
Legeaseschi mbădupăbunulpl acalceluicareel aputere.
— N-orsă-lducăiaRavena,seamest ecăînvorbăMichel e.
— Dececr eziaşa?
— Suntsigurdeast a.ColonelulFerr
ari,comandantulmi li
tar
alBri
zzighel
lei
,eunchi ulofiţeruluipecar el-arăni
tRi varez.E
undobitoccarenu iartăşin-osăscapeeldi n mânăpri l
ejulde
aserăzbunapeunduşman!
— Pri
n urmar e,crezică Ferrariva stăruica Ri
varezsă fie
lăsatC
— l
arB
eri
d z
z
ci
ăghe
o l
sl
af
ă ?
acă t
otce-ist
ăî n puti
nţăca Rivarezsăfie
spânzurat.
Marti
niseui tălaGemma.Er afoart
epalidă,darfaţaeinuse
schimbă la auzulacestorvorbe.Se vede că sedeprinsese cu
gândulacesta.
— Totuşi,elnu poat esătreacăpesteformalit
ăţi
leobişnuite,
z
ai
dsec
u e
ăa,pl
ri
on
ci
şs
eti
ut
ă
l.îPr
n o
f
abţ
abi
a l
t
rc
iăuv
b na
alc
uăui
l
u t
ami
pl
ri
i
tn
art
oa
, nte
ă mi
sc j
ocl
i
nod
ace
vl
re
eus
nă
pr et
extoar ecare,şicasăsej ustifice,vaspunecăaf ostsili
ts- o
facăpent rulinişt
eaor aşul
ui.
— Bi ne, dar car dinal
ul? O să î ncuvii
nţ eze el aceast ă
ilegal
itate?
— Af aceril
emi li
tarenu-lprivescpecar dinal.
— Î nsă elsebucur ă deot recereext r
aordinar ă,şicol onelul
45
Legaţ
ie–epar
hieî
n carePapa t
rimi
tea uncardi
nalcuomi
siunespeci
ală,numi
t
„legat”.
239
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
nuvaî ndr
ăznisăf acăpasulacestafărăî
ncuvii
nţar eal ui.
— Şiî ncuvi
inţareaastan- os-ocapetenici
odat ă,vor biiarăşi
Marcone.Mont anellia fosttotdeauna î
mpot ri
va t ribunalelor
mil
itar
e.Atâtat i
mp câtRi var
ezseaflă în Brizzi
ghel la,situaţia
luinu edi n cale-af
arăder ea.Cardinal
ulosăi a,f
ăr ăîndoial
ă,
partea acuzatului.Lucruldecar e mă tem maimul tdecâtde
ori
ceesănu- lmut elaRavena.Acolo,ni
civorbăcăarfipi erdut .
— Nu t r
ebuiesă- llăsăm să aj
ungă la Ravena,ziseMi chele.
Am put ea să organizăm evadar
ea luipedrum.Darca să f ugă
dinfort
ăr eaţă,credcăemaigreu.
— Ba eu cr ed,vor biGemma,că e pri mejdios să aşt
eptăm
până-lvormut a.Trebui esăîncercăm să-lsal
văm câteî ncăî n
Brizzi
ghell
a,şisănu pi erdem vremea!Cesare,vi
nosăcer cetăm
planul fortăreţ
ei şi să chi bzui
m cum t r
ebuie or ganizată
evadarea.Mi -aşivenitoi dee,numaicănu măpri cepcum s- ar
puteaînlăturaopi edică...
— Hai de,Mar cone,zi seMicheleridi
cându-se.Să-ilăsăm să
se gândească l a planulde evadar e.Eu o să pl ec astăzil a
F
to
ril
ipi
misac
na
o ş
rt
uia
şeş
l vc
e,re
aa
restă
reme
buir
ag
uicufi
să mini
ea e
c.V
iîni
nă
c cen
dza
eocî
un
mcătn
ru
eizn
i
le.
e-
.a
.
După cepl ecară ceidoi ,Mart i
niseapr opie deGemma şi -i
întinsemânaî nt ăcere.Eaî şilăsăcâtevaclipemânaî ntr-
al ui.
— Cesar e, aif ost totdeauna un pri eten bun, r ostiea în
sfârşit,şim- aiaj utatî n moment el
e gr ele..
.Şiacum,să ne
gândi ml aplanulnost ru...
CAPI
TOLULALTREILEA
— I areu văasigurîncăodat ă,emi nenţavoastr

ă,şiî n modul
celmaiseri os,că refuzulemi nenţeivoastr
e ameni nţălini
ştea
oraşului.
Comandant uloraşuluifăceatotposibil
ulcasăpăst r
ezetonul
respectuoscu career adat orsăvorbeascăunuiî naltdemnitar
albiserici
i,tot
uşiîn glasulluirăzbăteamâni a.Boaladeficatî l
240
— Tăunul—
chinuia, nevastă-sa îl rui

na cu cheltuiel
i nesăbuit
e şi, pe
deasupr a, de t
reisăpt ămânir ăbdarea l
uier a pusă la grele
încercări.Î
noraşdomneaost ar
edespi ri
tapăsătoare.Nemul ţ
u-
mi r
eacr eşteadin ziî
nzişil uaproporţi
itotmaiameni nţătoare.
De j ur
-împrej
urse descoper eau mer eu totalte compl ot
urişi
întreg ţi
nutul eraî nţesat cu depozi t
e clandest
ine de arme.
Soldaţiigarni
zoaneiseaflau î ntr-ostaredepl âns,iarcr edinţa
lor era maipuţ i
n decâtî ndoi elni
că.Şipe l ângă toate astea,
trebuia să maiaibă de- afaceşicu car di
nalul
,pecar e,într-o
discuţi
e particul
ară cu adj ut antul său, comandant ul garni-
zoaneiî lnumi se „
sfântaî ntruchipare a uneiîncăpăţ ânăride
catâr”.Toateacesteaî laduseserăpânăl adeznădej de,iaracum
îimaicăzuse pe cap di n seni n şiTăunul ,această adevărată
întruparear ăului!Întâi, Tăunul scosese din ci rculaţ
ie pe
iubitulnepot alcol onelului,celmaibun spi on all ui.Apoi
„vi
cleanuldi avolspani ol
”i zbuti
se să abat ă de pe drumulcel
dreptpe t oţipazniciişisă î ncurce pe toţiofiţeri
icar e-iluau
interogat
oriul,transf
ormândî nchisoareaî nt
r-un soidel ocalde
p
f
oe
rt
r
te
ăc
re
er
ae
ţ
ă.
,Ia
şit
ă
a, s
utoe
ri
tî
mp
ăţi
ll
ei
ndi
s
ier
n ări
B t
zr
ze
ii
ghsă
e
lp
lat
ătmâ
otnnu
işdt
e
iac
uân
îd
ncăer
ca
esîn
ă
f
acăcu el .Îiluau interogatoriu dupăi nterogatori
u,sef ol
oseau
de ameni nţări, de rugămi nţi şi de t oate mi jl
oacele car e se
puteaunăscoci ,numaisă- lfacăsă- şirecunoascăvi na.Şit otuşi,
di
n ziuaar estări
inu sef ăcuseni ciun pasî nainte.Autorităţil
e
di
n Brizzi
ghel l
aî ncepuser ăacum săr egret ecănu- ltri
mi seseră
de
gr l
eşa
eaî
n
lc
a.epâ
Cun
tdl
a R
coave
ma nn
da
a.
nDa
t
ulrmi
er
a
lipr
t
a re
îat
naâ
i
nrz
t
ai
u
sesă
le-
ş
gi
atma
uui
l î
irn
adpr
oe
rpt
t
u e
l
privi
tor l a arest
area Tăunul ui, el ceruse, ca pe o f avoar e
excepţi
onal ă, apr obarea să conducă per sonal cercet ările.
Primind cucerni ca încuviinţare, nu mai put ea să-şi retragă
cerereaf ărăsăserecunoascăî nvins:arfiî nsemnatsădecl are
cănusesi mtelaînălţimeaadver saruluisău.
At unci,ca să iasă dinî ncurcătură,îiveniseî n minte–aşa
cum pr evăzuseră de al tf
el Gemma şi Mi chele – să aducă
procesulî nf aţatribunaluluimi litar
.Arfi f ostsi ngura soluţ i
e
241
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
satisf
ăcătoare,iarîmpotri
vir
ea dârzăa cardinalul
uiMont anel
li
deaoî nt ăricu apr
obareasa,er a ceadin urmă picăt
urăcare
făceasăser ever
secupaplinăcunecazuriabi et
uluicol
onel.
— Cr ed,urmă el ,că dacă emi nenţa voastr
ă ar şt
icât ea
trebuitsăîndur ăm,şieu şiaj utoarelemel e,delaacesti ndi
vid,
ar privi alt
fel lucruri
l e. Înţel
eg f oart
e bi ne că numai di n
conştii
nciozi
tat
e sunt eţi î mpot ri
va unor pr ocedee cam
neobişnuiteînjustiţi
e,daracest aeuncazexcepţ ional,carecere
măsuriexcepţ i
onale.
— Pent ru mine,seî mpot riviMont anell
i,nuexi stăniciuncaz
care să poată fi sol uţionat prin nedrept ate.Judecarea unui
cetăţ
ean de r ând de căt ret ri
bunalul secret mi l
itar este şi
nedreaptă,şiilegală.
— Dar să anal izăm cazul de f aţă, eminenţ a voastră! E
li
mpedecăar estatulevi novatdecât evacrimefioroase.A l uat
partel ar evoltăt
orulat entat din Savini
o,şicurt ea marţ ial
ă
numi tă demonsi gnorulSpi nolal-
arfi osândi tfără î
ndoialăla
moartesau l amuncă si lnicădacăomulnu i zbutea săfugă în
Tos
ma ca
i n
şt
ia
e.c
De
ăeas
tu
t
enc
ui
,nme
n -
amb
înc
re
utat
f
osă
a p
rteui
n
nă
flula
enc
tal
aelcuompl
neiot
auo
s r
i
c.i
aS
ţe
ii
secrete di
nt r
e cel
e mai pri mejdioase dinţ ară. Sunt mot i
ve
puternicesă bănuim căa spri j
init,dacă nu chi araorgani zat,
uciderea a celpuţi
nt reiagenţiaipol iţi
eisecr ete,iarde dat a
asta,am put easpunecăa f ostpri nst r
ansport ând armepri n
contrabandăî nStatulPapal.Pedeal tăparte,aopusr ezistenţă
arma
găseatuăa
înuto
er
xi
t
eă
rţ
cii
l
ţ
io
ur
,f
l răn
unci
nd
ţ
iungr
i
ia
.vŞdo
iu
chă
iap
rer
î
nsoane
mo ofi
me c
ni
tal
uledc
ear
e
f s
aţ
ăe
,
individul const ituie o ameni nţare per manent ă a or dini
i şi
securi t
ăţiipubl ice.Făr ăî ndoial ă că toateacesteacuzaţ i
isunt
sufici entecasăî ndr eptăţeascăt rimiterealuiî nfaţatribunalului
militar.
— Ori cearfi f ăcutomulacest a,răspunseMont anelli
,elar e
drept ulsăfiej udecatdupăl ege.
— Mer sulnormalşil egalalpr ocesuluine- arceremul ttimp,
eminenţ avoast r
ă,i arpent ru noifiecar ecli păepr eţi
oasă.Af ară
242
— Tăunul—
deast
a,neef ricămereusănuevadeze.
— Dacăvăî nchi
puiţicăeposi bilsăevadeze,atunciedatori
a
dumneavoast
răsăî nt
ăriţipaza.
— Eu f actotce-mist ăîn putinţă,eminenţa voastr
ă,totuşi
sunt obl i
gat să mă f olosesc de per sonalul închisori
i.Iar
arestat
ul parcă a vr ăji
tt oată garda! În r ăsti
mp de t r
ei
săptămâni ,am fostnevoi tsăschi mbdepat ru oripet oţ
iceidin
jurullui,am pedepsi tmer eu soldaţ
i,darî n zadar:nu potsă-i
împiedicsăscoat ăscrisorileluidinînchisoareşisă- iaducărăs-
punsuri.Idioţ
ii!Suntîndr ăgost i
ţideelcadeof emeie.
— Curi os.Trebuiesăfieunom neobi şnuit.
— Neobişnuitde meşt er î
n născociridi avol
eşt
i!Iert
aţi-mă,
eminenţavoastr
ă,darvăspun dr ept:omulacest aarscoatedin
sări
teşipeunsf ânt!Poat en-osămăcr edeţi,darsuntsili
tsă-i
iaueu si
ngurinterogatori
ul,deoareceofiţerulînsăr
cinatcuasta
n-amaiput utsăreziste.
— Cum sepoat e?
— E greu deexpl i
cat,eminenţa voast
r ă.Dardacă aţivedea
mă
înţc
ea
er
l od
ge.Sa-t
ă
arzc
iumcă
ce se
ofip
ţo
ea
rr
ut
lă
caR
r
eiv
ar
-
l ez
i
n st
rlai
uei
şn
tt
eer
eog
cat
riori
mi u
n,
alum-
l,ia
aţ
i
r
eljudecătorul!
,
— Dar ce l ucruriat âtde grozave poat e să facă? Negr eşi
t,
poate să refuze de a răspunde laî ntrebări.Dar î n afară de
tăcere,al
tăarmănumaiare!
— Ba maiar e şio li
mbă ascuţ i
tă ca bri ci
ul.Toţ isunt em
o
game
reşeln
i ilp
aăc
tă
it
mpoşi
u,
lemi
l
ui ne
.Şnţ
ia
niv
co
iau
st
nr
ă,
u lşi
n-fi
ae
rca
vr
rea
edin
st
ăre
ena
l oflieat
f
ăoc
au
tt
ă
lumea.Aşa- ifir ea omul ui..
.Şideodat ăt e pomeneştică ţ ise
dezgr oapăt oatepăcat eledeacum douăzecideaniî n urmăşiţ i
searuncăî nobr az!
— Ri varez a dezvăl uit, oare, vr eun secr et personal al
ofiţerul uioar e-iluai nterogatori
ul?
— Da,săvedeţ i.Pecând er aofiţ erdecaval eri
e,biet ulbăiat
int
r aseî ndat ori
işil uasecuî mprumutomi căsumădebanidi n
casar egiment ului..
.
243
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
244
— Tăunul—
245
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Adi căfurase,cum s-arspune,bani ipecare-iî

ncredi
nţase
stat
ul?
— O,emi nenţa voast
ră,se înţ
elege că n-
af ostfrumos din
partealui,darprieteni
isăiau pusl alocimediattoatăsumaşi
înfelulacestaafacereaaf ostmuşamal izată.Băi at
uledef ami l
ie
bunăşideat uncipurt arealuiaf ostir
epr oşabilă.Nu înţ
elegde
undeaput utsăafleRi varezaceastăvecheaf acerescandaloasă;
chiardel aprimuli nterogatori
uascos- ol ai veal
ă,şiîncădef aţă
cu gradelei nfer
ioare!Şi -n vr
emea ast af ăcea o mut r
ă aşa de
nevinovată,de parcă ci tea o rugăciune!Bi neînţel
es că acum
toatăl egaţ
ia nu vorbeşt e decât despr e asta. Dacă eminenţ a
voastră ar binevoisă asi ste măcar l
a un int er
ogatori
u,f ără
îndoial
ăcăarî nţel
ege...Nuenevoi ecaRivarezsăşt i
e:emi nenţa
voastrăarput eaauzit otuldi n..
.
Montanellise întoarse spr e col
onelşi-
lpri vicu o expr esi
e
caresei veararpechi pulsău.
— Suntsl ujit
oralbi sericii
,ziseel,nu spion alpol i
ţi
ei.Nu
intrăînobligaţi
il
emel epr of esi
onalesăascultpel auşi!
—
— DaCrr
edeu
c.
ă.
.eu
o nâ
ri
c -a
tmam
vru
pts
r
eă
luv
ă
n sua
gi pă
cer
!
astă di
scuţi
e,tot n-am
ajungel ani ciun r ezult
at.Dacă mil -aţitri
mitepeprizoni
erla
mi ne,euaşvor bicuel ..
.
— Î mipermi trespectuossăsf ătui
escpeemi nenţ
avoastrăsă
nu î ncerce aşa ceva.Omulacest a,hot ărât,nu se maipoate
îndrepta.Arfi maipuţ i
n primejdi
osşimaiî nţel
eptcadedat a
a
îc
ne
aia
ns
tt
ad
e săa
e r
ef
nau
cn
eţai
şţiad
l
te
eaisu
pr
rma.l
ăvi it
Duer
paăl
eg
ci
ei
l,c
es a
pusă
ses
dce
ăpă
emn
mi d
eee
nţl
a
voastră,îmiîngăduicu t oat ăsfiiciuneasăi nsi stasupr aacestui
lucru,deşi,laurmaurmei ,eu singursuntr ăspunzăt orfaţăde
monsi gnorullegat,deordi neapubl icăaor aşului .
..
— I areu,î lîntrerupseMont anel l
i,suntr ăspunzăt orfaţă de
Dumnezeu şide sanct it
atea sa să nu se săvârşească f apte
il
egale î n epi scopia mea. Dacă per sistaţi î n păr erea
dumneavoast ră, colonele,î mivoipermi te să mă f olosesc de
privil
egiulmeu decar dinal.Nu voiî ngăduioj udecată mili
tară
246
— Tăunul—
secretăîn or
aş,pet imp depace.Î Ivoiprimipeprizonieraci,
fărăniciunfeldemart ori
,mâinedi mineaţ
ălaorazece.
— Cum va bi nevoieminenţavoastră,îirăspunserespect
uos
colonelul
, posomorit
. Şi plecă, bombănind: „Î
n ce priveşt
e
încăpăţânarea,nu-lî
ntreceunulpecel ălal
t!
”
Nu spuse nimănuini mic despreîntâlnir
ea caret r
ebuia să
aibălocîntreTăunşicardi nal,pânăînmoment ulcândpusesă
sescoat ăcătuşel
edeţinutuluicasăfiedusl apalat.„Dest
ulcă
acestpreacuvios fiu almăgări ţeil
uiBal aam di spune de legi
dupăbunulsăupl ac,ziseelcătrenepotulsău.Atâtarmail ipsi:
săseî nţel
eagăsoldaţi
icu Ri var
ezşicu prieteni
iluişisă-lfacă
scăpatî ntimpuldrumul ui!
”
Subpazăî ntări
tă,Tăunuli ntr
ăî nîncăper
eaundeMont anell
i
scrial aunbi rouîncărcatcuhârt i
i.Şideodată,î
şiaduseaminte
deozical dădevar ă,cândr ăsfoi
apr edi
ciînmanuscris,î
ntr-
un
cabi netasemănăt orcu acesta.Şiatunci,caşiacum,obloanele
erau închisesănu păt rundăcăldura,iarun vânzăt
ordefructe
striga:„Fragol
a!Fragola!”
carC
eu
-icu
ăn
deg
aes
î
ntod
ce
hi mân
şiîni
e
c,
er
cTău
ă un
nuz
l îşie
âmb ar
t
.uncă peste cap părul
Montanelliî
năl ţăcapul.
— Put eţisăaşt eptaţ
iînsal ă,vorbielcătreceidinescortă.
— Să nu se super e eminenţ a voast
ră,începu sergentulcu
glasulpej umăt ate,grozavdest ingherit
.Darcol onel
ulsocoat e
căar est
atulef oartepericul
osşicredecăarfimaibi ne...
—Och
Pui
il
tu
e
ţis
i Monş
ăa ta
t
ene
pl
tl
ai
ţ
isc
î
năp
să
ar
lăa
,ră
r
e.petăelcuglasl i
nişt
it.
Sergentulşisol daţ i
isalut arăşi ,cerându-
şii ert
are,părăsi
ră
încăpereasperi aţi
.
— St aij os,t er og,zise car dinalulcătre Tăun,după ce se
închiseuşadupăei .
Tăunulseaşeză,f ărăsăr osteascăuncuvânt .
— Si gnorRi varez,începu Mont anel
lidupă o scurt ătăcer
e,
vreau să-ţipun cât eva într
ebărişiţ i-
aşfi foart erecunoscăt
or
dacămi -
air ăspunde.
247
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Tăunulzâmbi.
— P-p-
princi
pala mea ocupaţi
eîn momentuldef
aţă est
esă
ascul
tînt
rebări
lec-cemisepun.
— Şideanur ăspundelaele?Celpuţ
inaşamis-aspus.Însă
atunci,î ntrebărileîţier au puse de f uncţi
onari
icare făceau
cercetări
le.Şieierau dat orisăf oloseascăacesterăspunsurica
dovezidirecteî mpotrivadumi tale...
— Darî -î
- î
ntrebărileeminenţeivoast re?
Dorinţadeai nsultasesi mţeamaicur ândîntonul,decâtîn
vorbeleTăunul ui.
Cardinalul î lînţelese numai decât.Însă chipul lui nu-şi
pierduî nfăţ
işareagravăşiî nacel aşiti
mpî ngăduitoare.
— Î ntrebăril
e mel e,zise el,vorr ămâne î ntre noi,fie că vei
răspundel a el
e,fiecă nu.Dacă vorat ingesecr et
eledumi tale
poli
tice, fără î ndoial
ă că numi vei r ăspunde. Al tmint
eri,
nădăj duesc că-miveif ace aceastăf avoare,ca pe un serviciu
personal ,deşinunecunoaşt em delocunulpeal tul.
— Suntcut -totulladispoziţi
aemi nenţ eivoastr
e.
expU
rş
eo
sa
ir
aach
în
icu
pl
in
la
ure
i d
săui
n
,ac
rapfica
f
ăr
ce
utî
nc
soţ
hiea
arşai
ce
ps
t
eeucuv
n i
on
mte,c
câad
t şi
e
îndrăzneţsă-şipiardăgust uldea-imaicereservicii
.
— Î naint
edet oate,spune-mit erogceaveaidegând săf aci
cu armel e pe carele-aiadus înţ ară pri
n contrabandă,după
cum ţisepuneî nsar ci
nă?
— Său- ucidcuel eşobolani.
p —
entrOr
ui dbu
ilr
mnăs
ep
au
tnsî
a !
nOaşr
oeo
boa
lame
ni
,ni
îi
n,
dfr
aa
t
ăţ
iic
dumi
e t
nua
-l
ţe,î
i ses
mp ăc
h
rti
mb
ăşesă
c
convingerilepolit
ice?
— U- u-uniidintreei,da.
Mont anellise lăsă pe speteaza scaunuluişise ui t
ă cât eva
cli
peî nt ăcerelacelcucar evorbea.
— Ce- ailamână?î ntrebăeldeodat ă.
— U- u-urmevechidemuşcăt urălăsatedeaceiaşişobolani.
— I artă-mă,dareuvor bescdeceal alt
ămână.Aiacol oor ană
proaspătă.
248
— Tăunul—
Toat ămânaîngustăşiflexibil
ăaTăunul uieranumair ăni,iar
pi
elea-
ierasf
âşiat
ă.Tăunulri dicăbr
aţulîn sus.Peîncheiet
ur a
umflatăsevedeaovânătaiemareşineagr ă.
— U- unfleac,precum vedeţi
.Cândam f ostarest
atmulţumi tă
emi nenţeivoast r
e,şiseî ncl
ină din nou,unuldi ntr
esoldaţia
călcatcuci zmapemânamea.
Mont anell
iîiluămânaî nmâi nil
esal eşiîncepu s-ocercet
eze
cul uare-amint e.
— Dardeceeî ntr-
ost ar
eat âtdegr oazni
că şiacum,după
treisăptămâni ?întrebăel.E umflat ătoată.
— S- arpăr ea că st
rânsoarea cătuşelornu e un t rat
ament
tocmaipot rivit
...Cardi
nalulseîncruntă.
— Ţi -aupuscăt uşepestecarneavie?
— Se î -
î-înţ
elege,eminenţa voastră.Doar rănile proaspete
tocmail a aşa ceva prind bine!Cele vechinu folosesc la mai
nimi c:elenu potdadecâtodur er
eobi şnui
tă.Cu elenu poţ isă
obţiiodur ereadevăr at
ă..
.
Mont anellise uită di
n nou l a Tăun,cu o pri vire fixă şi
înt
mărre
ub
năt
ţ
io
şa
ur
re
i,
da
epco
hi
is
re
urgr
i
id
ei
.că şitrase un sertarcu t otfelulde
— Dă- mimâna,zi seel.
Tăunulî iîntinse mâna.Faţ al uier a nemişcată,împietri
tă.
Mont anelliîispăl ăr ana şii -ol egă cu grij
ă.Se vedea că e
obişnuitcuaceast ăî ndeletni
cire.
— O să vor besc cu di r
ecţiaînchisoriiîn privi
nţa căt
uşelor,
zi
săse
fae
cl
i.
dIa
er
aa cu
ciî
nm,
ai
nvr
t
ee
?au să-
ţimaipunoî ntrebare:ceaidegând
— R- r-răspunsulmeu ef oartesimplu,emi nenţa voast
r ă:să
fugdacăpot ,i
ardacănu,sămor .
— Şidecesămori ?
— Pent ru că,chi arîn cazulcând comandant ulnu va i zbuti
să obţ ină împuşcar ea mea,voifi osândi t,ori
cum,l a muncă
silnică,ceeacepent ru minetotmoart eînseamnă:sănăt ateanu
mi -arîngăduisăsuportmuncasi l
nică.
Cu cot ulspri j
ini
tdemasă,Mont anel
lisegândea î nt ăcere.
249
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Tăunulnu- lturbură,îşiţ
inea ochi
ipe j
umăt ateînchişişise
rezema despeteazascaunului
,lăsându-
seîn voiaferi
ciri
idea
sesimţifăr
ăcăt uşe.
— Săpr esupunem,începudinnouMont anelli
,căaiizbutisă
evadezi.Ceaifaceatuncicuvi aţadumi t
ale?
— I -
am mai spus emi nenţ ei voastre: aş începe să ucid
şobolani.
— Aiî ncepe să uci
zişobolani .
..Prin urmar e,dacă ţi
-aş da
putinţasăevadeziacum deai ci,presupunândcăl ucr
ulacesta
arstaî nputer
eamea,dumneat aaif olosili
bertateadumital
eca
să spriji
ni si
lnici
a şi vărsarea de sânge, i ar nu ca să l e
preîntâmpini?
Tăunulri dicăochiilacrucifixulat ârnatdeperete.
— „ Nu pacea,cisabi a”. .
.După cum vedeţ isuntî n bună
46
tovărăşi
e!Cut oat
ecă,întrucâtmăpri veşt
e,pref
erpi stol
ul.
..
— Si gnorRi varez,zi
se cardinalulcu lini
şte netulburată,eu
nu te-am ofensatşinu mi -am î ngăduitsăvorbesccu uşuri nţă
despre convingeril
e dumitale şialepri et
eni
lordumi tal
e.N- am
o
da
uret
mi d
ar
le?
eptua
Slusă
pomă
atev a
rş
et
es
ipătmă
laasc
ie
l
ee
şa
tş
ii
sădel
ci
c
ea
rdte
cţeu
ă di
nnat
p
eaurt
ne
ua
poatefişiungent leman?
— O, am ui t
at cu d- d- desăvâr
şire că emi nenţa voast ră
socoteşte că a fi un gent leman est e una di n cele maiî nalte
virt
uţ icreşti
neşti
!Îmiaducami ntedepr edicapecar eaţ ir
ost i
t-o
la Florenţa cu pril
ejulpolemi ci
imel ecu apărăt orulanoni m al
emi
— nen
Chţ
e
ii
avo
raa
v s
et
r
ae.degând săvor
m besccu dumneat aîn aceast
ă
privinţă. N-ai fi bun să mă l ămur eşt
i care era prici
na
înverşunăriidumi t
aleî mpotri
va mea? Dacă m- aiales pur şi
simpl u ca ţintă pent
ru săgeţile spiri
tuluidumital
e,at uncie
altceva.Met odele pe careleî ntrebuinţeziînlupta pol
iti
că te
privesc numaipe dumneat a,darî n moment ulde faţă noinu
46

„Nu”pacea,cisabia.
..
”–Tăunulfaceoaluzi
eironi
căl
acuvi
ntel
eluiCri
stoscăt
re
disci
poli
isăi!„Sănucredeţ
icăam veni
tsăaducpaceapepământ.N-am veni
tsăaduc
pacea,cisabia”.
250
— Tăunul—
ducem opolemicăpoli
ti
că.Pevremeaaceeaaveam i mpresi
acă
dumneatanutreşt
ifaţ
ădemi neoduşmăni epersonal
ă.Şidacă-i
aşa,aşfi bucurossă aflu dacă ţ
i-am făcutcândva vreun rău
saudacăţi
-am datvreunmotivoarecar
esămăur ăşt
i.
Dacăi-afăcutvreunr ău!..
.
Tăunulî şidusemânabandaj atălagât.
— Să- şiami nt
ească emi nenţa voastră de Shakespeare,zise
el,cu un surâsscurt.Într-unadi n piesel
eluiest eun om care
nupoat esăsuf er
emot anii,acesteanimal edomesticenevinovate
şifolosi
toare.Eibine,eu am aceeaşiaversi une pentru preoţi
.
Cândvădosut ană,m- apucădur eri
leded- d-dinţ
i.
— O, dacă e vor ba numaide at ât..
. şiMont anell
iar ătă
printr-un gestcăsubi ectuleepuizat.Totuşiadăugă el
,î nţeleg
să ataci,darnu să denat ur
ezif
aptele.Răspunzând la pr edica
mea,dumneat aaideclaratcăeu ştiu bi
neci neseascundesub
anonimat ulapărătoruluimeu.Şiast anuer aadevărat.Eunut e
învinuiescdeomi nciunăspusăcu bună- şti
inţ
ă,dardecl araţia
dumi taleera neadevărată.Nicipână astăzinu cunoscnumel e
aut
o
Cr
âu
t
el
vu
ai
.cl
ipe,Tăunulse ui
tăf
oart
e seri
os l
a car
dinal
,apoi
deodatăîşilăsăcapulpespat eşiizbucniînrâs.
— O, s- s-sancta si
mpl i
cit
as!O,voi , scumpişinevi
novaţ
i
l
ocuitoriaiferici
teiArcadii
!Cum den- aţ
ighici
t?Cum den-aţ
i
descoperi
turmel ecopiteidespicat
e?
Mont anell
iseri di
că.
a —
mânCdu al
ouă t
pe cu
ol
emivi
cn
it
l
ee
?,signor Rivarez,dumneat a singurscri ai
— Nu er a del oc frumos di n partea mea,o şt iu,r ăspunse
Tăunul ,uitându- se la cardinalcu ochi iluimari ,albaşt rişi
nevinovaţi
. Şi emi nenţ a voast r
ă l e-a înghiţi
tt oate ast ea
dintr-
odată,ca pe o st ridi
e!O,am f ăcutfoarter ău,darer a
grozavdeamuzant .
Montanelliîşimuşcă buzel eşiseaşezădi n nou.Î nţelesese
încădin capull oculuicăTăunulf acet otce-istăî n putinţăca
să-lexasperezeşisehot ărîsă- şipăstrezestăpânireadesi necu
251
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
orice preţ
.Î ncepea acum să- idea dr ept
ate colonelul
uică- şi
pierduse,răbdarea.Omulcare- lint
erogapeTăuncât edouăore
înfiecarezi,put eafiabsolvit,chiardacămaiînjur acâteodat
ă...
— Să l ăsăm această discuţie,vorbiel,cu linişt
e.Mă si mt
datorsă- ţiexpl i
cscopulprincipalalîntâlniriinoastredeacum.
Iată despr e ce e vor ba: datori
tă situaţiei pe car e o am
autorităţil
el ocalesuntnevoit
esăţ inăseamadepăr er
eameacu
privi
rel af elulcum t rebuie să se procedeze cu dumneat a,
bineînţeles dacă vreau să uzezde privilegi
ulmeu.Şivoif ace
acestl ucru,numaica să î mpi edi
c săvârşirea vreuneiviol
enţe
împot ri
vadumi t
ale,evi
dent,în măsuraî n car eaceastăviol
enţă
nu vafinecesarăpent ru apr evenieventualevi olenţedinpart ea
dumi tal
e.Deaceeaam t rimisdupădumneat a,săvăd,î nprimul
rând,dacăn-aidef ăcutvr eopl ângere.Începri veşt
ecăt uşele,o
să am eu gri
jă.
..În aldoilea r ând,m- am cr ezutî ndreptăţi
tsă
văd,înaint
edea- midapăr erea,cef eldeom eşt i.
— Nuam def ăcutniciunf eldepl ânger
eemi nenţ eivoastr
e.A
la guerr
e,commeâ l a guerre!Nu suntşcol arşinu mă aşt ept
d
de
elo
ac cag
rme puv
riner
n
cou
nl
ts
r
aă mă
bandămâ
pn
egâ
ei
t e
r
itp
oe
ri
uc
lre
sş
ăt
et
u pe
!E ne
dtru
ai
l -
si
i
n-i
mp
eîno
ţrt
elu
el
s
căelsevar ăzbunacâtvaput eamaibi ne.Iarînceeacepri veşt
e
omul car e sunt , emi nenţa voastră a pri mi t mai deunăzi
spovedaniapăcat el
ormel e,f
ăcută,ceedr eptîntr-oformăcam
romant i
că.Oarenu- iestedeaj uns?Sau poat ecădoreşt esăi -o
mair epetodată?
—
— NSpuet
rec
înţ
ă e
eleg
min,e
zi
ns
ţe
aMo n
voat
sa
t
rn
ăel
l
nicl
u u
-r
a ă
uc
ie
tat
alăp
.ebăt r
ânulpel eri
n
Diego?Tăunulschi mbă deodat ăt onulşiî ncepu să lungească
vorbele,cugl asull uiDiego:Suntunbi etpăcăt os.
..
Cr eionult r
emur ăînmânal uiMont anelli
.
— Ast aepr eamul t!f
ăcuel ,ri
dicându- se.
Tăunuli zbucniî nr âsşi,cu capuldatpespat e,îlurmăricu
privi
reacum sepl imbaî ntăcerepri nodaie.
— Si gnor Rivarez,vor biMont anelli,opri ndu-se înfaţal ui.
Dumneat ate-aipurtatcumi neaşacum nus- arfiî ncumet atsă
252
— Tăunul—
se poart
e,chiar cu duşmanull uicelmaiapri g,niciun om
născutdinfemeie.Aipătrunsîntainadureri
imel eşiţi
-aifăcut
ojucărieşiobat j
ocorădin suf
eri
nţaaproapeluidumitale.Încă
odatăterogsă-mispui :ţ
i-am f
ăcutcândvavreunr ău?Iardacă
nu,deceaij ucatfaţădemi neocomedi eatâtdenecruţ ăt
oare?
Tăunulsel ăsăpespet eazaf
otoli
uluişizâmbicuzâmbet ull
ui
ascuţit
,r eceşienigmat ic.
— Mi se păr ea aşa de a- a-amuzant faptul că eminenţa
voastr
ă punea at âtde mul tl
ai nimă cuvint
ele mele!Şiapoi,
toateacest eaîmiami nteaupuţindeunci r
cambul ant..
.
BuzeleluiMont anel
lisealbi
ră.Elseî nt
oarseşisună.
— Put eţisă- ll
uaţ ipedeţ i
nut,zisecătrepaznici
icar
ei ntr
ară.
După pl ecarea lor,cardinalulseaşeză la birou,tr
emur ând
dintott
rupul ,cuprinsdeoi ndignarecum nu maisi mţiseîncă.
Apoideschi seregistrulcu dăriledeseamăpri mitedelapr eoţi
i
dineparhiasa,darcur ândî lîmpinselaopart eşi,apl
ecându- se
pest
e birou,î şiacoper ifaţa cu mâi nil
e.Părea că Tăunulî şi
l
ăsaseînurmăumbr aluiînspăimântătoare.
CAPITOLULAL PATRULEA
Mânia care-
lcuprinsese nu-lî
mpiedi
că pe Montanell
isă-şi
amint
ească de făgădui
ala dată.Else ridi
că at
âtde ener gic
împot
rivacătuşel
orpusepemânar ăni
tăaprizonierul
ui,încât
nen
să so
er
soc
ci
ot
au
tl
ăd
fie
acrol
el
eon
lel
ui,c
Ra
ivr
e
a-
rş
e
zi.pierdusecapuldet ot,dăduor din
—-Deundesă şt iu eu,mormăi a elcăt
readj utantullui,că
n-o să- ifie pe pl ac emi nenţeisal e?Dacă socoteşte cruzime o
biatăper echedecăt uşedemână,at uncicur ândosăpornească
războiî mpotriva gratiil
ordel af erestresau o să-micear ă să-
l
hrănesc pe Ri varez cu st ri
di işicu t ruf
e!Î nt i
nereţea mea,
tâlhariierautâl harişieraut rataţicat âl
harii
!Pe-atunci,nimeni
nu socot eacăun t rădătoremaibun decâtun hoţ .Ast ăziînsă,
rebeli
isuntl a modă,şise pare că emi nenţa sa dor eşte să
253
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
î
ncur aj
ezepet icăl
oşi
idesoi
ulăsta.
— Nu î nţel
egdeceseamestecă,observăadj ut
antul
.Doarnu
elegatpapalşinuar enicioputereînafaceri
leci
vil
eşimil
it
are.
Dupăl ege..
.
— Cesămaivor bim delege!Ci nesămair espectelegea,după
ce însuşisfântulpărinte a deschis porţil
eî nchisoril
or şia
slobozi
tdi nl
anţuritoatăcl i
ca aceea deli
beraliti
căloşi!Astaa
fostcurată nebunie!Se î nţel
ege,monsi gnorulMont anell
iî şi
aratăacum puterea.Elaî naintatîngraddest ulder epede,încă
depevr emeasanctit
ăţi
isal erăposatuluiPapă,şiîn moment ul
def aţ
ăeoper sonalit
ateîntr-adevărdemări meaî ntâia.A i
nt r
at
chiardel aînceputî n graţi
il
ePapeişiacum f acet otce-it
rece
prin cap!Poteu sămăpun cu el ?Dardacăo fi având cumva
vreoi nstrucţiunesecretădel aVat ican?Parcăpoţ isăfiisigur?
Acum t oate s-au înt
ors cu susulî nj os:nu poţisă şti
ice va
aducez iuademâi ne.Învremuri l
ebunededemul t
,ştiaomulpe
celumeseaflă,pecândacum. ..
.
..
Lar ândull ui
,Tăunulseî ntorseseînfort
ăreaţăîntr-
ostare
den
Mo ad
tâ
ane
ncă
l
litu
î
irbu
ser
ca
ăr
t
uein
ser
e v
coat
u s
oă
t,
ua
lpr
poa
utp
ee
r de
ea di
st
e e
r
eri
e
z.t
i
s Î
en
nt
ţâ
ăl
n
,ir
ec
î
n aăcu
o
cli
pă,şin- armaifiput utî ndura.
Necuvi
inţa de la sfârşi t
, atuncicând pomeni se de ci r
cul
ambul ant,oaruncaseî ntr-oclipădet otalădeznădej de;trebuia
să pună capătcu ori cepr eţîntrevederi
i,care dacă maiţ inea
încăcincimi nut
e,s- arfiput utsfârşiculacrimi.
toaC
tân
eînd
t,
rep
be
ăst
e
ri
lcc
eâat
ev
r
eaio
sr
ee,
pu anf
o
es
ati
u a
răr
ă
spş
uin
d u
sesdl
oa
ari
np
te
rr
i
noga
ht
oo
hr
oiu
t
e,dl
a
e
râsnebun.I ardupăcecol onelulîşipi erdu r ăbdareaşi ,fărăsă
semaipoat ăstăpâni ,î
şil ăsăf râu slobod l imbii,Tăunulî ncepu
să râdă at âtde smi ntit
,cum nu mair ăsese ni ciodată până
atunci.Nenoroci tuldecol onelt unaşif ulger a,ameninţ ându- lcu
pedepsel ecelemaineî nchi puite,darî n celedi n urmăaj unsel a
încheiereal acareaj unseseşiJamesBurt on pevr emuri ,cănu
face să-ţichel t
uieştizadarni c şitimpulşinervi i,pent ru că,
oricum,nu poţ iconvi nge un om at ât de puţ i
n accesi billa
254
— Tăunul—
argument el
er aţi
unii
.
Tăunulaf ostdusîndărătîn celulalui.Culcatpesalt
eauade
paie, el se lăsă pradă acel
ei st ări suflet
eştiîntunecate şi
deznădăjduite care urma t ot deauna după i zbucni
ril
e lui
violent
e.Rămase aşa,nemi şcat,fără să se gândească măcar ,
până sear at ârzi
u. După zbuci umul vi jeli
os de di mineaţă,
căzuseî ntr
-ost aredeci udat ănepăsar e:proprialuisuferinţăîi
era acum st r
ăină şiisepăreacă- lapasă ceva gr eu şii
nf orm,
subcar esuflet ulluiviusest insesedemul t.Par cănu-ietotuna
felulîn caresevorsf âr
şit oate?Si ngurull ucru caremaiavea
vreo importanţă pentru el,deal tf
elca pent ru oricar
efii nţăî n
star
esăsi mtă,er asăscapedechi nuri
leacesteaneîndurătoar
e.
Dardacăel evorî ncet adatori t
ăschimbăriicondiţi
il
ordevi aţ
ă,
sau dat ori
tă di spariţi
ei put eri
ilui de a simţ i
, asta erao
chesti
unedeor din secundar .Poatecăvai zbutisăevadezesau
poatecă- lvoruci de,î n ori
cecaz,pepadr en-o să-lmaivadă
nici
odată. Şi t oate celelal
te nu er au decât deşertăci
une şi
zadarnicăsfâşiereasuflet ului..
.
Ga
nepăsr
ăd
ti
a
on
aru
el
.îiadusecina.Tăunulî iaruncăocăut ăt
urăgr ea,
— Câteceasul ?
— Şase.Ţi -am aduscina,domnule.
Tăunulse ui t
ă cu scârbă l
a mâncar ea veche şisl
eită,cu
miros ur ât, şi se î
ntoarse. Nu se si mţea numai zdrobi t
sufleteşt
e,darşibol navtrupeşt
e,şipriveli
şteamâncăriiîifăcea
greaţă
— S.ă ştiică aisă t eî
mbol năveştidacă nu i
eiceva în gură,
zisegardi anul,gr ăbit
.Mănâncămăcarobucat ădepâi ne,astao
săt eîntăr ească.
Rosti
sevor beleacesteacu oci udatăasprimeîn glas,întimp
cel uadepef arfurieobucatădepâi nepuţ i
numedă.Şideodat ă
în Tăun se t reziconspirat
orul:ghi cinumaidecâtcă î n pâi
ne
trebuiasăfieascunsceva.
— Las- o,poat e am să mănânc mait ârzi
u,îir ăspunse cu
nepăsar e.Uşaer adeschi
săşieişt iacăsergentulcarestăteape
255
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
scarăaudefiecar ecuvântpecareşi-
lspun.
Când uşaaf ostdi
n nou î
ncuiatăşiTăunulseî ncredinţ
acă
nu- lspionează nimeniprin gaură,luă bucata de pâine şio
fărâmiţă cu băgaredeseamă.Găsiî năuntru olegăt
ur ădepi l
e
subţiri,înf
ăşur at
eîntr-obucăţ icădehârt ie,pecar eerau scri
se
câteva cuvint e.Netezibi nişorhârt i
a şio apr opi
ede gazorniţa
care-ilumi na cu zgârceni ecel ul a.Cuvintel
eer au scri
sepeun
locat âtdemi c,iarhârt ia era at âtdesubţ ire,î
ncâtl eciticu
mul tăgreut ate.
„
Port i
ţaedeschi să.Noapt eaf ărălună.Pileştecâtmair epede
gratii
le şivi no prin galeria subt er
ană între două şit r
ei.Noi
suntem pregăti
ţi,şialtăocazi epoatecănusemaii veşt
e.”
Tăunulmot otolihârt i
oaraî ntre deget
e cu înfrigurar
e.Pri n
urmar e,t
otuler a gata,i arluinu- irămânea decâtsăpi lească
grati
il
edel afereastr
ă.Ce f eri
cir
e că is-au scoscăt uşele!Nu
maiar enevoiesăl epi lească,să-şimaipi ardătimpulşicu el e.
Câtegrati
isunt ?Două,pat ru.Şifiecaret r
ebuiepi li
tăîn două
locuri
:înt otal
,optt ăi
et uri
.O,n- o să f
acă nimic dacă nu se
g
or
răbn
gaeş
i
zt
ez
e..
.t
e Cu
otm
u d
late
â-
tad
ue pup
r
e t
u
edt
,
e?Gemma
Să facăşi
r c
osude
t Mahr
at
i
ine
ni,
,dsă
e
paşapoarte,de adăpost uri
? Ca să i zbutească, t
rebuie să fi
munci t
,fărăî ndoi
ală,ca doicaide povară. .
.Totuşi ,planul
Gemmeiaf ostacceptat!începu sărâdăsi ngurdepr osti
al ui–
parcăarevr eoimportanţădacăpl anuler aaleiorinu?Numai
să se dovedească bun!Dar î n acelaşit imp,simţio adâncă
b
fu
olc
ou
sr
ei
ae
scăla
de gg
âa
nld
eul
riascu
ăbt
e
ea
r aă
an vu
,s
îes
n e
locce
saco
ă d
bi
nt
oaâip
r
e id
eeea
o s
scaă
rădse
e
frânghie,cum î ipr opuseserăl aî nceputcont rabandiştii.Pl
anul
eieramaigreuşimaicompl i
cat,înschi mbnuer al
egatdevi aţa
sentinelei,car e-şiavea postuldeceal al
tă partea zidul uidel a
răsărit.Deaceea,cândisepr opuseser ăceledouăpl anuri,elîl
alesese,f ărăsăst ealagânduri ,pealGemmei .
Potri
vi tacest uipl an,laceadi nt âiocazieprielni
că,Gr ei
erul,
sentinela care ţ i
nea cu ei ,t rebui a să descui ef ără şt i
rea
tovarăşilorl uiport i
ţa de fiercar e ducea di n curt
ea î nchisori
i
256
— Tăunul—
spregaleri
adesubval uldepământ ,apoisăagaţ echei alaloc,
în cui
uldin camera degardă.ImediatceTăunuler aî nştii
nţat
căportiţaedeschi
să,trebuiasăpil
eascăgrat
iil
edel af ereast
ră,
să-şirupă cămaşa înf âşi
ilungi
,să-şiîmpletească din eleo
frânghie şisă coboare cu ajutoruleipe zi dulcell atde l a
răsărit
ulcurţii
.După aceea,să set ârascăpecoama acel uiaşi
zid,fol
osindcli
pelecândsent inelas-arui taîn al
tăpart e,şisă
rămână cul cat
, nemişcat,făcându- se una cu pi atra, atunci
când soldatuls-ar î
ntoarce spre el.La colţulde mi ază-zial
ziduluiera un turnuleţ
.Pereţ i
il ui
,pe j umătate căzuţ i
,er au
ţi
nuţ isănu senăruiascădei ederacar e-iîmbrăca.Mul t
epi etre
căzuserăşistăteau grămezilângăzid.Folosi
ndu- sedei ederăşi
depi et
re,Tăunultr ebui
asăcoboar eîn curt
e,apoisădeschi dă
cu băgaredeseamă port i
ţa şisă sestrecoare,pri n galeri
a de
sub val ,înt unel
ulsubt eran cu car e comuni ca. Cu cât eva
veacuriî n urmă,t unelulacestal ega înt aină fortăreaţa de
turnuldepedeal ulvecin.Acum nu semaif oloseani menideel ,
deal tf
elîn unelelocuriera ast
upatdesf ărâmăt uri
lest âncil
or
c
ua
nre
e s
ispeăr
su
ur
t p
ras
i
, ae
cr
ă
op.
erN
iu
tma
ă cuigc
ro
in
j
ăt
,r
ab
deap
ne
di
pşt
i
oi
vâş
rti
na
i
şu
ul d
de
eae
lxi
uls
t
ue
inp
, ţ
ae
care o săpaser ă chi ar până l at unel.Ni meninu bănui a că
depoziteledemărf uriinterzisestăteau adeseasăpt ămâniî ntregi
chiar sub val ul fortăreţei,în t imp ce f uncţionarii vamal i
scotoceauzadarni ccaselemunt enilornemul ţumi ţi
,aicăr orochi
scăpărau de mâni e. Tăunul t rebuia să i asă pri n această
s
îp
ntă
ur
nt
u
err
ă
icppe
âncoal
ă s
at
alod
ce
ua
ll
uşl
u
t
iui
,
t,i
a
urndde
e-ac
l ao
şl
o
t s
epă
tases
Ma rt
r
tec
i
n i
,oa
cr
ueupn
ri
un
l
dintre cont rabandişti
. Prilej
ul de a descui a port iţ
a după
inspecţiadesear ănu sei veaîn fiecar ezi.Pedeal tăpart e,er a
cu neput inţă să coboare pe f ereastrăî ntr-o noapte cu l ună:
risculde a fi văzutde sent inelă er a prea mare.Pri n urmare,
astăziavea depart eal uitoateî mpr ejurăril
eprielni
ceşit rebuia
săsef oloseascădeacestnor oc.
Tăunulseaşezăşiî ncepu să-şimănâncepâi nea,car emăcar
nu- lscâr bea, ca cealaltă hrană di nî nchisoare. Trebui a să
257
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
mănânceceva,ca să-şiîmpr ospăteze put

eri
le.După aceea,se
hot
ărîsă secul cepuţin şisă încercesă doarmă.N-arfi f ost
cuminte să î
nceapă a pil
iînainte de ora zece,cu t
oate că-l
aşt
eptaomuncăgr ea.
Prinurmar e,padr esegândi setotuşisă-laj
utesăevadeze!O,
astaisepot riveşteat âtdebi ne!Darnu,eln- arprimiînrupt ul
capul uiserviciil
el ui!Orice,numaiast a nu!Dacă va i
zbut isă
fugă,va fi dat orită pri
etenil
orsăi .
..Nu,eln- arprimini ciun
serviciu dela un pr eot
...Cecăl dură!Sevedecăvi nef urtuna.
Aeruleaşadegr eu,aşadeî năbuşit
or..
.
Tăunulsezvâr colea nel
inişti
tpesal t
eaua luidepaie.Înl oc
depernă,î şiaşezăsubcapbr aţ
uldr ept,bandaj at.Darşi -lt
rase
repede.Cum ar de!Cedur ereînţepătoare!Şit oater ăni
levechi
încep să-l doară, o dur ere adâncă, st ăruitoare..
. Ce s- ofi
întâmplatcu el e?.
..Dar ce pr ostie!Toat e astea sunt ,pur şi
simplu,dinpri ci
naf urtuniicareseapr opie.Maibi nesădoarmă
şisăseodi hneascăpuţ inînaintedeaî ncepesăpi lească.
..
Pat
ru gratii
,şit oateaşa degroaseşidet ari!Cât ei-au mai
r
năma
esfâs
rşo
iad
tre
e?mu
Făr
l
tătî
ndo
i
mp ,i
a
dlăa
e că
c p
eeuî
a ţ
li
ne
ş!
idDo a
oarra
e p
şil
eş
adt
et
e de
armu
e mâl
t,
nad
.e
.
.
Şice t are î
ldoar e!Pătrunzăt or
,până l a os!Dare gr eu să- ţ
i
închi puică munca i -
a st ârnit asemenea dur eri
. Şii ată că
aceeaşidur er
e arzătoare,adâncă, o si mte şiîn piciorulcel
şchiop. ..Oar e şiast aet ot din pri cina pili
tul
ui?..
.Săriî n
picioar e.Nu,nu dormea.Vi sanumai ,cu ochi ideschişi,visacă
p
fi
el
e
eş
r at
e
st
r g,
ărat
t
i
oi
tl
e,
ati
a
ârd
t el
es
e ni
olc
i
di
encuaer
oai
ru at
cândi
n
.se
Înmă
t
urcau
nr!
lIa
dt
eăă
p-l
e
ral
t a
t
,
orologiulbătuorazece.Er at i
mpulsăseapucedet reabă.
Se ui tă prin gaura uşii. Văzând că nu- l supraveghează
nimeni ,scoaseunadi npi l
eleascunseî nsân.
.
..
..
...
...
..
...
..
...
..
..
...
..
..
..
...
..
..
Nu, nu is- aîntâmpl

at nimic, ni
mic! Toat
e sunt numai
î
nchipui
ri. Dur
erea di
n coast
ăî ivine,pe semne,de l a un
der
anjamentdestomac,delaor ăceal
ăsau delaaltcevaî
nfelul
258
— Tăunul—
acest
a.Şini cinu e de mi rare:după treisăpt
ămânide vi aţă
dezgust ăt
oare de puşcărie,de aer de puşcărie!Iar durerea
înţ
epăt oaredint ottrupulşipulsulgrăbitsedatoreazăpedeo
parte stăriinervoase,iarpe de al
ta,vieţi
isedentare.Da,aşa
tr
ebuiesăfie.Toat ăvinaopoart ăviaţasedentară.Cepr osti
ecă
nus- agânditmaidemul tlaasta!
Tot uşi,tr
ebuiesăsemaiodi hneascăpuţ i
n.Dur ereaosăise
potol
ească şio să se poată apuca iarăşide l ucr
u.Î ncă un
minut -
două,şitot
ulvat r
ece.
..
Darcând st ălini
şti
t,emair ău caoricând.Cum seaşează,
durerea îlchi
nuieşt
e,necruţătoare.Faţa-ipăleşte de spaimă.
Nu,trebuie să se ri
dice şisă se apuce de lucru.Trebuie să
bi
ruierăuldi n el
.Ca să si mtă sau nu durerea,asta atârnă
numaideput ereavoi
nţeisale.Şielnuvr eas-osimtă,elovasi li
săsepotolească!
Seridicădi nnou şi-
şizise,cuglaslimpede:„Nusuntbol nav.
N-am ti
mp săfiu bol nav.
.Trebuiesăpi lescgrati
il
eastea şinu
mi-eî
ngădui tsămăî mbol năvesc!
”
Şia
Or di
n
zen
co
euşî
inu
ce
npu s
eă
sf pi
rt
, l
e
ea
z cs
ecă
ş.
ijumătat
e,unspr ezece fără un
sfert.
..Tăunulpi lea,pil
eamereu. .
.Şidecât eoripilascr âşnea,
muşcând fierul ,isepăr ea că cinevaî
ipi l
eşteînsuşit rupulşi
creierullui.„Oareci neosăcedezemaiî ntâi
?seî ntrebăel ,cu
un zâmbet . Eu, sau gratiil
e?” Şiscrâşnind din dinţ i
, pilea
înainte.
umflOraaun
se s
şp
i
-r
ie
îze
n c
ee
ţpeş
ni
ij
u
semă
aştat
ae.
dTă
e tur
anu
e,l
îp
nil
e
câa
tînb
a c
iă
a,deşi
ma imâ
punta
eais
să
e
strângăuneal ta.Darnu. ..elnu put easăseopr eascăşisăse
odihnească:ar fi de- ajuns doar să l ase di n mână pi la asta
blestemată,casănumaiai băput eresăî nceapădi nnou.
Dincolo de uşă se auzi ră paşiisent ineleişipat ulpuşt i
i
lovindu-sedescândur ă.Tăunulî ncetăl ucrulşiseî ntoar se,fără
săl asepil
adi nmână.Oareaudegândsădeschi dăuşa?. ..
Un obiectmi c şirotund,aruncatpri n ochi uluşi i
,căzu pe
podeaua celulei.Tăunulpusepi lal a o parteşiseapl ecă să-l
259
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
ri
dice.Er
aohârt
iemototol
ită,f
ăcutăcocoloş.
.
..
..
..
..
..
...
..
...
..
..
..
..
..
..
...
..
..
....
..
.
Cemul
tedecând coboarăaşa,şicum î
lcupri
nd di
ntoat
e
părţilevalurinegr e,şicum clocotesc!..
.
O,da!Se apl ecase doarca să ri dicecocol
oşulde hârtie şi
ameţ ise puţ i
n.Darast a ise întâmpl a de multe oricând se
apleca.Nuer ani mi cneobişnui
t.Absol utnimic..
.
Ri di că hârti
a,o aduse î n dr eptull umini
işio desf ăcu cu
băgar edeseamă:„ Vinonegreşi
tnoapt eaasta.MâineGr ei
erulva
fimut atînaltăpart e.E ceadinurmăocazi e”.
Tăunuldi strusebil
etulaşa cum făcuseşicu cel ălal
t,ridi
că
pila şise apucă din nou de lucru,cu o deznădej de aspră şi
mut ă.
.
..Oraunudi nnoapte.Munceadet reiceasurişişasedincel e
opt t ăi
eturier au gat
a. Încă două, şiva put ea să iasă pe
fereastră.
Căut ă să-şiaducă ami nt
e de alte dăţicând îlapucaser ă
c
ar
ni
ze
u l
l
ue
ibno
ol
ui
il
.u
Îit
Icu
r mp
ec l
uri
ăt
e.
fioCe
ri
ia dn
câ i
ndu
sr
emă cr
gândi
iză
aoc
l a
ev
l
eus
ce
i
nseî
cina
noj
pu
ţind
ue
l
chinuri
. .
.Darat uncinu- iveni seaşa,peneaşt eptat
e.
Scăpăpi l
aşi ,cu omi şcar einsti
nctivă,ridi
cămâi ni
leîn sus.
Şipent ru întâia oară de când nu maicr edea în Dumnezeu,
buzeleluilăsarăsăt r
eacăşoapt el
euneirugăci uni.Serugacuo
deznădejde fără sfârşit
,se ruga aruncându- şirugăciunea î n
nemă
„Nurgi
,nu
n i
re,
an
st
ăi
mă
zi!nSuăimă
înspîeci
mb al
ol
n,ă
dv
ar
esl
camâ
t
oai
tee
n c
!â
Ot
esera
ăîu
ndp
uel
ru
ome
ri :
ce,
numaimâi ne,mâi ne,nuast ăzi!
”
Câteva cl i
pe r ămase l inişti
t,st rângându- şit âmpleleî ntre
palme.Apoiî şiluăpi laşiseî ntoarsedi nnou l amuncal ui.
Or a unu şij umăt ate.Tăunulpi l
ea cea di n urmă gr atie.
Mâneci l
e cămăşi ier au numaizdr enţ e,de pe buze î ipi cur a
sânge,înf aţaochi lorî istăruiaoceaţ ăpurpuri eşisudoar eaî i
curgeaşiroaiedepef runte.Iarelpi lea,pilea,pileamereu...
......
...
...
..
...
....
...
..
..
.....
..
...
...
..
..
260
— Tăunul—
Abiacând secrăpădezi uăizbut

işiMont anellisăadoarmă.
Eracu desăvâr
şir
eistovi
tdechinuri
leacest
einopţ ideinsomnie
şicât
vatimpdormil i
nişt
it.Peurmăîncepusăvi seze.
Laînceput ,visel
e-ierau t
urburişiî ncur
cat e.Imaginifr
ânte,
unamaif antast
icădecâtalta,seperi ndau repede,învălmăşi
te.
Şidi n acestevedeniiadiaun suflu desuf er
inţă,dezbuci um,şi
umbra uneispai menel ămurit
e.Îiapăru apoiî n somn un vis
vechişiî nspăimântător,pecare-laveaadeseorişicar e-
lchinuia
deanide- ar ândul.Şicu toatecădormea,î şidădeaseamacă
nu- lvi
seazăpent ruîntâiaoară.
Sefăceacăr ătăceşteprintr-
unpust i
u nesfâr şit,î
ncercândsă
găsească un colţişorlini
ştit
,unde să se cul ce şisă doarmă.
Pestetotmi şunăoamenicar evor besc,râd,strigă,seroagă,t rag
clopot
eşil ovescînf el
urit
ei nstrument edemet al.Elfugedeei ,
sedepărt ează dezgomot ,seî ntindecând pei arbă,când peo
bancădel emn,când peol espededepi atr
ă,î nchi deochii,şi-
i
acopere cu mâi ni l
e ca să nu- l super elumi na şi-şi spune:
„
sA
tc
rium,
găteoşisă dor
gemetm”
e. Da
adânrcimu
. Î
Il
ţi
me
sta
rigăsepe
aprno
upie di
me şn
i-
inosu
p,uncu
e:
„Trezeşte-
te,tr
ezeşt
e-t
emair epede,avem nevoi edet i
ne!”
Şiiatăcăaj ungeîntr-un palatfăr ăsfârşit;cu omul ţimede
încăperibogatî mpodobite,undepest et otsuntpat uri,di vane,
canapel ejoaseşimoi.Sel asănoapt eaşielî şispune:„ Însf ârşit
,
aiciosăgăsescuncol ţi
şorl i
nişti
t,undesăpotdormi ”.Îşial ege
o
l oda
amp ăi
e î
apn
rt
ius
n nă
ecîo
namâ
săiş
niise
.Ocu
lulcă,
mi năda
nr
ecdr
eo
ud
ţăa
tt
ă
o i
ar
ent
îr
ă
l c
ori
bne
eşv
t
eaşc
iu
nuo
şti
uci neî istrigăl aur eche:„Scoal ă-t
e,techeamă! ”
Se ri dică şi pl eacă mai depart e, clăti
nându- se şi
poticnindu- se l a fiecare pas,ca un ani malr ănit de moart e.
Orologiulbat e or a unu,şielî şidă seama că o j umăt ate de
noapt eaşit recut.O j umăt atedenoapt e,scurtă şipreţi
oasăl
Orologiulvabat edouă,t r
ei,pat ru,cinci..
.Căt r
eor aşase,întreg
oraşulsevat rezişivavenisf ârşitull
iniştii
.
Mont anellii ntrăîn altăodai eşit ocmaiegat asăsecul ceî n
261
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
pat,cânddeodatăcinevaseri
dicădint
reperneşist ri
gă:„Terog,
acesta e pat
ulmeu! ”Cu deznădej
de în suflet,Mont anell
ise
trageîndărăt
.
Treceaşa oră după or
ă,şieltotmair ătăceşt
edin odaieîn
odaie,di n coridor î
n coridor,di n casă în casă.Î ncepe să se
lumi nezedezi .O aur orăleşieti
căşidezgust ătoaresef uri
şează
din ceî n cemaiapr oape.Or ologi
ulbat e ora cinci
.Noapt ea a
trecut,şielt otnu şi -agăsitlinişt
ea.E î nspăimânt ăt
or!încă o
zi..
.încăuna!
Deodată,aj ungeî ntr-o gal
eriesubt er
ană,scundă,bol t
ită şi
nesfârşit de lungă. Toat ă gal eri
ael umi nată cu l ămpi şi
candel
abrescli
pit
oareca ful gerul
,i arprint avanulîmpleti
tdin
grat
iirăzbat
e o muzică veselă,jocurişir âsete.Acol
o sus,în
lumeacelorvii
,efărăîndoial ăvreoserbar e.O,dacăargăsiun
locundesăsepoat ăascunde,casădoarmă!Unl ocuşorcâtde
mic,fieşiunmormânt !
..
.Abi asegândi seaşa,căseşiî mpiedi
că
demargineaunuimormânt .Di n elvineoadi eredemoarte,de
mucegai.Darastanueni cionenoroci re!Numaisădoarmă. .
.
f —
e
mei Ac
aîei
şsta
scoe
at
emo
car
mâ
pulndtus
elume
bg u
i
u!ls
g
it
ur
i
lgă
p g
utrl
a
es
zu
i
t,l
şil
u
-li
ri
dGl
ia
c
ădy
î
ns.
suŞs
i
şiseuităl aelcuochi ilar gdeschişi
.
Montanel l
i cade în genunchi şi î nti
nde mâi nil
e spre ea,
rugându-se:
— Gl adys!Gl adys!Fi e-ţ
imi l
ădemi necâtdepuţ i
n!Lasă- mă
sămăst recorlângăt i
neşisădorm.Eunucerdr agost eata.N- o
s
lă
ângte
ăta
it
ni
n
egşiş
si
ănd
-o
orsă-
m!ţiv
E ao
trb
â tes
a c
v.
r Lasă
eme d-
emă d
cândoa
nr
-s
aăma
m stai
udo
culca
rmi t
t
,
draga mea. ..Nu maipotî nduraî ncă o zi.Lumi na îmiar de
suflet ul,zgomot ulî misf armă cr ei
erulî n pulbere.O Gl adys,
îngădui e-misăi ntruînmormânt ult ăuşisădorm!
Încearcă să-siacopereochi icu gi ul
giulei,darea sef ereşte
şi-istri
găî ngrozi
tă:
— E unsacri l
egiu!Doareşt ipreot!
Şielpl eacă maidepart e,t otmaidepart e,până aj unge la
mal ulmări i
,pest âncil
egoal eşist erpe,scăldateînt r-olumină
262
— Tăunul—
chinuit
or de st r
ăluci
toar
e. Apa suspi nă î
ncet şi j
alni
c,
rugându-sefărăî
ncetar
epent ruli
nişt
e.
— O,î şizi
ceel,mareaosăai bămi l
ădemine!Doarşieae
obosit
ădemoart eşinupoat edormi..
.
At
unci,di
nadânculmăriiseri
dicăArthur,st
rigându-
i:
— Nu,mareaeamea!
.
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
...
.
— Eminenţavoast
ră!Emi nenţavoastr
ă!
Montanell
isetr
ezidint
r-odată.Băteacinevaînuşă.
Else ridi
că î
n sil
ă,deschi se,şisluji
torulcareint
ră să-
l
trezeascăî ivăzuf aţatur bureşisperi at
ă.
— Sunt eţibol nav,emi nenţă?
Mont anelliîşidusemânal afrunte.
— Nu,dormeam.M- aisperi at.
..
— I ertaţi-mă,emi nenţ a voastră,în zorimis-
a părutcă vă
audumbl ând,şiam cr ezut...
— Darcâteor aacum?
c —
ă văEad
or
a
u no
ce vuăt
eş.A
ii ven
mp i
t
ort
ac
not
l
oenşe
il
uş
,lt
şi
ii
nddor
e
cşt
ă e
e să
mi vn
neăţv
aadăa
vo.S
sp
t
răunse
e
scoalădevreme...
— Mă aşt eaptăj os? Coborî ndată.Mont anel l
iseî mbrăcă şi
coborî.
— Mi -et eamă că am căl cat eticheta pr ezentându-mă l a
eminenţavoast răIaoor ăat âtdenepot rivi
tă..
.î ncepucolonel ul.
—
— SSp
-aerî
ncă
tânul
mps-
aac
t în
et
vâ
amp
nel
atn
ma i
i
pmi cd
ome ne
io
t
:se
Rb
ii
t
v?
areza fostgat a să
evadeze!
— Odat ă cen- aevadat ,înseamnă cănu eni mici mport ant.
Cum s- aî ntâmplatast a?
— L- au găsi tî
n curt e,lângă portiţa defier.Di mineaţ apel a
trei
,înt imp cepat rul aîşifăcea inspecţia,unuldi n soldaţis- a
împiedicatdeceva.Au adusl umi năşiau văzutcăer aRi varez.
Zăcea l a pământ f ără cunoştinţă, chiar lângă port i
ţă, de- a
curmezi şuldrumul ui.Îndatăs- adatal arma.M- au t r
ezitşipe
263
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
mine.Când m- am dus să cercetezcelula,am văzutcă t oate

grat
iil
e erau pili
te şi că de laf ereastr
ă atârna o frânghie
împlet
ită di
n rufesf
âşiate.Sel ăsaseî njospef rânghi
a aceea,
apoiset ârâsede-alungulzidul ui.Porti
ţa defiercaredă spr e
galeri
a subterană a fostgăsit
ă descuiată.Lucr ulacest a ne
sil
eştesăpresupunem căpazaaf ostcumpărată.
— Darcum aput utsăaj ungăpedrumuldi n spreportiţ
ă?A
căzutdepezi d,s-al
ovit?
— Laî nceputaşaam cr ezutşieu,darmedi culî nchisori
in- a
găsitnimiccaresăar atecăarficăzut .Soldat
ulcar eaf ostieri
deservici
u declarăcăaseară,când i-adusci na,Ri varezpărea
rău bolnavşicăn- amâncatni mic.Aşacevaî nsăest
eexclus.E
cuneput inţăcaunom bol navsăpileascăasemeneagrati
işisă
mear găt ârâşpecreastaunuizidcaacel a!Nu,edeneînchipui
t.
— Af ăcutvreodeclaraţ
ie?
— E f ărăcunoştinţă,eminenţavoastră.
— Şiacum?
— Uneoripar ecă-şivinepuţ i
nî n fire,geme,peurmăi arăşi
îş
ipi
— er
Fd
oe
arc
tun
e o
ciuş
t
d i
n
aţ
ta
..
Şidoct
orulcecr ede?
— Nu şt ie nicielce să creadă.N- a găsi
tni ciun semn de
boală de i nimă, si ngura care ar put ea îndreptăţi st
area
bolnavul ui.Daroricar ei-
arfiboal a,el impedecăl -aluatprin
surprinder etocmaicând er a pepunct ulsăevadez e.În cemă
priveşte,credcăl -
al ovi
tmânami lostivăapr ovi
denţei.
..
Mo
— Cne
ta
an
ve
el
l
ţid
ise
eî
gn
â t
u
ndne
sc
ăă
f.
aceţicuelacum?î ntrebă.
— Această chest iune se va sol uţ
iona zi l
ele următoare.
Deocamdat ăînsă,am pri mitol ecţi
ebună.I atăundeam aj uns
dacăi-am scoscătuşele,sămăi ert
eemi nenţavoast r
ă!
— Sper,îlîntr
erupseMont anelli
,căcelpuţ i
ncâtebol navn- o
să-lf
erecaţidin nou.Î n starea î
n care seaflă,nu cr ed că ar
puteasămaiî ncerceonouăevadare.
„O săam eugri jăsănusemaiî ntâmpl eaşaceva,mormăipe
sub must aţă colonelul î
nt imp ce pleca. Di n partea mea,
264
— Tăunul—
eminenţ
a sa e l iber să se î nece cu t oate aiur
eli
le lui
sent
imental
e,miemi -etotuna.Ri varezebi nefer
ecatşin-osă-i
maiscotcăt
uşel
eni cibolnav,nicisănătos.
”
.
..
....
..
..
...
..
...
..
...
...
..
..
..
...
..
..
...
..
— Darcum s- a pututîntâmpla una ca asta? Să-şipiardă

cunoştinţ
aî n ulti
mul moment , când totul era gata, când
ajunseselângăport
iţă!Cefar
săsi ni
stră!
— După mi ne, zise Mart i
ni, si
ngurul lucru pe car e-
l
presupun e că l
-a apucatcriza,că s-aluptatcâta maiavut
putere,darlaurmă,dupăces- acoborâtîn curte,aleşinatpur
şisi
mpl u,i stovi
t.
Mar coniî şiscuturăînfuriatscrumuldi npipă.
— Ori cum arfi,t ot
uls- a sfârşi
t.Nu maiput em f
acenimic
pentruel !Sărmanul !
— Sărmanul !repetă Martinicu glasulscăzut
.Şiînţel
esepe
neaşteptate că odat ă cu di spari
ţi
a Tăunului,lumea va fi şi
pentruelpust ieşimohorât ă.
—
ochiiDar
spres
pi
gn
ao
rr
t
e ac
a cec
eal
ar
ed
l
tăe?
aînd
otr
ăe
i
ib
,ăuc
no
dn
etrabmma
Ge andist
su
tl
ă,
ta
er
aă
st
â
inn
gd
urc
ău
:
î
şiţ i
neamâi nil
enemi şcat epegenunchi ,iarochiiîierau aţi
ntiţ
i
undeva,învăzduh,f ărăsăvadăni micî naintealor.
— N- am întrebat -
o.De când a aflat ,nu maivorbeşt e.Mai
binesăn- oturbur ăm acum.
Gemma păr ea că ni cinu- ivede.Şiamândoivor beau î n
ş
do
eapt
tă
ă,
cec
r
eaş
aipc
ău
sm
ătaa
orrfif
e.ostu
Ma nomo
rc nert
seînr
ca
ds
iiă
c.Tr
ă şe
ic
-
şu
irăc
vââ
rt
îevi
pacl
paip
îe
n
buzunar .
— Măî ntorcspr eseară,zi
seel.
DarMart iniîlopricuungest .
— Nu pl eca!Maiam ceva devor bitcu dumneat a.Coborîşi
maimul tgl asulşiurmă,abi a auzit:Pri
n urmar e,dumneat a
crezicăîntr-adevărnumaiest enicionădejde?
— Nu vădcenădej dearmaiput easăfie.Noinu maiput em
încercaa doua oar ă.Chi ardacă elarfi î n st
aresă-şiducăl a
265
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
bunsfârşi
tpartealuidemuncă,noinune- omaiput em ducepe
anoastră.Toat
ăpazaaf ostschi
mbată,bănuitădecompl icit
ate.
IarGrei
eruln-o să maipătrundă î
ncă odat
ăî nfortăreaţă,de
astapoţ
isăfiisi gur
!
— Dardumneat anucr ezi,înt
rebădeodat ăMart i
ni ,căat unci
când s-ofaceelsănăt osam put ea î
ncerca să atragem at enţi
a
gărzi
iînaltăparteşiînfel
ulacest asă-lfacem scăpat ?
— Săat ragem atenţ
iagărzii
?..
..Cum vineast a?
— M- am gânditaşa:cearfi,adi că,dacă î n zi
ua decorpus
domini,când procesiunea va trece pri
n dr eptulf ortăr
eţei,aş
tăi
a dintr
-odată drumulcol oneluluişii -aşisloboziun gl onte
drept,în obraz?Toat esentinel
eles-arrepezisămăpri ndă,s-ar
iscaoî nvălmăşeal ă denedescris,şiîn vr
emeaast a,dumneat a
şicu tovarăşiidumi taleaţiputea să-lscăpaţi
.Ceea ce- ţispun
acum nu eî ncăun pl an definitiv
.Abiaadi neaorimi-aveni tîn
mi nt
e..
.
— Nu cr ed că vom putea să organizăm aşa ceva,r ăspunse
Marcone, gr av. Totuşi,trebuie să chibzuim totul cu mul tă
b
Daăg
ra
.
.r
.eodes
mu e
lsa
emă,
opd
ria
şc
iăsv
ere
um
iăsă
t laavem
Ma rt
iv
nr
e
io
. nă
Darde
aj
ddeţ
mi de
â i
ndzb
câ
ăna
dm
ă.
izbutisăpunem ceval acale,ţi-ailuaasupr adumi talesarcina
săt ragiîncolonel?
— Dacăm i -aşl
ua- o?..
.repetăMart ini
.Darui tă-t
el aea!
Numaier a nevoie de altă expli
caţie:aceste câteva cuvinte
spuneaut otul.Marconeseî ntoarseşiseui tălaGemma.
einDe
uecr
ând
a î
ni
cn
ice
î
npu
dos
iel
ad,
ă i
sci
nu
cţ
ii
at,a
e nuf
mă ăn
,cu
is
ce
i ni
mă cir
caosmi
ş
ec
uf a
ri
nr
e
ţă.
,Pe
nif
aţ
mi a
c,
afară deumbr a morţ i
i.Ochiicont rabandistul
uiseumpl ură de
lacri
mi .
— Gr ăbeşte-te,Mi chele, zise el
, deschizând uşa verandei.
Numaivoidoiv- aţimaipăst ratputeril
e.Şimaiavem î ncă o
mul ţi
medet reburi.
Michele,şidupăelGi noieşirăpever andă.
— Eu sunt gat a,zise Mi chele.Voiam doar s- oîntreb pe
signora..
.
266
— Tăunul—
Î
ncercă să se întoarcă î
ndărăt, dar Mart
ini î
lt r
ase de
mânecă:
— N- oturbura.Sesimt emaibinesingură.
— Lăsaţi-oîn pace,adăugă şiMarcone.Mângâieri
lenoast
re
nu-
ifolosescla ni
mi c!Dumnezeu vede câtdeamărâţisunt
em
cutoţ
ii.Darea,sărăcuţa,emaiamăr ât
ădecâtnoit
oţi.
CAPITOLULALCINCILEA
De o săpt
ămână î
nchei
ată, Tăunul se afla î
ntr-
o st
are
înspăimânt ătoare.Criza era puterni
că,iarcol onelul,înr ăi
tde
fri
că,î ntocmaicaofiar ă,nu numaică-lferecasedemâi nişide
picioare,darmaidăduseporuncă,pedeasupr a,să- lşil egecu
cur el
edepat .Iarcur el
eleerau atâtdest r
ânse,î ncâtl afiecar e
mi şcarei nt
rau în carneanenor oci
tul
ui.Pânăl asf ârşitulzileia
şasea,Tăunull eîndur asetoatecu stoi
cismull uiobi şnui t
,fără
săcârt ească.At unciînsă,mândri aluisef rânseşi,apr oapecu
lacr
Me dimi
culî
i nseoc
î
nhi
v,iî
o lr
biu
ng
eă
v p
oi
toe
,me
r dad
ric
cu
ol
l î
onn
ec
lh
ui
s
,oa
l ri
fli
âsnă
d-
,iî
dlea
o o
prpi
icu
u.
străşnici
e„del aasemenear ăsf
ăţ”.
— De unde şt i
idumneat a pent
ru ce- itrebuiel uiopi ul
?î l
întrebăel.E foarteposibilsăsefipr efăcuttottimpul ,iaracum
orivr ea să adoarmă sent i
nela,orisă f acă cine ştie ce alt
ă
ispravă!Perfidial uiecapabilădeorice!
s —
enti
nDa
el
ac
!ăîo
irsă
ă-
siu
p das
n u
eo do
medzăumi
i
c ,c
l făr
ă,ăn-
so
ă-s
şă
ipao
i
baă
tăcu
ascce
un a
ddor
e mi
un
zâmbet .Iarî n ceea ce pri veşte prefăcăt
oria,să n- aveţ ini cio
gri
jă:eapr oapesi gurcăosămoar ă.
— Ori cearfi,eunuvoipermi tesăisedeaopi u.Dacăvr easă
ne purtăm del icatcu el ,at uncisă fie şielmaiî nţelegăt or.A
meritatcu pri sosinţ ă să ise apl i
cet oat
e aceste măsuri ,ce e
drept,cam aspr e.Poat ecă ast a osă- iservească del ecţieşio
să-lî
nveţemi ntesăsepoart emaiat entcugr at
ii
leferest relor!
— Darl egeai nterzicetortura,îşiîngăduisăobservemedi cul,
267
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
i
arde la aceste măsuri„cam aspre”şipână l
atort
ură nu e
decâtunpas!
— Spercăl egeanu spunenimi cdespr
eopiu,zi
secol
onel
ul,
i
ritat
.
— Făr ăî ndoială că dumneavoast r
ă sunt eţ
i cel care aveţi
dreptuldeahot ărî
,colonele.Nădăj
duiesc,tot
uşi,căveţ ipermite
măcarsăisescoat ăcur el
ele.Suntcu totuldeprisosşinu f ac
decâtsă- isporească chinurile.Acum put eţ
isă n- aveţinicio
gri
jă că va evada.N- arfi î n st
are ni
cisă seţ i
nă pe pi ci
oare,
chiardacăi -
aţiscoateşicăt uşel
e!
— Doct oriipotsăgr eşeascăşiei,caoricemuri t
ori.Nu,l -am
fer
ecatbine,şiaşaosăr ămânădeaciî nainte.
— At unci,daţiporuncămăcarsăisesl ăbeascăunpi caceste
curele.E oadevăratăbarbari
esă-lstrângăaşa!
— Cur elelevorrămânecum sunt .Şiter og,domnule,câtse
poateder espect
uos,să nu-mimaivorbeşt idebarbarie.Dacă
facunl ucru,înseamnăcăam mot ivelemele...
Şiaşa,niciînceadeaşapt eazi,Tăunulnuavupart edevr eo
u
trş
eur
muar
e
ră.ş
Ia
i
-r
şisf
ol
ădu
catu
cl
ruc
ca
er
e-
tşa
oitave
ă na
oap
po
ts
et
u
a,lal
â
sn
cg
ulă
t
ânudşage
cel
meul
te
ei
l
e,
sfâşi
etoarealeprizonierul
ui.Pânăl aurmă,put ereaî lpărăsise.
La şase di mineaţa, î
nainte de a-şi părăsi post ul, omul
descuie uşa cu băgar e de seamă şii ntrăîn cel ulă.Şt i
a că
săvârşeşte o gravă încăl
care a consemnul ui,dar nu- lrăbda
inima să pl ece fără să îmbărbăteze pe mart ir cu o vor bă
pri
et
T e
ăn
une
ual
sc
ză
ă.
ceanemi şcat,cu ochiistrânşi,cu gurapejumătate
deschisă.Cât evaclipe,sol datulrămasemutî nf aţ
alui,apoise
aplecăşi -
lîntrebă:
— Domnul e,nu cumva potsă f ac ceva pentru dumneata?
Grăbeşte-te,n- am decâtocl ipă..
.
Prizonieruldeschi seochi i
.
— Lăsaţ i
-mă,gemuel ,l
ăsaţ i
-măî npace!
Şiî nainte ca soldat ulsă se fi î ntors l
al ocullui,Tăunul
adormidi nnou.
268
— Tăunul—
Pest
e zece zi
le,col
onel
ulse prezentă din nou la pal
atul
cardinalul
ui,darisespusecăemi nenţasaapl ecatsăvizi
teze
un bol nav l
a Pi
eve d’
Ott
avo şică nu se înt
oarce decâtspre
sfârşi
tulzi
lei
.
Î
n aceeaşiseară,î n moment ulcând col onelulse aşezal a
masă,i ntrăunsl uji
torşi -
lanunţă:
— Emi nenţasador eştesăvăvor bească.
Colonelul aruncă r epede o privire î n ogli
ndă, să se
încredinţ
ezecăt unicaî istăfărăcusur,apoiîşiluăunaerdemn
şiintrăînsal ă.Acol
oî laşteptaMontanel l
i.Stăt
ealafereastrăşi
se uita afară,cufundatî n gânduri
,ci ocănind cu deget
eleîn
braţulfotol
iului
.Întrespr ânceneiseadânci seocut ădeî ngri
jo-
rare.
— Mis- aspuscăaţ ifostastăzipel ami ne,ziseel,oprindde
laînceputsal ut
ulpr ea-plecatalcoloneluluişiluându- şiun aer
aproapeporunci tor
,aşacum nu- şiluani ciodat
ăcândvor beacu
creşt
inii.Probabilcă aţif ostîn aceeaşichestiune despre care
voiam săvăvor bescşieu.
—
— V
Ao i
sta
amam
săbvă
ănvo
ur
i
tbş
esc
ieudeM-
.spr
ae
mRi
v
ga
âr
ne
dz
i,e
t mi
mu n
le
tn
laţav
elo
îas
n t
z
ir
lă
e.
l
edin
urmă.Darî naintedeavăspunemaimul t
e,aşdorisăşt iudacă
nuaveţ isă-micomuni caţinimicnou.
Turbur at,colonelulîşitrăgeamustaţa.
— Vedeţ icăşieu veni sem săaflu dacăemi nenţ avoast r
ănu
aresă-micomuni cenimi c.
..Dacăvăîmpot ri
viţ
iî ncăplanuluipe
c
ca
ere
trv
eiu
bl-
ia
em
săpf
ro
ap
c,u
ps
e,
neu
t
ru aşfi
că că
,vâtss
pe
upnoa
cit
e
nsd
te
i
t,f
ner
i
ucits
ma ă
işmă
ti
ucsf
uă
mtus
iţ
i
ă
procedez.
— S- aumaii vitşialtegr eutăţi?
— Joi a viitoare, adică lat r eiI ul
ie,e săr bătoarea corpus
domi ni şi,î ntr-un f el sau al t
ul , afacerea Ri varez trebuie
rezolvatăînainteaacest eizil
e.
— Da,aşa est e:joiecorpusdomi ni..
.Şidecenumai decât
înaintedezi uaaceea?
— Mi -efoart e neplăcut să mă găsesc, ca să zi c aşa,î n
269
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
opoziţi
ecuemi nenţavoastr
ă,darnupotsăi au asuprameani ci
or ăspundereîn cepriveşt
eli
nişt
ea oraşul
ui,dacă nu scăpăm
pânăat uncideRivarez.
În ziuaaceea,dupăcum şt i
eşiemi nenţ
avoast r
ă,seadună
aiciapr oapetoatăpopul aţi
adi nmunţi,şiemaimul tcasi gurcă
prieteniiIuiRi var
ez vor î ncer
ca să deschidă cu forţa porţi
le
fortăreţeişisă- lelibereze.O,nu vor i zbuti
!Voiavea gri jă
personal ,chiar dacă va t rebuisă-igonesc de l a poartă cu
gloanţ e!Dar cam aşa ceva o să se î ntâmpleîn zi ua aceea,
negr eşit.La noiîn Romagna,oameni isuntcut ezători,şidacă
cuţitelevorintraînacţiune. .
.
— Eu cr edcăsepoat efaceceva,casănu aj ungăl ucruril
ela
cuţ i
te.Tot deauna am fostde părer e că e f oarte uşorsă t e
înţelegicu oameniidepe-aici,dacăştiicum să- iiei
.Bi neînţ
eles,
dacă î ncepisă-lieicu răulşisă- lameni nţi
,omulnost ru o ia
razna.Daraveţ ivreun motivsăpr esupuneţ icăsepr egăteşteo
nouăî ncercaredea-lel
iberapeRi varez?
— Oameni imeideî ncrederemi -au raportatşii eri
,şiast ăzi
di
mami
inî
nec
aa
ţă
p,
ecî
ă t
ndo
oa
it
aă
ăr
l e
cg
ăi
usn
eeae
punp
el
in
l
aăcd
ae
lezv
o
cn
eu
ari
v na
el
pa
lr
ăman
cut
.te,ş
Darin
nu
u
putem săaflăm amănunt e.Dacăl e-
am cunoaşte,arfimaiuşor
să luăm măsuri .Î nt
rucâtmă pri veşte,după întâmplarea di
n
urmăpr efersăprocedezcuceamaimareprudenţ ă.
— Rândult recutmi -aţ
ispuscă Ri varezera gravbolnav,că
nu put eani cisăsemi şte,nicisăvorbească.Vreţisăspuneţică
acumP
— e
epce
âtca
sl
eepsăs
are
e,v
si
ende
sicee
mt ?mul tmaibi ne,eminenţ avoastr
ă.
Af ostfoart egr eubol nav,dacănucumvas- ofiprefăcut.
— Aveţ imot ivesăbănui ţiaşaceva?
— Medi culepe depl i
nî ncredinţatcă nu s-
a prefăcut,însă
trebui e să mărt uri
sesc că boal aluiare un caractercu t ot
ul
mi steri
os.Ori cum arfi,seî nsănătoşeşt
eşiemaigr eu acum ca
oricândsăaide- afacecuel .
— Darcef aceanume?
— Di nf eri
ci re,numaipoat esăfacăaproapenimi c,răspunse
270
— Tăunul—
col
onelulşizâmbi ,amint i
ndu- şidecurele.Î
nsăfel
ulluidease
purta edeneî nchipuit
!I eridimineaţ
ă m- am dusîn cel
ulalui
,
să-
ipuncât evaînt r
ebări.E încăpreaslabcasăpoat ăfiadusl a
minelainterogatoriu.Deal tf
el,emaibi nesănu- lvadăniciun
ochist răinînaint
edeasevi ndecadet ot;n-arfidel
ocprudent,
îndatăs- arscornici
neştiecevorbe!
— Pri n urmar e, v-aţi dus dumneavoast ră să-i luaţ
i
interogatori
ul?
— Da,emi nenţavoast
ră.Credeam căi-aveni
tmintealacap,
câtdecât .
Mont anell
iaruncă sprecolonelo pri
vir
edeparcă cercet
ao
nouă şir espingăt
oare specie zoologi
că.Di nf eri
cire,în cli
pa
aceeacolonelulîşipotriveadiagonalaşi,fărăsăobserveni mic,
urmăl ini
şti
t:
— La început ,n-am l uatni cio măsur ă excepţional
ă,deşi
fusesem nevoitsă dau dovadă de oarecare severitate,cu atât
maimul tcu câtî nchisoarea noastră eo închisoare mili
tară.
Speram căpuţ i
năbunăvoi nţăl -arimpresi
onaacum.Deaceea,
i-
am
ma iîpr
no
ţp
el
eug
s
ăts
oă
r-
.iî
ndr
Daulce
csc
e cr
re
eg
di
mu
eţil,
cda
ă că-
mioavrr
es
ăaps
uănsse
,ar
eat
mieşn
neiţ
el
a
voastră?S- aui tatovremel ami necaun l upprinsî n capcană,
peurmămi -
ar ăspunscâtsepoat edeli
niştit
:„Col onele,nu pot
să mă ri dic şisă te st
r âng de gât ,dardi nţi
imi -s,destulde
soli
zi.Prinurmar e,f
ereşt e-ţ
igâtulcâtmaidepart e!”E maigreu
deîmbl ânzitdecâtopi sicăsăl batică!
l —
i
niştTo
e at
Moenacn
t
aest
ee
l
la
i.nŞu
iamă mi
cum, ră
aşcâ
vt
u
reş
aidse
ăpvu
ăţin,n
pu î
iroăs
îp
nu
tn
rs
ee
b c
aru
e:
credeţioar e,cu t oată sincerit
atea,că pr ezenţ al uiRi var
ez în
închisoar
eanoast r
ăpr ezi
ntăopri mej dieserioasăpent ru pacea
ţinutului
?
— Cut oat ăsinceritatea,eminenţavoast ră!
— Pri n urmar e,cr edeţică pent ru a pr evenio vărsar e de
sângeeabsol utnevoi esă scăpăm deel ,înt r-un felsau altul,
înaintedezi uadecorpusdomi ni?
— Nu pot decât să r epet
: dacă j oi, Rivar ez e încă aici,
271
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
sărbătoarea nu va t rece f
ără încăier
ări
. Şi după toat
e
probabili
tăţ
il
e,câtsepoatedeseri
oase.
— Şi după păr erea dumneavoastră e de aj uns să-l
îndepărtăm pe Tăun de ai ci pentru ca pri
mejdi
a să fie
înl
ăturată?
— Desi gur.Orinu vormaifit urbur ărideloc,ori
,încazulcel
mair ău,oameni ivorfacepuţ i
nă gălăgieşivoraruncauni iîn
alţ
ii cu pietre. Dacă emi nenţa voastră găseşte mijl
ocul să
scăpăm de el ,eu răspund de ordinea publ i
că.Dacă nu,mă
aşteptlaeveni mentegrave.Suntî ncredinţatcăsepr egăteşt
eo
nouă încercaredea- lelibera,şică lal ucrulacesta neputem
aştept
anumaij oi.Dardacăsevaaflacăî n ziuaaceeaRi var
ez
nu maiesteînfortăreaţ
ă,pl anulacestavacădeadel asine.Pe
cânddacăvom fisi li
ţisăneapărăm,şioameni ivorpunemâna
pe cuţit
e,s-
arput ea ca oraşulsă fie pref
ăcutî n scrum încă
înaint
edecădereanopţ i
i.
— Încazulacesta,decenu- lduceţ
ilaRavena?
— Dumnezeu mi -emart or,eminenţavoastră,căaşfif ăcut -
o
b
ducm.
ruuros
N!-Da
amrd
mi-
es
ta
urificl
sou
dan
ţe
ip
cu
ati
nţ
săăî
să
ntâîmpi
mp iedu
n ic
nel
ai
b
tae
cr
aar
e
ramalutip
,îe
n
ti
mpcet oţimunteniiaucuţi
teşipuşticucr emenesaual telede
f
elulacesta.
— Pri n urmare,dumneavoast răst
ăruiţimer eu caRi var ezsă
fiejudecatdei nstanţel
emi li
tareşivreţisă aveţ
iî ncuviinţ area
mea?
s —
tăruiI
,er
etaţi
s-
ămă,ea
mă mi
j
unen
t
aţţ
iasăvoa
ns
îlt
r
ăă
t
u:rsdi
neg
zur
orui
dlnl
eu
acru
ş pă
iven
rt
sr
au
reaca
dre
e
sânge.Suntgat asăr ecunosccăunel ecurţ imarţ i
ale,caaceea
prezidatădecol onel
ulFr edi,depi l
dă,auf ostuneoriaspr echi ar
cândnuer anevoi eşicăî nl ocsă-icumi nţeascăpeoameni ,mai
rău î iînt ărâtau.Darî n cazuldef aţă,a r ecurgel atribunal ul
mi l
itar arfi o măsur ăî nţeleaptă şi,l a urma urmei ,cu t otul
caritabilă.Tri bunalularpr eîntâmpi nat urbur ăril
e,carepri n ele
însele sunto nenoroci r
e şiar put ea foarte uşorsă ducă l a
înfiinţ areadi nnouacurţ i
lormarţ i
al e,desfii nţatedesanct itatea
272
— Tăunul—
sa.
Colonel
ul î
şi termină cuvântarea cu un aer teribi
l de
impunător
,apoiaştept
ăr ăspunsulcardi
nal
ului.Daraşteptar
ea
luiseprel
ungimul tti
mp,i arrăspunsul
,cu t
otulneaşt
eptat,îl
uimi:
— Col oneleFerr
ari,creziînDumnezeu?
— O,emi nenţavoastr
ă!...î
ngăimăcolonelulcuglasult
ăiatde
turburare.
— Cr eziîn Dumnezeu? r epetă Montanell
i,ri
dicându-se şi
ţi
ntuindu-lcuopri vir
efixă,cer cet
ătoar
e.
Colonelulseridicăşiel.
— Eminenţavoast
ră,suntcreşt
in şini
ciodatăpânăacum nu
mis-arefuzatsf
ântaîmpărt
ăşanie.Mont anel
liîşiri
dicăcrucea
depepiept:
— Atunci,j
urăpecruceamânt uit
oruluicareamuri tpentru
dumneatacămi -
aispusnumaiadevărul !
Col
onelulrămasenemişcatşiseui tănedumeri tlacardinal
.
N-arfiput utsăspunăcaredin doiîşipierdusemi nţi
le:elsau
Mo
—ntane
Mi-l
al
i
i.cerutsă-ţidau încuvii
nţarea ca să uciziun om,
urmă Mont anell
i.Atunci,dacă îţ
iîngăduie conşti
inţa,sărut
ă
cruceaşir epetăîncăodatăcănu cunoşt ialtmijl
ocdeaevi tao
vărsare de sânge.Şinu ui ta că î
n cazulcând nu veispune
adevărul,vapl ăt
isufletuldumitalecelf
ărămoart e.
Câtevacl ipetăcur
ăamândoi ,apoicolonelulseaplecăşiduse
cruce
— au
N l
a bu
,nuzce
u.
noscal tmi jl
oc,r ostiel.
Montanelliseîntoar seî ncet,săpl ece.
— Îţivoida mâi ne r ăspunsulmeu defini t
iv.Darmaiî nt âi
,
trebui
esă- lvădpeRi var ezşisăvorbesccuelî ntrepat ruochi.
— Emi nenţavoastr ă...dacăî miî ngădui ţ
isăvădau unsf at..
.
Suntsi gurcă după aceea veţ ir egreta.O,darbi ne că mi-am
adus ami nte:Ri var
ez mi -at rimi si erivorbă ca ar dorisă vă
vadă,însăn- am datat enţ i
eacest uil ucru,deoarece..
.
— N- aidatat enţi
e!...r epetăMont anell
i.Omulţ iseadresează
273
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
l
aonevoiecaaceastaşidumneat anu-idaiatenţ
ie!
— Îmiparef oart
erău căemi nenţavoast
răestenemul ţumit
.
Dar n-am vrut să vă der anjez doar ca să- i ascul
taţ
i
i
mpert
inenţ
ele.ÎIcunosc dest
ulde bine acum ca să mă mai
îndoiesccănu dor eşteal t
cevadecâtsă văi nsulte.Şitotodată,
daţi-
mivoi esăvăat ragat enţiacănu el ipsitdepri mejdiesăvă
apropiaţideelfărăpază.At âtdepuţ i
nl ipsitdepri mejdie,încât
am socotitnecesarsă- lf
aci nofensi
vpri napl icareaunormăsuri
destuldebl ânde,casăzi caşa...
— Pri n urmare,dumneat asocoteşticăî ntr-adevărnu el ipsi
t
depri mejdiesăteapr opiideunbol navşidezarmat ,pecare,pe
deasupra,aiavutgri jă„să-lfaciinofensi
v,prin apl
icarea unor
măsuridestuldebl ânde”?
Montanell
i vor bea li
ni şt
it, dar colonelul simţi dispreţ
ul
ascunsîngl asulluişiseî nroşidenecaz.
— Emi nenţ a voastră va f ace cum va cr ede de cuvi inţ
ă,
răspunseelcur ăceală.Voiam doarsăvăscut escdenepl ăcerea
de a ascult
a vor be cumpl i
te de hulă,îndrept
ateî mpotriva l
ui
Du
—mnCeeze
su
o.
coteştidumneat a maiodios pentru un cr eşti
n:să
ascultevorbedehul ă,sau să-şipărăseascăapr oapel
esău care
seaflăî ngr eacumpănă?
Colonelulst ătea ostăşeşt
e,încremeni tîn at i
tudi
nea aceea
îndoielnică.Chi pull uipărea de l
emn.Er a adânc indignatde
purtareal uiMont anell
ifaţădedânsulşi -şiarăt
anemul ţumir
ea
luând
— u
L -
aşiu
cenoar
e
ărcdât
orma
eşti
eofic
eial
mi ncu
e p
nţut
a i
n
voţ
ă
a.
st
ră să- l vi zi
teze pe
întemni ţ
at?î ntrebăel .
— Măducchi aracum.
— Cum bi nevoi eşte eminenţ a voast r
ă...Sunt eţ
iat âtdebun
săaştept aţipuţinai ci
,pânăt ri mitpeci nevasă- lpr egătească?
Colonelulcoborâse di nt
r-odat ă de pe socl ull uiofici al
.Nu
voiacaMont anellisăvadăcur elelecucar eer alegatTăunul .
— Î ţimul ţumesc.Pr efersă-lvădaşacum est e,fărăni ciunfel
depr egătire.Măducdi r
ectlaf ortăreaţă.Lar evedere,col onel
e.
274
— Tăunul—
Mâi
nedi
mineaţ
ăîţ
ivoidar
ăspunsul
.
CAPITOLULALŞASELEA
Tăunulauzicum sedescui euşacel uleişi

-şiî
nt oarseprivir
ea
înt
r-acolo,încet
,cu nepăsar e.Credea că vine i
ar ăşicolonelul
să-lchinuiascăcu vreun nou i
nterogat
oriu.Pescar aî ngustăse
auzeau paşidesol daţişizăngănitdecar abi
nel ovitedeper ete.
Apoi,cinevazisecugl aspli
nder espect
:
— Ai citr
eptel
esuntcam pi epti
şe,eminenţavoast ră...
Tăunul î şi făcu vânt înaint e, dar curelel
eî i păt
runser ă
dureros în carneşielseî nchircicu tot
ul ,respir
ând din greu.
Mont anellipătrunseîn cel
ulă,iarî n urmal uiintrar
ăser gentul
şitreisoldaţi.
— Fi ţibun şiaşt eptaţio cl ipă,emi nenţa voastră,începu
sergentul,şigl asulîitremur a.I mediato să vise aducă un
scaun.Am t ri
misunom.I ertaţi
-mă,emi nenţ avoastr
ă.Dacăam
fi
—şti
uN
t,
uamerfi
apnrev
egăi
ot
ei
ttso
ătup
l.
.
r.găt
e eştini mic,ser gent
.Fi ibun şi
l
asă- măsi ngurcupri zonierul.Aşteptaţ
i-măj os.
— Am î nţeles,emi nenţ avoastră.Iată,vis- aadusşiscaunul .
Undeor donaţ isăvi-laşezăm?Al ăturideel ?
Tăunulst ătea culcat,cu ochi iînchişi
,darsi mţea asupr
ă-şi
privi
realuiMont anelli.
—DaP
raîr
neac
căd
eeao
şa
irme
clip,
ăe,mi
Tănuen
nuţ
ad
l v
eo
sa
cs
htr
i
să
e..
.c
oînhce
i
i.puiarser gent
ul.
— Nu,nudorm,zi seel .
Soldaţiiseî ntor seserăsă pl ece,darst rigăt ull
uiMont anell
i,
izbucnipeneaşt ept ate,î ifăcu săseopr ească;car dinalulstăt
ea
aplecatasupr apri zoni eruluişi -
icercetacur elele.
— Ci neaporunci tsă- llegeaşa?înt rebăel .
Sergentulsal utămi li
tăreşte.
— Comandant ul ,emi nenţ avoastră.
— N- am şt iut ni mi c despr e asta, si gnor Ri varez, vorbi
275
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Montanel
li
,şiotrist
eţeadâncătremuraî nglasull
ui.
Tăunulzâmbi ,cuzâmbetulluiseverdet ot
deauna.
— I -
am maispusdoaremi nenţeivoastr
ecănu măaşt
ept
am
del
ocsămăm- m-mângâiepecr eşt
et!
— Cândţ is-adatporuncaast a,ser
gent?
— Dupăî ncercareadeevadar e,eminenţavoastră.
— Acum douăsăpt ămânişiceva?. .
.Aduceţ ii
mediatun cuţ
it
şităi
aţi
-icurel
ele!
— Iert
aţi-
mă,emi nenţavoastră,darşimedi culavrutsăil e
scoat
ă,însăcolonelulFerraris-
aî mpotri
vit
...
— Aduceţinumai decâtuncuţ it!
Montanell
inu ri dicase gl
asul,darfaţ aîipălise de mâni e.
Sergent
ulî şiscoase bri ceaguldin buzunar şi,apl ecându-se
asupraprizonierului,începu sătai
ecur eauacare- iţinealegată
mâna.Î nsă nu sepri cepea şi
,neîndemânatic,str ânseşimai
tarecureaua.
Tăunult resări
.Cu t oată st
ăpânir
ea luide sine,î şimuşcă
buza.Mont anell
ifăcur epedeunpasî nainte.
—
— N u
O!.
.t
epri
. cepi.Dă-mimi ecuţitul
.
Tăunulî şiîntinsebraţel
e,şidin piept
ulluiieşiunl ungoftat
deuşurare,î
ncăocl i
pă,şiMont anell
iîil
iberăşipici
oarele.
— Scoat e-
icăt uşele,sergent,şipe urmă vi no lângă mine,
tr
ebui
esăvorbesccudumneat a.
Montanell
iseduse l ângă f
ereastr
ă,de unde priviî ntăcere
c
duemcas
rco
dit
ne
aa
l.sergentulfiarele.Dupăcet er
mină,omulseapr opi
e
— Acum,zi seMont anell
i,spune- mit otces-apet r
ecutai ciî
n
vr emeadi nurmă.
Sergentul nu aşt eptă să-l mai r oage odată şi , pli
n de
bunăvoi nţă,îipovestit otceştia:despr eboalaTăunul ui,despr
e
„măsuri l
e di scipli
nare” care- if useser ă apli
cate şi despr e
int ervenţi
anei zbutităamedi cului
.
— Dareu cr ed,emi nenţ
avoast ră,adăugăel ,căî nadinsn-a
lăsatcol onelulsăisescoat ăcur elele,casă-lsileascăsădeao
276
— Tăunul—
mărturi
e.
— O mărturie?.
..
— Da,emi nenţa voastră.Am auzi
teu acum tr
eizil
ecum îi
spuneacă-iscoatecur el
elenumaidacă.
..şiser
gentularuncăo
privir
espr eTăun,dacăseî nvoieştesă-ispună...
Mont anel
lilovi cu pumnul ,furios, în pervazul ferestr
ei.
Soldaţ i
i se ui
tară unul l a altul mi raţ
i:încă nu văzuser ă
niciodatăpebunull orcardi
nali eşindu-şidinfire.
În vremeaasta,Tăunului tasedeexi st
enţalor,uitasedet ot
ceepel umeşinu maiavea decâtsenzaţ i
a fizică a l
ibertăţii
.
Mâi nile şi pi
cioar
ele îi amorţ iseră, şi acum se desf ăta,
înt
inzându-şi-l
eşiî ntorcându- secândpeopart e,cândpeal ta.
— Acum poţ isă pl eci,sergent,zi se cardinalul.Fiili
ni ştit
,
dumneat an- aicălcatcât uşidepuţ indisci pl
ina:dinmomentce
te-
am întrebat,eraidat orsă- mispuiadevărul .Acum aigrijăsă
nunet urbureni meni .Dupăcet er
mi n,coborşieu.
După ce uşa se î nchi se î
n urma sol daţi
lor,Mont anel
l ise
spri
ji
nicu cot uldepervazulf er
estreişicont empl ă cât
eva clipe
apt
câuma
sulisoar
mu le
tl
ue
di,l
l
iăe
bsrâ
tn
ad
tu
e.-
lînf el
ulacestapeTăun săsebucur e
— Am f ostînştiinţatcă vr eisă-mivorbeşt iîntr
epatru ochi
,
zi
seelî n sf
ârşit
,păr ăsindf ereastr
aşiveni nd săseaşezel ângă
patulcu salteadepai epecar eer aculcatpri zoni
erul
.Dacăt e
simţidestuldebine,at uncisuntl adi
spozi ţ
iadumi tal
e.
Vorbeacuungl asr ece,severşiautoritar,cut ot
ulneobi
şnuit
l
paene
tl
.
ruCeâl
tot
imp
fii nţî
nc
ă că
hinu
nuiti
ă,se
unscose
ma s
rte
r
i
răAc
. u
cur
mel
e l
es
î
n,ăTăîui
şnaumi
le r
na
ti
ul ti
ma l or întâlnire şii nsultaî nspăimânt ătoar e cu care se
închei aseîntrevederealor.
Tăunulî şisprijinicapulpebr aţeşi-şiridi
căochi ilacar dinal.
Avea ogr aţ i
eî nnăscutăî n mi şcărişiat i
tudi ni,şipri vindu- l
aşacum st ăteacu f aţaî n umbr ă,ni menin- arfibănui tpri n ce
iad t r
ecuse omulacest a.Darcând î şiînălţă capulî nl umi na
zileicar esest i
ngea,Mont anelliîivăzu ochiirătăciţi,faţapal idă
şiurmel egroazni ce,necruţ ătoare,pecar eilel ăsasesuf erinţa
277
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
zil
elordinurmă,şimâniaiserisi
pi.
— Misepar ecă aifostgreu bol
nav
,ziseel.Î
mipar ef oarte
rău că n-am şti
ut de maiî nai
nte.Aş fi pus capăt acestor
chinuri.
Tăunulri dicădinumeri .
— Lar ăzboinu seal egmi j
loacele,răspunseelcu nepăsar e.
Emi nenţa voastră nu r
ecunoaşt e curel
eledi n punctdeveder e
teoreti
c,creşti
nesc,darmăî ndoiesccăarfidr eptsăpr eti
ndem
colonelul
uisă î mpărtăşească vederil
e emi nenţeivoastre!Fără
îndoialăcăelarpr ef
erasănu f acăcunoşt inţacurelel
orpepr o-
prialuipiele,iareuprivesclucrurilee-e-exactdinacelaşipunct
deveder ecaşicol onel
ul.E ochest i
unedet i
hnăpersonal ă..
.În
moment ulde faţă,eu suntcelî nvins,ce vr eţ
i!
...Oricum,e
foarte drăguţdin partea eminenţeivoastr
e că a veni tsă mă
cerceteze.Darpoat ecăşiastaaţ ifăcut-ototdedr agulmoralei
creşti
ne?Săcer cet
ezipeceiî ntemniţaţ
i.
..Într-adevăr,uit
asem:
„Iarcelcevadadebăutvr eunuiadintreaceştiînvinşi”..
.şiaşa 47
maidepart e.Poatecă nu et ocmaimăgul itor,darunuldi ntre

„aceşt
— i
Siî
n
gnv
oi
n
rşi
R”
iv
v
a ă
rp
eo
z
,ar
lt
îîăn
ntre
espu
ru se
psdc
eamu
r
dil
t
nă
al
ure
l
,cunoş
am vt
ei
ni
nţtăa
.icidupă
dorinţadumi tale,nu dupăamea.Dacăn- aifif ost„învins” ,aşa
cum spui ,n-aşmaifivor bitcudumneat aniciodatădupăul ti
ma
noastră discuţie.Dumneat aî nsă aiun dubl u privilegiu:de
întemniţatşidebol nav,şinu put eam sănu vi n.Dedat aast a
vreisă-mispuicevaî ntr-
adevărsau ait ri
mi sdupămi nenumai
caNsă
uter
p d
i i
st
mi r
e
nz
ii
c,u
ibă
ntâ
r
ăns
dpu
u-ţ
i
nsj
oT
.căd
uenu
un b
lsăt
eîr
nâ
tnr
o?
seseşi-şiacoperise
ochiicumâna.
— I ertaţi
-mă...că trebuiesă vă der anjez.
..ziseelîn sfârşit
,
cugl asrăguşit.Daţi-mi,văr og,puţ inăapă.
Pe f er
eastră era o cană cu apă.Mont anell
ise ridi
că şii -o
aduse.Seapl ecăasupr aprizonieruluişi-lsălt
ăuşordeumeri ,
când deodat ă simţicum deget eler ecişiumedeal eTăunul uiîi
47

Cuvi
ntel
eluiCri
stosdi
nevanghel
ie.
278
— Tăunul—
str
ângmânacaîntr-
uncl eşt
e.
— Daţi
-mimâna...mair epede.
..numaio cli
pă,şopt
iel.O,
astanuschi
mbănimi c!Numaiocl i
pă.
..
Slei
t de put
eri
, Tăunul î şi l
ăsă capul pe umărul l
ui
Mont anell
i,t
remurânddi ntottrupul.
— Beaunpi cdeapă,zi seMont anel
lidupăunt i
mp.
Tăunulse supuse î nt ăcere,apoise înti
nse din nou pe
salteaualuidepaieşiî nchiseochii
.Nicielsi
ngurn- arfiputut
spunecesepet r
ecusecuelî ncli
pacândmânal uiMontanel
liî
i
atinseseobrazul
,îşidădeaseamadoarcăacest afusesecelmai
teribilmomentdinviaţalui.
Montanelliîşitrasescaunulmaiapr oapedepatşiseaşeză
din nou. Tăunul zăcea nemi şcat ca un cadavru, cu faţa
prelungă,învineţi
tă.Trecu aşadest uldemul tăvreme.Însf
ârşit
,
bolnavul deschise ochi i şi privi
rea lui r
ătăcit
ă, ca a unei
fantome,seopriasupr aluiMont anel
li
.
— Vă mul ţumesc,zi se el
.Şivă ceri ertare.Mise pare că
m- aţiî
ntrebatceva?
c —
ăutaNs
u t
ăvr
iebş
n ui
ie
mâsi
ă
nevo
lr
abe
dşt
u i
.Da
mn c
eată
a.doreşt isă- mispuiceva,voi
— Vă r og să nu pl ecaţi
,emi nenţ a voastr ă.Credeţi
-mă,mă
simtbineacum.M- am zbuciumatmul tzi l
eledi n urmă,ast ae
tot
.Şimaimul tmam pr ef
ăcutbol nav,î ntrebaţi-
lpecol onel,el
osăvăspună. ..
— Pr ef
ersă- mitragsi ngurconcl uzii
le,îir ăspunseMont anel
li
li
ni
—şti
t
C.
oloneluledeaceeaşipăr er
e.Deal t
fel,concluzii
leluisunt
uneorispi rit
ual e,lucru gr eu de presupus dacă- ljudecidupă
exteri
orulsău. ..Tot uşi,izbuteşteuneorisă ai bă i
deiori gi
nale.
Depi l
dă,vi nereat recută...misepar ecăer avineri.Am început
săcam î ncur czi l
eleî ntimpuldi n urmă,darast a n- arenicio
importanţă.Vi nereat recutăam cer utodozădeopi u.Del ucrul
acestaîmiami ntesc foarte bine.Şiat unci,însuşicol onelula
venitlami neşimi -aspuscăosăcapătopi u dacăosădecl ar
cine mi-a d-d-deschi s portiţ
a.Ţi n minte că mi-a spus:„ Dacă
279
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
eştiîntr-adevărbolnav,at
unciaisă mărturi
seşti
;iardacă nu
mărt uriseşt
i,am să considerasta dr
epto d- d-
dovadă că t
e
prefaci
”.Nu,ni ci
odatănumi -arfitr
ecutprinmintecăeînstare
săai băat ât
aumor!O,eaşadea- a-
a-muzant.
..
Şiizbucnideodat ăîntr-
un râsascuţ i
t,carezgâri
a urechea.
Apoiseî ntoarser epedesprecardinalşiurmădi n ceîn cemai
grăbit
,gângăvi ndat âtdetare,î
ncâtcu greu put
eaisă-lînţel
egi
cespune:
— N- n-nu găsi ţ
ică e amuzant ? O,f -f
ărăîndoial
ă că nu!
Feţel
e bi sericeşti n- au ni ciodată si mţul umor ul
ui.
Dumneavoast răl uaţ it
otulînt -
t-tr
agic.De pil
dă,î n noaptea
aceea,în catedr al
ă,câter aţides- solemn!Darşieu,ceaspect
p-p-patet
ict rebuiesăfi avutî n veşmântdepel eri
n!Şicr ed că
nu văd- d-daţ iseamani cidepart eacomi căachestiuni
ipentru
careaţiv-v-venitînast ăsearăaici!
Mont anelliseri di
că:
— Am veni t să te ascult
,însă,după cum văd,eşt ipr ea
turburat ca să poţ i vorbi
. Mai bi ne să-ţ
i dea medicul un
cal
ma man
istăt
,i
m a
drv
e mâ
ori
bn.
ă edimi neaţă,după ce-o să dormibi ne,o să
— Sădorm b- bine?O,darosăd- d-dorm minunat ,eminenţa
voastr
ă,dupăceveţ iîncuvii
nţ acer
ereacolonelului
!Undr am de
plumbeuns- somni ferexcelent!
— Nu t eînţeleg, făcu Mont anel
li
,î ntor
cându- se spre el
nedumeri t
.
T
—ău En ul
mini
z
ebţ
nuacnia
vo ds
in
t
rn
ă oE
!umi
înnr
eâ
nsţ
.
avoast r
ă!Dr agosteadeadevăr
e cea mai vredni că de l -
laudă di ntr
e vi rtuţil
e creştineşt
i!
C-c-credeţică eu nu şt iu cât a stăruit colonel ulsă capete
î
ncuvi inţar
eaemi nenţeivoast recasăfiu j udecatdeunt ri
bunal
mili
tar? Vă spun dr eptcă arfi f ostmaib- b- binedacă i-aţifi
f
ăcutpepl ac,cădoarori careal t
uldintreprelaţ ii-arfidat -o,î
n
l
oculemi nenţeivoast r
e.Aţ ifif ăcutat âtdemul tbineşiat âtde
puţi
nr ău!Văasi gurcăaceast ăpr obl
emănumer it
ăatâteanopţ i
deinsomni ecât eaţ ipierdut!
280
— Tăunul—
— Terogînceteazăocli
păcui ronii
le,îlîntr
erupseMont anell
i,
şispune-mideundel eşti
itoate?Cineţ ile-aspustoateastea?
— Oare colonelul n-
nu v- a spus ni ci
odată că eu sunt
d-di
avol
,nuom?Nu?Mi emi -aspus-ode- atâteaori
!Într-
adevăr,
sunt suficient de al dracului ca să ghi cesc ce g- gândesc
oameni i
!Însuşieminenţavoastrămăconsi derăcapeun om al
d-draculuidenesuferi
t,iarîn moment uldef aţă ard- doridi n
toatăinima să hot
ărască alt
cineva î
nl oculsău ce t rebui e să
facă cu mine,pentru ca î
nf el
ulacesta conşt i
inţa sensibil
ăa
eminenţeisalesă nu fiet -t
-turburat
ă..
.Am g- ghici
tdest ulde
bine,nu-iaşa?
— Ascul tă-
mă cu r ăbdar
e, vorbi cardinalul,luându-şi o
înfăţi
şaregravă şiaşezându- sei
arăşilângă el.Indif
erentpece
calel eveifi aflattoat e,aşa e.ColonelulFerrariset emedeo
nouăî ncercareapri et
eni l
ordumitaledeat eeliber
aşivr eas-o
preîntâmpine..
.prin mi jl
oculdesprecar eaivor bit
.După cum
vezi,suntabsolutsincercudumneat a.
— O, aţ ifost t-t-t
otdeauna renumi t pentru s-si
ncerit
atea
e
ami
mă n
re
ăn
cţ
i
uei
nevoast
. re!îlî ntrerupse Tăunulcu gl asulîncăr
catde
— Dumneat a ştii
,f ărăî ndoi al
ă,urmă Mont anell
i,că din
punctde veder ej uridic eu n- am drept ulsă mă amest ec în
afaceri
lel aice.Eu suntepi scop,nu l egat
.Mă bucurî nsă de
destulăt recereînţ inutulacest a,şinu cr ed că Ferr
arise va
decide să i a măsuriat ât de neobi şnuite dacă nu va primi
î
tnc
otul
uvii
n
îţ
mpar
oe
ta
rime
va ap,lfieu
an ş
ri
in
ou
l rma i
salt
a
e.ci
t
Aăc.
uP
m,ână ast
el îă
nz
ci
,
eaamăf
rc os
st
ă-cu
mi
zdruncine părer ea,asi gur ându- mă că j oi
,când se va aduna
poporulsăpri veascăpr ocesi unea,vom fiameni nţaţideomare
primejdie:depri mej diauneiî ncercărideat eeli
beracu armele,
lucrucar es- arput easfârşicuvărsaredesânge. .
.Măascul ţi?
Tăunul se ui ta di strat pe f ereastră. Se î ntoarse spre
Mont anellişi-irăspunse,cugl asulost enit:
— Da,văascul t.
— Tot uşi,poat ecănu eşt idest ulder ezist
entastăzipentru o
281
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
discuţie ca asta.N-ar fi maibine să vin mâine dimineaţă?

Chest i
uneaest ecâtsepoatedeserioasăşitrebuies-ocercet
ezi
cut oatăatenţia.
— Eu aşpr eferasăterminăm t
otulastăzi
,răspunseTăunul ,
totatâtdeobosi t
.Suntf oarteatentlatotce-mispuneţ i
.
— Pri n urmar e,urmă Mont anell
i,dacă e adevăratcă di n
prici
nadumi tal
esepoti vitur
bur ăricarearducel avăr sar
ede
sânge,atunciî mii auorăspunder eteribi
lădacămăî mpotri
vesc
colonelul
ui.Deal t f
el,s-
arpăr eacăî n vorbel
eluiesteşiopart e
deadevăr ,deşicr edcăur afaţădedumneat aîlî
mpi edicăsăfie
obiecti
vşi-lfacesăexager ezeprimej di
a;dupăceam maivăzut
şidovezil
e cruzi
mi iluir evolt
ătoare,lucrulacestaîmipar e cu
atâtmaiposibil.
..
Cardi
nalulse uităl a curelel
e şila cătuşel
e care zăceau la
pământ ,apoiurmă:
— A- i da î ncuvii
nţar ea mea, î nseamnă să i scăl
esc
condamnar eadumi talelamoart e.Anui -oda,înseamnăsăpun
în pri
mejdieviaţa unoroameninevi novaţi
.Am cer cetatcâtse
poa
să t
ge
ă ds
seecs
oer
ii
o
eşs
i
rea
.ce
Î
nas
st
ă
f p
şr
ârio
t
,bl
ae
cmă
um şia
m- am
mîhn
oc
te
ăr
rc
âa
tt
.
.cu t
. otsuflet ul
— Sămăuci deţipemi neşisăsal vaţ
ipenevi novaţ
i?Aceast a
esingur ahot ărârelacarepoat esăseopr eascăun bun cr eşti
n.
„Dacă mâna dr eaptăt eispiteşt
e..
.”şiaşa maidepart e,iareu
n-am măcarci nsteadeafimânadr eaptăaemi nenţeivoastreşi
pedeasupr a,v-am maişiof ensat!Concluziael impede.Tot uşi
,
n
iu
ntrop
du
ut
ce
ea
rţ
ias
e ătd
t
â mi
ell
uegă
n spuneţ
? it oate astea fără să faceţio
Tăunulvor bea fără vl
agă şicu nepăsar e,cu o umbr ă de
dispreţî n gl
as,ca un om car e se pli
cti
sise de r
ostulacest ei
discuţii
.
— Ei ,cum?î ntr
ebăeldupăopauză.Nu eaceast ahotărârea
emi nenţeivoastr
e?
— Nu!
Tăunulseaşeză al tf
el,îşivârîmâi nil
esub cap şiseui tăl a
Mont anellipe sub genele pe jumăt atelăsate.Cardinaluler a
282
— Tăunul—
cufundatîntr
-omedi t
aţieadâncă.Capulî icăzusepepi ept,i
ar
deget
ele-
ibăteauîncet
işorpebr aţulscaunul
ui.O,gestulacesta,
atâtdevechişidecunoscut!.
..
— Ceea cem- am hotărâtsă fac,vorbielî
n sfârşi
t,ri
dicând
capul,cred că n-a maif ăcutni menipână acum.Când mis- a
spus că vr ei să mă vezi , m-am gândi t să viu aici
, să-
ţi
mărturisesctotulşisăt elassăhot ărăştisi
ngur.
— Sămăl ăsaţi
..
.săhot ărăscsingur?...
— SignorRi var
ez,eu n- am venitla dumneat aîn cali
tat
ede
cardi
nal,nicideepi scopşini cidej udecător.Am veni
taşacum
vine un om l a alt om. Nu- ţicer să- mispuidacă cunoşt i
planuril
edeeliberar
edespr ecarevorbeacolonel
ul ;înţelegf
oarte
binecădacăşt i
iacestlucru î
nseamnăcăeot ainăadumi tal
e,
pecar en-aivreas-odezvălui.Însă,terogsă-ţiînchi puicăeşti
înloculmeu.Suntbăt rânşinumaiam mul tdet răit.Aşvreasă
coborînmormântcumâi nil
enepăt atedesângeleni mănui .
— Darpânăacum mâi nil
eacest ean-au f
ostpăt atedesânge,
eminenţavoastră?
—Mon
Tot
aat
nel
ă l
vi
ipă
aţl
ai
,a
dm
arulra
umă
ta ct
ui
tg
ul
ai
dsu
nell
i
îni
şt
mpoit
t
r:
iva vi
olenţei şi a
cruzimii,oriundem- am lovitdeele.Totdeaunaam ri dicatglasul
împotrivapedepseicu moart ea,subt oateformeleei.Nu numai
odată mi -am spus cuvânt ul sub r egimul t r
ecut, şi î ncă
stăruit
or ,împotriva curţi
lormarţ iale,pentru caremot ivam şi
căzutîndi zgraţ
ie.Toatăt r
ecereadecar em- am bucur atînviaţă
a
pm
uţif
ol
n sosi
ă t
-op
mă câ
rn
eză
iîn
căz
si
uu
p anda
eda
es
vătă
rz
ui
lca
.Acsă
um,f
acambin
î
ne.f
aT
ţe
aroga
me cel
o
problemă gr ea.Dacă mă î mpot rivescvoinţ eicolonelului,arunc
oraşulî n primej diarăscoalel
or,cu t oateurmări lelor,numaica
săsal vezvi aţaunuiom.Acestom mi -abat jocoritcredinţa,m- a
urmări tcu cal omni işiof ense ( de alt
fel
,ast a nu ar e nicio
import anţă),şidacăisel asăvi aţa,ovaî ntrebuinţ acasăf acă
rău,număî ndoiesc.Şitotuşi,evorbadevi aţaunuiom. .
.
Tăcucât evacl ipe,apoiurmă:
— Si gnor Ri varez,tot ce ştiu eu cu pri virel a activi
tat ea
283
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
dumitale mă f
acesă te privescca pe un om rău,pri mej
dios.
Multt i
mp te-am socot
itşicrud,şif ără pri
ncipii
,capabi lde
ori
ce.Şipânăî n cl
ipadef aţămi -
am păstrat,în parte,această
părer
e.Darî ncel
edouăsăpt ămânidin urmăam î nţelescăeşti
un om cur aj
os,careştiesă rămână credinci
os priet
eni
lorsăi.
Dumneat a aifostîn star
e să câşti
gidragostea şibunăvoi
nţ a
soldaţi
lor,şiastan-opoatefaceorici
ne.Deaceea,î ncl
insăcred
căj udecatameaasupr adumi t
aleeragreşităşicăeştimaibun
decâtvr eisăpari.Şitocmaideacestom „ maibun”măapr opii
acum şi -lrogfierbint
esă- mispună,cinstit,t
otadevărul:ce-ai
facedumneat adacăaifiî nloculmeu?
— În orice caz,mi -aş lămurisi ngur î
ndoi el
il
e,mi -aş l
ua
singurrăspunder ea şinu m- aşascundecu at âtaf ăţ
ărnici
eşi
laşi
tat
edupăspat el
eal tor
a,cum f acbuni icreşti
ni,cerându-le
sădezlegeproblemaî nl oculmeu!
Tonul înverşunat şi păt imaş al acest ui atac neaşteptat
dezminţea puternic nepăsar ea pr
efăcutăîn car eTăunulpărea
adâncitcu cât eva cli
pe maiî nainte.Aifi zi s că-şiaruncase
ma
—sca
N.oi
,atei
i,urmăelvi j
elios,şti
m cădacăunuiom î irevineo
sarcinăgrea,t r
ebuies-opoart ecu câtmaimul tcur aj.I
ardacă
se prăbuşeşte sub povara acesteisarci
ni,nu-inimi c,cu at ât
mair ău pentru el
!Catoli
culî nsă,seî ndreapt
ă cu suspi ne şi
văi
căr elicătr
et oţisfinţii
,i ar dacă sfinţiinu-lpot ajut a,se
înt
oar celaduşmani ilui
:trebuieneapăr atsăgăseascăospi nare
p
fe
ăţ c
ara
nr
i
ce
elsv
eăo-ş
ai
st
rd
eec
să
car
ce
rţ
i depo
t
eov
a
lor
a
gi!
esOa
unrteat
în
âtdeva
epn
ug
ţh
i
nel
ei
ipi
lş
di
edî
ne
acestfel,î
ncâtsăveni ţilami neşisămărugaţ isăvăspun ce
trebuie să faceţi
?Î n numel e ceruluişialpământ ului!Oare
cruceameanuedest uldegr ea,de- mimaiaruncaţ ipeumer işi
răspundereaast a?La urmaurmei ,nu uci deţ
idecâtun si mplu
ateu,un om car ezdrunci nă temelii
le credinţei
.Şibi neînţel
es,
astanueci neştiececrimă!
Tăunulse opri ,îşitrase răsuflar ea,apoise avânt ăî n altă
tiradă:
284
— Tăunul—
— Şi emi nenţa voastră mai vor beşte de cruzi

me?. .. Dar
colonelul,acestmăgar ur echeat,n- ar fi f
ostîn stare să mă
tortureze ni
ciîntr-
un an î ntreg aşa cum a put ut emi nenţa
voastră să mă canonească în câteva minute!Nu l-
arfi aj utat
mint ea.Totcepoat e elsă născocească,e să st
rângă câtmai
zdravăn cur elel
e. Iar când nu l e mai poate strânge, toate
mijloaceleluiau secat.O,deasemeneacruzi meeî n stareorice
idi
ot !Pe când emi nenţa voastr
ă aţinăscocitcu totulaltceva.
„N-aivr ea să fiiatâtdedr ăguţşisăi scăl
eştipropria dumi t
ale
condamnarel amoart e?..
.Eu am oi ni
măpr easimţ it
oarecasă
fac aşa ceva”.Un l ucru ca acest
a nu putea să-lnăscocească
decâtun cat oli
c,un catoli
cbl aj
in,mi lost
iv,car
esef acealb ca
varulcândvedecât evacur el
epr eastrânse!Cândaţ ii nt
rataici
,
asemeni unui î nger al îndurării
, şi v-aţiindignat atâta de
„barbari
a”col onel
ului,trebuia să mă aşteptcă abi a at
unciva
începe pent ru mine adevăratat ortur
ă!De ce vă ui taţiaşa la
mine?N- aveţidecâtsă-idaţ iî
ncuviinţ
ar eaşisăvăduceţ iacasă
li
nişti
t!Întâr zi
aţidelamasă. .
.Văr ogsămăcredeţ i,toatăches-
t
ci
a
o l
oa
nst
a
eun
l l
uuimeri
emintăn
eaţt
â
et
ia
vobaă
st
a
t
ri
ees
dep
ă co
ar
p.n
uScpu
an
e eţ
sci
ă-i
,
săpurşi
mă îsi
mp
mpuşl
u
te,
,
sau sămăspânzur e,sau cum î ivineluimail aîndemână...Să
mă şiar dă de vi u, dacă asta-if ace plăcere. Numaisă se
sfârşeascămair epede!
Tăunuler a de nerecunoscut ,îşiieşise din fire,tr
emur a şi
gâfâia,iarochiiîicăpăt aserăostrălucir
everzui e.
aceMo
stnt
ot
a
r n
ee
nl
tli
ds
eeiri
mpdi
ct
u ă
ărşi
i
-l
înp
vr
eiv
ri
şî
unt
naă
tc
eed
,re
a.rNî
u
şiî
nă
dţe
dl
ee
age
bai
nne
imic
seadi
man
că eleveneau de l a un om aj unsl a cea de pe urmă l i
mi tăa
răbdării.Şipent rucă- lînţelegea,îiiert
at oateofensele.
— Li nişteşte-te,ziseel.N- am avutdegândsăt echi nuiesc.Şi
crede-mă că ni cinu m- am gândi tsă t rec pe umeri idumi t
ale
povaramea,deoar eceşif ărăast aaiunapest emăsur ădegrea.
Nu,aşacevan- am f ăcutni ciodat ă,cuni ciofiinţăomenească. .
.
— Ast a e o mi nciună!st rigă Tăunul,cu ochi iarzăt ori.Dar
episcopatul?
285
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
— Epi scopatul
?...
— O,aţ işiui
tat
?E atâtdeuşorsăui ţi
!„Dacăvreit
u,Arthur,
dacăaicevaî mpotri
vă.
..eu scri
ul aRomaşispuncănu potsă
măduc...”Dar,eut r
ebuiasăhot ăr
ăscvi
it
orulînl
oculeminenţei
voast
re,eu,un băi atdenouăspr ezeceani?Dacă l ucrulacest a
n-arfiîntr-adevărmonst ruos,arfivr ednicder âs!
— Opr eşte!i
zbucnicu deznădej deMont anel li.Şiri dicând în
sus amândouă br aţel
e, îşi pri
nse capul î ntre pal me. Apoi
mâinil
e-icăzură neputincioaseşielseî ndr ept ă spref ereast
ră.
Seaşezăpemar gi
ne,şiapucândograt ie,îşil i
pif runteadeea.
Tăunulîiur măreamişcările,tr
emur ânddi nt ottrupul .
Tr ecură câteva clipe.Mont anellise sculă şise apropi
e de
Tăun.Buzel e-
ier aual becavarul .
— I artă-mă, t er og, zise, luptându-se deznădăj
duit cu el
însuşi ca să- şi păstreze înfăţi
şarea linişt
ită de tot
deauna,
trebuiesăt elas...Număsi mtbi ne.
Tr emur a t ot, ca-n f riguri. Mâni a Tăunul ui se st i
nse
dintr-odată:
— P
Mona
tdr
ane
e,
lo
l
ia
sr
eet
n
r-
aaţ
iî
se î
nd
n ţ
e
ăle
rs
ă?.
tş.
.î
i ncr
emeni.
— Numaiast anu!şopt iel.Totcevr ei
,Doamne,numaiasta
nu!Dacăî nnebunesc...
Tăunulseri dicăpej umăt ateşiprinsemâi ni
let
remur
ătoar
e
alebătr
ânul uiî
ntr-al
elui:
— Padr e,oaren-aţ
iînţelescănum- am înecat
?
lăsMâ
ăoi
ni
t
ăl
ceep
red
e car
e el
mo e
arţ
ti
n
ee
.ap
A î
on
itr
-al
Monetl
u
anis
el
ler
ică
ăc
zi
ur
ăndg
î i
net
r
n-
uo
nd
ca
ht
ăş
i.S
i
-şe
i
ascunsef aţ
al apieptulduşmanul uisăudepânăat unci.
..
..
...
..
...
..
..
...
..
...
...
..
...
..
..
...
..
..
..
Când îşiînălţ
ă din nou capul,soarele asfinţise,şicel
e din
urmăreflexer oşiati
cesestingeau laapus.Tat ălşifiului t
aseră
şideti
mp,şidel oc,şideviaţă,şidemoart e;uitaserăchi
arcă
seduşmăni ser
ă.
— Arthur,şopt iMontanell
i,tu eşt
i,într-adevăr?Te-aiînt
ors
286
— Tăunul—
i
arăşilami ne?Aiînviatdi
nmorţ i
?
— Di nmorţi.
..repetăTăunulşitr
esări
.
Îşilăsăcapulpeumărull uiMont anel
li
,cauncopi
lbol
navî
n
braţel
emameisal e.
— Te-aiîntors..
.t e-
aiînt
orsînsfârşi
t!
Tăunulof t
ădur eros.
— Da,zi seel.Şiacum,orit r
ebuiesăl uptaţialăturidemi ne,
orisămăuci deţ i
!
— Taci,dr agulmeu!Lasă ast ea.
..Noidoi ,par că am fi doi
copiicar
es- au răt ăci
tîn beznă şidin greşeală sei au unulpe
celăl
altdreptf antome. .
.Dar acum neam r egăsitşit ot
uls- a
lumi natînjurulnost ru.Bi et
ulmeu copi l
,cum t e-
aischimbat ..
.
câtdeî nspăimânt ătort e-aischimbat !Arăţiaşa depar că aifi
trecutprintr- un î
nt r
eg ocean dechi nuri,tu,career aicândva
atâtde al i
nt atde vi aţă!Art hur,oaret u eştiî
ntr-adevăr? Am
visatde-atâteaoricăt e-aiîntorslami ne,darcândmăt rezeam,
înj urulmeuer aîntuner icşipust i
u.Oaream dr eptulsăcr edcă
n-osămăt rezesci arăşi,căşiacest anu- itotun vis?Fă- măsă
mă
s- î
nt
aî
n c
âr
edi
mp n
lţ
aec
tzuct
ăi
nt
eot
au
tlec
un a
i
.i
evea,nu părere.
..Povesteşt
e-mice
— O,t ot
uls- apet r
ecutaşadesi mplu...M-am ascunspeun
vasdemărf uricar eîncărcaîn portşiam plecatîn Americade
Sud.
— Şiacolo?
— Acoloam t răi
t,dacăacelasepoat enumit rai
,pânăî nziua
c
aâ
fn
ad
ră..
.
deDa
serc
mieas
n ă
ri ma
iteoliv
ogo
cr
ieb
,e
dsc
e!
-
a.
..
uO,
t nci
,ad
mec
vă
âzu
ndtîmu
mi l
dt
e
ădeî
nţ
a iv
li
a
eţ
că
ţ,
i
i
defil osofie!Spuneaţ icămăvedeaţ iînvis?.
..Şieuv-am văzut ..
.
Unt remurî lcupri nseşiglasulisecurmă.
— Ast as-aîntâmpl at
,începu eldi nnou,cu glasulîntret
ăiat,
pevr emeacândl ucr am înmi nă,înEcuador ..
.
— Cr edcănucami ner?
— Nu, ca sl ujit
or de mi ner ,împr eună cu cooli
i chi nezi. 48
48

Cooli–lucrăt
oribăşti
naşidi
ncoloni
iangaj
aţisă ef
ect
uezemunci
lebr
ute,
expl
oataţ
iînchipsângeros.
287
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Făceam ceseni merea.Dormeam înt

r-obaracă,chiarlaint
rarea
î
n mi nă.Pe-atuncisufer
eam înspăimântătorde aceeaşiboală
teri
bil
ădecar esufărşiacum,şitotuşitr
ebuiasăcarpi etr
ezile
î
nt r
egi,sub un soarenecruţ
ător
...Şiiat
ă că înt
r-o noapt
eam
început să ai urez, aşa cr ed, deoar ece v-am văzut li
mpede
intrândpeuşă.Purt aţiînmâi niuncruci fix.Semănacucelcare
atârnaacol o,peper ete.Şopt eaţiorugăci uneşiaţ itr
ecutchi ar
pe l ângă mine,dar n- aţiî ntors capul.At unciv-am st ri
gat,
rugându- văsămăaj utaţi,să-midaţ iotravă,sau un cuţ
it,sau
oricearfi put utsăpună cap chi nurilormel e,î
naintedea- mi
pierdemi nţil
e.Daremi nenţavoast ră,padr e.
..O!
Îşiacoperiochiicu o mână.Pe ceal alt
ă Montanellio ţi
nea
î
ncăî nmâinilelui.
— Vedeam dupăf aţ
aemi nenţeivoastr
ecăm- aţ
iauzi t
,totuşi
nu mi-aţ
iaruncatmăcaropri vi
re,civărugaţimereu...Şiabi a
după ce aţisfârşi
trugăciunea şiaţ isărutatcrucifixul,v- aţ
i
î
ntorsspremi neşiaţ işopt
it:„Mi-eaşademi l
ădet i
ne,Art hur,
darnu îndrăznesc..
.nu îndrăznesc”.
..Cândmi -am venitîn fire
ş
ai
mamî
nţdea
l
et
sia
tr
oă
t
uşi
lc
.Aumoc
îh
ni
ţid
el
ee
sbca
ărapc
eăş
ntri
ude
e co
minol
ei
i
nţb
aovl
nav
oa i
std
ăe
r el
epr
muă
l,
t
maii mportant să câşt igaţibunăvoi nţa cerului ,decât să mă
smul geţipemi nedi n celmaiî nspăimânt ătoriad car epoatesă
exist
e!Şiast an- am ui t
at-oni ciodată.Am ui tat- onumaiacum,
cândm- aţiatins...am fostbolnavşizdr obit,şit otuşiv-am i
ubit
atâtdemul t,cândva!Darî ntrenoinu maipoat efiacum ni mi
c
al
mât
ce
nv?
aadNecâ
u t
ştr
i
ţă
izb
coi
ă ,r
ată
âzb
t o
tişii
i
mp ca
âr
tăş
vi
ără
pz
ăbo
sti
!
r
aţDe
iccr
eed
-mi
i
nţama
,niţ
oi
nn
i e
ţ
ui
putem fidecâtduşmani ?
Mont anelliî
şiplecăf runteaşi-isărutămânar ănită.
— Art hur,cum aşput ea eu să mă l epăd decr edinţă?Dacă
mi-am păst rat-o de-al ungulacest or aniî nfiorători
,cum aş
puteas-ol epădacum,cândDumnezeu mit e-aînapoiat?Adu-ţi
aminte:doarnuaveam ni cioîndoi alăcăt e-am ucis!
— Nu,eunl ucrupecar e-lveţifaceabiadeai ciînainte.
— Art hur!
288
— Tăunul—
Eraun st
rigătdespaimănepr ef
ăcut
ă,dar,caşicum nu l
-ar
fiauzit
,Tăunulurmă:
— Să fim ci nst
iţiî
nt oate,padre.Nu t
rebuiesă umbl
ăm cu
j
umătăţidemăsur ă.O prăpasti
eadâncănedespartepeunulde
altul,şiîn zadaram î ncercasăneî nti
ndem mânapedeasupr a
ei.Dacănu vr eţisau nu put eţisăvăl epădaţidecredi
nţă –şi
Tăunulî şiaruncă ochi ila crucifixuldin peret
e–at unciveţ
ifi
nevoitsăî ncuvii
nţaţipr opuner eacolonelul
ui.
— Să- mi dau î ncuviinţarea? Dumnezeul e!
..
. Să-mi dau
încuviinţ
ar ea?.
..Arthur ,dareut eiubesc!
FaţaTăunul uisecri spadedur er
e.
— Peci nei ubi
ţimaimul t
?
Montanellise ri
dică cu greu.O spai mă uci gătoare pusese
stăpâni
repesuflet ulluişipăr eacă- iapasătrupulcaopovar ă
enormă.Sesi mţea sl
ab,bătr ân,închirci
tcaof runzăl ovi
tăde
celdint
âiger .Setrezi
seacum,şit otulînjurulluieraî ntunecat
şipusti
u. .
.
— Art hur,fie-ţ
imi l
ădemi ne,câtdepuţ in!
c —
ând, Darn
mi e
ţmi
indnu
en
-ţei
mă vo
, as
m- t
ar
e,
ţ
i sp
i
la
idr
tse
ă,v
a-a
j
unfo
gstr
omi
blă
pedemi
plann
teţ
aa
iit
un
l
e c
di
e
tresti
e?Văcut remuraţidespai măcândvil espun toateast ea..
.
O,sfinţ icu inimibl aji
ne!Doarnu muri sedecâtfiulemi nenţei
voastre!Spuneaţ icămăi ubiţi.
..Într-adevăr,greu am plătiteu
iubirea asta!Cum de vă t rece prin mi nte că t
otuls-arput ea
şterge,căaţ iput easă mă transformaţ ii ar
ăşiîn Arthurcelde
a
cal
tă
ed
r aa
mtăr
?
ânPe
tmi
i gran
je
d,uc
ra
ir
l
eefa
em
rmis
epă
ril
l
oa
rtva
,fi asr
eel
e
maîn
ict
au
rve
drend
eescp
âu
tr
vc
ia
tt
ee
l
e,
lor?Pemi ne,car eam f ostclovncu t ichi eşiclopoţelînt r-uncirc
ambul ant,slugăşir ob almat adori
lordepear enaundeaveau
loc luptel
e cu t auri i
? Pe mi ne,care am f ostnevoi tsă f ac pe
placulori căruidobi toc care avea gustsă- mipună şeaua pe
spinare?Pemi ne,car eam r ăbdatdef oame,car eam f ostcălcat
în pici
oareşiscui pat,car eîntindeam mânacer şindr esturil
ede
mâncar e pline de mucegaişier am al ungat pent ru că acel ea
erau dreptulcâi nilor?O,dardecevil emaispun t oat eastea!
289
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Parcă pot să descriutoate grozăvi

il
e căt
re care m- aîmpins
mâna emi nenţ eivoast
re? Iar acum îmivor bi
ţide dr agost
ea
voastr
ă pentru mine!Câtdemar eeaceastă dragost
e?Est eea
destuldeput erni
că,oare,casăr enunţaţ
ipentrueal acredinţ
ă?
Ce-afăcutIsuspent rueminenţavoast r
ă?Cesuf eri
nţeaî ndurat
elpentruvoi,padre,casă-liubiţimaimul tdecâtpemi ne?Oar e
pentrumâinileluibătuteîncui eîliubiţ
iatâta?Atunciprivi
ţi-
le
pealemele!Şimaipri viţ
işiaci,şiaci.
..
Tăunulî şisfâşi
a cămaşa,ar ătându-iluiMont anel
liurmel e
răni
lordepet rup.
— Padre,inima emi nenţ
eivoast r
eart r
ebuisă fie,pesf ânta
dreptate,amea!N- au f
ostchinuripecar esănul efiî ndur atdi
n
prici
navoast r
ă.Dacăaţ işt
itotceam suf eri
t!Şitotuşi,nuvreau
sămor!Am î ndur attotulşimi -am întări
tsuflet ulcu răbdare,
pentru căam vr utsămăî ntorcdin nou laviaţă,casăpornesc
din nou războiulî
mpot rivadumnezeul uivostru.Gândulacest a
mi- afostscut,şicu aj utorulluimi -am apărati nima,at unci
cândmăameni nţanebuni aşimoarteaceaadevărat ă!Şiiatăcă,
d
şausp
eăoc
re
em-
asam
atî
t bnt
ăo
t
ursl
tîav
n ci
a
uţ
iă,
epîlc
evă
rdci
u ear
şă
iş
aip
pe
oiaac
îe
nl
ai
v ct
aar
de
it
nimp
mord
ţe
i
!
Şiacum,ceaveţ idegândsăf aceţ
icumi ne?Ceaveţ idegândsă
faceţ icumine?
Glasulisefr
ânse.Mont anell
istăteanemi şcat,caost atuiede
pi atrăsau caun mortaşezatî n scaun.I zbucnireadevi jeli
oasă
deznădej dea Tăunul uiîistârniselaî nceputun t r
emuruşorşi
mu
părşch
ea i
cii
u s
dee
s c
ăvo
ârn
şt
ir
rac
e t
l
iai
nuştc
ia sub l
t
. ovituride bi ci.Acum î nsă,
Se lăsă o tăcer e nesf ârşită, chi
nui t
oare. Apoi Mont anell
i
vorbi.Glasulluirăsunat ri
st,lipsi
tdevi aţă:
— Art hur,lămur eşte-mămaibi neasupr aintenţ i
il
ortale.Mă
chinuieşti
,miset ur burămi nteaşinut epotî nţelege.Ceanume
vreitudel ami ne?
Tăunulî şiîntoar sespr eelfaţ apalidă,cadef ant omă.
— Eu nu vr eau ni mic.Ci nepoat esăcear ădr agostecu sila?
Sunteţilibersă al egeţidi ntrenoidoi ,peacel a pecar e-liubiţ
i
290
— Tăunul—
maimul t
.Dacă- li
ubiţ
imaimul tpeel,sunteţil
ibersă-lalegeţ
i..
.
— Nu potsă t eînţ
eleg,repetă Montanell
iobosit.Despr ece
alegerevorbeşt
i?Doartrecutulnu-lmaiput em întoar
ce...
— Padr e,trebuiesăalegeţipeunuldi n noi.Dacămăi ubiţi
,
aruncaţ idela gâtcrucea aceea şisă plecăm amândoiî n altă
lume.Pri et
eni
imeipun l acal eonouăî ncercaredeevadar e,şi
cu aj
ut oruleminenţeivoastrele-arfi aşa deuşors- ofacă!Iar
când vom fi de ceal al
tă partea f ront
ierei,în afară de orice
primejdie,sămărecunoaşt eţ
iînmodpubl i
cdr eptfiulemi nenţei
voast
re...Iardacă nu mă i ubiţiîndeaj
uns ca s- of aceţi
,dacă
credi
nţavăest emaiscumpădecâtmi ne,duceţ i
-văl acolonelşi
spuneţi
-ică vă daţ iîncuviinţarea.Şiî n cazulacesta,plecaţ
i
chiaracum,neî ntârzi
at,casămăscut iţ
idechi nuldeavămai
vedea.
..Chiarşifărăast anumi -et ocmaiuşor !
Mont anell
iîşiînălţă capul,î ncepea să înţel
eagă.Puteril
eîl
părăsi
ră,unt remurî izguduit rupul .
— Făr ăîndoial
ăcăosăi ntru înl egăturăcupri et
eni
ităi
.Dar
săpleccut ine,astanu,mi -ecuneput inţă:doarsuntpreot
.
—
comprI
a
or
mieu
su,d
riepl
, a
a u
dr
en
.Apm
reotn
suur
f
e p
trd
i imes
estc
ulni
dmi
nc
i :
prN
iu
ci
nama
l
oi
rvr
e
şau
ia
urmărilor lor. Ori renunţaţila biseri
că pent ru mine, ori
renunţaţilami ne.
— Cum sămădespartdet i
ne,Arthur?Cum sămădespart
detine?..
.
— At unci, despărţi
ţi
-vă de biseri
că! Alegeţi. Eu nu pot
î
jn
ugădt
mă uai
es
t băi
sevă
ri
ciî
imp
.Nu ăr
ţ
vi
rţ
i
eaudf
r
ăa
rg
âost
mi e
t
uari
î
lnde
e do
luă
a :s
ma j
u
amă
al
tt
a
ot
re
a!mi
e,
— Art hur ,Art hur,sepoat esă-misf âşiii
nima!Sepoatesămă
împingilanebuni e?
Tăunull ovicupumnulî nper ete.
— Al egeţi!mair epetăelodat ă.
Montanel liscoasedel api eptunport of
elşiluădinelohârt
ie
ştearsăşimot otolit
ă.
— Pri veşte,ziseel .
— „ Am avutî ncr edereî n dumneavoast r
ă ca î
n Dumnezeu,
291
— Tăunul—
secuvine,casăajut
aţ isoar
elesărăsară?Trezi
ţi-
vă,şisăui t
ăm
vi
suril
edespai măal enopţii
!Trezi
ţi-
vă,şisăneî ncepem vi
aţa
di
n nou!Padr e,eu v-am iubittot
deauna,totdeauna!Chi arşi
atuncicândm- aţ
iucis.E cu put
inţă,oar
e,sămăuci deţiî
ncăo
dată?
Montanell
iîşifrângeamâi nil
e,sf
âşiet
or .
— Dumnezeul e,fie-ţimi l
ădemi ne,st ri
găel.Arthur,aiochi
i
mameit ale!
Apoise l ăsă o t ăcere nesf
ârşi
t de adâncă.Î n penumbr a
cenuşieaseriicar esel ăsa,eiseuitau unullaaltul,cu i
nimil
e
încremenitedespai mă.
— Maispune- miceva,serugă î n şoapt
ă Montanell
i!Dă-mi
măcarocâtdesl abănădejde...
— Nu maiam ni micdespus.Eu n- am nevoi
edeviaţădecât
casăl uptîmpotrivabiseri
cii
.Eu nu suntom,cicuţ i
t.Dacă-mi
lăsaţ
iviaţa,î
nseamnăcăbi necuvântaţ
icuţi
tul!
Montanell
iseîntoar
sespr ecrucifix.
— Doamne!Î lauzi?
răsGl
pua
nsu
sl l
deui
ni
cs
ăe
iest
ri
.i
n se
Demoî
n l
nui
ni
l i
ş
rt
oea
nieia
sd
eât
n
rc
eă.d
zi Neu ve
odat
ăne
îaT
n n
ăi
ci
u un
n:
— St rigaţi
-lmait -t-t
are!
Mont anell
itresări,capălmuit.Cât evaclipeseui tăîncr
emenit
înaint
eal ui.Apoiseaşezăpemar gineapat ului,îşiacoperif
aţa
cu mâi ni l
e şii zbucniî n plâns. Tăunulse cut remură şio
sudoar er ece ise ivipe frunte,î nţel
egea ce însemnau aceste
lacr
Îi
şmi
it.
rasepăt ura până pestecap,sănu maiaudă.Pent ru el
era dest ulcă t r
ebui a să moară, înt imp ce si mţea clocotul
put ernicşinestăvil
italvieţi
i.
Dar pl ânsulacel a nimic nu- lputea înăbuşi.Îir ăsuna î n
urechi ,îlciocănea î n cr
eier,iarlacrimil
e se rostogoleau una
dupăal tadepedeget el
elui.
Cu încetul,suspi nel
el uiMont anell
isepot ol
iră,şielî ncepu
să-şişt eargă ochiicu bat ist
a,ca un copi lcare nu maiar e
lacrimisă pl ângă. Când se ri di
că, bat
istaî ialunecă de pe
293
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
genunchişicăzujos.
— E inuti
lsămaivor bim,ziseel.Credcămăînţel
egi.
— Da, vă î nţ
eleg, î
ir ăspunse Tăunul, cu o resemnar
e
posomorit
ă.Nuevi naemi nenţeivoast
re..
.
Montanell
iseîntoarsespreel.Şit ăcereacaresel ăsădeodat ă
l
epăru maiî nspăimântătoaredecâtt ăcer
eamormânt ul uicare
tr
ebuiasăsesapeî ncur ândpent ruunuldi nei .
Seuitau unulîn ochiicelui
lalt,f
ărăun cuvânt ,aşacum se
uit
ă unulla alt
ul,peste o barieră pe care n-o pottr ece,doi
î
ndrăgost
iţi
,despărţi
ţicusila.
Tăunul ,celdintâi
,nu maiput uîndur a şi
-şiplecă ochii
.Se
tr
ase îndărătşi -şiascunse faţ a.Mont anelliînţelese ca ast
a
î
nseamnă:„ Poţisăpl eci”
.Seînt oarseşiieşidi ncelulă.
Dardupăcât evacl i
pe,Tăunulsăridel al ocullui:
— O,ast anupots- osuport!Î ntoar
ce- te,padre!Întoarce-
te!
Uşa eraî ncuiată.Cu o pri virelungă şiî nceată,elmăsur ă
pereţ
iicel
uleişiînţelesecătot
uls- asfârşit.
Toat ănoapt ea foşniiarbajosî n curte,i arba caretrebuiasă
s
t
oe
atv
ăeş
nt
ej
oae
pa
ts
ec
aă
,pî
n
ric
zu
onr
âr
i
enu
d,
lss
i
nmu
gul
s
ră
at
idi
cpn
lâr
ă
nd
să
ecc
ui
ns
ă c
usui
pnl
op
e eţ
î
n i
l
cel
e.
uŞ
li
a
î
ntunecată...
J
Audduer
ca
at
ta
fa
o a
arv
tup
e tul
o
ţc
inma
tirţ
mp id i
şimi
anfe
oa
sţ
taâ
c,tlat
seri
pbu
on
ateal
due
lmi
sili
mpt
ar
l
ă.
.Nu
era decâto si mpl ăf ormalitate şis- at ermi natî n douăzecide
mi nute.Şini cinu er a nevoi e să se pi ardă maimul ttimp.
Apăr area nu f usese î ngădui tă.Au f ostascul t aţi,ca mart ori
,
spionul r ănit, ofiţer ul împuşcat de Tăun şi câţ iva soldaţi
.
Sentinţ aerahot ărâtămaidi nainte:doarMont anel l
iîşidăduse
încuviinţareapecar eodor eau.Judecăt orilor–col onelulFerrari
,
unmai ordedr agoni ,localnic,şidoiofiţ eridingar dael veţi
ană–
nul er ămăsesedecâts- oîmpl i
nească.S- acititact uldeacuzare.
294
— Tăunul—
Martori
işi-
au făcutdepoziţi
il
e.Apoisentinţa afostîntări
tă cu
semnături şi cit
ită osândit
ului, cu solemnitatea cuveni
t ă.
Tăunulaascult at
-oînt ăcer
e,iarcând af ostîntr
ebatconform
obi
ceiul
uidacă ar e ceva de adăugat,a dat doar din mână,
nerăbdăt or
.Ţinealapiept,ascunsă,bat i
st a pecareopi erduse
Mont anelli
.Toatănoapteaosărut aseşipl ânsese,st
ândapl ecat
asupr aeicaasupr auneifii nţ
evii.Faţal uierapal i
dăşil ipsită
devi aţă,iarînjurulochilormaipăst raîncă urmedel acrimi.
Cuvintele„prinîmpuşcare”părurăa- li
mpr esionapuţin.Cândl e
auzi,pupi l
eleisemăriră,daratât
.
— Duceţ i
-lîncel
ulă,poruncicolonelul
,dupăceset erminar ă
toateformali
tăţ
ile.
Sergent
ul,caresevedea bi necăabi asemaiput eastăpâni
,
atinse umărulosândi tului,care parcă î
ncremenise.Tăunulîl
priviaproapesperiat.
— O,da,aşa- i,îngânăel .Uit
asem. .
.
Deodată,col
onel ulîlstri
găpesergent ,caretocmaiieşeadin
salăcuosândi t
ul .
—
TăuAnşt
ue
lap
r
ăt
ă ,s
ma e
sr
egn
ent!V
emişr
ce
aa
tu
.Asă
i-
ima
fi zi
sis
cp
ăug
nlc
ae
svl
ua.
colonel
uluinu
ajunsesepânăl adânsul .
— Nu ai ni mic de comuni cat pri
etenil
or sau rudel or
dumi tale?Cr edcăairude,nu?
Nupri mini ciunr ăspuns.
— Gândeşt e-te şispune- mi ,sau mie,sau pr eotul
ui.O să
d
pă
rem
ott
uo
la
ut
iăda
ot
renţ
i
nţi
aada
ucmi
est
e
ti
al
echE
.eslti
un
o i
.v
să Ai
d
nică
ă î
nn
du
a,
tămaio
şi bi
snăer
spmâ
ăunne-
i
ă
toatănoapt eacudumneat a.Dacămaiaişial tădorinţ ă..
.
Tăunulî şiridicăochiidi npământ :
— Spuneţ ipr eotuluicăvr eausăr ămânsi ngur.N- am pri et
eni
şin-am ni micdespusni mănui .
— Bi ne,dart rebuiesăt espovedeşt i
.
— Suntat eu.Nudor escalt cevadecâtsămăl ăsaţiînpace.
Rostiacest ecuvi ntecu tristeţeşil i
nişte.În gl
asull uinu era
niciprovocar e,nicimâni e.Dupăcevor bi,seîntoarsef ărăgrabă.
295
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Ajunsl
auşă,seopridi ntr-
odată.
— Ui t
am ceva,colonele.Voi
am săvărogsă-mif aceţ
iceldi
n
urmăservi
ciu.Sădaţ iordi
ncamâi nesănufiul egatşisămise
l
aseochiil
iberi
.O săstaucâtsepoatedeli
nişt
it.
Mi ercuridimineaţ
a,larăsăritulsoarelui,îlscoaserăî ncurte.
Se vedea mai bi ne ca oricând că şchi opăt ează, î
şi purt a
picioarele anevoie, cu o senzaţ i
e de dur ere chinui t
oare,
sprijinindu-segreoidebraţulsergentul
ui .
Darexpr esi
aderesemnar eobosi t
ăseşt ersesedepef aţalui.
Fant oma spai meicar e-
l apăsase înl i
niştea nopţ i
i, vedenii
le
sinistre, gânduril
el alumea de di ncolo de mormânt ,toate
dispăruserăodatăcunoapt eacareleplăsmui se.Decum î ncepu
să lumineze soarele şise văzu f aţăînf aţă cu duşmani ilui,
demonulr ăzvr
ătiri
iset rezidin nou î
n elşinu semaiî nfri
coşa
deni mic.
Î
nf aţa ziduluier au î nşi
raţiî nlini
e ceişase car abinieri
însărci
naţicu executarea sent i
nţei.Era acel
aşizid acoperitcu
iederă, cr
ăpat şipe j umăt ate năruit, pe oare coborâse în
noa
mâ np
ătea
, ev
abiadî
a ă
şri
iil
maui
ine
pi
uz
b
teauu
ti
te
s.
tS
ăo
pl
âda
niţi
i
l
a,
ca
rl
iini
mila
eţ
iş
. ic
Gânu
dupl
uş
ct
ăi
le î
n
vor
tr
ebuisă- lucidăpeTăun,l isepăreamonst ruos:Cur epli
cil
el ui
agere şiî nţepătoare,cu r âsulluineî ntrerupt,cu acelcur aj
nepref ăcutdin careseî mpărt ăşeau şiei,Tăunulpăt runseseca
or azădesoar eî n vi
aţal ormonot onăşicenuşi e,iargândulcă
vat rebuisămoar ăuci sdemânal or,erapent ru eicaşicum ar
păliu
S so
bar
e
slec
mo î
n
hsuu
i
n şi
.celmare di
l n curt
eî laştept
a mormânt ul.ÎI
săpaser ăînt impulnopţ i
imâi nidesclavişilacri
mipi curaseră
pel opeţi
.Trecând,Tăunulseui tăzâmbi ndlagroapaneagr ă,la
iarba veştejit
ă deal
ături, şi oftă adânc, tr
ăgând î n piept
mi reasmadepământpr oaspătrăscol
it.
Lângăsmochi n,sergentulseopri.Tăunulpriviînjurulluicu
unzâmbetl umi nos.
— Acit r
ebuiesăst au,ser gent
?
Sergentulîncuviinţ
ăcu capul ,întăcere.Isepuseseun nod
296
— Tăunul—
în gâtşin-arfiput utrostiniciun cuvânt,chi

ardacăvi aţ
ai-
ar
fiat ârnatdeasta.Încurteeraudef aţăcolonel
ulînsuşi
,nepot
ul
său căpi t
anul, comandant ul carabini
eril
or, care urma să
comandepl utonul,mediculşipreot
ul.
Păşi
ră, înai
nte, cu f eţele grave, stingheri
ţi de pri virea
străl
ucitoar
edeî ndrăznealăaochi lorsurâzătoriaiTăunul ui.
— Bunădi mineaţa,domni lor!O,şisfinţ i
asaeî npicioarelao
oră atâtdemat inal
ă?Cef aci,căpitane?Î nt
âlnirea noastr
ă de
astăziemaipl ăcutăpent ru dumneat adecâtceal alt
ă,nu- iaşa?
Văd căbr aţulţi
-eîncăl egat.
..Astaet otdin pri
cinăcăam dat
greş atunci
!Iată,băieţi
iaceşt iaîşivorf ace maibi ne datoria.
Nu- iaşa,fraţil
or?
Şiînvăluicu privi
reaf eţel
eî ntunecatealecarabi nieri
lor.
— Î n oricecaz,dedat aast anu vamaiî inevoi edebandaj .
..
Hai de,nu văui t
aţilami necu at âtajale!Depărt aţicălcâiel
eşi
arătaţicâtdebi neşt i
ţisă t rageţi
.În curând osă aveţ iaşa de
mul tdel ucr u,încâtni cinu şt iu cum o s- o scoateţila capăt!
Trebuiasăf aceţ
iexerci
ţiidi ntimp...
s —
edepFă
i
u l
rtme
ară,u,
l
ăsî
l
ânî
ndt
ur
e-ru
i p
si
nse
gupr
ri
.eP
ot
eu
stl
,
eie
cş
âti
nv
edad
ci
n
li
pt
r
eetce
evi
l
ea
il
ţ
îi
,
nf
ăca
ţ
ir
şe
a
înai
nteacreat orului.Oar eveilăsasăt reacăacesteclipefărăsă
tepocăieşti
?Tei mpl or,gândeşte-tecegr oazni
cesămorif ărăsă
capeţii
ertar ea,cu inimaî ngreuiatădepăcat e!Când t eveiafla
înfataj udecăt orului,va fi pr ea t ârzi
u să te maigândeşt ila
pocăinţ
ă.Oaret otcu gl umapebuzet eveiapr opiaşidet ronul
său?Cu gl
— uma,sfinţ iata?Cr edcănumaidumneat aşiceide- o
teapă cu dumneat a aveţ
inevoi e de această morală cr
eşti
nă!
Cândosăvi năr ândulnost ru,osăscoat em tunuri
le,nuobi ată
jumătatededuzi nă decar abi neruginite,şiatuncio să vedeţi
cum glumim noi!
— O să scoateţit
unuri l
e?...O,nenor oci
tule!Darnu înţelegi
căeştipemar gi
neapr ăpastiei
?
Tăunulseui t
ăpest eumărl agr oapadeschisă.
— Prin urmar e,sfinţ i
at a crezică at uncicând o să mă
297
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
coborâţiacol
o o să scăpaţ
ipentru t
otdeauna de mine? Poat
e
vreţisăpuneţişiolespedepestemormânt ulmeu,casăfiţ icu
totulli
nişt
iţi
? Nu-ţ
ifie f ri
că,sfinţi
at a!Acolo unde-o să mă
aşezaţi
,o să stau cumi nt
e ca un şoarece.
.. Şit
otuşi
, o să
scoatem tunurile!
— O, Dumnezeul e mi losti
v! st ri
gă pr eotul. Iartă-
l pe
nenor oci
tulacesta!
— Ami n!rostiofiţ erulcar e comanda,cu o voce adâncă de
bas,iarcolonelulşinepot ulluiî şifăcurăcrucecusmer enie.
Deoar eceeral i
mpedecăt oaterugămi nţi
leluinu- lvorscoat
e
laniciuncapăt ,pr eotulrenunţ ăl aal t
eîncercărişiset r
aselao
parte,cl
ătinânddi ncapşimormăi ndrugăci uni.Făr ăîntârzi
ere,
se făcur
ă cel e din urmă pr egăti
ri,foarte simpl e.Iar Tăunul
stăteadrept,aşacum secuvenea,î nt
orcându- sedoarocl ipăcu
faţasprer azel
er oşiişigalbenealesoar el
ui,car er ăsărea.Ceru
din nou sănu isel egeochiişiprivir
eal uicut ezătoareîlsil
ipe
colonelsă sesupună,î mpotriva voi
nţeisale.Ni ciunulnu se
gândisecâtî iî
ngr euiazălucrulacestapebi eţi
isol daţisă-şif
acă
dato
T ru
ăia
n.ulîiprivea în ochi,zâmbi nd.Î
n mâinil
elorcar
abi
nel
e
t
r emur au.
— Suntgat a,ziseel.
Ofiţer ulcarecomandaf ăcu un pasînai
nte.Eratur
burat
.Nu
maicomandaseni ciodatăunpl ut
ondeexecuţie.
— Pr egăt
iţi
-vă!Armal aochi !Foc!
T
mâ ă
năunuv
şolăs
ie
t
oacr
l
ă
eti
,n
îăz
i uşr
gâor
i,
asd
eapru
nţu
nc
i ă
ozu
bra.
zUn
ul.Cgl
ot
ânet
e
v,t
a r
pi
i
cmi
ăts
urd
iedo
e
sângecăzur ăpecravat al uial bă.Altgl onteîlnimeriseînpi ci
or,
deasupra genunchi ului.Când f umulse î mpr ăşti
e,soldaţiiîl
văzurăînf aţalor,zâmbi ndcaşiî nainteşişt er
gându- şisângele
depeobrazcumânaschi loadă.
— Aţ i ochit prost,fraţ i
lor! zi
se el . Glasul lui l
impede şi
desluşi
t străpunse i nima nenoroci ţil
or, care încremeniră de
spaimă.Hai de,maiî ncercaţ iodată!
Un freamătdenemul ţumi ret r
ecu de- alungull ini
ei.Fiecare
298
— Tăunul—
din eiochi
se pe-
alături,nădăjdui nd î
n adânculsuflet ul
uică
gl
onteleuci
găt
orvafisl obozi
tdemânaveci nului,nudeal ui.
Şiiatăcăosânditulstăî n pi
cioareşi-
ipriveştezâmbind.Vor
tr
ebuisămaiî ndeplineascăodat ăaceastădatoriechi
nuitoare;
prefăcuseră execuţ i
aî ntr-
un adevăratmasacru.Si mţeau cum
groaza pune st ăpâni r
e pe ei. Lăsându-şicarabi neleî nj os,
ascultau îndobitociţiînjur
ături
let urbat
eal eofiţeruluişi ,cu o
deznădejdeî ntunecat ă,holbauochiilaomulpecar e-luciseseră,
darcar etotuşirămăsesevi u.
Colonel
ul î şi agi t
a pumnul , ameni nţător
, porunci ndu-le
mâni ossăseal inieze,săi aarmelel aochişisăsf ârşească cât
maicur ândpovest eaasta.
Şiel,caşisol daţiiî
şipi er
dusecu t ot
ulcumpăt ulşinu mai
îndrăznea să-şiî nt
oarcă pri vi
rea sprefant oma ciudat
ă care
stătea î
n pici
oare,st ăt
ea mer eu şinu voia cu ni
ciun chip să
cadă.Când Tăunulseui t
ăl ael,aproapesesperie.Şidel acel
dintâisunetalacest uiglasbat j
ocori
tor
,secut r
emură.
— O, dar ce pl uton de neî ndemânat i
ci aiadus aziai ci
,
c
Eo
il
,onei
vole!
ni
cI
ia
losăî
r! ne
Ccer
i ci
d dac
n flă
ann-
colsă
u stmă
âng,î
nţ
ţe
il
ne
eg
ţiea
urme
mai
ebi
l nei
ma cu
sue
si
.
!
Dumnezeu cu voi ,fraţi
lor !Doarnu ţ ineţiîn mâi niotigai
e,cio
puşcă!Aţ iochitcut oţi
i?Acum,pr egătiţ
i-vă!..
.
— Foc!st ri
găcolonelul ,repezindu-seînai nte.
Ast aeramaipr esusdeput erilelui:cum i -arfiput utîngădui
osândituluisă- şicomande si ngurexecuţ i
a? Urmă al tă sal
vă,
d
îe
ntz
o
r-r
odon
ca
eat
tă
ă,şdo
evăo
i
to
aar
mee
n,şi
i t
rl
i
eni
muarr
ăe
g
t u
ol
ra
,t
i ă
caa
resol
d
saţ
e i
ulo
i
trses
au pr
ăe
lbf
ăc
atu
ic
înainteal or.Unuldi neinu t răsesedel oc,îşiaruncasecar abina
şi,trântindu- sel apământ ,gemea:„ Nupot ,nupot !”
Înl umi na strălucit
oareadi mineţ i
iseri dicăun nordef um,
care seî mpr ăştieîncet,rupându- seî n bucăţi.At uncioameni i
văzur ă că Tăunulcăzuse,dar nu put eau să şt ie dacă mai
trăieşteîncă.Sol daţi
işiofiţ eriirămăseser ăca î n catalepsi
e,cu
ochi ilaTăunulcaresez băteapepământî nspasmel eagoni ei.
Dar medi culşicol onelulse r epezir
ăl a elcu un st rigăt:
299
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Tăunulseri dicaseî nt
r-un genunchi,şii
arăşiseuit
al afeţ
ele
sol
daţil
or,şiiarăşirâdea.
— Iaraţ idatgr eş!Maiî ncercaţ
iodată,fraţ
il
or!Uit
aţi
-vă..
.
Dacănu- puteţi.
..
Deodatăsecl ăt
inăşisepr ăbuşipeopart eîni ar
bă.
— Amuri t?întrebăî ncetcolonelul.
Medicul, car
e st ătea în genunchi şi -şiţinea mâna peste
cămaşaplinădesângeacel uicăzut ,răspunsecubl ândeţe:
— Da,aşacr ed...Slavădomnul ui!
— Slavădomnul ui!repet
ădupăelşicol onel
ul.Însfâr
şit.
..
Nepotulsăuîltrasedemână.
— Unchi ule,cardinalul!E lapoart
ăşivreasăintre.
— Ce? Nu,să nu i ntre..
. Nu vreau!Ce grij
ă are gar da?
Eminenţ avoastră..
.
Porţil
esedeschi serălarg,apoiseînchi
serălaloc.Mont anelli
apucase,ai ntraî n curteşiseui tadreptînai
ntealui,cu ochi i
aţi
nti
ţi,pli
nidegroază.
— Emi nenţ a voastră!Suntdat orsă vă rog.
..E o privelişt
e
n
te
ep
rot
miri
n v
ai
t
.t
ă
..Trp
ue
pn
utru
lîncăemi
nun
.e
.
.nţ a voastr
ă! Execuţ
ia abi
a s- a
— Am veni tsă-lvăd,r ost
iMont anel
li
.
Chiarşiî nmoment ulacela,colonel
ulrămaseuimi
tdeglasul
şidemer sullui:păr eaunhal uci
nat.
— O,Doamne!st rigăfărăvesteunsol dat
.
Colonelulîntoarser epedecapul .
—
TruÎn
pt
ur
-
lad
se
cv
ăă
dr
la!.
t.
.î
n sângeîncepuse iarăşisă sezvârcol
ească,
gemând,î niarbă.
Mediculse apl ecă şiluă capulmuri bunduluipe genunchii
săi.
— Mai r epede! st ri
gă el cu deznădej de. Mai r epede,
barbaril
or!Sfârşiţi-
l,pentru numeleluiDumnezeu!Ast anu se
maipoat eîndur a!
Sângeleîncepu săcur găpemâi nil
el ui.Medicultr
emur adi n
cap până-n picioare,întimp cesprij
ineat rupulcaresezbăt ea
300
— Tăunul—
în spasme.Şicând,î nnebunitde gr
oază,î
ncepu să se ui
te
împrejurcăut
ând aj
utor,preot
ulseaplecăpest
eumărull uişi
apropiecr
uceadebuzeleceluicemurea:
— Înnumel et
atăl
ui,şialfiului
..
.
Tăunulseri dică,spri j
inindu-sedegenunchi imedicul
uişi
,cu
ochiilar
gdeschi şi,seui t
ăl acrucifix.
În mi
jloculuneil ini
şticademormânt ,îşiînălţ
ăîncetmâna
dreaptăst răpunsădegl oanţ eşi-
lrespinse.
Peobrazull uisedeschi deaoranăî nsângerată.
— Padr e,sunt eţi
..
.sunt eţisat
isfăcut?
Şicapulî icăzuî nbr aţelemedicul ui
.
— Emi nenţavoastră!
Şi cum car dinal
ul stăt ea t
ot at
ât de nemişcat
, colonel
ul
Ferr
arirepetă,maitar e:
Montanelliri
dicăochi i
.
— Amuri t?
— Da,emi nenţa voastră.N- arfi maibine să plecaţ
i?E o
pri
— veli
Aşt
eî
munrg
i
tr
oz
, i
rt
eoa
p r
et
ăe.Montanel
lişiseui t
ălaf aţ
a Tăunului.A
muri t
.
— Ce- o maifi aşt ept
ând de la un om în care au i
ntrato
j
umăt at
ededuzi nădegl oanţe?şoptiî
n batj
ocorăcomandant ul
plut onului
.
Iarmedi culîirăspunse,totînşoaptă:
— S
Cole
onv
ee
ldl
ueîci
şăll
-
ăa
sătur
mâ b
nur
aa
ptever
bdae
ţr
el
ualsâ
u n
i ge
Mo l
u
nti
.
a.
.
nel
li
.
— Emi nenţavoast r ă..
.arfimaibi nesănuvămaiui t
aţilael.
Îngăduiţicapelanul uisăvăî nt ovărăşeascăpânăacasă.
— Da. ..Măduc.
Seîntoarseî ncetdel ângăt rupulî nsângeratşiplecă.Preot
ul
şisergentulî lurmar ă.Lapoart ă,Mont anell
iseoprişiseui tă
îndărăt.
— Amuri t
...
.
...
.....
..
...
..
. .
....
..
...
..
....
..
...
..
...
..
.
301
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Câtevaoremait âr
ziu,Mar
coneseapropi
adeocăsuţăpiti
tă
pepovârnişulcoli
nei
,casă-ispună l
uiMarti
nicănu maiera
nevoi
esă-şisacri
ficeviaţ
a.
Toat e pregăti
rile pent
ru a doua î ncer
car e de a-lscăpa pe
Tăun er au gat
a,deoar ece planulacesta era multmaisi mplu
decâtceldi nt
âi.Se hot ărâse ca a doua zidi mi neaţă,când
procesiunea cu t rupul domnul ui va t rece pe l ângă valul
fortăreţei,Marti
nisăf acăunpasî nai
ntedi nmul ţi
me,săscoat ă
revolverul din sân şisă t r
agă drept în obrazulcol onelul
ui.
Profit ând de î nvălmăşeală, douăzeci de oameni î narmaţi
trebuiau săser epeadăprin surprinderel aporţil
eî nchisorii
,să
năvăleascăî nturn şi,punând mânapechei ,săi ntr
eî n celula
prizonieruluişisă-liacu ei
,uci gând şicul când la pământpe
orici
ne l e-
arstaî n cale.Apoit rebuiau să se î ndepărt eze de
poartă,apăr ându-seşiacoperi nd retragerea cel
uide- aldoi lea
grup de cont rabandişt
i munt eni î narmaţ i, car e aveau
însărcinareasă-lducăpepri zonierlalocsi gur,înmunţ i,şisă-l
asc
un
Dindg
ăr
auc
po
ul
o
l.r
est
rânsalcompl
oti
şti
lor
,numaiGemmanu şt
ia
nimicdeplanullor.AşadoreaMart ini
,sănu isespunăni mic.
„I
nimaein-arput easăl eînduretoateacest
ea”,ziceael.
Când contrabandi st
ul i nt
ră pe poarta gr ădinii
, Mart
ini
deschi
seuşadest icl
ăşii eşipeverandă,să-
lîntâmpi ne.
— Aiveşti,Marcone?
Î
painc
e loc
u de
ma rr
gă
i
nsi
pl
uan
ts
e.,contrabandi stulî
şitrasepeochipăl ări
ade
Seaşezar ăpever andă.Ni ciunul ,nicicel
ălal
tnu ziceanimi c.
Dar surpri nzând expresi af eţeiluiMarcone de sub margi nile
pălăriei
,Mart iniî nţelesetotul.
— Cânds- aî ntâmpl atast a?înt r
ebăeldupăol ungăt ăcer
e.
Gl asulî irăsună î n proprii
leur echitotatâtdedeznădăj duit
caşiî nal eceluilalt.
— Ast ăzi,l ar evăr satulzori l
or.Mi -
a spus sergent
ul .Eler a
acoloşiavăzutt otul.
302
— Tăunul—
Marti
niî
şipl
ecăochi
işicul
eseunfirdeaţ ăcareiseprinsese
dinîntâmpl
arepemânecahainei
.Arfit rebuitsămoarămâi ne..
.
Iaracum,scopulpecare-
lurmăreadispăruse,aşacum dispare
ţaradebasmepl ăsmui
tăderazeledeaural esoarel
uiîn apus,
derazelecaresest i
ngat uncicândsel asăînt unericul
...
Şise tr
eziiarăşiînl umea luide t oate zilel
e,înl umea l ui
GrassinişialuiGal l
i,acor espondenţeicifrateşiapamflet elor,a
certuri
lorpol
iti
cedi ntrepri et
eni,înlumea i nt ri
gil
orjosniceal e
spionil
oraustri
eci,într-uncuvânt ,î
nvechi ulvârt ejalrevoluţiei
,
careîncădemul tsădi seîn sufletulluit ri
steţea.Iarundeva,î n
adânculconştii
nţei,sedeschi deaungolnesf âr şi
t,pecar eni mic
numaiput easă-lumpl eacum,pent rucănumaier aTăunul.
..
Cinevaî
lîntrebăceva.Mart iniînăl
ţăcapul
,mirându-secum
depoatesăsemait urbur
eî ncă.
— Cespuneai ?
— Spuneam că dumneat at r
ebuie să-
ţii
eisarci
na de a-i
comunicavest
ea...
Pefaţal
uiMart iniseaşternuspaima.
î —
ncalC
tu,
eamsăamă
şpu t
dec
uase
-u
ousă
c-
ii!
dsC
pu
un
m?ostr
si
ăg
-ă
ise
pl
.n
u Mai
,dob
ai
nee
mn c
,e
cr
e-
u mi
m ,
o
să-ispun?
Î
şiacoperiochiicu mâini l
e.Darşiaşa,f ărăsăvadă,Mart i
ni
simţicum at resări
tcont r
abandistul,şi-şiî
nălţăcapul .Gemma
eraînuşă.
— Cesar e, ai auzit? r osti ea. Tot ul s-a sfârşit
. L- au
î
mpuşcat
...
CAPITOLULALOPTULEA
Int
roibo ad alt
ar e dei..
.Mont anell
istătea î
nf aţa al
49
t
arului
pri
ncipal,î
nconjuratdepr eoţ
işidiaconi,şicu glasput erni
cşi
l
impede cit
ea „Introit
”-ul.Catedr
ala era scăl
datăî nlumi nă şi
49

Int
roi
boadal tar
edei–„Măvoiurcalaalt
arulluidumnezeu”–cuvintecu
car
eînceperugăci
unea„I
ntr
oit
”,pecar
eocântăcorullaînceput
ull
it
urghi
ei.
303
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
scli
peaînt oat
eculoril
ecur cubeului.Delahai neledesărbăt oar
e
alecelorceseînchinauşipânăl acoloaneleacoperitecu st
ofeîn
culoriviişiîmpodobitecu ghirlandedeflori ,t otulera pli
n de
viaţ
ă şide st răl
ucire. Deasupr a uşiilarg deschise atârnau
draperiigrele,deun r oşu aprins,şirazelefierbi nţ ialesoar elui
de iulie str
ăbăt eau pri n ele,aşa cum st răbat prin pet alele
maci l
or sângeri ide câmp.Părţ ilelaterale ale catedr al
ei,de
obiceiîn umbr ă,er au luminateacum del umânări l
eşif ăcl i
ile
călugăril
ordi n diferiteordine,car esei nstalaseră acolo.Totî n
loculacelaseî nălţau crucileşipr apurilediferit
elorpar ohii.În
pridvoareaşt eptau steaguri
lepr ocesi
unii;falduriledemăt asese
revărsau pânălapământ ,iarsul i
ţel
eşici ucuriiauriţisclipeau
viu sub bolţi
leînt
unecat e.Lumi na careser evărsa prin vitrali
i
puneat oateculori
lecur cubeuluipecot el
e albeal ecântăr eţ
ilor 50
şi se aşternea pe lespezile sanctuarului în pet e purpuri i

,
portocal
iişiverzi.În spatele al
taruluistrăl
ucea şiscânt eial a
soare o dr aper
ie de br ocard arginti
u. Şi pe f ondul acest ei
draperii
, printr
e podoabe şi l umi ni,făptura nemi şcat ă a
c
sa
-ar
di
r na
fiinl
u
sl
uu
fli
, î
atn
vi ve
aţş.
ămint
el ungişialbe,păr ea ostatui
ecăr eiai
Obiceiul cer ea ca în zilel
e de pr ocesiune cardinalul să
înceapă l it
ur ghi a, dar să nu ofici eze. După ce r ost
i
„Indulgenti
am”,Mont anell
iseî
51
ndepărtădeal tarşiseîndreptă
spret ronulepi scopal.Preoţi
işidiaconi
ipel ângăcaret r
ecease
prosternauadâncî nfaţalui.
u —
ncaMi
no-e
nit
ce
ca
ămă
tr
eacăl
te
umi
l.An
re
enţ
oa
însaţ
f
ă n
i
şu
ars
eeas
ti
mt
âtde
eto
cc
uma
i i
datb
ă.i
ne,şopt
.
. i
Serviciulreli
giosurmadupăcanoanel eobişnuit
e.Mont anell
i
stătea dreptşini ciun muşchinu isecl int
ea pefaţă.Soarele
juca pemi t
raluist rălucit
oare,băt utăî n pi
etrescumpe,şipe
odăjdiile brodate cu aur . Faldurii grei ai manti
ei albe, de
sărbăt oare,cădeau pecovorulr oşu aprins.Lumi na sutel
orde
făcli
ifăcea săscl ipească safir el
edepepi ept
ullui.Numaiochi i
50

Cotă–cămaşăal băşibrodată,pecar eoîmbr acăpr
eoţ
iişicopi
iidi
ncor
.
51

Indul
gent
iam –rugăci
unepent
ruiert
areapăcat
elor
.
304
— Tăunul—
nemi şcaţişiadâncir ămâneau stinşi

, şir
azele de soare nu
aprindeau î n ei ni
ci o st
răl
ucir
e. Când răsunară cuvintel
e
„Benedi ci
te, pater emi nenti
ssi
me”, el se apl ecă să 52
binecuvânt ezet
ămâia.
Când se scoase sf
ânta cumi necătură,Mont anel
liî
şipărăsi
tronulşicăzu în genunchiî nfaţaaltarului
,apoiseridicăşise
întoarse lalocul său. Toat e mi şcări
lelui erau ciudat de
uni f
orme.Mai oruldedr agoni,înt unicădegală,carest ăt
eaîn
spatele col
onelului,se întoarse spre căpi
tanulcelr ănit şi
-i
şopti:
— Seducebăt r
ânulnostrucar dinal,seduce,astasevedecât
decolo!Pri
veşt
e:toatel
ef aceîntocmaicaomaşi nă,parcă nu
şi-
ardaseamadeni mic.
..
— Cu atâtmaibine,î
ir ăspunsecăpi t
anul,t
otîn şoaptă.De
cândcuamni st
iaaceeablestemată,nestătuturorcaalbeaţape
ochi!
— Totuşi
,închest
iacut ri
bunalulmi l
it
ars-adatbătut.
— Da,până la urmă s- aînduplecat
...Darmul ti-atrebui
t
p
tâ
en
r ăn
mi să
ăspe
rh
oo
ct
eă
sr
iua
nse
că,
a!
..
n.e
Dol
oa
vmne
eşteDpu
emn
t
oţe
ize
i
nu
sl
el
o,c
ae
ţ
iaz
ăP
. dă
ucf
!t
aPâcn
ăăns
ue
sunt em şinoicar dinali,sămer gem totdrumulsub bal dachin!
S-st!Unchi ulmeuseui tălanoi .
Când s- at ermi natl i
turghia şisfânta cuminecăt urăaf ost
aşezat ă sub sticlăî n ostensori
ulcar e urma să fie purt atî n
procesiune,pr eoţiiintr
ar ăînpar acl
issă-şischi
mbeveşmi ntel
e.
totÎn
pebt
is
r
oen
ri
că
,c,
uic
piş
rii
vi
rc
eol
aoas
ţ
ie
nts
ic
t
ăhimb
dr au
eptîş
noa
apt
i
nte.
e.UMo
nnlt
aa
rn
gel
l
oi
cs
et
aăt
n ea
de
valuri omeneşt i păr ea că se zbuci umă î n jurul tronului,
încremeni nd l
a picioarelel ui
.Iseadusecădel niţ
a.Cu gest uri
carenueraual el uiaşezăt ămâi a,f ăr
ăsăseui t
eni ciladreapta,
nicilast ânga.
Preoţi
i se întoarser ă din paracl is şi-l aşteptau acum î n
sanct uar,darelpar că înlemni sepet ronulsău.Pr eotulcare-l
52

Binecuvânt
ează,î
nal
tpr
easfinţ
it
epări
nte!
305
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
slujea se aplecă asupraluisă-

iscoat
ă mi
tra să-
şischi
mbe
veşmintele.
Cardinalulînt
oarsecapul.
— Ceest e?
— Sunt eţisi
gurcă o să put eţiînsoţ
ipr ocesi
unea? Soarel
e
ardecumpl i
t.
— Ce- mipasămi edesoar e?.
..
Mont anell
ivorbea cu glasull uilini
şti
tşimăsur at
,t ot
uşi
preot
ulsegândicăpoat el-asupăr atcuceva.
— Iertaţi
-mă,eminenţavoast r
ă.Mis- apărutcănuvăsi mţ i
ţi
tocmaibi ne..
.
Montanel l
iseri di
că,fără să r
ăspundă.Pet reapta desusa
tronuluiseoprişi ,cuacelaşigl
asci udat,î
ntrebă:
— Ceeast a?
Tr ena mant ieilungişial be alunecase de pe t r
epte şise
aşterneaacum pepar dosealasanctuarului.Mont anell
iarătacu
degetulîntinsopat ăcadef ocpeat lazulal
b.
g —
eamuElc
ool
ra
oz
ră
at
.de soare,emi nenţa voastr
ă,car ea trecutpri n
— O r azădesoar e?Darr azeledesoar esuntr oşi
i?.
..
Mont anell
i coborît rept
ele şise l ăsă în genunchiî nf aţa
alt
arului, cădelni
ţând r ar
. Apoi înt i
nse preotului cădelniţ
a.
Soareleaşterneapet ecolorat
epecapull uidescoperit,băteaî n
ochiilar
gdeschi şi
,î ndrept
aţiîn sus,şil umina cu ost răl
ucire
p
juu
rr
upu
lr
si
ăe
u.mant i
a albă,aicăreif alduripr eoţiil e potriveau î n
Luă de l a pr eotost ensoriulsfântde aur şi ,ţ i
nându- lî n
mâi ni,aşteptăsăset ermi nemel odiasolemnă.
Sluji
torii se apr opi
ară şi r idi
cară bal dachi nul de măt ase
deasupr acapul uisău.Pr eoţi
iiseaşezar ăladr eaptaşil ast ânga
şi-iînti
nserăî nurmăt renal ungăamant iei,iarceicar epurt au
făcli
ileseapl ecară să-
iri di
cemar gini
ledepel espezi.Or dinele
decăl ugări,car eseaşezaserăî nfruntea pr ocesiunii,păşi răî n
mi j
loculcatedr aleişiplecarăî nai
nte,îndouăşi ruridr epte.
306
— Tăunul—
Montanel
list
ăteanemi şcatlângăaltar
,sub baldachi
nulal b,
ţi
nând î n mâi ni sigure sfânta cumi necăt
ură şi pri vi
nd
procesi
uneacaretrecea.Oameni imergeauînşirdoicâtedoi,cu
l
umânări leşif
ăcli
il
eaprinse,cu cruci
,cu prapuri
,cu drapeleşi
steaguri.Coborâr ăî ncetde pe t reptele sanctuarului,t r
ecură
printre col
oanel eî mpodobi te cu flori,pe sub dr aperia de un
roşu aprins,pej umăt at eridicat
ă,dedeasupr auşiişii eşirăpe
strada scăldatăî n soar e.Cânt ăril
ecel orcar epăşeau înf runte
sest i
ngeau t reptat,pr efăcându- seîntr-un murmurnedesl uşit.
După el e seî nălţau mer eu totalte glasuri,care înghiţeau pe
celedinaint ea l
or.Pr ocesi unea sedesf ăşura ca opangl ică făr
ă
sfârşit,şimultăvr emeecoulpaşi l
oromeneşt ist
ăruisubbol ţi
le
catedralei.
Tr ecură membri i congregaţi
il
or din di f
eri
te parohii,în
giulgiuri albe şi cu f eţ
ele acoperi
te. Apărură apoi „fraţi
i
mi l
ostivi”
,îmbrăcaţ itoţ
iînnegru.Ochi il
est r
ăluceausubmăşt i
.
După ei se î nşiruiră, în coloane lungi, căl
ugări
i. Tr
ecur ă
fr
anci scanii
,cu gl
ugi lelornegr eşicu pi
cioar
elegoaleşiarsede
se
von
ar
ee
a,
uaa
puot
i
odro
i
tmi
ăţn
i
li
ecanl
mi ii
i,
t
as
reevs
ei
ri
c,
iî
vn
i
lv
ee
:ş
dmâ
r
agnt
oai
nţ
ii
,î
n
c a
arl
ab
b.
iÎ
nn
i
eru
irma
i l
şişeo
fir
i
poli
ţi
eil ocale.Comandant uloraşul ui,în uni f
ormă de par ada,
eraînconj uratde ofiţ eri
il ui.Un di acon,purt ând crucea cea
mare,şial ţidoi,cuf ăcli
iapri nse,î ncheiaucortegiul
.
Dr aperii
ledel auşăer au largdesf ăcutecasăsepoat ătrece.
Del alocull uidesub bal dachin,Mont anellizărioclipăst r
ada
l
îumi
mp on
da
o t
ă
biedc
t eusdo
ra
ar
pe
elşi
e şic
oo
c vp
ori
iu
ilîde
mb r l
ăca
aţuî
işnă,
alz,
bidc
uar
i
rl
eear
cua
nse
cl
o
aur
trandafiri pe cal darâm. O, t randafirii aceştia! Cât er au de
roşii!
...
Încet,înt r-
oor dinedesăvâr şită,cortegi
ulî nainta.Mont anelli
deschi sepr ocesiunea.
Coborîde pe t r
eptele altarul ui,păşiîn mi j
loculcat edr al
ei,
trecu pe sub bal conulcorul ui,de unde ser evărsau mel odiile
solemneal eor gi
i,şi,în sfâr şit,pesub dr aperi a del ai ntrare,
atâtdechi nui torder oşie!Iat ă-lîn str
adă,î nl umi naor bit
oar e.
307
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
Trandafiriiroşi
icasângel eseofil eau pecovorulr oşu,călcaţiîn
pi
cioare de nenumăr aţiitrecăt
ori.O oprire de câteva cl
ipe în
uşă,pent ru ca r
eprezentanţiiautori
tăţi
lorci
vil
esă î nl
ocuiască
pepurtătoriibaldachinului
,apoipr ocesi
uneapl ecăi arăşi
,iarel
păşea odată cu ea,st r
ângând î n mâiniostensoriulcu sf ânt a
cuminecătură.Înj urullui,glasuril
e cântăreţi
lor se revărsau
lar
g, apoi se pierdeau cu totul, cădel
niţel
e se l egănau, iar
val
uril
eacesteimărideoamenif oşneauîntactcuel e.
Sânge,pest et
otnumaisânge!Covorulseaşt erneaî nfaţalui
caun şuvoir oşu desânge,t randafiriizăceau pecal darâm,ca
petedesângeî mpr oşcat.
..Dumnezeul emi l
ostiv!Oarepământ ul
şiceruldesubst ăpânireataau ajunssăfieroşi idesângecât
vezicu ochii
? Darce- ţipasă ţi
edeast a,Dumnezeul eatotpu-
terni
c!
Aruncă o privirela sfânta cuminecăt
ur ă,prin peret
ele de
crist
alalost ensoriul
ui.Dar oar e ce se prel
inge din pâinea
sfinţită,pri
ntrer azel
e de aur,şipicurăîncetpe odăj di
ilelui
albe? Şice a maivăzutelpi curând aşa,di ntr-
o mână uşor
î
tnă
otl
uţ
at
l ă
r?
oşiI
earbe
d a-
ad
ti
ân
tacu
sr
ât
eg
naeîn
cc
âh
ti
so
curi
rie
ser
sa
e!st
Sr
ei
vi
ptă
r
elş
iig
n r
o
eşi
a e
.
d.
e.c
pue
obrazull ui,pi curadinmânadr eapt ăstrăpunsădegl oanţeşise
revărsa,înt r-un şuvoiroşu şifierbinte,dinr anadesubcoast ă.
Până şio şuvi ţ
ă depărer aîmbibat ă desânge. ..Da,şipărul
căzutpef runt eeraudşiî ncâl
cit
...Sudoar eadi nainteamorţ i
i.
..
după at ât ea chi nuri î
nspăimântăt oare!Gl asuril
e din cor se
înăl
Gţ
ear
nă
i
toî
n
r c
e,âe
gnt
ne
ic
t
ou le
qutri
umf al
:
Lausetj ubil
atio.
Salus,honor,vi rt
us,quoque
Sitetbenedictio! 53
O,darast a e pest e puteri

le sal
e!Tu st
ai,Dumnezeule,pe
tronult ău din cerurişit euiţijoslachi
nurişil amoart
e.Oare
asta nu ţ i
-e de aj uns? Oar e maiainevoi e de l
aude şide
53
Slavă şilaudă t
atăl
uişifiul
ui,i
ar oameni
lor pr
osperi
tat
e, ci
nst
e,vi
rtut
e şi
binecuvântare!
308
— Tăunul—
preamări
ri?TrupulluiCri st
os,fr
ântpentruizbăvi
reaoamenil
or!
Sângel
eluiCristos,vărsatpentrurăscumpărareapăcat
elorl
or.
..
Oareniciast
anuedeaj uns?..
.
„
Da, stri
gaţi
-l, stri
gaţi-
l mai tare, că poate doarme..
.”
Scumpulmeu,dr agulmeu.Oaredormiî nt
r-adevărşin-aisăt e
mait rezeşt
ini ciodat ă? Oare mormânt ulîşipăzeşt
e prada cu
atâtast răşnici
e,i argr oapaceaneagrădesub copacn- osăse
maideschi dă ni ciodată ca să mitedea,măcarpent ru câtde
puţ i
nt imp,copi lulmeui ubi
t?
Procesiuneaseî ntorcea.Când Montanellii
ntrăîn cat
edr al
ă,
zvonulcânt ărilor î ncetase. Car
dinal
ul tr
ecu printre şiruri
le
mut edecăl ugărişidepr eoţ i
,car eseaşezaserăl al ocuril
elor
şi-
laşteptauîngenunchi ,cuf ăcli
iaprinseînmâi nil
eî nălţat
e.
Adunându- şi toat
ă put erea, Mont anell
it ermină cu gr eu
ceremonia solemnă,î ndepl inind ca o maşină,di n obi şnuinţă,
rânduieli
le,care-şipier
duseră pent ru eloriceînţeles.După ce
binecuvântă poporul,î ngenunche di n nou î naintea altarul
ui
şi-
şiacoperifaţacu mâi nile.Unpr eotciteaunpomel nicpentru
i
erC
t
ar
ae
rai
dnpa
ăl
c
uat
le
sl
o
er.
rP
i
de
iu
crmă
ă şi,
îgl
na
tss
i
nue
ltăcmâ
o u.nă,cer
ând să se f
acă
tăcer e.Câţ i
va credi
ncioşi,care-şifăceau drum spr e uşă,se
întoar seră.De-al ungulcat edral
eitrecu repede un f oşnetde
paşi ,dehai neşideşoapt e:„Eminenţasadoreşt esăvor bească!
”
Pr eoţi
idin suită se uitară nedumeriţ
iunull a al
tulsise
apr opiarădeMont anel
li,iarunuldi ntr
eeiî lîntrebăîn şoaptă,
grăbi
— t
E:minenţ avoastrăvr easăvor beascăpoporul ui?
Mont anelliîldădu la o part ecu mâna,f ără să-
ir ăspundă.
Preoţiiset raserăînl ături,şopt i
nd î nt
reei.A vorbiî ntr-ozica
această er aî mpotriva tut uror obiceiuri
lor şicanoanel or,dar
privi
legiil
ecar dinaluluiîiî ngăduiau să facă aşa cum cr edea el
decuvi inţă.Pesemnecăaveasăî mpărt ăşeascăpoporul uiceva
deosebitdei mportant:vr eonouăref ormăveni tădelaRomasau
vreunmesajspeci alalsf ânt uluipărinte.
..
Depet reptel
eal t
arului ,Mont anelliseuităî njoslamar eade
309
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
chipuriomeneştiîntoarsespr eel
.Toţiîlpri
veau cu ocuriozi
tate
lacomă,iarelstăteanemi şcat,î
ncremenitînveşminteleluialbe,
caof antomă.
— Li nişt
e! f
ăcură, cu gl as stăpânit
, cei car
e conduceau
procesi
unea,şimurmurulcel orceseî nchinau sest i
nse,aşa
cum se st i
nge zbuciumul vânt ului î
n vârf ul copaci
lor care
fr
eamăt ă.
Toatef eţel
e se î
ntoarseră spref ăpt
ur a albă de pe tr
eptele
alt
aruluişi ,înlini
ştea de moarte care se lăsă,răsună glasul
li
mpedeşimăsur atalcar di
nalului:
— Î n evanghel
iasfântuluiIoan escris:„At âtdemul tai ubit
Dumnezeupeoameni ,încâtle-
adăruitsingurulsăufiu,pent ru
ca prin elni ciun credinci
os să nu piară, cisă ai
bă viaţă
veşnică”
.V- aţiadunatl a sărbăt
oarea trupuluişia sângelui
celuice v-ar ăscumpăratde păcate,celuice a muritpent ru
mânt uir
ea voast r
ă, a mi el
ului l
ui Dumnezeu car eal uat
asupră-şi păcatelelumi i
, a fiului lui Dumnezeu care s- a
răsti
gnitpentrupăcatelevoastr
e.Aţiveni
tl aaceast
ăsărbătoare
î
vn
ot
ur
-
ăuşn
iscă
ort
e
ag
di
uu i
ceţmp
i umn
Donătol
ur,i
u sări
p vă
n î
mp
os deăr
r
etăşi
cuţ
nid
oşi
t
in
nţj
ăe
.rt
f
Şae
i f
ăc
u u
ş
tt
iă
u
căast ădi mineaţă,î ntimp ceneî ndr ept
am cu toţiispreospăţ,
ca să ne î mpărt ăşim dint rupulcel uice near ăscumpăr at
,
ini
mi le voastre er au pline de bucuri e, şi gândul vostru,
îndreptat către pat i
mileî ndur ate de Dumnez eu-fiul, care a
muri tspremânt ui reavoastră.
l Da
ui rmn
Duspueneu
zeţi
-
-mi
t ,
at c
ăl
,ar
cedi
el n
ct
erev
şi
-oil
a s-
ăsa
atgâ
fin
udi
ltso
ăc l
fii
pă
e rălat
s d
gu
inr
ier
t ea
pe
cruce?Car edint r
evois- agândi tl
achi nurilet atălui,celcese
uitalaGolgota,dinî năl
ţimeat r
onuluisăuceresc?
Fiiimei,măui tam astăzilavoiînt imp cepăşeaţ iî n sf
ânt a
procesi
uneşivedeam cum văbucur aţ
iî ninimi l
evoast r ecăvise
voriert
a păcatele,cum vă bucur aţidemânt ui
rea voast ră!Dar
eu vă rog să vă gândi ţ
i: cu ce preţ a fost pl ăti
tă aceast ă
mânt ui
re? O, nesf ârşi
t este preţ
ul acesta! Î Iî ntrece pe al
rubinel
or,pentrucăelepr eţulsângel
ui...
310
— Tăunul—
Un freamătuşort recu prinrânduri

le ascul
tători
lor
.Preoţi
i
careseaflauî naltarîntinserăcapet
eleşiî
ncepur ăsăşoptească
înt
reei.
Darpr edi
catorulvorbidinnou,şieităcură.
— De aceea, vă spun vouă ast ăzi
: mă ui t
am l a voi,l a
slăbici
uni l
eşiladurerilevoast
re,şilacopilaşi
icaresej ucau la
picioarelevoast
re.Şisufletulmeu seumpl eademi lăpent ru ei
,
pent ru căeivort rebuisămoară.Şiapoim- am uitatîn ochii
fiuluimeui ubitşiam văzutîneiispăşir
eaprinsânge...
311
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
312
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
cum cur gedepet reptel

ealtarul
uisângefier binte,carefumegă!
Elcurgedi ninimafiul uimeu şiaf ostvărsatpentru voi!Hai
de,
li
ngeţi
-l,tăvăliţ
i-vă înţărână şimânj iţ
i-vă f
aţa cu el!Luaţi-
i
trupul
,bat eţ
i-văpent ru el
,sfâşi
aţi
-l.
..şilăsaţ
i-măî n pace!I
ată
trupulpecar el-am jertfitpentru voi
.Priviţ
i:E numair ănicar e
sânger ează,şit otuşiviaţachinuitămaif r
eamăt ăîncăî n el,se
maizbat eî ncă î n agoniaî nspăimântătoare dinai
ntea morţ i
i!
Hai de,luaţi
- lşimâncaţ i-l
!
Şi Mont anel l
il uă ostensoriul cu sfânta cuminecătur ă, îl
ridicădeasupr acapul uişi,cuînverşunare,îlaruncălapământ .
Când met alulsună l ovindu-sedepi atr
ă,pr eoţi
iser epezi
r ă cu
toţii
,î nainte şidouăzecide mâi niî lprinseră pe celcare-şi
pierdusemi nţi
le.
Şiabi a atunci,tăcerea î ncordat
ă a poporul uise frânse î
n
suspi neisteri
ce,înfiorătoare.
Ca un puhoidez l
ănţ ui
tcare ur l
ă,mul ţ
imea se revărsă î
n
stradă,r ăsturnând în calea eibănci le şiscaunele,bătând cu
pumni iîn uşil
eîncuiate,st rivi
ndu-seşismul gând draperi
il
eşi
ghi
rlandel
e.
Sf
ârşi
tulpărţ
iiat
rei
a
314
— Tăunul—
EPILOG
— Gemma,t eaşt eaptăj osunom car evr eanumai decâtsăt e

vadă.
Mart i
nispuse acest e cuvinte cu t onulacel a stăpâni
t,pe
care-lîmprumut aseră amândoi ,f ără să- şideseama,î nti
mpul
celordinurmăzecezi l
e.
Tonul acest a, ca şi monot onial i
ni ştit
ă a gl asului şi a
mişcărilorerausi ngurelemani festărial edur eri
ilor
.Gemma,cu
şorţdi nainteşicu mâneci lesuflecat e,st ătea î
n picioarelângă
masăşiî mpărţ
eacart uşeleî n pachet emi ci.Stăteaaşaî ncăde
dimineaţ ă,iar acum,î n ami aza orbi toar e,chipuleiarăt ao
nesfârşităoboseală.
— Cef eldeom,Cesar e?Şicedor eşte?
— Nu şt i
u,dragamea.Nu mi -
aspus.M- arugatnumaisă- ţ
i
spuncăvr easăvor beascăînt
repatruochicudumneat a.
— Bi ne.Gemma î şiscoaseşorţulşi-şilăsă mâneci leînjos.
Cesăf ac,trebui
esămăduc.Paresăfievr eunspi on..
.
— Înori cecaz,euosăst auînodaiadeal ăt
uri ,casămăpoţ i
stri
ga,îndatăcescapideel ,culcă-
teşiodi hneşte-tepuţ i
n.Toată
zi
uaaist atînpicioare.
— O,nu!Maibi neosă- mitermi
nt reaba.
Coborîî ncetscara.Mart i
niveneaî nurmaei .
În acestecât evazi
le,Gemmaî mbăt râni
secu zeceani .Fir
ele
de păral b,car eînainte abia se zăr
eau,se pr ef
ăcuserăî nt
r-o
şuviţ
ăl ată.Acum,apr oapetott i
mpulî şiţineaochiiîn pământ.
Iarcândî iridi
cadi nîntâmpl are,expresialorî
lfăceapeMart ini
săsecut remur e.
În salonaşulmi c,Gemma găsiun om cam st ângaci,care
st
ătea î
n mijl
oculodăiidr
ept,ostăşeşt
e.Toatăînfăţ
işar
ea l
ui,
st
atura ca şicăutăt
ura uşor speri
ată a ochi
lor
, cu car
eo
315
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
î
nt âmpină lai nt
rare, o făcu să bănui ască î
ndată că omul
tr
ebui esăfieun soldatdi n gardaelveţ
iană .Eraîmbr ăcatcuo 54
bluză de ţăr
an,care se vedea bine că nu e a l
ui.Se uita de
j
ur- î
mpr ej
ur,caşicum s-arfit emutsănupunăci nevamânape
el.
— Vor biţ
inemţ eşt
e?oî ntrebă el
,într-
un di
alectst
ricat,di
n
Zurich.
— Puţ in.Mis-aspuscăvr eisămăvezi .
— Dumneavoast ră sunteţi si
gnora Boll
a? V- am adus o
scrisoare.
— O scri soar
e? Gemma î ncepu să t
remure şisespriji
nicu
mânademasă.
— Suntsol datî
n garnizoana de colo..
.Şi -
iar ătă cu mâna
sprefort
ăreaţadepecolină,car esevedeadi ncolodef ereastr
ă.
Scri
soareaedel acelexecut atsăpt
ămânat recută.A scris-oîn
ceadinurmănoapt edinainteaexecuţiei
.I-am făgăduitcăam să
v-odauî nmână.
Gemmaî şil
ăsăcapulînjos:însfârşit
,i-ascris!.
..
e —
xecuDe
tatacee
m- aa
a m
r
ugaşitas
dă
us-
o-
n aşa
o dad
uetnâr
zi
i
măun
,u
ui
rmă
alt
cs
uoi
l
da
vat
,ul
.
deCet
câl
dumneavoast ră. N- am put ut să scap mai devr eme, eram
supravegheat.Abi a mi -
am făcutrostdehai na asta,casă mă
potstrecurapânăai ci.
Omulsescot ociî n sân.Erafoartecald,şifoai
adehârt iepe
care o scoase nu er a numairupt ă şimur dară,cişiudă de
s
tu
rd
uo
pa
u r
l
ue
i.de
Ma
peiust
nă
ptu
i
ci pu
orpţ
ei
na,
l
tumu
l.At
âo
pnid
su
e-ş
si î
carn
pc
iuă
nrca
at
l ceg
ar
f
ăeu
.tatea
— N- o să mă spuneţ i nimănui ? î ntr
ebă el cu sfial ă,
măsur ând- o pe Gemma cu o căut ătură plină de neîncredere.
Venireameaai cipoatesămăcost eviaţa..
.
— N- ainiciogri j
ă,n- osăt espunni mănui .Aşteaptăocl ipă.
Omulseî ntorsesesăpl ece,dareaî loprişiî ncepu săcaut e
î
nport ofel.Străi
nulf ăcuunpasî ndărăt,indignat.
54
Gar
da el
veţ
iană –armat
a guvernul
uipapal
,format
ă di
n mercenari
,recrut
aţiî
n
El
veţ
ia
316
— Tăunul—
— N- am cef
acecubani idumit
ale!zi
seel
,destuldegrosolan.
Am făcut-
oastapentru dânsul
,pentrucăm- arugat.Aşfifăcut
şimaimul tîncă.
..A f
ostatâtdebun cu mine!Dumnez eu să-l
ier
te!
Tremurulabi asimţitdinglasulluiof ăcu săridi
cecapul .Cu
omi şcaredomoală,omulî şişter
geaochi icumânecamur darăa
bluzei
.
— Am f ostsil
iţ
isă-lîmpuşcăm,urmăelî ncet.Noi
,tovar ăşi
i
meişicu mi ne..
. Soldatul e dator să asculte de ordinele
comandant ului
.Nu l -
am ni meritdintr-
odată...Iarelîşibăt ea
jocdenoi .Zi
ceacăsunt em un plut
on denepri cepuţi
.A trebuit
sătr
agem dinnou...Şifuseseat
âtdebuncumi ne!
...
Î
n odaiesefăcu li
nişt
e.Omulseîndrept
ă,salut
ămi l
it
ăreşt
e,
custângăci
e,şipl
ecă.
Câteva cl
ipe,Gemma r ămase nemi şcat
ă,ţ i
nând hârt
iaîn
mână.Apoiseaşezălafer
eastradeschisăşiîncepusăcit
ească.
Scri
soareaerascri
săeu crei
onul,foartemăruntşipealocuri
gre
engu
l d
eze
e d
şt
ee
,s
ec
ri
f
ar
uat
.
câDarp
tsece
ol
e
atdo
edu
eăc
deu
sv
ui
l n
şt
i
tedel
e: aînceputscri
seî
n
„DragăJi m”..
.
Deodat ă,rânduril
eseîmpr ăşti
arăşiseî nvăl
uir
ăînceaţă.Da,
l
-a pierdutdi n nou!L- a pierdut!Citind numele pe car
ei -l
dăduse elî n copi
lărie,î
ntreaga sfâşi
ere a di
spari
ţi
eiluif ăr
ă
î
dn
et
zo
na
ăr
dce
er
jeese
d ru
nepi
dti
c
i
năci
oî
ns
aai
ăn
,te
ca
aei
ş,c
i şimmâ
u ti
on
ai
l
te-
ă i cv
poăz
au
rr
aăţ
ăî
rn
ât
nr-
o
ei
aruncat epesteelseprăbuşeaacum pei ni
maei .
Gemmari di
cădinnouf oaiaşiîncepusăcitească:
„Mâinedimineaţă,lar evărsatulzor
ilor
,voifiîmpuşcat .Şicum
vreau să-miţin cuvântul ,trebui
esă mă gr ăbesc.Deal tf
el,î
ntr
e
noinuenevoi edeexpl icaţ i
ilungi.Tot
deaunane- am înţel
esunul
peal t
ulfărăvorbedepr isos,chiarpecânder am copi
i.
Dupăcum vezi ,iubi
tamea,nuer anevoiesă-ţisf
âşiiinimacă
317
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
m-ailovi
tcândva!Ceedr ept,af ostol ovit
urăgreapentrumi ne.
Maitârzi
uînsă,am fostsili
tsă pr imescşialtelovi
turi
,aproape
t
otatâtde grel
e,şitotuşile-am îndur at.Pe unel
e,chiarle-am
r
ăzbunat.Şiacum,ai
ciî nînchisoare,înt
ocmaicapeşt i
şorulacel
a
dincarteanoastrădecopii–i -am uitatt
itl
ul–„trăiescşibatdi n
coadă”.Batdi n coadă pentru cea din urmă oară...Iarmâi ne
dimineaţă:finit
alacomedi a!Săî nălţ
ăm laudezeilorpentruceea
cene-audăr uit
.Nuemul t
,dart otuşiest
eceva.Tr ebuiesălefim
recunoscăt
orişipentr
uatât..
.
Î
n ceea ce priveşte dimineaţa de mâi ne, vreau să şt iţ
i
amândoi ,dumneata şiMar t
ini
,că suntcâtsepoat edef eri
citşi
de împăcatşică nu cerde l a soartă nimical tceva.Spune-i-o
aceastaluiMar ti
ni,ca un cuvântdeadi odi n partea mea.E un
băiatcumsecade,unt ovarăşbun. ..O săînţeleagă.
Draga mea, eu şt i
u că î ncălcând dr epturi
lel a viaţ
ă al e
poporuluişirel
uând sistemultorturil
orşial eexecuţ i
il
orpef ur
iş,
eilucrează î
nf ol
osulnost r
u şi-şipregătescosoar t
ă nu t
ocmai
vrednicădeinvidiat
.Maişt i
ucădacăvoi ,ceir ămaşiî nviaţ
ă,veţi
sta uni
ţişi-iveţisupraveghea cu hotărâre,veţ iavea nor
oculsă
apucaţieveni mentemar i.Deaceea,osăi esmâi nedincel ul
ăcu
ini
mat otatâtdeuşoar ăcaaunuicopi lcareal eargăacasăî ntr-o
zide sărbăt oare.Eu mi -am î
mplinitpar tea mea de dat ori
e,şi
sentinţ
a demoar tedovedeştecămi -am î mplinit-
ocupr i
sosinţă.
Eimă uci d pentru că setem demi ne.Cearput easădor ească
maimul tunom?
Totuşi,aşmaidor iceva.Omulcar eseducel a moar t
epoat e
să- şiîngăduieof antezie.Şifanteziameaesă- ţiexpl
icdeceam
fostat âtdegr osolan cu dumneat a şidecenu am put utsă uit
răni l
evechi;
Deal t
fel
,înţel
egisi ngură pentru cevorbescdel ucrulacesta:
îmi f ace plăcere să-ţi scri
u acest e cuvi
nte. Eu te-am iubit,
Gemma,î ncădepecânder aiofetiţ
ăneî mpli
nit
ă,îmbrăcatăîntr-o
r
ochi
ţădest ambăşipur
tând ocodi
ţă câtocoadădeşor icel
.Te
i
ubesc şiacum.Îţ
iaduciami nt
e de ziua când ţ
i-am sărutat
318
— Tăunul—
mâna,şicând m- airugatatâtdesper i
ată „să nu maifacasta
nici
odat
ă”? Şt
iu,a fostun gestnevredni
cdi n part
ea mea,dar
tr
ebuiesămăi erţ
i,Gemma.I aracum,săr uthârtiapecareţi-am
scri
snumele.Pri
nur mare,te-am săr
utatdedouăor iînviaţ
ă,şi
defiecar
edat
ăfăr
ăvoi
adumi
tal
e..
.Ast
aet
ot.Adi
o,dr
agamea!
”
Scri
soareanu er asemnată,darl a sf
ârşi
terau douăversuri
dintr-o poezi
epe careo învăţaser
ăî mpreună pevremea când
erau copii:
„Suntunflut ur
aşuşor,
Azit r
ăiesc,mâine-osămor..
.”
Pesteoj umăt atedeoră,Mart iniint

răî nodaie.O bunăparte
dinviaţ
ăî şiascunsesedr agostealuipentruGemma.Daracum,
văzându-isuf eri
nţa,nu semaiput u stăpânişi,scăpând f
oaia
dehârtiepecareoţ ineaî
nmână,oî mbrăţişa.
— Gemma!Ceî nseamnăast a?Pentru numel eluiDumnezeu,
nu maipl ânge aşa!Doar n- aiplâns încă nici
odată!Gemma!
Gemma
— d
Nu-ir
ag
n ă,c
i
mi i
u
,bCi
t
ea
same
re.aO
! să-ţipovest
escmait ârzi
u...Acum. ..
acum nupotvor bi.
Ascunse r epede în buzunar scri soarea udă de lacrimi,şi
ri
dicându-se,seapl ecăpest efereastr
ă,sănuisemaivadăf aţa.
Martiniîşimuşcăbuzel e.Pent ru î
ntâiaoarăînt oţ
iani iaceştia
setrădasecaunşcol ar,şieani cimăcarnubăgasedeseamă. .
.
s —
curtCe-
ă o
t fi
ăc a
ers
e,t
a?nt
îtr
oa
rgc
câl
no
dpot
e
pl
re
i
vic
rat
eaedr
sa
pl
e
ri
e,zi
es
l
.eGe
Î mma
şi r d
ecăpu
ăp
tă
a o
se
stăpânireadesi ne.Amuri tci
neva,f ărăîndoială.
— Tocmaiast a veneam să- ţ
ispun,î ir ăspunse Mart inicu
glasulluidet otdeauna.
Ridi
că de j os f
oaia de hârtie şii -
oî nti
nse.Er a un anunţ
mort uar,tipăritî n grabă cu lit
ere marişiî ncadrat într-
un
chenarcerni t
.
„Eminenţa sa car dinalul monsi gnor Lor enzo Mont anelli
,
episcopulnost ru multiubit,s-astinssubi tdinvi aţ
ăl aRavena,
319
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
î
nurmaunuiat acdecord”
.
Gemmaî nălţ
ăprivi
readepeanunţ .I
arMart
ini,ridicânddin
umeri
,răspunsegânduluieiner
ost
it:
— Cezi ci
,madona?Un at acdecordeoexpl
icaţi
et otatâtde
ver
osi
mil
ăcaori
car
eal
ta.
..
Sf
ârşi
t
320
— Tăunul—
CUPRINSUL
PARTEAÎ
NTÂI
CAPI
TOLULÎ
NTÂI…
CAPI
TOLULALDOILEA…
CAPI
TOLULALTREILEA…
CAPI
TOLULALPATRULEA…
CAPI
TOLULALCINCILEA…
CAPI
TOLULALŞASELEA…
CAPI
TOLULALŞAPTELEA…
PARTEAADOUA
CAPI
TOLULÎ
NTÂI…
CAPI
TOLULALDOILEA…
CAPI
TOLULALTREILEA…
C
CA
AP
PI
T
IOLU
TOLULAL
LALP
CA
ITC
NRUL
I E
LEAA…
…
CAPI
TOLULALŞASELEA…
CAPI
TOLULALŞAPTELEA…
CAPI
TOLULALOPTULEA…
CAPI
TOLULALNOUĂLEA…
CAPI
TOLULALZECELEA…
CAPI
TOLULALUNSPREZECELEA…
PARTEAATREI
A
CAPI
TOLULÎ
NTÂI…
CAPI
TOLULALDOILEA…
CAPI
TOLULALTREILEA…
CAPI
TOLULALPATRULEA…
CAPI
TOLULALCINCILEA…
CAPI
TOLULALŞASELEA…
321
7/24/2019
L[A5]
yni ch—
CAPI
TOLULALŞAPTELEA…
CAPI
TOLULALOPTULEA…
EPI
LOG …
Caset
ătehni
că:
Cart
eadefaţă,învari
ant
ăword,
af
ostedi
tat
ăşicorectat
ăînconformi
tat
ecu
edi
ţi
adi n1952:
Ti
tlul: TĂUNUL
Autorul
: EthelLil
ianVoyni
ch
Tr
aducere:OTILI
ACAZI MIR şiN.GUMMA
Desene: A.I
.CONSTANTI NESCU
Anapari
ţi
e:1952
322

A5 e Voynich Taunul V10doc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A5 e Voynich Taunul V10doc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/24/2019 [A5] E. Voynich - TĂUNUL [V1.0].

Traducerea:OTILIA CAZIMIR şiN.GUMMA

— „ Despr et ămădui rea lepr osul ui”,iat-o!Art hurse apr opie

suﬂetesc şiprivea acum celeîntâmplate cu ochimail i

— Nu,peArva.Cur geaşader epede!

Dante.Arthurîncepu săci tească,şicurândsecuf undăat âtde

— Vi nomaidevr eme,casăt epotvedeasingur

— Nicieunumăaşt eptam delocsăteîntâl

adunări.Peurmămi -ascrislaFlorenţa...Dumneat an- aişt

călăuziomeni rea spreidealuril

— Măgândeam sămăadr esezpreoţ

Numul tînaintedepaşt e,seaﬂăoﬁci

Toatăziuaaceea,Arthurarﬁ vrutsăumbl e,săumbl ef

inspiratpână acuma at âţi

povesteaastaeî nlegăturăcu vreochesti

— Aşasăﬁe?Bi ne,vom maivorbicurânddespreast

înnăscută,careieşealai vealăîn ﬁecaregropi

despr elegăturile pecareleaicu. .

Râsulde nebun î ncremenipe buzel eluiArthur.Elapucă

Nu- inicionenoroci re!Maiaveaşiceasul ,un ceasscump.Şil a

Cu acestegânduriînaintaelpemal ulcanalului,pânăcei eşi

amni stie avusese i nﬂuenţ

— Ni ciun pi emont ez nu se hot

de o ideecare mi-a venitî

am izbutisăgăsim un desenatorbun,car esă înţeleagă i

— N- am spusniciodatăcătrebuiesăneapucăm del ucrurila

— Şiaf ar ă deasta,adaugă Gr assi

nemerniculuiacel a?...Da,car dinalulSpi

sepricepsăt ehrăneascăcum trebui

tăcu,şiat unciseridicăaltglas,un glasdebăr bat,neasemuit

acum aavansatr epede.Fărăîndoial

— Nu- ide mirar

America de Sud şinu maiîncape î

poate-ţiplace mai mult să ﬁisi

Martinio scutură cu băgare deseamă,să- ltrezească.Atunci

— At unci, pot să-ţ

Şipemăsur ăcevorbea,glasulpăreacăisest inge:

Chi ardel aceledintâinot

Apoi păr ăsi gr ădina şi i eşi î

suferinţa e suferinţă, iar neadevărul, neadevăr

altă muncă,iar pe urmă mă întrebice voiam să-ţ

mani festă pri

— Lasă- măsămăgândescci nciminute.S-arputeasă-ţiﬁu

neleagăpenoideei ?Săpl ecăm şivom ﬁferi

Michele.Oricum arﬁ,poporulnumaipoat ededr agullui,i

— Şimi emis- apărutun om cumsecade,seînvoiTăunulcu

— St ăpâne,vi neapr oapeî n ﬁecareseară de-at

În vârtejulfrământ ărilorpermanent eî n care- iţ inea munca

dau zor ,defri

putem ﬁgataî nai

— Da,darî n Romagna nu suntchiaratâtdemul ţ

ceată zgomotoasă de copii

— Acest aeMar co,unuldincont rabandişt

după lege,pr ocesel

— I areu văasigurîncăodat ă,emi nenţavoastr

chinuia, nevastă-sa îl rui

— Adi căfurase,cum s-arspune,bani ipecare-iî

mănânceceva,ca să-şiîmpr ospăteze put

Nu, nu is- aîntâmpl

Abiacând secrăpădezi uăizbut

mine.Când m- am dus să cercetezcelula,am văzutcă t oate

— Darcum s- a pututîntâmpla una ca asta? Să-şipiardă

Tăunulauzicum sedescui euşacel uleişi