Andre Gide

Pivniţele Vaticanului
RAO international publishing company

LUI JACQUES COPEAU

Cuverville, 29 august 1913
Îmiăfaceăpl cereăs - iăscriuănumeleăpeăprimaăfil ăaăacesteiăc r i.ăEaăaăfostăîntotdeaunaăaăta;ăcelăpu inădină
ziuaăcîndăaăînceputăs ăiaăoăform .ăCredăc ăî iăaminteştiădeăaceaăplimbare,ăînătimpulăc reiaă i-am povestit-o; eram
laăCuverville;ă vîntulă b teaă cuă furieă şiănoiăneă duceamă laăEtretată s ă vedemă marea.ă Interesulăt uă pentru cele ce- iă
povesteam m-aăsus inutămult,ătotătimpulăcîtăamăscris-o.
Pl nuisemăs ăscriuăaceast ăcarteăînc ămaiădemult.ăMi-aiăadusăaminteăc ă i-am vorbit despre ea chiar din
primaăziăcîndăaiăvenităs ăm ăveziălaăîntoarcereaătaădinăc l toriaăînăDanemarca.
Cî iăaniăauătrecutădeăatunci?
Înăacesteăvremiădeăproduc ieăpripit ăşiăde z misliriăratate,ăîmiădauăseamaăc ăvaăfiăgreuăs ăconvingălumeaă
c ăamăpurtatăaceast ăcarteăatîtaăvremeăînăminteăînainteădeăaăm ăstr duiăs ăoănasc.
De ceăîmiăintitulezăaceast ăcarteăŞotie? De ce le-am spus celor trei de dinainte Povestiri?ăPentruăaăar taă
clarăc ăeleănuăsîntăchiarănişteăromane.
Deă altfel,ă nuăm ă preaăintereseaz ă dac ă sîntă luateă dreptăromane,ă cuă condi iaă s ănuă fiuă acuzată c ă m-am
ab tutădeălaăregulileă„genului"ăşiăc ,ădeăexemplu,ăleălipsescădezordineaăşiăconfuzia.
Povestiri, şotii... credăc ,ăpîn ăacum,ăn-amăscrisădecîtăc r iăironiceă(sauăcritice,ădac ăpreferi),ădintreăcareă
ultimaăesteăceaădeăfa .
Credăc ălipsurileăoperelorădeăast ziăvinădinăfaptulăc ăeleăseănascăînainteădeătermenăşiăc ăartistulănu-şiămaiă
acord ătimpulădeăaăleăpurtaăînăsine.ăDar fereasc -m ăApolloăs ăfacăprocesulăepociiămele!ăNu-miăplaceăs ăoăfacăpeă
nemul umitul.ăCeleăspuseăaiciăsîntămeniteădoarăs -iăavertizezeăpeăceiă careăarăpretindeăc ădescoper ăînă Pivniţeleă
Vaticanului o retractare, o palinodie, ceva ce-iăajut ăs ătrasezeăcurbaăcariereiămele,ăar tîndu-iăevolu ia...
Nuăm ămaiăintereseaz ădecîtămeseriaămeaăşiănuăaspirădecîtălaăaăfiăunăbunăartizan.

CARTEAăÎNTÎIă
ANTHIME ARMAND-DUBOIS
Eu unul am ales. Am optat pentru ateismul social. Exprim acest ateism de vreo cincisprezece ani, într-oăserieădeălucr ri...
Georges PALANTE,
Cronic ăfilosofic
din Mercure de France (dec. 1912)
I
In anul 1890, sub pontificatul lui Leon al XlII-lea, renumele doctorului X..., specialistăînăboliăreumatice,ă
îlăaduseăpeăfrancmasonulăAnthimeăArmand-Dubois la Roma.
— TeăduciălaăRomaăs - iăîngrijeştiătrupul!ăexclamaăJuliusădeăBaraglioul,ăcumnatulălui.ăAcoloăoăs - iădaiă
seamaăc ăsufletulăî iăesteămultămaiăbolnavădecîtătrupul!ăIarăArmand-Duboisăr spundea,ăpeăunătonădeăcomp timireă
exagerat :
— Bietul meu prieten,ăpriveşte-mi umerii.
Blajinulă Baraglioulă îşiă ridicaă privirea,ă f r ă s ă vrea,ă spreă umeriiă cumnatuluiă s u;ă seă cutremurauă caă
scutura iă deă ună rîs adînc,ă deă nest pînit;ă şiă într-adev ră teă cuprindeaă milaă v zîndă acelă trupă mare,ă peă jum tateă
paralizat, folosindu-şiăultimeleăputeriăînăchipulăacestaăgrotesc.ăEraălimpedeăc ăfiecareăr mîneaăneclintităpeăpozi iaă
luiă şiă c ă elocin aă luiă Baraglioulă nuă puteaă s ă schimbeă nimic.ă Dar,ă cineă ştie,ă poateă c ă timpul...ă pova aă tainic ă aă
locurilor sfinte... Profund descurajat, Julius maiăspuneaădoarăatît:
— Anthime,ă stareaă taă m ă îngrijoreaz ă (umeriiă îşiă încetauă dintr-oă dat ă dansul,ă c ciă Anthimeă îşiă iubeaă
mult cumnatul).ăPoateăc ăpesteătreiăani,ăînătimpulăjubileului,ăcîndăvoiăveniălaăvoi,ăveiăfiămaiăbine!
Veronique,ăînăschimb,ăîşiăîntov r şeaăso ulăîntr-oăstareăsufleteasc ăcuătotulădiferit :ăfiindăcredincioas ,ăcaă
şiăsoraăeiăMargueriteăşiăcaăşiăJulius,ăaceaăîndelungat ăşedereălaăRomaăînsemnaăîmplinireaăuneiaădintreămarileăeiă
dorin e;ăVeroniqueăîşiăumpleaăvia aămonoton ăşiăplin ădeădezam giriăcuătotăfelulădeăm runteăpracticiăreligioaseăşi,ă
neputîndă aveaă copii,ă seă consacraă întruă totulă acestuiă ideal.ă Dar,ă dină nefericire,ă nuă nutreaă mareă speran ă c -l va
aduceăpeăAnthimeăpeăcaleaăcredin ei.ăŞtiaăînc ădeămultătimpăcît ăînc p înareăseăascundeăsub frunteaăaceeaăînalt .ă
Abatele Flons o avertizase:
— Opiniileăintransigente,ăîiăspuseseăel,ăsîntăşiăceleămaiărele.ăNuămaiăsperaădecîtăîntr-un miracol.
Încetaseăs ămaiăsufere.ăÎnc ădinăprimeleăzileăaleăinstal riiălorălaăRoma,ăfiecareădintreăceiădoiăso iăîşi organizase
existen aăînăfelulăs u:ăVeroniqueăîşiăconsacraătimpulătreburilorăgospod reştiăşiărug ciunilor,ăAnthimeăcercet riloră
saleă ştiin ifice.ă Tr iauă astfel,ă unulălîng ă cel lalt,ă suportîndu-seă reciprocă şiă întorcîndu-şiă spatele.ă Aşaă seă faceă c ă
întreăcei doiăso iădomneaăunăfelăde în elegereăşiăc ăasupraălorăplanaăunăfelădeăfericire,ăfiecareădintreăeiăg sindăînă
sprijinirea celuilalt prilejul de a-şiăfolosiăcuădiscre ieăvirtu ile.
 Locuin aă peă careă oă închiriaser ă prină intermediulă uneiăagen iiă avea,ăaşaă cumă seă întîmpl ăînă cazulă celoră
maiămulteălocuin eăitalieneşti,ăpeălîng ăuneleăcalit iăneaşteptate,ăşiămariăcusururi,ăîntinzîndu-seăpeătotăetajulăîntîiă
din palatul Forgetti, via Lucina, avea o teras ă frumoas ă undeă Veroniqueă îşiă puseă înă minte,ă deă cumă oă v zu,ă s ă
cultiveăaspidistre,ăplanteăc roraăleămergeaăatîtădeăr uăînăapartamenteleădinăParis;ădar,ăcaăs ăajung ăpeăteras ,ăeraă
obligat ăs ătreac ăprinăorangerie,ăundeăAnthimeăîşiăinstalaseălaboratorul;ăacestaăhot râseăc ăprinălaboratorulăluiăseă
putea trece doar la anumite ore din zi.
F r ă s ă fac ă zgomot,ă Veroniqueă împingeaăuşaă şiă seă strecuraă discretă prină înc pere,ă cuă ochiiă înă p mînt,ă
precumă ună c lug ră ceă treceă prină fa aă unoră obsceneă graffiti,ă c ciă nu-iă pl ceaă s ă vad ă cum,ă înă fundulă camerei,ă
rev rsîndu-se dintr-un fotoliuă deă careă eraă sprijinit ă oă cîrj ,ă uriaşaă spinareă aă luiă Anthimeă st teaă încovoiat ă
deasupraăcineăştieăc ruiălucruănecurat.ăLaărîndulălui,ăAnthimeăseăf ceaăc ănuăoăaude.ăDarădeăîndat ăceăieşeaădină
camer ,ă seă ridicaă greoiă dină fotoliu,ă seă tîraă spreă uş ă şi,ă plină deă îfn ,ă cuă buzeleă strînse,ă împingeaă z vorulă cuă oă
mişcareăautoritar ăaădegetuluiăar t tor.
Apoi,ălaăscurtătimp,ăveneaăclipaăcîndăpeăcealalt ăuş ăintraăBeppo,ăs -i ia comisioanele.
Anthimeă îlă remarcaseă pe Beppo — ună b ietană deă vreoă doisprezece-treisprezeceă ani,ă zdren ros,ă f r ă
p rin iă şiă f r ă ad postă — laă cîtevaă zileă dup ă sosireaă saă laă Roma.ă Aşezată înă fa aă cl dirii undeă ceiă doiă so iă
descinseser ălaăînceput,ăpeăviaăBoceaădiăLeone,ăBeppoăatr geaăaten iaătrec torilorăar tîndu-leăoăl cust ăpitit ăsubă
un smocădeăverdea ăîntr-oămic ăleg tur ădeăstuf.ăAnthimeăîiăd duseăpeăinsect ăşaseăb nu i,ăşiăapoi,ăcuăpu ineleă
cuvinteăitalieneştiăpeăcareăleăştia,ăîiăexplicaseăcopiluluiăc ,ăînălocuin aăundeăaveaăs ăseăinstalezeăaădouaăzi,ăpeăviaă
Lucina, va avea nevoie, curînd,ădeăcî ivaăşobolaniăşiăc ăoriceăvie uitoareăceăseătîr şte,ăînoat ,ăumbl ăpeăp mîntăsauă
zboar ăîiăfoloseşteăpentruădocumentare.ăLucraăpeăfiin eăvii.
Beppoă eraă foarteă iscusită înă asemeneaă treburiă şiăi-ară fiă putută aduceă chiară şiă vulturulă sauă lupoaicaă deăpe
Capitoliu.ăAceast ămeserieăîiăconvenea,ăc ciăseăpotriveaădeăminuneăcuăpl cereaăluiăde-aăumblaădup ăşterpeleal .ă
Anthimeăîiăd deaăzeceăb nu iăpeăzi;ăBeppoăajutaăşiălaătreburileăcasei.ăLaăînceput,ăVeroniqueăîlăpriviăcuăantipatie;ă
darădinăclipaăcîndăobserv ăc ăseăînchin ăcîndătreceăprinăfa aăMadoneiăaşezateăînăcol ulădinspreănordăalăcasei,ăîiă
trecuăcuăvedereaăînf işareaăzdren roas ăşiăîiăîng duiăs ăduc ăînăbuc t rieăapa,ăc rbunele,ălemneleăşiăcurpeniiădeă
foc,ăbaăchiar,ămar eaăşiăvinerea,ăcîndăCaroline,ăservitoareaăpeăcareăoăaduseser ăcuăeiădeălaăParis,ăeraăpreaăocupat ă
cuăgospod ria,ăBeppoăoăînso eaăpeăVeroniqueălaăpia ăşiăîiăduceaăcoşul.
BeppoănuăoăiubeaăpeăVeronique;ădarăseăîndr gostiseădeăsavantăcare,ăcurând,ărenun ăs ămaiăcoboare,ăcuă
greu,ăînăcurte,ăca s -şiăiaăînăprimireăvictimele,ăşiăîiăîng duiăb iatuluiăs ăurceăînălaboratorulălui.ă Aici se ajungea
prinăteras ,ăurcîndăpeăoăscar ăascuns ,ăceăoălegaădeăcurte.ăÎn ursuza-iăsingur tate,ăinimaăluiăAnthimeăb teaăparc ă
maiătareăcîndăauzeaăzgomotulăuşorăf cutădeăpicioareleăgoaleăaleăb iatuluiăpeădale;ănuăl saăs ăseăvad ănimicădină
toateăastea;ănuăexistaălucruăcareăs -lăpoat ătulburaăînămuncaăsa.
B iatulănuă b teaăînă geamulă deă laă uş ,ă ciă îlăzgîriaă cuă unghiaă şi,ă cumă Anthimeă continuaă s ă steaăaplecată
peste masa de lucruăf r ăs ăr spund ,ăf ceaăpatruăpaşiăînainteăşiărostea, cu vocea-iădeăcopil,ăună„permesso?", care
înseninaăînc perea.ăDup ăvoce,ăBeppoăp reaăunăînger;ădeăfaptăeraăunăajutorădeăc l u.ăOareăceănou ăvictim ămaiă
aduceaăînătraistaăpeăcareăoăpuneaăpeămasaădeătortur ?ăPreaăabsorbităadeseoriădeămuncaăsa,ăAnthimeănuădeschideaă
traistaă imediat,ă ciă doarăaruncaă spreă eaă oă privireărapid ;ă dac ă pînzaă tremura,ă eraă bine;ă pentruă acestă Molochă eraă
bun ăoriceăvie uitoare:ăşobolan,ăşoarece,ăpas re,ăbroasc .ăUneoriăBeppoănuăaduceaănimic;ăintraătotuşiăînăcamer :ă
ştiaăc ăArmand-Duboisăîlăaşteapt ,ăchiarădac ăveneaăcuămîinileăgoale;ăşi,ăînătimpăceăcopilul,ăf r ăs ăfac ăniciăcelă
maiă mică zgomot,ă st teaă aplecat,ă al turiădeă el,ă şiă urm reaă crudaă experien ,ă savantulă gustaă vanitoasaă pl cere de
falsăzeu,ăsim indăcumăprivireaăuimit ăaăpuştiuluiăseăopreşteărîndăpeărînd,ăplin ădeăspaim ,ăasupraăanimaluluiăşiă
plin ădeăadmira ieăasupraăluiăînsuşi.
Înainte de a experimenta pe om, Anthime Armand-Duboisă pretindeaă c ă reduceă laă „tropisme" orice
activitateăaăanimalelorăpeăcareăleăcerceta.ăTropisme!ăNuăseăinventaseăbineăcuvîntul,ăşiăiat ăc ămul iăîlăfoloseau;ă
nenum ra iă psihologiă nuă maiă vorbeauă decîtă despreă tropisme.ă Tropisme!ă Ceă lumin ă neaşteptat ă emanauă acesteă
silabe! Era limpedeăc ăorganismulăcedaăunor excita iiăasem n toareăcelorăceăfacăcaăfloarea-soareluiăs ăseăîntoarc ă
spre soare (ceeaăceăseăpoateăexplicaăuşorăprinăcîtevaălegiăsimpleădeăfizic ăşiădeătermochimie).ăCosmosulădobîndeaă
înă sfîrşită oă blînde eă încurajatoare.ă Pîn ă şiă înă celeă maiă neprev zuteă mişc riă aleă fiin eiă seă puteaă recunoaşteă oă
des vîrşit ăsupunereăfa ădeăagentulăexcitant.
Pentru a-şiăatingeăscopul,ăadic ăpentruăaăob ineădeălaăanimalulăînvinsăm rturiaăsimplit iiăsale,ăAnthimeă
Armand-Dubois inventase un sistem complicat de cutii cu pere iiăcolora iăşiăcuăformeădiferite,ăprev zuteăcuătrape,ă
labirinturiăşiătotăfelulădeădesp r ituriăceăcon ineauăuneleăhran ,ăalteleănimicăşiăalteleăprafădeăstr nutat:ăerauănişteă
instrumenteădiaboliceăcare,ănuădup ămultătimp,ăs-auăbucuratădeămareătrecereăînăGermaniaăşi,ăsubădenumirea de
Vexierkasten,ăauăajutatănouaăşcoal ăpsihofiziologic ăs ă fac ăînc ăunăpasăspreănecredin .ăŞi,ăcaăs ăac ionezeăînă
modă distinctă asupraă unuiăanumită sim ăală animaleloră sauăasupraă uneiă anumiteă p r iăaă creierului,ăunoraă leă scoteaă
ochii, altora le distrugeaăauzul,ăiarăpeăalteleăleăcastraăşiăleăjupuiaădeăpiele;ăsauăleăscoteaăcreierulăoriăvreunăaltăorgană
socotit indispensabil, dar de care animalul — pentru ca Anthimeăs -şiăpoat ăfaceăexperien aă– se putea lipsi.
Comunicarea sa asupraă „reflexeloră condi ionate"ă revolu ionaseă Universitateaă dină Uppsala;ă stîrniseă
discu iiă violente,ă laă careă participaser ă ceiă maiă mariă savan iă str ini.ă Dară înă minteaă luiă Anthimeă seă n şteauă noiă
întreb ri;ăl sîndu-şiăcolegiiădeăbreasl ăs ăcîrteasc ,ăîşiăconduceaăcercet rileăpeăalteăc i,ăvrîndăs ăp trund ăşiămaiă
adîncăînătaineleăluiăDumnezeu.
Nu-iăeraădeăajunsăs ăadmit ăgrossoămodoăc ăoriceăactivitateăînseamn ăoăuzur ăşiăc ăanimalul,ăprinăînsuşiă
exerci iulămuşchilorăsauăalăsim urilor,ăcheltuiaăceva.ăDeăfiecareădat ă elăseăîntreba:ăcît?ăBietulăanimalăîncercaăs ă
recuperezeăceăpierduse;ădarăAnthime,ăînălocăs -lăhr neasc ,ăîlăcînt rea.ăAportulădeănoiăelementeăarăfiăcomplicată
preaămultăexperien a:ăzilnic,ăşaseăşobolaniănemînca iăşiălega iăfedeleşăcîteădoiăerauăpuşiăpeăcîntar: doi orbi, doi
chioriăşiădoiăv z tori;ăvedereaăacestoraădinăurm ăeraăsolicitat ăîntrunaădeăunămicăaparatămecanic.ăArmand-Dubois
urm reaă s ă vad ă care eraă raportulă dintreă pierderileă peă careă leă sufereauă acesteă animaleă dup cinci zile de
nemîncare.ăÎn fiecareăzi,ălaăprînz,ăsavantulăad ugaăînămiciătablouriăad-hocănoiăcifreătriumf toare.
II
Seăapropiaăjubileul.ăSo iiăArmand-Duboisăîiăaşteptauăpeăso iiăBaraglioulădeălaăoăziălaăalta.ăÎnădiminea aăînă
careăsosiăscrisoareaăceăleăanun aăsosirea,ăcareăaveaăs ăaib ălocăînăsearaăaceleiaşiăzile,ăAnthimeăieşiăînăoraşăs -şiă
cumpereăoăcravat .
Anthimeă ieşeaă rar;ă cîtă maiă pu ină cuă putin ,ă c ciă seă mişcaă cuă greutate;ă Veroniqueă îiă f ceaă cuă pl cereă
cump r turileăsauăîiăaduceaăacas ăfurnizoriiăcareăîiăluauăcomandaădup ămodel.ăLui Anthime nu-iăp saădeămod ;ă
darăcuătoateăc ădoreaăoăcravat ăfoarteăsimpl ă(modest ,ădeăm taseăneagr ),ăvoia,ătotuşi,ăs-oăaleag .ăPlastronulădeă
satinăbrun,ăcump ratăpentruăc l torieăşiăpurtatădeăelăînătimpulăşederiiălaăhotel,ăîiăieşeaătotătimpulădinăvestaăpe care
seă obişnuiseă s-oă laseă descheiat ;ă cuă siguran ă c ă Margueriteă deă Baraglioulă ară socotiă c ă fularulă cremă cuă careă îlă
înlocuiseăşiăpeăcareăîlăprindeaăcuăoăcameeămare,ăvecheăşiăieftin ,ăarat ăpreaăneglijent;ăf cuseăr uăc ăl saseăacas ă
micile papioane negre,ăgataăf cute,ăpeăcareăleăpurtaădeăobiceiălaăParisăşiămaiăalesăc ănuăaduseseăunulăcaămodel.ă
Oareăceăfelădeăcravateăîiăvorăpropune?ăNuăseăvaăputeaăhot rîăpîn ănuăvaăvizitaămaiămulteămagazineădeăc m şiădeă
peă Corsoă şiă deă peă viaă deiă Condotti.ă Lavaliera,ă pentruă ună b rbată deă cincizeciă deă ani,ă eraă preaă extravagant ;ă cuă
siguran ăc ăceeaăceăiăseăpotriveaăeraăunăpapionădrept,ădeăunănegruămat...
Masaănuăseăserveaădecîtălaăoraăunu.ăAnthimeăseăîntoarseăcuăceleăcump rateăpeălaăprînz,ăexactălaătimpăcaă
s -şiăpoat ăcînt ri animalele.
Deşiănuăeraăunăomăcareăs ă in ăpreaămultălaăfelulăcumăseăîmbrac ,ăAnthimeăsim iănevoiaăca,ăînainteădeăaă
seăaşezaălaălucru,ăs -şiăîncerceăcravata.ăPeăundevaăaveaăunăciobădeăoglind ,ăce-i folosise mai demult la provocarea
tropismelor;ăîlăsprijiniădeăpereteleăuneiăcuştiăşiăseăaplec ăs -şiăvad ăimaginea.
Anthimeăîşiăpurtaăp rulă— înc ădes,ăalt dat ăroşcat,ăacumădeăaceaănuan ăschimb toareăgalben-cenuşieă
pe care o iau obiectele vechi din argint aurit – tunsă perie,ă sprîncenele-iă stufoaseă îiă adumbreauă ochii,ă aă c roră
privireăeraămaiăcenuşieăşiămaiăreceădecîtăunăcerădeăiarn ;ăfavori ii,ăt ia iăscurt,ăîşiăp straser ăoăculoareăroşcat ,ăcaă
şiămusta a-iăursuz .ăÎşiătrecuădosulămîiniiăpesteăobrajiiăteşi iăşiăpeăsubăbarbia-iămareăşiăp trat ăşiăspuse:ă
— Da, da,ăoăs ăm ăb rbierescăimediat.ă
Scoase cravata din pachetăşiăoăpuseăînăfa aălui;ă îşiăscoaseă fularul prinsăcuăaculăîmpodobităcuă oă camee.
Ceafa-i puternic ăeraăîncins ăcuăunăgulerădestulădeăînalt,ăscobităînăfa ,ăpeăcareăîlăpurtaăcuăcol urileăîntoarse.ăAici,
înă ciudaă dorin eiă meleă deă aă nuă spuneă decîtă esen ialul,ă nuă potă s ă nuă vorbescă despreă umfl turaă deă laă gîtulă luiă
Anthime Armand-Dubois.ăC ci,ăpîn ănuăvoiăînv aăşiămaiăbineăs ădeosebescăceeaăceăesteăaccidentalădeăceeaăce-i
necesar, ce pot cere condeiului meu dac ă nuă exactitateă şiă rigoare?ă Laă dreptă vorbind,ă cineă ară puteaă afirmaă c ă
aceast ăumfl tur ănuăaăjucatăniciăunărolăşiănuăaăatîrnatădelocăînăceeaăceăAnthimeănumeaăgîndireaăsaăliber ?ăMai
uşorătreceaăpesteăsciaticaălui;ăcuătoateăc ănu-i ierta bunului Dumnezeuăaceast ămeschin rie.
Seăpomeniseăcuăea,ănuăştiaăcum,ălaăpu inătimpădup ăceăseăc s torise;ălaăînceputănuăavuseseăînăparteaădeă
sud-estăaăurechiiăstîngi,ăundeăpieleaăîncepeăs ăseăacopereăcuăp r,ădecîtăunăfelădeămicănegăf r ăimportan ;ămultă
timp,ăizbutiă s şi-lăascund ă sub p rulă bogat;ănu-lă observaseă niciă m cară Veronique,ă pîn ă cînd,ă într-oă noapte,ă înă
timp ce-lămîngîia,ăîlădescoperi.
— Dar ce ai aici? exclamase ea.
Şi,ă caă şiă cum,ă odat ă demascat ,ă n-aveaă deă ceă s ă seă maiă re in ,ă umfl turaă seă f cu,ă înă cîtevaă luni,ă cîtă ună ouă deă
potîmiche,ăapoiăcîtăunăouădeăbibilic ăşi,ăînăsfîrşit,ăcîtăunăouădeăg in ,ăcîndăseăopri,ăînătimpăceăşiăp rul,ătotămâiărar,ă
seăîmp r eaăînăşuvi eăînăjurulăei,ăexpunînd-oăprivirii.ăLaăpatruzeciăşiăşaseădeăani,ăAnthimeăArmand-Dubois nu se
mai gîndeaăs ăplac ;ăîşiătunseăpârulăscurtăşiăîncepuăs ăpoarteăgulereătari,ădestulădeăînalte,ăprev zuteăcuăunăfelădeă
alveol ă ce-iă ascundeaă umfl tura,ă dar,ă totodat ,ă i-oă şiă scoteaă înă eviden .ă Socotescă c ă am vorbit destul despre
umfl tura de la urechea lui Anthime.
Îşiă puseă cravataă înă jurulă gîtului.ă Înă centrulă cravateiă seă aflaă ună mică locaşă dină metal,ă prină careă trebuiaă
trecut ă panglicaă deă prindere,ă ceă eraă fixat ă cuă ună felă deă ac.ă Eraă ună dispozitivă ingenios,ă dară care,ă deă îndat ă ceă
introduceai panglica, se desprindea de peăcravat ;ăaceastaăc zuăpeămasa deălucru.ăTrebuiaăs ărecurg ălaăajutorulă
luiăVeronique;ăoăchem ăşiăeaăveniăînăgrab .
— Uite, coase-mi din nou asta, zise Anthime.
— Lucruăf cutălaămaşin ;ănu-iăbunădeănimic,ămurmur ăea.
— Chiarăaşa.
Veroniqueăpurtaăîntotdeauna,ăînfipteăînărochia-iădeăcas ,ăsubăsînulăstîng,ădou ăaceăcuăa aăînăele,ăunulăcuă
a ăalb ăşiăaltulăcuăa ăneagr .ăSeăduseălîng ăfereastr ăşi,ăstîndăînăpicioare,ăîncepuăs ăcoas .ăAnthimeăoăprivea.ăEraă
oăfemeieădestulădeăputernic ,ăcuătr s turileăfe eiăaccentuate;ăeraăînc p înat ăcaăşiăel,ădarăcuăoăînf işareăpl cut ăşiă
aproapeăîntotdeaunaăsurîz toare;ăuşoaraămusta ăpeăcareăoăaveaănu-iăîn spreaăpreaămultăfigura.
Areă multeă calit i,ă seă gîndeaă Anthime,ă privind-oă cumă coase.ă Aşă fiă putută s ă m ă c s toresc cu vreo
cochet ăcareăs ăm ăînşele,ăcuăvreoăfluşturatic ăceăm-arăfiăpututăp r si,ăcuăvreoăguraliv ăcareăs ăm ătoaceătoat ăziuaă
laăcap,ăcuăvreoăneroad ăcareăs ăm ăscoat ădinăs rite,ăcuăvreoămoroc noas ăaşaăcumăeăcumnat -mea...
Şi,ăpeăunătonămaiăpu inăb osăcaădeăobicei,ăîiăspuseă„mul umesc",ăînătimpăceăVeronique, care terminase
deăcusut,ăplec .
Cuăcravataănou ălaăgît,ăAnthimeăseăcufund ădinănouăînăgîndurileălui.ăNuăseămaiăaudeăniciăoăvoce,ăniciădină
afar ăşiăniciădinăinimaălui.ăAăterminatădeăcînt rităşobolaniiăorbi.ăŞobolaniiăchioriăsîntăsta ionari.ăVaăcînt riăacumă
cuplulă intact.ă Deodat ă tresare, atîtă deă bruscă încîtă cîrjaă seă rostogoleşteă peă jos.ă Uluitor!ă şobolaniiă intac i...ă îiă
cînt reşteă dinănou,ă c ciă trebuieă s ă seă conving ă peă deplin:ă deă ieri,ă şobolaniiă intac iă auă crescută înă greutate! Prin
minte,ăcaăoăstr fulgerare,ăîiătreceăunăgînd:ăVeronique!
Cuăgreu,ăîşiăiaăcîrjaăşiăseăîndreapt ăspreăuş :
— Veronique!
Eaăvineădinănouăînăgrab ,ăplin ădeăbun voin .ăPeăpragulăuşii,ăAnthimeăîiăspuneăcuăr ceal :
— Cine s-a atinsădeăşobolaniiămei?
Niciăunăr spuns.ăElăcontinu ărar,ărostindăr spicatăfiecareăcuvînt,ăcaăşiăcumăVeroniqueăn-arămaiăîn elegeă
franceza:
— Înătimpulăcîtăamăfostăplecat,ăcinevaăle-aădatăs ăm nînce.ăTuăaiăf cut-o?
Ea,ăprinzîndăpu inăcuraj,ăseăîntoarceăspreăelăaproapeăagresiv ăşi-i spune:
— Laşiăbieteleăanimaleăs ămoar ădeăfoame.ăNuăm-am atins de experien aăta;ăn-amăf cutădecîtăs ăle...
Darăelăaăşiăapucat-oădeămînec ăşi,ăşchiop tînd,ăoăduceălîng ămas ăşi,ăar tîndu-iătabeleleăînăcareăîşiătreceaă
observa iile,ăîi spune:
— Uit -teăbineălaăfoileăasteaăpeăcare,ădeădou ăs ptâmîni,ăîmiăînsemnăobserva iileăf cuteăasupraăacestoră
animale:ăsîntădateleăpeăcareăleăaşteapt ăcolegulămeuăPotierăcaăs ăleăprezinteăAcademieiădeăŞtiin eăînăşedin aădină
şaptesprezeceămai.ăCeăpotăs ăscriu pentruăaceast ăziădeă15ăaprilie,ăînăcareăneăafl măast ziăşiăcareăeătrecut ăaici,ăînă
coloana asta de cifre?...
Şi,ăînătimpăceăeaănuăsufl ăunăcuvînt,ăzgîriindăfoaiaăcuăvîrfulăp tratăalăar t toruluiăcaăşiăcuăunăstilet,ăreia:
— Înă aceast ă zi,ă doamnaă Armand-Dubois,ă so iaă cercet torului,ă neascultîndă decîtă deă miloasaă eiă inim ,ă
s vîrşeşte...ăceăcuvîntăvreiăs ăpun?ăGreşeala,ăimpruden a,ăprostia?...
— Scrieămaiădegrab ăaşa:ăaăavutămil ădeăacesteăanimaleăs rmane,ăvictimeăaleăuneiăcuriozit iăabsurde.
Anthime seăridic ăînăpicioare,ăcuădemnitate:
— Dac ăoăieiăaşa,ătrebuieăs ăîn elegi,ădoamn ,ăc ădeăacumăîncoloăsîntănevoităs ăteărogăs ăfoloseştiăscaraă
dinăcurteăcîndăteăduciăs - iăîngrijeştiăplantele.
— Creziăc ăintruăvreodat ădeăpl cereăînăcameraăastaănenorocit ?
— Peă viitor,ăcru -teădeăostenealaădeăaămaiăintraăaici.ăApoi,ăad ugindăcuvintelorăelocin aăgestului,ălu ă
foileăşiăle rupseăînăbuc ele.
„Deădou ăs pt mîni",ăspuseseăel:ăînărealitate,ăşobolaniiăs iănuăst teauănemînca iădecîtădeăpatruăzile.ăŞiă
enervarea sa se consum ă înă aceast ă exagerat ă explozieă deă îngrijorare,ă c ciă laă mas ă izbuteşteă s ă arateă oă figur ă
senin ;ăbaăchiarădevineăatîtădeăîn elept,ăîncîtăîiăîntindeăso ieiăsaleăoămîn ăîmp ciuitoare.ăC ci,ăchiarămaiăpu inădecîtă
Veronique,ă nuă vreaă s ă deaă so iloră Baraglioul – atît de respectuoşiă fa ă deă convenien eă – spectacolul unor
neîn elegeriăpeăcareăaceştiaăle-arăpuneăcuăsiguran ăpeăseamaăopiniilorăluiăAnthime.
Peălaăoraăcinci,ăVeroniqueăîşiăschimb ăbluzaălarg ăpeăcareăoăpoart ăînăcas ,ăcuăoăjachet ădeăstof ăneagr ă
şiă pleac ă înă întîmpinareaă luiă Juliusă şiă aă luiă Marguerite,ă careă urmeaz ă s ă ajung ă laă garaă dină Romaă laă oraă şase.ă
Anthimeăseăduceăs ăseăb rbiereasc ;ăa binevoităs -şiăpun ăunăpapionăînăloculăfularului:ăeăde-ajuns; nu poate suferi
ceremoniileăşiănu-i va fiăruşineăînăfa aăcumnateiăsaleăs ăpoarteăoăhain ădeăalpaga,ăoăvest ăalb ăcuădungiăalbastre,ă
pantaloniădeăuriiăşiăpapuciăconfortabiliădinăpieleăneagr ,ăf r ătocuri,ăpeăcare,ădatăfiindăc ăşchiop teaz ,ăîiăp streaz ă
înăpicioareăcîndăieseăînăoraş.
Îşiăadun ăfoileărupte,ăpuneăbuc ileăcapălaăcapăşi,ăînăaşteptareaăso ilorăBaraglioul,ăîncepeăs ăcopiezeădină
nou,ăcuăgrij ,ătoateăcifrele.
III
FamiliaădeăBaraglioulă(glăseăpronun ăasemeneaăunuiă1ămuiat,ăcaăînăitalian ,ăprecumăînăBroglieă[duceăde]ă
şiă înă miglion-naire) esteă originar ă dină Parma.ă Ună Baraglioliă (Alessandro)ă s-aă c s torită aă douaă oar ă cuă Filippaă
Visconti,ă înă 1514,ă laă cîtevaă luniă deă laă anexareaă ducatuluiă deă c treă Stateleă Bisericii.ă Ună altă Baraglioliă (totă ună
Alessandro) s-aădistinsăînăb t liaădeălaăLepantoăşiăa murit asasinatăînă1580,ăînăîmprejur riăr mase misterioase. Ar
fiă uşor,ă dară lipsită deă importan ,ă s ă urm rimă destinulă familieiă pîn ă înă 1807,ă epoc ă înă careă Parmaă aă fostă alipit ă
Fran eiăşiăcîndăRobertădeăBaraglioul,ăbuniculălui Julius, s-aăinstalatălaăPau.ăÎn 1828, el a primit de la Carol al X-
lea coroana de conte — coroan ăpeăcareăaveaăs ăoăpoarteăcuămult ănoble e,ăpu inămaiătîrziu, Juste-Agenor, cel de-
alătreileaăfiuăalăs uă(primiiădoiămuriser ălaăoăvîrst ăfraged ),ăprinătoateăambasadeleăundeăstr luceaăinteligen aăsaă
subtil ăşiăîiătriumfaădiploma ia.
Cel de-al doilea copil al lui Juste-AgenorădeăBaraglioul,ăJulius,ăcare,ădup ăc s torie,ăaădusăoăvia ăfoarteă
aşezat ,ăavuseseăînătinere eaăluiăcîtevaăpasiuni.ăDarăputeaăspune,ăcelăpu in,ăc ăinimaăluiănuăseăînjosiseăniciodat .ă
Distinc iaăînn scut ăaăfiriiăşiăaceaăelegan ămoral ăceăseăîntrevedeaăpîn ăşiăînăceleămaiăneînsemnateăscrieriăaleăsaleă
îiă împiedicaser ă totdeaunaă dorin eleă s ă aluneceă peă pantaă peă care,ă f r ă îndoial ,ă l-ară fiă mînată curiozitatea sa de
romancier.ăSîngeleăluiăcurgeaălin,ăf r ăvîrtejuri,ădarănuăf r ăc ldur ,ăşiămartoreăputeauăfiăcîtevaăfrumoaseădoamneă
dină aristocra ie...ă Şiă n-aşă vorbiă aiciă despreă asta,ă dac ă primeleă saleă romaneă n-ară fiă ar tat-o destul de limpede;
marele succes monden de care se bucuraser ăs-a datorat înăparteăacestuiăfapt.ăÎnaltaăcalitateăaăpubliculuiăînăstareă
s ăleăadmireăle-aăîng duităs ăfieăpublicate;ăunulăînăLeăCorrespondant,ăalteleădou ăînăLaăRevueădesădeux-mondes.
Aşaă seă faceă c ,ă aproapeă f r ă voiaă lui,ă înc ă deă tîn r,ă seă treziă parc ă purtată c treă Academie:ă inutaă luiă frumoas ,ă
privireaăgrav ăşiăadînc ăşiăpaloareaăgînditoareăaăfrun iiăp reauăa-lăsortiăs ăajung ăacolo.
Anthimeăar taăunămareădispre ăpentruăavantajeleăceă ineauădeărang,ădeăavereăşiădeăînf işare,ăceeaăceăîlă
contrariaă profundă peă Julius;ă dară pre uiaă laă Juliusă oă anumeă fireă bun ă şiă aceaă mareă stîng cieă înă discu ieă care,ă
adeseori,ăfavorizaăoăgîndireănonconformist .
Laăoraăşase,ăAnthimeăaudeătr suraăoaspe ilorăoprindu-seăînăfa aăpor iiăşiăieseăpeăpalierăînăîntîmpinareaă
lor.ă Juliusă urc ă primul. P l riaă saă „Cronstadt” şiă pardesiulă dreptă cuă revereă deă m taseă l-ară faceă s ă semeneă maiă
curîndăcuăcinevaăplecatăîntr-oăvizit ădecît într-oăc l torie,ădac ăn-arăfiăşalulăecosezăpeăcare-lăpoart ăpeămîn ;ănuă
arat ă aă fiă obosit,ă deşiă drumul aă fostă lung.ă Dup ă elă vineă Margueriteă deă Baraglioul,ă laă bra ulă suroriiă ei;ă spreă
deosebireă deă Julius,ă eaă pareă istovit ;ă cuă p l riaă şiă coculă c zuteă într-oă parte,ă urc ă peă sc riă cl tinîndu-seă şiă
ascunzîndu-şiăunăsfertădinăfa ăcuăoăbatist ăpeăcareăoă ineăcaăpeăoăcompres ...
CîndăajungăaproapeădeăAnthime,ăVeronique spune:
— Lui Marguerite i-aăintratăoăbuc ic ădeăc rbuneăînăochi.ăMie,ăfiicaălor,ăoăcopil ăgra ioas ădeănou ăani,ă
şiăbona,ăcareăvineădup ăele,ătac,ăconsternate.
Cuă fireaă Margueriteiănuă po iăluaălucrurileă înă uşor:ă Anthimeă îiă propuneă s trimit ă dup ă ună oculist;ă dară
Margueriteăştieăcîtădeăproştiăsîntămediciiăitalieni,ăşiănuăvreaă„pentruănimicăînălume"ăs ăaud ăvorbindu-se de ei;
şopteşteăcuăoăvoceăstins :
— Nişteăap ărece.ăPu in ăap ărece,ăatîtaăvreau.ăAh!
— Dragaămeaăsor ,ăspuneăAnthime,ăapaăreceăteăvaăuşuraăpentruăoăclip ,ădescongestionîndu- iăochiul;ădară
nuăvaăînl turaăr ul.ăApoi,ăîntorcîndu-se spre Julius:
— Aiăizbutităs ăveziăceăera?
— N-amă v zută preaă bine.ă Cîndă s-aă oprită trenulă şiă amă vrută s ă m ă uit,ă Marguerite aă începută s ă seă
enerveze...
— Nu-iăadev rat,ăJulius!ăAiăfostăgroaznicădeăneîndemînatic.ăCaăs -miăridiciăpleoap ,ămi-aiăîntorsătoateă
genele...
— Vreiăs ăîncercăşiăeu?ăîntreb ăAnthime;ăpoateăc ăvoiăfiămaiăpriceput.
Oăslujnic ăurcaăbagajele.ăCarolineăaprinseăoălamp ăputernic .
— Dar,ădrag ,ădoarăn-oăs ăfaciătreabaăastaăpeăhol,ăspuseăVeronique,ăşiăîiăconduseăpeăceiădoiăBaraglioulăînă
camera lor.
Apartamentul cuplului Armand-Duboisă seă întindeaă deă jură împrejurulă cur iiă interioareă spreă careă seă
deschideau ferestrele de pe un culoar ce pornea din vestibulăşiăduceaăspreăoranjerie.ăÎnăacestăculoarăd deauăuşileă
deălaăsufragerie,ădeălaăsalonă(oăînc pereăuriaş ,ăprostămobilat ăşiădeăcareăcuplulăAnthimeănuăseăfoloseaăniciodat ),ă
deălaăceleădou ăcamereăpentruăprieteni,ăpreg tite,ăpentru cuplul Baraglioul, iar cea de-aădoua,ămaiămic ,ăpentruă
Julie; aceasta seă aflaă lîng ă ultimaă camer ,ă cea rezervat ă cupluluiă Armand-Dubois.ă Toateă acesteă înc periă
comunicauă întreă eleă prină interior.ă Buc t riaă şiă celeă dou ă camereă aleă slujniceloră d deauă spreă cealalt ă parteă aă
palierului...
— V ărog,ănuăv ăînvîrti iăto iăînăjurulămeu,ăgemuăMarguerite;ăJulius,ăocup -te de bagaje.
Veronique a instalat-oăpeăsoraăeiăîntr-unăfotoliuăşiă ineălampa,ăînătimpăceăAnthimeăspune:
— Ochiul e inflamat. Ar fiăbineăs - iăsco iăp l ria.
Dar Marguerite,ătemîndu-seăcaănuăcumvaăpiept n tura-iăr v şit ăs ădeaălaăiveal ămeşeleădeăîmprumut,ă
declar ăc ăşi-oăvaăscoateămaiătîrziu;ăoăp l rieădeăvoiaj,ăprins ăsubăb rbie,ănuăareăcumăs-oăîmpiediceăs -şiăsprijineă
ceafa pe sp tarulăscaunului.
— Îmiăceriăs - iăscotăpaiulădinăochiăînainteădeăa-miăscoateăbîrnaădintr-al meu, spune Anthime oarecum
ricanînd.ăMiăseăpareăc ăastaănuăseăpotriveşteădelocăcuăprecepteleăEvangheliei.
— Ah!ăteărog,ănuăm ăfaceăs ăpl tescăpreaăscumpăîngrijirile pe care mi le dai.
— Nuă maiă spuneă nimic...ă Cuă ună col ă ală uneiă batisteă curate...ă v dă ceă este...ă nu- iă fieă fric !ă priveşteă înă
sus!... iat-o.
ŞiăAnthimeăiaăcuăvîrfulăbatisteiăoăbuc ic ăaproapeăimperceptibil ădeăc rbune.
— Mul umesc,ămul umesc!ăAcumălas -m !ăM ădoareăcapulăgroaznic.
Înă timpă ceă Margueriteă seă odihneşte,ă Juliusă şiă bonaă desfacă bagajeleă iară Veroniqueă supravegheaz ă
preg tirileăpentruămas ,ăAnthimeăseăocup ădeăMie,ăpe care a condus-oăînăcameraăei.ăÎşiăv zuseăpentruăultimaăoar ă
nepoataă cîndă eraă foarteămic ă şiăîiă veneaă greuă s ă oă recunoasc ă înă aceast ă feti ămare,ă cuă surîsă suavă şiă ingenuu.ă
Dup ă pu ină timp,ă cumă oă ineă aproapeă deă el,ă vorbindu-iă despreă totă felulă deă lucruriă m runteă şiă copil reştiă înă
speran aăc -iăfacăpl cere,ăprivireaăîiăcadeăpeăunălan sub ireădeăargintăpeăcareăfeti aăîlăpoart ălaăgîtăşiădeăcareăîşiăd ă
seamaăc ătrebuieăs ăfieăatîrnateănişteăiconi e.ăCuăoămişcareăindiscret ăaădegetuluiăar t tor,ăscoateăiconi eleăpesteă
rochieăşi,ăascunzîndu-şiăboln vicioasaărepulsieăsubăoămasc ădeămirare, spune:
— Ce-i cu chestiile astea?
Julieăîn elegeăfoarteăbineăc ăîntrebareaănu-iăserioas ;ădarădeăceăs-arăsup ra?
— Cum, unchiule! dumneata n-aiăv zutăniciodat ănişteăiconi e?
— Nu, draga mea, minte el; nu-săfoarteăfrumoase,ădarăîmiăînchipuiăc ăfolosescăla ceva.
Şiăcumăseninaăpietateănuăseăd ăînăl turiădeălaăoămic ăn zbîtieănevinovat ,ăcopilaăz reşte,ălîng ăoglindaădeă
deasupraăc minului,ăoăfotografieăceăoăînf işeaz ăpeăeaăşi,ăar tînd-o cu degetul, zice:
— Unchiule,ăaiăaiciăportretulăuneiăfeti eăcareănu-i nici el mai frumos. Deci, la ce- iăpoateăfolosi?
Surprinsăc ăg seşteălaămicu aăbigot ăoăspontaneitateăatîtădeămali ioasaăşi,ăf r ăîndoial ,ăatîtaăbun-sim ,ă
unchiulăAnthimeăeste,ăpentruămoment,ăredusălaăt cere.
Totuşi,ănuăpoateăs ăînceap ăoădiscu ieămetafizic ăcuăoăfeti ădeănou ăani!ăSurîde.ăDîndu-şiărepedeăseamaă
deăpozi iaăcîştigat ăşiăarâtîndăspreămedalioaneleăsfinte,ăJulieăspune:
— Iat ,ăaiciăeăsfîntaăIulia,ăpatroanaămea,ăiarăaiciăesteăIisus...
— N-aiăniciăoăiconi ăcuăbunulăDumnezeu?ăoăîntrerupseăînămod absurd Anthime.
Copilaăr spundeăcuăfoarteămult ănaturale e:
— Nu;ănuăseăfacăiconi eăcareăs -lăînf işezeăpeă bunulăDumnezeu...ăDarăiat ăiconi aăceaămaiăfrumoas :ă
este cea a Maicii Domnului din Lourdes; mi-aăd ruit-oăm tuşaăFleurissoire;ăaăadus-o de la Lourdes; am pus-o la
gîtăînăziuaăînăcareăt ticulăşiăm micaăm-auăînchinatăSfinteiăFecioare.
Anthimeăsimteăc ănuămaiăpoateăîndura.ăF r ăs ăîncerceăniciăm carăoăclip ăs ăîn eleag ăinefabilulăplinădeă
gra ieăpeăcareăîlăevoc ăimaginiăcaălunaămai,ăalbulăşiăalbastrul şiruluiădeăcopii,ăelăcedeaz ăuneiămaniaceănevoiădeă
blasfemie:
— Deăvremeăceăînc ămaiăeştiăcuănoi,ăseăvedeăc ăSfîntaăFecioar ăn-aăvrutăs ăteăiaălaăea!
Feti aănuăr spundeănimic.ăOareăîşiăd ăseamaăc ălaăuneleăvorbeăimpertinente,ăcelămaiăîn eleptălucruăesteăs ă
nuădaiăniciăunăr spuns?ăDeăaltfel,ăceăs ăspun ?ăDup ăaceast ăîntrebareăabsurd ,ănuăJulieăaăroşit,ăciăfrancmasonul;ă
acestaăsim iăoăuşoar ătulburare,ătovar ş ănemarturisit ăaăindecen ei,ăşiăoăconfuzieătrec toare,ăpeăcareăunchiulăleăvaă
ascunde,ădepunîndăpeăfrunteaăcandid ăaănepoateiăunărespectuosăs rutăreparator.
— Deăceăfaciăpeăr ut ciosul,ăunchiuleăAnthime?
Micu aănuăseăînşal ;ădeăfapt,ăacestăsavantănelegiuităesteăunăomăsensibil.ăAtunci,ădeăceăaceast ărezisten ă
înverşunat ?ăChiarăînăaceaăclip ,ăAdăleădeschideăuşa:ă
— Doamnaăoăcheam ăpeădomnişoara.ă
Dup ăcîtăseăpare,ăMargueriteădeăBaraglioulăseătemeădeăinfluen aăcumnatuluiăeiăşiăseăfereşteăoarecumăs -şiă
laseăfiicaăs ăsteaămultătimpăcuăel.ăAnthimeăvaăîndr zniăs ăi-oăspun ăpu inămaiătîrziu,ăcuăvoceăînceat ,ăîn timp ce
familiaă seă duceaă laă mas .ă Dară Margueriteă îşiă vaă ridicaă privireaă spreă elă (ochiulă îiă maiă eraă înc ă uşoră inflamat),ă
zicîndu-i:
— S -mi fie team ă deă tine?ă Dar,ă dragulă meu,ă Mieă ară puteaă convertiă doisprezeceă caă tine,ă înainteă caă
vorbeleă taleă deă batjocur s ăaib ă ceaămaiă mic ăinfluen ăasupra sufletului ei. Nu, nu, noi sîntemămaiă puterniciă
decîtă î iă închipui.ă Totuşi,ă gîndeşte-teă c -iă doară ună copil...ă Eaă ştieă c ă într-oă vremeă atîtă deă corupt ă şiă într-oă ar ă
guvernat ăatîtădeăruşinosăcaăaănoastr ăseăpoateăaşteptaălaătotăfelulădeăblasfemii.ăDarăeătristăc ăprimeleămotiveădeă
scandalăîiăsîntăoferiteădeătine,ăunchiulăei,ăpeăcareănoiăamădoriăs-oăînv măs -l respecte.
IV
Oareăacesteăcuvinteăatîtădeăm surateăşiădeăîn elepteăvorăaveaădarulăs -lălinişteasc ăpeăAnthime?
Da,ăînătimpulăcîtăseăvorăserviăprimeleădou ăfeluriă(deăaltfel,ămasa,ăbun ,ădarăsimpl ,ănuăeăalc tuit ădecîtă
dinătreiăfeluri)ăşiăatîtaăvremeăcîtăconversa iaăfamilial ăseăvaăînvîrtiăînăjurulăunorăsubiecte nespinoase. Din respect
pentru ochiul Margueritei, se vaăvorbiămaiăîntîiădespreăoculistic ă(so iiăBaraglioulăseăprefacăc ănuăbag ădeăseam ă
c ă umfl turaă deă laă gîtulă luiă Anthimeă s-aă m rit),ă apoiă — dină gentile eă fa ă deă Veronique — despreă buc t riaă
italian ,ăcuăaluziiălaăcalitateaăextraordinar ăaămesei.ăApoiăAnthimeăvaăcereăveştiădespreăso iiăFleurissoire,ăpeăcareă
so iiăBaraglioulăauăfostăs -iăvad ălaăPau,ăşiădespreăcontesaădeăSaint-Prix,ăsoraăluiăJulius,ăaflat ăînăvilegiatur ăprin
împrejurimi; în sfîrşit, despre Genevieve,ăminunataăfat ămaiămareăaăso ilorăBaraglioul,ăpeăcareăaceştiaăarăfiăvrutăs-
oăaduc ăcuă eiălaăRoma,ădarăcareăn-aăvrutănicicumăs ăp r seasc ăSpitalulăCopiilorăBolnaviădeăpeăstradaăSevres,ă
undeăseăduceăînăfiecareădiminea ăs ăpansezeăr nileămicu ilorăneferici i.ăApoi,ăJuliusăvaăpuneăînădiscu ieăgrava
problem ăaăexproprieriiăaveriiăluiăAnthime,ăadic ăaăterenurilorăpeăcareăAnthimeăleăcump raseăînăEgipt,ăînătimpulă
uneiaădintreăprimeleăsaleăc l toriiăpeăcare,ătîn răfiind,ăle-aăf cutăînăaceast ă ar ;ăprostăsituate,ăacesteăterenuriănu
avuseser ăpîn ăacumăcineăştieăceăvaloare;ădarăacumălucrurileăseăschimbaser ,ăc ci,ădeăcîtvaătimp,ăerauăstr b tuteă
deănouaălinieăferat ăceămergeaădeălaăCairoălaăHeliopolis:ăcuăsiguran ăc ăbugetulăso ilorăArmand-Dubois, aproape
sec tuitădeătotăfelulădeăspecula iiăriscante,ăare mareănevoieădeăaceast ăpoman ăvenit ădinăsenin;ătotuşi,ăînainteădeă
plecareaă sa,ă Juliusă aă izbutită s ă vorbeasc ă cuă Maniton,ă inginerulă îns rcinată cuă studiereaă liniei,ă şiă îşiă sf tuieşteă
cumnatulăs ănu-şiăfac ăpreaămariăsperan e:ăarăputeaăs ăseăp c leasc .ăDarăceeaăceăAnthimeănuăspuneăesteăc ătoat ă
afacereaăseăafl ăînămîinileăLojei,ăcareănu-iăp r seşteăniciodat ăpeăaiăs i.
 Anthimeăîiăvorbeşteăacumălui Julius despre candidatura lui laăAcademieăşiădespreăşanseleăsale;ăvorbeşteă
despreăeleăsurîzînd, pentruăc ănuăcredeăînăeleădeloc;ăiarăJuliusăarboreaz ăunăaerădeăliniştit ăşiăresemnat ănep sare:ă
la ce-arăfolosiăs -iăspun ăc ăsoraălui,ăcontesaăGuyădeăSaint-Prix,ăîlăareălaădegetulămicăpeăcardinalulăAndreăşiăc ,ăoă
dat ă cuă el,ă şiă peă ceiă cincisprezeceă „Nemuritori” care voteaz ă întotdeunaă deă parteaă ei?ă Anthimeă schi eaz ă ună
compliment, foarte discret, la adresa ultimului roman al lui Baraglioul, „Aerulăîn l imilor”.ăÎn realitate, cartea i
seăp ruseămizerabil ;ăiarăJulius,ăcareăîşiăd ăseama,ăseăgr beşteăs -iăspun ,ăcaăs -şiăpun ălaăad postăamorulăpropriu:
— Eramăsigurăc ăoăcarteăcaăastaănuăpoateăs - iăplac .ă
Anthimeă ară maiă spuneă nişteă lucruriă buneă despreă carte,ă dară aluziaă aceeaă laă opiniileă saleă îlă m guleşte;ă
protesteaz ă zicîndă c ă acesteaă n-auă niciă oă influen ă asupraă judec iloră saleă despreă opereleă deă art ă înă generală şiă
despreăc r ileăcumnatuluiăs u,ăînăparticular.ăJuliusăzîmbeşteăcuăoăcondescenden ăbinevoitoareăşi,ăcaăs ăschimbeă
vorba,ăîşiăîntreab ăcumnatulăcumămaiăst ăcuăsciatica,ăpeăcare,ădinăgreşeal ,ăoănumeşteălumbago.ăAh! de ce Julius
nu-lăîntreab ădespreăcercet rileăsaleăştiin ifice?ăCîtădeămultăi-arăfiăpl cutăs -iăr spund !ăDespreălumbago!ăDeăceă
nuă despreă umfl turaălui?ă Dar,ădup ă cumă seă pare,ă cercet rileă saleă ştiin ificeă sîntăignorateă deă cumnatulă s u,ă careă
prefer ăs ănuăleăiaăînăseam ...ăAnthime,ăînfierbîntatăşiăchinuitădeă„lumbago”,ăricaneaz ăşiăr spundeăar gos:
— S - iăspunăc ămi-e mai bine?... Ha! ha! ha! te-aiăsup raăamarnic!
Juliusăseămir ăşiăîlăroag ăpeăcumnatulăs uăs -iăspun ădeăceănutreşteăsentimenteăatîtădeăpu inăcaritabile.
— Şti iăs ăchema iădoctorulădeăîndat ăceăunulădintreăvoiăeăbolnav,ădarăcîndăbolnavulăs-aăvindecat,ăspune iă
c ămedicinaăn-aăjucatăniciăunărolăşiăc ăvindecareaăs-aăprodusădatorit ărug ciunilorăpeăcareăle-a iăf cutăînătimpăceă
doctorulăv ăîngrijea.ăConsidera iăc ăacelaăcareănuăşi-aăf cutărug ciunileăeăpreaăneobr zatăcaăs ăseăvindece!
— Decîtăs ăteărogiăluiăDumnezeu,ăaiăpreferaăs ăr mîiăbolnav?ăîntreab ăpeăunătonăap satăMarguerite.
Oare de ce s-aăamestecatăînăvorb ?ăDeăobicei,ăeaănuăparticip ălaăconversa iileădeăinteresăgeneralăşiătaceă
mîlcădeăîndat ăceăJuliusădeschideăgura.ăSîntădiscu ii întreăb rba i;ăd -leăîncoloădeămenajamente!ăSeăîntoarceăbruscă
spreăeaăşiăîiăspune:
— Scumpaă mea,ă ascult ă bineă ce- iă spun,ă afl ă c ă vindecareaă ară fiă aici,ă aproape,ă şiă arat ă înă neştireă cuă
degetulăspreăsolni ,ădarăcaăs ăamădreptulăs ăbeneficiezădeă eaăarătrebuiăs -lăimplorăpeăDomnulăDirectoră(aşaăseă
amuz ,ăînăzileleăcîndăeăprostădispus,ăs ănumeasc ăFiin aăSuprem )ăsauăs -lărogăs ăintervin ăşiăs ăr stoarneăpentruă
mineăordineaăstabilit ,ăordineaăfireasc ăaăefectelorăşiăaăcauzelor,ăordineaăvenerabil ,ăceămai!ăAşaăc ăn-am nevoie
s ăm ăvindecăşiămaiăcurîndăi-aşăspuneăDomnuluiăDirectorăaşa:ăfugiăde-aici cu miracolele tale; n-am nevoie de ele.
Scandeaz ăcuvinteleăşiăsilabele;ăridic ăvocea,ăceăr sun ămînioas ;ăeăînsp imînt tor.
— N-aiănevoieădeăele...ădeăce?ăîntreab ăJuliusăcuăfoarteămultăcalm.
— Pentruăc ăm-arăobligaăs ăcredăînăCelăceănuăexist .ăSpunîndăasta,ăd ăcuăpumnulăînămas .
Margueriteă şiă Veronique,ă neliniştite,ă dup ă ceă schimbar ă întreă eleă oă scurt ă privire,ă îşiă întoarser ă
amîndou ăochiiăspreăMie.
— Credăc ăeătimpulăs ăteăduciălaăculcare,ăfeti aămea,ăspuneămama.ăDu-teăfugu a;ăoăs ătrecemăpeălaătineă
s - iăspunemănoapteăbun .
Copila,ăînsp imîntat ădeăvorbeleăgroazniceăşiădeăînf işareaădemoniac ăaăunchiuluiăei,ăoăiaălaăfug .
— Vreauăca,ădac ăm ăvindec,ăs ănuăfiuăobligatădecîtăfa ădeămineăînsumi.ăAstaămi-ajunge.
— Darăcumăr mîneăcu doctorul?ăîndr zniăs ăîntrebe Marguerite.
— Îiăpl tescăîngrijirileăşiănu-i mai datorez nimic.ăDarăJulius,ăpeătonulăs uăcelămaiăgrav,ăintervine:
— Înătimpăceărecunoştin aăfa ădeăDumnezeuăte-ar lega...
— Da,ăfrate;ăiat ădeăceănuăm ărog.
— S-auărugatăal iiăpentruătine,ăprietene.
Cea careă vorbeşteă esteă Veronique;ă pîn acum nu spusese nimic. La auzul acesteiă vociă blînde,ă preaă
cunoscuteălui,ăAnthimeătresareăşiăîşiăpierdeăoriceăstâpînireădeăsine.ăPeăbuzeleăluiăseăn pustescătotăfelulădeăcuvinteă
ceăseăcontrazicăuneleăpeăaltele:ăîntîi de toate, n-aiădreptulăs ăteărogiăpentruăcinevaăîmpotrivaăvoin eiăluiăşi s ceri
cevaăpentruăelăf r ăcaăelăs ăştieăc ăoăfaci;ăesteăoătr dare.ăEaăn-aăob inutănimicăprinăruga-i;ăcuăatîtămaiăbine;ăastaăoă
vaăfaceăs ăîn eleag ăceăvaloareăauărug ciunileăei!ăAreăcuăceăseămîndri!...ăDar,ălaăurmaăurmei,ăpoateăc ănuăs-a rugat
de ajuns?
— Fiiăliniştit:ăm ărogăînăcontinuare,ăîiăr spunseăVeronique,ăcuăoăvoceălaăfelădeăblînd ăcaăşiămaiăînainte.ă
Apoi,ăfoarteăsurîz toare,ăşiăcaăşiăcumăn-ar fi atins-oăsuflulămîniei,ăîiăpovesteşteăMargueriteiăcum,ăînăfiecareăsear ,ă
darăabsolută înă fiecareă sear ,ă aprinde, înănumeleă luiă Anthime,ă dou ă lumîn ri,ă lîng ă Madonaă dină col ulănordică ală
casei,ăceaăînăfa aăc reia,ăpeăvremuri,ăVeroniqueăîlăsurprinseseăpeăBeppoăînchinîndu-se.ăCopilulăseăcuib reaălîng ă
statuie,ăîntr-oăadîncitur ăaăzidului,ăînăcareăVeroniqueăeraăsigur ăcâ-lăvaăg siălaăaceaăor .ăEaănuăputeaăajungeălaă
nişaăaceea,ăcareănuăeraălaăîndemînaătrec torilor;ăBeppoă(devenităacumăunăadolescentăzveltădeăcincisprezeceăani),ă
seăc raăpeăpietreăşi,ă inîndu-se deăunăinelădeămetal,ăpuneaălumîn rileăaprinseăînăfa aăMadonei...ăŞi,ăpeănesim ite,ă
conversa iaăalunec ădeălaăAnthimeăspreăalteălucruri,ăceleădou ăsuroriăvorbindăapoiădespreăcredin aăpopular ,ăatîtă
deăemo ionant ,ăprinăcareăpîn ăşiăceaămaiăprimitiv ăstatuieăpoateăfiăşiăceaămaiăonorat ...ăAnthimeăeraăcopleşităcu
totul.ăCum,ăoareănuăeraădeăajunsăc ănuămaiădeparteădeădiminea aăaceea,ăpeălaăspateleălui,ăVeroniqueăd duseădeă
mîncareăşobolanilor?ăAcumădeclar ăc ăaprindeălumîn riăpentruăel!ăŞiăîlăcompromiteăşiăpeăBeppoăcuăpovesteaăastaă
tîmpit ...ăOăs ăvad ăea...
 Anthimeă simteă cumă iă seă urc ă sîngeleă laă cap;ă seă sufoc ; tîmpleleă iă seăzbat.ă Cuă ună efortăuriaşă seăridic ,ă
r stumîndă scaunul, vars ă peă şervetă ună pahară cuă ap ă şiă îşiă ştergeă fruntea...ă Îi este cumvaă r u?ă Veroniqueă seă
gr beşteăs -iăvin ăînăajutor,ădarăelăo îndep rteaz ăcuăbrutalitateăşiăseăîndreapt ăspreăuş ,ăpeăcareăo trînteşteăînăurmaă
lui;ăpeăcoridorăr sun ămersulăs uăinegal,ăcareăse îndep rteaz ,ăînso itădeăzgomotulăsurdăşiătîrîităalăcîrjei.
Plecareaăluiăbrusc ăîiălas ăpeăcomeseniătriştiăşiănedumeri i.ăTimpădeăcîtevaăclipe,ăr mînăt cu i.
— Biataămeaăprieten !ăspune,ăînăsfîrşit,ăMarguerite.ăDar,ăcuăacestăprilej,ăseăvedeăînc ăoădat ădeosebireaă
dintreăcaracterulăcelorădou ăsurori.ăSufletulăMargueriteiăesteă f cutădinăacelăaluatăadmirabilădinăcareăDumnezeuă
z misleşteă martirii.ă Eaă ştieă astaă şiă aspir ă spreă suferin .ă Dină p cate,ă via aă nu-iă d ă niciă ună prilejă deă nefericire;ă
copleşit ă deă aten iiă veniteă dină parteaătuturor,ă îşiă consum ăputereaă deă a-iă sprijiniă peă al iiăînă totă felulă deă sup r riă
m runteăşiăseăfoloseşteădeăceleămaiămiciăpretexteăcaăs ăseăconsidereăjignit ,ăag îndu-se tot timpul de orice fleac.
Margueriteăştieăs ăfac ăînăaşaăfelăîncîtăceilal iăs ăgreşeasc ăfa ădeăea;ădarăJuliusăpareăc ăseăstr duieăs ănu-i dea
prilejulăs -şiăexerciteăaceast ăvirtute;ăcumăs ăteămaiămiriăc ,ăfa ădeăel,ăeaăseăarat ăîntotdeaunaănemul umit ăşiăcuă
toane?ăCuăunăso ăcaăAnthime,ăceătreab ăgrozav ăarăfiăpututăface!ăEăsup rat ăcîndăoăvedeăpeăsoraăeiăc ănuăştieăs ă
profite;ă Veroniqueă fugeă deă sup r ri;ă totulă alunec ă peă veşnica-iă blînde eă mieroas şiă surîz toare,ă sarcasme,ă
batjocuri — şi,ăf r ăîndoial ,ăs-aăobişnuitădeămultăcuăvia aăeiăsinguratic :ălaăurmaăurmei,ăAnthimeănuăseăpoart ă
r uăcuăeaăşiăpoateăs ăzic ătotăceăvrea!ăLeăspuneăc ăelă ip ăpentruăc ănuăpoateăs ăseămişteăuşor;ăs-arăînfuriaămaiă
pu ină dac ă ară fiă maiă sprinten;ă şiă cîndă juliusă oă întreab ă unde s-oă fiă dus,ă îiă r spunde:ă „La elă înă laborator"; iar
Margueritei,ăcareăîntreab ădac ăn-arăfiăbineăs ătreac ăpeăacoloăs ăvad ăceăeăcuăelă— c ciăpoateăc -iăesteăr uădup ăoă
asemeneaăizbucnireădeămînie! — îiăd ăasigur riăc ăeămaiăbineăs -l lase s ăseălinişteasc ăsingurăşiăs ănuădeaăpreaă
mareăaten ieăieşiriiălui.ă
— S ăneătermin mămasaăînălinişte,ăspuneăea.
V
Nu, unchiul Anthime nu s-aădusălaăelăînălaborator.
Aă trecută repedeă prină c m ru aă undeă îşiă dauă duhulă ceiă şaseă şobolani.ă Dară deă ceă n-ară r mîneă peă terasaă
inundat ădeărazeleăapusului?ăSeraficaălumin ăaăserii,ăliniştindu-iăsufletulăr zvr tit,ăl-arăîndemnaă— poate — s-o
fac ...ăDarăn-o va face.
Coborîndă peă incomodaă scar ă turnant ,ă aă ajunsă înă curte,ă peă careă oă traverseaz .ă Grabaă aceastaă aă unuiă
infirmă esteă tragic ă pentruă noi,ă ceiă ceă ştimă cuă pre ulă c ruiă efortă izbuteşteă s ă fac ă fiecareă pasă şiă cuă pre ulă c reiă
suferin eă faceă fiecareă efort.ă Oareă cîndă vomă vedeaă oă atîtă deă s lbatic ă energieă cheltuindu-se pentru binele
oamenilor?ăDinăcîndăînăcînd,ădeăpeăbuzeleăsaleăcrispateăieseăcîteăunăgeam t;ătr s turileăfe eiăiăseăstrîmb .ăÎncotroăîlă
duceămîniaăsaănelegiut ?
Madona — care,ă cuă mîinileă întinse,ă revars ă gra iaă divin ă şiă luminaă razeloră cereştiă deasupraă lumii,ă
vegheaz asupraăcaseiăşiăpoateăc ăseăroag ăchiarăşiăpentruăp c tosă — nu este o statuie modern ,ădinăceleăceăseă
fabric ăacumădinăcarton-romanăplastiădeăc treăBlafaphas,ălaăatelierulădeăart ăFleurissoire-Levicho. Imagineănaiv ,ă
expresieăaăadora ieiăpopulare,ăeaăvaăfi pentru noi cuăatîtămaiăfrumoas ăşiămaiăgr itoare.ăLuminîndu-iăfa aăpalid ,
mîinileă str lucitoare,ămantiaăalbastr ,ă oă lamp ,ă aşezat ă în fa aă statuii,ă dară destulă deă departeă deă ea,ăatîrn ădeă ună
acoperişădinămetăceăieseăînăafaraănişeiăşiăcareăad posteşte,ătotodat ,ăex-voto-uriăag ateăpeăziduri.ăLaăîndemînaă
trec torului,ăoăuşi ădeămetal,ăa c reiăcheieăseăafl ălaăparacliserulăparohiei,ăprotejeaz ăcolaculăde sfoar ădeăcap tulă
c ruiaăatîrn ălampa.ăînăfa aăstatuiiămaiăard,ăzi şiănoapte,ădou ălumin riăpeăcareăle-a adus Veronique. La vederea
acestorălumîn ri,ădespreăcareăştieăc ăardăpentruăel,ăfrancmasonul se simte din nou cuprins de furie. Beppo care,
cuib rită într-un ungheră ală zidului,ă terminaă deă ron ită oă coaj ă deă pîineă şiă cîteva semin eă deă m rar,ă alerg ă înă
întîmpinareaălui.ăF r ăs -iăr spund la salutu-iăvoios,ăAnthimeăîlăapuc ădeăum răşiăseăapleac ăspreăel,ăoareăce-i
spuneăcopilului,ăîncîtăacestaătresare:ă
— Nu!ănu!ăprotesteaz ămicu ul.ă
Anthime scoateădinăbuzunarulăvesteiăoăhîrtieădeăcinciălire;ăBeppoăseăsup r ...ăPoateăc ămaiătîrziuăvaăfuraă
sauăpoateăchiarăvaăucide;ăcineăştieăcuăceănoroaieăs r ciaăîiăvaăp taăfruntea?ăDarăs ăridiceămînaăîmpotrivaăFecioareiă
care-lăocroteşte,ăîmpotrivaăceleiăînăfa aăc reiaăînăfiecareăsear ,ăînainteădeăaăadormi,ăîşiăvars ăamarul,ă împotrivaă
celeiă c reiaă îiă surîde,ă înă fiecareă diminea ,ă cîndă seă trezeşte!...ă Anthimeă poateă încercaă oricîtă s -lă conving ,ă s -l
cumpere,ăs ă ipeălaăel,ăs -lăamenin e,ăoriceăarăface,ănuăvaăob ineădeălaăcopilădecîtăună„nu” categoric.
De fapt, s ă nuă neă înşel m. Anthimeă areă ceă areă nuă atîtă cuă Fecioara,ă cîtă maiă alesă cuă lumîn rileă luiă
Veronique. Dar sufletul simpluăalăluiăBeppoănuăfaceăacesteădeosebiriădeănuan ;ăşi,ădeăaltfel,ădup ăceălumîn rile
auăfostăînchinateăFecioarei,ănimeniănuăareădreptulăs ăleăsting ...
Anthime,ă peă careă aceast ă rezisten ă îlă scoateă dină s rite,ă d ă copilulă laă oă parte.ă Vaă faceă totulă singur.ă
Sprijinită deă zid,ă înha ă cîrja,ă îşiă iaă avîntă balansîndu-iă mînerulă spreă spateă şiă oă arunc ă înă susă cuă toat ă puterea.ă
Lemnulăizbeşteăînăpereteleănişeiăşiăcadeăcuăzgomotălaăp mînt,ăoădat ăcuăoăbucat ădeămoloz.ăAnthimeăîşiăiaăcîrjaădeă
josăşiăseăd ăcî ivaăpaşiăînapoiăcaăs ăvad ănişa...ăDar,ădrace!ăceleădou ălumîn riăardăînăcontinuare.ăCeăs-aăîntîmplat?ă
Înăloculămîiniiădrepte,ăstatuiaănuămaiăareădecîtăoătij ădeămetal negru.
Dezmeticit,ăpriveşteăoăclip ăjalniculărezultatăalăgestuluiăs u:ăs ăajungiălaăacestăatentatăderizoriu...ăah!ăîlă
caut ădinăochiăpeăBeppo;ăcopilulăaădisp rut.ăNoapteaăcoboar ,ăadînc ;ăAnthimeăeăsingur;ăvedeăpeăjosă bucataădeă
moloz pe care o desprinseseăcuălovituraădeăcîrj ăşiăoăia:ăesteăoămîn ămic ădinăstuc,ăpeăcare,ăridicîndădinăumeri,ăoă
bag ăînăbuzunarulădeălaăvest .
Cuăruşineaăînscris ăpeăfrunteăşiăcuăfuriaăînăinim ,ăiconoclastulăurc ăînălaboratorulăs u;ăarăvreaăs ălucreze,ă
dar acest efort abominabil l-aădistrus;ănuămaiăareăputereădecîtăs ădoarm .ăSeăvaăculcaăf r ăs ăspun ăcuivaănoapteă
bun ...ăDar,ăcîndăd ăs ăintreăînăcameraăsa,ăeăopritădeăzgomotulăunorăvoci.ăUşaădeălaăcameraăînvecinat ăeădeschis ;ă
seăstrecoar ăpeăculoar...
Sem nîndăcuăunăîngeraş, micu aăJulie,ăînăc maş ,ăst ăîngenuncheat ăînăpat;ălaăc p tîiulăpatului,ăsc ldateă
înăluminaăl mpii,ăstauăînăgenunchiăVeroniqueăşiăMarguerite;ăpu inămaiălaăoăparte,ălaăcap tulăpatului,ăseăafl ăJulius,ă
înăpicioare,ăcuăoămînâăpeăinim ăşiăcuăcealalt ăacoperindu-şiăochii,ăîntr-oăatitudineăplin ăde credin ăşiă– totodat ă
— b rb teasc :ă cuă to iiă ascult ă rug ciunea copilului.ă Scenaă esteă înv luit ă într-oă t cereă adînc ă şiă îiă aminteşte
savantuluiădeăoăsear ăliniştit ăşiăaurie,ăpetrecut ăpeămalurile Nilului,ăcînd,ăaşaăcumăseăînal ăacumăaceast ărug ă
copil reasc , seăridicaădrept,ăspreăcerulăsenin,ăoădîr ădeăfumăalbastru.
Rug ciuneaă seă apropieă deă sfîrşit;ă copila,ă l sîndă deoparteă formuleleă înv ateă peă dinafar ,ă seă roag ă dină
plin,ădup ăcumăporunceşteăinima;ăseăroag ăpentru copiii orfani, pentru bolnavi şiăpentruăceiăs raci,ăpentruăsoraăeiă
Genevieve,ăpentruăm tuşaăVeonique,ăpentruătat lăei;ăcaăochiulădrageiăeiămameăs ăseăvindece...
LuiăAnthimeăiăseăstrîngeăinima;ădeăsus,ădeăpeăpragulăuşii,ăpeăunătonăceăseăvreaăironic,ăstrig ătare,ădeăseă
audeăpîn ăla cel laltăcap tăalăînc perii:
— Darăpentruăunchiulăt u,ănu-i ceri nimic bunului Dumnezeu?
Atunci,ăspreămareaămirareăaătuturor,ăcopilaăcontinu , cu voceăneobişnuitădeăsigur :
— Şiăteămaiărog,ăDoamne,ăs ăier iăp cateleăunchiuluiăAnthimeăAcesteăcuvinteăîiăp trundăateuluiădreptăînă
inim .
VI
ÎnăaceaănoapteăAnthimeăavuăunăvis.ăSeăf ceaăc ăcinevaăbate laăuşaăcamereiăsale;ănuălaăuşaădeălaăculoarăşiă
nici la cea de la cameraăvecin ;ăcinevaăb teaălaăoăuş ăpeăcare,ăînăstareădeătrezie,ăelănuăoăv zuseăînc ăşiăcareăd deaă
directă înă strad .ă I seă f cuă team ă şi,ă laă început,ă dreptă oriceă r spuns,ă t cuă mîlc.ă Oă lumin ă difuz ă îiă îng duiaă s ă
disting ălucrurileădinăcamer ;ăeraăoălumin ăblînd ăşiăîndoielnic ,ăasemeneaăaceleiaăr spînditeădeăoăcandel ;ădarănu
seăvedeaăniciăoăflac r .ăÎnătimpăceăîncercaăs -şiăexpliceădeăundeăveneaăaceaălumin ,ăseăauziăoănou ăb taieăînăuş .
— Ceăvre i?ăstrig ăelăcuăoăvoceătremur toare.
La cea de-aă treiaă b taieă înă uş ,ă fuă cuprinsă deă oă stareă neobişnuit ă deă moliciune,ă oă moliciune din care
disp reaă oriceă sentimentă deă team ă (ceeaă ceă maiă tîrziuă elă vaă numi:ă oă dragosteă resemnat );ă deodat ă sim iă c ă eraă
lipsitădeăputereaădeăaărezistaăînăvreunăfelăşiăc ăuş ăvaăceda.ăAceastaăseădeschiseăf r ăzgomot,ăşiă— oăclip ă— el nu
v zuă decîtă pervazul întunecată ală uşii,ă dară înă care, repede...ă caă într-oă niş ,ă ap ruă Sfîntaă Fecioar ă peă careă — la
începută— oălu ădreptănepo icaălui,ăJulie,ăaşaăcumăoăv zuseăînainte,ăcuăpicioareleăgoaleăieşindu-iăpu inădinăc maşaă
deă noapte;ă dară dup ă oă clip ,ă oă recunoscuă peă aceeaă peă careă oă lovise;ă vreauă s ă spună c ă formaă aveaă înf işareaă
statuii;ăv zuăpîn ăşiăranaădeălaăantebra ulădrept;ăcuătoateăastea,ăfiguraăpalid ăeraămaiăfrumoas ăşiămaiăsurâz toareă
caăniciodat .ăEaăînaintaăparc ăspreăelăcaăîntr-oăalunecareăşi,ăcîndăajunseăaproapeădeăc p tîiulăpatului,ăîiăzise:
— Oare tu, care m-aiă r nit,ă creziă c ă amă nevoieă deă mîn ă caă s ă teă vindec?ă — şi,ă înă acestă timp,ă ridicaă
deasupraăluiămînecaăgoal .
Acumăiăseăp reaăc ăluminaăceaăciudat ăemanaădeălaăEa.ăDar,ăcîndătijaădeămetalăîi intr ădeodat ăînăcoast ,ă
fuăstr b tutădeăoădurereăgroaznic ăşiăseătreziăînăîntuneric.
Anthimeăîşiăveniăînăsim iriădup ăvreunăsfertădeăor ...ăsim eaăînătotătrupulăunăfelădeătorpoareăciudat ,ăcaăoă
n uceal ,ăapoiăoăfurnic tur ăaproapeăpl cut ,ăîncîtăacumăîncepeaăaăseăîndoiăc ăavusese,ăcuăadev rat,ăaceaădurereă
ascu it ăînăcoast ;ănuămai în elegeaăundeăîncepeaăşiăundeăsfîrşeaăvisul,ădac ăacumăeraătreaz, dac ăadineauriăvisase.
Seă pip i,ă seă ciupi,ă scoaseă oă mîn ă dină pajă şi,ă înă sfîrşit,ă aprinseă ună chibrit.ă Veroniqueă dormeaă lîng ă elă cuă fa a
întoars ăspreăperete.
Atunci,ăieşindădinăaşternutăşiădîndălaăoăparteăp turile,ăîşiăl s picioareleăgoaleăs ăaluneceăînăjos,ăpîn ăcîndă
ajunseă cuă dege elă laă papuci.ă Cîrjaă eraă al turi,ă sprijinit ă deă noptier ;ă f r ă s ă oă ia,ă se ridic ,ă seă sprijiniă înămîini,ă
împingîndă patul;ăapoiă îşiăînfund picioareleă înă papuciiădeă piele;ă seă ridic ă drept;ăînc ănesigur,ă cuă un bra ă întinsă
înainteăşiăcuăaltulălaăspate,ăf cu,ăde-a lungul patului unăpas,ăapoiădoiăpaşi,ăapoiătreiăpaşi,ăapoiăstr b tuăcamera...ă
Sfînt Fecioar !ăeraăoare...?
F r ăzgomot,ăîşiăpuseăpantalonii,ăhainaăşiăvesta...ăDar opreşte-te,ăpan ăimprudent !ăAcoloăundeăpalpit ă
aripa unui sufletă ceă seă elibereaz ,ă ceă important ă maiă areă mişcarea neîndemânatic ă aă unuiă trupă paralizată ceă seă
vindec ?
Cînd,ă dup ă ună sfertă deă or ,ă Veroniqueă seă trezi,ă înştiin at ă de nuă ştiuă ceă presim ire,ă fuă cuprins ă deă
îngrijorareăv zîndăc Anthimeănuăesteălîng ăea;ăseăneliniştiăşiămaiămultăcînd,ăaprinzînd unăchibrit,ăz riăcîrja,ăce-l
înso eaă întotdeaunaă peă infirm,ă aşezataă laă cap tul patului.ă B ulă deă chibrită arseă pîn ă laă cap tă înă mînaă ei,ă c ciă
Anthime,ăieşind,ăluaseăcuăelăluminarea;ăVeroniqueăseăîmbr c ăpeăpip ite,ăieşiăşiăeaădinăcamer ăşiăseăorientaădup ă
firulădeălumin ăceăseăstrecuraăpeăsubăuşaăc m ru eiădinăpod.ă
— Anthime!ăEştiăaici, dragul meu?
Darănuăprimiăniciăunăr spuns;ăascultîndăcuămareăaten ie,ăVeroniqueăpercepeaăunăzgomotăfoarteăciudat.ă
Plin ădeăteam ,ăîmpinseăuşa;ăceeaăceăv zuăoăfâcuăs ăîmpietreasc ăînăprag: Anthimeăalăeiăeraăaici,ăînăfa aăei;ănuăeraă
niciăaşezat,ăniciăînăpicioare;ăcuăcreştetulăcapuluiălaăîn l imeaămesei,ăeraăluminatădinăplinădeălumînarea pe care o
pusese pe margine; Anthime savantul,ă ateul,ă celă ală c ruiă picioră paralizată şiă aă c ruiă voin ă r zvr tit ă nuă seă
supuseser ăaniădeăzileă(c ciătrebuieăs ăobservamăc ,ăînăcazulălui, spiritulăeraăunaăcuătrupul),ăstaăînăgenunchi;ăînă
mîiniă ineaăoăbuc ic ădeăghipsăpeăcareăoăudaăcuălacrimiăşiăoăacopereaăcuăfreneticeăs ruturi.ăLaăînceput,ăp ruăc ănuă
oă vede,ă şiă Veronique,ă înă fa aă acestuiă mister,ă împietrit ă deă uimire,ă neîndr znindă niciă s ă deaă înapoi,ă dară niciă s ă
intre,ăseăgîndeaăs ăîngenunchezeăşiăea,ăpeăprag,ăînăspateleăso uluiăei,ăcîndăacesta,ăridicîndu-seădeăjosăcuăuşurin ă–
o, minune! –,ăseăîndrept ăspreăeaăcuăunăpasăsigur,ăluînd-oăînăbra e;
— Deăacumăîncolo,ăîiăziseăelăstrîngînd-oălaăpieptăşiăaplecîndu-şiăfa aăspreăea,ădeăacumăîncolo,ădragaămea,ă
teăveiărugaăîmpreun ăcu mine.
VII
Convertireaăfrancmasonuluiănuăputeaăs ăr mîn ămultătimpăunăsecret.ăJuliusădeăBaraglioulănuăaştept ăniciă
m carăoăziăşiăoăaduseălaăcunoştin aăcardinaluluiăAndre,ăcareăoă comunic ăpartiduluiăconservatorăşiăînaltuluiăcleră
francez,ăînătimpăceăVeroniqueăvorbeaădespreăeaăp rinteluiăAnselme,ăaşaăc ăvesteaăajunseăcurîndălaăurechileăceloră
deălaăVatican.ăF r ăîndoial ăc ăArmand-Duboisăfuseseăomulăc ruiaădivinitateaăîiăf cuseăunămareădar.ăEra,ăpoate,ă
imprudentă s ă seă afirmeă c ă Sfîntaă Fecioar ă iă seă ar taseă cuă adev rat;ă dară chiară dac ă oă v zuseă numaiă înă vis,ă
vindecareaăsaăeraăunălucruăsigur,ădeăn t g duit,ăverificabil,ămiraculos.
Dar,ădac ăluiăAnthimeăîiăeraădeăajunsăc ăeăvindecat,ăBisericii nu-iăeraădeăajuns,ăc ciăîiăceruăs ăseălepedeă
înăpublicădeăideileăvechi,ăvrîndăs ăfac ăînăjurulăluiămareăvîlv .
Cîtă timpă aiă fostă înă greşeal ,ă îiă spuneaă dup ă cîtevaă zileă p rinteleă Anselme,ă aiă r spîndită prină toateă
mijloacele erezia,ăşiăacuiăteădaiăînăl turiădeălaăînaltaăpild pe care cerul vrea s-o dea prin tine?ăCîteăsufleteăn-o fi
îndep rtat deălaăadev rataălumin ,ălucirea fals ăaăzadarniceiătaleăştiin e!ăAcumăî iăst ăînăputereăs ăleăaduni pe calea
ceaăbun ăşiăşov iăs ăoăfaci?ăAm spusăc ăî iăst ăin putin ?ăEăoădatorieădeălaăcareănuăteăpo iăabate;ăşiănuăteăvoiăjigniă
presupunîndăc ănu- iădaiăseamaădeăasta.
Nu,ă Anthimeă nuă seă d deaă înă l turiă deă laă aceast ă datorie;ă dar îiă eraă team ă deă urm ri.ă Marileă intereseă
materiale pe care le avea înă Egipită erau,ă aşaă cumă amă spus,ă înă mîinileă francmasonilor.ă Ce puteaă s ă fac ă f r ă
ajutorulăLojei?ăŞiăcumăputeaăs ăspereăc ăeaăvaăcontinuaăs -lăsus in ăpeăcelăcareăoăvaărenega?ăŞiăcumăaşteptase;ăs ă
devin ăbogatăprinăea,ăacumăseăsim eaăruinat.
I seădest inui p rinteluiăAnselme.ăAcesta,ăcareănuăştiuseăcaărangăînaltăde ineăAnthime,ăseăbucur ăfoarte,ă
gîndindu-seă c ceremonialulă lep d riiă deă Satanaă vaă fiă cuă atîtă maiăremarcat.ă Dup ă dou ă zile,ărangulă înaltă ală luiă
Anthime nu mai era un secret pentru nici unul dintreăcititoriiăziarelorăOsservatoreăşiăSantaăGoce.
— M ănenoroci i,ăspuneaăAnthime.
— Dimpotriv ,ă fiule,ă îiă r spunseă p rinteleă Anselme;ă î iă aducemă mîntuirea.ă Înă privin aă nevoiloră
materiale, nu- iăfaceăniciăoăgrij , te va ajuta Biserica. I-am vorbit mult despreăsitua iaătaăcardinalului Pazzi, care
urmeaz ă s-o prezinte lui Rampolla; o s - i maiă spună şiă c ăabjurareaă taă esteă cunoscut ă chiară deă Sfîntulă P rinte;ă
Bisericaăvaăştiăs ărecunoasc ăsacrificiulăpeăcare-l faci pentruăeaăşiănuăvreaăs ăfiiălipsitădeăceva.ăDarănuăcreziăc ă
exagereziă eficacitateaă (aiciă surîdea)ă francmasonilor?ă Astaă nuă înseamn ă c ă nuă ştiuă c ă foarteă adeseaă trebuieă s ă
inemăseam ădeăei!
— Aiăsocotităcîtăanumeăteătemiăc ăveiăpierdeăfiindc ă iăi-aiăf cutăduşmani?ăSpune-mi aproximativ suma...
(ridic ăar t torulădeălaămînaăstîng ălaăîn l imeaănasului,ăcuăoăblînde eămali ioas )ăşiănuăteătemeădeănimic.
Dup ă zeceă zileă deă laă terminareaă Jubileului,ă abjurareaă luiă Anthimeă avuă locă laă Gesu,ă cuă foarteă mareă
pomp .ă Nuă voiă prezentaă aceast ă ceremonieă deă careă s-au ocupată ziareleă italieneă dină aceaă vreme.ă P rinteleă T...,ă
ajutor al mai-mareluiăOrdinuluiăIezui ilor,ărostiăcuăacestăprilejăunulădintreăceleămaiăimportanteădiscursuriăaleăsale.ă
F r ă îndoial ă c ă sufletulă francmasonuluiă eraă tulburată pîn ă laă nebunie,ă şiă c ă însuşiă excesulă luiă deă mînieă eraă
prevestitoră deă iubire.ă Oratorulă aminteaă deă Saulă dină Tarsă şiă descopereaă analogiiă surprinz toareă întreă gestulă
iconoclastăalăluiăAnthimeăşiălapidareaăSfîntuluiăŞtefan.ăŞi,ăînătimpăceăelocin aăp rinteluiăreverendăseăumflaăşiăseă
rostogolea de-a lungul naosului,ăaşaăcumăseărostogoleşteăîntr-oăpeşter ăsonor ,ăamplificîndu-se, vuietul puternic
ală valurilor,ă Anthimeă seă gîndeaă laă firavaă voceă aă nepoateiă saleă şi,ă înă str fundulă inimii,ă îiă mul umeaă copileiă c ă
chemaseăasupraă p catelorănecredinciosuluiă eiă unchi,ăharulămilostivă ală Aceleiaă peă careă voiaă deă acumă încoloă s-o
slujeasc .
Începîndădinăziuaăaceea,ăpreocupatădeălucruriămaiăînalte,ăAnthimeănu-şiăd duăseamaăpreaăbineădeăvîlvaă
ceăseăf ceaăînăjurulănumeluiăs u.ăJuliusădeăBaraglioulăsufereaăîns ăpentruăelăşiănuădeschideaăniciăunăziarăf r ămariă
emo ii.ă Primuluiă entuziasmă ală ziareloră ortodoxeă îlă r spundeauă acumă denigr rileă ziareloră liberale:ă importantuluiă
articol din Osservatore, Oănou ăvictorie a Bisericii,ăiăseăr spundeaăcuădiatriba din Tempo Felice, îns ăimbecil.ăÎn
sfîrşit,ăînăLa Dep che de Toulouse, cronica lui Anthime,ătrimis ăînăajunulăvindec riiăsale,ăap ruăprecedat ăde o
noti ăbatjocoritoare;ăJuliusăr spunseăînănumeleăcumnatuluiăs u printr-oăscrisoareădemn ăşiăseac înăcareăîiăanun aă
pe cei de la ziarulă Laă Depecheă c ,ă deă acumă înainte,ă nuă trebuieă s -l mai numereă peă „celă convertit"ă printreă
colaboratoriiăs i.ăZiarulăZukunftăi-oălu ăînainteăşiăîiămul umiăpoliticosăluiăAnthime. Acestaăaccept ăloviturileăcuă
senin tateaăpeăcareă i-oăd ăunăsufleiăcuăadev ratăcredincios.
— Dinăfericire,ăLeăCorrespondantăteăvaăpublica;ăsîntăsigurăde asta,ăspuneaăJuliusăcuăoăvoceăşuier toare.
— Dar,ădragulămeu,ăceăvreiăs ăscriuăaici?ăobiectaăAnthime, nimicădinăceeaăceăm ăpreocupaăieriănuăm ă
mai intereseaz .
Apoiăseăaşternu t cerea.ăJuliusătrebuiăs ăseăîntoarc ălaăParis. Anthime,ăîndemnatădeăp rintele Anselme,
p r siseă docil Roma.ă Ruinareaă saă material ă urmaseă deă îndat ă ceă Lojaă încet ă s -lămaiăajute;ă şi,ă cumă viziteleă peă
careăVeronique,ăîncrez toareăînăsprijinulăBisericii,ăîlăîndemnaăs ăleăfac ,ăn-auăavutăaltărezultatădecîtăc ăauăobosită
şi,ăpîn ălaăurm ,ăauăindispusăînaltulăcler,ăAnthimeăfuăsf tuităprieteneşteăs ă seăduc ălaăMilanoăşiăs ăaştepte acolo
compensa iaăf g duit ăşiăocrotireaăcereasc .

CARTEA A DOUA
JULIUS DE BARAGLIOUL
...ăpentruăc ănuătrebuieăs ăopreştiăniciodat ăpeăcinevaăs ăseăîntoarc .
RETZ/Vm, p.93
I
Înăziuaădeă30ămartie,ălaămiezulănop ii,ăso iiăBaraglioulăseăîntoarser ălaăParis,ăînălocuin aălorădeăpeăstradaă
Vemeuil.
ÎnătimpăceăMargueriteăseăpreg teaădeănoapte,ăJulius,ăcuăoălantern ăînămîn ăşiăcuăpapuciiăînăpicioare,ăseă
duseăînăcabinetulăs uădeălucru,ălocăundeăseăîntorceaătotdeaunaăcuăpl cere,ăînc pereaăeraădecorat ăcuăsobrietate;ăpeă
pere iă atîrnauă cîtevaă tablouriă deă Lepineă şiă ună Boudin;ă într-ună col ,ă peă ună soclu turnant,ă oă statuieă deă marmur ,ă
bustulăso ieiăsale,ălucratădeăChapu,ăintroduceaăoănot ăoarecumăneaşteptat ;ăînămijloculăînc perii,ăseăaflaăoămas ă
uriaş ,ăînăstilăRenaissance,ăpeăcare,ădeălaăplecareaăsa,ăseăstrînseser ăc r i,ăbroşuriăşiăprospecte;ăpeăoătav ăemailat ,ă
cuădesp r ituri,ăseăvedeauăcîtevaăc r iădeăvizit ăşi,ămaiălaăoăparte,ăsprijinitălaăvedereădeăunăbronzădeăBarye,ăeraăună
plic pe care Juliusărecunoscuăscrisulăb trînuluiăs uătat .ăRupseăînăgrab ăplicul şiăciti:

Dragul meu fiu,

În ultimele zile puterile mi-auăsl bitămult.ăDup ăcîteva semneăceănuăm ăînşal ,ăînţelegăc-a venit timpul
s -mi fac bagajele;ădeăaltfel,ăoăşedereămaiăprelungit ănu-mi aduce prea mari foloase.
Ştiuăc ăteăîntorciălaăParisăîn noapteaăastaăşiăc ăte-ar bucura s -mi faci,ăcîtămaiărepede,ăunăserviciu.ăÎnă
vedereaă cîtorva dispoziţiiă cuă careă teă voiă puneă laă curentă curînd,ă vreauă s ă ştiuă dac ună tîn r,ă cuă numeleă deă
Lafcadio Wluiki (seă pronun ă Louki,ă W-ilă şiă l-ul de-abia auzindu-se), mai locuieşteă înc ă peă stradaă Claude
Bemard,ălaănum rulă12.
Teărogăs ăteăduciălaăaceast ăadres ăşiăs ăceriăs -l vezi (romancierăcumăeşti,ăveiăg siăuşorăunăpretextăs ăteă
introduciăîn cas .)
Vreauăs ăştiu:
1.ăCeăfaceătîn rul;
2.ăCeăvreaăs ăfac ă(areăvreoăambiţie?ăşiăcîtăeăeaădeămare?);
3.ăTeărogăs -miăspuiăcareăţi se parăaăfiăînclinaţiile,ătalentele, dorinţeleăşiăgusturileălui...
Pentruămoment,ănuăc utaăs ăm ăvezi;ăsîntăîntr-oădispoziţiaăproast .ăToateăacesteăinformaţii poţiăs ămiăleă
daiăînăscris,ăîn cîtevaăcuvinte.
Dac ă îmiă vineăchefulă s ă stauă deă vorb ă sauădac ăvoiă simţiăc ă seă apropieă mareaă plecare,ă îţiă voiă daă ună
semn.ăTeăîmbr ţişez,
JUSTE-AGENOR DE BARAGLIOUL
P.S.ăS ănuălaşiăs ăseăvad ăc ăviiădinăparteaămea;ătîn rulănuăm ăcunoaşteăşiătrebuieăs ănuăm ăcunoasc ăînă
continuare.
LafcadioăWluikiăareăacumănou sprezeceăani.ăEsteăromânăşiăorfan.
M-amăuitatăpeăultimaătaăcarte.ăDac ăniciăacumănuăintriăînăAcademie,ăeştiădeăneiertatăc-ai scris asemenea
fleacuri.
Într-adev r,ăultimaăcarteăaăluiăJuliusăaveaăpres ăproast .ăCuătoateăc ăeraăobosit,ăromancierulăseăuit ăpeă
t ieturile dină ziare,ă undeă numeleă luiă eraă citată f r ăniciă oă bun voin .ă Apoiă deschiseă oă fereastr ă şiărespir ă aerulă
ce osăalănop ii.ăFerestreleăbirouluiăluiăJuliusăd deauăspreăgr dinileăuneiăambasade,ăhavuzuriădeăumbr ălustral ,ăînă
careă ochiiă şiă spiritulă seă sp lauă de releleă lumiiă şiă aleă str zii.ă Ascult ă cîtevaă clipeă cînteculă pură ală uneiă mierleă
nev zute.ăApoiăintr ăînăînc pereaăundeăseăodihneaăMarguerite.
Cumăseătemeaădeăinsomnie,ălu ădeăpeăm su ăunăflaconăcuăfloriădeăportocal,ăpeăcareăleăfoloseaăadeseori.ă
Atent ca so ,ăavuseseăgrij ăs -şiăaşezeălampaăjos,ălîng ăpat,ăcuăabajurulăl sat,ădarăunăuşorăzgomotăpe care-lăf cuă
paharul cînd,ădup ăceăb use,ăîlăpuseăjos,ăoăsmulseădinăadînca-iătoropeal ăpeăMarguerite,ăcare,ăsco îndăunăgeam tă
animalic,ăseăîntoarseăspreăperete.ăJulius,ăfericităc ăeătreaz ,ăseăapropieădeăeaăşi,ăînătimpăceăseădezbr ca,ăîiăspuse:
— Vreiăs ăştiiăcumăvorbeşteătataădespreăcarteaămea?
— Dragulă meu,ă bietulă t uă tat ă n-ar deloc gust literar, mi-ai spus-oă deă nenum rateă ori,ă murmur ă
Marguerite,ăceănuăvoiaădecîtăs ădoarm .ăDarăJulius,ăavîndăinimaăgrea,ăcontinu :
— Spuneăc ăeădeăneiertatăc ăamăscrisăasemeneaăfleacuri.ăMargueriteăseăcufund ăînăsomn,ăindiferent ăfa ă
de orice fel de literatur ;ă Juliusă seă resemnaă s ăr mîn singur; dar, din dragoste pentru el, Margueriteă f cuă un
mareăefortăşi,ărevenindăparc ăla suprafa ,ăzise:
 — Sperăc ănu- iăfaciăsîngeăr uăpentruăasta.
— Veziă bineă c ă privescă lucrurileă foarteă laărece,ă relu ă Julius. Totuşiă consideră c ănuă seă cade ca tocmai
tat lă meuă s -miă spun asemeneaă vorbe;ă şiă tocmaiă despreă aceast ă carte,ă care,ă laă drept vorbind, nu-iă decîtă ună
monumentăridicatăînăcinsteaălui.
Oareă nuă eraă chiară carteaă înă careă Juliusă înf işaseă cariera,ă atîtă deă str lucit ,ă aă b trînuluiă diplomat?ă Înă
contrastă cuă r zvr tiri romantice, oare nu ridicase el aiciă înă sl viă demna,ă liniştita,ă cinstita existen ă totodat ă
politic ăşiăfamilial ,ăaăluiăJuste-Agenori?
— Din fericire, n-aiăscrisăcarteaăcaăs - iăfieărecunosc tor.
— Îmiăd ăs ăîn elegăc ăamăscris Aerulăîn lţimilor caăs ăintru înăAcademie.
— Şiădac ăarăfiăaşa!ăŞiădac ăintriăînăAcademieăpentruăc ăaiăscrisăoăcarteăfrumoas !ăApoi,ăpe un ton plin
deămil :ăS ăsper m c ăziareleăşiărevisteleăîiăvorăar taăcareăeăadev rul.
Julius izbucni:
— Ziarele!ărevistele!ăşiăapoi,ăcuăfurie,ăîntorcîndu-seăspraăMarguerite,ăcaăşiăcum ar fi fost vina ei, spuse
cuăunăsurîsăamar: Dinătoateăp r ileăîmiăvinănumaiăcritici.
Marguerite se trezi de-a binelea.
— iăs-auăadusămulteăcritici?ăîntreb ăeaăcuăsolicitudine.
— Şiămulteăelogii,ădeăoăemo ionant ăipocrizie.
— Cîtădeăbineăaiăfaceăs ănu-i ieiăînăseam ăpeăziarişti! Dar aminteşte- iăceă i-a scrisăalalt ieriăDomnulădeă
Voge:ă„O pan ăca a dumneavoastr ăap r ăFran aăcaăoăsabie”.
— Oăpan ăcaăaădumneavoastr ăap r ăFran aăîmpotrivaăbarbarieiăcareăneăamenin ămaiăbineădecîtăoăsabie,ă
rectific ăJulius.
— IarăcardinalulăAndre,ăf g duindu- iăadeziuneaăsa,ă i-a spus c teăsus ineăîntreagaăBiseric .
— Mareăscofal !ăDrag ... amăv zut,ăprinăAnthime,ăcîtăvaloreaz ăîntreagaăprotec ie a clerului.
— Julius,ăîncepiăs ăteăînr ieşti.ăMi-aiăspusăadeseoriăc ănuăscriiăcaăs ăprimeştiăvreoăr splat ăsauăaprobareaă
altoraăşiăc ăî iăajungeăs ăoăaiăpeăaăta;ăaiăscrisădespreăastaăpaginiăfoarteăfrumoase.
— Ştiu,ăştiu,ăr spunseăJuliusăner bd tor.
Adîncaăluiătulburareănuăseăputeaămul umiăcuăasemeneaăvorbeădeămîngîiere.ăSeăduseăînăbaie.
Deăceăseăl saseăînăvoiaăacesteiăjalniceădezl n uiriăînăfa aăso ieiăsale?ăDinămîndrie,ădinăruşineătrebuiaăs -şiă
in ănecazurileăînchiseăînăadînculăsufletului,ălucruăceănuăeădelocăînăfireaăcelorăpeăcareăso iileăştiuăs -iăalinteăşiăs -i
comp timeasc .ă„Fleacuri!".ăÎnătimpăceăseăsp laăpeădin i,ăcuvîntulăîiăzvîcneaăînătîmpleăşiăîiătulburaăceleămaiănobileă
gînduri.ă Aşadar,ă ultimaă luiă carteă eraă oă nimicaă toat !ă Uitaă frazaă peă careă i-oă scriseseă tat lă s u:ă celă pu ină uitaă c ă
aceast ăfraz ăveneaădeălaătat lăs u...ăPentruăprimaăoar ăînăvia ăoăîntrebareăîngrozitoareăseăridicaăînăminteaăluiă—
înăel,ăceănuăîntîlniseădecîtăaprob riăşiăsurîsuriă— oăîndoial ăprivitoareălaăsinceritateaăacestorăsurîsuri,ălaăvaloareaă
aprob rilor,ălaăvaloareaăc r ilorălui,ălaărealitateaăgîndiriiăsale,ălaăautenticitateaăvie iiăpeăcareăoădusese.
Intr ăînă înc pere,ă inîndă distrată într-oă mîn ă paharulă şiăînă cealalt ă periu a;ă puseă paharul,ă peă jum tateă plină cuă ună
lichidăroz,ăpeăm su ăşiăperiu aăînăpaharăşiăseăaşez ălaăoăalt ăm su ,ă din lemn deăar ar, la care Marguerite avea
obiceiulăsâ-şiăscrieăcoresponden a.ăLu ătoculăso ieiăsale;ăpeăoăhîrtieăviolaceeăşiăuşorăparfumat ăîncepuăs ăscrie:
Drag ătat ,
Asear ,ăcîndăm-amăîntorsăacas ,ăamăg sităscrisoareaădeălaătine.
Mîineăîmiăvoiăîndepliniăsarcinaăpeăcare mi-oăîncredinţeziăşiăpeăcareăsperăs-o duc la bun sfîrşit, dornicăsâ-
ţiădovedescăastfelădevotamentulămeu.
C ciă Juliusă faceă parteă dintreă firileănobile care,ă cîndă sînt strivite,ă îşiă arat ă adev rataălorăm re ie.ă Apoi,ă
dîndu-seăpeăspate,ăr maseăcîtevaăclipeăcu peni aăridicat ,ăc utîndu-şiăcuvintele:
M ădoareăs ăv dăc ătocmaiătuăteăîndoieştiădeădezinteresulăcare...
Nu.ăMaiăcurînd: •
Creziăc ăpunămaiăpuţinăpreţăpeăaceast ăprobitateăliterar ădecît...
Nuăg seaăfrazaăpotrivit .ăJuliusăeraăînăveşminteădeănoapte;ăsim iăc ăiăseăfaceăfrig,ăbo iăhîrtia,ălu ăpaharulă
cuăap ădeădin i,ăîlăduseăînăbaieăşiăarunc ăhîrtiaăbo it ăînăc ldare.
Cîndăeraăgataăs ăseăurceăînăpat,ăatinseăum rulăsofieiăsale.ă
— Darătuăceăgîndeştiădespreăcarteaămea?ă
Margueriteă întredeschiseă ochii,ă moroc noas .ă Juliusă trebuiă s ă repeteă întrebarea.ă Întorcîndu-se pe
jum tate,ăMargueriteăîlăprivi.ăCuăsprînceneleăridicateăsubăoăgr mad ădeăriduri,ăcuăbuzeleăstrînse,ăJuliusăî iăf ceaă
mil .
— Dară ceă ai,ă dragulă meu?ă Ce!ă Deciă tuă creziă cuă adev rată c ă ultima ta carte e maiă pu ină bun ă decîtă
celelalte?
staănuăeraăunăr spuns;ăMargueriteăvoiaăs ăseăeschiveze.
— Credăc ăcelelalteănuăsîntămaiăbuneădecîtăasta;ăasta-i tot!
— Oh, atunci...
Şiă Marguerite,ă înă fa aă acestoră insisten e,ă istovit ă şiă sim ind c tandrele ei argumente sîntă inutile,ă seă
întoarseăspreăpereteăşi adormi din nou.
II
Înăciudaăuneiăanumiteăcuriozit iăprofesionaleăşiăaăm gulitoareiăiluziiăc ănimicădinăceeaăceăesteăomenescă
nuătrebuieăs -iăr mîn ăstr in,ăpîn ăacumăJuliusănuăseăpreaăîndep rtaseădeăvia aăclasei dinăcareăf ceaăparteăşiănuă
avuseseăleg turiădecîtăcuăoameniădinămediulăs u.ăÎiălipseaănuăatîtădorin a,ăcîtăprilejul.ăGataăs ăias ăînăoraşăcaăs ă
fac ăvizitaăf g duit ,ăJuliusăîşiăd duăseam ăc ănuăaveaăhaineleădeăcareăarăfiăavutănevoie.ăPardesiul,ăplastronulăşiă
chiarăşiăp l riaăsaă„cronstadt" aveau un aer decent, corectăşiădistins... Dar, la urma-urmei,ăpoateăc ăeraămaiăbineă
caă inutaă luiă s ă nu-lă inviteă peă tîn ră laă oă preaă brusc ă familiaritate.ă Socoteaă c ă trebuieă s -iă cîştigeă încredereaă
vorbindu-i.ă Şi,ă înă timpă ceă seă îndreptaă spreă intrareaă Claude-Bemard,ă Juliusă seă gîndeaă cuă ceă precau iiă şiă subă ceă
pretextăs ăintreăînăcasaătîn ruluiăşiăs -şiăfac ăcercet rile.
Ceătreab ăputeaăs ăaib ăconteleăJuste-AgenorădeăBaraglioulăcuăacestăLafcadio?ăîntrebareaăbîzîiaăînăjurul
luiă Julius,ă sup r toare.ă Acum,ă cîndă terminaseă deă scrisă despreă via aă tat luiă s u,ă nuă eraă momentulă s -şiă pun ă
întreb riăînăleg tur ăcuăel.ăNu voiaăs ăştieădecîtăceeaăceătat lăluiăvoiaăs -iăspun .ăÎn ultimii ani contele devenise
t cut,ădarănu fusese niciodat ăunăomăascuns.
Înătimpăceătraversaăgr dinaăLuxembourg, Julius fu surprins de o avers ădeăploaie.
Pe strada Claude-Bernard,ăînăfa aăpor iiăcuănum rulăII sta ionaăoătr sur ăînăcareăJulius,ăînătimpăceătreceaă
peălîng ăelăputuăvedeaăoădoamn ,ăcuăoăp l rieăpreaămareăşiăcuăoărochieăb t toareălaăochi.
CîndărostiănumeleăluiăLafcadioăWluikiăînăfa aăportaruluiăinimaăîiăb tuămaiătare;ăromancieruluiăiăseăp reaă
c ă seă afund ă într-o aventur ;ă dar,ă înă timpă ceă urcaă scara,ă banalitateaă loculuiă şiă a decoruluiă îlă dezgustar ;ă
curiozitateaăsa,ăcareănuăg seaăcuăceăs ăse alimenteze,ăsc deaăşiăf ceaălocărepulsiei.
Laăetajulăalăpatrulea,ăculoarulăf r ăcovor,ăceăprimeaăluminiădoarăprinăcasaăsc rilor,ăf ceaăunăcotălaăcî ivaă
paşiădeăpalier;ăpe dreaptaăşiăpeăstîngaăculoaruluiăseăaflauăuşiăînchise;ăceaădinăfund, întredeschis ,ăl saăs ătreac ăoă
mic ădîr ădeălumin .ăJuliusăb tuăîn uş ;ăînăzadar;ătimid,ădeschiseăuşaăpu inămaiătare;ăînăînc pereănu era nimeni.
Juliusăcoborî.
— Daca nu-iă acas ,ă vaă veniă curînd,ă spuseseă portarul.ă Plouaă cuă g leata.ă Înă vestibul,ă înă fa aă sc rii,ă seă
deschideaăoăsal ădeăaşteptareăşiăJuliusăintr ;ămirosulăîmbîcsităşiăaspectulăjalnic alăloculuiăîlăscîrbir ăşiăîlăf cur ăs -
şiăspun ăc ,ălaăfelădeăbine,ăar fiăpututăs ădeschid ăuşaădeăsusăşi,ăcuăpasăhot rît,ăs ăintreăîn camer ăşiăs -lăaştepteăpeă
tîn răîn untru.ăJuliusăurc ădinănou.
Cîndăcotiăpeăcoridor,ăoăfemeieăieşiădinăcameraăceăseăînvecinaăcuăceaădinăfund.ăJuliusăseăloviădeăeaăşiăîşiă
ceru scuze.
— Ceădori i?
— Domnul Wluiki e aici?
— Aăieşităînăoraş.
— Ah!ăexclam ăJulius peăunătonăatîtădeăcontrariatăîncîtăfemeiaăîlăîntreb :
— Ave iăcevaăurgentăs -iăspune i?
Julius,ăceăseăpreg tiseădoarăcaăs -lăînfrunteăpeănecunoscutulăLafcadio,ăeraădescump nit;ăşiătotuşiăprilejulă
eraăbun;ăpoateăc ăfemeiaăaceeaăştiaămulteădespreătîn r; dac ăs-ar pricepe s-oătrag ădeălimb ...
— Vreauăs -iăcerăoăinforma ie.
— Din partea cui?
Oareăcredeăc ăsîntădeălaăpoli ie?ăseăgîndiăJulius.
— SîntăconteleăJuliusădeăBaraglioul,ăziseăelăcuăoăvoceăoarecumăsolemn ,ăridicîndu-şiăuşorăp l ria.
— Oh! Domnule conte...ă V ă ceră scuzeă c ă nuă v-am...ă Peă culoarulă staă eă atîtă deă întuneric!ă V ă rogă s ă
intra i.ă(Şiăîmpinseăuşaădinăfund). Credăc ăLafcadioănuăvaăîntîrziaăs ...ăS-aădusădoarăpîn ăla...ăOh!ăîng dui i-mi...
Şi,ăpeăcîndăJuliusăseăpreg teaăs ăintreăînăînc pere,ăeaăseărepeziăînainteaăluiăspreănişteăchilo iădeăfemeieă
arunca iăpeăunăscaun;ăneizbutindăs -iăascund ,ăspuse:
— Aici e o asemenea dezordine...
— L sa i!ăl sa i!ăSîntăobişnuităcuăasta,ăziseăcuăamabilitateăJulius.
CarolaăVenitequaăeraăoăfemeieătîn r ,ăputernic ăsau chiarămaiămultădecîtăatît;ăpu inăcamăgras ,ădarăbineă
f cut ăşiăcuăînf işareaăs n toas ,ăcuătr s turiăcomune,ădarănuăvulgareăşiădestulădeăatr g toare,ăcuăprvireaăangelic
şiăblînd ,ăcuăvoceaăt r g nat .ăCumătocmaiăseăpreg tiseăs ăiese înăoraş,ăaveaăpeăcap oăp l rioar ădeăfetruămoale;ă
purtaăoăbluz ăcuăgulerăb rb tesc, manşeteăalbeăşiăcravat .
— ÎlăcunoştiădeămultăpeădomnulăWluiki?
— Potăs -iătransmităcevaădinăparteaădumneavoastr ?
— Iat ădespreăceăeăvorba...ăAşăfiăvrutăs ăştiuădac ăesteăfoarte ocupat.
— Asta depinde de zile.
— Pentruăc ,ădac ăarăaveaăpu inătimpăliber,ăm ăgîndeam s -l rogăs ... fac ,ăpentruămine,ăoămic ătreab .
— Ceăfelădeătreab ?
— Uite...ăaşăfiăvrutămaiăîntîiăs ăştiuăcuăceăseăocup ,ăîntrebareaănuăeraăpreaăabil ,ădarăînf işareaăCaroleiă
nu te invitaă delocă laă subtilit i.ă Conteleă deă Baraglioulă îşiărec p tase siguran aă deă sine;ă st teaă peă scaunulă deă peă
careă Carolaă luaseă lucrurile,ă iară aceasta,ă lîng ă el,ă sprijinit ă deă mas ,ă începuseă s -iă vorbeasc ,ă cînd,ă deodat ,ă peă
coridor, se auzi un zgomot puternic;ăuşaăseădeschiseăcuăputereăşiăînăcamer ăîşiăf cuăapari iaăfemeiaăpeăcareăJuliusă
oăz riseăînătr sur .
— Eramăsigur ăc -iăaşa,ăspuseăea;ăcîndăl-amăv zutăurcînd...ăŞiăCarola,ădep rtîndu-seăpu inădeăJulius,ăîiă
spuseăpeădat :
— Darăniciăgînd,ădragaămea...ăst teamădeăvorb .ăPrietenaămea,ăBerthaăGrand-Marnier; domnul conte...
ierta i-m ,ăv-am uitat numele!
— Nu-iănimic,ăspuseăJulius,ăoarecumăstingherit,ăstrîngîndămînaăînm nuşat ăpeăcareăi-oăîntindeaăBertha.
— Prezint -m ăşiătuăpeămine,ăziseăCarola.
— Ascult ,ădrag :ăaătrecutăoăor ădeăcîndăsîntemăaşteptateăspuseăcealalt .ăDac ăvreiăs ăstaiădeăvorb ăcuă
domnul, ia-l cu tine, neăaşteapt ăoătr sur .
— Dar n-aăvenităs ăm ăvad ăpeămine.
— Atunci,ăvino!ăVre iăs ăcina iădisear cu noi?...
— Îmiăpareăr u,ădarănuăpot.
— Scuza i-m ,ă domnule,ă spuseă Carolaă roşindu-seă şiă gr bindu-se s -şiă scoat ă prietena dină înc pere.ă
Lafcadioăoăs ăvin ădintr-o clip ăînăalta.
Cîndăieşiser ,ăceleădou ăfemeiăl saser ăuşaădeschis ;ăneavîndăcovor,ăculoarulăamplificaătoateăzgomotele;ă
cotul pe care-lăf ceaăteăîmpiedicaăs ăveziăcîndăveneaăcineva;ăînăschimb,ăputeaiăs -l auzi cum se apropie.
„Laăurma-urmei,ăcameraăluiăîmiăvaăspuneădespreăacestătîn răchiarămaiămultădecîtăarăfiăpututăs -miăspun ă
femeia,ăcelăpu inăaşaăsper”,ăîşiăspuseăJuliusăînăsineaăsa.ăLiniştit,ăîncepuăs ăcerceteze locul.
Darăînăaceast ăbanal ăcamer ămobilat ăaproapeănimicănu-i putea satisface curiozitatea:
N-areăbibliotec ,ăn-areătablouriăpeăpere i.ăPeăc min,ăMoliăFlandersădeăDanielăDefoe,ăînăenglez ,ăîntr-o
edi ieă proast ,ă cuănumaiă vreoă dou ă treimiă dină paginiă t iate,ă şiă Novelleă deă Antonă Francescoă Grazzini,ănumită şiă
Lasca,ăînăitalian .ăAcesteădou ăc r iăîlăpuser ăpeăJuliusăpeăgînduri.ăLîng ăele,ăînd r tulăuneiăsticleăcuăalcoolădeă
ment ,ăseăaflaăoăfotografieăce-iătrezi,ăşiăea,ăoăanumit nelinişte:ăpeăoăplaj ăacoperit ăcuănisip,ăoăfemeie,ănuăfoarteă
tîn r ,ădarădeosebitădeăfrumoas ,ălaăbra ulăunuiăb rbatăcuăînf işareătipicăanglo-saxon ,ăelegantăşiăzvelt,ăînăcostumă
deăsport;ălaăpicioareleălor,ăaşezatăpeăoăbarc ăr sturnat ,ăunăcopilăvoinic, deăvreoăcincisprezeceăani,ăgol,ăcuăp rulă
des,ăzburlităşiădeschisăla culoare,ăcuăaerăobraznicăşiăzeflemitor.
Juliusălu ăfotografiaăşiăseăduseălaălumin ,ăcaăs ăciteasc ,ăînăcol ulădinădreapta,ăcîtevaăcuvinteăşterseădeă
vreme: Duino; iulie 1886 — care nu-i spuser ă mareă lucru,ă deşiă îşiă aduseă aminteă c ă Duinoă esteă ună or şelă peă
litoralulăaustriacăalăM riiăAdriatice.ăDîndădinăcapăşiăcuăbuzeleăstrînse,ăaşez ăfotografiaădeăundeăoăluase.ăPeăpiatraă
receăaăc minuluiăîşiăg siser ăloculăoăcutieăcuăf in ădeăov z, unăs cule ăcuălinteăşiăunăs cule cuăorez;ăpu inămaiă
departe, sprijinit ădeăperete,ăseăaflaăoătabl ădeăşah.ăNimicănu-lăl saăpeăJulius s ăvad ăcamăcuăcelăfelădeăstudiiăsauă
deătreburiăîşiăocupaătîn rul zilele.
Dup ăcumăp rea,ăLafcadioătocmaiăîşiăluaseămiculădejun;ăo mas ,ăîntr-o cr ticioar ,ădeasupraăuneiăl mpiă
cuăgaz,ăseăaflaăînc ,ăscufundatăînăap ,ăacelămicădispozitiv,ăînăform ădeăŢădinămetalăperforat,ădeăcareăseăfolosesc ca
s -şiăfac ăceaiulăturiştiiăceăauăgrij ăs -şiăiaăcîtămaiăpu in bagaj;ăşiăfirimituriădeăpîineăîn jurulăuneiăceştiămurdare.ă
Juliusăseăapropieădeămas ;ămasaăavea unăsertarăşiăsertarulăaveaăoăcheie...
N-aşăvreaăcaăfapteleăceăvorăurmaăs ăv ăfac ăs ăv ăînşela i asupraăcaracteruluiăluiăJulius;ăelănuăeraăcîtuşiă
deăpu inăindiscret; respectaăînăvia aăfiec ruiăomăînf işareaăpeăcareăacestaăvreaăs ăi-oădeaăşiăpre uiaămultădecen a.ă
Dar,ăînăfa aăordinuluiătat luiăs u,ătrebuiaăs -şiăînfrîng ăfirea.ăMaiăaştept ăoăclip ,ăascultîndăatent,ăapoiăneauzindă
paşi,ă împotrivaă voin eiă şiă principiiloră sale,ă dară cuă sentimentul delicat al datoriei, trase sertarul mesei, ce era
descuiat. Aiciăseăaflaăunăcarnetălegatăînăpiele,ăpeăcareăJuliusăîlălu ăşiăîl deschise.ăPeăprimaăpagin ăcitiăurm toareleă
rînduri,ăscriseăde aceeaşiămîn ăceăscriseseăşiăcuvinteleădeăpeăfotografie:
Lui Cadio,ăcaăs -şiătreac ăînăelăconturileăcurente,ăCredinciosuluiămeuătovar ş,ădeălaăb trînulăs uăunchi,
FABIAN
şiăapoi,ăchiarădedesubt,ăcuăunăscrisăoarecumăcopil resc,ăcuminte, dreptăşiăregulat:
Duino. Azi-dimineaţ ,ă10ăiulie 1886, lordul Fabian a venit s ăneăîntîlneascâăaici.ăMi-a adusăoăbarc ,ăoă
puşc ăşiăacestăcarnet frumos.
Peăaceast ăprim ăpagin ănuămaiăeraăscrisănimic,ăpeăpaginaăaătreia,ălaădataădeă29ăaugustăputeaiăciti:
I-amădatăluiăFabyăunăavansădeă4ămişc riădeăbrasse.
Şiăaădouaăzi:
I-am dat un avans de 12 mişc riădeăbrasse.
Juliusăîn eleseăc ănuăeraădecîtăunăcarnetădeăantrenament.ăTotuşi, listaăzilelorăseăîntrerupeaăcurîndăşi,ădup ă
oăpagin ăalb ,ăputeaiăciti:
20ăseptembrie:ăPlec mădinăAlgerăspreăAures.
Urmauăcîtevaăindica iiădeălocuriăşiădateăşi,ăînăsfîrşit,ăaceast ăultim ăindica ie:
5ăoctombrie:ăNeăîntoarcemălaăElăKantara.ă50ădeăkmăonăhorseback [pe cal (engl.)],ăf r ăoprire.
Juliusăîntoarseăcîtevaăfileăalbe;ădar,ăcevaămaiădeparte,ăcarnetulăp reaăc ăîncepeădinănou.ăÎnăchipădeătitlu,ăînăcapulă
unei pagini era scris,ăcuălitereămaiămariăşiăîngrijite:
QUIINCOMINCIAIL LIBRO DELLA NOVA ESIGENZA
E DELLA SUPREMA VIRTU [Aiciăîncepeăcarteaănoiiăexigen eăşiăaăsupremeiăvirtu iă(it.)]
Tanto quanto se ne taglia [Pîn într-acoloăîncîtăseătaieă(it.)]. BOCCACCIO
Înăfa aăexprim riiăunorăidei morale, interesul lui Julius se treziăbrusc;ăeraăoăbun ăprad ăpentruăel.
Darăînc ădeălaăpaginaăurm toare,ăfuădezam git:ăerauăiarătot felulădeăsocoteli.ăŞiătotuşiăerauănişteăsocoteliă
maiăaltfelădecîtăcelelalte.ăF r ăniciăoăindica ieăprivindădataăşiălocul:
Pentruă c ă amă cîştigată înă faţaă luiă Protosă laă şahă — 1ă punta.ă Pentruă c ă amă l sată s ă seă vad ă c ă ştiuă
italieneşteă— 3ăpunte]ăPentruăc ăamăr spunsăînainteaăluiăProtosă— 1ăp.ăPentruăc ăamăavutăultimulăcuvîntă— 1 p.
Pentruăc ăamăplînsăcîndăamăaflatăde moartea lui Faby — 41
Julius,ăcareăciteaăînămareăgrab ,ălu ă„punta"ădreptăoămoned str in ăşiănuăv zuăînăacesteăsocoteliădecîtăună
copil rosăşiămeschin nego ăcuămeriteăşiăretribu ii. Apoiăsocotelileăîncetauădinănou. Juliusămaiăîntoarseănişteăpaginiă
şiăciti:
Înăziuaădeă4ăaprilie,ăconversaţieăcuăProtos:
Înţelegiăceăvorăs ăspun ăcuvintele:ăAăTRECEăDINCOLO?
Aici,ăscrisulăseăoprea.ăJuliusăridic ădinăumeri,ăstrînseădinăbuze,ăd duădinăcap şiăpuseăcaietulălaăloculălui.ă
Îşiăscoase ceasulăşiăseăridic ădeăpeăscaun,ăse apropieădeăfereastr ăşiăpriviăafar ; ploaiaăîncetase.ăSeăîndrept ăspre
col ulă înc periiă unde,ăatunci cîndăintrase,ă îşiă puseseă umbrela;ăîn aceaă clip ă v zuă unătîn ră frumosă şiă blond,ă ce-l
priveaăatentăşiăsurîzînd,ăsprijinitădeăpervazulăuşii.
III
Adolescentulădinăfotografieănuăseăpreaăschimbase;ăJusteăAgenorăspusese:ăareănou sprezeceăani;ănuăi-ai fi
dat mai mult de cincisprezece.ăCuăsiguran ăc ăLafcadioăveniseătocmaiăatunci;ăcîndăpusese carnetul la loc, Julius
îşiăridicaseăochiiăspreăuş ăşiănuăv zuseăpeănimeni; dar cum oare de nu-l auzise apropiindu-se? Instinctiv, Julius
priviăpicioareleătîn ruluiăşiăv zuăc ,ăînălocădeăghete,ăacestaăpurtaăşoşoni.
Lafcadioăsurîdeaăîntr-unăfelăceănuăaveaănimicăostil;ăp reaă— maiădegrab ă— amuzat,ădarăşiăironic;ăîşiă
p straseăpeăcapăoăşapc ădeăvoiaj,ădară— deăîndat ăceăîntîlniăprivireaăluiăJuliusă— şi-oăscoaseăşiăseăînclin ăînămodă
ceremonios.
— DomnulăWluiki?ăîntreb ăJulius.ăTîn rulăseăînclin ădinănou,ăf r ăs ăr spund .
— Ierta i-m ă c ,ă înă aşteptareaă dumneavoastr ,ă m-am instalat înă camer .ă Deă fapt,ă n-aşă fiă îndr znită s ă
intru,ădac ăn-aşăfiăfostăinvitatăs-o fac.
Juliusă vorbeaă maiărepedeă şiămaiătareă caă deă obicei,ă caă s -şiădovedeasc ă luiă însuşiă c ănuă seă simteă delocă
stînjenit.ăFrunteaăluiăLafcadioăseăîncre iăînăchipăaproapeăinvizibil; seăduseăspreăumbrelaăluiăJulius;ăf r ăs ăspun ă
niciăunăcuvînt,ăoălu ăşiăoăpuseăs ăseăscurg ădeăap ăpeăcoridor;ăapoi,ăintrîndăînăcamer ,ăîiăf cuăsemnăluiăJuliusăs ăseă
aşeze.
— Desigurăc ăv ămira iăv zîndu-m ăaici.
Lafcadioăscoaseăliniştităoă igar ădintr-o tabacher ădeăargintăşiăoăaprinse.
— Oăs ăv ăexplicăînăcîtevaăcuvinteămotiveleăcareăm-auăadusăaici,ămotiveăpeăcareăleăve iăîn elegeăfoarteă
repede...
Peăm sur ăceăvorbea,ăsim eaăcumăsiguran aădeăsineăîiădispare.
— ...Dară îng dui i-miă maiă întîiă s -mi spun numele;ă apoi,ă parc ă stînjenită deă faptulă c ă trebuiaă s -şiă
rosteasc ănumele,ă scoaseă dinăhain ă oă carteă deă vizit ă şiă i-oă întinse lui Lafcadio, care o puse peă mas ,ă f r ă s ă oă
priveasc .
— Sînt...ăTocmaiăamăterminatăoăcarteăimportant ;ăesteăoăciorn ănu prea mare, pe care nu am timp s-o
trec pe curat. Cineva mi-a spusăc ăave iăunăscrisădeosebitădeăfrumosăşiăm-amăgîndităc ăpoate nuăv ăve iăsup raă
dac ...
— LaăParis,ăîlăîntrerupseăLafcadio,ănuăexist ăniciăunăomăcare s ăv ăfiăpututăvorbiădespreăscrisulămeu.
Îşiăîndrept privirileăspreăsertarulădeăpeăcareăJulius,ăf r ă s ăb nuiasc ăceva,ărupseseăunăsigiliuădeăcear ă
moaleăşiăapoi, întorcîndăviolentăcheiaăînăbroasc ăşiăpunînd-oăînăbuzunar,ăspuse:
— Nimeniăcareăs ăaib ădreptulăs ăvorbeasc ădespreăasta,ăzise el, privind cum Juliusădeăînroşeşteălaăfa .ă
Peădeăalt ăparteă(vorbeaăfoarteărar,ăcaăaiurit,ăf r ăniciăoăintona ie),ănuăîn elegăînc ăbine motivele pe care le poate
avea domnul... (privi cartea de vizit ) conteă Juliusă deă Baraglioulă caă s ă seă interesezeă deă mine.ă Totuşi (dup ă
exemplul lui Julius, vocea lui deveni dintr-oădat ămieroas şiăflexibil ),ăpropunereaădumneavoastr ămerit ăs ăfieă
luat înă considera ieă deă c treă cinevaă caă mine,ă careă areă nevoieă deă bani,ă aşaă cumă a iă observată (seă ridic ă deă peă
scaun).
— Îng dui i-mi, domnule, s ăvinăs ăv ăaducăr spunsulămeuămîine-diminea .
Eraăinvitatăs ăplece.ăJuliusăseăsim eaăpreaăstingherităşiănu insist ;ăîşiălu ăp l ria,ăst tuăoăclip ăpeăgînduriă
şiăspuseăcuăstîng cie:
— Aşă fiă vrută s ă vorbescă cuă dumneavoastr ă maiămult.ă Îng dui i-miă s ă tragăn dejdeă c ă mîine...ă V ă voiă
aşteptaăîncepîndădeăla ora zece.
Lafcadioăsalut ,ăînclinîndu-se.
Deă îndat ă ceă Juliusă cotiă peă culoar,ă Lafcadioă închiseă uşaă şiă traseă z vorul.ă Alerg ă laă sertar,ă îşiă scoaseă
caietul,ăîlădeschiseă1a ultimaăpagin ăşi,ăexactădeăundeăr m seseăcuămulteăluniăînainte scrise cu creionul, cu un
scris mare, nervos, foarte diferit de primul:
Pentru a-lăfiăl satăpeăOlibriusăs -şiăbageănasulăluiămurdarăînăacest carnet — 1 punta.
Scoaseă dină buzunară ună briceagă cuă oă lam ă atîtă deă sub iat ,ă încîtă nuă mai eraă decîtă ună felă deă unealt ă deă
g urit,ăoă inuăpu inălaăflac raăunuiăchibrităaprinsăşi,ăcuăoălovitur ăprinăbuzunarulădeălaăpantaloni,ăşi-oăînfipseăînă
coaps .ăNuăputuăs -şiăst pîneasc ăoăstrîmb tur ădeădurere.ăDarăastaănu-i fu de ajuns. Dedesubtul frazei, f r ăs ăseă
aşezeăjos,ăaplecatădeasupraămesei,ăscrise:
Şiăpentruăc ăi-amăar tatăc ăştiamă— 2 punte.
Deădataăasta,ăezit ;ăîşiădeschiseăpantaloniiăşiăîiăl s ăînăjos,ăîntr-oăparte.ăîşiăpriviăcoapsa;ămicaăran ,ăpeă
careăşi-oăf cuseăcuăpu inătimpăînainte,ăsîngera; seăuit ălaăvechileăcicatriceăcare,ădeăjurăîmprejur,ăl saser ăcaănişteă
urmeădeăvaccin.ăFlambaădinănouălamaăbriceaguluiăşiăapoi,ăcuămişc riăfoarteărepezi,ăşi-oăînfipseăînăcarneădeădou ă
ori.
— Alt dat ănuăluamăatîteaăprecau ii,ăîşiăspuseăel,ăîndreptîndu-se spreăsticlaăcuăalcoolădeăment ,ădinăcareă
v rs ăcîtevaăpic turiăpeăr ni.
Mîniaăiăseămaiăpotoliseăcînd,ăpunîndăsticlaălaăloculăei,ăobserv ăc ăfotografiaăce-lăînf işaăpeăelăîmpreun ă
cuămamaăsaănuămaiăeraăînăacelaşiăloc.ăOălu ,ăoăpriviăpentruăultimaăoar ăcuăun felădeădurereăchinuitoare,ăşiăapoi,ăînă
timpă ceă ună vală deă sîngeă iă seă urcaă înă obraji,ă oă rupseă cuă furieă înă buc i.ă Vruă s ă leă deaă foc;ă dară acestea nu se
aprindeau;ăatunci,ăsco îndădinăcâminăs cule iiăînghe sui iăacolo,ăpuseăpeăpiatr ăînăchipădeăgr tarăceleădou ăc r i,ă
singureleă peă careă leă aveaă înă cas ,ă t ie,ărupseă înă buc eleă şiă bo iă filele carnetului,ă arunc ă fotografiaă deasupraă şiă
d duăfocăgr mezii de hîrtii.
Cuă fa aă lîng ă flac r ,ă voiaă s ă seă conving ă c ă priveşteă cu nespus ă mul umireă cumă ardă toateă acesteă
amintiri;ădarăcîndăse ridic ,ădup ăceătotulăseătransformaseăînăcenuş ,ăsim iăunăfel de ame eal .ăÎnc pereaăeraăplin ă
deăfum.ăSeăduseălaăbaieăşiăseăstropi pe frunte.
Acumăpriveaămicu aăcarteăde vizit ăcuăochiămaiălimpezi.
— Contele Julius de Baraglioul, repeta el. Dapprima impo sapere chi e [Maiăîntîiătrebuieăs ăştimăcineăeă
(it.)].
Smulse fularul pe care-l purtaă înă locă deă cravat ă şiă deă guler, îşiă descheieă c maşaă şi,ă înă fa aă ferestreiă
deschise,ăl s ăca aerul receăs -iăînv luieăpieptul.ăApoi,ăgr bindu-se dintr-o dat ăs ăias înăoraş,ăseăînc l ,ăîşiăpuseă
cravata,ăîşiălu ăoăp l rieădecent ăde fetruăgriăşi,ăpotolităşiăcivilizatăpeăcîtăeraăcuăputin ,ăînchiseăînăurmaăluiăuşaădeă
laă camer ă şiă seă îndrept ă spreă pia aă Saint-Sulpici. Aici,ă înă fa aă prim riei,ă laă biblioteca Cardinal,ă vaă g siă cuă
siguran toateăinforma iileăpeăcareăleădorea.
IV
Cîndătrecuăpeălîng ăOdeon,ăprivireaăîiăfuăizbit ădeăromanul luiăJulius,ăexpusăîntr-oăvitrin ;ăeraăoăcarteăcuă
copert ăgalben ,ăaăc reiăînf işareădoarăşiăl-arăfiăl satăpeăLafcadioăcuăguraăc scat ăînăoricareăalt ăzi.ăB g ămînaăînă
buzunarăşiăarunc ăpeătejgheaăoămoned ădeăcinciăfranci.
— Ceăfocăbunăoăs ăfacădisear ăcuăea!ăseăgîndiăel,ăluîndăcarteaăşi restul
Laăbibliotec ,ăună„dic ionarăalăscriitorilorăcontemporani”ăprezentaăînăcîtevaăcuvinte carieraăamorf ăaăluiă
Julius,ăd deaătitlurileăoperelorăsale,ăleăl udaăînătermeniăconven ionali,ănumaiăbuniăs - iătaieăoriceăgustăs ăleăciteşti.
— Pfu! zise Lafcadio...
Tocmaiă seă preg teaă s ăînchid ă dic ionarulă cîndă z riătrei cuvinte din articolul precedent, ce-l f cur ă s ă
tresar .ăCîtevaărînduriădeasupraăcuvintelor:
Juliusă deă Baraglioulă (viconte),ă înă biografiaă luiă Juste-Agenor, Lafcadio citi: „Ministruălaă Bucureştiă înă
1873”.ăCeăînsemnauăacesteăcuvinteăsimple,ăde-lăf ceauăs -iăbat ăatîtădeătareăinima?
Lafcadio,ăc ruiaămamaăsaăîiăd duseăcinciăunchi,ănu-şiăcunoscuseătat lăniciodat ;ăacceptaseăideeaădeăa-l
consideraămortăşiăseăab inuseăîntotdeaunaăs ăpun ăîntreb riălegateădeăel.ăÎnăceeaăceăpriveşteăunchiiă(fiecareădeăalt ă
na ionalitateăşiătreiădintreăeiălucrînd înădiploma ie),ăîn eleseărepedeăc ăseăînrudeauăcuăelădoarăînăm suraăînăcareă
frumoasaă Wandaă aveaă chefă s ă leă acordeă aceast ă calitate.ă Lafcadioă împliniseă nou sprezeceă ani.ă Seă n scuseă laă
Bucureştiă înă 1874,ă exactă laă sfîrşitulă celuiă de-ală doileaă ană înă careă conteleă deă Baraglioulă fuseseă re inută aiciă deă
func iaăsa.
Pusăînăgard ădeăaceast ăvizit ămisterioas ăaăluiăJulius,ăcumăs ănuăvad ăînăeaămaiămultădecîtăoăcoinciden ă
întîmpl toare?ă F cuăunămareă efortă s ă citeasc ă articolul despre Juste-Agenor;ărândurileă iă seă înv lm şeauă înă fa aă
ochilor;ăîn eleseătotuşiăc ătat lăluiăJulius,ăconteleădeăBaraglioul,ăeraăunăomăimportant.
Inimaăîncepuăs -iăzvîcneasc ădinăr sputeri,ăplin ăde oăatîtădeămareăşiăinsolent ăbucurie,ăîncîtăiăseăp reaăc ă
ceiădinăjurăîiăvorăauziăb t ile!ăDarăînvelişulădeăcarneăeraăputernicăşiăimpermeabil.ăSeăuit peăfurişălaăveciniiăs i,ă
obişnui iiăs liiădeălectur ,ăceăerauăcu to iiăabsorbi iăînămuncaălorăstupid ...ăCalcul :ăN scutăînă1821 contele ar avea
acumăşaptezeci şiădoiădeăani.ăMa chi sa se via ancora?... [Darăcineăştieădacaămaiătr ieşteă(it.)]. Puseădic ionarulălaă
locăşiăieşi.
Cerulăseălimpezea,ăceiăcî iva noriăfiindăîmpr ştia iădeăunăvînt iute. Importa di domesticare questo nuovo proposito
[Trebuieăs ăneăobişnuimăcuăaceast ănouaăpropunereă(it.)],ăîşiăzise Lafcadio,ăcareăpre uiaăcelămai mult libertatea de
a dispune de sine;ă şi,ă obosită deă acestă gîndă tulbur tor,ă seă hot rîă s ă şi-lă goneasc oă clip ă dină minte.ă Scoaseă dină
buzunarăromanulăluiăJuliusăşiăf cu unămareăefortăîncercîndăs -şiăschimbeăgîndurile,ăcitindu-l;ădarăîn carte totul era
spus de-a dreptul,ăf r ăniciăunămister;ănimicănu puteaăajutaămaiăpu inăs ăias ădinăstareaălui.
— Şiătotuşi,ălaăautorulăacesteiăc r iăm ăvoiăduceămîineăs ăfac peăsecretarul!ăîşiărepetaămereuăf r ăs ăvrea.
Cump r ădeălaăunăchioşcăun ziarăşiăintr ăînăgr dinaăLuxembourg.ăB ncileăerauăude; deschise cartea, se
aşez ăpeăea apoiădesf cuăjurnalul,ăoprindu-seălaăfapteleădiverse.ăCaăşiăcumăar fiăştiutăc ăleăg seşteăacolo,ăochiiăîiă
c zur ăpeăurm toareleărînduri:
Stareaăs n t ţiiăconteluiăJuste-Agenor de Baraglioul care dup ăcumăseăştie,ăprovocaseăoămareănelinişteă
înăultimeleăzile pareăc ăs-aăîmbun t ţit;ăeaăr mîneătotuşiăînc ăprecar ăşiănu-i îng duieăs ăprimeasc ădecîtăcîtevaă
persoane intime.
Lafcadioăs riădeăpeăbanc ;ăîntr-oăclip ăhot rîreaăsa eraăluat . Uitîndăcartea,ăalerg ăspreăoăpapet rieădeăpeă
strada Medicis, unde îşiăaminteaăc ăv zuse,ăînăvitrin ,ăunăanun ăînăcareăseăspuneaăc acoloăseăfacăc r iădeăvizit ălaă
minut, cu trei franci suta. Merge!
Zîmbea;ăîndr znealaăplanuluiăs uăatîtădeăneaşteptatăîlăamuza,ănu duceaălips ădeăîntîmpl riăaventuroase.
— Cîtătimpăv ătrebuieăcaăs -miăface iăoăsut ădeăc r iădeăvizit ?ăîlăîntreb ăelăpeănegustor.
— Leăve iăaveaăînainteădeăaăseăînnopta.ă
— Pl tescădubluădac ămiăleăface iăpesteădou ăore.ă
Negustorul se pref cuăc ăseăuit ăînăcarnetulăs uădeăcomenzi.ă
— Amăs ăv ăfacăoăfavoare...ăda,ăa iăputeaătreceăs ăleălua iălaăoraădou .ăPeăceănume?
Peă foaiaă deă hîrtieă peă careă i-oă întinseă negustorul,ă f r ă s ă tremureă şiă f r ă s ă roşeasc ,ă dară cuă inimaă
tres rind,ăsemn :ăLAFCADIO DE BARAGLIOUL.
— Sec turaăastaănuăm ăiaăînăserios,ăîşiăziseăelăplecînd,ăsup ratăc ănegustorulănuăl-a salutat cu mai mult
respect.
Apoi,ăînătimpăceătreceaăprinăfa aăoglinziiădintr-oăvitrin :ă
— Trebuieăs ărecunoscăc ănuăamădelocăaerulăunuiăBaraglioul! Voiăîncercaădeăacumăîncoloăs ăleăsem nă
mai mult.
Nuăseăf cuseădeădou sprezece.ăLuiăLafcadio,ăaflatăînăculmeaăexalt rii,ănu-iăeraăînc ădelocăfoame.
— Maiăîntîiăs ămergăpu in,ăaltminteriăîmiăvoiăluaăzborul,ăseăgîndeaăel.ăŞiăs ămergănumaiăprinămijloculă
drumului;ăc ciădac ăm ăapropiiădeăei,ătrec toriiăîşiăvorăda seamaăc ăîiăîntrecăcuăunăcap.ăÎnc ăoăsuperioritateăpeăcareă
trebuie s-oăascund.ăOăucenicieănuăsfîrşeşteăniciodat .
Intr ăîntr-unăoficiuăpoştal.
— Placeă Malesherbes...ă voiă aveaănevoieă deă eaă curînd!ăîşiăziseă el,ă luîndă dintr-un anuar adresa contelui
Juste-Agenor.
— Darăcineăm ăîmpiedic ăs ădau,ăchiarăînădiminea aăasta,ăoărait ăpîn ăînăstradaăVerneuil?ă(Eraăadresaă
scris ăpeăcarteaădeăvizit ăaăluiăJulius).
Lafcadioă cunoşteaă acestă cartieră şiă îlă iubea;ă ocolindă str zi preaă frecventate,ă oă lu ă peă liniştitaă strad ă
Vaneau, unde bucuria sa se putea manifesta maiă înă voie.ă Cîndă ajunseă înă strada Babylone,ă v zuă nişteă oameniă
alergînd;ălîng ăintrareaăOudinolăunăgrupăsta ionaăînăfa aăuneiăcaseăcuădou ăetaje,ădeăundeăieşeaăun nor gros de
fum.ăSeăstr duiăs ănuăgr beasc ăpasul...
Lafcadio,ăprietene,ăaiădatăpesteăunăfaptădiversăşiăpanaămeaăti p r seşte.ăNuăteăaşteptaăs ăredauăcrîmpeieleă
deăvorbeăşiăstrig tele mul imii...
Strecurîndu-seăşiăstr b tîndăaceast ăgloat ăcaăună ipar, Lafcadioăajunseăînăfa .ăAici,ăoăbiat ăfemeieăst teaă
înăgenunchi şiăplîngeaăînăhohote.
— Copiiiămei!ăcopilaşiiămei!ăspuneaăea.
Oăsprijineaăoătîn r ăaăc reiăîmbr c minteăsimpl ăşiăelegant ar taălimpedeăc ănu-iăeraărud ;ătîn raăeraă
foarteăpalid ăşiăatîtădeăfrumoas ,ăîncîtăLafcadio,ăatrasăpeădat ădeăea,ăîiăpuseăcîteva întreb ri.
— Nu,ădomnule,ănuăoăcunosc.ăAmăîn elesădoarăc ăceiădoiăcopilaşiăaiăeiăseăafl ăîntr-oăcamer ădeălaăetajul
doiăunde,ăînăscunătimp,ăvorăajungeăfl c rile,ăcareăauăcuprinsăscara;ăauăfostăchema iăpompierii,ădar,ăpînâăvorăveni,ă
micu iiăvorămuriăsufoca iădeăfum.ăSpune i-mi, domnule, oare nu se poate ajunge pe balcon c rîndu-te pe perete
cu ajutorul burlanuluiăceăcoboar ăpîn ăjos? Oameniiăspunăc ăho iiăs-au urcat odat ăpeăaici,ădarăceeaăceăal ii au
f cutăcaăs ăfure,ăniciăunulădintreăceiădeăfa ănuăîndr zneşte s fac ăpentruăaăsalvaănişteăcopii.ăDegeabaăauăf g duită
salvatoruluiăaceast ăpung ăcuăbani.ăAh,ăDoamne!ădeăceănuăsîntăb rbat!...
Lafcadioă nuă maiă st tuă s -iă asculteă vorbele.ă Punîndu-şiă bastonulă şiăp l riaălaăpicioareleă fetei,ă seă avînt
spreă zid.ă Caă s ă se ca reă sus,ă nuă ceruă ajutorulă nim nui;ă înă picioare,ă înaint ă pe creasta zidului, ferindu-se de
cioburileădeăsticl ăcuăcareăeraăpres rat dinălocăînăloc.
Uimireaă mul imiiă crescuă cîndă îlă v zuă cum,ă apucîndă eavaă vertical ,ă seă ridicaă prină putereaă bra elor,
sprijinindu-seădoarădinăcînd înăcînd,ăcuăvîrfulăpicioarelor,ădeăşuruburi.ăIat -l ajuns la balconăşiăapucîndăgrilajulăcuă
oă mîn ;ămul imeaăîlăadmir ,ă darănuămaiă tremur ădeă fric ,ă c ciă uşurin aă cuă careă seă mişc ă esteă f r ă cusur.ă Cuă oă
lovitur ădeăum răspargeăgeamurile;ăapoiădispareăînăînc pere.ăMomentădeăaşteptareăşiădeănespus ănelinişte...ăApoiă
reapare,ă inîndă înă bra eă ună copilaşă careă plînge.ă Faceă ună felă deă funieă dintr-ună cearşafă ruptă înă fîşii,ă peă care le
înnoad ăcapălaăcap;ăprindeăcopilulădeăcap tulăacesteiăfuniiăşiăîlăcoboar ăpîn ăînăbra eleădezn d jduiteiăsaleămame.ă
Cu al doilea copil face la fel...
 Cîndăîiăveniărîndulăs ăcoboare,ăLafcadioăfuăaclamatădeămul imeăcaăunăerou:
„M ăiauădreptăunăclovn",ăseăgîndiăel,ăenervatăcîndăsim iăc ăseăînroşeşteălaăfa ăşiărespingîndăova iileăcuăoă
gra ieă brutal .ă Totuşi,ă cîndă tîn ra,ă deă careă seă apropieă dinănou,ă îiă întinse,ă pu ină încurcat ,ă oă dat ă cuă bastonulă şiă
p l ria,ăşiăpungaăcuăbaniăpeăcareăoăf g duise,ăelăoălu .ăSurîzîndăşi,ădup ăceăoăgoliădeăceiăşaizeciădeăfranciăpeăcareăîiă
Con inea,ăîntinseăbaniiăs rmaneiămame,ăcareăacumăîşiăsufocaăfiiiătotăs rutîndu-i.
— Îmiăîng dui iăs ăp strezăaceast ăpung ăcaăamintireădeălaădumneavoastr ,ădomnişoar ?
Eraăoăpungu ăbrodat ,ăpeăcareăoăs rut .ăOăclip ,ăceiădoiăseăuitar ăunulălaăcel lalt.ăFataăp reaăemo ionat ,ă
şiămaiăpalid ăînc ,ăşiăparc ădornic ăs ăvorbeasc .ăDarăLafcadioăplec ăbrusc,ădespicîndămul imeaăcuăbastonul,ăatîtă
deăîncruntat,ăîncîtălumeaănu-lămaiăaclam ăşiănu-l mai urm riăcuăprivirea.
Ajunseă laă Luxembourgă şiă apoi,ă dup ă ceă lu ă oă mas ă frugal ă laă Gambrinus,ă restaurantă ceă seă aflaă înă
vecin tateaăOdeonului,ăurc ărepedeăînăcameraăsa.ăLafcadioăîşiăascundeaăbaniiăsubăo scîndur ădinăpodea;ăscoaseă
dinăascunz toareătreiăpieseădeăcîte dou zeciădeăfranciăşiăunaădeăzece.ăCalcul :
C r ileădeăvizit :ăşaseăfranci.
Oăperecheădeăm nuşi:ăcinciăfranci.
Oăcravat :ăcinciăfranciă(dar oare ce-oăs ăg sescăcaălumeaălaăpre ulă sta?).
O pereche de pantofi: treizeciăşiăcinciădeăfranciă(n-am preten iaăs ă in ămult).
R mînă nou sprezeceă franciă pentruă cheltuieliă neprev zuteă (din oroare pentru datorii, Lafcadio pl teaă
întotdeaunaăcuăbariăghea ).
Seăduseălaădulapăşiăscoaseădeăacoloăunăcostumăînchisălaăculoare,ădinăstof ăfin ,ăcuăoăt ietur ăperfect ăşiă
deloc uzat.
„Nenorocirea eă c ,ă deă atunci,ă amă crescut...”,ă îşiă spuse, aducîndu-şiă aminteă deă epocaă str lucitoare,ă nuă
preaăîndep rtat înăcareămarchizulădeăGesvres,ăultimulăs uăunchi,ăîlăduceaăîmbr catăfoarteăelegant,ălaăfurnizoriiă
s i. Oăîmbr c minteănecuviincioas ăera,ăpentruăLafcadio,ălaăfel deăşocant ăcaăoăminciun ăpentruăunăcalvinist.
„Dară s ă începă cuă ceă eă mai presant. Unchiul meu Gesvres spuneaă c ă omulă seă cunoaşteă dup ă
înc l minte”.
Şi,ădinăgrij ăpentruăghetele peăcareăaveaăs ăleăîncerce,ăîşiăschimb ăşosetele.
V
Contele Juste-Agenor de Baraglioul nu-şiă maiă p r siseă deă cinciă aniă luxosulă s uă apartamentă dină Placeă
Malesherbes.ăSeăpreg teaăs ămoar ăaici,ăr t cindăgînditorăprinăs lileăîn esateă de colec iiăsau,ămaiăadeseori,ăstîndă
retrasăînăcameraăsaăşiăl sîndu-şi umeriiăşiăbra eleăîncercateădeădurereăpeăseamaăalin rilorăvenite deălaăşerveteleă
muiateăînăap ăşiădeălaăcompreseleăsedative.ăPeăcapăpurta,ăînf şuratăînăchipădeăturban,ăunăfularăuriaşădeăculoareaă
vinuluiădeăMadera;ăunulădintreăcapeteleăfularului,ăr masăliber,ăîiăatingeaădantelaădeălaăgulerăşiăvestaăgroas ,ădeă
lîn ,ădeăculoareaătutunului,ăpeăcareăc deaăbarba-i mare,ăcaăoă cascad ădeăargint.ăÎşiă ineaăpicioarele,ăînc l ateăînă
papuciădeăpieleăalb ,ăpeăoăperni ăumplut ăcuăap ăcald .ăÎşiăscufunda,ăpeărînd,ămîinile palide,ăîntr-o baie de nisip
fierbinte,ăsubăcareăardeaăoălamp ăcuăalcool.ăGenunchiiăîiăerauăacoperi iăcuăunăşalăgri.ăSem naăbineăcuăJulius;ădară
înc ăşiămaiăbineăcuăunăportretăalăluiăTi ian;ăJuliusănuăeraădecîtăoăreplic ădecolorat aătr s turilorăsale,ădup ăcumă
aerulăîn l imilorănuăeraădecîtăoăimagineăedulcorat ăşiănesemnificativ ăaăvie iiălui.
Juste-Agenoră deă Baraglioulă beaă oă ceaşc ă deă ceaiă înă timpă ceă ascultaă oă predic ă aă p rinteluiă Avril,ă
confesorulă s u,ă peă careă luaseă obiceiulă s -l consulte adeseori; chiar atunci,ă cinevaă b tuă laă uş ,ă şiă credinciosulă
Hector,ăcareădeădou zeciădeăaniăîndeplineaăpeălîng ăelăfunc iileădeăservitor,ădeăinfirmierăşi,ăla nevoie, de consilier,
aduseăpeăoătav ăl cuit ăunămicăplicăînchis.
— Acestădomnăsper ăc ădomnulăconteăvaăbinevoiăs -lăprimeasc .
Juste-Agenorăpuseăjosăceaşcaăcuăceai,ădesf cuăpliculăşiăscoaseădinăelăcarteaădeăvizit ăaăluiăLafcadio.ăApoiă
o mototoli nervos:
— Spune-iăc ...ăapoi,ăst pînindu-se:ăUnădomn?ăVreiăs ăspuiăunătîn r,ănu?ăCeăgenădeăomăeste?
— Oăpersoan ăpeăcareădomnul conte poate s-oăprimeasc .
— Drag ăp rinte,ăspuseăconteleăîntorcîndu-seăspreăp rinteleăAvril,ăscuz -m dac ăsîntănevoităs ăteărogăs ă
oprimăconversa ia aici;ădarănuăcareăcumvaăs ănuăviiămîine;ăsîntăsigurăc ăvoiăaveaăs - i spunălucruriănoiăşiăcredăc ă
veiăfiămul umit.
R maseă cuă mînaă laă frunte,ă înă timpă ceă p rinteleă Avrilă ieşea pe uşaă salonului.ă Apoi,ă ridicîndă înă sfîrşită
capul, spuse:
-S intre.
Lafcadioă înaintaă înă înc pereă cuă frunteaă sus,ă cuă oă siguran aă b rb teasc ;ă ajunsă înă fa aă b trînului, se
înclin ă cu gravitate. Cum seă hot rîseă s ă nuă vorbeasc ă niciodat ă înainteă deă aă fiă avută timpă s numereă pîn ă laă
doisprezece,ăconteleăîncepuăprimul:
— Maiăîntîiăafl ,ădomnule,ăc ănuăexist ăniciăunăLafcadioăde Baraglioul,ăspuseăel,ărupîndăcarteaădeăvizit ;ă
şiăteărogăs -i spui domnuluiăLafcadioăWluiki,ăpentruăc ăsînte iăprieteni,ăc ădaciăîndr zneşteăs ăseăjoaceăcuăacesteă
cartonaşeă şiă nuă leă rupeă peă toate aşaă cumă facă euă cuă staă (îlă rupseă în miciă buc eleă peă careă leă arunc înă ceaşcaă
goal ),ăîlăreclamăimediatălaăpoli ieăşiăpun s ăfieăarestat ca escroc. M-aiăîn eles?ăAcum vinoălaălumin ăs ăteăprivesc.
— LafcadioăWluikiăv ăvaădaăascultare,ădomnuleă(voceaăluiăLafcadio,ăplin ădeărespect,ătremura).ăIerta i-l
pentru metoda pe care a folosit-oăcaăs ăfieăprimitădeădumneavoastr ;ăn-a avut nici oăinten ieănecinstit .ăVoiaăs ăv ă
conving ăc ămerit ...ăm car aten iaădumneavoastr .
— Eştiăbineăf cut.ăDarăhainaăasta î iăst ăr u,ăziseăcontele,ăcare voiaăs ăpar ăc ăn-a auzit nimic.
— Deci nu m-amăînşelat?ăspuse,ăîndr znindăs ăsurîd Lafcadio, careăseăl sa,ăcuăbun voin ,ăsupusăaceleiă
examin ri.
— Slav ăCerului!ăSeam n ăcuămamaălui,ămurmur ăb trînul Baraglioul.
Lafcadioăt cuăşiăapoi,ăcuăoăvoceăaproapeăşoptit ăşi,ăprivindu-l fix pe conte:
— Dac ănuălasăs ăseăvad ăpreaătare,ăîmiăesteăoareăcuătotul s ăsem năşiăcu...?ă
— Vorbeamă despreă fizic.ă Chiară dac ănuă semeniănumaiă cuă marnaă ta,ă Dumnezeuă nu-miă vaă l saă timpulă
necesarăs -mi dau seama.
Şalulăgriăîiăalunec ădeăpeăgenunchiăşiăc zuăpeăjos.
Lafcadioăseărepeziăs -lăridiceăşi,ăînătimpăceăst teaăaplecat,ăsim iăcumăb trînul îiăpuneăcuăblînde eămînaăpeă
um r.
— Lafcadio Wluiki, zise Juste-Agenorăcîndătîn rulăseăridic ădeăjos,ăclipeleămeleăsîntănum rate;ănuăm ă
voi lupta cu tine; m-arăobosi.ăSîntădeăacordăc ănuăeştiăprost;ăîmiăplaceăc ănuăeştiăurît.ăRisculăpeăcareă iăl-ai asumat
arat ă c ă aiă ună oarecareă curaj,ă ce nu- iă şadeăr u;ă laăînceput,ă m-amă temută c ă eştiă obraznică dină fire,ă dară voceaă şiă
inutaătaăîmiăarat ăc ănu-iăaşa.ăÎnăceeaăceăpriveşteărestul,ăîiăcerusemăfiuluiămeuăJuliusăs -miăculeag ăinforma ii;ădară
îmiă dauă seamaă c ă acesteă informa iiănuăm ămaiăintereseaz ăpreaămultă şiă c ă maiă importantă esteă c ă te-amă v zut.ă
Acum,ă Lafcadio,ăascult -m :ănuă exist ăniciă unăactă şiăniciă oăhot rîreădină careă s ărezulteă identitateaăta.ă Amăavută
grij ăs ănu- iălasăniciăoăposibilitate s-o dovedeşti.ăNu,ănuăprotesta,ăeăzadarnic;ănuăm ăîntrerupe.ăFaptulăc ăpîn ăaziă
aiăstatăliniştităîmiăgaranteaz ăc ămamaătaăaăştiutăs -şiă in ăf g duialaăşiănuă i-a vorbit niciodat ădespreămine.ăAsta-i
bine.ă Îmi voi respecta promisiunea pe care i-amă f cut-o. Prină intermediulă luiă Julius,ă fiulă meu,ă şiă înă ciudaă
dificult ilorăpeăcareăleăridic ălegea,ăteăvoiăfaceăs ăintriăînăposesiaăp r iiădeămoştenireăpeăcareăi-amăf g duitămameiă
taleăc ă i-oărezerv.ăVreauăs ăspunăc ,ăfa ădeăcel laltăcopilăalămeu,ăcontesaădeăGuyăde Saint-Prix,ăîlăvoi avantaja pe
fiul meu Julius — înăm suraăînăcareămi-o permite legea — dîndu-iăoăsum ădeăbaniăînăplus,ăadic ătocmaiăbaniiăpeă
care,ăprinăel,ăaşăvreaăs ă i-iălasă ie.ăCredăc ăaceast ăsum ăva reprezenta,ăs ăspunem,ăoărent ădeăvreoăpatruzeci de
mii de franci, trebuieăs ăm ăîntîlnescăcurînd cuănotarulăşiăs ăfacemăcalculul. Aşaz -teăjos,ăcaăs ăm ăpo iăasculta
mai bine (Lafcadio se sprijinea de marginea mesei). Poateăc ăJuliusăseăvaăopune;ăelăare legea de partea lui; contez
pe cinsteaălui,ăsperîndăc ănuăvaăface aşa;ăcontezăşiăpeăcinsteaăta,ăsperîndăc ănuăveiătulburaăniciodat ăînăniciăunăfel,ă
familiaăluiăJulius,ăaşaăcumămamaătaăn-aătulbura iăniciodat ăpeăaămea.ăPentruăJuliusăşiăpentruăaiăs i,ănuăexist ădeciă
Lafcadio Wluiki. Nu vreau s ăpor iădoliu dup ămine.ăCopilul meu, familia este un lucru importantăşiăînchis;ătuănuă
vei fi niciodat ăaltcevaădecîtăunăbastard.
Lafcadioă nuă seă aşezaseă peă scaun,ă înă ciudaă invita ieiă peă care i-oă f cuseă tat lă lui,ă care-lă v zuseă cumă seă
clatin ;ăst pînindu-şiăame eala,ăb iatulăseăsprijineaăîntr-oăatitudineăplin ădeărespectădeămargineaămesei,ăpeăcareăseă
aflauăceaşcaăşiăreşourile.
— Spune-mi acum; azi-diminea ăl-aiăv zutădeciăpeăfiulămeu Julius.ă i-aăspusăc ...
— Nu mi-a spus nimic precis; am ghicit eu.
— Ceălips ădeăamabilitate!...ăoh!ăvorbescădespreăcel lalt.ăUrmeaz ăs -l mai vezi?
— M-aărugatăs -i fiu secretar.
— Şiăaiăprimit?
— V ăsup r ?
— ...Nu.ăDarăcredăc -iămaiăbineăs ăv ăcunoaşte i...ămaiăpu in.
— Şiăeuăcredălaăfel.ăDar,ăf r ăs ăvreauăpropriu-zisăs -lăcunosc,ăaşăvreaătotuşiăs -lăcunoscăîntrucîtva.
— Darăsperăc ănuăaiădeăgîndăs ăr mîiămultătimpăîntr-oăfunc ieăcaăasta,ădeăsubaltern?
— Voiăr mîneădoarăatîtăcîtăconsiderăc ătrebuie.
— Şi,ăceăgîndeştiăs ăfaci,ăacum,ăc ăaiădevenităbogat?
— Ah!ădomnule,ăpîn ămaiăieri,ăde-abiaădac ăaveamăceămînca;ăl sa i-mi timpăs -mi cunosc foamea.
Hectorăb tuălaăuş .
— Domnulăviconteădoreşteăs -lăvad ăpeădomnul.ăPotăs -l introduc?
Frunteaăb trînuluiăseăîntunec ;ăt cuăoăclip ,ădarăv zîndăc ăLafcadioăseăridicaseădiscretăşiăp reaăc ăvreaăs ă
se retrag ,ăzise:
— R mîi!ăstrig ăJuste-Agenorăcuăoăviolen ăce-lăcuceriăpeătîn r:ăapoi,ăîntorcîndu-se spre Hector:
— Şiădoarăîiăspusesemăs ănuăîncerceăs ăm ăvad ...ăSpune-iăc ăsîntăocupat,ăc ...ăîiăvoiăscrie.
Hectorăseăînclin ăşiăieşi.
B trinulăconteă inuăcîtevaăclipeăochiiăînchişi;ăp ruăc ădoarme,ădar,ăprinăbarb ,ăputeaiăvedeaăcumăîşiămişc ă
buzele. Îşiă ridic ă înă celeă dină urm ă pleoapele,ă îiă întinseă luiă Lafcadioă mînaă şi,ă cuă oă voceă cuă totulă schimbat ,ă
îndulcit ăşiăparc ăîntret iat ,ăîiăspuse:
— Atinge-o, copilulămeu.ăAcumătrebuieăs ăm ălaşi.
— Trebuieăs ăv ăfacăoăm rturisire,ăspuseăLafcadio,ăezitînd;ăcaăs ăm ăprezintăîntr-unăchipădecentăînăfa aă
dumneavoastr ,ămi-amăcheltuităultimiiăbani.ăDac ănuăm ăajuta i,ănuăştiuăceăvoiămîncaăînăsearaăasta;ăşiăcuăatîtămaiă
pu inămîine...ăDac ădomnul,ăfiulădumneavoastr ,ănu...
— Iaăbaniiă ştia,ăspuseăcontele,ăsco îndăcinciăsuteădeăfranciădintr-unăsertar.ăEi!ăceămaiăaştep i?
— Aşăfiăvrutăs ăv ămaiăîntreb...ădac ănuăpotăsperaăs ăv ărev d?
— M rturisescă c ă mi-ară faceă pl cere.ă Dară cucerniceleă persoaneă careă seă ocup ă deă mîntuireaă meaă îmiă
între inăoăstareădeăspirităînăcareăpl cereaătreceăpeăplanulăalădoilea.ăÎ iăvoiădaăîns ăbinecuvîntareaămeaăpeădat ă— şiă
b trînulăîşiădesf cuăbra eleăcaăs -lăprimeasc .
Lafcadio,ăînălocăs ăseăarunce înăbra eleăcontelui,ăîngenunchie cuăreligiozitateăînăfa aăluiăşi,ăcuăcapulăpeă
genunchiiăs i,ăplîngînd înăhohote,ăsim iăcumăinima-iăhot rît ăşiănebun ăseătopeşteăde dragoste.
— Copilulămeu,ăcopilulămeu,ăbîlbîiaăb trînul,ăte-amăîntîlnijăpreaătîrziuăpentruătine.
CîndăLafcadioăseăridic ădeăjos,ăfa aăluiăeraăplin ădeălacrimii. Înătimpăceăseăpreg teaăs ăpleceăşiăpuneaăînă
buzunarăhîrtiaăde cinci sute de franci, pe care nu o luase imediat, Lafcadio scoase c r ileădeăvizit ăşi,ăîntinzîndu-
le contelui, zise:
— Lua i-le, aiciăsîntătoate.
— Amăîncredereăînătine,ăleăveiărupeătuăînsu i.ăAdio!
„Ară fiă fostă celă maiă bună dintreă unchi”,ă seă gîndeaă Lafcadio ajungîndă înă Cartierulă Latin; — şiă chiară maiă
multădecîtăatît,ăad ug ăelăcuămelancolie.ă— Ei! — Scoaseăpachetulădeăc r iăde vizit , îlădeschiseăînăevantaiăşiăîlă
rupse dintr-oădat ,ăf r ăniciăoăgreutate.
„N-amă avută niciodat ă încredereă înă canaleleă deă scurgere”, murmur ă elă aruncîndă într-oă gur ă deă canală
buc eleleăpeăcareăeraăscrisă„Lafcadio";ăp r ileăpeăcareăscriaă„deăBaraglioul” le arunc ămaiădeparte,ăîntr-o a doua
gur .
„BaraglioulăsauăWluiki,ăn-areăniciăoăimportan ;ăimportant eăs -mi lichidez trecutul”.
Cunoştea,ă peă bulevardulă Saint-Michel,ă ună bijutieră înă fa a c ruiaă Carolaă îlă obligaseă înă fiecareă ziă s ă
opreasc .ă Înă vitrinaăneruşinată deă luxoas ,ă fataă v zuse,ă cuă oă sear ă înainte,ă oă perecheă deă butoni,ă foarteă originali,ă
pentruămanşete.ăErauălega iădoiăcîteădoiăcuăoăagraf ădeăaurăşiăerauăt ia iădintr-unăcuar ăciudat,ăunăfelădeăagatăceănuă
l saă s ă seă vad ă nimică prină el,ă deşiă p reaă transparent; înf işauă patruă capeteă deă pisiciă montateă înă aur.ă Cum
Venitequaă purta,ă aşaă cumăamămaiă spus,ă laă costumulă tailleur,ă manşete,ă şiă cumă aveaă gusturiă originale,ărîvneaă s ă
aib ăaceşti butoni — nuăerauăatîtăamuzan i,ăcîtăciuda i;ăLafcadioăîiăg seaăîngrozitorădeăurî i;ăl-arăfiăenervatăs -i
vad ăpurta iădeăamantaălui;ădar,ă de vremeăceăoăp r sea...ăIntr ăînămagazinăşiăd duăoăsut ădou zeciădeăfranciăpeă
butoni.
— V ărogăs -miăda iăoăfoaieămic ădeăhîrtie.
Aplecatăpeătejghea,ăscriseăpeăhîrtiaăpeăcareăi-oăîntinseănegustorul,ăurm toareleăcuvinte:
Carolei Venitequa
Pentru a-iămulţumiăc ăl-aăintrodusăpeănecunoscutăînăcameraămea,ăşiăcuărug minteaăs ănuămaiăcalceăpeă
aici.
Dup ăceăîndoiăfoaiaădeăhîrtie,ăoăstrecur ăînăcutiaăînăcareănegustorulăîmpachetaăbutonii.
— S ănuăgr bimălucrurile,ăîşiăspuseăel,ăînămomentulăcîndăseăpreg teaăs -iădeaăportaruluiăcutia.ăS ămaiă
petrecemă oă noapteă subă acestă acoperişă şiă s ă neă mul umim,ă pentruă searaă asta,ă s ă nu-iă deschidemă domnişoareiă
Carolaăuşa.
VI
Juliusă deă Baraglioulă tr iaă subă regimulă prelungită ală uneiă moraleă provizorii,ă aceeaşiă moral ă c reiaă iă seă
supuneaăDescartesăpîn ăaveaăs ăstabileasc ădefinitivăregulileădup ăcareăs ătr iasc .ăDarăniciătemperamentul,ăniciă
gîndireaăluiănuăseămanifestauăcuăatîtaăintransigen ăşiăcuăoăasemeneaăautoritateăîncîtăelăs seăfiăsim it,ăpîn ăacum,ă
stingheritădeăsupunereaăfa aădeăconvenien e.
Nuăcerea,ăpîn ălaăurm ,ădecît confortul pe care i-l asigurau succeseleăsaleădeăscriitor.ăOădat ăcu criticile
aduseăultimeiăc r i seăsim ise,ăpentruăprimaăoar ,ăatins.
Era jignit de faptulăc ătat lăluiănu-l primise; s-arăfiăsim ităşi maiăjignitădac ăarăfiăştiutăcineăfuseseălaăbâtrînă
înainteaăsa.ăŞi întorcîndu-seăpeăstradaăVemeuil,ăîşiăînt reaătotămaiămultăb nuialaăireveren ioas ăcare-i trecuse prin
minteă înătimpă ceă seă duceaă spre Lafcadio. Şiă elă f ceaă diferiteă apropieriă întreă fapteă şiă date;ă şiă refuzaă s ă vad ă înă
aceast ă ciudat întîmplareă doară oă simpl ă coinciden .ă Deă altfel,ă tinere eaă luiă Lafcadioă îlă cuceriseă şi,ă deşiă
presupuneaăc ătat lăluiăaveaăsâ-l lipseasc ădeăoăparteădinăavereăîn favoareaăacestuiăbastard,ănuăsim eaăfa ădeăelă
niciăoăaversiune;ăbaăchiar,ăînădiminea aăasta,ăîlăaşteptaăcuăc ldur ăşiăcuăprevestitoare curiozitate:
Lafcadio,ădeşiăposomorîtăşiăreticent,ăeraăademenitădeăacestărarăprilejădeăaăstaădeăvorb ăcuăJulius,ăcaăşiădeă
pl cerea de a-lă incomodaă pu in.ă C ciăniciăm cară cuă Protosă nuăajunseseă preaă departeă cuă confiden ele.ăCeă drumă
lungăstr b tuseădeăatunci!ăDeăfapt,ăJuliusănu-iădispl cuse,ăcuătoateăc ăiăseăp reaăaăfiăunăomăfoarteăslab;ăîlăamuzaă
gîndulăc -i e frate.
Înă diminea aă aceea,ă aă douaă ziă dup ă ceă primiseă vizitaă luiă Julius,ă înă timpă ceă seă îndreptaă spreă locuin aă
acestuia,ăiăseăîntîmpl ăunălucruădestulădeăciudat:ădinăpl cereaădeăaăocoli,ăîmpinsăpoate deăinspira ie,ăcaăşiăpentruăa-
şiă domoliă oă anumit ă agita ieă aă spirituluiă şiă aă trupului,ă şiă dornică s ă seă înf işezeă laă frateleă luiă st pîn pe sine,
Lafcadio o pornise pe drumul cel mai lung; o luase pe BoulevardădesăInvalides,ătrecuseădinănouăpeălîng ăloculă
incendiuluiăşiăîşiăcontinu drumul pe strada Bellechasse.
 „Laănum rulătreizeciăşiăpatruădeăpeăstradaăVemeuil”, repeta înăgînd,ăînătimpăceămergea;ă„patruăşiăcuătreiă
facăşapte:ăoăcifr bun ”.
AjunseseăînăstradaăSaint-Dominique,ăînăloculăundeăaceastaăîntretaieăbulevardulăSaint-Germain,ăcînd,ăpeă
cealalt ăparteăaăbulevardului,ăiăseăp ruăc ăoăvedeăşiăoărecunoaşteăpeăfataăcare,ădinăajun,ăîiăocupaăgîndurile.ăGr biă
pasul...ă Eaă era!ă Oă ajunseă dină urm ă laă cap tulă scurteiă str ziă Villersexel,ă dară— socotindă c ăn-ar fi demn de un
Baraglioulă s ă oă opreasc ă — seă mul umiă s -iă surîd ,ă înclinîndu-seă uşoră şiă ridicîndu-şi,ă discret,ă p l ria;ă apoi,ă
trecîndărepedeăpeălîng ăea,ăg siăc -iăfoarteăbineăpentruăelăs ăintreăgrabnicăîntr-oătutungerie,ăînătimpăceăfata,ăluîndu-
i-oădinănouăînainte,ăcoteaăpeăstradaăUniversit ii.
Cîndă Lafcadioă ieşiă dină tutungerieă şiă ajunse,ă laărîndulă lui,ă peă stradaă Universit ii,ă priviă laă dreaptaă şiă laă
stînga:ădarăfataădisp ruse.ăLafcadio,ăprietene,ăaiăintratăînăceaămaiăbanal ătreab ;ădac ăteăveiăîndr gosti,ăs ănuăcreziă
c ă panaă meaă î iă vaă zugr viă zbuciumulă dină suflet...ă G seaă c ă nu-i potrivită s ă înceap ă printr-oă urm rire;ă deă
asemenea,ă nuă voiaă s ă ajung ă laă Juliusă cuă întîrziereă şiă ocolulă peă care-lă f cuseă nu-iă maiă l saă timp.ă Dină fericire,ă
stradaă Vemeuilă eraăaproape;ă casaăînă careă st teaă Juliusă eraălaă primulă col ăală str zii.ă Lafcadioă îiă spuseă portarului
numeleăconteluiăşiăporniărepedeăpeăsc ri.
Genevieve de Baraglioul — c ciăeaăera,ăfiicaăceaămaiămareăaăconteluiăJulius,ăceăseăîntorceaădeălaăSpitalulă
Copiilor Bolnavi, unde seă duceaă înă fiecareă diminea ă -,ă multă maiă tulburat ă decîtă Lafcadioă deă aceast ă nou ă
întîlnire,ăseăîntorseseăînămareăgrab ăacas ;ăintrîndăpeăpoart ăînătimpăceăLafcadioăd deaăcol ul,ăfataăurc la etajul
doi,ăcîndănişteăpaşiăgr bi i,ăceăseăauzeauăînăspateleăei oăf cur ăs -şiăîntoarc ăcapul;ăcinevaăurcaămaiărepedeădecîtă
ea; seăd duăla oăparteăcaăs ălaseătrecereaăliber ,ădar,ărecunoscîndu-l peăLafcadio,ăcareăseăopriăuimităînăfa aăei,ăîiă
ziseăpeăunătonăcît mai indignat:
— Domnule, oare e frumosădinăparteaădumitaleăc ăm ăurm reşti?
— Vai,ădomnişoar ,ăcumăpute iăgîndiăaşaădespreămine?ăstrig Lafcadio.ăNuăm ăve iăcredeădac ăv ăvoiă
spuneă c ănuă v-amă v zută cîndă a iăintrată înăaceast ă cas ,ă undeă sîntă cîtă seă poateă deă mirată c v ă întîlnesc.ă Nuă aiciă
locuieşteăconteleăJulesădeăBaraglioul?
— A!ă spuseă Genevieveă roşind,ă sînte iă cumvaă noulă secretar-şef care-lă aşteapt ă tat lă meu?ă Domnul
LafcadioăWlou...ăave iăunănumeăatîtădeăciudat,ăc ănuăpotăs -lăpronun .
ŞiăînătimpăceăLafcadio,ăroşindălaărîndulălui,ăseăînclina,ăeaăîi spuse:
— Şi,ă domnule,ă pentruă c ă v ă întîlnescă aici,ă potă s ă v ă ceriă favoareaă s ă nuă pomeni i nimic,ă înă fa aă
p rin ilorămei,ăde întîmplareaădeăieri,ăpeăcareăcredăc ănuăarăgusta-oădeloc:ăşiămaiăalesădeăpungaădespreăcareăle-am
spus c-am pierdut-o.
— Domnişoar ,ăv ărogăşiăeuăs ănuăvorbi iădespreărolulăabsurdăpeăcareăa iăv zutăc ăl-amăjucat.ăEuăsîntăca
şiăp rin iiădumneavoastr :ănu-lăîn elegăşiănu-lăaprobădeloc.ăCredăc ăm-a iăluatădreptăunăcîineăterra-nova. Nu m-am
pututăab ine...ăScuza i-m .ăMaiăamădeăînv at...ăDarăvoiăînv a,ăv ăasigur...ăVre iăs -miăda iămîna?
Genevieve de Baraglioul, care nu-şiăm rturiseaăniciăeiăîns şiăc ăLafcadioăiăseăp reaăfoarteăfrumos,ănu-i
spuseă b iatuluiă c ,ă departeă deă a-lă socotiă ridicol,ă v zuseă înăelă ună erou.ă Fataă îiă întinseă mîna,ă peă careă Lafcadioă oă
duse,ăimpetuos,ălaăbuze;ăsurîzîndădinătoat ăinima,ăîlărug ăs ăcoboareăcîtevaătrepteăşiăs ăaştepteăcaăeaăsâăintreăşiăs ă
închid ăuşa,ă şiănumaiă apoiă s ă sune,ă înă aşaă felă încîtă s nu fieă v zu iă împreun ;ă şi,ămaiă ales,ă s ănuăarateă c ă s-au
întîlnităînainte.
Cîtevaăminuteămaiătîrziu,ăLafcadioăfuăintrodusăînăcabinetulăromancierului.
Primirea pe care i-oă f cuă Juliusă fuă plin ă deă amabilitate;ă Juliusă nuă ştiaă preaă bineă cumă s ă procedeze;ă
cel laltăseăap r ăimediat:
— Domnule,ătrebuieăs ăv ăspunădeălaăbunăînceput:ăamăoroareădeărecunoştin ,ăcaăşiădeădatorii;ăşiăoriceăa iă
face pentru mine, nu m ve iăputeaăaduceăînăsitua iaădeăaăm ăsim iăobligatăfa ădeădumneavoastr .
Laărîndulăs u,ăJuliusăseăînfurie:
— Nuăîncercăs ăv ăcump r,ădomnuleăWluiki,ăîncepuăelăs ăspun ăpeăunătonăarogant...ăDarăv zîndăc ăsîntă
peăcaleăs -şiătaieăpun ile,ăseăoprir ăbruscăşi,ădup ăunămomentădeăt cere,ăLafcadioăîntreb ăpeăunătonămaiăamabil:
— Careăesteămuncaăpeăcareăvre iăs ămi-oăîncredin a i?ăJuliusăseăeschiv ,ăpretextîndăc ătextulănuăesteăînc ă
pus la punct;ădeăaltfel,ăconsideraăc ănu-iăr uăcaămaiăîntîiăs ăseăcunoasc ămaiăbine.
— Recunoaşte i,ădomnule,ăspuseăLafcadioăpeăunătonăoarecumăamuzant,ăc ăieriănuăm-a iăaşteptatăpentruă
treabaăastaăşiăc ăa iăbinevoităs ăv ăarunca iăprivirileăîntr-un anumit carnet...?
Juliusăîşiăpierduăsiguran aădeăsineăşi,ădescump nit,ăzise:
— M rturisescă c ă aşaă amă f cut;ă apoiă ad ug ă cuă demnitate:ă îmiă ceră scuze.ă Dac ă ară fiă s-o iau de la
început,ăn-aşămaiăface-o.
— Nuămaiăave iăprilejul:ăamăarsăcarnetul.ăFa aăluiăJuliusăseăîntunec :
— Sînte iăfoarteăsup rat?
— Dac ăaşăfiăsup rat,ănuăv-aşăvorbiădespreăasta.ăScuza i-mi tonul pe care l-amăfolosităadineauri,ăcîndăamă
intrat, continu Lafcadio,ăhot rîtăs ămearg ăpînâălaăcap t.ăTotuşi,ăaşăvreaăs ăştiiădac ăa iăcitităşiăoăscrisoric ăceăseă
aflaăînăcarnet?
Julius nu citise scrisorica,ăpentruăsimplulămotivăc ănu o g sise;ădarăprofit ădeăacestăprilejăcaăs ăvorbeasc ă
despreădiscre ia sa.ăLafcadioăseăamuza,ăl sîndăs ăseăvad ăaceasta.
 — Ieri m-amăşiăr zbunatăoarecumăpeăultimaădumneavoastr ăcarte.
— Nuăareăcumăs ăv ăintereseze,ăseăgr biăs ăspun ăJulius.
— Oh! n-am citit-o toat .ăTrebuieăs ăm rturisescăc ănu-miăplaceăpreaămultăs ăcitesc.ăDeăfapt,ăamăcitităcuă
pl cereănumaiăRobinson...ăDaăşiăAladin.ăCuăastaăm-amădescalificatăcuătotulăînăochiiădumneavoastr !
Juliusăridic ămînaăcuăblînde e:
— Nu,ădoarăc ăv ăplîng:ăînăfelulăacestaăv ălipsi iădeămariiăbucurii.
— Am altele.
— Careăpoateănuăsîntădeăoălaăfelădeăbun ăcalitate.
— Fi iăsigurădeăasta!ăŞiăLafcadioărîseăcuăimpertinen .
— Faptăpentruăcareăîntr-oăziăve iăsuferi,ăspuseăJulius,ăîncîntat c -lăluaseăînăzeflemea.
— Cîndăvaăfiăpreaătîrziu,ătermin ,ăsenten ios,ăLafcadio;ăapoi,ăbrusc:ăV ăamuz ămultăscrisul?
Juliusăîiăreplic ăpeădat :
— Euă nuă scriuă caă s ă m ă amuz,ă spuseă elă cuă noble e.ă Bucuriileă peă careă leă amă scriindă sîntă superioareă
acelora pe care le-aşăputeaăaveaătr ind.ăDeăaltfel,ăunele nu le exclud pe celelalte.
— Aşaăseăspune.ăApoi,ăridicîndăbruscătonulăpeăcare-lăcoboriseăcaădinăîntîmplare:ăŞti iădeăceănu-mi place
scrisul? Din cauza corecturilor,ăaăşters turilor,ăaăînfrumuse rilorăpeăcareăleăpresupune.
— Creziăc ăînăvia ănuăseăfacăcorecturi?ăîntreb ăJulius,ăpeăunătonăaprins.
— Nuăm ăîn elege i;ăînăvia ăneăputemăcorecta,ădup ăcumăseăspune,ăneăputemăamelioraăpurtarea;ădarănuă
putemăcorectaăceeaăceăamăf cut.ăTocmaiăacestădreptădeăaăputeaăfiăcorectatăfaceădinăscrisăunălucruăatîtădeăcenuşiuăşiă
atîtăde...ă(nuătermin ăceăaveaădeăspus).ăDa;ăceeaăceămiăseăpareăatîtădeăfrumosăînăvia ăesteăc ătrebuieăs reuşeştiădină
primaăîncercare.ăÎnăvia ănu-săadmiseăşters turile.
— Arăfiămultădeăştersăînăvia aădumneavoastr ?
— Nu...ăînc ănuăpreaămult... Şi,ăfiindc ănuăseăpoate...ă
Lafcadioăt cuăoăclip ăşiăapoiăspuse:
— Şiă totuşiă dină dorin aă deă aă ştergeă cevaă amă aruncată peă focă carnetul!...ă Preaă tîrziu,ă şti iă bine...ă Dară
recunoaşte iăc ăn-a iăîn elesămareălucruăcitindu-l.
Nu;ăJuliusănuăputeaăs -iăm rturiseasc ăasta.
— Îmiăîng dui iăs ăv ăpunăcîtevaăîntreb ri?ăspuseăel,ăînăchipădeăr spuns.
Lafcadioă seă ridic ă atîtă deă brusc,ă încîtă Juliusă crezuă c ă vreaă s ă fug ;ă dară nuă f cuă decîtă s ă seă duc ă laă
fereastr ăşi,ăridicîndăperdeauaădeăetamin ,ăs ăspun :
— Gr dinaăastaăesteăaădumneavoastr ?
— Nu,ăr spunseăJulius.
— Domnule,ăpîn ăacumăn-amăl satăpeănimeniăs ătrag ăcuăochiul,ăfieăşiăoricîtădeăpu in,ăînăvia aămea,ăziseă
Lafcadio.
Apoi,ăîntorcîndu-seăspreăJulius,ăcareănuămaiăvedeaăînăelădecîtăun ştrengar:
— Darăaziă eă ziă deă s rb toare;ă îmiă voiă acordaă oă vacan ,ă oă singur ă dat ă înă via aă mea.ă Întreba i-m ,ă v ă
f g duiescăc ăv voi r spunde...ăDarămaiăîntîiăs ăv ăspunăc i-amăînchisăuşaăînăfa fetei care, ieri, v-a deschis-o.
Din polite e,ăJuliusălu ăunăaerăconsternat.
— Din cauza mea!ăCrede i-m ...
— Nu!ădeăcîtvaătimpăîncoaceăm ătotăgîndescăcumăs ăscapădaăea.
— Tr ia iăcuăea?ăîntreb ăcuăstîng cieăJulius.
— Da;ădinăigien ...ăDarăcîtămaiăpu inăcuăputin ;ăşiăînăamintireaăunuiăprietenăcareăîiăfuseseăamant.
— EăvorbaădeădomnulăProtos?ăîndr zniăs ăîntrebeăJuliusjăhot rîtăs -şiăst pîneasc ăindignarea,ădezgustul,ă
dezaprobareaăşiăca,ăînăaceast ăprim ăzi,ăs ănuălaseăs ăseăîntrevad ădinăconsternareaăluiădecîtăatîtăcîtăeraănevoieăspreă
a-şiăînsufle iăreplicile.
— Da,ăProtos,ăr spunseăLafcadio,ărîzînd.ăVre iăs ăşti iăcineăeăProtos?
— Cunoscîndu-v ăpu inăprietenii,ăpoateăc ăaşăînv aăs ăv cunosc.
— Era un italian, cu numele de... nu-lămaiăştiu,ădarăn-areăimportan ! Colegiiăşiăchiarăprofesoriiăs iănuăl-
auă numită decîtă folosindă aceast ă porecl ,ă începîndă dină ziuaă cînd,ă peă neaşteptate,ă aă f cuiă celă maiă bineă temaă laă
greac .
— Nu-miăamintescă s ă fiă fostă vreodat ă primul,ă spuseă Julius ca s -iă cîştigeă încrederea;ă dară şiă mie mi-a
pl cutăîntotdeaunaăs ăm împrietenescăcuăceiăcareăerauăprimii.ăDeci,ăProtos...
— Oh! aăf cut-oăînăurmaăunuiăpariu.ăÎnainteăeraăunulădintreăultimiiădinăclas ,ădeşiăeraăunulădintreăceiămaiă
vîrstnici;ăînătimp ce eu eram unul dintre cei mai tineri; dar, pe legea mea, asta nu înseamn ăc ălucramămaiăbineă
decîtăal ii.ăProtosăaveaăunămare dispre ăpentruăceeaăceăneăpredauăprofesoriiănoştri;ătotuşi,ădup ce un coleg care
înv aăbineăşiăpeăcareăelănu-l putea suferi i-aăpus,ăîntr-oăzi,ăc eăuşorăs ădispre uieştiăceeaăceănuăeştiăînc ăînătareăs ă
faciă(sauăcevaădeăfelulă sta), Protos s-aăsim ităatins, s-aăîncâp înat,ăaălucratădou ăs pt mîniăînăşirăşiăaăf cutătemaă
atîtădeăbine, încîtăaătrecutăînăfrunteaătuturorăşiăaăajunsăprimul,ăspreămareaănoastr ămirare.ăArătrebui,ădeăfapt,ăs ă
spun:ăspreămirareaălor.ăC ci eu unulăaveamăpreaămareăconsidera ie pentru Protos,ăcaăastaăs ăm mire prea mult.
C ciăîmiăspusese:ăamăs ăleăar tăeuălorăc ănu-iăchiarăatîtădeăgreu!ăîlăcrezusem.
 — Dac ăîn elegăbine,ăProtosăaăavutăoămareăinfluen ăasupraădumneavoastr .
— Poate.ăÎmiăimpunea.ăLaădrept-vorbind, n-amăavutăcuăelădecîtăoăsingur ăconvorbireăintim ;ădarăaceast ă
convorbireăaăfostăpentruămineăatîtădeăconving toare,ăîncît,ăaădouaăzi,ăamăfugitădinăpensiuneaăunde,ăpeăziăceătrecea,ă
deveneamătotămaiăpalid,ăîntocmaiăcaăoăsalat ăceăcreşteăsubăstreaşin ,ăşiăm-am dus, pe jos, la Baden, unde locuia
mamaăpeăatunci,ăîmpreun ăcuăunchiulămeu,ămarchizulădeăGesvres...ăDarăiat ăc ăamăînceputăcuăsfîrşitul.ăPresimtăc ă
nuăşti iăs -miăpune iăîntreb rile.ăL sa i-m ăpeămineăs -miăpovestescăvia a.ăÎnăfelulă staăve iăaflaămultămaiămulteă
decîtă dac ăm ă întreba i,ă poateă chiară maiămultă decîtăa iă doriăs ă şti i.ă Nu,ă mul umesc,ă leă preferă peă aleă mele,ăziseă
Lafcadio,ăsco îndu-şiătabacheraăşiăaruncîndă igaraăoferit ,ămaiăînainte,ădeăJuliusăşiăpeăcare,ăprinsădeăconversa ie,ăoă
l saseăs ăseăsting .
VII
M-amă n scută laă Bucureşti,ă înă 1874,ă începuă elă rostindă rară cuvintele,ă şi,ă dup ă cumă şti i,ă cred,ă mi-am
pierdutătat lălaăpu ineăluniădup ănaştere.ăPrimaăpersoan ăpeăcareăamăv zut-oăal turiăde mamaămeaăeraăunăneam ,ă
unchiul meu, baronul de Heldenbruck. Dar, cum l-am pierdut peă cînd aveam doisprezece ani, nu i-am p strată
decîtă oă amintireă destulă deă vag .ă Era,ă seă pare,ă ună mare bancher. M-aăînv atălimbaă luiă şi s ă socotesc;ă aă f cut-o
folosind metodeă atîtă deă dibace,ă încît,ă curînd,ă începuă s -miă plac ă grozav. F cuseă dină mineă ceeaă ce el numea
casierulăs u;ăastaăînsemnaăc -mi încredin aăoămul imeădeăm run işăşiăc ,ăoriundeăîlăînso eam,ăeraraăîns rcinatăs ă
facă pl ile.ă Oriceă ară fiă cump rată (şiă cump raă multaă lucruri),ă pretindeaă caă euă s ă facă adunareaă înă timpă ce-mi
scoteam banii din buzunar.ă Uneoriă îmiă d deaă monedeă str ineă şiă atunciă seă puneaă problemaă schimbului;ă apoiă
problemeă deă scont,ă deă dobînd ,ă deă împrumut,ă baă chiară şiă deă specula iiă deă burs .ă Tot exersîndu-m ,ă amă ajunsă
repedeăs ăm ăpricepăs ăfacăînăminte înmul iriăşiăchiarăîmp r iriăcuănumere din mai multe cifre. Fi iăliniştită(c ciă
vedeaă cumă Juliusă seă încrunt ),ă astaă nuă m-aă f cută s ă iubescă niciă baniiă şiă niciă contabilitatea.ă Nuă ină niciodat ă
socotealaăbanilor,ădac ăvre iăs ăşti i.ăLaădreptăvorbind,ăaceast ăeduca ieăaăfostăcuătotulăpractic ăşiăpozitiv ăşiăn-a
atinsăînămineăniciăunăresort...ăApoiăHeldenbruckăseăpricepeaădeăminuneălaăvia a s n toas ăpeăcareătrebuieăs-o duc ă
copiii; a convins-o pe mama s ăm ălaseăcîtăseăpoateămaiădesăafar ,ăcuăcapulăşiăcuăpicioarele goale, pe orice vreme;
iarna ca şiăvara,ăm ăscufundaăcuămîinile luiăînăap ărece;ăîmiăpl ceaăgrozav...ăDarănuăcredăc ăv ăintereseaz ăacesteă
am nunte.
— Ba da, ba da!
— Apoi afacerile l-auăchematăînăAmerica.ăNuăl-amămaiăv zutăniciodat .
LaăBucureşti,ăsaloaneleămameiămeleăerauăfrecventateădeăsocietateaăceaămaiăînalt ăşi,ăînăm suraăînăcareă
îmiă potă daă seamaă dină amintiri,ă ceaă maiă amestecat ;ă dar,ă înă intimitate,ă veneauă laă noi, pe atunci, unchiul meu,
prin ul WladimirăBielkowskiăşiăArdengo, pe care — nuăştiuădeăceă— nu l-amănumităniciodat ăunchiul. Interesele
Rusieiă(eraăcîtăpeă ceăs ăspunăaleăPoloniei)ăşiăaleăItalieiăi-auăre inutălaăBucureştiătreiăsauăpatruăani.ăFiecareăm-a
înv ată limbaă sa;ă amă înv ată italianaă şiă poloneza;ă rusaă oă potă citiă şiă în elegeă f r ă greutate,ă dară n-am vorbit-o
niciodat ăcurent.ăDinăpricinaăsociet iiăceăfrecventaăcasaămameiăşiăcareăm ăr sf a,ănuătreceaăziăs ănuăamăprilejulă
s ăexersezăpatruăsauăcinciălimbi,ăpeăcare,ălaăvîrstaădeătreisprezeceăani,ăleăvorbeamăf r ăniciăunăaccent;ăfrancezaăeraă
totuşiălimbaămeaăpreferat ,ăpentruăc ăeraălimbaătat luiămeuăşiăpentruăc ămamaă inuseăs ăfieăprimaălimb ăpeăcareăs-
oăînv .
Bielkowskiăseăocupaămultădeămine,ăcaăto iăceiăcareăvoiauăs -iăfieăpeăplacămamei;ăp reauăc -mi fac curte
mie;ădarăeuăcredăc ăelănuăf ceaănimicădinăcalcul,ăc ciăse l saătotdeaunaăînăvoiaăfiriiăsaleăspontane.ăSeăocupaădeă
mineă şiă f r ă ştireaă mamei;ă iară euă eramă m gulită deă dragosteaă deosebit ă peă careă mi-oă ar ta.ă Acestă omă ciudat a
schimbatădeălaăoăziălaăaltaăexisten aănoastr ăoarecumămonoton ăîntr-unăfelădeăs rb toareănebuneasc .ăNu,ănu-i de
ajunsăs ăspuiăc ăseăl saăînăvoiaăfiriiăsale:ăseăzvîrleaăşiăseăn pusteaăasupraăpl ceriiăcuăunăfelădeăfrenezie.
Ne-aădusătimpădeătreiăveriăîntr-oăvil ,ămaiăbineăzisăîntr-unăcastelădeăpeăversantulăungurescăalăCarpa ilor,ă
înăapropiereăde Eperjes,ăundeămergeamăadeseoriăcuătr sura.ăDar,ăînc ăşiămaiădes,ăc l ream;ăşiănimicănu-iăpl ceaă
mameiămaiămultădecîtăs ăstr bat ,ălaăîntîmplare,ăcîmpiileăşiăp dureaădinăîmprejurimi,ăceăsîntăde-oămareăfrumuse e.ă
Poneiul pe care mi-lăd duseăWladimirăaăfostăpentruămine,ătimpădeămaiăbineădeăunăan,ăfiin aăceaămaiădrag ădină
lume.
Înăvaraăurm toareăaăvenităArdengo Baldi; m-aăînv atăs ăjoc şah.ăDeprinsădeăHeldenbruckăs ăsocotescăînă
minte, m-amăobişnuitădestulădeărepedeăs ăjocăf r ăs ăm ăuităpeătablaădeăşah.
Baldi seăîn elegeaăbineăcuăBielkowski.ăSeara,ăîntr-un turn singuratic,ăcufunda iăînălinişteaăparculuiăşiăaă
p durii,ăr mîneamăto iăpatru,ăpîn ătîrziu,ătotăamestecîndăc r ileădeăjoc;ăc ci,ădeşiănuăeramădecîtăunăcopilă— aveam
doar treisprezece ani -,ăBaldi,ăcaăs ăpoat ăjucaăînăpatru,ăm ăînv aseăwhistăşiăs ătrişez.
Jongler,ă scamator,ă prestidigitator,ă acrobat;ă cîndă Baldiă veniă laă noi,ă imagina iaă meaă de-abiaă ieşeaă dină
postulăîndelungatălaăcareăoăsupuseseăHeldenbruck;ăeramăînfometatădeăminuni,ăcredulăşiăînsufle ităde-o nevinovat ă
curiozitate.ăMaiătîrziu,ăBaldiămi-aăar tatătrucurileălui;ădarăfaptulăc ăamăp trunsăînăaceaătain ăn-aăpututăs ăştearg ă
impresia de mister pe care mi-aăf cut-o,ăînăprimaăsear ,ăcîndăl-amăv zutăaprinzîndu-şiăliniştită igaraădeălaăunghiaă
degetului mică şi,ă fiindc ă pierduseă laă joculă deă c r i,ă sco îndă dină urecheaă şiă dină nasulă meuă rubleleă deă careă aveaă
nevoie, lucru care m-aăîmpietrită deă spaim ,ă darăi-aă distratăgrozavă peă ceiă deă fa ,ă c ciă elă declaraă cuă acelaşiă aeră
liniştităc :ă„ăDinăfericire,ăacestăcopil esteăoămin ănesecat !”.
Înăserileăînăcareăeraăsingurăcuămamaăşiăcuămine,ăn scocea întotdeaunaăcîteăunăjocănou,ăvreoăsurpriz ăsauă
vreoăfars ;ăîiămaimu reaăpeăto iăapropia iiăcasei,ăseăstrîmba,ănuămaiăsem naădelocăcuăelăînsuşi,ăimitaătoateăvocile,ă
strig teleă animalelor,ă suneteleă diferiteloră instrumente,ă scoteaă zgomoteă ciudate,ă cînta,ăacompaniindu-seă laă guzl ă
singur, dansa,ăs lta,ămergeaăînămîini,ăs reaăpesteămeseăşiăscauneăşi,ădesc l at,ăjonglaăcuăpicioareleăcaăjaponezii,ă
rotindă paravanulă sauă m su aă dină salonă peă vîrfulă degetuluiă mareă deă laă picior;ă cuă mîinileă f ceaă jongleriiă şiă maiă
grozave; dintr-oăhîrtieăbo it ăşiărupt ,ăscoteaăoămul imeădeăfluturiăalbi, în careăeuăsuflamăcuăînverşunareăşiăpeăcareă
el,ăb tîndădintr-un evantai,ăîiă ineaăsuspenda iăînăaer.ăLucrurileădinăapropiereaăluiăîşiăpierdeauăastfelăgreutateaăşiă
realitatea,ăbaăchiarăşiăprezen a,ăsauăc p tauăoăsemnifica ieănou ,ăneaşteptat ,ăbaroc ,ădep rtat ădeăoriceăutilitate:ă
„Exist ăfoarteăpu ineălucruriăcu care nu-iăpl cutăs ăjonglezi”, spunea el. La auzulăunorăvorbeăatîtădeăciudate,ăeuă
mureamădeărîs,ăiarămamaăstriga:ă„Opreşte-te, Baldi! Cadio n-o s maiăpoat ădormi”,ăşiăadev rulăeăc ăaveamănerviiă
tariădac ărezistamălaăasemeneaăîncerc ri.
Amăprofitatămultădeăaceast ăşcoal ;ădup ăcîtevaăluniăputeam,ădeămulteăori,ăs -lăînv ăcîteăcevaăchiarăşiăpeă
Baldiăînsuşi,ăşiăchiar...
— V d,ădragulămeu,ăc ăaiăprimităoăeduca ieăfoarteăîngrijit ,ăîlăîntrerupseăJulius.
Lafcadioăîncepuăs ărîd ,ăfoarteăamuzatădeăaerulăconsternatăalăromancierului.
— O! nimic din toate astea nu m-aămarcatăpreaătare;ănuăv ăfieăteam !ăDar,ănu-iăaşa,ăeraăvremeaăs ăapar ă
unchiulăFaby...ăŞiăaăvenitălîng ămama,ăatunciăcîndăBielkowskiăşiăBaldiăauăfostăchema iălaănoileălorăposturi.
— Faby?ăEăcelăalăc ruiăscrisăl-amăv zutăpeăprimaăpagin ăaăcarnetului?
— Da. Fabian Taylor, lord Gravensdale. El ne-aă dus,ă peă mamaă şiă peă mine,ă într-oă vil ă peă careă oă
închiriaseă laă Duino,ă peă coastaă Adriaticii,ă locă înă careă mi-amă fortificată s n tatea.ă Coastaă formaă înă acestă locă oă
peninsul ă stîncoas ,ă ocupat ăînăîntregimeă deă proprietateaă undeă st team.ă Aici,ă subă pini,ă printreă stînci,ăînă fundulă
golfule elorăsauăînotîndăşiăvîslindăpeămare,ătr iamătotătimpulăcaăunăs lbatic.ăFotografiaăpeăcareăa iăv zut-oăşiăpeă
care am ars-o este din acea vreme.
— Dup ăp rereaămea,ăziseăJulius,ăînăacea împrejurareăaiăfi pututăs ăteăprezin iămaiădecent.
— Tocmaiăc ănuăputeam,ăzise rîzîndăLafcadio;ăsubăpretextăc trebuieăs ăm ăbronzez,ăFabyăîmiă ineaăsubă
cheieătoateăhaineleăpîn ăşiălenjeria.
— Şiăceăspuneaămamaădumneavoastr ?
— Se distra foarte tare; ziceaăc ădac ăinvita iiănoştriăseăscandalizeaz ,ăn-auădecîtăs ăplece;ădarăastaănu-l
izgonea pe nici unul dintre ei.
— Şiăcuăînv tura?...
— Înv amă atîtă deă uşor,ă încît,ă pîn ă atunci,ă mamaă oă camă neglijase;ă curînd,ă urmaă s ă împlinescă
cincisprezece ani; dintr-o dat ,ă mamaă p ruă c -şiă d ă seamaăşi,ă dup ă oă minunat ă c l torieă în Algeria cu unchiul
Fabyă(credăc ă staăaăfostăcelămaiăfrumosăr stimpădinăvia aămea),ăamăfostătrimisălaăParisăşiăîndredin atăunuiăfelădeă
temnicerănecru tor,ăcareăs-a ocupat de studiile mele.
— Dup ăoăatîtădeămareălibertate,ăeăuşorădeăîn elesăc ăaceast perioad ădeăconstrîngereăviăs-aăp rutăcamă
dur .
— N-aşăfiăsuportat-o niciodat ăf r ăProtos.ăElălocuiaăîn aceeaşiăpensiuneăcuămine;ăcaăs ăînve eăfranceza,ă
se zicea; dar vorbea perfect; n-amăîn elesăniciodat ăceăf ceaăacolo;ăşiăniciăce f ceamăeuăînsumi.ăLîncezeam; de
Protosănuăm ălegaăniciăo prietenie,ădarăm ăîndreptamăspreăelăcaăşiăcumăarăfiăpututăs -miăaduc ăeliberarea.ăCuăpu ină
maiă în vîrstâă decîtă mine,ă p reaă maiă b trînă decîtă eraă înă realitate,ă c ci nuă maiă aveaă nimică copil rosă niciă înă
comportareăşiăniciăînăgusturi.ăAveaătr s turiăneobişnuitădaăexpresive,ăceăputeau,ăcîndăvoia,ăs ăexprimeăorice;ădar,ă
de obicei, p reaăunăprost nac.ăÎntr-oăzi,ăcîndăf ceamăglumeăpeăseamaăacestuiălucru,ămi-aăr spunsăc ăe bineăs ănuă
ar iăpreaămultăcînd eştiăînărealitate.
Eraămul umităcît ăvremeăp reaădoarămodest;ă ineaăs treac ădreptăprost.ăSeădistraăspunîndăca pe oameni
îiăpierdeăfaptulăc ăprefer ăs ăfac ăparad ădeăcalit ileălorăşiăc ănuăştiuăs ăleăascund . Tr iaăizolat deăceilal i;ăbaă
chiară şiă deă mine,ă careă eram singurul din pensiune pe care nu-lă dispre uia.ă Deă îndat ă ce-lă uimeamă laă vorb ,ă
deveneaădeăoăelocin ăextraordinar ;ădar,ădeăceleămaiămulteăori,ăeraăt cutăşiăp reaăc ăîşiăfaceătotăfelulădeăgînduriă
negre, pe care tareă aşă fiă vrută s ă leă cunosc.ă Cîndă îlă întrebam:ă ceă face iă aici?ă (niciă unulă dintreă noiă nu-l tutuia),
r spundea:ăîmiăiauăavînt.ăPretindeaăc , înăvia ,ăpo iăieşiădinăsitua iileăceleămaiăgreleăştiindăs ăspuiăcîndătrebuie:ă
atîtaăpagub !ăAşaămi-amăspusăşiăeuăcîndăm-amăhot rîtăs ăevadez.
AmăplecatăcuăoptsprezeceăfranciăînăbuzunarăşiăamăajunsălaăBaden,ămîncîndăceăseănimereaăşiădormindăpeă
undeăputeam...ăCîndăamăajuns,ăeramămortădeăoboseal ;ădar,ăînăgeneral,ămul umitădeămine,ăc ciămaiăaveamăînc ă
trei franci; e adev rată c ,ă peă drum,ă f cusemă rostă deă al iă cinci-şase.ă Aiciă amă g sit-o pe mama cu unchiul de
Gesvres,ăcareăaăf cutămareăhazădeăfugaămeaăşiăaăhot rîtăs ăm ăduc ăînapoiălaăParis;ăspuneaăc ănuăseăputeaăîmp caă
cuăgîndulăc ăParisulămi-aăl satăoăatîtădeăurît ăamintire.ăŞiăadev rulăeăc ,ăatunciăcîndăm-amăîntorsăaiciăînătov r şiaă
lui, Parisul mi-aăap rutăîntr-oălumin ăcevaămaiăbun .
MarchizuluiădeăGesvresăîiăpl ceaălaănebunieăs ăarunceăcuăbaniiăînădreaptaăşi-năstînga;ăera,ăpentruăel,ăoă
necesitateăcontinu ăşiăputernic ; aiăfiăzisăc -miăeraărecunosc torăc -lăajutăs ăşi-oăsatisfac ,ăsporindu-şiăpoftaădeăaă
cheltuiăcuăpoftaămea.ăSpreădeosebireădeăFaby,ăelăm ăînv aăcumăs ăm ăîmbrac;ăcredăc ăştiamăs ăportăunăcostum;ă
cuăelăaveamăparteădeăoăşcoal ăbun ;ăelegan aăsaăeraăcuătotul fireasc ;ăm ăîn elegeamăminunatăcuăel.ăNeăpetreceam
dimine iăîntregiălaăcizmari,ălaăcroitori;ăd deaăoăaten ie deosebit ăînc l mintei,ădup ăcareă— cum spunea el — îiă
po iăcunoaşteăpeăoameniălaăfelădeăbineăşiăchiarămaiăbineădecîtădup ăhaineăşiădup ătr s turileăfe ei...ăM-aăînv atăs ă
cheltuiescă f r ă s ă ină niciă oă socoteal ă aă baniloră şiă f r ă s ă m ă întrebă dac ă voiă maiă aveaă cuă ceă s -mi satisfac
fanteziile,ădorin eleăsauăfoamea.ăSpuneaăc ăpeăaceastaădinăurm ătrebuieăs-oăsatisfaciăultima,ăc ciă(îmiăaducăbineă
aminte de cuvintele sale) dorin aă sauă fantezia,ă spuneaă el, sîntă solicit riă de-oă clip ,ă înă timpă ceă foameaă poateă fiă
reg sit ămereu,ătotămaiăputernic ,ăpeăm sur ăceăaiăaşteptatămaiămultăînainte deăaă i-oăpotoli.ăM ămaiăînv a s ănuă
m ăbucurămaiămultădeăunălucru numaiăpentruăc ăaăcostatămaiăscumpăşiăniciăs ănuăm ăbucurădeăelămaiăpu in,ănumaiă
pentruăc ,ăprintr-un noroc, nu m-a costat nimic.
Cîndămi-a murit mama, eram la Paris. M-au chemat pe neaşteptateălaăBucureşti,ăprintr-oătelegram ;ăcîndă
am ajuns, am g sit-o moart ;ăamăaflatăc ,ădup ăplecareaămarchizului,ăf cuseămulteădatorii,ăpeăcareăavereaăeiăabiaă
deăputeaăs ăleăacopere,ăaşaăc ănuătrebuiaăs ăsperăc ăvoiăprimiăvreoăcopeic ,ăvreunăpfenigăsauăvreunăgroş.ăCurîndă
dup ăceremoniaăfunerar ,ăm-amăîntorsălaăParis,ăunde credeamăc -lăvoiăg siăpeăunchiulădeăGesvres;ădarăelăplecaseă
peăneaşteptateăînăRusia,ăf r ăs ălaseăvreoăadres .
N-oă s ă v ă spună toateă gîndurileă ceă mi-auă trecută prină minte.ă Dină fericire,ă m ă pricepeamă s ă facă uneleă
lucruri,ăcuăajutorulăc roraăteăpo iădescurcaăîntotdeauna,ădarăcuăcîtănevoiaămeaăeraămaiămare,ăcuăatîtăşiărepulsiaădeăaă
recurgeălaăeleăeraămaiăputernic .ăDinăfericire,ăîntr-oănoapte,ăpeăcîndăm ăplimbamăbuimac peăstrad ,ăamăîntîlnit-o
pe Carola Venitequa,ăceaăpeăcareăa iăv zut-o, fostaăamant ăaăluiăProtos, care m-aăg zduităînăchipădecent.ăDup ă
cîtevaăzile,ăamăfostăanun atăc ,ăînăchipădestulădeămisterios,ăoămic pensieăîmiăvaăfiăv rsat ălaăunănotarăînăprimaăziă
aăfiec reiăluni;ăam oroareădeăclarific riăşiăamăluatăaceştiăbaniăf r ăs ăîncercăs ăafluădeăunde-miăvin.ăApoiăa iăap rută
dumneavoastr ...ăAcumăşti iăaproapeătotăceăvoiamăs ăv ăspun.
— E foarte bine, zise solemn Julius, e foarte bine, Lafcadio, c ăacumăave iăunăvenit:ăf r ăniciăoămeserie,ă
f r ăînv tur ,ăcondamnatăs ătr i iădinăexpediente...ăaşaăcum v ăv dăc ăsînte i,ăa iăfiăfostăînăstareădeăorice.
— Dimpotriv ,ăn-aşă fiă fostă înă stareă deănimic,ă spuseă Lafcadio,ă privindu-l cu gravitate. În ciuda tuturor
lucrurilor pe care vi le-amăspus,ăv dăc ănuăm ăcunoaşte iăînc .ăNimicănuăm ăîmpiedic ămaiămultăs ăfac cevaădecîtă
nevoia;ăîntotdeaunaăamăc utatădoarăceeaăceănu-mi poate folosi la nimic.
— Paradoxurile,ădeăexemplu.ăŞiăcrede iăc ăastaăv ăpoateăhr ni?
— Depindeădeăstomac.ăV ăplaceăs ănumi iăparadoxăceeaăceănuăconvineăstomaculuiădumneavoastr ...ăEuă
unulăaşăpreferaăs ămorădeăfoameădecîtăs ăînghitătocanaădeălogic ăcuăcareăamăv zutăc ăv ăhr ni iăpersonajele.
— Îng dui i-mi...
— Celăpu inăpeăeroulădinăultimaăcarte.ăEăadev ratăc ăprinăelăl-a iăzugr vităpeătat lădumneavoastr ?ăGrijaă
de a-lămen ine,ăoriunde,ăîntotdeauna,ăconsecventăcuădumneavoastr ăşiăcuăelăînsuşi,ăcredinciosăfa ădeăîndatoririleă
sale,ă fa ă deă principiileă sale,ă adic ă fa ă deă teoriileă dumneavoastr ...ă v ă pute iă închipuiă ceă credă euă despreă toateă
astea!ăDomnuleădeăBaraglioul,ăaccepta iăacestăadev r;ăeuăsîntăoăfiin ăaăinconsecven elor.ăVede iăcîtădeămultăamă
vorbit!ăEuăcare,ăpîn ăieri,ăm ăconsideramăcaăfiindăcelămaiăt cut,ăcelămaiăînchisăşiămaiăretrasădintreăoameni! E bine
îns ăc ăamăf cutăcunoştin .ăDarămîine,ăînăsearaăastaăchiar,ăm ăvoiăretrageădinănouăînămineăînsumi.
Romancierul,ăpeăcareăacesteăvorbeăîlădescump neau,ăîncercaăs -şiărecapeteăst pînireaădeăsine:
— Convinge i-v ămaiăîntîiăc ănuăexist ăinconsecven ănici înăpsihologieăşiăniciăînăfizic ,ăziseăel.ăSînte iă
unăomăînăformareăşi...
Fuăîntreruptădeănişteăb t iăînăuş .ăDarăcumănuăintr ănimeni, Juliusăieşiăs ăvad ăcineăe.ăPrinăuşaăpeăcareăoă
l saseădeschis ,ăoăvoceănedesluşit ăajunseăpîn ălaăLafcadio.ăUrm ăunămomentădeăadînc ăt cere.ăDup ăzeceăminuteă
deăaşteptare,ăcîndăLafcadioăseăpreg teaăs ăplece,ăunăslujitorăînălivreaăveniăşiăîiăspuse:
— Domnul conte mi-aăporuncităs -iăspunădomnuluiăsecretarăc ănu-lămaiăre ine.ăDomnulăconteăaăprimită
chiarăacumăveştiăproasteădespreătat lăs uăşiăseăscuz ăc ănuăpoateăs -şiăiaăr mas-bun.
Dup ătonulăcuăcare erau spuse acesteăcuvinte,ăLafcadioăaăfostăsigurăc ăcinevaăaduseseăvesteaăc ăb trînulă
conteămurise.ăÎşiăst pîniăemo ia.
— Iat ăc ăaăvenitămomentul,ăîşiăspuseăelăajungîndăpeăstradaăClaude-Bernard. It is time to launch the ship
[Eătimpulăs ălans măcorabiaălaăap ă(engl.)]. Oriădeăundeăvaăsuflaădeăacumăînainteăvîntul,ăvaăfiăbun.ăDac ănu pot fi
foarteăaproapeădeăb trîn,ăm carăs ănuăm ăîndep rtezădeăelăşiămaiămultăînc .
Trecîndăprinăfa aăcabineiăportarului,ăîiăd duăacestuiaăcutiu aăpeăcareăoăpurtaălaăelădinăajun.
— V ărogăs -i da iăacestăpachetădomnişoareiăVenitequaăchiarăînăsearaăasta,ăcîndăseăvaăîntoarce,ăziseăel.ăŞiă
v ărogăs -miăface iănotaădeăplat .
Oăor ămaiătîrziu,ădup ăce-şiăf cuseăbagajul,ătrimiseăs ăiăseăaduc ăoătr sur .ăPlec ăf r ăs ălaseăvreoăadres .ă
Cea a notarului s uăajungea.

CARTEA A TREIA
AMEDEE FLEURISSOIRE
I
Contesa Guy de Saint-Prix,ăsoraămaiămic ăaăluiăJulius,ăpeăcareămoarteaăconteluiăJuste-Agenor o adusese
peăneaşteptateălaăParis,ănuăseăîntorseseădeămult ăvremeăînăfrumosulăcastelădinăPezac,ăaflatălaăpatruăkilometri de
Pau,ăpeăcare,ădup ăceăr m seseăv duv ăşiămaiăalesădup ăc s toriaăcopiilor ei, nu-lăp r seaăniciodat ă— cînd,ăîntr-
oăbun ăzi,ăprimiăaiciăoăvizit ăbizar .
 Tocmaiă seă întorceaă dină obişnuitaă eiă plimbareă matinal ă într-oă tr suric ă uşoar ă peă care o conducea ea
îns şi,ă cîndă fu anun at ă c ă ună c lug ră oă aşteptaă deă oă or ă înă salon.ă Necunoscutulă spuneaă c ă vineă dină parteaă
cardinaluluiăAndre,ăaşaăcumădeăaltfelăar taăşiăcarteaădeăvizit ăce-iăfuăînmînat ăcontesei;ăcarteaădeăvizit ăeraăpus ă
într-un plic; pe ea, subănumeleăcardinalului,ăerauăscriseăcuălitereăfineăşiăaproapeăfeminine,ăurm toareleăcuvinte:
ÎlărecomandăînămodăspecialăatenţieiăconteseiădeăSaint-Prix pe abatele J.P. Salus,ăcanonicălaăm n stireaă
din Virmontal.
Asta era tot; dar era de ajuns: contesaă îiă primeaă cuăpl cereă pe oamenii Bisericii; mai mult, cardinalul
Andre avea mare influen ăasupraăcontesei.ăAjunse dintr-unăsaltăînăsalonăşiăse scuz ăc ăs-aăl satăaşteptat .
CanoniculădinăVirmontalăeraăunăb rbatăfrumos;ăpeăchipulăluiănobilăstr luceaăoăenergieăb rb teasc ăceăseă
îmbinaă(îndr znesc s ăspun)ăînămodăciudatăcuăezitantaăprecau ieăaăgesturilorăşi a vociiăsale,ădup ăcumăp rulăluiă
aproapeăalbăcontrastaăcuăobrazulătîn răşiăproasp t.
Cuătoat ăbun voin aăcontesei,ăconversa iaăseălegaăgreu,ăprinăfrazeăconven ionale despre doliul recent al
contesei,ăs n tateaăcardinaluluiăAndre,ănoulăeşecăalăluiăJuliusălaăAcademie.ăVoceaăc lug ruluiădeveneaătotămaiă
înceat ,ăiarăexpresiaăfe eiăluiătotămaiătrist .ăSeăridic ădeăpeăscaunăşi,ăînălocăs -şiăiaăr mas-bun, spuse:
— Aşăvrea,ădoamn ăcontes ,ăs ăv ăvorbescădinăparteaăCardinaluluiădespreăunălucruăgrav.ăDarădinăaceastaă
camer ăseăaudeătotul;ănum rulăuşilorăm ăsperie;ămi-eăfric ăs ănuăfimăauzi i.
Conteseiăîiăpl ceauălaănebunieăconfiden ele;ăîlăintroduseăpeăcanonicăîntr-un mic budoarăînăcareănuăputeaiă
intraădecîtăprintr-unăsalon,ăşiăînchiseăuşa:
— Aiciăsîntemălaăad post,ăziseăea.ăVorbi iăf r ăteam .
Dar,ăînălocăs ăvorbeasc ,ăabatele,ăcareăseăaşezaseăînăfa aăconteseiăpeăunăfotoliuămicăşiăscund,ăscoaseădină
buzunarăoăbatist ăşiăîşiăîn buşiăunăhohotădeăplîns.ăUluit ,ăcontesaăîntinseămînaăspreăunăcoşule ăcuălucruădeămîn ăceă
seăaflaăpeăoăm su ădeălîng ăea,ăc ut ăînăelăunăborc nelăcuăs ruri,ăezit ăs -lăofereăoaspeteluiăşi,ăînăceleădinăurm ,ăseă
hot rîăs -lăfoloseasc ăeaăîns şi.
— Ierta i-m ,ăspuseăabatele,ăar tîndu-şiăfa aăcongestionat .ăDoamn ăcontes ,ăsînte iăoăcatolic ăpreaăbun ă
caăs ănuăm ăîn elege iăşiăs ănu-miăîmp rt şi iăemo ia.
Contesaă aveaă oroareă deă efuziuni;ă seă ascunseă cuă decen ă înă spateleă unuiă lomion.ă Abateleă îşiă reveniă înă
sim iriăşi,ăapropiindu-şiăpu inăfotoliulădeăcelăalăcontesei,ăspuse:
— Doamn ăcontes ,ănuăm-aşăfiăhot rîtăs ăvinăs ăv ăvorbesc,ădac ăn-aşăfiăprimitădinăparteaăcardinaluluiă
Andreă asigurareaă c ă credin aă dumneavoastr ă nuă esteă nicidecumă oă mondenitate,ă ună simpluă veşmîntă ală
indiferen ei...
— Spune iădespreăceăeăvorba,ădomnuleăabate.
— Cardinalul m-aăasigurată c ă potă s ăamă absolut ăîncredereă înă discre iaă dumneavoastr ,ă oă discre ieă deă
confesor,ădac ăpotăîndr zniăs ăspunăastfel...
— Dar,ădomnuleăabate,ăierta i-m :ădac ăe vorbaădeăoătain ăpeăcareăoăcunoaşteăcardinalul,ădeăoătain ăatîtă
deăimportant ,ădeăceănuămi-aăvorbităelăînsuşiădespreăea?
Surîsulăabateluiăoăf cuăpeăcontes ăs ăîn eleag ăc ăîntrebareaănuăfuseseălaăloculăei.
— S ă v ă fiă trimisă oă scrisoare!ă Dar,ă doamn ,ă înă zileleă noastre,ă laă poşt ă seă deschidă toateă scrisorileă
cardinalilor.
— Puteaăs ăv ăîncredin ezeăaceast ăscrisoareădumneavoastr .
— Eăadev rat,ădoamn ,ădarăcîteănuăseăpotăîntîmplaăcuăoăscrisoare!ăSîntemăatîtădeăsupraveghea i!ăŞiămaiăeă
ceva:ăcardinalulăprefer ăs ăignoreăceeaăceăm ăpreg tescăs ăv ăspunăşiăs ănuăseăamestece...ăAh!ăDoamn ,ăcurajulă
m ăp r seşteăşiănuăştiuădac ...
— Domnuleăabate,ănuăm ăcunoaşte i,ăaşaăc ănuăm ăpotăsup raăc ănuăave iămaiămult ăîncredereăînămine,ă
spuseă contesaă cuă blînde e,ă întorcîndă capulă şiă l sîndă s -iă cad ă lornionulă dină mîn .ă Pentruă taineleă ceă miă seă
încredin eaz ,ăamăcelămaiămareărespect.ăDumnezeuămi-eămartorăc ăn-amătr datăniciodat ,ăniciăuna.ăDarăniciodat ă
n-amăcerutăs ămiăseăfac ăvreoăconfiden ...
Contesaăschi ăoămic ămişcare,ăca şiăcumăarăfiăvrutăs ăseăridiceădeăpeăscaun,ădarăabateleăîntinseămînaăspreă
eaăşi-o opri.
— Doamn ,ăm ăve iăiertaădac ăve iăbinevoiăs ăv ăgîndi iăc sînte iăprimaăfemeieă— subliniez — prima,
pe care cei ce mi-au încredin ată aceast ă înfricoş toareă misiuneă au considerat-oă demn ă deă aă aflaă şiă deă aă p straă
taina.ăŞiăv ăm rturisescăc ăm ăcuprindeăteamaăsim indăc ăaceast ărevela ieăesteăfoarteăap s toareăşi stînjenitoareă
pentruăputereaădeăîn elegereăaăuneiăfemei.
— B rba iiăîşiăfacămariăiluziiăcuăprivireălaălipsaăcapacit iiădeăîn elegereăaăfemeilor,ăspuseădestulădeăsecă
contesa; apoi, cu mîinileă pu inăridicate,ăîşiăascunseă curiozitateaă şiă lu ă aerulă absent,ăresemnată şiă uşoră extatică peă
careăîlăconsideraăpotrivităpentruăa primiăoăatîtădeămareătain ăaăbisericii.ăAbateleăîşiăapropieădinănouăfotoliulădeăea.
DarătainaăpeăcareăabateleăSalusăseăpreg teaăs-oăîncredin ezeăconteseiămiăseăpareăşiăacumăprea uluitoareăşiă
preaăciudat ăcaăs îndr znescăs ăoăînf işezăaiciăf r ăoăşiămaiămareăprecau ie:
Exist ăromanulăşiăexist ăistoria! Criticiăaviza iăauăconsideratăromanulăcaăfiindăoăistorieăceăarăfiăpututăs ă
existeăşiăistoriaăunăromanăcareăaăexistat.ăTrebuieăs ărecunoaştemăc ăartaăromancieruluiăneăface,ăadeseori,ăs ăd mă
crezareălucrurilorăspuseădeăel,ădup ăcum,ăuneori,ăevenimentulărealăniăseăpareădeănecrezut.ăDinăp cate,ăuniiăscepticiă
neag ăfaptulădeăîndat ăceăeămaiăneobişnuit.ăDarăeuănuăscriuăpentruăaceştia.
Faptulă c ă reprezentantulă luiă Dumnezeuă peă p mîntă aă putută fi,ă prină manevreleă Quirinalului,ă r pit,ă dină
SfîntulăScaun,ăîntregiiăcreştin t iăîiăesteăoăproblem ăfoarteăspinoas ,ăpeăcareănuăamăcurajulăs ăoăridicăaici.ăDară
istoria consemneaz ă c ă peă laă sfîrşitulă anuluiă 1893ă aă circulată ună zvon,ă c ă multeă sufleteă credincioaseă auă fost
tulburate.ă Cîtevaă ziareăauă vorbită cuă fric ă despreăacestă eveniment; ele auă fostă reduseă laă t cere.ă Laă Saint-Malo a
ap rutăoăbroşur ăpeăaceast ătem ;ăaădisp rutăîns ădinăcircula ie.ăŞiăasta nu numai pentru c ăfrancmasoniiănuăvoiauă
caăpovesteaăacesteiăîngrozitoareănelegiuiriăs ăseăr spîndeasc ,ădarăşiăpentruăc ăcatoliciiănuăîndr zneauăsauănuăseă
resemnau s ă sprijineă colecteleă extraordinareă ceă avuseser ă locă cuă acestă prilej.ă Şi,ă cuă siguran ă c ă multeă sufleteă
credincioaseăauăf cutămariăsacrificiiăcaăs ădeaăbaniă(sumeleăadunateăseăridicauăprobabilălaăaproapeăoăjum tateădeă
milion),ădarănuăeăsigurăc ăto iăceiăcareăprimeauăbaniiăerauăcuăadev ratăcredincioşi,ăputîndăfiăuneoriăchiarăescroci.ă
Pentruăc ăînălipsaăconvingeriiăreligioase,ăcaăs ăpo iăduceălaăbunăsfîrşităaceast ăchet ,ăaveaiănevoieădeăîndr zneal ,ă
de pricepere, de tact, elocin ,ă deă oă bun ă cunoaştereă aă oameniloră şiă aă faptelor,ă deă s n tate,ă însuşiriă peă careă leă
puteauăaveaădoarăcî ivaăindiviziădeăfelulăluiăProtos,ăvechiulăprietenăalăluiăLafcadio.ăÎi spun cinstit cititorului; el
este cel care s-a prezentat contesei sub numeleăşiăînf işareaădeăîmprumutăaăcanoniculuiădinăVirmontal.
Contesa,ăhot rît ăs ănuămaiădeschid ăgura,ăs ănu-şiămaiăschimbeăatitudineaăşiăniciăexpresia,ăînainteădeăaăiă
seăspuneăîntreagaătain ,ăîlăasculta,ăimperturbabil ,ăpeăfalsulăpreot,ăcareăîşiărec p taătotămaiămultăsiguran aădeăsine.ă
Acestaăseăridicaseăşiămergeaăcuăpaşiămari.ăPentruăaăoăpreg tiămaiăbine,ălu povestea,ădac ănuăchiarădeălaăîncepută
(conflicul de baz ă dintreă Loj ă şiă Biseric ă nuă existaseă oareă întotdeauna?),ă celă pu ină dină momentulă cîndă seă
declaraseămareaăostilitate.ăMaiăîntîiăoăinvit ăpeăcontes ăs -şiăaduc ăaminteădeădou ăscrisoriăadresateădeăpap ăînă
decembrieă '92,ă unaă poporuluiă italiană şiă cealalt ă episcopilor,ă meniteă s -iă fereasc ă peă catoliciă deă ac iunileă
francmasone; apoi, cum contesa nu-şiă maiă aduceaăaminte,ă trecuă laă ună evenimentă maiă îndep rtat şiăîiă amintiă deă
ridicareaăstatuiiăluiăGiordanoăBruno,ăfaptăhot rîtăşiăadusălaăîndeplinireădeăCrispi, în spateleăc ruia,ăpîn ăatunci,ăseă
ascunseseă Loja.ă Îiă spuseă c ă Crispi,ă sup rată c ă papaă i-a respins propunerile, a refuzată s ă tratezeă cuă elă (şiă prin a
trata nuătrebuiaăoareăs ăîn eleag ăs ăfac ăceăvreaăpapaăşiăs ăseăsupun ăacestuia?).ăSchi ăînăcîtevaăcuvinteăaceaăziă
groaznic ;ă tabereleă preg tindu-seă deă lupt ;ă francmasoniiă sco îndu-şi,ă înă sfîrşit,ă mascaă şi — înă timpă ceă corpulă
diplomaticăacreditatăpeălîng ăSfîntulăScaunăseăduceaălaăVatican,ămanifestîndu-şiăprinăacestăact,ăoădat ăcuădispre ulă
pentruăCrispi,ăvenera iaăfa ădeăSfîntulăP rinteăceăfuseseăjignităşi Loja,ăcuădrapeleleădesf şurate, aclamîndu-l pe
marele blasfemiatorăînăpia aăCampoădeiăFiori,ăundeăseăîn l aăprovocatorulăidol.
— La consistoriul ce-aă urmată curînd,ăînă 30ă iunieă 1889,ă continu ă elă (înă picioare,ă seă sprijineaăacumă deă
m su ,ă stîndă aplecată spreă contes ă şiă cuă bra eleă întinseă spreă ea),ă Leonă al XlII-leaă şi-a exprimat marea sa
indignare.ăProtestulăaăfostăauzitădeăîntreagaălume;ăşiăîntreagaăcreştin tateăaătremuratăaflîndu-iăspusele:ăc ăvreaăs ă
p r seasc ăRoma!ăS ăp r seasc ăRoma,ăsubliniez!...ăDoamn ăcontes ,ădumneavoastr ăşti iătoateăacesteălucruriăşi,ă
caăşiămine,ăa iăsuferitădinăpricinaălorăşiăv ăaminti iădeăele.ăCrispi a pierdut puterea. Dar oare Biserica aveaăs ăseă
bucureădeălinişte?ăÎn decembrieă1892,ăpapaăscriaăceleădou ăscrisori.ăDoamn ...
Seăaşez ,ăîşiăapropieăbruscăfotoliulădeăcanapeaăşi, apucînd-o peăcontes ădeăbra ,ăspuse:
— Dup ăoălun ,ăpapaăeraăb gatălaăînchisoare.
Cumăcontesaăseăînc p înaăs nuăscoat ăniciăoăvorb ,ăcanoniculăîiăl s ăbra ulăşiăcontinu ăpeăunătonămaiă
calm:
— Doamn ,ănuăvoiăîncercaăs ăv ăstîrnescămilaăfa ădeăsuferin ele unui captiv; sufletul femeilor este gata
întotdeaunaăs seăînduioşezeăînăfa aănenorocirilor.ăContes , m ăadresez inteligen eiădumneavoastr :ăv ărogăs ăv ă
gîndi iălaăderutaăînăcare ne afl mănoi,ăcreştinii,ăînăurmaădispari ieiăconduc toruluiănostruăspiritual.
Peăfrunteaăpalid ăaăconteseiăap ruăoăcut ăuşoar .
— F r ăpap ăesteăîngrozitor,ădoamn .ăDarăasta nu-iănimic,ăcuăunăpap ăfalsăesteăînc ăşiămaiăîngrozitor.ă
C ci,ă caă s -şiăascund ă dima,ă dar,ă ceă spună eu?ă caă s ă inviteăBisericaă s ărenun eă laă putereaă eiă şiă s ă se predea ea
îns şi,ăLojaăaăinstalatăpeătronulăpontifical,ăînăloculăluiăLeonăXlII-lea,ăunăomăalăQuirinalului,ăoămarionet ăcuăchipulă
sfinteiălorăvictime,ăunăimpostor,ăfa ădeăcare,ădeăteam ăs ănuăneăfac ăr u,ătrebuieăs ăneăprefacemăc ăneăsupunemăşiă
înăfa aăc ruiaă— ceăruşine!ă-, cu prilejul Jubileului, s-aăînclinatăîntreagaăcreştin tate.
Laăacesteăcuvinte,ăbatistaăpeăcareăoătotăfr mîntaăînămîiniăseărupse.
— Primul act al falsului pap ă aă fostă aceaă enciclic ,ă prea-bineă cunoscut ,ă Enciclicaă c treă Fran a,ă dină
pricinaăc reiaăinimaăfiec ruiăfrancezădemnădeăacestănumeămaiăsîngereaz ăînc ăşiăacum.ăDa,ăda,ădoamn ,ăşti iăbineă
cîtădeămultăaăsuferitănobilaădumneavoastr ăinim ădeăcontes ăauzindăcumăSfîntaăBiseric ăreneag ăsfîntaăcauz ăaă
regalit ii;ăaşaăcumăamăspus,ăVaticanulăaăsalutatăRepublica.ăLinişti i-v ,ădoamn !ăAve iătotădreptulăs ăv ămira i.
Linişti i-v ,ă doamn ă contes !ă Gîndi i-v ă cîtă deă multă aă suferită Sfîntulă nostruă P rinteă captiv,ă auzindu-l pe acest
impostorăc -lăproclam ărepublican!
Apoi,ădîndu-se pe spate, cu unăhohotădeărîs:
— Şiă ce-a iă gîndit,ă contes ă de Saint-Prix,ă despreă audien aă — venit ă caă ună corolară laă aceast ă crud ă
enciclic ă — peă careă Sfîntulă P rinteă aă acordat-o redactorului de la Le Petit Journal? De la Le Petit Journal,
doamn ă contes !ă Vai,ă Doamne!ă Leon al XlII-leaă publicată înă Leă Petită Journal!ă V ă da iă bineă seamaă c -i cu
neputin .ăNobilaădumneavoastr ăinim ăcredăc ăv-a spus deja demultăc -iăunăpap ăfals!
— Dar,ăexclam ăcontesa,ăneputîndăs ăseămaiăab in ,ăacest lucruătrebuieăstrigatăînăguraămare,ăcaăs ăaud ă
întreagaălume.
— Dimpotriv ,ădoamn ,ăeăunălucruăceănuătrebuieăspusănim nui!ăstrig ăc lug rulăcuăoăvoceătun toare;ăda,ă
acumănuătrebuieăspusănim nui;ătrebuieăs ăp str măt cereaăcaăs ăputemăac iona.
Apoi,ăscuzîndu-se, spuse cu o voce ce devenise, deodat , plîng rea :
— Observa iăc ăv ăvorbescăcaăunuiăb rbat.
— Ave iădreptate,ădomnuleăabate.ăS ăaştept m,ăa iăspus.ăRepede:ăceăa iăhot rît?
— Ah!ăştiamăc ăvoiădescoperiălaădumneavoastr ăaceaănobil ăner bdareăb rb teasc ,ădemn ădeăsîngeleă
celor din familia Baraglioul.ă Dar,ă înă aceast ă împrejurare,ă nimică nu-i mai primejdiosă decîtă ună zelă preaă mare.ă
Doamn ,ăchiarădac ăvreoăcî ivaăaleşiăsîntăacumălaăcurentăcuăacesteăfapteăîngrozitoare,ătrebuieăneap ratăs ăcont mă
peădiscre iaălorăabsolut ăşiăpeădeplinaălorăsupunereăfa ădeăindica iileăceăleăvorăfiădateălaătimpulăpotrivit.ăAăac ionaă
f r ănoiăînseamn ăaăac ionaăîmpotrivaănoastr .ăŞi,ăînăafar ădeădezaprobareaăecleziastic ăceăvaăputeaăaduceădup ăeaă
excomunicarea,ăoriceăini iativ ăindividual ăseăvaăizbiădeădezmin irile categoriceăşiăvehementeăaleăcelorăcareăfacă
parteădinătab raănoastr .ăDoamn ,ăaiciăeăvorba deăoăcruciad ăascuns .ăIerta i-m ăc ăinsistăasupraăacestuiălucru,ădară
cardinalul m-aăîns rcinatăînămodăspecialăs ăvaăavertizez;ăcardinalulăvreaăs ăpar ăc ănuăştieănimicădespreăaceast ă
povesteăşi,ădac ăiăseăvaăvorbiădespreăea,ăseăvaăprefaceăc ănu în elegeădespreăceăesteăvorba.ăCardinalulănuăvreaăs ă
seă ştieă c ă s-a întîlnită cuă mine;ă dac ,ă maiă tîrziu,ă evenimenteleă neă maiă pună în leg tur ,ă s ă r mîn ă stabilită c ă
dumneavoastr ăşiăcuămineănuăne-amăvorbităniciodat .ăSfîntulăP rinteăvaăştiăcurîndăs -iărecunoasc ăpeăadev ra iiă
s iăslujitori.
Camădezam git ,ăcontesaăspuse,ătimid:
— Şiăatunci?
— Ac ion m,ă doamn ă contes ,ă nuă v ă fieă team .ă Sîntă împuternicită s ă v ă dezv luiă oă parteă din planul
nostruădeălupt .
Seă aşez ă comodă înă fotoliu,ă chiară înă fa aă contesei;ă aceastaă st teaă cuă pieptulă înainte,ă cuă coateleă peă
genunchi,ăcuăb rbiaăînăpalme.
Începuăs -iăspun ăc ăpapaănuăeraăînchisălaăVatican,ăciăprobabilăînăcastelulăSânt’ Angeloăcare,ădup ăcum
cuăsiguran ăştiaăşiăcontesa,ăcomunicaăcuăVaticanulăprintr-un coridor subteran;ăc ăn-arăfiăpreaăgreuăs ăfieăscosădină
aceast ăînchisoare,ădac ăn-arăfiăfostăteama,ăaproapeăsupersti ioas ,ăpeăcareăfiecareădintreăslujitoriăoăaveaăfa ădeă
francmasonerie, deşiă înă sufletulă loră erauă al turiă deă Biseric .ă Şiă Lojaă contaă tocmaiă peă aceast ă team ;ă exemplul
Sfîntuluiă P rinte,ă ceă fuseseă întemni at,ă men ineaă groazaă înăsuflete.ă Niciă ună slujitorănuă consim eaă s ă deaă ajutoră
decîtădup ăceăiăseăasigurauăcondi iileăs ăpleceăcîtămaiădeparte,ăpentruăaătr iălaăad postădeăpersecu ii.ăÎn acest scop,
o serie de oameni credincioşiă şiă deă oă discre ieă recunoscut ă d duser ă sumeă mariă deă bani.ă Nuă maiă r mîneaă deă
înl turată decîtă oă singur ă piedic ,ă dară pentruă careă eraă nevoieă deă oă sum ă deă baniă maiă mareă decîtă pentruă toateă
celelalteăpuseălaăunăloc.ăC ciăaceast ăpiedic ăeraăunăprin ,ăşefulătemnicerilor ce-lăp zeauăpeăLeonăalăXIII-lea.
— V ăaminti i,ădoamn ăcontes ,ăînăceămisterăr mîneăînv luit ădublaămoarteăaăarhiduceluiăRudolf,ăprin ulă
moştenitor al Austro-Ungariei,ăşiăaătinereiăluiăso ii,ăg sit ăaproapeămoart ălîng ăelă— Maria Wettsyera, nepoata
prin eseiăGrazioliă-,ăcuăcareăseăc s toriseădeăcurînd? S-aăspusăc ăeăvorbaădeăsinucidere!ăPistolulănuăeraăacoloădecîtă
pentruăaăl saăs ăseăcread asta: adev rulăeăcaăamîndoiăfuseser ăotr vi i.ăÎndr gostitănebuneşteădeăMaria Wettsyera,
unăv răde-alăso uluiăeiămareăduceă— elăînsuşiămareăduce — nuămaiăputuseăînduraăs-oăvad ăaăaltuia...ăDup ăaceast ă
groaznic ă fapt ,ă Jean-Salvador de Lorraine, fiul Mariei-Antoaneta,ă mareaă duces ă deă Toscana,ă aă p r sită curteaă
rudeiă sale,ă împ ratulă Franz-Iosif.ă Ştiindu-se descoperit la Viena, s-aă dusă laă pap s -şiă m rturiseasc ă fapta,ă s -l
imploreă şiă s -lă îndupleceă s -l ierte. Papa l-a iertat. Dar sub pretextă c ă trebuieă s ă seă poc iasc , Monaco —
cardinalul Monaco La Valette — l-aăînchisăînăcastelulăSânt’ Angelo,ăundeăsufer ămariăchinuriădeătreiăani.
Canoniculăspuseătoateăasteaăcuăoăvoceămonoton ;ăapoi,ăf cîndăunămicăsemnăcuăpiciorul,ăcontinu :
— Pe el l-aăf cutăMonacoăşefulătemnicerilor ce-lăp zescăpeăLeonăalăXIII-lea.
— Cum!ăcardinalul!ăstrig ăcontesa;ăunăcardinal poate fi francmason?
— Dinănefericire,ăda!ăspuse,ădusăpeăgînduri,ăcanonicul.ăLojaăaăp trunsăcuăputereăşiăînăBiseric .ăV ăda iă
seamaăşiădumneavoastr ,ădoamn ăcontes ,ăc ădac ăBisericaăarăfiăştiutăs ăseăapereăeaăîns şiămaiăbine,ănimicădină
toate astea nu s-arăfiăîntîmplat.ăLojaăn-aăpututăpuneămînaăpeăSfîntulăP rinteădecîtăcuăajutorulăcîtorva oameni cu
rangăfoarteăînalt.
— Darăeăîngrozitor!
— Ceăs ăv ămaiăspun,ădoamn ăcontes ?ăJean-Salvador credeaăc ăesteăprizonierulăBisericii,ăcîndăelăera,ă
deă fapt,ă prizonierulă francmasonilor.ă Şiă nuă consimteă s ă neă ajuteă s -lă eliber m pe Sfîntulă P rinteă decîtă dac ă înă
acelaşiătimpăîiăîng duim,ăluiăînsuşiăs ăfug . Şiătrebuieăs ăfug ăundevaăfoarteădeparte,ăîntr-oă ar ădeăundeănuăpoateă
fiăextr dat.ăPentruăastaăcereădou ăsuteădeămiiădeăfranci.
La auzul acestor cuvinte, Valentine de Saint-Prix,ă careă deă cîtevaă clipeă seă tr seseă înapoiă şiă l saseă s -i
cad ă bra ele,ă îşiă arunc ă capulă peă spate,ă scoaseă ună geam tă slabă şiă îşiă pierduă cunoştin a.ă C lug rulă seă gr biă s -i
spun :
— Linişti i-v ,ădoamn ăcontes ă— şiăoăb teaăpeămîini:ăapoiăîiăduseăborc naşulăcuăs ruriălaăn ri:
— Dină acesteă dou ă suteă deă miiă deă franci,ă avemă oă sut ă patruzeciă — şi,ă înă timpă ceă contesaă deschidea
ochii:
 — Ducesa de Lectoure n-aădatădecîtăcincizeci;ămaiăr mînădeădatăşaizeci.
— Îiăveiăavea,ăşopti,ăabiaăauzit,ăcontesa.
— Contes ,ăBisericaănuăseăîndoiaădeădumneavoastr .
Seăridic ,ăgrav,ăaproapeăsolemn,ăl s ăs ătreac ăunătimpăşiăapoiăspuse:
— Contes ădeăSaint-Prix,ăamăceaămaiădeplin ăîncredereăînăgenerosulădumneavoastr ăcuvînt;ădarăgîndi i-
v ă laă greut ileă deă totă felulă careă voră înso i,ă voră stingheriă şiă poateă chiară voră împiedica remiterea acestei sume;
sum ă— subliniez — peăcareăchiarădumneavoastr ătrebuieăs ăuita iăc ămi-a iădat-o,ăpeăcareăeuăînsumiătrebuieăs ă
fiuăgataăs ănegăc-am primit-oăşiăpentruăcareănu-miăvaăfiăîng duităs ăv ădauăniciăoăchitan ...ăDinăpruden ănuăoăpotă
primiă decîtă deă laă mîn ă laă mîn ,ă dină mînaă dumneavoastr ă înă mînaă mea.ă Sîntemă supraveghea i.ă Prezen aămeaă înă
castelă poateă sâă deaă naştereă laă totă felulă deă vorbe.ă Po iă vreodat ă s ă fiiă absolută sigură deă servitori?ă Gîndi i-v ă laă
alegereaăînăAcademieăaăconteluiădeăBaraglioul!ăEuănuătrebuieăs ăm ămaiăîntorcăaici.
Şiăcum,ădup ăceăspuseseăacesteăcuvinte,ăst teaădreptăînăfa a ei,ăf r ăs ăseămişteăsauăs ăvorbeasc ,ăcontesaă
în elese:
— Dar,ădomnuleăabate,ăv da iăseamaăc ănuăamăasupraămea aceast ăsum ăenorm .ăŞiăchiar...
Abateleă începuă s ă deaă semneă deă ner bdare;ă aşaă c ă eaă nuă îndr zniă s ă adaugeă c ă ar avea nevoie de
oarecare timp ca s-oăaduneă(c ciăsperaăc ănuăvaătrebuiăs-oădeaătoat ădinăpungaăei).ăSpuseăînăşoapt :
— Cumăs ăfacem...
Apoi,ăchipulăcanoniculuiăp rîndu-iătotămaiăamenin tor,ăspuse:
— Amăaici,ăsus,ăcîtevaăbijuterii...
— A,ănu,ă doamn !ă Bijuteriileă sîntă amintiri:ăm ă vede iă peă min vînzîndu-le?ă Şiă crede iă c ă vreauă s ă dauă
sfoar -nă ar ăcaăs ăleăvîndălaăcelămaiăbunăpre ?ăAşăriscaăs ăcompromităatîtăpersoanaădumneavoastr ,ăcîtăşiăac iuneaă
noastr .
Voceaăsaăgrav ădevenea,ăpeănesim ite,ăaspr ăşiăviolent .ăCeaăaăconteseiătremuraăuşor.
— Aştepta iăoăclip ,ădomnuleăcanonic:ăs ăv dăceămaiăamăprinăsertare...
Dup ăpu inătimpăcontesaăcoborî.ă ineaăînămîna-iăcrispat ănişteăbancnoteăalbastre.
— Dinăfericire,ătocmaiăamăprimitănişteăbaniădeălaăceiăce-mi lucreaz ăp mîntul.ăPotăs ăv ădauăşaseămiiă
cinci sute de franci.
— Darăceăs ăfacăcuăsumaăasta?ăŞi,ămîhnităşiăplinădeădispre ,ăoăîndep rt ăpeăcontes ăcuăunăgestănobil:
— Nu,ă doamn ,ă nu!ă nuă voiă luaă aceştiă bani.ă Nu-iă voiă luaă decît odat ă cuă ceilal i.ă Oameniiă integriă cer
integralitate.ăCîndăa iăputeaăs -miăda iăîntreagaăsum ?
— Cîtătimpăîmiăacorda i?...ăOăs ptamîn ?ăîntreb ăcontesa,ăcareăseăgîndeaăs ăfac ăoăcolect .
— Contes ă deă Saint-Prix, oare Bisericaă aă greşit?ă Oă s ptamîn !ă Nuă v ă voiă spuneă decîtă atît: PAPA
AŞTEAPT !
Apoi,ăridicîndu-şiăbra eleăspreăcer:
— Cum!ăv ăbucura iădeănepre uitaăonoareădeăaăaveaăînămîinileădumneavoastr ăeliberareaăsa,ăşiăîntîrzia iă
s-oăface i!..ăTeme i-v ,ădoamn ăcontes ,ăteme i-v !ănuăv-aşădoriăcaăDumnezeu,ăcîndăv ăvaăveniăsorocul,ăs ăv ălaseă
sufletulăp c tosăs ăaştepteăşiăs ătînjeasc ăpeăpragulăParadisului!
Deveneaăamenin torăşiăfurios;ăapoi,ădintr-oădat ,ăîşiăduseălaăbuzeăcrucifixulăşiăseăcufund ăîntr-oăscurt ă
rug ciune.
— Darăamănevoieădeătimpăcaăs ăscriuălaăParis!ăgemu,ădezn d jduit ,ăcontesa.
— S ătelegrafia i!ăCaăbancherulădumnavoastr ăs ăverseăceiăşaizeciădeămiiădeăfranciălaăCreditulăfunciară
dinăParis,ăcareăvaătelegrafiaăapoiăCredituluiăfunciarădinăPauăs ăv ăverseăimediatăsuma.ăEăoănimicaătoat .
— AmăbaniălaăPau,ăîndr zniăs ăspun ăcontes .
— La un bancher?
— Chiar la Creditul funciar.
Auzind acestea, abatele fu cuprins de indignare.
— Ah,ăDoamn ,ădeăceămi-o spune iăpeăasemeneaăc iăocolite? Aşaăv ăar ta iăzelul?ăCe-a iăziceăacumădac ă
v-aşărespingeăajutorul?
Apoi,ămergîndăprinăînc pere,ăcuămîinileăîncrucişateălaăspateăşiăparc ăsup ratădeătotăceeaăceăarămaiăfiăputută
s ăaud ,ăzise:
— Purtareaădumneavoastr ăeămaiămultădecîtănep s toareă(şiăplesc iăuşorădinălimb ,ăcaăs -şiămanifesteă
dezgustul);ăeăchiarăduplicitar .
— Domnuleăabate,ăv ăimplor...
Timpădeăcîtevaăclipe,ăabateleăcontinu ăs ăseăplimbeăprinăcamer ,ăîncruntat,ăinflexibil.ăÎnăceleădinăurm ă
zise:
— Ştiuă c -lă cunoaşte iă peă abateleă Boudin,ă cuă careă voiă luaă masaă chiară înă diminea aă astaă (îşiă scoaseă
ceasul)...ăşiăpeăcare-lăvoiăfaceăs ăm ăaştepte.ăScrie iăunăcecăpeănumeleălui;ăelăvaăluaăpentruămineăceleăşaizeciădeă
mii de franci pe care mi le va da imediat. Cîndăîlăve iăvedea,ăspune i-i,ăpurăşiăsimplu,ăc ă„erauăbaniăpentruăcapelaă
poc in ei”;ăesteăunăomădiscret,ăcareăştieăs ăseăpoarteăşiăcareănuăvaăinsista.ăCeămaiăaştepta i?
Contesa,ă careă st teaă peă canapea,ă sleit ă deă puteri,ă seă ridic ,ă seă tîrîă spreă ună birouaşă peă care-l deschise,
scoaseădeăacoloăunăcarnetădeăculoareăm slinie-verde,ărupseăoăfoaieăşiăoăacoperiăcuăscrisulăeiăalungit.
— Ierta i-m ,ă doamn contes ,ă c ă adineauriă v-amă bruscată pu in,ă ziseă abateleă cuă oă voceă îmblînzit ă şiă
luîndăceculăpeăcareăi-l întindeaăcontesa.ăDarăsîntăînăjocăatîteaămariăinterese!
Apoi,ăstrecurîndăceculăîntr-un buzunar interior:
— Arăfiăoănecuviin ăs ăv ămul umesc,ănu-iăaşa? ChiarăşiăînănumeleăCeluiăînămîinileăc ruiaăeuănuăsîntă
decîtăunăfoarteăneînsemnatăinstrument.
Izbucniă într-ună mică hohotă deă plîns,ă peă careă şi-lă în buşiă înă batist ;ă dar,ă revenindu-şiă peă dat ,ă loviă dină
c lcîiăşiămurmur ărepedeăoăfraz ăîntr-oălimb ăstr in :
— Sînte iăitalian?ăîntreb ăcontesa.
— Spaniol!ăSinceritateaăsim mintelorămeleăoăspune.
— Oricum,ănuăaccentul.ăVorbi i,ăcuăadev rat,ăoăfrancez ăatîtădeăcurat ...
— Sînte iă preaă amabil ,ă doamn ă contes ;ă ierta i-m ă c ă trebuieă s ă v ă lasă chiară acum.ă Datorit ă micii
noastreăîn elegeri,ăvaătrebuiăs ăajungăchiarăînăsearaăastaălaăNorbonne,ăundeăarhiepiscopulăm ăaşteapt ăcuămult ă
ner bdare.ăAdio!
Luaseămîinileăconteseiăîntr-aleăsaleăşiăoăpriveaăfix,ăstîndălaăoăuşoar ădistan :
— Adio,ăcontes ădeăSaint-Prix;ăîşiăpuseăapoiădegetulăpeăbuzeăşi-i mai spuse:
— Şiăaminti i-v ăc ăunăsingurăcuvîntăalădumneavoastr ăarăputeaăstricaătotul.
Nuăieşiseăbineădinăînc pere,ăşiăcontesaăalerg ălaăsonerie.
— Amelie, spune-iăluiăPierreăs ăpreg teasc ătr suraăîndat ădup ămiculădejun,ăcaăs ămergemăînăoraş.ăA!ă
înc ăoăclip ...ăGermain s ăîncaleceăpeăbiciclet ăşiăs -iăduc ădoamneiăFleurissoireăbile elulăpeăcareăi-l voi da.
Şi,ăaplecat ădeasupraăbirouaşuluiăpeăcareănu-lăînchisese,ăscrise:
Drag ădoamn ,
Voiătreceăs ăv ăv d.ăAşteptaţi-m ăpeălaăoraădou .ăVreauăs ăv ăspunăunălucruăde-oămareăgravitate.ăFaceţiă
înăaşaăfelăcaăs ăfimăsingure.
Semn ,ăpuseăbile elulăînăplicăşiăîiăîntinseăpliculăluiăAmelie.
II
DoamnaăAmedeeăFleurissoire,ăn scut ăPeterat,ăsoraămaiămic ăaăluiăVeroniqueăArmand-Duboisăşiăaăluiă
MargueriteădeăBaraglioul,ăr spundeaălaănumeleăciudatădeăAmica.ăPhilibertăPeterat,ăbotanistăcareăseăf cuseă— sub
cel de-al doilea imperiu — destul de bine-cunoscutăprinănefericirileăsaleăconjugale,ăhot rise,ăînc ădinătinere e,ăs ă
dea copiilor pe care-i va avea numeădeăflori.ăUniiăprieteniăconsiderar ăoarecumăneobişnuitănumeleădeăVeronique,ă
cuăcareăîşiăbotez ăprimulăcopil;ădarăcînd,ăbotezîndu-l pe cel de-alădoileaăcuănumeleădeăMarguerite,ăauziăspunîndu-
seă c ă îşiă schimbaseă gîndul,ă c ă cedaseă opinieiă publiceă şiă c ă intraseă înă banalitate,ă seă hot rî,ă bruscă enervat,ă s -şiă
gratifice cea de-aă treiaă progenitur ă cuă ună numeă atîtă deă indiscutabilă botanic,ă încîtă s ă închid ă guraă tuturoră
bîrfitorilor.
Dup ăpu inătimpădeălaănaştereaăluiăArnica,ăPhilibert,ăaăc ruiăfireăseăcamăîn crise,ăseădespar iădeăso iaăsa,ă
p r siă capitalaă şiă seă instal înă Pau.ă So iaă luiă st teaă iamaă laă Paris,ă dar,ă oă dat ă cuă primeleă zileă frumoaseă deă
prim var ,ă seă întorceaă laă Tarbes,ă oraşul ei natal,ă undeă îşiă primeaă ceiă doiă copiiă maiă mariă într-oă vecheă cas ă aă
familiei.
VeroniqueăşiăMargueriteăîşiăîmp r eauăanulăîntreăTarbesăşiăPau.ăAmica,ăneluat ăînăseam ăde surorileăşiă
de mama ei, fiind — eăadev rată— camăslab ădeăminteăşiămaiămultăvrednic ădeămil ădecîtădr gu ,ălocuia,ăatîtă
iamaăcîtăşiăvara,ălîng ătat lăei.
Cea mai mareăbucurieăaăfeti eiăeraăs ămearg ăcuătat lăeiăpeăcîmpăs ăstrîng ăplante;ădarăadeseoriămaniacul,ă
l sîndu-seăînăvoiaăproasteiăsaleădispozi ii,ăoăp r seaăşiăporneaăsingurăînăvreoălung ăplimbare,ădup ăcareăseăîntorceaă
acas ăzdrobitădeăoboseal ;ăîndat ădup mas ,ăseăb gaăînăpatăf r ăs -iăadresezeăfiiceiăsaleăniciăm carăunăsurîsăsauă
ună cuvînt.ă Uneoriă cîntaă laă flaut,ărepetîndă laănesfirşităaceleaşiă melodii.ă Înărestulă timpului,ă desenaă cuă migal ă totă
felul de flori.
Feti aă seă aflaă înă grijaă uneiă b trîneă boneă supranumiteă Reseda,ă careă seă ocupaă deă buc t rieă şiă deă menaj;ă
aceast ăfemeieăoăînv ăpu ineleălucruriăpeăcareăleăştia.ăSupus ăacestuiăregimădeăvia ,ălaăzeceăani,ăAmicaăde-abia
ştiaăs ăscrie.ăRespectulăfa ădeăomăîlăf cuăpeăPhilibertăs ăpriceap ăînăceleădinăurm ăc ătrebuieăs ăfac ăcevaăpentruă
ea. Amicaă fuă dat ă laă pensionulă uneiă v duve,ă doamnaă Semene,ă careă seă ocupaă deă vreoă dou sprezeceă feteă şiă deă
cî ivaăb ie i,ăc roraăleăîntip reaăînăminteăoăserieădeăcunoştin eăelementare.
ArnicaăPeterat,ăfiin ăîncrez toareăşiălipsit ădeăap rare,ănu-şiăînchipuiseăniciodat ăc ănumele ei ar putea
stîmiărîsul.ăÎnăziuaăintr riiălaăpension,ădescoperiădintr-oădat ăcîtăeădeăridicol;ăvalulădeăcuvinteădeăbatjocur ăoăîndoiă
caă peă oă alg ă firav ;ă seă înroşi,ă p li,ă plînse;ă iară doamnaă Semene,ă pedepsindă toat ă clasaă pentruă purtareă
necuviincioas ,ăizbutiăs ăînveninezeăoăizbucnireălipsit ădeăr utate.
Lung ,ămoale,ăanemic ,ăh b uc ,ăAmicaăst teaăînămijloculăclaseiăb l b nindu-şiămîinile,ăcîndădoamnaă
Semene spuse:
— Domnişoar ă Peterat,ă treciă înă bancaă aă treiaă deă peă parteaă stîng ,ă iară clasa,ă înă ciudaă dojenilor
profesoarei, se porni din nou, şiămaiăzdrav năpeărîs.
Biataă Amica.ă Via aă nu-iă maiă ap reaă decîtă caă ună drumă întunecat,ă m rginită deă vorbeă grosolaneă şiă deă
tic loşii.ă Dină fericire,ă doamnaă Semeneă nuăr maseănesim itoareă laă triste eaă saă şiă curîndă feti aă îşiă g siăalinareă înă
preajmaăv duvei.
Dup ăoreleădeăclas ,ăAmicaămaiăîntîrziaălaăpension,ăcaăs -lăg seasc ăpeătat lăeiăacas ;ădoamnaăSemeneă
aveaăoăfiic ăcuăşapteăaniămaiămareădecîtăAmica,ăceăeraăpu inăcocoşat ,ădarăcuăoăfireăpl cut ;ăînăsperan aăc -i va
g siăunăso ,ădoamnaăSemeneăprimeaămusafiriăînăfiecareăduminic ăsearaăşiăorganiza,ădeădou ăoriăpeăan,ămatineeă
duminicale,ăcuărecit riăşiădans;ălaăacesteăserb riăveneau,ădinărecunoştin ,ăcîtevaădintreăvechileăeiăeleveăînso iteădeă
p rin iiălorăşi,ădinălips ădeăocupa ie,ăcî ivaăadolescen iăs raciăşiăf r ăniciăunăviitor.ăAmicaăluaăparteălaătoateăacesteă
întruniri;ăeraăcaăoăfloareălipsit ădeăstr lucire,ădiscret ăpîn ălaăaăseăştergeăcuătotul,ădarăcareătotuşiănuăaveaăs ăr mîn ă
neobservat .
Cîndă Amica,ă înă vîrst ă deă paisprezeceă ani,ă îşiă pierduă tat l,ă doamnaă Semeneă oă lu ă laă eaă peă biataă feti ă
orfan ,ă aleă c reiă suroriă maiă mariă nuă venir ă s-oă vad ă decîtă rareori.ă Totuşi,ă înă timpulă uneiaă dintreă acesteă scurteă
vizite,ă Margueriteă îl întîlniă pentruă primaă oar ă peă celă care,ă doiă aniă maiă tîrziu,ă aveaă s -iă devin ă so ;ă Juliusă deă
Baraglioul,ăpeăatunciăînăvîrst ădeădou zeciăşiăoptădeăani,ăaflatăînăvilegiatur ălaăbuniculăs uăRobertădeăBaraglioulă
care,ăaşaăcumăamăspus,ăseăstabiliseăînăvecin tateaălocalit iiăPau,ălaăpu inătimpădeălaăanexareaăducatuluiădeăParmaă
deăc treăFran a.
Ilustraăc s torieăaăluiăMargueriteă(laăurmaăurmei,ădomnişoareleăPeteratănuăerauăcuătotulălipsiteădeăavere)ă
f ceaăcaăînăochiiăorbi iădeăatîtaăstr lucireăaiăluiăAmica,ăsora ei s -iăpar ăşiămaiăîndep rtat ;ăb nuiaăc ăniciodat ă
vreun conte nu se va apleca deasupra ei spre a-iăsim iăparfumul.ăAmicaăîşiăinvidiaăsoraăşiăpentruăc ăizbutiseăs ă
scapeădeănumeleănepl cutădeăPeterat.ăNumeleădeăMargueriteăeraăfermec tor.ăŞiăcîtădeăbine sunaăîmpreun ăcuădeă
Baraglioul.ăVai!ăoareăcuăceănumeătrebuiaăs ăseăasociezeăcelădeăAmica,ăpentruăaănuăfiăridicol?
Dezgustat ădeăpozitivismulăvie ii,ăsufletulăs uăînchisăşiăumilităîncepeaăs ăiubeasc ăpoezia.ăLaăşaisprezeceă
ani,ăfataăîşiăpurtaăp rulăînăbucle lungi, ce-iăc deauăde-oăparteăşiădeăaltaăaăobrazuluiăpalid;ălîng ăp ru-i negru, ochii
albaştriăşiăvis toriăp reauăaăseămira.ăVocea-iănuăeraămelodioas ,ădarăniciăaspr ;ăciteaăşiăîncercaăs ăscrieăversuri.ă
Luaădreptăpoeticătotăceeaăceăoăajutaăs ăevadezeădin via .
LaăserateleădoamneiăSemeneăveneauădoiătineriălega iăprintr-oăcald ăpietenieăînc ădeăpeăcîndăerauăcopii;ă
unul,ădeşiratăf r ăs ăfieăînalt,ăşiănuăatîtăslabăcîtăsub iratic,ăcuăp rulămaiămultădecoloratădecîtăblond,ăcuănasulămareă
şiăcuăprivireaătimid :ănumeleăluiăeraăAmedeeăFleurissoire.ăCel lalt,ăgrasăşiăscurt,ăcuăp rulănegruăşiăaspru,ăaveaă
ciudatul obicei de a-şiă ineăcapulăaplecatăspreăum rulăstîng,ăguraădeschis ăşiămînaădreapt ăîntins ăînainte:ăacestaă
eraă Gastonă Blafaphas.ă Tat lă luiă Amedeeă eraă cioplitoră înă marmur ,ă antreprenoră deă monumenteă funerareă şiă
negustor de coroane mortuare;ăGastonăeraăfiulăunuiăfarmacistădeăvaz .
(Oricîtă deă ciudată poateă s ă par ,ă numeleă deă Blafaphasă esteă foarteă r spîndită prină sateleă dină regiuneaă
mun ilorăPirinei,ădeşiăuneoriăesteăscrisăînădiferiteăfeluri.ăNumaiăînăor şelulăSta...,ăcel careăscrieăacesteărînduriăaă
cunoscut un Blaphaphas notar, un Blafafazăfrizer,ăunăBlaphafaceăcîrn ar,ăcare,ăfiindăîntreba i, au spusăc ănuăseă
tragădinăacelaşiăneam;ăfiecareăaveaăunăoarecareădispre ăfa ădeănumeleăcuăgrafismăneelegantăalăcelorlal iădoi.ăDară
acesteăobserva iiăfilologiceănuăsîntăinteresanteădecîtăpentru o categorie destulădeărestrîns ădeăcititori).
Ce-ară fiă fostă Fleurissoireă şiă Blafaphasă unulă f r ă cel lalt?ă Eă greuă deă închipuit.ă Laăliceu,ă înărecrea ii,ă îiă
vedeaiă mereuă împreun ă lua iă mereuă înă rîsă deă ceilal i,ă consolîndu-seă reciproc,ă încurajîndu-se,ă ajutîndu-se. Erau
numi iăceiădoiăBlafafoires.ăPrieteniaălorăeraăpentruăfiecareăunicaăancor ,ăoăoaz ăînănemilosulădeşertăalăvie ii.ăCîndă
unul aveaăoăbucurie,ăvoiaăpeădat ăs-oăîmpart ăcuăcel lalt;ăsau,ămaiăbineăzis,ănuăputeauăsim iăniciăoăbucurieădac ănuă
oăîmp rt şeauăînădoi.
Eleviă mediocri,ă deşiă foarteă silitori,ă şiă refractari,ă dină fire,ă fa ă deă cultur , cei doi Blafafoires ar fi fost
întotdeaunaăultimiiădinăclas ăf r ăajutorulăluiăEudoxeăLevichonăcare,ăînăschimbulăunorămiciăcîştiguri,ăleăcorectaăşiă
chiarăleăf ceaătemele.ăLevichonăeraăfiulămaiămicăalăunuiaădintreăceiămaiădeăseam ăbijutieriădinăoraş.ă(Cuădou zeciă
deă aniă înă urm ,ă laă pu ină timpă dup ă c s toriaă saă cuă unicaă fiic ă aă bijutieruluiă Cohen,ă cînd,ă fiindc ă afacerileă îiă
mergeauă strun ,ă p r siseă cartierulă s racă ală oraşuluiă pentruăaă seă instalaănuă departeă deă cazinou,ă bijutierulă Albertă
Levyăconsideraseăc ăeăbineăs ăuneasc ăceleădou ănume,ădup ăcumăuniseăceleădou ăcase).
Blafaphasăeraărobust,ăînătimp ce Fleurissoire avea o constitu ieădelicat .ăLaăpubertate,ăfa aăluiăGastonăseă
adumbri,ă caă şiă cumă sevaă adolescen eiă urmaă s -iă acopereă cuă p ră întregulă trup;ă înă acelaşiă timp,ă epidermaă maiă
delicat ăaăluiăAmedeeăprotesta,ăseăinflama,ăseăacopereaădeăcoşuri,ăcaăşiăcumăfireleădeăp răarăfiăpregetatăs ăias .ă
Blafaphas-tat lăîiă prescriseănişteă purgativeă şi,ăîn fiecareăziădeă luni,ă Gastonă aduceaă înă geant ă oă sticlu ă cuă siropă
aptiscorbutic pe care i-oăd deaăpeăascunsăprietenuluiăs u.ăB ie iiăfolosir ăşiătotăfelulădeăpomezi.
Camăînăaceaăvreme,ăAmedeeăseăîmboln viăpentruăprimaăoar ădeăgrip ;ăînăciudaăclimeiăblîndeădinăPau,ăfuă
bolnavătoat ăiarnaăşiăr maseăcuăoăsup r toareăsensibilitateăaăbronhiilor.ăGastonăavuăprilejulăs -lăîngrijeasc ădină
nou;ăîşiăcopleşiăprietenulăcuătotăfelulădeăleacuri,ăcuăalifiiăf cuteădinăjujub ăşiălicheniăşiăcuăpastileăpectoraleăpeăbaz ă
de eucalipt, pe care Blafaphas-tat lă leă fabricaă singur,ă dup ăre etaă peă careă i-oă d duseă ună preotă b trîn.ă Amedee,ă
sensibilălaăr ceal ,ătrebuiăs ăseăresemnezeăs ănuăias ăniciodat ădinăcas ăf r ăfular.
Amedeeă nuă aveaă alt ă ambi ieă decîtă s -iă urmezeă tat luiă s u.ă Dară Gaston,ă înă ciudaă înf iş riiă saleă
indolente,ănuăeraălipsitădeăini iativ ;ăînc ădinăliceu,ăf ceaănişteăinven iiămaiăcurîndăamuzante:ăoămaşin rieădeăprinsă
muşte,ăunăcîntarăpentruăbile,ăoăînchiz toareăpentruăpupitrulălui, care — de altfel — nuăcon ineaămaiămulteătaineă
decîtăsufletulăs u.ăOricîtădeănevinovateăauăfostăprimeleăsaleărealiz ri,ăeleăaveauăs -lăduc ălaăcercet riămaiăserioase,ă
alăc rorăprim-rezultatăaăfostăinventareaăaceleiăpipeă„fumivoreăşiăigienice,ăpentruăfum toriiăcuăpl mîniăsensibiliăşiă
pentruăceilal i”,ăpip ăce-aăfostăexpus ămultătimpăînăvitrinaăfarmacistului.
Amedeeă Fleurissoireă şiă Gastonă Blafaphas se îndr gostir ă amîndoiă deă Amica; nici nu se putea altfel.
Minunatăesteăc ăaceast ăpasiuneăpeăcareăşi-oădest inuir ăpeădat ăunulăaltuiaănuănumaiăc ănuăi-aădesp r it,ăciă—
dimpotriv ă— i-aăunităşi maiămult.ăLaăînceput,ăAmicaănu d duăniciăunuia,ăniciăceluilalt, motive de gelozie. De
altfel, nici unul dintre ei nu-i declarase dragostea sa; şiăniciodat ăAmicaăn-arăfiăb nuităceăflac r ăleăardeăînăsuflet,ă
cu toateă c ă leă tremuraă voceaă cînd, laă micileă serateă deă duminic ă de la doamna Semene, unde veneau cu
regularitate,ă eaă leă ofereaă sirop,ă ceaiă deă verbin ă sauă ceaiă deă muşe el.ă Laă întoarcere,ă b ie iiă îiă l udauă decen aă şiă
gra ia,ăseăar tauăîngrijora iădeăpaloareaăeiăşi îşiăf ceauăcuraj...
Seă hot rîr ă s -şiă declareă dragosteaă amîndoi,ă înă aceeaşiă sear ,ă şiă s-oă laseă peă eaă s ă aleag .ă Amica,ă
surprins ăşiăcuătotulăneştiutoareăîntr-aleăiubirii,ămul umiăcerului.ăÎiărug ăpeăceiădoiăîndr gosti iăs -iălaseătimpăs ăseă
gîndeasc .
La drept-vorbind,ănuăînclina spreăvreunulădintreăeiăşiănuăo interesauădecîtăpentruăc ăseăapropiaser ădeăeaă
tocmaiăcîndănuămaiăaveaăniciăoăn dejdeăc ăvaăinteresaăvreodat ăunăb rbat.ăTimpădeăşaseăs pt mîni, din ceăînăceă
maiă uluit ,ă fataă seă îmb ta cu omagiileă celoră doiă pretenden i.ă Şi,ă înă timpă ceă înă plimb rileă loră nocturne,ă
dest inuindu-şiăunulăaltuiaăprogreseleăf cute,ăceiădoiăBlafafoiresăîşiărelatauăpeălargăşiăf r ăocolişuriăpîn ăşiăceleă
maiăneînsemnateăcuvinte,ăpriviri,ăsurîsuriăcuăcareăeaăîiăgratificase,ăAmica,ăretras ăînăcameraăsa,ăscriaăpeăbuc eleă
deăhîrtieăpeăcareăapoiăleăardeaăcuăgrij ălaăflac raălumin rii şiărepeta,ălaănesfîrşit,ăpeărind:ăAmicaăBlafaphas?ăAmicaă
Fleurissoire?ăincapabil ăs ăseăhot rasc ăîntreăacesteădou ănume,ăpentruăeaălaăfelădeăurîteăamîndou .
Apoi,ăîntr-oăsear ădeădans, îlăaleseăpeăFleurissoire;ăc ciăAmedeeăîiăspuneaăAmica,ăaccentuîndăpenultima
silab ă aă numeluiă eiă într-un fel ce-iă p reaă c ă sun ă italieneşteă (laă modulă inconştient,ă deă altfel,ă şi,ă f r ă îndoial ,ă
inspiratădeăpianulădomnişoareiăSemeneăcareăritma,ăînăacelămoment,ăatmosfera);ăşiănumeleădeăAmica,ăpropriulăeiă
nume,ăîiăap ruăpeădat ăplin de-o muzicalitateăneb nuit ăşiăcapabilăs ăexprimeăpoezia,ăiubirea...ăErauăsinguriăîntr-o
mic ăînc pereădeălîng ăsalonăşiăatîtădeăaproapeăunulădeăcel lalt,ăîncît,ăcîndăAmicaăîşiăl s ăînăjosăcapulăîmpov rată
deă recunoştin ,ă frunteaă eiă atinseă um rulă luiă Amedeeă care,ă plină deă gravitate,ă lu ă mînaă feteiă şiă îiă s rut ă vîrfulă
degetelor.
Cînd,ălaăîntoarcere,ăAmedeeăîiăvorbiăluiăGastonădespreăfericireaălui,ăacesta,ăîmpotrivaăobiceiuluiăs u,ănuă
spuseănimic,ădarăcîndătrecur ăprinădreptulăunuiăfelinar,ăluiăFleurissoireăiăseăp ruăc ăplînge.ăOricîtădeămareăarăfiăfostă
naivitateaăluiăAmedee,ăputeaăoareăs ăcread ăc ăprietenulăs uăîiăîmp rt şeaăfericireaăpîn ăîntr-atîtăîncîtăizbucniseăînă
plîns?ăCuătotulădescump nit,ăîlălu ăpeăBlafaphasăînăbra eă(stradaăeraăpustie)ăşiăîiăjur ăc ,ăoricîtădeămareăi-ar fi fost
dragostea, sentimentul de prietenie pe care-l avea pentruă elă eraă cuă multă maiă mare,ă c ă nuă în elegeaă ca,ă prină
c s toriaă lui,ă aceast ă prietenieă s ă scad ă şiă c ,ă decîtă s ă simt ă c ă Blafaphasă sufer ă deă gelozie,ă preferaă s -i
f g duiasc ,ădîndu-şiăcuvîntulădeăonoare,ăc ănuăvaăuzaăniciodat ădeădrepturileăsaleăconjugale.
Niciă Blafaphasă şiă niciă Fleurissoireă nuă aveauă temperamenteă preaă înfocate;ă totuşi, Gaston, pe care
virilitateaăsaăîlăpreocupaăcevaămaiămult,ăt cuăşiăîlăl s ăpeăAmedee s -iăfac ăaceast ăf g duin .
Laă pu ină timpă dup ă c s toriaă luiă Amedee,ă Gastonă care,ă pentruă aă seă consola,ă seă cufundaseă înă munc ,ă
descoperiă cartonulă plastic.ă Aceast ă inven ieă ceă p rea,ă laă început,ă aă nuă însemnaă nimic,ă avuă dreptă prim-rezultat
faptulăc ăînt riăprietenia,ăoarecumăsl bit ,ăaăluiăLevichonăfa ădeăceiădoiăBlafafoires.ăEudoxeăLevichonăîn eleseă
repedeăc ăsculpturaăreligioas ăputeaăs ăprofiteămultădeăpeăurmaăacestuiănouămaterial,ăpeăcareăelăîlăbotez ămaiăîntîi,ă
dîndădovad ădeăunăascu ităsim ăpractic, cu numele de carton-roman (Aşa-numitul carton-roman-plastic,ădup ăcumă
figuraă înă catalog,ă inventată relativă recent,ă deă fabrica ieă special ,ă ală c ruiă secretă esteă cunoscută numaiă deă casaă
Blafaphas,ăFleurissoireăşiăLevichon,ăînlocuieşteăînămodăfoarte avantajos cartonul-piatr ,ăhîrtia-stucăşiăalteăinven iiă
asem n toare,ă aleă c roră defecteă auă ap rută cumă nuă seă poateă maiă limpedeă prină folosireaă lor.ă (Urmaă descriereaă
diferitelor modele.) (N.a.). Aăfostăastfelăfondat ăcasaăBlafaphas,ăFleurissoireăşiăLevichon.
Afacerea pornea cu un capitală deă şaizeciă deă miiădeă franci declara i,ă capitală laă careă ceiă doiă Blafafoiresă
participauăîmpreun ,ămodest,ăcuăzeceămiiădeăfranci.ăLevichonăd dea,ăcuăgenerozitate,ărestulădeăcincizeciădeămiiădeă
franci,ăneputîndăs ăsuporteăcaăceiădoiăpieteni aiăs iăs ăseăînglodezeăînădatorii.ăEăadev ratăc ădinăaceştiăcincizeciădeă
miiădeăfranci,ăpatruzeciădeămiiăerauăîmprumuta iădeălaăFleurissoire,ăfiindălua iădinăzestreaăluiăAmica;ăsumaăurmaă
s ă fieă rambursat ă înăzeceă ani,ă cuă oă dobînd ă cumulativ ă deă patruă procenteă şiă jum tateă — ceea ce era mai mult
decîtăn d jduiseăvreodat ăAmicaăs ăob in ăşiăpuneaămicaăavereăaăluiăAmedeeălaăad postădeămarileăriscuriăpeăcareă
aceast ă afacereă nuă puteaă s ă nuă leă implice.ă Ceiă doiă Blafafoires,ă înă schimb,ă veneauă cuă toateă rela iileă loră şiă aleă
familieiăBaraglioul,ăadic ,ădup ăceăcartonul-romanăîşiăvaăfiăprobatăcalit ile,ăcuăprotec iaămultorămembriăinfluen iă
aiăclerului;ăaceştiaăob inur ăcîtevaăcomenziăimportante,ădarăconvinser ăşiămulteăparohiiămiciăs ăseăadresezeăcaseiă
F.B.L. spre a r spundeănecesit iloră totămaiămariăaleă credincioşilor,ă educa iaă artistic ăînă continu ăperfec ionareă
cerîndălucr riămaiăreuşiteădecîtăceleăcuăcareăseămul umiseăpîn ăatunciăfrustaăcredin ăaăstr bunilor.ăCî ivaăartişti,ă
aleă c roră meriteă erauă recunoscuteă deă Biseric ,ă înrola i înă operaă deă folosireă aă cartonului-roman,ă îşiă v zur ,ă înă
sfîrşit,ălucr rileăacceptateădeăjuriulăSalonului.ăL sîndu-i pe cei doi Blafafoires la Pau, Levichon se stabili la Paris
unde,ădatorit ăarteiăsaleădeăaăîntre ineărela iileăceleămaiăutile,ăîntreprindereaălu ăcurîndăoămareădezvoltare.
Ceăputeaăfiădeciămaiăfirescădecîtăfaptulăc ăValentine,ăcontes ădeăSaint-Prix,ăc uta,ăprinăAmica,ăs ăimplice
casaăBlafaphasăetăComp.ăînăcauzaătainic ăaăeliber riiăpapei?ăEraăfirescăşiăcaăeaăs ăfieăsigur ăde mareaăcredin ăaă
familieiă Fleurissoireă şiă s ă considereă c -şiă vaă puteaă recuperaă oă parteă dină bani.ă Dină nefericireă îns ,ă ceiă doiă
Blafafoires,ădinăpricinaăsumeiăminimeăpeăcareăoăinvestiser ălaăînceputăînăafacere,ănuăcîştigauădecîtăfoarteăpu in,ă
adic ădou ăp r iădinădou sprezece,ădinăcîştigurileăm rturisite,ăşiăabsolutănimicădinăcelelalte.ăContesaănuăştiaăacestă
lucru,ăAmicaăfiind,ăcaăşiăAmedee,ădeăoămareăpudoareăcîndăeraăvorbaădeăbani.
— Drag ădoamn !ăCeăs-aăîntîmplat?ăScrisoareaădumitaleăm-a speriat. Contesa seăarunc ăîntr-un fotoliu
peăcareăAmicaăîlăapropieădeăea.
— Ah!ădoamn ăFleurissoire...ăv ărog,ăl sa i-m ăs ăv ăspun:ădrag ăprieten ...ăAcestănecaz,ăcareăesteăşiăal
dumneavoastr ,ăneăapropie...ăAh!ădac ăa iăşti!...
— Vorbi i!ănuăm ămaiăl sa iăs ăaştept.
— Darăceeaăceăamăaflatăşiăv ăvoiăspuneăacumătrebuieăs ăr mîn ăoătain ăaănoastr .
— N-amă tr dată niciodat ă încredereaă nim nui,ă spuseă Amica;ă nimeniă îns ă nu-iă încredin aseă înc ă vreoă
tain .
— N-oăs ăv ăvin ăs ăcrede i.
— Da! da, gemu Amica.
— Ah!ăgemuăcontesa.ăSînte iăatîtădeăbun ăs -miăpreg ti iăoăceaşc ăcuăorice...ăSimtăc -miăvineăr u.
— Vre iăceaiădeăverbin ?ăsauădeătei?ăsauădeămuşe el?
— Orice...ăUnăceai...ăLaăînceputănu-miăveneaăs ăcred.
— Amăap ăclocotit ălaăbuc t rie.ăÎntr-oăclip ăeăgata.
Şi,ă înă timpă ceă Amica treb luia,ă privireaă interesat ă aă conteseiă cercetaă salonul.ă Peste tot domnea o
modestieăr u-prevestitoare.ăCîtevaăscauneătapi ateăcuăripsăverde,ăunăfotoliuăîmbr catăînăcatifeaăgrena,ăunăaltulăcuăoă
tapiserieăbanal ,ăînăcareăst teaăea;ăoămas ,ăoăconsol ădeămahon;ăînăfa aăc minului,ăunăcovorădeălîn ;ăpeăc min,ădeă
oă parteă şiă deă altaă aă uneiă penduleă deă alabastruă puseă subă glob,ă dou ă vazeă mariă deă alabastruă ajurat,ă aflateă deă
asemeneaă subă globuri;ă peă mas ,ă ună album cu fotografii de familie; pe el,ă oă consol ă lucrat ă în carton-roman,
Sfîntaă Fecioar ă dină Lourdesă înă peşter ,ă ună modelăredusă — totulă oă descurajaă peă contes ,ă careă sim iă cumă oă las ă
puterile.
Dar,ăcineăştie,ăpoateăc ăînărealitateănuăerauăs raci,ăciăzgîrci i...
Amicaăseăîntoarseăaducîndăpeăoătav ăceainicul,ăzah rulăşiăoăceaşc .
— V-am dat de lucru.
— O,ănu,ăv ărog!...ăDoarăc ăpreferăs ăfacătotulăînainte,ăc ciădup ăaceeaăn-oăs mai am putere.
— Iat ădespreăceăeăvorba,ăîncepuăValentine,ădup ăceăAmicaăseăaşezase:ăPapa...
— Nu! Nu-miăspune iăînc !ăexclam ăpeădat ădoamnaăFleurissoire,ăîntinzîndămînaăînainte;ăapoi,ăsco îndă
ună ip tăuşorjlăc zuăpeăspateăcuăochiiăînchişi.
— Biataămeaăprieten !ăDragaăşiăbiataămeaăprieten ,ăspuneaăcontesa,ăstrîngîndu-şiăuşorăpumnul.ăŞtiamăc ă
aceast ătain ăî iădep şeşteăputerile.
În cele din urm ,ăAmicaădeschiseăochiiăşiămurmur ăcuătriste e:
— A murit?
Valentine,ăaplecîndu-seăspreăea,ăîiăşoptiălaăureche-
— Esteăînchis.
Mirareaă oă f cuă peă doamnaă Fleurissoireă s -şiă vin ă înă fire;ă şiă Valentineă îşiă începuă lunga-i povestire,
poticnindu-seălaădateăşiăîncurcîndu-seăînăcronologie;ădarălucrulăeraăsigur,ăindiscutabil:ăSfintulăP rinteăc zuseăînă
mîinileă necredincioşilor;ă seă organizaă înă tain ă oă cruciad ă pentruă a-lă elibera;ă pentruă aă duceă laă bună sfîrşită acestă
proiect,ăeraănevoie,ăînăprimulărînd,ădeămul iăbani.
— Ce-oăs ăspun ăAmedee?ăseătînguiaăArnica,ăbuim cit .ăPlecaseălaăplimbareăcuăpietenulăs uăBlafaphasă
şiănuăurmaăs seăîntoarc ăacas ădecîtăseara...
— S -iăspune i,ămaiăales,ăs ăp strezeătaina,ărepet ădeămaiămulteăoriăValentine,ăluîndu-şiăr mas-bun de la
Amica.
— S ăneăs rut m,ădragaămea;ăşiămultăcuraj!
Amica,ăame it ,ăîiăîntinseăconteseiăfrunteaăumed ădeăsudoare
— Mîineăvoiătreceăpeălaădumneavoastr ,ăcaăs -miăspune iăceăcrede iăc ăpute iăface.ăSf tui i-v ăcuădomnulă
Fleurissoireădarăgîndi i-v ăc -i vorba de Biseric !...ăŞi,ăbineîn eles:ănu-iăspune iătainaădecîtălui;ăv ărog,ăf g dui i-
miăasta:ăniciăunăcuvîntăaltcuiva;ăne-amăîn eles?ăniciăunăcuvînt.
Contesa de Saint-Prixăoăl saseăpeăAmicaăîntr-o stare de descump nireăvecin ăcuăleşinul.
CîndăAmedeeeăseăîntoarseădeălaăplimbare,ăeaăîiăspuse:
— Prietene,ăamăaflatăunălucruăîngrozitor.ăBietulăpap ăeălaăînchisoare.
— Nuăseăpoate!ăexclam ăAmedee,ăcaăşiăcumăarăfiăzis — eiăaş!ăAmica,ăizbucnindăînăhohoteădeăplîns,ăzise:
— Eramăsigur ăc ăn-oăs ăm ăcrezi.
— Dar, draga mea... spuseă Amedeeă sco îndu-şiă pardesiulă f r ă deă careă nuăieşeaă niciodat ă dină cas ,ă deă
fricaă schimb riloră bruşteă deă temperatur .ă Gîndeşte-te!ă Dac ă s-ară fiă atinsă cinevaă deă Sfîntulă P rinte,ă ară ştiă toat ă
lumea. S-arăscrieăînăziare...ăŞiăcineăarăfiăpututăs -lăînchid ?
— Valentineăspuneăc ăLoja.ăAmedeeăseăuit ălaăsoa aăluiăcaălaăoănebun .ăTotuşiăzise:
 — Loja!...ăCeăloj ?
— Darădeăundeăs ăştiuăeu?ăValentineăaăf g duităs ănuăvorbeasc ădespreăastaănim nui.
— Cine i-aăspusătoat ăpovesteaăasta?
— Mi-aă interzisă s ă scotă oă vorb ...ă Ună canonică careă aă venită dină parteaă unuiă cardinal,ă cuă carteaă luiă deă
vizit ...
Amicaănuăseăpricepeaădelocălaătreburileăpubliceăşiănuăîn elegeaămareălucruădinăceeaăceăîiăspuseseădoamnaă
de Saint-Prix.ăCuvinteleăcaptivate,ăînchisoareăîiăaduceauăînăfa aăochilorăimaginiăîntunecateăşiăaproapeăromantice;ă
cuvîntulăcruciad ăoăumpleaădeăelanăşiăcînd,ăînăsfîrşit,ăzdruncinatădeăveste,ăAmedeeăvorbiădespreăplecare,ăeaăîlăşiă
v zuăc l rindăînăzaleăşiăcuăcoif...ăAmedeeămergeaădeăcolo-coloăprinăînc pereăcuăpaşiărepezi; spuse:
— Dac -i vorba de bani, noi n-avem...ăŞiăcreziăc ămi-arăfiădeăajunsăs ădauăbani?ăCreziăc ăaşăputeaăs ăfiuă
liniştită doară pentru c amă dată nişteă bani?...ă Dragaă mea,ă dac ă ceeaă ceă îmiă spuiă esteă adev rat,ă înseamn ă c ă s-a
întîmplatăunălucruăîngrozitorăşi c ăn-avemădreptulăs ăst mălinişti i.
— Da,ăîmiădauăseama,ăeăunălucruăîngrozitor...ăDarătotuşi,ăteărog,ăexplic -miăpu in...ădeăce?
— O,ăDoamne!ăMaiăeănevoieădeăvreoăexplica ie?...ăşiăAmedee,ăcuăfa aăasudat ădeăemo ie,ăridic ăbra eleăaă
descurajare.
— Nu! spuseăel;ănuădeăbaniăeănevoie;ăciădeăpropriileănoastreăvie i.ăOăs ăm ăsf tuiescăcuăBlafaphas;ăoăs ă
vedemăceăziceăşiăel.
— Valentine de Saint-Prix m-aă pusă s -iă f g duiescă c ă nuă voiă vorbiă despreă astaă nim nui,ă îndr zniă s ă
spun ,ăcuătimiditate,ăAmica.
— Blafaphasăeăprietenulănostru;ăşiăîlăvomărugaăs ăp strezeătainaădoarăpentruăel.
— Cumăvreiăs ăpleciălaălupt ăf r ăs ăseăştie?
— Seă vaă ştiă c ă plec,ă darănuă seă vaă ştiă undeă m ă duc.ă Apoi,ă întorcîndu-seă spreă ea,ă oă implor ă peă ună tonă
patetic:ăAmica,ădragaămea...ălas -m ăs m ăducăacolo!...
Amicaăplîngeaăînăhohote.ăAcumăeaăeraăceaăcareăîiăcereaăajutorulăluiăBlafaphas.ăAmedeeăaveaădeăgîndăs -l
caute.ăAcestaăap ruăîns ăb tînd,ăcumăîiăeraăobiceiul,ăînăgeamulădeălaăsalon.
— Eă ceaă maiă ciudat ă povesteă peă careă amă auzit-oă vreodat ă înă via aămea,ă exclam ă elă deă îndat ă ceă afl ă
despre ce este vorba. Cine s-arăfiăpututăaşteptaălaăaşaăceva?ăŞiădintr-oădat ,ăînainteăcaăFleurissoireăs -iăspun ăcevaă
despreăinten iileăsale,ăzise:
— Prietene,ănuăneăr mîneădeăf cutădecîtăunălucru:ăs ăpornimălaădrum.
— Vezi, spuse Amedee, e primul lucru ce i-aătrecutăprinăgînd.
— Dar,ăvai,ădinăp cate,ătrebuieăs ăramînăaiciădinăpricinaăs n t iiăatîtădeăşubredeăaăbietuluiămeuătat .
— La urma-urmei, e mai bineăs ăfiuăsingur,ăspuseăAmedee.ăÎnădoiăamăputeaăfiăobserva iămaiăuşor.
— Darăştiiăceăaiădeăf cut?
Amedeeăîşiăîn l ăpieptulăşiăîşiăridic ăsprâncenele,ăvrîndăparc ăs ăspun :ăvoiăprocedaăcumăvoiăputeaămaiă
bine!
Blafaphasăcontinu :
— Ştiiăcuiătrebuieăs ăiăteăadresezi?ăŞiăundeăs ămergi?...ăLaădrept-vorbind, ce-oăs ăfaci acolo?
— Maiăîntîiătrebuieăs ăm ăl muresc despre ce e vorba.
— Şiădac ănimicădinătoateăasteaănu-iăadev rat?
— Exact,ătrebuieăs ăafluăadev rul;ănuăpotăsuportaăîndoiala.
Gastonăexclam ăşiăel:
— Nici eu.
— Prietene,ămaiăgîndeşte-te,ăîncerc ăs ăspun ăAmica.
— M-amăgîndităbine;ăplecăînătain ,ădarăplec.
— Cînd?ăN-aiănimicăpreg tit.
— Chiarăînăsearaăasta.ăCe-miătrebuieăatîtaăpreg tire?
— Dar n-aiăc l torităniciodat ăpîn ăacum.ăN-aiăs ăteădescurci.
— Aiăs ăvezi,ămicu aămea.ăOăs - iăpovestescăp aniileămele,ăspuseăelăcuăunăuşorărînjet,ăceăf cuăs ăiăseă
mişteăm rulăluiăAdam.
— Oăs ăr ceşti,ăasta-i sigur.
— Oăs ăiauăfularulăt u.
Seă opriă dină mers,ă caă s ă ridiceă cuă vîrfulă ar t toruluiă b rbiaă Arnic i,ă cuă gestulă peă care-lă faciă caă s -i
determiniăpeăcopiiiămiciăs ăzîmbeasc .ăGastonăp straăoăatitudineărezervat .ăAmedeeăseăapropieădeăel:
— Conteză peă tineă pentruă „Mersulă trenurilor”.ă Afl ă cîndă amă ună trenă bună spreă Marsilia;ă cuă vagoane de
clasaăaătreia.ăTeărogăs -mi preg teştiăunăorarăam nun it,ăcuălocurileăundeătrebuieăs ăschimb trenul;ăşiăcuăbufetele;ă
pîn ă laă grani ;ă apoi,ă odat ă pornit,ă oă s m descurc,ă şiă Dumnezeuă îmiă vaă îndreptaă paşiiă pîn ă laă Roma.ă S -mi
scrie iăacolo,ăpost-restant.
Mareaă importan ă aă misiuniiă saleă îiă înfierbîntaă minteaă înă chipă primejdios.ă Dup ă plecareaă luiă Gaston,
continu ă s ă seă plimbeă cuă paşiă mariă prină înc pere,ă murmurînd,ă plină deă admira ieă fa ă deă sineă şiă cuprinsă de-o
duioas ărecunoştin :
 — Şiăoăasemeneaămisiuneăs -miăfieărezervat ămie!ăÎnăsfîrşit,ăaveaăpentruăceăs ătr iasc .
— Ah,ădoamn ,ăfie- iămil ăşiălas -lăs ăseăduc !ăPeăp mîntulă staăsîntăatîtădeăpu ineăfiin eăcareăştiuăs -şiă
g seasc ărostul!
Totă ceă putuă ob ineă Arnicaă deă laă elă fuă caă Amedeeă s -şiă petreac ă noapteaă lîng ă ea;ă deă altfel,ă Gastonă
scrisese pe orarul pe care-lăaduseseăsearaăc ătrenulăcelămaiăpotrivităeraăcelădeălaăoraăoptădiminea a.
Înădiminea aăcuăpricinaăplouaăcuăg leata. Amedeeănuăaccept ăcaăArnicaăşiăGastonăs -lăînso easc ălaăgar .ă
Şiănimeniănu-iăadres ăvreoăprivireădeăr mas-bunăc l toruluiăcamăcaraghiosă— cuăochiădeăpeşte,ăcuăgulerulăascuns
deăunăfularăgrena,ăînămînaădreapt ăcuăoăvaliz ădinăpînz ăcenuşie,ăpeăcareăeraăprins ăcarteaădeăvizit ,ăcuăoăumbrel ă
vecheăînămînaăstîng ăşiăpurtîndăpeăbra ăunăşalăînăcarouriăverziăşiăcafeniiă— careălu ătrenulăspreăMarsilia.
IV
Camătotăînăaceaăvreme,ăJulius de Baraglioul veni la Roma la un important congres de sociologie. Nu era
invitatăînămodăspecială(avîndăînămaterieădeăproblemeăsocialeămaiăcurîndăconvingeriădecîtăoămareăcompeten ),ădară
seăfoloseaădeăacestăprilejăcaăs ăintreăînăleg tur ăcuăcîtevaăsomit i.ăŞiăcumătreceaăprinăMilano, oraşăundeă— dup ă
cumăştimă— laăsfaturileăp rinteluiăAnselme,ăso iiăArmand-Duboisăveniser ăs ălocuiasc ,ăvoiaăs ăprofiteădeăacestă
prilejăşiăs -şiărevad ăcumnatul.
ChiarăînăziuaăînăcareăFleurissoireăp r seaălocalitateaăPau,ăJuliusăsun ălaăuşaăluiăAnthime.
Fuăintrodusăîntr-unăapartamentăs r c cios,ăformatădinătreiăînc periă— dac ăputemăconsideraăînc pereăoă
c m ru ă improvizat ă şiă întunecoas ă înă careă Veroniqueă fierbeaă celeă cîtevaă legumeă careă alc tuiauă masaă loră
obişnuit .ăUnăhidos reflectorădeămetalăproiectaăluminaăpalid ăceăveneaădintr-oăcurticic ;ăJulius,ă inîndu-şiăp l riaă
înă mîn ă caă s ă n-oă pun ă peă muşamauaă de-oă cur enieă îndoielnic ,ă deă peă oă mas ă oval ,ă şiă stîndă înă picioareă deă
groazaădeăaăseăaşezaăpeăscaunulăacoperitătotăcuăunăfelădeămuşama,ăîlăapuc ăpeăAnthimeădeăbra ăşiăspuse:
— Nuăpute iăr mîneăaici,ădrag ăprietene.
— Pentruăceăm ăcomp timeşti?ăziseăAnthime.ăAuzindu-iăvorbind,ăVeroniqueăveniseăînăgrab :
— Drag ăJulius,ăeăgreuădeăcrezut,ăşiătotuşi,ă sta-iăadev rul,ăc ăînăfa aătuturorăacestorănedrept iăşiăabuzuriă
aleăc rorăvictimeăveziăc ăsîntem,ăelănuăg seşteădecîtăastaădeăspus...
— Cine v-aăîndemnatăs ăveni iălaăMilano?
— P rinteleăAnselme;ăoricum,ănuăputeamăp straăapartamentul din Lucina.
— La ce ne trebuia? spuse Anthime.
— Nu asta-iăproblema.ăP rinteleăAnselmeăv ăf g duiseăoăcompensa ie.ăAăaflatăînăceămizerieălocui i?
— Seăprefaceăc ănuăştie.
— Trebuieăs ăv ăplînge iăepiscopuluiădeăTarbes.
— Anthimeăaăşiăf cutăasta.
— Şiăce-a spus episcopul?
— E un om extraordinar; m-aăîncurajatămultăînăcredin aămea.
— Dar,ădeăcîndăsînte iăaici,ănuăa iăcerutăajutorulănim nui?
— N-amăizbutită s -lă v dă peă cardinalulă Pazzi,ă careăîmiă d duseă oarecareăaten ie,ă şiă c ruiaăi-am scris de
curînd;ăaătrecutăprinăMilano,ădarămi-a transmis prin valet...
— C ăregret ,ădarăc ăoăcriz ădeăgut ăîlăoblig ăs ănuăias ădinăcas ,ăziseăVeronique,ăîntrerupîndu-l.
— Ceămîrş vie!ăTrebuieăs -iăspunemătoateăasteaăluiăRampolla,ăexclam ăJulius.
— Ceă s -iă spunem,ă dragulă meu?ă Eă adev rată c ă nuă preaă avemă cineă ştieă ceă mobile,ă dar nici nu avem
nevoieădeămaiămulte.ăPeăvremeaăcîndăeramăbogat,ăumblamăpeăc iăgreşite;ăeramăunăp c tos;ăeramăbolnav.ăAcum,ă
iat -m ăvindecat.ăAlt dat ăaveamădeăceăs ăm ăplîng.ăŞtiiăbine:ăînşel toareleăbunuriăteăîndep rteaz ădeăDumnezeu.
— Totuşi,ăacesteăbunuriăînşel toareăviăseăcuvin.ăBisericaăv ăînva ăs ăleădispre ui i,ădeăacord,ănuăconsimtă
îns ăcaăeaăs ăv ălipseasc ădeăele.
— Aşa-i,ăspuseăVeronique.ăJulius,ăcîndăteăascult,ăm ăsimtăuşurat .ăResemnareaăluiăm ăumpleădeămînie;ă
nuăpo iăs -lăhot r şti s ăseăapere; s-a l satăjumulităcaăoăp s ruic ,ămul umindu-leătuturorăcelorăceăvoiauăs -iăiaăcîteă
cevaăşiăcareăoăf ceauăînănumeleăDomnului.
— Veronique, mi-eăgreuăs ăte aud vorbind astfel; tot ce se faceăînănumeleăDomnuluiăesteăbine.
— Dac ăg seştiăc ăeăpl cutăs ăfiiătrasăpeăsfoar ...ăşi,ăîntorcîndu-se spre Julius, Veronique zise:
— Îlăauzi?ăMereuăeăaşa;ănuămaiăareăpeăbuzeădecîtăprediciănes rate;ăşi,ăînătimpăceăeuămuncescădinăgreu,
f cîndăcump r turile,ămîncareaăşiăcur enia,ădomnulăciteaz ădinăEvanghelie,ăîmiăspuneăc m ăagităînăzadarăşiăm ă
sf tuieşteăs ăprivescăcriniiădeăpeăcîmp.
— Teăajutăcumăpotămaiăbine,ădragaămea,ăziseăAnthimeăcuăoăvoceăserafic ;ăacum,ăc ăpot,ă i-am propus de
nenum rateăoriăs ăm ălaşiăs ămergălaăpia ăsauăs ăfacămenajulăînăloculăt u.
— Astea nu-s treburiăpentruăb rba i.ăMul umeşte-teăs - iăscriiăpredicileăşiăîncearc ădoarăs ăcape iăpeăeleă
unăpre ămaiăbun.ăApoi,ăpeăunătonădinăceăînăceămaiăiritată(ea,ăalt dat ăatîtădeăsurîz toare),ăzise:
— Eăoăadev rat ăruşine!ăŞiăcîndăteăgîndeştiăcîtăcîştigaălaăLaăDepeche cu articolele lui nelegiuite. Unde
maiăpuiăc ădinăceiăcî ivaăgologaniăpeăcareăi-iăd ăast ziăLeăPelerin,ălas ătreiăsferturiăs racilor.
— E de-aădreptulăunăsfînt!...ăstrig ăJulius,ăconsternat.
— Ah!ăcîtădeătareăm ăenerveaz ăcuăsfin eniaălui!...ăUite,ăştiiăce-i aici? — şiăseăduseăîntr-unăcol ăîntunecată
alăînc periiăşiăaduseăoăcuşc .
— Sîntădoiăşobolaniăc roraădomnulăsavantăle-aăcr pat,ăpeătimpuri,ăochii.
— Vai! Veronique, de ce maiă pomeneştiă deă toateă astea?ă Îiă hr neaiă bine,ă peă vremeaă cîndă f ceamă
experien eă peă ei;ă peă arunciăteă certamă pentruăasta...ă Da,ă Julius,ă peă vremeaă cîndă f ceamă fapteănelegiuite,ă dintr-o
van ăcuriozitateăştiin ific ,ăleăscosesemăochiiăacestorăbieteăanimale;ăacumăamăgrij ădeăele;ăeăfoarteăfiresc.
— Mi-arăpl ceaăcaăBisericaăs ăconsidereălaăfelădeăfirescăs ăfac ăpentruătine,ădup ăceăte-aăorbitătotuşiăînă
felulă sta,ăceeaăceăfaciătuăpentruăşobolani.
— Orbit?ăSpuiăcuvîntulă staăchiarătu?ăM-a luminat, frate; m-a luminat.
— Î iăvorbescădespreăaspectulăpozitivăalălucrurilor.ăStareaăînăcareăteălas ăeste,ădup ămine,ăinadmisibil .ă
Bisericaăşi-aăluatănişteăangajamenteăfa ădeătine!ăTrebuieăs ăşiăleă in ;ăpentruăonoareaăeiăşiăpentruăcredin aănoastr .ă
Apoi,ăîntorcîndu-seăc treăVeronique,ăspuse:
— Dac ăn-a iăob inutănimic,ăadresa i-v ăşiămaiăsus,ăcîtămaiăsus.ăCeăRampolla?ăAmăs -iăprezintăoăplîngereă
chiarăpapei;ăpapei,ăcareăştieădeăconvertireaăta.ăTrebuieăs ăafleăceănedreptateă iăseăface.ăMîineăoăs ăfiuălaăRoma.
— Nuăr mîiălaămas ?ăîndr zniăsâ-lăîntrebeăVeronique.
— Scuza i-m ;ă nuă m ă simtă preaă bineă cuă stomaculă (şiă Julius,ă careă aveaă unghiileă îngrijite,ă seă uit ă laă
degeteleăscurteăşiăgroase,ăp trateălaăvîrf,ăaleăluiăAnthime).ăCîndăm ăîntorcădeălaăRoma,ăoăs ăstauămaiămultăşiăoăs -
iăpovestesc,ădrag ăAnthime,ădespreănouaăcarteăpeăcareăoăscriu.
— Amărecitităînăultimele zile Aerulăîn lţimilor şiăoăg sescămaiăbun ădecîtăprimaăoar .
— Cuă atîtămaiăregretabil!ăEă oă carteă ratat ;ă oă s - iă explică deă ceă cîndă veiă fiă înă stareă saă m ă ascul iă şiă s ă
în elegiăciudateleăpreocup riăceăm ăfr mînt ăacum.ăAmămulteăs - iăspun.ăAtîtăpentru azi.
Se desp r iădeăso iiăArmand-Duboisăurîndu-leăs ănu-şiăpiard speran a.

CARTEA A PATRA
MIRIAPODUL
Şiănuăpotăs -iăaprobădecîtăpeăceiăcareăcaut ,ăsuferind.
PASCAL
I
Amedeeă Fleurissoireă p r siseă localitateaă Pauă cuă cinciă suteă deă franciă înă pung ,ă bani ceă trebuiauă s -i
ajung ă pentruă c l torie,ă înă ciudaă aă totă felulă deă cheltuieliă peă care,ă f r ă îndoial ,ă aveaă s ă fieă silită s ă leă fac ă dină
pricinaăviclenieiăLojei.ăDarădac ănu-iăvorăajungeăbaniiăsauădac ăvaăfiănevoităs -şiăprelungeasc ăşedereaălaăRoma,ă
va puteaăapelaălaăBlafaphas,ăcareăeraăgataăs -iăpun ălaădispozi ieăoămic ăsum .ăDatăfiindăc ăniciăunăomădinăPauănuă
trebuiaăs ăştieăundeăseăduce,ănu-şiăluaseăbiletădecîtăpîn ălaăMarsilia.ăDeălaăMarsiliaălaăRomaăbiletulădeăclasaăaătreiaă
nuăcostaădecîtătreizeciăşiăoptădeăfranciăşiăpatruzeciădeăcentimeăşiăîiăd deaădreptulăs ăseăopreasc ăpeătraseu,ăundeăară
fiăvrut;ăseăgîndeaăs ăprofiteădeăacestădrept,ănuăcaăs -şiăsatisfac ăvreoăcuriozitateădeăaăcunoaşteălocuriăpeăcareănuăleă
maiăv zuse,ăciăpentru a-şiăîmpliniăimperioasa nevoie de somn. Se temea de insomnieămaiămultădecîtădeăorice;ăşi
cum,ăpentruăintereseleă Bisericii,ăeraăimportantăs ăajung ăla Romaăînăform ăbun ,ăînăceleădou ăzileădeădrumănuă
trebuiaăs se scumpeasc ălaăbaniiădeăhotel...ăCeăînseamn ăoămic ăcheltuial pe lîng ăoănoapteăalb ,ăpetrecut ăînă
compartiment,ă f r ă s ă închid ună ochiă şiă stîndă înă mirosurileă grele,ă v t m toareă pentruă s n tateă r spînditeă deă
ceilal iăc l tori; iarădac ăvreunulădintreăei,ădornicăs ăîmprosp tezeăaerul,ăs-arăhot rîăs ădeschid ăfereastra, r ceala
eăgata...ăOăs ădoarm ăprimaănoapteălaăMarsiliaăşiăaădouaălaăGenova,ăîntr-unul dintre hotelurile deloc luxoase, dar
confortabile,ăpeăcareăleăpo iăg siăuşorăprinăpreajmaăg rilor;ăoăs ăajung ălaăRomaăpoimîineăseara.
Deă fapt,ă aceast ă c l torieă îiă pl ceaă şiă seă bucuraă c ,ă înă sfîrşit,ă oă faceă deă unulă singură c ci,ă pîn ă laă ceiă
patruzeciă şiă şapteă deăaniă aiă s i,ă tr iseăîntotdeaunaă subă tutel ,ă escortatăpesteă totă deă so iaă saă sauă deă prietenulă s uă
Blafaphas.ăBineăinstalatăînăcol ulălui,ăzîmbeaămînzeşte,ădorindăs iăseăîntîmpleăcevaăpl cut.ăTotulămerseăbineăpîn ă
la Marsilia.
Aădouaăzi,ăgreşiătrenul.ăCufundatăînălecturaăunuiăghidăBaedekerăpentruăItaliaăcentral ,ăpeăcareătocmaiăîlă
cump rase,ă lu ă altă tren,ă ceă mergeaă spreă Lyon;ă nu-şiă d duă seamaă deă astaă decîtă laă Arles,ă înă clipaă cîndă trenulă
pornise,ăaşaăîncîtăfuănevoităs ămearg ăpîn ălaăTarascon;ădeăaiciătrebuiăs ăseăîntoarc ;ălu ăunătrenăde sear ăcare-l
duseă pîn ă laă Toulon,ă preferîndă s ă r mîn ă aiciă decîtă s ă maiă doarm ă oă noapteă laă Marsilia,ă undeă îlă mîncaser ă
ploşni ele.
Şiă totuşi,ă camera,ă ceă d deaă spreă Cannebire,ănuăar taăr u;ă şiă niciă patul,ăînă careă seă întinseseă cuă deplin ă
încredere,ădup ăce-şlăîmp turiseăhainele,ăîşiănum raseăbaniiăşiăîşiăf cuseărug ciunea!ăPicaădeăsomnăşiăadormiseăpeă
dat .
Ploşni eleă auă obiceiuriă ciudate;ă teă aşteapt ă s ă stingi lumînareaă şiă apoi,ă înă întuneric,ă pornescă peă dat ă
atacul.ăŞiănu atac ălaăîntîmplare;ăseăducădreptăspreăgît,ăpentruăcareăauăoămare precizie; cîteodat ăseăîndreapt ăspreă
încheieturaămîinii;ăuneleăprefer ăgleznele.ăNuăseă ştieăpreaăbineă deă ceăinfuzeaz ăsubăpieleaăcelui care doarme o
subtil ăsubstan ăurzic toareăaăc reiăvirulen ,ălaăcelămaiămicăsc rpinat,ăteăpoateăscoateădinămin i...
Mînc rimeaă ce-l trezi pe Fleurissoireă eraă atîtă deă puternic ,ăîncîtăacestaăaprinseălumînareaă şiă fugiă s ă se
uiteă înă oglind ;ă subă maxilarulă inferioră aveaă oă roşea ă difuz ,ă pres rat ă cuă miciă şiă indistincteă puncteă albe;ă dară
lumînareaăluminaăslab;ăoglindaăeraămurdar ;ăiarăprivireaăluiătulburat ădeăsomn.ăSeăculc ădinănou,ăsc rpinîndu-se
întruna;ă stinseă dină nouă lumînarea;ă oă aprinseă iară dup ă cinciă minute,ă c ciă usturimeaă deveniseă insuportabil ;ă seă
n pustiăînăbaie,ăîşiămuieăbatistaăînăapaădinăcaraf ăşiăşi-oăpuseăpeăloculăinflamat;ăroşea a,ădinăceăînăceămaiăîntins ,ăîiă
ajunseseă acumă pîn ă laă clavicul .ă Amedeeă crezuă c ă s-a îmboln vită şiărostiă oă rug ciune;ă apoiă stinseă înc ă oă dat ă
lumînarea.ăLinişteaăpeăcareăi-oăaduseăr cealaăcompreseiăfuădeăpreaăscurt ădurat ăcaăs ăpoat ăs ăadoarm ădinănou;ă
acum,ălaăsenza iaăgroaznic ădeămîncârimeăseăad ugaăşiăfaptulăc ăîlăjenaăgulerulăumed,ăpeăcareăîlămaiăudaăşiăelăcuă
lacrimileălui.ăDeodat ătres riădeăgroaz :ăl-auămîncatăploşni ele!ăda,ăploşni ele!...ăSeămir ăc ănu-şiăd duseăseamaă
maiă devreme;ă darănuă cunoşteaă acesteă insecteă decîtă dup ă nume,ă şiă — de altfel — cumă ară fiă putută s ă cread ă c ă
efectulăuneiămuşc turiăpreciseăpoateăs ăfieăoăarsur ăatîtădeănedefinit ?ăSeăridic ădinăpatăşiăaprinse,ăpentruăaătreiaă
oar ,ălumînarea.
Plină deă ideiă şiănervosă dină fire,ăîşiă f ceaă despreă ploşni e,ă caămul iă oameni,ătotă felulă deă gînduriă falseă şi,ă
scîrbită laă culme,ă începuă s ă leă cauteă peă trupulă lui;ănuă g siăniciă una;ă gîndiă c ă s-aă înşelată şiă socoti,ă dinănou,ă c -i
bolnav.ăNuăv zuănimicăniciăpeăaşternut;ădar,ăînainteădeăaăseăculcaădinănou,ăîiătrecuăprinăminteăs ăridiceăpema.
Z riătreiăfiin eăminusculeăşiănegricioase, care seăascunser într-oăcut ăaăcearşafului.ăEleăerau!
Puseăluminareaăpeăpatăşiăîncepuăs ăleăurm reasc ăcuăînverşunare;ădesf cuăcutaăşiăg siăcinciăploşni eăpeă
careăneîndr znind,ădeăscîrbâ,ăs ăleăstriveasc ăcuăunghia,ăleăarunc ăînăoalaădeănoapteăşiăf cuăpipiăpe ele.ăCîtevaă
clipeăleăpriviăcuămul umireăşiăcruzimeăcumăseăzbat,ăşi,ădintr-oădat ,ăseăsim iăuşurat.ăSeăculc ădinănouăşiăsufl ăînă
lumînare.
Mînc rimeaă deveniă şiămaiă intens ;ă ap rur ăalteă ploşni e,ă ce-lămuşcar ădeă dataă astaă deă ceaf . Disperat,
aprinse din nouălumînarea,ăseăscul , îşiăscoaseăc maşaăşi-iăcercet ,ăpeăîndelete,ăgulerul.ăPeăcus tur ăz riăfugindă
nişteăimperceptibileăpuncteăroşii;ăleăstriviăpeăpînzaăc m şii,ăpeăcareăl sar ăoăurm ădeăsînge;ănetrebnicele lighioane
erauăatîtădeămici,ăîncîtăîiăveneaăgreuăs ăcread ăc ăerauăploşni e;ădar,ăridicîndădinănouăperna,ădescoperiăunaăuriaş ,ă
cuăsiguran ăc ăeraămamaălor;ăîncurajatădeăizbînd ,ăsurescitatăşiăaproapeăamuzat,ăridic ăperna,ăscoaseăaşternutulăşiă
începuăs ăcercetezeătotulăsistematic.ăAcumăiăseăp reaăc ăpesteătotăvedeănumaiăploşni e;ădarănuăprinseădecîtăpatru;ă
seăculc ădinănouăşiăputuăs ăseăbucureădeăoăor ădeălinişte.
Apoi,ămînc rimileăîncepur ădinănou.ăPorniăînc ăoădat ălaăvîn toare;ădar,ăzdrobitădeăoboseal ,ăseăl s ăînă
voiaălorăşiăobserv ăc ,ădac ănuăte atingeaiădeăea,ăumfl turaăprodus ădeămuşc tur ătreceaădestulădeărepede.ăÎn zori,
ultimeleăploşni e,ăs tule,ăîlăl sar ăînăpace.ăCîndăservitorulădeălaăhotelăveniăs -lătrezeasc ăpentruătren,ăAmedeeăeraă
cufundatăîntr-unăsomnăadînc.
La Toulon avu de-a face cu puricii.ă Cuă siguran ă c -iă aduseseă dină tren.ă Toat ă noapteaă seă sc rpin ,ă
întorcîndu-se de pe o parte peăalta,ăf r ăs ăpoat ădormi.ăÎiăsim eaăalergîndu-i pe la subsioare,ăgîdilîndu-iăşalele,ă
dîndu-iă fioriă înă totă trupul.ă Cumă avea pielea sensibil ,ă pişc turile îiă provocauă umfl turi,ă peă careă le inflama,
sc rpinîndu-seăîntruna.ăAprinseăluminareaădeămaiămulte ori. Se scula,ăîşiăscoteaăc maşaăşiăoăpuneaădinănou,ăf r ă
s ăfiăputut s omoare vreunul; abia de-iăputeaăz riăpentruăoăclip ;ădeăprins, nici vorb ăşi,ăchiarădac ăizbuteaăs -i
apuce,ăcîndăîiăcredeaămor i,ăstrivi i subădeget,ăeiăîşiărec p tauăformaăşiăoăluauădinăloc, s rindăcaăşiăcumănimicănuăs-
arăfiăîntîmplat.ăAjunseseăs ăregrete ploşni ele.ăSeăînfurie,ăşiăenervareaăpricinuit ădeăaceast ăvîn toare zadarnic ăîiă
alung ăsomnul.
Aădouaăzi,ămînc rimileăcontinuar ,ăînătimpăceănoiăgîdil turiăîlăavertizauăc ăn-aăsc patădeăpurici.ăC lduraă
groaznic ăîiăînr ut eaămultăstarea.ăVagonulăeraăplinăochiădeămuncitoriăcareăbeau,ăfumau,ăscuipau,ăghior iauăşiă
mîncauă ună felă deă cîrnată ceă aveaă ună mirosă atîtă deă puternic,ă încîtă luiă Fleurissoireă îiă veni,ă deă maiă multeă ori,ă s ă
vomite.ăNuăîndr zniătotuşiăs ăseămuteădinăacelăcompartimentădecîtălaăgrani ,ătemîndu-seăc ămuncitorii,ăv zîndu-l
c ăurc ăînăaltul,ăvorăb nuiăc ăl-auăderanjat;ăînăcompartimentulăînăcareăurc ,ănimeriăpesteăoădoic ăgras ăcareătocmaiă
schimbaăscuteceleăunuiăbebeluş.ăîncerc ătotuşiăs ădoarm ,ădarăacumăîlăjenaăp l ria.ăEraăoăp l rieăplat ,ădeăpaiăalb,ă
cuăpanglic ăneagr ,ădeăfelulăcelorănumiteăcanotiere.ăCîndăFleurissoireăo ineaăînăpozi iaăobişnuit ,ăborulărigidăîiă
dep rtaă capulă deă perete;ă dac ,ă pentruă aă seă puteaă sprijiniă deă perete,ă îşiă ridicaă pu ină p l ria,ă pereteleă oă aruncaă
înainte;ăcînd,ădimpotriv ,ăîşiăl saăp l riaăpeăspate,ăborulăeiăseăprindeaăîntreăpereteăşiăceaf ,ăiarăînăfa ,ădeasupra
frun ii,ăseăridicaăprecumăoăsupap .ăLu ăhotarîreaăs ăşi-oăscoat ăşiăs -şiăacopereăcapulăcuăfularulăpeăcare,ădeăfricaă
luminii,ăîlăl s ăs -iăcad ăpeăochi.ăPentruănoapteăîşiăluaseăuneleăprecau ii:ădiminea aăîşiăcump raseădinăToulonăoă
cutieăcuăprafădeăomorît insecteleăşi,ăchiarădac -l va costa mult — seăgîndeaăelă-,ăînăsearaăastaănuăvaăezitaăs ăseă
duc ăîntr-unul dinăceleămaiăbuneăhoteluri;ăc ciădac ălaănoapteănuăvaădormiăbine,ăvaăajungeălaăRomaăîntr-o stare
atîtădeăjalnic ,ăîncîtăvaăc deaăvictim ăoric ruiăfrancmasonăivităînăcale.
Înăfa aăg riiădinăGenovaăsta ionauăomnibuzeleăcelorămaiăimportanteăhoteluriădinăoraş;ămerseăspreăunulă
dintreăceleămaiăluxoase,ăf r ăs ăseălaseăintimidatădeăarogan aălacheuluiăcareăseărepeziăs -iăduc ăjalnicaăvaliz ; dar
Amedeeănuăvoiaăs ăseădespart ădeăea;ănu-lăl s ăs ăi-oăpun ăînămaşin ăşiăceruăs ăfieăaşezat ălîng ăel,ăpeăbanchet .ă
Înăholulăhotelului,ăseăsim iăînălargulălui,ăc ciăportarulăvorbeaăfran uzeşte;ănuăseămul umiăs ăcear ă„oăcamer ăfoarteă
bun ”, ci se interes ădeăpre urileăcamerelorăceăiăseăpropuneau,ăfiindăhot rîtăs ănuăg seasc ănimicăpeăplaculăluiăsubă
doisprezece franci.
Cameraă deă şaptesprezeceă franciă pentruă careă seă decise,ă dup ă ceă vizitaseă maiămulte,ă eraă mare,ă curat ă şiă
destulă deă elegant ;ă patul,ă dină aram ,ă înaintaă pîn ă înă mijloculă înc perii;ă eraă atîtă deă impozantă încîtă fieă şiă numaiă
gîndulădeăaăfolosiăunăinsecticidăp reaăoăinsult .ăToaletaăeraăascuns ăîntr-unăfelădeădulapăuriaş.ăDou ăferestreămariă
seădeschideauăspreăoăgr din ;ăAmedee,ăaplecatăspreănoapteaădeăafar ,ăcontempl ăîndelungăfrunzişulănedesluşităşiă
întunecat,ăl sîndăaerulăc ldu ăs -iăpotoleasc ănelinişteaăşiăs -lăîndemneălaăsomn.ăDeasupraăpatuluiăeraăatîrnat ăoă
pînz ăuşoar ,ăceăc deaăcaăoăcea ăpeăceleătreiălaturiălibere;ăînăparteaădinăfa ăoăridicauăcîtevaăşnururiăsub iriăîntr-o
curb ă gra ioas .ă Fleurissoireă recunoscuă oă plas ă împotrivaă în arilor,ă obiectă peă careă seă feriseă întotdeaunaă s -l
foloseasc .
Dup ă ceă seă sp l ,ă seă întinseă fericită înă aşternuturileă proaspete.ă L s ă fereastraă deschis ,ă nuă complet, de
fric ă s ă nuă r ceasc ă şi s ă nu-lă doar ă ochii,ă ciă peă jum tate,ă înă aşaă felă caă aerulă s ă nu-lă izbeasc ă direct;ă îşiă f cuă
socotelileă b neştiă şiă rug ciunileă şiă apoiă stinseă luminaă (luminatulă eraă electrică şiă seă opreaă cuă ajutorulă unuiă
întrerup tor).
Cîndăeraăcît peăceăs ăadoarm ,ăunăbîzîităslabăîiăaduseăaminteăc ănuăavuseseăgrij ăs ănuădeschid ăfereastraă
decîtă dup ă ceă aă stinsă lumina;ă c ciă luminaă atrageă în arii.ă Îşiă amintiă şiă c ă citiseă într-oă carteă c ă trebuieă s -i
mul umimăbunuluiăDumnezeuăc ăa înzestratăaceast ăinsect ăzbur toareăcuăacelăbîzîităspecific,ăce-lăavertizeaz ăpeă
celăceădoarmeăc ăvaăfiăpişcat.ăApoi,ăl s ăv lulăprotectorăînăjos,ădeăjurăîmprejurulăpatului.ă„Laăurma-urmei, e mai
bună sistemulă sta”,ă îşiă spuseă el,ă peă jum tateă adormit,ă „decîtă aceleă miciă conuriă dină iarb ă uscat ă peă care,ă subă
denumireaăbizar ădeăfidibus,ăleăvindeăBlafaphas-tat l;ăleăaprinziăpeăoăfarfurioar ădeămetalăşiăeleăard,ăr spîndindăoă
mareă cantitateă deă fumă narcotic;ă dar,ă înainteă deă aă amor iă în arii,ă îlă asfixiaz ă peă jum tateă peă celă ceă doarme.
Fidibus! Ce nume caraghios! Fidibus...”. Adormise,ăcînd,ădeodat ,ăpeăparteaăstîng ăaănasului,ăsim iăoăpişc tur .ă
Duseămînaălaăloculăcuăpricina;ăşi,ăînătimpăce-şiăpip iaăumfl turaădeăpeănas,ăsim iăalt ăpişc tur :ădeădataăastaălaă
încheieturaămîinii.ă Apoi auziă lîng ă urecheă ună bîzîităr ut cios.ă Ceă groz vie!ă îşiăînchiseseă duşmanulă întreă pînze!ă
Puseămînaăpeăîntrerup torăşiăaprinseălumina.
Da!ă în arulăeraăaici,ăaşezatăsusăpeăv lulăprotector.ăFiindăprezbit,ăAmedeeăîlăvedeaăbine;ăeraăsub ireăpîn ă
laă absurdă şiă st teaă proptită peă patruă picioare,ă îndoindu-şiă spreă spateă ultimaă perecheă deă l bu e,ă lungiă şiă parc ă
buclate;ă ceă obraznic!ă Amedeeă seă ridic înă picioareă peă pat.ă Dară cumă s ă striveştiă insectaă peă v lulă mişc toră şi
vaporos?... Fie ce-oăfi!ăloviăcuălatulămîiniiăatîtădeătareăşiăde repede,ăîncîtăcrezuăc ăaăruptăplasa.ăCuăsiguran ăc ăl-a
nimerit;ăc ut ăcuăprivireaăcadavrul;ănuăv zuănimic;ădarăsim iăoănou pişc tur ălaăgenunchi.
Atunci,ăcaăs -şiăprotejezeăcîtămaiăbineătrupul,ăseăb g ădinănouăînăpat;ăr maseăvreunăsfertădeăor ăcaăn uc,ă
neîndr znindăs ăsting lumina.ăApoi,ăoarecumăsigurăc ăaăsc patădeăprimejdie,ănemaiv zîndăşiănemaiauzindăvreună
duşman,ăoăstinse.ăDarăbîzîitul începuădinănou.
Scoaseăunăbra ,ă inîndu-şiămînaăînăapropiereaăfe eiăşi,ădinăcîndăînăcînd,ăatunciăcîndăiăseăp reaăc ăunulăiăs-a
aşezatăpeăfrunteăsauăpeăobraz,ăîiăaplicaăoăpalm ăzdrav n .ăDar,ăîndat ădup ăasta,ăauzeaădinănouăbîzîitul insectei.
Dup ăcareăîiăveniăideeaăs -şiăacopereăcapulăcuăfularul,ăceeaăceăîiămicşor ămultăvoluptateaădeăaărespira,ă
dar nu-l feri de-oăpişc tur ăpeăb rbie.
în arul,ăghiftuit,ăseălinişti;ăoricum,ăAmedee,ădoborîtădeăsomn,ăîncet ăs -lămaiăaud ;ăîşiăscoaseăfularulăşiă
acumă dormea,ă sc rpinîndu-seă întruna.ă Aă douaă ziă diminea a,ă nasulă luiă acvilină sem naă cuă nasulă unuiă be ivan;ă
umfl tura de la genunchi era precumăfloareaăunuiăcui,ăiarăceaădinăb rbieăar taăcaăunăvulcan;ăapel ălaăserviciileă
b rbierului,ălaăcareăseăduseăs ăseărad ăînainteădeăaăp r siăGenova,ăcaăs ăajung ălaăRomaăcuăoăînf işareădecent .
II
LaăRoma,ăpeăcîndăz boveaăînăfa aăg riiăcuăvalizaăînămîn ,ăatîtădeăobosit,ădeădezorientatăşiădeăz p cităîncîtă
nuăputeaăluaăniciăoăhot rîreăşiănuămaiăaveaăputereădecîtăs ărefuzeăpropunerileăportarilor de la hoteluri, Fleurissoire
avuănoroculăs ăîntîlneasc ăun facchino [hamal (it.)] ce vorbeaăfran uzeşte.ăBaptistinăeraăunătîn răcuăprivirea vie
careăseăn scuseăînăMarsilia şiăc ruiaănu-iăd duser ăînc ătuleiele;ărecunoscîndăînăFleurissoireăoă ar ,ăse oferiăs -l
conduc ăşiăs -i poarte valiza.
Totă timpulă drumului,ă Fleurissoireă studiaseă cuă înverşunare ghidul Baedeker. Un fel de instinct, de
presim ire,ădeăavertismentăinteriorăschimb ădirec iaăpioaselorăsaleăgînduri,ăceăl sar ăVaticanulădeoparteăcaăs ăseă
concentreze pe castelul Sânt’ Angelo,ă vechiulă Mausoleuă ală luiă Hadrian,ă vestitaă temni ă ce,ă înă celule tainice,
ad postiseăodinioar ămul iăprizonieriăiluştriăşiăcare,ădup ăcumăseăspune,ăesteălegat ădeăVaticanăprintr-un coridor
subteran.ă Priviă planulă oraşului. „Trebuieă s -miă g sescă oă locuin ă aici”,ă hot rîă el,ă punîndă ar t torulă peă cheiulă
Tordinona,ă înă fa aă casteluluiă Sânt’ Angelo.ă Şi,ă printr-oă întîmplareă providen ial ,ă acestaă eraă tocmaiă cartierulă înă
careă voiaă s -lă duc ă Baptistin;ă nuă chiară peă chei,ă careă — la drept vorbind — nu-iă decîtă oă şosea,ă ciă înă imediataă
apropiere, pe Via dei Vecchierelli (altfel spus stradaă B trîneilor), adic ,ă pornindă deă peă Ponteă Umberto,ă aă treiaă
strad ,ă ceă seă termin ăîntr-oă fund tur ;ă ştiaă aiciă oă cas ă liniştit ă (deă laă ferestre,ă dac ă teăaplecaiă pu in,ă puteaiăz riă
Mausoleul),ăundeănişteădoamneăfoarteăbinevoitoareăvorbescătoateălimbile şiăunaădintreăeleămaiăalesăfranceza.
— Dac ădomnulăeăobosit,ăputemăluaăoătr sur ;ăeădeparte...ăDa,ăaerulăeămaiăreceăînăsearaăasta;ăaăplouat;ă
pu inămersăpeăjos,ădup ăunădrumăatîtădeălung,ăfaceă bine...ăNu,ăvalizaănu-iăpreaăgrea;ăoăs ăv-oăducăpîn ăacolo...
Pentruăprimaăoar ălaăRoma!ăNuăcumva domnul vine de la Toulouse?... Nu;ădeălaăPau.ăArăfiătrebuităs ărecunosc
accentul.
Mergeau vorbindu-şiă astfel.ă Oă luar ă peă viaă Viminale;ă apoiă peă viaă Agostinoă Depretis,ă ceă uneşteă viaă
Viminaleă cuă Pincioă apoi,ă luînd-o pe via Nazionale,ă ajunser ă laă Corso,ă undeă traversar ;ă deă aiciă intrar ă într-un
labirintădeăstr du eăf r ănume.ăValiza nuăeraăatîtădeăgreaăîncîtăs -lăîmpiediceăpeăBaptistinăs ămearg ăfoarteărepede,ă
aşaăc ăFleurissoireăseă ineaădup ăelăcuăgreutate;ăalergaăcuăpaşiăm run iăînăspateleălui,ăfrîntădeăoboseal ăşiătopitădeă
c ldur .
 — Amăajuns,ăspuseăînăsfîrşităBaptistin,ătocmaiăcîndăAmedeeăvoiaăs -iăcear ăîndurare.
Strada,ăsauămaiăbineăzisăstr du aăVecchierelli,ăeraăatîtădeăîngust ăşiădeăîntunecat ,ăîncîtăFleurissoireăseă
hot rîăcuăgreuăs ăseăaventurezeăpeăea.ăBaptistinăintrase,ăpeăparteaădreapt ,ăînăaădouaăcas ,ăaăc reiăpoart ăseăaflaălaă
cî ivaămetriădeăchei;ăchiarăatunciăFleurissoireăv zuăcumăieseădinăcas ăunăbersagliere;ăuniformaăelegant ,ăpeăcareăoă
remarcaseă înc ădeă laă grani ,ă îlă linişti;ă c ciăaveaă încredereă înăarmat .ă F cuă cî ivaă paşiăînainte.ă Peă pragă ap ruă oă
doamn ăcareăîiăsurîseăcuăunăaerăbinevoitor;ăera,ădup ăcumăp rea,ăpatroanaăhanului.ăPurtaăunăşor ădeăsatinănegru,ă
br riăşiăoăpanglic ădeătaftaăalb struieăînăjurulăgîtului;ăîşiăpurtaăp rulănegruăprecumăc rbuneleăadunatăînăvîrfulă
capului,ăîntr-oăadev rat ăconstruc ie,ăsus inut ădeăunăpiepteneăuriaşădeăos.
— Valizaă i-aă fostă urcat ă laă etajulăalătreilea,ăîiă spuseă eaă luiă Amedeeă care,ă înă aceast ă tutuiala,ă v zuă ună
obiceiăitalienescăsauăoăinsuficient ăcunoaştereăaălimbiiăfranceze.
— Grazia [corect: grazie]! r spunse,ă laă rîndulă lui,ă surîzînd.ă Grazia! Astaă însemnaă mulţumesc şiă eraă
singurulăcuvîntăitalienescăpeăcareăştiu s -lăspun ă(cîndămul umeaăuneiădoamne,ăconsideraăc ăe politicosăs -lăpun ă
la feminin).
Urc ,ărespirîndădinăgreuăşiăf cîndu-şiăcurajălaăfiecareăpalier,ăc ciăeraăsfîrşitădeăoboseal ăiarăscaraăaceeaă
sordid ăîlăaduceaălaădisperare.ăPaliereleăseăsuccedauădup ăcîteăzeceătrepte,ăscaraăurcîndăşov ielnicăşiăcotindăde trei
oriăpîn ălaăfiecareăetaj.ăDeăplafonulăprimuluiăpalier,ăînăfa aăintr rii,ăeraăatîrnat ăoăcolivieădeăcanariăpeăcareăoăputeaiă
vedeaădinăstrad .ăPeăpalierulăalădoilea,ăoăpisic ărîioas ătîrîseăunărestădeăpeşteăpeăcareăseăpreg teaăs -lăm nînce.ăPeă
cel de-alătreileaăpalierăd deauătoaletele;ăprinăuşaălargădeschis ăseăvedea,ăal turiădeăscaunulăclosetului,ăunăvasădeă
form ăînalt ,ădinălutăgalben,ădinăcaliciulăc ruiaăieşeaăcoadaăuneiăm turi;ăpeăacestăpalierăAmedeeănuăseăopriăniciăoă
clip .ăLaăprimulăetaj,ăfumeg iaăoălamp ăcuăgaz,ălîng ăoăuş ăcuăgeamăpeăcareăeraăscris,ăcuălitereăşterse,ăcuvîntulă
Salone;ădarăînc pereaăeraăîntunecat :ăprinăgeam,ăAmedeeăz riăoăoglind ăcuăramaăaurit ăaşezat ăpeăpereteleădină
fa .
Ajunsese la cel de-alăşapteleaăpalier,ăcîndăunămilitar, de data asta un artilerist — ceăieşeaădintr-una din
camereleădeălaăetajulăalădoileaăşiăcoboraăfoarteărepedeă — seăloviădeăel,ăîlăsprijiniăs ănuăcad ,ămurmur ,ărîzînd,ă
cîtevaăvorbeădeăscuz ăînăitalieneşteăşiătrecuămaiădeparte.ăFleurissoireăp reaăbeatăşi,ăde oboseal ,ăseă ineaăcuăgreuă
peăpicioare.ăDac ăîntîlnireaăcuăprimaăuniform ăîiăd duseăunăsentimentădeăsiguran ,ăîntîlnireaăcuăaădouaăîiăstrecur ă
înăsufletămaiăcurîndăoănelinişte.
„Militariiă ştiaăorăs ăfac ăscandal,ăîşiăspuseăel.ăDinăfericire,ăcameraămeaăesteălaăetajulăalătreilea;ăpreferăs -
i am dedesubt”.
Nu trecuse bine de cel de-ală doileaă etaj,ă cîndă oă femeieă într-oă rochieă deă cas ,ă descheiat ă şiă cuă p rulă
despletit,ăstrig ădup ăel,ăvenindăînăfug ădinăfundulăculoarului.
„M ăiaădreptăaltcineva”,ăîşiăziseăAmedeeăşiăseăgr biăs ăurce,ăîntorcîndăprivireaăpentruăcaăfemeiaăs ănuăseă
simt ăstingherit ăc ăaăsurprins-oăpeăjum tateădezbr cat .
Laăetajulăalătreileaăajunseăfrîntădeăoboseal ;ăaiciăîlăreg siăpeăBaptistin;ăvorbeaăînăitalian ăcuăoăfemeieădeă
vîrst ăincert ăcareăîiăamintiăfoarteăbine,ădeşiăeraămaiăpu inăgras ,ădeăbuc t reasaăfamilieiăBlafaphas.
— Valizaădumneavoastr ăseăafl ălaănum rulăşaisprezece,ăaătreiaăuş .ăCîndătrece i,ăfi iăatentălaăg leataădeă
pe culoar. Am pus-oăafar ăpentruăc ăcurge,ăîiăexplic ăfemeia,ăpeăfran uzeşte.ăUşaădeălaăcameraăşaisprezeceăeraă
deschis ;ăpeăoămas ăardeaăoălumînareăceăluminaăînc pereaăşiăaruncaăoăraz ăpeăcoridorulăunde,ăînăfa aăuşiiădeălaă
cameraăcincisprezece,ăînăjurulăuneiăg le iădeămetal,ăstr luceaăpeăcimentăoăb ltoac ,ăpesteăcareăFleurissoire trebui
s ă sar .ă Înăaerăpluteaă unămirosă acru.ă Valizaă eraă aici,ălaă vedere,ă peă ună scaun.ă Deă îndat ă ceă ajunseă înă atmosferaă
sufocant ădinăcamer ,ăAmedeeăfuăcuprinsăde-oăame eal ăşi,ăzvîrlindu-şiăpeăpatăumbrela,ăşalulăşiăp l ria,ăseăarunc ă
într-un fotoliu.ăFrunteaăîiăşiroiaădeăsudoare;ăcrezuăc ăiăs-aăf cutăr u.
— DoamnaăCarolaăvorbeşteăfran uzeşte,ăziseăBaptistin.ăIntrar ăamîndoiăînăcamer .
— Deschideăpu inăfereastra,ăsuspin ăFleurissoire,ăincapabilăs ăseăridice.
— Oh,ăcîtăeădeăcald!ăspuseădoamnaăCarolaăştergîndu-şiăfa aăpalid ăşiătranspirat ăcuăoăbatistu ăparfumat ă
pe care o scoase din corsaj.
— S -lăîmpingemălîng ăfereastr .
Ridicar ă fotoliulă înă careă Amedeeă nu-şiă puteaă ineă bineă echilibrul,ă fiindă peă treiă sferturiă leşinat,ă şiă îlă
aşezar ăînăaşaăfelăîncîtăacestaăs ărespire,ăînăloculăduhorilorădeăpeăculoar,ămirosurile pl cuteăşiăvariateăaleăstr zii.ă
Darăr coareaăîlăînvior .ăScotocindăînăpung ,ăscoaseăhîrtiaădeăcinciălireăpeăcareăoăpreg tiseăpentruăBaptistin:
— Î iămul umescămult.ăAcum,ăteărog,ălas -m .
— Nuătrebuiaăs -iădaiăatîtădeămult,ăspuseăCarola.ăAmedeeălu aceast ătutuialaădreptăunăobiceiăitalienesc;ă
acum, singurulăluiăgîndăeraăs ăseăculce;ădarăCarolaănuăp reaădelocădispus ăs ăplece;ăatunci,ădinăpolite e,ăAmedeeă
zise:
— Vorbi iăfran uzeşteălaăfel deăbineăcaăoăfran uzoaic .
— Nu-iădeămirare;ăsîntădinăParis.ăDarădumneata?
— Euăsîntădinăsud.
— Ghicisem.ă Cîndă v-amă v zut,ă mi-am spus: acest domn trebuieă s ă fieă dină provincie.ă Sînte iă înă Italiaă
pentruăprimaăoar ?
— Pentruăprimaăoar .
 — A iăvenităpentruăafaceri.
— Da.
— Roma-iăfrumoas .ăSîntăaiciămulteălucruriăceămerit ăs ăfie v zute.
— Da...ăDarăînăsearaăastaăsîntăpu inăcamăobosit,ăîndr zniăelăs ăspun ;ăşi,ăcaăşiăcumăarăfiăvrut s ăseăscuze:ă
Sîntăpeădrumădeătrei zile.
— Pîn ăaiciăeăunădrumălung.
— Şiăn-am dormitădeătreiănop i.
Laă acesteă cuvinte,ă doamnaă Carola,ă cuă aceaă subit ă familiaritateă italieneasc ă ce-lă uimeaă înc ă peă
Fleurissoire,ăexclam ,ăapucîndu-lădeăb rbie:
— Ştrengarule!
Acestăgestăîlăf cuăpeăAmedeeăs ăroşeasc ăşi,ăcaăs ăînl tureăpeădat ăoriceăinsinuare,ăîiărelat ăînăam nuntă
povesteaăcuăpuricii,ăploşni eleăşiă în arii.
— Aici n-oăs ăîntîlneştiănimicădeăfelulă sta.ăVeziăcîtăeădeăcurat!
— Da;ăsperăs ădormăbine.
Dară eaă totă nuă pleca.ă Amedeeă seă ridic ă cuă greutateă dină fotoliu,ă îşiă duseă mînaă laă nasturiiă deă laă hain ă
încercîndăs ăseădescheieăşiăîndr zniăs ăspun :
— Credăc ăamăs ăm ăculc.
DoamnaăCarolaăîn eleseăstingherealaăluiăFleurissoire.
— V dăc ăvreiăs ăteălasăsingur,ăspuseăeaăcuătact.
Deă îndat ă ce-oă v zuă plecat ,ă Fleurissoireă întoarseă cheiaă înă broasc ,ă îşiă scoaseă c maşaă deă noapteă dină
valiz ă şiă seă culc .ă Dară probabilă c ă închiz toareaă eraă stricat ,ă c ciă nuă apucaseă s ă sufleă înă lumînare,ă cîndă fa aă
Carolei,ăsurîz toare,ăap ruădinănouăînăuşaăîntredeschis ,ăchiarăînăspateleăpatului,ăfoarteăaproapeădeăpat...
Dup ăoăor ,ăcîndăseătrezi,ăCarolaăz ceaălîng ăel,ăgoal ,ăculcat ăînăbra eleălui.
Îşiăscoaseădeăsubăeaăbra ulăstîngăşiăseădep rta.ăEaădormea,ăînc pereaăeraăinundat ădeăoălumin ăslab ăceă
veneaădinăstrad ăşiănuăseăauzeaădecîtărespira iaăegal ăaăfemeii.ăAmedeeăFleurissoire,ăcareăsim eaăînăîntregătrupulăşiă
înă sufletă oă lîncezeal ă stranie,ă îşiă scoaseă picioareleă slabeă dină aşternută şi,ă aşezată peă margineaă patului,ă începuă s ă
plîng .
Lacrimileăîiăsp lauăfa a,ăprecumăsudoarea,ăamestecîndu-se cu praful din tren; curgeau f r ăzgomot,ăf r ă
oprire,ăînămiciăvaluri,ădinăstr fundulăs u,ăcaădintr-unăizvorăascuns.ăSeăgîndiălaăAmicaăşiălaăBlafaphas.ăAh!ădac ăl-
ară puteaă vedea!ă Niciodat ă nuă vaă maiă îndr zniă s -şiă reiaă loculă lîng ă ei...ă Apoiă seă gîndiă la misiuneaă luiă sfînt ,ă
compromis ...ăgemea,ăşoptind:ă„Gata!ăNuămaiăsîntădemn...ăAh!ăS-a terminat! S-a terminat totul!”.
Ciudatele saleăsuspineăoătrezir ăpeăCarola.ăÎnăgenunchi,ălaăpicioareleăpatului,ăAmedeeăîşiăloveaăpieptulă
slabăcuăpumnii,ăşiăCarola,ăuluit ,ăîlăauziăcumăcl n neădinădin i şiărepet ăprintreăhohoteădeăplîns:
— S ăseăsalvezeăcineăpoate!ăBisericaăseăpr buşeşte...ăPîn ălaăurm ,ănemaiîndurîndu-iăvaietele,ăîlăîntreb :
— Dar ce te-aăapucat,ăbietulădeătine?ăAiăînnebunit?ăSeăîntoarseăspreăeaăşiăzise:
— V ărog,ădoamn ăCarola,ăl sa i-m ...ăTrebuieăneap ratăs ăr mînăsingur.ăOăs ăv ăv dămîineădiminea .
Apoi, cum, la urma-urmei,ănuăeraăsup ratădecîtăpeăel,ăAmedeeăoăs rut ăcuăblînde eăpeăum r.
— Ah,ăniciănuăştiiăcîtăeădeăgravăceeaăceăamăf cutăacum!ăNu,ănu!ăNu,ănuăştii.ăŞiăn-aiăs ăştiiăniciodat !
III
Sub numele pompos de Cruciada pentru eliberarea Papei, oă organiza ieă deă escrociă îşiă întindeaă
ramifica iileătenebroaseăîn multeăp r iăaleăFran ei;ăProtos,ăfalsulăcanonicădinăVirmontal,ănu era singurul agent al
ei,ădup ăcumăcontesaădeăSaint-Prix nu era singuraăpersoan ăce-iăc zuseăvictim .ăDeăasemenea,ănuătoate victimele
ar tauăaceeaşiăbun voin ăşiănuăto iăagen iiăaceeaşi dib cie.ăChiarăşiăProtos,ăvechiulăprietenăalăluiăLafcadio,ădup ă
ce opera,ă trebuiaă s ă fieă mereuă cuă b gareă deă seam ;ă tr iaă cuă teama continu ă c ă clerul,ă adev ratulă cler,ă vaă aflaă
despreăaceast escrocherieăşi,ădeăaceea,ăpentruăa-şiăascundeăfaptele,ăcheltuiaătot atîtaăingeniozitate,ăcîtăşiăpentruăaă
faceăs ăînaintezeăafacerea;ădar era înzestratăadmirabilăşiăfoarteăbineăsecondat;ăînăîntreagaăband (care se numea
Miriapodul)ădomneauăceleămaiăminunateăîn elegereăşiădisciplin .
Aflîndă deă laă Baptistin,ă chiară înă aceeaşiă sear ,ă deă sosirea str inului,ă şiă oarecumă alarmată deă vesteaă c ă
acesta venea din Pau, Protos,ăchiarăaădouaăzi,ălaăşapteădiminea a,ăseăduseălaăCarola.ăEaăeraăînc ăînăpat.
Informa iileă peă careă leă primiă deă laă ea,ă relatareaă confuz ă aă celoră petrecuteă înă cursulă nop ii,ă felulă cumă
femeiaăîiădescriseăteamaăpelerinuluiă(aşaăîiăziceaăeaăluiăAmedee),ăprotesteleăşiălacrimileăsaleănu-iămaiăl sau nici o
îndoial .ăEraălimpedeăc ăpredicaăpeăcareăoă inuseălaăPauăd deaăroade;ădarănuătocmaiăroadele pe care le-ar fi dorit
Protos;ătrebuiaăs -lă in ăsubăobserva ieăpeăacestăcruciatănaivăcare,ăprinămişc rileăsaleăstîngace,ăputeaăs -i dea de
gol...
— Haide!ăLas -m ăs ătrec,ăîiăspuseăbruscăCarolei.
Acesteă vorbeăarăputeaăs ăpar ăciudate,ăc ciăCarolaăst teaăculcat ăînăpat;ădarălucrurileăbizareănuăerauă oă
piedic ăînăcaleaăluiăProtos.ăPuseăunăgenunchiăpeăpat,ăîlătrecuăpeăcel laltăpeădeasupraătrupuluiăfemeiiăşiăseăîntoarseă
cuăatîtaădib cieăîncît,ăîmpingîndăpu inăpatul,ăajunse,ăîntr-oăclip ,ăîntreăpatăşiăperete.ăCuăsiguran ăc ăfemeiaăeraă
obişnuit ăcuăaceast ămanevr ,ăc ciăîlăîntreb ăcuăsimplitate:
— Ceăvreiăs ăfaci?
 — S ăm ădeghizezăînăpreot,ăîiăr spunseăProtos, la fel de simplu.
— Vreiăs ăieşiăpeăparteaăasta?
Protosăst tuăoăclip ăpeăgînduriăşiăapoiăzise:
— Ai dreptate; e mai firesc.
Seăaplec ăşiădeschiseăoăuş ăsecret ,ăascuns ăînătencuial ăşi atîtădeăjoas ăîncîtăpatulăoăascundeaăcomplet.ă
Cîndătrecuăpeăsubăuş ,ăCarolaăîlăapuc ădeăum r:
— Ascult ,ăîiăziseăeaăcuăunăfelădeăgravitate;ănuăvreauăs -iăfaciăniciăunăr uăacestuiăom.
— Doară i-amăspusăc ăm ătravestescăînăpreot!
Deăîndat ăceăProtosădisp ru,ăCarolaăseăridic ăşiăîncepuăs ăseăîmbrace.
Nuăştiuăpreaăbineăceăs ăgîndescădespreăCarolaăVenitequa.ăStrig tulăpeăcare-lăscoseseăm ăfaceăs ăcredăc ă
sufletulă eiă nuă esteă cuă totulă corupt.ă Uneori,ă chiară înă mijloculă abjec iei,ă putemă descoperiă dintr-odat ă bizareă şiă
delicateăsentimente,ăaşaăcumăoăfloareăcaăazurulăpoateăs ăcreasc ăpeăo gr mad ădeăgunoi.ăSupus ăşiădevotat ădină
fire,ăCarola,ăcaăatîteaăalteăfemei,ăaveaănevoieădeăunăst pîn.ăP r sit ădeăLafcadio,ăporniseăpeădat ,ădinăciud ăşiădină
dorin ădeăr zbunare,ăînăc utareaăprimuluiăeiăamant,ăProtos.ăCarolaăcunoscuădinănouătotăfelulăde momente grele,
c ciăProtos,ădeăîndat ăce-oăîntîlni,ăîncepuăs ăseăpoarteăcuăeaălaăfelădeăr uăcaăşiăînainte.ăC ciăluiăProtosăîiăpl ceaăs ă
domine.
Unăaltăb rbatădecîtăProtosăarăfiăputut-oăajutaăpeăaceast ăfemeieăs -şiăschimbeăfelulădeăvia .ăDarăpentruă
asta arăfiătrebuitămaiăîntîiăs ăşiăvreaăs ăoăfac .ăDimpotriv ,ăaiăfiăzisăc ăProtosăîşiăpropuseseăs-oăcoboareăşiămaiăjos.ă
Amăv zutăceăserviciiăruşinoaseăîiăcereaăacestăbandit;ălaădreptăvorbind,ăp reaăc ăeaăiăseăsupuneăf r ăs -iăopun ăpreaă
mult ă rezisten ;ă dar,ă adeseori,ă primeleă tres ririă aleă unuiă sufletă careă seă împotriveşteă sor iiă saleă josniceă nuă sîntă
perceputeă niciă m cară deă elă însuşi;ă tainicaă r zvr tireă nuă ieseă laă iveal ă decîtă mul umit ă iubirii.ă Oareă Carolaă seă
îndr gostiseă deă Amedee?ă Ară fiă greuă s ă sus inemă asta;ă dar,ă înă contactă cuă puritatea lui, sufletul ei corupt se
emo ionase;ăşiăstrig tulădespreăcareăamăvorbităîiă îşniseăcuăsiguran ădinăinim .
Protosăintr ădinănouăînăînc pere.ăNu-şiăschimbaseăcostumulă ineaăînămîn ănişteăboarfeăpeăcareăleăpuseăpeă
scaun.
— Ce-i?ăîlăîntreb ăea.
— M-amăgînditămaiăbine.ăMaiăîntîiătrebuieăs ătrecăpeălaăpoşt şiăs -iăcercetezăcoresponden a.ăN-oăs ăm ă
schimbădecîtălaăprînz. D -mi oglinda.
Seă apropieă deă fereastr ă şi,ă aplecată pesteă oglind ,ă îşiă potriviă oă perecheă deă must iă castanii,ă pu ină maiă
deschiseălaăculoareădecîtăp rul,ătunseăscurt.
— Cheam -l pe Baptistin.
Carolaăeraăaproapeăîmbr cat .ăSeăduseăşiătraseădeăoăsfoar ,ălîng ăuş .
— i-amăspusăc ănuăvreauăs ăteămaiăv dăcuăbutoniiă ştia.ăSîntăpreaăb t toriălaăochi.
— Ştiiăbineăcineămiăi-a dat.
— Tocmai de asta.
— Eştiăgelos?
— Proasto!ăBaptistinăcioc niălaăuş ăşiăintr .
— ine,ăîiăziseăProtos,ăar tîndu-iăpeăscaunăhaina,ăgulerulăşiăcravata,ăpeăcareăleăaduseseădeădincoloădeăuş .ă
î iăveiăînso iăclientulăprinăoraş.ăEuănuăteăvoiăîntîlniădecîtăpeăsear .ăNu-l pierde din ochi.
Amedee s-a dus la Biserica San Luigi-dei-Francesi,ăs ăseăconfesezeăSfîntuluiăPetru,ăaăc ruiăstatur ăuriaş ă
îlăzdrobea.ăBaptistinăîlăconduse;ătotăelăl-aădusăapoiălaăpoşt .ăCumăeraădeăaşteptat,ăorganiza iaăMiriapodulăaveaăaici
oameniiăeiădeăîncredere.ăMicu aăcarteădeăvizit ădeăpeă valiz ăîiădezv luiseălui Baptistin numele lui Fleurissoire;
Baptistin i-l spusese lui Protos; acesta,ăprinăintermediulăunuiăfunc ionarăbinevoitor,ăpuseseămîna pe o scrisoare de
la Amica, pe care o citiăf r ăniciăunăscrupul.
— Ceăciudat!ăexclam ăFleurissoireăcînd,ăoăor ămaiătîrziu,ăveniăşi elăs -şiăcear ăscrisorile.ăFoarteăciudat!ă
S-arăp reaăc ăpliculăaăfostădeschis.
— Aiciăasemeneaălucruriăseăîntîmpl ăadeseori,ăziseăflegmaticăBaptistin.
Din fericire, Amica,ăprudent ,ănuăf ceaădecîtăcîtevaăaluziiăfoarteădiscrete.ăDeăaltfel,ăscrisoareaăeraăfoarteă
scurt ;ă eaă îiă recomandaă luiă Amedee,ă inîndă seamaă deă sfaturileă abateluiă Mure,ă caă „înainteă deă aă încercaă s ă fac ă
ceva”,ăs ăseăduc ălaăNeapoleăs -lăîntîlneasc ăpe cardinalul San-FeliceăS.B..ăNiciăc ă i-aiăfiăpututădoriănişteătermeniă
maiăvagiăşiămaiăpu inăcompromi tori.
IV
Înă fa aă Mausoleuluiăluiă Hadrian,ănumită şiă castelulă Sânt’ Angelo, Fleurissoire trecu printr-oă întîmplareă
nefericit .ăUriaşulăedificiuăseăîn l aăînămijloculăuneiăcur iăinterioare,ăînăcareăpubliculănuăaveaăvoieăs ăintreăşiăînă
careă nuă puteauă p trundeă decîtă c l toriiă cuă bileteă speciale.ă Eraă indicată chiară şiă faptulă c ă aceştiaă trebuiauă s ă fieă
înso i iădeăunăpaznic...
Acesteă precau iiă excesiveă confirmau b nuielileă luiă Amedee,ă f cîndu-lă totodat ă s ă vad ă extraordinaraă
dificultateăaăcelorăîntreprinse.ăFleurissoire,ăcareăsc pase,ăînăsfîrşit,ădeăBaptistin,ăr t ceaăpeăcheiulăaproapeăpustiu,ă
laăacestăsfîrşitădeăzi,ămergîndăde-a lungulăziduluiăexteriorăceăap raăcastelul.ăCuăsufletulătristăşiădescurajat,ătreceaăşiă
iarătreceaăprinăfa aăpoduluiămobilădeălaăintrare; apoiăseăîndep rtaăpîn ăpeămalulăTibruluiăşiăîncerca,ăpesteăacest
primăzid,ăs ăz reasc ăceăseăafl ăîn untrulăcur ii.
Nuăd duseăaten ieăunuiăpreotă(la Romaăsîntăatîtădeămul i!)ăşiănuădeparteădeăel,ăst teaăaşezatăpeăoăbanc ăşiă
p reaăcufundatăîn ziarulălui,ădarăcareăîlăurm reaădeămult.ăRespectabilulăpreotăavea p rulălung,ăbogatăşiăargintiu;ă
pieleaăfe ei,ătîn r ăşiăproasp t ,ăsemnăalăuneiăvie iăcurate,ăcontrastaăcuăvîrstaăluiăînaintat .ăChiar şiănumaiădup ă
figur ăputeaiăs - iădaiăseamaăc ăeăpreot,ăiarădup ăoăanumit ădecen ăce-lăcaracteriza,ăc ăeăpreotăfrancez.ăPeăcîndă
Fleurissoireă treceaă pentruă aă treiaă oar ă prină fa aă b nciiă lui,ă abatele seă ridic ă brusc,ă veniă laă elă şi,ă cuă oă voceă
tînguitoare,ăîiăspuse:
— Ceăbine!ăDeciănuăsîntăsingur!ăŞiădumneavoastr ăîlăc uta i...
Dup ăceărostiăacesteăcuvinte,ăîşiăascunseăobrazulăînămîiniăşiăizbucniăînăhohoteădeăplîns.ăApoi,ărevenindu-
şi,ăexclam :
— E imprudent! Da, foarte imprudent! Ascunde- iă lacrimile!ă În buş - iă suspinele!...ă Şi,ă luîndu-l pe
Amedeeădeăbra ,ăîiăzise:
— S ăplec mădeăaici,ădomnule;ăsîntemăurm ri i.ăCredăc ăemo iaăpeăcareănuămi-am putut-o ascunde a fost
observat .
Amedeeămergea,ăuluit,ăînăurmaălui. Îndr zni,ăînăsfîrşit,ăs -lăîntrebe:
— Darăcumădeăa iăghicitădeăceăm ăafluăaici?
— Deaă Domnulă caă numaiă mieă s -miă fieă îng duită s ă v dă asta!ă Dară cumă v ă închipui iă c ă nelinişteaă
dumneavoastr ăşiăprivirileătristeăcuăcareăcerceta iălocurileăacesteaăputeauăs ănuăfieăobservate de cel care, de trei
s pt mîniăîncoace,ăvineăaiciăziăşiănoapte?ăVai,ădomnule!ăDeăîndat ăceăv-amăv zut,ănuăştiuăceăpresim ireăşiăsemnă
trimis de cer m-auăf cutăs ărecunoscăînădumneavoastr ăunăsufletăfrate...ăAten ie!ăvineăcineva.ăDoamne,ălua i-v ăună
aerănep s tor.
Unăvînz torădeălegumeăveneaăpe chei din sens invers. Dintr-odat ,ăcaăşiăcumăarăfiăcontinuatăoăfraz ,ăf r ă
s -şiăschimbeătonul,ădarăcuămaiămareăînsufle ire,ăpreotulăspuse:
— Iat ă deă ceă acesteă ig riă Virginia,ă atîtă deă apreciateă deă uniiă fum tori,ă nuă se aprindă decîtă laă flac raă
lumîn rii,ădup ăceăaiăscosădinăinteriorulălorăacestăpaiăsub ire,ăpusăacoloăcaăs ărealizezeăde-aălungulă ig riiăunămică
canală prină careă s ă poat ă circulaă fumul.ă Oă Virginiaă ceă nuă ardeă nu-iă bun ă decîtă deă aruncat.ă Domnule,ă amă v zută
fum toriăaprinzîndăşaseăînainteădeăaăg siăunaăbun ...
Şi,ăîndat ăceăvînz torulădeălegumeătrecuseădeăei:
— A iăv zutăcumăseăuitaălaănoi?ăTrebuiaăneap ratăs ăschimbăvorba.
— Ceăspune i!ăexclam ăFleurissoireăuluit,ăacestănenorocitădeăvînz torăarăputeaăfiăşiăelăunul dintre cei de
care ne ferim?
— Domnule, nu pot s-oă spună cuă siguran ;ă dară presupun,ă împrejurimileă acestuiă castelă sîntă foarteă
supravegheate;ă mişun ă peă aiciă totă felulă deă agen iă aiă uneiă poli iiă speciale.ă Caă s ă nuă trezeasc ă b nuieli,ă iă seă
înf işeaz ăsubăceleămaiădiferiteăveşminte.ăOameniiă ştiaăsînt atîtădeăabili,ăatîtădeăabili!ăIarănoiăatîtădeăcreduliăşiădeă
încrez tori!ăDarădac ăv-aşăspune,ădomnule,ăc ăeraăs ăratezătotulăîncrezîndu-m ăîntr-un facchino oarecareăc ruia,ă
înă searaă sosirii,ă i-amă dată s -miă duc ă modestulă meuă bagajă deă laă gar ă laă locuin aă undeă m-am instalat! Vorbea
fran uzeşteă şi,ă cuă toateă c ă vorbescă italieneşteă curentă înc ă dină copil rie...ă f r ă îndoial ă c ă a iă fiă sim ită aceeaşiă
emo ieăcaăşiămine...ăauzind,ăpeăp mîntăstr in,ăc ăcinevaăvorbeşteălimba matern ,ăoăemo ieăîmpotrivaăc reiaăn-am
ştiutăs ăm ăap r...ăEiăbine!ăacestăfacchino...
— Era unul dintre aceia?
— Da,ăera.ăDup ăpu inătimp,ăm-am putut convinge. Din fericire,ănuăvorbisemăcuăelădecîtăfoarteăpu in.
— M ăface iăs ătremurădeăgroaz ,ăziseăFleurissoire;ăşiăeuăînăsearaăsosirii,ăadic ăieri-sear ,ăamăc zutăpeă
mîinileăunuiăghidăc ruiaăi-amădatăs -miăduc ăvalizaăşiăcareăvorbeaăfran uzeşte.
— Doamne!ăexclam ăpreotulăînsp imîntat;ăseănumeaăcumvaăBaptistin?
— Da,ăBaptistin:ăelăe!ăgemuăAmedee,ăcareăsim iăc ăiăseăînmoaieăgenunchii.
— Vai! ce i-a iăspus?ăPreotulăîlăstrînseădeăbra .
— Nu-mi amintesc nimic.
— Încerca i!ăÎncerca iăs ăv ăaduce iăaminte;ăînănumeleăCerului...
— Nu-miăamintesc,ăbîlbîiăAmedeeăîngrozit;ăcredăc ănuăi-am spus nimic.
— Ce-a iăl satăs ăseăvad ?
— Nu,ănimic,ăcuăadev ratănimic,ăv ăasigur.ăDarăface iăfoarteăbineăc ăm ăpune iăînăgard .
— La ce hotel v-a dus?
— Nuăstauălaăhotel;ăamăluatăoăcamer ăparticular .
— Înăsfîrşit...ăşiăundeăsta i?
— Peăoăstr du ăpeăcareănuăave iăcumăs-oăcunoaşte i, bolborosi Fleurissoire, stingherit la culme. N-are
importan ;ănuăvoiăr mîneăacolo.
— Fi iăatent;ădac ăpleca iăpreaărepede,ăoăs ăave iăaerulăc ăv ăferi i.
— Da,ăpoate.ăAve iădreptate:ăeămaiăbineăs ănuăplecăimediat.
— Dară nuă ştiuă cumă s ă mul umescă Cerului, care v-aă trimisă laă Romaă ast zi!ă Dac ă venea iă cuă oă ziă maiă
tîrziu,ănuăneămaiăîntâlneam!ăMîine,ăchiarămîine,ătrebuieăs ăm ăducălaăNeapole,ăs m ăîntîlnescăcuăoăimportant ă
personalitate dinălumeaăcleruluiăcare,ăînătain ,ăseăocup ămultădeătreabaăasta.
— Nu cumva e vorba de cardinalul San-Felice?ăîntreb ăFleurissoire,ătremurîndădinăcapăpîn -n picioare
deăemo ie.
Preotul,ămirat,ăf cuădoiăpaşiăînapoi:
— Deăundeăşti i?ăApoi,ăapropiindu-se:
— Darădeăceăs ăm ămir?ăînăNeapole,ănumaiăelăştieătainaăasta.
— Îl...ăcunoaşte iăbine?
— Dac -lă cunosc!ă Doamne!ă drag ă domnule,ă doară luiă îiă datorez...ă Dară n-areă importan .ă Vre iă s ă v ă
duce iăs -lăvede i?
— Sigur,ădac ăeănevoie.
— Esteăcelămaiăbunăom...ăCuăunăgestăbruscăseăşterseălaăochi.ăŞti iăundeătrebuieăs ămerge iăcaăs -lăg si i?
— Credăc ăoricineăvaăputeaăs ăm ăîndrepte.ăLaăNeapoleăîlăcunoaşteătoat ălumea.
— Bineîn eles!ă Dară presupună c ă nuă ave iă deă gîndă s ă pune iă totă oraşulă Neapoleă laă curentă cuă vizitaă
dumneavoastr ?ăDeăaltfel,ănuăcredăc ăviăs-a vorbit despre participarea sa la...ătreabaăaceea,ăîncredin îndu-vi-se —
poate — vreunămesaj,ăf r ăs ăviăseăspun ,ătotodat ,ăşiăfelulăcumătrebuieăs -lăaborda i.
— Scuza i-m ,ăspuseătem torăFleurissoire,ăc ruiaăAmicaănu-iăd duseăniciăoăindica ieădeăacestăfel.
— Nuăcumvaăavea iădeăgîndăs ămerge iălaăelăaşa,ăde-a dreptul... poate chiar la arhiepiscopie! — abatele
începuăs ărîd ă— şiăs -iăspune iătotulăf r ăniciăunăocoliş!
— V ăm rturisescăc ...
— Dar,ă domnule,ă spuseă cel laltă peă ună tonă sever,ă nuă v ă da iă seamaă c ă risca iă s -lă b ga iă şiă peă elă la
închisoare?
P reaăatîtădeărevoltat,ăîncîtăFleurissoireănuăîndr zneaăs ămaiăspun ănimic.
— Oăcauz ăatîtădeămareădat ăpeămîn ăunorăoameniăatîtădeăimpruden i!ămurmur ăProtos,ăcareăscoaseădină
buzunarăcap tulăunuiăşirădeăm t nii;ăapoiăîlăb g ădinănouăînăbuzunar,ăîşiăf cuăcruceăplinădeăardoareăşi,ăîntorcîndu-
se spre Amedee, spuse:
— Dar, domnule, cine v-aărugatăs ăv ăamesteca iăînătreabaăasta?ăAleăcuiăinstruc iuniăleăurma i?
— Ierta i-m ,ădomnuleă abate,ă spuseă confuză Fleurissoire, n-amăprimităniciă oă instruc iuneă de la nimeni:
sîntăunăbietăomăplinădeătemeriăcareăcaut ăşiăelăs ăfac ăcevaădeăunulăsingur.
Acesteăcuvinteăplineădeăumilin ăp rur ăc -lădezarmeaz ăpeăpreot;ăîiăîntinseăluiăFleurissoireămîna:
— V-amăvorbităpu inăcamăaspru,ădarăamăf cut-oăpentruăc ăsîntemăînconjura iădeăatîteaăprimejdii!ăApoi,ă
dup ă oă scurt ă ezitare:ă Vre iă s ă m ă înso i iă mîineă laă Neapole?ă Vomă mergeă laă prietenulă meuă împreun ...ă şi,ă
ridicîndu-şiăochiiăspreăcer:ăDa,ăîndr znescăs -lănumescăprietenulămeu,ăziseăelăpeăunătonăconvins.ăS ăneăoprimăoă
clip ăpeă bancaă asta.ă Voiă scrieă oă scrisoric ă semnat ă deăamîndoi,ă prină careă îiă vomă anun aă vizitaănoastr .ă Dac ă oă
punemălaăpoşt ăînainteădeăoraăşaseă(oraăoptsprezece,ăcumăseăspuneăaici),ăîiăvaăajungeămîineădiminea ăşiăvaăputeaă
s ăneăprimeasc ăpeălaăamiaz ;ăchiarăamăputeaăluaăprînzulăcuăel.
Seăaşezar .ăProtosăscoaseădinăbuzunarăunăcarnetăşi,ăpeăoăfoaieăcurat ,ăsubăochiiăr t ci iăaiăluiăAmedee,ă
începuăs ăscrie:ăB trînicaămea...ăApoi,ăamuzatădeămirareaăceluilalt,ăzîmbiăfoarteăcalm:
— Dac ăarătrebuiăs-oăface iăsingur, i-a iăscrieăde-a dreptul cardinalului?
Şi,ăpeăunătonămaiăamical,ăbinevoiăs -iădeaăluiăAmedeeăurm toareleăexplica ii:
Oă dat ă peă s pt mîn ,ă cardinalulă San-Feliceă p r seaă arhiepiscopiaă clandestin,ă îmbr cată înă costumă deă
simplu abate, devenea capelanul Bardolotti,ăseăduceaăpeăcolineleăVomeroăşiăaici,ăîntr-oăcas ămodest ,ăîşiăprimeaă
pu iniiă prieteniă intimiă şiă scrisorileă secreteă peă careă ceiă ini ia iă iă leă adresauă subă acestă numeă fals.ă Dară niciă chiară
deghizatăastfelănuăseăsim eaălaăad post;ănuăeraăsigurăc ăscrisorile ce-iăveneauăprinăpoşt ănuăfuseser ădeschiseăşiă
cereaătuturorăcelorăcareăîiăscriauăs ănuăspun ănimicăsemnificativăînăscrisoareăşiăcaădinătonulăscrisoriiăs ănuăseăvad ă
nicidecumăc ăesteăadresat ăEminen eiăsale.
Acum,ăc ăaflaseătoateăacestea,ăAmedeeăîncepuăs ăsurîd .
— B trînicaămea...ăS ăvedemăce-iăspunemădr gu eiădeăea,ăglumeaăabatele,ăezitînd:ăAh,ăda:ăî iăaducăună
b trînăştrengar.ă(Da!ăda!ăl sa i:ăştiuăcare-i tonul potrivit!). Scoateăunaăsauădou ăsticleădeăvinădeăFalemo...ămîineă
venimăs ăleăsorbimăcuătine. Ce-oăs ăneămaiăveselim.
— Iat :ăsemna i!
— Poateăarăfiămaiăbineăs ănu-miădauănumeleămeuăadev rat.
— Înă ceeaă ceă m ă priveşteă n-areă importan ,ărelu ă Protos,ă care,ă lîng ănumeleă deă Amedeeă Fleurissoire,ă
scrise: Cave.
— Oh!ăcît ăabilitate!
— Ce!ă v ă mira iă c ă semneză cuă numeleă deă Cave?ă N-ave iă înă minteă decîtă numeleă Vaticanului.ă Afla i,ă
bunulămeuădomnăFleurissoire,ăc ăacestăcave esteăunăcuvîntălatinescăceăînseamn ăşiăferiţi-v !
Totulăeraăspusăpeăunătonăatîtădeăsuperiorăşiădeăciudat,ăîncîtăbietulăAmedeeăsim iăfioriăpeăşira spin rii.ăDar
astaă nuă dur ă decîtă oă clip .ă Abateleă Caveă îşiă relu tonulă amabilă şi, întinzîndu-i lui Fleurissoire plicul pe care
scrisese adresa fantezist ăaăcardinalului,ăzise:
— V ărogăs-oăpune iălaăpoşt ădumneavoastr ;ăeămaiăprudent, scrisorileăpreo ilorăsîntădeschise.ăŞiăacum,ă
s ăneădesp r im;ănuătrebuieăs ăfimăv zu iăpreaămultătimpăîmpreun .ăNeăvomăîntîlniădinănouămîine-diminea ,ăînă
trenulădeăNeapoleădeălaăoraăşapteăşiăjum tate.ăLaăclasaăaătreia,ăbineîn eles.ăV ăda iăseamaăc ănuăvoiăfiăîmbr catăînă
acestăcostumă(credăc ăîn elege iădeăce!).ăVoiăfiăîmbr catăcaăună ranăcalabrez.ă(Astaădinăpricinaăp rului meu pe
care n-aşăvreaăs -l tai). Cu bine!
Se îndep rt ăf cîndămiciăsemneăcuămîna.
„Binecuvîntată fieă Cerulă careă miă l-aă scosă înă caleă peă acestă respectabil abate!”, murmura Fleurissoire,
întorcîndu-seăacas .ă„Ce m-aşăfiăf cutăf r ăel?”
IarăProtos,ăînătimpăceăseădep rta,ămurmuraăşiăel:
„Cardinală i-aătrebuit,ăcardinalăoăs ăai...ăOricum,ădeăunulăsingur, n-aveaăcumăs ădeaădeăcelăadev rat!”
V
Fleurissoireă seă plînseă c -iă tareă obosită aşaă c ,ă înă noapteaă aceea,ă Carolaă îlă l s ă s ă doarm ,ă înă ciudaă
interesului pe care-lăaveaăfa ădeăelăşiăaătandre eiăplineădeămil ădeăcareăfuseseăcuprins ăcîndăelăîiăm rturisiseăslabaă
luiă experien ă înă aleă dragostei;ă dormiseă atîtă cîtă îiă îng duiseă insuportabilaă mînc rimeă deă pieleă provocat ă deă
pişc turileăpuricilorăşiăaleă în arilor:
— Nuătrebuieăs ăteăscarpiniăaşa!ăîiăspuseăeaăaădouaăziădiminea a.ăÎ iăiri iăpielea.ăOh,ăcîtăeădeăinflamat !ăşiă
îiăpuseămînaăpeăumfl turaădinăb rbie.ăApoi,ăînătimpăceăelăseăpreg teaăs ăplece:
— Uite!ăp streaz ăastaăcaăamintireădeălaămine;ăşiăpuseălaămanşeteleăpelerinuluiăbutoniiăceănu-iăpl ceauă
luiăProtos.ăAmedeeăf g duiăc ăseăvaăîntoarceăînăaceeaşiăsear ăsau,ăcelătîrziu,ăaădouaăziădiminea .
— Jur -mi c ăn-oăs -iăfaciăniciăunăr u,ăîiăspuneaăCarolaăoăclip ămaiătîrziuăluiăProtosăcare,ădeghizat,ăintraă
peăuşaăsecret ;ăşiăcumăîntîrziaseădinăpricin ăc ,ăpentruăa-şiăfaceăapari ia,ăaşteptaseăcaăFleurissoireăs ăplece,ătrebuiă
s ăseăduc ălaăgar ăcuătr sura.
Sub nouaă saă înf işare,ă purtîndă surtuc,ă n dragiă cafenii,ă sandaleă cuă şireturileă strînseă peă deasupraă
ciorapilorăalbaştri,ăoăp l rieăroşcat ăcuăboruriămiciăşiăplateăşiă inîndăînăgur ăoăpip ăscurt ,ănuămaiăsem naăcuăună
preot, ci cu un autentic brigand din Abruzzi. Fleurissoire,ăcareăseăplimbaăprinăfa aătrenului,ăîlărecunoscuăcuăgreuă
cîndăîlăv zuăvenind,ăcuăunădegetăpeăbuze,ăprecumăSfîntulăPetruămartir,ătrecîndăapoiăpeălîng ăelăcaăşiăcîndănuăl-ar fi
v zutăşiădisp rîndăîntr-unăvagonădeălaăcap tulătrenului.ăDar,ădup ăoăclip ,ăreap ruăînăuşaăvagonuluiăşi,ăprivindăspreă
Amedee,ăîiăf cu,ăpeăfuriş,ăsemnăs ăseăapropie;ăşiăcîndăacestaăseăpreg teaăs ăurce,ăîiăziseăînăşoapt :
— V ărogăs ăvede iădac ănuăeăcinevaăal turi.
Nuăeraănimeni;ăşiăcompartimentulălorăseăaflaălaăcap tulăvagonului.
— V-amăurm ritădeădeparteăpeăstrad ,ăspuseăProtos,ădeăteam ăs ănuăfimăsurprinşiăîmpreun .
— Cum de nu v-amăz rit?ăspuseăFleurissoire.ăM-amăuitatăînăurm ădeămulteăori,ătocmaiăcaăs ăv dădac ănuă
sîntăurm rit.ăVorbeleăpeăcareămiăle-a iăspusăieriăm-au alarmatătareămult!ăV dăpesteătotănumaiăspioni.ă
— Dinănefericire,ăcredăc ăv-a iăuitatăînăurm ădeăpreaămulteăori.ăCrede iăc ăesteăfirescăs ăteăui iăînapoiălaă
fiecareădou zeciădeăpaşi?
— Vai!ăaveam,ăcuăadev rat,ăunăaer...?
— B nuitor.ăDa,ăs -i spunem pe nume: b nuitor.ăEsteăaerulăcelămaiăcompromi tor.
— Şiăcuătoateăastea,ăn-amăv zutăc ăm ăurm ri i!ăDup ăce-amăstatădeăvorb ,ămiăseăpareăc ăto iătrec toriiă
pe care-iăîntîlnescăpe strad ăauăînăînf işareaălorăcevaănecinstit.ăDac ăm ăprivesc,ăintruăînăpanic ;ăiarădespre cei ce
nuă seă uit ă laă mineă credă c ă seă prefacă c ă nuă m ă v d.ă Pîn ă ast ziă nuă mi-amă dată seamaă cîtă deă pu ină seă justific ă
prezen aăoamenilorăpeăstrad .ăDac ăsîntădinădoisprezeceăpatruăaăc rorăocupa ieăsareăînăochi.ăŞtiuăc ăm-a iăpusăpeă
gînduri!ăAfla iăc ăun sufletăîncrez torăcumăeraăalămeuăcuăgreuădevineăb nuitor...
— Ei!ă oă s ă v ă obişnui iă şiă înc ă repede;ă oă s ă vede i: dup ă cîtvaă timp,ă oă s ă v ă intreă înă sînge...ă Dină
nefericire, eu am fost silitădemultăs ăînv ăasta...ăImportantăesteăs ăaiătotdeaunaăunăaerăvesel...ăafla iădeălaămine:ă
cîndăv ăeăteam ăc ăsînte iăurm rit,ănuăîntoarce iăcapul;ăl sa iăs ăv ăcad ăbastonulăsauăumbrela,ăînăfunc ieădeătimpulă
deă careă ave iă nevoie,ă sauă batistaă şi,ă înă timpă ceă ridica iă obiectulă deă jos,ă privi iă printreă picioare,ă înă spate,ă cuă o
mişcareăfireasc .ăV ăsf tuiescăs ăface iăexerci ii.ăDar,ăv ărogăs -miăspune i,ăcumăm ăg si iăînăacestăcostum?ăMi-e
team ăca,ădinăvreunădetaliu,ăs ănuăseăvad ăc ăsîntăpreot.
— Fi iă liniştit,ă spuseă cuă candoareă Fleurissoire:ă sîntă sigură c ă nimeniă înă afar ă de mineă nuă poateă s ă
recunoasc ăcineăsînte i.
Apoi,ăcercetîndu-lăbineăşiă inîndăcapulăpu inăaplecatăîntr-o parte:
— Evidentăc ,ăînăspateleăacesteiădeghiz ri,ădac ăm ăuităcuăaten ie,ăreg sescăunăanumeăaerăecleziastic,ăiară
subătonulăjovialăaceaăstareădeănelinişteăcareăneătulbur ăpeăamîndoi;ădarăceămareăputereădeăst pînireăave i,ădeăv ă
pute iăascundeăatîtădeăbine gîndurile!ăîmiădauăseamaăc ămaiăamămulteădeăînv at;ăsfaturileădumneavoastr ...
— Ceăciuda iăbutoniăave iălaămanşete,ăîlăîntrerupseăProtosăamuzat,ăv zîndăbutoniiăCaroleiălaăc maşaăluiă
Fleurissoire.
— Eăunădar,ăspuseăAmedee,ăroşind.
Eraăoăc ldur ăîngrozitoare.ăProtosăseăuit ăpeăfereastr ăşiăîiăzise:
— EăMonteăCassino.ăZ ri i,ăcolo-sus,ăcelebraăm n stire?
— Da;ăoăv d,ăspuseăFleurissoireăcuăunăaerădistrat.
— V dăc ănuăsînte iăpreaăsensibilălaăpeisaje.
 — Baăda,ăbaăda,ăprotest ăFleurissoire,ăsîntăsensibil!ăDarăcumăm-arămaiăputeaăinteresaăceva,ăatîtaăvremeă
cîtădureaz ăaceast ăstareădeănelinişte?ăMiăseăîntîmpl ăcaălaăRoma,ăcuămonumentele;ăn-amăv zutănimic;ăniciăm cară
n-amăpututăîncercaăs ăv dăceva.
— Cîtădeăbineăv ăîn eleg!ăziseăProtos.ăŞiăeu, aşaăcumăv-amăspus,ădeăcîndăsîntălaăRoma, îmiăpetrecătotă
timpulăumblîndăîntreăVaticanăşiăCastelulăSânt'ăAngelo.
— P cat.ăDarăm carădumneavoastr ăcunoaşte iăRoma.ă
Camăaşaăvorbeauăîntreăeiăc l toriiănoştri.
LaăCaserteăcoborîr ,ăapucînd-oăfiecareăînăalt ăparte,ăcaăs ăm nînceăşiăs ăbeaăceva.
— LaăNeapole,ăspuseăProtos,ăcîndăneăvomăapropiaădeăcasaălui,ăneăvomădesp r i,ăcaăşiăaici.ăM ăve iăurmaă
deălaădistan ;ăfiindc ,ămaiăalesădac ănuăeăsingur,ăvoiăaveaănevoieădeăoarecareătimpăcaăs -iăexplicăcineăsînte iăşiă
careăeăscopulăviziteiădumneavoastr ,ănuăve iăintraăînăcas ădecîtălaăunăsfertădeăor ădup ămine.
— Voiăprofitaădeătimpulă staăc ăs ăm ăducăs ăm ăb rbieresc.ăAzi-diminea ăn-am avut timp.
Luar ăunătramvaiăcareăîiăduseăpîn la Piazza Dante.
— Acumăneădesp r im,ăspuseăProtos.ăMaiăeădestulădrumădeăf cut,ădarăeămaiăbineăaşa.ăMerge iăînăurmaă
mea,ălaăoădep rtareădeăvreoăcincizeciădeăpaşi;ăşiănuăprivi iătotătimpulăcaăşiăcumăv-arăfiăteam ăc ăm ăpierde i;ăşiăniciă
nuăîntoarce iăcapul;ăastaăcaăs ănuăfi iăurm rit.ăS ăave iăoăînf işareăvesel .
Protosăplec ăînainte.ăÎlăurm reaăpeăFleurissoire,ăpref cîndu-seăc ăpriveşteăînăjos.ăStradaăîngust ăurcaăînă
pant ăabrupt ;ă soareleă ardea;ătranspirauă dină belşug;ă oă mul imeă agitat ă careă urla,ă gesticula,ă cînta,ăame indu-l pe
Fleurissoire, îiăîmpingeaădinătoateăp r ile.ăÎnăfa aăunuiăpianămecanicădansauăcî ivaăcopiiăpeăjum tateăgoi.ăCuăună
biletăceăcostaădoiăb nu i,ăcîştigulăfiindăunăcurcanămareăşiăplinădeăpeneăpe careăunăfelădeăscamatorăîlă ineaăsus,ăîntr-
oămîn ,ăse organizaseăspontanăoătombol .ăÎnătreac t,ăcaăs ăaib ăunăaerăcîtămaiăfiresc,ăProtosălu ăunăbiletăşiădisp ruă
înă mul ime;ă neputîndă s ă înainteze,ă Fleurissoireă crezuă c ă l-aă pierdut;ă dară apoiă îlă v zuă dină nou; trecuse de
îmbulzeal ăşiăîşiăcontinuaăurcuşul,ăducîndăcurcanulăsubăbra .
Caseleăseăr reau,ădeveneauămaiăscunde,ăşiăoameniiăseăîmpu inau;ăProtosăîşiăîncetiniămersul.ăSeăopriăînă
fa aăuneiăfrizeriiăşi,ăîntorcîndu-seăspreăFleurissoireăîiăf cuăcuăochiul;ăapoi,ădup ăvreoădou zeciădeăpaşi,ăoprindu-se
dinănouăînăfa aăuneiăuşiăscunde,ăsun .
Vitrinaăb rbieruluiănuăeraăpreaăatr g toare;ădarăcuăsiguran ăc ăabateleăCaveăavuseseămotiveleăluiăs ăi-o
recomande; de altfel,ăcaăs ăg seasc ă oăalt ăfrizerie,ănuăneap ratămai atr g toare,ăFleurissoireăarăfiătrebuităs ăseă
întoarc ămultăînăurm .ăDinăpricinaăc lduriiăsufocante,ăuşaăfrizerieiăst teaădeschis ;ăoăperdeaădeăetamin ănuăl saă
muşteleăs ăp trund ăşiătotodat ăpermiteaăaerisirea;ăcaăs ăintriăînăfrizerie,ătrebuiaăs ăoăridici;ăAmedeeăintr .
B rbierulăseăpricepeaălaămeseriaălui;ădup ăceăîiăs puniăb rbia,ăcuăunăcol ăalăşervetuluiăîndep rt ăcuăgrij ă
spumaădeăpeăumfl turaăroşiatic ăpeăcareăfricosulăluiăclientăi-oăar taseămaiăînainte.ăO,ăceăsomnolen !ăCeătoropeal ă
cald ăteăcuprindeaăînăaceast ămagherni ăliniştit !ăAmedee,ăcuăcapulădatăpeăspate,ăaproapeăculcatăînăfotoliulădeă
piele,ăseăl s ăînăvoiaăaceleiăst ri...
Ah!ăCeăbineăarăfiăs ăuiteădeătoateăcelăpu inăoăclip !ăS ănuăseărnaiăgîndeasc ălaăpap ,ălaă în ari,ălaăCarola!ă
S ăcread ăc ăseăafl ălaăPau,ălîng ăAmica;ăs ăcread ăc ăeăînăalt ăparte;ăs nuămaiăştieăbineăundeăeste...ăÎnchidea
ochiiăşiăapoi,ăcîndăîiădeschidea,ăvedea,ăcaăprinăvis,ăînăfa aălui,ăpeăperete,ăoăfemeieă cuăp rulădespletit,ăieşindădină
mareaănapolitan ăşiăaducîndăcuăea,ădinăadînculăvalurilor,ăoădat ăcuăoăvoluptuoas ăsenza ieădeăprospe ime,ăoăsticl ă
sclipitoare,ăplin ăcuăoălo iuneăpentruăcreştereaăp rului.ăSubăacestăafiş,ăpeăoăplac ădeămarmur ,ăseăaflau,ăpeălîng ă
alteă sticlu e,ă feluriteă alteă cosmetice,ă ună p m tuf,ă ună cleşteă deă scosă din ii,ă ună pieptene,ă oă lan et ,ă oă cutieă cuă
pomad ,ăunăborcanăînăcareăînotau,ăindolente,ăcîtevaălipitori,ăunăaltăborcanăînăcareăseăafla,ăsem nîndăcuăoăpanglic ,ă
unăviermeăsinguraticăşi,ăînăsfîrşit,ăunăalătreileaăborcan,ăf r ăcapac,ăpeăjum tate plinăcuăoăsubstan ăgelatinoas ,ăceă
aveaă lipit ă peă pereteleă luiă transparentă oă etichet ă peă careă puteaiă citi,ă scrisă cuă mîna,ă cuă majusculeă întortocheate,ă
cuvîntul:ăANTISEPTIC.
Caăs -şiăperfec ionezeăopera,ăfrizerulăîntinseădinănouăpeăobrazulăacumăb rbierităoăspum ăonctuoas ăşi,ăcuă
un al doilea brici, pe care-lăascu eaăînăpalmaămîiniiădrepte,ăf cuăultimeleăretuşuri.ăAmedeeănuăseămaiăgîndeaăc ă
eraăaşteptat:ăşiăniciăc ătrebuieăs ăplece;ădormea...ăînăaceaăclip ,ăunăsicilianăcuăoăvoceăputernic ăintr ăînăpr v lie,
tulburîndăliniştea;ăb rbierulăîncepuăs ăvorbeasc ăşi,ăneatent,ăîiăatinseăcuăbriciulăumfl turaădinăb rbie.
Amedeeă scoaseă ună ip tă şiă voiă s -şiă duc ă mînaă laă t ieturaă dină careă curgeaă oă pic tur ă deă sînge,ă dară
b rbierulăexclam :ăNiente! niente! şiăîlă inuăde mîn ;ăapoiălu ădinăfundulăunuiăsertarăoăbucat ădeăvat ăîng lbenit ,ă
oămuieăînăANTISEPTICăşiăoăaplic ăpeăran .
Undeăcrede iăc ăalerg ăFleurissoire,ăcoborîndăspreăoraş,ăf r ăs -iăpeseăc ătrec toriiăîntorceauăcapulădup ă
el?ă Ar t ă ranaă primului farmacist pe care-lă întîlni.ă Farmacistulă surîse;ă eraă ună b trînă cuă pieleaă verzuieă şiă cuă oă
înf işareănes n toas .ăApoiălu ădintr-oăcutieăoăbuc ic ădeătafta,ăoăumeziăcuălimbaăşi...
Ieşindă iuteă dină farmacie,ă Fleurissoireă scuip ă deă scîrb ,ă smulseă plastureleă deă peă ran ă şi, strîngîndă
umfl turaă cuă dou ă degete,ă oă f cuă s ă sîngerezeă cîtă maiă mult.ă Apoi,ă cuă batistaă îmbibat ă deă saliv ,ă deă propria-i
saliv ,ă oă frec .ă Cîndă seă uit ă laă ceas,ă fuă cuprinsă deă panic ;ă urc ă stradaă înă pasă alerg toră şiă ajunseă înă fa aă uşiiă
cardinalului, asudat, gîfîind,ăsîngerînd,ăroşuălaăfa ăşiăcuăunăsfertădeăor ăîntîrziere.
VI
Protosăîlăprimiăcuăunădegetăpeăbuze:
 — Nuăsîntemăsinguri,ăspuseăelărepede.ăAtîtaăvremeăcîtăservitoriiăvorăfiăaici,ăs ănuăfacemănimicăcareăară
puteaăs ăleăstîrneasc ăvreoăb nuial ;ăto iăvorbescă fran uzeşte;ăs ănuăspunemăniciăunăcuvînt,ăs ănuăfacemăniciăună
gestăcareăarăputeaăs ăneătr deze;ănuăcareăcumvaăs ăpomeni iădeăvreunăcardinal:ăcelăcareăv ăprimeşteăesteăcapelanulă
CiroăBardolotti.ăIarăeuănuăsîntăabateleă„Cave",ăciă„Cave",ăpurăşiăsimplu;ăa iăîn eles?
Apoi,ăschimbîndu-şiăbruscătonul,ărostiăcuăoăvoceăfoarteăputernic ,ăb tîndu-lăpeăum r:
— Iat -lă peă Amedee!ă Dragulă meu,ă multă timpă i-a mai trebuit ca s ă teă b rbiereşti!ă Dac ă maiă întîrziai
cîtevaăminute,ăneăaşezamălaămas ăf r ătine.ăCurcanulădin frigare e rumen ca un apus de soare.
Apoi,ăînăşoapt :
— Ah,ădrag ădomnule,ăcîtămi-eădeăgreuăs ăm ăprefac!ăSufletulămi-e chinuit... Apoi, tare:
— Dar ce-miăv dăochii?ăTe-aiăt iat!ăSîngerezi!ăDorino!ăAlearg ăînăhambarăşiăaduăoăpînz ădeăp ianjen:ă
vindec ăoriceăran ...
Înătimpăceăf ceaăastfelăpeăbufonul,ăProtosăîlăduceaăpeăFleurissoireăprinăvestibul,ăspreăoăgr din ăinterioar ă
unde,ăsubăunăumbrar,ăîiăaşteptaămasa.
— Drag ă Bardolotti,ă i-lă prezintă peă domnulă deă laă Fleurissoire,ă v rulă meu,ă chefliulă despreă careă i-am
vorbit.
— Bine ai venit, oaspete al nostru, spuse Bardolottiăf cîndăunăgestădeăbun -primire,ădarăf r ăs ăseăridiceă
dinăfotoliulăînăcareăeraăaşezat;ăapoi,ăar tîndu-şiăpicioareleăgoale,ăscufundateăîntr-unăligheanăcuăap ,ăspuse:
— Baiaălaăpicioareăîmiădeschideăpoftaădeămîncareăşiăfaceăs ănuămiăseăurceăsîngeleălaăcap.ăEraăunăomule ă
caraghios,ă foarteă grasă şiă aă c ruiă fa ă spîn ă nuă spuneaă nimic,ă niciă despreă vîrst ă şiă niciă despreă sexulă lui.ă Eraă
îmbr cată înă haineă deă alpaca;ă nimică dină înf işareaă luiă nuă ar taă c ă ară fiă ună mareă demnitar;ă trebuiaă s ă fiiă foarteă
perspicaceăsauăs ăfiiăînăcunoştin ădeăcauz ,ăaşaăcumăeraăFleurissoire,ăcaăs ădescoperiăsubăaerulăs uăjovialăaceaă
discret ăonctuozitateăcaracteristic ăunuiăcardinal.ăSeăsprijineaădeămas ăşiăîşiăf ceaă vînt,ănep s tor,ăcuăunăfelădeă
coifăconfec ionatădintr-un ziar.
— Ah,ăceăbineăeăaici!ăAh,ăceăpl cutăeăînăgr din !...ăFleurissoire,ăc ruiaănu-iăveneaăniciăs ăvorbeasc ,ădară
niciăs ănuăzic ănimic.
— Am stat destul cu picioarele-năap ,ăstrig ăcardinalul, ia ligheanul de aici! Assunta!
Oăservitoareătîn r ,ădr gu ăşiărotunjoar ăveniăînăgrab ,ălu ligheanulăşiăseăduseăs -lădeşerteăînăgr din ;ă
sînii,ă ce-iă ieşeauă dină corset,ă îiă tremurauă subă c maş ;ă rîdeaă şiă st teaă totă peă lîng ă Protos — iar Fleurissoire se
sim eaă stingherită deă str lucireaă bra eloră eiă goale.ă Dorinoă puseă peă mas ănişteă sticleă pîntecoase,ă înf şurateă într-o
împletitur ă de pai.ă Soareleă seă zbîn uiaă prină frunzişulă deă deasupra,ă aruncîndă oă lumin ă juc uş ă peă felurileă deă
mîncareădeăpeămasaăneacoperit ăcuănimic.
— Aici e f r ăprotocol,ăziseăBardolotti,ăpunîndu-şiăziarulăpeăcap...ăm ăîn elege iădintr-unăcuvînt,ădrag ă
domnule, nu-iăaşa?
Laărîndulăs u,ăabateleăCaveărelu ăpeăunătonăautoritar,ăscandîndăsilabeleăşiălovindăcuăpumnulăînămas :
— Aiciăeăf r ăprotocol.
Fleurissoireăf cuăunăsemnădiscretăcuăochiul.ăDac ăîn elegeaădintr-unăcuvînt?ăBineîn eles,ăşiănuăeraăniciăoă
nevoieăs ăiăseărepete;ădarănuăputeaăg siăniciăoăfraz ăcare,ăînăacelaşiătimp,ăs ănuăspun ănimicăşiăs ăsemnificeătotul.
— Vorbi i!ăVorbi i!ăîiăsuflaăProtos.ăFace iăjocuriădeăcuvinte,ăeiăîn elegăfoarteăbineăfranceza.
— Haide!ă Aşeza i-v ,ă ziseă Ciro.ă Drag ă Cave,ă spintec ă pepeneleă staă verdeă şiă taieă nişteă feliiă precumă
semilunileăturceşti.ăDomnuleădeălaăFleurissoire,ănuăcumvaăv ăplacăl uda iiăpepeniădinănord,ăsauăpepeniiăzahara i,
sauăcantalupiiămaiămultădecîtăzemoşiiăpepeniădinăItalia?
— Nici unul nu-i mai bun decîtă acesta,ă sîntă sigur;ă dară f g dui i-miă s ă nuă m nînc:ă amă sufletulă parc ă
întinat,ăspuseăAmedee,ăcareăsim eaăc -lăumpleăscîrbaălaăamintireaămanevrelorăfarmacistului.
— Darălua iăm carănişteăsmochine.ăDorinoăle-a cules chiar acum.
— Scuza i-m :ănuăvreauăniciăsmochine.
— Asta-iăr u!ăTareăr u!
— Face iăjocuriădeăcuvinte,ăîiăstrecur ăProtosălaăureche;ăapoi,ăcuăvoceătare:
— S ă cur mă acestă bietă sufletă cuă vină şiă s -lă preg timă pentruă curcan.ă Assunta,ă toarn ă vină invitatuluiă
nostru!
Amedeeătrebuiăs ăciocneasc ămaiămulteăpahareăşiăs ăbeaămaiămultăvinădecîtăîiăeraăobiceiul.ăC lduraăşiă
obosealaăad ugîndu-se,ăcurîndăîncepuăs ăvad ătotulăcaăprinăcea .ăAcumăglumeaăcuămaiămareăuşurin ;ăProtosăîlă
convinseă s ă cînte;ă voceaă îiă eraă slab ,ă dară ceiă deă fa p reauă înă extaz;ă Assuntaă voiă s -lă s rute.ă Şiă totuşi,ă dină
str fundulăcredin eiăsaleăchinuiteăveneauăoănelinişteăşiăoăteam ăpeăcareănuăleăputeaădefini;ărîdeaăcaăs ănuăplîng .ă
Admira purtareaă fireasc ă aă luiă Cave...ă Cine,ă înă afar ă deă Fleurissoireă şiă deă cardinal,ă s-ară fiă putută gîndiă c ă seă
preface?ăDeăaltfelăşiăBardolotti,ăst pînăpeăsine,ănuăseăl saădelocămaiăprejos;ărîdea,ăaplaudaăşiăseătotăhîrjoneaăcaăună
neruşinatăcuăDorino,ăînătimpăceăCave,ă inînd-oăpeăAssuntaăr sturnat ăînăbra eleăsale,ăîşiăstriveaăbuzeleădeătrupulă
ei;ăşi,ăpeăcîndăFleurissoire,ăaplecatăspreăCave,ăcuăsufletulăzdrobit,ămurmura:
— Cîtădeătareăcredăc ăsuferi i!ăCave,ăpeălaăspateleăAssuntei,ăîiăluaămînaăşiăi-oăap saăf r ăs ăzic nimic, cu
fa aăîntoars ăşiăcuăochiiăridica iăspreăcer.
Apoi,ăridicîndu-seăbrusc,ăCaveăb tuădinăpalme:
 — Gata!ăS ăfimăl sa iăsinguri!ăOăs ăstrînge iămasaămaiătîrziu; Via! Via! [Afara (it.)].
Seăasigur ăc ăDorinoăşiăAssuntaănuăstauălaăpînd ăşi se întoarse,ăcuăoămutr ăprelung ăşiăgrav ,ăînătimpăceă
cardinalul, trecîndu-şiămînaăpesteăfa ,ăseălep d ădintr-oădat ădeăprofanaăşiăuşuratica-i veselie.
— Domnuleă deă laă Fleurissoire,ă fiule,ă vede iă şiă dumneavoastr ă ceă sîntemă nevoi iă s ă facem!ă Ah,ă ceă
comedie!ăCeăneruşinat ăcomedie!
— Neăfaceăs ăneăfieăgroaz ,ăziseăProtos,ăpîn ăşiădeăceaămaiăonest ăbucurie,ăpîn ăşiădeăveseliaăceaămaiă
curat .
— Dumnezeu v vaă r spl ti,ă dragulă meuă abateă Cave,ă ziseă cardinalul,ă întorcîndu-se spre Protos,
Dumnezeuă v ă vaăr spl tiă pentruă c ăm ă ajuta iă s ă golescă aceast ă cup ;ă şiă simbolic,ă d duăpeă gîtă cupaă deă vin,ă peă
jum tateăplin ,ăînătimpăceătr s turileăfe eiăluiăexprimauăcelămaiădurerosădezgust
— Cumă seă poate!ă exclam ă Fleurissoire,ă chiară şiă înă acestă locă retrasă şiă subă acesteă haineă deă împrumut,ă
Eminen aăvoastr ătrebuieăs ...
— Fiulămeu,ăadreseaz -mi-teăsimplu,ăcuă„domnule".
— Scuza i-m :ăîntreănoi...
— Mi-eăteam ăşiăcîndăsîntăsingur.
— Nuăpute iăs ăv ăalege iăservitorii?
— Îiăalegăal iiăpentruămine;ăşiă ştiaădoiăpeăcareăi-aiăv zut...
— Ah,ăîlăîntrerupseăProtos,ădac ăi-aşăspuneăundeăseăducăs ăraportezeăpîn şiăceleămaiăbanaleăcuvinteăaleă
noastre!
— Poateăc ălaăarhiepiscopie...
— Şşt!ăf r ăcuvinteămari!ăNeăb ga iălaăînchisoare.ăNuăuita iăc ăacelaăcuăcareăvorbi iăesteăcapelanulăCiroă
Bardolotti.
— Sîntălaădiscre iaălor,ăgemeaăCiro.
IarăProtosăseăaplec ăînăfa ,ăpesteămasaăpeăcareăîşiăsprijineaăcoatele,ăşi,ăîntorsăpeătreiăsferturiăspreăCiro,ă
zise:
— Dac ăi-aşăspuneăc ănuăv ălas ăsingurăniciăm carăoăor ădin zi sau din noapte!
— Da, oricum m-aşădeghiza,ăspuseăfalsulăcardinal,ănuăsîntăniciodat ăsigurăc ăn-am pe urmele mele vreo
poli ieăsecret .
— Cum!ăseăştieăc ăsînte iăaici!
— Nuă în elege i,ă ziseă Protos.ă Între cardinalul San-Feliceă şiămodestulă Bardolotti,ă sînte iă poateă singurulă
careăarăputeaăs ăseălaudeăc ăvedeăvreoăasem nare.ăDarăîncerca iăs ăîn elege i:ăduşmaniiălorănuăsîntăaceiaşi!ăŞiăînă
timpă ceă cardinalul,ă dină str fundulă arhiepiscopieiă sale,ă trebuieă s ă seă apereă împotrivaă francmasonilor, capelanul
Bardolottiăseăvedeăpîndităde...
— Iezui i!ăîlăîntrerupseăcapelanul.
— Nu i-amăvorbităînc ădeăasta,ăad ug ăProtos.
— Ah!ădac ăîiăavemăîmpotrivaănoastr ăşiăpeăiezui i,...ăsuspin ăFleurissoire.ăDarăcineăarăfiăpututăb nui?ăPeă
iezui i!ăSînte iăsigur?
— Cugeta iă pu ină şiă totulă viă seă vaă p reaă foarteă firesc.ă Gîndi i-v ă c ă aceast ă nou ă politic ă aă Sfîntuluiă
Scaun,ădeăconciliereăşiădeătoleran ,ăleăplace,ăcaăşiăultimeleăenciclice.ăŞiăpoateăc ănuăştiuăc ăpapaăcareăleăpromulg ă
nuăesteăcelăadev rat;ădarăarăfiăneferici iăcaăelăs ăseăschimbe.
— Dac ăîn elegăbine,ăziseăFleurissoire,ăînăaceast ătreab ,ăiezui iiăarăfiăalia iăcuăfrancmasonii.
— Deăundeăa iăscos-o?
— Darăceleădezv luiteăacumădeădomnulăBardolotti...
— Nu-iăatribui iăasemeneaăabsurdit i.
— Scuza i-m ;ăm ăpricepăatîtădeăpu inălaăpolitic !
— Tocmaiădeăaceea,ănuăc uta iăs în elege iămaiămultădecîtăviăseăspune:ăexist ădou ămariăpartide:ăLojaăşiă
Compania lui Iisus; şiăcumănoi,ăcareăac ion măînătain ,ănuăputemăcereăniciăajutorulăuneiaăşiăniciăajutorulăceleilalteă
f r ăs ăneăd mădeăgol,ăleăaveinăîmpotrivaănoastr ăpeăamîndou .
— Ceăp rereăave iădespreăasta?ăîntreb ăcardinalul.ăFleurissoireănuăseămaiăgîndeaălaănimic;ăeraăcuătotulă
aiurit.
— To iăîmpotrivaăta!ărelu ăProtos;ăcîndăde iiăadev rul,ătotdeaunaăseăîntîmpl ăaşa.
— Ah,ă cîtă deă fericită eramă cîndă nuă ştiamă nimică dină toateă astea, gemu Fleurissoire. Dar vai! de acum
înainte,ăniciodat ănuăvoiămaiăputeaăspuneăc ănuăştiuănimic.
— Înc ănuăviăs-aăspusătotul,ăcontinu ăProtos,ăatingîndu-lăuşorăpeăum r.ăPreg ti i-v ăpentruăcevaăşiămaiă
îngrozitor...ăapoi,ăaplecîndu-seăspreăel,ăîiăspuseăcuăoăvoceăsc zut :
— Înă ciudaă tuturoră precau iilor,ă uniiă auă aflată taina;ă cî ivaă şmecheriă profit ă şi,ă mergîndă dină familieă înă
familie,ăprinălocurileăundeăoameniiăsîntăcredincioşi,ăstrîngăpentruăei,ătotăînănumeleăCruciadei,ăbaniiăceăarătrebuiăs ă
neărevin ănou .
— Ceălucruăîngrozitor!
— Maiăad uga iălaăasta,ăziseăBardolotti,ăşiăfaptulăc ăneădiscrediteaz ăşiăarunc ăb nuielileăasupraănoastr ,ă
obligîndu-neăs ăfimămaiăvicleniăşiămaiăprecau i.
— Citi iăce scrie aici, spuse Protos, întinzîndu-iăluiăFleurissoireăunănum r din La Croix; ziarul este de
alalt ieri.ăPîn ăşiăacestăarticolaşăeăfoarteăgr itor:
„Atragemăaten iaăcelorăcuăsufleteăcredincioase”, citi Fleurissoire, „s ăseăp zeasc ădeăuniiăpretinşiăoameniă
aiăbisericiiăşiămaiăalesădeăunăfalsăc lug răceăpretindeăc ăareădeăîndeplinităoămisiuneăsecret ăşiăcare,ăabuzîndădeă
naivitateaăunora,ăizbuteşteăs ăstoarc ăbaniădeălaăeiăînănumeleăuneiăac iuniăcareăseănumeşte:ăCRUCIADAăPENTRU
ELIBERAREAăPAPEI.ăFieăşiănumaiănumeleăacesteiăac iuniăarat ăabsurditateaăei”.
Fleurissoireăsim eaăcumăîiăfugeăp mîntulădeăsubăpicioare.
— Înăcineăpo iăs ămaiăaiăîncredere!ăCe-oăs ăspune i,ădomnilor,ădac ăvoiăm rturisiăc ,ălaărîndulămeu,ăs-ar
puteaăs ăm ăafluăacumăaici,ăal turiădeădumneavoastr ,ătocmaiădinăpricinaăunuiăasemeneaăescroc,ăadic ădinăpricina
acestuiăfalsăc lug r!ăAbateleăCaveăarunc ăoăprivireăgrav ăspreăcardinal;ăapoi,ălovindăcuăpumnulăînămas :
— B nuiamăeuăceva,ăexclam ăel.
— Acum,ăcontinu ăFleurissoire,ătotulăm ăfaceăs ăm ătemăc ăpersoanaăcareăm-a pus la curent cu treaba
astaăesteăşiăea victima acestui bandit.
— Nu m-aşămira,ăspuseăProtos.
— Acumăîn elege i,ărelu ăBardolotti,ăcîtădeăgreaăesteăsitua iaănoastr ,ăc ciăneăafl măîntreăaceştiăescrociă
ce-şiăasum ărolulănostruăşiăpoli iaăcare,ăvrîndăs -iăprind ,ărisc ăs ăneăconfundeăcuăei.
— Adic ,ăgemuăFleurissoire,ănuămaiăştimăce-iăcuănoi;ăpesteătotănuăv dădecîtăprimejdii.
— Şiăv ămaiămira iădeămareaănoastr ăpruden ?ăziseăBardolotti.
— Şiă acum,ă continu ă Protos,ă în elege iă deă ce,ă cîteodat ,ănuă ezit mă s ă îmbr c măhainaă p catuluiă şiă s ă
mim măpl cereaăînăfa aăcelorămaiăvinovateăbucurii?
— Celăpu in,ăbolborosiăFleurissoire,ăvoiăv ăpreface i,ăşiăsimula iăp catulăcaăs ăv ăascunde iăvirtutea.ăDară
eu...
Şiăcumăefecteleăvinuluiăseăamestecauăcuănoriiătriste ii,ăşiărîgîielileăbe ieiăcuăhohoteleădeăplîns,ăAmedee
v rs ă ceă mîncase,ă dup ă careă povestiă înă chipă confuză searaă trecut ă cuă Carola,ă lamentîndu-seă dup ă virginitateaă
pierdut .ăBardolottiăşiăabateleăCaveăde-abiaăîşiăst pîneauărîsul.
— Dar, fiul meu, v-a iădusăs ăv ăm rturisi i?ăîntreb ăcardinalulăplinădeăbun voin .
— Chiarăaădouaăziădiminea a.
— Şiăpreotulăv-a acordat iertarea?
— Multă preaă uşor.ă Tocmaiă astaă m ă tulbur ...ă Dară oareă puteamă s -iă spună c ă nuă aveaă de-a face cu un
pelerinăoarecareăşiăs -i dezv luiăceăm ăaduceaăînăaceast ă ar ?...ăNu,ănu!ăacumătotulăs-aăterminat;ăaceast ămisiuneă
aleas ăaveaănevoieădeăunăslujitorăcuăsufletulănep tat.ăEramămenităs-oăducălaăîndeplinire.ăAcumăs-a terminat. Am
dec zut!
Şiăhohoteleădeăplînsăîlăpodideauădinănou,ăînătimpăce,ălovindu-seăcuăpumniiăînăpiept,ărepeta:
— Nuămaiăsîntădemnădeăasta!ăNuămaiăsîntădemn!ădup ăcareărelua,ăcaăîntr-un fel de melopee: Ah, voi,
careăm ăasculta iăacumăşiăcareăîmiăcunoaşte iănefericirea,ăjudeca i-m ,ăcondamna i-m ,ăpedepsi i-m ...ăSpune i-
miăceăteribil ăpeniten ăm ăvaăputeaăsp laădeăgroaznica-miănelegiuire?ăCeăpedeaps ?
ProtosăşiăBardolottiăseăuitauăunulălaăcel lalt.ăÎnăceleădinăurm ,ăBardolottiăseăridic ăşiăîncepuăs -lăbat ăpeă
Amedeeăpeăum r:
— Haide,ă haide!ă fiulă meu,ă totuşiă nuă trebuieă s ă neă l s mă copleşi iă înă halulă sta.ă Da,ă eă adev rat!ă A iă
p c tuit.ăDar,ăceădracu'!ăAstaănuăînseamn ăc ăavemămaiăpu in ănevoieădeădumneavoastr .ăV-a iămurd ritătot;ălua i
şervetulă staăşiăşterge i-v ! Totodat ăv ăîn elegănelinişteaăşi,ăpentruăc ăne-oăcere i,ăv ăvoiăar taăcareăeămijloculă
prin care v ăpute iăr scump raăgreşeala.ăNuăaşa.ăL sa i-m ăs ăv ăajut!
— Oh!ănuăv ămaiăosteni iăcuămine.ăMul umesc,ămul umesc,ăspuseăFleurissoire;ăiarăBardolotti,ăînătimpă
ce-lăştergea,ăcontinu :
— V ă în elegă p rerileă deă r u;ă şi,ă caă semnă c ă leă respect,ă v ă voiă daă maiă întîiă oă mic ă treab ă lipsit ă deă
str lucire,ăcareăv ăvaăoferiăprilejulădeăaăv ăîn l aăsufletul,ăpunîndu-v ălaăîncercareădevotamentul.
— Esteăexactăceeaăceăaşteptădeălaădumneavoastr .
— Drag ă abateă Cave,ă aiă laă dumneataă ceculă acela?ă Protosă scoaseă oă hîrtieă dină buzunarulă interior al
surtucului.
— Înconjura iă de-atîtaă viclenie,ă ziseă cardinalul,ă uneoriă neă esteă greuă s ă intr mă înă posesiaă diferiteloră
ofrandeă peă careă niă leă trimită uneleă sufleteă m rinimoase,ă laă careă apel mă înă tain .ă Urm ri iă înă acelaşiă timpă deă
francmasoniă şiă deă iezui i, deă politieă şiă deă bandi i,ă nu-iă bineă s ă fimă v zu iă prezentîndă cecuriă sauă mandateă laă
ghişeeleăpoştaleăsauălaăb nci,ăundeăpersoanaănoastr ăarăputeaăfiărecunoscut .ăBandi iiădeăcareăv ăvorbeaăabateleă
Caveăauăaruncatăasupraăcolectelorăoălumin ăatîtădeăproast !ă(înătimpulă sta,ăProtosăb teaăner bd torăcuămînaăînă
mas ). Peăscurt,ăiat ăunămicăşiămodestăcecădeăşaseămiiădeăfranciăpeăcareăv ărog,ăfiulămeu,ăs -lăîncasa iăînăloculă
nostru;ă esteă depusă laă Creditaă Commercialeă dină Romaă deă c treă ducesaă deă Ponte-Cavallo;ă deşi e adresat
arhiepiscopului,ădinăpruden ănumeleădestinataruluiăesteăl satăînăalb,ăînăaşaăfelăîncîtăbaniiăs ăpoat ăfiăridica iădeă
oricine; semnati-lăf r ăniciăunăscrupulăcuăadev ratulădumneavoastr ănume,ăcareănuăvaăstîrniăniciăoăb nuial .ăAve iă
grij ăcaănu cumvaăs ăv ăfureăcinevaăceculăşiănici...ăDarăceăave i,ădrag ăabateăCave?ăP re iănervos.
 — Vorbi iămaiădeparte.
— Şiăniciăsumaăpeăcareăurmeaz ăs ămi-oăaduce i...;ădarăs ăsocotim:ăve iăajungeălaăRomaăînănoapteaăastaă
şiă mîine-sear ă ve iă puteaă luaă rapidulă deă oraă şase;ă laă oraă zeceă ve iă fiă dină nouă laă Neapole,ă undeă m ă ve iă g siă
aşteptîndu-v ă peă peronulă g rii.ă Dup ă asta,ă voiă aveaă grij ă s ă v ă dauă oă misiuneă nobil ...ă Nu,ă fiulă meu,ă nu-mi
s ruta iămîna;ăvede iăbineăc ănuăareăinelulădeăcardinal.
Cardinalul atinse frunteaăluiăAmedee,ăcareăseăprosternaseăînăfa aălui;ăapoiăProtos,ăapucîndu-lădeăbra ăşiă
scuturîndu-lăuşor,ăîiăzise:
— Haide!ăînainteădeăaăporniălaădrum,ăbe iăunăpaharădeăvin.ăÎmiăpareătareăr uăc ănuăpotăs ăv ăînso escălaă
Roma; dar tot felul deătreburiăm ăoblig s ăr mînăaici;ăşiăeămaiăbineăs ănuăfimăv zu i împreun .ăCuăbine!ăS ăneă
îmbr iş m,ădrag ăFleurissoire, Dumnezeuăs ăv ăaib ăînăpaz !ăÎiămul umescăc ămiăte-aăscosăîn cale.
Îl înso iăpeăFleurissoireăpîn ălaăuş ăşi,ălaădesp r ire,ăîiămaiăspuse:
— Ah, domnule, ceăp rereăave iădespreăCardinal?ăCîtăeădeătristăs ăveziăceăpotăfaceăpersecu iileădintr-o
atîtădeănobil ăinteligen !
Apoi,ăîntorcîndu-seălaăfalsulăcardinal,ăexclam :
— Tîmpitule!ă E-o prostie ce-aiă n scocit!ă S ă puiă s - i semneze cecul un nepricopsit caă sta, care nici
m carănuăareăpaşaportăşiăpeăcareăvaătrebuiăs ănu-l scap din ochi!
DarăBardolotti,ămortădeăsomn,ăl s ăs -iăcad ăcapulăpeămas ,ămurmurind:
— Trebuieăs ăleăd mădeălucruăb trînilor.
Protosăseăduseăîntr-oăalt ăînc pereăşiăîşiăscoaseăperucaăşiăhaineleădeă ran;ădup ăpu inătimpăap ruădinănou,ă
întinerităcuăvreoătreizeciădeăani,ăsubăînf işareaăunuiăvînz torăsauăaăunuiămicăfunc ionarădeăbanc .ăN-avea prea
multătimpălaădispozi ie,ăc ciăvoiaăs ăprind ătrenulăceăurmaăs -lăduc ăpeăFleurissoireălaăRoma,ăaşaăc ăplec ăf r ăs -
şiăiaăr mas-bun de la Bardolotti, care dormea.
VII
Fleurissoireă ajunseă laă Roma,ă peă viaă deiă Vecchierelli,ă chiarăînă aceeaşiă sear .ăEraă frîntădeă oboseal ă şiă oă
convinseăpeăCarolaăs -lălaseăs ădorm .
Aădouaăzi,ădeăcumăseătrezi,ăîşiăpip iăumfl turaădinăb rbie;ăiăseăp ruăciudat ,ăseăuit ăatentălaăeaăînăoglind ă
şiăconstat ăc ăera acoperit ădeăoăcoaj ăg lbuie;ănuăar taădelocăbine.ăCum,ăînăclipaăaceea,ăoăauziăpeăCarolaămergîndă
peăpalier,ăoăchem ăşiăoărug ăs ăi-oăexamineze.ăEaăîiăspuseăluiăFleurissoireăs ăseăapropieădeăfereastr ăşi,ădeăîndat ă
ce-şiăarunc ăochii,ăafirm :
— Nu-i ce crezi tu.
La drept-vorbind,ă Amedeeă nuă seă gîndeaă laă acelă ceva,ă dară str daniaă Caroleiă deă a-lă liniştiă avuă tocmaiă
efectulăcontrariu.ăC ci,ădeăvremeăceăeaăafirmaăc ănuăeraăacelăceva, acel ceva arăfiăpututăs ăfie.ăŞi,ălaăurma-urmei,
deăundeăputeaăeaăs ăfieăsigur ăc ănuăeste?ăIăseăp reaăfoarteăfirescăs ăfieăacelăceva;ăc ciăp c tuise;ăoămerita.ăAstaă
trebuieăs ăfie.ăUnăfiorăîlăstr b tuăde-aălungulăspin rii.
— Cumă i-aiăf cut-o?ăîlăîntreb ăea.
Ceă importan ă puteaă s ă aib ă cauzaă exterioar ,ă întîmpl toare,ă t ieturaă f cut ă deă b rbieră sauă salivaă
farmacistului?ăOareăputeaăs -iăvorbeasc ădespreăcauzaăprofund ,ăceaăcareăîiăaduseseăaceast ăpedeaps ?ăOareăară
în elege-o?ăF r ăîndoial ăc ăvaărîde...ăDarăcumăeaărepet ăîntrebarea,ăîiăr spunse:
— Laăb rbier.
— Arătrebuiăs ăpuiăcevaăpeăea.
SolicitudineaăCaroleiăîiăînl tur ăpîn ăşiăultimeleăîndoieli;ăvorbeleăspuseălaăînceputăfuseser ămeniteădoară
s -lălinişteasc ;ăseăşiăvedeaăcuăfa aăşiătrupulămîncateădeăbube,ăplineădeăpuroi,ălucruăceăoăvaăumpleădeăgroaz ăpeă
Amica;ăochiiăiăseăumplur ădeălacrimi.
— Deciătuăcreziăc ăe...
— Niciăvorb ,ăiepuraşulămeu;ănuătrebuieăs ăteănelinişteştiăaşa;ăsemeniăcuăunăcioclu.ăMaiăîntîiădeătoate,ă
chiarădac ăarăfiăasta,ăn-amăputeaăştiăînc ănimic.
— Da, da!... Ah, Doamne! Totul s-aăsfîrşităpentruămine!ăTotul!ăziseăel.
Eaăseăînduioşa:
— Şiăapoi,ăastaănuăîncepeăniciodat ăaşa;ăvreiăs-o chem pe patroan , s - iăspun ?...ăNu?ăBine;ămaiăbineă
ieşiăpu inăs ăteădistrezi;ăşiăs ăbeiăoăcup ădeăvin de marsala.
Carolaăt cuăoăclip ăşiăapoi,ănemaiputîndu-seăab ine,ăspuse:
— Ascult ,ăvreauăs - iăvorbescădespreăcîtevaălucruriăserioase.ăNuăcumvaăte-aiăîntîlnităieriăcuăunăfelădeă
preotăcuăp rulăalb?
Oareădeăundeăştiaăeaăasta?ăUluit,ăFleurissoireăoăîntreb :ă
— De ce?
— Eiă bine...ă Ezit ă oă clip ,ă îlă priviă şiă îlă v zuă atîtă deă palid,ă încîtă continu :ă Uiteă ceă e!ă Fereşte-te de el.
Crede-m ,ăbietulămeuăpuişor,ă staăoăs - iăsmulg ăpenele.ăN-arăfiătrebuităs - iăspun,ădar...ăfereşte-te de el.
Amedeeă seă preg teaă s ă plece, foarte tulburat de ceea ce-iă spuseseă Carola;ă cîndă ajunseă peă scar ,ă eaă îiă
strig ădinăurm :
— Şi,ămaiăales,ădac -lăveziădinănou,ăs ănu-iăspuiăc ă i-am vorbit.ăArăînsemnaăs ăm ăucizi.
 Via aă deveneaă cuă adev rată preaă complicat ă pentruă Amedee.ă Îşiă sim eaă picioareleă înghe ate,ă frunteaă
arzîndădeăfebr şiăgîndurileăfoarteătulburi.ăCumăs ăştieădac ăînsuşiăabateleăCaveănuăeraăunăpungaş?...ăPoateăc ăşiă
cardinalul?...ă Totuşi, existaă cecul!ă Scoaseă hîrtiaă dină buzunar,ă oă pip iă şiă seă asigur ă c -iă real .ă Nu!ă nuă eraă cuă
putin !ăCarolaăseăînşela.ăŞiăapoi,ăceăştiaăeaădespreămisterioasele interese ce-lăobligauăpeăbietulăCaveăs ăjoaceăună
rolă dublu?ă F r ă îndoial ă c ă laă mijlocă eraă maiă curîndă vreoă josnic ă isprav ă de-aă luiă Baptistin...ă Bunulă abateă îiă
atr seseăaten iaăs ănuăaib ăîncredereăînăel...ăNu-iănimic!ădeăacumăîncoloăvaădeschideăşiămaiăbineăochii:ăseăvaăferiă
deăCave,ăaşaăcumăseăfereaădeăBaptistin;ăşiăcineăştieădac ănuăcumvaăchiarăşiădeăCarola...?
Iat ,ă îşiă spuneaă el,ă urmareaă şiădovadaă aceluiăr uă ini ial,ă aă faptuluiă c ălucrurileănuă mergă bineălaă Sfîntulă
Scaun:ătotulăseăpr buşeşteădintr-odat .ăÎnăcineăs ăteăîncreziădac ănuăînăpap ?ăŞi,ădeăîndat ăceăaceast ăpiatr ădeă
temelieăpeăcareăseăsprijin ăBisericaăseăpr buşeşte,ănimicănuămaiăpoateăfiăadev rat.
Amedeeămergeaăcuăpaşiămiciăşiăgr bi iăspreăpoşt ;ăsperaăs ăg seasc ăcîtevaăscrisoriăcuănout iădină ar ,ă
oneste,ăpeăcareăs -şiăsprijine,ăînăsfîrşit,ădinănou,ăîncrederea-iăobosit .ăCea aăuşoar ăaădimine iiăşiăluminaădifuz ăînă
careă fiecareă lucruă p reaă c ă seă evapor ă şiă c ă devineă ireală îiă accentuauă stareaă deă ame eal ;ă înaintaă caă prină vis,ă
îndoindu-seăparc ădeăsoliditateaăsolului,ădeăziduriăşiădeăadev rataăexisten ăaătrec torilorăcuăcareăseăîncrucişaăpeă
drum;ăşiămaiăalesăîndoindu-seădeăprezen aăluiălaăRoma...ăSeăpişc ,ădorindăs ăseăsmulg ădinăacestăvisăurîtăşiăs ăseă
simt ădinănouălaăPau,ăînăpatulălui,ălîng ăArnicaăceăeraăsculat ăşiăcare,ădup ăobiceiulăei,ăaplecat ădeasupraălui,ăaveaă
s -lăîntrebe:
— Ai dormit bine, dragul meu?
Func ionarulădeălaăpoşt ăîlărecunoscuăşi-iăd duăf r ăniciăoădificultateăoănou ăscrisoareădeălaăso iaăsa.
Tocmai am aflat de la Valentine de Saint-Prix,ăîiăspuneaăaceasta,ăc ăJuliusăseăafl ăşiăelălaăRoma,ăchemată
laăunăcongres.ăCîtădeătareăm ăbucurăcîndăm ăgîndescăc ăoăs -lăpoţiăîntîlni!ăDinăp cate,ăValentineănuămi-a putut
daăadresaălui.ăCredeăc ăs-a instalatălaăGrandăHotel,ădarănuăeăsigur .ăŞtieădoarăc ătrebuieăs ăfieăprimitălaăVaticană
joi-dimineaţa;ăi-aăscrisăcardinaluluiăPazzi,ăcaăs ăobţin ăoăaudienţ .ăVineădeălaăMilano,ăundeăaăfostăs -lăvad ăpeă
Anthime, care este foarteănefericităc ănuăpoateăs ăobţin ăceeaăceăîiăf g duiseăBiserica,ădup ăprocesulăs u;ăJuliusă
vreaăs ăseăduc ălaăSfîntulăP rinte,ăs -lăroageăs -iăfac ădreptate;ăc ci,ăbineînţeles, elănuăştieăînc ănimic.ăÎţiăvaă
spuneăcumăaădecursăvizitaăşiătuăvei puteaăs -lăl mureşti.
N d jduiescăc -ţiăieiătoateăprecauţiileăîmpotrivaăaeruluiăviciatădeăacoloăşiăc ănuăteăoboseştiăpreaămult.ă
Gastonăvineăs ăm ăvad ăînăfiecareăzi;ăneăesteăfoarteădorădeătine.ăCîtădeămulţumit ăvoiăfiăcîndăneăveiădaăvesteăc ăteă
întorci...ăetc.
Şi,ăcuăcreionul,ăînădiagonal ,ăpeăpaginaăaăpatra,ăBlafaphasăscriseseăşiăelăînăgrab ăcîtevaărînduri:
Dac ăteăduciălaăNeapole,ăteărogăs ăteăinformeziăcumăfacăeiăgauraădinămacaroane.ăSîntăpeăcaleăs ăfacăoă
nou ădescoperire.
Inimaă luiă Amedeeă fuă cuprins ă deă oă mareă bucurieă amestecat ă cuă oă oarecareă stinghereal :ă joia,ă ziuaădeă
audien ,ăeraăchiarăziuaăaceea.ăNuăîndr zneaăs -şiădeaărufeleălaăsp latăşiănuămaiăaveaă :lenjerieăcurat .ăCelăpu inăaşaă
iăseăp rea.ăDeădiminea ăîşiăpuseseăgulerulătareăpeăcare-lăpurtaseăînăajun;ădarăcîndăafl ăc ăarăputeaăs -lăîntîlneasc ă
peăJulius,ănuăiăseămaiăp ruăc -i destul de curat. Bucuria pe care i-oăf ceaăaceast ăîntâlnireăeraăoarecumăîntunecat ă
deăgîndulă sta.ăDac ăvoiaăs -lăg seasc ăpeăcumnatulăluiălaăieşirea deălaăaudien ,ănuămaiăputeaăs ătreac ăpeăviaădeiă
Vecchierelli;ă şiă astaă îlă tulburaă maiă pu ină decîtă gîndulă deă aă pomiă spreă Grandă Hotel.ă Avuă grij ,ă celă pu in,ă s -şiă
întoarc ă manşetele;ă îşiă acoperiă gulerulă cuă fularul,ă lucruă ceă prezenta,ă printreă altele,ă şiă avantajulă deă a-i ascunde
aproape cumpletăumfl turaădinăb rbie.
Darăceăimportan ămaiăaveauăacesteăfleacuri?ăAdev rulăesteăc ăFleurissoireăseăsim eaăînt ritădeăscrisoareă
şiăc ăperspectivaădeăaăreluaăleg turaăcuăunulădintreăaiăs iăşiăcuăvia aăluiătrecut ăizgoneaăto iămonştriiăz misli iădeă
imagina iaăluiădeăc l tor.ăCarola,ăabateleăCave,ăcardinalul,ăto iăpluteauăprinăfa aăsaăcaăunăvis pe care-lăîntrerupe,ă
dintr-odat ,ăcînteculăcocoşului.ăDeăceăplecaseădinăPau?ăCeăînsemnaăaceast ăpovesteăabsurd ăcare-l smulsese din
fericirea lui? Dar, Doamne! Existaăunăpap ;ăşiăpesteăcîtevaăclipeăJuliusăvaăputeaăs -i declare: l-amăv zutăcuăochiiă
mei! Ună pap ,ă şiă astaă eraă deă ajuns.ă Oareă Dumnezeuă puteaă s ă îng duieă monstruoasaă luiă înlocuire,ă înă careă el,ă
Fleurissoire, n-ară fiă crezutăniciodat ă dac ăn-ar fi existat absurdulă s uă orgoliuă deă aă dori s ă joaceă unărolăînă toat ă
treaba asta?
Amedeeămergeaăcuăpaşiămiciăşiăgr bi i;ăîiăveneaăgreuăs ănuăfug .ăÎşiărec p ta,ăînăsfîrşit,ăîncrederea,ăînă
timpăceătoateălucrurileădinăjurulăluiăreveneauălaăforma,ăm sura,ăpozi ia lorăfireasc ăşiălaărealitate.ăÎşiă ineaăp l riaă
deă paiă înă mîn ;ă cîndăajunseă înă fa aă capelei,ă fuă cuprinsă deă oă atîtă deănobil ă be ie,ăîncîtă începuă s ă fac ă înconjurulă
fîntîniiădinădreapta;ăşi,ăînătimpăceătreceaăpeălîng ăartezian ,ăl sîndăapaăs -iăudeăfruntea,ăsurîdeaăprivind curcubeul.
Deodat ,ăseăopri.
Oareă celă careă st teaă aici,ă lîng ă el,ă aşezată peă piedestalulă celuiă de-ală patruleaă stîlp al colonadei, nu era
Julius?ăÎiăveneaăgreuăs -lărecunoasc ,ădeoarece,ădac ăhaineleăîiăerauădecente,ădespreă inutaăluiănuăseăputeaăspuneă
acelaşiă lucru:ă conteleă deă Baraglioulă îşiă puseseă p l riaă deă paiănegruă lîng ă el,ă peă cap tulă încovoiată ală bastonuluiă
înfiptăîntreădou ăpietreăaleăpavajuluiăşi,ănep s torălaăsolemnitateaălocului,ăstîndăcuăpiciorulădreptăpeăgenunchiulă
stîng,ăasemeneaăunuiăprofetădinăCapelaăSixtin ,ă ineaăpeăgenunchiulădreptăunăcaiet;ădinăcîndăînăcînd,ăpunîndăbruscă
creionulăpeăfoaie,ăscria,ăatîtădeăatentălaăceeaăceăîiădictaăputernica-iăinspira ie,ăîncîtăAmedeeăarăfiăpututăs ăfac ăoriceă
şiăelătotănuăl-arăfiăobservat.ăÎn timp ce scria,ăvorbea;ăzgomotulăfîntîniiăartezieneăîiăacopereaăcuvintele,ădarăvedeaiă
cumăiăseămişc ăbuzele.
Amedeeăseăapropieăîncetişor,ădîndăocolăcoloanei.ăŞiăînătimpăce-lăatingeaăuşorăpeăum r,ăJuliusădeclama,ă
însemnîndu-şiăînăcarnet,ălaăcap tulăuneiăfile,ăcuvintele: ŞI,ăÎNăACESTăCAZ,ăCE NEăMAIăINTERESEAZ !ăapoiă
îşiăpuseăcreionulăînăbuzunarăşi ridicîndu-seăbrusc,ăd duănasăînănasăcuăAmedee.
— Peăto iăsfin ii,ăceăfaciăaici?
Amedee,ătremurîndădeăemo ie,ăîncerc ăs ăspun ăceva,ădarănuăizbuti;ăstrîngeaănervosăînămîinileăsaleămînaă
luiăJulius.ăJuliusăîlăcercetaăcuăprivirea:
— Bietul meu prieten, ce s-aăîntîmplatăcuătine?ăProviden aănu-lăînzestraseăpeăJuliusăpreaăbine:ădinăceiă
doiăcumna iăpeăcareăîiăavea,ăunulăoăluaseăpeăcaleaăfalseiăcucernicii,ăiarăcel laltăeraăunăp c tos.ăDeătreiăaniădeăcîndă
nu-lămaiăv zuse,ăiăseăp reaăc ăAmedeeăîmb trîniseăcuămaiămultădeădoisprezece;ăobrajiiăiăseăscofîlciser ,ăiarăm rulă
luiă Adamă îiă ieşiseă înă afar ;ă fularulă roşuă îlă f ceaă s ă par ă şiă maiă palid;ă b rbiaă îiă tremura;ă îşiă rostogoleaă ochiiă
sp l ci iăîntr-un fel care s-arăfiăvrutăpatetic,ădarăcareănuăeraădecîtăcaraghios;ădinăc l toriaăf cut ăînăajunăseăaleseseă
cuă oă r guşeal ă misterioas ,ă aşaă c ă vorbeleă luiă p reauă c ă vină deă departe.ă Foarteă preocupată deă gîndurileă sale,ă
Amedeeăîlăîntreb :
— Spune, l-aiăv zut?
Julius, preocupatădeăaleăsale,ăîiăr spunse:ă
— Pe cine?
Acest cine îiăsun ăluiăAmedeeăînăchipăfunebruăşiăcaăoăblasfemie.
Preciz discret:
— Nu vii de la Vatican?
— Baăda.ăScuz -m :ănuăm ămaiăgîndeamălaăasta.ăDac ăaiăştiăceămiăseăîntîmpl !
Ochiiăîiăscînteiau;ăp reaăc ăexplodeaz .
— Oh!ăteărog,ăîlăimplor ăFleurissoire:ăoăs -miăspuiătoateăasteaămaiăîncolo;ăvorbeşte-miămaiăîntîiădeăvizitaă
peăcareăaiăf cut-o.ăArdădeăner bdareăs ăştiu...
— Teăintereseaz ăatîtădeămult?
— Veiăîn elegeăimediatăcîtădeămultăm ăintereseaz .ăVorbeşte!ăteărog...
— P i,ă iat !ă începuă Julius,ă luîndu-lă peă Fleurissoireă deă bra ă şiă ducîndu-lă departeă deă catedralaă Sfîntulă
Petru:ă Poateă c ă aiă aflată înă ceă s r cieă seă zbateă Anthimeă dup ă convertire:ă degeabaă maiă aşteapt ăr splataă peă careă
Biserica i-a f g duit-oăcaărecompens ăpentruăceeaăceăi-auăluatăfrancmasonii;ăAnthimeăaăfostăp c lit;ătrebuieăs ă
recunoaştem...ăDragulămeu,ăpo iăs ăieiăîntîmplareaăastaăcumăvrei,ădarăeuăoăconsiderăoămareăfars ;ăf r ăastaăîns ă
poate n-aşăîn elegeăatîtădeăbineăuneleălucruriăceăm ăpreocup ăast zi,ăşiădespreăcareăabiaăaşteptăs - iăvorbesc.ăIat :ăoă
fiin ăaăinconsecven ei;ăeămultăspus...ăşiăf r ăîndoial ăc ăaceast ăaparent ăinconsecven ăascundeăoăsecven ămaiă
subtil ăşiămaiătainic ;ăimportantăesteăcaăceeaăce-lăfaceăs ăac ionezeăs ănuămaiăfieăunăsimpluăinteresăsau,ăcumăseă
spuneădeăobicei,ăcaăelăs ănuămaiăasculteădeămotiveă inîndădeăinteres.
— Nuăteăpotăurm riăpreaăbine,ăziseăAmedee.
— Eăadev rat,ăscuz -m :ăm-amăîndep rtatădeărelatareaăviziteiămele.ăDeciăm-amăhot rîtăs ăiauăînămîn ă
problemaăluiăAnthime...ăAh,ădrag ăprietene,ădac ăaiăvedeaăapartamentulăînăcareăst ălaăMilano!...ăI-amăspusăc ănuă
poateăs ămaiăr mîn ăacolo.ăŞiăcîndăm ăgîndescălaănefericitaădeăVeronique!ăElăfaceăpeăascetulăşiăpeăc lug rulăşiănuă
îng duieăs ăfieăplîns;ăşiămaiăalesănuăpermiteăs ăfieăacuzatăclerul!ăPrietene,ăi-amămaiăspus:ăAdmităc ăînaltulăclerănuă
este vinovat, pentruăc ănu- iăcunoaşteăsitua ia.ăÎng duie-miăs ăm ăducăs ăi-oăaducălaăcunoştin .
— CardinalulăPazzi...ăstrecur ăFleurissoire.
— Da. N-aăf cutănimic.ăTrebuieăs ăîn elegiăc ăaceştiăînal iădemnitariăseătemăs ăseăexpun .ăPentruătreabaă
asta e nevoie de cinevaăcareăs ănuăfac ăparteădinătagm ;ăaşaăcumăsîntăeu,ădeăexemplu.ăC ciăadmir ăfelulăînăcareăseă
facă descoperirile!ă Şiă mâă gîndescă laă celeă maiă importante!ă Aiă puteaă credeă c -i vorba de o iluminare; de fapt,
descoperitorul n-aăîncetatăniciăoăclip ăs ăseăgîndeasc ălaăea.ăDeămult ăvremeăsîntăneliniştitădeăexcesulădeălogic ăală
personajelorămeleăşi,ătotodat ,ădeălipsaălorădeăputereăînăaăluaăhot rîri.
— M ătem,ăspuseăblîndăAmedee,ăc ăteăîndep rteziădinănouădeăsubiect.
— Deloc,ă relu ă Julius;ă iă seă pare,ă pentruă c ă nu-miă urm reştiă gîndul.ă În scurte vorbe, m-amăhot rîtă s ă
adresezăplîngereaăchiarăSfîntuluiăP rinte;ăşiăast zi-diminea ăm-amădusăs ăi-o duc.
— Şi,ăspune repede: l-aiăv zut?
— Drag ăAmedee,ădac ăm ăîntrerupiătotătimpul...ăEi,ăbine!ăniciănu- iăînchipuiăcîtădeăgreuăeăs -l vezi.
— Doamne!ăexclam ăAmedee.
— Ce-i?
— Oăs - iăspunăimediat.
— Maiăîntîiădeătoateăaătrebuităs ărenun ălaăideeaădeăa-iăînmînaăplîngerea.ăOă ineamăînămîn ;ăeraăscris ăpeă
oăfoaieădeăhîrtieăpeăcareăoărulasem;ădar,ăînc ădinăaădouaăanticamer ă(sau din a treia, nu-mi amintesc prea bine), un
vl jganăîmbr catăîntr-unăcostumănegruăşiăroşuămi-a luat-oăpoliticosădinămîn .
Amedeeăîncepuăs ărîd ăîncetişor,ăeaăunăomăcareăştieăelăceăştie.
— Înă anticameraă urm toareămi-au luat p l riaă şiăauă pus-oă peă oă mas .ă În cea de-aă cinceaă sauă aă şasea,ă
undeăamăaşteptatămultăînătov r şiaăaădou ădoamneăşiăaătreiăprela i,ăunăfelădeăşambelanăaăvenităs ăm ăcauteăşiăm-a
introdusăînăsalaăînvecinat ăunde,ădeăcumăm-amăaflatăînăfa aăSfîntuluiăP rinteă(atîtăcîtămi-am putut da seama,ăst teaă
coco atăpeăunătronăprotejatădeăunăfelădeăbaldachin),ăamăfostăinvitatăs ăm ăprosternez,ălucruăpeăcareăl-amăf cut;ăaşaă
c ăn-amămaiăv zutănimic.
— Totuşiăn-oăs -miăspuiăc ăaiăstatăînăgenunchiăatîtădeămult ăvremeăşiăniciăcuăfrunteaăatîtădeăplecat ăîncîtă
s ănu...
— Dragulă meuă Amedee,ă vorbeştiă caă şiă cîndă n-aiă ştiă cumă neă orbeşteă respectul...ă Şiă nuă numaiă c ă nuă
îndr zneamăs ăridicăcapul,ădarămaiăeraăşiăună felădeămajordom,ăcuăunăfelădeărigl ,ăcare,ădeăcîteăoriăîncepeamăs ă
vorbescădespreăAnthime,ăm ăloveaăuşorăpesteăceaf ,ăcaăs ămâăaplecădinănou.
— Cel pu inăl-ai auzit vorbindu- i.
— Da, de cartea mea, despre care mi-aăm rturisităc ăn-a citit-o.
— Drag ăJulius,ăziseăAmedee,ădup ăoăclip ădeăt cere,ăceeaăce-mi spui este foarte important. Deci nu l-ai
v zut:ăşiădinătoat ăpovestireaătaăîn elegăc -iăfoarteăgreuăs -lăvezi.ăAh,ătoateăasteaăconfirm ,ădinănenorocire,ăceaă
maiăgroaznic ăteam ăaămea.ăJulius,ăacumătrebuieăs - iăspun,ădarăvinoădeăaici;ăstradaăastaăeăatîtăde populat ...
ÎlăduseăpeăJulius,ăcareăeraămaiăcurîndăamuzatăşiăseăl saăînăvoiaălui,ăîntr-unălocăaproapeăpustiuăşi-i zise:
— Lucrulă peă careă i-lă voiă spuneă eă atîtă deă grav...ă S ă neă prefacemă îns ă c ă vorbimă despre lucruri
indiferente;ăpreg teşte-teăs ăauziăcevaăîngrozitor:ăJulius,ădragulămeu,ăcelăpeăcareăl-aiăv zutăazi-diminea ...
— Pe care nu l-amăv zut,ăvreiăs ăzici.
— Exact... nu-iăcelăadev rat.
— Ce tot spui?
— Spunăc ănuăl-aiăpututăvedeaăpeăpap ,ăpentruămonstruosulămotivăc ...ăştiuădintr-oăsurs ăclandestin ăşiă
sigur ăc ăadev ratulăpap ăeăînchis.
Aceast ă uluitoareă dezv luireă avuă asupraă luiă Juliusă efectulă celă maiă neaşteptat:ă l s ă bruscă bra ul lui
Amedeeăşi,ămişcîndu-se prin fa aăluiăînătoateădirec iile,ăexclam :
— Ah, nu! Asta-iăbun ,ănu,ănu,ănu!ăApoi,ăapropiindu-se de Amedee, spuse:
— Iat !ă Ajung,ă dară cuă mareă greutate,ă s -miă scotă dină minteă toateă astea;ă m ă convingă c ă nu-i nimic de
aşteptat,ănimic deăsperatăşiănimicădeăadmis;ăc Anthimeăaăfostăînşelat,ăc ănoiăto iăsîntemăînşela i,ăc ăseăfacătotăfelulă
deămanevre!ăŞiăc ănuăneămaiăr mîneădecîtăs ărîdemădeăele...ăDa!ăSimtăc ăm ăeliberez;ăşiăniciănuăapucăbineăs ăm ă
consolez,ă şiă viiă şi-miă spui:ă Opreşte-te!ă C r ile-să greşită împ r ite:ă ia-oă deă laă cap t!ă Las -m !ă Mi-ajunge.ă Dac ă
acesta nu-iăcelăadev rat,ăcuăatîtămaiăr u!
Fleurissoire era consternat.
— Dar,ăspuseăel,ăBiserica...ăşiăregretaăc ăr guşealaănu-i îng duiaăs ăvorbeasc ămaiăconving tor.ăDarădac ă
Bisericaăîns şiăesteăînşelat ?
Juliusăiăseăaşez ăde-aăcurmezişulăînăfa ăşi,ăaproapeăt indu-iădrumul,ăîiăspuseăpeăunătonăbatjocoritorăşiă
hot rît,ăpeăcareănuăpreaăaveaăobiceiulăs -lăfoloseasc :
— Ei,ăşi!ăCe- iăpas ?
ÎnăclipaăaceeaăFleurissoireăavuăoăb nuial ;ăoăb nuial ănou ,ăceăabiaăc p taăform ,ăîngrozitoareăşiăcare,ăînă
chipă nedesluşit,ă începeaă s ă prind ă r d ciniă înă sufletulă luiă tulburat:ă Julius,ă însuşiă Julius,ă acestă Juliusă cuă careă
vorbea,ăJuliusădeăcareăseăag aseăn dejdeaăşiăîncrederea-iăzdruncinat ,ăniciăelănuăeraăadev ratulăJulius.
— Cumăpo iăvorbiăaşa!ăTocmaiătu,ăcelăpe careăcontamăatîta!ăTocmaiătu,ăJulius!ăConteădeăBaraglioul,ăaleă
c ruiăscrieri...
— Nu-miăvorbiădespreăscrierileămele,ăteărog,ăîmiăajungeăceămi-aăspusăpapaă staăalăt uă — adev ratăsauă
neadev rată — azi-diminea !ă Şi,ă datorit ă descopeririiă mele,ă socotescă c ă urm toareleă voră fiă maiă bune.ă De-abia
aşteptăs - iăspunănişteălucruriăserioase.ăIeiămasaăcuămine,ănu-iăaşa?
— Cuăpl cere;ădarăteăvoiăp r siărepede.ăÎnăsearaăastaăsîntăaşteptatălaăNeapole...ăda,ăpentruănişteătreburiă
despreăcareăî iăvoiăvorbiăpeădat .ăSperăs ănuăm ăduciălaăGrandăHotel.
— Nu; vom merge la Colonna.
Lui Julius nu-iăp saăc ăeăv zutălaăGrandăHotelăînătov r şiaăunuiăomăcareăar taăatîtădeăr uăcaăFleurissoire;ă
acesta,ăsim indu-seăpalidăşiădescompus,ăsufereaădinăpricinaăluminiiăcrudeăsubăcareăîlăaşezaseă laămas ăcumnatulă
s u,ă dreptă înă fa aă luiă şiă subă privirea-iă scrut toare.ă Şiă m cară dac ă aceast ă privireă ară fiă c utat-o pe a sa: dar nu,
sim eaăc ăeăîndreptat ăspreăgîtulălui,ăspreămargineaăfularuluiăroşu,ăacoloăundeăeraăloculăruşinosăcuăbubaăsuspect ,ă
pe careăoăsim eaălaăvedere.ăŞi,ăînătimpăceăchelnerulăaduceaăaperitivele,ăBaraglioulăîiăspuse:
— Arătrebuiăs ăfaciănişteăb iăsulfuroase.
— Dar nu-iăceăcreziătu,ăprotest ăFleurissoire.
— Cuăatîtămaiăbine,ărelu ăBaraglioulăcare,ădeăaltfel,ănuăseăgîndiseălaăvreoăboal ăanume;ă i-am dat acest
sfatădoarăînătreac t.ăApoi,ăîndreptîndu-şiăspateleăşiăpeăunătonăprofesoral,ăzise:ăEi bine!ăIat ,ădragulămeuăAmedee:ă
p rereaămeaăesteăc ,ădup ăLaăRochefoucauld,ăşiăînăurmaălui,ăamăv zutălucrurileăcaăel;ădarănuăîntotdeaunaăomulăeă
mînatădeăinteres;ăexist ăşiăac iuniădezinteresate...
— N d jduiescăc -iăaşa,ăîlăîntrerupseăcandidăFleurissoire.
— Teărog,ănuăteăgr biăs ăspuiăc ăm-aiăîn eles.ăPrinădezinteresatăîn eleg:ăgratuit.ăŞiăc ăr ul,ăceeaăceănumimă
r ul,ăpoateăfiălaăfel de gratuit ca şiăbinele.
 — Dar,ăînăcazulă sta,ădeăceăs -l facem?
— Tocmai de asta! ca lux, din nevoia de a cheltui, ca joc. C ciă euă sus ină c ă sufleteleă celeă maiă
dezinteresateănuăsîntăneap ratăşiăceleămaiăbuneă— înăsensulăcatolicăalăcuvîntului;ădimpotriv ,ădinăpunctădeăvedere
catolic,ăsufletulăcelămaiăbineăalc tuităesteăcelăcareăîşiă ineăcelămaiăbineăsocotelile.
— Şiă careă seă simteă mereuă datoră luiă Dumnezeu,ă ad ug ă cuă evlavieă Fleurissoire,ă careă încercaă s ă seă
men in ălaăîn l ime.
Juliusăeraăv dităenervatădeăîntreruperileăcumnatuluiăs u;ăiăseăp reauăabsurde.
— Cuă siguran ă c ă dispre ulă fa ă deă ceeaă ceă poateă s ă teă ajuteă esteă semnulă uneiă anumiteă noble eă aă
sufletului...ăS ăteăelibereziădeăcatehism,ădeăcomplezen ,ădeăcalcul...ăOareăvomăputeaăadmiteăvreunăsufletăcareănuă
maiă ineănici un fel de socoteli?
Baraglioulăaşteptaăoăaprobare;ădarăFleurissoireăexclam ăvehement:
— Nu, nu! de o mie de ori nu: nu-lăvomăadmite!ăApoi,ăbruscăînfricoşatădeăpropria-iăvoce,ăseăaplec ăspreă
Baraglioulăşiăzise:
— S ăvorbimămaiăîncet;ăsîntemăasculta i.
— Ei!ăPeăcineăpoateăs ăinteresezeăceăvorbimănoi?
— Ah!ăprietene,ăv dăc ănuăştiiăcumăsîntăoameniiăînă araăasta.ăEuăunulăamăînceputăs -i cunosc. De patru
zileă deă cîndă tr iescă printreă ei,ă miă seă întîmpl ă totă felulă deă lucruri!ă Careă m-auă convinsă c ă trebuieă s ă fiu foarte
precaut, ceea ce nu-miăst teaăînăfire.ăSîntemăurm ri i.
— Credăc ăvisezi.
— Ară fiă bineă caă toateă asteaă s ă nuă existeă decîtă înă minteaă mea.ă Dar,ă ce vrei? Cîndă minciunaă iaă loculă
adev rului,ă trebuieă caă adev rulă s ă seă ascund .ă Îns rcinată cuă misiuneaă deă careă î iă vorbeamă adineauri,ă înghesuită
întreăLoj ăşiăSocietateaăluiăIisus,ăeăvaiădeăcapulămeu!ăSîntăsuspectatădeăto iăşiăîiăsuspectezăpeăto i.ăCe-aiăs ăzici,ă
prietene,ăcîndă i-oiăspuneăc ăacumăoăclip ,ăascultîndăcuvinteleăbatjocoritoareăcuăcareămi-aiăr spuns laăîngrijorareaă
mea,ăamăajunsăs ăm ăîndoiescăc ăvorbescăcuăadev ratulăJulius,ăgîndindu-m ăc ăpoateăm ăadresezăunuiaăcareăseă
prefaceăc ăeştiătu...ăSauăcîndă i-oiăspuneăc ăazi-diminea ,ăînainteădeăaăteăfiăîntîlnit,ăamăajunsăs ăm ăîndoiescăpîn ă
şiădeăpropriaămeaărealitate,ădeăfaptulăc ăm ăafluăaici,ălaăRoma,ăsocotindăc ăpoateătotulănuăeraădecîtăunăsimpluăvisăşiă
c ,ăîndat ,ăm ăvoiătreziălaăPau,ăculcatălîng ăAmica,ăînămediulămeuăobişnuit.
— Prietene,ăcredăc ăaiăfebr .
Fleurissoireăîiălu ămînaăşiăîiăspuseăcuăoăvoceăpatetic :
— Febr !ă Da,ăamă febr .ă Oă febr ă careănu- iă treceă niciodat ăşiă careănuă vreauă s -miă treac ăniciodat .ă Oă
febr ăcare,ăm rturisesc,ăsperamăc ăteăvaăcuprindeăşiăpeătineăimediatăceăveiăaflaălucrurileăpeăcareă iăle-amădezv luit;ă
oăfebr ăpeăcare,ăm rturisesc,ăn d jduiamăs ă i-oătransmităşiă ie,ăcaăs ăfimăcuprinşiădeăaceeaşiăflac r ,ăfrateleămeu...ă
Dar nu-iăaşa!ăAcumăv dăbine;ăpeăc rareaăîntunecoas ăpeăcareăoăurmez,ăpeăcareătrebuieăs ăoăurmez,ămergăsingur;ăşiă
chiar ceea ce mi-aiă spusă m ă oblig ă laă asta... Doamne!ă Julius,ă eă adev rat?ă Deciă elă nuă poateă fiă v zut?ă Nuă po iă
ajungeăs -l vezi?...
— Prietene,ă spuseă Julius,ă desprinzîndu-şiă mînaă dină strînsoareaă luiă Fleurissoire,ă careă seă înfierbîntaă tot
maiămult,ăşiăpunîndu-iălaărîndulăs uăoămînâăpeăbra :
— Prietene, oăs - iăm rturisescăceăn-amăîndr znităs - iăspunăadineauri:ăcîndăm-amătrezităînăfa aăSfîntuluiă
P rinte...ăamăavutăunămomentădeădistrac ieăşiăgîndurileămi-au fugit aiurea.
— Unămomentădeădistrac ie!ărepet ăFleurissoireăn ucit.
— Da: brusc, m-amăsurprinsăgîndindu-m ălaăaltceva.
— Î iăînchipuiăc ăpotăs ăcredăce-mi spui?
— Da,ăpentruăc ăînăacelămomentăamăavutărevela ia.ăDar,ăîmi spuneam,ăurm rindu-mi prima idee, — dar,
dac ăoăpresupunăgratuit ,ăfaptaărea,ăcrimaănuăpoateăfiăimputat ;ăiarăcelăcareăaăs vîrşit-o nu poate fi prins.
— Ceăspui!ăteărog,ărepet ,ăsuspin ădisperatăAmedee.
— C ciă mobilul, — motivulă crimei,ă esteă ancoraă cuă ajutorulă c reiaă seă prindeă criminalul. Şiă dac ă
judec torulăvaăspune:ăest fecit cui prodest...ăaiăf cutădreptul,ănu-iăaşa?
— Scuz -m ,ăspuseăAmedee,ăcuăfrunteaăîmbrobonat ădeăsudoare.
Darăînăacelaşiămoment,ădialogulăseăîntrerupse:ăunăservitorădeălaărestaurantăaduseăpeăoăfarfurieăunăplicăpeă
careă eraă scrisănumeleă luiă Fleurissoire.ă Acesta,ă mirată laă culme,ă desf cuă pliculă şiă scoaseă ună biletă cuă urm toareleă
cuvinte:
Nuăaveţiăniciăunăminutădeăpierdut.ăTrenulădeăNeapoleăpleac ălaăoraătrei.ăCereţiădomnuluiădeăBaraglioulă
s ăv ăînsoţeasc ălaăCreditulăComercial,ăundeăelăesteăcunoscutăşiăvaăputeaăs ăv ăconfirme identitatea. Cave.
— Vezi! ce- iăspuneam?ăziseăAmedeeăcuăvoceăsc zut ,ămaiăcurîndămul umitădeăacestăincident.
— Într-adev r,ă nu-iă lucruă curat.ă Deă undeă naibaă miă seă cunoaşteă numeleă şiă leg turaă meaă cuă Creditulă
Comercial?
— Oameniiă ştiaăştiuătotul,ă i-am spus.
— Tonul acestui bilet nu-mi place. Cel care aăscrisăarăfiăpututăm carăs -şiăcear ăscuzeăc ăneăîntrerupe.
— Deăce?ăElăştieăprea-bineăc ămisiuneaămeaăeămaiăimportant ădecîtăorice...ăTrebuieăs ăridicăbaniiădeăpeă
unăcec...ăNu;ănuăpotăs - iăvorbescăaici;ăveziăbineăc ăsîntemăsupraveghea i.ăApoi,ăsco îndu-şiăceasul,ăzise:
 — Într-adev r,ănuămaiăavemăniciăunăminutăînăplus.ăChem ăchelnerul.
— Teărog,ălas ,ăziseăJulius.ăEştiăinvitatulămeu.ăCreditulăComercialănu-i departe; la nevoie putem lua o
tr sur .ăNuăintraăînăpanic ...ăAh!ăvoiamăs - iămaiăspunăc ,ădac ăte duciălaăNeapoleăînăsearaăasta,ăfoloseşteăacestă
biletăînăcircuit.ăEsteăpeănumeleămeu;ădarăn-areăniciăoăimportan .ă(C ciăluiăJuliusăîiăpl ceaăs ăfac ăservicii altora.)
L-amăluatălaăParis,ăgîndindu-m ăc ăvoiăcoborîămaiăspreăsud.ăDarăiat ăc ătrebuieăs ăr mînăaici,ălaăCongres.ăCîtătimpă
creziăc ăveiăstaăacolo?
— Cîtămaiăpu inăcuăputin .ăN d jduiescăs ăfiuăînapoiăchiarămîine.
— Atunciăamăs ăte-aşteptălaăcin .
LaăCreditulăComercial,ădatorit ăprezent riiăf cuteădeăconteleădeăBaraglioul,ăiăseăd dur ăluiăFleurissoire,
f r ă niciă oă greutate,ă peă cec,ă şaseă hîrtiiă deă cîteă oă mieă deă franci,ă peă careă acestaă leă b g ă în buzunarul interior al
hainei.ăÎnătimpulă sta,ăelăîiărelataseădeăbine,ădeăr uăcumnatuluiăs uăpovesteaăcecului,ăaăcardinaluluiăşiăaăabatelui;ă
Baraglioul,ăcareăîlăînso iăpîn ălaăgar ,ănu-lăascultaăcuăpreaămult ăaten ie.
Fleurissoireăintr ălaăunănegustorădeăc m şiăcaăs -şiăcumpereăunăgulerătare,ădarănuăşi-l puse imediat, de
team ădeăaănu-l face peăJulius,ăcareăst teaăner bd torăînăfa aămagazinului,ăs -lăaştepteăprea mult.
— Nu- iăieiăniciăoăvaliz ?ăîlăîntreb ăJulius.
Fleurissoireăarăfiăvrutămultăs ătreac ăs -şiăiaăşalul,ălucrurileădeătoalet ăşiăpeăceleădeădormit,ădarăcumăputeaă
s -iăm rturiseasc ăluiăBaraglioulăc st teaăpeăviaădeiăVecchierelli.
— O, pentru o noapte! spuseăelărepede.ăŞiăniciănuămaiăavemătimpăs ătrecemăpeălaăhotel.
— De fapt, unde te-ai instalat?
— ÎnăspateleăColisseului,ăr spunseăAmedee,ălaăîntîmplare.ăEraăcaăşiăcumăarăfiăspus:ăsubăpoduri.
Juliusăseămaiăuit ăoădat ălaăel.
— Ceăomăciudatăeşti!
Oareă p reaăatîtă deă ciudat?ă Fleurissoireăîşiă şterseă frunteaă deăsudoare.ă F cur ,ă înăt cere,ă cî ivaă paşiă prină
fa aăg rii,ăundeăajunseser .
— Haide!ătrebuieăs ăneădesp r im,ăziseăBaraglioul,ăîntinzîndu-iămîna.
— Nu vii... n-aiă vreaă s ă viiă cuă mine?ă bîlbîiă plină deă team Fleurissoire.ă Nuă ştiuă deă ce,ă dară parc ă mi-e
oarecumăfric ăs ăplecăsingur...
— Aiă venită singurăpîn ă laă Roma.ă Ce-arăputeaă s ă iă seă întîmple?ă Scuz -m ă c ăteă p r sescă înainteă deă aă
ajungeălaăperon,ădarăvedereaăunuiătrenăcareăpleac ăîmiăpricinuieşteăoătriste eădeănespus.ăAdio!ăC l torieăpl cut !ă
Şiămîineăs -miăaduciălaăGrandăHotelăbiletulămeuădeăîntoarcereălaăParis.

CARTEA A CINCEA
LAFCADIO
— There is only one remedy. One thing alone can cure us from being ourselves.
— Yes; strictly speaking, the question is not how to get cured, but how to live.
Joseph CONRAD, Lord Jim
[Existaăunăsingurăleac.ăDoarăunălucruăneăpoateăvindecaădeăaăfiănoiăînşine.
Da.ăNumaiăc ăveziătu,ăproblemaănuăeăcumăs ăteăvindeci,ăciăcumăsaătr ieştiă(engl.)].
I
Dup ăce,ăprinăintermediulăluiăJuliusăşiăajutatădeănotar,ăLafcadioăintr ăînăposesiaărenteiădeăpatruzeciădeămiiă
deălivreăpeăcareăr posatulăconteăJuste-Agenor de Baraglioul i-oăl sase,ămareaăluiăgrij ăaăfostăs ăfac ăînăaşaăfelăcaă
bog iaăluiăs ănuăias ălaăiveal ăprinănimic.
,,Poateăc ăveiăfolosiăfarfuriiădeăaur,ăîşiăspuseăel,ădarăveiămîncaădinăeleăaceleaşiămînc ruri”.
Poateă c ă înc ă nuă ştiaă c ă pentruă el,ă deă acumă încolo,ă gustulă mînc ruriloră aveaă s ă seă schimbe.ă Sau,ă celă
pu in,ăcumăg seaăaceeaşiăpl cereăînăaăluptaăîmpotrivaăpofteiăsauăînăaăseăl sa prad l comiei,ăacum,ăcîndănuămaiă
eraă ap sată deă nevoi,ă rezisten aă saă sl bea.ă S ă oă spunemă de-a dreptul:ăavîndă oă natur ăaristocratic , nuă îng duiseă
necesit iiăs -iăimpun ăniciăunăgestăpeăcareăînăprezentăşiăl-arăfiăpermis,ădinăr utate,ădinăjocăşiădinăamuzamentul de
aăpreferaăpl cereaăşiănuăinteresul.
Ascultîndădeădorin aăcontelui,ănuăpurtaseădoliu.ăAvuseseădeăîntîmpinatăoăsitua ieăgroaznicădeănepl cut ă
cîndă seă duseseă laă furnizoriiă marchizuluiă deă Gesvres,ă ultimulă s uă unchi,ă s -şiă pun ă laă punctă garderoba.ă Fiindc ă
spuneaăc ăvineădinăparteaăacestuia,ăcroitorulăscoaseăcîtevaăfacturiăpeăcareămarchizulăneglijaseăs ăleăpl teasc .ăLuiă
Lafcadioă îiă eraă sil ădeă înşel torii;ă seă pref cuă imediată c ă tocmaiă aă venită s ăachiteănoteleă şiă pl tiă cuă baniă ghea ă
noile haine. Acelaşiălucruăseăîntîmpl ăşiălaăcizmar.ăCîndăs ăseăduc ăşiălaăvînz tonilădeăc m şi,ăLafcadioăseăgîndiă
c -iămaiăprudentăs ăseăadresezeăaltuia.
„M carăde-aşăştiăadresaăunchiuluiădeăGesvres!ăCeăpl cereămi-arăfaceăsâ-iătrimităfacturileăs ăşiăleăachite,ă
seăgîndeaăLafcadio.ăSigurăc ăm-arădispre ui;ădarăsîntăunăBaraglioulăşi,ădeăacumăîncolo,ăpungaşuleădeămarchiz,ăteă
scot din inima mea”.
Nimic nu-lăre ineaălaăParisăsauăînăalt ăparte;ătraversîndăItalia,ăseăîndreptaăspreăBrindisi,ădeăundeăseăgîndeaă
s ăseăîmbarceăpeăvreunăLloyd, spre Java.
Singurăînăvagonulăce-lăduceaădeparteădeăRoma,ăîşiăaruncaseăpeăgenunchi,ăcuătoateăc ăeraăfoarteăcald,ăoă
p tur ămoaleădeăculoareaăceaiului,ăpeăcareăîşiă ineaămîinileăcuăm nuşiăcenuşii,ăcontemplîndu-leăcuăpl cere.ăStofaă
supl ăşiăbuclat a costumuluiăar taăoămareăbun stare;ăpurtaăunăgulerăînalt,ăuşorăscrobit,ăce-iăl saăgîtulăliber;ădeăsubă
gulerăieşeaăoăcravat ăsub ireăcaăunăşarpe,ădeăculoareaăbronzului,ăceăseăpotriveaădeăminuneăcuăc maşa-i cu pliuri.
Seăsim eaăbineăînăpieleaălui,ăînăhaineleălui,ăînămocasiniiălui croi iădinăaceeaşiăpieleădeăc prioar ăcaăm nuşile;ăînă
aceast ă închisoareă moale,ă piciorulă luiă seă puteaă întinde,ă cambra,ă sim eaă c ă tr ieşte.ă P l riaă deă castor,ă l sat ă peă
ochi,ăîlădesp r eaădeăpeisajulăînconjur tor;ăfumaăoă igar ădeăienup răşi-şiăl saăgîndurileăs -iăr t ceasc ăînăvoie.
B trîna,ă ce-miă ar taă peă ceră ună nouraşă alb,ă spunîndu-mi:ă nuă oă s ă plou ă ast zi,ă aceaă b trîn ă c reiaă i-am purtat
traista pe umerii mei sus pe culmea muntelui... (pentru propria-iăpl cere,ăLafcadioăstr b tuseăînăpatru zile pe jos
Apeninii,ăîntreăBolognaăşiăFloren a,ăînnoptîndălaăCovigliajo)ăşiăpeăcareăamăîmbr işat-o;ătoateăasteaăf ceauăparteă
dinăceeaăceăp rinteleădinăCovigliajoănumea:ăfapteăbune.ăCîndăi-amăsim ităpieleaămurdar ăşiăzbîrcit ăsubădegetulă
meu, la fel deăbineăaşăfiăpututăs-oăstrîngădeăgîtăcuăoămîn ăcareăs ănuătremure...ăAh!ăcumătotăîncercaăs -mi scuture
prafulă deă peă guler,ă zicînd:ă Figlio mio! Carino! [Fiul meu! Dragule! (it.)]... Deă undeă îmiă veneaă aceaă intens ă
bucurieăatunciăcînd,ăînc ăasudat,ăm-amăîntinsăpeăunăpatădeămuşchi,ălaăumbraăunuiămareăcastanăşiăamăstatăaşa,ăf r ă
s ă fumez?ă Sim eamă c ăaşă puteaă s ă îmbr işeză întreagaă omenire;ă sauă poateă s-oă sugrum...ă Ceă pu ină lucruă eă via aă
omului!ăSim eamăc ,ădac ăs-arăiviăvreunălucruăcareăs ăcear ătemeritateăşiăîndr zneal ,ămi-aşăriscaăvia aăf r ăs ă
stauăpeăgînduri!ăTotuşiănuăm ăpotăfaceăalpinistăsauăaviator...ăOareăceăsfatămi-arădaăm rginitulădeăJulius?ăP catăc -i
aşaădeănepriceput!ăCeăbineăarăfiăfostăs ăamăunăfrate!
BietulăJulius!ăSîntăatîtădeămul iăoameniăcareăscriuăşiăatîtădeăpu iniăcareăcitesc!ăEăsigur:ăcitimădinăceăînăceă
maiăpu in...ădac ăjudecădup ămine,ăcumăseăspune.ăTreabaăastaăseăvaăterminaăcuăoăcatastrof ;ăoăfrumoas ăşiăteribil ă
catastrof .ăTip riturileăvorăfi aruncateăpesteăbord;ăşiăarăfiăoăminuneădac ă ceaămaiăbun ănuăs-arăîntîlniăpeăfundulă
m riiăcuăceaămaiăproast .
Darăcuriozitateaăm ăîmboldeşteăs ăştiuăce-arăfiăzisăb trînaădac ăaşăfiăînceputăs ăoăstrîngăde...ăNeăputemă
imagina ce s-arăfiăîntîmplatădac ,ădarăr mîneăîntotdeaunaăunămicăgolăînăcareăîşiăface locăneprev zutul.ăNiciodat ă
nimică nuă seă petreceă exactă cumă amă fiă crezut...ă Astaă m ă îndeamn ă s ă ac ionez...ă Facemă atîtă deă pu in!...ă «Totă ceă
poateăfiăs ăfie!»ăînăfelulăacestaăîmiăexplicăeuăCrea iunea...ăSîntăîndr gostitădeăceeaăceăarăputeaăs ăfie...ăDac ăaşă fi
mareăînăStat,ăaşădaăordinăs ăfiuăînchis.
Nu-iăpreaăinteresant ăcoresponden aăacestuiădomnăGaspardăFlamandăpeăcareăm-am dus s-o cer la post-
restantăînăBologna,ăspunîndăc -iăaămea.ăNiciăoăscrisoareănuămeritaăstr daniaădeăa-iăfiătrimis .
Dar,ă Doamne!ă înă via ă întîlneştiă atîtă deă pu iniă oameniă c roraă aiă doriă s ă leă umbliă înă valiz !...ă Şiă totuşiă
pu iniăsîntăceiădeălaăcare,ăcuăunăanumităcuvîntăsauăgest,ănuăpo iăob ineăoăreac ieăciudat !...ăCeăfrumoas ăcolec ieădeă
marionete!ă Dară fireleă sîntă preaă vizibile!ă Peă str ziă nuă întîlneştiă decîtă opîrlani.ă V ă întreb:ă ună omă deă calitate ca
Lafcadioăpoateăs ăiaăînăseriosăaceast ăfars ?...ăHai!ăs ăneăstrîngemăbagajele;ăaăvenităvremea!ăS ăpornimărepedeă
spreă oă alt ă lume;ă s ă p r simăEuropa,ă lâsîndă peă p mîntă urmaă adînc ăaă c lcîiuluiănostru!...ă Dac ă maiă exist ă prină
adînculă p duriloră dină Borneoă vreună antropopitecă întîrziat,ă voiă mergeă acoloă s ă descop ră resurseleă uneiă posibileă
umanit i!...ă Aşă fiă vrută s -lărev dă peă Protos.ă Sîntă sigură c ă aă luat-oă spreă America.ă Spuneaă c ănuă areă stim ă decît
pentruă barbariiă dinăChicago...ă Pentruăgusturileămele,ăaceştiălupiăn-auăpreaămultăfarmec:ăeuăsîntăoăspecieă felin .ă
Dar s-oăl s măbalt .
BlîndulăpreotădinăCavigliajoănuăp reaăc ăvreaăs -lăcorup ăpeăcopilulăcuăcareăvorbea.ăCuăsiguran ăîlăaveaă
înăgrij .ăMi-arăfiăpl cutăs ămi-l fac prieten; nu pe preot,ăDoamneăfereşte!ăciăpeăcopilă– ce frumoşiăochiăridicaăspreă
mine!ăPrivirileăluiăleăc utauăpeăaleămeleăcuănelinişteaăcuăcareăaleămeleăleăc utauăpeăaleălui;ădarăîmiăluamărepedeă
privirile de la el... Nu era mai mic decîtămineăcuămaiămultădeăcinciăani.ăDa:ăaveaăîntreăpaisprezeceăşiăşaisprezeceă
ani,ănuămaiămult...ăCeăeramălaăvîrstaălui?ăUnăstripling [puştană(engl.)] plinădeăpoft ădeăvia ,ăpeăcareăaşăvreaăs -l
întîlnescă ast zi;ă credă c ă m-aşă fiă pl cută foarteă mult...ă Faby,ă laă început,ă eraă tulburată deă faptulă c ă sim eaă c -i
îndr gostitădeămine;ăaăf cutăbineăc ăi-aăm rturisitămamei:ădup ăastaăsufletulăluiăs-aămaiăliniştit.ăDarăcîtădeătareăm ă
enervaăre inereaălui!...ăCînd,ămaiătîrziu,ăînăAurs, sub cort, i-am spus toate astea,ăamărîsăamîndoiăcuăpoft ...ăMi-ar
pl ceaăs -lărev dăacum;ăîmiăpareăr uăc ăaămurit.ăDarăs-oăl s măbalt .
Adev rulăeăc ăsperamăs ănu-iăfiuăpeăplacăpreotului.ăM ăgîndeamăce-aşăputeaăs -iăspunămaiănepl cut,ădară
nu i-amăspusădecîtălucruriăfrumoase...ăCîtădeăgreuăizbutescăs ănuăparăseduc tor!ăŞiătotuşiănuăpotăs ăm ămînjescăcuă
coaj ădeănuc ăpeăfa ,ăcumăm ăsf tuiaăCarola,ăşiăniciăs ăm nîncăusturoi...ăAh!ăs ănu m ămaiăgîndescălaăbiataăfat !ă
Îiădatorezăceleămaiăbanaleăpl ceriăpeăcareăle-amătr it.ăO,ădarădeăundeăs-a ivităacestăb trînelăciudat?
EraăAmedeeăFleurissoire,ăcareătocmaiăintraseăpeăuş .
Fleurissoireă c l toriseă singură înă compartimentă pîn ă laă sta iaă Frosinone.ă Dină aceast ă sta ieă seă urcaseă înă
vagonăunăitalianăîntreădou ăvîrste,ăcareăseăaşezaseălîng ăelăşiăîncepuseăs -lăpriveasc ăcuăunăaerăatîtădeăîntunecat,ă
încîtăFleurissoireăseăgîndiăs ăp r seasc ăpeădat ălocul.
Intr ăînăcompartimentulăînvecinat,ăatrasădeăfarmeculătinerescăalăluiăLafcadio.
„Ah!ăCeăb iatădr gu !ăeăînc ăaproapeăunăcopil,ăseăgîndiăel.ăEădesigur,ăînăvacan .ăCîtădeăbineăeăîmbr cat!ă
Areăoăprivireăatîtădeănaiv !ăCeăbineăc ăpotăs ăamăîncredereăînăcinevaăşiăs ăscapădeăb nuieli!ăDac ăarăştiăfranceza,ă
mi-arăpl ceaăs ăvorbescăcuăel”.
Seă aşez ă înă fa aă lui,ăîntr-ună col ,ă aproapeă deă uş .ă Lafcadioă îşiăridic ă uşoră borulă p l rieiă şiă începuă s -l
fixezeăcuăoăprivireăîntunecat ,ăînăaparen ăindiferent .
 „Ce-arăputeaăfiăcomunăîntreămineăşiăaceast ăpocitanieămurdar ?ăseăgîndeaăel.ăS-arăziceăc ăseăcredeămareă
şmecher.ăDeăceăoareăîmiăzîmbeşteăaşâ?ăŞi-oăfiăînchipuindăc ăoăs -lăiauăînăbra e!ăDarăpoateăc ămaiăsîntăfemeiăcareă
s -iă alinteă peă aceştiă b trîni!...ă Credă c-ară fiă foarteămirată s ă afleă c ă ştiuă s ă citescă curent,ă de-a-ndoaselea sau prin
transparen ,ă deă peă dosulă paginii,ă dină oglind ă sauă deă peă sugativ ,ă atîtă sloveleă scrise,ă cîtă şiă celeă tip rite;ă mi-au
trebuitătreiăluniădeăstudiuăşiădoiăaniădeăucenicie;ăşiăastaădeăamorulăartei.ăCadio,ămicu ulămeu,ăs ăispitimăsoartaăşiăs ă
vedemăceăhramăpoart ă sta.ăDarăcuăceăs ăîncep?...ăA!ăOăs -iăoferănişte...ăFieăc ăprimeşte,ăfieăc ănu,ăo s ăvedemăceă
limb ăvorbeşte”.
— Grazio! Grazio [Incorectăînălimbaăitalian ]!ăziseăFleurissoire,ărefuzînd.
„Nu-iănimicădeăf cutăcuăindividulă sta.ăS ădormim!”, îşiăspuseăînăsineaăluiăLafcadioăşi,ăl sîndu-şiăp l riaă
peăochi,ăîncerc ăs ătransformeăînăvisăoăamintireădinătinere e:
Seă revedeă peă sine,ă peă vremeaă cîndă iă seă spuneaă Cadio,ă înă acelă castelă îndep rtată dină Carpa i,ă undeă auă
locuit,ămamaăluiăşiăcuăel,ătimpădeădou ăveri,ăînătov r şiaăluiăBaldiăitalianulăşiăaăprin uluiăWladimirăBielkowski.ă
Camera lui se afla laăcap tulăunuiăcoridor;ăeăprimulăanăcîndăseăculc ădeparteădeămamaălui...ăClan aădeăaram ,ădeălaă
uş ,ădeăformaăunuiăcapădeăleu,ăesteăprins ăcuăunăcuiăgros...ăAh!ăcuăcît ăprecizieăîşiă aminteşteăfiecareăsenza ie!...ă
Într-o noapte este trezit brusc din somnul celămaiăadîncăşiăiăseăpareăc ăviseaz ăcîndăîlăvedeălaăcap tulăpatuluiăpeă
unchiulăWladimir;ăacestaăîiăapareăcaăîntr-unăcoşmar,ămaiăuriaşăcaădeăobicei,ădrapatăîntr-un caftan larg, de culoare
ruginie,ăcuămust ileăc zuteăşiăavîndăpeăcapăoăextravagant ăc ciulit ădeănoapte,ă uguiat ăcaăunăturbanăpersan,ăcareă
parc ănuăseămaiăsfîrşeşte.ă ineăînămîn ăoălamp ăpeăcareăoăpuneăpeămas ,ăaproapeădeăpat,ălîng ăceasulăluiăCadio,ă
împingîndă uşoră ună sacă cuă bile.ă Primulă gîndă ală luiă Cadioă esteă c ă mamaă luiă eă moart ă sauă bolnav ;ă tocmai se
preg teaăs -lăîntrebeăpeăBielkowski,ăcîndăacestaăîşiăpuneăunădegetăpeăbuzeăşiăîiăfaceăsemnăs ăseăscoale.ăCopilulăîşiă
îmbrac ărepedeăhalatulădeăbaie,ăpeăcareăunchiulăl-aăluatădeăpeăspeteazaăunuiăscaunăşiăiăl-aăîntins,ăcuăaerulăc ănuă
glumeşte.ăDarăCadioăareăatîtaăîncredereăînăWladi,ăîncîtănu-iăeăfric ăniciăm carăoăsingur ăclip ;ăîşiăpuneăpapuciiăşiă
îlăurmeaz ,ăfoarteăuimitădeăcomportamentulăunchiuluiăşi,ăcaăîntotdeauna,ăcuăoămareădorin ădeăaăseădistra.
Iesăpeăcoridor,ăWladimirăînainteaz ,ăgravăşiămisterios,ă inîndălampaăcî ămaiădeparte,ăînăfa aălui;ăcaăşiăcumă
arăîmpliniăunăritualăsauăarăurmaăoăprocesiune;ăCadioăseăclatin ăpu in,ăc ciăeăbeatădeăvise;ădar,ăcurînd,ăcuriozitatea
îiă limpezeşteă mintea.ă Înă fa aă uşiiă deă laă cameraă mameiă lui,ă seă oprescă oă clip ă s ă asculteă dac ă nuă seă audeă vreună
zgomot:ăniciăunul;ăîntreagaăcas ăeăcufundat ăînăsomn.ăAjunşiăpeăpalier,ăaudăsfor itulăunuiăservitorăaăc ruiăcamer ă
d ăspreăpodulăcasei.ăCoboar .ăWladiăcalc ăpeătrepteăf r ăs ăfac ăniciăunăzgomot;ălaăceaămaiămic ăscîr îitur ăseă
întoarceă spreă elă cuă ună aeră atîtă deă furios,ă încîtă Cadioă de-abiaă îşiă poateă st pîniărîsul.ă Îiăarat ă oă treapt ,ă f cîndu-i
semn s-oă sar ;ă faceă totulă cuă atîtaă seriozitate,ă deă parc ă i-ară pîndiă vreoă primejdie.ă Cadioă nu-şiă stricaă pl cereaă
întrebîndu-seă dac ăacesteă precau iiă sîntănecesare,ă caă şiă deă altfel,ă totă ceeaă ceă fac;ă intr ăînă jocă şi,ă alunecîndă de-a
lungulărampei,ătreceădeătreapt ...ăJoculăluiăWladiăiăseăpareăatîtădeăamuzant,ăîncîtăarătreceăşiăprinăfocăcaăs -l urmeze.
Cîndăajungălaăparter,ăpeăpenultimaătreapt ,ăseăaşaz ăamîndoiăjosăcaăs -şiătrag ăsufletul;ăWladiăd ădinăcapăşiăscoateă
unăfelădeăsuspin,ăcaăşiăcumăarăzice:ăAh!ăbineăc-amăsc pat!ăPornescădinănou.ăCîteăprecau iiătrebuieăs ăiaăînăfa aăuşiiă
salonului!ăLampaăpeăcareăoă ineăCadioălumineaz ăînc pereaăînăchipăatîtădeăciudat,ăîncîtăcopilulăde-abia o poate
recunoaşte;ă iă seă pareă nesfirşit ;ă oă raz ă deă lun ă seă strecoar ă prină jaluzele;ă totulă eă sc ldată într-oă linişteă
supranatural ,ă deă parc ă te-aiă aflaă peă ună heleşteuă undeă vaă fiă aruncat ,ă înă tain ,ă oă plas ă deă prinsă peşte;ă Cadioă
recunoaşteătoateălucrurile;ătoateăsîntălaăloculălor,ădar,ăpentruăprimaăoar ,ăleăîn elegeăciud enia.
Wladiăseăapropieădeăpian,ăîlăîntredeschideăşiămîngîieăcuăvîrfulădegetuluiăcîtevaăclape,ăcareăr spundăabiaă
auzit.ăDeodat ,ăcapaculăpianului cade,ăf cîndăunăzgomotăasurzitoră(Lafcadioătresareăşiăacum,ăgîndindu-se la el).
Wladiăseărepedeălaălamp ,ăoăstingeăşiăapoiăseăpr buşeşteăîntr-unăfotoliu;ăCadioăseăstrecoar ăsubăoămas ;ăamîndoiă
stauă aşa,ă multă timp,ă înă întuneric,ă f r ă s ă fac ă vreoă mişcare,ă laă pînd ...ă dară nuă seă audeă nimic;ă înă cas ă totulă eă
nemişcat;ăînădep rtare,ăunăcîineălatr ălaălun .ăCuămişc riăîncete,ăWladiăfaceăpu in ălumin .
Cuăceăaerăciudatăîntoarceăcheiaădeălaăbufetulădinăsufragerie!ăCopilulăştieăbineăc ătotulănu-iădecîtăunăjoc,ă
dar unchiulăpareăc ăaăintratăînăelăde-aăbinelea.ăTrageăaerulăpeănasăcaăşiăcumăarăvreaăs ăadulmeceăşiăs ă vad ăceă
anumeă miroaseă maiă ademenitor;ă iaă oă sticl ă deă tokayă şiă puneă vinulă înă dou ă pahareă mici,ă înă care urmeaz ă s -şiă
înmoaieăbiscui ii;ăcuădegetulăpeăbuze,ăîl invit ăpeăCadioăs ăciocneasc ăcuăel;ăcristalulăscoateăunăsunetăabiaăpercep-
tibil...ă Apoi,ă Wladiă seă str duieşteă s ă pun ă totulă înă ordine;ă împreun ă cuă Cadio,ă spal ă pahareleă înă ligheanulă dină
buc t rie,ăleăşterge,ăastup ădinănouăsticlaădeăvin,ăînchideăcutiaăcu biscui i,ăstrîngeăcuăgrij ăfirimiturileăşiăarunc ăoă
ultim ăprivireăînădulap,ăcaăs ăvad ădac ătotulăeălaăloculălui...ăCaăşiăcumănimicănuăs-arăfiăîntîmplat.
Wladiăîlăînso eşteăpeăCadioăpîn ăînăcameraăsaăşiăapoiăpleac ,ăsalutîndu-lăadînc.ăCadioăadoarmeădinănou,
iarăaădouaăziăseăvaăîntrebaădac ătotulănuăvaăfiăfostădecîtăunăvis.ăCiudatăjocăpentruăunăcopil!ăCe-arăfiăgînditădespreă
asta Julius?...
Cuătoateăc ăst ăcuăochiiăînchişi,ăLafcadioănuădoarme,ănuăizbuteşteăs ădoarm .
„B trînelulăpeăcareăîlăsimtălîng ămineăcredeăc ăeuădorm,ăseăgîndeaăel.ăDac ămi-aşăîntredeschideăochii,ăl-
aşăvedeaăcumăm ăpriveşte.ăProtosăpretindeaăc ăesteăfoarteăgreuăs ăteăprefaciăc ădormi,ăfiindăînăacelaşiătimpăatentălaă
ceăseăîntîmpl ăînăjur;ăelăseăstr duiaăs ărecunoasc ăsomnulăfalsădup ătremur turaăuşoar ăaăpleoapelor...ăpeăcareăeu,ă
înăaceast ăclip ,ămi-oăst pînesc.ăChiarăşiăProtosăs-ar fi putut da de gol”.
Soareleăapusese;ăultimeleărazeăscînteietoare,ăpeăcareăFleurissoireăleăcontemplaăcuăemo ie,ădeveneauădină
ceă înă ceă maiă slabe.ă Peă neaşteptate,ă dină plafonulă boltită ală vagonului,ă îşniă lumina;ă eraă oă lumin ă preaă brutal ă ceă
contrasta puternic cu dulceaălumin ăaăcrepusculului;ăşiădeăteam ăs ănuătulbureăsomnulăvecinuluiăs u,ăFleurissoireă
întoarseăcomutatorul:ăcompartimentulănuăseăcufund ăînăîntunericăc ciăacestăgestănuăf cuădecîtăs ăîndrepteăcurentulă
electric de la becul central din plafon spre un becămic,ăcuălumin ăalb struie.ăDar,ădup ăp rereaăluiăFleurissoireă
acestăbecule ăalb struiăr spîndeaăşiăelăpreaămult ălumin ;ămaiăîntoarseăoădat ăcomutatorul;ăbecule ulăseăstinse,ădară
seă aprinser ă peă dat ,ă dou ă apliceă laterale,ă maiă sup r toareă chiară şiă decîtă beculă dină centru;ă întoarseă înc ă oă dat ă
comutatorulăşiăbecule ulăseăaprinseădinănou;ăseăopriăaici.
„Oareăaăterminatăs ăseăjoaceăcuălumina?ăseăgîndeaăLafcadioăner bd tor.ăOareăceăfaceăacum?ă(Nu,ăn-oăs ă
deschid ochii.) S-aăridicat...ăOareăeăatrasădeăvalizaămea?ăBravo!ăŞiăconstat ăc ăvalizaăeădeschis .ăDatăfiindăc ăamă
pierdutăcheia,ăaăfostăoăprostieăs -miăcomandălaăMilanoăoăînchiz toareăcomplicat ăpeăcareăho iiămi-auăfor at-o la
Bologna!ăUnăl c elăseăpoateăm carăînlocui...ăDracu'ăs ăm ăia!ăOareăîşiăscoateăhaina?ăS ăm ăuit,ătotuşi”.
F r ă s ă deaă vreoă aten ieă valizeiă luiă Lafcadio,ă Fleurissoire,ă muncindu-seă cuă noulă s uă guleră fals,ă îşiă
scoseseă haina,ă caă s -l poat ă încheiaă maiă uşor;ă dară acesta,ă scrobită şiă tareă caă oă bucat ă deă carton,ă rezistaă tuturoră
str daniilorăsale.
„Nuă pareă preaă fericit,ă îşiă ziceaă înă sineaă saă Lafcadio.ă Credă c ă areă vreună buboiă sauă cineă ştieă ceă boal ă
ascuns .ăOăs -l ajut! N-oăs ăreuşeasc ăsingur...”
Totuşiăreuşi!ăgulerulăseăsupuseăînăceleădinăurm ăşiăaccept ănasturele.ăFleurissoireăîşiăluaăcravataădeăpeă
perni aăundeă şi-oă pusese,ă al turiădeă p l rie,ă deăhain ă şiă deă manşeteă şi,ă apropiindu-seă deă uşaă compartimentului,ă
încerc ,ăprecumă Narcisă înă ap ,ă s -şi vad ă chipulă careă seă proiectaă peă peisajulă ceă seă z reaăprinăgeam.ă „Nuă vedeă
bine”.
Lafcadio aprinse lumina. Trenul trecea de-a lungul unui deal, ce se vedea prin geam, luminat fiind de
razeleă proiectateă deă fiecareă compartiment;ă totulă ap reaă caă ună şiră deă p trate luminoase ce dansau de-a lungul
drumuluiă şiă seă deformauă peărînd,ă în func ie deă fiecareă accidentă deă teren.ă Înă mijloculă unuiaă dintreă eleă seă z reaă
dansîndăumbraăgrotesc ăaăluiăFleurissoire;ăcelelalteăp trateăerauăgoale.
„Cineă s ă m ă vad ,ă seă gîndeaă Lafcadio.ă Aici,ă lîng ă mînaă mea,ă subă mînaă meaă seă afl ă aceast ă dubl ă
închiz toareă peă careă potă s-oă deschidă cuă uşurin ;ă portieraă s-ar deschide dintr-oă dat ,ă şiă elă s-ară pr buşiă cuă fa aă
înainte;ă ară fiă de-ajunsă s -lă împingă uşor;ă ară c deaă înă noapteă caă oă mas ă inform ;ă niciă m cară nuă s-ar auzi vreun
strig t...ăŞiămîineăvoiăfiăînădrumăspreăinsule!...ăCineăarăputeaăs ăafle?”
Îşiăpuseseăcravata,ăîşiăf cuseănodul;ăacumăFleurissoireăîşiăluaăoămanşet ăşiăşi-oăpotriveaălaăîncheieturaă
mîiniiădrepte;ăşi,ăînătimpăceăf ceaăasta,ăpriveaăcuăaten ieăoăfotografieăceăeraăaşezat ădeasupraăloculuiăundeăst tuseă
(unaădintreăceleăpatruăceăîmpodobeauăcompartimentul)ăşiăcareăreprezentaăunăpalatălaămargineaăm rii.
„Oăcrim ăgratuit ,ăcontinu ăLafcadio:ăceăgrea treab ăpentruăpoli ie!ăLaăurma-urmelor, oricine dintr-un
compartimentăînvecinatăpoateăs ăobserveăc ăseădeschideăoăportier ăşiăs ăvad ăoăumbr ăf cîndăunăsaltăspreăacestă
taluz.ăEăbineăc ăm carăperdeleleădeălaăculoarăsîntătrase...ăNuăatîtăevenimenteleăîmiăa î ăcuriozitatea,ăcîtăpropriaă
mea comportare.ăTeăpo iăcredeăînăstareădeăorice,ădar,ăcîndătrebuieăs ătreciălaăfapt ,ădaiăînapoi...ăCeămareăeădistan aă
dintreăimagina ieăşiăfapt !ăŞi,ăcaălaăşah,ănuămaiăaiădreptulăs ăreviiăasupraămişc rii.ăDarădac ăaiăputeaăprevedeaă
toate riscurile, jocul şi-ar pierdeăoriceăinteres!...ăÎntre a- iăînchipuiăoăfapt ăşi...ăIaăteăuit !ăTaluzulăseăsfîrşeşte.ăCredă
c ăneăafl măpeăunăpod;ăpesteăunărîu...”
Peăgeamulăacumănegru,ăimaginileăap reauămaiăclar.ăFleurissoireăseăaplec ăpentruăa-şiăîndreptaăcravata.
„Aici,ăsubămînaămea,ăesteăaceast ădubl ăînchiz toare...ăacum,ăcîtăeădistratăşiăpriveşteădeparteăînăfa aălui...ă
hai,ădeschideăodat , ceăDumnezeu!ăeămaiăuşorădecîtăaşăfiăcrezut.ăDac ăpotăs ănum răpîn ălaădoisprezece,ăf r ăs ă
m ăgr besc,ăînainteădeăaăvedeaăvreoălumin ăpeăcîmp,ătipulăeăsalvat.ăÎncep: unu; doi; trei; patru (rar! rar!) cinci,
şase;ăşapte;ăopt;ănou ...ăzece;ăiat ăoălumin !...”
II
Fleurissoireănuăscoaseăniciăunăstrig t.ăÎmbrîncitădeăLafcadio,ăşiăînăfa aăpr pastieiăceăseăc scaăînăfa aălui,ă
f cuă oă mişcareă ampl ,ă încercîndă s ă seă in ă deă cevaă caă s ă nuă cad ;ă seă ag ă cuă mînaă stîng ă deă cadrulă netedă ală
portierei,ăînătimpăce,ăpeăjum tateăîntors,ăîşiăarunc ămînaădreapt ăcuăputere,ăspreăspate,ăpeădeasupraăluiăLafcadio;ă
cea de-aă douaă manşet ,ă peă careă tocmaiă şi-o potrivea, se rostogoliă subă banchet ,ă pîn ă laă cealalt ă extremitateă aă
vagonului.ă Lafcadioă sim iă oă ghear ă înă ceaf ,ă l s ă capulă înă josă şi-iă d duă ună ală doileaă brînci,ă maiă hot rîtă decîtă
primul;ăunghiileăîiăzgîriar ăgulerul;ăşiăFleurissoire,ăneg sindăaltcevaădeăcareăs ăseăagate, se prinse cu disperare de
p l riaăluiădinăp rădeăcastor,ăpeăcare,ăînăc dere,ăoălu ăcuăel.
„Acumăamănevoieădeăsîngeărece,ăîşiăziseăLafcadio.ăS ănuătrîntescăportiera:ăs-arăputeaăauziăal turi”.
Oătraseăspreăel,ăluptîndu-seăcuăvîntul,ăşiăapoiăoăînchiseăîncet.
„Mi-aăl satăoribilaăluiăp l rieăturtit ;ăcuăoălovitur ădeăpiciorăoăs-oătrimitădup ăel;ădarămi-a luat-o pe-a mea
şiă îiă ajunge.ă Amă fostă foarteă precaută cîndă i-amă scosă ini ialele!...ă Peă c ptuşeal ă seă afl ă îns ă etichetaă p l rierului
c ruiaănuăiăseăcomand ăînăfiecareăziăp l riiădinăp rădeăcastor...ăDarăastaăe...ăS-arăputeaăcredeăc ăeăunăaccident...ă
Nu,ăpentruăc ăamăînchisăportiera...ăS ăoprescătrenul?...ăHai,ăhai!ăCadio,ăf r ăretuşuri:ătotulăesteăaşaăcumă i-ai dorit.
Oădovad ăc ăsîntăcompletăst pînăpeămine:ăm ăvoiăuitaămaiăîntîiăînălinişteălaăfotografiaăpeăcareăb trînulăoă
privea mai adineauri... Miramar! N-amăniciăoăpoft ăs ămergăs ăv dăloculă sta...ăDarăaiciănu-i aer”.
Deschise fereastra.
„Animalulăm-aăzgîriat...ăsîngerez...ăM-aăzgîriatătare.ăS ăpunăpu in ăap ăpeăran ;ătoaletaăseăafl ălaăcap tulă
coridorului,ălaăstînga.ăS -miămaiăiauăoăbatist ”.
D duăjosăvalizaădinăplasaăceăseăg seaădeasupraălui,ăoăaşez ăpeăpernaăbanchetei,ăînăloculăundeăst tuseămaiă
înainte,ăşiăoădeschise.
„Dac ă m ă încrucişeză cuă cinevaă peă coridor, o s ă fiuă foarteă calm...ă Nu,ă nu-mi bate inima mai tare.
Haide!... A! uite haina lui; o pot ascunde,ăcuăuşurin ,ăsubăaămea.ăÎnăbuzunarăsîntănişteăhîrtii:ăoăs ăamăceăfaceăînă
timpul drumului”.
Lafcadioă atîrn ă înă cuierulă dină closetulă undeă seă închiseseă oă biat ăhain ătocit ,ă deă culoareă brun-g lbuie,ă
dintr-oăstof ăsub ire,ăaspr ăşiăbanal ,ăce-iăf ceaăsil ;ăapoi,ăaplecatădeasupraăchiuvetei,ăîncepuăs ăseăcercetezeăînă
oglind .
Peăgît,ăînădou ălocuri,ăaveaănişteăzgîrieturiădestulădeăurîte;ăoădung ăroşieăporneaădeălaăspate,ădinăceaf ,ăşi,ă
luînd-oăspreăstînga,ăseăpierdeaăsubăureche;ăoăalta,ămaiăscurt ,ăoăjupuitur ăzdrav n ,ăseăaflaălaădoiăcentimetriămaiă
susădeăcealalt ăşiăurcaădreptăspreăureche,ăpeăcareăoăatinsese,ărupîndu-iăpu inălobul.ăUrecheaăsîngera;ădarămaiăpu in
decîtăseătemuse;ăînăschimbădurerea,ăpeăcareănuăoăsim iseălaăînceput,ădeveneaătotămaiăputernic .ăMuieăbatistaăînă
chiuvet ,ăîşiăşterseăsîngeleăşiăapoiăsp l ăbatista.
„Nuă sîngereaz ă niciă cîtă s -miă p tezeă gulerul,ă seă gîndiă elă înă timpă ceă seă priveaă înă oglind ;ă totulă eă înă
ordine”.
Ieşi;ăchiarăatunci,ălocomotivaăşuier ;ăunăşirădeăluminiăseăv zuăprinăgeamulădeălaăcloset.ăEraăCapua.ăS ă
coboareălaăaceast ăsta ieăatîtădeăapropiat ădeăloculăaccidentului,ăşiăs -şiăiaăp l riaădinăparădeăcastor...ăacestăgînd i
seă iviă în minte,ăame itor.ă Îiă p reaătareărâuă dup ă p l riaă luiăsupl ,ă uşoar ,ă m t soas ,ă ce-iă ineaă caldă şiă totodat ă
r coare,ăneşifonabil ăşiădeăoăelegan ăatîtădeădiscret .ăTotuşiănuăascultaăniciodat ădeădorin eleăluiăpîn ălaăcap tăşiă
nu-iăpl ceaăs -şiăcedezeănici chiarăsieşi.ăDar,ămaiăpresusădeăorice,ăaveaăoroareădeănehot rîre;ăp straădeămul iăani,ă
caăpeăunăfetiş,ăzarulădeălaăunăjocădeătableăpeăcare,ăpeăvremuri,ăi-lăd duseăBaldi;ăîlăpurtaămereuăasupraălui;ăîlăaveaă
aici,ăînăbuzunarulădeălaăvest .ă„Dac -miăcadeăşase,ăîşi spuseăelăsco îndăzarul,ăcobor!”. D duăcinci.
„Totuşiăcobor.ăRepede!ăhainaănenorocituluiă luia!...ăAcumăvalizaămea...”
Alerg ăînăcompartiment.
Ah!ă cîtă deă inutil ă pareă oriceă exclama ieă înă fa aă ciud enieiă unoră fapte!ă Cuă cîtă întîmplareaă eă maiă
surprinz toare,ă cuă atîtă relatareaă meaă vaă fiă maiă simpl .ă Oă voiă spuneă deciă de-aă dreptul:ă cîndă Lafcadioă intr ă înă
compartimentăs -şiăiaăvaliza,ăaceastaănuămaiăeraăaici.
Laăînceputăcrezuăc ăs-aăînşelatăşiăieşiădinănouăpeăculoar...ăDar,ănu!ă staăeraăcompartimentulăundeăst tuseă
el.ă Iat ă vedereaă ceă înf işaă Miramarul...ă dară ceă seă întîmplase?...ă Seă n pustiă laă fereastr ă şiă crezuă c ă viseaz :ă peă
peronulăg rii,ăînc ănuăpreaădeparteădeătren,ăvalizaăluiăseăîndep rtaăîncetişor,ădus ădeăunăb rbatăputernic,ăceămergeaă
cuăpaşiămici.
Lafcadioăvruăs ăsar ădinătren;ăînătimpăceădeschideaăportiera,ăhainaăbrun-g lbuieăîiăc zuălaăpicioare.
„Drace!ăînc ăpu inăşiăajungălaăînchisoare!ăTotuşi,ădac ăho omanulă staăs-arăgîndiăc ăaşăputeaăs ăfugădup ă
el,ăarămergeămaiărepede.ăOăfiăv zutăceva?...”
Cum st teaăaplecatăînainte,ăoăpic tur ădeăsîngeăîiăşiroiăde-aălungulăobrazului.ă„D -oădraculuiădeăvaliz !ă
Zarul a avut dreptate:ănuătrebuieăs ăcoborăaici”.
Închiseădinănouăportieraăşiăseăaşez ăpeăloculălui.
„N-amăniciăunăfelădeăacteăînăvaliz ;ăiarălenjeriaănuăare monogram ;ăceărisc?ăDarăn-areăimportan :ătrebuiaă
s ăm ăîmbarcăcîtămaiărepede;ăvaăfiăpoateămaiăpu inăamuzant;ădar,ăcuăsiguran ,ămultămaiăîn elept”.
Trenul porni.
„Nu-miăpareăr uăatîtaădup ăvaliz ...ăcîtădup ăp l rie,ăpeăcareătareămultăaşăfiăvrutăs-o g sesc...ăDarăs ănuă
m ămaiăgîndescălaăasta!”
Îşiă umpluă pipa,ă oă aprinseă şiă apoi,ă b gîndu-şiă mînaă înă buzunarulă interioră deă laă cealalt ă hain ,ă scoaseă
repedeădeăaiciăoăscrisoareădeălaăAmica,ăunăcarnetăemisădeăagen iaăCookăşiăunăplicădinăhîrtieăproast ,ăpeăcareăîlă
deschise.
„Trei,ăpatru,ăcinci,ăşaseăhîrtiiădeăcîteăoămie!ăPeăoameniiăcinsti iănu-iăintereseaz ăaşaăceva”.
Puseăbaniiăînăplicăşiăpliculăînăbuzunarulăhainei.
Darăcînd,ădup ăoăclip ,ăseăuit ăcuăaten ieălaăcarnetulăCook,ăLafcadioăînm rmuri.ăPeăprimaăfoaie era scris
numele lui Julius de Baraglioul.
„Oareămi-amăpierdutămin ile?ăîşiăspuseăel.ăCeăleg tur ăpoateăs ăaib ăcuăJulius?...ăs ăfieăunăbiletăfurat?...ă
nu; nu-iăcuăputin .ăE,ăf r ăîndoial ,ăîmprumutat.ăDrace!ăPoateăc-am nimerit peste cine nu trebuie... b trîniiă ştiaă
sîntămaiălega iăîntreăeiădecîtăaiăcrede...”
Apoi,ă tremurîndă deă curiozitate,ă deschiseă scrisoareaă deă laă Arnica.ă Totulă iă seă p reaă foarteă ciudat;ă îiă eraă
greuăs -şiăconcentrezeăaten ia;ănuăizbuteaăs ăpriceap ăceăînrudire sauărela ieăexistaăîntreăJuliusăşiăacestăb trîn,ădară
în eleseăcelăpu inăunălucru:ăc ăJuliusăseăaflaălaăRoma.ăÎntr-oăclip ,ăhot rîreaăluiăfuăluat ;ăîlăcuprinseăoămareădorin ă
de a-şiărevedeaăfrateleăşiăoăcuriozitateăneînfrînat ădeăaăvedeaăefectulăpeăcareăîlăvaăaveaăfaptaăluiăasupra acestui om
calmăşiălogic:
„Gata!ăînăsearaăastaădormălaăNeapole;ăîmiăscotăcuf rulăşiămîineăm ăîntorcălaăRomaăcuăprimulătren.ăNu-i
delocăîn elept,ădarăeăpoateăcevaămaiăamuzant”.
III
LaăNeapole,ăLafcadioăseăinstal într-unăhotelădeălîng ăgar ;ăavuăgrij ăs -şiăiaăcuăelăcuf rul,ăpentruăc ăună
c l torăf r ăbagajeăd ădeăb nuităşiăpentruăc ănuătrebuiaăs ăatrag ăînăvreunăfelăaten iaăasupraălui;ăapoiăalerg ăs -şiă
cumpereăceleăcîtevaăobiecteădeătoalet ădeăcareăaveaănevoieă şiăoăp l rieăcareăs ăînlocuiasc ăoribila canotier ă(deă
altfel,ă îiă eraă strîmt )ă peă careă i-oă l saseă Fleurissoire.ă Voiaă s ă cumpereă şiă ună revolver,ă dară fuă nevoită s ă amîneă
aceast ăcump r tur ăpentruăaădouaăzi,ăc ciăeraăoraădeăînchidereăaămagazinelor.
Trenulăpeăcareăinten ionaăs -l ia a doua zi pleca devreme;ăurmaăs ăajung ălaăRomaălaăprînz...
Aveaădeăgîndăs ănuăseăduc laăJuliusădecîtădup ăceă„crima” vaăfiăfostăcomentat ăînăziare.ăCrima!ăAcestă
cuvîntăiăseăp reaămaiăcurîndăciudat;ăiarătermenulădeăcriminal,ăaplicatălui,ăiăseăp reaăcuătotulăimpropriu.ăÎl prefera
peăcelădeăaventurier,ăcuvîntălaăfelăde supluăcaăşiăp l riaăluiădinăp rădeăcastor,ăc reiaăîiăputeaăaranjaăborulădup ă
plac.
Ziareleădeădiminea ănuăvorbeauăînc ădespreăaventur .ăLeăaşteptaăcuăr bdareăpeăceleădeăsear ,ăgr bităs -l
revad ă peă Juliusă şiă s ă simt ă c ă începeă jocul;ă precumă ună copilă careă seă joac ă de-a v-a iă ascunseleaă şiă careă —
bineîn elesă— nuăvreaăs ăfieădescoperit,ădarăvrea,ăînăschimb,ăs ăfieăc utat,ăseăplictiseaăaşteptînd.ăEraăcuprinsăde-o
stareănedesluşit ,ăpeăcareănuăoăcunoscuseăpîn ăatunci; iarăoameniiăcuăcareăseăîntîlneaăpeăstrad ăiăseăp reauăfoarteă
mediocri,ănesuferi iăşiăurî i.
Seara,ăcump r ădeălaăunăvînz torăambulantădeăziareădeăpeăCorsoăunănum rădinăCorriere;ăapoiăintr ăîntr-
un restaurant, dar dintr-unăfelădeăsfidareăşiăcaăs -şiăa î eădorin a,ăseăsiliăîntîiăs ăm nînce,ăl sîndăziarulăîmp turit,ă
aşezată acolo,ă lîng ă el,ă peă mas ;ă apoiă ieşiă dină restaurantă şi,ă luînd-o din nou pe Corso, se opri la lumina unei
vitrine, deschiseăziarulăşi,ăpeăpaginaăaădoua,ăciti titlul unuia dintre articolele ce prezentau fapte diverse:
CRIM ,ăSINUCIDERE...ăsauăACCIDENT Apoiăcitiăarticolul,ăpeăcareăîlădauăaiciăînătraducere:
Înăgar ălaăNeapole,ăfuncţionariiădeălaăCompaniaădeăC iăFerateăauăg sităînătrenulăceăveneaădeălaăRoma,ă
înă plasaă deă bagajeă dintr-un compartimentă deă clasaă întîi,ă oă hain ă deă culoareă închis ,ă înă buzunarulă interioră ală
haineiăseăaflaăunăplicăgalben,ădeschis,ăceăconţineaăşaseăhîrtiiădeăcîteăoămieădeăfranci;ăînăbuzunarănuămaiăeraăniciăoă
alt ă hîrtieă careă s ă permit ă identificareaă proprietaruluiă hainei.ă Dac ă eă vorbaă deă oă crim ,ă esteă foarteă greuă deă
explicat de ceăoăsum ăatîtădeăimportant ăaăfostăl sat ăînăhainaăvictimei — oricum,ăastaăarat ăc ămobilulăcrimeiă
nu a fost furtul.
Înăcompartimentănuăseăv dăurmeleăvreuneiălupte;ădar,ăsubăbanchet ,ăs-aăg sităoămanşet ăcuăunăbutonă
dublu,ăreprezentîndădou ăcapeteădeăpisic ;ăbutonii,ălegaţiăîntreăeiăprintr-unăl nţişorădeăargintăaurit,ăerauăf cuţiă
dintr-unăcuarţăsemitransparent,ăunăagatătranslucidăcuăreflexe,ăpiatr ănumit ădeăbijutieriăpiatr ădeălun .
Seăfacăcercet riăde-aălungulăîntreguluiătraseu.
Lafcadio mototoli ziarul.
,,Doamne!ăNumaiăbutoniiăCaroleiămaiălipseau!ăB trînulă sta esteăoăadev rat ăîntret iereădeădrumuri!”
Întoarseăpaginaăşiăv zuăscris,ălaăştirileădeăultim ăor :
RECENTISIM, PE TRASEU S-AăG SITăUNăCADAVRU
F r ăs ămaiăciteasc ăceăscriaăînăcontinuare,ăLafcadioăalerg ălaăGrandăHotel.
Puseăîntr-unăplicăcarteaăsaădeăvizit ,ăpeăcareăerauăscriseăcuvintele:
LAFCADIO WLUIKI
Vreaăs ăştieădac ăconteleăJuliusădeăBaraglioulămaiăareănevoieădeăunăsecretar.
Şiăîlătransmise destinatarului.
Ună valetă veniă s -lă iaă dină holulă hotelului,ă îlă conduseă de-a lungulă coridoruluiă şiă îlă introduseă înă
apartamentul contelui.
Dintr-oăochire,ăLafcadioăv zu,ăîntr-unăcol ăalăcamerei,ăziarulăCorriere della Sera.ăPeămas ,ăînămijloculă
camerei, se aflaă oă sticl mareă şiă destupat ,ă cuă oă ap ă deă colonieă ceă r spîndeaă înă toat ă înc pereaă ună parfumă
puternic.ăJuliusăîlăprimiăcuăbra eleădeschise.
— Lafcadio!ăPrietene...ăceăfericităsîntăc ăteăv d!
Seăagitaăşiăîşiăscuturaăp rulăvîlvoi;ăiăseăp reaăc ăs-a dilatat;ă ineaăînămîn ăoăbatist ăcuăpuncteănegreăşiăîşiă
f ceaăvîntăcuăea.ăEştiăpoateăomulăpeăcareăm ăaşteptamăcelămaiăputinăs -lăv dăast zi;ădarăcelăcuăcare,ăînăsearaăasta,ă
aşăfiăvrutăcelămaiămultăs ăstauădeăvorb ... DoamnaăCarolaă i-aăspusăc ăsîntăaici?
— Ceăîntrebareăciudat !
— Da!ăamăîntîlnit-o...ăDeăaltfel,ănuăsîntăsigurăc ăeaăm-aăv zut.
— Carola! E la Roma?
— Nuăştiai?
— AcumăamăvenitădinăSiciliaăşiăeştiăprimaăpersoan ădinăoraşăpeăcareăoăîntîlnesc.ăNuă inăs-oăv d.
— Mi-aăp rutăfoarteădr gu .
— Nuăeştiăpreaăpreten ios.
— Vreauăs ăspun:ăeămaiăbineădecîtălaăParis.
— Eăunăexotism,ădarădac ăaiăchefădeăasta...
— Lafcadio, asemenea vorbe n-auăceăc utaăîntreănoi...ăJuliusăvruăs -şiăiaăunăaerăsever,ădarănuăizbutiăs ă
fac ădecîtăo grimas ;ăapoiăcontinu :
 — Veziă c ă sîntă foarteă agitat.ă M ă afluă într-un moment de cotitur .ă Simtă c -miă iaă minteaă focă şiă c ă m ă
cuprindeăunăfelădeăame eal .ăDeătreiăzileădeăcîndăsîntălaăRoma,ăchematăaiciălaăunăcongresădeăsociologie,ătr iescătotă
felulădeăsurprize.ăUltimaăesteăsosireaăta...ăNuămaiăştiu ce-i cu mine.
Mergea de colo-colo,ă cuă paşiă mari;ă apoiă seă opriă înă fa aă mesei,ă lu ă sticlaă deă colonie,ă v rs ă dină eaă peă
batist ăşiăşi-oăpuseăpeăfrunteăînăchipădeăcompres .
— Tinereă prieten...ăîmiă permi iă s ă teănumescă astfel...ă Credă c ă ştiuă cumă îmiă voiă scrie noua mea carte!
Felul,ădeşiăcamăexageratăînăcareămi-ai vorbit, la Paris, despre Aerulăîn lţimilor m ăfaceăs ăpresupunăc ăastaăteăvaă
interesa.
Schi ăoămişcareădeădans;ăbatistaăîiăc zuădeăpeăfrunteăpeăjos;ăLafcadioăseăgr biăs-oăridiceăşi,ăînătimpăceă
st teaă aplecat,ă sim iă cumă Juliusă îiă puneă mînaă uşoră peă um r,ă întocmaiă cumă f cuseă şiă b trînulă Juste-Agenor.
Lafcadioăseăridic ,ăzîmbind.
— Teăcunoscădeăatîtădeăpu inătimp,ăspuseăJulius;ăşiătotuşi,ăînăsearaăasta,ănuăm ăpotăîmpiedicaăs ănu- iă
vorbesc ca unui...
Se opri.
— Teăascultăcaăpeăunăfrate,ădomnuleădeăBaraglioul,ăziseăLafcadioăcuăîndr zneal ,ădeăvremeăce-mi faci
aceast ăinvita ie.
— Veziă dumneata,ă Lafcadio,ă înă mediulă înă careă tr iescă laă Paris,ă printreă to iă ceiă peă careă îiă frecventez;ă
oameni de lume, oameni ai Bisericii,ălitera i,ăacademicieni,ănuăg sesc,ădeăfapt,ăcuăcineăs ăstauădeăvorb .ăVreauăs ă
spunăc ănuăamăcuiăs -iăm rturisescănoileăgînduriăceăm ăfr mînt .ăC ciătrebuieăs - iăspunăc ,ădeălaăprimaănoastr ă
întîlnire,ăpunctulămeuădeăvedereăs-a schimbat complet.
— Cuăatîtămaiăbine!ăziseăLafcadioăcuăobr znicie.
— Dumneata,ăcareănuăeştiădeămeserie,ănu- iăpo iăînchipuiăînăceăm sur ăoăetic ăgreşit ăîmpiedic ăliberaă
dezvoltareă aă facult iiă deă crea ie.ă Iat ă deă ceă romanulă laă careă m ă gîndescă acumă eă cuă totulă altfelă decîtă cele din
trecut.ă Logicaă şiă consecven aă peă careă leă cereamă deă laă personajeleă mele mi-oă impuneamă maiă întîiă mieă însumi,ă
pentruăaăoăputeaărealizaălaăele;ăşiălucrulă staănuăeraăfiresc;ăprefer măs ătr imăpref cîndu-ne,ădecîtăs ăsem n măcuă
ceeaăceăamăcrezutămaiăîntîiăaăfiăadev ratulănostruăportret:ăeăabsurd;ăşi,ăprocedîndăastfel,ărisc măs ăstric mătotăce-i
maiăbunăînănoi.
Lafcadioăcontinuaăs ăsurîd ,ăaşteptîndăs ăvad ăceăvaăurma,ăşiăseădistraărecunoscîndăînăopiniileăluiăJuliusă
efectulăîntîrziatăalăvorbelorăpeăcareăiăleăspuseseăelălaăprimaălorăîntîlnire.
— Ce-aşă puteaă s - iă maiă spun,ă Lafcadio?ă Acum,ă pentruă primaă oar ,ă v dă înă fa aă meaă cîmpulă liber...ă
în elegiăceăînseamn ăacesteăcuvinte:ăcîmpulăliber?...ăîmiăspunăc ăşiăpîn ăacumăelăeraăliberăşiăc ăesteăliberămereu,ă
dar c ăpîn ăaziănuăl-amăv zutăastfelădoarădinăpricinaăunorăconsiderenteăceă ineauădeăcarier ,ădeăpublicăşiădeănişteă
judec toriă ingra i,ă deă laă careă poetulă îşiă aşteapt ă r splataă înă zadar.ă Deă acumă încolo,ă nuă maiă aşteptă nimică deă laă
nimeni;ăaşteptătorulădoarădeăla mineăînsumi;ăaşteptătotulădeălaăacestăomăsincer,ăc ruiaăîiăpotăcereăorice;ăc ciăacumă
simtăc ăexist ăînămineăceleămaiăciudateăputeri.ăŞiăfiindc ănu-iăvorbaădecîtădeărealizareaălorăpeăhîrtie,ăîndr znescăs ă
leălasăs ăseădesf şoare.
Şi,ăcaăşiăcumăs-arăfiăsim ităsufocatădeănoiăgînduri,ărespiraăadînc,ăîşiăîndreptaăumeriiăşiăîşiăridicaăomopla iiă
deăparc ăarăfiăvrutăs -iăfoloseasc ădreptăaripi.ăApoiăcontinu ăabiaădesluşităşiăcuăoăvoceămaiăsc zut :
— Şiăpentruăc ădomniiădeălaăAcademieănuăm ăvor,ăm ăpreg tescăs ăleă dauătoateămotiveleăcaăs ănuăm ă
admit ăprintreăei;ăc ciăpîn ăacumăasemeneaămotiveăn-au existat. Nici unul.
Înătimpăceăspuneaăap satăacesteăultimeăcuvinte,ăvoceaăîiădeveniăbruscăascu it ;ăseăopriăşiăapoiăzise,ămaiă
calm.
— Iat ălaăceăm ăgîndesc...ăM ăascul i?
— Cuătoat ăfiin aămea,ăspuseăLafcadio,ăcontinuîndăs ărîd .
— Şiăm ăurm reşti?
— Pîn ăînăinfern.
Juliusăîşiăstropiădinănouăbatistaăcuăcolonieăşiăseăaşez ăîntr-unăfotoliu;ăLafcadioăseăaşez ăînăfa aălui,ăc lareă
pe un scaun.
— Eăvorbaădespreăunătîn rădinăcare vreauăs ăfacăunăcriminal.
— Nuăv dăînăastaăniciăoăgreutate.
— Ei,ăceăştiiătu,ăspuseăJulius,ăcareăeraădeăp rereăc ănu-iăuşorădeloc.
— Dar,ăcaăromancier,ăcineăteăpoateăîmpiedica?ăŞi,ădinămomentăce-i vorba de a imagina, cine te poate
împiedicaăs - iăimaginezi tot ce vrei?
— Cuăcîtălucrurileăpeăcareăleăimaginezăsîntămaiăciudate,ăcuăatîtătrebuieăs ăleăexplicăşiăs ăleămotivezămaiă
bine.
— Nu-iăgreuăs ăg seştiămotiveădeăcrim .
— Desigur... dar tocmai asta nu vreau. Nu vreau caăaceast ăcrim ăs ăaib ăvreunămotiv; mi-eădeăajunsăs ă
motivezăcriminalul.ăDa;ăvreauăs -lăaducăînăstareăde-aăcomiteăoăcrim ăgratuit ;ădeăaădoriăs ăfac ăoăcrim ăcuătotulă
lipsit ădeămotive.
Lafcadioăîncepuăs ăasculteăcuămaiămult ăaten ie.
 — S ă presupunemă c -iă ună adolescent;ă vreauă caă dup ă astaă s ă seă recunoasc ă elegan aă naturiiă sale;ă s ă
ac ionezeămaiămultădinăjoac ăşiăs ăaleag ătotdeaunaăpl cereaăşiănuăinteresul.
— Poateăc ănu-iăcevaăpreaăobişnuit...,ăîndr zniăs ăspun ăLafcadio.
— Nu-iăaşa?ăexclam ăîncîntatăJulius.ăS ămaiăad ug măşiăfaptulăc -i face pl cereăs ăseăcontroleze...
— Pîn ălaădisimulare.
— S -iăinsufl mădragosteaăfa ădeărisc.
— Bravo!ăspuseăLafcadio,ădinăceăînăceămaiăamuzat:ăIarădac ămaiăştieăşiăs ăapleceăurecheaălaăce-i spune
demonulăcuriozit ii,ăsocotescăc ăomulădumitaleăareătotăce-i trebuie.
Şiătotăs rindăşiădep şindu-seăunulăpeăcel laltăînăideiăîndr zne e,ăp reauăc ăseăjoac .
JULIUS:ăMaiăîntîiăîlăv dăexersîndu-seăşiădevenindăneîntrecutăînătotăfelulădeăpung şiiăm runte.
LAFCADIO: M-amăîntrebatădeănenum rateăoriăcumădeănuăseăs vîrşescămaiămulteăpung şii.ăEădreptăc ăasemeneaă
prilejuriăau,ădeăobicei,ădoarăceiăcareănuăştiuăceăînseamn ăs r ciaăşiăcare,ăprinăurmare,ănuăsîntăispiti iăs ăfure.
JULIUS:ă i-amăspusăc ăpersonajulămeuăfaceăparteătocmaiădintreăoameniiăcareănuăştiuăceăînseamn ăs r cia; nu-l
ispitescăîns ădecîtăfapteleăce-iăcerăoăoarecareădib cieăşiăviclenie...
LAFCADIO:ăŞi,ăcuăsiguran ,ăceleăcareăcomport ăunăoarecare risc.
JULIUS: Î iăspuneamăc ăiubeşteăriscul.ăDeăfapt,ăescrocheriaăîlădezgust ;ănuăîncearc ăs -şiăînsuşeasc ănimicădin
ceea ce nu-iăapar ine,ă dară seă distreaz ă mutîndă uneleă obiecte,ă peă furiş,ă dintr-unălocă într-altul. O face cu talentul
unuiăadev ratăscamator.
LAFCADIO:ăLipsaăpedepseiăîlăîncurajeaz ...
JULIUS: Dar,ătotodat ,ăîlăşiăsup r .ăFaptulăc ăn-aăfostăprinsăîlăfaceăs -şiăspun ăc ăşi-aăpropusăunăjocăpreaăuşor.
LAFCADIO:ăŞiăvreaăs ătreac ălaăfapteleăceleămaiăriscante.
JULIUS: Îlăfacăs ăgîndeasc ăînăfelulă sta...
LAFCADIO:ăEştiăsigurăc ăgîndeşte?
JULIUS, continuînd:ăAutorulăcrimeiăseăd ăînăvileagăprinănevoiaăpeăcareăaăavut-oăs ăoăs vîrşeasc .
LAFCADIO:ăAmăspusăc ăeăfoarteăpriceputălaăasemeneaăfapte.
JULIUS:ăDa;ăcuăatîtămaiăpriceputăcuăcîtăvaăac ionaăcuăsîngeărece.ăGîndeşte-te:ăeăvorbaădeăoăcrim ăpeăcareănuăoă
motiveaz ă niciă pasiuneaă şiă niciă nevoiaă material .ă Motivulă pentruă careă comiteă crimaă esteă tocmaiă absen aă
motivului.
LAFCADIO:ăCelăcareăpuneălaăcaleăaceast ăcrim ăeştiădumneata; el o comite doar.
JULIUS: Nimeni nu-lăpoateăb nuiădreptăcriminalăpeăunăomăcareăaăcomisăoăcrim ăf r ămotiv.
LAFCADIO: Eştiăpreaăsubtil.ăÎnăfelulăîn care l-ai conceput el este ceea ce numim: un om liber.
JULIUS:ăGataăs ăac ionezeălaăprimulăprilejăceăiăseăiveşte
LAFCADIO:ăSîntăner bd torăs -lăv dălaătreab .ăCeăvreiăs -i propui?
JULIUS:ă Maiă aveamă ezit ri.ă Da;ă pîn ă înă searaă astaă maiă aveamă ezit ri...ă Şi, deodat ,ă înă searaă asta,ă ziarul,ă laă
rubricaăcuăultimeleăştiri,ămi-aădatăideea.ăOăîntîmplareăproviden ial !ăEăgroaznic:ăimagineaz - iăc ăaăfostăasasinată
cumnatul meu!
LAFCADIO:ăCum?ăB trînelulădinătrenăeste...
JULIUS:ăEraăAmedeeăFleurissoire,ăc ruiaăîiăîmprumutasemăpermisulămeuădeăc l torieăşiăpeăcare,ăcuăpu inătimpă
maiăînainte,ăîlăcondusesemălaătren.ăCuăoăor ămaiădevremeăscoseseăşaseămiiădeăfranciădeălaăbanc ăşi,ăcumăîiăaveaă
asupraălui,ăîiăeraăcamăteam ăs ăramîn ăsingur;ăaveaătotă felulădeăgînduriănegre...ă cineăştie?...ăpoateăc ăpresim eaă
ceva...ăŞiăînătren...ăDarăcredăc ăaiăcitităarticolulădinăziar!
LAFCADIO: N-amăcititădecîtătitlul:ă„fapt divers”.
JULIUS:ăAtunciăs ă i-l citesc eu (deschise ziarul Corriere laăarticolulăcuăpricina).ă i-l traduc:
F cîndăcercet riă asiduiă de-aă lungulă c iiă ferate,ăîntreăRomaă şiă Neapole,ă poliţiaăaă descoperită aziădup -
amiaz ăînăalbiaăsecat ăaărîuluiăVolturno,ălaăcinciăkilometriădeăCapua,ăcorpulăvictimeiăc reiaăîiăaparţineaăhainaă
g sit ăînătrenăieriăsear .ăEăunăb rbatăcuăînf ţişareămodest ,ădeăaproximativăcincizeciădeăani. (P reaămaiăb trîn.)ă
Nu s-aăg sităasupraăluiăniciăunăactăcareăs ăneăîng duieăs -i stabilim identitatea. (Astaăîmiăd ,ădinăfericire,ăoăclip ă
deăr gaz.)ăDup ăcîtăseăpare,ăaăfostăaruncatădinătrenăcuădestul ăputereăşi-a trecutăpesteăparapetulăpoduluiăaflatăînă
reparaţieă şiă înlocuit,ă înă acestă loc,ă doarăcuănişteă scînduri. (Ce stil!) Podulă seăafl ălaă oă în lţimeă deă maiă bineă deă
cincisprezeceămetriădeasupraărîului.ăMoarteaăs-aădatoratăprobabilăc derii,ăc ciăpeătrupănuăseăv dăurmeădeăr ni.ă
Eăîmbr catăînăc maş ;ălaăîncheieturaămîiniiăstingiăpoart ăoămanşet ăceăseam n ăcuăceaăg sit ăînătren,ădarăcareă
n-are buton... (Dar ce ai? — Julius se opri: Lafcadio nu-şiăputuăst pîniăoătres rireăcîndăseăgîndiăc ăcineva,ădup ă
crim , luase butonulădeălaămanşet ).ăJuliusăcontinu :ăMînaăstîng ăaăcadavruluiăaăr masăcrispat ăpeăoăp l rieădină
fetru moale...
— Dinăfetruămoale!ăCeăprimitivi!ămurmur ăLafcadio.
— Ceăteămir ăînăasta?
— Nu,ănimic!ăCiteşteămaiădeparte.
— ...dină fetruă moale,ă multă preaă larg ă pentruă capulă luiă şiă careă pare,ă maiă degrab ,ă s ă fiă aparţinută
agresorului;ăseădeduceăc ăetichetaăcuămarcaăaăfostăt iat ăcuăgrij ,ădinăfîşiaădeăpieleăceăc ptuşeşteăp l riaălipsindă
oăbucat ădeăformaăşiădeăm rimeaăuneiăfrunzeădeălaur...
 Lafcadioă seă ridic ă deă peă scaună şiă seă aplec ă pesteă um rulă luiă Julius,ă caă s ă citeasc ă ceă scriaă înă ziară şi,ă
poate,ăcaăs -şiăascund ăpaloarea.ăAcumănuămaiăaveaăniciăoăîndoial :ăcrimaăluiăfuseseăretuşat ;ăcinevaăveniseăînă
urmaăluiăşiăoăretuşase;ăcinevaăt iaseăbuc icaădeăpieleăcuămarca;ăcuăsiguran ăc ăacestăcinevaăeraănecunoscutulă
careăîiăluaseăvaliza.
Juliusăciteaăînăcontinuare: ...faptăcareăpareăaăar taăc ăaceast ăcrim ăaăfostăs vîrşit ăcuăpremeditare. (De
ceătocmaiăaceast ăcrim ?ăPoateăc ăeroulămeuăîşiăluaseăacesteăprecau iiădinăpur ăîntîmplare.)ăDeăîndat ăceăpoliţiaă
şi-aă f cută constat rile,ă cadavrulă aă fostă transportată laă Neapole,ă pentruă identificare.ă (Da,ă ştiuă c acoloă exist ă
mijloaceleăşiăpracticaădeăaăconservaăcadavreleămult ăvreme...)
— Eştiăsigurăc ăeăel?ă(VoceaăluiăLafcadioătremuraăuşor.)
— Bineîn eles!ăîlăaşteptamăînăsearaăastaălaăcin .
— Aiăanun atăpoli ia?
— Nuăînc .ăSimtănevoiaăs -miăpunămaiăîntîiăpu in ăordineăînăgînduri.ăFiindăînădoliu,ăcelăpu inăînăprivin aă
haineloră sîntă liniştit;ă dară î iă daiă seamaă c ă deă îndat ă ceă vaă fiă dată înă vileagă numeleă victimei,ă vaă trebuiă s ă anun ă
întreagaăfamilie,ăs ătrimitătelegrame,ăs ăscriuăscrisori,ăs ăm ăocupădeă ferpareăşiădeăînmormîntare,ăs ăm ăducălaă
Neapoleăs ăcerăcadavrul,ăs ...ăDrag ăLafcadio,ădatăfiindăcongresulă staălaăcareăsîntăobligată s ăparticip,ăn-ai vrea
s - iădauăoăprocur ăşiăs ăteăduciăînăloculămeuădup ăcadavru?...
— S mai vedem...
— Bineîn eles,ădac ătreabaăastaănuăteăimpresioneaz ăpreaămult.ăMaiăl sîndăs ătreac ăcevaătimp,ăoăcru ăpeă
biataăcumnat -meaădeănişteăclipeăgrele;ădup ăvagileăinforma iiădinăziare,ăcumăi-arăputeaătreceăprinăcapăc ?...ăDară
s ăm ăîntorcălaăsubiectulămeu:ăCîndăamăcitităacestăfaptădivers,ămi-am spus: crima asta pe care mi-o imaginezăatîtă
deăbine,ăpeăcareăoăpotăreconstitui,ăpeăcareăparc ăoăv dă— euăştiuădinăce motivăaăfostăf cut ;ăşiămaiăştiuăşiăc ,ădac ă
n-arăfiăexistatămomealaăcelorăşaseămiiădeăfranci,ăeaăn-arăfiăfostăcomis .
— Totuşi,ăs ăpresupunemăc ...
— Da,ăs ăpresupunemăoăclip ăc ăn-arăfiăexistatăaceştiăşaseămiiădeăfranciăsau,ăînc ăşiămaiăbine,ăc ăucigaşul
nu i-arăfiăluat:ăînăacestăcazăeăomulămeu.
Lafcadioăseăscul ădeăpeăscaun,ăridic ăziarulăpeăcareăJuliusăîlăsc paseăpeăjosăşi,ădeschizîndu-l la pagina a
doua,ăspuse,ăpeăunătonăcîtăseăpoateădeărece:
— V dăc ănuăaiăcitităştirileădeăultim ăor :ăcriminalulăn-a luatăceiăşaseămiiădeăfranci.ăUite,ăciteşte:ăAcestă
lucruăpareăaăar taăc ăs vîrşireaăcrimeiăn-a avut drept mobil furtul.
Juliusălu ăziarulăpeăcareăi-lăîntindeaăLafcadioăşiăcitiăcuăl comie;ăîşiătrecuămînaăpesteăochiăşiăseăaşez ăpeă
scaun;ăapoiăseăridic ăbrusc, seărepeziălaăLafcadio,ăîlăapuc ădeăbra eăşi,ăscuturîndu-lăcuăfurie,ăexclam :
— Deci mobilul crimei n-aăfostăfurtul.ăP iăatunci...ăîlăd duălaăoăparteăpeăLafcadio,ăseărepeziăînăcel laltă
col ăalăcamerei,ăîşiăf cuăvînt,ăseăizbiăpesteăfrunte,ăîşiăşterseănasulăşiăzise:
— A,ă Dumnezeule!...ă atunciă ştiuă deă ceă l-aă omorîtă banditulă acela...ă Ah,ă nefericitulă deă el!ă Ah,ă bietulă
Fleurissoire!ăDeciăeraăadev ratăceăspunea!ăŞiăeuăcareăcredeamăc -iănebun!ăDarăeăîngrozitor!
Lafcadioăaştept ,ăcuămirare,ăsfîrşitulăfrazei;ăeraăoarecumăenervat;ăiăseăp reaăc ăJuliusăn-aveaădreptulăs -i
scapeăînăfelulă sta:
— Credeam c ădumneata...
— Teă rog,ă taci!ă Nuă ştiiă nimic.ă Şiă euă careă îmiă pierdă timpulă f cîndă totă felulă deă specula iiă ridicole...ă
Repede!ăS -miăiauăbastonulăşiăp l ria.
— Dar unde vreiăs ăteăduci?
— Cumăunde?ăS ăanun ăpoli ia.ăLafcadioăseăaşez ăînăfa aăuşii.
— Explic -miămaiăîntîi,ăspuseăelăpeăunătonăporuncitor.ăParc ă i-aiăpierdutămin ile.
— Nebunăeramăadineauri.ăAcumăm ătrezescădinănebunie...ăAh,ăbietulăFleurissoire!ăAh,ănefericitulă meu
prieten!ăVictim ăsfînt !ăMoarteaăluiăm ăîntoarceălaătimpădeăpeădrumulăneruşin rii şiăalăp catului.ăSacrificiulăluiă
m ăaduceăînapoi.ăŞiăeuăcareărîdeamădeăel!...
Începuădinănouăs ăseăplimbeăprinăînc pere;ăapoi,ăoprindu-seă bruscăşiăpunîndu-şiăp l riaăşiăbastonul pe
mas ,ălîng ăsticlaădeăcolonie,ăseăproptiăînăfa aăluiăLafcadioăşiăzise:
— Vreiăs ăştiiădeăceăl-aăomorîtăbanditulăacela?
— Credeam c-aăf cut-oăf r ăvreunămotivăanume.ăJuliusăexclam ăcuăfurie:
— Înăprimulărîndăc ănuăexist ăcrim ăf r ămotiv.ăS-au descotorositădeăelăpentruăc ăde ineaăoătain ...ăPeă
care mi-oăîncredin aseăşiămie;ăoătain ăimportant .ăDeăaltfel,ămultăpreaăimportant ăpentruăel.ăLeăeraăteam ădeăel,ă
în elegi?ăAsta-i!...ăDumitaleăî iăvineăuşorăs ărîziăfiindc ănuăîn elegiăceăînseamn ăcredin a.
Apoi,ăpalidălaăfa ăşiăîndreptîndu-şiăspinarea,ăspuse:
— Tainaăamămoştenit-o eu.
— Fereşte-te,ăacumăleăvaăfiăfric ădeădumneata.
— Veziăbineăc ătrebuieăs ăanun ăimediatăpoli ia.
— Înc ăoăîntrebare,ăspuseăLafcadio,ăoprindu-l din nou.
— Nu,ălas -m ăs ăplec.ăSîntăgroaznicădeăgr bit.ăUrm rireaăaceeaăcontinu ,ăce-lăînsp imîntaăatîtădeătareă
peă bietulă meuă cumnat,ă po iă fiă sigură c ă seă exercit ă acumă asupraă mea,ă c ă auă şiă începută s ă oă exercite.ă Niciă nu- iă
închipuiăcîtădeăpricepu iăsîntăoameniiă ştiaălaăasemeneaăfapte.ăŞtiuătotul,ăsîntăsigurădeăasta...ăDevineăşiămaiănecesară
s ăteăduciădumneataăînăloculămeu,ăs -iăaduciăcorpul...ăUrm rit,ăcumăsîntăacum,ămiăs-arăputeaăîntîmplaăcevaăr u.ă
Lafcadio,ădragulămeuăprieten,ăî iăcerăs -miăfaciăacestăserviciu.ă(Îşiăîmpreun ămîinile,ăimplorîndu-l.) Acum nici nu
ştiuăbineăpeăceălumeăsînt,ădarăoăs ăm ăinformezălaăpoli ieăcaăs - iăpotădaăoăprocur ăînăregul .ăUndeăs ă i-o trimit?
— Caăs ăfieămaiăsimplu,ăamăs -miăiauăoăcamer ăchiarăînăhotelulă sta.ăPeămîine.ăDu-te repede!
Îlăl s ăpeăJuliusăs ăplece.ăSim eaăcumăîlăcuprindeăoăsil ăuriaş ,ăaproapeăunăfelădeăur ăîndreptat ăîmpotrivaă
luiăînsuşi,ăîmpotrivaăluiăJuliusăşiăîmpotrivaătuturor.ăRidic ădinăumeri,ăscoaseădinăbuzunarăcarnetulăCook,ăemisăpeă
numeleădeăBaraglioul,ăpeăcareăîlăluaseădinăhaina luiăFleurissoire,ăîlăpuseălaăvedere,ăpeămas ,ărezematădeăsticlaădeă
colonie,ăstinseăluminaăşiăieşiădinăînc pere.
IV
Cuă toateă precau iileă peă careă leă luaseă şiă înă ciudaă recomand riloră peă careă leă f cuseă laă poli ie,ă Juliusă deă
Baraglioulă nuă izbutiă s ă împiediceă ziareleă s ă deaă înă vileagă leg turaă deă rudenieă dintreă elă şiă victim ă şiă numeleă
hotelului unde se instalase.
Desigurăc ăînăsearaădinăajunătrecuseăprinămomenteădeămareăspaim ăcînd,ăîntorcîndu-seădeălaăpoli ie,ăpeălaă
miezulănop ii,ăg siseăînăcameraălui,ăaşezatălaăvedere,ăpermisulăCook,ăemisăpeănumeleăs u,ăşiădeăcareăseăfolosiseă
Fleurissoire.
D duseăîndat ăalarmaăşi,ăieşind,ăpalidăşiătremurînd,ăpeăcoridor,ăîlărugaseăpeăvaletulădeăserviciuăs ăseăuiteă
subăpat,ăc ciănuăaveaăcurajulăs ăoăfac ăsingur.ăÎntreprinse un felădeăanchet ;ădarănuăajunseălaăniciăunărezultat;ădară
oareăpo iăs ăaiăîncredereăînăpersonalulădeălaăhoteluri?...ăTotuşi,ădup ăoănoapteădeăsomnăadînc, înăspateleăuneiăuşiă
bineăz vorîte,ăJuliusăseăscul ăîntr-oădispozi ieămaiăbun ;ăacumăeraăsubăprotec iaăpolitiei. Scrise o serie de scrisori
şiădeătelegrame,ăpeăcareăseăduseăs ăleăpun ălaăpoşt ăcuămînaălui.
Laăîntoarcere,ăfuăanun atăc ăeraăc utatădeăoădoamn ;ănu-şi d duseănumeleăşiăîlăaşteptaăînăreading-room.
Juliusăseăduseăacoloăşiănuămic ăîiăfuămirareaăcîndăoăv zuăpeăCarola.
Carolaănuăseăaşezaseăînăprimaăsal ,ăciăînăunaămaiăretras ,ămaiămic ăşiămaiăîntunecoas ;ăst teaămaiălaăoă
parte,ăînăcol ulăuneiămeseăizolateăşi,ăcaăs ăpar ăc ăfaceăceva,ăr sfoia,ădistrat ,ăunăalbum.ăCîndăîlăv zuăpeăJuliusă
intrînd,ăseăridic ădeăpeăscaun,ămaiămultăîncurcat ădecîtăzîmbitoare.ăSubămantoulănegruăcuăcareăeraăîmbr cat ,ăseă
vedeaăoăbluz ădeăculoareăînchis ,ăsimpl ,ăaproapeădeăbun-gust;ăînăschimb,ăp l riaăînc rcat ,ădeşiăneagr ,ăatr geaă
aten iaăînămodănepl cut.
— M ă ve iă consideraă mult preaă îndr znea ,ă domnuleă conte.ă Nuă ştiuă cumă amă avută curajulă s ă intruă înă
acestă hotelă şiă s ă v ă caut;ă dară ieriă m-a iă salutată cuă atîtaă amabilitate...ă Şiă apoi,ă trebuieă s ă v ă spună cevaă foarteă
important.
Carolaăst teaăînăpicioareăînăspateleămesei;ăJuliusăseăapropieăşi,ăcuăsimplitate,ăîiăîntinseămînaăpesteămas :
— C ruiăfaptădatorezăpl cereaăacesteiăvizite?ăCarolaăîşiăaplec ăfruntea.
— Ştiuăc ăa iătrecutăprintr-oăgreaăîncercare.
Laăînceput, Juliusănuăîn eleseăbineădespreăceăesteăvorba;ădarăcîndăoăv zuăpeăCarolaăc ăîşiăscoateăbatistaăşiă
îşiăştergeălacrimile,ăexclam :
— A!ăeăoăvizit ădeăcondolean e?
— ÎlăcunoşteamăpeădomnulăFleurissoire,ărelu ăea.
— Da?
— O,ănuădeămultătimp.ăDarăîmiăeraăfoarteădrag.ăEraăatîtădeăamabilăşiăatîtădeăbun...ăEuăi-am dat butonii de
laă manşete;ă şti i,ă butoniiă descrişiă înă ziar;ă datorit ă lor,ă mi-amă dată seamaă c -iă vorbaă deă el.ă Dară nuă ştiamă c ă eă
cumnatulădumneavoastr .ăAmăfost foarteăsurprins ăaflînd-oăşiăv ăda iăseamaăc ămi-aăf cutăpl cere...ăAh,ăierta i-
m ,ăn-amăvrutăs ăspunăasta.
— Nuăv ătulbura i,ădrag ădomnişoar ,ăvre iăs ăspune iăc ăv ăbucura iăc ăave iăprilejulădeăaăm ărevedea.
Carolaănuăr spunseănimicăşiăîşiăascunseăfa aăînăbatist ;ăplîngeaăcuăhohoteăşiăJuliusăseăconsider ăobligată
s -iăiaămînaăîntr-alui:
— Şiăeu,ăspuseăelăpeăunătonăconvins,ăşiăeu,ădrag ădomnişoar ,ăv ărogăs ăm ăcrede iăc ...
— Chiară înă diminea aă zilei,ă cîndă pleca,ă i-amă spusă s ă seă p zeasc .ă Dară nu-iă st teaă înă fire...ă eraă preaă
încrez tor,ăîlăşti iădoar.
— Unăsfînt,ădomnişoar ;ăeraăunăsfînt,ăspuseăJuliusăcuăconvingere,ăsco îndu-şiăşiăelăbatista.
— Mi-amă dată seamaă deă asta,ă exclam ă Carola.ă Noaptea,ă cîndă credeaă c ă dorm,ă seă scula,ă seă aşezaă înă
genunchiălîng ăpatăşi...
Aceast ă m rturisireă f cut ă deă Carolaă f r ă s ă vreaă îlă tulbur ă peă Julius,ă careă îşiă puseă batistaă laă locă înă
buzunarăşi, apropiindu-seădeăeaăşiămaiămult,ăîiăzise:
— Scoate i-v ăp l ria,ădomnişoar .
— Mul umesc,ădarănuăm ăderanjeaz ăcuănimic.
— Peămine,ăînăschimb,ăm ăderanjeaz ...ăîng dui i-mi...ăDarăcumăCarolaăseădep rtaădeăel,ăJuliusăîşiăreveniă
peădat :
— Da i-miăvoieăs ăv ăîntreb:ăave iăvreunămotivădeosebităs ăv ăteme i?
— Eu?
 — Da;ă v ă întrebă dac ,ăatunciă cîndăi-a iă spusă cumnatuluiămeuă s ă seă p zeasc ,ă avea iă motiveă s ă b nui iă
c ...ăVorbi i-miădeschis;ădiminea a,ăaici,ănuăvineănimeni,ăaşaăc ănimeniănuăpoateăs ăneăaud .ăB nui iăpeăcinevaă
anume?
Carolaăl s ăcapulăînăjos.
— Credăc ăîn elege iăc ălucrulăacestaăm ăintereseaz ăfoarteămult,ăcontinu ăJuliusăcuăvolubilitate;ăv ărogă
s ă v ă pune iă înă situa iaă mea.ă Ieri-sear ,ă cîndă m-amă întorsă deă laă poli ie,ă undeă d dusemă declara ia,ă amă g sită înă
camer ,ă peă mas ,ă dreptă înă mijloculă mesei,ă biletulă deă trenă cuă careă c l toriseă bietulă Fleurissoire.ăEraă peă numeleă
meu;ăbileteleăînăcircuităsînt,ăbineîn eles,ăstrictăpersonale;ăamăgreşităîmprumutîndu-i-l; dar nu asta-iăproblema...ăînă
faptulăc ăbiletul mi-aăfostăadusăînapoi,ăcuăcinism,ăchiarăînăcamer ,ăprofitîndu-seădeămomentulăcîndăieşisem,ăv dăoă
adev rat ăsfidare,ăoăfanfaronad ,ăaproapeăoăinsult ...ăCareănuăm-arătulburaăatîtădac ăn-aşăaveaămotiveăîntemeiateă
s ăm ăconsiderăşiăeuăvizat;ăşiăi t de ce: bietul Fleurissoire, prietenul dumneavoastr ,ăde ineaăoătain ...ăoătain ă
îngrozitoare...ă oă tain ă foarteă primejdioas ,ă peă careă nuă i-amă cerută s ă mi-oă dezv luie...ă peă careă n-aveam nici o
nevoieăs ăoăcunoscăşiăpeăcareăaăavutăsup r toareaăimpruden ădeăaămi-o încredin a.ăŞiăacum,ăv ăîntreb:ăşti iăcumvaă
cineăesteăacelaăcare,ăpentruăaăîn buşiăaceast ătain ,ănuăs-aătemutăs ărecurg ălaăcrim ?
— Linişti i-v ,ădomnuleăconte:ăieri-sear ăl-amădenun atălaăpoli ie.
— Domnişoar ăCarola,ăm ăaşteptamălaăasta.
— Îmiăf g duiseăc ănu-iăvaăfaceăniciăunăr u;ădac -şiă ineaăf g duiala,ămi-aşăfiă inut-oăşiăeuăpeăaămea.ăM-
amăs turatăpîn ăpesteăcap.ăNu-miămaiăpas ;ăpoateăs ăfac ăce-o vrea.
Carolaăseăînfierbîntaătotămaiămult.ăJuliusătrecuădeăcealalt ăparteăaămeseiăşi,ăapropiindu-se din nou de ea,
îiăspuse:
— Poateăc ăarăfiămaiăbineăs ămergemăs ăvorbimăînăcameraămea.
— O, domnule, zise Carola; v-amăspusătotăceăaveamădeăspus.ăNuăvreauăs ăv ămaiăre in.
Apoiăseădep rt ,ăocoliămasaăşiăajunseăaproapeădeăieşire.
— Domnişoar ,ă eă maiă bineă s ă ne desp r imă chiară acum,ă ziseă cuă demnitateă Julius,ă careă doreaă s -şiă
atribuieă meritulă acesteiă împotriviri.ă A,ă maiă voiamă s ă v ă spună ceva:ă dac ă poimîineă ave iă deă gîndă s ă veni iă laă
înmormîntare,ăeămaiăbineăs ăv ăface iăc ănuăm ăcunoaşte i.
Dup ăacesteăcuvinteăse desp r ir ,ăf r ăs ăseăfiărostitănumeleăluiăLafcadio,ăpeăcareănu-lăb nuiaănimeni.
V
LafcadioăseăîntorceaădeălaăNeapoleăcuăr m şi eleăp mînteştiăaleăluiăFleurissoire.ăErauăpuseăîntr-un vagon
mortuarăag atălaăcoadaătrenului.ăLafcadioănuăseăconsider ăobligatăs ăseăurceăînăel;ădinădecen ,ăc l toriătotuşiăînă
celă maiă apropiată compartimentă deă clasaă întîi,ă careănuă seă aflaă îns ăînă vagonulă învecinat,ă acestaă fiindă deă clasaă aă
doua.ă Plecaseă dină Romaă diminea aă şiă aveaă s ă ajung ă înapoiă înă searaă aceleiaşiă zile;ă îiă venea greuă s -şiă
m rturiseasc ănoulăsentimentăce-iăcuprindeaăsufletul,ăc ci nimicănuăiăseăp reaămaiăruşinosădecîtăplictiseala,ăboal ă
tainic ,ădeăcare-lăscutiser ăpîn ăacumăatîtăatr g toareleăşiăuşuraticeleăpofteăaleătinere iiăcîtăşi,ămaiătîrziu,ămarileă
greut i materiale.ăLipsitădeăoriceăsperan ăşiăbucurie,ăieşiădinăcompartimentăşiăîncepuăs ăseăplimbeădintr-unăcap tă
înăaltulăalăvagonului,ămînatădeăoăcuriozitateăvag ăşiăspunîndu-şiăc ăarătrebuiăs ăîncerceăs ăfac ăcevaănouăşiăabsurd.ă
Nimicănuăp reaăc ăi-ar putea satisfaceădorin a.ăNuăseămaiăgîndeaăs ăseăîmbarceăspreăBorneoăşiărecunoşteaăc ăaceleă
inuturiănu-lăatr geauăînăniciăunăfel;ăcaăşiărestulăItaliei;ănu-lămaiăinteresauăniciăchiarăurm rileăaventuriiăsale,ăcareăiă
seă p reaă acumă compromi toareă şiăgrotesc .ă Îl uraă peă Fleurissoireă pentruă c ănu seă ap raseă maiă bine;ă figuraă luiă
jalnic ăîlăumpleaădeărevolt ăşiăar fiăvrutăs ăşi-oăştearg ădinăminte.
În schimb, i-arăfiăpl cutăs ăseăîntîlneasc ădinănouăcu vl jganulăcareăîiăluaseăvaliza;ămareăpungaşătrebuieă
s ăfieăomulă sta!...ăŞi,ăcaăşiăcumăarăfiătrebuităs -lăreg seasc ăacoloăundeăîlăl sase,ăcîndăajunseăînăsta iaăCapua,ăieşiă
înăuşaăvagonuluiăşiăseăaplec ăînăafar ,ăcercetîndăcuăprivirileăperonulăpustiu.ăDarăoareăl-arămaiăputeaărecunoaşte?ă
Nu-lă v zuseă decîtă dină spate,ă deă laă distan ,ă îndep rtîndu-seă înă întuneric...ă Şi-lă imaginaă mergîndă înă noapte,ă
ajungîndă laă rîulă Volturno,ă g sindă hidosulă cadavru, jefuindu-lă şi,ă apoi,ă caă oă provocare,ă t indă dină c ptuşealaă
p l riei,ăaăp l rieiălui,ăaăluiăLafcadio,ăoăbucat ădeăpieleă„deăformaăşiăde m rimeaăuneiăfrunzeădeălaur”,ădup ăcumă
era scris,ă cuă elegan ă înă ziar.ă Laă urma-urmei,ă Lafcadioă îiă eraă foarteă recunosc toră ho uluiă c ă sustr seseă aceaă
buc ic ădeăpieleăpeăcareăeraăscris ăadresaăfurnizoruluiăşiăcareăarăfiăpututăs -iădovedeasc ăvinov ia.ăF r ăîndoial ă
c ă acestă jefuitoră deă mor iă aveaă şiă elă totă interesulă s ă nuă atrag ă aten iaă asupraă sa;ă iară dac ă vaă vreaă cumvaă s ă seă
foloseasc ădeăbuc icaădeăpieleăt iat ,ăoăs ăfieădestulădeăamuzantăs ăseătocmeasc ăcuăel.
Seăl saseănoaptea.ăUnăchelnerădeălaăvagonul-restaurant,ăcareămergeaădeălaăunăcap tălaăcel laltăalătrenului,ă
veniăs -iăanun eăpeăc l toriiădeălaăclasaăîntîiăşiăaădouaăc ăerauăaştepta iălaămas .ăNuăaveaăpoft ăs ăm nînce,ădară
gîndindu-seăc ,ăînăfelulă sta,ăscap ădeăoăor ădeăplictiseal ,ăLafcadioăpomiădup ăceilal i,ădarălaăoădep rtareădestulă
deămareăînăurmaălor.ăRestaurantulăeraălaăcap tulătrenului.ăVagoaneleăprinăcareătreceaăLafcadioăerauăgoale;ădiferiteă
lucruriăl sateăpeăbancheteămarcauălocurileăcelorăpleca iălaămas :ăerauăşaluri,ăperne,ăc r i,ăziare.ăPrivireaăîiăc zuăpeă
oăgeant ăavoc easc .ăFiindăsigurăc ăeăultimulădinăşir,ăseăopriăoăclip ăîn fa aăcompartimentuluiăşiăapoiăintr .ăDeă
fapt, geanta nu-lăatr geaădeloc;ăumbl ăînăea,ădoarăaşa,ăcaăs-oăfac .
Înăinterior,ăservietaăpurtaăaceast ăinscrip ie, cu discrete litere aurii:
DEFOUQUEBLIZE Facultatea de drept din Bordeaux
Con ineaădou ăbroşuriădespreădreptulăcriminalisticăşiăşaseănumereădinăLa Gazette des Tribunaux.
 „Oăfiăînc ăvreunăam nuntăînăleg tur ăcuăcongresul.ăD -leăîncolo!”, îşiăspuseăLafcadio, aşezîndătotulălaă
loc,ăşiăseăgr biăs ăseăal tureămiculuiăşirădeăc l toriăcareăseăduceauălaărestaurant.
Oăfeti ăfirav ăşiămamaăei,ăamîndou ăîmbr cateăînămareădoliu,ăerauăultimele;ăchiarăînainteaălorăseăaflaăună
domnăînăredingot ăşiăpurtîndăjoben;ăaveaăpleteălungiăşiădrepteăşiăfavori iăc run i;ădup ătoateăaparen ele,ăeraăchiară
domnulă Defouqueblize,ă posesorulă servietei.ă Lumeaă înaintaă încet,ă poticnindu-seă laă zdruncin turileă trenului.ă Laă
ultimaăcotitur ăaăculoarului,ăchiarăînăclipaăcîndăprofesorulăurmaăs ăseăavînteăînăacelăgenădeăacordeonăcareăleag ăună
vagonă deă cel lalt,ă oă scutur tur ă maiă puternic ă îlă dezechilibr ; pentru a-şiă rec p taă echilibrul,ă f cuă oă mişcareă
brusc ,ă iară ochelariiă îiă zburar ă deă peă nasă înă col ulă strîmtului vestibul pe care-lă formeaz ă culoarulă înă fa aă uşiiă
toaletei.ă Înă timpă ceă seă aplecaă s -iă caute,ă doamnaă şiă feti aă trecur .ă Lafcadioă seă amuz ă timpă deă cîtevaă clipeă
contemplîndă eforturileă savantului;ă descump nită înă chipulă celă maiă jalnic,ă bîjbîiaă cuă mîiniă neliniştite,ă pip indă
podeaua;ăînotaăînăabstract;ăaiăfiăzisăc ăasiştiălaădansulăinformăalăunuiăplantigradăsauăc ,ăîntorsăînăcopil rie,ăseăjuca
de-aă „Şti iă s ă s di iă varz ?” — Hai!ă Lafcadio,ă f ă oă fapt ă bun !ă Ascult - i glasulă inimii,ă înc ă nuă eştiă cuă totulă
corupt.ăAjut -lăpeăacestăinfirm,ăîntinde-i obiectulăindispensabil;ănuăvaăizbutiăs -lăg seasc ăsingur. S-aăîntorsăcuă
spateleă laă el.ă Dac ă maiă faceă ună gest,ă îlă vaă sparge...ă Chiară înă aceaă clip ,ă oă nou ă zdruncin tur ă îlă proiect ă peă
nefericitulăsavantăspreăuşaăclosetului,ădeăcareăseăizbiăcuăcapul;ăjobenulăamortiza lovitura, turtindu-seăpeăjum tateă
şiăînfundîndu-i-seăpîn ăpesteăurechi.ăDomnulăDefouqueblizeăgemu,ăapoiăseăridic ;ăîşiăscoaseăjobenul.ăSocotindăc ă
farsaă duraseă destul,ă Lafcadioă lu ă deă peă josă ochelarii,ă îiă puseă înă jobenă şiă oă lu ă laă fug ,ă evitîndă mul umirileă
avocatului.
Prînzulă începuse.ă Lafcadioă seă aşez ă laă oă mas ă deă dou ă persoaneă al turiă deă uşaă cuă geam,ă laă dreaptaă
pasajului;ăloculădinăfa aăluiăr mîneaăgol.ăLaăstîngaăpasajului,ăînădreptulălui,ăv duvaăocupa,ăîmpreun ăcuăfiicaăei,ăoă
mas ădeăpatruălocuri,ădintreăcareădou ăr mîneauăgoale.
„Cît ăplictiseal ădomneşteăpeăaici”, îşiăspuneaăLafcadio,ăaăc ruiăprivireăindiferent ăalunecaăpesteăceilal iă
convivi,ăf r ăs ăg seasc ăoăfigur ăpeăcareăs ăseăfixeze.ă„Turmaăastaătr ieşteăcaăpeăoăcorvoad ămonoton ăaceast ă
distrac ieăpl cut ,ădac ăştiiăcumăs-oăiei,ăcareăesteăvia a...ăCîtăsîntădeăprostăîmbr ca i!ăDarăcîtăarăfiădeăurî iădac ăarăfiă
goi!ăîmiădauăduhulăînainteădeădesert,ădac ănuăcomandănişteăşampanie”.
Intr ă profesorul.ă Dup ă toateă aparen ele,ă îşiă sp laseă mîinile,ă peă careă leă murd riseă cotrob indă dup ă
ochelari;ăîşiăcercetaăatentăunghiile.ăUnăchelnerăîlăaşez ăînăfa aăluiăLafcadio.ăChelnerulăîns rcinatăcuăvinurileătreceaă
deălaăoămas ălaăalta.ăLafcadio,ăf r ăaăspuneăunăcuvînt,ăar t ăpeălist ăunămontebelloăGrand-Cremantădeădou zeciădeă
franci,ăînătimpăceădomnulăDefouqueblizeăcereaăoăsticl ădeăap ămineral ăSaint-Galmier.ă inîndu-şiăcuădou ădegeteă
ochelarii,ăsuflaăîncetădeasupraălor,ăapoi,ăcuăcol ulăşervetului,ăle ştergeaălentilele.ăLafcadioăseăuitaălaăelăfoarteăatent,ă
uimitădeăochiiăluiădeăcîrti ,ăcareăclipeauăsubăpleoapeleăumflateăşiăroşii.
„Dină fericire,ă nuă ştieă c ă euă sîntă celă careă i-amă redată vederea!ă Dac ă începeă s -miă mul umeasc ,ă plecă
imediat”.
Chelnerulăseăîntoarseăcuăapaămineral ăSaint-Galmier şiăcuăsticlaădeăşampanie, pe care o deschise prima
şiăoăpuseăîntreăceiădoiăconvivi.ăDeăîndat ăceăaceast ăsticl ăseăafl ăpeămas ,ăDefouqueblizeăoăapuc ,ăf r ăs ăvad ăc ă
nu-iăaălui,ăşiăumpluăunăpaharăpeăcareăîlăd duăpesteăcap...ăChelnerulăf cuăgestulădeăa-lăre ine,ădarăLafcadio, rîzînd,ă
îlăopri.
— Ce-iăasta?ăstrig ăDefouqueblize,ăstrîmbîndu-seăîngrozitor.
— Şampaniaăvecinuluiădumneavoastr ,ăîiăspuseăchelnerulăcuădemnitate.ăApaădumneavoastr ămineral ăeă
aici. Iat-o.
Aşez ăpeămas ăceaăde-aădouaăsticl .
— Sîntă dezolat,ă domnule...ă Amă oă vedereă atîtă deă slab ...ă M ă simtă cuă totulă stingherit,ă v ă rogă s ă m ă
crede i...
— Mi-a iăfaceăoămareăpl cere,ădomnule,ăîlăîntrerupseăLafcadio,ădac ănuăv-a iăscuza;ăbaăchiarăa iăacceptaă
unăalădoileaăpahar,ădac ăprimulăv-aăpl cut.
— Vai!ădomnule,ăv ăvoiăm rturisiăc ăg sescăgestulămeuădetestabil;ăşiănuăîn elegăcum,ăoricîtădeădistratăaşă
fi fost, am pututăs ădauăpesteăcapăunăpaharăplin; mi-eraăatîtădeăsete...ăSpune i-mi,ădomnule,ăv ărog:ăvinulă staăeă
foarteă tare?...ă pentruă c ,ă oă s ă v ă m rturisesc...ă euă nuă beauă nimică altcevaă decîtă ap ...ă ceaă maiă mic ă pic tur ă deă
alcoolămiăseăurc ălaăcap...ăDumnezeule!ăDumnezeule!ăce-oă s ămiăseăîntîmple?...ăCe-arăfiădac ăm-aşăîntoarceăpeă
dat ălaămineăînăcompartiment?...ăArăfiăbineăs ăm ăculc.
Schi ăgestulădeăaăseăridica.
— R mîne i,ăv ărog,ăscumpulămeuădomn,ăspuseăLafcadio,ăcareăîncepeaăs ăseădistreze.ăA iăfaceăbineădac ă
a iă mînca,ă f r ă s v ă face iă grijiă dină pricinaă şampaniei.ă Dac ă vaă fiă nevoie,ă v ă voiă ajutaă euă s ă ajunge iă înă
compartiment;ădarăs ănuăv ăteme i:ăcantitatea pe care a iăb ut-o n-arăîmb taăniciăm carăunăcopil.
— Bine-arăfiăs ăfieăaşa.ăDar,ăcrede i-m ,ănuăştiuăcumăs ...ăV ăpotăoferiăpu in ăap ămineral ?
— V ămul umescămult;ăîng dui i-miăs ăpreferăşampania.
— A!ăîntr-adev r,ăeraăşampanie!ăŞi...ăoăs ăbe iătoat ăsticlaăasta?
— Spreăaăv ălinişti.
— Sînte iămultăpreaăamabil;ădar,ăînăloculădumneavoastr ,ăeu...
— Ară trebuiă s ă mînca iă ceva,ă îlă întrerupseă Lafcadio,ă înă timpă ceă mîncaă elă însuşi.ă Defouqueblizeă îlă
plictisea. Începuăs ăseăuiteăcuăaten ieălaăv duv :
Eraăcuăsiguran ăoăitalianc .ăV duv ădeăofi er,ăf r ăîndoial .ăCît ădecen ăînăgesturileăei!ăCît ătandre eăînă
priviri!ă Ceă frunteă pur !ă Ceă mîiniă inteligente!ă Cît ă elegan ă înă felulă deă aă seă îmbr ca,ă totodat ă atîtă deă simplu...ă
Lafcadio,ă cîndă nuă veiă maiă auziă înă inimaă taă suneteleă uneiă asemeneaă armonii,ă ară fiă maiă bineă s ă mori!ă Fiicaă îiă
seam n ;ă şiă cît ă noble e,ă oarecumă serioas ă baă chiară aproapeă trist ,ă tempereaz ,ă înc ă deă peă acum,ă gra iaă
extraordinar ăaăcopilei!ăCuăcît ăsolicitudineăseăapleac ămamaăspreăea!ăAh!ăînăfa aăunorăasemeneaăfiin e,ădiavolulă
însuşiăs-arădaăb tut;ăpentruăasemeneaăfiin e,ăLafcadio,ăşiăinimaătaăarăştiăs ăseădevoteze...
Chiarăatunciăchelnerulăveniăs ăschimbeăfarfuriile.ăLafcadioăîlăl s ăs -iăiaăfarfuriaăpeăjum tateăplin ,ăc ciă
ceeaăceăvedeaăînăaceaăclip ăîlăumplea dintr-oădat ădeăceaămaiămareăuimire:ăv duva,ădelicataăv duv ,ăseăunduiaăînă
afar ,ăspreăpasajăşi,ăridicîndu-şiărepedeăfusta,ăcuămişcareaăceaămaiăfireasc ,ăl saăs ăseăvad ăunăciorap stacojiuăşiăoă
pulp ădes vîrşit .
Aceast ă not ă arz toareă izbucneaă atîtă deă peă neaşteptateă înă aceaă grav ă simfonie...ă Oareă visa?ă Chelnerulă
tocmaiăîiăaduceaăunănouăfelădeămîncare.ăLafcadioătocmaiăurmaăs ăseăserveasc ,ăprivireaăîiăc zuăpeăfarfurieăşiăceeaă
ceăv zuăîlăd duăgata:
Acolo,ă înă fa aă lui,ă laă vedere,ă înă mijloculă farfuriei,ă c zută nuă seă ştieă deă unde,ă hidosă şiă perfectă
recognoscibil... fii sigur de asta, Lafcadio: butonul Carolei! Butonul care lipsea de la cea de-aădouaămanşet ăaăluiă
Fleurissoire.ă Totulă începeă s ă semeneă cuă ună coşmar...ă Dară chelnerulă seă aplec ă spreă platou.ă Cuă ună gest rapid,
Lafcadioă ştergeă farfuria,ă împingîndă astfelă oribilaă bijuterieă peă fa aă deămas ;ăaşaz ă farfuriaădeasupra,ă seă serveşteă
dinăbelşug,ăîşiăumpleăpaharulăcuăşampanie,ăîlăd ăpesteăcap,ăapoiăîlăumpleădinănou.ăAcumăîncepeăs ăaib ăvedeniileă
unui om beat... Nu, nuă eraă oă halucina ie:ă audeă cumă scrîşneşteă butonulă subă farfurie;ă ridic ă farfuria,ă iaă înă mîn ă
butonul;ăîlăstrecoar ăling ăceas,ăînăbuzun raşulădeălaăvest ;ăîlăpip ie,ăseăasigur ăc ăbutonulăesteăacolo,ăînădeplin ă
siguran ...ăDarăcine-iăvaăspuneăcumăaăajunsăîn farfurie? Cine l-aăpusăacolo?...ăLafcadioăseăuit ălaăDefouqueblize:ă
savantulă m nînc ă cuă oă înf işareă inocent ,ă cuă nasulă înă farfurie.ă Lafcadioă vreaă s ă seă gîndeasc ă laă altceva.ă Oă
priveşteă dină nouă peă v duv ;ă dară gesturileă şiă inutaă eiă auă redevenită decente,ă banale; acum oă g seşteă maiă pu ină
frumoas .ăÎncerc ăs -şiăimaginezeădinănouăatitudineaăprovocatoare,ăciorapulăroşu.ăNuăpoate.ăÎncearc ăs ărevad ă
peăfarfurieăbutonul,ăşiădac ănuăl-arăsim iăacolo,ăînăbuzun raş,ăs-arăîndoiădeăexisten aălui...ăDeăfapt,ădeăceăaăluat acel
buton?... care nu-iăapar inea.ăPrinăacestăgestăinstinctiv,ăabsurd,ăaăm rturisit,ăa recunoscutăc ăelăeăvinovatul.ăÎnăfa aă
celui care-lăobserv ,ăoricineăarăfiăel,ăşiăînăfa aăpoli ieiăpoate,ăcare,ăneîndoielnic,ăîlăurm reşte,ăpîndindu-i fiecare
mişcare...ăaăc zutăînăaceast ăcapcan ăgrosolan ăcaăunăprost.ăSimteăcumăp leşte.ăSeăîntoarce brusc:ăînd r tulăuşiiă
cuăgeamăcareăînchideătrecerea,ănu-i nimeni... Dar cineva l-aăv zutăpoateăadineauri!ăSeăstr duieşteăs ăm nînceăînă
continuare;ădin iiăiăseăîncleşteaz ădeăciud .ăNefericitul!ăNuăregret ăcrimaăînsp imânt toareăpeăcareăaăs vîrşit-o, ci
acel gest deplasat... Dar de ce-iăzîmbeşteăoareăacumăprofesorul?...
Defouqueblizeăterminaseădeămîncat.ăÎşiăşterseăbuzele,ăapoi,ăsprijinindu-şiăcoateleăpeămas ăşiămototolind
nervosăşervetul,ăîncepuăs -lăpriveasc ăpeăLafcadio;ăunărînjetăbizarăiăseăciteaăpeăbuze,ăînăceleădinăurm ,ădeăparc ănuă
s-arămaiăfiăpututăst pîni:
— Oareăpotăîndr zni,ădomnule,ăs ăv ămaiăcerăpu in?ăîşiăîntinseătem torăpaharulăspreăsticlaăaproapeăgoal .ă
Fericităc -şiăpoateăuitaăpentruăoăclip ăneliniştea,ăLafcadioăîi turn ăînăpaharăultimeleăpic turiădeăşampanie:
— N-amăcumăs ăv ădauămaiămult...ăDarăpoateăvre iăs ămaiăcomandăuna?
— Credăc ăoăjum tateădeăsticl ăarăfiădeăajuns.
Beat de-abinelea, Defouqueblize uitaseădeăbuneleăpurt ri.ăLafcadio,ăpeăcareănu-lăsperiaăb utura,ăceruăoăaă
douaăsticl ădeăşampanie,ăamuzatădeănaivitateaăsavantului.
— Nu! Nu! Nu-miăpune iăpreaămult!ăspuneaăDefouqueblizeăridicîndu-şiăcuăoămîn ătremur toareăpaharul,ă
peăcareăLafcadioăîlăumplea ochi.ăEăciudatăc ălaăînceputămiăs-aăp rutăc ăareăunăgustăatîtădeăr u.ăMulteălucruriăneăpară
monstruoase,ăatîtaăvremeăcîtănuăleăcunoaştem.ăCredeamăpurăşiăsimpluăc ăbeauăap ămineral ă Saint-Galmier; am
g sităc ăgustulăacelaăciudatănuăseăpotriveaăcuăcelăalăapei minerale Saint-Galmier,ăîn elege iăceăvreauăs ăspun.ăEăcaă
şiăcumăviăs-arăpuneăînăpaharăap ămineral ăSaint-Galmier cîndăcrede iăc ăviăseăpuneăşampanie,ăşiăbînd-o,ăa iăspune,ă
nu-iăaşa?ăŞampania asta are un gust ciudat!...
Rîdeaădeăpropriile lui cuvinte. Apoiăseăaplec pesteămas ăc treăLafcadio,ăcareărîdeaăşiăelăşi,ăînăşoapt :
— Nuăştiuădeăceăîmiăvineăs ărîdăaşa;ăcuăsiguran ăc ăeădinăpricinaăşampaniei.ăB nuiescăc ăeămaiătareădecîtă
spune i.ăNuăconteaz !ăOăs ăm ăconduce iăpîn ălaăcompartimentulămeu,ănu-iăaşa? dup ăcumăne-amăîn eles.ăVomăfiă
acoloăsinguri,ăiarădac ăsîntăindecent,ăve iăştiăcare-i cauza.
— Cîndăc l toreşti,ăspuseălaănimereal ăLafcadio,ăasemeneaălucruriăn-au nici o urmare.
— Ah!ă domnule,ă continu ă savantulă peă dat ,ă cîteă amă puteaă faceă înă aceast ă via ă dac ă amă fiă siguriă c ă
lucrurileănuăvorăaveaăniciăoăurmare,ăaşaăcumăatîtădeăbineăspune i!ăDac ăamăfiăsiguriăm carăc ăasemeneaăgesturiănuă
neă angajeaz ă întruă nimic...ă Fieă şiă numaiă celeă ceă v ă spună acum,ă şiă doară viă leă spună într-un chip cu totul firesc,
crede i c ă aşă îndr zniă s ă leă exprimă atîtă deă direct,ă dac ă ne-amă aflaă laă Bordeaux?ă Spună Bordeauxă pentruă c ă euă
locuiescă laă Bordeaux.ă Acoloă sîntă cunoscută şiă respectat;ă deşiă nuă sîntă c s torit,ă ducă oă via ă liniştit ,ă exercită oă
profesieăcareăseăbucur ădeămareăprestigiu: sîntăprofesorălaăFacultateaădeăDrept;ăda;ăsîntăspecialistăînăcriminologieă
comparat ,ăoăcatedr ănou ...ăîn elege iăc ăacoloănuăamăvoie,ănuăamănicidecumăvoieăs ăm ăîmb t,ăfieănumaiăşiădină
întîmplare.ăVia aămeaătrebuieăs ăfieărespectabil .ăGîndi i-v ăce-ar fiădac ăunulădintreăeleviiămeiăm-arăîntîlniăbeată
peăstrad !...ăRespectabil ,ăşiăf r ăs ăparăaăfiăconstrînsălaăasta;ătocmaiă sta-iăchichirezul;ăoamenilorănuătrebuieăs ăleă
treac ăprinăminteăc ădomnulăDefouqueblizeă(aşaăm ănumesc)ăîşiăimpuneaăcuăstr şnicieăbuna-purtare!... Trebuie
nuănumaiăs ănuăfacănimicăneobişnuit,ădarăşiăs -iăconvingăpeăceilal iăc ăn-aşăfaceănimicăneobişnuităchiarădac ămiăs-
ară îng duiă s ă fac;ă c ă înă mineă nuă exist ă nimică neobişnuită careă ară puteaă s ă ias ă laă iveal .ă Aă maiă r mas pu in ă
şampanie? Doarăcîtevaăpic turi,ădragulămeuăcomplice,ădoarăcîtevaăpic turi...ăNuăteăîntîlneştiădeădou ăoriăînăvia ă
cuă oă asemeneaă ocazie.ă Mîine,ă laă Roma,ă laă congresulăcareăneăadun ,ăvoiăîntîlniămul iăcolegi,ăgravi,ădomestici i,ă
re inu i,ălaăfelădeăsobriăpeăcîtăvoiăredeveniăeuăînsumiădeăîndat ăce-miăvoiăreg siălivreaua.ăAtî iaăoameniădeălume,ă
caădumneavoastr ăşiăcaămine,ăsîntăsili iăs ătr iasc ăpref cîndu-se.
Masaăeraăpeăsfîrşite;ăunăchelnerătrecea,ăluîndăbaniiădatora iădeăclien i,ăprecumăşiăbacşişurile.
Peă m sur ă ceă vagonulă seă golea,ă voceaă luiă Defouqueblizeă deveneaă totă maiă sonor ;ă izbucnirileă eiă îlă
nelinişteauăîntrucîtvaăpeăLafcadio.ăSavantulăcontinuaăs ăspun :
— Şiă chiară dac ă nuă ară existaă societateaă spreă aă neă constrînge,ă ară face-oă grupulă deă rudeă şiă deă prieteniă
c rora vremăs ăleăfimăpeăplac.ăEiăopunăsincerit iiănoastreăr zvr titeăoăimagineăaănoastr ădeăcareănuăsîntemădecîtă
peă jum tateă r spunz tori,ă careă nuă neă seam n ă decîtă foarteă pu in,ă dară peă careă esteă indecent,ă v ă spun,ă s ă oă
nesocotim.ăFaptăesteăc ăînăclipaăastaăm ăsustragăimaginiiămele,ăevadezădinămineăînsumi...ăO,ăame itoareăaventur !ă
O, primejdioas ăvoluptate!...ăDarăpoateăv ăplictisesc?
— M ăintereseaz ănespusădeămultăceeaăce-miăspune i.
— Vorbesc,ăvorbesc...ăCeăvre i?ăChiarăbeat,ăr mînăprofesor;ăiarăsubiectulăm ăpreocup ăfoarteămult...ăDară
dac ăa iăterminatămasa,ăpoateăvre iăs -miăoferi iăbra ul,ăajutîndu-m ăs ăajungăînăcompartimentulămeuăcît ăvremeă
m ămaiă inăpicioarele.ăM ătemăc ădac ămaiăîntîrzii,ănuăvoiămaiăfiăînăstareăs ăm ăridic.
Defouqueblizeăîşiălu ăunăfelădeăavînt,ăvrîndăparc ăs ăseăridice,ădar,ăc zîndăpeădat ăşiăaproapeăpr buşindu-
seăpesteămasaăgoal ,ăcuăparteaădeăsusăaătrupuluiăproiectat ăspreăLafcadio,ăcontinu ăs ăspun ,ăcuăoăvoceămaiăblînd ă
şiăaproapeăconfiden ial :
— Iat ătezaămea:ăşti iăcumăpo iăface dintr-unăomădeătreab ăunătic los?ăEădeăajunsăoăstareădeădepeizare,ădeă
uitare!ăDa,ădomnule,ăeădeăajunsăoăgaur ăînămemorie,ăşiăsinceritateaăieseălaăiveal !...ăÎncetareaăuneiăcontinuit i;ăoă
simpl ăîntrerupereă aă curentului.ă Fireşte,ănuă spună asemeneaălucruriăînă cursurileă mele...ă Dar,ă întreănoiă fieă zis,ă ceă
avantajăseăafl ădeăparteaăbastardului!ăGîndi i-v :ădeăparteaăceluiăaăc ruiăfiin ăîns şiăesteăprodusulăuneiăatitudiniă
neconven ionale,ăaăuneiădevieriădeălaăliniaădreapt ...
Vocea profesorului era din nou totămaiăputernic ;ăîşiăa intiseăasupraăluiăLafcadioăochiiăciuda i,ăaăc roră
privire,ăcîndăvag ,ăcîndăp trunz toare,ăîncepeaăs -lănelinişteasc .ăLafcadioăseăîntrebaădac ămiopiaăacestuiăb rbată
nuăeraăsimulat ăşiăaproapeăc ărecunoşteaăaceaăprivire.ăÎn cele din urm ,ămaiăstingheritădecîtăarăfiăfostăînăstareăs ă
recunoasc ,ăseăridic ăşiăspuseădintr-oădat :
— Haidem!ăLua i-m ădeăbra ,ădomnuleăDefouqueblize.ăRidica i-v .ăAjungeăcuăvorb ria.
Defouqueblizeă seă ridic ă cuă mareă greutateă deă peă scaun.ă Amîndoiă pornir ,ă cl tinîndu-se de-a lungul
culoarului, spre compartimentulă undeă r m seseă servietaă profesorului.ă Defouqueblizeă intr ă primul;ă Lafcadioă îlă
instal şiăîşiălu ăr mas-bun. Dar nu apucaseăbineăs ăpleceăcîndăsim iăoălovitur ădeăpumnăînăum r.ăSeăîntoarseăpeă
dat .ă Defouqueblizeă seă în l aseă dintr-un salt... dar oare era tot Defouqueblize? — şi,ă cuă oă voceă batjocoritoare,
autoritar ăşiăvoioas ,ăstrig :
— N-ară fiă cazulă s - iă p r seştiă atîtă deă repedeă ună prieten,ă domnuleă Lafcadioă şinumaiştiucum!...ă Cumă
adic ?ăChiarăaşa?ăAiăvrut s-o iei din loc?
Dinăextravagantulăprofesorăbeatăcri ănuămaiăr m seseănimic:ăLafcadioărecunoscuseăstaturaăsolid ăaăluiă
Protos.ăAăunuiăProtosăuriaşăşiăm re ,ăşiăcareăseăanun aăaăfiăredutabil.
— A!ătuăeşti,ăProtos,ăspuseăel.ăMaiăbineăaşa.ăM-amăs turatăs teărecunoscăşiătotodat ăs ănuăteărecunosc.
C ci,ăoricîtăarăfiăfostădeăteribil ,ăLafcadioăpreferaăoărealitateăcoşmaruluiăbizarăînăcareăseăzb teaădeăoăor ă
încoace.
— Nu m-amăfardatăpreaăr u,ănu-iăaşa?...ăMi-amădatătoat ăstr dania,ăşiăastaăpentruătine...ăArătrebuiătotuşi,ă
dragulămeu,ăs ăpor iăochelari;ăoăs ădaiădeădracu'ădac ăn-oăs -iărecunoştiămaiăbineăpeăşmecheri.
Cuvîntulă şmecheri trezeaă înă minteaă luiă Cadioă ună noiană deă amintiriă ceă abiaă a ipiser .ă Ună şmecher,ă înă
argoul de care Protos şiăelăseăslujeauăpeăvremeaăcîndăerauăîmpreun ăînăpensiune,ăeraăunăomăcare,ăpentruădiferiteă
motive,ă nuă seă ar taă tuturoră şiă înă toateă lucurileă subă acelaşiă chip.ă Existau,ă conformă clasific riiă lor,ă maiă multeă
categoriiădeăşmecheri,ămaiămultăsauămaiăpu inăelegan iăşiădemniădeălaud ,ăc roraăleăcorespundeaăşiăliăseăopuneaă
unicaămareăfamilieăaăcrustaceelor,ăaiăc reiăreprezentan iăseăl f iauăpeătoat ăscaraăsocial .
Amiciiă noştriă credeauă înă urm toareleă axiome:ă 1.ă Şmecheriiă seă recunoscă întreă ei;ă 2.ă Crustaceele nu-i
recunoscăpeăşmecheri.ăLafcadioăîşiăaminteaăacumădeătoateăacestea;ăşiăcumăeraăoăfire c reiaăîiăpl ceaăjocul,ăzîmbi.
Protosăcontinu :
— Orice-aiăspune,ăeăunănorocăc ăm-amăaflatăatunciăacolo...ăNuăchiarădinăîntîmplare,ăpoate.ăÎmiăplaceăs -i
supraveghezăpeănovici:ăsîntăpliniădeăimagina ie,ăîntreprinz tori,ănostimi...ăDarăîşiăînchipuieăcamăpreaăuşorăc ăseă
potă lipsiă deă sfaturi.ă Operaă taă aveaă mareă nevoieă deă uneleă retuşuri,ă dragulă meu!...ă Ceă ideeă s - iă puiă peă capă oă
asemeneaăp l rie,ăcîndăteăpuiăpeătreab !ăDac ăpoli iaăob ineăadresaăfurnizorului acestei piese doveditoare, te vezi
laăzdupăînămaiăpu inăde-oăs pt mîn .ăDarăeuăîiăiubescăpeăvechiiămeiăprieteni;ăşiăle-oăşiădovedesc.ăŞtiiăcitădeămultă
te-am iubit, Cadio? Totdeaunaăamăcrezutăc ăoăs ăscotăcevaădinătine.ăFrumosăcumăerai,ătoateăfemeileă i-arăfiăc zută
laăpicioareăşi,ăpeădeasupra,ămul iăb rba iăs-arăfiăl satăşantaja i.ăCîtădeăfericităamăfostăcîndăamăaflatăînăsfîrşităveştiă
despreătineăşiăc ăviiăînăItalia! Drace! Tareăvoiamăs ăştiuăceăs-aăîntîmplatăcuătine.ăÎ iăpierdusemăurmaădeăpeăvremeaă
cînd mergeamă amîndoiă laă vecheaă noastr ă prieten .ă Înc ă ar iă destulă deă bine,ă s ă ştii!ă Carolaă eraă oă femeieă şiă
jum tate!
EnervareaăluiăLafcadioădeveneaătotămaiăvizibil ,ăcaăşiăefortul de a o ascunde; Protos se amuza din plin,
pref cîndu-seăc ănuăobserv ănimic.ăScoseseădinăbuzunarulăvesteiăoămic ărondel ădeăpieleăşiăoăcercetaăatent.
— Am decupat-o impecabil, nu-iăaşa?
Lafcadioăarăfiă vrutăs -lăsugrume;ăstrîngeaădinăpumniăşiăunghiileăîiăintrauăînăcarne.ăProtosăcontinua,ăpeă
acelaşiătonăbatjocoritor:
— Eăcelămaiăneînsemnatăserviciuăpeăcareă i-lăputeamăface!ăMerit ăceleăşaseăhîrtiiădeăcîteăoămie...ăpeăcareă
vreiăs -mi spui de ce nu le-ai luat?
Lafcadioătres ri:
— M ăieiădreptăunăho ?
— Ascult ,ă b iete,ă continu ă liniştită Protos,ă nu-miă preaă placă amatorii;ă maiă bineă s ă i-o spună peă locă şiă
deschis. Iar cu mine nu-iăcazulăs ăfaciăpeăfanfaronulăsauăpeăprostul.ăAiăuneleăînclina ii,ădeăacord,ăuneleăstr luciteă
înclina ii,ădar...
— Destulăcuăbatjocura,ăîlăîntrerupseăLafcadio,ăcareănu-şiăputeaăst pîniămînia.ăUndeăvreiăs ăajungi?ăAmă
f cutăoăgreşeal ;ăcreziăc ăeănevoieăs ăvin ăaltulăs -miăspun ăasta?ăDa,ăaiăoăarm ăîmpotrivaămea;ănuăvoiăcercetaă
dac ăarăfiăprudentăpentruătineăs ăteăslujeştiădeăea.ăDoreştiăs ăr scump răaceast ăbuc ic ădeăpiele.ăHai, vorbeşte!ă
Nuămaiărîdeăşiănuăteămaiăuitaăaşaălaămine.ăVreiăbani. Cît?
TonulăluiăLafcadioăeraăatîtădeăhot rît,ăîncîtăProtosăb tuăuşorăînăretragere;ădarăpeădat ăîşiăreg siăarogan a:
— Ia-oăcuăbinişorul,ăia-oăcuăbinişorul,ăspuseăel.ăCeălucruriăchiarăatîtădeănepl cuteă i-amăspus?ăDiscut mă
caăîntreăprieteni, deschis, n-aiădeăceăs ăteăînfurii.ăDarăaiăîntinerităcuăadev rat,ăCadio!
Începuăs -iămîngîieăuşorăbra ul,ădarăLafcadioătres riăputernic,ărespingîndu-l.
— Haiăs ăneăaşez m,ăspuseăProtos;ăvomăstaădeăvorb ămaiăpeăîndelete.
Seăinstal într-unăcol ,ăal turiădeăportieraăculoarului,ăşiăîşiăpuseăpicioareleăpeăcealalt ăbanchet .
Lafcadioăcrezuăc ăvreaăs -iăînchid ădrumulădeăieşire.ăCuăsiguran ăc ăProtosăeraăînarmat,ăiarăelănuăaveaă
niciăoăarm ăasupraăsa.ăSeăgîndiăc ăîntr-oălupt ăcorpălaăcorpăvaăfiăînvins. Darăchiarădac ătimpădeăoăclip ădoriseăs ă
fug ,ă curiozitatea-iă eraămaiă puternic ,ăaceaă curiozitateă p timaş ăîmpotrivaă c reiaănimic,ăniciă chiară siguran aă saă
personal ,ănuăavuseseăvreodat ăcîştigădeăcauz .ăSeăaşez .
— Bani? Ce tot spui! zise Protos. Scoase o igar ădeăfoiădintr-oătabacher ,ăîiăoferiăunaăşiăluiăLafcadio,ă
careăîlărefuz .ăPoateăc ănuăsupor iăfumul?...ăAscult -m .ă
Traseădeămaiămulteăoriădină igaraădeăfoi,ăapoi,ăpeăunătonăfoarteăcalm,ăspuse:
— Nu,ănu,ăLafcadio,ăprietene,ănuăbaniăaşteptădeălaătine;ăciăsupunere.ăNuăpari,ădragulămeuă(scuz -mi sinceritatea),
c - iădaiăbineăseamaădeăsitua iaăînăcareăteăafli.ăTrebuieăs ă oăînfrun iăcuăîndr zneal ;ăîng duie-miăs ăteăajut. Un
adolescentăaăvrutăs ăevadezeădinăcadrulăsocialăcareăneăsufoc ;ăunăadolescentăsimpatic;ăbaăchiarăîntruătotulăaşaăcumă
îmiăplacămie;ănaivăşiădeăoăgra ioas ăspontaneitate;ăc ciăpresupunăc ănu-şiăf cuseăpreaămariăcalcule...ăÎmi amintesc,
Cadio,ă cîtă deă tareă eraiă laă socoteli,ă dară şiă c ,ă atunciă cîndă eraă vorbaă deă propriileă taleă cheltuieli,ă nuă socoteai
niciodat ...ăPeăscurt,ăregimulăcrustaceelorăteădezgusta;ănuăeuăsîntăcelăcareăoăs ăm ămirădeăasta...ăDarăceeaăceăm ă
mir ăpeămineăeăc ,ădeşiăeştiăatîtăinteligent,ăaiăcrezut,ăCadio,ăc ăseăpoateăieşiăatîtădeăuşorădintr-oăsocietate,ăf r ăs ă
caziăînăalta;ăsauăc ăoăsocietateăseăpoateălipsiădeălegi. Lawless,ăî iăaminteşti;ăamăcitităastaăundeva:ăTwo hawks in the
air, two fishes swimming in the sea not more lawless than we... [Nelegiui i...ăDoiăşoimiăplutindăînăv zduh,ădoiă
peştiă zbenguindu-se-n apa, la fel de nelegiui iă caă mine...ă (engl.)]. Cîtă deă frumoas ă esteă literatura!ă Lafcadio!ă
Prietene,ăînva ălegeaăşmecherilor.
— Poateăc ăarătrebuiăs ătreciămaiădeparte.
— Deă ceă s ă neă gr bim?ă Avemă totă timpulă înainteaă noastr .ă Euă nuă coboră decîtă laă Roma.ă Lafcadio,ă
prietene,ă seă întîmpl ă caă oă crim ă s ă nuă poat ă fiă descoperit ă deă jandarmi;ă oă s - iă explică deă ceă noiă sîntemă maiă
deştep iădecîtăei:ăpentru c ănoiăneăpunemăînăjocăvia a.ăÎnăcazuriăînăcareăpoli iaăeşueaz ,ănoiăreuşimăuneori.ăAsta-i!
Ai vrut-o,ăLafcadio;ălucrulăeăf cutăşiănuămaiăpo iăsc pa.ăAşăpreferaăs ămiăteăsupuiăpentruăc ,ăcrede-m ,ăaşăfiăcuă
adev ratănefericităs ăfiuăsilităs ăpredauăpoli ieiăunăvechiăprietenăcaătine;ădarăceăpotăs ăfac?ăDeăacumăînainteădepinziă
de ea — sau de noi.
— Aăm ăpredaăpeămineăînseamn ăaăteăpredaăpeătineăînsu i...
— Speramăc ăvorbimăserios.ăÎn elege-m ăbine,ăLafcadio:ăpoli iaăîiăbag ălaăînchisoareăpeăceiăcareănuăseă
supun,ădar,ăînăItalia, eaăcadeălaăînvoial ăcuăşmecherii.ă„Cadeălaăînvoial ”,ăda,ăcredăc ăaşaătrebuieăspus.ăApar inăşiă
euăîntrucîtvaăpoli iei,ădragulămeu.ăAmăochiulăcîmpului.ăContribuiăşiăeuălaămen inereaăordinii.ăNuăac ionez:ăîiăfacă
peăal iiăs ăac ioneze. Nuăteămaiăopune,ăCadio.ăLegeaămeaănuăareănimicăînsp imînt tor.ăExagereziălucrurileăastea;ă
eştiăatîtădeănaiv,ăşiăatîtădeăspontan!ăNu- iădaiăseamaăc ămiăte-aiăsupus,ăpentruăc ăasta-miăeraăvoin a,ăcîndăaiăluatădină
farfurie,ăînătimpulăcinei,ăbutonulădomnişoareiăVenitequa?ăCeăgestănes buit!ăCeăgestăidilic!ăBietulămeuăLafcadio!ă
Credăc ă i-aiăreproşatăîndeajunsăacestămicăgest,ănu-iăaşa?ăPartea nepl cut ăesteăc ănuăl-amăv zutănumaiăeu.ăNu- iă
pierdeăcump tul;ăchelnerul,ăv duvaăşiăcopilulăfacăparteădinăband .ăSîntăfermec tori.ăNumaiădeătineădepindeăs ă i-i
faci prieteni. Lafcadio, prietene, fii rezonabil; te vei supune?
Stingherităpesteăm sur ăpoate,ăLafcadioăseăhot rîseăs ănuărosteasc ăniciăunăcuvînt.ăR mîneaănemişcat,ăcuă
trupulăîn epenit,ăcuăbuzeleăstrînse,ăcuăprivireaăfix .ăProtosăcontinu ,ăîn l îndădinăumeri:
— Ciudat ăf ptur !ăŞi,ădeăfapt,ăatîtădeăadaptabil !...ăDarăpoateăc ămi-aiăfiăr spunsăafirmativădac ă i-aşăfiă
spusădeălaăînceputăceăaştept mădeăl ătine.ăLafcadio,ăprietene,ăînl tur -miăoăîndoial :ătu,ăpeăcareăl-amăl satăatîtădeă
s rac,ă s ănuăieiă celeă şaseă bancnoteă deă cîteă oă mieă peă careă hazardulă iă le-aăaruncată laă picioare!ă G seştiă c ă asta-i
firesc?... Domnul de Baraglioul-tat lăaămurit,ămi-aăspusădomnişoaraăVenitequa,ăînădiminea aăceăaăurmatăzileiăcîndă
conteleăJulius,ăvredniculăs uăfiu,ăaăvenităînăvizit ălaătine;ăşiăchiarăînăsearaăaceleiăzileăoăp r seaiăpeădomnişoaraă
Venitequa. De atunci, rela iileătaleăcuăconteleăJuliusăauădevenit,ănu-iăaşa,ăfoarteăintime;ăvreiăs -mi explici de ce?...
Lafcadio,ă prietene,ă peă timpuriă i-amă cunoscută mul iă unchi;ăînă raportă cuă aceleă vremuri,ă arboreleă t u genealogic
pareă s ă seă fiă colorată puternică cu nuan eă baragliouleşti!...ă Nu!ă Nuă teă sup ra;ă glumesc;ă dară ce-aiă vreaă s ă cread ă
lumea?...ăDoarădac ănuăcumvaăîiădatoreziănemijlocitădomnuluiăJuliusăavereaătaăprezent ;ăceeaăceă(îng duie-miăs ă
i-oăspun),ăseduc torăcumăeşti,ăLafcadio,ămiăs-arăp reaăcuătotulăscandalos.ăFieăc -iăaşa,ăfieăc -iăaltfel,ăşiăoriceăne-ai
l saă s ă presupunem,ă Lafcadio,ă prietene,ă afacereaă eă limpedeă şiă datoriaă taă evident :ă îlă veiă şantajaă peă Julius.ă Nuă
protesta!ăŞantajulăesteăoăinstitu ieăsacr ,ănecesar ămen ineriiăbunelorămoravuri.ăCum?ăVreiăs ăpleci?... Lafcadio
se ridicase.
— Las -m ă s ă trec!ă strig ă el,ă p şindă pesteă corpulă luiă Protos;ă acesta,ă întinsă de-aă curmezişulă
compartimentului,ă întreă celeă dou ă banchete,ă nuă f cuă niciă ună gestă pentruă a-lă împiedica.ă Uimită c ă esteă l sată s ă
plece,ăLafcadioădeschiseăuşaăculoaruluiăşi,ăînătimpăceăseăîndep rta,ăspuse:
— Nuăfug,ăs ăn-aiăniciăoăteam ăînăprivin aăasta.ăPo iăs ăm ăsupraveghezi;ăoriceăeămaiăbineădecîtăs ăteă
ascult...ăIart -m ădac ăpreferăpoli ia.ăDu-teăşiăm ăreclam :ăoăaştept.
VI
Chiarăînăaceaăzi,ăfamiliaăAnthimeăveneaădinăMilanoăcuătrenulădeăsear ;ădeoareceăc l toreauălaăclasaăa
treia,ă nuă leă v zur ă decîtă laă sosireă peă contesaă deă Baraglioulă şiă peă fiicaă eiă maiămare,ă careă veneauă deă laă Parisă înă
vagonulădeădormităalăaceluiaşiătren.
Cuăpu ineăoreăînainteădeătelegrama ceăanun aămoarteaăluiăFleurissoire, contesa primise o scrisoare de la
so ulăei;ăconteleăîiăvorbeaăpeălargădeămareaăpl cereăpeăcareăi-oăpricinuiseăîntîlnireaăneaşteptat ăcuăLafcadio;ăşi,ă
f r ăîndoial ,ănuăf ceaănici o aluzie la acea cvasifraternitateăcare,ăînăochiiăluiăJulius,ăîlăîmpodobeaăcu asemenea
perfideăfarmeceăpeăacelătîn răb rbată(Julius,ăcredinciosăordinuluiătat luiăs u,ănuăavuseseăoăexplica ieădeschis ăcuă
so iaăsa,ădup ăcumănuăavuseseăniciăcuăLafcadio);ădarăanumiteăaluzii,ăanumiteăreticen e,ăoăavertizauăîndeajunsăpeă
contes ;ă baă chiarănuă sîntă foarteă sigură c ă Julius,ă lipsitădeă oriceă distrac ieă înămonotonaă via ă burghez ă peă careă oă
ducea,ă nuă seă jucaă cuă focul,ă pl cîndu-i scandalul pe care l-ară fiă putută stîmi,ă şiă riscurileă lui.ă Nuă sîntă sigur,ă deă
asemenea, c ăprezen aălaăRomaăaăluiăLafcadio,ăn dejdeaădeăa-l revedea, nu jucau un anume rol, ba chiar un mare
rol,ăînăhot râreaăpeăcareăaăluat-o Genevieve de a-şiăîntov r şiămama.
Julius venise s -iă întîmpineă laă gar .ă Îiă duseă repedeă laă Grandă Hotel,ă dup ă ceă seă desp r iseă aproapeă
deîndat ădeăfamiliaăAnthime,ăpeăcareăurmaăs ăoăîntîlneasc ăînăcortegiulăfunerar,ăaădouaăzi.ăFamiliaăAnthimeăseă
instalaăpeăviaăBoceaădiăLeone,ăînăhotelulăînăcareălocuiser ăcîndăveniser ăprimaăoar .
Margueriteă îiă aduceaă romancieruluiă veştiă bune:ă alegereaă saă eraă sigur ;ă cuă oă ziă maiă înainte,ă cardinalulă
Andreăoăanun aseăînămodăoficial:ăcandidatulănuăvaămaiătrebuiăniciăm carăs -şiăreînceap ăvizitele;ăAcademiaăveneaă
eaăîns şiăc treăel,ăcuăpor ileălargădeschise:ăeraăaşteptat.
— Vezi?ăîiăspuneaăMarguerite. Ce- iăziceamălaăParis?ăTotulăseăîntîmpl ălaătimpulăpotrivit.ăÎn lumea asta
eădeăajunsăs ăştiiăs ăaştep i.
— Şiă s ă nuă teă schimbi,ă continu cuă gravitateă Julius,ă s rutîndămînaă so ieiă saleă şiă f r ă s ă vad ă privireaă
fiiceiălorăa intit ăasupraăluiăşiăplin ădeădispre .
— S - iăfiuăfidelă ie,ăgîndurilor,ăprincipiilorămele.ăPerseveren aăesteăceaămaiăindispensabil ădintreăvirtu i.
Începeaă s ă uiteă deă felulă cumă îşiă schimbaseă dintr-odat ă recentă p rerile,ă deă aceleă gînduriă delocă ortodoxe,ă deă
proiectele deloc decente. Dup ăceăaflaseăveştile,ăeraădinănouăst pînăpeăsine,ăf r ăs -şiădeaăniciăoăstr danie.ăAdmiraă
aceast ăconsecven ăsubtil ăprinăcareăspiritulăs uăseăab tuseăoăclip ădinădrum.ăNuăelăseăschimbase, ci papa.
Cît ăconsecven ăînăfelulămeuădeăaăgîndi;ăcît ălogic ! Parteaăceaămaiăgreaăesteăs ăştiiăpîn ăundeăs ămergi.ă
BietulăFleurissoireăaămuritătocmaiăfiindc ăaăvrutăs ăp trund ăînăculise.ăLucrulăcelămaiăsimplu,ăcîndătuăînsu iăeştiă
simplu,ăesteăs ăteămul umeştiăcuăceăştii.ăOribilulăsecretăl-aăucis.ăCunoaştereaănu-iăînt reşteădecîtăpeăceiăcareăsîntă
tari...ăOricum,ăsîntăfericit:ăCarolaăaăpututăanun aăpoli ia,ăiarăastaăîmiăîng duieăs ămeditezăînăchipămaiăliber...ăŞiă
totuşi,ădac ăarăştiăc ănuăADEV RATULUIăSfîntăP rinteăîiădatoreaz ănefericireaăşiăexilul,ăArmand-Dubois ar fi
peădeplinăconsolat!ăCeăîncurajareăpentruăcredin aăsa!ăCeăuşurare!...ăMîine,ădup ăceremoniaăfunebr ,ăarăfiăbineăs -i
vorbesc.
Laă aceast ă ceremonieă nuă veniă mult ă lume.ă Driculă era urmată deă treiă tr suri.ă Ploua.ă Înă primaă tr sur ,ă
Blafaphasăoăînso ea,ăcaăunăadev ratăprieten,ăpeăAmicaă(deăîndat ăceădoliulăvaăfiăluatăsfîrşit,ăseăvaăc s toriăcuăea,ă
desigur);ăplecaser ăamîndoiădeălaăPauăcuăoăziămaiăînainteă(Blafaphasăniciăm carănuăputeaăsuportaăgîndulădeăaăoă
l saăpeăv duv ăprad ădureriiăei,ădeăaăoăl saăs ăfac ăsingur ăaceast ălung ăc l torie;ăşi,ădeşiănuăeraădinăfamilie,ăseă
îmbr caseăînădoliu;ăceărud ăputeaăfiălaăfelădeăapropiat ăprecumăunăasemeneaăprieten?),ădarăajunseser ălaăRomaă
doarădeăcîtevaăore,ăpentruăc ăpierduser ătrenul.
Înăultimaătr sur ăluaseălocădoamnaăArmand-Dubois,ăîmpreun ăcuăcontesaăşiăcuăfiicaăacesteia;ăînăceaăde-a
doua, contele,ăîmpreun ăcuăAnthimeăArmand-Dubois.
În preajmaă mormîntuluiă luiă Fleurissoire,ănimeniănuă f cuă niciă oă aluzieă laănefericitaă întîmplare.ă Dar,ălaă
întoarcereaădeălaăcimitir,ăJulius de Baraglioul, din nou singur cu Anthime, spuse:
— Î iăf g duisemăc ăvoiăinterveniăpentruătineăpeălîng ăSfîntulăP rinte.
— Dumnezeuăîmiăesteămartorăc ănuăte-amărugatăs ăfaciăasta.
— Eăadev rat:ăscandalizatădeăfelulăcumăv-aăp r sităBiserica,ăamădatăascultare inimii mele.
— Dumnezeuăîmiăesteămartorăc ănuăm-amăplînsădeănimic.
— Ştiu!...ăŞtiu!...ăM-aiăenervatăcuăresemnareaăta!ăBaăchiar,ăfiindc ăîmiădaiăprilejulăs ă i-oăspun,ăî iăvoiă
m rturisi,ă dragulă meuă Anthime,ă c ă vedeamă înă purtareaă taă nuă atîtă sfin enie,ă cîtă orgoliu,ă iară aceaă resemnareă
excesiv ăpeăcareăaiăar tat-oăultimaăoar ăcîndăte-amăv zutălaăMilanoămiăs-aăp rutămultămaiăaproapeădeărevolt ădecîtă
deăadev rataăpietate,ăşiăm-aăstingheritănespusădeămultăînăcredin aămea.ăDumnezeuănu- iăcereaăchiarăatîtădeămult, ce
dracu'!ăHaiăs ăvorbimădeschis:ăatitudineaătaăm-aăşocat.
— Potăatunciăşiăeuăs - iăm rturisescăc ăatitudineaăta,ădragulămeuăfrate,ăm-aăîntristat.ăOareănuătocmaiătuă
m ăîndemnaiălaărevolt ăşi...
Julius,ăcareăîncepeaăs ăseăaprind ,ăîlăîntrerupse:
— Constatasemăîndeajunsăprinămineăînsumiăşiăleăd dusemădeăîn elesăcelorlal iăînădecursulăîntregiiămeleă
cariereăc ăpo iăfiăunădes vîrşităcreştinăf r ăs ădispre uieştiăavantajeleălegitimeăoferiteădeărangulăpeăcareăDumnezeuă
ni l-aăd ruităînămareaăluiăîn elepciune,ăî iăreproşamătocmaiăatitudineaătaăafectat ,ăcareăp reaăsuperioar ăatitudiniiă
mele.
— Dumnezeuăîmiăesteămartorăc ...
— Nuămaiăprotestaăîntruna!ăîlăîntrerupseădinănouăJulius.ăDumnezeuănuăareăceăs ă cauteăaici.ăÎ iăexplic:ă
atitudineaătaăeraăaproapeădeărevolt ...ăvreauăs ăspun:ădeăpropriaămeaărevolt ;ăşi tocmaiăastaăî iăreproşez:ăacceptîndă
nedreptatea,ăîlălaşiăpeăcelalaltăs ăseărevolteăpentruătine.ăC ciăeuăunulănuăadmiteamăcaăBisericaăs ăgreşeasc ;ăiară
atitudineaăta,ăf r ăs ăpar ăaăfaceăasta,ăoăpuneaătocmaiăînăaceast ăsitua ie.ăHot rîsemădeciăs ăm ăplîngăînăloculăt u.ă
Curîndăveiăvedeaăcîtădeăîndrept ităeramăs ăfiuăindignat.
Julius,ăcuăfrunteaăîmbrobonat ădeăsudoare,ăîşiăpuseăjobenulăpeăgenunchi.
— Vreiăpu inăaer?ăŞiăAnthime,ăatent,ăcoborîăgeamulădinspreăel.
— De îndat ăceăamăajunsălaăRoma,ăcontinu ăJulius,ăamăcerutăoăaudien .ăAmăfostăprimit.ăDemersulămeuă
urmaăaăfiăîncununatădeăunăsuccesăciudat...
— Ah!ăspuseăcuăindiferen ăAnthime.
— Da,ăprietene.ăC ciăchiarădac ăn-amăob inutănimicădinăceeaăceăvenisemăs ăcer,ăam plecatăcelăpu inăcuăoă
certitudine... care-lăpuneaăpeăSfîntulăP rinteălaăad postădeătoateăpresupunerileăinjurioaseăpeăcareănoiăleăf cuser mă
pe seama lui.
— Dumnezeuăîmiăesteămartorăc ăniciodat ăn-amăformulatăcevaăinjuriosăfa ădeăSfîntulăP rinte.
— Am formulatăeuăpentruătine.ăTeăvedeamălezatăînădrepturileătale;ăm ăindignam.
— Spune ce ai de spus, Julius: l-aiăv zutăpeăpap ?
— Nu! Nu l-amă v zută peă pap ,ă izbucniă înă celeă dină urm ă Juliusă — dar am aflat un secret; un secret
îndoielnică maiă întîi,ă dară careă curînd, prin moartea scumpului nostru Amedee,ă urmaă s ă capeteă dintr-odat ă oă
confirmare;ă ună secretă însp imînt tor,ă derutant,ă dară prină careă credin aă ta,ă dragulă meuă Anthime,ă vaă ştiă s ă ias ă
înt rit .ăC ciăînăprivin aăinjusti ieiăc reiaăi-aiăc zutăvictim ,ăpapaăesteănevinovat...
— Nu m-amăîndoităniciodat ădeăasta.
— Anthime,ă ascult -m :ă nuă l-amă v zută peă pap ,ă pentruă c ă nimeniă nu-lă poateă vedea;ă celă careă seă afl ă
acum pe tronul pontificalăşiădeăcareăBisericaăascult ăşiăcareăd ăporunci;ăcelăcareămi-a vorbit, papa pe care-l vedem
la Vatican, papa pe care l-amăv zut.ăNUăESTEăADEV RATULăPAP .
Anthimeăîncepuăs ărîd ăcuăhohote,ăscuturîndu-se din tot trupul.
— Rîzi!ăRîzi!ăcontinu ăJulius,ăjignit.ăŞiăeuăamărîsălaăînceput.ăDac ăaşăfiărîsămaiăpu in,ăFleurissoireăn-ar fi
fost asasinat.ăAh!ăpreasfîntăprieten!ăNevinovat ăvictim !...ăVoceaăiăseăpierduăîntr-uăhohotădeăplîns.
— Vorbeştiăserios?...ăCeătotăspui!...ăCeătotăspui!...ăCeătotăspui!...ăziseăArmand-Dubois, pe care patosul lui
Juliusăîlăneliniştea.ăTotuşiăarătrebuiăs ăştim...
— A muritătocmaiăpentruăc ăaăvrutăs ăştie.
— Pentruăc ,ădac ănuămi-aăp satădeăavereaămea,ădeăsitua iaămea,ădeăştiin aămea,ădac ăamăconsim ităs ămiă
seăfac ăaceast ...ăcontinu ăAnthimeăcare,ătreptat,ăseămonta,ălaărîndu-i.
— Î iăspun:ăadev ratulăpap ănu-iăîntruănimicăr spunz torădeătoateăacestea;ăcelăcareăşi-aăb tutăjocădeătineăeă
un adept al Quirinalului...
— Oareăs ăcredăce-mi spui?
— Dac ănuăm ăcreziăpeămine,ăcrede-l pe bietul martir.
Amîndoiăr maser ă cîtevaă clipeă f r ă s ă vorbeasc . Nu mai ploua; printre nori se iveaă oă raz ă deă soare.ă
S ltînd,ăici-colo,ăprinăgropi,ătr suraăseăîntorceaălaăRoma.
— Înă cazulă sta,ă ştiuă ce-miă r mîneă deă f cut,ă continu ă Anthimeă cuă oă voceă foarteă hot rît ;ă facă public ă
informa ia.
Juliusătres ri.
— Prietene,ăm ăînsp imîn i.ăOăs ăfiiăexcomunicat.
— Deăc treăcine?ăDac ăesteăunăpap ăfals,ăpu inăîmiăpas .
— Şiăeu,ăcareăcredeamăc ,ădezv luindu- iăacestăsecret,ăoăs ăteăajutăs ăguştiămîngîierea,ăcontinu ăJulius,ă
consternat.
— Glumeşti?...ăŞiăcine-miăvaăspuneădac ăFleurissoire,ăajungîndăînăparadis,ănuădescoper ăc ăDumnezeuă
nuăesteăDumnezeuăcelăadev rat?
— Drag ăAnthime,ăaiăluat-oărazna.ăCumăarăputeaăs ăexisteădoiăDumnezei!ăCumăarăputeaăs ăexisteăUNă
ALT DUMNEZEU!
— Vorbeştiă cuă preaă mult ă uşurin ă deă el,ă tuă careă n-aiă renun ată laă nimică pentruă el;ă tu,ă careă profi iă
întotdeaunaădeătoate,ăfieăc ăDumnezeuăeăadev ratăsauăfals...ăAmămareănevoieăs ărespirăpu inăaer.
Aplecîndu-seăpesteăportier ,ăatinseăcuăvîrfulăbastonuluiăum rulăvizitiuluiăşiăîiăporunciăs ăopreasc .ăJuliusă
vruăs ăcoboareăîmpreun ăcuăel.
— Nu! Las -m .ă Ştiuă destulă caă s ă iauă oă hot rîre.ă P streaz ă restulă pentruă ună roman.ă În ceeaă ceă m ă
priveşte,ă îiă scriuă Mareluiă Maestruă ală Ordinuluiă chiară înă searaă asta,ă şiă începîndă deă mîineă îmiă reiauă cronicileă
ştiin ificeăînăLaăDepeche.ăOăs ăavemădeăceărîde.
— V dăc şchiop tezi,ăziseăJulius,ăsurprinsăcîndăobserv ăc ăAnthimeăîşiătrageădinănouăcuăgreuăpiciorul.
— Da, mi-auărevenitădurerileădeăcîtevaăzile.
— Deciă aşa!ă spuseă Juliusă care,ă f r ăa-lă maiă priviă cumă seă îndep rteaz ,ă seă aşez ă cîtămaiă confortabilă înă
tr sur .
VII
AveaăProtosăinten iaăs -lăpredeaăpeăLafcadioăpoli iei,ăaşaăcumăîlăamenin ase?
Nuă ştiu:ă evenimenteleă dovedir ă deă altfelă c ,ă printreă domniiă deă laă poli ie,ă elă nuă aveaă numaiă prieteni.ă
Aceştia,ăpreveni iăînăajunădeăCarola,ăpreg tiser ăoăcapcan ăînăVicolo dei Vecchierelli; cunoşteauădeămult ăvremeă
casaăşiăştiauăc ăeaăcomunic ,ălaăetaj, cuăcasaăvecin ,ăaleăc reiăieşiriăleăp zir ădeăasemenea.
Protos nuăseătemeaădeăpoli işti;ăacuza iaănu-l însp imînta,ăşiăniciăîntregulăaparatăalăjusti iei;ăştiaăc ăeăgreuă
s ă fieă arestat,ă nefiindă deă faptă vinovată deă niciă oă crim ,ă ciă numaiă deă delicteă atîtă deă m runteă încîtă nuă puteauă fiă
dovedite.ăDeciănuăseătemuăpreaămultăcîndăîn eleseăc ăeraăîncercuit,ălucruăpeăcare-lăpricepuăfoarteărepede,ăavîndă
instinctul remarcabil de a-iărecunoaşteăpeăaceştiădomniăsubăoriceădeghizare.
Oarecumămiratătotuşi,ăseăînchiseămaiăîntîiăînăcameraăCarolei,ăaşteptîndăîntoarcereaăacesteia,ăpeăcareăn-o
maiăv zuseădup ăasasinareaăluiăFleurissoire;ădoreaăs ăseăsf tuiasc ăcuăeaăşiăs -iădeaăcîtevaădispozi ii,ăpentruăcazul
c ăarăfiăînchis.
Carola,ăpeădeăalt ăparte,ăsupunîndu-seăvoin eiăluiăJulius,ănuăap ruseălaăcimitir;ănimeniănuăştiuăc ,ăascuns ă
înd r tulă unuiă mausoleu,ă subă oă umbrel ,ă asistaă deă departeă laă tristaă ceremonie.ă Aştept ă r bd toare,ă plin ă deă
umilin ,ăs ăpleceătoat ălumeaădinăpreajmaămormîntuluiăproasp t;ăv zuăcumăcortegiulăseăalc tuieşteădinănou,ăcumă
Juliusăurc ăînătr sur ădinănouăîmpreun ăcuăAnthime,ăşiăcumătoateătr surileăseăîndep rteaz ,ăsubăploaiaăm runt .ă
Atunciă seă apropieă laă rîndu-iă deă mormînt,ă scoaseă deă subă şală ună buchetă mareă deă ochiul-boului, pe care-lă aşez ă
departeă deă coroaneleă familiei;ă apoiă r maseă timpă îndelungată înă ploaie,ă neuitîndu-seă laă nimic,ă negîndindu-se la
nimic,ăşiăplîngînd,ăfindc nu se putea ruga.
CîndăseăîntoarseăînăVicolo dei Vecchierelli,ăv zuăc ăpeăpragulăcaseiăseăafl ădoiăindiviziănecunoscu i;ănuă
în eleseătotuşiăc locuin aăeraăp zit .ăVoiaăs -lăîntîlneasc ăpeăProtos;ăsigur ăc ăelăeraăasasinul,ăacumăîlăura...
Cîtevaă clipeă maiă tîrziuă poli iaă alerga,ă laă ipeteleă ei;ă dară vai!ă eraă preaă tîrziu! Cuprins de exasperare la
gîndulăc ăeaăîlădenun ase,ăProtosăoăsugrumaseăpeăCarola.
Toateăacesteaăseăpetreceauăcamăspreăoraăprînzului.ăZiareleădeăsear ăpublicar ăştirea,ăşiăcumăasupraăluiă
Protosăfuseseăg sit ăbuc icaădeăpieleăt iat ădinăc ptuşealaăp l riei, dubla sa culpabilitateădeveneaăneîndoielnic .
Lafcadioătr iseăpîn ăsearaăîntr-oăstareădeăaşteptareăsauădeăfric ănedesluşit ,ăpoateănuădinăcauzaăpoli iei,ă
cuăcareăîlăamenin aseăProtos,ăciădeăteamaăluiăProtosăînsuşiăsauădeăteamaăaăcevaănecunoscutădeăcareănuămaiăîncercaă
s ăseăapere.ăOălîncezeal ădeăneîn elesăîlămoleşiseăcuătotul,ăcevaăcareăpoateăc ănuăeraădecîtăoboseal :ăîncepeaăs ă
renun e.
În ajun, nu-lărev zuseăpeăJuliusădecîtăcîtevaăclipe,ăatunciăcîndăacesta,ălaăsosireaătrenuluiădinspreăNapoli,ă
veniseăs ăiaăcadavrul;ăapoi,ămerseseălaănesfîrşităprinăoraş,ălaăîntîmplare,ăpentruăaădep şiăaceaăexasperareăpeăcareăi-
o provocase — dup ăconversa iaădinăvagonă— sentimentulădependen eiăsale.
Şiătotuşiăvesteaăarest riiăluiăProtosănu-i aduse lui Lafcadio starea deăuşurareălaăcareăs-arăfiăpututăaştepta.ă
Parc ăarăfiăfostădezam git.ăCiudat ăf ptur !ăAşaăcumănuărespinseseăînămodădeliberatăoriceăprofitămaterialădeăpeă
urmaă crimei,ă totă astfelă nuă renun aseă niciă laă vreunulă dintreă riscurileă ei.ă Nuă admiteaă c ă joculă seă sfîrşiseă atîtă deă
repede.ăAşaăcumăf ceaăodinioar ăcîndăjucaăşah,ăi-arăfiăcedatăadversaruluiăturnulăşi,ăcaăşiăcumăaceaăîntîmplareăîl
f ceaădintr-odat ăs ăcîştigeăpreaăuşor,ălipsindu-lădeăoriceăinteresăpentruăjoc,ăsim eaăc ănuăvaăaveaălinişteăpîn ăcîndă
nu-şiăvaăduceăsfidareaăşiămaiădeparteăînc .
Cin ăîntr-unămicărestaurantăînvecinat,ăcaăs ănuăfieăsilităs ăseăîmbraceăînăhaineădeăgal .ăÎntorcîndu-se la
hotel,ăîlăz riăpesteăpu in ăvreme,ăprinăuşaăcuăgeamăaărestaurantului,ăpeăconteleăJulius,ăaşezatălaămas ăîmpreun ăcuă
so iaăşiăcuăfiicaăsa.ăFuăuimitădeăfrumuse eaăGenevievei,ăpeăcareănuăoămaiăv zuseădeălaăprimaăluiăvizit .ăR maseăînă
fumoar,ăaşteptîndăsfîrşitulămesei;ăfuăanun atăc ăJuliusădeăBaraglioulăurcaseăînăcameraăluiăşi-lăaştepta.
Intr .ăConteleăeraăsingur;ăîşiăschimbase costumul.
— Asasinulă eă laă închisoare,ă spuseă elă deîndat ,ăîntinzîndu-iămîna.ă Dară Lafcadioănuăi-oă întinseă peă aă sa.ă
R mîneaăînăpragulăuşii.
— Careăasasin?ăîntreb ăel.
— Asasinul cumnatului meu, ce Dumnezeu!
— Asasinulăcumnatuluiăt uăsîntăeu.
Spuse aceste cuvinteă f r ă s ătremure,ă f r ă s ă schimbeă tonul,ă f r ă s -şiă coboareă vocea,ă f r ă ună gest,ă şiă
într-unămodăatîtădeăfiresc,ăîncîtăînăprimaăclip ăJuliusănuăîn elese.ăLafcadioătrebuiăs ărepete:
— Î iăspunăc ănuăaăfostăarestatăasasinulăcumnatuluiăt u,ăpentru simplulămotivăc ăasasinulăcumnatuluiăt uă
sîntăeu.
Dac ăLafcadioăarăfiăavutăoăînf işareăfioroas ,ăpoateăc ăJuliusăarăfiăfostăcuprinsădeăteam ;ădarăelăaveaăună
aeră copil ros.ă P reaă chiară înc ă şiă maiă tîn ră decîtă primaă oar ă cîndă îlă întîlniseă Julius;ă privireaă luiă eraă totă atîtă deă
limpede,ăvoceaăluiătotăatîtădeăclar .
Închiseseăuşa,ădarăr m seseăsprijinitădeăea.ăJulius,ăaflatălîng ămas ,ăseăpr buşiăîntr-un fotoliu.
— Bietulămeuăcopil!ăziseăelămaiăîntîi,ăvorbeşteămaiăîncet!...ăCeătotăspui?ăCeă i-a venit?
Lafcadioăîşiăcoborîăprivirea,ăregretîndăc ăvorbise.
— Cineăştie?ăAmăf cut-oăfoarteărepede,ăcîndămi-a venit s-o fac.
— CeăaveaiăcuăFleurissoire,ăcuăb rbatulăacelaăatîtădeăvrednicăşiădeăplinădeăvirtu i?
— Nuăştiu...ăNuăp reaăfericit...ăCumăvreiăs - iăexplicăceeaăceănu-mi potăexplicaămieăînsumi?
Oăt cereăpenibil ăseăinstalaăîntreăei,ăîntrerupt ,ădinăcîndăînăcînd,ădeăcuvinteleălor,ăcareăoă f ceauăşiămaiă
ap s toare;ăseăauzeaăatunciăcumăurc ă— valuri,ăvaluri,ădinămareleăholăalăhotelului,ăoăbanal ămuzic ănapolitan .ă
Juliusăcur aăcuăvîrfulăunghieiădeălaădegetulămic,ăpeăcareăoăl saseăs ăcreasc ăfoarteălung ,ăoămic ăpat deăcear ăceă
c zuseă deă laă oă lumînareă peă fa aă deă mas .ă Dintr-oă dat ă îşiă d duă seamaă c ă unghiaă iă seă rupsese.ă Er ă oă dung ă
transversal ,ăcareăbr zda,ăîntunecat ,ărozulăunghiei.
Cum de-oărupsese?ăŞiăcumădeănu-şiăd duseăseamaămaiădevreme?ăOricum,ăr ulăeraăf cut;ătrebuiaăs-o taie.
Gîndulăîlăcontrarieăputernic,ăc ciăaveaămareăgrij ădeămîinileăluiăşiămaiăalesădeăaceast ăunghieăc reiaăîiăd duseăaceaă
form ăprelung ,ăob inut ăcuăgreu,ăceăsubliniaăelegan aădegetului.ăFoarfec ăseăaflaăînăsertarulămeseiădeătoalet ăşiă
Juliusătocmaiăseăpreg teaăs ăseăridiceăs ăoăia,ădarăarăfiătrebuităs ătreac ăprinăfa aăluiăLafcadio;ăplinădeătact,ăamîn ă
delicataăopera ie.
— Şi...ăceăvreiăs ăfaciăacum? spuse el.
— Nuăştiu.ăPoateăc ăm ăvoiăpredaăpoli iei.ăM ăvoiăgîndiălaănoapte.
Bra ulă luiă Juliusă c zuă moale,ă izbindu-seă deă fotoliu;ă îlă priviă timpă deă cîtevaă clipeă peă Lafcadio,ă apoi,ă
suspinînd,ăziseăpeăunătonădescurajat:
— Şiăeuăcareătocmaiăîncepusemăs ăteăiubesc!...
Spuseseăastaăf r ăniciăoăinten ieărea.ăLafcadioănuăputeaăs ănuăîn eleag .ăDar,ădeşiăinconştient ,ăaceast ă
fraz ăeraăplin ădeăcruzimeăşiăîlăizbiădreptăînăinim .ăÎşiăîn l ăcapul,ăînfruntîndănelinişteaăcareăîlăcuprinseseăbrusc.ă
Îl privi pe Julius: „Oare acesta-iăcuăadev ratăcelăcareăieriămiăseăp reaăa-mi fi aproape frate?”,ăîşiăspuse.ăÎşiărotiă
privirileăprinăaceaăînc pereăînăcare,ăcuădou ăzileămaiăînainte,ăşiădeşiăucisese,ăputuseăstaădeăvorb ăcuăatîtaăvoioşie;ă
sticlaădeăparfumăeraăînc ăpeămas ,ăaproapeăgoal ...
— Ascult ,ăLafcadio,ăcontinu ăJulius:ăsitua iaătaănu-miăpareăcuătotulădezn d jduit .ăAutorulăpresupusăală
acestei crime...
— Da,ăştiuăc ătocmaiăaăfostăarestat,ăîlăîntrerupseăLafcadioăpeăunătonăsec:ăM ăveiăsf tuiăs ălasăs ăfieăacuzată
înăloculămeu un om nevinovat?
— Cel pe care-lănumeştiăunăomănevinovatătocmaiăaăucisăoăfemeie;ăşiăchiarăoăfemeieăpeăcareăoăcunoşti...
— Asta m-arăfaceăs ăm ăsimtămaiăbine,ănu-iăaşa?
— Nuăvreauăs ăspunăchiarăasta,ădar...
— S ămaiăad ug măşiăc ăesteăsingurulăcareăputeaăs ăm ădenun e.
— Dup ăcumăvezi,ămaiăexist ăoăsperan .
Juliusăseăridic ,ăseăîndrept ăspreăfereastr ,ăpotriviăcuteleăperdelei,ăseăîntoarse,ăapoi,ăaplecîndu-seăînainte,ă
cuăbra eleăîncrucişateăpeăsp tarulăfotoliuluiăînăcareăst tuse:
— Lafcadio,ă nuă aşă vreaă s ăteă lasă s ă pleciă f r ă s - iă dauă unăsfat:ănuă ineă decîtă deă tine,ă sîntă convins,ă s ă
redeviiăunăomădeătreab ăşiăs - iăaiăloculăt uăînăsocietate,ăcelăpu inăacelaăpeăcareă i-1ăîng duieănaşterea...ăBisericaăteă
poateăajuta.ăAiăpu inăcuraj,ădragulămeu,ăşiădu-teăşiăte spovedeşte.
Lafcadio nu-şiăputuăascundeăunăsurîs:
— Voiăreflectaălaăbinevoitoareleătaleăcuvinte.ăF cuăunăpasăînainteăşiăad ug :
 — Preferi,ăf r ăîndoial ,ăs ănuăatingiăoămîn ădeăucigaş.ăAşăvreaătotuşiăs - iămul umescăpentru...
— Bine! Bine! spuse Julius, cuăunăgestăcordialăşiădistant.ăAdio,ădragulămeu.ăNuăîndr znescăs - iăspun:ă
Laărevedere.ăTotuşi,ădac ,ăpeăviitor...
— Acumănuămaiăaiănimicăs -mi spui?
— Nimic.
— Adio, domnule.
Lafcadioăsalut ăcuăgravitateăşiăp r siăînc perea.
Ajunseă înă cameraă sa,ă laă etajulă deă deasupra.ă Seă dezbr c ă peă jum tate,ă seă arunc ă peă pat.ă Searaă fuseseă
foarteăcald ;ănoapteaănuăaduseseăcuăeaăr coarea.ăFereastraăcamereiăeraălargădeschis ,ădarăaerulăr mîneaănemişcat;ă
îndep rtateleăgloburiăelectriceădinăPia aăTermelor,ădeăcareăîlădesp r eau gr dinile,ăumpleauăcameraăcuăoălumin ă
alb struieă şiă difuz ă ceă sem naă cuă luminaă lunii.ă Voiaă s ă reflecteze,ă dară oă torpoareă ciudat ă şiă deă neînl turată îiă
împ ienjeneaăgîndurile;ănuăseăgîndeaăniciălaăcrimaăpeăcareăoăs vîrşise,ăniciălaăfelulăcumăarăfiăpututăs ă scape de
pedeaps ;ăîncercaădoarăs ănuămaiăaud ăaceleăcuvinteăatroceăaleăluiăJulius: „Tocmaiăîncepusemăs ăteăiubesc”... Dar
dac ăelănu-lăiubeaăpeăJulius,ădeăceăs ămaiăplîng ădinăpricinaăacelorăcuvinte?ăDarăoareăîntr-adev rădinăpricinaăloră
plîngea?...ăNoapteaăeraăatîtădeăblînd ,ăiăseăp reaăatîtădeăuşorăs ăseălaseăpurăşiăsimpluăs ămoar .ăApuc ăoăcaraf ăcuă
ap ădeălîng ăpat,ămuieăînăeaăoăbatist ăşiăşi-oăpuseăpeăinim ,ăundeăsim eaăcaăoădurere.
Niciăoăb utur ădinălumeănuăvaămaiătreziălaăvia ăaceast ăinim ăsec tuit !ăîşiăspuse,ăl sîndu-şiălacrimileă
s -iăcurg ăpîn peăbuzeăşiăbucurîndu-seădeăgustulălorăam rui.ăÎnăurechiăîiăcînt ăversuri,ăcititeănuăseăştieăunde,ădeă
careănuăştiaăc ăşi-ar fi putut aminti:
My heart aches; a drowsy numbness pains My senses... [M doare inima;ăpeăsim uri, o ghear -ncet se-
nst pîneşte (engl.)].
A ipi.
Viseaz ăoare?ăAăb tutăcinevaălaăuş ?ăUşaăpeăcareănuăoăînchideăniciodat ănoapteaăseădeschideăîncetişorăşiă
prin ea se strecoar ăoăsiluet ăfirav ăşiăalb .ăAudeăcumăcinevaăîlăstrig ăcuăoăvoceăslab :
— Lafcadio...ăEştiăaici,ăLafcadio?
Înc ăadormit,ăLafcadioărecunoaşteăaceaăvoce.ăDarăseăîndoieşteăoareădeărealitateaăminunateiăapari ii?ăSeă
temeăc ăprintr-unăsingurăcuvînt,ăprintr-un singur gest, o va izgoni?... Tace.
Genevieveă deă Baraglioul,ă aă c reiă camer ă eraă al turiă deă ceaă aă tat luiă ei,ă auzise,ă f r ă voie,ă întreagaă
conversa ieădintreătat lăs uăşiăLafcadio.ăOănelinişteăinsuportabil ăoăsiliseăs ăvin ăpîn ăînăcameraăacestuiaăşi,ădeă
vremeăceăchemareaăeiăr mîneaăf r ăr spuns,ăconvins ăc ăLafcadioăseăsinucisese,ăseăarunc ăspreăc p tîiulăpatuluiă
şiăc zuăînăgenunchi,ăplîngîndăînăhohote.
Înătimpăceăeaăr mîneaăastfel,ăLafcadioăseăridic ăşiăseăaplec ăcuătotulăspreăea,ăf r ăaăîndr zniăînc ătotuşiăs ă
ating ăcuăbuzeleăfrumoasaăfrunteăpeăcareăoăvedeaălucindăînăumbr . GenevieveădeăBaraglioulăsim iăatunciăcumăoă
p r seşteăoriceăvoin ;ăretr gîndu-şiăfrunteaămîngîiat ădeărespira iaăluiăLafcadioăşiănemaiştiindăcumăs ăseăapereădeă
elăaltfelădecîtăadresîndu-i-se tot lui:
— Aiămil ădeămine,ăprietene,ăîiăspuseăea.
Lafcadio se reg siăpeădat ăpeăsineăşi,ăîndep rtîndu-seădeăeaăşiătotodat ărespingînd-o:
— Ridic -te,ădomnişoar ădeăBaraglioul!ăPleac !ăNuăsînt...ăNuăpotăs ămaiăfiuăprietenulăt u.
Genevieveăseăridic ,ădarănuăseăîndep rt ădeăpatulăundeăr mîneaăîntinsăcelăpeăcareăeaăîlăcrezuseămortăşi,ă
atingîndăcuădragosteăfrunteaăfierbinteăaăluiăLafcadio,ăparc ăspreăaăseăasiguraăc ăeăînc ăînăvia :
— Prietene, am auzit tot ce i-aiăspusăînăsearaăastaătat luiămeu.ăNuăîn elegiăc ădeăastaăamăvenit?
Lafcadio,ăridicîndu-seăpeăjum tate,ăoăprivi.ăPletele-iăr v şiteăîiăc deauăbogateăpeăumeri;ăîntregulăeiăchipă
seăaflaăînăumbr ,ăastfel încîtăelănu-iăvedeaăochii,ăsim indătotodat ăcumăîlăînv luieăprivireaăei.ăCaăşiăcumănuăi-ar fi
pututăsuportaăblînde eaăşiăascunzîndu-şiăfa aăînămîini:
— De ce te-amă întîlnită atîtă deă tîrziu?ă gemuă el.ă Ce-amă f cută caă s - iă merită iubirea?ă Deă ce-miă vorbeştiă
astfel,ăcîndănuămaiăsîntăliberăşiădemnădeăaăteăiubi?
Eaăprotest ăcuăoăvoceătrist :
— Spreătineăvin,ăLafcadio,ănuăspreăaltul.ăSpreătine,ăcareăaiăs vîrşităoăcrim ,ăLafcadio!ă Deăcîteăoriănuă i-
amărostit,ăsuspinînd,ănumele,ădinăaceaăprim ăziăcîndămi-aiăap rutăcaăunăerou,ăchiarăpreaătemerar...ăTrebuieăs ăafliă
acum:ă înă tain ,ă m ă f g duisemă ieă înc ă dină clipaă cîndă te-amă v zută devotîndu-teă cuă atîtaă generozitate. Ce s-a
întîmplatăde atunci?ăCumăaăfostăcuăputin ăs ăucizi?ăCe-aiăf cutădinăvia aăta?
ŞiăcumăLafcadioăd deaădinăcap,ăf r ăs ăr spund :
— L-amă auzită peă tataă spunîndă c ă ună altulă aă fostă arestat,ă continu ă ea;ă ună bandită careă tocmaiă aă ucis...ă
Lafcadio!ăcîtămaiăeăînc ătimp,ăsalveaz -te;ăpleac ăchiarăînăaceast ănoapte!ăPleac !
AtunciăLafcadioăspuseăînăşoapt :
— Nu mai pot.
P rulădespletităalăluiăGenevieveăîiăc deaăpeămîini;ăapuc ăaceleăşuvi eăşiăleăap s ăcuăpatim ăpeăochi,ăpeă
buze:
— S ă fug?ă Astaă m ă sf tuieşti?ă Dară undeă vreiă s ă fugă acum?ă Chiară dac ă aşă sc paă deă poli ie,ă n-aşă maiă
puteaăsc paădeămineăînsumi...ăŞiădeăaltfelătuăm-aiădispre uiădac ăaşăfugi.
 — Euăs ăteădispre uiesc,ăprietene...
— Tr iamăînăstareădeăinconştien ;ăamăucisăcaăîntr-unăvis;ăcaăîntr-unăcoşmarăînăcareăm ăzbatăîntruna de
atunci...
— Şiădinăcareăvreauăs ăteăsmulg,ăstrig ăea.
— Deăceăs ăm ătrezesc?ăCaăs ădescop răc ăsîntăunăucigaş?ăOăapuc ădeăbra :ăNuăîn elegiăc ăoroareaăînă
careăm ăzbatăm ăfaceăinvulnerabil?ăCeăaltcevaăîmiămaiăr mîneădeăf cutăacumădecîtăs ăm ăpredauăpoli iei,ăcîndăseă
vor ivi zorile?
— S ă teă predaiă luiă Dumnezeu,ă nuă oamenilor.ă Dac ă tat lă meuă nuă i-aă spus,ă î iă voiă spuneă eu,ă acum:ă
Lafcadio,ăBisericaăî iăvaăprescrieăpedeapsaăşiăteăvaăajutaăs - iăreg seştiăpaceaăprinăpoc in .ă
Genevieve are dreptate, iar Lafcadioă nuă areă nimică altcevaă maiă bună deă f cută decîtă s ă accepteă aceaă
supunereăcomod ;ămaiădevremeăsauămaiătîrziuăaşaăvaăface,ăconstatîndăc ăcelelalteăieşiriăsîntăînchise...ăCeăp catăc ă
nenorocitul acela de Julius i-aădatăcelădintîiăacestăsfat!
— Ce-mi tot spui?ăîiăziseăelăcuăduşm nie.ăOareătuăeştiăceaăcare-miăvorbeşteăastfel?
Îiăl s ăbra ul,ăoărespinse;ăşiăînătimpăceăGenevieveăseăîndep rteaz ,ăsimteăcumăcreşteăînăel,ăoădat ăcuăunăfelă
deămînieăîmpotrivaăluiăJulius,ănevoiaădeăaăoăîndep rtaăpeăGenevieveădeătat lăei,ădeăaăoătîrîăînăjos,ămaiăaproapeădeă
el;ăaplecîndu-şiăprivirea,ăîiăvedeăpicioareleăgoaleăşiămiciăînc l ateăcuăpapuciădeăm tase.
— Nuăîn elegiăc ănuădeăremuşcareăm ătem,ăciăde...
S-aă ridicată deă peă pat;ă îiă întoarceă spatele;ă seă duceă c treă fereastraă deschis ;ă simteă cumă seă sufoc ;ă îşiă
sprijin ăfrunteaădeăgeamăşiăpalmeleăfierbin iădeăfierulăreceăalăbalconului;ăarăvreaăs ăuiteăc ăeaăesteăacolo,ăc ăelăesteă
ling ăea...
— Domnişoar ădeăBaraglioul,ăaiăf cutăpentruăunăcriminalătotăceeaăceăpoateăfaceăoăfat ădeăfamilieăbun ;ă
baăchiarăaproapeăcevaămaiămult:ăî iămul umescădinătoat ăinima.ăAcumămaiăbineăm-ai l saăsingur.ăÎntoarce-te la
tat lăt u,ălaăobiceiurile,ălaădatoriileătale...ăAdio.ăCineăştieădac ăteăvoiămaiăîntîlniăvreodat ?ăGîndeşte-teăc ămîine
m ăvoiăpredaăpoli iei pentru a fiămaiăpu inănevrednicădeădragosteaăpeăcareămi-oăar i.ăGîndeşte-teăc ...ăNu!ănuăteă
apropiaădeămine...ăCreziăc ăoăstrîngereădeămîn ămi-ar fi de ajuns?
Genevieve arăputeaăînfruntaămîniaătat luiăei,ăp rereaăcelorlal iăşiădispre ulălor,ădarăîşiăpierde orice curaj
înăfa aăr celiiăcuăcare-iăvorbeşteăLafcadio.ăNuăaăîn elesăelăoareăc ,ăvenindăastfel,ănoaptea,ăspreăa-i vorbi, spre a-i
m rturisiăiubireaăei,ăeaăîns şiăseădovedeşteăhot rît ăşi curajoas ăşiăc ăiubireaăeiămerit ăpoateăcevaămaiămultădecîtă
unăsimpluămul umesc?...ăDarăcumăs -iăspun ăc ăeaăîns şi,ăpîn ăînăaceast ăzi,ăseăzbuciumaăcaăîntr-un vis — un vis
dinăcareănuăsc paădecîtădinăcîndăînăcînd,ăcîndăseăaflaălaăspitalăunde,ăprintreăcopiiiăs raciăşiăînătimpăceăleăpansaă
r nileăadev rate,ăiăseăp rea c ăiaăuneoriăcontact,ăînăsfîrşit,ăcuăunăstropădeărealitateă— unăvisămediocruăînăcareăseă
zbuciumauăal turiă deă eaă şiă p rin iiă ei,ă prinşiă înătoateă conven iileă bizareă aleă lumiiă lor,ă cumă s -iă spun ă c ă eaănuă
izbuteaăs ăiaăînăseriosăniciăgesturile,ăniciăp rerile,ăniciăambi iile,ăniciăprincipiile,ălorăşiăniciăchiarăpersoanaălor.ăMaiă
eă deă mirareă c ă Lafcadioă nu-lă luaseă înă seriosă peă Fleurissoire?...ă Eă cuă putin ă s ă seă despart ă astfel?ă Iubireaă oă
îndeamn ,ăoăarunc ăspreăel.ăLafcadioăoăiaăînăbra e,ăoăstrîngeăcuăpatim ,ăîiăacoper ăcuăs rut riăfrunteaăpalid ...
Îiăvoiăp r siăpeăceiădoiăaman iălaăoraăcîndăcînt ăcocoşulăşiăcîndăculoarea,ăc lduraăşiăvia aăvorătriumfaăînă
sfîrşităasupraănop ii.ăLafcadioăseăridic ădeălîng ăGenevieve,ăcareădoarmeăînc .ăTotuşiănuăcontempl ăfrumosul chip
al amantei sale, fruntea-iă brobonit ă deă oă uşoar ă sudoare,ă pleoapeleă sidefii,ă buzeleă caldeă şiă întredeschise,ă sîniiă
des vîrşi i,ămembreleăosteniteă— ci,ăprinăfereastraălargădeschis ,ăzorileăşiăfream tulăunuiăcopacădinăgr din .
CurîndăGenevieveăvaătrebuiăs ăplece;ădarăelămaiăaşteapt ăînc ;ăascult ,ăaplecatăasupraăei,ăprinărespira ia-i
uşoar ,ă nedesluşitaă rumoareă aă oraşului,ă care-lă zguduieă dină lîncezeal .ă Departe,ă înă caz rmi,ă seă audeă sunetulă
trîmbi elor.ă Vaărenun aă oareă laă via ?ă Şiă pentruăaăaveaă pre uireaă Genevievei,ă peă careă oă pre uieşteă maiă pu ină deă
cîndăeaăîlăiubeşteămaiămult,ăseămaiăgîndeşteăînc ăs ăseăpredea?

Aiciăîncepeăoănou ăcarte.

O,ăadev răpalpabilăalădorin ei!ăTuărespingiăînăpenumbr ăfantomeleămin iiămele.

OPERE XX
„Nuă încapeă niciă oă îndoial ,ă Lafcadioă nuă eă Gide:ă amoralismulă personajuluiă nuă implic ă amoralismulă
autorului.ă[...]ăGideăîşiămandateaz ăeroiiăs ămearg ăpîn ălaăcap tulăuneiăc iăpeăcareăelăînsuşiăarăşov iăs ăapuce;ă
aceştiaăîlăelibereaz ădeătenta iileăgîndurilorăsale,ădeăideileăce-lăbîntuieăşiăpeăcareăelăliăleăîmprumut .ă[...]ăLafcadioă
râmîneăun personaj de roman; aventura lui, o experien ăimaginar .
Maurice Macuer
ISBN 973-576-l5l-3
RAO
International Publishing Company