Charles Berlitz
Titlul original:
The Bermuda Triangle, an incredibile saga of unexplamed disappearances. With collaboration of J.
Manşon Valentine. Doubleday & Co!any" #nc." $arden City" %e 'or(" )*+,.

C-/012 B1/0#T3

TRIUNGHIUL BERMUDELOR 
Incredibila poveste a dispariţiilor misterioase

Traducere de AGO BE!ERIAN

1ditura 21C404M #.5. 1ditura V12T0

Bucureşti" 1996 
I
TRIUNGHIUL BERMUDELOR" Un MI#TER AL $ERULUI %I AL
M&RII

16ist7 o zon7 8n tlanticul de 9est" !e coasta de sud a 2tatelor 4nite" ce se 8ntinde

de la nord de Berude s!re sudul loridei şi a!oi s!re 9est !;n7 8ntrun !unct din insulele
Bahaas" dincolo de <uerto /ico" la a!ro6iati9 ,= grade latitudine 9estic7" şi a!oi din
 

nou 8n Berude. ceast7 zon7 ocu!7 8n catalogul ondial al isterelor nedezlegate un loc
tulbur7tor şi incredibil. 1ste 9orba de Triunghiul Berudelor" unde !este o sut7 de a9ioane
şi na9e au dis!7rut f7r7 ur7" a>oritatea du!7 anul )*,?" şi unde sau !ierdut !este o
ie de 9ie@i oeneşti 8n ultiii dou7zeci şi şase de ani" nedesco!ennduse nici un singur
cor! ne8nsufle@it sau 7car 9reo r77şi@7 din e!a9ele a9ioanelor şi na9elor intrate 8n
neant. 2e !are c7 dis!ari@iile continu7 cu o frec9en@7 din ce 8n ce ai are" 8n ciuda
fa!tului c7 ast7zi c7ile aritie şi aeriene sunt ult ai circulate" c7 cercet7rile sunt ult
ai a!rofundate şi c7 statisticile sunt 8ntocite şi !7strate cu ult ai ult7 gri>7.
4nele a9ioane au dis!7rut !e c;nd se g7seau 8n contact noral cu baza sau cu !unctul
de destina@ie !;n7 8n cli!a dis!ari@iei lor" iar coandan@ii altora au transis esa>ele cele
rnai e6traordinare" sus@in;nd c7 nu !ot asigura func@ionarea instruentelor de bord"
C-/012 B1/0#T3
c7 acele busolelor se 8n9;rtesc aiurea" c7 cerul a de9enit galben şi ce@os A!e c;nd ziua era
senin7 şi c7 oceanul cal 8n 8!re>urii nu arat7 cu trebuie" f7r7 a !reciza 8n ce
consta aceast7 anoralitate.
= escadril7 de cinci a9ioane TBM 9engers ale
Marinei Militare care a decolat" la ? decebrie )*,?"
de la baza aerona9al7 ort 0auderdale" !recu şi un
hidroa9ion Martin Mariner triis s7 le sal9eze" dis
 !7r;nd 8n od isterios" au f7cut obiectul celor ai
intense o!eraEiuni de sal9are" at;t terestre c;t şi na
9ale" dar nu sau identificat nici un fel de !lute de
sal9are" !ete de ulei sau e!a9e. lte a9ioane au dis
 !7rut !e c;nd !rieau instruc@iuni de aterizare" de
 !arc7 ar fi zburat !rintro gaur7 8n cer" du!7 cu
en@ioneaz7 The %a9al Board of #nFuiry 8n ra
 !oartele sale. barca@iuni rnai ari sau ai ici
sau 9olatilizat ca şi cu ar fi fost atrase 8ntro alt7
diensiune. %a9e ari ca Marine Sulphur Queen, un
cargou lung de ,G? de !icioare şi USS Cclops cu
un de!lasaent de )*=== td. şi un echi!a> de H=*
arinari la bord" !ur şi si!lu sau e9a!orat" iar 
alte8e au fost desco!erite !lutind 8n deri97 8n interiorul
Triunghiului" a9;nd c;teodat7 la bord un anial su
 !ra9ie@uitor" cu ar fi un c;ine sau un canar" care
8ns7 nu !uteau e6!lica ce sa 8nt;!latI totuşi" 8ntrun
caz ase7n7tor" o dat7 cu echi!a>ul a dis!7rut şi un
 !a!agal 9orbitor.
Dis!ari@iile ine6!licabile din Triunghiul Berudelor au continuat !;n7 8n zilele
noastre" dar nici o na97 şi nici un a9ion nu au fost declarate ca 8nt;rziate şi clasate la
cercet7ri 8ntreru!te de c7tre Brigada a a!tea a <azei de Coast7 f7r7 ca !ublicul sau
cercet7torii s7 nu aib7 sentientul" e6!riat sau nu" c7 8ntre fenoenul din trecut şi cel
 !rezent din Triun
) 4n !icior K H=",L c.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 

ghiul Berudelor e6ist7 o leg7tur7. 2e !are c7 asist7 la trezirea conştiin@ei !ublice c7 se

8nt;!l7 ce9a nefiresc 8n aceast7 zon7. %ueroasele ra!oarte recente !riite de la a9ioane
 

sau na9e care au trecut !rin e6!erien@e incredibile  interiorul Triunghiului şi care au
su!ra9ie@uit" contribuie la forarea unui folclor nou des!re are" cu toate c 7 !ericolul
ine6!licabil care aenin@7 a9ioanele şi na9ele 8n aceast7 zon7 este 8n continuare la fel
de isterios ca 8nainte.
<entru elucidarea acestor dis!ari@ii şi !ierderi de 9ie@i oeneşti A!entru c7 nu sau
recu!erat tru!uri sau forulat şi sau luat 8n calcul e6!lica@iile cele ai di9erse şi ai
fanteziste. ceste e6!lica@ii includ 9alurile seisice" fulgerele globulare ce fac s7 e6!lodeze
a9ioanele" atacurile onştrilor arini" defora@iile ti!s!a@iu care duc 8n alte diensiuni"
9;rte>urile electroagnetice sau gra9ita@ionale ce cauzeaz7 !r7buşirea a9ioanelor şi
 !ierderea na9elor 8n s!a@iul arin" ca!turarea şi sechestrarea acestora de c7tre 5.3.%.uri"
aeriene sau subac9atice" conduse fie de entit7@i ale unor culturi str79echi ce au
su!ra9ie@uit din cele ai 8nde!7rtate ti!uri" fie de entit7@i 9enite din s!a@iul e6traterestru"
ori din 9iitor şi care caut7 s!ecieneuane actuale. 4na dintre cele ai sur!rinz7toare
sugestii a fost aceea f7cut7 de 1dgar Cayce" !rofetul adorit" ediu şi t77duitor
care a decedat 8n )*,?. Cayce a !rezis" cu decenii 8nainte ca ) laserul s7 fie in9entat" c7
atlan@ii foloseau ca surs7 de energie cristalele care se g 7seau 8n zona Biini şi care sau
scufundat 8n regiunea Tongue of the 5cean" l;ng7 insula ndros" din arhi!elagul BahaN
as" unde sau 8nregistrat ulte cazuri de dis!ari@ie. Confor acestuia" o surs7 de energie
f7r7 egal ce sa scufundat la o il7 ad;ncie" la 9est de ndros" 8şi e6ercit7 ocazional for@a
asu!ra busolelor şi echi!a
C-/012 B1/0#T3

antelor electronice din dotarea na9elor şi aerona9elor de ast7zi.

 A

#n orice caz" dezlegarea enigei !are s7 aib7 leg7tur7 cu area" ea 8ns7şi fiind
ultiul şi cel ai are ister cu care se confrunt7 oenirea. i cu toate c7 ne afl7
8n !ragul erei s!a@iale şi conte!l7 cu ardoare cososul" s!un;ndune c7 !7;ntul at;t
de eticulos e6!lorat nu !rezint7 !entru noi nici un ister" 8n realitate trei cincii din
luea noastr7" adic7 abisurile 7rilor" ne sunt tot at;t de necunoscute sau chiar ai !u@in
cunoscute dec;t craterele de !e 0un7. Desigur c7 8n linii ari a cartografiaO fundul
7rilor" la 8nce!ut !rin sonda>e ecanice" iar recent cu a>utorul sonarului" al subarinelor şi
al batiscafurilor" !lus caerele de luat 9ederi de are ad;ncie" care !e l;ng7 fundul
7rilor au cartografiat şi curen@ii arini" iar 8n !rezent caut7 do9ezi ale e6isten@ei
 !etrolului !e !latourile continentale sau !oate la are ad;ncie.
cti9it7@ile desf7şurate 8n ti!ul r7zboiului rece" !recu şi cresc;nda 8ncredere 8n
subarine" 8n ciuda dificult7@ilor cu care sau confruntat francezii 8n Mediterana şi
aericanii 8n tlantic" ar !utea contribui 8n od considerabil la cunoaşterea fundului
7rilor" cu condi@ia ca rezultatele s7 fie f7cute !ublice. Totuşi zonele cele ai ad;nci ale
oceanului ne !ot 8nc7 rezer9a sur!rize considerabile. C;!iile abisale şi canioanele
8n9ecinate !ot ascunde o fauna neb7nuit7. #n anul )*HL sa desco!erit c7 dis!7rutul
celacant" un !eşte !reistoric cu ebre atrofiate" este 9iu şi tr7ieşte 8n 5ceanul #ndian.
cest !eşte cu !atru ebre atrofiate a cunoscut a!ogeul dez9olt7rii sale acu P= de
ilioane de ani. 4ltiului e6e!lar fosilizat" 8naintea desco!eririi celui 9iu" i sa atribuit
9;rsta de )L ilioane de ani.
/elat7rile detaliate ale unor obser9atori deni de
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
8ncredere" a>oritatea nea9;nd niic de c;ştigat de !e ura ra!oartelor lor" ci
di!otri97" !uteau foarte ult !ierde" au descris un şar!e arin şi au desenat sau au
 !o9estit des!re nişte f7!turi arine ce se ase7nau foarte ult cu un onosaur sau
ihtiosaur din <liocen"care se !are c7 8nc7 tr7iesc 8n ad;ncurile abisale. #n anuite
 

8!re>ur7ri" aceste creaturi au fost 97zute de sute de artori" deoarece sau a!ro!iat de
 !la>ele şi !orturile din diferite zone situate 8ntre Tasania şi Massachusetts. Monstrul din
0och %ess" alintat %essie de c7tre sco@ieni care a fost fotografiat deseori" dar nici o
fotografie nu este clar7 !oate fi o for7 de diensiuni reduse a acestor !eşti şo!;rle
gigantici" du!7 cu 8i denueşte cu9;ntul grecesc ihtiosaur.
5ceanograful danez nton Bruun a 97zut o lar97 de anghil7 lung7 de P !icioare"
adus7 de un traulerI dac7 ar fi de9enit adult7 ar fi trebuit s7 7soare +G de !icioare 8n
lungie.
Cu toate c7 !;n7 8n !rezent nu a fost ca!turat nici un e6e!lar de calar uriaş"
e6ist7 indicii c7 aceştia !ot fi la fel de ari ca şer!ii de are" şi de fa!t !ot fi chiar
ei acei şer!i de are 97zu@i de nueroşi artori. Diensiunea acestor calari gigantici
 !oate fi calculat7 du!7 r77şi@ele scheletelor lor" desco!erite ocazional" şi du!7 urele
circulare de !e s!in7rile balenelor" rezultat al lu!tei titanice din ad;ncuri" c;nd !igentul
de !e !ielea balenelor a fost su!t" r7;n;nd doar contururile 9entuzelor.
Cu toate c7 ne l7rgi 8n od constant aria cunoştin@elor des!re 9ia@a din ad;ncurile
a!elor" a>oritatea obser9a@iilor şi a ca!turilor de diferite e6e!lare sau realizat cu totul
8nt;!l7tor" ca şi c;nd e6traterestrii ca s7 face o co!ara@ie şiau aruncat !lasele 8n
di9erse !uncte ale !7;ntului din 9e
)=
C-/012 B1/0#T3

hiculele lor s!a@iale şi au !escuit ceea ce 8ea oferit norocul.

Chiar şi 9ie@uitoarele arine care ne sunt failiare !rezint7 istere cu !ri9ire la
igra@ia şi la !racticile legate de re!roducereI anghilele din interiorul 1uro!ei şi din
erica" de !ild7" se 8nt;lnesc !entru a se re!roduce tocai 8n Marea 2argaselor" de
unde nu se 8na!oiaz7 la locul de origine dec;t genera@iile tinere. Tonul" care 8şi 8nce!e
igra@ia din largul coastelor Braziliei" tra9erseaz7 %oua 2co@ie 8ndre!t;nduse s!re
1uro!a" şi de aici nuai o !arte din toat7 ul@iea 8şi 9a continua druul s!re
MediteranaI hoarii care 7rş7luiesc !e fundul 7rii" cobor;nd !anta continental7" 8şi
continu7 druul s!re o destina@ie abisal7 necunoscut7.
lte istere includ arile cre9ase de !e fundul oceanelor" care" 8n od ciudat" au toate
ca aceeaşi ad;ncie 8n >ur de + ile " !recu şi 9ie@uitoarele care tr7iesc acolo la o
 !resiune e6traordinar7. Mai sunt şi curen@ii oceanici" ade97rate r;uri 8n interiorul 7rilorI
dintre aceştia unii sunt de su!rafa@7" grosiea şu9oiului 9ariind" !e c;nd al@ii curg la sute de
 !icioare sub ni9elul 7rii şi" de regul7" 8n alt7 direc@ie dec;t cei de la su!rafa@7. #n
5ceanul <acific e6ist7 curentul Croell" care cu c;@i9a ani 8n ur7 sa ridicat la
su!rafa@7" a!oi a cobor;t din nou şi şia reluat cursul obişnuit. !roa!e to@i curen@ii au o
işcare giratorieI cei din eisfera nordic7 8n sensul acelor ceasornicului" iar cei din
eisfera sudic7 8n sens in9ers. Dar de ce curentul Benguela face e6ce!@ie de la aceast7
regul7 şi curge dre!tQ
V;nturile şi 9alurile !rezint7 alte enige" cele ai bruşte şi 9iolente isc;nduse 8n dou7
zone ari: ura
) 5 il7 arin7 K )L?H .
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ R ))

ganele 8n regiunea M7rii Caraibilor şi a tlanticului de 9estI a!oi taifunurile 8n Marea

Chinei de 2ud. Totuşi" c;teodat7 se st;rnesc 9aluri e6tre de !uternice nuite 9aluri de
seişa şiS !e 7ri 8n od obişnuit cale" cauzate se crede de alunec 7rile de terenuri
subac9atice sau de cutreurele nedetectate de la str7fundurile oceanelor.
 

Bog7@ia 8n inerale a 7rilor şi oceanelor este incalculabil7" dar e cert c7 e6tragerea şi

e6!loatarea lor A!e l;ng7 !etrol ar !utea schiba considerabil scena financiar7 a
9iitorului.
Totodat7" area ascunde bog7@ii şi 9estigii ale ci9iliza@iilor din trecut. Multe dintre
acestea sunt 9izibile 8n a!ele !u@in ad;nci de l;ng7 coastele Mediteranei şi 8n zona
 !latoului continental al tlanticului" dar altele !ot 8nc7 z7cea la ad;ncii de !este o
il7" ca de !ild7" !e l;ng7 coasta !eruan7" unde au fost fotografiate coloane cio!lite
8!reun7 cu ceea ce !ar a fi ruinele unor cl7diri" fa!t care indic7 o gigantic7 !r7buşire şi
scufundare a !7;ntului 8n ocean" 8n e!oca oului ci9ilizat. 0egende des!re ci9iliza@ii 8nN
ghi@ite de a!e !ersist7 8n ulte col@uri ale oceanelor din luea 8ntreag7" de !ild7 tlantida
scufundat7" se s!uneI)  8n i>locul 5ceanului tlanticI ori ci9iliza@iile care sau !ierdut 8n
zona insulelor Bahaas şi 8n estul MediteraneiI des!re enigele care d7inuie 8n leg7tur7
cu #nsula <aştelui şi cu alte culturi dis!7rute 8n sudul <acificului" !;n7 la !osibila e6isten@7
a unei ci9iliza@ii 8n ntarctica 8nainte de a fi 8nghi@it7 de ghe@uri" anterioar7 odific7rii
 !ozi@iilor celor doi !oli ai !7;ntului.
<or@iuni 8ntregi ale fundului oceanelor !ar s7 se afle 8n continu7 işcareI 8n ai
)*+H" o !arte din şan@ul Bonin" 8n a!ro!iere de Ja!onia" sa 8n7l@at cu
)G
C-/012 B1/0#T3
 

P=== de !icioare. Dintre sutele de ii de seise ce au loc anual !e tot cu!rinsul
 !7;ntului" a>oritatea se concentreaz7 !e coaa centratlantic7" acolo unde se crede
8nc7 din cele ai 9echi ti!uri c7 ar fi e6istat legendara tlantida. !oi ai este
isterul fundului fals scos 8n e9iden@7 adesea de sonda>ele 8ntre!rinse !entru 7surarea
ad;nciii a!elor" care 8n od frec9ent indic7 o cifr7 ai ic7 dec;t cea ob@inut7
anterior" !entru ca ai t;rziu s7 re9in7 şi s7 8nregistreze cifra ad;nciii ini@iale. 2a
 !resu!us c7 fundul fals ar fi rezultatul !rezen@ei te!orare a unor bancuri at;t de dense
de !eşti sau de alt7 faun7" 8nc;t creeaz7 o su!rafa@7 solid7 de !e care sonarul se reflect7
şi furnizeaz7 infora@iile eronate. 4n ister tot at;t de ine6!licabil 8l re!rezint7 ciudatele
f;şii luinoase de a!7 alb7 din $ulf 2trea ACurentul $olfului. Des!re acest
fenoen se crede c7 !oate fi !rodus de !eştişorii fosforescen@i care agit7 area sau de
radioacti9itatea a!ei. 5rice" ar fi" cu cinci secole 8n ur7" lui Colub i sa !7rut den de
en@ionat fenoenul" iar !entru astronau@ii ce c7l7toreau 8n s!a@iu" a!a alb7 a fost
ultia luin7 de !e !7;nt !e care au 97zuto. #n fine" e6ist7 şi teoria deri9ei
continentelor" care se de!7rteaz7 unele de altele" !rin are" de ceea ce au fost c;nd9a"
adic7 un su!ercontinent. ceast7 teorie este 8n general acce!tat7 abia acu şi !oate fi
influen@at7 considerabil de rota@ia" co!ozi@ia şi co!ortaentul !7;ntului.
#n orice caz" e6ist7 o diferen@7 8ntre isterele ce !ot fi e9entual dezlegate Acu toate c7
 !;n7 atunci 9or continua s7i intrige !e cei care se confrunt7 cu ele şi isterele din
Triunghiul Berudelor care con@in şi un iz9or de !ericol !entru c7l7tori. 1ste ade97rat c7
nueroase a9ioane sur9oleaz7 zilnic zona" c7 na9e
T/#4%$-#40 B1/M4D105/)H

ari şi ici na9igheaz7 !rin a!ele Triunghiului şi c7 un are nu7r de turişti 9iziteaz7
regiunea 8n fiecare an" f7r7 incidente. i a!oi" a9ioane şi na9e sau !ierdut şi continu7 s7 se
 !iard7 !e are din cele ai diferite oti9e" dar nici 8ntro alt7 zon7 nu sau 8nregistrat
dis!ari@ii at;t de nueroase" at;t de ine6!licabile" at;t de bruşte şi 8n circustan@e at;t de
ciudate" unele duc;nd !rin natura coinciden@elor s!re liitele i!osibilului. ATrebuie s7
 

face o diferen@iere 8ntre !ierdut !e are" care !resu!une c7 sau desco!erit e!a9e sau
alte resturi !lutitoare" şi dis!7rut" no@iune ce sugereaz7 c7 nu sa ai g7sit niic.
16ist7 nueroase autorit7@i na9ale şi aerona9ale care afir7 c7 este !erfect noral
ca a9ioane" na9e şi iahturi s7 dis!ar7 8ntro zon7 at;t de intens circulat7" datorit7
furtunilor care se isc7 din senin !recu şi ulti!lelor !osibilit7@i de erori de na9iga@ie sau
din !ricina accidentelor. ceste autorit7@i ar fi gata s7 sus@in7 c7 Triunghiul Berudelor
nici nu e6ist7" c7 terenul este fals" c7 este 9orba de un ister artificial creat !entru a
induce 8n eroare !e cititorii curioşi şi !lini de iagina@ie. 0iniile aeriene care deser9esc
zona subscriu la aceast7 o!inie cu un entuzias uşor de 8n@eles" deşi sunt destui !ilo@i cu
e6!erien@7 care nu sunt aşa de con9inşi de lucrul acesta" anue c7 Triunghiul Berudelor
ar fi o fic@iune. De fa!t" cei care s!ri>in7 i!oteza ine6isten@ei Triunghiului au 8ntrun fel
dre!tate" c7ci triunghiul este ai degrab7 o eli!s7 sau un arc de cerc cu !artea cea ai
8nalt7 8n a!ro!ierea Berudelor şi cu !artea de >os a curburii care" ating;nd lorida
inferioar7 şi trec;nd de <uerto /ico" se arcuieşte s!re sud şi s!re est !rin Marea
2argaselor" !entru a re9eni 8n final la Berude. Cei care au studiat fenoenul sunt 8n
ge
),
C-/012 B1/0#T3

neral de acord cu aceast7 deliitare. #9an 2anderson" care a tratat subiectul 8n lucrarea sa
 !n"isible #esiden$s A/eziden@ii in9izibili" !recu şi 8n nueroase articole" conchide c7 zona
se !rezint7 8n for7 de eli!s7 sau de rob" şi c7 ai e6ist7 8nc7 dou7s!rezece aseenea
zone la distan@e egale 8ntre ele" 8!r7ştiate !e tot globul" inclusi9 s!a@iul de trist7 fai7
de l;ng7 Ja!onia" nuit Marea Dia9olului. John 2!encer este de !7rere c7 zona
considerat7 !ericuloas7 se e6tinde !e !latfora continental7" !ornind dintrun !unct din
largul Virginiei" continu7 s!re sud dea lungul coastei ericii" trece dincolo de lorida"
a!oi 8ncon>oar7 $olful Me6ic" cu!rinz;nd !latforele subarine ale insulelor caraibiene şi
regiunea !eriferic7 a Berudelor. Vincent $addis" autorul lucr7rii  !n"isible %ori&ons
A5rizonturi in9izibile şi al articolului din re9ista  'rgos, care ar fi !utut da zonei nuele de
Triunghiul Berudelor" stabileşte astfel" 8n linii ari" fora ei: o linie din lorida la
Berude" alta de la Berude la <uerto /ico şi o a treia linie 8na!oi s!re lorida" trec;nd
 !rin BahaasI 8n schib" John $odin sugereaz7" 8n lucrarea sa This Baffling (orld
Aceast7 lue derutant7 c7 Marea $hinioanelor este un !7trat a!ro6iati9 ce se
8ntinde 8ntre Berude şi coasta Virginiei" cu latura sudic7 alc7tuit7 de insulele Cuba"
-is!aniola şi <uerto /ico. <;n7 şi <aza de Coast7 a 2tatelor 4nite" care nu crede 8n
Triunghiul Berudelor" atunci c;nd i se cer infora@ii !une la dis!ozi@ia solicitan@ilor o
scrisoare standard a <azei de Coast7 a a!tea Dosar ?+G= 8n care 8i stabileşte !ozi@ia
astfel: Triunghiul Berudelor sau al Dia9olului este o zon7 iaginar7" situat7 8n largul
coastei tlanticului de sudest a 2tatelor 4nite" cunoscut7 !entru !rocenta>ul ridicat al
 !ierderilor ine6!licabile
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ U )?
 A
i

de na9e" abarca@iuni ici şi a9ioane. #n general se consider7 c7 9;rfurile Triunghiului sunt

localizate 8n Beruda" Miailorida şi 2;n Juan<uerto /ico. UMeteorologii consider7
Triunghiul Berudelor ca fiind o zon7 forat7 din linii iaginare !ornind din Beruda
 !;n7 la %e 'or(" la nord" şi #nsulele Virgine" la sud" desf7şur;nduse 8n for7 de e9antai
s!re 9est şi ating;nd +? grade latitudine nordic7.
2tudierea h7r@ii 8n care sunt indicate cele ai i!ortante !uncte unde au dis!7rut na9e şi
a9ioane ne !erite s7 a!recie dac7 regiunea la care ne referi este sau nu un triunghi"
 

 !oate un triunghi ai ic cu!rins 8ntrunul ai are" ori o eli!s7 uriaş7 sau !oate un
 !7trat" ori un fenoen ce ur7reşte !latforele continentale şi insulare.
Cercurile aritie cunosc de ult7 9ree c7 8n aceast7 zon7 sau 9olatilizat ulte na9e
şi c7 unele dis!ari@ii au creat legenda M7rii %a9elor <ierdute sau a Ciitirului
 %a9elor" localizat7 8n Marea 2argaselor. /a!oartele cu !ri9ire la acest fenoen indic 7 o
creştere a dis!ari@iilor 8nce!;nd cu anul )LP=" !robabil !entru c7 de la acea dat7 au 8nce!ut
s7 fie ai detaliate. Dis!ari@iile au 8nce!ut du!7 /7zboiul de 2ecesiune"deci au fost e6cluse
atacurile tru!elor Confederate" 8ns7 un e9enient !etrecut la c;te9a luni du!7 8ncheierea
celui deal doilea r7zboi ondial a deonstrat c7 şi a9ioanele ce zboar7 deasu!ra zonei sunt
9ulnerabile" !robabil din aceleaşiU oti9e care !ro9oac7 dis!ari@ia f7r7 ure a na9elor. #n
ura acestui incident a fost dat zonei nuele de Triunghiul Berudelor.
II' TRIUNGHIUL A(IOANELOR DI#&RUTE

Triunghiul Berudelor a !riit aceast7 denuire 8n ura dis!ari@iei a şase a9ioane ale
Marinei Militare" cu echi!a>e cu tot" la data de ? decebrie )*,?. <riele cinci
a9ioane" care se !are c7 au dis!7rut siultan" se aflau 8ntro isiune de rutin7 !e un
traseu de zbor triunghiular ce 8nce!ea de la baza aerona9al7 ort 0auderdale" lorida"
continua )P= ile s!re est" a!oi ,= ile s!re nord şi re9enea la baz7 folosind ruta de
sud9est. Beruda a 8!ruutat 8n cele din ur7 nuele s7u zonei care" dea lungul
ti!ului" a fost denuit7 8n cele ai diferite oduri: Triunghiul Dia9olului" Triunghiul
Mor@ii" Marea Dezastrelor" Ciitirul tlanticului" deoarece 2a obser9at c7 9;rful
triunghiului" care constituie ruta de zbor de la ort 0auderdale" era 8n linie drea!t7 cu
Beruda" iar aceast7 insul7 !are s7 fie hotarul nordic al zonei de dis!ari@ie a na9elor şi
a9ioanelor" 8n condi@ii ciudate. %ici un alt incident anterior sau ulterior acestuia nu a atras
at;t de ult aten@ia" fiind 9orba de dis!ari@ia $o$al) a unei escadrile 8!reun7 cu a9ionul
uriaş triis 8n a>utor un hidroa9ion Martin Mariner" cu un echi!a> de )H oaeni care sa
e9a!orat" 8n od ine6!licabil" 8n ti!ul o!era@iunilor de sal9are. $ru!ul de cinci a9ioane cu
soar 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)+
 

ta tragic7" ce a decolat de la ort 0auderdale" era denuit 3borul )*. 9ioanele erau
 !ilotate de cinci ofi@eri" 8!reun7 cu un echi!a> de treis!rezece recru@iI aceştia din ur7
trebuiau s7 fie re!artiza@i c;te doi 8n fiecare a9ion" 8ns7 8n ultiul oent" 8n acea zi
de ? decebrie )*,?" unul din recru@i a9;nd !robabil unele !resentiente a cerut s7
fie debarcat şi nu a fost 8nlocuit. R
9ioanele erau de ti!ul $ruan TBMH 9enger" bobardiere lansatoare de tor!ile"
şi fiecare dintre ele a9ea cobustibil suficient !entru un zbor de !este )=== de ile.
Te!eratura aerului era de P? grade  " soarele str7lucea" erau c;@i9a nori 8!r7ştia@i
icicolo" iar 9;ntul b7tea oderat din direc@ia nordest. <ilo@ii" care zburaser7 ce9a ai
de9ree 8n aceeaşi zi" ra!ortaser7 o zi e6celent7 !entru zbor. Ti!ul re!artizat !entru
aceast7 isiune era de dou7 ore. Decolarea a 8nce!ut la ora ), fi6" iar la ), şi )= toate
a9ioanele erau 8n aer. Coandantul escadrilei"
S ' 

locotenentul Charles Taylor" cu !este G?== ore de zbor" a condus a9ioanele s!re Chic(en
2hoals" la nord de Biini" unde trebuiau s7 fac7 e6erci@ii de atac asu!ra unei e!a9e@int7.
 

t;t !ilo@ii c;t şi restul echi!a>ului erau oaeni cu e6!erien@7 şi nu e6ista nici un oti9
de 8ngri>orare !entru aceast7 isiune de rutin7.
Dar ce9a sa 8nt;!lat" şi 8nc7 ce9a gra9. <e la ora )? şi )? inute" du!7 ce atacul
asu!ra e!a9ei@int7 fusese 8nde!linit şi a9ioanele şiau continuat druul s!re est"
radioo!eratorul de la turnul de control al bazei aerona9ale de la ort 0auderdale" care
aşte!ta s7 fie contactat !entru !riirea instruc@iunilor de aterizare şi a orei de sosire" a
rece!tat un esa> ciudat de la coandantul escadrilei" 8nregistr7rile con
) !ro6iati9 )L grade Celsius.
C-/012 B1/0#T3
@in ur7toarele: Coandantul escadrilei Alocotenent Charles Taylor chea7 turnul de
control. 4rgent. 2e !are c7 nea ab7tut de la rut7. %u !ute 9edea !7;ntul... /e!et...
nu !ute 9edea !7;ntul.
Turnul: Care este !ozi@ia dunea9oastr7Q
Coandantul escadrilei: %u sunte siguri de !ozi@ia noastr7. %u sunte siguri unde
ne afl7... 2e !are c7 nea r7t7cit.
Turnul: r trebui s7 97 8ndre!ta@i s!re 9est.
Coandantul escaclrilei: %u şti 8r>" care !arte este 9estul. %iic nu este 8n regul7...
Ciudat... %u sunte siguri de nici o direc@ie !;n7 şi oceanul arat7 altfel.
<e la ora )? şi H= de inute" instructorul şef de la ort 0auderdale a rece!@ionat
un esa> al cui9a care 8i cerea co!ilotului <oers infora@ii des!re direc@ia indicat7 de
 busola sa" şi #a auzit !e <oers r7s!unz;nd: %u ştiu unde ne g7si. Cred c7 nea r7t7cit
du!7 ultia schibare de direc@ie. #nstructorul şef de la baz7 a reuşit s7 intre 8n
contact cu instructorul 3borului )*" iar !ilotul ia s!us: bele ele busole sunt
dereglate" 8ncerc s7 g7sesc ort 0auderdale... 2unt sigur c7 sur9olez eys" dar nu ştiu !recis
unde ne afl7.... Ca urare a acestei infora@ii" instructorul #a sf7tuit s7 zboare s!re
nord !7str;nd soarele 8n st;nga sa !;n7 a>unge la baza aerona9al7 de #a ort 0auderdale.
#ns7" 8n re!lic7" a auzit ur7torul esa>: Tocai a sur9olat o insul7 ic7... %u se 9ede
nici un alt !7;nt..." ceea ce 8nsena c7 !ilotul nu sur9ola eys şi o dat7 cu el nici
restul escadrilei" !entru c7 nu 9edeau uscatul şi" deci" se r7t7ciser7. De9enea din ce 8n ce
ai dificil s7 se interce!teze esa>ele 3borului )*" din cauza c;!ului electrostatic.
1ra clar c7 3borul )* nu ai rece!@iona esa>ele turnului" 8n schib turnul
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )*

auzea discu@iile dintre !ilo@i. 4nele se refereau la o !osibil7 !an7 de cobustibil"

suficient nuai !entru +? de ile" altele la 9;nturi de +? de ile !e or7 şi" 8n fine"
rearca !ri9ind fa!tul c7 toate busolele şi giroco!asele au 8nnebunit" fiecare ar7t;nd
alt7 direc@ie. Dar !uternicul ei@7tor de la ort 0auderdale nu a !utut lua leg7tura cu cele
cinci a9ioane" 8n ciuda fa!tului c7 discu@iile !urtate 8ntre !ilo@i se auzeau destul de clar.
#ntre ti!" !ersonalul bazei fusese cu!rins de o uriaş7 şi fireasc7 agita@ie la auzul c7
3borul )* se afl7 8n dificultate. 2e f7ceau tot felul de !resu!uneri cu !ri9ire #a un atac
inaic Acu toate c7 r7zboiul se 8ncheiase de c;te9a luni" sau la un atac al unui inaic nou şi
8n acelaşi ti! se !reg7teau na9e de sal9are" un hidroa9ion biotor s!ecial de ti!ul
Martin Mariner cu un echi!a> de )H !ersoane" de la baza aerona9al7 Banana /i9er.
0a ora )P fi6 turnul a auzit !e neaşte!tate c7 locotenentul Taylor a !redat coanda
ofi@erului su!erior de arin7" c7!itanul 2il9er. Cu toate c7 bruia>ul c;!ului electrostatic
era !uternic" sa rece!@ionat de la acesta un esa> inteligibil: %u şti !recis unde ne
afl7... Cred c7 sunte #a GG? de ile nordest de baz7... Cred c7 a sur9olat lorida
 

şi c7 ne g7si 8n $olful Me6ic... Coandantul escadrilei a hot7r;t o 8ntoarcere de )L=

grade" cu s!eran@a de a a>unge din nou deasu!ra loridei" dar iediat transisia a
de9enit tot ai slab7" sen c7 a f7cut ! 8ntoarcere greşit7 şi c7 zboar7 s!re est" 8n largul
oceanului. 4nele ra!oarte afir7 c7 ultiele cu9inte rece!@ionate de la 3borul )* au
fost: 2e !are c7..." !e c;nd al@i ascult7tori 8şi aintesc c7 sau rostit şi alte fraze:
 
G=
C-/012 B1/0#T3
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G)
 
 !7truns 8n a!ele albe... 2unte definiti9 !ierdu@i....
0a c;te9a inute du!7 decolarea hidroa9ionului Martin Mariner" turnul de control a
 !riit un esa> de la locotenentul Coe" 8n care se relata c7 8n zona unde se !resu!une
c7 sar afla escadrila b;ntuie 9;nturi !uternice la altitudinea de P=== de !icioare. cesta
a fost ultiul esa> !riit de la hidroa9ionul de sal9are. <u@in ai t;rziu" toate
unit7@ile de sal9are au !riit un esa> urgent" infor;nd c7 acu sunt şase a9ioane
dis!7rute 8n loc de cinci.
 %u sau ai !riit a!oi nici un fel de counic7 ri de la 3borul )* sau de la
hidroa9ionul de sal9are. Totuşi" du!7 ora )*" baza aerona9al7 5!a0oc(a" Miai" a
rece!@ionat slab ur7torul esa>: T...T... care este o !arte din indicati9ul 3borului
)*" #ndicati9ul co!let al a9ionului coandantului era TGL. Dac7 acest esa> 9enea
8ntrade97r de la !atrula dis!7rut7" 8nsean7 c7 el a fost transis la dou7 ore du!7
ce a9ioanele au r7as f7r7 cobustibilO
Cercetarea ini@ial7 8n chiar ziua dis!ari@iei a fost sus!endat7 din cauza 8ntunericului" cu
toate c7 na9e ale <azei de Coast7 au c7utat su!ra9ie@uitori 8n tot cursul no!@ii.  doua zi"
 >oi" 8n zori" sa declanşat o o!era@iune asi97 de in9estigare. Dar 8n ciuda tuturor eforturilor
de!use" de o a!loare neai8nt;lnit7 au fost i!licate G,= de a9ioane su!lientare de !e
 !orta9ionul Solomons, , distrug7toare" c;te9a subarine" )L na9e ale <azei de Coast7"
9edete de cercetare şi sal9are" sute de a9ioane !articulare" iahturi şi abarca@iuni diferite"
 !recu şi ai ulte a9ioane ti! <BM de la baza aerona9al7 Banana /i9er" !riinduse
s!ri>in şi de la /... Aor@ele /egale eriene Britanice nu sa desco!erit niic.
Cu o edie de )P+ de zboruri !e zi" la H== !icioare de su!rafa@a a!ei" desf7şurate
din zorii zilei şi !;n7 8n aurg" 8n care ti! sau cercetat inu@ios HL= === de ile
 !7trate de uscat şi de a!7" incluz;nd tlanticul" zona Caraibilor" !or@iuni din $olful
Me6ic" din teritoriul loridei şi al insulelor 8n9ecinate" ac@iuni care au totalizat un nu7r
de ,)== ore de zbor" nu sa desco!erit nici 7car o !lut7 de sal9are" nici o ur7 de
e!a97" nici o !at7 de ulei.
2au cercetat toate zonele de uscat !osibile. 4n a9ion coercial a ra!ortat c7 a 97zut
flac7ra unei e6!lozii deasu!ra uscatului şi sa crezut c7 ar !utea fi 9orba de hidroa9ionul
Martin Mariner" dar ulterior ştirea a fost dezin@it7. Ce9a ai t;rziu un 9as coercial a
ra!ortat c7 a re!erat o e6!lozie" 8n 97zduh" EE la ora )* şi H= de inuteI dar dac7
e6!lozia a fost chiar a celor cinci a9ioane 9engers" 8nsean7 c7 ele 8nc7 zburau du!7 ce
8şi terinaser7 cobustibilul de c;te9a ore. Mai ult" aceast7 e6!lica@ie dat7 dis!ari@iei
f7r7 ur7 a a9ioanelor i!lic7 ciocnirea 8n 97zduh şi niicirea lor siultan7 !rin e6!lozie
du!7 ce t7cuser7 tot ti!ul de la 8ntreru!erea leg7turilor cu baza. Trebuie rearcat
fa!tul c7 nu sau !riit esa>e 252 nici de la 3borul ")*" nici de la hidroa9ionul Martin
 

Mariner. #n ceea ce !ri9eşte aeriz7rile for@ate" a9ioanele 9engers erau ca!abile s7 le

realizeze lin şi s7 !luteasc7 *= de inute" iar echi!a>ul era instruit s7 abandoneze
a9ioanele 8n P= de secunde. <lutele de sal9are erau la 8nde;n7" afl;nduse 8n e6teriorul
a9ionului.
Deci" oricu ar fi fost aerizarea" !lutele ar fi r7as la su!rafa@a a!ei şi ar fi fost
g7site" 8n !ria !arte a cercet7rilor sau ra!ortat 9aluri 8n curs de forare" dar
distan@a dintre dou7 9aluri consecuti9e
GG
C-/012 B1/0#T3
 

era suficient de are ca a9ioanele s7 !oat7 aeriza acolo. Ciudata referire la a!a alb7
din ultiul esa> !riit de la 3borul )*" ar pu$ea a9ea leg7tur7 cu cea@a albicioas7
care a!are ocazional 8n zon7" ceea ce ar e6!lica li!sa de 9izibilitate" !recu şi fa!tul c7
soarele arat7 curios 9dar nu şi defectarea busolelor şi a giroco!aselor. #n !lus" se
ştie ca 8ntre lorida şi insulele Bahaas e6ist7 o zon7 de ecranare radio" dar dificult7@ile
zborului au 8nce!ut *nain$ea !ierderii contactului radio.
5 coisie na9al7 de anchet7" du!7 ce a e6ainatU toate do9ezile dis!onibile şi a luat
 !arte la dezbaterileO Cur@ii Mar@iale !ri9ind cul!a ofi@erului 8ns7rcinat cu8 controlul
a!aratelor de bord Acare ai t;rziu a fostI e6onerat de r7s!undere" do9edinduse c7 toat7
a!aratura era 8n !erfect7 stare 8nainte de decolare" şia 8ncheiat acti9itatea f7r7U s7
stabileasc7 ce anue sa 8nt;!lat 8n realitate. #n ra!ort se !recizeaz7: 4n esa> radio
interce!tat infora c7 a9ioanele sau r7t7cit şi c7 au !roblee cu busolele" care nu ai
func@ioneaz7. C7!itanul W. C. Wingard" un ofi@er de infora@ii" a fost ce9a ai categoric
8ntrun inter9iu: ... Mebrii coisiei de anchet7 nu au fost 8n stare nici 7car s7
 !resu!un7 ce anue sa 8nt;!lat. i 4n alt ebru a8 coisiei a coentat cu
draatis: u dis!7rut co!let ca şi c;nd ar fi zburat 8n Marte" introduc;nd astfel
eleente de c7l7torie 8n s!a@iu şi i!lic;nd 5.3.%.urile care de atunci au de9enit !arte
integrant7 a legendei Triunghiului Berudelor. Cercet7torii serioşi şi oceanografii au f7cut
cele ai > di9erse !resu!uneri !entru a e6!lica dis!ari@ia at;tor na9e şi a9ioane" f7r7 a l7sa
o singur7 ur7" 8!reun7 cu nueroşii lor !asageri şi !ilo@i. 0ocotenentul de arin7 /.
-" Wirshing" ofi@er 8ns7rcinat cu antrena
T/#4%$-#40 BERMUDELOR )*
entele" care se g7sea la baza aerona9al7 de #a ort 0auderdale c;nd sa !etrecut
incidentul" crede c7 terenul dis!7rut este un factor i!ortant cu !ri9ire la soarta
echi!a>ului 3borului )*" !entru c7 nu sa z7sit nici un indiciu care s7 deonstreze
oartea lor.
&
AMaa unuia dintre !ilo@ii dis!7ru@i a declarat 8n ti!ul unei audieri c7 a rece!@ionat o
9iziune a fiului ei şi c7 era 8nc7 8n 9ia@7 unde9a 8n s!a@iu. #ar dr. Manşon Valentine" un
o de ştiin@7 care a su!ra9egheat zona ani de zile" a fost citat de  Miami +es- 1i sunt
8nc7 aici" dar 8ntro alt7 diensiune a unui fenoen agnetic care ar !utea fi o!era unui
5.3.%. 4n ofi@er al <azei de Coast7 şi ebru al coisiei de anchet7 a afirat cu o
sinceritate dezarant7: %u şti ce se !etrece acolo. i 8n final" 8n cadrul unei
declara@ii ce9a ai oficiale" un alt ofi@er din coisie a e6!riat consensul ofi@erilor
8ns7rcina@i cu ancheta: ... ceast7 !ierdere f7r7 !recedent 8n ti! de !ace !are s7
re!rezinte un ister total" cel ai ciudat in9estigat 9reodat7 din analele aerona9ale.
desea a!ar coinciden@e legate de dezastre" ai ales dac7 au #oc !e are Aca atunci
 

c;nd cargoul S$ocholm sa ciocnit cu na9a de !asageri  'ndreea /oria, iar o t;n7r7 care
9orbea doar s!aniola a fost suls7 cu o !arte din cabina ei de !e  'ndreea /oria de !ro9a
cargoului S$ocholm şi !roiectat7 l;ng7 cabina unui arinar" singurul de !e 9asul s7u care
9orbea s!aniola" iar dis!ari@ia 3borului )* nu a f7cut e6ce!@ie de #a regul7.
0ocotenentul /. -. Wirshing" 8ns7rcinat cu antrenaentele 8n acea !erioad7 la ort
0auderdale" ale c7rui noti@e !ersonale se afl7 la baza aterialului de ai sus" 8şi aduce
ainte c7 8n diinea@a acelei zile a a9ut loc un zbor de antrenaent care sa desf7şurat
G,
C-/012 B1/0#T3
8n condi@ii neobişnuite. cest caz" care a fost considerat ai !u@in senza@ional" a fost 8n
general negli>at de !res7. <ilotul a 8nt;!inat şi el dificult7@i cu busolele" care sau
defectat" astfel c7 8n loc de a re9eni la baz7" a aterizat cu ?= de ile ai la nord.
Cel !u@in doi ebri ai 3borului )* au !resi@it dezastrul. 4nul dintre aceştia a fost
8nsuşi instructorul de zbor. 0a ora )H şi )? inute el a a>uns la şedin@a de !reg7tire cu
8nt;rziere şi a cerut ofi@erului de ser9iciu s7 fie scutit de a !artici!a la acest zbor. 1l nu
a oferit nici o e6!lica@ie" ci !ur şi si!lu a declarat c7 nu 9rea s7 ia !arte la zborul
res!ecti9. Deoarece nu era dis!onibil nici un 8nlocuitor" cererea sa a fos res!ins7.
l doilea caz" la care a fost artor chiar locote> nentul Wirshing" a fost ult coentat"
deoarece lia: osnar" ca!oral de arin7" nu sa !rezentat la zbo 4lterior acesta a fost citat
de !res7 c7 ar fi declara %ui !ot e6!lica de ce" dar dintro !ornire #au tric7 a decis
s7 nu !artici! la zborul res!ecti9i Confor s!uselor locotenentului Wirshing" ca!oralulU un
9eteran al b7t7liei de #a $uadalcanal" care ai a9ea doar !atru luni !;n7 la trecerea sa
8n rezer97" ceruse cu c;te9a lun> 8nainte s7 nu ai fac7 !arte din cor!ul na9igant. #n
ziua zborului a in9ocat din nou cererea sa anterioar7" iar locotenentul Wirshing )a
sf7tuit s7 se duc7 la edicul de zbor !entru ai solicita 8nlocuirea sa. Ca!oralul a f7cut
acest lucru şi 8n consecin@7 a9ioanele au decolat cu un ebru al echi!a>ului 8n inus.
C;nd au a!7rut !riele indicii c7 ce9a nu este 8n regul7 cu 3borul )*" locotenentul
Wirshing sa dus la doritoare s7 caute 9oluntari" <riul 8nt;lnit a fost ca!oralul r7as
la sol care iU s!us: V7 ainti@i c7 ia@i s!us s7 7 duc la edicQ
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G?
 fost şi a scutit de zboruri. Din escadrila dis!7rut7 f7cea !arte şi eu.
Totuşi lista de zbor indica fa!tul c7 a9ioanele au decolat cu echi!a>ele co!lete" ca şi
c;nd altcine9a ar fi urcat la bord 8n ultia cli!7. Din aceast7 cauz7" sau !ierdut ore 8ntregi
 !entru a identifica cine anue li!sea de la baza. C;nd sa a>uns la concluzia c7 nu ai
li!seşte nieni" isterul ra!ortului care !reciza !ersonalul co!let a de9enit un eleent
8n !lus" nesolu@ionat" 8n leg7tur7 cu aceast7 dis!ari@ie.
4n alt as!ect ciudat a de9enit !ublic du!7 G* de ani" c;nd rt ord" re!orter" scriitor
şi conferen@iar" care a ur7rit cazul 8nc7 din )*,?" a f7cut o declara@ieX uiitoare 8n cadrul
 !rograului tele9iziunii na@ionale" 8n )*+," afir;nd c7 locotenentul Taylor a counicat"
 !rin radio" ur7toarele: %u 9eni@i du!7 ine... ei arat7 de !arc7 ar 9eni din s!a@iul
e6traterestru. ord declar7 c7 infora@ia ia fost furnizat7 la 9reea res!ecti97 de un
radioaator" dar nu ia acordat !rea are aten@ie şi nici 8ncredere" cunosc;nd dificult7@ile
cu care se confrunt7 un radioaator ce interce!teaz7 esa>e de la a9ioanele aflate 8n zbor"
 !recu şi din cauza 9;l9ei st;rnite şi a surescit7rii care cu!rinsese luea atunci c;nd sa
 !etrecut incidentul.
ord 8ns7 a ob@inut 8n cadrul in9estiga@iilor sale confirarea celor de ai sus sub fora
transcrierii unor esa>e schibate 8ntre a9ion şi turn" şi care au fost introduse 8ntrun
 

ra!ort la insisten@ele !7rin@ilor ebrilor echi!a>ului dis!7rut. Transcrierea oficial7 şi

secret7" des!re care ord declar7 c7 i sa !eris s7 o citeasc7 !ar@ial" con@inea cel !u@in o
fraz7 %u 9eni@i du!7 ine... identic7 cu aceea care 8i fusese furnizat7 de radioaator şi
care nu fusese f7cut7 !ublic7. cest ulti ister ce face referire la aestecul
GP
C-/012 B1/0#T3
 

e6traterestrilor" a!are 8n ai ulte cazuri de dis!a

ri@ie" i
Cu toate c7 na9e de toate ti!uri le au dis! 7rut 8nainte şi du!7 acest incident 8n
Triunghiul Beru@ delor" trebuie notat fa!tul c7 tragedia care sa ab7tut asu!ra a9ioanelor
9engers şi a hidroa9ionului Marti Mariner a fost !riul caz care a i!licat aerona9
şi care a declanşat cercet7ri at;t de 9aste efectuate !e uscat" !e are şi 8n aer" de un
nu7r i!resionant de unit7@i" din !7cate f7r7 succes. cest incident 9a a9ea dre!t
consecin@7 intensificarea cercet7rilor 8n zurile dis!ari@iilor ulterioare de a9ioane" nu
nu !entru sal9area su!ra9ie@uitorilor" dar şi !entru a des co!eri ce anue sa
8nt;!lat. Du!7 in cidentul c 3borul )* a urat un nu7r de dis!ari@ii ine6!li
cabile de a9ioane !articulare" coerciale şi ilitar cu o frec9en@7 dezarant7" şi
aceasta 8n !lus fa@7 d dis!ari@iile norale de na9e ari şi ici. Dar ui terior"
e6ist;nd echi!e i6te aerona9ale" leg7turi radi cu baza" instruente ai sofisticate şi o
e6!erien@ ai are" fiecare dis!ari@ie a fost in9estigat7 cu ulY ai ult7 aten@ie.
0a data de H iulie )*,+" un a9ion C?, al Marine> Militare erican e" cu un echi!a>
forat din sas ebri" efectua un zbor de rutin7 8ntre Beruda g> baza aerian7
Morrison" <al Beach" ultia sa !ozi@i 8nregistrat7 fiind ca #a )== de ile de
Beruda> #ediat sau declanşat cercet7ri aerona9ale intense de c7tre arata terestr7"
arin7 şi <aza de Coast7 care au aco!erit o su!rafa@7 de !este )== === de rni8 !7trate
de a!7" dar nu sau desco!erit r77şi@e !ete de ulei Acu e6ce!@ia unor !erne de
scaune şi a unei butelii de o6igen care nu au fost identificate ca ) a!ar@in;nd echi!a>ului
dis!7rut.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G+
i !entru c7 aseenea cazuri au continuat" sau rearcat unele coinciden@e oarecu
alarante" 8n sensul c7 dis!ari@iile din Triunghi !ar s7 se !etreac7 8n !erioada de 9;rf a
turisului şi a sezonului hotelier" din noiebrie !;n7 8n februarie. i ai sur!rinz7toare a
fost constatarea c7 ulte dis!ari@ii au a9ut loc 8ntro !erioad7 de c;te9a s7!t7;ni 8nainte
sau du!7 Cr7ciun. 4n a9ion de !asageri anglosudaerican" de ti! Tudor #V" cu !atru
otoare de fa!t un fost bobardier 0ancaster transforat şi botezat S$ar Tiger a
dis!7rut 8n ti! ce zbura din zore s!re Beruda" la data de G* ianuarie )*,L. 9ionul
a9ea un echi!a> forat din şase ebri şi un nu7r de G? de !asageri" !rintre care şi ir
rthur Cunningha" areşal britanic al aerului din cel deal doilea r7zboi ondial" fostul
coandant al 2econd Tactical ir orce din /.... 9ionul S$ar Tiger era !rograat
s7 aterizeze la iberly ield" Beruda. 0a ora GG şi H= de inute" cu !u@in ti! 8nainte de
aterizare" !ilotul a transis turnului de control un esa> 8n care" !rintre altele" se en@iona
c7 9reea este e6celent7 şi 9o a>unge confor orarului. <ozi@ia a9ionului era la HL=
de ile nordest de Beruda.
!oi nu sa ai !riit nici un esa>" dar nici S$ar Tiger nu a ai sosit 9reodat7 la
 

destina@ie. %u sa !riit nici 7car un 2.5.2. sau 9reo alt7 counicare urgent7 care s7
indice fa!tul c7 a9ionul ar a9ea !roblee" cu toate c7 9reea era o!ti7 !entru zbor. 0a
iezul no!@ii" S$ar Tiger era trecut !e lista 8nt;rzierilor şi a doua zi" )H ianuarie" o!era@iunile
de cerce8aresal9are erau de>a lansate. Treizeci de a9ioane şi zece na9e au !ie!t7nat
 !ractic zona ti! de ai ulte zile" f7r7 s7 se 8nregistreze 9reun rezultat. C;te9a cutii de
len şi butoaie etalice !entru !etrol au
 
GL
C-/012 B1/0#T3 l T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G*
 
fost senalate la nord9est de Beruda" la data de H) ianuarie. Dac7 acestea ar fi
a!ar@inut lui S$ar Tiger, 8nsena c7 a9ionul a de9iat cu sute de ile fa@7 de ruta sa
noral7" !;n7 c;nd ce9a )a lo9it" dar trebuie s7 reainti fa!tul c7 !ilotul nu a senalat
niic deosebit cu !ri9ire la rut7 şi nici la odul de func@ionare a a9ionului.
 A

#n ti! ce c7ut7ri8e erau 8n curs" nueroşi radioaatori afla@i dea lungul coastei
tlantice şi chiar 8n interiorul teritoriului au ca!tat esa>e trunchiate" ca şi c;nd cine9a
transitea 8n codul Morse f7r7 s7) cunoasc7. <unctele şi liniu@ele silabiseau cu9;ntul TiN
ger. i ai straniu a fost un ra!ort al <azei d e Coast7 din %efoundland. C;nd
 benzile de 8nregistrare sau o!rit" sa desco!erit c7 cine9a transisese un esa> radio"
 !ronun@;nd doar literele $-%<" care constituiau indicati9ul lui S$ar Tiger.
2a !resu!us c7 aceste esa>e sunt falsuri" cunosc;nduse fa!tul c7 e6ist7 !ersoane
anorale care sit o !l7cere deosebit7 la auzul unor dezastre. Totuşi sa constatat o
ase7nare cu 3borul )*: du!7 ore 8ntregi de la dis!ari@ie sau rece!@ionat esa>e slabe"
la Miai" ce re!rezentau indicati9ul unui a9ion" ca şi c;nd acestea ar fi fost transise de
lao de!7rtare ult ai are" 8n ti! şi s!a@iu" fa@7 de zona unde sa !etrecut
dis!ari@ia.
Ministrul britanic al 9ia@iei Ci9ile a forat o coisie de anchet7 sub conducerea
lordului Macillan" !entru a in9estiga dis!ari@ia a9ionului S$ar Tiger. /a!ortul a fost
 !ublicat la o!t luni de la data dis!ari@iei şi en@ioneaz7 c7 nu e6ist7 oti9e s7 se
cread7 c7 S$ar Tiger sa !r7buşit 8n are din cauza 9reunui defect ecanic" a li!sei de
cobustibil" a ne!utin@ei de a g7si destina@ia" a fenoenelor eteorologice ne
 !re97zute sau a unei erori de 8n7l@ie" ca s7 enuer7 doar c;te9a din !osibilit7@ile
analizate. /a!ortul en@iona c7 realizarea aerona9ei nu oferea oti9e s7 se b7nuiasc7
e6isten@a la !roiectarea sau construirea acestui a9ion Tudor #V" denuit S$ar Tiger a
unor erori tehnice sau abateri de la standardele acce!tate.
Concluzia final7 a coisiei se !oate a!lica !erfect şi 8n alte cazuri de dis!ari@ii de
a9ioane 8n Triunghi" at;t 8nainte c;t şi du!7 dis!ari@ia lui S$ar Tiger- 2e !oate s!une cu
certitudine c7 !;n7 acu nu sa in9estigat o !roble7 at;t de derutant7... #n li!sa unor
do9ezi clare !ri9ind natura şi cauza dezastrului" coisia nu a !utut face altce9a dec;t s7
sugereze nişte !osibilit7@i" dar nici una nu se ridic7 7car la ni9elul !robabilit7@ilor" 8n
acti9it7@ile care i!lic7 o coo!erare ff oului cu aşina g7si dou7 eleente diferite.
9e eleentul i!re9izibil al co!ortaentului uan de!endent de factori insuficient
cunoscu@iI a!oi ai e6ist7 şi eleentul ecanic su!us unor legi co!let diferite. <oate
a!7rea o c7dere a fiec7rui eleent 8n !arte sau o c7dere siultan7 a acestora. 2au 9reo
cauz7 e6terioar7 !oate co!leşi at;t oul" c;t şi aşina. Ce anue sa !etrecut 8n acest caz"
nu se 9a şti niciodat7.
 

0a )+ ianuarie )*,+" cu dou7s!rezece zile 8naintea 8!linirii unui an de la dis!ari@ia lui

S$ar Tiger, !rintroUcoinciden@7 e6traordinar7 a9ionul S$ar 'riei, sora gea7n7 a !riului"
cu o!t ebri 8n echi!a> şi treis!rezece !asageri la bord" a dis! 7rut 8n ti!ul unui zbor
8ntre Beruda şi Jaaica. /uta co!let7 era de la 0ondra la 2antiago Chile" iar escala
din Beruda a9ea dre!t sco! a!ro9izionarea cu cobustibil !entru 8nc7 zece ore de zbor.
C;nd S$ar 'riei a
H=
C-/012 B1/0#T3
 

 !lecat din Beruda la ora + şi H= de inute" area era cal7" iar condi@iile
eteorologice bune. C7!itanul a9ionului a transis ur7torul esa> de rutin7 s!re
Beruda" du!7 ?? de inute de la decolare: ici c7!itanul Mc <hee de la coanda
#ui S$ar 'riei 8n dru s!re ingstone Jaaica" !lecat din Ber uda.  atins 8n7l@iea
de croazier7. Vree bun7. Vo a>unge la destina@ie confor orarului... 2chib frec9en@a
ca s7 contactez ingstone.
!oi nu sau ai !riit alte esa>e.
C;nd au 8nce!ut cercet7rile !entru de!istarea a9ionului S$ar 'riei, 8n zon7 se g7sea o
for@7 na9al7 a 2.4.. care f7cea ane9re. Dou7 !orta9ioane şiau triis a9ioanele ca s7
se al7ture unit7@ilor de sal9are ale <azei de Coast7 şi ale or@elor erieneI de aseenea"
au !artici!at a9ioane britanice din Beruda şi Jaaica. Cruciş7toarele" distrug7toarele şi
cuirasatul Missouri sau al7turat na9elor britanice !entru cercet7rile de su!rafa@7 şi la fel
au f7cut şi na9ele coerciale ce se aflau 8n zon7. 5 radiogra7 adresat7 tuturor na9elor
din zon7 con@inea ur7toarele:
9ionul S$ar 'riei 0 $agre" cu , otoare" al #i U niilor aeriene
 britanicosudaericane" ce a decolat
47
din Beruda la )G $.M.T." 8a )+ ianuarie" cu destina@ia Jaaica" !e ruta doi unu şase"
a fost re!erat ultia oar7 la )? ile nord de Beruda" la )H $.M.T." #a )+ ianuarie.
Toate na9ele sunt solicitate s7 ra!orteze acestei baze orice r77şi@e !lutitoare ale
a9ionului" dac7 sunt desco!erite" cu ar fi aterial de obilier şi !erne de culoare
albastr7" b7rci de cauciuc de culoare galben7" 9este de sal9are ti! ZMae West[ de culoare
aro 8nchis" orice obiect ce !oart7 8nsenele B2" sau obiecte de 8br7c7inte. 4n
nu7r de +G de a9ioane zbur;nd 8n fora@ie
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ H)

str;ns7 şi" uneori" ari!7 l;ng7 ari!7 au cercetat o su!rafa@7 de )?= === de ile
 !7trate de ocean" 8nce!;nd cu zona ultiului ra!ortradio şi continu;nd s!re sud9est" c7tre
Jaaica. %u sa g7sit nici cea ai ic7 do9ad7 des!re care s7 se !oat7 afira c7 a!ar@ine
a9ionului dis!7rut. /a!oarte des!re o luin7 ciudat7 !e are sau !riit" la data de
)L ianuarie" at;t de la un a9ion britanic c;t şi de #a un a9ion aerican" dar unit7@ile de
sal9are de!lasate 8n zona res!ecti97 nu au desco!erit niicI ca urare" or@ele eriene
şiau sus!endat cercet7rile la GG ianuarie.
a!tul c7 dou7 a9ioane de !asageri britanice Aabele a!ar@in;nd aceleiaşi co!anii
British 2outherican irays au dis!7rut la inter9al de un an unul de cel7lalt a
deterinat sus!ectarea unor sabota>e. ceast7 !osibilitate" !recu şi !reg7tirea echi!a>ului
şi a !ilotului" func@ionarea instruentelor de bord şi condi@iile atosferice au fost
in9estigate de Coisia Brabazon care nu a sesizat niic 8n neregul7I ... din cauza li!sei de
 !robe" datorat7 fa!tului c7 nu sau g7sit r77şi@e ale a9ionului" nu se cunoaşte cauza
 

accidentului lui S$ar 'riei, conchide ra!ortul.

4nul dintre oti9ele care au deterinat lansarea ac@iunilor asi9e de c7utare a
aerona9ei S$ar 'riei a fost fa!tul c7 un alt a9ion" un DCH" zbur;nd de la 2;n Juan la
Miai" a dis!7rut 8n neant cu to@i cei HP de !asageri şi ebri ai echi!a>ului" 8n
diinea@a zilei de GL decebrie )*,L. C7ut7rile infructuoase !entru desco!erirea
acestuia" cu !artici!area a !este ,= de a9ioane şi nueroase na9e" care au cercetat !este
H== === de ile de ocean şi coast7" fuseser7 sus!endate doar de o s7!t7;n7.
Circustan@ele dis!ari@iei a9ionului DCH au fost şi ai ciudate dec;t
 
HG
C-/012 B1/0#T3 l T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
HH
 
8n cazurile !recedente. Ca şi 8n celelalte situa@ii" 9reea era e6celent7 şi noa!tea senin7.
9ionul a decolat la ora GG şi H= de inute" !e data de G+ decebrie. #n ti!ul zborului
de noa!te" c7!itanul /obert 0inFuist a f7cut ur7toarea rearc7 la radioI #a te uit7O...
Cu to@ii c;nt7 colindeO Aceasta ne reainteşte de coinciden@a !ri9ind !erioada 8n care
dis!ar a>oritatea a9ioanelor.
lt esa> transis de DCH a fost rece!@ionat de turnul din Miai la ora , şi )H inute:
%e a!ro!ie de terenul de aterizare... 2unte doar la ?= de ile s!re sud... Vede
acu luinile din Miai. Totul e bine. şte!t7 instuc@iunile de aterizare. De atunci nu
sa ai auzit absolut niic des!re a9ion" iar cercet7rile terestre şi na9ale nu au de!istat
nici o r77şi@7 a acestuia. Desigur" nu sau desco!erit nici su!ra9ie@uitori şi nici indicii care
s7 l7ureasc7 ce sa 8nt;!lat cu echi!a>ul sau cu !asagerii. Trebuie rearcat fa!tul c7 din
cli!a c;nd c7!itanul a counicat c7 !ozi@ia a9ionului este la ?= de ile sud de Miai" nu
sa obser9at nici o e6!lozie sau flac7r7 !e cer şi nu sa rece!@ionat nici un 2.5.2. sau
May Day 8n eter. Ba ai ult" locul 8n care a9ionul a dis!7rut era deasu!ra zonei
lorida eys" unde a!ele sunt li!ezi şi ad;nci doar de G= de !icioare" ceea ce ar fi
 !eris de!istarea şi identificarea e!a9ei a9ionului. cesta a fost doar unul dintre cazurile
8n care aerona9ele sau deaterializat cu !asageri cu tot 8n a!ro!ierea terenului de
aterizare" sau c;nd na9e au dis!7rut 8n 9ecin7tatea !ortului de destina@ie" du!7 cu 9o
9edea 8n ca!itolul ur7tor.
Marile aerona9e care au dis!7rut du!7 incidentul cu S$ar 'riei au urat acelaşi dru"
adic7: zborul sa desf7şurat noral" a!oi niic şi nu sau g7sit nici
o ur7 de sf7r;7turi" !ete de ulei" r77şi@e !lutitoare" echi!aent şi nici agloer7ri
neobişnuite de rechini nu sau senalat.
9ioane ai ici au continuat s7 dis!ar7 şi ele. %u ai !u@in de nou7 aseenea
a9ioane sau e9a!orat f7r7 ur7 8n largul coastelor loridei" 8n decebrie )*,*" nu7r
suficient !entru a alerta organele co!etente" deoarece senala e6isten@a unui !ericol 8n
zon7" deşi odul 8n care sau !etrecut dis!ari@iile nu a fost acelaşi 8n toate cazurile.
9ioanele au continuat s7 dis!ar7  2i m anii cincizeci. #n artie )*?=" un 4.2.
$lobeaster a dis!7rut 8n !artea de nord a Triunghiului !e c;nd se 8ndre!ta s!re #rlanda.
<e G februarie )*?G" un cargou  Bri$ish 3or  cu HH de !asageri şi ebri de echi!a> la
 bord" a dis!7rut 8n !artea nordic7 a Triunghiului !e c;nd zbura s!re Jaaica. 2au
rece!@ionat nişte senale slabe 2.5.2." dar sau 8ntreru!t iediat.
0a data de H= octobrie )*?," un a9ion al Marinei 2.4.." un Cons$ella$ion cu ,, de
 !asageri şi ebri de echi!a> la bord a dis!7rut !e ruta baza aerona9al7 <atu6ent /i9er"
Maryland #nsulele zore" condi@iile atosferice fiind bune. <este G== de a9ioane şi neN
 

nu7rate na9e au cercetat ai ulte sute de ile !7trate" dar nu au g7sit niic. Ca şi 8n
alte c;te9a cazuri sa rece!@ionat un 2.5.2. slab la scurt ti! du!7 dis!ari@ia a9ionului.
0a data de ? a!rilie )*?P" un bobardier BG?" transforat 8n cargou" a dis!7rut cu
 !atru oaeni #a bord 8n zona Tongue of the 5cean" un canion subarin ad;nc de o il7"
la est de #nsula ndros din rhi!elagul Bahaas.
8n ti!ul unei isiuni de !atrulare 8n zona Berudelor a dis!7rut un hidroa9ion al
Marinei 2.4..

T #
U  T 

UUUflUUUUffWfflWWW9U
li) 4
34
C-/012 B1/0#T\
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
H?
 
de ti!ul Martin Marlin<.2.M." la data de * noie> brie )*?P.
4n a9ion cistern7 B?=" a!ar@in;nd or@elor e riene ale 2.4.." a flat m zbor de
la baza aeriana 0angley" Virginia" s!re zore" a dis!7rut la data d L ianuarie )*PG" la
fel ca şi a9ionul SuperCons$ella $ion, m )*?,. Ca şi 8n cazul SuperCons$ella$ionulu sa
rece!@ionat un esa> slab radio ce f7cea referir #a unele dificult7@i ne!recizate" a!oi
niic şi" ca şE 8n cazurile anterioare" nu sau desco!erit r77şi@e ş nici cauzele
dis!ari@iei nu au fost stabilite. Trebui en@ionat c7 echi!a>ele abelor a9ioane
a9eau 8 dotare echi!aent co!let de sal9are" deci ceea cer sa 8nt;!lat cu ele sa
 !etrecut e6tre de ra!id şi 8n od ne!re97zut.
4n incident oarecu ase7n7tor cu acela al 3borului )* sa !etrecut cu un a9ion
 !articular ce zbura s!re %assau" #nsulele Bahaas" 8n a!ro!ierea #nsulei $reat baco. Cu
toate c7 9reea 8n acea" diinea@7 era e6celent7" !ilotul a lansat un 2.5.2 counic;nd c7
 !luteşte 8n cea@7 şi nu a fost 8n stare s7şi !recizeze !ozi@ia sau s7 9ad7 9reo insul7 sub el.
#n acest caz" a9ionul nu a dis!7rut co!let !entru c7 sa desco!erit o bucat7 de ari!7
 !lutind !e a!7.
5 !ierdere dubl7 sa !etrecut la data de GL august )*PH. #ni@ial sa crezut c7 este 9orba
de o dis!ari@ie" dar atunci c;nd sau desco!erit unele r77şi@e isterul a de9enit şi ai
ad;nc. Dou7 a9ioane cistern7 C)H?" fiecare cu c;te !atru otoare cu reac@ie A!riele
reactoare !ierdute 8n Triunghi" !lecate de la baza aerian7 -oestead" lorida" se aflau
8n isiune de rea!ro9izionare cu cobustibil c;nd au dis !7rut la !u@in ti! du!7 ce şiau
counicat !ozi@iile"O la H== de ile sud9est de Beruda. Cercet7rile inX
tense au localizat c;te9a r77şi@e !robabile" la GP= de ile sud9est de Beruda" iar
in9estigatorii au tras concluzia c7 cele dou7 a9ioane sau ciocnit 8n aer. Dar c;te9a zi8e
ai t;rziu" alte r77şi@e" !resu!use a fi ale celuilalt a9ion" au fost g7site la o distan@7 de
)P= de ile de !riele resturi de e!a97. Dac7 sau ciocnit 8n aer" şi asta contrar celor
sus@inute de or@ele eriene care au afirat c7 ele nu zburau unul J;ng7 cel7lalt"
atunci ce9a a se!arat r77şi@ele ult ai ra!id dec;t ar fi facuto curen@ii oceaniciI iar
 

dac7 sau !r7buşit siultan" care au fost cauzele ce au dereglat a!aratele de bord 8n
acelaşi ti! la abele a9ioaneQ
8n luna ur7toare" !e GG se!tebrie" un C)HG Cargo Ma2$er a dis!7rut 8ntre Delaare
şi zore. 4ltiul esa> al !ilotului s!unea c7 totul este bine şi 8şi !reciza !ozi@ia la
circa L= de ile sud de coasta Jersey. 5 ac@iune intens7 de cercetare" la care au !artici!at
a9ioane şi na9e ale Marinei Militare şi <azei de Coast7" a continuat !;n7 la data de G?
se!tebrie" dar f7r7 nici unrezultat.
0a data de H iunie )*P?" un a9ion C))*  5ling Boxcar, aflat 8ntrun zbor de rutin7 de
la baza aerian7 -oestead s!re insula $rand Tur(" cu zece ebri de echi!a>" a
dis!7rut 8n a!ro!iere de Bahaas. 4ltiul esa> !riit de la C))* !reciza !ozi@ia sa la
)== de ile de!7rtare de destina@ie" sosirea ur;nd s7 aib7 loc a!ro6iati9 du!7 o
or7. cesta a fost ultiul esa>. Du!7 cinci zile şi cinci no!@i de c7ut7ri" <aza de Coast7 a
ra!ortat rezultate negati9e" 8nso@ite de obişnuitul coentariu: %u a9e nici o i!otez7.
Ca şi 8n cazul 3borului )* şi al altor dis!ari@ii de a9ioane" şi acu au fost interce!tate
esa>e care du!7 scurt ti! au 8ncetat" caşi e;nd cine9a
 
HP
C-/012 B1/0r 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
37
 
ar fi blocat transisiunea radio" sau ca atunci c;ne a9ioanele se de!7rteaz7 !rea ult.
Trebuie en@ionai fa!tul c7 un alt a9ion ce zbura !e aceeaşi rut7 ci a9ionul dis!7rut"
dar 8n sens in9ers" a ra!ortat c> 9reea şi 9izibilitatea erau bune.
8n !erioada )*,?)*P? au dis!7rut )? a9ioane co> erciale" !recu şi un nu7r are
de a9ioane i litare şi !articulare. #ar fenoenul nu a dat senE de atenuare.
19eniente ciudate au 8nso@it dis!ari@ia lui Caro> lyne Cascio" !ilot cu bre9et" care"
zbur;nd cu un a9io> uşor" a dis!7rut la + iunie )*P," 8!reun7 cu 8nc7 ui !asager aflat la
 bord" !e ruta %assau" insula $ra Tur(" Bahaas. C;nd a a>uns la !unctul unde" conE
for calculelor" trebuia s7 fie insula $rand Tur(" a transis un esa> radio senal;nd
c7 nuşi !oatE g7si direc@ia şi c7 sur9oleaz7 8n cerc dou7 insule nei> dentificate" ad7ug;nd:
colo" >os" nu este niic ce9a ai t;rziu: 1 9reun i>loc de a ieşi din situatU ast aQ
Ciudat este fa!tul c7 artorii de !e $raii Tur( au obser9at la 9reea res!ecti97 un
a9ion uş care a sur9olat 8n cerc insula ca o >u7tate de or du!7 care a dis!7rut. #ns7
cu se e6!lic7 fa!tul a fost z7rit de locuitori" !e c;nd !ilotul nu a !ut 9edea
cl7dirile de !e insul7Q
4n a9ion Chase 'C)GG" cu dou7 !ersoane i bord" zbur;nd de la <al Beach"
orida" la $rai Bahaa a dis! 7rut la nord9est de Biini" la da de )) ianuarie )*P+.
5 dis!ari@ie recent7 sa !etrecut !e o rut7 scurl de la ort 0auderdale la ree!ort" !e
data de l iun )*+H" c;nd un a9ion Cesna )L= sa 9olatilizat 8r !reun7 cu /eno /igoni şi
co!ilotul Bob Corner" rsau g7sit r77şi@e de e!a97 dea lungul rutei sa
de zbor şi nici nu sau rece!@ionat !rin radio a!eluri de a>utor.
Chiar acu" c;nd aceast7 carte a fost dat7 la ti!ar" a ai a9ut loc o dis!ari@ie ciudat7"
la *== de ile sud9est de zore" unde a fost z7rit !entru ultia oar7 Thoas $atch A)+
februarie )*+, care 8ncerca s7 tra9erseze tlanticul 8n balon. Marina 2.4.. şi a9ioanele
au cercetat 8n zadar o su!rafa@7 de GGH de ile !7trate" 8ntinderea oceanului şi inconstan@a
9;nturilor sunt suficiente !entru a e6!lica fa!tul c7 balonul a !utut fi 8nghi@it de a!7" dar
zona 8n care a dis!7rut intrig7" !un;nd sene de 8ntrebare.
 

<entru fiecare caz 8n !arte au fost a9ansate i!oteze şi au fost f7cute ra@ionaente
diferite. Trebuie s7 re@ine 8ns7 c7 unele fraze se re!et7 8n ra!oartele oficiale" 8n c7r@i şi
8n articole din !res7" 8ntre care: C..T. turbulen@e din senin" schib7ri bruşte de direc@ie
şi intensitate ale 9;ntului" abera@ii atosferice" anoalii agnetice şi defora@ii
electroagnetice" care ar !utea e6!lica unele dis!ari@ii de a9ioaneI dar sub nici o for7 nu
 !ot >ustifica toate dis!ari@iile de a9ioane din zon7.
#n ti! ce <aza de Coast7 şi Marina Militar7 recunosc e6isten@a unei zone 8n care
 busolele sunt dereglate şi transisiunile radio ecranate" !olitica oficial7 este clar e6!riat7
 !rin cu9intele c7!itanului 2.W. -u!hrey: %u se e9iden@iaz7 e6isten@a 9reunei abera@ii
atosferice 8n aceast7 zon7 şi nici c7 ar fi e6istat 8n trecut. 9ioanele Marinei şi cele de
 !atrulare ale <azei de Coast7 8ntre!rind cu regularitate zboruri 8n zon7" f7r7 incidente.
#n orice caz" frec9en@a dis!ari@iilor 8n !artea inferioar7 a Triunghiului Berudelor" 8n
s!ecial 8n regiunea insulelor Bahaas" a coastei estice a loridei şi
 
HL
C-/012 B1/0#T3 i T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
H*
 
la lorida eys" a fost bine e6!licat7 de regretatul #9an 2anderson" care a in9estigat
ti! de ul@i ani aceast7 zon7 ca şi altele 8n care au dis!7rut na9e şi aerona9e: %u7rul
dis!ari@iilor este ult ai are aici dec;t 8n oricare alt7 !arte.
5 obser9a@ie !ertinent7 a fost f7cut7 de Dale Tit8er 8n cartea sa (ings of Mis$er
Ari!ile isterelor" care senaleaz7 c7 !;n7 acu a dis!7rut o i!resionant7 flotil7
aerian7 8ntro zon7 at;t de ic7: Toate aceste a9ioane erau !ilotate de a9iatori cu
e6!erien@7 şi diri>ate de na9igatori s!ecializa@i. Toate a9eau radiouri şi echi!aente de
sal9are" şi toate au dis!7rut 8n condi@ii eteo bune.
1l a ai ad7ugat şi obser9a@ia şocant7 c7 ai toate dis!ari@iile au a9ut loc 8n
ti!ul zilei.
/obert Burgess" un alt cercet7tor al fenoenelor 7rii" a scris 8n cartea sa Sinings,
Sal"ages and Shiprecs A2cufund7ri" sal97ri şi naufragii ur7toarele: 9e oti9e s7
crede c7 un factor cu ult ai 8nsenat dec;t 8nt;!larea este i!licat 8n aceste
accidente isterioase.
 ai ad7ugat c7 indiferent ce se 8n@elege !rin Zabera@ie atosferic7[ sau orice
altce9a" ea se isc7 f7r7 9este şi suficient de des !entru a ne alara.
şa cu a en@ionat ai 8nainte" e6ist7 8ndoieli considerabile cu !ri9ire la liitele
Triunghiului Berudelor" !recu şi la e6isten@a 8n fa!t a acestuia.  fost descris ca un
triungi cu 9;rful nordic 8n BerudaI ca o zon7 8n for7 de rob gigantic 8n !artea 9estic7
a tlanticului de nordI ca o arie ce ur7reşte !latfora continental7 sudic7 a 2.4.."
$olful Me6ic şi ntilele" sau ca o zon7 !rie>dioas7 elastic7 ce se 8ntinde din
arhi!elagul Bahaas ! ;n7 8n lorida şi de aici !;n7 8n $olful Me6ic. bstrac@ie f7c;nd
de
fora !e care o are" aceast7 regiune a creat un 8ntreg folclor cu !ri9ire la dis!ari@ii"
indiferent c7 este 9orba de a9ioane" na9e" iahturi" abarca@iuni" subarine sau !ersonalul
dis!7rut de !e na9ele abandonate. tribuirea unor !uteri isterioase Triunghiului
Berudelor a de9enit at;t de r7s!;ndit7 8nc;t de fiecare dat7 c;nd au loc dis!ari@ii sau
accidente" se reiau şi se trec 8n re9ist7 ulte dintre tainele nerezol9ate anterior.
1isiunile TV sau ale radioului !un 8n discu@ie 8ntreb7rile ascult7torilor" 8n od firesc
 

interesa@i" care se g;ndeau s7 se a9entureze 8n zon7 cu a9ionul. De regul7" acestor 8ntreb7ri

8ngri>orate li se dau r7s!unsuri liniştitoare" neg;nduse !osibilitatea unor !ericole" o dat7 ce
sau f7cut şi se fac at;t de ulte tra9ers7ri ale Triunghiului" f7r7 incidente. gen@iile de
9oia> sunt uneori 8ntrebate de c7l7tori: 3bura@i !rin Triunghiul BerudelorQ o 8ntrebare
la care se !oate r7s!unde negati9 cu uşurin@7" 8ntruc;t liitele acestuia sunt relati9e. 5dat7
c;nd un a9ion a a9ut 8nt;rziere" unui !asager i!acientat i sa re!licat:  trebuit s7
ocoli Triunghiul Berudelor.
4n alt eleent liniştitor este dotarea actual7 a a9ioanelor cu ai ulte sistee de
siguran@7 dec;t 8n trecut" cu ar fi sisteul de radiona9iga@ie D1CC şi sisteul de
na9iga@ie !entru distan@e ari 05/%I !;n7 şi a9ioanele ici au un siste de
direc@ionare radio 5M%#" care le !erite s7 g7seasc7 druul s!re baz7 chiar şi !e cea@a
cea ai dens7.
Dar 8n ciuda 8bun7t7@irilor aduse" incidente ne!l7cute şi !ierderi continu7 s7 se
8nregistreze 8n interiorul Triunghiului. nul trecut" ai ulte a9ioane sau dezintegrat 8n
od isterios la ic7 distan@7 de aero!ortul din Miai" inclusi9 a9ionul 0oc(heed
40
C-/012 B1/0#T3

0)=))" denuit 3borul ,=)" care a dis!7rut la data de G* decebrie )*+G" cu !este )==
de !asageri şi ebri ai echi!a>ului la bord. 9ionul a!ar@inea co!aniei 1astern irlines.
16ainarea condi@iilor 8n care sa !ierdut 3borul ,=) !oate arunca o raz7 de luin7
asu!ra nueroaselor zboruri dis!7rute brusc. Dr. Manşon Valentine obser97: naliz;nd
datele dis!onibile" reiese c7 *n ul$imele  sau 7 secunde ale zborului" a9ionul a cobor;t cu
o 9itez7 at;t de are" 8nc;t nici turnul din Miai" nici !ilo@ii nu au a9ut ti! s7#
controlezeI toate altietrele func@ionau şi 8n condi@ii norale !ilo@ii ar fi !utut efectua
ane9rele necesareI aceast7 cobor;re a fost at;t de brusc7 A8n nici un ra!ort nu se
en@ioneaz7 c7 ar fi ce9a neobişnuit" 8nc;t turnul din Miai nu a a9ut la dis!ozi@ie dec;t
,= de secunde !entru a o sesiza" !ractic o singur7 baleiere a radaruluiI la cea dea doua
baleiere a9ionul c7zuse de la *== de !icioare la 8 de picioare Aşi sa constatat c7 este cu
G=== de !icioare 8n afara culoarului s7u de zbor. <robabil c7 de>a se zdrobise. C7derea
nu !oate fi !us7 !e seaa defect7rii !ilotului autoat" a otoarelor sau li!sei de
e6!erien@7 a !ilotului. Trebuie sa e6iste o cauz7 atosferic7" foarte !robabil o anoalie
agnetic7.
tunci c;nd a9ioane şi na9e dis!ar 8n od isterios sau c;nd 9reun a9ion se
9olatilizeaz7 8n zon7" un nu7r din ce 8n ce ai are de !ersoane se 8ntreab7 dac7
 !ierderile se datoreaz7 unor cauze norale" cu ar fi condi@iile eteorologice
nefa9orabile" eroarea de !ilota> din !ricina oboselii !ilo@ilor" greşelile de na9iga@ie"
defectarea otoarelor" deteriorarea fusela>ului etc." sau daca acea for@7 care !arc7 sulge
a9ioanele din atosfer7 şi na9ele de !e a!7 ai este 8nc7 acti97. John $odin :This
 Baffling (orld; acce!ta !ublic aceast7 !osibilitate şi nota c7 autorit7@ile ae
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,)

ricane şi britanice nu au declarat niciodat7 oficial Triunghiul Berudelor ca fiind o zon7

de !ericol" ad7ug;nd: Dar 8n od neoficial e6!er@ii arinei şi a9ia@iei au recunoscut c7
este !osibil s7 se confrunte ai degrab7 cu un fenoen al ediului 8ncon>ur7tor dec;t cu
un lan@ de defec@iuni tehnice. 1l ai constata ca ceea ce se 8nt;!l7 este la fel de
necunoscut oaenilor de azi aşa cu era !uterea radiului !entru alchiiştii din secolul a8
]Vlea. #n continuare ai ar7ta: Cu toate c7 nieni nu !oate afira cu certitudine c7
e6ist7 o leg7tur7 8ntre dis!ari@iile de na9e şi cele de a9ioane... ele sau !etrecut 8n aceeaşi
 

zon7 geografic7 8ngust7.

^ C? £3

Cu ult 8naintea incidentelor a9iatice din anii X,=" ca şi du!7 aceea" zona de ocean
cu!rins7 8n Triunghiul Berudelor inclusi9 Ca!ul -atteras" coastele Caro8inei şi
str;toarea lorida era denuit7 Ciitirul na9elor sau Marea na9elor !ierdute" dar
din cu totul alte oti9e: aici 9asele sau !ierdut 8n condi@ii de are cal7. #n interiorul
acestei arii" dea lungul anilor sau senalat dis!ari@ii de na9e ari f7r7 ca acestea s7
lanseze senale 2.5.2. şi f7r7 ca s7 fie g7site r77@işe !lutitoare sau cada9re oeneştiI
8ns7 nuai du!7 dis!ari@ia a9ioanelor din )*,?" cercet7torii au 8nce!ut s7 ia 8n considera@ie
analogia odalit7@ilor de dis!ari@ie a na9elor ari şi ici. 4n titlu din re9ista
<uardian, ce a!are la Manchester" este ti!ic !entru un anuit gen de reac@ii: Ciitirul
din Marea 2argaselor 8nghite acu" !e l8ng7 na9e" şi a9ioane.
Dis!ari@ia a9ioanelor a adus Triunghiul Berudelor 8n aten@ia luii 8ntregi. Dar de
ai bine de )+= de ani" şi !robabil 8nc7 8nainte de a se fi f7cut 8nsen7ri des!re aceste
cazuri" na9e ari şi ici au
 
,G
$HARLE# B1/0#T3
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
,H
 
dis!7rut cu echi!a>e cu tot 8n Triunghiul Berudelor Asunt 8ns7 cazuri c;nd doar
echi!a>ele au dis!7rut de !e na9e. 5 !arte din aceste dezastre arine au tr7s7turi ce
aintesc !ierderile de a9ioane" altele 8ns7 !rezint7 !articularit7@i neobişnuite şi
sur!rinz7toare.
</#%C#<0101 D#2</#^## D1 V#5%1 \%E T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
). ? decebrie )*,?: cinci bobardiere ti! TBM
 '"engers, a!ar@in;nd Marinei Militare" aflate 8ntrun
zbor de antrenaent de la baza ort 0auderdale"
lorida. 1chi!a>ul forat din ), ebriI dou7 ore
de zbor noralI sau !ierdut la a!ro6iati9 GG? de
ile nordest de baz7.
G. ? decebrie )*,?: un hidroa9ion <BM  Mar$in,
cu un echi!a> forat din )H ebri" triis !entru a
9eni 8n a>utorul T.B.M.urilorI du!7 G= de inuteI
leg7tura radio sa 8ntreru!t şi a9ionul a dis!7rut.
H. )*,+: Superfor$ Aun a9ion C?X, al aratei
2.4.. a dis!7rut la )== de ile de Beruda.
,. G* ianuarie )*,L: S$ar Tiger, un a9ion cu !atru
otoare" de ti! Tudor #V" a !ierdut contactul radio
la HL= de ile nord9est de BerudaI a9ea H) de
 !ersoane #a bord c;nd a dis!7rut.
?. GL decebrie )*,L: DCH" un char$er !articular.
<e ruta de la 2;n Juan A<uerto /ico s!re MiaiI>
HG de !asageri" !lus echi!a>ul.
P. )+ ianuarie )*,*: S$ar 'riei, aerona97 sor7 cuX:
S$ar Tiger= zbura de la 0ondra s!re 2antiago AChile"
9ia Beruda şi JaaicaI leg7tura radio sa !ierdut
 

la HL= de ile sudsud9est de Beruda !e ruta s!re

ingston.
+. Martie )*?=: <*obemas$er Aa9ion aericanI dis
 !7rut 8n a!ro!ierea laturii nordice a Triunghiului !e
c;nd zbura s!re #rlanda.
L. G februarie )*?G: 3or Transpor$ AbritanicI dis
 !7rut 8n !artea de nord a Triunghiului !e c;nd zbura
s!re Jaaica" cu HH de !asageri la bord.
*. H= octobrie )*?,: Super Cons$ella$ion Aa!ar 
@in;nd MarineiI sa 9olatilizat 8n !artea de nord a
Triunghiului cu ,G de !asageri la bord.
)=. * noiebrie )*?P: un hidroa9ion  Mar$in <?M
al MarineiI dis!7rut cu zece ebri ai echi!a>ului la
 bord" l;ng7 Beruda.
)). L ianuarie )*PG: un a9ioncistern7 C?="
a!ar@in;nd or@elor erieneI dis!7rut !e ruta 0angley
ield" Virginia zore.
)G. GL august )*PH: dou7 a9ioanecistern7 noi" de
ti!ul C)H?" ale or@elor eriene" fiecare din ele
cu c;te !atru otoareI !lecate de #a baza -oestead"
lorida" 8n isiune secret7 de rea!ro9izionare 8n zona
tlanticului" dis!7rute la H== de ile sud9est de Ber 
uda.
)H. ? iunie )*P?: un a9ion C))* 5fing Boxcar,
 &ece oaeni la bordI !ierdut la sud9est de Bahaas.
),. ? a!rilie )*?P: un bobardier B?G" transfor 
at 8n cargou ci9ilI !ierdut 8n sud9estul zonei Ton
gue of the 5ceanI trei oaeni la bord.
)?. )) ianuarie )*P+: un a9ion chase 'C)GG" trans
forat 8n cargouI !atru !ersoane la bordI !ierdut 8n
zona $ulf 2treaului" 8ntre <al Beach şi $rand
fe
Bahaa.
)P. GG se!tebrie )*PH: un a9ion C)HG Cargo
mas$er sa e9a!orat 8n dru s!re zore.
</#%C#<0101 %V1 D#2<_/4T1 24 B%D5%T1 \% 35%
T/#4%$-#404#
). )L,=:  #osalie, na97 are francez7I g7sit7 !e ruta 1uro!a-a9ana" 8n zona
Triunghiului" cu !;nzele 8ntinse" 8nc7rc7tura intact7 şi nici o !ersoan7 la bord.

d44
C-/012 B1/0#T3 ZT/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
,?
 
G. #anuarie )LL=: '$alan$a, fregat7 britanic7I a !le
cat din Beruda s!re nglia cu G*= de !asageri la
 bordI dis!7rut7" !robabil" l;ng7 Beruda.
 

H. 5ctobrie )*=GI 5rea, na97 geran7 din 8en"

cu trei catargeI g7sit7 la !u@in ti! du!7 !lecarea
din Manzanillo" Cuba" ult 8nclinat7" cu catargele !ar 
@ial distruse şi cu ancora at;rn;ndI calendarul c7!i
tanului ar7ta data de , octobrie.
,. , artie )*)L: na9a de trans!ort a Marinei
2.4.." U. S. S. Cclops, lung7 de ?== de !icioare şi cu
un de!lasaent de )*=== t.d.I a !lecat !e , artie
din Barbados s!re %orfol( cu H=* !asageri la bordI
9reea era bun7I nu sau transis esa>e radioI nu
sau g7sit r77şi@e.
?. )*G,:  #aiue Maru, cargou >a!onezI a cerut
a>utor !rin radio 8ntre insulele Beruda şi Cuba" a!oi
a dis!7rut.
P. )*G?: 2.2. Co$opaxi= a dis!7rut !e ruta dintre
Charleston şi -a9ana.
+. )*H): S$a"enger, cargou cu un echi!a> de ,H de
ebriI ultia oar7 a fost re!erat l;ng7 #nsula Cat"
Beruda.
L. !rilie )*HG: na9a  >ohn and Mar, cu dou7
catargeI 8nregistrat7 la %e 'or(I g7sit7 !lutind 8n
deri97" abandonat7 la ?= de ile de BerudaI !;nzele
erau str;nse şi cor!al na9ei !roas!7t 9o!sit.
*. Martie )*HL: 'nglo'us$ralian, cargou cu un
echi!a> de H* de ebri la bordI ultiul esa> !riit
de la 9est de zore counica: Totul este 8n ordine.
)=. ebruarie )*,=: iahtul <loria Coli$e din 2t.
VincentI g7sit abandonatI la bord totul era 8n ordine
G== de ile sud de Mobile" labaa.
)). GG octobrie )*,,: cargoul cubanez #ubicon
g7sit de <aza de Coast7 8n $ulf2trea l;ng7 coasta lorideiI abandonat" cu doar un
c;ine la bord.
)G. #anuarie )*?=: 2.2. Sandra, cargou de H?= de
 !icioare lungieI na9iga de la 2a9anah" $eorgia" s!re
 !uerto Cabello" VenezuelaI trans!orta H== t de in
secticideI a trecut de 2t. ugustine" lorida" a!oi a
dis!7rut f7r7 ur7.
)H. 2e!tebrie )*??: iahtul Connemaro ( a fost
abandonat la ,== de ile sud9est de Beruda.
),. G februarie )*PH: Marine Sulphur Queen, cargou
de ,G? de !icioare lungieI dis!7rut f7r7 s7 lanseze
9reun esa>I nu sa g7sit nici o e!a97I na9iga de la
Beauont" Te6as" s!re %orfol(" Virginia" cu echi!a>ul
co!letI ultia oar7 a fost re!erat l;ng7 Dry Tortuga.
)?. l iulie )*PH: Sno? Bo, abarca@iune de !escuit
de PH de !icioare lungieI echi!a>ul forat din ,= de
 

ebriI na9iga de la ingston" Jaaica" s!re %orth

east Cay" ce se afl7 la L= de ile s!re sudI a dis!7rut
cu tot echi!a>ul.
)P. Decebrie )*P+:  #e"onoc, un iaht de curse
 bun !entru orice fel de 9ree" lung de ,P de !icioareI
a dis!7rut !e c;nd se a!ro!ia de uscat.
)+. G, decebrie )*P+: (i$chcraf$, na97 ic7" !ar 
ticular7I !asagerul şi !ro!rietarul au dis!7rut !e c;nd
na9a se afla la o il7 de Miai" l;ng7 o geaandur7.
)L. !rilie )*+=:  Mil$on *a$rides, cargou aflat 8n
dru s!re Ca!eton" !lecat de #a %e 5rleans.
)*. Martie )*+H:  'ni$a, cargou de G= === td" cu
un echi!a> forat din HG de ebri" na9ig;nd de la
 %e!Frt %es s!re $erania.
 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
47

III. MAREA NAVELOR PIERDUTE

Dis!ari@iile de na9e 8n interiorul Triunghiului sa;

 !etrecut 8ntro regiune a tlanticului de 9est denul
it7 Marea 2argaselor" o 9ast7 8ntindere de a!7 io>
 bil7 nuit7 astfel din cauza ierbii de are Sargasun
care creşte aici din abunden@7. Dac7 ai era ne9oiU
de ce9a care s7 a!lifice isterul Triunghiului" aceas>
ta este Marea 2argaselor" care a constituit un i şteY
8nc7 de c;nd !riii na9igatori s!anioli şi !ortughez
au 8nt;lnito cu ?== de ani 8n ur7. Dac7 ai ad7
ug7 şi fa!tul c7" !robabil" fenicienii şi cartaginezi
.au str7b7tuto" atunci area de9ine un ister c7rei
a fost obser9at cu ii de ani 8n ur7.  >.
Marea 2argaselor este o regiune carac$eri&a$a, cun a ar7tat" de !rezen@a abundent7 a
ierbii arinS nuit7 Sargasum, care !luteşte fie se!arat" fiXe  sul fora unei ase
co!acte" arc;nd liitele aceste" 7ri 8n cu!rinsul oceanului. C;nd Colub a 97zu>
at;ta iarb7 a tras concluzia greşit7 c7 se afl7 8n a!ro!ierea uscatului. Marea 2argaselor
este deliitat7 h nord de $ulf2trea" care 8şi continu7 scurgerea ş o 8ncon>oar7 ai
8nt;i s!re nordest" a!oi s!re est iar la 9est şi sud este 7rginit7 de ruta de 8ntoarcere a
$ulf2treaului şi a Curentului 1cuatorial de %ordI ea se 8ntinde" cu a!ro6ia@ie" 8ntre H+
grade latitudine nordic7 şi G+ grade latitudine sudic7" şi 8ntre +? ş>
 !;n7 la ,= de grade longitudine 9estic7. 2ub a!ele ad;nci ale 7rii se 8ntind c;!iile
 

abisale -atteras si %ares" abru!tul Beruda /ise" nueroşi un@i subarini isterioşi ale
c7ror 9;rfuri se terin7 cu !latouri ca şi c;nd ar fi fost c;nd9a insule" iar !e latura estic7 o
 !or@iune din %orth tlantic /idge" un lan@ untos subarin ce se desf7şoar7 de la nord
s!re sud !rin i>locul oceanuluiI 9;rfurile cele ai 8nalte ies la su!rafa@7 şi foreaz7
insulele zore. Cu alte cu9inte" Marea 2argaselor este o are iobil7" li!sit7 de curen@i" cu
e6ce!@ia celor de la arginea saI ea se 8ntinde de la distan@a de G== de ile de ntilele
Mari s!re lorida şi coastele tlanticului !;n7 la a!ro6iati9 G== de ile de @7r" 8n
a!ro!ierea Ca!ului -atteras" şi a!oi s!re !eninsula #beric7 şi frica !;n7 la lan@ul untos
subac9atic %orth tlantic /idge" iar de aici se 8ndrea!t7 8na!oi c7tre continentul aerican.
#n afar7 de iarba oni!rezent7" o alt7 caracteristic7 a M7rii 2argaselor o constituie
calul total al a!elor sale" ceea ce a creat legenda !itoreasc7 şi deoralizant7 a M7rii
na9elor !ierdute" a Ciitirului na9elor !ierdute" şi a M7rii fricii. ceast7 legend7
arin7reasc7 !o9esteşte des!re o regiune a tlanticului" un ciitir din toate ti!urile" unde
9asele sunt !rinse şi iobilizate 8n c;!uri de iarb7 şi !utrezesc 8ncetul cu 8ncetul" dar
ane9rate de echi!a>e de schelete" adic7 de r77şi@ele neferici@ilor care nu au !utut sc7!a
şi au 8!7rt7şit soarta na9elor lor. #n aceast7 regiune a or@ii sar g7si 9ase cu aburi" iahN
turi" baleniere" cli!ere" brigantine" cor7bii de !ira@i şi galioane s!aniole !line cu bog7@ii. #n
entuziasul lor" naratorii adaug7 tot felul de na9e care 8n od sigur !utreziser7 cu ult
8nainte de !o9estirile R lorI dintre acestea din ur7 enuer7 dra((arele 9i(ingilor cu
,L
C-/012 B1/0#TG
scheletele 9;slaşilor la locurile lor" galerele arabe" trireele roane" na9ele coerciale
feniciene cu ancort de argint şi chiar 7re@ele na9e ale deult dis!7ru@ilor atlan@i" cu
 !rorele aco!erite cu !l7ci de aur toate aceste abarca@iuni fiind condanate s7 !utreN
zeasc7 ti! de secole !e o are neişcat7.
utorii !rielor legende des!re Marea 2argaseloi sar !utea s7 fi fost na9igatorii
fenicieni sau cartaginezi" care !robabil au str7b7tuto cu ii de ani 8i ur7" debarc;nd
 !e continentul aerican" du!7 cun atest7 inscri!@iile !e !iatr7 g7site 8n Brazilia şi 2.4..
tezaurele de onede feniciene desco!erite 8n zore !recu şi cele cartagineze
dezgro!ate 8n Venezue( şi !e coasta de sudest a 2.4.." ca şi re!rezent7riiS !icturale a
ceea ce !ar s7 fie 9izitatori sei@i sosi> 8n Me6ic. iralul cartaginez -iilco a f7cut" 8n
a ?== 8.Ch." un ra!ort cu !ri9ire la iarba şi la li!sa 9;nturi din Marea 2argaselor: %ici o
 briza nu 8!in> ge na9a" at;t de leneş şi ort este 9;ntul acestei i iobile... #n a!7 este
foarte ult7 iarb7 de !arc ar fi tufişuri care 8!otoleşte na9a... Marea ni este !rea
ad;nc7" fundul acesteia abia fiind aco!ei de un !ic de a!7... Monştrii arini işun7
8ncontinui 8ncoace şi 8ncolo 8not;nd !rin a!a iobil7" !e l;ngs na9ele care abia se
t;r7sc...
iralului -iilco i se !ot ierta e6ager7rileI li ura urei" fenicienii şi cartaginezii
erau interesatY s7i descura>eze !e ceilal@i na9igatori de a de!7şi Co> #oanele lui -ercule
A$ibraltar şi s7 treac7 din diterana 8n ocean" aceasta !entru a ono!oliza er@ul fa9orabil
 !e care 8l !racticau cu !o!ula@iile dt !e coastele tlanticului" ale 1uro!ei şi fricii" şi !oate
chiar din zone şi ai 8nde!7rtate. Cartaginezii a9eai instituit7 chiar !edea!sa cu oartea
 !entru c7!itani
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ,*

de na9e care ar fi di9ulgat rutele sau !rezen@a lor 8n tlantic" ceea ce e6!lic7 şi !ornirea
de a scufunda $oa$e na9ele str7ine ce se g7seau 8n a!ro!iere sau care str7b7tuser7
$ibraltarul.
 

l@i scriitori antici au brodat şi ei !e tea ra!oartelor 9reii" afir;nd c7 ad;nciile

ici ale a!elor tlanticului sar datora scufund7rii tlantidei" şi fabul;nd des!re iarba de
are 8n care se 8ncurcau 9;slele şi se 8!otoleau galerele. Ca a>oritatea legendelor" şi
Marea na9elor !ierdute !oate a9ea o baz7 real7" cu toate c7 a fost !igentat7 cu
fantezii şi 9isuri. ustralianul lan Villiers" un arinar 8ncercat care a na9igat toat7 9ia@a" a
tra9ersat Marea 2argaselor" a 8nt;lnit o na97 abandonat7 8n i>locul ierbii de are"
des!re care a s!us 8n cartea sa (ild @cean, )*?+ A5ceanul 27lbatic c7 dac7 un 9as ar sta
iobilizat din cauza li!sei 9;ntului destul7 9ree ca s7şi e!uizeze stocurile de aliente
din agazie" atunci 8n cele din ur7 ar creşte iarb7 şi sar de!une scoici !e na97 !;n7
c;nd" !ractic" nu ar ai !utea na9igaI iar cariul tro!ical ar g7urio !;n7 c;nd ar de9eni
... o as7 !utred7" condus7 de schelete"... care se 9a scufunda 8n area cal7.
Dintre na9ele abandonate care au fost 8nt;lnite 8n ti!urile oderne 8n Marea
2argaselor" unele fuseser7 !7r7site nu !entru c7 ar fi fost 8!iedicate de !7ien>enişul ierbii"
ci din cauza li!sei 9;ntului. 0atitudinile care tra9erseaz7 Marea 2argaselor au !riit
denuirea de 0atitudinile Calului" c7ci atunci c;nd s!aniolii au r7as iobiliza@i din
 !ricina li!sei 9;ntului şi c;nd rezer9ele de a!7 au sc7zut" sau 97zut ne9oi@i s7şi ucid7
caii de lu!t7 şi s7i arunce !este bord" !entru a econoisi rezer9ele de a!7I acest fa!t
J
?=
$HARLE# B1/0#T3
 

este 8nc7 un indiciu al calului !eranent ce doneşte 8n zon7.

 %a9ele oderne cu otoare nu ai risc7 s7 r7;n7 iobilizate din li!sa 9;ntului"
ceea ce face ca dis!ari@iile de na9e s7 fie şi ai isterioase.
Desigur c7 $oa$e dis!ari@iile de na9e sunt isterioase" ai ales c7 sunt e6tre de
rari c7!itanii c7re s7 rişte !ierderea na9ei lor. C;nd 8ns7 se descifreaz7 soarta unei na9e"
isterul 8nceteaz7. Dar nu este cazulf cu dis!ari@iile !etrecute 8n Marea 2argaselor.
0a 8nce!ut" dis!ari@iile din Marea 2argaselor şi> $ulf2trea au fost !use !e seaa
condi@iilor atosE ferice şi a !ira@ilor" din cauza 8nc7rc7turilor 9aloroasei !e care acestea
le trans!ortau" ai ales galioaneleO s!aniole. ceste na9e ce !lecau din Me6ic"
<anaaY şi zona 8n care ast7zi se afl7 statul Colubia" se> 8nt;lneau la -a9ana" de
unde !orneau ai de!arteY s!re eys şi 2tr;toarea lorida" unde ulte sai
scufundat din cauza uraganelor şi au de!ozitat bo @iile !e fundul 7rii" 8n beneficiul
genera@iilor ur7I toare de scafandri. ltele au fost scufundate de !ira@i
Dar na9ele au continuat s7 dis!ar7 8n condi@ii dt 9ree bun7 şi du!7 ce eseria de
 !irat a 8ncetat  s* ai fie un od de 9 ia@a !rofitabil" f7r7 a l7sa 8i ura lor
sf7r;7turi sau cada9re" dea lungul coas> telor şi a insulelor din tlanticul de 9estI
8n anii> ur7tori aceste eleente a9eau s7 de9in7 un fa!l coun.
Multe dintre dis!ari@ii i!lic7 na9e ale 2.4.. sau> ale altor @7ri" 8nce!;nd cu 422
 !nsurgen$, 8n august )L==" cu un echi!a> forat din H,= de ebri" şi terin;nd cu
dezastruY subarinului Scorpion, dii cauze necunoscute" cu ** de arinari la bord" 8n
)*PLI aceasta ca s7 ne o!ri la un e9enient a>orY
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ?)

dar care nu 8ncheie lista dis!ari@iilor. Totuşi Scorpion nu  a dis!7rut" c7ci el a fost localizat
la o ad;ncie de dou7 ile" la ,P= de ile sudest de zore.
 

lte dis!ari@ii neelucidate de na9e 8n zon7 sunt ur7toarele:

422  Aicering a dis!7rut !e G= august )L==" cu un echi!a> de *= de ebri la bordI"
 !lecase din %e Castle" Delaare" s!re $uadelu!a" #ndiile de Vest.
422 (asp a dis!7rut la * octobrie )L)," na9ig;nd 8n Marea Caraibilor" cu un echi!a>
de ),= de ebri.
422 (ild Ca$ a dis!7rut la GL octobrie )LG," !lecat din insula Tho!son s!re Cuba"
cu un echi!a> forat din ,= de ebri.
-M2  '$alan$a. a dis!7rut 8n ianuarie )LL=" na9ig;nd din Beruda s!re nglia" cu un
echi!a> la bord forat din G*= de arinari" 8n a>oritate c7de@i afla@i la !ractic7. Marina
 britanic7 a organizat o o!era@iune asi97 de c7utare a na9ei  '$alan$a. ase na9e din flota
Canalului M;necii au !riit ordin s7 a9anseze 8n linie" la o distan@7 de c;te9a ile una
de cealalt7 8n zona de dis!ari@ie a  '$a*an$ei. 4lterior" la cercet7ri au luat !arte şi a9ioane
care au zburat ari!7 l;ng7 ari!7. Cercet7rile au continuat !;n7 8n ai" dar f7r7 succes.
422 Cclops a dis!7rut la , artie )*)L" 8n dru s!re %orfol(" !lecat fiind din Barbados
cu H=* ebri ai echi!a>ului la bord. Dintre toate cazurile de dis!ari@ie" acesta este cel ai
cunoscut şi ai neobişnuit" dac7 lu7 8n considera@ie !osibilit7@ile de counica@ie ce
e6istau 8ntre uscat şi are" !recu şi 8ntre na9e" 8n !erioada !riului r7zboi ondial" ca
şi alte coinciden@e. 0a 8nce!ut sa crezut c7 Cclops Aun cargou" ase7n7tor cu na9a 422
 ang le, care a fost ai
 
?G
C-/012 B1/0#T
B1/M4D105/ 
?H
 
t;rziu transforat7 8n !orta9ion a fost lo9it d e in7" ori tor!ilat de un subarin
geran sau seu fundat de un raid inaicI a!oi sa en@ionat !osibiY litatea unei re9olte
de ti! Bounty la bord" din ! cina co!ortaentului des!otic al c7!itanului. lt !ur
şi si! lu au !resu! us c7 na9a a fost ! red at inaicului de c7tre c7!itanul de origine
geran7" car 8şi schibase nuele din Wichann 8n ai !u@in teu tonicul Worley.
<entru unele din aceste !resu!une e6istau teeiuri" n8ai ales din cli!a c;nd Cclops
 !l ec;nd din Barbados a 9irat s! re sud " 8n lo c d nord" direc@ia destina@iei sale" du!7
care a dis!7rui brusc. Dar arhi9ele gerane" cercetate ulterior" a rele9at c7 la
9reea res!ecti97 8n zon7 nu se g7sea ine sau subarine gerane. i totuşi" o na97
 bri> tanic7 ce !urta tot nuele de Cclops a fost scufunzi dat7 de un subarin geran
8n tlanticul de nord> C;nd a dis!7rut" 422 Cclops trans!orta inereu d angan şi
de aceea o !erioad7 de ti! du!7 sf;rşit r7zboiului sa b7nuit c7 agen@ii gerani au
 !lasat bordul na9ei o bob7 cu ceas.
 A

#n od cert cazul Cclops  !osed7 toate eleenteO unui fil de a9enturi un c7!itan
geran 8n M7riri erican7" care sar !utea s7 fi fost şi dereglat i tal" o dat7 ce 8şi
luase obiceiul de a se !liba ! !unte doar 8n indis!ensabili şi cu o !7l7rie !e cat
 !rintre !asageri se nu7rau fostul consul general i 2.4.. 8n Brazilia" trei arinari
de@inu@i sub acuza@i de cri7" !lus doi arinari dezertori.
5 teorie !ri9ind dis!ari@ia lui Cclops Ateorie cari se !are c7 a furnizat" 8n )*+H" ideea
filului  '"en$uri lui Aoseidon; a fost a9ansat7 de 9iceairalul M.2 Tisdall" care a
 !ublicato" baz;nduşi o!inia !e ter> din@a na9elor de a se r7sturna. rticolul se intituO
 A

@are sa r)s$urna$ Cclops #n fil" na9a se r7stoarn7 din cauza de!ozit7rii defectuoase a
 

7rfii la bord şi a 9itezei !rea ari !e care o a9ea 8n oentul 8n care a fost lo9it7 de
un 9al. Din c;te se ştie" Cclops nu a fost !rins 8ntrun uragan" dar e !osibil s7 fi fost izbit
de un 9al de seiş7" ceea ce !utea !ro9oca r7sturnarea şi scufundarea sa" antren;nd 8n 9;rte>
8nc7rc7tura şi oaenii.
Cert este fa!tul c7 Cclops a dis!7rut 8n Triunghiul Berudelor. #ntro foaie de obser9a@ie
a Marinei Militare se s!un ur7toarele des!re 422 Cclops- De la !lecare Ala , artie
)*)L" din Barbados nu sa rnai ştiut niic des!re na97. Dis!ari@ia acesteia este unul
dintre isterele cele ai ciudate din analele Marinei Militare şi toate 8ncerc7rile de a
localiza na9a sau soldat cu insuccese... 2au a9ansat nueroase teorii" dar nici una
satisf7c7toare.
Misterioasa dis!ari@ie a lui Cclops a a9ut efect asu!ra e9enientelor ulterioare" ea
constituind factorul !rinci!al al stabilirii stocurilor strategice na@ionale. #n ti!ul
dezbaterilor din Congres" dis!ari@ia lui Cclops, cu 8nc7rc7tura sa de angan destinat7
 !roduc@iei de r7zboi" a fost citat7 ca arguent de baz7 !entru crearea stocurilor strategice"
sus@in;nduse c7 2.4.. nu se !ot 8ncrede 8n rutele aritie !entru a!ro9izionarea cu
ateriale strategice 8n ti! de conflicte interna@ionale.
Dintre dis!ari@iile ai recente" !e ti! de !ace" a unor na9e de r7zboi" cazul na9ei
 braziliene Sao Aaolo este cu totul ieşit din coun. Sao Aaolo era destinat dezebr7rii
şi era tractat de dou7 reorchere oceanice" la sud9est de zore. 0a bord se afla doar un
echi!a> de su!ra9eghere forat din o!t ebri.  dis!7rut !e neaşte!tate 8n noa!tea de
H s!re

"V````V``````````V
R@fiSUS

?,
C-/012 B1/0#TI
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
??
 
, octobrie )*?). Din cauza 7rii agitate" un reor cher a dezlegat cablul" 8n noa!tea
de H octobri 0a r7s7ritul soarelui" 8n diinea@a de , octobrie"  dat7 cu calarea
7rii sa constatat c7 cel dea doilea reorcher a9ea cablul t7iat sau ru!t" iar S)i Aaolo
dis!7ruseO 8n ura o!era@iunilor de c7ut7ri sau ob@inut ra!oarte ciudate: 8n ti!ul no!@ii
şi di inea@a de9ree sau obser9at luini ine6!licabile iar a9ioanele au senalat fore
8ntunecate la ni9eh> 7rii" care 8ns7 8n scurt ti! au dis!7rut. Sao Aaol4 şi echi!a>ul s7u
nu au ai fost g7si@i niciodat7.
Ma>oritatea celor care coenteaz7 8nt;!l7rile di Triunghiul Berudelor se
ul@uesc s7 le !rezint ca istere nedez8egate" cu toate c7 unii cercet7to serioşi au
sus@inut c7 dis!ari@iile ine6!licabile de na9S şi a9ioane se datoreaz7 unor ac@iuni
 

inteligente te restre sau e6traterestre" considera@ie ce a fost 8br @işat7 de un nu7r

din ce 8n ce ai are de obse 9atori" !robabil din li!sa altor e6!lica@ii logice.
5 teorie a9ansat7 at;t de #9an 2anderson" c ;t de dr. Manşon Valentine" !resu!une
e6isten@a u fiin@e inteligente 8n ad;ncuriI o alt7 teorie" ult i r7s!;ndit7" forulat7
8n !rinci!al de John 2!enc el 8nsuşi ebru al or@elor eriene ti! de ze ani"
sus@ine c7 e6traterestrii 9iziteaz7 !eriodic Terr şi r7!esc duc;nd cu ei 8n s!a@iu
oaeni şi echi!a ente !entru a constata gradul nostru de dez9oltar tehnologic7. 1i
nu fac 8ucru8 acesta !entru a 9ede c;t de a9ansa@i sunte" ci !entru a constata dac7 n
cu9a a atins un ni9el !rie>dios !entru noi 8nşiru !e calea !e care erge" 8nainte de
a re9eni asu!i acestor teorii 8n !aginile ur7toare" este interesar de rearcat @in;nd
seaa de sugestiile !ri9ind e6i tenta unor laboratoare terestre sau e6traterestre s!
tiale a!licabilitatea lor la dis!ari@ia na9elor şi" ca urinare" a aerona9elor. Distan@a 8n ti!
de la o dis!ari@ie la alta şi 8ntre dis!ari@ia unui 9as al Marinei si a unui a9ion ilitar" ca
şi 9arietatea abarca@iunilor de trans!ort şi de agreent i!licate" unele a9;nd la bord
doar echi!a>ul" altele trans!ort;nd 8nc7rc7turi s!eciale" !recu şi unele incidente ciudate
legate de aceste cazuri au darul s7 !ro9oace 8ntreb7ri şi g;nduri neliniştitoare" c;nd
a!recierile sunt f7cute 8n liitele acestei teorii.
<rintre !riele cor7bii coerciale dis!7rute 8n zon7 se nu7r7 şi 9asul francez
 #osalie,  !lecat s!re -a9ana 8n )L,=. Totuşi  #osalie nu a dis!7rut" 8n schib sa
9olatilizat echi!a>ul şi to@i !asagerii Acu e6ce!@ia unui canar" na9a !lutind 8n deri97 cu
 !;nzele 8ntinse şi 8nc7rc7tura neatins7.
Dac7 aceasta S a fost su!us7 unui atac !irateresc" atunci interesul atacatorilor a fost
nuai fa@7 de oaeni şi nu !entru na9 7 şi 8nc7rc7tura sa. Dac7 sar fi ab7tut brusc 9reo
oli7" tot ar fi trebuit s7 r7;n7 nişte indicii cu !ri9ire la !ieirea echi!a>ului şi a
 !asagerilor. A4n e6e!lu de odul cu o oli7 !oate aduce o na97 8n situa@ia de
deri97 este oferit de cazul !etrecut 8n e!oca !ractic7rii coer@ului cu scla9i !e are. 5
na97 a z7rit 8n Marea Caraibilor un 9as de scla9i !lutind 8n deri97. uzinduse salutat"
c7!itanul 9asului de scla9i a cerut a>utor. 2e !are c7  oli7 grea se ab7tuse asu!ra
echi!a>ului" orbind oaenii. >utorul lea fost refuzat şi cealalt7 na97 sa gr7bit s7
 !7r7seasc7 zona" l7s;nd 9asul de scla9i &i 9oia soartei.
0a data de GP februarie )L??"  >ames B. Ches$er, l na97 cu trei catarge" a fost g7sit7 de
 Mara$hon !lutind f7r7 @int7 8n Marea 2argaselor" f7r7 echi!a>" dar cu
 
?P
C-/012 B//r nJT/l4%$-#40 B1/M4D105/ 
 
 !;nzele 8ntinse. Cercet;nd cabina c7!itanului sau gi" sit ese şi scaune r7sturnate" iar
lucrurile !ersona> 8!r7ştiate" 8nc7rc7tura era neatins7 şi b7rcile de  s 9are la locul lor.
 %u erau sene de 97rsare de s;n sau de lu!t7. 1chi!a>ul !ur şi si!lu se 9olatilizaşi
ori fusese transbordat" sau s7rise !este bord" ceea !are de neconce!ut. Cei de !e
 Mara $hon , care abordat 9asul" au senalat li!sa docuentelor de  >ames B. Ches$er, ca
şi a busolei.
4n incident de necrezut saU!etrecut 8n )LL) goeleta aerican7  Dllen 'us$in. #n
ti! ce na9iga . 9est de zore" aceasta sa 8nt;lnit cu o alt7 goelel abandonat7" care
du!7 ce a fost abordat7 sa do9e a fi 8n !erfect7 stare" cu 9elele str;nse şi echi!aei tele
intacte. C7!itanul lui  Dllen 'us$in,  !rofit;nd acalia e6istent7" a l7sat un ic echi!a>
la bordi na9ei abandonate" 8nainte ca aceştia s7 reuşeasc7 " ane9reze na9a" o rafal7
 

 !uternic7 de 9;nt a se!ari goeletele şi abia du!7 dou7 zile na9a abandonat7 !utut fi
re!erat7 din nou" daricul echi!a> l7sat . bord dis!7ruse f7r7 ur7. 0a insisten@ele
c7!itanulO lui  Dl le n 'u s$ in , care a oferit şi un !reiu" c;@r 9oluntari sau l7sat
con9inşi s7 foreze un nou ec !a>" trec;nd la bordul na9ei abandonate" a!arent mii
terioas7 şi !ericuloas7. 0a !u@in ti!" sa !ornit nou7 rafal7 de 9;nt. Din acel oent
nici na9a aba donat7 şi nici cel deal doilea echi!a> nu au ai g7site 9reodat7. 7c;nd o
co!ara@ie" se !oate s!u c7 na9a abandonat 7 a a9ut rolul unei ca!cane" ia acele
rafale de 9;nt !uternice se 8ncadreaz7 !erfet 8n scenariu.
 A

#n od ine6!licabil" 8n zona Triunghiului au a!I rut şi cu alte ocazii na"e abandonate.
Barcazul gern 5rea, ce c7l7torea de #a Manzanillo" Cuba" s!re !oi
din Chile" 8n )*=G" a fost g7sit abandonat şi 8nclinat !e o !arte" iar filele
calendarului de #a bord erau ru!te !;n7 la data de L octobrie.
de97rul este c7 la acea dat7 a a9ut loc un cutreur de !7;nt 8n Me6ic şi sa estiat
c7 seisul a generat un 9al care a 7turat echi!a>ul barcazului  frea, sau a 8nclinat !ar@ial
na9a" fa!t care !oate fi 8ntro oarecare 7sur7 corect 8n condi@ii de are cala.
<o9eştile des!re na9ele f7r7 echi!a>e" g7site 8n Marea 2argaselor sau 8n zonele 8n9ecinate"
includ a!roa!e f7r7 e6ce!@ie !e Mar Celes$e,  !robabil cea ai faioas7 na97 abandonat7.
#ncidentul nu sa !etrecut 8n Marea 2argaselor" cu toate c7  Mar Celes$e a trecut la nord de
aceasta" 8n druul s7u s!re zore" unde a fost g7sit7 de bricul englez  /ei <ra$ia 8n
noiebrie )L+G. Coandantul bricului" constat;nd c7  Mar Celes$e na9igheaz7 dezordonat"
a lansat a!eluri" dar ne!riind r7s!uns" a abordato cu sco!ul de a 8ncasa !ria de
sal9are. 1chi!a>ul care a trecut la bordul lui  Mar Celes$e a constatat c7 9elele erau
intacte" iar 8nc7rc7tura forat7 din butoaie cu alcool se afla 8n siguran@7. /ezer9ele de hran7
şi a!7 erau suficiente" dar cele zece !ersoane ce ar fi trebuit s7 fie la bord dis!7ruser7"
inclusi9 c7!itanul" so@ia acestuia şi feti@a lor. 2au g7sit bani" !i!e" efecte !ersonale şi chiar
 >urnalul de bord" dar li!sea se6tantul. Cabina !rinci !al7 fusese baricadat7 de !arc7 se
8ncercase res!ingerea unor atacatori.
ceast7 enig7 a fost re!o9estit7 şi a f7cut obiectul unor anchete şi in9estiga@ii" dar
isterul tot nu a fost dezlegat. Dis!ari@ia echi!a>ului a fost e6!licat7 8n cele ai di9erse
oduri" cu ar fi: atacurile !ira@ilor" re9olta arinarilor şi fuga lor du!7 uciderea c7!i@a
$HARLE# B1/0
nului" teaa c7 8nc7rc7tura 9a e6!loda" constatar c7 8nc7rc7tura este de contraband7 şi
 !ericuloas7" bucnirea unei olie sau r7!irea. Co!ania 0loy din 0ondra" care a !l7tit
 !oli@a de asigurare" 8ncli s!re i!oteza c7 un incendiu de !ro!or@ii reduse" is brusc" a
s!eriat echi!a>ul care a !7r7sit na9aI alcoo" a ars la 8nce!ut cu o fl7c7ruie alb7struie" du!7
c incendiul sa stins de la sine şi cu tdate efortur sale" echi!a>ul nu a ai fost 8n
stare s7 re9in7 bord. 5 alt7 e6!lica@ie a co!ortaentului ira@ion8 ar !utea fi !rezen@a
8n !;ine a cornului de seca :cla"iceps purpureaE. ceast7 substan@7 a ai afecta echi!a>e
şi 8n trecut" cre;nd o stare de nebunie 9ioS lent7 şi oartea !recedat7 de co!ortaente
ira@io nale. 5 nebunie colecti97 ar fi !utut duce la abandonarea na9ei şi ar e6!lica şi alte
dis!ari@ii de echi!a>e.
-arold Wil(ins 8n S$rFnge Mis$eries of Time and Space AMistere ciudate ale ti!ului
şi s!a@iului !unE 8n discu@ie !osibilitatea ca na9a s7 fi fost abordat7 d !ersoane de>a
cunoscute arinarilor" care au eliinaI echi!a>ul" a!oi au redesco!erit na9a !entru a
8ncas !ria de sal9are.
Dez9olt;nd aceast7 teorie" Wil(ins scoate 8n e9iden@7 ne!otri9irile dintre declara@iile
c7!itanului şi ale echi!a>ului de !e  /ei <ra$ia=  !recizeaz7 fa!tul c7  Ma$ Celes$e şi /ei
 

<ra$ia au fost aarate una l;ng7 alta ti! de ai bine de o s7!t7;na 8n !ortul %e 'or(
şi c7  /ei <ra$ia a !ornit 8n larg la !u@in7 9ree du!7 ce na9a ghinionist7 !ornise 8n
c7l7torie.
Du!7 ce !rocedurile de 8ncasare a !riei de sal9are sau 8ncheiat şi  Mur Celes$e a
fost reno9at7 aceasta a !lecat din nou 8n larg" dar la scurt ti! şia c;ştigat deloc
r;9nita re!uta@ie de na97 ghinio
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ?*

nista" care  acSuce  necazuri" distrugere şi oarte celor care na9igheaz7 !e eaI !;n7 c;nd
$il8an <ar(er" ultiul ei c7!itan" du!7 ce a 8!7r@it cu generozitate b7utur7 echi!a>ului
şi a b7ut şi el 9;rtos" a f7cuto s7 eşueze !e  Mar Celes$e  !e un recif de l;ng7 -aiti"
 !un;nd astfel ca!7t carierei nefericite a 9asului.
 !rintre na9ele !7r7site" care nu furnizeaz7 nici un indiciu asu!ra celor !etrecute cu ele"
se nu7r7 şi CaroG /eering, ce a eşuat 8n februarie )*G) !e !la>a din Carolina de %ord"
f7r7 echi!a>ul care" se !are" a abandonato sau a fost ridicat de !e na97" !e c;nd se
 !reg7tea s7 ser9easc7 asaI na9a  >ohn and Mar a fost g7sit7 abandonat7 8n a!rile )*HG
la ?= de ile sud de BerudaI <loria Coli$e, un  schooner de )G? de !icioare" a fost
g7sit abandonat !e are" la data de H februarie )*,=I  #ubicon, o na97 cubanez7" a fost
g7sit7 !7r7sit7 Acu e6ce!@ia unui c;ine fl7;nd l;ng7 ey 0argo" lorida" la GG octobrie
)*,,. 4ltia adnotare din >urnalul de bord era f7cut7 !e data de GP se!tebrie şi
en@iona c7 na9a se g7seşte 8n !ortul -a9ana. 0i!sa b7rcilor de sal9are sugera fa!tul c7
echi!a>ul a !7r7sit na9a 8n grab7. #9an 2anderson a rearcat c7 atunci c;nd un echi!a>
 !7r7seşte na9a 8şi ia şi ascota. #n cazul acesta se !are c7 echi!a>ul a fost luat cu for@a"
 !robabil de entit7@i care doreau s!eciene ca!abile de counicare oral 7. 2anderson ai
 !reciza fa!tul c7 !e c;nd la bordul na9elor abandonate sau ai desco!erit !isici" c;ini sau
canari ... !a!agalii au dis!7rut o dat7 cu echi!a>ul" !oate !entru fa!tul c7 cine9a 8şi iagina
c7 9orbirea coerent7 Asau incoerent7 defineşte s!eciile doinante ale Terrei.
1chi!a>e şi !asageri au dis!7rut 8n od frec9ent şi de la bordul abarca@iunilor ici"
care au fost desco!erite ai t;rziu !lutind 8n deri97" aşa cu a
 
+,
C-/012
B1/M4D105/ 
+-
 
fost cazul iahtului Connemara " g7sit la ,== de i sud9est de Beruda" 8n se!tebrie
)*??" f7r7 !asI geri şi f7r7 echi!a>I The Hagabond, un iaht de etri lungie" care
a fost g7sit !lutind 8n deri97" 8 !erfect7 stare" la 9est de zore" la data de P iu8i
)*P*" f7r7 c7!itanul Wallace <. Willias şi f7r7 ecrtf !a>I  Maple Ban desco!erit
 !lutind 8n deri97 la nor> de Beruda" la H= iunie )*P*. 4nele abarca@iui au
dis!7rut 8n ti! ce efectuau curse relati9 scurtS aşa cu sa 8nt;!lat cu
 binecunoscutul >ocheu  ' 2nyder" care a luat c;@i9a !rieteni la bordul na9d sale" la
Miai" la data de ? artie )*,L" ca s7 eargE la 2andy eyI ulterior iahtul a fost
desco!erit" 8ns> c7l7torii dis!7ruser7.
Deşi unele ici abarca@iuni g7site abandonat
 !e are !ot a9ea leg7tur7 cu situa@ia !ostre9olu@u
 

nar7 din Cuba" c;nd unii 8ncercau s7 fug7 şi al@ii 8

ur7reau" e6ist7 totuşi un caz de dis!ari@ie care ni
are nici o leg7tur7 cu aceast7 situa@ie. @
#ncidentul !etrecut cu (i$chcraf$ este un e6e!l> de dis!ari@ie fulger7toare a unei
abarca@iuni ici nu nuai 8n a!ro!ierea !ortului" dar şi 8n ti! ce si afla 8n
a!ro!ierea unei geaanduri din !ort. Dai Burac(" !ro!rietarul lui (i$chcraf$, care era
considera de nescufundat" )a in9itat !e !reotul <at -ogai s7 !ri9easc7 8!reun 7"
din larg" cu este luina Miai" cu !rile>ul Cr7ciunului anului )*P+. u 8naintaI ca o
il7 şi sau o!rit la geaadura nr. +. De aic Burac( a l ansat un a!el de a>uto r şi a
counica coordonatele e6acte ale abarca@iunii. 5 na97 a <aze de Coast7 a a>uns #a
geaandur7 8n dou7zeci de inute" dar nu ai era nici o ur7 din (i$chcraf$. C;nd
c7ut7rile au fost sus!endate" un !urt7tor de cu9;ni
a Y !azei de Coast7 a declarat: <resu!une c7 au dis!7nrt dar nu !ierdu@i !e are.
0ista cu cargourile" na9ele de !escuit şi cele de agreent care au dis!7rut cu echi!a>e cu
tot este > !resionant7. Ma>oritatea dis!ari@iilor sau !etrecut !e 9ree fruoas7 şi nu au
l7sat 8n ur7 r77şi@e" !ete de ulei" b7rci sau 9este de sal9are Acu o singur7 e6ce!@ie şi
nici cada9re !e are sau 8!inse de curen@i !e !la>e. Ca şi a9ioanele dis!7rute" na9ele
nu au lansat" 8n area lor a>oritate" senale 2.5.2. şi nici nu au ra!ortat niic deosebit
8n ti!ul transisiunilor radio.
<rintre aceste na9e se nu7r7 Co$opaxi, un cargou !lecat din Charleston s!re -a9ana 8n
)*G?I Suduffco, un cargou" na9ig;nd la sud de <ort %ear(" 8n )*GPI S$a"enger, dis!7rut 8n
)*H)" cu ,H de !ersoane la bord" care a fost localizat ultia oar7 la sud de Cat #slandI cargoul
 'nglo'us$ralian, 8n artie )*HL" cu H* de ebri ai echi!a>ului la bord" care a transis
 !rin radio: Totul este 8n regul7" !e c;nd de!7şea zorele" 8ndre!t;nduse s!re 9est.
4n ulti esa> s!ectaculos a fost rece!@ionat de la cargoul >a!onez  #aiue Maru,
lansat du!7 c;te se !are chiar 8n oentul dis!ari@iei sale 8ntre insulele Bahaas şi
Cuba" 8n iarna anului )*G,. Mesa>ulradio era un a!el de a>utor neobişnuit: <ericolul este
ca un !unal acu... Veni@i re!ede... %u !ute sc7!a..." dar nu se !reciza ce era acel
!unal. Dac7 !ericolul ar fi fost o furtun7 neaşte!tat7 sau o tornad7 arin7"
telegrafistul ar fi dat infora@iile necesare care s7 a>ute la o!era@iunile de sal9are" şi nu
ar fi f7cut co!ara@ii fanteziste.
<entru na9ele dis!7rute 8n ti!ul r7zboiului" 8n tlantic" au e6istat suficiente e6!lica@ii"
cu ar fi i

II
PG
C-/012 B1/0#li T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
PH
 
nele" subarinele" bobele sau sabota>ele dar 
du!7 r7zboi na9ele ari au continuat s7 dis!ar7
Triunghi. Cargoul Sandra,  !lecat din 2a9annah s
<uerto Cabello" trans!ort;nd insecticide" a de!7şit
ugustine" lorida" !e 9ree bun7" du!7 care co.
tactul radio sa 8ntreru!t şi nu a ai !utut fi restabi
 

9reodat7I dis!ari@ia sa !etrecut 8n iunie )*?=. #n c

zul lui 22 Sandra, ca şi 8n alte cazuri ce i!lic7 na
aericane" aceasta a dis!7rut !e c;nd se afla 8n a!r 
 !ierea uscatului. Vasul de !escuit Sno? Bo, cu ,= 
 !ersoane la bord" a dis!7rut f7r7 ur7 8n )*PH" 8ntI
ingston" Jaaica şi %ortheast Cay.
Dintre nueroasele na9e de agreent ce au di !7rut 8n zon 7 A8n edie c a una
 !e lu n7" discu şi coentarii deosebite a st;rnit cazul na9ei #e"ono$ un iaht de curs7
lung7" de ,P de !icio are lungi care c;ştigase !reii 8n cursa %e!ortBerud
dis!7rut 8ntre ey West şi ort 0auderdale" 8n !ei rioada dintre Cr7ciunul şi nul
 %ou )*P+ Adu!7 cura a 97zut" aceasta este o !erioad7 fatal7 !entru na9eI #n !riul
r;nd !entru c7 iahtul fusese !roiectat s na9igheze !e orice fel de 9ree. !oi"
 !ro!rietar şi c7!itanul 9asului" Cono9er Acitit in9ers ob@ine ni ele na9ei  #e"onoc;, un
arinar e6celent" coanda al 1scadrilei Cruising Club of erica era un n 9igator
ult !rea bun ca s7 !7@easc7 un accide !e o distan@7 at;t de scurt7. #n orice caz"
 !entru na9iga 8n a!ro!ierea uscatului" ce9a r77şi@e ar trebuit Us7 se desco!ere !e
 !la>7 sau !rinse 8ntre n cifuri. #n 8ncercarea de a da o e6!lica@ie logic7 di !ari@iei
iahtului  #e"onoc, coentatorul s!orti9 al zi" rului  %erald Tribune din %e 'or( a
sugerat i!ote unui cargou ce se g7sea 8n zon7 la 9reea res!ecti9 care !ur şi si!lu a
trecut !este iaht 8n ti!ul no!>
trii@;ndu) la fund cu tot echi!a>ul" f7r7 s7 r7;n7 9reo ur7.
Cu ai bine de o >u7tate de secol 8naintea dis!ari@iei lui  #enoc, alt arinar
 binecunoscut" Joshua 2locu" !riul o care a c7l7torit singur 8n >urul luii" a !ornit 8n
cel deal doilea 9oia>" 8n anul )*=*" cu iola sa de H+ de !icioare" botezat7 Tlie Spra. 2a
ra!ortat intrarea sa 8n Triunghi" na9ig;nd la sud de Miai" iar la scurt ti! a dis!7rut
 !entru totdeauna.
De bun7 sea7" dis!ari@ia unor abarca@iuni de diensiune ic7 şi i>locie !oate fi !us7
 !e seaa condi@iilor atosferice" ai ales iarna c;nd asele de aer arctic se 8nt;lnesc cu
cele calde de la tro!ice. cesta ar !utea fi cazul goeletei (indfall A?P de !icioare
lungie" dis!7rut7 l;ng7 Beruda" 8n )*PGI al lui  D"angeline, de ?? de !icioare lungie
Adis!7rut7 !e ruta Miai Bahaas" 8n )*PG sau al na9ei de ?L de !icioare lungie"
 Dnchan$ress Adis!7rut7 8n )*,P !e ruta dintre Charleston şi 2t. Thoas" ori" 8n fine" cazul
#ui  /ancing 5ea$her, o na97 lung7 de HP de !icioare Adis!7rut7 8ntre %assau şi Carolina
de %ord" 8n )*P,I dis!ari@iile acestea au a9ut #oc iarna c;nd se isc7 9aluri ari din
cauza furtunilor neaşte!tate" care ar fi !utut scufunda na9ele 8nainte ca ele s7 !oat7
transite 9reun esa> radio. Dar aceasta nu este o e6!lica@ie 9alabil7 !entru dis!ari@iile
de na9e !e are cal7 sau c;nd e 9orba de cargouri uriaşe.
<ierderea cargoului  Marine Sulphur Queen, lung de ,G? de !icioare şi cu un echi!a>
forat din H* de ebri" 8n >urul datei de G februarie )*PH" şocheaz7 !rin diensiunile
9asului !ierdut. cesta !lecase din Beauont" Te6as" s!re %orfol(" Virginia" cu o 8nc7rc7tur7
de )?== t. de sulf to!it" trans!ortat 8n butoaie etalice. Vreea era bun7. 4ltia oar7 a
fost re
+.
$HARLE# B1/0#Tl
 

 !erat l;ng7 Dry Tortuga" 8n $olful Me6ic" zona cai este 8n sau l;ng7 Triunghi" 8n func@ie
de elasticitate liiteior luate 8n considera@ie.
 

#n od !arado6al" dis!ari@ia na9ei nu a fost şes zat7 de !ro!rietarii ei" ci de o

agen@ie de na9iga@iS 8n ura unui lan@ de fa!te neobişnuite. 4nu8 dintrE arinarii de
 !e  Marine Sulphur Queen a f7cut trai zac>ii bursiere cu gr;ne 8naintea !lec7rii na9ei"
ceeE ce a i!licat un contact str;ns cu un isit" !rin cai a !lasat o coand7 de
cu!7rare. gentul a e6ef cutat dis!ozi@ia si ia tetegrafiat acestuia !entru i8
forare. V7z;nd c7 nu !rieşte r7s!unsul de confii are" agen@ia sa adresat
 !ro!rietarilor f7r7 a en@io> na c7 nu !oate lua leg7tura cu na9a. cesta a fos !riul
eleent care a dus la constatarea c7 ce9a este 8n regul7 şi a declanşat cercet7rile <azei
de Coas ta ! e data de P februarie" r7ase" din !7cate" f7i rezultate. 9ioanele şi
na9ele au !ie!t7nat zona la coastele Virginiei !;n7 la $olful Me6ic. Cu $oa$I c7
o!era@iunile de cercetare au fost 8ntreru!te !e datE de )? februarie" arina a f7cut
cunoscut fa!tul cI sa g7sit o 9est7 de sal9are de !e  Ma ri ne Sul phi Queen #a )? ile
sud de ey West" fa!t ce a declanşaY o nou7 9;n7toare" dar tot ce sa g7sit a fost 8nc7
9est7 de sal9are. #n9estiga@iile efectuate au luat 8i considera@ie o ga7 larg7 de
 !osibilit7@i: e6!lozia fului" r7sturnarea na9ei" izbirea de o alt7 na97 şi chi8 ca!turarea ei
de c7tre cubanezi. 5 coisie de in9eI tiga@ie a Marinei en@iona c7  Marine Sulphur
Quee$ a dis!7rut !e are f7r7 s7 transit7 9reun esI de !ericol" dar nu a dat nici
o e6!lica@ie cu !ri9id Ja oti9ul dezastrului.
<o9eştile des!re Triunghi au fost din nou readusa la ordinea zilei c;nd subarinul
422 Scorpion cu *,
B1/M4D105/ P?

de arinari la bord nu sa ai 8ntors 8n !ortul %orfol(" Virginia" la data de G) ai )*P?"
 !e c;nd se afla la G?= de ile 9est de zore. 0a data de ? iunie subarinul a fost declarat
 !ierdut" dar du!7 ai ulte luni o na97 oceanografic7 a localizat o e!a97 la ,P= de
ile sud de zore" la o ad;ncie de !este U==== de !icioare. Deoarece fotografiile
subarine au stabilit c7 este 9orba de Scorpion, nu se !oate s!une c7 a dis!7rut" cu toate
c7 nu sau !utut stabili oti9ele dezastrului" care a a9ut loc l;ng7 Marea 2argaselor. Dac7
8ntrade97r e6ist7 o 9oin@7 ra@ional7 8n s!atele dis!ari@iilor din zona Triunghiului Beru
delor" du!7 cu ne sugereaz7 o serie de cercet7tori ai fenoenului" atunci dis!ari@ia sau
 !ierderea unor subarine atoice nu !oate fi !us7 nuai !e seaa unor defec@iuni ale
echi!aentelor.
Dac7 zona de dis!ari@ie a na9elor este e6tins7 şi asu!ra $olfului Me6ic" aşa cu ne
 !ro!une John 2!encer" atunci ar trebui luat7 8n considera@ie şi dis!ari@ia unei alte na9e" 8n
anul )*PP" 1ste 9orba de reorcherul Sou$hern Ci$ies, lung de P+ de !icioare" care a
 !7r7sit !ortul ree!ort" Te6as" la data de G* octobrie )*PP" reorc;nd o bar>7 de G)=
 !icioare lungie. C;nd Sou$hern Ci$ies nu a ai stabilit leg7tura sa zilnic7 !rin radio" sa
declanşat o c7utare aerian7 care a localizat bar>a cu 8nc7rc7tura sa de !roduse chiice
intact7 şi cablul de reorcare 8n bun7 stare" dar nici ur7 de reorcher sau echi!a>.
4n e6tras din ra!ortul coisiei de anchet7 se !otri9eşte la toate cazurile de dis!ari@ii
de a9ioane sau na9e: ... fa!tul c7 9asul nu a transis nici un esa> radio de a>utor
 >ustific7 8deea c7 !ierderea sa !etrecut at;t de re!ede 8nc;t a f7cut i!osibil7 stabilirea
unei leg7turi radio.
++
$HARLE# BERL/
 

Dis!ari@iile recente includ !e  !$acha !sland, 8n ni iebrie )*PL" !e c;nd trans!orta

7rfuri de la %o: foJ( ia ManchesterI  Mil$on fa$rides, 8n a!rilie )*+=" !lecat din %e
 

5rleans s!re Ca!eton cu o 8nc7rc7tur7 de ulei "ege$al şi sod7 caustic7I 'n$ia, un carN

gou de G==== td" cu un echi!a> forat din HG de ebri" ce !ornise din %e!ort
 %es" 8n artie )*+H" cu o 8nc7rc7tur7 de c7rbuni !entru $erania şi des" !re care nu sa
ai auzit niic. Du!7 o in9estiga@ieX a!rofundat7 sa stabilit c7  'ni$a a dis!7rut 8n
odQ ine6!licabil" iar Co!ania 0loydXs din 0ondra a !l7titX H === === dolari
 !ro!rietarilor na9ei.
 %a9a sor7 a  'ni$ei, +orse Harian$, care a !lec cu dou7 ore ai de9ree" a
transis !rin radio c se scufund7 la )?= de ile sudest de Ca!e M7 2a crezut la
8nce!ut c7 8ntreg echi!a>ul a !ierit" da o !ersoan7 sa sal9at ag7@;nduse de un ca!ac
de cal7 din len. 1l a relatat c7 9asul sa scufundat 8nX c;te9a inuteI din senin sa
 !ornit un 9;nt e6tre de !uternic care a 7turat ce se afla la bord. Brusc" a!ele 7rii au
aco!erit na9a care sa scufundat cu re!eziciune.
9;nd 8n 9edere di9ersitatea 8nc7rc7turilor" se !are c7 nu e6ist7 o leg7tur7 8ntre ele şi
dis!ari@ie" cu a fi de e6e!lu cazul cu actele de !iraterie. Dis!ari@iil !ar s7 fie la
8nt;!lare" dar ele au loc 8n aceeaş: zona.
Coent;nd !ierderile de na9e şi a9ioane din Tri unghi" un ofi@er de infora@ii al
Marinei Militare 2.4.." a eis !7rerea !ersonal7 care" cu toate c7 este neoficial7"
este larg acce!tat7: 1ste un ister real. %ieni din Marin7 nu trateaz7 cu uşurin@7 acest
lucru. %oi a ştiut de la bun 8nce!ut c7 e6ist7 ce9a ciudat cu acest Triunghi a8
Berudelor. Dar nieni
B1/M4D105/ P+

nll a desco!erit des!re ce este 9orba. <arc7 toate na9ele au fost brusc 8n97luite cu un soi
de re@ea de caufla> electronic.
Cu ici e6ce!@ii" toate incidentele sau !rodus 8n Marea 2argaselor sau 8n iediata
a!ro!iere a coastelor sale. #9an 2anderson atrage aten@ia asu!ra necesit7@ii de a concentra
cercet7rile 8n zona unde sa !etrecut orice incident b7t7tor la ochi" dar totodat7
coenteaz7 as!ectele agra9ante ale fa!tului c7: ""... a>oritatea dis!ari@iilor de a9ioane şi
de na9e din 9echie... sau !etrecut 8n aceast7 zon7 isterioas7" roboidal7...
<are o ironie coinciden@a c7 regiunea res!ecti97" teut7 din 9reurile cele ai 9echi şi
9estit7 !rin legende cu ult 8naintea desco!eririi ei oficiale" iar ai t;rziu cunoscut7
ti! de sute de ani ca o are a nenorocirilor" a trebuit s7şi !7streze aura sinistr7 şi
isterioas7 !;n7 8n era cercet7rilor s!a@iale" f7c;nd leg7tura 8ntre indi9idualit7@i aflate la
 !olii o!uşi ai s!ectrului e6!lor7rilor Colub şi astronau@ii de !e !ollo )G.
Colub" la bordul na9ei San$a M)ria, a fost !riul e6!lorator cunoscut de noi care a
rearcat ciudata str7lucire a 7rii" a!a alb7 luinoas7 8n a!ro!iere de #nsulele
Bahaas" l;ng7 latura 9estic7 a M7rii 2argaselorI el a f7cut aceste obser9a@ii 8n ti!ul
 !riei sale c7l7torii la data de )) octobrie ),*G" la dou 7 ore du!7 a!usul soareluiI iar
astronau@ii au senalat d;rele din a!7 ca fiind ultiele luini 9izibile !e Terra. cestui
fenoen i sau dat cele ai di9erse inter!ret7ri" cu ar fi: area agitat7 de !eşti fosfoN
rescen@i" bancuri de !eşti sau alte aterii organice" tc Dar oricare iar fi originea"
luina este 9izibil7
& su!rafa@a a!ei ca si" 8n s!ecial" din atosfer7.
 ,  f   i n J K
 
C-/012 B1/0JBT!n>%$-#40 B1/M4D105/ 
PL
8n ti!ul !riei c7l7torii a lui Colub au r a9ut loc şi alte incidente
 

isterioase care şi asta constituie surs7 de discu@ii şi de 8ntreb7ri 8n leg7tui cu zona

Triunghiului.
0a data de )? se!tebrie ),*G" !e c;nd se a 8n regiunea 9estic7 a M7rii
2argaselor" Colub şi ec !a>ul s7u" care era din ce 8n ce ai agitat" au obser o sfer7
iens7 de foc br7zd;nd cerul şi c7z;nd i ocean. C;te9a zile ai t;rziu unii ebri
ai echi!aIO >ului au fost 8ngrozi@i de o defec@iune ce a scos diif func@iune busola" o
 !refigurare a anoaliilor electroagnetice care 8nc7 afecteaz7 na9iga@ia aerian7 şi na
9al7 din interiorul Triunghiului.
4n alt ister legat de Marea 2argaselor" care intrigat !e obser9atorii antici şi
care intrig7 acu  p cei conte!orani" se refer7 la 8nul@irea anghile8oX ristotel
AHL,HGG \.Ch. a fost !riul naturalist ca> a !us 8n discu@ie odul ciudat de 8nulEire
a angh lelor euro!ene" singurele !e care el le cunoştea. 0i 9reea aceea" el ştia c7
anghilele 8şi !7r7sesc iazurile"" lacurile" !;raieJe sau icile r;uri" 8not;nd s!re r;urile
ari care se 97rsau 8n are. bia du!7 G?== de ani cercet7torul danez 2chidt a
desco!erit unde se duceau acestea.
nghilele adulte ureaz7 cursurile a!elor ce se 9ars7 8n 5ceanul tlantic" unde ele
se adun7 8ntrun banc iens care 8noat7 8ncet dar sigur" ti! de a!roa!e !atru luni"
urate şi ur7rite de stoluri de !esc7ruşi 9;n7tori" de rechini h7esi@i" !;n7
c;nd a>ung 8ntrun !unct din Marea 2argaselor. ici se o!resc şi 8şi de!un icrele Ja o
ad;ncie considerabil7. !oi adul@ii or" iar anghilele noun7scute 8şi 8nce! c7l7toria
8na!oi s!re 1uro!a" ti! de circa doi ani" duse de $ulf 2trea.
P*
Co!ortaentul anghilelor aericane este ase7n7torI ele ureaz7 acelaşi dru" dar 8n
sens in9ers" 8not;nd s!re est unde se 8nt;lnesc cu anghilele euro!ene 8n ad;ncurile M7rii
2argaselor" du!7 care !rogeniturile tinere se re8ntorc 8n locurile lor de baştin7 din
erica.
cest co!ortaent deosebit al anghilelor" ca şi ca!acitatea de a eora locul
ancestral de re!roducere" a dus la elaborarea unor teorii e6tre de inteXresanteI una dintre
ele a9anseaz7 ideea c7 locul ini@ial de re!roducere al anghilelor a fost un flu9iu de !e
un continent care a e6istat c;nd9a 8n tlantic" 8n a!ro!ierea M7rii 2argaselorI continentul
este acu scufundat la ii de !icioare ad;ncie" dar anghilele 9in s7şi caute locurile de
ob;rşie. 2a sugerat chiar c7 ierburile din Marea 2argaselor sunt r77şi@ele 9egeta@iei
continentului tlantida" ada!tate la condi@iile subarine. Confor legendelor" acest
continent sa scufundat brusc" 8nec;nd !7duri lu6uriante şi su!rafe@e de teren bogate 8n
9erdea@7 şi gr;ne.
Dar dintre toate isterele care 8n97luie Marea 2argaselor" cel ai intrigant r7;ne
acela al dis!ari@iilor de na9e şi a9ioane" ai ales c7 zona este str7b7tut7 zilnic de
acestea. 2e !rea !oate s7 e6iste o e6!lica@ie logic7 !entru fiecare dis!ari@ie 8n !arte şi
c7 terenii 9ehicula@i ca abera@ii atosferice" g7uri 8n cer" dezintegrare din cauza
unor turbulen@e ine6!licabile" ca!cane ale cerului" !erturba@ii gra9ita@ionale" !recu şi
i!licarea unor for@e necunoscute 8n ca!turarea de a9ioane şi na9e ari sau ici" s7 nu
fie dec;t nişte 8ncerc7ri de a e6!lica ine6!licabilul.
i totuşi" ai este un eleent ce face !arte integrant7 din ister unul nou şi
neaşte!tat. #n cazurile

i'•
 

i.

l / 
 ___0121 33p4ivir5A l n
------------------------------------------------------------------- H
de dis!ari@ii din Triunghi" nu nuai c7 nu au e6ista@i
su!ra9ie@uitori" dar nu sa recu!erat nici 7car u>@
singur cada9ru din arele nu7r de 9ictie. Totuşi"
8n ultiii ani" o dat7 cu r7s!;ndirea legendei Triun
Xghiului Bennudetor" unii !ilo@i şi arinari au renun@at
Xla reticen@a lor de a !o9esti 8nt;!l7rile ciudate
situa@iile 8nt;!inate din care ei 8nşişi sau sal9at.
considerare a unora din aceste !o9estiri ar !utea ere
iona un !osibil odel care s7 e6!lice cu Adac7 n
şi" de ce sau !etrecut unele dintre aceste dis!ari@.
 

I(' UNII $ARE AU #$&AT

8n cartea sa  !n"isible %ori&ons A5rizonturi in9izibile" un co!endiu al isterelor

7rilor" Vincent $addis !o9esteşte" 8ntro sec@iune s!ecial7 dedicat7 Triunghiului
Berudelor ATriunghiul Mor@ii" c7 la scurt ti! du!7 ce a !ublicat originalul s7u
articol" 8n )*P," Aarticol !rin care se !are c7 a botezat zona cu nuele en@ionat 8n
tit8u" a !riit o scrisoare de la un fost !ilot !e nue Dic( 2tern" care con@inea infora@ii
 !ertinente şi sur!rinz7toare. 2tern scria c7 !e la sf;rşitul anului )*,, a luat !arte la un zbor
cu destina@ia #talia. 1ra 9orba de o escadril7 forat7 din şa!te bobardiereI ca la H== de
ile distan@7 de Beruda" a9ionul s7u sa confruntat cu o turbulen@7 at;t de neaşte!tat7 şi
de 9iolent7 8nc;t a trebuit s7 se re8ntoarc7 8n 2tatele 4nite. C;nd sa !etrecut acest
e9enient" 9reea era bun7 şi se !uteau 9edea stelele" dar turbulen@a a f7cut ca a9ionul
s7 se r7stoarne şi s7 cad7 8n !ica> at;t de 9iolent 8nc;t echi!a>ul sa trezit aruncat 8n
ta9an. 9ionul a !ierdut at;t de ult7 8n7l@ie 8nc;t era c;t !e ce s7 se !r7buşeasc7 8n
are. C;nd sa re8ntors la baz7 a aflat c7 din 8ntreaga escadril7 de şa!te a9ioane nu se
8na!oiase dec;t unul singur 8n afar7 de a8 s7u" c7 nu sa !utut stabi8i contactulradio cu
celelalte a!arate şi c7 nu sau g7sit su!ra9ie@uitori sau r77şi@e ale a9ioanelor.
 
+G C-/012 B1/0#
cest incident ce a a9ut loc cu un an *nain$ea dis ri@iei 3borului )*" tot 8n Juna
decebrie" nu a fol socotit !rintre !ierderile neobişnuite" deoarece erI )  r7zboi şi
nu i sa f7cut nici un fel de !ublicitate.
0a c;@i9a ani du!7 8ncheierea r7zboiului" 2tern şi soia sa se aflau 8n dru s!re
 %assau" !leca@i fiind din Beruda" c;nd un fa!t oarecu siilar sa !eU trecut 8n
 !Jin7 zi cu a9ionul 8n care c7l7toreau. Ca e coinciden@7 ciudat7" 8n acel oent
doana 2ternX discuta tocai des!re incidentul anterior. Brusc" a9io. nul se !r7buşi 8n
gol şi ;ncarea ce fusese ser9it7 !asagerilor zbur7 8n ta9anI a9ionul se zguduia
cu!ii8"  continuat s7 se zdruncine  2i s) se !r7buşeasc7 8n gol ti! de un sfert
de or7.
cest fenoen !oate fi un e6e!lu de turbulen@7 din senin " care dac7 ar fi fost
ai !uternic7 sau di > durat7 ai are ar fi ru!t a9ionul şi iar fi 8!r7ştia r77şi@ele 8n
are. 8n orice caz" Dic( 2tern sa cor" fruntat de dou7 ori cu acelaşi fenoen"
a!roa!e 8n acelaşi loc din Triunghi" su!ra9ie@uind 8ncerc7rilor la care a fost su!us.
Joe Talley" c7!itanul unui 9as de !escuit" (ild &oos'e, sa confruntat cu un alt
fenoen" care nu 8a fost fatal. 1ste 9orba de !ro!ria sa abarca@iune care era reorcat7
 !e are de c7tre alt 9as. 16!erien@a tr7 it 7 de el sa !et recut 8n zon a Tongue of
the 5cean" cunoscut7 !rin area sa ad;ncie" l;ng7 insulele Bahaas" nu de!arte de
Bahaa Ban(sI aceasO ta arie relati9 restr;ns7 ca su!rafa@7 are ad;ncii de. ii de
 !icioare" fiind 9orba de o zon7 de !r7buşire abru!t7" la est de insula ndros" unde
au a9ut loc ulte dis!ari@ii.
Vasul c7!itanului Talley" lung de P? de !icioare" l C.T. Clear ir Turbulence.
 
73
 

B1/M4D105/ 
era  destinat !escuitului rechinilor şi trebuia s7 fie r efliorcat de na9a Caicos Trader #a sud
de zona TonGue of the 5cean. Vreea era bun7" cu un 9;nt ce b7tea uşor din sud9est
bele na9e se a!ro!iau de sec@iunea sudic7 a zonei susaintit7" unde e6ist7 un canion
subarin care iese la su!rafa@a a!ei sub fora unui iens crater cu un diaetru de ,=
de ile" /ecifele şi lan@ul insulelor 16ua" ce se afl7 la est" !rote>eaz7 zona Tongue
of the 5cean" de areeie !rea 8nalte st;rnite de 9;nturile care bat 8ncontinuu s!re
ecuator. 1ra noa!te şi c7!itanul Talley dorea 8n cabina lui c;nd a fost trezit brusc
de un 9al de a!7 ce sa ab7tut asu!ra sa. #nstincti9" a a!ucat o 9est7 de sal9are şi sa
strecurat !rintrun hublou. <e c;nd se lu!ta s7 ias7 din cabin7 a constatat c7 se afl7
sub a!7" dar a g7sit o !ar;7 şi" ur;ndui traseul" a izbutit s7 a>ung7 la su!rafa@7" 8n
cli!a c;nd ieşea din cabin7 se !are c7 el se afla de>a la o ad;ncie de ,=?= de !icioare.
>uns la su!rafa@7 a constatat c7 na9a Caicos Trader 8şi continuase druul f7r7 el
4riaşa for@7 care tr7gea sub a!7 9asul (ild <oose aenin@a s7 r7stoarne şi !e Caicos
Trader din cauza !ar;ei de reorcare" deterin;nd echi!a>ul s7 o taie şi s7 !7r7seasc7
8n grab7 zonaI dar a re9enit ca s7 9ad7 dac7 nu cu9a c7!itanul Talley a sc7!at !rin 9reo
inune. 1chi!a>ul reorcherului a fost artor la scufundarea 9asului (ild <oose care a
fost tras la fund ca şi c;n ar fi fost !rins 8ntrun 9;rte> de a!7.
Du!7 9reo >u7tate de or7" tocai c;nd era gata s7 se 8nece" c7!itanul Talley şia
auzit nuele strigat !rin egafon de !e na9a Caicos Trader, care se 8na!oia ca s7) caute.
 !utut s7 r7s!und7 şi a fost !escuit. 9;nd 8n 9edere c7 a>oritatea coandan@ilor 

?LLLLML'
74
C-/012 B1/0#T3

sunt failiariza@i cu !ierderile ine6!licabile de na9e ca urare a defect7rii busolelor sau

radiourilor" sa !rocedat la o in9estiga@ie !ri9ind co!ortaentul busolelor 8n ti!ul
incidentului. 2a aflat c7 tionierul fi6ase cursul" dar nu se g7sea l;ng7 tion7 8n cli!a
c;nd a a9ut loc incidentul" deci nu se !utea s!une dac7 se !rodusese 9reo deficien@7
de ordin ecanic.
i alte 9ase au !ierdut abarca@iunile !e care le reorcau 8n aceast7 zon7" unele
dis!7r;nd cu echi!a> cu tot. #n unele situa@ii" ce9a ce !7rea a f i o cea@7 a aco!erit
9asul aflat la reorc7" 8n ti! ce !e reorcher sau constatat deregl7ri ale busolei şi deN
fec@iuni ale echi!aentului electric. 2e !une 8ntrebarea de ce aseenea incidente au fost
senalate nuai de reorcherele ce tractau alte 9ase" iar na9ele ce na9igau izolat nu au
ra!ortat niicQ <oate !entru c7 acestea din ur7 !ur şi si!lu dis!ar f7r7 artori" !e
c;nd reorcherele se afl7 destul de a!roa!e la o lungie de !ar;7 şi !ot obser9a
ce se 8nt;!l7.
9entura tr7it7 de c7!itanul Don -enry" 8n )*PP" ne ofer7 o re!rezentare grafic7 a
ceea ce 9rea s7 8nsene lu!ta cu odgonul" 8ntre un reorcher şi o for@7 neidentificat7"
conştient7 sau inconştient7" ce tinde s7 aca!areze bar>a.
C7!itanul -enry este !ro!rietarul co!aniei sal9aar ea <hanto 16!loration
 

Co." cu sediul la Miai" şi are ul@i ani de e6!erien@7 8n calitate de c7!itan na9igator şi
scafandru. 1ste 8n 9;rst7 de a!ro6iati9 ?P de ani" are un tru! asi9" cu !ie!t !uternic"
 bra@e scurte şi 9;n>oase" cu se cu9ine s7 aib7 scafandrii de !rofesie. 0as7 i!resia de
oliciune" dar se işc7 sur!rinz7tor de iute !entru un o cu gabaritul s7u. 5chii"
obişnui@i s7 scruteze area" sunt sinceri şi !7trunz7tori. 2iguran@a cu care
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
+?

 !o9esteşte şi detaliile !e care şi le reainteşte ne 8ndre!t7@esc s7) l7s7 !e c7!itanul -enry

s7 !o9esteasc7 cele 8nt;!late cu !ro!riile sale cu9inte !e care lea notat 8n cadrul
unei con9ersa@ii des!re bar>a dis!7rut7: %e 8ntorcea de la <uerto /ico s!re ort
0auderdale. /eorca de trei zile o bar>7 goala a c7rei 8nc7rc7tur7 fusese nitratul de
 !etrol. %e afla la bordul lui <ood +es, un reorcher de PG de !icioare lungie şi cu
otoare de G=== C.<. Bar>a !e care o reorca c;nt7rea G?== t şi se afla la ca!7tul
unei !ar;e lungi de )=== de !icioare. %a9iga 8n zona ZTongue of the 5cean[" du!7 ce
trecuse !rin lan@ul insulelor 16ua. d;nciea a!ei era de P== Zfathos[ . 1ra o
du!7aiaz7 cu 9ree bun7 şi cer li!ede. M7 dusese 8n cabina ea situat7 8n !artea
din s!ate a !un@ii" dar du!7 c;te9a inute a auzit un 9acar neai!oenit.  ieşit
 !e !unte şi a urlat: ZCe naiba face@i acoloQ[ <riul lucru la care a uitat a fost busola
care se 8n9;rtea 8n sensul acelor de ceasornic.%u era nici un oti9 s7 se 8nt;!le
lucrul acesta a auzit c 7 singurul loc unde se ai !etrece aşa ce9a este r;ul 2t.
0arence din ingston" unde busolele o iau razna din cauza z7c7intelor de fier de !e
fundul a!ei" sau !oate c7 e un eteorit acolo. %u ştia ce sa 8nt;!lat" dar era sigur
c7 trebuie s7 fie ce9a serios. !a !7rea c7 se n7!usteşte din toate direc@iile. 5rizontul
dis!7ruse nu !utea 9edea unde se g7sea orizontul a!a" cerul şi orizontul erau toate
aestecate. %u !utea 9edea unde ne afla. cel ce9a care se !etrecea ne furase"
 !r7dase sau 8!ruutase toat7 for@a din generatoare. Toate echi!aentele şi a!aratele
8ncetaser7 s7 ai !roduc7 energie electric7.
l fatho K P !icioare K H yarzi K )"LH .
+P
C-/012 B1/0#T3

$eneratoarele func@ionau" 8ns7 nu ai !roduceau energie. 2a 8ncercat !ornirea unui

generator au6iliar" f7r7 succes. 1ra 8ngri>orat de bar>7. 7r;a era 8ncordat7" dar nu
 !utea 9edea reorca. <7rea 8n97luit7 8ntrun nor" iar 9alurile din >ur !7reau s7 fie ai
 brizante dec;t 8n celelalte zone.
 !ornit cu toat7 9iteza 8nainte. %u 9edea unde erge" dar 9roia s7 ies de
acolo c;t ai re!ede cu !utin@7O Ce9a !arc7 8ncerca s7 ne trag7 8na!oi" dar nu reuşea
s7 o fac7.
C;nd a sc7!at de acolo" !arc7 ieşise dintro !;cl7 deas7. far7" !ar;a era
 !erfect 8ntins7 ca 8n şecheria aceea cu fr;nghia fachirului indian 8ns7 la cel7lalt
ca!7t nu se 9edea niic !entru c7 totul era 8n97luit 8ntro cea@7 de ne!7truns.  alerN
gat !e !untea !rinci!al7 şi a tras. Blesteata de bar>7 a ieşit din !;cl7" dar 8n nici o
alt7 !arte nu e6ista ur7 de cea@7. De fa!t" !utea 9edea !;n7 la o distan@7 de
uns!rezece ile. #n zona ce@oas7 8n care se afla bar>7 a!a era agitat7" cu toate c7
9alurile nu erau ari. %ui@i7 cu dori@i erou sau nebun dar nu a g;ndit 7car
s7 7 8na!oiez ca s7 97d ce anue era acolo...
Vi sa 8nt;!lat ca dou7 !ersoane s7 trag7 de bra@ele 9oastre 8n direc@ii o!useQ 
 

8ncercat senza@ia c7 ne g7sea 8ntrun loc sau un !unct unde cine9a sau ce9a 9roia s7
fi" c7 cine9a sau ce9a nu 9roia s7 fi 8n alt7 !arte dec;t acolo unde ne ducea.
\%T/1B/1:  'Ii ")&u$ o pFcl) "er&uie spre ori&on$
/_2<4%2: %u" era l7!toas7. sta este tot ce 97 !ot s!une. %u 7 interesau
culorile. 4lterior a trebuit s7 8nc7rc7 to@i acuulatorii.  trebuit s7 arunc ?= de
 baterii !entru reflectoare.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ++
 A

#. HaIi gFndi$ la Triunghiul Bermudelor

/. Da.  fost singurul lucru la care a !utut g;ndi. Mia zis: DunezeuleO i eu
9oi a>unge o cifr7 statistic7Q
^
#.  'Ii mai $r)i$ "reo experienI) de aces$ fel
/. %u.  auzit 8ns7 c7 sunt al@ii care au trecut !rin aseenea !7@anie şi c7 un
reorcher a fost !ierdut cu oaeni cu tot. <entru ine a fost unica e6!erien@7 de genul
acesta. Dar şi una singur7 e de a>uns.
Ji /ichardson" fost !ilot 8n Marina Militar7" este la ora actual7 !reşedintele lui
Chal( ir erry 2ery9ice care asigur7 leg7tura dintre aero!ortul 5!a8J0oc(a din Miai
cu Biini şi alte !uncte din insulele Bahaas. Ca !reşedinte al celei ai i!ortante linii
aeriene ci9ile din zon7 şi !roontoriul al insulei Biini" el are o atitudine de nei!licare
8n !roblea aşazisului !ericol re!rezentat de Triunghiul Berudelor. 1l e6!ri7 reac@ia
localnicilor fa@7 de legend7 c;nd s!une cu franche@ea !ilotului: 5aenii nu discut7 des!re
aşa ce9a. 1i ar s!une c7 @iai ieşit din in@i.
 Totuşi şi el a constatat abera@ii agnetice şi electronice 8n cursul nueroaselor sale
de!las7ri s!re insulele Bahaas" 8ntro diinea@7 de9ree" !e c;nd zbura de la lorida la
Tur(s #slands" 8nso@it de fiul s7u" busola sa dereglat brusc" acul s7u 8nce!;nd s7 se
roteasc7 de la st;nga s!re drea!ta. tunci )a 8ntrebat !e fiul s7u: Ce sa 8nt;!latQ"
iar acesta ia r7s!uns cu senin7tate: 2ur9ol7 insula ndros. 1l a ai !recizat c7
aseenea incidente se !etreceau 8n od frec9ent ori de c;te ori sur9ola a!ele ad;nci de
l;ng7 Moselle /eef. cest recif este en@ionat adesea 8n leg7tur7 cu luinile
isterioase ce str7lucesc noa!tea" iar !rintre !escarii din Biini st;nca
+L
C-/012 B1/0#T3
 
 

'/ t 
are re!uta@ia de a fi b;ntuit7. 0uinile au fost obser9ate şi de Ji /ichardson şi de
al@i !ilo@i" !recu şi de echi!a>ele unor na9e.
4n incident electronic ieşit din coun i sa 8nt;!lat lui Chuc( Wa(eley" !e al c7rui
a9ion a !us st7!;nire te!orar o for@7 sau o !rezen@7 electronic7 8n ti! ce se afla 8n
zbor de la %assau la ort 0auderdale.
Chuc( Wa(eley este 8n 9;rst7 de H= de ani şi a !ilotat a9ioane şi elico!tere ti! de
 !este un deceniu. re o e6!erien@7 considerabil7" 8n a>oritatea cazurilor zbur;nd singur
 !este >unglele din <anaa şi erica de 2udI 8n aseenea situa@ii" buna eorare a
detaliilor şi s;ngele rece re!rezint7 cheia su!ra9ie@uirii. 1l este un interlocutor cu liba>
e6!resi9 şi este den de en@ionat nu a a9ut cunoştin@7 de fenoenele din Triunghiul
Berudelor !;n7 c;nd nu a trecut !rin aceast7 e6!erien@7: #n noiebrie )*P, era
 !ilot la Z2unline 9iation[ cu sediul 8n Miai. 0a acea dat7 !ilota un a9ion Zcharter[
s!re %assau ca s7 duc c;@i9a !asageri.  debarcat !asagerii şi a decolat de !e
aero!ortul din %assau la scurt ti! du!7 ce se 8ntunecase. Cerul era li!ede şi stelele
scli!eau. #eşea din raza de control a aero!ortului %assau şi 8ncerca s7 iau leg7tura cu
Biini. <e la ora G) şi H= de inute a trecut la nord de ca!7tul insulei ndros şi a
 !utut 9edea luinile c;tor9a aşez7ri oeneşti. M7 8n7l@ase la circa L=== de !icioare şi
7 !reg7tea !entru un zbor de rutin7" c;nd la H= sau ?= de ile dincolo de ndros" !e
direc@ia Biini" a constatat c7 ce9a nu este 8n regul7I un 9ag efect de luiniscen>7
a!7ruse !e ari!i. 0a 8nce!ut a crezut ca este o iluzie creat7 de luinile din carling7 ce
triiteau razele !rin ferestrele de !le
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ +*

6iglas" uşor bruate" !entru c7 ari!ile a9eau un as!ect translucid" de culoare

albastr79erzuie" cu toate c7 erau 9o!site 8n a8b str7lucitor" 8n decursul a cinci inute
str7lucirea a crescut 8n intensitate !;n7 c;nd a de9enit at;t de !uternic7 8nc;t cu greu
ai !utea citi cadranele instruentelor. Busola agnetic7 a 8nce!ut s7 se 8n9;rteasc7
8ncet" dar constant" iar indicatorul de carburant" care la decolare ar7ta Z>u7tate !lin["
acu ar7ta Z!lin[. <ilotul autoat a 9irat brusc a!aratul s!re drea!ta" 8nc;t a trebuit s7)
decu!lez şi s7 !ilotez anual. %u 7 !utea 8ncrede 8n nici unul din a!aratele electrice"
deoarece fie erau scoase din uz" fie func@ionau aiurea. #n cur;nd 8ntregul a9ion str7lucea"
dar nu era o luin7 reflectat7" ci 8nsuşi a9ionul eana str7lucirea.  !ri9it !e
ferestruic7 şi 8i aintesc c7 ari!ile" !e l;ng7 fa!tul c7 a9eau acea scli!ire albastr79erzuie"
erau şi difuze.
Din acest oent nu a ai !utut baza !e busol7" altietru şi celelalte a!arate
de bord !entru c7 era noa!te şi eu 7 orienta du!7 un orizont artificialI nu a9ea un
orizont real du!7 care s7 7 ghidez. 2tr7lucirea a de9enit at;t de intens7 8nc;t nu ai
9edea stelele.  f7cut singurul lucru !osibil a l7sat a9ionul s7 zboare 8n 9oia sa.
Cur;nd str7lucirea sa transforat 8ntro luin7 orbitoare şi aşa a durat ca cinci
inute" du!7 care a 8nce!ut s7 scad7 8n intensitate. Toate instruentele au 8nce!ut s7
func@ioneze noral du!7 ce str7lucirea a dis!7rut.  controlat toate siguran@ele şi nici
una nu s7rise. %u se arsese nici o fuzibil7 şi ia dat seaa c7 a!aratele func@ionau
noral" atunci c;nd indicatorul de cobustibil ia ar7tat din nou Z>u7tate !lin[. Busola
sa stabilizat şi a 97zut c7 de9iase doar cu c;te9a grade de la rut7.  conectat
 !ilotul au
L= C-/012 B1/0#T3

8oat şi a 97zut c7 func@iona noral" 8nainte de

 

aterizare a controlat toate sisteele trenul de

aterizare" fla!surile şi celelalte. Toate func@ionau nor  
al. 9ionul era !re97zut cu !rotec@ie 8!otri9a sar  
cinii statice care ar fi trebuit s7 !erit7 scurgerea
lor. U
\%T/1B/1: HaIi gFndi$ c) experienIa dumnea"oas$r) are leg)$ur) cu Triunghiul
 Bermudelor
/_2<4%2: %u a aflat de Triunghiul Berudelor dec;t du!7 incident. 1u a
crezut c7 97d fl7c7rile lui 2t. 1lo" 8n ciuda fa!tului c7 aceste fl7c7ri nu se co!ort7
astfel.
8. CFnd aIi au&i$ de Triunghiul Bermudelor
/. tunci c;nd a 8nce!ut s7 discut cu ceilal@i !ilo@i des!re a9entura !e care a
tr7ito. seenea lucruri sau ai 8nt;!lat şi altor !ilo@i" dar nu le !lace s7 9orbeasc7
des!re ele. #ns7 nu ai cu s7 e9i@i Triunghiul dac7 9rei s7 ergi la <uerto/ico" doar
dac7 ocoleşti !e la nord de Beruda. cu se 9orbeşte ai ult des!re Triunghi" ai
ales de c;nd au loc dis!ari@ii enigatice de a9ioane.
/e9ista  Aursui$, editat7 de 2ocietatea !entru in9estigarea lucrurilor ine6!licabile" a
 !ublicat obser9a@iile f7cute de /obert Dur;nd" din aer" 8n Triunghi" a ceea ce !utea fi
acti9itatea unor for@e distructi9e. utorul relateaz7 des!re un incident obser9at din cabina
de coand7 a unui Boeing +=+ ce zbura de la 2;n Juan s!re %e 'or(" la data de ))
a!rilie )*PH !e care )a localizat la )* grade ?, inute latitudine nordic7 şi PP grade ,+
inute longitudine 9estic7" !unct care se afl7 ult 8n interiorul Triunghiului" deasu!ra
zonei <uerto /ico Trench" unde se g7sesc canioanele cele ai ad;nci ale oceanului şi
unde a!a atinge !rofunziea de ?"? ile.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
L)
<riul lucru ciudat 97zut şi ra!ortat de co!ilot Acare a dorit s7şi !7streze
anoniatul sa !etrecut #a ora )H şi >u7tate" la dou7zeci de inute du!7 decolare" c;nd
a9ionul atinsese !lafonul de H) === de !icioare. Co!ilotul a obser9at cu la o de!7rtare de
a!ro6iati9 cinci ile 8n !artea drea!t7 a a9ionului oceanul se ufl7 brusc sub fora unei
o9ile rotunde" ca şi c;nd ar fi a9ut loc o e6!lozie atoic7 subarin7" care ar7ta ca o
cono!id7 uriaş7. Co!ilotul a atras iediat aten@ia c7!itanului şi inginerului de zbor" iar
aceştia au ur7rit fenoenul 8n detaliu ti! de H= de secunde" a!oi şiau desf7cut centurile
de siguran@7 şi sau de!lasat la drea!ta !entru a !ri9i ai bine ceea ce se !etrecea.
Du!7 !7rerea lor" o9ila gigantic7 de a!7 atinsese un diaetru cu!rins 8ntre o
 >u7tate de il7 şi o il7" iar 8n7l@iea sa era ca >u7tate din diaetru. #n od cu
totul de 8n@eles" coandantul nu sa a!ro!iat ca s7 9ad7 des!re ce era 9orba. #n ti! ce
a9ionul !7r7sea zona" uriaşa o9il7 de a!7 clocotitoare !7rea s7 descreasc7. Mai t;rziu"
c7!itanul a luat leg7tura cu diferite agen@ii" inclusi9 <aza de Coast7 şi .B.#." !recu şi cu
un s!ecialist 8n seisologie" dar nu a !riit nici o infora@ie cu !ri9ire la ce9a ieşit din
coun" cu ar fi 9aluri seisice" cutreure sau 9;rte>uri de a!7 uriaşe" care s7 se fi
 !etrecut 8n zona res!ecti97.
2a sugerat c7 aceast7 e6!lozie" a!arent atoic7" ar a9ea leg7tur7 cu subarinul atoic
USS Thresher, care dis!7ruse 8n ziua !recedent7" ori cu 8nc7rc7turile atoice !e care le
a9ea la bord" dar Thresher se !ierduse la ii de ile distan@7 de acest loc. Teoria
res!ecti97 ar fi 9alabil7" desigur" dac7 eleente i!ortante !ri9ind !ierderea subarinului
ar fi @inute secret Aceea ce este !osibil sau dac7 un subarin
LG C-/012 B1/0#T3
 

inaic ar fi fost atacat şi distrus ca retorsiune la scufundarea lui Thresher. Dar" l7s;nd #a o
 !arte i!otezele ilitare" locul 8n care sa !etrecut e9enientul re!rezint7 8nc7 o
confirare a for@elor ce acti9eaz7 8n interiorul Triunghiului Berude8or.
5 alt7 8nt;!lare recent7" care ar !utea fi inclus7 8n categoria incidentelor din care o
na97 de su!rafa@7 a sc7!at" a fost relatat7" de !artici!an@ii la o !artid7 de !escuit" lui
 %oran Bean din Miarni" un inginer electronist şi in9entator Acurn ar fi tele9iziunea subN
arin7 cu circuit 8nchis şi instala@ia !entru @inut rechinii la distan@7. %oran Bean
conferen@iaz7 des!re cazuistica 5.3.%.urilor şi este un obser9ator atent al fenoenelor ce
se !etrec 8n Triunghiul Berude8or. #ncidentul a a9ut loc 8ntro sear7 de se!tebrie a
anului )*+G" 8ntre eatherbed Ban(s şi Matheson-aoc( din golful Biscayn şi a
i!licat o abarca@iune cu otoare Diesel nuit7  +igh$mare. 0a bordul acesteia se aflau
trei !asageri care re9eneau de la o !artid7 de !escuit din golful en@ionat. C;nd au a>uns
8n zona eatherbed Ban(s au constatat c7 acul busolei de9iase cu *= de grade de la cursul
stabilit" s!re Coconut $ro9e. 0uinile abarca@iunii au de9enit tot ai slabe şi a!oi sau
stins ca şi c;nd acuulatoarele sar fi desc7rcat din !ricina unei for@e uriaşe de
absorb@ie. #n aceast7 situa@ie" f7r7 s7 ai ia 8n considera@ie busola" au 8ndre!tat 9asul cu
toat7 9iteza s!re 9est" 8n c7utarea unor re!ere de !e uscat. Dar singura schibare de
 !ozi@ie a fost s!re nord" du!7 cu indicau luinile de !e al ce se distingeau la sud.
Ti! de dou7 ore abarca@iunea şia continuat druul s!re al dar nu a !utut !rogresa
deloc" ba chiar !7rea s7 dea 8na!oi.
8n tot acest ti! o for7 8ntunecat7 şi are !lutea
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
6*

8n aer 8ntre abarca@iune şi Matheson -aoc(" #a o il7 sau dou7 s!re 9est" şi
aco!erea stelele. <e c;nd o !ri9eau" !asagerii au obser9at o luin7 ce a intrat 8n zona
8ntunecoas7 unde a r7as fi67 !entru c;te9a oente" a!oi a dis!7rut. 0a scurt ti! du!7
aceasta a dis!7rut şi fora 8ntunecat7. Du!7 care" busola a re9enit la noral" generatorul
a re8nc7rcat acuulatoarele şi abarca@iunea a !utut 8nainta.
4n incident a!roa!e identic i sa ra!ortat lui Bean de un ascult7tor al unei conferin@e !e
care el o @inuse cu c;@i9a ani 8naintea 8nt;!l7rii cu abarca@iunea  +igh$mare. /es!ecti9ul"
un c7!itan al Marinei ericane" !ensionar" nu a 9rut s7 discute incidentul 8n cadrul
conferin@ei" dar ai t;rziu ia e6!licat 8n !articular lui Bean" s!un;ndui c7 nu dorea s7şi
 !ericliteze re!uta@ia aşa cu sa 8nt;!lat cu al@i obser9atori ai fenoenelor ine6!licabile.
#ncidentul sa !etrecut 8nainte de Cr7ciun" 8n anul )*?+" #!licat7 a fost o abarca@iune
de !escuit" lung7 de H? de !icioare" cu otoare Diesel" ce era !ilotat7 de c7!itanul s7u
s!re ree!ort" BahaasI na9a nu a !utut 8nainta ti! de ai ulte ore" ba chiar a
fost 8!ins7 8na!oi cu c;te9a ile. $eneratorul sa 8ntreru!t" iar luinile sau stins şi
radioul a 8ncetat" 8n ti! ce busola se 8n9;rtea ereu. Cu toate c7 otorul Diesel
func@iona" abarca@iunea nu a !utut 8nainta. Ca şi 8n cazul lui +igh$mare, echi!a>ul a conN
statat c7 deşi area era cal7 şi stelele str7luceau" o anuit7 zon7 !e cer" dre!t 8n fa@a
lor" era aco!erit7 de o for7 8ntunecat7 cu contur regulat. tunci au 97zut trei luini
intr;nd 8n zona 8ntunecat7 şi dis!7r;nd. 0a scurt ti! du!7 ce fora neagr7 de !e cer
a dis!7rut" abarca@iunea a 8nce!ut s7 na9igheze din nou" luinile sau a!rins şi radioul
şi r!luat
84
C-/012 B1/0#T3

eisiunea" !e c;nd busola re9enise şi ea la .noral. C7!itanul şi cei !atru !asageri au aflat
 

ce9a ai t;rziu c7 8n aceeaşi noa!te" #a o distan@a de ,= de ile" un cargou ce na9iga la

sud de $ulf 2trea sa 8!otolit l;ng7 ort 0auderdale" deoarece sisteul de orientare
suferise o de9iere de *= de grade.
o
4n incident !etrecut cu un a9ion biotor Beechcraft aflat 8n zbor de la $eorge Ton
s!re $reat 16ua" Bahaas" la )? noiebrie )*+G" constituie un e6e!lu interesant
 !ri9ind ca!riciile acestor for@e care" cel !u@in 8n acest caz" se !are c7 ai degrab7 au
ur7rit s7 a>ute şi nu s7 distrug7 a9ionul. Dr. 2.. Jablons(i" un !siholog din ort
0auderdale" a 8ntocit ur7torul ra!ort !entru dr. Manşon Valentine" 8n care 8şi ainteşte
ur7toarele: 9ionul a decolat de la $eorge Ton 8n aurg" cu nou7 !asageri la bord"
inclusi9 cinci !ilo@i. Vreea era cal7 şi 9izibilitatea e6celent7. B7tea un 9;nt uşor
dins!re sudest. 0a zece inute de la decolare" c;nd a9ionul se g7sea deasu!ra zonei
ZTongue of the 5cean[" la nord9est de 16ua" busola" radioul" luinile" coenzile hidrauN
lice" toate sau defectat brusc" iar acuulatoarele sau desc7rcat co!let.
<ria reac@ie a !ilotului a fost s7 aterizeze la %e <ro9idence Aa!ro6iati9 la P= de
ile s!re nord 8ntruc;t !utea s7 se ghideze du!7 soarele ce a!unea" !;n7 c;nd ar fi z7rit
luinile din %assau.  renun@at !entru c7 şia aintit c7 radioul nu func@ioneaz7 şi deci
nu !utea !re9eni aero!ortul c7 soseşte şi nici luini de !ozi@ie" care s7 senalizeze
a!ro!ierea sa" nu a9ea. 2a decis" deci" s7 se 8ndre!te s!re ndros şi 8n scurt ti! a
 !utut distinge icul ae8o!ort din sudul insulei. <entru a ateriza 8n aceste condi@ii" !ilotul a
efectuat un zbor !lanat du!7 ce a f7cut ai 8nt;i
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ L?

un 9ira> s!re 9est" ca s7 se asigure c7 nu e6ist7 nici un i!edient şi ca s7 se alinieze c;t

ai bine !osibil cu !ista şi cu 9;ntul. Deoarece sisteele hidraulice nu func@ionau" el nu
 !utea cobor8 trenul de aterizare şi nu !utea a!rinde luinile de senalizare. Dr. Jablons(i
a coentat ai t;rziu fa!tul c7 Za9ionul !7rea s7 aterizeze sus@inut !arc7 de o !ern7 de
aer[.
V;rfurile elicelor au atins !riele !7;ntul" st;rnind o !loaie de sc;ntei" dar 8n loc s7 se
ru!7" a9ionul sa aşezat !e sol. %u sa 8nregistrat nici o a9arie la fusela> şi nici 7car
fla!urile l7sate nu au !7@it niic.
 doua zi i sau ontat dou7 elice noi. cuulatoarele au fost re8nc7rcate" dar şi f7r7
acestea sisteele hidraulice func@ionau de>a. 3borul a fost reluat şi !;n7 la ort
0auderdale nu sa ai !etrecut nici un incident.
<e c;nd aceast7 carte era dat7 la ti!ar" !achebotul liniei aritie Cunard" Queen
 D*i&abe$h " tocai sc7!a de la un dezastru 8ntrun !unct situat ce9a ai sus de zona
central7 a Triunghiului Berudelor. 0a H a!rilie )*+," din cauza defect7rii a trei cazane
A!ro9ocat7 de o scurgere de ulei" sau 8ntreru!t energia electric7" aerul condi@ionat" etc." şi
acest !achebot su!erodern a r7as iobilizat 8n Marea 2argaselor" ca !redecesorii s7i
din ti!urile str79echiI !asagerii aşte!tau s7 fie sal9a@i şi 8ntre ti! co!ania se str7duia
s7i consoleze oferindule gratuit b7uturi" din !7cate calde" 8ntro eisiune radio difuzat7
la bord" un !asager" fotbalist !rofesionist" a s!us: C7!itanul 8i s!une c7 ne afla chiar
8n centrul Triunghiului Berudelor. /a!oartele ulterioare au c7utat s7 e9ite 9reo referire
la aceast7 zon7.
Ca 8ncheiere la acest incident este interesant de obser9at fa!tul c7 dis!ari@ia de !e
radar a transatlan
LP
C-/012 B1/0#T3
 

ticului Queen Dli&abe$h !! a fost sesizat7 de un ebru al echi!a>ului unui cu$$er al <azei
de Coast7 ce ur7rea na9a. <e c;nd Queen Dli&abe$h !! intra 8n Triunghi cu o 9itez7 de H?
de noduri" cu$$erul a !ierdut na9a de !e ecranul radarului" deşi" cu ochiul liber era 9izibil7I
ce9a ai t;rziu a dis!7rut din raza 9izual7 a echi!a>ului cu$$erului. Counica@iile dintre
Queen Dli&abe$h !! şi cu$$er au fost afectate şi ele de 8ndat7 ce !achebotul a intrat 8n
Triunghi. Cu toate c7 nu sa sugerat !osibilitatea ca for@ele isterioase din Triunghi s7 se
afle la originea defect7rii cazanelor" nu este totuşi e6clus ca radarul s7 fi fost afectat de
anoaliile radio şi electrice de>a cunoscute 8n Triunghiul Berudelor"
Dac7 @ine seaa de nu7rul total al dis!ari@iilor de a9ioane şi na9e" !recu şi de
odul şablon 8n care sau !etrecut sal97rile" trebuie s7 a9e 8n 9edere şi fa!tul c7 sar
 !utea s7 e6iste o e6!lica@ie logic7 sau o >iu7 de e6!lica@ii logice !entru aceste 8nt;N
 !l7ri. #ns7 cu c;t !7trunde ai ad;nc 8n aceast7 !roble7" cu at;t sunte ai 8nclina@i
s7 ne 8ntreb7 dac7 se !oate furniza o e6!lica@ie logic7 8n liitele ştiin@ifice cunoscute
nou7.
d(' E7I#T& O E7LI$A8IE LOGI$&9

4neori sa c7utat s7 se inializeze i!ortan@a sau chiar e6isten@a Triunghiului

Berudelor" afir;nduse c7 el nu re!rezint7 nici un fel de ister de 9ree ce na9e şi
a9ioane !ier !e tot cu!rinsul globuluiI c7 dac7 su!ra!une un triunghi !este oricare gru!
de linii aritie" acesta 9a indica fa!tul c7 !ierderile sunt destul de i!ortante" dac7
triunghiul res!ecti9 a fost suficient de are.
Ba ai ult" oceanul este are" !e c;nd na9ele şi a9ioanele sunt relati9 iciI
oceanul este 8ntro continu7 işcare !rin curen@ii s7i de su!rafa@7 sau de ad;ncie.
9ioanele sau icile abarca@iuni !ierdute 8ntre insulele Bahaas şi lorida" acolo unde
$ulf 2treaul curge s!re nord cu ai ult de !atru noduri !e or7" !ot str7bate distan@e
a!reciabile de la !unctul unde au fost re!erate ultia oar7" 8nc;t li se !ierde ura şi !ar s7
fie efecti9 dis!7rute. Totuşi 9iteza acestui curent este bine cunoscut7 <azei de Coast7"
care @ine seaa de ea şi de iu@eala 9;ntului atunci c;nd 8ntre!rinde cercet7ri 8n zona de
dis!ari@ie a unei na9e. /aza iediat7 !entru o cercetare circular7 co!let7 este de
cinci ile !entru o na97 are" zece ile !entru o aerona97 şi cincis!rezece ile !entru
o abarca@iune ic7" asociat7 cu in9es
88
C-/012 B1/0#T3
 

tiga@ii radiale" 8n func@ie de direc@ie" curen@i" 9;nt şi deri97.

4nele 9a!oare scufundate au ieşit la su!rafa@7 8n alt7 !arte" aşa cu sa 8nt;!lat cu
 '. Dmes$ Miles, care sa dus la fund cu o 8nc7rc7tur7 de sare 8n largul coastei statului
Carolina. Du!7 ce sarea sa to!it" 9asul a re9enit la su!rafa@7 şi a fost g7sit. lt7 na97
fanto7"  a /ahama, sa ridicat la su!rafa@7 şi este adesea en@ionat7 c;nd se 9orbeşte
des!re Triunghi" !entru c7 sa scufundat 8n a!rilie )*H?" iar !asagerii au fost sal9a@i de
22  #ex= 8ns7 ce9a ai t;rziu na9a  '&$ec a desco!erito !lutind 8n deri97 l;ng7 Beruda.
1chi!a>ul de !e  '&$ec nu ştia c7 na9a se scufundase şi a considerato o na97 isterioas7
abandonat7 !;n7 c;nd au !riit 9eşti de la  #ex, care 8ntre ti! acostase 8n #talia.  /e ce
9asul sa ridicat #a su!rafa@7" este 8nc7 o tain7.
1!a9e ale unor na9e şi a9ioane !ierdute" care zac !e fundul 7rilor" !ot dis!are cu
 

uşurin@7 8nghi@ite de nisi!urile işc7toare sau !ot fi aco!erite cu nisi!ul r7scolit de

furtuni" a!oi din nou scoase la su!rafa@7 de alte furtuni" !;n7 c;nd sunt redesco!erite de
subarine sau scafandri. Mei Sisher este un scafandru şi sal9ator de na9e şi cargouri
cu ul@i ani de e6!erien@7. 1l sa ocu!at ti! 8ndelungat cu e6!lor7rile subac9atice !e
 !latfora din Triunghi" 8n zona tlanticului şi a M7rii Caraibilor. Cu !rile>ul scufund7rilor
8ntre!rinse !entru g7sirea aurului 9echi s!aniol Adin care a agonisit o cantitate
a!reciabil7" el a f7cut desco!eriri sur!rinz7toare f7r7 8ndoial7 la 9reea lor" a!oi date
uit7rii. Ca detector el folosea un agnetoetru de o ie de ori ai !uternic dec;t cel
obişnuit" care 8i indica zonele din fundul 7rii unde se aflau concentr7ri de etale"
a!arat care ia !eris
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ L*

lui isher s7 desco!ere alte 9estigii ai i!ortante dec;t ult r;9nitul aur. ATrebuie sa
 !reciz7 c7 agnetoetrul nu se folosea !e 9reea c;nd au a9ut loc ulte din dis!ari@iile
din Triunghiul Berudelor. 5rient;nduse du!7 indica@iile a!aratului" sa 8nt;!lat
adesea ca scafandrii s7 g7seasc7" 8n locul galioanelor s!aniole" a9ioane de lu!t7 sau
a9ioane !articulare" na9e de diferite ti!uri" iar odat7 isher a dat !este o locooti97"
la c;te9a ile de coast7" !e care a l7sato s7 zac7 acolo !entru arheologii 9iitorului.
Mei isher este de !7rere c7 unele dis!ari@ii din zona loridaBahaas au fost cauzate
de bobe nee6!lodate" tor!ile acti9e sau ine !lutitoare r7ase din ti!ul celui deal
doilea r7zboi ondial ori !ierdute 8n ti!ul e6erci@iilor ilitare actuale. Cu ocazia unei
scufund7ri" isher a desco!erit l;ng7 un galion s!aniol ce9a ce !7rea a fi un tun antic şi sa
 !reg7tit s7) scoat7 la su!rafa@7" c;nd a obser9at c7 obiectul are un 9;rf ascu@it" iar la o
cercetare ai atent7 sa do9edit a f i o bob7 8nc7 acti97O
Du!7 nu7rul de e!a9e neidentificate !e care lea g7sit !e fundul 7rii 8n ti! ce c7uta
dou7 galioane s!aniole  a M)rg)ri$a şi San$a M)ria de '$ocha Acu coori estiate 8ntre
,== ilioane şi P== ilioane de dolari" isher a tras concluzia c7 sute de na9e sau
sf7r;at de recifi 8n ti!ul furtunilor şi a!oi au fost 8ngro!ate sub nisi! !e fundul 7rii.
<entru a a>unge la unele na9e ce trans!ortau bog7@ii" isher a trebuit s7 esca9eze fundul
nisi!os. stfel el a sesizat e6isten@a nisi!urilor işc7toare 8n zona unde $ulf2treaul curge
 !e l;ng7 Ca!ul lorida" şi c7 ele !ot 8nghi@i na9e destul de ari" o dat7 ce acestea se
8!otolesc !e fundul 7rii.
*=
.C-/012 B1/0#T3
 

Co!ortaentul ciudat al curen@ilor şi fundul işc7tor al 7rilor !ot fi cauza

insucceselor cercet7rilor 8ntre!rinse !entru desco!erirea de na9e şi a9ioane. 16ist7 8ns7 şi
alte cauze care !ot fi r7s!unz7toare de dis!ari@ia urelor" şi anue acele blue holes
Ag7uri albastre r7s!;ndite !rintre culile de calcar şi alte fora@iuni subarine calcaroase
din arhi!elagul Bahaas. Cu ii de ani 8n ur7 aceste g7uri erau ca9erne s7!ate 8n
calcar şi se g7seau deasu!ra ni9elului 7rilor" dar o dat7 cu to!irea ghe@urilor celei dea
treia glacia@iuni a!ele au crescut !oate cu )G)? ii de ani 8n ur7 şi !eşterile au
de9enit g7uri albastre" un loc !referat de scafandrii autonoi !entru !escuit. ceste
 !eşteri şi culoarele lor s7!ate 8n calcar a>ung !;n7 8a arginea !latforei continentaleI
unele continu7 s7 coboare !rin toat7 fora@iunea calcaroas7 !;n7 la ad;nciea de )?==
de !icioare" iar altele sunt legate !rin culoare subarine de lacurile de !e insulele ari
din arhi!elagul Bahaas. Deşi se g7sesc la ulte ile distan@7 de ocean" ni9elul a!elor
acestor lacuri şi iazuri creşte şi scade 8n func@ie de flu6 şi reflu6. <eştii oceanici care trec
 

 !rin acest siste de tuneluri a!ar !e nea şte!tate 8n lacurile din insul7. şa se face c7 la
un oent dat un rechin lung de dou7zeci de !icioare a nierit 8ntrun ochi de a!7 situat
la dou7zeci de ile 8n interiorul insulei" !ro9oc;nd senza@ie şi !anic7 !rintre localnicii
obişnui@i s7 se scalde 8n a!ele liniştite ale lacului. $7urile albastre din ocean se g7sesc la
diferite ad;ncii. 2cafandrii constat7 c7 raifica@iile culoarelor conduc 8ntro serie de
8nc7!eri" e6act ca 8n cazul fora@iunilor ca9ernoase de !e uscat. Culoarele !ar s7 se
raifice 8n toate direc@iile" ceea ce z7!7ceşte chiar şi !eştii care uneori 8noat7 cu burta
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
*)

8n sus. 4nele culoare de leg7tur7 8ntre !eşteri sunt at;t de regulate" 8nc;t scafandrii au
c7utat ure de dalt7 ca s7 9ad7 dac7 acestea nu au fost t7iate 8n calcar !e 9reea c;nd
st;ncile se aflau deasu!ra ni9elului 7rii. De aseenea" scafandrii au rearcat curen@ii
 !ericuloşi din interiorul g7urilor albstre" !ro9oca@i de for@a areelor care antreneaz7
ari ase de a!e !rin tuneluri cre;nd efectul de !;lnie cu 9;rte>uri !uternice la
su!rafa@a a!ei" chiar dac7 8n a!ro!iere nu se afl7 uscatul. 4n astfel de 9;rte> ar !utea
trage sub a!7 8ntro gaur7 albastr7 o abarca@iune ic7 cu echi!a> cu tot" e9entualitate
care sa do9edit a fi !osibil7 atunci c;nd oceanograful Ji Thorne a desco!erit o barc7 de
 !escuit blocat7 8ntro gaur7 albastr7" la o ad;ncie de L= de !icioare. i al@i scafandri
au g7sit b7rci cu 9;sle sau abarca@iuni ici la ad;ncii de P? de !icioare sau chiar
ai ari. Cu toate ca abarca@iuni ici sau chiar buc7@i de e!a9e ai ari !ot sf;rşi 8n
g7urile albastre" şi !oate c7 8nc7 se ai afl7 acolo" totuşi 9;rte>urile nu e6!lic7
dis!ari@iile na9elor ari şi cu at;t ai !u@in ale a9ioanelor. V;rte>urile a!ar 8n diferite
zone ale oceanelor luii şi ai ales 8n Triunghiul Berudelor" 8n zona insulelor Bahaas"
dar nici unul nu se !oate co!ara cu 9;rte>ul oceanic nor9egian descris de 1dgar llan
<oe 8n CoborFrea *n Maels$rom, !oate cu e6ce!@ia acelora create de cutreurele !uternice
sau de abera@iile atosferice a>ore. <o9estind des!re 9;rte>ul distrug7tor de na9e"
naratorul s!une: %u 9oi uita niciodat7 senza@ia de tensiune" groaz7 şi adira@ie cu care
a !ri9it 8n >urul eu. Vasul !7rea sus!endat" ca !rintro agie" la >u7tatea druului
descendent !e !artea interioar7 a tunelului cu diaetru iens şi ad;ncie enor7" şi ai
*GC-/012 B1/0#T3
c7rui !ere@i !erfect netezi !uteau fi confunda@i cu abanosul dac7 nu ar fi fost acea işcare
de rota@ie ae@itoare... 2i@ea c7 sunt absorbit" c7 i se face r7u şi instincti9 a
cra!onat cu şi ai are !utere" 8nchiz;ndui ochii...  !ri9it 8n >urul eu" la acea
irriensitate care ne 8nghi@ea şi a constatat c7 nu nuai 9asul nostru este !rins 8n
8br7@işarea 9;rte>ului. Dedesubt şi deasu!ra noastr7 se z7reau resturi de na9e" ari
cantit7@i de len de construc@ie şi buşteni 8!reun7 cu obiecte ai 7runte cu ar fi
 !iese de obilier" l7zi s!arte" butoaie şi doage...  8nce!ut s7 !ri9esc cu o curiozitate
stranie nenu7ratele obiecte ce !luteau 8n >urul nostini... Zcest brad" a trezit
g;ndindu7 la un oent dat" 9a fi ur7torul care se 9a scufunda şi 9a dis!7rea[
dar a fost deza7git 97z;nd c7 e!a9a unui 9as coercial olandez a luato 8nainte...
stfel de scrieri !oate c7 au influen@at unele teorii !ri9ind dis!ar@iile de na9e 8n
interiorul Triunghiului" ca şi aceea a abisului care ne 8nghite. 5 cauz7 ai !lauzibil7
 !entru dezastrele unor na9e ici şi ari !oate fi 9alul seisic sau troba arin7" aceasta
din ur7 fiind ase7n7toare unei tornade" doar c7 se foreaz7 !e are" 8n7l@;nd
coloane uriaşe de a!7 s!re cer. 5 trob7 sau ai ulte trobe !ot ru!e 8n buc7@i
abarca@iunile ai ici sau un a9ion ce zboar7 la >oas7 8n7l@ie" la fel cu tornadele
de !e uscat o fac atunci c;nd distrug sau sulg" 8n7l@;nd 8n 97zduh" case" garduri" 9ehicule
 

sau oaeni. Dar dac7 !e ti! de zi trobele arine !ot fi sesizate şi e9itate" !e ti! de
noa!te este foarte greu s7 fie 97zute şi ocolite" ai ales de a9ioanele care zboar7 8n
condi@ii de 9izibilitate !roast7. Dar !rinci!alele 9ino9ate de scufundarea na9elor sunt
socotite 9alurile seisice ne
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ *H

 !re97zute" care de regul7 sunt rezultatul unor cutreure subarine. !ari@ia 9alurilor
iense de!inde de c;@i9a factori: de cutreurele şi alunec7rile de teren subac9atice" de
 !resiunea atosferic7" de 9;nturi" furtuni şi uragane" nu nea!7rat 8n zonele iediat
a!ro!iate" !recu şi de eru!@iile 9ulcanilor subarini. <e o are cal7 !ot a!7rea 9aluri
uriaşe din diferite oti9e" !e c;nd cele iscate !e o are agitat7 !ot atinge cel !u@in
8n7l@iea de ))G !icioare" confor unor obser9atori co!eten@i A422 /aa!o" februarie
)*PH.
$iganticele 9aluri !roduse de işc7rile seisice Atsunai !ot atinge 8n7l@iea unui
zg;rienori de G== de !icioare. ceste tsunai !ot a!7rea brusc şi sunt 8n stare s7
scufunde o na97 ancorat7 sau s7 r7stoarne o na97 aflat7 8n larg.
Ba ai ult" dac7 na9a este are" nu nuai c 7 o !oate r7sturna" dar o !oate şi ru!e
8n dou7" totul de!inz;nd de l7rgiea 9alului care izbeşte" c;t şi de ti!ul şi s!a@iul dintre
crestele a dou7 9aluri consecuti9e.
#n ti! ce na9ele ai ici !ot trece !este crestele 9alurilor" a!oi cobor8 !antele lor f7r7
dificultate" acest lucru nu sa 8nt;!lat cu un distrug7tor care a fost ru!t 8n dou7 de 9aluri"
 !entru c7 lungiea sa nu ia !eris s7 tra9erseze şi s7 de!7şeasc7 creasta 9alului 8n ti!
util" aşa c7 a r7as sus!endat 8ntre dou7 creste de 9al cu golul sub el" din care
cauz7 sa !rodus ru!tura.
0a fel de distructi9e sunt 9alurile de seiş7 care 8şi au originea 8n alunec7rile de teren.
Valurile de seiş7 nu sunt la fel de ari şi de i!ozante ca tsunai" dar sunt ai
 !uternice şi atrag du!7 ele ari ase de a!7. 1le sunt ult ai greu AJe recunoscut şi
deci
*,
C-/012 B1/0#T3

sunt ult ai !ericuloase !entru na9e. 4n astfel de 9al" 9enit din senin" !oate sf7r;a un
9as" 8!r7ştiindui r77şi@ele !e o arie 8ntins7.
Dac7 na9ele !ot fi literalente 8nghi@ite de a!7" este oare !osibil ca a9ioanele s7
dis!ar7 8n aerQ 5bser9atori deni de 8ncredere au relatat c7 au 97zut a9ioane intr;nd
8ntrun nor" dar nu ieşind din el ca şi c;nd ce9a>ea dezintegrat sau lea 8nh7@at 8n ti!
ce zburau.X #n atosfer7 e6ist7 for@e care" 8n linii ari" !ot fi co!arate cu 9alurile seisice"
cu efect ase7n7tor ai ales dac7 a9ioanele !7trund şi se izbesc cu are 9itez7 de ele.
De aseenea" e6ist7 9;nturi la diferite altitudini 8n 97zduh" iar o aerona97 care urc7 sau
coboar7 !oate 8nt;lni 8n od frec9ent curen@i !uternici care bat din cu totul alt7 !arte
dec;t cea indicat7 !e aero!ort. ceste zone de 8ntret7iere a 9;nturilor constituie o
cauz7 i!ortant7 ce deterin7 !ierderile de a9ioaneI iar o for7 ult ai !uternic7 a
acestora" C..T.urile Aturbulen@e iscate din senin" !oate fi co!arat7 cu 9alurile de
seiş7 ce a!ar f7r7 9este !e area cal7. Turbulen@a !oate fi ascendent7" descendent7
sau orizontal7" 8n orice direc@ieI iar c;nd schibarea direc@iei este suficient de ra!id7"
fie din cauza 9iolen@ei curentului" fie din cauza 9itezei a9ionului" i!actul care se !roduce
este ase7n7tor ciocnirii cu un zid de !iatr7.
Turbulen@ele din senin nu !ot fi !rognozate" cu toate c7 se 8nt;lnesc 8n general la
liita suflului unui otor cu reac@ieI aerul se işc7 8n atosfer7 la fel cu $ulf
 

2treaul se scurge !rin ocean" dar cu o 9itez7 ult ai are dou7 sute de noduri !e
or7 fa@7 de circa !atru noduri ale curentului arin. Tur 
) M7sur7 de calcul a 9itezei na9elor: un nod K o il7 arin7 !e or7.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ *?

 bulen@a din senin !oate constitui o cauz7 !entru dis!ari@ia unui a9ion 8n Triunghiul
Berudelor" care este sf7r;at 8n buc7@i din !ricina !resiunii e6ercitate asu!ra lui
Afactorul $I la fel ca şi golurile de aer create brusc ce fac ca a9ionul s7 se !r7buşeasc7
8n are. Turbulen@a 8n sine este un ister !entru c7 a!are din senin" dac7 !ute folosi
cu9;ntul a!are 8n leg7tur7 cu un fenoen in9izibil" care nu !oate fi !rognozat. Dar este
greu de crezut c7 schib7rile bruşte de !resiune au cauzat dis!ari@iile tuturor a9ioanelor
8n Triunghi şi c7 acestea au dereglat şi counica@iile radio.
1ste !osibil ca a9ioanele ce 9or dis!7rea 8n 9iitor s7 fie ai uşor de g7sit gra@ie
sisteelor sofisticate de ur7rire şi eorizare !e care dac7 a9ioanele de>a dis!7rute
lear fi a9ut !oate c7 ar fi fost şi ele g7site. erona9ele de ast7zi au sistee co!uterizate
de eorizare denuite #D2 irborne #ntegrated Data 2yste care 9or dez97lui
tot ce sa !etrecut 8n a9ion dac7 acesta este desco!erit. De aseenea" 8n !rezent e6ist7
 !osibilitatea de a asculta şi 8nregistra la baz7 tot ce se discut7 şi se aude 8n cabinele
 !ilo@ilor de aerona9e coerciale sau de alte ti!uri. Totuşi" ne ainti" discu@iile !urtate
8ntre !ilo@ii 3borului )* au fost ascultate la baz7 şi nu au aruncat nici o luin7 asu!ra
celor 8nt;!late. cu 8ns7 sunt utilizate şi sistee care 8nregistreaz7 !ozi@ia şi orice
de9iere a cursului a9ionului sau a na9ei" sistee care au fost testate şi !erfec@ionate 8n
ti!ul zborului s!a@ial s!re Mercur" !recu şi de subarinele atoice. 16ist7 şi un
dis!oziti9 nou de localizare a a9ionului dis!7rut" nuit raza de recu!erare sau a9arie.
1ste 9orba de un ic transi@7torradio care se afl7 ontat 8n coada a9ionului şi care
 !oate transite 8ncontinuu ti! de trei zile. cesta !orneşte
*P
C-/012 B1/0#T3

autoat c;nd sisteele electronice se defecteaz7. Dar" cu dezastrele din Triunghiul
Berudelor sunt 8nso@ite de ecran7ri radio" se !oate !resu!une c7 şi acest nou dis!oziti9
9a fi neutralizat.
1lectroagnetisul şi func@ionarea defectuoas7 a instruentelor re!rezint7 eleente
ce a!ar re!etat 8n cadrul isterelor Triunghiului. -ugh uchincloss Bron" un inginer
electrician şi autor al lucr7rii Ca$acfsms of $he Dar$h ACataclisele <7;ntului o!ineaz7
c7 e6ist7 suficiente do9ezi ca s7 stabili o leg7tur7 8ntre aceste incidente şi c;!ul
agnetic al <7;ntului. #n decursul istoriei <7;ntului au a9ut #oc transfor7ri
8nfricoş7toare ale !olilor agnetici. 2e !are c7 o alt7 e!oc7 de odific7ri agnetice este
8n curs de desf7şurare" lucru ce ne este indicat" ocazional" !rin Zcutreure[ agnetice
 !re9estitoare. ceasta !oate e6!lica deregl7rile care !ot duce la !r7buşirea şi dis!ari@ia
a9ioanelor" c;nd se scufund7 8n a!e ad;nciI dar nu !oate e6!lica" desigur" dis!ari@ia
na9elor.
Wilbert B. 2it" un e6!ert 8n electronic7 ce a diri>at un !roiect des!re agnetis şi
gra9ita@ie !entru gu9ernul Canadei 8n anul )*?=" a sugerat c7 aceste eleente sunt factorii
care deterin7 dis!ari@ia a9ioanelor. 1l a declarat c7 a localizat zone s!ecifice !e care
lea nuit zone de leg7turi slabe" relati9 ici ca su!rafa@7 A8n >ur de )=== de !icioare
diaetru" dar de o 8n7l@ie considerabil7" care !rezint7 turbulen@e e6tre de !uternice
ca!abile s7 ru!7 8n buc7@i a9ioanele. 9ioanele nu !ot dis!une de infora@ii !realabile
des!re aceste zone in9izibile de disfunc@ii gra9ita@ionale şi agnetice necartografiate şi
 

 !7trund direct 8n ele cu consecin@ele fatale !e care le cunoaşte. 2ith scria" coent;nd
fa!tul c7 aceste zone
TRIUNGHIUL BERMUDELOR 

nu sunt !eranente: %u ştiu dac7 regiunile de Zleg7turi slabe[ se ut7 sau !ur şi
si!lu dis!ar... C;nd du!7 trei!atru luni a c7utat unele din acestea" nuI a g7sit
nici o ur7 de ele...
4n !urt7tor de cu9;nt al <azei de Coast7" 2ec@ia C7ut7ri şi 2al9are" a subliniat 8a
r;ndul s7u i!ortan@a agnetisului şi gra9ita@iei 8n ti!ul in9estiga@iilor: 2incer
9orbind" noi nu şti ce se !etrece 8n aceast7 aşazis7 zon7 a Triunghiului Berudelor.
Tot ceea Uce !ute face cu !ri9ire la dis!ari@iile ine6!licabile Xeste s7 ne lans7 8n
s!ecula@ii.
Marina Militar7 8ncearc7 s7 dea de firul enigei !rintrun !roiect nuit Z<roiectul
Magnetis[" care in9estigheaz7 gra9ita@ia electroagnetic7 şi abera@iile atosferice. 2unt
e6!er@i care cred c7 unele din aceste abera@ii ar fi !utut dezintegra acele a9ioane 8n
)*,?. 5 na97 aflat7 8n zon7 a ra!ortat c7 a obser9at o iens7 inge de foc !e cer"
care ar fi !utut 8nsena o ciocnire 8n aer dar ar fi ciudat ca lucrul acesta s7 se fi
8nt;!lat cu toate cele cinci a9ioane. de97rul este c7 nu a9e o o!inie 8nteeiat7.
Brigada a a!tea a <azei de Coast7 Districtual7 cea ai a!ro!iat7 de Triunghi"
afir7 8ntro scrisoare ti!" la care a f7cut de>a referire" c7 Beruda sau Triunghiul
Dia9olului este o zon7 iaginar7 şi ne ofer7 asigur7ri reconfortante" sus@in;nd c7 ulte
din dis!ari@ii sunt si!le coinciden@e. #at7 ce se !oate citi 8n scrisoarea res!ecti97:
Beruda sau Triunghiul Dia9olului este o zon7 iaginar7 localizat7 la sudestul
coastei atlantice a 2.4.." cunoscut7 !entru !rocenta>ul ridicat al !ierderilor ine6!licabile
de na9e" abarca@iuni ici şi a9ioane. #n general se acce!t7 ideea c7 9;rfurile
Triunghiului sunt localizate 8n Beruda" Miailorida si 2;n Juan" <uerto/ico.
*L
C-/012 B1/0#T3
 
 

X4  A

#n trecut" cercet7rile intensi9e desf7şurate f7r7 succes de <aza de Coast7" o!era@iuni

generate de !ierderea unei 8ntregi escadrile de TBM  '"engers, la !u@in ti! du!7
decolarea de la ort 0auderdale şi" ulterior" de scufundarea f7r7 ur7 a na9ei  Marine
Sulphur Queen, 8n str;toarea lorida" au stiulat credin@a !o!ular7 8n isterele şi
 !uterile su!ranaturale e6istente 8n Triunghiul Berudelor.
Dea lungul ti!ului sau forulat nenu7rate teorii care au 8ncercat s7 e6!lice
nueroasele dis!ari@ii din zon7. Cele ai !ractice !ar s7 fie acelea care se refer7 la
erorile uane sau la factorii de ediu.
Ma>oritatea dis!ari@iilor !ot fi atribuite caracteristiclor de ediu" unice 8n aceast7 zon7.
#n !riul r;nd" ZTriunghiul Dia9olului[ este una din cele dou7 zone de !e glob unde acul
 busolei indic7 nordul ade97rat. #n od noral el arat7 s!re nordul agnetic. Diferen@a
dintre ele este cunoscut7 sub nuele de Zdeclina@ie agnetic7[ şi !oate a>unge !;n7 la
G= de grade 8n func@ie de locul unde se face deterinarea. Dac7 declina@ia agnetic7 nu
este co!ensat7" na9igatorul se !oate abate cu ult de la rut7" situ;nduse 8ntrun real
 !ericol.
5 zon7 denuit7 de !escarii >a!onezi şi fili!inezi ZMarea Dia9olului[" care se g7seşte
la est de coastele Ja!oniei" !rezint7 aceleaşi caracteristici agnetice. Ca şi Triunghiul
Berudelor ea este cunoscut7 !entru dis!ari@iile isterioase care au loc acolo.
lt factor de ediu 8l re!rezint7 $ulf2treaul. cesta este foarte ra!id şi tuultuos
şi !oate face s7 dis!ar7 orice ur7 de dezastru" cu are re!eziciune. Condi@iile
i!re9izibile ale tlanticuluicaraibian 8şi au şi ele rolul lor. urtunile bruşte cu desc7rc7ri
electrice şi trobele arine !ot !ecetlui soarta
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ **
 A

 !ilo@ilor şi arinarilor. #n final" trebuie en@ionat7 configura@ia fundului oceanic care 9ariaz7
de la zonele !u@in ad;nci din >urul insulelor !;n7 la cele ai !rofunde gro!i abisale de !e
glob. 2ub ac@iunea curen@ilor !uternici din zon7" to!ografia fundului oceanic este 8ntro
continu7 schibare şi creeaz7 ra!id !ericole noi !entru na9igatori.
De aseenea" nu trebuie subestiat factorul Zeroare uan7[. 4n are nu7r de
9ase de agreent na9igheaz7 8n a!ele dintre loridaXs $old Coast şi insulele Bahaas.
desea se 8ncearc7 tra9ers7ri cu abarca@iuni !rea ici sau cu !rea !u@ine cunoştin@e
des!re !ericolele din zon7" ori cu insuficient7 !ractic7 de na9iga@ie.
<e scurt" <aza de Coast7 nu se las7 influen@at7 de e6!lica@iile su!ranaturale ce se
dau dezastrelor de !e are. Din !ro!ria e6!erien@7 şti c7 for@ele cobinate ale naturii şi
reac@ia i!re9izibil7 a factorului uan !ot de!7şi !;n7 şi cea ai 8ndr7znea@7 fic@iune" de
ai ulte ori !e an...
0a sf;rşit" scrisoarea !une totuşi la dis!ozi@ie o scurt7 bibliografie 8n care se fac
referiri la articolele lui #9an 2anderson" 0eslie 0icher" Vincent $addis şi John Wallace
2!encer" ca un gest de i!ar@ialitate fa@7 de aceia care cred c7 isterele din Triunghiul
Berudelor nu sunt chiar aşa de uşor de e6!licat. #n ultiul !aragraf al scrisorii <azei de
Coast7 se en@ioneaz7 c7: %u a9e cunoştin@7 de e6isten@a unor h7r@i care s7 deliiteze
grani@ele Triunghiului Berudelor... deşi adaug7Y... h7r@ile aeroagnetice ale regiunii de
coast7 a 2.4.." seriile )+?=+... de #a nuerele nou7 !;n7 la cincis!rezece se refer7 la
Triunghiul Berudelor.
Conducerile unor linii aeriene ci9iledinzon7sunt
)==
C-/012 B1/0#T3
 

de acord" 8n od !rudent" cu o!inia <azei de Coast7. Doana thley $aber" !reşedinta
co!aniei /ed ircraft din ort 0auderdale" o brunet7 atr7g7toare" !lin7 de 9italitate şi
o feeie care a reuşit 8n afaceri" este 97du9a unui !ilot care a dis!7rut 8n ti!ul unui
zbor 8ntre ort 0auderdale şi insulele Bahaas. 1a a fost adesea !rezent7 !e !istele de
decolare 8n ti!ul o!era@iunilor de c7utare a a9ioanelor dis!7rute şi a a9ut deci oti9ul
şi !osibilitatea de a face s!ecula@ii asu!ra a9ioanelor !articulare care au dis!7rut f7r7
ur7 8n Triunghi. Doana $aber nu crede c7 este ce9a isterios şi sinistru 8n
Triunghiul Berudelor. 1a crede c7 !ilo@ii nu au transis senafe Mayday sau 2.5.2.
!entru c7 ei nu 8şi d7deau seaa de!ericolul 8n care se afl7" ad7ug;nd c7" 8n )
oentul 8n care dai de condi@ii !roaste" radarul este 8ntreru!t.
Doana $aber ai s!une: ceast7 zon7 este caracterizat7 !rin fa!tul c7 dez9olt7
a!roa!e s!ontan de!resiuni atosferice. 5 na97 aerian7 e construit7 s7 reziste la
anuite şocuri. C;nd rezisten@a e de!7şit7" a9ionul se ru!e 8n buc7@i şi adaug7: 2unt
ai con9ins7 ca oric;nd c7 firea uan7 nu se !oate 7sura cu eleentele naturii. 1a
ai estieaz7 c7 ?= la sut7 din dis!ari@iile de a9ioane se datoreaz7 erorilor de !ilota>"
iar din nu7rul total al a9ioanelor !articulare dis!7rute" G? la sut7 au dre!t cauz7
terinarea cobustibilului.
Dar a9ioanele coerciale" ilitare sau de !asageri" care au dis!7rut 8n ti!ul unor
zboruri norale şi care erau 8n !eranen@7 sub su!ra9egherea !ersonalului de bord
calificat si al turnurilor de control" 8n od cert nu au r7as f7r7 cobustibilI şi nici
a9ioanele care zburau 8n gru! nu au 8nt;lnit toate o dat7 anoalii atosferice de aceeaşi
 !resiune şi 8n acelaşi
T/#4%$-#40 BERMUDELOR -,-

ti!I ai constat7 c7 !entru aceast7 zon7 nu sau oferit e6!lica@ii !lauzibile cu !ri9ire
la fa!tul c7 nu sa g7sit nici o ur7 a a9ioanelor !ierdute şi nici nu au fost furnizate
eleente !entru a elucida cauzele dis!ari@iilor neaşte!tate din 97zduh" s!re deosebire de
alte zone de !e Terra. #n !lus" ceea ce se a!lic7 a9ioanelor nu se a!lic7 na9elor" şi
chiar dac7 sar e6!lica toate dis!ari@iile de a9ioane" 9or r7;ne 8n continuare na9ele" a
c7ror !ierdere continu7 s7 fie 8n97luit7 8n ister" ai ult ca oric;nd. 4n obser9ator
 !oate constata e6isten@a unor corela@ii e9idente" cel !u@in 8n intensitate" 8ntre cele dou7
ti!uri de !ierderiI dar fiecare e6!lica@ie satisf7c7toare se !are c7 atrage du!7 sine una
sau ai ulte 8ntreb7ri oarecu siilar -idrei" un onstru itologic cu ulte ca!ete"
care" confor unei legende greceşti" de cu 8i t7iau un ca!" 8i creştea altul la loc" o
surs7 de descu!7nire !entru ad9ersari.
Mitul Triunghiului Berudelor a !rebcu!at din ce 8n ce ai ult !e locuitorii de !e
coastele 8n9ecinate" ai ales c7 fiecare nou caz este col!ortat şi discutat. Din cauza
frec9entelor dis!ari@ii de abarca@iuini ici şi de a9ioane" care sar !utea datora ultor

cauze" ele sunt asociate 8n general de c7tre !ublic cu for@ele ce ac@ioneaz7 8n Triunghi"
deşi nu e6ist7 !osibilitatea de a !une dis!ari@iile !e seaa acestora.
/obie 'onge" un cunoscut dis(>o(ey şi coentator de radio din Miai" este un
e6e!lu edificator !entru !reocu!area obser9atorilor din lorida de 9est" fa@7 de aceste
istere. De c;nd şia anifestat interesul !entru Triunghiul Berudelor" el a !riit
literalente ii de telefoane" a>oritatea 8n ti! ce se afla 8n eisie" de la ascult7tori
care a9eau ce9a de !o9estit sau care doreau ai ulte infora@ii" 8n
)=G
C-/012 B1/0#T3
 
 

 !rezent el 9rea s7 organizeze lansarea la a!7 a unei na9e dotate cu a!arate de eisie şi
control" care s7 aib7 la baz7 un echi!a> de anechine !re97zute cu icrofoane
iniaturizateI na9a ureaz7 s7 !luteasc7 8n deri97 8ntre lorida şi insulele Bahaas şi 9a fi
su!ra9egheat7 de la distan@7 !rin telecoand7 electronic7.
Dorin@a de rezol9areUa isterului !rin for@e !ro!rii sa e6tins şi s!re nord. #n a doua
 !arte a anului )*+, o organiza@ie nuit7 #sis Center for /esearch and 2tudy of the
1soteric rts and 2ciences din 2il9er 2!ring ACentrul #sis de cercet7ri şi studii a artelor şi
ştiin@elor ezoterice" Maryland" 9a organiza !e un 9as 8nchinat" un seinar intitulat
croazier7 la frontierele ştiin@ei" 8n zonele din Triunghiul Berude8or unde sau
8nregistrat cele ai ciudate şi ai !ericuloase fenoene. Confor afira@iilor !reşedintelui
organiza@iei" Jean Byrd" !artici!an@ii la croazier7 9or fi ruga@i s7 8şi fac7 o asigurare
s!ecial7" a9;nd 8n 9edere !ericolul e6istent. #n !lus" se !reconizeaz7 efectuarea unor
teste !sihologice asu!ra !artici!an@ilor 8n ti! ce se na9igheaz7 8n zonele de !ericol"
cu !rec7dere acolo unde busolele nu ai func@ioneaz7 noral sau deloc" ori unde a!ar
sene de de9ia@ii agneticeI se 9a 8ncerca s7 se afle dac7 starea ental7 a !artici!an@ilor
#a croazier7 este influen@at7 şi dac7 reflect7 stresul agnetic. 4neori sa en@ionat
 !osibilitatea ca !ersoanele afectate de curen@ii agnetici !uternici s7 !iard7 controlul
a9ioanelor sau na9elor" duc;nd la sf7r;area sau scufundarea acestora" ori !ur şi si!lu la
abandonarea na9elor sub !resiunea stresului. Totuşi" trebuie !recizat fa!tul c7 aceia care
au su!ra9ie@uit for@elor 8nc7 necunoscute din Triunghi nu au acuzat deregl7ri entale" cu
e6ce!@ia sentientelor 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)=H
de sur!rindere" tea7" !recau@ie şi !reocu!are" si@7inte de 8n@eles" a9;nd 8n 9edere
situa@iile !rin care aceştia au trecut.
#n li!sa unei e6!lica@ii logice şi acce!tabile" cerii cet7torii inde!enden@i" !reocu!a@i
de dis!ari@iile din B Triunghiul Berudelor au ers 8nc7 ai de!arte" unii
8nteeinduşi e6!lica@iile !e e6ce!@iile de la legile naturii" al@ii suger;nd schib7ri
interdiensionale !rin coridoare echi9alente cu o gaur7 8n cer A8n care a9ioanele !ot
intra dar nu ai !ot ieşiI unii cred c7 dis!ari@iile sunt !use la cale de entit7@i din s!a@iul
e6traterestru şi" 8n fine" al@ii au elaborat o teorie sau o cobina@ie de teorii confor
c7rora fenoenul sar !utea datora unor co!le6e generatoare de energie" construite de
o" care sunt 8n stare de func@ionare şi care au a!ar@inut unor ştiin@e ult ai 9echi
şi ai diferite dec;t ştiin@ele noastre actuale.
(I' DE/ORMA8II TIM#A8IU %I ALTE LUMI

Cercet7torii care se ocu!7 de Triunghiul Berudelor au constatat ai de ult c7

e6ist7 8nc7 o zon7 isterioas7 la sudest de Ja!onia" 8ntre aceast7 @ar7 şi #nsulele
Bonin" ai !recis 8ntre #o Jia şi insulele MarcusI aceast7 zon7 are re!uta@ia de a fi
e6tre de !ericuloas7 !entru na9e şi a9ioane. #ndiferent dac7 na9ele sau !ierdut
din cauza 9ulcanilor subarini sau a 9alurilor seisice" zona denuit7 Marea
Dia9olului este cel !u@in recunoscut7 oficial şi are un renue şi ai sinistru dec;t
Triunghiul Berudelor" 8nc;t autorit7@ile >a!oneze au declarato zon7 de !ericol" du!7
cercet7rile 8ntre!rinse de o na97 >a!onez7 8n )*??.
Marea Dia9olului de ult7 9ree a constituit groaza !escarilor" con9inşi c7
 

este locuit7 de deoni" duhuri şi onştri care ca!tureaz7 na9ele. Ti! de ulEi ani
nueroase na9e aeriene şi aritie au dis!7rut 8n zon7" dintre care nuai 8n
 !erioada )*?=)*?, sau !ierdut nou7 na9e oderne cu c;te9a sute de oaeni la bord"
8n condi@ii ase7n7toare celor din Triunghiul Berudelor Acercet7ri aeriene şi na9ale inN
tensi9e dar f7r7 rezultate" li!sa !etelor de ulei şi a oric7ror r77şi@e de e!a97.
nuite fenoene din Triunghiul Berudelor se asea7n7 8n od izbitor cu cele
din Marea Dia9o
T/#4%$-#40 B5iRMUDELOR 
-,:
lului. !roa!e de liita sa 9estic7" Triunghiul Berude8orU include la L= de grade
longitudine 9estic7 o linie care deliiteaz7 !olul agnetic ce coincide cu cel geografic"
f7c;nd astfel inutil7 orice corec@ie a busolei. ceeaşi linie care archeaz7 L= de grade
longitudine 9estic7 se continu7" du!7 ce str7bate !olul" cu linia ce archeaz7 )?= de grade
longitudine estic7. <ornind de la <olul %ord şi continu;nd s!re sud" linia trece la est de
Ja!onia şi str7bate Marea Dia9olului !e la i>locul ei. #n acest !unct" acul busolei 9a
indica ! nordul geografic şi cel agnetic 8n acelaşi ti!" aşa 0 cu se 8nt;!l7 #a
liita a!usean7 a Triunghiului Berudelor" de cealalt7 !arte a luii.
<ierderile ine6!licabile din aceast7 zon7 echi9alent7 cu Triunghiul Berudelor au
deterinat gu9ernul >a!onez s7 ini@ieze cercet7ri" care sau desf7şurat 8n )*??. %a9a
 aio Maru +r. N cu oaeni de ştiin@7 la bord" a !ornit 8n croazier7 !e Marea
Dia9oluluiI e6!edi@ia sa 8ncheiat 8ntrun od s!ectaculos" na9a cu 8ntreg echi!a>ul şi
to@i cercet7torii a dis!7rut bruscO a!tul c7 !e oceanele luii" ai e6ist7 şi alte zone
unde se !etrec dis!ari@ii enigatice a incitat unele s!ecula@ii neobişnuite. 2au a9ansat
teorii cu !ri9ire #a de9ia@iile antigra9ita@ionale" care !resu!un zone unde legile gra9ita@iei
şi ale atrac@iei agnetice norale nu ai func@ioneaz7 aşa cu şti noi. /al!h
Bar(er" autor al lucr7rii <rea$ Ms$eries of $he 'ir AMarile istere ale 97zduhului
 !recizeaz7 fa!tul c7 noile desco!eriri ale fizicii conduc s!re do9ezi ale e6isten@ei
 !articulelor de aterie antigra9ita@ional7I de aseenea el sugera c7 ateria
antigra9ita@ional7 e co!let o!us7 ateriei cunoscute de noi !e aceast7 !laneta..." are
un caracter e6!lozi9" 8ns!7i;nt7tor" c;nd 8nt;lneşte ateria cu care noi sunte
failiariza@i...
)P  C-/012 B1/0#T3

se g7seşte localizat7 8n unele zone ale !7;ntului.... 1l a a9ansat ideea c7 aceast7

aterie a 9enit din s!a@iu şi a fost 8nglobat7 sub scoar@a terestr7" uneori 8n !7;nt" dar
cel ai adesea sub a!ele 7rilor.
ceast7 teorie ne d7 !osibilitatea s7 clarific7 disfunc@iile electronice şi agnetice din
anuite zone" dar ea nu !oate e6!lica !ierderile de na9e sau a9ioane din a!ro!ierea
uscatului. #n leg7tur7 cu aceasta se reaintesc ra!oartele des!re alte zone din lue cu
anoalii agnetice unde e6ist7 ce9a sub a!e cu for@7 de atrac@ie ai !uternic7 dec;t cea a
<olului %ord Magnetic.
4n studiu a!rofundat asu!ra Triunghiului Berudelor şi a altor zone ciudate a fost
elaborat de #9an 2anderson şi !rezentat 8n articolul Cele dou)spre&ece cimi$ire ale dia"olului
r)spFndi$e *n lume,  !ublicat 8n re9ista Saga. 4r7rind dis!ari@iile de a9ioane şi na9e
 !etrecute !e glob" 2anderson şi asocia@ii s7i au rearcat c7 a>oritatea cazurilor se !etrec
8n şase zone" toate a9;nd ai ult sau ai !u@in aceeaşi for7 roboidal7" şi ca o
coinciden@a toate fiind localizate 8ntre !aralelele de H= de grade şi ,= de grade latitudine
nordic7" res!ecti9 sudic7" dis!use sietric 8ntre latitudinile H= de grade şi ,= de grade
 

nord şi sud fa@7 de ecuator" zone 8n care sunt incluse Triunghiul Berudelor şi Marea
Dia9olului.
Dez9olt;nd teoria sa" #9an 2anderson a elaborat o hart7 cu dou7s!rezece regiuni de
anoalii ce se re!et7 la inter9ale de +G de grade una de alta" r7s!;ndite 8n >urul globuluiI
ai !recis" acestea sunt distribuite dea lungul !aralelelor de HP de grade latitudine nordic7
şi sudic7I cinci regiuni se g7sesc 8n eisfera sudic7" iar altiele dou7 regiuni sunt cei doi
 !oli. 1l a ai s!us c7 celebritatea Triunghiului Berudelor 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )=+

se datoreaz7 fa!tului c7 este zona cea ai intens circulat7" dar şi celelalte zone" deşi ai
 !u@in frec9entate" !rezint7 şi ele anoalii agnetice ale s!a@iului şi ti!ului.
Ma>oritatea acestor zone se g7sesc localizate la est de !l7cile continentale" acolo unde
curen@ii oceanici calzi ce se 8ndrea!t7 s!re nord se ciocnesc de curen@ii reci care se
8ndrea!t7 s!re sud. <e l;ng7 coliziunea dintre curen@i" aceste zone re!rezint7 !unctele
nodale unde curen@ii oceanici de su!rafa@7 se 8ndrea!t7 8ntro direc@ie" iar cei de ad;ncie
8n alt7 direc@ie. Marii curen@i de ad;ncie !ro9oca@i de aree ce curg tangen@ial şi care
sunt influen@a@i de diferitele te!eraturi" creeaz7 9;rte>uri agnetice ce afecteaz7
counica@iileradio" agnetisul !oate chiar gra9ita @ia şi care 8n anuite condi@ii !ot fi
la originea dis!ari@iilor na9elor şi aerona9elor care astfel ar zbura sau na9iga 8n alte !uncte
8n ti! şi 8n s!a@iu. 2anderson e9iden@iaz7 un as!ect colateral i!ortant al co!orN
taentului straniu al acestor zone" subliniind uiitoarele cazuri de sosiri 8n a9ans ale
unor aerona9e" care au a>uns la destina@ie at;t de ult 8nainte de orarul stabilit cu
 !recizie" 8nc;t singura e6!lica@ie !osibil7 nu !oate fi dec;t c7 9;ntul a suflat de la s!ate cu
o for@7 de ?== de ile !e or7. seenea incidente !ot a9ea la origine 9;nturi
ne8nregistrate" dar ele !ar s7 bat7 ai frec9ent 8n interiorul Triunghiului Berudelor"
 !recu şi 8n alte zone de 9;rte>uri agnetice" ca şi c;nd a9ioanele 8n cauz7 au
8nt;!inat aceste anoalii" dar leau e9itat sau au fost 8!inse cu bine afar7 din ."gaura
cerului" care a costat 9ia@a at;tor c7l7tori.
4n incident ce a i!licat o ieşire din ti! sa !etrecut !e aero!ortul din Miai cu
cinci ani 8n ur7 şi nu a fost niciodat7 e6!licat satisf7c7tor. 4n a9ion
-,6
C-/012 B1/0#T3
 

de !asageri Boeing +G+ al co!aniei %ational  irlines se a!ro!ia dins!re nordest de

 !unctul de aterizare" ur7rit !e radarul de la Centrul de Control erian" c;nd brusc a
dis!7rut de !e ecran ti! de zece inute" du!7 care a rea!7rut. 9ionul a aterizat f7r7
 !roblee şi !ilo@ii 8!reun7 cu echi!a>ul au fost sur!rinşi s7 afle c7 !ersonalul de la
sol a fost at;t de 8ngri>orat" ai ales c7 din !unctul lor de 9edere" al !ilo@ilor şi al
echi!a>ului" nu se !etrecuse niic ieşit din coun. 4nul din anga>a@ii Centrului de ConN
trol ia s!us unui !ilot: B7iete" ti! de zece inute !ractic nu a@i e6istat. Deabia atunci
ebrii echi!a>ului şiau controlat ceasurile şi celelalte a!arate de la bord de
8nregistrare a ti!ului şi au constatat c7 toate ar7tau o 8nt;rziere de zece inute.
cest lucru este cu at;t ai ciudat cu c;t echi!a>ul a f7cut un control de rutin7 al
ti!ului cu dou7s!rezece inute 8nainte de incident şi lotul era noral.
2ubliniind c7 !laneta noastr7 o!ereaz7 !rin electroagnetis" #9an 2anderson se
8ntreab7 dac7 nu cu9a Triunghiul Berudelor" !recu şi alte zone"" func@ioneaz7 ca
nişte uriaşe aşini generatoare de anoalii... %u cu9a ele creaz7 9;ltori 8n interiorul
şi e6teriorul c7rora obiectele !ot fi atrase şi eliinate 8n sau 8n afara altor diensiuni de
 

s!a@iuti!Q <entru ca" !e l;ng7 dis!ari@ii" sa !etrecut un nu7r ult ai are de
a!ari@ii" 8n ultiii ani şi dea lungul secolelor" 8n luea 8ntreag7" care continu7 şi 8n !reN
zent" 8n ciuda dezin@irilor oficiale şi a fa!tului c7 8n od logic sunt i!osibile.
 %ici un cercet7tor al e9enientelor din Triunghiul Berudelor nu !oate face
abstrac@ie de ra!oartele !ri9ind 5.3.%.urile. cestea au f7cut obiectul a ii de
counic7ri şi in9estiga@ii 8n 2.4.." 8nce!;ntUu
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)=*
 !riul 9al de a!ari@ii senalate 8n ti! de !ace" 8n )*,+I nuai 8n )*PP !e tot globul
sau ra!ortat zece ii de a!ari@ii. Mai ulte ilioane de oaeni din 2.4.. şi din alte
@7ri au 97zut 5.3.%.urile. 1le au fost !rezentate şi descrise de obser9atori co!eten@i"
cu este dr. J. llen -ynec(" fost consilier al or@elor eriene !entru !roblea
5.3.%.urilor" care a s!us: #nteligen@a celor care au obser9at şi counicat a!ari@iile de
5.3.%.uri este cel !u@in edie. #n ulte cazuri chiar !este edie" iar uneori st;n>enitor
 !este edie.
5.3.%.urile au fost fotografiate" ai clar sau ai !u@in clarI au fost 97zute 8nso@ind
a9ioanele şi" ocazional" inter9enind şi distrug;nduleI iar uneori au a!7rut 8n gru! şi 8n
nu7r considerabil !e cerul unor ca!itale ca Washington sau /oa. /a!oartele oficiale
ale gu9ernului aerican" ale or@elor eriene şi" ale Marinei Militare au !us a>oritatea
acestor obser9a@ii !e seaa lunii sau haloului lunar" a coetelor" ira>elor" baloanelor" a
stelelor str7lucitoare şi a !lanetelor A8n s!ecial VenusI a a9ioanelor" eteori@ilor"
reflectoarelor" fulgerelor globulare" artificiilor" auto(ineziei Aun obiect !ri9it !rea ult
şi !rea intens !are c7 8nce!e s7 se işteI a luinilor ce a!ar deasu!ra laştinilor"
!ostira>elor Aun obiect !ri9it !rea intens 8nce!e s7 dis!ar7 at;t de 8ncet 8nc;t el
8nc7 ai !oate fi 97zut 8n alt7 !arte" farselor" iluziilor indi9iduale sau colecti9e. Dar
ra!oartele des!re 5.3.%.uri continu7 s7 soseasc7" iar c;te9a asocia@ii i!ortante de
cercetare a fenoenului" !recu şi r7s!;ndirea c7r@ilor care trateaz7 acest subiect en@in
8n actualitate 8ntreb7rile neelucidate. 1ste clar c7 5.3.%.urile nu sunt are secrete ale
9reunei !uteri ilitare. A#n ti!ul celui deal doilea r7zboi ondial beligeran@ii credeau c7
a!aratele ce 8nso@esc a9ioanele
C-/012 B1/0#T3
lor sunt are secrete ale ad9ersarului. Dac7 ar fi fost are secrete" so9ieticii nu sar
fi !utut st7!;ni s7 nu se laude cu acest fel de in9en@ii" iar aericanii nu ar fi !utut s7 o
ascund7 de !res7. 1ste interesant de en@ionat c7 or@ele eriene ale 2.4.." cu toate
c7 se en@in fer !e !ozi@ia c7 5.3.%.urile nu !ot fi e6!licate şi deci nu e6ist7" totuşi
 !rin regulaentul ../. L=)+ ofer7 instruc@iuni detaliate !ilo@ilor asu!ra
co!ortaentului !e care trebuie s7) ado!te c;nd su!ra9egheaz7 5.3.%.uri.
Multe din !re9ederile ../. L=)+ 9in 8n fa9oarea sus@inerii in9estiga@iilor de c7tre
or@ele eriene" !recu şi a e6isten@ei 5.3.%.urilor" idee at;t de des cob7tut7 8n
ra!oartele oficiale.
5biecti9ele regleent7rii sunt: ... s7 deterine dac7 5.3.%.ul !oate !rezenta un
 !ericol !entru 2.4.. şi s7 foloseasc7 datele ştiin@ifice şi tehnice ob@inute 8n ura
studierii ra!oartelor des!re 5.3.%.
0a un anuit !unct regulaentul d7 asigur7ri: Ma>oritatea 5.3.%.urilor ra!ortate au
fost obiecte con9en@ionale sau failiare" care nu constituie o aenin@are !entru securitatea
noastr7I dar a!oi adaug7: 1ste !osibil ca alte @7ri s7 dez9olte a!arate de zbor care s7
aib7 for7 şi !ro!ulsie re9olu@ionar7.
!are un !arado6 atunci c;nd se s!une: adesea !retinsele 5.3.%.uri sau do9edit a fi
 

a9ioane" a!oi se continu7I cu e6ce!@ia a9ioanelor care se do9edesc a constitui oti9ul
 !entru un ra!ort des!re 5.3.%." alte a9ioane nu 9or fi ra!ortate" neintr;nd sub inciden@a
 !rezentului regulaent" deoarece obser9atorul care ar ra!orta un obiect ciudat nu şiar
 !utea da seaa dac7 este 9orba de un a9ion sau nu" ai ales dac7 acesta e9olueaz7 8n
97zduh. #n continuare" regleentarea !recizeaz7: iecare coandant de baz7
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)))
al or@elor eriene trebuie s7 aib7 !reg7tite ca!acit7@i de in9estigare şi 9a organiza
cercet7ri atunci c;nd i se senaleaz7 5.3.%.uri !entru a stabili care a fost stiulul ce a
deterinat alara. Cea ai are !arte a regulaentului ../. L=)+ se refer7 la suita
de coenzi !entru declanşarea in9estiga@iilor" la odul de 8ntocire a ra!oartelor"
 !recu şi la !relucrarea fotografiilor f7cute cu obiectele res!ecti9e.
De aseenea" se dau instruc@iuni cu !ri9ire la ce infora@ii !oate s7 furnizeze
 !resei un coandant atunci c;nd i se !un 8ntreb7ri care 9izeaz7 ra!ortai de
5.3.%.uri 8n zon7: C;nd i se !un 8ntreb7ri ci !ri9ire #a ra!ortarea unor 5.3.%.uri
8n a!ro!iereI bazei" coandantul !oate furniza infora@ii nuail du!7 ce re!erarea a
fost stabilit7 !oziti9. Dac7 lai ni9el de baz7 stiulul care a generat re!erarea esteO
greu de identificat" coandantul !oate declara c7 seE fac in9estiga@ii şi c7 rezultatele
9or fi aduse la cuX noştin@7 de 2...5#" du!7 8ncheierea cercet7rilor. Coandantul
ai !oate declara c7 or@ele eriene 9or re9izui şi analiza rezultatele in9estiga@iilor"
U5rice alte 8ntreb7ri 9or fi 8ndruate c7tre 2...5#. #ntro traducere !e 8n@elesul oului
de r;nd ar suna ca aşa: Dac7 nu este 9orba de un a9ion sau altce9a !e care s7) !ute@i
e6!lica" s!une@ile s7 aşte!teI şi a9e@i gri>7 ca 8ntre ti! s7 nu fi@i !rinşi !e !icior greşit.
ne6a nr. l la susnuita regleentare este" de fa!t" o list7 de 8ntreb7ri de lucru care"
 !e şase !agini" con@ine diagrae" 8ntreb7ri şi r7s!unsuri sugerate care s7 9in7 8n s!ri>inul
8ntocirii unor ra!ort7ri c;t ai e6acte şi secrete des!re 5.3.%. De e6e!lu" gru!ul de
8ntreb7ri nr. )H cere !ersoanei ra!ortoare s7 r7s!und7 !rin da sau nu sau nu ştiu"
8ntreb7rile sunt forulate astfel: enoenul sa de!lasat 
))G
C-/012 B1/0#T3
linie drea!t7Q sa o!rit 9reodat7Q a accelerat brusc şi a fugitQ sa ru!t 8n buc7@i
şi a e6!lodatQ şia schibat culoareaQ a eanat fuQ şia schibat intensitatea
luinoas7Q scli!ea sau !;l!;iaQ dis!7rea şi rea!7reaQ se 8n9;rtea ca o sf;rleaz7Q
f7cea zgootQ 9ibra sau se cl7tinaQ 8ntreb7rile sunt interesante !entru c7 ele
constituie un rezuat a ceea ce obser9atorii au ra!ortat c;nd au 97zut sau au crezut
c7 97d farfurii zbur7toare" !ractic totul" cu e6ce!@ia oule@ilor 9erzi sau a altor fiin@e
huanoide !e care unii obser9atori iau z7rit 8n interior.
or@ele eriene au luat leg7tura cu 4ni9ersitatea din Colorado" cer;nd s7 i se
 !reg7teasc7 un studiu des!re 5.3.%.uri care a fost finalizat 8n )*PL. <roiectul condus
de dr. 1dard . Condon" directorul ştiin@ific al ra!ortului final intitulat 2tudiu ştiin@ific
asu!ra 5biectelor 3bur7toare %eidentificate" du!7 ce a in9estigat o ga7 larg7 de
cazuri a conchis c7 a>oritatea ra!oartelor sunt credibile 8ntrun fel sau altul şi c7 nuai
un ic !rocenta> nu !oate fi e6!licat" 2a ai s!us c7 banii cheltui@i !entru cercetarea
5.3.%.urilor nu se >ustific7 !rin infora@iile ştiin@ifice ob@inute şi c7 orice i!licare
9iitoare ar fi li!sit7 de sens. #ntre ti! 5.3.%.urile au continuat s7 fie re!erate singure
sau 8n gru!" 8n diferite !7r@i ale globului.
<e l;ng7 constantele dezin@iri oficiale" un alt deza9anta> 8n calea cercet7rii
 

organizate a fenoenului 5.3.%. este ner9ozitatea !e care o creeaz7 edi>l.e de

inforare !rin ştirile !e care le difuzeaz7 cu !fri9ire la a!ari@iile de 5.3.%.uri. C;nd
9eştile au crescut ca nu7r 8n od si@itor" 8n octobrie )*+H" 5.3.%.urile fiind
obser9ate 8n 0ouisiana" 5hio" Mississi!!i"
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))H

Minessota" $eorgia şi lorida" !rintre artori afl;nduse şi oaeni de 9aza ca

gu9ernatorul din Minessota" nueroşi ofi@eri de !oli@ie şi ilitari" interesul !ublicului a
fost st;rnit 8ntro 7sur7 suficient7 !entru ca 8n !res7 şi la radio s7 fie transise
nueroase infora@ii. stfel" !ostul de radio C.B.2. a oferit ascult7torilor counic7ri
destul de detaliate dar o f7cea 8n rieO 5 ştire infora !ublicul c7 !oli@ia din Detroit a
stabilit o !rocedur7 de co!ortare fa@7 de !asagerii 5.3.%.urilor" dac7 şi c;nd 9or !utea
fi ca!tura@i" !re97z;nduse chiar şi se!ararea lor !e se6e" 8n cazul 8n care !asagerii ar
fi asculi şi feele Aca şi c;nd deosebirile de ordin biologic de !e Terra ar fi
aceleaşi şi !e celelalte sute de ilioane de !lanete !oten@ial locuiteO.
<ersisten@a ra!oartelor des!re 5.3.%.uri şi dezin@irile oficiale scot adesea 8n
e9iden@7 sentientele aceluia care crede 8n fenoen" aşa cu sa 8nt;!lat cu 1. J.
/u!!elt" fostul şef al unei coisii a or@elor eriene de cercetare a 5.3.%.urilor" care
sublinia 8n cartea sa The #epor$ on Uniden$ified 5fing @b0ec$s A/a!ort des!re 5.3.%.uri"
ur7toarele: Ce consti> tuie o do9ad7Q 5are este ne9oie ca un 5.3.%. s7 aterizeze la
<entagon l;ng7 birourile şefilor de 2tat Ma>orQ 2au do9ad7 este şi atunci c;nd un radar
detecteaz7 un 5.3.%." se triite un a9ion de 9;n7toare ca s7) interce!teze" !ilotul 8l
9ede şi 8l !rinde 8n radar" f7c;nd 5.3.%.u8 s7 @;şneasc7 şi s7 dis!ar7 cu o 9itez7
fantastic7Q C;nd un !ilot trage 8ntrun 5.3.%. şi nu d7 8na!oi de la declara@ia sa nici
sub aenin@area cu Curtea Mar@ial7" aceasta nu este oY do9ad7Q
/a!ort7rile de 5.3.%.uri care au a!7rut 8n zonal de sud a lorideiinsulele Bahaas"
au fost şi continu7 s7 fie nueroase co!arati9 cu infor7rile si
)),
C-/012 B1/0#T3
 

ilare din alte zone. 1le au fost z7rite 8n a!ele li!ezi arine şi 8n 97zduhI au fost
97zute scufund;nduse sau ieind din a!e. 0ocalizarea nueroaselor a!ari@ii au generat
teorii 8n care se afir7 c7 !rezen@a 5.3.%.uri8or are leg7tur7 cu dis!ari@iile din TriunN
ghiul Berudelor" sau s!us ai !e şleau c7 aceste 5.3.%.uri r7!esc a9ioane şi na9e
de ult7 9ree.
4nul dintre sus@in7torii acestei teorii este John 2!encer" autor al lucr7rii  imbo of $he
 os$ A#adul celor !ierdu@i. 2!encer este failiarizat cu aerona9ele" el 8nsuşi fiind
9eteran al or@elor erieneI de aseenea studiaz7 fenoenul 5.3.%. şi este ebru
 %.#.C..<. ACoitetul %a@ional de #n9estigare a enoenelor eriene" o organiza@ie
serioas7 de cercetare a fenoenului 5.3.%." din care fac !arte ebri ai eşalonului de
frunte din gu9ernul 2.4.." din arin7" !recu şi din !ersonalul s!ecializat 8n doeniul
rachetelor. 2!encer a de9enit interesat de Triunghiul Berudelor !refer;nd s7) nueasc7
#adul celor !ierdu@i atunci c;nd sa !rodus dis!ari@ia subarinului atoic Scorpion,  !e
care ult7 lue a considerato ca a9;nd leg7tur7 cu celelalte cazuri !etrecute 8n Triunghi.
<ierderea subarinului Scorpion nu a r7as un ister" !entru c7 el a fost re!erat la ,==
de ile de zore" şi 2!encer o!ineaz7 c7 8n !arte desco!erirea se datoreaz7 unor
in9estiga@ii so9ietice" ale c7ror rezultate aceştia leau !us cu bun79oin@a la dis!ozi@ia
Marinei Militare. 2!encer a continuat s7 studieze zona 8n care au loc dis!ari@iile şi a
8ntocit o hart7 cu !unctele acestora" a>ung;nd la concluzia c7 cele ai ulte se !etrec
 

8n regiunea !latforait"XSS continentale de la Ca!e May" %e Jersey" s!re sudul S loridei"
continu;nduse la est de $olful Me6ic şi la sud9est de ntile" regiune care include şi o
su!rafa@7
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))?

de ,?= de ile din Berude şi Bahaas Ban(s 8n 8ntregie.

2!encer" care de ul@i ani studiaz7 !roblea dis!ari@iilor" crede c7 singura e6!lica@ie
 !lauzibil7 a dezintegr7rii de na9e şi aerona9e" cu echi!a>e şi !asageri" const7 8n fa!tul c7"
fizic" ele sau !etrecut 8n 97zduh sau !e a!7" 8n ti!ul desf7şur7rii c7l7toriei. 1l obser97:
Deoarece dis!ari@iile unor na9e ari" lungi de ?+? de !icioare" !e are cal7" la
?= de ile de!7rtare 8n largul coastelor" ori ale unor a9ioane coerciale care se !reg7teau
s7 aterizeze"  sun$ excluse din !unctul de 9edere al standardelor terestre" dar ele totuşi
au loc, sunt silit s7 trag concluzia c7 acestea sunt r7!ite şi scoase de !e !laneta noastr7.
16ainarea detaliilor din ra!oartele care senalau a!ari@iile 5.3.%.urilor nu nuai din
ti!urile noastre" ci şi dea lungul istoriei" )au f7cut !e 2!encer s7 cread7 c7 sunt dou7
ti!uri !rinci!ale de 5.3.%.niri. 4n ti! ar fi oni!rezentele farfuriizbur7toare de circa L=
de !icioare diaetru" iar alt ti! ar fi o gigantic7 na97a7 care ar !utea c7ra o duzin7
sau chiar ai ulte farfurii zbur7toare >sau !oate na9e aritie ari de !e !7;nt" atunci
c;nd sunt ca!turate. ceste trans!ortoare s!a@iale gigantice ar cores!unde acelor obiecte
alungite sau de for7 cilindric7 Auneori descrise ca nişte trabucuri care au fost obser9ate
din c;nd 8n c;nd !e bolt7.
2!encer crede c7 8n Triunghi se dau cele ai ulte lo9ituri !entru c7 aici !rile>urile de a
lua s!eciene uane sunt ult ai nueroase" ai ales c7 !resu!uşii !ira@i e9it7
o!era@iunile !e uscat" !recu şi contactul cu oaenii. Traficul ariti şi aerian 8n zon7
este agloerat" iar acestora Aentit7@ilor e6traterestre
))P C-/012 B1/0#T3

le este uşor s7 !7trund7 sau s7 ias7 din regiune. Du!7 o!inia sa" sisteul de !ro!ulsie al
5.3.%.urilor se 8nteeiaz7 !e folosirea sofisticat7 a undelor radio" ceea ce ar e6!lica
deregl7rile electronice care a!ar 8n a>oritatea cazurilor.
ceast7 teorie a lui 2!encer intrig7" dar este 8!7rt7şit7 de al@i cercet7tori ai
fenoenului" care au a>uns 8n od inde!endent #a aceleaşi concluzii. 2ubliniind fa!tul
c7 8n nu7rul uluitor de !lanete ce se g7sesc 8n gala6ia noastr7" dar 8n alte sistee solare
Ae6ist7 a!ro6iati9 )=G) stele" fiecare a9;nd !robabil !ro!riuY siste solarO !ot e6ista
ci9iliza@ii cu un 8nalt ni9el de dez9oltare" el sugereaz7 !osibilitatea ca !o!ula@iile din alte
lui s7 8şi fi niicit !ro!riile !lanete din cauza folosirii nechibzuite a energiei" de9enind
astfel nişte sori 8n fl7c7ri f7r7 s7 lase 8n ur7 nici un sen de ci9iliza@ie" istorie"
 !o!ula@ie" ştiin@7 sau cultur7. De aceea 9izitatorii din alte lui ar !utea fi interesa@i s7
 !7streze nişte relic9e 9ii ale ci9iliza@iei !7;ntene !e alte !lanete sau !oate 9or s7
9ad7 gradul de ci9iliza@ie al !7;ntenilor 8nainte ca folosirea eronat7 a energiei nucleare
s7 constituie un !ericol !entru alte !lanete. 2au !oate c7 au cu totul alte oti9e la
care noi nici 7car nu ne g;ndi.
<oate c7 aceste inteligen@e e6traterestre doresc s7 ne lase 8n !ace" 9or doar s7 ne
obser9e şi iau anuite s!eciene ca s7 !7streze do9ada e6isten@ei 9ie@ii !e Terra" aşa
cu era ea 8naintea distrugerii !0".fetei" ceea ce 8n cazul altor !lanete nu au ai
a9ut ti! s7 o fac7.
16ainarea unor ra!oarte des!re ceea ce" !oate" au fost 5.3.%.urile *nain$e de
a!ari@ia a9ionului" ne creeaz7 i!resia ca Terra a fost @inut7 sub obser9a@ie de alte lui
şi ci9iliza@ii de foarte ult7 9ree. De
 

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ))+

oarece dea lungul istoriei sale oul a !ri9it ereu s!re cer" aşte!t;nd sene sau
iracole Aşi ai totdeauna lea g7sit" este dificil s7 face deosebirea 8ntre 5.3.%.ur8 şi
ul@iea iracolelor 8nfricoş7toare 9enite din ceruri care au fost inter!retate 8n cele ai
diferite oduri" ca !re9estiri" 8ndenuri sau !rofe@ii. 4n e6tras din analele lui Tutes ###"
unul din faraonii 1gi!tului din dinastia a ]V###a" identificat 8n uzeul Vaticanului" !oate
c7 este cea ai ti!urie descriere a unui 5.3.%. din antichitate. Contrar.unor relat7ri
din secolele ulterioare" ea ne !rezint7 cu ult si@ re!ortericesc neobişnuita a!ari@ie:
#n anul GG" a treia lun7 din iarn7" a şasea or7 din zi" scribii Casei Vie@ii... au consenat
c7 un cerc de foc a 9enit din ceruri... a9ea lungiea de o !r7>in7 şi l7@iea tot de o
 !r7>in7 cinci yarzi şi >u7tateY... ei sau 8ntins la !7;nt !e burt7... @7!oiY sau dus la
faraon ca s7 8i s!un7. Maiestatea sa edita la cele ce se 8nt;!l7... aceste lucruri au
de9enit ai nueroase !e cer dec;t 8nainte... ele str7luceau ai !uternic dec;t soarele şi
a>ungeau !;n7 la liita su!erioar7 a celor !atru st;l!i ai cerului. rata faraonului
8!reun7 cu acesta leau !ri9it. Deabia du!7 cin7 cercurile de foc sau 8n7l@at sus de tot !e
cer" s!re sud. araonul a !us s7 se ard7 irodenii!entru a restabili liniştea 8n @ar7 şi a
 !oruncit ca cele ce sau 8nt;!lat s7 fie consenate 8n analele Casei Vie@ii" ca s7 fie
s!re aintire 8n 9eci.
1ste de rearcat fa!tul c7 faraonul nu 8şi !ierde cu!7tul" aşa cu se cu9ine unui zeu"
8n fa@a situa@iei ne!re97zute" ai ales !entru c7 era considerat şi !oate se considera el
8nsuşi zeu" chiar dac7 nu la fel de !uternic ca al@i zei su!eriori.
1!o!eea lui $hilgaeş din 9echiul Babilon" care !robabil a fost oştenit7 de la
ci9iliza@ia anterioar7
))L C-/012 B1/0#T3
suerian7" ne arat7 cu unul dintre eroi" 1tana" a fost !urtat de zei deasu!ra
 !7;ntului" at;t de de!arte 8nc;t area !7rea o ad7!7toare iar uscatul ar7ta ca
 !7satul. 5 9iziune ase7n7toare Aai ult sau ai !u@in iaginii !e care ar c7!7tao
cine9a care ar e9olua şi !ri9i de la are 8n7l@ie Ae9entual de !e orbit7 Marea /oşie"
golful <ersic şi teritoriile 8ncon>ur7toare.
#nfricoş7toarea 9izit7 la care a fost artor 1zechiel un 9;rte> de 9;nt dins!re nord.""
un 9al de foc... din i>locul c7ruia au a!7rut !atru fiin@e cu chi! oenesc..." este
frec9ent citat7 ca fiind un 5.3.%. care )a luat !e acesta ca !asager. ceast7 9iziune
cereasc7" sau !oate iaginea unei na9e s!a@iale" sa !etrecut 8n secolul V## 8.Ch. şi este
subiectul de baz7 al C7r@ii lui 1zechiel din  Biblie. ceasta a f7cut şi obiectul de studiu al
unei lucr7ri gerane neobişnuite" /a $a$ sich der %immel auf ACerurile sau deschis. 
fost scris7 de Josef Blurich" un inginer !roiectant s!ecializat 8n rachete care acu
lucreaz7 la %..2.." 8n -unts9ille" labaa.
Dr. Blurich şia 8nce!ut cartea cu inten@ia de a deola teoria confor c7reia ceea ce a
97zut 1zechiel ar fi fost o na97 s!a@ial7. <e c;nd f7cea cercet7ri" el. a obser9at c7
detaliile furnizate de 1zechiel sunt !erfect 9alabile a!licate no@iunii dero@i 8bucate
unele 8ntraltele la un siste de !ro!ulsie ca la elico!ter" care ar !erite 9ehiculului 97zut
s7 stea sus!endat deasu!ra !7;ntuluiI iar descrierea ateriz7rii şi decol7rii rachetei a fost
f7cut7 cu claritate de 1zechiel" #a fel ca şi schibarea de culoare datorit7 9itezei"
rafalele de 9;nt" ecanisul de aterizare şi chiar costuele cu as!ect de azbest ale
ocu!an@ilor na9ei" 8n aceast7 situa@ie" dr. Blurich şia schibat ideea. Deci
T/#4%$-#40 B1/M4D105/  ))*
 

el a scris o carte diaetral o!us7 aceleia !e care o 8nce!use" stabilind fa!tul c7 1zechiel
nu nuai c7 a 97zut o na97 s!a@ial7" dar )a 97zut şi !e c7!itanul acesteia" confund;ndu)
cu DunezeuO
 %ara@iunea lui 1zechiel este doar una din lungul şir de relat7ri care neau !ar9enit din
antichitate" din e!oca /enaşterii şi din e9ul ediu !;n7 8n 9reurile oderne" des!re
obiecte care ar !utea fi 5.3.%.uri. 2tilul folosit de artorii oculari 8n redarea celor 97zu
 A

te 9ariaz7" este fantezist şi adesea auzant. #ns7 tocai 9arietatea near !utea oferi firul
de coroborare a relat7rilor" dac7 @ine seaa c7 naratorii au descris cele 97zute folosind
9ocabularul care li sa !7rut cel ai firesc !entru in@ile lor uluite. <ute !resu!une c7
1zechiel a folosit tereni ca leu" bou şi 9ultur !entru a descrie o na97 s!a@ial7 şi
co!ite de 9i@el Aco!ara@ie !lastic7O !entru a descrie ecanisul de aterizare"
deoarece el era !7stor şi era failiarizat cu anialele doestice şi s7lbatice.
le6andru cel Mare şi solda@ii s7i" fiind failiariza@i cu arele" au folosit !entru
descrierea unui 5.3.%. ce a fost 97zut 8n anul HG* 8.Ch. !e c;nd aratele treceau
flu9iul Ja6artes a9ans;nd s!re #ndia" terenul de scuturi str7lucitoare din argint.
ristotel AHL,HGG 8.Ch." fiind failiarizat cu discul atle@ilor greci" a aseuit obiectul 97zut !e
cer cu un disc di9in. /7zboinicii roani leau descris la fel ca le6andru cel Mare" adic7
leau aseuit cu scuturile sau cu fltila de na9e" ori s7ge@i incandescente. <liniu cel B7N
tr;n" 8n 9oluul al ##lea al !s$oriei na$urale A)== 8.Ch. scria: <e 9reea celor doi consuli"
0ucius Valerius şi Caius Valerius" un scut incandescent care 8!r7ştia sc;ntei a str7b7tut
cerul de la est s!re 9est" !e la a!usul soarelui. Ti! de )=== de ani" haaienii des
)G=
C-/012 B1/0#T3
criau astfel de obiecte ca fiind aua$ele s!irite zbur7toare" 8n 1uro!a religioas7 a
e9ului ediu" obiectele işc7toare ce erau obser9ate !e cerul 8ntunecat al no!@ii !7reau
sa fie aidoa crucilor. A5are crucea 97zut7 de Constantin şi care a schibat cursul
istoriei" a fost un astfel de obiectQ.
8n e!oca desco!eririlor şi a e6!lor7rilor" obser9atorii le aseuiau cu 9asele" iar ce9a
ai t;rziu" du!7 ce sau in9entat baloanele" aceste obiecte erau descrise 8n ran@a ca fiind
baloane luinoase şi incandescente" 8n secolul al ]l]lea" 8n Veront" obser9atorii"
care lucrau la @es7torii" descriau obiectele 97zute ca fuse aeriene. 5bser9atorii din
diferite e!oci au descris aceste obiecte cu !riele cu9inte care leau 9enit !e buze 8n
acele oente de tensiune şi care li sau !7rut cele ai !otri9ite" astfel 8nc;t nou7 nu
nea ai r7as dec;t s7 le nui" la 8nce!ut farfurii zbur7toare sau obiecte 8n for7
de trabuc. Ca o curiozitate ainti c7 8n !riele dou7 zile ale a!ari@iei asi9e 8n
2.4.. de obiecte zbur7toare 8n )*,+" la 8nce!ut !e cerul statului loa şi a!oi deasu!ra
lui Mount /ainier" Washington" 5.3.%.urile au fost nuite discuri" sau tig7i de
 !l7cint7" 8nainte de a fi botezate farfurii.
ran( 1dards" care a cercetat ult ti! fe"noenele ine6!licabile" crede c7 teribila
e6!lozii din 2iberia" ce a a9ut loc la data de H= iunie )*=L" 8ntro zon7 ne!o!ulat7" dea
lungul flu9iului 1nisei" 8n a!ro!ierea lacului Bai(al Anuai renii au c7zut 9ictie" cu
toate c7 !entru foarte ult ti! a fost !us7 !e seaa unui eteorit" a fost de fa!t o
e6!lozie atoic7 !rodus7 la bordul unei na9e s!a@iale. utorul 8l citeaz7 !e scriitorul rus
de nara@iuni ştiin@ifice" le6andr azantze9" care a afirat c7 !agubele" confor unor 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)G)
esti7ri recente" sunt identice cu cele !roduse de o bob7 atoic7 f7urit7 de o" 8n
 

condi@ii siilare" cu ure de radioacti9itate şi fuziune de etale. %u sau g7sit fragente

de eteorit" cu toate c7 sar !utea ca acestea s7 fie 8nfi!te ai ad;nc 8n !7;nt.
1dards conchide: #n catastrofa !rodus7 dea lungul flu9iului 1nisei" 8n )*=L" noi a
 !ierdut un usafir din uni9ers.
M. . Jessu!" un cercet7tor foarte bine !reg7tit care sa ocu!at şi a scris des!re
5.3.%.uri" fiind 8n acelaşi ti! astrono şi selenograf s!ecializat" o!ineaz7 8n cartea sa
The Case for $he U5@?s, c7 dis!ari@iile isterioase de na9edin Triunghiul Berude8or"
inclusi9 5rea, Ma$ Celes$e, Dllen 'us$in şi ulte altele" se datoreaz7 5.3.%.urilor. 1l
nu se liiteaz7 doar la Triunghi şi descrie cazul echi!a>ului de !e na9a Seabird, un 9as
are cu !;nze" care a dis!7rut du!7 ce a schibat esa>e de salut cUi un 9as !esc7resc"
8n a!ro!iere de !ortul lor de baştin7 %e!ort" /hode #sland" 8n )L?=" !e c;nd se
 !reg7tea s7 ia asa" bucatele r7;n;nd neatinse. Seabird şia continuat druul a!arent
f7r7 echi!a> şi a eşuat !e creasta unui banc de nisi! !arc7 s7ltat şi !us acolo de nişte
;ini uriaşe. !oi" deşi bine 8nfi!t 8n nisi!" na9a a dis!7rut 8ntro noa!te" !e ti!
de furtun7.
naliz;nd aceste incidente" Jessu! a>unge #a concluzia c7 dis!ari@iile sunt Q"a!roa!e
i!osibil de e6!licat" dec;t dac7 adite c7 ele sau !etrecut 8n sus" de c7tre ce9a"
care ac@ioneaz7 cu for@7 iens7 şi hot7r;toare. 1l coenta !7rerea des!re o cruzie
selecti97... ce9a des!re echi9oc şi t7inuire... şi ad7uga: Toate sunt atribute ale
inteligen@ei.
Jessu! era de !7rere c7 dez9oltarea e!ocii noastre astronautice este de are interes
 !entru 9ecinii noş
UUUUUUUUUUUUUUVWUW

)GG
C-/012 BERLIT!
 
tri din s!a@iu şi deci aceasta sar !utea s7 fiP e6!lica@ia nu7rului din ce 8n ce ai
are de a!ari@ii ale 5.3.%.urilor din ultiii ani" cu o frec9en@7 s!orit7 8n Triunghi" ai
ales 8n zona loridei şi Ca!e ennedy. 0a data de )= ianuarie )*P, sa ra!ortat c7 un
5.3.%" a !7truns 8n raza de detec@ie a radarului care ur7rea tragerile cu rachete
<olarisI ti! de !ais!rezece inute radarul a ur7rit traseul ciudat al 5.3.%.ului !;n7
c;nd" 8n cele din ur7" a reluat ur7rirea rachetei s!re @int7. Cu toate c7 a fost ult
coentat" cazul nu a fost redat 8n !res7 !oate !entru c7 isterele nu duc la c;ştigarea
8ncrederii !ublicului. Teoria lui Jessu! a interesului 5.3.%.urilor fa@7 de dez9oltarea
e!ocii noastre astronautice care de la oartea sa" 8n )*?*" a de9enit e!oca s!a@ial7 a
fost 8nt7rit7 de o serie de e9eniente recente. 5.3.%.uri au fost 97zute 8n ti!ul unor
zboruri cosice" 8n s!ecial de $eini , şi +. stronau@ii lui $eini ," McDi9itt şi
Boran" au 97zut un ur7ritor" care a zburat !aralel cu aerona9a lor" astfel c7" la un
oent dat" şiau !us !roblea necesit7@ii de a recurge la ane9re de e9itare. lt
ur7ritor a fost ra!ortat de isiunea $eini +. !ollo )G" 8n ti! ce zbura s!re lun7
a fost escortat de 5.3.%.uri la distan@a de )HG === de ile de Terra unul !las;nduse 8n
fa@7" cel7lalt 8n s!ate. stronautul $ordon a rearcat: 2unt foarte str7lucitoare şi se
 !are c7 ne triit senale luinoaseI iar ai t;rziu a s!us: 2e !are c7 sunt
 !rietenoşi. Cu toate c7 Centrul de Coand7 -uston nu a confirat" luinile au fost
z7rite şi de obser9atoarele euro!ene. Ce9a ai t;rziu" 8n ti!ul aceluiaşi zbor" şia f7cut
a!ari@ia alt7 luin7 str7lucitoare !e care astronau@ii au descriso ca fiind are c;t
VenusI ti! de zece inute" lu
 

^
 A
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )GH

ina a r7as intercalat7 8ntre ei şi <7;nt" a!oi a dis!7rut.

Cu toate c7 5.3.%.uri !ot fi orice fel de lucruri neidentificate" inclusi9 tre!tele unor
rachete sau alte r77şi@e aflate 8n s!a@iu" totuşi ac@iunile 5.3.%.urilor ca şi ca!acitatea
acestora de a a!7rea şi dis!7rea !ar s7 indice o traiectorie inde!endent7 fa@7 de orbita
circuterestr7.
Cu !ri9ire la 5.3.%.urile detectate de astronau@i" dr. ran(lin /oach s!unea
ur7toarele 8n #apor$ul Condon- Condi@iile 8n care astronau@ii au f7cut obser9a@iile lor
sunt siilare cu acelea f7cute de una sau dou7 !ersoane ce se g7sesc !e locurile din
fa@7 ale unui autoobil ic" f7r7 ferestre laterale sau la s!ate şi cu un !arbriz !ar@ial
aco!erit şi foarte urdar. 5bser9a@ia" 8n od logic" duce la concluzia c7 niic din ceea
ce astronau@ii obser97 !e cale 9izual7" nu !oate fi socotit cert.
seenea lucruri sau 8nt;!lat şi 8n alte cazuri de in9estiga@ii ale 5.3.%.urilor şi
Jessu!" la fel ca şi al@i cercet7tori ai incidentelor din Triunghi" a de9enit con9ins c7 cenzura
esto!eaz7 ulte ra!oarte i!ortante. 4ltia sa carte" scris7 8naintea or@ii" se ocu!7
de relat7rile biblice des!re farfurii zbur7toare. 1l a fost !reocu!at de !roblea
agnetisului controlat care !oate !roduce in9izibilitatea" ceea ce" de fa!t"Xeste o
dez9oltare a teoriei C;!ului 4nificat" enun@at7 de 1instein" !e care Jessu! o consiN
dera ca fiind cheia !entru e6!licarea a!ari@iilor şi dis!ari@iilor at;t a 5.3.%.urilor c;t şi a
na9elor şi aerona9elor. C;nd a urit" la G* a!rilie )*?*" dr. Jessu! se afla la Miai. Dr.
Manşon Valentine" !rieten 9echi şi una dintre ultiele !ersoane care au discutat cu el"
s!une c7 Jessu! era foarte de!riat.
)G,
C-/012 B1/0#T3

Dr. Manşon #a in9itat la cin7 !e data de G= a!rilie. Jessu! a acce!tat in9ita@ia" dar nu a
ai a!ucat s7 o onoreze.  urit 8n autoobilul s7u" !e care 8l !arcase 8n Dade
County <ar(" otr79induse cu ono6id de carbon introdus 8n aşina 8n care se afla" cu
a>utorul unui furtun racordat la @ea9a de eşa!aent. Din cauz7 c7 dr. Jessu! insista
asu!ra unor as!ecte ale inter9en@iei altor lui 8n treburile luii noastre" sunt unii care
consider7 c7 oartea lui nu a fos$ o sinucidere şi c7 acest incident deonstreaz7
 !ericolul care 8l aenin@7 !e acela ce 8ntre!rinde cercet7ri !rea a7nun@ite 8n doeniu.
Dr. Manşon Valentine" zoolog" arheolog şi oceanograf" a studiat la fa@a locului" ti!
de ai ulte zeci de ani" 8nt;!l7rile ciudate !etrecute 8n interiorul Triunghiului
Berudelor. iind" deci" un cercet7tor in si$uO el este o surs7 e6celent7 de infora@ii cu
 !ri9ire la incidentele din Triunghi" care au a9ut #oc 8n trecut şi care se ai !etrec şi 8n
 !rezent. Multe dintre infora@iile !e care el le de@ine" 8ndeosebi acelea !e care şi le
reainteşte din ultia discu@ie a9ut7 cu Jessu!" sunt at;t de uluitoare" 8nc;t cel ai
 bun `[cru este s7) l7s7 !e dr. Valentine s7 e6!un7 cu !ro!riile cu9inte folosite 8n
r7s!unsurile !e care lea dat la ur7toarele 8ntreb7ri:
\%T/1B/1:  /e cF$ $imp urm)riIi fenomenele din Triunghiul Bermudelor
/_2<4%2: De !este dou7zeci şi o!t de ani" de c;nd au dis!7rut <.B.M.unle" 8n )*,?I
a cules date des!re dis!ari@ii" a discutat cu su!ra9ie@uitorii incidentelor şi a luat note
du!7 relat7rile des!re a!ari@iile de 5.3.%.uri 8n zon7" 8n !erioadele 8n care au a9ut loc
dis!ari@iile.
#.  Dxis$) la ora ac$ual) o cre2$ere no$abil) a apariIiilor de @.P.+.uri *n &on)
 

T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)G?
 A

/. #n zon7 sunt ai ulte a!ari@ii dec;t 8n orice alt7 !arte a luii. u fost 97zute
8n ultia 9ree na9e aeriene des!re care şti c7 nu sunt a9ioane" !recu şi na9e
subac9atice des!re care şti c7 nu sunt subarine. 5 obser9a@ie recent7 asu!ra
acestei ultie categorii a fost f7cut7 de c7!itanul Dan Delonico" 8n a!rilie )*+H. 1l
este arinar de o 9ia@7 8ntreag7 şi obser9ator cal" cu re!uta@ie e6celent7. 1l a 97zut
de dou7 ori acelaşi obiect 8n a!ele li!ezi ale $ulf 2treaului" de abele da@i
a!roziati9 la ora )P şi 8n aceeaşi zona" ca la o treie distan@a dintre $reat #saac
0ight" la nord de Biini" unde a!ele curentului sunt foarte ad;nci. Marea era cal7"
iar 9izibilitatea e6celent7.
#n a;ndou7 cazurile" un obiect de culoare albgri" #> 8n fora unui Ztrabuc gros cu
ca!etele rotun>ite[ a 8 trecut cu iu@eal7 chiar !rin fa@a !rorei na9ei sale" OU aflat7 8n
 >ersiune. Delonico a estiat c7 obiectul era lung de )?=G== de !icioare" şi c7
na9iga cu o 9itez7 de cel !u@in P=+= de ile !e or7. C;nd Delonico a z7rit brusc
obiectul" el a a9ut i!resia c7 intrusul 8ncerca s7 se ridice la su!rafa@7 chiar !rin
fa@a na9ei sale şi a crezut c7 ciocnirea era iinent7. Dar ca şi c;nd iar fi si@it
 !rezen@a" obiectul sa scufundat şi a dis!7rut" du!7 ce a trecut direct !e sub na97.
 %u sa 97zut nici o turbulen @7 şi nici o ur7 de sia>. <e obiect nu se 9edeau nici
un fel de !rofile" ari!ioare sau alte !roeinen@e care s7 8ntreru!7 neteziea
su!rafe@ei" şi nici hublouri.
5.3.%.urile au fost at;t de des z7rite !e cerul Triunghiului de c7tre !ilo@i sau
echi!a>e ale na9elor" 8nc;t ele au de9enit un lucru a!roa!e failiar" ai ales deasu!ra
regiunii ZTongue of the 5cean[. #ntrig7 8ns7 8ndeosebi 5.3.%.urile care !laneaz7
deasu!ra
)GP
C-/012 B1/0#T3
 

9;rfurilor co!acilor" !e care leau senalat !7durarii şi !e care lea 97zut şi eu la

5(efeno(ee 2a!. #n centrul loridei a 97zut un 5.3.%. care !roiecta o raz7
albastr7 s!re a!ele unui lac. <robabil c7 lua a!7 şi chiar ostre din fauna local7
 !entru studiu. #n a!rilie )*+H" 8n ti!ul !enei de curent din sudul loridei" !e cer şi 8n
s!ecial deasu!ra lui Tur(ey <oint" unde se g7seşte reactorul atoic" sau 97zut luini
9erzialbastre si albastre ce l7sau 8n ur7 o d;r7
 AJ

str7lucitoare. #n ti!ul !enei de curent de la 1astern 2eaboard" 8n ur7 cu c;@i9a ani" au

fost 97zute !e cerU9reo zecedou7s!rezece 5.3.%.uri.
#.  '"eIi o $eorie cu pri"ire la sis$emul de propulsie al @.PMurilor
/. 16ist7 ai ulte teorii !osibile" 5 etod7 9alabil7 nuai !entru atosfera
noastr7" ar fi ca na9a disc s7 aib7 !e circuferin@7 generatoare de raze catodice şi astfel
sar !utea de!lasa cu are 9itez7" 8n orice direc@ie ar 9rea" !rin si!la ane9rare a
generatoarelor 8n direc@ia dorit7. $eneratoarelaar ioniza aerul din calea 9ehiculului"
cre;nd un 9ia !rin care acesta se de!laseaz7. $olurile de aer l7sate 8n ur7 !ot fi cauza
 !osibil7 a turbulen@elor din senin cu care se confrunt7 !ilo@ii.
5 alt7 odalitate de !ro!ulsie ar fi siilar7 cu reactoarele noastre" dar infinit ai
ra!id7" teoretic a!ro!iinduse de 9iteza luinii. /eactoarele ar utiliza fuziunea nuclear7. r
fi ne9oie doar. de aterie fuzionabil7 şi a!7. sta ar e6!lica fa!tul c7 au fost 97zute
5.3.%.uri care Zsug[ a!7 din lacuri.
 

i ai este o teorie care i!lic7 schibarea diensiunilor şi deforarea ti!ului ca o

consecin@7 a c;!urilor electroagnetice.
#. Sa gFndi$ dr, >essup c) *n$re @.P.+.uri 2i Triunghiul Bermudelor es$e o leg)$ur)
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )G+

/" ffa9&iUT2MsorieU anue" c7 for@a c;!urilor agnetice !oate transfora şi

trans!orta atfcr8a dintro diensiune 8n alta... C7 5.3.%.urile !ot !7trunde 8n
diensiunea noastr7 şi a!oi ieşi" lu;nd cu ele oaeni şi alte eşantioane. 1l credea c7
unele dintre accidente au fost !ro9ocate de razele catodice ale 5.3.%.urilor" care au
creat goluri de aer 8n care au intrat a9ioanele" dezintegr;nduse. cest lucru e !osibil s7 se
fi 8nt;!lat lui Mantei.
%ot7: 0a + ianuarie )*,L" c7!itanul Thoas Mantei" 8!reun7 cu al@i !ilo@i de la
$odan ield" no6 ort" au !ornit cu a9ioanele lor <?) Mustang 8n ur7rirea unui
5.3.%. Zde o 7rie 8ns!7i;nt7toare[" care a fost 97zut a!ro!iinduse de baz7. C;nd
Mantei a !ornit du!7 el" ai ul@i artori iau 97zut a9ionul dezintegr;nduse. 4n ra!ort
ulterior al or@elor eriene s!unea c7 Mantei Za dis!7rut !e c;nd ur7rea !laneta Venus"
acesta a9;nd un oent de orbire a c7rei consecin@7 a fost !r7buşirea şi distrugerea
a9ionului[Y. 1l a zburat !rea a!roa!e de 5.3.%." intr;nd 8n c;!ul ionizat al acestuia.
9ionul a e6!lodat 8n at;t de ulte buc7@ele" 8nc;t nu sa g7sit niic care s7
de!7şeasc7 7riea unui !un. Toate buc7@ile erau !erforate ca şi c;nd nişte 9ierişori
şiar fi croit galerii !rin ele.
ceiaşi lucru e !osibil s7 se fi 8nt;!lat cu a9ionul Cons$ella$ion  !e care Bob Brush
Ac7!itan de aerona97 coercial7 ia 97zut e6!lod;nd l;ng7 $reat #nagua" Bahaas" 8n
octobrie )*+). Bob zbura la bordul unui DCP şi tocai !rinsese !e radar a9ionul ConR
 s$ella$ion care zbura la >oas7 altitudine şi !robabil c7 a9ea !roblee. Dintro dat7 a
e6!lodat cu o flac7r7 de o intensitate at;t de !uternic7 8nc;t a luinat cerul de la un
orizont la altul" iar ochii au 8nce!ut
)GL
C-/012 B1/0#T3
 

s7) doar7. 5 abarca@iune care se g7sea 8n zon7 a !escuit un anual de zbor" !e care
Bob #a e6ainat ce9a ai t;rziu" şi care era !lin de ici g7urele" la fel ca
fragentele r7ase din a9ionul lui Mantei.
5.3.%.urile se !are c7 genereaz7 9;rte>uri agnetice te!orare" dar care !ot
dezintegra a9ioanele.
8nainte de a uri" Jessu! credea c7 este !e !unctul de a desco!eri bazele ştiin@ifice a
ceea ce se 8nt;!l7" !e care le considera e6!licabile !rin Teoria C;!ului 4nificat a
lui 1instein.
#.  Au$eIi da o explicaIie simpl) a Teoriei CFmpului Unifica$
/" 0a baza teoriei st7 conce!tul c7 ti!uls!a
@iul şi ateriaenergia nu sunt entit7@i se!arate" ci
sunt transuta@ii sub ac@iunea aceloraşi tulbur7ri elec
troagnetice. De fa!t" Teoria C;!ului 4nificat
ofer7 8nc7 o e6!lica@ie a aterializ7rilor şi deate
rializ7rilor bruşte de 5.3.%.uri. ?
<ractic" este 9orba de c;!urile electrice şi agnetice" care ac@ioneaz7 astfel: un
c;! electric creat 8ntro s!iral7 induce un c;! agnetic şi fiecare c;! re!rezint7 o
diensiune a s!a@iului. Deoarece 8n s!a@iu e6ist7 trei diensiuni" trebuie s7 ai e6iste
 

şi un al treilea c;!" !robabil cel gra9ita@ional. #nterconect;nd generatoarele

electroagnetice aXstfel 8nc;t s7 genereze o !ulsa@ie agnetic7" sar !utea s7 se
 !roduc7 cel deal treilea c;! !e !rinci!iul rezonan@ei. Jessu! ia s!us ca el crede c7
Marina 2.4.. a desco!erit din greşeal7 aceasta 8n ti!ul r7zboiului" c;nd au f7cut un
)
e6!erient cu un distrug7tor !e care )a nuit Z16!erientul <hiladel!hia[.


  Ce a fos$ Dxperimen$ul Ahiladelphia

/. Confor afira@iilor lui Jessu!" Z16!erien
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)G*
tul <hiladel!hia[ a fost o e6!erien@7 secret7 efectuat7 de Marina 2.4.. 8n )*,H" #a
<hiladel!hia" cu sco!ul de a testa efectul unui c;! agnetic !uternic asu!ra unei na9e de
su!rafa@7. cest c;! trebuia ob@inut cu a>utorul unor generatoare agnetice
AZdegausere[. 2au folosit generatoare !ulsatoare şi ne!ulsatoare !entru a se ob@ine un
c;! agnetic foarte !uternic !e şi 8n >urul na9ei aflat7 la doc. /ezultatele au fost !e
c;t de uluitoare" !e at;t de i!ortante" dar cu efecte ulterioare nefaste !entru echi!a>.
C;nd e6!erientul a 8nce!ut" sa obser9at o luin7 9erzuie ce@oas7" ce9a ase7n7tor cu
ceea ce descriu su!ra9ie@uitorii incidentelor din Triunghi" care !o9estesc Xdes!re o cea@7
9erzuie luinoas7. #n cur;nd toat7 na9a era 8n97luit7 de aceast7 cea@7 9erde şi a 8nce!ut
s7 de9in7 in9izibil7 celor ce se aflau !e doc" !;n7 c;nd a r7as i!riat7 8n a!7 doar
ura na9ei. 2a ra!ortat c7 distrug7torul a a!7rut la %ortfol(" du!7 care a dis!7rut din
nou" ceeaX )  ce re!rezint7" !oate" un rezultat al ob@inerii in9izibilit7@ii care i!lic7 un
fenoen de deforare a ti!ului.
4n fost ebru al echi!a>ului a inforat c7 e6!erientul a fost un succes de!lin !e
are" cre;nduse un c;! de in9izibilitate de for7 sferic7 ce a de!7şit cu o sut7 de
yarzi flancurile na9ei !e toat7 lungiea lui" r7;n;nd i!riat7 !e a!7 nuai fora
na9ei" na9a !ro!riuzisa ne!ut;nd fi 97zut7. <e 7sur7 ce intensitatea c;!ului creştea"
unii ebri ai echi!a>ului au 8nce!ut s7 dis!ar7 şi nu !uteau fi detecta@i dec;t !e cale
tactil7I ca s7 de9in7 din nou 9izibili trebuia efecti9 folosit7 o tehnic7 i!ro9izat7 de
atingerecu;inile. l@ii care au fost sulşi din diensiunea lor" aterial7 nu au !utut fi
detecta@i şi aduşi la noral dec;t cu a>utorul unui a!arat elec
)H=
C-/012 B1/0#T3
 

s
tronic s!ecial conce!ut 8n acest sco!. <entru aceste cazuri" c;nd un ebru al echi!a>ului
nu !utea fi detectat 9izual sau tactil" ceilal@i ebri ai echi!a>ului foloseau e6!resia ciudat7:
Z8!otolit 8n elas7[. De fa!t" era o stare de 8ntreru!ere a 9ie@ii" iar re9enirea de!lin7 la
 

noral constituia o !roble7 serioas7. 2a z9onit c7 ul@i au fost s!italiza@i" unii urind"
iar al@ii fiind afecta@i ental 2e !are c7" 8n general" ca!acitatea !sihic7 sa ascu@it" dar
ul@i au fost 97t7a@i de efectele transut7rii" dis!7r;nd şi rea!7r;nd te!orar" fie
acas7" fie erg;nd !e strad7" ori st;nd 8n baruri sau restaurante s!re consternarea celor
din >ur" !recu şi a chelneri@elor. De dou7 ori habitaclul busolei de !e na97 a fost cu!rins
de fl7c7ri" cu efecte dezastruoase !entru 9as.
#.  >essup a fos$ mar$or la aces$e inciden$e
/. %u ştiu c;te din lucrurile !e care i lea relatat lea 97zut !ersonal" dar lea
in9estigaI yu seriozitate. V7 rog s7 97 reainti@i c7 el nu a fost unul din scriitorii
Ztr7sni@i[" ci un o de ştiin@7 şi un astrono de sea7" cu fai7. 1l a a9ut sub
conducerea sa cel ai are telesco! cu refrac@ie din eisfera sudic7" a condus c;te9a
 !roiecte !ri9ind ecli!sele" a desco!erit stele duble şi are o biografie ştiin@ific7 iN
 !resionant7. 1l sa i!licat 8n Z16!erientul <hiladel!hia[ din cauza unui orn care a
 !retins c7 este unul din su!ra9ie@uitorii e6!erientului" !e nue Carlos llende Asau
Cari llenI acesta ia scris lui Jessu! 8n )*?P" 8n leg7tur7 cu cartea sa The Case for $he
U5@?s, din cauza ase7n7rii teoriei de baz7. llende a 8ntre@inut cores!onden@7 cu Jessu!
care ia r7s!uns aşa cu face orice scriitor cu adiratorii s7i. Du!7 un ti!" Jessu! a fost
rugat s7 9in7 la O'N'R' ABiroul de Cercet7ri %a9ale" la Washington. 27 ne
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )H)

leainti c7 cenzura a i!us t7cerea asu!ra Z16!erientului <hiladel!hia[" cu e6ce!@ia

unui articol a!7rut 8ntrun ziar din <hiladel!hia. 0ui Jessu! i sa ar7tat un e6e!lar al c7r@ii
sale care a!7ruse 8n od isterios la 5.%./.I cartea era !lin7 de adnot7ri cu !ri9ire la
teoriile sale" la e6!erient şi la acti9it7@ile  5.3.%.urilor. Jessu! a fost 8ntrebat dac7
recunoaşte 9reunul din scrisurile de ;n7" !entru c7 se !7rea c7 adnot7rile fuseser7
f7cute de trei !ersoane. Jessu! a a9ut i!resia c7 recunoaşte scrisul lui llende şi a !us la
dis!ozi@ia 5.%./.ului scrisorile acestuia. De!artaentul Marinei a ordonat s7 fie
re!roduse 8n Te6as" cu un a!arat s!ecial" un nu7r de dou7zeci ! şi cinci de co!ii
du!7 cartea cu adnot7rile i!riate JI cu roşu. Jessu!" care a !riit trei e6e!lare" a fost
inforat c7 acestea sunt nuai !entru uzul eşalonului de coand7 din De!artaent.
Marina nu a recunoscut niciodat7 niic oficial cu !ri9ire la Z16!erient[" dar 8n od cert
era interesat7 de carte. Jessu! ia ai s!us c7 Marina Militar7 a 8ncercat s7 dea de
ura lui llende" !lec;nd de la adresa e6!editorului de !e !lic" dar f7r7 succesI nici
ceilal@i doi coentatori" care au f7cut adnot7ri !e arginea c7r@ii lui Jessu!" nu au
 !utut fi identifica@i.
#.  /e ce sa sinucis >essup
/.  /ac) sa sinucis" a f7cuto din !ricina de!ri7rii sale !uternice. 1l a fost
contactat de Marin7 ca s7 continue lucrul la Z16!erientul <hiladel!hia[" dar era
8ngri>orat de raifica@iile !ericuloase ale afacerii. De aseenea" era ab7tut din !ricina
criticilor aduse c7r@ilor sale de c7tre luea ştiin@ific7 şi acadeic7.
#.  'Ii spi$s dac) sa sinucis. Dxis$) mo$i"e s) se cread) c) a fos$ ucis
)HG
$HARLE# B1/0#T3
 

/. u fost unele coentarii unii oaeni aşa au crezut !oate c7 !utea fi sal9at.
1ra 8nc7 8n 9ia@7 c;nd a fost g7sit... !oate c7 a fost l7sat s7 oar7. Teoriile sale erau
foarte a9ansate şi !oate c7 au e6istat oaeni cu influen@7 care au dorit s7 8!iedice
r7s!;ndirea lor.
 

1ste ciudat fa!tul c7 !ro!riul e6e!lar al c7r@ii sale" cu adnot7rile arginale" ca şi

e6e!larul !e care Jessu! i) d7duse #ui Briant /ee9es Aun alt scriitor des!re 5.3.%.uri
au dis!7rut de 8a !oşt7" c;nd au fostU e6!ediate altora.
#. Sun$eIi de acord cu $eoriile lui >essup
/. #n generai" da. 8ntreaga !roble7 a agnetisului este 8nc7 un ister. Dac7
dez9olt7 teoria lui 1instein des!re C;!ul 4nificat" care a inclus c;!urile
gra9ita@ional şi electroagnetic 8n teoria ti!s!a@iu" atunci c;!urile agnetice" d.U7
sunt suficient de !uternice" sunt ca!abile s7 fac7 obiectele şi oaenii s7şi schibe
diensiunea şi" deci" s7 de9in7 in9izibile. /7s!unsul cu !ri9ire la Triunghiul Berudelor sar
 !utea s7 fie g7sit 8n abera@iile electroagnetice sau 8n controlarea acestora atunci c;nd sunt
acti9ate s!ontan sau 9oit" şi !are !lauzibil fa!tul c7 !rezen@a unui O'!'N1 ar !utea crea
8nc7rc7turile de energie necesare.
#.  /e ce credeIi c) exis$) o concen$rare a$F$ de mare de e"enimen$e *n Triunghi
/. 1u cred c7 fiin@ele inteligente care c7l7uzesc 5.3.%.urile nu nuai c7 iau
eşantioane ca s7 controleze gradul nostru de !rogres ştiin@ific" do9ad7 fiind fa!tul c7 sunt
interesa@i de Ca!e ennedy şi de e6!erien@ele noastre s!a@iale" dar ele se re8ntorc acolo
unde !robabil au e6istat s7laşuri sacre antice sau !oate nişte centrale sau generatoare
de energie" care
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
-**

acu sunt sub a!e. #n ultiii ani sau desco!erit l;ng7 Biini" !recu şi 8n alte
locuri din arhi!elagul Bahaas" ari co!le6e de cl7diri !e fundul 7rii" ceea ce
indic7 fa!tul c7 a e6istat cu ii de ani 8n ur7 o ci9iliza@ie su!erioar7. 1ste
ai ult dec;t ciudat fa!tul c7 aici se !etrec cele ai ulte incidente şi c7 at;t
de ulte 5.3.%.uri sunt de!istate aici !e cer sau intr;nd şi ieşind din ocean.
 A J i

#. Ce pu$em face cu @,P,+.urile 2 i cu ameninIarea pe care o repre&in$)

/. 8n !rezent nu !ute face niic. 1u nu cred c7 e6ist7 !ericol !rea are
 !entru a>oritatea c7l7torilor şi !oate c7 !ersoanele dis!7rute sunt 8nc7 8n
9ia@7 8n alt loc şi 8n alt7 diensiune. 1u cred c7 este i!ortant s7 recunoaşte
situa@ia şi s7 8ncerc7 8n 9reun fel s7 intr7 8n leg7tur7 cu ei ceea ce 8nN
cerc7 s7 face a>oritatea dintre noi.
9;nd 8n 9edere ceea ce sunt ei 8n stare s7 fac7" ar trebui s7 ne consider7
norocoşi c7 acti9it7@ile lor" cel !u@in !;n7 8n !rezent" au a9ut un caracter de
 bun79oin@7" cu toate c7 este !osibil ca aceşti 9izitatori s7 nu 9in7 to@i din aceleaşi
locuri din interiorul sau e6teriorul s!a@iului şi s7 nu aib7 aceleaşi 9ederi ZconN
ser9atoare[ des!re !laneta noastr7 şi locuitorii ei.
Dac7 na9ele s!a@iale se fac 9ino9ate" 9oit sau nu" de !enele de curent" trebuie
s7 rearc7 c7 nici un accident care a i!licat 97t77ri !ersonale nu sa
 !etrecut 8n ti!ul acestor !ene de curent.
Trebuie en@ionat fa!tul c7 abele ari !ene de curent" cea din %ortheast" 8n
)*P?" şi cea din Miai" 8n )*+H" au fost urate de relat7ri locale !ri9ind a!ari@ia
de 5.3.%.uri.  %8n ti!ul !enei de curent din %ortheast sa ra!ortat a!ari@ia unei
ingi str7lucitoare cu un diaetru de o sut7 de !icioare 8n 2yra
 

```````````UUUU
)H,
C-/012 B1/0#T3
 

cuse" !rintre obser9atori nu7r;nduse şi şefulad 0unc$ al gen@iei de 9ia@ie ederal7.

lte 5.3.%.uri au fost senalate !e cerul oraşelor %e 'or(" %ear( şi <hiladel!hia" 8n
nueroase locuri din Massachusetts" /hode #sland şi statul %e 'or(. 4n efect secundar
curios a fost !roasta func@ionare a otoarelor şi 8ntreru!erea radiourilor autoobilelor
care sau aflat 8n a!ro!ierea 5.3.%.urilor" datorit7 8ntreru!erii curentului electric" fa!t
ase7n7tor cu cel senalat de !iloEii a9ioanelor sau echi!a>elor na9elor ce sau aflat 8n
Triunghiul Berude8or.
Totuşi este e9ident fa!tul c7 ulte !ersoane !articulare au fost influen@ate de
relat7rile des!re 5.3.%.uri care !ro9oac7 !erturba@ii ale c;!ului agnetic terestru"
afect;nd totodat7 counica@ie şi instala@iile electrice şi 8n consecin@7 au !us autoat
 !ana de curent !e seaa unor 9izitatori e6traterestri" ceea ce ia deterinat s7 !orneasc7
la c7utarea intruşilor" isiune ult uşurat7 de fa!tul c7 nu ai era luina care s7
8!iedice 9izibilitatea" totul fiind cufundat 8n 8ntuneric" condi@iile de scrutare a boitei
fiind deci o!tie.
Cu toate c7 8n cazul Marei <ene de Curent din )*P? sa dat 9ina !e dis>unctoare"
totuşi nu sa e6!licat cau&a  !rinci!al7" iar o rearc7 f7cut7 la sf;rşitul in9estiga@iilor este
8nc7 9alabil7: <ana electric7 creat7 de c7derea re@elei de curent nordestice a generat unul
din cele ai ari istere din istoria ci9iliza@iei oderne.
. C;@i9a dintre cei ai !erse9eren@i obser9atori ai Triunghiului Berude8or sunt de acord
c7 dac7 nu e6ist7 o e6!lica@ie !7;ntean7 !entru aceste dis!ari@ii din zon7" atunci !oate c7
e6ist7 una e6traterestr7 !reluarea na9elor" a9ioanelor şi a oaenilor de c7tre
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)H?
5.3.%.uri. #n !lus" a>oritatea obser9atorilor au ra!ortat c7 5.3.%.urile a!ar cel ai
adesea sub 8nf7@işarea unor luini de diferite intensit7@i şi culori" cu !rec7dere
noa!teaI astfel" cu ocazia unor dis!ari@ii de a9ioane sau senalat luini neobişnuite !e
cer. şa sa 8nt;!lat cu !rile>ul dis!ari@iei 3borului )* şi 8n cazul lui S$ar 'riei Cu
toate c7 e6ist7 unele !7reri coune cu !ri9ire la leg7tura dintre 5.3.%.uri şi
dis!ari@iile de na9e şi a9ioane" 8n ceea ce !ri9eşte locul de origine al acestora nu ai
e6ist7 concordan@7 8ntre cercet7tori.
4nde9a" 8n s!a@iul e6traterestru" unde e6ist7 iliarde de !lanete !osibil locuite" sar
 !utea s7 fie un loc de unde 9in aceşti 9izitatoriI nuai c7 ti!ul de c7l7torie" calculat
8n ani luin7" ar necesita o bun7 !arte a unei 9ie@i" ba !oate chiar ai ulte 9ie@i.
C7l7toria la cea ai a!ro!iat7 stea 2oarele nostru ar dura nuai o!t inute la
9iteza luinii" 8ns7 !;n7 #a ur7toarea stea" l!ha Centauri" ar dura ,"H aniluin7.
1ste !osibil 8ns7 ca durata de 9ia@7 aşa cu o şti noi s7 nu se a!lice şi la
 !lanetele 8nde!7rtate" unde sar !utea s7 fie cu totul alte condi@ii. #n afara de acestea" 8n
ultiii ani au a!7rut noi teorii cu !ri9ire la liita de 9itez7 a luinii" curbarea s!a@iului
şi rela@ia dintre ti!" as7 şi energie" care ar !utea s7 odifice conce!@ia noastr7
des!re ti!ul necesar unor c7l7torii s!re alte gala6ii.
4nii teoreticieni sugereaz7 c7 locul de unde sosesc 9izitatorii ar fi ai a!roa!e de
 !laneta noastr7" !oate din chiar oceanele Terrei. #9an 2anderson" 8n cartea sa  !n"i&ible
 

 #esiden$s A/eziden@i in9izibili" sublinia c7 a!roa!e trei sferturi din Terra este aco!erit7
de a!e A) += == = == = de il e !7 tra te de a! 7 fa @7 de P= === === de ile !7trate
de uscat" şi e9iden@ia fa!
-*+
C-/012 B1/0#T3
 

$ul c7 fiin@ele care res!ir7 aer tr7iesc !e rundul oceanului aerian" !e c;nd cei care
res!ir7 a!7" nesili@i sa r7;n7 !e fundul hidrosferei" au la dis!ozi@ia lor un 9olu
cubic uriaş !entru a 9ie@ui şi a se dez9olta" ceea ce sugereaz7 !osibilitatea c7 e6ist7 ... Zo
ci9iliza@ie[ Asau Zci9iliza@ii[ subac9atic7 !e !laneta noastr7" de 9ree 8ndelungata" care
sa dez9oltat aici" şisau c7 e6ist7 entit7@i inteligente care 9in din alte locuri... care !refer7
s7 foloseasc7 !lanşeul hidrosferei şi !osibil straturile de su!rafa@7 ale litosferei unde
 !robabil c7 9ie@uiesc şi ac@ioneaz7.
2anderson ai obser97 c7 dac7 o astfel de y9iliza@ie sa dez9oltat sub a!a" sar !utea
ca ea sS fie cu ult ai a9ansat7 dec;t ci9iliza@ia creat7 de 9ie@uitoarele terestre care au
 !7r7sit a!a cu ulte ilioane de ani 8n ur7" deoarece 8n a!7 acestea au a9ut
continuitatea de dez9oltare 8n ediul originar dea lungul secolelor şi nu a trebuit sa se
 !reocu!e de cele ce se !etreceau !e uscat.
<rezen@a acestor entit7@i dez9oltate şi acti9it7@ile tehnologice din oceanele luii
 !oate c7 au stat la baza nueroaselor legende re@inute de istorieI nuai c7 8nt;!l7rile
neobişnuite sunt notate şi 8nregistrate cu ai ult7 !recizie 8n !rezent dec;t 8n trecut.
ceasta ar e6!lica scufundarea 5.3.%.urilor din aer 8n a!7 8n Triunghiul Berudelor"
 !recu şi interesul acestora fa@7 de dez9olt7rile tehnice din lorida şi din zona a!elor
8ncon>ur7toare. #n ceea ce !ri9eşte desco!erirea ade97rului des!re e6isten@a lor" situa@ia
nu  !utea fi in9ers7" adic7 nu noi s7i desco!eri" ci ei s7 ne fi desco!erit şi s7 fi constatat
c7 acti9itatea noastr7 !rezint7 o !rie>die !entru ediul lor.
Mai e6ist7 şi o!inia c7 5.3.%.urile !ro9in din alte diensiuni şi r7!esc na9ele"
a9ioanele şi oaenii.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)H+

Teoria coe6isten@ei altor diensiuni" care atinge şi teoria ateriei negati9e" a

 !7;ntului negati9" este ai !u@in #a od7 ast7zi" dec;t atunci c;nd a fost lansat7"
c;te9a decenii 8n ur7.
iralul /ichard Byrd" e6!lorator 9estit şi !ilot care a zburat !este c;!urile
agnetice intense ale celor doi !oli" a f7cut 8n )*G* jo counicareradio incredibil7 !e
c;nd se afla deasu!ra <olului 2ud. 1l a s!us c7 a trecut !rintro cea@7 luinoas7 şi a !7N
truns deasu!ra unei zone 9erzi" cu lacuri f7r7 ghea@7 !e ele" şi c7 a 97zut nişte aniale
dintre care unele se7nau cu bizonii" !recu şi oaeni cu as!ect !riiti9.
Transisiunearadio sa 8ntreru!t brusc" iar relat7rile airalului Byrd au fost !use !e seaa
e!uiz7rii ner9oase şi halucina@iilor. %u sa f7cut !ublicitate is!r79ii airalului" 8ns7 ciudata
transisiune a ştirbit re!uta@ia sa 8n cercurile ştiin@ifice. 1ste straniu" totuşi" c7 un nu7r de
 !ersoane care se duceau frec9ent la cineatograf 8n anii XG=" afir7 c7 au ur7rit !e
ecran filele realizate cu e6!lor7rile 8ntre!rinse de Byrd şi" 8n acest cadru" au 97zut
t7r;ul de dincolo de <oliI deşi nu este e6clus ca aceşti cinefili" influen@a@i de cele citite
des!re incident" s7 fi confundat cele 97zute !e !;nz7 cu c7l7toria airalului Byrd.
#ncidentul res!ecti9 a fost trecut 8n sfera legendei şi nu ai este !oenit de nieni" cu
e6ce!@ia acelor ade!@i ai cultului !7;ntului g7unos 8n interior" care !resu!un c7
 

airalul a zburat !rintro gaur7 8n golul din interiorul !7;ntului şi nu 8n alt7

diensiune" aşa cu sa sugerat 8n cazul dis!ari@iilor din Triunghi.
#n orice caz" se !are c7 e6ist7 o siilitudine 8ntre c;!urile de for@7 agnetice" aşa
cu au fost create "8n Z16!erientul <hiladel!hia[" şi condi@iile de dea
)HL
C-/012 B1/0#T3
 

su!ra !olilor" !resu!un;nd c7 airalul a tra9ersat !olul şi c7 era 8n de!lin7tatea

facult7@ilor sale intale.
Dac7 lu7 8n considera@ie gaa larg7 de explicaIii neobişnuite !e care o ofer7
in9estigatorii serioşi şi bine !reg7ti@i 8n doeniul incidentelor din Triunghiul Berudelor"
 !arca ne ainti de aforisul lui -aldane: 4ni9ersul nu este ai ciudat !e c;t ne iaN
gin7 noi"U el este chiar ai ciudat decF$ ne pu$em iagina. #ntre diferitele oti9e ale
dis!ari@iilor" !e care lea luat 8n considera@ie" se nu7r7 ca!turarea selecti97 a fiin@elor
oeneşti de c7tre entit7@i din s!a@iul intra sau e6traterestruI g7urile din c y 8n care
aerona9ele !ot !7trunde dar nu şi ieşiI on ceea ce a fost nuit7 o ru!tur7 agnetic7
8n cortina ti!ului" !recu şi 9;rte>urile 8n care aerona9ele !ot dis!7rea" iar oaenii
 !ot !7trunde 8n alte diensiuni.
ceste teorii nu sunt cu niic ai fanteziste dec;t teoria care !resu!une e6isten@a 8n
Triunghiul Berudelor a unor co!le6e energetice" aşi str79echi sau surse ale unei
ci9iliza@ii anterioare" care zac !e fundul oceanului şi care !oate c7 ast7zi se 8nt;!l7 s7
fie declanşate de a9ioanele aflate 8n zbor deasu!ra lor" cre;nd 9;rte>uri agnetice şi
 !roduc;nd disfuncEzi agnetice şi electronice. Cu alte cu9inte" a9ioanele care trec
deasu!ra zonei" 8n anuite condi@ii !ot declanşa !ro!ria lor distrugere. Dar !e c;nd
aceast7 teorie !are cea ai incredibil7 Adu!7 norele noastre dintre toate teoriile !e
care lea enuerat" anuite tr7s7turi naturale sau nenaturale ale zonei 8n discu@ie şi
ale istoriei geologice duc la concluzia e6isten@ei unei tr7s7turi coune !entru toate
teoriile de ai sus. Ca s7 !ute lua 8n considera@ie aceast7 nou7 teorie trebuie s7 ne
8ntoarce 8n ti! 8n 9ia@a oceanului şi a ci9iliza@iei uane.
(IL O #UGE#TIE DIN TRE$UTUL O$EANULUI

2e consider7 do9edit" 8n general" fa!tul c7 zone ale !7;ntului erau odinioar7

aco!erite de a!e" !e c;nd arii aflate 8n !rezent sub ni9elul 7rii constituiau uscatul. 0ucrul
acesta a fost obser9at chiar şi de naturaliştii 9reurilor str79echi" care au desco!erit ure de
9ia@7 fosilizat7 8n regiuni deşertice" !recu şi de arheologii oderni care au g7sit
schelete de balene 8n teritorii situate ad;nc 8n interiorul continentelor"
cu sunt Minnesota si chiar zona un@ilor -ialaia.
 A r,
#n acelaşi ti!" a!le 7rturii atest7 c7 2ahara a fost" c;nd9a" o are interioar7.
16ist7 un consens general 8n !ri9in@a alternan@ei 8ntre uscat şi a!e !e globI 8ns7
 !recizarea !erioadei c;nd au a9ut loc aceste alternan@e este deosebit de i!ortant7 !entru
a!recierea gradului de schib7ri !etrecute 8ntre !7;nt şi are 8n interiorul Triunghiului
Berudelor" 8n liitele unor ere geologice co!arati9 recente.
Cunoaşte c7 8n era glaciar7 un 9olu iens de a!7 arin7 sa solidificat sub fora
unor ghe@ari care aco!ereau ari su!rafe@e ale eisferei nordice.
 

Cu a!ro6iati9 )G === de ani 8n ur7" c;nd ghe@arii au 8nce!ut s7 se to!easc7 datorit7

schib7rilor cliatice ale c7ror cauze nu au !utut fi clarificate
),=
C-/012 B1/0#T3
 

  nici !;n7 ast7zi ni9elul a!elor 8n luea 8ntreag7 a IZ 8nce!ut s7 creasc7"
8nghi@ind @inuturi costale şi insule" J transfor;nd isturi 8n str;tori şi insule
ari 8n l !latouri subarine. %i9elul a!elor oceanelor de !e  !7;nt" la
to!irea ghe@arilor din !erioada celei de a ?V treia glaciaEiuni" se estieaz7 c7 era
cuUG== de etri" i ori chiar ai ult" sub ni9elul actual. #n >>lus" ulte su!rafe@e de
 !7;nt c;nd9a deasu!ra a!elor se afl7 acu la ad;ncii şi ai ari dec;t cea en@ioN
nat7" din cauza acti9it7@ilor 9ulcanice care se desf7şurau !e atunci" ori care au a9ut loc
ulterior inunda@iilor sau <oto!ului" ca s7 folosi terinologia din  Biblie, care este !osibil
s7 fi descris aceste e9eniente. !roa!e toate rasele şi triburile din lue !7streaz7 8n
aintire relat7ri 9ii des!re niicirea !e scar7 uni9ersal7" 8n trecut" !rin foc" inunda@ii"
cutreure" e6!lozii" ori !rin zdruncinarea" de!lasarea şi coutarea ienselor 8ntinderi de
 !7;nt. #n a>oritatea cazurilor" şi 8n od tradi@ional" su!ra9ie@uieşte un singur b7rbat
care 8!reun7 cu failia" cru@at7 şi ea" reiau 9ia@a de #a ca!7t" aşa cu a !rocedat %oe
8ndat7 ce cataclisul a contenit şi a!ele sau retras" eliber;nd uscatul. #ns7 %oe a fost doar
unul dintre su!ra9ie@uitorii unor cataclise" acela cunoscut oştenitorilor tradi@iilor
religioase iudeocreştine. u e6istat 8ns7 nueroşi al@i su!ra9ie@uitori 8n ura acestor
catastrofe sau a altora ase7n7toare" !rintre care Deucalion din itologia greac7" acela
care a re!o!ulat Terra 8!r7ştiind !ietre" fiecare !iatr7 transfor;nduse 8ntro fiin@7
oeneasc7I Bairbasbata" su!ra9ie@uitorul !oto!ului des!re care se !o9esteşte 8n e!o!eea
indian7  Mahabhara$a= 4tna!işti din itologia babilonian7 a c7rui legend7 este foarte
ase7n7toare cu R cea a lui %oeI 'ia din #ranI Co6co6 din anticul
i'
TRIUNGHIUL B1/M4D105/ 
),)

Me6ic" care sa sal9at de !oto!ul distrug7tor cu a>utorul unei iense !lute construit7
dintrun chi!aros uriaşI Tez!i" ebrul altei rase" ai dez9oltate" din Me6ic" care sa folosit
de o corabie s!a@ioas7 !e care a 8nc7rcato cu gr;ne şi anialeI Bocica din legenda
colubian7 Cibcia" care a sfredelit un orificiu 8n !7;nt A8ntocai grecului Deucalion
 !rin care sau scurs şi sau retras a!ele !oto!uluiI Traandere" %oe al neaului
 guarani din sudestul ericii de 2ud" care sa sal9at !e trunchiul unui arbore uriaş cu
a>utorul c7ruia a !lutit !;n7 la 9;rful untelui unde a su!ra9ie@uitI !recu şi 8nc7 ulte
aseenea e6e!le din luea 8ntreag7. #n toate cazurile" anialele sal9ate reflect7 fauna
caracteristic7 loculuiI de !ild7" 8n legenda neaului  guarani, confratele aerican al lui
 %oe a sal9at de !r7!7d" 8n afar7 de anialele obişnuite !e care le g7si 8n arc7" şi
categorii e6otice cu sunt laa" >aguarii" ta!irii" bi9olii" coio@ii şi 9ulturii.
Cu aseenea arie de e6tindere a aceleiaşi legende chiar şi !erioada dezastrului de la
o zon7 la alta difer7 !u@in" 8ntre ,= şi P= de zile !are !lauzibil7 !resu!unerea c7 a a9ut loc
o catastrof7 !e scar7 ondial7 care a trauatizat !rofund eoria rasei uaneI c7 acest
cataclis a fost legat de a!ele 7rii şi c7 dre!t urare au a9ut loc odific7ri ale
reliefului scoar@ei" ale cliei şi ale ni9elului 7rilor şi oceanelor.
/einiscen@e ale catastrofei" ori ale catastrofelor" se reg7sesc nu nuai 8n eoria
ouluiI e6ist7 şi 7rturii care do9edesc c7 au a9ut loc 9aste creşteri" scufund7ri sau curb7ri
 

ale su!rafe@ei uscatului sau ale fundurilor 7rilor" aşa cu atest7 8ntinderile nisi!oase de la
sute de etri ad;ncie 8n >urul insulelor zore" !recu şi !la>ele dea lungul coastelor care
urc7 zeci
),G
C-/012 B1/0#T3
şi sute de etri s!re interiorul continentului" 8ndeosebi 8n $roenlanda" California de nord şi
<eru Aunde 9estigii ale culturii ateriale a oului !ot fi 8nt;lnite 8n a!ro!iere de baza
str79echilor straturi geologice rezultate din e6tinderile aintite c7tre interior. Chiar şi
un@ii nzi" fora@iuni geologice destul de recente" se !are c7 au fost 8!inşi sau for@a@i
s7 st 8nal@e" antren;nd cu ei !oate oraşe" cu a fost Tiahuanaco" !e c;nd alte regiuni
costale din erica de 2ud sau !r7buşit 8n abisul %asc7 din ocean. 1ste !osibil ca
aceeaşi catastrof7 s7 fi cauzat to!irea ghe@arilor" ceea ce a !ro9ocat #a r;ndul ei inundarea
 !latourilor insulelor din tlantic şi ale unor ari !or@iuni ale !latforelor continentale"
care !;n7 atunci se aflau deasu!ra a!ei. #n acelaşi ti! sau !etrecut odific7ri cliatice
8n toat7 luea 8n od e9ident" cu ra!iditate uluitoare. #n 2iberia 8nc7 şi azi se ai
desco!er7 tru!uri de au@iI !rocesul de 8nghe@are şi de congelare a a9ut loc cu at;ta
iu@eal7 8nc;t carnea lor sa do9edit a fi coestibil7" fiind ;ncat7 ini@ial de c;ini" a!oi
e6!eriental şi de oaeni de ştiin@7 ruşi. ceşti au@i" rinoceri şi alte aniale care nu
ai fac !arte din fauna 2iberiei" au fost sur!rinse" !robabil" de ;l 8nghe@at Asau de noroi
care a 8nghe@at ulterior şi sau congelat at;t de iute 8nc;t 8n stoacul lor sau g7sit !lante
care nu ai !ot fi 8nt;lnite 8n flora siberiana actual7.
4nele regiuni din 2iberia de nord" las(a şi Canada sunt co!let aco!erite de
ciolanele uriaşelor !achidere care au !ierit Ase estieaz7 cu )= ===)G === de ani 8n
ur7" acolo unde se refugiaser7" c7ut;nduşi se !are sc7!area" 8nc;t e6ist7 insule sau
 !uncte 8nalte de relief care ofer7 i!resia c7 sunt constituite 8n 8ntregie din oasele lor.
lte !uncte de
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
),H

su!ra9ie@uire unde s!ecii de aniale" total diferite şi ne!rietenoase unele fa@7 de altele"
sau refugiat şi au !ierit 8n as7 se 8ntind dea lungul nordului 1uro!ei" 8n sia Central7
şiX 8n China" cre;nd i!resia c7 toat7 !artea su!erioar7 a eisferei nordice a suferit" brusc
şi 8n acelaşi ti!" o schibare de clia ra!id7 şi ine6!licabil7. Dar şi 8n alte zone ale
luii e6ist7 do9ezi ale dis!ari@iei siultane şi 8n as7 a unor s!ecii diferite" du!7 cu
atest7 uriaşul ciitir al elefan@ilor din nzii colubieni" şi chiar sub a!7" cu este cazul
enorului ciitir al elefan@ilor de are" 8n largul coastelor $eorgiei. %ici unul din aceste aN
ifere nu 8şi a9eau habitatul natural acolo unde oartea lea sur!rins şi unde au !ieritX 8n
nu7r uriaş" 8n cursul odific7rilor neaşte!tate ale cliei" cu )G === de ani 8n ur7.
2u!rafe@ele de uscat din aceast7 !erioad7" 8n !rezent sub a!e" includ o !arte" din zona
Mediteranei" res!ecti9 !un@ile ce legau frica de $ibraltar" 2icilia de #taliaI o bun7 !arte
din zona M7rii %ordului" !latforele continentale din largul coastelor #rlandei" ran@ei"
<eninsulei -is!anice şi friciiI !latourile scufundate din >urul insulelor zore" Canare şi
Madera" coaa zore$ibraltar" coaa tlanticului de nord" !latforele continentale ale
ericilor de %ord şi de 2ud" !recu şi ai ales uriaşele 9aluri de nisi! ale insulelor
Bahaas" care toate la un loc aco!ereau 8nain te de a fi 8nghi@ite de a!e o su!r afa@7
de ii de (iloetri !7tra@i.
16ist7 do9ezi din belşug c7 8n ur7 cu zece sau dou7s!rezece ii de ani aceste
su!rafe@e se aflau deasu!ra ni9elului oceanului. 5 e6!edi@ie ştiin@ific7 ruseasc7 la nord de
 

zore a dragat roci de la ad;nciea de P P== de !icioare ce do9edeau ca sau forat

),,
$HARLE# BERLIT!

la !resiunea atosferic7 8n ur7 cu a!ro6iati9 )+ === de aniI iar o alt7 o!era@iune

de dragare 8ntre!rins7 8n secolul al ]]le7" cu !rile>ul re!ar7rii unui cablu subarin
transatlantic 8n 9ecin7tatea insulelor zore" a adus la su!rafa@7 buc7@i de tachilit7" 9a soi
de la97 sticloas7 care se foreaz7 deasupra a>Jei" la !resiunea atosferic7" 2a estiat c7
rocile res!ecti9e a9eau o 9echie de circa )G === de ani. ACazul acesta a fost coentat
adesea" oti9ul ru!erii cablului !rezent;nd un interes deosebit" deoarece do9edea c7
 !latfora oceanului continu7 s7 se işte şi 8n zilele noastre" o 8n7l@are brusc7 a fundului
arin la !este l G== de etri ad;ncie fiind cauza accidentului.
4n !roiect 8n curs de 8nf7!tuire A)*+H)*+, 8n zona zorelor de c7tre 4ni9ersitatea
din -alifa6" care !re9ede efectuarea de in9estiga@ii 8n leg7tur7 cu energia geoteric7" a
a9ut dre!t rezultat indirect confirarea du!7 forarea !rielor o!t sute de etri de carot7
subarin7 c7 rocile scoase la su!rafa@7 !rezentau indicii c7 se foraser7 deasu!ra
ni9elului a!ei" ceea ce i!lica ideea c7 ari 8ntinderi din >urul insulelor zore sau aflat
c;nd9a deasu!ra oceanului.
5 alt7 desco!erire f7cut7 destul de cur;nd !are s7 confire eleentul ti! de )G
=== de ani !entru cea ai recent7 scufundare 8n tlantic a unor ari 8ntinderi de uscat"
care ar coincide >i cu !erioada estiat7 a celei de a treia glacia@iuni. #n )*?P doctorii /.
Malaise şi <. olbe" de la Muzeul %a@ional din 2toc(hol" au forulat o!inia c7
scheletele diatoeelor de a!7 dulce !e care doctorul olbe le adusese la su!rafa@7 cu
un eşantion de fora> ob@inut de la ad;nciea de )G === de !icioare" 8n a!ro!iere de
Coaa tlanticului fuseser7 sedientate ini@ial 8ntrun lac cu a!7 dulce" situat
odinioar7 !e uscat"
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
-.:
 

dar care ulterior sa scufundat şi se afl7 8n !rezent la fundul oceanului. V;rsta acestor
diatoee de a!7 dulce a fost a!reciat7 a fi 8ntre )= === şi )G === de ani. ceast7 cifr7
coincide 8n od ciudat cu relatarea lui <laton din dialogul s7u intitulat Timaios f7cut7 cu
A!ri9ire la tlantida" un are continent care ar fi e6istat 8n largul oceanului 8n ur7 cu *
=== de ani Aori cu a!ro6iati9 )) ,== de ani 8naintea 9reurilor noastre.
Datele calculate !e baza eleentelor oferite de legende !ot fi !use sub senul
8ntreb7rii" dar şi ai 8ndoielnice de9in ele c;nd !ro9in din surse de ;na a doua sau a
treia. <laton de@inea infora@ia des!re tlantida de la 2olon" iar acesta" #a r;ndul s7u" o
aflase cu !rile>ul unei c7l7torii la 2ais" 8n 1gi!t. Trebuie obser9at7" totuşi" frec9enta
coinciden@7 a ti!ului calculat şi de alte rauri ale ştiin@ei care se !reocu!7 de t7r;urile
8nghi@ite de a!e. 16ist7XX 8ns7 şi alte indicii care atest7 c7 8ntinse su!rafe@e din tlanticul de
9est se g7seau c;nd9a deasu!ra ni9elului a!ei. %isi!urile !la>elor" de e6e!lu" nu se
foreaz7 la fundul oceanelor" ci !rin for@a 9alurilor ce se s!arg de aluri. Totuşi" 8ntinderi
de nisi! se g7sesc 8n ad;ncul a!elor" !e !latoul din >urul zorelor. or@a r;urilor este aceN
ea care sa!7 canioanele nuai la su!rafa@a uscatului. Dar canionul flu9iului -udson se
8ntinde sute de ile  A

sub a!7" 8n largul oceanului. #n acelaşi od !7trund 8n ad;ncuri canioanele forate de
a!e curg7toare din 1uro!a" frica şi erica de 2ud" care se 9ars7 8n ocean.
5seinte oeneşti şi de astodon@i au fost g7site !e fundul M7rii %ordului" 8!reun7
 

cu unelte !reistorice care indicau un anuit grad de dez9oltare" !recu şi !robabilitatea

unei culturi !e 7sur7" 8n
),P
C-/012 B1/0#T3
<leistocen Acu !este )) === de ani 8.Ch.. <oate c7 cea ai fra!ant7 7rturie dintre
toate c;te le cunoaşte care atest7 8nghi@irea de a!e a 9estigiilor de cultur7 ale
 !o!oarelor !reistorice" 8nainte de to!irea ultiilor ghe@ari o constituie cl7diriiS 9adurile"
digurile şi druurile subarine desco!erite cu o frec9en@7 tot ai are 8n a!ele care
scald7 @7rurile de a!us ale 1uro!ei şi fricii de 2ud" !recu şi coastele sudice ale
ericii de %ord. cestea din ur7 includ case" ziduri şi druuri !ietruite care !ornesc
de la coastele !eninsulei 'ucatan şi ale -ondurasului şi se continu7 s!re est" leg;nduse
 !oate de oraşele scufundate şi continu;nd sub a!7. 9e chiar şi e6e!lul zidului
arin 8nalt de treizeci de !icioare şi lung de o sut7 de ile" care !7trunde 8n a!ele
oceanului ce scald7 coasta Venezuelei" 8n a!ro!iere de gurile 5rinocului. 0a 8nce!ut sa
 !resu!us c7 este 9orba de o crea@ie a naturii" 8ns7 liniile dre!te şi co!ozi@ia zidului
dezint aceast7 i!otez7.
9e indicii teeinice c7 o as7 solid7" continental7" a e6istat acolo unde ast7zi se
afl7 Marea Caraibilor" ale c7rei r77şi@e sunt !robabil insulele şi crestele un@ilor
care constituie ntilele. 8n )*P*" o e6!edi@ie ştiin@ific7 a 4ni9ersit7@ii Du(e a 8ntre!rins
o!era@iuni de draga> 8n ai ulte locuri #a 9es /idge" o coa7 care se 8ntinde dea
lungul coastei estice a bazinului 9enezuelian" 8ntre Venezuela şi insulele Virginia. #n
cincizeci de ocazii au fost scoase la su!rafa@7 roci granitice Ade eru!@ie 9ulcanic7 acid7.
#n od obişnuit" aceste roci !ot fi 8nt;lnite nuai !e continent. Dr. Bruce -eezen" distins
oceanograf" coenta cazul" s!un;nd: <;n7 de cur;nd geologii erau 8ncredin@a@i c7
rocile granitice uşoare sau eru!ti9e acide sau forat nuai !e continent şi
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ ),+

c7 crusta subarin7 a !7;ntului este co!us7 din roci bazaltice grele" de culori
8nchise... De aceea e6isten@a rocilor granitice de culori deschise ar !utea confira o 9eche
teorie confor c7reia 8n regiunea r7s7ritean7 a Caraibilor se afla c;nd9a un continent şi
c7 aceste roci !ot re!rezenta do9ezi ale unui astfel de continent !ierdut" scufundat.
Totuşi" cele ai ulte incidente !etrecute 8n interiorul Triunghiului Berudelor sau
concentrat 8n zona !latoului subarin al insulelor Bahaas unde sau f7cut şi cele ai
sur!rinz7toare desco!eriri la ad;ncii de nuai c;@i9a st;n>eni arini . ora@iunile
calcaroase scufundate la Bahaa Ban(s se aflau 8n cea ai are !arte deasu!ra a!ei
8n ur7 cu )G === de ani. ceast7 9ast7 su!rafa@7 de uscat cu!rindea golfuri şi cursuri
interne de a!e care acu sunt e9iden@iate de h7r@ile subarine" aşa cu se 8nt;!l7 8n
zone din ad;ncul oceanului 8n >urul şi chiar la Bahaa Ban(s. ceast7 considerabil7
8ntindere de !7;nt o singur7 insul7 are sau !oate ai ulte" ai ici constituit7
8nainte de creşterea ni9elului 7rilor" se bizuia !e o cultur7 co!le67" dac7 ar fi s7
 >udec7 !e baza 9estigiilor subarine. Din )*PL şi !;n7 8n !rezent desco!eririle
subac9atice f7cute ai ales 8n a!ro!iere de Biini blocuri uriaşe de !iatr7 8binate ar
 !utea re!rezenta lucr7ri asi9e ce !refigureaz7 druuri" !latfore" lucr7ri !ortuare sau
ziduri !r7buşite !e fundul oceanului. 1le se asea7n7 8n od straniu cu construc@iile de
 !iatr7 din e!oca !reincaş7 din <eru" cu coloanele de la 2tonehenge sau cu zidurile
ciclo!ice din $recia inoic7. V;rsta !ietrelor nu este sigur7" deşi r7d7cinile fosilizate ale
unor anglieri" care crescuser7 !e uscat"
 

l 4n s8;n>en arin K l" LH .

),L
C-/012 B1/0#TG
 

tratate cu carbon ), indicau o 9echie de circa )G === de ani.

Cea ai celebr7 do9ad7 a fost şoseaua sau zidul Biini" desco!erit7 !entru
8nt;ia Uar7 8n )*PL de dr. J. Manşon Valentine" 8!reun7 cu scufund7torii JacFues Mayol"
-arold Clio şi /obert ngo9e. 37rit7 ai 8nt;i de la bordul unei na9e c;nd area era
deosebit de str79ezie şi f7r7 nici o cut7 la su!rafa@7" ea ar7ta aşa cu o descrie doctorul
Valentine: 4n !a9a> larg din !ietre !late dre!tunghiulare sau !oligonale aran>ate 8n od
e9ident" con9ing7tor şi cu acurate@e" de ;na oului. ceste !ietre au z7cut de bun7
sea7 ti! 8ndelungat 8n a!7" c7ci col@urile celor ai ari dintre ele se tociser7 şi se
rotun>iser7" c7!7t;nd as!ectul cu!olar al !;inii rotunde sau al unei !erne. 4nele erau
absolut dre!tunghiulare" uneori chiar a!roa!e !erfect !7trate. ATrebuie aintit c7
linii absolut dre!te nu se 8nt;lnesc niciodat7 8n fora@iuni naturale. <ietrele ari" lungi
de la zece !;n7 la cincis!rezece !icioare fiecare" forau adesea un soi de trotuare
 !aralele" !e c;nd cele ici constituiau un !a9a> ozaicat care aco!erea sec@iunile celeS
ai largi... leile" !a9ate a!arent cu !ietre bine !otri9ite" sunt dre!te şi !aralele. Cea ai
lung7" dubl7 şi !erfect aliniat7" este 8ntreru!t7 de dou7 raifica@ii !a9ate cu les!ezi foarte
ari" 8nt7rite la col@uri cu !ietre 9erticale Aca str79echile dolenuri din a!usul
1uro!ei" iar ca!7tul de la sudest al acestei ade97rate c7i rutiere se terin7 8ntrun col@
fruos arcuit. Cele trei scurte z7gazuri durate din !ietre ari aliniate cu acurate@e au
l7@iea unifor7 şi se terin7 8n cheie de bol$)... <ri9it din 97zduh" sub !7tura
8ntunecat7 de alge se !ot distinge uriaşele !ietre" fiecare 8n !arte"
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
),*

ca$e traseaz7 cu !recizie liitele acestei sfid7ri geologice sau arheologice.

<riele desco!eriri subac9atice de la Biini au fost 8nt;!inate cu atacuri
considerabile din !artea geologilor şi arheologilor Adintre care unii nici nu 9izitaser7 locul
res!ecti9" 8ns7 cercet7ri recente au dez97luit c7 aceast7 construc@ie gigantic7 face o
cotitur7 şi a!are 8n alte locuri" la fundul oceanului" l7s;nd i!resia c7 odinioar7 ocolea
Biini şi se continua ai de!arte" re9el;nd diensiunile a!arente ale enorei construc@ii"
ale c7rei sco!uri deocadat7 doar le !ute b7nui. #at7 i!resiile desco!eritorului: <7reN
rea c7 !ietrele re!rezint7 resturi de ziduri" de druuri sau chiar un str79echi !ort ariti
nu !oate fi acce!tat7 8n oentul actual !entru c7 nu sa !utut stabili 8nc7 daca ce9a şi
ce anue 8n afar7 de roca de baz7 se afl7 sub acest strat. Totuşi" noi cercet7ri 8ntre!rinse
8n a!e ce9a ai ad;nci au dus la desco!erirea unor construc@ii 8n ai ulte straturi" cel
 !u@in 8ntro zon7. <7rerea ea este c7 8ntregul co!le6 re!rezint7 folosirea inteligent7 de
c7tre o" 8n antichitate" a aterialelor !use la dis!ozi@ie de natur7" !entru f7urirea unui
centru de cereonii oarecare. #n aceasta !ri9in@7 s7 ne reainti c7 unele locuri sacre
antice" cu sunt de !ild7 $lastonbury Circle ACercul de la $lastonbury cu circuferin@a de
treizeci de ile" !recu şi liniile trasate şi iaginile desenate 8n deşertul %asc7 din <eru"
lungi de c;te o il7" care se !ot obser9a nuai din aer datorit7 diensiunilor gigantice" nu
au 9irtual nici un !unct de referin@7 cu tehnica odern7" deoarece sco!urile acestor reaN
liz7ri aiestuoase nu le 8n@elege...
3boruri e6!loratorii 8ntre!rinse du!7 )*PL au dus la desco!erirea altor fora@iuni
e6traordinare" f7cute"
 

)?=
C-/012 B1/0#T3
 

8n a!aren@7" de c7tre o #a Bahaa Ban(s" !recu şi !e fundul oceanului 8n

9ecin7tatea statelor Cuba" -aiti şi 2anto Doingo. 4nele !ar s7 fie !iraide sau
funda@ii !entru nişte douri uriaUQ" dintre care una aflat7 8n zona Biini 7soar7
)L= !e ),= de !icioare Acare !oate fi 9;rful trunchiat al unei  !iraide" !recu şi
alte !iraide ai ari Asau !latfore de te!le senalate 8n largul 7rii. #n a!ele
cubaneze un 8ntreg co!le6 de ruine aştea!t7 s7 fie e6!lorate" dac7 nu cu9a
cubanezii 8nşişi ACastra este cunoscut ca un !asionat scufund7torscuba " au 8nf7!tuit
de>a lucrul acesta.
Cu !rile>ul unui zbor 8n )*PL" 8n 9ecin7tatea insulei ndros" doi !ilo@i Bob Brush şi
Trig das au fo$ografia$ un dre!tunghi bine definit !e !latfora arin7 a insulei.
4lterior" scafandrii au g7sit un zid de !iatr7" dar nu e6ist7 nici o e9iden@7 c7 el
ar fi fost construit şi 8nc7 sub a!7 de locuitorii b7ştinaşi sau ai t;rziu de cuceritorii
s!anioli" 8n zona res!ecti97. #n a!roa!iere de Cay 0obos a fost de!istat şi fotografiat
ceea ce !are a fi un dru !e 9;rful unei st;nci subarine. 1ste !osibil ca str79echiul
dru s7 se fi desf7şurat dea lungul st;ncii" c;nd abele se aflau la su!rafa@7"
deasu!ra ni9elului 7rii. <oate c7 tre!tele desco!erite 8n !latfora continental7 din
largul insulei <uerto/ico" des!re care au ra!ortat ofi@erii na9ali francezi c!t.
$eorges -ouot şi -. $erard de rober9ille ca urare a e6!lor7rilor 8ntre!rinse cu
 batiscaful 'rchimdde, re!rezint7 o si!l7 scar7" s7!at7 8n st;nc7" ce cobora la 9echiul
ni9el al 7rii" 8n ur7 cu 1W === de ani.
Cu !rile>ul unei isiuni efectuate 8n zonele arine
l !aratur7 care !erite işcarea inde!endent7 a scufund7torului sub a!7.

B1/M4D105/ 
s§
)?)
ale loridei" $eorgiei şi Carolinei de sud" 8n )*P+" cu subersibilul de are ad;ncie
 'luminau$O sa obser9at o enor7 cale rutier7 sau o şosea subarin7 care odinioar7 se
aflase deasu!ra a!ei. Calea aceasta era 8n a!aren@7 forat7 din Aori !a9at7 cu o6id de
angan. C;nd  'luminau$,  !re97zut cu ro@i s!eciale 8n sco!ul acesta" a 8nce!ut s7 ruleze
 !e druul desco!erit" 8ntocai unui autoobil" totul sa desf7şurat noral ca !e o şosea
obişnuit7" doar c7 8n cazul acesta şoseaua se afla !e fundul 7rii şi 8n unele locuri la
ad;nciea de H === de !icioare. Diensiunea su!rafe@ei !a9ate era !rea are !entru a
 !erite s7 se trag7 concluzia c7 era 9orba de o o!era realizat7 de c7tre oI ca şi 8n cazul
unei largi !or@iuni !ardosit7 !e fundul oceanului" desco!erit7 de dr. Bruce -eezen de la
5bser9atorul 0aont" 8n ti!ul unei scufund7ri #a are ad;ncie 8n zona insulelor
Bahaas.
4nele 9estigii desco!erite 8n zona Berudelor" a!arent realizate de c7tre o" se !ot
distinge cu claritateI altele 8ns7 se !are c7 sunt nu nuai scufundate" ci chiar şi 8ngro!ate
 

 !e fundul oceanului. 1ste un fa!t cunoscut c7 funda@ii sau construc@ii de !iatr7 aco!erite
de !7;nt du!7 scurgerea ileniilor" ori din cauza cutreurelor sau a inunda@iilor"
deterin7 odificarea caracteristicilor ierburilor şi ale celorlalte !lante care cresc
deasu!ra" ceea ce a !eris realizarea unor desco!eriri senificati9e din trecutul oenirii"
at;t !e sol c;t şi sub a!7. Construc@ii co!let dis!7rute" de la arenele roane ruinate şi
druurile din nglia" !;n7 la anticele sistee de canalizare şi zidurile cet7@ilor din ceea ce
c;nd9a sau nuit Babilon şi siria Aast7zi #ra(" !recu şi din #ran şi sia Central7"
unde cet7@i ce !7reau definiti9 dis!7rute au fost de!istate şi reconstituite" cerce
)?G
C-/012 B1/0#T3
t7torii orient;nduse du!7 9arietatea şi caracteristicile florei terestre" din laştini sau
subac9atice. 0inii dre!te" colorate" trasate !e scoar@7" indic7 locul unde se g7sesc funda@ii
sau ziduri" ori unde se afl7 8ngro!ate druuri sau albii de canale. nticul !ort etrusc 2!ina"
din #talia" dis!7ruse f7r7 ure" 8nc;t era considerat ca o localitate legendar7" !;n7 c;nd
urele zidurilor" ale teeliilor" canalelor şi cheiurilor" co!let in9izibile de !e !7;nt" au
fost de!istate cu uşurin@7 din 97zduh.
<osibilitatea de a localiza situri antice !rin in9estiga@ii aeriene a fost bine utilizat7 8n
cazul insulelor Bahaas unde !latfora 8ncon>ur7toare nu se afl7 la !rea are ad;ncie şi
 !erite s7 se de!isteze din 97zduh urele construc@iilor aflate sub a!7. #n ulte locuri 8a
Bahaa Ban(s e6ist7 o di9ersitate uluitoare de !7trate ari" dre!tunghiuri" cruci" linii
lungi !aralele A!oate druuri care uneori cotesc 8n unghi dre!tI cercuri concentrice"
triunghiuri" he6agoane şi alte figuri geoetrice" toate scoase 8n e9iden@7 de e6isten@a Asau
ine6isten@a ierbii de are !este ruine. Cercet7rile subac9atice 8ntre!rinse de scafandri
au constatat c7 zidurile şi celelalte construc@ii subarine se continu7 ai ulte !icioare
8n ad;ncie" sub nisi!ul de !e fundul 7rii.
2e !oate !une 8ntrebarea de ce e6isten@a acestor do9ezi neobişnuite scoase la
i9eal7 acu nu a fost de!istat7 ai 8nainteQ /7s!unsul" 8n !arte" ar fi c7 ni7nui nu ia
trecut !rin inte" f7r7 8ndoial7" s7 caute ci9iliza@ii scufundate 8n Bahaa Ban(s" ai ales c7
ulte alte situri aşte!tau s7 fie desco!erite 8n Mediterana. Cercet7rile subac9atice 8n zona
insulelor Bahaas şi 8n largul coastelor loridei sau concentrat 8ndeosebi asu!ra cor7biilor
s!aniole scufundate" !line
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)?H
 

cu coori" @eluri desigur ult ai atr7g7toare !rin rezultatele financiare iediate !e care le
oferea realizarea lor" dec;t desco!erirea ci9iliza@iilor uitate şi dificil de identificat. Cu toate
do9ezile la 8nde;n7" eforturi considerabile sunt irosite de c7tre unele cercuri ştiin@ifice 8n
8ncercarea de a deonstra neteeinicia succeselor ob@inute de e6!loratori şi cercet7tori şi
de a 8!iedica aducerea lor la cunoştin@a !ubliculuir Trebuie re@inut c7 unii cercet7tori
co!eten@i ezit7 sau nu 8ndr7znesc s7 8nfrunte o!iniile ad9erse ale altor arheologi şi
oceanografi. 4n alt eleent de care trebuie @inut seaa este acela c7 diferite 9estigii şi conN
struc@ii f7cute de c7tre o" care au fost desco!erite" !ot dis!7rea din nou din cauza ac@iunii
furtunilor şi areelor. 1ste de rearcat" totuşi" c7 din )*PL sa 8nregistrat o oarecare 8n7l@are
a fundului 7rii 8n zona care se nueşte $reat Bahaa Ban(s Aarile 8ntinderi
subac9atice de nisi! din zona insulelor Bahaas" care a scos la i9eal7 noi fora@iuni dintre
care nici una nu era dis$inc$) *n fo$ografiile an$erioare ale aceleia2i &one. 1ste cazul unei
construc@ii din !iatr7" 8n for7 de s7geat7" lung7 de )== de !icioare aflat7 8ntre
 

recifurile coraliere %orth Cat şi 2outh Cat" Biini" şi 8nc7 una la sudest de 2outh Caicos"
8ndre!tat7 c7tre sudest şi aliniat7 cu se cu9ine la o alt7 linie drea!t7 !e fund" 8nc7
nee6!lorat7.
4nele din siturile arheologice de>a desco!erite !ar şi ele c7 se 8nal@7 sau c7 sunt
cur7@ate de sediente !rin ac@iunea areelor" astfel 8nc;t de9ine şi ai e9ident fa!tul c7
aceste construc@ii sunt artificiale sau f7cute de ;na oului. Doctorul Jaes Thorne" un
distins oceanograf şi scufund7tor" categoric neutru Adac7 nu chiar sce!tic 8n aterie de
ci9iliza@ii !ierdute sub a!e" a e6ainat de cur;nd coloanele groase
)?P
C-/012 B1/0#T3
tida" !recu şi t7r;urile de dincolo de aceasta. /elatarea lui <laton are o i!lica@ie
direct7 asu!ra !osibilit7@ii !rezen@ei atlantice A8n sensul unui i!eriu atlant oceanic 8n
e6treitatea de a!us a 5ceanului tlantic" care ar include actualele insule din $reat
Bahaa Ban(s Aale c7rei 8ntinse su!rafe@e de bancuri de nisi! se aflau deasu!ra a!ei"
 !recu şi cele ai e9idente caracteristici oceanice actuale" cu sunt The Tongue of
the 5cean şi str;toarea lorida" ce forau un golf interior şi o barier7 arin7 8nN
ce!;nd chiar de la coasta loridei" care odinioar7 a9ansa ult 8n a!ele 7rii. <ante
abru!te circulare !e fundul oceanului la ), ile de!7rtare de lorida eys şi cu ?==
de !icioare sub !latoul 8ncon>ur7tor" care şi el se afl7 la circa )=== de !icioare
ad;ncie 8n zona res!ecti97" trasate !e hart7 de 4.2. Coast and $eodetic 2ur9ey"
sunt a!reciate dre!t foste Jacuri cu a!7 dulce aco!erite !rin creşterea ni9elului oceanului
sau scufundarea coastelor 8n a!7.
5 !ri9ire aruncat7 asu!ra tabloului actual ce en@ioneaz7 ad;nciile 8n tlanticul de
9est near indica clar c7 dac7 ni9elul a!elor ar sc7dea cu P== sau L== de !icioare"
acolo unde azi se afl7 ici creste de uscat" ar a!7rea insule ari. <rezint7 interes
deosebit s7 ne aduce ainte c7 aceast7 creştere a ni9elului a!elor sa !etrecut cu ))
=== sau )G=== de ani 8n ur7" ceea ce coincide cu relat7rile lui <laton !riite !rin
2olon de la !reo@ii egi!teni din 2ais" ale c7ror cronici scrise le de!7şesc cu ii de ani !e
ale grecilor.
#n decursul anilor tlantida a fost localizat7 8n
S diferite !7r@i ale luii: 8n 5ceanul tlantic" Marea
1gee" Marea Cas!ic7 şi 7rile din nordI 8n frica de
9est" 2!ania" Tunisia" $erania" 2uedia" 8n deşertul
2aharaI 8n rabia" Me6ic" 'ucatan" Venezuela" 8n zo
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)?+
 

na insulelor zore" Canare sau MaderaI 8n Brazilia" #rlanda" Ceilon şi chiar şi 8n 5ceanul
#ndian" localizarea de!inz;nd de ulte ori de na@ionalitatea sau a !utea s!une de
(el*anschauungu4 scriitorului sau cercet7torului.
Candidatura !7r@ii a!usene a Triunghiului Berudelor dre!t loc al tlantidei a fost
 !o!ularizat7 din )*PL" 8nce!;nd cu desco!eririle deterinate de o serie de circustan@e
din cele ai neobişnuite" legate de 8nsuşi anul desco!eririlor. 1le se refer7 la !rofe@iile
lui 1dgar Cayce" !rofetul adorit şi t77duitorul !sihic care a urit 8n Virginia 8n )*,?"
dar ale c7rui citiri Ateren folosit !entru a indica !rezicerile f7cute de Cayce 8n ti! ce
se afla 8n trans7 au continuat s7 influen@eze ii de oaeni. #n ti!ul 9ie@ii el a dat
sfaturi" !rin interediul citirilor sale" unui nu7r de !este L === de oaeni" ai 8nt;i
 

8n !roblee legate de s7n7tate" iar ulterior şi 8n alte chestiuni. Vindec7rile iraculoase şi

 !uterile sale tele!atice rearcabile nu constituie obiectul nostru" dec ;t 8n 7sura 8n care
se do9edeşte a fi f7cut cele ai e6traordinare !rofe@ii arheologice din istorie" ce au leg7tur7
direct7 cu tlantida şi Biini.
8ntre )*GH şi )*,," cu !rile>ul a sute de şedin@e" Cayce" 8n trans7 fiind" a f7cut
nueroase referiri la tlantida şi la diferite !ersoane" care du!7 !7rerea sa X şi a
acelora care ulterior sau str7duit s7 8nf7!tuiasc7 !re9iziunile acestuia" nerealizate !;n7 la
oartea sa" !rin interediul socia@iei !entru cercet7ri şi luinare au tr7it 9ia@a lor
anterioar7 8n tlantida. C;nd nu se afla 8n trans7" Cayce nu 8şi d7dea seaa sau nu era
interesat de !roblea tlantidei şi adesea anifesta o oarecare !er!le6itate afl;nd c7
9orbise des!re acest subiect 8n ti!ul ci
)?L C-/012 B1/0#T3

tirilor sale. Totuşi" 8n iunie )*,=" 8n leg7tur7 cu nueroasele sale referiri anterioare cu
 !ri9ire la e6isten@a tlantidei 8n zona Biini A!e care el o nuea <oseidia" !e
neaşte!tate a s!us:
<oseidia 9a fi !rintre !riele !or@iuni ale .tlantidei care se 9a 8n7l@a din nou" nu
 !este ult ti!" se !oate aşte!ta 8ntre )*PL şi )*P*.
ceast7 curioas7 !rofe@ie arheologic7 sa 8!linit a!roa!e du!7 !rogra" !rin
nueroase desco!eriri f7cute la Bahaa Ban(s dez9elirea de c7tre aree a unor
construc@ii şi 8n7l@area fundului oceanului 8n anuite sectoare.  fi tenta@i" totuşi" s7 ne
8ntreb7 dac7 desco!eririle au fost realizate confor !rezicerilor" ori tocai !rofe@iile
iau 8ndenat !e aceia care 8l citiser7 !e Cayce s7 le caute" cu a fost cazul cu unii
 !ilo@i care au z7rit !riele fora@iuni sau construc@ii subarine.
Cu era de aşte!tat" desco!erirea 8n )*PL şi ulterior a co!le6elor subac9atice"
confor !re9iziunilor f7cute de Cayce 8n ur7 cu GL de ani" au deterinat !e ul@i s7
e6aineze cu interes 8nnoit şi ce8elalte referiri ale acestuia cu !ri9ire #a tlantida şi la
zona res!ecti97. Dac7 !re9iziunile 8ui Cayce şi legendele au la baz7 aintiri 8nteeiate
 !e fa!te" se !oate !resu!une ce for@e erau ca!abile s7 desf7şoare unele str79echi
ci9iliza@ii foarte a9ansate ştiin@ific" 8nc;t ele d7inuie !ar@ial şi 8n !rezent 8n interiorul
ariei unde fuseser7 c;nd9a concentrateI se !oate lua 8n considera@ie şi fa!tul c7 abera@iile
electronice" agnetice şi gra9ita@ionale din Triunghiul Berudelor constituie oştenirea
deşi negati97 l7sat7 nou7 de culturi at;t de 8nde!7rtate 8n trecut" 8nc;t a!roa!e nu au
r7as ure" iar reiniscen@ele noastre sunt ai ult instincti9e" dec;t concrete.
(III' #URRI!ELE REI#TORIEI

Mai ul@i cercet7tori ai isterului care 8ncon>oar7 Triunghiul Berudelor o!ineaz7 ca

inteligen@e e6traterestre ar !utea fi interesate" ori chiar 8ngri>orate de ni9elul realiz7rii
fisiunii nucleare 8n sco!uri r7zboinice" ce aenin@7 ast7zi e6isten@a ci9iliza@iei !e !7;nt"
aşa cu a niicit 8n trecut alte ci9iliza@ii de !e Terra sau de !e alte !lanete.
<erioada de e6isten@7 a oului ra@ional !e aceast7 !lanet7" cu !oten@ial de inteligen@7
co!arati9 cu al oului actual" se !oate e6tinde 8n trecut cu ,= === !;n7 la ?= === de
ani" ori chiar ai ult. De aceea" dac7 acord7 unei ci9iliza@ii cu este a noastr7 o
 !erioad7 de circa )= === de ani !entru a !rogresa !;n7 la ni9elul c;nd tehnica şi ştiin@a
dob;ndesc ca!acitatea de a se autodistruge" ai r7;ne 8nc7 ti! suficient !entru ca una
sau dou7 culturi ondiale s7 se fi dez9oltat 8naintea ci9iliza@iei noastre actuale. <oate
 

c7 oricare ci9iliza@ie tehnic7 a9ansat7 9a izbuti" 8n cele din ur7" s7 dez9olte 8nt;!l7tor
sau 8nadins for@a !e care o dega>7 fisiunea nuclear7 Aci9iliza@iei noastre iau trebuit ult ai
 !u@in de )= === de ani" de la care !unct 9a hot7r8 s7i controleze e9olu@ia" ori 9a risca
 !ro!riai niicire. Dac7 a e6istat o cultur7 ondial7 de acest gen care şia cauzat !ro!riai
 !ieire şi a dis!7rut" !oate c7 aintirea sa d7inuie 8n
)P= C-/012 B1/0#T3

legende sau 8n unele lucr7ri anacronice" de 9;rst7 nedefinit7" realizate de o" ori 8n ruine
uriaşe i!osibil de identificat sau de e6!licat. Tocai acestea sunt eleentele care !ar
sa localizeze o aseenea arie de cultur7 8n zona Triunghiului Berudelor" ast7zi
aco!erit7 de a!e. Cu !rile>ul citirilor sale dictate" 1dgar Cayce sa referit 8n re!etate
r;nduri la a!arent surse de energie nuclear7" la laseri şi la aseri" 8n general la for@e de
care beneficie Adac7 acestai cu9;ntul !otri9it noi" ast7zi. Descrierea ariei de
a!licabilitate a acestor for@e" !recu şi obser9a@iile sale cu !ri9ire la !ericolul folosirii lor
necores!unz7toare ni sar !7rea ast7zi dre!t relat7ri standard şi coentarii gazet7reşti
obişnuite" dar cu se face ca 1dgar Cayce a cunoscut cu ai bine de H? de ani 8nainte
ceea ce ura s7 se !etreac7 deabia 8n zilele noastreQ
Cayce a descris destul de a7nun@it aceste for@e care iz9orau din generatoare
 !uternice ce !ro!ulsau cu for@7 aerul !entru !unerea 8n işcare a aerona9elor şi
subarinelorI ele erau ca!abile s7 !roduc7 luin7 şi c7ldur7 şi s7 a>ute counica@iileI
furnizau energie !entru radio şi tele9iziune şi erau folosite la telefotografieI de aseenea"
ele constituiau sursa de energie utilizat7 la odificarea şi 8ntinerirea @esuturilor 9ii"
inclusi9 ale creierului" şi" legat de aceasta" !entru controlul şi disci!linarea tuturor
claselor sociale.
Totuşi" folosind nechibzuit for@ele naturale !e care le dez9oltaser7" !recu şi datorit7
tulbur7rilor interne şi a 8ncleşt7rilor e6terne" atlan@ii au sc7!at din ;n7 controlul asu!ra
for@elor naturii care sau dezl7n@uit şi 8n cele din ur7 au !ricinuit !ro!ria distrugere"
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P)

 !7rere 8!7rt7şit7 deo!otri97 de Cayce şi de legendele ultor culturi str79echi din

luea 8ntreag7.
#at7 ce s!unea Cayce:
5ul a f7urit for@ele niicitoare... care sau cobinat cu cele ale resurselor de gaze
naturale" cu for@ele din natur7 şi 8n for7 natural7 cele ai rele eru!@ii dezl7n@uite din
7runtaiele !7;ntului care se r7cea tre!tat iar acea !arte ;a tlantideOY" acu 8n
a!ro!ierea a ceea ce !oate fi nuit7 Marea 2argaselor" sa scufundat !ria 8n ocean...
#n relatarea sa des!re !reistorie" Cayce !are s7 fi !re97zut folosirea laserelor şi
aserelor a c7ror e6isten@7" din oentul acela A)*,G" a9ea s7 ai dureze c;@i9a ani !;n7
s7 fie recunoscut7. 1l a descris for@a gigantic7 !e care o con@ine un cristal ... 8n care
luina !are s7 fie i>locul de counica@ie 8ntre finit şi infinit" ori i>locul !rin care se
stabilesc leg7turile cu for@ele din e6terior. 4lterior" aceasta a 8nsenat sursa de la care
radia energia" ca din centrul unde se iscau acti9it7@ile radiale" orient;nd diferitele fore
de tranzi@ie şi de trecere a acelor !erioade de acti9itate a atlan@ilor.
2e co!unea dintrun cristal" deşi 8ntro for7 ult diferit7 dec;t cea !ria dat7Y
folosit7 acolo. 27 nu le confunda@i !e aceleaO dou7... c7ci e6ist7 ulte generaf$ de deosebiri
8ntre ele. 1ra !e c;nd se diri>au aero!lanele sau i>loacele de trans!ort 8n general fie
aeriene" fie aritie sau subarine. Totuşi" for@a care le !ro!ulsa se afla 8ntro sta@ie
central7 de energie ori !iatra Tuaoi care era... şi raza care le acti9a.
Cu !rile>ul altei şedin@e de citire el sa referit la un centru !e care )a localizat 8n
 

<oseidia" adic7 8n zona insulelor Bahaas din zilele noastre" care c;nd9a se afla
deasu!ra ni9elului a!ei" ca fiind ...
-+) C-/012 B1/0#T3

locul de de!ozitare al  s$imula$oarelor naturale din arile cristale care condensau 8n

aseenea 7sur7 luina" forele" acti9it7@ile 8nc;t !ro!ulsau nu nuai na9ele !e a!7" dar
şi aerona9ele" !recu şi ulti!lele i>loace de confort !entru o ca" de !ild7" transiN
terea cor!urilor şi a 9ocii" 8nregistrarea acti9it7@ilor care cur;nd 9or de9eni un lucru
 !ractic 8n crearea 9ibra@iilor !entru tele9iziune" cu este nuit7 aceasta 8n !rezent
<rezentul 8n cazul acesta fiind anul )*H?OY.
5 şedin@7 de citire 8n )*HG a cu!rins o referire interesant7 la trans!ortarea cor!urilor
grele şi a aterialelor ... !rin folosirea... gazelor recent desco!erite şi a structurilor
electrice şi aeratice de eliberare a energiei atoice !entru !roducerea for@ei !ro!ulsoare
a i>loacelor şi odurilor de trans!ortare sau de c7l7torie ori de ridicare a arilor
cor!uri grele sau de odificare a 8nseşi for@elor naturii.
M7rturiile l7sate !osterit7@ii de oaenii !resu!uşi !riiti9i" din e!oca !reistoric7" ce
deonstreaz7 ca!acitatea lor creatoare ilustrat7 de enorele !ietre care du!7 trecerea
ileniilor se afl7 8nc7 neclintite" la locul lor" şi !este care neaurile care 8eau urat au
ridicat structuri noi constituie un ister nedezlegat cu at;t ai are" cu c;t aceştia din
ur7 au folosit !ietre cu diensiuni ult ai reduse dec;t !redecesorii" care !entru
trans!ortarea şi aşezarea giganticelor st;nci au fost ne9oi@i" f7r7 8ndoial7" s7 foloseasc7
for@e considerbile" a c7ror natur7 şi surs7 au r7as nee6!licate !;n7 8n zilele noastre.
16e!le sunt uriaşele blocuri de !orfir de c;te G== de tone fiecare de la 5llantaytabo
şi 5llantay!arubo" <eru" trans!ortate la ari distan@e !este un@i şi !rin 97i" iar a!oi
 !lasate !e 9;rfurile altor un@i" #a 8n7l@iea
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )PH
de )?== de !icioareI blocurile uriaşe de !iatr7 de la 2acsahuaan" <eru" care sunt at;t de
ari şi cu fe@ele at;t de bine !olizate 8nc;t incaşii atribuiau zeilor o!era realizat7I
 blocurile 8n greutate de c;te )== de tone !use la teeliile unor cl7diri iense
construite la Tiahuanaco 8n Boli9ia" la 8n7l@iea de dou7 ile şi >u7tate deasu!ra
ni9elului 7rii. lte e6e!le sunt uriaşele st;nci" calendare sau obser9atoare" de la
2tonehenge" 8n ngliaI asi9ele blocuri ale zidului subarin de la Biini funda@ie sau
 bastion aritiI ori coloanele de !iatr7 din Bretania !reistoric7" dintre care unul
c;nt7reşte !este H,= de tone şi este 8nalt de şaizeci şi cinci de !icioareI !recu şi
iensele blocuri de !iatr7 aşezate la teelia te!lului lui Ju!iter de la Baalbe(" 0iban" cu
ult 8nainte de construirea te!lului !ro!riuzis" dintre care unul c;nt7reşte G=== de tone.
Deoarece a>oritatea acestor construc@ii sunt greu de e6!licat 8n terenii g;ndirii şi
a!recierii actuale a ca!acit7@ii inginereşti ce o !osedau culturile care credem c7 leau durat"
sa a9ansat ideea c7 o ci9iliza@ie su!erioar7 este autoarea lor" sugestie sus@inut7 şi de
fa!tul c7 ulte dintre aceste ruine ine6!licabile se asea7n7 8ndea!roa!e.
Cayce sa referit 8n od s!ecial la Biini ca la unul din !unctele care ne !oate oferi
infora@ii des!re !resu!usele surse de energie ale tlantidei: ... 8n !ozi@ia scufundat7 a
tlantidei" ori <oseidiei" unde o !or@iune a te!lelor !oate fi g7sit7 ascuns7 sub secolele
de ;l şi iarb7 de are l;ng7 ceea ce este cunoscut sub nuele de Biini" 8n largul
coastelor loridei.
5 descriere detaliat7 a uneia din aceste surse de energie Asau a unei uzine atoiceQ a
fost transcris7" 8n )*H?" de fiul lui Cayce" 1dgar 19ans Cayce" inginer 
)P,
 

C-/012 B1/0#T3
şi autor :Ddgar Cace despre '$lan$ida Biblioteca Warner" )*PL" care a atras aten@ia c7
 !arado6urile relatate de !7rintele s7u des!re !reistorie au !recedat cu c;te9a decenii
 !rogresele noastre ştiin@ifice: 4n s!ecialist din zilele noastre cu greu ar !utea descrie
ai li!ede !rogresele noastre ştiin@ifice. /elat7rile lui Cayce" 8nregistrate 8n )*HH" se
refer7 la o cl7dire unde se !7stra !iatra de foc sau co!le6ul de cristal de unde se difuza
energia: ... 8n centrul construc@iei" care ast7zi ar necesita s7 fie c7!tuşit cu !iatr7 reN
fractar7 ce9a 8nrudit cu... azbestul 8!reun7 cu alte ateriale rezistente la
te!eraturi foarte 8nalte" din acelea care actualente sunt fabricate 8n nglia sub un
nue binecunoscut acelora care se !reocu!7 de astfel de !roblee. Construc@ia de
deasu!ra !ietrei era o9al7" ori sub for7 de dru unde !robabil... e6ista o !or@iune
care se !utea da 8n l7turi" astfel ca s7 se ur7reasc7 acti9itatea stelelor concentrarea
energiei cor!urilor ele 8nsele arz;nd" cu eleente care se g7sesc şi nu se g7sesc 8n
atosfera !7;ntului. Concentrarea !rin !ris7" ori sticl7 Ae6!riarea curent7 se f7cea
astfel 8nc;t se ac@iona asu!ra instruentelor conectate la diferitele i>loace de trans!ort
şi c7l7torie !rin etode de induc@ie" care o!erau ca 8n acelaşi od ca 8n zilele noastre"
nuite Ztelecoand7[" !rin 9ibra@ii şi underadioI !rin acea for@7 eanat7 de !iatr7 care
i!ulsiona energiile stiulatoare din 8nseşi abarca@iunile şi 9ehiculele aeros!a@iale.
Doul era astfel construit 8nc;t sa nu 8!iedice ori s7 8!iedice c;t ai !u@in
a!licarea direct7 a energiei necesare !ro!uls7rii diferitelor abarca@iuni sau aerona9e fie
8n s!a@iul 9izual" fie sub a!7" ori sub sau !rin alte eleente ale naturii. De !reg7tirea aces
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P?

tei !ietre se ocu!au !e 9reuri nuai cei ini@ia@iI entitatea se afla !rintre cei care
direc@ionau influen@a radia@iilor eanate sub for7 de raze in9izibile ochiului" dar care
ac@ionau asu!ra !ietrelor ca for@7 otrice" fie !entru !ro!ulsarea aerona9elor cu gazele
din acele ti!uri" fie !entru !unerea 8n işcare a 9ehiculelor care ai ult de !l 7cere
zburau la ic7 altitudine deasu!ra solului" ori a abarca@iunilor ce na9igau !esau sub a!7.
cestea erau" !e atunci" !ro!ulsate !rin concentrarea razelor eanate de !ietrele aşezate
e6act 8n centrul uzinei electrice sau cu este nuit acu a centralei energetice.
Cayce re9ine ereu asu!ra folosirii nechibzuite a acestor for@e e6traordinare" dez9oltate
de o su!erci9iliza@ie ... care" 8nf7!tuind ca!tarea energiei solare şi concentrarea ei sub
for7 de raze enite s7 dezintegreze atoul" a atras dezastrul de !ro!or@ii asu!ra acelei
 !or@iuni a !7;ntului.
Dac7" ereu dac7" un astfel de cataclis" ori o serie de cataclise au a9ut loc" 8ns7şi
uriaşa surs7 de energie trebuie s7 se fi !reci!itat şi scufundat 8n ocean" 8!reun7 cu oraşe
 !o!ulate" ziduri" canale şi ulte alte construc@ii ale tlantidei. #nteresant de notat: loN
curile indicate de aceast7 teorie sunt aceleaşi unde sau !etrecut ulte din anoaliile
electroagnetice 8n Triunghiul Berudelor ca" de !ilda" Tongue of the 5cean"
Biini şi altele.
1ste greu de crezut c7 aseenea co!le6e energetice ar ai func@iona du!7 trecerea a
ii de aniI totuşi" consider7 interesant de obser9at odul cu se co!ort7
isterioasele a!e albe" en@ionate de na9igatori" de la Colub şi !;n7 la astronau@ii
din zilele noastre. burii a!elor albe" care !ar s7 aib7 aceleaşi !uncte de eana@ie" se
aliniaz7 şi a!oi !lutesc
)PP
C-/012 B1/0#T3
 

8n deri97 una sau ai ulte ileI se 8n9olbureaz7 la 8nce!ut" du!7 care de9in ai !u@in
consistente" indic;nd !arc7 gaze eanate sub !resiune.
De9ierile busolei şi !enele de electricitate ar !utea fi cauzate de o as7 enor7 de
etal concentrat7 sub a!7. cest lucru a fost obser9at 8n diferite !7r@i ale luii unde
de!ozitele de fier cunoscute fac s7 oscileze acul busolei. Mase etalice lasau sub fundul
a!elor !ot" desigur" afecta su!rafa@a a!ei. #n )*+=" %..2.. ra!orta desco!erirea unei
ca9it7@i la su!rafa@a oceanului 8n zona <uerto /ico Trench Acanalul !ortorican"
de!resiunea fiind atribuit7 de oaenii de ştiin@7 distribu@iei neobişnuite a asei sub
 !lanşeul oceanic care !ro9oca abateri ale for@ei de gra9ita@ie. #n cazul Triunghiului
Berudelor sa sugerat c7 surse e!uizate de energie au !7strat totuşi oarecare for@7 care
declanşat7 uneori ar !utea fi r7s!unz7toare nu nuai !entru de9ia@iile agnetice şi
electronice" dar ar !utea genera şi i!ulsurile electrice care !ro9oac7 furtunile agnetice.
ceast7 teorie" una din cele ai neobişnuite dintre toate c;te sau forulat !entru a
e6!lica incidentele !etrecute 8n Triunghiul Berudelor" este sus@inut7 şi de Cayce
8ntruna din citirile sale. Totuşi" sar !utea !une !e bun7 dre!tate 8ntrebarea: oare afirN
a@iile lui Cayce sunt altce9a dec;t rodul unei iagina@ii fecunde !e care nu o !ute
dec;t adiraQ 1ste ade97rat c7 sursele de energie descrise de el 8n ur7 cu
treizecitreizeci şi cinci de ani 8nc7 nu fuseser7 desco!erite sau nici 7car iaginate 8n
luea real7 Aiar altele nici nu au fost 8nc7 realizateI 8ns7 trebuie s7 ainti c7 1dgar
Cayce nu era fizician şi nici istoric" ci doar un t77duitor clar97z7tor cu 8nf7!tuiri
e6celente. Cu toate acestea" !re9iziunile f7cute
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )P+

8n cursul citirilor sale con@in c;te ce9a tulbur7tor de e6act" ca de !ild7 boba
atoic7" asasinarea !reşedintelui 2tatelor 4nite" fr7;nt7rile rasiale din 2.4.. şi chiar şi
a9alanşele de noroi din California. #n !lus" citirile lui Cayce 8nteeiate !e 9iziuni
 !ro!rii sau !e aintirile subiec@ilor din 9ie@ile lor anterioare erau considerate li!site de
credibilitate şi adesea res!inse de ade!@ii religiei" ştiin@ei sau ai tQunuluisi@" care nu
acce!tau teoria re8ncarn7rii. 2e !une 8ntrebarea dac7 nu ar e6ista" totuşi" o alta !osibilitate
de a e6!lica relat7rile sale at;t de a7nun@ite şi de 9alabile din !unct de 9edere ştiin@ific
des!re ci9iliza@iile anterioare şi dez9oltarea lor !oten@ial !ericuloas7.
 A

#n cronicile #ndiei antice" care adesea etaleaz7 conce!@ii neobişnuit de oderne des!re
aterie şi uni9ers" g7si referiri la ceea ce este nuit7 conştiin@7 cosic7" ce 9rea s7
8nsene !rezen@a !ersistent7 a aintirilor des!re tot ceea ce sa !etrecut 8n trecut. #n
 !rezent tele!atia" influen@a şi !ersisten@a ascuns7 a eoriei" !recu şi for@a
eana@iilor !sihice de!arte de a fi descalificate de cercet7rile ştiin@ei oderne" sunt
studiate nu nuai !e su!rafa@a !7;ntului" dar şi 8n s!a@iu" at;t ca fenoene" c;t şi ca
i>loace de counicare. <uterile s!a@iale cele ai i!ortante" 2.4.. şi 4./.2.2." au
8ntre!rins e6!erien@e care sugereaz7 c7 antici!a@ia ştiin@ific7 sufer7 o etaorfoz7 care o
transfor7 8ntro 9iitoare ştiin@7 a fa!telor. 1ste !osibil s7 fi artorii unor e9olu@ii
sur!rinz7toare 8n acest doeniu unde 8n !rezent unele indi9idualit7@i 8nzestrate au
deonstrat a!roa!e f7r7 s7şi dea seaa ca!acitatea lor de a !7trunde 8n g;ndurile unor
conte!orani şi" !oate" 8n eoria ascuns7 a celor din trecut. Trecutul" 8n cazul acesta"
C-/012 B1/0#T3

sar !utea referi la aintiri oştenite !rin croozoi transişi de str7oşii noştri. C7ci"
du!7 Xcu oşteni atributele fizice şi s!irituale de la !7rin@i şi bunici" la fel le oşteni
8ntrun grad ai ic" !robabil" de la str7bunii noştri din trecutul 8nde!7rtat" iar croN
ozoii eoriei !ot constitui !arte a acestei oşteiri. 16ist7 un s!a@iu a!lu 8n
 

creierul uan Adin Rcare se estieaz7 c7 nuai zece la sut7 este folosit J!entru
de!ozitare" ca 8ntro banc7 de aintiri. ) ceasta ar !utea e6!lica aintirile inco!lete
la nanele !ersoane" sentientul chinuitor de a fi" 9izitat un loc unde totuşi nu a !us
 !iciorul niciodat7 8n 9ia@a actual7" !;n7 atunciI certitudinea tulbur7toare c7 a tr7it o
 !erioad7 8ndelungat7 din 9ia@7 8n cadrul unui singur 9isI re!o9estirea de c7tre di9erse
 !ersoane aflate dar nu totdeauna sub hi!noz7 a unor detalii din 9ie@ile tr7ite anterior"
care 9erificate sau do9edit a fi corecte din !unct de 9edere istoric" c;nd sau desco!erit
şi a7nunte necunoscute des!re !erioada res!ecti97I cazurile de e6!riare cursi97" !e
neaşte!tate Aşi a!oi uitarea tot at;t de brusc7 de c7tre co!ii a unor libi 9orbite de
str7oşii lor" dar !e care nu au a9ut de la cine s7 le 8n9e@e. ceşti factori cunoscu@i au
fost atribui@i adesea re8ncarn7rii sufletelor" credin@7 8!7rt7şit7 de budis" hinduis"
 !recu şi de !oate cea ai 9eche dintre credin@e !are se bucur7 de cea ai
8ndelungat7 !rezen@7 8n #storia religiilor" aceea a 1gi!tului antic. #ns7 ideea eoriei
oştenite ofer7 o !osibil7 alternati97" deşi de fa!t ea a!ro6ieaz7 acelaşi lucru" oarecu
odificat" dac7 8n loc de a ne referi la re8ncarnarea unui suflet oarecare" la 8nt;!lare"
lu7 8n considera@ie c7 iul din str7oşi se re8ncarneaz7 8n noi" 8nzestr;ndune i!licit
cu aintirile sale acuulate de>a" lao
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)P*
lalt7 cu celelalte atribute caracteristice" la fel cu genera@iile de co!utere !ot fi
 !rograate s7 instaleze banca de eorii 8n noile aşini realizate.
Totuşi" indiferent dac7 1dgar Cayce counica efecti9 cu sufletele sau eoriile
re8ncarnate ale oaenilor !e care 8i slu>ea" efectul a fost acelaşi: interesul fa@7 de
tlantida" generat de citirile sale a dat un nou i!uls subiectului" interes care a crescut
ne8ncetat !e 7sur7 ce desco!eriri neaşte!tate" 8n ultiul deceniu a!ro6iati9" !7reau s7
ofere s!ri>in substan@ial citirilor des!re tlantida.
To@i aceia care sus@in teoria unei ci9iliza@ii ondiale e6traordinar de dez9oltate care a
e6istat 8nainte de a!ari@ia !riilor uguri ai culturii egi!tene şi sueriene" sunt de ult
considera@i cultişti" senza@ionalişti" 9izionari sau !ur şi si!lu nebuni. ceast7 reac@ie"
fa@7 de ceea ce sar !utea nui ree9aluarea studiilor arheologice sau istorice" sar !utea
8n@elege dac7 lu7 8n considera@ie c7 e6isten@a unei ari ci9iliza@ii cu trei ilenii 8nainte de
era noastr7 ar tulbura substan@ial tabelele ordonate şi !aşii !rogresi9i ai istoriei de la
8nce!uturile ei ti!urii 8n 1gi!t şi Meso!otaia" trec;nd a!oi !rin $recia şi /oa"
culin;nd 8n cele din ur7 cu su!erci9iliza@ia din zilele noastre. #n treac7t se acord7
recunoaştere" adesea" altor culturi str79echi !u@in cunoscute" ca acelea din cele dou7
erici" #ndia" sia Central7 şi din alte c;te9a zone care" 8n orice caz" nu afecteaz7
linia direct7 a ci9iliza@iei noastre. Deşi e6ist7 un belşug de legende şi de 8nscrisuri
str79echi 8n toate culturile antice des!re niicirea !e neaşte!tate a unor ari ci9iliza@ii
8nainte de !oto!" care !rogresaser7 at;t de ult 8nc;t 8ndr7zniser7 s7 8nfrunte cerul" zeii şi
chiar !e Dunezeu" şi cu toate c7 !rezint7 8ntre ele ase7n7ri
)+= C-/012 B1/0#T3
e9idente" fa!tul ar !utea constitui !ur şi si!lu un e6e!lu concret al odului cu
 !o9eşti interesante sau r7s!;ndit 8n luea 8ntreag7 !rin t;rgurile !o!ulare şi !rin
interediul cara9anelor şi na9igatorilor dea lungul ileniilor şi ulterior au fost !7strate 8n
cronicile religiilor ai tuturor !o!oarelor de !e !7;nt. 0egendele des!re !oto!ul
uni9ersal" des!re turnul !e care oaenii au 9oit s7) 8nal@e !;n7 la cer 8ns7 di9initatea a
inter9enit 8ncurc;ndule libile şi 8!iedic;ndui" !recu şi alte istorii failiare circulau 8n
 

cadrul ci9iliza@iilor aerindiene" şi au fost ascultate de !riii cuceritori s!anioli care

au !us !iciorul 8n cele dou7 erici" de la b7ştinaşii 8nt;lni@i aici. #n toat7 luea
legendele !7strate 8n eoria indigenilor care 8ns7 tr7iesc la ubra enorelor ruine ale
unor construc@ii gigantice ce nu au !utut fi ridicate dec;t cu a>utorul unei tehnologii
e6tre de a9ansate 8n trans!ortul şi aşezarea" cu are 8nde;nare" una !este alta" a
 blocurilor de !iatr7 se refer7" f7r7 e6ce!@ie" la o ras7 de oaenizei care au utat din loc
uriaşele st;nci" cu ii de ani 8nainte ca !ro!ria lor istorie s7 fi 8nce!ut. 16ist7 chiar
urele unui liba> str79echi care este !osibil s7 fi constituit i>locul de counica@ie
8ntre negu@7tori" !oate un arheti! al libii grecilor din antichitate" cu rezonan@e
araaice" 8ntro zon7 situat7 at;t de de!arte de 5rientul Mi>lociu" 8nc;t ai i!resia Uc7
9orbitorii acelei libi au fost az9;rli@i acolo" !e cele ai 8nde!7rtate @7ruri" !urta@i !e
crestele 9alurilor 7rilor şi oceanelor. 0iba>ul acesta include cu9inte din greaca arhaic7
 !e care le g7si 8n liba !o!ula@iei din -aai şi 8n alte libi !olinezieneI 8n liba aya
din %ahuatt" 8n 'ucatan" 8n liba aztecilor şi 8n liba guanche dis!7rut7" care era 9orbit7
8n insulele Canare de o ras7 alb7 işte

iŢ^UM^^BB^^^^B^Bj^^miw' ''

U-BUUUffT5WflWWfflfflUWU
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ )+)

rioas7. A<o!ula@ia guanche" desco!erit7 şi foarte cur;nd e6terinat7 de conchistadorii

s!anioli" a !7strat aintirea unui c7in are al lor" cu o cultur7 su!erioar7" care sa
scufundat 8n ocean. Vechile libi din erica con@in şi ele cu9inte de origine ne8ndoN
ielnic araaic7 şi fenician7" !recu şi unele ase7n7toare celor e6istente 8n libile sinitice
şi !olineziene" originare din cealalt7 !arte a <acificului" fa!t ce indic7 lungi c7l7torii !e
are şi contacte culturale de o e6tre7 9echie. #nscri!@ii 8n fenician7" araaic7" inoic7"
greac7" !recu şi 8n libi neidentificate sunt desco!erite" cu frec9en@7 cresc;nd7" 8n >unglele
ericilor de %ord şi de 2ud sau 8n zonele celei de a doua dez9olt7ri. Dar legendele"
iturile religioase şi curiozit7@ile ling9istice nu sunt suficiente s7 ins!ire 8ncredere 8n
alega@iile cu!rinse 8n citirile lui Cayce" nici 8n tradi@iile tribale sau legende şi nici chiar 8n
7rturiile scrise din antichitate des!re cunoştin@ele ştiin@ifice e6tre de dez9oltate şi des!re
e6isten@a 8n 9reurile cele ai str79echi a unor i>loace a9ansate de c7l7torie" de
counicare şi dek distrugere la scar7 cosic7.
Tocai 8n aceste doenii sau realizat" totuşi" desco!eriri neobişnuite" !recu şi
ree9alu7ri ale desco!eririlor ateriale f7cute 8n ur7 cu ai ul@i ani. 1le cu!rind
indicii uluitoare cu !ri9ire la cunoştin@ele a9ansate şi la in9en@iile sofisticate dintro er7 cu
ult 8nainte de en@iunile istorice des!re 8nce!uturile !riei culturi" a!ar@in;nd 5rientului
Mi>lociu. #n aceast7 !ri9in@7 este interesant de aintit c7 legendele 1gi!tului şi ale
2uerului se refer7 8a o are cultur7 anterioar7 de la care sau ins!irat şi care lea insuflat
elan locuitorilor abelor state. 4nele culturi" ca de !ild7 cele din 1gi!t" Boli9ia" <eru"
erica Cen
)+G
C-/012 B1/0#T3
 
 

V
tral7" Me6ic şi #ndia antic7" ca s7 en@ion7 doar c;te9a" au stagnat sau chiar au
regresat" 8n loc de a se s!ri>ini !e i!etuozitatea original7.
8ncercarea de a sus@ine o sugestie serioas7 cu !ri9ire la fa!tul c7 unele culturi foarte
9echi de !e !7;ntul nostru cunoşteau zborul cu a!arate ai grele dec;t aerul 9a fi
8nt;!inat7 zefleitor" 8n od firesc.
Totuşi" un nu7r tot ai are de obiecte !roduse de oul antic" ori de referiri scrise
desco!erite sau ree6ainate 8n ultiii ani arat7 c7 oaenii Xerau conştien@i Adac7 nu chiar
failiariza@i de !osibilitatea zborului cu a!arate ai grele dec;t aerul" iar aceasta 8ntro
e!oc7 str79eche" cu ult 8nainte de ceea ce noi nui zorile istoriei. %ici una din
referirile scrise şi nici iniaturile nu !ot fi co!arate cu relat7rile !itoreşti din itologia
antic7 greac7" !recu ari!ile lui #car f7urite din !ene li!ite 8ntre ele cu cear7" ori
r7d9anul lui !ollo cu !atru bidi9ii focoşi 8nh7a@i la el. Di!otri97" referirile concrete
deonstreaz7 cunoştin@e de aerodinaic7" !recu şi de eleente !ri9ind decolarea"
 !ro!ulsia" fr;narea şi aterizarea.
De e6e!lu" 8n colec@ia de obiecte antice de aur aflate 8n Colubia se g7seşte o
iniatur7 a ceea ce ini@ial sa !resu!us a fi re!lica unei !7s7ri sau !oate a unei olii" ori
a unui !eşte zbur7tor. 5biectul res!ecti9 a fost desco!erit 8ntrun or;nt 8!reun7 cu
alte relic9e a c7ror 9echie sa considerat a de!7şi )L== de ani. 4lterior" acest obiect
str79echi a fost e6ainat de #9an 2anderson" cu a>utorul a!aratelor o!tice de 7rit" care a
a>uns la concluzia c7 nu este 9orba de re!rezentarea 9reunui organis 9iu şi c7 ar !utea fi
un obiect ecanic foarte ase7n7tor a9io
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)+H

nului" cn ari!i delta" cu loc !entru otor şi carling7 cu !arbriz" toate eleentele
obişnuite la un aero!lan odern" inclusi9 coada bordurat7 cu eleşoane sau !rofundoare.
5biectul a fost 9erificat şi de ai ul@i !ilo@i şi ingineri" !rintre care J. . 4lrich" un e6!eN
rientat !ilot care a lu!tat 8n cele dou7 r7zboaie ondiale" iar acu este !rofesor de
aerodinaic7" 8ntrebat ce re!rezint7 obiectul res!ecti9" 4lrich f7r7 s7i cunoasc7
 !ro9enien@a şi nici fa!tul c7 el fusese a!reciat de>a ca fiind odelul unei !7s7ri" al unei
olii sau al unui !eşte" a r7s!uns c7 la !ria 9edere !are a fi re!lica iniaturizat7 a
a9ionului de 9;n7toare )=G şi a ad7ugat c7 9;rfurile ari!ilor curbate 8n >os ş> 8ntreaga
for7 a aerona9ei deonstreaz7 c7 este un >et.  ai obser9at c7 li!sa unor
eleente" de !ild7 a !rofundoarelor de la s!ate" necaracteristic7 !entru un )=G" 8l f7cea
ase7n7tor unui Sabre, recent fabricat 8n 2uedia. <arte din !7rerile e6!riate de el sunt
deosebit de interesante dac7 @ine seaa de en@iunile f7cute de Cayce des!re
9ehicule care !ot zbura şi totodat7 na9iga sub a!7" !recu şi de relat7rile !riite din zona
Triunghiului Berudelor des!re 5.3.%.uri" uneori !7trunz;nd 8n are 9itez7 8n a!e"
a!oi !7r7sindule la fel de iute. Du!7 cu sa e6!riat 4lrich: Configura@ia este 9alabil7
nuai !entru anuite ti!uri de zboruri" la foarte are altitudine. ora ari!ilor indic7
 !osibilitatea de a zbura şi la 8n7l@iea de şaizeci de ii de !icioare... n9ergura ari!ilor
are dre!t sco! s7 8!iedice 9ibra@iile c;nd de!7şeşte bariera sonic7... 2tructura
ari!ilor arat7 ca!acit7@ile lor su!ersonice... C;nd se zboar7 cu 9itez7 su!erioar7
sunetului se creeaz7 o !ern7 de aer... 1l 9a fi ca!abil  s) &boare şi sub a!7... f7r7 aşi
)+, C-/012 B1/0#T3
fr;nge ari!ile. <entru ca o na97 s7 se de!laseze 8n aseenea ediu" ea 9a fi construit7Y
 

ca aceasta.
Dar acest a9ion Adac7i a9ion nu este singura ciud7@enie arheologic7. lte e6e!lare"
unele cu dou7 r;nduri de ari!i" au fost desco!erite 8ntre ti! 8n diferite orinte
 !recolubiene. 2e !oate !resu!une doar c;te alte odele curioase de realiz7ri ecanice
a9ansate din erele !reistorice unele !oate chiar nerecunoscute ca atare de cei care leau"
folosit ulterior au fost !ierdute c;nd cuceritorii s!anioli au to!it obiectele de aur f7urite
de ;na oului !e care leau g7sit şi !e care 8eau turnat sub for7 de bare !entru ai
uşoara lor 8!7r@ire 8ntre in9adatori.
/e!rezent7ri !icturale a ceea ce !ar a fi aerona9e sau rachete au fost identificate şi"
recunoscute din ce 8n ce ai frec9ent 8n artele culturilor antice din cele dou7 erici.
Ma>oritatea 7rturiilor scrise sau !icturale ale na@iunilor ci9ilizate au fost distruse de s!aN
nioli" dar unele au d7inuit !e alte c7i s7!ate 8n st;nc7" !ictate !e 9ase" cio!lite 8n
 !iatr7 sau @esute 8n !;nzele folosite dre!t lin@oliu !entru 8nf7şurarea uiilor. 16ist7 un
e6e!lu deosebit de gr7itor !rofilul unui ayaş 8nclinat 8n fa@7" s7!at !e arginea unui
sarcofag de !iatr7 desco!erit 8n interiorul unei !iraide la <alenFue" 8n Me6ic. %u se ştie
ce re!rezint7 8ntreaga scul!tur7. 4n o de ştiin@7 autoritate 8n cultura aya afir7 c7
tabloul re!rezint7" 8n !artea inferioar7" un onstru !7;ntean !e care se s!ri>in7 silueta
unui o" iar 8ntreaga iagine e doinat7 de un arbore. #ns7 le6andr azantze9" scriitor
rus de literatur7 de antici!a@ie" d7 o inter!retare ai re9olu@ionar7. 1l consider7 c7
silueta a!lecat7 8n fa@7 se afl7 8nchis7 8ntrun 9ehicul s!a@ial Are!rezentat stilizat"
co!arabil cu rachetele !roiectate şi con
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
-<:

struite 8n zilele noastre. Chiar şi !ozi@ia oului Aori a !ilotuluiQ este ase7n7toare cu
cea a astronau@i8or noştri 8nainte de lansareI iar celelalte detalii de la anten7 şi !;n7 la
sisteul de diri>are a zborului" turboco!resoarele" rezer9oarele de cobustibil" caera de
ardere Acobustie" turbinele şi eşa!aentul !ot fi identificate" deşi odificate din
considerente stilistice. 2e creeaz7 senza@ia c7 odul de re!rezentare a 9ehiculului s!a@ial
se 8nteeiaz7 !e reiniscen@e dintro er7 cu ci9iliza@ie su!erioar7" c;nd e6ista ca!acitatea
de a !roiecta cu !recizie" şi nu doar stilizat" aseenea aerona9e.
 A

#n august )*+H" astronau@ii din Slab W au .!riit" 8n ti! ce se aflau !e orbit7" o

isiune din cele ai neobişnuite. 0i sa cerut s7 fotografieze" dac7 9a fi !osibil" liniile
din %asc7" o serie de linii trasate artificial 8n Valea %asc7 din <eru" !entru a deterina
dac7 sunt 9izibile din s!a@iu. ceste sene enore trasate !e sol sunt constituite dintro
serie de linii dre!te" figuri geoetrice" desene uriaşe re!rezent;nd aniale 9izibile nuai
din atosfer7" !recu şi nişte f;şii lungi ce !7reau s7 indice cu claritate !iste de aterizare
 !entru aerona9e. 1le liniile" figurile şi desenele erau trasate !e !7;nt sau cio!lite 8n
solul st;ncos al 97ii" 8n 9reuri trecute" nedefinite. iindc7 de !e sol nu !uteau fi 97zute"
nu circulau nici legende locale 8n leg7tur7 cu ele şi au fost desco!erite 8nt;!l7tor din aer
cu !rile>ul cercet7rilor 8ntre!rinse 8n nzi !entru g7sirea unor surse de a!7. 0iniile şi
desenele gigantice ocu!7 o are !arte din Valea %asc7" 8n su!rafa@7 de şaizeci de ile
lungie şi zece l7@ie. 4neori ele dis!ar 8n fa@a unui obstacol" 9reun unte !u@in 8nalt"
dar rea!ar cu !erfect 7 acurate@e de !artea cealalt7. C;teodat7" ca 8n cazul !resu!uselor 
)+P
C-/012 B1/0#T3

 !iste de aterizare" ele sunt foarte largiI alteori ele deseneaz7 artistic figuri
sofisticate de aniale" !eşti" !7s7ri şi chiar şi ale unui enor !7ian>en. Teorii cu
 

 !ri9ire la originea lor sunt ulteI ceea ce se !oate afira cu certitudine este c7
ele au fost f7cute de oaeni ce !osedau instruente de calcul e6tre de
 !erfec@ionate şi c7 au fost realizate !entru a fi z 7rite din atosfer7" aceasta fiind
calea unic7 de a le obser9a.
 A

#n $olful <isco" de !e coasta !eru9ian7" se afl7 un !erete 8nalt de st;nc7

 !e care a fost cio!lit un trident enor Aori un candelabru" du!7 cu 9a inN
ter!reta !ri9itorul care s!re deosebire de liniile de la %asc7 se afl7 la !este
L== de !icioare 8n7l@ie şi a !utut fi z7rit cu uşurin@7 de !e are de c7tre
in9adatorii s!anioli" care #au inter!retat ca un sen al 2fintei Treii !entru ai
8ncura>a s7 cucereasc7 şi s7i con9erteasc7 !e !7g;ni. 5ricare iar fi fost destina@ia"
tridentul se obser97 ai uşor din 97zduh dec;t de !e are" iar dintele central al
furcii @inteşte dre!t s!re Valea %asc7" !arc7 ar fi fost enit s7 indice direc@ia
c7tre !resu!usele !iste de aterizare" care constituiau" !oate" şi baze !entru
aerona9ele ale c7ror iniaturi de aur ne intrig7 at;t de ult.
lte desene geoetrice şi figuri enore enite" 8n a!aren@7" s7 fie z7rite
din 97zduh" e6ist7 şi 8n alte zone ale celor dou7 erici ca" de !ild7" uriaşele
siluete uanoide din deşertul Tara!aca din Chile" 0abirintul %a9a>o din California"
Mo9ilele 1lefantului şi ar!elui din Wisconsin" !recu şi altele 8n diferite col@uri
ale luii" adesea f7r7 nici o istorie arheologic7 anterioar7.
cest uriaş de!ozit arheologic care este 1gi!tul a 8nce!ut s7 ne dez97luie
recent unele indicii sur!rin

njBBBfftTn^ ig^^*^^^^Mj^^^^jj ^jj ^^^^^^!ff"#'T Tn$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ %% i I^^^^MI 

(f) ^^^^^
+^^^^^, MMM+t+II
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
-<<
 

z7toare des!re !rinci!iile antichit7@ii ale zborului cu a!arate ai gre8e dec;t aerul. 2!re
deosebire de aero!lanele de aur din Colubia" acestea sunt confec@ionate din len şi au
fost g7site 8n orinte unde sau conser9at !erfect" f7r7 s7 !utrezeasc7" datorit7 cliei
foarte uscate din 1gi!t. stfel" 8n uzeele egi!tene au fost g7site" !rintre e6!onate" !iese
care !ar odele de !lanoare desco!erite 8n orinte şi care fuseser7 catalogate dre!t
 !7s7ri. 4n odel de len aflat 8n Muzeul de ntichit7@i al 1gi!tului a fost identificat
şi studiat de dr. halil Messiha" 8n )*P*. Modelul" de!arte de a re!rezenta o !as7re"
 !osed7 caracteristicile unui a9ion ono!lan din zilele noastre: c;ra" ori coada 8n !ozi@ie
9ertical7" iar fusela>ul are o sec@iune 8n ari!7" !entru creşterea rezisten@ei la !resiunea
aerului. Coent;nd unghiurile care se obser97 la abele flancuri" Messiha $. Messiha"
ecanic de bord" s!unea: 4nghiurile diedre negati9e 8nde!linesc aceleaşi func@ii ca şi cele
 !oziti9eI o sec@iune rele97 c7 su!rafa@a ari!ii este !arte a unei eli!se" ceea ce confer7
stabilitate 8n zbor" iar fora aerodinaic7 a fusela>ului" rezistent7 la !resiunea aerului"
reduce rezisten@a la 8naintare" fa!t desco!erit du!7 ani de unc7 e6!eriental7 8n
aeronautic7.
ero!lanul" du!7 ii de ani" este ca!abil 8nc7 s7 !laneze c;nd este lansat din ;n7" ca
 

un aeroodel" iar !erforan@ele sale adirabile deonstreaz7 cunoştin@ele de

aerodinaic7 ale acelora care )au construit.
Du!7 ce Messiha a sesizat c7 an9ergura ari!ilor unor odele de !7s7ri este a!roa!e
identic7 cu an9ergura noii aerona9e Cara9elle" alte !oten@iale a9ioane sau !lanoare au fost
identificate" iar 8n )*+H MuzeulX de ntichit7@i din Cairo a organizat o e6!ozi@ie
)+L
C-/012 B1/0#T3
cu ), aseenea odele" ca do9ad7 a cunoştin@elor 8n aterie de zbor 8n 9echiul
1gi!t. %u şti dac7 aceste obiecte" f7urite de o" au fost in9entate sau oştenite de la
o cultura ai 9eche. Totuşi" @in;nd seaa c7 a>oritatea obiectelor desco!erite 8n orN
inte redau 8n iniatur7 odele de diensiuniXari 8n original" este !osibil ca sub
nisi!urile deşertului un !lanor sau o aerona97 s7 aşte!te e6ca9atorul.
Cele ai 9echi 7rturii scrise din antichitate des!re a!arate de zbor sunt !oate
acelea con@inute 8n  Mahabhara$a, area e!o!ee indian7 care" deşi se afir7 c7 a fost
aşternut7 8n scris" 8n fora ei actual7" cu )?== de ani 8nainte de era noastr7" se !are c7
ea a fost co!iat7 şi reco!iat7 din antichitatea cea ai 8nde!7rtat7. 1!o!eea descrie fa!tele
zeilor şi ale !o!oarelor str79echi din #ndia" dar con@ine o aseenea bog7@ie de a7nunte
de natur7 ştiin@ific7" 8nc;t atunci c;nd a fost tradus7 !entru !ria dat7" la i>locul
secolului al ]l]lea" referirile la !ro!ulsia a!aratelor de zbor şi la rachete nu au fost
8n@elese de t7l7citor" c7ci ecanisele descrise cu ii de ani 8n ur7 a9eau s7 a!ar7 la
noi deabia du!7 o >u7tate de secol. Multe din 9ersurile  Mahabhara$ei dedicate
aşinilor de zbor nuite "imana, cu!rind infora@ii a7nun@ite des!re !rinci!iile lor de
construire" ignorate de traduc7tor. #ntrun alt te6t str79echi indian Samarangana
Su$radhara se discut7 teeinic şi !e 8ndelete  des!re a9anta>ele şi deza9anta>ele
diferitelor ti!uri de a!arate de zbor" coent;nduse ca!acit7@ile relati9e de 8n7l@are 8n
97zduh ale acestora" 9iteza de croazier7 şi la aterizareI ba chiar se descrie cobustibilul
folosit dre!t surs7 de energie ercurul şi se fac recoand7ri cu !ri9ire la ti!urile de len
şi de etale uşoare" absorbante de c7ldur7" !otri9ite la construirea
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)+*
 

aerona9elor. Te6tul ai con@ine infora@ii detaliate des!re cu s7 se !rocedeze !entru a
fotografia a9ioanele inaice şi !entru a se deterina ti!ul aerona9elor inaice" des!re
odul cu trebuiesc anihila@i !ilo@ii duşani şi" 8n cele din ur7" distruse aerona9ele
"imana  !e care le !iloteaz7.
#ntro alt7 e!o!ee clasic7 indian7"  #amaana, g7si curioasele descrieri ale c7l7toriilor
8ntre!rinse cu aerona9e" cu ii de ani 8n ur7. Detaliile 8n leg7tur7 cu !ri9eliştea oferit7
de Ceylon şi de regiunile de coast7 97zute din 8naltul cerului sunt relatate cu at;ta
acurate@e şi se asea7n7 at;t de ult cu ceea ce !ute obser9a 8n zilele noastre
liniile coastelor" curburile solului" forele dealurilor" as!ectul oraşelor şi !7durilor 8nc;t
creeaz7 con9ingerea c7 descrierea a fost f7cut7 ai degrab7 de "reun c)l)$or str79echi
 !e calea aerului" dec;t c7 ea ar fi rodul iagina@iei. #ntrun co!endiu al  #amaanei,
 Maha"ira Chari$a, eroulzeu /aa" la 8na!oierea sa din 0arca" de unde o sal9ase !e so@ia
sa" 2ita" c7l7toreşte cu o "imana s!ecial7" descris7 astfelI ... se işca nest;n>enit7" cu
iu@eal7 neliitat7 şi 8ntrutotul strunit7" su!un;nduse 9oin@ei celuiY care o conducea..."
 !re97zut7 cu ferestre la 8nc7!eri şi cu scaune e6celente..." e6e!lu de lucrare clasic7
str79eche ce !oate constitui o recla7 odern7 !entru ir #ndia" 8n acelaşi te6t g7si un
 

dialog deosebit de sur!rinz7tor !rin con@inut" dac7 ne g;ndi c7 discu@ia a !recedat cu

ai ulte ii de ani c7l7toriile cosice actuale" !recu şi relatarea obser9a@iilor asu!ra
odului cu sunt !ri9ite lucrurile din s!a@iul e6traterestru:
/aa: Carul acesta din cele ai inunate !arc7 şiatodificat ritul de 8naintare.
)L=
C-/012 BERLIT!

Vişişara: Carul se des!rinde acu de i>locul luii. f 

noastre. 
2ita: Cu se face c7 8n !lin7 zi a!are... cercul X
acesta de steleQ Z
/aa: /egin7O Cu ade97rat este o cunun7 de ste  : le" 8ns7 din cauza distan@ei ari
nu #e !utea z7ri"  ai ales c7 9ederea noastr 7 este afectat7 şi redus7 de razele
soarelui. cu 8ns7 carul nostru sa 8n7l@at şi cauzele au fost 8nl7turate... aşa c7
 !ute 9edea stelele.
 %u şti dac7 aceste relat7ri sunt reiniscen@ele unei ci9iliza@ii str79echi" e6tre de
dez9oltat7 tehnic" ori suntX si!le fantezii co!arabile cu fa!tele şi lucrurile iaginate de
scriitorii oderni de sciencefictionI fa!t este c7 unele din relat7rile din trecutul
8nde!7rtat ne sun7 la ureche ciudat de actuale" cu e6ce!@ia cobustibilului folosit la
 !ro!ulsarea aerona9ei Acare" bine8n@eles" ar !utea fi o greşeal7 de traducere: #n interior
trebuie !lasat otorul cu ercur" cu a!aratele !entru 8nc7lzirea ercurului dedesubt.
or@a latent7 a ercurului st;rneşte 9;rte>ul !ro!ulsor" iar un o aflat 8n interior !oate
c7l7tori la ari de!7rt7ri 8n ceruri... !atru 9ase cu ercur trebuie f7urite 8n interiorul
structurii. C;nd ele au fost 8nc7lzite de focul @inut sub control... ercurul dez9olt7 o for@7
ca tunetul 8n "imana... Dac7 otorul din fier" cu 8ncheieturile bine sudate" este u!lut
cu ercur" iar focul este 8ndre!tat c7tre !artea su!erioar7" se dez9olt7 o for@7 care url7
ca un leu... şi deodat7 str7luceşte ca un 7rg7ritar !e bolt7...
Dar iniaturile şi desenele de aerona9e" !recu şi relat7rile des!re rachete şi zboruri
s!a@iale sunt doar un indiciu şi nu o do9ad7 des!re ni9elul ştiin@ific foarte ridicat. Totuşi"
anuite tehnici şi obiecte f7urite de o al c7ror caracter real a fost recunoscut uneori ul@i
ani du!7 desco!erirea lor ne furnizeaz7 do9ezi ai tangibile des!re ca!acit7@ile tehnologice
neb7nuite ale !redecesorilor noştri din trecutul 8nde!7rtat.
4n e6e!lu 9alabil 8l constituie cel oferit de co!uterul de stele nti(ythera" un
obiect de bronz co!us din !l7ci şi ro@i" ori cadrane" sudate 8ntre ele de a!a s7rat7 a
M7rii 1gee 8n fundul c7reia a fost g7sit" 8!reun7 cu alte relic9e" a>oritatea statui" cu
+? de ani 8n ur7. 16ainat din nou !este a!roa!e şaizeci de ani" su!us unui trataent
de cur7@ire !rin b7i acide şi studiat de ai ul@i arheologi" !rintre care Dere( de 2olia
<rice şi $eorge 2taires" obiectul sa do9edit a fi" de fa!t" un a!arat cu angrena> !entru
 !ozi@ionarea stelelor şi un co!uter !entru calcularea orbitelor !lanetare" un ecanis de
control a !ozi@iei 8n ti!ul no!@ii" 8ntrun cu9;nt un a!arat ce indic7 neb78iuite cunoştin@e de
na9iga@ie şi astronoie 8n antichitate. Du!7 cu sa e6!riat dr. <rice" nic7ieri 8n lue nu
a ai fost g7sit un aseenea instruent...  desco!eri un aseenea obiect este ca şi cu
ai desco!eri un a9ion cu reac@ie 8n or;ntul lui Tutan(aon..." o e9entualitate care
 !oate c7 nu de!7şeşte liitele !osibilului 8n luina ultielor desco!eriri.
lte do9ezi concrete ale ca!acit7@ii tehnice !oate c7 zac 8n uzee" clasificate dre!t
obiecte de cult" >uc7rii de co!ii sau etichetate necunoscute. Wilhel onig" un arheolog
geran care f7cea cercet7ri 8ntrun şantier al unui sit arheologic 9echi de G=== de ani 8n
a!ro!ierea Bagdadului" cu !u@in 8nainte de ultiul r7zboi ondial" a desco!erit un obiect
 

ciudat f7cut de ;na oului ai ul@i cilindri li!i@i 8n linie" aco!eri@i cu asfalt şi
aşeza@i 8ntrun ulcior !re97zut cu o fiş7 de fier" cu alte cu9inte b baterie uscat7 f7r7
electrolitul care" de bun7 sea7" se e9a!orase oricare ar fi fost el. C;nd i sa ad7ugat un
electrolit !roas!7t sulfat de cu!ru bateria a func@ionat !erfect. Du!7 desco!erirea sa
ini@ial7" onig a de!istat !7r@i ale altor baterii ase7n7toare e6!use de>a 8n uzee şi
etichetate dre!t obiecte cu folosin@7 necunoscut7. stfel de baterii au fost e6ca9ate
ulterior şi 8n alte regiuni din 5rientul !ro!iat. 2e !are c 7 erau folosite la gal9anizarea
etalelor" dar se !une 8ntrebarea: cunoştin@ele e6tre de 9echi des!re electricitate
oştenite !oate de la culturi anterioare" dar uitate şi redesco!erite 8n secolul al
]V###leaUau fost folosite nuai 8n !rocesul de gal9anizareQ 8n luea greac7 şi 8n cea
roan7 se foloseau !entru luinat" tor@e şi l7!i cu uleiI de aceea" atunci c;nd 8nt;lni
coridoare 8ntre dou7 cl7diri 9echi" urele de funingine şi de fu sunt 9izibile şi ast7zi !e
ta9ane. Dar 8n cazul ci9iliza@iei egi!tene ult ai 9echi" tunelurile subterane fruos
scul!tate şi !ictate" nu !rezint7 ure l7sate de tor@e sau de l7!i" la fel ca şi ta9anele şi
 !ere@ii unor !eşteri din 1uro!a a!usean7 8!odobite cu !icturi sofisticate e6ecutate de
aeştri agdalenieni şi auringnacieni cu )G === !;n7 la H= === de ani 8n ur7.
4n str79echi basorelief din te!lul lui -ator de la Dendera" 1gi!t" considerat
dintotdeauna o enig7 arheologic7" !rezint7 o scen7 8n care doi slu>itori car7 fiecare c;te
un obiect ce sea7n7 ult cu un bec electric uriaş !re97zut cu filaent 8n for7 de şar!e
sub@ire" abele conectate la o cutie" generator ori 8ntreru!7tor" !rin cabluri 8!letiteI
8ntregul tablou sugereaz7 cu ult Xrealis becuri electrice !uternice s!ri>inite !e su!orturi
izolatoare terice de 8nalt7 ten
T/#4%$-#40 BERMUDELOR ' -6*
siune. <ri9ind cablurile" dr. John -arris" de la 56ford" a subliniat: Cablurile sunt" 8n od
9irtual" co!ii e6acte ale celor folosite 8n zilele noastre. 1le arat7 a fi foarte groase şi sunt
striate" ceea ce indic7 un 7nunchi de fire ai degrab7 Acu folosin@e diferite dec;t un
singur cablu...
16ist7 şi alte ilustra@ii !e !a!irusuri şi 8n basoreliefuri" !7strate ii de ani 8n bun7
stare de clia uscat7 a 1gi!tului" !e care dac7 le e6ainezi f7r7 idei !reconce!ute şi
le !ri9eşti din !ers!ecti97 odern7" desco!eri c7 ele !ar s7 deonstreze con9ing7tor
folosirea 8n antichitate a a!araturii oderne. 27 ne reainti c7 8n cronicile egi!tene se
fac referiri la donia zeilor 8nainte de instaurarea !riei dinastii egi!tene" e!oc7 ce era
caracterizat7 de o ci9liza@ie su!erioar7 şi de for@e iraculoase" !7strate 8n eorie şi
consenate 8n cele ai 9echi 8nscrisuri ale culturii ondiale antice.
1ste sur!rinz7toare constatarea c7 !o!oare din antichitate" care au e6istat cu ult
8naintea grecilor şi roanilor" !osedau cunoştin@e de astronoie şi de ateatici
su!erioare" ştiau s7 calculeze ti!ul şi s7 fac7 7sur7tori !e !7;nt sau 8n sisteul
solar" cu ii de ani 8nainte ca aceleaşi cunoştin@e s7 fie re8n9iate sau redesco!erite 8n
9reurile noastre.
#n acest sco! şi !entru a culege aseenea infora@ii cultura sau culturile str79echi
trebuiau s7 foloseasc7 telescoa!e sau alte instruente suficient de !recise !entru a realiza
calcule e6acte. Desco!eriri e6traordinare au fost f7cute 8n ura studierii de c7tre !rofesorul
Charles -a!good a unor h7r@i edie9ale A-7r@ile str79echilor regi ai 7rilor" care a
 !etrecut ul@i ani ree6ain;ndule 8n luina infora@iilor !e care le con@in des!re
 !7;nt şi care se !resu!unea
 

)L,
C-/012 B1/0#T3
 

c7 nu erau cunoscute la 9reea redact7rii lor. 4nele din aceste h7r@i au fost co!iate şi
reco!iate dea lungul secolelor" du!7 originale dis!7rute 8ntre ti!" care erau !7strate 8n
Biblioteca de la le6andria. 1le 9orbesc cu o acurate@e uluitoare des!re !7;nturi 8nc7
nedesco!erite Aconfor istoriei !e care a 8n97@ato noi 8n şcoal7 la 9reea c;nd
originalul" ba chiar şi" co!iile au fost desenate" ca de !ild7 cele dou7 erici şi
ntarctida" cu ii de ani 8nainte de Colub.
-arta <iri /eis care !rezint7 o !arte a unei h7r@i ai ari a luii şi care a fost
g7sit7 8n )*G* !rintre r77@i@ele hareului sultanului turc detronat !rezint7 cu
claritate coasta real7 a ntarcticii" a2a cum ar ar)$a neaco!erit7 de ghe@uri" !recu şi
to!ografia interiorului continentului" a2a cum ar ar)$a f7r7 8n9elişul de ghea@7.
16ain;nduse regiunea interioar7 a ntarcticii" 8n 9ecin7tatea M7rii /oss" sa deonstrat
c7 ea a fost aco!erit7 de ghe@ari ti! de cel !u@in şase ii de ani" ceea ce 8nsean7
c7 originalul h7r@ii a fost desenat cu ult 8nainte ca istoria s7 fi 8nce!ut a fi scris7" !e
9reea !resu!usei tlantida şi a re!utatei ei culturi.
5 alt7 hart7 nuit7 ing Jaie World Chart" din )?=G" de aseenea co!ie
du!7 altele ult ai 9echi" !rezint7 deşertul 2ahara ca un @inut fertil cu ari lacuri"
a!e curg7toare şi oraşe" aşa cu de fa!t a fost c;nd9a" 8n 9reuri foarte 8nde!7rtate.
-arta 0uii Buache" din )+H+" co!iat7 du!7 o str79eche hart7 greceasc7" !rezint7
ntarctida Ade en@ionat c7 si!la ei e6isten@7 era doar b7nuit7 !;n7 8n )LG=" c;nd a
fost confirat7 ca dou7 ari insule des!7r@ite de o are interioar7. Dac7 a !utea
8nl7tura 8n9elişul de ghea@7" 8ntocai aşa ar ar7ta ntarctida" fa!t de

-.f

[

T
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)L?
onstrat deabia 8n zilele noastre cu !rile>ul e6!edi@iilor 8ntre!rinse 8n nul $eofizic
#nterna@ional" 8n )*?L. lte h7r@i !rezint7 unii ghe@ari din ti!ul ultiei ere glaciare" ale
c7ror ure sunt 8nc7 9izibile 8n unele !7r@i din 1uro!a" nglia şi #rlanda" iar !e o alt7
hart7 2tr;toarea Behring nu este trasat7" ea fiind str7b7tut7 de un ist" aşa cu a fost
odinioar7.
Tr7s7tura caracteristic7 a acestor h7r@i antice reco!iate o constituie fa!tul c7 !e ele
g7si trasate cu e6actitate coordonatele şi longitudinile Arealizare 8nf7!tuit7 8n e!oca
odern7 deabia la finele secolului al ]V###lea" ceea ce e9iden@iaz7 !osedarea cuN
noştin@elor de geoetrie sferic7" !recu şi folosirea unor instruente geodezice de
e6celent7 !recizie" ca şi !osibilitatea ca originalele s7 fi fost desenate 8n ur7 cu L
===)= === de ani" deci cu ulte 9eacuri 8nainte de 8nce!uturile istoriei noastre scrise.
 

Curioase fr;nturi de infora@ii astronoice corecte ne !ar9in de la !o!oarele din

antichitatea str79eche care du!7 cunoştin@a noastr7 nu !osedau telescoa!e gigantice
sau norale !entru a !utea ob@ine şi a ne oferi aseenea date" !rintre care: fa!tul c 7
Marte are doi sateli@i Acu distan@ele lor fa@7 de !lanet7" cei şa!te sateli@i ai lui 2aturn"
cele !atru luni ale lui Ju!iter" !recu şi fazele lui Venus Anuite Coarnele 8n cronicile
 babiloniene. u fost desco!erite chiar şi as!ectele unor stele 8nde!7rtate: constela@ia
2cor!ionul este nuit7 aşa !entru c7 are coad7" o coet7 8n interiorul constela@iei" dar
lucrul acesta se !utea distinge nuai cu un telesco! !uternic. De !artea cealalt7 a
oceanului" ayaşii din erica Central7" !oate ins!ira@i de o cultur7 anterioar7" nueau tot
2cor!ionul aceeaşi constela@ie. ADintre toate !o!oarele str79echi" calculul anului solar
realizat
)LP
C-/012 B1/0#T3

de ayaşi este 8n co!ara@ie cu calendarul stabilit de alte ci9iliza@ii" inclusi9 a noastr7

cel ai a!roa!e de realitate: HP?"G,G= zile" cifra e6act7 fiind HP?"G,GG zile. <e 7sur7 ce
cunoştin@ele ştiin@ifice au regresat 8n a!aren@7 de la a!ogeul lor din antichitate"
unele din infora@iile astronoice sau transforat 8n legende ca aceea a zeului
A!lanetei 4ranus" care şia de9orat Aecli!sat !ro!riile !rogenituri Alunile" !e care a!oi
lea 9oitat Afinalul ecli!sei. Deşi aseenea fenoene nu ai !uteau fi ur 7rite din !riN
cina dis!ari@iei a!aratelor o!tice" infora@iile astronoice sau !7strat !rin ituri
seire8igioase.
<oate c7 cea ai neobişnuit7 do9ad7 dintre toate c;te sunt !e lue des!re fa!tul c7 a
e6istat 8n trecutul Xe6tre de 8nde!7rtat o ştiin@7 foarte dez9oltat7 şi care 8nc7 se ai
afl7 la 8nde;na noastr7" este Marea <iraid7 din 1gi!t. Ti! de ii de ani aceasta a
fose considerat7 dre!t un l7caş de 8nor;ntare" deşi 8n tradi@ia co!@ilor o inoritate
descendent7 direct din 1gi!tul antic se sus@ine c7 !iraida este o co!ila@ie a
cunoştin@elor dat;nd din ti!ul doniei zeilor" ca ea se 9a do9edi a fi o carte cio!lit7
8n !iatr7" scris7 de 2urid unul din regii de dinain$eO Ao$opului care carte 9a fi citit7 8n
9iitor de aceia care 9or !oseda suficiente cunoştin@e !entru a o descifra. Caracterul Marii
<iraide de de!ozitar al infora@iilor a fost sesizat şi de inginerii francezi care )au 8nso@it
 !e %a!oleon 8n ca!ania din 1gi!t. olosindo dre!t !unct de triangula@ie ei au obser9at
c7 laturile !iraidei erau !erfect aliniate celor !atru !uncte cardinale" cu eridianul
longitudinal trec;nd e6act !rin 9;rful ei" şi c7 liniile diagonale du!7 ce şi ele str7bat
9;rful 8ndre!tate s!re nord 9or sec@iona cu !recizie Delta %ilului. 0inia !relungit7
s!re
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)L+
 

nord !rin !unctul de 8ntret7iere a diagonalelor de la baz7 9atrece doar la , ile distan@7
de <olul %ord" dar se !oate lua 8n considera@ie !osibilitatea ca 8n ti!ul secolelor care
au trecut de la construirea lor şi !;n7 8n !rezent <olul %ord s7şi fi odificat !ozi@ia.
2isteul nostru actual de 7surare a lungiilor se 8nteeiaz7 !e etru" a zecea
ilioana !arte dintrun eridian" siste stabilit de francezi chiar 8nainte de in9adarea
1gi!tului. Cotul !iraidal de ?= de inci folosit 8n 1gi!tul antic" care a !recedat cu ii de ani
etrul francez" este a!roa!e egal cu acesta 8n lungie" dar de fa!t este ai e6act" c7ci el
se 8nteeiaz7 !e a6ul !olar 8n loc de lungiea oric7rui eridian" care !oate oscila 8n
ra!ort de forele derelief ale !7;ntului.
 

4nele 7sur7tori f7cute la Marea <iraid7 cu cotul egi!tean rele97 uiitoare

cunoştin@e 8n leg7tur7 cu !7;ntul şi cu locul lui 8n sisteul solar" cunoştin@e uitate şi
redesco!erite nuai 8n e!oca odern7. cestea sunt e6!riate 8n ateatic7: !erietrul
 !iraidei este echi9alent cu nu7rul zilelor din an" res!ecti9 HP?"G,I dubl;nd !erietrul se
ca!7t7 echi9alentul unui inut dintrun grad la ecuatorI distan@a de la baz7 la 9;rf
7surat7 !e uchie este a şase suta !arte dintrun grad de latitudineI 8n7l@iea
ulti!licat7 cu )=* d7 a!ro6iati9 distan@a de la !7;nt la soareI !erietrul 8!7r@it la de
dou7 ori 8n7l@iea !iraidei d7 9aloarea lui n, H"),)P Acu ult ai e6act dec;t la
ateaticienii antici greci care au indicat H"),GLI greutatea !iraidei ulti!licat7 cu )=)?
da a!ro6iati9 greutatea !7;ntului. 6a !olar7 a !7;ntului se schib7 8n s!a@iu de
la o zi la alta Aaduc;nd o
l 4n @ol Ach K G"?, c.
)LL
C-/012 B1/0#T3

nou7 constela@ie a zodiacului 8n s!atele soarelui o dat7 la fiecare G G== de ani şi

a>unge la !ozi@ia sa ini@ial7 o dat7 la G? LG+ de ani" cifra !e care o c7!7t7 dac7 sunt
adunate laolalt7 diagonalele bazei. M7sur7torile efectuate la Caera /egelui din inteN
riorul Marii <iraide dau e6act diensiunile celor dou7 triunghiuri de baz7 !itagoreene:
G?H şi H,?" deşi ea a fost construit7 cu c;te9a ii de ani 8nainte de <itagoraI acestea
fiind doar c;te9a din coinciden@ele 7sur7torilor #a Marea <iraid7.
2e !une 8ntrebarea" de ce a fost ne9oie de o construc@ie gigantic7 şi at;t de co!licat7
 !entru aseenea infora@iiQ /7s!unsul ar !utea fi c7 8n ura unui şir de catastrofe
globale" su!ra9ie@uitorii care de@ineau 8nc7 facilit7@i tehnologice au dorit s7 transit7
9iitorului ştiin@a lor !rin i>loace care s7 nu !oat7 fi niicite" chiar dac7 toate 7rturiile
scrise şi toate libile de !e !7;nt ar !ieri. #n aceast7 !ri9in@7 trebuie re@inut fa!tul c7
atunci c;nd e6!loratori e6traterestri sosesc !e <7;nt sau c;nd sondele noastre s!a@iale
8nt;lnesc 8n druul lor alte ci9iliza@ii" ateatica şi ecua@iile ateatice sunt i>loace
efecti9e de stabilire a !rielor contacte" deoarece orice c7l7torie de genul acesta 9a a9ea
dre!t baz7 ştiin@a şi tehnologia 8nteeiate !e ateatic7. Mesa>ul !iraidei near !utea
dez97lui şi oferi 8n 9iitor ult ai ulte eleente infora@ionale" !e 7sur7 ce de9eni
ai abili 8n a le recunoaşte.
Cercet7torii Marii <iraide şi ai tradi@iilor co!te au o!inat c7 aceast7 uriaş7 structur7
constituie de!ozitul unui 7nunchi de cunoştin@e care ulterior sau risi!it şi sau !ierdut" cu
e6ce!@ia unei !7r@i care sa !7strat 8n legende. ceste 9estigii ale unei sau ale unor
ci9iliza@ii anterioare dez9oltate la scar7 ondial7"
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)L*

care ni se ! ar cunoscute" sar !utea s7 indice ca !e c;nd o anuit7 e9olu@ie a acestora

a fost ase7n7toare cu cea a ci9iliza@iei noastre ele au !rogresat 8n alte doenii" care nu
ne sunt failiare. 2tructuri gigantice de !iatr7 r7s!;ndite 8n luea 8ntreag7 sunt etichetate
cu origine necunoscut7" ceea ce 8nsean7 c7 nieni nu ştie cine lea ridicat 8n realitateI
ele se asea7n7 8ntre ele" 8n general" !rin construc@ie" !recu şi !rin alinierea la !lanete
la soare şi la lun7 şi la orbitele lor" la constela@ii şi la stele fi6e" ca şi la unele for@e"
 !osibil la c;!ul agnetic şi curen@ii Terrei. ceste relic9e !reistorice enigatice includ
 !iraidele de la Teotihuacan din Me6ic" oraşele arhaice din 'ucatan" ruinele !reincaşe
din nzii !eru9ieni şi liniile de la Valea %asc7I asi9ele ruine de la Tiahuanaco la o
altitudine de )H ?== de !icioare" st;ncile gigantice din #nsulele Britanice" 8ndeosebi
 

2tonehenge şi 9ebury" şi enhirele din Bretania Aunele din ele !7trunz;nd ad;nc 8n
oceanI ruinele !reistorice din insulele editeraneene" din 5rientul Mi>lociu şi din sia
de sudest" r77şi@ele ciclo!ice din Caroline" Marchize şi din alte insule din <acific"
structurile onolitice din Marea Caraibilor" lucr7rile !reistorice 8n !iatr7 din %ielba" 2!ania"
şi construc@iile de !iatr7 cu origine necunoscut7 din nordul fricii" inclusi9 din 1gi!t"
 !recu şi 8nşiruirea de ari o9ile din 2tatele 4nite" şi !iraidele arhaice din China.
<;n7 8n !ria decad7 a secolului nostru" locuin@ele din China erau 8nainte de a fi
construite orientate" la sfatul unui necroant" de aseenea anier7 8nc;t s7 beneficieze
de calea fericit7 şi de curen@ii care str7bat luea 8n lung şi 8n lat Ade reaintit c7" din
c;te cunoaşte" !ria busol7 a fost f7urit7 8n China.
)*=
C-/012 B1/0#T3
 

4n coentator !ers!icace al !eisa>uiui arhitectural chinez" dr. 1rnst Borschann" obser9a

c7 te!lele" !agodele" !a9ilioanele sunt dis!use radial fa@7 de un centru" suger;nd c;!ul
agnetic terestru. 5biceiul de a se orienta du!7 liniile de energie terestr7 A8n liba
chinez7  fen2ui, adic7 9;nta!7 !osibil7 r77şi@7 a unei ştiin@e c;nd9a a9ansat7 a fost
etichetat dre!t su!ersti@ie feudal7 şi abandonat 8n !rezent" deşi o alt7 for7 de
su!ersti@ie acu!unctura care şi ea !oate c7 este o relic97 ştiin@ific7 9alabil7" cauflat7
dea lungul 9eacurilor sub antia agiei" a fost 8n7l@at7 !e !ozi@ii de res!ectabilitate de
c7tre regiul chinez actual.
Dac7 for@ele agnetisului şi ale antiagnetisului fuseser7 st7!;nite şi dez9oltate din
cele ai 9echi ti!uri" !;n7 la acel !unct c;nd gra9ita@ia ea 8ns7şi o for7 a
agnetisului a !utut fi canalizat7 la fel ca toate celelalte for@e ale naturii" atunci a
 !utea ob@ine e6!lica@ii 9alabile cu !ri9ire la odul cu au fost realizate unele construc@ii
a!arent i!osibile din !unct de 9edere tehnologic" 8ntre care se nu7r7 ul@i din
onoli@ii st;ncoşi ce !ar a fi aduşi !e calea aerului şi coco@a@i !e crestele un@ilor sau
az9;rli@i !e buza !r7!7stiilor.
#ntrig7 ideea c7 unele resturi ale tehnicii electroagnetice din antichitate ar !utea
 !rote>a şi ast7zi unele secrete 8nc7 neelucidate ale !iraidelor egi!tene res!ecti9
8nc7!eri sigilate 8n interiorul construc@iilor. De c;t9a ti! se afl7 8n curs de a!licare
 !roiectul de !7trundere 8n structurile interioare ale !iraidei lui efren de la $izeh" !rin
sondarea aselor de !iatr7 cu a>utorul razelor cosice. /ealizarea !roiectului a fost
diri>at7 de dr. r $ohed" de #a 4ni9ersitatea 1in 2has" Cairo" folosind !rintre alte
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)*)

echi!aente un co!uter nou #.B.M. ))H=. Deşi testele au fost realizate cu deosebit7
co!eten@7" 8nregistr7rile f7cute !e !arcurs asu!ra aceleaşi zone nu se ase7nau deloc"
diferind de la o zi la alta. Dr. $ohed s!unea: Desfide toate legile cunoscute ale
electronicii şi ale ştiin@ei... şi este i!osibil din !unct de 9edere ştiin@ificQO #ntrun articol
din Times A0ondra se scria: ... 2!eran@ele unor desco!eriri ari sau liitat la o
ul@ie de siboluri li!site de sens..." iar dr. $ohed" recunosc;nd eşecul eforturilor
de!use !;n7 8n acel oent" a declarat: ... #n !iraid7 ac@ioneaz7 anuite influen@e
care nu @in seaa de legile ştiin@ei.... Ceea ce ni se !are o 8nc7lcare a legilor ştiin@ei" 8n
cazul acesta 9a !utea fi !ur şi si!lu ac@iunea altor legi" ori folosirea sau odificarea
unor legi !e care nici ast7zi nu le 8n@elege tensiuni şi eforturi ce re!rezint7 for@ele
ascunse ale !7;ntului" !lanetelor" soarelui" lunii şi stelelor.
 

#n cartea sa The Hie @"er '$lan$is A<ri9ire asu!ra tlantidei" John Mitchell se refer7 la
unitatea culturii !reistorice" s!un;nd: <7;ntul este !res7rat cu aseenea lucr7ri de
construc@ii şi de tehnologie !reistoric7 legate de folosirea agnetisului !olar. 1l o!iN
neaz7 c7 tr7i 8n interiorul unor str79echi structuri ale c7ror diensiuni 9aste leau
f7cut" !;n7 acu" s7 r7;n7 in9izibile" f7c;nd leg7tura 8ntre arile relic9e de st;nci
uriaşe ale !reistoriei care d7inuie 8nc7 !e c;!ii şi !e crestele un@ilor" 8n deserturi şi 8n
 >ungl7" !recu şi sub a!ele 7rilor şi oceanelor. Du!7 !7rerea sa" filosofii acelor 9reuri
socoteau c7Y !7;ntul este o fiin@7 9ie" cu tru! !ro!riu şi ea la fel ca toate creaturile
 !osed7 siste ner9os care se su!une influen@elor c;!ului agnetic. Centrii ner9oşi ai
 !7;ntului cores!undeau cu !unctele edicinii chi
)*G
C-/012 B1/0#T3
 

neze de acu!unctura !e cor!ul oenesc şi erau !rote>a@i şi sl79i@i !rin cl7diri sacre" ele
8nsele fiind f7urite ca icrocososuri ale ordinii cosice...
#ndicii des!re !osibila e6isten@7 a unei sau a unor ci9iliza@ii ondiale 8n trecutul
8nde!7rtat care au !ierit datorit7 catastrofelor naturale sau !ro9ocate artificial cu ult
8nainte de 8nce!uturile consen7rilor istoriei oderne" cu a!ro6iati9 !atru ilenii 8nainte
de era noastr7 deci aseenea sene su!ra9ie@uiesc 8n are 7sur7 !rin fragentele
ştiin@elor a9ansate de odinioar7 transise !rin 9iu grai" din genera@ie 8n genera@ie" sau !rin
cronici. Cl7diri sau onuente care neau !ar9enit" !oate" dintro aseenea !erioad7"
oric;t de i!un7toare ar fi ele" sunt greu dac7 nu i!osibil de datat" 8n !lus"
 !erioada !e care a acordato ca ti! !entru a!ari @ia şi e9olu@ia oului ci9ilizat nu este
suficient7 !entru f7urirea acestor culturi foarte i!otetice. Totuşi" recentele desco!eriri
f7cute de dr. 0ouis 0ea(ey şi Mary 0ea(ey la 5ldu9ai $eorge" Tanzania" !recu şi cele
f7cute de /ichard 0ea(ey 8n enya" indic7 fa!tul c7 oul !riiti9 ar fi !utut a!7rea 8n
ur7 cu G === === de ani" iar 9echiea uneltelor g7site 8n !eşterile de la Vallonet"
ran@a" a fost stabilit7 la l === === de ani. 2tudiinduse craniul oului de CroMagnon
Aa!reciat" 8n general" c7 a tr7it cu H= ===H? === de ani 8naintea erei noastre sa obser9at
c7 9oluul craniului acestuia Aşi i!licit diensiunea creierului res!ecti9 era cel !u@in
egal cu al nostru" iar uneori chiar su!erior.
<e c;nd inunatele !icturi de aniale din !eşterile ran@ei A8n !rezent unele din ele
sub ni9elul solului au fost acce!tate ca oştenire a !atrioniului uni9ersal" alte 7rturii
artistice ai !u@in cunoscute ar !utea deterina o ree9aluare fundaental7 a 9;rs
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)*H

tei oului ci9ilizat. Desenele scri>elite !e buc7@i netede de st;nc7 la 0ussaclesCh;teau6"

ran@a" acce!tate ca f7c;nd !arte din e!oca oului ca9ernelorXU sunt dea dre!tul
incredibile !rin con@inut: cu ii de ani 8nainte de ceea ce noi nui zorii ci9iliza@iei au
fost re!rezenta@i oaeni 8n @inut7 neaşte!tat de odern7" 8n9eş;nta@i 8n robe" 8nc7l@a@i cu
cize" !urt;nd cing7tori" !7l7rii şi !elerine" iar b7rba@ii au b7rbile şi ust7@ile rase.
lte !icturi sofisticate de !e !ere@ii unor !eşteri din frica de 2ud" a!ro6iati9 din
aceeaşi !erioad7" !rezint7 c7l7tori albi" 8br7ca@i 8n 9eşinte elaborate" dar
neidentificabile" afla@i 8n ceea ce ar !utea fi un safari !reistoric sau o e6!edi@ie de
e6!lorare.
Conce!@ia des!re e9olu@ia !reistoric7 !ostuleaz7 c7 un ti! de o a succedat altui
ti! oen esc !e scar7 e9oluti97 ascendent7" cele ai ada!tate şi ai bine dez9oltate
 

s!ecii lu;nd locul celei care era ai !riiti97. 0ucrul acesta este 8ndeobşte ade97ratI totuşi
ti!ul de CroMagnon ai e9oluat şi ti!ul de %eandertal" ai s7lbatic !e care )a
8nlocuit 8n cele din ur7 au !utut coe6ista Aca şi alte ti!uri 8n lunga istorie a
<7;ntului" situa@ie !e care o 8nt;lni chiar şi 8n zilele noastre" 8n ustralia de !ild7
unde !o!ula@ia cu!rinde deo!otri97 sa9an@i atoişti şi aborigeni.
Dac7 au e6istat c;nd9a" deult" ci9iliza@ii su!erioare" 8naintea celor cunoscute de noi"
atunci e logic s7 ne aşte!t7 c7 9or su!ra9ie@ui indicii care s7 do9edeasc7 li!ede Adac7
se !oate 9orbi de li!ezie 8n arheologie c7 aseenea culturi a9ansate din !unct de
9edere tehnologic au e6istat nu cu c;te9a ii" ci cu ulte ii de ani 8nainte. Totuşi"
aşa cu sar !etrece cu !ro!ria noastr7 ci9iliza@ie dac7 ar fi Xnii
C-/012 B1/0#T3

cit7" a>oritatea cl7dirilor" aşinilor" obiectelor anufacturate ar !utrezi" rugini sau sar
8!r7ştia şi ar 
de9eni de nerecunoscut 8n c;te9a ii de ani. 2e !oate
U[
 !resu!une c7 ure 9or su!ra9ie@ui dac7 ele au fost 8ngro!ate de işc7rile tectonice ale
scoar@ei !7;ntului" ori ar fi !rinse şi congelate 8n ghe@urile 9eşnice de la <olul %ord
şi <olul 2ud sau ar fi 8nghi@ite de 7ri şi oceane" r7;n;nd ascunse !e fundurile a!elor.
Dez9oltarea odalit7@ii de datare cu a>utorul carbonului )," !otasiului" argonului"
uraniului şi thoriului" al dendrocronologiei Aetoda de datare !e baza inelelor co!acilor" al
teroluiniscen@ei şi al altor i>loace" au zdruncinat unele din 9echile noastre teoriides!re
8nce!uturile ci9iliza@iei. 5 in7 de fier din %genya" 0esotho" era e6!loatat7 de ineri
necunoscu@i acu ,H === de ani. 4nelte de !iatr7 g7site 8n #ran au o 9echie de )==
=== de ani. Mineritul cu!rului !e scar7 larg7 se !ractica la nord de Michigan" du!7 toate
a!aren@ele" cu ii de ani 8nainte de indienii localnici. 0a Wattis" 8n 4tah" un nou tunel
s7!at 8ntro in7 de c7rbune a nierit 8ntro serie de galerii neb7nuite şi cu 9;rsta
necunoscut7. C7rbunele g7sit 8n ele era at;t de degradat 8nc;t nu se !utea folosi la ars.
 %u e6istau legende des!re aceste ine" iar indienii nu foloseau tehnica galeriilor !entru
e6tragerea inereurilor.
<e 7sur7 ce oul 8n eforturile sale de a e6!lora !7trundea tot ai ad;nc 8n subsol"
scule şi obiecte anufacturate au fost sur!rinse şi au r7as 8ncrustate 8n c7rbune" st;nc7"
ori 8n alte straturi" cu o 9echie at;t de are 8nc;t nu se !ot a!recia dec;t cu a!roN
6ia@ieI ura unei 8nc7l@7ri" desco!erit7 la isher Canyon" 8nti!7rit7 8ntro f;şie de
c7rbune" sa estiat c7 are o 9echie de )? === === de ani. Ti!arul unei
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)*?

t7l!i de !antof sau de sandal7 cu striuri a r7as i!riat 8ntro st;nc7 de gresie 8n
subsolul deşertului $obi" !robabil cu ulte ilioane de ani 8n ur7. #n conturul fosilizat al
unei sandale" desco!erit la Delta" statul 4tah" au fost g7si@i 8ncrusta@i trilobi@i" aniale
arine din <aleozoic care se crede c7 au dis!7rut acu G== === === de ani. 4n schelet
fosilizat de o" e6ca9at 8ntro in7 din #talia" se afla 8ntrun strat a c7rui 9echie sa
a!reciat a fi de ai ulte ilioane de ani.
5 bucat7 de cuar@ g7sit7 8n California a9ea 8ncrustat 8n ea un cui" 8ntocai insectelor
 !reistorice sur!rinse şi 8ngro!ate 8n chihlibarul din Marea %ordului. 5 bucat7 de
felds!at dezgro!at la bbey Mine din Treasure City" %e9ada" 8n )LP?" con@inuse un şuN
rub etalic de doi inci lungieI şurubul se o6idase dar 8şi l7sase ti!arul şan@urilor *n
in$eriorul felds!atului" a c7rui 9echie sa calculat c7 era de c;te9a ilioane de ani. #n
 

secolul trecut" la 2chondorf" l;ng7 Voc(labriic(" 8n ustria" un ic obiect un fel de

cubule@ de fier cu latura sub un centietru a fost g7sit 8n interiorul unui bloc de
c7rbune. 4n ş7n@ule@ fusese s7!at 8n >urul cubului" ale c7rui col@uri !7reau rotun>ite cu o
unealt7 ecanic7. Bine8n@eles c7 nu sa !utut da nici o e6!lica@ie la ce folosise sau cu
a>unsese cubule@ul s7 fie !rins 8n blocul de c7rbune" cu ilioane de ani 8n ur7.
2a !7strat o relatare din !erioada cuceririi <eruului de s!anioli" 8n leg7tur7 cu
desco!erirea unui cui 8ntrun bloc de calcar de c7tre o echi!7 de ineri indieni condus7
de un s!aniol. #ncidentul a !ro9ocat consternare nu din !ricina 9echiii obiectului" ci !entru
c7 fierul nu era cunoscut 8n erica 8nainte de in9azia s!aniol7.
)*P
C-/012 B1/0#T3
 

4n astodont a fost e6ca9at şi scos la su!rafa@7 la Blue 0ic( 2!rings" 8n entuc(y"

de la ad;nciea de dou7s!rezece !icioare. Continu;nduse s7!7turile" sa desco!erit o
 !ardoseal7 din !ietre cio!lite şi 8binate la trei !icioare sub !achider. cesta este unul
din ulti!lele e6e!le de lucr7ri str79echi 8n !iatr7 desco!erit7 8n 2tatele 4nite" a c7ror
datare !rin analogie cu obiectele de la acelaşi ni9el sau de la ni9el su!erior Aca 8n cazul
astodontului nu a fost acce!tat7.
Cazurile acestea" ca şi altele ase7n7toare" sunt at;t de greu de e6!licat istoriceşte
8nc;t unii se 8ndoiesc dea binelea de realitatea lor" !e c;nd al@ii le atribuie 9izitatorilor
e6traterestri care şiau l7sat urele !aşilor 8n luea noastr7 8n e!oci at;t de 8nde!7rtate"
c;nd ceea ce azi se !rezint7 ca o roc7 solid7 constituia !e atunci o zon7 aleabil7 şi
9;scoas7.
1ste" totuşi" !osibil ca urele !aşilor şi obiectele si!le s7 fi a!ar@inut unei rase de
oaeni care a tr7it 8n 9reuri str79echi !e !7;nt" iar desco!erirea urelor lor 8n ine s7
nu 8nsene dec;t c7 ci9iliza@ia res!ecti97 a e6istat 8n trecutul at;t de 8nde!7rtat 8nc;t nu sa
 !utut !7stra dec;t ceea ce a aco!erit !7;ntul sau a r7as 8ncrustat 8n alte aterii" şi 8nc7
nici atunci nu au !utut s7 fie identificate. 5are c;te do9ezi 7runte au fost distruse dea
lungul secolelor" !7str;nduse doar c;te9a enige care s7 ne ofere şi altce9a dec;t legende
des!re ci9iliza@iile dinaintea zorilorQ
0egendele şi siluetele unor s!ecii de aniale dis!7rute de deult" dar uşor de
recunoscut" !ot oferi de aseenea indicii des!re 9echiea de !ro!or@ie antic7 a culturii
uane. 4n astfel de anial foarte ase7n7tor to6odonului" a fost re!rezentat !e !iesele
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)*+

de ceraic7 dezgro!ate la Tiahuanaco" oraş situat la trei ile şi >u7tate 8n7l@ie 8n nzii
 boli9ieni. To6odonul" un soi de hi!o!ota" se considera dis!7rut cu ult 8nainte de
a!ari@ia ci9iliza@iei uaneI 8n orice caz" habitatul lui nu 8l constituia un !latou ster! la
altitudinea de )H ?== de !icioare" cu este cel de la Tihuanaco" du!7 cu regiunea
res!ecti97 nu oferea condi@ii !rielnice !entru dez9oltarea unei ari culturi. Cu toate acestea"
ulti!le 7rturii ca" de !ild7" terenurile terasate !entru cultura !orubului dincolo de
liita actual7 a z7!ezilor din un@ii 8ncon>ur7tori" !recu şi un #ac ad;nc cu faun7 arin7"
atest7 c7 8ntreaga zon7 a fost c;nd9a" !robabil cu ii de ani 8n ur7" la ni9elul 7rii"
c;nd Tihuanaco a fost construit !e coast7.
<e !latoul Mar(ahuasi" l;ng7 en(o" 8n <eru" se afl7 nişte st;nci gigantice cio!lite" 8n
unele cazuri cu 8ntregul !isc odificat 8n od artificial. ceste scul!turi dat;nd din
 !erioada !reincaş7" deşi deteriorate de scurgerea 9eacurilor şi ileniilor" se !ot
 

obser9a şi distinge cu uşurin@7 c7 re!rezint7 lei" cai" c7ile şi elefan@i" aniale care se
 !resu!une c7 nu tr7iau 8n erica de 2ud nici !e 9reea oului ci9ilizat. 0a fel" 8n
<eru" !e diferite obiecte de ceraic7 dezgro!ate din ruinele unui oraş costal" l;ng7 <isco"
g7si desenate laa cu co!ita a9;nd cinci des!ic7turi" aşa cu se !rezenta acest anial cu
ii de ani 8n ur7" de9enind !arico!itat7 ult ai t8rziu.
Contururi de aniale care !ar a fi dinosauri au fost g7site s7!ate 8n fora@iuni
st;ncoase" at;t 8n erica de %ord" c;t şi 8n cea de 2ud. #ns7 deoarece şo!;rlele obişnuite"
iguanele" şi cele nuite onştrigila se asea7n7 cu str7oşii dinosauri" este greu
l 2!ecie de şo!;rle 9eninoase.
)*L
C-/012 B1/0#T3
de deterinat dac7 desenele cio!lite redau onştri !reistorici sau şo!;rle obişnuite. 4n
caz ase7n7tor este acela al !ictograei de origine indian7 sau !reindian7 ce re!rezint7 P
şo!;rl7 are al c7rei contur a fost cio!lit !e o st;nc7 de la Big 2andy /i9er" din 5regon.
Totuşi" desenul are o are ase7nare cu un stegosaur.
16!edi@ia Doheny a g7sit" 8n )*G," desene !reistorice de o e6tre7 9echie cio!lite 8n
st;nca de la -a9asu!ai Canyon" l;ng7 $rand Canyon AMarele Canion. 5 astfel de
 !ictogra7 ar7ta un o atac;nd un aut" un tablou !e care nu te aşte!tai s7)
8nt;lneşti 8n erica unde oul din !unct de 9edere geologic este o a!ari@ie relati9
recent7. <rintre alte !ictograe se afla una ce red7 cu ult7 acurate@e un tiranosaur 8n
 !ozi@ie 9ertical7" s!ri>ininduse !ar@ial !e coad7" e6act cu a fost el reconstituit ulterior 8n
uzee. lte scul!turi !reistorice aflate dea lungul azonului şi al afluen@ilor s7i
 !rezint7 ceea ce !ar a fi alte aniale antedilu9iene" 8ndeosebi stegosauri.
0;ng7 satul cabaro" Me6ic" 8n ti!ul e6ca97rilor !e un şantier au fost dezgro!ate
ai ulte statuete de lut. Desco!erirea a st;rnit senza@ie şi tulbur7ri 8n luea
arheologic7" ce au durat ul@i ani" c7ci statuetele re!rezentau iniaturi de rinoceri" c7N
ile" cai" aiu@e uriaşe" !recu şi dinosauri din era Mezozoic7. ADesco!erirea a fost
discreditat7 ai t;rziu" deoarece Waldear Julsrud" autorul ei" oferinduse s7 cu!ere
nuai statuetele 8ntregi ia 8ncura>at !e indienii localnici s7 fac7 re!roduceri du!7
statuete. Testele efectuate cu carbon ), au indicat c7 figurinele a9eau o 9echie de
H=== !;n7 la P?== de ani. 4na din figurine se7na at;t de bine cu un ti! de dinosaur
nuit brahiosaur 8nc;t" dac7 nu ar fi
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
)**
e6istat !recizarea 9echiii lui geologice" se !utea crede c7 artistul care a f7urito a 97zut
cu ochiis7i fiara.
a!tul c7 oul din 9reurile str79echi a desenat şi f7cut iniaturi de aniale
ase7n7toare dinosaurilor nu constituie" de bun7 sea7" do9ada c7 lea şi 97zut Adeşi sar
 !utea s7 #e fi 97zut oasele. Balaurul #ui 2f. $heorghe" dragonii chinezeşti" !recu şi fanN
tasele cu as!ect de dragon Asiruşi" !ortretizate !e zidurile Babilonului" nici !e de!arte nu
se !oate s!une c7 sunt realit7@i fizice. Totuşi" anuite detalii sugereaz7 c7 oul din
9reurile str79echi sar fi !utut i9i ult ai de9ree dec;t se crede" 8n general" şi c7
a a9ut dea face cu unele aniale !resu!use a fi dis!7rut 8ntre ti!.
5 sea7 de aniale care au su!ra9ie@uit au fost localizate 8n ultia !erioad7 a erei
ter@iare. Totuşi unele !ictograe re!rezint7 re!tile din era ezozoic7" care au e6istat deci
cu ult 8nainte de a!ari@ia oului" fa!t ce ne sugereaz7 o e6!lica@ie şocant7. Dac7 a
e6istat o ci9iliza@ie foarte a9ansat7 cu ult 8naintea e!ocii noastre" curiozitatea ştiin@ific7
 

)ar fi !utut 8ndena !e o s7 caute şi ar fi g7sit urele dinosaurilor" aşa cu a !rocedat
şi noi" la 9reea noastr7. Du!7 ce aceast7 ci9iliza@ie su!erioar7 a dis!7rut" cunoştin@ele
acuulate sau !utut transite !rin legende Ades!re balauri şi !ictograe. 27 ne
ainti" totodat7" c7 doar cu 9reo sut7 şi ce9a de ani 8n ur7" tradi@ionaliştii noştri
e6!licau !rezen@a enorelor fosile 8ngro!ate 8n subsol" !retinz;nd c7 Dunezeu lea !us
acolo la facerea luii.
#n lucrarea sa (e 're +o$ $he 5irs$ A%u sunte noi !riii ndre Toas trateaz7
anacronisele istorice şi se refer7 la craniul unui auroch Aboul salba
G==
C-/012 B1/0#T3
 

tic din e!oca !reistoric7 care a fost dezgro!at" iar acu se afl7 8n Muzeul <aleontologic
de la Mosco9a. Craniul" 9echi de c;te9a sute de ii de ani" are 8n frunte un ic orificiu
cauzat 8n od e9ident de un !roiectil rotund. 0i!sa cr7!7turilor radiale" c7ldura şi 9iteza
 !roiectilului" !recu şi fora sugereaz7 un glon@. <resu!usul !roiectil nu a fost tras
du!7 oartea anialului" in9estiga@iile 8ntre!rinse rele9;nd c7 rana sa 8nchis la c;t9a
ti! du!7 ce ea fusese cauzat7. Mai e6ist7 un e6e!lu ase7n7tor !7strat 8n 0ondra" un
craniu uan desco!erit 8ntro ca9ern7 din 3abia" 9echi de ,= === de ani" cu un orificiu 8n
 !artea st;ng7 şi tot f7r7 cr7!7turi radiale" ca şi 8n cazul !recedent. <osibilit7@ile i!licate de
aceste 8!uşc7turi !reistorice" dac7 8ntrade97r au fost aşa ce9a" sunt şocante.
ceste desco!eriri izolate şi care se !reteaz7 la di9erse inter!ret7ri" rele97
 !robabilitatea e6isten@ei oului ci9ilizat !e <7;nt cu ult ai 8nainte dec;t sa !resu!us
8n trecut. Chiar dac7 nu consider7 c7 ci9iliza@ia a fost adus7 !e Terra de e6traterestri"
aşa cu sa sus@inut adesea" tot ar fi r7as destul ti! şi s!a@iu 8n istoria !lanetei
noastre !entru dez9oltarea uneia sau chiar a ai ultor ci9iliza@ii ca!abile s7 se
autoanihileze !rin r7zboaie" ori care au fost niicite din cauza deregl7rilor din ediul
abiant sau a altor for@e !e care leau declanşat in9oluntar.
<ro!ria noastr7 cultur7" dac7 acce!t7 ca !unct de !ornire ileniul al !atrulea
8.Ch." a !rogresat de la agricultura !riiti97 şi6reşterea anialelor la e!oca fisiunii
nucleare 8n nuai P=== de ani. ^in;nd seaa de 9;rsta oenirii" 8n general" a fost ti!
din belşug !entru ca alte ci9iliza@ii s7 a>ung7 a!ro6iati9 la ni9elul ci9iliza@iei noastre
actuale. /ee6ain;nd unele 7rturii str79echi care au a>uns !;n7 la noi"
TRIUNGHIUL B1/M4D105/ 
G=)

ne d7 seaa c7 uanitatea atinsese c;nd9a ca!acitatea noastr7 de distrugere. luzii

des!re e6!lozii !uternice la su!rafa@a !7;ntului g7si 8n  Biblie A2odoa şi $oora" 8n
iturile greceşti şi 8n ulte din legendele indienilor din erica de %ord şi erica de
2udI 8ns7 doar 8n cronicile str79echi ale #ndiei" co!iate şi r7sco!iate din antichitatea
 !reistoric7" g7si descrise cu considerabil7 a7nun@ie folosirea şi efectul a ceea ce se
asea7n7 8ndea!roa!e cu e6!loziile atoice din ti!ul r7zboiului.
/eferiri neaşte!tate la aseenea realiz7ri ale ci9iliza@iei noastre tehnologice actuale
 !ot fi de!istate 8n ulte scrieri str79echi ale #ndiei" care" s!re deosebire de cele din
luea a!usean7" au fost sal9ate de foc şi distrugere. /eferirile creeaz7 senza@ia c7 ele au
fost scrise 8n zilele noastre şi nu cu ii de ani 8n ur7" trat;nd !roblee ce !ri9esc
relati9itatea ti!ului şi s!a@iului" legea gra9ita@iei" natura cinetic7 a energiei" !recu şi
teoria atoic7. #n şcoala de ştiin@7 Vaişeşi(a" filosofii indieni au dez9oltat" ori au !7strat"
teoria c7 atoii sunt 8n ne8ncetat7 işcare. 1i au 8!7r@it ti!ul 8n frac@iuni incredibile
 

de secund7" dintre care cea ai infinitezial7 era !erioada care 8i trebuie atoului s7
str7bat7 !ro!ria unitate de s!a8iu.
/eferiri ce sun7 sur!rinz7tor de oderne abund7 8n  Mahabhara$a, gigantica e!o!ee
indian7 de !este G== === de 9ersuri" 8n care g7si !reocu!7ri des!re crearea cososului"
des!re religie" ritualuri" obiceiuri" istorie şi legende des!re zei şi eroi din #ndia antic7. 2e
 !resu!une c7 e!o!eea a fost scris7 cu H?== de ani 8n ur7" dar ea se refer7 la
e9eniente care sau !etrecut cu ii de ani 8nainte. 4n nu7r de 9ersuri din
 Mahabhara$a con@in descrieri !line de 9ia@7 şi
G=G
C-/012 B1/0#T3
 

co!etente ale unor scene care !ar s7 redea un r7zboi atoic. C;nd !e la sf;rşitul
secolului trecut cercet7torii a!useni 8n doeniul filosofici şi religiilor studiau
 Mahabhara$a Ao traducere fusese realizat7 8n )LL," 8n od firesc ei au considerat dre!t
fantezii !oetice frec9entele şi curioasele referiri detaliate la str79echi 9ehicule s!a@iale
:imana;, la energia !ro!ulsoare şi la odul cu !ot fi recunoscute aerona9ele inaice.
/eferiri şi ai ciudate e6ist7 des!re o ar7 care !araliza ostile duşane :mahanas$ra care
 !ro9oca !ierderea cunoştin@ei" !recu şi des!re un 9ehicul dublu eta>at care" 8n ti!ul
zborului" az9;rlea fl7c7ri roşii 8n 97zduh !rin ulti!lele sale ferestre" 8nc;t !7rea o
coet7... 8n regiunile astrale şi solare. Trebuie @inut seaa c7  Mahabhara$a a fost tradus7
cu ulte decenii 8nainte ca s7 fi a!7rut aerona9ele" gazele otr79itoare sau
neuro!aralizante" rachetele diri>ate de o şi boba atoic7. seenea lucruri nu 8nsenau
niic altce9a !entru cititorii din e!oca 9ictorian7 dec;t in9en@ii ale iagina@iei. lte
en@iuni din Mahabhara$a au fost descifrate de cercet7torii occidentali 8n 7sura 8n care
se refereau la are cu as!ect relati9 odern sau !ri9eau energia controlat7 a focului
diferite ti!uri de !iese de artilerie şi rachete" gloan@e de fier" obuze de !lub" e6!lozi9e
f7urite din sal!etru" sulfura şi c7rbune de len" obuze reacti9e ca!abile s7 !ul9erizeze
 !or@ile cet7@ilor" !recu şi agneas$ra, tunul cilindric care f7cea un zgoot de tunet. Deşi
aceste referiri !ro9eneau din #ndia antic7" ele nu au uluit !e cititori" iar unii leau socotit
inad9erten@e" ori sc7!7ri ale traduc7torilor indieni ;na@i de dorin@a uşor de 8n@eles
de a ar7ta luii c 7: 9ede@i" noi lea a9ut 8naintea 9oastr7.

^j^^,f 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G=H

lte are isterioase en@ionate 8n  Mahabhara$a, care ini@ial !7reau li!site de sens"
au fost ai bine 8n@elese 8n ti!ul !riului r7zboi ondial. 4n coentator ilitar indian"
/achandra Di(shitar" rele9a 8n lucrarea sa (ar in 'ncien$ !ndia A/7zboiul 8n #ndia antic7
c7 r7zboiul descris 8n  Mahabhara$a sa desf7şurat cu folosirea aero!lanelor oderne" adic7
X"imana şi ara nuit7 Xmahanas$ra care aducea ostile 8n stare de inconştien@7"
echi9alent7 gazelor otr79itoareI de aseenea a scos 8n e9iden@7 folosirea s7ge@iidecea@7"
care !roducea o !erdea dens7 de caufla>" şi a co!arat X$a2$ra ca!abil7 s7 ucid7 un
are nu7r de inaici deodat7 cu e6!lozi9ele oderne. 4nii sa9an@i din secolul trecut şi
 

unii ofi@eri britanici din ti!ul !riului r7zboi ondial au recunoscut unele din arele
redesco!erite 8n Mahabhara$a= alte are descrise 8n e!o!ee !7reau at;t de ne8nchi!uit"
8nc;t 8nsuşi !rinci!alul ei traduc7tor" <. Chandra /oy" sublinia" 8n introducere: Cititorului
englez al acestei c7r@i ulte lucruri i se 9or !7rea ridicole.
Ceea ce era isterios sau ridicol !rin )LL= şi chiar 8n ti!ul !riului r7zboi ondial"
nu ai constituie o enig7 !entru nieni din luea actual7 nesigur7. Citatele care
ureaz7 des!re desf7şurarea unui r7zboi antic" deşi scrise cu ii de ani 8nainte de era
noastr7 atoic7" ne sunt 8nfior7tor de failiare. #at7 descrierea unei are s!eciale lansat7
8!otri9a aratelor duşane: 4n singur !roiectil con@ine toat7 energia 4ni9ersului. 5
coloan7 incandescent7 de fu şi fl7c7ri" str7lucitoare c;t zece ii de sori la un loc sa
8n7l@at 8n toat7 s!lendoarea sa... era o ar7 necunoscut7" un tr7snet de fier" sol al or@ii"
care a transforat 8n cenuş7" 8n 8ntregie" neaurile Vrişni şi
G=,
C-/012 B1/0#T3
 

nda(ha duşanii 8!otri9a c7rora a fost folosit7 araY... Tru!urile erau arse
at;t de r7u 8nc;t nu ai !uteau fi recunoscute. <7rul le arsese" unghiile le c7zuser7"
oale şi ulcele sau f7cut @7nd7ri f7r7 o !ricin7 a!arent7" iar !7s7rile au albit. Du!7
c;te9a ore toate alientele erau infectate... ca s7 se sal9eze de focul acesta"
solda@ii sau az9;rlit 8n a!7 cu tot echi!aentul" ca s7 se s!ele... ceast7 ar7
 !uternic7l... a 7turat ul@iea lu!t7torilorY" cu cai" elefan@i şi care... şi lea
s!ulberat ca frunzele uscate 8n 9;nt... şi !7reau ca nişte !7s7ri fruoase... ce 8şi
luau zborul dinUco!aci...
#n loc de a descrie efectele 9izuale !ro9ocate de e6!lozia su!erarei ca !e un
nor 8n for7 de ciu!erc7" cel care a scris" lea co!ilat sau !ur şi si!lu lea
iaginat" le descrie ca !e nişte nori ari" deschiz;nduse unul deasu!ra celuilalt ca
un şir de ubrele giganticeI o !rezentare diferit7 de a noastr7" dar cu ulte
eleente ase7n7toare.
 %e sunt date chiar şi diensiunile arei sau ale bobei: 4n fulger fatal"
 !recu coasa or@ii" care 7sura trei co@i şi şase !icioare... 8nzestrat cu for@a
tr7snetului lui #ndracelcuo iedeochi... care niiceşte toate fiin@ele 9ii...
#at7 cu este descris7 ciocnirea 8n 97zduh a dou7 rachete:
Cele dou7 are sau 8nt;lnit la >u7tatea druului 8n 97zduh. <7;ntul cu
un@ii" 7rile şi to@i co!acii sau cutreurat" fiin@ele au si@it c7ldura eanat7 de
energia arelor şi tot ce era 9iu a resi@it efectul d7un7tgr. Cerurile au fost
cu!rinse de fl7c7ri" iar cele zece !uncte ale orizontului sau u!lut de fu.
Marea conflagra@ie descris7 8n  Mahabhara$a este

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^f^^^^^^^^^^fff" '"r mr r rrrr 

^^^^^^^^^^f 
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G=?
asociat7 de ul@i cu in9azia subcontinentului indian de c7tre arienii 9eni@i din nord.
 

<o9estea 8ns7 !utea fi redat7 8n tereni inteligibili şi @in;nd seaa de e!oc7 aşa cu
este cazul  !liadei f7r7 a recurge la fic@iune ştiin@ific7 şi la !rezentarea ti!urilor de are
 !rofetice.
1ste cazul" totuşi" s7 sublinie c7 scheletele desco!erite 8n str79echi aşez7ri oene@ti de
la Mohen>oDaro şi -arra!a A<a(istan" erau e6tre de radioacti9e. #n od concret nu se
cunoaşte niic des!re aceste localit7@i" dec;t c7 au !ierit brusc.
Descrierile str79echi ale aero!lanelor şi r7zboiului atoic nu 8nsean7" desigur" c7
autorul sau autorii oric;t de lucide ni se !ar relat 7rile lor au fost 8n od necesar
artori la toate inun7@iile descrise" ori c7 ele ar fi e6istat 9reodat7U" !oate doar 8n
creierele lor 8nfierb;ntate şi e6citate" 8n chiar e!oca noastr7" benzile desenate cu eroul lor"
Buc( /ogers !rezentau cu larghe@e folosin@a bobei atoice !;n7 c;nd" 8n a>unul
test7rii ade97ratei are nucleare 8n %e Me6ico" .B.#.ul )a con9ins !e autor s7 renun@e
la desenele sale cu subiect atoic. 5 coinciden@7 !rofetic7" de natur7 ştiin@ificofantastic7"
ne oferea Jules Verne atunci c;nd 8n a sa Hoage ) la une, stabileşte lorida dre!t baz7 de
lansare a rachetei c7tre satelitul natural al <7;ntului" de9ans;nd cu !este un secol
o!era@iunea real7. Tot Jules Verne nea oferit alt7 coinciden@7 !rofetic7" de aseenea 8n
ur7 cu un secol" c;nd descriind subarinul iaginar coandat de c7!itanul %eo
en@ioneaz7 diensiunile subersibilului care sunt a!roa!e identice cu ale actualelor
subarine atoice aericane.
i ai ult a intrigat cazul lui 2if8 şi al celor doi sateli@i ai !lanetei Marte. 8n
C)l)$oriile lui <ulli"er,
G=P
C-/012 B1/0#T3
 

 !ublicat7 8n )+GP" Jonathan 2ift descrie cei  f doi sateli@i" d;nd cu a!ro6iati97
corectitudine diensiunile şi caracteristicile orbitei acestoraI 8ns7 la 9reea res!ecti97"
c;nd 2ift oferea 8ntro lucrare de !ur7 fic@iune 8n treac7t" dar cu !recizie a7nuntele
res!ecti9e" nu se cunoştea niic des!re e6isten@a celor doi sateli@i i !lanetei Marte" ele
fiind desco!erite deabia 8n )L++.
Totuşi Jules Verne" 2ift şi creatorul lui Buc( /ogers tr7iau 8ntro e!oc7 ştiin@ific7 8n
care !osibilitatea unor astfel de desco!eriri sau de realizare a unor in9en@ii era doar o
chestiune de ti!" !e c;nd cronicile indiene se ins!ir7 din surse str79echi" !oate de !este
P=== de ani 9echie.
4nii cercet7tori asiatici" dar şi a!useni" care sus@in teoria c7 e6isten@a oului ci9ilizat
este ult ai 9eche dec;t se b7nuise ini@ial Aiar dac7 teoria este corect7 8nsean7 c7 un
9id iens de secole şi ilenii 9a trebui u!lut 8n istorie nu e6clud !osibilitatea atinN
gerii a!ogeului şi a dis!ari@iei 9alurilor de ci9iliza@ie 8n luea 8ntreag7" unele din ele
nel7s;nd ure dec;t 8n legende. Deci ei sunt gata s7 acce!te ideea c7 referirile
indiene" neaşte!tat de a7nun@ite" la ato şi la structura lui" la arele atoice şi la
tehnologia a9ansat7" ar !utea fi si!le reiniscen@e ale unor ci9iliza@ii ştiin@ifice din
9reuri !reistorice. C;nd 9orbi des!re legendele #ndiei trebuie s7 @ine seaa c7
anuite zone ale solului ei !rezint7 ade97rate cicatrici !ro9ocate !arc7 de e6!lozii atoice"
iar aceasta cu ilenii 8nainte de acti9itatea nuclear7 din e!oca noastr7.
3one ase7n7toare g7si şi 8n 2iberia" #ra(" Colorado şi Mongolia Aunde e6!erien@ele
nucleare chineze creeaz7 noi r7ni solului" co!arabile cu cele din
T/#4%$-#40 BERMUDELOR 
),<
 

antichitate" iar 8n unele locuri chiar sub ni9elul solului actual.

8n cursul unor s7!7turi de e6!lorare efectuate 8n sudul #ra(ului" 8n )*,+" au fost scoase
la luin7 straturi succesi9e ale unor ci9iliza@ii str79echi constituind o ade97rat7 in7
arheologic7. <ornind de la ni9elul solului" e6ca97rile au str7b7tut straturi !urt7toare de
relic9e ale culturii cet7@ilor Babilon" Caldeea şi 2uer" cu !7turi arcate de inunda@ii 8ntre
eleI a>ung;nd la !riele ni9eluri s7teşti" a!oi la un alt ni9el cu o 9echie de P===+=== de
ani" cores!unz7toare cu e!oca agriculturii !riiti9e" şi" ai >os" un ni9el cu indicii ale
culturii cresc7torilor de 9ite" du!7 care ura un strat cu 9echiea de a!ro6iati9 )P
===)+ === de ani care cores!unde culturii agdaleniene sau de ca9ern7. #n fine" la
ultiul strat" cel ai de >os" sa desco!erit un !lanşeu de sticl7 to!it7" identic7 du!7 cu sa
do9edit cu niic altce9a dec;t cu !lanşeul din deşertul %e Me6ico" constituit du!7
 !riele e6!lozii e6!erientale care au inaugurat actuala e!oc7 nuclear7.
I7' #URA(EGHETORII"
#U#8IN&TORI1 R&U(OITORI
#AU OB#ER(ATORI INDI/EREN8I

Dac7 a9ioane" na9e şi oaeni sunt r7!i@i" 8n s!ecial 8n Triunghiul Berudelor" dar şi 8n
alte zone ale globului" de c7tre 5.3.%.uri sau de c7tre altce9a" atunci un factor i!ortant
 !entru orice in9estiga@ie trebuie s7 8l constituie oti9ul sau oti9ele care stau la baza
acestor acte. 4nii cercet7tori au o!inat c7 nişte entit7@i cu o dez9oltare ştiin@ific7 net
su!erioar7 celei !e care o !osed7 noi oaenii !7r;nd !e l;ng7 aceştia nişte !riiti9i
ne ur7resc de secole !rogresul şi !robabil 9or inter9eni ca s7 ne 8!iedice s7 ne
distruge !laneta. ceasta" desigur" !resu!une c7 entit7@ile res!ecti9e sunt doinate de
un sentient de altruis" o caracteristic7 ce nu se g7seşte 8nte@i deauna la e6!loratori şi
 !ionieri.
<e de alt7 !arte" se !rea !oate ca 8n 9ecin7tatea Triunghiului Berudelor şi a altor
 !uncte unde se g7sesc noduri de curen@i electroagnetici gra9ita@ionali" s7 e6iste o !oart7
sau o fereastr7 s!re alt7 diensiune 8n s!a@iu sau ti! !rin care e6traterestrii" care sunt
suficient de dez9olta@i din !unct de 9edere ştiin@ific" !ot trece" dar care !entru oaenii care
le 8nt;lnesc re!rezint7 un dru cu sens unic" şi re8ntoarcerea de9ine i!osibil7 fie din
cauza li!sei cu
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G=*
noştin@elor ştiin@ifice necesare" fie din !ricin7 c7 for@e e6traterestre le blocheaz7 calea.
Multe dintre dis!ari@ii" 8n s!ecial acelea ale unor echi!a>e 8ntregi de arinari" ne duc cu
g;ndul la nişte raiduri care ar a9ea dre!t sco! colec@ionarea de fiin@e uane !entru
gr7dini zoologice din s!a@iu sau ca ostre re!rezentati9e de dez9oltare dea lungul
9eacurilor" ori !entru e6!eriente.
Dr. Valentine sugereaz7 fa!tul c7 !oate fi 9orba de diferite gru!uri de 9izitatori
s!a@iali dintre care unii ostili nou7 şi c7 unele dintre aceste entit7@i" care !oate c7 9in
din s!a@iu" din ad;ncurile oceanelor sau din alte diensiuni" !ot fi 8nrudite cu noiI !oate
c7 sunt 9erii noştrii de acu c;te9a ii de ani" dar sunt suficient de ci9iliza@i !entru a
fi altruişti ca s7 ne !rote>eze !e noi şi Terra sau sunt interesa@i 8n od !ragatic de
 !ro!riul lor ediu 8ncon>ur7tor.
Din acest !unct de 9edere este e9ident fa!tul c7 Terra şi !o!ula@ia sa se g7sesc 8n
 

 !ericol cresc;nd de a se ruina şi distruge. <oate c7 aseenea situa@ii au ai e6istat de>a
8n ileniile trecute" dar Terra nu a r7as co!let de!o!ulat7" cu !oate sa 8nt;!lat cu
alte !lanete sau lui. M7rturii ale unor catastrofe a!roa!e fatale se g7sesc 8n tradi@iile
unor rase antice care a!roa!e c7 au dis!7rut. Confor acestor tradi@ii" au e6istat ai ulte
catastrofe globale. #ndienii din erica Central7 au contabilizat trei sf;rşituri ale luii şi
se ai aştea!t7 la 8nc7 unul" cel de al !atrulea !rin foc 8ntrun 9iitor nu !rea
8nde!7rtat. Cei din tribul indian -o!i" din 2.4.." care !7streaz7 cele ai co!lete şi
foarte detaliate aintiri des!re soarta lor şi a cososului" !o9estesc şi ei c7 luea a !ierit
de trei ori: o dat7 din cauza eru!@iilor 9ulcanice şi a focului" a doua oar7 din !ricina
cutreurelor şi a
G)=
C-/012 B1/0#T3
 
 

TI*
schib7rii te!orare a a6ului de rota@ie a !7;ntului" iar a treia oar7 de 9in7 au fost
inunda@iile şi scufundarea continentelor !ro9ocate de locuitorii belicoşi ai 0uii a treia"
care şiau distrus reci!roc oraşele !e calea r7zboiului aerian. /eferirea f7cut7 cu !ri9ire
la schibarea te!orar7 a a6ei de rota@ie a !7;ntului denot7 fa!tul c7 acest ic trib
indian a9ea cunoştin@e e6traordinare nu nuai des!re fora !7;ntului" ci şi des!re
rota@ia acestuia. ceste cunoştin@e sunt 8n concordan@7 cu teoria a!7rut7 ult ai t;rziu"
elaborat7 de -ugh uchincloss Bron" care sus@ine c7 8!o97rarea cu ghea@7 a unuia
din !oli a deterinat odific7ri 8n işcarea de rota@ie a <7;ntului.
0egendele antice din #ndia !o9estesc de nou7 crize !rin care a trecut globul !7;ntescI
alte culturi antice relateaz7 şi ele des!re aceste catastrofe" cu toate c7 nu7rul lor difer7.
<laton" 8n dialogul Cri$ias citeaz7 un !reot egi!tean care 8i s!une legiuitorului atenian
2olon:
5enirea a fost şi 9a ai fi distrus7 de ulte ori" din di9erse oti9e...
Du!7 ce ia e6!licat lui 2olon cu egi!tenii au !7strat aintiri des!re unele dintre
aceste e9eniente" el continu7: ... şi a!oi" la un oent dat" un şu9oi din cer sa
ab7tut ca o oli7... şi deci a trebuit luat totul de la 8nce!ut" !recu co!iii...
ad7ug;nd" du!7 o ulti7 referire la li!sa cronicilor greceştiY Voi 97 ainti@i doar de un
singur dilu9iu" cu toate c7 au fost ai ulte...
Teoria ci9iliza@iilor ciclice" care !re9ala 8n luea antic7 şi care !;n7 la un !unct
 !re9aleaz7 şi azi 8n sia" este 8n contradic@ie flagrant7 cu teoria !rogresului !ro!riei
culturi" cu !reocu!area sa fa@7 de scurgerea ti!ului şi !resiunii !e care acesta o
e6ercit7
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G))
asu!ra noastr7" !recu şi cu ideea !eranentului !rogres al ci9iliza@iei şi dez9olt7rii
ştiin@ifice. <e 7sur7 ce cunoştin@ele noastre se 8bog7@esc" e !osibil s7 desco!eri c7
ceea ce obser9atorii antici b7nuiau nuai" sa !etrecut 8n realitate.
Catastrofe ondiale şi distrugerea unor 8ntregi ci9iliza@ii sau !utut 8nt;!la din diferite
cauze şi !oate c7 ast7zi noi ne confrunt7 cu unele Xdin ele" oric;t a refuza s7 adite
lucrul acesta. 4na din cauzele i!ortante este su!ra!o!ulata la care" 8n antichitate" se
face referire doar 8n  Mahabhara$a, ca şi c;nd !e atunci ca şi acu sub continentul suferea
din cauza acestui nea>uns. /7zboiul nuclear" la care se face aluzie 8n relat7rile din
antichitate şi care constituie !rinci!ala dile7 a 9reurilor noastre" este o cale nedorit7 de
a rezol9a !roblea su!ra!o!ula@iei" c7ci el !oate atrage du!7 sine niicirea 9ie@ii !e
 !laneta noastr7 şi !une 8n !ericol 8ns7şi !utin@a de a fi locuit7 8n 9iitor dac7 reac@iile
atoice sunt suficient de !uternice !entru a !ro9oca dezastre seisice şi ari inunda@ii"
 !rin to!irea calotelor de ghea@7.
lte catastrofe !oate c7 sunt !e cale de a izbucni chiar acu" f7r7 nici o leg7tur7 cu
acti9itatea atoic7" dar legate de dez9oltarea tehnologic7" şi ale c7rei rezultate nu le 9o
afla dec;t o dat7 cu trecerea ti!ului. <entru c7 ast7zi" !e l;ng7 e6!erien@ele nucleare"
deşeurile radioacti9e" !oluarea aerului şi a a!ei" distrugerea echilibrului ecologic ş.a."
noi ne g7si anga>a@i 8n od ira@ional 8n desf7şurarea unor e6!erien@e 8n tre!te care !ot
a9ea consecin@e neb7nuite.
4n e6e!lu !entru cele de ai sus este dat de dr" Colubus #slin" fostul director de
la Woods -ole 5ceanogra!hic #nstitution A#nstitutul oceanografie de
G)G C-/012 B1/0#T3
 

la Woods -ole. Cu !ri9ire la creşterea cantit7@ii de bio6id de carbon 8n atosfer7" el

declara: #n ultia sut7 de ani" creşterea folosirii cobustibililor fosili 8n 8ntreaga lue a
 !rodus circa )+== iliarde tone de bio6id de carbon" += la sut7 din cantitate g7sinduse
acu 8n atosfer7. Deoarece ca dou7 treii din bio6idul de carbon este absorbit de
are" ne !ute aşte!ta la o creştere cu circa G= la sut7 a cantit7@ii de bio6id de
carbon 8n atosfer7.
1fectul acestei creşteri nu este uşor de !re97zut" dar e6ist7 oti9e s7 se cread7 c7 9a
conduce la o 8nc7lzire a straturilor inferioare ale atosferei cu c;te9a grade. Deci noi
efectu7 ai ult sau ai !u@in conştien@i o are e6!erien@7.
1fectul to!irii ghe@urilor !olare" datorit7 acti9it7@ii oului" 8!reun7 cu 9alurile
seisice şi inundarea coastelor de !e glob" ne ainteşte de ceea ce ast7zi consider7 a fi
 !oto!ul legendar din !reistorie" care a aco!erit uscatul din zona tlanticului" Caraibilor"
Mediteranei şi de !e restul globului !7;ntesc. Chiar şi scurgerile de @i@ei din
su!ertancurile !etroliere !ot declanşa to!irea !e scar7 larg7 a ghe@urilor !olare cu
efecte i!re9izibile.
<ieirea a at;tor s!ecii de aniale !oate fi o !oten@ial7 surs7 de dezastru" des!re care
8n !rezent nu ne !ute fora nici o !7rere. #ntro catastrof7 anterioar7" %oe un fel de
ecologist al ti!urilor sale a luat !e arca sa c;te şa!te !erechi din r;ndul anialelor
folositoare" dar şi c;te o !ereche din r;ndul celorlalte 9ie@uitoare" fie c7 erau sau nu
utile. <robabil c7 e9olu@ia de la barbaris la ci9iliza@ie" acuularea de cunoştin@e şi
dob;ndirea ca!acit7@ii de a folosi fisiunea nuclear7 constituie un !roces natural !entru o
şi !entru alte fiin@e inteligente ase7n7toa
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ G)H

re" care a a9ut loc nu nuai !e Terra" ci ş i 8n alte locuri din uni9ers. <oate c7 alte sistee
deci9iliza@ie e6traterestre sau chia@ terestre !e care noi nu le sesiz7" cu au sugerat
Valentine" 2anderson şi al@ii au triufat asu!ra tendin@ei de autodistrugere" iar acu
studiaz7 <7;ntul !e c7ile sau !or@ile deschise 8n Triunghiul Berudelor" fie ca !ild7 de
8n97@7tur7" fie !entru a analiza cultura noastr7" ori !entru a ne 8!iedica de la !ieire. <oate
chiar !l7nuiesc s7 ne diri>eze" aşa cu 8ncearc7 s7 fac7 na@iunile !uternice cu cele ai
 !u@in dez9oltate. Dar !entru a le atribui astfel de oti9e ar trebui ca ei s7 g;ndeasc7 la
fel ca noi: anialele s7lbatice nu !ot 8n@elege de ce unii doresc s7 le ca!tureze şi s7 le
e6!un7" 8n loc de a le ucide ca s7 le 7n;nce. <robabil c7 5.3.%.urile doar
e6!loreaz7 !laneta noastr7" ceea ce se !are c7 fac de foarte ult7 9ree.
Dac7 se do9edeşte ade97rat7 i!oteza c7 entit7@ile e6traterestre ne 9iziteaz7" obser97 şi
adun7 infora@ii şi eşantioane !entru sco!urile lor" atunci ar trebui s7 ne !une
8ntrebarea de ce Triunghiul Berudelor este 8n od s!ecial c7utat de c7tre aceştia.
!ari@ia na9elor celeste din trecut ne sugereaz7 c7 ele sau i9it 8n oentele de a!ogeu
ale !rogresului cultural şi ştiin@ific din anuite zone" !entru a se edifica unde se dez9oltau
noi centre de ci9iliza@ie şi dac7 acestea !rezentau 9reun !oten@ial !ericol. %u a9e
altce9a de f7cut dec;t s7 trece 8n re9ist7 relat7rile din antichitate care !oenesc des!re
9izitele unor zei sau na9e celeste !e Terra" !entru a discerne o 9ag7 odificare 8n şablonul
acestora. <riele descrieri a7nun@ite neau r7as din 1gi!tul antic" de !e ti!ul lui
Tutes al ###leaI a!oi din c7l7toria 8n 97zduh a suerianului 1tana. Desigur #ns7 c7 ai
ulte ele
G),
C-/012 B1/0#T3
 
 

ente şi detalii g7si 8n Car$ea lui D&echiel, care a relatat !atru a!ari@ii a ceea ce !ar s7
fi fost na9e cosice Aa 97zut chiar dou7 8!reun7" iar o dat7" la fel ca 1tana" lea fost
 !asagerI de aseenea" un indiciu 8l !oate re!rezenta cazul sf;ntului #lie" care sa 8n7l@at
la cer 8ntrun car de foc şi nu a ai re9enit niciodat7. Din #ndia a9e relat7ri des!re o
c7l7torie aerian7" atunci c;nd ni se descrie zborul lui /aaI de aseenea" şi 9echi locuitori
ai ericii fac referiri la zei care au sosit 8n na9e" din ceruri" ca s7 le construiasc7
Tiahuanaco. !oi" r;nd !e r;nd" relat7rile din $recia" /oa" 1uro!a /enascentist7" iar
8n zilele noastre din toate col@urile luii" dar 8n s!ecial din Triunghiul Berudelor" ne
sugereaz7 !osibilitatea c7 aceia care ne @in sub obser9a@ie !ar s7 se intereseze de !rogresul
tehnologic al ci9iliza@iei Terrei" cu !rec7dere cel legat de zboruri aeriene şi s!a@iale"
 !recu şi de araentul odern. #n ti!ul celui deal doilea r7zboi ondial şi al
r7zboiului din Coreea" un nu7r de aerona9e duşane Aluini sau obiecte neidenN
tificate ce 8nso@eau bobardierele sau a9ioanele de 9;n7toare" constituiau un lucru counI
acu ele se senaleaz7 8n largul coastelor 2!aniei şi au fost z7rite de c7tre !escuitorii de
hoari şi !eşti" c;nd a!ele erau li!ezi" 8n zona !latforei continentale aericane.
cestea !ot fi Adac7 nu nişte instala@ii defensi9e !or@iuni ale unei re@ele subarine
construit7 de locuitorii a!elor" !robabil cu sco!ul de a neutraliza !oluarea şi otr79irea
7rilor. Continu;nd ra@ionaentul !e aceeaşi linie" ne !ute iagina globul terestru" care
8n esen@7 e un uriaş dina" bobinat cu o re@ea electroagnetic7 !rin oceane care" 8n cele
din ur7" acti9eaz7 !ro!riile i!ulsuri !entru a odifica rota@ia !7;ntului.
T/#4%$-#40 B1/M4D105/ 
G)?

#deea de folosire a !7;ntului ca surs7 de energie este o reiniscen@7 a tradi@iilor

str79echi" dar ea concord7 şi cu teoriile relati9 recente cu !ri9ire la !uternicele surse
energetice ale tlantidei" la co!le6ele de lasere cu cristal" care !oate 8nc7 zac !e !lanşeul
M7rii 2argaselor şi func@ioneaz7 !ar@ial" cauz;nd din c;nd 8n c;nd !erturba@ii sau
scurgeri electroagnetice care !ro9oac7 dereglarea sau dezintegrarea na9elor aritie şi
aeriene.
1ste noral s7 face s!ecula@ii cu !ri9ire la 9izitele e6traterestrilor şi s7 8ncerc7
identificarea sco!urilor ur7rite de acestea" 8ncadr;ndune 8n sisteul nostru de g;ndire.
Continu;nd ra@ionaentul" este noral s7 !resu!une c7 9izitatorii din s!a@iu au 9enit
ca s7 ne !rote>eze !e noi de noi 8nşineI !e c;nd al@i cercet7tori ai !u@in o!tiişti sunt de
 !7rere c7 oas!e@ii 9in nu ca s7 !rote>eze ci ca s7 ne colec@ioneze" !resu!unere care !are
ai logic7 dac7 ne g;ndi la nu7rul de a9ioane" abarca@iuni şi na9e dis!7rute" cu
echi!a>e cu tot" 8n Triunghiul Berudelor.
Dr. John -arder" !rofesor de inginerie la Ber(eley şi cercet7tor al fenoenului 5.3.%."
a e6!riat recent Aoct. )*+H o teorie neobişnuit7 şi deloc 7gulitoare" confor c7reia sar
 !utea ca Terra s7 fie un fel de gradin7 zoologic7" ru!t7 de restul uni9ersului" din care
 !aznicii iau la niereal7" din c;nd 8n c;nd" eşantioane !entru a e6ercita un control de
ansablu.
8ns7 alt7 teorie sugereaz7 c7 9izitatorii sunt indiferen@i fa@7 de uanitate" ei fiind
 !reocu!a@i de !ro!riile lor sco!uri" !e care noi 8nc7 nu sunte 8n stare s7 le descifr7I iar
 !ierderile A!entru c7 8nc7 nu şti dac7 cine9a a !ierit 8n oentul dis!ari@iei sau
 !etrecut accidental" !rin atragerea 8n c;!ul ionizat.
ceast7 teorie a furnizat ziarelor si re9istelor 7
C-/012 B1/0#T3

terialul necesar !entru !ublicarea unor articole cu titluri ca: /isp)ru$a '$lan$ida $r)ie2$e
 

 2i r)pe2$e na"e 2i a"ioane. Conce!@ia confor c7reia razele laser !ot distruge sau
dezintegra un a9ion este !osibil7" dar ideea c7 nişte co!le6e laser gigantice 8nc7
ai func@ioneaz7 du!7 ii de ani de la scufundare 8n a!7 este ridicol7" deoarece
laserele gigantice" aşa cu le iagin7 noi" au ne9oie s7 fie 8ntre@inute şi o!erate.
Totuşi" laserele sunt o in9en@ie relati9 recent7 !entru luea noastr7 şi !robabil c7 8n
9iitor 9or fi ult !erfec@ionate. 0aserul cu ultra9iolete A8nc7 nerealizat 9a fi ult
ai !uternic dec;t laserul cu raze ]" şi tot aşa 9a fi cazul cu laserele ce 9or
folosi energia solar7 sau !oate ca 8n cazul tlantidei energia din in$eriorul
 !7;ntului. #n orice caz" o ci9iliza@ie din trecut" cu un 8nalt ni9el de dez9oltare
tehnologic7" nu trebuie nea!7rat s7 se fi dez9oltat 8n aceleaşi condi@ii cu ale noastre şi
s7 fie tributar7 aceloraşi necunoaşteri" care 8n !rezent liiteaz7 te!orar dez9oltarea
noastr7 tehnic7.
Cercet;nd sutele de dis!ari@ii din Triunghiul Berudelor" constat7 c7 singura tr7s7tur7
coun7 este fa!tul c7 a9ioane şi na9e au de9enit co!let ne97zute" sau c7 na9e au fost
desco!erite f7r7 echi!a>e sau !asageri la bord. <e c;nd unele istere izolate" de acelaşi
gen" !ot fi atribuite coinciden@elor naturale neobişnuite" ori erorilor uane" totuşi cele ai
ulte dintre incidentele !etrecute 8n Triunghiul Berudelor au a9ut loc !e 9ree bun7"
8n a!ro!iere de !orturi şi de baze de aterizare şi !ar ine6!licabile !entru gradul de
cunoştin@e !e care le !osed7 8n !rezent. Triunghiul Berudelor ne face s7 ne g;ndi la
trecut" la teritorii !ierite şi scufundate" la ci9iliza@ii uitate" la 9izitatori ai !7;ntului 9eni@i
din s!a@iul intra sau e6traterestru" dea lungul secolelor" ale c7ror !ro9enien@e şi sco!uri
nu ne sunt cunoscute.
Dar dec;t s7 teoretiz7" 8ncerc;nd s7 e6!lic7 ceea ce 8n !rezent este 8nc7
ine6!licabil" !oate c7 este ai si!lu s7 s!une c7 Triunghiul Berudelor e6ist7 nuai
8n iagina@ia isticilor" su!ersti@ioşilor şi a acelora 8n goan7 du!7 senza@ional. 4nul dintre
coentatorii care cred c7 Triunghiul Berudelor nu este altce9a dec;t o coinciden@7 de
dis!ari@ii care" fiecare 8n !arte !oate fi e6!licat7" afira: Cei care cred 8n Triunghiul
Berudelor" cred şi 8n şer!ii de are" ceea ce nu do9edeşte c7 dac7 un lucru nu
e6ist7" atunci nici cel7lalt nu e6ist7" sau in9ers" dac7 un şar!e de are este 8n cele din
ur7 identificat" atunci şi celelalte legende de9in autoat credibile.
#n general oaenilor nu le !lace s7 se confrunte cu enige !e care nu le !ot
dezlega" ori c7rora nu sunt 8n stare s7 le dea o e6!lica@ie teoretic7 8n tereni !e care s7i
8n@eleag7. 1ste ;i liniştitor !entru suflet s7 recunoasc7 ceea ce este ca!abil s7 8nfrunte 8n
 !erietrul luii fizice" dec;t s7 fac7 fa@7 unei aenin@7ri nedesluşite. Dac7 fenoenul nu
 !oate fi e6!licat" cel ai bun lucru este s7) ignori" ceea ce este ai cuinte şi 8n acelaşi
ti! ai 8n@ele!t. Dar 9reea 8n@ele!ciunii şi a inocen@ei ştiin@ifice a trecut" 8ncheinduse 8n
diinea@a de )P iulie )*,?" la laogordo" %e Me6ico" atunci c;nd teoria nuclear7 a
do9edit !rin !ractic7 fa!tul c7 nu ai este o si!l7 teorie.
cu tr7i 8ntro lue 8n care ştiin@a şi !aranoralul con9erg o lue 8n care ceea ce era
c;nd9a agic sau 9isul unor agicieni a fost ado!tat de ştiin@7 şi de luea ştiin@ific7.
Biologii 8n !rezent !ot crea 9ia@aI criogeniştii 9or !utea 8n cur;nd s7 conser9e 9ia@a la
infinit !rin 8nghe@area tru!urilorI trecerea de la fotografie la fil a fost de>a realizat7I
 !siho(inezia" de!lasarea obiecteolor !rin !uterea 9oin@ei nu ai este o !roble7 de
si!l7 le9ita@ie" ci de e6!erientare serioas7I tele!atia din şi s!re s!a@iul cosic este un
subiect de cercetare !entru abele !uteri s!a@iale. Visul alchiiştilor transutarea
ateriei nu ai este o i!osibilitate şi singurul i!edient !entru transforarea
 !lubului 8n aur 8l constituie costurile !rea ridicate. 0a ni9el cosic" !e firaentul ade N
 

97rurilor ştiin@ifice au a!7rut cre9ase at;t de ari" 8nc;t ul@i dintre aceia care !refer7
s7 stea !e un teren solid şi cunoscut se sit ae@i@i şi dezorienta@i. <osibilitatea e6isten@ei
antiateriei" curbarea s!a@iului şi ti!ului" noile conce!te des!re gra9ita@ie şi agnetis"
 !osibila e6isten@7 a !lanetelor negre 8n sisteul nostru solar" i!lozii ale sorilor"
 !articule de aterii ari şi ici" ai grele dec;t 8ntreaga !lanet7" Fuasarii şi g7urile negre"
 !recu şi uni9ersul infinit care de9ine din ce 8n ce ai larg !e 7sur7 ce telescoa!ele
noastre bat s!re ilioane de gala6ii nedesco!erite iat7 eli6irul cunoştin@elor tainice care ne
aştea!t7 !e 7sur7 ce ne a9;nt7 tot ai i!etuoşi cu 9itez7 ereu cresc;nd7" 8nc;t
nici un ister nu trebuie s7 ne ai sur!rind7 nuai !entru si!lul oti9 c7 nu e
logic.
Triunghiul Berudelor" aceast7 zon7 ce se g7seşte !e failiara noastr7 !lanet7" legat7
 !robabil de for@e !e care nu leX cunoaşte Adar lea !utea cunoaşte cur;nd !oate fi unul
dintre aceste istere. Ca s!ecie" noi ne a!ro!ie acu de aturitate. %u !ute da
8na!oi" abandon;nd eforturile de a ne l7rgi aria cunoştin@elor sau de a g7si noi e6!lica@ii
8n luea noastr7 sau dincolo de ea.

MUL8UMIRI
utorul doreşte s7şi e6!rie gratitudinea ur7toarelor !ersoane şi organiza@ii care au contribuit cu
sfaturi" sugestii" e6!ertize" infora@ii sau fotografa la elaborarea acestei c7r@i. 16!riarea ul@uirilor fa@7
de unele !ersoane sau organiza@ii nu i!lic7 acce!tul" recunoaşterea sau agrearea nici unei teorii
en@ionate 8n aceast7 carte" cu e6ce!@ia celor s!ecificate şi atribuite acestora 8n od e6!res.
utorul doreşte s7 e6!rie recunoştin@a sa deosebit7 lui J Manşon Valentine" doctor 8n filosofie" curator
onorific al Muzeului de tiin@7 din Miai şi cercet7tor asociat la Bisho! Museu din -onolulu" !entru
desenele" h7r@ile" fotografiile şi inter9iurile sale.
4r7toarele nue sunt 8n ordine alfabetic7:
S  %oran Bea" autor" conferen@iar" cercet7tor al fenoe
nului 53%
S Jose Mana Bensaude" !reşedinte" 0iniile eriene %a9e
con" <ortugalia şi #nsulele zore

S Valene Berlitz" autor" artist.

 j KY Biblioteca Congresului
S Boeing Coercial ir!lane Co!any.
S -ugh uchincloss Bron" inginer electronist" autor.
S Jean Byrd" !reşedintele #sis.
S 1dgar 19ans Cayce" inginer electronist" autor.
S -ugh 0ynn Cayce" !reşedintele socia@iei !entru cercet7ri
şi iluinare.
S Diane Clea9er" editor" autor.
S Julius 1gloff" Jr." oceanograf.
S airchild #ndustries.
S or@ele eriene ale 2.4..
S Mei isher" sal9ator" scufund7tor.X
S thley $aber" !reşedintele /ed ircraft.
S Carlos $onz;les $." cercet7tor al fenoenului 5.3.%.
S <rofesor Charles -a!good" cartograf" istoric" autor.
S Dr. Bruce -eezen" oceanograf" autor.
GG=
C-/012 B1/0#T3
 

S C7!itan Don -enry" coandant" scafandru.

S /obert -ieronius" autor" artist" !reşedintele .4.M.
S J. 2il9a Junior" directorul re9istei Terra +os$ra, #nsulele
zore.
S Theodora ane" educatoare" artist7.
S 1dard 1. uhnel" a9ocat" s!ecialist 8n legisla@ie oceanic7.
S C7!itan $ene 0ore" !ilot !rinci!al T.W..
S Marina Militar7 a 2.4.
S -oard Metz" !iraidolog.
S lbert C. Muller" fizician s!ecialist in radia@ii.
S lan C. %elson" yachtsan.
S Thoas 5X-erron" basada 2.4.." 0isabona.
S <aza de Coast7 a 2.4..
S rnold <ost" autor" oceanograf" scafandru.
S /eynolds Metals Co!any.
S #9an T. 2anderson" e6!lorator" zoolog" autor" fondator al
2.#.T.4.
S 2abina 2anderson" autor" cercet7tor" director al 2.#.T.4.
S 2er9iciul /ecorduri din rhi9ele %a@ionale.
S $ardner 2oule" autor" oceanograf.
S John Wallace 2!encer" autor" conferen@iar" in9estigator 
al 5.3.%. şi al Triunghiului Berudelor.
S Ji Thorne" oceanograf" coandant" scafandru" autor.
S Cari <ayne Tobey" ateatician" astrono" astrolog" au
tor.
S Carolyn Tyson" !ictor de !eisa>e arine.
S <aul J. Tziouhs" oceanograf" autor" !ublicist" fotograf.
S Vi>ay Vera" gu9ernatorul 5ficiului de Turis al #ndiei.
S Charles Wa(eley" !ilot de a9ioane şi elico!tere.
S $. Theon Wright" autor" e6!lorator" cercet7tor !siholog.
S /oy -. Wirshing" locotenent coandant 8n Marina Mi
litar7 a 2.4.." conferen@iar" autor.
S /obie 'onge" !ilot" coentator" in9estigator al fenoe
nului 53%
BIBLIOGRA/IE
Bar(er" /al!h" Berlitz" Charles"

Blurich" J." Bosorth"  /." Briggs" <eter"

8nainte de a ne referi la unele din c7r@ile citate 8n !rezenta lucrare" autorul doreşte s7 su!un7 aten@iei
cititorului  Bibliografia pen$ru Triunghiul Bermudelor, 8ntocit7 de 0arry usche şi Deborah Bloin"
Biblioteca 4ni9ersit7@ii 2tatului rizona" a!rilie )*+H" care con@ine nueroase referiri" inclusi9 c7r@i şi
artico>e din ziare şi re9iste 8n leg7tur7 cu Triunghiul Berudelor. 8n aceast7 bibliografie sunt cita@i sute de
autori" dar cele ai concrete şi co!lete referin@e des!re fenoenele din Triunghiul Berudelor 9or fi
g7site 8n Xlucr7rile lui 2anderson" Valentine şi 2!encer" en@ionate ai >os in$er alia.
<rea$ Ms$eries of $he 'ir. 0ondon"
)*PP.
 Ms$eries from 5orgo$$en (orlds. %e
'oi(" )*+G.
 Biblia.
The Space Ships of D&eiel  %e 'or("
 

)*+H.
 M o "e 'ffa ir i $h $he +a ".  %e
'or(" )*P*.
 Me n in $h e Ze a.  %e 'or(" )*PL. Bron" -ugh uchincloss" Ca$acfsms of $he
 Dar$h.  %e 'or("
)*P+. Burgess" /obert ." Sinings, Sal"ages, and Shiprecs,

Carnac" <ierre" Che9alier" /ayond" 1dard" ran(" reuchen" <eter"

uller" John $." X $addis" Vincent"
 %e 'or(" )*+=.
 ?his $oire com men ce ) Bimin i <aris"
)*+H.
 ?a"io n ) la decou"er$e du passe. <aris"
)*P,.
S$ranger Than Science. +e 3or, 19N9.
S$ranges$ of '!!.  %e 'or(" )*?P.
 Ae$er 5reuchen ?s Boo of $he Se"en Se
as.  %e 'or(" )*?+.
 !ncide n$ a$ Dxe $er.  %e 'or(" )*PP.
 !n"isible %ori& ons. <hiladel!hia" )*P?.

^^00^^^^^^^^0^0^00012% n , i

wmiii1TBif+1Iff1ff^

GGG
C-/012 B1/0#T3
 

$aston" <atrice" $odin" John" $ould" /u!ert T"" eyhoe" Donald 1."
oso(" <aul"

5XDonnell" 1liot" 2agan" Cari"

2anderson" 89an T."

2no" 1dard /oe" 2oule" $ardner"

i 2!encer" John Wallace"
2teiger" Brad" 2teart" 5li9er" 2tic(" Da9id"
Titler" Dale"
Toas" ndre" Tuc(er" Terry" Villers" lan" Waters" ran(" Wil(ins" -arold T."
 

 /ispari$ions ms*erieuses. <aris" )*+H. This Baffling (orld %e 'or(" )*PL. Dnigmas. %e 'or(" )*P?.
 5fing Saucer Conspirac. 0ondon" )*??.
 and, ife and (a*er in 'ncien$ Aeru. %e 'or(" )*P?.
 Mahabhara$a, traducere de <ro@a! Chandra /oy. Calcutta" )LL*. Maha"ira.
S$rFnge Zea Ms$eries. 0ondon" )*GP. !n$eligen$ ife in $he Uni"erse. 2;n rancisco" )*PP.
 !n"isible #esiden$s- ' /is[uisi$ion upon Cer$ain Ma$$ers Mari$ime, and $he Aossibili$ of !n*elligen$ ife Under
$he (a$ers of This Dar$h. %e 'or(" )*+=. !n"es$iga$ing $he UnexplaineF, 1ngleoodX Cliffs" %e Jersey"
)*+G. Ms$eries and 'd"en$ures 'long $he '$lan$ic Coas$, )*,L. Undersea 5ron$iers. Chicago" )*PL.
@cean 'd"en$ure. %e 'or(" )*P,. (ide @cean. Chicago" )*+=. Under $he Zea. %e 'or(" )*+). imbo of
$he os$. Westfield" Mass." )*P*.
 '$lan$ic #ising. %e 'or(" )*+H. /anger in $he 'ir. %e 'or(" )*?L. <ra"eard of $he '$lan$ic. Cha!el
-4#" )*?G.
(ings of Ms$er, #iddles of '"ia$ion %is$or. %e 'or(" )*PP. (e 're +o$ $he 5irs$. 0ondon" )*+).
 Beare $he %urricaneG Beruda" )*PP. (ild @cean. %e 'or(" )*?+. Boo of $he %opl  %e 'or(" )*P*.
 5fing Saucers on $he '$$ac.  %e 'or(" )*?,.
S$rFnge Ms$eries of $he Time and Space.  %e 'or(" )*?*.
$UTRIN#

0 T/#4%$-#40 B1/M4D105/: 4% M#2T1/ 

0 C1/404# # 0 M_/## .....................................?
##. T/#4%$-#40 V#5%105/ D#2<_/4T1 . . . . )P
###. M/1 %V105/ <#1/D4T1............................... ,P
#V. 4%## C/1 4 2C_<T.......................................... +)
V. 1]#2T_ 5 1]<0#C^#1 05$#C_Q......................... L+
V#. D15/M^## T#M<2<^#4 # 0T1 04M# . . . )=,
V\#. 5 24$12T#1 D#% T/1C4T40 5C1%404# . . . )H*

V###................................................................................ 24/</#3101 </1#2T5/#1# )?*

#]. 24</V1$-1T5/##: 242^#%_T5/#" /_4V5#T5/#
24 5B21/VT5/# #%D#1/1%^#........................G=L
M40^4M#/#.......................................................................G)*
B#B0#5$/#1..................................................................GG)

C5ŢI6 9AST5 6A :IS,9;IŢIA :<9AST5

1diturile 21C404M #.5. şi V12T0

:s$r. Ciucea nr. ?" bl  19, ap. W16, Cod 696, Bucure2$i +G" ofer7 s!re 9;nzare cititorilor
interesa@i c7r@ile !ublicate sub egida lor cu o reducere de )= din !re@ui de 9;nzare" 8n
cazul 8n care le achizi@ioneaz7 direct de la de!ozitul editurilor :s$r. <rigore 'lexandrescu, nr.
96 sau s$r. lacob fegruzzi" nr. +" cu !lata 8n nuerar sau le coand7 8n scris Acu !lata
 

raburs.
Beneficiaz7 de acest a9anta> Ainclusi9 de gratuitatea e6!edierii !rin !oşt7 oricine
cu!7r7 sau coand7 c7r@i 8n 9aloare de iniu G= === lei.
Cititorii !ot achita şi !rin 9iraent" !l7tind antici!at contra9aloarea c7r@ilor
coandate 8n contul 1diturii 21C404M #.5. nr. ,=+G**PH?*?P+" deschis la
B./.D. Titan" Bucureşti.
/ela@ii su!lientare la telefonul PH= ?, )G" seara sau diinea@a !;n7 la orele
LH=.
Coanda !ro!t7 97 garanteaz7 re@inerea titlurilor doriteO
 se 9edea lista titlurilor dis!onibile şi 8n curs de a!ari@ie !e co!erta H.
Titluri disponibile:
%2$ Dr. Norma WiHiams, Hetty\Einzig, Totul despre sănătatea femeii, 320 p., 7495 iei
=2$ /$ Opnşan, !u"ian #la$a pnntre "ontemporani. %ialo$uri adnotate, >!1$- esoo
iei
32$ i!tor "ern#a!$, &ni$mele miturilor astrale, =881$-
.==: lei>
42$ %i$ai &$eorg$e Anrieş, &ni$mele o"eanului planetar, 304 p, 4500 lei.
@2$ %i$ai &$eorg$e Anrieş, 'as"ina(ia "omorilor. &)traordinarele a*enturi +i
des"operiri ale "ăutătorilor 
> C9m"i- 38 1$- 4 +>2$
2$ %ar!(s &ossler, #ul parapsinolo$iel, 224 p.,
.==: lei>
72$ )lorin %ar!(, %i"(onar uual de neolo$isme,
3@= 1$- %DD@ +>i$
8E$ %arian asile, /o(iuni de teoria literaturii pentru n*ă(ăm1ntul preuni*ersitar,
0 p., 2995 lei. D2$ *te+an on lan-oi!$, am rentors din moarte,
)). p'1 .==: ?el'
%2$ %i$ai Emmes!(, ăpirea #u"o*inei FGH GHm>nt>+> fiGi!+> !+> "1i"ii2- ==4 1$- 4D@
+>i
%%2$ "/! %atei, &ni$mele Terrei, *oi. in- 38K38 1$- ">>it!"> 4950 lei
%=2$ %ariana ran!ea, inien"i"lopedia se"retelor $ospodăre+ti, 272 p., 495 iei
%32$ iorel &eorge D(mitr(, atemati"a pentru e)amenul de admitere la li"eu, 240
p., 5495 i>i
%42$ reot . ores!(, 6f1r+itul lumii n perspe"ti*a profe(iilor LiL+iG>- =8 1$- @4D@
i>i
%@2$ 0. 12(les!(%otr(, Timp şi %estin, 92 p., 5495
lei
%2$ %i"(ionar de "u*inte, "itate, e)presii "elebre,
384 p., 7995 lei
n "urs de a p a r i ( i e :
+2$ am+il *ei!ar(, 6"rieri din e)il. l 'i$uri din lumea literară  ortrete politi"e, 480
 448 p.. 7995 lef ii2$ Winston 0$(r!$ill, l lllea răboi mondial, *oi. l  n;
448 K 4481$- 9500 lei
ni2$ %areşal on Antones!(, om1nii, ori$inea, tre"utul, sa"rifi"iile +i drepturile lor,
%%= 1- K "Fi- 2995 lei,